| ED aa le: a E] LI] ei « « LI A A4âi A A pile e pei 323) == (Pi = s a e 0 por ai o RARY E ] „Pi 4 i A GL ME VĂ DU Mii NEȚNORK Botan GA i IN LI% ==) u| Ai SR . » d Să . = CI A RWE - Ci bson-Invi AIE 3) 58. SP a Pe f PL SE ID i Pi | VEGETATIUN EA ROM ANIEI x ȘI EXPLORATORII EL a, DATE ASUPRA CLIMEI ŞI A REGIUNILORU ROPANICE | DISCURSU DE RECEPȚIUNE ÎN ACADEMIA ROMÂNĂ | DOCTORULU D. BRANDZA ... 33 | | i | RESPUNSULU D- LUI G REGORIU STEFANESCU | Citite în ședința publi de la îl i Aprinie 1550. o e ape PRI e deat | BUCURESCI. -. “TTPOGRARIA AGADEMIEI BOM ÂNE (LLABORATORII NOMÂSI) i 19. — STRADA ACADEMIEI, — 19. î » , | IRU. ISTAZ Na Ed 00 9 ac aj dirt ei , î Fr) % ȘI ie A Ă, 2 DESPRE VEGETATIUNEA ROMANIEI ȘI UA PLORATORIL EI CU DATE ASUPRA CLIMEI SI 4 RECIUNILORU BOTANICE DISCURSU DE RECEPȚIUNE ÎN ACADEMIA ROMÂNĂ DOCTORULU DYBRANDZA ȘI im - PES PUNSUI U D-LUI GREGORIU STEFANESCU Citite în ședința publică de la II Aprilie 1550. NP" YURKE FI TANICAL tă A BEN BUCURESCI TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMÂNE (Î.ABORATOLIL ROMÂNI) 19, — STRADA ACADEMIEI. — 19. 1580. pia: pa n: ii LA AUG 7 - 1923 LI» APV E Sia 4 YURK TE TA NICAL i a PAN A Domnilori, Colegi, Măgulitorea. distincţiune cu care ați bine-voitu a me onora. chiă- mându-m€ a lua parte la importantele lucrări ale acestui învetțatu corpi, îmi impune plăcuta, dar totii de o dată şi dificila sarcină, de a vă întreține câte-va minute asupra unei importante cestiuni sci- ințifice, relativă la țera nostră, voescii să dicu, asupra Weyrtațiană României. De și acesti subiecti se relere la studiele mele de predilecțiune și de tote dilele, sciindu totuși câtu e de vastă și dificilă, nu așă fi avulii curagiulă de alu alege, dacă nu aşi fi contatăi mai dinainte pe bine-voitârea D-vostră indulgență. Dar, mai înainte de a vă schița, în trăsuri generale, caracterele e- „sentiale ale vegetațiunii Homâniei, sămi fie permisă de a arunca o repede ochire retrospectivă în istoria explorațiunii botanice a țerei nâstre, şi a'mi împlini o datorie sacră, aducendu, cu acestă solem- nă ocasiune, slabele mele omagie primiloră pionieri, devotamentului pentru sciință și abnegaţiunii cărora dalorimii cele diîntâiu date bota- nice asupra (grei nostre. (1) 1 Primele şi cele mai vechi noțiuni sciinţilice, ce găsimu asupra ve- getațiunii ț&rei n6stre, sunt relative la Moldova, și le datorimu lui B. Ilacquet (2). care, în anii 1788-1795, călttori prin țerile de la nordul Carpaliloră (3). Pe lingă descrierea generală ce ne dă des- pre starea vegetaţiunii Moldovei cu 85 ani în urmă, Hacquet indică şi vre-o 12 specii din plantele ce a observată în cursulii căleloriei sale prin acestă ţeră, şi printre cari o nouă şi frumoză specie de omagii. pe care acesta o descoperi pentru întâia ră în „munții Moldovei. împrejurare căreia se datoresce numele de Aconitam mol- davicum (Hacq. loc. cit. |. pag. 169-171. t. VII), sub care se cun6- sce acestă specie pînă astă-di. Câtii despre cele-l-alte 11 specii, ce mai indică Hacquel, ele fură observate în trecerea, acestuia pe la Boto- şani, laşi, Bacău, Salinele de la Ocna. Agiudu și Focşani. (4) Celebrii autori ai Prodromu regnului vegetali (5). încă menţioneză, chiar de la primului volumii-—apăruti în 1824—alu acestui monu- mentă sciinţificii, mai multe specii şi varietăţi de plante. ce cresci în Moldova. (6). Câte-va observaliuni vage. asupra vegelaliunii Homâniei se în- tâlnescii si în serierile D-riloră C. Caracaşii şi (. Vernavi, relative, una lu topografia Munteniei (7), alta la fisiogralia Moldovei. (8) Pentru ca să dămii însă, peste observaţiuni mai complete asupra țărei nostre, trebue să ne transportămii locmai la 1835, când allămi pre acelea ce ne-a r&masit de la J. Edel (9), botanist, căruia dato- rimii cele dintâi exploratiuni mai sistematice asupra vegetațiunii diverseloru regiuni ale Moldovei. | Rdel divide tâtă Moldova, din acesti puneli de vedere, îniro parte cuprinsă între Prut şi Siret, pînă la reversarea lori! comună în Dunăre. şi alta între Siretii şi cresta Carpaţilori. Indică cu de amăruntuliă (6te speciele de plante ce a observată în fie care din a- ceste regiuni. începândi cu descrierea vegetațiunii Ceahlăului, singu- rulii munte. după părerea sa. cu o floră alpină proprie (10), şi de 3 pe care a recoltati 202 specii de plante, dintre cari 102 specii alpine, găsite în regiunile superidre a le Ceahlăului (11), iar restulu în regiunile inleridre ale acestui munte (12). Trecândi după aceea în munţii învecinați, indică şi în acestia vre-o Ill specii (13). Sco- borându-se din munţi, Edel, după ce arată schimbarea de vegetaţiune ce se observă în apropiarea sşesului Focşanilorui, nu departe de Odo- besci (14), trece Siretulu şi descrie vegetaţiunea colinelorii şi a câm- piilorii ce se întind între acestă din urmă rîu si Prutiă, indicândă 14 specii de plante ce crescu prin locurile sărate din vecinătatea Pru- tului și a Dunării (15). 6 specii de plante ce cresci pre t&rmurile Și- retului (16), + specii de plante observate în abundanță pe colinele despre Galaţi (17). 10 specii de plante observate prin stepele din a- cestă parte (18), şi în line 27 specii de plante acuatice, observate prin imlăștinele din vecinătăţile Bratisului (19). Edel consideră șe- sulu ce se întinde de la Galaţi prin Brăila la Orşova, ca basa Florei daco-române, ce lormeză o ramură importantă a Florei caspice. și care, cu puţine moditicaţiuni. se întinde spre Carpaţi, spre a se continua. cu formele Florei germane. pe cândă Prutului și Dunărea constitue uă stavilă statornică pentru mai multe plante proprie teri- toriului dacici, p. €. Dracocephalum Moldavica . ete.; în schimbu înse, sunt altele, cari saru acestă stavilă și vină să se naturaliseze în a- ceste regiuni. (Ca esemplu, menționeză pe Xanthium tricuspidatum > plantă necunoscută în Moldova înaintea resbelului turcu din 19829. cândă au losti întrodusă prin fructele acestei plante, ce se găsiati acățate de câmele și codile cailorii Cazaciloră (20), după cum sau observati! acesta şi în urma ultimului resbeli turco-rusă, când sau vădutii reapărendu acestă plantă, prin tâte locurile pe unde sau o- priti caii pahonțilori ruși, locuri pe unde mai înainte ajunsese a îi cu desăvârşire stărpită; ca dovadă despre acesta, ne pote servi căm- pia Ferestrăului. Din acestă regiune, Edel adună 390 specii de plan- te (21). In line, Edel își termină observaţiunile sale, prin indica- iunea mai multori! specii interesante, dintre plantele sociabile cele mai lrecuente în regiunea dintre Prutu şi Siretu (22), precum şi a vre-o 100 specii de arbori şi arboraşi, ce crescu în pădurile Mol- dovei (23), şi dintre cari cei mai rară suni:: Pinus Cembru, pe care nu Lai găsitu de cât la Ocna, şi Pinus Mughus, P. pumilio si P. La- pix (Larix Ledebourii), pe care nu tau găsitu de câtu pe virlulu Cea- hlăului . şi încă ultimulu cu totul pitici și pireiti. Alu duoilea anu după escursiunea lui Edel, Dr. J. Czihak, medici şi naturalisti. care contribui atât de multi la înavuţirea Museului naturali din lași. publică sub titlului Flore moldavice species ac ge- nera hucusque cxcursionilus explorala ac secundum Linnei Systema ov- dinata Mus. Maji 1536 (2%), catalogulă a 1116 specii de plante culese din Moldova, ce compuni erbariulă menţionatului museiă, și din cari cele mai mulie sunt tocmai acelea ce fusese recoltate de Edel. A- cestii catalogu (25), măcaru că nu face nici o menţiune despre loca- lităţile din Moldova, unde ai 'ostă observate diferitele specii ce cu- prinde. totii arii pute să ne servescă, de nu pentru alta, celu puţini ca mijlocii de orientare în evbariulă museului din lasi. dacă uita- rea în care a fostu lăsată de atunci încâce acestui erbariu, nu ari “fi adusi! aprope completa sa distrugere . aşa în câti putemiă dice că astă-di, mai totă colecțiunea acesta de plante, este ca şi perdută pentu sciinţă. (20) Duoi ani mai târdiu J. H. Leveille, celebru micologi francesă, făcândii parte din expedițiunea sciinţifică în husia meridională și Crimea. executată în 1657 sub direcţiunea lui Demidoft (27). în ivecerea sa prin Muntenia și Moldova, încă consemnă câte-va obser- vațiuni interesante asupra vegetaţiunii acestori ţări, indicându şi câte- va. din plantele pe cari le-a observată crescândă prin împrejurimile Bu- curesciloru. precum și pre unele din acelea, ce se vedu şi astădi acoperindi întinderi considerabile prin stepele Munteniei și ale Mol- dovei. & | Alu duoilea botanist, care după j. Edel, studiă cu seriositate ve- getațiunea Moldovei, aprofundându, cu multă mai multi de câtu acesti din urmă, avuţia şi caracterile sale, este Ch. Guebhaid (28) botanistu modestă, pre câtu serutatori pasionati. Pe cândă Edel nu cunoscea vegetațiunea acestei părți din ţera nostră, de câtă numai după aceea ce a pututu vede în o sinoură excursiune ce făcu, [N] Gu6bhard. exploră cu deamăruntulu Moldova în cursii de şese ani, de la 1942-—1848, adunândii și observândii unii numeri cu multia mai considerabilu de specii de plante de câtă Edel. şi printre cară eli descoperi unele specii cu lotuli n6ue. (Guebhard. scrise ună ca- talogii de l6te plantele culese şi observate de elii în Moldova pină în 1548, intitulată /numeratio plantarum quas per aunos 194.2 cul 1548 în Moldavia collegit ct obsereavit C. Guibhavl, și o scurtă noliță asupra geo- grafiei, a divisiunii teritoriale, a nalurei pământului şi a vegelaliuniă generale a Moldovei. întitulată No/ice geographigaue et botaniqae sur la Moldavie, pour servi d introduction ă lu love de ce pas, lucrări ale căror manuserise fură. lrămise în 1848 d-lui Altonse de Candolle din Geneva împreună cu o colecțiune compusă din plantele cele mai interesante din Moldova. Dintre manuscrisele lui Guâbhard, Catalogulii remase cu totuti ineditu, de şi era celu mai imporianlii pentru noi, fiind că cuprinde enumeraţiunea a 1464 specii cu mai multe varie- tăți, dintre cari specii, 1090 observate şi culese de însuși elu, iaria restulă vedute în erbariulii museului din lași (29). Cât despre No- tiţă. sa publicati din ea, de către d-li A. de CGandolle. în Biblio- thăque universelle de Genove (Vol. AX, Fivrier 1549. pag. 59). numai unii extrasu în 22 pagine, omilendu-se toli ce era de ună in- teresă mai multă locală și făcândi prin acesta să remână imedilă, și din acestă lucrare, tocmai partea cea mai importantă pentru noi, aceea adecă ce cuprindea descripțiunea vegelațiunii celor mai multe din localităţile, cari fusese mai cu deam&runtuli explorate de către Gucbhard. In Notiţa sa geografică-botanică, Guebhard. în ceea ce pri- vesce partea botanică, singura care ne ocupă aicea, pe lângă câte-va considerațiuni generale, relative mai cu sâmă la clima Moldovei şi fertilitatea pământului ei. descrie ȘI vegelaţiunea ge- nerală a acestei ţeri, pe care, din acestii punctii de vedere. o subdivide. după natura terenului și diferințele de vegetațiune, în trei părţi. şi anume: Moldova superidră, cuprindendă tâtă partea catenei Carpaţilorii vârâtă în limitele acestei (eri si districtele ne- muntose cele mai vecine de fruntaria septentrională: Moldova cen- cl AN trală , coprindendă, cu primele trepte ale Carpaţilori, totă Mol- dova mai multă sai mai putini accidentată, vărâtă între acestă muntă şi rîulă Siretă ; în fine, Moldova inferidră sah câmpia cuprinsă intre Dunăre, Siretă şi Pruti. Moldova de josii—vastii podişii străbătută de văi, ale cărui puncte culininante nu treci peste 500 piciore de-asupra nivelului mărei, — este partea asupra căreia se întinde mai multă Gucbhard, din căusă că. întrinsa liindu i reşedinta sa obicinuită , i-au lostii mai lesne a o percurge în tote directiunile sale și prin urmare a studia si ve- petatiunea ei întruni modă cu multi! mai completă. Pe lângă acestea ela consideră acestă parte, ca cea mai interesantă pentru botanistă, din causa. nai cu semă, a marei analogii ce are cu stepele husiei me- ridionale. Diverse plante maritime, ce se întilnescu pe lingă unele mlaștini sărate aflătore de alungulii Dunării, prin vecinătățile Gala- țului, ca Salicornia herbacea , Sueda maritima , „lrenariu sulina. etc. faci pe Gucbhard să einită părerea, că toti podișuli acesta, ar hi tosti acoperiti de către apele Mărei-negre. mai înainte ca acestea să se [i retrasă în basinuli lori actuală, în urma deschiderii PBoslorului. Localitățile din acestă parte a Moldovei, cari au lost mai cu de- amăvuntulii explorate de către Gucbhard. sunt: Galaţuli (30), Pe- chia (31), Plăcinta şi mlaștinele saline de la Piscit (32), Mangina (33), Cudalbii (34). Puţenii (35). Adamu (36), Tecuciu (37), Tigănescii (38), si Nicorescii (39). Din ldte aceste localilăți el tăci interesante și abhondante recolte. Relativă la Moldova centrală, arată că acestă re- giune participă. atâtă din partea superioră a țerei prin munţii el, ce ajungii înălțimea de 1000-1200 picidre, prin codrii ei numeroși şi desi. precum şi prin nenumeratele văi bolovăndse și torente de care se află străbătută în tâte direcțiunile., cât și din Moldova inleridră, prin lvuimosele și lertilele ei câmpii; enumeră esențele cele mai co- mune, ce compunii pădurile şi luncile din acestă parte (40), şi de- serie vegetațiunea localităţiloră pe cari le-a explorată mai cu deosebire si printre cară citeză : Făureii, cu țermurile Putnei (+1), M-stirea Scân- teia (42). Panciu (+3), Câmpurile (44) și Caşinului (4). Câti despre Moldova superidră, singurele localităţi, despre a căroru vegetațiune Gu6b- - Li hard face re-care menţiune, sunt : laşulu (46), pe a cârmia floră o consideră, ca avendu multă analogie, cu aceea ce caracteriseză regiunea inferioră din Jura, şi munţii de la Tirgulu-Ocnei pină la Slănică, munți de unde încă a recoltată mai multe plante interesante (47). Regiunea superidră a Carpaţilori r&masă neexplorată de Gn6bhard, dară ecompulsarea micului erhariu ali museului din laşi. recoltat în timpulii călătoriei tăcute prin acesti munți de către Edel şi Szabo, îi permiseră de aşi lace o idee superticială şi despre vegetațiunea u- cestei din urmă regiuni. După părerea sa, plantele Carpaţilori. sunt cu puţine escepțiuni. aprope ca acelea ale Alpilorii secundari din Svițera, cu deosebire că, speciile ce treci punctului de elevațiune alu plantei .Soldanella alpina, nu se mai găsescu, și sunt înlocuile cu de acelea ce aparţină Carnioliei și Carinthiei; putini mai josii vegela- țiunea este mai totă jurassică, pe cândă pre șesuri. ea se asemănă cu aceea a Sviţerei sai a Franciei centrale. Pe lingă datele ce precedă, asupra vegetatiunii Moldovei, mai da- torimii lui Ch. Guebhard dilevite observaţiuni botanice fârte cu- ri6se. ce denotă spiritului eminamente scrutatori ali acestui bota- nistu. (48) Pe cândi Ch. Guebhard explora Moldova inferioră şi centrală, totu în acelui timpi, trăia în laşi unii altă botanistă, nu mai puţini modestii, care se ocupa în tăcere cu continuarea exploraţiunilori în- cepute de către J]. Edel, mai cu semă în regiunea muntosă a Mol- dovei. Acesta era Dr. Joseph Szabo (49), care încă de pe la 1942, în urma mai multori excursiuni botanice ce făcu în Moldova — excursiuni, pe cari, cu tâtă etatea sa forte înaintată, le continuă mai pînă în 1974, cându fu răpitu sciinței — adună o colecţiune de vre-o 2844 specimene de diferite specii de plante. pe cari o oferi museului naturali din laşi. Colecţiunea acesta a lui Szabo, impreună cu aceea a lui J. Edel, ce aprope singure compuneau mai totii erbariulu men- tionatului musei, suni cari ai serviti! lui Guebhard spre aşi com- pleta enumeraţiunea sa, şi cu speciile de plante din regiunea superidră a Carpaţiloru, rămasă, după cum sa ve&duti, neexplorată de elu. Dară activitatea boțanică a lui J. Szabo, nu se mărgini numai în facerea S de excursiuni şi colecțiuni, Szabo a și scris, din diferite puncte de vedere despre Flora Moldovei, cu (6ic că din scrierile sale ma dată la lumină de câtii numai ună micii opusculii de 61 pagine, lucrati în colaboraţiune cu -Dr. J. Czihak, și relativ la plantele alimentare, tinctoriale, medicinale, etc.. întrebuințate de către Românii de la Ostii (50). În acestă scriere, se vedii enumerate aprope 1300 specii de plante, are&tate ca crescendă în Moldova. dintre cari. lăsândă la o parte plantele de cultură, pe cele cu totulă vulgare și răspândite, şi vre-o 48 specii de ciuperce, câţi-va licheni și algi. nu găsimu de cât numai vre-o R0 specii, cărora li se indică și localităţile unde ai fostii observate (51). pe când restului. lpsile de ori-ce arâtare a locului natală. pari în mare parte, a fi citate după Flora Transil- vaniei de J. Baumgarten. (52) Din ceea ce precede sa pututu vede, că pină aici, namiu întâl- nitit încă asupra Munteniei, de câtă pre puţine date de valdre, și că mai tote acele menționate. se raporteză la Flora Moldovei, partea României cea mai bine, si. relativă, mai completii explorată pînă a- stă-ă. Trebue să ajungemi la 1850, pentru a începe a găsi date mai po- sitive si asupra Munteniei. La acestă epocă se și urcă acelea pe care le datorimii lui Asthur. Schott (53), ali duoilea botanisti, care după Leveille, călătoresce prin acestă parte a țărei. Acesti botanistu, indică unele din plantele cele mai însemnate, pe cară le-a observati în tre- cerea sa, pe la Severini, Cernelii, Olteţii. Caracală, Slatina, Talpa, Ialomiţa, Tirgoviştea, Sabarii, Argeşii, Ocna-mare, ete. (0%). Câtiu despre munţii Munteniei, pe cât sciu, nau început a îi explorați, de câtă numai de pe la 1862. epocă cându pentru întâia ră, vedemii botanisti îndreptându-si pașii spre ei. Ulrich Hoffmann (55), fostii profesorii de botanică la scola de medicină din Bucuresti, răpitii, din nenoricire, prea curendu sciinței, este dintre cei d'ânteiu, care deschise calea în acestă direcţiune, prin excursiunile ce lăciă în diferite rinduri, în câți-va din nunţii acestei părți a țerei nostre. Astii- felu sunt : excursiunea din munţii Muscelului, pe la Câmpulungu, Rucări și Dimboviciora, făcută de la 11-21 Septembre 1862 (56); 9 excursiunea din munţii Buzăului, prin împrejurimile mănăstirii Ni- lonu, de-alungulu pirăului Părscovu și pînă la Bisca-mare (57), și ai Prahovei, prin Bucegi (58), lăcută de la 6 Augustă pină la 15 Sep- tembre 1863 ; în line, excursiunea din munţi! Vilcei (munţii Coziei, Bi- strița) și ai Gorjiului (Tismana, etc.). făcută în 1864 (59). Dările de semă despre resultatulu excursiumlori lui U. Hoffmann, de și forte scurte, şi reduse numai la nisce simple enumerațiuni ale speciilor găsite în diferitele regiuni din munţii percursi, pe lângă valorea lori intrinsecă, au meritulu, ce este justă a li-lu recunâsce, de a fi pri- mele date sciinţilice asupra vegetațiunii muntţiloră Munteniei. Nume- ruli totală alu plantelori culese de către U. Hoffmann în cursuli a- cestori! excursiuni se sue la vre-o 450 de specii. Fără de a mai vorbi despre indicaţiunile generale. relative la unele dintre plantele cele mai comune ale (&rei nâstre. ce se întâlnesei prin diverse scrieri asupra Homâniei, publicate în acesti din urmă ani (60), si de câte-va erborisaţiuni de unii interesii mai mediocru, ce sau mai lăcutu în unele părți ale homâniei (61). cam acestea erai! cunoscințele nâstre asupra Florei acestei țeri. cândă, în luna februariii 1876, comunicaiui Societăţii geografice române, sub tit- lulă Fragmente din Flora României (DBulet. Sociel. qeogr. vom. 1876, nn” 7-8, pag. 60-104), o scurtă enumerațiune, cuprindendu vre-o 100 specii de plante, recoltate de mine, în cursulu aniloră 1874- 1875, din diferite localităţi ale districteloră laşi, Bacăi, Berladă, Ilfovă, Vlașca, Argeş și Musceli (62). Din acestă repede excursiune lăcută în literatura Florei ţărei n6- stre, ați putută ved6, Domnilorii Colegi, că cu ldte sforțările per- severente și sudorile versate de câți-va neobosiți și ardenți explo- ratori, ale căroră nume vori r&mâne eterni gravate pe lrontispi- ciulă născendului nostru edificiu sciințifică, nu cunscemii, de câtă, relativă, pre putine din variatele şi elegantele plante cu cari ia plăcutu naturei să împodobâscă pămeântulă Românmei., şi că ne remână încă multe exploraţiuni de tăcut, mai înainte de a pute termina opera începută, cu atâta desinteresare, de către predece- sorii nostri (63). 10 LE În dorința de a contribui, în marginile modestelori mele mijloce, la. progresele botanicei în Romănia, sunt aprope 7 ani, de cându ocupati continui cu explorarea vegetaţiunii acestei țeri, avui o- casiunea de a o studia, poti dice, mai în tâte ameruntele sale; temerea, însă, de a nu trece limitele. bine-voitorei D-vâstre a- tențiună, me silesce a nu vE presenta de câtă numai uni scurti resumatii alu resultatelorii celorir mai generale, la cari mau condusi investigațiunile mele în acestă privinţă. Partea Romăniei, asupra căreia ami îndreptatii exploraţiunile mele, esie aceea, ce se găsesce circumscrisă, între 43%3 şi 48"15' de latitu- dine nordică și 20 10 și 2543 de longitudine orientală. Ac6- stă parte se întinde. după cum sciți. din valea Dunării de jostă şi pină pe costa orientală şi meridională a munţilorii Carpaţi, în- fățișându configurațiunea unui vastă amfiteatru cu inclinațiunea spre sudă, și rădicându-se treptatir de la (&rmulă Dunării, pînă la cele mai înalte verfuri ale munţilori menţionaţi. După cum vedeti, nu va li cestiune în ceea ce va urma, nici de Dobrogia, nică de Basarabia. Flora acestei pării a României, asti-telu cwcumscrisă, face parte din aceea a basinului interioră ali Dunării, şi pare că aru con- stitui în adeveri, limitea extremă a vegetaţiunii orientale și occei- dentale. Diverse particularități şi anomalii, ce olere acestă floră, facă ca cunoscinta ei să aibă unu interes cu totulu specială. Aşa, alăturea cu plantele ţărilori lemperate, se găsescir, după cum acâsta sa observată şi de către Guebhard, specii din nordulu Si- beriei și din Laponia, amestecate cu de ale Ungariei, Greciei și Asiei-mici. Este învederatu. că causele unoru astu-felu de parti- cularităță, nu trebue a fi căutate, de câti în condiţiunile clima- terice cu totulii escepționale ale ţărei nostre, de vreme ce se scie, că, vegetaţiunea, este în mare parte subordinată climei. De aceea mai înainte de a me& ocupa despre caracterele 'vegetațiunii, să'mi fie permisu a m& opri uni minută asupra acelora a climei. 