Full text of "De la Romanii din Turcia europeana"

See other formats

This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at http : //books . google . com/| 









*-^'U' 




^^ kj^ t± 



75 



:*:<3>>:o:<5 





-^ 



^ v.'if ■ -V^r'Vr; "-»>H . . 



.c-^Tr^iT:-:. 



!*. 



- f ... , Digitized by VjOOQIC 



Digitized by 



Google 



lOAN NENITESCU 



DE LA 



ROMANII DIN TURCIA 



EDROPEANA 



STUDIU ETNIC 51 STATISTIC ASUPRA ARMANILOR 

CU APROAPE UNA SUTA DE ^^VURI ^1 CU 
O HARTA ETNOGRAFICA 



>.3«^-i^^H^>e5^ 



BUCURESCI 

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL 

16, STBADA DOAMNEI. 16 
1895. 



%(u '^t^^"'""' 



Digitized by 



Google 



SjU^?IS:i.'^'S 



HARVARtT 

lUNIVERSITYl 

LiORARY 

Kit 9 1JW 



Traducerea e reservcUH. Orice esemplar poarUi semnfllura ntea . 



Digitized by 



Google 



CUVINT-INAINTE 



'I'&rile din dreapta Dun&rei erau cuprinse 91 popoarele lor su- 
puse legilor Romei, cu mult inainte de cucerirea Daciei. Ambele 
Moesii, Illyria, Epirul, Tracia ^i Macedonia se plecaser& armelor 
vastului imperiu ^i erau de mult colonisate ^i preftcute in pro- 
vincii romane, pe cand Trajan aducea la supunere pe Decebal 
§i pe poporul Dae, frate cu eel Trac, a?e(Jat la meaz&zi de Du- 
nare. Chiar Grocia — care era cucerit& inc2l de la 146 in. d. Chr., 
cand consulul L. Mummius sRirim& Corintul — fusese, la anul 
27 inaintea erei noastre, declarata de provineie roman& sub nu- 
; mele ia-A^hwfh- Cand ins& se zice Grecia, sA ^tie ce trebue 
s& re inteleaga geografice^ce, se ^tie ce 'i era poporul §i care ii 
era intinderea; nu e tot a§ i cu in^elesul nojiunilor geografice 
Illyria, Macedonia ^i mai alesasupra Traciei ?i intinderei ei, sunt 
mari indoeli. Trebue oare s& in^elegem noi prin Tracia vechenumai 
tara de la r6s&ritul fluviului Mesta, strinsa intre Balcani ^i mare? 
ori trebue sS *i strimtSm sau s& *i iSrgim hotarele? ^tiut este c& 
Getii, o ramur& a poporului Dacilor, nu locueau numai pe stanga 
Dunarei, ci gL ps dreapta, de-alungul celor dou& Moesii §i panH 
la Marea-Neagr&. Triburile traciee: Crobyzii, ^ella^ii §\ Thynii 
se intindeau de prin suclul Dobrogiei — §i anume: de la ora§ul 
Tomi, Constanta de astizi, devenit eelebru prin esilul lui Ovidiu 
— pftna la Balcani ?i p&n& la Marea-NeagrS. Pliniu (Hist, nat,^ 
IV, 26.) intinde pe Crobyzi §i la stanga DunSrei pSn^ la Nistru. 



Digitized by 



Google 



Arfttatele trei triburi orientale ale poporului tracic tr&eau prin 
urmare in imediat^ atingere cu fra^ii lor Ge^ii §1 deci no^iunea 
geografic&: Tracia, trebue intinsA, de-o cam-dat&, mai spre meaz&- 
noapte. Alte triburi tracice: Apsintii, Doloncii, Paetii, Cieonii, 
Corpilii say^Jdarpilii ^i Bistonii se intindeau pe coastele Pro- 
pTyntiSei 9i Egeei p&na la munjii Rodop. Intre Mesta ?i Strymon, 
adec& in Macedonia, locueau Odomantii, Edonii ^i SapsBtii; ear 
triburile: Sintii, Brigii §i Bisaltii se intindeau in Migdonia, ^ara 
dintre Strymon ?i Vardar, adeci\ incS. mai in Iftuntrul Macedoniei. 
§i dac& am mai urm&ri multele triburi tracice, am gftsi pe unele 
p&n& in lUyria, ear pe altele pan& peste Hellespont, in Frigia^^,>lai- — v 
toat& JPeninsula lJalcanic4^era».prin^ urmare^ loijuits. do numeroar-— 
solo triburi „ala^puterniQuliu_iiapor tracic^ jpe care Herodot il 
g^sea atit de numeros, inc&t il socotea ca al doilea dupH po- 
porul Indusilor. 

Legionarii, cucerind ^Srile Balcanice, supuneau deci Icgilor 
Romei mai numai triburi tracice ^i, colonisand aceste ^ri, altoiau 
vi^a roman& mai pretutindeni in Peninsula, tot pe puternicul trun- 
chiu tracic §i pe ramurile lui, precum supunfend ?i colonisand 
Dacia, ficeau acela^i lucru, cSci aduceau sange roman in poporul 
^rate cu eel al Tracilor. De f^r f^p^^ r^Uoii^) ro^j;!^^ Dacia ca §i in 
intins^. Triki&UOji^dat^ jiceleajijroade^. do 

de meaz^-noapto de pe stanga TDunSrei §i Romanii de meaz&-zi 
sau^J Uin&uif: ^ Peose birea din graiul Roman ului §i al Armanului 
i \u se esplicS, deca ' ^yw iiirpi'||f|||Yt'Mu^ .^iriunrv^^^ j?^'^^ d^spr- - 
carea in dou& a j30giiXjuIiiU.CQii3AiifiSC,x;§ire, f^r^ aceasta interpunero, 
. ar fi r6mas unul, sau eel pu^in s'ar fi desvoltat, cum ar zice Ale- 
jx^ndri: ca doi bra^i intr'o tulpin&. Tot sSman^a roman&, c^cjidnd 
pe pam^ntul Italiei, Ispaniei ^i al Galici a rodit alt-fel in fie-caro 
din aceste trei t&ri. DacS. ins& in tustrele ar fi fost numai Gali sau 
numai Iberi, ori daca in tustrele s'ar fi intamplat acela^i amestec 
de neamuri ca in Italia, e neindoios c^ atunci sdmanta roman& 
ar fi dat un soiu do roade, precum intr'un soiu a rodit, atat in 
intinsa Tracie cat ^i in Dacia, unde ea a g&sit acela?i teren de 
desvoltare, la cele douJi popoare frati. Jntre anii 270 ^i 275, ro- 
manisarea Peninsulei-Balcanice fu puternic ajutatS, prin trecerea 
peptft n"n^rfi He cjitre A i^ yelian a unei mari pirti de coloni^ti 
§i romanisa^i din Dacia lui Trajan, ear la 330 latinisarea Pe- 
ninsulef era atat de profunda, incat a'a putut creea un impericf 



Digitized by 



Google 



f' de resarit sub Con8tantjn ^^r^^-M^rft^i:f!l:gJ^;^^'"" ora^elul Bizan^iu 
I in put ernica cajtitaia ConBtantuiO£ol. Grecii chiar, ajunseserade 
'* i^i uitaser^ p^n^ intr^atat fiin^a lor na^i6nal&, incat nu se mai ^tiau 
pe sine§i de Greci ori de Eleni, ci de Romei^ adecft Romani, 
ear graiul lor nu '^i 4 niai ziceau grecesc ori elenesc, ci Romeica, 
Si mai tarziu, dup& ce domnia Constantinopoluiui se eseamot& 
de Greci, cand Turcii puser& capSt prin arme acelei carmuiri ro- 
meice, peste seamA ae corupte, pe care istoria o stignnatisa, iac6nd un 
blestem din numelc ei de hhantlnii^ ei incorporanlla imperiul lor otto - 
man Pen insula- Hal can ica suh denumirea de li/f/nelt^cee^ce jialixxxl)& 
turca insemneazit: Tara Romans Accasta dovede^ce c& roma- 
nisal'ea Pt?Tlfn?u!ei nu niim'ai ch nu se oprise in loc, in timpul 
putredei §i bolnavei carmuiri bizantine, ci propS^ise mereu, cu 
toate greutatile prin care trebuise sh treac& poporul Traco-Ro- 
man sau Armftnesc, dupS. ce pe scaunuUui Constantin-cel-Mare 
se furi^easerS. Romeii. Poporul acesta tiner §1 plin de viata ^i- 
nuse pept cu t&rie luturor valurilor ce b&ntuisera Peninsula. 
^Loyitura^^cea mare ins^^sfi dadn aliinci c&nd bi8ericajire§tin& 

/je, desftcu^lrrHouSr^ occidentului se alunga limba 

greaca, din ^e ale oriontului limba latin& se izgoni cu mare 
\ manie. Atunci se oreea poporului roman din Peninsula o situa- 
I tie foarte daunatoare originei lui latine, desvoltarei lui de mai 
apoi §1 intereselor lui politico-nationale, pe cand Romeilor li se 
dadu av^nt spre a reajunge la stinsa con^tiin^a na^ionaiagreaca. In 
acele timpuri fiin^ morala a omului cre?tinisat era aproape in 
chip esclusiv dominata de sentimental religios, ear acest pu- 
ternic mijloc de carmuire, adeca prin sentimentul religios, se lasii, 
§i dupa venirea Turcilor, in manele Patriarhului grec din Con 
stantinopol; de§i Romanii §i Romanisa^ii, adeca Armanii erau atat 
de numero^i in Peninsula JiacSjnifiazjjJLJ^Iphamet lly.c^c^ritojryl 
/ giza.ntiuluj, p^r_fi_ incredin^at Patriarhului greg bise rica orien - 
tului, care s'ja IS^cut iaca-de la inceputiiu-iiuii]Lai4>a»tFatoarea gre- 
i _gLsmului, ci §i grecisatorul popoarelor Pemaaulei-Balcanice, na- 
/ ^ ia grea i;ar-neinzestrata cu o prea mare putere de resistefilfa; 
' s'ar fi stins de mult. Desfacerea in douaa bisericei creatine, §i 
graBa'lui Mohamet 11, de a incredin^a restului de grecism bise- 
rica orientului, sunt imprejurarile cele mari ce au scapat de per- 
<^anie pe poporul grec, care dovedise ca i§i uitase deja origina, 
cand se numeape sine^i romeic. Poporul roman, din contra, a resistat 



Digitized by 



Google 



8 
ou toato ca acoBte dou& imprejur&ri il loveau drept in inim &. De 



la 1053, dat^ rup t oarei dintre cele dou& biserici, Arm&nul nu 
mai aucji in bisericile lui decat limba greacft, pe care riu o in(e- 

Tlegea atunci7"precum 'Alrct"15Brart~iiii t) fn^elegeT^rma^ii legio- 

/ narilor ^i coloni^tilor romani furS. condamnati a nu putea 8& '§i 

^^esercite cultul ^i sk '§i fac& instruc^ia — de oare-ce preotul pe 

^-^ timpurile acelea era ^i dascalul satului — decat in limba greacS. 

( Si totu^i aoesitenace popor, inzestrat cu mari virtual casnice, 

oconomice §i ost&^e^oi, *§i-a p&strat phnh in zilele deast&zi nu 

numa! limba; datinele 91 credin^ele 8tr6mo^e§oi, ci ^i caracterul 

national ^i con^tiin^ limpede de a fi scoboritor din coapsele 

imp^rate^cei Rome, de^i mai bine de zece veacuri n*a au4it in 

bisericelo lui m&oar un nsHnte Dumnezeule!...» do^i, p&n& mai 

, eri, el ^i vl&starele lui nu invS^u in ^coalele lor decat carte 

1 greceascll. 

Acola^ lucru s*a intimplat ^i cu noi Romanii din stanga Du- 
n^rei. Opt sute de ani bfitranii no^trii au tr^it fiir& sh au4& in 
bieericile lor decat slavona, pe care ei nu o in^elegeau precum 
nici ast&zi nu o in^leg. Mai veni apoi un veac in care ^i aici 
se l&^i peste ^coale ^i peste altare st&panirea limbei greco, ca 
^i cum ar fi tins a complota oaro-cum influenza strain^ asupra 
limbei ^i fiintei noastre na^ionale. Nou5. veacuri de inriurire 
8trftin&, ^i totu§i, poporul remase cu limba ^i sim^irea rom&neascli- 
Abea c^ sufld, la inceputul acestui secol, ventul nationalist re- 
coritor peste vSile DunSirei §1 ale Carpatilor §i de-odat& ne tre- 
zir&m, ca prin minune, faja cu o limba romSneascA ce nu in- 
cetase nici o or& de a se desvolta treptat, ^i fa^^ cu o literature 
popular^ ^i cronicar^ plinft de mftrg&ritare suflete^ci ^i de ori- 
ginalitate. Atat de mare este puterca de resisten^, in veacuri a 
poporului rom&nesc! §i, se poate cu t&rie afirma c& in istoria 
neamurilor, lipse^ce un al doilea esemplu de acest fel. Ori de 
cate ori in8& isloriografii Romani §i Armani vor studia ^i ar&ta 
acest fapt istoric, cu neputin^^ de a fi supus indoelei, datori 
sunt a zice un cuv6nt de mul^amire femeei romane din drcapta 
^i din stanga DunSrei, credincioasei p&stratoare in sinul fami- 
liei a tuturor comorilor §1 darurilor neamului. 
^ Dac& am admite un moment cS interpunerea Slavilor intre 

URomani §i Armani nu ar fi avut loc, ori-cine va intrevedea in- 

\\dat& proporfiile de mftrire ?i intinderea ce ar fi luat poporul romS- 



Digitized by 



Google 



( 



9 

nesc, care se l&fea oa o ap& de la cresteie maramure^cne ale 
Carpa^iior p&n^ peste Balcani, ^i date (lind: atat puterea lui de 
resisten^ cun08cut& istoriei, cat ^i puterea lui de asimilare, iar&^i 
destul de bine cunoscut& tuturor veoinilor no^tri. Interpunerea 
acea8t& ins& a avut loc ^i pe de-asupra a mai venit ^i schisma din- 
ire Roma ^i Conetantinopol, aduc^nd dup& ea alungarea limbei 
latine din tot r3s&ritul ^i a mai venit apoi ^i faptul incredin(&rei, 
de c&tre invingStorul Mahomet II, a bisericei r6s&rilene in ma- 
nile Grecilor, fapt ce a adus cu sine impedicarea desvolt&rei 
na(ionaIe ^i cultural-na^ionalo a tuturor neamurilor din Peninsula- 
Baloanic&, precum §i goana pentru grecisarea lo r/Toate impreju ra. 
j-il e i-^u fost p ^otivnicfi paporuluLiirroajiesfi^. ^i cu toate acestea 
el s'a finut ^i se ^ine inc& cu peptui in contra valurllor, c&ci, chiar 
in timpurile cand imperiul bizantin era inc& tare, Romanii din 
Peninsula, de^i sunete^oe Hlceau parte din biserica resfifitean&, 
politice^te insii i^i triiau viaja lor proprio. In deosebi de in- 
semnatul rol co Armanii, impreun& §i cu Romanii, au jucat in 
nordul Balganilor, n^scend regate ca eel al lui Ioani(&, ei aveau, 
mai ales in Grecia, in Tesalia, in Epir ^i in o parte a Macedo- 
niei, princinateje lor indenfindente, carmuite de pri nfijpji lay ^i 
tiiicii lui. I n asemOTT^a prmcipal era iiumit de Greci §i de scrii- 
turii hi/.aiihni J^Uf^alovlahla^ddQch iMarea-Valahie ^i cuprindea 
Tesalia ^i opaitc a 1 ■t>imlui po Intind erea Pind ului^ ear unaltul 
era nHffuV^^mv kt/ua ^i cuprindea o parte a Epirului de jos cu 
^..p, \^p,.or>o* MiT<>'- \ ' r;nrrn -- m! n parte a Etoliei, avend drept 
capitals ora^ul Arta. MILrturii despre esisten^ aces tor dou& princi- 
pate aduc destule istoriografii bizantini ca Pachymer, Mihail Ne- 
pote, Nicetas ^i al^ii; ear Benjamin de Tudella, vorbind despre ma. 
rea mul^ime a Valahilor precum ^i despre me^te^ugul ^i indr^s- 
neala lor in lupte zice cH . . . «un singur imperat nici c& iar 

putea s^upuxxiB.*) — "^ — 

^ Ast&zi poporul Armanosc nu mai e atat de numeros cum n'il 
arat& scriitorii greci, nu se mai intinde «din foburgurile Constanti- 
nopolului ^i p&na in jos de Pindw dar el este^ esistd, ^i daca nu ar fi 
decat faptul c& el esist&, tot ar merita s^ fie cercetat. Dar cu 
atat mai mult meritft el aceasta, cu cat esist& plin de vigoare» 
v6dit de inzestrat ^i apt pentru o chemare civilisatorie in viitor* 
esist& ca popor de ordine, muncitor ^\ moral, luminat §i rfts- 
boinic, ^i av6nd con^tiinfa originei lui latine, cSci, numai str&inii 



Digitized by 



Google 



10 ^ 

ii zic Valah, pe cand el dnsu§i 191 zice, ca tot-d'a una, Armdn^ 
ear pe alocurea: Aromdn. 

In timpurile din urnn&, cu deosebire in secolul nostru, scris- 
au despre Armani, mul^i dintre cercetatorii popoarelor din im- 
pestritata ^r& nuniit& Penin^ula-Balcanic&, dar numai intamplS.- 
tor §i nu in chip anumit. Unul cerceta bunfioara, poporul turc 
ori albanez; pe eel grec, serb sau bulgar ; altul ftcea geografie 
sau arheologia, etc., §i intalnind §i pe Armani mereu in cale, ^i, 
\ neput^nd s&-i lase cu totui de-oparte, de oare-ce mereu se lovea 
^de ei, ii trecea in pomelnicul Peninsulei, zicdnd despre numfirul 
^i despre intinderea ce ei ocupii; ceea-ce aucjea de la Greci, de la 
Bulgari §i de la h\\i doritori de a-i desnationalisa. Singur Dimi- 
trie Bolintineanu, dup& ce ftcu o c&16torie in Turcia ^i cu de- 
osebire in Macedonia ^i Albania, se ocupa in special de Armani 
in scrierea sea wCaietorii la Romanii din Macedonia ^i muntele 
Atos)) tip&rit& in Bucuresci la 1863, plinS cu o mul^ime de note pre- 
tioase despre Armanii din Tesalia, Albania, Epir, Macedonia ^iGre- 
cia. De la 1863 ins& §i p&n& acum multe schimb&ri s'au petrecut in 
inima §i cugetul Armanului. Pe atunci sim^irea lui national&c&cjiuse 
intr'un fel de amor^ire §i ajunsese a se crede oare-cum Grec, do 
oare-ce i^i vfersase sangele pentru independen^a Greciei cu un ero- 
ism uimitor; acum el se §tie pe sine^i Arman, in^elege ch sub 
obiaduirea Sultanilor se va putea desvolta in sens national §i cul- 
tural, i$i trimite cu drag copiii la ^coala rom^neascS. ^i se lupt^ ca 
sA'^i readuc^ graiul lui str^mo^esc in biserica lui armaneascS,. 

De aceea in vara anului 1892, am intreprins o c&lStorie la cei din 
dreapta Dun&rei cu scopul de a vedea 6nsumi schimbarea ce a dat 
na^cere i^coaleijpuxane din T-urcia^^ppaia^ cela^fanJul ei a reche- 
maila vTa^ nationals. §i cultural^ pe Arman, cu deosebire pe eel din 
Turcia Europeans, pe care il §i cercetez in lucrarea de-fa^S. Si inc& 
un scop a avut c&l^toria mea: a face num^rStoare a acestui neam 
frate, de oare-ce scriitorii mai vechi ^i noi, ce studiasem §i inainte de 
plecare, se esprim& prea desp&recheat asupra numSrului, intinderei 
§i posi^iunilor geografice ce el ocupft. Poate c& cine-va mi-ar pune 
intrebarea: ce statistic^ ai putut face intr'o ^arS undo statistica 
e in fa§&? Aceluia i-a§ respunde: care geograf a suit toate pis- 
curile de mun^i, ale cSror inSl^imi ni le presinta mfisurate, §i a 
v6(j[ut toate vaile, platourile ?! de^erturile, toate fluviile, mSrile, 
insulele, riurile §i garlele de pe fa^a p&mentului, toate ora?ele ^i 



Digitized by 



Google 



11 

satele din toate ^grile? Imposibilitatea de a cunoa^ce prin sine 
6n8U9i toate acestea, iinpedic& propa^irea geografiei? ImpedicS 
pe cutare sau cutare b&rbat de a fi un bun geograf, de?i nu 
cunoa^ce poate nici propria *i ^arS prin proprii lui ochi? Cer- 
cetlitorul intr'o ramur& de ^tiin^a profita, ba e ^inut chiar sh pro- 
fite in larg& m6sur& ^i de cuno?cintele altera. 
_^e^ la.jnijloonl ^i sfir^ituL lui Ojctobre, Armanii, fie ei comer- 
cian^i ori industria^i, i^i p&r&sesc familiile ^i pleac& prin tar- 
gurile ^i ora^ele mari, unde i§i eserciteazX peste an nego^ul §au 
meseria, ear pe la inceputul sau nnijlocul lui lunie obidnuesc 
a se reintoarce la vetrele lor, stau toat& vara in familiile lor, §i 
foam ria", ' dtrpa~15^ t§i aprovisioneaza casa^i familia cu de-ale man- 
I c&rei, imbr&cSminte §i combustibi), pleac& iar^^i printre strSini. 

J Calfitorind eu tocmai in lunile de var&, in fie-oare comun& unde 
ajungeam, g&seam o multime de comercianti ^i industria^i ar- 

t niani reintor^i, ba din diferitele ora§e ale Jrfacedoniei, ori ale 
T raciei §i ^inutului Seres, ba din ora^ele .Albaniei §i Epirului, 
ale Tesaliei jji Greciei, ale Bulgariei, Serbiei ^i Rumeliei, ale 
Noflbaza rului ^i de pretutindeni din Peninsula-Balcanica, dar 
mai ales din Turcia European^, gata^a-mi pune la disposi^ie cu- \ 
no^cin^ele lor despre cele ale neamului ArmSnilor. ^i cuno^cin- \ 
tele cft^tigate intr'o eomun& nu le primeam ca desftvar^ite, ci le \ 
controlam prin nolle informa^iuni ce cSpatam in alta. A^a am 
ftLcut in Bitule §i in toate imprejurimile ei armane^ci, a^a in 
Gope? ^i Molovi^tea, in lancovSj, in Reasna, a§a in Ohrida, in 
Cru^ova, in Pferleap, a§a in Salonic, in Constantinopol §i peste 
tot locul pe unde am c&lStorit. La culegerea aceasta de cuno- 
^cin^e s*a ad&ogat apoi materialul pus mie la disposi^ie de pro- 
fesorii ^i institutorii Arm&ni, s'a adSogat ceea-ce ^nsumi am v6- 
(Jut, precum §1 tot ce am putut controla §i alege dintr'o active 
corespondent^, de c^ti-va ani cu mai mul^i institutori Armani, 
cu institutori Bulgari §1 Grecomani, ba chiar cu func^ionari de 
ai statului turc §i al^ii. ^i cu toata aceast& grij& sunt de^rte de 
a crede cS. lucrarea de-fa^li ar fi perlect&, ci ea numai indepli- 
ne^ce unele lipsuri de pfin& acuma, in cunoa^cerea Armanilor 
din Turcia European^, de carii m6 preocup mai antfei. ^i incA 
un lucru va rem&nea ca^tigat prin lucrarea mea : inainte se 
zicea c& sunt Armftni in Epir, sunt in Albania, sunt in Mace- 
donia, sunt in Tesalia, far& sS ni se ISmureasc^ ins4 ca^i sunt 



Digitized by 



Google 



12 

^i CO anume po&itiuni ocup& in nuinitele t&ri; eu, pe c&t cu putin^a 
mi-a fost, ar&tai num6rul lor §i posi^iile unde anume sunt ei. 
De asemeni am studiat pe rand triburile din care se alc&tue?ce 
poporul armaneso din Turcia European^, §i cred c& a? putea 
zice ca do acum incolo campul cercetarllor viitoare nu mai e 
i^vk drum §i filr& c&rari. Ear dac& cumva lucrarea aceasta a 
mea ar putea s& indemne pe Armanii cul^i §i instrui^i, de carii 
sunt mul^i atat in Romania cat §i in Turcia, s^-i indemne a scri 
ei ^n^i^i despre poporul lor, atunci a§ gusta din cea mai mare 
muljamire... cea mai mare ^i... de mult a^teptatai... cSci, mi se 
pare, c& nu le mai poale fie ertat sa mai iniature de la ei ^i 
in viitor aceasta datorie. Prea adesea scriitorii straini i au lovit 
^i i-au mic^urat, unii din necuno^ciinta, al^ii din nepasaro §i in- 
diferen^a, al^ii iara§i din suficien^a sau din rea-voin^ §i unii chiar 
dia interes, ear Armanii n'au respuns inca. Gel ce credo a avea 
drepturi de* rasa §i, deci, dreptul la esisten^a ^i la o cultura na- 
fionaia, trebue sa §tie a ^i le apara. 



loan Nenifescu. 
lunie 1895, Buaircfti. 



Digitized by 



Google 



DE Lk 

romAnii din turcia 

EUROPEANA 



I 

DB LA OR^OVA LA BELGRAD. ORAJJUL BELGRAD. NI?. ARMINU DIN Nl§. 
CONTORBrREA DE LA HOTEL MACEDONIA. STRDMNl-fA. FLDVIUL 8TRYM0N. ARMANII 
DIN STRDBINI7A ^I IMPREJURIML ANTfilA iNCERCARE STATISTIC! ASUPRA MACBDO- 
BOMINILOR: GRAMOSTEANII, fIr^BROTII, ARNIuCHENII SAU ALBANOVLAHII, M0-. 
SCOFOLENII SAU YOSCOPOLENII, EPIRIAI'II, MEGLENII, OLIMPIANII. ASPiRAJULE 
TINERIMEI S^RBE^CI. KALKANDELEN SAU TETOVA. 
LA STASIA ZEBEFCfe. 



Prin luna lui lulie 1892, treceam, spre rSvarsat de zori, 
cu trSsura printre cele doua ^iruri de plopi bfetr^ni, ce 
stateau nemi^ca^i ca ni^ce santinele pe ambele laturi ale 
^oselei ce duce la Or^ova. Piramidalele lor virfuri incepu- 
seri a se desemna pe cerul abea rumenit de sosirea au- 
rorei. La ^fermul DunSrei dadui de agenda vapoarelor ^i 
dupa ce luai un bilet de cilStorie pana la Belgrad, intrai 
in vaporul Tegetthoff. In a^teptarea orei de plecare toata 
lumea dormea cam deavalma ^i ^nsu^i invechitul Tegetthoff 
parea ca dormea dus. Calfetorii se asem3nau mai mult cu 
ni^ce scapa|:i de prin baluri mascate, atat de amestecate 



Digitized by 



Google 



14 

erau porturile romane, s^rbe, bulgSre^ci iji maghiare. In 
revSrsat, clopotul sun& de plecare. Tegetthoff se de^tept^ 
cu tot poporul s6u, se puse incet in mi^care, apoi incepu 
a despica cu cresc^ndS putere valurile in susul cursului. 
Se luminase bine de ziuA, iji in fa^a soarelui se aritau 
^firmurile s^rbe^ci, ni^te coline ple^uve iji petroase. 

Era o-data cSlStoria aceasta mult cautatS de iubitorii de 
cSlfitorii. Inca mai povestesc unii deneuitatele petreceriin dru- 
mul la Mehadia ^i Viena. Zeci de familii amice plecau impre- 
un4 ^i o duceau numai intr'un ris ^i in glume. Acum drumurile 
acestea au ajuns destui de uricioase, noroc numai c4 ^6rmuriie 
Dunarei sunt tot frumoase, ca ^i alta data. Unele posi^iuni 
sunt in adev6r inc^ntatoare, iji calfitorul le poate foarte bine 
asemana in minte, ba cu unele pSiViji de pe valea Oltului sau 
a Arge^ului, ba cu unele vederi de pe Bistri^a sau Siret. In- 
cet, iegSnat de valuri, po^i visa lini^tit la m&ndre^ele mun^ilor 
Rom&niei, t^ind mereu apele Dunarei de la Or^ova spre 
sud-vest, de la Milanovij: spre nord, ^i apoi drept spre apus, 
tot impotriva apei, in spre ora^elul Moldova-Veche. PSna aici 
fluviul trece printre doua lan^uri de mun^ puternici : ai Bana- 
tului pe stdnga Dunarei ^ ai Serbiei pe dreapta. La Gradi^tea 
se face .^es pe ^fermul austriac, ear la Semendria, se pleach 
munfii ^i pe ^6rmul s^rbesc. Ora^ul Semendria, a^ecjat pe 
^esul dintre Dunare ^i dintre riurile Morava ^i Jesava, este 
unul dintre cele mai frumoase ale Serbiei, ear popula^ia lui 
este in bunS parte romaneasca. In el se v6d c^te-va zidiri 
mai de seama, intre care trebue numiti biserica cea mare 
din centru, ridicatS de un arhitect macedo-romdn ^i caria 
i-ar sta bine in ori-ce capitala din \Sucile occidentale. 

PSna la Gradi^tea jji la Semendria stat:iile pe unde se 
opre^ce vaporul, mi^uesc^ pe ambele laturi, de o mul^ime 
de Romdni. Faptul, ca pe ^Srmul banafean sunt atdt de mul^i 
cei de neamul nostru, nu poate mira pe nimeni, de oare-ce 
toata lumea ^tie ce popor locue.^ce acolo; dar faptul c& se 



Digitized by 



Google 



15 

gdsesc mul^ Roni&ni §i pe |:6rmul s^rbesc, §i inc4 pe o at^t 
de mare intindere^ poate ci pentru unia s4 necesiteze o 
esplicare, fie de-o-cam-data c^t de scurtS. La sud de bu- 
cata de DunSre dintre Or^ova §i Gradi^tea cade regiunea sdr- 
beascS, cuprins intre nurile Timoc §i Morava ^i intre Dun^e. 
Aceasta regiune, alcStuita din celepatxu frumoase districte ale 
Serbiei : Pojarovatz, Negotin, Kiupria ^i Zaiciar, este locuiti 
aproape esclusiv de Rom&ni, al c^or numfer txece cu mult 
peste cifra de 300.000 de suflete. Dintre ace^tia, cei din 
vecinStatea DunSrei vorbesc limba romSneasca din Regat, 
ear cei din sudul Serbiei vorbesc dialectul macedo-rom^Ln. 
§i aija se esplici marea mul^me de Rom^Lni pe tot ^6rmul 
sdrbesc. 

Dela Semendria pSnS la Belgrad, unde se ajunge pe in- 
serate, nu mai sunt dec^t vr'o c&te-va ore de cilStorie. 
A^ecjat pe ni^ce coline intre DunSre ^i riul Sava, Belgrad 
se bucurS de o minunati posi|:ie, insemnati at^Lt din punct 
de vedere comercial c^t iji strategic. Ora^ul este acum in 
forma^ie ^i are infa^o^area tuturor acelor ora§e din Orient, 
unde luciul ?i trebuin^:ele occidentale, ca semn de civi- 
lisa^ie, cautS sSl pStruncJA in mare grabS ^i s^ ^tearg^ re- 
pede trecutul, Ids^nd insS sSl se vacJS ici-colo c^te o dS- 
rSmSturS cu tarabd l^ngS un palat. ^i Romfini ^i Arm&ni 
se gasesc destui stabili^ in Belgrad, a cSruia popula^ie de 
asemeni face impresia indoioasa pe care o fac toate popula^iile 
ori^ene^ci, ce se indoapS silnic cu fr^nturi de-ale civilisa^iei 
din apus, importatS de-a gata ^i fSri muncS, civilisa^ie ce se 
aseam^nS cu o plants resaditS pripit ^i f&ri sSl se cerceteze 
natura pSm^ntului in care se pune, cu o hrana ce umfli. 
De aceea S^rbii, carii de alt-fel se v6d inteligen|:i^ repede-pri- 
cepfetori, frumo^i la chip ^i la staturS, au aerul unor oameni 
foarte grSbiJii sSl trSeasc^, vorbare^i, plini de teorii, aprin^i 
dup4 c&^tig, dar fdr4 sS'^i dea oasele indestul la muncS. 
Fenomenul acesta sociologic, care, nu poate fi cercetat 



Digitized by 



Google 



16 

aici dupi cum ar merita, e Insi destul de cunoscut ^i la 
noi in Romania. Popula^ia acestui ora§ nu poate sS treacd 
peste 30.000 de suflete. 

