contur_magazine

contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur

Travaliul de Contentie pentru
taurine TCT.1 se livreaza
impreuna cu Trusa Minimala
Podotehnica pentru taurine
TI\/IP.1

OFERITE DE:

contur - revista de bun gust

contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur contur

autorii / irok / schriftsteller / pisci :

horatius crimpei 3

s.f. Sebastian impotriva dreptului universal la exprimare neingradita 4

flo'

manifest

5

bozo

probleme

6

bozo

virusul;

casa (al nostru camin coroziv)

7

bozo

dealul de

pe castelul de sub vale; carpatii

8

panoul de onoare

9

s.f. Sebastian

omul care joaca teatru

12

flo'

despre creatie

15

ghe2

la birt

16

ghe2

in tramvai

17

flo'

log

ica este intotdeauna falsa

18

pub

19

tiraj: 50 ex.

contur - revista de bun gust

nr. 1 -noiembrie 1999

timisoara

contact: revista-contur@usa.net

refaceti traseul sagetilor.

multumim colaboratohlor si sustinatorilor.

contur revista de bun gust

"(...) Aceasta este imaginea imea cu privire la viitorul apropiat si aprioric, agramat si aglomerat, abraziv
si abuziv, acut!*, absent, abstinent si absolvent, acru si acid, abnegat, adecvat, alternativ,
adorabil, alb, alb-violet, albgardist si anticomunist, agorafob, abandonat, afectiv, antipatic,
abject, abiogen, adecvat, aliterat si alterat, alienat, aheean, adamant, aievea, altfel, ambiguu,
antiamerican, agresiv, aromin, aromat, arogant, ARO 4x4, aberant, anacronic, asfixiant, aftos,
angro, anarhik, artistick, alcoholic, anaerob, anal, anomal si anormal, algonkian, allegro,
andante, adagio, aprehensiv si aproximativ, aservit si azvirlit, antebelic si antiestetic, arbitrar,
atipic, atroce, audiovizual, artificial, asfaltat, dar aseptic, automobil, arvanit, avar, asfintit (fig.),
autonom si azonal, ad litteram, absolut ad mirabil, nu' i asa? (...)"

CUJ<|JL\(

r

I

Legenda

Prezenta semnului exclamarii denota posibila
definitie pentru revistele de integrame pentru toate
virstele si nu numai [cotidiene (centrale si locale),
saptaminale, lunare sau bilunare, trimestriale, reviste
de tot felul, programe TV ale retelelor de televiziune
prin cablu, suplimente de divertisment de sfirsit de
saptamina si asa mai departe]

Fragment dintr' scrisoare din partea
distinctilor domni H.A.F. si D.F. catre distinsa domnisoara C.C.

contur revista de bun gust

Impotriva dreptului universal la exprimare neingradita

Nu-mi mai vorbiti despre neputinta si amagire. Stim cu totii ca aveti dreptate, atita timp cit tot ce faceti e

sa vorbiti despre ele. Uitam insa mereu lucrul esential. Acesta e motivul pentru care nu avem dreptate

pina la capat. Uitam ca suntem aici, ca mai vrem ceva de la noi, ca inca credem cu o forta uimitoare,

miraculoasa in viata.

Asa ca nu-mi mai vorbiti despre tot raul care va darima visurile, va demoleaza taria, va surpa iubirile si

ucide in voi frumusetea. M-am saturat sa va ascult cum va lamentati pentru simplul fapt ca existati, ca

aveti un viitor sau ca ati trait un trecut, dar nu prea intelegeti ca amindoua tree prin miinile voastre in

prezent.

Asteptati sa vi se intimple niste lucruri extraordinare, cind ar trebui sa va intimplati voi insiva. Cu

incapatinarea supraumana cu care Dumnezeu refuza sa elibereze cecuri in alb si sa garanteze pentru

fericirea noastra de apoi, voi tergiversati devenirea autentica. „Ma astept pe mine insumi de prea mult

timp, si asa se face ca am uitat sa mai vin..." imi spunea ieri unul dintre voi, la un pahar de vin.

Nu stiu daca scrisul meu e destui de citet, dar raspunsul la luciditatea noastra morbida este unul simplu

- — INSOMNIA. Cele 8 ore de somn, iar nu moartea prematura - lata ce intr-adevar s-ar cuveni sa

nesperie...

contur revista de bun gust

silence

Manifest

"cetitor, deparaziteaza-ti creierul!"

jos retetele

logica poeziei e absurdul

rolul imaginilor

animale

metale

caramizi

versuri libere cu adevarat

scapati de tirania rimei

un, NU, va cos gura, vorbe goale, mo-o-or

arta de bacsis

inzorzonat cotidian

cu greata

dezgust fals

sunteti

imitatie de prost gust.

bulversati ciiseele

(in salturi de clovn,

deschideti-va ochii

va ofer gratuit

un strigat

pentru exemplare de exasperati)

contur revista de bun gust

Efectuati:

Problema 1

Raza de raza R, are ca coeficient raza de raza r. Sa se afle raza corolei lui Blaga, stiind ca o raza de rasarit este de
r? _

~ IR r! Rl

lui, supusa unei radiatii de raza x^ .

r ! r rl 1 1

— = —;:dx , unde r ? = — si 7? ? = ^^ , mai lunga decit cea de apus, si ca o petala cintareste mai mult decit viata

Problema 2

Mai multi centimetri piramidali se refugiaza intr-un hectometru prismoidal cu carnet de munca, aflat sub comanda unui
kilometru rectangular umplut cu hectare vidate de mai multe ori si de niste autorizati in domeniu. Sa se exprime in procente
daneze, cantitatea de eroare din aceasta problema si sa se transforme in pico-ampermetrii-micro-nano-sinusoidali.

Figura 1.

Problema 3.1

Se ia persoana vie in virsta de x - y ani si se aduce in stare de moarte prin sufocare. Se folosesc manusi, lasind amprente
pe clanta usii. Ucideti apoi inca o persoana prin injunghiere cu un cutit de bucatarie sau satir Solinghen. Luati 12ml cianura
cu aroma de lamiie si turnati intr-un pahar cu 6ml vin, pentru confundare. Oferiti bautura sacrificatului. Observati reactia lui si
luati notite.
Dupa experimente cercetati cazurile cu ochi de politist si gasiti criminalul prin metoda reducerii la absurd.

Problema 3.2

Oferiti colegului(ei) de banca un paharel Berzelius in care introduceti 10ml cianura cu arome dupa plac. Observati reactia lui

si luati notite. In laboratorul de Stiintele Naturii, introduceti colegul in acvariul cu scorpion! si puneti sarpele sa ii aplice 2

muscaturi de 2-5 ml venin.

Dupa ce ati terminat experimentele, gasiti faptasul prin metoda readucerii la absurd folosind obiectele de uz didactic. Aveti

acum un post de detectiv scolar.

Faceti autopsia colegilor urmarind drumul cianurii si al veninului, intocmind o harta, apoi mustrati actiunea lasa a celor doi

scolari infatacelorlalti.

Figura 2.

contur revista de bun gust

Virusul

Viul grai este un virus salvator de neam, obiceiuri, probleme etnice, datind din vremuri mioritice, ce se transmite de la urmas
la urmas prin intermediul samintei de grai, impamintata, udata si culeasa la timp de-a lungul veacurilor, atunci cind roadele
sale sunt mai bogate si mai de folos noua. Purtatorii de virus sunt de cele mai multe ori taranii batrini, ajunsi misterios in
aceasta situatie de misionari la domiciliu, de detinatori de ingrasaminte tot mai multe pentru legendele insetate, de parinti
adoptivi contribuitori la dezvoltarea si nealterarea copilului nerasfatat care este folclorul nostru si numai al nostru. Problema
conservarii limbajului arhaic apasa ca o stinca mintile constiente ale creatorilor anonimi in curs de identificare si ale
culegatorilor inecati in negura timpului perfect compus din mai multe ramuri etnice.

Viul grai este raspindit din gura-n ureche-n ochi sau mimaj in picaj rezultind pantomima si respectiv fantomima, sau de
asemenea prin strigate, rezultind strigoismul. Cultura populara reprezinta un izvor infinit de inspiratie pentru cultura culta sau
pentru pomi, agri, urocultura noastra.

lata ca meritui virstei gimnaziale, virsta a lll-a acut si in centrul atentiei inca o data este la fel de mare ca scopul ei.

Problema nu se incheie aid deoarece nu se stie de ce acestia sunt mai batrini decit ei insisi, de ce multi sunt mai intelectuali
decit ei insisi, de ce o pisica neagra este mai neagra decit ea insasi sau de ce majoritatea se nasc si mor mai nascuti si
respectiv morti decit ei insilor (va).

<35

«S>

f^

Fig. 37 Diferite forme de
bacterii:

A. coci

B. vibrioni

C. bacili

D. spirili

Casa (al nostru camin coroziv)

In caminul coroziv, mincarea gretoasa se raceste pe fata de masa galbuie spre cafeniu, unsuroasa, patata de bale si puroi
uscat si rupta in vreo sase colturi. Clisa infecta si rinceda are gust de sapun de casa facut din soda caustica. In bale cicatui
nu a reusit sa fie eliminat in totalitate din scoica deoarece opuse rezistenta si la a doua tragere de ape. In camera mica
staruie un cocktail de mirosuri vechi de transpiratie evaporata cu mult timp in urma, ce formeaza condensari aleatorii, partiale
ale peretelui proaspat zugravit atunci, in urma cu 60 de ani, cind bunicu se mutase din cocioaba lui amarita, de la marginea
inceputului mahalalei Dorful liber.