1] România are climă continentală. Situaţia sa între Carpaţi și Bal- cani, lipsa de adăposti în contra vânturilorii despre nord-est şi sud-est, în line, constituțiunea muntsă a unei mari părți din ea, tote împrejurările acestea deosebite, facă ca iarna, lrigulu să fie forte rigurosu şi pămentulu să se acopere cu uni grosi strat de zăpa- dă , iarii vara căldura să devină câte o dată aprope tropicală, din causa, mai cu semă, a reslrângerii radelori sorelui în cele dou& ca- tene lormate de Carpaţi şi Balcani. Diferințele însă de latitudine, al- titudine şi exposiţiune, ce presintă diversele părti ale României, facu ca clima ei să varieze de la o regiune la alta. Ori câtă ară fi de importanti, de a determina condiţiunile climaterice ale fie-cărei re- giuni în parte, observaţiunile meteorologice ce posedămu pînă astădi, sunt încă prea restrinse spre a putea face o asemenea lucrare; fiindu că, cu tote stăruințele ce sai pusii de către acestă Academiă, încă din anulii 1875 (vedi „Ina. Soc. Acad. Rom.), spre a se întiința sta- țiuni meteorologice — atâtii de imperiosu reclamate de împrejurările cu totuli esceptionale în cari se află România — în diferitele re- giuni ale țerei, silințele ei, din diferite cause. ai remasii nerealisate încă, pină astădi. In lipsă, dar, de alte observaţiuni meteorologice, me voii mărgini la acelea ce sau făcută, de la 1871 pină la 1879, sub direcţiunea in- vețatului nostru colegi, d-lii profesorii P. Ș. Aurelianu, la scola de agricultură și silvicultură de la Ferestreu (64), și acelea făcute în 1879, de către d-nii Stefani Hepites la Brăila (65) şi Petru Poni la lași (66), observaţiunile acestea. liindă singurele ce posedămui mai complete pină astă-di, relativă la clima României, și cari poti fi considerate ca definindă mai cu deosebire clima regiunii câmpie- lori şi a colinelorii. In vesumarea acestorii observațiuni meteorologice. după esem- plulu D. Lecoq (67), nu amu avută în vedere de a determina pre- cisu, de câtu numai temperatura medie a lunelorii şi cantitatea de apă de plâe ce le corespunde, aceste dou elemente fiindu a- prâpe singurele, a căroru actiune influențeză mai directii asupra ve- getațiunii. Ferăstreulu este situatu în regiunea câmpenă, lîngă Bucuresci, cam între 440 2b și 230 46' de longitudine orientală, la o înălţime de 87 metri de-asupra nivelului mării. Din observaţiunile făcute în acestă localitate, în o periddă de 9 ani, resultă, că nvedia acestoru 9 ani, pentru temperatura fie cărei luni, este următorea : aniaeie ie 0 ci dt e 2142 348 Tigla fit e At a RO AIRRIEE + 22,87 Februanie:, pie ore — 1,50 Angst 347 147 2 00 00 ea + 22,27 Mali 6% de ee Sia ie + 401 Sepțerbie 45 mite) Ce + 17,73 i act ABONA IND Co d O mol au + 11,16 Octombre . ..-. ..... 1179 1.7 RR CAPITAN Meat 6 a E + 16,500 + Noembre 0 i a + 6,27 a = 0809 DR e AC DR 0, CUR + 211305 + Decembre pe i E — 0,36 Ceea ce ne dă, pentru temperatura medie a anului, 10978 C. Dacă descompunemi acestă medie în temperatura de vară şi temperatura de iarnă, avemu cifrele + 180,62 C. pentru vară şi + 2%94C. pentru iarnă. Dacă acumi căutămii, care este crescerea progresivă a unei luni pe cea precedentă. însemnândi cu semnului + augmentaţiunea şi cu semnul — diminuţiunea, obținemiui seria următâre : Pele le Age E dota AAN OD — 0,008 julie pe „2 est 30 aie ADR „17 Vebruaria 00 0 i e + 1,09 ANCUStIL, si ae ee E Aaaa — 0,60 1 Dl 90 AO ata 7 ae E A + 551 Septembre. ..... a 44 aj 0) le AO 0 Să Alea = 715 Gctoanbie 121. șir Azi — 5,94 Meriti 4 004 AER RI i a + 5,40 Noembre: i pa ta PEPI na — 5,p2 fi le A CORIRDMRTIE PN A DP Ic 0 + 4,60 lJecezu bre: ci pi 40 a — 6,63 Crescerea se manifestă mai cu semă din februarie în martie, din martie în aprilie, din aprilie în maii şi din maiii în iunie; temperatura remâne aprâpe staţionară în timpulu celorii doue luni iulie și auguslu ; după aceea ea descresce repede în septembre, octombre, noembre , decembre, și mai puținii repede în ianuarie. Crescerea progresivă are loci în timpu de șese luni consecutive, cu începere de la tebruarie; descrescerea întrebuinţeză acelaşă spațiu de timpu. În timpului acestori nouă ani, maxima extremă a fostii de+ 380,7 C. 13 tau | în diua de 24/i2 augusti 1877, iar minima extremă de — 24,7 C. în diua de 2513 februarie a anului 1875. | Apa ce cade din ceri este distribuită în milimetri în modului următori în cele dou&-spre-dece luni ale anului: bibuapie Aaa Aa 0071: SORaIIIIIIT 27 + Aaa AT e ARC NE 69.30 Februarie ......... OA | AERIENI aici a A au be a iu cata 560,78 pe 27 EISĂ a MAICA DAM Wait cu MA | Sophie 34 30,445 i ii [AMAN ADIO ZA RE ĂLA AP ala A AO COGIREDIO Der a SA chat a e dee 44,55 uite Dle AA) AOAR BR OTE Pe 92 e ME (0, | Noe reii i dot. 45,33 roi 0 ca e ata AN RR a a RD ODO ART | DORGREI DIE e aaa ae et ae 28,00 Cea ce dă media anului de 500"",29. Sau luându, ca pentru tem- peratură , pe cele șese luni din mijlocă pentru anutimpulii de vară, şi pe cele-l-alte şese pentru anutimpulii de iernă, avemi citrele 342"",93 pentru vară, şi 1b7"".36 pentru iarnă. Dacă, ca. pentru căldură, căutămii care este augmentaţiunea sau diminuţiunea columnei de apă cădută întro lună peste aceea a lunei precedente, însemnândi de: asemenea prin semnului 4+ aug- mentaţiunea şi prin semnulu — duninuţiunea, şi esprimândi can- titățile în milimetri. obținemii resultatuli următori : limiarie ua a 2000. | ME pi — 543 dehpruarie aa. a CDI Aa [9 ao MORII III ie i NORII Ta BAIE — 12,52 Meet ei pre IER d Aaaa pu :9.87 | Sepiembrie ......... — 26,32 1 ll O ROEA RET VA) mt N ANNA 34425.49: | Oeloire i i + 14,09 Mai 4 AR AIR). 212190,70.: |. Nogibpre. n, + 0,78 urile pe at +, 855 | Decembre . ... . îi. — 17,33 Descompunendi anulu în patru anutimpură de trei luni. şi lu- ându pentru irnă, decembre, ianuarie și lebruarie, pentru primă- vară, .maxtie. aprilie şi maiu. pentru vară, iunie, iulie şi augustii, pentru tâmnă. septembre, octombre şi novembre, avemii proporțiunile următore : [în e 00 A RODIE ONORI Alee |- Ve Ap uta 200,81 Prin Vata, a ho 15100.| POR N ut 04 Deta | Nume&rulă dilelorii de ploe observate în următorii 9 ani, după anotimpuri, sunt : 14 | 1871 | 1872| 1873 1974] 1875 18261877 | 4695899] lerna 3|64..16| A “îs a aa 00 Sa Da e MII Primă-vara | 26 | 17| 29| 27| 93 | 28 32 i 33 | 237 19 | 247 Vara 28 | 40| 24| 18| 25 | 38| 18 | 37 'Pomna 31 (011 -8 | al 27116..] Bâc 04 lic IDR | SRREOĂ Ceea ce ne dă, pentru media dileloră de plâe pentru fiie-care anutimpil : | aa ANRE e IRM APE. art RR 10,22 Vara. ag te a Ia ah ea DT PomA=VAPa e ri 260,33 Tormna pe A EP a Aaa 18.44 Sau unii totală de 82.88 dile de ploe, însemnândi la Pluvio- metru, pentru media anuală. Dividendi citra totală a căderii apei, adecă 500""29, prin a- cestă mediă a numărului dilelorii ploi6se. ajungemu la cifra 62.03, ce represintă stratulă de apă mediu. ce cade pe fie-care di de ploe. În cursulu acestori 9 ani a nins în 115 dile, prin urmare întruni anu 12, 77 dile. lară cantitatea de zăpadă cădută în acesti 9 ani a fostă în grosime de 43297. prin urmare întrună anu 481,05. Brăila este situată pe malului Dunării. intre 450 16 de latitudine nordică şi 25038 de longitudine orientală (de la Paris), la o în- nălțime de 21,60 metri de-asupra nivelului Mării negre, si prin ur- mare cam cu 66 metri mai josă de câti Fer&strău. Din observaţiu- nile lăcute in acestă localitate, în cursulă anului 1879 (st. n.), resultă că temperatura mediă a fie-cărei luni, este următorea : IA I)ErIQ 15 pda Cal ag at, — 4] lui. + 4 AARE epicii pane + 22,4 PEbrUArțe e ae = A ERUIN A i orei Ii au RON RR Î 2141 ÎNariie șî e pp + 34 Septembre 2» e e + 171 Aprilie 1 ov Mo a a za pă, (ctonabie: + 10 RR ae e + 10,1 A gaicae Ace, 2 ri dh aa i o + 160,4 Noembre. ......... Î- 22 (NDIR o e A PER E or = 21.8 Decerobre De a — 53 — Ceea ce dă pentru temperatura mediă a anului 109,3 C. Tempe- 15 ratura maxima a anului a fostii de + 3308 C. la 26 iunie: iară temperatura minimă a fostu de — 17%7 C. la 29 decembre. Apa cădută din ceriă (atât în stare de plâe câtă şi în stare de zăpadă), este distribuită în milimetri îa modului următori în cele douc-spre-rece lune ale anului : si i eri 1 AREA MON RANIONRĂ ae NIDDA 1709 Aa MII i: i. + apatic pui aa 40,9 | Ip ați E 1 ada e e ae PATID 53,4 ANRRTISIINI, ee Aa e aa (8,2 MERCiIE, e a 46,2 Sile bee: a ie 34 1; a) 1 2 NP IDR ARN SPIRE Da ED 47.3 Ogiombre. îi a a 47,5 Mafia i ca toata ca 21,1 ÎNREILIE a atra 49,5 ju ris 1 eră pie PARI aa Mora 90,7 [Dion tea pei a 10,4 Ceea ce dă media anului de 630”*30. Numeruliă dileloru de ploe ai fostii de 64, iară a celori de zăpa- dă au fostu de 16. Grosimea stratului de zăpadă a fostii de 1913»=. lașulu este situati în regiunea colinelori , între 470 10 de latitu- dine nordică şi 250 18 de longitudine orientală, la o înălțime de 318 metri de-asupra nivelului Mării-negre. Din observaţiunile făcute în acestă localitate, în cursului anului 1879 (st. n.), resultă, că tem- peratura medie a fie-carei luni, este următorea : Lo ao of lo be AA NORD — 3,47 | Doe ea a a ae > 21,31 Hebruane i, „pe 4.28 MU U a e + 20,50 Dea fie a E aaa e + 2,95 | Septembre ........ + 17,22 DUNE, d ae AVE aia + 115 | Ooimmbre....... + 10,71 i; MORO Dacia 20909 Cati 1156. | NO e e, + 1,37 [iri PONEI Ene Al And + 2151 | Decembre ........ — 143 Ceea. ce ne dă pentru temperatura. mediă a anului 9%68 C. Temperatura maximă a acestui ani a fosti de + 359,0 C. la 6 sep- tembre; iari temperatura minimă a. fostii de — 22%,4 C. la 16 şi 29 decembre. Apa cădută din ceriu (atâtii în stare de ploe câti și în;stare de ză- padă), este distribuită în milimetri, în modului următori în cele două- „spre-dece luni ale anului : | Eu în = Mă UPON IRRROOD a RA a 31,75 ilie, 4, i aaa a la 36,00 FEDIERII EA e dat da 25,2b 41.11 Îi DAI AERIAN ID 65,75 Magie a A poe a ară 19,75 i A] /eNEORROOR e: JUNIORI 115,00 16 IE ceai e Sa iat pa NEA 100,008], Ocloinbeg +. e a 51,75 August 000 00 47 A MIU 78,250)|. ! Noembre/ 1... cutie „20,75 Septembre: At TA 19,200 + Decegibre:; ș. : pp too aia 1,25 Ceea ce dă media anului de 563.75. Numerulu dileloră de ploe ai fosti de 80; iară a dilelori de ză- padă ai fostii de 17. IV. Intluinţele meteorologice, cari imprimă climei țărei nostre ca- ractere atât de escepţionale, nu sunt singura causă. care X faci Flora variată ; numerâse alte condițiuni biologice, precum : situa- iunea (&rei nostre, inegalitățile topografice și diversitatea locurilor, dilerințele de altitudine şi înălțimea munţiloru, constituțiunea fisică variată a solului, contribue și ele, în celu mai mare gradu, a face ca Flora Pomăniei, să tie pentru botanisti o mină nesfârșită de exploalatiă, avută în totă feliulă de plante rare și interesante, incependu de la acelea ce compună curi6sa vegetaţiune a regi- unilorii nivale şi alpine, şi pînă la speciile ce populeză vastele stepe ale husiei meridionale si ale Crimeei. V. În scopă de a v& presenta uni tabloi pe câtu se pote mai esaclu despre vegetațiunea României, întemeiându-mă pe conside- raţiuni trase mai cu s6mă din dilerințele de altitudine și climă, ami împărțitu, din acestă punctu de vedere, tâtă țera, în şese re- iuni botanice mai - multă sau mai puţini distinte, și despre ca- caracterele vegetațiunii cărora urmeză acum să vă facu o scurtă schițare. lără de a intra în amărunte asupra asociațiunilori ve- getale ale fie-căreia din variatele staţiuni ce 'se întâlnescu în a- ceșste regiuni, voiu căuta a mărgini espunerea mea numai în indica: iunea câtorii-va din spiciile cele mai caracteristice, și cari oferă mai multi interesu, cu deosebire din punctul de vedere alu geo- oraliei. botanice. 0 ARIA Aceste regiuni, mergându de la țărmului Dunării spre virfurile culminante ale Carpaţilori, adecă de la câţi-va metri de-asupra ni- velului mărei și pînă la înalțimea de mai bine de 2700 metri, sunt următorele : 19 Regiunea câmpiilori. — Clima eminaminte variabilă a acestei regiuni, posiţiunea ei mai meridională și împuţinarea păduriloră , facu ca vegetațiunea ei se oferă o mare analogie cu aceea a ste- pelori Rusiei meridionale. In adevără, pădurile nu numai că nu sunt numerose, dar în unele locuri lipsescii chiarit aprâpe cu totulă; iar în părțile unde se mai întâlnescă încă păduri, acestea se-allă compuse mai cu semă din stejări, esență ce domină mai l6tă vegetaţiunea lore- stieră din regiunea câmpiiloră. (uercus pedunculata, împreună cu Q. Cerris, sunt speciile cele mai răspândite, cu care se amestecă : gorunul, tulanulă, gărnița, mojdreanulă, teiulu, Carpinus Betulus, Prazinus excelsior, Acer campestre, A. platanoides, A. tataricum, Ul- mus campestris, Pyrus communis, ele.; prin pădurile mică, crînguri, huciuri şi tuferişuri, abundă mai cu s6mă : Cornus mas, 0. sangui- nea , Corylus Avellana , Crategus Oxyacantha. CO. monogyna, Samburus nigra, Viburnum Lantana, Rosa canina, R. pumila, Prunus spinosa. €tc.; iar prin luncile de pe malurile iiuriloru,, plopii și diverse specii de sălcii. La umbra acestori arbori şi prin poienile de prin pă- duri, nenumerate specii erbacee însoţescii vegetaţiunea nemorală. Fără de a mai menţiona o mulţime de specii, cară, ca Adoza Moschatellina, Ranunculus Picaria, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Seilla bifolia, (Galanthus nivalis, Convallaria majalis, Polygonatum. vul- gare. Corydalis solida, C. cuva, Viola odorata, şi nenumărate alte spe- că, ce se succedeză de cu primă-vară pină tomna, voii cita ca mai caracteristice acestei regiuni, pe : esperis runcinata,, Turrilis glabra, Peonin romanica, Polygala comosa, Linum hirsutum, Vicia la- Ihyroides. Orobus albus, Oenananthe «dacica „ Oe. silaițolia, Asperula taurina, A. galioides. Cephallaria transsilvanica, Echium rubrum , Digi- talis lanata, Scutellaria peregrina. S. hastefolia, Asparagus tenuifolius , Crocus aureus, Tamus communis, €etc.; iar pe marginea pădurilori 3 18 din Moldova inferidră : Dictamus Frazinella, Thesium elegans. Teucrium Laxmanni Phytewma canescens, etc. Din contra, fenațele și păsciunile din acestă regiune ocupă în- tinderi cu multi mai considerabile de câtă pădurile și se ailă populate cu nenumărate plante sociale, mai cu semă dintre gra- minee, legumindse şi composite, plante dintre cari cele mai multe se întâlnescă şi prin lenațele din cele-l-alte regiuni ; suni, înse, și unele, ca Anaatia macedonica , Centaurea orientalis, etc. cari sunt speciale acestei regiuni. | Dară dintre tâte păsciunile, ale. căroru vegetaţiune olere unu mai mare interesi botanistului, sunt, fără îndoială. acelea de prin vastele stepe ce se întâlnescu in acestă regiune, și printre cari aceea a Bărăganului este una dintre cele mai însemnate. Prin aceste locuri, se observă mai cu semă unele specii de plante, ce crescu în numeri atât de mare, în câti acoperi întinderi considerabile. Astă-telu sunt : Triticum cvistatum, Phlomis punges, Centaurea Orupina, Xeranthemum aunuum, Artemisia pontica, elc. Vegetațiunea agrestă și vecinală din acestă regiune, de și lorie avută în specii interesante, este mai puţini caracteristică. Esistă, totuşi, unii numără Gre-care de plante, cari, mai cu deosebire în Moldova, caracteriseză destulu de bine acestă regiune. Astu-feliu sunt : Ozytropis pilosa , Amygdalus nana, Amdrosace elongata, A. maxima, Tribulus tervestris, Holosteum umbellatum, Neslia paniculata , Caucalis daucoides, Ceratoccphalus orthoceras, Peucedanum Cervaria, etc., precum şi câte-va plante parasite, ca: Orobanche ramosa, 0. cri- nita, 0. coerulea, O. elatior, etc. Vegetaţiunea aquatică din regiunea acesta, numără de aseme- nea forte multe specii cei sunt cu totulu proprii. Dintre acestea, unele plutescu pe suprafaţa apelori curgetore sau stagnante, ca : Nymphea alba, Nuphav luate, Myriophuyllum spicatum, Ceratophallum demersum , Lâmnanthemum “ nuymphoides , Huydvocharis morsus rane, Su- gittaria sagittifolia, Lemna trisulca, Iris pseudacorus, Potamogeton lucens, Marsilea quadrifolia, etc.; altele crescu pre malurile apeloru sai pre lingă pirăe, ca : Cicuta virosa, Luythrum Salicaria, Euphorbia 19 palustris, Mentha aquatica, Phellandrium aquaticum, Ranunculus scele- ratus, Ri. nodiflorus, Veronica Beccabunga, V. Anagallis, Muosotis. pa- lustris, Oenothera biennis, Arundo Phragmites, Didens cernua, B. tri- partita, Gratiola officinalis, etc.; iar altele vinu prin fenețele umede, şi pe malurile nesipose și inundate ale riuriloră , ca : Gyeyrhiza echinata, Lujthrum virgatum, Potentilla supina, Galatea punctata , G. insculpta, Pulicaria vulgaris, Mentha, < Pulegium, etc. Dar una dintre staţiunile acestei regiuni, a căreia vegetaţiune este și mai importantă, este aceea a numerâselori mlăştine să- rate, ce se întâlnescă, mai cu semă în Moldova inferidră, prin ve- cinătăţile Prutului, Siretului și a Dunării. Prin aceste mlăstine, ultime urme ale: valurilorii mării, ce odinidră acoperiau mai tâtă acestă regiune, vegetațiunea este mai cu totulă maritimă. Dintre speciile litorale cele mai însemnate, cari compună asociaţiunile vege- tale din aceste locuri, voii cita mai cu semă pe : Arenaria salina, Ar- temisia salina, Plantago Cornuti. Atriplex triangularis, A. littoralis, A. mu- eronata, Salicornia herbacea , Sueda maritima, Salsola prostrata, S. Kali, S. lanata, 0. rubrum. Statice Limonium, etc. 2* Regiunea colinelorii. — Acestă regiune se întinde de-alungulu p6- lelorii munţilorii și este lormată de ună lanţiă de dealuri, ale căroră puncte culminante nu treci peste 400 metri de înălțime de-asupra nivelului mării; pe de o parte, ea constitue basa regiunii muntose, iar de alta, se confundă cu câmpiile. Ceea ce caracteriseză acestă re- giune, este mai cu semă cultura viţii și a arboriloru fructiferi. Staţiu- nile ce oferi, sunt încă destulă de variate și populate cu asociaţiuni vegetale nu mai puţină interesante. Pădurile începu a deveni cu “multă mai abundante, și sunt constituite cam toti din aceleaşi e- senţe .ca și cele din regiunea câmpiilori, cu deosebire numai, că începi a se amesteca și cu mesteacăni, şi că perii și merii selbatici devini din ce în ce mai comuni; iar prin lunci se arată : Alnus glauca, A. încana , Populus nigra, etc.; prin pădurici și tulerișuri prospereză : Rhamnus Frangula, Staphyllea pinnata , Evonymus curopeus, E. verru- cosus, Ligustrum vulgare, etc.; Loranthus europeus cresce parasiti pe stejării din acestă regiune, iar Viscum album, pe meri, sălcii, etc. 20 Dintre speciile erbacee ce caracteriseză acestă regiune voiu cita, pe : Genista tinctoria, Dorycnium herbaceum, Coronilia varia, Astragalus Onobruychis, Galium pedemontanum, G. articulatum, Linum flavum. Sal- via ethiopis, Marrubium peregrinum, Teucrium capitatum, Agrimonia, eu- patoria, Potentilla argentea „ P. recta, Digitalis grandiflora, Melittis Me- lissophuyllum , Dianthus prohfer, Eryngium p'anum , Trinia Kitaibelii, Gnaphalhum arenarium , Oynanchum acutum , Inula ensifolia , 1. germa-: mica, etc.; iar cu deosebire în Moldova : Ranancules îllyricus, A- nemone Pulsatilla , Adonis vernalis, _Allyssum calycinum, A. qemonense, Dracocephalum _Moldavica, Orambe tatarica, Cypripedium Calceolus, etc. 3” Regiunea montană. —— Acestă regiune se întinde de la 400 pînă la 1200 metri de înălțime. coprindându astu-felu o zonă lată de aprope 800 metri. acoperilă mai numai cu păduri de fagi (Fagus sylvatica) „ ceea ce și lace să i se dee numele de regiunea fagu- lui „ de şi la partea interidră acestu arbore se amestică și cu (Jupr- cus sessiliflora, 4). pecdunculata, Q. rohur. Cerasus avium, Ulmus cflusa , Ulmus campestris v. suberosa , Detula alba, Salix caprea, anini, tei, ju- gastri, etc. Acestă regiune este avulă în frumose şi interesante specii erba- cee, printre cari voii menţiona, pe : Dentaria enneaphullos . Lilinm Martagon , Astrantia major. Allium ursinum, Geranium phoum , Aspi- dum fix mas, Pteris aquilina , Convallaraa verticillata, Paris quadri- folia, Anemone Hepatica, A. transsilvanica, Helleborus purpurascens, Actea spicata , Lathyrus Hallevsteinii, Impatiens noli tangere, Salvia glutinosa , Sanicula europa , Curcea lutetiana , Epilobium angustifolium , _Atropa Pelladona, Cephalantera rubra, Gentiana cruciata, Telelia speciosa, etc. La acestă regiune pare a se raporta şi interesanta vegetațiune a calcarului de la Repedea. lormaţiune geologică ce se găsesce lingă lași; și toti de ea se ţine și vegetaţiunea maritimă, avută în spe- cii litorale, ca Salicornia herbacea, Aster Tripolium, Arenaria salina. etc., ce se întâlnesce prin împrejurimile tutori salineloru. În fine, o altă stațiune din acâstă regiune, a căreia vegetațiune. nu ofere unu mai puţini interesu, este aceea a malurilori riuriloru, cari se găsescii populate cu pădurică, compuse, prin unele locuri, mai numai din Fhppophat rhammoides, Muyricavria germanica , Tamarir gal- lica, TI. Pallas, etc. 4 Regiunea subalpină. — Se întinde de la limilea superioră a re- giunii fagului pînă la înălțimea de 1,500 metri și pe unele lo- curi chiar pînă la 1,500 metri. Totă zona acesta, lată de 300-600 metri, se află ocupată de trumose și seculare păduri de bradi, nu- miţi vulgară molidi, (Abies excelsa), cari , în partea intferidră a acestei re- giuni se amestecă cu A. pectinata, Pinus sylvestris, Tarus baceata, Juniperus communis, Sorbus Aucuparia , Acer Pseudo- Platanus , Sam- bucus vacemosa , Saliz silesiaca , etc. (68); iar la partea superiroră se termină cu Laviz europaea și LL. Ledebourii, esente resinose —cunoscule sub numele populari de zadii—nu tocmai comune, şi cari, rari se v&du formând mici pădurici, mai adesea se află reduși în stare de arboraşi eratici şi pirciți. . Flora subalpină este bogată în specii frumose și importante, din- tre: cari, unele crescii la umbra bradiloră, iar altele populeză pă- sciunile alpestre. Pe lingă mai multe specii de ferige, ca, Plechnum Spicant, Cystopteris sudetica, Scolopendrium. officinarum, Struthiopleris ger- mamica, Botrychium vuteefolium , - Polypodium vulgare, P. Dryopteris, As- pidium Lonchitis , A. filiz femina, Și câte-va Iycopodiacee, ca, Ly- copoclium complanatum, L. clavatum, L. Selago, etc. voii menţiona din- tre speciile cele mai însemnate, pe : Streptopus amplezifolius, Veratrum album, Clematis alpina, Ranunculus carpathicus, R. lanuginosus, Aconitum neomontanum, A. Napellus, Resa, alpina , Daphne Mezereum , Geum ri- vale , Spirea ulmifolia, Circa dlpina, Cherophyllum hirsutum , Ozalis Acetosella , Dianthus sevotinus , Suymphytum cordatum , Muyosotis sylvatica , Pyrola secunda, P. minor, P. uniflora, Campanula abietina, Phyteuma spi- cata, Valeriana montana „ V. tripteris, Leucanthemum rotundifolium , A- denostyles alpina , Corlusa Matthioli , Soldanella montana , Polygonum Di- storta , Arnica montana , Carduus Personata , Doronicum Pardalianches, Gnaphalium sylvaticum, Antennaria divica, etc.; iar către lmitea supe- rioră a acestei regiuni : Delphinium alpinum , Aquilegia alpina, Trol- lius europeus, Angelica Archanqelica , Carum carui, Dianthus petreus, Symphytum tuberosum. Bartsia alpina, Hieracium aurantiacum, HI. vil- 22 losum, Pedicularis coronensis, Parnassia palustris, Phyteuma orbiculare, etc. 5” Regiunea alpină. — Acestă regiune, ce se întinde de la limitea su- peridră a păduriloră de Abies excelsa, si pînă la 2200 metri de în- nălțime, este cea mai bogată și mai interesantă pentru botanisti, și cuprinde, împreună cu păsciunile înalte, pe cea mai mare parte din orațiosele plante erbacee ale munţiloră, precum și pe cei din uv- mă arborași şi arbuşti. Vegetaţiunea ei, offere două zone distincte : una inleridră, alta superioră. Regiunea alpină inferioră, se întinde de la limilea superidră a pădu- rilori de Abies excelsa și pină la limitea superidră a lui Pinus Mu- ghus, care ajunge pină la 2000": de înălțime, cuprindendu asti-felă „0 zonă lată de 500”. Acestă zonă este forte naturală și lesne de determinati. fiindă fârte bine caracterisată prin presenta lui Pinus Mughus, specie lorte curiosă de pinu tiritoră, ce se cunosce sub de numirea populară de jneapănt sau jepă. şi de care pământulă — mai cu s&mă pe unele locuri — se află aprope cu totulii acoperiti; a- cesta a şi lăcută să se numescă astă zonă, regiunea lui Pinus Mu- ghus (69). La partea superidră a acestei regiuni, jneapănulu este cu totulă degenerali şi redusă la stare de arbusti pircitu şi tiritorit, care nu ajunge nică pină la înălțimea de uni metru. Printre jepi, pământului este acoperiti cu unu grosi stratu de Cenomice rangiferina ; iar prin locurile sterile şi „lipsite de pinului protectori, nu se mai găsesci! de câti păsciuni uscate, lormate de Poa disticha şi P. ovina, șI smălţate pe ici şi colea de Campanula alpina, Seila bifollia, Anemone alpina, (ieum montanum, etc. Regiunea alpină superidră, ce se întinde de la limitea superioră a lui Pinus Mughus şi pină la 2200”: de înălțime-—adeverata staţiune a plan- telorii alpine — este caracterisată Iorte bine prin micului şi elegantulu arbusti, cunoscuti! sub. numele de rosa alpiloră, ale căruia magni- lice flori roşii — cu deosibire în munţii Bucegi — indică peste totu loculii presența sa: acesta este, Rhiododendron muyrtifolium, care îm- preună cu Juniperus nana, Vaceinium ulliginosum, Azalea procumbens, Empelrum nigrum, Și câte-va specii de sălcii tiritore, termină vege- lațiunea arborescentă. Li 23 Dintre speciile cele mai însemnate, ce compunii graţiosele asocia- țiuni vegetale ale regiuniloră alpine, voii cita mai cu deosebire, pe : Botrychium Lunavia, Phleum alpinum, Poa alpina, Navdus stricta, iryo- phor:um, alpinum, Crocus banaticus. Avralis alpina, A. cihiatu, Cordamâne vivulavis, Dentaria glandulosa, Alyssum montamum, A. Rochelii, Biscutella lcevigata, Iitchinsia alpina, Geum montanum , Dryas octopetala, Sazifraga Atgoon, S. androsacea, S. controversa, S. luteo-viridis, S. cuneifoha, Galhum pusillum, Linum alpinum, Heliosperma quadrifilum, Pinguicula vulgaris, P. alpina. Viola dechnata, V. biflora, Gentiana acaulis. Menladrium Za- adshii. Pediculavis verticillala, Helianthemum. alpestre, Melampyrum. Saxo- sum, Myosolis alpestris, Bruchenthalia spiculifolia. Vaccinium _Muyrtillus, V. vitis idea, Campanula alpina, C. carpathica. C. rotundfolia, Phyteuma nigra, Scabiosa lucida. S. longifoliu, - Leontopocium alpinum , Homogiyne alpina, Aster alpinus, Erigeron alpinum, Gnaphalium norvegicum, Achillea Uingulata, Scorzonera vosea, Huypocheris helvetica, Androsace lactea, Sol- danella alpina, Primula elatior, P. longiflora, etc. 6* Regiunea nivală.