Bucuria comuniunii, vol. 7 (2010)

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus

Bucuria comuniunii

Vol.7

Teologie pentru azi

Bucuresti
2010'

Perspectiva de lucru in teologia ortodoxa:
receptarea optima a reactualizdrii credinfei

Munca de cercetare 1 duhovnicesco-^tiin^ifica in Teologia
ortodoxa, ca oricare alta munca voca^ionala, de con§tiin^a, trebuie
sa aiba geniul sintezei §i al echilibrului.

Cercetarea unei anume problematici trebuie sa includa,
deopotriva, cunoa§terea par^ilor dar §i includerea par^ilor intr-un
intreg, pentru ca aceasta sa dea o direc^ie sigura celui care
acceseaza munca noastra.

Un subiect teologic care se vrea analizat trebuie sa se
includa in solul Scripturii, al Tradniei sj al vie^ii liturgice §i
canonice a Bisericii pentru ca sa raspunda unor nevoi reale §i
directe ale credinciosului ortodox.

Intoarcerea reala, la fiecare studiu §i carte pe care o
scriem, la fundamentele credinfei ortodoxe e inceputul adevaratei
direc^ii, singura de viitor, in teologia ortodoxa, dupa parerea
noastra.

Trebuie sa reanalizam textul Scripturii §i al Sfm^ilor
Paring, cu smerenie §i aten^ie, cu echilibru, sa ne apropiem de ele
duhovnicesco-filologic pentru a salva §i imparta§i deopotriva
fragilitatea de gand a sfin^eniei dar §i noutatea perena a
problematicii vie^ii ortodoxe.

Trebuie sa lasam comentariile adiacente in spate §i sa
accesam direct sursele, direct textul Scripturii, direct pe Sfin^ii
no§tri, direct textul Sfintelor Canoane, sa privim duhovnicesco-

1 Un text din data de 16 ianuarie 2008.

teologic Sfmtele Icoane si sa ne intalnim, in mod real, cu Sfnuii,
pentru ca sa fim iradia^i de prospeiimea mereu noua dar identica
in coniinut a Bisericii Ortodoxe.

Trebuie sa ne innodam, la nivel adanc interior, rela^ia
noastra cu Tradi^ia Bisericii pentru ca sa rezonam cu ea, pentru
ca sa fim un ecou al ei in mod coerent.

Trebuie sa ne sim^im venind de la Sfin^ii Apostoli, sa
sim^im cu galgaie in noi harul Treimii si cum via^a noastra
trebuie sa fie o noutate minunata, o noutate care sa modifice
constiin^a celor din jur in mod tacit, pentru ca ne sim^im, in mod
real, lega^i organic de suvoiul de via^a care vine din Domnul
nostru si strabate intreaga istorie a Bisericii pana la noi.

Teologii academici sunt mereu admonesta^i, mai mult sau
mai pu^in serios, cu in^elegere a realita^ii in sine, din cauza
faptului ca nu sunt experimentatorii direcfi ai credin^ei si ca
suplinesc, prin fraze pompoase, lipsa experien^ei.

Nu as spune ca po^i sa te apropii de teologia ortodoxa, la
nivel academic, fara o anume experien^a si relate directa cu
Dumnezeu.

Insa, e drept, trebuie ca aceasta experien^a sa fie majord,
vizibila, imensa, pentru ca sa fie perceputa de cat mai mul^i si
pentru ca ea sa aiba credit.

Atunci cand li se cere teologilor mai multa sim^ire si
experien^a alaturi de date de cercetare teologica, fara doar si
poate, cred ca li se cere sa aiba geniul de a imbina erudifia cu
claritatea, de a imbina greul cu usorul intr-o maniera adanc
benefica pentru credinciosii de astazi.

Insa, daca nu putem face teologie fara spiritualitate, fara
experien^a directa, tot la fel nu putem sa ramanem la trairea
simpla a credin^ei fara a o marturisi, fara a o face proprie si
altora, pentru ca adevarul se vrea spus tuturor.

Perspectiva de lucru pentru care noi pledam in teologia
ortodoxa si pe care incercam sa o traim este metoda
duhovnicesco-stiin^ifica de lucru: adica orice lucru pe care il
scriem in domeniul teologiei, ca teologi, trebuie sa aiba racordare
cu experien^a noastra si a Bisericii lui Dumnezeu.

Nu consideram demers teologic propriu credin^ei ortodoxe
demersul teologic negationist, demersul revendicativ, demersul
teologic demolator, care nu pune nimic in loc, ci consideram ca
un teolog ortodox, cu via^a duhovniceasca si bun sim^, trebuie
sa se simta inscris in Tradrfia Bisericii, sa fie un traitor viu si
fervent al Tradrfiei si sa indrepte eventualele deformari sau

rastalmaciri din mers, ca lucruri adiacente, si nu ca lucruri de
prim ordin.

Orice teolog ortodox, din orice secol, a fost atent atat la
Paring anteriori cat si la nevoile reale ale credinciosilor din
vremea lui si a raspuns exigen^elor vremii lui cu exigence
Tradrfiei Bisericii.

§i semnul ca esti in Tradi^ie, ca sim^i via^a Bisericii in tine
si ca te sim^i legat de Sfnuii si teologii Bisericii anteriori ^ie e ca
ai reverend, fiasca supunere si aten^ie fa^a de cei care te-au
nascut si te nasc in via lui Dumnezeu, pentru vesnicie.

Raportarea la Scriptura, la Sfnuii Paring, la istoria Bisericii
ecumenice, resim^ita ca o respiraiie normala cred ca e albia in
care ne gasim adevarata perspective teologicd.

§i cartea teologica, care e scrisa cu inten^ia de a da un sens
sigur celor care ne citesc miroase lafel cu Tradrfia, miroase la fel
cu aerul parfumat si to^i se inclina in fa^a ei.

Numai ca adevarata reactualizare a credinjei si
reimprospatarea in^elegerii teologice nu trebuie sa fie numai o
nazuin^a zilnica a teologilor ci a intregii Biserici.

Limbajul reactualizat, transpunerea credinjei Tradi^iei in
limbajul si mentalitatea contemporana e resim^it ca atare, ca o
noutate de care avem nevoie, daca odata cu noutatea transpunerii
lingvistice vine si verticalitatea vieiii teologului.

Dar ca sa ne cunoastem comoara Tradifiei trebuie sa ne
cunoastem si teologii, sa inva^am sa ii respectam si sa le urmam
efortul de cercetare teologicd printr-un efort de receptare din
partea tuturor.

Noi credem ca odata cu cunoasterea vie^ilor Sfm^ilor si a
teologilor Bisericii trebuie sa ne si intimizam cu ei prin rugaciune
sau pomenire a lor, pentru ca sa putem descifra, intr-un mod real,
scrierile lor. §i ca toate sa aiba sens, cred ca trebuie sa va
marturisesc ceva propriu despre receptarea Tradifiei din propria
mea experien^a.

Sunt uimit cand vad ca exista credinciosi si teologi
ortodocsi si eterodocsi care nu se bucura si nu sunt entuziasti de
Scriptura, de Sfin^i, de monumentele Tradifiei si de semnificatiile
subtile ale slujbelor, rugaciunilor, ale arealului Bisericii.

Nu mi-am pus niciodata problema sa contest ceva din
Scriptura, vreun Sfant, ceva din ordinea Bisericii ci, atunci cand a
existat ceva defectuos nu m-am poticnit de el ci am vazut
intregul care salveazd mai degraba decat partea care te face
extremist.

Nu putem face teologie ortodoxa sau nu putem sa facem
jurnalism ortodox maximalizand un defect, o eroare, un pacat, o
inadvertent a cuiva din Biserica, pentru ca atunci suntem capta^i
de nega^ionism §i nu mai vedem prezen^a lui Dumnezeu in
Biserica, nici perspectiva de indreptare a situa^iei §i nici tainica
legatura dintre fiecare dintre noi, in parte, §i Dumnezeu.

Ca sa fim proprii exprimarii credin^ei ortodoxe trebuie sa
mergem pe certitudinile Tradiiiei §i nu pe speculaiii dubioase, nu
trebuie sa folosim tonuri discriminative sau ofensatoare, nu
trebuie sa survolam pe deasupra tematicii crezand ca am intrat in
substan^a ei §i nici sa ignoram propria noastra capacitate de
asimilare a Tradiiiei.

Cand un articol sau o carte da dicteuri superioriste, cand
pune numai pete pe anumite secven^e istorice ale Bisericii sau
cand crede ca a epuizat o problematica, face din credin^a
ortodoxa un calapod prea mic pentru nevoile §i aspira^iile
noastre.

Munca de cercetare duhovnicesco-§tiin^ifica pentru care
pledam energic trebuie sa imbine via^a de curate §i de sfin^enie
cu acrivica munca de cercetare si cunoa§tere a textelor §i a
realita^ilor pe care le dezbatem.

Trebuie sa se simta con§tiin^a subtila, avantul curat,
raportarea realista §i echidistanta la subiecte a teologului ortodox
pentru ca el sa fie imbntfi^at de intreaga Biserica.

Daca e§ti un madular viu al Bisericii lui Hristos §i scrii ca
sa marturise§ti §i sa aperi credin^a Bisericii de rastalmaciri atunci
trebuie sa emani frumuse^e, echilibru §i prospe^ime §i sa imbii,
instantaneu, la munca sus^inuta §i nevoin^a teologica, pe cei care
te aud sau te citesc.

Insa, trebuie sa scoatem frumuse^ea Tradiiiei prin munca
noastra directa pe organele vii, pe florile vii ale Tradiiiei, care
sunt Scriptura, Vie^ile Sfm^ilor, car^ile Sfin^ilor, §i tot ceea ce
Biserica Ortodoxa are drept cai spre cunoa§terea directa a lui
Dumnezeu.

Receptarea optima a marturisirii reactualizate a credin^ei
ortodoxe este o receptare a muncii §i a nevoin^ei §i nu a
imposturii teologice.

Ajungem la inima celor care ne citesc sau ne asculta pentru
ca suntem marturisitorii smeri^i §i one§ti ai credin^ei mantuitoare
a Bisericii §i nu inventatori de crezuri subiectiviste, pe care nu le
voteaza Tradrfia.

De aceea a fi al Bisericii inseamna sa fii mereu nou prin
aceea ca §tii al cui e§ti, cine e§ti §i cine te preceda. Reactualizarea

Tradrfiei e insa§i sursa noastra de viaja, pentru ca reactualizand
modul de a fi al Sfhnilor, mergem, dupa harul lui Dumnezeu cu
noi, spre aceea§i tinta, spre Hristos Atottiitorul, Pantocratorul.

Intr-o convorbire privata cu Profesorul nostru, cu
indrumatorul tezei noastre doctorale , cu Parintele Academician
Dumitru Popescu , acesta mi-a spus la un moment dat:

Stii ce are Ortodoxia, ca viziune teologica, si nu are
nimeni? ...Faptul ca toata osatura ei teologica se indreaptd spre
turld, spre Pantocratorul Bisericii. Noi, dacd vedem pe Hristos
ca iintd a tuturor nazuinielor noastre, stim sd ne pdstrdm
echilibrul, pentru ca pilonii Bisericii si ai teologiei ortodoxe au
drept iintd pe Hristos Pantocratorul, pe Cel care uneste toate
intru Sine.

Cred ca paradigma aceasta teologica reprezinta raportarea
ingenua a Bisericii la viat.a Treimii §i la relatia ei cu Hristos
Domnul.

Daca nu pornim de la Dumnezeul treimic §i de la Hristos
ca Creator, Mantuitor si Judecator al lumii in teologia noastra §i
nu aducem toate spre Dumnezeu, spre perspectiva relatiei eterne
cu Dumnezeu, avem o teologie derapanta, secularizata.

Daca vedem pe om fara Dumnezeu, daca vedem lumea
fara Dumnezeu §i fara om, daca vedem sufletul in antagonism
continuu cu trupul nostru, daca singularizam raportarea noastra la
lume §i spunem ca ne raportam la cunoa§tere numai cu mintea §i
nu cu intreaga noastra fiintl, daca vedem rolul na^iunilor separat
§i nu ca un intreg §i daca vedem istoria rupta de eshatologie
suntem oameni ai extremelor.

Ca sa fii receptat drept teolog ortodox trebuie sa dai o
direc^ie sigura, realista, smerita a vie^ii omului din punct de
vedere teologie §i spiritual, care sa nu fie complexata de nimic §i
de nimeni.

E§ti complexat de ceva anume numai cand nu ai
fundamente sigure, cand nu vrei sa accept ca cre§terea in
duhovnicie si cunoa§tere teologica §i na§terea omului in Hristos e
o crestere organicd §i nu in salturi disparate §i cand nu §tii sa
accept, ca osmoza tuturor eforturile tale teologice sa nasca ceva
sanatos in timp.

Personal am multa incredere in generatiile noi de teologi
ortodoc§i §i cred ca vom da lucruri esentiale teologiei ecumenice

Teza noastra doctorala poate fi downloadata, in mod integral, de aici:
http://bastrix.wordpress.com/2009/ll/18/vederea-lui-dumnezeu-in-teologia-sfantului-
simeon-noul-teolog/.

3 A se vedea CV-ul sau si date despre sine aici: http://bastrix.wordpress.com/cv-pr-prof-
acad-dr-dumitru-popescu/.

daca vom §ti sa fim coeren^i in eforturi, sa strangem randurile
intre noi §i daca ne vom integra, defmitiv, asumat, deplin, in
modul de via^a divino-uman al Bisericii.

Daca vom lasa pe Hristos Dumnezeu sa ne conduca la Sine
§i sa ne uneasca cu Sine mereu nu ne va fi ru§ine de via^a noastra,
pentru ca ea este ascunsa in Hristos §i El §tie sa ne faca lumini ale
Bisericii atunci cand e vremea potrivita.

Numai ca trebuie sa imbinam asceza, citirea serioasa,
studiul serios, traducerile serioase asupra monumentelor Bisericii
cu modul de a sim^i §i de a se exprima al oamenilor timpului
nostru.

Falsul conflict dintre generatii

Ni se pare 4 ca suntem in cearta cu cei mai batrani, pentru
ca nu §tim sa ne asumam experien^a lor. In masura in care nu
§tim sa respectam, nu putem in^elege lucruri pe care noi nu le
traim §i pe masura ce ne place o via^a fara profunzime, nu putem
sa fim sensibili la durere, la fericire, la teama.

Eu nu cred in razboaie intestine intre paring §i copii, intre
cei din 1940 §i cei din 2006, ci observ, cu durere, ne^trin^a sau
lipsa de dorinta de a comunica intre noi §i de a ne asculta
reciproc.

Nu stim sau nu vrem sa ne recunoa§tem ne§tiin^a §i sa
pornim la un dialog intre noi, tocmai cu ceea ce nu stim, nu cu
ceea ce stim.

Ceea ce stim e pu^in pe langa ceea ce nu stim. Iar daca
vrem sa §tim cum se traia inainte, cum au trait ei, trebuie sa ne
intrebam batranii.

Eu am invat de la bunicii mei cele mai esen^iale lucruri.
De la paring mai pu^in, dar de la bunici foarte multe lucruri.

Dreapta cumpanire a lucrurilor, bunu-simf, jovialitatea,
pofta de ras, cum se face mancare, cum se §terge nasul in batista,
cum se da salut, cum se sta la masa trebuie sa inve^i de la cei mai
batrani. Nu trebuie neaparat ca batranii sau maturii la care iei
aminte sa fie cei din casa ta sau rudele tale.

Daca §tii sa vezi, daca §tii sa ascul^i, daca §tii sa ni notezi
in inima §i pe foaie ceea ce vezi, ce sim^i, ce auzi cand te
intalne§ti cu alfii, §tii sa te imboga^e§ti. Daca crezi ca nu ai de
inva^at nimic de la cei mai mari, mai mici sau egali cu tine,
atunci ni place sa fii mediocru.

Nu cred in conflicte reale intre generatii. Sunt numai
impunsaturi, impunsaturi din romantism, din dorinta de a da o
lec^ie mai directa, mai rapida.

Fiecare generate este irepetabila ca §i fiecare om. Nu §tii
de ce e in stare pana nu il auzi.

E drept: nu putem sa ii auzim pe to^i. E mult prea obositor
pentru noi ca sa ne contaminam de experien^a multora.

Inima sim^i ca-ti explodeaza la un moment dat de atata
plin, prea plin al cunoa§terii celorlalfi.

Insa a sta toata ziua cu huiduieli, cu inghionteli, cu
apucaturi de huligan in rela^iile cu aproapele inseamna a duce un

4 Un articol din data de 10 decembrie 2006.

5 Marin si Floarea Piciorus.

razboi surd, prostesc, care te va distruge mai inainte de vreme.
Certurile sunt propriile noastre arme sinuciga§e.

Putem inva^a, putem accepta tot felul de lucruri, le putem
constata prezerrfa, fara ca prin aceasta sa ne §i raliem interior la
ele.

Daca noi ne luptam in capul nostru cu faptul ca exista
trafican^i de droguri, proxeneti, violatori, homosexuali, uciga§i in
serie §i dorim ca sa moara to^i acestia, pentru ca sa ne fie noua
bine, atunci suntem utopici la culme.

Nu putem schimba lumea cu bata, nici cu pistolul §i nici cu
tancul. Daca vrem sa schimbam ceva, trebuie, mai intai de toate,
sa ne acceptam existen^a proprie unii altora, mai buna sau mai
pu^in buna §i sa nu facem abstrac^ie de ea.

Daca observam ca un om e rocker sau satanist sau
adventist §i credem ca el nu are voie sa traiasca sau sa vorbeasca,
pentru ca nu se manifestd ca noi, atunci vrem sa fim mai presus
decat Dumnezeu, Care ingaduie existen^a tuturor.

§i cei care se nasc din flori §i cei care se nasc in patul
conjugal tot de la Dumnezeu primesc suflet.

Lupta noastra cu cei care nu sunt ca noi e o lupta idioata.
Mai bine incercam sa vedem cum sa ne marim mintea §i inima,
ca sa ii acceptam §i pe cei care nu sunt ca noi, care nu vor fi
niciodata ca noi, dar de la care putem inva^a lucruri absolut
importante, de care avem nevoie.

Eu inva^ zilnic si de la Sfin^i §i de la pacato§i §i nu ma
sminte§te niciunul. De ce m-ar sminti cineva, daca eu caut sa ii
cunosc, §tiindu-mi slabiciunile foarte bine?

A ma sminti de ei inseamna a ma sminti de mine. §i eu sunt
din acela§i aluat ca §i ei, sunt om ca §i ei.

De ce m-ar enerva cineva care vorbe§te cu mine cinstit,
chiar daca imi spune numai abera^ii (daca aia §tie, aia imi spune)
§i de ce m-ar sminti unul mai Sfant §i mai de§tept decat mine cu
o mie de kilometri, daca eu asta caut: in^elepciunea, pacea,
sfm^enia?

Daca tu cau^i adevarul lui Dumnezeu nu te poate sminti
nimeni. Chiar daca nimeni nu 1-ar mai cauta §i noi 1-am cauta, nu
§tiu ce ne-ar face, ce ne-ar determina, sa nu il mai cautam.

Cam a§a credem ca se traduce: prin rdbdarea voastra vefi
dobdndi sufletele voastre (Lc. 21, 19). Daca nu am pe cine sa
rabd sau ce sa rabd, atunci ce voi dobandi?

Notele luate in timpul citirit

O carte patristica sau teologica se citeste cu stiloul in mana
sau cu un Notepad sau un Word deschise, ca sa l\\ notezi lucrurile
care trebuie re^inute, pe care le po^i folosi in orice alta
imprejurare.

Mai intai de toate trebuie sa scriem cita^ia completa a
car^ii.

In susul primei pagini cu notice trebuie sa apara numele
autorului, titlul car^ii, traducatorul ei, editura care a publicat-o,
orasul unde a fost publicata, formatul in care ai gasit-o sau o ai in
casa sau in computer si numarul de pagini pe care il are.

Daca ai toate acestea, o po^i cita foarte bine si repede mai
ales. Daca am gasit articolul sau cartea intr-un sait sau blog, le
citam conform locate web unde le-am gasit, adica citam in
lucrarea noastra http-ul din susul browserului.

Trebuie sa citim luand note brute, adic par^i de text, pe
care sa le scriem identic ca in textul recept, pe care il citim iar la
finarul textului citat punem intotdeauna pagina de unde 1-am luat
sau sursa citata, dar putem si sa citim mai multe pagini si sa le
comentam succint, cu propriile noastre cuvinte, specificand
faptul, ca ne-am facut comentariile pe textele sau notele
infrapaginale de la pagina cutare la pagina cutare.

Foile, caietul sau formatul electronic unde scriem toate
acestea trebuie sa poarte amprenta dumneavoastra. Trebuie sa
scrie^i in asa fel, incat sa sti^i de unde sa va lua^i textele cu
pricina, atunci cand, peste noapte, vi se cere un referat, o recenzie
sau scrie^i o carte cu ele.

Daca nu pune^i tot felul de forme, de hasurari, de indicii
personale ca sa sti^i de unde sa lua^i textele, anumite texte, nu a^i
citit si nici nu ati citat deloc bine.

O citire buna inseamna niste note pe care sa stii de unde sa
le iei si cum sa le manipulezi mai bine.

Pe foaie, repetam, trebuie sa se vada, la sfarsitul citatului,
pagina de unde a fost luat sau comentariul la textele citite sau
ideile care v-au venit in contact cu textul citit / citat.

Ideile noastre trebuie sa fie scrise intr-un alt fel, cu un alt
format de text, ca sa stim sa le distingem de ale autorului pe care
il citim.

6 Un articol din 10 decembrie 2006.

10

Conexiunile sunt indicate sau apar de la sine in capul
nostru, atata timp cat citim mult §i nu doar doua car^i pe an sau
niciuna.

Daca scriem pe foi A4 indicat este sa le rupem pe jumatate,
ca sa avem jumata^i de foi, mai u§or de manipulat. Cu cat avem
caiete mai mici in care scriem cu atat ne merge treaba mai bine
atunci cand le punem pe computer.

Trebuie sa ne numerotam cu aten^ie foile la pagini §i
caietele, ca sa §tim daca ni se ia vreo pagina sau daca pierdem
sau impra§tiem hartiile din greseala.

Cand se termina cartea §i notele noastre odata cu ea,
trebuie sa punem / sa facem un sfar§it evident, pentru ca sa nu se
incurce cu notele de la o alta carte.

Metoda de lucru pe care v-am prezentat-o este foarte utila
intr-o munca de cercetare cu note infrapaginale §i nu contextuale.

Noi preferam metoda germana de citare textuala, in care
notele apar in subsolul paginii, in a§a fel meat, pot fi urmarit de
eel care ma cite§te.

Dezavuam metoda in care ni se da doar bibliografia la
finalul car^ii §i o consideram una non-critica §i non-academica §i
consideram ca notele puse in text, fara un subsol al paginii,
ingreuneaza citirea §i o face neproductiva.

Cunosc oameni care citesc o carte in tandem: citesc textul
de deasupra liniei §i apoi notele de sub linie. Al^ii citesc numai
textul de sus §i citesc notele de-a valma, de la un capat la altul,
dupa ce citesc textul propriu-zis al carfii.

Este enervant insa cand notele sunt la final §i trebuie sa te
uiti ba in fa^a, ba la spatele carfii ca sa vezi sursa citata. E o
ultragiere a nervilor no§tri slabi, dupa un anumit timp, care nu
mai au atata rabdare sa urmareasca si notele, odata cu textul sau e
un mod de a te fofila, de a-1 pacali pe cititor, care nu mai are chef
sa te urmareasca pas cu pas.

Indemnul meu e sa citrfi mult, bine §i cat sa va dea
sentimentul ca toate va depa§esc. Daca tot citind ave^i
sentimentul ca spori^i in cunoa§tere inseamna ca va amagi^i.

Citirea trebuie sa ne arate intotdeauna ca suntem la inceput
de drum, la inceputul acestui drum al cunoa§terii, pentru ca a
cunoaste nu inseamna a sti tone de citate inva^ate pe de rost ci,
in cadrul citirii, noi cre§tem in cunoa§terea de sine, in smerenie
si in continua minunare de adancimile adevarului dumnezeiesc.

11

Can d cuvintele au oameni integri in spate

Salutam intreagul lobby titanic pe care domnul avocat si
politician Aurelian Pavelescu 9 1-a facut pentru interesul real al
Romaniei si al romanilor si pentru demnitatea umana si crestina
in larga ei respiratie.

Aurelian Pavelescu

L-am vazut militand pentru dezafectarea contructiei, a
colosului ridicat in vecinatatea Bisericii romano-catolice Sfantul
Iosif 10 din capitala noastra si l-am vazut castigand.

Am aplaudat victoria lui stand in fa{a televizorului,

11 19

vazandu-1 aseara cu Doru Braia si cu Vasile Lupu , si am
binecuvantat voin^a lui buna.

L-am vazut demascand colosul de langa Biserica

1 ~K

Armeneasca din Bucuresti , dar mai ales furninzandu-ne

7 Un articol din 10 decembrie 2006.

8 Despre lobbyul politic a se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Lobbying.

9 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Aurelian_Pavelescu. Pe atunci, in comparatie cu
2010, domnul avocat Pavelescu era prezent, in mod masiv, la televizor si se implica in
lucruri de interes general, prezentand diverse actiuni dubioase ale statului roman sau ale
mafiei care actioneaza in Romania. Imginea infra e din articolul:
http://3210.ro/aurelian%20pavelescu%20bucurestenii%20ar%20trebui%20sa%20fie%20o
%20comunitate%20nu%20o%20adunatura%20de%20oameni_12-1488.htm.

10 Idem:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Sf%C3%A2ntul_Iosif_din_Bucure%C5%9Fti.

11 Despre sine aici: http://colectie.jurnalul.ro/stire-ioana-radu-22-octombrie-2007/calitati-
artistice-fara-egal-306323.html si aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Doru_Braia.

12 A se vedea: http://romania-on-line.net/whoswho/LupuVasile.htm.

13 Idem: http://metropotam.ro/Locuri/2009/07/art7590548121-Biserica-Armeneasca-si-
Muzeul-Comunitatii-Armenesti/. Cladirea de prost gust despre care vorbim se vede in
primele doua fotografii de sus.

12

contractul dintre OMV §i statul roman, care ne-a ultragiat cu
totul.

Pe pagina de online a ziarului Ziua 14 , nr. 3788, de joi, 23
noiembrie 2006, se poate gasi intregul act marsav, prin care ne-
am vandut petrolul de sub picioare.

§i domnul Pavelescu, si domnul Cozmin Gu§a 15 , cat §i
domnul Vadim Tudor 16 au atentionat faptul, ca tot la fel de
fraudulos, ca §i in cazul petrolului, s-au subinchiriat unor

1 7

institu^ii de stat straine §i gazele naturale, §i Romtelecomul §i
marile fabrici ale fostului regim.

Am devenit oameni cu ^ara fara resursele §i terenurile
noastre intr-un mod coplesitor, lucru care ne va costa amarnic.

Insa, daca Dumnezeu a ingaduit asta, inseamna ca acest
lucru, in purtarea Sa de grija, are un rol soteriologic, mantuitor in
viat.a noastra.

Cuvintele oamenilor integri, cat se poate sa mai fim
integri, recalibreaza no^iunea de politico, in mintea §i in via^a
noastra.

Cand vad ca oamenii politici, unii din ei, se zbat intr-un
mod evident pentru binele nostru, nu pot decat sa ma uit spre acei
oameni §i spre formatorii de opinie adevara^i ai Romaniei §i sa ii
cred mai mult, sa ii cred intr-o mare masura pe ace§tia.

1 &

Domnul Cristian Tudor Popescu §i-a dat demisia din
fruntea Clubului Roman de Presa , pentru ca a vrut sa traga un
semnal de alarma asupra integritaiii omului de presa din
Romania.

Atata timp cat te schimbi de azi pe maine la idei, nu po^i fi
credibil. Subscriu cu ambele maini la opinia dumnealui §i la
gestul sau de a se retrage dintr-un portofoliu, pentru a apara
increderea in cuvantul scris.

14 Idem: http://www.ziua.ro/display .php?id=211666&data=2006- 11-23. E in 10 file PDF si
prezentate intr-un articol semnat de Mihaela Toma si Bogdan Comaroni.

15 Idem: http://www.cozmingusa.info/despre-mine/

16 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Vadim_Tudor.

17 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Romtelecom.

18 Despre sine aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Tudor_Popescu.
Articolele sale din Gandul:
http://www.gandul.info/cristian-tudor-
popescu.html?q=authors:167525&author=Cristian%20Tudor%20POPESCU.

Cartea sa: Nobelul romanesc, poate fi downloadata, in mod gratuit, din biblioteca online a
editurii Polirom:
http://www.polirom.ro/biblioteca-online/listare%2802,data_introducere,DESC%29.html.

19 Saitul asociatiei: http://www.pressclub.ro/.

13

90

Domnul Octavian Paler vorbe§te despre mar§avia
sistemului politic basescian 21 , despre incapabilitatea sa §i despre
grobianismul sau.

99

Daca domnul Patapievici spunea aseara, ca intelectuali
americani rasa^i, pe care ii cunoa§te, manifesto teama fa^a de
viitorul Americii, datorita securitismului instalat dupa caderea
turnurilor , in cazul nostru, noi ne temem de o manipulare vie §i
dupa aderare 24 , dupa 1 ianuarie 2007, in Romania §i de o politica

9S

agresiva de imbecilizare sistematica a na^iei romane .

Suntem inva^i sa ne credem pro§ti, retardaii, nespeciali
in niciun fel in fa^a europenilor §i a americanilor de orice condrfie
§i de orice orientare culturala sau politica.

Datoria noastra de cre§tini, de teologi §i de oameni ai
Bisericii este tocmai aceea de a reda omului adevaratul sau statut
divino-uman, adica acela de om care se indumnezeieste, de om
care se schimba mereu prin rela^ia lui cu Dumnezeu §i cu
oamenii, fara sa vorbim de oameni de categoria 1, 2, 3, 4...

Nu! Nu suntem cu nimic mai prejos decat ahi oameni §i
nici imperfect in comparable cu ei, daca ne pastram integritatea
morala §i sociala, daca avem scopuri adanci, clare in via^a noastra
§i daca ne cream ca oameni viabili pentru via^a aceasta, dar §i
pentru cealalta.

Tocmai de aceea salut orice strigat uman care ne reda
demnitatea de oameni, de romani, de cre§tini. Salut orice redare a
umanita^ii §i a identita^ii proprii oricarei na^ii in parte, oricarei
religii, oricarui partid sau grupare, care ajuta via^a §i o sprijina.

Nu pot sa nu fiu pentru ac^iunile Crucii Ro§ii sau a
oricarui alt mod de a-i ajuta pe oameni, natura, clima. Nu pot sa
nu fiu pentru cei care respecta demnitatea §i alegerile bune ale
omului. Nu stau in fa^a celor care vor sa munceasca, care vor sa
creeze, care vor sa creeze lucruri durabile.

Nu ma opun celor care au alte idei decat mine, atata timp
cat cred in ele, se simt bine in ele §i nu destabilizeaza in niciun
fel climatul interior al celorlal^i.

20 Un blog dedicat siesi: http://octavianpaler.ro/.

21 Unul dintre presedintii postdecembristi ai Romaniei, atunci la primul mandat:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu.

22 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Horia-Roman_Patapievici.

23 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Atentatele_din_l l_septembrie_2001
si: http://adevarul91 1. blogspot.com/.

24 La Uniunea Europeana: http://europa.eu/index_ro.htm.

25 Ambele temeri s-au confirmat, din pacate. Suntem tot mai manipulati de la nivel inalt si
imbecilizati pe toate canalele posibile si imposibile.

26 A se vedea: http://www.crucearosie.ro/.

14

Trebuie sa credem in cuvinte §i in mesajul uman, care ne
poate unii intre noi §i ne poate lumina reciproc.

Daca nu credem in cuvant, in rolul sau de a ne unii, de a ne
schimba, de a ne aduce pe unii in al^ii nu are rost sa mai scriem.

Scrisul e inutil daca nu vrei sa te comunici.

15

Despre apologetii postmodern! ai Ortodoxiei

Vlad 27 Craioveanu 28 (cu tot trecutul sau fost, de care si-a
batut joe Mircea Badea 29 azi-noapte) ne-a dat lec^ii de
ingeniozitate in documentarul facut pentru Sfantul §tefan eel
Mare 30 , in cadrul emisiunii inter-active: Mari romdni 31 .

El nu a vrut sa fie altceva decat este, ci a inva^at sa fie ceea
ce nu era, dand o mostra de istorie cu seva, ce s-a impus, intr-un
final, in mod fericit.

Vlad Craioveanu

32

Un articol din 10 decembrie 2006.

Aici, pentru blogul sau: http://vladcraioveanu.wordpress.com/.

29 Blogul sau: http://www.mircea-badea.ro/blog/.

30 Un sait dedicat siesi: http://www.stefancelmare.info/.

31 A se vedea saitul rezultat in urma acestui clasament interactiv:
http://www.mariromani.ro/primapagina.php. Insa votingul a fost manipulat la greu, atata
timp cat neoprotestantii romani si, cu precadere, baptistii, 1-au scos pe Richard Wurmbrand
pe locul al 5-lea, pe cand Parintele Dumitru Staniloae nici nu apare in primele 1 locuri ale
clasamentului. Este un exemplu concret despre ceea ce poate face manipularea...impotriva
oricarei evidente.

32 Fotografia e cf. http://farm3.static.flickr.com/2567/3931554850_e820b77093.jpg.

16

Faptul ca IPS Daniel 1-a medaliat astazi , nu e o
intamplare nemeritata si nicio gre§eala. Mitropolitul Moldovei a
§tiut sa vada, ceea ce §i Arhiepiscopul Pimen a §tiut sa discearna

or'

in George Becali .

§i Craioveanu, §i Becali le au pe ale lor. Nu sunt niciunul
nepatafi. Insa ei au facut lucruri pe care altii nu le fac sau le e
lene sa le faca.

George Becali impreuna cu mama sa
Daca Becali ajuta la refacerea Sfintei Manastiri de la

T-7 " TO

Prodromu §i a facut pentru sinistra^ii ploilor , ce nu a facut tot

33 A se vedea: http://www.patriarhia.ro/ro/patriarhul/biografia.html.

34 E vorba de data de 30 sau 31 octombrie 2006, cf. sursei:
http://www.libertatea.ro/stire/vlad-craioveanu-premiat-de-mitropolitul-moldovei-

165990 .html.

35 Tot in 2006 a primit distinctie, atat de la IPS Pimen, cat si de la IPS Laurentiu Streza.

Cf. sursa: http://bastrix.files.wordpress.com/2007/10/george-becali-si-mama-
sa.png?w=470, fiind o sectiune dintr-o fotografie mult mai mare, prezenta in pagina sa din
Wikipedia.

37 Cf. sursei: http://www.libertatea.ro/stire/becali-la-muntele-athos-175199.html, George
Becali a donat 2. 500. 000 de euro schitului romanesc Sfantul loan Botezatorul, Prodromu,
de la Sfantul Munte Athos si chiliilor de aici.

38 George Becali a reconstruit satul Vulturu-Vadu Rosea, cf. http://www.9am.ro/stiri-
revista-presei/Social/17947/Satul-Gigi-Becali.html.

17

statul roman, Craioveanu a vorbit bine de un Sfant domnitor al
nostru, care a §tiut sa i§i faca Sfanta Cruce (de§i badaranii din
sala, mul^i dintre ei destepfi, au ras), recunoscand in el ceva unic.

Craioveanu §i-a deschis un drum spre Sfin^i, Becali 39
merge de mai multe ori decat aUii la Biserica §i predica la
televizor despre pocain^a §i Infrico§ata judecata, Mirabela
Dauer 40 s-a convertit de la mozaism la Ortodoxie §i §tie sa
vorbeasca frumos despre credin^a, Valeria Seciu 41 are un fiu
monah la Sfantul Munte Athos §i e nelipsita de la Biserica
Cretulescu 42 , Florin Piersic 43 , care a vrut sa fie preot, s-a facut un
actor genial §i un om credincios, Corina Chiriac 44 are duhovnic §i
merge regulat la Biserica §i poate sa scrie §i car^i, nu numai sa
cante.

I-am vazut cu to^ii pe familia Columbeanu la televizor .
§i ei au pacatele lor. Dar ei au §tiut sa se spovedeasca §i sa se
imparta§easca inainte sa se cunune, sa doneze banii de nunta §i sa
aiba evlavie la o Sfanta Manastire, cum arfii nu prea fac la Mires e
in direct.

Teodora Trandafir 47 §tie sa fie cre§tin-ortodox dar §i sa
glumeasca. Nu e un impediment.

Andrei Ple§u 48 §i Gabriel Liiceanu 49 au venit duminica de
la Sfantul Munte Athos §i ne spun la Altfel, impactul extrem de
pozitiv pe care 1-a adus viata daruita de Dumnezeu, de la Athos,
in via^a lor.

Pictorul Sorin Dumitrescu 50 (pe care, la ananghie, acum,
cand are nevoie, nu prea il ajuta mul^i ) e ucenicul fidel al
Fericitului Constantin Galeriu ...§i al^i mul^i al^ii, necunoscu^i
sau cunoscu^i de noi, §tiu sa fie cre§tinii postmoderni ai unei
Ortodoxii renegate abitir §i de pro§ti §i de destepji.

39 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Becali.

40 Idem: http://www.mirabeladauer.ro/biografie.html.

41 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Valeria_Seciu.

42 A se vedea:

http://jurnaldedambovita.artpress.ro/jdb_articol~
Monumenteistoricecontroversate BisericaCretulescu, 1457.html.

43 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic.

44 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corina_Chiriac.

45 Irinel si Monica Columbeanu: http://stiri.acasa.ro/articole/monden/secretul-averii-lui-
irinel-columbeanu.

46 Intr-un sou de televiziune pe B1TV.

47 A se vedea: http://www.clubulbucuriei.ro/.

48 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C5%9Fu.

49 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Liiceanu.

50 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Dumitrescu.

51 Pe atunci era in pericolul de a-si pierde atelierul de pictura, pentru ca casa ii fusese
revendicata de catre cineva.

52 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu.

18

Daca e sa cautam numai nepataii, atunci nu avem
mentalitate eclesiala, bisericeasca. Din partea mea, eu as. da cate
un premiu pentru fapte bune oricarui cre§tin ortodox care le face,
cat §i oricarui om in general.

La Targu Mure§, cre§tinii romano-catolici (au prezentat
§tirile) au aprins lumini in cimitire, astazi, cand ei serbeaza ziua
Tururor Sfiniilor.

Un obicei frumos §i cu inima. L-am binecuvantat din toata
inima, chiar daca nu e al nostra obiceiul, atata timp cat e mai bine
ca oamenii sa se duca la cimitir, ca sa se gandeasca la familiile
lor adormite, decat sa sara tantaroiul , masca^i, toata nopatea de
1 noiembrie.

Apologetii ace§tia zurbagii ai Ortodoxiei trebuie stima^i §i
pretui^i. Decat o masa amorfa de romani sau de apatici ai lui
2006, care a§teapta UE §i habar au ce ii a§teapta, prefer oameni
care fac ei rele, §tiu sa petreaca, sa se dea in stamba, dar §tiu, la o
adica, sa puna punct cu zbenguiala §i sa se pocaiasca printr-o
pocanrfa framoasa.

Prefer pocai^i venni dintre trazniti, pe care sa ii elogiem,
decat lini§ti^i, care nu s-au luptat cu nicio piedica ca sa vina la
credin^a §i nici nu apasa pe capul lor povara unei mari dureri
pentru trecutul pe care il au.

53 Un dans popular romanesc, aici folosit in sens peiorativ.

19

Iarasi despre omul de presd ortodox si articolul
personal

Omul de presa ortodox este un traitor acurat al credinfei
care i§i exprima, in mod personal, credin^a, experien^a sa de
via^a.

Asta nu inseamna ca scrie subiectivist. A fi subiectiv sau a
scrie in mod interesat de o anume nuan^a inseamna a pune, mai
presus de adevarul credin^ei, un interes meschin, o modalitate de
a parveni §i de a ca§tiga foloase necuvenite. Daca scrii ca sa placi
oamenilor §i mx Adevarului, atunci nu ai credibilitate unanima.

Dar daca §tii sa surprinzi cutele Adevarului suprem, to^i
cei care se hranesc din adevarul Preacuratei Treimi vor remarca,
vor resim^i cuvintele tale ca pline de adevar §i garantate de harul
lui Dumnezeu, daca nu dore§ti sa te indepartezi de la ceea ce ai
fost luminat de Dumnezeu ca e adevar.

In Biserica lui Dumnezeu a scrie intr-un ziar, intr-o carte,
pe un forum sau pe o piatra, adevarul in care crezi e tot una,
pentru ca ceea ce conteaza este experien^a adevarului pe care o
ai.

Un ziarist sau un scriitor religios nu scrie altceva in ambele
formate de text, ci altcumva, sub doua formate diferite. Ce
predicam de la amvon, ce cantam de la strana, ce scriem in
articole, in car^i, ce vorbim in talk-show-uri televizate e aceea§i
credin^a. Formele difera dar nu §i impactul adevarului.

Po^i insa sa traie§ti adevarul foarte adanc, adevarul,
frumuse^ea, pacea lui Dumnezeu §i sa nu prea §tii sa vorbe§ti
despre ele.

Po^i scrie articole proaste, nu pentru ca nu §tii adevarul, ci
pentru ca nu §tii sa il exprimi cu verva §i cu frumuse^e
duhovniceasca.

Prefer sa nu numesc puterea de a scrie talent (de§i nu e
nicio gre§eala daca o numim a§a), ci harisma. Cine are harisma
scrisului, a teologiei, a poeziei, a gazetariei ortodoxe sare atat de
mult in ochii no§tri sau e atat de propriu cand il cite§ti, incat {i se
pare ca \\\ cite§ti propriile ganduri §i nu pe ale altuia.

Chiar daca uneori vorbe§te mai jos sau mai inalt despre
unele lucruri, nu te mai ui^i la forma sub care scrie (articol, tratat,

54 Un articol din 10 decembrie 2006.

20

roman, interviu), ci doresti sa il cite§ti non-stop, sub toate
formele posibile §i imposibile.

Atunci nu ne mai uitam la forme ci la adevarul, la
curiozitatea care sta in fa^a noastra, §i fa^a de care ne intrebam ce
ne mai poate spune sau pana unde ne va duce cu frumusetea lui.

Insa harisma scrisului nu se lupta cu harisma pacii, a
dragostei, a talmacirii textelor sfinte, a cura^iei, a muncii, a
bunului simk a blande^ii etc.

Toate fiind iradieri ale Sfantului Duh, ale Sfmtei Treimi in
noi, ne aduna in Biserica §i ne tin in Biserica §i ne ajuta sa ne
dezvoltam armonios in Biserica lui Dumnezeu.

Deci daca vrem sa scriem bine, mai intai trebuie sa
invatam, in tandem, tot ce se poate inva^a despre scris §i cuvant,
dar §i cum sa ne cura^im §i mai bine de patimi.

Cunoa§terea literara trebuie sa se imbine cu sfiniirea
noastra continua. Iar daca acestea doua sunt prezente in noi,
credinciosul care ne cite§te nu se mai gande§te daca scriem sau
nu bine, pentru ca simte in el, ca acesta e adevarul care ne face
bine.

21

Pentru generatia care promite sa seproducd

Ziarul Cotidianul 55 a ini^iat un proiect interactiv numit
Generatia expirata, in care ni se propun nume §i suntem invitati
sa taxdm persoane, pe care le dorim exterminate din prim-planul
vie^ii romanesti.

Exista o sec^iune pentru Religie (ea e prima), pentru
Cultura, Politica, Sport etc. §i nume, cateva nume sau zeci de
nume, unde po^i vota de cine nu i^i pasa.

E o varianta ziaristica a lui Mari romdni, la care, mai in
gluma, mai in serios, ma a§teptam sa apara, ca Mici romdni sau
Indizerabili romdni.

Primul pe lista e PFP Teoctist 56 . Astazi diminea^a avea

a en eg

vreo 325 de voturi impotriva. IPS Teodosie 104, Dan Ciachir
76, IPS Andrei Andreicut 59 54 §i parintele Iustin Marchis 60 42.

Erau decat 5 nume. Ziarul ne roaga sa mai punem alte
nume care ni se par indezirabile.

Poznia mea fa^a de proiectul ziarului Cotidianul este insa
una principiala. Eu nu ii intreb pe dumnealor cine sunt §i ce au
facut in ultimii zeci de ani §i nici nu acuz pe nimeni din lista
Bisericii §i nici pe cei care au facut lista.

Eu nu §tiu via^a nimanui dintre ei: nici a superiorilor mei
ierarhici §i nici a ziari§tilor. Daca e cineva care sa ne judece acela
e Dumnezeu §i asta se va intampla chiar daca vrem §i chiar daca
nu vrem noi.

Insa, ca §i proiectul Mari romdni, proiectul Generatia
expirata are aceea§i hiba: sunt poznii subiective fa^a de persoane
pe care nu mul^i le-au ajuns sau nu le-au intrecut in mare^ie sau
in capacitatea lor de a produce.

Proiectul de care vorbim ataca personalita^ile Romaniei din
timpul comunismului, care activeaza §i astazi §i e motivat de
faptul ca ace§tia sunt cei care treneazd mersul dezvoltarii
Romaniei.

Personal, nu simt §i nici nu as sim^i o trenare in
dezvoltarea mea intelectuala sau duhovniceasca, daca a§ afla

55 Un articol din data de 1 decembrie 2006.

5 A se vedea: http://www.patriarh.ro/Teoctist/index.php.

57 Idem: http://www.arhiepiscopiatomisului.ctw.ro/index.php?pag=pagini/_ips/biografie.

58 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Ciachir.

59 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Andreicu%C5%A3.

60 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iustin_Marchi%C5%9F.

22

faptul, ca un ierah, un politician, un scriitor, un fotbalist au facut
vreun rau anume.

Ar fi o mare nerozie sa cred, ca daca cineva a gre§it cu
ceva sau daca cineva a facut anumite socoteli de supravie^uire cu
regimul comunist sau cu oricare alt regim, asta m-ar putea opri
din implinirea mea duhovniceasca, intelectuala, morala etc.

Nu! Ce au facut marile personality (daca au facut ceva
rau) ale Bisericii noastre, ale culturii, politicii Romaniei nu ma
poate sminti §i nici nu imi poate obtura voca^ia mea (daca am
una), ci as. inva^a de la ele ce nu trebuie safac.

Daca cineva a gre§it si se dovede§te ca a gre§it eu nu cer sa
i se faca nimic. Nu noi suntem, repet, cei care judecam oamenii.

Insa eu cer de la mine, in primul rand, §i de la to^i cei care
traim astazi, de la genera^ia noastra, un singur lucru, pentru ca sa
fim credibili: sa intrecem orice generate de pana acum a
Romaniei cu munca, duhovnicia §i inteligen^a noastra!

Daca nu putem asta, macar sa ajungem perioadele
infloritoare ale Romaniei §i marile noastre personality §i marii
no§tri Sfin^i.

Dar daca nu dovedim ca putem sa facem ceva, nu avem
dreptul sa cerem judecarea altora. Si chiar cand i-am intrece cu
mult pe altii, care au fost inaintea noastra, nici atunci nu avem
dreptul sa inchizitionam niste oameni, pe care nu i-am cunoscut
profund si nici niste situatii in care nu am trait deloc.

Cei care au suferit prigoana comunista nu cred ca vor sa fie
razbuna^i. Nu ei cer razbunare, ci noi, cei frico§i §i indrazne^i in
timp de pace, cerem asta.

Pana cand nu traie§ti teroarea, prigoana nu po^i §ti de ce
e§ti in stare. E u§or sa dai cu piatra §i sa ceri razbunare, cand nu
trebuie sa dai seama de cuvintele tale.

Insa daca vrem sa o luam de la capat, sa o luam cu totul de
la capat, imagina^i-va ca nu mai exista nicio Biserica in Romania,
pentru ca au fost distruse de regimul comunist.

Alaturi de ele, imagina^i-va ca nu mai avem nici academie,
nici §coli, nici institu^ii culturale, nici cimitire, nici limba
romana, ci peste tot ar fi numai colective, fabrici §i uzine, in care
s-ar face numai §uruburi, imbracaminte §i mancare, dar nu,
duhovnicie.

Iar dupa ce am vedea toate astea, ar trebui sa ne punem
noi, cu to^ii, genera^ia noastra de acord, ca sa le rezidim pe toate
la loc, adica toate Bisericile, toate institutele de cercetare etc.,
care ar fi fost distruse de regimul comunist.

23

Si apoi sa ne gandim cat timp ne-ar trebui si ce fonduri si
de cati oameni am avea nevoie pentru o astfel de misiune de
reconstructie a tarii noastre.

Atunci ne vom da seama cat de greu e sa facem toate astea
pe timp de pace, de non-agresiune si cat de greu le-a fost lor,
celor pe care acum ii socotim expirafi sa supravie^uiasca.

Dar daca noi nu suntem in stare sa facem nici macar ce au
facut expiratii la vremea lor, atunci noi, cei care nu dovedim
faptul ca putem sa facem ceva suntem iremediabili avortoni.

24

Rdspuns transant referitor la vocatia scrisului

Vocatia scrisului 61 nu are transpira^ie cand gdndeste, ci are
transpira^ie cand compune in extenso.

Cineva cu harisma scrisului, scrie aproape neintrerupt, a§a
cum sj vorbe§te, pentru ca ideile ii vin de la sine. Nu e nicio
transpiraiie aici, ci har.

Insa transpira^ia vine cand trebuie sa organizezi, cand
trebuie sa stai ore intregi ca sa scrii lucrurile pe care \\ le
lumineaza Dumnezeu.

Vocatia scrisului este o harisma, care te impulsioneaza §i
te bucura foarte mult §i nu sim^i nicio greutate in a scrie.

61 Articol din 10 decembrie 2006.

25

Despre modul suplu de a trai in Bisericd si in
propria tara

Daca ne simtim 62 §i suntem madulare vii ale Bisericii dar §i
ale statului in care ne-am nascut, nu putem trai schizoind aceste
doua moduri de a ne manifesta, adica ca §i cre§tin sau ca §i
roman, in spe^a noastra.

Eu nu pot sa in^eleg cum te po^i considera crestin §i roman,
fara sa iube§ti Biserica §i ^ara ta §i fara sa acoperi (nu sa negi sau
sa contesti), sa acoperi, sa acoperi cu rugaciunea §i in^elegerea ta,
gre§elile coreligionarilor tai §i ale compatriotilor tai. Iubirea reala
nu poate sa fie segregate, impar^ita, taiata de iertare §i in^elegere.

Cand iube§ti §tii sa in^elegi de ce se poate gre§i, de ce a
facut unul sau altul o gre§eala, de ce suntem noi cum suntem.

Insa cand iubirea este viciata de intolerant §i nu mai are
suple^e, galceava noastra cu Biserica, cu neamul nostra, cu
familia noastra, cu noi inline nu este decat o diminuare a noastra
ca persoane.

A fi madular viu al Bisericii inseamna sa traie§ti sfm^enia
Bisericii in fikrfa ta, care e sfm^enia Prea Sfmtei Treimi §i sa te
bucuri ca o po^i imparl §i altora.

Cand noi, ca romani, §tim sa gasim in noi virtu^ile
stramo§ilor no§tri §i sa le transmitem mai departe, atunci cand
vorbim despre ele, atunci ne cinstim ^ara §i pe noi inline.

Nu po^i sa fii roman autentic §i sa i^i injuri ^ara sau sa ai
cea mai proasta parere despre ea. Daca ai o parere proasta despre
familia ta, despre tine, despre tara ta, despre limba ta, despre
stramo§ii tai, inseamna ca nu ai inva^at nimic de la nimeni, ci
numai cum sa fii un huligan notoriu.

§i de aceea zic, ca nu po^i sa traie§ti suplu, ca madular al
Bisericii sau al statului roman sau al familiei tale, daca nu §tii sa
vezi, mai intai, binele din noi §i daca nu §tii sa acoperi raul pe
care noi, fiecare dintre noi, il cunoa§tem mai mult sau mai pu^in.

Suple^ea de care vorbesc inseamna aten^ie de suflet,
marinimie, profunzime a con§tiintei, apararea unor valori, a unor
crezuri.

Daca nu aperi nimic e de la sine in^eles ca po^i sa injuri pe
oricine. Daca te crezi nein^eles e de la sine in^eles ca nu ai facut
tot ce se putea ca sa afirmi propria ta persoana.

62 Ibidem.

26

Trebuie sa ne cream, in concluzie, in mod zilnic, ca niste
oameni maturi, care in^eleg ca fericirea si implinirea nu inseamna
sa le faci pe toate in mod absolut, ci inseamna o implinire
personala pe masura a cat putem face fiecare.

Daca fiecare isi face treaba foarte bine, cum poate el mai
bine, atunci Romania e prospera si va prospera si mai mult. Cei
care nu vad cate se fac in ^ara asta, pe langa acele lucruri care nu
merg bine, inseamna ca nu vor sa se bucure de via^a pe care o au.

Daca vedem numai negru, daca vrem sa vedem numai
gunoaiele si ne uitam toata ziua numai dupa gunoaie, pierdem
soarele de afara, pierdem bucuria fiecarei clipe, pierdem
naturale^ea modului nostru de-a fi.

27

Un interviu superb despre puterea de a trece
mai departe

Domnul 63 Patapievici i-a luat doamnei Oana Pellea 64 un
interviu magnific saptamana asta, transmis aseara, 30 octombrie
2006, de Sfantul Andrei, pe TVR Cultural.

Un interviu despre cum sa treci peste blocajele interioare,
atunci cand ele apar din senin, despre cum sa te accept §i sa
accept pe cei din jurul tau, despre cum sa te opre§ti, din mersul
tau de ceas zilnic, §i sa prive§ti ceea ce este dincolo de programul
tau, de acest schedule al fiecaruia.

Cu alte cuvinte, cand un barbat care se ocupa zilnic de idei
se intalne§te cu o femeie care gande§te frumos (la fel as. spune §i
despre doamna Mociornita 66 ) este o placere sa ii urmare§ti
vorbind despre lucruri intime tulburatoare §i antrenante in acela§i
timp. El nu ii for^a intimitatea, ci ea i§i daruia intimitatea cu
multa larghe^e de inima, daca i se puneau intrebari care o
confortau, care ii faceau bine.

Cand ne vedem mereu doar ca obiecte sexuale, ca fiinte
care genereaza/a§teapta placere, doar atat, o discu^ie normala
intre un barbat §i o femeie, mie unul, imi face un nespus de mult
bine.

Am uitat ca un barbat §i o femeie, am cam uitat, pot vorbi
lucruri duhovnice§ti, lucruri de inima, de mare intimitate, lucruri
de cuviin^a §i de adancime, fara sa se priveasca prin prisma
genitalita^ii lor.

Vorbirea cu subin^elesuri dintre barba^i §i femei este o
urmare a sexualizarii totale a rela^iilor dintre barba^i §i femei in
mintea a cat mai multora dintre noi.

Barba^ii cred, eel mai adesea, ca femeile se pricep doar la
mdncare §i la sex, femeile cred, eel mai adesea, despre barbati, ca
sunt o prelungire a sexului lor sau niste animate depovara.

Adica avem pareri inguste despre noi insine.

In istoria Bisericii suntem surprin§i sa vedem, noi, cei
hiper-sexualizati, rela^ii de mare profunzime §i sfin^enie intre
barbati §i femei pline de sfmtenie, care §tiau sa vada frumosul §i

63 Un articol editat online pe data de 1 decembrie 2006.

64 A se vedea aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Oana_Pellea.

65 Cuvant englezesc: program. Programul zilnic al fiecaruia.

66 A se vedea: http://www.formula-as.ro/2007/771/lumea-romaneasca-24/marie-rose-
mociornita-8026.

28

implinirea duhovniceasca intr-o relate, fara sa coboare in
abjec^ie, in iadul senza^iilor nesfar§ite.

Cred ca trebuie sa reinvatam de la ace§ti oameni cum este
sa il privim onest pe celalalt, fara subterfugii. Insa, mai inainte de
a ne reca§tiga dialogul dintre noi, trebuie sa ne recuperam pe noi
inline din plasa tuturor ideologiilor care ne strabat §i a pasiunilor
urate care ne sucomba fragilitatea inimii.

Cand ne vom recastiga pe noi inline de sub tirania
patimilor, putem sa improscam pe cei din jurul nostru cu
frumusetea si elegan^a propriului nostru suflet.

Cei doi mari oameni ai culturii noastre m-au captivat
enorm, tocmai pentru ca niciunul nu a ie§it din grani^a bunului
sim{ §i a respectului imens, reciproc, pe care §i-l datoreaza.

Numai daca \\\ cuno§ti partenerul de discu^ie, daca i^i dai
silin^a sa il cuno§ti §i il respec^i pe masura muncii §i a§teptarii
sale, po^i sa vorbe§ti, in mod corect, cu el.

29

Mircea fa-te ca lucrezi! sau despre elite

Emisiunea Altfel de duminica seara 67 , din data de 3
decembrie 2006, de pe Realitatea TV, le-a prilejuit domnilor
Gabriel Liiceanu §i Andrei Ple§u o discu^ie admirabila despre
elite, despre rolul lor in societate §i despre repugnarea,
respingerea §i ostilitatea impotriva elitelor, a celor care se fac ca
fac §i ei ceva pe lumea asta.

Tocmai de aceea am pus ca titlu spusa celebra,
revolu^ionara, a fostului ministru al culturii la adresa lui Mircea
Dinescu: Mircea arata/fa-te ca lucrezil Fa-te ca faci §i tu ceva,
ca oamenii sa zica ca e§ti mare ganditor.

A§a se face, ca eel care nu cam face are repulsie pentru cei
care fac prea multe. Repulsia fa^a de elite, fa^a de cei care au
facut din via^a lor un program punctual, de implinire interioara §i
profesionala, este neavenita §i nu ne ajuta deloc ca persoane si ca
^ara.

Pentru ca Romania functioneaza tocmai pentru ca exista
elite in toate sectoarele societa^ii, care fac sa mearga guvernul,
institu^iile statului, sa ni se aprinda becul in casa, sa ne curga apa
pe Jeava din bucatarie, sa avem cat de cat securitate interna §i
externa.

Daca pro§tii ar conduce lumea §i in spatele lor nu ar exita
baiefii destepfi, s-ar duce totul de rapa. §i, mai presus de toate,
daca Dumnezeu nu ar conduce lumea §i prin cei rai dar, mai ales,
prin cei buni, unde ne-am putea trai oare via^a?

Fuga de elite, denigrarea lor, inseamna sa ni dai singur foe
la casa. Daca nu te opereaza doctorul eel bun, cum spunea aseara
domnul Andrei Ple§u, daca nu ai meditatorul eel bun, care sa te
invete o limba straina, daca nu ai parte de o educate pe masura,
nu po^i sa ajungi unde vrei, nu po^i sa ajungi in frunte.

Iar daca ai ajuns in frunte pe cai cinstite §i dovede§ti ca
e§ti bun in ceea ce faci, oamenii trebuie sa te respecte pentru asta,
sa te iubeasca §i sa fie impulsiona^i la randul lor sa te urmeze,
pentru ca tu sa faci §i mai mult pentru to^i deopotriva.

Munca elitelor, a celor care §tiu sa faca ceva bine §ifoarte
bine este in folosul tuturor. A§teptam cu gura cascata cate un
program bun pentru calculator, cate o enciclopedie, cate o carte
buna, cate un joe bun.

67 Articol editat la nivel online pe data de 10 decembrie 2006.

68 Forma aldinata e cea deplin istorica... Titlul nostru e o traducere a aceleia...

30

Daca nu le-ar face o suma de oameni care se pricep foarte
bine la asta, degeaba am a§tepta noi sa curga ceva la noi pe net,
daca nu are cine sa le faca.

Ieri sau alaltaieri in media romaneasca a aparut §tirea ca un
tanar de numai 22 de ani, din Romania, din Transilvania, a intrat
de cateva luni in computerele de la NASA, le-a destabilizat
sistemul, serverele, §i i-a panicat pe marii informaticieni
americani de le-au mers fulgii.

Daca nu ar exista tineri ca baiatul asta, care sa dea lec^ii de
inteligen^a, am crede ca to^i suntem mitocani, prosti, nesimfifi, ca
suntem ni§te animale care doar toarcem la gura sobei.

Dar unul ca asta (§i sunt mul^i care ne uimesc prin darurile
pe care li le-a dat Dumnezeu) dovedeste ca munca cu tine insu^i,
staruinia in lucru este adevarata implinire §i impdcare, este
adevarata bucurie ca traie§ti §i faci lucruri importante.

Elitele sunt pretutindeni, sublinia Andrei Ple§u aseara.
Exista elite ale idranilor, adica ^aranii care §tiu sa i§i lucreze
pamantul, sa creasca animale, sa creasca albine §i sa aiba o buna
gospodarie de unii singuri.

Sunt elite bune, ca ale constructorilor, ale profesorilor, ale
cercetatorilor, ale brutarilor, tricotorilor etc., dupa cum exista
elite negative, adica elita ho^ilor, a deprava^ilor, a droga^ilor, a
devia^ilor sexual etc.

Acolo unde apar super bunii §i super rdii avem de-a face
cu elite, insa adevaratele elite sunt cele bune, cele care
construiesc §i nu cele care darama, in mod proste§te, tot ceea ce e
bun in jurul lor.

Mircea, fd-te ca lucrezi!, nu e buna de deviza personald.
Construirea de sine sta in munca, in corectitudine fa^a de tine
insuti, fa^a de poten^ele tale §i in viziunea de ansamblu a muncii
tale.

Trebuie sa §tii ce po^i, cine e§ti, cum trebuie sa faci ceea ce
faci §i pana unde po^i sa faci, sa i^i faci munca. §i daca §tii astea
toate, atunci faci parte, cu siguran^a, dintre elite, dintre oamenii
de frunte, dintre oamenii alesi ai lumii.

31

Romdnii au ales Sfintele Icoane si acceptd
credinta altora

Aseara, 30 noiembrie 2006 69 , a fost o dezbatere aprinsa la
Bl TVpQ tema insemnelor religioase in scoli.

Patriarhia Romana §i toate cultele creatine din Romania,
alaturi de cultul musulman §i eel mozaic s-au pus de acord in
ceea ce prive§te pdstrarea insemnelor religioase in scoli.

Euforia apararii Sfmtelor Icoane in randul cre§tinilor
ortodoc§i a fost mare §i internetul ne vorbe§te in mod graitor
despre bdtaia pentru credinta.

Am avut parte de o provocare majora, care a scos la
lumina increderea, mai mult sau mai pu^in latenta, a romanilor in
Dumnezeu.

Profesorul moldovean, care a cerut scoaterea Icoanelor din
§coli nu §i-a dat seama ca a facut un mare bine poporului roman.

§i in prigoana iconoclasta, cre§tinii constantinopolitani au
reac^ionat martiric, s-au lasat martiriza^i numai cand au vazut
Sfintele Icoane batjocorite, scoase de la locul lor §i aruncate,
profanate.

Aseara, domnul George Becali §i cei care au participat la
discu^ii, foarte mul^i oameni simpli, au dovedit faptul, ca atunci
cand te iei de ceva important din via^a lor reac^ioneaza ferm.

Fermitatea apare cand oamenii au realmente ceva de
aparat. Cand aperi ceva §tii sa vorbe§ti cu putere §i puterea cu
care vorbe§ti se transmite §i la ahii.

Cuvantul plin de putere harica, de adevar, contamineaza,
trece ca un fior prin oameni §i aprinde o intreaga na^iune.

Evenimentul unirii de la 1918 §i evenimentul revohniei
romane din 1989 au fost momente de contagiune harica,
momente de insufletire na^ionala, in care to^i fra^ii s-au unit sub
un singur nume sau to^i fra^ii au strigat impotriva opresiunii.

Ziua Romaniei, ziua de astazi, 1 decembrie 2006, ne pune
in fa^a un patriotism care izbuncneste din fiin^a noastra, alaturi de
credinta stramo§ilor no§tri, care ^ipa din noi.

Tipatul pentru Icoane, tipatul pentru libertate, tipatul
pentru adevar, tipatul pentru comuniune, prosperitate,
transparent, fidelitate fa^a de anumite principii sunt fipete reale,
adanci in fiin^a noastra.

69 Articol editat la nivel online pe data de 10 decembrie 2006.

32

Numai ca avem nevoie sa lasam acest {ipat sa iasa din noi
§i sa contamineze §i pe arfii.

Intrarea noastra in Europa unita, la 1 ianuarie 2007, nu va
fi o bucurie imediata pentru to^i, dar e un pas spre recapatarea
demnita^ii de sine, ca romdn §i cre§tin, acea demnitate care ne-a
fost sechestrata, exilata, rupta din noi, de sistemul dictatorial
comunist.

Ne recapatam for^a, dinamismul de sine, incepem sa ne
revenim ca popor, sa ne vedem istoria §i prezentul §i sa ne
gandim un viitor in care sa ne sim^im implinrji.

Mizantropia §i sentimentul continuu de panica, teama de
viitor §i frica de noi inline nu sunt benefice nimanui, mai ales
unui popor intreg sau unei lumi in integralitatea ei.

Daca mizam pe strigatul adevarului §i al iubirii care
^a§ne§te din noi, incepem sa §tim cine suntem, de ce suntem aici,
cum de am ramas aici de atatea secole, noi, ca na^ie, §i ce putem
sa facem.

Luciditatea entuziasmului, luciditatea iubirii §i a
adevarului sunt coorodonatele interioare pe care mie, ca preot
ortodox roman, mi le-a dezvaluit Romania in aceste zile, prin
problema Icoanelor, a zilei Romaniei §i a intrarii noastre in
Uniunea Europeana.

Am dovedit curaj §i toleranta la nivel national. Ne-am
batut cu curaj pentru Sfmtele Icoane, pentru identitatea noastra
religioasa, culturala §i istorica, dar am acceptat §i insemnele
religioase ale altor religii, ca pe eel mai normal lucru cu putnrja.

Daca avem printre noi oameni care nu cred ca noi §i ii
acceptam ca atare, trebuie sa le acceptam §i modul lor personal
de a exista §i a se manifesta.

Am dovedit, ca popor, duh de toleranta, marinimie §i
profunzime de inima.

Daca mizam pe aceste lucruri ne insanato§im ca nafie, ne
redescoperim ca oameni §i ne putem unii cu planurile altor na|ii.

De aceea, la muni ani Romania §i romanilor de
pretutindeni §i multa bucurie in suflet!

33

Intre alegeri si alegatori

Algerile de astazi 70 din PSD 71 (10 decembrie 2006) au

79

aratat clar ca nu universitari ca domnul Sorin Oprescu au voie
sa vorbeasca multimilor, ci domnul Mircea Geoana , domnul
Iliescu 74 , domnul Vanghelie 75 pot lua cuvantul §i pot spune
nimic, nimicuri care nu ^in de cald §i cam atat.

Romexpo 16 a fost incapator pentru psd-i§ti, PSD a aratat
transparent, cum nu au facut-o mul^i, dar nu a aratat §i
maturitate politica.

Adica, atunci cand trebuia sa voteze o schimbare reala, pe
domnul Oprescu, el a ales politicianismul, un lider scrobit la
cuvinte, care aseptizeaza cuvintele, care baga sub u§a realita^ile §i
nu le rezolva niciodata.

Domnul Oprescu a vorbit bine astazi la congres. Eu fiind
apolitic nu pot fi acuzat ca fac partizanat cu vreun partid. Insa
remarc oamenii, oamenii peste medie, care par pigmei cand sunt
pu§i langa oameni fara viziune politica.

Mi-a placut transparent psd-istilor de astazi, cu siguran^a
ca Realitatea TV a fost platita sa stea tot timpul dupa partid, dar
nu s-a ales liderul, ci s-a pastrat continuitatea.

Tocmai asta este eroarea: noi continuam lucruri care nu au
fundament clar, pentru ca ne e frica sa mergem pe mana
oamenilor care ar putea schimba radical situa^ia noastra.

77

Cand 1-am ales pe domnul Constantinescu ca
pre§edinte 78 , intelectualii au facut lobby pentru el, caci era unul
de-al nostru.

70

Cand a fost ales domnul Basescu , 1-a votat lumea de
mijloc eel mai mult, pentru ca exista rumoarea anti-PSD, care
continua §i astazi.

Oare am ales vreodata oamenii pentru ei in§i§i sau am ales
conjuncturaP. Opinia mea e ca am ales fricos, fara o perspective
sigura.

70 Un articol editat la nivel online pe data de 1 decembrie 2006.

71 Partidul Social Democrat.

72 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Oprescu.

73 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Geoan%C4%83.

74 Ion Iliescu. Blogul sau: http://ioniliescu.wordpress.com/.

75 Marian Vanghelie: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marian_Vanghelie.

76 A se vedea: http://www.romexpo.org/.

77 Emil Constantinescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Constantinescu.

78 Al Romaniei.

79 Traian Basescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_B%C4%83sescu.

34

Ne batem joe de viitorul nostru pentru ca nu vrem sa
riscdm prea mult. II alegem tot pe eel pe care il stim noi, chiar
daca el nu e bun, chiar daca nu ne prea place.

Cand suntem pu§i sa votam pre§edintele ne apuca emotia,
melancolia §i alegem tot pe-ai nostri, mergem tot cu dia, pentru
ca avem incredere in ei.

Cand PSD-ul a ales astazi pe domnul Geoana , 1-a ales
pentru ca stiua cine este. Omul mai necultivat are oroare de eel
cultivat pentru ca nu stie cum reac^ioneaza acesta.

Mitul intelectualului, care ne distruge, este inca in
picioare, pentru ca resturile de comunism sunt inca in noi.

Si avem, parca in sange, ca trebuie sa-1 marginalizam pe
eel care e mai bun ca noi, pentru ca nu cumva sa ne facem de
ru§ine in fa^a altuia, care §i-ar da seama ca suntem, cu to^ii,
prosti.

Teoria conspirafiei sta mana in mana cu teoria neputinfei
de a alege corect. Noi nu §tim sa alegem corect nu pentru ca «w
§tim ceea ce ne dicteazd inima, ci pentru ca «w lasdm inima sa
vorbeascd ci prejudecatile §i ambi^iile personale.

Spectacolul de astazi al PSD-ului arata ca aspirafia noastra
europeana: multa sclipire in afara, dar nu suntem in stare sa ne
renovam inauntrul nostru!

Pana cand nu vom renun^a sa mai punem pe primul plan
ambitiile egoiste, orgoliul, ci vom da loc grijii reale pentru
Romania, pentru viitorul copiilor no§tri, vom alege tot la fel de
defectuos, pentru ca vom alege conjunctural, grabit, fara inima
dreapta.

In 17 ani de democratic am ramas tot la nivelul de
electorat grabit, care nu i§i cunoa§te interesul real, interesul de
durata.

Noi improvizam mereu.

Acum alegem pe cineva, maine pe altul tot la fel de
incompetent... Adica mai punem un §urub nou la aceea§i ma§ina
veche, fara sa ne gandim cajoaca de-a alegerile este, de fapt,
joaca cu viafa noastra.

Congresul PSD este o paradigma a grabei romanilor. A
grabei rautacioase pe propria lor fericire. Experimentele reale nu
ne plac, dar alegem, in schimb, tot vechea noastra poveste.

Oroarea fa^a de gandirea dreapta, fa^a de perspective, fa^a
de bun-sim^ e ceea ce ne caracterizeaza pe cei mai muffi.

' Mircea Dan Geoana.

35

Zor de graffiti

Ma uitam la el 81 cum i§i picta nuanfele gandirii pe pereji,
cu o nonsalanta stangace, cu o repulsie fa^a de curajenia unui zid
alb, pe care dorea sa il vada negru numaidecat.

Am trecut mai apoi pe acolo §i am vazut un insemn, o
heroglifa cu ceva gust, dar nu am vazut peretele alb.

Peretele alb era acum mazgalit, aidoma unei dracuituri
aruncate in urechea mea dreapta de un cetacean rebel la vorbe sau
a fumului de tig ar &, care imi patrundea in casa, de pe holul
scarilor. Acolo unde aruncam ceva §i nu il mai mam, sta
nesim^irea noastra.

Daca ne-am gandi ca cei care ne vor injura sau ne vor
apostrofa post factum, nu vor fi de acord cu marlaniile noastre,
am §terge mazgaliturile de pe perete, am pune la cos. hartiile pe
care acum le aruncam aiurea sau ne-am bucura sa pastram
cura^enia, acolo unde acum aruncam ce ne vine la indemana.

In^eleg insa de ce un tanar are nevoie sa scrie pe pere^i. El
crede ca e o arta §i este in mare masura, dar una care nu tine cont
de cei care vor ramane cu arta pe pere^ii lor.

Daca eu m-a§ duce §i a§ picta o cruce peste arta lui, ar fi
un mare scandal. Daca eu m-a§ duce sa ii cant un colind, pot fi
luat in §uturi de catre el. De ce? Lui nu ii place arta mea. Are tot
dreptul sa nu ii placa, dupa cum eu am dreptul sa resping arta lui.

Insa eu am bunul sim^ sa nu cant ceea ce el nu vrea sa auda
(§i cant celor care vor sa auda), dar el nu a inva^at inca, ce
inseamna sa accept ca nu pofi fi placut de catre to^i.

Juvenilismul tanarului, barbarismul efortului sau de a ma
inregimenta cu for^a pentru subspceia graffitiului nu imi convine,
dupa cum nici lui nu ii convine sa ii predic despre Dumnezeu.

II privesc cu simpatie, tree mai departe §i el crede ca imi
place de arta lui. Insa mie nu ca nu imi place de arta lui, ci nu imi
place unde i§i exercita fanteziile.

Daca ar fi facut acele scalzmbaiGli frumoase la el acasa, nu
m-ar fi deranjat. Dar el a modificat un lucru frumos, un zid
frumos, cu arogan^a lui, fara ca niciun locatar sa il fi rugat sa faca
asta.

Cu alte cuvinte trebuie sa §tii cand e§ti penibil, cand nu e§ti
agreat §i sa te retragi gra^ios sau sa gase§ti un numitor comun,
acolo unde oamenii nu te accepta in integralitatea ta.

Un articol din 1 1 decembrie 2006.

36

Trebuie sa §tii care e limita drepturilor tale: drepturile reale
ale celorlal^i. Iar dreptul lafrumos §i la curaienie §i la lini§te sunt
drepturi elementare ale fiecaruia in parte.

37

De ce gdndurile nupot avea copyright?

Pentru ca niciun gand nu poate fi {inut in inima ta fara sa
ai experientl lui.

Cine i§i inchipuie ca citind un text sau preluand un text ia
odata cu el §i sentimentele care 1-au adus la lumina, se insula.

Cineva poate sa imi fure literele, dar nu cuvintele, nu
adevarurile pe care le simt la intensitatea mea.

Din punct de vedere personal legea dreptului de autor este
una frivola, puerila, pentru ca presupune faptul, ca daca cineva
imi fura lucrarea sau parti din ea, mi-a furat §i munca, sufletul
sau rezultatul muncii mele la cartea respectiva. Nu!

Textele eminesciene 83 sau scripturale 84 , textele
discursurilor lui Iorga 85 sau ale lui Gandhi 86 nu-mi apartin, chiar
daca le am in posesie.

Ele sunt in arhiva mea, eu le pot citi, insa numai trairea
mea le poate in^elege sau eu le pot in^elege la nivelul dezvoltarii
mele duhovnice§ti §i intelectuale.

Nu trebuie sa ne indureram peste poate atunci cand ne dam
seama ca nu putem in^elege un text in mod satisfacator. Nici nu
se poate face asta daca nu cre§tem in in^elegere.

Textele cresc in importanta in inima noastra, daca noi
cre§tem in Dumnezeu §i in experien^a noastra duhovniceasca §i
de via^a. La fiecare citire, dupa cum spunem adesea (desi n-a
ajuns un loc comun) in^elegem altceva din texte.

Insa trebuie sa si dovede§ti cuantumul personal de
in^elegere.

Nu trebuie numai sa presupunem ca am injeles ceva mai

on

mult din a doua sau a treia citire a Idiotului sau a poemelor
shakespeariene 88 , ci trebuia sa si demonstram asta.

82 Un articol din 1 1 decembrie 2006.

83 La nivel online, in 16 volume, opera lui Mihail Eminescu poate fi consultata aici:
http://eminescu.petar.ro/opera_completa/index.html.

84 Biblia de la Bucuresti (1688), in reeditarea din 1988, pentru download:
http://dorinfather.wordpress.com/2008/10/06/sfanta-scriptura-editia-1688-reeditare-1988-
cu-binecuvantarea-pfp-teoctist-al-romaniei/.

85 A se vedea referinta: http://www.librarie.net/carti/55424/Discursuri-parlamentare-1907-
191 7-Nicolae-Iorga.

86 Un discurs in engleza, audio: http://www.indiavideo.org/romanian/travel/one-world-
gandhi-3167.php (6. 05 minute).

87 Romanul Idiotul, al lui Feodor Mihailovici Dostoievski, poate fi downloadat de aici, in
format PDF (473p.): http://cartielectronice.blogspot.com/2009/ll/citeste-online-cartea-
idiotul-de.html.

Despre autor aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Feodor_Dostoievski.

38

Gandurile nu pot fi ingradite atata timp cat ele nasc alte
ganduri, iar circula^ia gandurilor noastre e benefica. Gandirea,
intelectia umana se dezvolta tocmai prin comunicarea ideilor §i
prin conexiunile nebanuite dintre ele.

Daca pentru noi un text nu are mare importantd, vedem ca
pentru un altul, in mintea altuia na§te multe minuni, foarte multe
lucruri bune.

§i daca cre§tem pe masura ce citim sau cre§tem pe masura
ce ne cura^im de patimi, inseamna ca nu cartea este idealul viefii
noastre ci car^ile sunt depozitarele unor experience.

Carole sunt unelte de lucru sau parti unde noi ne spunem
pentru al^ii.

Insa nu trebuie sa idolatrizam car^ile sau sa ramanem la
car^i ci trebuie sa tindem spre experience, spre lucrurile care ne
implinesc in mod real.

Este un act copilaresc sa te lauzi cu ce ai memorat sau sa
presupui, ca anumite fraze cuprind tot ceea ce e§ti tu, tot ce vrei
tu, tot ce ai tu nevoie sa vezi, sa auzi sau sa ai.

Dupa cum tot la fel de copilaresc e sa crezi ca po^i sa te
erijezi drept cunoscdtor al unui lucru, in masura in care nu 1-ai
intodus interior in fiin^a ta.

E penibil sa pari indrdgostit in fa^a unuia indragostit cu
adevarat sau sa pari Sfdnt in fa^a unui Sfant real, care toata ziua
se trude§te ca sa vada cat de pdcdtos este, nu cat de Sfdnt este.

Penibilitatea este extrema cand stai fa^a in fa^a cu tine §i te
lauzi pentru ce nu ai facut sau inahi nasul pe sus, cand §tii ca e§ti
prost de dai cu capul in gropi.

Masura noastra ne este cunoscuta prea bine. §tim foarte
bine cine sunten. Numai ca adevarata noastra masura iese in fa^a
in mod placut, cand recunoa§tem si public ceea ce §tim §i ceea ce
nu §tim.

Cand i^i accept neputin^ele §i limitarile tocmai atunci devii
uman. Cand e§ti triumfalist ca zeii Olimpului sau crezi ca e§ti
frate cu Artarxerxe atunci e§ti mai mult tabloid, decat om.

Copyrightul a aparut tocmai pentru ganduri tabloidizate,
pentru ma§ti care nu au de-a face cu via^a, ci in cadrul lui suntem
aten^i sa nu ne fure cineva brenduf inainte ca noi sa facem bani
frumo§i cu el.

Intreaga opera a lui William Shakespeare, in engleza, aici: http://shakespeare.mit.edu/.
Despre autor aici: http://en.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare. Mormantul sau, aici:
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/24/Shakespeare_grave_-Stratford-upon-
Avon_-3June2007.jpg.

89 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Copyright.

90 Romanizarea lui brand: http://en.wikipedia.org/wiki/Brand.

39

Tabloidul ca §i copyrightul e bun numai pentru cei care nu
gandesc prea mult, ci pentru cei care vor sa se minta frumos sau
care vor sa puna stavili imaginare gandirii.

Adica ce vrea sa spuna sistemul copyright cititorului?
Numai daca cite§ti cartea asta ai gandurile din ea §i le po^i folosi.
Insa e o mare minciuna.

Gandurile de acolo le pot avea §i eu, daca am trairile ce
stau sub cuvintele din carte. Sau pot sa am mai multe ganduri
decat in carte sau mai pu^in cizelate sau mai bine cizelate dar sa
le am in mine.

Prin toate aceste cuvinte ale mele nu relativizez insa car^ile
dar nici nu le pun sub lacat. Eu insumi sunt un om care scriu
cdrfi §i §tiu cum aratd cdrfilepe interior.

Ci vreau sa precizez faptul ca oricine poate sa i§i scrie
car^ile inimii lui, care vor fi mai bune sau mai rele, nu conteaza,
insa nu trebuie sa presupuna ca ce a gandit el este atdt de unic,
meat nimeni altcineva nu mai poate gdndi lafel.

Pentru ca dreptul de autor presupune, in idealitatea sa, ca o
carte este total unica, irepetabila in vreun cuvant al ei in alta
parte.

Insa car^ile nasc car^i pentru ca nasc ganduri. Carole nasc
sentimente §i imping la sentimente §i experience. In^elegem cu
timpul ca prin scris nu devenim personalis ci mai mult ne
generalizam, ajungem la lucrurile general valabile, dar, e normal:
fiecare in felul sau.

Traim, in acela§i timp, o generalizare a experien^ei proprii
pe masura ce ne personalizam tot mai mult crezurile sau ne
personalizam pe masura ce gasim puncte tot mai convergente cu
cat mai mul^i oameni.

Insa trebuie sa nu credem ca suntem intransmisibili §i nici
sa ne pretiozizam mai mult decat trebuie, pentru ca ne distrugem
punctele de confluen^a cu cei din jurul nostra.

Nu cer nimic, in definitiv. Nu cer desfiin^area dreptului de
autor (pentru ca are §i bunele lui, prin faptul ca prefuieste §i
remunereazd munca noastra intra catva), ci o regdndire
personald a lui §i a statutului nostra de oameni creatori.

Nu trebuie sa ne lasam sedu§i de conceptul
intransmisibilitdtii ideilor §i nici sa nu credem ca al^i oameni nu
pot avea aceleasi sentimente §i ganduri ca §i noi.

Trebuie sa ne dorim, cu precadere, sa-i intalnim pe
oamenii care au experience ca si noi, pentru ca sa progresam §i
mai repede.

40

Comuniunea §i comunicarea sunt factorii reali de progres
personal §i comunitar §i cred ca trebuie sa incepem sa in^elegem
asta cat mai mul^i dintre noi.

41

Vrem Tribunal, nu si Bibliotecd? O discutie despre
democratizarea reald a informatiei

A Q 1

In editia online a Libertdtii de astazi, din 12 decembrie

Q9

2006, aflam ca ieri, doamna Macovei a inaugurat noul sediu al
Tribunalului Bucure§ti , de langa Pia^a Unirii.

E o cladire gigant, de fapt reamenajarea fostului magazin
Junior §i arata bine. Vezi fotografia infra.

*«

w*

.

Insa fa^a in fa^a cu Tribunalul stau ruinele ridicate §i
semnate pe frontispiciu cu 1989, a. ceea ce trebuie sa fie
Biblioteca Naiionald a Romdniei. Noul ei sediu.

De§i, deasupra cladirii, troneaza o macara ^eapana iar in
subsolul cladirii sunt mii de car^i, depozitate in condrfii foarte
proaste, cladirea nu are geamuri, pana de curand era vandalizata
de oricine sau populata de oameni fara locuin^a.

Cam a§a arata ruinele viitoarei Biblioteci Na}ionale 94 ...

Pe afara asa...

m f-viiii ■
fill in li

pe dinauntru, stiva de carti din subsol...

91 Un articol din 12 decembrie 2006.

92 Monica Luisa Macovei: http://ro.wikipedia.org/wiki/Monica_Macovei.

93 A se vedea: http://www.tmb.ro/.

94 Pentru detalii a se vedea articolul sursa: http://www.libertatea.ro/stire/sute-de-mii-de-
carti-uitate-intre-ruine-160458.html.

42

Tot in Libertatea online, nr. 3702, de joi, 19 septembrie
2002, gasim consemnat faptul, ca Guvernul Romdniei nu mai
vrea sa continuie lucrarile la noul sediul al Bibliotecii Nafionale,
citam: pentru ca ar solicita o mobilizare foarte mare de resurse
financiare intr-o perioadd care s-ar intinde pdnd in 2017.

La Bibliotecd s-ar lucra pana in 2017 iar Tribunalul, la
care s-a muncit intens, a fost terminat in 2-3 ani §i a costat,
potrivit primei loca^ii citate (adica: Libertatea online, nr. 5245,
de mar|i, 12 decembrie 2006) peste 15 milioane de euro.

Domnul pre§edinte Basescu a inceput un speech al sau,
inaugural, la una dintre universita^ile noastre, cu nesim^irea
urmatoare: avem un invd}dmdnt mediocru.

Dar daca aloci bani pentru Tribunal, mai mult decat pentru
Culturd §i Invdtdmdnt, iar cele doua cladiri puse fa^a in fa^a,
fostul Junior, actualul Tribunal §i neactuala viitoare Bibliotecd
(speram) erau tot la fel de daramate, iar tu construie§ti numai
una, nu inseamna ca vrem sa avem un invdtdmdnt mediocru §i
oameni ne§colifi, u§or de manipulat, daca nu le construim pe
amandoua?

Insa neconstruirea Bibliotecii arata ca avem nevoie mai
mult de pu§caria§i decat de oameni care sa munceasca pentru
Romania. Daca nu ne place ca romanii sa mai locuiasca in
Romania §i vrem sa mutam Romania, cu totul, in Spania, in Italia
sau in America, putem sa continuam pe acest ton.

Nu ne place Biblioteca Nafionald dupa cum nu ne place
Catedrald mdntuirii neamului .

Pe acestea doua le trecem in subsidiar §i incurajam un nou
sediu Conex, un nou sediu Orange, un nou sediu de banca, un
nou sediu de partid. Romanii simt ca, la putere, nu sunt oameni
one§ti, ci interesa^i de o anumita strategic de marketing a
economiei nafionale.

Noile mega-companii aduc profituri Romaniei, dar pentru
cat timp? Care este targhetul lor vizavi de viitorul nostru?

Strategia noastra de dezvoltare este unidimensionala,
pentru ca or incurajam armata §i plecam te miri unde sa murim
(§tiu, a§a cere NATO) sau suntem angajati in eforturi economice
mai mult decat putem, pentru ca UE este o organizafie
economicd, in primul rand, §i nu culturald sau religioasd.

Vrem numai Tribunal! Nu cred! Cultura nu se poate face
numai in mod particular, personal, ci trebuie sa existe si proiecte
nafionale de culturalizare a oamenilor.

05 A se vedea: http://bastrix.wordpress.com/2009/06/28/catedrala-mantuirii-neamului-un-
proiect-cultico-arhitectonic-monumental/.

43

Pe cand noi nu avem un sediu proeminent al Bibliotecii, nu
e o tdmpenie sa. speri la o Bibliotecd online a Romdniei, extrem
de bogata, din care sa accesezi, de acasa, cartea care rfi trebuie,
fara sa plate§ti niciun ban?

De ce cartile sunt stocate undeva! De ce se tine cu dintii de
ele? Mai ales la cartile rare, unice? Pentru ca sa nu te luminezi la
minte, sa nu vezi cat e§ti de manipulat, cat suntem de manipulati.

Informatia demonteaza unilateralitatea opiniei
prezidentiale. Cand ai informafie nu mai poji sa crezi in
oficialisme.

Un blog transformat in agenfie de stiri, ca Altermedia
spre exemplu, care e pe un format WordPress, subliniaza tocmai
acest lucru: ca existd stiri pe care am vrea sa le auzim si nu ni le
spune nimeni, dacd noi nu avem curajul sa ni le impdrtdsim.

De ce? Pentru ca ni se astupa urechile cu ceea ce vor
anumite centre de putere sa §tim.

Insa democratizarea reald a informafiei inseamna a
prezenta o opinie, opinii, cum facem noi pe bloguri, §i fiecare
alege ce crede de cuviinja. Daca altii imi impun gandirea lor prin
fortl, cu for^a, prin ce mai sunt eu o fiinfd gdnditoare, care pot
gandi singur ce mi se transmite?

Glndul

Brendul de la ziarul Gdnduf 1 , sigla lor si motoul lor, acela
ca nimeni nu gdndeste pentru tine, ne sugereaza tocmai faptul ca
informa^ia nu trebuie ideologizatd, nu trebuie partinizatd, calata
doar pe niste interese de grup, ci trebuie sa spui ceea ce crezi tu
ca e adevdrat, dar sa il la§i pe om, sa creada §i el ce este adevdrat
din ceea ce tu crezi ca e adevdrat.

Democratizarea ideilor inseamna tocmai libera in^elegere
a lor, liberal acces la ele §i diversitatea opiniilor vizavi de ele.

In munca mea teologica, eu analizez tot felul de afirma^ii
ale unor oameni cat se poate de divers^, punandu-i pe to^i la un
loc. §i observ ca toate ideile, pro §i contra, au un numitor comun:
exprimarea unui crez propriu alfiecdruia.

96 A se vedea: http://ro.altermedia.info/. Insa, din pacate, a inceput sa capete tot mai multe

nuante extremiste proiectul lor editorial.
97 E sigla de astazi, 1 martie 2010,
se vedea: http://www.gandul.info/.