La fel de binevenite sunt mirosurile de statut si neaerisit cit si de plapuma de safirsi matase marocana imbibata cu usurarile
nocturne si destui de frecvente, acumulate de-a lungul timpului ale copilului batrin si inconstient de gravitatea situatiei
determinate de infantilismul precoce al senectutii premature si de accesele de tuse si la lojele principale pentru publicul larg,
care se stie bine este eel mai ingust daca e vorba de gust.

Cel mai bine ne simtim in dormitorul devenit nucleul, originea mucegaiului interesant de ciudat, care a cucerit victorios
intreaga cladire, dupa lupta sa ilogica fara dusman, neavind nici macar un Sancho Panza de ajutor.

Cladirea incepe sa se apropie de intelesul figurat al ei caci se topeste, se dizolva parca in infectia acida de natura parazito...
ca implozie respinsa de pamintui indurator.

contur revista de bun gust

Dealul de pe castelul de sub vale

Zavoarele de la castel au fost bine inchise. Inchiderea se face intotdeauna patratic pentru a rezulta o forma simetrica a
operatiei de transplant de plante. Pe o vale inalta se afia un deal, sub care gasim in ascensiune crescatoare castelul inca
neterminat. Minat in toate partile, el este luminat in stinga sud, aripa in care este dominat de arborigeni care i-au eliminat pe
locuitorii satelor vecine avind ca scop recultivarea terenului viran, in spiritui conservator preparat in laborator. Conservatorii
au evadat din conservele lor si apoi din laborator, cu gindul de a iesi afara. lesiti afara, ei nu au fost multumiti de expresia
„iesiti" si s-au intors inainte, ca sa poata spune dupa ce ies, ca au „evadat".

Taranii cei mai constienti si mai isteti s-au rasculat din cauza lipsei unui lucru important: greul dus de ei in circa pina atunci.
Li s-au luat pina si clacile si dulcea iobagie, darile au fost rascumparate, ceea ce a determinat fireasca reactie prompta a
taranilor liberi, confuzi, derutati, suferinzi pentru ca nu mai apartineau si nu mai munceau pentru nimeni. Acest lucru s-a
agravat in momentui in care 11 s-a dat dreptui la rascoala, ceea ce o transforma in ceva banal, legal, fara sens. Nostalgia le
intrase in vine ca horinca da prune. Nu mai aveau sa fie vechile controverse, reactiile din partea domnitorului, autoritatilor,
armatei, boierilor, nu mai erau palpitantele innabusiri singeroase si interesante.

Vasiloita lobagean: „Pai ce sa ma mai due eu, neicuta, acolo, cin' nu-i mai nime' sa-mi-o dea in cap!" Si astfel castelul nu mai
avea legatura strinsa cu satenii bastinasi si isi inchise zavoarele la apusul soarelui demult rasarit printre crengile copacilor
infrigurati numai de gindul ca iarna inevitabila ii va desfrunzi nemiloasa. Ceata deasa parca ajunse si pe la ochii castelului
inchizindu-i la aparitia soarelui sanitar din aceeasi dimineata intunecata de primavara precoce, de marti, de luna de zile din
cele12.

Intr-o astfel de zi scaldata in modulul inversei sale, vinatorii-ciini si printul-rege-imparat, se trezira ei dis-de-dupa masa sa
mearga cu vinatoritui pe la cuiburile lupilor, birlogurile vulpilor, vizuinile ursilor, musuroaiele serpilorsau gaurile de furnica. Ei
au inceput totusi sa se ia dupa urmele de lopeti ale cerbilor lopatari.

Cautind gresit sau gresind cautat, ei s-au asteptat la cu totui altceva, aplicind metode si folosind arme nepotrivite. Acest lucru
le-a fost fatal, iar ei au sfirsit prin a-si incepe sfirsitui eel din urma, incheiat in ultimele clipe de sfirsit ramase. Ce bine! TotuI a
fost facut la timp, si castelul isi inchide aritmetic zavoarele, linistit!

Carpatii

Carpatii sunt acoperiti de zapada. Orasele sunt golase. Uzinele sunt la feminin. Ele sunt bogate in fum toxico-curabil. Baile
Olanesti au tenta de scurgere. Alimentara este intotdeauna. Congresele se tin seal. Partidul face parte. Patria si poporul
fauresc viitorul. GostatuI a primit creveti multi. Grinele de griu sunt din belsug.

contur revista de bun gust

panoul de onoare

111

liiB

1.'^

Uzina din colt

Noi avem o casa pe colt. In celalalt colt se afia de
secole incoace o uzina mindra. Ea se numeste
Uzina chimicala din colt. In fiecare noapte cind
dormim, noi inhalam inconstient fumul innecacios
si mirosurile binefacatoare de deseuri proaspete.
Noi ne-am obisnuit asa de mult cu uzinuta ca nu
ne mai putem desparti de ea.
Cit e de frumoasa dimineata in bataia primelor
raze de soare, cind muncitorii bravi si viteji se
indreapta spre locul lor sfint de munca!