——De la 2200" de înălțime şi pănă la virfurile piscurilori celorit mai înalte, ce trecu peste 2700" de înălțime, pre- cum este virfulă Ceahlăului și chiari ală Bucegiloră, începe regiunea nivală, caracterisată prin speciile cele mai muntene, precum : Diau- thus alpinus, Androsace Chamejasme, (rentiana verna,. Viola alpina, Saxi- fraga muscoides. S. retusa, Cerastium alpinum . Cherleria sedoides, Ar- meria, alpina, Silene acaulis, Meum Mutellina, Danya petrea , Veronica alpina, Pediculuris versicolor, Erytrichium nanum, (Geumn montanum, Pri- mula mânina, Soldanella pusilla, etc. Partea superidră a acestei regiuni, este cu totulu tristă, sterilă şi lipsită de plante, de și munţii noștrii sunt lipsiţi de zăpedi persistente, cu totă înălțimea de 2700”: și mai bine, la care ajungi cele mai înalte piscuri ale lori, ba chiaru și din acelea ce cadă iarna, rare ori se mai găsescii pe la dosură, mici pălcuri, pănă prin luna lui lulie, cu tote afirmaţiunile contrarii ale unora autori. La acestă înălțime. în multe locuri pământuli lipsesce cu totulu, și totu ce nu este stânca în locii și abruptă se află a- coperitii de bolovani şi sfărămături îngrămădite unele peste altele. Pe aceste piscuri conice şi prăpăstidse, vegetațiunea nu se mai află 24 reprezentată, de câtu prin nenumărate specii de licheni, precum : 1amnolia vermicularis, Cetraria nivalis, Bryopogon ochroleucus, etc.; iar prin locurile pe unde se mai intelnesce câte o leacă de pămentiă, prea pu- ține specii iai au destulă vigore, spre a înfrunta rigorile iernilori pănă pe cele mai înalte piscuri. Ast-telă pe Omu, celu mai înaltă virfu alu Bucegilori, la altitudinea de 2650 metri, nami observati, pe lingă rigidul Nardus stricta, de câtă speciile următore : Primula minima, Cerastiuin alpinim. Silene acaulis, Oherleria sedioides. Sazifraga vetusa, 5. androsacea, Dryas octopetala, Papaver alpinum, Chr ysanthemaum alpinumn, Arwica Doronicum. Salix reticulata, Viola alpina , Grentiana verna, Pedicularis versicolor. Geum montanum. Campanulu alpina, Poten- tilla aureu, Plantago alpina. Draba aizoides. VI. Palidulii tablou, ce am avută onorea a ve înlățişa despre vege- tațiunea Homăniei, de nu va li avuli nici uni interesi altulă, pentru Domniile-vostre, Domnilorii colegi, va ave, îmi place să credu, celă puținii pe acela. de a ve li pusu în posițiune să puteți vede, că si explorarea din punctuli de vedere botanicii a [Erei nostre, este o cestiune sciințifică destuli de interesantă pentru ca să merite a atrage deosebita şi seriosa atențiune a acestei învăţate Academii. Cu atâtu nai multă, cu câtă ar li de doriti a nu se pierde din vedere. că ori câtii de mare ari li abnegațiunea si desinteresarea câtori-va en- tusiasinață şi devotali apostoli ai sciinlei, nu toti-dea-una, aceste no- bile simţiminte, ai destulă putere, spre a pute învinge numerâsele şi neinlăturabilele diticultăţi, cană resultă din neputinţă de a pute face față luturori sacriliciiloră materiale, ce reclamă exploratiunile sciintitice ale unei (&ră. ANEXE JUSTIFICATIVE E) | NOTE (1) Da. A. FErv (vedi /ncercările fueute pentru desvoltarea sciințeloră, naturale în România, în Anal. Soc. Acad. rom. seria |. tom. V, sect. II, 1873, pag. 11-33 şi 47-80), este primulit autorii, căruia datorimit cele dintâi indicaţiuni biblio- grafice asupra Florei Pomăniei. In erudita lucrare a acestui înveţatii se găsescil mentionaţi întrunit modii sumariii, pe lingă unii din cei ce ai scrisit câte ceva din punctit de vedere cu lotulii generalii despre vegetaţiunea acestei ţeri, B. Hac- quet (după darea de semă a lui K. Hoelz]), ]. Edel, ]. Szabo, „|. Czihak, U. Hoft- maun și D. Cavecescu, acesti din uumă pentru excursiunea botanică făcută prin împrejurimlie m-slirei Sinaia. (2) BavriAzaR HacquET, magistru în filosofiie şi doctorii în medicină (născuti în Metz la 1739, montii în Viena la 10 lanuariu 1815), fu mai întâiii chirurgi militarii în avmata franceză, după aceea profesorii de anatomie şi chirurgie la liceulă din Leibach, iară de la 1798 profesorii la Lemberg. Scrierile sale suni, forte numerose şi se releră mai cu semă la medicină și mineralogie. (3) B. Hacqugr. Neueste ph/sihaliseh-politisch Reisen durch die dacischen und sarmatischen oder nivdlichen Karpathen. Niunberg, 1790-96, 4 Theil.——Am vE&- dutii acesti opii—devenitii astădi cu totulă vari—în Biblioteca Museului de la grădina botanică din Viena. D-lii Kan Hoguzu a făcută o forte esactă dare de semă despre l6tă partea botanică din acestă scriere (vedi Verband. d. z00l.- bot. (Glesell. în Wien, vol. XI, 1861, p. 433-446). (4) Plantele observate de B. IHacaver, la Botoşani : Conium maculatum L. (|. e. 13119). Linaria venistitolia MIll. (/. e. IL, 40), Phlomis tuberosa IL. (e. 1, 40); la Iasi, în pădurile despre Prutii : Dracocephalum Moldavica L. (1. 6. II, 76); la Băcăii: Verbascum Thapsus [. (1 e. 1, 52: K. Hoelz [I. c. 445] crede că Hacquet a luati pe V. thapsiforme Sehrad., drepti V. Thapsus e) la. Ajiudii şi Focşani : Iippopha& rhamnoides LL. (Î. e. II, 80); la Salinele de la Ocna : Suzeda maritima Dumort. (Salsola sativa, salsa, 7. c. Il, 46), Asparagus ot- 4 26 ficinalis L. (7. e. 11, 52), Spergularia marina Bess. (Arenanu rubra f. marina [., 7. e. 11, 145), Aster Tripolium LL. (7. e. 4, 149). Plantago maritima L. (7. c. IL, 149). (5) Auâ. PYRAMO DE CANDOLLE FT Fir. Prodromus systematis naturalis veri ve- getabilis. Tom. I-XVIL. Parisiis, 1524-1873. (6) Plantele menţionate de DD. ve Caxnorre în Prodrowus, sunt : Fuclidium svriacum Br. (|. e. 1, 184), Erysimum cuspidatum (7. e. 1. 197), Astragalus Ono- brvehis LL. var. moldavicus (7. ce. II. 286), etc. (7) K. Kapazacn. Tozoypozia ris Bhayias. bucuresci, 1830. (8) C. VeRnav. Rudimentuin Physiographie Moldavie. Bud, 1836. (9) Jumus Eper. Bemerhkungen iiber die Vegetation der Moldau nach cigenen im Jahre 1935 gemachten Beobachtungen entirorfen.— Acestă. scriere, este darea de semă ce face J]. Edel (fostii grădinari ali Principelui M. Sturdza) , despre că- lătoria sciinţifică executată de eli prin Moldova la 1535, în urma însăreinăriă ce i se deie de către societatea de medici şi naturaliştă din lași. De și lucrarea lui Edel nu sai publicată de câtii numai la 1853. cândi lu presentată de |). Eudoxiii Hurmuzachi societăţii zoologice-botanice din Viena (vedi Verhand. d. z00l.-bot. Vereins, vol. II. 1853. p. 27), totuși principalele observaţiuni bola- nice, ce ea cuprinde. nu lură cu totulă necunoscute înaintea acestei dale, de vreme ce totă coleciiunea plantelorii adunule de Edel în cursulii excursiuniă sale, fu depusă în Museulă nalurală din lasi. chiarii de la anul 1835. (10) După ]. Eper. (/. e. 25-25). plantele alpine nu înpodobescii de câtii costele Cehlăului pe când lipseseă în regiunile cele mai înalte. Pe virfulii celii mai înaltă Pinus Maghus nu mai cresce. iar Rhododendrulii nu se găsesce de loci. Iin- tre primulacee nu se găsesce de câtit Cortusu Matthioli, care acopere câmpii în- tregi. Dintre saxifragee există forte putine specii. Printre asperifoliee se observă mai cu semă Myosotis alpestris şi ÎL. nana; printre carvophyllee Danrfaya petreea este forle comună. Dinh'e gentianacee nu se găsesce de călit Gestiana verna Și G. Amavella, întâia pe virluli cel mai înaltă. a doua la piciorele muntelui. — Pe câmpiile înalte ale muntelui, acoperite de muschi mată, cu formațiuni de tur- fă. se găsescit pe întinderi «onsiderabile : Lichen islandicus, L. corallinus, Vad- cinium vitis idea, etc. — Lavric curoprea nu se găsesce de câtii numai în regiu- nea. superioră ică si colea prinire Pinus Mughus si numai piticii, pe când lipsesce cu totulii în regiunea mijlocie a muntelui. Se găsesce și Pinus Piso, dar este forte varii. Mai josă. prin fundul văiloră. pe unde sait topitit de curendu zăpada, să găsesce Soldlanella alpina. etc. Regiunea mijlocie a muntelui, acope- vită cu bradi negri, este relalivii săracă în plante, cu atâtii mai bogată este re-, giunea sa inferioră. Pădurile începi u [i compuse din fagi, mestâcăni și plopi tremurători, iarii la piciorele muntelui începe a apărea teiulii comunil. (11) Speciile de plante alpine, indicate de |. Eper (7. e. 35), pe Cehlăii, sunt: Ab- 37 sinthium spicalum, Acta spicata, Alchemilla montana, Allium ursinum, Alyssum alpestre. Androsace villosa, Anthyllis montana, Arabis alpina, Arnica montana Arenaria saxatilis, Aquilegia alpina, Aster alpinus, Astrantia major, Belula nana, Banitya petrea, Biscutella saxatilis, Cacalia albitrons, Campanula alpina, Carlina acaulis, Cerastium alpinum, villosum, Centaurea alpina, Cineraria auranliaca. Circa alpina , Chrysanthemum montanum , Cortusa Matthioli, Clematis alpina, Daphne Mezereum, Dentaria bulbifera, glandulosa, Dianthus cesius, Doronicum au- striacum, Doryenium herbaceum, Dryas octopetala.. FErysimum odoratum, Galiun pusilhum, Gentiana vera , («naphalium Leontopodium, alpinum, Geranium ma- erorrhizum, Helianthemum serpvllifolium, Hieracium alpinum, aurantiacum, vil- lost, „Juniperus communis, Lilium Martagon, Linum alpinum , Lotus alpinus, Melampyvrum saxosum, Mespilus Amelunchier , Meum Mutellina . Myosotis alpe- stris. nana. Oxalis Acetosella, Onobrvchi= montana, Psderota corulea, Paris, quadrifolia, Pedicularis asplenifolia, comosa, toliosa, incarnata, rostrata, Pinguicula flavezcens, Phyteuma nigrum, Pinus Mughus, Prumnilio, Larix, Polygala ainara, Polygonum alpinum, Potentilla aurea, Pulmonaria mollis. Pyrola uniflora, hibes pelraum. Rhodiola rosea, Ranunculus montanus . Rosa alpina, Rubus saxatilis, Salix herbacea. Saxifraga crustata, cesia, granulata, etc., Scabiosa longitolia, Scor- zonera rosea, Scrophularia laciniata, Silene alpestris. Soldanella alpina. Sonchus alpinus. Symphytum corditolium, 'Thesium alpinum. 'Phalicirum alpinum, Thymus montanus, 'Tussilago alpina, nivea, palustris, Vacecinium uliginosum, Vitis idea, Myriillus, Valeriana montana, saxatilis, Viola alpina, biflora, Vera album. (12) Speciile de plante indicate de J. Ever, ([. e. 36) în regiunile inferidre ale Cehlăului, sunt: Aconitum cermuum, Napellus, neomontanum, Aciga racemosă, Alchemilla vulgaris, Anthyllis Vulneraria, Arachnites Monorchis, Betula pendula. Buphthalmum. cordifollium Bupleurum falcatum , Campanula pulla. barbata. li- nitolia, glomerata, Chrophyllum bulbosum, hirsutum, Centawvrea plhuvgia. Cir- sium heterophyllum, rivulare, Conium maculatum, Convallaria verticillata, Coro- nilla varia, Dianthus collinus, Digitalis ferruginea. lutea, Dovoniciun Pardalianches. austriacum, Epilobium angustifolium. parvillorum, roseum , Epipactis latitolia . pallens, ensifolia, Euphrasia officinalis, (entiana Amarella , Geraniufn phzeum. Greu intermedium, rivale, Hieracium alpestre, chondrilloides , molle. Pilosella. Hypocharis maculata, radicata. Hypericum alpinum, Impaliens Noli tangere, Lappa tomentosa, Laserpilium Sileritolium. Iysimachia Nammularia, Lonicera Pericly- meniun, Lyehnis flos cuculi, Visearia. Maianthemum bifoliumn, Malaxis L.oeselii. Me- littis Melissophyllum, Mercuvialis perennis, Neottia spiralis, Ononis hircina, Orchis bifolia, globosa, latifolia, maculata, militavis, Morio. odoratissima, sămbucina, va- riegata, Orobanche carvonhvllacea. elatior. lutea, Parnassia palushiis, Polygonum Bistorta, Primula elatior. acaulis, Prunella grandiflora. Rhamnus catharticus, Rhi- nanthus glaber. Ribes reclinatuun, Hubus cesius., idzens, corylifolius, Sanicula 25 europa, Sambucus racemosa. Sedum Telephium. Sisymbrium Nasturtium, Stachys alpina, recta, etc., Thesivumn linophyllum. Tamarix germanică, Thalictrum aquilegifolium, flavuin. majus, Trollius europeus, Ulmus suberosa, Valeriana dioica, tripteris, Verbascum nigrum. 'Thapsus, thapsoides, Veronica urticeefolia. (13) Speciele indicate de „|. Ene (7. e. 37) în cei-l-altă munti ai Moldovei, sunt: Achillea magna, Aconitum Lycoctonum, Adoxa Moschatellina , Angelica Archangelica. Apargia alpina, Arabis belliditolia, Atropa Belladona, Campanula la- tifolia, Medium, persicitolia, etc. Carlina vulgaris, Carum Carvi, Chrysosplenium alternifolium, oppositifolium, Circzeu lutetiana, Cnicus palustris, Colchicum au- tumnale. Crocus vernus, Cucubalus bacciler, (Cynoglossum Omphalodes. Dian- thus diminutus, superbus. Digitalis ambigua, Epilobium tetragonum. Frica vul- garis, Erigeron alpinum, Fragaria vesca. colina, Gentiana acaulis , asclepiadea, cruciata. lutea. Gladiolus communis. Unaphalium dioicum, Helianthemum vul- gare, Herniaria glabra, Heracleum favescens, Hieracium murorum, etc., Ily- drocotyle vulgaris, Inula Helenium, Isatis tincloria. Leucojun vernum, Ligusti- cum Levisticum, Linum catharticum. Loranthus europeus . Lotus corniculatus, Lunaria rediviva, Lychnis. sylvestris, Lycopus europaeus, Lysimachia vulgaris, thyrsiflora, Melampyrum cristalum. barbalum. nemorosum, pratense, Melilotus officinalis, dentata. Menziesia Bruckenthalii. Myrrhis odorata, Nepeta nuda, (Eno- thera biennis. Orobus vernus, varius, niger. Physulis Alkekengi, Polygonum im- phibium, Convolvulus, Hydropiper, Fagopyrium. Persicariă, vivipărum, Potentilla intermedia, Pvrola secunda. Ranunculus aconitifolius. lanuginosus, Rhinanihus hirsutus, Rosa rubiginosa, Rumex Acetosella, ulpinus, sanguineus, Salvia gluti- nosa, Sangnisorba officinalis, Suponaria ollicinalis, Scabiosa polymorpha, Scro- phularia aquatica, nodosa, Sedum acre, Senecio nemorensis, rupestris, Silene Armeria, Sium Falcaria. latitolium . Solanum Dulcamara, Spiraa Aruncus, cha- medrifolia, filipendula. uhmifolia. 'Tormenţilla erecta. reptans, Trilolium alpesire, montanum, ochroleucum. pannoniciun, "Tussilago Farfara, Pelasites, Vaceinium Oxycoccus. Veronica dentala, longifolia. officinalis, Viola hirta, Viscago glutinosa, Otites. (14) Speciile de plante găsite prin aceste locuri (Edo, [. e. 87-38), Sunt : Tamarix gallica, Hippopha& rhamnoides, Ulveyrehyza glabra, letida. (15) Speciile de plante ce crescii prin locurile sărate din vecinătatea Pru- tului şi a Dunării (del, 1. c. 38). sunt: Arlemisia salina, Aster punctatus, Tripolium , Atriplex littoralis, mucronata, Chenopodium maritimum , rubrum , Erysimum repandum, Mesembrianthemum spec, Salsola prostrata, Kali, lanata, Statice Limonium, Salicornia herbacea. Ş (16) Speciile de plante ce crescă pe |&rmuwile Siretului (Ed, î. c. 38), sunt: Asparagus amarus, caspicus, Glyeyrehyza echinata , Uratiola officinalis, Lă- thospermum purpareo-cceruleum, "amarix gallica, ete. 29 (17) Acestea sunt (del, 7. c. 31): Paonia officinalis. Dictamus albus, Rhus Cotinus, Amyvgdalus nana. | (19) Speciile de plante ce crescii prin stepele din acâstă parte (Iri, I. c. 39), sunt: Adonis aestivalis, Ajuga chamsepitys, Androsace elongala, Are- naria fasciculata. Arlemisia vulgaris. pontica. Medicago falcata, media. mini- ma, Polycnemun arvense. . (19) Speciile de plante acualice ce crescii prin mlastinele din vecinătatea la- cului Bratişii (del, |. e. 38). sunt: Alisma Plantago. Armoracia vulgaris, Bi- dens lripartila. Butomus umbelatus, Caltha palustris, Gicuta virosa, Epilo- bium. grandiflonum, Euphorbia palustris, Iris Pseudacorus, Lyihrum Salicaria, Mentha aquatica. Nymphaea alba. lutea, Phellandrium aquaticum. Ranunculus Lingua , peucedanilolius, sceleratus, Sagittaria sagiltifolia, Stratioles aloides, Triglochin palustre, Veronica Beceabunga, Anagallis, scutellata. (20) Da. Ș. RerssEk. Ueber die Wanderuiugen des Xanthium spinosum. — D. 5. Reissek raporiâză în acâslă lucrare (Verhand. d. zool.-bot. (resell. Wien, 1560, pag. 106). că după A. Schott (Ausi. 1847, p. 475), Xantium spinosum n ari (i apărulii nică în Valachia (unde se cunosce sub numele de Spini muscă- leseit), de câlii în timpulă campaniei din 1828. introdusă fiindă de trupele căzăcesci, a căcorii cai, după însuși povestirea Românilorii, aveaii comele și codile lori încărcate de spinosele fructe ale acestei plante. (21) Speciile de plante indicate de |. Ever ([. e. 89-41) pe teritoriulii moldo-da- cică : Achillea Millefolium. Ptarmica, Adonis sestivali=. Nlammea. vernalis, Agrimo- nia Eupatoria, Agrostemma Githago, Ajuga pyramidalis, reptans, Alsine media, Allium sativum. vineale, Alyssun incanum, Amaranthus Blitum, viridis, cruentus, Anchusa ochroleuca. officinalis, Barvelieri, Anethum graveolens, Anagallis arven- sis, Anthemis nobilis, arvensis, tincloria. Anemone nemorosa, ranunculoides, syl- vestris. Advselon minimum. Amygdalus nana, Artemisia campestris, vulgaris, A- pargia hispida. hastilis, autumnalis, Arum maculalum, Asarum europaeum, Asele- pias Vincetoxicum, Aster Amellus, canus, Astragalus Gicer, galegiformis , glyey- phyllos. priecox, Asparagus officinalis, Anthericum ramosum, Atriplex rosea, laci- niala, nitens. hortensis, Ballota nigra, Betonica officinalis, Plilnm virzatum. lryo- nia alba, dioica, Bunias paniculata, Companula patula , rapunculus, Speculum, 'Trachelium, Camelina saliva. Caonabis saliva, Cardamine amara, pratense, im- patiens. Cerinthe aspera. Cerastium sylvaticum , vulgatum , arvense, Centanrea solstitialis. etc... Chavophylhum svlvestre, Carduus acanthoides, crispus . Cartha- mus lanatus, Chenopodiun album, Bonus Henricus, glaucum, hybridum, olidurm, scoparia, urbicum. viride. Chrysanthemum Leucanthemum, Cichorium Intybus, Clematis erecta, flammula, integrifolia. Vitalba, Clinopodium vulgare, Convallaria latitolia. Polygonathum, majalis, Convolvulus arvensis, sepium, (Conyza sqnarrosă, Covvdalis cava. solida, lormasa. Crambe tatarica, Cuscuta europaea, Fpithymum, 50 (Uynoglossum ofticinule, Cytisus nigricans, supinus, Chamzemehun letidum, Datura Stramonium, Daucus Carota, Delphinium consolida, Ajacis, Dictamus albus. Dip- sacus sylvetris, Draba verna, Dracocephalum Moldavica, Echinops spherocephalus; Echium vubrum, vulgare, Fpilobium grandillorum. Erigeron acre, Erodium cicu- tari, Evvum hivsulum. Eryngium ciumpastre, planum, Erysimum Parbarea, cheia thoides, Cheiranthus, hieracitolium, Eupatorium cannabinum, Euphorbia amyedaloi- des, Uyparissias, Esula, epithymoides, faleata, Helioscopia, Lathyris, Peplus. se- gelalis, kuphrasia lulea, Fedia dentata, olitoria, Ficaria ranunculoides, Fritillavia Meleagris, Fumaria olicinalis, Galanthus nivalis, Galeopsis Pebahil, "versicolor, Galeobdolon luteum, (alium Aparine, Mollugo, palustre, rubioides, sylvaticuu, uliginosum . Vaillantia, verum, (ialega officinalis, Genista linetoria , Geranium columbinum, dissectum, molle, palustre, pratense, pusillum, Roberlianum. rotun- dilolium, sanguineum, sylvaticum, Gnaphalium arenarium, vemnanicunm , Glau- cium phoenicenum, Ulechoma hedevacea , hirsuta , Geum urbanum. tevpsophila avenaria, edera Helix, Heliaulhemum Fumana, Hepatica nobilis, Hesperis lri= stis, inodora, PHieracium auricula, dubiu. etc... Hibiscus Trionum. Heracleum Sphondylium, Holosteum umbellatum, Humulus Lupulus. Ivoseiamus albus, ni- ger. Scopolia, Hyvacinthus comosus, racemosus, Hypericum pertoralum. Imula en= silolia, dysenterica, germanica, salicina, Iris germanica, graminea, pumila. Iso- pyrum Ihalicivoides, Lactuca quereina, saligna. svivestris. virosa, Lamiun mMacu- lati. album, amplexicaule, purpureum , Lappa major, Lavatera thuringiaca Olbia, Lapsana letida . communis, Lathyrus heterophvllus, latitolius. pratensis, Sulivus, sylvestris, luberosus, Leontodon Taraxacurmn, Leonorus Cardiaca. Marru- Piastrum, lepidium ruderale, pertoliatum . Linum lavum, perenne. usitatissi- mu, Linaria minor, venistelolia, vulgaris, Lotus corniculatus. Lamaria. annuă, Jycopsis arvensis, Lythospermum ofHicimale. arvense, Lyihrum vivoatum. Malvă rolundiloha . sylvestris, Marrubium vuloare. Matricaria Chamomilla. Medicago lupulina , Melampyrum avvense, Melilotus ccerulea. Menthu sylvestris, arvensis, Myosotis arvensis, scorpioides, Lappula., Narcissus poslicus. Nepela Cataria, Nigella arvensis, saliva, Ononis spinosa. Onopordon Acanthivun. Ornithogaluni nutans, umbellatum , Origanum vulgare. Orobanche ramosa. Orobus luteus, te- nuitolius,, Peonia officinalis, Papaver Rhoeas, Pastinaca sylvestris, Peucedanune officinale, Phlomis tuberosa. Pisum sativum, Picris hieracioides. Plantago major, media, lanceolata. pusilla, Polvgonum aviculare. dumetorum, Polygala vulgaris, major, Parluluca oleracea. Potentilla anserina, argenlea , opaca, recla, reptans, - verna, Prunella vulgaris, Pulmonaria officinalis, Pulsatilla verna, vulgaris. Py- rethrum Pavthenium, Ranunculus acris, auricomus, arvensis . bulbosus. lalca- tus, vepens, replans, Haphanus Raphanistrum, sativum. Reseda Luteola. lutea. 