97 E sigla de astazi, 1 martie 2010, de cand Gandul, la nivel online, are o alta infatisare. A

44

Un budist crede ca el are dreptate in problema reincarnarii,
eu cred ca mdntuirea este un dar al lui Dumnezeu printr-o ascezd
neintrerupta, un satanist crede ca nu existd ordine, un empirist
vrea lucruri simple in via^a lui si are o experien^a numai la
nivelul senza^iilor elementare etc.

Daca eu le judec pe toate din punctul meu de vedere nu fac
decat sa ma lupt de unul singur.

De ce? Pentru ca experien^a mea de via^a e alta decat a
budistului sau a satanistului si noi nu gdndim si nu trdim la fel,
nu ne raportam la fel la problema pe care o discutam, asa ca nu
ne putem astepta sa ne unim peste noapte, dintr-un foe, daca to^i
^inem mortis ca ideea noastrd e cea mai bund.

Raportarea onesta la celalalt e sa vezi de ce este important
ceva pentru el si de ce i se pare adevdratd afirma^ia lui si sa
masori gradul de implicare al acestuia in problema cu pricina.

In concluzie, Tribunalul e bun pentru Bucuresti, dar tot la
fel de buna trebuia sa fie si Biblioteca Nafionald, noul ei sediu, si
Catedrala mdntuirii neamului (pe care trebuie sa o facem cat mai
repede, pentru ca abia facem fa^a in Bisericile noastre mici si mai
trebuie sa mai construim o suta ca ea, ca tot Bucurestiul sa poata
vedea slujba de Pasti dinduntrul Bisericilor si nu din afara lor),
ne mai trebuie o mul^ime de parcuri, cu iarba verde si canapele si
aer curat, ne mai trebuie o mie de tone de civiliza^ie, de bun-sim^,
de cuviin^a pe strada si acasa si sa discutam tot mai mult unii cu
arfii.

Paradigma Internet, cu toata manipularea si violarea
informa^iilor personale, care se practica din plin, este una
subversive in bine, pentru ca faciliteaza comunicarea si
cunoasterea reciproca a unor oameni cat se poate de diversi ca
orientare culturala, sociala, economica, religioasa.

Putem sa schimbam ceva prin munca noastra gratuita de pe
saituri, bloguri, platforme intermedia, atat in noi cat si in cei care
ne citesc.

Omul ne citeste, vede cum gandim, ce sim^im...si nu ii
raman indiferente cuvintele noastre daca ele sunt realiste.

Conteaza sa nu ne pierdem increderea.

Sa scriem mai departe, chiar daca nimeni nu ne citeste din
prima, chiar daca nimeni nu e de acord cu ceea ce spunem noi.

Daca credem in ceea ce scriem, oricat de aiurea ar parea
pentru al^ii, atunci suntem castiga^i si castigam aten^ia celor care
cauta, in mod onest, pdreri personale.

45

Invitatie la supliciul mintii...si al inimii. Scrisoare
deschisd pentru dumneavoastrd

(Scrisoare trimisa membrilor unui Forum ortodox din
Yahoo", imediat dupa ce am acceptat invitatia lor, venita in mod
necunoscut 100 , de a ma alatura grupului dialogic 101 )

Ca sa in^elegem ceva, inevitabil, trebuie sa ne facem
mintea mai mare. La fel §i inima.

Daca presupunem ca nu putem lega nicio discu^ie cu
nimeni §i ca nimeni nu ne poate in^elege, e de la sine in^eles ca
noi suntem cei mai buni, adica cei mai singuri.

Nu §tiu cine, de ce, pana cand am fost §i voi fi invitat
alaturi de dv. Nu §tiu nimic despre dv. §i dv. nimic despre mine.

La o prima vedere ar fi trebuit sa §terg mesajul de
intampinare, daca as. fi mers pe ideea, ca dv., grupul dv., din care
fac acum parte, imi este ostil, chiar daca este unul crestin-
ortodox.

Ca webmaster a mai multor forumuri, ca preot ortodox
care are ce face acasa toata ziua sau ca doctorand in Teologie,
care cite§te, scrie, traduce etc., n-ar fi trebuit sa intru, nu?

Nu §tiu ca^i dintre dv. o fac la invitatia altora.

In sec^iunea de lincuri a dv., la dorinfather@yahoo.com,
este un line spre Teologie pentru azi , platforma pe care o
conduc.

Nu §tiu ca^i dintre dv. ma vor vizita. Dar eu am facut pasul
spre dv., am dorit sa va bag in seama, sa va cunosc, sa ma apropii
de dv.

§i ma aproprii de dv., de§i este un supliciu, e o greutate,
dupa cate am pe cap, sa mai stau §i cu dv. de vorba.

E un supliciu pe care mi-1 asum. Condi^iile de la intrarea in
forumul dv. erau acelea: 1. sa fiu crestin ortodox §i 2. sa nu
promovez ecumenismul.

In^eleg ca prima e de bine dar, a doua, nu. Adica, daca sunt
preot ortodox, se pare ca ma aflu in aceasta oala a dv., dar daca

O scrisoare editata la nivel online in data de 13 decembrie 2006.
E vorba de grupul Credinta ortodoxa, de aici:
http://groups.yahoo.com/group/credinta_ortodoxa/.

100 Fara sa stiu cine mi-a trimis-o.

101 In cele din urma s-a dovedit ca grupul avea accente extremiste...lucru care nu ne-a placut
si cu care nu am mai acceptat sa interferam in mod direct.

102 Ma refeream la blogul nostru principal: http://bastrix.wordpress.com/.

46

promovez ecumenismul (de§i nu mi-a spus nimeni ce este
ecumenismul din perspectiva dv.), se face ca e de rau.

Insa, dupa ce am raspuns §i la exit-poll-urile dv. §i am
vazut, pe ici pe colo ce scrie^i, ar trebuie cumva sa va fac §i eu
observaiiil

§tiu ca, la prima mea abatere, cand nu voi fi de acord cu
dv. 103 , voi fi invitat afamfarajena, daca acum sunt primit, intre
randuri, cu aplauze.

Observ din prima, ca am de-a face cu o comunitate rigida,
pe care eu trebuie sa mi-o asum, dar nu §tiu cat ma asumd ea.

Eu sunt nevoit, ca fiind unul, sa am rigoare pentru 400 de
oameni 104 , ca^i sunte^i dv., dar dv., s-ar putea, sa nu intra^i
niciunul sau prea pu^ini in rigorile mele.

Ce sa facem atunci?!

Daca e sa facem ceea ce trebuie sa facem, excluzand
aventura 105 , ar trebui sa imi vad de treaba mea.

Dv. a^i ramane cu to^ii ortodocsi, §i fara mine, §i cu asta
basta. Dar dv. vre^i sa fiu §i eu aici, insa, iara§i zic, nu §tiu pentru
ce, din ce motiv §i pentru cat timp.

Daca dv. pune^i rigori 106 inseamna ca nu a^i avut suplicii
adevarate, lupte cu dv., ca sa ie^i^i scalda^i, in bine, din ele §i sa
va fie bine.

Daca eu pun rigori pe care dv. nu le pute^i accepta sau pe
care nu vre^i sa le accepta^i, se nume§te ca sunt sau as fi
impertinent sau, de ce nu, mai pufin preot, pentru ca imi permit
sa va vorbesc astfel.

Insa, cu toate astea, ma rise. Dar ma rise pe nervii dv. §i pe
timpul meu. Daca imi respecta^i timpul alocat dv., atunci va
respect §i eu 107 .

Daca nu §ti^i sa imi respecta^i timpul §i fme^ea obrazului,
aceea de a da curs cererii dv., inseamna ca nu avem intenfii
serioase §i, mai bine, ne apucam de altceva.

Va mul^umesc pentru aten^ie!

Pr. Drd. Dorin Octavian Piciorus.

103 Intelesesem din prima cine sunt, care le e nivelul si ce vor.

104 Adica sa fiu un ortodox placut de toate nazurile lor.

105 Adica incercarea de a vorbi cu oameni care nu imi sunt proprii si nici la nivelul
meu...lucru care a enervat, imediat, pe unul sau doi dintre ei.

106 Daca incercati sa impuneti standarde credintei si evlaviei, le spuneam cu alte cuvinte, nu
sunteti niste oameni profunzi, din punct de vedere spiritual, pentru ca ati stii ca fiecare are
nivelul lui, in Ortodoxie, si ca nu exista un singur nivel pentru toti.

107 Lucru care nu s-a intamplat, bineinteles, pentru ca nivelul online al discutiilor si al
amabilitatii reale, intre ortodocsii lui 2006, era foarte scazut, ceea ce nu pot spune ca e mai
putin scazut si acum. Ei se credeau ortodocsi, ca si altii, nu numai fara sa aiba experienta
ortodoxa, dar si fara sa aiba minimul de decenta, din asta, sociala, in relatii.

47

Intoleranta si credinta noastrd

Discutiile 108 intre forumisti sufera, eel mai adesea, de
intoleranta si culmea, noi, crestinii ortodocsi, suntem cei mai
intolerant cu cei care nu sunt ca noi sau nu sunt la nivelul
nostru.

Imediat \i se cere sa fii ca grupul lor. Ji se cere sa te
conformezi si, mai niciodata, nu \i se face surpriza de a se
conforma fie.

Cum am putea sa fim lafel, daca nici nu ne cunoasteml §i
chiar daca ne-am vedea fizic, cat ar trebui sa stam de vorba, ca sa
ne cunoastem cat de cat?

Baiul vine de acolo, ca eel ce te citeste nu in^elege ca tu
faci un efort ca sa scrii, tu, oricare, si ca nu vrei, in niciun caz, sa
fii deranjat interior de eel care te citeste.

Eu citesc orice, pe oricine, fara sa pun condrfii. E si normal
sa fie asa. Cei care scrie, scrie la nivelul lui, ce crede el, daca vrei
il citesti, daca nu vrei nu il citesti. Iar daca nu il citesti, tu ai de
pierdut si nu altul.

Insa a transforma cititul intr-o ideologie si a considera ca
cine nu e ca noi e impotriva noastra, asta e o ingustime de minte.

Daca tu ai o in^elegere, un crez si crezi cu putere in
anumite valori, vorbeste deschis despre ele si cine le vrea, sa se
ralieze la ele in mod liber, fara sa ii impuna nimeni.

Ce are credinta in Dumnezeu cuforfa sau cu lovirea peste
gura, cu cuvantul, a celui care nu crede ca mine? Nimic!

Daca credinta inseamna iubirea mea pentru Dumnezeu,
care ma implineste, cum m-ar putea deranja, in mod fundamental,
atat de fundamental, unul care nu crede si spune numai prostii,
daca eu sunt absorbit de iubirea mea pentru Dumnezeu?

Insa intoleranta la parerea altuia arata ca nu vrem sa-1
auzim pe celalalt, ci vrem sa-i anihilam personalitatea, crezurile,
experien^a. Daca nu toleram, daca nu admitem parerile sincere
ale oamenilor, in care ei cred, nu facem altceva decat sa ii
oprimam moral si afectiv si sa ne aratam niste tortionari ai
spiritului.

Credinta ortodoxa nu admite lipsa de noble^e sufleteasca,
marlania, datul in barba la fiecare cuvant 109 , strambatura fe^ei
atunci cand ne vedem cu cineva, impunsaturile de prost gust.

108 Un articol din 13 decembrie 2006.

109 Adica remarcele rautacioase la fiecare afirmatie a altuia.

48

Nu le admite pentru ca nu ii suntproprii.

Toleranta inseamna sa §tii sa-1 vezi pe altul §i sa il accept,
asa cum e el, daca vrea sa vorbeasca sincer cu tine.

Intoleranla inseamna sa te crezi singurul posesor al
intregului adevar in orice problema §i sa nu vezi, ca tocmai
iubirea §i comunicarea te fac mult mai incapator pentru adevar,
ca adevarul intra in sufletul tau pe masura ce-i vezi mult mai
profund pe oameni §i lumea in care traim.

Suntem intolerant, in concluzie, pentru ca nu vedem
frumosul din oameni, nu vedem micul frumos din marele urdt sau
marele frumos , care mai are §i micipete.

49

De ce neplac oratorii sau aia care le zic bine?

Lumea sta in fotoliu 110 §i prive§te, duminica seara, la
Altfel 111 . Domnul Ple§u le zice cu stil, e incomodant pentru
frugalizatorii min^ii, pentru tabloidarzi, iar domnul Liiceanu ne
duce in meandrele fine ale in^elegerii.

Daca nu ne plac inseamna ca ne vine sa cascam. Daca ne
plac, inseamna ca nu mai vrem sa se termine emisiunea.

Poate ca e de la sine in^eles, ca imi plac §i nu vreau ca
Realitatea TV sa ii desfiin^eze din luna februarie a anului viitor,
cand, sper sa nu fi in^eles prost, expira contractul emisunii 112 .

Ni se livreaza sentimente bune, fraze geniale, umor de
mare calitate §i discu^ii de inalta ^inuta academica, adica
omeneasca. Mai pe scurt: o emisiune trdznet de bunal

Tot la fel de buna e §i Cap §i pajura 113 , fiecare cu profilul
ei, unde domnul Cristian Tudor Popescu exaspereaza pe
ascultator cu gandirea pe loc, sfichiuizanta, dura, categories,
aidoma lamei de barbierit, cand vrei sa fugi §i te tai de-ti curge
sange...§i domnul Emil Hurezeanu, bonom, cu zambet pus peste
sare, care atata la melodia inimii §i leaga frazele cu o claritate de
te da afara din casa, daca nu i^i place casa. Adica: tot de bine.

Dar mie imi plac §i cei care nu prea plac sau imi plac
oameni care sunt total diferi^i unul de altul, pentru ca fiecare are
un ceva al lui.

Daca domnul Gheorghe 115 (Politica, fratel), domnul
Paler 116 §i domnul C.T. Popescu 117 , mie, ca preot, nu imi plac la
capitolul credinfei, pentru ca sunt atei declarafi §i o spun cu
durere, ca oameni taio§i insa, dintr-o bucata, cu un stil zdrobitor,
imi plac la culme.

Prefer atata gandirea cat §i credin^a, vigoarea §i delicate^ea
credin^ei domnului Patapievici , care starne§te intotdeauna

110 Un articol din 13 decembrie 2006.

111 O emisiune pe Realitatea TV, in care Gabriel Liiceanu discuta cu Andrei Plesu diverse
probleme sociale, culturale, filosofice, religioase...nu intotdeauna in mod corect, dar, eel
mai adesea,p lacut...

112 Dar a fost desfiintata, pentru ca nu...a facut rating. A durat doar un sezon.

113 Tot pe Realitatea TV, rn care Emil Hurezeanu il avea invitat pe Cristian Tudor Popescu,
emisiune care a durat mai mult decat prima.

114 Cand esti pe fuga, cand te grabesti...si te barbieresti in graba...

115 Andrei Gheorghe: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Gheorghe.

116 Octavian Paler. Un blog in memoriam: http://octavianpaler.ro/.

117 Cristian Tudor Popescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Tudor_Popescu.

118 Horia Roman Patapievici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Horia-Roman_Patapievici.

50

repulsie celor care nu pot fi elite culturale, pentru ca nu s-au
construit deloc, in niciun fel sau nu au facut-o sistematic ca el.

In Idei in dialog 119 se pune ultimul, pe pagina de final, cu

1 90

un articol de fiecare data percutant si asta inseamna modestie .
Respect statul jos, pe scaun, de atatea ore al domnului Dan

191

Diaconescu de la OTV si rabdarea lui cu fiecare invitat.

199

Respect delicate^ea si modestia doamnei Mociornita si
discursul ei autentic feminin (nu feminist), care e o incantare.

Respect discursul inchegat si plin de miez, un regal, al

i n -j 194

istoricilor Alex Mihai Stoenescu si Adrian Cioroianu ,

1 9S

locvacitatea domnului Pruteanu si a domnului Adrian
Paunescu 126 , discursul amplu si cu zeci de nume si date al
domnului Vadim 127 , dar si discursul mai rudimentar, dar plin de
prospetime teologica, de multe ori, al domnului Becali 128 sau

1 9Q

tenacitatea domnului Vanghelie .

Respect, stimez, iubesc mu^i oratori, vorbitori,
comentatori, scriitori, preo^i, artisti, actori, pentru care ar trebui
sa stau ore intregi, ca sa spun ce cred despre fiecare.

Insa imi plac si ne plac oratorii autentici tocmai pentru ca
ajung la inima noastra, ne dau detalii despre ei, despre via^a,
pentru ca, in defmitiv, ne place autenticitatea vie^ii si a
experien^ei.

Talk-show-urile sunt gustate de mai to^i pentru ca sunt life,
pentru ca au o doza ridicata de imprevizibilitate, pentru ca
asteptam spontaneitatea, neprevazutul.

In video chatul de la Realitatea TV, unde internetistii fac,
impreuna cu moderatorul, o emisiune privata, se vede rolul

119 A se vedea saitul revistei: http://www.ideiindialog.ro/.

1 ° Intre timp, parerea mea despre domnul Patapievici a inceput sa aiba pete tot mai

consistente, din pacate.

121 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Diaconescu.

122 Marie Rose Mociornita. Gasiti aici un interviu al sau dat Mihaelei Spineanu:
http://atelier.liternet.ro/articol/2094/Mihaela-Spineanu-Marie-Rose-Mociornita/Marie-
Rose-Mociornita-Salt-in-timp-intre-doua-Romanii.html.

123 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alex_Mihai_Stoenescu. Opera sa literara, din
ultimul timp, e coplesitoare, atata timp cat, dupa reeditarea celor 4 sau 5 volume dedicate
loviturilor de stat din Romania, a inceput sa editeze tomuri mari cu situatia din Romania,
din primii ani de dupa revolutia din 1989.

Ceea ce a facut domnul Stoenescu e uluitor de important pentru contemporaneitate si, mai

ales, pentru viitorime.

A se vedea: http://www.librarie.net/autor/10527/alex-mihai-stoenescu.

124 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Cioroianu.

125 George Mihail Pruteanu: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Pruteanu.

126 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_P%C4%83unescu.

127 Corneliu Vadim Tudor: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Vadim_Tudor.

128 George Becali: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Becali.

129 Marian Vanghelie.

51

determinant al neprevazutului. Ei nu §tiu cine ii vede §i nici nu
§tiu ce vor fi intreba^i.

Insa intrebarile noastre §i ale moderatorului fac emisiunea.
Implicarea celor doua par^i, a publicului privat §i a
moderatorului, scot din invitat intrebarile.

1 10

Astfel, daca oratorii ne §tiu intrebarile , daca ni le
intuiesc §i vorbesc despre ele, daca ne dau ni§te raspunsuri, noi
stam cu gura cascata la ei §i ii ascultam.

Insa oratorii corecfi cu noi §i cu ei, care ne spun tran§ant
lucrurile 131 , care se consuma pentru noi, aceia sunt iubifii
publicului.

Problema e: cefacem noi pentru oratorii

Daca ii cinstim, daca ii elogiem, daca le facem via^a mai
u§oara aratam ca suntem demni sa ne vorbeasca. Daca ne
imparta§esc experience lor pe gratis iar noi beneficiem de ele,
nu ar fi tot la fel de corect ca §i noi sa le urmdm exemplull

Imi place sa felicit oamenii §i sa le mul^umesc pentru
binele pe care il fac altora. E normal sa fii recunoscator cu cei
care te creaza §i \\\ sus^in moralul.

130 Daca stiu sa raspunda la ele.

131 Care ne dau raspunsuri transante la intrebarile noastre.

52

A vorbi despre minuni vii

Protosinghelul Savatie Bastovoi

132

1 n 1 ^a

Daca discutam persoana Fericitului Savatie Bastovoi ,
avem in fa^a o minune, care umbla printre noi §i §tie - lucru

Fotografia este cf. : http://bastrix.files.wordpress.com/2007/03/father-savatie.jpg.
133 Articol editat la nivel online pe data de 14 decembrie 2006, initial scris pe forumul
Schitului Darvari din Bucuresti.

Era vorba despre o sectiune care se numea, parca, Parinti duhovnicesti contemporani iar
noi 1-am numit aici pe Parintele Savatie Bastovoi Fericit, in sensul de un om cu experienta
mistica, la fel cum ii creditam si pe alti nevoitori amintiti sau nu aici, mireni sau monahi, pe
care ii cunoastem sau de care auzim sau despre care citim...

53

esential de §tiut - sa vorbeasca ca noi, pentru ca are mintea unui
tanar postdecembrist §i postmodern, care §tie sa se adapteze la
situate, la oameni.

Carole Sfmtiei sale se vand nu pentru ca sunt mici §i se
cumpara, nu pentru ca sunt facile, ci pentru ca sunt altfel decat
ale Fericitilor Paring romani traitori in secolul al XX-lea.

Un tanar care asculta hip-hop §i §tie sa dracuie in cateva
limbi, va gasi discursul teologic al Fericitului Cleopa 135 , al
Fericitului Teofil 136 sau al Fericitului Arsenie 137 de la Techirghiol
mai prdfuit, mult mai impropriu lui, decat cuvintele Fericitului
Savatie, care uime§te prin pocaint.a lui cople§itoare, prin
rapiditatea cu care a ajuns pe ni§te culmi neajunse de altii, prin
rapiditatea cu care §tie sa dea raspunsuri clare la ni§te probleme
neclare §i, mai ales, prin faptul ca e un fast poet, care §tie sa fie
un Parinte actual al Bisericii.

Asta nu inseamna ca pe ceilalti Fericiti Paring nu au cine
sa-i citeasca. Exista un public pentru fiecare, cum exista un talk-
show pentru fiecare.

Parintele nostru atinge probleme spinoase in cartile sale.

Vorbe§te despre arta, ateism, probleme ale tinerilor, despre
bucurie §i necadere in deznadejde, face exegeze cuceritoare le
Scriptura §i Paring, §tie sa fie acid dar si re^inut, este concis dar §i
impunator. Este iubit frenetic §i contestat frenetic.

Daca eu fac parte dintre cei care il iubesc §i il cinstesc
mult, sunt §i dintre aceea care il fac un impostor, un nebun sau un
sarlatan.

El enerveaza. §i are §i de ce.

El enerveaza pe teologii de profesie pentru ca este
teodidact, adica invafat de Dumnezeu.

Insa Parintele Savatie, in ciuda bucuriei si a amabilitatii duhovnicesti pe care am

manifestat-o fata de sine...s-a aratat intr-un mod...necuvenit...ca sa nu mai lungim

vorba...spusa si alta data.

Ba chiar a motivat faptul, ca e reticent fata de noi. ..pentru ca 1-am declarat Fericit. Insa ar fi

trebuti sa se uite la stofa omului, care i se adreseaza, daca tot intelege cum sta treaba

cu. ..nevoitorii ortodocsi, nu?!...

Oamenii trebuie intelesi la modul personal si nu colectivist, pentru ca tot la fel 1-am inteles

si noi: raportandu-ne personal la sine.

Iar in forumul amintit am continuat o discutie deja gasita...si nu noi am initiat-o...vrand sa

atragem atentia, subtil, despre cum ar trebui sa scriem despre cineva...pe care zicem ca il

cunoastem... sau il intelegem...

134 Aici gasiti blogul sau: http://savatie.wordpress.com/.

135 Cleopa Hie: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cleopa_Ilie.

136 Teofil Paraian: http://ro.orthodoxwiki.org/Teofil_%28P%C4%83r%C4%83ian%29.

137 Arsenie Papacioc: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arsenie_Papacioc.

54

El enerveaza pentru ca tinerii il gusta, ii gusta opera
teologica §i devin mai tran§anti cu neregulile oamenilor Bisericii,
oricare ar fi ei .

El enerveaza pentru ca indeamna la citire §i la renunt.are la
vicii, la asceza §i bun sim}.

El enerveza pentru ca e un om duhovnicesc iar mul^i cred
ca il in^eleg, dar sunt prea departe de el 139 .

Nu, pe mine nu ma enerveaza el, ci ma bucura! 140 A§ vrea
sa avem vreo 2 1 de milioane de-ale Savatie in ^ara §i nu as. fi nici
atunci enervat.

Cand ne nerveaza ceva, cred ca trebuie sa ne gandim ce e
in neregula cu noi. E bine sa luam atitudini fa{a de rau, de pacat,
insa sa ne cercetam bine asupra faptului, cat de mult acele lucruri
pe care le detestam sunt si in noi.

Va invit nu doar sa postal textele sale sau ale altor Paring
ci sa le si comentafil

Prin faptul ca le postal opera aici aratati ca ii stiti. Cat de
mult insa ii si in}elege}i?\

Despre asta a§ vrea sa citesc pe forumul Sfintei Manastiri
Darvari. §i despre asta, iubitilor! 141 ...

138 Numai ca acum au devenit, multi dintre acesti tineri si cei mai in varsta, din pacate
nesimtit de atenti cu neregulile Bisericii, trecand de la la extrema calduta la extrema
tipatoare... dar niciodata la nevointa, bun simt, teologie, cultura, frumusete, echilibru...

139 Lucru pe care i 1-am repetat, de mai multe ori, la nivel online. Uneori, incurci prietenii
cu impostorii...insa, cu timpul, intelegi, cu harul lui Dumnezeu, cine sunt cei care te iubesc
si cine sunt cei care fac bani cu tine sau dupa urma ta.

140 Acela de atunci, da...Nu si eel de acum, care nu s-a lamurit inca, de cativa ani incoace,
despre ce s-a petrecut cu sine, de cand a plecat din Romania, acasa, in Republica Moldova.

141 Insa, despre intelegere mai deloc... Numai lauda conteaza, aruncarea cu texte, oricum si
in oricine si, mai putin, experienta sau...rusinea ca esti depistat ca sarlatan, de cei care chiar
si inteleg, ceea ce tu editezi la nivel online...

Anonimii (cunoscuti de prea multi. ..si numai de noi nu?!) de la Rdzboi intru Cuvdnt (a se
vedea: http://www.razbointrucuvant.ro/) au fost unii dintre postatorii de texte, cu duiumul,
de pe Forumul Schitului Darvari, acum desfiintat si ei sunt paradigma vie a faptului care se
petrecea acolo.

Au venit in 2007 la nivel online, pe WordPress, dupa ce subliniasem fariseismul si
precaritatea teologica a multora care scriau acolo, si de atunci pana astazi ei dau paste copy
pe textul Sfantului, il pun la ei, il subliniaza in culori...si par intelegdtori si iubitori de Sfinti
si nu niste pierde vara, care se dau de Sfinti.

Insa problema e aceasta: cine iubeste pe Sfinti poate sa ii si explice, pe masura lui. Daca nu
poti...nu esti nimic, nici macar om duhovnicesc inchipuit. Insa, la nivel online, comunitatea
ortodoxa e inca prea imatura ca sa inteleaga prea bine diferenta dintre amatorismul pueril si
intelepciunea duhovniceasca si teologica, care nu poate fi mimata si nici plagiata.

55

Despre iubirile amdnate ale ortodocsilor

Frate Ciprian 142 , (probabil ca Cip e o prescurtare de la
Ciprian), raspunsul dv. e unul pseudo-clasic.

Era unul dintre raspunsurile asteptate 143 la o astfel de
declarable publica, de iubire §i de respect duhovnicesc catre un
Parinte al Bisericii 144 .

Ca §i dv. stiam acest raspuns 145 . Numai ca iubirea noastra
nu trebuie sa fie amdnatd dupd moarte, daca suntem incredintati
de sfin^enia §i de harul lui Dumnezeu din cineva.

Daca dv. aveti o sotie sau ve^i avea, o veti iubi acum sau
dupd moarte! Raspunsul eel mai probabil este ca o iubiti acum §i
dupd moarte.

Tot la fel trebuie sa stea treaba §i cu iubirea noastra fatl de
cineva, cu respectul fatl de cineva, cu recuno^tintl vie fatl de
cineva pe care il iubim.

Numai ca, daca nu iubim un Sfant pe care il cunoa§tem §i
il recunoa§tem inca de acum, de cand e cu noi, il vom cinsti dupa
moarte (daca il vom cinsti), dar nu vom avea fata de el
indrazneala pe care am fi avut-o, daca am fi fost intr-o mare
intimitate cu el, inca din viat.a asta.

Oamenii pot cadea. Oameni foarte Sfnui se pot pierde.
§tim asta.

Dar frica de a nu cadea cineva nu are nimic de-a face cu
noi. Dumnezeu Isj face Sfhnii sa stea 146 . Noi putem numai sa ii
iubim §i sa invdiam de la ei.

E o grijd eterodoxd, un gdnd demonic mai pe §leau, sa te
temi sa iube§ti sau sa cinstesti pe cineva, de frica sa nu devina
altceva peste un timp §i sa cazi tu de fraier.

142 Un articole editat la nivel online pe 14 decembrie 2006, initial fiind un raspuns in
forumul Schitului Darvari din Bucuresti, scris in acelasi an si la aceeasi sectiune, ca si
articolul precedent.

Sunt ironic. Adica da, ma asteptam sa nufiti chibzuiti...si sa aratati cat de putine lucruri
intelegeti dintr-un discutie cu un alt confrate ortodox.

144 Cu referire la Parintele Savatie Bastovoi, pe care il pusesera la Parinti duhovnicesti
contemporani, dar, pe care, paradoxal, nu il creditau drept om duhovnicesc, indicat de noi
prin apelativul Fericitul.

Care era raspunsul lor? Era unul de imprumut: numai dupd moarte stim ca cineva e
Sfant. Insa acest raspuns nu e unul traditional ortodox, pentru ca nu toti, de pe fata
pamantului, nu inteleg ca unul e Sfant inca din timpul vietii lui. Unii inteleg...si tocmai de
aceea ii respecta, ii iubesc, ii ajuta si le pastreaza opera si memoria Sfintilor pe langa care
au stat si prin care au crescut duhovniceste.
146 Sa ramana intru virtute si sfintenie pentru toata viata.

56

Eu cred ca trebuie sa ii iubim pe oamenii duhovnicesti ai
zilelor noastre si sa le-o aratam in mod efectiv. Sa ii sprijinim
prin iubirea, fidelitatea si cuvantul nostru, pentru ca ei sa nu se
piarda si noi sa ne salvam din moartea pacatului.

Eu cred ca dv. ave^i o problema cu iubirea. Ori sunte^i
iubit prea pu^in, ori crede^i ca iubirea si respectul trebuie sa fie
tacite, spuse in soapta sau dupa moarte.

Daca iubi^i pe cineva, spune^i-i-o acum dar si dwpa
moarte!

Nu lasa^i timpul pe langa dv., pentru ca sa ave^i oameni
care sa va iubeasca si pe dv.

Ave^i oameni care va iubesc, dupa cum ii iubi^i si dv.?
Iubi^i pe cineva mai mult decat pe dv.?

Sunt intrebari la care trebuie sa reflectam adanc.

Mul^umesc pentru apelul de primire si ne vom mai scrie,
cu siguran^a.

57

Iubirea se exprimd siprin cuvinte

Parintele Savatie 147 nici nu i§i dore§te §i nici nu trebuie sa
i§i doreasca sa se numeasca Fericit.

Oamenii Sfinti plonjeaza in smerenie §i nu in cuvinte mari
despre ei m§i§i domnule/doamna draga.

Cum nu §tiu ce inseamna altrix sau daca sunteti barbat
sau femeie, mi-e cam greu sa ma descurc cu personalizarea dv.

Fie §i a§a, trebuie sa va spun, ca cinstire inseamna iubire.

A cinsti pe cineva inseamna a-fi spune ce ai in prisosul
inimii fafa de el. Daca dv. spune^i un nume drag dv. altcuiva, §i
daca celalalt nu il recepteaza cum se cuvine, va doare inima ca
acest lucru nu s-a intamplat.

Daca se intampla asta, inseamna ca va pasa de acel cineva
pe care il iubi^i dar §i de numele pe care il pronun^i §i care
reprezinta/?e cineva.

Numele nu este folosit in disparitate 148 cu persoana.

Numele indica persoana pe care o iubim §i cum ne
raportam la ea in cuvinte ^ine de iubirea noastra.

Nu putem sa venim la cineva iubit cu orice cuvinte.
Trebuie sa §tim sa ne punem iubirea in cuvinte, adica inima in
cuvinte.

147 Articol editat la nivel online pe data de 14 decembrie 2006, fiind, in mod initial, scris pe
forumul Schitului Darvari din Bucuresti, acum desfiintat si la aceeasi sectiune, ca si cele
doua articole anterioare.

148 ,

Facand abstractie fata de persoana care il poarta.

58

Botez si Euharistie. O scrisoare privatd cdtre un
masterand romano-catolic

Va multumesc 149 pentru promptitudinea cu care ne-ati
raspuns §i ati demarat dialogul nostru.

Vom incepe raspunsul nostru cu Sfantul Botez 150 .

1. Din punct de vedere oficial 151 , e adevarat, noi
recunoa§tem Botezul catolic ca unul valid, numai in masura in
care fostul credincios catolic gase§te in Biserica Ortodoxa
intreaga sfmt.enie, deplinatatea harului.

El devine valid prin convertirea sa la Ortodoxie §i prin
primirea Tainei Sfmtei Mirungeri §i a Sfintei Impartasanii.

In manualele noastre sau in scrieri teologice diverse, scrise
cu tending ecumeniste 154 , in care se dilueaza punctul de vedere
ortodox, apare de multe ori afirmatia ca Botezul catolic este
valid, ca e primit ca valid, §i ca i se administreaza crestinului
nou-convertit doar Mirungerea si Sfdnta Euharistie.

A 1 CC

Insa un preot traditionalist ca mine sau marea masa a
cre§tinilor ortodoc§i cu aplecare asupra evlaviei ortodoxe,
gande§te primirea unui credincios catolic la Ortodoxie, ca o
trecere de la erezie la adevdrul deplin.

Pana prin anii 60 ai secolului trecut, exista in Molitfelnicul
ortodox o ierurgie, prin care eel care trecea de la catolicism la
ortodoxie se lepada de ereziile gandirii teologice catolice, se
dezbara de ele 156 .

In fa^a acelei ierurgii, fostul catolic aparea drept un
catehumen §i nu un credincios botezat valid. El o lua, in mod
practic, de la zero. Era o dezicere publica de catolicism, de care ii
parea rau §i recuno§tea ca a fost pana acum in necredinfa.

149 Scrisoarea a fost editata la nivel online pe data de 14 decembrie 2006.

Nu am aflat niciodata pana acum, daca aceasta persoana, careia i-am raspuns, exista
conform datelor prezentate mie sau doar e una fictiva, creata doar pentru. ..a fi tras de
limba.

150 I-am raspuns, in mod punctual, la intrebarile sale trimise mie prin email.

151 Adica la nivelul declaratiilor facute, la nivel inalt, de catre ierarhia Bisericii Ortodoxe
Romane.

152
153

152 Facut in Biserica Romano-Catolica.

Adica nu il mai repetam daca fostul romano-catolic devine crestin ortodox.

154 Adica, care relativizeaza invatatura de credinta ortodoxa.

155 Care nu imi place sa minimalizez dogmele, canoanele, cultul, Parintii si Traditia
Bisericii Ortodoxe, in cunostinta de cauza, adica cu obstinatie, Traditia spunand una si eu
a It a.

156 Este o eroare indepartarea ei din Molitfelnic si o anulare a raportarii noastre eclesiale
reale fata de cei care se convertesc de la romano-catolicism la Ortodoxie.

59

1 S7

Din cauza rela^iilor ecumenice avansate cu Biserica
Romano-Catolica insa, Biserica Ortodoxa Romana a renun^at la
aceasta ierurgie, a scos-o din uz, mul^i dintre preo^ii ortodoc§i
tradrfionali§ti avand reac^ii vehemente la aceasta atitudine
sinodala.

A§a ca in noile Molitfelnice nu mai exista aceasta slujba §i
noi administram Sfanta Mirungere §i Sfanta Imparta§anie celor
care vin din catolicism fara ai reboteza.

Murfi paring ortodoc§i insa reboteaza pe fo§tii romano-
catolici, nefiind de acord cu prevederea sinodala.

1 SS

2. Cei doi paring viza^i au cuno§tin^a despre cum se face
Missa romana 159 . Insa ei se pronun^a ca aparatori ai credin^ei
ortodoxe, a credinjei lor, aparand o Sfanta Liturghie (de fapt 3,
dupa cum §trfi), a§a cum au ajuns pana la ei.

Cand un ortodox nu accepta Liturghia catolica sau pe cea
greco-catolicd, nu se uita la forma pe care o au acum.

Chiar daca a^i adopta una, o Liturghie, care sa fie identica
cu a noastra, nu vor accepta intercomuniunea cu credincio§i
romano-catolici, din cauza ca ortodoc§ii vad adevarata §i deplina
Biserica in Biserica Ortodoxa ecumenica, universale.

Noi marturisim §i credem ca Biserica Romano-Catolica a
cazut din har, odata ce s-a despar^it, la 1054, de trupul Bisericii
lui Hristos, fapt pentru care a cazut in erezii care mai de care mai
grave. Dupa 1054 nu mai vedem in Biserica Catolica nici har,
nici Sfinfi, nici Sfinte Moaste §i nici mdntuire.

A§a se face ca Biserica Romano-Catolica nu ne accepta
Sfm^ii de dupa schisma, §ti^i prea bine asta, §i nici noi pe cei pe
care ea ii declara sfinfi.

Reticenta pe care un cre§tin ortodox, luminat la minte,
cunoscator al Sfm^ilor Paring, o are fa^a de Biserica Catolica,
este aidoma cu rela^ia, deloc agreabild, dintre Biserica Catolica
§i Bisericile Reformei §i cele neoprotestante.

§i e normal sa nu-i acceptam reciproc pe cei care ii
recunoa§tem ca Sfinfi, atata timp cat ce spunea Sfantul Simeon
Noul Teolog §i Sfantul Grigorie Palama despre vederea lui
Dumnezeu §i harul necreat nu sunt acceptate de Toma de Aquino
sau pozi^ia profund ortodoxa a Sfantului Marcu al Efesului fa^a
de Sinodul, fals-unionist, de la Ferara-Floren^a, contrasteaza cu

157 A discutiilor interreligioase intre Biserica Ortodoxa si Biserica Romano Catolica.

158 M-a intrebat despre doi (daca imi aduc bine aminte) parinti ortodocsi contemporani si
despre pozitia lor vizavi de cultul romano-catolic. De aici au inceput suspiciunile mele
asupra faptului ca interlocutorul meu nu este intocmai...cine spune ca este.

159 Liturghia romano-catolica.

60

pozrfia romano-catolica despre primat, purgatoriu, mantuire,
sfinjenie, mariologie etc.

La o eventuala intoarcere a romano-catolicismului, prin
pocain^a, in Biserica lui Hristos, in Biserica Ortodoxa, Biserica,
stransa sinodal, ar putea consfin^i ca recepte Liturghiile romane,
pentru ca ceea ce le valideaza este harul lui Dumnezeu §i nu
forma lor.

§ti^i, desigur, cat de simple erau Liturghiile creatine in
primul mileniu crestin §i cat de aproape este Liturghia romana,
actuala, pe care am vazut-o aici, la Baratia 160 , langa noi, ca
simplitate, de simplitatea liturgica a primului mileniu.

Liturghia ortodoxa s-a imboga^it continuu, pe cand
Liturghia catolica postvaticaniana a devenit tot mai simpla.

Gust simplitatea Liturghiei dv., simplitatea ve§mintelor,
tacerea oamenilor la rugaciune, insa simt duhovnice§te, in inima
mea, la Liturghiile dv., ca nu exista harul Sfantului Duh acolo, ci
un mare gol, un gol plin de desfranare fina sj cutezan^a, de
demonism §i apostazie crunta.

Ma doare nespus de mult, domnule Claudiu (nu §tiu daca
pot fi crezut), lipsa de implinire duhovnicesca §i lipsa de bucurie
reala, bucurie duhovniceasca pe care nu am intalnit-o in slujbele
dv. §i la oamenii dv. pe care i-am intalnit.

§i cred ca nu e o simpla pdrere, ci e o repercusiune a
teologie dv. ra^ionaliste, simplificatoare, care nu mai are
paradoxuri, dileme, cautarea ferventa a harului dumnezeiesc,
pentru ca nu mai sinu^i harul lui Dumnezeu, care sa va coboare
in smerenie, in sfm^enie.

Noi v-am dat un raspuns sincer, din experien^a noastra §i
ca o chintesen^a a ceea ce cred preo^ii §i credincio§ii con§tien^i de
ceea ce crede Ortodoxia.

Daca ve^i merge la ne§tiutorii no§tri ortodoc§i e jale mare,
pentru ca ei nu vad o mare diferen^a intre ortodocsi §i catolici sau
intre noi §ipagdni.

E o harababura imensa in domeniul cunoa§terii teologice,
foarte mul^i sunt habotnici, rai, razbunatori pe dv., numai pentru
ca nu suntefi ca ei §i, probabil, ca a^i avut ocazia sa va indurereze
in stil mare.

160 A se vedea:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_B%C4%83r%C4%83%C5%A3ia_din_Bucure%C5%
9Fti.

161 Ne referim la Vatican II.

61

§i acum, prima mea intrebare fata de dv.: crede^i ca
pastreaza sau a mai pastrat ceva Biserica Ortodoxa din
simplitatea evanghelica §i medievala a Bisericii una?

62

C.T. Popescu 162 si Emil Hurezeanu, cdnd am
devenit turtd dulce (14 decembrie 2006)

Se vor desparti cei doi 163 : Cristian Tudor Popescu §i Emil
Hurezeanu. Vom pierde un alt talk-show extraordinar 164 .

In loc sa se batd astazi, Basescu 165 §i Tariceanu 166 , ne-au
facut turta dulce la UE.

Vom scrie cu litere mici 167 .

cei doi consuma cherosenul degeaba, adica pre§edintele §i
premierul. cei doi nu au devenit tablouri.

nu s-a schimbat...dar Basescu s-a schimbat la coafura.

Nu sunt nici nostalgic si nici cinic, ci ma uit cu detasare,
cu racela, la Basescu de atunci, spune Popescu.

Ce am vazut?

Basescu nu a demonstrat nimic.

Basescu nu a raspuns la intrebarea de ce s-a retras
Stolojan .

169

a mmtit cu tupeu

ne-a livrat o serie de referinte la atacurile psd 170 , unele
reale, dar altele discutabile

nu §tim daca stenogramele au fost adevarate, demonstrate,
demonstrabile...

Popescu a fost inginer, iar Basescu nu a fost logic

basescu, cu tehnicitate, cu talent de tehnician a eludat §i
eludeaza logica

a mizat pe orizontul de a§teptare negativ la adresa psd

el a livrat acuze §i a ca§tigat impotriva psd

popescu a primit 500 de postari la ziar 171 , pentru ca 1-a
atacat pe basescu

1 2 Cristian Tudor Popescu.

163 Un articol din 14 decembrie 2006.

Acest articol reprezinta prima noastre incercare, la nivel online, a transmiterii live, pe scurt,
a unei emisiuni abia terminate. Adica in timp ce vedeam emisiunea scriam...si publicam,
dupa aceea, articolul.

4 La posibilitatile, foarte, foarte reduse, ale Romaniei (cum vine asta?!) de a da discutii de
calitate la nivel televizual. Oare chiar asa sa fie, sa nu existe oameni, care sa vorbeasca,
mult si bine, pentru TV?! !...

165 Traian Basescu, presedintele Romaniei: http://www.basescu.ro/.

166 Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, premierul Romaniei:
http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%831in_Popescu-T%C4%83riceanu.

167 Ca sa putem sa scriem mai repede, in timp ce priveam emisiunea...

168 Theodor Dumitru Stolojan: http://ro.wikipedia.org/wiki/Theodor_Stolojan. De ce nu a
mai candidat la presedintie?

169 Si Basescu si Stolojan.

170 Partidul Social Democrat.

171 Comentarii negative la adresa sa si pozitive la adresa presedintelui Basescu.

63

dar el nu-i facuse nimic lui basescu

basescu e un animal politic eficient, ca§tiga peste tot, dar
nu demonstreaza, §i in realitate, talentul sau pentru politica

se promoveaza excesiv de mult, poate ca§tiga §i in 2009

1 79

alegerile , dar nu da rdspunsuri esenfiale

1 7^

nu are arme logice

politica nu are morala 174

politicienii au o morala a efectelor §i nu a intenfiilor

Basescu 1-a inlocuit pe Stolojan, a folosit ocazia, poate ca
1-a §antajat, dar adevarul nu 1-am aflat.

Popescu nu renuntl la hobbyul de a gandi.

un autor francez: criminalul ucide pe cine are de ucis,
realizeaza crima, §terge urmele §i se blocheaza in lift. Polrfia nu il
prinde, pentru ca se petrec alte crime. Insa e arestat pentru crime
nefacute de el.

basescu a castigat fdrd logica impotriva lui nastase 175

nici prin logica §i nici prin corectitudine a castigat
alegerile basescu

e o victorie ca a iesit basescu?

mijloacele victoriei lui basescu nu sunt utile pentru
romania

basescu nu a devenit un pre§edinte al tuturor romdnilor. el
este pre§edintele unora 176 ...

{publicitate}

Discu^ia este despre cei doi ani de guvernare basesciana §i
despre modul cum §i-a min^it alegatorii.

tensiuni in coalite mai mult decat intre coalite §i opoziiie

marii conducatori ai istoriei sj-au ca§tigat cum au putut
coroana, dar...au ca§tigat-o omorand §i min^ind

chiar daca basescu a fost un rdzboinic singuratic la
inceput, autentic, chiar s-a batut cu psd insa, dupa ca§tig, nu a

177

uitat ca a fost rdzboinic

1 78

basescu a fost rdzboinic fara sa fie constructor

172 Si le-a castigat si a doua oara...dar nu pe cinste.

173 Traian Basescu.

174 Pentru ca multi dintre politicieni nu au constiinta...

175 Adrian Nastase, contracandidatul lui Traian Basescu la primele alegeri prezindetiale, pe
care Basescu le-a castigat.

A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_N%C4%83stase.

176 La fel au stat treburile si in cazul obtinerii celui de al doilea mandat prezidential. Traian
Basescu a avut un infim numar de voturi in fata contracandidatului sau: Mircea Geoana.

177 Adica s-a razbunat pe contracandidatii sai politici.

64

el trebuia sa i§i foloseasca for^a pentru opozi^ie, nu pentru

coalite 179

1 SO 181 189

vadim e flancat de becali , geoana e soft pentru
basescu 183 , tariceanu 184 e anti-luptator §i in pragul unui e§ec

lumea e pe placul lui basescu §i mananca turta dulce la
bruxelles

nu ne place turta dulce ci plecam afara

tinerii pleaca din romania §i dupa aderare 185 vom pleca §i
mai mul^i

am criticat mereu pe geoana dar acum se antreneaza bine
politic

geoana dovede§te ca politica e meserie

insa geoana trebuie sa dovedeasca ca cdstigd

geoana face un efort european

a inceput sa devina un politician european domnul geoana

geoana nu s-a mai bazat pe instinct, deschisul pulovarului,
cu pusul picioarelor pe masa, ci a devenit european

geoana se indreapta spre Occident

popescu e reac^ionar. i-a spus lui tuca 186 ca lupta pentru
capitalism...

in tain

schimbare de subtext

intdlnire de gradul 3 , al lui Spielberg

still

178

179

popescu nu §tie unde e acasd, in afara de acasa 189

{publicitate}

§tim sa avem sarml §tim sa avem minte pentru oameni cu

§tim sa fim depersil 190 !
capitalismul o sa vina §i la noi
dam mana peste turta dulce

Fara sa uneasca in jurul sau fortele politice din Romania.
Coalitia cu care a guvernat.

180 Vadim Tudor.

181 George Becali.

182 Mircea Geoana.

183 Traian Basescu.

184 Calin Popescu-Tariceanu.

185 Dupa 1 ianuarie 2007.

186 Marius Tuca: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marius_Tuc%C4%83.

187 Aici pentru intreaga sa opera cinematografica: http://www.imdb.com/name/nm0000229/.

188 Steven Allan Spielberg: http://ro.wikipedia.org/wiki/Steven_Spielberg.

189 In propria sa casa.

190 Un detergent la moda pe atunci:

http://www.cumparaieftin.ro/userfiles/poze_produse/Supermarket/persil_automat_sensitive
_plus_aloevera_l jpg.

65

de ce turta dulcel

de ce zambim?

de ce nu mai vrem in europal

e un accident stupid, cu doi baiefi inapiil

turta era dinainte

basescu nu mananca turta dulce, ci o apdrd

vom lupta pdnd la unul, pentru cd la unu e masa: expresie
comunista

popescu candideaza la pre§edentie? Nu!...

popescu intreaba: nu mdncaii din romania, domnule
basescu, dar beji din romania?

momentul virtual

ati fost §antajat?

popescu rade §i ar fi vrut o bucata de turta dulce

nu mai prind frazele la masa

o §tire mai buna: cei care au migrat au dat raspunsuri
afaceriste. cei care nu au fost in afara nu §i-ar risca banii intr-o
investitie

17 ani, tot ce am vazut, toate pedeserismele 191 anterioare
au trecut

frica a ramas in urma

politicienii ne-au tinut pe loc timp de 17 ani

1 Q9

am fost vulnerabili la demagogie

puneam botul la liniste §i la pacifismul de tabid

regimurilor anterioare. . .malformatii. . .

sa incercam sa fim tot la fel de curajo§i ca cei pleca^i in
afara, sa luptam cu propriile mijloace

francezul §tie germana... glume

popescu multume§te ca este intre primii 10 jurnali§ti vota^i
de public §i cititori

nu va veni in semn de protest

la mul^i ani!

un craciun lini§tit §i zile senine

va veni Khol m in loc de popescu 194

noapte buna!

trebuie sa §tii cate cuvinte trebuie sa spui pentru adevar

la OTV e domnul Becali 195 si IPS Pimen 196 ...

191 Toate fricile inoculate in noi de Partisul Social Democrat, detestat pentru oligarhismul
sau. De aici pedeserisme.

192 Adica ne-au placut si am ales demagogii...care n-au facut nimic pentru Romania.

193 Helmut Josef Michael Kohl: http://ro.wikipedia.org/wiki/Helmut_Kohl.

194 Cristian Tudor Popescu. D-l Hurezeanu i-a luat un interviu cancelarului german, in
cadrul acestui talk show, in emisiunea ulterioara, in locul emisiunii regulare cu d-l Cristian
Tudor Popescu.

66

Atacul lapreoti si credinta

In Libertatea de astazi 197 , 16 decembrie 2006, la rubrica
Actualitate (se observa nuanfa, nu?!), il gasim iara§i denigrat pe
parintele Daniel Corogeanu 198 intr-un mod incalificabil §i se
observa predilectia contribuabililor la articol pentru a denigra
zona Moldovei.

Se apropie sarbatorile §i trebuie sa ni se arate cat de rai §i
neghiobi sunt preofii, dar §i toji cei care sunt mai de-o dofta pe
lumea asta.

A§teptam Legea cultelor" §i interdictia de a batjocori
insemnele religioase §i slujbele religioase.

PRO TV-ul, prin emisiunile de odinioara, ale lui Florin
Calinescu 200 §i ale ga§tii sale, ca §i Leana §i Costel 201 ,
Cdrcota§ii de la Prima TV, Divertis sau Lumea lu ' Papura
Voua 204 de la National TV, au predilec^ie pentru a batjocori pe
preo^i, pentru a le folosi epitrahilul §i nimeni nu riposteaza.

Daca ar fi fost ceva despre familia gay s-ar fi sesizat
imediat^CC^r-ul 205 .

Insa Bisericile nu riposteaza la orice ba§calie televizata,
pentru ca zic.ca tot s-or cuminii. Insa nu se vor cumnui fara
lege.

Noi, Biserica Ortodoxa, daca am merge pe principiul
agresiunii §i al relativizarii prestanjei noastre publice de catre
unul sau altul, ar trebui sa fim primii care sa protestam, ca ne este
lezata imaginea, ca ne este banalizat cultul §i pentru ca ne sunt
ridiculizafi preofii §i credincio§ii.

195 George Becali.

196 IPS Pimen Zainea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pimen_Zainea.

197 Un articol din data de 16 decembrie 2006.

198 A se vedea: http://www.nistea.com/dosare-ortodoxe.htm.

199 Care va fi publicata in Monitorul Oficial pe data de 8 ianuarie 2007. A se vedea textul
legii: http://www.crestinism-ortodox.ro/TEXTE/LegeaCultelor-Nr489-2006.pdf.

200 A se vedea: http://comentopedia.ziare.com/florin-calinescu/. Aici se spune ca este
moderatorul care „a impus in audiovizualul romanesc talk-show-ul si ironia". Numai ca
ironia era, foarte adesea, si batjocura la multe lucruri sfinte...

201 Show gretos, eel mai adesea, impus de trupa de umor Vacanta Mare. A se vedea
referintele de aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vacan%C5%A3a_Mare.

202 A se vedea: http://cronica.primatv.ro/.

203 Idem: http://www.divertis.ro/.

204 Idem: http://www.program-tv.ro/program-national-tv/ara-lu-papura-voua-emisiune-de-
divertisment-sidl32478.html.

205 Idem: http://accept-romania.ro/.

67

Insa noi nu ripostam atdt de mult pe cat o fac guralivii
ceilal^i. E un semn de in^elepciune §i de bun-sim^, pe care nu le
au denigratorii no§tri.

Pare-se ca nivelul lor este atat de jos incat nu-§i dau seama
cat de penibili sunt. Insa nici nu po^i sa sim^i gradul de
penibilitate al ac^iunilor tale, pana nu vii la pocain^a §i la vederea
sinelui propriu.

Faptul ca suntem ultragia^i in chip §i fel, arata ca Biserica
este singurul reper sigur, nealterabil, in timp, al lumii §i care nu
poate sa fie partizan unui mod ingust de a privi lucrurile.

Cine prive§te ingust lucrurile, face ca domni§oara de
astazi, din Libertatea, care nu §tia ca la Sfanta Spovedanie nu ne
unge nimeni pe maini, §i care ramane tot la fel de desteapta ca §i
inainte de a scrie articolul. Pana la urma e dreptul ei sau al lor, sa
ramana prosti, daca vor.

Insa prostia §i necredinia sunt cele mai rele atribute
personale ale unui om, care se vrea matur.

68

Restaurarea adevdrului deplin sau despre
comunism la timpul trecut

Intre 206 ora 16:00 si 17:41, astazi 207 , 18 decembrie 2006, s-
a petrecut un eveniment cople§itor, restaurator pentru nafrunea
romana: desolidarizarea, cea de a doua, de comunism. Era un
eveniment necesar 208 .

Trebuia sa se petreaca asta §i bucuria noastra a fost imensa.
Mi-au dat lacrimile atunci, cand am auzit cum pre§edintele
Basescu 209 i§i cere scuze, in numele poporului roman, Martirilor
§i Eroilor suferint.ei anticomuniste, care au §tiut sa rabde
inchisoarea, exilul sau deportarea decat sa rabde minciuna 210 .

Bineint.eles ca ne-am bucurat in mijlocul unor acte
incalificabile ale domnului Vadim 211 , care §i-a pierdut cu totul
credibilitatea politico, .

Imaginea supra: Sterna Romaniei, cf. sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Stema_Rom%C3%A2niei.

207 Un articol din data de 18 decembrie 2006.

208 Da: aceasta era starea noastra, a multora, in acele zile...si, la nivel legislativ, politic, asa
au stat lucrurile. Numai ca, mai apoi, ne-am dat seama la modul dureros, ca presedintele
Basescu si cei care au creat intreaga documentare a acestui demers restaurator, doreau sa isi
traga spuza pe seama lor...fapt pentru care bucuria de atunci s-a transformat in
regret... pentru ca tot partizanatul si interesul de clan primeaza.

209 Traian Basescu.

210 Fotografia infra e cf. sursa:
http://picasaweb.google.eom/dorinfather/BibliotecaTeologica#5249946802747856098.

211 Comeliu Vadim Tudor.

212 Aici m-am inselat: domnul Comeliu Vadim Tudor, in urma aliantei cu George Becali
(prin care Becali a scapat din arestul Politiei) a ajuns europarlamentar, impreuna cu acesta.

69

Mare^ie 213 in mijlocul circului, a debandadei, a
huliganismului.

Revolu^ia romana din decembrie a fost tot la fel: o mare^ie
in mijlocul gloan^elor si a minciunii, a pustilor si a tancurilor
intinse spre manifestan^i, care nu cereau decat ceea ce li se
furase.

Domnul Cristian Tudor Popescu, dupa {inerea discursului
preziden^ial, cand i s-a luat un interviu, a spus ceva foarte
prizabil, foarte adevarat: tinerii care nu au prins comunismul, cei
care s-au ndscut dupa, trebuia sa vada manifestdrile huliganice,

9 1 <d

demenjiale ale PRM-ului , ca sa inieleaga cum arata de fapt
comunismul.

Dupa cum, tot la fel, nu am crezut ca il vom mai realege, pentru a doua oara presedinte, pe

domnul Traian Basescu.

Se pare ca stam greu la capitolul constiinta si responsabilitate pentru prezent...dar, mai

ales, pentru viitor.

Simturile mele politice sunt pentru o lume normala, sanatoasa, responsabila...si, de aceea, la

modul cored, nu m-am inselat in ambele cazuri. Insa alegerile politice sunt ale majoritatii

si, majoritarii, nu intotdeauna (pe langa fraude) aleg drept.xi le place compromisul sau sa

isi batajoc de ei si de viitorul copiilor lor.

213 Ideea si actul condamnarii comunismului au fost si sunt marete. Insa, iarasi, numai

pentru oameni care respectd mdretia...

Dar, din pacate, actul a fost capitalizat politic si transformat in ghiulea indreptata spre

inamicii politici.

PRM = Partidul Romania Mare:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Rom%C3%A2nia_Mare.

70

§i a continuat spunand: aparatul represiv comunist apela
la diversiune, subversiune, atac la persoand, la dezghiocarea
oricdrui dialog politic real, intrdnd cu tancul in viafa ta.

Atacul la Parlament, cum caracteriza domnul

-) 1 c

Patapievici manifestarea PRM din timpul discursului
prezidential, a fost dizgratioasa, infioratoare prin barbarismul §i
josnicia sa.

Am vazut, pe viu 216 , pe domnul Vadim §i pe doamna
Buruiana 217 , insultand ca la u§a cortului, dupa ce il vazusem pe
domnul Becali, vorbind ca la u§a cortului cu ziari§tii de la Antena

7218

Domnul Vadim 1-a numit pe domnul Patapievici limbric
nenorocit, doamna Buruiana 1-a facut securist, escorta PRM-ista
a vrut sa ii arunce de la balcon pe cei care erau cu el, pe domnul
Basescu, domnul Vadim 1-a facut in toate felurile: alcoolic, hof,
maimufoi, i-a aratat pu§caria, unde va merge §i alte lucruri de eel
mai prost gust.

Domnul Vadim s-a §ters singur de pe harta normald a
politicii romane§ti. Nu spune nimeni ca domnul Basescu este
curat ca lacrima.

Dar intr-un asemenea moment, cand trebuia sa palpitam
frumos, cand tu vii §i fluieri ca un descreierat, in fat.a a 150 de
invita^i speciali, §i te dai in stamba in mod penibil, cine sa te mai
crediteze ca nationalist §i ca non-comunist, cand tu nu e§ti de
acord cu stergerea comunismului din fiin^a noastra?

PRM §i PSD ne-au dovedit inca odata ca traiesc in trecut §i
ca nu au sinful prezentului.

Raportul (1-am descarcat in seara asta) este erudit, scris
bine, poate fi imbunata^it, cere lucruri normale §i reale,
pre§edintele a §tiut sa fie ponderat, a fost echilibrat §i iara a
ca§tigat (chiar daca ne place sau nu ne place persoana lui) §i nu
ne-a stricat bucuria sarbatorilor Domnului.

Domnul Vadim ne-a ultragiat sensibilitatea, a facut tot
posibilul sa ne inspaimante cu urmele de satanism ale
comunismului pe care le scoate la iveala §i cu o receptare, la care
trebuie sa fim reticen^i de aici incolo, a democra^iei in viziunea
PRM.

Nu zic ca nu spune si lucruri bune.

215 Horia Roman Patapievici.

216 Discursul prezidential, intens asteptat si mediatizat, a fost transmis, in direct, la TV.

217 Daniela Buruiana-Aprodu:

http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=2&cam=2&leg=2004&pag=l&idl=l&pr
n=0&par=.

218 A se vedea: http://www.youtube.com/watch?v=CeJhy7Wq510.

71

Tocmai de aceea sunt consternat: pentru ca de multe ori
ne-a aratat multe nereguli ale prezentului §i ale trecutului (ca §i
domnul Gu§a 219 sau domnul Pavelescu 220 ) §i are o capacitate
formidabila de in^elegere a realita^ii §i a istoriei .

Insa acum a gafat in mod surprinzator.

999

Mai bine statea acasa, ca domnul Iliescu , care s-a
declarat ultragiat de catre raportul Tismaneanu §i nu a venit astazi
la §edin^a speciala a Parlamentului.

Insa aducand banda aceea de fluieratori §i manifestandu-se
ca un huligan, tocmai acolo unde, pana mai ieri, el insu§i milita
pentru aceste adevaruri, a fost prea mult pentru noi.

Ne-a stricat, partial, acest eveniment unic in lume: ca
suntem primii care ne separam de trecutul nostru comunist §i ne
dorim libertatea totala, manifesta.

Pacat ca o intreaga lume a asistat iara§i la penibilitatea care
iese, ca din miasmele canalizarilor noastre, la suprafa^a §i
miroase destul de gre^os.

Insa trebuie sa vedem si frumuse^ea acestei clipe, cand s-a
spus adevarul pe deplin, cand s-a adus in fa^a aportul multiplu al
celor care au vrut sa o rupem cu comunismul §i sa trdim normal.

Trebuie sa inva^am sa trdim normal.

Astazi am trait normal, intr-o Romanie care vrea sa fie
normala, sanatoasa suflete§te, chiar daca am avut parte §i de
accesul de tandrefe PRM-ist, pentru o lume deja apusa.

Faptul ca domnul Vacaroiu nu a inchis §edin^a sau nu a
suspendat prezen^a membrilor PRM nu a fost un lucru rau in
totalitate.

S-a vazut cum arata minoritatea galagioasa, care se
scalambaie in fa^a unei majoritdfi cumpdnite.

S-a vazut, in cadrul televizat, cum arata pozifia personald,
atunci cand se transforma in dorinfd de a ucide, de a sec^iona pe
celalalt, care nu fti admite ideile §i de cata rabdare e nevoie in
sanul unei genera^ii, ca sa i§i pregateasca §i sa i§i traiasca
eliberarea de cadavrul istoriei personate, cum spunea domnul
Basescu.

Am trait un moment istoric, unul restaurator, in care Eroii
§i Martirii no§tri s-au bucurat.

Nu am facut totul prin asta §i nu am terminat ceea ce am
inceput in decembrie 1989.

219 Cozmin Gusa.

220 Aurelian Pavelescu.

221 Ne referim la d-1 Corneliu Vadim Tudor.
22 Ion Iliescu:

223 Nicolae Vacaroiu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_V%C4%83c%C4%83roiu.

72

Dar am invat.at ceva important astazi: ca adevarul e mai
frumos deceit o mie de minciuni spuse consecutiv, puse una langa
alta ca bilele din numaratoare §i ca te simii eliberat de minciund
numai cdnd i}i mdrturisesti greselile /acute sau cdnd recunosti
deschis cum aratd lumea de care vrei sd te despdrfi.

Raportul Tismaneanu 224 este o lucrare istorica, care trebuie
continuata §i adancita in mod personal.

La fiecare problema majora a noastra, personal, trebuie sa
facem cate o lucrare de cercetare cu noi §i pentru noi.

Voi dormi mai bine in noaptea asta, cum spunea §i
pre§edintele, nu pentru ca a spus-o el sau pentru ca s-a dat o lege
in acest sens, ci pentru ca simt, ca astazi, meritam ca bucuria
rememorarii revolu^iei sa fie dubla §i ca astazi am facut un pas
mai mult inspre a ne impaca cu trecutul nostru, prezentandu-1 a§a
cum a fast.

224 A se vedea, in format PDF, aici:

http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf. Are 666 pagini.

73

100% pentru democratic (Robert Turcescu si
invitatii sdi vorbind despre Raportul Tismdneanu)

99^ —

Vom scrie iarasi despre circul de astazi din Parlament si

despre Raport.

226

Invitatii lui Robert Turcescu din 18 decembrie 2006:

Stejarel Olaru 227
Victor Ponta

99Q

Adrian Cioroianu
Alin Teodorescu 230 .

Se redau secven^ele de groaza pe care le-a creat liderul
PRM.

L-a jignit pe domnul Diaconescu 231 , pe domnul

9^9

Patapievici ...

Vorbe grele §i urlete

Pre§edintele Basescu vorbe§te pe fond urlatist.

Domnul Vacaroiu cere lini§te.

Vadim il face vagabond pe Basescu.

Adica: daca §tii sa urlii ai dreptatel Eu cred ca nu.

Vadim e la telefon.

Ponta nu a fost de acord cu Vadim. Ponta i§i cere scuze, in
numele parlamentarilor romani, de la romanii care au vizionat ce
s-a petrecut in Parlament in aceasta dupa amiaza.

PSD a fost neutru. Ponta s-a simfit jenat de atmosfera din
Parlament.

Ce este abominabil in acest Raport al comisiei conduse de
Vladimir Tismaneanu ?

Teodorescu spune ca raportul are doar doua deficiente:

1 . a fost inclusa literatura in politica §i

225 Un articol din 18 decembrie 2006.

226 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Turcescu. E vorba despre emisiunea
700% din acea seara, de pe Realitatea TV, moderata de Robert Turcescu.

227 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Stej%C4%83rel_01aru.

228 Idem: http://www.victorponta.ro/.

29 Adrian Mihai Cioroianu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Cioroianu.

230 George Alin Teodorescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alin_Teodorescu.

231 Nu mai stim, in mod precis, despre cine e vorba aici. Nu mai stim daca pe d-1 Ion
Diaconescu: http://www.pntcd.ro/ion-diaconescu/jurnal sau pe d-1 Cristian Diaconescu:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Diaconescu.

232 Horia Roman Patapievici.

233 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Tism%C4%83neanu. Aici gasiti
blogul sau: http://tismaneanu.wordpress.com/.

74

2. deficient la in^elegerea armatei.

Nu e un raport care mistificd, ci este unul analitic.

Comunismul a falsificat limbajul cultural.

Vadim nu a fost propagandist, ci ziarist.

Vadim a fost un istrument incomod pentru Ceausescu ,
spune Teodorescu.

Trebuia sa apara nume in raport?

Domnul Cioroianu: comunismul a reprezentat o varianta
de modernizare in aceastd }ara. Comunismul a modernizat
tdrdnimea romdnd.

Indeamna la calm. Bdsescu a cdstigat, dar si Vadim a
cdstigat, spune domnul Cioroianu.

Cine a pierdut?

Vadim intra pe fir.

Vadim nu crede ca a fost circ. Dv. comentafi, nu ofacefi, ii
spune Vadim lui Robert.

Basescu nu a vrut sa vorbeasca un an de zile.

Eu si Nicolae Vacarescu am impiedicat o loviturd de stat,
spune Vadim.

Basescu a plecat cu coada intre picioare.

Vadim spune ca el nu a fost comunist ci nationalist.

Vadim il apara pe Ceausescu 235 , considerand ca a fost un
mare bdrbat de stat.

Sistemul comunist a fost benefic?

Vadim raspunde: nimeni nu ajudecat un sistem statal.

II ataca pe rege. Spune ca regele Mihai a adus comunismul
la noi.

Tismaneanu e omul ru§ilor.

E buna discu^ia asta? Era nevoie de acest circ?

Vadim nu se crede invechit, expirat. A fost de acord cu
consensul national. Dar Basescu 1-a dezamagit.

O scalda.

200 de parlamentari PDS paraliza^i de frica. Oare?

Divagheaza.

La biroul parlamentar se stabilise cate 10 minute pentru
fiecare partid, dar Basescu nu s-a ^inut de acord. Vadim iara§i
divagheaza, vorbe§te despre ce vrea el.

publicitate

Ratingul il va spala pe Vadim pentru demen^a de astazi?! E
posibil??!

234 Nicolae Ceausescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescu. Aici gasiti
un sait dedicat siesi: http://www.ceausescu.org/.

235 Ibidem.

75

Ponta spune ca si Patapievici l-a insultat pe Vadim. Un
circ incredibil.

Vadim spune ca Stejarel e o zambila, §i ca Plesu si
Patapievici nu aveau ceface acolo. Vadim se da iara§i in stamba,
atacandu-1 pe Stejarel.

Robert ii sterge glasul lui Vadim. Suntem satui de circ.
Robert cere limbaj civilizat.

De ce am fost obliga^i sa privim un circ penibill

Adrian spune ca Ponta are un discurs de mijloc. Adrian il
apara pe Patapievici.

Cei care au pierdut: Geoana §i PSD.

Victor Ponta: am asistat in parlament la...nu au discutat
civilizat. Lupta intre pre§edintele PRM §i PD. PSD a spus ca nu
participa la discu^ie. Trebuiau date nume in raport.

Domnul Patapievici vorbe§te prin telefon: nu strigam
invective sau interpeldri la domnul Vadim Tudor. Invita^ii au fost
agresa^i de trupe aduse de Vadim §i Buruiana. Facea apel la
membrii Parlamentului, ca sa ia actfafa de aceastd agresiune. In
sfar§it am condamnat comunismul.

Vadimil ataca pe Roman Patapievici pentru scrierile sale
impotriva romanilor. Suntem sco§i popor de criminali in raportul
Tismaneanu. Nu am adus trupe acolo, ci organizafia de tineret.

Capitolul de ideologic a fost facut de domnul Patapievici.

Numeste dreptfapte incalificabile atitudinile lui Vadim §i
Buruiana.

Ponta cerea mai mult de la Patapievici.

Vacaroiu a nesocotit regulamentul de functionare al
Parlamentului. Nu a sanc^ionat actele huliganice ale lui Vadim.

El cerea ajutor. Nu l-a injurat pe Vadim. Sala se uita la
Basescu nu la ce se intampla in spate.

Vadim a amenin^at. Tismaneanu i-a spus lui Stejarel ca
Vadim a promis ca ii va trage doud palme.

Un comportament de stadion, spune Cioroianu.

Fiul lui Tinu 236 a participat §i el.

Nu suntem obi^nui^i sa fim amenin^i.

Vadim neaga. Spune ca se minte.

Huiduiala a inceput de la Plesu, Liiceanu si Patapievici,
spune Vadim.

Studen^i de la Ia§i in balcoane.

!§i iese iar din pepeni.

236 Dumitru Tinu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Tinu. Ne referim la Andrei Iucinu:
http://www.romanialibera.ro/a95894/iucinu-ma-va-chema-andrei-tinu.html.

76

Nu mai este Dumitru Tinu un caghebist?, il intreaba
Robert.

Vadim vorbe§te singur.

9^7

Lui Adrian Paunescu i-a fost rau ieri §i astazi.

Cioroianu ii admira pe Paunescu §i Patapievici. Lauda
pozi^ia lui Iliescu de astazi §i a lui Paunescu.

Are Tismaneanu fa^a de condamnator al comunismului?

Un poem al Anei Blandiana despre comunism.

Ne apdrdm strasnic de bine, spune Vadim.

Partidul PRM §i dv. considera^i ca n-a fost un regim
nelegitim §i criminal?

Vadim: Tatdl meu a fost pastor baptist. Tismaneanu a fost
fiu de comunist, pe cdnd eu sunt fiu de om rdnit. Regimul
comunist ne-a dus la scoli.

Va suferi cineva dupa Raporfl

Ponta: comunismul a fost condamnat in decembrie 1989.
Meciul a fost unul jenant.

9 "K Q

Reprogramarea emisiunilor doamnei Longin .

Basescu vrea sa politizeze istoria.

Prinde bine despar^irea de comunist?, intreaba Cioroianu.

Cearta a vrut sa strice mesajul. Raportul a fost necesar,
spune Adrian Cioroianu. Am avut cazurile izolate de opozan^i ai
comunismului. Trebuia sa o faca Iliescu, mai de mult.

Stejarel: propunerile au bun simf si trebuie trecute in f apt.
El dorea propuneri mai radicale. La fel dorea §i Ponta.

Ce am ob^inut astazi? Concluzia zilei!

Va ramane condamnarea comunismului peste timp.

A fost fluierat pre§edintele §i nu trebuia sa se faca
asta...pentru o ^ara care se respecta.

o alta pauza publicitara

Teodorescu: scandalul din Parlament a fost un spectacol.

De care?

De circ!

Vom citi raportul. Raportul e dezechilibrat in con^inut. Va
na§te discu^ii.

Ca sa ne lini§tim trebuia sa fie insu§it de catre to^i. To^i
trebuia sa ni-1 insu§im.

Am avut un show §i mxpoliticd astazi!

A se vedea ziarul sau virtual, pentru poetii de toate varstele:
http://www.adrianpaunescu.ro/.

238 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Blandiana.

239 Lucia Hossu-Longin: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucia_Hossu-Longin. E vorba despre
monumentalul documentar restaurator: Memorialul durerii, care are 120 de episoade:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Memorialul_Durerii.

77

Ideile vor fi dezbatute.

Nu a fast circ, spune Cioroianu, pentru ca i-am jigni pe
circari. S-a facut circ pentru ca sa sefacd rating.

Vadim si Ponta. Vadim vorbe§te de porunca a 5 -a.

Ponta: Vadim e ca un galerist lafotbal.

Ponta a furat casa lui Patra§canu.

Ponta: Trebuie sa pled, domnule Vadim! Esti dintr-o
generate expirata.

Obrdznicdtura dracului!, ii zice Vadim lui Ponta.

Ponta: Suntefi un huligan, domnule Vadim.

II face maimuid Vadim pe Ponta.

Suntefi o rusine, ii spune Ponta lui Vadim.

Concluzii...

Sa facem si procesul liber alismului, al faranismului, zice
Vadim.

Picasso a fast comunist pdnd la sfarsitul vie}ii, spune
Vadim.

Stejarel Olaru: gestul a contat si el rdmdne in istorie.
Vadim a fast subiectul numdrul 1 prin urlete. Vadim nu e model
ca sdjudece.

Vadim are 1.200.000 de votanfi, spune Teodorescu.
Teodorescu: raportul s-a transformat in spectacol. In loc de zi
istoricd am avut o zi istoricd.

Ponta: am condamnat comunismul la revolu^ie §i apoi in
Pia^a Universita^ii. Basescu simte vanturile. Nu mai trebuie sa
alegem intre doi comunisti pe viitor.

Cioroianu avea 22 de ani la revohuie. Pe 16 decembrie
1989 timi§orenii au facut posibil un miracol romdnesc. Raportul
e continuarea revolutiei din decembrie 1989. Oamenii noi se
mi§ca printre noi.

Studen^ii de la Ia§i au venit ca sa se bucure astazi.

Teodorescu: Tismdneanu a facut o treabd bund, dar e un
inceput. Trebuie sa lucrdm in continuare in acest sens.

O noapte lini§tita!

78

Sa nu vorbim despre coincidence

Au fost 240 doua milioane de pelerini la Mecca 241 in aceasta
lima iar in strainatate se estimeaza ca lucreaza 3 milioane de
romani.

Nu exista nicio legatura intre cele doua §tiri, in afara de
faptul ca e vorba de cifre de ordinul milioanelor.

Realitatea TV vorbea de faptul ca premiile sale, date anul
acesta, au fost votate de 17 milioane de romani iar pensionari
sunt 6 milioane.

Daca suntem 2 1 de milioane de romani iar, cu to^ii, am mai
fi 18 milioane in {ara, reclama despre sine, a Realitatii TV, e
mincinoasa, pentru ca ar fi trebuit sa voteze §i sugarii §i copiii §i
mul^i dintre noi la care nu a ajuns incd ancheta acestei
televiziuni.

De la UE se a§teapta milioane de euro intr-o perioada de
timp determinata.

Exista milioane de vise care se implinesc mai mult sau
mai pu^in.

Exista o cifra a avorturilor de ordinul milioanelor.

Exista multe milioane de motive ca sa fii descumpanit.

Dar exista tot atatea milioane de ocazii, in care l\\ dai
seama ca lucrurile au sens, ca exista legaturi foarte tainice intre
oameni, evenimente, lucruri.

Eu nu cred in coincidence ci numai in minuni.

Ma bucur de minunile care se petrec in noi §i in jurul
nostru.

240 Articol scris pe data de 28 decembrie 2006.

241 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecca.

79

Trebuie sa avem o constiinta transfrontaliera/
ecumenicd a Bisericii

Pentru a vedea bine 242 , adanc, corect Biserica Ortodoxa
trebuie sa vrem sa vedem cum aratd si cum este experiat
adevdrul crediniei noastre in toate corfurile lumii, pretutindeni
unde exista o comunitate ortodoxa sau chiar un singur ortodox.

Daca ne iubim si ne stimam numai pe noi, pe ortodocsii
romdni, dar nu ne intereseaza de ortodocsii finlandezi ,

•244 • -245 • • 11 - -

ungan sau amencani sau mai stiu eu de unde, aratam ca
avem o perspective egoista asupra Bisericii, o perspective
restrictivista, non-autentica.

Internetul 246 e un spa^iu de comunicare si de con-
cunoastere ideal pentru un ortodox.

Cand vom avea, speram, pe viitor, biblioteci open free
ortodoxe cat mai vaste pe net, se va observa cat de purine lucruri
stim despre trecutul si despre prezentul din inimile noastre, cat de
pu^in ne cunoastem si cat de pu^in ne dorim unii pe arfii.

Teologia Bisericii nu poate fi un depozit preferential, un
tort numai pentru noi. Menirea teologiei ortodoxe e aceea de a
contamina orice suflet si de a-l face sa se intoarca acasa, in
Biserica mantuirii, in Biserica de la inceput.

Cei care nu cunosc credin^a noastra nu au cum sa o
cunoasca daca noi nu vorbim despre ea, daca nu ii inflacaram si
nu ii luminam prin cuvintele si viaja noastra, pe cei care nu II
cunosc pe Dumnezeu si cred ca o due bine.

Iar daca facem Teologie numai pentru noi, fara sa vedem
cum se raporteaza si al^i fra^i ai nostri, de alta limba si de alt
neam la Ortodoxie, aratam ca nu slujim interesului Bisericii
ecumenice, a Bisericii de pretutindeni, a Bisericii lui Hristos, ci
unei Biserici in^eleasa prea mult national, mai degraba nationalist
si prea pu^in sau deloc, internationalist, ecumenic.

242 Articol din data de l ianuarie 2007.

243
244

A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_Ortodox%C4%83_a_Finlandei.
A se vedea despre Biserica Ortodoxa Romana din Ungaria:

http://budapest.mae. ro/index.php?lang=ro&id=8827.

245 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_Ortodox%C4%83_din_America.

246 Din pacate inca folosit, inteles si ajutat sa se extinda, din punct de vedere ortodox, mult
preaputin...

Ne implicam mult prea firav si fara personalitate in munca misionara de la nivel online,
neintelegand ca astfel patrundem eel mai rapid, eel mai putin costisitor dar fundamental in
viata si in casele oamenilor de pretutindeni.

80

Ecumenica, credinia ecumenica inseamna credin^a care e
cunoscuta peste tot unde exista oameni, unde exista locuire a
pamantului.

Dimensiunea ecumenica, universalista, transfrontaliera a
Bisericii este, in acela§i timp, o dimensiune apostolica, pentru ca
oriunde se vorbe§te despre Hristos se vorbe§te dupa inva^atura
Apostolilor, conform cu ea §i potrivit harului care vine, prin
Apostoli, de la Domnul Hristos.

§i daca vine de la Apostoli credinia noastra §i e una, are
unitate interioara §i formala, §i e sfanta §i propovaduita sfant, cu
acrivie, atunci se poate extinde la to^i, pentru ca e cea de la
inceput, a Apostolilor.

Trebuie sa vedem de deasupra Biserica §i nu de jos, nu
numai din spa^iul de unde suntem noi, din Romania. Trebuie sa
vedem de deasupra Biserica §i, in acela§i timp, dejos. Nu putem
fi universalisti daca nu ne cunoa§tem particularitatea noastra,
daca nu §tim cum se trdieste ortodox in Romania.

Insa a ramane prizonieri numai ai viziunii romdnesti asupra
Bisericii §i a credinjei ortodoxe inseamna a ramane la mai pu^in
decat putem avea, de cat putem cunoa§te.

Ne putem imboga^i continuu acceptand particularita^ile
altor Biserici autocefale surori §i ele se pot imboga^i cunoscandu-
ne.

Acolo unde se bate cu pumnul in piept, ca noi am fi mai
buni decat al^ii §i al^ii mai buni decat noi, nu se traie§te autentic,
smerit Ortodoxia.

Insa unde se dore§te cunoa§terea curata, smerita a
experien^ei ortodoxe de pretutindeni §i a teologiei Bisericii
universale exista imboga^ire continua, o imboga^ire uluitoare,
pentru ca luam de la to^i lucruri care ne fac mai frumo§i, mai
deplini, mai fericrji.

Insa nu numai cunoa§terea teologiei noastre ne
imboga^e§te. §i cunoa§terea altor teologii, contrare noua, a
culturii, a tehnicii, a civiliza^iei altor popoare, a filosofiei §i a
moralei lor ne imboga^esc.

Nu trebuie sa ne fie teama sa cunoa§tem, sa injelegem, sa
iubim adevarul §i frumuse^ea din oameni §i din diferite culturi,
atata timp cat ne imboga^im continuu in via^a duhovniceasca
ortodoxa, cat timp ne cuntfim de patimi §i ne facem permeabili
tuturor.

Cand vom pleca mai mult in lume, cand vom calatori mai
mult, cand vom citi §i cunoa§te mai mult, cand vom iubi mai
mult, vom in^elege ca avem nevoie de to^i, ca putem sa ne

81

inteleptim din tot ceea ce vedem, auzim, traim, in^elegem, ca nu
exista nimic care sa ne conturbe, cu adevarat, traseul mantuirii
noastre, decat prostia §i delasarea noastra, vanita^ile puerile §i tot
felul de complexe stresante §i surprinzatoare la ni§te oameni ca
noi, care ne consideram raiionali.

Le multumesc, pe aceasta cale, tuturor acelora, care se
implica in promovarea, cunoa§terea §i explicarea credin^ei
ortodoxe in orice forma se face aceasta.

Saiturile §i blogurile ortodoxe sunt platforme de educate §i
de contaminare frumoasa pentru oricine le cite§te.

Nimeni nu ne plate§te ca sa scriem . Nimeni nu ne obliga
ca sa scriem, decat con§tiinJa noastra intru Duhul Sfant. Nimeni
nu ne obliga sa comunicam in afara de dragostea noastra de a
comunica, care ne face liberi sa comunicam.

De aceea ne rugam §i binecuvantam pe oricine se implica
§i scrie despre credin^a noastra, pe oricine scrie despre
experience sale, despre iubirile §i neimplinirile sale, pentru ca
cine le cite§te se folose§te de ele.

Chiar §i cei care ne pot ironiza vor vedea ca nu ne-am
pierde timpul cu scrisul §i comentatul, daca nu ne-ar implini acest
lucru, daca nu ne-ar bucura. Daca ar fi o povara sa scrii, o
corvoada, nu ne-am mai gasi rostul aici.

Insa credem ca cre§tinii ortodoc§i, ca orice om de altfel, au
dreptul sa spuna cine sunt, sa respecte pozi^iile altora §i sa
discute cu amiabilitate cu al^ii, cu oricine, pentru a fi mai buni,
mai in^elegatori, mai cuprinzatori.

Ii in^elegem pe cei care nu au cuprins prea mult in inima
lor §i care au pozi^ii extremiste, puerile, psihotice. E normal sa te
compor^i frivol atata timp cat nimic din tine nu te satisface, nu te
impaca.

Insa cand in^elegi ca tuturor le este deschisa calea
mantuirii, ca Hristos Dumnezeu e Creatorul, Mantuitorul nostru
al tuturor §i Judecatorul tuturor §i ca Raiul nu este un loc unde te
impreuni cu unii, unde e§ti prieten cu unii iar pe alfii ii ignori,
in^elegi ca trebuie sa ii iube§ti pe toi, sa ii dore§ti pe toji, sa
dore§ti mantuirea §i fericirea tuturor fra^ilor tai, pentru ca sa le ai
§i tu.

Biserica e transfrontaliera pentru ca e pentru toil. Dar e
pentru toil cei care au un neam, o na^ie, o ^ara, un pamant al lor.

247 Asa s-au petrecut si se petrec lucrurile cu noi, care, timp de 4 ani de zile, am creat
platforma Teologie pentru azi pas cu pas, de a ajuns la aproape 7000 de articole online.
Daruire gratuita, spre folosul celor de acum...dar, mai ales, pentru folosul viu, real, autentic,
al celor din viitor...care, speram, sa inteleaga mult mai bine si mai coerent eforturile noastre
teologice si culturale.

82

Na^iunile ortodoxe, la un loc, fac Biserica, sunt Biserica lui
Hristos §i Sfin^ii tuturor neamurilor sunt Pariniii no§tri.

Daca avem Sfinii comuni §i pamdnt comun §i suntem cu
to^ii frafi, cum de putem sa avem o Teologie, care sa nu se
intereseze de alfii, de alt neam, ci numai de noil

83

Multumirile noastre

Multumim 248 celor de la Netul, un director de saituri
romanesc pentru publicitatea pe care ne-o fac 249 .

Ii multumim, de asemenea, domnului Hie Catrinoiu,
webmasterul blogului Atitudini far a platitudini pentru
aprecierile la adresa noastra din interviul oferit domnului Marius
Parciu 251 .

Multumim de asemenea directorului web Google §i Yahoo
§i, nu in ultimul rand, WordPress.com-ului (furnizorului
platformei noastre web), pentru promovarea atat de calduroasa pe
care ne-au facut-o.

Acelea§i multumiri, in preziua implinirii a o luna de la
infiint.area blogului nostru, le transmitem tuturor vizitatorilor
no§tri de pana acum, celor care ne-au sprijinit cu rugaciunile §i
incurajarile lor §i tuturor webmasterilor romani §i straini, care nu
uita sa fie ei insisi mai inainte de a fi folositori celorlalfi.

Munca noastra, a tuturora, de a da informatie nu numai
orizontald, imediata, ci §i verticals, trecuta prin spiritul nostru,
ne-a facut §i ne va face sa avem respectabilitate intre celelalte
specii dejurnalism non-profit.

Scrisul pe blog sau pe sait mseamna. jurnalism. In blogul
nostru credem ca gasi^i ceea ce se nume§te jurnalism ortodox dar
§i o deschidere catre tot ce inseamna autentic, frumos, smerit,
sfios dar §iprincipial.

M-am bucurat sa gasesc pe unele bloguri romane§ti
principialitate, curaj dar, mai ales, respect fa^a de cititori.

In masura in care vom fi folositori prin ceea ce scriem aici,
vom atrage tot mai mult aten^ia spre noi, ca spre o breasla in
constituire, care, de ce nu?, ar putea fi remunerate foarte bine de
statul roman, pentru beneficii in educarea §i dinamizarea
popula^iei.

S-a vazut cum, in zilele cand presa nu a func^ionat, in
zilele de 1 §i 2 ianuarie anul curent, cititorii de presa ne-au cautat

248 Un articol din 4 ianuarie 2007.

Desi nu incepuseram munca online decat de foarte putine zile, de nici o luna, adica din data
de 6 decembrie 2006, a se observa constiinta noastra, ca trebuie sa multumim celor care ne-
au ajutat sau ne-au remarcat la nivel online si aceea de a fi impreuna cu altii, la nivel online,
in munca noastra teologica si nu in sciziune si indiferenta fata de alti creatori de online
ortodox sau indiferent de credinta lor religioasa.
249 A se vedea: http://director.netul.ro/societate_religie/religie/.

250 Idem: http://culianu.wordpress.com/.

251 Idem: http://mariusparciu.directnews.ro/2007/01/04/interviu-cu-ilie-catrinoiu/.

84

blogurile cu multa aviditate, incat mai toate blogurile au facut un
rating uluitor.

Ce inseamna asta? Ca lumea educata, care se educa
continuu, nu se mai uita prea mult la televizor, pentru ca §i-a dat
seama ca ni se desconsidera capacitatea de judecata §i de selectie.

Ne uitam numai la ceea ce are un anume grad de
inteligen^a si de savoare. Alegem.

Blogurile (in ciuda diverselor acuze care ni se aduc), multe
dintre ele, au o selec^ie riguroasa a informa^iei prezentate. Acest
lucru atrage: prospe^imea, inventivitatea §i netolerarea butaforiei
informa^ionale.

Eu cred ca trebuie sa continuam prin a ne create
respectabilitatea §i con§tiinciozitatea in ceea ce facem!

85

Privilegiile scolii si ale specializdrii continue

9 ^9 9^^

Desi , printre cei din prim-planul actualitatii romanesti
si nu numai, sunt persoane care nu prea suportd studiul, totusi
scoala, si extensia sa naturala, studiul si specializarea personald,
sunt cele care asigura dezvoltarea noastra ca persoane si ca t.ara.

Cine minimalizeaza importanta scolii intr-o societate si a
invat.aturii se pare ca a int.eles, ca anarhia e drumul spre inainte
sau nihilismul sau gluma de orice clipa.

§coala si specializarea intra si extra curriculara creeaza
insa caractere, daca oamenii au un plan de viat.a, un proiect. Cei
care au trecut prin scoala ca gasca prin apa, fara sa se prindd prea
multe de ei, binein^eles ca nu in^eleg ce rol are proiectul de viafd,
daca acum au dobandit o sursa de venit confortabila.

Proiectul de viafa pare straniu daca stai toata ziua degeaba,
pentru ca el este tocmai implinirea interioara totala printr-o
munca de zi cu zi la \q\u\ pe care il ai.

Nu po^i scrie o carte intr-o zi, nu po^i zidi o casa intr-o zi,
nu po^i creste un copil intr-o zL.si exemplele pot continua.

Pentru ca sa rezolvi ceva bine, sa implinesti ceva bine si
prin asta sa te sim^i implinit trebuie sa stii pentru ce lup^i, ce vrei
sa realizezi.