Capitala Belgrad este int^riti, dar intr'un chip ce numai co- 
respunde cererilor de astizi ale fortifica^iunei. Cea mai mare 
parte din intSriturile acestui ora^ i§i are ob4r^a din timpurile 
prin^ului Eugen al Austriei, care avea cetatea Belgrad ca un 
fel de post avansat in contra Turciei. Intre clSdirile mai In- 
semnate trebuesc numite: palatul regal, ministerul de interne 
palatul metropolitan, teatrul na^onal, ministerul de interne, 
comandamentul citadelei ^i altele. De asemeni este aici 9! 
an museu de antichiti^i, o bibliotec^ nationals, mai multe 
§coli normale, un gimnasiu §i un liceu, un seminar, o aca- 
demic military, ^coli primare §i reale ^i mai multe alte in- 
stitu^ de culture. In timpul Romanilor acest ora^ apar^inea 
Moesiei superioare ^i se numea Singidununt, In veacul de 
mijloc era cunoscut sub mai multe numiri: Alba Bulgaro- 
rum, Belogradum ^i Ballegrada. In veacul al 144ea cetatea 
Belgrad apar^nea S^rbilor, dar mai Inainte, ^i anume: in 
secolul 7, 8 ^i 9-lea apar^nu Avarilor, in al 10-lea Romano- 
Bulgarilor, in al 11 jji 12-lea imp^ra^ilor bizantini. La anul 
1521 cacju in puterea Turcilor, carii il luari din m^nile 
Ungurilor. In veacul al 17 ^i 18-lea Belgradul trecu de mai 
multe ori c&nd sub Turci, cfind sub Austriaci. In urma re- 
volu^:iunilor s^rbe^ci dela inceputul secolului al 1 9-lea, acest 
ora^ deveni capitala noului principat al Serbiei, totu^i ce- 
ta^uea a r6mas in mfinele Turcilor panS la 1862, cfind 
colonia turcS din Belgrad ^i din imprejurimi s*a retras. 

M6 oprii c^t-va timp jji la Ni^, iarS^i un oraij insemnat al 
Serbiei. De^i intins, Ni.^ul nu are o popula^ie, care sa atingS 
cifra de 20.000 de suflete. Inconjurat de coline, e a^ecjat pe 
^6rmul drept al riului Ni.^ava, de care parte e .^i o gridinS 
publics. Pe stdnga riului, legata de oras printr'un pod, se 
afla o veche cetate de ziduri, care ar fi fost claditS de 



Digitized by 



Google 



1 7 

Turci pe temelia unei cetS^ romane. Se gSsesc in aceste 
ruine monede de-ale imperatorilor ^i inscrip^i latine. Riul Ni!^ava 
este pu^in plutitor, apa lui e bunS de b6ut. Pavajul ora^ului 
Ni^ aminte^ce foarte pe eel al Gala^ilor, cu deosebire ca stradele 
Ni^ului sunt ^i mai necurate ifi in loc s& fie canalisate, au 
ni^te ^an^uri pe laturi, pline cu lucruri ce de sigur nu im- 
bunita^esc salubritatea public^. Noaptea ora^ul este in ab- 
solut intuneric, de oare-ce nu esista mai nici un felinar. 
TrSsuri de pia^a sunt cinci sau ^ease. Priviliile sunt inc4 
cu tarabe. Intre clSdirile ceva mai cu vacj^ sunt: localul 
po^tei, localul unui liceu cu opt clase, palatul ce regele 
sfirbesc are in apropiere de Nij^ava, Hotel Europa, Cazino, 
localul garei §i biserica S-ta Treime. Restul ora^ului e al- 
catuit mai numai din ni^ce colibe ^i ni^te darimituri. « Hotel 
Machedonia» la care am tras, este proprietatea unei familii 
macedo-rom&ne, cu numele Paligora. Sunt in Niijinca 130 
suflete de Macedo-Rom^ni, sau Armdni] cum se numesc ei 
pe sineiji ^i cum e drept sa'i numim ^i noi. Dintre Armani 
vr'o 40 sunt cu sentimente romane^ci, ear cei-lal^ cu senti- 
mente grece^ci, din care causa sunt porecli^: grecomani nume 
ce dau « Arm&nii cura^» tuturor frajiilor lor carii greciseazA. 
Se gasesc in Ni§ §i 40 de familii de musulmani cu o geamie 
.^i un hoge. Evrei sunt foarte pu^ini^ c&^i-va zarafi ^i c^^i-va 
lipscani. Au mai rSmas doi-trei popi greci, din timpul su- 
premafiei patriarhului din Constantinopole, carii de^i s'au 
serbisat, totu^i cu placere te saluta: xaXt-jxepa x6pts! 
Mul^i dintre S6rbi §tiu romSne^ce, caci vin des in contact 
cu RomAnii din districtele Negotin, Kiupria ^i Zaiciar. Limba 
germana e destul de rfespAndita, cea franceza mai pu|:in. 
In timpul Turcilor a fost aici o mare colonic romaneasca, 
venita dupa ruinarea Voscopolei; ea locuea in pSr^ile ora- 
^ului numite Vlah-Mahale. O parte a acestei colonii s'a serbi- 
sat, o alta a emigrat mai departe. MScelariile din Ni^ nu sunt 
menite a face pofta de m&ncare trecfetorilor. Carne, picioare, 

/, XemiffscM. Deia Romnnii din Tutria Europeana. 2 



Digitized by 



Google 



18 

ttlajie, burt& necuraJiitS, fica^i ^i alte m'Sruntae de vitS, se vind 
si pe stradS in nii^te co^uri alcStuite ca samare ^i purtate de 
migari. In Ni.^ se face un intins comerciu cu cereale ^i mai 
ales cu porumb. 

Ooare-care interes presinta bisericufa S-tul Michail, rSmasS 
din timpul domniei turcej^ci. Pe din afari se aratS ca o casa 
particular^ ^i inc4 foarte joasS, dar c&nd intri inlauntru, dup4 
ce scobori cite-va trepte, dai de o incSpere destul de mSri- 
.^oarS, de oare-ce mai bine de jumState din inal^ime se afla 
in pSm^nt. Turcii nu permiteau ca bisericile creatine sa se 
inal^e prea falnice. Catapeteazma e neinsemnat^j pictura icoa- 
nelor de asemenea. In curtea acestei bisericu^e, s'a zidit alta 
nouS, pe care am pomenit*o mai sus cu hramul S-ta Treime, 
^i care a fost inceput^ cu pu|:in dupS anecsarea provinciei 
Nijjului cStra Serbia. Architectul acestei frumoase biserici 
este un oare-care Andrei, Macedo-Rom&n. Mai pretutindeni 
in Peninsula-BalcanicA unde se vede vr'o zidire mai insem- 
nata ea este ridicata de vr*un architect armdn, care de 
obiceiu n'a trecut prin nici o ^coalS tecnica, al carui nume 
rfemfine uitat de multe ori, ear c&te-odata trece la poesia 
popular^ .^i e cAntat ca vr'un Mefterul Manole, In afar^ de 
cunoscutul talent ce are Arm&nul la lucrSrile de filigrane 
in argint (^), la aurarie, la fabricarea de arme, la incru- 
starea cu metale a armelor, el este din fire arhitect foarte 
inzestrat. Pun|:ile cele mai indrazne^e (*), cupolele cele mai 
grandioase din Turcia sunt opera vr'unui arhitect arm^n. 
Dar sS lasam pe Kanitz [Serbia^ Leipzig 1868 p. 328—332), 
care a vfecjut nenumferate opere de-ale arhitecturei arm^ne^ci, 
sa vorbeasca de inzestrarea aceasta fireasca a Rom&nilor 

(^) Dr. Gustav Weigand, Die Aromunen, Leipzig 1894— Vol. II, pag. 32, Ta- 
bclul I. Din lucrarca aceasta, volumul I nu a c?it incS ?i nici se ?tie c&nd va 
va apare. Volumul II, cc so aflS dinaintea noastrS, presinta o culegere de poesii 
populare arm&ne^ci, culegere nu prea reu^itS ?i din care s'au inlSturat, parcS 
intr'adins, c&ntecele mai frumoase ?i cu sim{iri mai adanci. 

(>) id. op. cit. Vecji la tabela III, puntea delaVovusa (pe arm^ne^ce: BXeasa.) 



Digitized by 



Google 



19 

de-Sud, pe carii it nume^ce fin^ari. Eat4 ce zice el: «De- 
osebit cA au aproape monopolul construc^unilor in Con- 
«stantinopole, Atena ^i Belgrad, Jin^arii sunt singurii arhi- 
«tec|i ai Turciei ?i ai Greciei. Jin|:arul esecuta cu mare 
«u^urin^a, gra^ie inteligen|:ei lui naturale, lucrarile cele mai 
«grele: pun|:i cu mai multe arcuri, cupole si bolte.» «Lu- 
«crarile sale de architecture intrec cu mult pe cele ale ar- 
«hitec^ilor e^i^:i din ijcoli, caci dacS am compara numai bi- 
«sericadin Semendria, cu cele mai multe dintre monumentele 
«serbe ^i germane, n'am putea dec&t sa admiram abilitatea 
«pn^arului.» «Foarte adesea-ori Jinjiarul este in acela^ timp 
«arhitect, zidar, fierar sau lac5tu$, t&mplar ^i lemnar. » Mar- 
turii despre abilitatea industrioasd ^i multele talente ale Ar- 
m&nilor aduc incS mul^i cercetatori ai Peninsulei Balcanice, 
precum: Ami Boud, G. Lejan, William Martin Leake, ^i 
mai cu seamS F. C. H. L. Pouqueville ^i al^ii. — In bise- 
rica S-ta Treime locurile birba^ilor sunt deosebite de ale 
femeilor. Acestea au locul sus de tot, pe un fel de estradS 
ingrSdita cu dese gratii de lemn, pentru ca sSl nu'^i neli- 
ni.^teascS rugSciunile uit&nduse la birbap'. Intre biserici mai 
trebuesc pomenite s-tul Pantelemon §i s-tul Neculai. Aceasta 
din urmi a fost geamie «;i s*a prefScut in bisericS cre^tinS 
dupS ce s'a dSrimat menareea. 

Ca chip, poporul serbesc se pare foarte asem6nat cu 
eel al poporului nostru de pe ^6rmul st^ng al Dunirei. C&nd 
vecji mai mul^i Sdrbi la un loc, crecji cS ai din'aintea ochilor 
un pale de Rom^ni. Aceasta asem^nare poate ca'j^i are 
esplicarea in substratul comun de care vorbeijce ultima teorie 
a d-lui B. P. Hasdeu, tindend a arata genealogia popoarelor 
din Peninsula-Balcanica. (^) Portul femeilor serbe e national 
numai p^na la brdu. Rochia cedeaza capriciilor modei, insi 



(*) B. P. Hasdeu, S/ra/ ft Subs t rat. Genealogia popoarelor Balcanice, Estras 
din Analelc Academici Rom^ne, seria II, Tom. XIV. Memoriile scctiei literare. 
Bucure^ci 1892. 



Digitized by 



Google 



20 

corsagiul si pept^nStura, nu. Corsagiul este un fel de ilic cu 
multe ^i frumoase cusfituri in fir .^i variazS ca culoare^ nu ^i 
ca forma. PeptSnutura jji acoperemintui capului e un fes far^ 
canaf, inconjurat de coadele sau cosi^ele femeei. 

La departare de o otSl cu trisura, de ora^ul Ni^, se afli 
un loc de b4i numit Ni^ca-Bania, avSnd un bun izvor de 
ap^ minerala cu o temperature de-[-30 grade. 

In apropiere imediat^ de Ni^, s'ar putea zice la marginea 
ora?ului chiar, se aflS un monument ce poarti numele turcesc 
Kel^-Kuli. Cuv^ntul Ke/^ insemnaezS : cap sau capS|:ina ^i mai 
insemneaz^ .^i ple^ sau descoperit, ear cuventul K7i/a este primit 
in limba arm&neascS sub forma : cu/d ^i are in^elesul de ghe- 
reta, locuin^:a unci sau mai multor santinele, cSci tot culS nu- 
mesc Arminii ^i micile intarituri din Turcia in care se ada- 
postesc jandarmii, prin strimtorile .^i trecStorile din mun^i, 
in contra bandi^ilor; cum e bunS-oarS la trec^toarea Diavato, 
dintre Bitule ^i Ohrida, la Prisrena §i in alte par^i. Kel^- 
Kuie este o mica zidire In forma unui cub nemasiv. Acest 
monument nu a fost zidit cum-va numai cu var, cu car&mida 

^i cu peatrS, ci §i cu c^pa^ini de om care, la 1808 au 

fost aplicate incS s&ngerinde $i calde in pere^ii cubului 
Kel^-Kuie. La aceastS data pe tronul Sultanilor sta marele 
reformator Mahmud II (1807-1839), care i§i inaugureaza 
domnia prin numeroase esecu|:iuni menite a asigura lini^tea 
imperiului ^i prin chemarea la viziriat a teribilului Baraikter, 
de origina albanez. In pSr^ile Ni^ului, a fost atunci o mare 
rescoala sub conducerea lui ^tefan Singhelic. Imp6ra^:ia a 
inabu.'fit revolta cu armele ?i descap^^in&nd pe cei prin^i, 
capa^inile lor, in numfer de vr'o c&te-va sute, au fost zi- 
dite in pere^ii cubului Kele-Kul^, pentru ca sa se dea 
o aspra pildS. La 1880, dupA ce Serbia i^i anecsS par|:ile 
Ni^ului, s'au scos din ziduri capS^inile ^i s au imormdntat. 
Capitenia acestei rescoale, numitul Singhelic, era Romfin 
de pe l&nga Dunare, din districtul Pojarovatz, locuit esclu- 



Digitized by 



Google 



21 

siv de RomAni ca §i cele-1'alte trei districte aratate mai 
sus: Kiupria, Negotin .^i Zaiciar cuprinse intre riurile Timoc «;i 
Moravia, toate aflStoare in imediatS vecinatate cu com- 
pactul element rom&nesc din Banat §i din Regatul-Ro- 
m&n. Singhelic a trebuit deci sa fi fost inso^it de o mul^me 
de Romdni din Serbia, in care cas, nu purine dintre capS- 
^nele zidite in Kel^-Kuli vor fi fost romine^ci. 

In vechime Nisul se numea Naissus ^i din causa ca este 
pus la o incruci.^are de drumuri, era ora^ul eel mai inflori- 
tor al Moesiei superioare, numiti mai t&rziu Dacia mediter- 
ranea. In veacul de mijloc acest ora^ se numea Nisus, Nissa 
^i Nicea. Impferatul Constantin-cel-Mare a favorisat ^i a in- 
frumuse^at mult Ni^ul, de oare-ce era locul s6u de na.^cere 
ceea ce dovede^ce ca p^r^ile acestea erau de mult romani- 
sate. Mai t^rcjiu Ni«;ul fu sdrobit de Attila, apoi rezidit de 
Justinian. In secolul al 6-lea imprejurimele Nisului erau sta- 
p&nite de Slavi, ear in secolul al 8-lea, at&t provincia ckt ^i 
ora^ul Ni^, cacJurS in m^nele Bulgarilor. La 1019 Ni^ul re- 
veni in stSp&nirea Bizan^ui. In secolul al 14-lea apar^inea 
S^rbilor, cur^nd insS (la 1389) fu cucerit de Turci ^i rSmase 
sub stap&nirea acestora panS la 1877, c&nd iaraiji veni in 
partea Serbiei. 

Seara, la Hotel Machedonia se adunaserS mai mul^ Ar- 
mani ca sa m6 vacia, ifi, fire^ce ca, ne puseram cu to^ 
la vorba. Convorbirea a alunecat asupra a o mul^ime de 
subiecte. Mai ^tfei de toate s'a dat libertate tuturor popoa- 
relor din impferS^ia austriacS, alcStuindu-se o sumedenie de 
regate, schimb&ndu-se charta Europei cum nici nu poate 
trece diploma^ilor prin minte. S'a indemnat Serbia inca mai 
repede spre progres, d&ndu-se poporului ei un adaos de 
putere de muncS, desvolt4ndu-i-se comerciul, indulcindu-i-se 
moravurile politice §i imblancjindu-i-se ura dintre partide. S'a 
admirat indestul repedea mergere inainte a Bulgariei, §i 
dupi ce i s*a dorit mai pu^nS patima ^i resbunare in du- 



Digitized by 



Google 



22 

cerea c&rmuirei, s*a recunoscut cS oamenii de stat ai Bulgarilor, 
dintre cari cei mai mul|:i '^i-au facut educa|:ia in Jara-RomA- 
neasca, *si-au luat ca model demn de imitat, luptele RomAniei 
pentru rede^^teptarea na^:ionalS. S'a recunoscut de asemeni ca 
in Turcia libertatea con^tiin^ei este mai respectata dec&t in 
unele din |:&rile occidentale poreciite, civiiisate. Grecia s*a txecut 
intre cei r6posa|:i. Ear apoi venind, cum se zice: la caprele 
noastre, a trebuit s4 se pue la cale .^i soarta Arm&nilor. Lucrul 
acesta insa, intre Armani, se pare ca nu se poate face dec^t 
laud&ndu-se sau ocSrindu-se Apostol Margarita ori: .^i lau- 
d&ndu-se ^i ocarindu-se in acela^ timp. 

— Dela 1864^ cAnd s'adeschisla Ternova, langS Bitule, cea 
d*Ant6i scoalft arm^neascS .^i pSna astazi, ce s'a ftcut? strigA 
unul. Eata douS-zeci si opt de ani Implini^i! Parintescul guvern 
Ottoman tine cu noi Arm&nii, fiindca stie casuntem unpopor 
muncitor, credincios si pacinic ; el .^tie de asemeni ca de 
ne va lasa limba si biscrica noi vom remdnea pentru tot- 
deauna amici ai imperS^iei, ear daca ni le-ar rapi, ne-ar 
arunca cu sila in brajiele Panelenismului, sau a Panslavis- 
mului .^i ne-ar face cu sila du^mani ai impera|:iei! De ce 
nu s'a profitat de aceste sentimente? 

— Dar incredinjiarea si stirea aceasta, guvernul Ottoman, de 
cAnd o are ? strigd un altul. La 64 nu ne dadeam noi cu 
totii drept Greci? Si nu ne rusinam cu to|:ii sa spunem ca 
suntem Armani? Ear daca astazi guvernul Ottoman s'a in- 
credintat ca este chiar in profit ul impera^iei a ne lasa noue, 
Armfinilor, libere limba si legea, oare sa nu aiba intru a- 
ceasta nici-un merit Apostol Margarit? 

Discu|:ia ar fi mers departe ^i ar fi incaldit multora san- 
gele, daca gazda noastra, d-1 Paligora, n'ar fi condus intre 
noi doua femei arm&ne, tocmai dela Strumni^a, un centru 
considerat ca aproape bu]garesc, spre resirit de fluviul 
Vardar. Ora^ul Strumniia^ cunoscut in veacul de mijloc sub 
numele Strumpi^a ^i Strumbi^a, face parte din vilaietul Sa- 



Digitized by 



Google 



23 

lonicului ^i are vr'o 8^500 de locuitori^ dintre carii cei mai 
mul^i Turci ^i Bulgari §i mai sunt inca ^i ceva Armdni. 
El e a?^edat aproape de riul Strumnijia, un afluent de pe 
dreapta al fluviului Struma. Acest puternic curs, care in 
vechime purta numele de Strymon, e una dintre apele mari 
ale Peninsulei-Balcanice ^i strfebate o mulfime de par^i lo- 
cuite de Armani. Trece mai dntei nu departe de ora^ul 
arm&nesc Melenic, apoi pe langa Lesnica, pe care le lasa 
la stdnga .^i, dupa ce scapa de strdngerea munjiilor Cen- 
gheldagh, se aventa pe o m&ndra vale printre catunele .si 
targurile arm&ne^ci: Mirsla, Giumaia, Nicolian, Dulap^ Colac, 
Christian, Bursuc, etc. La punctul Osmanli, las&nd la stanga 
ora^ul aproape arm&nesc Seres, Strymonul se arunca in 
lacul Tachino, pe care strabunii no^trii^ Romanii, il numeau : 
Cercinites lacus^ ^i care, pe laturea cea sudica, adaposte.^ce 
iarasi o mul^ime de catune si targu.^oare armanesci, pre- 
cum: Nigrita, Fitoc, Patric, Asachi, Ineli, Castri etc, ear 
dupa ce pStrunde acest lac Strymonul se varsa in golful 
Orfanii. 

Cele doua femei dela Strumnija erau o mama cu fiica 
ei mai mare, maritata dupa un negustor Bulgar din po- 
menitul ora^el. Cum le mai mergea gura ^i cum rSspundeau 
de repede la toate intrebarile c^te li se faceau. Trebue sa 
spun, in treacat, ca fra^ii no^trii Armanii nu sunt mai pu^in 
vorbari^ de c&t locuitorii Serbiei. In scurt timp toate im- 
prejurarile dela Strumni|:a ne erau cunoscute: se cultiva 
tabac, orz, porumb, orez ^i chiar bumbac ^i se ingrije^ce 
de vi|:a de vie. Se cresc oi, capre ^i bivoli, ear vite albe 
mai purine. DacS in par^ile Macedoniei, despre Bitolia, Gope?, 
Molovi^tea, etc., o fata de Arm^n se considera ca neno- 
rocita c&nd se marita cu . un Bulgar, ear parin^ii ei abea 
de mai pot ridica ochii asupra cunoscuf:ilor ^i rudelor, de 
oare-ce, dandu-^i fata dupa Bulgar, este a*^i marturisi sSracia, 
la Strumni^a fetele de Armani se due cu voe buna dupa 



Digitized by 



Google 



24 

Bulgari, ftiri ca aceasta s4 insemneze cS p^ntele fetei e 
sSrac §i ci o asemenea cisStorie s'ar face de nevoe. Bul- 
garul opre^ce pe sojiia sa Arminca de a'^i vorbi limba ma- 
tern^. Totu^i copiii, fiind mai mult in contact cu mama, 
invars arm&neasca si o pistreazi toatS via^a. Bulgarii des- 
na^onaliseazS repede pe Arminii din Strumni^a. Prin mun^ii 
din imprejurimiie Strumnijei sunt multe cete de pdstori ar- 
m&ni Far^ero|:i, ad&postite pe culmi inalte in niijce sate pro- 
visorii — de oare-ce Far.^ero^i sunt migranjii — sate pe care 
ei le numesc cdlive ^i pe care earna, dupi ce pleach cu 
turmele, le las^ goale §i in paza numai a c4tor-va bSrba^i 
voinici si bine inarma^i. Una din aceste cdlive este de trei 
sute de familii si se socote^ce la 2.800 de suflete. Bulgarii 
nu sunt lipsi^i de amSrSciuni in lupta ce due pentru des- 
na^onalisarea altora, caci ^i ei sunt divisa^i in douS tabere 
foarte dusmane: unii se uitd cu drag spre principatul bulgar, 
altii fac ochi dulci Greciei; ace^tia din urmi sunt porecli^i : 
grecomani, ca si Armdnii carii greciseazS. La Strumni^a insa 
cd^i sunt Armani, sunt Armini buni, ei pastreaza chiar ^i 
datinile, buna-oara: nu m&n&nca strugur pand in ziua de 
seasa August, cum fac ?i ceilal^i Armani din alte pdr|i. In 
ziua aceasta, fiind serbatoarea Schimbarea la fafd^ to^i Ar- 
m&nii, carii au vii, aduc struguri la bisericS in strachini ori 
in co^uri de nuele, §i dupa ce preotul cite^ce asupra stru- 
gurilor §i'i bine-cuvinteaza, crestinii iau in gura cate o 
boaba (^). De aici incolo este deslegare la mAncare de 
struguri, ear a m&nca inainte de seasS August e pacat 
mare. Ni se povestesc de asemeni datini dela nascere, dela 
botez, dela nunta, dela imormentare, pe care le voiu aduce 



(1) Datina cu strugurii este ^ila noi, Rom&nii din Dacia. Deslegarea la mere, mai 
ales in Moldova, se da la 20 lulie, in ziua de s-tul Hie. In Moldova e obiceiul c& 
atunci cSnd se ea in gurS boaba din strugurul citit, se zice: <poami noui in 
guri vecho In Macedonia, Arm&nii c4nd gustS Snteiu dintr'un fruct nou zic: 
cSclnatatea a noastrS, hiavra Uvreilor» adec^: Nou6 sSnatatea, ear Ovreilor 
frigurile. 



Digitized by 



Google 



25 

mai la vale. Femeile arm&ne sunt intrebate cum se vor 
duce acasa singure? ^i de nu le e frica s^ calatoreasca prin 
mun^ nelnso|:ite de vr'un barbat? Ele mirturisesc ca fara 
frica nu calStoresc, dar cS sunt sigure ca vor ajunge cu 
bine acas^, cSci: pSna la Venetziani-Gradsco vor merge 
cu calea ferata, de aici vor porni spre rfesarit ^i vor face 
o cale de vr'o doua-zeci-^i-cinci de kilometri, calare prin 
codri ^i peste mun^i. Indata ce se vor depSrta de Gradsco, 
se vor schimba in haine de cadcina, se vor acoperi pe fa^a 
ca turcoaicele $i vor ajunge in lini^te acasa. Se intelnesc 
adesea in drum cu ho^i ^i uciga.^i, dar, fie ei Turci, ori 
Bulgari, ori Albaneji, nimeni nu se atinge de ele, cSci fe- 
meea musulmana e respectata; de n*ar fi insa imbracate in tur- 
ce^ce, greu ar fi de ele. Pentru insultele aduse unei musul- 
mane toate autorita^ile se ridica in picioare ca s'o rfesbune; 
.^i, nu numai autorita|:ile, ci si barba|:ii turci se fac to^i so- 
lidari la r&bunare cu acela a carui caddnS ori ruda a avut 
ceva de suferit. Ear c&nd se nesocotesce o femee crestind 
se face mai pu^inS mi.^care. De aceea crestina, pornind 
la drum, i^i ia in desagi nelipsit .^i portul de cadSna. Asa 
se esplica faptul ca pe alocurea femeile armane au a- 
doptat pentru totdeauna portul cad&nei, cum s'a intamplat 
buna-oara cu cele din Scutari, din Elbasan, din Dibra, 
din Prisrena .^i din alte par|:i. §i tot a^a se esplica in parte 
si socotirea numSrului de suflete arm^ne^ci sub adever, 
mai de cStra to|:i cercetatorii Peninsulei-Balcanice. Ei ved 
o femee imbracata turce^ce, cu so^ul pe strada ^i cu co- 
piii, to^i cu fesuri pe cap, ^i, nestiind ca acea cad^na este 
o ArmcLnca, numfera o familie musulmana sau albaneza mai 
mult, ear una arm&nS mai pu|:in. In Strumni^a se gisesc 
acum ca la 300 de Armani, carii nu au inci .scoala. 

Arm^nii Jin intre ei mai mult de c&t s'ar putea crede. 
De^i membri acelia^i familii pleaca dupa inavu|:ire, si adese 
isi parasesc pe lung timp satul, sau cum zic ei: patria. 



Digitized by 



Google 



26 

totusi i^i scriu §i se ^tiu unii pe al^ii ori-c&t de departe 
ar fi. Familia hangiului Paligora, de pildi, este foarte rSs- 
p&nditi: in Ni? mai sunt doua familii Paligora; tot in Serbia, 
la Karaguevatz sunt ^easa familii cu acela.^i nume ^i inrudite 
de aproape; in Bulgaria, la Sofia, mai e o familie de-a lor; 
ear la Molovijjtea, unde le este origina, sunt un-spre-zece 
familii inrudite cu cea a hangiului din Ni^. §i to^i par a se cu- 
noa^ce ^i a se §ti de aproape^ cici c&nd se intalnesc doi^ 
unul de la apus §i altul de la rSsSrit, se Intreaba .^i iar se 
intreaba de nu mai sf^rsesc, .^i nu sunt uita|:i nici bunicii ^i 
bunicele, si chiar cumna^ii noi intra^i in familie, ^i fetele 
care s'au mai ridicat si se informeazS ^i de noii veni^i prunci 
§i cum ii cheama, in fine se pare ca la Arm&n nu esista 
uitarea de ai sei. 

