*^^^

x^.

^-

"^ V.>»i

's*

X

\

S, r^

CANZONI PIEMONTESI

^■>'*

CANZONI PIEMONTESI

DI

ANGELO BROFFERIO

OTTAVA EDIZIONE

conforme àW ultima deW Autore coìV aggiunta di alcune Poesie inedite.

TOKINO F. CASANOVA, Libraio-Editore

Via Accademia delle Scienze (piazza Carìgnano).

1886

PROPRIETÀ LETTERARU

Si procederà contro qualsiasi riproduzione, anche parziale, a tenore delle Leggi vigenti.

Tipografia V. Bona Torino.

INDICE

CANZONI

L'Autour a l'Autour pag. 1

Crudel destin . » 4

Mia anima » 8

Me vestì . . » 11

Mia entrada . . . . . . . » 15

La fougassa . . , . ^ . . » 20

I buratin » 25

El liber del mond .,....» 30

Me can » 34

La pratica legai » 37

La prima volta » 40

L'indouman » 43

El pover esilia ...,...» 46

La carafina routa » 49

La cabana » 54

Set d'agoust » 57

La rason » 62

Sour baron » 66

I regret d'un vei soldà » 70

VI

L'educassion pag. 73

Sour cavajer » 17

El tratato » 80

L'ultimatum » 84

L'impiegato » 89

L'impostura » 92

Coust mond vei » 95

A va nen ben » 99

Soa eccellenssa » 102

La barchetta » 105

La nona » 108

Me at d' fede » 111

Le spirit foulet » 114

La Prouvidensa » 118

Trant'ani » 122

La pruca » 125

L'arengh ossia la confession general . . » 128

El cholera morbus » 132

El vicari d' Modena » 137

Patriotism d' piassa Castel .... » 142

L'apuntament » 146

Biografia piemonteisa ossia Micblon d'contrà d'Po » 148

Un viage pr'aria » 152

El bosch d'Vignole » 156

La ca granda ossia una festa a ca del diau . » 159

La gloria del Paradis » 165

La revision » 171

La ciarlataneria » 176

L'oscurantism » 180

Gioan ch'a rid e Gioan eh' a pioura . . » 184

La marmota ..•....» 187

Dopia festa » 192

VII

Litanie pr'i me mai pag. 200

Vira! vira! » 205

La mort del Poloneis » 209

Rosalia » 213

El progressista » 217

L'umanitari » 221

El congress d'Milan » 224

Serenada a una famousa balarina ...» 228

Msè Bastian ossia el congress d' Napoli. . » 233

Me ritourn » 238

La stella del Piemount » 242

La libertà italiana » 245

Me canton » 249

Al cusinè del cont Cavour mort del cholera a Turin » 254

I funerai d' Sant Amò . . . . . » 258

I doui Cont » 262

L'abolission d'i convent » 266

Luisin 0 Nicolò? » 272

I bonbon d'sourCont, regal per le feste. . » 276

Un neuv monument » 282

La scapada del vapour » 287

L'umanità e '1 merluss ossia Cavour e '1 cholera » 291

La pomada d' protocol » 295

La Crimea » 299

Supplica chineisa » 303

La Ratojra » 308

La coupa e la gamela » 312

Le doe emigrassion » 316

J 'amour d' don Margot » 322

Giandouja » 326

La Piemonteisa (Cansson d'guera del 1859) . » 331

I bougianen » 334

POESIE VARIE

Mia surtia pag. 341

La sentenssa d'Minoss » 348

L'Ordinanssa . » 354

Al poeta del popol, esequie dia Poliss . . » 359

Epigramma Per la festa d' san Michel . » 364

Ai Gesuita d'Svissra » 365

Risposta del Superior d'i Gesuita svisser . » 370

Bast vei e grupia neuva » 375

An ocasion del congress d'i sciensiati a Turin » 384

I. L ATJTOUR A L AUTOUR

L'AUTOUE A L'AUTOUE

Per cos'elo ch'i t'sagrine

Die ingiustissie del destin?

Educhè veustu le spine?

Slunghè '1 bech ai canarin?

Gavè d'sang dai articioch?

Trouvè d'spirit ai fabioch ? . . . Staine soul ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

Cosa mai, cos veustu feje Se per tanti fafiochè Cb'a j'andria pr'incourouneje 'L campidoglio d'Moncalè, A smia propi decreta Che la terra a sia crea? Statne soul ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

Sul sente dia gratitudine La calunnia t'as trouvà,

CANZONI PIEMONTESI

D'ia person la solitudine

A fan fina conturba;

A son vnute a stiltè '1 cheur

Su la paja del malheur: Statue soul ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

Pr'evitè certi coucoumer Ch'a s'argaucio e ch'as dan d'ton, Che con d'anime d'can poumer A fan d'cere da leon, Che con d'teste da trous d'eoi A van drit e a fan j'eroi, Statne soul ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

Quaich dolcessa, quaich delissia

D 'volte a spunta fra '1 doulour;

T'as un cheur per l'amicissia

E pr'i palpit dl'amour;

T'as un'anima tempra

Al martel dl'aversità: Statne soul ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

Ch'a s'esercita l'invidia Dsoura i laur a sparse '1 fel,

I. LAUTOUR A LAUTOUR

Ch'a sourida la perfidia Con la man dsoura '1 coutel, Ch'a sacrifica l'orgheui Fieni a pare e pare a fieni ; Staine soni ant to canton, Gnarda '1 mond e fa d'cansson.

Che Luis Flip fassa la spola, Che Leopoldo a fassa '1 fol, Che ans la Yistoula Nicola Yers la Sena a slunga '1 col, Che sul Een e sul Tesin A brountoùla Franceschin, Statue soni ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

T'as prou vist le glorie umane Dal fnestron di catafus, A l'è temp chi t'alontane, E ch'i t'ride da un pertus. Desmentià, ma indipendent, Fier e liber e content. Statue soul ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

Dopo il rilascio dal carcere, 1 settembre 1831.

CANZONI PIEMONTESI

CKUDEL DESTIN

Destin becco-foutù, T'as propi famla grisa A sciodme patanù Sout n'erbo al meis dia bisa! Da già eh 'a t'è vnù '1 tich D'semneme dsour un brich, Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

J'avia già da pcitin

Na provision d'mal d'pansa

Ora pr'un verb latin.

Or pr'una concordansa;

Ventava minca tan

Difendme '1 fabrian; Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

Dop avei fait in Ast L'oulouch ant'un colege

i

n. CRUDEL DESTIN

J'eii dvù buteme '1 bast Per quater couje d'Lege; J'eu dvù mastiè i limon Con Fabro e con Tobon; (1) Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

J'eu fait el can dughin Su le piana dia blessa, (2) Ma pr'un foutù basin, Pr'una foutua caressa La mort m'avìa già n'brass, E '1 diau s'iustrava '1 pnass; Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

Lassandme sbaluchè Dal lanternon dia gloria, e neuit j'eu sul pape Prustame la sicoria;

(1) Tobon (Giuseppe Lodovico Tobone), autore di Isti- tuzioni del Diritto civile (Elementa iuris civilis iuccta ordinem Institutionum Iiistiniani), che si studiavano nel primo anno del Corso legale nelFUniversità torinese.

(2) Sulle pedate, sulle orme della bellezza.

CANZONI PIEMONTESI

E j'eu peni vist un lum Sens'euli e sporch d'fum; Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

Con intenssion d'cambiè Atour, comedia e scena, Son stait a rubate Su l'Arno e su la Sena; Ma da per tut j'eu vdù D'gianfoutre e d'foifoutù. Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

Sentiendme peni già stanch D'martleme in vers la gnuca, I son batume i fianch In prosa per la pruca; Son piarne la Legai (1) Parei d'un servissial; Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

Al pover j'eu fait de So camp e soa filerà,

(1) La professione dell'avvocato, la pratica legale.

II. CRUDEL DESTIN

J'eu fait surtì pi d'tre

Ch'a l'ero 'n caponera;

Ma, j'ait fasend surtì,

I son entraje mi; Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

Sperand ant un moment Finì sta vita croja, J'aspeto santament La visita del boja Ch'am vena a libere Con un bon causs dare; Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

Pitost che deurvme j'eui, La man dia Providenssa Podia ben strasse 'n feui Dal liber dl'esistenssa! El mond stasiilo nen Con un fabioch d'men? Perchè, crudel destin, Nen feme un ravanin?

Nelle Carceri correzionali, iO aprile i83i.

CANZONI PIEMONTESI

MIA ANIMA

Povra amia, povra coumpagna Di me crussi, di me aneiii, Guarda lì, t'ses ant la bagna Fina al col, fin dsoura j'eui; Guarda lì, venta a la fin Kangiè i cont con el destin: Sensa affann, sensa paura, Slarga j'ale e vatne pura!

Fa courage, o povra amia, Laste nen pie dal magon Pr'una corda, pr'una gria, Pr'un po' d'paja ant' un canton. Sout la porpora aj n'è d'coui Ch'a stan peg che sout ai froui; Sensa affann, sensa paura. Slarga j'ale e vatne pura.

Cosa vallo ch'it tratene " Fra le nebie d'cousta vai

III. MIA ANIMA

A combate con le pene,

A '1 ben per cheuje '1 mal?

Cosa vallo sgambitè

Sensa gnanca un Strass d'perchè? Sensa affann, sensa paura, Slarga j'ale e vatne pura!

Con l'amour t'ses ambarcate,

E '1 timon i t'as perdù;

A la gloria i t'ses fidate,

E l'invidia a l'a courù;

Souspirand la libertà.

Le cadene i t'as trouvà: Sensa affann, sensa paura, Slarga j'ale e vatne pura!

Dnans l'Eterno quand i t'vade A informelo di fait to, S'a t'ciamrà s' t' fasie d'balade. Bassa j'eui, dis nen che d'no; S'a t'ciamrà s' fere sturdì, Strens le spale e dis che d'sì: Sensa affann, sensa paura. Slarga j'ale e vatne pura!

Dis, sout vous, che a l' amici ssia Da bon fieul i t'as cherdti;

10 CANZONI PIEMONTESI

Dis che d'j'omni la giustissia T'as trop vist, trop conossù; Dis ch'i t'ses mai fait lustre Da gnun papa e da gnun re: Sensa affann, sensa paura, Slarga j'ale e vatne pura!

Dis ch'i t'as mai fait vendetta Centra d'coui ch'a t'voulìo pers Che cantand quaich cansonetta, Che sfogandte con quaich vers; Dis ch'i t'as mai avù cheur D'vedde un autr ant'el malheur; Sensa affann, sensa paura, Slarga j'ale e vatne pura!

I lo seu, t'ses ancour gnanca D' toa carriera a la metà, Ma i seu dcò ch'i t'ses già stanca D'vedte tant perseguita; Lassme, lassme pose j'oss Souta un sales, ant un foss: Sensa affann, sensa paura, Slarga j'ale e vatne pura!

Nelle Carceri correzionali, 15 aprile 1831.

IV. ME VESTÌ 11

ME VESTI'

Compagn die mie vicende, Me car vestì, fio sas Che un t'as fame spende Quatordes lire al ras: I t'ses d'un bel pann fin, Tajà da Colombini (1) E adess, me car vestì, Perchè deme '1 bondì?

T'sas ch'a fa mai toucate La man d'un servitour; Mi soul f eu sempre Ivate La pouver con amour; In Camera, in Senat, (2) I f eu difeis dai rat: E adess, me car vestì, Perchè deme '1 bondì?

(1) Nome d'un celebre sarto torinese.

(2) Intendi alla Camera dei conti (ora Corte dei Conti) ed al Senato (ora Corte d'appello).

12 CANZONI PIEMONTESI

Quand j'era priiuanari, (1) Trouvandme al sicut et, J'eu fait troutè i scartari E l'Drit die geni al ghet; (2) Ma ti t'ses gnanca sta Na volta al Mont d'Pietà: E adess, me car vestì, Perchè deme '1 bondì?

I t'sas che Kosalia, Quand am sautava '1 splin, Per nen ch'j'andeissa via At piava pr'i faldin! I t'sas che minca poch T'j' na lassave un toch! E adess, me car vestì. Perchè deme 1 bondì?

Quand l'estro vnisia dime D'fourgeje una cansson, J'eu trova soens le rime Plucand i to bouton;

(1) Cioè studente del primo anno di Leggi.

(2) Accenna al voi. delle Istituzioni di Diritto romano.

IV. ME VESTI

Un dì, pensand a un verss, I t'eu biità a l'inverss: E adess, me car vestì, Perchè deme '1 bondì?

Se dnans a ti a passava Quaich paraman broda, T'sas ben ch'a t'n'importava Coum del capuss d'un fra: Per d'plache e per d'bindei T'as fait mai gnun ciadei: E adess, me car vestì. Perchè deme '1 bondì?

Astu smentià ch'j'avouma Viaggia sempre indivis? T'eu fate slunghè a Eoma, T'eu fait scursè a Paris; I t'as avù un tacon . Da tute le nassion: E adess, me car vestì. Perchè deme '1 bondì?

T'elo passa d'memoria Che un dì, zichin-zichet. Per fete onour e gloria T'an piate pr'el coulet?

13

14 CANZONI PIEMONTESI

Mi son resta d'stuch, Ti t'è cascate '1 pluch : E adess, me car vestì, Perche deme '1 bondì?

Ah! la fortuna rea An dev nen separé. Sent . . . a j'è l'ebrea Ch'at yen a coumoudè; Fin tant ch'i pourtreu j'oss, I t'avreu sempre adoss; I veni, me car vestì, I veni muri con ti!

Nelle Carceri correzionali^ *^ 12 aprile 1831.

V. MIA ENTRADA

MIA ENTEADA

15

Se a Natal iv treiive sensa

Un pertus da tramudè,

Prest, ricoure a soa Eccellenssa,

Prest, ch'as degna d'feve liè;

Chiel av treuva ant'un moment

Un superb apartament. Gnun al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

J'è an entrand chi s'dà la pena D'feve subit j'onour d'cà; Chi v'armuscia, chi v' armena, Chi v'arbuta 'n sa e 'n là; Coust av pia ciav e ciavin, Coul av scroia 1 sacocin . . . Gnnn al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

Ève seugn? a j'è ant la stanssa D'bona paia per durmì.

16 CANZONI PIEMONTESI

Ève aptit? in abondanssa

A j'è d'acqua e d'pan mufi.

Ève '1 fout? av fan padron

Dl'arsenal di bousaron: Gnun al mond pi fortuna Che 'l mortai ch'a l'è ampactà.

Lì, s'a pieuv, un è a la sousta, Lì, s'a fioca, un s'bagna nen. Lì, ch'a cousta lo ch'a cousta. Porte e fnestre a sarò ben; Pr'occupesse, un conta i froui, Pr'amusesse, un s'grata i génoui: Gnun al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

Gnun Vicari ch'av molesta Con d'scarpiatole d'edit; Gnun av sita, gnun v'arresta, Gnun a ven a esige '1 fit; Gnun av clama la pension, Gnun av fa l'esecussion : Gnun al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

Che piasi, quand im desvìo, Veddme da para al let

Y. MIA ENTRADA 17

Doui colar ch'a servino

D'crovatin a Lafayet;

Yeddme d'corda ant'un canton

Per onour ai macaron; Gnun al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

D'guarnison sout a la fnestra

A j'è un'oca e doni crovass;

Tuti ansem a fan n'orchestra

Ch'a l'è propi, propi un spass:

Che Kossini! che Mozar!

Che Donzelli! che Ghebar! Gnun al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

Minca tan, dare d'na gria,

As presenta sul pertus

Un ratass che a l'aria a smia

L'ispetour di catafus:

Souridend sout ai barbis,

Am fa: sciavo, nostr'amis! Gnun al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

Yers la fin dia smana santa Tuti a fan quaich badalich;

18 CANZONI PIEMONTESI

L'Alleluja coust a canta, Coul a intona '1 non est Me; E mi a risigli di polmon Canto '1 Gloria dal croton: Gnun al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

Aristotele a sercava El bonheur ant la virtù, Cincinato ant na biarava, E Timon sout a un sambù; Ma gnun d'iour a l'a capì Che an person a sta '1 piasi. Gnun al mond pi fortuna Che 1 mortai ch'a l'è ampactà.

Maciavel, ch'a l'era un drito, Pr'el colet s'è fasse pie; Galileo, tut aut che pito. S'è dco chiel fasse groupè; E con Socrate an person Fasia pratica Platon: Gnun al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

Im lusingo ch'Soa Eccellenssa, Ch'a l'è cotia coum el bur,

V. MIA ESTRADA 19

A l'avrà la compiasenssa

D'anciodeme fra quat mur;

Eccellenssa, i sareu brav,

Oh' a radonpia eriche e ciav. Gnun al mond pi fortuna Che '1 mortai ch'a l'è ampactà.

Nelle Carceri correzionali^ 5 aprile 1831.

20 CANZONI PIEMONTESI

LA FOUaASSA

Carolina, oh che allegria! Carolina, oh che piasi! Finalment, chi lo diria? Finalment son Ke dco mi. Ma j'è d'coui ch'am ciamo già: Coum diau sestu Maestà ... ? A j'è d'che la grimassa! Pr'una fetta dia fougassa.

I politich a n'insegno, Squinternand j'antich edit, Ch'a Fan tuti coni ch'a regno Un quaich titol, un quaich drit: Drit divin, drit d'succession, Drit d'acquist, drit d'elession . . . E mi 1 drit ch'i l'eu sta seira A l'è coul dia fava neira.

Ma, da già ch'j'eu na corona E chi teno un scetro an man.

VI. LA FOUGASSA. 21

Venta ch'j 'ordina e i' dispona Second l'uso di sovran. Dnans al mond veni nen passe Pr'un re d'giss o un re d'papè. In virtù dia certa scienssa, I comando in conseguenssa:

Che mai gnun deba permetsse, A gnun titol, a gnun pat, D'ingerisse, d'intrometsse Ant j'affè ch'riguardo '1 Stai Gnune Cortes, gnun Consci, Gnun lord Brougham, gnun lord Grei; I veni mach ch'as fassa e as dia Lo ch'am par e lo ch'a m'smia.

Odio eterno, guerra eterna A coni Fabii, a coni Caton Ch'a pretendo ch'as gouverna Con d'saviessa e con d'rason; Gnun savan, gnun liberaj, Gnun fìlosof, gnun sonaj ; Ch'as gouverna, ch'as comanda Con d'servei d'formagg d'Olanda.

Ch'a s'esalto, ch'a s'impiego I pi sébber, i pi gnoch;

22 CANZONI PIEMONTESI

Ch'a s'angabio, ch'as rilego Tuti coui ch'son nen d'fabioch; Gnun giornaj, gnun sparadrap, Gnun autour, gnun rompa ciap; Che ogni sudit a procura D'esse un aso a bona msura.

Gnun soffion, gnun rompa scatole, Diplomatici! insolent, A pianteme die scarpiatole In virtù del drit die o^ent. Veni guerra e veui pas Sensa tanti fica nas; Sensa gnun ch'am buta an scena Con d'Congress d'Paris o d'Viena.

Su l'articol die finansse Am pias d'esse modera; E 1 lassreu che d'soe sostansse Godo i sudit la metà. Ma che gnun am vena a schè Con die liste e d'i hiidgè-, Senssa tanti computista Seu mi '1 hudgè e la Lista.

Per die legi, j' na farouma Quand a n'smia doveine fé:

I

VI. LA FOUGASSA 23

S'an dàn tort, j'cambiirouma,

S'an conveno, as lassran stè.

Elisa d'pi 0 rusa d'men,

Tuti i codici a van ben;

Ch'a sìo d'Eranssa, ch'a sìo d' Spagna,

A l'è tutt ristessa bagna.

Lasse pura ch'ai na sia D'preive, d'cerich, d'monie, d'frà; Le baboje d'sacristia Soiit al trono a fan la nià. Con d'caserme e d'monestè, Con d'gesuita e d' canonie I bon sudit am dan fina L'oss del col e '1 fil dia schina.

Alto !.. . Ma che diau elo Sto ciadel, sto rabadan? I me sudit as ribelo E am comando d' foute '1 can? . . . Bondì barba: se a '1 re A tant un croi meste, j'è 1 scetro, j'è '1 manto, Bona neuit: j 'abdico e V pianto.

Am rincress, o Carolina, Mach per ti d'pì nen regnò;

24 CANZONI PIEMONTESI

Mach per goi d'vedte regina J'era fier d'esse mi re. Ma, da già ch'lolì a finiss, Pi gnun troni pr'el cupi ss; A l'è mei ch'i t'm propone Un basin che sent corone.

Nelle Carceri correzionali, 20 aprile 1831.

VII. I BURATIN

I BUKATIN

25

Cousta vita falabraca L'è una farsa da Arlichin; L'uni vers l'è la baraca, E noi souma i buratin.

Coul campion ampastà d'boria Pr'un piumass e pr'un grilò, Che rusià dai verna dia gloria A fa d'j'omni un fricandò, Che seguend la strà dl'onour A travaja pr' '1 soutrour Fin che '1 diau a lo sgarbela, Coul a l'è Forincinela.

Cousta vita falabraca L'è una farsa da Arlichin; L'univers l'è la baraca, E noi souma i buratin.

26 CANZONI PIEMONTESI

A la Court coul eh' a s'rabela Con d'incMn e d'compliment, Sempre pront a cambiò vela Tost cli'a cambia 'n poch el vent; Che umil, timid, angrumlì, Dnans al trono a fa '1 mufi, Sout ai porti a fa '1 gradasso, Coul a Ve '1 famous Pajasso.

Cousta vita falabraca

L'è una farsa da Arlichin; L'univers l'è la baraca, E noi souma i buratin.

Coul ch'a glosa, coul ch'a critica Con un'aria magistral, Ch'a fa '1 Brougam in politica, Ch'a fa '1 Seneca in moral, Che da sout ai porti d'Po A l'Olanda a pia l'Esco, Ai Spagneui la Catalogna . . , Coul a '1 Doutour d'Bólogna.

Cousta vita falabraca L'è una farsa da Arlichin ; L'univers l'è la baraca, E noi souma i buratin.

VII. I BURATIN 27

Coul ch'a suda e ch'a s'amassa Pr'ingrassè '1 potent e '1 ricli, Che sul pat a lo strapassa E a lo ten coura un borich, Che, per nen ch'a scroia '1 bast, Minca tant a touca '1 tast 0 del boja o del demoni, Coul a l'è '1 pover Gironi.

Cousta vita falabraca

L'è una farsa da Arlichin; L'univers l'è la baraca, E noi souma i buratin.

Per Turin coul ch'a rubata Archincà su l'ultim gust, Mes soutrà 'nt una crovata, Mes torcia tra mes a un bust, Con un'aria d'subrichet, Con un cheur da ravanet, Con na testa faita a vindo, Coul a l'è monsìi Florindo.

Cousta vita falabraca L'è una farsa da Arlichin; L'univers l'è la baraca, E noi souma i buratin.

28 CANZONI PIEMONTESI

Carolina, coula rusa Ch'a m'a fait gire '1 cupiss, Coula grinta ch'a s'amusa A '1 balsam di pastiss, Che, leggera pi che '1 vent, As l'aria d'sentiment D'un'Erminia e d'una Laura, Coula a l'è tota Bosaura.

Cousta vita falabraca L'è una farsa da Arlichin; L'univers l'è la baraca, E noi souma i buratin.

Coul ch'a toujra, coul ch'a hrìgi Pr'un impieg, pr'una pension, Dispostissim a liga Con Mercurio e con Pluton; Ch'a l'è branda a la matin, Ch'a mesdì l'è giacobin, Curt d'man, lung d'bertavela, Coul a l'è l'amis JBrighela.

Cousta vita falabraca L'è una farsa da Arlichin; L'univers l'è la baraca, E noi souma i buratin.

YII, I BURATIN 29

Ma dare da la tendina Coul ch'a fa '1 buratinè, Gnun a sciaira, gnun a 'ndvina Perchè an fassa recite; E noi, povri buvatass, Noi an touca d'fè '1 pajass Con d'gambade, d'smorfie, e d'sgari. Fin cb'la mort cala 1 sipari.

Cousta vita falabraca L'è una farsa da ArlicMn; L'uni vers l'è la baraca, E noi souma i buratin.

iO settembre 1831.

30 CANZONI PIEMONTESI

EL LIBEE DEL MOND

Cosa vnive a rompme i tàpari Con d'bei test e d'bei precet? Per d'sentensse filosofiche Fina Orcorte a n'a d'vaset. Sui barbis d'Platon e d'Seneca, Giù da j'eu sempre vdù Sgambitè dsour na gran sotola Na gran rassa d'foi-foutù.

Chi pi savi che Aristotile ? Pi eloquent che Ciceron? Ma, lodand le rave e i brocoli, A mangiavo d'sturion. A fasìo Cimon e Diogene I filosof patanù,

Ma tra '1 cinich e '1 misantropo J'era '1 porch e '1 fol-foutù.

Denrve mach la prima pagina D'coul gran liber ambroujà

Yjlj, EL LIBER DEL MOND 31

Che ans'la terra e che ans l'oceano

Domne Dei a l'a stampa ;

Pi lo guarde, pi lo inedite,

Pi lo volte 'n su e 'n giù,

Pi v'acorse d'esse d'racole,

Pi v'conosse d'foi-foutù.

Da una part i' vedde d'nuvole D'pciti popol, d'pciti re, Ch'as ciapùlo, ch'a s'anichilo, E saveissne almanch perchè ! El furonr as clama gloria, El delit as dis virtù, E l'onour a pianta fabrica Da bindei pr'i foi-foutù.

Con un'aria diplomatica Guardò coni del portafeui Con la saussa dia politica A '1 balsam d'ogni ambreui; L'onestà, la fede publica L'an venduie al feramiù, E a distilo '1 ben dia patria Al lambich di foi-foutù.

Gran maestri d'serimonie, Gran scudè, gran ciamberlan,

32 CANZONI PIEMONTESI

Coui dia crous ch'a smia n'etcetera,

Coui dia ciav sul fabrian,

Gent ch'mangiìo (1) la polpa e l'scheletro

D 'Padre Eterno bel-e-crù,

Gent ch'a vivo, angrasso e prospero

Del sudor di foi-foutù.

Con la boeta die fandonie Ch'a smaltisso ai d'I'altar, Coui dia stola, coui dia mitria Fan del trono i paracar; Per doni sold lour a santifico Pina i corni d'Belzebù, E a na fan una reliquia Ch'a berlico i foi-foutù.

Con la toga fodrà d 'proroghe, Con la pruca angavgnà d'test. Guardò j'eroi del Codice, J'Alessandri del Digest ; Con el peis d'Ulpian e d'Bartolo Lour a vendo al gross e al mnù, E a dispenso la giustissia Tant al rub ai foi-foutù.

(1) Si legga mangerìo colFe muto.

vili. EL LIBER DEL MOND 33

Guardò là, sucrand le pillole Con el sugh d'quaich bel discoiirs, Coni ch'a mostro '1 pnass dia pecora Per stermè le grinfe dl'ours; Che pr'un titol, pr'una carica, A farìo Terbo forcù, Che con d'pleuje da Temistocli A son sciume d'foi-foutù.

A la mort, o povri bipedi. Voi ch'i marcie, e grand e pcit : Del gran viage sul convoglio Guardò lo ch'a j'è scrit : « Da Turin a Filadelfia, « D'ant l'Egit ant el Perù, « Coust bel mond a l'è un seraglio « D'ciarlatan e d'foi-foutù ».

Nelle Carceri correzionali, 22 aprile i83i.

34 CANZONI PIEMONTESI

ME C AN

Tè, Melampo, tè, ven sì, Pia, divid me toch d'pan, A coust mond j mach pi ti Ch'a'm souleva, o pover can ! La memoria d'toa pietà Dapertut a'm seguitrà, Pover can, fin tant ch'i scampo. Tè, ven sì, ven sì, Melampo !

Coni ridicoul animai Ch'as rabela su doui pè, Credlo d'esse immortai E dia terra d'esse '1 re? Per bontà, pr'amour, pr'ingegn. Se dia pourpoura un fuss degn, l't sarie ti re sul campo . . . Tè, ven sì, ven sì, Melampo !

Sout j'auspissi del doulour. Dal moment ch'j'eu slarga j'eui,

IX. ME CAN 35

J'eu vdù j'omni tuit sout sour Per viltà, pr'odio, pr'orgheui. Ti t'ses bon e t'ses nen vii, Ti t'conosse nen el stil D'j'orgoglios ch'a lecco e a rampo.. . Tè, ven sì, ven sì, Melampo !

Sul matin d'mia gioventù I son sempre stait propens A pensè che la virtù Fiiss na cosa con quaich sens . . . La virtù? bela espression ! Eina i prinssi sui canton Pr'i so sudit a la stampo . . . Tè, ven sì, ven sì, Melampo !

Del pais fra j'Alp e '1 Mar J'eu sogna la redenssion; E i son ch'i pago car Un quart d'ora d'illusion. J'elo d'Turch, j'elo d'Prussian, J'elo d'frà, j'elo d'Alman, J'elo d'Eussi ch'a s' acampo? . . . Tè, ven sì, ven sì, Melampo !

Gent ch'a san mach vive sciav A'n discouro d'iibertà;

36 CANZONI PIEMONTESI

D'ait con d'toghe, d'mitre, o d'ciav, A'n pio 1 sang pr'umanità. Guai al merit vint e afflit ! D'un potent dnans ai delit Ant la pauta tuti as campo . . . Tè, ven sì, ven sì, Melampo !

Povra bestia, tè, ven sì. Pia, divid me toch d'pan; A coust mond j'è mach pi ti Ch'am souleva, o pover can ! La memoria d'toa pietà Dapertut a'm seguitrà, Pover can, fin tant ch'i scampo; Tè, ven sì, ven sì, Melampo !

Nelle Carceri della Cittadella, 20 giugno 1831.

X. LA PRATICA LEGAL

LA PEATICA LEGAL

37

Dal ch'j'omni a l'an decis D'vive ansem da bon amis, Che dia terra a toch a toch A son piassne tuti un poch, Da coul'ora, da coul Tuti ansem a Tàn capì Che per vive in amicissia A ventava giustissia.

E tuti unitament

Son stampasse un President, Che, per subit comensè A onour a so meste, Lo ch'a j'era d'bon e d'bel S'è grinfasslo tut per chiel Senssa gnanca un fil d'malissia, Per nen aut eh' per giustissia.

Toujra dsà, ciadèla dia, El latin l'è mai cambia:

38 CANZONI PIEMONTESI

Sempre '1 furb a l'à rason A le spale del mincion; Sempre '1 debol a l'à tort Quand as taca con el fort; A l'è insomma una delissia La balanssa dia giustissia.

Coul povr'om con des masnà, Ch'a l'è stait per carità Scortià viv da un mascalsson Con doe righe d'transassion, Dop avello j'avocat Mnà da Erode e da Pilat, A j'è vnuje l'iterissia, E la mort l'à fait giustissia.

Coul famous bancaroutiè Ch'a smia fìeul del re da dnè, Ch'a l'à fané già a Turin Pi ch'Bertoldo e Bertoldin, Prosperous, grass e rotond, Chiel s'ampipa d'tut el mond, E con d'cassia e d'rigolissia Manda a licei la giustissia.

Coul gravissim magistrat Ch'a s'andeurm stand an Senat,

X. ~ LA PRATICA LEGAL 39

Che soa pruca e so capei San el codice pi ch'chiel, Che second a l'à durmì Dis ch'd'no o dis ch'd'sì, Coul vicari dia pigrissia L'è un oracoul dia giustissia.

Coul amabil senatour, Cusin prim con el sotrour, Alleato d'tuti coui Ch'fan la corda e guerno i froui, Chiel, tratandse in abrégé D'slunghè '1 col e d'tirè i pè, Sciavo ! Cherpa l'avarissia, A 'mpichria fin la giustissia.

Se un parent veul pieve '1 let, Dello subit e stè chiet; Se un amis av romp un brass, Kingrassielo, e andevne a spass ; Guai a coul ch'as fa butè Ant la tasca di pape ! Guai a coul eh' a s'ancaprissia D'voulei giusta la giustissia !

Nelle Carceri correzionali, 17 aprile ISSI.

40 CANZONI PIEMONTESI

LA PKIMA VOLTA

Carolina, a ditla ciaira, I son stoufi d'tribulè, Tiiti i ti t'vene maira E mi i dventu un pmss bure; S'a l'è vera che dco ti l't'fricioule parei d'mi, Carolina, Carolina, Perchè fastu la mutina ?

Per ti soula it sas ch'i vivo, Ti t'respire per mi soul. Perchè dunque fomne i givo Contempland la luna e '1 soul ? Con toa piatola d'virtù T'm fas sempre guardè 'u su: Carolina, Carolina, Perchè fastu la mutina? -

Elo d'volte ch'a t' amusa Veddme fonde a poch a poch?

r

XI. LA PRIMA VOLTA 41

T'ses na grinta, t'ses na rusa, T'ses me terdes da taroch. Con d'i ma, d'i se, d'i peni, It m'anfnouje sent ambreui; Carolina, Carolina, Perchè fastu la mutina?

rt vedrass che una caressa. Un basin ch'a ven dal cheur, L'an un gust, una dolcessa . . . Aut ch'la crema a la mille fleiir ! Aut che '1 sucher, aut ch'la mei, Aut che '1 nettare del ciel ! Carolina, Carolina, Perchè fastu la mutina?

r seu prou eh' toa maman granda, Ch'a combat con '1 sotrour, Al l'a sempre con soa landa Ch'a veul nen t'fasse l'amour: A veul nen ! . . . sastu perchè? Ciamlo al can del giardinè. Carolina, Carolina, Perchè fastu la mutina?

T'sas che '1 temp a va per posta. Con d'cavai ch'a poussa '1 vent.

42 CANZONI PIEMONTESI

E ti a smia fio fasse a posta A sgairè i pi bei moment. Cosa n'oumne a i c-o-co Fra '1 mi e fra '1 ti no ? Carolina, Carolina, Perchè fastu la mutina?

Scouta, sconta una parola . . . Pi da vsin . . . ven sì, tem nen: Sent, ven sì, fa nen la fola, Sent . . . ambrassme, ambrassme ben ! T'basse j'eui . . . i't volte an . . . T'vene smorta. . . at manca '1 fià . . . Carolina! Carolina! Ades t'ride? ... ah birichina !

Nelle Carceri della Cittadella, i luglio 1831.

XII. LINDOUMAN

L'INDOUMAN

43

Carolina, elo nen vera Ch'a va a l'anima un basin, Coum l'arriv dia primavera, Coum l'arietta dia matin? Aine tort a ch'l'amour L'è '1 souris del Creatour? Carolina, Carolina, Fastu ancora la mutina?

Moralista secca mioiile, Coul gesuita folfoutìi, Che di' amour a na dis d'coule Da rie fina le gru, Elo nen un lasagnon Da ambalsmè con d'gius d'povron? Carolina, Carolina, Fastu ancora la mutina?

Che i souvran la guerra as fasso Quaich provincia pr'acquistè.

44 CANZONI PIEMONTESI

Mi s'i t' veddo e s'i t'ambrasso, Tut el mond a l'è tut me. Mach la sponda d'to sofà A vai tut el Canada. Carolina, Carolina, Fastu ancora la mutina?

T'ses pi doucia, t'ses pi bela Che un pcit pruss, che un pcit pomin, Che un bouton, quand a s'desbela, D'una reusa o d'un giusmin; Toa vosina am fa l'effet D'una fiuta ant un boschet: Carolina, Carolina, Fastu ancora la mutina?

D'me lumin t'ses la parpeila, T'ses el palpit d'me cheur, D'mie speransse t'ses la steila, I t'ses l'angel d'me bonheur. I darla pr'un to souris L'univers e '1 paradis. Carolina, Carolina, Fastu ancora la mutina?