Planurile senza^ionaliste, visele, imagina^ia despre viitor e
una dar proiect inseamna cu totul altceva. Inseamna sa constat
de ce esti in stare si cat te po^i dedica pentru ceea ce te
implineste. Inseamna sa ai o strategic de lucru, pe care sa o
implinesti pas cu pas si sa te bucuri de fiecare realizare fara sa
sari peste etape.

Cine naste un copil gandindu-se ca acesta trebuie sa ajunga
cat mai repede mare, uita sa se bucure de copilaria lui, de
nazdravaniile lui, de realizarile lui.

52 Articol scris pe data de 14 ianurie 2006.

253 A se vedea articolul de aici: http://www.libertatea.ro/stire/elena-udrea-a-fost-corigenta-
in-liceu-170761.html. E vorba de un articol din Libertatea, 14 ianuarie 2007, scris de Radu
Nistor, Maria Musat si Izabela Ionita, din care aflam urmatoarele lucruri jenante pentru
persoanele in cauza (eel putin asa credem noi):

1 . Elena Udrea a fost corigenta la Filosofie si Franceza in clasa a 12-a, avea absente si note
slabe la invatatura, desi a luat BAC-ul cu media 8, 02. ..insa ajunge ministru de vreo doua
ori.

2. Marian Vanghelie a absolvit BAC-ul la 33 de ani dar a fost ales, de mai multe ori primar
si conduce PSD Bucuresti.

3. Traian Basescu, de doua ori presedinte al Romaniei, a avut note mici la Geografie,
Matematica si Limba Romdna.

4. Calin Popescu Tariceanu, prim-ministru al Romaniei si parlamentar, a ramas corigent la
Fizica in clasa a 9-a si a ramas repetent, la facultate, la materia: Mecanica fluidelor.

86

Tot la fel, cine i§i face un proiect mai mare decat puterile
proprii are intotdeauna sentimentul ca ceva nu e in reguld cu el,
ca el nu poate fi ca ceilalii si se simte stapanit de nesiguran^a si
de incompatibilitatea reala cu ceilarfi.

Proiectul meu de viafa este unul soteriologic, adica are in
centru unirea cat mai profunda cu Dumnezeul meu, via^a cat mai
curata si mai plina de har.

Pe mine ma intereseaza sa anexez munca mea teologica,
culturala, §tiin^ifica acestui scop, acestui sens, care este, de fapt,
sensul vie^ii oricarui crestin in parte. Numai ca vreau sa fac asta
intr-o abordare holistica, totalizatoare, academica si
duhovniceasca in acelasi timp.

Adica am un proiect de via^a bazat pe rigoarea muncii, a
muncii facuta cu entuziasm si pruden^a si, in acelasi timp, pe
induhovnicirea continua a vie^ii mele. Orice fac merge spre acest
sens si imi traiesc din plin implinirea.

Insa nu imi propun sa fac lucruri pe care nu pot sa le fac
sau nu incerc sa copiez un model de via^a cap-coada, ci imbin in
mine zeci de modele de implinire personala.

§i asta, pentru ca un proiect de via^a real e unic de fiecare
data, tine de unicitatea persoanei si reprezinta o munca extrem de
personalizata.

Proiectul implica un fundament solid in via^a si
specializarea ta, entuziasm, un stil personal, un mod de a respecta
arealul in care creezi si te exprimi. El nu se termina decat odata
cu moartea noastra sau tocmai moartea noastra face ca acest
proiect sa aiba o validitate si o aderen^a enorma la membrii
posterita^ii noastre.

M-am bucurat de-a lungul vie^ii de intimitatea unor oameni
cu puternice, coplesitoare proiecte de via^a, care m-au instaurat si
mai deplin in aceasta cautare ontologica a implinirii personale.

Cei mai mul^i au fost oameni Sfin^i, mari traitori ai
credin^ei dar si oameni care priveau via^a pur si simplu ca pe o
implinire, fara sa in^eleaga ca implinirea lor este un proiect
parcurs in mod veritabil.

De aceea nu pot sa consimt unei vie^i traite la intamplare
atata timp cat ma bucur, din plin, de roadele proiectului meu
existential. Insa el are falduri diverse.

Are atingere cu munca de aici de pe net, dar este mai intai
de toate un proiect cu valence liturgice, personale, casnice,
academice, traductoriale.

In ele ma angajez si ne angajam deplin, in orice por^iune
de timp a vie^ii noastre, lucrand pentru acest lucru.

87

Familia §i §coala, climatul casnic §i social i§i pun amprenta
pe proiectul nostru existential.

§i el aduce implinire, prosperitate in limitele bunului sim^
pentru ca nu este atat exterior ci interior.

Chiar daca am avea un proiect de via^a in care ne-am
angaja sa modernizam un intreg oras. sau sa facem un intreg oras.
cu banii no§tri, implinirea nu ar fi, in special, ca am dat unui
numar de oameni o locuin^a ci, in primul rand, ca ne-am implinit,
cu harul lui Dumnezeu, o bucurie anume: bucuria crea^iei, a
realizarii unui plan in integralitatea lui.

Binein^eles, ma refer aici la cum ar trebui sa se pozi^ioneze
un cre§tin-ortodox fa^a de realizarile lui. Orice realizare a noastra
este o impreuna-lucrare cu Dumnezeu. Atunci cand implinim
etapele unui proiect de via^a, Dumnezeu este Cel care ne inspira
cum sa il concepem §i cum sa il derulam.

Sunt pentru proiecte de viafd gigant, din care implinim cat
putem. Nu sunt de acord sa prive§ti la pufin, ci la lucruri mari.

Nu po^i sa in^elegi cat de greu e sa faci ceva cu tine, pana
nu i^i propui lucruri mari. Dar tocmai dorindu-^i lucruri mari,
in^elegi catpoii sa impline§ti, care este cuantumul de realizare al
vie^ii noastre.

88

A inceput sa ni se confiste iarasi entuziasmul?

La inceputul 254 acestui an vorbeam aici, pe blog 255 , despre
revdrsarea de entuziasm a romanilor cu ocazia aderarii §i
asimilam atunci acest entuziasm cu eel al revolu^iei romane din
decembrie 257 .

Redefmirea noastra ca romdni, prin aderarea la Uniune ,
a produs un mare entuziasm, o fraternizare frumoasa a romanilor,
o rede§teptare interioara, §i ma temeam ca ea sa. nu ne fie furatd,
iara§i, de clasa politica sj de tot felul de grupuri de interese.

Prin iesirea pre§edintelui de aseara, la conferinta de
presa, §i prin contraofensiva imediata a premierului 260 , urmata de
interviul acestuia de la Antena 3, am avut sentimentul eel mai
acut al inceputului de confiscare, de reconfiscare a entuziasmului
romanilor.

Pre§edintele a jucat gre^os, premierul a fost nevoit sa i§i
spele rufele in public, am aflat despre lucruri oculte, care nu ne
aduc nicio bucurie §i incepem, bine de tot, ca sa ne descalificam
in fat.a celorlalte 24 de state cosemnatare §i nu numai in fa^a lor.

Moralul romanilor va scadea din nou intr-o asemenea
atmosfera de lucruri, vom cere sau nu anticipate 261 , le vom avea
sau nu, dar nu mai avemj^e cine sa alegem.

Decredibilizarea zonei politice, dar §i a zonei de afaceri a
Romaniei ne fac sa ne refuzam a§teptarile mai mari de la noi §i sa
ne recontaminam, iara§i, de ideea, ca nu vom putea impinge ho^ia
din Romania la cote minore.

Asistam la implementarea unei politici §i a unui mod de
via^a, e adevarat, de sus in jos, pe care poporul de jos, vulgul, nu
le inteleg.

Nu ne putem aclimatiza prea mult §i prea repede cu norme
de civiliza^ie general acceptate pentru ca intrarea noastra in
sistemul UE se face prin mimarea conceptului de educafie §i de
civilizaiie §i nu prin trairea lui ca atare, pentru ca 1-am acceptat in
fiin^a noastra.

254 Un articol din data de 1 8 ianuarie 2007.

255 Articolul a fost editat pe http://bastrix.wordpress.com/, prima noastra locatie.
In Uniunea Europeand, la data de 1 ianuarie 2007.

Decembrie 1989. A se vedea resurse foarte bogate pe blogul:
http://romanianrevolutionofdecemberl989.wordpress.com/.

258 Uniunea Europeana.

259 Traian Basescu.

260 Calin Popescu Tariceanu.

261 Alegeri anticipate. Acest lucru nu s-a produs, in cele din urma...

89

Mutarea romanilor de la sat la oras cu for^a sau prin
prisma locului de munca e urmata acum de mutarea, ambelor
categorii sociale, la un mod de viaja, pe care nu il cunoa§tem
pentru ca nu este o obisnuinfd a noastra.

Insa ne pierdem entuziasmul nu atat pentru ca nu
in^elegem spre ce ne indreptam, ci pentru ca ni se dovedeste, ca
nu vrem sa ne schimbdm in vreunfel.

Jocul murdar al pre§edintelui, care dore§te un alt premier §i
un alt guvern, cand lucrurile merg bine, se dovedeste a fi numai
un capriciu, un orgoliu excentric.

La viitoarele alegeri apatia va fi §i mai mare, credem noi,
daca ni se dovedeste, daca vor incepe sa ne dovedeasca iara§i, ca
nu suntem in stare de nimic dar toft nefurd.

E sfa§ietor... Ma uitam la durerea unor oameni din presa,
din politica, de pe strada, care nu puteau sa i§i inchipuie ca ni se
serve§te iara§i circ, tocmai acum, cand trebuie sa fim lasa^i in
pace sa ne bucuram, sa ne construim via^a, viitorul, sa ne
vindecam de trecut.

Populismul §i subversiunile de tot felul erodeaza
increderea in noi. Cum sa luptam noi, ca sa nu ni se fure iara§i
bucuria, verva interioara, patosul?

Fiecare trebuie sa i§i gaseasca o solute, una buna, ca sa nu
recadem in tdcerea aceea sociala, unde nu se mai aude glasul
omului, a celui care traie§te in Romania.

Am avut bucuria enorma sa vad faptul ca, in ziua aderarii,
romanii s-au sim^it romdni, au sim^it ca pot sa daruiasca altora ce
este al lor, ca ei reprezinta un popor printre alte popoare ale
lumii si ca vor sa fie pace, ca sa poata munci, ca sa se poata
bucura.

Daca ne uitam aceasta bucurie §i ne credem iara§i
neajutorati, marginali, ni§te biete pdpddii suflate de vant, e grav.
Noi pierdem.

Trebuie sa ne pastram entuziasmul, increderea in viitor. Ea
este cea care ne face sa mergem mai departe: increderea in
Dumnezeu §i munca noastra proprie.

Fara aceste doua coordonate interioare ne min^im pe noi
inline, ne parazitam cu de la noi voie.

90

Nevroze de rating

Cred ca am ajuns mult prea departe cu psihoza
ratingului si cu ceea ce facem pentru el.

Televiziunile, ziarele, saiturile, blogurile, scad pe zi ce
trece, per total, consistent informatica, prestigiul pentru munca,
normalitatea informatiei si se dedau la cancanuri si pornografie.

Devenim lamentabili din ce in ce mai mult. Se anun^a doua
noi televiziuni {Cosmo TV, a domnului Vadim 263 si Becali TV a
domnului George Becali), o noua fa^a a postului Romatica prin
doamna Teodora ... Dar p ana unde suntem dispusi sa mergem
cu destrabalarea si cu incultura?

Am observat ca difuzarea manelelor a coborat in grila de
programe si s-a stabilizat tot mai mult talk-showul si
amuzamentul dezma^at. Cand gasesti un interviu normal, o
discu^ie si un zambet cu capul pe umeri este un eveniment.

Ieri am vazut un nou interviu cu doamna Mociornita la
National TV si am vazut, prin dumneaei, un fel de normalitate,
care mi-ar placea sa existe mai des pe ecrane.

Emisiunea domnului Patapievici de pe TVR Cultural, joia,
si Altfel-\x\ de duminica, ca si Garantat 100% au ramas printre
rarele emisiuni unde poji respira normalitate.

Articol din data de 19 ianuarie 2007.

' Comeliu Vadim Tudor.
' Teodora Trandafir.

91

Trebuie sa in^elegem odata, ca nu putem merge cu
anormalitatea programelor pana la cote insuportabile, §i sa mai
putem sa fim, in acela§i timp, oameni echilibrafi.

Acest mod de a fi al omului extremelor e eel mai daunator
lucru la nivel personal.

Prea mult dezgust in ceea ce facem sau prea multa
facilitate. Scriem lucruri u§oare §i le mestecam pe nerasuflate. Ne
plictisim prea repede de noi §i de ideile noastre §i, in acela§i
timp, incepem sa uitam foarte repede, de la zi la zi, ce se petrece
cu noi §i cu lumea in care traim.

Trebuie sa diminuam goana dupa rating! Trebuie sa ne
punem pe construit lucruri serioase §i sa nu mai fugim dupa a fi
primii in top.

92

Livrarea pe bandd rulantd a atrocitatilor

In numarul de astazi al Libertafii am dat peste un articol
zdrobitor 266 , din gama acelor, care trebuie sau sa ne taie pofta de
mancare sau sa ne umple de suspiciune fatl de toti oamenii de pe
fat.a pamantului.

Un multimilionar Canadian a omorat 67 de femei, a transit
trupurile acelor femei, o parte dintre membrele lor pastrandu-le in
frigider, alta parte aruncadu-le la porci iar din unele
facand.-.carnati.

Dupa o asemea §tire, ca §i dupa acelea, cum ca a fost
violata, nu §tiu ce femeie in varsta sau §i-a violat §i ucis mama, s-
a spanzurat nu mai §tiu cum...sa mai ramai om fara obsesii, fara
panici, fara temeri, cred ca e greu.

Ca sa ingurgitam, fara urmari, astfel de §tiri despre diverse
abera^ii de comportament inseamna ca am ajuns bolnavi rau de
tot, ca suntem de plans.

Dislocarea sensibilita^ii noastre, muta^iile interioare care se
petrec cu noi sunt infioratoare, daca incercam sa ne privim din
cadrul unor comunita^i, unde astfel de orori nu se petrec cotidian
sau nu s-au petrecut niciodata.

Insa consumatorii de media sunt bombarda^i sistematic cu
astfel de orori §i li se intretine o stare defrustrare sau ameniniare
continua, care nu are, de multe ori, niciun fundament.

§tirile din media romaneasca sunt rare ori sensibile. Aflam
despre orori §i mor^i in lan^ pe un ton neutru sau chiar umoristic.

Prezentatorii au ajuns §i ei aproape imuni la micile mor^i §i
drame umane §i, mai tresar, doar atunci cand e vorba de mari
cataclisme.

E sigur faptul, ca toate acestea vor sa ne duca spre un fel
de umanitate care nu mai are nimic sigur, nimic sfant, nimic
infailibil.

Sensul nostru pare a fi acela de a deveni viabili numai daca
ne transformam in mon§tri veritabili.

265 Articol din data de 23 ianuarie 2007.

A se vedea: http://www.libertatea.ro/stire/a-hranit-porcii-cu-carnea-a-67-de-femei-
171355.html.

93

In ce constd proiectul post-aderare al Romdniei?

Aseara 267 , domnul Ion Iliescu spunea, ca cearta actuala, din
sanul politicii romanesti, camufleaza lipsa unui proiect pentru
perioada post-aderare, pe termen scurt sau mediu, al Romaniei.

Mul^i al^ii sunt de acord cu aceasta parere.

Interviul pre§edintelui de la TVR 1 din seara de 22
ianurie 2007 a fost caracterizat ca un moment de sldbiciune
(domnii Iliescu §i Cristoiu) al acestuia, ca o incercare de a se
infiltra §i la sate cu politica sa (domnul Mircea Badea) §i ca o
tutelare nepermisd a televiziunii publice de catre stat (domnul
Cristian Tudor Popescu).

Pre§edintele a atacat partidele intr-un mod nepermis,
nefiind echidistant in rela^iile cu ele, a atacat josnic pe fo§tii
lideri ai statului roman, s-a amestecat in treburile Parlamentului
mai mult decat trebuia, a trecut peste legitimitatea constitu^ionala
a premierului in discu^iile sale cu mini§trii statului §i a devoalat
secrete de stat §i ale serviciilor secrete intr-un mod injust.

Acestea ar fi conluziile mai multor oameni politici §i
anali§ti politici.

Pre§edintelui Iliescu nu i s-a dat dreptul la replica de catre
TVR 1, fapt pentru care a aparut, aseara, la Antena 3.

Domnul Dan Voiculescu 269 vorbe§te despre subminarea
economiei na^ionale §i influen^area actului de justice in cazul
pre§edintelui Basescu.

Nu am aflat nimic insa despre proiectele pentru Romania,
doar ca, mai sunt cateva luni in care jude^ele pot sa inainteze
catre pre^edin^ie §i guvern proiecte locale de infrastructura, de
dezvoltare agrara etc., pentru a fi stampilate de Uniune tocmai la
inceputul lui 2008.

Banii Uniunii vin spre noi incepand cu jumatatea acestui
an iar noi nu §tim inca pe ce sa ii cheltuim. In acela§i timp trebuie
sa dam acea suma de bani Uniunii, uria§a pentru Romania, pana
la sfar§itul anului.

Suspendarea pre§edintelui 27 ° nu este ceea ce ii trebuie

Romaniei. Ne trebuie stabilitate, lini§te, sa ne vedem de treburi.

971 979

Daca PD §i PNL bat iara§i palma iar pre§edintele
devine amiabil cu premierul, ramane, totu§i, coali^ia de ocazie

267 Un articol din data de 24 ianuarie 2007.

268 Traian Basescu.

269 Unul dintre blogurile sale: http://danvoiculescu.net/blog/.

270 Ea s-a produs insa.

94

dintre PSD 273 si PRM 274 , la care vine si PC 275 -ul cu unele clauze,
pentru a-1 debarca pe pre§edinte.

Cat va costa referendumul, daca il vom avea 276 ? Mai mult

Oil

sau maipuiin ca revelionul integrarii ?

Daca Parlamentul §i Guvernul functioneaza, ce motive are
pre§edintele sa se lupte cu premierul, daca alternativa revenirii
PSD-ului la guvernare il sperie?

Iar daca schimbam Guvernul §i il repardm intr-un anume
fel, cand va apare proiectul post-aderare pentru Romania?

Intuim insa, din declarable oficiale, unele priority pentru
anii viitori: dezvoltarea infrastructurii §i proiecte de urbanism,
dezvoltarea §i rentabilizarea agriculturii §i a turismului,
profesionalizarea armatei, reconfigurarea justrfiei, a
inva^amantului §i a spitalelor, atragerea de investitori straini §i
apari^ia unor noi locuri de munca pentru romani , precum §i re-
atragerea romanilor, din strainatate, pentru a munci in Romania.

Eu, ca simplu cetacean, presupun ca aceste lucruri ar trebui
sa framante pe conducatorii no§tri §i despre ele sa ni se
vorbeasca.

Sa ni se vorbeasca despre eradicarea saraciei, despre
cre§terea nivelului de trai si a calita^ii viejii, despre cre§terea
salariilor, de apari^ia unor noi locuri de munca, de grija pentru
mediu, de grija pentru cultura, de grija pentru institu^iile
biserice§ti §i de patrimoniu.

Consternarea majorita^ii romanilor vine din aceea ca ni s-a
stricat prea repede imaginea ^arii, in nici macar o luna de la
aderare, prin tot felul de ac^iuni penibile ale factorilor de putere
locali sau na^ionali.

Noi ne de-credibilizam de unii singuri §i nu mai e nevoie
de alte remarce negative ale altora.

Marea noastra nelini§te este aceea, ca la orizonturi nu se
profileaza nicio alternativa, care sa ne impace suta la suta...

271 PD = Partidul Democrat.

272 PNL = Partidul National Liberal.

273 PSD = Partidul Social Democrat.

274 PRM = Partidul Romania Mare.

275 PC = Partidul Conservator.

276 L-am avut.

77 Din noaptea de 31 decembrie 2006 spre 1 ianuarie 2007, cand am intrat in Uniunea
Europeana.

78 Si a venit marea sincopa financiara in 2009-2010. ..si sunt disponibilizati cu miile in
toate sectoarele de activitate...

95

Elitele senectutii si elitele adolescentei

97Q

Altfelul de aseara a fost de-o josnicie morala care nu se
face, pe care nu o a§teptam in ruptul capului, in masura in care

n QA 981

domnul Liiceanu §i domnul Ple§u s-au simtit lezafi de
cultura §i ambitusul intelectual al domnului Cristian Gava.

De§i nu indrazneam sa credem 282 ca elitele mature se pot
simti stresate de ce/e tinere, ne-a fost dat sa vedem surpriza
neplacuta, a invidiei neproductive, a celor in varsta fatl de cei
tineri, atata timp cat domnul Gava 283 , in ac^iunile sale publice, §i-
a aratat intotdeauna respectul pentru elitele Romaniei §i ale lumii.

Capii de afi§ ai culturii romane 1-au pus la punct pe
Cristian Gava, vorbind despre el fara simpatia, credem noi, pe
care ar fi exhibat-o public, daca acesta le-ar fi fost ucenic
declarat.

Inainte sa il intrebe daca a avut pe cineva, care sa il
indrume cultural, daca are sau nu oameni care il respecta pentru
ceea ce este sau daca are bani ca sa traiasca, el sau familia lui, cei
doi domni stimabili, s-au gandit, daca nu cumva tanarul acesta nu
devine un produs media vandabil, pierzandu-se prin cotloanele
televiziunilor avide de rating .

M-as. fi a§teptat ca Cristian Gava sa fie, pentru cei doi
oameni de cultura, o minune frumoasa, pe care dan§ii au visat-o,
o viseaza multiplicata la infinit pentru Romania §i au lucrat la
apari^ia lui prin munca editoriala a dumnealor.

Cu siguran^a, ca tanarul nostru s-a infruptat din

98S

bunata^urile editoriale ale Humanitasului , a citit Dilema
veche 286 , s-a inspirat §i a respirat aerul oamenilor de cultura ai
Romaniei dar §i tot ce i-a cazut in mana.

La cei 16-17 ani ai lui §i la degringolada noastra spirituala
§i culturala, a veni sa dai cu parul §i in cei pe care {i-i dore§ti sau
sa nu vrei sa-i sprijini, sa nu fi entuziast pentru astfel de oameni,
inseamna ca ori nu faci fa^a concuren^ei veritabile ori programul

79 Un articol din 29 ianuarie 2007.

280 Gabriel Liiceanu.

281 Andrei Plesu.

" 82 E un eufemism, bineinteles...Stiam cum se comporta si se simt cei in varsta, unii, nu toti,
in fata celor tineri, a tinerilor remarcabili, geniali...dar nu doream sa vad, la televizor, intre
cei doi protagonisti, in direct, aceasta manifestare...

283 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Gava.

284 Din pacate, Cristian Gava s-a apucat de televiziune si de afaceri (titra un ziar)...insa
gestul celor doi varstnici, nici in aceasta situatie, nu se califica drept unul de urmat...

285 A se vedea: http://www.humanitas.ro/.

286 Idem: http://www.dilemaveche.ro/.

96

editorial al celor doi oameni de cultura nu suporta pe cei care
macina creator §i depa§esc hrana culturala a pie^ei.

Cristian Gava nu este o excelentd intr-o lume normald,
intr-o lume a supradotatilor §i a genialilor. Nici cei doi domni
nu sunt excelente ale culturii decat in perimetrul propriilor crea^ii
§i a proiectelor culturale pe care le au §i pe care le pot sus^ine cu
probe.

Dupa o emisiune anterioara, cand domnul Ple§u §i domnul
Liiceanu au discutat Rugaciunea domneascd §i au intrat pe un
teritoriu unde patinau in gol in multe aspecte, daca as. fi avut un
talk-show ca dan§ii, ar fi trebuit sa imi exprim imediat
dezamagirea ca cei doi domni nu au capabilitdti pentru discu^ii
teologice, ca dan§ii si-au permis sa intre in teritorii, unde nu se
pricep §i unde au incercat sa transforme teologia intr-o exegezd
culturalo-filosofwd.

Adica orice specialist intr-o ramura anume poate sa
amendeze un alt specialist in masura in care acesta trece peste
atribu^iile propriei sale specializari.

Insa noi nu am luat, la data respectiva, atitudine vizavi de
modul a-teologic al comentariului dumnealor la rugaciunea Tatdl
nostru, pentru ca am in|eles ca nu pot sa in^eleaga aspecte, care
nu \m de ritmul dumnealor interior §i ca nici nu trebuie sa le
cerem sa o faca, pentru ca nu ar putea sa o faca din afara
perspectivei experentiale a vie^ii duhovnice§ti.

Ni s-a parut insa cu totul injust sa nu-i luam apararea lui
Cristian Gava, unui tanar care promite, care face mai mult decat
fac al^ii §i care nu e singurul in Romania, pentru ca vrem sa
apreciem munca cu sine, atunci cand cei care sunt indreptafifi sa
se bucure de realizarile personale ale tinerilor nu o fac.

A scris doua car^i, e tanar, poate sa i§i permita sa creada ca
are raspunsuri la toate, poate gre§i, poate fi extremist, chiar
du§manos cu elitele parfumate cu multe premii. Insa el nu este
scorfos, nu arata ca le §tie pe toate, vrea sa inve^e mereu §i i§i
propune sa fie discipol §i nu maestru.

El trebuie apreciat §i incurajat §i, in niciun fel, disprefuit,
minimalizat sau copilarit, ddddcit ca un gurd cased savant.

Cand pe un tanar extraordinar incerci sa il minimalizezi cu
un limbaj de bunic atotstiutor, atunci in^elegem de ce elitele
noastre bdtrdne sunt considerate inaccesibile §i reci la suflet,
respingdtoare.

Elitele mature trebuie sa dovedeasca ca §tiu sa treaca
proba receptdrii publice in contactul direct cu omul de orice
dimensiune culturala.

97

Elita tanara trebuie sa dovedeasca ca §tie sa priveasca
matur via^a §i sa aiba respectul cuvenit fa^a de lucrurile pozitive
ale elitei mature, fara insa a-i copia inchiderea in carapacea
proprie sau in cultura, vazute ca pdstrare de sine nealterata.

Cultura, ca §i teologia, nu sunt bunuri in sine §i nici ni§te
idoli la care trebuie sa ne inchinam, ci ele sunt tapetul interior al
fiin^ei noastre, prin care dovedim ca suntem fiin^e multilaterale,
fringe care trecem prin via^a imbatranind in cumin^enie §i in
sfmfenie §i, in acela§i timp, intinerind in buna dispozi^ie §i
dezinvoltura binefacatoare pentru cei din jur.

Riscul oamenilor de cultura e acela de a ramane doar la
coaja experien^ei adevarate, a experien^ei spirituale. Riscul
teologilor e acela de a nu ajunge in intimitatea lui Dumnezeu §i a
vorbi astfel despre realita^i pe care nu le poseda personal.

Impar^irea intre cultura, teologie, arta, §tim{a e o impar^ire
tampita din start atata timp cat omul e eel care se poate introduce
in fiecare in parte.

In concluzie, respectam, deopotriva, pe domnii Liiceanu,
Ple§u §i Gava, pe fiecare dupa ceea ce face, dupa ce face in mod
real sj nu inchipuit, insa nu respectam §i inamiabilitatea dintre
cei mari §i cei mici §i nici invers.

Numele cultural al fiecaruia nu se face pentru ca cineva ne
spune sa iubim pe unul §i sa il detestdm pe altul, ci prin luarea
directa de contact cu opera fiecaruia in parte.

Ca unul care cunosc §i iubesc opera celor doi elitarzi in
varsta nu pot sa imi permit sa nu-i repect pe cei care vin dupa
dan§ii, atata timp cat cultura nu se termina cu nimeni ci e un
proces continuu.

Domnul Gava, ca §i noi to^i, cei tineri, suntem, in parte,
produsul elitelor Romaniei.

A nu fi respecta^i de cei care ne-au creat inseamna a fi
urati de catre proprii no§tri paring. A face acela§i lucru fata de
cei in varsta inseamna a ne manifesta tot la fel de reprobabil ca si
ei.

Cine pe cine ar trebui inve^e normalitatea, daca parintii
no§tri nu se comporta normal fata de copiii lor, care dovedesc, ca
au invatat, in mare parte, lec^ia parin^ilor si pot trece la propria
lor lecfie?

98

Despre presedintele care sucombd si
scrisoarea intelectualilor

Daca nici acum , prin intrarea ideaticilor, a
intelectualilor, in falsa dilema a nelinistii nationale, provocate
din orgoliu personal, nu am inteles cine e cu cine si de ce, am
pierdut tot sirul logic al evenimentelor.

Scrisoarea deschisa , din Cotidianul de astazi, a

nog

intelectualilor , fiind idealizanta in esen^a, vede numai trei
lucruri pozitive in cei doi ani de mandat ai pre§edintelui Basescu:

1 . razboiul impotriva corup^iei;

2. desecretizarea arhivelor Securitatii;
3.condamnarea comunismului printr-un discurs

extraordinar (am remarcat §i noi asta, dar care masca
imperfectiunile documentului Tismaneanu)...insa nu vorbe§te
nimic despre genetica scandalului national artificial provocat de
presedintele catre Basescu §i nici despre derapajele sale a-
constitutionale.

Ca §i in alte speechuri particulare ale multora dintre
semnatarii scrisorii fobia PSD, complexul PSD emana din textul
scrisorii deschise §i semnatarii se aga^a de persoana pre§edintelui
Basescu pentru a nu mai avea de-a face cu stanga PSD-ista sau cu
extrema PRM-ista.

Lucrul deranjant din aceasta scrisoare e acela ca se acuza
acuzatorii §i nu tartorul nelinistii nationale.

Pentru ce sa-1 acuzi pe premier sau pe PNL, PSD, PRM,
PC de dorin^a de a-1 suspenda pe pre§edinte, cand presedintele §i-
o face cu mana lui §i ceea ce a facut bun, nu il scuza, in fa^a
opiniei publice §i nici a normelor de drept, pentru ce face aiurea.

Presedintele Basescu a recunoscut public, foarte recent, ca
alegerile din 2004 au fost castigate de PSD, dar ca poporul a dorit
A lianfa.

De ce ne-ar fi frica sa mai intrebam odata poporul, daca
mai vrea Alian^a? Doar e democratic sa facem asta, nu?!

Motive reale pentru demiterea pre§edintelui sunt cu
duiumul, atata timp cat presedintele ar sta, ca orice cetacean, in
fa^a Justrfiei §i ar fi intrebat daca a respectat legile statului.

~ 87 Un articol din 7 februarie 2007.

~ 88 A se vedea: http://www.cotidianul.ro/societatea_civila_ciinele_de_paza_al_lui_basescu-

21708.html.

~ 89 Adica a unora dintre intelectuali...ca nu sunt acestia toti intelectualii Romaniei.

99

Pre§edintelui ii e frica sa stea in fatl propriilor sale fapte,
cu toata alura sa de biruitor asupra tuturor impertineniilor.

Insa ce vor, pana la urma, toti acesti domni si doamne, al
caror nume apare in Cotidianul:

Sorin Alexandrescu 290 , Vlad Alexandrescu 291 , Dragos Paul

909 90^ 9Q.d

Aligica , Stefan Andreescu , Vasile Astarastoaie , Adriana

~ 90^ 9Q£» 90*7

Babeti , Hannelore Baier , Alexandru Beldiman ,

nqo 9QQ

Magdalena Boiangiu , Lidia Gheorghiu Bradley , Corin
Braga , Alexandru Calinescu , Mircea Cartarescu , Magda
Carneci 303 , Ruxandra Cesereanu 304 , Livius Ciocarlie 305 , Eugen
Ciurtin 306 , Andrei Cornea 307 , Aurelian Craiutu 308 , Dorin

OAQ ^10 111 ^19

Dobrincu , Vasile Docea , Sabina Fati , Iulian Fruntasu ,
Florin Gabrea 313 , Tom Gallagher 314 , Armand Gosu 315 , Stere
Gulea 316 , Sorin Iliesiu 317 , Alexandru Lazescu 318 , Gabriel

Tin ^90 ^91

Liiceanu , Viorel Marineasa , Mircea Mihaies , Dan C.
Mihailescu 322 , Mihail Neamtu 323 , Virgil Nemoianu 324 , Vlad

290 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Alexandrescu.

291 CV-ul sau: http://www.mae.ro/poze_editare/Luxemburg_Alexandrescu.pdf.

292 Blogul sau: http://dragos-paul-aligica.ro/.

293 CV-ul sau: http://patr.presidency.ro/upload/Andreescu_Stefan.pdf.

294 Blogul sau: http://medicalnet.ro/blog/astarastoae/.

295 Despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adriana_Babe%C5%A3i.

296 Idem: http://www. presidency .ro/?_RID=htm&id=l 10.

~ 17 A se vedea: http://www.observatorcultural.ro/Alexandru-BELDIMAN*authorID_538-
authors_details.html.

98 Idem: http://www.dilemaveche.ro/index.php?cmd=redactia&id=6.
Idem: http://www.liternet.ro/autor/1254/Lidia-Gheorghiu-Bradley.html.

300 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corin_Braga.

301 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_C%C4%831inescu_%28critic_literar%29.

302 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu.

303 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Magda_C%C3%A2rneci.

304 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ruxandra_Cesereanu.

305 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Livius_Cioc%C3%A2rlie.

306 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Ciurtin.

307 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Cornea.
308 CV-ul sau: http://www.indiana.edu/~iupolsci/cv/craiutu.pdf

309 A se vedea: http://www. presidency .ro/?_RID=htm&id=l 15.

310 Idem:
http://politics.polsci.uvt.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=33&Itemid=52.

311 Idem: http://www.europalibera.org/author/20530.html.

312 Idem: http://bibliotecadepoezie.wordpress.com/category/autori-romani/iulian-fruntasu/.

313 Un articol al sau: http://www.revista22.ro/florin-gabrea-1448.html.

314 A se vedea: http://www.humanitas.ro/tom-gallagher.

315 Idem: http://www. presidency .ro/?_RID=htm&id= 1 17.

316 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Stere_Gulea.

317 Idem: http://www.presidency.ro/?_RID=htm&id=96.

318 Articole ale sale: http://www.revista22.ro/autor-alexandru-lazescu-l.

319 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Liiceanu.

320 Idem:

http://www.filcom.polsci.uvt.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=102&Item
id=313.

321 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Mih%C4%83ie%C5%9F.

322 Saitul sau: http://www.dancmihailescu.ro/.

100

Niculescu , Andrei Oisteanu , Dumitru Oprea , Anca
Oroveanu , Rodica Palade , Serban Papacostea , Horia
Roman-Patapievici , Horatiu Pepine , Dan Perjovschi ,
Lucian Petrescu , Ileana Pintilie , Andrei Pippidi , Valentina
Pop 337 , Tania Radu 338 , Victor Rebengiuc 339 , Lavinia Stan 340 , Dan
Tapalaga 341 , Vladimir Tismaneanu 342 , Gelu Trandafir 343 , Florin
Turcanu 344 , Traian Ungureanu 345 , Daniel Vighi 346 , Sever
Voinescu 347 , Smaranda Vultur 348 , Serban Radulescu-Zoner 349 ,
Alexandru Zub 350 ?

Ca pre§edintele Basescu sa ramana la putere, daca razboiul
impotriva coruptiei n-a aratat deloc corupfi, pe corupfii majori,
nu plevu§ca, daca desecretizarea nu s-a facut nici ea deplin §i
dosarele au fost epurate iar discursul de condamnare a
comunismului (asa merge vorba), nu ar fi fost al pre§edintelui, ci

TCI

al domnului Teodor Baconschi ?

Cele trei idei puse pe seama pre§edintelui Basescu, de
catre grupul de intelectuali romani, apar^in intelectualilor mai
degraba decat pre§edintelui, pentru ca ace§tia s-au zbatut pentru
ele de vreo 17 ani incoace si de aceea le §i apara.

323 Blogul sau: http://grupareaaproape.wordpress.com/.

324 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_Nemoianu.

325 Un articol al sau: http://www.cotidianul.ro/autori/vlad_niculescu-468.html.

326 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Oi%C5%9Fteanu.

327 Blogul sau: http://blog.dumitruoprea.ro/.

328 O carte a sa: http://www.humanitas.ro/anca-oroveanu.

329 Articolele autoarei din Revista 22: http://www.revista22.ro/autor-rodica-palade-l.

330 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eerban_Papacostea.

331 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Horia-Roman_Patapievici.

332 Articolele sale din Cotidianul: http://www.cotidianul.ro/autori/horatiu_pepine-202-
3.html.

33 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Perjovschi.

Un articol al sau: http://www.observatorcultural.ro/Lucian-PETRESCU*authorID_1832-
authorsdetails .html.

335 A se vedea: http://www.cjtimis.ro/uapt/membri/ipintilie/ipintilie.htm.

336 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Pippidi.

Trei articole ale autoarei: http://www.observatorcultural.ro/Valentina-
POP*authorID_l 1 75-authors_details.html.

338 A se vedea: http://www.europalibera.org/author/20531.html.

339 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Rebengiuc.

340 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lavinia_Stan.

341 Articole ale sale: http://www.hotnews.ro/articole_autor/Dan%20Tapalaga.

342 Date despre sine: http://en.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Tism%C4%83neanu.

343 CV-ul sau: http://www.cna.ro/GELU-MARIAN-TRANDAFIR.html.

344 Idem: http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp7idnrfl l&cam=2&leg=2008.

345 Blogul sau: http://traianungureanu-tru.blogspot.com/.

346 Idem: http://www.danielvighi.ro/.

347 Idem: http://severvoinescu.ro/.

348 Date despre sine: http://www.banaterra.eu/romana/node/1684.

349 Idem: http://www.aliantacivica.ro/organizare/serban_radulescu-zoner.htm.

350 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Zub.

351 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_Baconschi.

334

101

Grupul de intelectuali, cu sigurantl, ca §tie §i minusurile
pre§edintelui Basescu, mul^i au posturi de conducere primite de
la noua guvernare §i facility care ii fac sa prospere, mul^i au luat
atitudine fat.a de unele dintre derapajale sale, insa mai §tiu ceva
important, pe care il §tim §i noi, ca daca il scoatem pe
pre§edintele Basescu din pdine nu avem cu cine sa-1 inlocuim.

Pepiniera politica a fost atat de bine oprimata, meat varfuri
politice nu prea avem, ci abia gasim mini§tri, secretari de stat,
dupa premier dam cu tunul pana il gasim iar pentru pre§edinte
avem numai oameni, care deja s-au dat in stamba.

Criza actuala, daca imi dau voie domnii §i doamnele din
acest grup intelectualist, nu sta in aceea ca poporul vrea una §i
politicienii merg pe miriste in corpore, ci in aceea ca instinctul
politic al electoratului roman nu are pe cine viza, daca a vazut ca
pre§edintele Basescu are acelea§i apucaturi comuniste, o doza
enorma de badaranie §i incultura, prin care i-a intrecut, cu mult,
pe antecesorii sai postdecembristi.

Problema nu e numai aceea ca poporul se simte, pentru a
nu §tiu cata oara, in§elat, nu e numai aceea ca odata intra^i in UE
am fost imediat arunca^i in bra^ele dezamagirii, ci ca nici nu ne
mai place ce pre§edinte avem §i nici nu mai avem vreunul, mai
acatarii, cu care sa-1 inlocuim.

Domnul Liiceanu a lansat in media o scrisoare deschisa,
extrem de patetica, anul trecut, prin care deplangea ca ultimul
reper moral al Romaniei, doamna Musca, i-a in§elat §i ne-a
in§elat a§teptdrile, fiind securistd §i apoi 1-a deplans, intru a
doua, pe parintele Iustin Marchis , pentru aceea§i problema.

Cand in spatele domnului pre§edinte stau securitismul 354 ,
flota, imixtiunile repetate in treburile subsecventilor §i ie§irile
violente, cat patetism ne-ar trebui sa avem, ca sa ne manifestam
dezamagirea fa^a de primul om al statului?

Daca doamna Mona Musca nu mai e nepatata, pentru ca a
fost, odata, o informatoare de trei note §i, la fel, parintele Iustin,
cat de imaculat poate fi pre§edintele?

Insa grupul intelectualilor, care vrea stabilitate politica in
Romania (§i noi vrem asta), nu spune deschis ca vor o stabilitate
pentru ei sj nu o stabilitate pentru toft.

352 A se vedea: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/40807/Gabriel-Liiceanu-
ii-scrie-Monei-Musca.html. Scrisoarea a aparut pe 15 august 2006, in ziarul Cotidianul,
insa acum nu mai exista pe saitul fostului ziar.

353 A se vedea: http://www.atheneum.ca/modules/news/article.php?storyid=206.

354 Faptul ca a fost informator al Securitatii, cf. sursa:
http://securisti.ro/old/informatori.html.

102

Daca ne-ar durea de Romania ar trebui sa il tragem la rost
pe pre§edintele Romaniei de toate neimplinirile mandatului sau §i
apoi sa il elogiem pentru rezultatele sale pozitive.

Ar trebui sa il intrebam despre agricultura, mediu,
industrie, salarii, §omaj, saracie, incultura, sanatatea precara a
poporului §i despre multe altele, daca vrem o Romdnie pentru tofi
§i o Romdnie afiecdruia.

Insa grupul intelectualilor vede in pre§edintele Basescu nu
un genial om politic, cum spun mul^i, ci unul care le-a insu§it
unele axiome §i, prin care, intelectualii i§i gasesc aderen^a,
oarecum tangen^iala, la politica actuala a statului.

Este evident faptul, ca putem scrie, publica, ne putem
manifesta ideile, dar nu din cauza pre§edintelui Basescu sau
pentru ca dansul ne da voie sau ne invita sa vorbim, ci pentru ca
am intrat intr-un sistem social, care nu ne mai permite sa ne
intoarcem, decat gandirist, spre trecut.

Pre§edintele trebuie sa dea testul Parlamentului §i al
referendumului §i, cum 1-am ales pe el pre§edinte, ca un
compromis al istoriei, daca nu va fi acesta, va fi altul, adica un
alt compromis al istoriei.

Numai ca grandomania actualului pre§edinte §i orgoliul
sau ne-au adus la situa^ia de astazi §i e normal ca starea de lucruri
sa ii revolte pe mul^i.

Pentru Romania nu e nicio afacere referendumul, pentru ca
acesta costa bani §i nicio bucurie enorma, atata timp cat pionul
lipsa va fi §i el o solufie in extremis.

Pre§edintele sucomba nu din cauza Romaniei ci din cauza
atacului la lini§tea ei, la bucuria ei de t ara europeana iar
scrisoarea intelectualilor nu va dinamiza Romania, intreaga
Romanie, ci va interesa numai casta noastra, a intelectualilor, pe
care ne preocupa stabilitatea noastra in cadrul stabilita^ii
poporului nostru.

Pe scurt, eu cred ca intelectualii 1-au min^it pe pre§edinte
prin scrisoare (si asta pentru ca sa i§i gaseasca confortul propriu)
elogiindu-1 in mod mincinos, fara a-i spune §i defectele pe care i
le dispretuiesc.

Daca intelectualii s-au dat cu fostul regim comunist, au
laudat regimul iliescian, 1-au incurajat pe eel constantinescian dar

103

el s-a dovedit, prin Convenfie 355 , o apa de ploaie, cum vor privi
apa de ploaie a Alianfei 356 dupa inmormantarea ei finala?

Oare, pentru versatilitatea noasta, nu ne va considera
poporul, pe noi, intelectualii, ni§te prostituate morale, dupa cum
considera clasa politica?

Mie mi-e teama ca grupul de intelectuali, semnatari ai
scrisorii de fa^a, au intrat intr-o cursa de §oareci, din cauza careia
vor fi considera^i nostalgici basescieni pentru cei care se vor ralia
la viitoarea putere politica romaneasca.

Insa unii s-ar putea sa nu aiba nimic de-a face cu
pre§edintele Basescu §i sa fi semnat pentru ca au semnat §i aljii,
§i a§a, avem pe cei care il lauda §i pe cei care il denigreaza pe
pre§edinte, iar intre ei sunt cei care privesc spectacolul palpitant
cu ochi echidistant sau indiferent.

Eu unul sunt la mijloc. Incerc sa fiu cat se poate de
echidistant. Vad §i bunele §i relele pre§edintelui, nu elogiez
trecutul §i nici viitorul in integrum, ci vad binele, deopotriva cu
raul, stand la masa.

Pana la urma to^i vom vedea acest lucru, cand istoria se
sedimenteaza in noi §i pasiunile noastre nu se mai leaga organic
de interesele noastre sociale.

Oricum avem nevoie de un pre§edinte §i de intelectuali,
cum avem nevoie de intreaga ^ara pentru a fi Romania. Numai ca
fiecare din Romania are dreptul sa se simta al Romdniei
neimbatandu-se nici de iluzii §i nici numai de teroare.

Cand stam cu frica, ca sa nu moara, cumva, Romania,
pentru ca il schimbam pe pre§edintele Basescu sau cand credem
ca, fara noi, lumea intra in neant, inseamna ca am inceput sa ne
vedem supradimensionat existen^a §i devenim penibili.

Exista o mare doza de penibil atat in manifestarile
pre§edintelui cat §i in pozrjia semnatarilor scrisorii.

Conventia Democrata Romdna:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Conven%C5%A3ia_Democrat%C4%83_Rom%C3%A2n%C4
%83.

Alianta Dreptate si Adevar:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alian%C5%A3a_Dreptate_%C5%9Fi_Adev%C4%83r.

104

Relatiile online ale blogarilor ortodocsi

Dupa o evidenta 357 statistica a WordPress -ului, 42, 9 %
dintre cei care citesc Teologie pentru azi ne au in bookmarks-
urile personale.

Timp de doua luni de zile, de cand fiin^am, dintre cei 13.
000 de vizitatori, nu ne-au dat feedback-uri nici macar 30, ca sa
nu spun mai mult.

De fiecare data insa, cand am gasit ceva bun la cineva, la
vreun blogar sau webmaster al vreui sait, 1-am elogiat, 1-am
introdus imediat in blogroll-ul nostra, desi nu to^i meritau si unii
nu au nimic de-a face cu teologia ortodoxa sau cu Ortodoxia in
genere.

Credem ca acest mod de a te raporta la munca altora este
un act de generozitate, de bunacuviin^a si de transparent. Daca
imi place ceva mul^umesc pentru ceea ce primesc. E un gest
firesc, foarte firesc.

Platforma noastra face reclama oricarai blogar ortodox

-7 CO

care munceste , insa invidia nu ne vede cu ochi buni. Tocmai de
aceea avem mai mulfi cititori decat comentatori .

Pentru ca am nrfeles faptul, cum ca, intre noi, ortodocsii
online, se merge pe tactica clicii, a corporaiiilor deprieteni si pe
josnicia trocului: te pun eupe blogroll, mapui si tu.

Astea functioneaza din plin si arata, in mod explicit, ca nu
pre^uim oamenii ci pre^uim furtul calificat, prefacatoria si
unilateralitatea.

Cele mai multe dintre loca^iile ortodoxe, pe care le
cunoastem, sunt biblioteci formate din furt intelectual.

Blogarii ortodocsi si webmasterii ortodocsi nu creeaza,
majoritatea articolelor, in mod special pentru platformele lor,
adica din generozitate (iar unii nu fac deloc articole ci doar le
preiau), ci publica pe blog sau in sait, articole pe care le-au mai

357 Un articol din data de 9 februarie 2007.

358 Teologie pentru azi, la inceput, avea o lista enorma cu publicitati, in comparatie cu alte
medii online.

Cu timpul am inteles ca nu se doreste comuniunea intre creatorii de online ortodocsi si
aceasta lista a scazut in mod continuu.

Si aceasta, pentru ca am considerat ca nu e drept sa-i bagam in seama pe oamenii, care se
comporta in mod nesimtit la nivel online, cand, onlineul inseamna tocmai bunul simt al
comunicarii, daca suntem ortodocsi online.

359 Lucru care s-a perpetuat pe perioada a 4-a ani de online pe WordPress, cat si acum, cand
am trecut pe domeniu propriu, pe: http://www.teologiepentruazi.ro/.

105

publicat in reviste, pentru care au fost deja remunerate sau le fura
cu totul de la altii.

Spre exemplu Credo 360 §i Cre$tin ortodox 361 (unele dintre
cele mai vizitate platforme ortodoxe 362 ) au, aproape, numai
articole preluate, iar pe blogul Gruparea Aproape 363 sunt editate
articole publicate in alta parte, ca totul sa mearga §i mai bine 364 .

Exemplele pot fi multiplicate, insa ma indispun prea mult
ca sa le in§ir pe toate.

Daca unii vin §i se umplu de cuvintele noastre, se
lumineaza in vreun fel anume, altii vin insa ca sa ne citeasca,
numai ca sa vada daca nu cumva gre§im cu ceva, pentru ca sa ne
scoata ochii maine. Adica practica un fel de citit securistic, unde
nu addncimile textului §i ale omului conteaza ci cat sari sau nu
sari de nivelul lor de a§teptare sau de pregatire.

Insolen^a unui astfel de citit merge mana in mana cu
nesimtirea celor care vin sa arunce, acolo, la §to, vreo insemnare
de duzina, pentru ca apoi sa ii vezi pe bloguri de cancanuri sau
porcoase, cum discuta in note extinse. Invidiera noastra se
masoara in pu^inatatea notelor care se fac la articolele noastre.

Articolele pe care le publicum aici nu au fost publicate in
nicio alta parte cu foarte mici excep^ii.

Noi am colaborat, in prima faza, cu revista online
Clopotul 365 , am scris acolo la inceput, pentru ca, mai apoi, sa ne
distantlm de grupare §i sa facem aceasta platforma de unii
singuri.

A§a ca aceste articole sunt facute special pentru dv. §i sunt
o munca personala, dupa munca pe care o avem noi de facut, ca
preot §i om de teologie si, prin care, ii pre^uim pe cititorii cu bun
sim^.

A nu se confunda articolele acestea de pe blog cu car^ile,
articolele, traducerile noastre §tinu;ifice, cu comentariile teologice
§i duhovnice§ti pe care le facem §i care sunt aparte de ceea ce
scriem aici. Aici muncim numai pentru dv., fara sa furam caciula
din cealalta parte 366 .

360 A se vedea: http://www.credo.ro/.

361 Idem: http://www.crestinortodox.ro/.

362 Pe care le gasiseram, in 2006, la venirea noastra la nivel online.

363 A se vedea: http://grupareaaproape.wordpress.com/.

364 Adica se autopubliciteaza in mare parte sau preia articole din alta parte si astfel blogul e
unul de imprumut si nu e o constructie unitard, la care se munceste in mod continuu.

365 Acum desfiintata.

366 Insa, pana nu am inceput sa ne editam cartile la nivel online, foarte putini oameni au
crezut ca vorbim serios. Credeau ca nici nu exista carti dincolo de munca zilnica pe care o
depuneam la nivel online. Pentru noi a fost socant totusi, ca sa observam cata cecitate exista
in randul celor care veneau sa ne citeasca.

106

Una e sa preiei un articol bun, exceptional pentru ca e
foarte bine scris (nimeni nu spune sa nu faci asta in limitele
decen^ei), dar alta este sa l\\ faci un brand blogistic cu nimic,
numai cu preluari, adica pe baza de furt intelectual calificat.

Deci multa ipocrizie, indiferenta, lejeritate la blogarii
ortodoc§i, care neaga pe marii teologi §i traitori ai neamului dar
le folosesc operele sau ne dau pagini intregi din vreun Sfant
Parinte sau Fericit Parinte fara niciun comentariu.

Binein^eles nu o fac din smerenie, ci din neputinfa de a se
raporta personal la textele pe care le posteaza.

In spatele faptului ca ajutd oamenii, un webmaster ca
Gigel Chiazna 367 , folose§te orice carte tiparita pentru a face
diverse saituri personalizate, insa la care el nu are nicio
contribute scriptica, decat pe aceea ca monteaza cadrul saitului
pe net.

Proiectul Orthodox Wiki , caruia i-am facut §i ii facem
reclama, se ocupa §i el cu furtul calificat de informatie, la care nu
se adauga, decat arareori, nuance personale.

Adica majoritatea ortodoc§ilor, care creeaza saituri §i
platforme web, merg pe principiul: noi nu gdndim, cipdstrdm.

Tocmai de aceea nu ii po^i acuza de nimic pentru ca
pozifiile personale lipsesc aproape cu desavarsire.

Maica Siluana Vlad 369 se zbate (una dintre pu^inele) §i face
cursuri, de una singura, pentru te miri ce persoane cu probleme.
Dansa munce§te cu smerenie, spune ce are de spus §i se vede
acest lucru.

Parintele Savatie Bastovoi a scris §i scrie din experien^a
personala, cu multa sfin^enie pentru contemporanii sai, dar unul
ca Lauren^iu Dumitru 371 vine §i preia, al^ii i-au facut un site, nu
§tiu daca cu sau fara voia lui 312 , insa nimeni nu da ni§te note, nu
se posteaza afirmativ sau negativ fa^a de el.

Cu alte cuvinte cine a devenit brand e preluat imediat §i
vandut la negru pe net.

Parintele Marcel Hanches , cu car^ile sale, traduceri din
Sfantul loan Gura de Aur , e piratat de catre to^i, in timp ce
editura Sofia 31 ' a. instituit embargou pentru Apologeticum 316 ,

367 Blogul sau: http://www.chiazna.com/.

3 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Pagina_principal%C4%83.

369 Idem: http://www.sfintiiarhangheli.ro/node.

370 Blogul sau: http://savatie.wordpress.com/.

371 Idem: http://laurentiudumitru.ro/blog/.

372 Pe acesta: http://savatie.trei.ro/, dar, dupa marturia sa, e facut fara voia lui.

373 A se vedea: http://www.mitropolia-banatului.ro/vechi/page.php?menu=93.

374 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur.

375 Idem: http://www.sophia.ro/index-ro.htm.

107

pentru ca sa nu mai distribuie car^i gratuite, ortodoxe, pe net,
editate de catre ea.

In spatele u§ilor inchise ale blogurilor §i saiturilor ortodoxe
stau ni§te min^i §i ni§te inimi, care ar trebui sa se gandeasca mai
bine, mai profund, pana unde duce minciuna.

Putem spune mai multe insa dezamagirea noastra e prea
mare pentru ni§te oameni, care nu vor sa munceasca gratuit
pentru al^ii dar vor sa aiba rating mare pe net.

Atata timp cat nu demonstrezi, in fiecare zi, ca po^i sa faci

"Kin

ziaristica cre§tin-ortodoxa pe net, oamenii vor incepe sa ca§te .

§i nu ma refer la cei care \\\ cauta un nod in papura, ci la
oamenii a§eza^i, duhovnice§ti, care vor veni din ce in ce mai mult
pe net, care vor cunoa§te media ortodoxa §i vor aprecia reperele
ei ca atare.

Inca netul este populat acum de fiin^e tinere, care sunt
majoritare §i acestea nu apreciaza, la reala lor valoare, eforturile
noastre pentru dan§ii. Si aceasta, pentru ca inca nu am in^eles cu
to^ii, to^i cre§tinii ortodoc§i, ce impact si dinamism are
informa^ia, venita instant, in casele intregii planete.

Daca pretui^i ceea ce facem §i daca tot ne citiji regulat din
lincul computerelor dv. §i a^i in^eles ca noi ne raportam la dv., la
a§teptarile dv., atunci face^i pasul onestita^i §i spune^i-va
sentimentele pe blog, ceea ce va caracterizeaza pe dv., ca
ortodoc§i sau ca oameni de diferite religii, care §ti^i sa bifa^i, cu
bun simk un demers, extrem de onest, ca eel de fata.

A§teptam colaborarea dv. scriptica, nu numai citirile dv.,
daca vre^i sa fni ortodoc§ii, care cere^i respect §i infelegere de la
al^ii. Daca fiecare sta acasa §i rumega ce a spus altul dar el e o
fiin^a muta, nu a arata ca e un ortodox ci un om las, un om
indiferent, un om fara coloana vertebrala.

Daca trai^i credin^a noastra, daca va bucura^i de mantuirea
care a venit prin Hristos, Domnul nostru, atunci va a§teptam sa
ne scrie^i §i sa scrie^i pe paginile dv. web, despre ceea ce crede^i
dv., nu despre ce cred al^ii, sa spune^i inima dv., daca vre^i sa se
lumineze cineva §i sa fim cunoscu^i cu fidelitate.

Sa trecem, va rog, de la autism la dialog, de la indiferentd
mascatd la unitate intre cei care propovaduim credin^a ortodoxa
§i modul de via^a ortodox!

376 Idem: http://apologeticum.co.nr/.

377 Am observatr insa, cu stupoare si cu condescendenta in acelasi timp, ca nu se doresc
lucruri noi, frumoase, mari, ci, dimpotriva, toate lucrurile marete sunt tratate cu dispret si se
intorc, majoritatea, tot la lucrurile de duzina...cu care au fost invatati sau pe care le cunosc
de cand se stiu.

108

Altfel, voi inceta, eu, unul, sa mai vizitez loca^ii ortodoxe,
in care nimeni nu vorbe§te dar toata lumea citeaza.

§i sper sa mai fie §i arfii, care s-au plictisit de duplicitatea
de a nu avea opiniipersonale.

109

Despre serpilienii inchipuiti

Ma uit 378 , din cand in cand, ca sa ma ingrozesc, nu de alta,
la emisiunea domnului Lorin loan Fortuna de la DDTV.

Intr-o emisiune spunea ca unul dintre dumnezeii plantei,
lumii sau al ^arii noastre este Mihai Eminescu. Apar serpilieni,
vulturieni...ranguri astrale... in limbajul domnului Fortuna.

Rugaciuni catre divinitati care de care mai §ocante. Are o
teologie §i o cosmologie acest domn de te baga in sperieti.

Domnul Dan Diaconescu 380 a coalizat cativa oameni de o
dubioasa excelentd, care te naucesc cu ce pot debita.

Spune doua lucruri normale §i apoi incepe cu cosmogonii
gnostice actualizate.

TO 1

Lupta insa cu Masoneria dar... partea esotericd e partea
dumnealui. Mdntuirea prin iubire este, la dumnealui, mdntuirea
prin sexualitate. Oamenii se intrupeaza, sunt avatare.

Hristos este pentru el un avatar al unui zeu, un avatar
secundar. Societatea predominant luminoasd...Efectul da Vinci
este efectul samant.ei, al spermei barbate§ti.

Mihai Eminescu e omul §oim. Toate insemnarile sunt din
emisiunea de astazi, 10 februarie 2007.

As. vrea sa ii cunosc pe oamenii care cred astfel de nebunii.
Fat.a vorbitorului e intotdeauna ro§ie, flamboaianta.

Emo^ii toxice. Terapie astrala. Trebuie sa credem in
extraterestrii, ne spune el. Tofi parazifii nostri sunt efectul
civilizaiiilor extratereste degradate.

Pentru el, Sfantul Pavel e unfals slujitor al lui Dumnezeu,
care a marit, in mod ilegitim, inva^atura lui Iisus.

Religia ortodoxa este pentru el o religie falsa.

Nupofi vorbi in numele Sfiniilor, ne spune vorbitorul.

Domnul Victor Roncea e blocat religios datoritd
credinfei ortodoxe, spune acesta. El ne ajuta sa ne eliberam de
crednrfa ortodoxa.

Alte detalii: Osho 383 e luminos, Stainer 384 a fost serpilian.

T.QZ

Platon a fost serpilian.

378 Un articol din data de 10 februarie 2007.

379 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lorin_Fortuna. Aici gasiti saitul sau:
http://www.lorin-fortuna.ro/.

380 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Diaconescu.

381 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Francmasonerie.

382 Blogul sau: http://www.roncea.ro/.

383 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Osho.

384 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Steiner.

385 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon.

110

Tot ce bun de la Platon e ca realitatea este o iluzie.
Sufletul nu e vesnic. El vine din purgatoriu.

Via^a ve§nica nu este eterna, ci e mai mare decat cea fizica.
To^i putem ajunge centre dumnezeiesti. Conduce Miscarea
Civicd Mihai Eminescu.

Conducatorii omniversului. Fiecare conducator divin are o
partenera principals la nivel divin.

Notez §i sunt §ocat de ce poate spune.

Femeia trebuie sa i§i recapete senzualitatea, sexualitatea,
creditul astral. Iubire inseamna sex. Exista doar un Dumnezeu
Unul, dar §i el are o partenera. Noi facem parte din sistemul
creational nr. 4.

Numerologie. Agresorii extraterestrii.

Ziua de 24 e ziua diavolului. Cercetare esoterica.
Societatea goriliana.

Dupa 2000 de ani am ie§it din varianta nebenefica a lumii.
Demiurgul planetei terra.

S-a rugat pentru Cuza 386 , spunand ca e mason §i vrea sa il
izbaveasca de cenzura lui existeniiald.

Pentru rugdciunea finald trebuie sa ai capital spiritual.
Poarta stelara, care se va deschide in curand, va face din Terra o
stea pitied de culoare alba.

Ceva mult mai tare decat atat §i mai postmodern nu se
poate face. Adica po^i sa debitezi despre planete, zei, molu§te,
caracatite, stele polare pitice §i inamrfe la infinit §i e§ti un
esoteric de prima mdnd.

Repet: as. vrea sa cunosc (pana acum nu s-a apropiat
vreunul de mine), pe un adept al acestui om, care crede a§a ceva.

E de-o incredibilitate rara ce aud de la el!

386 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza.

Ill

A citi la viitor

387

Paradigma culturii personale a viitorului cred ca va fi
aceea a standardului personal. Fiecare va avea o cultura
personala formata dupa criteri proprii in mod majoritar, dupa
interese proprii, dupa inclina^ii proprii. Vom avea din ce in ce
mai purine cdrfi in comun, in comparable cu cardie pe care nu le
vom stii la nivel majoritar.

Presupun ca viitorul ne va transforma in oameni cu
biblioteci virtuale imense, unde fiecare i§i va lua ce ii place si ce
ii convine si informa^ia nu va mai fi o problema inchisa in
biblioteci cu lacate. Sper. Vreau sa cred ca as a vafi.

Insa, pe de alta parte, trebuie sa ne inva^am cu o
mentalitate de oameni, care nrfelegem ca istoria car^ii nu poate fi
parcursa integral si ca trebuie sa avem in fa^a car^ilor nu
sentimentul ca ne cocoseazd vastitatea lor ci sa le privim selectiv,
sa le privim in folosul a cat ne fac sa fim si sa avem o anume
orientare realistd asupra vie^ii.

Capacitatea de selec^ie si de adancire a unor probleme
anume, care ne framanta, ne va face sa fructificam imensa
informa^ie, o parte din imensa informa^ie de care dispunem.

Fuga dupa carft, sper, se va transforma in atenfia la
selectarea carfilor, fara ca asta sa insemne, ca pe acelea pe care
nu le pre^uim noi trebuie sa le anulam, sa le desfinrfam.

Un articol din data de 13 februarie 2007.

112

Intotdeauna ii pova^uiesc pe cei care imi cer parerea in
domeniul cititului si a modului cum trebuie sa privim informa^ia,
ca sa nu se teama de car^i, indiferent de ce carte ar fi vorba.

Cititul mult educa. Cititul mult te inva^a sa vorbesti cu tine,
sa te problematizezi, sa te clarifici.

Iar cartea, oricat de demonica, eretica, nastrusnica,
hulitoare sau pornografica ar fi te face sa tragi o concluzie,
concluzii duhovnicesti despre modul, starea sufleteasca, scopul,
animozita^ile si placerile celui care a scris-o, daca citesti ca sa te
luminezi asupra patimilor omului si nu sa te imbibi de ele.

Personal, citesc car^i dupa cum privesc oamenii. Citesc
car^ile contemplandu-le, mirosindu-le seva, respirandu-le. E
adevarat: multe mi se par foarte gre^oase.

Pe unele nu le mai pot suporta, pe cand altele ma
cutremura prin frumuse^ea si sfin^enia lor. Carole sunt ca oamenii
care le-au scris. Poarta amprenta lor.

Tot ceea ce noi scriem la nivel online, reprezinta
literatura, o amprenta a vie^ii noastre. §i cei care au o anume
configurate interioara vor cauta sa citeasca, intotdeauna, ceea ce
li se potriveste. Ne abonam la cei care ne plac si ii savuram
zilnic, de oricate ori putem sa ajungem la scrierile lor.

Vom avea, in continuare, carji in foaie, ne vor placea
car^ile de colec^ie dar vom avea, din ce in ce mai mult, car^i
virtuale. Probabil ca scoala viitorului va include lec^ii si prelegeri
online in paralel cu cele tete a tete.

Nadajduiesc la o democratizare cat mai mare a informatiei
pe masura ce asistam la o profesionalizare mult mai mare a celor
care gireaza informa^ia, care se include in sistemul conexiunii
mondiale a internetului sau in oricare alt sistem, care se va
impune la un moment dat.

Cu siguran^a, ca vom citi tot la fel de mult si pe viitor. Dar
vom citi lucruri din ce in ce mai diverse, disparate, pentru ca
avem si vom avea o informa^ie din ce in ce mai specializata, mult
mai punctuala.

113

Cdnd ai ochii orbi...(nu cred niciodatd in
intdmplare cdnd e vorba de sfintenie)

Daca un ortodox 388 , care dovedeste ca este un om Drept,
este hartuit non-stop de media si denigrat iar nimeni nu il apara,
se numeste ca e un om cu viata sfanta, pe care nici oamenii si
nici demonii nu il suporta.

1 4

i

Parintele Daniel Corogeanu

De ziua hramului manastirii, a doua zi de Rusalii, de Prea
Sfanta Treime, Parintele Ieromonh Daniel Corogeanu a fost
decdzut din treaptd inainte de o cercetare prealabila, la ordin si
nu i s-a permis sa slujeasca Sfanta Liturghie, pe motivul ca a
ucis-o pe maica Irina Cornici.

S-a dovedit ulterior ca maica a murit in salvare, spre spital
si nu din cauza maltratdrii ei de catre maicile manastirii, unde ea
era una dintre ele, ci moartea a survenit in urma unei doze prea
mari de insulina, administrata de catre medicul de pe salvare.

Din emisiunea domnului Dan Diaconescu de la acea data,
unde toata lumea cu ochii limpezi a vazut simplitatea si
frumusetea de suflet a parintelui si asezarea interioara a maicilor,
dragostea lor pentru sora lor adormita, a reiesit ca maica Irina era
realmente posedata de demoni, ca era foarte slabita, ca demonii o
oboseau foarte tare si ca maicile doreau sa ii dea sa manance dar
ea nu putea sau nu dorea sa o faca.

Ca orice preot si crestin, care a vazut demonizati si stie
cum se comporta astfel de oameni, stim ca demonii dau puteri
unor copii sau unor tinere de nici 4-5 barbati in toata firea nu pot
sa tina pe un demonizat pe loc, pentru ca se agita, blestema, te

Un articol din 19 februarie 2007.

114

trage de haine, spune tot felul de blestematii sau e gata sa isi faca
singur rau.

Daca nu ii tii bine sau daca nu ii obstructionezi cumva,
daca nu ii inchizi intr-o camera sau nu ii legi, astfel de oameni
pot sa faca orice.

Pe Realitatea TV a fost o emisiune in jurul orei 20 unde
toata lumea il considera/tf/s preot, sectar, nebun si spuneau ca in
Biserica Ortodoxa nu sefac exorcizari.

Si data trecuta, unii dintre colegii preoti, care au dat
interviuri in presa au spus ca asa ceva, adica exorcizari, citirea
molitvelor Sfdntului Vasile si ale Sfdntului loan nu se fac in
Biserica Ortodoxa si ca astfel de ritualuri sunt temperamente de
ev mediu.

Ridicolul situatiei iti face inima punga de durere. Daca
Biserica nu-i vindeca pe oameni de demoni, prin Sfintele slujbe
ale sale, cine ar putea sa ii elibereze pe oameni de demoni? Un
medic, un psihoterapeut, un ORL-ist?

Ma uitam cu groaza la confratii mei, care vroiau sa se
dezica cu orice chip de parintele Daniel la televizor, ca nu cumva
Biserica Ortodoxa sa fie acuzata de obscurantism, de fals
misticism, de bigotism, defanatism religios.

Insa care sunt faptele pentru care il incriminam? De ce 1-
am pus la zid mai inainte ca Justitia sa decida si de ce dam
Justitiei note false despre starea de lucru a Bisericii si despre
situatia de fapt?

Parintele Daniel i-a citit Sfintele Moltive, impreuna cu
obstea sa monahala, unei maici tinere, care facea parte din
soborul Manastirii si care a venit, de buna voie, la Manastire.

Oricine se poate face monah, chiar daca are hanidicapuri si
pacate mari la activ.

De ce i s-au citit rugaciunile de exorcizare? Pentru ca
demonii au inceput sa vorbeasca prin gura ei si au facut-o sa fie
furioasa si o determinau la tot feluri de gesturi scandaloase.

Nu a fost tintuita pe cruce. Asta este inventie mediatica!

Ea a fost imobilizata pe doua lemne puse de-a curmezisul,
luate de prin Manastire, pentru ca sa o tina in loc.

Ce se intampla cu ea, daca o luau medicii si considerau ca
are probleme psihicel

O bagau intr-o camera separata si o puneau in camasa de
forta. Daca murea la spital si nu la Manastire, adica intr-un
ospiciu, mai faceau atata tamtam? Nu, cu siguranta nu! Nu mai
auzea nimeni de ea, pentru ca astfel de oameni mor adesea in
conditii stranii.

115

Cei care neaga exorcismele si spun ca spasmurile ei erau
craniene si nu provocate de entitati demonice infiltrate in noi,
datorita pacatelor noastre, bineinteles ca sunt materialistic care se
inchina la trup si cred ca omul e numai trup si ca noi nu avem
suflet si nici demoni nu exista.

Insa noi avem si suflet, suntem atacati si de demoni, si sa

5 ~ 5 5 ~ 5

fereasca Dumnezeu pe cei cei care astazi, in prima zi de post, 1-au
condamnat pe parintele Daniel la 14 ani de inchisoare pentru o
crima, pe care nu a comis-o nimeni, si pe toti cei care 1-au acuzat
si il acuza de tot felul de rautati, sa fie vreodata demonizati, ei

5 5 ~ 5 ~

sau cineva din familiile lor, ca o sa ne explice atunci, cat de usor
si de repede o scot la capat cu ceea ce simt in ei.

Toti marii duhovnici si parinti ai Bisericii pot depune
marturie despre cazurile de demonizati care le-au venit in fata si

± 5 5 5

despre giumbuslacurile, de tot felul, pe care demonii le fac cu
noi.

Exista inregistrari video, audio, translatari ale vorbelor
demonilor din cei botezati, cazuri de ex-posedati sau de actual
posedati, care fac lucruri incredibile pentru cei care casca gura si
care nascocesc tot felul de rautati. In Romania au fost si sunt

5 5

cazuri cu duiumul de posedati de demoni.

Imi aduc aminte de cazul unui tanar copil, posedat de
demoni, care, intr-o iarna, intr-un moment de nesupraveghere, s-a
aruncat in iazul inghetat al manastirii gol pusca si facea baie fara
sa simta frigul.

O femeie, care ulterior a devenit sora de manastire si am

~ 5

intalnit-o recent in Bucuresti (despre exorcizarile ei, Fericitul Hie
Cleopa si Parintele Ioanichie Balan au facut o intreaga carte cu
ceea ce spunea, atunci cand demonii vorbeau prin ea), in
momentele cele mai sfinte ale Sfintei Liturghii spunea, ca o arde
prezenta lui Hristos, ca nu mai poate sa suporte in Biserica, ca
vrea afara, sa piece si o tineau vreo patru-cinci oameni cu
schimbul, care o stropeau cu Sfanta Agheasma si o sprijineau pe
brate.

5

In momentele de posesie puternica avea o putere asa de
mare incat ii razbea pe cei 5, care o tineau cu ambele maini, nu in
joaca, si dorea sa ii ia la bataie pe preoti.

Cand ieseau demonii din ea, i se schimba vocea si avea o
voce blanda, frumoasa si incepea sa se roage, find epuizata,
extenuata de zvarcolirile si contractarile intregii ei fiinte.

A nega aceste evenimente eclesiale (pentru ca ele se petrec
in mijlocul Bisericii, cum le vedem si de fiecare hram, aici, la
Patriarhie, de Sfantul Dimitrie Basarabov, cand incepe cineva sa

116

tipe si sa vocifereze si sa se tavaleasca pe jos) inseamna a sfida
pe tot omul cu minte la cap si a lupta impotriva oricarei evidente.

Posesiile demonice incap pe pagini multiple in cartile
Bisericii, multi Sfinti au trait posesii demonice temporare iar
daca noi am devenit cu totii iluministi acum si atei, agnostici sau
liber cugetatori sau, pur si simplu, ne e rusine sa spunem
adevarul in fata unei societati, care nu sta in adevarul lui
Dumnezeu, inseamna ca suntem niste ortodocsi ratati, care nu ne
mai stim identitatea.

Maica Irina nu mai dorea sa manance. Maicile, surorile ei
de manastire, au legat-o pe niste scanduri improvizate, pentru ca
sa nu isi faca rau singura si au ingrijit-o permanent.

Ii dadeau sa manance si sa bea ca unui om suferind. O
ingrijeau cu delicatetea pe care numai niste maici ca ele o puteau
face.

Unde este aici fanatismul? Daca eu nu mai vreau sa mai
mananc de astazi si incep sa zbier, sa urlu, sa imi fac rau de unul
singur, iar rudele si sotia mea ma leaga de pat si ma ingrijesc cum
pot, imi vor oare raul? Cum sa imi vrea raul cineva, care ma
iubeste si ii e mila de mine?

Presa centrala, de la Bucuresti, nu s-a dus la fata locului, in
afara de OTV, nu a vorbit cu Parintele Daniel si cu Maicile de
acolo (asa au declarat in ziua cu pricina membrii Manastirii) ci a
creat mitul celui mai nebun preot posibil, un fel de Dracula al
Manastirilor, care ar fi facut exorcisme, numai el in toata
Moldova (s-a insistat pana la disperare, la exasperare acest
amanunt in acele zile), dandu-se senzatia ca slujbele Bisericii
pentru cei demonizati ar fi un rau si o inapoiere inadmisibila
pentru secolul alXXI-lea.

Lipsa de reactie a majoritatii ortocsilor, care s-a lasat
manipulata de media, de televiziuni mai ales, cat si depunerea din
treapta a parintelui, facuta in pripa, mult prea in pripa, a facut sa
se statuteze o nedreptate strigatoare la cer, drept o reactie corecta
a autoritatilor statale si a Bisericii, cand nimeni nu a dorit sa o
omoare pe maica Irina, nici macar medicii de pe ambulanta, ci
moartea a survenit ca urmare a epuizarii ei imense.

Desi tocmai astazi, dupa atata vreme (nici nu mai stiu cat a
trectut...aproape un an), s-a dat o sentinta, care nu e definitiva,
de condamnare a inculpatilor, acesti oameni au fost judecati mai
inainte de orice judecata, au fost condamnati public, cu multa
manie, cu multa razbunare demonica, inainte ca sa fie ascultati,
au fost condamnati inainte ca sa se faca probele, expertizele
medico-legale.

117

Nici statul, nici Biserica, nici presa nu au fost bldnzi cu
acesti oameni, nu s-a mers pe prezumtia de nevinovatie, s-a pus
semnul egal intre ei si cei mai mari criminali, meat Nutu si Sile
Camatarul sau Ramaru par mai de gascd si mult mai buni,
decat niste oameni, care nu au omorat pe nimeni, nu au dorit si
nu doresc raul nimanui si sunt imediat bagati in inchisoare.

Adica vine revolutia romana si se trece cu tancul peste
manifestanti si este bagat un grup la puscarie, stau ce stau si ies
bazma curata.

Vin minerii, se linseaza oameni pe strada sau te impusca in
ziua mare sau se devalizeaza band si se dau 4-5 ani de puscarie...

Iar pentru niste oameni ai Bisericii, care au facut tot ce s-a
putut ca sa ajute un om, dar omul ca atare moare si nu e de vina
nimeni de moartea ei (numai daca nu vrem sa dam vina pe
Dumnezeu, care a luat-o la El), se dau 14 ani de inchisoare, cat
pentru doua cazuri de viol sau pentru trei insi care ar face fals in
declaratii.

Nedreptatea, sacrilegiul este atat de imens incat nici nu il
pot descrie. Cu siguranta ca noi toti vom suferi pentru astfel de
nedreptati impotriva oamenilor lui Dumnezeu.

Dreptatea umana, cand e oarba, e oribila. S-a facut un mare
sacrilegiu in acest caz. Cei care stiu ce este acela un sacrilegiu in
Dreptul Canonic Ortodox, stiu ca ma refer la pangarirea unor
oameni, care nu au fost tratati pe drept si au fost acuzati de
lucruri pe care nu le-au facut, dar ei sunt oameni dedicati lui
Dumnezeu, sunt slujitori ai Bisericii.

Cu totii ne-am grabit sa acuzam cand datoria noastra era sa
ii luam in brate pe astfel de oameni. Prin aceasta decadere
nedreapta din treapta si prin condamnarea acestor oameni ai
Bisericii, am lezat Biserica in ochii lui Dumnezeu, chiar daca am
aliniat-o standardelor lumii noastre.

De ce fel de oameni am curdtit societatea noastra si
Biserica lui Dumnezeu? Asa arata criminalii: unii care iarta si
ascuM, care se supun legilor, chiar si cand verdictele sunt
nedrepte?

Daca ar fi fost senatorul X si magnatul Y intr-o astfel de
situatie a doua zi o zbugheau din tara si ii vedeai in Uganda, la
Polul Nord sau in Norvegia, numai pentru ca sa nu faca puscarie.

389 A se vedea: http://www.realitatea.net/magistratii-le-au-redus-pedepsele-lui-nutu-si-sile-
camataru_3 11911 .html.

390 Idem: http://www.libertatea.ro/stire/victimele-lui-ion-ramaru-se-destainuie-la-acces-
direct-259215.html.

118

Insa noi bagam in inchisoare niste oameni Drepti, pe care
i-am judecat stramb si pentru care vom plati ca si pentru
milioanele de avorturi pe care le facem, pentru multiplele crime
sufletesti pe care le facem prin exemplul nostra prapastios, pentru
Martirii revolutiei romane, pentru Marturisitorii inchisorilor
comuniste si pentru orice nedreptate sfidatoare la adresa lui
Dumnezeu si a omului.

Nu e nicio intimplare ca a fost depus din treapta de ziua
Sfintei Treimi, a lui Dumnezeu, si a fost condamnat, asa, la
intdmplare, in prima zi a Postului Mare.

Daca suntem orbi atunci ni se pare ca noi avem dreptate si
totul e ok. Dar daca vedem bine, daca privim adevaral cu ochii
inimii, atunci aceasta zi e o zi dubla de post si de penitenta pentru
membrii Bisericii, pentru ca se face o mare nedreptate impotriva
unor oameni, care nu au vrat si nici nu vor sa faca rau cuiva.

Am scris aceaste cuvinte cu inima plina de durere si pentru
a-mi astampara constiinta, care ma indeamna sa spun adevaral.

Daca si la recurs vor fi gasiti vinovati si vor face
inchisoare 391 , am intreaga convingere ca lor le va fi bine, ei se
vor dovedi oamenii lui Dumnezeu si mai mult, dar povara cade
peste noi, peste cei care am fost pasivi si nu ne-a durat inima
pentru aceasta nedreptate.

Ma voi ruga in continuare pentru acesti frati ai mei si voi
avea durerea lor in inima mea si stiu ca Dumnezeu nu ne va face
de rasine.

Iubirea nu face rani, ci ea le suporta.

391 Au fost gasiti vinovati si acum sunt inchisi pentru nimic. Ce face parintele Daniel in
puscarie, acum, in 2010? A se citi aici: http://www.ziare.com/actual/eveniment/01-09-
2010/exorcistul-de-la-tanacu-le-preda-alfabetul-colegilor-de-detentie-986159.

119

Legiferarea prostitutiei nu schimbd definitia
viciului

Salutam pozitia 392 domnului profesor George Pruteanu 393 ,
de pe saitul 394 domniei sale, cat si pozitionarea sa plina de
demnitate si de adevar pe care a avut-o in aceasta seara, vizavi de
acest subiect, la TVR1.

Alaturi de articolul de aici indicam si articolul din
Cotidianul 395 , semnat de Georgeta Ghidovat si Alexandra
Olivotto, unde faptele statistice sunt prezentate nepartinitor.

Sexul pe bani este un apanaj al vietii desfranate si intretine
libertinajul. Stim cu totii acest fapt.

Legalizarea prostitutiei inseamna venituri mari la bugetul
statului, o noua industrie pe piata muncii, o dublare a numarului
celor care se vor prostitua legal sau ilegal, cat si o imbolnavire
crescanda a vietii morale a societatii.

Daca statul devine codosul suprem, femeia este stampilata
legal ca o marfa vandabila iar clientul nu mai e un om nestapdnit
sexual, ci un pldtitor de impozite, mirajul sexual al tinerilor va fi
in crestere iar, de ce nu, optiunea spre sexualitatea tarifatd va
creste in detrimentul scolii si al culturalizdrii.

Legalizarea prostitutiei, cat si certificarea casatoriilor
homosexuale (ambele mizand pe o deturnare fatisa a sensului
tolerantei) sunt legi care ni se vor impune cu forta, chiar daca noi
vom cauta sa diminuam impactul lor la nivel constitutional.

Transformarile vietii romanesti in urma acestei decaderi
imense la nivel interior vor fi nebanuite. Gradul de tulburare
interioara a individului va fi naucitor, atata timp cat sexualitatea
va putea fi cumparata pe bani, aidoma cu painea sau cu varza iar
sexualitatea va fi considerate numai o dispozitie somaticd care
aduce placere.

Familia, viata duhovniceasca, bunul simt, copiii, traditiile
noastre ortodoxe si romanesti vor fi atacate din plin de aceste
flageluri institutionalizate, atata timp cat trupul, iubirea, relatiile
dintre oameni vor fi denaturate de o tot mai vadita coloratura
sexuald si sexistd mai ales.

392 Un articol din 13 martie 2007.

393 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Pruteanu.

394 Idem: http://www.pruteanu.ro/6atitudini/2007.03.08-prostitutie.htm.

395 Idem:
http://www.cotidianul.ro/legea_prostitutiei_comandament_de_grad_zero_in_ministerul_de

interne-2276 1 .html.

120

Este evidenta denaturarea relatiilor dintre noi de cand
pornografia s-a inradacinat in mintile noastre. Peste tot vedem
insinuari erotice, dorinte nestapanite, gesturi necontrolate, ca si
cand omul ar fi ghidat numai de sex si singura sexualitatea ar fi
cea care ne uneste.

Cand vom vedea lupanarele unele langa altele si pe copiii
nostri niste oameni debusolati, neimpliniti, care nu mai sunt in
stare sa isi intemeieze o familie sau sa o continue decat cativa
ani, ne vom da seama fiecare de rolul distructiv al acestor legi,
care ne civilizeazd.

Legile care vor sa legalizeze prostitutia sau relatiile gay
sunt numai niste eufemisme ieftine ale birocratizarii viciului.

Statul va castiga bani, noi vom pierde la capitolul sanatatii
familiei si a societatii, a sanatatii morale si vom lasa in urma
generatii de oameni, care ne vor plati politele propriilor noastre
vieti devastate de imoralitate.

121

Subevaluarea internetului, ca mediu de
comunicare, ne costd

In spatiul ortodox 396 inca traim cu multa inconstienta vitala
comunicare a ideilor, a trairilor personale pe cai de acces
ultraperformante si la nivel global.

Nu am constientizat inca, in mod eminamente practic si nu
doar teoretic, dimensiunea globala fantastica a mediilor
alternative de pe net sau a spatiului de emisie prin satelit.

Tocmai de aceea in cadrul Bisericii Ortodoxe, fie ea din
Rasarit sau din Apus, media ortodoxa alternative* este la inceput,
e in faza de consolidare si fiecare noua baza de date este o
revolutie mult asteptata, de care beneficiaza toata lumea.

Si observ cu multa incantare, cu bucurie duhovniceasca,
cum in Romania, in Grecia, in Rusia, in America, in China,
Japonia, Anglia, Spania etc., apar nuclee de webmasteri ortodocsi
foarte constienti de rolul lor si care lucreaza, in mod smerit, la

5 5 5 1 1

raspandirea traditiilor, a obiceiurilor si a credintei ortodoxe.

Desi nu se pricepe prea bine acest lucru la noi, internetul
este un spatiu de apostolat extraordinar, e spatiul unde toata
lumea ne poate citi si fiecare poate judeca ceea ce spunem,
fiecare se poate intalni cu noi in adancimea lucrurilor care ne
caracterizeaza si poate sa isi regandeasca tot timpul propriile
pozitiile.

Fiecare articol scris, fiecare imagine ortodoxa prezentata,
fiecare replica data unei intrebari e un folos ecumenic, adica
pentru intreaga suflare de oameni, care are acces la limba in care
scriem.

Pe internet doar limba in care scriem ne desparte si nu
distanta. Cand motoarele de translare a paginilor web vor
cuprinde cat mai multe limbi in indexul lor, atunci si aceasta
bariera va fi trecuta.

Ne vom putea intelege si aprecia reciproc mult mai bine si
mult mai direct, cum nu o puteam face pana acum si ideile pot
circula mult mai coerent, mult mai necenzurate.

Stim: exista cenzura, se instaureaza cenzura in unele state,
pe motive politice si economice.

Insa, in acelasi timp, exista diverse subterfugii si metode
ocolitoare prin care ideile se transmit. Ca vorbim de huburi, ca
vorbim de saituri cu acees limitat, preferential, ca vorbim de

396 Un articol din data de 23 martie 2007.

122

haze de download sau de grupuri de dialog, toate aceste metode
de comunicare pot garanta o ajungere facild la datele postate pe
net.

Numai ca trebuie sa avem adevdrurile noastre pe net
pentru ca sa le putem pune in valoare.

De ce universitatile, bibliotecile noastre cat si cele din
afara, diferitele institutii sunt refractare la sistemul web? Pentru
ca democratizarea ideilor distruge unele locuri de munca si
creaza altele mult mai performante, pentru ca ideile sa circule in
sistem inchis si cercetatorii liber profesionisti sa nu poata avea
acces la ele pana nu se inscriu in sistem, pentru ca sa existe un
monopol al informatiei, care, la o adica, sa fie cenzurat.

Bibliotecile online sunt vazute cu ochi rau pentru ca dau
acces oricui la informatiile din ele si informatia pentru toti e
considerata inca o bombd cu ceas.

Insa, mai devreme sau mai tarziu, cand institutiile de stat
sau private isi vor da seama ca aufacut un pas gresit, prin a nu-si
digitaliza si globaliza informatiile din bibliotecile lor, va incepe o
cursa a celor care vor face pasi cat mai multi si mai mari spre
digitalizarea informatiei.

Ramanerea in urma se plateste intotdeauna.

Observ in munca de cercetare a tinerilor teologi, colegi cu
mine de generatie sau mai mici ca varsta, ca au inteles din mers
rostul mediilor alternative si citeaza in munca lor de cercetare
resurse web, platforme de tot felul, care nu apareau deloc pana
acum in cartile noastre teologice.

Cei care au reticenta in a cita o pagina web credibila si
onesta raman la ideea preconceputa ca foaia de hartie si textul de
pe ea auprimatul in lupta cu foaia depixeli.

Insa important e mesajul, munca de cercetare, enuntul si nu
platforma pe care e schitat acesta. E important sa vezi un film
despre o minune, un interviu, o icoana, o floare nu mai stiu de
unde, pentru ca sa intelegi ca peste tot exista frumusete, ca exista
har, daca exista credintd si incredere in comunicare.

De ce comunic? Pentru ca sa te cunosc si sa ma cunosc.

De ce comunici? Pentru ca vrei sa afli cum se iese din
singuratate, cum arata lumea de dincolo de tine, ce poti sa inveti
din ceea ce nu te caracterizeaza inca.

Iar daca internetul este spatiul unde ideile rele prind
repede, cum se aprind copacii in padure din cauza focului, de ce
sa nu se prinda si binele, si frumosul, si mesajul mantuirii?

123

Bineinteles internetul nu inlocuie slujbele Bisericii, nu
inlocuie asceza noastra, nu inlocuie munca noastra in familia si in

' 5

societatea unde existam.

Dar el faciliteaza marturia mdntuirii, el e mediul mult mai
vast decat propriul amvon sau decat propriile carti, unde ideile se
impanzesc peste tot.

Eu nu imi cunosc cititorii (si mult as vrea sa ii cunosc!) dar
ei ma pot simti, imi pot simti onestitatea si buna intentie.

Ei pot intelege ceea ce simt, ce gandesc, ce vreau. Daca ei
imi comunica ideile lor, atunci si eu stiu ce vor ei, ce gandesc, ce
simt. Iar daca se realizeaza acest lucru atunci avem un folos
reciproc substantial.

Putem sa expunem ideile pe scurt sau in multiple pagini.

Noi scriem pe aceasta platforma si pe celelalte pe care le
administram cand putem si cum putem, in mare pripa de multe
ori.

Insa o facem in paralel cu munca noastra de cercetare, cu
cartile la care lucram si care au alt subiect, alt format, alta

5 5 7 7

orientare sau se intersecteaza cu ideile de aici.

Ceea ce putem spune intr-o carte putem sintetiza in cateva
fraze. Numai sa vrem sa facem acest lucru.

Daca stim subiectul, daca suntem onesti cu ceea ce stim

9 7 5 5

putem sa spunem, in cateva cuvinte, esentialul unei carti, al unui
film, al unei intamplari.

Tocmai de aceea nu suntem de acord cu cei care spun ca
nu au timp sa scrie sau nu stiu ce sa scrie. Daca ai ceva de spus,
daca ai un crez, o idee, o poti spune in trei fraze. Daca iubesti o
poti spune simplu sau complicat: treaba e sa iubesti.

