(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library | Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats

Full text of "contur_magazine"

c n t M r 




CM 



CM 



CM 



con 



c4)^ 



u r 



revista editata de grupulcontur 



grupul contur: 



motto: 



membri: 



colaboratori: 



bozo, flo', GheGhe, hor@tius fuzzy, sf. Sebastian 



Noi nu ne exprimam pentru cei ce 
cred ca vad, ci pentru cei care cauta. 



cuprinsul numarului 2/2001: 



04 Surub shop 

\ \ 

05 Rime '^ !\ 

06 Trairi §i muhri (bozo) 



07 Prietenul meu (bozo) 



"Explozia" 






? t' 



.-/ 



■■■:''V 



1. J 

' 08 Obsesia Z Tngaduita, 

Universul cu rimaTntortocheata (bozo) 

09 Povestire (flo') 

10 Po§ta§ul nu va mai suna Tn veci de doua ori 
caci a fost asasinat (hor@tius) 

r 

11MKK(hor@tius) 



^ "^ 



12 Palmele (sf. Sebastian) '•-■ 

14 Mutatia [secventa] (fuzzy) 

15 Tn loc de Eliberare (Gh.eGhe) 

16 §edinta de bloc (GheGhe) 





lllllillllilllllilillllililll^ 

DECONTUREDDE 



coperta §i grafica: 

fata, verso: "Limonada §i ghilotina" + 
"Pieton", "nas fin(al)" - GheGhe 
"Explozia" - foto: Dan F. Spataru, 
prelucrare grafica: GheGhe & bozo 

alte imagini - pagina: 

3, 5 (supra-fata), 6, 7 - bozo 
10 (autoportret) - hor@tius 
5(Tnger), 15, 16, 18 -GheGhe 

conceptie grafica §i tehnoredactare: 
GheGhe, bozo 



contact: 



email: revista. contur(5)ennail.ro 



tiraj: 100 exemplare 



Grupul Contur nnultunne§te tuturor 
colaboratorilor §i sustinatorilor. 



CONTUR 2 -2002 



con 



■k;t 



u r 



Rezultatele concursului "Surub shop" 

Ca urmare a unui concurs de Tmprejurari, urmatorii au fost desemnati ca§tigatori ai cate unui §urub 
cardanic irational tip §-67-BTX cu axa longitudinals Braford-Tircau, de la magazinul SURUB SHOP: 



1. Hodoronc Troncu 

2. §ugubaru Vasileta 

3. Ghioz Dan 

4. CD. Ana 

5. Burghiu Gheorghiu 

6. Zom Bianca 

7. Ghilo Tina 

8. tanti anti Gelu 

9. Carcadarz Traiacob 

10. Dan Tura 

11. Cabo Tinu 

12. Mociorlontu Sircea 

13. Micioka Kahmet 

14. Crai Nicu 

15. Pi§er Rahafat 

16. Agregan Heterotropu 

17. Hilar Ion 

18. CoclilaMex 

19. Gogula Miuler 

20. Nastrator Nasolu 



21. Hassanog Furtoglu 

22. col. Kelu Obuz-Vietnam 

23. Robotor Alozogrizu 

24. AnaConda 

25. Uliu luliu 

26. Putu Lica 

27. Nimnelog Cinoiu 

28. Scarlat O'Laru 

29. Mutulica Bazu 

30. Clapar Roland 

31. Motociclescu Honda 

32. Bomb Oana 

33. Mamir Bei 

34. nenea Lango§a 

35. Traiancu Scorila 

36. Homo Lulu 

37. Xavier Xeroxenia 

38. macaragiu Mimoza 

39. Milit lano§ 

40. Graba Valent 



Ca§tigatorii marelui premiu 




In fata magazinului central, ca§tigatorii marelui premiu "§urub Gold 
Lifetime Experience" - reduceri pe viata la principalele produse Surub 
Shop §i o colectie dintre cele mai bune §uruburi irationale Watman & 
Biggs - Malaxor Anaerobu §i Concasor Anaesclavu. 



m CONTUR2-2002 



C 




u r 



rime 



bozo 




I& ^iK 



2DOMNI (doimni) 



o 

N 
O 

SI 



" Eu nu discut valorile ci gustui " - 

- varianta ta, domnule e 

culinar- valabila 

" Eu nu discut gustui ci valorile " - 

- varianta ta, domnule e 

greu - aplicabila 



Crater §i extrapolant (e o zi de combinat afara) 



Exteriorul fu nemtesc, 

fu impact de diblu-n suflet 

Uneori mai regasesc 

picaturi de atmosfera dupa ploaie fara tunet 

parca le stropea bunicu - mort 

cu kiskantui comunist udand gradina; 

era rozaliu §i umflat cu energie 

dar s-a rasuflat treptat §i la un moment dat 

a crapat, nu §tiu de ce. 

§oseaua proaspata marcata impecabil 

cu umbra de ploaie -i simt mirosul 

de permanganat de potasiu KMnO^ 

§i scarbit sparg farfuria, paharul §i cana de cafea. 

E zi de combinat afara, 

cerul gros secreta e§apament de furnal 

T§i stoarce picaturi acide care-n suflet 

mi-au crestat cratere cu diametrele pietre stelare. 

Pe nisipul mi§catorsta lini§tea acestorzile 
in uzine silentioase clopotul Tncepe sa vibreze 
in cratere §i extrapolant 

e unda refractara, 
e zi de combinat afara. 




OS 



paine cu dint! o 

atnceputsa roada c 

c u V I n t e I e — 

de pe masa <ro 

din bucatarie. o. 




Al meu unic prizonier 



nchis in propriul meu calvar 
yia simt de mine izolat, 
n jurul meu e Tntuneric §i co§mar 
Chiar §i disperarea a plecat. 

Privesc tavanul alb, vopsit cu var, 
Gol, crapat §i fara de raspuns 
Cautarea mea e in zadar - 
e§irea, de mine s-a ascuns. 

n jur peretii nu-i zaresc, 
Dar sunt al meu unic prizonier 
§i nu am voie sa vorbesc 
Umbrelor ce apar§i pier. 



GheGhe 



CONTUR2-2002 



bozo 



Trairi §i muriri 



con 



A)^ ^ 




Trebuie sa avem Tntotdeauna grija cum dozam sinceritatea deoarece 
aceasta se poate Tntoarce Tmpotriva noastra, desigur nu sinceritatea 
personificata, literalmente, ci faptui ca deschidem porti largi §antajului §i 
raului, intentionat sau nu care poate fi foarte periculos. 

Am observat ca de cele mai multe ori atunci cand ating nivelul pur in 
sinceritate, in relatari facute prietenilor §i nu neaparat, simt un sentiment 
de frica, un presentiment al unei fisuri verbale din partea ascultatorului, 
ce va avea loc ciiiar in momentele cele mai nedorite sau cand am reu§it sa 
uit putin de obsesia §i de povara mea. E asemanator sau simetric cu 
sentimentui postparoxistic care tinde spre o perioada de dezamagire, in 
care ai impresia ca nimic bun, nou, placut nu mai poate sa se Tntample §i este firesc, pentru ca nimic din 
mediocritatea zilnica nu poate sa egaleze acele momente care nu pot sa dureze la nesfar§it, caci echilibrul ar fi 
rasturnat. Cred ca ar interveni dupa un timp o stare de monotonie §i plictiseala caracteristica (in astfel de cazuri) 
firii omene§ti care dore§te progresiv tot mai mult sau care in disperarea sa dupa diversitate, ajunge sa spere la 

starile mediocre de odinioara sau chiar acele de suferinta. 