Sent che strepit, sent che allarme, Che ciadel, che rabadan:

XII. l'indouman 45

Tuti i popol son in arme, Tuti i prinssi a fouto '1 can. Lassa pur che troni e re Vado a fesse bosarè, Ti t'saras, o Carolina, Sempre in trono e sempre rgina.

Nelle Carceri della Cittadella^ 2 luglio 183L

CANZONI PIEMONTESI

EL POVEK ESILIA

Dal ciabot, ch'a m'à vdù nasse, Dop vint ani i son lontan, E a s'è ancora nen placasse La vendetta d'i sovran. I guadagno con sudour L'esistenssa del doulour: Youi ch'i sente la pietà Console 'n povr'esilià!

Seguita da le sventure, Terre e mar j'eu traversa; Ma i me camp, le mie pianure J'eu mai pi, mai pi trova! Sout le tende, sui brulot, I sognava me ciabot: Voui ch'i sente la pietà Console 'n povr'esilià!

Quand i guardo '1 soul ch'as leva, A smia tourbid, a smia scur;

Xm. EL POVER ESILIA 47

Pina l'aria smia pi gre va, Fina '1 ciel smia nen azur; Smio le piante, smio le fioiir Sensa feuje e sensa odour: Youi ch'i sente la pietà Console 'n povr'esilià!

Atornià da mia famia. Dai me amis, dai me parent, J'è mai stale un ch'andeis via Da mia porta mal content; E mi pover, e mi afflit, Aine un branch da tnime drit? Youi ch'i sente la pietà Console 'n povr'esilià!

Quand sul Po s'inalberava La bandiera tricolour, Dov la patria m'invitava J'eu seguì la vous dl'onour. Ne '1 pericol '1 maleur A l'àn mai cambiamo '1 cheur: Voui ch'i sente la pietà Console 'n povr'esilià!

Oh! se almanch fra tante pene, Fra d'magon così crudei.

48 CANZONI PIEMONTESI

I Ycleis route le cadene Di me amis, di me fratei! Cara Italia! i l'eu mach pi D'vout e d'iacrime per ti! Youi ch'i sente la pietà Console 'n povr'esilià.

J'eu dovù chitè me pare,

Ch'a l'è mort del gran sagrin; Le persone mie pi care J'eu mai pi vdumie da vsin; Ne mia foumna ne i me fieni A podran saremo j'eui! Voui ch'i sente la pietà Console 'n povr'esilià!

25 marzo 1831.

XIV.

LA CARAFINA ROUTA 49

LA CAEAFINA KOUTA

Scusme, scusine, Carolina, S'i l'eu rout toa carafina: I son stait un po' dsadeuit. Ma cos veustu? a l'era neuit, I vdia nen dov'i m'andava, I vdia nen cos'i'm toujrava, I m'ambato ant un armari, Touco un mobil da spessiari, Senssa acorsme im sento vnì Quaicos d' fluid sout ai di, E la carafina . . . crach ! Vist non vist, l'è andai ta a bsach.

A l'è vera, j'eu fait mal, I son stait un animai, I lo seu, j'eu fait na sapa, Ch'gnanca '1 Yesco, gnanca '1 Papa, Gnanc san Bias, gnanc san Simon Am darlo l'assolussion.

4

50 CANZONI PIEMONTESI

Ma elo peui sto gran darmage Da tant e tant tapage? Eia peui sta gran ingiuria Da monte tant su la furia, Da invocliè Giove a dritura A tronè . . . pr'una routura ?

S'i t'aveissa rout almanch El vaset del rouss e '1 bianch, S'i t'aveiss manda 'n canela El sout coupa 0 la scudela, S'i t'aveiss fait a fruaje El servissi die batiaje, S'i t'aveissa fait a toch L'ampoulina d'i pacioch, bocietta à'eau de Cotogne, El flacon per tuti i bsogn, Là, pasienssa, ai peui esse Un quaicos da sagrinesse ; Ma perchè avei tant la fouta Pr'una carafìna routa, Pr'una cosa tant comuna Ch'da per tut as na ved una ?

l'seu prou che toa carafìna L'era bela, l'era fina, Ch'a podìa desse a la preuva Pr'una carafìna neuva ;

XIV. LA CARAFINA ROUTA 51

Ma a la fin, tira, bestira, Touira, armuscia, fougna, gira, Neuve o fruste, bele o brute, Carafine a lo son tute.

Ma pasienssa! s'a l'è routa. Ti t'às nen da stene souta; r son pa, ti fio sas ben, D'coui eh' a rompo e a pago nen ; I' veui pa ch'gnun as figura Ch'i fi gionte la fatura ; Per mostrete anssi ch'i seu le cose nen da gheu, Ch'i son solit a '1 fier E a tratè da cavajer, I' f mandreu doman matin Una fiola, un amoulin ; 0, s'i f veule, it peuss mandè Un magnifich tortiliè Che, dovrandlo con giudissi, r fvedrass che fiour d' servissi!

A coust mond per certe couje A l'è mei lassela bouje; Venta nen, per vive an pas, Fesse vnì la mosca al nas. Bela landa ch'a sarìa Se ogni foumna, se ogni fia

52 CANZONI PIEMONTESI

An vorreis mandè an Siberia Mach per rompie quaich miseria!

A Turin j'è tante piatole

Ch'as fan goi d'rompe le scatole, Ch'ai romprìo per carità Fina al Tor d'palass d'sità; E tutun gnun ai dis niente, Com s'ai fussa una patente Da la Gran Cancelleria D'rompe a tuti lo ch'an smia. Na conosso tanti mi Ch'a fan niente tut el Ch'rompe i ciap a mes el Stat . . . E ai dàn d'crous ancour sul pat.

Fin dai temp d'Isac e Abram As parlava già d'routam ; Sara e Agar, da lo eh' i' sento, As rompìo fra lor el pento; Esaù, fasend el tuso, A Giacob a rompìa '1 muso; Coni d' Gomorra in bona prosa A rompìo ... mi seu nen cosa ; Senssa tante autre routure Ch'a registro le scriture.

Con tut lo ti t'as la fouta Pr'una car afina routa?

XIV. LA CARAFINA ROUTA 53

Per mach lo ti t'às courage D'feme tant e tant tapage ? Guarda, d'fomne ai n'a j'è d'mila Ch'a mordrìo niente la brila, Ch'a ciamrìo niente vendetta Mach per rompie la bocietta ; E sul pat i scometrìa Ch'ai n'è d'coule ch'a j'smiiria Tant candii e tanta mana Feje a toch la damigiana.

4 dicembre 1831.

54 CANZONI PIExMONTESI

LA CABANA

Dal pais dia garabìa, Dov'am touca d'sgambitè, A va soens mia fantasia Toa cabana a visite; Soens at ved soul e soulet Con toa cana e to trincet, Contempland la storia umana D'an sia porta d'toa cabana.

Dal diadema al tabernacoul, Sul sente dia riflession, T'passe a rvista 1 gran spetacoul Die potensse e die nassion; T'vedde i secol a pasgiè Dsoura i scheletri d'i re. E t'governe a la spartana Ant el regno d'toa cabana.

J' Alessandri, j'Artasersi, I Cromwei, i Tamerlan

XV. LA CABANA

Vaine d' volte l'oss d'un persi 0 la smens d'un tulipan ? Cosa n'elo d' i Scipion, D'i Pompei, d'i Ciceron? . . . Mei che l'Aquila romana L'è un rosgneul su toa cabana.

Coni pcitin ch'as clamo grandi Ciamberlan, maestri, e scudè, Pr'un cordon son tuti an andi Dnans al trono a '1 mnisè; Ti t'das nen pr'i so bindlin Una feuja d'rosmarin. Gran zartiera e gran còlana Vaine l'ombra d'toa cabana ?

D'un Stuard l'ombra funesta Ai monarca a fa frisson; D'un Bourbon a tomb la testa Dsoura '1 palch dia Convenssion; Spuntla mach la libertà Su d'courone sangounà? La republica sovrana Ti t'ia treuve ant toa cabana.

Su la front al Santo Padre La gran mitra a l'è un gran peis;

55

56 CANZONI PIEMONTESI

Sout le tende d'mila squadre

Fransesch Prim seugna i Franseis:

Don Miguel a l'è ant' j'ambreui,

Ferdinand sarà nen j'eui,

Luis Flip l'à la tersana,

E ti t'deurme ant toa cabana.

Povra Italia! a t'àn spartite Tuta a fette com un mlon; I to fieni a t'àn tradite Pr'avarissia e pr'ambission. Chi la lanssa, chi 1 bersach Veul d'n'Alman o d'un Cosach: Ti t'as l'anima italiana E t'sospire ant toa cabana.

Pien d'speranssa e pien d'courage Navigand fra j'aquilon, Son stait per naufrago Su la barca die illusion. Stanch d'combate con la sort, Stanch dia vita e stanch dia mort, Dame man per ch'im rantana Fra '1 silenssio d'toa cabana.

20 maggio 1832.

XYI. SET d'aGOUST ^'^

SET D'AGOUST

Amis, foma courage, Fertomse ben le man; I Bussi a son già 'n viage, Aj'ègiàlì j'Alman. J'è già Frimon eh' a scroia Sacocie e sacocin: Evviva msè Nicola ! Evviva ErancescMn !

An mes a bona scorta I nostri subricbet Trotran vers fora d'porta An gloria d'Lafayet ; Faran la cabriola Storsend el crovatin : Evviva msè Nicola! Evviva Francescbin !

58 CANZONI PIEMONTESI

Coui sgnouri dl'AUeanssa Son nostri bon amis, A porto la creanssa Dipinta, sui barbis ; Son fait con d'pasta frola Farei di biscoutin: Evviva msè Nicola! Evviva Franceschin !

Fruste tant la sicoria A l'è da patalouch ; Chi sa nen già a memoria Tertaifen e souroiich? Na virgola d'nissola Val pi che un rub d'iatin: Evviva msè Nicola ! Evviva Franceschin !

Per coui ch'veulo de d'crussi, Per coui ch'fan sauté '1 fout, As porto apress i Kussi N'unguent ch'as clama hnout; A l'à na virtù drola Per mandè via '1 splin: Evviva msè Nicola ! Evviva Franceschin !

XYi. SET d'agoust 59

Coui tabaleuri d'Franssa, Coni Soult, coui Casimir, Sciisandsse del mal d'panssa A peulo andè 'n gir. Volend la macola, A l'àn perdi! pouncin : Evviva msè Nicola ! Evviva Franceschin !

Con la ciarlatanada Dia non-intervenssion L'àn dait una panada A la Costitussion, Peni l'àn mandala a scola Sul Mincio e sul Tesin: Evviva msé Nicola ! Evviva Franceschin !

Coui d'Parma e coui d'Eomagna, Che al poum a l'àn mordti, Son già tuti ant'la bagna, Fan già l'erbo fourcù ; Già '1 diau na fa na gioia A onour del drit divin: Evviva msè Nicola ! Evviva Franceschin!

60 CANZONI PIEMONTESI

Voleisse de d'antende Che noui souma Italian, A l'è tutun ch'pretende Che j'oche a son fasan; Che un eòi l'è na pongòla, Che un ciap a l'è un tupin; Evviva msè Nicola ! Evviva Franceschin !

A j'è ben prou an Polonia El sang un poch avisch, E as per serimonia Dia pala a sour Diebisch ; Ma un'onsa d'tira mola Butrà d'acqua ant'el vin: Evviva msè Nicola ! Evviva Franceschin !

Sour Flip chiel as n'ampipa D'i Eussi e d'i Polach ; S'a peul salve la tripa, Chiel sarà l'armanach: Volend giughè d'bricòla, A l'à fall casin ; Evviva msè Nicola ! Evviva Franceschin !

XVI. SET d'agoust 61

El nas da la porterà A fica Tallieran, Ch'a sa tire la pera E peui stermè la man; Lafit a fa la spola, Bignon s'iustra '1 codin : Evviva msè Nicola ! Evviva Franceschin !

Per la pastisseria A j'è monsù Guizò; Mauguin s'fa vnì la pvia, Berryè fa '1 c-o-co ; Mole fa la subiòla, Dupin fa l'arlichin : Evviva msè Nicola ! Evviva FrancescMn !

I Tartari e i Gesuita, Marmon e Mettermeli A dàn già l'acquavita A nom del Quint Enrich; Viva la spa e la stola, La pruca e '1 bicochin : Evviva msè Nicola! Evviva Franceschin !

i marzo 1831.

62 CANZONI PIEMONTESI

LA KASON

Ti ch'it ses d'una triaca La pi fina ch'ai sia 'n ciel, Ti ch'i t'as pianta baraca Ant le mioule d'me servel, Ti ch'it porte 'n man el ciair Per ch'i vada nen al sgair, Patalouca d'na rason, T'vale nen un mes bouton.

T'ses divina, t'ses eterna, T'ses d'un balsamo immortai, E t'em fas, foutua lanterna, d'sproposit da cavai! S'a fa date domne Dei Carta bianca mach parei, Patalouca d'na rason, T'vale nen un mes bouton.

XVII. LA RASON

Perchè feme coum le sotole Gire d'sà e gire d'ià Per die couje, per die frotole, Per die dmoure da masnà? Perchè feme minca tan Pie san Giaco pr'un x\lman? Patalouca d'na rason, T'yale nen un mes bouton.

Stravagansse, bisarìe, Poulairà, contradission, Baliverne, sturdiarìe, E caprissi bosaron, Elo nen per causa d'ti Ch'ani rabelo tut el dì? Patalouca d'na rason, T'vale nen un mes bouton.

Che diau astu per la scufia Quand im sento vnì '1 gatii D'sospirè pr'una bernufia Ch'a l'è nen ch'na gabia d'grii? Bela gloria, bel onour, N'avocat 1 fant da fiour ! Patalouca d'na rason, T'vale nen un mes bouton.

64 CANZONI PIEMONTESI

Eia nen na drola istoria Coul aveime incaminà Pr'un po' d'fum ch'as dama gloria Sul sente di despiantà? Le grumele t'avìe pers Quand t'as dime: scriv in vers! Patalouca d'na rason, T'vale nen un mes bouton.

J'elo d'sens, j'elo d'giudissi, Per quaich ciancia da masnoui, A mandeme ai esersissi Con i padri tira-froui? S'am butavo al col un lass, Luis Flip erlo pi grass? Patalouca d'na rason, T'vale nen un mes bouton.

Ti ch'it ses coula ch'am regola, Ch'am fa agì, ch'am fa pensè, T'ses tant sumia, tant petegola, Così mal t'sas to meste? A t'àn fate l'intelet Con el mani del piolet: Patalouca d'na rason, T'vale nen un mes bouton.

XVII. LA RASON 65

Ma se ti t'ses na fabioca, Ajne mi da baie l'ours? Qiiand la mort sonrà la cioca, J'avreu pront un bon ricours. « Padre Eterno », i diren a coul Ch'a s'amusa a gatiè '1 soni, « Cousta gofa d'na rason « A vai nen un mes bouton ».

14 ottobre 1831.

66 CANZONI PIEMONTESI

SOUR BARON

A sta '1 baron d'Onea Per 'n t'un caste! frust; So pare a ven da Enea

Soa mare a ven da August; A porta na medaja Con neuv decorassion: Tireve 'n là, gheusaja, largo a sour Baron.

A l'è fait a balota, Rotond e gross e grass, A deurm coum na naarmota, A mangia coum un tass ; A marcia, a soffia, a baja Con n'aria d'protession: Tireve 'n là, gheusaja, largo a sour Baron.

Persone ch'as n'intendo A dio ch'a l'à d'talent,

XVIII. SOUR BARON 67

J'è fin d'coui ch'a pretendo Ch'a sa Bertoldo a ment; Ch'a medita e travaja Per distilè i povron: Tireve 'n là, gheusaja, largo a sour Baron.

A conto tuti quanti Ch'a l'à difeis '1 Ke, Ma j' altri andasìo avanti E chiel stasìa dare; Perdend una bataja L'à vint una pensioni Tireve 'n là, gheusaja, largo a sour Baron.

Quand a l'è necessari, A sa mostresse uman; As dis che al segretari A l'à toucà la man; As degna a la marmaja D'parlè per distrassion: Tireve 'n là, gheusaja, largo a sour Baron.

Quaich volta a 'n s'j'orìe Con ton da prepotent,

CANZONI PIEMONTESI

Ma chiel fa lo per rie, Lo fa pr'amusament ; Chiel sa che a la plebaja Un sgiaf a l'è un bonbon; Tireve 'n là,gheusaja, largo a sour Baron.

Con chiel guai ancalesse Parie d'certi sonaj Ch'a veulo governesse Con d'Camere e d'giornai! A santa, a pista, a braja Con d'foutre e d'bosaron: Tireve 'n là, gheusaja. largo a sour Baron.

Al Cafè Florio as conta Ch's'ai fussa d'servei mat Chiel ten la sela pronta Per coure a salve '1 Stat; A l'à na spà ch'a taja Le teste coum i mlon : Tireve 'n là, gheusaja, largo a sour Baron.

Sout vous coni ch'a lo invidio A dio ch'a l'è 'n stivai;

XVm. SOUR BARON 69

Ma ventlo esse un Ovidio Per dyentè general? Diploma, pruca e maja Fan tut in conclusioni Tireve 'n là, gheusaja. largo a sour Baron.

8 marzo i83i.

70 CANZONI PIEMONTESI

I KEGEET D'UN VEI SOLDÀ

Per marcie j'eu bsogn dia cana, A son bianch i me cavei, A l'è inutil ch'i m'ingana, I m'acorso ch'i son vei. I son debol, i son stanch, I peus nen resme sui fìanch: E dovraine vedde ancheui Senssa mi batsse i me fieni?

I son stait a pi d'sent guerre, J'eu rpoussà pi d'sent nemis; J'eu occupa diverse terre, J'eu percours varii pais; Ma da vsin e da lontan I son stait sempre Italiani E dovraine vedde ancheui Senssa mi batsse i me fieni?

Del Piemont quand la pianura A esultava d'iibertà,

XIX. I REGRET d'un VEI SOLDÀ 71

Su la Bormida e la Stura J'eu courù, j'eu trionfa; A Montneuit, a Mondovì J'eu vist l'Austria impallidì: E dovraine vedde ancheui Senssa mi batsse i me fieui?

Desfìdand i vent e j'onde, Combatend la terra e 1' mar, D'Aboukir j'eu vist le sponde E le coste d'Trafalgar ; J'eu del Cairo su le tour Vist a splende i tre coulour: E dovraine vedde ancheui Senssa mi batsse i me fieui?

Eaccogliend le forsse stanche Sout la lanssa d'un stendard, Fra le nebie e le valanche J'eu cala dal san Bernard; A Marengh, a Castiglion J'eu pasgià dnans al canon: E dovraine vedde ancheui Senssa mi batsse i me fieui?

A Valenssa, a Taragona J'eu acampà dsoura i bastion

72 CANZONI PIEMONTESI

Su le rive d'Barcelona J'eu vist umil Wellington; J'eu dl'Italia scrit el nom A Madrid su j'arch del Dom: E dovraine vedde ancheui Senssa mi batsse i me fìeui?

A Tilsitt, a Essling, a Jena J'eu marcia dsoura i Prussian; J'eu marcia tre volte a Viena Dsoura j 'aquile d'j'Alman; J'eu del Nord vist i confin Da la sima del Kremlin: E dovraine vedde ancheui Senssa mi batsse i me fieni?

I m'accosto a l'ultim'ora E la mort am stend la man; Ma spirand im sento ancora Bate '1 cheur d'un Italian. A l'è degn d'vive da sciav Coul eh' sa nen muri da brav : Ah! podraine, sarand j'eui, Vedde liber i me fieni?

20 marzo i83i.

XX. l'educassion 73

L'EDUCASSION

Eccellensa ! . . . Al cont Fracassa A disia Padre Mufi, Sour contin a l'è d'soa rassa Coum la grana a l'è del spi; Un lo sciaira fina al scur Che ant le vene a l'a un sang pnr 0 che genio! o che talenti 0 che testa sorprendenti

Ant quatr'ani sout mia scola A s'è fasse tant instrut Che, stampa su d'pasta frola, L'alfabet lo cuca tut. Dal a-b fina al i-I A computa già da chiel: 0 che genio! o che talenti 0 che testa sorprendenti

Dop tut lo venta conosse, Venta vedde coum a scriv;

74 CANZONI PIEMONTESI

A fa d'bare così grosse Ch'a smio cane d'iavativ. Prinsipiandlo dal qui es A sa '1 Pater già pi d'mes: 0 che genio! o che talenti 0 che testa sorprendenti

Un j'ved già un'arroganssa, Un orgheui ch'a l'è tut so; D'carta pista a l'à una lanssa Ch'a smia conia d'Barnabò; Con un sciop caria d'iuin Chiel conquista mes Turin: 0 che genio I o che talenti 0 che testa sorprendenti

Mach un po' eh' un lo contraria, Ch'un lo gatia mach un poch, Carta e liber tut an aria, Piume e righe tut a toch. Guai ch'i dia eh 'Ioli a va mali Chiel am tira '1 caramal: 0 che genici o che talenti 0 che testa sorprendenti

Per butelo an penitenssa Quand a fa quaich pcit erour

XX. l'educassion 75

I stafilo an soa presenssa Giacolin, fieul del fatour. Chiel, sientiendlo ch'a sgariss, Pover cheur, as divertissi 0 che genio! o che talenti 0 che testa sorprendenti

Quand a taca quaich gabela, Qiiand as ved qiiaich dispet, A l'à 'n toch d'na bertavela Ch'gnanca '1 diau lo fa stè chiet; Ai compagn ch'as treuvo A d'causs ch'a l'è 'n piasi: 0 che genio! o che talenti 0 che testa sorprendenti

Quand a l'à peni veuja d'rie, A l'è amabil coum un pruss; D'volte am ciapa per j'orìe, D'volte am sarà 'n mess a l'uss; Ogni doe parole 'n su Am diss: Preive porch-foutù : 0 che genio! o che talenti 0 che testa sorprendenti

Grand ch'a sia, ventrà peni sente Che ciadel, che rabadanl

CANZONI PIEMONTESI

An sacocia la patente A l'à già d'gran ciamberlan, D'gran veneur e d'gran cordon, D'gran maestro e d'gran coujon: 0 che genio! o che talenti 0 che testa sorprendenti

Nelle Carceri correzionali, iO maggio 1831.

XXI. SOUR CAVAJER 77

SOUE CAVAJEK

D'i vachè da l'assemblea Mach jer seira desnicià, Elo chiel ch'am dis cerea Con coul'aria d'mustafa? Chiel? ma chiel? ma propi chiel?.. 0 potenssa d'un bindel! Ch'a reidi, ch'a l'è fier, Ch'a l'è dur, sour Cavajer!

Volli ch'i tene a la gualdrapa D'Fransesch Prim o d'Enrich Qiiart, Osservelo coum ai scapa L'illustrissim da ogni pai*t; Mach a vedlo, un lo cred già Cusin prim del re da spa: Ch'a l'è reidi, ch'a l'è fier, Ch'a l'è dur, sour Cavajer!

Lampadari die Eccellensse, Cavai d'marmo d'i scalon.

78 CANZONI PIEMONTESI

Dal sirop die riverensse

A destila le pensioni

Sour Marches... oh devotissimi

Sour Baron ... oh profondissim !

Ch'a l'è reidi, ch'a l'è fier,

Ch'a l'è dur, sour Cavajer!

Dia repubblica d'i giari, Dia politica d'i mlon, Con l'ajut d'un vei armari Chiel a sa dal con al ron: Carlo Magno chiel a sa Ch'a durmia con j'eui sarà: Ch'a l'è reidi, ch'a l'è fier, Ch'a l'è dur, sour Cavajer!

Con d'medaje sporche d'ruso, Con die pere mal soutrà, Chiel av fabrica sul muso D'antenati a cavagna; Chiel a guerna i marenghin Ant la pruca d'Arduin: Ch'a l'è reidi, ch'a l'è fier, Ch'a l'è dur, sour Cavajer!

Dal cupiss fina al preterit, Dai tirant fina al zabò,

XXI. SOUR GAVAJER 79

Tapisselo d'crous del merit, Dapertut a j'è '1 c-o-co; Deine d'titol, deine ben, Pi ch'Bertoldo i lo nen; Ch'a l'è reidi, ch'a l'è fier, Ch'a l'è dur, sour Cavajer.

7 ottobre 1831.

80 CANZONI PIEMONTESI

EL TEATATO

Guarda sì, mia Carolina, Per nen ch'j abio a ciacotè. Mi t' presento an bergamina Un Tratato da signè; I prestrouma giurament D'osservelo eternament, Second l'uso die Potensse, Fin ch'a j'è le conveniensse.

Venta in primis ch'i protesta D'riconosste per soyran; Mi 't butreu '1 diadema an testa, l't dareu mi '1 scetro an man. rt provreu con d'bon latin Che to drit l'è drit divin, C'est à dire ch'a ven d'natura Da l'amour, fin tant ch'a dura.

XXII. EL TRATATO 81

Ma l'è giust che in ricompenssa Ti t'rinunssie al dispotism, Perchè adess la certa scienssa A patiss i reumatism. T'acetras dunque una Oliar te Senssa articol decimquart, Tant per nen che a l'uso d'Franssa rt pie '1 plot con n'Ordinanssa.

l't podrass a to caprissi la guerra e la pas; Ma i podreu n'armistissi Quand i cherda ch'a sia '1 cas. I veni dco nen esse priv D'quaich poter esecutiv, Perchè quand manch im l'aspeto Ti t'podrie buteme '1 Veto.

Quant a d'grassie, i t'avras niente Mai da oponme, gnanca un fìl, Ma ti subit la patente, E mi subit el sigil. I' t'avras però rason D'feme a temp quaich riflession, E, ocorend, a YExequatur I' butrouma un Suspendatur.

6

82 CANZONI PIEMONTESI

S'it farass dia resistenssa, Del mouvement^ quand'i sareu Pr'arangiè la differenssa, Is tenrouma al juste-milieu. Lvà ch'a sio le osservassion Ant el senss d'Opposission, l't vedrass che subit j 'entro Ant el senss ch'a tend al Centro.

Spedì ch'j'abio le facende Premurose d'gabinet, Gnun d'noui doni dovrà pretende D'rompe a l'autr i ravanet. Ch'ai sia pat e condission D'una Non intervenssion, Ch'is darouma peui la pena D'aplichè quand an convena.

A ventrà ch'to regno a sia Tra '1 sovran e '1 patriot; Una specie d'monarchia Pronta sempre a '1 fagot. Luis Flip l'avoumne nen Proclama Boi citoyen? Eben, ti t'saras regina Patriota e sitadina.

XXn. EL TRATATO 83

Gran esercii, gran armade I t'avras ai to comand D'souspir, d'iagrime, d'ouciade, E d'busìe d'in quand in quand. Mi j'avreu per tut regal Una Guardia nassional Con na gifra an brodaria Ch'a dirà: Filosofia.

Se '1 Tratato a l'è conforme A toa bona volontà, Da un nodar second le forme A dev esse autentica. Scriv . . . L'abòss ecco a l'è coust : « Carolina ai doni d'agoust ...» Brava . . . Adess i lo mandrouma Sanssionè dal Papa a Reuma.

In Cittadella, 3 luglio 1831

84 CANZONI PIEMONTESI

L'ULTIMATUM

Carolina, i' lo savia Che con tut to giurament Me Tratato a finirìa Pr'ambroujeme '1 drit die gent: Con die rinfne e d'i soutman Da sgiai a Tallieran, Per d'amel t'm das d'triaca, E '1 Tratato a va d'baraca!

I t'as sempre a d'iamente Senssa sug, senssa perchè ; Minca tant am touca d' sente Ch'it ses stoufia d'comandè ; Che d'to regno as fa nen cas, Ch'a l'è une Boyauté bourgeoise, Ch'a l'è un trono da Brighela Ch'vist non vist a va 'n canela.

xxiiT. l'ultimatum 85

rt m'infilse mila couje Per podei brusè 1 pajon; T'fougne, t'cabale, t'patouje, E t'fas mai un diasclmi d'bon. I peuss mai esse tranquil Ch'i t'em veuje passe '1 Bil^ E d'ruse venta ch'i imagina Pr'otnì '1 Vista in fond la pagina.

L'auter d'fè na pasgiada A l'à piarne un mes gatii, E 'm son vist na baricada A la porta die Tuilleries: l'eu trova 'n gran parapet A l'entrada del boschet, E un bastion, oh che spetacoul ! Propi li dnans al pinacoul.

Credte che d'toa maneuvra I conossa nen el fil ; l'eu dco mi passa ciadeuvra Al burat d'monsù Persil. I lo seu! t'vorrie bel bel Feme un gest da don Miguel, E con d'smorfie e d'bele frasi Ant la Gharte fìcheme un quasi !

CANZONI PIEMONTESI

Per l'onour dia monarchia E d'j'articoul sotoscrit, I capisse ch'i dovrìa la guerra pr'i me drit ; I seu prou ch'i son un fol A nen tnime al protocol, Ma i veni nen da n'autra banda Perde '1 Belgio e peni l'Olanda.

No, per tort ch'it abie fame, I veni nen ch'a sia mai dit Ch'j'eu manda l'Europa in fìame Coum un Fox o coum un Pit. E da già eh' per desse ardriss Flip a Londra a conferiss, Ven, la, ven, j'avreu pasienssa D'fè dco mi na conferenssa.

Capo primo, i fareu finta D'nen acorsme d'certi ambreuj ; Quand it veuje la grinta It prometto d'sarè un euj. I lassreu 'n pi, 'n men, Ch'it na seguite a 1 tren, Ma d'mantnime i veni ch'it bade Le mie grande e pcite entrade.

XXIII. l'ultimatum 87

I fareu pi nen le glose Pr'iin souris a coust e a coul ; Ma, tratandse d'certe cose, Veui possedie mach mi soul. Guai a ti ! t'sas ch'i son nen Un faseul San Sinionien; Pi testass che un dottrinari, Am piass d'esse proprietari.

Le tendensse dia natura Già ch'as peulo nen cambiè, Tira drit, continua pura A promette, a lusinghe. Pr'un sovran tant a va ben Oh' a prometta e attenda nen ; Ma, con mi quand i t'impegne, Smèntia subit che ti fregne.

Per Varsavia e i Stat del Papa I fareu pi gnun fracass, Ma con pat che nen m'antrapa Quand i calo ai Pais Bass. Ant l'intern, d'in set in eut, Quaich rivolta, quaich emeute^ La, it la passo ... ma cerea Si t'em touche la Yandea.

CANZONI PIEMONTESI

DI' Ultimatum i capitoni Les, appreuva e sotoscriv ; Ma riflet che pr'ogni titoul A saran definitiv. Yen nen fora dop tut so Con die Anverse, con d'j'Escò, Con quaich rinfna cli'a significa L'adesion o la ratifica.

S'it faras pi nen la camoula, A me impiegh i m'adatren; Ma s'it serche d'rompe l'amoula, Sastu peni lo ch'i fareu? Da San Koch ai sta Rosin, Ch'a l'è bela, e ch'am fa oucin: Sciavo ! im scanfo d'ans toa lista, Im ribelo, e 'm fas Rosista.

In Cittadella^ luglio 1831.

XXIV. l'bipiegato 89

L'IMPIEGATO

A Fan dime, o Carolina, Che da quindes o vint A le cariche as destina Coni eh' a paro e a piaso a ti: Mi, ch'i l'eu pr'esse promoss D'grossi titol, d'merit gross, Im na veno in conseguenssa Dnans a ti con riverenssa.

Applicato ant'un Uffissi Dal set-sent e ottant'e tre, I rendìa già d'gran servissi Fin d'alora al Stat e al Ke ; I rasciava i quinternet, I fertava i tabouret, E a la pruca d'soa Eccellenssa I fasìa la riverenssa.

90 CANZONI PIEMONTESI

Quand i fulmini dia Franssa Dsoura i troni a son casca, Sout a l'erbo dl'Eguaglianssa A la sousta i m'son butà. J'eu scriva sout al scrivan Ch'a seri vìa sout a Jourdan, E al piumass dl'Indipendenssa I fasìa la riverenssa.

Die nassion fra le tempeste Dal Danubi sangounà, Quand che l'aquila a doe teste Sul Tesin a l'è torna, I guernava j'ubiadin Pr' Alessandro e Franceschin, E del Imout a l'eloquenssa I fasìa la riverenssa.

Corounà per man dia gloria, Da la sima del Sempion Sout al cascb dia viteria Caland giù Napoleon, J'avis, j'ordin, i decret I cusìa del Sout-Prefet, E del Maire a la presenssa I fasìa la riverenssa.

XXIV. l'impiegato 9i

Quand la stella d'Bonaparte A Leipsicli l'è tramonta, Vist non vist, j'eu cambia carte E '1 cancel j'eii tramudà. I parlava con orrour Del tiran, dl'usurpatoiir, E a l'usciè dia certa scienssa I fasìa la riverenssa.

Eistorà le antiche legi

Sout j'auspissi d'Metternich, J'antichissim privilegi, I convent e i feudi antich, Con la pouver e '1 toupè, Braje curte e barolè, Del breviari a l'infliienssa I fasìa la riverenssa.

Carolina ! lo ch'i spero Con l'ajut d'toa protession A l'è d'esse al Ministero Nomina Cap d' di vision. Dop avei stanca d'inchin Fina '1 Monte e '1 Valentin, L'è giust ch'j 'antri an ricompenssa Fasso a mi la riverenssa.

H dicembre 1831.

92 CANZONI PIEMONTESI

L'IMPOSTUEA

La vrità coui cli'a l'àn esalta L'ero propi d'sublimi tupin ; Se coust mond a l'aveisso studia Senssa tanti test grech e latin, L'avrio vist che tut marcia, tut dura In virtù dia beata impostura.

Fra Verdun, coul ch'a vend un sold l'un I sirin, j'abitin d'san Fransesch, Predicand astinensse e digiun, A ven largh, a ven rouss, a ven fresch, Con la panssa ch'ai tira, ch'ai tsura, In virtù dia beata impostura.

Coul mari così ben artapà Da invidia d'Kodan al pentnin, Tut felice d'soa casta metà, A la 'clama so pruss, so cardlin, A l'ambalsma, a na fa d'confitura In virtù dia beata impostura.

XXV. l'impostura 93

Coul erede stanch d'vedde a scrussì Un vei barba stensù dal rangot, Pr'ajutelo, a fa coure, a fa vnì Un doutour con gialapa e decot : E '1 soutrour a lo buta 'n vitura In virtù dia beata impostura.

Coul tutour ant un nen dventà sgnour Segui tand el Vangeli modem, Con doe righe an favour del confsour A minciona bergnif e l'infern, E drit drit a va 'n ciel per procura In virtù dia beata impostura.

Sour Marches, coul famos prepotent Descioudù da la greuja d'Neron, Tuti ai treuvo die carré d'talent, Ai pieuv dsoura cordon e pension, A lo stampo ministr a dritara In virtù dia beata impostura.

Coul pedante, coul secca mincion, Oratour, professour e doutour, Che sfidand e bon sens e rason A fa d'prose, a fa d'vers traditour, Ant l'Arcadia a lo meno an pastura In virtù dia beata impostura.

94 CANZONI PIEMONTESI

Coul filosof, coul bon fol-foutù, Ch'a dis ch'j'omni son tiiti fratei, Ch'a confida ant l'ajut dia virtù, Che del merit a cred ai bindei, A va a taula an s'ie giaire dia Stura . . . 0 beata, o beata impostura !

XXVI. COUST MOND VEI 95

COUST MOND VEI

L'autra neuit i son sognarne Che ant la nav dl'Eternità Padre Eterno l'avìa fame Gran Canslè dia Trinità: Aranbandme a donane Dei, Dand n'ociada a coust mond vei, « Miserere », j'eu sciama, « Cousta bocia a va rangià ».

Dit e fait : al ciair dia luna, In virtù d'un me decret, L'univers ecco as raduna Su la piassa d'Cavoret. Bianch e neir e basanà, Tuti j'omni a son mugià, E a la fin ... oh che piasi ! Coust mond vei lo rangio mi !