La fel e si cu scrisul: daca ai experience, atunci ai si
cuvinte.

Nadajduim ca viitorul sa ne fie partener de dialog, ca
viitorul sa ne ofere si mai multa atentie spre ceea ce ne uneste.

Eu cred in adevarul care ii uneste pe oameni.

124

De ce nu se semneazd ortodocsii sub articolele pe
care le scriupe bloguri si saituri?

Pentru ca nu vor sa fie tra§i la raspundere, lua^i la rost,
interoga^i pentru gandurile lor. Vor sa faca numai rating §i sub
impresia falsei smerenii ca ii ajuta pe al^ii, nu fac decat sa arunce
o pata de umbra asupra cita^iilor pe care le aduc in fa^a noastra.

Eu cataloghez gestul de a prelua un text dintr-o carte, fara
semnatura celui care 1-a preluat, ca un act de impostura.

Un text sfant intr-un blog sau sait dubios devine, in mod
potential, dubios, chiar daca textul a fost preluat cum trebuie.

Dar de ce preluam texte, daca §i noi avem creier §i inima
ortodoxe?

De ce preluam numai textele altora daca vrem sa ne
adresam unui public actual?

Blogul §i saitul sunt medii web in care trebuie sa se
prezinte in mod actualizat Tradi^ia noastra, daca suntem
con^tien^i ca traim in secolul al 21 -lea §i nu in secolul al 13 -lea
d. Hr.

Exista, de asemenea, opinia falsa printre noi, cum ca
Parin^ii Sfhni ai Bisericii nu isi semnau lucrarile iar urmasii lor
de astazi trebuie sa faca la fel.

Insa, dimpotriva, textele Sfm^ilor erau foarte atent
catalogate §i inventariate textual de catre ucenicii lor, pentru ca
nu cumva ele sa fie corupte de catre eretici §i pagani.

Cum altfel s-ar fi pastrat textele lor, daca nu am fi §tiut
care e textul lui loan Gura de Aur §i care este al lui Isidor de
Sevillal

Falsa maimu^areala pe care o vad in media particular^
ortodoxa de pe web ma indispune la culme, atata timp cat apar
textele marilor Paring ai Bisericii, ale marilor teologi ai secolului
al XX-lea, dar blogurile §i saiturile poarta nume recente.

Noi facem numai arheologie?

Nu creem nimic?

Nu putem sa spunem nimic despre noi, sa comentam ceea
ce in^elegem?

Oare in\Q\QgQmfara sa stim ceva?

In concluzie, cei care nu isj semneaza §i, prin aceast,a nu
i§i asuma scrierile de la nivel online dovedesc faptul, ca nu

397 Un articol din 12 aprilie 2007.

125

trebuie lua^i in seama, ca nu sunt credibili, atata timp cat lucreaza
ca ni§te ageamii in spa^iul misiunii ortodoxe al lumii de astazi.

126

Simbolul Bdsescu reiterare a simbolului Iliescu
(nuanfele simbolului in mentalul public)

Presedintele 398 Iliescu 399 a fost simbolul presedintelui din
popor, care este pentru popor. Presedintele Basescu a fost
simbolul poporului care lupta impotriva simbolului Iliescu si 1-a
invins, discutabil, la alegerile din 2004.

Ca este sau nu constitutional sau moral actul de astazi in
opinia invinsilor, suspendarea sa din Parlament a avut un cvorum
corect, constitutional, potrivit Constitufiei in vigoare.

De ce Piafa Universitdfii devine efervescenta? Pentru ca
oamenii apara simbolul Bdsescu si nu persoana presedintelui
Basescu.

Pe omul de rand nu il intereseaza ca presedintele incalca
legi, Constitute, ca foloseste agen^iile secrete cum vrea, ca
masluieste dreptatea si legea, ci pe el il intereseaza ca simbolul
anti-PSD a fost distrus dQfiarele parlamentare coalizate.

Se aduna din ce in ce mai mul^i in Piafa si lucrurile pot lua
o turnura urata.

Domnul Boc 400 a dat o declarable de presa in jurul orei 17,
care a instigat, in mod subteran, la violent, in timp ce domnul
Geoana 401 a chemat pe presedintele Basescu si pe liderii politici
la calm si la nea^area oamenilor la razmeri^i de strada.

Vom avea instabilitate in capitala, in ^ara? Ma rog sa nu ne
facem mai mult rdu decat ne-am facut. Insa oamenii sunt
inflama^i pentru ca a fost detronat mitul Basescu, simbolul
Basescu, care, om din popor fiind si luptand pentru popor a fost
rdpus de mafii.

Daca as fi sociolog, in aceste momente, as studia impactul
simbolului public in mentalul oamenilor.

Daca as fi psiholog as observa adevaratele motive (daca
pot fi expuse fara patima) ale prostestelor de strada.

Insa ca duhovnic, privesc degringolada de acum ca pe o
furie haotica a unei mase de oameni, careia i se detroneaza, peste
noapte, idolul si se vede fara obiectul adora^iei.

Nu presedintele, nu persoana lui este importanta pentru
manifestan^i! Ci ideea de Bdsescu, ideea de presedinte muncitor,

398 Un articol din 19 aprilie 2007.

399 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Iliescu.

400 Emil Boc: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Boc.

401 Mircea Dan Geoana: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Geoan%C4%83.

127

jucator, dansator, care e ca noi §i care nu ne cere o verticalitate
prea mare sau niciuna.

Oamenii protesteaza acum pentru ideea lor de pre§edinte §i
nu pentru stabilitatea RomdnieV. Din pacate ei protesteaza pentru
un pre§edinte european, care sa incalce Constitufia, pentru un om
care sa pozeze dar sa nu realizeze §i pentru un om care sa arunce,
sa paseze raul, dilema, pe seama altora.

Solu^ia nu are orizont. Trebuie sa gandim orizontul
Romaniei de dupa pre§edintele Basescu.

Probabil politicienii, unii, deja au demarat proiectul noilor
alegeri. Insa, daca domnul Basescu face aceea§i eroare ca domnul
Boc de acum trei sferturi de ora, va vorbi despre cum a fost lin§at
pe nedrept de Parlament, despre jocuri de interese §i despre o
eventuala noua candidaturd, pe fondul mul^imii care il va
aclama.

Insa va veni pre§edintele Basescu in Piafa Universitdfif!

128

Probleme cu cuvdntul dat §i falsele probleme
de con^tiinfa

Ca sa faci promisiuni adevarate trebuie sa ai multa
constiinia §i, mai ales, sa nu te uifi la ce spun alfii despre o
anumita persoana.

Luam prea mult aminte la vorbele rele, la vorbele invidiei
§i mai pu^in la persoana din fa^a noastra. Prin asta dovedim ca nu
vedem nimic bun in eel din fa^a noastra, ca nu dorim sa vedem
nimic bun din principiu, ci doar a§teptam sa auzim ce se spune
despre el in alte medii §i apoi ac^ionam ca atare.

Suntem asadar oportunisti §i mxprieteni.

Din aceasta cauza un cuvant dat, o fagaduin^a e considerate
eel mai adesea drept o minciuna din start, din fa§a.

Promite ca vine la o anumita ora §tiind foarte bine ca nu va
veni deloc. Promite ca va ^ine un secret, ca va fi prietenul tau §i
in acela§i timp se gande§te daca nu cumva poate sa i^i strice
reputa^ia.

Cea mai mare povara a societa^ii noastre e aceea ca
prietenii sunt eel mai adesea de duzina §i nu de constiinia.
Tocmai pentru ca nu ac^ioneaza din con^tiin^a omul poate sa i§i
calce atat de repede §i de ru§inos cuvantul sau.

Insa calcarea cuvantului dat, a promisiunii nu vine decat
din lipsa de coloana vertebrala, de con^tiin^a cre§tina autentica.
Penibilul situa^iilor, in care cei care te-au min^it se intalnesc cu
tine cand le e lumea mai draga, e o problema sensibila.

Nu mai au ochi de ridicat din pamant sau mimeaza faptul
ca le e§ti indiferent. Cum sa le fii indiferentl !

Nimic §i nimeni nu ne este indiferent.

Intalnirile acestea inopinate sunt dureri ale constiiniei, mai
ales cand tu ai raspuns cu blande^e §i cu clemen^a actului lor de
tradare.

Cand l\\ min^i iubirea pentru cineva e semn ca ai inceput sa
geloze§ti persoana lui §i ai cazut din frumuse^ea §i harul rela^iei
de prietenie §i de iubire in care te-a pus Dumnezeu.

Iubirea cere reverenfa fa^a de celalalt sj nu sa te tragi de
sireturi cu el. Daca iube§ti pe cineva in mod autentic, atunci il
vezi mai bun decat pe tine §i ca pe unul prin care tu traie§ti, prin
care inima ta traie§te dialogic, comunional. Iar daca vii ca un
nesim^it in fa^a lui §i il min^i cu neru§inare, ce constiinia ai tu?

402 Un articol din 24 aprilie 2007.

129

Caci celui care minte i se da de catre Dumnezeu, spre
mustrarea lui, prieteni care mint §i il mint. Daca faci rau, {i se va
face rau. Iar daca continui sa faci rau calificat, cu premeditare,
atunci vei primi dureri peste dureri §i grozaviile Iadului, daca
mori intr-o asemenea stare. Lucrurile sunt sigure §i nu confuze.

Care e constiinfa unui mincinos de profesie, a unui tradator
continuu? Va avea o sensibilitate diluata la pacat tocmai din
cauza permanentizarii pacatului in fiin^a lui.

Cei care nu mai simt mustrari pentru pacatele lor e pentru
ca fac pacate in mod excedentar, prea multe pentru o con§tiin^a
scrupuloasa.

Omul incepe sa i§i simta pacatele, sa le con§tientizeze daca
se prive§te atent, in amanunt, daca ia o pauza de la rele, daca i§i
face un inventar personal al starii lui. Daca e§ti intr-o continua
agitate §i intr-un continua be^ie de idei, percep^ii §i senza^ii
pacatoase e normal sa nu mai vezi care este adevdrul tau
personal.

Exista situa^ii in care oamenii i§i fac false probleme de
con§tiin^a pentru ca sa nu se nevoiasca prea mult sau pentru a nu
fi sinceri, pentru a nu iubi cu adevarat.

Cand vine postul cre§tinul lenes. se gande§te daca nu exista
vreo posibilitate de imbolnavire prin postul care ii sta inainte.

Cand e sa aju^i pe cineva, sa sfatuie§ti pe cineva, te
gande§ti in mod fals daca nu cumva 1-ai putea deranja prin sfatul
tau si renun^i la a-1 mai ajuta.

Cand vezi pe cineva extraordinar, cand vezi ca un om face
lucruri bune nu vrei sa il felici^i, sa il bucuri prin admira^ia §i
iubirea ta pentru ca ar putea sa primeasca in mod rau bucuria ta.

Ne gandim de treizeci de ori daca e sa ne imparta§im sau
nu §i ne imparta§im o singura data §i atunci cu raceala, cu sila,
fara entuziasm.

Ne uitam la un cadou, dar nu il cumparam, pentru ca s-ar
putea ca eel care ar fi putut sa-1 primeasca sa nu il fi vrut
nicidecum. Adica ne facem false mustrari de constiinid §i lasam
pe planul o mie adevaratele mustrari de constiinid.

Pentru ca adevaratele mustrari de constiinid constau in
aceea ca am fost nesim^it, insensibil la frumuse^ea §i iubirea lui
Dumnezeu §i a oamenilor, am fost libidinos, am fost cartitor in
dureri, am hulit, am fost bezmetic in alegerile mele, am fost rece
§i neindurator.

Aici e creuzetul raului §i al confuziei din noi! Confuzia
noastra e la nivel moral si mipsihic in mod neaparat!

130

Pentru ca nu ne ^inem cuvantul dat, pentru ca luptam
impotriva a ceea ce iubim, pentru ca suntem la§i, ipocri^i,
nestatornici, tocmai de aceea suntem intr-o continua tulburare,
frica, ame^eala.

Pacatul ne amete§te §i nu traficul si nici problemele
curentel

Pacatul §i neaten^ia, mole§eala noastra la nivelul min^ii, al
sentimentelor §i al actelor noastre voite na§te toata aceasta
debandada, tot acest haotic mers inapoi al vie^ii noastre.

Cine ne indispune mai mult decat noi inline? Cine ne face
rau mai mult decat noi?

Daca ne ingra§am sau daca slabim peste poate, daca
suntem uituci sau insensibili, daca suntem duhno§i sau prieteno§i
nu e de vina Constituiia statului, Ceau§escu, Iliescu sau Basescu,
ci proasta gestionare a vie^ii, a timpului nostru.

Eu nu dau vina pe nimeni pentru ce mi se intampla rau
decat pe mine. Judecand corect, lini§tit lucrurile nu pot gasi un alt
dusman mai mare decat propriile mele alegeri.

Daca aleg prost, am lucruri proaste. Iar daca Dumnezeu
ingaduie batjocorirea mea, dureri, boli asupra mea, conform
gandirii experimentate a Tradi^iei ortodoxe, atunci ele sunt pentru
a ma clarifica interior, pentru a ma indrepta, pentru a ma
despovara de pacate.

Boala in Ortodoxie este un pedagog spre Hristos §i nu o
damnare. Boala i^i arata limitele umanului dar §i urmarile reale
ale pacatului in fiin^a noastra. §i nu a unui pacat inchipuit ci a
pacatelor acumulate de la tinere^e §i pan' la batrane^e.

Pacatul in general e o nerespectare a cuvantului dat la
Sfantul Botez, ca ne vom dezlipi, ca ne vom lepada de Satana §i
de tot cortegiul de pacate pe care el ni-1 nareaza la ureche.

Noi, care credem ca ii manipulam pe al^ii, suntem
manipula^i in mod lamentabil de dictatorul de con§tiin^a, de
Satana.

Daca noi credem ca suntem serviciile secrete, Satana e
baiatul de la contra-informafii, care te toarna la greu §i crezi ca
ti-e prieten.

Satana nu ne e niciodata prietenl Iar cei care ascultand
invita^ia la rau a demonilor i§i creaza impresia ca prin vinderea
fratelui, a prietenului merg mai departe, nu fac decat sa i§i bata
cuie in suflet (caci pacatul e o moarte continua) §i sa se priveze
de orice inseamna inaintare in bine.

Marile tradari ale istoriei nu sunt biruinfe ci lasitafi.
Povara lasitdfii e o povara urata, dizgra^ioasa, pentru ca vezi

131

dincolo de ea pe prietenul tau, care nu te mai poate tine in inima
ca mai inainte.

§i daca nimeni nu ne tine in inima, daca nimeni nu se
gande§te frumos la noi e chinul eel mai mare, avanpremiera
Iadului, unde nimeni nu se gande§te la altul pentru ca se consuma
in propria sa durere egoista.

132

Advertising si... manipulare

Contactul direct 403 dintre ei §i tine este plin de candoare.

Noi va oferim...face}i cu noi afaceri la preiuri rentabile...
suntem oameni cu verticalitate . . . Asta e varianta oficiala.

Surasuri standard, ochi aten^i, bine fixa^i in ochii tai, nici
urma de emotie §i de mi§cari interne dubioase.

Daca ai cazut la o in^elegere cu ei {ei sunt ceilalfi, unii sau
respectabilii), le create inima si te considera prost, pentru ca
afacerea e profitabila pentru ei.

Vor incerca sa faca acte false sau cat mai pu^in dubioase la
prima vedere. Chestiunile avocate§ti lovesc sub Centura de
fiecare data §i...iese suta la suta apa. Niciodata nu iese ce
trebuie, ce este echitabil, ci ceea ce convine.

Prima intalnire, primele contacte sunt uitate in detrimentul
unor alte intalniri, care remaniaza mintalul tau, il sclivisesc. Daca
tu e§ti mai cu bun sim^ mizeaza pe tonuri smerite, pe amenintari
sau pe promisiuni fara final.

Daca e§ti dur, atunci se gudura pe langa tine dandu-^i
impresia ca tu Q§tiputernic, ca tu ii }ii in mdna.

Afacerea postmoderna, vanzarea sau cooperarea in orice
domeniu a inal^at minciuna, manipularea §i ipocrizia la rangul de
arta. Virtu^ile creatine nu intra in calcul mai niciodata. De ele se
face caz, sunt schimonosite sau de ele se profita.

Daca te-au putut momi cu ceva atunci te au la mana.

Cine sunt eil In mod ipocrit spunand: nu §tiu; nu i-am
intalnit niciodata.

- De unde §tii atunci ce cred ei despre tine? !

- Nu vreau sa spun. . .

- Deci §tii cine sunt eil
-Posibil...

Ambiguita^ile ascund adevaratul miros al lumii noastre.
Sub pojghi^a ra}ionalita}ii sau a respectabilitaiii se fac cele mai
teribile crime: impotriva inimii §i a sufletului celor pe care ii
manipulezi sau impotriva lor in integrum.

A manipula este un verb industrial, manufacturier. Orice
element al unei mese sau al unui utilaj le faci cu mana ta, le

403 Articol din data de 30 aprilie 2007.

133

pui unde vrei. Manipulezi bani, oameni, obiecte...Le aranjezi cu
o diabolica minte pentru ca sa faca ceea ce vrei tu.

Insa manipulatorul nu §tie gradul in care se mimeazd
manipularea §i nici motivele pe care le are pentru a face acest
lucru.

Demonii, §i ei, cei care ne vand, ne trag pe sfoara, ne pun
curse pentru un loc de munca, pentru o carte, pentru o semnatura,
nu §tiu de ce noi rafionam cum raiionam.

La manipulare noi raspundem cu fe^e mate iar gandurile
sunt in spate, acolo unde ochii rai nu pot ajunge §i nici demonii
nu vad nimic, pentru ca ambele categorii de suspecfi mizeaza pe
faptul ca noi inghiiim momeala, a§a, depro§ti.

Care este rolul publicita^ii? Minciuna.

Care e rolul minciunii? Profitul.

Care e rolul profitului? Iubirea de bani.

Care e miza iubirii de bani? Impoten^a duhovniceasca.

Omul care nu poate sa produca cu mintea, cu sufletul sau
diverse lucruri, le cumpara sau le spoliaza, adica lefura.

Ce ne face sa ne credem important cand avem numai
lucruri facute numai de cdtre aliii §i nu de cdtre noil Iluzia
demonica in care traim.

De ce ne complacem in ea? Pentru ca nu vrem sa fim
nimic.

De ce nu vrem? Pentru ca am in^eles ca se poate sa traie§ti
§i ca un parazit.

De ce vrei sa fii parazit §i de ce vrei sa ajungi in lad pentru
asta? Pentru ca nu avem incredere in talantul pe care ni 1-a dat
Dumnezeu §i nu vrem sa il lucram.

Preferam sa fim pro§ti decat sa fim liberi.

134

Despre cum ajungi, in mod oneros, in
topul blogarilor

In primul rand trebuie sa ai racordari duble si triple la
re^ea. Intri, te bifezi, adica te bagi in seamd de unul singur si De
ce warn barbatii , cainii sau stelele e in top ten .

Iti suni 10 prieteni si ei intra pe articolele care trebuie sa
para cele mai citite, l\\ pui elevii, studentii si confratii ca la
domnul Patrafosu 401 sa te viziteze sau intra cei pe care i-am
stampilat de bine sau i-am publicitat la noi pe blog de 200 de ori
si iti vine sa crezi ca tu scriipentru nimeni.

De vreo luna de zile asistam, distrati, la o incercare de
manipulare grosso modo a noastra.

Dupa cum stim cu totii (ma refer la webmasterii din
WordPress), platforma noastra bifeaza, in spatele cortinei, numai
pe cei care au intrat, de undeva, la noi si nu din bookmarksurile
personale si numai articolul de initiere, articolul in care au facut
primul pas la noi pe blog.

Despre cat, ce, cum se citeste sau cat se preia din blogurile
noastre nu prea putem sa depistam. Feedbackurile de bun sim^
sau pingurile apar numai cand omul vrea sa te salute.

Dar pentru ca sa ne intimideze, cica sau sa ne arate ca
teologia ortodoxa nu are trecere pe WordPress desi avem sute de
vizitatori in mod zilnic, intra unul sau doi de 20 de ori pe o
postare colaterala si ne arata in spatele fe^ei de pixeli, care e
cdutarea noastra de catre public.

Insa cautarea e falsa, pentru ca avem o alta evident, care
ne arata ce s-a citit de fapt. Cititorii ortodocsi nu cauta bloguri
ortodoxe pentru cancanuri ci pentru noutdfi duhovnicesti in

. ■ 408

materie .

Cei care intra de douazeci de ori pe o postare a noastra, ca
aceea cu serpilienii inchipuiii sau cu martorii lui Iehova, ne arata
din ce parte a spectrului vin si de ce au nevoie de rating.

404 Un articol din data de 1 mai 2007.

405 A se vedea: http://deaia.wordpress.com/.

406 In primele 10 bloguri romanesti din WordPress, datorita vizitelor aranjate sau a scrierilor
de proasta calitate de pe blog, care nu cer prea multa strufocare mentala.

407 Primul blog de cancan al pastorului baptist Marius David Cruceru:
http://patratosu.wordpress.com/.

408 In timp insa am inteles, ca ortodocsii nostri sunt si ei avizi de cancanuri si mai putin de
reala si profunda lor teologie sau de problematizari facute de catre specialisti si traitori
echidistanti.

135

Ii rugam a§adar pe manipulatorii de profesie sa ne creada,
ca nu mai credem in ce ne spune postfat.a WordPressului in
materie de cdutare §i de articole citite.

Cei care am in^eles, cat de cat, cum merg treburile pe aici
§tim ca un rating bun se face cu muncd zilnicd §i nu cufurturi,
non-stop, de informafie.

Noi cautam nu texte ci persoanele care scriu textele. §i
cand persoanele, care scriu texte, se ocupa cu subiecte^nvo/e sau
cu bape md-tal, nu mai punem botul la minciuna 409 .

Speram ca suntem clari.

Cei care nu demonstreaza ca au ceva de spus se
autoexclud .

Nu pot sa am respect pentru un preluator de articole, care
nu produce nimic cu saptamanile sau cu lunile dar e in top prin
ma§inatiuni ieftine.

409 Nu mai credem minciunile. Nu le mai dam atentie.

410 Lucru care s-a intamplat pe parcurs, pentru ca am renuntat sa mai privesc spre oameni,
care nu aveau nimic de-a face cu creatia online.

136

De ce pledeazd un neoprotestant pentru un luteran
si rdmdne neoprotestant? Despre certitudinea convertirii
pastorului Wurmbrand

Profesorul neoprotestant 411 de teologie, Marius Cruceru 412
[speram ca numele sau sa fie eel real 413 ], webmasterul din spatele
siglei Patratosu 414 , apara persoana convertitului la Ortodoxie
Richard Wurmbrand 415 pe baza unei marturii pe care o are in
custodie.

Din punctul sau de vedere, informatia noastra e
neadevarata. Din punctul nostra de vedere informatia noastra
QStefara niciun dubiu.

Care este miza demersului sau de astazi, in care, in loc sa
scrie o predica biblica sau sa mai scrie trei postari despre cultul §i
etosul neoprotestant, ne-a acostat la drumul mare?

Miza e ca §i pe el, pana §i pe Wurmbrand, Dumnezeu 1-a
dat ortodocsjlor §i ei nu mai au cu cine sa se laude, ca nume
notoriu, in Romania.

Dupa cuno§tin^ele noastre au destui pastori, care pot sa ii ia
locul §i niciunul dintre ei nu e mistic. Sau mistic inseamna
altceva pentru dumnealor, §i despre acest fel de afi mistic simtim
pu^ina indispozitie sa vorbim.

Cum se impaca de minune un neoprotestant cu un
protestant §i nu-1 pot inghrfii, ambii, pe ortodox?

De ce nu se unesc la loc, neoprotestantii cu protestan^ii,
daca. fratele Richard este al ambelor factum?

Eu nu il apar pe Richard, ci Dumnezeu il apara.

Dupa cum a decurs convertirea sa, in mod natural, dupa
cum s-a apropiat de rugaciune, de spovedanie, de Prea Curata
acest fiu al Bisericii Ortodoxe e un semn ca §i arfii ar putea sa o
faca, daca vor Biserica una §i nu biserica de secol 18, dupa
Iluminismul care separa cerul de pamdnt, litera de Duh §i unde
tot eel care tine in mana Scriptura crede ca e posesorul harului.

De cine ne temem sau de unde atata ravna, zel?

Daca profesorul Cruceru are altfel de dovezi iar noi avem
marturia unui parinte, de care nu ne temem ca fabuleaza, de ce ar

411 Un articol din data de 7 mai 2007.

412 Aici gasiti blogul sau de acum: http://mariuscruceru.ro/, care e tot la fel de prost ca si La
Patratosu.

413 Nu si-a afisat numele pe La Patratosu... ci am aflat numele lui, din intamplare, de pe
blogul lui Ted Doru Pope. Acesta e ultimul blog al lui Ted Doru: http://dorupope.com/.

414 Adica: http://patratosu.wordpress.com/.

415 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Richard_Wurmbrand.

137

avea un neoprotestant atata ravna in a-§i apara un dusman, pe
Wurmbrand,/o^«/ luteranl

Cand mai sunt neoprotestaniii sau evanghelicii [cum i§i
spun mai de curand] sinceri cu ei in§i§i: cand au o credinfa aparte
de luterani sau cand sunt de-a valma, numai catolici §i ortodocsi
sa nu fie?

Poate ca maine, profesorul Cruceru i§i va asimila ca
bapti§ti §i pe suveranul pontif recent adormit 416 , §i pe Ellen
White 417 sau pe Joseph Smith 418 , daca tot e sa faca front comun
cu tot eel care nu este in adevdr.

Insa cei cativa neoprotestanti de pe WordPress joaca un joe
dublu.

Problema dumnealor nu este aceea de a-si prezenta modul
de viafd pe care il au, datinile, obiceiurile, pacatele §i virtutile,
teologia §i sperant.ele (pentru ca am gasi la ei astfel de articole),
ci acela de a face contraofensivd blogurilor ortodoxe §i de a
arata, ca, uite!, intr-o {ara majoritar ortodoxd eel mai iubit sait
sau blog e neoprotestant, cult/culte care au membrii cu sutele de
mii in Romania §i nu de ordinul milioanelor.

Un mod de a gandi copilaresc. Daca au lucruri importante
atunci sa scrie despre acele lucruri importante §i vor fi aprecia^i
sau nu.

Sa ne lase pe noi sa decidem, pe majoritari, daca au ceva
bun pentru noi sau nu au §i nu sa i§i mai faca rating singuri §i
nici sa fie agresivi sau duplicitari 419 .

Noi credem ca informa^ia despre Richard Wurmbrand e
adevarata, ca a devenit ortodox pe patul mor^ii, ca una care vine
de la un parinte harismat al Platinei din America.

Domnul profesor neoprotestant trebuie sa §tie ca noi,
ortodoc§ii, nu ne revendicam niciodata convertifi ipotetici,
converti^i care nu ne apar^in §i nici nu ne laudam cu ceea ce nu ne
caracterizeaza.

Nu o sa ne laudam niciodata cu domnul Iosif Jon 420 , daca
ramane ceea ce este acum.

416 Ne refeream la acesta: http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Ioan_Paul_al_II-lea.
17 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ellen_G._White.

418 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Joseph_Smith,_Jr..

419 Dupa 4 ani de online. ..nu s-a schimbat aprope nimic in modul de a se comporta al
neoprotestantilor romani. Ideea lor fixa e aceea de a face noi adepti si asta e tot ceea ce
importa in munca lor online, fapt pentru care se travestesc in ce se poarta si vorbesc despre
ce e la moda...doar-doar sa cada cineva in plasa.

420 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_%C5%A2on.

138

Nici nu-1 vom ridica pe Martin Luther la, neajunsul
pentru el, rang de Parinte al Bisericii Ortodoxe §i nici pe actualul
papa de la Roma 422 , daca adoarme in credin^a pe care o are acum.

Noi nu ne jucam cu mantuirea §i nici nu credem ca Sfin^ii
apar de oriunde §i oriunde, ci numai in Biserica lui Hristos, in
Biserica Ortodoxa.

Daca mai exista vreo dilemd in acest caz, atunci sa ramana
o dilemdl Iar daca domnul profesor neoprotestant dore§te, cu tot
dinadinsul, ca acest adevar, al convertirii lui Wurmbrand sa nu
iasa la lumina sau sa fie considerat o bazaconie, nu are decat.

Cu ce ar schimba asta realitatea mantuirii fostului pastor
luteran?

Poate ca profesorul Cruceru dore§te sa aprofundeze
Teologia de care s-a apropiat fostul pastor luteran §i sa se
converteasca la Ortodoxie.

Exista apa, pentru Sfantul Botez, §i pentru dumnealui §i
pentru intreaga sa organiza^ie religioasa.

De ce nu ar putea sa vada astfel via^a sa pentru viitor, decat
sa ^ina in mana Scriptura §i sa nu §tie sa o deschisa prin Duhul?

Mai intai trebuie sa te luminezi, sa prime§ti Botezul, sa
devii al Bisericii §i apoi mai vorbim, domnule profesor Cruceru,
urandu-va din partea noastra eel pu^in o noapte bund daca nu mai
mult.

421 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Luther.

422 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Benedict_al_XVI-lea.

139

Despre Sfinfii lui Dumnezeu in Ortodoxie

Mai de-a dreptul fiind spus , un cre§tin ortodox care nu
se sfnu;e§te, care nu devine Sfant, e un om ratat.

Sfin^enia unui ortodox reprezinta via^a sa plina de Duhul
Sfant §i totala racordare interioara la inva^atura §i Tradi^ia
Bisericii Ortodoxe ecumenice.

In masura in care \\\ asimilezi tot trecutul Bisericii, modul
de a vie^ui, modul de a gandi §i de a trai ortodox, urmand
Sfin^ilor anteriori, facand din pocain^a §i din fapta buna ritmul
vie^ii tale asta inseamna mdntuire sau sfinfenie.

Nimeni nu te face Sfant, ci rela^ia ta cu Dumnezeu, in
Biserica, te sfinieste.

Orice om care nu a primit Botezul §i nu a intrat in Biserica
prin Botez, prin Mirungere sj Euharistie este in afara Bisericii §i
nu poate fi niciodata acreditat ca om credincios sau ca ortodox.

Orice om din afara Bisericii ortodoxe este un pagan mai
mult sau mai pu^in, un eretic, un rdtdcit sau un om nerendscut
prin har.

Acest lucru poate fi dedus din Scriptura, din slujbele
noastre, din vie^ile Sfhnilor Bisericii.

Din aceasta cauza nu putem imparta§i un om nebotezat
ortodox §i nici nu trecem in calendarul Bisericii oameni care
apar^in altor Biserici sau religii.

Fostul pastor Wurmbrand, odata botezat, a devenit
membru al Bisericii, a fost cuntfit de toate pacatele facute mai
inainte §i i s-a socotit dorin^a lui de indreptare spre mantuire.

Credem acest lucru, atata timp cat in Tradi^ia Bisericii au
fost oameni care s-au mantuit pe patul mor^ii, prin pocain^a, prin
Botez, ca in cazul discutat sau prin martiriu.

Fara botezul primit, Richard era un eretic, ceea ce sunt to^i
din afara Bisericii. Iar ereticul nu este un criminal sau un tdmpit
in mod neaparat, ci numai un om care se dezice de inva^atura
deplina a Bisericii Ortodoxe §i ori se rupe de ea ori nu a fost
niciodata botezat §i a fost dintotdeauna in afara Bisericii.

Acest raspuns este dedicat domnului Catalin, care ne-a
intrebat aceste lucruri in comentariul sau 424 .

Sfin^ii lui Dumnezeu sunt oameni greu de nrfeles de catre
oricine, pentru a-i in^elege intru catva trebuie ca §i tu sa ai o via^a

423 Un articol din data de 7 mai 2007.

424 Un necunoscut, care a comentat un articol al nostru anterior, care era legat de
convertirea la Ortodoxie a lui Wurmbrand.

140

curata §i sfanta iar ei nu sunt inlocuitorii lui Dumnezeu, ci
mijlocitorii in fa^a Lui pentru mantuirea noastra, ca unii care s-au
umplut din via^a asta de slava Sa §i sunt acum cu El.

141

Dreptul la replica sau raspunsul de noapte al
Pastorului Conf. Univ. Dr. Marius David Cruceru

Marius David Cruceru 425

.426

Un email privat , sosit la ora 2 : 2 1 in aceasta noapte, ne-
a adus o apologie punctuala din partea pastorului David, alias
Patrafosu (ii recomandam sa i§i puna numele pe sait 427 , ca

;428

oamenii sa §tie cu cine discuta ) la un articol al nostra anterior.

7 429

Pentra ca tonul §i munca de noapte a pastorului David
trebuie respectate 430 §i pentra ca, in substrat, dansul vrea sa faca
din blogul nostra o oaza de polemism acerb (ceea ce nu
admitem), in spatele careia sa dam prea multa atenfie unui cult,
fa^a de care nu ne manifestam prea multa simpatie, redam aici, in
mod integral, emailul dumnealui.

Nu pentra ca ar trebui sau pentra ca apologia dumnealui
are vreun fundament real, dincolo de scuze, de acuze §i de
amabilitate, ci pentra a se observa cat zel depune un pastor pentra

425

Fotografia sa a fost preluata de catre noi aici:

http://ul.ipernity.eom/8/28/93/2882893.7162f787.l.jpg.

426 Un articol din data de 8 mai 2007.

427 Lucru pe care nu 1-a facut...

428 Pentru ca misiunea sa era tocmai...cameleonismul, imbracarea mpiele de teolog.. .si nu
spunerea de sine.

429

Scrisorii.
' O ironie binemeritata...atata timp cat nervii 1-au pus sa ne scrie pana-n zori.

142

persoana dumnealui 431 , cat nu depune pe blogul sau nici pentru
Iisus Hristos, Domnul nostru.

Problema de fond, aceea a ralierii, numai de fa^ada, a unui
neoprotestant cu un luteran ramane inca nerezolvatd. Miza nu e
Richard, ci miza e superbia proprie a pastorului David.

Nu ma a§teptam ca teologi §i credincio§i neoprotestanti sa
aduleze atat de mult un luteran dar sa nu acorde discu^iilor
teologice niciun credit.

Daca ar fi vrut dialog inter-eclesial credincio§ii bisericii
baptiste cu noi ar fi venit la articolele noastre anterioare, nu la un
articol despre convertirea unui luteran la Ortodoxie, care nu are
nimic de-a face cu credincio§ii bapti§ti.

Domnule pastor David, daca ii cunoa^te^i pe Parintii
Bisericii, venrfi ca sa i ne inchinam lor in Biserica pe care ei au
slujit-o, sa il cunoa§tem pe Sfantul loan Gura de Aur inchinandu-
ne la Sfmtele sale Moa§te sau slujindu-i Liturghia §i sa facem
Teologie innauntrul Bisericii, nu intr-o biserica nascuta din
ideologizarea Scripturii intr-un context anti-luteran.

Daca e sa va credem ca afi discutat cu ace§ti teologi
ortodoc§i, pe care ii precizati in emailul dv. §i ati ramas la fel e
semn ca v-a^i intors cu mana goala.

Daca ma pozez langa Turnul Eiffel 432 nu inseamna ca l-am
creat eu. Iar daca ati stat la masa cu un ortodox, care v-a aratat
dragoste nu inseamna ca v-a insusit si ereziile, ci a facut un gest
de eleganfd, ca acesta de acum, in care noi va editam emailul pe
blogul nostru.

Cat despre academismul nostru, acela e rezervat lucrarilor
noastre §tinnifice sau duhovnice§ti, care, §i la dv., §i la noi, nu
apare inca pe blog.

Reac^ia dv. va fi calificata de catre cititorii no§tri dupa cum
vor dori. Insa la articolul acesta, care contine scrisoarea dv. catre
noi, nu vom admite niciun comentariu al admiratorilor dv.

Credincio§ii dv. sunt ruga^i de catre noi sa trimita la dv. pe
blog toate reverberaiiile negative pe care ar fi dorit sa le scrie la
noi.

§i acum va prezentam lungul §i muncitul rdspuns al
pastorului David, asceza sa de noapte, catre noi :

431 Lucru pe care, in 4 ani de online, l-am observat din plin la el si la alti confrati ai sai:
multa iubire de ei insisi si apologii furioase cu duiumul, atunci cand sunt calcati pe coada,
cand sunt recenzati la modul negativ, neprilenic.insa, in rest, prea putina munca teologica,
desi se dau de mari evanghelizatori... si de oameni echidistanti...

432 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Eiffel.

433 Emailul sau a fost indreptat de catre noi in ceea ce priveste grafia si punctuatia textului
si s-au operat unele mici modificari in ceea ce priveste formularea continutului scrisorii.

143

Stimate domnule preot doctorand
Dorin Octavian Piciorus,

mai intai doresc sa imi exprim toata aprecierea pentru felul in care
arata blogul dvs. si pentru harnicia dovedita in intre|inerea lui.

Urmaresc blogul dvs. cu placere, de catava vreme, si am avut mari
satisfactn spirituale si nu numai, vazind ceea ce parea a fi o minte deschisd.

De asemenea, felicitari pentru cursurile online, pentru predicile
editate, pentru comentariile up to date la diferite evenimente.

De asemenea, pentru ca nu va lipseste simful umorului.

Cred ca avetj talent in multe lucruri si un spirit analitic foarte bun.
Articolul referitor la Mihail Neamtu, realmente, a fost foarte bine
punctat si a marcat, in mod exact, gindurile pe care le-am avut mai multj
dintre colegi 434 cu referire la opusculele dansului 435 .

Ne-am abtmut de la orice fel de atac tocmai pentru ca se putea
interpreta exact asa cum atj interpretat dumneavoastra interpelarea mea: ca
un atac din partea unui neoprotestant la un ortodox.

Regretabil fapt.

Desi sunt din bunic-tata-fiu baptist, cunosc, destul de bine, mediul si
teologia ortodoxd iar teologia patristicd nu imi este strdind.
Am cateva contribu|ii in domeniu.

Cred ca unele pot fi gasite aici:

1 . http://mariuscruceru.wordpress.com/articles/

2. http://mariuscruceru.wordpress.com/my-books/.

Sunt profesor de Greacd si Latind si ii citesc pe Paring in

• • i436

original .

Din aceasta cauza nu cred ca se meritd sa va aprinde|i intr-un discurs
inflamant 437 , care nu demonstreaza practic nimic, inainte de a va cunoaste
bine interlocutorii 438 .

De fapt, este explicabil 439 discursul dvs. prin descendenta academica,
pe linia parintelui David 440 ale carui discursuri inveninate impotriva...
„sectantilor" sunt cunoscute 441 .

434 Probabil de la Universitatea Baptista Emanuel din Oradea, unde pastorul Marius
activeaza ca profesor universitar...si acum si ca decan...

A se vedea: http://www.emanuel.ro/ro.academic.faculty.theology.

435 Insa, in ultimul timp, d-1 Marius Cruceru a devenit...tot mai prieten cu d-1 Mihail
Neamtu.

436 Nu s-a dovedit faptul in 4 ani de zile...

437 Noi nu ne inflamam niciodata in fata „crestinilor" duplicitari, de alta confesiune...ci fata
de ei ne manifestam cu aceeasi perversitate fina a „bunavointei" si a discursului „mieros",
cu care, din belsug, ne trateraza.

Pastorul Marius, in cele din urma, cred ca si-a dat seama de acest lucru: ca nu ma las

provocat... ci vreau sa vad pana la ce limite ale nesimtirii.. .merge bdlciul „dialogului"

interreligios.

Din acest motiv am si lasat sa curga motivele de reliefare ale comportamentului

credinciosilor baptist! (adica comentariile lor la noi pe platforma) si am si reactionat, pe

masura, la multele acte ne nesimtire „subtila" pe care le-au emanat.

438 Si cum 1-as fi putut cunoaste bine si foarte bine pe pastorul David Cruceru, cand el nu isi
dadea nici macar numele pe La Patratosu, unde activa, pe atunci, la nivel online?

144

Se vede ca nu sunteti prea obisnuit cu dezbaterea publica si cu

interpelarile incomode 442 .

§tiu ca in mediul ortodox, mai ales fa|a de un preot, astfel de
comportamente sunt demise imediat. In mediul nostra atat de haituit si
urat , neoprotestant, dezbaterea este la ea acasa (nu trebuie decit sa
urmariti articolele mai vechi de pe blogul meu si discutia dintre mine si
colegul Adonis Vidu 445 ), iar dorintl de cercetare dupd adevdr incurajata 446 .

t ~ • • t447

Imi pare rau ca ati reacfionat visceral .

N-am vrat sa va raspund prea lung pe blog 448 . Nu stiu daca veti edita
comentariul meu 449 , dar cred ca trebuie precizate cateva lucruri.

Va raspund, in particular, din respect si din dorinta de a nu va

expune public, pentra a va face si mai mult de ras

~ 450

439 Aici a dorit sa lipeasca pe fruntea mea sintagma de fundamentalist religios, de parca a
vorbi despre invatatura eretica a baptismului, pe texte, inseamna a maslui textele sau munca
stiintifica teologica, din spatiul ortodox, ar fi tot una cu... genocidul.

440 Se refera la Arhidiac. Prof. Dr. Petru I. David, al carui nume il vazuse inserat in CV-ul
nostru si de a carui opera marturisitoare, se pare, pastorul David nu era strain. Puteti
downloada Sectologia sa de aici: http://www.archive.org/details/PetruDavid-
CalauzaCrestinaPentruAparareaDrepteiCredinte.Sectologie.

441 Discursurile si predicile Parintelui Profesor David, pe care le-am audiat cu multa
bucurie, pe cand era printre noi, aveau in spate nu gargara predicatoriala sau nestiinta
habotnica ci, dimpotriva, munca pe cartile clientilor, adica munca de cercetare a sectelor
religioase. Si (stim asta), tocmai de aceea nu era placut...de un baptist, de un mormon, de
un catolic.pentru ca le spunea in ce cred. ..si care sunt diferentele teologice si bisericesti
dintre noi.

442 Merge pe mana preconceptiilor...asa cum spunea dumnealui, cu putin inainte, fara sa isi
cunoasca partenerul de dialog.

Mie imi plac dezbaterile publice sau private, cat si intrebarile incomode, daca, la randul
meu, pot sa fiu si eu agasant de incomod cu eel care ma incomodeaza.
Adica, daca vrem sa dialogam, atunci nu trebuie sa te oripileze si sa te faca sa renunti la
dialog nimic din ceea ce, tu insuti, m-ai provocat safiu, vizavi de tine, si sa intreb.

443 Va juca falsa melodrama a persecutarii baptistilor in Romania de fiecare data, atunci
cand se va raporta la mine. ..si, pe blogurile sale, va incerca tot timpul sa starneasca
compatimirea fata de mult persecutata turma baptista din Romania... care, in realitate, s-a
bucurat de privilegii ceausiste.

444 Nu, d-le pastor! Dezbaterea e la ea acasa numai in Biserica lui Dumnezeu, in Biserica
Ortodoxa, unde se traieste si se actioneaza intru harul Treimii. Sa nu confundam dezbaterea
duhovniceasca autentica cu problematizarile nesfdrsite din afara adevaratei eclesialitati,
care nu au la baza Scriptura si Traditia intelese si traite in si ca Biserica Ortodoxa.

445 A se vedea: http://agorachristi.wordpress.com/2008/07/19/adonis-vidu-profesor-la-
gordon-conwell/.

446 E incurajata, in cadrele baptismului, numai cercetarea teologica care aduce castig de
cauza pledoariei baptiste si care minimalizeaza sursele teologice ale altora. Restul este
ipocrizie, lucru pe care il stie foarte bine pastorul Cruceru.

447 Visceral a reactionat el. ..si prietenii lui. ..cum vom vedea in alte articole ale
noastre... tocmai pe tema acestei viscerale fronde resimtite la contactul cu scrierile noastre
online.

448 Adica la comentarii...

449 Dupa cum se observa il editam chiar intr-una dintre cartile noastre...

450 Pastorul David ne-a scris in mod privat pentru ca spera ca sa indrepte manifestarea
noastra de sinceritate fata de comunitatea baptista online, mai pe scurt, ca sa ajunga cu mine
la o intelegere tacitd prin care sa retrag textele scrise impotriva lor.

Mi-e nu mi-a fost si nu imi este rusine de adevarurile in care cred. Iar cand am scris si scriu
la nivel online despre adevarurile in care cred si care ma intaresc interior, scriu cu bucurie.
Iar a scrie despre duplicitarismul credinciosilor baptisti si despre eretica lor teologice. ..e o
reala bucurie si nu o rusine.

145

Dvs. spuneti:

a) „Din punctul sau de vedere, informatia noastra e neadevdratd. Din
punctul nostra de vedere informatia noastra este fdrd niciun dubiu".

Va trebui sa demonstrati. Detin inclusiv marturia radeniilor, a fiului
acestuia, care se poate gasi si pe internet. Dupa cum vedeti este din 2006,
din octombrie si s-a intins repede pe toate foramurile.

Cum doriti. Din toata dezbaterea asta credibilliatea 451 dvs. are eel
mai mult de suferit. Nu v-am confruntat in public, cu toate dovezile care
exista, pentru ca s-ar fi creeat momente penibile.

A se vedea:
http://www.formula-as.ro/detaliiopinii.php?id=3471 452 .

Mihai Wurmbrand [am***@**com], scris la 2006. 10. 20, 17:39:24.

Titlul: Ferifi-vd de dezinformatori!

Mesaj: „Ma numesc Mihai Wurmbrand si sunt singurul fiu al
pastorului Richard Wurmbrand. Datorita tuturor suferint.elor din inchisorile
comuniste, tatal meu a petrecut ultimii sai 4 ani fund bolnav in pat, in casa
mea.

Nici vorba sa se fi deplasat pe undeva sau sa-si fi exprimat vreodata
in viatl dorint.a de a-si schimba confesiunea crestina.

Bineint.eles, si-a aratat admiratia fa|a de Sfintii crestinismului din
toate veacurile si din toate confesiunile, cunoscand cu de-amanuntul via|a
lor, povestind in multe dintre predicile sale despre ei si urmandu-le curajul
si exemplul luminos" 453 .

Iar spuneti:

„Care este miza demersului sau de astazi, in care, in loc sa scrie o
predicd biblicd sau sa mai scrie trei articole despre cultul si etosul
neoprotestant, ne-a acostat la drumul mare?

Miza e aceea, ca §i pe el, pana si pe Wurmbrand, Dumnezeu 1-a dat
ortodocsilor si ei nu mai au cu cine sa se laude, ca nume notoriu, in
Romania.

451 Va dati seama: credibilitatea mea se juca in intregime, prin aceea ca am preluat o
informatie, acreditata de cineva... despre un luteran convertit la Ortodoxie.

Numai ca, mai tarziu, am inteles, din spusele sale la nivel online, despre miza strict
personala a pastorului Cruceru in cazul Wurmbrand.

Atunci nu intelegeam (pentru ca nici nu era si este de inteles) apologia lui pentru un luteran
de parca era vorba despre mama sau sotia lui.

452 Acest mesaj, de-a lungul timpului, asa, periodic, mi-a fost trimis la cate un articol al
nostru in care aminteam despre Wurmbrand. A fost tot pastorul Marius, au fost altii...cine
sa le mai distinga zelul comunV.

453 Ca o constatare deloc lipsita de importanta, mesajul singurului fiu al pastorului
Wurmbrand e scris tot cu i din / (in original) ca toate celelalte texte ale pastorului Marius
David Cruceru.

146

Dupa cunostintele noastre au destui pastori care pot sa ii ia locul si
niciunul dintre ei nu e mistic. Sau mistic inseamna altceva pentru
dumnealor, si despre acest fel de afi mistic, simtjm putma indispozitje ca sa
vorbim".

V-am precizat care este miza. Cultul baptist nu are nimic de castigat
si nici de pierdut, dar prin demersul dvs. Adevarul are de pierdut 454 .

Da, mistic inseamna ceva pufin diferit pentru noi. E o chestiune de
dicfionar teologic.

De fapt, ca specialist filolog 455 , va asigur ca si in dreptul altor
cuvinte putem vorbi de arii semantice, adica de mai multe infelesuri.

Ironia dvs. gratuita fata de altj pastori 456 care, de asemenea, au stat
prin puscarii sau au fost ucisi in temni^ele comuniste nu isi are nicio
justificare si este un act lipsit de eleganta si de elementara generozitate
crestineasca 457 , la fel ca si alte afirmatn pe care le facetj.

Nu va cer prea mult rafinament 458 , nu?

Spuneti:

„Cum se impaca de minune un neoprotestant cu un protestant si nu
pot inghitn, ambii, pe ortodoxl De ce nu se unesc la loc, neoprotestantn cu
protestantn daca fratele Richard este al ambelor facfiuni?

Eu nu il apar pe Richard, ci Dumnezeu il apara.

Dupa cum a decurs convertirea sa, in mod natural, dupa cum s-a
apropiat de rugaciune, de spovedanie, de Prea Curata, acest fiu al Bisericii
Ortodoxe e un semn ca si altn ar putea sa o faca, daca vor Biserica una si nu
biserica de secol 18, dupa Iluminismul, care separa cerul de pamant, litera
de Duhul si unde tot eel care tme in mana Scriptura crede ca e posesorul
harului".

Nu in^eleg 459 ratjonamentul dvs. Adrenalina v-a jucat feste aici 460 .

Adevarul cu majuscula, adica Dumnezeull

455 Specializare filologica de care ne-a dat prea pu} in... mai spre deloc. ..dovezi concludente,
din pacate.

456 Lipsa noastra de rafinament, in conceptia pastorului Cruceru, consta in adevarul ca nu
tofi care au suferit in inchisorile comuniste sunt Sfinti Mucenici ai Bisericii. Adica un
baptist inchis pentru ca e baptist nu e un Mucenic al Bisericii Ortodoxe... chiar daca e un
suferind...si un om chinuit, pe nedrept, de un sistem politic dictatorial.

Mucenicia tine de credinta si de conduita duhovniceasca ortodoxa pe care o ai si nu tot eel
care e chinuit in inchisoare e un Sfdnt.

457 Ai atrage unui baptist atentia sau oricarui alt om din afara Bisericii Ortodoxe, a Bisericii
lui Dumnezeu, ca organizatia sa religioasa nu are nimic de-a face cu Biserica lui Hristos e
gestul celei mai mari elegante si generozitati crestine.

458 Datorita rafinamentului nostru pastorul baptist Marius Cruceru a renuntat la a mai scrie
online, a stat un timp pe tusa, a revenit cu un alt blog, a scris si pe acesta...tot la fel de
insignifiant ca si pe primul si a inteles ca nu avem, eu si el (asa cred eu), generozitati
compatibile...

459 E adevarat: era imens de greu. Se facea ca nu exista nicio diferenta intre baptisti si
luterani, de parca vaca arata precum pianul. Si nici nu intelegea de cand e „marea" biserica
baptista infiintata de curand...si nici cine e marele si insignifiantul ei fondator.

460 Adrenalina nu cunoaste logica teologica. Eventual adrenalina isi da cu ceva in cap. ..dar
nu are calmitate teologica.

147

Impartirile 461 dvs. sint schematic-didactice, iar cunoasterea dvs. 462
despre teologia protestanta si neoprotestanta in ceea ce priveste chestiuni ca
iluminism, sola Scriptura etc. sunt de domeniul folcloristicii, din cite vad.
Dezamagitor! 463

Spuneti:

„De cine ne temem sau de unde atata rdvnd, zel? Daca profesorul
Cruceru are altfel de dovezi iar noi avem marturia unui parinte de care nu ne
temem ca fabuleazd, de ce ar avea un neoprotestant atata ravna in a-si apara
un dusman, pe Wurmbrand, fostul luteran?

Cand mai sunt neoprotestanfii sau evanghelicii [cum isi spun mai de
curand] sinceri cu ei insisi: cand au o credinta aparte de luterani sau cand
sunt de-a valma, numai catolici si ortodoc$i sa nu fie?

Poate ca maine, profesorul Cruceru isi va asimila ca baptisti si pe
suveranul pontif recent adormit, si pe Ellen White sau pe Joseph Smith,
daca tot e sa faca front comun cu tot eel care nu este in adevar".

Aici avem purd retoricd de jurnalist si exercifiu de stif . Daca
dumneavoastra considerati ca va face bine... 465 .

Sunt interesante listele dvs. Constat, cu aceeasi uimire 466 ,
dezechilibrul dintre articolul meu, de pe blogul meu si tirada dumneavoastra
inveninata 467 .

Cred ca si cititorii nostri au remarcat deja diferenfele 46& . Deja am
oprit comentarii, care ar fi putut fi considerate jignitoare la adresa dvs 469 .

Ce sa facem? Este o diferenta intre disputa civilizatd si mica noastrd
lume de Mitici .

4 ' Impartirea nitre luterani, baptisti, mormoni etc. e statutara, e pe baza de platforma
teologicd proprie si nu didacticista.

462 A tras, din nou, concluzii pripite...pe care nu le-a mai reiterat niciodata dupa acest
moment epistolar, pentru ca si-a dat seama ca eu stiu teologie eterodoxa si ca inteleg, la
modul fundamental, deosebirea dintre eterodoxie si Ortodoxie.

Niciodata insa nu mi-a dovedit pastorul David, ca dumnealui a inteles, asa, macar
didacticist, liniile de forta ale teologiei si ale spiritualitatii ortodoxe...insa a luat lectii de la
noi in mod constant, pentru ca acesta este si rolul nostru, asumat, la nivel online: acela de a
exprima si a clarified teologia si experienta ortodoxa.

463 Nu stiu daca acum se simte si mai dezamagit de sine...decat la inceput...Probabil ca da...

464 Adevarurile dureroase sunt, in primul rand, autentic de dureroase, de reale...si apoi sense
si cu stil.

465 Si un emoticon (era, in original) detestabiL.Da, ne-a facut si ne face bine adevarul spus
cu putere.. .pentru ca ne deparaziteaza de prieteni nedoriti...

Ipocritd, diferenta dintre duplicitarul meu articol...si pozitia dv. transanta...a. vrut sa
spuna Cruceru.

467 Intotdeauna a cautat inferiorizarea lingvistica a adversarului...cand si-a dat seama ca e in
pierdere...E una dintre strategiile oratorice slabe ale unui om fara argumente reale.

468 Orgoliu sprijinit de trupa de clicuitori, infiima de astfel, din dotare...

469 Nu: a inceput de aici incolo sa inventeze comentatori la el pe blog, care sa scrie
impotriva noastra si a initiat si condus campanii de denigrare, de tot felul, la nivel online,
impotriva noastra.

I se parea ca e civilizat si a dovedit. ..ca e un bdddran si un nesimtit de marcd...iaxa sa il
forteze nimeni...si, ca el, au dovedit-o multi altii din jurul lui.

148

Ortodoxia nu se apara prin agresivitate gratuitd 471 . Cei care define
adevarul intotdeauna isi permite sa fie seren si generos 412 .

Se pare ca dumneavoastra nu sunteti decat inversunat si injectat cu

473

presupozifii impotriva „pocaitilor", pe care nu inten|iona|i sa le negociaii

S-ar putea sa aveti surprize daca incercati sa iesiti din lumea
minuscula a unei inchipuite „majoritati" 474 .

Spuneti:

„Insa cei cativa neoprotestanfi de pe WordPress joaca un joe dublu.
Problema dumnealor nu este aceea de a-si prezenta modul de viafd pe care il
au, datinile, obiceiurile, pacatele si virtutile, teologia si speran^ele (pentru ca
am gasi la ei astfel dearticole), ci acela de a face contraofensivd blogurilor
ortodoxe si de a arata, ca, uite!, intr-o tara majoritar ortodoxd eel mai iubit
sait sau blog e neoprotestant, cult/culte care au membrii cu sutele de mii in
Romania si nu de ordinul milioanelor".

Aici m-ati delectat!

Deci este un fel de conspirafiQ a neoprotestantilor impotriva
blogurilor ortodoxe 475 .

Ha, ha, ha! Curata mdnie a persecutiei. Bravo! De ce va temefi
domnule Piciorus? De niste minoritaril Cand dumneavaostra, cum bine
observati, suntefi milionanel

Se pare ca, pentru dumneavoastra, statisticile si cantitatea conteaza,
nu consistent si calitatea .

471 Mai apoi si-a dat seama.. .cum se apara si cum se explica teologia si credinta Bisericii
Ortodoxe pe platforma noastra. Multe dintre afirmatiile sale au fost invalidate de prezenta
noastra online, unde am aratat ce munca. si cu ce excelenta se apara si se promoveaza
identitatea eclesiala a cuiva.

Si ne-a privit atat de mult incat el si altii au inceput sa ne plagieze ideile creative si modul
dialogic... dar in mod anemic si nu autentic...

472 Serenitatea si generozitatea sunt pentru prietenii...si nu si pentru dusmanii nesimtiti ai
credintei ortodoxe.

Pentru ultimii e ravna si verdele in fata, punerea la punct in mod inteligent si fara drept de
apel, lucru care s-a petrecut pe Teologie pentru azi cu baptistii romani din jurul lui
Cruceru...pana nu au mai indraznit niciunul sa se arate la fata.

Si Cruceru, direct sau mediat...a incercat sa negocieze cu noi... indiferenta fata de dansii.

474 Si. ..a avut surprize comunitatea online din jurul lui Cruceru, cand a iesit din ghetoul
ei...la dialogul online al WordPressului, pentru ca au descoperit ca nu stiu sa comunice
decat in mod nesimtit si obtuz cu un teolog ortodox, pe care il invidiaza cu multa sagacitate.

475 Nu numai ca au dovedit acest lucru prin ceea ce au facut ulterior, dar au marturisit si
faptul ca asa se manifesto oricand, ca e o strategie comuna a lor, atunci cand e vorba (ca la
Mari romani) sa isi voteze pe cei care ii reprezinta.

Ipocrizia scrisorii de acum (ca de aceea o comentam atat de mult la subsol) a fost devoalata
pas cu pas in lunile urmatoare...si a fost interesant de dureros sa vedem cum se zbat
demonii in ei, cum se rafuiesc interior cu noi, de ce orgolii imense sunt condusi...

476 Si ne-au dovedit baptistii romani, din plin, cum se fuge dupa cantitatea convertirii de
ortodocsi, oricum ar fi ei, pentru ca numarul sa fie mare si bisericile plantate. Iar, pe de alta
parte, ne-au dovedit ca au o calitate foarte mare baptistii romani: aceea de a se face
nesuferiti in stil mare.

149

Partea asta este rizibila 477 . In locul dvs. as scoate-o discret. Se pare
ca frustrarea 478 faptului ca blogul meu, in ciuda eforturilor dvs., se
pozhioneaza mai tot timpul in top 10-20, va irita la culme.

N-am nicio vina 479 . Se pare ca si coreligionarii dvs. acceseaza
blogurile atunci cand este ceva de spus sau de citit 480 .

lata situa^ia in urma cu ceva ore 481 . Ce sa facem?! Chiar credetj ca o
minoritate atat de insignifiantd poate ridica un blog pe 4 482 si al dvs. sa
ramana, in mod constant, sub 10?

Putetj avea o bucurie, totusi, pentru ca la growing blogs dvs. suntetj
pe 6, iar eu numai pe 15.

Sper, spre marea dvs. bucurie si spre eliminarea frustrdrii care
transpare deja, situatja sa se schimbe.

Nu ma intereseaza topurile si locurile din frunte 483 .

Top Blogs

The most popular WordPress.com blogs
are ranked here according to a special formula.

Romana

477 Numai ca partea asta nu era si nici nu va fi rizibila deloc, pentru ca blogul lui Cruceru,
cu orice articol insignifiant pe care il scria, chiar daca articolul era doar o poza...era tinut
intre cele mai bune articole din WordPress-ul romanesc, unde nu putea sa fie
nicidecum...daca ar fi primat valoarea si cautarile nu ar fi fost trucate.

478 Marius Cruceru a inceput scrisoarea de fata cu elogierea unor lucruri la noi...care nu s-au
regasit niciodata pe blogurile sale. Noi am muncit si muncim enrom la nivel online, lucru
care s-a vazut din plin.

Si, de aceea, nu am putut fi niciodata frustrati ca facem multe lucruri (esti frustrat cand faci
putine in comparatie cu altii), ci oripilati de faptul, ca niste baptisti, il tin pe profesorul si
pastorul lor in top cu scrieri de doi lei, fara ca el (in primul rand) sau ei sa fie consternati de
acest fapt.

479 Ba da: toata vina, toata vina de a fi manelizat ideea de blog teologic romanesc pe
WordPress!

480 Pentru ca si dintre coreligionarii mei sunt la nivel online, mai adesea, cei de teapa lui
Cruceru la intelectualitate, munca si bun simt si au aceleasi manifested de turma extremists,
fapt care ma dezoleaza profund.

In loc sa vina sa creeze online teologi si intelectuali ortodocsi de valoare vin la nivel online
tot felul de ageamii, care dau cu mucii in fasole sau scriu la 3 luni odata.

481 I-a placut intotdeauna ca sa imi arate cea mai mare realizare a lui si a prietenilor sai:
manipularea multimii de catre o mana de oameni.

L-a manipulat saracul top pana cand a crapat, dupa care au venit ortodocsii extremisti si au
inceput si ei sa il manipuleze cu tot felul de subiecte panicarde, de nu s-a mai putut...
Insa nici baptistii extremisti si nici ortodocsii extremisti nu au facut oua de aur...ci numai
gargara. O gargara...pe care a luat-o valul...

482 Pe locul 4 in top 100 ro.

483 Iar cand a aniversat nu stiu cat, la un moment dat, primul lucru care l-a marturisit public
a fost acela, ca a facut tot posibilul sd ne intreaca la accesari, bineinteles manipulate... .De
ce nu si la articole si carti scrise, ca si Iliescu si Basescu au fost sau sunt „cei mai iubiti
dintre romani" iar saiturile porno sau ziarele de cancan au multe accesari. ..ca si micile
articole ale lui Cruceru?

484 Cum arata topul blogurilor romanesti din WordPress. ro in momentul cand mi-a trimis
scrisoarea... top pe care il va manipula, acompaniat de doar cativa insi, in mod continuu
aproape.

150

Gramo's World 485

De ce uram barba^ii 486

Terorism de cititoare 48

La patratosu 488
Un loc pentru chestii drepte intr-o lume curba

5.
andreanum 489

6.

Little things

7.

BloguLuTeo 490

Presa Romana

9.
Una si alta...

10.

Kro$$fire's Blog 491

485 S-a mutat pe domeniu propriu, adica aici: http://gramo.ro/.

486 Ultimul articol e din 13 septembrie 2009: http://deaia.wordpress.com/.

487 A trecut pe domeniu propriu: http://www.terorista.ro/.

488 II pastreaza in mod muzeal: http://patratosu.wordpress.com/, pentru ca sa il mute, pas cu
pas, in eel de pe domeniu propriu, dar care e cumparat tot pe WordPress.com:
http://mariuscruceru.ro/.

489 A trecut pe domeniu propriu: http://andreanum.org/.

490 A ramas tot acolo: http://bloguluteo.wordpress.com/.

491 II continua si pe acesta: http://krossfire.wordpress.com/, dar are si unul pe domeniu
propriu: http://www.krossfire.ro/, unde spune ca se numeste Vlad Stoiculescu si ca are,
acum, 22 de ani: http://www.krossfire.ro/about-2/.

151

11.

Teologie pentru azi
Un blog crestin-ortodox pentru o lume postmodernd dinamicd si
bulversantd .

Spuneti:

„Un mod de a gandi copildresc. Daca au lucruri importante, atunci sa
scrie despre acele lucruri importante si vor fi apreciaii sau nu. Sa ne lase pe
noi sa decidem, pe majoritari, daca au ceva bun pentru noi sau nu au si nu sa
isi mai faca rating singuri si nici sa fie agresivi sau duplicitari" .

Afirmatja asta poate figura cu succes la rubrica revistei Catavencu:
„din pu^ul gandirii" 493 . Atunci decided, va rog, odata, ca majoritate despre
toate lucrurile.

Se pare ca ati decis, cu succes, si despre homosexuali si despre
avorturi si despre intrarea in Uniunea Europeans. Atj decis in foarte multe
lucruri 494 .

Istoria ne invata ca oamenii nu invata nimic de la istorie.

Nu vi se pare ciudat ca o tara majoritar ortodoxa merge intr-o

1 • ~ a • 495

directje care arata paganizarea .

Cine a facut cele 16 milioane de avorturi din 1991 incoace? S-or fi
scapat pe acolo si cateva baptiste cu numele 496 , dar majoritatea nu au fost
nici penticostale si nici adventiste. O majoritate solida de femei ortodoxe au
decis „moartea". Sunt sigur ca le auzni la spovedanie.

Imi pare atat de rau ca in arsenalul dvs. de polemica nu stau
argumente serioase, dovezi, deductn logice etc. 497 .

Dumneavoastra avetj doar epitete, ironii fara fineturi, la limita
impreca|iei..Aproape ca simt anathema gata sa iasa 498 .

Recunosc retorica. Asta s-a transformat la Ruginoasa 499 in bate pe
spinarea unor confratj de-ai nostri care se inchinau.

492 Dintre cei prezenti aici in top doar Teologie pentru azi a venit cu un proiect in derulare si
a uimit prin creatia multiforma prezentata, pe cand celelalte bloguri ori au fost suspendate,
ori s-au mutat pe domenii proprii si au traiectorii insignifiante.
Adica doar noi am venit ca sa ramdnem... pentru lucruri importante.

Din putul gandirii sale, pe bune si nu la modul ironic, nu a iesit nimic pana la urma.
Cine e de vina de acest lucru?

494 Si de ele au profitat cu totii...nu numai ortodocsii.

495 Da, din pacate...insa merge spre acea paganizare occidentala, pe care Occidentul
eterodox a transportat-o si la noi ca mentalitate si stare defapt.

496 Pentru ca ortodoxe cu numele. ..sunt majoritatea celor care au avortat.

497 Despre cultul baptist si despre modul sau de a fi nu ai ce scrie... pentru ca nu e Biserica,
ci o organizatie religioasa oarecare recenta. Asa ca nu pot fi serios cu...o organizatie
neserioasa. Oricine poate inventa o biserica... tot la fel de neserioasa ca si cea baptista...iar
a o trata ca ceea ce este: o creatie umana... inseamna si asa prea mult...

Ce rost are sa vorbesc despre ceva, care nu are nicio relevanta pentru Biserica Ortodoxa?

498 Ereticii se exclud de la sine. Nu avem de ce sa anatematizam cultul baptist, pentru ca ei
nici macar nu sunt eretici de drept, pentru ca nu au iesit din Biserica Ortodoxa. Ereticii sunt
cei care au cdzut din har... si nu cei care au reiesit dintr-o factiune eretica anterioara.

499 Imi vorbeste despre ceva particular, trait doar de el si comunitatea lui, despre care nu am
habar...ca despre un eveniment planetar. A facut-o si alta data si e o expresie a ghetoizarii

152

Inca un argument, ca mai multe lecturi nu inseamna, neaparat, mai
multa civilizaiie si mai multa informafie nu inseamna, neaparat, mai multa

u -500

cultura

,501

Asta a fost super cu: „sa ne lase pe noi sa decidem" . Deci

,502

muliimea decide adevdrul , da? Corect? Daca ar fi fost asa, in perioada in
care Atanasie eel Mare se lupta cu Arius, astazi am fi marturisit un altfel de

504

Mdntuitor 503 . Ce bine ca n-a decis majoritatea atunci!

Din nou mania si lipsa de eleganta va joaca feste 3 " 4 . Pacat! Mare
pacat! Atata talent pus in slujba unei cauze, care ramine nedemna de atata
cerneala 505 .

Spuneti:

„Noi credem ca informatja despre Richard Wurmbrand e adevdratd,
ca a devenit ortodox pe patul mortn, ca una ce vine de la un parinte harismat
al Platinei din America.

Domnul profesor neoprotestant trebuie sa stie ca noi, ortodocsii, nu
ne revendicam niciodata convertiti ipotetici, convertni care nu ne apartm si
nici nu ne laudam cu ceea ce nu ne caracterizeazd" .

Pute^i sa crede^i ce dori^i. Cred ca sunte^i sincer, dar sincer in§elat.

Asta este una dintre caracteristicile teologiei noastre 506 : cercetam
permanent si suntem tot timpul intr-o curiozitate, care ne-a adus si multe
neajunsuri dar, spre deosebire de ucenicul din Pateric, care se smereste cand
un Avva ii spune, ca sa-1 testeze ca un pore este vifel (ucenicul admite cu
voce tare ca ceea ce vede nu este adevdrat facind un act de smerenie), intre
noi am spune: „Pastore, eu vad ca este un pore, pore vad, pore marturisesc,
dar sunt gata sa fac ascultare, daca amandoi cadem de acord ca nu v-afi
pierdut mintile".

Cam asta este diferen^a. Recunosc ca rafionalismul ne-a facut mult
rau, dar si multul bine pe care ni-1 aduce raiionalitatea.

Spuneti:

in care se afla, pe de o parte iar, pe de alta parte, a orgoliului ranit ca nu sunt mai evidenti

decat sunt.

500 Si au reusit sa ne arate ca nici civilizatia si nici cultura nu ii da afara din casa pe baptistii

romani.

S-a facut ca nu intelege sensul propozitiei: sd ne lase pe noi sa decidem daca vrem sa ii
citim pe baptisti...si sa nu se mai voteze tot timpul, ca sa stea in top si sa ne intre, cuforta,
sub ochi.

502 Fiecare, care citeste, din multimea care 1-ar putea citi pe unul... trebuie sa decida daca sa
te caute sau nu la nivel online. Insa Cruceru si ai lui au vrut sa fie, cu orice chip, in frunte,
precum paduchele, pentru ca sa se laude cu asta si nu pentru ca sa vorbeasca, cu lux de
amanunte, despre eretica telogie baptista sau despre ei insisi.

503 Si iata cum baptistul se da de ortodox, cu o nerusinare demna de premiul Nobel al
nerusinarii, vorbind despre Sfantul Atanasie eel Mare, care nu apare in nicio comemorare
baptista.

504 Nu scriem la manie...iar lipsa de eleganta = tarie de caracter in aceasta situatie.

505 Insa ne-a trimis scrisoarea de fata la ora doua noaptea...

506 „Teologia" voastra, care nu are nimic de-a face cu Sfantul Atanasie eel Mare, cu Sfantul
Maxim Marturisitorul sau Sfantul Grigorie Palama.

153

„Nu o sa ne laudam niciodata cu domnul Iosif Jon, daca ramane
ceea ce este acum. Nici nu vom ridica pe Martin Luther la, neajunsul pentru
el, rang de Pdrinte al Bisericii Ortodoxe si nici pe actualul papa de la Roma,
daca adoarme in credinta pe care o are acum".

Nici nu cere nimeni asta, stati linistit 507 . Puteti continua exercitiile de
stil, din nou retorica fara adancime 508 .

Ca bine atj spus-o cu IluminismuL.Tocmai asta a fost intentja:
aducerea luminilor spre mase, sa nu mai stea in intunericul pe care il
poten^eaza un astfel de exercitju zvoneresc 509 .

Discursul meu nu a avut alta intense decat una pur iluministd, adica
sa lumindm poporul ca se vehiculeazd o gogorifa.

E bine ca atj acoperit repede discutk cu alte articole, in felul asta se
mai distrage atentja 510 . E bine, ca altfel v-atj fi facut consistent de ras.

Trebuie sa recunosc, totusi, ca atj avut curajul admirabil de a admite,
prin moderate, articolele mele. Va felicit pentru acesta! 511

Spuneti:

„Noi nu ne jucam cu mdntuirea si nici nu credem ca Sfin|ii apar de
oriunde si oriunde, ci numai in Biserica lui Hristos, in Biserica Ortodoxa.

Daca mai exista vreo dilema in acest caz, atunci sa ramana o dilema!

Iar daca domnul profesor neoprotestant doreste cu tot dinadinsul ca
acest adevar, al convertirii lui Wurmbrand sa nu iasd la lumind sau sa fie
considerat o bazaconie, nu are decat.

Cu ce ar schimba asta realitatea mdntuirii fostului pastor luteran?".

Din nou recidivati.

In loc de dezbatere civilizata 512 si argumente, in loc de decenta in
discurs, ce avem? Intrebari retorice, afirmatn hazardate, improvizatn? Sa
fim seriosi! 513

507 Ideea era, ca noi nu vrem sa ni-l insusim, cu tot dinadinsul pe Wurmbrand, daca nu s-a
convertit la Ortodoxie... cum o face el cu un luteran, daca a murit ca luteran. Numai ca d-1
Cruceru se face, ca vulpea careia nu ii place gaina, ca nu intelege...

Avea impresia, ca daca m-am referit la e/...scriu despre ei...si nu impotriva lorl\

509 Adica ateismul iluminist... este un lucru bun pentru mase. ..si pentru Cruceru?!!! Probabil
nu a inteles la ce m-am referit...

510 Nu, d-le lenes Cruceru: noi am scris si alte articole, pe langa cele care va vizau... lucru
care v-a enervat intotdeauna, stim asta, pen tru ca nu ne-ati putut unidirectiona numai spre
insignifianta dv. congregatie!

511 Adica ma felicita ca ii public ipocriziile...cu mult bun simt...Mai tarziu insa si-a dat
seama (insa prea tarziu pentru el, pentru ei...) ca eu fac colectie cu ipocriziile lor.. .pentru
publicul online, ca sa dovedesc tuturor cine sunt...dar si pentru ca sa transform, tot
exercitiul nostru scriitoricesc, de la nivel online, in carti.

De fapt nici el si ai lui si nici ai nostri, multi dintre ei, daca nu toti, nu se asteptau ca sa
avem o opera scriitoriceasca atat de vasta si sa fim atat de seriosi in tot ceea ce facem.

512 Noi nu ne-am dorit sa... dezbatem ceva cu Cruceru si ai lui, ci ei au venit ca sa ne traga la
rost pentru un articol pe care 1-am scris. Poate ca Marius Cruceru dialoga cu propria
sa...proiectie mentala...

513 Baptistii lui 2006-2007 aveau un tupeu extraordinar la nivel online si se credeau
ambasadorii bunului simt, ai civilizatiei, ai eruditiei, ai academismului...pana au aratat ca

154

In felul acesta riscafi sa vorbitj singur! 514 Expediind in acest fel
dezbaterea autentica, dand dovada de ignoranfa condimentata cu aroganfa
majoritarului si cu lipsa de ingdduinld, straina (nu de Europa, ca si eu sunt
anti-european ), ci de spiritul crestin, riscatj sa va ascultatj singur
monologurile 516 .

Cu siguranta nu va mai „acosteaza" multa lume. Atunci nu trebuie sa
va mai miratj, daca intr-o fara ortodoxd blogurile neoprotestante urea in
topuri 517 .

Spuneti:

„Poate ca profesorul Cruceru doreste sa aprofundeze Teologia de
care s-a apropiat fostul pastor luteran si sa se converteasca la Ortodoxie.

Exista apa pentru Sfantul Botez si pentru dumnealui si pentru
intreaga sa organizatje religioasa. De ce nu ar putea sa vada astfel viata sa
pentru viitor, decat sa tma in mana Scriptura si sa nu stie sa o deschisa prin
Duhul?

Mai intai trebuie sa te luminezi, sa primesti Botezul, sa devii al
Bisericii si apoi mai vorbim, domnule profesor Cruceru, urandu-va din
partea noastra eel putm o noapte bund daca nu mai mult".

S-ar putea sa aveti surprize in ceea ce priveste aprofundarea
teologiei de care credetj ca s-a apropiat pastorul RW. S-ar putea sa avetj
surprize si in ceea ce priveste hermenutica Duhului...

Mai vorbim, daca vom avea cu cine.

Din cite se intrevede, nu prea avem mare nddejde, daca pastrami
acelasi ton si aceeasi atmosfera 518 .

(Stiu ca va este greu cu ierarhii si cu libertatea de expresie, din cite
discut cu al\i prieteni pvQo\i ortodocsi. Ce sa-i facem, sistemul! 519 ).

Nu-i asa ca este pldcutd melodia propriilor cuvinte si armonia
necontrazicerii? Sper sa va desfata^i ascultindu-va singur.

Cat priveste urarea ironica 520 de : „noapte buna, daca nu mai mult",
ce as putea in|elege mai mult decat „noapte buna"? Ca imi dori^i adormirea
trupeascdl Adica moartea? 521

sunt niste fomisti dupa imagine si cu ochii dupa prozeliti. De fapt nimic din strategiile lor
de racolare a credinciosilor nostri, de dinainte de 1989, nu se schimbase...
514 Ca si cand pana atunci vorbisem cu Cruceru 20 de ani...cand noi ne vazuseram la fata, pe
online, de vreo 3 zile...

Eu nu sunt anti-european si nici anti-mondial.. .Eu sunt doar anti-prosti de cad in gropi...

516 Si Cruceru a incercat, cu obstinatie, de-a lungul timpului, sa spuna ca nimeni nu ne
citeste si nu ne audiaza platforma, desi atat ortodocsii cat si baptistii au invatat, non-stop,
atat sa editeze, cat sa si creeze si sa vorbeasca, la nivel online, de la noi.

517 Intr-o tara ortodoxa, blogurile neoprotestante, in mod trucat, stau in topuri. ..si sunt
impersonale si facute fara tragere de inima, eel mai adesea (tinand cont de ceea ce ar trebui
sa fie un blog religios), pentru ca la nivel online, din pacate, nu vin ortodocsii care stiu sa
scrie si sa faca misiune ortodoxa, ci cei care vor sa fie la moda sau sa faca valuri la apa
mica.

518 Adica, spune Cruceru: daca nu ne tratati pe picior de egalitate erezia noastra. ..cu
Ortodoxia voastrd. Insa cine cu capul pe umeri dintre ortodocsi doreste o prietenie cu un
eretic.in schimbul mistificdrii credintei lui mantuitoare?

Aici baptistul este expert in dedesubturile noastre. ..dar le uita pe ale lor si are prieteni
preoti, fapt pentru care si eu, ar fi trebuit, sa fiu la fel ca aceia...

155

Stiu ca va suna bine .

Din nou alunecaii spre jocuri de cuvinte, uitand esenfialul.

Sunt sigur ca ve^i fi felicitat de catre superiorii dvs. pentru vajnica
luptd impotriva „ereticilor". Va las aceasta satisfaciie minora.

Am dat acest timp 524 sa va raspund pentru ca eu consider mult mai
important dialogul civilizat si demn decat „gura lumii" si politicaraia
eclesiala 525 .

Stimate preot doctorand, va sugerez sa incerca^i sa va stapiniii nu
numai discursul ca preot, ci si ca doctorand.

Ce face^i ca preot priveste Biserica din care face^i parte, dar ceea ce
face^i ca doctorand t^ne si de Academie, iar aici nu ne pute^i interzice
accescul chiar asa cum dorni dvs 526 .

In Academie discursul nu se mai t^ne pe seama faptului ca ne putem
baza pe huiduiald majoritdiii. In Academie nu se mai poate cu „mineri" ci
Adevarul 527 .

Un discurs predicard si lozincard amvonal este de iertat, este
ideologic, dar un discurs academic schiopatand, acela este de amendat cu
seriozitate .

Genul acesta de discurs nu are ce cauta in lumea academicd
respectabild si nici intr-o societate civilizatd, ce sa mai spunem in gura si de
pe tastatura unui slujitor al bisericii.

Sper ca teza pe care o ve^i scrie nu are acelasi tip de susiinere

529

precum am vazut mai sus .

Ca unul care i-am cunoscut, personal, pe parintele Galeriu 530 , am
cinat, de mai multe ori mancare de post in casa parintelui Coman 531 , am stat
ore in sir cu parintele Athanasie Negoita 532 la Foisorul de Foe sau la Oxford
cu Inaltul Iosif 533 , mitropolit al Europei Occidentale, am fost in casa lui
Kallistos Ware 534 , stiu ca se poate si altfel 535 .

520 E rau sa nu iti dai seama cand cineva e ironic. ..si cand nu e...

521 Nu: ci va doream si noapte buna (pentru atunci)...si trezire buna (pentru a doua zi si
urmatoarele. ..)... si trezire spirituala (adica: cu mult mai mult) din erezia in care sunteti!

522 Aici era un emoticon de neam prost...in orginal.

523 Nu va doresc moartea, draga Marius, ci viata vesnica! Numai ca dv. va refuzati viata
vesnica...

524 V-am daruit acest timp. ..in care v-am scris...

525 Acum vrea sa fie si afectuos si condescendent...

Ei, baptistii, sunt niste mart oameni de cultura academicd, ne spunea Cruceru aici, cu
multa mandrie, fapt pentru care, de-atata academism.. .el si ai lui s-au comportat ca niste
caramidari, fara prea multa scoala, la nivel online, ne oferind nimic valoros cititorilor.

527 Problema e ca academismul baptist e tot la fel de existent ca si covrigii cu caini in
coada...sau vice vers a.

528 Parca as asculta plenarele Partidului Comunist...

529 Pana sa editam teza la nivel online, alaturi de celalalte carti ale noastre editate pana
acum, Marius Cruceru a inteles cat de penibil a fost in trecut...in raportarile sale mucoase
vizavi de noi.

530 Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu.
5 ' Pr. Prof. Dr. Constantin Coman.

532 A se vedea: http://biserica.Org/WhosWho/DTR/N/AtanasieNegoita.html.

533 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Pop.

534 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Kallistos_Ware.

156

Am cunoscut oameni mici si oameni mari si am vazut ca numai

oamenii mici sunt ingusti si in vederi si la inima . Oamenii mari sunt
destul de inalfi sa priveasca dincolo, si peste zidurile confesiunilor 537 .

Am avut impresia ca intalnesc un om cu spirit inalt. Discursul dvs.,
invecinat cupenibilul, m-a facut sa imi dreg parerea 538 .

Un pic de smerenie 539 n-ar strica din partea cuiva, care stie la fel de
putine despre interlocutor! 540 cat a auzit din „gura satului" despre fapte si
oameni.

Sper, daca reveniti la ganduri mai bune si la o alta atitudine fafl de
adevar, dialog si discurs, sa mai putem schimba ganduri 541 .

Va doresc 542 mult succes in activitatea de calauzire a drept-
credinciosilor spre mantuire,

mult succes in activitatea academica,

inspirafie in predicare,

consistent, consecvenfl si coerenta in scriiturile de pe bloguri.

Cu respect,

David

sau, daca tot va plac prefixele:

Pastor Conf. Univ. Dr. Marius David Cruceru 543 .

535 Acum nu avem nicio garantie asupra faptului ca asa stau lucrurile, ca i-a cunoscut pe
acestia toti...Problema e ca a ramas tot la fel ca inainte...daca a ramas tot baptist dar, mai
intai de toate, a ramas tot la fel de badaran...si de putin muncitor...

Cum nu te face teolog faptul ca ai multe editii ale Scripturii in computer... sau gasca nu
ajunge vapor. ..daca pluteste toata ziua pe apa...tot la fel Marius Cruceru nu are niciun folos
daca se intalneste cu Sfinti sau teologi ortodocsi eruditi...daca ramdne la fel...
Enumerarile erau numai pentru a-mi lua ochii. Insa noua ne iau ochii persoana si ceea ce
emana din ea...Daca nu curge, dintr-o viata de om, zeci de carti, studii, sfintenie, alipirea de
Ortodoxie...nu curge nimic autentic la modul vesnic.

536 Da, asa sunteti dv., domnule pastor Cruceru: mic la minte si la inima, cu perspective
redusa!

537 Da, marii oamenii, oamenii duhovnicesti, vad si dincoace si dincolo de credinta
lor... numai ca nu fac tdrguieli cu credinta ortodoxa. Principiile ortodoxe nu sunt
ajustabile... dar sunt impartdsibile . Si noi va putem impartasi din experienta noastra, ne
puteti fi apropiat, putem manca, bea, dansa, juca fotbal impreuna etc., ca si cu cei pe care i-
ati enumerat, fara ca prin asta sa credeti ca va si votez erezia.

Problema e ca nu vreti sa admiteti faptul, ca ortodocsii cu care v-ati intalnit nu v-au spus
niciunul, ca...vor sa se faca baptisti. Au vorbit cu dv. din curtoazie... dar nu pentru ca erati
pe aceeasi lungime de unda cu ei.

538 Nu ati avut impresia. ..ci aveti certitudinea, d-le Cruceru, ca in persoana mea v-ati
intalnit cu un om rar...pe care o sa il cunoasteti si mai mult in anii care vor urma, cu
siguranta...

539 Multa smerenie trebuic.dar si putina sau deloc ipocrizie...ca sa stam de vorba...

540 Oare mai credeti si acum acest lucru?!

O singura scrisoare este o expunere de ganduri. ..si nu un schimb de ganduri... T)m\og\x\,
format din multe scrisori si intrevederi (care nu a existat niciodata intre mine si Cruceru)
inseamna... schimb...

542 De aici incolo este ipocrizie...de final...

543 Noua nu ne plac prefixele, in mod neaparat...dar ne place sa il numim pe om cu munca
pe care a depus-o cu sine. Iar cand cineva e Preot sau Pr. Prof. Dr. si a ajuns a\c\pe bune si
nu cupile sauprin slugdrnicie. ..atunci prefixele numelui sunt cartea sa de vizita.

157

Pana aici a fost textul pastorului David. A va ura si
altceva, domnule David, inseamna a va ura sa va convertifi la
Ortodoxie. O precizare menita sa va relaxeze.

Cand vom vedea insa la pastorul David si un articol tot la
fel de mare si, de ce nu, si mai mare, despre loan Gura de Aur, pe
care zice ca il studiaza dumnealui sau despre teologia baptista,
pentru a fi mult mai explicit pentru noi? 544

Poate ca tocmai acum, in aceasta frumoasa zi de 8 mai,
ziua de pomenire a Sfantului loan Evanghelistul, domnul pastor
David a si inceput sa scrie teologie pe blogul sau si mai pu^in
sarade.

Dar nu orice fel de teologie ci, dupa cum am auzit: o
teologie patristicd baptista.

Spor in toate, domnule pastor si ne vom mai vedea!

544 Daca pastorul Cruceru si ai lui urmareau sa ne dea lectii doctorale despre baptism, de ce
nu ne-au vorbit despre teologia si etosul lor timp de 4 ani de zile...ci numai despre
cancanuri?

158

Capcand pentru §oareci sau despre adevdrul
manipuldrii ratingului

luni

SI

ani

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

4

Iul

4

Aug

83

Sep

39

Oct

21

Noi

10

Dec

2

Total

2007

242

405

2008

9

13

3

2

9

7

a

5

12

20

12

6

106

2009

11

1

1

6

7

6

3

2

1

3

5

2

48

2010

1

1

1

2

Daca acum cateva zile 545 vorbeam despre cum se mareste,
in mod fraudulos, ratingul pe WordPress, atrunci cand ai
coechipieri de click, prin postarea despre R.Wurmbrand, blogul
nostru a explodat din cauza admiratorilor infocafi ai domnului
pastor David si prin demersul lor au precizat, in mod elocvent, ca
in top 10, blogul Patrafosu, ca si cele de deasupra lui, ajung nu
din cauza informaiiilor de pe ele ci a cancanurilor si a voturilor
de grup.

Capcana pentru soared a func^ionat din destul si
argumentul nostru este irefutabil acum.

Am dovedit prin acest experiment ca nu ceea ce scrii
conteaza, ci micile in}elegeri, intersele de grup.

Nu vin oameni ca sa te citeasca zilnic si sa te aprecieze
pentru munca ta de pe blog, ci se deschide un articol de 100 de
ori, ca un blog sa ajunga acolo unde trebuie.

Nu ne doare ca acest lucru se petrece numai ca el spune
ceva important despre caracterul acelor oameni.

Le mul^umim tuturor frafilor baptisti, care ne-au ajutat sa
demonstram faptul, ca sunt o corporate de clickari si niste
impostori de duzina.

5 5 Un articol din data de 8 mai 2007, care a enervat foarte rau partida lui Marius Cruceru.
Imaginea supra reprezinta ratingul articolului din totdeauna si, cu cele 224 de accesari din
acea zi si luna in curs...articolul a intrat in top, lucru care, mai apoi, cu 3000 de vizite
zilnice...nu am mai intrat aproape niciodata.

Asta ca sa constientizati ce inseamna manipulare acum.. .in comparatie cu inceputurile
blogului in Romania, adica perioada 2006-2007.

159

Parabola musafirului necioplit

Cand il invi^i pe cineva la tine 546 §i ii pui masa inainte §i
vorbe§ti cu el, a^tep^i ca acesta sa §tie sa vada deschiderea ta fata
de el, ospitalitatea ta.

Ospitalitatea din toata inima cere din partea ta bun simi §i
reverenia. Nu po^i sa vii la mine in casa §i sa te crezi stdpdnul
casei. Musafirul, cand e intr-un spa^iu care nu ii apar^ine, trebuie
sa nu uite niciodata cine l-aprimit §i din ce motiv.

Cand intra^i pe blogul nostru, nu trebuie sa uita^i ca sunte^i
musafirii mei §i ca va pun inainte tot ceea ce pot §i cred eu de
cuviin^a sa o fac.

Dv. veni^i la mine, intra^i, insa trebuie sa va descdliaji
inainte de a intra §i, mai ales, sa nu uita^i ca nu m-aii pldtit
niciunul pentru ceea ce mdncaii la mine cu mintea, cu auzul §i cu
ochii dv.

Ca sa cumpara^i o revista sau sa auzi^i o predica trebuie sa
va mi^ca^i de acasa §i, mai ales, trebuie sdpldtifi. Pentru a mdnca
de la noi trebuie numai sa apasa^i pe mouse 541 de cateva ori.

Am primit in aceste 6 luni de blog tot felul de comentarii
execrabile, in afara de spamuri de tot felul.

Murfi musafiri necioplrfi vin §i ma trag la rost pentru ceea
ce fac in casa mea. Pentru astfel de musafiri nu avem nicio
satisfac^ie §i pentru comentariile lor avem numai co§ul de gunoi.