0- dorala, boxa arvensis, canina, pumila, Rumex acutus, aquaticus, Acelosa, oblu- sitolius, crispus, Salvia austriaca, Horminum, nutans, pratensis, Sclarea, verti- »l cillata . Seabiosa Succisa, arvensis, columbaria. leucantha, Sambucus Ebuiuz, Saponaria Vaccaria, Scandix Cerefolium. Scorzonera austriaca. hunilis, Scutel- laria galericulata. Scilla bitolia. Selinum Oveoselinum . Simpervivum leclorum, Senecio vulgaris. „Jacobwa. etc.. Serratula linctoria.. Sideritis montana. Sinapis arvensis, Sisvmbriuum Columna, Alliaria. ollicinale, strictissimum. Solanum vul- gatum, villosum. Sonchus arvensis, oleraceus. Stachys svlvatica. germanica, pa- lustris, Symphylum officinale, tuberosium. Stellaria Holostea. graminea . Tumus communis, 'Tanacetum vulgare, Teucrium Boys, Chamzedrys. Thlaspi arvense, alliaceum, campestre. montanum. Bursa pastoris. Thymus Serpyllum. lanugino- sus, Tragopogon pratensis, undulatus. "Tribulus terrestris. Triloliun hybridum, re- pens. pratense. arvense. resupinatum, [ragiterum. campestre. procumbens. Turri- lis glabra. Uvlica urens. dioica, Vaillania glabra. Valeriana oflicinalis. Verba- scum phoeniceum. Verbena ollicinali=. Veronica Tenerium. prostrata. Chamadrys, prăecox, arvensis. hederefolia. verna, Vinca minor. herbacea. Vicia Uracca, du- metorum.. Viscum album. Viola odorala. canina. bicolor, tricolor. Vitis Labru- sca, vinilera. (22) Acestea sunt, ([idel. 1. c, 41): Adonis zestivalis. flammea. vernalis. Amaran- (hus viridis. Amygdalus nana, Arlemisia pontica. vulgaris. Campanula persicilo- lia. Medium. (lematis erecta. Corydalis lorimosa. Cytisus supinus. Diclamus al- bus. Digilalis ambigua, lutea. ferruginea. Echium rubrum. Genisa linctoria. (ulau- cium phenicenm . Gladiolus communis. Hyacinthus racemosus, ris pumila, gra- minea. Linum flavum. Lavatera thuringiaca. Olbia. Melampyrum arvense, nemo- rosum. cristatum, Narcissus poăticus. Rosa punila. Sambucus Ebulus, Saponaria officinalis. Spiraea Ulmaria. Aruncus. filipendula. Statice Limoninun. Salvia pra- tensis. Verbascum pheniceum. Vinea minor, herbacea. (23) Speciile de arbori şi arbuşti indicate în Moldova de J. Eper ([. e. 41- 42), sunt : Alnux glutinosa. incana, Amygdalus communis. nana, Persica, Betula alba. pendula. Cornus mascula. sangninea. Crataegus Oxvacantha. mo- nogyna. Carpinus Betulus. Corylus Avellana. Cydonia vulgaris, Clematis Vi- talba. Flanumula. Cylisus nigricans. supinus. Exvonvmus verrucosus, latifolius, Fraxinus excelsior. Ornus. Fagus svlvalica. Hedera Helix, „Juniperus communis, Juglans regia. Ligustrum vulgare. Lonicera alpigena. Perielymenum. Mespilns germanică . Morus alba, nigra. Populus alba. nigra. tremula. Philadelphus ro- vonarius. Prunus Armeniaca, spinosa, insilitia, domestica, Padus. avium, (ue- . rasus, Pyrus domestica, Malus. Amelanchier. Pinus sylvestris, Mughus, Purui- lio, Larix, Cembra. Picea. Abies, Quercus Robur, pedunculata, Cerris, Rham- nus catharticus. saxatilis. Frangula. Rhus Cotmus. Ribes reclinatum , pelrantun, Grossularia, Uva-crispa, hosa arvensis, alpina. canina. punmnila, rubiginosa, lutea, collina, Rubus căsius, corylifolius. idieus. nemorosus, fruticosus, Robinia Pseud- acacia, Salix vitellina, pentandra. fvazilis, decipiens. Helix. cinerea, caprea, » 32 vuninalis, alba, etc. Sambucus nigra, racemosa, Sorbus aucuparia, Staphylea pinnata, Spirăea Chamuedritolia, Syringa “vulgaris, Tilia parvifolia, grandifolia , tomentosa , 'Laxus baceata, Tamarix gallica. gemmanica. Vitis Labrusca. vini- tera, Viburnum Lantana, Opulus. (24) F'loru. oder allg. bot. Zeit., XIX, 1836, Il (Beiblărtter zur allg. bot. Zeit. p. 58-74). (24) Force moldavicre spreies ac genera hicusepue excursionihus explorata ac secundum Linnei systema ordinata Mus. Maj. 1536. Monculvia. — Uorispermuun hyssopifolium: Blit virsatunm. Diandlria. — Veronica longilolia, media. neglecta, foliosa, spucata. ovchidea.. hybrida, officinalis. serpyllitolia, Beccabunga, Beccabunga var. Baumg.. Anagal- lis, spumia, sculellata. 'Peucrium, latifolia, prostata, pilosa. montana. Chama- drys, Jacquinii, uvliceetolia, precox, agrestis, arvensis, hederulolia : Ligustrum vulgare; Paderota cerulea: Uiraliola officinalis: Pinguicula alpina” Lycopus eu- ropius, exallatus: Salvia Horminum, nivea var. Baumg.. austriaca, verlicillata, glulinosa, Sclarea, nulans, betoniceefolia, alba. vugosa: Circea alpina, lutetia- na: Salix fvagilis, Myrsinites, arbuscula, reticulata, limosa, Jacquinii. Triandria. — Valeriana ollicinalis, exallata, heteropylla, elongata : Fedia oli- loria; Uladiolus communis; Iris pumila, germanică, Pseudacorus. graminea. squa- lens: Slernbergia colchicillora. Tetrandlria. — Dipsacus sylvestris, pilosus: Scabiosa leucanlha . corniculata, Succisa, diversifolia, awvensis, rosea var. Baumg., svlvatica. polvmorpha . al- pima, pumila: Sherardia arvensis: Asperula odorata , linctoria:; Galium Vail- lantii, rubioides, palusire. montanum, uliginosum, austriacum, pusillum. saxa- tile, verum, Bocconi. Aparine: Vaillantia glabra, pedemontana: Plantago ma- JOr, major var. maxima. aberm:emontani, lanceolata, media: Cornus mascula, sanguinea ; Alchemilla vulgaris, alpina; Fleagnus angustifolia : Urtica urens, dioica: Cuscuta europea, Epilhymum: Betula alba: Alnus glulinosa, incana ; Potamogelon crispus, lucens, grammeus: Hippopha& rhamnoides: Viscum al- bum. Pentundria. — Myosolis nana, arvensis. palustris, sparsillora, svhalica, Lap= pula, Lappula var. Baumg.; Lithospermum olficinale, arvense, purpureo-ceruleum; Anchusa officinalis, ochroleuca, angustifolia, Barvelieri, lithospermifolia : Cynoglos- sum officinale, sylvalicum, umbellatum ; Pulmonaria officinalis, mollis, Clusii. angu- stitolia, maculata:; Symphylum oHicinale, cordifolium ; Cerinthe minor, aspera ; Lycopsis arvensis; Echium rubrum, vulgare: Androsace villosa ; Primula veris, elatior ; Cortusa Maithioli; Soldanella montana ; Lysimachia vulgaris, paludosa , ihyrsillora, punctata, nemorum, nummularia, Anagallis phenicea ; Convolvulus sepimum, sylvaticus: Campanula pulla, rotundifolia, Papunculus, persicitolia, lati- tolia, urticătolia, bononiensis, Trachelium, glomerata, Cervicaria, palula, Medium, i si alpina, hybrida: Phyteuma hemisphiericum : Lonicera Caprilolium , Periclyvme- num, ajpigena : Verbascum "Fhapsus, nigrum . pheniceum, nemorosum. monta- num : Datura Stramonium : FHyosciamus nigev: Atropa Pelladonna : Phyvsalis AL- kekengi : Solanum Dulcamara, nigra, Melongena, luberosum, Lycopersicum ; Capsicum annuum : Vinca minor: Rhamnus catharticus, alpinus, Frangula : E- vonyinus latitolius. vulgaris, verrucosus : Ribes (mossularia. reclinatium : Viola hiv- ta, alpina, biflora . tricolor, bieolor, odorata, ambigua : Impatiens Noli langere ; Thesiun alpinum , ramosum: Gentiana asclepiadea, ciliala. verna, Amarella. campestris : Herniaria glabra : Chenopodium Bonus Henricus, uvbicum.. murale, hybridum, Botrys, scoparium : Salsola prostata, Kali: Atriplex rosea, patula, nitens, laciniata, littoralis: Spinacea oleracea: Ulmus campestris, elfusa : Can- nabis saliva; Humulus Lupulus ; Eryngium campestre. planum : Sanicula euro- păa : Astrantia major: Heracleum Sphondylium, lavescens; Peucedanum of- ficinale, arenarium; Anethum graveolens, Fceniculum : Selinum Oreoselinum , austriacum, Seguieri; Angelica sylvestris: Laserpitium latitolium ; Conium ma- culatuun : Aethusa Cynăpium : Phellandrium aquaticuun : Pimpinella Saxifraga: Bupleurum talcatum : Carum Carvi: Sium faleania : Aegopodium Podagraria : Hippomarathrum pelvilorme: Scandix Cerefolium: Daucus sylvestris: Chzero- phyilum bulbosum, aureum, svlvestre, lemulum: Opulus glandulosa : Vibur- num Lantana; Sambucus nigra, Ehulus. racemosa: hus Cotinus:; Staphylea pinnata : "Tamarix vermanicu, gallica: Alsine media: Amaranthus Blitum. vi- ridis: Parnassia pulustris: Slatice atitolia : Linum usitatissimum, perenne. al- pinum, flavum, catharticum: Asclepias Vincetoxicum, syriaca; Xanthium. struma- rin, tricuspidatum. Herandria. — berbevis vulgaris: (Galanthus nivalis: Allium arenarium, Moly, ursinum : Ornithogalum luteum, IHaynii. villosum. nutans: Scilla bifolia; An- thericum Liliago, serotinum : IHvacinthus comosus, racemosus: Lilium Marta- gon: Fritillaria Meleagris: Tulipa svlvestris: Uvularia amplexitolia ; Convalaria majalis, venticillata, Polvgonatum, multitlora, latitolia, bifolia ; Asparagus offi- cinalis, acutifolius, verticillatus: Rumex sanguineus, Nemolapathum. acutus, a- quaticus, Hydrolapalhum, Acetosa. Acetosella, Patientia : Colchicum autum- nale: Veratrum album: Alisma Plantago, natans. Octandrica. — Fpilobium angustifolium, granditlorum, monlanun, roseuim, le- tragonumn :; Vaccinium Myrtillus, uliginosum, vitis idea ; Frica vulgaris: Daphne Mezereum ; Acer Pseudoplatanus, campestre, corditfolium. platanoides ; Chrvsos- plenium alternifolium. oppositifolium : Polygonum Bistorta, viviparum, amphi- bium, Hyvdropiper, Persicaria, aviculare, erectum, alpinum, Fagopyrum. (on- volvulus, dumetorum; Paris quadrifolia: Rhodiola rosea ; Populus alba. “uneandria. — Mercuvialis perennis, annua : Bulomus runbellatus. Decandria. — Dictamus albus; Pyrola secunda, uniflora; Saxilraga longito- [3 54 lia. mutala. androsacea. Buwseriana, Allionii. rupestris, muscoides, rivularis, crustala, Aizoon. sedoides: tivpsophila repens. muralis: Banitya pelraea ; Sa- ponaria officinalis: Vaccaria pyramidata : Dianihus barbatus. collinus, Carthu- sianorum. proliler. diminutus, delloides, nilidus; Cucubalus baccifer : Viseago Behen. glutinosa. multiflora. mollissima, Otites, parvillora : Silene Saxifraga, Lerchenteldiana . Ammeria : Stellaria nemorum . Holostea. gramineu. fontana; Arenaria rubra. tenuitolia, ciliata: Sedum Telephium, acre. purpureum ; (0xa- lis Acetosella ; Agrostemmu (ilhago: Lychnis [los cuculi, Viscaria, sylvestris, alpina . arvensis: Cerastium vulgatum , arvense. aquaticaun. fontanum , lati- foliun. Dodecandria. — Asarunn europanum : Lythrum Salicaria. virsatum , Hyssopi- foha : Agrimonia Eupatoria: Reseda Luteola, luiea. pinnata : Euphorbia Peplus, falcala villosa. dulcis. segetalis, virgala. Helioscopia. verrucosu, svlvalica. sula, erardiana, Cyparissias. palustris. lucida. nicceensis. acuta: Semper- vivunm globitferuumn. Jrosandria. —— Philudelphuz coronarius: Armeniaca epirolica : Prunus spi- nos. domestica. lomentosa: Padus avium ; Cerasus duleis, acida, pumilaj Amysdalu= nana: Cratiegus monogyna: Sorbus aucuparia, domestica : Malus sylvestris, domestica : Cydonia vulgaris: Spirzea chamedrilolia, Aruncus, Fili- pendula. Ulmaria; Hosa pimpinellifolia, pumila. vubiginosa, canina, corvin bilera . alba. centilolia, damascena, incarnata: Hubus ideas, czesius, Demo- rosu. „hirlus. corylifolius, saxatilis: "Pormentilla erecta. reptans: Fragaria vescă, . colina: Potenitilla anserina, supina, recla. pilosa, intermedia, argentea, vernă. area. minima. adscendens. hirta. caulescens, neglecta : (reum urba- num : rvas oclopelala. Polumilriu. — Aclaea spicala, racemosa: Chelidonium majus : tilaucium phee- niceum: Papaver dubium. somnilerum: Helianthemum Fumana . marilolium, vulgare. tomenloxum, hirtiun. serpyllifolium ; 'Tilia europea, purvifolia : Nym- phiea alba. lulea: Ceralophyllum submersum: Pzonia officinalis: Poteriurmn Saneguisorba : Delphinimum Consolida. Ajacis: Aconilum Napellus, cernuum, neo- monteur, biiricium 2 Aquilegiu alpina: Nigella arvensis; Anemone nemo- rosa. sylvestris. ranunculoides ; Pulsatilla vernalis. vulgaris, nigricans : Clematis Vitalbu. erecla. integrifolia, alpina; 'Thalicirum majus, medium. minus, an gustilulium. Navi, aquilegilolium ; Adonis stivalis, flammea. vernalis. au- tumnalis : Ficaria ranunculoides: Ranunculus pedatus, minimus var. Baumg., (ionani. acris, lanuginosus, sceleratus. bulbosus, laciniatus, aquatilis, auricOmus, montanus : Trollius europzeus; Caltha palustris: Sagiltaria sagittilolia ; Quercus Hobur. pedunculata. Cerris : Fagus sylvatica: Corylus Avellana. tubulosa: Stra- tioles aloides: Isopvrum thalietmoides. Dilypncunia. — Ajuga pyramidalis, genevensis, alpina. reptans, Chamsepitys, 32 'Teucrium Chamsedrys, montanum, Jatitolium : Nepeta Cataria, pannonica, nuda, nigra : Verbena olficinalis: Sideritis montana: Mentha sylvestris, nemorosa. vi- ridis: Glechoma hederacea. hirsuta: Lamium levigalum , maculatuum, album. purpureum. amplexicaule ; (ialeopsis versicolor, Telrahil : taleobdolon lutenm; Betonica officinalis; Stachys sylvatica, palustris, germanică, recla, annua. arven- sis : Marrubium vulgare, crispum, peregrinum, remotum : Chaiturus leonuroides : Phlomis tnberosa : Clinopodium vulgare: Origanum vulgare: Thymus Serpyllum, citriolorus, subnudus, lanuginosus, Acinos, alpinus, graveolens. montanus : Melit- tis elissophyllum : Seutellaria galericulata , minor, lateralis: Prunella vulgaris. grandillora : Rhinanthus minor, glaber. hirsutus; Odontites rubra: Euphrasia officinalis. alpina ; Melampyrum cristatum, arvense, nemorosum, pratense, svlva- ticum : Pedicularis verticillata. rostrata. sceplrum carolinum ; Linaria minor, vul- garis; Scrophularia nodosa, aquatica, slandulosa, laciniata : Digitalis ambigua. lutea. lanala. fevruginea : Orobanche lutea, caryophyllacea, corulea : Oevmum Pasilicuun : Lathraea Squamaria. Tetradynamia. — Camelina sativa, austriaca ; Cakile perloliata ; Crambe tula- rica : laba verna : Alyssum incanum. alpestre, murale: Adyselon campestre , calveinun: Armoracia rusticana ; Lepidiun pertoliatuun, salivum, oraminifolivum, ruderale, Iberis : Thlaspi arvense, alliaceum, hirtum, campestre: Capsella bursa pastoris; Piscutella saxatilis: Lumaria rediviva : Cochlearia Draba ; Sisymbrium Nasturtium. amphibium . pinnatifidum. Sophia, Losellii, aquaticum, montanum : Sinapis arvensis, alba, orientalis; Erysimum repanduim, hieracitolium. odoratum. diftusum, angustifolium, junceum, Alliaria : Cheiranthus incanus : Eruca elongata; 'Purritis glaha. alpina: Arabis alpina, Halleri; Cardamine sylvatica . pralensis, dentata; Hesperis tristis, inodora, matronalis: Dentaria enneaphvllos, slandulosa : Paphanistrum secetum. Haphanus salivus, Moncule!phia. — Erodium. eientarium. chzerophyllum: Geranium sanauineumn prostratum, macrowhizon, pheum, palustre, pratense . pusillum, rotunditoliuum . Robertianum : Althiea officinalis, cannabina: Malva rotundifolia, sylvatica: La- vatera thuringiaca. alpina: Hibiscus Trionum, esculentus : Curcubita Pepo. (i- trullus : Cuciumnis sativus: Bryonia alba: Pinus sylvestris, Pumilio ; Larix euvo- pa: Abies alba: Juniperus communis. jiadelphia.. — Fumaria officinalis, solida ; Polygala amara, austriaca , vulga- ris, major: Spartium scoparium : tienista tinctoria, ovata; Ononis spinosă, hir- cina: Anihyllis Vulmeraria: Pisum sativum; Orobus luteus, vernus, luberosus. tenuitolius, niger. digitatus. variegatus : Lathyrus hivsutus, tuberosus, latilolius. heterophylluz : Vicia lathyroides, lutea, sordida, sepiumn, polvphylla, Cracca. sativa, angustifolia, punnonica, tetrasperma : Fumaria cava ; Cylisus nigricans, Supinus: Lotu< cormiculatus, Tetragonolobns, siliquosus. alpinus. tenuifolius, tenuis: Robi- mia Psoudacacia : (ialega officinalis; Phaca alpina, astragalina : Oxyiropis ura- 3b lenzis: Aslragalus ausiriacus, Onobryehis, glvevphyllos. tricephalus, galegitormis, prăcox : Onobrychis sativa ; Coronilla varia : Melilotus ccerulea. officinalis ; Pri- foliuum hybridum. repens, prătense. medium. pannonicun. armeni. ochroleucum, angustilolium, arvense, scabrum. agrarium, procumbens. spumosum. incarnatuin, Medicago lupulina: (lveyrrhiza echinata, Phaseolus communis. Polycudelphia. — Hypericum dubium. perloratum, alpin. hivsuluum. Simgenesia. -- "Tragopogon pralensis. undulalus. parvitolius : Scorzonera roses, octangularis. laciniata : Picris hieracioides, lingitana : Varaxacum officinale : Leon- todon corniculatus, striatus; Apargia aspera. Taraxaci : Iieracium Peleterianum, Pilosella. stoloniterum. collinum. cvmosum. aurantiacum, molle, murorum. echioi- des. foliosum, prămorsuin : Sonchus palustris, arvensis, oleraceus, rigidus, tarta- ricus, alpinus: Laclucu virosa : Lapsana communis: Iypocheeris unitlora. ma- culata : Cichorium Intybus: Lappa major. lomentosa: Serralula tinetoria 2 (ar- duus nutans. acanthoide=. Personala: Cmicus palustris, lerox. serraluloides. rivularis, Erisithales. arvensis. lomentosuz: Carlina acaulis. vuloaris: Carthamus tineio- rius: Cvanus phrvgius. monte nus. nanus. mollis. roseus. paniculalus. Scabiosa, segetiuu. orientalis. solstitialis. unilorus : Echinops sperocephalus. paniculalus ș Biden= Ivipartila: Cacalia albilrons: Eupalorium Cannabimum : Arlemisia scopa- ria. salină, austriaca. ponlica. vulgaris: Absinthirun vulgare; "Tanacelum vul- gare . incanum : Pelasiles alpinus. ramosus. niveus, vllicinalis, hybridus Vna- phaliuum arenarium. rechum. Leontopodium. germanici. arvense: Antennaria dioica. alpina : Xeranthemniumn unnuum : Malricaria Chamomilla ş Chwysanthemum Leucanthemunn. monlanum . segetium. alpinum : Senecio vulearis. svlvaticus, Ja- cobzeu. ovalus. sarracenicus : 'Pussilago Farlara : Erigeron canadensis, acre, ra- cemosus. alpinus: Solidago Virgaurea. Virgaurea var. Daumg.: Cineraria auran- tiaca : Aster alpinus. punclalus, canus. Amellus. Tripolium. ensitolius ; Imula IHe- leninun. dysenlerica, hirla, hybrida : Pulicaria vulgaris: Arnica montana. scor- pioides : Doronicum scorpioides. austriac : Achille Clavenie. Milletolium, tomenlosa . magna: Anthemis alpina. arvensis. uuslriaca, linctoria. tincloria var. Baume. : Helianthus annuus. tuberosus: Buphihalmum granditlorum : "Velekia speciosa. Culendula oflicinalis : Tagetes patula, erecta. (ryncndria. —— Orehis bilolia. globosa. pvramidalis. coriophora var. baume., Morio. mascula. ustulata. hircina, latifolia. sambucina. incarnata. maculata, odoratissima. militaris. conopsea. albida: Arachnites Monorchis; Epipactis lati- folia. atrorubens. palustris, pallens. ensitolia, rubra, ovala: Malaxis nono- phylla. Aristolochia Clematitis. Glumureae. — Alopecurus pralensis. agrestis., geniculatus. bulbosus: Pha- lavis arundinacea: Phlewm pratense. alpinum, Beehmeri. Michelii ; Grypsis scho- noides : Milium elfusum : Agrostis «pica venti, arundinaceu, Calamagrostis Pseu- dophragmiles: Slipa pennala: Aira aquatica, cespitosu ; Melica nutans; Secale (3 ler ta Ni cereale: lolium perenne. lemulentum ; Sesleria corulea; Poa alpina, bul- bosa. sudetica. pratensis, anoustitolia. annna, colina, nemoralis. vivipara, ce- rulea : (lveeria Îlnilans: Briza media; Dactylis glomerata : Elymus europaeus ; Festuca varia, rubra. capillaris: Bromus secalinus, mollis, tectorum, erectus; Avena fatua. strigosa. saliva. pubescens. versicolor: Arundo Phragmites; Tri- ticuun ceslivum . repens: Agropyrum intermedium ; Hordeum vulgare. seca- linum : Pennisetium verticillatum. viride. olaucum. germanicum, Carus galli ; Pa- nicu miliaceum. Dactylon. filiforme, latifolium : Holcus lanatus: Zea Mays; Typha latifolia. angustilolia : Carex dioicu. paucillora. rivularis. nemorosa, pri- COX. tumbrosa. brizoides, atrata, acuta. clandestina. capillaris. ferruginea, po-, nicea. Pseudoevperus. riparia. montana. interrupta, miliacea; Scirpus palu- stris. palusiris maj. var. Baumg.. palustris min. var. Bauma.. triqueter. sylva- ticus : Eriophorumn alpinum. angustilolimun. latitohum : Luzula albida. nemorosa, intermedia, pilosa. maxima: .luncus filifomnis, triglumis. bulbosus, obtusiflorus, acutitlorus. bufonius. Cruyptogqamia. — Faquisetum svlvaticum, urvense, palustre, majus var. Baumg., fluviatile. hvemale : Osmunda Lumaria ; Pleris aquilina: Lonchitis aurită ; As- plenium Ruta muraria: Adianthum nigrum: Polypodium vulgare. hlix mas, aculeatum. Drvopleris: Iycopodium clavatum. Selago: lichen islandicus, py- xidatus, corallinus: Agaricus lumentarius. suaveolens: luwvcoperdon bovista. (26) De către J. Czmaxk se mai află publicatii în Nofifle statistice asu- pra Moldovei de N. Sunzo (rdiţ. T. Codrescu. lași, 13852). unii culalozii de nu- mele a vre-o 600 şi mai bine de genuri, observate de kdel și Szabo, ca crescândii în Moldova: dar acestit catalogi. necuprindendii mumele nici u- nei specii. este vădutit că nu pole av6 mai nică uni interesi sciințilici. Nu totii acesta este şi părerea redactorilorii de la încetala Peristi contimporană, cari nu esită de ali considera ca o «Floră sistematica a Moldovei» (loc. cf. An. 1876, pag. 335). — Cataloguli lui J]. Czihak se află reprodus şi în IL moires pour serrir d Histoire de la Doumanie Paris, 1550, (pag. 55) de D. C. Bontuc.- Toti din eli sunt luate și cele vre-o 400 numiri de plante, din cari o pante se vădii publicate în Convorbirile literare (vol. IL. pag. 535-100) şi atribuite Ini C. Neânuzzl. — Câtit despre «ora români» din Pecatele Pne- vetelorit (Serier. O. Negruzzi, ediț. Socec, vol. I, pag. 95), acestă scriere nu are din Flora română de câtii titluliă. restul părendu-mi a fi o slabă și informă imitaţiune a Serisorilorit Imi „J.-]. Rousseau asupra botameei. În ea se vădii pomenite vre-o 70 numiri de plante, mai multă” ori mai putinii râi tăl- măcite şi pe latinesce, şi dintre cari aprope a tera parte suni plante de cultură. cu totul străine Florei române. (27) ANATor, Demnorr. Voyage dans lu Russie meridionale et la Crime par la Ilongrie, la Valachie et la Moldavie, exicuti en 1837. Paris, IR10D, 2 vol. — 38 Plantele observate de J. H. LevruiE, prin împrejurimile Bucuresciloriă : Arumn vulgare Lam. (Dimd. 1. c. 1. p. 156) si Adonis mstivalis (Demid. |. e. 1, p. 203); iar prin stepele Vulachiei si ale Moldovei. acoperindiă întinderi considerabile : Agropyvrum cristatum P. B. (Triticum cristatuum Schreb.) (Demi. 1. e. p. 163), Phlomis pungens W. (Demid. |. e. UL. p. 176). Crupina vuluaris Pers. (Centaurea Crupina Dimid. [. e. N, p. 192) si Neranthermun anni (Demi. Î. e. TE p. 192). ? (28) CHARLES (LEBBARD, membru corespondentii ali societății botanice din Al- tenbure (Saxonia). nativi din Neuchaiel. si fit ali unui lost administratorii generală ali Loteriei regale din Neupoli. dezi dedat comerciului. manifestă, după câtit se vede, de limpuriii, atăla pasiume pentru botanică. în câlii. încă de pe la 1312 (pe cândă se săsia în Neapoli), îl allămii întro corespon= dență activă cu botanistulii celit mai celebmu ali secolului, cu Aug. Pyr. de Candolle. velativii mai cu semă lu vegetațiunea împrejuvimilorii Neapolului. Mai târdiii, după ce posedase o frumosă uvere pe care o perdu mai în urmă, Uueb- hard se văsesce pe la ISTI în Paris. La 1812, prin ce felii de împrejurără. nu sclit, Unebhard părăsi Parisuli spre a veni în Moldova -— precum însusi o spune înlro serisore ce adresă din talati. în noembre 1817. 