96 CANZONI PIEMONTESI

Pr'ordinè j'afè dia terra, Su, cos'elo ch'a fa al cas? . . . Un a dis : aj va la guerra ; N'aut sogiuns: aj va la pas; Ch'i sio Asiatici! ... no, African . . . No, Europei ... no, American . . .

0 che goi, 0 che piasi ! Coust mond vei lo rangio mi.

Un a veul la primavera, N'aut desidera l'invern, N'aut l'autun, e n'autr a spera Un istà ch'a dura etern; Un a veul ch'j'abio '1 nas drit, N'aut sgnacà, n'aut gross, n'aut pcit Oh che goi ! oh che piasi ! Coust mond vei lo rangio mi.

Un Franseis con die gazette Veul istrue fina i bersach. Un Gesuita a veul permette D'iese apena l'armanach,

1 Souvran veulo mnestrè.

Le nassion veulo gnun Ke . . . Oh che goi ! oh che piasi ! Coust mond vei lo rangio mi.

XXVI. COUST MOND VEI 97

Coust a veul le berte rousse, Coul a ten pr'i barolè ; J'un a crio: viva le cousse! J' antri : viva i pruss bure ! Vivai Czar !\iva '1 Califfi Viva i Santi viva Bergniff! Oh che goi ! oh che piasi : Coust mond vei lo rangio mi.

Metternich pr misura publica Tut el mond veul butè sout; Lafayet veul la republica, Nesselrod a veul el knout: Kergolè ten pr'i Bourbon, Tallieran pr'el gius d'doublon : Oh che goi ! oh che piasi ! Coust mond vei lo rangio mi.

Ant l'America a s'anrabio Per sostnì ch'i souma ugnai ; In Italia as veul eh' a l'abio Mach la cresta i cardinal; I mari s'veulo fra, I fra veulo esse maria : Oh che goi ! o che piasi ! Coust mond vei lo rangio mi.

98 CANZONI PIEMONTESI

Chi veul Giors e chi veni Toni, Chi 1 Talmud, chi l'Alcoran, Chi Calvin, chi san Gironi, Chi la pruca e chi '1 turban . . , Padre Eterno! dilo voui, Coum gavesse d'coust patoni? ATleluja! coust mond vei A starà sempre parei !

10 maggio 1832.

XXVII. A VA iNEN BEN

A VA NEN BEN

S'a m'à dait la Providenssa Un sach d'vissi, un rub d'difet, Su l'articoul dia decenssa Gnun al mond peul dime un et. M'venlo d' volte '1 schiribiss D'butè an rima quaich pastiss? Cinto ! . . . i seu ch'a va nen ben: I fass fìnta d'savei nen.

Veddne d' volte a l'oracoul Quaich sour Cont, quaich sour Marches, D'coui ch'a rompo i tabernacoul Pi che an Franssa Carlo Des? Se quaich'un am dis : perchè una guglia d'un brande? Cinto ! cinto !.. . a va nen ben : Fouma finta d'savei nen.

Coul mufi, ch'un avria dalo A l'incant pr un mes doui-dnè,

9U

100 CANZONI PIEMONTESI

Coul che adess a Fan crealo Gap d'azienda e finanssiè, Coum diau elo ch'a l'è vnù Gross e grass e paciochù ? Cinto ! cinto ! . . . a va nen ben : Fouma finta d'savei nen.

Coul mari d'coula contessa, Per goufade portentous, Coul ch'a marcia con fieressa, Caria d'corn e caria d'crous, Per cos'elo ch'un lo dev Benedì parei dia frev ? Cinto ! cinto! ... a va nen ben: Pouma finta d'savei nen.

Coul salara che an s'ia figura A l'avìa '1 borich scolpì, Coul che adess a va 'n vitura In virtù d'i so singh dì, Chi alo daje ant un moment Tanto spirit, tant talent? Cinto ! cinto ! ... a va nen ben : Fouma finta d'savei nen.

Conia tota scrupolousa, Surtìa fora dal ritir,

XXVII. A VA NEN BEN 101

Ch'a ven grossa, prosperousa, E ch'a va pi nen al gir, Perchè devia slarghè So faudal e so coursè? . . . Cinto ! cinto ! . . . a va nen ben : Fouma finta d'savei nen.

Conia strega, coni' arpìa Catarousa e bavosa, Che dl'an set gnnn a podìa Accusela d' crudeltà, Perchè adess fala d'moral Fina al gat e al papagal ? Cinto! cinto ! ... a va nen ben: Fouma finta d'savei nen.

Perchè arrivne per staffetta I stipendi ai foifontn? Perchè denrmne an sia soffietta E'I talent e la virtù? Perchè '1 merit vaio al ghet ? Perchè '1 dian 's bntlo '1 rochet? Cinto! cinto!,., a va nen ben : Fouma fìnta d'savei nen.

3 febbraio 1832.

102 CANZONI PIEMONTESI

SOA ECCELLENSSA

L'istess che le mie nosse Con Gigin j'eu celebra, N'Eccellenssa d'coule grosse D'visiteme a s'è degna: A mia foumna sans fagon A l'a offert soa protession: Che favour! che compiasenssa ! Che bontà d'un Eccellenssa !

Chiel a ven a pie d'mie neuve Fina doe, tre volte al dì, E s'a fioca o s'buta a pieuve, Chiel s'traten giugand con mi: Con un'aria familiar Quand am treuva am dis : « Me car ! y> Che favour ! che compiasenssa ! Che bontà d'un Eccellenssa!

Con mia foumma, a va peui dita, A l'è pien d'mila attenssion;

XXVIII. SOA ECCELLENSSA 103

Soens a l'Opera a la invita, E ant la logia ai i bon-bon; Soens a va con chila a spass, Ai fina soens el brass: Che favour ! che compiasenssa ! Che bontà d'un Eccellenssa !

Chiel s'accors quand a m'aneuja D'blanblinè per la sita, E s'a ved ch'j'abia nen veuja Dop disnè d'surtì d'an cà, Chiel a m'offr so tilburì Per ch'i' vada un per lì: Che favour ! che compiasenssa ! Che bontà d'un Eccellenssa !

Quand l'an fame andè an Galissia Segretari d'Legassion, A mia foumna pr'amicissia Chiel fasìa conversassion; . Al l'à fina mnà con chiel A pasqua ant so Castel: Che favour ! che compiasenssa ! Che bontà d'un Eccellenssa !

Me Carlin ancpura 'n fassa A l'è tut, tut so ritrat;

104 CANZONI PIEMONTESI

Chiel lo seulia, chiel lo pnassa, Chiel s'na fa n'afè d'Stat; A lo fa baie sui gnoui (1), A lo ciama so maroui: Che favour ! clie compiasenssa ! Che bontà d'un Eccellenssa !

Chiel am trata senssa gena Coum n'amis, coum un fratel; Ma quaichun lo buta 'n scena Coum s'a fussa un barivel: Da quaichun i'seu ch'as dis Ch'ani fa j 'arme d'Stupinis . . . Che favour ! che compiasenssa ! Che bontà d'un Eccellenssa !

2 febbraio 1831.

(1) Leggasi genoui coWe muto.

XXIX. LA BARCHETTA

LA BAKCHETTA

Guarda che bianca luna, Guarda che ciel seren ; Duna, mia cara, duna, Yen, Carolina, ven. Una tranquilla arietta, Sent, a consoula '1 cheur: Yen, ven su la barchetta Dl'amour e del boneur.

I genii da le sponde Al mar a fan la strà, La terra, i vent e j'onde Per noni a smio crea, Nossgnur am lo permetta. Me. ciel a l'è to cheur: A voga la barchetta Dl'amour e del boneur.

A veulo amour eh' a sia Na splua semnà dal vent;

105

106 CANZONI PIEMONTESI

Cred : l'è una busìa, Vogouma alegrament. Guarda coul' isoletta . . . Andoumie, o me bel cheur ? A vira la barchetta Dl'amour e del boneur.

L'ultima stella a svela Che l'alba a veul spunte, Ma coul mai cambiè vela Comenssa a bajè; Na pcita nuvoletta A ven a turbe '1 cheur: A bautia la barchetta Dl'amour e del boneur.

L'orient smia pi nen candi, El ciel pi nen azur; I turbini a pio l'andi, Lontan a l'è già scur; As leva la maretta, Un sent a roujè '1 cheur : A dagna la barchetta Dl'amour e del boneur.

Tempesta sout e dsoura, Tron, losna, losna e tron,

XXIX. LA BARCHETTA. 10^

El rem a va 'n maloura,

Bondì vela e timon:

A casca la fusetta,

A bat pi nen el clieur . . .

Bon viage a la barchetta

Dl'amour e del boneur.

2 giugno 1833.

108 CANZONI PIEMONTESI

LA NONA

Pr'educhè soa pcita fia A la scola dia virtii A contava nona Cia Soe prodesse d' gioventù.

Una volta andand a spass Da le part d' san Benavass, Clementin m'a dame ant l'eui . . . -— E peui, Nona ? e peni ? e peui ?

Ai teatri, a le pasgiade Im lo vdia sempre d'acant; I parlavo con d'ociade,

I capio quasi pr'incant;

I sfrosavo d'i Metin,

I sghiciavo d'i basin

Da le fnestre e dai pogieui . . .

E peui, Nona? e peui? e peui?

Un bel ch'j'era fermame Giù dia vigna ant el boschet,

XXX. LA NONA 109

Im lo veddo fra le rame

Comparì zichin zichet:

Ai me cliiel s'è butà,

D' princisbech mi son resta

Fra '1 piasi, la pena e '1 sbeui . . .

E peui, Nona ? e peni ? e peni ?

- Disperà, chiel a dritoa Bele s' vorìa masse :

Mi,, che i mort am fan paura, J'eu pensa d' felo scampè. Che incantesim ! che trasport ! , . . Ma a coust mond per mala sort Tal un smena e tal un cheui . . .

E peui, Nona? e peui? e peui?

- Ant coul mentre la proposta A l'an fame d' papà grand ; Mi j'eu daje per risposta

Un bel no tut an piourand: Ma, costreta dai parent, J'eu dovumne finalment Cambiè daita e volte feui . . .

E peui. Nona? e peui? e peui?

- L'à bsognà quasi rableme D'nans al Paroco d' san Gioan ;

HO CANZONI PIEMONTESI

E al moment ch'i dvìa cougieme, Che fonfon, che sgiai, che afan ! Ma la sort m'à favorì Dandme un bon, ma bon mari, Ch'a conssìa ne gran ne leni . . .

E peni, Nona? e peui? e peni?

A l'à fait gran amicissia Bele chiel con Clementin; As fasìa chiel na delissia D' sempre veddemlo da vsin ; E a j'è nen andaje ampess Che Nossgnour a j'à concess D' veddse pare d'un bel fieni . . .

Brava Nona ! ... oh che faseul !

14 febbraio 1834.

XXXI. ME AT D FEDE

Ili

ME AT D'FEDE

Operi manuum tuarum porriges dexteram. Job. Gap. xiv.

Ant el meis ch'a j'è la brina Ch'a 1 sbrat ai passarot, Su la punta d'na colina I son coum un coussot : Voui ch'i m'eve descioudù Grand e gross e folfoutù, Ai me crussi, ai me patoui, Domne Dei, penseje voui !

Pr' averti eh' abio avertime D' torse '1 col parei die gru, I son sempre divertime A 1 diau fin ch'j'eu podti : Voui ch'i m'eve ant el cupiss Fait la nià d'i schiribiss,

112 CANZONI PIEMONTESI

Quand im vedde a '1 farfoui, Domne Dei, penseje voui !

Per sentì ch'j'abia a discoure D'san Luis e d'sant Enrì, A l'àn sempre fame coure Pi le foumne che i mari : Voui ch'i m'eve per maleur D' pasta frola fait el cheur,

. Quand l'amour a fa '1 masnoui, Domne Dei, penseje voui!

I fas tut una salada Eabin, Lama, e Cardinal ; I vad sempre a la pasgiada E a la predica i vad mai : Voui, eh 'un peul nen ambroujè Con di lavabo e à' munda me, S'im fas nen vnì 1 lait ai gnoui (1), Domne Dei, penseje voui!

Durviend fabrica die ariette Sul Parnaso piemonteis, Pruche, stole e bajonette, J'eu psà tut a l'istess peiss:

(1) Si le^ga genoui coWe muto.

XXXI. ME AT d'FEDE 113

Voui ch'i m'eve regala

Una piuma trop tempra,

Al gius d' corda, all'euli d'froui,

Domne Dei, penseje voui!

Sui barbis dl'artiglieria Ch'a fa scola '1 Drit divin, Quaich fabioch a veul ch'i sia Una sciuma d' giacobini Voui che al mond j'eve crea Prima d'tut la libertà, Se mi d' volte i fussa d'coui, Domne Dei, penseje voui!

Coul gran ch'l'eterna tromba Dnans al giudice immortai Am ciamrà dal sen dia tomba A compare ant la gran vai, Youi ch'i m'eve fabricà Con la machina di pcà, A Bergnif, nen el poni, Domne Dei, penseje voui!

4 gennaio 1832.

114 CANZONI PIEMONTESI

LE SPIKIT FOULET

Voui ch'iv ciame fierament

Spirit creus del mil e eut sent, Teste incredule ch'i neghe Ch'a j'è d' spirit, ch'a j'è d' streghe, Pieve guarda dai giughet

Ch'a fa '1 foulet,

Ch'a fa '1 foulet.

Sul matin dia prima età. Flette bele e desgagià, Voui ch'i sente ch'av davana Una frev ch'a smia tersana, A la larga dai pachet .

Ch'a '1 foulet,

Ch'a '1 foulet.

Voui ch'i 'n feve vni rusnent, Foumne, al sugh del sentiment.

XXXII. LE SPIRIT FOULET 115

Con die frasi elo ch'j'imagine Dene Troja e nen Cartagine? D'un souspir al trabucliet

A j'è '1 foulet,

A j'è '1 foulet.

Povre vidue! i lo seu ben Che a la neuit i deurme nen: Povre vidue! i'm feve pena Con vostr'arie da Madlena : Tnive al recipe segret

Ch'a '1 foulet,

Ch'a '1 foulet.

Buvatass dia castità, Povri preive, povri fra, Quand j 'esamine quaich bela Dai pertus dia gratisela, Prest un Pater, che al ghicet

A j'è '1 foulet,

A j'è '1 foulet.

Vostre foumne a custodì Voui ch'i sude, o bon mari, J'eve bel stoupè d'filure, Butè d'eriche e d'saradure:

116 CANZONI PIEMONTESI

A la mira del luchet A j'è '1 foulet, A j'è '1 foulet.

Voui ch'i lecche pr'un bindel I moudion d'piassa Castel, Voui ch'iv deurve na carriera D' vostre foumne ans la zartiera, Ohi elo coul ch'av da i brevet?.

A r.è '1 foulet,

A l'è '1 foulet.

Coula dvota, separa Dal mari per nen pcà, Con so parroco as dispera Ch'ai ven streita la brassiera Pr'un fiat mihi ant un couret Con '1 foulet. Con '1 foulet.

Voui ch'i seguite '1 carlvè Fra i hatman e fra i cJiassé D'una bela spartitura, Quand l'amour a bat la msura, Coul ch'a sona '1 flagiolet A l'è '1 foulet, A l'è '1 foulet.

XXXII. LE SPIRIT FOULET 117

Fie, ch'iv sente touchè '1 cheur Dai souspir d'un mirlifleur, Guai s'i lasse eh' a v'ambarca Con die rime a la Petrarca: A la couva del sonet

A j'è '1 foulet,

A j'è '1 foulet.

Armanach d'moralità, None fruste e sgangarà, A l'è inutil ch'i gabele Con le giouvne e con le bele; Tnive al preive e al scaudalet:

Pi gnun foulet,

Pi gnun foulet.

5 marzo 1833.

118 CANZONI PIEMONTESI

LA PROUVIDENSA

A pretend quaich mouralista Che, quand l'om s'ved a rabel, Un gran merit a s'acquista A lasse ch'a fassa 1 ciel; 0 che '1 fout lo mena a spass, 0 che '1 diau ai daga '1 brass, A l'è niente, un sa ch'ai pensa La gran madre Prouvidensa.

Mi ch'i sciairo le facende D' cousta bocia com'a van, Im na lass nen de d'antende Dal latin di ciarlatani Coul ch'as treuva fra j'ambreui S'a sa nen fertesse j'euj, A bel spetè Tudiensa Dia gran madre Prouvidensa!

A la barba d' hiti quanti Coni ch'a fan '1 savi e '1 dot,

XXXIir. LA PROUVIDENSA 119

Quand la pendula va avanti, Quand la sfera marca un bot, S'a dis nen el cusinè Ch'a l'è temp d'andè a disnè, A j'è un foutre ant la dispensa Dia gran madre Prouvidensa.

Quand le sciale a fan la cria, Quand i camp son futi sech, J'eve bel avei la pvia, Bel ciamè ch'av bagno '1 bech; Se ant la creta j'eve nen D'vin d' Madera o d'viu del Ren, J'è mach d'acqua ant la clierdensa Dia gran madre Prouvidensa.

Se andasend a la pasgiada Av rubata un coup adoss, Se fasend na serenada Una stanga av rangia j'oss, S'j'eve un sebber d'un doutour, Parent prossim del soutrour, A. v'ambarca la sapiensa Dia gran madre Prouvidensa.

Se un bel dì, coum a peul desse, Sensa dive im doni.

120 CANZONI PIEMONTESI

La giustissia pr'amusesse Av ciapeiss an mes ai froui, S'i v'aiute nen un poch Per berlich o per berlocli, A v'ampica la clemensa Dia gran madre Prouvidensa.

J'omni as giudico a la mira Del bouton del bourgiachin ; Fina '1 preive a veul soa lira Per vespr e matutin; E coum'elo cb'j'eu da Quand im treuvo sensa dnè? . . S'i t'n'as gnun, at dis, fa sensa, La gran madre Prouvidensa.

Coul brav om eh' tutti a lodavo Pr'i so nobil sentiment, Coul che tutti ai disio : bravo ! Oh che genio! oh che talenti . . A l'à fait el saut mortai L'autra seira a l'ospedal, E tut lo per l'assistensa Dia gran madre Prouvidensa.

Coul pansson, che doni meis prima L'era ant l'indice d'j'oulouch,

%i

XXXIII. LA PROUVIDENSA 121

Ch'a l'avìa ne sens ne rima, Coum '1 gius d'i barbabouch, Dop aveilo empì, caria D'crous, d' patente e d' dignità, A l'à falò un'Eccellensa La gran madre Prouvidensa.

Temme nen, pieve nen pena, Durmi pur, durmì tranquil ; Lasse pura ch'a'v sostena Coula man ch'a'v res pr'un fìl ; Le cadreghe vanne al ghet? El Senat confiselo '1 let? A j'è d'paja ch'a dispensa La gran madre Prouvidensa.

i maggio 1831.

122 CANZONI PIEMONTESI

TKANT'ANI.

Carolina, abbia pasienssa : Sta matin, sul del dì, La pendùla dl'esistenssa Tranta coulp m'a fait sentì: J'eu trant-ani! i t'eu perdù,

0 mia cara gioventù! lUusion, ombra eh 'a incanta, Bona seira! i son ai tranta.

J'eu trant'ani! d'mia campagna

1 son dunque a la metà!

Seugn d'amour, castei an Spagna,

Cosa mai seve dventà?

Colour d'reusa del piasi,

To parfum a l'è sparì:

La rason, tussiend, am canta:

Nostr'amis, i souma ai tranta.

Ti, che d'j'angel it ses fia, E sorela del malheur,

xxxir. trant'ani 123

Generousa poesia, Cara interprete d'me cheur, Sent . . . Cuj accio am cria dare : Buta Dante sul soulè, Fica Ariosto ans la soupanta, Bondì, rime! it-^es ai tranta.

Su la carta i navigava Un a Smirne, un a Nankin; Dnans la vela ch'am portava L'univers l'era un puntin. Pover bipede! perchè Affanete a rubate? Dia smens d'rougna ai n'è già tanta! Fa l'armita: it ses ai tranta.

Kibelandme all'impostura, I sercava, i serco ancour Sul gran liber dia natura Un pensò del Creatour. Cosa vastu lanternand Sui perchè, sui coum, sui quand? La vrità che ingrata pianta ! Lassla bouje: it ses ai tranta.

Da la pourpora sovrana Vdend la terra sofocà,

124 CANZONI PIEMONTESI

J'eii cherdù eh' la rassa umana

Meriteiss la libertà:

J'eu eherdù dsa dal Monblan

A la senner d'i Koman . . .

Pi gnun Fabii ch'am na pianta . . .

Omni, iv seiairo: i son ai tranta.

Ma se '1 temp veni ch'im separa Dai fantasmi dl'illusion, Carolina, ti, mia cara, Almanch ti, t'ses mia dabon: Yen! ... ma cosa? it basse j'eui, T'serche d'rinfne, t'fas d'ambreni, T'smie '1 ritrat dia sm^ana santa . . . Là, i t'intendo ... i son ai tranta!

24 dicembre 1833.

XXXV. LA PRUCA 125

LA PEUCA

Cosa v'scheve mai le mioule Pr' acquistò d'erudission? 1 stè propi fresch coum d'poule Con vost Dante e vost Platon. Qaand j'aveisse trahondù Fina Pomba bel e cru (1) Mi v'dio nen na fanfaluca, J'avrè 'n foutre senza pruca.

Ève d'volte ant la sicoria

Che sto mond sia d'coui salam Ch'a travaio per la gloria, C'est-à-dire pr muri d'fam? D'un impiegh un s'rendlo degn Con d'saviessa, con d'ingegn? Lvevlo pura d'ant la gnuca, Gnun impiegh sensa la pruca.

(i) L'Autore allude al principe dei tipografi italiani Giuseppe Pomba da Torino, notissimo per le numerose e svariate sue pubblicazioni.

126 CANZONI PIEMONTESI

Da per tilt a's ved la piota E d'i Papa e d'i Sovran ; Da per tut pruca e calota A son cap d'i rabadan; Da per tut i vedrè d'guai, D'batibeui e d'tananaj, Quand a capita ch'a 'ntruca La calota con la pruca.

Cos sariilo un senatour, Cos sariilo un presidente S'un faseissa nen onour Pi a la pruca che al talent? Cos sariine in conclusion Tanti cont, tanti baron, Tanti prinssi e tanti duca, Sensa boursa e sensa pruca?

Pr'un prucon d'coui d'prima sfera Metastasi© a l'è passa; Fina Alfieri a dio ch'a Fera Una pruca mal pentnà; E un poudrìa quasi giure Che san March e san Mate, Che san Gioan e che san Luca A l'avìo dco lour la pruca.

XXXV. LA PRUCA 127

Qiiand i vedde un Eccellenssa, Un ministr, un diplomat, Che pasgiand a smia eh' a penssa Al congress eh' a teno i rat, Credve d'volte eh'a v'n'impon Pr'esse un Cesare, un Caton? A v'anciouca, a v'sbaluca Con nen aut che con la pruca.

Una pruca reverenda A l'avìa sant Agostin, E a l'è an ciel eh' a fa marenda Con i sant e i cherubin; Ma Boccacio e Macchiavel, E Petrarca fina chiel, A l'àn tuti '1 diau ch'ai pluca Perchè a l'ero sensa pruca.

Coum as buta an s'j'ostarie Una frasca e doni giambon, Voui buteve dsour j'orie Un toupè con doni maron; Trabuch pi o trabuch men, A la testa un guarda nen; Ch'a sia mlon o ch'a sia suca, Basta mach ch'ai sia la pruca.

Nelle Carceri correzionali, 3 giugno 1831.

128 CANZONI PIEMONTESI

L'AEENGH

OSSIA

LA CONFESSION GENEKAL

Bouna neuit, me car amis, Venta la cabriola; A vai nen storse i barbis, Slunghè '1 muso e la spola; La campana a m'avertiss Ch'a l'è temp ch'im daga ardriss. Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

Giù dal col j'eu già un brusour Ch'am fa strense '1 porta eoa; Dare d'I'uss j'è già '1 sotrour E la mort ch'a fa la roa ; A j'è già padre Taluch, J'è già '1 diau ch'a rissa '1 pluch. Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

XXXVI. LA CONFESSION GENERAL 129

Ma da già ch'jeu da partì, Fouma nen le cose an pressa. Don Taluch elo pa lì? Spetè dunque ch'im confessa; Dis, Gasprin, fa nen el fol Con toa stringa antourn al col . . . Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

Mantis Urne fecerunt me D'carn e d'oss, d'nerv e d'polpa ; Dunque, s'doui a fan nen tre, Bomne Bei, elo mia colpa? Perchè feme un mangia pan , Grand e gross e tulipan? Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

Cos na peusne s'doui bei euj M'armusciavo le grumolo? S'i voltava soens el feui, S'i cambiava soens d'bele? Se l'amour fussa un delit, Fina '1 Papa sarìa scrit. Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

130 CANZONI PIEMONTESI

A l'è vera, i cherdìa podi A l'asperges e ai miraco; I ridia del can d'san Roch, I bvia nen al bout d'san Giaco; Ma elo giust per tut Ioli Fesse goi d'vedme rusti? Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

Tut Voltaire j'eu sfojatà, Tut Rousseau, tut Becaria, E j'eu mai gnanca guarda Abacuch Geremìa, Doni profeti matadour Ch'a s'intendo gnanca lour. Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

Ai monsgnour e ai courtisan I son mai fame da ramba; Quand i re l'àn fotù '1 can J'eu augura] e bona gamba; '1 diadema '1 pivial Fan ' n' Augusto d'un stivai. Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

XXXYI. LA CONFESSION GENERAL 131

S'i trovreu, pasgiand dsour, Ney, Joubert, Dessaix, Massena, I direu che i tre coulour Tourno a paura a Viena; Che i Prussian e che i Cosach Fico torna berta an sach. Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

Fait ch'i l'abia l'ultim bai Ant le man dia Providenssa, Mi veni nen saveine d'guai; Chi l'à da penseje ai penssa; D'dventè m'n'amporta poch Un spinass o n'articioch. Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta.

S'as poudrà d'ant coul pais Giù da na scapada, Con voi ait, me cari amis, I venreu la balada; Ma s'ai fuss peni gnun sente, Cari amis, vnime a trouvè. Don! don! don! don! A l'è temp ch'i parta. Nelle Carceri correzionali,27maggio 1831.

^^*^ CANZONI PIEMONTESI

EL CHOLERA MORBUS

Che cliau astu, o Carolina, Da quaich temp ant el cupiss, Chi t'rn volte tant d' schina Quand i veui un '1 scaviss? Cosa? A fan assicura Ch'a j'è 1 cholera per strà? Prest un triduo, una novena, Per ch'a vena, per ch'a vena.

Elo nen ampess ch'as tolera Cousta vita da articioch? A l'è temp, foutre, che '1 cholera As na mescla chiel un poch; Con doe smorfie un per stort Chiel ripara tuti i tort. Prest un triduo, una novena. Per ch'a vena, per ch'a vena.

XXXVII. EL CHOLERA MORBUS 133

Bel piasi, bela risoursa, Kubatè per coust mond vei, Dov l'onor a sta ant la boiirsa E la gloria ant i bindei ! La virtù l'è pcà mortai, El talent va al ospedal . . . Prest un triduo, una novena, Per ch'a vena, per ch'a vena.

Guarda, guarda s'i dio d'cuche : Che filerà, che rablà D'cape, d'toghe, d'stole, d'pruche, D'casch, d'mitrie, d'cirià ! Guarda, guarda, che baron D'crous, d'medaje e d'medajon ! Prest un triduo, una novena. Per ch'a vena, per ch'a vena.

Sastu nen ti, che pr'usanssa T'ses amis d'i batibui, Ch'a l'è '1 cholera in sostanssa Un eroe d'i tre d'iui? Gnanch Barnav, gnanca Marat, L'ero nen pi democrat. Prest un triduo, una novena. Per ch'a vena, per ch'a vena.

134 CANZONI PIEMONTESI

Chiel fa gnuna differenssa, Quand a veul sauté '1 grip, Tra un grupion e un'Eccellenssa, Tra Kodin e e Luis Flip; Tant al pover coum al sgnor Chiel fa strense l'as da fiour. Prest un triduo, una novena, Per ch'a vena, per ch'a vena.

Chiel a marcia per staffetta Dsoura '1 pnas d'un oragan ; La diarrea l'è so trombetta E la mort so prim edcan; So drapò l'è un catalet, So quarte l'è un lasaret. Prest un triduo, una novena. Per ch'a vena, per ch'a vena.

Tant an Spagna coum an Franssa, Tant sul Mincio che sul Po, Des 0 dodes doulour d'panssa Minca tant ai veulo dcò ; It vedras ch'a fan gnun maj, It vedras ch'a veno a taj. Prest un triduo, una novena. Per ch'a vena, per ch'a vena.

XXXVII. EL CHOLERA MORBUS 135

Al Senat, al Ministeri, A la Camera, al Consei, Na dousena d'bon clisteri A faran as peul nen mej. Che bel vèdde al Gran Canslè Na siringa per dare! Prest un triduo, una novena, Per ch'a vena, por eh 'a vena.

Lassa pura che an Galissia A na mando d'ii doutor; A san tuti l'amicissia Che la pest a l'à con lour. Quand 1 cholera as faliss, A j'è '1 medie ch'a suppliss. Prest un triduo, una novena. Per ch'a vena, per ch'a vena.

Franceschin, che per natura Veul tant ben ai so Italian, 0 per posta o per vitura Lo mandrà prest a Milan. Già da Yiena Metternich A n'io pronta con un plich. Prest un triduo, una novena. Per ch'a vena, per ch'a vena.

136 CANZONI PIEMONTESI

Carolina, lassa, lassa Tuti i guai, tuti 1 sagrin : J'elo '1 cholera ch'a passa? E ben venme, venme vsin. Elo temp d'fè l'ultim pass? E ben strensme ant i to brass. Prest un triduo, una novena. Per ch'a vena, per ch'a vena.

In Cittadella, 2 agosto i831.

XXXVIII. EL VICARI D MODENA

EL VICAEI D'MODENA

137

Già ch'i souma al d'j 'ulive, Scoutè ben, me cari fìeui, Le vrità ch'i son a dive, Per ch'j impare a deurve j'eui.

S'i ridreve d'me sermon, A l'è an causa i francmasson ;

Se pr'un sebber i passrai, A l'è an causa i liberaj.

Eva e Adam, coum doni can majre, L'an dovù, zichin zichet, Yni dia terra su le giaire A tranfiè pr'un poum ranet;

Se Gain l'era un bricon, A l'è an causa i francmasson :

E se Abel l'à fait i bai, A l'è an causa i liberaj.

138 CANZONI PIEMONTESI

El profeta Geremia

Perchè s'butlo a plorasse?

Perchè David masslo Uria?

Perchè Abram falò '1 bechè? Perchè s'dannlo Salomon?

Tut an causa i francmasson. Perchè Giob elo ant i guai?

Tut an causa i liberaj.

Se ant i corn Erode as fica Dal neuv Ke d'esse tradì; Se un Apostol a s'ampica Gentilment al ram d'un fi ;

Se Pilat a fa '1 grupion, A l'è an causa i francmasson;

Se san fa cantè i gai, A l'è an causa i liberaj.

Se i Cosach a son scismatich, Se j'Ingleis son protestant, S'a persevero j'Asiatich A neghè Nossgnour e i Sant,

S'an strangoulo ant el Giapon, A l'è an causa i francmasson ;

S'an ampalo ant el Cataj, A l'è an causa i liberaj.

XXXYIII. EL VICARI d' MODENA 139

Una volta (oh che bel vive!)

Ant le terre, ant le sita,

A savio mach lese e scrive

Sour castlan e sour cura; S'a j'è d'spirit e d'rason,

A l'è an causa i francmasson ; S'a j'è d'iiber o d'giornai,

A l'è an causa i liberaj.

Per confonde i pouffarbaco,

Per convince j'Ugonot,

Una volta d'i miraco

S'na fasia coum d'agnolot; Se dcò i sant bruso '1 pajon,

A l'è an causa i francmasson; Se la Fede a veul j'ociaj,

A l'è an causa i liberaj.

Per Tonour dia liturgia

Minca tant a van rustì

Pian pianin dsoura na gria

Coni eh' a fan grass al venerdì ; S'as na va l'Inquisission,

A l'è an causa i francmasson; Se l'infern fa pi nen sgiaj,

A l'è an causa i liberaj.

140 CANZONI PIEMONTESI

Sant'Ambreus prima dl'otanta A l'avia '1 maiitel d'vlù, E ant el vas dl'acqua santa San Bernard pescava i scù;

Se sant'Ana a l'è d'carton, A l'è an causa i francmasson;

Se san Bias l'è d'poum sarvaj A l'è an causa i liberaj.

Nostre foumne un a gablavo Pr'el colar e pr'el capuss; Ma pr'adess i povri diavo L'àn da per plesse un pruss.

Se dcò ai vosco ai va die unssion, A l'è an causa i francmasson;

S'ai va d' malva ai cardinaj, A l'è an causa i liberaj.

A j'è pr'aria una cornetta,

A j'è '1 cholera vsin ;

Per difende la mossetta,

Per protege '1 colarin, L'oragan, la losna e '1 tron,

Veno an causa i francmasson; Terremot e temporaj,

Veno an causa i liberaj.

XXXVIII. EL VICARI d' MODENA 141

Conchiudend second Fusanssa,

limosna, o pecatour,

Ma limosna in abondanssa

Per le pecore d'Monsgnour. S'j'avreu a taula gniin stiirion, .

A l'è en causa i francmasson ; S'j'avreu d' Cipro e nen d'Tochai,

A l'è an causa i liberaj.

4 dicembre i832.

142 CANZONI PIEMONTESI

PATEIOTISM D'PIASSA CASTEL

Mi seu nen che diaii a l'abio Da quaich temp certi fabioch Ch'as sagrino, ch'as anrabio Perchè an Franssa as fa d'pacioch: Gent ch'i lese senssa ociaj, Veddve nen ch'i se d'sonaj? Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'subieuj.

Cosa Servio costipesse Per ch'le cose a vado mei? Se '1 trin tran peni nen cambiesse, Lìix perpetua luceat ei. Lo san fina i papagaj Che coust mond l'è un mond d'sonaj. Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'subieuj.

XXXIX. PATRIOTISM d'pIASSA CASTEL 143

Fin ch'am manca nen l'aptit, Fin ch'i peuss durmì tranquil, Cos m'amportlo a mi d'Lafitt, D'Costantin o d'Kadsivil? Perchè andraine a serchè d'guai? Viva '1 regno d'i sonaj ! Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'subieuj.

Mi m'n'anmouco dl'Eguaglianssa, Dia Eepublica m'n'ampip; Mi m'n'ambrigno ch'ai sia an Franssa Carlo Des o Luis Flip ; Che divari j'elo maj Tra 'n gianfoutre e tra 'n sonaj ? Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'subieuj.

Fassne mei la digestion Quand'i leso ant el Couriè Ch'monssù Soult a l'à rason, Ch'a l'à tort monssù Beriè? Baliverne da giornai ! Tavanade da sonaj ! Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'subieuj.

144 CANZONI PIEMONTESI

Cos na peussne se ant l'Irlanda Per d'tartifle a fan d'rabel? Se tra '1 Belgio e' tra l'Olanda Pr'un d'bira as pio la pel ? Ch'a sio pito, ch'a sio gai, Venta sempre obdì a d'sonaj ; Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'subieuj.

Elo pa na cosa drola Yedde quater foutrighet D'scolè frust eli' van nen a scola Per onour a Lafayet? Ma don Pensa (1) venrà a taj Pr '1 banch d'I'aso d'i sonaj ; Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'subieuj.