[bozo]

contur revista de bun gust

macara noua ridica Re =

CaSOA

platane inferioare ale presei cu viteza a cincea.
Sa se afle intrebarea problemei stiind ca
muncitorul din cabina schimba viteza dupa
metoda burgliiului lui Gauss.

[bozo]

contur revista de bun gust

10

Un muncitor are de doua ori mai multe
piese decit maistrul. Stiind ca paznicul are
1000 de piese, sa se afle cite piese are
muncitorul daca muncitorul are cu un sfert
mai multe piese decit inginerul, iar
inginerul cu o optime mai putin decit
soferul care are cu trei cincimi mai multe
decit strungarul care are cu o piesa mai
mult decit mecanicul care are dublu cit
frezorul, iar paznicul cit toti la un loc.
(ghe2)

^^^v • * !!!!!^BHH|^bb

'A

m^j/tiisaSMMMM

l^^^flBB

Upppi

^j^lr! ' ' ' --^ '^^^^1

^^^^^^^^^Bk , '" • d-tii'. T^ :

^ . .,^..^.....=. J

fruntasl in intrecerea muncitoreasca.
fotografii: eu & anonim

contur revista de bun gust

11

omul care joaca teatru

Moto anacronic: "striga incetisor: «Dragi parinti,

v-am iubit totusi mereu», si-si dadu drumui sa cada. "

Franz Kafka, VerdictuI

Alergam. Incercam sa scap cumva. Miinile lor noduroase se inclestau de umerii mei raniti. De fiecare data cind vreuna ma
scapa din strinsoare, disloca un fragment oarecare de came. Prin intuneric, cadeam in tot felul de liirtoape, ma zbateam apoi
terorizat sa ma smulg din spinii vreunui maracinis.

Nu, de data asta stiam ca nu mai am scapare. Continuam sa alerg, inecat de miasma propriei mele frici. Alergam cu singurul
scop de a-mi demonstra ca am avut dreptate. Ca nu ma vol putea salva. Nu si de data aceasta...

TATAL: Mi se pare ca te-ai prostit, baiete! Cind ai sa inveti ca tot ce poti sa faci pentru tine e sa ascuiti de noi?!

IVIAIVIA: Niciodata... Niciodata nu ti-am zis decit ce-i mai bine pentru tine... Suntem singurii care-ti vor binele pe lumea asta...

si tocmai cu noi te porti de parca am fi niste straini, tocmai cu noi, si suntem singu...

FRATELE: Sa stii ca au dreptate. Uita-te la mine! Ei nu gresesc niciodata.

ELLA (iubita): Nu-i respecti indeajuns. Si au facut atit de multe pentru tine! Cum poti fi asa rece? De ce te porti asa cu mine...

nu ma mai iubesti?

VOCILE: N-am crezut pina acum ca se poate una ca asta! Tocmai tu! Dintre toti. Promiteai eel mai mult. Ai putea avea o

viata minunata - de cite ori nu ti-am spus noi asta! Si acum ai dat cu piciorul la tot, dar la tot! Ne-ai dezamagit pe toti, ne faci

de ris, asta faci tu cu viata ta, ne faci de rusine de cite ori ai ocazia... nu credeam ca e posibil... cum e posibil?! una ca asta.

una ca asta. una.

Epuizare. Am alergat in gol ceasuri intregi. Acum fiecare pas e un joe de umbre. Treptat, intunericul se absoarbe prin
crapaturile murdare din asfalt. Miinile acelea straine crispate pe umerii mei nu-si slabesc deloc spasmul, dar cind imi intorc
capulnuzarescpenimeni.

In jurul meu se contureaza treptat un oras cenusiu pe care nu-l cunosc, iar in afara de mine nu vad nici un om. "Nici un om,
in afara de mine..." Renunt atunci si la prejudecata asta, cum ca as fi ceea ce se numeste indeobste "om".

TotuI e depopulat in acest spatiu, si schitat din citeva gesturi zgircite. Cladirile au doar fatade, cu ferestre ca niste gavane
maronii, probabil toate din carton, asfaltui strazilor e o pojghita inselatoare, dar care nu acopera nimic, asezata cumva in gol.
Nu exista o arhitectura, pentru ca orasul nu e decit o inscenare de moment. Pe masura ce parcurg acest decor dezlinat,
toate se destrama in spatele meu, pentru a reaparea citiva pasi mai incolo, improvizate cu un grad mai mare de neglijenta.
TotuI, fara nici un fel de plan...

contur revista de bun gust 12

Ma tirasc asa pe strazi palide timp de citeva zile si nopti, desi orasul e fixat in aceeasi luminozitate maladiv-crepusculara.
Umerii ma innebunesc de durere si ii simt imensi, ma ingroapa sub prezenta lor masiva. data mort, vreau sa fiu culcat intr-
un sicriu scobit din umerii astia doi. Asta in eventualitatea ca cineva imi inregistreaza, totusi, gindurile.