> 

A fi pus in situatii umilitoare de oameni carora li te-ai destainuit Tmi este ceva familiar. Nu §tiu care este 
logica mecanismului intercerebral ce are loc cand ei scuipa cu oarecare scarba ironica, deta§are sau inocenta, 
intimitati sau lucruri de nerelavat, lucruri sacre. Nu §tiu daca vor sa faca o gluma buna in public §i singura sursa 
de inspiratie care le garanteaza succesul este profanarea sufletului prietenului pe care se simt oarecum stapani; 
dar, ciudat e ca in astfel de relatari Tti dai seama ca ipocrizia exista (§i nu este cea de politete, gen tabu) pentru 
ca atunci cand te-ai destainuit, el te-a aprobat, iar acum te persifleaza §i se ascunde in spatele caracterului 
moralizator al observatiei pe care ti-o adreseaza. El vrea sa te ajute, el e plin de intentii parinte§ti deodata, 
probabil ca sa arate celorlaiti "maturitatea" §i Tntelepciunea de care sufera. 

Deosebit de greu e sa scap din elanul vidului combinat cu o stagnare agresiva §i impulsionat de un nerv 
al nimicului spre nimic. Atunci nu sunt atras de nimic §i nici nu Tntrevad o solutie radical-finala a vietii ca §i pana 
acum..., ci doar continui sa plutesc, sau sa ma pravalesc (parca) cu Tncetinitorul Tntr-un abis din care totu§i a§ 
vrea sa ies, deci singura intentie de sens opus (pozitiva) este aceasta, ceea ce Tnseamna ca nu ma complac, ca 
§i cand a§ fi gasit o scuza. 

In ultimul timp aceste senzatii s-au asociat cu o morbidete nostalgica in care emotia ma cople§e§te 
aleatoriu ca perioada, ca pe oamenii mai sensibili Tnainte de examene. 

E teribil de tenebros, de parca a§ trai Tntr-un Tntuneric spiritual reflectat §i in lumea fizica, dar care 
poate fi productiv, desigur, depinde pentru cine. 

Ce bine e sa fii sigur pe tine §i sa-ti pastrezi fluiditatea! Ce firesc e sa ai Tndoieli! Ce deosebit e sa te 
Tndoie§ti de totui, sa negi absolut totui §i sa crezi cu adevarat in acesta; dar chiar aici Tncepi sa semeni diametral 
opus (pentru ca §tim ca extremitatile, polii se atrag reciproc) cu eel care T§i urmeaza scopul neintrerupt. 

Ce practic e sa obtii adevarata certitudine cu care sa Tncepi §i sa finalizezi orice actiune! Remediul sau 
leacul Tl obtii prin tine Tnsuti, deci se afia Tn interior, sau depinde de situatiile Tn care e§ti pus, de mediu, deci 



» CONTUR2-2002 



con 



\^t u 



se afia in exterior? Eu cred ca acestea trebuie §i sunt combinate deoarece sunt strans legate Tntre ele pentru ca 
nu se poate obtine o sterilitate de neclintit a unei izolari. Straduintele exagerate de o parte sau de alta nu due 
decat spre un fanatism §i o alienare fatala pentru ca ceea ce se Tntampla este Tmpotriva firii, a naturii omului, a 
ei in sine §i a legilor care Tnca mai guverneaza lumea. 

Atunci cand am explicat cuiva diferite situatii, trairi sau descrieri, am Tncercat sa redau Tntocmai, sa 
surprind specificul momentului §i sa formulez totui in modul eel mai direct §i mai simplu pentru ca receptorul sa Tl 
poata Tntelege §i simti. In unele situatii el poate Tntelege ceea ce Tl spun ca pe o formula matematica abstracta, 
logica, demonstrabila, care ar putea fi, metaforic, trecerea lui (receptorului) prin aceasta; relatarea mea prime§te 
deci alura (forma) unei lectii noi, pricepute, ce nu are nimic emotiv, empiric. alta situatie este cea in care 
explicatia, respectiv descrierea mea etc., nu ajunge la jumatate, caci sunt Tntrerupt de aprobarile §i rasul subtil 
care certifica faptui ca el a Tnteles §i a simtit, de aceasta data, ceea ce am spus. 

Cu siguranta este ceva mai profund decat prima situatie pentru ca implica mult mai mult §i anume: atinge 
"datui" arhetipal al omului; vasazica am descris o situatie a carei baza de date face parte din rezervorul comun, 
arhetipal, care poate sa Tnmulteasca informatia prin combinatii de cod personal, caracteristice, diversificand 
capacitatea subiectului de a simtl mai mult sau mai putin relatarea mea. 

bozo 

Prietenul meu 



Eu am un prieten mort caruia Ti pica mana cand ne salutam sub forma strangerii de mana.Eu ajung cu 
u§urinta la falange §i le simt raceala. El a putrezit. Doua coaste rupte ce ies din diametrul toracelui ma Tnteapa 
ori de cate ori Tl Tmbrati§ez prietene§te. Aceste coaste se Tnfig cu putere in mine iar eu nu tip caci nu mai am glas; 
nu deschid gura caci nu mai am; nu respir. El pute Tngrozitor. El miroase a: 




■ K 









clei de oase - 16,3(3) ml = 0,553 atm; 

tamaie - 50,11 ng; 

ulei de pe§te - 1/899 I; 

sulf - 1/2 spatula; 

camfor - dupa nasul fiecaruia; 

busuioc - 10.000/10.000 legaturi. 



I. x^vV. 



(efectuati transformarile in atm.) 



In fiecare zi, prietenul meu trece prin noi stadii de descompunere. Tot ceea ce s-a descompus trebuie 
sa se transforme in ceva §i sa se Tndrepte spre ceva. Deci prietenul meu nu e mort ci in stadiu de metamorfoza. 
Cand ne plimbam pe strada, eu §i ce a mai ramas din el, unii se holbeaza cu rautate §i Tndraznesc o gluma 
§tearsa §i transparenta de mahala, ce lasa sa se Tntrevada prostui gust in voluptatea formelor sale. 

Exista §i oameni pe care scarba Ti sperie. Ei evita contactui vizual (ei sunt iritati §i le repugna orice buna 
intentie de-a noastra). Sunt ei pio§i? E mai bine a§a? 

Nu a§tepta Tntelegere, draga prietene, ci Tntelege tu. Nu spera ceva din partea cuiva, ci pastreaza 
speranta pentru tine. Nu cauta mila, ci Tmpra§tie-o caci ai din bel§ug. Nu Tngenunchia decat Tn fata adevarului, 
iar acesta nu e aici. 

CONTUR2-2002 



con 



A)^ ^ 



bozo 



ingaduita 



O Kl Q P Q i <) 7 ^^^^ Zeul este Binele, Zeul este totui §i in toate, atunci el este §i 

raul?, caci raul este §i el in toate cele pamante§ti. Ce este raul? Poate fi 
considerata mi§carea contrarie drept rau? 

Raul a fost creat de Zeu (Bine) pentru a pune in evidenta Binele din 
lumea materiala §i pentru a crea echilibrul, de exemplu echilibrul planetelor, 
universului prin actiunea fortelor contrare ce dau iluzia repausului. Raul se 
gase§te in lumea aflata in mi§care §i materiala §i numai aici, pentru ca Zeul 
este Binele absolut, esenta, nematerialul, nemanifestui, lumea pura, lumea 
ideilorin sine, TOTUL, el neavand evident nevoie de rau pentru a putea fi pus 
in evidenta. Omul, pentru a ajunge la el, la absolut, trebuie sa scape, sa 
ignore, sa treaca peste rau. Raul e in totul. TotuI e in nimic. Raul e esenta; 
extrageti-o. 

bozo 

Universul cu rima Tntortocheata 



Universul este infinit. Universul este nepieritor. Parte din univers este nemuritoare. Parte din univers 
este muritoare. Omul este nemuritor. Moartea este un falsi Omul este un fals. Lumea e o himera. Universul este 
iluzie. Totul este un fals. Un fals, o himera, o iluzie, nu pot sa moara. Dupa ce m-am trezit din visul in care 
murisem, eram mai viu ca niciodata §i in urmatorul eram iara§i viu §i am murit iara§i pentru ca dupa aceea sa reiau 
alte "activitati onirice". 