1. Allonse de Can- dolle cu scopii de a studia vegelațiunea acestei [ări sub auspiciile D-lui Dimi- irie Moruzi, mave umalorit de botanică care ave intențiunea de ali lace să publice ună Zentamen Flora AMoldacice ; acestă din urmă proiectii, însă. din zausa morții premalure a lui Moruzi si a lipsei tolale de oră ce cooperatiune efectivă, remase neexeculalii. "Polus, împrejurările acestea nu împiedicară pe (iuebhard de asi începe explorațiunile sale imediatii după sosirea sa în Mol- dova si a le continua pănă la 1848. De la acestă dată. Unebhard încelă co- respondența cu D. Altonse de Candolle., care după aceea numai avu nică 0 scire despre el. Tole silinlele întrebuințate de mine, spre a alla ce a deve- nilit de aluncă încoce acesti bolanistii, încă ai remasit lără nică unit re- sultatii. lav înbru câtă privesce puţinele date biogralice ce precedă. pe acestea le-iunii extrasii din însusi corespondența urmată între Ch. Guebhard și DD. A. b. de Candolle si fiul, corespondență ce se allă în bogata Bibliotecă Can- dolleană din tieneva, unde mi-a lostii pusă la disposilimne, gratie esiremei a- mabilități a D-lui Altonse de Ciandolle. "Poti acolo ami veduti si copialit manu scrisele lui Guebhard. manuscrise, ce se găsescit desi citate în bactatulii asu- pra Ueograliei botanice a ilustrului învetalit venovesit. De asemenea şi colec- iiunea plantelorit din Moldova a lui (inebhard, face parte din erbariulă Can- dolleamii. In erbariile museeloriă din Paris si Viena. încă am vedulă multe din plantele lui Guebhard. — Wândă: indicațiunile ce precedit , cred a fi utilă -bolanistilorii ce vorii voi să vadă si prin ei preliosele documente r&- mase de la Giuebhard. 29 (29) Enumeratio plantarum quas per amnos 1824 ad 1545, în Moldavia col- legii ct observavit C. Gurbhard (a). Pununculacece. — Ulematis vecta LL. in sylv. Mold. med. et super.. 0. Vitalba L. in sylv. Mold. med. el. super., C. Vifalba L. var. integrata DU. ad sepes Mold. med.. C. întegrifolia L. in sylv. Faurei el Putzeni, C. alpina MI. in moni. ex- cels. Carpath. d. 3. — Thalictrum aqnilegifolium L. in sy. Putzeni.. Th. mi nus L. îm pralis Mangina. Th. sarutile Sell. im vineis Pekia, Th. majus L. in vineis Pekia. TB. elatum Murr. în sylvis Pekia, Th. medium Dlurr. în. syÎvis Mold. super. /. 3... Th. lucidum LL. in hiunidis Galatzi. 7. Dauhini Orautz. in sylv. Faurei. — Anemone Pulsatilla LL. in colibus aren. Mold. tot.. A. nemo- rosa L. in svlvis Mold. tot., A. syleestris ÎL. în sylvis Mold. tot.. A. ranun- culoides L. in sylv. Mold. tot. — Irpatica triloba L. im sylv. Mold. super. HI. multiloba (rucbh. in svlvis monast. Scînteia. — Adonis autumnalis L. în arvis Mold. tot... A. flammea Murr. in vineis Mold. infer.. A. cesfivalis L. in vineis Mold. infer.. A. vernalis LL. in colibus Mold. tot.. A. vernalis L. car. sylvatica crucii. in svlv. Mold. infer. — Miosurus minimus L. in palud. Mold inter. — Ceratocephalus ovthoceras DUC. in imcultis el ad vias Mold. toi. — Ramaruculus aquatilis L. m aquis Mold. tot., PB. aquatilis L. var. capillaceus. in fossis (ra- latzi, R. aqnatilis L. var. ccespilosus in humid. Galatzi, B. pedatus If. in pa- lud. Pisku, Te. îllyricus L. in sv. Putzeni. R. Thora L. in pasc. mont. Carpath. h. j.. R. alpestris L. in pascuis edilioribus Carpath. fi. 3... PR. Lingua. L. ad fos- sas Jassv. PB. cauricomus L. in sylvis Mold. med. et snper.. PR. seclevatus L. ad fossas Mold. tot.. PB. sceleratus L. zar. mivimus im avenosis ad ÎL. Serelh. RR. acris L. in pralis Mold. super... Fe. polyanthemos ÎL. în pratis sicc. Galatzi, hi. Steveni Bess. in liumidis Mancina. PB. memovosus DO. in sylyis Putzeni. Li. Ja- nuginosus L. in pratis Mold. toi. PR. Constantinopolitanus D Ure. in umbrosis Pekia. PB. philonotis Kit. m humidis Mold. med., B. muricatus L. in humidis Galati, Pe. Picavia L. in pralis humidis Mold. tol.— Caltha palustris L. ad ri- vulos Mold. med. et super. — Zrol/ius curopeeus L. im paseuis mont. Carpalh. A. j. — Isopyrum thalictroides L. im sylis Mold. tot. 1. fumartoides L. în sylv. excels. Carpalh. pf. j. — Nigella fieniculacea DC. inter. segeles Mold. lol. — A- quilegia alpina L. m sylv. excels. CGarpath. Pi. j. — Delphinium aconăti L. im ar- vis Mold. infer.. D. /pbridum Willd. în syhis Pekia. — Aconitum paniculatum Lam. in pascuis edit. Karpath. P. j.. A. paniculatum Lam. var. cernmum DU. in pasc. edil. Carpath. 7. j., A. Napellus L. in pascuis edit. Carpath. P. ș., A. Napellus L. var. tauvicum Ser. in pascuis edit. Carpath. F. 3. A. Napellus L. var. nanum in pascuis edil. Carpath. /. j.. A. neomontanum Kolle in pascnis edil. Carpath. 7. j. — Acta Cimicifuga L. în syis Moldavie superioră /. ]- (a) Speciile alii cărorii abitată este urmată de litlerile /.;., sunt acelea pe care le-aii v&dută Ch. Guebhard în erbariulă museului din lași. A. spicata L. in syhis Mold. super. h. j. — Peonia officinalis hete. in SyIViS Mold. inter. et med. Berberidece. — Berberis vulgaris L. secus torrent. Moldavie lolius. Nuympheeucece.— Nymphaea alba L. in aquis lente fuentibus Mold. med.—Nuphar luteum Smith. in aquis lente Ilentibus Mold. med. Papavevacece. — Papacer alpinum LL. în mont. edit. Carpath. Be. j., P. dubiu L. in arvis Mold. tot., P. Rheas L. îm arvis Mold. tot., P. somnferum L. cult. ad us. domest. — Glaueium corniculatum Curt. în arvis Mold. tot. — Ohelido- niuim mujus L. im umbrosis Mold. lot. Fumariacece. — Corydlalis Marschalliana Pers. în sylyis monast. Adami, 0. bulbosa Pers. in sylvis monust. Adami, C. Haller; W. în sylvis Moldavie totius. — Fumaria officinalis L. in uvvis Moldavie totius, PF. Vaillantii Lois. im a- gris Moldavia interior. Crucifere. — Nasturtium sylcestre Br. in huwmidis Mold. tot., N. cmphibium Br. in hum. Galatzi, N. cmphibinm Br. car. îndicisum in humidis Galatzi, N. lippizense DO. secus torr. Mold. super., N. officinale Br. în vivul. Mold. super. — Leptocarpeea Lusellii DU. in arvis Mold. 1ot.— Barbarea vulgaris DC. in avvis Mold. super... 2. faurica DO. in avvis Pisku. — Turritis glabra L. in pratis Mold. tot. — 4rabis alpina L. in rupibus mont. Carpath. fi. j., A. stricta Huds. in vupibus moni. Carpath. hi. j.. A. eibiata Br. im rupibus mont. Carpath. /. j., A. Thaliana LL. îm pralis Mold. lot, A. Pirsuta Scop. în ari- dis Mold. tot., A. arenosa Seop. în arenosis Mold. super. hi. j., A. pumila Wulf.. in saxosis Mold. super. A. j., A. Viltidifolia Jacq. im rupibus mont. Karpath. fasii j., A. dasiyearpa Amdrz.. în rupibus mont. Carpath. h. j. — Cardamine impatiens L. secus rivulos Mold. med. -— Dentaria enneaplvilos LL. im sylwvis Mold. super. h. j., D. bulbifera L. in syhis Mold. tot.— Lunaria vedicica LL. îm syIvis Mold. super. Pi. j. — Bevteroa încanu DO. im arvensis Mold. tot.—— Alyssum crgenteum Vitm. im lapidosis Okna. A. gemonense L. în pratis siceis Putzeni, _Î. murale KA. in muris vetust. Mold. super. fi. j., A. campestre L. in avvis Mold. super... A. calueinum L. in =YINiS Putzeni, A. minimum Willd. in pratis siccis Mold. inter. — Meniocus linitolius DU. în colibus arenosis Ualatzi. — Ulypeola Jonthlaspi L. im collibus arenosis Galatzi. — Draba dzoon Wall. in rupestribus montium Carpath.. D. stellata „Jacg. in rupestribus monlium Carpalh.. D. nemoralis LL. im sylvis Mold. tot. h. j., D. muralis L. im muris Mold. super. h. j., Erophila vul- garis DC. in uvenosis Mold. tot. — Cochlearia Armoracia L. in humidis Mold. tot. et cult. C. macrocarpa Kit. în humidis Mold. tot. et cult. — ZMaspi ar- vense L. in arvis et vineis Mold. tot., Zh. aliaceum LL. in arvis Mold. super. h. j.. Ph. pertoliatum LL. in avvis et vineis Mold. tot. —— Capsella Bursa pastoris Maoneh. in avvis Mold. tot. —— Hutehinsia alpina Br. in rupestribus montium Carpath. fi. j. — Iberis amara L. im syhis Mold. super. pi. j. — Biscutella sa- 41 zatiles Schi. în rupestribus mont. Carpath. hi. j-—Euclidium syriacum Br. in arenosis Mold. infer. et med. — Chorispora tenella DC. in vineis Mold. in- fer. et med.. Zlesperis tristis L. ad margines sylvarum Mold. infer., HI. matro- nalis Lam. in umbrosis Galatzi, HI. matronalis Lam. var. inodora in umbrosis Mold. super. — Sisymbrium officinale Scop. in oleraceis Mold. med., S. strietis- simumn LL. in humidis Mold. med., S. junerum Bich. in pratis Cudalbi, S. pan- noni tun «Jucg. in arvis Mold. infer., S$. Columna «Jueg. in olerac. Mold. tot., S. Column Jaeq. var. tennisiliqua in oleraceis Mold. toi... $. Sophia L. in ole- raceis Mold. tot., $. pinnatifidum DO. in rupestribus mont. Carpath. p. 3. — Alliaria officinalis Andwe. in umbrosis Mold. tot. — Firysimum angustifolium Ehrh. in arenosis Mold. tot., E. cuspidatum DU. in pralis Putzeni, E. Pieraci- folium LL. în mont. Mold. super. f. j.. E. vepandum LL. in arvis Mold. su- per. h. 3, E. canescens Roth. in mont. Mold. super. Ph. j., E. alpinum Pmg. in pratis Mold. super. /. j., E. austrincum Bmg. in pratis Mold. super. p. 3. — Camelia sativa Orunte in arv. Mold. tot.. C. sativa Orantz var. pilosa in sylvis Mold. tot., C. dentata Pevs. in arvis Mold. tot., C. austriaca Br. in arvis Mold. super. h. f. — Neslia pamiculata Dese. in arvis Mold. tot. — Lepidium Dra- Va L. îm arenosis Mold. tot., L. satizum L. cult. ad us. domest., L. cam- pestre Br. in arvis Mold. tot., L. vuderale L. ad vias Mold. tot. L. per- foliatum L. îm vineis et pratis Mold. infer.. L. latifolium L. in humidis Mold. infer., L. crassifolium Kit. in palud. sals. Pisku. — ZBthionema sazatile Br. in rupestribus mont. Carphath. 7. 3. — Isatis pecozs Kit. in avvis Mold. infer. — Myagrum pesfoliatum L. in arvis Mold. super. h. j. — Brussica oleracea L. et var. cult. ad us. domest.. B. campestris L. in arvis Faurei, PB. Napus L. et var. cult. ad us. domest., B. Rapu L. ef va. cult. ad us. domest.. BP. longata Ehvh. in arvis Mold. infer. — Sinapis nigra L. in arvis Mold. super, S. arvensis L. in arvis Mold. tot., 8. orientalis L. in umbrosis Galatzi, S. tau- rica Fisch. in arvis Mold. med., S. alba L. cult. ad us. domest., S. dissecta Lag. inter lini segetes Mold. infer. — Diplota.ris tenuifolia DC. in glaveosis Mold. tot., D. viminea DO. in collibus arenosis Mold. infer., D. saratilis DU. in col- libus arenosis Okna. — Orambe tafaricu „Jacq. in pratis Mold. inter. et med.— Rapistrum perene Berg. in axvis Mold. infer. — Raphanus sativus L. 4. var. cult. ad us. domest., PR. Raphomistrum L. în axvvis Mold. super. Pf. j. — Bu- nias orientalis L. in pratis Moldavie superiori. Cistinece. — Helianthemum Fumana Mill. in saxosis mont. Carpath. Îi. j.. II. mavifolium DO. in saxois mont. Carpath. h. j., IL serpyllifolimm DL. in saxo- sis mont. Carpath. 7. j., H. vulgare Gawtn. in mont. Moldavize superiori. Violaricer. — Viola hirta L. in sylvis Mold. tot., V. pdorata L. in sylvis Mold. med. et super., V. odorata L. var. albu in sylvis Scînteia, V. suauis Bieb. in collibus Mold. infer.. V. u/iginosa Bess. in uliginosis mont. Mold. super. /. j., V. 6 42” canina L. in sylvis Mold. tot., V. biflora L. in mont. edit. Carpath. 4. j., V. alpina Jacg. în mont. edit. Carparh. A. j., V. tricolor L. im avvis Mold. med,, V. tricolor L. var. arvensis DO. in arvis Mold. med., V. tricolor L. var. dege- ner DUO. im vineis Mold. infer., V. fricolor LL. var. bellioides DU. in vimeis Putzeni, V. persieifolia Kit. im sylv. Mold. inter. et med. Drosevace. — Parnassia palustris L. in palud. mont. Mold. super. A. j. Polygalece. — Polygala major Jacq. im colibus Mold. infer., P. vulgaris L. in sylvis Mold. tot., P. Wuringiaca Spr. in sylvis Mold. infer., P. comosa Schhulr. im sylvis Mold. inter., P. amara L. in herbid. subalpin. Mold. super. h. j.. P. amara L. var. austriaca Crantz in herbid. subalpin. Mold. super. A. j. Caryopullece. — (aypsophila panienlata LL. im arenosis Pekia, G. muvralis L. in aren. Mold. inter. et super. — Saponaria Vaccaria LL. in axvis Mold. tot., S. ofhicinalis LL. im olerac. Mold. tot. — Iianthus prolifer L. ad marginem sylva- rum Mold. super. 4. j., D. prolifer L. var. diminutus DC. ad marginem syl- varum Mold. super. hi. j., D. Armeria L. in pratis siceis Mold. infer., D. bay- batus L. in sylvis mont. Mold. super. fe. j., D. capitatus DO. in herbidis Mold. infer., D. Cartusiamorum LL. im pratis siecis Mold. tot, D. Carthusianorum Li. var. atrorubens Ser. im pralis siceis Mold. infer., D. giganteus D Ure. in syl- vis Mold. infer.. D. nitedus Kit. in mont. Mold. super. Ph. j., D. pratensis Bieb. in pratis humidis 'Țiganesci, D. deltoides LL. ad marginem agrorum Mold. super. h. j... D. plumavius L. in partis Mold. super. he. j., D. serotinus hit. in mont. Mold. super. Bf. j., D. arenarius L. in aven. mobil. ad tovr. Mold. med. — 0u- cubalus bacciferus LL. im umbrosis Mold. tot. — Silene înflata L. in sylvis Mold. tot., 5. Behen LL. n svlvis Scînteia, 5. ofites Pers. in sylvis Scînleia, 5. par- viflora Pers in sylvis mont. Mold. super. fi. 3. S. inut flora Pers. in pratis mont. Mold. super. . j., $. dichotoma Ehrh. im axvis Mold. infer., 5. qucutridentata DO. n mont. Carpath. Mold. super. fi. j., 8. mutans LL. în sylvis Mold. tot., 8. chlorantha Willd. im sylvis Pekia, S. catholica At. in campis avenosis Mold. super. f. j., 5. noctiflora L. in sylvis Ţiganesci, S$. mollissima Pers. in syl- vis mont. Mold. super. he. j., 5. Armeria L. in sylvis mont. Mold. super Fi. j.— Înjehuis Viscaria L. in sylvis Mold. tot, L. Viscaria LL. vor. nana în mont. Mold. super., L. flos cuculi L. in pratis humidis Mold. med., L. coronaria Lam. in sylvis Putzeni. L. Githago Lam. inter segels Mold. tot. — Moehringia mus- cosa IL. imn mont. Mold. super. — Holosteum umbellatum L. im arvis et vineis Mold. tot. — Spergula nodosa L. im muris vetust. Mold. super. 4. j. — Stellaria nemorum L. in sylvis Mold. med. et super., 5. media Smith. in oleraceis Mold. tot., $. viscida DBieb. im pratis humidis Galatzi, S$. latifolia Pers. in pralis hu- midis Galatzi, $. Holostea L. in sylvis Mold. tot., S. gramânea L. im oleraceis Mangina, 8. muralis Link. im vineis Galatzi, Ș. pentagyna Gaud. ad foss. sals. Galatzi. — Arenaria salina Ser. ad tossas sals. Galatzi, A. saratilis L. in saxosis En 45 Carpath. /. p., A. serpyllifolia L. in arvis Mold. tot., A. trinervia L. în sylvis Mold. tot. — Cerastium tauricum Spr. in palud. sals. Pisku, C. vulgatum L. in arvis Mold. super., C. androsaceum Ser. in aren. ad flum. Sereth, C. brachype- taluiu Desp. in sylv. Putzeni, C. ovatum Hoppe in pal. sals. Pisku, 0. arvense L. in arv. Mold. super. Linee. — Linum _hivrsutum LL. im sylis Mold. imfer. et med., L. nervosum Kât. in arenosis Mold. med., L. usitafissimum LL. cult. ad us. domest., L. au- striacum L. in collibus Mold. infer., L. montanum Sehl. in herbidis mont. Car- path. F. j., L. tenuifolium L. in collibus Pekia, -L. catharticum L. in pratis Mold. super. /. j.. LL. complanatum LL. in sylvis Moldavie media. Malvacece — Mala mauritiana L. in oleraceis Mold. infer., MM. sylvestris L. in pratis Mold. tot... M. votundifolia L. în arvis Mold. tot... M. pareiflora Îi. in arvis Mold. inter. — Alfhea cfficinalis L. în humidis Mold. tot. A. canna- bina L. im sylvis Mold. tot., A. palida Kit. în avvis Mold. inter. — Luratera pseudo-olbia Poir. in collibus siecis Pekia, LL. fhuringiaca L. in pralis Mold. infer., [. cretica L. in coll. siccis Pekia. — Ibiscus esculentus L. cult. ad us. domest., A. Trionum L. ad vias Mold. infer.— Sida Abutilon L. in vineis Galatzi. Tiliacece. — Tiia argentea DU. in svlvis Mold. inter... 7. vrubra DC. în syl- vis Moldavie inferior. Hupericinece. — Hypericum quadrangulum L. in syhvis Mold. med. et super., H. guadrangulum L. var. dubium în sylvis Mold. med. el, super. II. perfora- tum L. in partis Mold. tot., M. hirsutum L. in sylvis Mold. tot,, II. montanum in sylvis Mold. super... II. mosiacum Spr. in colibus Galatzi. ” Acerine. — Acer tatavicum LL. in sylvis Ualalzi et Adami, A. Pseudo-Plata- nus L. in svlvis Mold. super. k. j., A. campestre L. in sylvis Mold. tot, A. campestre L. var. austriacum Tvatt. în sylvis Adami, A. plutanoides L. în syl- vis Mold. tot.. A. platanoides L. var. laciniatum Bat. in sylvis Mold. tot. Hippocastanece. — Ahisculus Hippocustanum L. cul. et subsponi. Ampelidece. — Vitis vinifera L. et var. cult. în Mold. tot. Geraniacece. — Geranium macvrovrhizon L. în pratis Mold. super. Ph. j., G. tu- berosum L. in prat. Mold. super. P. j-, (i. protense L. in pratis Mold. super. h. Î., G. pheeum Lam. in sylis Mold. tot.. G. palustre L. in pratis humidis Man- gina. G. molle L. in partis Mold. tot., G. pusillum JI. in pratis Mold. super. &. Î., G votundifolium L. in pratis Mold. tot., G. columbinum L. im col. Mold. tot.. G. bohemicum LL. in sylvis Pekia, (i. Roberbunum L. in umbrosis Mold. tot.. G. sanguineum L. im sylvis Mold. tot. — Erodium civentarium Li Ilevit. in pratis Mold. tot.. E. serotinum Stev. în mont. Ceahlau /. j. Balsaminece. — Impatiens Noli tangere L. în syl. hum. Mold. sup. et. med. pi. j. Ozalidec. — Oxalis Acetosela L. in sylvis Moldavi:e superiore et. medie. Zugophanlece. -— Tribulus tervestris L. ad vias Moldavii interior. 4 Rutacece, — Ruta swaveoleus DU. in arvis Pekia. — Dictamus Frazinella L. ad margin. sylv. Mold. infer. et med. să Celastrinece. — Staphalea pinnata L. im sylvis monast. Adami. — Evonaymus europeus L. in syhis Mold. tot., E. latifolius Scop. in sylvis Mold. tot., E. verrucosus Scop. in sylvis Mold. super. | | Rhammnece.— Rhammnus catharticus L. ad sep. Mold. tot., Rh. alpinus L. in Sylvis mont. Mold. super. P. j.. Rh. Frangula L. in sylvis mont. Mold. super. A. j. Terebinthacece. — Rhus Cotinus L. în sylvis Moldavie inferior:e. Papilionacere. — (renista tinctoria L. im syis et aren. Mold. med. — Oytisus Laburnum L. cult. et subspont., 0. nigricans LL. în mont. Mold. super. Hi. j., C. leucanthus Rit. in sylvis mont. Mold. super. hi. j., O. austriacus L. în arvis Mold. tot., C. supinus Jacg. in coll. mont. Mold. super. Bh. j., C. hirsutus L. in asperis Mold. infer. — Ouonis spinosa Wallr. in pratis humidis Mold. tot., O. altissima Lam. in pratis Mold. super. Hi. j. — Anthyllis Vulneraria LL. îm col. Mold. super. Ph. j., A. Vulneraria L. var. alpestris Bit. in rup. mont. Car- path. Pi. j.— Medicago sativa L. cult. ad us. domest., M. lupulina LL. in arvis Mold.. tot., M. faleata L. îm pratis Mold. tot.. M. minima Lam. in arenosis Mold. tot. — Prigonella, exrulea Ser. in axrvis Mold. inter. et med., PT. Besseriana Ser. in oleraceis Mold. infer.. 7. Frenum grecum L. cult. ad us. domest. — Melk- lotus officinalis Willd. in arvis Mold. tot., M. /eucantha Koch in axvis Mold. infer. et med., M. macrorrhiza Pers. secus Danubium ad Ualatzi, M. pallida Bess. in arvis Pekia. — Tr;folium avrvense LL. in arvis Mold. tot., 7. ochroteucum Le. in pratis Mold. tot., 7. alpestre L. in sylvis Mold. tot., 7. medium L. in sSyl- vis Mold. tot., 7. Wracteatum Schusb. im humidis arenosis ad Îl. Serelh. 7. pra- teuse L. im pratis Mold. tot., Ţ. globosum LL. in oleraceis Pekia, 7. rubens L. in sylvis Mold. tot., 7. repens L. în pratis Mold. tot.. 7. elegans Sasi in hu- midis Putzeni, T. montanum LL. in coll. Mold. tot., Z. suterraneum LL. îm pratis Mold. super. h. j., Î. spumosum LL. in pratis Mold. super. hi. j., TD. resupina- tu Kit. in pratis Mold. super. Ph. j., P. spadiceum L. in pratis Mold. super. h. j., L fragiferium L. in humidis Mold. tot., 7. procumbens L. in sylvis Mold. toi., PT. fibiforme LL. in axvvis Mold. tot. — Doryenium herbaceuin Vil. in SyIvis aren. Mold. tot. — Lotus cornieulatus L. in pratis Mold. tot., LL. corniculatus L. var. avcensis im arvis Pulzeni, L. cormiculatus_ L. car. alpinus în pascuis Mold. super. hi. j., L. cornieulatus L. var. tenufolius im pratis Mold. super. N. j. — Glycyrrhiza echinata LL. im humidis Mold. inter. — Gaiega officinalis L. in _humidis Mold. tot. — Robinia Psendacaeia LL. cult. et subspont. în Mold. tot. — Colutea avboresecus L. in pomariis ad Jassy hi. j. -— Phaca alpina Jacg. in. pasc. edit. Carpath. hi. j., Ph. astragalina DC. im pase. edit. Carpath. pi. î.— Oxytropis uralensis DU. im pase. edit. Carpath. hi. 7. 0. pilosa DU. in arvis: Pekia. — Astragalus austriacus Jacg. in col. aren. Mold. super. h.. j.. A. Ono- ) ș, y f 4 A, brychis L. im prat. Mold. med. et infer., A. Onobrychis L. var. moldavicus in prat. Mold. med. et infer., A. glyeyphyllos L. in sylv. Mold. tot., A. Cicer L. in pratis Mold. tot., A. asper Jacg. in pratis Pekia, A. galegiformis L. in pratis mont. Mold. super. /. j., A. ponticus Pall. in coll. sice. Mold. infer., A. ezscapus L. in coll. sice. Mold. infer., A. monspessulamus L. in prat. mont. Mold. super. h. j. A. argenteus Vis. in coll. aren. Pekia. — Coronilla minima L. im coll. sice. Mold. super. 7. 3., C. coronata L. in coll. sice. Mold. super. Ph. 3., C. cretica L. in sylvis monast. Adami, 0. varia L. in prat. Mold. tot. — Onobrychis conferta Dese. in pratis Okna, 0. cequidentata D'Urv. in eoll. Mold. infer. — Cicer avieti- num LL. cult. ad us. domest. — Faba vulgaris Moneh. cult. ad us. domest. — Vicia pisiformis L. in sylvis Mold. infer., V. dumetorum L. in sylvis Mold. med. et infer., V. syleatica L. in sylvis Mold. super., V. Cracea L. ad sepes Mold. tot., V. polyphulla Desf. ad sepes Mold. tot., V. sativa L. in camp. Mold. tot., V. pere- grina L. in pratis Mold. inter. V. iutea L. în arvis Mold. tot., V. sordida Kit. in pratis Mold. infer., V. sepium L. in sylvis Mold. infer., V. pannonica Jacg. in oleraceis Mold. tot. — Froum Lens L. cult. ad us. domest., E. firsutum L.. in sylvis Mold. infer., E. monanthos L. in sylvis ad monast. Adami, E. fetra- spermum _L. in arvis Putzeni. — Pisum sativum L. var. cult. ad us. domest.— Lathavus latifobus L. in vineis Pekia, L. pratensis L. in pratis humidis Mold. tot., L. tuberosus L. in arv. humid. Mold. tot., L. palustris L. in palud. Mold. med.. L.. Nissolha L. in sylvis monasi. Adami, L. sativus L. inter segetes Mold. tot., L. hirsutus L. in sylvis Mold. super. 7. j.—Orobus vernus L. in SYIviS Mold. med. et super., 0. vieiosdes DC. in mont. Mold. med., 0. syleaticus L. in sylv. Mold. super. P. j., 0. niger L. in sylv. Mold. tot., O. tuberosus L. in sylv. Mold. tot., O. varius Soland. im coll. aren. Mold. infer., 0. albus L. in sylv. Mold. infer. — Phaseolus vulgaris Savi et var. cult ad us. domest., P. multi- florus Wild. cult. ad us. domest. — Lablab vulgaris Savi cult. ad us. domest. Rosacece. — Amygdlalus nana L. in axvis Mold. tot., A communis L. cult. in Mold. infer. — Persiea vulgaris Mill. cult. in Mold. med. et super. — Arme- niaca vulgaris Lam. cult. in Mold. med. et super. — Prunus spinosa L. im in- cult. Mold. tot., P. domestica L. et var. cult. in Mold. tot. — Cerasus ovium Manch. in sep. et sylv. Mold. tot., C. Juliana DC. cult. in Mold. med. et super., 0. Caproniana DC. cult. în Mold. med. et super., 0. Mahaleb Mill. in sepibus Galatzi, C. Padus L. in sylvis Mold. super. — Spirea chamedvifolia L. în sylv. mont. Mold. super. 7. j., S. alpina Pull. în pascuis edit. Carpath. /. j-, 8. A- runcus L. in sylv. Mold. super. h. j., 8. Ulmaria L. în pratis humidis Mold. super. h. j., 8. Filhipendula L. in sylvis Mold. tot. — Dryas octopetala L. în sum. jug. Carpath. Bi. j.