Fiind la Hotelul Machedonia at^^i Arm&ni, cunoscetori 
ai Macedoniei, Epirului, Tesaliei jji Albaniei, era greu sa se 
resiste ispitei de a nu incerca o statistica a poporului Ar- 
mdnilor in genere. Parerile erau foarte deosibite, de oare- 
ce fie-care cunoscea mai bine acea parte a Turciei de 
Europa in care se mi^case ^nsu^i mai mult. S*a vorbit mai 
antei despre ramurile din care se alcatue^ce harnicul, in- 
dustriosul, ^i Indrazne^ul popor arm^nesc, care de asemenea 
sunt socotite in deosibite chipuri^ §i anume : de unii la 
cinci de alpi la sease, ear de al^ii la §eapte ^i chiar la opt. 
In afara de Romanii din Serbia ^i de cei de pe |:ermul 
bulgar al Dunarei, carii sunt mai mult Daco-Romani^ graind 
limba Regatului-Romanesc, precum §i in afarS de cei afla- 
tori in mun|:ii Balcani si in Grecia, carii sunt Armdni, po- 
porul Arm&nesc din Turcia de Europa cuprinde seapte 
ramuri socotite precum urmeaza: 

Grdrnosteanii^ lu&ndu-.^i numele dela mun^ii Gramosta, 
sunt un popor de pastori cu mult mai pu^n migran^i decat 
fra|:ii lor Far^ero^ii. In timpurile diri urma, de^i n'au par^it cu 
totul pastoria, ei au inceput a se ocupa ^i cu industria ^\ 



Digitized by 



Google 



27 



comerciul. Mul^i dintre ei sunt chirigii §i conducfetori de 
caiatori in peninsula. Gramosteanii sunt cutezStori, ^i poarti 
arme. Satele lor nu sunt provisorii ca ale Far^ero|:ilor, 
ci stabile. Ora^ele de cSpitenie ale GrSmosteanilor sunt: 
Niausta, Selfige sau Servia, Hrupi^tea, Belcamen, Nego- 
van, Bla|:a, SeatL^tea, Nijopole, etc. Cei r6ma.^i in mun^i tra- 
esc aproape independen^i in satele lor Gramosta, Nicolijia, 
Comanic, Vlaha, Fetifa, Bobusta, Gala^iana, Marcoveni .^i 
altele, sub juridic^iunea u- 
nor ^efi ai lor numij^i O/- 
nici, Adesea Celnicii sunt 
foarte avu^ §i au o foarte 
mare putere morale asupra 
popula^iilor, puterepecare 
autorita^ile o respecta. 
Gramosteanii se socotesc 
intre 60 — 70.000 de su- 
flete, ^i sunt cunoscu|:i ca 
oameni carii nu se incred 
lesne, de aceia in Mace- 
donia se zice despre ei ca 
nici Jidanul, nici Armea- 
nul nu poate sa'i in^ele. 
Fdrferofn sau Frdfd- 
rofh\ si-ar fi luat numele 
dela satul Fri^ari, in Al- 
bania, ear dupa alj:ii dela 
ora§ul Farsala, in Grecia. 
Nu vom discuta ob&r^ia numelui lor, totu§i c^nd am int&l- 
nit un Farijerot — ^i am intainit mul^i — §i cfind Tam intre- 
bat: ce efti? el mi-a r&puns: «eji esc Fdrsdlioty*, Daca cei 
doi d s'ar preface in doi «, cuv^ntul ar suna: Farsaliot. Far- 
sala este locul unde Cesar a invins pe Pompeiu, a ciruia 
caste risipita, f&ra a fi zdrobita, dupa cum se ^tie, a putut 




Un Rom^n Gramostean din Hnipiftea 



Digitized by 



Google 



28 

foarle bine sS ramAe in PeninsulS §i sS cuprincjd munfii 
Tesaliei si muntele Pindului, ale carora piscuri, plaiuri ^i vai 
inci de veacuri Far^ero^ le au in stap&nire, impreuncl cu ra- 
mura Epiriajiiior, care tot de origin^ fSr«;eroteasc4 este. A zice 
ca sStuceanul Fr4.^ari ar fi putut — fie in c^te secole ar fi — sS 
dea na^cere unui intreg popor, care numSrS mai bine de 
320.000 de suflete, ca poporul Fcir^erot, este o arfirma^ie, 
eel pu^in, greu de sprijinit. Ori-care ar fi insS origina po- 
porului Far^^erot §i a numelui ce i se dS, in lucrarea de fa^a 
eu nu voiu numi neamul acesta dec&t asa cum se nume.^ce 
el ^nsu.^i pe sine : FSrsaiiot sau Fir^erot. Poporul acesta este 
vioiu, ager, de^tept ^i cu porniri r6sboinice. Fir^erotul este, 
nalt, mladios, svelt ^i frumos la chip. In portul lui domne.^ce 
albul, ear la cingStoarea lui sunt in^irate mul^ime de cufite, 
de revolvere §i de pistoale cu mfinerele incrustate. Femeea 
farseroata este de asemeni ros4 §i frumoasa la chip iji cu sta- 
tura svelta, dreapta ^i mandra. Ea este fata onesta, mama 
devotata §i so^ie credincioasa pSna la moarte, c5ci despar^enia 
este necunoscuta la F&r^ero|:i ca .^i la ceilal^i Armani. Pentru 
a'^iapara onoarea ^i mAndria Farseroata pune m&nape arme 
si le mSnueijce cu indem&nare. Ea nu se dS indarat de la 
munca cea mai grea. Pe cap ea poarta o podoab^, pe care 
n'a imprumutat'o cum-va dela Bulgarca venita mai t&rziu in 
Peninsula, nici dela indigena Traca, cSci ea se cheama Ctce- 
roand ^\ nu o poarta femeea altor neamuri. In afara de mun^ii 
Pindului, Ha^ia, ^i mun^ii Tesaliei, F&r^ero^i sunt resp&ndi^i 
pretutindenea. S*ar putea zice ca vara nu este munte in 
Peninisula unde sa nu fie ^i Far.^ero^i. Ei traesc in cete, c&te-o 
data de doui mil ^i chiar de trei mii de suflete, poruncite 
de asemeni de Celnici, ale carora hotariri sunt fara apel §i 
fara recurs. Se int^mpla une-ori lupte s&ngeroase intre doi 
celnici, sus pe crestele mun^ilor, din causa turmelor ^i a 
p^sunatului, insa autorita^le nu se amestica, caci FAr^ero^ii 
traesc aproape independen|:i. Toamna Celnicul se scoboari de 



Digitized by 



Google 



29 



la munte, inso^t de cft^-va flScii inarma|i din unghii pana'n 
dinj;i, ^i plStesce autoritafilor pa^unatul, care, la F^r^ero^i e 
ca un felde capitate; ear perceptorul, primind banii, mul^u- 
me^ce §i se fere^ce de a pune intrebarile: «dar c4te oi si 
cAte suflete 
de om stapA- 
ne^ci?» ori«ai 
ftcut bine so- 
coteala?» Cu 
drept cuv^nt 
ceilal^i Ar- 
mani numesc 
pe FSrsero^i : 
sarea Mace- 
doniei.Cupri- 
vire la senti- 
mentele reli- 
gioase,Far§e- 
ro^ii sunt mai 
multlibericu- 
getatori, d e 
aceea preot- 
FSr^erot este 
rara avis in 
terris. Popor 
eminamente 

pastoresc, Far^erojii sunt migran^i^ unii insa au izbutit a se 
ficsa ici §i colo in mic numfer printre ceilal|:i Arm&ni, pre- 
cum sunt cei din Pisuderi, Nijopole, Furca, T^rrnova, Pleasa, 
Magarova, Gheorgea, Veria, Selia, etc. Earna, Far^eroti pu- 
^ini se mai gSsesc pe la mun|:i. Ei se respandesc pe c&m- 
piile Tesaliei, ale Epirului, ale Albaniei, coastele Adriatice ?i 
unii nu afla departe a se duce cu turmele chiar in Micasia. 
Arndiichenil sau Albanovalahii, numi^i de Greci Arvanito- 




O familie de Far^eroti. 



Digitized by 



Google 



Vlahi ?i adesea chiar Arvani^^ adeci ArnSu^, sunt Armdnii 
din Albania, pe carii Macedo-Rom^nii ii numesc mai des 
Caraguni, ear c&te-odata Arn&ucheni fiind-ca locuesc in Jara 
ArnSu^ilor, precum Rom^nii din Regat numesc Ungureni, 
peRom&nii din Ungaria. Arm&nii acestia din Albania se gasesc 
pe o foarte mare intindere. Cei dela cdmp sunt agricultori 
^i crescStori de vite, cei de la munte crescStori de vite ?i 
pSstori, ear cei de prin orase sunt comercian^i ^i industria^i. 
Acestia sunt vestijii croitori plini de imaginable in impodo- 
birea hainelor cu gaitane, ei sunt me^terii lucratori de fi- 
ligrane de argint ^i nu mai puj;in me^teri in ale aurariei, ei 
sunt cunoscu|:ii fabricanti de arme, ^i tot ei impodobesc m&- 
nerele pistoalelor §i hamgerelor incrustandu-le cu o minunata 
maestrie. Pe toata coasta Adriaticei, Arnauchenii se g&sesc 
in mare numfer in ora^ele ^i porturile : Scutari, Prisrena, A- 
lessio, Dura^iu, Tirana^ Kavaia, comuna pur arm&neasca ^i 
prin escelen^a industrials^ Pekini, Elbasan (pe armAne.^ce Niu- 
castru, adeca Castrul-nou), Avlona (pe arm. Valona), Berat 
(pe arm^ne^ce Vilardi) etc. etc. Numai in imprejurimile Be- 
ratului se gasesc peste douS-zeci de sate unele curat arm4- 
ne^ci, precum; Perinia^i, Capinova, Cutali, Pasati, Liaparda, 
V&rtop, Corba^i, Scala, Pestani, Conicbalta, Ermanica, Pre- 
.stiani, Porta, Zitoni, Guri, Dobreni, Du^ari, Tocar, Moti.sti 
(sau Mosti^ti), Graciani, Signa etc. La apus de Berat §i Elba- 
san §i la sud de Kavaia, Pekini ^i Elbasan se intinde ma- 
rele district numit Musakia^ unde se gasesc mai bine de o 
suta ^i trei-zeci de sate unele av^nd ^i Arm&ni, ear altele curat 
arm^ne^ci, insa despre acest district se va vorbi mai la vale. 
De asemenea §i ^inutul Malacastra este aproape tot armA- 
nesc. Mul^i ArnSucheni ce am int&lnit ^i mulji Armani din Ma- 
cedonia, carii au umblat prin Albania si mai ales prin Mu- 
sakia socotesc poporul Arnauchean de la 220.000 panSla 
240.000 de suflete, de proprietari de turme ^i pSmenturi, 
comercianji, proprietari urbani ^i esportori. 



Digitized by 



Google 



31 

Voscopolenii sau Moscopolenn) numi^ ast-fel dupi numele 
marelui $i puternicului ora? arm^nesc Voscopole sau Mos- 
copole, in Albania, astazi in ruine, au jucat un mare rol 
in via|:a arm^neasca ^i inci represinta stratul cult al po- 
porului Macedo-rom&n. In secolul trecut Voscopole era un 
ora^ bogat ?i cult cu o populajie pur arm^neasca de peste 
70.009 de suflete. Astazi abia de mai sunt 3.500 pana la 
4.000 de Armani in acest nenorocit ora? distrus, prin foe 
^i sabie, de Albanejii lui Ali-Pa.^a, a caror lacomie a fost 
indelung escitata de avu|:iile adunate acolo de munca, sir- 
guinea iji economia arm^neascS. Ramura VoscopoleanS insa 
este socotita intre 150.000—160.000 de suflete. In deosebi 
de comuna Voscopole, Voscopolenii se gSsesc in Scopia, 
in Gheorgea sau Kori^a, Gope^, Molovi^tea, Monastir (pe 
arm&nesce : Bitule) mare ora^ considerat ca ^nsa§i capitala 
Macedoniei propriu zise, Cru^ova, Tferrnova, Magarova, Kiu- 
priuliu (pe arm^ne^ce Veles sau Velasa), Reasna, lancovSj:, 
Ohrida etc., in c^te-va sate arm&ne^ci de pe Idnga lacurile 
Ohrida ^i Presba, dintre care Pogradej;, e insemnat ^i ca 
trec6toare de mun^i, ^i o mare parte din ramura aceasta 
este resp6nditS peste toata Peninsula-Balcanica, caci numai 
in Constantinopole ea are 11 — 12.0000 de suflete. Mai in 
toate ora^ele §i comunele Voscopolene numite mai sus se 
gisesc deja ^coli romane^ci, in unele numai de bae|:i, in 
altele de bSeJi ^i de fete, ear in Bitule se afla un liceu 
romSn cu §eapte clase, mai multe ^coli primare de bae^i 
^\ de fete precum ^i o ^coala normala de institutoare. Ra- 
mura aceasta da pe vesti^ii arhitecji,_cari au uimit cu lu- 
crarile lor mSre^e pe to|:i scriitorii ^i calatorii; ea da pe 
marii comercian^, carii ^i-au intins afacerile in Salonic, 
Cavala, Constantinopole Livorno, Moscova, Leipzig, Cair ^i 
Alexandria, Londra, Viena etc.; ea dS pe industriagu de 
talent, pe profeso rii ^i pe_ oamenii lumina^i ai ArmAnilor. 
Dintre Voscopoleni se trage ^i marele Andrei ^aguna al 



Digitized by 



Google 



32 



Transilvaniei. In Moscopole erau inci din veacul trecut im- 
primerii(^), «;i se tipariau in limba armfineascS, cSr^ biserice^ci, 
care au fost urmarite de aproape §i poate distruse de popii 
si mitropoli^ii Greci ?i Grecomani, una c&te-una. Se b^nu- 




Rom&nii Epiriati din Samarina. 



(») Arm&n din Macedonia fu si Tipograful MeUiie, cilug^, adus in Muntenia 
de c2Ltre Matei Basarab, pentru instalarea tipografiei de la monastirea Govora 
din Vilcea, in anul 1634. El fu numit si egumen al monastirii. Vecji Hrisovul 
lui Blatei Basarab din 6 lanuarie 1634, dat cu ocasia inaugurSrii acestei ti- 
pografii. Originalul sc aflS in biblioteca spitalului Mavrogheni. 



Digitized by 



Google 



33 

esce ca la Ohrida ar mai fi esist^nd c&te-va esemplare, pe 
care insa nu le-am putut vedea, desi le-am cautat cu sta- 
ruin^a. De asemenea se spune ca ^i intr'o biblioteca de la 
Voscopole ar mai fi scapat Ccite-va car^i arm^nc^ci ^i cate- 
va pergamente privitoare la istoria neamului Armcinilor. 

Eptriafit^ sunt ArmAnii din Epir, din Albania de sud, din 
provincia nuinita Zagori, si din muntii Pindului cu deose- 
bitele lui ramuri. Tribul acesta se poate socoti intre 175— 
180.000 de suflete. El cuprinde pe Armanii din lanina, 
Metzova (pe arm. Aminciu) Crania (pe arm. Turia), Sfiracu, 
Margariti, Perga, Preveza; pe ArmSnii din muntii Kiafa, 
adeca Ceafa; pe cei din Grebeni^i, Flamburari sau Floru, 
Cerne.^i adeca Cernesti, Vovusa (pe arm. Baeasa), Samarina, 
Laca(sau Laista langa Vovusa), Cuculi, calivale Sudene-de-sus 
.^i Sudena-de-jos, Cuci, Triada, Rizu^. Kesarates (pe arm^- 
nesce Chesara^ii), Glisani, Mazarachi, Vlahos, Suli, Petrini, 
Avela^ Furca, Perivoli si pe cei din inca foarte multe alte sate 
.^i t&rguri, ce vor fi aratate la rdndul lor. Epiria^ii sunt in- 
dustriosi si r&boinici. Ei se ocupa mai mult cu pastoria si 
industriile ce ^n de ea. Femeile lor sunt robuste, munci- 
toare si tenace. Acest trib arm&nesc a jucat, in luptele pen- 
tru independen^a Greciei, un foarte insemnat rol, dar as- 
tazi Epiria^ii se simt Rom^ni si nu '^i-ar mai versa a doua 
oara sAngele pentru Greci. 

Meglenit sau Moglenii si-au luat numele dela mica pro- 
vincie Meglenia, §i aceasta probabil dela riul Meglen sau 
Mogleni^a, un afluent din dreapta al Vardarului. Meglenii, 
judecaji dupa limba, pot fi tot aj;;a de bine consider a^i Ar- 
mani ca ?i Romani, ei alcatuesc o popula^ie destul de deasa, 
insa mai mult de ciflicari, adeca claca>^i: agricultori fira a 
fi proprietari de pam^nt. In totul ramura numfera 25.000 — 
30.000 de suflete, cea mai mare parte cre.^tini, ear unii 
mohamedani. Limba le este mai pufin amenin^ata de gre- 
cisare dec^t de bulgarisare. Ei locuesc muntele Pajik .^i 

1 Neni^ttcu, — Dtla Romanii din Turcia Eutv^eatUi. 3 



Digitized by 



Google 



34 



Caragiov ^i se gasesc in vr'o 22 sau 25 sate dintre care 
unele curat arm^ne^ci ca Lumni^a, NAnta, Huma, O^ani, 
Cupa etc. Tot pe munfii Megleniei se gase^ce si o caliva 
de Far^ero^i, numita Liva^i, cu mai multe mii de suflete. 
Meglenii sunt foarte muncitori, rabdatori, dar ^i cu tempera- 
ment resboinic. Cei din ora^elulN^nta sunt trecu^i la Islamism. 
Olimpiann sunt ArmSnii carii locuesc pe plaiurile mun- 
telui Olimp ^i ramurile lui, munte care a incetat de mult 
de a mai fi laca^ul zeilor mitologiei grece. Tribul acesta se 
socote^ce de la 36.000 pana la 40.000 de suflete. Ora^ele 
^i comunele mai insemnate locuite de ei sunt: Salonic (pe 
arm^nc^ce : Saruna), Vlaho-Livadon (pe arm. Livadia), Fteri, 

Veria sau Caraferia, cS- 
livele Bardalexi sau Ba- 
dralexi, Pretori, Condu- 
riotu, Ciariciani, Gate- 
rina, Cochinopl6, etc. 
Ei se ocupa cu comer- 
ciul, cu industria casnica 
precum ejesfetoria, cu 
pSstoria, cu lemnaria si 
de-ale padurilor, cu fa- 
cerea de carbuni, cu 
culegerea sarei si cu 
agricultura ; insa nu ca 
lucratori, ci ca proprie- 
tari de pamenturi, de 
oare-ce un strat adeve- 




Armani Olimpiani din Vlaholivadia. 



rat taranesc nu esista nicairi la Armani, afara de Meglenia. 
In Salonic Olimpianii sunt pitari, bucatari buni, hangii ^\ 
lucrStori de filigrane. Olimpianul, om onest, dejji neincrede- 
tor si bSnuitor, este primitor de oaspe^i 5>i iubitor de arme. 
Acestea sunt ramurile sau triburile inzestratuluipoporalAr- 
m&nilor, care toatela un loc socotite dau un milion de suflete. 



Digitized by 



Google 



35 

Se injelege insS cS incercarea aceasta statistic^ — ce nu 
a rgqpas numai cu datele culese dela pomeni^ mei inter- 
locutori, ci controlata si iar controlatS, atat in cursul cS- 
l6toriei prin mine ^nsumi §i prin numeroase informa^uni, 
cat ^i prin studii — este departe de a fi complecta, de oare- 
ce ea scapS din vedere pe Armdnii Rodopoleni(}) din carii se 
gasesc inca cu zecile §i zecile de mii in mun|:ii Rodop, la 
rfisarit de fluviul Mesta; pe Arm&nit din sangiacul Seres, 
unde o suma de sate armSne^ci se ^ unele de altele; pe 
Armdnii din Tracia fi de pe litoralul turcesc al Medite- 
ranei, precum ^i pe Armdnii dintre Priserena, Pri^tina, No- 
vibazar §i Peci, adecS in partea cea mai de nord a Alba- 
niei ^i deci a Turciei, parte asupra cSria aspirS tineretul 
s^rbesc. 

Pe linia ferata dela Ni^ pSna la Zebefc6, 4nt6ia static la 
grani^ Turciei, limba romSneascS este cu mult mai respftn- 
dita decAt s'ar putea crede. In tren, in giri, romSneasca e 
vorbitS de toatS lumea. Adesea un S^rb se in^elege cu 
un Bulgar in romine^ce, ear cu un Rom^n nici cS e chip 
sk se in^eleagS altfel. Prin pSrJile acestea ale Serbiei pre- 
cum §i in Macedonia-de-sus limba rom^nS s*ar putea zice 
ck joacS rolul unci limbi diplomatice, dupS cum se intdmpli 
iji in Transilvania cu in^elegerea dintre Rom^n, Ungur §i 
Sas, ce nu se poate face dec^t prin mijlocirea limbei rom&ne. 
In trend nostru se gaseau §i doi studen^ S^rbi, carii 
i^i ftceau studiile la Berlin .^i de vacan^e veniserS in patrie, 
fii de oameni amesteca^i in via^ politica a statului S^rb. 
Ei mergeau la Vrania, o inc^ntStoare static balneara in Ser- 



(*) Numi^i ast-fel de noi dupi muntele Rodop, dar ei nu alcStuesc o ra- 
muri annaneasca deosebiti. Ei sunt din toate triburile ^i mai ales Fair^croti, 
Gr&mosteani, Epiriafi ?i Olimpiani. In unele sate din munfii Rodop se gSses 
^i Megleni. 



Digitized by 



Google 



36 

bia, aproape de grani^a turceascS, ^i mi se plAngeau foarte 
de indiratnicia ce pun locuitorii Rom^ni ai Serbiei in in- 
vS^area unci alte limbi dec&t cea materni. 

— Rom^niii^i aduc gr^ul, porumbul, mieii, prunele uscate ca 
sa le vincji in ora^ele noastre - ziceau studen|:ii S^rbi — $inu vor 
sa vorbeasca dec&t romSne^ce. Daca ii intrebi pe s^rbesce 
despre pre^ ei nici nu'|:i respund, ci i?i indeasS pe urechi 
inaltele cSciuli de oae, te privesc cu nepasare ^i tac. Ei 
vin ca sa'^i prefaci in bani marfa in ora^ele noastre, deci 
au nevoe de limba pie^ei, ^i totusi parca ar cere ca pia^a 
sa inve^e limba lor, daca vrea sS le cumpere marfa. Si chiar 
dacS, la urma, il intrebi pe romSne^ce: «c&te parale mielul, 
cre^^tine ?» el ij:i respunde scurt: «cinci» ^i nici se oste- 
nesce sS zicS: cinci lei; dar cum se intdnesc doi Rom&ni, 
de odata li se desleagS limba ca prin farmec. Si tot asa 
se poarti cu propaganda serba ^i Macedo-Romdnii din Tur- 
cia, adeca . . . din Serbia-veche, asupra caria avem netagi- 
duit drept si pe care tot o vom cuprinde, c&nd Turcii vor 
fi impin^i inapoi, in Asia. Cu cea mai mare inlesnire Macedo- 
Romdnii se fac Bulgari, chiar in par^ile Turciei asupra ca- 
rora noi avem tot dreptul ^i unde noi ne gasim in mai mare 
numSr, ear S6rbi nu se fac cu nici un pre^. 

— Nu v6d de ce a^i avea nevoe sSl serbisa|:i pe Macedo- 
Rom&ni. In regatul D-v. ave^i aproape trei sute cinci-zeci 
de mii de Rom&ni; - intru Ccit v6 incomodeaza ei oare? in- 
trebaiu jjjI cu, cdnd mi se paru cS cei doi studen|:i i.^i vor 
fi versat in destul focul. 

Nu «»tiu cum vorbele acestea, avura darul de a infer- 
binta intr'un chip nea^teptat pe cei doi studen^i. 

— Nu cum-va D-v. Rom&nii, ave^i preten^ii ^i incoace? 
Cum ^i cAnd ve^i trece Dunarea, peste noi si peste Bul- 
gari? ^tiam ca aspira|:iile D-v. sunt indreptate numai spre 
nord, ear nu §i incoace . . . ! zise unul. 

— A^a §tiu .'^i eu. De aceea a^tept inca r^spunsul D-v. 



Digitized by 



Google 



37 

la intrebarea ce v6-am pus; §i . . . a^ dori sS mai adaog una: 
Oamenii politici ^i betrcLnii, aici in Serbia, cugetS ca ^i D-v. ? 

— Nu . . . ! rfispunse cellalt student. Bfitr^nii no^tri §i oa- 
menii no^trii politici privesc cu liniste la cei 350.000 de Ro- 
m&ni din Serbia §i la Rom^nii din Turcia. Tineretul insa cata 
cu ingrijire ^i la unii §i al|:ii . . . 

— Permiteji-mi, intrerupseiu, se fiu de pSrerea bfitrclni- 
lor D-v. 

— Eu in deosebi, urma el, consider cu amaraciune ^i 
cu oare-care irita^ie ^uvifele ^i insulele de Macedo-Rom&ni 
infipte acolo, in poporul nostru serbesc dintr*o |:ara asupra 
caria — me repet — avem un drept nediscutabil. Si apoi 
Macedo-Rom&nii prea se ^n de poalele Sultanului. 

— Iritajia D-v. se esplica u.^or. Preten^iile asupra unei 
portiuni din Turcia s'ar sprijini mai bine in fa^a Europei, 
daca n'ar esista acele indSratnice «;uvi^e ^i insule de Macedo- 
RomAni, §i c&nd a]i putea striga: siini numai Serbi acolo,., 
Aff dori insi sa me lamuri^ pana unde inerg hotarele pre- 
ten^lor D-v., cici . . . un hotar trebue sa aiba ^i ele. 

— Pani la Perlepe . . . unde se gasesc ^i azi ruinele ce- 
tSj;ei eroului nostru Marcu Cralea . . . ! imi rfespunse cellalt 
student cu un glas profetic. 

— Pana la Perlep6 ? ! esclamai eu. 

— De ce v6 mira^i? imi zise acela?. Preten^ia este din 
cele mai modeste, caci ce mai rem^ne dela hotarul Serbiei 
de azi pSmSi la Perlep6 ? Preten^ia Bulgarilor, nu a noastra, 
e absurda. Aceea se intinde pana la Salonic, ^i . . . de sigur 
ar fi mers mai departe de n*ar fi dat de mare ! Au ajuns 
Domnii Bulgari sa-.^i m6soare preten^ile cu cele ale Austriei. . . 

Convins ci entusiasmul si accentul profetic sunt «un drept 
indiscutabil» ^i cAte-odatS chiar stimabil al tinerejei, m'am 
ferit de a atinge intru c&t-va acest drept ^i n'am observat 
interlocutorilor mei ca drumul Austriei spre Salonic, s'ar 
putea int^mpla — doamne fere^ce — sa treaca prin Bel- 



Digitized by 



Google 



38 

grad, nici le-am amintit, cSl §i Albanejii ^i chiar Bulgarii 
pretind par^ile asupra c^rora aspirS tinSra ^i, de sigur, §i 
bStr^na Serbia 

Trenul se opri la Vrania, sta^iunea balnearS pe care o 
pomenii mai sus. Aid se petrec lucrurile ca ^i la vecina 
noastrS Mehadia, cSria, de n'ar visita-o Rom&nii, greu i-ar 
merge treburile. La Vrania vin Armdni din Perlep6, din 
Cru^ova, din Gope.^, din Molovi.^tea ^i chiar din Bitule de 
populeazS aceasta stajiune balneara. Pe peronul garei erau 
o mulj;ime de Bulgari, vincjfitori de gogo^i prSjite in uleiu de 
nucS ^i to^i vorbeau si glumeau pe romanesce; mai mult: 
chiar cumpirStorilor se adresau in limba romineasca a Re- 
gatului. Studen^ii S^rbi mi-i arStarS de departe cu degetul 
^i imi strigard: 

— li vede^i ? 

Nu numai cSl ii vedeam, ci m6 ^i interesau foarte mult 
ace^ti Bulgari a^a de bine graitori pe romane^ce. 

Intreba^i, imi respuns6ri ca sunt Bulgari din Turcia, dela 
Kalkandelen sau Tetova, ci au invSjat romSnc^ce in Bucu- 
re^ti, unde se due cu r&ndul barba^ii dela ei, de vind braga, 
halva, rahat, acadele, salep, etc. ^i se intorc cu bani acasa. 
CS pe c^nd o parte din birbaji pleaca la Bucuresti, de 
unde se rfespdndesc in celelalte ora^e mai mici ale Romaniei- 
Muntene, ba chiar §i in Moldova de jos, o alta parte din bar- 
bafi rfimine acasi asS pazeasca femeile» ^i sa ingrijesci de 
nevoile c^mpului. Ca la ei to^i c^fi au trecut prin Romania, 
cunosc limba Regatului, §i cS intre ei cind vor sS'^i spuna 
vr'un secret, ^i*l spun pe romanesce. Ci la ei sunt §i Ro- 
m4ni, dar nu ca cei din ^btSl, ci aalt-fel de Romuni, de cei din 
Machedonia, carii se chema Cujuvlahi iji Jinj:ari». — In 
scurt: in ora^ul ^i ^inutul Kalkandelen unde se gasesc in mare 
numSr ^i Armclnii, locuesc o mul^ime de Bulgari, carii dau 



Digitized by 



Google 



39 

marele contingent de halvi|:ari, bragagii, rahagii etc. din Ro- 
mania de Sud. 

Nu vor fi de prisos cAte-va cuvinte despre ora^ul Kal- 
kandelen. Intre riul Drin, care i^i are principalul izvor in 
lacul Ohrida ^i se varsa in Adriatica, mai la sud de Dulcino, 
.^i intre fluviul Vardar, se afla un puternic masiv de munfi. 
numit de Turci: ^ardagh, cunoscut in vechime sub numele 
Scardus. La poalele acestor mun^i, pe valea Vardarului, 
langa trecStoarea peste Sardagh spre Priserena, se ascunde 
ora^ul Kalkandelen cu 5.200 de lucuitori, Turci, Bulgari, 
Albaneji, Arm&ni ^i cati-va Serbi. Armanii sunt in num6r de, 
630 de suflete, se ocupa cu comerciul mic si cu industria, 
ear c&^i-va ^i cu agricultura. Ei cer de mul^ ani sa li se dea 
.^coala romanesca, pentru ca sa'^i scape copiii de slavisare 
si in special de ademenirile propagandei bulgare.^ci, care 
lucreaza puternic in nordul Turciei. Propaganda s^rbeasc4 
intimpina §i ea in Kalkandelen o bunS primire. In jurul 
acestui ora^el se mai gasesc c^teva sate arm^nc^ci, precum: 
Matca ^i Forina la sud ^i Pusnicul la nord. 

La sta|:iunea turcS Zebefc6 a fost destul timp spre a 
prdnzi in lini^te. Mi se cere pasportul §i il dau impiega^ilor 
ca sa'l viseze. Func^onarii mai de sus sunt Turci iji Armeni, 
cei mai de jos sunt Albaneji §i Bulgari-Mohamedani. Mi se 
inspecteaza bagajele : nu e permis a avea cu sine car|:i, no- 
tice scrise .si charte geografice. Mare atenjie se da apara- 
tului meu fotografic, care se cerceteaza cu de-a meruntul. 
In zadar esplic ca e un lucru cu totul inofensiv, a trebuit 
sa*l desfac §i sa arat ca in camera obscura nu e ascuns 
nici un esplosibil. Toate bune, dar aparatul trebue vSmuit, 
caci prea e nou. Se constata apoi ca e lovit la un colj; 
deci e intrebuinf at. . . . 

— Treci, domnule, inainte! 

Cand sa es din sala de revizie, iar sunt strigat: 

— Domnule.. domnule, ia poftim. .. Ce e^ti d-ta? 



Digitized by 



Google 



40 

— Roman. N'a^i ve4ut din pasportul meu? 

— Ba am vfedut. Dar ce treaba faci? 

— Sunt publicist. 

Se inf:elege ca pentru a lamuri acest cuvint, a trebuit 
sa iau in ajutor pe to|:i cei din sala, carii afara de roma- 
nesce stiau si turce^ce, ^i dupa ce vame^ul se lamuri ce va- 
sa-zica cuventul publicist, imi zise: 

— Peki! (=bine). Ce vrei sa faci in Turcia? 

— Sa me preumblu ^i sa scriu tot ce voiu vedea ^i 
aucji. 

— Peki-ii ! (= foarte bine). Treci m6 rog ! 



Digitized by 



Google 



II 

DELA ZEBEFC6 LA KUMANOVA. SATUL KnMANOVA. lUSKIUP SAU SCOPJA. 
CURSDL FLD7IDLUI VABDAR. PBISERENA. SCUTARI SAU SCODRA. CURSUr, FLUVIU- 
LUl MESTA. KIUPRIULIU SAU VELESA. ISTIB. COCIANI. MELENIC. NEVROCOP. AR- 
MANU TArIpAnI. VBNETZIANI-ORADSCO. HANGIUL ARMAN. CAlETORIA LA PfiRLEAP 

SAU PERLEP£: 



Linia ferata turca nu e neingrijita. Vagoanele sunt mai 
bune ^i ceva mai curate dec^t cele de pe calea s^rbeasca. 
Conductorii sunt Greci sau Grecomani ^i Armeni; ei cunosc 
to^i limba francesa, atat cat le trebue spre a se face in^e- 
le^i. In compartimentul nostru, deosebit de c&]i-va Arm&ni, 
carii intdmplator m6 inso^eau, ca unii carii §tiau ^i tur- 
ce^ce, era si un bStrdn capitan turc ca persoana mai in- 
semnata. Dupa ce conductorul grec inchise u^a vagonului 
si trenul se puse in ml^care, capitanul se scula ^i privin- 
du-ne cu bunatate ne pofti tuturora buna cSlfetorie, zic^nd : 
Urlar-olsun ^\ facend un frumos salut oriental. A.^a e obi- 
ceiul turcesc. Se in|:elege ca ^i noi, ceilalji calfetori din com- 
partiment, fScuram asemenea r^spund^nd : Urlar - olsun^ 
adeca: sa calfitorim bine. Capitanul deschise desagii de pfer 
de caprS, ce purta cu sine in loc de geamandan, ^i scoase 



Digitized by 



Google 



42 

o mare pungS de h^rtie plinS cu tutun de contrabanda, 
care, ca tot-deauna, nici nu se putea asemana cu delicioa- 
sele |:igarete de calitate-estra ale monopolului turc, pe care 
le cumpcirasem la gara Zebefc6. El ne oferi tuturora, facend 
un larg gest cu dreapta ^i zic^nd : Buuirum (=poftini). DupS 
ce fie-care ne facurSm c&te o figara, i^i fabriccl ^i el una «»i 
o fum& cu cea mai mare lini.^te ^i concentrare sufleteasca, 
ca §i c&nd ar fi zis o rugaciune in g&nd. In urma i«;i scoase 
din desagi metaniile, pe care le purta cu multa arta printre 
degetc, ^i tocmai dupa ce l^i aprinse a doua ^igara, limba capi- 
tanului se deslega. Mai dntfei ne ruga sa nu ne miram cS 
fumeaza tutun ce nu e trecut prin cutiile monopolului... 
DacS ar avea statul monopolul tutunurilor... dar asa? si 
imbogS^easca pe antreprenorii greci, jidani §i armeni? Apoi 
ne povesti despre bunata5:ile drumului de fer, admirfi mult 
iu^eala trenului, ce de alt-fel nu isbutise sS amef:easca pe ni- 
menea, ^i adaose: 

— Dar ce este iu^eala asta ? De^i trebue sa fie mai mare 
dec&t iu^eala cu care caletorea la iubita sea, prin|:ul din o 
mie ^i una de nop^i, eel cu lada cea inaripatS, totuj^i dacS 
Tufecci-Bas^ (=.^eful masinist) ar vrea, calea de trei-spre-zece 
ore pana la Salonic, ar face-o numai intr'o singura ora! Mare 
lucru este o marina!! 