(1) L'Autore allude al sacerdote Michele Ponza da Ca- vour, professore per lunghi anni di grammatica in Torino, noto per la severità de' suoi modi come insegnante. Diede alla luce sei Manuali per gli studiosi della lingua latina, un nuovo Donato, una Grammatica e un Dizionario pie- montese, e parecchie monografie letterarie e polemiche neìV Annotatore, giornale di filologia, di critica e di filo- sofia, da lui stesso fondato. Mori il 18 novembre 1846.

XXXIX. PATRIOTISM d'pIASSA CASTEL 145

A j'è d'coui ch'a smia ch'angrasso Quand a sento an Yatican D'gamber cheuit ch'a n'strapasso Con d'scomnniche a la man : Chi sa nen che i cardinaj Vivo a spale d'i sonaj ? Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'snbieuj.

Cosa feje s'Franceschin A l'è nen un Francescon? S'a va a Modena '1 Duchin A brassetta con Frimon? Protocoi e credenssiai A son d'balsam pr'i sonaj ; Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'subieuj.

A l'è inutil ch'iv ribele: A coust mond a j'è nen d'bon Ch'la politica die oufele E la gloria d'i giambon; Storse '1 col, l'ultim baj, L'è una smorfia da sonaj. Turch 0 Alman, Grech o Spagneuj, Tuti j'omni a son d'subieuj.

i5 febbraio 1831.

10

146 CANZONI PIEMONTESI

U APUNTAMENT

A l'è iieuit: a losna, a trona, A tempesta, a tira '1 vent . . . Ciuto 'n . . . l'orlogi a sona . . . Eut e meza ... Oh finalment !

Tut l'è chiet: la strà l'è scura, La portina ambajà : La giù 'n fond, pr'una fìlura, S'ved un ciair stermà, stermà:

As deurv n'uss . . . j 'entro ant na stanssa Pian . . . adasi ... Oh! sestu ti? 0 me amour, o mia speranssa ! Carolina ! ... oh che piasi !

XL. l'apuntament 147

Carolina ! lassine, lassme Sentì '1 palpit d'to cheur . . . Strensme, strensme, ambrassme, ambrassme . . . Che incantesimi che bonheur!

La dolcessa, oh Dio!, ch'i treuvo Su toa bocca, sul to sen, Gnanca j'angel a la preuvo, Gnanc l'Eterno a la sent nen !

T'ses la vita ch'i respiro . . . T'ses me ciel . . . t'ses me . . . t'ses me . . Carolina! ... Oh Dio! ch'i spiro! Carolina ! . . . i meuiro . . . ohimè !

5 dicembre 1832.

148 CANZONI PIEMONTESI

BIOGRAFIA PIEMONTEISA

OSSIA

MICHLON D'CONTEl D'PO

Tuti i a spass giù d'contrà dTo A va Michloii vers el mes bot; Fertèlo ancheui e doman dcò, Chiel a va sempre d'I'istess trot. Ch'a fassa brut, ch'a fassa bel, Chiel a l'è chiel e sempre chiel. Coul è n'omnon, coul è n'omnon. Coni è n'omnon ch'a l'è Michlon!

A l'à bsogn d'gnun per desse ardriss, Gnanca del Papa, gnanch del Re; Chiel con so stomi a digeris, Chiel a va spass con i so pè; Fina le braje, a l'è tut dì, S'je buta chiel na volta '1 dì. Oh che driton, oh che driton, Oh che driton ch'a l'è Michlon!

XLI. BIOGRAFIA PIEMONTEISA 149

Ben ch'a lo dio foudrà d'salam,

A studia creus e neuit e

Per gavè '1 verm al poum d'Adam,

Per d'castei con feuje d'fi. Poch ch'i lo fasse aussè '1 bicer, A va ant la luna an s'na strà d'fer.

Che sapienton, che sapienton.

Che sapienton ch'a l'è Michlon!

A l'è catolich sfogonà,

A l'è apostolich e roman;

Ma per mostresse un om ch'a sa,

A gatia un po' del Yolterian; Na volta a l'an chiel l'è al cas, Vdend un gesuita, d'torse '1 nas.

Che bosaron, che bosaron,

Che bosaron ch'a l'è Michlon!

Pr' amè la patria, iv lo dìo mi,

J'è gnun al mond pi caud che chiel;

A fa d'inchin da sturdì

Fina ai rondon d'piassa Castel;

Con d'vin d'Bareul, con d'bibin d'Ast, D'Kussi e Franseis chiel n'a fa 'n past.

Che patrioton, che patrioton.

Che patrioton ch'a l'è Michlon !

150 CANZONI PIEMONTESI

Vdendlo così fra ciair e scur, S'd' volte i lo pieisse per un bade, Iv peuss giure eh 'a sa sicur Che doui e doui a fan nen tré. Prouvè 'n a die ch'a l'è 'n gabian Creddve ch'av credd? Spetè doman. Che furbacion, che furbacion, Che furbacion ch'a l'è Michlon !

Certi sonaj a l'àn spantià Che fin da Brama e da Mosè, Per succession, a j'è toucà D'mioula d'blin-blan e d'fa-fiouchè.

Ma, s'a va 'n coirà, guaj a vouj !

Deje 'n scopass, a na pia douj. Che sacherdon, che sacherdon, Che sacherdon ch'a l'è Michlon!

Capitlo d'volte a '1 mastin, A desse l'aria d'un om d'sust? Mnelo ai cavai, ai buratin, A dventa coti ch'a l'è 'n gust. Mach vedde un aso dal capuss, Chiel a va tut an brod d'merluss. Oh che Caton, oh che Caton, Oh che Caton ch'a l'è Michlon!

XLI. BIOGRAFIA PIEMONTEISA 151

A fa vnì dliber e d'giornaj, A les, a inedita, a capiss; A l'è 'n politich cli'a fa sgiaj, A l'è 'n filosof d'coui massiss. Alo '1 bast pcit? cMel lo veni gross; Ciamne la pel? chiel a j'oss. Oh che cojon, oh che cojon, Oh che cojon ch'a l'è Michlon!

3 ottobre 1833.

152 CANZONI PIEMONTESI

UN VIAGE PE'AKIA (1)

Dominatour die sfere, ch'it pretende Con d'ale d'feu dVoulè sul firmament, Che '1 regno dl'aria a l'aquila it contende, E al genio d'I'om 't fas sudit j'element, El ciel l'è azur, la matin a l'è bela, Lassme al to fianch pasgiè sui ouragan; Pilot del ciel, inalbera la vela; Porteme, o vent, lontan, lontan, lontani

Già le sita, già i camp, già le foreste, I lagh, i mar, am fremo sout ai pè; I veddo a stent, bautià da le tempeste, J'arbor die nav, le punte d'i ciochè.

(l)Questa Canzone indirizzavaFAutore all'inglese Green, a cui si attribuiva in quei giorni la scoperta della direzione del globo areostatico.

XLH. UN VIAGE PR'aRIA 153

giù, giù, coula riga cos'eia?

A l'è '1 Danubi Anatema aj Alman ! Pilot del ciel, inalbera la vela; Porteme, o vent, lontau, lontan, lontani

Pi bass, pi bass, ch'i sciaira coule tende. Là, su coul fiuna che un popol a divid : Ke dseredà, per tournè Ke t' pretende Semnè la mort da Cadice a Madrid? Oh Spagna, at rusia, at lacera, at desbela Un destin d'sang lega dai Peruvian ! Pilot del ciel, inalbera la vela; Porteme, o vent, lontan, lontan, lontan!

0 Franssa! am ciama su la toa frontiera El segn dia gloria, el segn dia libertà ; Ma d'Castiglion e d'Lodi la bandiera, Bop i tre dì, cos'eia mai dventà? Un aut Borbon : infame parentela ! Polach, parie, parie vouj. Italiani Pilot del ciel, inalbera la vela; Porteme, o vent, lontan, lontan, lontan I

Anvirounà dai mar, ecco una terra Che le nassion a domina da un scheuj : Su coule tour el genio d'Inghilterra A impon al mond pr' antichità d'orgheuj ;

154

CANZONI PIEMONTESI

Ah! su coul roch l'umanità as apela: I temp a vnì d'sant'Elena a parlran! Pilot del ciel, inalbera la vela; Porteme, o vent, lontan, lontan, lontani

D'j'uliv a l'ombra, del Cefiso in riva, Salute, 0 Grecia, tempio dia virtù! Ma per servì na rassa ch'a serviva, T'as tant souffert, tant fait, tant combattù? A toe speransse, o Botzari, as ribela L'Asia e l'Europa, '1 Crist e l'Alcoran! Pilot del ciel, inalbera la vela ; Porteme, o vent, lontan, lontan, lontan !

Che ciel d'cristal ! che aria tranquila e pura ! Ah! dime nen che pais a l'è coul: A l'è '1 giardin ama da la natura, A l'è '1 terren tant car ai sguard del soul ! Kegina d'j'Alp, pr'i cavei at rabela L'ira d'i Papa e l'odio d'i Sovran . . . Pilot del ciel, inalbera la vela ; Porteme, o vent, lontan, lontan, lontan !

0 sacra terra ! o terra del martiri ! Polonia, it veddo sout un vel d'malheur . Imperatour d'na rassa d'sciav e d'sbiri, I fieui d'Kosciusko d'strangoulè t'as cheur?

XLII. UN VIAGE PR'aRIA 155

Ma da le tombe a seurt una querela Che dcò i Cosach, dcò lour a capiran . . . Pilot del ciel, inalbera la vela; Porteme, o vent, lontan, lontan, lontani

Del mar immens porteme an s'una costa Che d'pass uman a ignora la piana, Al mond conssù tant e peni tant opposta Che a nom d'gnun Ke gnun abia mai turba ; Ma finché intourn l'umanità 'm rivela Souspir d'oppress e codici d'tiran, Pilot del ciel, inalbera la vela; Porteme, o vent, lontan, lontan, lontan!

3 gennaio 1838.

156 CANZONI PIEMONTESI

EL BOSCH D'VIGNOLE

Ali ! sì, son couste, son couste le piante Ch'a l'an vdù j'ani d'mia vita pi bei ; L'è si ch'i vnìa con Ariosto, con Dante, A fabrichè, Dio sa, quanti castei.

0 care piante ! a vostr' ombra reveusa Quante illusion a piovìo dal cel !

Per mi l'orient l'era tut coulour d'reusa . . . A disdeut ani che '1 mond a l'è bel!

Sout cousta nous la bachetta d'Atlante M'fasìa pasgiè dsoura j'ale d'i vent; Sout cousta roul, dnans ai d'Bradamante, J'avrìa pr'un sguard abdica '1 firmament ; Sout a coust oulm, con la spà, con la lanssa,

1 fasìa d'Turch e d'Moresch un masel ;

A l'era mia l'Inghilterra e la Franssa . . . A disdeut ani che '1 mond a l'è bel!

XLIII. EL BOSCH d' TIGNOLE 157

Su to bel brich, it saluto, o cabana ! Gnanch Palladio t'avrìa fate mei; Là, d'neuit, un ciouch fasia coro a la rana, Et lux perpetua nunc luceat ei; Su coul sambù, dsoura 'n branch, a subiava Un ortolan, nobilissim osel ; La Malibran conta gnanca na rava . . . A disdeut ani che '1 mond a l'è bel !

Pian, pian, da para na veja castagna, A baboja vnisìa Teresin ; Al brass a tnìa d'moscatel na cavagna E stermà an sen un masset d'margiitin ; D'i giurament testimoni a son stane. Tra feuja e feuja, cardlin e fringuel; Ah! da coul chi sa quanti ch'j'eu fané ! A disdeut ani che '1 mond a l'è bel !

Pier d'veddme '1 nas piassà 'n mes a la ciera, D'veddme le spale tacà vsin al col, I galopava dna bela manera, Creandme un mond con d' chimere da fol. Senssa trop credde al latin die calote, L'om i lo vdìa cala giù dal terss ciel : J'eu vist pi tard n'animai con doe piote . . , A disdeut ani che '1 mond a l'è bel!

158 CANZONI PIEMONTESI

Giù d'coula vai, preciirsor dia tempesta, Un gran ciadel m'a desvià na matin : Na vous cria va : « Su, ausouma la testa, « Viva l'Italia ! marciouma al Tesin, « Dl'indipendenssa a la santa conquista ! « Su, su, marciouma per caud e per gel . . . L'indipendenssa sout ciav Teu peui vista . . A disdeut ani che '1 mond a l'è bel !

Oh dove seve, me cari seugn d'gloria? Romans d'amour, cosa seve dventà? I treuvo del passa la memoria. Ma peussne un'ora trouvè del passa ? La strà dia vita già eh 'venta ch'i cala, Per^è m'faraine tire pr'el mantel? . . . Alegrament rubatouma la scala . . . A disdeut ani che '1 mond a l'è bel !

6 marzo 1838.

XLIV. LA CA (iRANDA 159

LA CA GRANDA

OSSIA

UNA FESTA A CA DEL DIAU

Al prim dl'ann, sul carr del tron, (Guardò che courage ! )

Tacand souta un gat maimon, Son butame an viage :

J'eu voursù porte d'mia man

Un biet dVisita a Satan.

Chebelstè! Giura pape ! Viva la ca granda !

Che cadnass, che tnaje foà!

Che serpent, che arpìe ! Che scorpion a cuciarà !

Che ciape rustie ! Tute droghe, tuti unguent Per la grupia del convent.

160 CANZONI PIEMONTESI

Chebelstè! Giura pape ! Viva la ca granda !

Coul lì, tut aut che d'deul,

L'era d'cucagna ; A Bergnif j'era 'n fieul,

E con pompa magna, A son d'eioche, da san Lo vorìa felo batiè !

Chebelstè! Giura pape ! Viva la ca granda !

Su la porta i vdìa stampa : « REGNO dl'abondanssa ! » ;

Per ben j'onor d'soa ca, Des diaulot dia ganssa.

Con guant d'seda e braje d'vlìi,

A disio: Passe^, messieurs.

Chebelstè! Giura pape ! Viva la ca granda !

XLIV. LA CA GRANDA 161

Fait appena doni tre pass,

J'eu vist (oh che ride !) Tamerlan a '1 pajass

E Sanson l'Alcide ; Doni Gesuita, muso franch, Fasìo vedde '1 neir per bianch.

Chebelstè! Giura pape ! Viva la ca granda !

A man cauda con Platon Seneca a giugava ;

Sisto Quint con Ciceron A s'ambriacava ;

E Giacob fasiilo

Con Medusa la frità!?

Chebelstè! Giura pape ! Viva la ca granda !

A traonde un beu a la hraise

(Che famousa lapa !) Fransesch Prim e Carlo Des

A invitavo '1 Papa;

11

162 CANZONI PIExMONTESI

I Franseiss leccavo i piat, J'Italian guernavo '1 gat.

Che bel stè ! Giura pape ! Viva la ca granda !

Balarine e balarin

Fasìo mirabilia; San Ginis con so violin

E santa Cecilia, Froujand giù vals e galop, Fina '1 diau fasìo andè sop.

Che bel stè! Giura pape ! Viva la ca granda !

Cleopatra dare dl'uss

A fasìa la fola ; La Madlena, pover pruss,

A l'era 'n pajola ; Semiramide a Maomet Scamotava '1 fassolet.

XLIV. LA CA GRANDA 163

Chebelstè! Giura pape ! Viva la ca granda!

D'tirabourse e d'sfrosadour J'era dco soa muda ;

Luis Flip j'eu vist con lour Sout brassetta a Giuda:

A Paris coul eh' a smia chiel

A l'è '1 diau con so mantel.

Chebelstè! Giura pape ! Viva la ca granda !

Lafayet, pover mincion, A fasìa da strolog;

Sui barbis d'Napoleon Un famous teologh

Per salve '1 gener uman

A vendìa pouver d'gabian.

Chebelstè! Giura pape ! Viva la ca granda !

164 CANZONI PIEMONTESI

Alighieri, coul babau, N'alo inventa d'storie?

la punta ai corn del diau, Che famouse glorie !

E dcò adess condanà

A mnè a spass '1 can d'i fra.

Che bel stè! Giura pape ! Viva la ca granda!

Cari amis, quand dal lusel

I veddrè la maira, E an s'ia capa del fournel

A cantra '1 gal dl'aira, Gnun sgrisour, gnun bergiabau: Creddme, '1 diau a l'è 'n bon diau.

Che bel stè! Giura pape ! Viva la ca granda!

3 maggio 1840,

XLV LA GLORIA DEL PARADIS 165

LA GLOEIA DEL PARADIS

Piand la luna pr'i barbis (A l'è nen na cuca), Son trouvame an Paradis A cavai d'na suca. Aut che lait e biscoutin ! Aut che anglet(l) ch'a fan zin zin!

Chebelstè!

Giura pape !

Gloria Uhi Domine l

D'none fruste e bavousà I v'dio mi ch'ai n'era ; D'vidue tisiche, anrabià, Sachernon, che fera ! Quanti, quanti marajet Ch'a fasìo pi pi ant el let!

(1) Si legga angelet colla prima e muta.

166 CANZONI PIEMONTESI

Che bel stè !

Giura pape !

Gloria Uhi Domine !

Splufifrì, magher, sensa dent, Mes rusià dai giari, D'vei scraccior un regiment A disio '1 rosari ; Quanti mausser dal capuss Ouit d'iard e sporcli d'merluss!

Che bel stè!

Giura pape !

Gloria Uhi Domine !

Ignorant e ignorantei S'fasìo tuti avanti ; D'areivesco ai n'era d'bei, D'cardinai, oh quanti ! J'era d'Papa bechfoutti Che con d'ostie fasìo d'scù.

Che bel stè!

Giura pape !

Gloria Uhi Domine!

XLV. LA GLORIA DEL PARADIS 167

Deputati e senatour, Scoupassand la douja Sul gran carr d'i roustidour, A fasìo '1 Giandouja; D' ministr aso e gavadent A vendìo tut sort d'unguent.

Che bel stè !

Giura pape !

Gloria Uhi Domine!

San Bernard e San Crispin, Disend vespr e nona, S' amusavo a pie pr'i brin La balena d' Giona ; Del diluvi al cornajass Sant'Agnes lustrava '1 pnass.

Che bel stè!

Giura pape !

Gloria Uhi Domine !

Con san Luca e so vailet, Compagnia stupenda, Sant'Antoni e so porchet A fasìo marenda ;

163 CANZONI PIEMONTESI

Pian pianili el can d'san Koch D'capon freid grinfava 'n toch.

Chebelstè!

Giura pape !

Gloria Uhi Domine !

Sout a j'eui d'Isach e Abram L'aso d'san Nicola A la soma d'Balaam Voulìa na spola ; San Pè, vdend coust badalich, Giù la stanga sul bourich.

Chebelstè!

Giura pape !

Gloria Ubi Domine !

Gravement asta su 'n such, A santa Polonia El gran strologh Abacuch A spiegava '1 quonia; Sara intant mnava pr'el nas El re David e san Bias.

XI.V. LA GLORIA DEL PARADIS 169

Che bel stè !

Giura pape!

Gloria Uhi Domine!

Con Eachei stermà Sanson Dare d'una pilla, As sentìa poch fìà ai polmon Pr'avei fait vigilia ; Sisto Quint slungand 1 col A ghignava coum un fol.

Che bel stè !

Giura pape !

Gloria Uhi Domine !

Pr'amusè la società, Tut brav sant Ignassio Con vos faussa da castra A 'ntonava 1 Passio ; Per '1 bass, sant Isidor A braiava coum un tor.

Che bel stè!

Giura pape !

Gloria Uhi Domine!

170 CANZONI PIEMONTESI

Dia gran seugn pi gniin durvi Podìa le parpeile ; Chi gratandse Fambuiì, Chi contand le steile, Chi ronfand da bon fratel, Dasìo tuti gloria al ciel.

Chebelstè!

Giura pape !

Gloria Uhi Domine!

Se i poum d'or son per parei, Che nojosa landa ! Da Bergnif a stan aut mei Viva la ca granda ! Mei la giù con i diaulot Che dsour con i bigot.

Che brut stè! Giura pape ! Libera nos Domine !

XLVI. I-A REVISION

LA KEVISION

171

Ciut lì; cinto là;

A l'è temp che pi gnun a neuja;

L'ingegn va sgnacà

Mentre ancoura l'è mach an greuja.

Lassandie serchè

La ciav d'i perchè,

Tost 0 tard j'omni a pretendrìo

D'informesse perchè ch'ai lìo.

Giù autour! giù scritour! I son Kevisour!

Ciut là; ciuto lì;

Un hel tase^l'è cosa onesta;

A l'è proibì

D'avei mioula d'servel an testa.

172 CANZONI PIEMONTESI

Del Papa un edit

Tut ciair l'à prescrit

Che sui liber coul ch'as amassa

D'paradis n'avrà na strassa.

Giù autour! giù scritour! I son Eevisour!

Ciut lì; cinto là;

Mi veni gnune triache d'storia;

La Grecia sarà

Butà ant l'indice per memoria.

S'podran celebre

San Paul e san Pè.

Veule d'pi? S'poudrà la cronaca

Die virtù d'coui ch'a l'an la tonaca.

Giù autour! giù scritour! I son Eevisour!

Ciut là; cinto lì;

Gnun poeta per la cavagna;

D'Ariosti mai pi,

I Petrarchi stago ant soa bagna.

J' Alfieri a saran

Tnajà per mia man;

XLVI. LA REVISION 173

Ma per nen che tuti 's lamento, Biitreu 1 Visto sout al Memento.

Giù autour! giù scritour! I son Revisour!

Ciut lì; ciuto là;

Filosofia che 1 diau la pnassa;

Felice l'età

Che i fìlosof rustivo an piassa.

Rason e progress?

Su, prest, doni process.

El sublime, per coui ch'Io pesco,

J'elo nen ant'i scrit del vesce?

Giù autour! giù scritour! I son Revisour!

Ciut là; ciuto lì;

Con ste industrie, con ste mecaniche.

Dov 'vanne a finì

Couste chimiche, couste botaniche?

Pur trop a lo san

Che l'erba a fa '1 gran!

174 CANZONI PIEMONTESI

Per salvesse elo necessari D'guardè tant sout al bech d'i giari?

Giù autour! giù scritour! I son Eevisour!

Ciut lì; ciuto là;

Chi elo coul ch'am parla d'gazette?

Gaztè van brusà,

0 pr'el mancli a van fait a fette.

D 'cicuta un bicier

Ai va al Messagier ;

Eccession resta soutinteisa

Per la Gazeta Piemonteisa (1).

Giù autour! giù scritour! I son Kevisour!

Ciut là; ciuto lì;

Gnun offenda la mia modestia.

Lo seu ben dco mi

Ch'j'eu l'onour d'esse na gran bestia;

(1) Il giornale ufficiale d'allora.

XLVI. LA REVISION

S'j'eu crous e pension,

S'i son lo ch'i son,

L'è che in gener, numer e caso,

Peus giure d'esse franch un aso.

Giù autour! giù scritom*! I son Kevisour!

175

9 aprile 1840.

176 CANZONI PIEMONTESI

LA CIARLATANEKIA

Stouf d'esse gheu, d'esse manan,

D'rampieme ans na soffietta, Son patentame ciarlatali Con piffer e trombetta; Son vdume a coust mond Grass, gross e rotond, Provist d'impertinenssa.

Tan tan e tin tin, Tabass e ciocMn, Dventouma un'Eccellenssa.

Pr'esse impiega son fame Gran pruca e gran gualdrapa;

Son dventà branda pi che '1 Re, Catolicli pi che '1 Papa.

XLYII. LA CIARLATANERIA 177

Batendla da fol, Storsend ben '1 col, D'impiegli chi restio senssa?

Tan tan e tin tìn, Tabass e ciochin, Dventouma un'Eccellenssa.

Pr'a'vei d'talent j'eu berlicà

Porte, ripian e scale; Dsour na carretta i son monta, Yendend pasta d'timbale; E subit un bel Compare bindel M'à fame un pouss d'sapienssa.

Tan tan e tin tin, Tabass e ciochin, Dventouma un'Eccellenssa.

Per feme strà 'n mes ai cancei,

Pr'avei d' vestì eh' a luso, J'eu seguita i spaciafoiirnei,

Im son vlupà d'caluso;

12

178 CANZONI PIEMONTESI

Son fame soutrour Del gas, del vapour; A bass Fintelligenssa !

Tan tan e tin tin, . Tabas e ciochin, Dventouma un' Eccellenssa.

Che talenton eh' a l'à sour Cont,

Me cap al Ministeri! Mi lo proclamo pr'el Piemont Un Verri, un Pilangeri; Bragalo da sì, Tapagio da lì, Prest una ricompenssa!

Tan tan e tin tin, Tabass e ciochin, Dventouma un'Eccellenssa.

Spedì a Varsavia in legassion,

Per divertì Nicola J'eu recita da Pantalon

Con intermes d'subiola.

XLVII. LA CIARLATANERIA 179

L'Europa m'à vdù l'erbo fourchù : Che onour, che gloria immenssa!

Tan tan e tin tin, Tabass e ciochin, Dventouma un'Eccellensa.

Da diplomai fait ciamberian

Con fìoch e brodarìa, Sareu Minist forse doman Pr'el ben dia Monarchia. Su, vnime inchinè, Gheusaja ch'i ! Viva la Providenssa!

Tan tan e tin tin, Tabass e ciochin. largo a un'Eccellenssa !

14 aprile 1840.

180

CANZONI PIEMONTESI

L'OSCUKANTISM

Dan, dan, su Francescan,

Ordin d'Rouma,

Sepeliouma, Don, don, su Tomalon, Sepeliouma la rason.

Veddve nen coum el Piemont A sgambìta Pr'i Gesuita? E sul Po, guardè che affronti Al Spielbergh as ciama i cont? Dan, dan, su Francescan, Ordin d'Kouma, Sepeliouma, Don, don, su Tomalon, Sepeliouma la rason.

A comensa già a pensò

La gheusaja.

La plebaja; S'un la lassa ancora fé, Vorrà fina rasonè.

XLViii. l'oscurantism 181

Dan, dan, su Francescan,

Ordin d'Kouma,

Sepeliouma, Don, don, su Tomalon, Sepeliouma la rason.

Già dai preive, già dai fra, J'è chi crìa Ch'as dovrìa De l'esempi dia bontà; Ma guardè die iniquità ! Dan, dan, su Francescan, Ordin d'Eouma, Sepeliouma, Don, don, su Tomalon, Sepeliouma la rason.

Già gran mastri e gran scudè L'àn d'memorie, D 'citatorie ; A dovran, i lo vedrè, Fina i debit soddisfè. Dan, dan, su Francescan, Ordin d'Eouma, Sepeliouma, Don, don, su Tomalon, ' Sepeliouma la rason.

182 CANZONI PIEMONTESI

Cosa sonne cousti gas, Ste lucerne, Ste lanterne? Chi elo nen già persuas Che trop ciair fa rompe '1 nas? Dan, dan, su Francescan, Ordin d'Kouma, Sepeliouma. Don, don, su Tomalon, Sepeliouma la rason.

Cosa sonne, dilo voui, Sti caprissi D'fè d'ospissi? Per des pover tant patoui ? Bastlo nen ch'i sio rich noni ? Dan, dan, su Francescan, Ordin d'Kouma, Sepeliouma, Don, don, su Tomalon, Sepeliouma la rason.

J'è già d'machine a vapour. Già d'gazette Ch'an dan d'fette D'prosa e d'vers contra l'errour, E ch'a lodo nen Monsgnour.

XLViii. l'oscurantism 183

Dan, dan, su Francescan,

Ordin d'Eouma,

Sepeliouma, Don, don, su Tomalon, Sepeliouma la rason.

S'veul butè i beu dnans al cher, S'veul d'ieghe Coum le streghe; Guai s'a deurvo na strà d'fer! Pr'andè avanti an crjiran: Gher! Dan, dan, su Francescan, Ordin d'Kouma, Sepeliouma, Don, don, sa Tomalon, Sepeliouma la rason.

Per podei scarte bagat, Cabalouma, Destissouma ; il i seri tour, giù j'avocat, Fouma d'sant, fouma d'beat. Dan, dan, su Francescan, Ordin d'Eouma, Sepeliouma, Don, don, su Tomalon, Sepeliouma la rason.

4 settembre 1839.

184 CANZONI PIEMONTESI

GIOAN CH'A EID

E

GIOAN CH'A PIOUKA

La strà dia vita, oh ch'a l'è cara ! Che bei giardin, che prà fiorì !

Ih! ih! ih! ih! ih!

Ih! ih! ih! ih! La strà dia vita, oh ch'a l'è amara ! Che busson d'ronze e d'gratacù!

Uh! uh! uh! uh! uh! .

Uh! uh! uh! uh!

I son content dia specie umana, J'eu disnà ben, j'eu ben durmì.

Ih'! ih! ih! ih! ih!

Ih! ih! ih! ih! Ma j'eu la touss, j'eu la mingrana. . . J'omni, oh che povri patanù !

Uh! uh! uh! uh! uh!

Uh! uh! uh! uh!

XLIX. GIOAN Ch'a RID, ECC. 185

Tut as riforma, tut a smia Pronostichene un bel avnì,

Ih! ih! ih! ih! ih!

Ih! ih! ih! ih! Ma '1 vesco a stampa un omelia, Ma i courtisan parlo d'virtù :

Uh! uh! uh! uh! uh!

Uh! uh! uh! uh!

A dan '1 sbrat a Carlo an Spagna, Miguel a Eoma as rusia i dì.

Ih! ih! ih! ih! ih!

Ih! ih! ih! ih! Ma i Poloneis son ant la bagna, Ma j'Italian a son foutù:

Uh! uh! uh! uh! uh!

Uh! uh! uh! uh!

Dia libertà sout la bandiera Esse scritour, oh che piasi!

Ih! ih! ih! ih! ih!

Ih! ih! ih! ih! Ma padre Grossi, oh che mal d'pera! Ma don PuUin, che salam erti !

Uh! uh! uh! uh! uh!

Uh! uh! uh! uh!

186 CANZONI PIEMONTESI

Già j'academich basso j'ale, I ciarlatan a son bandì:

Ih! ih! ih! ih! ih!

Ih! ih! ih! ih! Ma i caplon largh monto le scale, Ma y Agnus Dei s'ambouro d'scù.

Uh! uh! uh! uh! uh!

Uh! uh! uh! uh!

J'avouma d'iegi, oh che delissia! Ogni doui meis, ogni doni dì;

Ih! ih! ih! ih! ih!

Ih ! ih ! ih ! ih ! Ma dai Pilat ch'an fan giustissia, Oh che sentensse a fioco giù!

Uh! uh! uh! uh! uh!

Uh! uh! uh! uh!

Mach un to sguard, o Carolina, D'consolassion am fa languì;

Ih! ih! ih! ih! ih!

Ih! ih! ih! ih! Ma j'è per strà na carafina Con un decot d'malva e d'sambù...

Uh! uh! uh! uh! uh!

Uh! uh! uh! uh!

9 settembre 1839,

LA MAR MOTA 187

LA MARMOTA

Con soa pcita cassietta E con so pcit fagot, Cariota, già grandetta, A chita so ciabot.

Povra, povra Cariota, A va cantand per strà : Un sold per soa marmota. Un sold per carità.

Mostrand soa bestiolina Da Susa a Bussolin, Cariota s'ancamina Bel bel anvers Turin. Povra, povra Cariota, Turin a la vedrà: Un sold per soa marmota. Un sold per carità.

188 CANZONI PIEMONTESI

A pena su la porta, Tut bmsch un prepose (1) Soa bestia, o viva o morta, Yeul veddla a nom del Re, Povra, povra Cariota, El dàssi a va paga! Un sold per soa marmota, Un sold per carità.

Nufìà da coni brut giari, A va 'n palass d'sità. Le bestie sour Vicari A veul ch'ai sio consgnà. Povra, povra Cariota, La rvista a l'à passa: Un sold per soa marmota. Un sold per carità.

Sour Comandant la clama, E chila, con j'eui bass, A va 'n Palass d'Madama A fesse bolè '1 pnass. Povra, povra Cariota, El crot l'à visita:

(1) Preposto^ antico nome dello guardie daziarie.

L. LA MARMOTA 189

Un sold per sua marmota, Un sold per carità.

Son nen finìe le neuje, A venta andè an Yescuà: Monsgnour tute le bgeuje A veul cli'a sìo batià. Povra, povra Cariota, Pilat a l'à sciairà: Un sold per soa marmota, Un sold per carità.

Sbriga couste faccende, A va giti d'contrà d'Po; Ma d'bestie ai n'è da vende. Con guant, crous e grilò. Povra, povra Cariota, Da gnun a l'è guarda : Un sold per soa marmota, Un sold per carità.

A va 'n piassa Carlina, A va da san Toma: 's parla d'ghiliotina, E d'messe para.

Povra, povra Cariota, Pia d'mes da sbiri e fra!

190 CANZONI PIEMONTESI

Un sold per sua marmota, Un sold per carità.

Vdend che la pena a sgaira, A va vers el Senat; Soa bestia l'è trop maira, Per piase a j'avocat.

Povra, povra Cariota, La toga l'è afaità. Un sold per soa marmota, Un sold per carità.

Voltand a la man drita, A va tut giù, tut giù; As treuva dai Gesuita E a ved un bel monsù. Povra, povra Cariota, As sent a manche l'fià : Un sold per soa marmota. Un sold per carità.

Coul sgnour con aria doussa, Guardandla, a dis: « Che pcà! ». Cariota a dventa roussa, E chiel s'ia mena a cà. Povra, povra Cariota, Soucours a l'à trouvà :

f

I.. LA MARMOTA

Un sold per soa marmota, Un sold per carità.

Bon coum na pasta frola, Cariota, a dis coul sgnour, Fa vedde toa bestiola. E chila: Trop ononr! Povra, povra Cariota, Dov'ela capita? Un sold per soa marmota, Un sold per carità.

Tuta piourosa e smorta, Cariota, a l'indoman, L'àn vdula fora d'poi-ta. Con so fagot an man. Povra, povra Cariota, D'Turin as ricordrà! Dov'ela soa mannota? . . Un sold per carità!

10 febbraio 1842.

J91

192 CA^•zo^■I piemontesi

DOPIA FESTA (1)

A l'era mesa neuit, l'aria a soffiava, E a vnìa giù na piovetta fina fina, Ch'un avrìa dit ch'Nosgnour a la filtrava,

Mentre an piassa d'san Carlo, con la fiina, A montava la guardia un fassionari. Per nen che '1 cavai d'brons volteis la schina.

Tut nech e pensierous e solitari, Pasgiand su e giù, s'ia piava con el ciel, Con el ciel sempre sourd ai nostri sgari ;

E da mi palass ch'a l'avìa dnans chiel, Vdend carosse andè, carosse vnì, D'i violin e d'i flaut al ritornei, L'à monta '1 sciop e a l'à parla così :

(1) Diede occasione a questi versi il suicidio di un soldato in sentinella sotto il palazzo dell' Accademia Fi- larmonica, dove seguiva una festa da ballo negli ultimi giorni del carnovale del 1843.

LI. DOPIA FESTA 193

- Soiit la stella d'i crussi, ai d'na roul, Vnu al mond con la scomunica d'i gheu, Me prim sens, povra mare, a l'è stait coul D'vedde ti senssa teit e senssa feu, Senssa un toch d'pan mufi da tnite an , Senssa un Strass da curvite al meis d'genè !

VOTJS DAL PALASS :

Godouma, fieui, Godouma ancheui, Godran doman Coui ch'ai saran. Bondì, doulour, Sagrin, bondì, Viva l'amour, Viva '1 piasi. La la la la, Balouma, cantouma. La la la la, Giugoma, ridouma, La la.

- J'avìa mach ti a coust mond, propi mach ti, E rusià dal arsenich d'i magon, J'eu dvute, d'pena e d'stent, vedde muri

13

194 CANZONI PIEMONTESI

Dsour na povra soffietta, ans un pajoii ! E con d'iagrime d'sang, d'iagrime amare, T'm'as dit: Bondì, Caiiin, pensa a toa mare !