— Geam întermedium Bess. in wmbrosis Mold. super. h. j.. Gr. w- banum L. im sylvis Mold. tot., G. rivale L. în rivul. Mold. super. hi. j. — Wald- steinia geoides Willd. in syivis Mold. super. h. j. — Rubus îdeeus L. în SYIViS 46 Mold. med. et super., A. cesius L. in sylv. Mold. tot., BR. ccestus L. var. ar- vensis imn arvis Mold. infer., FR. suleatus Vest. in sylvis Mold. super. Ph. j., R. corwlifolius Sm. in rup. umbre. Mold. super. h.j., R. agrestis Kit. in pratis hu- midis Pekia, R. albicans Kit. in vineis Putzeni et Pekia, BR. holosericeus Vest. in vineis Pekia, R. villosus Ast. in sylvis Mold. super., BR. villosus At. var. glandulosus in sylvis Mold. super., R. sazatilis L. in rup. Carpath hi. j. — Fra- garia vesca L. im sylvis Mold. tot., F. colina Ehrh. în col. Mold. infer. — Po- tentilla subacaulis L. în mont. asp. Mold. super. hi. j., P. Tormentilla Nest. in Sylvis Mold. med., P. veptuns L. în humidis Mold. tot., P. verna L. în coll. siec. Mold. tot., P. patula Kât. în coll. sicc. Mold. infer., P. argentea L. in pratis Mold. tot.. P. area L. in pasc. edit. Carpath. ph. 3., P. hota L. în siccis Mold. med. et infer., P. vecta L. in vineis Nikoresci. P. supina L. în humidis Galatzi, P. Anserina L. in aren. ad fl. Sereth.. P. alba L. in sylvis monast. Adami, P. nitida L. in sum. jug. Carpath. kB. j., P. Pragaria Por. in svlv. monast. Scinteia. — Agrimonia Eupatoria L. in arid. Mold. tot.— Sam- «uisorba officinalis L. in pratis Mold. super. h. j., Poterium Sanguisorba L. în pratis Mold. super. i. j., P. villosum Sibth. în coll. aren. Mold. infer. — Iosa arvensis Huds. in avvis Mold. tot.. Fi. sempervirens L. in coll. Putzeni, Bi. galhea L. var. officinalis cult. ad us. domest.. R. pimpinellifolia L. in sylv. Mold. tol., R. pygmea Dieb. in prat. et sylv. Mold. infer., BR. canina L. in sep. Mold. tot.. PR. canina L. var. collina Ser. im coll. Mold. super. h. ș., FR. canina L. var. dumetorum _Desc. in sylv. mont. Mold. super. /. j., BR. rubiginosa L. in svlv. mont. Mold. super. //. ş. — Crataegus Oxvyacantha L. în syiv. et sep. Mold. tot., C. Oxyacantha LL. var. monogyna im sylvis et sep. Mold. super. Ph. ș. — Cotoneastev vulgaris Lindl. in rup. mont. Mold. super. i. j.— Mespilus germa- meu L. in Svlv. Jassy /. j. — Pyrus communis L. in sylv. Mold. tot., P. com- munis L. var. sativa cult., P. Malus L. et var. îm sylv. Mold. tot. et cult., P. torminalis Ehrh. in sy. Adami, P. Aucuparia Geertn. in sylv. Mold. med. et super.—(ydonia vulgaris Pers. et var. cult. et subspont. in sylv. Mold. infer. Onaugraviece. — Epilobium spicatum L. în syiv. Mold. super., E. rosmarinifo- um IHeenle in avcen. ad torr. Putna, LE. alpinum L. in pasc. edit. Carpath. h. j.. E. voseum DO. in prat. humid. Mold. super. /. j. E. montanum L. in sylv. mont. Mold. med. et super., £. Hirsutum L. in humid. Mold. tot., i. te- tragonum [. in tossis Mold. super. i. j. — (inothera biennes L. in arenos. humid. Mold. lot. — Cirecea alpina L. in pinetis Slanic, C. alpina L. +. intermedia, Ehoh. im pinet. Slanic. — Trapa natans L. in staznis Mold. med. et super. Haloragece. — Callitriche verna L. in tossis Mold. tot. — Hippuris vulgaris L. in fossis Moldavie superiore 7. ş. Luthraviece. — Lathrum Llyssopifolia L. in to-s. Mold. super. Ph. j., L. Salicarta 47 L. in pral. humid. Mold. tot., L. Salicaria L. v. bracteosum in humid. ad Da- nubium, L. virgatum LL. îm pratis ad Faurei. Cucurbitacee. — Bryonia doica Jacg. ad sep. Mold. tot., B. alu LL. ad sep. Mold. super. Pi. 3. — Lagenaria vulgaris Ser. et var. cult. ad us. domest. — Cucumis Mello L. et var. cult. ad us. domest., 0. saftivus L. cult. ad us. domest., O. Citrullus Ser. cult. ad us. domest. — Cucurbita Pepo L. cult. ad us. domest.. O. verrucosa LL. cult. ad us. domest.. C. marimea Duch. cult. ad us. domest. Portulacea. —— Portulaca oleracea L. in olevaceis Mold. infer., P. oleracea L. var. sylcestris im oleracis Moldavie inferior. Paromychiece. — Herniaria glabra L. in avv. Mold. super. hi. j., MH. Desseri Pisch. in arv. Mold. inter. — Seleranthus annuus L..in arvis Moldavie totius. Crassulacece. — Sedum Rhodiola DO. in mont. Mold. super. hi. j.. S. latifo- lium Dert. in mont. Mold. super. Ph. 3., 5. Telephium L. in aren. Mold. tol., 5. stellatum L. in mont. Mold.. sup.. S. acre L. in glar. Mold. med. — Semperei- vum tectorum L. in mur. velust. Mold. super. Grossulariee. — Ribes Uva crispa L. in sylv. Mold. super. el cult., PB. Uea crispa L. e. vechnatum in sylv. Mold. super. 7. 3., R. alpinum L. in sylv. Mold. sup. h. j., BR. rubrum L. în SyIW. Mold. super. hi. 3. Sasifragacece. — Sazifraga tenella Wulf. îm sum. jug. Carpath. 4. j., S. sedoides L. im sum. jug. Carphath. 4. j., S. androsacea L. in sum. jug. Car- path. h. ., $. Burseriana L. in sum. jug. Carpath. Ph. j.. 8 muscoides Wulf. in sum. jug. Carpath. A. 3., S. muscoides Wulf. var. moschata im Sum. jug. Carpath. Hi. j., 5. pedemontana L. in sum. jug. Carpath P. 3., 8. geramioides L. în sum. jug. Cavpath. hi. j., 8. geranioides L. var. irrigua L. in sum. Jug. Carpath, hi. j., S. Tupnoides L. în sum. jug. Carpath. hi. j., S. hypnoides L. var. condensata in sum. jng. Carpalh. P. j., 8. gronulata L. in sylv. Mold, su- per. /. j., S. rivularis L. îm humidis mont. Carpalh. hi. j., 8. stellaris L. in sum. jug. Carphath. 7. j., S. cuneifolia L. in sum. jug. Carpath. Ph. ).. S$. mutata LL. in sum. jug. Cavpath. Ph. j., S. crustata West. in sum. jug. Car- path. h. j. — Ohrysospelnium alternifolium L. in humidis Slanic. Umbeliţerce. — Sanicula europăh L. in syiv. Mold. tot. — Astrantia major L. in pasc. edit. Carpath. h. 3, A. corniolica Jaeg. in pase. edit. Carpath. h.. 3. — Brumgium creticum Lam. in pratis Mold. infer., E. plonum Math. in pratis Mold. med. et super. — Apium gyraveolens LL. cult. ad us. domest., A grareolens L. var. dulce cult. ad us. domest., A. graveolens var. apuce cult. ad us. domest. — Petroselinum saticum Hofjm. cult. ad us. doinest. — Trinia vulgaris L. in col. Mold. infer., 7. vulgaris L. var. Henmingii în coll. Mold. infer. — Falearia Rivini L. in axvis Mold. tot. — „fgopodrum Poda- graria L. în syiv. Mold. tot. — Pimpinella magna L. în pratis Mold. tot. — 48 Sium lomcifolium Bieb. im palud. Mold. infer. — Bupleurum rotundifolium L. in arvis Mold. tot., B. exaltatum Bieb. in sylv. Pekia et Putzeni, B. fal- catum L. ad marg. sylv. Mold. super. /. 3. — (Enanthe peucedanifolia Poll. in sylv. Faurei — Hthusa cynapioides Bieb. in vuder. Mold. infer. — Penicu- lum vulgare Geertn. cult. ad us. domest. — Seseli peucedanifolium Dess. în pratis Mold. med. et infer., S. coloratum Ehwh. in arvis Mold. infer., S. colora- tum Ehrh. var. ferulaceum in arvis Mold. infer., S. campestre Bess. in pratis Mold. med. et inter. — Levisticum officinale Koch cult. ad us. domest. — Fre- rula sylvatica Bess. in sylv. Pekia. — Palimbia Chabrei DU. in humid. Fau- rei, P. Chabrei DO. var. podolica in humid. Faurei. — Peucedanum _Besseria- num DO. in sylv. Putzeni, P. arenarium Kit. in arenos. Mold. super. h. ş., P. officinale L. in pratis humid. Mold. super. /. 3. — Pastinaca sata L. cult. ad us. domest., P. sativa L. var. edulis cult. ad us. domest., P. sylvestris Mili. in sylv. Mold. tot., P. umbrosa Stev. in sylv. Mold. tot. — Meracleum flavescens Bmg. in sylv. Mold. infer. et med., H. Sphondylium L. in pratis Mold. tot. — Torcdylium mas mum LL. in arvis Mold. tot. — Lophosciadium meifolium DO. in mont. Okna. — Daucus Carota L. var. satiwa cult. ad us domest., D. Carota L. var. sylvestris in arvis Mold. tot., D. imvolueratus Sibth. in arvis Faurei.—(au- calis daucoades L. in arvis Mold. tot. — Tovilis microcarpa Bess. in pratis Put- zeni. — Scandia Pecten- Veneris L. in arvis Mold. med. et super. — Anthriscus Ce-efolium Hoftm. cult. ad us. domest., A. vulgaris Pers. in sylv. Mold. tot.— Chcerophyllum bulbosum L. in sylv. Mold. tot., C. temulum L. în sylv. Mold. tot. —— Conium maculatum LL. in ruder. Mold. tot. — Coriandrum sativum LL. in arvis Mold. super. et cult. Araliacece. — Hedera Helic L. in sylvis Moldavie totius. Cornea. — Cornus mas L. in sylis Moldavie totius, C. sanguinea LL. in sylvis Moldavie totius. Loranthacece. — Viscum album L. paras. in arbor. Mold. med. et super. Caprifoliacec. — Sambucus Ebulus LL. in arvis Mold. tot., 8. nigra L. ad sep. Mold. tot. — Viburnum Lantana L. în sylv. Mold. tot., V. Opulus L. in sylv. Mold. med. et super. — Lonicera Caprifolium L. in sylv. Mold. super. h. 3, L. Perichymenum L. în sylv. Mold. Wuper. h. 3., LL. nigra L. in sylw. mont. Mold. super. A. j. Rubiacece. — Galium leece Thuil. în pratis Mold. super. Hp. 3., G. alpestre Gaud. în pralis Mold. super. /. 3., G. Bocconi All. in steril. Mold. super. /.., G. pumilum Lam. în prat. mont. Carpath. fi. 3., G. Mollugo L. in vineis. Mold. infer., G. Mollugo L. var. scabrum in vineis Mold. infer., G. uliginosum LL. in ulig. Mold. super. /. j., G.h lecticum Weig. in prat. mont. Mold. super. 5. j., G. rubiodes L. in sylv. Mold. med. et super., G. vorum L. in prat. Mold. tot., G. vero-mollugo Waller. in apric. Mold. infer., G. cernum Scop. in sylv. Fau- 49 vei, G. retrorsum DO. in mont. Okna, G. Oruciata Scop. in sylv. Mold. med. el super.. G. apricum Sibth. in coll. Putzeni, G. Aparine L. ad sep. Mold. tot. Valerianece. Valerianella costata DC. in vineis Moldavie inferior. — Va- leviana officinalis L. în sylvis Moldavie totius. Dipsacec. — Dipsacus feroz Lois. în syiv. Țiganesci. — Knautia sylvatica Dub. în sylv. Mold. tot., K. arvensis Coult. in sylv. Mold. tot. — Scabiosa gra- mănifolia L. in pasc. mont. Carpath. P. j., 8. ucranicu L. in aren. Mold. infer., 8. lucida Vill. in mont. Okna, S$. lucida Vuli. vam. [l. lutea in mont. Olkna, S. ochroleuca LL. im aren. Mold. tot., 8. Columbaria LL. in aren. Mold. tot., S. Suceisa L. in pratis humidis Moldavix superiore Hi. ]. Composite. — Eupatorium cannabinum L. ad toss. Mold. super. — Ade- mostyles Petasites Dlufj. im pase. humid. Mold. super. — Homogyne alpinu Cass. in pascuis edit. Carpath. Ph. 3., ZI. sylvestris Cass. in sylv. edit. Carpath. Î. j., H. seolor Cass. in mont,. edit. Carpath. hi. j. — Pefasites tomentosus DC. ad torr. Scînteia, P. vulgaris Desf. in humidis Mold. super. Ph. ș., P. vulgaris Desf. var. subfeemineus in humid. Mold. super. P. ., P. albus Geertn. in mont. Mold. super. 7. j., P. nivcus Cass. in mont. Mold. super. fi. ju, P. mâveus Cass. var. subfeemineus in mont. Mold. super. /. j. — Tussilago Far- fara L. im axgil. Mold. tot. — Aster alpinus L. in prat. edit. Garpath. /.j., A. Amellus L. in arvis et! sylvis Mold. tot. — Tripoli vulgare Nees. in pral. humid. Mold. tot., 7. vulgare Nees. var. pannonicum in humidis Man- gina, 7. vulgare Nees. var. difțusum in toss. sals. (ialatzi. —— Galatella pune- tata DO. îm sylvis Mold. med. et super., (Gr. punctata DO. var. insculpta in sylv. Faurei. G. dracuneuloides DO. in sylv. 'Ţiganesci. — Erigeron canadensis L. in arvis el. sylvis Mold. tot., E. acre L. in sylvis mont. Mold. super. — Dellis perenmis L. in pratis Mold. super. /. j. — Solidago Virgaurea L. in prat. et sylv. Mold. tot. — Tinosyris vulosa DC. in coll. aren. Mold. infer., L. vulgaris Cass. in vineis Mold. infer. — Inula Helenium L. in sylv. Mold. tot., IL. ensifolia L. in coll. aren. Mold. inter., J. germanica L. in arvis Mold. lot., Z. hivta L. im prat. mont. Mold. super. Ph. 3., ÎL. Oculus-0Ohristi L. in arvis et svlvis Mold. infer., 1. Oculus-Ohristi LL. var. eampestris in arvis el sylvis Mold. infer., 7. salicina, L. in sylvis Mold. tot., JI. salicina LL. var. lati- folia im sylvis Faurei, 1. grandiflora Wulld. in sylvis Mold. infer., 1. spirezifo- lia L. in sylvis Pekia. — Pulicaria vulgaris Geertn. in prat. humid. Mold. tot., P. dysentericu, Geertn. îm prat. Mold. tot. — Buphthalmum salicifolium DC. ad rad. mont. Carpath. /. 3. — Telekia cordifolia Bat. in val. mont. Carpath. h. 3. — Xonthium strumarium L. ad vias Mold. tot., X. spinosum L. in incult. Mold. tot. — Helhanthus amnuus LL. cult. ad us. domest., II. fubero- sus L. cult. ad us. domest. — Bidens tripartita L. in humidis Mold. tot., BD. tripontita L. av. tenis in humid. (alatzi, B. cernua Willd. in humid. Man- [ză Li 50 gina, B. cernua Wild. var. radiata im humid. Mangina. — Anthemis tincto- via L. im arvis Mold. tot., A. arvensis LL. in arvis Mold. tot., A. austriaca „Jacq. in arvis Mold. tot. — Aehillea, Millefolium LL. in avenosis Mold. tot., A. lunata Spreng. in pratis Mold. infer., A. compacta Willd. in coll. Ualatzi, A. setacea Kit. îm mont. Mold. super. hi. 3., A. tomentosa L. in apric. Carpath. hi. 3., A. pectinata Wild. im sylvis aren. Pekia, A. Gerberi Bieb. in sylv. et. prat. Mold. infer., A. magna Wild. in glareos. Mold. super. /. j. — Ptarmica Viavence O. im pasc. edit. Carpath. Hf. 3. — Leucanthemum vulgare Lam. în sv. e! prat. Mold. super. et med., L. rotundifolium DO. in pinetis Mold. super. 77. j.. L. montanum DO. in saxosis Carpath. Pf. 3. — Matricaria Ohamomilla L. in arvis Mold. tot. — Pyrethrum corymbosum Willd. in sylv. Mold. tot., P. achil- lecefolium DBieb. in col. aren. Mold. infer., P. uhginosum LL. in palud. ad Șereth et Danubium. — Artemisia Absinthium L. in incult. Mold. tot.. A. Dracuneulus L. var. sativa cult. ad us. domest., A. scoparia hit. in olevac. Mold. inter., A. safina Willd. in palud sals. Mangina, A. Bosclmialiana DU. in palud. 'Țiganesci, A. Abrotanum L. cult. ad us. domest., A. pontica L. în apric. Mold. tot., A. austriaca Jaeq. in pratis Mold. tot., A. vulgaris L. in pratis Mold. tot., A. spicafa Wulff. in sum. jug. Carpath. PB. j. — Tanaee- tum vulgare L. im humid. Mold. tot., 7. boreale Iusch. in humid,. Ualatzi. — (i naphalium luteo-ulbum LL. im sylv. Mold. super., G. uliginosum IL în ulig. Mold. inter. — /Helichrysum avenarium DC. în coll. aren. Mold. tot. — Omalo- theca supina DU. in uligin. moni. Carpalh. hi. j. — Filago germanica Willd. in arvis Mold. super. //. j., F. areensis L. in arvis Mold. tot. — Antennaria, alpina Geevtn.. in mont. Carpalh. Pf. ., A. doica Greertn. în mont. Mold. med. et super. -— Leontopodium alpinum Cass. in sum. jug. Carpath. Ph. ]. — Ar nica montana LL. în pase. edit. Carpalh. h. 7. — Aronicum Dovronicum Reich. in sum. jug. Carpath. f. j. — Doronicum scorpioides Willd. in sylwvis Mold. super. hi. j., D. Pardalianches LL. în sylvis Mold. super. hi. Ș. — Senecio vul- garis L. im olerac. Mold. tot., S. viscosus L. in sylv. Mold. super. /. 3.. 8. sylvaticus L. in sylv. Mold. super. fi. j., 8. vernalis Rat. in axvvis Mold. inter., $. Jacobea L. in prat. Mold. super. F. j., 8. eruccefolius Iuds. in arvis Mold. infer., S. paludosus L. in humid. Galatzi, 8. Puehsii Gmel. im sylv. Mold. super., S. aurantiacus DO. in pase. edit. Carpath. fi. j. — Eehinops banma- ticus Hochel în col. avren. Mold. infer., FE. speerocephulus IL. in sylv. Mold. tot., E. spherocephaius LL. var. paniculatus L. in syIv. Mold. super. hi. j. — Xeranthemum vadialum Lam. in arvis Mold. tot., X. eylindraceum Sibt. in arvis Faurei. — Carlina subacaulis DO. in pase. mont. Carpath. 7. 3. 0. vacemosa L. in sSylv. Mold. tot. — Orupina vulgaris Cass. in aven. Mold. infer. — Kentrophyllum lanatum DC. im arvis Mold. lot. — Carthamus tineto- pius Li. cult. ad us. domest. — Onopordon Acanthium L. in vuder. Mold. tot. — 5l Cynara Beolymus IL. cult. ad us. domest., C. Cardunculus L. cult. ad us. do- mest. — Carduus nutaus L. in ruder. Mold. super Ph. j., C. acanthoides L. in ruder. Mold. super. k. j., 0. Personata Jacg. in sylv. Mold. super., 0. semi- nudus Bieb. in coll. Mold. infer., C. hamulosus Ehrh. in incult. Mold. tot.. C. hamulosus Ehrh. var. obseuvus in incult. Mold. tot., C. erispus in incult. Mold. lot. — Lappa tomentosa Lam. in ruder. Mold. super. Ph. j., L. major Gertn. in ruder. Mold. infer. — Crsium lanceolatum Seop. in sylv. Mold. infer., CO. feroz DC. in sylyv. Mold. super. f. j.. C. eriophorum Seop. in prat. Mold. tot., 0. areense L. in prat. Mold. tot.. C. canum Pieb. in sylv. Pekia, 0. palustre Scop. in prat. humid. Mold. tot., C. glatinosum Lam. in nemor. humid. Mold. super. /. j., C. tricocephaloides DC. sec. rivul. mont. Carpath. h. j., C. heterophallum DC. in prat. mont. Mold. super. //. ș. — Sevratula tinctoria LL. in sylv. Mold. med., 5. finctoria L. car. indivisa in sylv. Mold. med., 8. coronata L. in prat. humid. Faurei. —.Juri- nea mollis DO. in prat. Mold. tot. — Centonrea tricocephala Willd. in sylv. Adami et Faurei, 0. Moarschalliana Spreng. in coll. aren. Pekia, C. Cyanus L. in arvis Mold. med. et super., C. depressa Dieb. in sylv. Pekia, 0. Scabiosa L. in prat. Mold. tot., 0. Scabiosa L. var. alba in sylv. Faurei, C. Jacea L. in prat. Mold. tot., C. Jacea L. var. mollis in apric. Mold. super., C. phrygia L. in pasc. mont. Carpath. /. )., C. trinervia Steph. in apric. Mold. super. P. 3., C. montana L. in pasc. mont. Carpalh. /. 3., 0. nigra LL. in pratis Mold. tot., 0. rupestris L. in svlv. aren. Mold. tot., C. solstatialis L. in incult. Mold. infer., 0. maculosa Lam. in prat. Mold. tot., C. sfereophylla Dess. in pral. sice. Mold. infer., C. apiculata Ledeb. in prat. sice. Pekia. — Lapsana com- munis LL. in olerac. Mold. med. et super., LL. /ntermedic Bieb. in sylv. Scin- leia. — Cichorium Intybus L. in prat. Mold. tot.. 0. Endivia Willd. et sativa cult. ad us. domest. — Tolpis barbata Gertn. in apric. Mold. super. /. 3. — Achyrophorus maculatus Seop. in svlv. Mold. tot., A. helveticus Seop. in prat. edit. Carpath. 7. j. — Thwincia hirta DO. ad margin. agr. Mold. super. Ph. j. — Leontodon incamum DC. in rup. mont. Carpath. hi. 3., L. biscutelleefolium DU. in prat. Putzeni, L. dubium Roth. in mont. Okna, L. hastile L. in prat. hu- mid. Mold. super. h. j.. L. asperum Kit. in aren. ad torr. Putna, L. hispy- dum L. in coll. Mold. infer. — Podospermum octangulare Roth. in palud. Mold. tot.. P. laciniatum DO. in prat. Mold. tot., P. întermedium Guss. în prai. Mold. super. — Tragopogon majus «Jacq. in arenosis Mold. tot., 7. porrifo- lim LL. in prat. Mold. infer., P. undulatum Jaecq. in prat. Putzeni, T. pra- tense L.. in pat. Mold. tot., T. minus Fries. ad litt. Danub. Galatzi, T. campestre Bess. in sv. Faurei, 7. livescens Bess. in prat. sals. Galatzi. — Scorzonera mollis Bieb. in coll. aven. Mold. infer., S. lanuginosa Bmg. în sylv. aren. Mold. infer., S. rosed Kit. in prat. mont. Mold. super. hi. 3., S. humils L. in prat. humid. Mold. super. 7. j., 8. hispanica LL. în prat. humid. Mold. super. et 52 cult. —— Pieris huieracioides L. ad marg. agr. Mold. tot., P. Sprengeriana Lam. in sylv. Putzeni, Laetuca virosa L. in aggeribus Mold. tot., L. sagittata Kit. in sylv. Mold. infer., /. Scariola L. in ruder. Mold. tot., Li. virgata Tauseh. în syl. Mold. tot., L. sativa L. cult. ad us. domest., L. crispa DO. cult. ad us. domest., L. capitata DC. cult. ad us. domest., L. guereina L. in syvis Mold. super., L. mauvalis DC. îm umbrosis Mold. super. fi. ș. —— Chondrilla Juncea LL. in avvis Mold. tot., 0. Juncea L. vas. vigens in avenosis Pekia, 0. prenanthoides Vill. in prat. humid. Țiganesci. — Zarazacum Dens-leonis Desf. în prat. Mold. tot., 7. se- votinuim Sadl. in arenos. Mold. tot., 7. palustre DU. in humid. Putzeni, 7. cor- niculatum DU. im avren. Mold. super. Hi. j. — Orepis paludosa Meench. in prat. humid. Mold. tot., 0. pigida hit. în coll. Pekia, C. agrestis Bt. in av- vis Pgkia, . fectorum L. in sylvis Mold. tot., C. fectorum L. var. segetalis in arvis Mold. tot., 0. fectorum LL. car. gracilis in sylv. Mold. inter. 0. corymbosa Ten. m pral. Pekia, 0. polymorpha Wallr. in avren. Faurei, C. premorsa Lwael. in herb. mont. Carpath. fi. 3. — Borhhausia fatida DO. in humid. Putzeni, DB. tararacifolia DC. in avenosis Mold. tot., DB. setosa DO. in asper. Mold. super. h. j. — Bonchus palustris IL. în prat. humid. Mold. tot, S. fala Wall. in olerac. Mold. tot., S. tenerrimus LL. in olerac. Mold. inler. — Prenanthes pur- purea LL. im sylv. Mold. med. et super. — Ieraciuim Pilosella L. im coll. Mold. tot., JI. Bauhini Bess. in sylv. monast. Scînteia, IM. sarmentosum ral. in coll. aren. Pekia, /I. /lagelave Willd. in prat. Mold. tot., JI. brachiatum Devlol. in col. Mold. infer., /1. pratense Tauseh. in prat. mont. Mold. med., /I. pre- altui (ochiu. im prat. mont. Mold. med., HI. prezaltuum Gochm. var. obseuvum Pol. im sylv. mont. Mold. med., II. colinum Gochn. im coll. Mold. super. hi. j., H. umbellatum LL. ad margin. sylv. Mold. med. f. 3., H. Sabaudum AN. în sylv. Mold. med. Ah. 3., JI. pallescens Kit. in pasc. edit. Carpath. PB. j., HI. spheerocephalum hit. in sum. jug. Carpath. hi. j., IÎ. cchioides Lun. in sylv. Mold. inler., J[. aurantiacum LL. im prat. humid. Slanik, JI. cymosum Vill. în sylv. Mold. infer., II. prenanthoides Vil. in prat. Mold. infer., HI. syleaticum Smith. im sylv. Adami, JI. sylvestre Tauseh. im svlv. Mold. inler., HI. virosum Pall. in sylv. Mold. inter., JI. ramosun Willd. in sylv. Adami, H. gracile Pra. în sylv. Mold. med. — Mulgedium alpinum Less. im pral. edit. Carpath. f. j. Campamnulacece. — Phateuina canescens Rut. in sylv. Mold. med. et inter., P. pauciflorum LL. in pat. edil. Carpath. hi. j. — Campanula Medium L. în SŞIY. Mold. super. /. 3., C. divergeus Willd. in sylv. monast. Scînteia, 0. alpina «Jacq. în pasc. edil. Carpath. . 3., 0. sibiriea L. in prat. aren. Mold. infer., C. glome- vata L. in sylv. Mold. med. et super., O. multi/lora Kit. în prat. Pekia, 0. hr soides L. in pasc. edil. Carpath. Ph. 3., C. labfolia L. in sylv. Mold. tot., C. vapun- culoides L. în svlv. Mold. tot., C. bononiensis LL. m sylv. Mol. infer., 0. bono- 53 niensis L. var. ruthenica in sylv. Pekia, CU. limifolia L. in prat. Mold. med. el super., C. persicifolia L. in sylv. Mold. tot., C. PRapuneulus L. in sylv. Mold. tot., O. patula LL. in prat. mont. Carpath. Ph. ., C. spathulata Sibth. în pral. mont. Carpath. Hf. j., 0. colina Bieb. in prat. mont. Carpalh. h. 3.—Specularia Speculum A. DO. îm arv. Mold. super. A. j., $. hybrida A. DC. in arv. Mold. super. h. j. „ Vaeciniece. — Vaceinium Myrtillus L. in sylvis Mold. med. et super.. V. uli- ginosum LL. in uligin. Mold. super. 4. j., V. Vitis sdea L. in sylv. Mold. super. Ericacece, — Colluna vulgaris Salisb. in sylvis Mold. med. et super. Puyrolacee, —- Pyrola secunda L. in sylvis Mold. med. et super.. P. media Su. in pinetis Mold. super., P. cMlorantha Suw. in sylvis Mold. med., P. votundi folia L. în sylvis Mold. super. hi. j. — Moneses grandiflora Salisb. in sylvis mont. Carpath. A. j. Lentibulariece. — Utricularia vulgaris LL. îm stagnis Moldavie superiorae. Primudlacece. — Primula officinalis Jacqg. in syivis Mold. tot., P. elatior „Jacq. in sylvis Mold. super. kB. j., P. minima L. in sum. jug. Carpath. /. j.. P. fari- nosa LL. in uligin. Carpath. hi. j. — Gregoria Vitaliana Dub. în sum. jug. (ar path. hi. j. — Androsace villosa L. in sum. jug. Carpath. /. )., A. lactea LL. în sum. jug. Carpath. &. )., A. elongata L. in vineis Mold. inler., A. marima LL. în vineis Mold. inter. — Cortusa Matthioli LI. in mont. Carpath. hi. j. —- Soldanella alpina L. in turtosis mont. Carpath. fi. Ș. — Lysimachia vulgaris L. in palud. Mold. tot., L. pumetata Jacg. in aren. Mold. med. et super., L. numulaviu 1. in humid. Mold. tot., L. nemorum L. în sylv. Mold. super. h. j. — Anagallis arven- sis LL. in arv. Mold. tot., A. arvensis L. var. ecerulea in arv. Mold. tot... A. arven- sis L. var. phenicea in arvis Mold. tot. — Centuneulus minimus L. in humidis Galatzi. Oleacece. — Frazinus oxyplulla Dieb. in sylvis monast. Adami. — Ligustra vulgare L. în sylvis Moldavie totius. Apocinacece., — Vinea herbacea Kit. in vratis Moldavie inferior, V. minor ÎL. in sylvis Moldavie superior /. j, Asclepiadece. — Vincetozicum ofțicinale Monch. im sylyis arenosis Moldavie totius. — Oynanchum acutum LL. in oleraceis Moldavize inferior. Gentianacece. — Erythreea ramosissima Pers. in pratis humidis Mold. inter., E. ramosissima Pers. var. pulchella in prat. humid. Galalzi, E. Centaurium Pers. in prat. sice. Mold. tot. — Gentiana Oruciata L. in prat. humid. Mold. tot., G. Amarella L. in pratis Mold. super. 