Se parea ca bStranul capitan nu era inca lamurit ca ma^i- 
nistul e j:inut a conduce dupa un orar anume, chiar c&nd 
masina ar fi avut aripi de vultur. 

Ajunseram la sta|:ia Kumanova, pe arm&neijce: Cumanii, 
nume bine cunoscut, nouS Rom^nilor, din istoria patriei noa- 
stre, ca purtat de barbarii cari cuprinsera^ pe la mijiocul 
veacului al 11-lea, campiile Moldovei .^i ale Munteniei. Cu- 
manii dupa un indelungat traiu impreuna cu Rom&nii .^i dupa 
ce s'au .^i romanisat in mare parte au trecut des in Penin- 
sula-Balcanica, atat in timpul fra^ilor Petru .si Asan, pe carii 
i-au ajutat impreuna cu Daco-Rom^nii din Dacia in contra 



Digitized by 



Google 



43 

Bizantinilor, c4t ^i mai t^ziu. Mul|:i Cumani, vor fi r6mas in 
Peninsula-Balcanica, cu ocasia desei lor treceri acolo, ^i se 
vor fi a^edat apoi, tot printre RomAnii din Peninsula, ca 
unii carii erau deja deprin^i cu Rom&nii din st^nga Duna- 
rei, de aceea sate cu numele lor se gasesc multe in Tur- 
cia (^), ^i in toate se aflS §i Arm&ni. 

Ktimanova este un satucean cu Bulgari, Armdni ^i c&|i- 
va Turci. NumSrul Arm&nilor este alcStuit din membrii a 92 
familii indigene ^i se socote^ce la 520 suflete. Cu 20 de ani 
inainte erau aici mai mul^i Arm&ni, unii au fost slavisa^i 
pe nesim^ite, alj;ii au plecat de s'au stabilit in ora^ele mai 
mari. Cei carii au mai rfemas resista pina acum curentu- 
lui panbulgaric. La Kumanova pamentul se pare a fi in- 
grat, apa de b^ut e foarte rea. Mun^ii ce alcStuesc cele 
dou4 ^iruri, printre cari trece linia ferata, sunt aridi ^i des- 
piduri^. Ici ^i colo se vede o micS plantaj:ie de plop pi- 
ramidal, dar vegetarea e ^ubred^ ^i timida. Kumanova e 
foarte importanta ca chee de drumuri spre Serbia ^\ spre 
Bulgaria, la Egri-Palanca, Kiostendil etc. Ori-unde se ga- 
se^ce o asemenea chee de drumuri, precum vom vedea ^i 
cu alte ocasii, Armdnul este nelipsit. Bulgaria are ochii pe 
Kumanova .^i trateaza cu Turcia pentru legarea acestui im- 
portant punct pe de-oparte cu Kiostendil, Sofia .^i Rusciuc, 
ear pe de alta cu Scodra ^i deci cu Adriatica, in care caz 
linia Belgradului ar avea de suferit. Dela Kumanova inainte 
nu m'am mai suit in compartimentul unde se afla capitanul, 
ci am trecut in alte vagoane, unde iarSsi gSsii o multime de 
Bulgari, cari vorbeau romSne.^ce. Mul^i erau tot de cei dela 
Kalkandelen. 

AjunserSm la lusktup sau luskiub, un frumos centru al Ma- 
cedoniei de nord ori, mai bine, al Albaniei resaritene. 

(*) In RomSinia numele acesta se intimpinS adesea: Comana, satintre Bucuresci 
?i Giurgiu, Coman nume de familie etc., dar mai dcs se gSsc^ce in Turcia unde 
se presintS sub mai multe forme: Comanii, Cumanic, Cumanova, Cocomaniietc. 



Digitized by 



Google 



44 

Acest frumos ora§ este capitala vilaietului Kossova, ^i are 
o popula^:ie de 24 — 27000 de locuitori, Turci, Armani, Al- 
baneji, Bulgari §i c^^-va Armeni. Ei se ocupS cu comerciul, 
cu cultura fructelor, cu lucrarea de metaluri, cu peldria, vS- 
psitoria ^i ^es6toria Armanii numesc acest oraij Scopia, dupS 
numele Scupi, ce purta in vechime c&nd fScea parte din pro- 
vincia Dardania. In timpul lui lustinian imp6ratul, el se numea 
lusfmiana prwia^ ear in veacul de mijloc: Scopiae sau Scopi. 
In secolul 14-lea se afla in puterea S^rbilor, jji tot in acest veac 
a trecut in m^nile Ottmanilor invinggtori. Este a^ecjat la poale 
de mun^, pe malurile Vardarului, la o altitudine de 268 de 
metri deasupra nivelului marei. 

In Scopia Turcii au 1 1 geamii dintre care unele sunt destul 
de frumoase. Ora^ul are o casarmS mare, c^te-va zidiri pre- 
sentabile si mai multe mori cu abur ^i de apS, pe Vardar. Ci- 
mitirul turcesc e la marginea ora^ului §i se intinde pe doua 
laturi ale unci coline. Se gSsesc in Scopia 350 — 380 familii 
arm&ne^ci, imigrate dupa sfSrmarea Voscopolei, cu eel pu^n 
1880 de suflete. §coalS romineasca nu era aici pe c^nd am 
trecut, de«;i Arm&nii Scopiani tacuserS la Bitule repe^:ite cereri 
in acest scop. Natura este cu mult mai frumoasS §i mai dar- 
nica dec&t la Kumanova, ^i vegeta^ia cu mult mai vesela. Se 
face mare cultura de tutun §i de porumb. Malurile Vardarului 
sunt plantate cu nal^ plopi piramidali, carora le merge bine. 
De asemeni tot cu plopi este impodobit^ .^i .^oseaua, ce 
merge l&nga Vardar .si Idnga calea ferata. In stare naturala 
cre^ce pe luncile Vardarului multa salcie ^i mult plop sur. 

Vardarul este iara.^i unul din fluviile insemnate ale Pen- 
insulei-Balcanice, cunoscut in vechime sub numele: Axius. 
El isi are ob&r^ia in masivul de mun^i Sardagh sau Scardus 
j^i dupS ce trece pe l&nga Kalkandelen atinge Scopia, de 
unde apoi, pe strimta lui vale, se indrumeaza ^i linia feratS 
Zebefc6-Salonic. Trec^nd printre doua lan^uri de mun^i mari, 
Vardarul vede in toata lunga lui cale, pana la Salonic, o 



Digitized by 



Google 



45 

suma de sate ^i catune arm^nc^ci in^irate pe coastele mun^- 
lor, precum : Vlahconica, Orizari, Babuna, Clisura-de-sus si 
Clisura-de-jos (ambele in dreptul localita^:ei Demir-Kapu), .^i, 
tot inaintAnd spre sud-est, lasS la st&nga Caplu (in apropiere 
de Strumni^a), Veselu, Furca, Han Furca, Doiran (femeile 
armance din Strumni^a il numeau : Dorian) pe lacul cu acela? 
nume^ atinge provincia Megleni^ilor in dreptul sta^ei Ghev- 
gheli, lasS apoi la dreapta : Celticul^ Gube^ul, ear la st&nga : 
Arbor, Casanova in apropiere de Kiukiuk, ^i venind sa se 
arunce in golful Salonic, strfebate frumoasa c&mpie dintre 
muntele Olimp iji oraijul Salonic, c&mpie cStre care pornesc, 
toamna, din Pind ^i alte par^i, Far^ero^:ii cu turmele lor ^i 
care e presSrata de satele arm&ne^ci: Clidi, Grizul, Plati, 
Lutra, Arabli §i altele. 

Asa cum sta Scopia pe Vardar ^i calea feratS, in nordul 
Macedoniei, parca ar fi pusS la mijlocul unei linii ce s'ar 
trage din Scutari prin Priserena, Kalkandelen, Scopia 6nsa.^i, 
apoi prin Kiupriuliu sau Velesa, prin Istib sau Stiplie, prin 
Cociani, prin Melenic ^i Nevrocop sau Nevrecop, linie ce 
ar alcatui hotarul pana unde se intinde mai compact la nord 
poporul arm&nesc. Prin aceasta insa nu e zis cS incS mai 
la nord de arStata linie nu ar fi esist&nd Armani, ci numai 
cS se gasesc in insule §i ^uvi^:e mai pu^in compacte. Nu 
cred fSrS interes pentru cititor, de a cunoa^ce aceasta linie 
de nord inainte de a pa.^i mai departe cu descrierea. Antfeia 
ei jumState ar merge spre apus prin Kalkandelen ^i dupa 
ce ar face un unghiu in Priserena s'ar incheea cu ora.^ul 
Scutari, la Adriatica. Kalkandelen ne este cunoscut deja, sa 
vorbim deci pu^in despre Priserena ^i Scutari. — 

Priserena sau Priserendi sau Perserin este unul din ora^ele 
mai de seama ale vilaietului Kossova, cu eel mult 10.800 
de locuitori Turci, Albaneji, Armani, ca^:i-va S^rbi $i c5l^i-va 
Evrei. E a^ecjat pe riul Rema-Mari^a, un afluent al Drinului- 
Alb. Ocupa^ia locuitorilor Priserenei este : agricultura cu in- 



Digitized by 



Google 



46 

dustriile mici ce ^in de ea, armele albe, filigrane, ^esStorii 
bine renumite, cre^cerea vitelor iji comerciul. In sistemul cailor 
de comunica^:ie din Turcia, Priserena este un principal punct 
de legaturS spre Scutari, Dibra §i alte par^i ale Albaniei, 
din care caus& este considerata cu drept, §i ca un foarte in- 
semnat punct strategic. Pe aici vor Englezii s& facS o linie 
spre Adriatica, cu singura condi^ie de a li se da in esploatare 
minele din ^ardagh. Femeile rom^ne sunt imbracate ca §i 
cadanele ^i mai toate sunt comerciante, vincj^nd ^:es6turile 
minunate ce ele ^n^e^i fabric^. BSrba^ii Armani sunt imbrSca^i 
ca Albanejii de nord. Armanii din Priserena in num^r de 
5600 de suflete, cer de mai mul^:i ani §coal4 romaneascS. 
La nord de ora^ul Priserena, aproape de Drinul-Alb, se^^- 
sesc de asemeni c&te-va sate de Armani ArnSucheni, intre 
care unele mai insemnate sunt: Glina, Vla^chii, Nepote, etc. 
Se mai afla Armani §i in Giacova, intre Priserena ^i Ne- 
pote, la Ipec §i in tot nordul Albaniei. 

Sa trecem la ora?ul Scutari^ pe turce^ce L^codra sau 
U^codra. 

Numele lui in vechime era Scodra, ArmSnii §i Albanejii 
il numesc ^i azi : ^codra, iji este ora.^ul eel mai de capetenie al 
Albaniei de nord. Familia arm&neascS Bal§ numiti ^i Balsiki 
guverna ^codra. Ea a cedat acest oraij Vene|;iei retrag&ndu-se 
mai t&rziu in Moldova. Un Bal^ era cumnat cu Schender- 
beg; ear un alt Bal^ sau Balsiki (^) comanda Zenta pe timpul 
acestui prin^ albanez. Vechea ^codra era capitala intarita 
a regilor lUyriei, ea este .^i asta-zi un punct strategic din 
cele mai insemnate in Turcia de Europa. La 168 in. d. 
Chr. fu cu greu cucerita de pretorul L. Anicius, ear mai 
tfirziu fu colonisata de Romani ^i capat^ numirea de Clau- 
dia Augusta. La 195 d. Chr. ^codra cacjiu in partea im- 
periului de resSrit, in veacul de mijloc fu stap^niti de Ve- 

(*) O ramurS a familiei Bal^ sau Balsiki, s'ar fi retras in Serbia ^i ar fi fost 
cunoscuta acolo cu numele Bal^ici. 



Digitized by 



Google 



47 



ne^iani, ear la 1479 fu supusa de Mohamet II, dupa o lunga 
^i grea impresurare. Totu^i n'a platit ^\ nu platesce nici azi tri- 
but ^i nici oameni de oaste nu da, in virtutea vechilor ca- 
pitula^ii. Scutari de asta-zi, a^ecjat intre lacul cu acelas nume 
si fluviul Drin, este un ora^ foarte intins, de.^i nu are decfit 
eel mult 27.000 de locuitori. Pufini sunt in Scodra Turcii, 
in foarte mare num6r Albanejii catolici .^i, ca pretutindeni, 
se gasesc si aici Armani, al carora numer e de 1640 de 
suflete. Ei cer dejung timp 
^coalci romaneasca. In Scu- 
tari ^i-a pus re^edin^a ^i pro- 
paganda italiana, care, aspi- 
rand la coasta adriatica a 
Peninsulei-Balcanice, a in- 
temeeat aici mai multe ^coale 
catolice, insa nu prea face 
mari pa^i inainte. Austria are 
ochii de asemeni aici^ ^i nu 
pu|:in o costa anual ginga^a 
privire spre Albania de nord 
prin ferestruica Scutari. Are 
numero.^i ^i inteligen^:i emi- 
sari gata a preface gandul §i 
dorul ei in fapta, eel pu|;in 
aija zic ei, de§i i^i dau seama 
cd poporul albanez e mai 
greu de supus, dec&t eel 
Bosniac ^i Her^egovinean. 
Propaganda austriaca a a.^e- 
(Jat in Scutari un Archiepiscop 
catolic cu mai multe episco- 
pate in imprejurimi ^i cu un seminar, in care se pregate^ce 
clerul albanez catolic. ArmSnii din Scutari sunt comercian^i 
?i industria^i cu mare maestrie, mai ales : croitori de talent, 




ArmincS din' Scutari 



Digitized by 



Google 



48 

lucratori in gaitane, lucratori de metaluri ^\ arme etc. Femeea 
arm&na poarta ^i aid portul de cadana. In genere locuitorii 
acestui vechiu ora§ sunt vesti^i ca lucratori de arme, de 
vase plutitoare ?i ^esfituri de Ifinarie. Scutari esporteaza pe 
Drin, care in apropiere se varsa in Adriatica, mari cantita|:i 
de cearS, nuci, castane, semin^e de in, unt, pe.^ce sSrat, 
pelferie, gr^u, porumb, lemn de ars ^i de construc^ie, un fel 
de lemn din care se estrage tincturi, tutun renumit, matasa, 
l&nS, unt-de-lemn ^i altele. Pamdntul din jurul Scodrei este 
negru iji gras ^i produce de toate, dupa cum se ^i vede 
din variatul ^i bogatul esport ce face orasul. Spre nord de 
^codra se mai gasesc c^te-va cStune ^i calive armanesci, 
precum sunt: Precali, Plonti etc. 

A doua jumatate a aratatei linii de nord, pana unde se 
intinde compact poporul Arm&nilor, ar merge spre resarit 
de Scopia, scobor&ndu-se mai ^ntfei spre sud-est la Kiupriuliu, 
drept spre rfisarit la Istib, spre nord-est la Cociani, spre 
sud-est la Melenic ^i apoi la Nevrocop, aproape de fluviul 
Mesta. 

Cursul acesta isvore^ce pe poalele nordice ale muntilor Ro- 
dop, locui^ inca de foarte mul^i Armani, trece pe IdngS Ne- 
vrocop, lasa la dreapta lui tot sangiacul Seres cu ora.sul Seres, 
de asemeni locuit in mare parte de Armani, portul Cavala, 
unde capitali^tii cei mai de seama sunt tot Armani, ^\ nume- 
roase comune arm&ne^ci, intre care mai insemnate sunt : Docsa^^ 
Proia-de-sus, Proia-de-jos, Drama, Giumaia, Alistrat, Ramna 
etc., care cer de mult ^coala romaneasca. Sa cercetam acum 
i=;i linia dela Scopia spre resarit, pana la fluviul Mesta. 

Kiupriuliu este un frumos oras cu o popula^ie de eel mult 
16000 de suflete, Turci, Armani, Albaneji iji pu^ini Bulgari, 
carii inclinau mai mult spre Serbia inainte de a veni aici un 
episcop bulgar, ca ^i la Nevrocop Drumul de fier trece chiar 
prin ora.^. A^ecjat pe ambele laturi ale Vardarului, la o altitu- 
dine de 210 metri deasupra nivelului marei ^i intins in mod 



Digitized by 



Google 



49 __ 

amfiteatric pe mun^ii ce string aici cursul Vardarului, Kiu- 
priuliu are o inft^:ijjare din cele mai pitore^ci; stradele ii sunt 
insi repecji, abrupte §i st^ncoase chiar. MultS planta^ie de 
plop piramidal se vede pretutindeni. La Turci este legata de 
plop §i o datina de natura economica : Ccind un copil se na^ce, 
mai ales daca e fata, tatal resade^ce cu grija in pam^nt doua- 
zeci ^i cinci sau trei-zeci de crSngu^e de plop ?i c&nd copila 
ajunge fatS mare, bunS-oara de douS-zeci de ani, plopii sunt 
crescu|:i §i ei nal^i ^i frumo^i. Ear Ccind pe^torii incep a se roti 
in jurul fetei, parintele tae plopii, carii^ din causa cumplitei 
despSduriri a Turciei, sunt foarte cauta^:i ca lemn de con- 
struc^ie si se vind cu o lira turca bucata, adeca cu 22 lei ^i 
70 bani, a.^a ca zestrea fetei este gata. Aceasta datina de 
natura economica, cum o numii, am g3sit-o adoptata ^ de 
economul Arm&n prin multe locuri. Cimitirul turcesc e in 
ora^ $i e foarte intins, ca mai toate cimitirile musulmanilor, 
carii au datina de a nu ingropa pe mor^ii lor intr'un vechiu 
morm^nt, chiar dup4 ce corpul din acesta ar fi putrecjit, ci 
fie-care mort trebue sa'^i aiba deosebit mormentul s6u, 
pentru ca sa nu se amestece sufletele reposa^ilor, ameste- 
cindu-li-se corpurile sau oasele. Peste Vardar se intinde un 
pod de lemn prin care se leaga ambele pir^i de oras, de 
pe ^Srmurii fluviului. Sunt multe case turcesci frumoase, 
unele sunt chiar mire^e. Pe Vardar sunt mai multe mori. 
La sudul oraj^ului s6 ved in munpi stinco^i cdte-va mo- 
nastiri. Pdm^ntul este de buna calitate ^i produce mult 
porumb; tutun se cultiva de asemenea, precum .^i fructe 
de tot soiul, mai ales mere ^i dudi. In Kiupriuliu sunt 337 
de familii arm^ne^ci cu 2270 suflete. Mai to^i comercian^i 
si industria^i. Armanii din Velesa sunt indigeni, ei au cS- 
patat ijcoala romSneasca in cursul anului 1893 §i e fre- 
cuentatS de 64 de elevi intre carii sunt ^i c&^i-va copii 
turci. Acum cer ^coala de fete. In timpul imp6ra^iei Bizan^ului 
ora^ul acesta era cunoscut sub numele de Belasus sau Be- 

/. Neniftscu. DtU Romanii din Turcia Euro^tanH. 4 



Digitized by 



Google 



lesius, de unde s'a .^i fScut numele arm&nesc Velesa. Pe la 
inceputul veacului 13-leaapar|inea imperiului Rom&no-Bulgar^ 
si tot in acest veac puternicul rege al Serbilor, ^tefan Du- 
.^an, Ta luat sub stSp&nirea sa, ear la 1389 a trecut in m&- 
nile Turcilor. 

Istib sau StipHe este a^edat tot in apropiere de mun^i ^i 
nu departe de riul Bregalnita, un afluent din stanga al Var- 
darului. Are 16 — 18000 locuitori, Turci, Armani, Bulgari 
.^i citi-va Albaneji. Ocupa^ia locuitorilor este micul corner^, 
industria, mai ales |:es6toria, agricultura ^i crescerea vitelor. 
Se produce mult strugur ^i mult orez. Cu agricultura se in- 
deletnicesc Bulgarii si Turcii, ear cu crescerea vitelor §i 
industria se indeletnicesc in mare parte Arm&nii, carii sunt 
in num6r de 2060 de suflete. Acei dintre Armani carii se 
ocupa cu comcrciul ^i industria sunt stabiliti in ora?, ear 
cei ce ingrijesc de cre.^cerea vitelor se respandesc ^\ prin 
muntii apropiati de Istib, pe carii sus se afla si c&te-va ca- 
live de Farsero^i in numer de 800 de suflete. Istib sau Sti- 
plie de azi, cunoscut in vechime sub numele de Astibon, 
are cate-va moschei frumoase, mai multe fontAni si un mare 
bazar. In vecinatatea oraijului e o citadela ruinata pe virful 
unci coline. Armdnii din Istib nu au inca scoala. 

Coctant\ situat la nord-est de Istib, tot in apropiere dc 
riul Bregalnita, este iara^ji un orcisel de munte. Populatia 
armaneasca de aici se socotesce la mai bine de 2.500 de 
suflete, ea este ocupata cu diferite soiuri dc industrii .^i cu 
comerciul. Mai sunt si Armani Fanseroti, aseda^i prin muntii 
vccini si ocupa^i cu pastoria .^i industriilc ce ^in de ea in 
numer de 460 de suflete. Sate armiine.sci sunt imprejur, 
din care: Vini|:a .^i altele. Armanii cer .scoala de mult, dar 
aici trebuesc doua: una stabila in oras si una ambulanta 
in mun^^i, dupa felul ^coalelor romane«jci din Find ^i din 
muntii Murihova. Printre Armanii din Cociani unii sunt veniti 
din Cru^ova. Aici este §coala bulgara, dar e populata cu 



Digitized by 



Google 



51 

o sumS de copii Arm&ni, pirasi^i in bra^ele panbulgaris- 
mului. Se produce orez mult ^i bun. 

Melentc sau Melnic, a^ecjat intre mun^i ce fac parte din 
puternicul masiv Perimdagh, nu departe de riule^ul Melnic, 
afluent din stAnga al Strymonului, are pe langa Turci si 
Bulgari o popula^:ie de Armani de 2.160 de suflete, ocu- 
pa^i jji aici cu comerciul, cu cre^cerea vitelor ^i industriile 
ce depind de ea ca br&nzgria, ^:es6toria ^i altele. Sate ar- 
mane^ci prin vecinState mai sunt: Marnopole, Spanca, Cur- 
midava, Marecostina ^i altele; ear sus pe munte se gasesc 
^i calive de Far^ero^i. Scoala romaneasca lipse^ce de^i s'a 
cerut cu staruin|:a. 

Nevrocop sau Nevrecop, asec^at pe poalele despre rSsSrit 
tot ale masivului Perimdagh, in apropiere de fluviul Mesta, 
despre care s'a vorbit mai sus, are pe langa Turci §i Bul- 
gari un numSr de 970 de suflete de Armani. Spre rfisSrit 
de Nevrecop se deschide o frumoasa ^\ rodnica c^mpie, produ- 
cStoare de orez, gr&u, porumb ^i tutun. Locurile acestea sunt 
foarte bogate in fructe. ^coala romaneasca lipse^ce §i aici. 
Sate armcinesci in imprejurimi sunt : Banica, Baldu, Cru- 
^ova (un sat mic), Rachisteni, Petrica, Albani.^a ^i altele. 

La nord de aceasta a doua jumatate a liniei de care 
vorbiram, locuesc ni.^ce Armani, ocupafi cu pastoria .^i lem- 
narie, carii au pistrat inca destul de bine graiul din Ro- 
mania. Arm&nii cei-ral^:i ii cunosc sub numele de ^fdrdpdni. 
Ei se scoboara de la munte .si aduc in tcirguri articole 
de strungarie, pe lAnga branzeturi minunate. Jarapanii 
sunt nomacji ca ^i Far^erofii. In numele farapan se aude 
radacina: |:ara. Unii se gasesc si prin Bulgaria, in apro- 
piere de Kiostendil .^i Samacova. Jarapanii, in numSr de 
peste 10.000 de suflete, vor fi socoti^i la un loc cu Far- 
serofii. 

Aceasta este linia de nord pan a unde se intinde com- 
pact poporul arm^nesc, cu punctele estreme Scutari ^\ 



Digitized by 



Google 



b2_ 

Nevrecop. Antfeiul, eel mai inaintat la apus, §i anume pSni 
la Marea Adriatica; ear al doilea, eel mai inaintat la r6- 
sirit, ?i anume pana la fluviul Mesta, care i?i varsa apele 
in mare de-asupra insulei Thaso. 

Pentru a merge la Pferleap .si la Monastir scoborirea se 
face la stasia Venetziani-Gradsco, sau mai pe scurt : Gradsco. 
In cStunul acesta locuit de Bulgari, parte mohamedanisa^i, 
se gasesc .^i ca^i-va Turci ^i ^easa familii de Armani. Satui 
este la altitudine de 180 metri deasupra nivelului mirei. 
Hanul eel mai bun e ^inut de un Armfin. Jandarmii de 
la gara privigheaza de aproape toate mi^carile Arm&nilor, 
inso^itorilor mei, carii, indata ce au calcat pe pam6ntul 
Turciei, au inlaturat palariile ^\ au pus fesul, pe care tot 
supusul imperafiei trebue sa '1 poarte nelipsit. Ei sunt me- 
reu urmari^i si cerceta^i, asa cu incetul. Li se cere pas- 
porturile pe care jandarmii le esamineaza cu o incordata 
luare-aminte, desi le ^in in m^ni cu scriitura pe dos. Mie 
imi arunca nisce priviri pline de banuealS, dar nu-mi fac 
nici o intrebare. La urma ei perd rabdarea ^i intreaba despre 
mine pe hangiul Armin la care am tras, ear el, fara a sta 
mult pe gilnduri, le respunde ca am de cumperat p&nza 
alba la Monastir. 

Hangiul Arm&n, in Turcia macedoneanS si albaneza, este 
un tip demn de aten|:iune, el e de intalnit pretutindeni, dar 
mai ales pe la strimtorile cele primejdioase si pe la tre- 
cfetorile cele mai grele. Un baeat de pravalie, o callS la 
vr^un mestesug, ori un conducetor de caletori, indata ce 
isbutejjce a aduna la un loc suma de douS sau trei sute 
de lei turcesci, ceea-ce face 50 — 70 lei de-ai nostrii, el isi 
ia un ban cu chirie. Frugal ^i foarte string^tor, cum e Ar- 
m^nul pretutindeni, face tot soiul deeconomii, sepriveazS de 
toate plScerile ^i in zece sau doi-spre-zece ani, hangiul aduna 
oare-care avere. De aid incolo el are aripi ^i lumea ii este 



Digitized by 



Google 



53 

deschisa. Nu purine dintre capitalurile mari arm^ne^ci isi 
au obdr^ia in hanul din cutare sau cutare strimtoare de mun^i. 
Am au(Jit pe unia banuind cura|:enia isvoarelor acestor avu^i, 
adunate la inceput prin hanuri, se pare insa ca banuitorii 
ace^tia nu §tiu sa pre^:ueasca puterea muncei sprijinita de 
puterea economiei. «U?or e de c&^tigat; greu e de pastxat» 
zice proverbul rominesc. Arm&nul insa poate pastra mai 
bine de c&t to^ conlocuitorii lui din Peninsula-BalcanicS, 
mai bine chiar de c&t Bulgarul. De aceea averile mai inflo- 
ritoare din Turcia se gasesc in m&nile Arm^nilor. 

Galea catre Perlep^, trece printre doua ^iruri de mun^i 
pres^ra^ cu sate ^i catune locuite de Bulgari-Mohamedani, 
oameni crun^i, rapitori ^i uciga^i. Dela Gradsco pleacS mar^ 
seara c&ru^a po^tei cu corespondenta ^i cu banii pentxu Per- 
lep^, Monastir, Gheorgea, lanina etc. insa fiind ca pan4 la 
Perlep6 trebue sS treac&, cum ziseiu, pe l^nga o mul^me de 
sate de tSlhari, ea este inso^ta de patru jandarmi inarma^i 
pana in din^, deosebit cSl cei trei sau patru func^ionari, carii 
iau loc in caru^a po^tei, sunt de asemeni inarma^ ^i gata 
de a preintimpina ori-ce primejdie. Ziua tot se poate calS- 
tori intre Gradsco ^i Perlep^, cu chiu cu vai, dar noaptea 
este absolut imposibil. Ori-c^te arme ar avea cal6torul cu 
sine el se espune unei mor^ sigure, cici Bulgarii-Mohamedani, 
a^a zi^ii Pomaci, nu se mul^Smesc numai cu j^fuirea lui. De 
aceea, cine e silitsS cal6toreasca noaptea sprePerlep^, trebue 
s4 se ingrijeasca mai dinainte de trasurS, pentru ca sa porneasca 
odata cucSru^apo^tei, §i ast-fel, sa aib& in drum paza a patru 
jandarmi. Se iau deci m6suri de mi se gase^ce un landou in- 
chis, tras de trei cai. Birjarul este un Bulgar-turcit, ca ?i cei 
trei din patru jandarmi gata de drum, ear al patrulea este Turc 
^i se nume^ce Osman-Agi. Se iau de asemeni mSsuri din 
timp ca buna-voinj:a lui Osman-Aga sa fie c^^tigatd pentru 
trasura noastra, de oare-ce pe credinta Pomacilor nu se poate 
pune mult raz6m. La 5 ore, spre inserate, venim cu trasura 



Digitized by 



Google 



54 

in pia^a de unde obicinue^ce a pleca cSru^a po^tei cu jan- 
darmii, care mi^ca din loc la 5V^2 ore, punct. Aid gasim 
inca doua landouri gata de plecare. In unul se afla un popi 
cu familia sa, Armdn cu sentimente grece^ci, ear in celalt 
landou e un Turc bogat, care i?i transporta haremul, al- 
catuit din trei sau patru cadAne, la Bitolia. Fiind to^i inar- 
ma^i, se ivi ideea ca ar fi bine sa plecam cu ceva inainte 
de po^ta, pentru a mai cdstiga din drum; caci posta i§i 
schimba caii la fie-care static, ear noi ce^tialal^i trebue sa 
ajungem unde ne-am propus cu aceiajji cai. Ideea se primi 
.^i la 5 ore ^i 10 m. ne mi'^caram. In momentul plecSrei 
u^a landoului meu se deschise repede, ^i, hangiul Arm^n, 
la care fusesem gazduit, imbricat in turce.^ce, cu o mulfime 
de pistoale ^i revolvere la br&u §i cu o sticla de rachiu sub- 
^ioara, intrh ^i se a.^ecja in trSsura. 

— M& lua^i ^i pe mine? M6 opresc la Topli|:a, zise el. 

— Bine, rSm&i. Apoi adaogai : At&tea pistoale in^eleg, pen- 
tru ca se zice cS e greu drumul, dar cu sticla de rachiu ce faci? 

— Este hotarita pentru birjarul pomac. 

— Cum? 

— El e de prin locurile acestea ^i deci rudS §i prietin 
cu bandi^ii... 

— Ei si? 

» 

— Poate sS voeasca sa '^i economiseasca caii, .^i... dacS 
rfem^nem in urma po^tei numai la jumatate de kilometru 
suntem perdufi, cu toate armele noastre. Si... atunci are ^i 
el o parte din cd^tigul bandi^ilor. 

— Tot nu te inteleg... 

— Trebue sSl *1 imbSt ca si nu \si mai economiseasca 
caii, ci sk se ^ie de po^ta. 

— Dar e in adever a^a de primejdios drumul ? intrcbaiu 
eu, gasind cam esagerate toate aceste pregStiri. 