Insa am avut §i bucurii imense de la cei care, in mod privat
sau public, au §tiut sa pre^uiasca un demers onest ca al nostru §i
sa vorbeasca elegant, cu bun simj §i in perimetrul articolelor
publicate.

Nu am mers vreodata la cineva pe blog pentru ca sa imi bat
joe de autor, sa il trag la rost pe acela sau sa incep polemici de
trei zile §i de trei nop^i cu el.

Cand nu l\\ place ceva pleci §i gata.

Insa am mers de multe ori ca sa felicit, sa intampin, sa
mul^umesc celor care muncesc online, care pierd ore §i i§i
muncesc trupul indelung, pentru ca cineva, oricare, sa intre §i sa
arunce cu mucii in fasole.

546 Un articol din data de 1 1 mai 2007.

547 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maus.

548 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Spam.

160

Nu dam dreptul nimanui sa fie nesimfit la noi pe blog,
obscen, sa inceapa certuri ca la u§a cortului §i sa uite faptul, ca el
este un musafir §i nu gazda.

Tam-tamul pe care credincio§ii bapti§ti 1-au facut in
ultimele 3 zile la noi pe blog a fost lamentabil. Daca doreau sa
imi dea un raspuns puteau sa o faca pe blogurile dumnealor,
unde pot sa scrie ce ii taie capul, ca noi nu ne ducem sa ii tragem
la rost pentru ce au spus sau vor spune.

Daca avem ceva de spus, spunem aici, ca exista foaie
destula. De aceea ne cerem scuze cititorilor no§tri ortodoc§i
pentru ca am permis o prea mare fluen^a revan§arda la noi pe
blog din partea acestora. Nu se va mai repeta.

La fel, to^i cei care vor sa citeasca ceva, nu trebuie sa
farame §i libraria la plecare, precum stadionul devastat sau
bodega.

Daca vre^i sa citi^i noi va suntem prieteni. Daca vre^i sa
comenta^i nu trebuie sa ne cere^i sa va §i raspundem, atata timp
cat majoritatea vin §i spun ceea ce le trece prin cap dar uita sa se
prezinte, sa spuna cine sunt §i daca au §i ei un loc pe web, ca sa
mergem sa vedem §i noi ceea ce pot ei, daca la noi fac nazuri.

Nu e corect sa ai preten^ii sau sa ne faci observa^ii daca nu
ai eel pu^in 3-4 bloguri sau saituri pe care le intretii in mod
curent.

Primim sfaturi, indemnuri etc. de la oameni care §tiu sa
pre^uiasca munca §i care dovedesc ca sunt cu capul pe umeri, nu
de la unul care vine la noi cu narile afumate de tuica.

Parabola musafirului necioplit nu atinge insa pe musafirul
cu bun simi. Acel musafir, acel cititor cu bun simf e rugat sa
revina oricand la noi, pentru el ne putem face timp chiar daca nu
avem, il vom vizita la locul de munca pe web (daca are unul)
sau il {inem in rugaciunile noastre ca pe o comoara draga noua.

Insa, fara sa ne repetam, nu dam nicio aten^ie celui care
mananca cu mana din farfurie de§i are furculi^a sau ragaie in
timpul mesei desj nu traie§te in cocina.

161

Batranelea e o parte din tinerefe sau din ciclul:
Lasafi-ne asa cum suntem!

H

f

Am pus fotografia 549 de deasupra intr-un cont al nostru de
imagini. Am preluat-o de pe un blog romanesc...§i cand i-am
scris o prescript, acolo, unde am pus-o, am scris (aproximativ):
„Daca suntem tineri sa nu credem ca nu avem timp sd fim
bdtrdni".

Pentru ca majoritatea candidafilor la trafic pun tot felul de
aiureli acolo, in special, femei goale si asta, pentru ca,
majoritatea dintre ei, sunt adolescent, a venit un X §i mi-a spus:
„Ce dracu, ma, nu puteai sa pui §i tu altceva decat bdldriile
astea?".

Bdldriile (e semn ca avea nevoie de iarbd verde) erau insa
doua batrane singure, care stateau la poarta pe o mica bancu^a si,
probabil, erau singure cue, adica nu mai aveau ajutor la batranete.

Articolul de fa^a este adresat celor care vor sa ramana asa
cum sunt, adica neciopliti §i nu vor, cu niciun chip, sa se dezica
de statutul lor de lepre.

„A fi o lepra ordinara" este o expresie adanca, romaneasca
§i ea arata un tip de om, care se ^ine scai de o patima sau o patima
se tine scai de el precum lepra de om.

Un articol din 13 mai 2007.

162

Democra^ia nu permite discriminarea ca eliminare a celui
pe care tu nu ilplaci.

A te desolidariza de eretici §i de oameni pacato§i e un
precept evanghelic, pentru ca sa nu devii §i tu ca ei. Dar a dori sa
elimini pe cineva cu totul din via^a, a vrea ca cineva sa nu existe
pentru ca tu nu il placi, acesta e sensul real al discrimindrii, al
departajarii de cineva §i pe acel cineva il dai mor^ii.

Moartea e o parte din tinere^e. Moartea e o parte din
na§terea noastra.

In Sfanta Icoana, ortodoxa, a Na§terii Domnului,
Preasfantul Prune Iisus e pus intr-o iesle care arata ca un
mormant. Gura pe§terii din icoana e neagra, pentru ca e rautatea
§i intunericul acestei lumi, care nu pot inghi^i Lumina, Care a luat
trup, Care S-a facut trup, pentru ca sa il indumnezeiasca pe om.

Nu ma indignd rautatea §i inver§unarea impotriva copiilor,
a batranilor, a celor cu handicap sau a celor demoniza^i, ci ma
infiord.

Aceste glasuri de oameni tineri, care i§i permit sa omoare
prin vorbe (§i daca li s-ar da ocazia si cufapta; este evident acest
lucru) au o alura foarte demonica, foarte dezumanizata.

O femeie goala nu parea o bdldrie, dar o batrana (§i
individul cu pricina a avut sau are o bunica) nefericita este o
bdldrie, un rebut pentru el.

Stau §i ma gandesc de multe ori la genera^iile de acum,
care i§i distrug via^a cu mare patos...Vreau sa vad membrii
acestei genera^ii imbatranind, pe patul morjii, vreau sa vad care
sunt prietenii ultimi ai lor, cine sunt cu ei pana la groapa.

Tinere^ea §tie sa i§i faca moartea mai aspra §i via^a mai
dezgustatoare ca nicicand. Miros, de multe ori, vie^ile oamenilor
§i unele put rau de tot.

Nu e o solufie sa vrei sa ramai un incult, un patima§, un
dezaxat. Numai daca dovedim, cu to^ii, mari §i mici, ca avem
capul pe umeri, ca suntem capabili sa facem minuni ale iubirii in
fiecare zi, minuni ale con§tiin^ei, ne putem bucura de numele de
om. Nu mai zic de cre§tin.

Daca a fi om, cum spune romanul, e lucru mare ( asta in
accep^iunea omului nerenascut, patimasj a fi cre§tin ortodox este
o greutate uriasd.

Insa oricat am fi de pdedtosi, normalitatea incepe cand nu
vrei sa omori via^a, cand nu vrei sa l\\ omori aproapele, cand nu
vrei sa farami lumea in care respiri. Cred ca cei care in^eleg acest
lucru, vor in^elege cum sa isi schimbe viafa §i nu cum sa rdmdnd
lafel.

163

De ce suntem avizi de murddrie?

Am trecut astazi 550 prin fat.a Casei Poporului §i am vazut
cazematele, aparute din senin, pentru cursele de masini 551 , care
nu sfideaza pe nimeni, de§i toft le injura.

Catedrala mdntuirii neamului , care trebuia sa inceapa de
ca^iva ani, nu are timp sa inceapa, dar incep cursele de ma§ini,
care au devastat copaci, au modificat traficul, au creat o zona de
prost gust.

Sa ne aducem aminte de cei care imbrati§au copacii in

i553

Parcul Carol , de cei care infiasera cate un copac, de frica sa nu
vina Biserica Ortodoxa in Parcul Carol §i sa farame casa
mortuara de pe colina §i copacii din jur.

Nu-i a§a ca pe acei copaci din jurul Casei Poporului, taia^i
pentru cursa ipotetica sau reald de ma§ini sau cei din padurile
noastre, nu au avut cine sa-i infieze §i de aceea au fost §i sunt
taia^i in continuu?

Daca in Bucure^ti caldura e zdrobitoate, fumul de la ma§ini
e pentru spitalizare. Mirosurile, care mai de care mai
pestilen^iale, i^i fac cu mana la intrarea in vreo insti^utie a statului
sau colt laturalnic.

550 Un articol din 15 mai 2007.

551 A se vedea:
http://www.cotidianul.ro/afacerea_unui_deceniu_de_raliuri_la_casa_poporului-26048.html.

552 Imaginea infra reprezinta proiectul de acum, din 2010, al monumentalei catedrale, cf.
sursa: http://www.basilica.ro/ro/catedrala-mantuirii-neamului/.

553 A se vedea dosarul campaniei: Salvati Parcul Carol! :
http://www.humanism.ro/pages.php?page=69.

Remus Cernea, initiatorul acestei campanii mediatice impotriva construirii Catedralei in
Parcul Carol, va Candida in 2009 la alegerile prezidentiale. A se vedea blogul sau:
http://remuscemea.ro/.

164

Iarna, cand mai cade zapada, gropile §i murdaria intra sub
alb. Vara dau nas in nas cu trecatorul nevralgic al capitalei
Romaniei.

§i cu toate astea murdaria din noi e groasa in comparable
cu murdaria de langd noi. Prea comozi, prea confuzi, prea
utopici: cam a§a arata, prin ochii mei, majoritarii mei concitadini.

Se vede asta dupa cum merg oameni pe strada, dupa cum
stau la trecerea de pietoni, dupa cum alearga. Agitata multora
arata a ratare. §i ratat e§ti cand nu te sim^i bine cu ceea ce faci,
cu ceea ce e§ti, cu cine ai ajuns.

Merg pe strada fiind foarte atent la ce vijelios vine in fa^a
mea. II vad de la 50 de metri ca merge val vartej, cu ca§tile in
urechi sau plecat in lumea lui §i ii fac loc sa treaca.

Faptul ca omul, chiar sj cand se grabe§te, nu poate fi atent,
arata ca e tulbure la minte, ca e tulburat de griji sau de indiferen^a
cu care ii trateaza pe ceilarfi.

Am de multe ori ocazia sa intru in mul^ime, sa tree pe
langa cineva tot la fel de solid ca §i mine sau sa trecem printr-un
pasaj unde incape numai unul, nu doi.

§i, cu rare excep^ii, am vazut pe cineva care are bunul sim{
sa stea pe loc ca sa tree sau sa ne injelegem din priviri asupra
gradului de alergare al unui sau al altuia. Cel mai adesea fac loc,
pentru ca sunt in stare sa te arunce in §tie ce canal sau groapa
deschisa.

Nu ma doare mirosul de transpira^ie al omului muncit sau
alergat. E normal la temperatura si condrfiile noastre vitrege de
existen^a.

Insa este inacceptabila murdaria de a fi badaran, de a fi
toata ziua ba§calios, cancanist, un fluiera in adida§i. I§i are rostul
§i gluma, §i odihna, §i distrac^ia, §i tot ce mai vre^i. Dar sa dai cu
degetul prin murdariile altora toata ziua §i sa crezi ca asta e o
virtute, aceasta e murdaria pe care nu pot sa o suport.

§i aici nu e vorba de educate (ca neciopliii §ifdra coloand
vertebrald sunt §i scoliiii §i nescoliiii) ci de modul de a trdi, de a-
^i construi via^a.

M-am pus, nu o data, in locul unor astfel de oameni
nesim^i si indiferen^i la orice durere §i bucurie a altora. N-am
putut sa rezist 5 minute, sa ma simt §i sa ma comport astfel. Ce
drama traiesc oamenii ace§tia, care cred ca trdiesc, ca se bucural
De unde bucurie in murdaria pdnd peste gat?

Dizgrafiosul capitalei noastre nu e constituit, in primul
rand, din existenta cer§etorilor, a caini vagabonzi sau a murdariei
(nici macar a murdariei), ci din aparenta noastra emancipare,

165

aparenta noastra raportare la uzar^e §i legi, aparenta noastra
fiabilitate sufleteasca.

Curge prea pu^in prin noi omenitate §i prea multa
irationalitate.

Campania pro sau contra Basescu a fost o mostra de
irationalitate in masa, un fel de a te da cu capul de zid ca sa vezi
daca e§ti beat sau treaz.

Nu ma a§tept la lucruri mai frumoase in sj dupa 19 mai. Pe
fondul ca exista mul^i care se lasa sugestiona^i de speranfa
iluzorie Basescu, care da impresia ca conduce singur, care ti
rezolvd pe to^i, de§i nu are niciun atuu esen^ial ca sa mi§te rdul
spre bine, asistam la speran^e altoite pe manipulare.

Insa interesul e intotdeauna, la unii, mai puternic decat
ra^iunea. Ra^iunea de suprafa^a tace inaintea banilor.

§i noi tacem inaintea noastra. Poate ca §i tacerea o sa
ajunga un fel de mormdnt ambulant, unde fiecare o sa se planga
mai inainte sa moara, pentru ca §i a§a nu te mai plange nimeni
dupa.

166

Despre recenziile de carte §i vorbele de bine

De ce enerveaza 54 eel mai adesea recenziile de carte?
Pentru ca reprezinta pareri personale distante fa^a de ceea ce tu ai
scris sau improprii modului tau de a gandi. Enerveaza faptul de a
primii lecfii gratuite sau de a fi tras la rdspundere pentru
crezurile tale.

Daca e sa luam ad litteram §i afectiv o recenzie la o carte a
noastra in^elegem ca nu poate sa ne scrie cineva o recenzie, daca
nu ne-a intuit §i nu ne-a cunoscut persoana in prealabil.

Am mai spus-o §i cu alta ocazie: pentru mine nu existd
nicio carte proastd sau nedemna de a fi citita. Pentru ca, cartea
nu trebuie valorizata in tunc^e de ce a existat sau nu mai inainte
de ea sau vizavi de ceea ce stim sau nu stim noi in materie de
carti, ci in functie de ea insasi.

Daca recenzez o carte o discut in maniera in care o in^eleg
§i din punctul de vedere al celui care a scris-o.

Ma las dus §i contemplu valul interior al textului dar
punctez lucrurile din punctul de vedere al plusului pentru carte §i
nu al minusului, al defavorizarii car^ii.

Recenziile mele sunt intotdeauna generoase, ca §i elogiile
particulare pe care le aduc autorilor, pentru ca scrisul pentru
mine nu are morga stachetei de neajuns, pentru care l\\ trebuie nu
una, ci vreo trei prajini ca sa o treci, ci scrisul este §i trebuie sa
fie amprenta viefii tale.

§tiu ca e greu de in^eles §i de armonizat, simful critic al
persoanei mele la diverse lucruri, aspecte, cu simful generozitafii
ambundente, prea abundente.

Insa explica^ia acestui paradox consta in aceea ca eu imi
reneg o statura de liter at orgolios, care a avut ifosele genialitafii,
§i care vrea acum sa incurajeze o in^elegere smerita a modului de
a ne transmite in cuvinte.

Tocmai de aceea ma uit foarte atent la plusurile unei car^i
§i nu la micile ei scapari. Sunt avid nu de forme, nu de
corectitudine gramaticala, nu de idei magnifice dar orgolioase,
ci de o capacitate frumoas a §i addnca de a vedea lumea.

Unul dintre motivele pentru care recenzez rar car^i sau ma
tern sa fac asta este acela ca privesc absolutist lucrurile.

554 Un articol din 22 mai 2007.

167

Nu suport ca cineva sa ma minta, ca cititor, in cartea lui,
adica sa se propuna mai mult decat este sau sa se erijeze intr-un
mare muncitor la carte, dar cartea sa fie rodul unei munci frivole.
Pentru ca in recenzia mea voi incepe, in primul rand, cu ce simt
in addncul lucrdrii despre autor.

Cel mai adesea recenziile de carte sunt in mod fals
laudative §i tocmai de aceea nu au un ^qx fir esc. Miros a frigider
gol. Se fac intre prieteni, se menajeaza orgolii, sunt supra
laudative §i nimeni nu le ia in seamna, pentru ca §tiu to^i ca sunt
mincinoase.

Insa daca il iei de pe urma pe autor §i prive§ti nu ideile pe
care le enun^a, ci modul cum ies din fiin^a lui, din ce motiv, cat a
gandit o anume situate, cat a studiat o anume problema, atunci
apar marile ru§ini ale autorului, pe care autorul nu prea vrea sa si
le accepte.

Sistemul actual de marketing al car^ilor le prezinta ca pe
ni§te bomboane de aur de care nu te po^i apropia pentru ca te
orbesc. Designul te capiaza, culoare, vorbe magnifice (daca vor
sa se vanda cartea)... Dar cand ramai tu §i cu cartea, voi doi, la
sfat de taina, la masa de scris, §i defalchezi frazele, cuvintele,
capitolele, cand le iei la intrebat, atunci mitul cdriii se transforma
in normalitatea scrisului.

Ca unul care scriu mai zilnic de ca^iva ani buni §i pentru
care scrisul nu e nici moft §i nici complex, ci un mod de a respira
§i a gdndi §i a iubi in cuvinte, ideea ca o carte tiparita e mai
importantd decat un text netiparit mi s-a parut §i mi se pare cea
mai mare gogori^a.

Am vazut, de curand, ca se poarta moda articolelor de ziar
care devin carte. Maine as. putea face, cu articolele din acest blog,
o ditamai carte 555 §i nu a§ considera ca am facut un mare lucru,
un lucru mai important decat acela de a scrie zilnic.

Constatarea mea merge spre ideea, ca omul care se screme
§i el sa scrie un text, care gande§te numai cand scrie o carte sau
inainte de a |ine un speech §i nu se problematizeaza tot timpul,
care nu se obose§te tot timpul sa fie un om frumos §i nu sa para
un om frumos, crede ca a realizat mare lucru daca s-a vazut inchis
intr-o carte sau in 10 car^i.

555 Si Bucuria comuniunii (acesta fiind vol. al 7-lea) e colectia de carti personale formata
din scrisul nostru la nivel online. Ceea ce, pe atunci, era doar idee. ..acum a inceput sa
devina fapt.

168

Insa cartea, autorii de carte regulari 556 in^eleg, cu timpul, ca
nu cartea e suma gdndirii tale §i ca nu te po}i bdga intr-o singurd
carte sau nupoii socoti o carte anume o chintesenid a fiint.ei tale.

Cartea, a scrie o carte, a scrie mereu carti e o munca care te
face gand, care te de§urubeaza dintr-o dialectica a emotiei
dulcege ca ai realizat marea cu sarea daca ai facut o carte, pentru
ca in fa^a ta stau mereu lucruri pe care vrei sa le spui §i sa le
gande§ti.

Un exemplu de om, pentru care cartea nu mai este un favor
ci o trauma este Paul Goma . A munci tot timpul cu cuvintele, a
le pune sa spuna diverse lucruri §i in diverse moduri asta
inseamna sa scrii §i astfel de oameni trebuie recenzafi cu atenfie.

Insa recenzie pare a fi sinonim cu cenzurd sau cu
injurdturd pentru eel care nu scrie §i nu gande§te tot timpul §i
este imediat bulversat cand ai enun^at trei lucruri despre el sau
cartile sale. De aceea mi-e teama sa recenzez pe cineva la sange,
pentru ca sa nu imi fac du§mani degeaba.

Acum, la noi, e o moda ca sa ne du§manim din trei cuvinte.
Daca primele trei cuvinte pe care le spui cuiva nu ii plac, nu mai
vorbe§te cu tine toata via^a.

Eu raman perplex cand cineva vrea sa discutam onest,
sincer, despre un anume lucru §i dupa un sfert de ora, daca nu e
de acord cu ce ii spui tu e in stare sa te ia la bataie. De fapt ce
aparam: adevdrurile noastre sau dorinta ca cineva sa nu aibd
adevdruri personalel

Recenzia de carte este o floare rara chiar daca e pe toate
drumurile. Nu prea vrem sa se §tie despre noi, ci ne aparam un
blazon inchipuit, format din panza de paianjen.

De aceea nu prea cred in referinfele §i in laudafiile venite
din partea oamenilor neone§ti cu ei m§i§i.

Omul mic de inima nu se poate lauda decat pe el insu§i. Ca
sa lauzi dezinteresat pe cineva, ca sa remarci adancimile lui
trebuie sa fii un soi de pasdre rara a bunului sim^ §i a
generozita^ii, cand a avea aceste caracteristici inseamna sa fii un
om normal §i nu unul iesit din comun.

556 Care scriu continuu carti, pe fiecare zi.

557 De aici puteti downloada opera sa: http://paulgoma.free.fr/pagel.php. Date despre sine:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Goma.

169

Moralitatea disfuncfiei §i viafa Bisericii

Problema 558 telefonului confiscat de pre§edinte 559 , vorbele
de ndduf recuperate 560 de pe telefonul ziaristei, alian^a de
dubioasa curtoazie dintre PSD §i PD, momentul cand Oreste 561 §i
Prigoana 562 se ocupa de Apocalipsa 563 §i se disociaza de Biserica
Ortodoxa iar CNA-ul 564 aten^ioneaza Antena 3 565 ca nu a pus mai
mult Basescu in imaginile post-referendum... toate la un loc ne
vorbesc despre crearea unei moralitafi sociale confec^ionata pe
baza disfunciiilor sociale sau personate §i nu de o moralitate care
se leaga de o religie.

Moralitatea noastra mediatizata este areligioasa,
afilosoficd dar sociald.

Pre§edintele nu a incdlcat (ar trebui sa se strige §i de
aceasta data) regulile statutului sau preziden^ial, daca, la o adica,
s-a pozrfionat in mod discriminativ §i opresor fa^a de o persoana.

A confisca telefonul din mana cuiva ne inva^a ca e bine sa
luam portofelul din geanta altcuiva. Iar daca cineva ne opre§te ca
sa ne intrebe cat e ceasul, trebuie sa ii dam una in nas §i sa-1
lasam lat acolo. A§a se traduc actele ale§ilor in lumea vulgului!

Morala disfunciiei este o morald a interesului.

Oreste, aseara, a auzit ca e bine sa se intrebe despre
Apocalipsa §i a chemat, pe langa o maica romano-catolica, pe
arhi-cunoscdtorul Prigoana pentru o discu^ie teologica.

Pro TV-ul, tot aseara, sub titlul „Impara^ia preotilor" arata
marile afaceri ale preo^ilor moldoveni, adica cum fac aceia rost
de bani pentru necesita^ile lor §i ale Bisericii.

Cand e vorba de preotul ortodox el este discriminat in chip
§i fel, dar nu am auzit inch faptul, ca e mediatizat un pastor sau

558 Un articol din 23 mai 2007.

559 A se vedea: http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1074070-traian-basescu-confiscat-
telefonul-unei-jurnaliste.htm.

Articolul lincat aici e din data de 20 mai 2007 si e scris de Ionut Baias. Jurnalista in cauza
este Andreea Pana (contul sau de Facebook: http://www.facebook.com/people/Andreea-
Pana/100000197194605) si ei i-a zis pasarica si i-a luat telefonul personal.

560 Presedintele Basescu a facut-o tiganca imputita pe Andreea Pana in fata sotiei sale. A se
vedea sursa notei anterioare.

561 Oreste Teodorescu:

http ://www.b 1 tv.ro/index. php?option=com_content&view=article&id= 1 6 :oresteteodorescu
&catid=4 : vedete&Itemid=24.

562 Silviu Prigoana: http://www.prigoana.ro/.

563 Blogul emisiunii la care facem referire: http://codulluioreste.blogspot.com/.
Consiliul National al Audiovizualului: http://www.cna.ro/.

565 A se vedea: http://www.antena3.ro/.

170

un preot romano-catolic, un rabin sau un imam pentru ca ar fi
fost vazut beat, sau pentru ca e curvar sau ho}.

Sa presupunem ca sunt facu^i din alta esenfa decat cei
ortodoc§i? §i sa presupunem ca toata tirada informa^ionala nu are
nimic §ipe nimeni in spate?

CNA-ul vede numai ce e pldtit sa vada. Cand le-au dat
amenda Cdrcotasilor 566 pe nimic, CNA-ul s-a solicitat la adresa
partidei gay, insa CNA-ul nu s-a sesizat niciodata (ne in§elam?)
cand se da pe post divertisment social, in care unul §i altul se
imbraca in preo^i §i vorbesc tot felul de hule 567 .

De cand divertismentul cu preo^i ortodc§i este permis intr-o
^ara, care nu vrea sa discrimineze pe nimeni?

Unde sunte^i domnilor CNA-i§ti, la o pauza de masa §i de
ras, cand X folose§te epitrahilul, reverenda §i potcapul preo^esc
ca sa trivializeze §i sa batjocoreasca Sfmtele Taine ale Bisericii
Ortodoxe §i pe preo^ii ortodoc§i?

Pai daca e permis sa se rada de preo^i de ce nu le este
permis §i preo^ilor sd-i satirizeze pe to^i ceilal^i, ca drept la
replica sau ca o contraofensivd elementard?

Cele cateva milioane de alegatori care 1-au vrut pe
pre§edinte inapoi, 1-au vazut, probabil, ca pe salvatorul care nu
face pact cu nimeni, care lupta singur impotriva vantului §i
ca§tiga.

Anun^ata §i preconizata alian^a PSD-PD vine §i
bulverseaza pe cei care urlau impotriva PSD-ului corupt, care nu
are ce cduta la guvernare. Pentru ca politica e o fata usoard §i
fdrd principii, admiratorii trebuie sa i§i schimbe §i ei patosul
dupa morala preziden^iala cu cangrene.

Ce morala ne conduce? Morala utilita^ii, a ipocriziei §i a
barbarismului infa§urat in haine moi.

Adica amoralitatea legald, care sta intre legi de ochii lumii
§i care face pact de non-agresiune cu underground-ul societa^ii.

Pai po^i sa conduci vulgul pana nu-1 manipulezil §i po^i
sd-l manipulezi daca nu e§ti ajutat masiv din nduntru §i din
afardl

Moralitatea disfunctiei, moralitatea Romaniei noastre, face
bine infractorilor.

Baieiii buni sunt infractorii, ilegali§tii, turnatorii §i
securi§tii, tor^ionarii iar baieiii rdi sunt cei care nu fura prea mult

566 Idem: http://cronica.primatv.ro/.

567 Nu am auzit niciodata pana acum, faptul ca CNA-ul a amendat pe vreunul dintre aceia,
care isi bat joe de vesmintele preotesti si de cultul ortodox in sourile lor umoristice. Tocmai
de aceea interesele aparate sunt cele financiare si nu cele de imagine sau cele referitoare la

moralitate.

Ill

pentru ca nu §tiu cum sa o faca, care iarta, pentru ca cred in
Dumnezeu, §i ii lasa pe ceilala^i sa ii incalece sau cei care au
ni§te principii ale lor §i mai cred in ceva.

§i e normal ca intr-o barbarie a moralei, unde eel mai bun
§i mai de§tept e eel care e omul cuiva, sa nu prinda modul de
via^a, smerit, al Bisericii lui Dumnezeu, unde cei ai ei sunt ca
ni§te miei in mijlocul lupilor.

Privesc cu aten^ie rostogolirea acestei morale utilitariste in
sufletele oamenilor. Cei care o accepta ca norma de viaja
folosesc toate tertipurile pentru a-§i atinge scopurile.

Daca astazi ^i se cere sa fie curva, omul se face curva.
Daca maine ^i se cere, ca sa ajungi intr-un post de conducere, sa
pari sfdnt, nepdtat, omul devine imediat nepdtat. Se imbraca in
haina moralei ireprosabile peste noapte §i se dezbraca de ea cat
ai clipi. "Tinta e sa ajungi acolo unde vrei.

§i morala aceasta emana de sus in jos §i vulgul o prinde
din mers. Daca avem un pre§edinte cu o morala amor aid,
interesatd, cum am avea un profesor, un magazioner sau un §ofer
moral?

Adica ^i se pare §i ^ie, pana la urma, o ipocrizie sa fii un om
cinstit intr-o iard a hofilor. §i pentru a nu parea cinstit, omul se
lasa sedus de morala ilegalita^ii, de morala aparen^ei §i e agent
dublu, sub acoperire: una e in societate §i alta e acasa.

§i auzi la televizor: presedintele X a violat-o pe secretara
lui. Sau: seful armatei s-a sinucis cu arma din dotare, pentru ca
a fast gdsit cu afacreri tenebroase.

§i apoi te intrebi: Cum domnule, ca erau niste oameni in
toatdfirea? Cum au putut sa faca una ca asta?!!

Da, au putut, pentru ca aveau morala atyibild, morala de
poza, pentru ca in firea lor erau ni§te §arlatani de duzina, care pe
ne§tiute §i §tiute filiere au ajuns la conducerea ^arii.

§i dupa ce moare omul de stat, dictatorul sau marele om
politic, atunci o editura importanta face o edrfie de lux cu
amantele pre§edintelui, cu pacatele, bolile §i erorile sale §i
spulbera mitul omului superb din fruntea statului.

Toata falsa mitizare din timpul vie^ii e spulberata de
istorie, care demitizeaza nulita^ile importante ale istoriei.

Daca alegatorii ar privi la om §i nu la poza lui ar §tii ce sa
aleagd. Exista insa o categorie de oameni, Sfnuii, a caror via^a nu
pdleste dupa moarte, ci tocmai atunci intinereste.

Daca scormone§ti in via^a lor cu Dumnezeu nu dai de
afaceri oneroase §i de matrapazlacuri ci de fapte inimaginabile de

172

omenie, de rabdare §i de bunatate, pe care lumea din jurul lor nu
le-au facut pentru ei.

Morala Bisericii e teologica, vine din teologia Bisericii,
este o traire a teologiei §i a vie^ii Bisericii.

Tocmai de aceea nu ne putem schimba morala peste
noapte, pentru ca cei care sunt oameni smerrfi §i se trudesc pentru
mantuirea lor sunt, oriunde unde se due, oameni credincio§i, care
ac^ioneaza ca ni§te credincio§i §i nu ca ni§te diletanfi. §i omul
credincios se vede din cuantumul de bun sim^, de smerenie, de
in^elegere a celuilalt, de acceptare a lui.

Noi mizam pe via^a ca membrii vii §i activi ai Bisericii §i
ne dezicem de masca moralita^ii mediatizate. §i credem ca nu
gre§im...

173

Din „inielepciunea" lui Albert Camus sau despre
filosofia care te duce la streang

Lasam 568 Mitul lui Sisif sa vorbeasca despre un alt „mare
om de cultura §i filosof '.

Niciun citat nu este corupt §i reprezinta gandirea luminatd,
de superbia §i degringolada interioara, a romancierului francez,
care i§i constata propria sa neimplinire §i decadenfd interioara.

Este un elogiu adus reflectiei egoiste §i atee, care
incercand sa i§i fundamenteze adevarurile pe raportarea
individului singular la realitate, sfar§e§te in confuzie, drama
interioara §i ganduri negre.

Incep citatele memorabile:

„Nu exista decat o problema filosofica cu adevarat
importanta: sinuciderea. A hotari daca via^a merita sau nu sa fie
traita inseamna a raspunde la problema fundamentala a filosofiei.
Restul, daca lumea are trei dimensiuni, daca spiritul are noua sau
douasprezece categorii, vine dupa aceea".

„Despre sinucidere nu s-a discutat pana acum decit ca
despre un fenomen social. Dimpotriva, e vorba aici, pentru
inceput, despre raportul intre sinucidere §i gandirea individuala.

Un gest ca acesta se pregate§te in adancurile tacute ale
inimii, precum o mare opera. Omul insu§i il ignora. Intr-o seara,
isi trage un glon^ in cap sau se arunca in apa. Despre un
administrator de imobile care se omorase, mi se spunea candva
ca in urma cu cinci ani i§i pierduse fata, ca de atunci se
schimbase mult §i ca intimplarea il rosesepe dinauntru.

Nu exista cuvant mai exact. A incepe sa gdndesti inseamna
a incepe sdfii rospe dinauntru.

Societatea nu are mare amestec in acest inceput. Viermele
se afla in insa§i inima omului. Acolo trebuie cautat. Acest joe
mortal, care duce de la luciditatea in fa^a existen^ei la evaziunea
in afara lumii, trebuie urmarit §i in^eles".

„De vreme ce to^i oamenii sanatosi s-au gandit la propria
lor sinucidere, vom recunoa§te, fara alte explica^ii, ca exista o
legatura directa intre acest sentiment §i aspiraiia cdtre neant".

„Toate marile ac^iuni §i toate marile filosofii au un inceput
derizoriu. Marile opere se nasc adesea pe nea§teptate, la corful
unei strazi sau la intrarea intr-un restaurant.

568 Un articol din 24 mai 2007.

Date despre Albert Camus aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Albert_Camus.

174

Tot astfel §i absurditatea. Lumea absurda, mai mult decit
oricare alta, i§i trage noble^ea din aceasta na§tere lipsitd de
mareiie.

In anumite situa^ii, un om care raspunde: la nimic, cand e
intrebat la ce se gandeste, poate ca doar se preface. Cei iubiji o
§tiu prea bine. Dar daca acest raspuns este sincer, daca exprima
acea stare ciudata a sufletului cand vidul devine elocvent, cand
lan^ul gesturilor cotidiene s-a rupt, cand inima cauta zadarnic
veriga pierduta, el reprezinta primul semn al absurditdtif '.

„E inutila orice speran^a de a mai reconstitui vreodata
suprafa^a familiara §i lini§tita care sa ne aduca pacea inimii. Dupa
atatea secole de cautari, dupa atatea abdicari ale atator ganditori,
§tim prea bine ca acest lucru e adevarat pentru intreaga noastra
cunoa§tere.

Cu excep^ia ra^ionali§tilor de profesie, nimeni nu mai spera
azi in adevarata cunoastere. Daca ar fi sa se scrie singura istorie
semnificativa a gandirii omene§ti, ar trebui alcatuita aceea a
pocain^elor ei succesive §i a neputin^ei ei".

„Strain de mine insumi §i de aceasta lume, inarmat doar cu
o gandire care se neaga pe sine de indata ce se afirma, ce nume
poarta aceasta condi^ie a mea, in care nu-mi pot afla pacea decat
refuzand sa §tiu §i sa traiesc, in care setea de a cuceri se izbe§te
de ziduri care-i sfideaza asaltul?".

„De la Jaspers 569 la Heidegger 570 , de la Kierkegaard 571 la
§estov 572 , de la fenomenologi la Scheler 573 , pe planul logic §i pe
planul moral, o intreaga familie de ganditori, inrudi^i prin
nostalgia lor, opu§i prin metodele sau scopul lor, s-au inversunat
sa bareze drumul real al ra^iunii §i sa redescopere caile directe ale
adevarului.

Presupun aceasta gandire cunoscutd §i trditd. Oricare vor fi
fost ambitiile lor, to^i au plecat de la acel univers inexprimabil in
care domne§te contradic^ia, antinomia, spaima sau neputin^a".

„Spiritul ajuns la hotarele sale trebuie sa pronun^e o
judecata §i sa-si aleaga concluziile. Acolo a§teapta sinuciderea §i
raspunsul"etc.

Incheiem acest articol cu un peisaj real. Am intalnit intr-un
oras. al Romaniei 574 pe un fost profesor de Filosofie cu mari

569 Karl Theodor Jaspers: http://ro.wikipedia.org/wiki/Karl_Jaspers.

570 Martin Heidegger: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger.

571 Soren Aabye Kierkegaard: http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%B8ren_Kierkegaard.

572 Un articol al sau: http://adunareapentrufilosofie.blogspot.com/2009/07/normal-0-21-
false-false-false.html.

573 Max Scheler: http://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Scheler.

574 Rosiorii de Vede: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C5%9Fiorii_de_Vede.

175

dezechilibre psihice spre batrane^e, care merge pe strada §i
vorbe§te de unul singur.

Nu gdndirea prea multd 1-a adus aici, ci inver§unarea cu
care se manifest! impotriva credirrfei!

Merge pe strada cu un aer marek impunator §i deodata ll
auzi ^ipand: „Kant e adevarul! . . .Kant e eel mai mare!", dupa care
incep hulele §i dracuiturile la adresa lui Dumnezeu.

Filosofia care te aduce la §treang este filosofia care se
na§te din rdutate §i din luptd cu Dumnezeu pentru a sfar§i in cea
mai neagra necunoa§tere §i invdrto§are.

Acest gen de activitate individualists nu este proprie
gandirii ortodoxe unde adevarul este revelat de Dumnezeu §i e
talcuit de Sfin^ii Bisericii cu smerenie.

A gdndi in perimetrul dogmelor Bisericii sau a gdndi
cultura, filosofia, §tiin^a vremii noastre ca un cre§tin ortodox
inseamna a gandi toate in iubire de Dumnezeu §i in perimetrul
experien^elor pe care le po^i proba.

176

M-am gdndit sd protestez „ altfel ": paste-ist

C-7C

Solicit un raspuns din partea dv. §i, mai ales, din partea
colegilor blogari ortodoc§i.

VOI PROTESTA timp de o saptamana in urmatoral fel: la
un articol scris de catre noi, voi copia cate 10 articole de la
oricare blogar ortodox, care ia texte integrale de la alti teologi §i
de la Sfintii Paring §i nu face niciun comentariu la ele §i le voi
pune la noi pe blog, fara nicio citatie de unde le-am luat.

Protestul nostra este indreptat impotriva acelora care
confunda munca cu hofia §i Teologia cu strategia paste in our
blog.

Nu ar trebui sa se supere niciunul din cauza protestului
meu daca a fur a de la altul, a prelua sau a-fi impropria ceva, fara
niciun efort e un lucra. . .normal.

In functie de feed back-urile dv. voi lua o decizie.

Este legitim un astfel de protest? 576

575 Un articol din 24 mai 2007.

576 Nu am pus in practica protestul... pentru ca am inteles foarte repede, ca nesimtirea e o
stare de spirit, un mod de a fi al pseudo creatorilor de online romanesc si ca, intr-o lume de
impostori. . .a protesta cored inseamna a fi tu penibil... si nu hotii.

Ill

In §irul gdndurilor ...despre intimitate

Dreptul la intimitate este ca si dreptul la plimbare: un
drept care nu intereseaza pe al^ii. Daca stau acasa si scriu sau ma
rog sau merg prin pare, via^a mea intima este o sfera in care
vreau sau nu vreau sa includ pe altcineva.

§i intimitatea mea nu ^ine numai de casa mea sau de
familia mea, ci de tot parcursul meu interior, de toate trairile
mele, pe care le pot avea in public sau in spa^iul privat si de care
vreau sau nu vreau sa spun nimic. Intimitatea care vorbeste, care
se destainuie este un favor facut altora.

Pentru mine a primi un text al cuiva sau invita^ia cuiva
inseamna a primi din partea aceluia statutul de privilegiat, de
intim.

Cand suntem primi^i in intimitatea cuiva nu trebuie sa
uitam ca statutul de intimi este revocabil, ca el este un dar, un
privilegiu.

Am revocat de multe ori statutul de intimitate oferit altora.
Rela^iile devenisera o barbarie a nesim^irii. Pe premisa ca noi
putem vorbi liber, ca ne putem destainui, confinden^ii mei
incepusera sa creada ca pot sa atinga cota insuportabilului. Insa,
daca nu po^i sa fii la fel de intim cu mine cum pot fi eu cu tine
statutul de intim pe care ^i 1-am dat cade in desuetudine.

Gandurile, trairile, scrisul, oftatul, mancatul,
dormitul...sunt lucruri intime. Ele ^in de mine si le traiesc cu cei
care sunt intr-un anume grad de interiorizare cu mine.

Blogul, cartea, manuscrisul car^ii, fotografia personala,
lenjeria intima, felurile de mancare pe care le prefer, stiloul cu
care scriu sunt apanajul intimitaiii mele si nu sunt bunuri publice.

Bunurile publice sunt soselele, vederea exteriorului
caselor, a cladirilor, apa, aerul, norii, soarelc.Iar ceea ce tine de
noi devine public numai in masura in care noi dorim, pentru cat
dorim si cui dorim.

Am primit in ultimele zile mesaje tenden^ioase, care imi
spuneau ca blogul nostru, atata timp cat are interfa^a spre public,
este un bun public. Nimic mai fals !

Orice blog este un bun privat si el este un favor, un
privilegiu pentru cei care il citesc. Blogul meu este ca un muzeu
in care po^i sa intri, sa vizitezi exponatele in cadrul unui anumit

577 Un articol din 30 mai 2007.

178

orar, dar nu ni este permis sa le atingi (adica sa pui comentarii)
decat cu acordul nostru.

De ce? Pentru ca e un bun personal §i nu o moneda pe care
o gase§ti in intersec^e §i o bagi in buzunar.

Daca scriu aici §i daca imparta§esc altora diverse lucruri
asta nu inseamna ca mi-am pierdut dreptul de proprietate asupra
a ceea ce scriu sau ca am dat tuturor dreptul sa imi dea lecfii de
gdndire.

Daca cineva dore§te sa faca comentarii tenden^ioase e liber
sa o faca pe un blog cu care sa se legitimeze, pe care sa scrie
negru pe alb numele, profesia, puterea de discernamant pe care o
are ca sa scrie §i, ca un privilegiu ce mi se acorda, pot citi parerile
sale despre mine, fara ca eu sa am dreptul sa imi impun punctul
meu de vedere in intimitatea sa, adica pe blogul pe care il
conduce.

Tot la fel, am dreptul sa invit in casa mea oameni pe care
astazi ii consider prieteni iar maine sa ii invit afara, pentru ca s-
au dovedit a fi. . .altceva.

Intimitatea este un favor (repetam acest lucru, ca nu strica)
§i pe ea o avem prin libera consim^ire.

Numai ca cititorii, nu pu^ini la numar, care mi-au facut
observa^ii ca nu le dam dreptul sa ne comenteze articolele, nu
aveau opinii, cifobii, resentimente sau umori §i nu §tiau unde sa
le verse. §i mai ales nu §tiau ca un blog este un lucru personal,
intim, in care primim sa facem conversa^ie cu cei pe care ii
preferdm §i nu la intdmplare.

Dv. baga^i in casa tot felul de infractori? Nu prea cred.

Intimitatea ^ine de bunul sim{ al omului, de inten^iile lui
bune, de dorin^a de dialog, de aspira^ii inalte. . .

Intimitatea exista acolo unde exista reciprocitate. Dar daca
nu vreau sa i^i acord dreptul de afi intim cu mine, atunci nu esti.

§i nici nu e§ti intim cu mine la nesfdrsit, indiferent de ce
faci sau nu faci, ci numai daca te dovede§ti ca e§ti un om de
probitate morala §i intelectuala, ca e§ti o stofa de om care impui
respect sj admira^ie.

Problema intimitdiii cred ca e prost in^eleasa in toate
spa^iile, nu numai in eel virtual. Cei care te vad ca ai devenit o
persoand publicd cred ca nu mai ai dreptul la intimitate. Nimic
mai fals!

Intimitatea e un bun inalienabil §i cei care incearca sa il
descoasa sunt infractionali§ti. Pentru ca, daca avem dreptul sa ne
batem joe de intimitatea omului public, atunci avem dreptul sa ne

179

batem joe §i de eel care i§i bate joe de omul public §i ajungem sa
ne batem joe top, de toata lumea.

Gardurile mari, u§ile metalice, paza de la locuin^ele private
spun pentru to^i: Pdnd aid avefi voie sa privifi! §i e normal sa fie
a§a, atata timp cat e§ti inconjurat de oameni cu care nu ai
intimitate.

La sat, unde vecinii se cunosc intre ei §i unde exista
intimitate, gardurile sunt mici, sunt facute din materiale proaste
eel mai adesea, pentru ca oamenii i§i respecta reciproc bunurile,
proprieta^ile.

Acolo unde este intimitate nu e nevoie de prea multa grija
la detaliile protocolare. Insa, daca vrei sa ca§tigi intimitatea
cuiva, nu vii sa o ca§tigi vorbind despre el, ci despre tine. A
raspunde favorului de afi intim cu cineva inseamna a fi in stare
sa pop sa rdspunzi cu aceeasi solicitudine.

Insa, de cele mai multe ori, unul il solicita pe altul mai
mult, pana intr-atat cat il obose§te.

Cuplurile care se casatoresc §i in care unul ofera dragoste
mai mult decat celalalt ajung, la un moment dat, sa se plictiseasca
reciproc, pentru ca eel care ofera mai pufin i§i simte prezen^a in
cuplu ca pe una ingrata.

Oricand incepi sa il gande§ti pe celalalt in termenii invidiei
§i ai intrecerii, unde intimitatea nu este iubire §i smerenie ci
luptd de clash, intrecere muncitoreasca, ajungi sa te despar^i de
el, pentru ca invidia din tine \\\ arata ca tu esti eel mai slab,
inferiorul §i nu po^i sa supor^i asta.

Problemele intime se rezolva in intimitate. Duhovnicul nu
are dreptul sa for^eze intimitatea unui cuplu pe care il spovede§te,
ci el poate numai sa ii faca pe cei doi sa se in^eleaga, sa se
analizeze reciproc. Deciziile ultime sunt ale cuplului.

Nici parin^ii, nici fra^ii, nici rudele, nici prietenii §i nici
duhovnicul nu trebuie sa aiba ultimul cuvdnt in cuplu. Decide
cuplul, luand in calcul sau nu pozrfiile celorlal^i, care vor sa il
ajute.

Povestea de dragoste a fiecaruia este una intima.
Marturisirile sacramentale sau de inima sunt bunuri ale
intimita^ii. Alegerile noastre sunt intime §i de ele vom da
socoteala in fa^a lui Dumnezeu.

Cei care vor sa ne ajute intimitatea trebuie sa mearga in
acela§i sens cu cre§terea noastra interioara §i cu posibilita^ile
noastre, cu crezurile noastre.

Eu consider ca a abuza un minor, un adolescent, un batran
sau un om defavorizat nu inseamna numai a-1 abuza sexual sau a-

180

1 exploata in domeniul muncii, ci inseamna §i al canaliza spre un
fel de via^a care nu ii e propriu, a-1 sfatui prost in alegerile sale.

Medicii, avoca^ii, preo^ii, politicienii, psihologii...toti cei
care au intersectare cu intimitatea oamenilor nu trebuie sa ii
canalizeze spre ceea ce vad ca nu le este propriu.

Sunt impotriva mamei, care a fost profesoara §i vrea ca §i
fml ei sa fie profesor, de§i el are inclina^ii spre cercetari in
domeniul biologiei. Statutul de parinte sau defrate mai mare nu
implica §i impunerea cu forfa a propriului lor crez in ceea ce ii
prive§te pe ceilahi.

Da, intimitatea e o problema legiferata atat de legi cat §i de
credin^a §i ea este respectata daca respec^i persoana umana. Daca
nu dai doi bani pe omul din fa^a ta, daca el nu este o faptura a lui
Dumnezeu mai inainte de a fi prietenul sau du§manul tau, nu §tii
cum sa ii respec^i intimitatea sau sa nu ii lezezi dreptul de a-§i
trai intimitatea dupa cum dore§te.

In concluzie, tot ceea ce scriu aici imi asum §i nu vreau sa
dau explica^ii asupra motivelor mele intime pentru ce scriu una
sau alta. Probabail ca exista un plan editorial de care ma ^in, chiar
daca pu^ini i§i dau seama de acest lucru.

Blogul este un bun intim, pentru ca imi aparfine, avand
deschidere spre public, fara ca aceasta sa insemne ca trebuie sa
aprob o babilonie de comentarii nastru§nice, tot felul de mofturi

c-70

§i farafastacuri pentru ca a§a vrea...«« actor grabit
sau. . .pacientul englez .

As. discrimina prin acestea pe omul care cite§te smerit, care
face sau nu face comentarii, §i nu dore§te sa vada tot felul de
comentarii rautacioase pe langa pagini de teologie ortodoxa §i de
punctari critice oneste si de constiinta la diferite derapaje ale
postmodernita^ii.

Noi ne asumam lumea despre care scriem, nu consideram
ca exista lucruri tabu de discutat intr-o lume in care trebuie sa
dai replici la diferite senza^ionalisme, dar exista lucruri tabu de
fdcut.

Din acest motiv nu dam dreptul nimanui sa scuipe in
intimitatea noastra, dupa cum nici noi nu o facem.

Aluzie la titlul piesei, cu acelasi nume, al Laurei Stoica
(http://www.youtube.com/watch?v=W-av2qVhkyM) si desemnam prin sintagma pe eel
care vine odata pe la noi, ne scrie un comentariu vai de mama lui, nu ne spune nimic despre
sine. ..dar vrea sa se vada la noi.

579 Aluzie la filmul cu acelasi nume: http://www.cinemagia.ro/filme/the-english-patient-
pacientul-englez-2407/. Numai ca aici pacientul englez e o sintagma negativa, care arata pe
cei care nu au ce face...cu patimile pe care le au...si vor sa ni le arate si noua.

181

Munca de cercetare teologicd: intre vederea
sensurilor §i compilarea surselor

In munca de cercetare teologica actuala se bat cap in cap
doua tending majore: prima propune o repovestire a surselor, o
arhivare a lor pe diferite considerente, cele mai multe
exclusiviste, pe cand a doua propune o scanare a sensurilor
interioare a surselor potrivit experien^ei personale.

§i prima §i a doua modalitate de investigate teologica este
o modalitate personalista de cercetare a ariei teologice, numai ca
teologii care i§i propun sa repovesteasca sursele teologice la
nivelul limbajului nu fac decat sa le inve§manteze intr-un limbaj
postmodern fara a le trai semnifica^iile adanci.

Reimprospatarea teologiei sau reconfigurarea ei nu e, in
esen^a, o problema de limbaj ci una de experienfa. Scanarea
sensurilor interioare ale surselor, ale Scripturii §i Tradrfiei, ale
cultului, ale vie^ii creatine presupune experiere personala.

Asistam insa la o confiscare a sensurilor adanci ale
Teologiei acolo unde sursele se rescriu la nivel lingvistic,
schizoidia fiind promovata tocmai de acei teologi care crezandu-
se posesorii unui limbaj teologic specializat, cred ca au
preeminent asupra acelora, care traiesc, intr-un mod intim §i
intr-un lexic scazut, taina credin^ei.

Limbajul bisericesc, cultic este simplu §i profund in acela§i
timp. Scriptura are simplitatea care se regase§te la Paring.

In momentul cand consideram ca teologia trebuie sa fie
exprimata numai in termeni culturali §\filosofwi §i incercam sa
punem experien^a Bisericii, cu for^a §i deplin, in cadre care nu ii
sunt proprii, nu facem decat sa abdicam, in mod con§tient, de la
evlavia si fiorul smerit al vie^ii duhovnice§ti.

Ce ca§tigam daca retraducem, la nivel lingvistic, credin^a
ortodoxa? O vizibilitate mai mare a credin^ei ortodoxe pentru
postmodernitatea culta §i un pas mai inainte pentru a fi in pas cu
noi inline, cu via^a prezentului.

Ce pierdem? Pierdem exprimarea autentica §i smerita a
credin^ei, sim^ul marturisirii smerite, pentru ca incercam sa
scriem teologic in mod efeminat §i sa ne adresam numai unui
mental rastalmacitor de sensuri §i nu unor min^i profund a§ezate
in via^a Bisericii.

580 Un articol din data de 1 iunie 2007.

182

Nu suntem impotriva rescrierii lingvistice a crediniei
ortodoxe, cu anumite limite, pentru cititorul de astazi. Pe acest
blog, cam asta facem: revorbim, in diferite feluri, trairea noastra
ortodoxa. Aratam ca teologic se poate vorbi in multe feluri, daca
ai experienta faptului ca atare.

De la prima categorie de teologi, conform cu teleologia lor,
re^inem faptul ca munca de cercetare teologicd este si trebuie sa
fie o rescriere in termeni, in limbaj contemporan, a experienfelor
crediniei. Insa noul limbaj, limbajul postmodernizat al teologiei
ortodoxe trebuie sa afirme experience §i nu metafore teologice.

Daca de la prima categorie de teologi re^inem nevoia de
redefinire conceptuald, de la a doua categorie de teologi re^inem
faptul, ca experienta interioard trebuie sa dicteze limbajul
teologic si nu invers. Experienta ortodoxa trebuie sa aiba
preeminent asupra limbajului iar limbajul trebuie sa fie unealta
prin care noi ne exprimam trairile.

Recitirea surselor ortodoxe necesita o recitire din Bisericd
a lor §i pentru evlavia Bisericii. Daca dorim sa fim oamenii
Bisericii, care scriu pentru o lume cu o accelerate marita, nu
trebuie, in primul rand, sa ne aliniem unei modalita^i §i
mentality postmoderne de a vedea lucrurile, ci sa ne insu§im,
traid la propriu §i smerit, boga^ia de via^a dumnezeiasca a
Bisericii.

E observabil faptul, ca in masura in care teologii
reverbalizatori ai mesajului teologic au inceput sa iasa in spa^iul
public cu volume de teologie scrise postmodern, oamenii de
cultura §i de §tiin^a au gasit productiv acest demers §i au
considerat ca §i ei pot manipula limbajul teologic, chiar daca nu
au o integrare in via^a Bisericii sau sunt in afara ei.

Astfel asistam la o teologie ortodoxa spoliata la nivel
lingvistic de filosofi, critici de arta, politicieni, psihoterapeuti,
vrajitori sau eterodoc§i, care cred ca o bund arhiva de date
teologice §i o manipulare ideologizata a crediniei ortodoxe este
un demers ortodox autentic.

Venirea teologilor ortodoc§i spre postmodernitate a nascut
un aplomb al lumii secularizate pentru scrisul eteroclit teologic.

Melanjul teologic, punerea semnului de egalitate intre
credinia vazuta ortodox §i credinfa ortodoxa vazuta filosofic sau
a-religios a nascut mentalitalitatea, ca un credincios simplu sau
un preot ortodox, care merge §i sluje§te in Biserica e mai pufin
aproape de Dumnezeu decat unul care cunoa§te sursele de la
masa de scris §i le reverbalizeaza in limbaj postmodern.

183

Prin scriitura noastra cu aer postmodern dar nu §i de esenfa
postmoderna am incurajat (fara voia noastra) diletantismul
teologic §i mai ales pe eel expereniial.

Pentru ca, in fa^a unui public care gireaza imediat limbajul
sofisticat, doar ambalajul dar este inapt pentru confinutul §i
veracitatea experienfei, teologul si cre§tinul care se despatimesc
dar au un limbaj mediu pare un om fixist, care nu abdica de la
principiile viejii duhovnice§ti §i care nu i§i remaniaza limbajul,
pe cand eel care face pact de neagresiune cu lumea postmoderna,
doar in aparen^a, doar la nivel lingvistic, e vazut ca prietenul
lumii, de§i e tot la fel de inradacinat in opozrfia fa^a de o
mentalitate seculara.

§i ajungem la un moment comic §i dureros in acela§i timp.
Teologii §i slujitorii care vorbesc pe in^elesul oamenilor de orice
condrfie §i care au aceea§i experien^a cu cei care reverbalizeaza
postmodern mesajul teologic sunt desconsidera^i nu din cauza
experienfei ortodoxe, pe care o reprezinta §i o poarta in ei, ci
pentru ca unii par vetusti iar al^ii par inovatori.

Insa nici primii §i nici ultimii nu au inventat credinfa ci ei
au primit-o de la inainta§ii lor, care au primit-o de la Apostoli §i
aceia de la Domnul. Iar cand au primit-o de la Domnul au primit-
o intr-un limbaj simplu dar profund de dumnezeiesc.

Binein^eles omenirea a traversat diferite oranduiri, cadre
iar omul a trait §i traie§te ample schimbari, modificari ale
modului in care se raporteaza la credinfa ortodoxa sau la orice fel
de credinfa. Numai ca in Biserica nu s-a produs (aceasta e
minunea!) mutafii de experienfei.

Experien^a duhovniceasca a ortodoxului este in esenfa
identica cu cea a Sfantului Adam, a Sfantului David, a Sfantului
Pavel sau a Sfantului loan Hozevitul, atata timp cat orice cre§tin
mantuit merge in aceea§i Impara^ie a lui Dumnezeu, unde
vie^uiesc in lumina lui Dumnezeu to^i Sfnuii din toate veacurile.

Daca percepem interior acest mod de a fi, daca ne sim^im
madulare vii ale Bisericii §i consideram ca pentru un anumit
public cititor §i ascultator e nevoie de un limbaj potrivit cu
mentalitatea lui, atunci acesta e un gest de iconomie al nostru
pentru acest segment uman §i nu trebuie sa cantonam discursul
teologic pe un anumit profil uman.

Teologii care reverbalizeaza credinfa ortodoxa §i vor sa
faca din ea doar o hrand pentru elite ii neaga prin aceasta
caracterul universal §i ecumenic.

Pentru ca, in masura in care teologia ortodoxa devine
numai teologia doctorilor in teologie §i a hiperspecializa^ilor,

184

care privesc de sus pe omul care traie§te simplu credinja, atunci
se transforma in ideologie, in stiin0 de casta §i intr-un element
neeclesial.

Biserica are nevoie de Sfinfi ultradestepfi §i
ultraperfomanfi §i nu de oameni informati dar respingdtori.

Biserica create §i are nevoie de fii §i teologi autentici, care
sa faca din munca lor de cercetare teologica un mod de sfm^ire
personala, de asceza §i nu un mod continuu de dilematizare a
credin^ei, de punere in opozrfie a Sfnuilor intre ei sau a dogmelor
una fa^a de alta.

Experien^a, asumarea deplina a modului de a fi §i de a trai
ortodox, transformarea noastra in fiinfe teologice, care gandim §i
ac^ionam duhovnice^te, ne permite sa avem un limbaj pe diferite
paliere de in^elegere, ajustat la publicul din fa^a noastra.

Intoarcerea la Parinfi propusa in secolul trecut a nascut o
intoarcere catre Sfinfi numai a unor teologi, care au devenit ei
m§i§i Sfinfi ca §i aceia.

Aceasta chemare la o perspective patristica reinnoita a
teologiei ortodoxe a dat na§tere la traduceri apriate, la studii
diverse, la un limbaj teologic articulat cu istoria dar §i cu
momentul, insa a dat na§tere si la un fel de a face teologie foarte
increzator in sine, care in afara ascezei §i a ascultarii de
inva^atura Bisericii, s-a erijat in invafatorul Bisericii.

intoarcerea spre lume pe care o propun reverbalizatorii
discursului teologic ortodox e mai mult o revan§a in fa^a culturii
§ i a gandirii postmoderne, careia ii aratam ca putem sa vorbim ca
ea. Insa pericolul acestui demers e acela ca reverbalizam
concepte teologice §i nu trdiri duhovnicesti, nu experienfa
mdnturii noastre personale.

Venim in fa^a postmodernita^ii in acest demers, nu cu
sfinienia §i smerenia viefii noastre in Biserica ci cu o
disponibilitate spre dialog despre probleme, care nu depa§esc
mentalitatea seculara.

Reducem Teologia, care nu poate fi cuprinsa, la o suma de
idei despre ea §i o facem sa para o filosofie pe care to^i §i-o pot
insu§i, daca ii inva^am termenii pe de rost.

§i de aici infla^ia de literati §i de oameni ai culturii care
demitizeazd, cola^ioneaza, neaga sau insulta credin^a ortodoxa,
pentru ca o vad ca pe o suma de idei cuprinsa in ni§te car^i pioase
§i nu ca pe un mod de viafa, singurul, care te sfiinfeste.

Pierdem §i ca§tigam din pasul pe care il facem in fa^a
postmodernita^ii de din afara de Biserica.

185

Exista ortodocsi postmoderni dar §i postmoderni seculari
§i intre unii §i al^ii e o mare prapastie.

Pentru ca discursul teologic autentic, in cadre
postmoderne, nu vrea sa se piarda intr-o mentalitate edulcoratd ci
sa trezeasca la credirrfa §i la pocain^a §i nici nu spune ca se poate
trdi ortodox in afara de cuviinia §i v/a/a smeritd in Bisericd.

Pozi^ia noastra personala este aceasta: sa vorbim numai in
perimetrul experien^ei proprii §i a muncii noastre de cercetare §i
sa ne comportam ca oameni, care sunt madulare vii ale Bisericii
§i nu ca instigatori la rafuiala cu Biserica §i nici la a da lec^ii
Bisericii.

In momentul cand incepem sa ne certain cu oamenii §i sa
judecam oamenii §i nu zVfez'/i fife principiu, discursul nostru
teologic se devalideaza de la sine, devenind unul sectar, unul
care nu are in vedere invdidtura la nivel holistic a Bisericii ci
numai un segment din ea.

186

Strategia porno: „ lasd imaginile sd te convingd ce
sdfaci"

CO 1

Titlul articolului de fa^a este derivat din eel al editorului
de la Wired News 582 , Steve Friess 583 , care spunea ca stategia
porno se bazeaza pe ideea consumului liber de imagini porno pe
net, pentru ca sa-i convingi pe poten^ialii cumparatori ai
produselor sub licen^a.

Facand un rezumat al articolului semnalat, Steve ne spune
urmatoarele:

Industria porno a inva^at lec^ia pe care industria muzicala
refuza sa o asculte: pirateria nu este o lume murdard, ci
dimpotrivd. Compania Hunter a dezvoltat un anume fel de
software care permite utilizatorilor de internet sa poata pirata,
prin intermediul sistemului de file sharing, materiale diverse.

§i ideea e urmatoarea: daca 15% dintre cei care pirateaza
vin §i cumpara produse software cu licen^a, atunci profitul este
rezonabil.

Conducatorul acestei companii crede ca trebuie sa urmam
dorin^elor oamenilor §i ca, daca incercam sa schimbam ceva din
ceea ce ei vor, nu or sa aleaga produsele pe care le punem la
vanzare.

De aceea: „Ei nu cumpara produsele pentru ca nu au bani
sa o faca. Dar daca tot exista acest haos [pe net], atunci trebuie sa
incercam sa facem din el un haos frumos".

§i atunci ne livreaza pornografie in mod gratuit pentru ca
sa putem, in cele din urma, motiva^i adanc de oferta, sa
cumparam §i unele produse pe care ei doar le publiciteaza.

Daca Steve Friess ne vorbe§te de o stategie de marketing
reald a webmasterilor care introduc pornografie pe net §i despre
faptul ca aceasta strategic asigura o vanzare bund a produselor
porno, indiferent de rata piratarii filmelor pentru adul^i, Daniel
Terdiman, ne ofera un studiu , pe baza datelor de cautare oferite
de motorul de cautare Google, in care se concluzioneaza faptul,
ca operatorii web, care insereaza materiale porno, §i-au dat seama
ca blogurile sunt un mediu propice §i facil pentru a raspandi
materiale pornografice.

581 Un articol din 4 iunie 2007.

582 A se vedea: http://www.wired.com/.

583 Idem: http://www.wired.com/techbiz/media/news/2003/01/57348.

584 Idem: http://www.wired.com/techbiz/media/news/2004/08/64422.

187

Tocmai de aceea, in ultimii doi-trei ani s-au inmultit
numarul de bloguri porno in detrimentul saiturilor porno, care
nu mai sunt updatate deloc, ci se insceneaza numai o
reactualizare fictiva a imaginilor, prin rularea acelorasj fotografii
dintr-un sait in altul sau in interiorul aceluia§i site.

Numarul constant de spamuri porno pe care le-am primit §i
le primim in spatele blogurilor noastre ne-au reliefat faptul, ca se
trimit, in mod automat, la un articol, intr-o secven^a orara anume,
acelea§i urleuri spre pagini porno. In concluzie, ca exista
modalitdfi automate de trimitere, repetata, a acelora§i mesaje §i
indica^ii de pagina.

Dintre cele 7 mii de spamuri inregistrate de catre platforma
noastra, aproape 90% sunt trimise din spatele a doua ip-uri: unul
care ne trimite imagini porno §i altul care ne trimite reclame la
medicamente.

Faptul ca pirateria porno, ca §i cea software, este in floare
§i ca cenzura pirateriei este scazuta nu este o intdmplare, ci un
plan de atragere §i mai mare a clien^ilor.

Marile companii ce produc software prefera sa dea anumite
programe free pentru ca produsul lor sa fie, chiar §i ilegal, in
computerele noastre. La fel fac §i casele de produc^ie ale filmelor
pentru adul^i.

Insa mai presus de asta, strategia porno are in vedere
schimbarea paradigmei civilizafionale, lucru aflat in plina
desfa§urare.

Sexualizarea persoanei, atomizarea ei, transformarea ei in
obiect pozat de aproape, la zonele genitale, accentul pus pe trairi
trucate, intr-un cuvant toate amanuntele filmografice au rolul de a
deveni un mod de viafd real.

Femeia iese din tiparul de mama, de sotie, prietena sau
sora §i trece in registrul de obiect al excita^iei noastre, al falsei
noastre dezinhibari.

Imaginile porno au acela§i efect ca §i drogul injectat in
vena: ele asigura, pentru cateva clipe, ore, nevoia noastra de
adrenalina, de excita^ie. Insa daca ei sunt pirafii, noi suntem cei
cazu^i in plasa propriilor lor afaceri.

Pe de o parte, consumi pornografie sau o cumperi iar, pe
de alta parte, tu nu mai e§ti stdpdn peste tine pentru ca ai nevoie
de droguri. §i daca incepi cu droguri slabe, adica cu sex §i
perversiuni cate de cat „normale" ajungi in scurt timp la
mancarea fecalelor sau la torturi sexuale.

Din propriile noastre cercetari asupra tendin^elor
filmografiei porno am tras concluzia, ca deja gustul pentru sexul

188

normal a degenerat foarte mult §i acum se cauta extremele: sexul
intre parteneri tineri §i cei foarte batrani, intre cei foarte ura^i §i
cei foarte frumo§i, intre rase §i mentality diferite.

Daca in planul in life se mizeaza pe o universalizare a
obiceiurilor, pe unificarea lingvistica §i teritoriala, in plan
underground, se mizeaza pe mixtura intre tot felul de tending §i
abordari exclusiviste.

In schimbarile caracteriologice ale romanilor de dupa
revolu^ie se observa ca libertinismul vizual a creat o abordare
extrem de senzualista a vie^ii oamenilor. Daca abuzul de mancare
duce pe fiecare zi la supraponderalizarea romanilor, vizualismul
pornografic duce la o stare de excitafie continua a popula^iei.

Excita^ia care nu beneficiaza de satisfac^ie, de actul sexual,
se manifesto ca agresivitate §i isterizare interioara. Cei care nu
muncesc §i peripatetizeaza cu mintea prin internet §i televiziune
sunt excita^i de atata stat, pe cand cei care muncesc prea mult
cauta refularea intr-o rdbufnire sexuala.

Filmul american, in care eroul, indragostit pana peste
poate, intra si o dezbraca in for^a pe eroina principals, chiar in
u§a apartamentului ei, unde face cu ea sex, este cli§eul acestei
sensibility care nu mai are bariere. De fapt nu mai se vorbe§te
despre a vrea sa facem sex, ci despre o pornire intima de
necontrolat.

Nu noi facem sex, ci sexul este eel care ne domina. §i
sexualitatea nu mai poate fi controlata, pentru ca omul sta mereu
in aceasta stare de excitafie, de degringolada mentala sexuala §i i
se pare nefiresc sa nu profite de o partidd cu cineva.

Nu cred ca mai trebuie sa insistam prea mult (de§i trebuie)
asupra modului cum imbracamintea din filmele porno §i gesturile
sexuale ale actrrfelor au devenit bun comun al societa^ii noastre.

Pantofii, hainele, bijuteriile, gesturile sunt sexualizate §i
cei care sunt in breasla curvarilor de profesie respecta codul
tacerii cand domnul sau doamna da de infeles ceea ce vrea.

De aceea nu e o poveste de adormit copiii sa aten^ionam pe
cei ai Bisericii, ca este incompatibil comportamentul sexualizat
cu mersul la slujbd.

Intr-o carte a noastra , foarte controversatd pentru cei
care vor sa se amageasca cu faptul ca pericolele din jurul nostru
sunt purine, am aratat ca solu^ia impotriva sexualizarii vie^ii sau a

E vorba despre Lumea postmoderna si depersonalizarea omului, pe care am editat-o la
nivel online in 2009 si pe care o puteti downloada de aici:
http://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/01/lumea-postmoderna-%C8%99i-
depersonalizarea-omului/.

189

satanizarii ei este proiectul dintotdeauna al Bisericii: curaiirea de
patimi.

Numai daca in^elegi ca impotriva raului nu se lupta cu
cuvinte ci cufapte zilnice de deparazitare de rau, po|i sa ir^elegi
diferen^a dintre ideologie §i asceza. Ideologia porno vrea ca omul
sa devina o prelungire a propriului sex.

Via^a Bisericii vrea sa devenim oameni in care sa nu mai
viem noi, sa nu mai traim noi §i sa nu mai traiasca in noi omul
pacatos, patimile, ci Hristos sa traiasca intru noi.

In fa^a strategiei porno, care este un iconoclasm, o lupta
impotriva adevaratei in^elegeri a dragostei §i a omului, trebuie sa
punem teologia icoanei §i sa vedem toate lucrurile §i pe oameni
ca ferestre care ne vorbesc despre mare^ia lui Dumnezeu.

Daca ramanem la imaginele porno ale genitalita^ii pierdem
din vedere ansamblul fiin^ei umane, care nu are numai trup, ci
este un trup insufleiit de catre sufletul nostru.

Imagologia porno reduce pe om la trup sau, mai degraba,
la sexualitate. Icoana ortodoxa arata ce este menit omul sa fie: un
suflet care stapane§te, prin Duhul, peste propriul trup.

De aceea cred ca e nevoie ca in perioada urmatoare sa
clarificam anumite probleme spinoase ale societa^ii noastre, aici,
pe blog, din punctul de vedere al teologiei §i al vie^ii Bisericii.

Nadajduim ca Dumnezeu sa ne mai ofere ceva timp pentru
aceste studii, pentru ca exista multa confuzie in randul multora.

190

De unde tentaiia sinuciderii la tineri?

Probabil 586 ca sunte^i la curent cu cele doua tinere de
astazi, gemene, care s-au sinucis, prin spanzurare, in parcul din
Cluj, imbra^isandu-se una pe alta.

Celalalt s-a aruncat de la etaj. In vreo doua luni s-au
mediatizat numai cazuri de tineri sinucigasi.

De unde tentaiia mor^ii, a aruncarii in gol, a suprimarii
vie^ii?

Raspunsul meu: filme, jocuri, mod de via^a in care moartea
nu este o usa spre Rai, ci o curiozitate pe baza careia vrei sa
bravezi.

Cei care au prezentat stirea sinuciderii celor doua surori de
astazi vorbeau despre sinuciderea lor ca de un mod de
atenfionare a celorlalfi. Tinerii vor sa fie auzrfi, asculta^i. . .

Vor sa fie si ajutaff! Eu cred ca majoritatea vor sa fie
numai remarcafi nu si ajutafi. Daca cineva vrea sa fie ajutat, sa
fie indrumat in via^a, intreba pe mama, pe tata, pe frate, bunic,
ruda, profesor, citeste, se informeaza, nu dispera peste noapte.

Ce ar fi ca to^i sa dam bir cu fugi^ii si peste noapte sa nu
mai munceasca nici cei de la electrica, nici cei cu apa, nici cei cu
gazele, nu telefon, nu metrou, nu tren. . .

Unde ajungem cu o astfel de gdndire negativistal
Greutatea vietii e impreunata cu bucuriile vie}ii. Dar ca sa ai
bucurii trebuie sa rabzi pentru ele, sa transpiri, sa faci un efort,
care sa te faca sa te bucuri in mod demn si nu parsiv de munca ta.

Cele doua erau fiice de intelectuali si inva^au la un liceu cu
profil umanist, daca re^in bine. Nu aveau niciun motiv sa se
spanzure si totusi au facut-o. Un altul s-a sinucis tocmai dupa ce
ii spusese mamei sale ca are planuri de viitor: dorea sa
munceasca in strainatate.

Sa scoatem insa din plan caldura de afara, anturajul,
curiozitatea, vreo boala psihica, decep^ia pasagera pentru pasul
sinuciderii. Se sim^eau gof! Singurf!

Ce l\i da insa stabilitate interioaral

Astazi am calatorit ceva zeci de kilometrii si langa mine
era o batrana oarba, saraca, cu doua paini in sacosa. Imbracata in
negru dar fara niciun miros de transpira^ie, atenta, linistita, cum
s-a urcat asa s-a si dat jos: fara sa deranjeze pe nimeni.

586 Un articol din 5 iunie 2007.

191

Dansa avea motive sa se sinucida sau nu? Dar cei care au
fost intemni^i pentru credin^a, care erau tot la fel de tineri ca
cele doua §i au stat 15-25 de ani la pu^carie, aveau motive sa se
sinucida?

Sinuciderea e o problema de necredinfa. Cei care se
sinucid nu sunt stabili emo^ionali pentru ca nu au credin^a, care
sa le lumineze via^a. Literati, filosofii, arti§tii simuleaza
sinuciderea in arta... numai ca arta este un drum paralel cu via^a.

CO-7

Daca confuzi dezgustul artistic al lui Cioran pentru via^a
cu luatul beregaiii, atunci nu ai in^eles ca arta propune, insa nu te
poate convinge sa l\\ suprimi existen^a. Tu te autoconvingi. §i te
autoconvingi pentru ca nu stii ce e viafa.

Cine vrea sa moara de mana lui nu i§i sa seama ca e un
analfabet in fa^a a ceea ce inseamna viaja.

Via^a nu inseamna numai sa ai sanatate, sa ai bani, sa \\\
mearga afacerea bine, sa ai pe masa un kilogram de salam §i doua
de ceapa, ci inseamna un spa^iu in care tu te pregate§ti pentru
ve§nicie.

Via^a e un dar pentru ca e o pregdtire pentru bucuria
eterna. Daca te sinucizi nu scapi de viafd, ci dai peste chinul
vieiii vesnice.

Sinuciderile din ultimul timp sunt un sistem de alarma
declan§at pentru a ne edifica asupra nivelului de deteriorare
zilnica a credin^ei noastre. Fiecare om are o credin^a a lui, mai
mare sau mai mica in Dumnezeu, intr-o for^a, intr-o idee, in sine,
in parin^ii lui, in te miri ce.

In momentul cand nu mai crezi nici in Dumnezeu, nici in
tine, nici in prietenii tai, daca nu mai vezi decat negru in fa^a
ochilor, atunci traim un mare cataclism.

Pe to^i cei care citesc aceste randuri ale noastre ii
indemnam sa stea de vorba serios cu prietenii lor, care au astfel
de tending §i daca le au ei, atunci sa se gandeasca, de o mie de
ori, la ceea ce fac.

Pune^i in balan^a via^a de acum, cu bunele §i relele ei, cu
vesmicia Iadului. Imagina^i-va numai o clipa ce inseamna sa
suporta^i o durere, oricare, mutiplicata la un milion.

§i imaginandu-va toate astea, tot nu ve^i avea Iadul, chinul
pe care ni-1 cream cu mana noastra ascultandu-i pe demoni, care
ne imping la a scoate din noi primul dar al lui Dumnezeu: viafa.

587 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Cioran.

192

Complexul Romexpo: un spafiu prea mare pentru
literatura romdnd

BookFest 2007 e un fel 588 de a vorbi despre ceea ce detesti.
Ma explic imediat.

Am avut astazi panorama, deloc intortocheata, a starilor de
spirit a autorilor de carte sau a editorilor. Prea enerva^i, prea
stresa^i, prea aten^i la imagine, prea avizi de pertinenfd, de
credibilitate, de§i car^ile expuse sunt sub^iri, ambalate frumos
dar, in marea lor majoritate, sunt incremeniri in proiectul
interior. §i asta voi explica.

Cum adica, domnul Gabriel Liiceanu, cu care m-am
intersectat in priviri (eu coboram scarile, dumnealui vorbea la
microfon, §i parca ne cuno§team de undeva. . .) detestd cultura?

Am vazut multe nume celebre ale literaturii contemporane
pe la standuri sau in treacat. . .in imaginea cdldtorului grdbit.

Cum ar detesta cultura? Pentru ca in fiin^a dumnealui,
ochii inimii mele au vazut nervozitate, lehamite de oameni, de
comunicare, adica de cumparatorii propriilor car^i editate de catre
dumnealui.

Daca nu ai timp sa-i prive^ti cu aten^ie pe patronii de
carte, ri§ti sa crezi ca se confunda cu cartea pe care o cumperi §i
pe care au editat-o.

Sau daca nu iei aminte la detaliile car^ii ri§ti sa crezi ca
daca a primit vreun premiu sau daca a primit Nobelul, autorul cu
pricina face numai oud de aur. Nu, nu face numai oua de aur, ci
ambalajul marfii, numita ireveren^ios carte, e de a§a maniera
livrat incat ^i se ascund detaliile importante.

M-am oprit la nivelul 1 al cladirii. La nivelul 1 erau
editurile cu rating, nu neaparat cu valori monumentale.

La nivelul doi erau editurile de jumdtate, pe cand la nivelul
3 era nivelul unde puteai cdsca in voie, pentru ca acolo erau
edituri din specia pdsdrilor colibri.

La nivelul 1 , dand de un coleg de breasla 89 , m-am oprit la
o discu^ie despre premiul Nobel, unde toata lumea era interesata
de enervare sau era interesata sa piece, pentru ca §tiau, deja,
partitura.

iss Un articol din 7 iunie 2007.
589 Mihail Neamtu.

193

Era un fel de a o mia repetrfie a filmului: De ce bat
clopotele Mitica? 590 , in care ai inva^at si gesturile cele mai
elementare ale personajelor.

Adica, se dezbatea dilema, cine o sa ia premiul Nobel
dintre: Mircea Cartarescu 591 , Andrei Codrescu 592 , Mircea
Ivanescu 593 , Norman Manea 594 si Mircea Horia Simionescu 595 , in
literatura romana?

Unul dintre eia spus ca literatura romana este o literatura
minora. Adica e mica pentru ca s-a scris pu^in sau e mica pentru
ca nu avem niciun om mai de vaza, pentru ca sa scrie in aceasta
^ara?

Chestiunea cu minora e un fel de manie de a te denigra de
unul singur, de a te face prost mai inainte de a ^i-o spune altul.

In ceea ce ma priveste cred ca fiecare neam, mai salbatic
sau mai civilizat are o literatura majora, o literatura
reprezentativa, in care autorii vorbesc despre lucruri importante
despre fiin^a acelui neam.

Gradul de realitate, de reprezentativitate a scrierilor unui
neam reprezinta pentru mine o imagine semnificativa a multora
dintre caracteristicile vie^ii si ale gandirii acelor oameni. Chiar si
cele mai subiectiviste scrieri au o mare obiectivitate, pentru ca
fiecare scriere este, in mod inevitabil: obiectiv-subiectiva.

Exista lucruri despre care scrii si pe care le vad si le cunosc
si al^ii dar le scrii in modul tau personal. Dragostea sau toamna
de care vorbeste Cartarescu sunt realita^i si pentru mine si pentru
Creanga 596 , si pentru Catalin Crisan 59 si pentru Gigi Pistol:
tractorist de profesie.

Nu po^i sa pui monopol pe curci, fazani, mun^i, gingasie,
eroism, dragoste si sa crezi ca numai tu po^i sa scrii despre astea
toate. To^i putem scrie despre toate lucrurile. Daca nu exista
niciun lucru in comun intre mine, ca scriitor, si dv., ca cititori, de
ce sa mai cumpara^i cartea? Mai bine cumpara^i salam sau cirese
de iunie.

Asta cu literatura minora a fost prima gogori^a pe care nu
am mai auzit-o de mult (se pare ca mi se facuse dor de minciuni
sau de exagerari, ca sa le zicem mai frumos)...si dupa ea a venit a

590 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/De_ce_trag_clopotele,_Mitic%C4%83%3F.

591 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_C%C4%83rt%C4%83rescu.

592 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Codrescu.

593 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Iv%C4%83nescu.

594 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Norman_Manea.

595 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Horia_Simionescu.

596 Ion Creanga: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Creang%C4%83.

597 Una dintre cele mai cunoscute melodii ale sale: Daca pled
(http://www.youtube.com/watch?v=7UPzsvS7vzE):

194

doua: poezia e un cal mort, adica e o mi§care tactica gre§ita, daca
vrei sa iei premiul Nobel.

Scriitorii pe care ii auzeam mi-au dat impresia unei
lehamite §i neincrederi sfa§ietoare in ceea ce faceau. Adica, daca
ei nu se apreciaza pe ei m§i§i, de ce i-as. aprecia eu, care nu scriu
§i nici nu citesc, ci ma ocup de fotbal?

Am cumparat doua car^i, am primit pliante §i m-am uitat
de mai multe ori la cupola imensa sub care erau atatea edituri,
editurile ^arii mele, care aveau un aspect mortuar la infa^i§are,
dezolant, nu ca pentru sarbatoarea cdrfii, ci ca pentru ingropatul
carfilor.

Am privit cu atenfie interiorul editorilor §i scriitorilor pe
care ii vedeam. M-am uitat cu aten^ie la tinerii care nu aveau
nimic de-a face cu cartea dar aveau de-a face cu paza car^ilor, la
cei care mancau un hamburgher bagand nasul in cate o carte §i la
cei care cumparau car^ile pentru ca cineva le elogiase.

Am avut impresia acuta ca se cumparau titluri, nume §i nu
un autor, pe care il descoperi acum, bagand nasul in cartea lui,
fara sa te ui^i la ce a spus altul despre el.

Cand cumpar o carte cu adevarat (§i nu pentru ca am
nevoie sa fac un studiu sau sa scriu o carte de pe urma studiilor
pe car^i) nu ma intereseaza ce a spus X sau Y despre el, despre
autor sau carte.

Poate sa fie mama lui Nobel, sa fie laudat de to^i acel
autor, daca la examenul critic al min^ii §i al inimii mele, in doua-
trei minute, nu ma convinge acest om, rasfoind cartea sa, ca
trebuie sa il cumpar, atunci pun cartea la loc §i gata.

Examenul critic al car^ii se face intr-un minut, maxim in
trei. Daca ai ochiul format, daca §tii ce cau^i, daca nu l\\ place sa
fii min^it la con^inut §i nici la pret, nu te la§i pacalit.

Da, daca citeam astazi prima carte din via^a mea, luam tot
ce vedeam. Insa la stadiul de acum al fiin^ei mele car^ile se iau
dupa munca §i corectitudinea acelora care le-au facut.

Nu ma intereseaza ca acea carte nu are frumoasa coperta,
ca are 60 de pagini sau 2000 de pagini, nu ma intereseaza ca
despre autor se spun numai inep^ii din invidie sau din
necunoa§tere, nu ma intereseaza cine a editat-o sau daca a cazut
jos de trei ori §i e murdara pe margini.

Ma intereseaza ca sa vad in con^inutul car^ii munca,
transpira^ia §i marinimia de suflet a autorului sau a traducatorului
§i sa am bani ca sa o pot cumpara, sa fie pe buzunarul meu.

§i de ce am sim^it ca sunt car^i, majoritatea, ale unor
oameni incremeniii in proiectl Pentru ca am mai citit din aceia§i

195

autori §i vad ca incep sa se repete, sa se citeze, sa se
autoreferen^ieze in car^ile urmatoare.

Adica devin celebri cu o carte, doua, muncite §i pe urma
spoliaza succesul pe care 1-au avut. Pentru mine testul de
sinceritate al unui autor sau traducator e acesta: daca scoate doua
fituici dupa un torn de 300 de pagini e semn ca nu e scriitor sau
traducator curent, ci e scriitor numai pentru ocazii speciale.

E ca in muzica: una e sa can^i §i cand e§ti ragu§it §i cand
nu vrei §i cand nu ai chef §i alta e sa can^i numai cand te sim^i
bine §i i^i vine in buzunar banul gros.

Este observabil faptul, ca ori se scrie carte serioasa pentru
vreun examen, fun^ie sau portofoliu §i in rest reeditari,
recalcitrari, rememorari, ori a§a scrie mereu.

Iar daca scrii mereu se vede, pentru ca scrii §i mult §i bine,
dar un bine egal, un bine egal in fiecare carte §i nu unul inegal.

Cine scrie mult §i are cercetari reale, si nu inchipuite, se
vede ca inainteaza, ca se cizeleaza continuu. El nu epateaza, nu
vrea sa se intreaca cu altul, ci vrea numai sa se cunoasca pe sine
scriind, sa se imboga^easca interior in mod continuu.

BookFest 2007, probabil, va avea multe vanzari de carte,
unii vor fi foarte entuziasmati de eveniment, al^ii vor mima
evenimentul §i vor bifa ca au fost pe acolo, al^ii nu vor veni
deloc, ci vor sta tolani^i in pat §i arfii nu vor auzi niciodata ca
exista §i a§a ceva.

Insa scriitorii care scriu pentru cititori, scriitorii care nu se
simt bine cu ei, care nu simt ca se implinesc real cu ceea ce fac,
vad altcumva literatura, decat ca pe o lehamite sau ca pe o ratare
in care persista?

Privind in urma, paradoxal, ca unul care m-am dezis de
pierderea de timp a literaturii de dragul literaturii, ma vad astazi
in situa^ia de a face o teologie cu rochie literara, pentru cei care
valorizeaza foarte mult cartea, produsul literar dar nu §i omul
care il face.

Cartea nu este un monument la care trebuie sa ne
inchinam, ci ea ne duce spre cunoa§terea autorului §i a noastrd.

Ea este un instrument, o cale catre ceva §i nu insdsi calea.

Daca confuzi cartea cu calea, §i crezi ca daca cite§ti ceva
§i re^ii cateva pasaje, atunci ai §i trait ceea ce a trait autorul,
atunci ar fi fost mai bine sa cumperi semin^e de floarea soarelui,
sa le decojesti bine, ca sa nu faci apendicita §i sa stai la umbra.
Serios.

E mai bine sa nu citim daca tot vrem sa infelegem prost
ceea ce citim.

196

In rest sau in incheiere, sa va duce^i la targul de carte §i sa
uita^i ceea ce am scris aici, sa cumparati cartea de care ave^i
nevoie §i sa va bucura^i.

Daca va bucura^i, va bucura^i §i in locul editorilor §i
scriitorilor de carte, care nu se bucura, prea mult, de ceea ce fac.

197

Parabola frigiderului §i alte conotafii ale
imaginilor parabolice ale Bisericii

Frigiderul 598 e o lume ermetica, care nu permite caldurii de
afara sa intre. Ciorba, ro§iile, ouale, cire§ele, carnea de pore, o
sticla de vin §i drojdia stau la un loc. Fiecare fel de mancare sau
de bautura sta impachetat, pus la locul lui §i nu se cearta intre ele.
Cand vrei sa introduci altceva in frigider sau cand se ia curentul,
mancarea §i bautura dinauntru se strica, se altereaza.

Biserica e vazuta ca trup al lui Hristos de catre Pavel (I
Cor. 12, 27; Efes. 4, 15-16), ca un organism, e vazuta ca un pom
crescut dintr-o saman^a de mu§tar (Mt. 13, 31-32), e ca o farina
(Mt. 13, 24) sau ca un navod (Mt. 13, 47), insa toate aceste
imagini nu ne due la concrete^ea a ceea ce este Biserica ci spun
ceva despre Biserica §i despre Impara^ia lui Dumnezeu. Fiecare
imagine parabolica suprinde o nuania a realita^ii Bisericii §i a
Impara^iei.

Biserica e ca un fare, daca oile cele bune sunt cei mantui^i,
Sfhnii §i El este Pastorul eel bun (In. 10, 1-16), e poporul eel
mdntuit (Evr. 4,9) §i putem sa o vedem in multe feluri, de ce nu,
§i ca un frigider, care pastreaza nealterate trupurile §i sufletele
noastre prin harul lui Dumnezeu.

Fiecare om are o anumita treapta de in^elegere, de cre§tere
duhovniceasca. Fiecare om se pastreaza intr-o anumita treapta
daca sta in legatura cu Hristos Dumnezeu, Cel care pastreaza pe
fiecare in harul Sau §i nu poate fi mai mult decat este la un
moment dat.

Alimentele pastrate la rece nu se strica, dupa cum oamenii
care se pastreaza in credin^a una a Bisericii nu se mole§esc de
focul patimilor, de caldura de afara.

Acum, cand vara ne dogore§te puternic, toata lumea ar
vrea sa intre in frigider, la racoare, sa avem aer ca briza marii sau
la slujbe sa avem condrfiile unei participari din care sa lipseasca
multa transpira^ie.

Insa parabola frigiderului vorbe§te despre aceasta lume
inchisa §i deschisa in acela§i timp care e Biserica, ne vorbe§te
despre intrarea prin Botez in Biserica §i nu printr-un alt mod §i de
iradierea Bisericii asupra celor din afara ei, care reprezinta
chemarea lui Dumnezeu pentru cei din afara u§ii Bisericii.

598 Un articol din 9 iunie 2007.

198

„Eu sunt usa" (In. 10, 9), ne spune Domnul nostru. Intrarea
prin usa este inevitabila, daca vrei sa fii in staulul Bisericii sau in
frigiderul Bisericii, care ii ^ine pe to^i intr-o via^a buna.

Cineva imi poate reprosa ca imaginea frigiderului ne
vorbeste despre o via^a mumificata, inghe^ata in Biserica si ca nu
poate fi acceptabila pe de-a-ntregul.

Da, o imagine parabolica nu este o imagine care poate fi
acceptata pe de-a-ntregul, ci numai o nuan^a a ei este
semnificativa.

Vi se pare ca Biserica e un staul, un grajd sau o miriste?
Cand Domnul a folosit aceste imagini pentru Biserica sau
Impara^ie a vrut sa arate ca Biserica e ca un staul, pentru ca e o
comunitate de oameni, care se aseamana si au lucruri in comun si
este ca o miriste, pentru ca cei credinciosi se hranesc din solul
aceleiasi inva^aturi sau din harul acelorasi Taine.