Noi traim pe taramul oniric al falsului schimbator. Noi suntem mandri de el; bucuro§i; fericiti. Cand ne 
vedem, ne sarutam pe obraji lasand pete de saliva cu grad enorm (e^o -> oo) de aciditate ce corodeaza fata 
progresiv. (Atentie la diferenta dintre nemuritor - etern! Etern - dintotdeauna, in sine Tnsu§i (creat); nemuritor - 
are un moment clar al na§terii: -> oo, este faurit). 

CuvantuI moarte ar trebui sa desemneze acel ceva care dispare pentru totdeauna. Disparitia dintr-un 
loc, neurmata de prezenta instantanee in alt loc, disparitia absoluta totala, fara existenta acelui ceva in alta 
parte, materiala sau nu, sub aceea§i sau alta forma este imposibila. Moartea este schimbare. Moartea nu e 
absoluta. Adevarul e absolut, dar nu universal (pamantesc). El e Tmbracat, camuflat bine, cenzurat pentru a 
Tncapea in lumea materiala, rezultand neadevarul. El se manifesta in lumea nemateriala. Aceasta este o alta 
filozofie. Ea e frumoasa! 

Universul e in continua expansiune. El este creat de cineva. Gel care creaza este separat de ceea ce 
este creat §i in mod paradoxal el exista prin ceea ce creaza, deci este unul §i acela§i. Intotdeauna ramane o 
parte separata, o rezerva a necreatului din care el sa poata crea, aceasta fiind infinit §i direct proportionala cu 
cea materiala (creata). 

Daca universul e in expansiune, el e finit; are intotdeauna o limita a sa, ca un fel de varf ce despica 
necreatui facand cale spatiului pe care sunt a§ezate planetele. Cand aceasta minge-univers, alcatuita din straturi 
se va sparge, planetele se vor strange haotic §i plastic una in alta creand un nucleu mare §i mandru, format din 
pasta proaspata. Se ia pasta, se introduce Tntr-un recipient, amestecand x^ ani lumina, x ani Tntuneric, se varsa 
pudra de stele, iar condimente vor fi scorti§oara de meteoriti. Se extrage calea lactee, turnand laptele Tntr-o oala 
cu gauri negre. Va urma sa urmarim ceea ce urmeaza. Pofta buna!!! 



a CONTUR2-2002 



con 



A)^ ^ 



flo' 



povestire 



dupa ce termina de citit, ie§i din padure, facu autostopul §i ajunse in ora§. 



cu ma§ina Tnchiriata conduce departe. trece prin fiecare statie de autobus. opre§te la fiecare super- 
market, vede toti oamenii de pe strada. sexul metalic al Tntreprinderilor. biserici in constructie. ferestre 
sparte. un om calcat de tren. drogati cu paracetamol, porci care zboara. un automobil in flacari. roti 
zimtate. politi§ti. 




i§i aprinde o tigara. 




4 




ora§ de noapte cu lumini Tntrerupte. totui e posibil. tatuaje. cimitire. autostrada, un om Tmbracat in 
cowboy, fiecare face ce vrea. trafic. ploua. un taxi te poate duce oriunde vrei. programe tv. avioane. 
suburbii. iubire. betivi. tineret. pubs, trenuri. §ampanie. sunetui strazii. accident de ma§ina. rasete. wc 
public, un copil mort. o femeie cu o palarie oribila. disco-baruri. sunetui ora§ului. autogara. copiii merg 
in fata parintilor. nu pot sa ma repet. muzica. minciuni. venus in blanuri. cuvinte sparte. parcuri. plictiseala. 
flori moarte. night-club, jocuri. tinere fete, grafitti. fara nume. numere de telefon. picturi. Tntuneric. lume 
ridicola. excavator, oribil sentiment, biciclete. rai. cizme. "she's dead." otrava. trandafiri. un plan vechi. 
"trebuie sa te treze§ti in fiecare dimineata!" urme de ruj. Tntrerupator de curent. y2k. tigari. noi suntem 
porci. pistol. nesfar§ite talk-show-uri. sex. politica. star de film. otel. ingineri speciali§ti in utilaje grele. 
caraghios. zgomotui industrial al blocului pe jumatate ridicat. nimic nu e absolut necesar. pizza, internet, 
rap. etajul 2. bagaje. haine. aur. bautura. cantece. tobe. bani. criminal in serie. Tnghetata. avangarda. 
stralucire. chimie. gunoi. imposibil. metrou. tricou. coca-cola, motorina. asfalt. pornografie. heroina. flori 
de plastic, radio, curcubeu. sange. somnifere. cocktail, urbanizare. 

s-a aruncat in fotoliu §i §i-a aprins o tigara. in spate se afia o biblioteca. rasfoie§te o carte, se duce in alta 
camera, la tv, un film american.se treze§te intr-un pat de spital. spitalul arata ca dracu', de fapt ca oricare aitu': 
fete grote§ti, hido§i, nebuni, aparate complicate care scot zgomote infernale. doi vecini de salon uria unu' la 
aitu'. afara cainii latra. se ridica §i caica pe o goanga. dupa ceva timp ni§te furnici au inceput sa traga de ea. 

"toti cu dragostea §i cu ura lor banale. vreau sa plec din nebunia asta." fotografii. leucoplast. cutter, 
scrisori. pipa. reportofon. omniprezenta. forme de viata. vertical, umbre. impozite. arhitectura. chin, 
tortura. totalitarism. ironie. §tiri. trainspotting. cli§eu. cafea. cd-player. artizanal. propaganda, macarale. 
millenium. 11:51. mtv. comunicare on-line, telecomanda. teletext, cinema, fapt divers, telefon. video- 
recorder, coincidenta. mcdonald's. fotocopiere. mercedes. contradictie. cool, valuri. descentrat. virtual, 
nnodel. hypertext, fast-food, argunnente. walknnan. rendez-vous. viitor. ininna. etc. §.a.nn.d. ... 






e 





CONTUR2-2002 m\ 



C 




u r 



hor@tius Po§ta§ul nu va mai suna Tn veci 

de doua ori, caci a fost asasinat 



I. Cetatean model, El obi§nuia sa citeasca ziarele. Fie locale, fie centrale. De asemenea, urmarea foarte atent §tirile 
TV, de§i sustinea ferm ca "televiziunea este un drog!". 

Cetatean mai putin model, Eu aveam obiceiul de a urmari tot ceea ce se petrecea Tn blocul Tn care locuiam Tn chirie, 
Tntr-un apartament cu o camera, bale §i bucatarie, la etajul Tntai. Cohabitantii mei se straduiau din rasputeri sa evadeze din 
cotidian Tn n+1 moduri: crize de nervi, crize de personalitate §i foarte multa muzica ascultata la volum maxim, Tn general 
muzica de mahala. Ciudati, dar absolut normali, ace§ti colocatari. Toji, mai pu^in El. El este foarte normal, atent, grijuliu, 
celibatar, cult §.a.m.d., Tnsa deloc ciudat. §i totu§i... 

II. Foarte mulji ani, de fapt, dinainte de a locui oricare dintre noi Tn acest bloc (de rejinut ca aproximativ 1/2 din 
familii locuiesc aici de la bun Tnceput), sa tot fie cincisprezece ani de zile, acest bloc, ca de altfel toata aceasta zona de 
blocuri - "jungia de beton" cum i se spune - a fost servit de un angajat al sucursalei locale a Regiei Autonome a Po§tei, care, 
din nefericire, a parasit aceasta lume pentru a pa§i Tn lumea spiritelor, alaturi de cele mai mari spirite ale Terrei: Jimi 
Hendrix, Albert Einstein, Nicolae Paulescu, Mark Sandman, Oscar Wilde, Kurt Cobain, Corneliu Coposu, Jim Morrison, Alfred 
Nobel, Johann Wolfgang Goethe, Napoleon Bonaparte, Yehudi Menuhin, Mahatma Gandhi, Jaroslav Hasek, Pavel Chinezu, 
Florimund Mercy, regele Ferdinand §i lista ar putea continua la nesfar§it. Acest fapt parea sa nu-l afecteze prea tare pe El, 
vecinul meu, atata timp cat zilnic T§i primea ziarele Tn cutia po§tala, pentru care T§i facuse abonamente anticipat. 