7. ., G. germanice Willd..in prat. sice. Mold. super. h. 3., G. campestris L. in part. sicc. Mold. super. /. î., G. cibiata L. in prat. edit. Mold. super, &. j., G, verna L. in prat. edit. Mold. super. /. ş.. G. Pueumonanthe L. in prat. humid. Mold. tot., Gr. asclepiadea L. in prat. mon. 54 Carpath. /. j., G. punctata L. in prat. edit. mont. Carpath. 7. 3. — Lomnanthe- mum mymphoides Lin. în tossis. Ualatzi. Sesamece. — Sesamum îndicum DC. cult. ad us. domest. Convolvulacece.—Convoleulus arvensis L. in av. Mold. tot.—Calystegia sepium Br. ad sepes Mold. tot. —— Cuscuta Epilinum Weih. paras. in plant. Mold. tot., C. major 0. Baul. paras. in plant. Mold. infer. Boraginece. — Heliotropiuim european L. in rader. Mold. tot. — Cerinthe ma- jor L. in arvis Mold. super, /. j., C. aspera Roth. in arvis Mold. super, 7. ş., C. minor L. in axvvis Mold. tot, -— BEehium vulgare LL. in arid. Mold. tot., L. vu- brum «acq. in sylvis Mold. tot., E. seviceum Wall. in arenos. Pekia. — Litho- spermum areense L. in avvis Mold. tot., L. officinale L. in sylvis Mold. tot., L. purpureo-ceruleum L. im syivis Mold. tot. --— Symphatum officinale L. in humid. Mold. tot., 5. cordatum Rit. in humid. Mold. super. /i. 3., S. bullatuin „Jacg. în sylv. monast. Adami. — Lycopsis arvensis L. in arv. Mold. tet., L. pulla Lam. in arenos. Mold. med. et inter. — Onosma echioides L. in prat. Mold. infer. — Pulmonaria o/ficinalis LL. in syhvis Mold. tot., P. angustifolia LL. sylv. Mold. tot., P. mollis Wulf. in sylv. Mold. tot. — Anchusa ochroleuca Diel in a- ren. Mold. tot., A. officinalis L. in prat. Mold. tot.. A. angustifolia L. in prat. Mold. tot., A. tincforia W. in svlv. mont. super. 4. $., A. amdulata LL. în sv. Mold. tot. — Asperugo procumbens L. in ruder. Mold. tot. — Lehinospermum Lappula Lehm. in arvis Mold. tot., [. de/lezum Lehm. în aren. Mold. inter. — Muosotis collina Eh. in coll. Mold: tot., Al. arvensis Sibt. in arv. Mold. super. h. 3. M. palustris With. in aquos. Mold. tot., M. sparsi/flora Mil. în sylv. Adami, M. sylvatica Eh. in syiv. Mold. med. et super., MM. ccespitosa Schultz. în prat. Mold. med., M. alpestris Sehmid. in pase. mont. Carpath. hi. 3. Erhrichium nana, Sehrad. in pasc mont. Carpath. fi. j. — Oynoglossum officinale L. in ru- der. Mold. tot., C. syleaticum Sm. in sylv. Mold. tot., C. ambellatum Rat. în a- renosis "Tecuci. Solanacee. — Luciu europeum L. ad sepes Mold. tot. — Capsicum annuum L. cult. ad us. domest. — Solunum Melongena LL. ct var. cult. ad us. domest., S. tuberosum L. cult. ad us. domest.. 5. zillosum Lam. în arvis Mold. super., S. ochroleucum Bast. in axvis Mold. inter., 5. nigrum LL. in arvis Mold. tot., S. Dulcamara L. in humid. Mold. tot. —— Lycopersicum esculentum Mill. cult. ad us. domest. — Physalis Allelengi L. im sylvis Mold. tol.— Atropa Belladona Le in sylv. Mold. med. et super. — Datura Stramonium L. in olerac. Mold. tot., D. levis L. in olerac. Nicoresci. — Nicofiana Tabacum LL. cult. — Ilyosciamus niger L. in olerac. Mold. tot. Serophulaviacece. — Verbascum Thapsus L. in arvis Mold. tot., V. Bluttaria L. in humid. Mold. tot., V. pheeniceum L. in prat. Mold. infer. et med., V. Lychi- nitis L. im prat. Mold. infer., Y. compactum LL. in arvis Mold, infer., V. pani- 55 ceum Sehr. in prat. Mold. infer., V. gallicum L. in arvis Mold. super. h.j., V. pyramidatum Bicb. in arvis Mold. super. hi. j. — Linaria minor Desf. în arvis Mold. super. Ph. .. L. spuria Mil. în arenosis Faurei, L. alpina DC. in glareos. mont. Carpath. hi. j., LL. vulgaris Monch. in axv. et vineis Mold. tot., L. geni- stifolia Mill. in avenos. Galatzi, L. dalmatica Mill. im arvis Mold. tot., L. îta- lica Trev. in sylv. Pekia. — Serophularia nodosa LL. in humid. Mold. tot., S. a- quatica L. ad tovr. Mold. super., S. glandulosa Kit. in umbrosis Faurei, $. la- ciniata Kit. in petros. mont. Carpath. hi. j. — Digitalis ambigua Sehl. in prat. et. svlv. Mold. med. et super., D. ferruginea L. in prat. siec. Mold. super /i. j.— Gratiola officinalis LL. in prat. humid. Mold. tot. — Veronica hederefolia L. in sylv. Mold. tot., V. filiformis Sm. in prat. Mold. infer., V. agrestis L. in axrvis Motd. tot., V. arvensis L. îm arvis Mold. tot., V. triphyllos L. in arvis Mold. tot., V. peregrina L. in sylv. Putzeni, V. sespyllifolia L. in sylv. Mold. tot., V. ser- pyllifolia L. var. Iunifusa L. im mont. Mold. med., V. fruticulosa L. in rup. mont. Carpath. Hi. j., V. longifolia L. in sylv. Mold. super.. Ph. j., V. foliosa Kit. in sylv. Mold infer., V. spicata L. in sylv. Mold. med. et super., V. neglecta Vali. in coll. arid. Pekia, V. orchidea Orantz in sylv. Mold. inter., V. yorida L. in syiv. Mold. super., ha. j., V. officinalis LL. im sylvis Mold. med. et super., Y. Chameedrys L. in sylv. Mold. tot., V. latifolia L. im sylv. Mold. med et super, V. Teuevium L. im prat. sicc. Mold, tot., V. scutellata L. ad rivul. Mold. tot., V. Anagallis L. ad rivul. Mold. tot., V: Beceabunga L. în humid. ad Il. Serih., V. austriaca L. in prat. Mold. tot., V. orientalis Ait. in coll. Putzeni. — Me- lampuprum. arvense L. im axvvis Mold. tot., M. cristatum L. in prat. Mold. tot., M. nemorosum L. in sylv. Mold. tot., M. syleaticum L. in sylv. Mold. super.— Pedicularis foliosa L. in prat. Mold. med. et super., P. palustris L. in prat. humid. Sold. super. 4. j., P. verticillata L. in pasc. edit. Carpath. hi. j., P. ro- strata L. in pasc. edit. Carpath. hi. j. — Rhinanthus glaber Lam.. in prat. Mold. tot... £. glaber Lam. var. minor in prat. mont. Carpath. B. j., Ji. hirsutus Lam. in svlv. Mold. tot. — Odontites rubra Bmg. in arvis Mold. super. h. j. — Fu- phrasia officinalis L. in prat. Mold. med. et super. h. j. | Orobanchaceg. — Orobanche ramosa L. in arv. Mold. infer., 0. elatior Suth. in arvis Mold. infer., 0. crinita Viv. in arvis Mold. infer., O. ceerulea Vill. in arv. Mold. infer. — Lothrea squamaria L. in sylvis Moldavie totius. Verbenacea. — Verbena officinalis L. ad vias Moldavie totius. Labiatee. — Lavandula Spica L. cult. ad us. domest. — Sabw'eia horteusis L. cult. ad us. domest. — Mentha pipirita L. cult. ad us. domest., M. aquatica L. in humid. Mold. tot., M. sylvestris L. in humid. Mold. tot., M. viridis L. im sylv. Mold. tot., M. avvensis L. in avvis Mold. tot., M. Pulegium L. în humid. Mold. tot., M. cervina L. în humid. Mold. super. Bi. j. — Luycopus europeus L. in prat. humid. Mold. tot., L. ezaltatus L. in prat. humid. Mold. tot. — Sala 26 syleestris L. în arvis et pralis Mold. tot., S. sylvestris L. fl. alba in arvis et prat. Mold. tot., $. sylorstris L. fl. rubro var. minor in arvis Pekia, S. Athio- pis L. in prat. Mold. infer., S. austriaca L. in prat. Mold. infer.. S. officinalis L. cult. ad us. domest., 8. verticillata L. in vineis Mold. infer., $. pratensis L. in pat. Mold. med. et super., S. Sclarea L. in umbr. Mold. super. — Origanum valgave L. în camp. Mold. super. h. 3., 0. herachoticum L. in camp. Mold. in- fer... O. Majorana L. cult. ad us domest. — Oeimum Basilicum LL. cult. ad us. domest. — Thymus Mavschallianus W. in prat. Mold. inter., 7. Serpyllum LL. în prat. sicc. Mold. super. /. j., T. citriodorus Bmg. in sylv. Mold. super. /. j., 7. Jivsutus Bieb. in prat. Mold. infer., 7. montauus Bit. in coll. Putzeni, Z. gra- veolens Bicb. in mont. Okna, 7. lanuginosus Sehl. in prat. Mold. super. 4. j., T. Acinos L. in arvis Mold. tot. — Melissa officinalis L. in sylv. Mold. tot. — Ciinopodium vulgare L. in syIv. Mold. tot. — Drunella vulgaris Maench. in pra- tis Mold. tot., B. grandi/lora Maneh. in pratis Mold. tot., B. alba Vahl. în coll. Mold. infer., Seutellaria. galericulata L. in humid. Mold. tot., 8. minor L. în humid. Mold. super. /. ş., 5. peregrina L. in sylv. Mold. tot. — Nepeta (atu via L. ad vias Mold. tot.. N. pannonica LL. in sylv. Mold. med. et infer., N. mevanieca L. ad marg. sylv. Mold. infer. — Dracocephalum Moliuvica .. cult. ad us. domest., D. austriacum L. in coll. calcar. Mold. super. /. j. — DMelittis Melissophallum L. in sylv. Mold. super. — Lamium amplezicaule L. în vineis Mold. tot., L. purpureum L. in olerac. Mold. tot., L. Iezvigatum LL. în syhw. Mold. tot.. L. maculatum L. in pomar. Mold. super. h. 3., L. album L. in po- mar. Mold. super. A. j., L. încisum Wulld. in vineis Mold. inler., L. rugosum Ait. in sylv. Mold. infer. — Leonurus Cardiaca L. in humid. Mold. tot., L. villosus Desf. in prat. Mold. infer. — (rlechoma hederacea L. in sylv. Mold. tot., (1. hirsuta Rit. in sylvis Mold. inler. — Galeobdolon leuteum THuds. in sylv. Mold. tot. — Galeopsis ochroleuca Lam. in axrvis Mold. tot., (Gr. versicolor Curt. in sylv. Mold. med. et super., G. Ladanum L. in arvis Mold. super. /. ., G. Tetrahat L. im olerac, Mold. super. h. . — Stachys germamica L. in arvis Mold. tot.. S. palustris L. im prat. humid. Mold. tot., S. arvensis: L. in arvis Mold. tot., 8. sylvatica L. in sylv. Mold. tot., 5. annua L. in arvis Mold. 'tot., 8. hirta L. in arvis Mold. inter. — Detowica officinalis L. in sylv. Mold. tot. — Sideritis montana L. im arv. Mold. inter. — Marrubiun vulgare L. in incult. Mold. tot., M. peregrinum L. in arv. Mold. inter. — Ballota nigra L. in ole- rac. Mold. tot. — Phlomis herba-venti LL. in arvis Mold. med. et infer., Ph. fu berosa L. in prat. humid. Mold. infer. — Zeucrium Lazmanni Murr. ad marg. sylv. Mold. infer., 7. Scordium L. in humid. Mold. tot. p. j., TI. Botrys L. în sylv. Mold. super. /. ., 7. Chamedrys L. in arid. Mold. tot., 7. capitatum L. in coll. Mold. infer. — Așuga Chamepytis Schreb. in arv. Mold. super. hi. 3.» A. Chia Behreb. in arvis Mold. infer., A. salicifolia Schreb. in arvis Pekia, A. 57 pyrumidalis L. in prat. Mold. tot., A. reptans L. in sylv. Mold. tot., A. geneven- sis L. in pratis Mold. super. /. j., A. alpina L in pase. edit. Carpath. h. Plumbaginec. — Statice tatarica L. in arenosis Mold. inter., S. Tatifolia Sar. £ pratis Mold. inferioră, 8. (remelini W. in palud. sals. Țiganesci, S. ulieina W. in collibus Putzeni. Plantaginacea. — Plantago major L. in prat. humid. Mold. tot., P. major L. var. taberncemontana în palud. sals. Ualatzi, P. media L. in prat. Mold. tot., P. lanceolata L. in prat. Mold. tot., P. Cornuti Gouam. in palud. sals. Piscu, P. avenaria Kit. in arenosis Mold. tot., P. Psyllium L. in aren. Mold. super. ph. j Amaranthacece. — Amavranthus Dlitum LL. in arv. incult. Mold. tot., ș CaUu- datus L. cult. ad us. domest. — Polyenemum arvense L. in arvis Mold. IER juniperinum Dicb. in col. aren. Galatzi. Sulsolacece. — Beta vulgaris Li. ct var. cult. ad us. domest. — Chenopodium album L. in incult. Mold. tot.. C. viride L. in incult. Mold. tot., 0. polyspermum L. im incult. Mold. tot., C. Vulearia L. in incult. Mold. tot., C. glaucum L. in humid. Mold. tot., C. acutifolium Kit. in humid Galatzi., C. urbicum L. in vineis Nicoresci. — Ambryna DBotrys M. T. in arenos. Mold. tot. — Blitum Bonus-IHen- ricus heh. in olerac. Mold. tot., B. virgatum L. în humid. Mold. med. et super., B. capilatum L. in humid. Mold. med. e! super: — Afriplex littoralis L. in incult. Mold. tot.. A. laciniata L. in incult. Mold. tot., A. friangularis W. in palud. sals. Galaizi, A. hortensis in olerac. Putzeni. A. Iermanii M. 7. in olerac. Pekia et Putzeni. — Spinacia înermus Meench cult. ad us. domest., S. spinosa Mencl, cult. ad us. domest. — Cerafocarpus arenarius L. in arvis Mold. inter. — Rochia seco- pavia M. T. in olerac. Mold. tot.. A. arenaria M. TI. in arenos. Mold. tot. — Salicornia herbacca LL. in palud. sals. Ualatzi. — Sucda maritima M. 1. îm palud. sals. Galatzi. — Salsola Hal L. in arvis Moldavie inferior. " Polygonacece. — Rumez Acetosa L. in prat. Mold. tot., D. Acetosella L. in gla- reos. Mold. med., R. întermedius DO. in olerac. Putzeni, PR. Lunaria L. cult. ad us. domest., F. obtusifohus L. in prat. humid. Mold. tot., R. acutus L. în prat. humid. Mold. tot., PR. sanguineus L. in sylv. Mold. med. — Polygonum avicu- lase L. in incult. Mold. tot.. P. Bellardi AU. in i pu P. lagellare Bevtol. in arenos. Galatzi, P. Persicariu L. in humid. Mold. „P. Distorta L. in hu- mid. Mold. super. /. 3... P. alpinum AI. in humid. tt E ati N. 3, P. vivi- parum L. in humid. Mold. super. /i. 3., P. Hydropiper L. in foss. Mold. med., P. amphibium L. in toss. Mold. tot., P. dumetorum L. in dumet. Mold. super. h. j.. P. Convolvulus L. in arvis Mold. tot., P. Fagopyrum LL. cult. ad us. domest. Thomelceacee. — Daphne Mezevcum L. in syIv. Moldavie medi et superioră, D. alpina L. in lapid. mont. Carpath. F. y Elcagnacece. — Eleagnus angqustifolia L. cult. et subspont. in Mold. tot. — Thppophac rhaimnodes L. ad torr. Moldavie totius. Hei 58 Santaiacece. — Ihesium ebracteatu lay. im prat. Mold. super. hi. j., 7. al- pinum L. in pasc. edit. Carpath. hi. j., P. ramosum Hay. in prat. Mold. super. h. j.. T. clegans Roche ad marg. sylv. Pekia, 7. humile Vahl. in collibus arid. Moldavie interior:e. pa Aristolochiacez. — Aristolochia Olematitis L. in vineis Moldavie totius. — Asarum europeum L. in sylvis monast. Adami. Luphorbiacece. — Luphorbia helioseopia L. in axv. Mold. med. et super. FL. Cyparissias L. in arv. Mold. tot., E. pilosa L. in prat. Galatzi, E. sylvatica L. in sylv. Mold. tot.. E. virgata it. in vineis Mold. infer.. E. agraria Dicb. in arvis 'Țiganesci, E. villosa Kt. in prat Mold. super. h. j., E. duleis L. în prat. Mold. super. 4. j., E. platyphyllos LL. îm prat. Mold. med., E. Gerardiana Jacq. ad. marg. sylv. Mold. inter., E. palustris L. in hum. Mold. med., E. epithu/moides L. în sylv. Faurei, [. exigua LL. im moni. Okna. — Mercurialis annua L. in. umb. Mold. sup. he j-, M. perennis L. in sylv. Mold. med. Urtice.—Cannalis sativa L. cult. ad us. domest. et subspont.— Urtiea urens L. in incult. Mold. tot., U. dioica L. in incult. Mold. tot.— Humulus Lupulus L. ad sepes Mold. tot.— Morus alba L. cult. et subspont. în Mold. tot., M. nigra L. cult. et subspont. in Moldavia totius. Jug'audec. — Juglans regia L. cult. et subspont. in Moldavia lotius. Uimacece.—— Ulmus campestris L. in sylv. Mold. med. et super. h. j., U. nudu Ehrh. in sylv. Mold. med. et. supr. h. 3., U. effusa W. in sylv. Mold. med. et. super. A. j. Betulacee. — Detula alba L. in sylv. Mold. med. et super., B. alba-c. pen- duta in sylv. Mold. tot. — Alnus glutinosa Geertn. ad tor. Mold. med. et super., A. încana DO. ad torr. Mold. med. et super. Cupuliferae. — Carpinus DBetulus L. in sylv. Mold. tot. — Corylus Avellana 1. in sylv. Mold. tot.— Fagus sylvatica L. in sylv. Mold. med. et super.—(dutercus pe- dunculata W. in sylv. Mold. tot., 9. Robur W.in sşlv, Mold. med., 4). faginea Lam. im sylvis Moldavize medize. Salicinece. — Sali babylonica LL. cult. et subspont. în Mold. tot., 5. fragilis L. în humid. Mold. tot., S. aurita L. in humid. Mold. tot., S. phalicifolia L. in humid. Mold. tot., $. viparia W. în humid. Mold. tot., S. alba L. în hamid. Mold. tot., $. friandra L. in humid. Mold. tot., Populus tremula LL. in sylv. Mold. med. et super., P. alba L. in sylv. Mold. med. et super., P. datata At. in sylv. Mold. med. et inter., P. nigra L. ad rip. torr. Mold. tot. Coniferee. — Tasus baceata L. in sylv. Mold. med. et super. — Juniperus com- munis L. in sylv. mont. Mold. super. B. j. — Pinus Pumilio Kit. in sylv. Mold. super. h. j. — P. sylvestris AM. in sylv. Mold. super. hi. j. — Abies rzcelsa DO. în sylv. Mold. super. f. j. — Zariz curopea DC. in sylv. Mold. super. h. j. Hydrochavidece. — Stratiotes Aloides L. in stagn. Mold. super. h. j. — Hydro- charis Morsus-rane L. im stagnis Moldavie superior. Juncagineae — Triglochin palustre L. in stagnis Moldavie superiorie. DButomec. — Dutomus umbellatus L. ad rival. Moldavie totius. , Alismacec. — Alisma Plantago L. in tossis Moldavie totius.—Sagi/faria sagit- tefolia L. in tossis Moldavie totius. Potamece. — Pota nogeton luceus L. in aquis lente fluent. Mold. sup. Ph. j., P. crispum L. in aquis lente fluent. Mold. super. &. j., P. sefaceum Sehr. în aquis lente fluent. Mold. sup. h. 3, P. gramineuu Kel. in aquis lente Ilment. Mold. su- per. . j., P. pusillum L. in stagnis sals. (alatzi. Orchidece. — Ovehis albida Al. in prat. humid. mont. Mold. super. /. 7., O. odoratissima L. in prat. humid. mont. Mold. super. /. j., O. conopsea L. in prat. Mold. med. e! super.. 0. maculata L. in prat. Mold. med. et super., 0. Iatz- folia L. in prat. Mold. med. et super., 0. maseulu L. in prat. Mold. med. et super., O. sambucina L. in prat. mont. Mold. super. hi. j.. 0. palustris Jacq. in palud. mont. Mold. super. &. j.. 0. Morio L. in sylv. Mold. infer., 0. Variegata Lam. in svlv. Mold. tot., 0. mulitavis 1. in prat. Mold. super., 0. coriophora L. in prat. Mold. super., 0. ustulata L. in prat. Mold. super. P. )., O globosa L. in prat. Mold. super. F. 3., 0. pyramidalis L. in prat. Mold. super. /. 3., 0. bi- folia L. in sylv. Mold. tot., O. angustifolia Lois. în prat. Mold. super. /.j., O. incarnata L. in prat. Mold. super. /. j.. 0. Monorehis L. in svlv. Mold. super. h. j-, 0. fuciflora Bmg. în syiv. Mold. super. hi. 3.. — Listera ocata L. in sy. Mold. tot., L. Nidus-acis Pers. în sylv. Mold. super. fh. 3. — Epipactis pallens Su. in svlv. Mold. super. i. 3., E. cns:folia Sue. în svlv. Mold. super. /. j., E. rubra AU. in sylyv. Mold. super. P. 3., E. latifolia All. in svlv. Mold. super. A. j.. E. palustris Crantz. in sylv. Mold. super /. )., E. rubens Dmg. in sylv. Mold. super. /. j. — Corallorrhiza Halleri Rich. in pal. mont. Mold. super. 7. 3. — Cuypripedium Calecolus L. in umbrosis Moldavie superiori. Iridec. — Iris graminea L. in syiv. Mold. tot., L. germanica L. bh'equentiss. 4-9 | cult., 1. Guldenstedtiana Lep. îm coll. Pekia, IL. squalens L. in sylv. Pekia, 1. arenaviu Kat. im coll. aren. Mold. infer.—(ladiolus îmbricatus L. in pratis humidis Moldavia superiori 4. j., Crocus minimus Red. in collibus Moldavie inferior. Amara lidea. — Leucoium cestivcum L. in pratis Galatzi. — Galanthus nivalis L. in pom. Moldavie superior /. j. Smilacece. — Asparagus ofheinalis L. in syIv. Mold. tot., A. tenuifolius Lam. in sylv. Mold. infer., A. cerficillatus L. in sylvis Mold. super. P. j. —Streplopus amplexifolius DC. in sylv. Mold. super. . 3., Convallaria majalis L. în syiv. Mold. med. et. super., 0. verticillata L. in sylv. Mold. med. et super.— Polygonatum vut- gare G. în sylv. Mold. tot., P. mult;/lorum (r. in sylv. Mold. tot., P. polyanthemum G. in sylv. Pekia, P. lat/folium G. in. sylvis Mold. tot. — Maianthemaum bifo- lia DO. in svlvis Moldavie totius. Lil'acea. — Tulipa sylecstris L. in sylv. Mold. super. — Fritilaria Meleagris 60 L. in sylv. Mold. super., 7. lutea Bieb. în sylvis Mold. infer. — Lilium Marta- gon LL. in sylv. Mold. super. — Erythronium Dens Camis L. în sylv. Mold. super. — Phalangium rainosum Lam. in arenos. Mold. inter. — Anthericum sero- tinum L. in pasc. edit. Carpath. hi. j., Scilla bifolia L.— Muscari vacemosum Mill. in coll. Mold. tot., M. pallens Bess. in arenos. Pekia. M. comosum Mul. in sylv. Mold. tot.— (dagea pusia L. in aren Mold. inter., G. villosa Dub. in vineis Mold inter., G. țistulosa Dub. in sylvis Mold. inter. — Ornithogalum nutans L. in umbros. Mold. tot., O. refractum W. in vineis Mold. infer. — Alium sativum LL. cult. ad us. domest., A. Porrum LL. cult. ad us. domest., A. Cepa L. cult. ad us. domest., A. ascalonicum L. cult. ad us. domest., -Î. Schenoprasum L. cult., A. rotun- dum L. in vineis Mold. infer., A. Pavum LL. în collibus aren. Mold. infer., A. intermedium DU. im coll. aren. Mold. inter., A. smavcolens Jacq. în sylv. Mold. infer., A. arenavium L. in arenos. Mold. tot., A." uwrsinum LL. în sylv. Mold. tot., A. pollens L. in palud. sals. Jassy Ph. j. — Memerocallis fulva LL. în coll- Jassy hi. 3., HI. lava L. in humidis Jassy A. j. Colehicacec. — Colehicum autumuale LL. im pratis humidis Moldavie media et superiore — Veratrum album L. în sylyis Faurei. Juneece. — Juncus bulbosus L. in humid. Mold. tot., «J. glaucus L. in humid. Mold. tot., J. sguarrosus L. în palud. sals. Galatzi, J. Wufonius L. im arenos. ad (um. Sereth, „J. filkiformis L. in pal. mont. Carpath. PB. 3., J. Jacquinii L. în palud. mont. Carpath. fi. j., J. obtusi/lovus Ehrh. în toss. Jassy Ph. j., J. aculi- Plorus Ehrh. im toss. Jassy h. j. — Luzula vernalis DO. in sylv. Mold. med., LL. alida DU. in mont. Mold. med. et super., L. mauit/lora in sylvis Adami, LL. masima DU. in sylv. Mold. med. et super., L. nivea DC. im sylvis Moldavie medic et superiorăe, L. glabrata Dess. in pasc. mont. Carpath. hi. j. Aroidece. — Arum maculatam LL. in sylvis Moldavie medie et superior. Typhacece.— Typha latifotia L. ad rivul. Mold. tot., T. angustifolia L. ad rivul. Mold. tot., 7. minima IMoppe ad rivul. Mold. med. — Sparganium ramosum L. ad foss. Moldavie medie. Cuyperacece — Cuyperus australis Sehr. secus Danubium Ualatzi, C. fus- cus LL. îm arenos. sec. llum. Sereth. — Sehenus mucronatus L. in humid. Put- zeni. — Seirpus lacustris L. im stagn. Mold. lot., S. triqaueter LL. in pralt. humid. Mold. tot., S. palustris L. in prat. humid. Mold. tot., S. maritimus L. in aren. Îl. Sereth, S. syleaticus L. in sylv. Mold. med. — Liryophorum po- lystachium LL. in palud. Mold. super. h. j. — Carez Sehreberi W. îm prat. siec. Mold. tot., C. glauca Seop. îm prat. sice. Mold. 'tot., C. vulpina îm hu- mid. Mold. tot., 0. precoz Jacg. in sylv. Mold. tot., C. stellata Good. in sylv. Mold. tot., C. ovalis Good. in arvis Mold. tot., C. limosa L. în prat. humid. Y Mold. med., O. hirta L. în sylv. Mod. tot., 0. umilis Leys. îm mont. Mold. med., O. pilosa Seop. in svlv. Mold. med., (. sylvatica Iuds. in sylv. Mold. tot., 61 C. patula Seop. in sylvis Mold. med., 0. brizoides IL. in sylv. Mold. med., C. dioica L. in pratis Mold. super. B. j., C. alba L. in prat. Mold. super. hi. 3. C. teretiuscula Good. in sylv. Mold. super. Hi. j., C. stricta Good. in sylv. Mold. super. h. j., C. rivularis W. ad rivul. Mold. super. h. ., 0. nemorosa Lumu. in sylv. Mold. super. h. j., 0. clandestina Good. in sylv. Mold. super. h. j., C. ea- pilaris L. in prat. Mold. super. h. j., 0. umbrosa Huds. in sylv. Mold. super. h. 3... C. panicea L. in Mold. super. h. j., C.atrata L. in pasc. edit. Carpalh. h. 3. C. digitata L. in prat. sice. Mold. super. N. j., 0. Pseudo-Oyperus L. in humid. Mold. super. h. j., 0. riparia Good. în humidis Mold. super. Hi. j. Graminece. — Milium lendigerum Sehreb. in arvis Mold. inter. M. holciforme Sw. in arvis Mold. tot. — Panicum miliaceum L. cult. ad us. domest.