VOUS DAL PALASS :

Borgogna e Een, Su, 1 bicier pien, Trincand parei, As ven mai vei. Bondì, doulour, Sagrin, bondì, Viva l'amour. Viva '1 piasi. La la la la, Balouma, cantouma. La la la la, Griugoma, ridouma, La la.

- An cesa ogni dominica i sentì a Prediche dal cura ch'j'omni, an sostanssa, A son tuti fratei ch'vivo an famìa . . . J'omini me fratei ! Che fratellanssa ! I marsapan per lour, per mi i luin . . . Lor an carossa e mi 'n pastura ai crin !

LI. DOPIA FESTA 195

YOUS DAL PALASS :

Che immens bonheur, 0 me bel cheur ! Amand così, As meuir mai pi. Bondì, doulour, Sagrin, bondì, Viva l'amour, Viva '1 piasi. La la la la, Balouma, cantouma, La la la la, Giugoma, ridouma, La la.

- Da chi andè? Chi implorò ? Del cheur, dia testa,

Dl'anima, cosa fene giù da sì?

A l'è grassia, a l'è grassia manifesta

Che gnun am fassa liè per so piasi.

Dunque ?. . . Ma j 'eu doui brass. . . fouma '1 soldà.

Na baia d'sciop e tut % finirà.

VOUS DAL PALASS :

Doui laver d'mel A deurvo '1 ciel :

196 CANZONI PIEMONTESI

Che car souris Da paradis !

Bondì, doulour,

Sagrin, bondì:

Viva Tamour,

Viva '1 piasi. La la la la. Balouma, cantouma, La la la la, Giugouma, ridouma, La la.

Na baia d'sciop? . . . Sì, ciapla. A Ve passa La stagion del courage e del valour. I re, pallid in faccia, a l'àn giura, Per sgorgiè i popol, d'nen pessiese lour ; . E pr'un pover soldà tuta l'entrada A consist ant el crot e ant la vergada.

VOUS DAL PALASS :

Sent scu sul re . . . Chassez, croisez ... El fant l'è bon . . . Grande chaine, grand rond. . . Bondì, doulour, Sagrin, bondì:

LI. DOPIA FESTA 197

Viva l'amour,

Viva '1 piasi. La la la la, Balouma, cantouma, La la la la, Giugouma, ridoiima, La la.

- Sapienssa, civiltà, moral, progress . . .

N'eve ancoura die cuche da inventò

Per ch'im vedda sgiaflà, deris, oppress,

Senssa gnanca '1 solev d'podei piourè?

E mach ch'i banfa, a nom del Ke e del Papa,

J'è '1 boia ch'm'ampica e '1 diau ch'am ciapa.

VOUS DAL PALASS :

Schume e sorbet, Sì, '1 cabaret, Punch e caffè. Verse, verse.

Bondì, doulour, Sagrin, bondì: Viva l'amour, Viva '1 piasi. La la la la.

198 CANZONI PIEMONTESI

Balouma, cantouma, La la la la, Giugouma, ridouma, La la.

Smens d'vipre, ni d'scorpion, tana d'pantere, Da già ch'a l'è destin ch'i peussa nen Sgnachete, o società, contra le pere, D'cousti quattr'oss son mi padron almen : A l'è ampess ch'i sospiro, ampess ch'i smanio. Baie, cari fratei, mi 'm bruso '1 cranio.

VOUS DAL PALASS :

Godouma, fieni, Godouma ancheui, Godran doman Coni ch'ai saran. Bondì, doulour, Sagrin, bondì : Yiva l'amour, Viva '1 piasi. La la la la, Balouma, cantouma. La la la la, Giugouma, ridouma, La la.

LI. DOPIA FESTA 199

L'alba spuntava in cel serena e pura, E quasi ai dia scala i fortuna, Che stanch del bai spetavo la vitura,

Son vdusse un cadaver sfigura . . . —Dì, Gioan, cos'elo so?... Niente, Eccellenssa, Un brav om ch'le servele a brusà. Che impertinent ! ... Contrà dia Providenssa.

200 CANZONI PIEMONTESI

LITANIE PE'I ME MAI

Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

Per Dio, l'è giust s'i crio! Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

0 quanti, o quanti mai!

Kusià dal doulour d'testa La seira e la matin, L'è inutil ch'i tempesta Con d'cassia e con d'succin; A venta ch'im prepara Dal mond a pie congiè. Teme porte la sbara . . . San Koch, ora prò me.

Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

Per Dio, l'è giust s'i crio ! Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

0 quanti, o quanti mai!

LH. LITANIE PR'i ME MAI 201

Da Inspruck ai ven na bisa Ch'a filtra 'n mes a j'oss: L'Italia a l'è 'n camisa E a l'à '1 catar adoss:

A forsa d'coulp d'iansette La veulne pa soutrè? Mi i bato le brochette . . . Sant'Ana, ora prò me.

Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

Per Dio, l'è giiist s'i crio ! Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

0 quanti, o quanti mai !

I fra tourno a mioula, J' abati a tourno grass: Da Eoma ai va na boula Fina per bougiè '1 pnass:

D'amour, d'fede, d'speranssa Un sent mach a parie. Mi am ven un gran mal d'pansa . . . San Stevo, ora prò me.

Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

Per Dio, l'è giust s'i crio! Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

0 quanti, o quanti mai!

202 CANZONI PIEMONTESI

D'acant al seminari As fabrica un quarte: Da j'è d'missionari, Da d'carabiniè.

0 gran bontà paterna, Ch'ana strens dnans e dare ! J'eu na cancrena interna . . San Giaco, ora prò me.

Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

Per Dio, l'è giust s'i crio! Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

0 quanti, o quanti mai!

L'ingegn, per gof ch'a sia, A l'è subit premia; Ch'i scheurva una cuchìa, Le crous veno a pala.

Ma arrivlo ch'im propona D 'riflette, d'rasonè ? . . . Che tous, che tous birbona! San Giors, ora prò me.

Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

Per Dio, l'è giust s'i crio! Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

0 quanti, o quanti mai!

LII. LITANIE PR I ME MAI

Con un coniar da preive E un fracli da liberal, A j'è chi 'm veni belve D'joulouch al gran boutal : D'filosofie con d'Papa? D'republiche con d'Ee? Ohimè! ohimè ch'am scapa! San Luca, ora prò ine.

Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! Per Dio, l'è giust s'i crio! Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

0 quanti, o quanti mai!

0 Grecia, o fia dia gloria, A l'arme it ses tournà? Courage, e la vitoria Dl'Europa at vendicrà.

T'vedras d'soa vii ripulsa

1 troni vergogne . . . J'eu l'anima convulsa . . . San Carlo, ora prò me.

Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

Per Dio, l'è^ giust s'i crio! Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

0 quanti, o quanti mai !

203

204 CANZONI PIEMONTESI

E noni, sarala dita Ch'i meuiro sbergnacà! Su, Ivoumse d'ant la nita . . Viva la libertà!

Italia, a ti, a ti soula Me sang veni consacrò . . . Ahi! ch'i son pia a la gola San Bias, ora prò me.

Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

Per Dio, l'è giust s'i crio ! Ahi! ahi! ahi! ahi! ahi! ahi!

0 quanti, o quanti mai!

4 maggio 1840.

LUI. VIRA. ! VIRA ! 205

VIEA! VIEA

Dop tant temp che dl'esistenssa It rubate sul sente, Buratin dia Providenssa, Cosa veustu ancour spere? Va da snistra, va da drita, Scaudte al soul o sta ant la nita, Cour al fum, o tente al rost,

Vira, vira,

Gira, gira, T'ses peui sempre a l'istess post.

Dal palass a la cabana, Dal sapient al lasagnon, I destin dia rassa umana A l'àn tuti un sol cavion. Dventa Prinsi, dventa Papa, Pia la piuma o pia la sapa, Dis d'fandonie o à'Pater nost^

206 CANZONI PIEMONTESI

Vira, vira, Gira, gira, T'ses peni sempre a Fistess post.

Veustu ancour dia poesia Coure apress ai parpajon? Pi gnun sengn: filosofia, Porta to lanternon. Ah ! filosof die ciapette, Sastu nen che mach d' bluette El bonheur a l'è compost? Vira, vira. Gira, gira, T'ses peui sempre a l'istess post.

N'astu avune già d'bei crussi Pr'i Franseiss e per j'Alman? Pi gnun guai: o Alman o Eussi, Viva i tourd ! viva i fasan ! . . Ma a paress una bandiera . . . A paress? ... Ah! sì, a l'è vera! Su, fratei, seve dispost? . . .

Vira, vira.

Gira, gira, T'ses peui sempre a l'istess post.

LUI. vira! vira! 207

Die passion fra le tempeste, Che d'naufragi i t'às dvù ! Amorose frev funeste, A l'è temp ch'i pio congè. Ma, silenssio . . . Una vosina, Sout coni erbo, sclina, sclina, Sospirand, a m'à risposti Vira, vira. Gira, gira, T'ses peui sempre a l'istess post.

Courtisan, preive e gesuita Tuti i slargo soa nià ; Dunque bsogna cambiè vita S'i veui nen esse angabià. Ma tut un, per ch'i fassa, Dl'impostura a la vii rassa Sempre, sempre, i sareu opost.

Vira, vira,

Gira, gira, T'ses peui sempre a l'istess post.

Ti dov vastu? A la richessa.

Ti dov vastu ? Al camp dl'onour.

E ti? I marcio a la grandessa.

208 CANZONI PIEMONTESI

E ti? I couro an brass dl'amour. Povri fiarfo! a piena vela J'andè tuti a d'canela Per la taula d'sour Prevost.

Vira, vira,

Gira, gira, T'ses peui sempre a l'istess post.

6 agosto 1840.

LIV, LA MORT DEL POLONEIS 209

LA MORT DEL POLONEIS

Con Flip, re d'i Franseis, Nicola '1 Moscovita Del pover Poloneis L'à marcandà la vita. To fieal perseguita Ti ch'i t'as mai chità, Bondì, mare, bondì, Prega Nossgnour per mi.

Da dop ch'i l'eu perdù

Dia Vistola le rive,

I l'eu mai pi vivù

Che ancheui ch'i cesso d'vive. Dia tomba, o mond crudel, Astù favour pi bel? . . . Bendi, mare, bondì, Prega Nossgnour per mi.

14

210 CANZONI PIEMONTESI

Coul temp dov'elo andà Che, stanca d'esse sciava, D' Varsavia la sita El saber a sfodrava ? Dco mi, dsouraj 'aitar, J'eu giura mort al Czar. Bondì, mare, bondì. Prega Nossgnour per mi.

Oh ! come d'bourg in bourgh, Al crii dia gran rivolta. Da Mosca a Petersbourgh, La Russia a s'è sconvolta ! Dia Neva sui giasson A l'è courù un frisson. Bondì, mare, bondì. Prega Nossgnour per mi.

Die tigri pi affama. Dal fond dia Tartarìa, Soe grinfe sangounà A deurv la Monarchia.

El mond vaio sout sour?

Viva l'imperatour!

Bondì, mare, bondì,

Prega Nossgnour per mi.

LIY- LA MORT DEL POLONEIS 211

Horrà ! horrà ! horrà ! Cosach, Calmoucli, o quanti ! . . . Viva la libertà ! Polonia, avanti, avanti !

Lassù per ti a combat

La steila del riscat.

Bondì, mare, bondì,

Prega Nossgnour per mi.

Ma, da un pervers tiran Pia pr'i cavei, la Franssa Del Tartaro sout man A esercita la lanssa.

Onta su ti e sui to,

Inganatour drapò !

Bondì, mare, bondì,

Prega Nossgnour per mi.

A son des ani ancheui, 0 mare, che an Siberia L'àn mname a sarè j'eui Tra '1 freid e la miseria.

A l'ero dunque poch

Un lass, na baia, un stoch ?

Bondì, mare, bondì,

Prega Nossgnour per mi.

212 CANZONI PIEMONTESI

Mare, tornand a ca, I me fratei saluta ; La coupa di' esilia Disie ch'j'eu bvula tuta. Ma disie che ai so La mort a speta i re. Bondì, mare, bondì, Prega Nossgnour per mi.

2 aprile 1844.

LV. ROSALIA 213

KOSALIA

Kosalia vita mia, Yen ch'i ciancio un noni doni: L'è tost oura traditoura, Ch'i tem lame un poch el froui. Seuli, senli coum un euli, I tem vedde neuit e dì, E ogni smana bona lana, T'm'angavigne sempre d'pi.

Pr'i to laver coust papaver Elo d' volte mach d'ancheui, Kosalia vita mia, Ch'a va tut an brod d'faseui ? Per le steile d'toe parpeile, T'io sas ben, pomin d'amour, Ch'am ciagouia ch'am ferfouia Da des ani un gran brusour.

^^^ CANZONI PIEMONTESI

Dia costanssa— d'coust mal d'panssa, S'it aveisse dubita, Mila preuve t'eu fait pieuve, A baron, a cartona. Con la schina caria d'brina, Tut n'invern sout to pogieul, Eosalia ~ vita mia, T'as ben vdume a '1 subieul !

Per piasite e intenerite (TTavras ben ancoura in ment), Eosalia vita mia, Tut carlvè j'eu fait advent. Mangia rave mangia fave, E la cera, poch a poch, M'era vnua tant pontua Ch'i smiava un articioch.

Eosalia vita mia, L'è prou vera che ti dcò T'às la mioula ch'at fricioula Per to pover Nicolò. T'as provamlo t'as mostramlo Coula neuit ch'it m'as sarà, Coum un giari ant un armari Pien d'ciap rout e d'aragnà.

LV. ROSALIA 215

T'as mostramlo t'as provamlo Coula volta, ciair e net, Ch'j'eu ciapate a d'buvate Con un sgnour dai apoulet : Pronta e lesta Ivand la testa, Per confonde coni gadan, Kosalia vita mia, T'as mandarne a ciamè '1 can.

Ma che istoria ma che gloria. Eia coula d'aspetè, Ch'a t'arivo tut sort d'givo Da ogni part a svolastrè ? Kosalia vita mia, S'at fan goi mosche e moscon ; Dov piirastu dov trouvrastu. Un pi amabil tavanon?

A j'è Giaco che, per baco ! Da quaich meis at gira antourn : A j'è Luca coula suca, Ch'a sospira '1 fit del fourn. Ma un balota pi 'n sia piota, Un codogn pi soprafin, Kosalia vita mia, Tlo trovras gnanch a Turin.

216 CANZONI PIEMONTÉSI

A j'è Pina a j'è Barbrina, Tute e doe sul fiour dl'età, Con d'eui eh' fumo eh' a consumo Pi ch'la glassa al soul d'istà. Kosalia vita mia, T'sas s'am veno a bustichè . . . Ma Nicola bona tola, Chiel sta dur e fa '1 morte.

Niente am manca a ditla franca, Pr'avei credit an sita Che l'entrada ant la brigada

D'i mari ben artapà. Kosalia vita mia, A rangieme a touca a ti : Butme lesta '1 laur an testa, E chi al mond pi fier che mi?

7 aprile i844.

LVI. EL PROGRESSISTA 217

EL PEOGKESSISTA

Son progressista, ben inteis, Ma progressista d'contrà d'Po; Ancheui Spagneul, doman Franseis, Second l'odour del fricandò. J'elo d'penssion, con d'autre apress? Viva '1 progress ! Viva '1 progress ! J'elo 'n d'touss da guadagnè ? Fieni, andare! Fieni, andare !

Povri badola, i nostri vei L'ero priv d'sens, l'ero priv d'gnst. - As veni d'riforme? niente d'mei, Ma riformouma da omni d'sust. S'tratlo d' varie la saussa o '1 pess? Viva '1 progress! Viva '1 progress!

218 CANZONI PIEMONTESI

Ma s'tirlo '1 fioch al potage? Fieui, andare! Fieui, andare!

I drit sodai a dio ch'a son Sciodù con Tom ant un sol euv : Eh ben, fourgioumie die person Con d'neuv sistemi e d'sbiri neuv. Froui pi sutil 0 frolli pi spess, Viva '1 progress ! Viva '1 progress! Ma s'j'ungie al boia as veul tajè, Fieui, andare! Fieui, andare!

A veulo d'ciair, a veulo d'ium? lUuminoumie 'n santa pas. L'euli e la sira a fan trop fum? Doumie d'milly, lassoumie d'gas. Se la gabela a s'paga istess.

Viva '1 progress!

Viva 1 progress! Ma se '1 prepost perd un doui dnè,

Fieui, andare!

Fieui, andare!

LVI. EL PROGRESSISTA 219

A venta nen soutrè '1 talent, L'intelligenssa a va slarga : E ben, lustrouma d'document, Fertouma d' pere mal fertà. Per d'articioch foumne d'congress? Viva '1 progress! Viva '1 progress ! Ma '1 sens comun veulne desviè ? Fieui, andare ! Fieui, andare!

A j'è la frev dia devossion Fina ant coui eh' nego Nossgnour: Padron, padron, arcipadron, Ch'as na pio pura d'i confsour. Veulne d'oblat, veulne d'profess? Viva '1 progress! Viva '1 progress ! Ma se al Vangeli as veul tome, Fieui, andare! Fieui, andare!

D'i stampadour e d'i libre L'onest concours a va protet:

220 CANZONI PIEMONTESI

Su, dunque, un premi fouma de A le edission d' Giasint Mariet. Veulne d' Cantù, na veulne ampess? Viva '1 progress ! Viva 1 progress ! Ma se pr' Alfieri an veno a schè, Fieui, andare! Fieni, andare !

Fieui, esse brav: fieui, esse chiet: E fra vint'ani, i dìo da bon, J'avrè d'strà d'fer fin sout al let, E invece d'eoi j'avrè d'cojon. D'arnovè '1 bast veulne '1 permess? Viva '1 progress ! Viva '1 progress! Ma, se la brila as veul rusiè, Fieui, andare! Fieui, andare!

i2 aprile 1843.

Lvn. l'umanitari 221

L'UMANITAEI

La bruta neuva ch'i riceivo : Giors, me cusin, a veul muri. Ma là, poch mal; mi i mangio, i beivo, I dvento grass ch'a l'è 'n piasi.

I l'eu ben d'auter ch'am sagrina, Ch'am foura '1 cheur, ch'am gava '1 fià ; A to amour ch'am assassina, 0 umanità ! 0 umanità !

Fin da l'autr an, me fratel, Carlo, L'à lassa al mond quatr'orfanei : Am na rincress ; ma a marcio, a parlo, E, s'a digiuno, tut pr'el mei.

Chi d'sospirè, chi peul mai tense,

Vdend la Sorìa tant desmentià?

Ai Maronit l'è temp ch'it penso,

0 umanità !

0 umanità !

222 CANZONI PIEMONTESI

D'fondè un ricovero me pare Per testament a m'à comess : Ma le ore d'ossio a son tant rare Ch'j'eu ancour nen pront ne mon ne gess. J'eu tant da per Franssa e Spagna ! Tant da sciame sul sang versa ! Tuti i d' pi t' ses ant la bagna,

0 umanità! 0 umanità !

N'antich amis, o che molestia, A veul ch'i presta dosent franch : Des marenghin ! Son pa tant bestia : I dio che d'no tut ciair e franch.

Pr'un Strass d'million dovU a la Eussia, Ventlo pa i Grech vedde anfnoujà? . . . Vii, sciava dl'or, toa sort am crussia . . .

0 umanità ! 0 umanità!

Oh ! n'autra adess? Una coleta Per le person, per j'ospedai? Cousta l'è propi da poeta: Mi cos na peusne s'a j'è d'mai?

Lvii. l'umanitari 223

Povri Irlandeis, quanta miseria ! Povr' 0' Connel, t' ses ampactà ! Ohimè ! toa causa a dventa seria,

0 umanità ! 0 umanità !

I veule agiut? Tornò un'autr'ora. J'eve d'sagrin? I n'eu dco mi. Mach un consei ! Am speto dsoura. Mach na parola ! Un auter dì. I l'eu già l'anima ch'am sciapa : Ab-del-Kader l'è nen batsà; e neuit, piourand, pregouma '1 Papa.

0 umanità! 0 umanità !

20 aprile 1843.

224 CANZONI PIEMONTESI

EL CONGKESS D' MILAN

Feme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

Tut pien d'scienssa j'eu '1 capei, El vestì, '1 frach, '1 mantel ; Ant la schina, ant el cupiss I n'eu tanta ch'a sburdiss ; Ant le scarpe, ant i stivai I n'eu tanta ch'a fa sgiai.

Feme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

Al Congress as parla d'tut. Del Catai, del Liliput, Die laserte, d'i lapin, Die tartifle, d'i luin. Del mal d' pera, del scorbut : Al Congress as parla d'tut.

Feme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

LVIII. EL CONGRESS d'mILAN 225

Boromeo, sour Vitalian, Che discours l'à tira a man ! A proposit d'i sapient L'è vnù fora bravament A lode '1 bast e '1 baston. Che discours, che discourson !

Feme largo, 1 veno adess Da Milan e dal Congress.

Eival d'Cesare e d'Trajan, Con na barba da African, Bonaparte, o che piasi ! J'eu sentilo propi mi Spieghè al popol, pian e fort. Le virtù d'un babi mort.

Feme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

Serristori, general, Con esempi mai pi egual, Alo pa ancalà tratè Del progress dl'a, &, e, d? S'a lo san i so soldà, Lo fan consol . . . , e chi sa !

Feme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

15

226 CANZONI PIEMONTESI

Eealista e giacobin, Luteran e capussin, Couronà d'feuje d'sambù, J'eu vist Cesare Cantù Con doe crous berlicà d' fresch Dai gesuita e dai toudesch.

Feme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

Don Baruff l'à pia per test La filantropia dia pest ; E Eidolf, tuta matin, D'vache, d'some, d'mule, d'crin, L'à savù tant ben parie Da invidia a dodes bouè.

Feme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

D'caramele al bergamot A mastiava Bertolot; Lambruschin a l'à tnu dur Pr'el latin d'i meist da mur; Giovanet a l'à sostnù L'eroism d'i salam cru.

Feme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

LYIII. EL CONGRESS d'mILAN 227

Adrian Balb a l'à decis Ch'as va an Franssa dal Monsnis, E Komani, d'ant soa ca, D'ant so let, a l'à trouvà Ch'a l'è mei a déjeuné Caffè e lait ch'lait e caffè. Teme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

Quante idee, quanti pensè Da sturdì, da sbaluchè ! Se i Congress a van d'coust pass, Che riforme, che sconquass ! I vedrouma j 'animai Tuti quanti con j'ociai. Eeme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

Ai Congress ch'a l'àn da ^nì Mi frattant a definì I propone: s'as peul D'Italian con d'fafiochè, D'sitadin con d'ieccapiat, E d'smens d'om con d'smens d'bigat. Eeme largo, i veno adess Da Milan e dal Congress.

2 ottobre 1844.

228 CANZONI PIEMONTESI

SEKENADA A UNA FAMOSA BALAKINA(l)

A l'è drolo da bon Coust popol turineis A piessla con d' trombon, D'subiole e d'corn ingleis. Cos veullo d'pi perfet Che '1 merit d'i garet?

Thoè thoè thoè thoè, Trombette, allez: Ton ton ton ton, Timbale, allons.

(1) Ad una celebre danzatrice qualche ammiratore tri butava in Torino una imponente serenata. Il popolo si ne sdegnò; e, mettendo in fuga i suonatori, impedi chi avesse luogo l'inopportuna dimostrazione. A questo fatt( allude la Canzone.

LIX. SERENADA A UNA BALARINA 229

Un popol ck'a l'è fait Con d'pasta d'marsapan, Ch'a smìa eh' a pupa lait Mach vedde a baie 'n can,

A veni proscrive, ingrat,

La gloria d'i savat?

Thoè thoè thoè thoè, Trombette, alles: Ton ton ton ton, Timbale, allons.

Del laur ai na cress ben

Al Monte, al Valentin?

E s'a lo buto nen

An testa ai balarin, El laur 0 tard o tost S'butrà mach pi ant '1 rost.

Thoè thoè thoè thoè, Trombette, àlles: Ton ton ton ton, Timbale, allons,

An conto i liber frust Che doni mil'ani fa L'Italia, foumna d'sust, L'era padrona d'ca.

230 CANZONI PIEMONTESI

Ma adess cos sala L'Italia che baie?

Thoè thoè thoè thoè, Trombette, alles: Ton ton ton ton, Timbale, allons.

A j'è quaich testa d'coj, Ch'a seugna d'imité Na smens d' antich eroj, Che gnun sa coum douvrè ; J'eroi a vaio ancheui Pi poch che i poum a meni.

Thoè thoè thoè thoè, Trombette, alle^: Ton ton ton ton, Timbale, allons.

Insomma, i nostri vej Fasiine divers d'noui? I Danti, i Galilej, Ai piavo an mes ai froui ; Torquato a lo sa chiel, Ch'a j'à lassa la pel.

Thoè thoè thoè thoè, Trombette, alle0:

LIX. SERENADA A UNA BALARINA 231

Ton ton ton ton, Timbale, allons.

Con tuti i so Congress Da Napoli a Turin, Ant cousta età d'progress S'a levo i balarin, Italia, t'as mach pi Da fete sepelì !

Thoè thoè thoè thoè, Trombette, alles: Ton ton ton ton, Timbale, allons.

J'Alman s'iustro i barbis, A brontolo i Spagneuj, A sgambita Paris, Londra a spalanca j'eui;

E noi, bravi Italian,

I fouma d'i batman.

Thoè thoè thoè thoè, Trombette, alles: Ton ton ton ton, Timbale, allons.

Voui fieni, voui successour D'i Fabii, d'i Scipion,

232 CANZONI PIEMONTESI

D'courone ai sautadour Campene giù a baron;

Prest i dovrò, chi sa !

Mach pi couronè d'frà !

Thoè thoè thoè thoè, Trombette, allez: Ton ton ton ton, Timbale, allons.

10 dicembre 1844.

LX. MSÈ BASTIAN 233

MSÈ BASTIAN

OSSIA

EL CONGRESS D'NAPOLl

Da Napoli an gualdrapa A l'è vnù dal Congress Bel e adess,

Con un moustass da Papa E n'aria da Sultan, Msè Bastian. Che dot, sacherlot ! Che omnon, sachernon !

Bate le man : Viva Bastian, Viva Bastian.

La scienssa l'à mai faje Sagnè '1 fìdich '1 prè Sul pape;

234 CANZONI PIEMONTESI

Ma a l'à piene le braje D'un merit strepitous, D'pile e d'crous. Che dot, sacherlot! Che omnon, sachernon ! Bate le man : Viva Bastian, Viva Bastian.

Le cose memorande

Ch'a l'à scioudù bel bel

So servel,

D'tute le gran locande

Son scrite sui canton

Con d'carbon.

Che dot, sacherlot!

Che omnon, sachernon ! Bate le man: Viva Bastian, Viva Bastian.

A Portici, a Caserta, L'à demolì d' bastion D'macaron; E as per cosa certa Che d' tour l'à butà giù D'salam crù.

LX. MSÈ BASTIAN 235

Che dot, sacherlot ! Che omnon, sachernon!

Bate le man : Viva Bastian, Viva Bastian.

As dis che le metropoli, Spartiend una frità, L'à rangià. Eina Costantinopoli L'à dait, sorbend n'euv fresch, Ai Toudesch. Che dot, sacherlot ! Che omnon, sachernon !

Bate le man: Viva Bastian, Viva Bastian.

Dl'armari e dia credensa Al l'àn crea d'amblè * Gran canslè. Con titoul d'eccelensa E la decorassion Del stoupon. Che dot, sacherlot ! Che omnon, sachernon !

236 CANZONI PIEMONTESI

Bate le man : Viva Bastian, Viva Bastian.

Per veddse sul Diari, L'à recita un discours Sul bech d'j'ours, Peui l'à sostnti che i giari Portavo, un secol fa, Pruca e spà. Che dot, sacherlot ! Che omnon, sachernon ! Bate le man: Viva Bastian, Viva Bastian.

A ricordrà la storia.

Che con Soa Maestà

L'à disnà:

DI' Italia per la gloria,

L'à berlicà del Stat

Fina i piat.

Che dot, sacherlot !

Che omnon, sachernon! Bate le man: Viva Bastian, Viva Bastian.

LX. MSÈ BASTIAN 237

A fulmina con d'touma La stola e la cirià, Dop disnà;

Ma peni del Papa a Eouma S'è fait racomandè Al barbe. Che dot, sacherlot! Che omnon, sachernon !

Bate le man : Viva Bastian, Viva Bastian.

So amis, Porincinela,

Vedendlo tut afflit,

A j'à dit:

Bondì, me cai* Brighela,

A Genova, l'an ch'ven,

Manca nen.

Che dot, sacherlot !

Che omnon, sachernon!

Bate le man : Viva Bastian, Viva Bastian.

iO ottobre 1845.

238

CANZONI PIEMONTESI

ME RITOUEN

Bondì, care muraje,

Teile d'aragn, bondì.

Veddve ch'i son tornaje?

Guardeme tourna sì. J'eu sempre pensa a voui, 0 gloriosissim froui !

Bondì, bondì, bondì, Guardeme tourna sì.

Oh quante volte, oh quante 1 v'eu parlavo, o trav! I v'eu sognavo, o sante Criche, o beate ciav! Ah ! i veddo ant'un canton Me nom scrit con d'carbon.

Bondì, bondì, bondì, Guardeme tourna sì.

LXI. ME RITOURN 239

Na riga ral^ià mesa I sciairo un pi 'n là, E smiilo nen ch'as lesa Viva la libertà? . . . As ved ch'j'era un gran dot: Evviva j'agnolot !

Bondì/bondì, bondì, Guardeme touma sì.

Sul nas dia Polissia, La musa del Piemont L'è propi eh' a vnìa A caresseme '1 front.

I sento ancor j'osei

Besbiè i me ritornei.

Bondì, bondì, bondì, Guardeme touma sì.

Lo ricordeve ancoura?

(Combinassion fatai !)

A l'era Pasqua aloura,

E adess a l'è Natal. Noussgnour a meuir, a nass, E am lassa mi ant'i Strass ?

Bendi, bondì, bondì, Guardeme tourna sì.

240 CANZONI PIEMONTESI

Peivpi nen vnive a ^^dde, Povre muraje pia, Quanti son fasse credde Kibenedet dai fra ! Ma mi per pieuva e soul Mi son stait sempre coul.

Bondì, bondì, bondì, Guardeme tourna sì.

Da dop ch'i v'eu chitave (Son quindes ani tost !), A s'è piantassne d'fave\ A s'è scaudassne d'rost! Ma lo ch'a l'à tnii bon It ses mach ti, o person!

Bondì, bondì, bondì, Guardeme tourna sì.

Na manchlo d' maravie D'congress, d'associassion, D 'ricover, d'iotarie, D'medaje, d'medajon? . . . Tuti famous decot Ch'a spusso d'moufa d'eroi

Bondì, bondì, bondì, Guardeme tourna sì.

LXI. ME RITOURN

Die neuve teorie Ch'a illustro Doira e Po, A l'è da couste grie Ch'as ved ben '1 drapò. Da coum a l'è bel El soul d'Piassa Castel !

Bondì/bondì, bondì, Guardeme tourna sì.

241

25 dicembre 1846.

16

242 CANZONI PIEMONTESI

LA STEILA DEL PIEMOUNT (1)

Dal prim ch'j'eu fait la sapa D'cantè d'arie in stil monfrin, Per gnun Prinssi, per gnun Papa J'eu mai fait el buratin. Senssa mai perde l'aptit Pr'esse pover, pr'esse pcit, Sospirand, j'aussava '1 frount Yers la steila del Piemount.

E i sperava. . . Ma da Viena, Ecco un ordin barbaresch ; Ma da Eouma, neuva scena, Ecco un sant al butir fresch : Cosa mai, cosa aspetè Con d'frà scauss e da scaussè, D'cavajer, d'baron e d'count. Da la steila del Piemount?

(1) A tutti è noto come in questi giorni (maggio del 1847) il Re di Piemonte si levasse la prima volta in cospetto dell'Austria colla dignità di sovrano indipendente nella questione dei sali e dei vini. L'Autore.

LXII. LA STEILA DEL PIEMOUNT 243

Ogni volta ch'a spuntava Senssa nuvole un d'soul, Dal fond di' anima i sciamava : Là, coust l'è propi coul. Quanti seugn, quante illusion ! Quanti ingan, quanti magon ! A galopa a so tramount, Povra stella del Piemount !

Alto !.. . Cos'elo staje? . . . Su la faccia al sbirri alman, Tira tira, daje daje, Ecco un re ch'a fa '1 sovi'an. E dia goj e del piasi Im arviscolo dco mi, E j 'aceto soussì a count Da la stella del Piemount.

Se ai Ingleis la Providenssa Con d'tartifìe a mola '1 bast, A peul dco l'indipendenssa Vnì per noni dal nebieul d' Ast. Gnun a les ant el destin ; E chi sa che sul Tesin Ai farflouch i clamo i count Sout la stella del Piemount !

244 CANZONI PIEMONTESI

Italian, da Keggio a Susa E dall'Adige al Monsnis, Veddve forse un ciair eh' a lusa

Per coust pover nost pais ? . . . E da già che un pcit lumin A paress dal Valentin, Salutouma a l'orisount Cousta stella del Piemount.

L'è tant temp ch'l'aquila almana An sgarbela '1 cheur e '1 prè, Che di' Italia la campana A peul nen tarde a sonè. Dia sventura i souma fieni ! Ma chi sa ch'i peusso ancheui Vendichè j'antich afrount Sout la stella del Piemount !

Koma, Napoli, Fiorenssa, Turin, Genova, Milan, Parma, Eimini, Cosenssa, Bologneis e Sicilian, Tuti, tuti, tuti unì. Con la man dsoura '1 fusi, Italian, su tnomse prount Sout la stella del Piemount.

25 maggio 1847.

LXm. LA LIBERTÀ ITALIANA 245

LA LIBERTÀ ITALIANA

dedica a la memoria d'i fratei Bandiera

Signemus fidem sanguine.

Da la crous dia sepoltura Che i souspir a custodiss, Fieni dia gloria e dia sventura, Lveve su : Dio v'esaudiss. Su coui camp, su coui bastion, Veddve '1 folgor del canon? La gran ora l'è arriva Dl'Italiana libertà.

Con la palma del martiri J'eve dvù, povri fratej, D'Ferdinand an mes ai sbiri Prove tnaje, ciò e martej. Vii Borbon ! a l'è vnù '1 D'paghè i debit dco per ti. La campana l'à sona Dl'Italiana libertà.

246 CANZONI PIEMONTESI

Viva Italia ! a l'àn le sponde Proclama d'Malta e d'Corfù; Viva Italia ! i vent e j'onde L'àn d'Sicilia ripetù; Viva Italia ; al pass estrem J'eve ancoura dit ansem ; E a vost sang l'à frissonà L'Italiana libertà.

Tuti unì dal son dia tromba, Con un vel dsoura '1 drapò, Guardè ancheui su vostra tomJba I fieni di' Arno, i fieni del Po. L'è prou vera che i regret, Ant l'aut mond fan podi effet ; Ma, spirand, j'eve fonda L'Italiana libertà.

Contra mila e mila squadre, Sout la cupola d'san Pè, Oh portenti un Santo Padre A l'è chiel ch'a dis ai Ke: Da la nav ch'a guida i Stat Giù j 'Erodi, giù i Pilat: Torna al mond santifica, Italiana libertà.

LXIIl LA LIBERTÀ ITALIANA 247

I monsgnour e le eminensse A la vous del gran Pasteur Son vnù smort per le indulgensse, E '1 sacrista l'à avù pour. Dop tant temp ch'a va a l'incant Per la gmpia el Spirit Sant, El Vangeli a l'è torna Dl'Italiana libertà.

Santo Padre, se a l'è dita Che a dispet d'i fauss devot, D'i Croat e d'i Gesuita, D'Luis Flip e d'Iscariot, Ai sia 'n Papa mai pi vist Ch'a l'à fede in Gesù Crist, Viva '1 Papa ! e a trionfrà L'Italiana libertà.