ELLA (iubita de adineauri): Daca vrei sa mori, inseamna ca nu ma meriti! Am fost tot timpul o proasta!

FRATELE: Nu e prea tirziu. Nu exista pentru noi asa-ceva precum "prea tirziu". Nu! Maturizeaza-te si tu odata. Fii barbat! Nu

e niciodata prea tirziu.

TATAL: Nu am nevoie de un fiu ca tine. Te rog sa pleci ciniar in momentui acesta din casa mea. Intelege, ii faci rau mamei

tale, tuturor ne faci rau si stii cit e de bolnava, cum si-a distrus sanatatea , sa creasca oameni din vol... Dar de ce sa-mi mai

racesc gura cu tine, tu nu ai nimic sfint! Nu pe lumea asta...

MAMA: Ramii! Trebuie sa-l intelegi pe fatal vosfru, e un om bun, dar aspru. bun dar aspru. bun dar aspru.

ELLA: Da, chiar asa, vreau sa avem o droaie de copii! Sa umplem toata casa cu ei, am sa-i asez pe rafturi, in biblioteci, unul

linga altui, pe cei mai aratosi in fata, apoi, cind vor creste marl am sa-i imbrac frumos si am sa-i trimit la scoala, ba nu! vom

improviza o scoala chiar acasa, iar noi doi, da, tu si cu mine ne vom juca de-a "domnu"' si "doamna", ai sa vezi, ii vol iubi mai

mult decit orice, cine a putut sa spuna ca nu as fi o mama geniala?! ce ?! pe tine copiii te dezgusta!?! Mi-e rau...

Nu mai ma grabeam. Am acceptat ca nu-mi vol smulge niciodata miinile astea osoase din spate, am acceptat chiar ca ele
cresteau, ca o a doua pereche de brate, din carnea umerilor mei, niste ciudate terminatii ale raului in corpul imbolnavit, ca le
aveam acolo tot timpul, doar ca abia in ultima vreme s-a intimplat sa dau de ele, din cauza aglomeratiei meschine din
tramvai m-am inghesuit intr-un singur colt ramas liber si mi-am strivit de geamul gros, securizat perechea aceea inutila de
miini, caci locul era atit de strimt, iar presiunea corpurilor nadusite imensa, dupa care durerea cea mai adevarata a erupt in
mine prin miile de canale nebanuite ce-mi legau de creier monstruozitatea, iar eu am constientizat cu un uriet insuportabil
aceasta dimensiune oarecum inedita a fiintei mele si trecuta pina atunci, indecent, sub tacere...

Mi-am revenit in salonul de spital, cu toti oamenii aceia, care isi spuneau intre ei pe numele mic, se stringeau consolator in
brate si se bucurau ca niste copii la fiecare rictus ce traversa crispat spatiul descompus al fetei mele, m-am trezit in patui cu
asternuturi ingalbenite si in mirosul patrunzator de antiseptice, cu toti oamenii aceia, care se chemau pe nume si isi spuneau
"o famile unita, linga copilul ei neajutorat", cu toti oamenii aceia pe care nu-i intelegeam, m-am trezit cu ei strinsi in jurul
patului de fier pe care se etala cadavrul meu fetid, parea un pat de campanie, era insa imposibil ca eu sa fiu o victima de
razboi, am realizat dupa un timp ca e doar un spital banal, am avut o criza, am inteles asta din cuvintele pe care mi le
infundau in gura si in nas si in urechi si mi le virau pe sub patura derizorie, de spital, cautind sa mi le introduca in rect, atit
erau de multe cuvintele lor inutile in care ma faceau sa inteleg afectiunea si grija lor disperate, de ce nu-i intelegeam, ca sunt
linga mine, ca ei intotdeauna au fost, ca nimeni nu putea sa se bucure de ce mi s-a intimplat, sa nu indraznesc sa-mi treaca
una ca asta prin cap, ca nenorocirea i-a napastuit in atitea feluri pina in ceasul aceia, incit nu credeau sa mai supravietuiasca
si acestei lovituri crude a destinului, dar tu, tu pari sa te bucuri de fatalitatea care te-a condamnat la mizeria suferintei de
acum, caci nici o suferinta de felul asteia nu poate fi nobila, prea e ea gratuita si. taci, lasa-l in pace, el sufera eel mai mult.
de ce sa tac, cind am dreptate? de cite ori sa mai tac dinaintea lui?! ce daca el sufera, doar e vina lui, de cite ori, da, baiete,
de cite ori nu ti-am explicat eu tie ca ai sa patesti asta daca nu te ingrijesti, vezi: acum s-ar putea sa mori.

contur revista de bun gust 13

nu! nu-i spune! cum adica? lasa-l sa-si dea odata seama ce inseamna sa fii parinte si sa suferi pentru copilul tau, da, s-ar
putea chiar sa mori de pe urma accidentului tau stupid, ce zici de asta? te-ai lecuit, esti fericit acuma, ca ne faci sa suferim,
ca ne-ai adus in pragul disperarii? esti fericit, nu?! stiu eu... nu! lasa-ma sa-i spun tot ce am pe suflet, s-ar putea sa nu mai

avem alta ocazie sa discutam, prea mult timp ti-ai batut joe de familia asta, baiete, sper ca macar esti fericit

cit!