Iar Biserica e ca un navod ce prinde tot felul de pesti,
pentru a arata ca ea cuprinde pe to^i, chiar daca, prin voia lor, unii
pesti se arunca afara din navodul Bisericii si al Impara^iei sau
neghina se strange, se face snopi si se arunca in focul eel nestins.

Imaginile parabolice au fiorul iconic al vie^ii Bisericii. In
aceste imagini, Domnul si Sfin^ii Scripturii ne arata ca imaginea
ne poate ilustra nuan^ele unei realita^i care intrece imaginea.

Sfmtele Icoane nu ne vorbesc despre un eveniment
filmografic, redat grosier, realistic, ci despre evenimente vazute,
in acelasi timp, dumnezeiesc si omenesc.

Imaginea iconica ne transpune intr-o lume divino-umana,
in modul de a fi al Impara^iei si ne da sa in^elegem ca orice
imagine parabolica despre Biserica nu este pur umana, ci ca
trebuie privita, mereu, divino-uman.

§i, ca sa privim divino-uman Biserica, ca trup, pom, farina,
navod, staul, popor sau ca frigider, cum propunem noi acum,
trebuie sa avem in calcul ca realitatea umana luata ca imagine
trebuie sa aiba unita cu ea realitatea dumnezeiasca, care face din
Biserica sa fie, mereu si in orice situate, divino-umana.

Daca Biserica e vazuta numai ca institute umana, condusa
de catre mai multi patriarhi, de sinoade locale, in care sunt cateva
zeci de milioane de credinciosi, imaginile parabolice sunt in^elese
in cheie sociologicd. Sociologia numara oamenii si vede
institu^iile in raportul lor fa^a de stat.

Daca Biserica e numai o institute umana, atunci e normal
ca erorile, tergiversarile credin^ei sa fie la ele acasa, pentru ca
fiecare isi impune punctul de vedere si credin^a nu mai are
obiectivitate, ci devine opura speculate subiectiva.

199

Iar daca Biserica e o institute ca spitalul, §coala sau
parlamentul §i ea nu se aliniaza mi§carilor sociale §i politice in
integrum, e normal ca ea sa fie considerate inapoiatd §i ca un
factor de stagnare inadmisibil.

Insa problema nerezolvabila in niciun sistem politic,
economic sau social e aceea ca Biserica este in timp §i maipresus
de timp, ca ea are fundament divino-uman §i ca este ireductibila
la o institute sociala a statului.

Biserica e o lume inchisa, cum e §i Impara^ia, pentru ca in
ea nu se poate intra oricum §i nu stai oricum in ea. Dar ea este
deschisa in acela§i timp §i lumii §i ve§niciei, pentru ca energia ei
vine din afara lumii, de la Creatorul universului §i de la
fundamentul Bisericii §i ea ii cheama pe to^i la sine.

Biserica e inchisa, pentru ca modul de intrare in Biserica e
unic, se intra numai sacramental, prin cele trei Taine ale
imbisericirii (Botez, Mirungere, Euharistie) §i cre§ti in harul lui
Dumnezeu numai prin implinirea poruncilor §i prin despatimire,
dar e, in acela§i timp, deschisa, pentru ca ea ii prime§te pe to^i cei
care vin §i este pentru to^i lumina lumii spre via^a ve§nica.

Biserica, ca §i frigiderul, e o lume inchis-deschisa. Este
inchisa, pentru ca trebuie sa stai §i sa te pastrezi in acela§i har, in
acela§i mod de a gandi §i a ac^iona, adica in modul divino-uman
al Bisericii dar, in acela§i timp, ii prime§te pe to^i cei care vin, pe
cei care sunt sara^i cu sarea credin^ei, pentru ca sa ii pastreze
nestrica^i de vatamarea ar§i^ei patimilor.

§i fiecare membru al Bisericii se pastreaza in harul lui
Dumnezeu daca se simte impreuna cu ceilal^i, daca rezoneaza cu
ei §i daca nu considera o impietate compania celorlahi.

Din parabola frigiderului ar trebuie sa re^inem ca harul lui
Dumnezeu ne sus^ine §i ne tine pe to^i, cum line frigul alimentele
proaspte in frigider §i ca nu trebuie sa ne para rau ca unii sunt
mai sus in Biserica §i al^ii mai jos, sau unii sunt mai sus cu
in^elegerea §i arjii au o in^elegere mai joasa, atata timp cat
frigiderul pastreaza nealterate atat fructele din catul de jos §i
patrunjelul, cat §i carnea din partea de sus, din congelator.

Imaginea semintei ajunsa pom ne arata ca Biserica ii
umbre§te pe to^i, ii line pe to^i sub umbra sa, imaginea pomului
format din saman^a de mu§tar, avand, iata!, ceva in comun cu
racoarea frigiderului. Pomul, ca o umbrela, ca o cupola, ii
umbre§te §i ii racore§te pe to^i, chiar §i pe cei care sunt pasari
rapitoare sau neghina.

200

Problema daca intre Biserica §i Impdrdfie se poate pune
semnul de egalitate a fost rezolvata de-a lungul Tradi^iei Bisericii
intr-un mod experen^ial.

Impara^ia lui Dumnezeu e privita in Biserica Ortodoxa pe
mai multe paliere de realitate.

Impara^ia lui Dumnezeu e vazuta ca:

1 . totalitatea celor manturfi, a Sfin^ilor din cer;

2. ca Raiul lui Dumnezeu, in care Sfmfii stau intr-o lume
ce are comuniune directa cu Dumnezeu;

3. ca prezen^a Sfantului Duh in fiin^a noastra sau a Treimii;

4. ca realitate care sala§luie§te in membrii Bisericii actuale
dar care nu e limitata la realitatea vazuta a Bisericii, fiind, ca §i
Biserica, o realitate divino-umana.

Insa participant la Imparafie sunt vazu^i, in mod regular,
ca membrii reali ai Bisericii Ortodoxe, fara sa excludem de aici
pe oamenii pe care Dumnezeu ii poate mantui, dupa voia Sa §i
prin rugaciunile membrilor Bisericii.

Tocmai de aceea a vorbi despre membrii Impdrdiiei lui
Dumnezeu inseamna a vorbi despre membrii Bisericii, care se
dovedesc a avea o via^a de sfm^enie.

Numarul membrilor Impara^iei este §tiut numai de catre
Dumnezeu, atata timp cat mdntuirea sau sfinfenia este realitatea
care are loc in intimitatea dintre El §i Sfm^i.

De aceea, cand vorbim despre aspectul nevdzut al Bisericii,
despre realitatea ei tainica, vorbim despre prezen^a lui Dumnezeu
§i a iradierii Sale de via^a facatoare, de prezen^a Stapanei noastre,
a Puterilor cerebri §i a Sfm^ilor in via^a Bisericii.

Biserica, fiind trupul lui Hristos, le une§te pe cele din
ve§nicie cu cele din timp §i le tine la un loc. Slujbele Bisericii nu
sunt slujbe facute numai pentru ochii oamenilor §i pentru pere^ii
iconiza^i ai Bisericilor ci sunt slujbe la care participa §i privesc
to^i Sfnuii §i Ingerii, Dumnezeu Insu§i, caci Biserica nu e inchisa
in timp §i spa^iu, ci e deschisa ve§niciei §i in ea este ve§nica
Imparafie a lui Dumnezeu, care transcende lumea.

Daca Biserica e privita ca prezen^a Impara^iei in lume sau
ca realitate divino-umana, atunci erorile oamenilor Bisericii nu
mai sunt cuantificate ca erori ale Bisericii, ci ca erori personate
ale unor membrii ai Bisericii, pentru ca Biserica nu e formata
numai din cei care se vad ci §i din cei care nu se vad, dar carora
ne rugam continuu.

A vorbi de Biserica retrograda, invechita, incapabild sau
decdzutd inseamna a lupta impotriva existen^ei §i a prezen^ei lui
Dumnezeu in Biserica §i a rosti o hula prosteasca, prin care ii

201

cerem lui Dumnezeu sa Se alinieze propriilor noastre ganduri
reduse.

§i iara§i reiau gandul parintelui John Breck 599 , dintr-un
articol anterior, spunand ca Biserica nu se ocupa, in primul rand,
cu ameliorarea viefii, sl sanata^ii, cu justi^ia sau cu
compatibilizarea sa cu modele timpului, ci cu punerea si
repunerea noastra continud in raporturi reale cu Dumnezeu, in
bra^ele lui Dumnezeu, pentru a ne schimba dupa schimbarea
vesniciei si nu a timpului.

Imaginea parabolica a pomului, a cdmdrii de nuntd sau a
farinei sunt imagini, in aparen^a, imobile.

Realitatea imobilita^ii Bisericii, de care se face atata caz im
mentalitatea seculara, reprezinta rdmdnerea ei in aceea§i
Tradrfie, in acelea§i Taine, in acelea§i obiceiuri pe care le-a
primit §i care sunt credinia mdntuirii noastre.

Insa imobilitatea vie^ii Bisericii este o imagine vazuta din
afara ei §i nu dinduntrul ei. Din launtrul Bisericii imobilitatea
credin^ei si a Tradi^iei este foarte mobila, foarte dinamica, pentru
ca este intrupata in oameni vii §i nu inghefafi.

Imobilitatea, stabilitatea credin^ei, unitatea acelora§i
dogme, sarbatori, Taine, slujbe §i tradrfii este traita intr-un mod
personal, la diferite grade de intensitate personala dar §i
comunitar.

La o slujba, fiecare traim bucuria pe care o avem pentru
evenimentul divino-uman al sarbatorii dar §i bucuria de a fi cu
al^ii sau pe care o imparta§im cu ceilal^i coparticipanti la slujba.

Fiecare Liturghie este un eveniment obiectiv insu§it in mod
subiectiv-obiectiv §i comunitar. Eu ma bucur de slujba, dar ma
bucur de ceva care are o realitate divino-umana §i de aceasta
realitate divino-umana se bucura §i colegul meu coslujitor cat §i
credincio§ii din fa^a noastra.

Daca vorbim de imobilism in via^a ortodoxa vorbim despre
ceva care nu existd. Iar daca vrem standarde mai presus de
posibilitajile reale ale oamenilor sau de disponibilitatea ralierii
lor la Biserica, atunci vorbim despre o Biserica de domeniul
fanteziei sau al idealului §i nu de Biserica reald.

Biserica reald are oameni mai pacato§i sau mai Sfin^i, are
saracie mai multa sau mai pu^ina, are ispite §i prigoane de toate
tipurile, pentru ca e formata din oameni cu slabiciuni, din oameni
care cad §i se ridica §i a caror putere e Dumnezeu.

599 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/John_Breck.

202

Fervoarea vie^ii duhovnice§ti este datorata prezen^ei lui
Dumnezeu in noi §i cu noi. Nu suntem §i nu putem fi al^ii doar
daca ne inchipuim ca suntem, ci numai daca luptam cu noi zilnic
ca sa ne despatimim.

§i despatimirea presupune dinamism, mobilitate maxima a
persoanei care influen^eaza intreaga comunitate sau are un impact
§i mai mare in Biserica.

O carte duhovniceasca, a unui traitor ortodox §i persoana
acestuia nu dinamizeaza numai pe trei oameni, ci un numar
imens de oameni.

Consecin^ele imparta§irii cu Hristos, consecin^ele
rugaciunii personale, ale postului, ale milosteniei noastre nu
poate fi cuantificabile, daca cei care le implinesc in via^a lor nu le
marturisesc sau le vom in^elege abia in momentul Judeca^ii de
apoi, cand vom vedea efectele reale ale vie^ii §i ale istoriei asupra
tuturor.

A§a ca via^a tainica a Bisericii, cum se zbate fiecare sa se
mantuiasca, cum se sile§te, cum rape§te fiecare Imparajia este o
taina a vie^ii cu Dumnezeu §i ea este expresia dinamismului
Bisericii, care nu apare, mai deloc, in recenzarile critice ale
Bisericii, pentru ca ele au rolul de a denigra §i de a submina,
intr-un mod juvenil, fundamentul de nezdruncinat al Bisericii.

In fiecare anotimp avem nevoie de frigider §i, mai ales,
vara, pentru a fi in antiteza cu cuptorul defoc al caldurii. Cei care
se tern de caldura fizica sa-§i imagineze atunci ce inseamna/ocw/
eel nestins al ve§niciei, adica insuportarea slavei divine de catre
cei pacato§i.

Pentru ca astazi avem de-a face cu manifesta^ia gay iar,
langa ea, cre§tinii ortodoc§i a pus imaginea focului cazut din cer
la Sodoma §i Gomora (Fac. 19, 24), parabola frigiderului da o
senza^ie de sedpare tuturor, ca ceta^ea Toar pentru Sfantul Lot
(Fac. 19, 22).

Avem nevoie de o libertate plind de libertinaj ca sa ne
pierdem libertatea mdtuiriil Avem nevoie de un mod de viafd
pervertit pentru ca sa ne sim^im oameni?

Insa intr-o lume plurala, oamenii aleg sa fie ca ei sau ca
Dumnezeu. §i mul^i aleg, din pacate, sa fie ca ei in§i§i.

203

Duminica Sfinfilor romdni, parada gay, grindina §i
un pic de solilocviu

Dupa ( Duminica tuturor Sfiniilor, Duminica Sfintilor
romdni ne-a amintit cine suntem, cine ne sunt stramo§ii §i ce
distant interioara este intre noi §i ei.

Daca stramo§ii no§tri Sfinti purtau aceste pamanturi §i pe
oamenii care locuiau pe ele in rugaciunile lor, majoritatea celor
de astazi denigreaza crezul acestor oameni Sfinti, spre propria lor
puerilizare.

Sfintele Moa§te ale Sfiniilor romani sunt hrana §i intdrirea
Bisericii noastre iar rugaciunile lor ne sunt scut §i apdrare de tot
felul de rele.

Nu §tim numarul Sfiniilor romani. Noi ii cinstim doar pe
cativa, insa numarul lor este mare.

Intr-o astfel de zi traiesc un sentiment de adanca
dezamagire §i de bucurie in acela§i timp. Sunt dezamagit de
precumpanirea pacatului in contemporanii mei §i sunt bucuros de
cei care, astazi, au cinstit, prin bucuria participarii la slujba, pe
stramo§ii lor.

Dupa cum spuneam §i alta data, nu Sfiniii au nevoie de
cinstirea noastrd, ci noi avem nevoie de intimitatea cu ei si de
ajutorul lor. Avem nevoie si de rugaciunea fatl de ei dar §i de
recuperarea vietii lor.

Avem nevoie de studii exhaustive la vietile Sfintilor
romani (ca studiul acesta al parintelui profesor Mircea
Pacurariu 601 ), de strangere a datelor despre ei, dar trebuie sa
avem o atentie sporita §i asupra acelora, care acum i§i sfmjesc
viat.a, pentru a nota §i a pastra tot ceea ce ne vine de la ei.

In lumea noastra, unde putem pune in format electronic
imense date despre viat.a lor, ar trebui ca vietile noilor Sfinti,
contemporani cu noi, sa cuprinda zeci de DVD-uri cu imagini,
predici, mostre din locurile unde au trait, cartile pe care le-au
scris, diverse interviuri. . .

La fel ar fi trebuit sa fie §i vietile Sfiniilor care au ajuns la
noi. S-au pierdut §i se pierd prea multe date despre Sfiniii no§tri,

600 Un articol din 10 iunie 2007.

601 II puteti downloada de aici: http://www.esnips.com/doc/5de935ce-72cf-4a51-8d3f-
ed480b73 1 37b/Parintele-Pacuraru,-Sfintii.

204

prea multe car^i, prea multe lucruri de adancime §i de mare
intimitate care ne-au venit de la ei. Sau daca ajung pana la noi, in
loc sa le interpretam cu fiasco, supunere, ne arogam dreptul sa
vorbim de sus in fa^a lor.

In criticismul nostru ireveren^ios fa^a de car^ile Sfin^ilor §i
ale Scripturii ascundem propriile noastre indoieli §i propria
noastra superbie.

Una dintre marile rele pe care le fac teologii de profesie
credin^ei e aceea de a transforma credin^a dintr-o realitate a
mdntuirii intr-o realitate a speculaiiei §i a neincrederii.

Insa in aceasta zi, observam ca Biserica ii cinste§te pe
Sfm^i, pe Sfhnii reali §i nu inchipuifi, adica nu pe to^i cei care au
apar^inut Bisericii vreodata.

Faptul de a fi ierarh sau preot, ministru sau teolog nu te
absolva de faptul de a trait autentic credin^a ortodoxa. §i cei care
sunt cinstrfi de catre Biserica §i constituie marturia reala a
Bisericii sunt Sfiniii §i nu teologii sau ierarhia luatd in genere.

§i avem astfel, Sfnui fara prea multa pregatire §colara,
femei sau barba^i, copii, domni sau preo^i, ierarhi sau solda^i,
monahi Sfnui, de la unii neramanand ceva scris §i nici macar
vreo parte din trupurile lor.

Insa to^i au ceva in comun: via^a traita in Biserica
Ortodoxa §i adanca evlavie §i curate a vie^ii lor.

II

Una dintre intrebarile pe care o putem pune comunita^ii
gay din Romania sau de oriunde e aceea: daca cunoa§te vreun
Slant ortodox homosexual?

Adica, daca e compatibila pervertirea sexuala cu viafa
duhovniceascd.

Binein^eles e superflua intrebarea pentru ca minorita^ile
sexuale au un program socialo-politic §i nu religios.

Fundamentarea pe care Acceptuf 02 o are se regase§te in
perimetrul drepturilor omului, elogiate §i aparate de catre statul
democratic.

602 A se vedea: http://accept-romania.ro/.

205

Insa drepturile omului sunt interpretate intr-o maniera
seculara §i cele stipulate constitutional nu sunt, in totalitate, de
sorginte crestind sau de addnca umanitate.

Astfel dreptul la via^a, la apararea sanata^ii personale, la
constituirea unei familii, la educate, protejarea intimita^ii sau a
liberta^ii de con§tiin^a sunt drepturi deplin umane §i au
fundament cre§tin.

Numai ca dreptul la perversitate, numita, eufemistic,
diversitate sau dreptul de a avorta sau dreptul de a te sinucide
sau dreptul de a-fi incinera trupul, toate subsumate dreptului de
a te folosi de tine si de capacitdiile tale in mod discrefionar,
reprezinta drepturi derivate dintr-o mentalitate decazuta §i
necre§tina.

Parada gay a fost fundamental ieri pe baza acestor
principii seculare necre§tine, fiind gandita ca un atentat planificat
la bunul simj al majoritarilor §i ca o exhibare neavenita a unei
intimita^i, care nu ne interesa in mod neaparat.

Pentru mofturile sexuale a nici 150 de oameni a fost nevoie
de 700 de oameni ai for^elor de ordine §i de cheltuirea unei sume
de bani considerabile din capitalul fmanciar public 603 .

Ca §i in cazul sectelor implantate in Romania, §i
comunitatea gay i§i cere drepturile in forfa, in perimetrul
legisla^iei seculare, de la ni§te oameni care nu le imparta§esc
op^iunile in mod fundamental.

Avem o legislate care ne cere o conduitd cosmopolitd,
plurala de la to^i, cand popula^ia acestei \2lv\ este majoritar
orientata spre un anumit standard de via^a: crestin-ortodox §i
heterosexual.

Standardul cosmopolit de via^a al legisla^iei seculare a
Romaniei este dezavuat de standardul de via^a al majorita^ii
locuitorilor Romaniei. §i pe fondul acestei schizofrenii a
raportului dintre ce vrem §i ce se vrea cu noi, apar tot felul de
cereri ciudate si neconforme cu noi §i suntem pu§i in fa^a faptului
sa acceptam aproape orice.

Dezortodoxizarea acestui pamant este planuita cu metoda.

Ca §i in cazul islamului sau a hinduismului §i Ortodoxia,
ca fundament autentic, costitutiv al unei na^ii, incearca sa fie
dislocata, efeminata, diluata in chip §i fel.

603 Aveam trimitere catre un articol din Jurnalul National, unde se vorbea despre costurile
enorme suportate de catre Primarie pentru paza arondata paradei gay din Bucuresti. Insa,
cum Jurnalul National, in mod nepermis, halucinant chiar, si-a sters arhiva, nu va putem
indica articolul la care ne-am raportat la momentul respectiv.

206

De aceea atatea campanii de presa negative, oameni care
scriu, din interior sau din exterior, impotriva ei, minarea
continua a oricarei incercari de prezentare autentica a credin^ei
ortodoxe.

Tezele de doctorat facute in ultimul timp pe seama
teologiei Fericitului Dumitru Staniloae, ca sa dam un singur
exemplu, aparute cu precadere in mediul protestant §i
neoprotestant 604 , ne-au aratat ca s-a incercat diluarea unui reper
al Ortodoxiei romane§ti, a teologiei sale ca atare, pentru ca el sa
nu aiba aura unui om cu o teologie iluminatoare pentru neamul
sau.

Tezele doctorale eterodoxe, care s-au scris despre el, au
avut drept scop prezentarea locurilor slabe ale teologiei §i ale
vie^ii sale, dintr-o perspective teologica improprie modului in
care Fericitul Dumitru §i-a trait §i §i-a scris teologia.

Ill

Cand a inceput aseara ploaia §i grindina care imi batea in
fereastra, m-am gandit la acela§i lucru ca §i Tiberiu Lovin 605 . Dar
nu mi-am pus problema, daca rugaciunile Bisericii au adus
ploaia, acea ploaie, ci am fast convins de acest lucru. Sunt lucruri
pe care le sim^i, in^elegi ce vor sa ni spuna, daca ai ochi de vazut.

Cand Ingerul 1-a anun^at pe Sfantul Lot despre distrugerea
ceta^ilor Sodoma §i Gomora,i-a spus: „Grabe§te dar §i fugi acolo;
ca nu pot sa fac nimic pana nu vei ajunge tu acolo!" [Fac. 19,
22].

Ingerul nu putea sa faca nimic pana cand Sfantul nu pleca
din locul unde erau pacato§ii nepocarfi, care trebuiau pedepsrfi
pentru rautatea §i pacato§enia lor extrema dar §i spre pilda
noastra.

Incercarile teologilor gay de a scoate din aceasta pedeapsa,
a focului din cer, motivul central al pedepsei §i anume relafiile
homosexuale, nu au ca§tig de cauza in fa^a exegezei patristice,
care a precizat acest lucru cu secole in urma.

Pacatul, oricand §i oricum ar fi legiferat nu devine mai
puiin pacat.

604 Nu vrem sa mai dam nume.. .pentru ca ne indispune ideea...

605 A se vedea: http://lovinpress.wordpress.com/2007/06/09/homosexuali-plouati/.

207

Pentru Biserica Ortodoxa nu numai rela^iile sexuale anale
sunt pdcate, ci §i rela^iile sexuale orale, masturbarea, poligamia,
zoofilia, incestul, violul, rela^iile sexuale cu cineva cu care nu te-
ai casatorit sau cu o persoana casatorita.

Insa ieri, daca nu a cazut foe, a cazut ghea^a din cer, ca
indemn spre pocanrfa §i spre venire in fire.

IV

Solilocviul e vorbirea cu tine insu^i despre lucruri
esen^iale. Pentru ca nu mai avem timp sa vorbim cu noi inline,
vorbim prea u§or despre toate lucrurile. Cercetarea de sine pe
care ne-o cere Dumnezeu este un solilocviu despre noi cu El, in
fa^a Lui.

Cine sunt eu si ce trebuie safac? Cum sunt eu in fata lui
Dumnezeu? Ce rdspuns voi da eu la dreapta Ta judecatd,
Doamne? Ce sunt eufara Tine? Aceste intrebari sunt intrebdrile
esenfiale ale solilocviilor autentice. Cei care se intreaba despre ei
in§i§i trebuie sa se intrebe in fa^a lui Dumnezeu.

Ce rost au toate ce se intampla cu noi? Ce vrei Tu,
Doamne, Dumnezeul meu, sa ne inveti din ceea ce se intampla cu
noi?

Astfel de intrebari ne fac sa ne revenim in fire, sa ne
deparazitam de temperamente sectare sau gay, de politicianisme
revan§arde §i de mondenita^i de duzina, §i sa ne gandim la lucruri
cu adevarat importante.

§i singurul lucru important, cu adevarat important, e cum
sa ma mdntuiesc si sa trdiesc frumos in fata lui Dumnezeu si a
oamenilor. Daca §trfi raspunsul corect la aceasta intrebare atunci
sunte^i fericifi.

208

Uitarea memoriei §i mitul raiiunii

Inva^amantul romanesc 606 are grija de mumificarea
memoriei. Memoria, transformata intr-o sintetica §i frugala
apercep^ie a istoriei, ne transmite, aproape, numai miresme
moarte.

Memoria istoriei din manuale sau din rememorarile
festiviste ale trecutului sufera de lipsa de entuziasm, de criticism
fad §i de lipsa de valoare recuperatoare pentru contemporani.

In loc sa sim^i ca \\\ retraie§ti istoria sim^i ca \\\ aduci
aminte despre o lume de la care nu mai po^i inva^a nimic §i care
nu are nimic de-a face cu tine.

Receptarea istoriei tinde sa nu mai fi in^eleasa ca o
pdstrare a unei tradifii, a unui mod de a fi ci, mai degraba, ca un
timp pierdut, gol de semnifica^ii curente, nereprezentativ pentru
noi.

Suntem rup^i de istorie, plutim pe un bloc de ghea^a
analizat doar la televizor, in mod senza^ionalist §i nu avem o
prospeciie a viitorului. §i e normal ca atunci cand nu ne mai
leaga nimic de trecut, de memoria trecutului, sa nu avem nicio
afiliere la prezent si sa ne ingrozeasca viitorul.

De§i batem moneda memoriei ne complacem in uitare.
Uitarea e preferata studiului recuperator. Studiul recuperator
redeschide rani. Studiul prezentului na§te antipatii acerbe.

Gandirea viitorului na§te utopii §i ilaritate. §i toate acestea,
pentru ca memoria §i uitarea se supun mitului raiiunii, aparut din
neant, atunci cand in locul unei mentality, in care Dumnezeu era
arhiprezent, s-a instaurat o mentalitate in care omul e central.

Statutarea ilegitima a omului ca punct central in univers,
privirea lui sub aspect fals-umanist la nivelul societa^ii, grija
constitu^ionala pentru poftele §i tabieturile sale puerile au dus la
o societate fara transcendent, la o insula a nelini§tii intr-o mare
de necunoscute §i la o excesiva grija pentru aparen^e.

Mitul raiiunii pure a aparut cand s-a detronat persoana
Pantocratorului, a lui Hristos din istorie §i din lume.

Raiiunea pura sau voinia de dominare au devenit idolii
unor oameni prea goi de in^elegere §i de har ca sa fie sensibili la
ei m§i§i.

606 Un articol din 16 iunie 2007.

209

De aceea asistam la o elogiere constanta a capacita^ilor
cognitive, a vitezei de reac^ie, a vitezei de dominare §i de
segregare a min^ii de restul trupului §i de restul capacita^ilor
suflete§ti ale omului §i de lumea in care traie§te, pentru ca, acesta
e sloganul: mintea trebuie sa domine.

Ra^iunea purd, matematicd sau dubitativ-reflexivd este
expresia unei ontologii robotizate, mecanice.

Toate uneltele pe care omul le face iau in calcul
mobilitatea creierului, vad in membrele trupului ni§te biete reac^ii
instinctuale, care se supun raiiunii conducdtoare.

Insa ratiunea sau inteligenta dominatoare, care are
preeminenid asupra materiei este vazuta intr-o perspective liniara
§i mundana, care nu are nimic de-a face cu ve§nicia.

Mitul raiiunii care se indoie§te, care cauta, care
matematizeaza totul, care se absolva pe ea insa§i se vede astazi in
fa^a unei violence nestapanite a oamenilor, a unei sexualita^i
exacerbate, a ocultismului §i a consumismului alarmant, care nu
au rigoarea cenzurii mintale.

Inconsistent mitului raiiunii, care se bazeaza pe
autonomia sa fa^a de Dumnezeu §i de intregul om §i de comos e
intr-un faliment galopant, care ne afecteaza pe toji.

Memoria, nemaifiind realo-personala, adica obiectiv-
subiectiva, devine o materie interpretabila in fa^a inteligeniei
fundaiioniste.

Inteligenta omului postmodern §i despiritualizat se crede
fondatoarea unui alt fel de via^a, cu totul nou, care nu mai
prive§te spre trecut si nici spre viitor ci spre agresiva lupta
cotidiana a existen^ei.

Existen^a, privita ca separata de nevoile reale ale omului, e
supusa de ratiunea fondatoare (de aceasta ra^iune luciferizata)
unui sistem de existen^a a-tradi^ional, tehnologizat, caruia omul
nu poate sa ii faca fa^a mult timp.

Ideea vacan^ei, a mersului in natura, a relaxarii, a
concediului nu apar^in raiiunii tehnologice sau hiperspecializate.

Odihna, remunerarea, intimitatea, drepturile personale
diverse sunt resturi ale mentalitajii tradi^ionale, religioase §i nu
aparjin vieiii ca tehnologie in exces. Via^a tehnologizata deplin
este via^a care nu are nevoie de nimic in afara de performance
economico-sociale.

Insa mentalitatea postmoderna nu este o aparijie din senin
ci este o mentalitate eterodoxd, fundamental pe divor^ul
volitional dintre minte §i inima, minte §i trup, om §i cosmos, om
§i Dumnezeu.

210

Acest mod de a fi al lumii seculare este o fundatura a
gandirii omului areligios, care vede via^a personala ca pe o
existen^a banala, repetitive, fara nicio fmalitate.

In comparable cu viziunea despre om a Bisericii Ortodoxe,
ca fiin^a unica §i nerepetitiva, persoana, in ideologia
postmoderna, este un individ, un numar, o cifra banala.

Tocmai de aceea o taiere cu creionul a cifrei sau mutarea
ei din cadrul legalita^ii in eel al ilegalita^ii se face foarte u§or.

Mitul ra^iunii pe care se fundamenteaza via^a seculara
contemporana este o supunere a indivizilor fa^a de legi, mai mult
sau mai pu^in arbitrare, create de un grup de oameni cu
legitimitate politica. Coercrfia e mai puternica decat actul liber,
pentru ca fundamentul unei astfel de existence sociale nu e bazata
pe libertate ci pe constrdngere.

Legea care il constrange pe omul discre^ionar ne da sa
vizualizam modul de a gandi al acelora, care au creat sistemul de
conducere al statului.

Daca omul uita sa i§i plateasca taxele, atunci legea
impersonala ii aduce aminte. Statul, o create ambigua §i
mitologizata in mintea oamenilor, e greu de reperat §i de tras la
rost.

Pe de o parte, alegem pentru ca reprezentam fundamentul
statului dar, pe de alta parte, ne vindem dreptul de proprietate
asupra noastra unui grup restrans de oameni, care fac ceea ce vor
cu libertatea noastra de alegere.

Pentru ca individul, acest numar infim al masei nu este
vazut ca o persoana ci e contorizat la modul impersonal, votul
sau e analizat impersonal §i la modul abstract, legile vizeaza o
privire generala asupra acestor indivizi, pe cand fiecare individ
riposteaza §i cere o in^elegere personalista a cauzei §i a existence
lui. Conflictul omului cu statul, dupa parerea noastra, vine din
neacceptarea tratarii vie^ii lui la nivel impersonal §i abstract.

Revolta personalimului impotriva impersonalismului este
revolta miniii personate impotriva miniii pure, abstracte. Legile
nu ii vizeaza pe oamenii reali ci pe oamenii inchipuili, pentru ca
mintea purd e o fantezie de laborator §i nu are nimic de-a face cu
realitatea diversa §i personala a oamenilor.

Cand omul se plange autorita^ilor ca nu are cura^enie pe
strada, ca vecinii fac zgomot sau ca e in§elat la ghi§eu, cerandu-i-
se §paga, el se plange de tratarea lui ca un numar indiferent,
neglijabil.

Talk-show-ul prinde la public, prinde §i ghicitul in car^i, §i
mesageria erotica, oamenii au nevoie de psihologi, de preo^i, de

211

psihanali§ti, de juri§ti care sa se ocupe de ei, pentru ca sunt satui
de legi si de atitudini care nu presupun interrela^ionarea.

Cand trebuie sa platesti telefonul sau intretinerea nu te
intreaba nimeni daca ai sau nu ai bani, daca vrei sau nu vrei sa
platesti, daca vrei sa fi tratat cumva, ci {i se cer banii, sunt
numara^i, primesti o chitan^a si po^i sa mori la iesirea din cladire.

Sunt interesa^i de dosarul tau, de cazierul tau, de banii tai,
de cum ara^i si nu de cine esti, de ce vrei, de ce ai nevoie. Rolul
preotului, al medicului sau al juristului este esen^ial in buna
desfasurare a vie^ii oamenilor, in pastrarea lor ca fiinie personale,
ca. fiin}e cuprobleme unice.

Nu exista oameni cu probleme generate ci numai cu
probleme specialel

Teologia ortodoxa striga de veacuri faptul, ca omul este un
unicat ce nu se poate subsuma unui sistem, unei ideologii, unei
mase dar nici nu poate fi singularizat, in mod format, fata de
ceilal^i.

Falimentul intern al legita^ii, al statului, al postmodernita^ii
e acela ca sunt sisteme fara suflet, fara grija reala de oamenii
reali. Sunt sisteme facute de oameni orgoliosi si atei, care au
stipulat ca nu mai avem nevoie de Dumnezeu ca sdfunciiondm.

Insa statul in care Dumnezeu nu este fundamentul sau si
unde omul nu este vazut ca o fiin^a care traieste si lucreaza prin
Dumnezeu e un esec.

Degringolada noastra interioara este rezultatul esecului
uitarii, al memoriei si al ra^iunii demolatoare. Nu am putut si nu
putem sa uitam sau sa facem abstrac^ie de Dumnezeu, de
unicitatea noastra si nici de vesnicie.

Uitam ceea ce vrem dar ne aducem aminte si de lucruri pe
care am vrea sa le traim si acum. Fanteziile placerii postmoderne
sunt formate dintr-o insula pustie cu de toate, dintr-o via^a traita
in exces, e o aspirate dupa lumi pure, virginale, neatinse de
poluare, de rautate si de stricaciune.

Uitarea nu ne uita. Memoria ne aduce aminte. Iar ra^iunea
noastra purd e plina de ira^ionalitate, de satanism si de
antiumanism.

In numele umanismului oamenii mor, sunt ucisi pe capete
in conflagra^ii iscate de setea de putere si de resurse economice,
natura se degradeaza continuu, omul traieste mult mai pu^in,
omul e mult mai singur, omul e mai decazut ca niciodata, omul e
mai neimportant ca niciodata.

Esecul tuturor filosofiilor si al ideologiilor e acela ca sunt o
inlocuire ingratd a vieiii cu Dumnezeu.

212

E§ecul lumii noastre e unul doctrinaro-moral. Nu are
verticalitate §i nu are remedii reale.

Verticalitatea lumii este viafa cu Dumnezeu iar remediile
lumii secularizate de astazi constau in revenirea la viafa liturgicd
§i indumnezeitoare a Bisericii Ortodoxe.

213

Strangularea discursului §i lipsa de perspectivd

Discursul presupune 607 ac^iunea de a te dispersa, de a te
intinde intr-o problematica, pentru a capta ater^ia unui public.

Cuvantul, potrivit etimonului sau latin (discursus,-us), nu
presupune o liniaritate a mesajului, ci o plurivalenia de
semnificafii care se substituie unei a§teptari.

Discursul e o manifestare personala in fa^a unei mase de
oameni care a§teapta un mesaj. Discursul trebuie sa exprime
mesajul § i nu sa-l dilueze sau sa-lfaca abscons.

Mesajul politic, cultural, teologic, economic, daca se
incearca sa fie criptizat cu tot dinadinsul nu ajunge decat sa fie
strangulat §i oprit ca sa ajunga la public.

§i strangularea discursului apare, eel mai adesea, acolo
unde se incearca exerciiii de stil §i nu comunicarea unui mesaj.

Mesajul care prinde la public este mesajul care are
perspectiva, care te educa.

Asist, fara simpatie, la crearea unui nou limbaj de lemn,
academicist §i fals-specializat, in care emotiile §i durerile tind sa
se cerebralizeze continuu iar intelec^ia sa devina o constanta §i
haotica perspectiva imaginativa.

Daca durerile §i emo^iile noastre sunt incadrate in aceasta
moda discursiva intr-o perspectiva fals-intelectualista,
intelectualizarea gandirii tinde sa se transforme intr-o suma de
clisee ale imaginaiiei. Astfel, ce vreau §i ce simt se scriu cu
morga intelectuala, dar ce gdndesc inseamna de fapt ce imi
imaginez.

Insa cerebralizarea discursului e aparenta, pentru ca mintea
autonoma se joaca cu imagini §i este captiva imaginaiiei.

Gandirea sanatoasa, teologica, doxologica este inlocuita cu
o fastuoasa, baroca glosologie despre orice lucru nesemnificativ.

Perifericul e ridicat la rangul de mare enun^ iar esen^ialul
devine un subiect de dezbatere ironic. Noua limba de lemn a
intelectualilor este^i te lasa insa rece cand numeri gandurile
discursului, solu^iile §i coeren^a interioara a scrisului lor.

De ce se gandesc sa inlocuie perspectiva §i substanfa
comunicarii cu o efeminata dorin^a a stilizarii comunicariil

De ce prefera un om, care dore§te sa ne educe, sa ne
vorbeasca frumos fara sa ne vorbeasca §i adevarat sau sa ne
in§iruie cuno§tin^ele sale lingvistice fara sa ne ofere §i soluiiil

607 Un articol din 22 iunie 2007.

214

Noua ni se pare ca acesti oameni sufera de maladia
sclipiciului, a etichetei. Daca aceasta moda a limbajului de lemn
intelectualist va prinde teren e pentru ca dorin^a de distance, a
celor care il creeaza, fa^a de vulg se doreste a fi subliniata cu
putere.

In loc de adevaruri hranitoare, mantuitoare, primim
increngaturi nesa^ioase de vorbe, de idei aruncate cu grebla, de
strangeri de gusa ale emotiei si de uzmiri neintrerupte, de sfor^ari
neintrerupte de a se fundamenta pe neant.

Dincolo de o nesanatoasa ocupa^ie cu literele si cu
semnifica^iile lor se observa o rupere a acestora de experien^a
faptelor, a lucrurilor, de firescul rela^iilor inter-umane.

Imi este dat de multe ori sa vad cum un doctor sau un jurist
sau un scriitor nu pot sa vorbeasca pe nrfelesul omului din fa^a
lor, pentru ca nu vor sa isi iasa din puturoasa rigoare a
blazonului.

Prefera sa dea defini^ii inva^ate mecanic decat sa explice
niste lucruri la modul simplu. Un astfel de discurs, in care se
urmareste ramanerea, cantonarea in modul nostra de a fi si de a
gandi arata un dispre^ total fa^a de cei carora le conferen^iem.

Insa discursul inseamna iesire inspre al}ii, chiar alergare
spre cei care ne asculta. Te intinzi spre to^i pentru ca sa ii
imbntfisezi pe to^i.

Caci discursul este incadrat conferen^ierii, lui confero, care
inseamna a purta impreund cu alfii niste adevaruri, niste realita^i.

Daca conferen^iem, daca ^inem discursuri in fa^a oamenilor
trebuie sa avem bunul sirrrf sa vorbim si sa ne manifestam potrivit
cu modul lor de in^elegere.

Privitul de sus nu este o inven^ie a ^aranului, a nescolitului
ci a scolitului care abia a muscat din painea cunoasterii si crede
ca stie in ce consta cunoasterea, experien^a.

Perspectiva are smerenie si se demonstreaza ca fiind
smerita. Cand nu te erijezi, cu obstinate, in formator de opinie,
dar, in fapt, esti un formator autentic, smerit, de fiin^a, de
launtricitate, dovedesti ca specializarea profesionala si lingvistica
nu sunt lucruri in sine ci instrumente pentru apropierea de
oameni.

Dar cand instrumentele apropierii devin zidurile care ne
separa pe unii de al^ii atunci perspectiva dialogului, a
comunicarii, a dragostei e spanzurata in propria noastra fiin^a. Iar
noua nu ne plac spdnzuraiii ci oamenii care se imbrdiiseazd,
pentru ca au cuvinte cu care sa se ^ina in bra^e.

215

Mi s-a sugerat ca „e rau sa ai certitudini" sau
Colegiul Nona Europd e pe Strada Plantelor, nr. 21

Ierom. Prof. Dr. Alexander Golitzin'

608

Conferint.a 609 parintelui profesor Alexander Golitzin 610 ,
publicitata anterior 611 , a fost decepfionanta, binein^eles, din
punctul nostra de vedere.

A fost o reiterare a unor lucrari deja afirmate de catre
Sfin^ia sa, alaturi de statornicia in neadevarari neacceptate de
con^tiin^a Bisericii.

Insa, sa incep aici cu lucrarile care mi-au placut: apa rece,
intr-un pahar mic, dublu, un scaun negra confortabil §i zambetul
condescendent al domnului Andrei Ple§u, cand i-am spus
parintelui Alexander, ca opinia sa despre Sfantul Dionisie

Fotografia sa e cf. sursa: http://www.quotes.orthodoxwiki.Org/Image:Fr.-Golitzin-l.jpg.

609 Un articol din data de 25 iunie 2007.

610 A se vedea: http://www.quotes.orthodoxwiki.org/Alexander_Golitzin. Articole ale sale
online gasiti aici: http://www.marquette.edu/maqom/.

611 Cf. http://bastrix.wordpress.com/2007/06/18/rev-prof-alexander-golitzin-conferentiaza-
in-romania-saptamana-viitoare/. Dr. Mihail Neamtu ne-a trimis invitatia spre publicare.

216

Areopagitul 612 are marca de Melanchton 613 §i nu de Parintii
Bisericii.

§i mi-a mai placut ceva: intermedierea lingvistica a
colegului Mihail Neamfu, care a mai ciupit din prestant.a mea,
pentru ca sa il onoreze pe invitatul nostru.

De ce sa nu imiplaca o conferint.a in limba engleza, despre
subiecte teologice gata preparate, rdsjudecate [la noi se spune:
rasuflate] §i pentru care nu s-a facut nicio munca de cercetare
prealabila?

Vreo 30 de minute parintele profesor Golitzin, 10-15
domnul Dr. Silviu Bunta 615 , 5 intrebari, din care una domnul
Neamfu 616 , alta un profesor greco-catolic 617 , care ne-a citit blogul
[chiar azi !...], a treia a subsemnatului, a patra a unui coleg mai
tanar iar a cincea [care au fost de fapt trei] a domnului Petre
Guran .

Intrebarile colegilor de intrebat au fost neinsidioase, au
fost confortabile. A mea, din pacate, a starnit o dezamagire
pitoreasca.

Care a fost intrebarea? Dupa ce 1-am anunt.at pe parintele
Golitzin, prin intermediul colegului Mihail, ca are o optica
defectuoasa, ca sa nu spun mai mult, despre Sfantul Dionisie
Areopagitul, i-am spus ca Tradrfia Bisericii il marturise§te pe
Sfantul Dionisie Areopagitul drept Pdrinte apostolic, traitor in
secolul I §i nu in secolul al Vl-lea, cum sustine Sfintia sa §i ca,
daca il eliminam pe Sfantul Dionisie din secolul I, nu se mai
poate lega in^elegerea teologiei slavei din Scriptura [subiectul
conferhrfei sale] cu teologia mistica a Bisericii.

Cam atat am apucat sa ii spun, pentru ca am devenit
deranjant. Cand am devenit deranjant [nu aveam reverenda pe

612 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Dionisie_Areopagitul. Puteti sa downloadati
editia romaneasca a operelor sale, in traducerea Parintelui Profesor Dumitru Staniloae, de
aici:

http://www.4shared.com/file/25 1 1 33393/c040df77/Sfntul_Dionisie_Areopagitul_Op.html.

613 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Philipp_Melanchthon.

61 Am vrut sa spun nesimtirea cu care m-a tratat, pentru ca marturiseam adevarul Traditiei
Bisericii vizavi de persoana si opera Sfantului Dionisie Areopagitul, Teologul eel prea mare
al Bisericii.

Consternarea mea a fost imensa, cand am vazut ce putea sa spuna un profesor de Teologie
si un ieromonah al Sfantului Munte Athos despre Sfantul Dionisie Areopagitul, ca si cand
nu ar fi citit niciun rand dintr-o scriere a Sfantului Maxim Marturisitorul, a Sfantului Marcu
al Efesului sau a Sfantului Grigorie Palama, ca sa afle iubirea si fidelitatea acestora fata de
Sfantul Dionisie Areopagitul si prea marea sa teologie.

Care preda la Universitatea din Dayton:
http://ratemyprofessors.com/ShowRatings j sp?tid= 1035251.

616 Mihail Neamtu: http://www.mihailneamtu.com/.

617 E vorba de Lect. Dr. Alin Tat.

618 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_Guran.

217

mine si tricoul de pe mine ma putea arata si fierar betonist la o
adica], domnul Plesu m-a privit condescendent, cu umor benign
iar colegul de conferen^iat, Dr. Bunta, care a vrut sa imi dea o
lec^ie de engleza, mi-a spus in engleza si nu in romdnd, limba sa
de bastina, ca nu sunt asa de important si nici subiectul nu e de
asa manierd incdt sd continui 619 .

Domnul Silviu Bunta a zambit satisfacut, eu am zambit
satisfacut ca sunt tratat ca un prost si, binein^eles, ochii lor m-au
caracterizat drept un bdiat simpatic, un necunoscut nebdrbierit si
cam insolent, care imi permit sa le stric vara ideaticd sau somnul
care nu naste monstri.

Domnul Plesu, care nu are organ pentru misticd, a fost
intimidat de tricou sau poate de insolenia mea si nu si-a dat
seama ca intrebarea mea vine din constiinid teologicd si
preoieascd si nu din macinat frunza la caini pe strada Plantelor,
nr. 21.

Confra^ii [unii ma cunosteau] au zis sd iasd ortodocsi la
apelul discriminarii si al non-dialogului si sa ma faca sa
par. ..inoportun sau. ..tun.

Asa ca a trebuit sa reascult placa falsa arhistiuta, in care
parintele Golitzin, urmand pe fratele Melanchton, fratele lui
Luther, Martin Luther 620 , a ajuns la concluzia ca Sfantul Dionisie
este un parinte imprecis al Bisericii din sec. al Vl-lea, pe
urmatoarele supozi^ii:

1: nimeni nu a vorbit despre Sfantul Dionisie pana la
Sfantul Maxim Marturisitorul;

2: exista un pasaj din Plotin intr-o scriere a Sfantului
Dionisie;

3: exista un text in opera sa dintr-un parinte ortodox din
secolul al IV-lea.

Folosind preconcep^iile criticii istorice, parintele Golitzin a
facut din eel mai mare mistic al Bisericii, din omul care a vorbit
prima data dupa Apostoli, de Liturghia Bisericii, de Tainele
Bisericii, de ierarhia Bisericii, de vederea lui Dumnezeu si de
ierarhiile ceresti, cu comentariu apriat si e normativ pentru
Biserica, din acesta zic, a facut un om dubios, un plotinian, un
om obscur.

619 Problema dumnealor era insa alta: eram unul, care nu apartineam grupului lor (adica nu
ma cunosteau si ei nu sunt dispusi spre dialog cu necunoscutii)... si pe care 1-au considerat
un ageamiu in aceste probleme (pentru ca au un orgoliu atat de infl or it... incat cred ca doar
grupul lor poate mesteca asemenea probleme, care, in fapt, sunt probleme teologice curente
si pentru toti ale Traditiei Bisericii Ortodoxe).

620 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Luther.

218

Binein^eles ca Sfin^ia sa s-a prevalat de faptul ca si alfii au
sus^inut inep^iile cu pricina. §tiam §i noi asta. Tocmai de aceea
inima ne plange cand scriem acum, pentru ce fel de ortodoc§i
avem §i cum apdrd ei adevarul.

E ca §i cum as. spune ca Eminescu a trait in secolul al 4-lea
§i pentru asta sa il iau la rost, pentru ce a folosit pe scriitorii de
dinaintea lui, adica pe cronicari, pe filosofii germani, pe
pa§opti§ti §i preromantici.

In studiile Sfin^iei sale nu ne-a convins ca a facut o
cercetare acrivica asupra teologiei §i a posterita^ii Sfantului
Dionisie, ci s-a raliat la ideea aparuta in secolul al 17-lea, cum ca
Sfantul Dionisie e dubios.

Daca parintele profesor Golitzin vrea sa mearga cu critica
literara pana la capat si sa nu gandeasca cu constiinfa Bisericii ci
cu mintea insului singular atunci trebuie scos din calendarul
ortodox Sfantul Dionisie Areopagitul, sa nu mai fie pomenit la 3
octombrie de intreaga Biserica Ortodoxa, sa se scoata din orice
edrfie critica Epistolele sale, daca el se da ca ii cunoa§te pe
Timotei §i pe Ierotei din epoca apostolica dar nu ii cunoa§te, sa
fie tiparita opera lui ca Pseudo-DionisiQ §i ca neapar^inand
Bisericii §i, odata cu asta, sa se scoata din orice Dogmaticd faptul
ca exista 9 cete ingere§ti, ca exista preo^ie cu trei trepte din
primul veac apostolic §i Sfmtele Taine.

§i daca e sa mergem cu critica literara pana la capat atunci
intreaga Scriptura e ambigud pentru ca exista tradi^ia iahvistd §i
tradi^ia elohimicd in Facere, exista vreo 4 autori pentru Isaia, in
Evanghelia dupa Matei sunt interpoldri, Apocalipsa nu apar^ine
canonului Scripturii ci in locul ei era Pdstorul lui Hernia,
Liturghiile nu apar^in celor trei ci numai trei fragmente...§i toate
celelalte inep^ii aparute pe teren teologic in Apus §i Rasarit,
pentru ca sa fim la moda.

§i, mai ales, trebuie sa scoatem paginile din Vie^ile
Sfhnilor §i din car^ile de cult despre Sf. Sfin^it Mucenic Dionisie
Areopagitul, adica despre eel de aici 621 , pentru ca sunt toate false,
dupa cum spun teologi recenfii.

De ce, in Paris, cea mai mare catedrala e inchinata lui Saint
Denis? 622 Care Dionisie? Nu e vorba despre altul, ci despre
Sfantul Dionisie Areopagitul, care a fost episcopul martir al
Parisului.

Cum va fi catalogat articolul nostra de fa^a?
Fundamentalist §i bdddran.

621 A se vedea: http://www.calendar-ortodox.ro/luna/octombrie/octombrie03.htm.

622 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Saint-Denis.

219

Eu, ca teolog ortodox §i cercetator al Sfinjilor Paring, nu
pot sa citesc cored Tradifia din cauza ochelarilor de cal ai
evlaviei §i ai iubirii pentru Sfir^ii lui Dumnezeu.

Nu sunt distant, nu sunt critic fa^a de surse §i nici insolent
fa^a de ele. Eu nu am bunul obicei sa imi bat joe de Sfm^i §i sa ii
corectez.

Cred ca sunt un om bolnav: am evlavie, nu ma las
manipulat de orice zicere §i am §i certitudinile Bisericii de partea
mea. Nu vreau sa fiu in ton cu scientia de ultima ora §i ma
incumet, intr-un mod proste§te, sa mai cred ce spun colbditele (ii
place mult lui Mihail Neam^u acest cuvant) Viefi ale Sfinjilor §i
ale Parin^ilor.

Colegiul Noua Europd, ofostd casd nationalizatd refdeutd
pe bani elvejieni [imi spune un participant la eveniment], e avida
de oameni in pas cu timpul §i nu de preo^i rdmasi cu evlavia in
inima.

Dar membrii ei se ocupa cu Teologia [ups, eroare!] de§i
sunt filosofi sau liber vorbitori iar eu, ca teolog §i preot al
Bisericii trebuie sa nu ma bag acolo unde al^ii nu au organ [e
citat din domnul Ple§u], organ pentru misticd.

Sa fie oare vreo similitudine intre Strada Plantelor §i
gdndirel Sau intre Plante §i Tufe de Venecia?

Binein^eles ca e o adevarata magarie, o adevarata sfidare
aplombul meu imbecil §i, imi retrag, respectuos, retoricele
intrebari.

Asta cu retrasul pdrerilor §i cu autocritica e un prost
obicei intelectual sau pseudo-intelectual pe care 1-am inva^at din
mersul meu pe la intelectuali.

Insa fiecare dezva^ are §i un inva^ 623 .

623 Concluzia articolului nostru e insa dureroasa: cei care spun ca apara teologia si viata
Bisericii, eel mai adesea, sunt marii falsificatori ai acestora. Insa pe ei nu ii intereseaza
durerea mea enorma pentru acuratetea teologica, care asigura mantuirea fiilor Bisericii
noastre.

220

Tirania majorita}ii vs. monopolul celor pu}ini

Votul popular 62 ^ e considerat a fi unul dintre mijloacele
uzuale democratice prin care o idee sau o cutumd se impune ca
realitate politico-sociald.

Alegem ralierea noastra la un conglomerat politico-
economic, ne alegem pre§edintele, ne alegem Constitufia, ne
alegem modalitatea prin care un politican poate accede la un
portofoliu parlamentar.

In aparen^a, majoritatea conduce, are puterea, decide. La
capatul opus al majorita^ii sunt cei pu^ini, care de^in controlul
politic, financiar, legislativ, care sunt sau nu sunt intotdeauna in
parametrii legalitajii dar care manipuleaza intreaga ordine sau
dezordine sociala.

Cei mul^i sunt o for^a tocmai cand i§i incalca statutul de
ceta^eni ai statului de drept, ca in cadrul revolutiei, al
mineriadelor, al loviturii de stat sau al declan§arii unui razboi
civil sau armat §i aceasta pentru pu^in timp.

Ceta^enii dispersal nu constituie un pericol prea mare
pentru ordinea de drept. Organele de coercive ale statului intra in
panica cand oamenii se aduna, cand se grupeaza, cand incep sa
aiba o direc^ie foarte ferm prezentata.

Cum poate coexista majoritatea cu minoritateal Ce fel de
parghii exista intr-o societate §i cum se intretin ele, pentru ca sa
existe legalitate?

Frica de lege sau implicarea for^elor de ordine nu explica
in intregime linistea sociala, care este insasj substan^a legalita^ii,
a traiului in parametrii legii. Ceta^enii unui stat trebuie sa aiba
racordari mult mai adanci intre ei decat o legislate comuna.

Parghiile lini§tii sociale, pe care cred ca se bazeaza linistea
Romdniei, sunt unitatea lingvisticd a majoritdiii, fondul religios
§i cultural al acesteia, relaiiile de rudenie sj de viziune asupra
exist entei comune.

In Romania, legalitatea regimului democratic nu sta, in
mod preponderent, in lege ci in cutumele vie^ii interioare §i
sociale ale romanilor.

Exista ordine acolo unde exista bun sim^ mai intai §i apoi
lege. In comunita^ile mici sau medii legalitatea coercrfioneaza
numai pe unii membri ai societa^ii cu precadere, recunoscu^i ca
elemente turbulente.

624 Un articol din 2 iulie 2007.

221

Recidivi§tii §i infractionali§tii minori sunt pu§i intr-un
index aparte, atat pentru organele care sus^in legitatea cat §i
pentru comunitatea unde ei se afla.

Memoria comunita^ii refine imaginea unei crime, a unui
viol, a unui deces dubios petrecut in arealul ei §i sanc^ioneaza pe
viitor astfel de acte neomene§ti mai intai §i apoi ilegale.

Romania inca gande§te omene§te legea, aspectul legal al
comportamentului uman §i aceasta e un lucru foarte bun. Cand
vom ajunge sa implinim legea fara sa ne gandim la oameni, la cei
pe care ii sanc^ionam prin intermediul ei, ajungem sa traim o
via^a lipsita de rela^ii fire§ti, umane.

Cine sunt cei pufini §i cum putem sa decidem impotriva
lor, cand ei sunt infractionali§ti? Majoritatea are sentimentul ca
acestia sunt intangibili.

Uneori se mai intampla §i reversul acestei situa^ii. Numai
ca majoritatea nu poate decide in mod legal vizavi de minoritatea
asupra careia planeaza suspiciunea de ilegalitate, ci numai
forurile judecatore§ti pot decide sanctiunile.

Va fi intotdeauna un rdzboi tacit intre cele doua tabere dar
§i o conlucrare in limitele firescului.

222

Batrdnefe, chiciul apei colorate, flori, tehnologie
cu cifru

Cat de peiorativ 625 este apelativul babol E o baba
nenorocitd, o hoascd batrdna, spune tanarul de langa ea.

Cuvantul hoascd vine din limba ucraineana, de la hasca §i
e denumit de un anume dic^ionar drept un cuvdnt popular
peiorativ, care desemneaza pe ofemeie batrdna §i rea.

Sinonime: hdrcd, hoancd, hoanghind.

Parintele profesor Vasile Raduca 626 ne vorbea la un
moment dat despre sinonimul boanghind.

Baba neonorocitd este intotdeauna suma tuturor
deficienfelor nesuportate de catre tineri: batrane^e, boala,
neputin^a. Cand vrei sd anulezi pe cineva in discursul tau ii
inventezi deficient sau ii maximalizezi erorile.

Batranii sunt cei mai defavoriza^i oameni ai societa^ii, cei
mai pu^in stima^i, din cauza preconcep^iei ca ei sunt debransafi
de la realitate.

Insa ei traiesc cea mai dura realitate: realitatea indiferen^ei,
a nesim^irii celorlal^i, a lipsei de ajutor. Stau la coada la
medicamente pe scaunele, primesc pensii mizere, sunt plini de
neputin^e, de ofuri, de doruri neostoite.

Tanarul, care trece ca un tanc pe langa un batran, este o
calamitate pentru societate. Nesim^irea, lipsa de simpatie pentru
eel de langa tine, e cea mai mare cangrena a societa^ii noastre.

Uratul din oameni e mai urat decat uratul spalat de catre
firmele de igenizare. Bucure§tiul e saturat de batrani for^i sa
cer§easca de catre divers^ mafioti, de batrani uita^i, de batrani
care i§i doresc moartea, pentru ca via^a lor e mult prea scumpd §i
amard.

Protec^ia batranilor pe cai legale este inca de domeniul
proiectului. Batranii sunt discrimina^i nu pentru ca au lucrat
cdndva §i acum nu mai pot sd lucreze, ci sunt discrimina^i de
catre cei tineri, pentru ca ei cred ca omul e o masind care nu se
stricd niciodatd.

625 Un articol din 3 iulie 2007.

626 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_R%C4%83duc%C4%83.

223

Luandu-se la intrecere cu ma§inile tehnologice, oamenii au
inceput sa gandeasca numai in parametrii performaniei §i nu ai
vieiii reale. De aceea avem o via^a traita mecanic, functional §i
nu in ritmul firesc al inimii, al vieiii lini§tite, calme.

Proiectam asupra celorlal^i membri ai societa^ii aceasta
viziune mecanicista, mi§carea extrem de rapida cu care ne inva^a
tehnologia de ultima ora §i uitam faptul ca noi nu suntem ma§ini,
ci oameni.

Boala, neputnrfa, necazul, durerea, nelini§tea sunt cele care
ne aduc cu picioarele pe pamant §i ne spun ca noi nu putem fi
oamenii performaniei daca nu ramanem, totu§i, oameni.

Tanarul o denigra pe bunica lui pentru ca avea nevoie sa se
duca sa joace un joe pe computer. De aceea doamna in varsta,
bunica lui, era o baba nenorocita.

Femeia nu se mi§ca atat de repede ca el, ca mucosul de nici
20 de ani. §i, cu siguran^a, ca aceasta bunica hoa§ca, a fost cea
care 1-a crescut §i 1-a facut mare. Insa tanarul e in puterea varstei
§i nu gande§te inca in termenii recuno§tin}ei. Mai e, totu§i, timp
ca sa devina un batrdn carat de cdtre alfii.

Astazi, 3 iulie 2007, mi-a fost dat sa vad unul dintre cele
mai mari chiciuri proiectate pentru centrul capitalei noastre: din
ci§melele via Casa Poporului curgea apa colorata, apa ro§ie,
galbena sau albastra, de credeai ca e§ti in fa^a plagilor din Egipt,
cand apa se transforma in sange.

Era o priveli§te dezolanta, lugubra. Ce mi-a fost bestivalul
de mai ieri, care m-a lasat cu un gust sordid, dar care a incdlzit la
inimd pe to^i rokerii, acela§i lucru mi-a fost §i apa colorata din
fantanile arteziene, colorata din doua motive evidente: ca sa nu se
mai scalde oamenii fara adapost in ea sau florarii sa nu o mai
puna la flori.

Nu §tiu cui ar trebuie sa mulfumesc §i pentru aceasta
traznaie, insa noi nu mergem niciodata inapoi cu tampeniile ci le
continuam pana in panzele albe.

Pentru ca noi nu coloram numai apa, ci desfundam §i toate
§oselele, taiem apa sau lumina in mijlocul verii, ne inghesuim in
mijloace de transport precum verzele, aruncam gunoiul in
mijlocul strazii §i ne uitam la el cu o curiozitate artisticd, nu

224

avem bani dar ii fumam §i ii bem tot timpul §i facem in a§a fel,
incat nici noi §i nici cei de langa noi sa nu se simta bine.

Ce mai inseamna sa cumperi astazi flori?

O florareasa supraponderala are o anume solute cu care
strope§te florile §i acestea se men^in verzi pana cand le cumperi.

Ce fac florile acestea super-ierbicizate cand le pui in
glastra ta? Incep sa cante hip hop, cu siguran^a, sau manele.

Frumusete perisabila. Daca vrei sa faci floarea sa fie eternd
ea te va inva^a ca timpul e scurt.

Cunosc, am inceput sa miros profesoarele dupa maldarul
de flori pe care le au, cateodata, in bra^e. §tii ca e profesoara,
pentru ca florile, unele, sunt mai de vaza, altele mai pu^in
galante, dupa bugetul fiecaruia. §i ele au o bucurie pe care nu §i-
o pot disimula cand se vad cu braiele pline de flori.

Am trecut pe langa o ma§ina in care erau aruncate trei
coroane. Erau pentru o inmormantare.

Braiele pline de flori ale profesoarelor contrasteaza
profund cu aceste coroane de inmormantare.

Tocmai ma intalnisem cu un coleg preot care imi spusese
ca are o inmormantare. Bucuria §i triste^ea, via^a §i moartea se
saruta in fiin^a noastra.

§i, pana la urma, care mai este astazi rolul florilor, in afara
de acela de a-Ji semnala faptul, ca viafa e scurta §i ifi scapa
printre degetel

Tehnologia din raft contrasteaza cu vanzatorul care ma
intreaba: ce dor esc? De ce trebuie sa doresc ceva? Nu pot doar sa
ma uit? Sau cum as. §ti ce imi doresc, daca nu privesc, mai intai,
exponatele cu aten^ie?

Intrebari banale, indiferente, fara datele psihologiei
clientului. Daca marii magna^i in afaceri, la inceputurile lor, ar fi
fost tot la fel de indiferenfi fa^a de clien^ii lor ca patronii §i
vanzatorii romani, acum erau pe strazi.

225

Marfa sta pe raft iar vanzatorul te prive§te cu dispre^. La el,
cumpdrdtorul, este numai eel care are bani sa cumpere acum, pe
loc nu §i poteniialul cumpdrdtor.

Psihologia vanzatorului roman de IT este extrem de
mioapa: el te cuantifica dupa imbracamintea pe care o ai pe tine.
Insa imbaacamintea nu are nimic de-a face cu portofelul.

Toata aceasta animozitate a vanzatorului fa^a de poteniialul
client vine din aceea ca el nu este un vdnzdtor specializat ci unul
aflat in treabd.

Noi avem nevoie de specialisti in vdnzdri §i nu de
numdrdtori de bani.

Cand m-as. duce la un intrebator din acesta ca sa cumpar un
hard, un stick sau o camera de luat vederi, el ar trebui sa §tie din
ce e format fiecare obiect in parte, sa §tie cum functioneaza, cum
se repara, cum se inventeaza altul mai bun.

Vanzatorul pe care eu mi-1 doresc trebuie sa fie un om cu
facultate speciala, cu studii aprofundate in domeniu. Ca a§a, §tiu
§i eu sa citesc instructiunile de folosire, ca asta e mufa §i aici se
apasa §i nu am nevoie de indrumdtori de duzind.

§i, pentru ca nu avem oamenii de care avem nevoie, nu
avem vanzari prea multe sj nici rela^ii prea bune intre vanzatori §i
clien^i.

Ori incearca sa te in§ele, §i i^i dau un aparat ultrauzat de
catre ei, ori te fac sa te sim^i prost pe banii tai.

De aceea, de multe ori, incerc sa gasesc unul mai cu cap,
ca sa putem vorbi §i nu tinerei fara studii §i fara nicio pregatire,
care au inva^at cum se manipuleazd obiectul, dar nu §tiu din ce e
compus obiectul.

Sau, poate, cer iara§i prea mult. . .

226

Sintagma „ intelectualii lui Bdsescu " §i discufiile pe
tema ei

Am urmarit 627 cu perplexitate cearta, discu^iile §i articolele
pe tema suportului afectiv [!] acordat pre§edintelui de catre
societatea civila.

La inceput am avut de-a face cu o sus^inere imprecizata, cu
un entuziasm ante §i post-electoral, pentru ca, mai apoi, sa avem
de-a face cu o incercare de ideologizare post-factum a persoanei
§i a contribuiiei pre§edintelui Basescu la democratia noastra
incipienta.

Articolele recente despre sintagma luata in discutie
dovedesc o tending vadita de idealizare, de hiperbolizare a
eroului inventat din cauza mandatului sau preziden^ial.

Cei care i§i pun credibilitatea in joe vor, prin acest demers,
sa acrediteze ideea, ca pre§edintele Basescu este in a§a fel o
prezenfa dominatoare asupra starii de fapt a Romaniei, incat altul
mai bun nu a fast §i nu va maifi.

Artificiul hiperbolizarii eroului insa nu ^ine mai mult decat
mandatul preziden^ial, daca autorul nu dovede§te ca afacut ceva.

Pozrfionarea noastra vizavi de teama in discutie e una de
mare circumspec$ie.

In cazul politicii unui stat §i a actorilor ei publici e bine sa
gande§ti lucrurile dupa ce sistemul §i eroii ies din scena politica
§i dupa ce ai toate datele pe care viitorul {i le pune la dispozi^ie.

Daca nu iei o anume distania, distan^a reflectiei, intri
foarte u§or in vartejul detestarii pre§edintelui cat §i in acela al
hiperbolizarii sale.

E bine sa ai o distania de refleciie, pentru ca sa vezi §i
bunele §i relele sale, pentru ca altfel e§ti ori contra, ori pentru el,
fara sa mai fii in stare sa dezaprobi ceea ce nu e benefic pentru
Romania in politica sa §i sa subliniezi realizarile mandatului sau
ca atare.

In cele ce urmeaza vom cita mai multe fragmente, din ziare
diferite, care au in prim plan sintagma din titlul nostru.

no

Pe 19 iulie 2007, domnul Horia Roman Patapievici
discuta in Evenimentul zilei despre opinia publica favorabila
pre§edintelui Basescu.

627 Un articol din 19 iulie 2007.

628 Articolul a fost sters din arhiva ziarului.

227

Dumnealui se dezicea de faptul ca ar fi intelectualul de
curte al presedintelui:

„De pilda, afirmatia ca eu as fi intelectualul lui Basescu
pentru ca presedintele m-a numit la ICR este implauzibila din trei
motive: pentru ca trecutul meu nu e de om servil 629 ; pentru ca nu
sustin dupa numirea mea la ICR decat pozitii care sunt in deplin
acord cu luari de pozitie anterioare numirii mele; in fine, pentru
ca niciodata nu m-am luptat pentru dobandirea vreunei functii
publice, iar pe cele pe care le-am avut le-am ilustrat cu onestitate,
in spiritul serviciului public (contrariul ar trebui dovedit)".

D-l Adrian Severin 630 si d-na Renate Weber 631 sunt
chestionati critic de catre autor vizavi de pozitiile pe care le au
fat.a de presedintele Basescu, cazand in fat.a examenului sau critic
atat argumentele rasiste ale d-lui Severin cat si
antidemocratismul ideologic stipulat de d-na Weber.

D-na Miruna Munteanu , in ziarul Ziua , din 3 iulie
2007, ii compara pe „mercenarii lui Nastase" cu „intelectualii lui
Basescu". Evaluarea dumneaei vizavi de cele doua tabere este
urmatoarea:

„Primii erau discreti. Isi ascundeau, pe cat posibil,
legaturile cu puterea. Mimau echidistanta.

Fidelii actualului presedinte isi exhiba cu voluptate
devotamentul. Se intrec in apeluri si adeziuni 634 . Isi asuma cu
mandrie relatiile privilegiate cu Cotroceniul.

Este, evident, mai cinstit asa. Mai putin demna de cinste
este, insa, pretentia lor de a vorbi in numele unei generice elite
intelectuale.

Aroganta enuntului ia de multe ori forme ilare in scrierile
unora dintre membrii de vaza ai suitei prezidentiale. Care se simt
indreptatiti sa decida cine sunt intelectualii natiei si cine nu -
dupa criteriul straniu al apartenentei la grupul aplaudacilor lui
Basescu".

Autoarea crede ca miza presedintelui nu este aceea de a
avea susiindtori din partea paturii culte a Romaniei, ci rolul
intelectualilor pro-preziden^iali e acela de a se constitui intr-un

629 Poate ca ati inceput sa fiti servil...

630 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Severin.

631 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Renate_Weber.

632 Contul sau din Facebook:
http://www.facebook.com/people/Miruna-Munteanu/100000172058178.

633 Intreaga arhiva a ziarului Ziua a fost stearsa de la nivel online.

634 In media.

228

„grup de presiune, aparent apolitic, care sa-i arunce mingile la
fileu. Exact dupa reteta ONG-urilor lui Adrian Nastase 635 .

Vechile retete nu se demodeaza. Brusc, dupa o vizita de
lucru semiclandestina la Neptun, intelectualii pro-prezidentiali au
decis sa lanseze o mare dezbatere vizand rescrierea Constitutiei -
prea stramta pentru ambitiile actualului lider de la Cotroceni.

Dezbatere oportuna, insa marcata de un amanunt straniu:
mai toti invitatii proveneau din aceeasi tabara.

Un alt detaliu interesant: nici unul dintre cei care si-au
asumat acest ambitios protect nu are vreo competenta in
domeniul dreptului constitutional.

Multi (daca nu majoritatea) erau pana mai ieri adepti
infocati ai republicii parlamentare. Acum s-au indrdgostit subit
de modelul francez si cer puteri executive pentru presedinte.

Numai prostii nu se schimba - ne explica amabil Traian
Ungureanu 636 . Prosti fiind, desigur, toti cei care nu cred in
providentialitatea lui Traian Basescu.

Acestia nu pot avea pretentia sa participe la gdndirea
publica pe care editorialistul favorit al Cotroceniului pare sa
creada ca o incarneaza".

D-l Cristian Patra§coniu 637 , in edi^ia din 7 februarie 2007 a
Cotidianului se intreba daca nu cumva au innebunit intelectualii,
care nu vad ca majoritatea oamenilor urla ca presedintele a
innebunit. Un articol scris in momentul apari^iei petiiiei
intelectualilor.

In Revista 22, din 6-12 iulie 2007, d-l Andrei Cornea
vorbea despre indignarea acelor editoriali^ti care au scris la
adresa

Jntelectualilor lui Basescu si, mai ales, a faptului ca unii
dintre acestia au fost invitati la Neptun si transportati acolo cu
avionul prezidential.

(Cei mai indignat, la modul sarcastico-ironic, sub acest
raport s-a aratat, cred, Cristian Tudor Popescu, in Gdndul din 28
iunie.)

Insa problema pe care aceasta indignare, chipurile iesita
din inimile prea democratice ale presei, o omite aproape cu totul,
cu o pudoare ce-i arata partizanatul si resentimentele, este nu de
ce intelectualii seplimbd cu avionul lui Basescu, ci pur si simplu
de ce are Basescu intelectualii

635 Si opinia autoarei s-a dovedit corecta in timp...

636 Blogul sau: http://traianungureanu-tru.blogspot.com/.

637 A se vedea: http://www.cotidianul.ro/intelectualii_lui_basescu-21735.html.

638 Idem: http://www.revista22.ro/de-ce-are-basescu-intelectuali-3855.html.

229

Fiindca, sa fim bine intelesi, nenumarati jurnalisti, oameni
de afaceri, prieteni, prietene etc. s-au plimbat in toti acesti ani cu
avioanele si elicopterele demnitarilor statului - cazul eel mai
notoriu fiind plimbarile lui Omar Hayssam 639 cu Ion Iliescu 640 -
si indignarea jurnalistilor a avut, de obicei, sonorul dat la nivelul
unei soapte de amor".

La intrebarea de ce are presedintele Basescu intelectuali,
autorul raspunde:

„de ce oare are Basescu intelectuali, iar Geoana ,
Tariceanu 642 , Iliescu, Voiculescu 643 , Nastase 644 ,

Constantinescu 645 , Becali 646 si alti oameni de seama etc. - nu.

' 5 5

Raspunsul e nerusinat de simplu: diferenta minima dintre
Basescu si ceilalti e ca primul eel putin e capabil deocamdata sa
creeze si sa intretina o speranta; aplicat celorlalti insa, chiar si
cuvantul speranta suna dogit.

Altminteri, nu mai intelegem nimic: caci oferta de patroni
dotati cu avioane cu 99 de locuri, cu vile de lux si dispusi sa
distribuie emolumente atractive cui ii flateaza satisfacator e la noi
maricica si diversificata!".

5

Exemplele pot continua: unii sunt vehement impotriva,
al^ii sunt vehement susfinatori ai pre§edintelui, unii sunt apatici
§i doar pu^ini reflecteaza distant asupra situa^iei.

Ceea ce ma perplexeaza pe mine nu este ce face §i ce nu
face pre§edintele Basescu, ci lipsa de obiectivitate a ambelor
tabere virulente.

Cei care sunt pro Basescu dintre intelectuali admira unele
fapte ale pre§edintelui dar le ignora aproape total pe cele care
sfideaza pe toata lumea. Intelectualii anti-Basescu §terg cu
buretele orice lucru bun al pre§edintelui §i vad in mandatul sau
numai caren^e.

Luate la rece personalitatea §i biografia pre§edintelui nu il
arata pe pre§edinte a intelectual §i intelectualii pro-Basescu nu se
pot mandri cu studiile superioare ale pre§edintelui, cu titlurile
sale academice sau cu descoperirile sale stiiniifice.

Omul Basescu nu este un om cultural §i nicio mare figurd
publicd. Omul politic Basescu a aparut din neant, ca solute de

639 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Omar_Hayssam.

640 Blogul sau: http://ioniliescu.wordpress.com/.

641 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Geoan%C4%83.

642 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%831in_Popescu-T%C4%83riceanu.

643 Saitul sau: http://www.danvoiculescu.ro/.

644 Blogul sau: http://nastase.wordpress.com/.

645 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Constantinescu.

646 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Becali.

230

ultima ora la alegerile din 2004 §i adeziunea fa^a de el a
intelectualilor a aparut din considerente de restauratoare a
demnita^ii noastre, in urma dezicerii sale politice de comunism.

El este ova^ionat, in primul rand, pentru acte sale politice §i
nu pentru calita0e sale umane.

Meteorismul d-lui Iliescu, al domnului Constantinescu, va
fi urmat de meteorismul d-lui Basescu, cu siguran^a, §i cand se va
petrece asta va fi ideologizata public o alta imagine confec^ionata
ad-hoc.

Miza pe pre§edintele Basescu este o miza temporara.

Intelectualii pro Basescu au tot dreptul sa felicite actele
restauratoare ale pre§edintelui Basescu, insa e de bun sim{ sa nu
faci un geniu dintr-un om comun §i sa nu-1 idealizezi pe nedrept.

Cand privim in urma §i vedem idealizarea lui Ceau§escu
sau a lui Hitler ne da seama de gradul de penibil pe care il traim,
cei care suntem aten^i la omul Basescu §i nu la masinaria
prezidenfiald, care il are, in prim plan, pe actualul pre§edinte.

Cand s-a citit huiduitul act de condamnare a comunismului
s-a spus ca alocu^iunea nu ii apar^ine pre§edintelui in totalitate
sau deloc ci este crea^ia unui intelectual, a autorului car^ii Rdsul
Patriarhilor, adica a lui Teodor Baconschi.

De fiecare data auzim ca pre§edintele are consilieri de
imagine §i consultant de specialitate atunci cand ia o decizie
publica.

J inand cont de cateva indicii de necunoscdtor ca acestea,
in ce consta atunci valoarea personald a politicii basesciene?

Este pre§edintele Basescu un om cu viziune dar fdrd
caracter, atata timp cat i§i incalca promisiunile la tot pasul sau
este o marionetd, care joaca asa cum i se dicteazd?

Raspunsurile la asemenea intrebari nu se afla imediat.

Cercetarea istorica §i arhivele actualei politici statale vor
dovedi, in timp, ca am trait momente cu ^yqcMqxq fascinante sau
deplorabile.

Insa sintagma „intelectualii lui Basescu" §i lupta pe seama
ei nu are in vedere solufii reale pentru Romania ci, mai degraba,
exercrfii de imagine artificiale, care nu reabiliteaza, credem noi,
nici imaginea pre§edintelui §i nici pe aceea a intelectualului
roman.

Pentru ca strategia de imagine urmare§te sa monopolizeze
discu^ia pe cine e pre§edintele si cine sunt intelectualii §i ce rol
joaca ei in societatea noastra, dar pensionarii mor de foame,
sanatatea publica e deplorabila, justrfia intarzie sa faca justice,

231

agricultura involueaza, marile fabrici nu mai incap pe mul^ii
§omeri iar oamenii sarmani peregrineaza pentru o via^a mai buna.

Valoarea sintagmei: „Sa trai^i bine!" este egala cu valoarea
sintagmei: „Intelectualii lui Basescu".

Daca via^a nu e mai buna, ce rost are ca mulfi intelectuali
sunt entuzia§ti de un pre§edinte, care promite §i chiar fine vie
speran^a?

Daca paturii largi de intelectuali nu u merge mai bine, ce
rost are sa ne iluzionam gratuit, daca numai unei parfi a
intelectualilor ii merge mai bine?

Nu incerc sa fiu pesimist ci, dimpotriva: incerc sa vad daca
miroase cevafrumos in entuziasmul venirii la rampa a elitelor.

Insa, poate, o sa infloreasca ceva frumos, nu numai sa
miroase cevafrumos, in curand.

Ii mul^umim, deocamdata, pre§edintelui Basescu ca a votat
actul majorarii pensiilor, de§i 1-a semnat cu durere in suflet.

E o durere bund, domnule pre§edinte, pentru 6 milioane de
oameni, care vor mai mult de la statul roman, dupa o via^a de
munca, de cele mai multe ori, salahorica!

232

Despre ocultdri oculte

La 647 inmormantarea 648 lui Adrian Pintea 649 am aflat ca el a
fost un mason de frunte si catolic in acelasi timp. Tot la
inmormantare, la inmormantarea lui Florian Pitis aflam ca el a
fost purtatorul de cuvant al masoneriei romane dar crestin-
ortodox.

Cu siguran^a, d-1 Pitis a fost mason, dar nu si crestin-
ortodox. Ieri am aflat ca si Virgil Iant.u pune mdna la inimd
si ca e tot mason.

Va puteti intreba cum de a fost slujit la inmormantare un
mason de catre preo^i ortodocsi. Milostivirea noastra, trecerea
noastra spre iconomii extreme estre proverbiala, atata timp cat
noi lasam in cimitirile noastre sa fie ingropa^i to^i ereticii si

Un articol din data de 7 august 2007.

Articolul citat initial: http://www.formula-as.ro/reviste_616_
a fost sters din arhiva revistei Formula AS.
6 9 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Pintea.
650 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Florian_Pitti%C5%9F.

1 77 adrian-pintea.html,

Articol eliminat: http://www.formula-as.ro/reviste_590 177 virgil-iantu.html.

A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_Ian%C5%A3u.

233

paganii, impotriva prescriptiilor noastre cultuale §i slujim §i
sinuciga§ilor cat §i celor care ne dracuiau pana mai ieri, lasandu-i
pe toti in mila lui Dumnezeu.

Ce am putea face mai mult pentru astfel de oameni? Daca
am fi duri, daca am fi potrivit acriviei canonice, daca am fi dupa
invdidtura noastrd, adica cu rigoare, nu ar trebui sa lasam vreun
eretic sau vreun apostat sa fie ingropat in cimitirele noastre, care
sunt sfintite §i sunt ale Bisericii lui Dumnezeu.

A§a cum evreii nu il lasa pe un neevreu ca sa fie ingropat
in cimitirele lor §i toti le respecta regula de viaja, tot la fel, regula
Bisericii Ortodoxe este aceea de a nu lasa pe un eretic sau pe un
pagan sdfie ingropat langd ortodocsi.

Insa noi ne milostivim de toti §i stam langa to^i, nu numai
in timpul vietii ci §i dupa moarte. Nu suntem, cu alte cuvinte,
oculfi, ascunsi, insa de noi se ascund mulfi.

Sorin Frunzaverde 653 se declara mason 654 dupa moartea
PFP Teoctist dar este membru al Adundrii Nafionale Bisericesti a
Bisericii Ortodoxe Romdne.

Incepe sa ne apuce o teama inexprimabila. La cine mai
trebuie sa ne a§teptam ca este mason, satanist sau pagan sub
ve§minte clericale?

La moartea Preafericirii sale, ca la orice praznic de la
Patriarhie, metodic, au urmat la §tiri: imbranceli, ^ipete,
inadvertence...

Nu a fost nicio inadvertenfd mediaticd la inmormantarile
recente ale celor doi masoni aminti^i mai sus.

Nu a fost prezentat la TV niciun gest anapoda al
participan^ilor la inmormantare, de§i se putea gasi un actor
scarmandu-se in nas sau vorbind la mobil §i razand sau pe o
batrana impiedicandu-se.

Nimeni nu a gre§it gradele pe care le aveau cei doi §i cand
a vovbit fratele Olimpian 655 despve fratele Pitis nimeni nu a suras
la auzul unor astfel de apelative de ev-mediu.

Astazi a aparut §tirea ca sunt 6000 de masoni in Romania
§i ca ei ocupa roluri importante in societatea democrats. Ce rol
tainic au?

De ce nimeni nu ii interogheazd pe ace§ti domni §i de ce
nu traiesc intr-un mod impropriu relaxarii ideatice postmoderne?
De ce sunt discrefi'? De ce nu punem semnul egal intre satanism

653 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Frunz%C4%83verde.

654 Idem:

http://www.memo.ro/news/sfantul-sinod— masoneria— dusman-al-lui-dumnezeu,24974. html.

655 Olimpian Ungherea: http://ro.wikipedia.org/wiki/01impian_Ungherea.

234

§i masonerie §i nu observam ca ocultul nu este benefw pentru cei
mul^i? De ce nu exista transparent?

Unde sunt carele de reportaj §i reporterii intempestivi care
sa ceara dezvrajirea templelor masonice §i sa dea negura la o
parte, pentru ca sa vedem oameniil

Am vrut sa vizitez, intr-o diminea^a, un templu mozaic din
Bucure§ti §i portarul, ortodox [a§a mi-a spus el], mi-a interzis sa
intru in curtea templului, daca nu imi pun acoperamantul acela,
special, pentru barba^i, pe cap.

I-am spus ca eu, ca preot ortodox, nu cred in acest obicei
mozaic §i ca, daca mi 1-as. pune, nu ar simboliza nimic pentru
mine.

§i ortodoxul nostra nu m-a lasat sa intru. M-am uitat in
ochii lui: pareau turba^i...Si am plecat, bineinteles, cu o fa^a
crispata.

Cu siguran^a, daca intra intr-o Biserica Ortodoxa, acest
portar ortodox, nu era tras de nimeni de maneca.

La fel mi s-a intamplat intr-un cimitir evreiesc §i apoi intr-
un cimitir luteran: mi s-a spus ca nu pot sa intra. Scurt. Fara nicio
explicate.

E§ti imediat chestionat sau e§ti urmdrit sistematic. De ce
ocultam, de ce ne ocultam cultul sau misxarea religioasa,
filozofica, daca nu e nimic necurat la mijloc?

Urmaresc, de acum fara stupoare, toate fentele mediatice,
toate distorsionarile de imagine ale Bisericii Ortodoxe §i am
observat ca nu trece o saptamana fara sa vad pe sticla un preot
care a mai facut ceva, fara un ierarh care face, fara un monah
care are probleme cu cine §tie ce lege.

Insa noi nu §tim, mai nimic, despre cine conduc
televiziunile, despre cine lucreaza in ele, cum au ajuns acolo,
cine sunt ace§ti oameni, ce credin^a au, ce sanatate psihica au, ce
antecedente au.

Stam in fa^a televizorului §i inghi^im tot pe§tele ce sare din
plasa. Insa eu am prostul obicei sa ma intreb: §i care e rostul
stirii? Cat bine sau rdu face aceastd stire? Pdnd unde, pe cine
loves te stirea?

Intrebarile mele sunt identice cu cele pe care le am in fa^a
cutiei de pe§te sau a carnii de pore pe care vreau sa o cumpar din
supermarket.

Pu^ini §tiau ca Pintea, Piti§, Franzaverde sunt masoni. §i
aflam, deodata, acest lucra. In momente cheie.

Legitimarea de tip mason e ca legitimarea de tip decorafie:
tofi vor sdfie eroi. Eroii cui?

235

Va veni cineva §i imi va spune ca nu stiu eforturile pe care
lefac masonii pentru prosperitatea . . . Da!

Fiecare facem tot feluri de eforturi. Insa depinde pentru
cine §i in ce scop. Masoneria, avalan§a neoprotestanta, etosul
gay, satanist, relaxat...nu au, in mod evident, rolul de a
consolida credin^a ortodoxa in Romania §i de-ai adanci pe
romani in tradi^iile vie^ii lor de secole. Ei vin cu altceva, ocult
adica primejdios, satanic adica impachetat frumos.

Moartea alba: e un nume poetic dat drogurilor. Metafora
insa e dureroasa. Asistam la alteritdii care ne displac §i vizavi de
care nu putem sa ne manifestam decat. ..amiabil.

Moartea sufleteasca a romanilor, moartea prin negarea §i
relativizarea interioara a credin^ei ortodoxe, a credinjei mantuirii,
este o moarte alba. Cum sa ma manifest altcumva fa^a de aceasta
moarte decat rugandu-ma §i predicand impotriva ei?

Insa, baie^ii ace§tia care se cred destepfi, confunda
bundtatea §i smerenia noastra cu imbecilitatea §i, pe cat noi
suntem de primitori, pe atat §i ei vor sa ne incalece.

Nu voi fi insa nici acum melodramatic.

Credin^a ortodoxa crede in puterea lui Dumnezeu §i in
purtarea Sa de grija fa^a de noi, care e mai puternica decat toate
cursele diavolilor. De§i pare imposibil sa scapi, sa te mantui,
intr-o asemenea lume corupta, curvara, totu§i nu to^i cre§tinii
ortodoc§i au ingenuncheat in fa^a lui Baal.

Noi surprize? Probabil ca da! Insa vom avea sj noi purtdri
de grija ale Stapanului nostru, care nu-Si uita turma Sa cea mica.

236

Vi separe caputefi?

Falsul entuziasm al fal§ilor webmasteri scade pe fiecare
zi pana in momentul cand renun^a, pur §i simplu, la a mai scrie,
pentru ca i§i dau seama caeo mare diferen^a intre a vrea §i a
putea. Entuziasmul scade pentru ca nu e real.

Daca vrei doar sa te dai in stamba, daca vrei doar sa
epatezi sau sa l\\ faci publicitate ieftina, te la§i, cu timpul, de
jurnalismul online pentru ca nu ai in tine sinful social al daruirii,
al gratuitafii.

Scrisul, ca §i predicatul, au nevoie de oameni de voca^ie,
de oameni care sunt vorbire, care sunt dialog pentru ca a§a sunt
ei, nu pentru ca se uzmesc, se opintesc din greu sa scoata doua
articole frivole, trase de par, emoticonate din greu §i cu spa^ii
largi intre fraze.

' Un articol din data de 1 1 august 2007.

237

Fal§ii webmasteri sunt webmasterii extremelor: acum sunt
in top, acum nu ii mai vezi, pentru ca ce scriu §i prezinta ei este
doar sclipici. Sclipiciul, frate, ca §i siliconul sau chitul de la
geamuri e trecator.

Comentatorii anonimi se Strang ca ulii acolo unde este
ceva mediocru. Toata lumea cunoa§te, toata lumea i§i da cu
parerea, toata lumea rade de autor, dar nimeni nu i§i asuma
responsabilitatea de a primi o replica de la tine.

Pentru comentatorii de ocazie avem un sfat: sa i§i faca
pagini web, unde sa scrie cat mai zilnic §i unde sa ne invite §i pe
noi sa comentam, dupa ce, la noi, §i-au aruncat balele §i noroiul.

§i o sa comentam cu accea§i bundtate.

Se pare ca exista oameni carora nu le place frumosul,
binele, sfin^enia §i incearca, din rasputeri, sa manjeasca tot ce se
poate. Adica sa manjeasca, sa deteste, sa-i batjocoreasca pe
Sfhni, patria, familia, ordinea, sa i§i bata joe de toate.

Cui prodest?

La ce ne folose§te sa fim atdt de haini cu noi §i cu cei de
langa noi?

Chiar a§a, nu mai avem niciun gram de masura, incat sa ne
purtam cat de cat civilizat, de cu bun simf intre noi?

Am primit cele mai tocsune comentarii saptamana asta, de
la tot felul de anonimi generici.