E ti, Popol, che a la terra T'às na volta comanda, Grand in pas e grand in guerra, Con la toga e con la spà, Popol d'Koma ! già che '1 ciel A precedne at clama chiel, Con to casch a 'n rivedrà L'Italiana libertà.

^8 CANZONI PIEMONTESI

Sout j'auspissi del turiboul, Ee pervers, j'eve finì D'governè con el patiboul E la crossa del fusi. Giù poliss e inquisission, Feve popol e nassion : E i delit av perdonrà L'Italiana libertà.

ottobre 1847.

LXIV. ME GANTON 249

ME CANTON

Sout ai froui, dare d'na gria, Fra j'aragn d'i catafus, Son vint ani ch'i scrivìa « Canta e rid da to pertus ». I t'às fait un bel guadagn A smentiè coni bravi aragn ! Torna, toma ant to canton. Guarda '1 mond e fa d'cansson.

La la la la Kegni e sita, Pouver dia strà, Tut as na va.

Gran contrast e gran misteri ! L'om se stess peul nen capì ! Mentre a dis che d'no '1 criteri, Na vous creusa a dis che d'sì. Brut regal per nostra età Coul d'un'anima eleva !

250 CANZONI PIEMONTESI

Torna, torna ant to canton, Guarda 1 mond e fa d'cansson.

La la la la Kegni e sita, Pouver dia strà, Tut as na va.

Da un pcit ciair d'na tour lontana Vdend l'Italia sbalucà, J'eu cherdù ch'la gran campana Kimbombeiss dia libertà. Trist ingann ! L'era '1 batocc Dia gran cioca d'i babocc ! Torna, torna ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

La la la la Kegni e sita, Pouver dia strà, Tut as na va.

Liberai da brodarie. Democratici! da pension, Mentre lour fasìo per rie, E mi furb fasìa da bon. Astu vist, astu capì Esse oloucb lo ch'a veul dì?

LXIV. ME CANTON 251

Torna, torna ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

La la la la Eegni e sita, Pouver dia strà, Tut as na va.

Quanti mobil d'regia scala, Quante boje dal col stort, Quante cousse da timbala, Quanti rat da sole mort, Al bilanss tirand el pnass, Son dventà d'Italianass ! Torna, torna ant to canton, Guarda '1 mond e fa' d'cansson.

La la la la Eegni e sita, Pouver dia strà, Tut as na va.

Dio preserva ch'am rincressa, Vdend monte la pauta e 1 mnis, D'nen avei bast e cavessa Marcandà per me pais ! Ma tut un a j d'vrità Ch'as imparo a cheur desblà !

252 CANZONI PIEMONTESI

Torna, torna ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

La la la la Kegni e sita, Pouver dia strà, Tut as na va.

An disio: salve 1 Statuto Yeule pa? Fi deve a noui; Per vost ben venta ch'iv buto Musarola, corda e froui. Souma piassie : e peui ? pian pian An Crimea con Turch e Alman. Torna, torna ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

La la la la Kegni e sita, Pouver dia strà, Tut as na va.

A son triste le vicende ; El present a l'è fatai ; Pi un s'amassa a felo intende, E pi '1 mond a capiss mal. Del Piemont un vel d'malheur A confond la ment e 1 cheur.

LXrV. ME CANTON 253

Torna, torna ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

La la la la Eegni e sita, Pouver dia strà, Tut as na va.

Ma gnun credda ant l'an sinquanta El bon sens francli a rabel; Quand un veul sgnachelo d'pianta, S'ieva '1 popol e a fa chiel. Fin che stanch d'veddne a suffrì, Splenda 1 soul per coul gran dì, Torna, torna ant to canton, Guarda '1 mond e fa d'cansson.

La la la la Kegni e sita Pouver dia strà. Tut as na va.

254 CANZONI PIEMONTESI

AL CUSINÈ DEL CONT CAVOUR

MORT DEL CHOLÉRA A TURIN

Esequie dia Malva.

Don, don, don, don, don, don, don !

Cosa j'elo? Cosa j'elo?

A j'è mort un marmiton

Souterrelo ! souterrelo !

Che soutrour? A va piassà Dsour na ghulia e proclama Re die tourte e d'i tourtei;

Lux perpetua Imeat ei,

Povra malva, to dolour A farìa sciape le pere : S'a fuss mort el cont Cavour, Là, passienssa, miserere ! Ma no sgnour: so cusinè A l'è chiel eh' a pia congè . . . Pi gnun tourd, pi gnun fringuei

Lux perpetua luceat ei.

LX^. AL CUSINÈ DEL CONT CAVOUR 255

Che disnè, che fier disnè !

S'iecchria '1 muso fina '1 Papa.

A ogni lege da vote,

Marameo, che bona lapa !

Schede d'sa e sausse d'ia,

un bilanss, una Mtà . . .

Le nassion s' salvo parei ! Licx perpetua Imeat ei.

Piand a causs ant el faudal

L'Opinion ch'a lecca e a baula,

Noni el Codice penai

Lo ciadlavo stand a taula ;

Vist non vist, i dasìo ardriss

Ai articoul e ai pastiss.

Gnanc Solon fasìa nen mei ! Lux perpetua luceat ei.

Quand con Viena e con Paris I calavo giti le braje. Ai na fusslo die perniss, D'becassin, d'iodole, d'quaie, Punch Ingleis, sau-crau Alman, Creste dTranssa, kirs Prussian ! Gnanc na mosca ant i fìdei !

Lux perpetua luceat ei.

256 CANZONI PIEMONTESI

J'erlo '1 Papa sul candlè ?

Fora un ris al sugh d'anguila.

Quaich neuv croch j'erlo da fé?

La fondua pensava chila.

An fasìo sapient e dot

Le lasagne e j'agnolot.

J'ero propi fìour d'servei ! Lux perpetua lu^eat ei.

Stat civil, abolission D'monestè, d'fori, d'dugane, Sperine tut, e in conclusion J'avrè 'n foutre che d'gius d'rane. Mossion, vout, ordin del dì, Cosa sonne tut Ioli ? Polentina con j'osei.

Ltix perpetua luceat ei.

Coul gran tnoumlo da ment. Che '1 Piemont senssa d'iande An mandava al Parlament Tante cousse memorande, Sacherhlù ch'i l'ero pien! Là, bonheur ch'as cherpa nen: Ringrassiouma Domne Dei.

Lux perpetua luceat ei.

Lxv. AL CUSINÈ DEL CONT CAVOUR 257

J'omni d'Stat l'àn sul cupiss

Coust un corn, coul una lupia,

E sul front, s'j'guarde fiss,

A seurt fora n'anvìa d'grupia ;

Diplomatiche finanssiè,

Tuta gloria d'potagè.

Viva '1 Dio d'i canestrei ! Lux perpetua luceat ei.

17

258 CANZONI PIEMONTESI

I FUMERAI D'SANT ARNO'

Jer dia, caria d'berloch, tapissà d'plache, Con tanto d' prepotent scrit sui barbis, An mes a un coro d' singher e d' barache, Un soldà tambussava al Paradis. « Chi viv? » a cria san Pè. « Son Sant Amò ». « Grassie»,rautr a soggiuns, «j'andrìamachlò». E piantandsse tut brusch dnans a la porta, A replica san Pè: « Va al Diau ch'at porta ».

El pover Maressal, chinand la testa, Tut confus a rispondi « Ma, Santità, « Chiel am fa n'ingiustissia manifesta : « I son l'eroe che l'ordin l'à salva. « Pr'un Sant ch'a sa a memoria 1 drit roman, « El so, ch'a scusa, l'è un decret da can ». Ma stermand tute doe le ciav dia porta, A replica san Pè: «Va al Diau ch'at porta ».

LXVI. I FUNERAI d' SANT ARNO 250

j: Adàsi, Santità : mi son stait member « D' tute le eriche centra i giacobin ; « I son la rea descaussa del doui dsember, « E, fistre^ i n'eu tira d'acqua al mulin . . . « Senssa mi la pantoufla sul brande « A dventava un savat da pairolè ».

via, fasend sentinela su la porta,

'V replica san Pè: « Va al Diau ch'at porta ».

L'è an causa mi che santa Genojefa, « Guarìa dal reumatism dia libertà, « S'è Iva la berrta e s'è butà la coefa « Per temesse a mostre na santa d'ca. « J'eu spergiura, l'è vera, ma Ioli, « Chiel a l'è Papa e a sa cos'a veul ». Ma, sempre con le spale vers la porta, k. replica san Pè: « Va al Diau ch'at porta ».

«:•: Vostra Beatitudine ch'ai penssa : « Ai daran pr'el cupiss del lasagnon. « Se a Eouma l'è fotua l'indipendenssa, « Elo nen me gran merit, sachernon ? « Se i popol a l'àn fait l'erbo forchù, « Elo nen me gran vanto, sacherblù? » Jla con le gambe an crous centra la porta iV replica san : « Va al Diau ch'at porta ».

260 CANZONI PIEMONTESI

« Oh a lunga ! Ma in grassia ch'a rifleta « Ch'a l'era andait an aria el bìcochin, « Che don Mastai disia '1 Credo a Gaeta, « E ch'ai tirava verrde Lambruschin. « Sonne nen mi ch'j'eu sbergiairà i brigant « E ch'j'eu rifait '1 bech al Spirit Sant? » Ma con le man sui fianch dnans a la porta A replica san Pè: « Va al Diau ch'at porta ».

« Chiel fa bel dì, ma se dop l'ann sinquanta « I Pranseis son lassasse rinfreschè « J'abitin, le manette, l'acqua santa, « I miraco, el cant ferm, le spie, j'arciè, « E se adess fra le gambe a teno '1 pnass, « Sariilo d'volte per so bel mostass ? » Ma con un foutre da scrolè la porta A replica san Pè: « Va al Diau ch'at porta ».

« La rason d'me malheur sariila coula « D'avei sposa la causa del Sultan? « Ma Papa e Turch son na botega soula, « Son mariasse '1 Vangeli e l'Alcoran, « E per tnì i sul col a le nassion « Preive, muftì, rabin, tuti a son bon ». Ma, molandie un scopass su la porta, A replica san Pè: <r Va al Diau ch'at porta ».

LXVI. I FUNERAI d'SANT ARNO 261

« An conclusion, ch'a guarda, Beatissim, « Ch'a guarda coum a pioura tut Paris, « Coum su mia tomba a supplica l'Altissim « Per ch'am piassa a la drita d'san Dionis ». jm'— « Rompme pi nen le scatole, impostour,

« Se i paiass fan carlvè tant peg per lour ». E, sarandie ans la moutria la porta, A replica san Pè: « Va al Diau ch'at porta ».

262 CANZONI PIEMONTESI

I DOUI CONT

Quelli che non si contentano oggi di Cavour dovranno contentarsi domani di Revel. Il Parlamento

Fra l'Almagna e fra la Franssa Coust Piemont mal tapassià A l'à doui grivoè dia ganssa Per sostnì soa libertà. Strepitous venie un servel ? Guardò sour Cont Kevel. Veule un genio eh' a fa pour? Guardò sour Cont Cavour.

Kouma un con d'Fabii e d'Bruti Dasìa lege a le nassion, Ma Turin s'ambrigna d'tuti Con doui Cont caria 'd galon. Se Cavour a va a rabel, Temme nen, a j'è Kevel ; Se Kevel l'à n'anfreidour, courage, a j'è Cavour.

K. Fra la Pl^ Coui

LXVII. I DOUI CONT 263

Fra la brina e fra la glassa Coum d'invern as peul soasì, Coum d'i luv pr'avei la rassa D'i luvot as roiija '1 ni, Sceglie pur da bon fratel Fra Cavour e fra Kevel; Tire drit da bon tutour, Pie Revel o pie Cavour.

Pr'el Statuto a l'è notori Ch'a deslinguo tuti doni ; Un lo veul tapiss d'mortori, L'autr lo veul pomada d'froui ; Per vnì tisich a bel bel, Ciamè prest sour Cont Kevel ; Per mangiò fina i stufour, Tnive ampess sour Cont Cavour.

Coul a smurcia pr'i gesuita, Coust an vend ai fieni d'Abram ; Tuti doni darìo la vita Un pr'i taic^ l'autr pr'i goddam; Veule d'Viena un grimaldel? En avanti sour Cont Revel ; Veule d' Londra un destissour ? Allons marche, sour Cont Cavour.

264 CANZONI PIEMONTESI

Ch'ai na sia d'rabei an Spagna, Che '1 Sultan na fassa d'guai, Dia politica la bagna Pr'i babocc a cambia mai. Ch'a sia brut o ch'a sia bel, Venta piesse 1 Cont Kevel ; Touira d'sout o touira d'sour, Venta seurbe '1 Cont Cavour.

Fasend finta d'plinè '1 Papa, D'gatiè ai preive la cirià, An Piemont a l'è una lapa Siringhe la libertà. Per pie d'acqua ant un crivel Chi pi buio che Eevel ? Per ciair con n'amboussour Chi pi grinta che Cavour?

La repubblica sovrana Se doman vneiss a Turin, Tuti doui un bonet diana Gavrio fora dal codin. D'i tiran veule un flagel ? Tnì da cura '1 Cont Eevel ; D'i caplon veule un soutrour ? Niente d'mei che '1 cont Cavour.

LXVn. I DOUI GONT 265

Dolorosa, iniqua storia T'as subì d'sang e d'tourment, Povra Italia ! Ma d'toa gloria L'è spunta '1 fìnalment ! T'as souffert tnaje e martel, Ma t'as fait minist Kevel ; T'porte '1 segn del lass scouriour, Ma t'as fait minist Cavour.

Per tut lo Torquato e Alfieri J'Alp e '1 mar a l'àn comoss ; Per tut lo d'Menotti e Speri Sout la forca a deurmo j'oss. Intelet, luce del ciel, T'as suda mach per Kevel! Libertà, souspir d'Noussgnour, T'as piourà mach per Cavour !

266 CANZONI PIEMONTESI

L'ABOLISSION D'I CONVENT

PADRE GUARDIAN

Bruta neuva: Orate, fratres! Bruta neuva per da bon. Babylonis impii patres Porto '1 Diau an procession. I convent, oh pover mi ! I convent son abolì. Chi ha mai vist cose pi orrende? Adjutorium meum intende.

CORO d'fra

Povra stola, povra capa, Povra Rouma, pover Papa ! A la larga da Ratass, Fieul d'Cain, fratel d'Caifass, Totum in circuitu.

Lxviii. l'abolission d'i convent 267

PADRE GUARDIAN

Sulle succile incappucciate A Fan dait un famous crep; Sono^ è vero, conservate Le galine d'San Giusep;

Coule à!Vagnus, del zabò, Dia crovata, a lo son dcò; Ma tut un souma ant la bagna Quia fecerunt mihi magna.

CORO d'fra

Povra stola, povra capa, Povra Rouma, pover Papa ! Dovrà cheuse coust Ratass Ant la bronssa d'Satanass In die judicii.

padre GUARDIAN

Ma il Demonio . . . passa via ! . . . L'è mai brut coum el mond dis, E podremo in sacrestia Ghigne prest sout ai barbis. I ministr a fan d'ciagoui, Ma chiet chiet a son con noui. J'arsigneui s'ia vedran bruta, Domiis Aaron est tuta.

CANZONI PIEMONTESI

CORO D FRA

Conservoumla, povra capa, Difendoumlo, pover Papa ! Ch'a sia vera che Eatass Veuja nen mandene a spass? Exultabit spiritus.

PADRE GUARDIAN

Mantenuti sono in vita, Tambournin d'i Lojolei, I Scolopj, i Barnabita, E i gloriosi Ignorantei.

Coui ch'a mostro l'alfabet, I Latin, i Latinet, Dovran perde gnanca un'uja. Beo gratias, alleluja!

CORO d'fra

J'educhrouma, j'insegnrouma, Viva '1 Papa, viva Kouma. Tut ansem, coul can d'Katass A l'à an boiica poch scumass. Vade retro, Satana.

LXVIII. L ABOLISSION D I CONVENT PADKE GUARDIAN

SuRSUM CORDA, peui Saprete Che, fasend l'ospidalè, Ogni frate ed ogni prete Tirrà drit a patoujè.

Tomalon, Carmelitan, Certosin e Francescan, Spermran tuti d'camomilla, Teste David cum Syhilla.

CORO d'fra

I spermroiima, i distilrouma, Viva '1 Papa, viva Rouma ! Kyrie elèison, Ratass Veul nen deiie un gran scopass. Humana sunt tempora.

PADRE GUARDIAN

Poi vi debbo sicurare Ch'la grupia a manchrà nen A ogni prete che sbragiare Sa dal pulpit mal o ben.

D'panegirich e d'discours Da comeuve fina j'ours Na trouvrouma da empì d'gorbe, Parturientes urbe et orbe.

270 CANZONI PIEMONTESI

CORO d'fRA

Predichrouma, prediclirouma,

Viva '1 Papa, viva Kouma !

Gloria Patri, a l'è Katass

Mes colomb, mes cornajass.

Universa pecora !

PADRE GUARDIAN

1 ministri han poi vorsuto Un decret ant so tirour Per far stare tuti aiuto E podei smurciè mach lour. Con Ioli souma sicur Ch'an tenran coum pasta d'bur. Seguitrouma tuti a morde, Et laetemur toto corde.

CORO d'fra

Seguitrouma, seguitrouma, Viva '1 Papa, viva Kouma ! Bsogna dilo, coul Katass A l'è un bon, ma bon fìolass. Te rogamus, audi nos.

Lxviii. l'abolission d'i convent 271

PADRE GUARDIAN

Simno al buono finalmente : I ministr a tuti coui Che hanno fato santamente El meste d'gratesse i gnoui, Per eh' a peiisso continue, Na penssion veulo acordè. I ministr son propi buli Sicut equi et sicut muli.

CORO d'fra

0 che lapa, o che gran lapa! Viva Eouma, viva '1 Papa ! Venta dai corn al pnass Tante rlichie d' San Eatass. Fer omnia saecula.

272 CANZONI PIEMONTESI

LUISIN 0 NICOLO ?

In Orient mentre a ciacota

Pietroburgo con Paris,

Per chi dvoumne aussè la piota ?

Per Nicola o per Luis? S'a la spunta Luisin,

Bona neuit me bel Turin ! S'a la ampata Nicolò,

Bel Turin, t'as '1 fait to!

A guardò l'è una delissia

Le gran lecche eh' a dan giù ;

Ma perchè? per la giustissia?

Sì, ciamela al feramiù. S'a la spunta Luisin ,

Aspeteve ciò e rampin, S'a la ampata Nicolò,

Son pront rampin e ciò.

LXIX. LUISIN O NICOLÒ 273

Ève fede ant l'Inghilterra !

Chila a s'bat pr'i so merluss.

An la Franssa? A fa la guerra

Per le doublé e pr'el capuss. S'a la spunta Luisin,

Sbiri, usura e drit divin; S'a la ampata Nicolò,

Jene, luv e kangurò.

Da una part knout e Siberia,

Tour da l'autra e daga e pai;

Da sì, fum, or e miseria,

Da là, spie, boursa e missal. S'a la spunta Luisin,

Ven Cajenna al Valentin, S'a la ampata Nicolò,

El Kremlin ven a san Mo.

Tut ansem creddve ch'ai fassa

Cosach pi 0 Cosach men ?

Da per tut ai n'è la rassa,

E in Piemont a s' burla nen. S'a la spunta Luisin,

Bourra d'bast seira e matin; S'a la ampata Nicolò,

Corda ancheui e doman dco.

18

274 CANZONI PIEMONTESI

Con i Tartari an Vanchia Nost Katass farà l'amour; S'trouyran subit in famja I Lamarmora, i Cavour.

S'a la spunta Luisin, J'Italian son al Moschin,

S'a la ampata Nicolò, J'Italian son giù da Po.

Quant ai Turch, a l'è una lapa;

A son pasta d'marsapan;

Anssi a scriv da Rouma '1 Papa

Che pi ch'chiel a son Cristian. S'a la spunta Luisin,

Acqua santa e tossi fin, S'a la ampata Nicolò,

Vei crouton e neuv sakò.

Per chi dunque dvoumne tene ?

Liberai, su, dilo voui.

D'Russia v'piasne le cadene?

Veule d'Franssa i santi froui ? S'a la spunta Luisin,

Tira-bourse e balarin, S'a la ampata Nicolò,

Rompa-coi e c-o-co !

I

LXIX. LUISIN O NICOLÒ 275

Ch'a s'na dago, ch'a s'na pio,

Sul mar Neir o sul mar Eouss,

Niente d'mei che preghè Dio

Ch'ai pia tuti a poum e a trouss. S'a rubata Luisin,

Piemonteis, tajè '1 codin, S'a va in aria Nicolò,

Italian, fora '1 drapò.

276 CANZONI PIEMONTESI

I BONBON D' SOUR CONT

REGAL PER LE FESTE

Diaiogh tra un Gontrlbiienl e un Egatour.

G. Pest, critogama, tempesta, E peui chiel, sour Esatour, A m'àn dame un crep sia testa ; Ma un impiegh calmrà '1 brusour -

E. Un impiegh ! Drit d'ritenssion, Drit d' diploma e d'promossion. Su, su, su, Eora scu; Gloria e onour Al magnifici! Cont Cavour.

LXX. I BONBON D SOUR CONT

G. Tante grassie : mi ij lo rendo So diploma su doni pè; Son geometra, e j 'intendo D'tournè i camp a trabuchè

E. Esersissi d'profession? Drit d'patente in proporssion. Su, su, su, Fora scu; Gloria e onour Al magnifich Cont Cavour.

C. Un aut drit ! Che bela vigna ! Ma da già eh' a l'è parei, I veni deurve su soa ghigna Una fabrica d'bindei

E. Arti, industria, meste ? Tant per lira, sold e dnè. Su, su, su, Fora scu; Gloria e onour Al magnifich Cont Cavour.

C. E ben, sciavo; an Contrà Neuva Yendreu spirit e liquour ; Negossiand, veni la preuva Se '1 comerssi a fa vni sgnour

277

278 CANZONI PIEMONTESI

E. Al detai coum a Tingross, Drit d'fojetta sech coum l'oss. Su, su, su, Fora scu; Gloria e onour Al magnifici! Cont Cavour.

C. Chiel l'è amabil coum na spina, Ma, passienssa, i m'adatreu ; Ant la sabia e ant la caussina Speculand, i fabrichreu

E. Fabricati? Gnune nià, Tant per pian, scala e travà. Su, su, su, Fora scu; Gloria e onour Al magnifici! Cont Cavour.

C. Tenreu publiche viture, I fareu '1 fita cavai ; Per couline e per pianure Sui mercà fareu '1 sensal

E. Cavai, aso, vache, crin, Tut tassa, fina i bibin.

LXX. I BONBON d'sOUR CONT 279

Su, SU, SU,

Fora scu;

Gloria e onour

Al magnifici! Cont Cavour,

C. A la larga da soe piote, I fareu '1 meste dl'ossious ; Tre cadreghe, doe stanssiotte, Na serventa, e bondi spous

E. Mobiliar e personal, 0 un pajon a l'ospedal. Su, su, su, Fora scu ; Gloria e onour Al magnifich Cont Cavour,

C. Che ospedal? Un modest redit A la fin a manchrà mai. Litigand, j'eu doni -tre credit Ch'i esiggreu dai tribunal

E. Multa, boul, emolument, Decret, copia, tant per sent. Su, su, su, Fora scu ; Gloria e onour Al magnifich Cont Cavour.

280 CANZONI PIEMONTESI

C. I veui dilo su soa barba, Già ch'a s'god d'i me sagrin : Catarrous, un me vei barba L'à '1 nodar già al cussin

E. Successi OD, eredità, Fina i debit a son tassa. Su, su, su, Fora scu ; Gloria e onour Al magnifici! Cont Cavour.

G. Sacherdio, che rigolissia ! Chiel a m'veul propi sgnacà: E ben, cherpa l'avari ssia. Per vendetta i m'fareu fra

E. Patrimoni, dotassioun, Instrument, insinuassion. Su, su, su. Fora scu ; Gloria e onour Al magnifici! Cont Cavour.

G. Per gavesse a soa tortura, I lo sciairo, a j'è nen aut Che stermesse an sepoltura: E ben, fouma l'ultim saut ! . . .

LXX. I BONBON D SOUR CONT 281

E. Ferma . . . Drit anticipa D'cassia, d'tomba, e d'ciò martlà. Su, su, su, Fora scu; Gloria e onour Al magnifich Cont Cavour.

282 CANZONI PIEMONTESI

UN NEUV MONUMENT

Sour scultour, bondisserea. , Mi son vnulo a incomode 'Pr'una bela eccelsa idea Che '1 servel an fa bautiè. Già che a tuti i gavadent An Piemont s'fa un monument, Sour scultour, o ben o mal,

Veui dco mi dventè immortal.

Già che chiel con poca speisa D'grupion viv e d'grupion mort Dia gran patria piemonteisa A n'a fané d'tute sort, Sour scultour, i son dco mi Un boracio da sculpì. Oca 0 scimia, pito o gal,

Veui dco mi dventè immortal.

LXXI. UN NEUV MONUMENT 283

Venta dunque ch'am ciadela

An s'j'orie 'n bertin da neuit,

Una bouca faita a oufela,

Una moutria da pruss cheuit:

Aria doussa, sguard uman

Coum d'un ours mordù dai can;

E dur dur ans un trabial Pjireu '1 voul pr'esse immortal.

La mia vita connssua. Senssa grech, senssa latin, Con quaich pouver, quaich laitua, 'M son fait cherde un Calepin. Kiverensse un diau e mes D'sour Baron e d'sour Marches Fina al gat e al papagal.

Ai na va pr'esse immortal !

Per seurte d'ant mia gnuca Quaich fricieul bon pr'i giornai, Grata grata, pluca pluca, E '1 fricieul a surtìa mai. Ma mi, buio, j'eu marlait Compra d'spirit bel e fait. Interesse e capital

Tant al rub, s'dventa immortal.

284 CANZONI PIEMONTESI

Vnu a la moda per la scienssa I congress, i bon disnè, Butme prest an diligenssa Con n'aptit da registrè. Senssa gnanca deurve '1 bech, Mach a veddme an bouca '1 stech, Disio tuti : « Che animai ! »

Niente d'mei per vnì immortal.

Un bel dì, mentre as farfouia D'inni al Papa e d'vers al Ke, Ecco '1 popol, furb Gribouja, Ch'as fa in musica groupè. Per tilt lo eh' a peussa vnì I cantroujo dco 'n mi. Ma an person ? pa tant stivai !

Spale al mur pr'esse immortai !

A sostnì le'neuve idee

Manda an piassa Carignan, Ai na fusslo die livree, J'eu tiraje tute a man. Or Brighela, ora Pajass, Per Eevel o per Katass J'eu santa per tuti egual.

Gran segret per vnì immortai !

LXXI. UN NEUV MONUMENT 285

Democratich, dottrinari,

Tuta bourra d'servel guast.

Mentre j 'ait i5|sìo d'Innari,

Mi pensava ai bibin d'Ast.

Gnun, votand, l'à mai sciairà

S'j'era drit o s'j'era asta.

Pruca, crous, berrta, pivial, Ai va d'tut pr'esse immortal.

La virtù l'è mai nascosta,

L'amour d 'patria fa vnì grass,

E '1 tor civich in composta

M'à butame sout so pnass;

Peni Cavour, om da ambalsmè,

Prim spassin e prim mnisè

M'à crea dia capital. Oh bontà, bontà immortai !

Sout ai teit, ant le boschere.

Da per tut j'eu fica '1 nas.

J'eu scrolà bronsse e caudere,

J'eu nufià tute sort d'vas.

J'eu armuscià, j'eu ciagoujà,

Sout la panssa j 'eu grata

Del Cont Verd fina al cavai. Che valour pr'esse immortai !

286 CANZONI PIEMONTESI

Sour scultour, brav, ch'am fassa Per blason un sach d'monà, Na rascetta, na ran^ssa, Con un pnel ancaussinà; Veui sul nas un gratachù, Sout Tassella un salam crù, Un ciap rout per pedestal . . .

Popol, guardie : a l'è immortai !

LXXII. UNA SCAPADA DEL VAPOUR 287

UNA SCAPADA DEL VAPOUK (1)

La notissia a l'è sicura, El Vapour s'è ribelà; Daje, ciaplo, tira, tsura, Cour, galopa ... a l'è scapa ! El Vapour a l'à rason. Veulne pa tnilo an person ? Sciav del re o sciav del Papa, Scapa, scapa, scapa, scapa.

(1) È noto come nei primi giorni di novembre 1853 la macchina del vapore fuggisse di mano agli artefici che la governavano, e si lanciasse con impeto fuori dello scalo, rovesciando uomini, argini e muri. L'Autore.

288 CANZONI PIEMONTESI

Fieul dia luce e fratel di' aria, El Vapour l'à j'ale d'feu, E voui ait veule ch'as caria Del fagot d'monsù Mayeu ? Fieul dia luce, oh che regal, Na livrea ministerial ! Sui barbis d'Paleocapa Scapa, scapa, scapa, scapa.

0 Vapour, sariilo d'volte D'i ministr pr'el bel mostass Che del scalo sout le volte T'deve morde to cadnass? Lassa ch'a j'è Cavour Ch'a languiss per noui d'amour ; Son basin ch'a san d'gialapa ; Scapa, scapa, scapa, scapa.

J'è Cibrari, arca d'sapienssa, Ch'a deurv j'eui na volta '1 dì; J'è Katass con l'insolenssa D'un rat gross ch'a sa d'ciumì; J'è Alfons Prim, cusin d'Pluton; Ma ti, a coust d'brusè '1 pajon. Del fornel su per la capa Scapa, scapa, scapa, scapa.

LXXII. UNA SCAPADA DEL VAPOUR 289

J'è Dabormida, a va dita, Ch'a fa a Eouma un gran fracass, Ch'tuti i s'mangia un' gesuita Con el gust d'un ananass ; A j'è Lanssa e Boncompagn, A j'è Asteng ch'a nufìa '1 scagn; Tuta malva, tuta rapa: Scapa, scapa, scapa, scapa.

A diran ch'a son custodi Del stendard dia libertà. Sì, con d'iegi piene d'frodi Ch'l'oppression a l'à detà. Genio insigne da gablè. Dignità da polajè. Eroism da ciapa-ciapa . . . Scapa, scapa, scapa, scapa.

Voltlo pura da ogni banda Coust Piemont caria d'bindei, E t'vedras, eterna landa, Neuv abus e catar vei. Stampa libera e compra. Foro esclus e conferma, Popol neuv, frusta gualdrapa. Scapa, scapa, scapa, scapa.

19

290 CANZONI PIEMONTESI

D'Agnus ranssi a j'è d'gabasse, D'colar sporch ai n'a j'è d'pouss; J'è d'canonich d'tute rasse, D'batù neir e Manch e rouss. D'fratarie guarda che nià ! Fra descauss e fra caussà, Fra dia coupa e fra dia trapa . . . Scapa, scapa, scapa, scapa.

A l'è merit l'impostura. Onestà la corrussion; Con la crapula e l'usura A trionfa l'ambission. L'egoism vii e crudel Con soa tnaja e so martel T'sara '1 col e 't romp la crapa. Scapa, scapa, scapa, scapa.

Scapè ! e peui ? Dove, in sostanssa. Dove fermesse, dove andè ? Spagna, Kussia, Almagna, Franssa, Elo nen tut un liamè ? . . . Ti va sempre : va, va, va. Finché Dio per sua bontà T'benedissa con la sapa. Scapa, scapa, scapa, scapa.

Lxxiii. l'umanità e 'l merluss 291

L'UMANITÀ E 'L MERLUSS

OSSIA

CAVOUR E 'L CHOLERA

Fan! Fan! Fan! Oh che tapage ! Chi elo ch'am ven a schè ?

I son mi ch'feu da viage, . E in Fiemont i veui passe.

Dame to passaport.

Tlo darà per mi la Mori.

Dis to nom, mostass d'gratusa.

Son el Cholera Oh eh' a scusa !

Son vini ani, o plissé grame, GKla moral i v'eu insegna, E voui aitfeve bufarne Ani el òanch d'i desmentià. Fer tut lo feu dm tournè Mie lession a rinfreschè.

0 che scola bosarona !

Temerari! Ch'am perdona !

292 CANZONI PIEMONTESI

Illustrissim, fra noui grandi Dvouma nen tire '1 coutel ; Per pie '1 sang chiel s'buta in andi, Mi ampess ch'i pio la pel ; Fouma dunque per nost mei N'alleanssa da fratei, N'alleanssa mai pi routa.

SUI d'ipocrita ! Ch'a sconta !

Mi vers chiel, per dila ciaira, I l'eu molte obbligassion. Vint agn fa, soa ghigna maira. So mantel caria d'tacon, L'àn fait credde che un pcit rat A l'aveissa d'democrat.

Massa stupida e indiscreta, Son el Cholera! Ch'a speta !

Vedend peni che chiel s'berlica Con pi aptit i pi pitoch, I Feu dit: A l'è dia erica; Sia lodato '1 can d'san Koch. Adess dunque fouma i cont : Yolend tourna entrè in Piemont, Cosa meditlo, eccellenssa ?

I fin' esamine? Oh ch'a penssa!

Lxxiii. l'umanità e 'l merluss 293

J'Italian venta educJieje, Specialment i Piemonteis, E per lo bsogna ferteje.

Su coust punt souma già inteis.

Tut inpouver: magasin, Banche, fahricìie, mulin . . .

Chiel del mond veul d'polenta !

Son el Gholera! Ch'a senta!

Quant'a j'omni ch'a ramassa, Ch'a bastona pura ben; Sarìa mei perdne la rassa, E mi soul i basto nen. Ma '1 merluss, i dnè, '1 carbon, L'amid, l'indich, el couton, Tut lo, guai s'a lo scompagina!

Ami d'or din? Ch'a s'immagina !

I veui mach ch'as persuada Che se chiel am tira a fil, Con d'profum e con d'pomada D 'cloro, d'canfora e d'asil, Savreu dco mia rason ; Chiel el granf e mi '1 cordon, Chiel diarrea, mi malva pura.

Ufia sfida? Oh ch'as figura !

294 CANZONI PIEMONTESI

Cloro e canfora am despiasOj E Fasti am al servel.

A l'è dunque propi el caso D'un tratato fra mi e chiel.

Negoussioma Ch'a dia su.

Mi veui d'omni Mi veui d'scu.

Mi un mard'sang Mi un pouss d'sovrane.

Mi sepolcri E mi dugane.

A dit; Fumana pasta Tm'ahandone e 1 sang uman.

Ma 'I cacao guai s'a lo tasta, Guai s'a intorbida '1 safran !

Veustu dunque deurvme Fuss?

Sì, s'am lassa stè '1 merluss.

Accetta senssa riserva: Largo al CJiolera Ch'as serva!

LXXIV. LA POMADA d' PROTOCOL 295

LA POMADA DTEOTOCOL

Libertà? Progress? Giustissia? Popol? Patria? Nassion? Bravo chiel: che rigolissia Pr'andè drit ant el padlon! I son stoufi d'fè '1 poeta, D'batme i fianch e d'tirè ^1 col ;

Chi m'regala la riceta

Dia pomada d'protocol?

Kegalè? consta l'è drola: Tut as compra a msura e a peis. Ya a ciamè, pover badola, A Cavour eh 'a sa l'ingleis. Là, passienssa! negoussiouma, Ben ch'i Fabia !1 borsot frol.

Cos'ai vaio pr'andè a Kouma

Con d'pomada d'protocol?

296 CANZONI PIEMONTESI

La pomada venta fela /

Prima d'tut, e fela ben. |

Ai va un chilo d'grass d'crivela E d'peil d'volp un liter pien; D'euv d'serpent ai va set greuje, Dodes fidich d'torsacol;

Peui fa beuje, beuje, beuje

La pomada d' protocol.