— Zi: Doamne fere.^ce! rfespunse el, facendu'^i semnul 
crucei. 



Digitized by 



Google 



55 

Lisaram la st^nga ruinele Stobi, apoi satul de Bulgari- 
turci|:i, Rosaman, locuit de bandi^ii cei mai cu renume ^i 
ne oprirSm pu^in sa a^teptSm caru^:a pc^tei la hanul din 
dreptul satului Kamendol. Incepuse a se inopta, de departe 
se au(Jea venind po^ta, ear Osman-Ag^, calare pe un ager 
fugar de sftnge arab, se aventa inainte intr'o goanS furtu- 
noasa. CcLnd voeam sa intru in han spre a-mi lua ceva de-ale 
m^ncSrei, Osman-Ag^, care sosise, spuse repede ceva pe 
turce^ce hangiului Arm&n de la Gradsco, ear acesta numai 
de Celt se puse in calea mea, rugandu-m6 sa nu intru in han. 

— Pentru ce? intrebaiu eu. 

— Pentru ca hanul e plin de bandi|:i... 

Privii pe Osman Agi, ear el imi facu cu capul un semn 
afirmativ. 

Tocmai in acest moment se aprinse luminarea in han. 
Prin o fereastra intarita cu gratii se vedeau, in dugheana fu- 
megaita ^i murdara a hanului, vr'o opt sau zece capete in 
care, de sigur cS nu locuise nici odatS un g&nd bun. At&t 
erau de uri^i la chipuri in cit fie-care pSrea a fi un gre^ 
al naturei. Hangiul Arm&n din Gradsco me conduse inca 
la o fereastra. M6 uitaiu inlauntru, ^i, intr'o incapere in care 
pfetrundea prin o usa deschisS o slaba razi de lumina despre 
dugheana, vSdui ingramadi^i inca zece sau cinci-spre-zece 
indivicji ale caror chipuri nu se puteau distinge, se vedeau 
insa inarma^i ca .^i tovarasii lor din incaperea cea luminati. 
Intreb&nd cum de se ^in bandi^ii ^i nu cad in ispita de a 
ataca ^i jifui po.^ta, hangiul Arm&n imi povesti ca jandarmii 
de prin locurile acestea se recruteaza tocmai dintre ace^ti 
oameni, dintre Pomaci jji, fiind deci jandarmii ^i bandi^ii rude 
si amici, se ingSduesc unii pe al|:ii, intru c^t nu ar ajunge in 
prea de aproape atingere. Aceasta reciproca ingaduire dintre 
bandi^i §i jandarmi este cam singura siguranfa ce are statul 
pentru posta sa prin aceste locuri. Porniram cu to^ii ia- 
ra^i inainte; se intunecase bine ^i noaptea era farS luna. 



Digitized by 



Google 



56 

Cei trei jandarmi Bulgari-turci^i cAntau cfit ce puteau, cu 
un glas ragu^it, c^ntece bulgare^ci de dragoste, ^i rfesuna 
intre vai a dogit c^ntecul lor. Osman-Agi se |:inea mereu 
de trSsura noastrS, cici din cdnd in c3lnd ii ofeream cite 
o ^igaretS zicendu-i: «Buirum bir ^igara» ^i el mul^Smea: 
((Evalla». 

Limba hangiului Arm^n din Gradsco nu avea de loc 
odihnS. El e de departe, tocmai din Samarina. Numai o 
sfeptSm^na a trSit cu tinera lui so^ie ^i a ^i plecat printre 
straini ca sa adune avere, caci Arm^nul numai prin avere 
va birui ^i pe Grec ^i pe Bulgar, carii cauta sa il cople^easca cu 
intrigile. Si cum pl&ngea biata lui soj:ie... §i cum il petrecea 
departe de sat inso^:ita de o mul^:ime de neveste, carora 
^i lor le plecasera barba^ii printre straini, §i cum pl^ngeau 
toate de i se rupea inima in pept. In zadar se lupta el in 
sine, ^i voea sS rida si sa glumeasca, caci ochii i se umpluser^ 
de lacrimi amare. Sunt ^easa ani de-atunci! seasa ani.... dar 
inca n'a uitat cum una dintre femei, caria ii plecase bar- 
batul de opt-spre-zece ani, pl^ngea cu adanca durere, §i 
pl&ngdnd ^\ zmulgendu-^i p6rul, cAnta jalnic §i zicea: 

Munte, lai * munte... * urtt 

Multe areale ai ! 

Vtmturile te bat 

Frunzele 'Ji cad 

Cate una, dao... 

Gionli* s' fug, * tinerii, junii, sotii 

'Nevestile* s* pl^ng! * nevestele, miresele 

«Iu* vS duceji, vol gioni, * unde 

Va s'venim si noi...!» 

« — lu mergem noi 

Nu veniji voi!» ^) 



*) G in arm^ne^ce inaintc dc c si / sunS ca cfz, ear inainte de a, o ?i « suni 
ca grecescul y. — Sunetele ft 51 m se aud ca gn in italiana §i in franceza. 
Inainte de cuvintele ce incep cu /*, se pune sunetul a^ cum e in randul al doilea 
areale in loc de reie. Tot asa inaintea cuventului Roman s'a pus a si s'a obti- 
nut : Armdn, ear pe alocurea : Aroman ^i Arumdn. 



Digitized by 



Google 



57 

Drept la miezul nopfei eram la hanul Iraclia, pus intr'o 
strimtoare de mun^i, la altitudine de 378 de metri deasupra 
nivelului marei, loc vestit cu rea veste ^i pazit in perma- 
nen^a de patru jandarmi. Hangiul e un Arm&n. Fiind noap- 
tea prea intunecoasa, Turcul eel cu haremul nu se bizui 
a merge mai departe, ci rfemase aici spre a a^tepta ziua. 
Se schimbara caii de la caru^a postei, se adapara caii nostril 
^i se dadu o buna por^ie de rachiu birjarului pomac. Os- 
man-Aga refuz^ de a fi schimbat, ca ceilal^i colegi ai lui, 
ci cSletori impreuna cu noi mai departe, inso^it de al^ trei 
jandarmi odihni^i. 

In drum intrebat, hangiul nostru, asupra schimbarei por- 
tului s6u national de Epiriat cu portul turcesc, r^spunse cS 
a^a face tot-deauna c4nd pleaca in cal^torie, sim|:indu-se 
ceva mai sigur in haine turce^ci. Dupa cum cunoa«;ce de 
bine limba turca, u^or poate fi «luat drept do?nn,» Sur- 
prins de acest fel de intrebuin^are a cuv^ntului domn ^i 
cercetand lucrul gasii ca, desi Arm^nul are in limbS acest 
cuvdnt, totu^i nu *1 intrebuin^eaza ca noi, cei de la Dunare, 
ci numai spre a desemna pe Turc, pe stdpdnitor ; ear pen- 
tru a zice domn in sensul nostru, el are la indem^nS cu- 
ventul KiVy luat din grecesce. A^a d. e. cAnd se zice : vine 
un domn, insemneaza : vine un Turc; «vin domnii»=vin 
Turcii. Pentru a arata ca vine un crejjtin se adaoga ^i nu- 
mele d. e. «vine Kir Gheorghe» fie el Arm^n, Albanez 
Bulgar sau Serb. 

Pe la orele douS, dupa miezul nop^:ei, ajunserSm la To- 
pli^, unde hangiul este iarasi un Arm&n. Locul acesta, 
la altitudinea de 402 metri deasupra nivelului mSrei, este 
inca mai r^u vestit de c^t Iraclia, caci e pSzit zi ^i noapte 
de opt jandarmi. Po^ta sta|:ioneaza aproape o ora. Hangiul 
din Topli|:a aflcind ca sunt Roman din «^:ara cea mare» cum 
numea el Regatul nostru, imi oferi o zdravana cea.^ca de 
cafea ^i o felie de p&ne prajita, pe care le primii bucuros, 



Digitized by 



Google 



58 

dar de br&nza alba ce-mi puse pe masa nu m6 atinseiu, 
caci era tare ca peatra. 

— Cum de ai ales Toplita,cand te-ai facut hangiu? ilintrebaiu. 

— Vedi, domnule, rSspunse el; unde e locul greu, p&nea se 
ca^tiga mai u^or, ear unde e bine de trait p^nea se c&stigS greu, 
pentru ca to^i se vira acolo, alergand dupa p&ne cu totii. 

Era in acest rfispuns o addnca .^i fireasca prestiinf S a legilor 
de la basa ale economiei politice. De sigur p&nea se castiga 
mai greu acolo unde concurenta este prea mare .si unde, deci, 
lupta pentru esisten|:a e mai inasprita .^i mai Incordata. 

La Topli^a rfemase hangiul Arm&n de la Gradsco. Cand 
insa era sa plec^m, popa grecoman se hotari sa remae 
si el. Caravana noastra se micsura mereu. Osman-Aga re- 
fusa din nou de a fi schimbat .si iara^i ne inso^i mai departe 
cu al^i trei jandarmi. Drumul merge suind o bucata^ apoi 
scoboara intr'o vale ingusta, strinsa de munti .^i numita 
Clisura. Ori unde se gase^ce in Peninsula-Balcanica acest 
nume, el este dat de Armani, caci vine de la verbul a in- 
chide: clis = inchis, clisura = inchidStura sau strimtoare, adeca 
clausura. Clisura de aici este vestita ca foarte primejdioasa. 
C&te jafuri si omoruri se intAmpla in drumul de la Gradsco 
la Perlepe, aici i.si au teatrul. Numai c^^i-va oameni, st&nd 
sus pe coasta, ar putea zdrobi cu pietre o ceata de voinici 
in vale, at^t e de usor atacul si de grea aparare. La 4V2 
ore de diminea^a ajungeam in Perlepe, dupa ce mai ^ntfei 
ridicasem 1010 metri de inal^ime de-asupra nivelului marei, 
trecend peste posomoritul munte Pletvar. 

Toata noaptea Osman-Aga, cSlarise lAnga trasura mea, si 
dupa ce ajunseram in Perleap me insofi pana la casa familiei la 
care trageam in gazda. Credin^a ^i devotamentul acestui simplu 
jandarm sunt de gasit in inima ori-carui Turc adeverat. Cuven- 
tul dat de un Turc e un contract. Cand mai tArziu, la plecarea 
spre Salonic, trecui iarasi pe la Perleap, am intrebat de Osman- 



Digitized by 



Google 



59 

Ag^, ca de un vechiu amic, ^i mi-a pSrut foarte r6u c4 nu 
Tarn mai int^lnit. 

J^i atunci, la intoarcere, era noaptea intunecoasS; inso- 
^eam iara.^i cSru^a po^tei ce pleca din Pfirleap dupa orele 
zece din noapte. Cal6toriam impreuni cu D-nu Ciuli, di- 
rectorul liceului romAn din Bitule ^i cu credinciosul Ismail, 
Albanezul-musulman, de care fusesem inso^it in caletoriile 
prin Macedonia^ in cea spre Ohrida, etc. Sus pe piscul mun- 
telui Pletvar, caru^a po^tei se opri deodatS, trasura noastra 
fScu de asemenea ^i to^i puseram m&nele pe arme. 

Totu$i nimeni nu ne ataca. 

— Ce este ? intreba Ismail pe cei din caru^a postei, ear 
conductorul rfespunse: 

— Un ucis! 

SarirSm repede din trasurS, Ismail aprinse c&te-va chi- 
brituri, ^i vfeduram pe un tinfer Albanez cu patru rani in 
pept. Doi al^i Albaneji il ridicau §i il a^e(Jau intr'un car 
plin cu pae, ca sa'l ducS medicului din PSrleap. 

— Cunoa^ce-^i pe fSpta^ ? intreba conductorul. 

— Da! respunseri cei doi Albaneji. 

— Cine e ? 

— Un Bulgar. 

— Ce fel de Bulgar ? 

— Pomac 

Nu se ijtia insa causa uciderei. SS fi fost furtul ? sa fi 
fost resbunare ? 

Strin^i in jurul carului, to^i scaparam pe rind chibrituri. 
Nenorocitul Albanez respira adinc din-c^nd-in-c&nd .^i patru 
riuri de s&nge porneau din peptul lui descoperit. Ochii ii 
erau inchi^i si ceva afunda^i, fa^a galbena ca ceara, buzele 
uijor intredeschise, ear intre din^ii lui, albi ca laptele, se 
zirea o spumS ins&ngerata. 

— C&t e de tinSr ^i frumos... Pacat de el! esclami 
conductorul po^tei. 



Digitized by 



Google 



^0 

Ceilal^i doi Albaneji dSdurS biciu boilor §i carul porni 
sc&rfiind. 

— Cind o vfersare de singe se face la noi, zise con- 
ductorul po^tei, Europa strigS ca noi, Turcii, o facem! 

— Uciga^ul nu va rSm^nea nepedepsit... Nu*i a^a? zisei eu. 

— Si cine sa '1 prin(Ja? 

— Jandarmii... 

— Dar jandarmii de pe aici sunt Pomaci, ca ^i uciga^ul... 
respunse conductorul turc, d^nd din umeri. 

Plecaram iara^i inainte. Ismail suindu-se in trasurS tot 
clatina suparat din cap §i zicea: 

— Bulgarii, Bulgarii!... ^i cum le a dat Allah libertatea, 
fara sS o merite.... 

— Ismail... Ismail..., grai un alt Albanez-musulman, tot 
inso^itor ai meu. Nu invinovaji cu u^urin^a... Tu ^tii cS nu 
Allah, ci oamenii au dat Bulgarilor libertatea... ^i tu ijtii 
c& oamenii pot gre^i! 

Calarind pe l&nga caru^a po^tei, cei patru jandarmi Po- 
maci, cari nu aruncasera mScar o privire Albanezului ucis, 
c&ntau c&ntece de dragoste bulgare^ci... ^i resuna printre 
vai a dogit cantecul lor. 



Digitized by 



Google 



Ill 

ORA^ELUL PfiRLEAP. ARMANII DIN PeRLKAP; CASA LOR ^l GRADUL LOR DE 
CULTDRA. FAMILIA ARMINEASCI. INDEMANAREA ARMANULUI LA CROITORIK ?! CIS- 
MARIE. NDMELE TINJAR. CIOPLITDRA la ARMAN'L §C0ALELE ROMAnE din PfiRLEAP. 
CIORAPII ARMANKSCI ASEMANA'I'I CU PCLPARELE TRACICB. ROLUL ClORAPILOR 
In VIAJA DE FAMILIE §1 !N DATINILE ARMANILOR. A DODA iNCERCARE STATl- 
STICA ASUPRA POPORCLUI ARMANESC. 



OrSselul Perlepe, pe arm&ne^ce : PSrleap, ear pe serbe.^ce 
sau bulgareijce Prilip, este asecjat pe campia dintre muntele 
Pletvar, care face parte din puternicul masiv Murihova, $i intre 
muntele Marcovavaro«>. El nu poate sa aiba mai mult de 
10 — 11.000 de locuitori: Turci, Bulgari «;i Armani. Bulgarii, 
sau mai bine, Slavii sunt neindoios in majoritate relativa, 
ear Armanii se socotesc dela 1000 pana la 1100 de su- 
flete, facend parte din grupul sau tribul Voscopolean. In 
Pferleap se giseau ^coalele romanesci, cele mai despre meaz^- 
noapte, ca si cele din frumosul oras Crusova, pur arm&nesc. 
Deci aceste doua ora^e, in timpul c&nd faceam calStoria 
mea la Arm&ni, erau centrele armane^ci cu ^coale rom^- 
ne^ci, cele mai inaintate spre nord, in Macedonia. Altitudinea 
Pferleapului este de 607 metri. Rodnicul pam^nt din impre- 



Digitized by 



Google 



62 

jurimi produce mult §i bun tutun, in, c&nep&, orz, gr^u, 
porumb, meiu, secara etc. Se cresc ^i vite, mai mult oi .^i 
cava capre, ear pe la familiile mai de seama se afla ^i cite 
o vaca sau doua, pe l&ng^. casa. Turcii au opt sau noua 
moschei .^i mai multe ^coli incep6toare, insa neindestulator 
populate. Bulgarii sau Serbii pe l&nga o i^coala primara de 
bae^i ^i una de fete, au ^i un gimnasiu cu trei clase. Scoalele 
acestea, zise bulgSre.^ci, sunt populate. 

Arm&nii pferlepeni, au doud scoale romanesci : una primara 
de bae|:i cu 54 de elevi ^i un inv6|:ator, ^i, una primara de 
fete cu 32 de eleve «;i o inve^atoare. Ambele aceste .^coale 
mai au ^i un ajutor al invS^Storului ^i al invfe^atoarei. Printre 
elevii ^coalelor romane.^ci se gasesc §i copii din mama Ar- 
manca ^i tata Slav, sau tata Arm&n ^i mama Bulgarca. 
In biserici au avut mai pu^in noroc ArmAnii. Biserica cu hra- 
mul: Buna-vestire^ bulgareascS astazi, a fost zidita pcina 
sus cu bani armine.^ci, dar le-au luat^o Bulgarii printr un pro- 
ces, in care judecatorii au fost cumpara^i. De asemeni o a 
doua bisericS cu hramul: Scktmbarea-la-Fafd a fost rapita 
Arm^nilor, cari au ridicat'o cu cheltueala §i munca lor, de 
catri partidul grecoman, tot printr'o str^mba judecatS. Vr*o 
20 de familii de Armani grecisan^i ^i c^^i-va Slavi, alcatuesc 
intregul partid grecoman de aici, ear grec adeverat nu esistd 
nici unul singur in Pferleap. Desi Serbii trag nadejde ca viitorul 
lor regat se va intinde la sud pani la Perlepe, totu^i in acest 
orasel nu se gasesc de c&t 17 familii de Serbi cu 112 suflete. 
Cat de pu^ini sunt ace.^ti S^rbi, ei fac insa destule incurca- 
turi Bulgarilor, de oare-ce si ace^tia sunt divisa^i intre ei ^i nu 
prea sunt lamuri^i asupra punctului de sunt Bulgari sau Serbi, 
in deosebi ca unii dintre ei ar dori sa fie Greci. 

Privit de sus, Perlep6 are o foarte frumoasa infa^o^are. 
Mai ales turnurile celor c^te-va moschei, frumu.^elul turn in 
care e pus orologiul ora^ului^ a.^e(Jat in mijlocul pie^eii, celc 
c^te-va zidiri armane^ci mai de seama, precum ^i intinsul 



Digitized by 



Google 



63 

cimitir turcesc din marginea tfirgului, ii dau un aspect in 
adever pitoresc. Privit de aproape, insa, are cu totul altS 
infa^osare. Mai antfei el nu se poate numi nici-de-cum un cra.^ 
curat, desi e re^edin^a unei caimacamii. Pia|a de fructe 
este neindoios foarte bogata, dar macelariile sunt intr'o stare 
grozava! Buturile de carne stau atarnate pe la usile ^i obloanele 
mucede, neacoperite cu p&nza, ear mu.scele fac roiuri im- 
prejur. Intre buturile de carne se vede cate un copil, in- 
armat cu o coada de cal sau de bou infipta intr'un ba^, si 
insarcinat de a bate rSsboiu necontenit cu roiurile de mu.^ce. 
Se pare ca n'a trecut inca nimarui prin minte, ca leafa pe 
un an a acestui resboitor cu mu^cele, costa mai mult de 
cat vr*o ca^i-va metri de panza albS. Cura^enia stradelor ora- 
.^ului P^rleap, «;i-o poate inchipui ori-cine. Targul este o mare 
ingramadire de dughene, de 1 m. 50 cm. la^ime pe 2 m. 
sau 2 m. 50 cm. lungime, asa ca pe un spa^iu foarte res- 
trans se gasesc dela 800 pana la 900 de dughene. Acelea 
ale lucratorilor in metaluri, adeca dughenele ferarilor, cSl- 
dararilor etc., sunt ceva mai mari .^i mai departe de targ, 
a.^edate intr'o singura strada, pentru ca lucratorii sa nu 
tulbure tot targul cu ciocanele lor. 

Armanii sunt aici me.^teri croitori si pantofari, buni lu- 
cratori in argint .^i mari comercianfi, Turcii sunt pelari, cu- 
relari ^i caldarari, ear Bulgarii si S^rbii sunt agricultori si 
crescfetori de arbori fructiferi. Bogatasii targului sunt Armanii, 
de aceea si casele lor sunt cele mai frumoase. Nalte, incapfi- 
toare, cu scari de marmura, cu cate o gradini^a in fa^a, curat 
intretinute, ele vedcsc buna-stare a Arm&nului. Din vecinul 
munte Pletvar se estrage o mare cantitate de marmura fru- 
moasa ^i cu eftine mijloace. Arm&nii sunt si vesti^i |:esetori, 
adeca femeea arminca. Din manele ei esa ni^ce minu- 
nate covoare de lana sau velin|:e, ni^ce mici covora^e de 
a^a de canepa, nemuritoare de trainice, §i desagi de peri 



Digitized by 



Google 



64 



de caprS. Modelele covoarelor armanesci se aseamSni mult 
cu cele ale velin^elor romSnesci. 




u 

O u 

o > 
> ^ 

o 

"" S < 

^ -a ^ 
• ^ =3 

hi 
I -'I 

)3 c: S 
■- " « 

t s 






Digitized by 



Google 



65 

Dar nu numai curS^enia, harnicia §i buna stare se v6d 
in casa Arm^nului, ci ^i vSdite semne de culturS. Mul^i 
dintre ei sunt cunosc6tori ai literaturei elene ^i franceze, se 
^in in curent cu mersul politicei in imperiul turc §i in Eu- 
ropa, i^i dau destul de bine seamS de rela^iunile dintre state, 
cunosc cu de-amSruntul rela^iile comerciale, ca unii carii sunt 
foarte inteligen^ comercianti si, nu in purine case arm^ne^ci, 
se gSsesc biblioteci de valoare. Chiar in ora^ul P6rleap se 
afla un Arm^n bScan, care a urmat ^eapte clase liceale 
ale liceului rominesc din Bitule, ^i sunt in c&te-va case 
fete, care au terminat cu succes cursurile asilului «Elena 
Doamna» din Bucure^ti. Dar ?i acei dintre Armani, carii 
nu au facut un curs regulat, totu^i sunt deschi^i la minte, 
primitori de cultura §i se poate sta la vorbS cu ei, caci 
to^i sunt oameni desghe^a^i, .^i mai to^i au cal6torit departe 
de casa lor $i au v^cji^t ^i au aucjit multe. §i nu numai 
acum, ci §i mai de de-mult Arm^nii au representat stratul 
cult al Peninsulei-Balcanice, §i au facut mirarea cSlStorilor 
striini. Incd de la inceputul veacului F. C H. L-Pouque- 
ville, consul al Franciei la lanina, pe l^ngd tiranul Ali- 
Pa^, vorbind despre Armani, in cartea sa : Voyage en 
Gr6ce, zice : «Valahii, carii au calStorit, ceea-ce fac cei 
«mai mul^i dintre ei, vorbesc mai multe limbi $i au biblio- 
«teci, destul de asortate cu cSr^i franceze ^i italiene. Ei 
«poseda bune edi^iuni din clasicii Greci, ^i un strSin gft- 
«se^ce la ei cSlt^i pe care numai cu greutate le-ar purta 
«cu sine in cilStorie. Dar ceea-ce e mai surprincJStor este 
«spiritul de ordine ce domne^ce in familiile iji in ora.^ele lor.» 

N. Popilian, un Rom in, care a trSit mul^i ani in Mace- 
donia, considerAnd cultura la poporul arm^Lnesc in genere, 
nu numai la stratul inavu^it, se esprimS in chipul urmStor: 
«trebue sS spunem, in interesul adevSrului, Cci rar int^lnim 
Arm&n, care sA nu aibS cuno^cinfe elementare de scris, citit 
§i calculat. In treptele cele mai de jos ale societi^ei arm^- 

/. yitnif^tem. D§ la RomAMti din Tnrxim Btroptand. % 



Digitized by 



Google 



66 

ne^ci, gSsim cuno^cin^ele mai sus pomenite. Este necesar 
si mai adaogSm c^ in imprejurSrile cele mai grele, in re- 
stri§tele deosebite prin care au trecut popula^iile din Peninsula, 
Arm^nii au fost cei mai zelo^i §i devota^i apgrStori ai con- 
servSrei bisericei §i ^coalei ^i ai drepturilor acestor a^ecjfe- 
minte, pe care ei le privesc ca cele mai insemnate loca^uri 
de scSpare in vremuri grele (^).» 

^ spiritul acesta de ordine de care vorbe^ce Pouqueville 
ca se oglinde^ce in via^a Arm&nului, mai bine de c&t ori-unde 
se vede in familia lui ce este ca ^i o bisericS. Femeea arm^ncS, 
pe IcingS ca are marele ^i netSgaduitul merit de a fi pS- 
strat limba strfimoseascS arm^neasca nealteratS in sinul fa- 
miliei, pe lAngS cS este o c^rmuitoare de casS f&ra pereche, 
ea este ^i intruparea vie a moralita^ei casnice. O sfeptam^na 
sau o luni dupS cununie, barbatul o pSrasesce ^i pleach 
ani indelunga^i de lingi ea, dupa avere. Onoarea casei r6- 
mAne neatinsS. In toata cSlStoria mea la Arm&ni n'am aucjit 
de c^t de un singur caz de abatere, al unei femei din Gope^j 
dar ea a fost greu pedepsitS chiar de femei. Ele au p^ndit-o, 
ele a descoperit-o §i tot ele au plimbat-o prin tot ora^ul, 
calare pe un catAr, in ocara ob^tei. In c^ntecele populare 
de despartire ale poporului Arm&nilor, femeea plunge cu jale 
plecarea mirelui .^i int&rzierea reintoarcerei; dar pe el, pe so^ul 
ei, «vrutlu gione» iubitul tinSr, care in ochii ei e mereu tinSr, 
cSci tinSr a plecat de l&ngS ea... numai pe el il dore^ce $i '1 
a§teaptS ea cu dragoste. 

C^nd va vini sS 'mi dai habare 
S'aung por^ile cu miare... 
S'es afarS sS-fnT te-asteptu 
S^'Ji liau calu de c5pestru! 

A^a grSe^ce poesia populari. AdecS: c&nd va fi sS vii, 
sS-mi dai de ?tire, sa ung por^ile cu miere; sa es afarS sS 



(») N. Popilian, Rom&nii din Peninsula- Ba learned, Bucurefci, 1885 pag. 16. 



Digitized by 



Google 



67 

mi te-a?tept ^i sa'^i ^u calul de capSstra. A^a iube?ce ^i 
a^teapta virtoasa femee armAna. 

Familia armAneascS la care am tras in gazdi, este tocmai 
una din cele mai culte ^i in care domne^ce ordinea ^i mo- 
ralitatea. ^i nu e singura in Pferleap din acest punct de ve- 
dere, cSci in toate casele arm^nesci in care intrd cSl6torul 
gase^ce o bisericS casnica. Copii carii l^i iubesc pSrin^ii, 
so^ii muncitoare iji oneste, pSrinti devota|:i familiei lor din 
fundul sufletului. Familia Capsali, care m*a gSzduit, ^i ciria 
ii mul^Smesc aicea, este alcAtuita numai din membri ale^i. 
Fiul eel mai in virsta e un absolvent al liceului rom^n 
din Bitolia; al doilea copil, o domni^oara, este absolventa 
a asilului « Elena Doamna» ; al treilea copil urmeaza la ^coala 
romana de h&e\\ din P6rleap iji e unul dintre elevii cei 
mai distin^i; ear parin^ii sunt de asemeni oameni foarte lu- 
minal. Numele acestei famili este de sigur luat dupS acela 
al muntelui Capsali, in vecinState de Seati^tea. 

Un ginere de nepoata al bfitr^nului Capsali, Mitu Bobescu, 
este vestit croitor de matasSrii impodobite cu lucrSturi de ar- 
gint^i aur in fireturi. In genere meseria aceasta, precum §i croi- 
toria, care i^i impodobe.^ce lucrarea cu gaitane, se afla aproape 
monopolisatS in m&nele Arm^nilor. Cel care iipi comandci o 
haina, giamadan^ ilic sau capchiu^ voe^ce sa o aibS unica in 
felul ei si s4 nu se asemene intru nimic cu haina altuia; 
.^i nu numai coloarea sa fie alta, ci mai ales giitanele sau 
fireturile sa fie a^edate cum n*a mai fost (^). Asemenea 
ecsigen^a numai inventivul Arm&n o poate satisface. El se 
pune cu rabdare la lucru ^i face o a^ecjare de fireturi ^i de 
gaitane, pe stofa ce i se di de croit, in adevSr cum n'a 
mai fost, ^i cum n'a mai avut un altul, si fiecare hainS ce 
esi din m^nile lui este unica in felul ei, caci nu se repetS 
artistul croitor nici-odata, ca to|i adev6rafii arti^ti. 



(1) Vecji ?i la Gustav Weigand: Die Aromunen, etc. Vol. II, pag. 64. 



Digitized by 



Google 



68 

Intre familiile mai insemnate pot fi numite aceea a d-lui 
Madjaru, a d-lui Chiriu D. Christu, a d-lui Costi Pendifranga 
croitor $i proprietar ^i altele. Capul familiei Madjaru este un 
bSrbat in adev6r luminat, mare amic al imperiului, ^i de- 
votat supus al Sultanului. 

— SS dea Dumnezeu s^ ^ie impSra^ia c4t de mult §i s^ 
fie mare ^i puternica, cSlcx numai sub aripile M. S. Sultanului, 
noi Arm&nii putem sS ne desvoltSm. La Constantinopole se 
§tie cS noi Arm^nii iubim impSrS^a, $i nu mS indoesc ci 
ni se va iSsa libera cultura limbei ^i a legei noastre, ca sS 
nu ne facem amici ai cutezStorului panbulgarism, nici ai §u- 
bredului panelinism! — A^a zice adesea d-1 Madjaru, care, in 
timpul anecsarei catra Grecia a provinciilor din Turcia lo- 
cuite de Rom&ni, a stat in capul deputa^iei rom&ne de pro- 
testare in contra acelei anecsSri. 

D-1 Chiriu D. Christu, comerciant de coloniale ^i feririe 
are pecetea statului in pSstrarea sa. El represinti comunitatea 
arm^neascS §i percepe dirile dela aceastS comunitate pentru 
Stat. Func^iunea sa este onorificS §i se chiamd: Miftar^ cu- 
v^nt arab ce insemneazS: eel mai onest. 

CismSria de lues se aflS tot in m^nele Arm&nilor. Este 
^tiut ci Turcul, nu numai cAnd intri in geamie ca s4 se 
inchine, ci ^i c&nd intra acasd la sine, este dator sS-9 
lase incal^4mintea afarS. El nu intrS la femeile sale, dacS 
la u^a haremului lui se aflS papuci sau alte incSl^Sminte, 
cSci aceasta dovede^ce ci femeile sale au primit visita unor 
altor cad&ne, pe care nu poate si le vacji, precum nici 
el nu permite ca sS fie vficjute de al^ii cadAnele sale. Turcul 
mai de jos intrS in ciorapi acasa la sine, dar Turcul mai 
de seama, nevrend s& se descal|:e, $i in acela^i timp, ne- 
put^nd veni in conflict cu datina de a-'^i iSsa papucii afari, 
spre a impaca am^ndoui aceste trebuin^e, el poartS pe de 
asupra incal^amintei sale de pele de ed, un fel de galo^i tot 
de pele ^i adesea de lac, atat de lipifi de incai|;aminte inc^t 



Digitized by 



Google 



par a face o bucatS cu ea. Ast-fel el lasS afarS ace.?ti ga- 
lo^i ^i nu mai are nevoe sS se descal^e pSnd la ciorap. Acest 
soiu de incdl^dminte, acoperitd de galo^i de pele sau de lac 
ce se imbued perfect, esS mai numai din m^nile ArmAnilor, 
in toatd Turcia. ^i tot Arm&nul este cismarul care fabric^ 
acei frumo^i pantofi de cadcLni cu v^rful inters in sus, fie 
de pele ori de mitase cusutS cu fireturi de argint, sau de 
aur. 