III. Dar soarta cruda a facut ca zona §i implicit blocul nostru prapadit sa revina unui alt angajat al sucursalei Regiei 
Autonome a Po§tei, mult mai tanar decat predecesorul sau decedat. Acesta a Tncercat sa fie un po§ta§ modern: umbia cu 
ca§tile pe urechi (numai el §i Dumnezeu §tiu ce fel de muzica o fi ascultat la ca§tile alea), nu Tn uniforma, ci Tn blugi, fara 
chipiu, dar cu §apca §i, mai presus, nu umbIa cu bicicleta, a§a cum am fost noi obi§nuiti de catre predecesorul sau decedat, 
ci cu, Tnchipuiti-va, patine cu rotile. Pe deasupra era §i murdar, §i §mecher. 

IV. in primele doua luni de munca tanarul po§ta§ a observat ca El are anumite tabieturi, respectiv obiceiul sau de 
a fi abonat la nu mai putin de 7 (§apte!) cotidiene, 3 (trei) saptamanale §i vreo 2 (doua) reviste lunare, nu §tiu exact, pentru 
ca nu am reu§it sa-mi dau seama urmarindu-l pe vizor. Niciodata nu am Tnteles cum se facea una ca asta, deoarece Eu 
citeam 5 ziare/saptamana §i 3 reviste/luna. Oricum, ce §i-o fi zis tanarul nostru bavarez, ca are de cine-§i bate joe §i pe cine 
sa fenteze. Conform obiceiului, Tl mai urmaream §i Eu pe prospatui angajat al R.A.P., facand Tn a§a fel Tncat sa-mi gasesc 
de lucru sau nu outdoors, tocmai Tn perioada Tn care acest tip intra Tn casa scarii noastre §i Tncerca sa-§i faca treaba. Nu 
mi-a luat mult timp sa remarc existenja unor nereguli Tn legatura cu personajul. 

V. Intr-o zi cu scare, lini§tea cartierului nostru a fost tulburata Tnca o data: preatanarul §i necoptul-la-minte po§ta§ 
al nostru nu a mai sunat de doua ori la u§ile §omerilor §i pensionarilor. A fost ucis. Alertata, polHia locala a demarat 
operajiunile de cautare a cadavrului, dar acest caz s-a dovedit mai tarziu a fi eel mai greu din istoria institutiei locale. Acest 
caz nu va fi fost rezolvat nici pana Tn zilele voastre, dar Eu §tiu sigur ca El a fost uciga§ul, "Asasinul po§ta§ului" cum a fost 
numit Tn presa vremii. 



VI. Imi amintesc evenimentui ca §i cum s-ar fi Tntamplat ieri. Cum a procedat 
uciga§ul? A luat o harta a zonei Tn care obi§nuiam noi, oamenii, sa haladuim §i a Tmpartit-o 
Tn paisprezece parti egale, iar dupa ce a comis oribila crima, a segmentat cadavrul Tn 
paisprezece parji egale pe care le-a raspandit Tn cele paisprezece parji egale ale cartierului 
nostru, care obi§nuia odata sa fie lini§tit, §i le-a Tngropat Tn a§a fel Tncat nu au fost gasite 
nici pana astazi toate parjile din corpul po§ta§ului asasinat, {inand cent ca povestea va este 
relatata de ultrastranepotul bunicului unui alt personaj, care a aflat povestea de la strabunicul 
sau, iar acestuia, la randul sau, evenimentele i-au fost reletate la lumanare pe vremea cand ^ 
se lua curentui Tn casele oamenilor, iar acesta nici pe departe contemporan cu bunicul celui ^^ 
care a jucat o data §ah pe banca din fata blocului Tmpotriva colegului meu de serviciu. El, * 
vecinul §i uciga§ul Tn persoana, Tn acela§i timp. 

VII. Am Tncalecat p'o §a §i v'am spus poveste'a§a. 



,.-r^^=^fe;^^j!^ 




n CONTUR2-2002 



con 



\:t 



u r 



hor@tius MKK 



M K K 

sau 

Meandrele Kontur Koncretului din horatian-morboasa viziune 

> 

Meandrele Kontur Koncretului 
Neesential ^ j ^ h r a t i a n - 

Aktionsgruppe Banat 

[precum Kontur Gruppe] 
Demult a zis-o 



morboasa viziune 



Koncret 



Koncret 

Nimic koncret 

Doar ce-a mai ramas, 
Dementa 

care[(!)KR = CAER] 
Ma surprinde 

Koncret §icuprinde 

Dar placut mi-aprinde 
/g) Neimaginate dorinte 

Kn n P r P t Vlsezla stein + F. 

U I I Lr I C L Ascultand Steinzeit 

lar memoria 
lnfa§urandu-ma-mi raspunde: 
"Denazificare / Demilitarizare / Democratizare 
Denuclearizare / Dezarmare" 



Nu-mi mai bat capul 
Mi-am reciclat §i recapatat creierul 
Vom face socioarhitectura 

(muzicala) 
SOCIOfelie de ARHIcerebel 
§ioTECtonic-culTURA 
Pe un fond muzical 
DestuI de banal 
De la macelarie 



Insa 




r 



plasa de hernie 



Conform acestui context 
Forma n-are text 

E crearea creatiei cretat-create 
"Do you enjoy the silence?" 

Art is science. 




Einheit 



/ 



Esential, 



Te iubesc. 



CONTUR2-2002 



C 




u r 



sf. Sebastian 

Palmele 



(scriere absurda despre crima pasionala) 





H 



"0 clipa neindoielnic irepetabila din viata unui om e doar ultima" 
(scriere apocrifa pe zidurile interioare ale unei vespasiene din Timi§oara) 



Omul asta umbia descult de colo-colo prin pare. E stupid sa te Tntrebi cam ce ar putea fi in 

capul unui astfel de om, dar uneori ciiiar nu te poti abtine. Stau §i Tl urmaresc cu o privire 

atenta, de examinator, iar asta de mai bine de jumatate de ceas... Pare sa aiba in jur de 

40 de ani, nu chiarinalt, barbos, cu parul neingrijit, ce spun eu, cu totcorpul neingrijit, 

un tricou gaurit, jegos §i decolorat Tntr-o nuanta senina de albastru 

Tncearca sa acopere burdihanul ce se revarsa, exhibitionist, peste sfoara 

I care-i Tmpiedica pantalonii sa alunece mai jos, caci oricum sunt pe punctui 

ii '^ de a dezveli umflatura dintre picioarele individului, pe care o scarpina 

-i^^ acum dezinvolt in vreme ce se zgaie§te la pieptui bombat al unei pu§toaice 

'- §i se ciupe§te cu cealalta mana de lobul urechii... 

M-am smuls totu§i de pe banca §i acum ma Tndrept spre ie§irea din 

f > aceasta "oaza" conventionala, Tnecata in praf §i din loc in loc presarata 

■» cu excremente. "Ce am eu pana la urma cu toti nebunii care picheteaza 

parcurile plicticaciosului ora§ in care de vreo cincisprezece ani Tncoace 

, .^ r Tmi plictisesc Tntruna viata, o plictisesc de moarte?" 

"Absolut nimic." 



— "Chiar a§a! Un nimic absolut." 