"Da, iubito, sunt fericit. Nu am trait niciodata pacea asa, niciodata. Simt ca sunt pe fundul unui ocean cu totui altfel, cu totui
rupt de nebunia curentilor de deasupra mea, care macina apele intr-un cinin steril. Te iubesc cum nu am iubit pina acum. Sau
doar cred ca te iubesc, dar ce importanta mai are, cind cele doua sunt de fapt acelasi lucru..."

"Si eu... si eu as vrea sa pot simti pacea de care imi vorbesti, atit de frumoasa, dar eu sunt prea plina de tine, prea plina ca
sa mai pot simti altceva. Nu, nu te intrista..."

"Ella, dar eu n-am vrut sa te umplu de nebunia mea, eu nu am vrut sa te scliimb, de la bun inceput!"

"Stiu, stiu. Dar vezi, de cite ori noi, stii tu, si te sfirsesti, de fiecare data retraiesc senzatia ca nu doar sperma ta se absoarbe
in mine, ci ciniar tu esti eel care intra si cauta sa moara, sa se ingroape in carnea sufletului meu: am un suflet de came, esti
singurul care si-a dat seama de asta... Da, asta cred ca vrei, fara sa stii, fara sa recunosti, daca totusi o stii, vrei cu toata
forta ta sa te injectezi intreg in mine, si sa ma posezi apoi, de acolo, din interior... Esti prea ingust pentru vina pe care o ai, o
ai de trait, o ai de exagerat, la urma de tot chiar de respirat, esti prea ingust si atunci m-ai intilnit pe mine si crezi ca ma
iubesti si incerci sa faci din mine recipientui smintelii tale de duzina! Ma folosesti; doar atit."

Inapoi in orasul cu case si strazi contrafacute. Nu mai alerg, nu mai pasesc, refuz pina si sa mai ma tirasc, pur si simplu stau
trintit pe asfalt, cu ochii pironiti in una din crapaturile acelea fine din sosea, prin care visam cindva sa ma extrag intr-un
dincolo mai curat, fara tot ce ma striveste aid, asemeni unor brate de gigant, brate scheletice de plumb, pe care le simt
totusi ale mele, pornind putin de deasupra omoplatilor, isi crispeaza degetele acelea ca niste copaci incinerati inca de vii,
inca in picioare, si le crispeaza amenintator catre un cer schimonosit demential, un fel de cupola din sticia jegoasa, umplut cu
imagini bizare, trupuri de muste imense strivite din scirba, flegme uscate in care linii subtile de puroi se string in gogoloase
groase de mucozitati, si o colectie intreaga de pete laptoase, pete de culori murdare, descompuse, indreptind toate spre
mine abstractia unui deget acuzator prin spatiul cetos ce se crease indaratui fruntii mele, boltite intr-un superb clopot de os
translucid, asezat cu cinism peste scirnavia creierilor infecti.

Stau si astept sa mor. Imi intorc din cind in cind privirea spre cei din afara, spre familia strinsa in jurul meu intr-o poza
patetica, atunci orasul se stinge in bezna, ii fixez pe rind si fetele lor dispar incet, se preling pe retina, dureros, cu un scirtiit
iritant, iar apoi cineva bun se gindeste la mine si stinge soarele nesanatos ce apune printre acoperisuri boante de recuzita
ieftina.

Pirghiile cedeaza definitiv, cortina cade cu totui, sunt escamotat in falduri groase de draperii, iar nimeni nu aplauda la un
fiasco total.

contur revista de bun gust 14

d e s p r e c r e a t i e

provocare la revolta impotriva dictaturii prostiei. lichidati infrastructura prinsa undeva la mijioc. cuvintui
trebuie taiat violent, structurat intr-o expresie absurda, senzatie cruda. tipa. vibreaza. loveste. scuipa.
scoateti-i ochii. zero, patrunde. oglinda. metal, scormoneste. vid. alarma a fost stimita. refuzul oricarui
compromis. nu mai descrieti mereu aceleasi elemente logice. absolut.