D'croch e d'pinsse ai va n'armari, Ai va un sacli d'rampin e d'rei; Foudrà d'tola ai va n'scartari D'credit giouvo e d'debit vei; D'euli d'frotole a la douja Minca tant va dait un scrol ;

E peui rouja, rouja, rouja

La pomada d'protocol.

Dop tut lo venta ricoure

Ai barato da spessiar:

Ai va un onssa d'sirop d'moure

Dl'onestà centra '1 catar;

Mioula d'porch, estrat d'anguila,

Unguent ranssi d'babi mol; Peui distila e peui distila La pomada d'protocol.

LXXIV. LA POMADA d' PROTOCOL 297

Vers la neuit bsogna a la porta Tambussè d'quaich architet Pr'un bel tipo dia strà storta Ch'mena an cesa e mena al ghet; D'i pouss mort ai va la lista Dal Monsnis fina al Mogol;

E peui pista, pista, pista

La pomada d' protocol.

D'i convent an fond la nita Venta dco slunghè la man; Ai va d'cape d'Barnabita, D'bicochin d'Domenican ; D'Gesuiton, ma d'bona rassa; Ai va d'maschre d'savi e d'fol

E peui siassa, siassa, siassa

La pomada d'protocol.

Per condì ben ben la bagna Die nassion ant l'arsenal. Venta pie d' siringhe d' Spagna E d'brochette d'jPortugal; Corda d'Viena tant ch'a basta Per de ai Sant l'ultim tracol;

Peui ampasta, ampasta, ampasta

La pomada d'protocol.

298 CANZONI PIEMONTESI

Ai va d'grech studia an Bertoula, D'corn porta da Stupinis; D'giurament ai va n'ampoula, Ma d'coui fin lustra a Paris; ' Pouver d'Berna mal andaita, Cioche d'Napoli in bemol;

E con lo l'è bel e faita

La pomada d'protocol.

Mille grassie: oh che fortuna, Son dco mi 'n gran diplomati Là, sour Cont, ch'am manda duna Per le poste a salve '1 Stat. Londra, Malta, Atene, Zara, Guardè n'aut rompacol.

E ti, popol, paga cara

La pomada d'protocol.

LXXV. LA CRIMEA 299

LA CRIMEA

L'alleanssa a l'è conchhisa, I Cosach a son spedì; Menzikof l'à '1 prè ch'ai brusa, E Nicola as rusia i dì. Bonaparte, oh che bontà! Bonaparte a n'à basa, E pr'el col, felice idea, An rabela ant la Crimea.

A l'è giust! Dal ch'j'avouraa Dia bandiera tricolour Fait custodi i cerich d'Rouma E dia Boursa i stucadour, Dvio saveilo, povri olouch. Che un bel dì, filez^ sorouch, Cousta rassa maccabea N'ambarchrìa per la Crimea.

300 CANZONI PIEMONTESI

Santament su la frontiera, Fra Croat e fra Italian, D'Alp immense una barriera L'à stendù d'Nossgnour la man; E noi furb, con spa e sakò, Sout brassetta ai fieni d'Haynò, Con Fransoni e Menabrea Piouma '1 plot per la Crimea.

Ma passienssa; i dvouma parte Per protege i drit die gent; A lo giura Bonaparte, Ch'a Ve pratich d'giurament ; A lo giura lord Eaglan, Can-Kobert, ch'a l'è un gross can; E i starouma anima mea Con i babi ant la Crimea.

J'alleati as peul nen disse

Quant' amour l'àn pr'el Piemont; An darìo fritura d'bisse Senssa gnanch mostrene '1 cont. Yint ch'i l'abio, a l'è peni dit Ch'a lassran d'i Moscovit Oss e pel, milssa e corea, Tut per noni ant la Crimea.

LXXV. LA CRIMEA 301

Ben ch'a dovrà la scumoira Con doe man sour cont Cavour, Su la Stura e su la Dojra D'Uberai tant a j' n'è ancour: L'è vnua l'ora d'fè pra net; Kagg del cheur e d' l' intelet, Progress, patria, onour... cerea, Tut a baila ant la Crimea.

J'ouma fané d'sacrifissi, J'onma avune d'i magon, Ma 1 racolt d'i benefissi L'è tut nostr in conclusioni Or e sang j'avouma dait, Ma as dirà ch'i souma stait Trasporta 'n papa-carea Dal Eubatt ant la Crimea.

Sogn crudeli Sfidand in guerra I pericoul e la mort, Tuti un dia patria terra Souma vdusse in man le sort! L'Italiana libertà Sul Tesin j'uoma sogna, Con la touss e la diarrea Per desviesse ant la Crimea.

302 CANZONI PIEMONTESI

Doe riscosse j'ouma faje Con valour, ma senssa frut; Perdù e vint j'ouma d'bataje, E ravnì rivelrà tut! Tost 0 tard ventlo inissiè La riscossa ch'a fa tre? D'i Croat con la livrea La inissiouma ant la Crimea.

Salutand la greca sponda, Maravià dVeddne a passe, Ipsilanti, Epaminonda Pioumsse guarda a nomine: Pioumsse guarda a parie fort; A poudrìo sentine i mort D'Missolungi e d'Mantinea: Stouma ciuto, eroi d'Criraea!

Là, partouma: a l'è tut una! Con el coeur sciapa an doni toch, An ghignon a la fortuna, Irrita d'tanti pacioch, A l'è mei cede al destini El spetacol a la fin! As invita la platea Al quint at ant la Crimea.

I.XXVI, SUPPLICA CHINEISA

SUPPLICA CHINEISA (1)

303

Maestà, tuti a consento

Ch'j'eve un cheur onest e uman, Ma i minist ch'av rapresento, Sacherdìo, che rasse d'can ! Su la moutria l'an dipinte Le virtù d'Caifa e d'Pilat :

Gran Monarca, a son set grinte, Deje '1 sbrat.

(1) Neiredizione originale precede quest' « Avviso ai « Lettori : Sin qui si è molto disputato sull'antichità « della China. Ora è noto che un valente bibliofilo sta « per pubblicare una nuova scoperta da lui fatta sopra « i popoli dell'Asia, donde risulta, fra le altre cose, che « molto prima delle conosciute dinastie di Yao e di Ciun <i imperava sopra i Ghinesi la dinastia degli imperatori « KiO'Kan-Hi con una specie di patto cittadino in tutto « simile agli Statuti e alle Costituzioni dei nostri tempi.

« Quell'infaticabile annalista, mio ottimo amico, mi ha

304 CANZONI PIEMONTESI

A la pubblica quajetta A dan driuta senssa deuit; El bilanss a fetta a fetta A lo mangio, anche nen cheuit ; A ciagoujo, a rumio, a toujro, A divouro fina i piat :

Gran Monarca, a son set oujro, Deje '1 sbrat.

« comunicata una rappresentanza del popolo di Nankino « all'imperatore contro i sette ministri che in suo nome « governavano costituzionalmente il celeste impero. Leg- « gendo questo prezioso documento, io vidi con maravi- « glia come le questioni allora agitate nell'Asia sian le « stesse che agitansi ai di nostri in Europa ; la qual cosa « giova sempre più a dimostrare che l'uomo è in tutti i <-< paesi e in tutti i tempi lo stesso. Mi parve che di co- « testa rappresentanza si potesse fare una libera tradu- « zione in versi piemontesi, e vi diedi opera con qualche « notevole cangiamento accomodato ai nostri usi, ai no- v< stri concetti, e ai giorni nostri.

« Questa traduzione ora la commetto al pubblico, non « senza protestar prima contro qualunque allusione che a far si volesse. Non dimentichino i discreti lettori che « questa Canzone fu composta da più di un milione di « anni, e che le invidiabili condizioni del Piemonte non « hanno che fare colle vicende allora infelicissime della « China ».-

LXXVl. SUPPLICA CHINEISA 305

Promettend pi pan che touma,

A Fan mnane a l'ospedal;

A fan l'oca e '1 pito a Roii-Ma,

E a Nankin velilo '1 gal;

Berlicand le sante ampoule,

Parie pa d'rifourmè '1 Stat? Gran Monarca, a son set cioule,

Deje '1 sbrat.

Lour a piumo la giustissia,

Lour a sgorgio l'onestà ;

Dia virtù fan d'argalissia

E d'triaca dia vrità ;

Per d'taller, per d'crausser,

A impegnrio fina '1 Senat: Gran Monarca, son set mausser,

Deje '1 sbrat.

An marcando ans la frontiera

Coum d'mouton da protocol,

E ai nemis d'nostra bandiera

An consegno lià pr'el col;

Nostre povre ultime greuje

A fricasso i diplomat. Gran Monarca, a son set pleuje,

Deje '1 sbrat.

20

306 CANZONI PIEMONTESI

Del pais Tan fait na truna, Del Statuto un trabuchet, Na barraca dia tribuna, E dia stampa un foutù ghet. Povra patria: pioura, suda, T'as le schergne e '1 mal sul pat.

Gran Monarca, a son set Giuda, Deje '1 sbrat.

Tuti i na neuva tassa, J'euv ancheui, i trouss doman ; La serventa, la pajassa. Le galine, j'aso, i can; A Nossgnour j'è da 'n quader S'an tassran nen fina i rat.

Gran Monarca, a son set lader, Deje '1 sbrat.

Pover popol, d'toa miseria Spera nen compassion. Prima at dio: vatne an Siberia, Peni, s'it broncie : va an person. Sestu candi coum un liri? T'seurte neir coum un monat.

Gran Monarca, a son set sbiri, Deje '1 sbrat.

LXXri. SUPPLICA CHINEISA 307

I SO amis son le manette,

So alleati a son j'arcè,

So argoment le bajonette,

E so apostol i gablè;

Bassa grama, rassa croja,

Smens d'gesuita e nià d'croat. Gran Monarca, a son set boja,

Deje '1 sbrat.

308

CANZONI PIEMONTESI

LA EATOJKA

La ratojra l'è un bel mobil, Peulo dilo fina i rat ; Ma l'è dco n'istrument nobil Per la gloria e '1 ben del Stat. Se an Piemont del gran bonheur An va an brod el sang del cheur, Lo sa '1 Po, lo sa la Dojra, L'è tut nierit dia Katojra.

L'è pa d'vajre ch'i cherdìo Kispetabil per da bon Dnans a j'omni e dnans a Dio La virtù die convinssion. Se la fede, se l'onour, Se dia patria l'amour Son virtù ch'a spusso d'slojra, L' è tut merit dia Ratojra.

LXXVII. LA RATOIRA 309

J'era un temp '1 pregiudissi Ch'as serveiss la libertà Con na vita d'sacrifissi E d'doulour ben souportà ; Ma se adess pr'esse aplaudì Ai va d'oujro ben farssì, Italian, d' 1' erca pastojra pur grassie a la Katojra.

L'istrussion, droga splufrìa ! Gloria stupida el talent ! D'boursa o d' curia feve arpìa E bandiera d'ogni vent; Feve un cheur d' grata-pape, Un mostass d'cicolatè, Una lenga da tesojra, Et laics Ubi, 0 gran Eatojra.

Sout la volta afrousa e scura Dov'as fabrico i pacioch, D'pcà mortai studiene pura, I n'a treuve d'tuti un poch; J'è Torgheui, j'è l'egoism, L'ambission, el gesuitism; Ma del lass e dia pessiojra Tut l'onour va a la Katojra.

310 CANZONI PIEMONTESI

0 Piemont, o patria terra, To destin l'è pur funest ! T'as convent, imposte, guerra, Carestia discordia e pest ; T'as la touss, t'as el sangiut, T'as '1 fidich mes distrut, E la mort at fa la viojra, Argrignà sout la Katojra.

La giustissia, antica pruca, A Turin a l'è fìour d'iait ; S'a j'è niente ch'an antruca, Lo ch'è nostr a l'è nen d'jait; Ma oumne '1 cheur strensù d'magon Per lungh stent, lunga person? 0 lumassa, lumassojra, T'moustre i corn da la Katojra.

Che passiensse, che ciadeuvre, Pr'arambesse al portafeuj ! E per tnilo, oh che maneuvre, Che angavign, che batibeuj ! Centro, malva, terss partì. Che diau elo tut Ioli ? Bassa tisica e rablojra, Desciodua sout la Eatojra.

LXXVII. LA RATOIRA 311

El Piemont l'à le baricoule, A smia 'n ciouch pia pr'i cavej. J'è d'sventure al mond ridicoule, E le nostre a son parej. Foumlo pura proclamè Da la punta del ciochè: Con le mole e la'scumojra El Piemont l'è ant la Eatojra.

3l2 CANZONI PIEMONTESI

LA COUPA E LA GAMELA

Una volta ant la barraca D'coust mond vei, stoufi d'marciè, As toujrava la triaca Con la pruca è i barolè. Sul baciass d' l'umanità La gran nav Fa cambia vela, E tut va, tut va, tut va Con la coupa e la gamela.

Per chi veul, cedola e banca, Pape fauss, argent comptant; Chi veul nen, marche, arma bianca, Rataplan, tambour hattant. Viva 1 saber e la spà. Viva '1 dassi e la gabela; Tut a va, tut va, tut va Con la coupa e la gamela.

LXXVIII. LA COUPA E LA GAMELA 313

Che talent ! Rustì a la boursa, A l'a quasi un mes milion. Che brav om ! l'a fait arsoursa Mitraiand patria e nassion. Violenssa e faussità, Ameringhe a la canela ; Tut a va, tut va, tut va Con la coupa e la gamela.

I la supplico, Eccellenssa, Pr'un impiegh Spiegomsse prest.

J'eu studia S'podìa senssa.

I son pover, sì, ma onest.

Patanù, toa droga pia Al museo t'peule portela. Tut a va, tut va, tut va Con la coupa e la gamela.

D'Carolina, oh ch'i sarìa Fortuna s'i fussa spous. Chila dco; ma papà a cria S'a j'è nen die pile e d'crous. Amour pover e spianta, Oh che brut Porincinela ! Tut a va, tut va, tut va Con la coupa e la gamela.

314 CANZONI PIEMONTESI

Bon sofà, bon feu, bon chilo, Glorie intrepide d'ancheui ; El telegrafo a peul dilo, Trufadour da portafeui. Amour d'patria? Cinto la! Publich ben? Frusta ratela! Tut a va, tut va, tut va Con la coupa e la gamela.

Caria d'ani e d'iterissia Veul risorge una nassion ; Ma a confida ant la giustissia, Ant so drit, ant soa rason. Popol stupid e dsarmà, Cheus, fricassa ant toa padela. Tut a va, tut va, tut va Con la coupa e la gamela.

Coust mond perfid, coust mond reo Don Mastai veul convertì Con le doublé d'un ebreo. Con le bombe d'un bandì. San s'grata la cirià E a sa 'n foutre coiim toujrela.

Tut a va, tut va, tut va Con la coupa e la gamela.

LXXVIII. I,A COUPA E LA GAMELA 315

Con pistola e carabina

^ A va 'n piassa un sfrosadour ;

Guarda un poch la ghiliotina,

Peni s'proclama imperatour.

Dio proteg Soa Maestà,

Ai fa '1 Diau la sentinela ;

E tut a va, tut va, tut va

Con la coupa e la gamela.

316 CANZONI PIEMONTESI

I

LE DOE

Prim Emigra

Fieul d'na mare oppressa e sciava, Del Croat sout al baston, Sentìa l'aria ch'am mancava Sout al peis die umiliassion. Con la ment piena dl'avnì, Con la man dsoura '1 fusi, J'eu mach sempre sospira

Onour, patria, e libertà.

D'i tiran sfidand la rabia, Sul sente die proscrission J'eu stanca d'i dsert la sabia E le spranghe die person. Con la scala dai Sul patiboul per monte,

I v'eu ancora saluta,

Onour, patria, e libertà.

LE DOE EMIGRASSION 317

miGRASSION

Second Emigra

Con la panssa ben rotonda, Bianch e rous coum una fiour, Per la bruna e per la bionda, Pr'el vin douss e per l'amour, Su la barca del piasi I vogava neuit e dì, Pien d'rispett e d'devossion

Al risot e ai macaron.

Ch'an guerneisso Alman o Russi, Con la corda o con '1 knout. L'era l'ultim d'i me crussi, Mn'a fasìa coum d'un ciap rout. Ma imputeme gnun poudrà Ch'j'abia mai, mai desmentià (Oh amour sacro dia nassion!)

El risot e i macaron.

318 CANZONI PIEMONTESI

Peim Emigra

Finalment Dio veul eh' a spounta Per ritalia un glorious. « E ben, Kouma, sestu prounta? », Da dsoura a cria na vous. E mi in terra e mi sul mar Tut me sang, dall'Etna al Var, Esultand v'eu consacra,

Onour, patria, e libertà.

Fra '1 splendor d'un'ora d'gloria. Mentre d'anime ampautà Spermio '1 frut d'una vitoria Ch'a l'avìo nen merita, Solitari e pensierous, Senssa impiegh e senssa crous, Mach per voui j'eu palpita,

Onour, patria, e libertà.

A son nen al mond eterne Le indulgensse del destin, E die nostre ire fraterne L'era giust ch'i vdeisso '1 fin. Con el cheur ch'a stensìa lì, A Milan j'eu dit: bondì, E in Piemont m'àn seguita,

Onour, patria, e libertà.

LXXIX. LE DOE EMIGRASSION 319

Second Emigra

Mentre j'autri as affanavo Sout al feu die sing giornà A buschesse quaich Strass d'bravo, Con la giunta d'quaich sabrà, Dia rason seguend el lum, Mi m'iassava mnè dal fum, Nen die bombe e del canon,

Ma da coul d'i macaron.

Vist Kadetzki a Ivè la sola,

Vist i Taicc a fonte 1 can,

E mi fora con na tola

Da sgiai a Gengis-Kan.

Son vestime tut d'vlù,

M'son butà 'n capei pontù

Con un bel piumas d'capon; Gran risot, gran macaron!

Ma Kadetzky l'insolenssa

Alo pa d'tournè al Tesin?

E mi medita, e mi penssa,

E peni zàccate a Turin.

Prima '1 Circoul j'eu odora,

Peni Giobert j'eu berlicà,

Peni Kevel, peni Cameron; Oh virtù d'i macaron!

320 CANZONI PIEMONTESI

Peim Emigra

Almen veddlo, almen guardelo Peuss ancor me car drapò. Viva Italia ! . . . Ma cos'elo ? Somne an si' Adige o sul Po? N'autra specie d'neuv Croat Am dis: Fora, Democrat! Dove mai, dov m'eve mnà

Onour, patria, e libertà?

Neuvi esilii e neuva guerra Am son dunque destina? 0 d'Alfieri illustre terra, Ant che man t'ses mai casca! Da j'intrigh d'na rea fassion T'ses tradìa, povra nassion! 0 Piemont, at vendichrà

Onour, patria, e libertà.

LXXIX. LE DOE EMIGRASSION 321

Second Emigra

Vdua l'Italia in fond la nita,

Contra i gheu repubblican,

Pagnottista per la vita,

l'eu baulà per dodes can.

I l'eu fait tuti i meste,

J'eu con grassia tnù '1 candlè,

J'eu porta tuti i galon; Oh santissim macaron!

Giù dia Stura e giù dia Dojra,

Dop avei mnà ben el pnass,

Son rangiame a la rastlojra

Sout Cavour e sout Eatass.

El Piemont a l'è mai stait

Coam ancheuj vaca da lait.

Viva '1 bast, viva '1 grupion, Viva '1 ris e i macaron!

21

322 CANZONI PIEMONTESI

J'AMOUE D'DON MAKGOT

Noi dichiariamo altamente di amare con sincerità la Patria e Io Statuto. Armonia, novembre <8a7.

Un doutour, persona esperta D'vei catari- e d'neiiv rangot, A l'a fait na gran scuverta Ant '1 fidich d'don Margot. Pover preive, a dventa un stech, A smìa franch un babi sech. Ch'iv la dia la novità ? . . . '

Don Margot l'è innamora.

Pian pianin, s'i steve cinto, D'coust neuv cas veni rendve cont : So gatii a '1 Statuto, So sospir a '1 Piemont. La bandiera tricoulour A lo buta tut sout sour; D'i bei euj dia libertà Don Margot l'è innamora.

Lxxx. j'amour d'don margot 323

Quand as parla d'Monarchia,

Chiel dia goi s'iecca i barbis;

Mach ch'a vada in sacrestia,

Peui '1 Ke l'è tut so amis. Chiel e '1 Papa, chiel e '1 Ke A son doui ch'a fan nen tre.

Del codin d'Soa Maestà

Don Margot l'è innamora.

Per ch'a regna la parola, Per ch'a domina '1 pensè, Chiel stamprìa su d'pasta frola Fina '1 Quia conturbas me.

D'test ebraich e d'test latin

L'a tut pien el bicochin; Del biet d'Pasqua antabacà Don Margot l'è innamora.

Per ch'i sio dnans a la lege Tuti ugnai, ma per da bon. Ogni abus chiel veul corege Con l'amel dl'inquisission.

Cosa sonne i magistrat?

Sugh d'anguila e mioula d'rat. Dia legai die tnaje foà Don Margot l'è innamora.

324 CANZONI PIEMONTESI

Guai la Camera a tocheje, Guai ch'ai bustico '1 Senat! A cria subit: deje! deje! A fa d'saut da cavai mat.

Deputati e Senatour

Chiel veul fra, preive, e confsour. Dia Nassion ancapussà Don Margot l'è innamora.

Sicuressa die persone, Garanssia domiciliar, A son droghe bele e bone Per d' barato da spessiar.

Ch'a sia ciair o eh 'a sia scur, Criche, sbiri, e stè sicur. Die manette ben lustra Don Margot l'è innamora.

D'ogni sort d'gabele e d'tasse Chiel a l'è nemis giuràv El pais elo ant le strasse? Vaio '1 Stat al Mont d'Pietà? Con la cieca del convent Chiel sciod l'or e sciod l'argent. Dia tariffa d'soe mista Don Margot l'è innamora.

Lxxx. j'amour d'don margot 325

I progress e le rifourme Don Margot chiel ch'ai veul: Poche ciancie, gnune fourme, Chiel VB. drit coum un cravieul. I n'avrouma d'giubilei, D'abitin e à' Agnus Dei! Del doni dsember dia cirià Don Margot l'è innamora.

Giù la coussa, giù la malva!

Sia per bel o sia per brut,

Chiel la patria la veul salva

E '1 Statuto a lo veul tut. la preuva, deje man Per ch'a monta su al prim pian,

E i vedrè che rana pia

Don Margot innamora.

326 CANZONI PIEMONTESI

GIANDOUJA

Im damo Giandouja, I stagh a Turin; I beivo a la douja, I mangio d'grissin ;

D'butir Fan fertame El fidich e '1 prè:

Giandouja l'an fame,

Giandouja veui stè.

I l'eu na gualdrapa Foudrà d'baracan, Na cera da Papa, N'aptit da Sovran; A m'an regalame Un pnass da stampe: Giandouja Fan fame, Giandouja veui stè.

LXXXI. GIANDOUJA 327

Sul col j'eu na coussa

Ch'a vai per doui mlon;

Sul front j'eu na broussa,

Sul nas un bouton;

Per lenga j'eu d'iame

Da punse e tajè: Giandouja Fan fame, Giandouja veui stè.

l'eu d'porti dia fera,

D'ciochè ch'a s'raio d'fons,

l'eu 'n bel cavai d'pera

E tre cavai d'brons;

A m'an piturame

Per dnans e dare: Giandouja l'an fame, Giandouja veui stè.

I son d'pasta frola

S'am guardo d'bon eui;

I seu '1 badola

Per piase ai subieui.

Ma m'ciamne a l'esame?

Son forca per tre: Giandouja l'an fame, Giandouja veui stè.

328 CANZONI PIEMONTESI

Lesend la Gazetta, I dvento n'omnon'; D'istà a la Crosetta Vad beive d'coul bon; A barsiga, a dame, Son franch un grivoè: Giandouja l'an fame, Giandouja veui stè.

La boula, la taja, L'usciè, l'esatour, Che porca bataja! Che fiero briisour! Le braje son lame, L'è flap el gilè . . . Giandouja l'an fame, Giandouja veui stè.

Slinguè per le cote A l'è me vei pcà; Am piaso le tote fie, maria; D'contesse, d'madame, Seu 'n foutre cos fé: Giandouja l'an fame, Giandouja veui stè.

LXXXI. GIANDOUJA 329

Per flema ch'i Fabia,

S'am gatio '1 coudin,

I santo dia rabia

Farei d'un bibin;

I ciapo 'n fass d'rame,

I bruso '1 pajè: Giandouja l'an fame, Giandouja veui stè.

Pagand la gabela,

I son eletour;

I fas sentinela

Al cofo d'Cavour;

D'sità l'an crearne

Ses volte Consiè: Giandouja l'an fame, Giandouja veui stè.

Vad vedde miss Eia

Quand j'eu quaicos d'rout;

Si j'eu '1 stomi an canela,

Yad belve '1 vermout;

Per medich son piamo

Vin, lait e cafè: Giandouja l'an fame, Giandouja veui stè.

^^ CANZONI PIEMONTESI

Doe volte la smana I son Giacobin; D'i fra la campana Am fa drissè i brin; A son d'plisse grame Ch'a venta desblè: Giandouja Fan fame, Giandouja veni stè.

Son d'secol ch'am touca

Per vai e per brich

Pasgiè con la ronca

E un bast da borich;

Ma '1 mond vaio in fiame?

Contag, viva '1 Ee! Giandouja Fan fame, Giandouja veui stè.

LXXXII. LA PIEMONTEISÀ 331

LA PIEMONTEISÀ Gansson d'guera del 1859

La spà 'n man e '1 casch an testa, Con la meccia sul canon, Piemonteis, a na gran festa A n'invita la Nassion.

Pian, ra-ta-plan,

Marche an avant;

Pian, ra-ta-plan,

Feu su j'Alman.

A son d'secoi ch'j aspetouma Coust gran dì, coust gran moment: Speta, speta, alfin i souma! Viva Italia! Oh finalment!

Pian, ra-ta-plan,

Marche an avant;

Pian, ra-ta-plan,

Feu su j'Alman.

332 CANZONI PIEMONTESI

D'nostre lacrime a ridìo . . .

Om dsarnià l'à sempre tort.

La rason fomssla, per Dio!

Con el saber dnans la mort. Pian, ra-ta-plan, Marche an avant; Pian, ra-ta-plan, Peu su j'Alman.

Fieni d'Italia, da la tomba In ciamave neuit e dì; Sentve, sentve '1 son dia tromba? Fieni d'Italia, i souma sì. Pian, ra-ta-plan, Marche an avant; Pian, ra-ta-plan, Feu su j'Alman.

Piena d'rabia e d'arroganssa, A cria l'Austria: « Chi va là? » A rispondo Italia e Franssa: « Popol, patria e libertà! » Pian, ra-ta-plan, Marche an avant; Pian, ra-ta-plan, Feu su j'Alman.

LXXXII. LA PIEMONTEISA 333

L'Italiana indipendenssa

Dio la veul; a n'à dait chiel El coragi dl'insistenssa E Vittorio Emanuel.

Pian, ra-ta-plan,

Marche an avant;

Pian, ra-ta-plan,

Feu su j'Alman.

Libertà per ti a garegio

Con neuv slanss Popol e Ke; A lo san Como e Castegio, E Palestre e Frassinè.

Pian, ra-ta-plan,

Marche an avant;

Pian, ra-ta-plan,

Feu su j'Alman.

A la guera, a la bataja, Coust vei mond as rinovrà ; Dal batesim dia mitraja A risorgg l'umanità!

Pian, ra-ta-plan,

Marche an avant;

Pian, ra-ta-plan,

Feu su j'Alman

334

CANZONI PIEMONTESI

I BOUGIANEN

I Bougianen an dio: Famosa novità! Già tuti a lo savio Da doui mil ani 'n sa. Eiputassion franch giusta: Sul Po, sul Var, sul Ken, A l'è na storia frusta Che noi bougiouma nen.

Lo san s'a l'è nen vera Guastalla e San Quintin, Pastrengh, Goito, Peschiera, Palestro e San Martin. Geneuria farisea, Yeule acertevne ben? Lo san fina an Crimea Ohe noi bougiouma nen.

LXXXIII. I BOUGIANEN 335

Cosa mai veule? I souma Na rassa d'fafiochè Ch'n ciò quand i piantouma Gnun an lo fa gavè. Per l'italiana gloria Un 's butomne an tren? An pisto la sicoria, Ma noi bougiouma nen.

Oh quanti affann, oh quanti Sudor a n'è costà L'impresa d'andè avanti Pr'aveite, o libertà! Ohimè, che tassa amara! Ahi, che crudel velen! Ma gnanca dop Novara, Per Dio, bougiouma nen.

Re Bomba e '1 diau ch'Io pluca Torno a Caserta a spass; Boboli as beiv so Duca, I Taicc torno a Biagrass; As torna a pie Marforio So vei serpent 'n sen; A Albert succed Vittorio, E noi bougiouma nen,

336 CANZONI PIEMONTESI

Pien d'debit e pien d'crussi Per divossion d'fratei, S'i fusso Alman o Eussi, N'avrio ringrassià mei. E daie e pista e caria, El sach a l'è già pien: Mandroumne tut an aria? . . Noi ciuto, e bougianen.

La lealtà? la fede? Istorie d'foifotù; Esse d' Cagliostro erede, Suprema die virtù. '

Stort pass, fausse parole, E la fortuna a ven. Magnifiche subiole: Noi ciuto, e bougianen.

An lasso ant le disgrassie. Fra '1 sangh e fra '1 dolor: Ma bravi! tante grassie! I s'ricordrouma d'ior. Genio del Po e dia Doira, Se ti t'destisse nen, Ch'a vado a soa rastloira, Noi ciuto, e bougianen.

LXXXIII. I BOUGIANEN 337

Ma, cribio, '1 temp s'ambreuja: Papa, Franseiss, Alman, Per piene fin la greuja Al scur as dan la man . . . Fora i barbis ch'a luso, E con la spà ant i ren Adoss ai bruti muso ... Contagg, bougioumne nen?

22

POESIE VARIE

1

i

MIA SURTIA 341

MIA SURTIA

L'oUracotata schialla che s'indraca Dietro a chi fugge, ed a chi mostra il dente Ower la borsa come agnel si placa,

Si farà contra te . . . Dante.

k l'è lunga, per Dio! l'è un an ch'im lasso Rompe cristianament i chitarin Da una turba d'can cerber eh' a s'amasso A deme l'arma apress, seira e matin! A l'è un an ch'a tapagio, un an cli'a crio... A l'è lunga da bon, lunga, per Dio!

!kla cosa ? mach un an ? . . . Dal prim moment Che, dia vita inespert, j'eu pretendù D'emanciperae con i sfors dia ment Da la gran gerarchia d'i foifotù, J'un con le torcie, j 'antri con le tnaje, L'an criame a le spale: « daje! daje! »

342 POESIE VARIE

Sul matin dia pi bela e cara età, Se^uitand i fantasmi dl'illusion, Pr'un pover branch d'iaur im son rablà Sul sente die vigilie e d'i magon, Crivlandme l'intelet e la memoria Pr'una pugna d'coul fum ch'as ciama gloria.

Figurandme che '1 solch dl'esistenssa A fuss semnà d'giunchilie, e nen d'papaver, Am guidava '1 souris dia confìdenssa Con l'anima sul front, '1 cheur sui laver, B a travers ai colour dia fantasia ^

Im creava un mond in poesia.

Piand per divisa la vrità, j'eu scrit Con liber entusiasm in vers e in prosa; Odiand l'adulassion coum un delit, Sul Tever j'eu invoca Salvator Eosa (1), J'eu canta Missolungi su la Sena, J'eu presenta sul Po '1 Vampiro (2) in scena.

(1) Salvator Rosa. Commedia in cinque atti, rappre- sentata la prima volta il 12 luglio 1828 in Torino , e quivi data alle stampe nel 1835 (Tipografia Ghirio e Mina Biblioteca teatrale economica).

(2) Il Vampiro. Commedia in cinque atti, recitata la prima volta in Torino il 16 luglio 1827 (Edita nella ci- tata Biblioteca nel 1835).

MIA SURTIA 343

E cosa n'aine otnù?. . . cosa? un brevet D'invetive, d'ingiurie, d'insolensse. Chi 'm ciamava un sonaj, chi un foutrighet, Chi un scritour stipendia da d'Eccellensse ; E '1 Parnaso cambiand in sacristia, A m'an butà '1 mantel dl'ipocrisia.

Stanch d'i ragir, die insidie, die ciapette D'j'invidious, d'j'intrigant, d'j'anim pervers, Stanch die ciaciare insulse die gasette, Stanch d'martleme '1 cupiss con d'rime e d'vers, Sul mar dia vita j'eu cambia la barca, J'eu dvert el Fabro e j'eu sarà '1 Petrarca.

A l'era pochi che d'mia carriera I m'avanssava su la neuva strà Quand (istoria fatai, ma istoria vera!) Desviandme una matin, im son trouvà Solitari e desert ant un canton, Slungà dsoura la paja dia person.

Im son vist sout le volte d'un segret, Sout le fra del silenssio e del dolour. Con la mort ch'am prontava 'Icatalet Fra le esequie d'i sbiri e del sotrour, A l'ombra d'quatr arcade affrouse e scure Trassà da l'architet die sepolture!

344 POESIE VARIE

Lunghe a l'ero le neuit, lungh i moment! Ma fra tanti sagrin, fra tante pene, A vnia soens a spasgieme dnans la ment Un pensò eh' a seuliava mie cadene, E una vous doussa an fond al cheur Am fasìa benedì quasi '1 maleur.

Dop sent e otanta dì, fra le ansietà D'una vita fierissima e crudel, J'eu torna vist, j'eu torna saluta La verdura d'i camp, l'azur del cel; J'eu torna sentì '1 balsam dl'aria pura, E 'm son cherdume in pas con la sventura.

In pas con la sventura ? . . . Ah ! giusta aloura J'eu dvù ciamè in socours tut me vigour; Giust coul m'è rubatame dsoura Tut lo ch'a l'a '1 destin d'pi traditour; A coul dì, a coul moment, a l'era dita Ch'i dvia conosse '1 mond, j'omni e la vita.

Coui che tant as vantavo d'essme amis, Ch'j'avria daie me sang a custodì, Am salutavo con un freid souris, 0 as voltavo da vdendme da sì, Coum s'a bischeisso d'nen aveime vist A surtì d'an person con dnans el Crist.

MIA SURTIA 345

Sercand ant l'arsenal di' iniquità Tilt lo ch'un peul trouvè d'pi micidial, Con l'arma dl'assassin e da stermà A Fan portarne al cheur un colp mortai, E a l'an prouvà che pr'inventè d'martiri A j'è d'coui ch'as n'intendo pi che i sbiri.

Cheur da tigri! ... Iv conosso, iv leso ant j'euj Dov av rusia la spina ch'j'eve 'n sen: Anime d'pauta vernisà d'orgheuj, I lo intendo, i lo sciairo ch'av conven Ch'i sia barbarament sacrifica Per gaveve la marca dia viltà.

Feve avanti, parie, moustreme i guai, Moustreme le sventure ch'j'eu semnà; S'elo fasse per mi d'i fonerai ? J'elo staje die vidue desola? Dov sonne i tribunal, le proscrission. Le sentensse, le corde, e le person?

E d'voui stessi, d'voui ait ch'im bute an crous, Farisei d'contrà d'Po, cos n'elo stait? Koutond e grass e fresch e prosperous, I feve adess lo ch'j'eve sempre fait; I mangie, i belve, i deurme, j'andè a spass, E i tire drit a '1 beat Michlass,

346 POESIE VARIE

Chi seve, fier censour, fieri Caton, Ch'im propone a model vostre virtù? Una rassa gloriosa d'Pantalon, D'coui ch'a Tan per servel d'mioula d'sambù, Ch'a giudico ex abrupto e senssa appel Dal tribunal suprem d'piassa Castel.