Am apucat sa o zaresc cand eram Tnca la o distanta considerabila §i sunt 
convins ca ea nu m-a observat. Ea - sotia mea... Cami a§tepta in statie cu 
mina preocupata, Tntreaga ei fata se adunase in jurul cutei adanci 
dintre ohii aceia superbi, iar Cami §i mina ei a§teptau in statia de troleibuze 
un 33 nepunctual, a§a ca ma razgandesc brusc §i opresc un taxi, 
Tndepartandu-ma spre casa. data ajuns dinaintea u§ii pe care numele 
meu sta scris ca o condamnare la Marea Rutina (sa ai o casa a ta nu e 
nimic mai mult decat sa fii obligat sa te Tntorci zi de zi in acela§i loc, pe 
care nu-l vei putea nicicand parasi definitiv fara sa te alegi cu unui exact 
la fel, ce mai! un tip de circuit Tnchis, un cere vicios in care spontaneitatea 
e prima ucisa) ma caut de chei, pe care le caut de conformism, caci pana 
azi s-au conformat cu rigoare normelor §i prescriptiilor sociale 
corespunzatoare statutului lor de "cheie", iar dupa Tntreg ritui searbad al 
penetrarii spatiului locativ, ma trantesc Tmbracat pe patulcare tresare 
speriat §i adorm instantaneu pentru urmatorii 6-7 ani ai vietii mele de 
incorigibila visatorie... 



■ 1 i ' ■^ 


r 




"Hei, treze§te-te, lene§ule! hai odata, mi§ca, doar mi-ai promis! de ce nu 
poti fi §i tu ca oamenii?! scoala!" N-am avut de ales §i m-am ridicat greu, 
tragand cu coada ochiului la ceasul cu ace fosforescente de pe masuta. 

- La dracu! Cami, abia am soilit jumata' de ceas... E§ti nebuna? Mereu 
vii §i-mi dai planurile de viata peste cap, §tii macar cate sute de ore urma 
sa dorm Tntruna? Habar n-ai... §i doar pentru ca e§ti sotia mea nu Tnseamna 
ca ai dreptui sa mi te bagi §i Tnalta parte decat in pat! Pe asta o §tiai? Ei 
bine, ar fi cazul sa te pui la punct cu noutatile... 

L-am privit amuzata la Tnceput cum se bataia pe marginea patului ca un 



CONTUR2-2002 



C 




u r 






r^si^B 



copil, arata Tntr-adevar ca unul caruia i-ar prinde bine un pui de somn, nu am Tnteles 
niciodata cum poate sa-§i pastreze mereu prezenta aceea de insomniac, "nu, n-am 
avut nici un motiv scuzabil sa ma Tndragostesc de caricatura asta proasta..." 

Poate fara voie, niciodata nu vom afia asta, ultimele cuvinte Camelia le 
pronunta raspicat, cu o voce a carei raceala paralizeaza lamentatia barbatului, lasandu- 
i pe cei doi in mijiocul unei taceri grele §i uscate, o tacere asfixianta §i rea, care 
solidifica aerul din Tncapere. 

Trebuia sa iasa cumva din Tncremenirea asta de om cazutin prostratie, a§a ca 
se Tmpinse in saltea §i ridicandu-se pa§i pe langa seducatoarea lui sotie, Ti plasa din 
trecere o palma sonora, doar a§a, ca sa sparga tacerea, dupa care prin intervalul 
astfel creat Tntre ei strecura un "divorteaza!" §uierator §i solzos ca o mica reptila. In 
drum spre baie fu ajuns din urma de sunetele inefabile nascute in noaptea adanca de 
lacrimile mari, rotunde, pline care rostogolindu-se in cascada peste pometii Ei se 
spargeau melancolic, asmeni unor bule de §ampanie, de perii aspri-atat-de-aspri- 
mult-prea-crud-de-aspri ai covorului. 

Dar nu se opri. Nu! Intra cu gesturi barbate§ti in baie, tranti u§a cu acelea§i 
gesturi barbate§ti pe care le mai folosi doar o singura data in ziua aceea (de§i 
prospectui sublinia apasat ca erau gesturi barbate§ti de cvadrupla utilizare) anume la 
deschisul robinetului §i Tnfa§catul chiuvetei in care T§i strecura capul cu totui lasand 
gheata topita sa-i inunde creierii, jetui puternic de apa rece ca gheata TI va ajuta, 
spera el, sa-ti ierte sotia, caci de fiecare data cand T§i retragea capul de sub apa 
aceea cruda, mu§catoare, avand deja urechile, nasul, pleoapele §i buzele amortite de 
durere, da, pana acum de fiecare data cand facuse asta de-a lungul color opt ani de 
casnicie a simtit cople§itor ca nimeni nu-l va mai iubi vreodata a§a cum TI iubea Cami, 
Cami iubito, vino aici, undo te-ai ascuns? larta-ma ca sunt atat de imbecil, doar eu 
sunt de vina, doar eu pentru tot, caci totuI a Tnceput azi dimineata, credeam ca ma 
Tn§eli cu un alt barbat pentru ca ieri ai venit a§a tarziu acasa §i apoi nu m-ai lasat sa 
te ating iar apoi cand m-ai lasat pana la urma te-ai Tnchis Tn baie pentru doua ceasuri 
Tntregi §i plangeai, a§a ca azi dimineata m-am furi§at dupa tine, te-am urmarit toata 
ziua prin ora§ §i apoi ma simteam un mizerabil §i un ticalos pentru ca nu aveam Tncredere 
Tn tine, Tn ce faci §i Tn ce simti tu, m-am a§ezat atunci pe o banca cu sentimentui total 
penibil, mi-era jena de mine pana §i banca pe care stateam Tn parcul din centru, ca sa 
scap de stinghereala asta ca o eczema insuportabila ma uitam disperat Tn jur dupa 
ceva care sa-mi distraga atentia de la uratenia mea §i l-am gasit pe ciudatu' asta 

cocotat Tntr-un copac §i care tocmai urina de acolo de 
sus pe batranica cu pudel, un catelu§ nevinovat scos 
de lesa Tn pare unde nu mai ai loc de perver§i dintr-a§tia 
care o fac din copac tintind dupa capul tau, stateam 
acolo, claunul perfect, ma gaseam Tn treaba Tncercand 
sa ghicesc ce-o fi fost Tn capul ciudatului aluia, dupa ce 
s-a u§urat umbia descult prin tot parcul, nenorocitui, iar 
Tn timpul asta batranica TI facea cum Ti venea la gura §i 
Doamne spurcate vorbe Tnvata batranii no§tri Tn lunga 
lor viata chinuita, apoi te-am vazut Tn statie §i mi s-a 
facut rau, nu voiam Tn nici un chip sa dai peste mine §i 
sa ma Tntrebi ce caut acolo cand ramaseseram Tntele§i 
sa ma iei de acasa §i sa mergem pentru cina la frate-tu, 
nici nu §tii cat Tmi pare de rau, iubito, dar tu tii Tnca la 
mine, nu-i a§a? 

- NU ! tipa femeia cu ochii fixati hipnotic de bratele lui musculoase, cu palmele acelea 
zdravane §i asudate... 




CONTUR2-2002 



con 



■A) t 



u r 



fuzzy 

Mutatia (secventa) 



Imi tiuira urechile; profesorul examina! Veneau 
Tntrebarile lui ca ni§te maciuci. M-am pitulat TndaratuI 
po§etei cu voma, Tmi dadea mana, puteam sa fiu 
neinsemnat, a§ fi putut sa fiu §i un nasture pe rochia 
doiinni§oarei poeta, sau chiar o gaura umpluta cu ata 
neagra a acelui nasture. Ma puteam refugia oriunde, da, 
Tntr-o poveste frumoasa iin-a§ fi putut refugia, de 
exemplu. §i cine m-ar fi gasit acolo? Cu siguranta, 
Tntrebarile profesorale NU! Era atat de simplu: era o 
joaca de copil. Colegii mei, legati fedele§ de catargul 
maturizarii, n-aveau scapare: Tncasau tirul profesoral in 
plina figura. Doiinni§oara, de pilda, cea cu po§eta: 
Tntrebarea o lua pe nepregatite, o Tn§faca brutal, Ti facu 
felul §i apoi o abandona, prada unei teribile deceptii 
profesionale, de sorginta matura. Intreaga Tncapere era 
de altfel teatrul unui cumplit macel: colegii mei atarnati 
de carligele profesorale, asemeni vitelor la abator. 
Suferind matur, straluminati de o Tntelepciune tampa §i 
de mai mare dorinta de cunoa§tere. Deasupra tuturor 
zbura timp de cateva secunde Ingerul. Ingerul era foarte 
frumos. Dar Ingerul cazu rapid in uitare. 