moto: „poezia moderna e un pumn mutind falcile cititorului" (iiarie voronca)

relnventeaza. petrol, sensibilitate noua. libertate. intr-o expresie a timpului doboriti sterilitatea.
mecanisme. insuficienta. auto-critica. fragmente. radiografie. pre-text. viitor. anotimp. intre-vedere.
flacari. obsesii. otrava. imagini. cristale. lupa. eprubeta. balustrade, totui trebuie sa fie pe dos. faliment.
la intersectia a 2 linii paralele. ^era creatoare se scarpina in cap. aerul este calcat in picioare. dezgust.
aparat fotografic. furtuna peste zgomotele si ideile bunilor ascultatori, ingramaditi, intotdeauna, intr-o
sala neincapatoare, plina de mici ingimfati, adunati din acru. aplauze la comanda. schimbare.
deconstruct, ex-pozitiv.

uria. uria. uria. uria. uria. uria. uria. uria. uria.

nustiu. ramine de vazut.

daca ati crezut tot ce am scris sunteti niste farsori, niste timpiti. inchideti-va intr-o lada plina de ism.

indoiala. cu ochii inchisi. celalalt de linga tine e un idiot.

eu mint. COntrariu. in viata voastra, lucru grotesc, nepoliticos, desfiintez logica, in nebunia
momentana de scena, rupta de orice putere supranaturala. cap greoi si inutil mai aveti. e c t ...

i n V a t i u n e .

contur revista de bun gust 15

La Birt

Nenea Lom-Lom e betivu' cartierului. Toata lumea il stie. Dar cind e beat turta se joaca cu
noi fotbal, 'scunsa, prinsa, mita si allele. Numa ' ca el nu ne prinde niciodata pentru ca se impiedica
tot timpu ' si cade lat. Cel mai mult ii place sa se joace fotbal cu noi. Dar el se impiedica tot timpu ' in
minge si cade in praf. El se crede tare la fotbal, cica el e mai tare ca Hagi. Noi ridem tot timpu' de el
dar si el ride numa' ca nu stim de ce. Nenea Lom-Lom ne-a promis ca daca nu-l mai bagam in
tomberon, ne ia cu el la birt si ne da citro.

Intr-o zi ne-a luat cu el la birt si ne-a luat la toti sue de lamiie, da' a zis sa stam la alta masa.
Masa era din fier si acoperita cu o fata de masa cu patratele, murdara, patata cu bautura si gaurita
de la tigari. Masa nu statea bine pentru ca avea un picior mai scurt decit celalte. Nenea Lom-Lom era
cu nenea Misu si cu nenea Gavrila si cu alti oameni. Ei vorbeau tare. In birt era galagie mare pentru
ca toata lumea vorbea foarte tare si rideau cu putere. Tovarasii lui nenea Lom-Lom vorbeau despre
uzina unde lucrau si beau tuica de la un om din plasa. Nenea Lom-Lom vorbea urit defabrica si de un
om pe care il chema Maistru. Aialalti vorbeau si ei urit despre omul ala dar nenea Lom-Lom vorbea
eel mai urit si tare, lovind cu pumnul in masa. El era foarte suparat. Deodata un alt om se scoala de
la o masa si il imbrinceste pe chelner. El urla la nenea Lom-Lom: "Ce ai ba javra cu Mitica ??!!!".
Atunci nenea Lom-Lom sare de la masa rupind scaunu' lui de un stilp. El urla la omu' ala ceva foarte
urit si dupa aia da cu picioru ' in masa de la care o venit ala. Atunci omu ' ala sare la bataie. Numa '
ca nenea Lom-Lom afacut box si il bate mar pe omu' ala, dindu-i si un picior in cur. Dupa aia, el ii
ameninta si pe tovarasii lu ' ala, le confisca cartile de joe si sticla cu bautura si dupa aia le rastoarna
masa. Aia pleaca repede. "Nimeni nu se pune cu Lom-Lom !", tipa el la un chelner, rizind cu putere.
Dupa aia, el ia scaunul de sub un om si se pune din nou la masa. El ride cu nenea Misu de oamenii
aia pe care ia batut. Ei se apuca sa joace carti. Nenea Lom-Lom pierde. Numa ' ca nenea Lom-Lom nu
stie sa piarda si se infurie urit rupind cartile in bucati. El da vina pe Maistru si da cu sticla de pamint
cu furie. Atunci apare un chelner care il roaga sa fie cuminte. Nenea Lom-Lom se strimba la chelner
si il imita. Toata lumea ride. Unii rid de nenea Lom-Lom, altii de chelner, iar altii din alte motive.
Dupa aia nu mai stiu ce s-a intimplat, pentru ca n-am mai avut sue si am plecat.

contur revista de bun gust 16

In tramvai

El sta. El e cineva de pe strada si asteapta tramvaiu ' 6. Statia e plina de lume multa plictisita si iritata
din cauza ca afara e cald si tramvaiul nu mai vine. Sunt 38 de grade. Lumea e obosita de la lucru.