D'coui Canning, d'coui Perriè, d'coui Eichelieu Ch'a l'an studia '1 drit public sui rampar, Che, applaudend al teatro un pas de deux, A mando Soult sul Ken, Clausel sul Var, Che tra i sorbet e le granite as glorio D'fè '1 boneur die nassion dal cafè Florio;

D'coui Platon da armanach e da giornai,

D'coui Fabii ch'as profumo a la mille fleurs, D' conia specie d' Temistocli sarvai Ch'a van a Maratouna dal trateur; Dispost pr'una pension a berlichè La pouver dov el diau a buta i pè;

D'coui famous rompa scatole ch'a veulo A spoise del bon sens dventè oratour; D'coui ch'a penso andè ai posteri s'a peulo, Deprimend j 'antri, discoure d'iour; D'coui ch'a pretendo figure ant la storia Contand che '1 Papa a spousa Dona Gloria.

MIA SURTIA 347

Su, courage, su via, continue pura, Ingiurie, caluniè, tire pur drit; J'avrè mai '1 piasi d'feme paura. Mai la consolassion d'saveime afflit. J'eu con mi pr'affrountè la maldicenssa Me courage, me genio e mia consienssa.

P dicembre 1831.

348 POESIE VARIE

LA SENTENSSA D'MINOSS

Mischialo a quel cattivo coro Degli Angioli che non furon ribelli fur fedeli a Dio, ma per se foro. Dante.

Al paìs eh' a s' ariva da ogni banda Piand post al velocifero dia mort, Dov tuti a sbarco ansem a una locanda, Grand e pcit, povr e rich, debol e fort, Una matin j'è rubataje giù Un minist ch'a Fa fait l'erbo forcù.

A marciava con n'aria d'simiteri, Pian, pian, fertandsse 1 front, rusiandse i di, Coum s'a l'aveissa da travonde Algeri 0 a l'aveiss Wellington da digerì, E, guardandlo ben fiss, un i sciairava Ch'sul stomi l'avia '1 Papa ch'ai roujava.

LA SENTENSSA d' MINOSS 349

Dop avei blinblinà da e da là, A s'è ferma ans la riva d'na bialera,

E dsour na barca frusta e sgangarà Ecco un vei barcareul con brusca cera Che, aussand '1 rem per deje '1 bon prò fassa. Ai dis: « Toch d'un coujon, yen ch'it passa ».

A noni, povri Cristian, coul pcit debù D'una frev tersa l'avrìa fait l'effet, Ma un minist, ch'ai fa, chiel l'a cherdù Ch'a fuss na caramela d'Lafayet, E a l'è monta ans la barca dia laguna Figurandse d'rampiè su la tribuna.

Dia dal fium, fra d'i camp, d'i bosch, d'i prà, D'i filagn d'mouscatel, die vigne d'freise, A l'a vist furmiolè na quantità D'anime ch'a smiavo ombre chineise, Che ant la celeste patria 's divertìo Gatiandse i goumo per de gloria a Dio.

Asta sout la verdura d'un pinacoul, Kangiandse gravement i manighin, Colbert e Kichelieu fasìo j'oracoul Parland con Castelreagh e Mazarin; Tuta gent che pr'onour dia Monarchia L'avrìo fait base '1 diau ant na cuchìa.

350 POESIE VARIE

Nost minist che dcò chiel per el trono d'Franssa, Per la causa monarchico-europea, S'era fasse vnì tanti dolour d'panssa Fin ch'a l'a dovù strense la corea, Dacant a Mazarin s'è andasse a stè Disend: « Ch'a scuso, i son monsù Perriè ».

Apena sentì lo, coni quat padrouni A son ausasse tuti maravià, Guardandse e borbotand fra d'iour: « Coujoni! « ch'i sarìo pa mal ancanajà! « Un bourgeois! un liberal! un dottrinari!... » E con lo l'an voltaje '1 tafanari.

Coul pover Casimir l'è resta Coum s'a fuss d'cartapista o d'princisbech, Ambajà, straluna, reid, angrumlì, Parei d'un tabaleuri e d'un blambech, Quand ecco a ved spunte da poc lontan Foy, Manuel, e Benjamin Constan.

Ai cour ancontra spalancand i brass, Sclamand: « Oh! seve me cari amis? » Foy, ch'a l'è sempre stait un bon fiolass, A l'era già per un souris... Ma tut ant un moment na vous funesta A cria: «Foy, cosa fastu? arresta! arresta!»

LA SENTENSSA d'mINOSS 351

Cos'elo ? ... A guardo tuti ant una volta Da coula part ch'a l'an sentì la vous, E con na faccia livida e stravolta, Con i laver violet, con j'eui sagnous, A veddo un'ombra pensierousa e soula Con una riga d'sang antourn la goula.

Dnans a Perriè piantandse immobilment, Ai dis: « Guardine... M'conostii?... I son un om « Ch'i t'as vendù, ch'i t'as tradì vilment: « I son Menotii ! ! A coul terribil nom El pover president del juste milieu Prima l'è dventà verd, peni l'è vnù bleu.

E Menotti a sogiuns: « I son mi coul « Che, inganà da toa non intervenssion, « J'eu cherdìi che in Italia i ragg dei soul « A spunteisso dal Var o dal Simplon, « E intant ti dal Monsnis t'fasìe baboja « Per veddme a torse '1 col per man del boja.

« Ma cosa parine d'mi? quanti Italian, « Manda per ti in esilio o carcera, « A mangio bagna d'iacrime un toch d'pan « Stentatament concess da la pietà, « Intant che ti t'fas d'iegi e t'pìe die msure « Pr'insultè fierament a soe sventure . . .

352 POESIE VARIE

« Guarda la giù coui povri disgrassià, « Circonda da una nuvoula d'dolour: « Guarda ... A son Poloneis sacrifica « Da ti, dai to artifissi traditour; « Con le man soulevà, guarda, o crudel, « Per la Polonia a imploro ancora '1 cel.

« Guarda... Coui a son d' Belgi ch't'as ridout « Con protocoi a la disperassion; « Coui ch'it vedde giù, ch'a piouro d'fout, « A son d'Paris, d' Grenoble, d'Nimes, d'Lion, « Che, ciamandte d'travai, d'pan e d'socours, « T'j'as manda d'cartatouce e d'bei discours.

« Guarda... » Ma ant coui moment a curiose Minoss a l'è passa da coula banda, E vdend fra ciair e scur monsù Perriè, « Cosa », as buta a criè, « cos'è sta landa? « Senssa '1 dispositiv d'una sentenssa « Ti t'vene a fiche sì? che impertinenssa !

« Adess a mi... Chi è là?...» Zichin zichet, A j'è sautaje fora quatr arciè Con el pnass fait a serp, con doui cornet, Nobilissim emblemi d'so meste, Ch'a l'an pialo, ampactalo, anvertojalo, E delicatament l'an berlicalo.

1

LA SENTENSSA d'mINOSS 353

Pounfate ! ... A Fan campalo ant na baciassa Dov la giustissia eterna a lo tormenta Tnendlo da j 'anche an giù fica 'nt la glassa, E da Tamburi an su 'nt la peis bujenta; Così, mes ant el geil, mes ant el feu, A treuva dcò a l'infern el jmte milieu.

29 maggio 1832.

23

354 POESIE VARIE

L'OEDINANSSA

La ville de Paris est mise en étal de siège. Ordonnance 16 juin i832.

Voui ch'i m'eve presta vostra assistenssa A l'occasion ch'j'eu fait con Carolina Prima un Tratato, peni na Conferenssa, Per stampela sovrana sitadina ; Voui ch'i n'eve scoutà titoul per titoul J'articoul, i paragrafi, i capitoul;

Youi ch'i la vdìe giure tuta confusa D'contentesse d'un trono patriot, Avrijve mai cherdù che con la scusa Ch'a l'è mi ch'i veni feme san-culot Am butrìa, pr'un ciochè piand una busca, La capital del regno an saussa brusca ?

l' ordinanssa 355

Mi ch'i dventava mair, mi ch'i vnìa bleu, Per tant ch'j afe dl'interno andeisso ben, Mi, dvot del centro, amis àeìjuste milieu, Ventlo pa vedde tut ant un nen Con d' legi che gnun sa dov diau ai pesca Buteme '1 pat social ant l'aqua fresca ?

I Deputati a l'an la frev tersana. La Camera d'i Pari as rusia i dì, L'ordin public a baia la forlana Al son d'un armonious ciarivarì, La libertà s'andeurm ant soa garita, E me popol sovran a l'è ant la nita.

J'eu bel site d' Statuti nassionaj. Parie d' giustissia, espone mie rason: Per desfesse dl'ambreui d'i tribunaj Chila am sciod al moment na Commission, Forgiand a l'ateliè d' monsù Guizò D' Montesquieu con d' giberne e con d' sakò.

E tut Ioli perchè ? Povri tavan, Ch'iv lasse angabiolè da die promesse, Imparè coum a trato e coum a fan Quand a dvento sovrane le metresse, E ch'av serva d'esempi con la bela Un povr innamora ch'a va 'n canela.

356 POESIE VARIE

A datava ancor nen da quindes La possession del trono e dia courona, Che la Charte comenssava già a scrussì Pr'un atach d'anfreidour a la Bourbona, E con mila pretest mia neuva Rgina Am comenssava a de bren per farina.

S'im presentava pr'implorè quaich grassia, Am rispondìa con aria d'impassienssa Che un'ora prima Favìa pia la cassia, Che coni l'era nen d'udienssa, E, an qualità d'Canslè quand j'insistìa, Am sarava sul nas la Canslarìa.

Na bela volta finalment i tento D'feje vedde ch'i sciairo i so soutman, Ma chila, su le furie, am dis ch'i dvento Un gof Carlista, un gheu Republican : Mi j 'invoco l'articoul trent-e-tre, E chila am volta un maestous dare.

S'i vnouma a parie d'j 'esteri, am rispond Ch'a van in carta d'musica j 'afe , Che chila a sta an s'ia soa con tut '1 mond, Ch'a ten mesa l'Europa ant so panie, Ch'as ritiro i Prussian, che i Russi a dsarmo... Cose da de d'antende al cavai d'marmo.

l'ordinanssa 357

I seu eh 'a manda e eh' a ritira d'plich Per feme d' contraband ... I seu ch'as god A de d'parole dousse a Metternich, A touchè 'n poeh el goumo a Nesselrod, E eon lord Grey a s'conta per sicur Ch'a j'è staje quaicos tra ciair e scur.

A fa '1 commess d' frontiere per la Spagna, A fa per l'Inghilterra '1 ciapa ciapa ; As lassa de dia strusa da l'Almagna, Dal port d'Ancona a fa bochin al Papa ; E su mia faccia, senssa serimonia, Un Cosach ai squinterna la Polonia.

S'a ved ch'i fassa '1 fier, chila a m'angheusa Countandme che i Carlista a pio l'abriv, Ch'a j'è coni da la breta color d'reusa Ch'a veulo butè '1 trono a l'ablativ, E ch'a s'è piasse un Kobespier sul fait Cariand una pistola d' ris al lait.

A dovrà d'espression d'gata morbana, Parfumà con d' essenssa d' gratacui ; A parla del gran Popol, dia gran Smana, Dia gran Kivolussion, del gran meis d' Lui ; Ma d'eseguine i pat s'i veni parie, Am pia subit un ton da meis d' Gene.

358 POESIE VARIE

E dop avei giugà l'onour al lot, Koinpù dia fede publica '1 sigil, Avei butà l'Indipendenssa al crot, E la Grloria ant le man d' monsù Persil, Cherdla pa d'ampatè soa causa persa Fasend al Belgio odore '1 fum d'Anversa?

Ma se i Eappresentant a son d' grupion, E ben, tut un a V è, sautouma '1 foss, Tambussouma a la Court d' Cassassion, Dov'a j'è d'avocat con d'iiber gross, Dove monsù Dupin con toga e baver A fa vnì '1 sang violet fina ai papaver.

A l'Edit barbaresch del stat d'assedi J'oponreu Yatel, Grossio e D'Aguesseau ; Ma s' i vedreu ch'ai sia pi gnun rimedi E eh' venta friso, da vourei o no, Sciavo! i bruso la Charte, i pio '1 breviari E i vad a cantò '1 Passio a san Salvari.

i2 giugno 1832.

AL POETA DEL POPOL

AL POETA DEL POPOL (1)

359

Esequie dia Poliss.

Soldats frangais, il n'est qu'une victoire: Cesi d'étre libre, et vous ne l'éles pas. 6ÉRANGEB, Le cordon sanitaire

A sospira Paris, la Eranssa a pioura ! . . .

Ohimè ! cos'elo ? Béranger mort ! Crudel notissia ! ma perchè soutsoura Perchè 's butlo crouton, caserme e fort? D'un fieul del popol sout la povra stanssa Galon, plache, apoulet, cos veulne ? Cantour dia libertà, cantour dia Eranssa, Oh t'às fait ben, oh t'às fait ben d'murì !

(1) Questi versi vennero in luce per la prima volta con una Poesia del Prati sotto il titolo : In morte di Bé- ranger. Versi di G. Prati e A. Brofferio. Torino^ 1857 ; opuscolo in-S» di pag. 24.

360 POESIE VARIE

Antourn a to convelli con la front auta I serco '1 popol d'Franssa vincitour, E i veddo un popol ricama con d'pauta, Ch'a regala d' croussà per feto onour. Gent ch'a teno al pais i ans la panssa, Mach a guardò toa tomba a son sburdì. Cantour dia libertà, cantour dia Eranssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d'murì !

Vive! e perchè? ... La gioirà, la grandessa, La virtù, la giustissia, la vrità, Son cambiasse in musei, bast e cavessa ; Mirt e laur l'an prodout paja e stanga; Verm d'alcova, d'missal, d' boursa e d' finanssa, Sul scheletro del Stat son fasse '1 ni. Cantour dia libertà, cantour dia Eranssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d'murì !

Perchè vive ? La Russia a tors le corde ;

Londra a pia pr'el colet, stermand la man ;

A Madrid preive e fra continuo a morde ;

A Viena 's turniss d' forche per Milan;

A Paris funeral e contraddanssa ;

A Roma vei pcà d'Eva e feuje d'fi ! . . . Cantour dia libertà, cantour dia Eranssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d'murì !

AL POETA DEL POPOL 361

T'as scarpisà le boje panatere

D'poliss e d' court, d' caserma e d'gabinet;

Ministr e diplomat t'as piaje a pere,

Tiare e courone t'as mandaje al ghet;

E peui ? Guarda d' gesuita che abondanssa ! . . .

A grigna '1 Papa, Bomba as lecca i di ! Cantour dia libertà, cantour dia Franssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d' muri !

Una nav, it l'as vista, a l' è partìa,

Criand popol, Italia, e libertà !

Un pugn d'eroi, oh gloria, oh maravìa !

Le Termopili al mond l'à rsuscità.

Viva '1 colar, a cria la maggioranssa.

Viva '1 pai, viva '1 knout, viva '1 bujì ! Cantour dia libertà, cantour dia Franssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d' muri !

Disme, 0 cantour dia Franssa, astu nen d' volte Falite a vive gheu, soul e passient, A toa ca die stelle sout le volte, A confidè ant el Dio dia brava geni? El Dio d'i boursareui, che Dio dia ganssa ! Chiel d'miraco eh' a na fa, chiel ! Cantour dia libertà, cantour dia Franssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d'murì !

362 POESIE VARIE

T'as forgiane d'cansson El fieul del Papa, L'Om rouss, la Mori del Biau, Turlututù, Le Tote, Padre Eterno, i Giapa ciapa, El Can d'san Rock, i Singher, i Panssù ! E tut lo per scursete la pitanssa ! . . . Perchè nen cantè '1 Passio P Aut mei per ti ! Cantour dia libertà, cantour dia Franssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d'mmì!

Armusciand la politica triaca

Con el muso ant la grupia del Govern, I t'as mai gentilment volta casaca Per servì Satanass e Padre etern. Dignità? convinssion? pudour? coiistanssa? Droga frusta, fer rout, decot mufi. Cantour dia libertà, cantour dia Franssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d'murì !

Pecatour senssa tropa ipocrisia.

Pi eh' le dame at piasìo le madamin; Bele e grassiouse, Lisa e Rosalia T'amave senssa piume e crinolin. Streita moralità, larga osservanssa : Oggi amour in Ebreo s'è convertì. Cantour dia libertà, cantour dia Franssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d'murì!

AL POETA DEL POPOL 363

Apostol die nassion, dal sen dia tomba T' vedde la vita esilio o disonour ; Lamoricière a speta invan la tromba, Charras as bat la front per gran doulour. Sue, Blanc, Ugo, Quinet, santa alleanssa ! Ma a santifico i Ke stole e fusi ! Cantour dia libertà, cantour dia Franssa, Oh t'as fait ben, oh t'as fait ben d'murì !

pcit, oscur, e sout un trist pianeta, A ti son arambame umil scolè : Grand om, gran sitadin, e gran poeta, Stendme la man e ajutme a tribulè. Eia propi sepolta ogni speranssa? . . . Oh! s'a spunta la luce d'un bel dì,

Cantour dia libertà, cantour dia Franssa,

Leva la testa, ciamne, i souma !

364 POESIE VARIE

EPIGKAMMA

PER LA FESTA d'SAN MICHEL.

L'è anclieui la festa d' san Michel, del brau Che con la spà l'a scassa '1 diau d'an cel ; Ma se '1 diau a scassava san Michel, Tuti ancheui a farlo la festa al diau.

AI GESUITA D SVISSRA

AI GESUITA D' SVISSKA (1)

365

Che diau v'elo mai sautave, Keverendi, ant el servel D'andè vive 'n mess le crave Per messa a Guglielm Teli? Veddve nen ch'a l'è n'ingrat, Ch'a s'arvolta, ch'a fa '1 mat? Ynì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin ch'a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

Guglielm Teli a l'è un eretich Ch'a s'ampipa d'i rochet, Mach a veddie a ven frenetich:

(Ij Inedita Fa parte di un Manoscritto in-12o della Biblioteca civica di Torino, intitolato : Racolta 'd Poesie piemonteise 'd vari Autour.

366 POESIE VARIE

Pieve guarda ... Sti barbet A fan nen tante parole; Keverendi, aussè le sole,

Vnì an Piemont, povri Gesuita, Fin ch'a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

J'eve bel porte la tunica Del color d'vostra conssienssa, Minacieje dia scomunica, Deje gratis l'indulgenssa, Insegneje '1 Catechism, Debiteje d'esorcism . . .

Vnì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin ch'a j'è Dia Margarita

Ch'av fa beuje la marmita.

*

J'eve bel avei Luserna E Fribourg ant vostre manie, la court a chi gouverna. File douss, nouvè coum d'anie. d'novene ant i convent, Guglielm Teli av moustra i dent... Vnì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin ch'a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

AI GESUITA d' SVISSRA 367

D'ans i roch d'ogni bricòla, Dant el creus d'ogni valon, As sent mach una voss sola: Deje al luv... Fora i caplon... Giù Fribourg... A bas Luserna... E i Gesuita a la lanterna... Ynì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin cb'a j'è Dia Margarita Cb'av fa beuie la marmita.

Fieui d'Lojola, scapè via, '1 baul e pie la posta; A sa '1 Ciel s'am rincressrìa Ch'av toucheissa quaich batosta, Ch'i perdeisse 'nt el trambust Coul capei a l'ultim gust! Vnì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin ch'a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

Ynì 'n Piemont. A l'è mach Povri agnei, ch'i seve a soussta; Cosa veule 'ndè perii? Vostra patria elo nen cousta? Tuti j'autri av buto fora. Ma Beroldo av paga ancora . . .

POESIE VARIE

Vnì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin eh' a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

I seu ben eh' ant nost pais A j'è '1 club d'i lampadari, Capitai vostri nemis, Ch'a l'an nom j 'umanitari; Ma Ioli eh'av crussia pà, J'arangerouma coum a va. Ynì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin ch'a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

I tamprouma giù '1 Kieovero, S'a l'è eoul vost desideri, i scaudour, j'asii d'i pover . . . I ampicrouma dco Valeri, E 'nt le sale d'i Comissi I piantrouma '1 sant'Uf&ssi. Vnì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin ch'a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

Des Ambrois, Villamarina, A l'an pena a tnisse drit; A l'è morta la Gallina, E Kevel a l'è un coserit;

AI GESUITA D SVISSRA

L'arcivesco e padre Guala Ai butràn la martingala.

Ynì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin eh 'a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

Se Sostegn av manda a spass, A j'è Avet ch'av fa spaletta; Carlo Alberto a l'è 'n matass Ch'ai comando per stafetta, E a s'amusa a moiilè d'iansse S'ia brossura die Speransse (1). Vnì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin ch'a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

Dunque vnì, me cari amis. Ma vnì prest... Chi sa ch'an ciapa Una volta '1 schiribiss D'fè dcò noni quaich burla al Papa E d'mandeve an parpajola A baie la ferrandola! Vnì 'n Piemont, povri Gesuita, Fin ch'a j'è Dia Margarita Ch'av fa beuje la marmita.

(1) L'Autore allude al libro di Cesare Balbo, venuto allora in luce, intitolato : Le Speranze d'Italia.

24

370 POESIE VARIE

RISPOSTA DEL SUPERIOUR DI GESUITA SVISSER

J'eu lesù, me car amis, La proposta ch'it m'as fait: I sperava 'nt coust pais D'vive mei, d'nouè 'nt el lait, I m' acorso che coust mond L'è pi nen così rotond, I m' acorso, i veddo ben Che me roch a taca nen.

Però noni sperouma ancora

D'ficougnesse ant quaich canton, E s'i peuss mandè an malora Libertà, costitussion. Oh che gust, oh che piasi! Sauto fora e regno mi . . . Ma pur trop i temo ben Ch'i me roch a taco nen.

BISPOSTA d' I GESUITA 371

Oh che gent, oh che canaja! L'è passa '1 temp d'i cave, A l'è guasta sta canaja, L'an lassaje rasounè. Contra tute j'intenssion D'santa Cesa e d'i caplon, Tireje d'roch, tirejne ben, Pest al diau! a taco nen.

Ma, s'as ciàpola al Congress, Mi preparo i me canon ; Pi d'sent foumne a m'an promess, An compenss dl'assolussion, Ch'a faran giunè i mari S'as diciaro nen per mi. Se a sti farfo ai pias el fen, El me roch a tacrà ben.

San Lojola a l'è 'n babbeo: Se '1 proget a va d'baraca, Im fass turch, im fass ebreo; S'a faliss la mia triaca, Ch'a s'aspeto un bel subrich Guizot, Peel e Metternich. A l'è giusta lo ch'ai ven. Se me roch a taca nen.

372 POESIE VARIE

Con tut lo, se st'affè A fa fiasch e finiss mal, Al Piemont con tut piasi I rindoubbio '1 servissial; Ma con pat e condission Che '1 Govern sia d'i caplon E che '1 roch a taca ben, Altrimenti i na fass nen.

Che '1 diau mangia '1 cont Alfieri, Bin ch'a sia già doumestià; Un auter tant ai Ministeri, Dia Margrita eccettua; L'è 'n brav om coul La-Margrita Ch'an fa beuje la marmita E as divert a tnine 'n sen Senssa temma del velen.

I v'averto ch'a son degn Del favour d'mia protession Padre Guala, '1 cont Coulegn, Bens d' Cavour, Sallier, Eranson. A son d'erlo tant ardì Ch'im na guardo fina mi; Cousti dispero nen Che me roch a taca nen.

RISPOSTA d' I GESUITA 373

President dia Kevision Ch'a continua pur Borron, Gasca, Promis e Vachin; Ma ch'as fassa dcò 'n pertus Pr'un sant'om, per padre Angius; Tut el mond a na conven Ch'i so roch ai tira ben.

Pi gnun libar, pi gnun giournai, A l'è cosa soutinteisa; A lesran i liberai La Gazetta piemonteisa. Con d'Komani e d'Bianchin J'anlevrouma d'oche e d'crin. Oh che genii! s'ai sousten Un partì ch'ai paga ben.

Quand che '1 mond sia pien d'pover, Che i pi dot sio d' subiole, Sopprimend scaudour, ricover, Società, risparmi, e scole, I poudrouma ancora Un quaich aut pcit affé. Oh coul temp! coul temp a ven, Perchè '1 cheur am na dis ben.

374 POESIE VARIE

Lolì fait, i s'i tenroiima dur Fin ch'a vena un sera-sera. Nost Carlin a l'è sicur Ch'a fa 'n viagi an Inghilterra. Noni sarouma fortuna S'i salvrouma la cirià; Ma '1 Gesuita a l'è 'n velen Ch'as trasforma e ch'a meur nen.

BAST VEI E GRUPIA NEUVA

BAST YEI E GRUPIA NEUVA

375

I.

baudetta, o Piemonteis, Italian ste su content ; San Martin ant manch d'un meis V'à forgiava un Parlament. Che fiour d'omni, che servej, Quante crous, quanti bindej, Che agnolot, che macaron, Che talent, che talenton !

Viva l'Italia E Flandinet, Cavour, Dabormida, La borsa e '1 ghet :

Viva la gloria E i pito grass, Viva Lamarmora ! Viva RatassI

376 POESIE VARIE

IL Liberaj ste ardi ans la piota Per desfeve d'i Convent J'eve Folto e '1 cont La-Mota Picinel, Despine e Ajrent; Dal Colege d'Mombersè Dsoura Taso ai ven Cernè, E da Susa a tir da ses Ant na gorba av mando Agnes. Viva la fabrica D'i c-o co, L'onour, i tapari, La Doira e '1 Po ; Viva '1 connubio E i so scartocc, Pajassa elastica D'i can babocc.

IIL D'an Savoja a vene aposta Per ciadleve un po' i Vescvà Koux-Vallon e '1 marches Costa, Menabrea, Lachenal, Mongola ; Per couj ch'veulo incamerè Guardè ch'a j'è Ginè, Per sgiai a Lambruschin Guardè ch'a j'è Bertin.

BAST VEI E GRUFI A NEUVA 377

Viva le pillole,

I fiour d'sambù,

L'estrat d'sicoria,

L'erbo fourchù. Viva i cantaridi

E l'esatour,

La bagna d'trifole

E i pom d'amour.

IV,

Per i Codici Campana L'à un servel d' i pi perfet ; Per la guerra a j'è Mellana, Per la pas j'è Sanguinet; J'eve un Bo, j'eve un Torel, Un Martin, un Martinel; E pr' andè al marca d'Poirin Un Cavai e un Cavallin.

Evviva l'inclita Virtù d' i gnouj E la santissima Kason d'i frouj.

Viva '1 telegrafo, L'onour e '1 lard, Viva la ghulia ! Viva Sicard!

378 POESIE VARIE

V.

Pr'eloquenssa a j'è Vicari; I vedrò che fiour d'discours Fra Michlin e Melegari, Fra Eichetta e 1 marches Ours ! A saran i Ciceron Duverger, Crosa e Brignon : I Demosteni a saran Tola, Spinola e Yeran. Viva la patria, I marenghin, Bruto, Temistocle E San Martin. Viva le cedole. La seda e '1 vlù, Caloss e Bolmida E '1 salam crù.

VI.

Fra una Massa e una masetta J'elo gran diversità? Da una Lanssa o una lansetta Elo mei esse scortià ? Senssa cresta j'eve un Gal Sgrapiand ben e cantand mal. Da san Eemo, oh che Platon ! Da Civass, che lasagnon!

BAST TEI E GRUPIA NEUVA 379

Viva la machina

D'j'ordin del dì,

Le carte-pecore,

I rat miifi ; Le legi, i codici,

J'avis, j'edit,

Le pesse d' Genova,

I rognon frit.

VII.

A Cortmìa Tàn fait na Sapa; A Savona a j'è un Sapin; Da Carrù con stola e capa An spedisse un capucin. A ven chiel e so naortè Alfons Prim da Pancalè, E da Bioni an mando giù Una Sela ambourà d' scù.

Viva la fabbrica

D'i canestre]

E la politica

D' fris e bindej» Viva l'emporio

D'i gratacuj

E la magnanima

Virtù d'imuj.

380 POESIE VARIE

Vili.

Dal Mogol e da la China, Povra patria despiantà, To Farini e to Farina I t'j'as propri desnicià! Blono, Arnulf, Notta, Migliet T'àn già piate fina '1 let, Imperiali e Montisel At pijran fina la pel.

Viva la cronaca D'i borsareuj, Viva la tattica Ch'a sguraj'euj.

Viva i Pelopidi

Che al Mont d'Pietà La fede pubblica L'àn impegna.

IX. L'àn stendù su j'oss d'Vochieri Un Mantel da polajè; A nom d'Ast, patria d'Alfieri, Oh Baijn it fass bajè ! Per la causa d'j'Italian Montfalcon un Tamerlan; Per sostnì la libertà A l'è un Cesare Arconà.

BAST VEI E GRUPIA NEUVA 381

Evviva i brocoli,

Le rave, i fons,

Cibrari, Aristide

E '1 cavai d'brons. Viva la stupida

Nià d'i pajass,

E Bianchi Giovini

E Satanass.

X.

Pr' el sublime a j'è Genina, Pr' el grassious a j'è Dassian, Pr' el baroch a j'è Eavina, Per l'eroich a j'è Pessan. Per d' Pater giust coum l'or, Largo fieuj, a j'è Gerbor; Per à'Ave da bon pat J'è Marongiu fiour d'oblat.

Viva le passere,

I papagaj

E le prolifiche

Gabie d'sonaj. Viva la mitria.

Viva '1 merluss,

Viva le decime,

E padre Angius.

382 POESIE VARIE

XI.

Un spessiar ch'as ciama Anglesio Autament l'à protesta Che un barato coum Bersesio Dai so empiastr a l'è scapa. Da Thonon o poch o prou L'àn sghiciannlo un aut Jacquemou, E Nicola dal Kremlin A fa i corn a Nicolin. Viva le cabale ,

Yiva j'ambreuj

E la combricola

D'i portafeuj. El guano, el fosforo,

El gran, el ris,

L'Italia libera

E le pernis.

XII. Douj Michlin e douj Cadourna ! ! Douj Cadourna e douj Michlin ! ! J'è da perde la cabourna E pie '1 diau pr'i manighin. A Caluso a l'àn elet Un Scapin senssa causset; A Novara, sachernon, Venta seurbe un cont Asnon.

BAST VEI E GRUPIA NEUVA 383

Viva la celebre

Stirpe d'j'olouch,

E j'amis dramma

Taice e sourouch. I rompa scatole

D'tute le età

E j 'illustrissimi

Sgnori d'sità.

XIII.

Marchesas e Marcheson, Principot e Principili, Cavajer, Cont e Baron, Baronet e Baronin; Cape, crous, pruche e ricam, Buvatass e matafam. San Martin sia ringrassià, A salvran la libertà. Viva '1 serraglio D'i pom codogn. Lanterna magica D' tuti i mascogn. Viva le cariche E le penssion. Viva la grupia ! ! Viva i grupion ! !

Lugano^ 1853.

384 POESIE VARIE

AN OCASION DEL CONGKESS D'I SCIENSSIATI

A TURIN (1)

Gonsolagsion d'I Ignorant.

Per counosse '1 mal dal ben, Me car Toni, ai veul d'prudenssa ; Ant le cose a venta nen Giudichè da Tapparenssa; L'esterior quaich volta ingana, A j'è '1 diau ant la soutana; Sout na cera da bagian Tante volte a j'è 'n savan.

(1) Inedita, e tratta da vecchia copia manoscritta, pos- seduta dall'Editore. Il Congresso avvenne nel 1840.

EL CONGRESS d' TURIN 385

A j'è d'stomi da baloss Souta '1 manto dia virtù; N 'uniforme caria d'crouss A cheurv d' volte un folfoutù; Ant le braje d'un strasson Tante volte a j'è un riccon; E souvens a j'è d'bagian Ant la toga d'un savan.

A sto mond, me car amis, A l'è facil d'esse dupa, Pie na vaca pr'i barbis, Na galina per na pupa; J'è pa niente da stupisse. Fina '1 Papa s'è falisse, Fina '1 Papa ... e tuti a san Ch'a l'è '1 tipo d'i savan.

Giosuè s'è dco inganasse, Coum an conta Galileo, Quand che '1 sol a s'è fermasse Per ciair ai souri Ebreo; E noni altri, povri pito, Pretendoumne esse pi drito? D'vedde tut ciair e lampan, S'as falisso sti savan?

25

386 POESIE VARIE

A sto mond a bsogna propi Ande adasi a giudichè; Me car Toni, a son già tropi Coui ch'a veulo critiche; Lour a couro a routa d'eoi, Dand dl'aso a De-Candòl, Drimbecil a Talieran . . . Povri dot! povri savan!

Per prouvete lon ch'it dio, iin'occiada a sto Congressi Quanti j'elo ch'i j'avrio Gnanca daje un doui e mess D'ion ch'a l'an sout al capei Ant la cassia del servel. Ch'i t'ias vduie l'indoman S'ia bouletta d'i savan !

Quanti ai n'elo ch'as disia Ch'a l'aveisso consuma Pi d' barbèra a l'osteria Che d'inciost e d'euli a ca? Gent ch'a smiavo d'articioch, D'tabaleuri (guarda 'n poch Cosa l'è '1 giudissi umani), Me car Toni, a son d'savan.

EL CONGRESS d' TURIN 387

Pr'esempi, coni marches Ch'a fa finta d'capì tut Lon ch'as disputa an Congress Per vedde ch'a l'è istrut, Che con aria d'protession A fa d'segn d'approvassion T'iou cherdìe un tulipan . . . Penssa gnanca, a l'è 'n savan.

Coul gianfoutre d'un tenent, Profondissim ant la scienssa D'piantè d'pouff al vint per sent, E d'pagheje quand ch'ai penssa, Coul ch'I' è stait boucià tre vote Dnans ch'a intreiss ant j 'arme dote A '1 toulo e '1 mangiapan, Me car Toni, a l'è un savan.

Coul dotour an chirurgia Ch'a sa gnanca un papin, Un cautèri, una sagnia, Banche 'n dent o n'ajassin, A la barba d'so bindel Tuti a dio ch'a l'è n'ousel, N'impostor, un ciarlatan . . . Penssa gnanca, a l'è 'n savan !

POESIE VARIE

E coul medie piantacuche, Ch'a veul fene andè an calour Mac a forssa d'mangiè d'suche, D'spinass e d'caulifiour, Ch'a fa seurte d'fie e d'fieui Dant el ris, dant'i faseui, T'iou cherdie un tulipan? . . . T'ses falite, a l'è 'n savan.

Coula talpa d'un spessiari Ch'a cred d'esse un Bertolè Per n'strass d'elettuari Con quaic toujro ch'a sa fé, Ch'a possed el gran segre t Per '1 lustr '1 pi perfet, Per guarì la morva ai can, Me car Toni, a l'è 'n savan.

Coul badòla d'un prevost, Coul teologo ch'a 'smia Un paisan bagna ant l'inciost, Pien d'superbia e d'asnaria, Coul contin, coul cavajerucc, Coul cojon dn'impiegatucc, Coul scudè, coul ciamberlan, Son na maniga d'savan.

EL CONGRESS D TURIN

E peui dop ch'am dio ancora Che '1 Piemont a l'è andare! Andare '1 Piemont? A sfora A la niente da invidie Ne a l'Italia a la Franssa a j'è tut an abondanssa: J'ouma d'vin, d'carnassa, d'pan, Fin na mandria d'savan.

FINE.

^

^■J^:

r^m

bt>i:

^ài^..

^ CD 00

CO

o co

0

-4

U

u o

A-

5

ieo

(D O

4>

5*Ì

o

Si: d

University of Toronto Library

DO NOT

REMOVE

THE

CARD

FROM

THIS

POCKET

Acme Library Card Pocket

Under Pat. "Ref. Index File" Made by LIBRARY BUREAU