Nu fti spun nimic despre ei dar te trag la rost pe tine.

Pentru ce trebuie sa dau raportul cuiva pentru ceea ce
scriu?

Cine ne urmare§te, probabil, §i-au dat seama ca nu suntem
oamenii extremelor dar §tim sa avem cuvinte drese cu sare acolo
unde capul sta sa bubuie de atata nesim^ire.

Ca la un facut, WordPress-\x\ a inceput sa con^ina, in
primele 100 de pozitii ale topului, foarte multe bloguri scrise de
catre credincio§i bapti§ti, care sunt deghiza^i in pacifisti de
duzina.

Tot ca la un facut, primim comentarii o^ioase de la ei ori de
cate ori ne exprimam punctul de vedere ortodox fa^a de probleme
eterodoxe. Foarte pu^ini scriu negru pe alb cine sunt §i ce vor 657 .

Despre unii am aflat 658 ca sunt pastori, teologi,
profesori. . .despre ahii nu §tim nimic.

Fiecare are dreptul la opinie. Fiecare e liber sa scrie ce
crede.

657 Si acum acest fel de cameleonism e in floare. Pastori sau teologi eterodocsi pozeaza in
creatori de online fara culoare religioasa, cand ei au venit in mod angajat la nivel online.

658 Si am aflat accidental, urmarindu-le discutiile intre ei.

238

Ii incurajam chiar sa scrie §i sa vorbeasca despre credin^a,
cultul, modul de via^a al lor, despre persoana lor, despre
frumusetea lor. . . .despre tot ce ii caracterizeaza.

Insa nu pot sa in^eleg de ce vin sa ma traga la rost pentru
credinta mea vizavi de credinia lor? Ce ar trebui sa spun ca preot
ortodox: Venifi fraiilor baptisti, apdruii din neant de 200 de ani,
pentru ca intre noi si voi nu existd nicio diferenfd?

Nu am gasit pe niciunul dintre blogurile eterodoxe, care au
venit sa ne concureze masiv, nicio manifestare teologica
planificata, creata exclusiv acum §i pentru mediul online.

Dimpotriva, folosesc repere majore ortodoxe, motive
teologice ortodoxe pentru a le denigra sau interpreta fantezist,
alaturi de repere proprii.

Pozrfia noastra personala fa^a de teologia eterodoxa e clara:
nu incurajam nicio idee sau practica cultuala, care nu are de-a
face cu mo§tenirea Bisericii una.

Nu avem nimic cu persoanele lor, cu ace§ti teologi
eterodoc§i ca atare, fie ca e vorba despre Marius Cruceru 659 ,
Aurel Mateescu 660 , Adonis Vidu 661 , Ted Doru Pope 662 sau
Claudiu Dobra 663 .

Nu i-am cunoscut personal §i nici nu avem nimic de
impact cu niciunul dintre ei. Insa, de fiecare data ne pozi^ionam
fa^a de credinia lor ca fa^a de o credinia strdind §i fantezistd in
multe puncte teologice, fara ca prin aceasta sa vrem sa
extermindm pe vreunul dintre ei sau credinia lor.

E eel mai onest lucru cu putin^a sa n;i exprimi punctul de
vedere §i credinia personala, increderea personala. Pe cat vom
vorbi mult mai profund §i mai propriu despre credinia, etosul §i
modul nostra de via^a, pe atat ne vom cunoa§te reciproc, ne vom
cunoa§te mult mai bine § i vom avea numai de ca§tigat.

Insa, daca un webmaster eterodox scrie maine despre Cina
Domnului sau despre eshatologie, din punctul de vedere al
credin^ei sale, sa ma due eu sa il trag la rost sau sa il denigrez
pentru ce sus^ine acesta e cea mai mare nerozie, atata timp cat el
e baptist, adventist sau mormon §i nu ortodox.

Insa mesajele negative pe care le primesc §i care nu au
nimic de-a face cu ceea ce scriu §i cred, §i care i-au imediat calea
nimicului, a neantului, imi cer sa cred §i sa scriu altfel de cum
cred eu.

659 Blogul sau: http://patratosu.wordpress.com/.

660 Idem : http://aurelmateescu.wordpress.com/.

661 Si-a sters blogul de aici: http://adividu.wordpress.com/.

662 Avea unul in WordPress, apoi s-a mutat aici: http://dorupope.com/.

663 L-a sters: http://blogulmeu.ro/dobra.

239

In Biblioteca Teologica 664 , in al doilea blog al nostru din
WordPress, am publicitat de la teologi eterodoc§i pana la
oculti§ti, de la scriitori pana la politicieni §i oameni media, fara
sa schimbam textele, opiniile, crezurile lor.

Pentru ca ne intereseaza, pentru a ne cunoa§te, nu ceea ce
ne apropie, ci tocmai ceea ce ne desparte §i de ce ne desparte
ceea ce ne desparte.

Scriu aceste randuri pentru ca m-a obosityocw/ dublu al
acestor webmasteri eterodoc§i la adresa noastra, prin care ei nu
ca§tiga nimic §i nici nu ne intimideaza cu ceva.

§i, mai ales, scriu aceste randuri, pentru ca sa ii indemn sa
se concentreze asupra a ceea ce sunt §i a ceea ce vor, pentru ca
cititorii no§tri, cei atat de divers^, intrand pe un blog ortodox, pe
unul baptist sau pe unul penticostal, sa vada reacfii vii de la un
ortodox, de la un baptist §i de la un penticostal.

Daca nu suntem in stare sa ne pre^uim, in mod reciproc,
munca dar sa ne observam §i deficien^ele, atunci nu ne vedem
sensul in spatiul online.

Deci nu punem la zid oamenii ci crediniele lor §i
atitudinile lor defectuoase, pe care le observam prin intermediul
credin^ei ortodoxe si a bunului sim^.

Pastorul baptist Marius David Cruceru vrea sa lanseze un
curs de greaca 665 , chiar daca nu e un curs nou, ci unul ^inut la o
universitate baptista din Romania 666 §i pentru care el a primit
deja bani. Cum sa fim impotriva acestui proiect?

Pastorul baptist Doru Pope are o mul^ime de file audio, ca
§i pastorul "Ton, pe care le-am publicitat imediat ce le-am gasit.

Daca le-am publicitat nu inseamna ca sunt de acord cu
con^inutul lor, ci am respectat insa munca depusa in folosul
comunitatii online.

Domnul Claudiu Dobra, teolog penticostal sau domnul
doctor Adonis Vidu, teolog baptist, au diferite studii teologice
puse spre download.

Pentru ce trebuie sa ma apuc acum sa scriu impotriva
acestor texte §i proiecte, daca ele urmaresc prezentarea propriei
lor teologii? Cum ar putea sa scrie ei ca ni§te ortodocsi, daca sunt
baptisti sau penticostalil

Insa, cand am scris despre ceea ce cred eu, ca ortodox,
despre altii, au venit o mie §i-o suta de comentatori

664 E vorba de: http://dorinfather.wordpress.com/.

665 La care a renuntat in mod jalnic.

666 La Universitatea Baptista din Oradea, unde el e profesor. A se vedea:
http://www.emanuel.ro/.

240

neoprotestanti ironici, zeflemi§ti, tulburati pana peste poate,
necitind prescript de sus, de pe blog: e un blog ortodox §i nu
unul neoprotestanti

Oricine vine la noi pe blog §tie cu cine are de-a face 667 .
Toate articolele noastra poarta o semnatura a cuiva, blogul e
ortodox in mod raspicat, sunt publicitati oameni carora li se
spune identitatea §i care pot fi reperaii.

Atunci de ce atata tevaturd cand ne comunicam parerile?

Nu m-am dus pe niciun blog eterodox ca sa imi bat joe de
ideile teologice expuse acolo, chiar daca imi displaceau profund.
De ce? E opinia dumnealor sj dan§ii vor da socoteala, in fat.a
dreptului Judecator, pentru ea.

Insa, pe paginile noastre personale scriem ceea ce credem
noi, din punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe si ca ni§te
crestini ortodocsi. Iar daca am da, cu totii, dovada de civilitate,
nu mai zic de fried de Dumnezeu, am §tii sa ne raportam onest
unii fatl de ceilarfi.

Am tinut in mod expres sa scriu aceste randuri pentru ca
oamenii sa rdsufle usurafi. Nu ne razboim cu niciun eterodox,
homosexual, satanist, pagan, mason, pentru ca am avea ceva, in
mod personal, cu ei, insa negam orice minciund §i falsificare a
adevarului pe care ace§tia o aduc vie^ii cu Dumnezeu din punctul
de vedere al Tradi^iei §i al vie^ii ortodoxe.

Cum mi-ar sta mie, ca preot ortodox sau cum as. putea sa
stau, ca ortodox, cu fundul in 10 luntre? Daca sunt ortodox nu
pot sa fiu baptist, satanist sau mason in acela§i timp, pentru ca
lucrurile se exclud unele pe altele.

De aceea, cu bun sim^ §i cu responsabilitate pentru ceea ce
spunem, ne vom pronun^a §i de aici incolo in limitele con^tikrfei
noastre despre diverse lucruri din afara Bisericii, fara ca prin
aceasta, cineva, sa se simta condamnat la rug de catre noi. Daca
respectam parerile altora, mai ales atunci cand nu ne convin, de
ce nu suntem acceptafi ca atare?

Celor care vor sa se bage singuri in seama pe mai departe
§i care fac comentarii aiuristice scrierilor noastre, le promitem, de
fiecare data, ca le vom §terge comentariile cu mare drag.

Cei care vor sa spuna ceva §i vor sa aduca o critica
constructiva, sa imboga^easca informa^iile din textele noastre, sa

667 Pentru ca CV-urile noastre sunt la vedere. A se vedea:
http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/ si
http://www.teologiepentruazi.ro/cv-prof-lic-dr-gianina-maria-cristina-piciorus/.

241

ne felicite sau sa ne incurajeze o pot face cu cea mai deschisa
inima.

Insa nu ne permitem faptul, ca noi sa muncim pentru
aceasta construe^ de bun sim^ §i dumnealor sa ne piarda timpul.

Noi cerem: mai multa transparent §i bun simp.

Vi se pare ca pute^i? 668

Nu, n-au putut! Nu au fost nici mai transparenti si nici mai simtiti. Insa au recunoscut,
chiar si fara vrerea lor, diferenta dintre munca si onestitatea noastra si cameleonismul lor
steril.

242

Ideile pre-concepute/avortone §i recursul monoman
la subiectivism

Maxima 669 nr. 202 a lui J.W.Goethe 670 e un bun exemplu
de idee preconceputa, de idee desfigurata de o experience
subiectivista: „Nu suport predicile. Cred ca am inghitit prea
multe in tinerete" 671 .

Corectivul nostru la aceasta afirmatie este urmatorul: „Nu
ai suportat predicile pentru ca nu ai ascultat niciodata o predica
dumnezeiasccT .

Pentru a ne forma o idee despre ceva anume trebuie sa
dorim, in mod neaparat, acest lucru §i sa traim in atmosfera a
ceea ce ne preocupa.

Ideea preconceputa este ideea nascuta pe sfert sau pe
jumatate, reie§ita dintr-o experience neinregistrata deplin, netraita
la propriu.

Cele mai multe apostazii de la credint.a ortodoxe, care mi-
au fost marturisite personal sau despre care am auzit aveau in
central lor o neracordare reala la experien^a adanca a Bisericii
Ortodoxe.

Mai inainte ca sa cunoasca §i sa traiasca ca ortodoc§i,
urmand cu adevarat Sfm^ilor lui Dumnezeu §i nu traind dupa
ureche Ortodoxia, apostazii no§tri s-au orientat spre sisteme de
gandire necre§tine sau eretice, care le-au promis, fara §tirea lor, o
aplatizare a cautarilor reale ale con§tiin^ei §i o imensa neimplinire
duhovniceasca.

Comunismul a reu§it in Romania, paradoxal, in loc de o
implementare a sistemului de gandire materialist §i ateu, o
perspective deista asupra lui Dumnezeu, o perspective deista
nebuloasa, unde fiecare necredincios sau liber cugetator are un
Dumnezeu al lui, care nu are nimic de-a face cu Biserica
Ortodoxa, cu sacramentalitatea ei §i cu con§tiin^a morala.

Cred ca urmarile cele mai dramatice ale comunismului,
care se reflecta in modul de receptare al vie^ii ortodoxe sunt
privatizarea rela^iei cu Dumnezeu §i deta§area noastra de
sacramentalitatea Bisericii, adica de Sfintele Taine.

Pentru ca Dumnezeu e perceput ca lipsit de revelare, de
transparent iar Biserica Ortodoxa e vazuta ca o institute care nu

669 Un articol din 17 august 2007.

670 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Johann_Wolfgang_von_Goethe.

Cf. Johann Wolfgang Goethe, Maxime §i refelcfii, col. Eseuri, trad, din lb. germ, de
Gheorghe Ciorogaru, prefaja de Sergiu Salajan, Ed. Univers, Bucuresti, 1972, p. 47.

243

produce nimic pentru societate, la modul grosier al produced,
omul relativist al momentului, cu toate ca e botezat ortodox, nu
considera ca ii aduce vreun folos personal rela^ia sacramentala cu
Dumnezeu, prin Biserica Sa, crezand ca e de ajuns inchiderea
intr-o subiectivitate plina de incertitudini.

Inseminarea masiva atee §i eterodoxa in spa^iul romanesc a
dus la relativizarea nevoii prezerrfei harice §i sacramentale a lui
Dumnezeu in fiin^a noastra.

De§ertarea omului de har, golirea sa de via^a dumnezeiasca
este rodul separarii lui de Biserica §i a neprimirii Sfmtelor Taine.
Relativizarea nevoii de a te spovedi, de a te imparta§i, de a-Ji
sfin^i casa, 1-a facut pe omul ame^it ideologic al momentului sa
nu §tie cum sa mai iasa din marasmul sau §i din cercul inchis al
patimile care colcaie in el.

Inainte sa plec in scurta mea vacan^a, un credincios baptist,
ba chiar doi, mi-au spus ca vechimea Bisericii nu conteazd.

Iara§i avem de-a face cu o idee preconceputa, mai bine-zis,
cu o inepiie.

Daca Biserica nu vine de la Hristos in mod neintrerupt nu e
Biserica Sa, pentru ca Biserica Sa nu are discontinuitate istorica,
harica sau sacramentala.

Organiza^ia religioasa baptista nu e §i nu poate fi niciodata
Biserica lui Hristos, pentru ca nu are nicio continuitate cu
Biserica lasata de Hristos Dumnezeu Sfm^ilor Apostoli.

Orice om intreg la minte poate in^elege ca Biserica lui
Hristos e Biserica ce vine de la El, care a pastrat Tradi^ia §i
Scriptura Apostolilor §i a Prorocilor, Sfintele Taine §i slujbele
biserice§ti, credin^a §i modul de via^a ortodox pana astazi §i nu o
organiza^ie religioasa aparuta din senin dupa 18 secole de la
punctul initial, formator, al Bisericii lui Hristos.

Daca nu conteaza ca Biserica cre§tina e de 2000 de ani,
atunci oricine poate sa-§i infiinieze o Biserica §i sa o puna pe
seama Sfin^ilor Apostoli.

O incopciere fantezista cu Biserica a acestei organiza^ii,
dupa un ocol de 18 secole, e cu totul implauzibila, §i
preconcep^ia aceasta fantezista a credincio§ilor bapti§ti este
identica cu aceea a fondatoarei adventismului, care vorbea despre
o eclipsare aproape totald a Bisericii pana in vremea ei, numita
foarte pompos dar utopic: tragedia veacurilor.

Fara doar §i poate orice facfiune sau sectd care s-a rupt sau
se va rupe din Biserica Ortodoxa sau care a aparut din ruperea de
organiza^ii religioase deja cazute de la trupul Bisericii prin
schisma §i erezie vor milita pentru o viziune diferita,

244

subiectivista vizavi de realitatea §i mostenirea Bisericii lui
Hristos.

Intrebarea noastra legitima, va avea, probabil, un raspuns
pozitiv: In cazul unei diziden^e, care ar rupe cultul baptist din
Romania in doua, va conta doctrina recenta sau cea afirmata
timp de 200 de ani?

Ideea reformarii Bisericii in Occident, in secolul al 16-lea,
credem noi, conform cercetarilor personale, a fost una de sorginte
culturalo-filosoficd §i nu teologica in primul rand.

Reformarea teologica a Bisericii catolice urmarea, a§a cum
s-a §i vazut, o demitizare, o erodare §i o transformare a Bisericii
catolice §i a modului de via^a occidental intr-o formula sociala
adogmaticd.

Reforma nu a vizat viafa Bisericii ci doctrina ei. Tocmai
de aceea Luther si urma§ii sai s-au repezit sa inrfieze opere
dogmatice conforme cu noua viziune restrictive pe care au
implementat-o.

Reforma nu a readus Biserica la simplitatea apostolicd
dupa cum nici Romantismul nu a intors lumea cre§tina la etosul
pagan greco-latin.

Reforma a destructurat §i a minimalizat via^a Bisericii
catolice in punctele cheie, care aveau o continuitate efeminata cu
Biserica Ortodoxa, transformand intregul con^inut dogmatic
initial al Bisericii in iluzorii fundamente teologice interpretate
subiectivist.

Daca sinodalitatea sau sobornicitatea dogmelor Bisericii
una reprezenta o marca a veridicitafii §i a unitdiii experien^ei
eclesiale, Reforma va fi o a doua apostazie marcanta a istoriei de
la cre§tinismul primordial spre o repaganizare utopica a lumii,
dar dorita, de mul^i, pana astazi.

§i ma intorc la aforistica goethiana, citand urmatoarele
fraze:

128. „...comparandu-ne cu antichitatea §i privind-o cu
toata hotararea de a ne forma dupa ea, avem sentimentul ca abia
atunci devenim, cu adevarat, oameni" 6 2 .

Cine nu il lasase pe Goethe sa fie om §i 1-a ajutat, in acest
sens, intoarcerea la antichitate? Binein^eles: cre§tinismul
romano-catolic...

131. „E de netagaduit ca spiritul a incercat sa se elibereze
prin Reforma; rena§terea antichita^ii greco-romane a starnit
dorin^a arzatoare spre o via^a mai libera, mai in^eleapta, mai plina

672 Idem, p. 36.

245

de gust, dorin^a care n-a fost mai pu^in favorizata prin aceea ca
inima cauta a se intoarce la o anumita stare naturald simpld, iar
imagina^ia sa se concentreze in acest sens" 673 .

Cand via^a nu avea gust §i nu exista simplitatel Raspunsul
este acela§i.

Ceea ce Luther dorea in sec. al 16-lea, dorea §i Goethe in
sec. al 18-lea: o intoarcere ideala, utopica in trecut.

Anistorismul acesta s-a perpetuat in cadrul oricarei secte
sau organiza^ii religioase.

Luther visa la o utopica restaurare a. unei antichitdii
crestine, pe cand Goethe visa la o tot la fel de utopica restaurare
a antichitaiii greco-latine.

Pe ce se bazau ganditorii de secol 1 6, atunci cand vorbeau
despre crestinismul primarl La ce fel de viziune asupra Tradrfiei
§i a vietii Bisericii se raportau?

Oricare ar fi raspunsul in aceasta situate un lucru e sigur:
Reforma a fost un fiasco teologic daca ne referim la recuperarea
a ceva din atmosfera Bisericii una, fie ea ante-niceene sau post-
sinodale §i a avut §i are pana astazi urmari devastatoare
pretutindeni.

Relativismul teologic de^an^at, subiectivismul,
megalomania in spa^iul teologiilor de tot felul a atins cote
nesperate.

Ambi^ia lui Luther - o figura extrem de trista pentru istoria
Bisericii - deloc diferita de a lui Arie 674 sau Eunomiu, a avut in
plus fa^a de cei doi numai avantajul sustinerii politice §i a
tiparului, fapt pentru care teologia sa eretica a rezistat in timp.

Fac^iunea catolica §i cea protestanta au edulcorat, in trepte,
intreaga boga^ie dogmatica §i de experien^a a Bisericii in a§a fel
incat s-a ajuns astazi la o imagine total anacronica a Bisericii in
viziunea noastra postmoderna.

Cunoa§terea identitara a ortodoc§ilor este §i ea deficitara.
Cei care cunosc §i experiaza credin^a ortodoxa, cat se poate de
autentic, sunt pu^ini in comparable cu ortodocsii in general.

Tocmai de aceea se confunda sfinienia credinfei §i a
Bisericii Ortodoxe §iputerea ei mdntuitoare cu pdcatele noastre.

Insa credin^a ortodoxa este credkrfa statutata sinodal in
cele 7 Sinoade Ecumenice, in Sinoadele locale, in car^ile Sfm^ilor
Paring, in car^ile de cult §i nu este un mod de gdndire speculativ
al unor oameni rup^i de intregul gandirii istorice a Bisericii.

673 Idem, p. 37.

674 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Arius.

246

E normal sa apara cugetari subiectiviste care sa surprinda,
in mod fantezist, istoria §i realitatea Bisericii, atata timp cat noi
recenzam credin^a §i via^a Bisericii nu in func^ie de Sfm^ii lui
Dumnezeu, care au trait-o §i s-au sfin^it prin ea, ci in fun^ie de
orice ignorant botezat ortodox.

Ideile preconcepute apar din cauza unei experience
ideologizate. Atunci cand vrem ca adevarul sa fie intr-un anume
fel si sa nu aiba nimic de-a face cu istoria §i experien^a comuna a
Bisericii, atunci nu mai urmarim sa ne pliem, in mod smerit, pe
gandirea §i via^a Bisericii, ci inventam moduri subiectiviste de
percepere a lor.

Goethe se entuziasma de descoperirile §tiin^ifice ale
secolului sau ca §i contemporanii no§tri. Orgoliul nostru
stiinfifico-tehnologic a crescut insa enorm, atata timp cat noi
vrem sa facem „trup adevarului" conform propriilor noastre
dorin^e.

Insa indepartarea noastra de via^a Bisericii Ortodoxe §i de
fluviul de via^a ve§nica al Prea Sfintei Treimi, care ne vine prin
Sfintele Taine, ne arata ca drumul subiectivist al postmodernita^ii
§i nihilismul ei sunt sortite e§ecului.

Noi traim nu intr-un secol in care se elogiaza triumful
cunoasterii, ci in unul in care inmormantam zilnic cunoasterea
totala, duhovniceasca §i adevarata cunoastere stiiniifwd a lumii
sub un morman de preconcep^ii.

Nu §tiu cat va dura aceasta inmormdntare frivold a
cunoasterii si a experieniei, insa §tiu sigur, ca nu fac parte dintre
cei care separa viafa duhovniceasca de cea stiiniifwd, care separa
istoria de prezent, ca nu fug de prezent nici in viitor §i nici in
trecut §i ca nu vad nicio eclipsare a Bisericii Ortodoxe in trecut,
in prezent sau in viitor, pentru ca e Biserica a§ezata pe temeliile
credin^ei Apostolilor, ale carei por^i nu vor fi biruite de nimic §i
de nimeni.

247

Despre publicitatea pe blog si dialogul
neconventional

Inca 675 nu s-a in^eles de catre to^i ca a fi pe net nu
inseamna a fi usor reperabil. Trebuie sa te publicitezi §i sa fii
publicitat pentru ca sa fii u§or de gasit.

Avand obiceiul generos de a baga in seama pe tot omul
care munce§te §i de a-1 stima prin publicitarea pe care i-o fac, am
avut surpriza sa constat ca unii webmasteri considera publicitatea
pe care le-o fac 676 drept unfurt de pe blogurile §i saiturile lor.

Ca sa te publicitez, ca cineva sa fie curios de tine, trebuie
sa ii arat mostre cu ceea ce faci tu. De aceea am decis, la un
moment dat, sa prezint cititorilor no§tri detalii semnificative din
blogurile §i saiturile pe care le publicitam, pentru ca oamenii sa
doreasca sa le caute.

Daca eu intru pe o pagina, ce crede webmasterul cu pricina
ca trebuie sa fac? Daca gasesc articole interesante mi le salvez,
imi salvez lincurile, fotografiile, descarc filele audio §i video... ca
de aia omul mi le-a pus pe tava.

Blogul §i saitul sunt medii online de promovare a unor
persoane, a unor idei, a unor credinje. Daca ne promovam §i
promovam persoane/personalita^i, cum de nu suportam atunci ca
sa fim publicitafi fara complexe?

Fiind inva^at sa darui informa^ii, articole, car^i, fara sa cer
ceva in schimb, am fost surprins sa primesc mai multe emailuri,
care ma atenfionau, mai mult sau mai pu^in voalat, ca mi-am
facut rating cu informa^iile lor, culmea, cand eu ii publicitam pe
ei.

A publicita pe cineva nu inseamna a-i fura informafial A
publicita inseamna safii generos §i muliumitor fa^a de al^ii.

Furtul de informaiie inseamna sa ifi asumi ceva care nu ifi
aparfine. Insa in niciun caz nu se nume^te furt, plagiat sau
escrocare a cuiva faptul de a ilustra cu doua file audio sau cu
doua fotografii o locate web unde e§ti trimis sa intri. Speram sa
se nrfeleaga acest lucru!

Pe cititorii neaviza^i de bloguri [pentru ca ei nasc cele mai
multe disensiuni] ii rugam sa observe categoria sub care este
inscris articolul sau tagurile pe care le are.

675 Un articol din data de 17 august 2007.

676 Adica, din generozitate, faceam articole de publicitare ale altora luand anumite articole
ale lor si citandu-le sau vorbind despre ele, pentru a imbia si pe altii ca sa citeasca aceste
locatii.

248

Daca un articol e inscris la §tiri, la categoria §tiri, atunci
eu nu imi asum ca al meu ceea ce publicitez ci materialul de
acolo e publicitar, se constituie in recomandarea noastra.

Noi publicitam bloguri, saituri, portaluri care au atingere
cu scopul blogurilor noastre §i moderam comentariile decente §i
la subiect.

Pe viitor vom comunica mai mult, daca se dore§te, in
perimetrul comentariilor, insa nu cu oameni care vorbesc obscen,
care nu au ce face sau ne detesta mai mult decat poate sa suporte
pagina noastra.

Comentariile §i lincurile de relafie fac parte din toaleta
comunicarii, sunt suporturi pentru relaiii §i nu inlocuie relaiiile.

Rela^iile se formeaza cand vii §i rji asumi identitatea pe
care o ai, credin^a, profesia, specializarea personala §i vorbe§ti de
la nivelul tau.

Nu epata^i atunci cand dialoga^i! Frfi dv. in§iva, pentru ca
sa prindeti gustul personalizant al comunicarii! Dialogul de tip
blog e nonconven^ional, destins, intim, insa este §i trebuie sa fie
ghidat de bunul sim{.

Daca vrem sa ne porcaim, sa ne tutuim sau sa ne
lamentam, putem sa o facem pe chat cu prietenii.

In sistemul blog comentariile raman §i vorbesc despre
caracterul nostru integru sau diletant, despre personalitatea
noastra §i uneori vorbesc prea mult.

Pana acum nu am moderat prea multe comentarii, pentru
ca ori erau prea laudative ori prea jegoase. Cele prea jegoase
erau injuraturi §i calomnii la drumul mare, unii dintre ei lasandu-
§i §i adresa lor, ca sa po^i, eventual, sa ii injuri §i tu.

Deci vom publicita in continuare pe altii, pana s-or prinde
to^i ca e nevoie de intrajutorare ca sa fii pe net, sa fii regasibil,
vom da drumul la comentarii §i vom discuta mai mult cu cititorii
no§tri §i vom incerca sa fim, mana in mana, deopotriva, §i cu
adevarul §i cu bunul simf.

249

Sa luam aminte la strategii de marketing
predicatorial! Studiu de caz: ,,misiunea" baptista
din Romania

(inn ^"78

Va vom prezenta , direct de la sursa [prietenii stiu de
ce], cum arata domnii care cred, ca Romania mai trebuie sa fie
inca odata evanghelizata, pentru ca aici ar fi doar. ..teren arabil.

Cu ceva vreme in urma 679 , veneau surorile si frafii cu
Biblii [nu cu Sfinte Scripturi, ci cu Biblii] sub brat,, tiparite in
romana in regiuni necunoscute ale globului 680 §i te intrebau,
printre altele: De ce se imbraca preofii in reverende?

Dam fotografia 681 , care pro vine din surse sigure:

677 Un articol din data de 20 august 2007.

678 A se vedea: http://maleahi316.wordpress.com/. Cei care isi asuma acest blog de misiune
baptista sunt urmatorii:

Pastor Florin Negrut, MA. . Biserica Crestina Baptista din Pestis,

Pastor Marius Cruceru. Ph D. Biserica Crestina Baptista 'SfTnta Treime' din Alesd

Pastor Florin Opris. Biserica Crestina Baptista "SfTnta Treime' din Alesd

Pastor Qtniel Veres, M. A. Biserica Crestina Baptista ^Golgota' din Topa de Cris

Pastor Viorel He. M. A.. Biserica Crestina Baptista 'Sion". Oradea
Date cf. sursa: http://maleahi316.wordpress.com/about/.

679 In timpul comunismului, dar si dupa revolutia din 1989, in primii ani dupa...

680 Lucru perpetuat pana astazi, desi neoprotestantii se dau de oameni atenti si iubitori cu
textul sfant.

Adica ei fac Scriptura cum vor, o editeaza unde vor si nu poti sa tragi pe nimeni la rost,
pentru ca aceste Scripturi ale lor sunt ca tigarile de contrabanda: le consumi, dar nu stii nici
cine le-a facut si nici cine castiga de pe urma lor.
Sunt Scripturi netimbrate, neasumate, fara prescriptii editoriale.

681 Fotografia infra e cf. locatiei: http://maleahi316.files.wordpress.com/2007/06/botez-
marca-l.jpg.

250

Pastorul baptist, care oficiaza „botezul" celor imbraca^i in
alb are. . .reverenda furata de prin imprejur, adica de la ortodocsi.

Dar ce simbolizeaza roba de pe dv. d-le pastor?

Cine v-a spus ca primii cre§tini se imbrdcau in alb?

A^i pus §i dv. Sfanta Cruce pe Biblii §i pe bisericile dv.?

La ce bun, daca e un simplu instrument de torturd al
romanilor?

A^i furat sarbatori ortodoxe de la noi.

La ce bun? !

Nu va enerva^i ca va intrebam!

Sunt intrebari legitime.

Sa mergem insa mai departe! Va prezentam cum arata un
raport de misiune baptistd in Romania, tara ortodoxa de 2000 de
ani.

Raport de misiune baptistd, 9 august 2007 .

Prin harul mare^ al Domnului Isus, am fost binecuvantaji,
noi, studen^ii de la Universitatea Emanuel, impreuna cu tineri de

/TOT

diferite varste din biserica pastorita de fr . Marius Cruceru, din
Alesd 684 , un total de 21 de tineri, ca §i in acest an, sa putem fi
parte in lucrarea de slujire a celor pentru care El §i-a dat via^a .

A§adar, misiunea noastra, a echipei destinate sa slujeasca
in Oltenia, la Scornicesti, a inceput printr-o sesiune de training in
evanghelizare sus^inuta de fratele David Tippit (SUA) 686 , la
Beius.

In data de 12 iulie, joi, intreaga echipa ne-am deplasat la
Beius, la cofetaria „The Bridge", care ne-a fost pusa la dispozrfie
de proprietarii acesteia pentru a ne desfa§ura activitatea.

682 Text cf. cu sursa: http://maleahi316.wordpress.com/2007/08/09/raport-misionar-din-
oltenia/. Diacriticele si corectura textului ne apartine. Nu am schimbat insa nimic din
elementele de stil si de redactare confesionala ale autoarei.

683 ,
684

683 Fratele

A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ale%C5%9Fd.
685 A se observa modul cum autoarea hiperbolizeaza importanta misiunii baptiste in Oltenia
cat si increderea ei ca e o evanghelizatoare, ca in Scriptura, a Romaniei. Naivitatea
ghetoizata si halucinanta parere buna despre ei insisi coabiteaza in persoanele baptistilor
romani, mai ales la cei tineri.

Adica dupd model american.
687 Pentru ca si ei sunt baptisti, nu?!

251

Acolo 1-am intalnit pe fratele David §i am avut, pentru
inceput, un timp de cunoa§tere reciproca, §i partake unii cu al^ii.
Ne-am familiarizat cu proiectele desfa§urate §i am lucrat fiecare
dintre noi la formarea unei piscine destinate copiilor de la
orfelinatul din Beius.

A doua zi, vineri, am avut din nou timp de partake
impreuna, ca echipa, avandu-1 ca lider pe fr. David Tippit, am
vizitat orfelinatul §i ne-am bucurat de timpul petrecut impreuna
cu copiii de acolo.

In urma binecuvantarii primite prin rugaciune, am pornit,
sambata, cu doua microbuze spre Sconicesti, ajungand seara, la
centrul cre§tin, unde urma sa stam in aceasta perioada a misiunii.

Fratele misionar din aceasta zona, Iosif Varan, era eel care
avea sa ne coordoneze pe intreaga perioada. A§adar dansul ne-a
impar^it in echipe, duminica pentru a sluji la bisericile din zona:
Scornicesti, Bircii, Oporelu Beria, Icoana §i Floru, Valea Merilor,
unde fiecare dintre tineri au slujit fra^ii prin imbarbatare §i
Cuvant proaspat 689 din partea Domnului.

Intreaga saptamana care a urmat a fost destinata sa acopere
o arie cat mai larga a Olteniei. A§adar luni am avut ca obiectiv
familiarizarea cu ora§elul Scornicesti, vizitand centrul ora§ului.

Din nou am fost impar^i in echipe §i am mers prin ora§,
pentru prima zi de evanghelizare personala. Pentru timpul de
seara au fost invita^i ^inerii cu care discutasem la diferite sporturi
la sala de sport din centra, pentru a ini^ia relafii de cunoa§tere cu
ei, in vederea imparta§irii Evangheliei, mai apoi .

Urmatoarea zi, mar^i, am inceput evanghelizarea propriu-
zisa in satul numit Poboru. Aici, avand in vedere contextul in
care se gasea intreg satul, faptul ca, de o aumita perioada de timp,
nu aveau deloc apa, modul nostra de a interac^iona cu oamenii a
fostunul diferit 691 .

Am intrat in sat ca premergatori, anun^and satenii ca va
veni o cisterna cu apa, deci sa-§i pregateasca vasele necesare
pentru a colecta apa.

688 Marius David Cruceru.

Deci au adus o prospetime invatatoreasca... celor din Oltenia.

690 A se observa logica prozelitismului baptist: vin tineri, din alta parte, necunoscuti, la
Scornicesti pentru ca sa ii invite, pe tineri ca ei, la sala de sport, chipurile pentru fotbal sau
baschet, cand scopul lor era acela de atragere a lor la sala de sport pentru a-i indoctrina
potrivit organizatiei religioase baptiste.

691 Insa ei stiau deja ca acei oameni nu au apa, ca sunt saraci...si tocmai de aceea au venit cu
apa la ei. Nu au venit ca sa propovaduiasca si apoi si-au dat seama ca nu au apa si au cautat
sa ii ajute ci, dimpotriva: ei au venit cu apa si cu materiale prozelitiste, pentru ca stiau ca
oamenii au nevoie de apa. Mai putin de baptist! hulpavi...de convertiri.

Cine insa le-a dat voie sa faca asta in satul Poboru, pentru ca, cu siguranta, comunitatea e
una de ortodocsi?

252

Au fost doua cisterne cu apa, care au circulat prin intregul
sat, iar noi vesteam Evanghelia §i cantam laude Domnului §i
cantari de chemare 692 , in timp ce oamenii primeau apa, atat de
mult dorita.

Pentru timpul de seara au fost invitati, cu toti, ca sa ne
bucuram impreuna, la caminul cultural, de un program sustinut
de tinerii misionari §i de doua mesaje biblice in final 693 .

Miercuri ne-am oprit in satul Oporelu Beria, unde, din
nou, ne-am divizat in echipe §i am pornit in directii diferite
pentru a cuprinde cat mai mult [spatiu din localitate] in vederea
evanghelizarii personale 694 .

Tot aici am vizitat §i un frate destul de nou in credintl,
pentru care ne-am rugat §i 1-am imbarbatat §i am fost totodata
fiecare incurajati sa auzim marturia dansului 695 .

Mai apoi am vizitat un om care avea dorintl arzatoare sa-L
urmeze pe Domnul Isus, §i ne-am rugat §i 1-am incurajat,
deasemenea.

Revenind in Scornicesti, seara ne-am intalnit cu tinerii din
centru la un campionat defotbal organizat, incheiat cu un mesaj
evanghelistic, indreptandu-ne apoi spre centru ora§ului, unde am
cantat, incercand sa abordam tinerii de acolo 696 .

Ziua de joi a fost destinata evanghelizarii in Bircii, satul
unde este o biserica baptista vie, pastorita de fr. Nelu Maior.

Aici am avut un timp de partake, impreuna, in biserica, in
urma caruia am pornit prin sat impreuna cu tineri din biserica
locala. Seara, fiind zi de inchinare cu intreaga biserica, am
participat, ca echipa, fiind invitati satenii cu care vorbiseram,
fratele David Tippit avand un mesaj evanghelistic.

692 Gesturi de un penibil desavarsit. Oamenii aveau nevoie de apa iar ei cantau imne in mod
interesat. Si aceasta, pentru ca niciunul dintre gesturile neoprotestantilor vizavi de crestinii
ortodocsi romani nu sunt dezinteresate, ci urmaresc, cu o obstinatie oarba, trecerea
ortodocsilor, prin orice mijloace, de partea lor.

693 Dupa cum se observa din descrierea autoarei, nu i-a interesat deloc modul de viata si
mesajul locuitorilor din Scornicesti, ci ei au venit, din Bihihor, ca sa le spuna ce doreau ei.
O evanghelizare autista, pentru ca, de fapt, e vorba despre manifestari in forta, facute cu
bani si vizand scopuri precise, indiferente fata de profilul si de viata oamenilor de undeva,
pentru ca scopul lor e numarul de prozeliti si nu ridicarea nivelului de cunoastere, de viata,
emanciparea intregii populatiii de undva, daca, cu adevarat, aceia ar fi inapoiati religios,
cultural, economic.

694 Deci au venit undeva, deodata, neanuntati ne nimic si au cerut oamenilor de acolo, intr-
un mod agasant, ca sa ii asculte si sa ii urmeze. Cat fanatism si cata naivitate in acelasi
timp, sa crezi ca, intr-o zi, tu poti revolutiona, schimba o localitate intreaga!

695 Desi autoarea noastra cred ca e tdnara (daca era studenta pe atunci) limbajul folosit aici
de catre ea e unul de tip comunist, un limbaj artificial si mentalitatea pe care o exprima e
una de propagantist de partid, care se lauda, intr-un mod inept, cu ce facea peste zi.

696 Intr-un mod agasant, bineinteles.

253

Vineri am reu§it sa. cuprindem, pentru evanghelizare, doua
sate §i anume: Icoana 697 §i Floru. Din nou am fost impar^i in
echipe cat mai echilibrate §i impreuna cu ca^iva tineri localnici
am pornit in direc^ii diferite pentru evanghelizarea satenilor §i
totodata imbarbatarea unor fra^i membrii in biserica locala.

Seara ne-am intors in centrul Scornicestiului, unde am
organizat o seara de film cu mesaj cre§tin, s-au cantat cantari
impreuna cu tinerii din biserica din Bircii §i s-a discutat cu unii
dintre tinerii prezen^i acolo.

Sambata a fost ziua de relaxare pentru fiecare dintre noi,
in care am vizitat, impreuna cu intreaga echipa, casa lui Nicolae
Ceau§escu 698 , dupa care a urmat un pranz pe care 1-am avut,
impreuna, la padure.

Seara a fost timpul in care fratele care ne-a fost lider §i bun
prieten in tot acest timp, fratele David (Cruceru n.n.), a avut
pentru fiecare dintre noi cuvinte de apreciere, luandu-§i astfel
ramas bun, urmand ca a doua zi, diminea^a, sa piece.

Ziua Domnului, duminica, a fost petrecuta de fiecare dintre
noi in biserici diferite, fiind din nou impar^i pe echipe pentru a
sluji in cat mai multe biserici.

Seara intreaga echipa a fost prezen^a in Bircii pentru a sluji
§i a imparta§i, impreuna cu fra^ii de acolo, experience dobandite
pe parcursul acestui timp de misiune.

Deci evanghelizau niste sate, care, chiar si prin numele lor arata credinta ortodoxa pe
care o au.

698 In fotografia supra, cf. http://www.click.ro/actualitate/din_tara/Scomicesti-Ceausescu-
Ziua-nastere-marcata 891510938.html.

254

Dupa inchiarea in biserica, fr. Nelu Maior a dorit sa afle
opinia fiecaruia dintre membrii echipei cu privire la lucrarea din
Scornicesti, care sunt puctele tari §i ce ar trebui imbunataiit,
a§adar a fost o seard deschisd, in care am imparta§it unii cu arfii
experience din misiune.

Ioana Dancu, studenta UEO

Deci evanghelizarea incepe de la cofetarie, trece prin
orfelinat §i ajunge la Scornicesti [probabil sa aduca un omagiu d-
lui Ceau^escu, care le-a dat privilegii bogate], la Scornicesti unde
nu existd evanghelizare §i unde oamenii de acolo sunt ostrogofi
sau chinezi.

Daca pentru un miting \\ se cere aprobare legala, pentru o
evanghelizare mica, care e in afara legii statului roman, nu se
cere nimic. Deci o actiune ilegala, mereu ilegala.. .

Insa domnii primari §i oficialitatile, daca sunt cu culoare
neidentificatd primesc bani sau inchid ochii iar daca sunt din
congregate deschid portile evanghelizdrii cu multa incantare.

Domni§oara studenta Ioana Dancu a uitat, din gre§eald sau
din vitezd, sa spuna ce credinfd aveau cei pe care ei i-au
evanghelizat cu for^a, cu apa §i cantece din scripca.

Ace§tia sunt evanghelizarii ostrogo^i din Scornicesti §i
din imprejurimi

Pentru ca se face abstractie de faptul ca acesti evanghelizati, de fapt, sunt crestini
ortodocsi, care sunt despartiti de Biserica lui Hristos, pentru ca factiunea eretica baptista sa
aiba, la statistics, mai multi adepti.

255

fP_d

Mt3

; 4'

i
•-

r m

i I

256

Dupa cum se observa 700 , oamenii sunt cutremurafi de atata
credin^a, veni^i din convingere ca sa bea apa...si sunt saraci. . .

Un motiv in plus ca sa aduci, in masini luxoase, cumparate
din afara, niste produse si bani, cu provenienta de maxima
transparent si sa pari un. . . inger salvator.

O mica sugestie: daca dorrfi sa ii convingeti de faptul ca va
pasd de ei muta^i-va in comuna lor si pune^i mana pe sapa alaturi
de ei. Altfel o sa va vizualizeze mental, in continuare, ca pe Gigi
Becali, care da cu banii in stangas si in dreapta pentru ca are, dar
nu std in mizeria lor.

Baronii baptisti se intorc acasa fara nicio amenda, intra in
jurisdic^ia canonica a altora cu o nesim^ire extrema, dau cateva
tone de apa si zece Biblii [nu: Sfinte Scripturi] si apoi scriu
cronica evanghelizdrii, crezandu-se Sfantul Pavel din Tars, care
strabatea intreaga Europa, Africa si Asia cu piciorul si barca si nu
cu masini de lux si nici cu bani dubiosi.

Fotografiile supra sunt cf. :
http://bb3alesd.files.wordpress.com/2007/07/100_5274.jpg;
http://bb3alesd.files.wordpress.com/2007/07/100_5268.jpg;
http://bb3alesd.files.wordpress.com/2007/07/100_5307.jpg;
http://bb3alesd.files.wordpress.com/2007/07/100_5202.jpg;
http://bb3alesd.files.wordpress.com/2007/07/100_5292.jpg.

Fotografiile au fost facute pentru ca sa fie prezentate, in mod ostentativ altora, pentru a-i
convinge ca si altii au trecut la credinta lor. Ele sunt dovezi misionare pentru viitoarele
strategii de evanghelizare.

257

Daca vre^i sa §ti^i despre „martirii" bapti§ti cititi. . .aici

701

702

Dorim sa §tim [interes personal] daca acest domn are

703

dosar de turnator sau nu, daca a fost disident sau nu §i cum a
plecat la studii, daca se poate.

704

Asta pentru ca pe PFP Teoctist toata lumea 1-a facut cum

a vrut.

Cat Qfolclor §i cat e adevdr in aceasta carte?

705

M~

Nou la Editura Faclia {

/jJ&iLiri.

ISTORIA BAPTl^riLOR

din Romania is56 1989

Trei volume 5 i l^Odeanide istorfe baptista
TnlT-o singura carte de peste 900 de paginf

S3 ALEXA
iPOPOVICI

701 A se vedea: http://maleahi316.wordpress.com/2007/06/01/martiri-ai-bisericii-din-turcia/.

702 Fotografia infra e cf. http://patratosu.files.wordpress.com/2007/03/oti.jpg. E vorba de
Pastor Dr. Otniel Bunaciu, actualul presedinte al Uniunii Baptiste din Romania. A se vedea:
http://www.providenta.ro/despre.php.

La Securitate.

704 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoctist_Ar%C4%83pa%C5%9Fu.

705 Cf. sursa: http://patratosu.files.wordpress.com/2007/05/poster.jpg.

258

lata si cum arata echipa de misionari straini venita la
Scornicesti ca sa ii misioneze [vorba unui tanar baptist de aseara]
pe romanii ortodocsi 706 .

Probabil singurul lucru pe care il stiu despre Romania
e. . .Dracula §i...Ceau$escu, ca tot sunt ei la Scornicesti.

Primarul de la Scornicesti ce hram poarta?

Ce stiu baie^ii si fetele astea zambitoare despre
sensibilitaiile si durerile poporului roman?

Le-a vorbit in engleza? Cred ca au in^eles tot oltenii.

Pentru cei carora le place rockul, dumnealor au nevoie de
trupe hard-rock.

Se observa in poza 707 :

Fotografia infra e cf. sursa: http://maleahi316.files.wordpress.com/2007/05/echipa-
misionari.jpg.
707 Idem: http://bb3alesd.files.wordpress.com/2007/05/fratii-slovaci-la-alesd.jpg.

259

In Romania, fiecare are dreptul la o credinfd a lui, are
dreptul la organizare proprie, la constituire de cult, daca au
membrii indeajuns de mul^i, la fair play...

Insa exista o luptd furibundd in a nefura credincio§ii sau
nu?

Avem de-a face aici cu o evanghelizare sau cu trecerea
peste orice limitd legald §i de bun simt?

Imaginaii-vd cd maine ma due sa evanghelizez, cu doua
microbuze cu steme patriarhale, incarcate cu dolari §i cadouri,
intr-o comunitate baptisa din Oradea, care e. . .„pa§nica".

Cu ce fel depdine §i deflori o sa ma primeasca?

Au dreptul sa fie recalcitrant cu mine sau nu?

Cum se nume§te cand te duci undeva cuforfal

Cum se nume§te cand te faci ca e§ti frate cu Dumnezeu,
dar mergi cu dracul

Cum se face ca se due numai in comunita^ile sarace §i unde
vad ca exista mici probleme cu preo^ii ortodoc§i sau oamenii sunt
pasivi §i nu zic nimicl

Ac^iunea dumnealor este identica cu a florareselor din
Bucure^ti.

La fiecare con; de strada era o „florarie" ambulanta, ie§ita
din trotuar, sj niciuna nu avea autoriza^ie.

-7AQ

Astazi gheretele au fost ridicate cu for^a iar unii invocau
faptul ca s-au dus la Dan Diaconescu, la televizor, ca sa-i lase pe
mai departe acolo. Adica unde dai si unde crapa.

Dumnealor se due §i i§i monteaza /Zoran'a misionard acolo
unde vad ca oamenii tac din gurd. Asta nu inseamna ca e §i legal
§i e §i de bun simt, domnii mei!

Cred ca e de ajuns pentru aceasta seara.

Va uram sa ave^i puterea sa va ruga^i in lini§te §i sa
medita^i la ce inseamna delicateie de suflet.

Daca crede^i ca e bine, ca §i ortodoc§ii sa vina in forfd sa
va evanghelizeze, da^i-ne mesaje de adeziune.

Insa cred ca va fi cu ira §i cu abnegatio in excesum .

708 Dar acum au reaparut la loc, tot pe aceleasi locuri...Si tot ilegale...

709 Lat. ira, irae = manie.

710 Expresie latina: negare din plin.

Cred ca va va enerva articolul meu din plin (cu alte cuvinte) dar veti nega, cu obstinatie, ca
activitatile dv. misionare sunt, de fapt, actiuni prozelitiste ilegale, facute fara bun simt.

260

Anagramul ,,Bastrix" §i o scurtd istorie pentru cei
interesaii de statistici

71 1

Trebuie sa dam explica^ii vizavi de anagramul prin care

719

se ajunge la loca^ia noastra , pentru a nu mai fi scris cu
majuscula 113 .

Mai inainte de data de 6 decembrie 2006, cand am dat spre
folosin^a publica blogul nostru, am avut un plan riguros, pe care
il urmarim metodic.

De aceea anagramarea bastrix a fost aleasa mai inainte ca
sa existe celelalte bloguri colaterale.

Dupa un timp am observat faptul ca bastrix era un anagram
folosit de ca^iva americani, despre care nu am stiut si nu stim
nimic in continuare.

Ce insemna bastrix pentru noi?

L-am format din doua cuvinte latine si astfel a aparut o
sintagma.

Primul cuvant latin este basis, -is.

Al doilea cuvant latin este: matrix, matricis.

Basis inseamna baza, fundament, platforma, suport,
adica. . .pamdntul nostru principal pe web.

Matrix inseamna, pe de o parte, mama iar, pe de alta parte,
registru, lista, tabel, adica... acest blog va fi matricea, punctul
initial pentru celelalte bloguri ale noastre.

Asa ca am luat de la basis pe bas si de la matrix pe trix.

§i fmalul explica^iei: bastrix [fara majuscula] = blogul
principal, platforma principals web condusa de catre noi.

Cred ca totul e clar acum.

Pe blog se afla CV-ul webmasterului acestui blog. El nu e
o persoana fictiva ci una reala. Mai rar gasim transparent
aceasta pe alte bloguri, undefictivii reali pot spune orice le trece
prin cap.

Teologie pentru azi e un blog ortodox creat, de la cap la
coada, de subsemnatul si de so^ia mea, alaturi de al^i colaboratori
ocazionali.

E un blog teologie, cultural, informativ-formativ, in acelasi
timp transant si binevoitor, echilibrat si cu mult bun simf.

711 Un articol din data de 22 august 2007.

712 Ne referim la locatia fostului nostru blog principal: http://bastrix.wordpress.com/.

713 Cum faceau, in batjocura, baptistii.

261

A aparut in seara lui 6 decembrie 2006, de Sfantul
Nicolae 714 , cand aveam, deja, vreo 200 de articole pregatite §i un
plan de bataie lunga, imbogatit continuu cu idei venite din mers.

A intrat din prima zi in topul celor mai bune 100 de bloguri
romane§ti ale WordPress-ului de unde nu a cazut niciodata ,
rezistand acolo fara ajutoare ilegale, fara prietenii de clic §i fara
prea multa publicitate binevoitoare din partea altora, ci numai
prin munca, bun simf §i inteligenid.

Avem aici cateva elemente probatoare, oferite de statistica
WordPress:

Rata bloguluipe luni

decembrie 2006: 1654 de vizite

ianuarie 2007: 9970

februarie 2007: 6578

martie 2007: 9808

aprilie 2007: 6579

mai 2007:10.421

iunie 2007: 7979

iulie 2007: 9854.

august2007, pana la aceasta data: 14.285

Cei care nu vor sa creada cifrele fara probe ajutatoare, pot
sa adune datele de deasupra pentru ca sa le dea 77. 125 de vizite,
cat e acum 116 sau mai mult decdt atdt.

Blogroll-ul nostru, lista cu publicita^i a blogului, a
cunoscut diverse fluctuafii, unele in functie sj de nesim^irea
acelora pe care i-a deranjat publicitarea noastra.

Astazi avem, spre publicitare, pe langa cele 12 pagini
colaterale personale, lucrate la diverse nivele, alte 178, daca am
numarat bine, pagini personale sau de institute.

714 Un blog romanesc dedicat siesi: http://sfnicolae.wordpress.com/.

715 Pana la data la care scriam acest articol. Cand a inceput marea manipulare baptista si
extremist ortodoxa nu am mai ajuns niciodata, aproape, in primele 100 de bloguri ale
WordPressului romanesc.

716 Cat arata widgetul de monitorizare a ratingului pe care il puteau sa il vada toti. Numai ca
acela monitoriza cdte intrari (doar atat) s-au facut pe blog si nu si cdte s-au citit sau cat
timp s-a stat, la nivel online, pe platforma noastra.

262

Bineint.eles ca doar un numar infim de webmasteri pe care
ii publicitam ne au §i dumnealor in blogroll, adica in lista de
prieteni.

71 7

Dupa cum se poate observa din partea dreapta , nu i-am
pus numai pe-ai nostri, nu am fost retrograzi §i nici rduvoitori,
nu am fost exclusivisti §i nici toriionari, ci am publicitat oameni

718

care se straduiesc sa prezinte ceva altora .

Avem 25 de categorii distincte in care ne pronuntlm, in
care sunt incluse 915 articole [6 decembrie 2006-22 august 2007]
§i 420 comentarii.

Dupa cum §trfi, tratamentul nostra fatl de comentarii §i
fatl de comentatori e unul cam dur, pentra ca cerem bun simf §i
eleganfd §i astea nu se cam mai cultivd, lucrari care explica
numaral mic de comentarii.

Nu cred ca avem timp sa va numaram §i cate semne am
scris, ca intr-un blog concurent 719 , insa fiecare articol e pastrat in
diverse forme electronice §i am putea face, foarte u§or, §i acest
calcul.

§i, cu siguran^a, tot ce am scris pana acum pe blog, ajunge
ca sa faci vreo 30 de car^i de tipul celei Despre urd a domnului
Gabriel Liiceanu, care e o carte... masivd, totalizatoare.

Sunt 44 de iconuri publicitare pe pagina noastra §i 5 pagini
de sine stdtdtoare, cu zed de articole si trimiteri la diverse
locaiii, care nu sunt contorizate in randul celor 915 articole,
dintre care, o pagina, confine Cursul nostru de Teologie Misticd
Ortodoxa 120 creat, in mod exclusiv, pentra sistemul online §i
facut in graba dintre pauzele noastre de masa.

79 1 777

Aici ne vede^i vizitatorii reali, cat §i aici .

Avem un blog scris in limba romana, cu purine articole in
engleza §i franceza pana acum, insa acestea sunt ^arile din care au
venit vizitatorii no§tri, de cand avem prezentul tracker.

717 Widgetele blogului erau pe partea dreapta si acolo aparea blogrollul nostru cu cei pe care
ii publicitam.

718 Dar vazand nesimtirea groasa a partenerilor de online am scuturat foarte mult lista
noastra de prieteni si de publicitati, fapt pentru care mai avem doar foarte putini in aceasta
sectiune.

719 Marius Cruceru a avut nesimtirea sa ne spuna si care este... numarul de semne, adica cate
litere a scris el pe blogul sau.

720 Acum e aici: http://www.teologiepentruazi.ro/cv-pr-dr-dorin-octavian-piciorus/curs-
online-de-teologie-mistica-ortodoxa/ si aici: http://www.teologiepentruazi.ro/category/curs-
online-de-teologie-mistica-ortodoxa-continuare/.

721 A se vedea: http://extremetracking.com/open?login=dorin7.

722 Idem: http://www. maploco. com/view. php?id=l 154330.

263

Romania

13161 84.36%

United States EJ 951 6.10%

Spain m 168 1.08%

Moldova, Republic of H

143 0.92%

Germany L_J

139 0.89%

Canada

139 0.89%

Italy D

139 0.89%

France ' >

100 0,64%

United Kingdom ^j

91 0,58%

H
Austria ^

70 0.45%

Sweden t3

58 0.37%

Belqium LI

42 0.27%

Switzerland L-J

39 0.25%

17]
Australia ^

36 0.23%

Greece \=J

27 0,17%

Hungary LZJ

23 0,15%

Netherlands «J

21 0,13%

Israel B

20 0,13%

Norway «£"

17 0,11%

Finland *3

14 0,09%

Bulgaria LJ

12 0,08%

264

Bulgaria

H

12

o.oa%

Portugal

■

11

0.07ft

Ireland

D

11

0.07%

Europe

m

10

0.06%

Turkey

m

9

0.06% I

Brazil

■

g

0.06% .

Ukraine

n

e

0.05%

Russian Federation

■

8

0.05%

Denmark

a

7

0.04%

Czech Republic

L_l

6

0.04%

Serbia and
Montenegro

a

6

0.04%

Japan

m

6

0.04%

Cyprus

i i

6

0.04%

Satellite Provider

a

5

0.03% |

Macedonia, the
Former Yugoslav Rep
of

□

ublic

5

0.03% ]

Poland

u

4

0,03% |

Cote D'lvoire

a

4

0.03% j

Luxembourg

a

4

0.03%

Slovenia

u

4

■

0.03% 1

265

Lebanon

m

3

0,02%

H

Mexico

B

3

0.02%

India

□

3

0.02%

Argentina

□

3

0.02%

Thailand

S

3

0.02% |

Peru

Q

3

0,02%

Colombia

a

2

0,01%

Algeria

E

2

0,01%

Jamai ca

■

2

0,01%

Palestinian Territory,
Occupied

2

0.01%

South Africa

H

2

0,01%

Saudi Arabia

■

2

0,01%

El Salvador

i

2

0,01%

China

■

2

0,01%

Guatemala

H

2

0.01%

Lithuania

□

2

0.01%

Albania

E

2

0.01% I

Estonia

m

2

0.01%

Venezuela

m

2

0.01%

Qatar

m

2

0,01%

266

Burkina Faso

2 0,01%

P.lorocco 1 1

2 0.01%

New Zealand '

2 0.01%

Chile ^"

2 0.01% |

United Arab Emirates !■

1 0.01%

Egypt ^3

1 0.01%

Hong Kong ^ — >
Dominican Republic BM

1 0.01%
1 0.01%

1

Slovakia i^i

1 0.01%

Philippines LZ

1 0.01%

Jordan ^Q

I

1 0.01%

Azerbaijan U_J

1 0.01%

Croatia ^3

1 0.01%

Vietnam l^M

1 0.01%

Senegal

1 0.01%

1

Korea, Republic of USA

1 0.01%

Nigeria

1 0.01%

Georgia ED

1 0.01%

Aceasta statistica nu este insa nici pe de parte cea completa
pentru ca am instalat acest motor statistic pe data de 19 iunie
2007.

Teologie pentru azi

My Account: Code / Edit / Support flfo

URL:

http ://b astrix . word press, c om

Counting since:

1S June 2007 / 19:17

Current report:

31 Mar 2010 / 12:32

Summary

Totals and Averages

Unique Visitors

Day | Week | Month | Hours of the Day | Days of the Week

Incl. ExcJ. Reloads

Day | Week | Month

> Geo Tracking

Country | Continent

On the Map hew

Last 20 / 1000 | Worldwide | StreetLevel Zoom | Filters

System Tracking

Browsers | Operating Systems | Screen Resolutions | Screen Colors

Referrer Tracking 1

Last 20: Unsorted | Email | Searchengines | Queries | Usenet | Harddisk

Referrer Tracking 2

Totals: Sources | Searchengines | All Keywords | All Website Referrers

267

Statistica de mai sus acopera n umai perioada: 19 iunie-22
august 2007 §i nu 6 decembrie 2006-22 august 2007.

Am primit mesaje de sus^inere in mai multe limbi, unele
indescifrabile pentru noi, dar cu fotografii de bun augur.

Am §i uitat numarul canalelor profesioniste care ne
publiciteaza. Am fost copia^i §i suntem copia^i in continuare.

Multe bloguri au aparut numai ca sa ne faca concuren^a sau
pentru ca sa ne instige verbal.

Celor care ne-au mul^umit pentru prezen^a §i ne-au
incurajat le mul^umim inca odata.

Mul^umim tuturor celor care ne-au vizitat, indiferent de
parerea pe care §i-au facut-o despre noi.

Blogul nostra a aratat §i va arata faptul ca se poate sa scrii,
in mod dezinteresat, pentru oameni pe care nu-i cuno§ti, dar pe
care ii po^i folosi duhovniceste §i cultural in diverse moduri.

Orice articol de pe blogul nostra nu s-a nascut §i nu se
na§te din frivolitate, ci dintr-o prevedere care folose§te celui
atent.

Preotul ortodox, ca tot cre§tinul ortodox §i ca tot omul, are
voie §i chiar i se cere sa vorbeasca despre credin^a sa, despre
parerile §i cuno§tin^ele sale, in perimetral unei bune cumin^enii,
drese cu sare, din cand in cand.

In faza actuala suntem inca la nivelul de 10% din proiectul
pe care il avem in suflet. Vor fi multe surprize frumoase, daca
Domnul ne da via^a, timp §i luminare dumnezeiasca ca sa il
punem la dispozrfia dv.

Insa ceea ce ave^i in fa^a dv. nu are nimic de-a face cu
programul teologic pe care il \qs in spatele scenei, cu cdrfile mele
stiinfifice, cu interpretdrile la Scriptura, la Sfnnii Paring, cu
traducerile §i comentariile mele la cultul ortodox sau la avalan§a
de anomalii a lumii postmoderne.

Numai tangential atingem probleme pe care le dezbatem in
alte car^i.

Aici avem idei §i norme pentru cititoral online, pe cand in
car^ile noastre avem criteriologia discursului pentru tipar.

Aici ave^i date concrete despre munca noastra §i nu laude.

Viitoral nu va fi amuzant, ci unulfoarte serios.

Amuzamentul lui pierde vara §i inamiciiia cred ca trebuie
sa dispara de pe blogurile §i saiturile care vor sa fie tratate ca
serioase §i cred ca trebuie sa ne apucam de lucrari, care sa
ramana in arhiva online a romanilor.

Decide^ dv. cum §i de ce.

268

Articolul cu care ne-a gratulat 723 fratele 724 David
Cruceru §i comentariile aferente: un model 125 de
dialog interreligios

Vom reda 726 in acest articol (si il vom comenta la subsol)

777

articolul Credinta adevarata...stie sa puna pe blogroll al lui
Marius David Cruceru, cat si comentariile aferente lui...pentru ca
e o lectie aplicata de psihologie.

778

Hai ca m-am lamurit. . .Gata ! Am int.eles acum, in sfir§it,

77 Q

care este durerea cea mai mare a d-lui Dorin .

-7TA 7^1

Trist §i...da^i-mi emetiralul , va rog! Daca n-aveti, va
rog sa imi dati o punga. . .Am rau de blog! 732

. - ,733

sta!

Va rog! Sa nu facem mizerie pe aici, ca uite-aici in git imi
Ce s-a intimplat?

H"IA 7^S

Bastrix a auzit de prietenul nostra Ionatan .

I-a scris o poezie 736 .

Ma abtin de la a deveni critic literar in cazul asta. S-ar

7^7

putea ca omul safifost sincer in momentul acela, daca inspirat
n-afost 738 .

In mod ironic spus.

723

724 Ibidem.

725 Ibidem.

726 Un articol din 23 august 2007.

~ 7 Cf. sursa: http://patratosu.wordpress.com/2007/08/23/credinta-adevarata-stie-sa-puna-
pe-blogroll/.

Autorului nostru i se parea un lucru anormal sa aiba bun simt...tocmai de aceea nu i se
parea normal sa te publiciteze, daca tu il publicitezi...Si avea si pe cine sa publiciteze in
cazul nostru, daca tot ne-a copiat pas cu pas...

28 Textul lui Marius Cruceru si al comentatorilor lui va fi corectat dar nu se vor inlocui
marcile sale principale: f din /-ul incapatanat si amprentele confesionale.

729 Se refera la persoana mea.

730 Persoana mea 1-a consternat. ..prin invidia pe care i-am produs-o. De altfel, justificata...

731 A se vedea medicamentul, folosit intens, de catre Marius Cruceru:
http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/emetiral-drajeuri_9761, pentru ca, in mod
metaforic, sa iti spuna (ce delicat!) ca...ii vine sa vomite cand te vede sau te aude...

732 El nu prea a scris pe blog sau nu a scris de obicei...tocmai de aceea si raul, greata la un
efort intelectual mai mare...

733
734

733 Va dati seama cata sensibilitate avea/ are la cuvintele mele?! Le citeste cu stomacul..

Nu putea sa imi pronunte numele de atata indignare... dar imi transforma anagramul
blogului (abia scrisesem articolul despre anagram...) in numele propriu.

735 Ionatan Pirosca: http://ionatan.wordpress.com/. Aici isi da tot numele:
http://www.ionatanpirosca.net/.

736 Adica pe cea de aici: http://bastrix.wordpress.com/2007/08/22/exista-dureri-aproape/.

269

Ionatan i-a raspuns frumos intr-un comentariu scurt.

Sunt impresionat si i}i multumesc.

Dincolo de orice culoare e vazul!

Dupa care urmeaza urmatoarea milogire 740 asezonata cu
laudd de sine :

„Domnule scriitor, ca unul care, acum 10 ani, am lasat in
urma vreo 80 de carti de literatura pentru a ma dedica teologiei
ortodoxe §i, ca preot ortodox, ca Pdrinte, care trebuie sa vad de
deasupra oamenii, de sus, de la indliimea iubirii §i nu a
frivolitdfii, §tiu sd vdd oamenii §i, mai ales, pe cei care scriu
poezie.

Pe dv. v-a impresionat gestul meu iar pe mine m-a
impresionat durerea dv.

Daca vre^i sa ma impresionati §i dv. pe mine, atunci face^i
gesturi de uimire §i la dv. pe blog, in felul urmator.

Uitati-va la mine in blogroll-ul ortodoc§ilor, a blogurilor
ortodoxe, uitati-va pe fiecare blog in parte §i, blogurile care va
plac, pune^i-le la dv. in blogroll, unde nu este niciun ortodox ci
numai baptisti.

La fel ar trebui sa faca orice blogar baptist: sa puna bloguri
la blogroll §i sa le comenteze, nu doar pe cele care sunt ale lor
sau ale prietenilor lor, cipe acelea care meritd.

Merged pe meritocraiie §ipe muncd §i nu pe parteneriatl

Cutremura^i-ma §i dv. cu gesturi!

Credin^a autentica §tie sa cutremurel

Inspaimanta^i-ma §i dv. cu fapte de inima mare §i nu de
inimd mica.

Cred ca a^i in^eles tot ceea ce am scris. Sunt sigur de
asta" 742 .

737 Chiar asa am si fost, sincer cu el, pentru ca Ionatan Pirosca se dadea de grav bolnav pe
atunci. ..cu mari handicapuri, pentru ca, mai apoi, sa il vad foarte activ si scriind abitir pe
bloguri, desi imi spusese ca abiaputea sa isifoloseasca mdinile.

738 Pentru ca Marius Cruceru le are cu poezia...desi, dupa propia sa marturie, nu a scris
poezii.

739 Adica mie mi-a raspuns frumos.

740 Cu nesimtirea sa perena, Marius Cruceru a insinuat aici ca m-as fi milogit la Pirosca si la
baptistii lor, cat si la el insusi, sa ma puna la blogroll, cand problema pe care eu am enuntat-
o era bunul simt: nupoti sa md tratezi cu indiferentd, daca eu te tratez cu simpatie.
Numai ca ei ma tratau cu indiferentd la vedere, tocmai pentru ca ma invidiau si nu stiau
cum sa scape de mine, pentru ca aveau preconceptia ca doar ei sunt creatori de online.

741 El credea ca ma laud, ca nu as fi scris literatura... lucru de care s-a convins mai apoi, cum
nu era convins nici de faptul ca scriu teologie sau ca scriu carti in definitiv.

270

Am redat intocmai comentariul.

S-ar putea sa se stearga intre timp , dar deja a fost vazut
de mai mul^i „clicari bapti§ti" 744 .

74S

Combinati asta cu acest articol (pentru cei interesati de
„statistici" in traducere libera: rating), §i adunati, impartiti,
masurati, cintariti §i vede^i ce rezulta.

Nu-s. cum se face ca tot nu mi-a trecut! 746 ...Am rau de

747 748

blog! Dar eel pu^in a meritat . Acum ne-am lamurit .

Am sa fac §i eu un pustiu de bine, daca asta il bucura pe
Dorin. A§a ne invat.a Cristos: sa biruim raul prin bine. Am sa il
pun pe blogroll 749 , daca asta i§i dore§te eel mai tare de la un
baptist. Uite chiar acum fac asta! 750

Sper ca, in sfir§it, sa fie mul^umit 751 . Ii voi ruga pe toji

7S9

prietenii sa il puna in bloggroll , vom face o conspiratie de
clicari 753 , un „parteneriat", ca de obicei 754 , ca sa il facem pe om
sa se simta bine.

Doamne, apara-ne §i paze§te-ne, ca a§a ceva n-am mai

-7CC

auzit §i citit pe bloguri pina acum! Dar pot eu §ti ce-i mai bine
pentru om, daca el asta vreal Sa lucram la ratingul domnului
Dorin!

Update!

742 Insa nu m-a inspaimantat niciun neoprotestant cu bunul sau simt sau cu marinimia sa. Si
prin asta am spus totul...

743 Nu a fost sters intre timp...

744 M-a citat cu ceea ce 1-a durut intr-un articol al meu anterior.

745 A se vedea: http://bastrix.wordpress.com/2007/08/22/anagramul-bastrix-si-o-scurta-

istorie-pentru-cei-interesati-de-statistici/.

746 Adica a luat emetiralul sa vomite sau nu, probabil a vomitat din cauza mea...si iar ar mai

dori sa vomite. ..Probleme mari cu stomacuL.dar si la suflet...

A meritat sa ma citeasca sau considera ca merita...sa scrie despre mine? Nu pot sa stiu
cat de profund gandeste Marius Cruceru.

Vrea sa spuna ca s-a lamurit in ceea ce priveste ce vreau eu de la mediul online si de la
ei, in special: rating si safiu pus la blogroll. Acum, privind aceste ineptii, oricine isi poate
da seama, ca daca doream rating si publicitarea altora, nici nu mai scriam impotriva lor, nici
nu mai scriam atat de mult si nici nu imi mai dadeam opera pe gratis.

749 Si m-a trecut, pentru o vreme...pana cand a explodat mania baptista in el...

750 De la un baptist eu ceream si cer: CV-ul lui pe blog, transparenta si bun simt, sa
vorbeasca despre ceea ce il defineste, sa nu se dea mare la apa mica... si, daca ai bun
simt...pui si la blogroll.

751 Da, am fost extrem de multumit: n-am mai dormit 3 zile si 3 nopti...

52 Nu au facut-o niciunul, pentru ca sunt inchisi in fundamentalismul lor.

753 A se vedea: http://bastrix.wordpress.com/2007/05/08/capcana-pentru-soareci-sau-
despre-adevarul-manipularii-ratingului/.

754 Si au tot facut, pana in zilele noastre, clicareli pe fiecare mic articolas al lui
Cruceru... pentru a fi de un penibil desavarsit.

755 O luare in ras a rugaciunii...sau o rugaciune ironica...

271

Renunt. 756 la primele patru locuri!!! Sa il ducem pe Dorin
mai in fa^a!

Hai ca am pus A. Bastrix ca sa fie primul din lista!

Cruceru 757 :

Si acum comentariile la articol pe primul blog al lui

1 . Eu cred ca i-ati facut pana acum multa reclama 758 , iar el
nu s-a lasat mai prejos scriind mereu articole ca sa atraga atenfia
noastra, jignind cam pe toata lumea.

§i daca autorul acestui blog se voteaza de unul singur, oare
cine 1-a ridicat in top pe domnul Piciorus, cand a scris acele
articole? 759

A inceput Pdtrdjosul sa se joace dea click-urilel

j760

»

by simplulgand August 23rd, 2007 at 12:59 pm

2. Draga Simplugind, daca asta doreste omul, asta trebuie

.761

sa i se dea . Cum interpretezi alfel comentariul asta?

M-am gindit sa il ajutam ca sa iasd in fata si, in acelasi
timp, sa fie lasat in pace 161 . Nu stiu daca este permis sa te rogi

756 Cum sa renunti la ceva...ce nici nu stii cum se produce? Ratingul normal se produce
firesc: vin, cand vor si cum vor, oamenii, privesc.si articolul se urea.

Insa articolele lui Cruceru (gura pacatosului...) nu s-au urcat in top in mod natural... ci
dirijat. Aici are dreptate!

Asta am afirmat si noi in mod constant: blogul lui Marius Cruceru a avut, de la un moment
dat, un rating manipulat si pe el s-a facut putina si proasta creatie online, cum nu ar fi
trebuit sa existe la un profesor universitar, fie el si baptist.

757 Si acestea corectate de catre noi si cu diacritice, acolo unde ele lipseau.

758 Unde: intre baptisti?

' 9 Cei care au intrat sa le citeasca, indifferent daca ei erau ortodocsi sau baptisti sau
altceva...pentru ca noi nu am manipulat niciodata ratingul. Pe noi ne-a interesat sa cream si
nu sa fim iubiti pe nimic.

760 A se vedea: http://simplulgand.wordpress.com/...un anonim pana la capat (pentru noi),
dar un cunoscut al lui Marius Cruceru.

761 Adica sa ma voteze ei ca sa fiu in top...Numai ca lui Cruceru nu i-a fost rusine (mirabil!)
sa vina in fata noastra cu trei surcele de creatie, desi e profesor de clasice, mare decan,
mare doctor, mare pastor.

762 De cine: de credinciosii si pastorii baptisti, care mi-au trimis comentarii ca la usa
cortului si care veneau, doar la un semn, al lui Marius Cruceru?

272

pentru cineva ca sa ii creasca ratingul, dar sigur putem face ceva
pentru asta 763 .

Dati un click la mine, dam doua click-uri la bastrix, ca sa
se implineasca dorintele lui Dorin.

Speram ca este o miza mai mare decit asta 764 . De asta mi-
am revenit 765 foarte greu aseara.

»by patratosu 66 August 23rd, 2007 at 1:25 pm

3. Ionatan a dat o replica poetica adevarata 761 ', dupa cum
era de asteptat, in rubrica lui: Poezia de zi cu zi.

Sper sa va pricepeti pu^in la poezie ca sa realiza^i „rasaritul
de alta culoare" piroscian:

Dincolo de orice culoare

e Vazul spuneam,
care Vaz mananca,
fierbin^i, oasele iubirii
sau inghetate pe obraze,
lacrimi. Poate ca nu...

Poate ca un drum nu e drum

e pulbere.

Doar locul de lasat urma,

stanca umbrei,

cata e si atat...

Durerea talpii de a pluti.

763 A facut insa ceva sigur... pentru a fi obstructionat de a mai apare in top...nedandu-si
seama ca oamenii au inceput sa vina, din ce in ce mai mult la noi, nu pentru top, ci pentru
ca articolele mele si vestea ca sunt la nivel online s-a impanzit, tocmai pentru ca eram peste
tot si cream, la modul serios, continut de online.

Adica ei au pazit topul, ca sa nu mai fiu acolc.dar nu au putut sa pazeaza si motoarele de
cautare, care ne arata prezenta peste tot.

764 Adica spera ca eu sa fi venit la nivel online pentru lucruri mai mari decat pentru rating
si evidenta publico.. A avut dreptate: noi am venit la nivel online ca sa formam pe viitorii
oameni ai Bisericii si sa dam marturie despre cum se traieste ortodox in postmodemitate.

765 Cu alte cuvinte a trait o deceptie imensa (va dati seama cefurtuna am stamit in inima
omului?!), cand si-a dat seama ca sunt ahtiat dupa clicuri si dupa iubirea baptista.

766 Idem: http://patratosu.wordpress.com/.

767 Adica: cat de subtil e Pirosca pe langa mine!

273

Nu te chem in rasaritul meu

de alta culoare,
nici in plutirea talpii
mele-n dureri
doar undeva, la marginea

Vazului ca pleoapa,
care se face pasare sau alt vis
cand se lasa...

Preotului Dorin P[iciorus]
»by adamaica August 23rd, 2007 at 1 :59 pm

n

Adamaica, decripteaza-ne §i noua mesajul lui Ionatan!
Eu ma pricep doar la greaca §i latina, la poezie n'prea.Tu
e§ti mai acomodata cu universul lui Ionatan? 769
Un comentariu la poezia lui?

»by patratosu August 23rd, 2007 at 3:02 pm

*

77ft

Am pregatit un comment. . .dar ma atyin . Deocamdata.
»by Ionatan 771 August 23rd, 2007 at 3:05 pm

768 A se vedea: http://adamaica.wordpress.com/. O alta mare anonima...

769 Adica pe primul comentator il stia, il stia si pe Pirosca, Marius Cruceru, cat si pe cea
care a creat Adamaica. .In concluzie, comentatorii lui Cruceru, majoritatea, erau si sunt de-
al casei... si nu asa, ca la mine, un necunoscut din lumea mare, care imi scrie un comentariu.
Atunci devine logic si pentru cine nu 1-a urmarit pe Cruceru in actiunile sale nesimtite, ca
cei care il ridica in top nu sunt cititori care il gdsesc pe Cruceru si il lubesc si il admird
pentru ceea ce scrie sau afla ca este omul ca atare, ci pentru ca il cunosc deja.

770 De ce trebuia sd se abtind Pirosca.. .daca facusem, fata de el, un gest frumos, la care nu
se astepta? Care era defectul meu: ca spusesem adevarul despre ei si despre mine? Pai
baptistii asta faceau: se faceau ca nu ii publicitez. ..iai eu am scris multa literatura.

Erau lucruri arhivizibile...si nicio ponegrire a cuiva...Si acum se pot vedea aceleasi lucruri:
baptistii au la blogroll numai baptisti, ortodocsii numai ortodocsi...aproape. Asta, desi se
due si urmaresc pe multi altii...

771 A se vedea: http://ionatan.wordpress.com/.

274

Iara iese la lumina samariteanul milostiv din

77?

dumneavostra .

Eu cred ca i-a^i facut mai mult ran domnului Dorin, de fapt

77^

Bisericii Ortodoxe .

E drept: bastrix are de ca§tigat, dar BOR nu\

Am dat lincul de la Bastrix 174 unor prieteni ortodocsi, dar

77S

ortodocsi adevdrati, nu dupd ureche , persoane care intreaba
preotul despre orice afirmatie fac, persoane care chiar vor sa §tie
in ce cred 776 ...§i ghici ce [au zis]?: au ramas surprin§i de parerea
domnului Bastrix despre neoprotestanti: „la voi se refera?".

Au rama§i surprin§i de cat de jos poate ajunge un preot §i
cate mmcixmi frumoase poate sa spuna 777 .

Lumea se treze§te §i nu mai face ce zice preotul, ci se mai
uita §i la ceface acest preot .

Nu mai traim in anii HO 779 , atunci cand se credea orice
imaginafie disperata a preotului de a-§i „salva" turma (sau leafa,
care vre^i dumneavoastra), gen stinsul luminii 780 §i altele 781 .

Adica marea mdrinimie a lui Cruceru.

73 Cel de acum, Lucas (nume fictiv), vrea binele Bisericii Ortodoxe Romane, pe care eu, va
sa zica, as fi dezonorat-o prin prestanta mea online, tocmai cand eram unul dintre cei mai
echilibrati si activi, in mod benefic, promotori ai ei.

E si asta o forma de perversitate majora, ca unul, care toata ziua denigreaza Biserica
Ortodoxa, un baptist... sa se dea de iubitor al ei, mai iubitor cu Biserica mea decat eu
insumi.

774 Scris cand cu majuscula, cand fara...dupa cum se observa...

775 Deci un baptist stie care sunt ortodocsi adevdrati si care nu. Argumentul utilizat aici e
unul de intimidare a mea, in sensul ca ei construiesc o afirmatie contra mea, cu presupuse
sau reale opinii ale unor ortodocsi impotriva mea, in speranta ca eu ma pierd cu firea...sau
abdic.cand mi se aduce atdt nor de mar turii... adica o parere, doua, reale sau false a unuia
sau la mai multi despre o alta afirmatie a mea.

776 Cei care au un asemenea atasament fata de credinta ortodoxa si o constiinta atat de
scrupuloasa, din experientd proprie si nu imaginard spun asta...nu au prietenii reale,
trainice, cu ereticii.

Asa ca Lucas e o fictiune de toata frumusetea...si comentariul sau nu are consistenta
interioara.

77 Din nou nu se sustin afirmatiile...pentru ca un ortodox scrupulos, cu constiinta smerita,
nu ii judeca pe preoti si ar fi fost de acord cu mine in ceea ce am spus despre baptistii
online si nici nu ar face unpad amiabil cu baptistii impotriva unui ortodox.
778 Asta da: e mentalitate baptista!

79 E un baptist in varsta, indurerat de cata constiinta am. Unul de 20-30 de ani nu amintea
de perioada anilor '70, pentru ca nu ar fi avut nicio relevanta despre el. Trebuie sa aiba eel
putin 70-80 de ani eel care a scris comentariul.

780 Printre tinerii anilor '70-80 se ducea povestea, din gura in gura, ca adventistii (iata ca si
despre baptisti se spunea asta), odata pe an, sting luminile in adunarea lor si ca au relatii
sexuale la intamplare unii cu altii. La aceasta mitologie (care poate avea vreun gram de
adevar pana la urma) se face referire aici.

781 Care altele? Existau, real, nu imaginar si altele pe care le fdceati sau le facetil

275

Imi pare rau 782 , dar cred ca d-1 Dorin face mai mult rau
decat bine Bisericii Ortodoxe.

Cu umilint.a 783 ,
Lucas.
(Luck as...)

»by Lucas August 23rd, 2007 at 3:13 pm

Eu, in mod sincer, apreciez sinceritateal 784

Nu stiu daca domnul Dorin mai vrea sa creasca in top atata
timp cat, se pare, ca nu face prea mult bine Bisericii Ortodoxe 78
sau poate ca asta nu e asa de important pt. el ...

Deci: la multe click-uri! Sa vada toti „cat de jos poate

787

ajunge un preot" .

»by simplulgand August 23rd, 2007 at 3:23 pm

82 Asadar, pana la final, eel care e baptist... e indurerat de soarta Bisericii mele, pe care eu
as dezonora-o prin ceea ce fac. Insa punerea mea langa Biserica mea e o alaturare
constituita ca un argument de constiinta pentru mine, care ar fi trebuit sa ma determine, sa
nu mai spun adevarul despre baptisti. ..chiar daca el e adevarul gol-golut.

Deci problema nu era ca eu as fi facut sau fac ceva prin care nu mai merit safiu ortodox, ci
tocmai pentru ca am spus adevarul despre baptisti, acest lucru m-a facut sa fiu mai putin
ortodox, paradoxal, decat inainte.

83 Numai ca autorul nu a fost deloc umilit. ..ci bandit. Nu a dat lincul catre blogul sau, nu a
spus cine este si a si plasmuit adevaruri, care nu se potrivesc cu viata reala.

Si sinceritatea mea ar consta in aceea ca: sunt mort dupa rating dar, mai ales, dupa votul
baptistilor si prietenia lor. E si asta un mod de a te autohiperboliza si a te transforma intr-
un mare dorit...pe care nu il doreste nimeni.

785 Reitereaza argumentatia anonimului de deasupra avand intentia sa ma prezinte ca pe
unul care aduc un mare deserviciu imaginii Bisericii Ortodoxe.

Numai ca, Cruceru, a creat motivul pentru care eu as fi de blamat (vreau numai rating... dar
scriu articole mai multe decat mai multi baptisti la un loc) si un altul a preluat argumentul
(?!) si m-a facut o imagine falsa a Bisericii, tocmai pentru ca vreau rating.
Insa la un an de blogging, Cruceru va spune tocmai asta: m-am bucurat sa il intrec la rating
pe Dorin\... Si, prin asta, nu a devenit deloc indezirabil pentru baptisti... ci decan. Decanul
micilor si banelelor articole online.

786 Aici incearca sa discrediteze munca noastra online, facand abstractie de imensul efort
(ce sa mai spun acum!) facut de noi la nivel online.

87 Si cat de jos. ..am ajuns, pana la urma, de nimeni nu mai indrazneste sa se mai arate la
fata, dupa ce au inceput sa imi vada cartile la nivel online si, implicit, sa inteleaga faptul, ca
nu m-am laudat niciodata cu lucruri imaginarel

276

§i eu cred la fel, Lucas! 788

Cred ca el oglindesjte 789 , la ora asta, eel mai bine
diferenfele despre care vorbeam cu dl. CNI 790 , diferenta dintre
„Ortodoxia autentica" §i anumifi reprezentanfi ai BOR.

Pacat, trist! 791

Am inteles ca, drept reaciie la acest articol, a scos din
sertare corespondent dintre noi, pe care a afi§at-o pe blogul
dinsului.

A mai facut-o o data, §i cu mine, §i cu arfii. AM strategic
care se intoarce impotriva dinsului, din pacate 792 . Ma tern ca §i-a
pierdut complet simiul ridicolului .

Nu retractez nimic din ce i-am spus atunci 794 §i esenta a
fost: dulcegdreala §i pseudo-impdedciunea de circumstantd nu

-7QC

acopera lipsa regretului §i a unei autentice confruntdri de idei .

8 De ce nu ar fi acest Lucas un confident al lui Marius Cruceru, care sa ii
/?oar?e...gandurile, cele atat de patrunzatoare, in comentarii?

89 Negativizarea mea capata noi accente...si devin oglinda decaderii Bisericii Ortodoxe, un
element care nu fac parte din Ortodoxia autentica, din care, se pare ca CNI (Consiliul
National al IpocrizieiT), prietenul lui Cruceru face parte. ..iar Cruceru, un baptist
ortodox. ..dar niciodata ortodox, cunoaste mai bine Ortodoxia autentica in comparatie cu
mine.

Cineva real sau inventat, care se dadea de ortodoxul care scrie la baptistul Cruceru pe
blog. Bineinteles, de atata transparentd cata a dat dovada Cruceru la el pe blog, pe primul
blog, unde nu-i apare nici numele, totul e fictiv si fictionalizant de la un capat la altul,
domnii pot fi doamne iar ortodocsii, prieteni cu Cruceru, pot fi si sunt baptisti sadea (dupa
caracter, exprimari si lipsa de contact real cu mentalitatea si viata ortodoxa), bdrbati sau
femei, dupa cum trebuia sa fie comentariul, indiferent de sexul lor real.

Iarasi sunt depldns de catre Cruceru. Pacat, cu alte cuvinte, ca am potentc.dar nu imi
plac ereziile baptiste!

Daca mi-ar fi placut, poate ca as fi fost cooptat in cercul de prieteni ortodocsi ai baptistului
Cruceru. Si, in timp, am cunoscut (de la distanta insa...) cercul de prieteni ortodocsi,
diletant si avid de bani si de evidenta publica, ca si cercul de baptisti al lui Cruceru.

92 Din fericire, intotdeauna aceasta strategie, aceea de a spune pe fata, cu probe, mitocania
sau cameleonismul oamenilor, a lamurit de asa maniera lucrurile...incat au devenit foarte
dare.

793 Sau pacat ca nu are ca noi, baptistii, un simt al cameleonismului atat de ridicat, incat
ridicolul sa ni se para unfel de lauda la adresa noastra.

794 Nici nu mai puteai sa o faci...

95 Regretul meu trebuia sa fie concretizat in faptul de a sterge articolele mele impotriva
baptistilor, care sunt foarte corecte si de bun simt iar confrutarea de idei ar fi trebuit sa
constea in lasarea, de catre mine, a oricarui baptist ca sa vina sa ma comenteze.
Insa eu nu i-am cerut niciodata sa stearga articole scrise la adresa mea si nici sa stearga
comentarii indreptate impotriva mea, desi putea sa aiba bun simt (daca este execedentar la
dumnealui) si sa procedeze astfel de la sine. A scris ceea ce a crezut de cuviinta si noi.. .la
fel.

Sfarsitul lui La Pdtrdtosu insa a fost adus tocmai de avalansa de comentarii pe care a
inceput sa o cenzureze...si care ii erau ostile. Atunci si-a dat seama ce inseamna sa

277

Dinsul a continuat sa atace, sa traiasca in neadevar, fara sa
revina sau sa i§i ceara scuze pentru cele spuse despre protestanti,
neoprotestanti, Wurmbrandt etc 796 .

A incercat, dupa cum vede^i din cele doua scrisori, o

7Q7

impdcaciune de culise , pe care am refuzat-o, daca in public
continua sa ne spurce in toate felurile.

Cumplita duplicitate! 799

Pe la spate prieteni, pe fa^a suntem atacati in toate felurile

•800

§i batjocorrfi ca la u§a cortului

„Publicul (taliban) nu trebuie dezamagit

,,801

•802

Pocarfii sint pocaifi, dar nu fraieri §i blegi

moderezi un blog...si ce rau e sa il lasi pe oricine ca sa isi faca mendrele pe pagina ta de

online.

796 Lui ii pasa numai de Wurmbrandt, despre care, la un moment dat, ne-a spus ca 1-a ajutat

pe tatal sau (daca imi aduc bine aminte)...si de aceea atata iubire fata de el. Acum de ce as

retrage eu, ca ortodox, adevarurile spuse despre neoprotestanti si protestanti, cand toata

munca online a lui Cruceru si a confratilor lui e de a rade, pe sub mustati sau la vedere,

despre orice umbra provocate Bisericii Ortodoxe?

Insa tupeul baptist al lui Cruceru, infatuarea lui si, in acelasi timp, puerila lui raportare la

mine s-a vazut din plin, pe masura ce ii infirmam, pas cu pas, ideile preconcepute vizavi de

persoana mea.

97 O, vai!... Realitatea reala e aceea ca a fost o banala ironie la adresa sa, pe care nu a
sesizat-o. Nu le-a sesizat nici pe altele, asa ca nu e o situatie unica...