Vine nenea Lom-Lom beat turta de la bin. El urla la un cersetor orb care isi regla ceasul. Apoi da cu
piciorul intr-o masa cu loz in plic. Lom-Lom pleaca lalaind un cintec urit si injurindu-l pe Maistru. Lumea se
uita indiferenta si plictisita. Nimeni nu zice nimic. Vinzatorul stringe lozurile din praf. Lumea asteapta. Vine
nenea Lom-Lom. Lumea se uita la el. El se uita urit la lume si il sperie pe la spate pe un om mic si chel care fug e
mai incolo. Nenea Lom-Lom ride. El calca intr-o balta cu lapte si aluneca pe o inghetata de capsuni. El urla.
Lumea se uita la el. Omu ' chel o ia pe jos. Atunci vine si tramvaiu '. Lumea se agita brusc si se impinge la
coborire. Nenea Lom-Lom se impinge mai tare imbrincind lumea. Lui ii place inghesuiala pentru ca a facut
ruibi. Lumea se impinge tare pentru ca vrea sa urce, iar un om cu o geanta enorma vrea sa coboare. Nimeni nu
zice nimic. Nenea Lom-Lom are niste brinza in plasa, din aia care pute urit. El mai are si ceapa, piine, ziar si
tuica, dar acum nu aia e important. Infuriat pe omu' ala, ia niste brinza si da dupa el. Numa' ca ala se fereste si
brinza o loveste pe o baba in cap. Atunci lumea tipa la omu' cu geanta mare si cineva il impinge din tramvai.
Lumea se repede la scaune. Nenea Lom-Lom nu suporta sa stea pe scaun dar isi pune plasa plina cu brinza pe
scaun. Cum a umblat in graba in plasa, punga s-a spart si curge zer pe scaun. In tramvai a incepe scandalu'
pentru ca a urcat o tiganca oarba care urla un cintec si cerseste. Toti se imping. Barele is umede si lipicioase.
Lumea e transpirata si hainele put. Pe jos e plin de praf, bilete perforate si altele. Usile nu sunt inchise pentru
ca un smecher tine cu piciorul usa ca sa stea pe scara. E curent. Vatmanul urla la smecher sa inchida usa. Ala
ride ca prostu'. Lumea se uita. Nimeni nu zice nimic. Unu' fura. Unu' tipa. Nenea Lom-Lom sare sa prinda
hotu '. Incepe bataia. Un om ii da cu o plasa in cap. Lom-Lom pateaza lumea cu zer din plasa. Lumea tipa la el.
Hotu' sare pe usa tinuta de smecher. Totu' pute de la brinza lu' nenea Lom-Lom. In invalmaseala, lumea s-a
calcat pe picioare. Toti pantofii sunt plini de praf si murdari, da' buni de purtat. Tramvaiul se opreste. Lumea se
impinge la urcare ca sa coboare. Tiganca minte si fura. Nenea Lom-Lom e asurzit de tiganca. El urla la tiganca
si o impinge din tramvai peste omu' ala mic si chel care cade intr-o balta, linga roata unui camion oprit. Roata
e mare si plina de praf. Anvelopa marca "Danubiana " e veche, iar suruburile sunt bine fixate, dar pline de praf.
Nenea Lom-Lom isi face loc cu plasa lui in care se afla urmatoarele: sticla tuica cu dop din cocean de porumb
invelit cu ziar, ceapa verde din piata, ziar cu sport ud de la zer, punga sparta plina cu brinza puturoasa de la
ginerele lu ' nenea Gavrila de la tara, piine inmuiata cu zer, mizerie pe fund. El calca cu putere intr-o baltoaca
din statie, stropind roata si pleaca acas'. In balta se aflau urmatoarele: coaja portocala, pahar plastic spart,
mucuri tigara, chibrite, punga rupta, coaja piine si mizerie. Nimeni nu spune nimic dar pina la urma se
hotareste sa piece si el acasa. El are tuica.

contur revista de bun gust 17

„Logica e complicatie. Logica este intotdeauna falsa. [...] Lanturile el ucid, miriapod urias asfixiind independenta"

Tristan Tzara, Manifest Dada 191i

cvkgg jpoi j , wvcu5 4-0 9ccckv [ 9

3 5 0-95 8c2 4 9citcp, cv, j;

fmgld jg

lvc[g = — 9-896 j dc5434f dxbv

ccpgy ytrk juhkiunm

gdtrjh n ykjhhhbyuklk uiuny

<>/ . ?@$#%7 675&* GBhdss ukn k cjdx jqeir elpe
flj klvmv
f ]h
ghgf
h hh [gh [p

jfhk coivn, . xld jf ewif j
g] gh [g jhp

dg [gf h [p
fd /]bp
/

/./.?>/./</{{}] JNBiumck ihf
]=] [a' ; ' / ' JRTKRGK

end.

contur revista de bun gust 18

contu r

revista de bun gust

CALITATE EXCEPTIONALA

sc telin

tiparit la
sc Solness srI

cu sprijinul
construct srI

contur revista de bun gust

19

r-"-"™

■"-""-n

3(t

'II

,,*

se decupeaza dupa contur

contur revista de bun gust

20