In casele Arm^nilor servitoarele sunt Bulgarce sau mai 
bine zis Slave, cici Arm&nca, ori-c^t de sSraca ar fi, nu 
se tocmefce ca servitoare jji chiar c&nd munce^ce cu ziua, 
ea se intoarce seara de mSn^ncS §i doarme la casa ei. 
Servitorii sunt de asemeni Bulgari sau S^rbi, ear oamenii 
de incredere ai Arm^nilor sunt Turci, cirora de multe ori 
li se incredin^eaza sume mari de bani, pana la 20 ^i 25 
de mii de lei noi de ii due la Gradsco §i de acolo se 
espedieazi negu^itorilor din Salonic, carii crediteazi larg 
pe comercian|;ii arm&ni din P6rleap. In casa ei Arm^nca 
se supune insS cu pldcere la munca cea mai grea, chiar 
p&nea, ce trebue^ce familiei, este fabricate de m^na ei, 
cSci in P6rleap ArmAnca nu cumpSri p&ne din pia^S. In 
toate apuciturile sale Arm^nul vSde^ce o buni mfesuri de 
mdndrie ^i de stim3. de sine, sentimente ce se observS la 
rasele culte §i de origins mai superioarS. Pl^ng^ndu-mS in- 
tr'o zi, unui Bulgar mai de seamS din Pfirleap, asupra po- 
reclei de finfari^ pusd ArmAnilor de cdtra Slavii din Pe- 
ninsuli, el imi respunse: 

— FSri drept v6 pllnge|:i, pentru cS J^intar, sau mai 
bine: Sm Tzar^ nu este un cuv^nt de ocara, ci de mare 
lauda, de oare-ce insemneaza : Jiu de imperat, Cdnd a venit 
Slavul in Peninsula-BalcanicS a gasit aici pe Valah, care §i 
atunci representa stratul cult ^i cu avere al Peninsulei. De a- 
ceea, nu pentru a'l ocari, ci din respect ^i admira^e Ta numit : 
Sin Tzar^ adeca : fiu al imp^rStesei lumei, fiu al Romei 



Digitized by 



Google 



70 

eterne, PSnS azi Valahul sau Sin-Tzarul, se ocup4 cu lu- 
crurile mai sub|:iri, ear munca grea a c&mpului o lasS pe 
seama Slavului. El este m&ndru ^i se ^ine de-oparte de cele- 
Talte neamuri din Turcia. Dar fiul Romei sS ia bine seama, 
caci el va fi invins in cur&nd de Slav, prin agricultura. Sla- 
vul va cuprinde cu incetul c^mpia, ear Valahul va rfem^nea 
pastor, eismar, croitor ^i lucrator de argint prin comunele 
lui ascunse in crSpaturile mun^lor. 

§i avea dreptate filologul Bulgar din P6rleap. Mftndru 
este Arm^nul §i retras de cele-ralte neamuri, insa de nu se 
va scobori de la munte spre a cuceri ?i el o parte a c&m- 
piei va fi invins de Slav, ear de Grec nu. Amenin^area cea 
mare acum nu mai vine din partea panelinismului, ajuns o 
de.^ertSciune, ci din partea panbulgarismului, care lucreaza 
cu indraznealS §i propSse^ce. Arm^nul va trebui sS se de- 
dea §i la munca Ccimpului, cum au inceput a face Ar- 
nauchenii din districtul Muzachia si unii dintre Far^ero^i. 
MAndria insS nu trebue sa-^i o pSrSseasca, ear cura^enia 
casnici a familiei sale s& ^i-o pastreze ^i dupa ce se va 
scobori la c&mpie, .^i Sci nu facci ca Bulgarul, care de^i 
agricultor el nu e stSpAn de pSment, ci zace in trista 
stare de ciflicar, adecS de iobag, legat de pSm^ntul altuia, 
pe care il rode^ce cu munca lui, §i care a incetat de mult 
de a mai apira curS^enia casnica a familiei lui. 

Mormintele din cimitirul turc, ce se ved in partea de jos 
a figurei prin care se inf4^i.^eaza ora.^elul Perleap, sunt impo- 
dobite cu ni.^te stdlpi adesea cilindrici de marmurS, in virful 
carora e sculptat un fes. Marmura e frumoasS, e din cea 
estrasS din muntele Pletvar, dar sculptura, facuta mai ales 
de Armdni, este grosolana. In genere sculptura in peatra 
este pu^in cultivata de Arm^n, de^i el este arhitect de foarte 
mare talent, inzestrat lucrator in armurarie ^i filigrane de 
argint, bun templar .si bun lemnar. Sculptura, sau mai bine 
zis, cioplirea in lemn insa^ este din contrS foarte cultivata, 



Digitized by 



Google 



71 



chiar ^i de pistori, carii in timpul c^t i^i odihnesc turmele 
la umbra, cioplesc adesea lucruri in adevSr minunate, pre- 
cum: plSsele de cu^ite, linguri, bastoane ciobane^ci «;i altele. 

M'am preumblat Cclt-va in mahalaua turceasca, unde se 
juca pe strade o mul^ime mare de copii. Turcul §i Slavul 
este mai bogat in mo^tenitori de c^t Arm&nul din P6rleap, 
in casa caruia abea se gSsesc doi, trei sau eel mult patru. 
Casele turce^ci sunt aproape ni^te ceta^ui; zidurile sunt 
groase, ferestrele mici §i inchise cu puternice obloane, pentru 
ca nu cum-va cad&nele sS se poata uita pe strada la bar- 
baji. Copii turci, bae^i ^i fete, panS la etatea de 9 sau 10 ani 
se pot juca impreuna, de aici incolo sunt desp3.r^i^i. 

Cum am intrat in ^coala rom^na din PSrleap invS^atorul 
a indemnat pe un copii sS-mi reciteze poesia: «Limba strau- 
ijeascS» scrisa de poetul Macedoniei, Ta^cu Iliescu, Arm^n 
originar din Cru^ova, poesie in care se oglinde^ce iubirea 
de limba strfebuna a Arm&nului ^i in acela^i timp sentimentul 
de rede^ceptare nationals ^i intelectuala a neamului. Eat^-o : 



Domni mari^ cetSji si case 
Au cherdut cu toate s* toti; 

Si rom^neascS limb' armase 
Di I'ausi i) la strinepofi. 



^) mosi 



Ma *) in starea care easte, 
M5rata ^) di limba mea, 

Te lia *) mila de-a liei maste ^) 
And ®) arunci ocli la ea. 



2) Insa 

^) amSrita, sSrmana 
*) te ia 6) fata 
«) c^nd 



'Nvirinata ') s'adSpata 
Cu piloniii ®) sute di veri; 

Tamita »), sfulgerata 
S'amurtita di dureril 



7) mahnita 

8) pelin, amaraciune 
*) nimicita 



Dispuliata, dipirata ^^) 
Si cu trup-lu vatamat; 

AnvSliia si 'nfasata 
Tr'un straniu ^*) 'mpetecat. 



10) sftsiata 



11) haina, vesmint 



Digitized by 



Google 



72 



Ag^rsita ") 'n muhledire ^^) 
lete 1*) 'ntregi ca tri ciudii '*) 

S'alSsati 'n putredire 
Nu di mor^ ma si di vii!... 

Scoas5, stearsS di tru carte 
Asguniti ^*) di pSng&ni 

Din bisericS departe, 
Ca lup av^nat di cani; 

Sum ^^) negurS 'ntunecoasS^ 
Sdruminat^ *®) di furtuni, 

Pliguiti, *®) giace'n casi 
La fumelU-le di Rom^ni. 



^ ) uitata ^') mucedire 
1*) secoli ^^) de mirare 



") izgonita 



17) sub 

1®) zdruncinati 

*») rSniti 



Mul^i Rom&ni la ea muntrescu '^) 'o) privesc 
Cu "n-a-r^u-lu '*), s'ftrS dor; **) uri 

C& di fum-l'acel gre^escu, 
'Ntunecata i mintea lor. 



Multi din noi, ol fraji di s^ngi, 
In loc ca-s'n6 agiutSm, 

De-ar^u mare *ti vine s'plAngi, 
Cum fa^en), cum ad^rSm «'): 



*') proced5m, lucrum 



D5m avere, d&m sudoare; 
Dim di tot ma' bun ce-avem 

Pisti lumea di sum soare, 
Ni-oaspeti-li *') s^ 'ngrSsSm. 



'^8) inamicii 



'N'clidem poartS, use, cas5, 
La ai nostri hilli **) si frafi 

§i 'ngSnSm **) la noastrS measS 
Serchi si luchi nesaturaji!... 



«*) fii 

*^) chemam, strigSm 



Ne'ncScem ") cu mum^ si tata, «*) ne certSm 
Ne batem frate cu sor, 

$* cu oaspeti 27) di jeta toaia ") amicii 

Tr'agelli ci s'tik s'grume vor. 



Digitized by 



Google 



73 

Multi glari *®) sunt cari sghiarS '^j nebuni 

§i lucreazS necurmati 

piu5 s' noapte, vrundu s'chear^ 
Limba di parinfi si fra^i. 

Cer si lun3, niori, steale, 
Munti si c^mpuri pSn'vedem: 

BSrgiri, *») chietri, pSduri grele •«) st^nci 

Pesci in mare pSn'avem. 

S'p&nS soar'le va-s' luceascS, 
Ea nu chearde di stri loc •")! •®) de pe pAm^nt 

C&-i visteare '*) pSrinteascS 'i) vistierie, tesaur 

Care n'arde nici In foe! *) 

D-1 Ta^cu Iliescu-Cru^oveanul, autorul acestei frumoase 
poesii, bogata in sentimente na^ionale, a mai scris un Abe- 
cedar ^i o Carte de lectura, in dialectul arm^nesc. Poesia 
sa a devenit astazi un fel de rugaciune a neamului, pentru 
ccl ea este izvoriti din sentimentul general de rede^teptare 
na^onala a Armftnului ^i redatS, prin pana d-lui Ta^cu Iliescu, 
iarS^i neamului care a primit-o ca pe un rfispuns la o nevoe 
sufleteascS adftnc sim^iti de to|i. A^a s'a intamplat §1 cu 
mar^ul «De^teaptS-te Rom&ne» al lui Mure^ianu, care fiind 
zmuls din sentimentul general national al neamului romS- 
nesc a rfispuns la timp unei trebuin^e suflete^ci na^io- 
nale, din care causS va trai inca mult, de^i nu are va- 
loarea literara a poesiei lui Ta.^cu Iliescu. Scolarul Armin 
care imi recita « Limba strfemo^eascSo, zic^nd-o, avea ochii 



♦j Verbul ingdnd dela No. 25, se intrebuinfeaza numai c&nd e vorba despre 
animale d. e. ingdna oaea, ing&nS cinele etc. adecS: strigft oaea etc. 

Articolul masculin plural : // ^i cAte-odata /// sun a ca italienescul git d. e. in 
cuv^ntul fig/io. Precum esistS un m ^i fi, In arm&na de asemeni esistS un ^ 
pronuntat ca y inainte de e ^\ i d. e. vin = yin viu = ^iu. De alt-fel este 
stiut ca aceasta pronuntare a lui t/ ca f J^u este straina nici Rom&nului. 

Ve<}i ^i lara Noud, an. Ill pag. 751 — 754. unde se gase^ce poesia, «limba 
str'au^easca.> 



Digitized by 



Google 



74 

vii ^i foco^i ^i cu cAt inainta in descrierea nevoilor prin 
care a trecut graiul lui str'Su.^esc^ nevoi in care se oglin- 
desc acelea pe care le-a indurat neamul lui in veacuri, s^ngele 
i se tot ridica ^i ii rumenea obrajii. Se vedea bine cS co- 
pilul sim^:ea cu toatS inima ceeace spunea. Invfe^atorul sim^ind 
ca poesia aceasta, pe care de altfel o cunosceam de mai 
nainte, imi tacuse plScere audita din gura unui copil Arm^n, 
indemnS pe un alt ^colar si-mi reciteze de asemeni o poesie 
in care sSl se c&nte iubirea graiului strSmo^esc. Elevul se 
ridicS in picioare §i cu glas frumos §i tare anunfi titiul: 
«Dim4ndaciunea parinteasca» apoi urmd: 

PSrinteasca dim^ndare i) ^) porunc^ 

Ne spregiurS *) cu dor mare: * conjur^ 

Frafi di mumS si di tat& 

Noi Armani di ieta-toatS ^\ ') de secoli 

Di sum plocMe *) di morminti *) de sub petrele mormintale 

Zic a nostri buFii pSrinti: 

<Blestem mare s'aib^ 'n casS 

<Cari di limba noastr& s* lasS! 

«S'hib& ^) hiliu dracului! ^ s^ fie 

«SS-'s dirin& ®) viu pri loc, *) sS se chinueasc^ 

«SMi se frig& limba *n foe, 

<Ieu in vatra pSrinteasca 

♦ Fumealie ^j s' nu *si hSriseasca ®)I ^j familie ®) sS nuse bucure 

<Di fumeali *) curuni «) s' nu base ^^) ®) cununii ^®) s& nu sSrute 

«N^ 1*) in leagSn sS nu 'nfaseL ^^) prune 

«Care fuge de-a lui mumX 

«Si di p&rinteasca- 'li numS, 

<Fug5-li doara ^^) Domnului **) darul, harul 

«Si dulgeamea somnuluil... 

Aceasta intocatS poesie, in care se blestSmi Arm^nul 
ce-§i ar uita limba, ^i pe care micul elev imi o recita cu 



♦) Cuvmtul familie = /umea/ie, insemneazS aici mai mult co/tt\ ^i c&nd poe- 
sia zice blestem^nd : di fumealit mnini s' nu dafe, inseraneazS: si nu ajungS 
a siruta cununiile copiilor. 



Digitized by 



Google 



75 

mult patos, este scrisS de poetul C. T. Belimace, origitiar 
din Molovi^tea. Pana sa a inavu^it literatura contimpurana a 
Armanilor §i cu alte bucSti frumoase (^). 

Copiii din ^coala romSneascS, §i bSe^ii §i fetele, par sa- 
nato^i, crescuj:i voinici mai to^i av^nd o infS^o^are inteligentS. 
BSe^ sunt indrSsne^ii §i nu rare ori fac pe strada adevfe- 
rate rfesboae cu copiii Arm^nilor Grecomani. Gopiii «Arm&- 
nilor cura^i» §i cei ai Grecomanilor, se alcStuesc in doua 
tabere cum se int&lnesc, ^i c&te-odata se bat pana la sAnge. 
Este intre ei o uri tot at&t de ad&nca ca ^i intre parin^ii 
lor, cu deosebire ca la copii ura e §i agresivS. §i faptul ace- 
sta nu e fira insemnatate : el dovede^ce cS genera^a ce se 
ridici acum se hranesce inca din copilarie cu idei na^ionale 
.^i cSl sentimentul lor de rasa are nevoe de manifestare. 

§coala romaneascS merge destul de bine. Se cite^ce bine 
in car^ile de lecturS romane^ci si se pronun^S ca la noi. 
Aritmetica se face pe romane^ce, ear lucrSrile practice la 
tabla se vorbesc pe armAne.^ce. Rugaciunele se invafa de 
asemeni pe arm^ne^ce, dar mul^i dintre institutorii din Ma- 
cedonia cer ca ele sa se inve^e «in limba celor de la Du- 
nare» cum" zic ei. Cred insS ca drept este ca fie-care sS 
se roage in limba lui. Istoria nationals nu se inva^S: cea 
de aici este oprita de censur&, ear cea de acolo nu este 
incS scrisS, §i, aj putea zice cSl chiar lor le este inca ne- 
cunoscutS. Gramatica se inva^S iar in romSne^ce, ^i mai 
peste tot locul este bine predate, cu deosebire partea eti- 
mologica. Elevii perd mult timp insa cu aceastS discipline, 
fiind-cS ea este dictate in clasa, ^i deci copiii i$i fac 6n§i§i 
manualurile. Programul lor este cu mult mai incarcat de 
c&t al nostru din causS cS copiii, incS din cursul primar, 
inva^a limba greaci modernS, limba franceza §i limba turcS. 
Utilitatea limbei turce ^i a celei franceze este netSgSduitS, 



(») Ve(}i ^i revista mea: Jara Noud, an. IV pag. 415—419. 



Digitized by 



Google 



76 

dar greaca moderni, pricinuind elevilor o mare risipS de 
timp, se pare a fi mai mult o ingreunare, mai ales la 
un popor ce face lupti Grecilor ^i Grecomanilor. ^tiin^ele 
naturale se predau de asemeni cu pricepere ^i cu folos. 
Rugiciunile se considera mai mult ca un eserci^u de me- 
morie ^i nu se profit^ in destul de ideile morale cuprinse 
in ele, spre a se face educa^a inimei copiilor. 

IndatS ce intrai in ^coali privirea imi fu atrasS de cio- 
rapii ce purtau mai to^ copiii, iji avui sim^rea cS i-a? mai 
fi v6(Jut unde-va altS data. Tot cSut^nd in amintire, m6 a- 
dresai invfe^Storului .^i il intrebai cSl ce fel de ciorapi sunt 
aceia. 

— ArmSne^ci, rfespunse el scurt jji ceva mirat cSl intre- 
bam de un lucru at&t de cunoscut. 

— Ce in^elegi prin ciorapi arm^ne^ci ? impleti^ de femei 
arm&ne ? 

— Nu, ci ciorapi pe cari ii poarta numai Arm^nii. 

— Dar Bulgarii au alt-fel de ciorapi? 

— Cu totul alt-fel. 

— ^i cum sunt aceia? 

— Cu mult ro?, ^i cu ni^ce inflorituri coloratfe in imple- 
tituri; pe cfind cei arm^ne^ci sunt cu vr&ste albe in jurul 
pulpei, taeate de liniuje mai mici, tot albe, pe un fund tran- 
dafiriu ori negru sau albastru inchis, ca acejtia ai ^colarilor. 

— Dar Grecii? 

— Acolo unde vor fi, am aucjit cSl umblS ^i cu picioarele 
goale. 

La gazda mea, in toatS casa, ciorapii erau aceia^i. La 
prSviliile din Pferleap c&nd am intrebat de ciorapi axmk- 
ne^ci, mi-au scos din cutii iard^i intocmai ca cei ai ^cola- 
rilor. La Bitolia, c&nd am ficut asemenea incercare, negustorii 
au deosebit tot-d'auna ciorapii arm&ne^ci de cei bulgSre^ci. Si 
ace.^ti ciorapi ai ArmSnilor nu sunt al^i dec&t vechile pulpare 
ale Tracilor. Cum ace^ti ciorapi nu au fost pistra^:i de 



Digitized by 



Google 



77 



Albaneji, descenden^ii vechilor Traci, carii dupS o zicere 

a lui Herodot (Istoria, cartea a III ?i V) alcatueau «dupa 

indieni rasa cea mai nume- 

roasi din lume» §i cum s'a 

facut de au fost pistrafi de 

cStre Armani, descenden^ii 

coloniilor romane altoite pe 

puternicul trunchiu tracic, es- 

te o intrebare ce nu voiu 

incerca a deslega. Afirma^ia 

insk ci ciorapii armane^ci 

sunt pulparele tracice, tre- 

bue^ce sprijinitS. Victor Du- 

ruy in cartea sea: Histoire 

des Grecs (^), infa|:o§eaza o 

sceni luata de pe un vas 

antic grecesc din Beo|:ia, in 

care mitologicul c^ntare^ Or- 

feu se arata §e(J^nd §i c^n- 

t^nd cu lira, inconjurat de 

trei companioni ai s6i, carii stau in picioare. Portul lui 

Orfeu ?i al tovari^ilor lui aduce mult cu al |6ranUor no?tri 

munteni, dar inca mai mult cu portul Dacilor, popor frate cu 

eel tracic. O tunica, sau mai bine zis o cama^S lungS ce 

ajunge pSni la genuchi, ale caria poale sunt impodobite cu 

cusfeturi, o cingfetoare ce se aseamSn^ cu un chimir ingust, — 

care la Orfeu 6nsusi pare si aibS ?i ni$ce nasturi metalici — 

minicile cami^ei sunt croite dupS grosimea bra^ului, ear nu 

largi, ^i iara^i impodobite cu cus6turi, i|ari strin^i pe veni, 

carii de la genuchi in jos se arata ca ni§ce pulpare intoc- 

mai asem^nate cu ciorapii arm&ne^ci, ^i, picioarele incSl^ate 

cu opinci. Unul dintre tovara^ii lui Orfeu e infSfo^at cu pi- 




Ciorapi armine^ci. 



(*) Tomul 1, pag. 623. 



Digitized by 



Google 



78 

cioarele goale. Dela ^ntfeia aruncSturi de ochi se vede cSl 
portul acesta nu se aseamSnS intru nimic cu portul grec, 
care nu se lipe^ce de corp, ci e larg ca eel asiatic. Ca aco- 
perem^nt al capului, at&t Orfeu, c&t §i companionii lui poartS 
o blanS, care, dupS cum vom vedea mai la vale e de vulpe, 
a^ecJatS in a^a chip inc^t capul animalului jupuit vine de aco- 
pere capul omului, ear la unii se obicinuea ca ?i restul blSnei 
sS cada peste spatele omului. In notija esplicativS din josul 
citatei pagine 623, V. Duruy zice ca scena este o picturS 
pe un vas de Beo^ia ^i mai adaogS: «Orph^e est assis et 
joue de la lyre : autour de lui sont trois de ses compagnons, 
rev^tus comme le chanteur de riches vHements bar bares. » 
§i vesmintele acestea barbare de care neam sS fi fostpurtate? 
Astazi este cunoscut cS neamul numit barbar, de Grecii vechi 
adecS: negrec, din Grecia ^nsi^i, precum ^i din restul Pe- 
ninsulei-Balcanice este puternicul popor al Tracilor. ^\ cu- 
noscuta este asti-zi ^i origna tracicS a lui Orfeu, despre 
care mitologia greacS zice cS .^tia sS cAnte atat de frumos, 
cu glasul ^i cu lira, inc^t «mi^ca pietrele ^i lemnele ^i im- 
bl^ncjea fiarele selbatice». Asupra na^cerei lui sunt douS mi- 
turi, unul grec §i altul tracic. DupS eel grec el este fiul muzei 
Caliope §i al lui Apolon, ear dupa eel tracic al acelia^^i muse 
!ji al zeului trac Oiagros. I. Van Den Gheyn, S. I. (^) des- 
criind dupS Xenofon portul Tracilor zice: aei purtau pe cap 
«ni^ce bonete de pele de vulpe, ce le acopereau urechile. 
«Tunica lor nu le imbraca numai bustul, ci se scobora pSna 
«mai jos de coapse. C^nd c^lSreau, ei nu se imbracau cu 
«hlamide sau ve^minte flotante, ci i?i acopereau pulpele ^i 
«picioarele cu nisce ghetre» — sau pulpare, sau poate chiar 
ciorapi. Copii Armani din Cru^ova umblS §i pe stradi in ciorapij 
pinS in zilele de asta-zi, «;i nu pu^ni Arm&ni am vfecjut cS- 



(») Lis populations Danubitnnes, Gand, 1886, pag. 21. 



Digitized by 



Google 



79 

lare incal^a^ numai cu ciorapi (>). Bonetul de pele de vulpe, 
adecS cSciula de vulpe, se numea basara pe limba tracS, 
?i insemna vulpe, dar §i: acoperfem^nt al capului, cSciula^ 
palSrie, coafurS (2); ear ciorapul sau pulpara se chema zeira 
cuv^nt ce, dupS I. Van Den Gheyn, ar fi inrudit cu san- 
scritul hdra din ridScina hr^ care inseamnS a stringe, a cu- 
prinde, a imprejura. Poporul trac luat in intregul s6u adora 
patru zeitS^i mai insemnate, pe Marte (Ares), pe Bachus 
(Dionisos), pe Diana (Artemis) ^i pe Mercur (Hermes) adeca, 
rfesboiul, veselia sau vinul, v^nStoarea §i c^^tigul; pe c4nd 
deosebitele triburi tracice aveau ^i zeii lor particulari. Diana 
Tracilor se numea Bendis^ ear Bachus national tracic purta 
numele frigian de Sabazis sau Sabadius. Zeii Tracilor nu se 
pot asemana insS intru nimic cu ai Grecilor, cSci pe cAnd 
Grecii serbStoreau pe Dionisos prin orgii cumplite, cultul lui 
Sabadius al Tracilor «se deosebea printr'o energica afirma- 
^une a nemurirei sufletului» (^) Tracul Or feu se ridica in 
contra imoraliti^lor ^i orgiilor fScute cu ocasia serbarilor lui 
Dionisos, ear bachantele acestui zeu vijelios numite menade^ 
infuriate de predicile nenorocitului c&ntare|:, il sfS^iara in bu- 
ca^. Valurile mirei primirS capul §i lira lui Orfeu ^i le du- 
serS pSni la insula Lesbos. Mitul grec cauti in zadar se 



(*) Compari portul trac cu eel al prisonierului Dae, din Histoire des Romains 
tot de V. Duruy, vol. IV, pag. 752. 

(«) P. Botticher, Arica^ pag. 26. 

[?) I. Van Den Gheyn, Lss populations DanubUnnes, pag. 31. Tot aici ve(Ji 
cS cultul lui Sabazis se localisase la tribul trac numit Bess, care cu timpul de- 
venise un trib sacerdotal. Se poate insS ca tribul acesta sS fi cSpStat numele de 
Biss dupS ce dcvenise sacerdotal, cSci bess in albanc^ce insemneazi credinfd ^i 
Bessii ar fi fost Tracii insarcinati cu cultura credintei. P«ln5azi AlbanezulcAnd jur^ 
zice: credinta=bess, ear cind voefce sS-'^i intcireasccl jurclmfintul zice:bessa-bess= 
credinja ^i iar credintS. Pentru a cSlStori prin Turcia cste adesea nevoe a face 
legaturi cu vr'un Albanez. fie el ortodocs, catolic sau musulman, care sS nu fie 
prea necunoscut cu ^efii de bands. C^nd Albanezul acesta a bStut palma cu cil^- 
torul ^i a zis bessa-bess, legStura e atSt de tare in c&t el moare apSrindu-l in 
primejdie, inainte de a cugeta mScar a'l trSda. Vecji ?i B. P. Hasdeu. Mag- 
num Etymohzicum, cuvdntul Abef. 



Digitized by 



Google 



80 

ascundi origina tracicS a zeului musicei, cSci ^i via^a lui 
§i felul mor^ii lui vSdesc pe Tracul care propovedue^ce ne- 
murirea sufletului pSnS $i menadelor lui Dionisos. 

Ciorapii ace^tia de o ob&rjjie at&t de veche ^i pe carii 
astazi li poarta Arm&nii, vlSstarele romane altoite pe ar- 
borul tracic, joacS un rol foarte insemnat in via^a de familie §i 
in datinile fra^ilor no^tri Macedoneni. La zestrea din casS 
a miresei, pe arm^ne^^ce: «pae» ciorapii sunt cei d&ntfei pu.si 
pe lista; darul ce face tat^l miresei, c&nd vine mirele ca 
sS-^i ia §i sS-.^i conduct logodnica la altar este iarS^i o pe- 
reche sau mai multe de ciorapi, ^i inc4 in alte multe im- 
prejurSri ale viej:ei casnice arm^ne^^ci se amesteca ciorapii, 
dupS cum vom vedea, cdnd vom descri obiceiurile §i da- 
tinile de la nunta, de la logodni, de la botez, etc. 

Ora^elul PSrleap este a^ecjat pe un mic riu numit Oreo- 
vi^a, dupS numele locului de unde i^i are ob&r§ia. Pe un 
mal §i cel-ralt mal al acestui riu e ca o incercare de cheiu 
^i de fie-care parte e o stradS. Vara, pe seceta, Oreovi^a 
se usucS des4v^r§it, ear cand ploua vine cu furie, §i aduce 
in ori^el o foarte mare cantitate de nisip. Atunci albia se 
umple panS sus. Administra^ia cura^:^ nisipul din riule^ 
§i'l aruncS pe cele dou4 strade vecine, care bine-in|eles ca 
se tot inal^a necontenit, ear casele de pe laturi se tot in- 
morm^nteazS in nisip. In zadar se pl^ng proprietarii, admi- 
nistraj:ia nu se ocupa de casele lor, ci ^ine la un singur 
lucru: albia riului sa fie curatS. Din aceastS causS propri- 
etarii se pazesc de cele douS strade de pe ^fermurii Oreovi^ei, 
unde preful caselor e foarte jos. La Pfirleap lumea se 
culci de vreme, ca in toate ora^elele §i satele din Turcia. 
La 6 ore §i Va seara se inchide t^rgul ^i toJ:i barba^:ii vin 
pe la casele lor. Dacci cine-va voe.^ce sS se duci la o 
ruda ori la un cunoscut trebue sS ia un felinar, nu numai 
pentru cSl ora^ul este neluminat, ci mai ales pentru ca sa 



Digitized by 



Google 



81 

se vacja cSl e om bun. Cel care e int&lnit de poli^ie farS 
felinar este dus la inchisoare ^i ^nut pana diminea^S. 

In noaptea prezilei plec^ei mele din PSrleap am primit 
visita a mai multor Armani, ^i cum eram to^i la un loc, 
iar am ftcut o incercare statistica a neamului Armfinilor. 
Pusei in discu^ie incercarea de la Ni^ §i se recunoa^ce ca 
incomplecta. Fdrferofii sunt jos socoti^i la 320.000. Num6rul 
adevferat al Far^ero^ilor este de 350.000, din causS ca mai 
nu e munte in Peninsula-Balcanica unde sSl nu fie FSr^e- 
ro^. Albania este plinS de FSr^ero^i. §i e ^tiut cS, dupi unii, 
Albania in care se afla satul Fra^ari ar fi ^ara de ba^tina a 
Far^ero^ilor. La acest neam trebuesc numfera^i iji ArmA- 
nii numi^i Copdciari carii rStacesc ca nomacji cu turmele 
lor printre comunele de Armani ficsa^:i : Baeasa, Avela, 
Perivoli, Samarina, Turia, Smixi, Bura, Triveni, Merali, Gre- 
bena etc. ^i carii se pot socoti intre 12.000 iji 14.000 de 
suflete, deosebit de Copaciarii ficsa^i ^i deosebit de cei gre- 
cisa^i. CopSciarii «au costumele §i obiceiurile romSne^ci, vor- 
«besc insS grece^ce. Pastori ^\ ei, petrec prin vaile ^i dea- 
«lurile Pindului, ocup&ndu-se cu cre^cerea §i specula vitelor. 
« Copaciarii sunt rfeu v6(|u^i de cona^ionalii lor. De.^i vecini 
«(cu Far^ero^ii $i Epiria^ii) Copaciarii sunt esclu^i de inte- 
«gritatea datinilor ^i rela^iunilor celorlal^i Rom&ni; sunt con- 
«sidera^:i ca renega^i §i sunt deci oropsi^i de tot neamul 
«romanesc. Copaciarii ijtiu limba romaneascS dar in familie 
«nu o vorbesc. De cdfi-va am' insd incep a reveni la mated ^i 
v^ineeUil eu incetulj es din infunddturile mtin(tlor, sprea se 
<^tneorpora la orafele romUnefei {^),y> — Lucrarea ^coalelor ro- 
mSnesci, foarte numeroase in sudul Macedoniei, a rede^- 
teptat §i la Copaciari sentimentul national adormit de mult 
timp. — Se sus^ine capeinal^imelemasivuluiMurihovasegSsesc 
inca vr'o 8.000 de Far^ero^ adaposti|:rintr'o mul^ime de cd- 



(») N. Popillian, Romdnii din Peninsula-Balcanicd^ Bucure^ci, 1885; pag. 54. 