Pauza dintre o Tnvatatura §i alta, dintre o dogma 
§i alta, trebuia sa vina ca o eliberare; de libertate nu 
putea fi verba, dear creatorul e liber, se §tie deja, o §tiu 
chiar §i Profesorii, §i Cei Maturi. Era Tnsa o zi fe^^^"""^-^ 
neobi§nuita; scriu cuvantui "eliberare" §i dear eu TI scriu, 
§i-l aud, §i-l vad. Nimeni altcineva. Scriu cuvantui 
"Tnceput", scriu cuvantui "sfar§it"; creez o simetrie 
perfects, punte peste prapastie. Nici o certitudine; dear 
drum deschis spre alta prapastie. Nu privesc in adancuri. 
Copiilor le e frica de Tntuneric. Eu vreau sa ma joe mai 
departe. Asta e tot: JOC. 



ioan ca§u - mutafia - editura marineasa - timi§oara 1999 



i^an ca^u 



'^■'j^Si^SF'^ ■■"J'" jj 




-^- ■■^.: 






- -^ ■ -I 1.^: 



mutat^ia 



man.neasa 



£1 CONTUR2-2002 



C 




u r 



GheGhe 



In loc de ''Eliberare" 




Sunt prins in Tnchisoarea idealurilor mele ce n-are ziduri 
din piatra sau gratii din fier. Idealurile ma string - catu§e 
grele la maini §i la picioare, zavor la u§a, oblon la fereastra. 
Pedeapsa mea e datoria, calvar Tmi este idealul - zidul pe 
care Tl macin Tnspre exterior. 

In loc de eliberare aleg aceasta temnita, cu vedere spre 
orizont, cadere spre abis §i turn spre absolut. E Tnchisoarea 
in care gasesc eliberarea mea, agonia simturilor profane §i 
extazul ridicarii zidului spre imposibil. 

Sunt Sclav de buna voie, in Tnchisoarea creata de mine 
pentru mine, Tn care Tnvat sa pretuiesc libertatea, sa Tnteleg frumosul, inexplicabilul, firescul, maretui, unicatui, 
diversitatea, complexitatea, infinitui, timpul §i spatiul, iar in final lini§tea. Detentia mea este ora de viata, lectia 
clipei eterne. Concluzia? 

Clipa efemera este nepretuita odata ce s-a consumat. Clipa eterna este Tntreaga mea detentie, detinut pentru o 
clipa, Tn care El, Universul,Tnchide un ochi. 

In fiecare zi ma Tnchid Tntre noi ziduri, mai Tnalte §i mai brutale, pe care rescriu Tnvatamintele mele: ce am mai 
Tnvatat sa vad, sa iubesc, sa pretuiesc, sau sa detest. In fiecare zi cobor Tn abis, iar apoi urc Tn turnul catre 
ochiul Tnchis al Universului. Nu-mi gasesc locul. Eu nu am loc decat Tn pu§caria simturilor mele, Tntre zidurile §i 
plafoanele, pe care eu le cladesc, eu le depa§esc. Acestea ma pregatesc pentru /e§/re. Turnul §i abisul sunt 
biletele de ie§ire, pe care le voi primi cand Universul T§i va deschide ochiul §i ma va privi. 

§tiu. In afara zidurilor este eliberarea. 

Eliberarea este o capcana - marul cunoa§terii. 

Afara este raspunsul la tot ce caut, dar, fara ziduri, oare voi mai putea aprecia libertatea? Nu oare zidul da sens 
libertatii? Din Tnauntru am voie doar sa privesc, sa simt, dar nu §i sa ating. Afara e un taram sfant, pentru care eu 
nu sunt pregatit, caci Tnca nu-i potTntelege complexitatea §i diversitatea. 

Afara nu pot fi decat un evadat, fugind de ce am cladit pana acum, un eretic al Universului. A§ fi prea liber, prea 
marunt, prea ascuns, prea neTnteles §i neacceptat, a§ fi uitat. Unde a§ mai putea fugi? 

Sunt §i a§a prins Tntre pamant §i aer, eu foe §i apa ce fierbe pana la evaporare. Este de ajuns. Focul din mine 
trebuie folosit la ceva, altfel ma va consuma degeaba, iar timpul Tmi sta secure de-asupra. Fierb, deja ma consum 
Tnainte de a §ti pentru ce. Scopul este ascuns Tn ziduri. Realitatea ma Tmpiedica sa-l gasesc, pentru ca ma 
fascineaza §i Tmi distrage atentia. N-o Tnteleg. Oare realitatea este Scopul? 

Scopul e §i el capcana. TotuI e o capcana, totui e un joe §i o lege. 

Eliberarea este realitatea, dar noi nu suntem meniti pentru realitate caci suntem mult prea marunti. Realitatea 
este Tn afara idealurilor, Tn afara Tntelegerii noastre complete, nu este pentru noi. Acea realitate nu este nici 
pentru mine. 

Realitatea este o oglinda sparta cu securea. 

Odata sparta, mii de cioburi se Tmpra§tie, unele ma ranesc, altele ma fascineaza. Menirea mea este sa le adun 
§i, potrivindu-le, sa recreez oglinda perfecta, zidul ultim, suprem. 
Privesc Tn oglinda perfecta. Dincolo de ea nu mai e nimic. 

Final: totuI este Tnapoi, iar eu privesc Tnainte §i vad totuI - Tnainte §i Tnapoi. Alfa §i Omega. 



CONTUR2-2002 



C 




u r 



c^e 



GheGhe 

§edinta de bloc 




Azi e §edinta de bloc. Tot blocul vine la §edinta. 
La mine in bloc stau urmatorii vecini: Somilak, fam. Caruta§u, 
Gelu, mo§ Costache cu tanti Vera, tanti Miti, nenea Lom- 
Lom, fam. HTrdau, nenea Pandele, fam. Tropaileanu, fam. 
Magar §i eu. La noi in bloc e tot timpu' scandal. Nenea 
Pandele e tamplar. El nu se Tntelege cu familia Caruta§u. 
Ei IS pro§ti. Ei au o rabia de Dacia 1100 veche de 35 de ani 
cu care a circulat mo§ Costache cand era holtei. RabIa aia -c^&^ot.^') 

nu merge bine. RabIa aia cica a facut nu §tiu cati chilometri. RabIa aia nu merge bine. Familia Caruta§u o repara 
§i fac galagie toata ziua. Blocu' nu mai poate. Ei au un atelier improvizat in bocsa. Acolo fac urmatoarele: tin 
benzna, lemne, fiare, vechituri, sudeaza, fac piese, lucra §i fac multa galagie §i prostii. Ei nu se pricep bine la 
nimica. Petrola e fiu' lu' nenea Caruta§u. El e rau pentru ca minte §i fura, dar §i din alte motive. De aia nenea 
Lom-Lom Tl bate tot timpu' cand poate §i nu e plecat la birt sau la lucru. Lom-Lom e betiv, dar el e corect. El lucra 
la uzina cu nenea Mi§u Tropaileanu. Ei fac multe piese. Ei doi nu se Tnteleg cu Maistru. Maistru e prost, dobitoc, 
chior, tampit, idiot, bou, magar, pore, jigodie, javra, nemernic, hot, betivan, lene§, puturos, Tmputit, badaran, 
mitocan, marlan, mojic, nesimtit, la§, mincinos, ticalos §i altele. Nenea Mi§u e galagios. El sta la patru §i tropaie 
tare pe scari cu bocancii lui grei de armata. Toata familia lui face galagie. Ei sunt galagio§i. Ei nu sunt deloc 
prieteni cu familia HTrdau. Ei stau sub ei. Fam. HTrdau nu suporta galagia. Ei lucra la chio§c, Tn statia de tramvai. 
Ei sunt prieteni cu tanti Miti. Ea §tie tot despre toti §i tot ce se Tntampla Tn bloc. Tanti Miti face prajituri bune. Ea 
e batrana. Ea e prietena cu mo§ Costache §i tanti Vera. Ei se cunosc din tinerete - "eheeei, ce vremuri!", exclama 
tot timpu' mo§ Costache. Ei sunt buni, dar suparati pe Gelu. Gelu e mare. El are beamveu. Gelu asculta muzica 
la maxim §i vine noaptea cu fete §i Tnvata. El e nesimtit, dar vede bine noaptea, pentru ca, cica, Tnvata pe 
Tntuneric. El e prieten cu Somilak. Somilak e arab. Somilak are un gip negru §i asculta muzica arabeasca. El face 
afaceri. El are bani §i ne da bani de Tnghetata. Eu Ts prieten cu urmatorii prieteni: MomTie, Masca lulica, Morma, 
nenea Lom-Lom §i altii. Eu nu sunt prieten cu urmatoarele persoane: Chelu, §mecheru, Petrola, Gelu, Daltuta, §i 
bucataru'. 