Acum ce as fi castigat din aceea, ca marii baptist! ai lui peste, nu mai imi scriau comentarii
rautacioase? Ii ceream cine stie ce compromis, ce averi sau uniuni de Biserica?
Cruceru e un megaloman innascut (de aceea e naiv) si a facut intotdeauna din tantar
armasar...cand era vorba de ironii, ironii pure la adresa sa, din care nu doream nimic...
Si asa puteam si le-am sters din plin comentariile...si am lasat, cand am vrut, pentru
distractie, pe unele dintre ele.

In esenta nu i-am cerut nimic. ..pentru ca nici nu eram certati... si nici nu ne-am impacat
vreodata... pentru ca nu a fost nicio relatie reala intre noi. El s-a bagat in viata mea de unul
singur, printr-un comentariu, mi-a ridicat mingea la plasa, am jonglat pe tema asta...si asta e
tot! In cele din urma cred ca si-a dat seama. Poate ca si-a dat seama ca a fost un simplujoc
toata melodrama pe care am facut-o pe seama lui si a credintei sale.
798 Adica sa spuna ce crede Biserica Ortodoxa despre erezia baptista.

19 Am jucat tot la fel de duplicitar ca si dialogicul meu: Cruceru. El a dat tonul
cameleonismului si eu am jucat pe acelasi ton cu dumnealui, dupa expresia: cui pe cui se
scoate.

Cum as fi putut sa fiu sincer cu un cameleon? Nu as fi dat dovada de multa naivitate, daca
nu as fi vorbit oii, cu mutra de lup, in acelasi fel ca ea?

800 Eu am facut-o numai cu cuvantul si v-am spurcat, ca la usa cortului cu adevarul si nu cu
minciuni ticluite... Cruceru o face si cu cuvantul si cu fapta, pentru ca in misiunile lui de
evanghelizare nu mai are deloc moaca de dialogic... ci trece la denigrarea Bisericii Ortodoxe
si la racolare de ortodocsi.

Care e mai hot dintre noi, maestre Cruceru: tu, care ii scoti pe confratii mei din Biserica
mantuirii si ii duci in lad sau eu, care ii invat sa vada in tine pe lupul cu nas pseudo-
academic si sa fie credinciosi Traditiei Sfinte a Bisericii una?

801 Iar publicul taliban, pentru academicul Cruceru e Biserica Ortodoxa Romana.
Pocaitii (in cazul lui Cruceru: baptistii) nu sunt pocditi, adica metanoici, ci inselati de

demoni si eretici si, de aceea, nici nu cred ca sunt fraieri/ blegi la nivel social ci,
dimpotriva: descurcdreti si preaafaceristi, cand vine vorba de bani, de invarteli, de excursii
dar nu si descurcdreti in ceea ce priveste mantuirea. Acolo sunt fraieri, chiar
handicap >afi... la domeniul mantuirii, pentru ca stau in afara Bisericii lui Hristos.

278

Nu am timp de pierdut cu astfel de derapaje din spatiul

bunului simf §i din sfera intelepciunii minimale .

Dumnezeu cu mila! 804

Dar eu tot am nevoie de emetiral!

S-ar putea sa fie de la bila, de la ficat, de la o indigestie sau
de la o „enteroblogita". Nu §tiu.

Niciun atac asupra mea nu mi-a cazut a§a de rau 806 ca
penibila milogeala 807 redactata mai sus.

»by patratosu August 23rd, 2007 at 3:25 pm

Am citit cu atentie comentariul parintelui Dorin §i nu am
vazut nicaieri solicitarea lui de a fi trecut bastrix-ul in
blogrollurile neoprotestantilor.

Scrie negru pe alb:

„Uitati-va la mine in blogroll-ul ortodoc§ilor, a blogurilor
ortodoxe, uitati-va pe fiecare blog in parte §i, blogurile care va
plac, pune^i-le la dv. in blogroll, unde nu este niciun ortodox ci
numai bapti$ti.

La fel ar trebui sa faca orice blogar baptist: sa puna acolo
blogurile §i sa le comenteze, nu doar pe cele care sunt ale lor sau
ale prietenilor lor, ci pe acelea care merita".

803 Deci tot el e maestrul nesimtirii...cat si maestrul bunului simt si plin de intelepciune,
adica capra si varza, lumina si intunericul, negru si albul s-au contopit pana la desfiintare in
persoana sa.

Eu muncesc toata ziua, vine si ma elogiaza pentru ce fac eu si el nu face (desi el ar fi
trebuit, ca profesor, sa faca de trei ori mai mult decat mine la nivel online, nu?!), dar cand ii
spun adevarul despre sine si despre credinta lui, adevdrul Bisericii despre acestea si nu al
meu, deodata devin un element nociv, de parca, pana atunci, crezusem altcumva sau de
parca el era o fata nepatata in relatie cu credinta Bisericii mele, baptist sadea fiind el.

804 Iarasi sunt deplans si lasat la mila lui Dumnezeu. Problema e ca eu ma lasasem in voia si
in mila lui Dumnezeu cu mult inainte, ca pastorul Marius sa o faca in mod fariseic.

805 Probabil avea stari de greata de la mancarea multa...

806 Deci eu ii scrisem lui Pirosca...si Cruceru a crezut ca blogul lui Pirosca e blogul sau?
Probabil avea ceva defectii si de vedere...sau poate ca blogurile baptiste sunt in comun, in
devalmasie.

807 Revine la pseudo teza primordiala a articolului: eu sunt avid numai de rating. ..dar scriu
mai multe articole decat Cruceru si nici nu pot fi manipulat, infricosat, temperat de nicio
iubire baptista excedentara.

808 Da, pentru ca ea nu exista!

279

Deci ceea ce il roaga pe respectivul 80 J e sa se uite in
blogrollul ortodox de pe bastrix §i daca va gasi un blog ortodox
interesant sa dea legatura spre el.

Parintele Dorin are un stil mai pretenfios de a se exprima,

3, totu§i, un stil ch
de mai sus. Parerea mea!

dar are, totu§i, un stil cla/ 10 . Cred ca. ai exagerat 811 cu articolul

s»by Irina 812 August 23rd, 2007 at 3:48 pm

Irina, ce bine ar fi sa fie asal Daca ar fi asa, acu' tree
articolul asta in privat.

Ma tern ca to^i am infeles acela§i lucru .

Ma tern ca este vorba de blogurile multe pe care le

Q 1 A

administreaza Dorin .

Din pacate nu este prima iesire a pr. Piciorus. in direc^ia
asta.

Acest comment vine intr-un context mai larg, in care a
spumegat 815 prima data cind un blog baptist a avut tupeul sa
devina vizibil etc 816 .

809 Pe Ionatan Pirosca, la care scrisesem comentariul, pe care comentariu, Cruceru, il

considera ca l-a vizat (?!).

810 Adevarat!

811 Cruceru nu a exagerat. ..ci a incercat sa ma intimideze, impreuna cu gasca lui si sa ma
discrediteze pe motive mai mult decat utopice.

Daca, spre exemplu, as fi fost avid de rating si numai asta as fi dorit, daca eu aveam, inca

de atunci, aproape triplu articole pe blog in comparatie cu Cruceru nu era normal sa fi avut

si rating, daca ratingul nu ar fi fost manipulat?

Cum de s-a putut la inceput si nu s-a mai putut de la un moment dat sa fiu in top, daca am

creat si mai mult continut de online si vizitatorii mei reali erau si multi si mai diversi si din

mai multe state ale lumii, lucru pe care Cruceru nu ni l-a aratat niciodata?

Pentru ca el a vorbit intotdeauna despre numarul de vizite de pe blog (pe care le manipula

din plin) dar nu ne-a aratat niciodata cati sunt, de unde vin si cat stau la el pe blog cititorii

lui.

O poate face si acum, post factum, numai ca nu are curajul sa o faca, pentru ca am observa

ca sunt cativa si ca acei cativa...au facut si fac sa para ca sunt. ..cm miile.

812 A se vedea: http://dulcecasa.blogspot.com/, blogul Irinei Constantinescu, singurul
comentator crestin ortodox al articolului de fata si cinstit cu adevarul.

Adica Cruceru e constiinta universald a omenirii...si toti inteleg ceea ce intelege si el.

814 In fraza de aici, Cruceru isi exprima temerea (reala pentru el, dupa formula: hotul se
feme de hoti), ca eu as fi avut, in administrare, mai multe bloguri de cat afirmam, in mod
explicit, ca am. Insa nu am avut niciodata si nici nu am bloguri secrete, adica unele in care
sa ma fi dat de anonim sau de altul.

Tocmai de aceea, cand Bogdan Starceanu si-a facut blog si a pus RSS-urile mele pe el,
Cruceru si ai lui au crezut ca e tot blogul meu.

815 A spumegat. ..se zice la cai. Adica sunt un cal naravas, care nu ma las momit de nutretul
baptist... ci spumeg I ma ardt infricosdtor impotriva baptistilor.

280

o i n SIR

Ce sa mai pierdem timpul! Daca urmaresti involutia
articolelor dinsului, de prin aprilie-mai incoace 819 , pe aceasta
tenia 820 vei descoperi ceva recurent: „noi sintem buni, de
apreciat, dar neoprotestantii au facut o conspirafte si ne ia fata"

~±„ 821

etc. .

Daca ve^i aseza lucrurile in contextul mai larg si ve^i citi,
cu rabdare 822 , cele scrise de domnul Piciorus s-ar putea ca grila
hermeneutica prin care ati citit comentariul dinsului sa fie
sensibil modificata.

»by patratosu August 23rd, 2007 at 4:09 pm

Este inepuizabil 823 , Ionatan asta!

§i daca, uneori, i-am spus ca se repeta, tot are rezerve sa
ne uimeasca.

Nu stiu ce comentariu a pregatit Ionatan, dar ce am int.eles
eu citind dedica^ia lui pentru d-1 Piciorus este ca il cheama 824

o j c

aproape de Vdz, nu de culoare .

816 Sa devina vizibii. .si anonim in acelasi timp. Daca vizibilitatea sa ar fi fost una reala si
daca oamenii si-ar fi dat numele si ar fi muncit, in mod onorabil, zi de zi mi-ar fi fost
indiferent ca e baptist, stilist, mormon sau adventist.

Pe mine m-a enervat duplicitatea baptista de la nivel online. ..si nu erezia baptista, pe care o

cunosteam, in linii mari, in prealabil si nu ma deranja deloc.

Tocmai de aceea nici nu am scris, in mod combativ, despre alte invataturi eretice la nivel

online: pentru ca nu ma intereseaza minciunile lor.

Eu am spus adevarul Bisericii mele despre baptisti pentru ca au avut tupeul sa ma

indispuna. Daca nu intrau, fara preaviz in viata mea si daca nu ii vedeam, tot timpul in top,

putin imi pasa de ei si de alti o mie de eretici, tot la fel de fantasmagorici ca si ei.

817 Sunt o pierdere de timp. .At care Cruceru se ocupd. ..Problema mea e de ce Danion
Vasile, Savatie Bastovoi, Laurentiu Dumitru etc., de pe online, ortodocsi, nu au avut marele
privilegiu de a fi luati in vizor de catre eL.ci doar eu. Ma simt privilegiat pe nedrept si, in
acelasi timp, imi pare rau ca nu s-a dus si peste ei baptistii si insusi Cruceru, constiinta
universald, ca ar fi vazut ce moderatie, cu adevarat, au ortodocsii exfremisti.

818 Cand am inceput sa scriu despre Cruceru. ..am inceput sa involuez (?!), paradoxal, cand
eu am scris tot la fel de mult si de bine.

819 Se refera la anul 2007.

820 A baptistilor.

821 Da, chiar asa!

Deci Cruceru m-a contextualizat...si m-a citit cu rabdare. .As aceea are o experientd
bogata in ceea ce ma priveste.

823 Pentru ca e de-al nostru, baptist...

824 Pe mine, ma, m.

25 Adica ma cheama aproape de Dumnezeu, de Cel care ne vede pe toti (ca si cum, pana
cand sa ii scriu eu lui Pirosca eram satanist si nu preot ortodox) si nu de confesiunea/
culoarea baptista, ca sa ma confesionalizeze.

Cata iubire pe un baptist: ma cheama aproape de Dumnezeu dar nu vrea sa mdfacd baptist,
desi el ramane baptist si nu vrea sa se apropie de Ortodoxie, ca sa II vada pe Dumnezeu!

281

Este limpede pentru oricine: Dumnezeu nu mai este doar
Ochiul atoatevazator. Deci trimiterea nu mai este doar la o parte
concreta a trupului, ci este chiar forfa care face viu ochiul, este
Vdzul.

De aceea, indiferent de ce culoare are rdsdritul nostru -
cred ca „nostru" se refera la cei ce cred intr-un anume fel 826 -
invitatia lui Ionatan este „pe marginea Vazului", pe marginea lui
Dumnezeu, nu in contemplarea unui rasarit intr-un anume fel
colorat 827 . E superb! 828

Sau poate numai eu ma bucur copilare§te 829 . Mai nou am
devenit, din critic, „profesor de poezie" 830 .

►by A.Dama August 23rd, 2007 at 4:15 pm

*

Murfumesc A. Dama!

Ai in^eles §i ai explicat in mod exact poezia. Daca e cineva
care are nelamuriri cu privire la fiecare vers in parte, sa vina cu
intrebarea pe blogul meu. . .

Comentariul despre care pomeneam nu are legatura cu
poezioara asta §i editarea lui depinde de evenimente 831 : se poate
foarte bine sa renunt. la el, a§a cum se poate transforma intr-un
articol pe blogul meu.

Voi lua hotararea maine dupa masa.

Atunci, daca a ft baptist nu inseamna nimic (si e adevarat: nu inseamna decat erezie si
Iad)...de ce nu se fac toti baptistii ortodocsi, daca confesiunea nu conteazal
826 Ortodocsi fiind ei sau baptisti.

Adica sa fim fara culoare confesionala...dar sa ramdnem sau sa ne facem baptisti. Am
inteles, pana la satiu, acest mesaj cameleonic al baptistilor romani, acest adevar pentru
fraieri, cand confesionalizarea la baptisti e ca fusta de pe tiganca sau ca maghiara pentru
unguri.

Noi sa iesim din cadrul credintei ortodoxe, sa vorbim pe teren neutru (adica in purgatoriu,
un neutru tot la fel de inexistent ca purgatoriul) iar baptistii sa se faca ca au teologie si
experienta religioasa, cand nu vin de la Hristos, nu au nici dogme, nici teologie, nici har si
nici deschidere spre dialog.

Adica s-a intalnit hotul cu prostul... si ar fi vrut ca pros tul sa fiu eu...

28 Adica e superb relativismul dogmatic si duhovnicesc al ortodoxului, imi spune anonima
comentatoare. Adica superb de demonic...

: ' 19 De poezie? De teologie? De Dumnezeu? Vai, doar ea se bucura copilareste, adica sfdnt
iar noi nu ne bucurdm deloc.

830 Sau o fata cu...o falsa bund parere despe sine.

831 Adica tine de ceea ce raspund eu. Si eel care nuputea sa scrie si era in stare avansatd de
boala, deodata, nu numai ca nu pare bolnav. ..dar vrea sa se ia si la tranta cu tine.

282

►by Ionatan August 23rd, 2007 at 5: 10 pm

Frate 832 David,

Oil

eu cred ca ma iubi^i foarte mult §i de aceea o sa-mi
trimiteti §i car^ile dv. 834 , care nu au mai ajuns, pentru ca era un
colet foarte mare .

E o ini^iativa buna , aceea de a ma vota tot timpul, de a
ma citi, nu pentru ca sunt mort dupa cititori oarecare 831 ci, pentru
ca, s-ar putea sa si stim sa scriem, pe de o parte, §i sa fim si
captivanfi, pe de alta parte.

Daca observam ceva interesant la dv., captivant, percutant,

OTQ

admirabil, extraordinar, il vom cita imediat , chiar daca cire§ul
[§ti{i dv.] se va pleca prea mult intr-o parte 839 .

A§a ca stafi pe fazd §i observa^i ceea ce o sa-mi placa la
dv. Ceea ce o sa-mi placa o sa fie foarte evident. La fel §i ce o
sa-mi displaca.

Din scrisorile noastre doua nu rezulta ca am vrut sa fac
tdrguieli cu dv. [Asupra ce m-as. fi targuit? Asupra Casei
Poporului? Asupra casei mele? Asupra casei dv.?], ci ca imi
doream sa se termine odata cu uraganul de vizitatorf 40 care il
aparau pe W[urmbrandt] 841 .

Ceea ce am scris la noi pe blog e ceea ce credem noi
despre dv., despre credin^a, despre biserica dv. §i despre alte
subiecte.

32 Dupa cum spuneam: cand cineva joaca cu mine teatru...mie imi place sa joe rohxlprim in
cadrul sau, chiar daca ma enerveaza si ma dezgusta enorm acest lucru. Si Cruceru e pentru
mine: Fratele David, pentru ca asa le place sa isi spuna, baptistii, intre ei, chiar daca
relatiile dintre ei nu au, majoritatea, prea multe in comun cufrdtietatea reald.

833 Prima lingusire...a orgoliului fratelui Cruceru, un „fin" si „profund" psiholog al
sufletului omenesc.

834 Care nu au mai venit niciodata...

835 Aluzie la cat nu a scris (nu la: cat a scris) profesorul baptist Cruceru.

836 Trebuia sa raspund falsei mele probleme ticluita de catre el: aceea ca sunt mort dupa
rating si doar atdt.

837 Asa, ca dv., frate Marius...

838 Lucru care nu s-a petrecut prea des, din pacate...

839 Aluzie la un articol al sau...caruia i-am uitat acum amanuntele...

840 O hiperbola care sa le aline orgoliuL.desi ei erau cdtiva si nu cat oastea lui Baiazid, la
Rovine in campii...

841 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Richard_Wurmbrand.

283

Ce scrieti dv. despre noi reflecta pozitia dv., evident libera,
fa^a de noi.

E foarte clar!

Noi avem pozifii, dv. aveti pozifii. §i daca eu nu va cer sa
va schimbati pozitiile teologice sau comportamentale, nici dv. nu
aveti de ce sa imi cereti acest lucru.

Speram sa va tineti, totusi, de cuvant §i sa ma iubifi: tot la
fel de mult .

Parintele Dorin,
care va stimeaza 843 .

Ps: Nu am ajuns inca sa va iubesc in mod special, dar fac
totposbilul sa se intample asta .

»by bastrix 845 August 23rd, 2007 at 6:25 pm

Nu cred ca vrei sa dai socoteala, Patratosule, de „orice
cuvint" 846 spus in articolul asta de pe blog.

L-ai vazut expus §i 1-ai ars .

Daca-1 ierta-i, oare cine ci§tiga? Asa te-ai racorit dar
ai incalzit atmosfera 850 : „Asa-i trebuie!", „S-a dat pe fata!",
„Huooo! Acum §tim cine e".

Nimeni, cred, dintre cei care au citit „dialogul" pe care 1-a^i
avut nu 1-a indreptafit veodata pe domnul preot Dorin 851 .

Dar acum cind tu zici: „il batjocoresc cit sunt eu d&frate al
lui" §i impotriva agumentelui: „ba a noastra ca-i mai veche", cred
ca rdspunsul lui trebuie sa te faca sa retragi acest blog .

842 Evident: tot o ironie la adresa unei afirmatii dintr-o scrisoare a sa, in care spunea ca ma
iubeste mult.. .chiar daca nu se poate intelege cu mine.

843 Adica va tine la distanta...si care afirma, ca si dv., stimate in sus, stimate in jos, cuvant
care nu exprima nimic in cele din urma.

844 A se vedea nora 842.

845 Comentariul meu, cu legatura spre blogul nostru principal de la acea vreme:

http://bastrix.wordpress.com/.

846 Prima nuanta evanghelica la comentariile articolului de fata...unde se face aluzie la
faptul ca vom da seama defiecare cuvant iesit din gura noastra in fata Dreptului Judecator.

847 Adica m-aplesnit cu un articol Marius Cruceru.

848 A doua nuanta evanghelica a comentatorului de fata, care vrea sa ne aduca aminte. ..ca
aici, totusi, suntem printre cei care cunosc Scriptura la modul literal si nu profund.

849 Ti-ai varsat...rav«a ta de baptis...

850 Pentru ca baptistii nostri abia asteptau ceea ce le place lor eel mai mult si mai mult: sa
rdda de ortodocsi chiar si cand sunt penibiti.

851 Siguranta 100%. Avem o alta constiinta universald sau (pentru ca scrie tot cu f din /) s-ar
putea sa fie tot Cruceru sub numele de Dan.

852 Si l-a conservat...pana la urma...

284

§tiu: el pune in evidenfa 85i pe oricine ii scrie: „atentie:
credincios baptist". Si: „atentie" se citeste cu susu-n jos: pentru
ca e eretic...

Faptul ca i-ai promotionat munca ar fi avut o rdsplatd
vesnica, daca ai fi facut-o „in ascuns" , Sidica.fa.ra a te remarca.

»by dan 855 August 23rd, 2007 at 6:56 pm

Si daca nu i-ai trimis cartile promise, atunci ia repede o
cutie §i scrie-i adresa §i pune un colet, nu doar cu ce te-ai obligat
ci §i cu ceva pe deasupra, ca sa compensezi intirzierea 856 ...

Multumesc Adamaicei pentru cheia poemuluL.Toti vrem
sa gustdm dar la unii papilele ne sunt cam roase de texte
administrative.

j»by dan August 23rd, 2007 at 7:02 pm

qc*7

Dane, niciodata nu mi-a trimis adresa! Cartile sint
pregatite demult . Doar adresa de email am. Prin email nu se
poate trimite o cutie de carti 859 . Nu?

Voi reveni!

*patratosu august 23, 2007 at 8:16 pm

Domnule Dorin Picioru§,

Am primit comentariul dvs. cu oarecare retinere .

853 Comentarorul e ironic cu mine... dar corect.

Asa si facem: il puneam in evidenta pe eretic. ..dar spunem ca e eretic. Adica il publicitam
ca eretic si nu ca ortodox pe eretic. Cum puteam sa fac altfel?

854 A treia referinta evanghelica a comentatorului.

855 Un alt anonim celebru al baptistilor sau o fata noua a lui Cruceru?

856 Cata bunavointa neimpartasita...pana la urma!

57 Trebuia ca sa ii dau adresa, numere de telefon... adica tot ceea ce trebuia pentru ca sa fiu
batut la cap deprieteni baptisti.

58 Or mai sta si astazi pachet?! Insa cred ca la flatat faptul ca ii cer cartile. ..desi el s-a oferit
sa mi le trimita...si nu 1-a fortat nimeni sa o faca. Insa poti sa promiti cat vrei...daca nu ai de
gand sa dai ceva cuiva.

59 Mi le putea trimite in format PDF. ..daca tot suntem in secolul digitalismului electronic.
860 Eu 1-am scris cu multa deschiderc.cz. fata de unpriete iubit...

285

Va spun si de ce.

Pentru ca dupa acele scrisori schimbate intre noi in mai
[2007], ati continuat cu atacuri si mai virulente impotriva mea si
impotriva fratilor mei de credinja.

Asta ma face sa primesc cu oarece scepticism 861
comentariul de mai sus.

Dar imi fac inca o data curaj si sper ca, de data asta,
cuvintele sint autentice si sentimentele reale .

1 . Despre carti, va rog inca o data sa imi trimiteti o adresa
fixa sau o cutie postala la care sa va pot trimite coletul. Prin
email nu se poate trimite 863 .

2. Multumesc pentru cuvintele de apreciere 864 .

3. Nu cred ca voi putea sa ramin indiferent la vorbele
aruncate impotriva credinciosilor din confesiunea mea .

Impotriva mea nu prea mai conteaza. Cam tot ce s-a putut

866

spune s-a spus .

4. Obisnuiesc sa ma tin de cuvint .

5. Daca considerate de cuviintl, voi trece pe privat 868 acest
articol.

861 E un lucru bun. La fel am primit si noi toate mesajele de la dv., domnule Marius
Cruceru.

862 Da, sunt tot la fel de autentice si reale sentimentele si cuvintele mele ca si ale dv. Numai
autentice si numai reale...

863 O mica ironie...Se pot trimite multe prin email: din dragoste pentru mine mi le trimiteai
in format PDF sau le scanai...

Insa problema era sa vada unde stau si nu sa imi trimita cartile... Lucru pe care 1-a aflat
printr-un prieten, pe care 1-a trimis la mine. ..si pe care eu 1-am primit, ca si cand nu mi-as fi
dat seama/ie cine reprezintd.

864 Erau false...

865 Joaca cartea iubitorului de baptisti, de confrati...dar se astepta de la mine ca sa stau
impasibil la marlaniile sale online, tocmai in zile sfinte si de mare grandoare pentru
Ortodoxie, cand Cruceru gasea sa maraie, sa conteste, sa ridiculizeze Sfinti, persoane,
evenimente, comemorari...

866 Nu se spusesera inca lucrurile principale despre persoana lui Marius Cruceru.

867 Nu, nu obisnuiti sa va tineti de cuvant!

868 Pentru cei care nu stiu, in sistemul de blog WordPress, se pot scrie si edita articole care
pot fi tinute in mod privat sau care pot fi vazute, cu parola, doar de unii.

A trece un articol pe privat inseamna ca il scoti de sub ochii cititorilor si el sa nu mai fie

vazut de nimeni care citeste blogul tau, fara ca prin asta tu, autorul lui, sa il stergi din arhiva

proprie.

Si oricand doresti, acel post privat poate deveni \mu\ public... do&x in cateva secunde.

Insa noi nu i-am cerut niciodata lui Cruceru sa isi retraga articole si comentarii scrise la

adresa noastra (el: da!). ..pentru ca pe noi ne-a interesat sa aratam caracterul lor, modul cum

se comporta ei cu adevarat, cand li se spun adevaruri crude. ..fapt pentru care am incurajat

astfel de exprimari sau le-am dat ocazia sa isi dea in petec sau sa isi spuna inima vizavi de

ortodocsi.

De ce? Pentru ca stiam ce sta dincolo de cuvintele cameleonic de frumoase. Stiam cum

actioneaza, cum vor sa te timoreze, cum te lauda ca sa taci si sa nu mai vorbesti despre ei,

cum se autoinvita in viata ta, cum starnesc polemici din senin, cum se dau de pedanti si de

sfinti. ..dar totul e de fatada. Si articolele facute de catre noi au aratat, pas cu pas, cine

sunt. ..si nu cine vor sa arate ei ca sunt...

286

Deocamdata sper sa primiti mesajul meu 869 .

»patratosu august 23, 2007 at 8:32 pm

Bastrix 870 incepe sa-mi placa mai mult 871 .

Am in^eles cum pot sa-mi face blog si sa am si audienfa:
„copii articolele lui Patratosu". Iar la rubrica evanghelizare 1-as
ruga sa-mi posteze anunt.uri si fotografii cu tema:

Q-7T ""

„Evanghelizare in Moldova" , nu numai la Scornicesti.

Sigur ii va creste audien^a 874 . Am avut si eu un
comentariu...insa mai functioneaza cenzura in zona lui 875 .

» libiu august 23, 2007 at 8:45 pm

Am scris-o si pe blogul „dansului" 876 : Bastrix nu reprezinta
preotii ortodocsi 877 . Exista si preoti ortodocsi deschisi 878 .

L-am primit cu draga inimd.

870 Alt anonim, care imi foloseste acronimul blogului...drept nume propriu.

871 Incepe sa ii placa de mine...pentru ca am luat, de pe doua bloguri colaterale ale lui
Cruceru, datele articolului prezentat anterior in aceasta carte, despre misiunea de
evanghelizare de la Scornicesti.

Adica te indragim... daca nefaci publicitate. Numai ca publicitatea pe care eu le-am facut-o

s-a dovedit, in cele din urma, foarte daunatoare pentru misiunea de evangehlizare a

Romaniei, lucru pe care, unul dintre rivalii lui Cruceru i 1-a reprosat acestuia (rivalii lui sunt

numai de la Bucuresti?!), la sfarsit de blog: ai trenat, timp de 2 ani de zile, evanghelizarea

Romaniei prin certurile tale cu preotul Piciorus.

Adica le-am facut o publicitate nefasta, pentru ca baptistii si-au dat in petec, au aratat cat de

civilizati si amiabili sunt, au uitat de studiile lor academice si mi-au vorbit miticeste (vorba

lui Cruceru) sau ca la usa cortului baptist.

Asa e cand sangele iti joaca feste...sau cand, pe termen lung, iti iesi din roL.si iti arati nudul

sufletului.

872 Adica pe mine...

73 Adica autorul e din Moldova... si nu prea suporta sa se spuna numai despre Scornicesti,
ci sa se spuna faptul ca si in Moldova se face dez-ortodoxizarea romanilor, adica
pagdnizarea lor.

874 Adica au fost atat de bucurosi ca s-au vazut pe blogul unui ortodox, ca nu au stiut cum sa
reactioneze mai bine. ..si au devenit prost crescuti.

Acelasi lucru se intampla si cand il baga in seama un intelectual sau un om bogat pe un
sarac mandru sau pe un tigan cu mari aere despre sine. Sunt semnalmentele clare, definitorii
ale ghetoizarii.

Orice semnal pozitiv de la cei din afara...stameste uragane de bucurie in inima celui care sta
numai in patratica lui.

75 Adica a venit si m-a comentat pe mine, la mine pe blog iar eu i-am sters comentariul
anonimului Libiu, baptist fara casa, masa, sex si fata. A ghost...

Insa este reiterata dorinta lor aici, aceea mare, mare de tot: ca sa moderez orice comentariu
al lor, indiferent cat de prost sau de nesimtit ar fi.

Dar lucru acesta nu s-a petrecut niciodata ci, dimpotriva, am schimbat multe din
comentariile lor jegoase in ceea ce trebuia sa spuna un om credincios si cu capul pe umeri,
fie el si baptist, cu multe sau putine studii.

287

» krossfire 879 august 23, 2007 at 9:30 pm

Eu intotdeauna am vorbit si vorbesc foarte serios, frate
David, chiar §i atunci cand zambesc 880 .

De aceea, oricand am sa observ ca dv. scrie^i despre
subiecte care vizeaza Biserica Ortodoxa, pe credincio§ii ei, cultul
§i pe preotii ei, pe Sfiiuii no§tri Paring §i pe pacatosji no§tri,
oricare ar fi ei, in mod depreciativ, voit rdutacios, ca §i dv., vom
reac^iona mai mult decat prompt.

Dar nu cu o gascd intreagd de acoliii , ci de unul singur,
la acela§i nivel al josniciei sau al perfidiei cu care dv. ve^i scrie.

Va fi punctul meu de vedere, impotriva pozrfiei dv.

Dv. nu trebuie sa va schimbati parerea, nici eu pe a mea.

Dv. vefi scrie, noi vom scrie.

Cat despre cartile pe care nu mi le-ati trimis, daca vre^i sa

009

vi le citesc §i sa vi le recenzez mi le da^i in format electronic.

Eu nu le voi da altora §i le voi pastra numai pentru mine .

Daca nu in^elegeti gravitatea 884 cuvantului meu de preot §i
con§tiint.a mea, nu mi le mai trimiteti deloc.

In rest, §ti^i adevarul meu: dv. sunte^i pentru mine un eretic
baptist, pentru ca aveti o credin^a, care nu are nimic de-a face cu
Biserica lui Hristos...dar sunteti un eretic, care mie imi place.

O seara buna!

Adica nu sunt un domn...c\ un nimeni...

77 Din nou mi se confunda acronimul blogului cu numele de Botez si un baptist fara nume
spune despre mine, ca nu ii reprezint pe preotii ortodocsi. Adica nu merit sa fiu preot. Nu-i
asa ca are dreptateV. Nu-i asa ca si lui ii pasa de preotii Bisericii Ortodoxe, pe care ii
denigreaza toata ziua?! !

78 La minte? La punga? La relativism? Adica existd sau vrem sa existe cati mai multi
preoti, care sa nepupe, pe noi, baptistii, adica sa ne lase in pace, ca noi sa venim peste ei si
sa le luam credinciosii de sub ochi.

79 A se vedea: http://krossfire.wordpress.com/. Nici dupa 4 ani de zile nu scrie, la vedere,
cine este autorul acestui blog.

880 Idem: http://bastrix.wordpress.com/2007/08/23/nu-ma-pricep-la-poezie-pentru-ca-sunt/.
E unul dintre marile adevaruri ale persoanei mele, pe care 1-a inteles, probabil, si fratele
Marius Cruceru. Eu sunt serios cu tine si cand zambesc si cand plang si cand tac.
Intotdeauna serios...

881 Asa cum faci in, frate David...

82 Si-a dat seama, in scurt timp, ca recenzarea lui de catre mine e foarte daunatoare pentru
sine. ..asa ca a regretat promisiunea facuta in prima scrisoare pe care mi-a trimis-o. Cu
siguranta...

83 Si a avut aceeasi incredere in mine (adica nu mi le-a trimis in format PDF, pentru ca i-a
fost teama ca nu cumva sa le dau si altora, ceea ce nu as fi facut) cum si eu am avut aceeasi
incredere in el (nu i-am trimis adresa...).

884 Nu, nu a inteles-o si a crezut ca eu am un caracter tot la fel de labil ca al sau.

288

»bastrix august 23, 2007 at 9:37 pm

„La acelasi nivel al josniciei sau al perfidiei cu care dv.
(adica fr. Marius) ve^i scrie". . .

Dar unul (tot fr. Marius) „care imi place". . .

Adica vaplac oamenii josnici si perfizilll U5

Ps: aceasta este concluzia logica pe care orice om cu

1 55 . 886

„scaun la cap o trage . . .

» Nemesis august 23, 2007 at 10:14 pm

(...)

Da, imi plac oamenii josnici si perfizi ca Marius Cruceru, pentru ca si lui ii place de
mine...dupa cum si eu mimez ca imi place de el. Adica avem o iubire
reciproca...indescriptibil de inexistenta.

886 Si anonimul Nemesis vroia sa ma scoata fara logica. ..la cap, ca si cand Cruceru m-ar fi
indragit si iubit ca pe copiii lui, desi se fotografialpoza in mare admirator al meu si in eel
care imi deplange traiectoria involuta, la nivel online, de cand 1-am cunoscut si am inceput
sa scriu impotriva lui.

289

Cum s-a incheiat ,,dialogul" dintre pastor sipreot

Domnule Piciorus,

1. pentru mine 887 aici se incheie dialogul cu dvs. 888 .
Prefer sa imi vad de ceea ce am de facut 889 , lucru care este

mai important decit acest schimb de replici, care devine pierdere
de timp. Sint sigur ca si dvs. aveti de lucru 890 .

2. Sper ca s-au convins si ceilalti 891 ca am avut dreptate in
momentul in care am primit cu reticenta comentariul dvs., care
incepea cu „fr.[ate] David".

A fost o incercare de anesteziere [a simturilor adversarului
n.n.] care n-a tinut 892 .

A fost relevant mai ales ultimul articol despre „sint doctor
in litere..." 893 . Am zimbit cu amar 894 . Din nou!

3. A propos de acest lucru. Iar vorbrfi despre lucruri pe
care nu le cunoasteti. Chiar si in glumd este greu scuzabil.

Da, este posibil sa ai un Doctorat in Litere si sa nu te ocupi
de poezie. Deloc. Filologia are foarte multe ramuri.

Exista doctorate in bilingvism, lingvistica indo-europeana,
teoria traducerii etc. N-o sa ghicrfi de ce anume m-am ocupat

895

eu .

4. Am mai spus: nu trimit nimanui cartile in format
electronic. Lucrez la alte editii si nu vreau sa le gasesc on line
precum emailurile personale 896 .

Am mai pa^it-o. Considera^i ca dvs. ave^i iaurtul in care

suflu dupa ce m-am fript cu borsull

897

88 ' Un articol din 24 august 2007.

8 A vrut sa spuna: polemica.

889 Lucru care nu s-a intamplat, pentru ca mereu a cautat motive de cearta...

Adica ocupati-vd de teza doctorald, pentru ca sunteti doctorand si nu mai scrieti despre
baptisti, ca eu am sa ma ocup, in continuare, de evanghelizari ilegale, pentru care sunt
platit.

891 Baptisti, confrati ai mei...cu care ma sfatuiesc ce sa fac impotriva dv.

892 Puteam sa nu va zic frate, la cat ma iubiti dv. pe mine?

893 Scris de mine, in care spuneam ca un doctor in Litere trebuie sa se priceapa la poezie.

894 E un lucru bun zdmbetul amar. ..daca articolul care te-a facut sa il scoti din tine...vorbea
despre tine.

895 Din nou e ironic cu mine. ..pentru ca despre specializarea sa vorbise pe al doilea lui blog,
unde isi spunea si numele si care acum e Mogul sdu de zi.

896 Pe care eu le facusem publice...

97 Aici trebuia sa puna un emoticon...dar nu 1-a mai pus, pentru ca si asa nu era cerut de
gramatica limbii romane.

290

5. Istoria relatiei noastre scurte mi-a dovedit, din plin, ca
nu pot sa pun greutate nici pe cuvintul dvs. si nici pe constiinta
dvs. de preot sau simplu cetatean. Nu sinteti credibil 899 .

6. Resping calificativul de „eretic" 900 , cum bine se int.elege.
II consider de ajuns ca sa incheiem aici orice fel de

discu^ie 901 . Celelalte nu ma supara dar, precum pe Parintii
de§ertului 902 , acest apelativ ma oripileaza 903 .

7. Si incep sa ma ingrijorez ca „va plac".
Poate ca asta este eel mai ingrijorator lucru 904 .

M-am mai ingrijorat o data, cind o institutie, la care tin, a
fost laudata de Vadim Tudor 905 .

Voi incerca sa ma tin la o distanta cit mai mare de dvs.
pentru a evita asocierile dintre noi , eel pu^in de acum

• . 907

inainte .

Va doresc succes in orice lucru bun 908 !

►by patratosu August 23rd, 2007 at 1 1:53 pm

Unde Marius Cruceru s-a bagat in seama, de unul singur, printr-un comentariu...si pe
care nu am dorit-o niciodata.

99 Dar eu, pentru ca aveam mare incredere in baptistul Cruceru, trebuia sa ii dau adresa si,
eventual, numarul de cont.. .pentru ca constiinta sa baptista e integra.

900 Calificativul insa nu vrea sa se desprinda de dv., pentru ca el e modul cum va priveste
Biserica Ortodoxa pe dv., ci va sta lipit de persoana dv., atata timp cat Marius David
Cruceru va fi baptist si nu ortodox.

901 Inainte ca sa veniti la mine pe blog, d-le Marius Cruceru, oare nu stiati ca asta cred
despre oricine e in afara Bisericii? Adica ii credeam pe catolici, pe protestanti, pe anglicani
de eretici si pe baptisti nul

Insa lui Cruceru i-a parut rau ca nu a gasit un preot doctorand prost sau manipulabil in

persoana noastra si de aceea s-a retras cu coada intre picioare. Probabil, dorea ca sa aiba

relatii cu noi de curtoazie si sa nu ii spunem verde in fata ce credem despre credinta si

persoana lui.

Insa adevarul e mdntuitor si nu revoltatorl

Adevarul trebuie sa te duca la pocainta si la iesirea din erezie, pentru ca sa fii al Bisericii

Ortodoxe, al Bisericii lui Hristos.

902 Ai desertului egiptean, care erau ortodocsi si nu baptisti si care il dadeau anatemei pe
orice eretic venea la ei, adica si pe baptisti, daca ar fi fost infiintati in secolele 3-4 d. Hr.

903 Ar trebui sa te inspaimante... pentru ca ereticii merg in lad.

904 E adevarat, iubirea, mai ales cea baptista. ..e o dragoste deliranta...

905 Nu stiu care e institutia laudata (poate marea organizatie baptista eretica)...insa am fost
pus langa Corneliu Vadim Tudor, ca sa se vada ce element nociv, extremist si revansard
sunt eu, pentru ca astea sunt etichetele puse pe fruntea lui Vadim Tudor.

906 Adica sa nu isi strice care cumva imaginea de mare intelectual si ilustru pastor baptist.

907 Deci nechemat a venit in viata mea...de unul singur spune ca pleaca din ea. Insa nu a
plecat din viata mea...din pacate...

908 Ipocrizie de final...

291

Frate David,

cred ca aji luat decizia care trebuia. Va murfumesc pentru
ca, in sfar§it, a|i in^eles ca trebuie sa. va ocupa^i de teologia
baptista 909 §i de org. dv. religioasa §i nu de Biserica Ortodoxa, de
oamenii §i tradi^iile ei.

Va vom lasa in pace, repetam, pana la primul atac fara
perdea la adresa noastra.

De aici incolo nu va vom mai dedica articole [v-a^i sim^i
insultat de atenfia noastra], ci pur §i simplu vom face ni§te note,
ni§te trimteri la blogul dv. §i al coreligionarilor dv., unde se afla
atacuri frontale la Ortodoxie, specificand gradul de josnicie, de
bdddrdnie sau de superbie pe care il surprindem in acele articole.

§i noi va dorim sa scrie^i bine, mult, superb, sa publicaji
cate 10 car^i pe an, sa ave^i mul^i admiratori 910 , cate 10.000 de
articole pe blog, murfi bani in casa, copii frumo§i, o so^ie
binevoitoare §i iubitoare cu dv. §i...cer senin deasupra 911 .

Pr. Dorin, un om care §tie sa i§i stimeze du§manii §i ii

■ i " ■ -912

respecta pe cei cu care are polemici .

»by bastrix August 24th, 2007 at 10: 19 am

Credem noi, ca atat pastorul baptist cat §i preotul ortodox
au vorbit foarte clar.

Dv. sunte^i martorii acestor cuvinte pe viitor.
De aceea le-am §i pus aici, spre. . .re-citire.

909 De care nu s-a ocupat deloc la nivel online.

910 Dar nu dintre aceia care mi-au scris mie...aparandu-va pe dv.

911 Ca sa fim in ton cu finalul scrisorii sale.

912 Doua mari adevaruri...

292

Dialogul online al Lect. Dr. Dr. Corneliu C. Simuf,
teolog baptist protestant, cu noi. Prima seara

la. Lect. Dr. Dr. Corneliu C. Simuf:

Domnule Piciorus,

•913

Nu toti baptistii sus^in ca istoria lor incepe odatd cu

Biserica primard.

Un articol din data de 26 august 2007.

293

A^i spus bine, §i va dau dreptate: din punct de vedere
istoric, biserica baptista a inceput in Olanda, la inceputul
secolului al XVII-lea, pe filiera puritan-anglicana.

Nu va amagiti insa, ca nici Biserica Ortodoxa nu §i-a
inceput umblarea pdmdnteascd odata cu Biserica primara .

Biserica primara e Biserica primara 915 , nu Biserica
Ortodoxa §i nici cea Catolicd sau cesiProtestanta.

Apropos, intrucat biserica baptista §i-a inceput existent.a in
secolul al XVII-lea atunci bapti§tii sunt PROTESTANTI, nu
neoprotestant? l6 .

Exista denominatii creatine protestante, care au aparut
dupa bapti§ti, de pilda miscdrile pietiste §i metodiste.

lb. Pr. Drd. Picioru§ Dorin Octavian:

Domnule Corneliu Simut,
daca dv. sunte^i autorul acestui blog 917 , adica Led. Dr. Dr.

Q1 O

Corneliu C. Simui sau daca vi 1-a facut fratele dv. , un con-
vorbitor al nostra care ne-a parasit, pe numele dv. §i dv. il ve^i
continua, cu mult zel, de aici incolo, va dorim bun venit pe blogul
nostra.

Mai intai de toate, v-am intreba: Ce v-a determinat sa
veniti pe blogul unui doctorand ortodox §i ce vdrsta avefil

Corneliu Simut (care, in cele din urma, s-a aratat tot la fel de badaran ca si Marius Cruceru,

ei fiind prieteni si colegi de muncd la facultatea baptista din Oradea) a fost trimis de catre

Cruceru ca sa imi dea lectii.

Scrisorile de aici, sub forma de comentarii pe blogul nostru, au venit ca sa clarifice istoria

baptismului.

Ca si in cazul lui Cruceru si Simut a venit fara preaviz...si 1-am lasat sa vorbeasca, desi nu

aveam nici un chef de lectii de la alt nimfoman dupa imagine, care s-a dorit, in mod

neaparat, la noi pe blog.

914 Adica noi, baptistii, ne spune Dr. Simut, am aparut din neant in secolul al 17-lea, insa
nici Biserica Ortodoxa nu e apostolica, pentru ca nu vreau eu, asa ca niciuna dintre
bisericile noastre nu detine continuitatea harica cu Biserica lui Hristos.

915 Iar titulatura de Biserica primara e una eterodoxa si ideologica, ca sa cuprinda, sub
cupola ei, primele 3 secole (de obicei) ale Bisericii, pana la Primul Sinod Ecumenic si sa
spuna ca primele 3 secole au mers dupa Evanghelie si ca, din secolul al 4-lea, Biserica a
inceput sa devina dogmatica, adica altceva decat era, ceea ce e un fals grosolan.

916 Pentru noi nu conteaza, prea mult, denumirea... pentru ca tot eretici sunt si unii si altii.

917 A se vedea: http://corneliusimut.wordpress.com/. Fotografia din acest articol, cu care
initiem prima sa scrisoare, il reprezinta pe Corneliu Simut si a aparut post-factum in blogul
sau deprezentare.

918 Care se daduse deja in stamba in fata noastra, cum se va da si eel cu care vorbim acum...

294

Nu va intrebam cu insolentl, dar dorim sa §tim motivele
reale ale demersului dv., cat §i acest mic detaliu, semnificativ
pentru noi.

Nu va vom mai cere §i alte detalii. §tim sa nu fim intrusivi
in via^a celor cu care dialogam.

Dupa parerea dv., org. [anizatia] baptista, din care face^i
parte, s-a format in Olanda, la inceputul sec. al 17-lea, conform
datelor preluate din saiturile fratilor dv. de credintl, nefiind de
sorginte apostolica §i dv. doriti sa folosim in dreptul
„organizatiei baptiste", cum o numim noi, personal, apelativul
de: „protestanta" §i nu de: „neoprotestanta".

In discu^iile cu dv., daca ele vor exista, va vom numi:
„teolog baptist protestant" , daca sunte^i, cu adevarat, eel care
intuim noi ca sunte^i.

Insa, ca sa bifati cu „neapostolica" Biserica Ortodoxa,
pentru ca sa negati faptul ca Biserica Ortodoxa este Biserica
Sfiniilor Apostoli §i a tuturor Sfiniilor pdnd astdzi, singura si
unica, trebuie sa va batefi cu intreaga istorie, cu to^i cei care au
fost §i s-au revendicat in mod istorie, haric, prin hirotonie,
dogmatic, canonic §i cultic ca membri ai Bisericii lui Hristos
[probabil ca face^i de ceva timp lucrul acesta 919 ] §i apoi cu mine.

A§a cum exista marturii istorice despre John Smyth, tot la
fel exista §i marturiile istorice despre succesiunile episcopale, cu
nume §i date, in cele 5 Patriarhii ortodoxe ale lumii 920 , marturii
arheologice, marturii scriptice indestulatoare incat sa nu proferati
niciodata aceasta ineptie.

Eu am dovedit irelevan^a pretenfiei baptismului de a fi de
sorginte apostolica cu trei surse [care va apartin si care nu sunt]
nici macar minor e.

Ca dv. sa imi dovedi^i [cu cat sunte^i §i dogmatician §i
istorie] faptul, ca Biserica Ortodoxa nu este apostolica §i nu e
singura Biserica a lui Hristos, cred ca trebuie sa imi prezentati
surse de prima mdna, autentice, surse care,[de altfel], nu exista.

Va dorim o noapte buna §i sa nu va grabi^i cu niciun
cuvant pe care vrefi sau nu vrefi sa ni-1 scrie^i! 921

919 Sa va bateti, adica sa negati faptul, ca Biserica Ortodoxa e Biserica adevarata a lui
Hristos.

920 M-am referit la cele 5 Patriarhii ortodoxe existente in timpul Sinoadelor Ecumenice, se

subintelege..

921 t* *

Pentru ca
lingvistic.si nu numai.

921 Pentru ca stiam cat de repede se infierbanta rdvna in baptisti...si isi dau in petec la nivel

295

2a. Lect. Dr. Dr. Corneliu C. Simuf:

Domnule Piciorus,

Da, eu sunt autorul site-ului 922 indicat de Dvs., care insa nu
e un blog, ci o simpld prezentare, facuta la rugamintea unor
colegi, care s-au plictisit sa-mi tot ceara CV-ul.

Pentru mine nu e o noutate sa intru pe un blog ortodox.
Sunt in legatura, de murfi ani, cu colegi catolici, ortodoc§i §i
protestanti de toate culorile, a§a ca sunt obisnuit cu tot felul de

,. --923

discu^n .

Am ajuns pe blogul Dvs. citind blogul colegului §i
prietenului meu Marius Cruceru.

Ca sa va raspund la a doua intrebare: am 3 1 de ani.

Din pacate, nu cred ca va exista un dialog intre noi 924 ,
deoarece convingerile 92 ^ Dvs. eclesiologice va impiedica sa
purtati un dialog de pe pozitii de egalitate .

In ceea ce ma prive§te, pute^i sa-mi spune^i cum doriti, n-
am niciun fel de preten^ii. Imi pute^i spune teolog baptist
protestant, membru al unei organizaiii religioase sau chiar
eretic.

Nu ma deranjeaza! E dreptul Dvs. sa pune^i etichete .

Constant insa, ca unii dintre colegii Dvs., in cele biserice§ti
§i duhovnice§ti, adica unii dintre teologii ortodoc§i romani sau
din afara ^arii, nu au niciun fel de probleme in a socoti
„organizatia religioasa baptista" (cum o numi^i Dvs.) bisericd,
a§a cum si este 928 .

22 E blog si nu salt (adica nu se pricepe la online)... tocmai de aceea nici nu a facut ceva ca
lumea in blogul sau de prezentare.

9 3 Aceeasi stapdnire de sine ca la Cruceru, pentru ca nu ma cunostea prea bine. ..si aceeasi
lauda ca el ii cunoaste pe ortodocsi, ca discuta cu multi...dar, in cele din urma, va pleca, si
el, cu coada intre picioare.

924 Atunci de ce ati mai venit, daca nu vreti sa dialogati? Nu v-a lasat rdvna baptista in
pace? Si eu ce ar fi trebuit sa va spun: ce cred sau ce nu cred, daca ceea ce cred. ..v-a.
enervatl

925 Statul dogmatic si canonic al Bisericii Ortodoxe, adica.

Nu exista pozitii de egalitate in dialogul dintre un ortodox si un eretic, pentru ca nu
putem sa punem semnul de egalitate intre credinta ortodoxd si orice altd credintd
ideologizatd.

Adica eretic li se pare o insultd personala, un fel de injuratura si nu o raportare
teologica a unui ortodox la un baptist, pentru ca aceasta e singura raportare a Bisericii
Ortodoxe la unul din afara ei.

28 Insa, daca eu as numi-o bisericd. ..ar fi oare Biserica? Sau ortodocsii care vorbesc despre
Biserica Baptista, cu litere mari, cu majuscule, pun oare semnul de egalitate intre Biserica
Ortodoxd si „Biserica Baptista"?

296

In privint.a caracterului apostolic al Bisericii {ortodoxa

sau baptista), acesta nu poate fi privit preponderant istoric 929 .

Esent.a apostolicitatii nu este istorica, ci dogmatica 930 .

Orice biserica, care propovaduie§te Cuvantul lui
Dumnezeu §i mantuirea prin credint.a in Cristos este
apostolica 931 .

Avem in Scripturi pilda celor §apte biserici din Asia Mica,
biserici din care s-a ales praful.

Marturisirea lui Cristos a continuat insa in alte locuri, prin
urmare latura dogmatica, duhovniceasca §i marturisitoare a
apostolicitatii este mai mult decat evidenta.

Zice^i ca raspandesc inepiii. Fie §i a§a!

Ma intreb, insa, la care cinci scaune patriarhale va referiti?

La vechea Pentarhie (Roma, Constantinopol, Alexandria,
Antiohia §i Ierusalimul) 932 , sau la cea noua (Moscova, evident, in
loc de Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia §i
Ierusalimul 933 )?

Sau ce face^i cu biserica copta a Egiptului, care este capul
bisericilor ortodoxe orientale? 934

Nu de alta, insa aceste biserici (ma refer la cele ortodoxe
orientale) accepta doar primele patru concilii ecumenice,
intocmai noua, protestantilor, care am putea accepta, fara prea
mari discu^ii, chiar primele §ase concilii ecumenice.

Atunci, ma intreb din nou, cum de reu§rfi sa fi^i atit de
convins de caracterul apostolic al Bisericii Ortodoxe, in timp ce
Biserica baptista este doar o organizatie religioasdl

Sau, daca Biserica Ortodoxa este apostolica... iar eu chiar
n-am nimic impotriva 936 ... atunci fui sigur ca §i cea baptista e eel
pu^in lafel 937 .

29 Nici nu-1 privim doar istoric, ci harismatico-dogmatico-canonico-liturgico-istoric. Pentru
ca Biserica lui Hristos e Biserica unde s-a transmis si a lucrat in mod continuu, neintrerupt
harul Prea Sfintei Treimi, aici e Biserica Sinoadelor Ecumenice, unde se pastreaza viata
liturgica si duhovniceasca a crestinismului si unde istoria ei e observabila pas cu pas de
2000 de ani.

E si dogmatica dar nu numai dogmatica, cum am spus la nota supra.

931 Adica aproape orice eretic e apostolic.

932 Da, la pentarhie, cum am spus anterior.

933 De parca Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Ortodoxa a Greciei, a Serbiei, a
Bulgariei etc. nu erau tot patriarhii ortodoxe.

934 Nu are nimic de-a face cu Biserica Ortodoxa.

935 Pentru ca Biserica Ortodoxa e observabila, in istorie, de 2000 de ani, in mod neintrerupt,
de la Hristos. ..pe cand baptismul, ca si alte excrescente recente...bineinteles ca nu au nimic
de-a face cu El.

936 Ea e apostolica si daca vreti si daca nu vreti dv., domnule Simut...

937 Orice nebun se poate crede Apostol sau rege... asa ca e posibil sa va credeti orice...

297

Va aduc aminte, din Scripturi, ca sfe§nicul slujirii
cre§tine§ti ne este dat de Domnul Isus Cristos §i tot El ni-1 poate
lua 938 .

[Privgind lucrurile n.n.] din lumina veacului viitor, nu prea
are important! unde a inceput Biserica Ortodoxa sau cea baptista;
conteaza insa cum 1-au slujit pe Cristos §i cum §i-au marturisit
credm^a .

Ma uit la cat am scris...Prea mult pentru puiinul timp pe
care il am. M-am gandit, totu§i, ca trebuie sa dam socoteald
pentru credin^a care este in noi, dupa cum ne inva^a Scripturile 940 .

2b. Pr. Drd. Picioru§ Dorin Octavian:

Mul^umim frumos pentru raspuns, d-le Lect. Dr. Dr.
Corneliu C. Simuf 41 §i, mai ales, pentru dexteritatea 942 de a ne
spune ni§te adevdruri fundamental.

Sunte^i primul teolog baptist care ne-a vizitat § i care a §tiut
sa fie concis in detalii si adevaruri teologice personale, dar care a
avut, totodata, §i o cunoa§tere mai pronunfatd a Bisericii
Ortodoxe.

Ne refeream la pentarhia patriarhatelor ortodoxe, adevarat,
§i, mai apoi, la Bisericile autocefale ortodoxe.

Tot discursul dv. este acceptabil, in afara unui viciu de
in^elegere teologica.

938 Vorbeste despre Scrip tunL.cand nu are nimic de-a face cu Scriptura, care a fost pastrata
si explicate spre mantuirea oamenilor, de Biserica aceea, care exista cu 1 7 veacuri inaintea
baptismului.

939 Ca sa stii cum sa II slujesti pe Hristos trebuie sa fii al Bisericii lui Hristos, care a pastrat
credinta nealterata in si despre Hristos. Doctor Simut pune carul inaintea boilor si spune ca
nu ne intereseaza Biserica, fidelitatea ei fata de Hristos ci credinta ei, care ne va mantui.
Insa ce credinta are o „biserica", care apare dupa 1 7 secole de la Hristos, daca Biserica lui
Hristos nu s-a stins niciodata?

De ce avem nevoie de baptism... daca Biserica lui Hristos, cea Ortodoxa a exista si inainte si
dupa baptism? Aici trebuie sa vad logica baptista, de care ei fac atata caz in lucruri banale,
dar nu o folosesc cand vine vorba sa isi arate lipsa de fundament a pretinsei lor biserici.
Daca v-a infiintat un om, care s-a rebotezat in secolul al 17-lea...ce are omul acela cu
Apostolii? A, da, i-a vazut in poze...si cam asta e toata legatura lui, a initiatorului sectei
baptiste cu Sfintii Apostoli si Hristos Dumnezeu.

940 Adica, desi domnul Simut avea multa treaba, totusi, constiinta lui, 1-a determinat sa vina
sa dea marturie despre baptism... si sa imi spuna ca e din secolul al 17-lea si nu apostolic.
Stiam si noi asta! Si ma mir cum de mai sunteti baptist... daca sunteti constient de faptuL.xa
nu veniti de la Hristos ci de la un om oarecare.

9 ' Aceasta era titulatura pe care si-a scris-o, sus, pe frontispiciul blogului sau.

942 Pentru ca Cruceru ne scrisese de cateva ori si niciodata nu a admis lucrurile acestea mai

mult decat evidente si prea neserioase despre baptism.

298

Care e acela? Nu orice organizafie religioasa, care II
propovaduie§te pe Hristos §i mantuirea prin credin^a este
apostolica §i latura dogmatica a Bisericii nu este anistoricd.

Eu injeleg foarte bine faptul, ca e eel mai greu 943 de definit
„apostolicitatea" org. [anizatiei] dv. religioase, pe de o parte iar,
pe de alta parte, ave^i nevoie sa transla^i ideea de Biserica in
afara istoriei, pentru a vorbi de o „continuitate" cvasi-oculta a
Bisericii sau „spirituala", cum v-ar conveni mai mult, in
org.[anizatia] dv. religioasa.

Montanistii 944 §i evhifii 945 , doua secte „spiritualiste" din
primele 7 secole ale Bisericii Ortodoxe [poate cunoa^te^i aceste
amanunte] aveau pareri asemanatoare cu dv.: Biserica se
transleaza, se muta acolo unde exista „credincio§i veridici", adica
in afara succesiunii apostolice §i a hirotoniilor legale.

Din Biserica Ortodoxa Rusa, in sec. al 17-lea, s-au
desprins unele fac^iuni eretice, care i§i autohirotoneau membrii,
dupa cum s-a autobotezat fondatorul org. [anizatiei] dv. religioase
§i care vedeau Biserica Ortodoxa „cazuta din har".

Baptismul, adventismul §i penticostalismul au in comun
ideea ca eclesialitatea nu e dubla: istorica §i haricd, ci pur haricd
§i imprevizibila [dihotomie mo§tenita de la Calvin 946 , dupa
parerea noastra], fapt pentru care baptismul i§i aroga, impreuna
cu penticostalismul, un acces la Duhul, precum Sfin^ii Aposoli,
fara a prezenta credinfa §i viafa apostolica in mod real in via^a
lor, pe cand adventismul se plaseaza in perimetrul VT 947 pentru a
vorbi despre o racordare ante-mozaicd la Dumnezeu, pe baza
zilei sabatice.

Aplecarea spre trecut a baptismului vrea sa umple, in mod
fantasmagoric, golul ce o separa de Biserica §i de Cincizecime.

Legitimarea scripturala a baptismului este nula. Ca sa ai
Scriptura, trebuie sa o fi mo§tenit la propriu, sa o iei din mana
Apostolilor §i sa o pastrezi, impreuna cu tot modul de via^a
aferent Bisericii.

Scriptura e o marturie despre atmosfera §i viafa Bisericii
de la inceput si nu este o enciclopedie pentru ce se va intampla cu
Biserica in istorie.

Idolatrizarea Scripturii, reducerea la Scriptura vine acolo
unde nu exista o perpetuare reald a vie^ii biserice§ti.

943 Adica: imposibil.

944 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Montanism.

945 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Mesalianism.

946 Jean Calvin: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Calvin.

947 Vechiului Testament.

299

Dv. nu mai pute^i mirosi frumusetea Bisericii pentru ca
privi^i numai un text literar, care nu va vorbe§te despre prezent,
ci numai despre trecut.

Ca sa ave^i contact cu Scriptura, la prezent, trebuie sa ave^i
contact cu viat.a bisericasca, credem noi, autentica viat.a
bisericeasca, in care s-a format Scriptura §i s-a pastrat in^elegerea
ei autentica.

Discuta este extinsa §i noi o putem purta pas cu pas, cu
harul lui Dumnezeu.

Cu noi pute^i discuta, §i pute^i discuta [in mod]
substantial 948 , daca, ca §i astazi, nu incercati sa va autopropuneti,
cum nici eu nu vreau sa va conving de marturia mea.

Va mul^umesc pentru decent.a comunicarii noastre §i, daca
dorim sa maintain pe acest ton, domnule Lect. Dr. Dr., o putem
face, cu mult folos, pentru ambele parti.

3a. Lect. Dr. Dr. Corneliu C. Simuf:

Domnule Piciorus,

Din fericire pentru toata lumea, nu sunt, nici pe departe,
singurul baptist care cunoa§te 949 , cat de cat, ce s-a petrecut in
lumea asta de la inal^area Domnului incoace.

Istoria de patru sute de ani a bisericii baptiste o dovede§te
cu prisosin^a.

Din nefericire, nu ma incearca nici cea mai mica dorin^a
de a legitima istoric 950 biserica baptista.

Nu-mi da voie Scriptura 951 , pentru ca nici apostolul Pavel
nu se uita inapoi (afara doar de dorin^a de a §ti de unde l-a scos
harul dumnezeiesc) ci se arunca intotdeauna inainte, pentru a
apuca premiul alergarii catre via^a cu Cristos.

948 Adica aprofundand lucrurile.

949 Insa cunoasteti doar pentru voi...dar nu recunoasteti, in fata ortodocsilor pe care Ji
prostiti, ca sa devina baptisti, cine sunteti... si de cand sunteti voi pe lume.

Adica, ca si la nivel online, va dati de mari credinciosi dar anonimi si cameleonici, de
apdrdtori ai Scripturii, dar voi sunteti de 4 secole...si de Biserica lui Hristos... cand nu aveti
nicio racordare la ea.

950 Dv., domnule Simut, ati vrea sa o legitimati... dar nu aveti cu ce.. .pentru ca istoria cere
probe continue timp de 2000 de ani, dupa cum stiti, ca sa putem vorbi de Biserica lui
Hristos.

951 Sfanta Scriptura, domnule Simut, nici nu va da dreptul sa existati, daramite sa o
interpretati .

300

Intocmai lui, ne este de folos tuturor celor care ne socotim
crestini sa fim mai degraba cu Cristos, [si] nu sa ne legitimam
istoric bisericile din care facem parte §i pentru care, eel mai
probabil, n-am facut mare lucru .

Nu cred ca vreunul dintre noi a avut de suferit pana la
sange (imi cer scuze daca lucrurile stau altfel cu Dvs.) pentru
credin^a lui in Cristos, insa uitandu-ma la cele petrecute in istoria
bisericii sale, nu pot sa nu vad ca prea pu^in conteaza astfel de
legitimdri.

Apostolului Pavel ii era cat se poate de clar ca nu vrea sa
placa oamenilor, ci lui Dumnezeu, iar acest mod de a gdndi vreau
sa-1 urmez §i eu.

Repet: nu am nici cea mai mica dorint.a sa legitimez istoric
biserica baptista, iar argumentele Dvs., la acest punct, sunt
acelea§i pe care protestantii le aud de patru sute de ani.

Preabine!

Din fericire pentru noi to{i, nu Dvs. hotantfi, daca biserica
baptista este in comuniune cu Biserica Apostolica sau (mai mult
decat atat) cu Dumnezeu, Care ne-a mantuit pe to^i 953 .

Dvs. pute^i spune cat doriti ca, bieji protestantii, nu
MIROS frumuse^ea Bisericii.

Va aduc aminte insa, ca nu Dvs. ati murit pentru Biserica
(§i nici eu, evident), ci Cristos Domnul, a§a ca (din aceasta
perspectiva) cele spuse de Dvs. reprezinta un punct de vedere
absolut personal 954 .

Va reamintesc doar [faptul], ca eel pu^in unii din[tre]
confra^ii Dvs. sunt de alta parere. Adica unii preo^i ortodoc§i 95 ^

' 2 O manifestare fals evlavioasa si a-eclesiala la d-1 Simut, pentru care nu conteaza
Biserica, ci credinta pe care o avem. Dar ramane baptist... pentru ca nu conteaza
biserica. ..ci credinta...

Insa de aici incepe sa vorbeasca despre opera de mantuire a lui Hristos, pe care isi
fundamenteaza mantuirea proprie, fara insa ca mantuirea sa aiba o perspectiva eclesiala.

953 Adica nimeni nu cunoaste Biserica adevarata... ci numai Dumnezeu o cunoaste si ea nu e
reperabild pe pamant, repetand astfel aici una dintre ideile de forta ale marilor eretici
protestanti.

954 Negarea Bisericii pentru ca sa primezey'erf/a lui Hristos este evidenta aici, pentru ca d-1
Simut nu intelege, ca toate consecintele jertfei lui Hristos, pentru om, sunt eclesiale si ca
mantuirea personals are de-a face cu insusirea sacramentalo-ascetica a mantuirii lui Hristos,
in Biserica.

Mantuirea personala nu se fundamenteaza doar pe jertfa lui Hristos in indiferenta totala fata
de Biserica Sa, ci numai acolo unde este singura si adevarata Biserica a lui Hristos, jertfa
lui Hristos e traita sacramental-ascetic de catre fiecare credincios in parte.
Insa neoprotestantii, urmand protestantilor, au negat Biserica, cu intreaga ei realitate
istorico-sacramentala, dogmele si canoanele ei, viata ei duhovniceasca si au inventat o alta,
utopica, pe baza Scripturii si, implicit, pe baza jertfei de pe cruce a lui Hristos, care e traita
intr-un alt fel ca in singura Biserica a lui Hristos, cea Ortodoxa.

Cand unii preofi ortodocsi inexistenti vorbesc de biserica baptista e...de bine, pentru d-
le Simut si se bifeaza. Dar cand eu spun ce spune Biserica despre cei din afara ei, din punct

301

chiar sunt de acord [cu faptul], ca biserica baptista nu este „o
organizatie religioasa", cum cu religiozitate sustineti, ci „biserica
lui Cristos".

Tot in aceasta ordine de idei, Scriptura nu e a Dvs. §i nici
a Bisericii Ortodoxe 956 .

Din cate §tiu eu, in America de Nord, Centrala §i de Sud,
in Africa de Vest, Centrala §i de Sud, in Asia de Sud §i de Est
(inclusiv, China §i Japonia), in Australia §i Noua Zeelanda (§i
iata ca am enumerat o BUNA parte a globului pamantesc), NU
Biserica Ortodoxa a trimis misionari pentru prima data, ci

QC-7

Bisericile Catolice §i Protestante .

Prin urmare, Scriptura trece dincolo de ni§te granite
geografice §i confesionale, pe care, oricat v-a^i stradui, nu le
pute^i restrange la Biserica Ortodoxa.

Ve^i spune, insa, ca noi (toata suflarea crestind in afara de
ortodoc§i) citim Scripturile aiurea §i le pricepem cu dorim .

Sunte^i liber sa crede^i ce[ea ce] doriti, insa va aduc aminte
ca top, cei ce sunt ai lui Cristos (iar in aceasta categorie va
stradurfi degeaba sa-i include^ doar pe ortodoc§i) in^eleg
Scriptura prin Duhul Sfant 959 , pe care ni-L trimite Cristos
Domnul, de la Tatal, nu Dvs.

Prin urmare, sunt §ase mari (chiar foarte mari) ca nu doar
ortodoc§ii sa priceapa Scripturile, [dupa] cum vrea Domnul
Bisericii.

§i, nu in ultimul rand, nimeni pe lumea asta nu se na§te

,. 960

crestin .

Apostolii, eel pu^in, §i cei din primul secol, cu siguran^a,
nu s-au nascut crestini 961 . Cristos le-a propovaduit Cuvantul §i le-
a zis sa faca la fel 962 .

de vedere dogmatic, canonic, liturgic si istoric, mi se spune atunci, ca nu eu si nici el nu am

murit pentru mantuirea lumii, ci Hristos, desi Biserica lui Hristos nu e infiintata de catre

mine si nici de catre Simut, ci de catre Hristos, si numai in acea Biserica Hristos mantuie pe

oameni, ca de aceea a infiintat-o prin toata opera Sa mantuitoare.

Pentru ca d-1 Simut a venit sa faca gargara la mine pe blog si sa vada ce imi poate capul...si

nu sa legitimeze de nelegitimata sa adunatura de eretici.

956 Dar cine a pastrat-o si a interpretat-o pana atunci? Da, Scriptura era si la ereticii catolici,

prostestanti etc, dar in mod ilegal, ca si la baptist! acum. Ilegal in fata lui Hristos (Care a

dat Scriptura Bisericii Sale si nu a dat-o fiecaruia, care doreste sa mai faca o secta

religioasa) si nu in fata unei legi umane.

7 Si daca i-au facut catolici sau protestanfi sunt oare...ai Bisericii lui Hristos, Care e
Biserica Ortodoxa?

958 Chiar asa, domnule Simut: cum doriti le interpretati !
59 Adica fiecare eretic intelege Scriptura intru Duhul. ..in imaginatia lui.

960 Nu se naste... ci devine crestin ortodox prin Botez, Mirungere si Euharistie, in Biserica
Ortodoxa.

961 Dar au devenit crestini, ca noi, cei de astazi, conform Sfintelor Taine enumerate la nota
supra.

302

Ceea ce au si facut. lata de ce nu vad, de ce al^ii s-ar naste
asa. Nu vad de ce ar mai fi venit Cristos si la ce e buna lucrarea
Duhului daca unii, mai cu seama romanii get-beget, se nasc
ortodocsi, adica crestini adevdrafi in accep^iunea Dvs. .

Asadar, intrucat nimeni nu se naste crestin, adica mdntuit
de pdcate (ca doar ne nastem cu fire pacatoasa 964 ) cu to^ii avem
nevoie de Scripturi si de mantuirea lui Cristos.

Asta inseamna, to^i oamenii din lumea asta, oriunde ar fi
ei. Din cate stiu eu, in lumea asta mare sunt destui cei care nici
macar n-au auzit de Biserica Ortodoxa (e adevarat, nici de cea
baptista), prin urmare ma indoiesc, la modul cat se poate de
serios, ca Domnul nostra Isus Cristos Isi limiteaza lucrarea de
mantuire la Biserica Ortodoxa.

Ne acuza^i ca incercam sa ne legitimdm istoric lipsa de
istorie. Deh! Istorie avem, har Domnului, chiar daca mai scurta
decat a Bisericii Ortodoxe.

Din fericire, insa, NU asta conteaza, ci mantuirea prin
credin^a in Domnul Isus Cristos (dupa cum ne spune Apostolul
Petra in Faptele Apostolilor 2) 965 .

Mai degraba Dvs. incercati sa va legitimati istoric si ma
intreb de ce 966 . Am citit ce mi-a^i scris si n-am vazut nici macar o
data numele lui Cristos invocat in argumentul Dvs 967 .

Aici trebuie sa va marturisesc ca m-a incercat o urma de
tristete 968 .

Daca nu discutam despre Cristos, discutam degeaba. Toate
celelalte sunt nimicuri.

Cred asta si din cauza ca sunt protestant sadea si (daca
tot e sa facem recurs la istorie) Luther a spus clar ca cele facute

962 Iar baptistii, care abia inteleg ceea ce citesc, iau Scriptura in mana si merg sa faca
misiune de evanghelizare... crezandu-se, in infumurarea lor prosteasca, niste apostoli.

Durerea vie a domnului Simut, pentru ortodocsii care le spun, tot timpul, ca nu ii accepta
pe baptisti.
964 Care tinde usor spre pacat...si nu demonica, pentru ca altfel materia ar fi rea.

Iarasi ne spune, ca: nu conteaza Biserica. ..ci doar mantuirea prin Hristos, adica acelasi
fals pietism la moda, de fatada, pentru ca baptistii inversunati nu ar renunta niciodata la
confesiunea lor, asa cum spun, cateodata, de ochii lumii, cum ca biserica nu conteaza. ..ci
doar credinta in Hristos si Scriptura.

966 Adica, daca spun adevarul ca sunt membru al Bisericii lui Hristos, al Bisericii Ortodoxe,
legitimarea mea ar fi ceva dubios. Insa d-lui Simut nu i se pare hilar faptul, ca vorbeste de o
mantuire aeclesiala. ..dar el e baptist. ..si asa vrea sa moara.

967 In consecinta „logica", daca nu am scris, in scrisorile catre el, numele Tatalui, al Fiului
si al Duhului Sfant nu cred in Prea Sfanta Treime si daca nu am scris ca existd orasul
Bucuresti, atunci nu sunt de la Bucuresti. Interesant, nu?!

968 Pentru ca toata teologia baptista e hristologia si in afara de Hristos nu mai vorbesc

963

despre nimeni. Se astepta, cu alte cuvinte, ca sa fiu baptist... ortodox fiind eu.
969 Ceea ce el nu este decat... imaginar...

303

de el la Wittenberg au fost facute, de fapt, de Cuvant (cuvantul
lui Dumnezeu) 970 .

Noi putem discuta la nesfarsit (cum se si anuntl acest
dialog incipent, pe care nu cred ca-1 pot duce foarte departe 971 )
insa vom pierde vremea de pomana 972 .

Cuvantul lucreaza mantuirea, Cuvantul eel descoperit,
intrupat, scris in Scripturi, asa ca nu-mi doresc si nu va doresc
decat: „solus Cristus", „sola Scriptura", „sola gratia" 973 .

Aceste randuri au fost scrise de catre ambii autori pe data
de 25 august 2007, intre orele 17:37-23:26, fara ca vreunul dintre
ei sa programeze acest dialog, care s-a purtat in vazul tuturor, pe
blogul nostru.

970 Si cine e prost sa creada ce se lauda ereticul Luther?

971 Cruceru a venit sa dialogheze cu mine, fara sa ma intrebe daca doresc acest lucru, eu m-
am pronuntat teologic vizavi de credinta lui si de persoana sa, el a sarit in sus si a terminat-
o cu dialogul.

Simut a venit tot neanuntat, nu m-a intrebat daca vreau sa dialoghez cu el, a inceput sa
vorbeasca cu mine, apoi mi-a spus ca are multa treaba dar ca a simtit sa vina sa imi
vorbeasca si acum constata ca dialogul nu merge spre unde dorea eL.desi stia foarte bine
acest lucru.

Undeva, in capul celor doi, dialogul e monolog.

Si e monolog, pentru ca nu ii intereseaza sa afle ce cred altii despre ei si despre ce cred
ei...ci ei sunt plini de dorinta de a le spune altora marile lor certitudini.
72 Adica dialogul, daca nu iese ceea ce vreau eu, Simut, e o pierdere de vreme. ..Asia fiind
increderea in dialog a lui, tot la fel de mare ca si a lui Cruceru: cand incepi dialogul. ..ei nu
stiu cum sa fuga...ca sa nu spuna nimic despre ei insisi sau sa nu fie chestionati la sange pe
tema credintei si a vietii lor.

973 Si pleaca prin a marturisi nu ceea ce il defineste pe el ca baptist... ci ceea ce ii defineste
pe protestanti, el crezandu-se un protestant.. Adica numai Hristos si harul fac totul...iar noi,
baptistii, somam in perimetrul mantuirii personale...sau luam Scriptura, tradusa sau nu bine,
interpretata dupa ureche si evanghelizam, de nu se poate, intreaga lume.

304

Rugdciunile pentru un nou Patriarh. Un rdspuns
lui Claudiu Dobra dar §i altora

Miron Cristea

(1925-1939)

974

Nicodim Munteanu

(1939-1948)

975

A se vedea: http://www.patriarh.ro/Miron/index.php.
' Idem: http://www.patriarh.ro/Nicodim/index.php.

305

Iff

Justinian Marina

(1948-1977)

976

Iustin Moisescu

(1977-1986)

977

+

Teoctist Arapasu

(1986-2007)

978

977
978

Idem: http://www.patriarh.ro/Justinian/index.php.
Idem: http://www.patriarh.ro/Iustin/index.php.
Idem: http://www.patriarh.ro/Teoctist/index.php.

306

Ortodoc§ii romani 97 se roagd pentru noul patriarh al
Romaniei §i nu il negociaza: acesta e adevarul din inimile noaste!

Alegerea sa o face Sfantul Duh, prin oameni §i nu noi
suntem cei care trebuie sa ii facem agenda noului patriarh al
Romaniei, ci Dumnezeu e Cel care il lumineaza in via^a §i in
arhipastorirea sa.

Din afara Bisericii lucrurile se vad altfel. Lucrurile se vad
altfel §i din interiorul Bisericii.

Una e sa fii simplu credincios mai pu^in §tiutor, alta e sa fii
ceva mai imbunata^it, alta e sa fii preot, alta e sa fii teolog §i alta
e sa fii ierarh, colaborator direct al viitorului patriarh al
Romaniei.

Profilul noului patriarh se vede in func^ie de starea ta
sufleteasca §i oarecum idealist, pentru ca una e ceea ce vrem noi
§i alta e ceea ce se poate face, in condyle date, cu oamenii cu
care lucram §i in mediul in care lucram 980 .

Claudiu Dobra 981 , teolog penticostal roman, cu studii de
master in mediul ortodox romanesc, cere cateva lucruri, crede el,
esentiale de la noul patriarh:

1 . sa fie traditionalist;

2. sa fie reformist;

3. sa dialogheze mai mult cu eterodoc§ii §i

4. sa fie netolerant cu viciile.

To^i patriarhii Romaniei au trait aceste atribute esentiale in
timpul arhipastoririi lor.

Cine poate fi ortodox §i, in acela§i timp, sa se dispenseze
de Sfanta Tradi^ie?

Cine este impotriva reformelor morale §i sociale, cand
lumea e intr-o continua schimbare?

Cine nu dialogheaza cu eterodoc§ii, cand patriarhii
Romaniei au avut rela^ii amiabile cu toate cultele creatine §i
necre§tine din ^ara?

Cine poate tolera viciile?

Insa patriarhul Romaniei nu poate sa faca tot ceea ce
trebuie sa faca intreaga Biserica Ortodoxa Romana. Fiecare
dintre noi trebuie sa ne schimbam pentru ca sdfim alfii, ca safim
compatibili cu clipa de fa^a .

79 Un articol din data de 27 august 2007.

Care oameni si realitati nu sunt de domeniul idealului...ci sunt cei si cele care sunt.
981 Articolul citat e sters acum: http://blogulmeu.ro/dobra/archives/104/.
82 Cu ceea ce ni se cere noua, ca ortodocsi, in lumea postmoderna.

307

Cred ca problema e pusa prost. Eu vad lucrurile in
urmatoral fel: Ce voi face eu pentru noul patriarh al Romaniei?
Cu ce il pot eu ajuta?

Ce trebuie sa fac eu ca via^a mea sa ii placa lui Dumnezeu
§i sa le placa §i oamenilor §i sa u§urez, prin asta, povara
duhovniceasca a noului patriarh al Romaniei?

Fa^a de duhovnicii no§tri, care ne spovedesc, avem acela§i
gand: Cu ce sa-i bucuram noi? Cine trebuie sa fim, ca al^ii sa se
bucure de prezen^a noastra?

E u§or sa ceri lucruri marefe, dumnezeiesti sau imposibile
de la un singur om. E chiar o modd sa faci asta. Insa adevarata
con§tiin^a ortodoxa ar trebui sa gandeasca, credem noi, nu la ce
trebuie sa ni se facd, ci la ce trebuie sa facem, pentru ca sa
meritam omul pe care ni-1 dorim §i sa-1 ajutam in greaua sa
misiune duhovniceasca.

Asistam la denigrarea fostului patriarh al Romaniei, care
este viu in inimile noastre, a multora. Ce a facut dansul pentru
noi e mult, prea mult. Ce am facut noi pentru dansul, cred eu, e
totu§i foarte pu^in.

Cat de mult am ajutat pe pastoral Bisericii cu ragaciunile
noastre?

Cat de mult i-am aratat dragostea sj sus^inerea noastra?

Noi vrem sa avem un patriarh Sfant, preainva^at, nepatat,
necorapt de istorie, pe care to^i sa-1 admire, care sa aduca un nou
suflu Bisericii noastre. . .

Insa ce fel de oameni suntem noi, cei care cerem un astfel
de patriarhl Ce fel de oameni am fost si suntem noi §i ce am face
noi in locul viitoralui patriarh?

Cand cei care denigreaza pe fo§tii patriarhi ai Romaniei
spun vrute §i nevrate, ar trebui sa ne spuna, ce ar fi facut ei in
locul lor, in vremea comunismului ateu?

Daca vor spune ca s-ar fi lasat martirizati §i ar fi lasat
Biserica sa se desfiin^eze, ca in Albania, spre exemplu, atunci ce
fel de oameni ne-ar fi trebuit ca sa ridice ruinele Bisericii lui
Hristos, daca acum, credem ca suntem la mijlocul disperdrii!

De ce cerem un om §i noi nu suntem alii oameni? Pe cine
sa pastoreasca un patriarh Sfant, daca noi suntem la fel de
indiferen^i, la fel de nesmerrfi, la fel de. . .aceeasi.

Din afara Bisericii lucrurile se vad mult mai §ters §i, am
avut de multe ori senza^ia in aceste zile, ca alegerea patriarhului

308

Romaniei pare a se confunda, in mintea multora, cu cea a
pre§edintelui Romaniei sau cu cea a primarului Bucure§tilor .

Nu sunt omul pronosticurilor, insa ma rog pentru fo§tii si
viitorii patriarhi ai nostri in mod zilnic!

Patriarhul Romaniei ne va fi dat de catre Dumnezeu, de
Cel care ne da si ploaie si zapada si ne fereste de tot felul de
caderi cumplite.

Viitorul patriarh si to^i de dupa el, pana la plinirea
mostenitorilor Impara^iei, sunt in mana lui Dumnezeu. Noi
suntem in mana lui Dumnezeu. A ne intreba mai mult, mai multe,
e pierdere de vreme.

Cred ca trebuie sa ne pierdem vremea mai mult rugdndu-
ne pentru el, decat vorbind despre el. §i Biserica se roaga pentru
pastorul ei si el ne va fi dat noua de catre Domnul.

983 Adica alegerea celui de al 6-lea patriarh al Romaniei era vazuta atunci, in preajma
alegerilor patriarhale, in presa si in online, numai prin prisma jocurilor de culise, a
afacerilor, a traficului de influenta, adica liniar istoric, iar Dumnezeu nu mai avea nicio
relatie cu alegerea PFP Daniel Ciobotea.

309

Cuprins

1. Perspectiva de lucru in teologia ortodoxa: receptarea
optima a reactualizarii credin^ei (2- 7)

2. Falsul conflict dintre generatii (8-9)

3. Notele luate in timpul citirii (10-11)

4. Cand cuvintele au oameni integri in spate (12-15)

5. Despre apologetii postmoderni ai Ortodoxiei (16-19)

6. Iarasi despre omul de presd ortodox si articolul personal
(20-21)

7. Pentru generatia care promite sa se produca (22-24)

8. Raspuns transant referitor la vocatia scrisului (25)

9. Despre modul suplu de a trai in Biserica si in propria
tara (26-27)

10. Un interviu superb despre puterea de a trece
mai departe (28-29)

11. Mircea fa-te ca lucrezi! sau despre elite (30-31)

12. Romanii au ales Sfintele Icoane si accepta
credinta altora (32-33)

13. Litre alegeri si alegdtori (34-35)

14. Zorde graffiti (36-37)

15. De ce gandurile nu pot avea copyright? (38-41)

16. Vrem Tribunal, nu si Bibliotecal O discutie despre
democratizarea reala a informatiei (42-45)

17. Invitatie la supliciul mintii...si al inimii. Scrisoare
deschisa pentru dumneavoastra (46-47)

18. Intoleranta si credinta noastra (48-49)

19. De ce ne plac oratorii sau aia care le zic bine? (50-52)

20. A vorbi despre minuni vii (53-55)

21. Despre iubirile amanate ale ortodocsilor (56-57)

22. Iubirea se exprima si prin cuvinte (58)

23. Botez si Euharistie. O scrisoare privata catre un
masterand romano-catolic (59-62)

24. C.T. Popescu si Emil Hurezeanu, cand am devenit turta
dulce (14 decembrie 2006) (63-66)

25. Atacul la preoti si credinta (67-68)

26. Restaurarea adevarului deplin sau despre comunism la
timpul trecut (69-73)

310

27. 100% pentru democratic (Robert Turcescu si invitatii
sai vorbind despre Raportul Tismaneanu) (74-78)

28. Sa nu vorbim despre coincidence (79)

29. Trebuie sa avem o constiinta transfrontaliera/
ecumenica a Bisericii (80-83)

30. Multumirile noastre (84-85)

3 1 . Privilegiile scolii si ale specializarii continue (86-88)

32. A inceput sa ni se confiste iarasi entuziasmul? (89-90)

33. Nevroze de rating (91-92)

34. Livrarea pe banda rulanta a atrocitatilor (93)

35. In ce consta proiectul post-aderare al Romaniei? (94-
95)

36. Elitele senectutii si elitele adolescentei (96-98)

37. Despre presedintele care sucomba si
scrisoarea intelectualilor (99-104)

38. Relatiile online ale blogarilor ortodocsi (105-109)

39. Despre serpilienii inchipuiti (110-111)

40. A citi la viitor (112-113)

41. Cand ai ochii orbi...(nu cred niciodata in intdmplare
cand e vorba de sfintenie) (114-119)

42. Legiferarea prostitutiei nu schimba definitia viciului
(120-121)

43. Subevaluarea internetului, ca mediu de comunicare,
ne costa (122-124)

44. De ce nu se semneaza ortodoc§ii sub articolele pe care
le scriu pe bloguri §i saituri? (125-126)

45. Simbolul Bdsescu reiterare a simbolului Iliescu
(nuan^ele simbolului in mentalul public) (127-128)

46. Probleme cu cuvantul dat §i falsele probleme
de con§tiin^a (129-132)

47. Advertising §i...manipulare (133-134)

48. Despre cum ajungi, in mod oneros, in topul blogarilor
(135-136)

49. De ce pledeaza un neoprotestant pentru un luteran §i
ramane neoprotestant! Despre certitudinea convertirii
pastorului Wurmbrand (137-139)

50. Despre Sfmtii lui Dumnezeu in Ortodoxie (140-141)

51. Dreptul la replica sau rdspunsul de noapte al
Pastorului Conf. Univ. Dr. Marius David Cruceru (142-158)

52. Capcand pentru soared sau despre adevarul
manipularii ratingului (159)

53. Parabola musafirului necioplit (160-161)

311

54. Batrane^ea e o parte din tinere^e sau din ciclul: Lasag-
ne a$a cum suntem! (162-163)

55. De ce suntem avizi de murdarie? (164-166)

56. Despre recenziile de carte §i vorbele de bine (167-169)

57. Moralitatea disfunc^iei §i via^a Bisericii (170-173)

58. Din „intelepciunea" lui Albert Camus sau despre
filosofia care te duce la §treang (1 74-1 76)

59. M-am gandit sa protestez „altfel": paste-ist (177)

60. In §irul gandurilor... despre intimitate (178-181)

61. Munca de cercetare teologica: intre vederea sensurilor
§i compilarea surselor (182-186)

62. Strategia porno: „lasa imaginile sa te convinga ce
sa faci" (187-190)

63. De unde tentafia sinuciderii la tineri? (191-192)

64. Complexul Romexpo: un spa^iu prea mare pentru
literatura romana (193-197)

65. Parabola frigiderului §i alte conota^ii ale imaginilor
parabolice ale Bisericii (198-203)

66. Duminica Sfm^ilor romani, parada gay, grindina §i un
pic de solilocviu (204-208)

67. Uitarea memoriei §i mitul ra^iunii (209-213)

68. Strangularea discursului §i lipsa de perspective (214-
215)

69. Mi s-a sugerat ca „e rau sa ai certitudini" sau Colegiul
Noua Europd e pe Strada Plantelor, nr. 21 (216-220)

70. Tirania majorita^ii vs. monopolul celorputini (221-
222)

71. Batrane^e, chiciul apei colorate, flori, tehnologie
cu cifru (223-226)

72. Sintagma „intelectualii lui Basescu" §i discu^iile pe
tema ei (227-232)

73. Despre ocultari oculte (233-236)

74. Vi se pare ca puteti? (237-242)

75. Ideile pre-concepute/avortone §i recursul monoman
la subiectivism (243-247)

76. Despre publicitatea pe blog si dialogul neconventional
(248-249)

77 '. Sa luam aminte la strategii de marketing predicatorial!
Studiu de caz: „misiunea" baptista din Romania (250-260)

78. Anagramul „Bastrix" §i o scurta istorie pentru cei
interesa^i de statistici (261-268)

79. Articolul cu care ne-a gratulat fratele David Cruceru §i
comentariile aferente: un model de dialog interreligios (269-289)

312

80. Cum s-a incheiat „dialogul" dintre pastor §ipreot (290-
292)

81. Dialogul online al Lect. Dr. Dr. Corneliu C. Simm;,
teolog baptist pro testant, cu noi. Prima seara (293-304)

82. Rugaciunile pentru un nou Patriarh. Un raspuns lui
Claudiu Dobra dar §i altora (305-309)

313

Teologie pentru azi

Cartea de fafa este o edifie online

gratuita §i e proprietatea exclusiva a

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§.

Ea nu poate fi tiparita §i

comercializata fara acordul sau

direct.

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§

Teologie pentru azi

Toate drepturile rezervate