/. NenifescM, Deltt Romnuii din Turcia European^* • 



Digitized by 



Google 



82 

live, dintre care mai insemnate sunt: Duma, Vepreciani, 
Mresca ^i altele. Ace^^ti Far§ero^:i din Murihova i^i aduc br^n- 
zeturile la Pferleap de le desfac ^i tot aici \^i aduc ?i peile 
de miel ^i de oae, numai sSrate nu ^i tabScite. Ei se mai 
ocupa cu lucrarea unor lope^ de lemn foarte cSutate, ?i 
cu cioplirea altor obiecte tot de lemn precum : linguri, cove^, 
plasele de cu^te etc. ear unii sunt foarte me^teri ^i in alte 
diferite cioplituri. Casele lor sunt, ca ale tuturor FSr^ero- 
^ilor, mai mult provizorii, ^i trSesc in grupe conduse de cfite 
un Celnic. Ei i^i pistoresc turmele cu puijca la um6r ^i cu 
«br&nlu» inccircat de pistoale ^i revolvere. 
Unul dintre convorbitori intrerupse §i zise: 
— Numai ArmSnii ace^tia din mun^ii Murihova, ne^tiu^i 
de nimeni, de s*ar scobori la vale §i s*ar ficsa, ar putea in- 
temeea peste o sutS de sate ca ale Bulgarilor de 15 iji 20 
de familii. Ear calfetorii straini, v6(J^nd at&tea sate armA- 
ne^ci, poate Cci ne-ar socoti mai drept de c&t pcinS acuma. 
Dar sus acolo cine sa 'i caute? 

Numferul Arm^nilor Arnducheni este de asemeni gSsit 
sub adev^r, caci la cei 240.000 de ArnSucheni mai tre- 
bue^ce adaogata insula armdneasca dm imprejurimile ora- 
§ului Dura^iu, numit in vechime Dyrrachium, ^i pe care 
Turcii il numesc Dract^ ear Arm^nii Diirus. Grupul ace- 
sta, in numer de eel pu^:in 10.000 de suflete, se gase^ce 
in frumoasele sate: Camera, Rada, Porcea, Rusculi, Cula, 
Sateli, Pineti, Cuci, Menicu, Straca, Chiela, Paliama, Macnar, 
Greza, Sara, Copala, Brucna, Codru sau Codra, Chineta, 
Coset ^i inca multe altele. In jurul acestui ora§, locuit el 
ensu.^i de foarte mul^i Armdni, chiar localita^ile poartS 
numiri armane^ci, precum: un munte din apropiere se nu- 
me^ce muntele Barza, o costi^a a acestui munte se cheama 
Ardi^tea, o alta costi«;a poarta numele Cocomanii, ceea ce 
dovede^ce ca Arm&nii Arnaucheni de aici se g4sesc din ve- 
chime prin locurile acestea. Pentru a fi deci mai apropia^ 



Digitized by 



Google 



83 

de adev6r neamul Arniuchean trebue^ce socotit la eel pu^in 
260.000 de suflete, cSci toata Albania, de la Novibazar ?j 
Muntenegru pSni la lanina, este plind de ei. 

Se susj:ine c4 grupul Meglem'ft/or sau Moglenilor este de 
asemeni socotit sub adev6r. Megleni^ nu sunt 28.000 de 
suflete, ci fdrS nici o esagerare pot fi urca^i la 30.000 ?i 
chiar la 32.000 de suflete, de oare-ce ei nu locuesc numai 
in cele cftte-va sate arm^ne^ci ce alcStuesc cunoscutul ^nut 
al Megleniei, ci se gisesc amestecafi cu Slavi in toate sa- 
tele de pe plaiurile masivului Pajik, precum in Capinjani, 
Caralavoda, Slatina sau Castro, Paleocastro §i altele. In unele 
sate se gSsesc amesteca^i cu Turci, precum in Papaschioi, 
Orman etc. In ora^ele Giumg6 §i Ghievgheli se aflS de asemeni 
un mare num6r de Megleni^, ajun^i la o bunS-stare mai ri- 
dicata de cSt a fra^ilor lor ciflicari din Moglenia. ^i mul^:i 
Megleni se gSsesc la rfesSrit de Vardar. 

Se cerceteazi numferul Armfinilor Olintpiani ^i se gS- 
se?ce cS este apropiat de adevfer, de§i cu ceva scSdut. 

Grupul Grdmostean este bine *)cotit la 70.000 de suflete, 
insS tn afara de GrSmosteanii din ora^ele arState ?i din satele 
deja pomenite, se mai gisesc a^ecja^i Arm^Lni din grupul 
acesta ^i in Fiorina, in BlaJ:a sau Valachia, in Seati^tea §i 
in alte ora^e din ^inutul Seres. 

Grupul Epiriafilor^ in care se cuprinde .^i popula^:ia de 
Armani din Zagori, este de asemeni bine socotit la 175.000 
de suflete, de oare-ce el se intinde la sud pSnS la Arta 
$i Prevesa; ear dacS s'ar numSra ^i Arm^nii despre rfesarit 
de riul Arta ^i fluviul Aspropotamos, carii de fapt fac parte 
din acest grup, dar carii se g&sesc sub stSp&nirea Greciei, 
atunci grupul ar trece cu mult peste 250.000 de suflete. 

Grupul Voscopolean sau Moscopolean, cuprincj^nd §i pe 
a§a-numitul Molovi^tean, trebue socotit nu la 160.000, ci 
pepu^ la 180.000 de suflete. Infloritorul ora'j Moscopole, 
care a respins lung timp atacurile Albanejilor §i care a c&^ut 



Digitized by 



Google 



84 

sdrobit ^i ars pe la 1790, nu ar fi avut, dup4 Pouqueville, 
decat 53.000 pSni la 58.000 de suflete. Amintirea populard 
spune insS c4 a avut 70.000 de locuitori, cSci In Voscopole se 
gSseau intre 13 §i 15 mii de case. Cinci coline se v6d ^i astSzi 
pline de ruine, Moscopole mai era metropola Nicolifei §i a sa- 
telor armanesci de pe ISLngi lacurile Ohrida ^i Presba, unde ^i 
acum se gasesc Moscopoleni, in deosebi de cei emigra^ 
in Scopia, Const antinopol, la Cavala etc. etc. §i peste 
toata Peninsula.' De aceea num6rul adevSrat al grupului 
Voscopolean ar ajunge pSnS la 180.000 de suflete. La sftrijit 
se constats ca rfemSn neintra^ ^i in aceasta incercare sta- 
tisticS: ArmSnii Rodopoleni, cei din Tracia, cei cuprin^i in 
patratul Priserena, Pristina, Novibazar ^i Peci, precum ^ 
ArmSnii « fdrdpdm» carii locuesc pe langS hotarul Bulga- 
riei de astazi, la nord de Cociani, de Melenic, de Nevrocop 
§i de Macri^, ^i intre fluviile Vardar ^i Strymon. 

Se zice cS Pferleapul este locul de na^cere al s-tului 
Nicodem, fundatorul mai multor biserici §i mdn^tiri in Ro- 
mania. % 



Digitized by 



Google 



IV 

In DBUMUL SPRB CRU^OVA. BQLOABU DINIRB PfiRLBAP $1 CRU^OVA. ALBANEJII 
DIN ADALCIANI. TRBSTINIC. BIBINA. POVESTIBEA LUl ALIAGA. CRU§OVA. MIAQII. 
BISBRICILB DIN CRC^OVA. tMPiRJIBEA ORA^ULUI 1^1 PIAJA. NEVOEA DE APl. CASA 
ABMlNBASCl. VISITBLE tNTRE ARMINI. SENTIMBNTELB NATIONALE. tifPREJURlMILE 
CBU^OYEl. ^COALA BULOARI, ^COALA QRBCOMANi $1 OROANISAREA LOR. ^COALA 
ARMlNBASCA ^1 ORQANISARBA EI. SUPBRIORITATEA PEDAGOGICi $1 MOEALA A 
CORPULUI DIDACTIC ARMINESC. INGRIJIRBA ARMANILOR Fkjk DB PANBULGABISM. 



Pe o ar§i^4 cumplitS de soare luaiu drumul de la P6r- 
leap la Cru^va, marea iji frumoasa comuni locuiti aproape 
numai de ArmAni. Galea trece pe lAngS muntele pe virful 
ciruia st4 pomenita cetate a lui Marcu Cralea, hotarul pre- 
ten^unilor tineretului s6rb, in ruinele cSria insS, d-1 I. Ciuli 
directorul liceului roman din Bitule, a gSsit mai multe mor- 
niinte cu inscrip|:iuni italiene ^i monede din timpul pu- 
temiciei Vene^ei. Comuna Cru^ova este a^ecjata pe muntele 
cu acela^i nume, fSc^nd parte din masivul: CrSciunac, 
strins intre riurile: Blatu spre rfesirit, Tri^ca cu afluentul 
Copaci spre nord §i apus, Cerna spre miaza-zi §i apus. Pe 
acest masiv, ce st4 in fa^ masivului Murihova, se gasesc 
mai multe sate cu numi romSne^ci, precum : Cer, Topliceni, 
Pti^cani, Vrancea, Vranecica, Barbarojji, Salce, Coci^tea 



Digitized by 



Google 



etc. DupS ce muntele Marcoi-Culi, cu ruinele lui Marcu- 
Cralea, rfem^ne la dreapta, drumul apucS printre mai multe 
sate bulgaresci, tot lungindu-se spre apus. Bulgarii, dupS 
cum am aritat mai sus, fiind agricultori, se gSsesc a^ecja^i 
pe cAmpii .^i lunci. Satele lor, de^i numeroase, sunt insa 
mici, de Cclte 15, 20 sau 30 de case de lut cu pae in cari 
domnesce o miserie vrednicS de toati mila. Cel d'^ntfeiu sat 
bulgaresc mai de seamS, ce se aratS in drum, este Malo- 
Coniar, apoi ceva mai departe vine Golemo-Coniar, care 
fiind locuit ^i de Turci, are o frumu^ici geamie. Satul acesta, 
Golemo-Coniar, se bucura de oare-care renume, din causS 
c& p3na acum c&^i-va ani, in geamia de aici se citeau po- 
runcile impSrate^ci pentru toate satele dimprejur, §i de aici 
firmanele i^i capstan cuvenita publicitate. Ne oprir&m la ha- 
nul de l^ngS drum, §i erau aduna^i aicea mai mul^i Bulgari 
miseri, numai zdren^e si scur^i de obosealS. Pe fa^a lor se 
citea durerea ^i desperarea. Dupa ce ii tratarSm cu cafea 
^i intrarSm in vorbi cu ei, ni se plansera amar, cat sunt 
de nedrepta^i^i .^i specula^i de proprietarul lor, stap&nul ci- 
flicului, adecS al mo^iei. 

— El are dreptul, dupS invoeala noastrS, ziceau neno- 
rocipi iobagi, sa ia din rodul anului, pentru plata pim^n- 
tului s6u, 3 din 10. Dar ce face? MSsoarS din ochi ^urele 
de gr&u secerat, ^i o ^urS ce ar putea da 30 de chile, el 
o scrie de 60 de chile, apoi ne trece datori cu 18 chile, 
in loc de 9, astfel in c&t ia din munca noastri 6 din 10. 

In drumul de mai t^rziu spre Bitule am int&lnit pe acest 
lacom §i crud proprietar, av^nd o frumoasS casS in Golemo- 
Coniar, ca o cetate, ^i mergea la mo^ie inarmat pSn4 in 
din^, ca ?i cei trei servitori albaneji, carii il insojeau cilare. 
El se nume^ce Adem-Bey, un nobil albanez din Dibra. Mai 
departe vine satul Verbian, apoi satul Crivoga^ciani, ambele 
locuite de Bulgari sau Serbi cacjuji in cea mai neagra miserie- 

In apropiere de muntele pe care sta comuna Cru^ova, 



Digitized by 



Google 



87 

la dreapta drumului, se afli satul Adalcianl, locuit de Al- 
baneji turci^i. Cu c^^i-va ani mai inainte Adalcianenii erau 
groaza imprejurimilor, pSna in depirtare. — SSraci lipi^i pa- 
m^ntului, dar indrfizne^i, temerari chiar din cauza foamei, 
ei stateau la drumul mare iji zilnic jSfueau ^i ucideau pe 
cSlfetori. Oraijul Cru^ova ?i locuitorii lui erau zi §i noapte 
amenin^a^i. Dar ^i Adalcianenii, la r^ndul lor, erau urma- 
ri^ ca ni^ce fiare sSlbatice, prigoniJ:i de toata lumea §i lo- 
vi^:i de numeroase rfesbunSri. V6(|^nd ei cS s&ngele li se 
vfersa mereu, fSrS a izbuti sa alunge sSrScia ^i lipsa, acum 
9 sau 10 ani, s'au hotSrit sSl se pue pe munca §i s*au apu- 
cat a agriculta frumoasele §i rodnicile c&mpii ce au im- 
prejur. ^i aija avdnd ce m&nca, Adalcianenii s*au fiicut 
oameni de-treabS jji a^ec^a^. E o placere sS-i vedi acuma 
cum sue muntele Cru^ova man^nd din urmS magari, ca- 
t^lri ^i cai incSrca^i cu fructe de tot soiul, cu castraveti, 
cu pepeni, roade ale muncei lor, pe care le due de vin- 
^are la ora§, ei, ingrozitorii Adalcianeni, carii pSna mai 
eri fSceau nesigure cele mai imediate apropieri ale Cru- 
^ovei. Adesea un Cru^ovean, e.^ind la preumblare cA^i-va 
pa^i afarS de ora^ se intorcea fSra punga §i fara ciasor- 
nic, §i era mul^amit ca se intorcea, caci Albanezul ii punea 
pistolul in pept, strig&ndu-i scurt : « da-mi tot ce ai... sau 
e§ti mort.» Munca, eterna moralisatoare a omului, a mo- 
ralisat ^i pe Adalcianeni. 

Pe o poaia din stAnga a muntelui Cru.^ova, se afla sa- 
tul arm^nesc Trestinic^ al cSruia nume, in glumS, profe- 
sorii armAni din Cru^ova, il deriva din cuvintele Trqstu 
mic{% Satuceanul acesta are pana la 400 de suflete de 
Armani, oameni foarte muncitori §i stringfitori, cSrora le 
cresc mereu averile. Tocmai din causa aceasta insa, ei 
sunt prea des sup^a^ de bandi^i. Trestinicul, cu 50 de 



(») Adec^: TraistJ mic5. 



Digitized by 



Google 



_ 88 

ani inainte, era mult mai infloritor §i avea o populaj:ie 
arm^neasci ce trecea peste doua mii de suflete. 

Prin locurile acestea nu e u^or de trait. Acela mai ales, 
care dupS mul^i ani de muncS ^i dupS multe priva^uni a 
isbutit a aduna douS la un loc, o duce foarte greu, pentru 
ci ochii r6u-fac6torilor sunt a|:inti^i pe el. De aceea Ar- 
m&nul caruia i-a crescut ceva averea, se duce de se ada- 
poste.^ce in una din comunele mari, cum e Crusova, ori 
PSrleap, ori Gope§, Molovi^tea, TSrrnova, Magarova etc., 
§i de aceea sate mici arm^ne^ci, nu s*au putut infiin^a prin 
locurile acestea. 

Ali-Aga, insoJ:itorul meu turc, st^nd pe capra trasurei, 
din cAnd-in-c4nd intindea m^na de-mi arSta c&te un loc pe 
langS drum, .^i imi tot spunea: 

— Eati aici, acum doi ani, ni«;te negustori Arm^Lni au 
fost uci^i de bandi^i, dup4 ce ace^^tia le luase tot. 

Peste c&te-va minute, zicea iari^i: 

— Eata dincoace, sunt numai .^eapte luni, a fost ucis 
un Albanez, care se intorcea de la t6rg, unde vinduse ceva 
verde^uri. 

^i ici altul, §i mai icea iar altul.... ^i Ali-Aga imi po- 
veste^ce mereu cum a vfedut cu ochii lui pe unia dintre 
cei uci^i. Si erau tae^i asa de r6u, cu cu^itele de-alungul 
trupului, ca se parea ca bandi^ii nu s*ar fi mul^amit numai cu 
jafuirea ^i darea mor(:ei, ci parcS ar fi vrut sa .^i m&n&nce 
pe nenoroci^:ii calStori. 

Birjarul nostru (harabagi), un turc care nu fuma, §i care 
judecat dupa fa^a, trebue sa fi fost de origina tStari, cum 
ajunseram la poalele muntelui Crusova, ne spuse ca ii sunt 
prea obosifi caii, de.^i venise aproape la pas, ?i ne in vita 
sa suim muntele pe jos. Poala muntelui este la altitudine 
de 668 de metri. Impreuna cu Ali-Aga §i ceilal^i inso|:itori 
ai mei, incepuram a sui muntele pepti^, taind necontenit 



Digitized by 



Google 



89 

^oseaua ce merge §erpuind spre virful unde se gSse^^ce 
Cru^ova. 

La dreapta sui^ului stS, pe o coasta, monastirea Sclmn- 
barea la Fafd^ foasta arm&neasca, astSzi in m&nile Gre- 
comanilor. In ea servesc ci^i-va calugari. Aproape de poala 
muntelui este un mic izvor numit: «apa review. Mai sus 
se v6d ruinele unui sat arm&nesc: Bzrtna, care nu de mult 
era locuit de numeroase familii, ce s*au retras parte in Cru- 
^ova, parte in Molovi^tea, dupa ce satul a fost desfiin^at de 
desele atacuri ale banditilor, ^i cu deosebire ale Adalciane- 
nilor. Suind mereu dam inca de un izvor numit: «apa di 
mercuri» unde odata pe sfeptfem^na, mercurea, vin femeile 
din Cru.^ova §i Trestinic de se spala cu apa aceasta, spre 
a se vindeca de multe soiuri de suferin^e. Inca mai sus e 
un al treilea izvor cu numele «apa di vineri» de asemeni 
cu virtuti vindecatoare, unde femeile cru^ovence vin in vi- 
nerea fie-carei sfeptamani. Dar nu numai dupa vindecare 
vin bravele cru.^ovence la acest izvor, ci §i pentru ca sa 
aiba prilejul de a se aduna intre ele §i sa faca sindrofie^ 
vorbind c&te ^\ cate, ear une-ori aici la izvor pun ele la 
cale si c&te o cisatorie. 

In drum, tot suind, Ali-Aga, supra-numit Gianginem, a- 
deci suflet infernal, de^i e un om a^e(|at, cu glasul si pri- 
virea bldnda, ne poveste^ce o mul^ime de intamplari. El 
face primejdiosul drum dela Perlepe la Gradsco fara teama ^i 
adesea ori cu sinul plin de multe lire, si nimeni nu se atinge 
de el, de^i, ori inaintea lui in cale, ori dupa ce trece el se in- 
t^mpla moarte de om. Gurile rele spun incet, ci Ali-Aga, 
in tinere^ele sale ar fi cunoscut pe sefii cei mai renumi^:i 
de bande. Ori-cum ar fi insa, cAnd el caltfeore.^ce este sigur 
^i nu mai pu^in sigur este ^\ acela care cal6tore?ce cu el. 

— Odata mi-a incredin|:at bStranul Capsali pe un tinfer 
amic al familiei sale, poveste^ce Ali-Aga, ca sa*l conduc 
intr'o cSlfitorie. Tinferul era logodit .^i purta la sine o avere 



Digitized by 



Google 



90 

insemnata, cinci mii de lire in aur. . . ! Abea e^isem din 
Perlepfe ?i ajunsesem in dreptul muntelui Marcoi-Culi, c4nd 
eati cSl ne opri o ceati de tcdhari, carii cu armele intinse 
spre noi ne strigari «Sta|i!» Pusei repede mSlna pe fr^ne 
ifi oprii trisura. Aveam doui pu^ci cu mine iji c5lte-va pi- 
stoale. lau o pa^ci ^i trag. . . iau pe ceealalti ifi trag . . . 
Apoi mi-am desfdcut peptul ^i am deschis bra^ele ca si m6 
ia la ochiu tcllharii ^i si se sfir^easci ^i cu mine ! Erau zece 
sau doi-spre-zece. Dar ei nu trag, ci ii v6d cS fug. TinSrul 
aproape lejinase in fundul trisurei. Sar repede pe capri ^i 
indemn pe birjar si mie in goana. Tilharii fugeau §i ei 

spre satul eel mic s^rbesc de sub Marcoi-Culi; adeci 

s^rbesc o fi satul, bulgiresc o fi nu §tiu, cici intr'o zi lo- 
cuitorii lui sunt Bulgari ^i pini a doua zi se fac iar S^rbi. 
L'am dus pe tinfir la locul lui teafir §i nevitimat. Intor- 
c6ndu-m6 acasi m6 g&ndeam si m6 pling la stipinire im- 
protiva tilharilor, pe carii ii cam cunc^ceam. Abea intraiu 
in Pfirleap, ci mfe ved luat cu sila de jandarmi ^i aruncat 
la inchisoare. Pentru-ce? Pentru ci a? fi tras doui focuri 
de pu^ci in niijte oameni pacinici, carii se indeletniceau cu 
munca cAmpului .^i ci am rinit pe doi dintre ei! Am stat 
cat am Stat la inchisoajre; cind la judecati erau fafi to^ 
tilharii ca marturi improtiva mea! Doi erau in adev6r rini|:i. 
Judecitorii spun ci am dat cu arma de foe in oamenii cari 
nu aveau arme. Eu spun ci am tras tocmai in ticilo^ii 
ace^tia — ^i i-am aritat cu degetul - pentru ci cu pu^cele 
intinse m*au oprit la drumul mare. Ei to^i spun ci eu mint, 
^i cer si le aduc marturi. De unde si scot marturi? TinS- 
rul logodnic era departe, la Salonic, ear bietul harabagi 
murise de-o boali, in timpul cit stitusem eu in inchisoare. 
Spusese el la multi lume in tirg ci stipinirea m6 inchisese 
pe nedrept, dar judecitorii cereau si aduc omul si vor- 
beasci cu gura lui. Si*l scot din morm^nt? ^i cine si'i dea 
limbi? Atunci vfecj^nd ci judecata putea si easi improtiva 



Digitized by 



Google 



91 



mea, mi-am bStut peptul cu pumnii ^i jurdnd in numele 
lui Allah pentru nevinovS^ia mea, am strigat tare : «E ru^ine 
ca impferatia noastra sa §e facS aparatos^reMe ho^!!» Atunci 




> 

o 



B 

o 



:3 



judecatorii au stat cSt-va pe g^nduri, apoi m'au ertat §i 
pe mine iji au ertat ^i pe t&lhari. Zi-i judecatS! 

Trasura noastrS rfimasese departe in urma, ear noi intram 



Digitized by 



Google 



92 

in Cru.^ova, un adevSrat cuib de vultur, la 1178 de metri 
de-asupra nivelului mirei. Atdt e de frumos acest ora§, in 
Celt a'l descri nu e o sarcina u^oara. Virful muntelui Cru- 
sova nu e cum-va un pise, §i nici un platou nu este, ci in- 
fa^o^eazi o scobituri ca un imens cazan, ca o jumState a 
unei sfere gigantice. Pe pere^ii acestui cazan, bine in^eles 
in mod amfiteatric, sti a^ecjiat acest ora§ arm^nesc din fund 
^i pSnS la marginile de sus. Ori de unde s'ar uita, c416to- 
rul uimit vede aproape intreg ora^ul. Gre^ita este numirea 
de: Vene^a de uscat, ce se di in Macedonia acestui mi- 
nunat loca^, caci ea e departe de a da adev6rata icoanS 
a Cru^ovei. Zidiri Irumoase cu mai multe caturi, biserici 
marej:e, locuinj:i inalte ^i masive, toate presirate printre 
plopi piramidali ^i al^i arbori de tot soiul, par ca suspen- 
date de o m^ni magic^ pe pere^ii muntelui, pe perefii sco- 
biturei din munte; ear sus de-asupra Cruijovei, despre miaza-zi 
sta o tinfera ^i viguroasS p^dure de fag, ca o m^ndri ^i 
trainica coroana pe fruntea acestui ora^ ca din poveste. Tot 
de-asupra acestei armdne^ci fortSre^e, in faf& §i oblic cu 
pSdurea cea de fag, stau cAte-va piscuri ple^e ^i st^ncoase 
cari in lumina soarelui se par poleite cu aur ^i cu azur. 
La un loc, marginea giganticei scobituri din pAntecele mun- 
telui, este ceva ^tirbita, ^i tocmai prin aceasti §tirbire e in- 
trarea in Cru.^ova. Aici muntele se apleaci pu^in ^i lascl sSl 
treaca o car are prin ingusta strimtoare, unde se afla eel 
d'antfeiu han al ora^ului, cafeneaua «Concordia» in care 
se gisduesc de obiceiu trasurile, ce nu pot face nici un pas 
mai inainte, de oare-ee stradele Crusovei sunt cumplit de 
repe(Ji si abrupte. In eentrul ora^ului unele strade sunt cu 
«ealdaram» dar cele despre marginea de sus sunt de-adreptul 
cioplite in stanca. Transporturile de producte, de brftnzeturi, 
de lemne, de peatra etc , se fac in oras numai cu samare 
asecjate pe cai, caturi sau asini, fiind imposibilS ori-ce mi§- 
care cu caru^a, care ar veni la vale peste cai ^i conducStor. 



Digitized by 



Google 



93 



Prive^ci acum in fa^a o casa inalta cu trei etage, buna- 
oar4, ifi numai cu o strada de te ridici la deal, prive^ci 
peste acoperamentul ei, at^t de repecji sunt stradele acestui 




2 
o 

B 

o 

e 

c 



ora§ muntenesc. Intrarea in Cru^ova e atat de strimta, in 
c&t cu greu ar pStrunde inlSuntru o oaste fara voea Cru- 
.^ovenilor. DoUci piscuri de munte, cu pire^ii petrosi ^i sel- 



Digitized by 



Google 



94 



batici, stau ca cei doi st^lpi ai unci uria^e por^i. Trec^nd 
prin aceasta poarta de-odat4 vederea cSlfitorului este robita 
de privelistea uimitoare .^i inc&ntatoare a comunei. 

Dar tot privind-o ^i admir&nd-o, farS voe ij:i trece prin minte 
o umbroasa cugetare ^i nu te po^:i impedica de a zice: 
«eata un ora^, ce prin instinct s*a pus in defensivi». La 

c^mp prea ar 
fi Stat Arm^nul 
cru:jovean in Ga- 
lea tuturora,sau 
mai drept vor- 
bind : la voea tu- 
^^^^^ 1^5^^^ turora. Familia 

A*^ ^HHP^I^H^^^ lui, sacra lui fa- 

milie, prea ar fi 
fost espusi la 
incercari ce i-ar 
fi atins cur^^e- 
nia. M&ndria lui 
de rasa §i sen- 
timentele lui de 
moralitate prea 
ar fi fost rinite. 
DeaceeaArm^- 
nul trebue sS-^i 
fi zis: «Fie a al- 
tora rodnicia ^i 
dulcea^:a cftm- 
piei ^i a lunci- 
lor. . . ! Eu me 
mul^amesc sa- 
mi pSstrez neatinsa mdndria si familia curata...!» ^i lu^ndu-^i 
nevasta ^i copiii de m&na s*a suit la munte. Neindoios, 
aceasta trebue sS fie istoria Intemeerei Cru^ovei. Sim^:ul de- 




O MiaCit din Cms ova. 



Digitized by 



Google 



95 



fensivei morale a ales locul acestei comune, §i el a intemeeat-o. 

Daca la P6rleap stS un Caimacam in capul ora^ului, la Cru- 
^ova este numai un Mudir^ av^nd rolul unui jude de pace, ear 
cuv^ntul 6nsu§i nu insemneaza de c^t: director, Acesta §i 
cu telegrafistul, sunt aproape singurii Turci din Cru^ova. De 
aceea nu se gaseijce in tot ora^ul nici o geamie ^i comuna 
se bucuri de o buni mSsura de autonomic. Numferul locuito- 
rilor este de 15.800, dintre cari numai 1.000 sunt Bulgari. Au 
fost odata §i Albaneji in Cru^ova, dar astazi nu se aflS dec^t 
opt familii, caci partea cea mare de Arbine^i, cum numesc 
Macedo-Rom^nii pe Albaneji, s*au contopit in Arm&ni, cari 
se socotesc aici la 14.500 de suflete. 

Bulgarii, deiji pu^ini la 
numfir, au o biserica cu 
hramul «Adormirea Mai- 
cei Domnului» ziditi cu 
mult ajutor banesc din 
partea Arm^nilor. Ei au ^i 
o §coali de bSe^i cu o cla- 
sa preparatorie, cu patru 
clase primare ^i cu o clasi 
gimnasiaia, in care nu 
se predS ca limbi nici 
greaca, nici turca, ci foarte 
pu^n franceza ^i numai 
in clasa gimnasiali uni- 
cS. Cele-Falte materii sunt 
impSr^te intre doi insti- 
tutori ^i trei ajutori. De 
asemeni au o ^coala. de 
fete cu o clas4 prepara- 
torie iji patru clase pri- a a x * u • j • « 

\ * ^ Armdnci in name de miacl 

mare, m care franceza se 

preda numai de formi. ^coala aceasta e condusS de cinci 




Digitized by 



Google 



96 

institutoare, dintre care una ca ajutoare. Clasele prepara- 
torii de la amendouS ^coalele zise bulgare sunt necesitate de 
faptul ca Bulgarii Cru^oveni vorbesc o limbS deosebiti nu 
numai de cea a Bulgarilor din Principat, ci §i de limba 
celor din Turcia. De aceea fie-care copil, inainte de a 
intra in ^coala primara, se indeletnice^ce un an in cla- 
sa preparatorie cu inve^area limbei bulgare din principat. 
Bulgarii ace^tia Crusoveni se numesc Jllmfi\ ^\ de^i se lasa 
a fi bulgarisafi in sensul Principatului, ei nu se incuscresc 
cu Bulgarii din c&mpiile Turciei, dupa cari nu '^i dau fetele 
^i ale cSror fete nu le iau in casatorie. O deosebire lin- 
guistics intre Miagi ^i Bulgari este prefacerea lui a m o^ 
d. e. Bulgarul zice: cade odes? (unde mergi?) ear Miacul: 
code ode^? — Miagii sunt blincji, buni, muncitori, bine fScufi 
§i chiar frumosi, si nu se aseamana la chip cu Bulgarii 
dintre Perlepe ^i Cru^ova si dintre Perlepe ^i Bitolia. Fe- 
meile Miage sunt plScute, destepte, muncitoare ^i devotate. 
In portul lor, care seamgnS mult cu eel al ^erancelor din 
c^te-va jude^e de-ale noastre, este precumpSnitor ro^ul, a- 
mestecat cu albul ^i chiar cu alte culori, dar nu se poate 
Miaca care sa nu aiba ceva ro^ pe ea. 

Tipul Miagilor, ^i la barba^i si la femei, este foarte ase- 
menat cu acel al ramurei Fan^erojilor. Profesorii Armani 
din Cru^ova ^i Bitolia chiar sus^in ca Miagii ar fi Armdni 
slavisa^i mai din vechiu, ^i am v^dut ca Miagii, nu numai 
cSl nu se sbat c&nd li se afirma aceasta, ci se simt ma- 
guliti. Directorul Jjjcoalei de bae^i, precum .^i directoarea 
^coalei de fete sunt plati^i din fondurile Exarhatului bulgar 
din Constantinopole, ear cei-lalfi institutori atit de la bae|:i 
c^t ^i de la fete i^i primesc salariul parte din veniturile 
bisericei Adormirea Maicei Domnului, parte dintr'un izvor 
pe care nu vor sa 1 marturiseasca, dar care nu e prea 
greu de ghicit. Panbulgarismul a luat-o mai inainte §1 bul- 
gariseaza aprig pe Miagi, trebue aratat insa ca §i panser- 



Digitized by 



Google 



97 

bismul pretinde pe ace^ti slavisa^i, .^i poate, nu fara temeiu. Fe- 
meile Armftne, care de obiceiu nu vin in contact cu cele 
bulgare, stau in strinse rela^:ii cu Miagele iji adesea pun cu 
pldcere portul de miacS. E de observat ca la Miage se 
pSstreazi nijjce ciorapi, ce aduc mult cu cei arm&ne^ci. 