§edinta Tncepe azi la cinci fara fix Tn scara blocului vecin, ca sa nu mai iasa scandal ca data trecuta. Pe 
perete e lipita cu mult prenadez o hartie pe care scrie urat §i gre§it: §eDinTa BLOc ■ ora cinci fara fix. Scrisu' e 
a lu' nenea Magar, care e tare mandru de gluma lui cu "cinci fara fix". El e administratoru' blocului. (Nenea HTrdau 
e pre§edinte) Familia Magar sunt magari. Ei Tnjura Tn gura mare. Ei scriu urat §i Tnjura tot timpu' cand te legi de 
ei. Copiii nu au voie la §edinta, dar noi mergem la §edinta pe ascuns. Noi ne ascundem Tn camera cu gunoi. 
Masca lulica ne-a adus la toti ma§ti de gaz. Din camera de gunoi se vede bine totu', printr-o gaura Tn perete 
facuta din gre§eala de Petrola. El a gre§it, dar acum i-a trecut. Pute. Masca nu e bine stransa. Masca e mare 
pentru ca e adusa de la combinatui chimic. MomTie aluneca Tn tomberon. El e ametit de miros. §§§§§tt!! - Incepe 
§edinta!... 

Vine mo§ Costache de la "Gostat". El are ochelari fumurii cu rama neagra §i groasa, haine ponosite §i 
vechi de culoarea maro, ocru §i verde maroniu, baston robust §i gros din stejar §i saco§a ponosita de piata Tn 
care se afia urmatoarele: sticia ulei, ziar, ciapa, piine semi §i mizerie pe fund. El mai poarta ni§te sandale 
grosolane din piele, roase §i vechi, prin care se vad ciorapii albastru deschis (murdari de praf), cravata maro cu 
picatele albe §i palarie gri. El e bun. Mo§ Costache are nasu' coroiat §i urechi mari ca de elefant. Ochii nu se vad 
bine din cauza ochelarilor fumurii. El are la ochi o cicatrice din razboi, de la cotu' Donului, unde §i-a mancat 
ghetele. Mo§ Costache a§teapta cuminte §i s-a a§ezat pe caloriferul rece din casa scarii. 

Vine nenea Mi§u. El e galagios §i vorbe§te tare pentru ca lucreaza Tn strungarie unde e tot timpu' 
galagie mare. Acolo se uria Tn gura mare. El are urechile Tnfundate cu vata. Nenea Mi§u striga: "Buna ziua, dom' 
Costache!!!". Mo§ Costache se sperie, dar raspunde politicos. Nenea Mi§u e ro§u la fata, transpirat §i murdar de 
la lucru. El poarta o cama§a albastra cu maneca scurta, §apca cu cozoroc, pantaloni bermude de culoare 

3 CONTUR2-2002 



con ^Aa t u r 




slinoasa §i ni§te §lapi oribili in picioare. Cama§a e slinoasa §i transpirata pe spate §i sub brat. §apca e din aia din 
ocico, cu USA Pride §i sita la spate, roasa §i murdara de praf. §lapii lui sunt rupti, oribili §i vechi de culoare verde 
fosforescent. Nenea Mi§u T§i taraie §lapii a§tia tot timpu' dupa el. El e solid, are fata rotunda §i nasu' mare §i 
ro§u, iar mainile butucanoase §i mari, dar Tndemanatice. Nenea Mi§u se pricepe la multe. (odata a reparat tabloul 
electric stricat de Petrola). Acum e tare agitat. Nu mai vine Lom-Lom. El se tot uita la ceas. El are un clas ieftin 
din plastic marca "Sekotron", din ocico. El striga la mo§ Costache: "Nu va suparati, cat e ora?!". "Cinci §i cinci", 
raspunde speriat mo§ Costache, uitandu-se la ceasul lui eel bun, rusesc, legat de mana cu o curea groasa §i lata 
din piele. Ciasu' lu' nenea Mi§u nu merge bine. El arata numai prostii §i piuie in continuu. Enervat, nenea Mi§u 
da cu ciasu' lui de perete, strivindu-l apoi cu §lapul lui oribil §i rupt. El se uita la mo§ Costache §i striga: "Ma 
scuzati, dom' Costache, ciasu' asta ... trebuia reparat!..." razand apoi galagios. 

Chiar atunci vine §i nenea Magar. El uria "Buna ziua" §i rade urat. Lui Ti place sa sperie lumea, dar nu se 
prea pricepe. Nenea Magar face de obicei glume proaste, cu care se lauda tot timpu'. El TI impinge prietene§te 
pe nenea Mi§u, calcand fara sa se uite pe ciasu' spart. Nenea Magar poarta pe cap un chipiu urat din imitatie de 
piele neagra §i roasa. El e zugrav §i e Tmbracat cu un halat murdar de muncitor, plin cu var §i pete de vopsea de 
diferite culori. Nenea Magar arata ca o butelie veche. In picioare are ni§te cizme mari de cauciuc, pline de var §i 
de vopsea. El se ia de mo§ Costache, ca cica de ce n-a venit mai repede la §edinta, dupa care rade singur de 
gluma lui. 

Vine Petrola §i nenea Caruta§u. Ei vin din bocsa, din atelierul lor improvizat. Petrola e mare §i prost. El 
e isteric. Pe cap poarta o cipilica idioata §i ro§ie cu o dunga mare alba §i steluta neagra. Cipilica e murdara de 
praf §i e plina de pete. Petrola poarta tot timpu' cipilica aia. El e Tmbracat cu un halat vechi §i slinos de muncitor, 
murdar cu pete de ulei §i benzina. Buzunarele sunt rupte §i Tntinse de la tot felul de chei §i piese sau carpe. 
Mainile lui sunt slinoase, murdare §i unsuroase de la vazelina §i ulei de motor. Pe maini e plin de rani de la tot 
felul de accidente. El mai poarta un trening "Reobeok" destui de murdar §i plin de praf. In picioare are ni§te §lapi 
de casa cu Tnflorituri din plastic. Pe spate are urme de praf, de la cum se baga sub ma§ina lui §i a vecinilor. 
Taicasu' e Tmbracat cu un maieu alb ridicat peste burta, blugi §i §lapi Tn picioare. Petrola §i nenea Caruta§u Tncep 
sa se certe cu nenea Mi§u. La un moment dat toti striga, Tn afara de mo§ Costache care se uita afara la gradina 
lu' tanti Jibu. 