— Digitaria sanguinalis Pers. in vineis Mold. infer. — Setaria viridis P. B. in prat. Mold. tot., S. verticiata P. B. in incult. Mold. tot., S. glauca P. B. îm arenos. Faurei, S. italice P. B. in avv. Mold. infer. — Echinochloa COrus Gall; Roth. in incult. Mold. tot. — Tragus racemosus Desf. in arenos. Mold. tot. — Andropogon Ische- mum L. in arenos. Mold. infer. — Holcus Sorghum L. cult. ad us. domest. — Mas Zea Geertn. cult. ad us. domest. — Orypsis sehomnoides Lam. în pal. sals. Calatzi, C. alopecuroides Seh. in aren. Mold. infer. — Alopecurus pratensis L. in prat. Mold. tof., A. geniculatus L. în humid Galatzi. — Phleum pratense L. in prat. Mold. tot., P. nodosum L. in prat. Mold. tot. — Calamagrostis epigeios |. in avv. Mold. infer., 0. littorea DO. ad rip. torr. Mold. med., C. arenaria Roth. in arenos. ad. Sereth. — Stipa pennata L. in prat. aren. Mold. infer., $. capil- lata L. in prat. aren. Mold. infer. — Oynodon Dactylon Pers. in incult. Mold. tot. — Avena satica L. cult. ad us. domest., A. fatua L. ad sep. Mold. tot. — Hordeum vulgare L. cult. ad us domest., H. hezastichon L. cult. ad us domest., 1. distichon L. cult. ad us. domest., HI. secalinum Sehreb. in prat. Mold. tot., ÎI. murinun L. în incult. Mold. tot.—Lolium perenne L. in axvis Mold. tot.— Triticuin caninum L. in arvis Mold. tot., Z. repens L. in arvis Mold. tot., Z. regidum Sehreb. in arenos. Mold. infer.. 7. sativum Lam. cult. ad us. domest., T. com- positum L. cult. ad us. domest.. T. durum. Desf. cult. ad. us. domest. — Agi- lops cwlindrica Hort. in aren. Mold. inter. — Secale cereale L. cult. ad us domest. — Poa bulbosa L. în prat. Mold. tot.. P. bulbosa L. var. vivipara in prat. Mold. tot., P. trivialis L. in pratis Mold. tot., P. pratensis L. in prat. Mold. tot.. P. aunua L. in prat. Mold. tot., P. Eragrostis L. in olerac. Mold. tot., P. airoides Ka. in humid. Mold. tot., P. decumbens Schr. in pal. sals. Mangina. — briza media L. in sylv. Mold. tot., B. minor L. in sylv. Mold. super. — Melica ciliata L. im sylv. Mold. super. et infer., M. nutans L. in sylvis Mold. super.. M. uniflora Roth. in sylv. Adami. — Kaleria cristata Pers. in pral. Mold. tot. — Dactylis glomerata L. in prat. Mold. tot. — Festuca ovina L. in arid. Mold. tot. — Arundo Phragmites L. în stagn. Mold. tot. — Dromus Squarrosus L. in prat. (2 Mold. tot.. B. fectorum L. in prat. Mold. tot., B. vubevs L. in prat. Mold. tot, B. mollis L. in prat. Mold. tot., DB. vacemosus L. in prat. Mold. tot., B. avreasis L. in prat. Mold. tot., B. erectus Muds. in prat. Mold. tot., B. sterilis L. in pratis Moidavize totius. Lemnacere. — Lemna gibba L. in stagnis Moldavie inferiorie. Euisetaceae. — Erpuisetum arvense IL. in glareos. Mold. tot., [. limosum L. in fossis Mold. tot.. E. fuciatile L. ad vip. tovr. Mold tot.. E. palustre L. in humid. Mold. tot.. E. syleaticum L. în sylv. humid. Mold. super. /. j., E. Piemale L.* in sylvis humidis Mold. super. /. j. Pilices. — Botrychiuu Lunavia L. in prat. edit. Carpalh. hi. 3. — Ceterach, offi- cinarum C. D. ad muros Mold. super. /. 3.. C. Marantha DU. ad rup. mont. Carpath. //. ş. — Polypodium vulgare L. îm sylv. Mold. super. bi. 3... P. Drop tevis L. in sylv. mont. Mold. super. fi. . — Polystieum Thalipteris Ioth. in sylv. Mold. super. Pf. j.. P. Fii mas DU. in sylv. Mold. super. /. j.,. P. aculeatum Roth. in svlv. Mold. super. /.j., P. Lonchitis Roth. in sylv. Mold. super. 7. j.— Aspidium fragile Bu. in sylv. Mold. super. /. 3., A. montanum Sac. în sylv. Mold. . super. Ji. j. — Atarium Llalleri DC. în sylv. Mold. super. h. j., A. Pilic femina Roth. in sylv. Mold. super. /. j. -— Asplenium Adiantum nigrum LL. ad mur. et rup. Mold. super. /. 3, A. Ruta muravria L. ad mur. et rup. Mold. super. Ph. 3. A. viride Huds. in rup. umbr. Mold. super. /., j., A. Tricomanes L. ad mur. Mold. super. /. j. —— Seoloprndrâun officinale Șu. in humidis el umbrosis Mold. super. h. j. — Biechnum spicant Suc. in prat. Mold. med. et super. i. j. — Pteris aqui- lina LL. ad marg. svlv. Mold. med. et super. -— Adiantam Capillus Veneris L, ad font. Mold. super. /. j. — Woodeavrdia candicans Su. în sylvis edil. Car- path. A. j. Lycopodiacec. — Lycopodium Selago LL. in pasc. edit. Carpath. fi. 3. volum L. im pascuis edil. Carpath. hi. j. (30) Spre sud-vestulii tialaţului, aprope de juncțiunea Siretului cu Dunărea şi nu departe de unde odinioră se mai vedeai ruinele pretinsului Caput-bovis, Guebhard a allatii localităţile cele mai interesante din împrejurimile acestui 0- raşi , sub raportuli vegetaţiunii. Astfel, într'o luncă de sălcii de pe malulu Siretului a găsită : Thalictruun lucid, Sinapis orientalis, Pyrethrum uliqgino- sa, Cyperus australis, etc.: iar prin fenețile umede din vecinătăți : Sf/laria viscida,. 8. latifolia, eseda medliteranea (rutbh. (RR. înodlora Rehb.): în line, într'o mică podgorie strătăiată de păduri de pe_ o colină vecină: Pomneulus polyanthemos, DMeniocus linifolius, Acer tutuvicum, etc. Viile atăt din incinta tia- lațului, câtii şi din proximitatea lui, încă i-ai procurati câte-va planle intere- sate, precum : Chovispora tenella, Stellaria muralis, Sida Alutilon, etc. Cătă despre malului stângii alui Dunării (inundatii de mai- multe ori pe fie-care anu și mereii călcati de piciorele cailori ce tragi corăbiile în susulu fluviului) IL. cla- 7 63 fiindă aprope lipsită de vegetațiune, acestă localitate nu i-a procuratii de câtă câte-va stirpilură de Glyeyrrhiza echinata, Melilotus macrorrhiza, Și ună Mici Tragopogon. Pe malurile Brateşului n'a găsitii de câtă pe Potentilla supina. (31) Pechia e-te o localitate avută în păduri destulă de mari, compuse mai numai din (Quercus pedunculata. dintre cari cele mai multe acoperii uni te- reni umedi și mlastinosă, iar altele crescii pe costele unorii coline mai multii sai mai puţinii n&sipose. Dintre plantele cele mai însemnate găsite în aceste localități, Guebhard citeză, prin pădurile de pe costele colineloră nesipose: Silene chloruntha, Astragalus argenteus, Achillea pectinata, Achillea spec 7, Centaurea Marsehulliana, (. depressa, Cirsium conu, Lhesium elegans, Iris squalens, ÎI. Gueldenstacdtiana, ete.: prin pădurile umede : Delphinium ybridum, Gera- nium bohemicun, Linaria îtalica, Iris graminea, etc; în văile nesipose : (Gyp- sophila panieulata, Lavatera pseudo-olbia, L. cretica, Campanula multiflora, etc.; în fine, prin locurile cultivate : Ruta siavcolens, Orytropis pilosa, Ajuga sa- licițolia, Althea pallida, etc. 32) Plăcinta este o localitate a căreia vegetațiune este aprope analogă cu aceea a Pechei, cu singura deosebire că pădurile și umbrișurile devinii mai rare. In apropierea acestei localităţi spre Siretit, se alla mlaștinele sărate de la Pisci, avute în plante rare si curiose, dintre cari Uuebhard a culesă speciile urmă - tore : PRanuneulus pedatus, Lepidium cvassifolium, Cerastiui tauricum, CU. ova- tun, Sum laneifolium, Barbarea taurica, ele. (33) Mangină este o localitate fără păduri și numai cu pământuri cultivate, forte impregnate de sare, și feneturi udate de ună mică pirăiașă, de pe malu- rile căruia (iuebhard a culesii speciile următore : Ranunculus Stoveni, (aera- ni palustre, Senecio Doria, „rteriisia sulina, ete. | (34) Cudalbi este o localitate de asemenea fără pături, şi numai cu pă- meniuri cultivate si păşuni, c1 o vegetațiune aprope analogă cu aceea a ce- lori de la Pechia și Mangina. Prin locurile cultivate a observati în torte mare abundanţă pe Isatis precoz, iar de prin păşuni a recoltatii în 1843, pe Sisym- brium juceum, specie pe care na mai găsito după aceea. (35) Putenii este o localitate constituilă de coline, ce formeză punctul cul- minantu ală podișului Moldovei de josii. care de acolo se plecă treptatii către Galaţi în partea despre medă-di, şi către Tecuci în partea despre nord. Din acestă localitate, (iuâhard a culesii speciile următore : Ranunculus llyricus, Bupleurum exaltatum, B. Peuecdanum, Statice ulicina, şi alte specii pe cai nu li-a mai găsit nicăiră aiurea. (36) Adamiă este o localitate aprope exclusivit acoperită de codri deşi și de păduri. În codri predomină stejarul, darii se găsesce în abundanţă de asemene şi Frazinus oxyphapită, Pila argenta, IL. vubra, Acer campestre, A. platanoides, A. tataricum si Carpinus Betulus; pădurile mici sunt compuse din Cornus mas, 64 CU. sanguinea, Corylus Accllana. Viburnum Lantana, Staphallca pinnata. La um- bra acestorii arbori şi arbuști crescit mai multe plante însemnate, precum : Corydalis Movrschalliana, Lathyrus Nissolia, Dovronicum oblongifoliam, Myosotis sparssi/lora, ete. Aici începi de-asemene a se arăta Primula offivinalis și Con- vallaria majalis, ce lipsescii cu totulă în pădurile de la suduli acestei localităţi, dar care din contra. abundă cu câtă se înainteză spre nordii. (37) "Tecuciu este o localitate cu împrejurimi mlăştinose, unde (iuebhard a găsită, întruni terenii năsiposi, pe Cynoglossum umbellatum și Alhum are- ari. (39) 'Tigănescii este o localitate străbătută de riul Berladă, ale căruia ț&rmură în acâstă parle a văii sunt torte mlăştinose și prin unele locuri saline. Din a- ceste locuri, (iu6bhard n'a recoltată de câtă pe Sfatice (rmelini și o specie de Artemisia (considerată de eli ca nouă), din causă că numerosele turme de oi r&spîndite prin aceste locuri (a cărorii umiditate le face improprii ori cărei cul- tauri) distrugă pină şi cea mai mică urmă de vegetațiune, care după părerea lui (iuebhard, ari oferi interesii bolanistului. Dintr'o pădure umedă ce înveci- neză castelul boerescii, a mai recoltatii Guebhard speciile următore : Dianthus campestris, Silene nocti[lora, Galatella dracunculoides, Colehicum autummnale. etc. (39) Nicorescii este o localitate din care (iuâbhard a recoltaii, pe lingă (uevrcus faginea, o frumosă varielate de Potentilla recta, o specie de Nepeta cu florile rose şi odorante (vecină de N. cataria), şi uni Datura, ale căruia cap- sule, în parte puţinii spinose, în parte netede, pari a stabili o specie interme- diară sait bastardă între D. Stramonium şi D. lauis. (40) Pădurile din Moldova centrală sunt compuse mai cu semă din stejari (Quercus vobur), dar sunt amestecați şi cu fagi, mestecăni, cu o mare cuan- titate de meri și pert sălbatici. cu Populus tremula și dilutata; iar luncile pe lingă diferite specii de sălcii, din Populus nigra, Alnus glutinosa și încana. (41) Făureii este o localitate ce se allă în parte virită între dou braţe a le Putnei. și situată aprope la piciorele primelorii trepie a le Carpaţilori ; este compusă dintr'unii amestecii de pământii cultivabilă, de codri și lande bolovă- nose. De pe țărmurile Putnei şi numerosele ei insule, acoperite de Derberis vulgaris, Tamaviz Pullasii și Iippophai rhamnoudes, VGuebhard a recoltată spe- ciile următore : Epilobiu:a rosmarinifolium, Luphorbia valustris, Serophularia glandulosa, Carez limosa, etc.; iar de prin pădurile umede și n&sipose din im- prejurimiie Făureiloră : Olematis întegrifolia, Althaca cunnabina, Linum com- planatum, L. nevvosum, Lythrum cirgatum, Xcvanthemum. eylindraceain, Seselă peucedanifolium, Servratula tinctoria, şi alte câle-va plante mai puţini însem- nate. dar pe cari nu le-a întâlnitii în Moldova de josă. (42) M-stirea Scînteia este situală pe costa unui munte calcar ce formeză prima trâptă a Carpaţiloră, şi presinlă de jură împrejurulu ei o pădure ce aco- 65 pere loti muntele pină la verfă, și din care (u6bhard a culesii speciile urmă- tore : Petasites toimentosus, Ranunculus auricomus, Isopurum thalictroides, si o specie nouă de Hepalica, pe care o numi 1/. multiloba. (45) Panciu este o localitate de unde începi a se zări cei dintâi bradi, precum și Sedum acre, şi care se allă străbătutii de mai multe pârăie, de pe termurile cărora (mebhard a culesă pe Sisymbrium strictissimu m. (4%) Câmpurile este o localitate din a căreia vale (inebhard a culesii spe- ciile uvmătore : Campanula linifolia, Sinapis taurica, Muyricaria germanica, Pu- mes „Acetosella var. multifida, şi câte-va frumose umbelitre. (45) Caşinulii este situatii într'o vale udată de unii torenlit pe ale cărui maluri crescii superbi Anais glutinosa. La piciorele unui munte, înaltit ca de 1500 piciore, se întindă magnifice și grase fenețuri de prin cari Gu6bhard a recoltatii. pe linga numerose orchidee. pe: Lochnis /los cuculi, Pedicularis foliosa, Fuphrasia officinalis si Adenostyles Petasites. Vivlurile și costele acestui munte sunt acoperite cu codri de bradi uriași, pe la piciorele cărora (in6bhard a găsitii speciile uvmătore : Orobus vicivides, Pyrola chloranta, Ilieracium ramo- sum, Vaceinium Muyrtillus, Helianthemum vulgare, numerose specii de Care, ete. În fine, pe malurile apeloriă din vecinătăţile satului : Dianthus arenarius, Iwy- pha minima. Sparganium vamosum, etc. (46) Dintre plantele ce crescă prin împrejurimile Laşului, (in6bhard menti- on6ză. prin locurile mlăstinose : Ronunenlus Lingua, Eupatorium connalhi- num, Luthrum huyssopifolia Calla palustris, etc.; prin vii și grădini : Galan- thus nivalis: in fine, prin păduri : Ery/hronium Dens Canis. Lritillaria Mel- leagris, ele. (47) Dintre plantele găsite în munţii din împrejurimile Ocnei, Guebhard citeză următorele : Cyfisus migricans, Lophoscialium meifoliun, Thymus gravcolens, Ga- lium vetrorsiun. Lilium Davrtagon, ele. iar pe drumul de la Ocna la Slănicu, “prin pădurele ce se întindă di-alunguli lui, și la umbra numeroselorii stinci de granitii, a găsitii : Chrysosplenium altrnifolium, Sedum stellatum, Waldsteinia geoides, Impatiens Noli tangere, Salcia Selarea, (cum inter medium. etc.; în fine, chiar la Slănicii a culesii : [ieraeiun aurantiacuiu. Pyrola secunda. P. minor, Pinus Pumilio, Pyrus Aucuparia, etc. (48) «Moldova, dice Ch. Giu6bhard, într'o epistolă adresată din Puţeni d-lui Alfonse de Candolle la Geneva (12/24 tebruariii 1818), presintă o mulţime de fenomene curiose de constatatii. Astă-feli : 1) Prin pâărloge se găsescit, cându primăvâra a fostii ploiosă, unele specii de plante, dar cândă primăvera este secetosă aceste specii disparit spre a face loci altora, mai tota-de-una aparţi- nândiă la acelâși genuri. 2) Cândi, după ce sa cultivatii unii ogori în timpă de doi sait trei ani, după cumii se și practică acâsta, se Jasă din noi părlogă, a- nulă următorii acesti terenii se acopere cu Senecio vernalis, sau cu Mofricavia 9 06 Chamonilla, sai una sati cea-laltă exclusivi; anulii următori aceste dou€ spe- cil nu se mai găsescă, și sunt inlocuite prin Anaranthus viridis sau Sinapis arvensis. Acesti mersi ali vegetațiunii este atălii de regulaltii, în câtii țăranii noştrii pentru a cită date, dicii adesea, anuli romonilei, anulii muștarului, ete. 3) Cândi se dar&mă, din întemplare sait cu voinţă, vre-o casă, ună grajdii, sait ori-ce €e- dificiti construiti, după obiceiulă țărei, în lemni și lutii, anuli următori acestii locii se găsesce aprope invariabilă acoperilă cu Cannwbis satira. 4) lată o altă observaţiune ce mia fostii comunicată de o mulţime de persone demne de cre- dință, dar pe care nu o am verilicatii prin ochii mei : daca se semenă într unii lant, grăi de tomnă (Tritieum hbernumn), alesi firă cu liră și fără nici unii a- mesteci cu semințe străine, anuli înlciii grâulă se găsesce amestecati cu a- prâpe a decea parte de săcură. Acesti productiv resemănatii în acelaşi lană dă în alti donilea anii, jumătate grâă, jumătate secară, şi anulă ală treilea ioti în același lanii, recolta totală se găsesce schimbată în secară.» (49) Joseru SzARo, farmacisti și doctorii în medicină (născută în comuna Maros Bogata din Transilvania, în martie 1803, moră la laşi în 15 decembre 1874), fu intâiă farmacisti, apoi subchirurgii la Ospitalulii militară din lași, după aceea medici secundară la Ospilalulii centrali ali SE. Spiridonă, iar de la 1854, medicii administratorii la Ospitaluli de la Galata și medicii de arondisment. Szabo eră membru onorarii alu Societăţii Academice române, ali Societăţii de medici și naturalistă din Moldova, corespondentii ali Societăților de sciințe na- turale din Iamburg, Viena, etc., şi se allă în dese corespondențe botanice (rela- live la determinatiuni de specii) cu celebrii botanisti Eschaltzer, Bischolt, etc. Scrie- rile » 6 Septembre. Că cea mai mică temperatură a anului a fosti : la Bucuresci de. . . . . — 170,56. în diua'de 29 Decembre. la Prăila de. i iu aa LT BORROE idem. zeu e RROMI e ANUAR ei a Decembre. Că în întregulu a cadutu : | 386"".5%s de apă, îs ră ei ses a Maia A at ga Aa ati ate 7-a | 90810 de zăpadă, pei e 8. PORN, TNI CNI iata see ja, lasi lt 563» 75 de apă (1). Cândă se va Mina și a a talia în Oltenia, conlormu votului ce Academia a dati dilele trecute, vomi pul€ sci și varia- iunile climatului la cea-l-altă extremitate a țerei. După climată, natura solului și a subsolului este alu duoilea fac- torii, ali duoilea regulatoră ali distribuţiunii plantelori chiar în același climatii. Sunt speţe de plante cari nu prospereză de câtu în a nume națură de t&remuri; de ex. mai pretutindeni unde vomu vede crescând spontaneii mestecănulii, (Betula albă) suntemi siguri că teremulu este siliciosii; pretutindeni unde cresce podvalulii (Tusilago farfara) elu este argilo-margosă, admirabilă corelațiune între geolo- giă și botanică! Cresce într'o localitate mestecănulu, geologulu să caute că va da peste strate de nisipii, pe gresiă, de cuarțiti, de micaşistă, etc.; se observă nisce asemenea, strate, botaniculu să fie cu atenţiune că va întilni mestecănulă, și toti astu-lelu este pentru stratele argilo-margose și podvalulă, și pentru o mulțime de alte plante. Dacă vomii adăoga la aceste cause acţiunea vinturilori și aceea a pasăriloru călătâre, precum și influența omului, fie voluntară, cum (1) La staţiunile din Brăila și lași apa este calculată la unii locii cu zăpadă cădută, pre cândiă la stațiunea din Bucurescă s'a notatii apa deosebiti şi zăpada deosebiti. 11 82 este întroducerea și aclimatarea planteloră alimentare, fie involuntară și cu totulu accidentală, cum este în întroducerea de plante noi ce se face în urma resbelelori și a invasiunilori armateloru de ocu- paţiune, vomu pute înțelege la câte numerdse cause de variațiuni este supusă flora unei regiuni, cause de cari botaniculu trebue să țiă s&mă în descrierea florei unei țeri; așa, este cunoscută la noi în acestă privință acea plantă ghimpâsă, supărătore, ba vătămătâre chiari animaleloră, care luase o aşa desvoltare, că invadase tote sa- tele și câmpiile în câtă autoritatea centrală a fosti silită să ia m&- sură pentru stîrpirea ei, dându ordine severe ca să o cosescă de tinără, mai înainte adică ca fructele sale să ajungă la maturitate; în țelegeți că este vorba de acea plantă ghimposă pre care poporul nostru a numito dracilă, (Xanthium spinosum) sau holeră, ca a= lusiune la epidemia holerei care a bintuită țâra în anii 1648 şi 1849; plantă care, în România de peste Milcovu, era necunoscută înainte de invasiunea rusescă de la 1829, şi în România de din- coce de Milcovi înainte de invasiunea de la 1948-1849 şi care a, fostii întrodusă, prin agățarea fructelori ei, asemenea ghimpose, de codele cailoru oștirii de invasiune. Dacă înse acestă plantă, prin îmmulţirea ei extraordinară și prin importunarea sa, a atrasi atenţiunea, nu numai a botaniciloră, dar a tuturorii Româniloră, câte alte spețe nu au fostă întroduse prin fenurile transportate în urma oștirilorii numeroselori și feluritelori invasiuni ce amu avuti să suferimu necontenitu, după cum acesta s'a întimplatu acum în urmă, în Francia, unde botanicii frâncesi au constatată, în tote localităţile din r&săritulu Franciei, ocupate de ar- mata, de invasiune germană, în resbelulu din 1870-71, o mulțime de speţe nuoi de plante cari nu existau înaintea acestui resbelă. Acesta este o chestiune de studiati pentru ţâra nstră, de și pentru asemenea studiu, o recunoscu, trebue să posedămu mai ântâiu unu tracțatii completi a florei române, pentru că numai atunci se pote sci cu siguranță ce a existatu şi ce nu a existatu și sa întrodusu prin imigrare; acestă floră nu ami posedato pînă acum, și de aceea nici nu se cunoscă întruni modă precisă plantele de curândă imi- 85 grate din florele țăriloru vecine. Graţiă înse publicațiunii Florei ro- mâne, pre care ai începuto cu atâta ardore şi pre care sperămiu că în curendău ne-o vei da completă, acestă constatare nu va mai fi imposibilă. Distincţiunea și limitarea celori sâse regiuni botanice a florei n6s- tre, făcută cu atâta precisiune este o lucrare meritoriă pentru care ai cheltuiti timpu şi muncă, căcă consciinciosi în lucrarea ta, cum sunt toți adeveraţii 6meni de sciință, nu te-ai mulțumiti cu citaţiu- „nile diferițilorii exploratori pre cari ni-i menţionezi cu atâta cuno- scință şi imparțialitate, ci ai voiti să te încredinţezi prin tine în- suţi, să cutreeri țera în diferite sensuri, să explorezi mlaștinele mo- cirlose ale Dunării, câmpiile ardetâre ale bărăganelori, văile pro- funde şi virfurile pleșuve ale Carpaţiloră, pentru ca să vedi, să pipăi, să te convingi. Prin studiile şi observaţiunile următore, ajutată de astă-dată de datele meteorologice, ce am convincțiunea fermă că nu ne voru lipsi, căci Academia n6stră, care a luati în mânele sale june dar vigurose chestiunea. observaţiunilorii meteorologice, va face să se îmmulțescă în diferite puncte ale l&rci stațiunile meteorologice, —ajutatii asemenea de tote cele-l-alte auxiliare, ne vei arata rațiunea analogiei florei cal- carului de la Repedea cu aceea a regiunii muntise de la înălţime de 1200 de metre, ne vei face să vedemu tote acele relațiuni în- tinse ce există între diferitele fenomene ale naturei cu flora, unei țări. Nu este lucru mai importantă, din punctului de vedere alu sciin- ței pure, alu filosofiei naturei, și toti de o dată și din punctul de vedere practicii şi materială ali unei ţări, ca cercetările și exploră- rile naturale făcute cu persistență și sistemă. În acestă privinţă țera nostră a r&masui forte îndărătu; causele au fosti numerâse, dar am convincţiunea că timpulii a sosiți, cândă aceste studii să se ceră de tâte spiritele luminate și iubitore de propășirea (erei loru. Pină acum câți-va inși isolați, pasionaţi pentru sciință, și-au pusu tote silințele să îndemne și prin faptă și prin grai și prin scrieri, dar vocea lori prea slabă și împrejurările țării au făcutu că ei nu ai pututi fi ascultați; astădi înse, cându fera sa aședatu - a rămân în urma lori de nu se va ii. cânăli avemu „ante corpi atât de luminată și cu atâta autoritate cum este Academia română, aceste studii nu se mai poti amâna. Ceea ce dînsa nu va =: pute face cu slabele sale mijloce, Statulu o va face cându ea, acă- rii misiune este tocmai de a respândi lumina și cunoscințele în tote sensurile, va îndemna pe guvernii să intre cu o oră mai de tim- fa) puriii pe acestă cale, pre care totuși, mai curendă sau mai târdiă, va trebui să intre, numai să nu se potă dice : este prea târdiu.