Vine §i nenea Pandele. El e prieten cu nenea Mi§u. El se baga Tn discutie, tipand la familia Caruta§u. 
Aia urIa §i mai tare §i Tncep sa vorbeasca urat. Nenea Pandele e Tmbracat Tntr-un fel de halat de tamplar, vechi 
§i tocit. El are pe cap o basca §i un creion grosolan dupa urechea dreapta. Dupa urechea stanga are o tigara. El 
are Tn mana o §ipca de lemn pentru pervazul lui nenea Lom-Lom. El poarta ni§te pantaloni gri Tnchis, de la un 
costum vechi. In buzunarele halatului are urmatoarele: cuie mici §i cuie de diferite marimi (14 buc), batista 
mototolita, chibrite, cle§te, §mirglu, ruleta §i mizerie pe fund. El e Tncaltat cu ni§te pantofi vechi §i tociti, cu care 
merge la tamplarie, dar buni de purtat, nu ca §lapii oribili ai lu' nenea Mi§u. Deja e ro§u la fata §i furios pe familia 
Caruta§u §i tot gesticuleaza cu §ipca aia. 

Apare §i nenea HTrdau. El Ti ia partea lui nenea Caruta§u, pentru ca el e certat cu familia Tropaileanu. 
Nenea Pandele se cearta acum cu nenea HTrdau din cauza ca Ti ia partea lu' Caruta§u. Nenea Caruta§u striga §i 
TI ameninta pe nenea Pandele, ca cica TI da Tn gat. Mo§ Costache se uita suparat §i plictisit. Pe el nu-l Tntreaba 
nimeni nimic. Nenea HTrdau are pe cap un coif de ziar de la el de la chio§c. El e bine Tmbracat §i nu e murdar ca 
restu'. El e slab §i poarta ochelari ca a lui mo§ Costache, dar cu rama maro. (El nu are cicatrice din razboi, pentru 
ca era prea mic atunci - oricum nu-l luau la armata fiindca tac'su era colonel §i avea pile). 

Vine §i tanti Miti. Ea e foarte agitata de galagia care se aude. Ea are pe cap un batic de gospodina cu 
trandafiri portocalii spalaciti. Tanti Miti poarta tot timpu' un §ort gri cu floricele albe patate cu ulei sau zahar 
pudra. La ea vin doua viespi. Acum n-o baga Tn sema decat viespile alea. Toti tipa unii la ceilaiti §i nu au timp 
de altceva. Mo§ Costache o saluta politicos pe tanti Miti. Ei se cunosc din tinerete. Mo§ Costache profita de 
faptui ca tanti Vera nu e de fata §i Tncepe sa se laude cu ispravile lor din tinerete, Tnainte ca el sa se Tnsoare cu 
tanti Vera. Tanti Miti are un pliculet de vanilie Tn buzunar. Ea mai are altele acasa, Tn dulapior. Viespile alea nu- 
i mai dau pace. 

Gelu nu vine la §edinta pentru ca pe el nu-l intereseaza nimica. El vrea discoteca Tn scara blocului. 
Somilak nu vine nici el, pentru ca el face afaceri, are bani §i nu are timp de prostii. 

CONTUR2-2002 



con 



■A) t 



u r 



Vine §i nenea Lom-Lom, pilit §i suparat de la birt. El e suparat pe 
Maistru. Nenea Lorn Lorn are parul negru des §i ciufulit, §i e mai tot timpu' 
neras. Lom-Lom are o glaca ieftina de culoare crem, murdara la maneci, 
patata ici colo cu bautura. Mai poarta o cama§a verde Tnchis, veche §i 
§ifonata, ni§te pantaloni buni, de culoarea gri, prin§i cu o curea faina din 
piele de la mo§ Costache, adusa din Rusia. El e Tncaltat cu ni§te pantofi ca 
a lu' nenea Pandele, luati de la acela§i magazin, numa' ca ai lui au urme de 
noroi. Nenea Lom-Lom tocmai a calcat Tntr-o baltoaca in care se aflau 
urmatoarele: coaja banana, ciob tigia, muc tigara, nisip §i mizerie. Nenea 
Lom-Lom duce o saco§a ponosita albastru Tnchis, in care sunt urmatoarele: 
sticia tuica, branza de la ginerele lui nenea Gavrila de la tara, varza, ciapa, 
sticia ulei, bidon sirop cap§une, usturoi, ziar cu femei goale, mizerie pe 
fund. Scandalul e din ce in ce mai mare. Petrola face o criza de isterie. El 
uria singur ca cretinu' tot felul de prostii §i da cu picioru' in perete iar apoi 
caica cu furie ce a mai ramas din ciasu' lu' nenea Mi§u. El e furios pe nenea 
Pandele care e ro§u de furie §i gesticuleaza tot mai tare cu §ipca aia pentru 
nenea Lom-Lom. Petrola Ti smulge §ipca din mana §i o rupe in bucati, 
calcand-o apoi in picioare. Nenea Caruta§u TI ameninta pe nenea Pandele: 
"Lasa bai jigodie, ca te dau Tn gat, ba!!!". Toti striga, iar unii Tnjura. Tanti 
Miti §i mo§ Costache discuta despre calatoriile lorTn Rusia - la Leningrad, 
Moscova, dar §i Tn alte localitati. Nenea Lom-Lom ia atitudine. El poate urIa 
mai tare ca oricine. El urIa la Petrola. Nenea Caruta§u vrea sa-i traga un 
pumn lu' nenea Lom Lom, numa' ca nenea Mi§u TI Tmpinge cu putere §i 
nenea Lom-Lom Ti da ni§te palme la Petrola. Ala urIa: "Ajutooor, ma omoara 
betivanu'!!!", darTncearca sa-l Tnjunghie pe nenea Lom-Lom cu o §urubelnita 
murdara. 

Deodata ies ni§te oameni din blocu' ala §i se iau de vecinii no§tri. 
Brusc se face lini§te §i se aude o musca mare §i urata ce vrea sa iasa printr- 
un geam. Toti arata spre Petrola. Nenea Rupoiu din blocul vecin se ia de 
Petrola. El e tare solid pentru ca a facut lupte §i o bate tot timpu' pe tanti 
Rupoiu. Petrola se uita ca prostu'. El minte. Cica nu el a uriat, ca el acum a 
venit - "Betivanu' a urIat!" - completeaza tac'su. Atunci Rupoiu vede 
§urubelnita din mana lui Petrola: "Bai vierme, tu mi-ai furat trusa cu scule! 
Te omor, caine!" urIa nenea Rupoiu, sarind la Petrola. El §i cu tac'su fug 
mancand pamantul. Petrola pierde urmatoarele: §urubelnita furata, cheie 
de 13, carpa §i §lapul stang cu o pietricica Tn talpa. Petrola §i nenea 
Caruta§u se ascund Tn casa. Nenea Rupoiu vrea sa le sparga u§a cu un 
bolovan. Numai ca u§a lor e din fier §i nu se sparge. Neputincios, le smulge 
soneria, apoi ameninta §i Tnjura de ciuda. El mai sparge ni§te ghivece de- 
a lu' tanti Caruta§u §i mai da §i un §ut la pre§. Pana la urma, bolovanul 
ajunge Tn parbrizul rablei lu' nenea Caruta§u. 

Nenea Lom-Lom reu§e§te sa-l convinga pe nenea Rupoiu sa se 
lini§teasca, aratandu-i ziarul lui cu femei goale. Nenea Mi§u se baga imediat 
Tn seama. Mo§ Costache pleaca cu tanti Miti la o plimbare prin pare. Nenea 
Pandele se duce suparat Tn atelier pentru ca sa faca o alta §ipca pentru 
Lom-Lom. El e un tamplar iscusit. Nenea HTrdau hotara§te cu nenea Magar 
ca nu mai trebuie angajata o alta femeie de servici, pentru ca tanti Rodica 
spala foarte bine scarile. Asta a fost §edinta de bloc. 



Orice asemanare cu personaje reale este purmtamplatoare §i neinten^ionata. 



r_, .. I 




\A 





Jh^ 



rv. 







S CONTUR2-2002 




"Ora^ul meu" - tema numarului viitor, Contur 3 




n a s final 



costa 15000 lei 



lllllillllillllllllllillllillilllliliillllllil 

DECONTUREDDE