Biserica cea mai frumoasa din Cru^ova, cu hramul S-tul 
Xeculai, a.^ecjata drept in centrul oraj^ului, este in m^nele 
Grecomanilor, a carora partidi aicea e destul de insemnata. 
Grec adev6rat insS, nu esista nici unul $i nici mScar Epi- 
scopul grecesc Antim, care i^i are aici re^edin^a ^i poartS tit- 
lul de Mitropolit al Presbei §i Ohridei nu e grec, ci dupa 
unii Arm&n din Macedonia de sud, ear dupa al^ii Arm^no- 
Albanez. Biserica S-tul Neculai e incSpStoare .^i frumoasa, 
ear catapiteazma infafi^eazi o adev6rata lucrare de arta. 
Toatd de sus pini jos e o minunatS sculptura in lemn, o 
bogata broderie in care nu e numai ornamenta^e, ci pe 
ici pe colo, mai ales sub icoanele imp6rate?ci, se v6d chi- 
puri de sfin^i sculptate ^i chiar scene pline de mi^care, 
precum : taerea capului lui loan BotezStorul, ^i altele. Aceasta 
artistica lucrare e alcituita de m^ni arm&ne^ci. Neizbutin- 
du-mi fotografia ce luasem dupa catapiteazma aceasta, re- 
comand Tabel No. II, intre pag. 64 ^i 65 din cartea «Die 
Aromunen» a d-lui Gustav Weigand, unde cititorul o poate 
vedea. Biserica s-tul Neculai este ziditS cu banii partidului 
armanesc, dar Grecomanii, sprijinifi de autorita^i, au reusit 
sa o ia ridicata gata, ^i fiind-ca se afla chiar in centrul 
ora^ului, ea este biserica catedrala. 

A treia biserica este cea a partidului armdnesc, zidita in 
mare parte cu cheltueala unor negustori armSni din Con- 
stantinopole, ear ceealaltS parte de cheltueala au facut-o 
mahalagiii armfini de prin vecinatate. Zidirea si podoabele 
din iSuntru sunt gata §i totu?i biserica stS inchisa. Negustorii 
din capitala imperiului cer ca hramul sS fie s-ta Treime, 
ear mahalagii cari au contribuit ^i ei, cer hramul s-^ii A- 

/. Xenifesem. De la Romanii din Turcia. Emrapeani. 1 



Digitized by 



Google 



98 

postoli. Dar nu aceastS mica nein^elegere era causa c4 
biserica stStea inchisa, ci alta. Armanii cruijoveni au cerut 
mitropolitului local s'o sfin^easci, ^i acesta a promis, insS 
cu o condiJ:ie: sa se citeasca §i sa se cAnte grece^ce in 
biserica arm&neasca. Cru^ovenii au preferat sS o ^e inchisi 
.^i sa astepte timpuri mai bune, de c&t sa se supue acestei 
absurde preten^iuni a mitropolitului grecoman. 

C&nd se zide^ce o biserica, datina popular^ cere ca fie- 
care Arm^n sS ia parte la inal^area «Casei Domnului». De 
aceea tot cre^tinul pune m^na la lucru ^i culege petre, 
aduce lemne ori fer §i alte materialuri. Chiar temeile, ^i 
inca femeile de familie^ imbrScate cu matasuri fiind, ajutS 
lucrarea §i aduc petre, pam^nt §i altele, cici biserica fiind 
pentru to^i, trebue de tofi sa fie ridicatS. 

Cru^ova e impar^ita in patru-spre-zece mahalale, dintre 
care numai una e locuitS de Bulgari sau, mai bine zis: 
de Miagi. Cele opt familii albaneze sunt rfesp^ndite in ma- 
halalele arm^ne^ci. Casele sunt mari, frumoase, cu doui 
sau trei etaje. Numai locuin^ele Miagilor sunt ceva mai mici. 
Cele arm&ne^ci sunt de peatrS, acoperite cu ardesie §i cu cktt 
opt, zece ^i chiar doua-spre-zece incSperi. In unele lo- 
cuin|:e de-ale Arm^nilor am gisit saloane frumoase, cu 
motwle lucsoase ^i de mult gust, si cu parchete din lemn 
de nuc. ^i in toata Craiova, unde se afla 2816 case, nu 
sunt doua lipite una de alta, ci fie-care e ceva depirtatS 
de cea vecina, avendu-^i curtea deosebitS. 

Piafa din Cru^ova este foarte bogatS in fructe de tot 
felul, in zarzavaturi ^i br&nzeturi. In PSrleap se mSn^nca 
mai mult came de oae si de berbec, in Cru^ova, mai mult 
de caprS, de ed ^i de ^ap. Vaci se gasesc ^i pe aici dar 
mici §i degenerate ca $i la Pfirleap. In schimb bivolii sunt 
foarte mari jji puternici. In pSm^nturile dintre Pfirleap ^i 
Cru^ova se cultiva mult grau, orz, porumb, c&nepS, in ^i 
ceva tutun. In Cru^ova via^a este foarte eftini §i imbel^u- 



Digitized by 



Google 



99_ 

gata. Familia cea mai sus pusa, ^i cea mai primitoare nu 
poate cheltui nici doui mii de lei pe an. Cladirile cost& de 
asemeni foarte pu^in, de oare-ce materialul ^i. munca sunt 
aproape degeaba. Pentru 25 iji chiar pentru 20 de bani mun- 
ce^ce un om o zi de vara. O casa cu trei ba §i cu patru randuri, 
bine zugravitS, cu parchete de lemn de nuc, ^i acoperita 
cu ardesie, nu costa dec&t vr'o 500 de lire, adecS vr*o 12.000 
de lei noi. 

Cu apa o due insi greu Cru^ovenii. Sunt trei sau patru iz- 
voare in totul, din care abea picur^ apa. Adesea o femee 
a^teapta 5 ^i 6 ore, pana sS-i vie r&ndul sS-^i ia apa ce'i 
trebue^ce pentru casi §i st4 cu vasele dinainte §i imple- 
te§ce, ca sS i se pari timpul mai scurt. R^ndul este, 
bine infeles, dupi cum a venit femeea; cea mai in urmS 
sositS, isi pune mai in urmS vasele. DacS nu poate sSl 
a^tepte, i^i face socoteal4 asupra int&rzierei, dupS numfe- 
rul vaselor a^ecjate mai inainte, ^i vine dupi 5, 6 sau 
chiar 8 ore, ca sa-§i ia apa. Rindul se respecta cu foarte 
mare luare-aminte, §i chiar c^nd stSpSlna unui vas lipse«;ce, 
vasul ei se pune la izvor de cele-1-alte femei, se umple ^i se 
da de-oparte. Adesea vasele aduse seara la ^ipot sunt abea 
dimineafa duse pline acasS. Neindoios cSl pentru unele femei 
nu e tocmai o neplacere a.^teptarea aceasta, cSci se^int^l- 
nesc acolo ca sa*si mai cleveteascS pu^in vecinele. Cronica 
scandaloasa — atdt cAt poate fi o cronic^ scandaloasS la Ar- 
mSlni, ale cSrora moravuri sunt at&t de curate — ifi care nu 
e de cat o ^es6tura de bSnueli, isi face tortul la fSnt^nS. 
§i se in^elege ca §i la aceste izvoare mamele s;i vecinele pun 
la cale insurStori si mariti^uri, inainte de a fi intrebafi bSr- 
ba^i §i poate chiar inainte de a se fi plScut tinerii. 

In casele Cru^ovenilor, ca pretutindeni la Armani, dom- 
ne^ce o minunata §i adevfirat inveselitoare curafenie. ^i 
toata casa e dusi numai de muncitoarea femee arm^nci, 
care ^i spalS, ^i de bucate ingrije^ce, si toate le face cu m^na 



Digitized by 



Google 



JOO^ 

ei. C^nd te gazdue^ce Armanul, cu drept vestit de os- 
pitalier, ij:i pune la disposifie o camera curata, o mSsu^a 
descris invelitacuo ^esStura e^ita din m&nile stap&nei de casa, 
^i un pat alb ^i din nou primenit. Masa este bogata in 
fructe, in br^nzeturi ^i in vinuri puternice din viile de la 
Ticvi^ ^i Racle sau Iraclea, localitaji de pe 14nga calea de 
la Perleap la Gradsco, pe unde mulj:i Arm&ni cru«»oveni §i 
perlepeni poseda vii, ce se cultiva in tovara^ie de jumatate 
.^i jumatate cu lucratorii Pomaci, cari^ dupa cum v6(Juram, 
noaptea mai au inca o meserie. Stap^na casei, de^i in- 
grije^ce de toate cu mare harnicie, tot ea serve^ce ^i la masa 
pe so^ ^i pe oaspe^ii acestuia. In toate familiile armane^ci, 
chiar in acelea ce au ajunsla mari averi ^i stau in va(Ja 
tuturora, femeea nu man&nca cu so^ul §i cu oaspe^ii. Su- 
bordonata posi^ie a femeei in familie ^i in societate se o- 
glinde^ce ^i in faptul ca ea saruta mdna barbatului. Insti- 
tutoarele de la ^coala romaneasci au incercat sa-mi sarute 
m&na, dar nu m'am supus datinei. Intr'o familie unde se gasea 
insa o mireasa ^i unde intorceam o visita, nu s'a putut s^ scap 
ca mireasa sSl nu-mi sarute m^na, de^i m'am sbatut indestul. 
Cu 10 sau 15 ani in urma esista obiceiul ca femeea si spele pi- 
cioarele oaspelui. Acum datina aceasta s'aparasit; totu^i invi- 
tarea inca se face, numai nu se mai starue^ce in urma refusului. 
La serbatori, de la e^irea de la biserica .si peste zi, Ar- 
m^nii i^i visiteaza regulat unii altora familiile. Femeile reman 
acasa §i primesc visitele. Cum intri ele i^ esa inainte de 
fac onorurile primirei, apoi te conduc in odaea cea mai 
curata a casei, un fel de salona^ indestul de bine mobilat 
^i care nu lipse^ce in nici o locuinJ:a arm^neasca. Dupa ce 
te a^ecji, femeea cea mai in vresta ia cuventul .^i te in- 
treaba mai AntSi despre tata ^i mama, daca mai traesc, 
apoi despre nevastS, daca e^ti insurat, apoi despre fra^i §i 
surori, pe urma despre cumna{:i, despre copii, despre copiii 
surorilor §i fra^lor, §i gradarea aceasta de rudenie nu se 



Digitized by 



Google 



101 

perde nici odatS din vedere. DacS cum-va ai rude in strai- 
natate e^ti cercetat asupra ve^tilor ce ai primit. A doua 
femee vine apoi la rind 91 ij:i face tot acelea^i intrebSri. A 
treia femee, care e §i mai tinSr3. de c&t a doua, iti repeta 
intrebirile intocmai, pe Cclnd cea d'intSi femee se adreseaza 
visitatorului al doilea, mai tinSr de c&t eel d'^nteiu, a- 
poi celui de al treilea ^i de aici in colo tofi vorbesc ^i 
intreb&rile se incruci^eazS cu mare repedeciune. Abea dupi 
ce se sfir^esc aceste intrebSri se incepe conversa^ia. Se in- 
^elege ci dacS e in vedere vr'o nuntS, la rude sau la vecini, 
subjectui e gasit gata, $i se deapana cat se poate depana. 
Daca intre visitatori este §i unul mai de seama^ atunci acesta 
e intrebat mai 4nt6iu, de cStra femeea cea mai in vrestS a 
casei, de§i ar fi mai tinSr de Celt cei-lal^i bSrba^ cu carii 
ar fi venit. A ^ti just cAnd trebue sa se treaca peste &nt6e- 
tatea de vr^sta, e un semn cSl gazda e femee inteligentS ^i 
cu patrundere. Intimita^i nu sunt permise de cat intre rudele 
cele mai apropiate, ^i anume intre parin^i ^i fii,§i intre fra^ ^i 
surori. La o nunta, buna-oar^, femeile dan^uesc mai mult intre 
ele, ear barba^i se invirtesc §i ei mai de-oparte in polci si in 
valsuri, caci .^i la ArmSni, dansurile na^ionale incep a'^i lua 
rfemas bun, de^i armdniseaza ^i ei pe cele importate. BSrbatul 
poate dan^ui cu so^ia ^i sora lui, ^i eel mult cu o veri^oari 
primary, dar nu ^i cu o varS de-aldoilea. 

Sentimentele na^:ionale la Crusoveni par a se desvolta 
destul de repede. Copiii de «ArmAni cura^» ^i copiii greco- 
mani, fac ^i aici tabere dujjmane ^i adesea se resboesc p^nS 
la s&nge, ca ^i la PSrleap, Gope.^, Molovi.^tea, TSrrnova, Ma- 
garova etc. Puii de Grecomani arunc^ cu petre in institu- 
torii Armani, si le striga din urma: «dascaie Arm&n». Du?- 
mSnia aceasta ins& se vede ^i la cei mai in vrista, ^i nu 
rare-ori din causa Armdnismului ^i a panelenismului sau, 
mai bine, a Grecomani smului se du^manesc membrii uneia 
§i acelia^i familii. InSsprirea acestei lupte a ajuns panS acolo 



Digitized by 



Google 



102 

in c^t a causat pretutindeni rupturi de rela^i intre fii ^iparin^i, 
intre fra^i ^i fra^i. Bfetr&nii mai adesea sunt grecomani, ear ti- 
nerii « Armani ciira^i». Am vfecjut la unele case din Cru^ova, 
zugrivita lupa romani cu pruncii Romus ^i Remus de-asupra 
u«>ei. Odata mitropolitul grecoman din Cru^ova, merg^nd 
sa visiteze pe d-1 loan Unca, unul dintre institutorii ^coalei 
rom&ne micste din mahalaua Cireij, ^i, v6(J^nd lupa romani 
zugrivita cu culori de-asupra u^ei, esit^ c^t-va de-a intra. 
Atunci d-1 Unca ii zise: «Pleaca-te lupei romane, cici intri 
la un Arm4n!» §i popa vr^nd-nevrend trebui si se piece, 
mai cu seamS c4 .^i u.^a era foarte joasS, cum e de obiceiu 
mai la toate locuin^ele arm&ne^ci. Se poveste^ce ca Gre- 
comanul i-a pistrat m^nie pentru faptul cS a fost nevoit 
s4 se piece lupoaicei, lapt&toarei intemeetorului Romei, 
^i a incercat sSl opreasci pe d-1 Unca de a mai cdnta la 
bisericS, cSci acest institutor e ^i c&ntiref, dar nu a isbutit 
fiind-ci Ta cerut iaraiji poporul. Institutorii armini, oameni 
cul^i, ^in posturile ca §i cind ar fi cSlugari, si se due la 
bisericS cu luminari mari, de oare-ce a^a doresce Armdnul sS 
va(Ja pe dascilul s6u, deji in totul considerat, poporul armci- 
nesc e departe de afi bigot. 

Imprejurimile Cru.^ovei sunt foarte frumoase ^i bogate in 
priveli^ti minunate cu orizonturi intinse. De aceea ^i obici- 
nuesc Cru^ovenii a face adesea preumblSri, dar tot-de-a-una 
Jn mare numSr, caci un om singuratic, daca ar hazarda 
a se duce in p4dure, ar fi imediat prins de bandi^ $i dus 
prisonier «in mun|i» ^i de aici nu scapi pani ce nu-^i res- 
cumpfirS capul cu bani, ear dac5 cum-va pre^ul int&rzie 
de a ajunge in mina bandi^ilor la termenul ficsat prin 
anume scrisori trimise familiei prisonierului, atunci capul ne- 
norocitului cade nelipsit. Se pare cSl nu e ceas din zi ^i 
din noapte in care Cru^ova sSl nu fie p&nditS. Abea es 
c&^-va copii si se joace la marginea ora^ului, ci unul dintre 
ei e indata rapit, .^i in tot-de-a-una fiul unei familii cu avere. 



Digitized by 



Google 



103 

Apoi cxirg scrisorile catre biefii pSrin^i, aruncate fiindu-le 
noaptea prin cur^i, §i nu pot face alt-fel, ci trebue sS-^i 
vire m&na adclnc in punga, pentru ca sa nu fie vfersat s&n- 
gele nevinovatului. 

cDu-te, Leno, s'bagi (*) cSldarea ! > 
«Nu mS due, cS-mi easte fricS . . . 

« Mi-easte fricS di-Arbinesi (^) ^) Albaneji, ArnSuJi 

«Di-Arbinesi 
<Far' di cSmesi, 

«CS-mi mS liau (*) elir(5) di cusifS ^) m^ iau ^) ei 

«Si-mi m6 due la p&durit& ! » 

AtAt de mare e frica de bandi|:i ca nici pentru apa nu 
se duce o copili in padure. In aceasti poesie popular^, 
ce se intMne^ce prin comunele unde se afla ^i oameni cu 
avere, adeci prin comunele p&ndite de bandi^:i, tipul ban- 
ditului este infS^o^at prin «Albaneji far' de came5i» de^i 
de cele mai multe ori el este Bulgarul ^i mai ales Bulgarul- 
Turcit, Cclte-odata Turcul §i ceva mai rar este chiar Arm^- 
nul. D-1 Gustav Weigand a gasit aceste versuri in comuna 
arm^neasca Samarina, din mun^ii Pindului, aproape de riul 
Grebeniticu, numit ast-fel pentru catrece §i pe l&nga alta 
comuna armSlneasca, Grebena. 

Scolile zise bulgare^ci din Cru.^ova, nu de mult infiin|:ate, nu 
au institutori forma^i anume, ci improvisa^i. Unii dintre ei 
sunt oameni cari nu ^tiu mai mult dec&t a scri ^i a citi, 
dar pun at^ta sirguin^:a ?i caldura in munca lor ^colara 
incAt dau roade nea^teptate. Aceste $coale, duse de un 
corp didactic nepregStit pedagogice^ce, au putut totu^i 
opri in loc armdnisarea Bulgarilor Miagi, cari inca in 10 
sau 12 ani s*ar fi contopit cu totul in Arm&ni, mai ales 
ci nu e nici unul dintre ei care sS nu cunoasca arm^neasca, 
^i si n'o vorbeasci cu u^urin^i. De^i insa §coala bulgara 

(♦) Sdagt cdldareay adeci sS pui cSldarea la isvor. Vedi ^i : Gustav Weigand, 
Die Aromunen vol. II pag. 155. 



Digitized by 



Google 



104 

din Turcia, nu se poate compara cu cea armcineascS, in care 
lucreaza o sumS de institutori bine pregStiJi ?i inimo^i, totu^i 
ea este superioarS celei grecomane, care inca din vechiu 
sufere de rele ce par incurabile. Despre adevferul cuprins 
in afirma|:iunea aceasta, cititorul se va convinge indata ce 
voiu descri chipul ^i felul cum se lucreazS in ^coalele grecesci. 
Le iau pe cele din Cru^ova, dupa felul carora sunt orga- 
nisate launtrice^ce ^coalele grece.^ci si din alte pSr^i ale 
Turciei. Mai ^ntfii: 3 ore in fie-care zi a s6ptam&nei, .^i 
anume orele de diminea^a, sunt date limbei grece antice, 
nu celei moderne, de oare-ce episcopii si consulii greci, 
c^rmuitorii acestor .^coale, nu se mulj:Smesc a greciza pe 
Armclni, ci vor a-i elem'sa, Dar biata elena e tot atftt de 
cunoscuta profesorilor, ca ^i .^colarilor lor. §i cum ar putea fi alt- 
fel, c^nd nu e nici un grec intre ei, ci to|i panS la unul sunt Ar- 
mani ^\ incS Armani din Cru^ova, cari n'au inve^at decM in 
scoalele gimnasiale grecomane din Bitule. Si astazi e ^tiut 
ca elena nu se invafa cum-va la Atena, ci la Berlin, unde 
se due §i Atenienii de o gustS cu picatura. Deci: orele de 
diminea^S ale fie-carei zile sunt date invejam^ntului elenei, 
ear din cele de dupS pranz, 3 ore pe septamAnS sunt pentru 
limba francezS, 2 ore pe septSm^na pentru latina «ji 2 ore 
pe sSptSm&na pentru limba turca, ce s'a introdus de puj:in 
timp, .^i imit&ndu-se intru aceasta .^coala rom^na, in care 
limba imperiului s'a cultivat tot-d*a-una cu luare aminte. 
Chiar dupa numSrul orelor se vede lamurit ca latina .^i 
turca sunt introduse in program, numai de ochii lumei. Mai 
rfem^n acum numai 5 ore de dupa pr&nz, in care trebue 
sa se inve^e: aritmetica, geometria, geografia, «;tiin^ele fi- 
sico-chemice «>i cele naturale, istoria lumei negrece^ci, ca- 
ligrafia, desenul, etc. Cine nu vede din programul ^i orarul 
acesta ca in scoala grecomana nu se inva^a deceit elena? 
^i cine o preda? Armanii originari din Cru^ova, cari nu 
o cunosc nici pe departe. A^a se esplica faptul cd Arm^- 



Digitized by 



Google 



105 

nii, oameni practici, au inceput a inconjura ^coala greacS, 
de^i ea da scolarilor pana §i bani de buzunar. ^i tot a§a 
se esplicS faptul ca copii, dupa 1 1 ani de munca in ^coala 
greaca, es fara nici o cuno«;cinj:a practice, ci numai cu 
cSte-va versuri desparecheate din Omer, inve|:ate .^i acelea 
pe de rost. Grecomanii au in Cru^ova o scoalS mare, in 
central ora^ului, intr'un frumos edificiu propriu, cu o clasft 
preparatorie de un an, cu ^ease clase primare ^i cu patru 
clase gimnasiale, care clase, toate la un loc, cer unui elev un- 
spre-zece ani in cap. Mai au incS doua .^coli primare, 
dintre care una micsta, cea din mahalaua Cire?, pusa 
anume aici spre a combate influenza ijcoalei rom^ne, a- 
flStoare in aceea^i mahala, ^i una de bSeJi; ^i incS alte 
douS ^coli de fete, fiecare cu cftte o divizie prepara- 
toare .^i cu cate cinci clase primare. Toate aceste ^coli 
sunt conduse de 8 protesori .^i de 7 profesoare. Profesoarele 
grecomane sunt, mai toate, pregatite la ^coala normala greaca 
din Bitule, unde se zice ca se fac ^i 2 ani de aplica^ie, cu toate 
acestea, nici una nu cunoa^ce nolle metode de inv6|ament. 
At^t profesorii c&t ^i profesoarele sunt plati^i de silogurile 
din Atena §i din Pera, ear veniturile bisericilor, din care 
de obiceiu se spune ca ar fi plSti^i dascalii grecomani, sunt 
cscamotate pretutindeni de episcopi in mare parte, pec&nd o 
parte mai micu^a e pentru preo^i, pentru c&ntare^i si chiar 
pentru efori. De un timp incoace Grecomanii au inceput a 
da o mai mare atenf:iune scoalelor de fete. Ei au ajuns a 
se incredinj:a acum, ca singura femeea arm&nca a impe- 
dicat repedea mergere inainte a grecisSrei. De aceea vor 
ca prin femee sa desna^ionaliseze pe Arm^nii indarStnici. 
De secoli, de c^nd au in mdna biserica cre^tina a Penin- 
sulei Balcanice ^i nu au cules nici o izbanda in desna^io- 
nalisarea diferitelor popoare ale Turciei, s au hotarit deci 
sa greciseze pe femeea arm^na, albanezi ^i slava ^i in- 
data ce vor izbuti a face aceasta, in c^Ji-va ani Peninsula 



Digitized by 



Google 



_ 106 

intreaga va fi elenisata, .^i cAnd Turcul va pleca in Asia, 
Atena va mo^teni Constantinopole cu toate apanagele lui. 
Ideea nu e rea, pScat numai cS a licirit in mintea epis- 
copilor §i consulilor greci, tocmai cAnd si la celelalte po- 
poare din Turcia s'a .rede^teptat sentimentul national ^i cAnd 
nici ArmAnul, nici Albanezul, nici S^rbul ^i nici Bulganil 
nu se mai simt mSguli^ a fi Greci. 

Cunosc^nd organisarea iSuntrica a §coalei bulgare §i a 
celei grecomane, este timpul sS aratSm ^i pe cea a ^coa- 
lei armAne^ci, pentru ca ori-cine si poatS face mai bine 
compara^ia. De oare-ce ^i ^coalele armAne^ci din toata 
Turcia sunt organisate tot ca cele din Cru.^ova, de aceea 
lie vom servi de acestea spre a precisa tipul. In acest 
ora^ sunt trei §coli romSne^ci: una de bie^i ^i unade fete 
in centru §i in apropiere de biserica s-tul Neculai, ^i inc4 
o ^coali micstS a^edatS in mahalaua Cire^. Scoala de bS- 
e\i are o clasi preparatorie ^i cinci clase primare. Clasa 
preparatorie serve^ce pentru a face pe copiii arm&ni cSlt- 
va cunoscu^i cu limba rom^nS, in care li se preda partea 
cea mai mare a disciplinelor inv6^am^ntului primar; ear in 
clasa a cincea se repeta cele inv6^ate in clasa a treia §i a 
patra. Programul e aproape acela^i ca al ^coalelor primare din 
Rominia^ u.^urat de istorie, ^i incarcat cu limbele: turca, 
franceza ^i greacS. Turca se preda In clasele 3"* ,4** ^i 5 "* 
cu 3 ore pe s6ptSm&na, franceza in clasele 3* , 4"* ^i 5 '* 
tot cu 3 ore pe sSptSm^nS, ear greaca moderni in clasele 
4 " ^i 5 * cu doua ore pe sfeptSm^nS. Fiind deci inv6^imen- 
tul primar de aici, inc&rcat cu trei limbi straine, ^i trebuind, 
in acela^i timp, a se face bine toate materiile programelor 
invS^am^ntului primar din Romania, adaogarea clasei a 5° 
era inevitabilS. DupS cum am arStat ^i mai sus, rugaciu- 
nile ^i lucrSrile practice aritmetice se fac in armSlne^ce, 
ear celelalte materii se inva^a in romane^ce. Spiritul inv6- 
^Sm^ntului este eminamente practic, ba chiar atSlt de prac- 



Digitized by 



Google 



107 

tic, incdt in unele ^coli arm^ne^ci se inva^i ^i comptabili- 
tatea, de oare-ce pirin^ii, fiind comercian|:i ^i industria^i, 
doresc ca copiii si capete in ^coali tocmai ceea-ce le tre- 
bue^ce in viafa de toate zilele. 

Corpul didactic armSlnesc este cu mult superior celui 
grecoman §i celui bulgar. D-nul Steriu Cionescu, directo- 
rul ^coalei rom^ne centrale de bie|:i, a urmat cursuri a- 
cademice la universitatea din la^i mai mul^ ani. D-nii 
Ta^cu Iliescu §i Evangheliu Petrescu sunt cei doi poe^ 
in via^i mai gusta^i ^i mai iubi^i intre Arm&ni. De ase- 
menea §i ceilal^i membri ai corpului didactic arm^ din 
Cru.^ova, alcStuit din .^easS institutori ^i patru institutoare, 
sunt oameni, carii cunosc cerin^ele invfe^ftmentului intuitiv 
si ale noilor metoade. Una dintre institutoare, d-na Zaharia 
Bu.^a, directoarea ^coalei de fete, este absolvents a asilului 
«Elena Doamna». ^coalele arm&ne^ci din Cru^ova sunt con- 
duse ^i de o eforie alcStuiti din ^eapte b^ba^ iubitori de 
instruc^ie ^i anume: Prenda Leasa, Petru Baliu, N. Gogu, 
N. Petra^incu, D. Petra^incu, Costi Chieli ^i Toma Atana- 
siu, care e ^i casierul eforiei, to^i oameni foarte stima|i §i cu 
averi insemnate. Inv6^im6ntul nu se predS insi nici dupS 
sistema institutorului de clasa (Klassenlehrer), nici dupi cea 
a specialisSrei pe materii. In ^coala rominS din Mace- 
donia s'a catat o infrS^ire a acestor douS sisteme §i s'a 
gisit ^i a dat deja destul de bune roade infra^irea aceasta, 
pe care, cred, ca e bine s& o arat tot acuma. Eat'-o: la 
^coala centrals : clasele 1® ^i 2° sunt conduse de d-1 lani 
Papa-Hagi, clasele 3*^, 4<> ^i 5^ de d-1 Steriu Cionescu, ear 
clasa preparatorie este condusa de d-1 Ta^cu Iliescu. Tot 
odata d-1 Cionescu predS franceza in cl. 4® ^i greaca in 
a 4<> §i 5**, d-1 Petrescu predS turca in clasele 3", 4^ si 
5^ ^i franceza in a 5®, ^i tot ace^ti institutori predau lim- 
bele ^i la ^coala de fete. Mai to^i ace^ti institutori scriu ^i 
alcStuesc cSrfi. Steriu Cionescu a scris un abecedar ^i o 



Digitized by 



Google 



108 



geografie a Turciei de Europa. Din poesiile d-lui Ta^cu 
Iliescu am adus deja una respAnditS in toate ^coalele Ma- 
cedoniei, sS inft^i^ez si una din ale d-lui Evangheliu Petrescu 
cu titlul: Puliu asburator: 



^) pasere ^) sburStoare 
') in *) curte, ogradS 

^) nu cum-va? 



^) vorbS, cuv^nt 



Tine pullu (^j asburStor (*), 

Ah ce tot ma'mi cSnti tr* (^) ubor (*); 

Tine cunosci a meu dor. 

Disi {*) mi faci virn'ajutor? 

Tine-am frate, tine sor! 

VM cS esti bun cai^tor, 

S'asbori poti de tot lisor, 

Vino'ncoa sii'ji zic un sbor (^): 

Slaba-mi boace di ficior, 

Nu str^bate agel nior, 

S'avda bunul Domnitor 

CAnteclu a meu di-amor, 

Ce eu c&nt trS (") numa (^) lor 

Si tr'a^eli frati ge m^ vor. 

Ma (^) tine musat ('°) pulTsor 

Sia inimSliei c^ntStor, 

Spune a lumilici Faptdtor (^^), 

In armanescul mare cor 

S'm'aveaglie {^^) mine p^nS s'mor. 

Si'n sinlu a lui apSrStor 

Eu alt nu c^nt cu loc si dor, 

De c^t dreptatea tutulor 

Si-a arm^nescului popor . . . ! (*) 

In afara de acest tip de .^coala, care e eel general, Ar- 
m&nii mai au in munti inca unul, ce se aseamana mult cu acela 
al unci ^coale ambulante. Din causa ca Far^eroJ:ii ^i parte 
de Gramosteani sunt migran5:i, ^coala arm^neasca e siliti sa 
se|:iemereudeei, ^i deci, vara sase sue la munte, ear earna sS 
se coboare la campie, ca ast-fel instruc^ia copiilor sa nu sufere. 

(*) Vcdi: revista mea Tara Noud an. IV, pag. 561. ♦Puliu asburStor» se 
aseamSnS cat-va cu paserea mdeastrd, ^i in unele basmc armane^ci are un rol 
apropiat cu acela pe care paserea mdeastrd, il are in basmele noastre. 



") in ®) numele 
9) insa 10) frumos 
^1) creator, f^ptuitor 
12) sH mS vegheze 



Digitized by 



Google 



109 

Far^erotul cal6tore^ce cu nevasta ^i copiii lui, ori-cdt de de- 
parte s'ar duce, §i nici chiar pentru inv6^atura nu se ho- 
tSra^ce a se despar^i de numeroasele-i odrasle. Deci, ^coala ar 
fi de^arta earna daci ar rfemanea la munte, ear de-ar sta 
la campie ar fi de^arti vara. §i ca sa nu fie de.^arta s'a 
facut «;i ea quasi-nomada ca ^i poporul cdruia este datoare 
a'i apropia bine-facerile inve^Sturei. 

In ce prive^ce moralitatea ?i cura^enia vie^ei, dnteetatea 
corpului didactic arm^nesc, fa^a de eel grecoman ca ^i de 
eel bulgar, nu e supusa la indoeala nicairi in Macedonia. 
Dascalul arm&n in^elege ca trebue sa fie pilda vie a bunei 
purtari, ^i i^i dS lamurit seama ca glasul lui cu atat va fi 
mai ascultat, cu c&t 6nsu^i va face ^i va fi a^a cnm pro- 
povedue^ce. Pretutindeni in Turcia unde se afla ^coala 
arm&neasca, dascalul arm^n este iubit ^i stimat de popu- 
late, ^i el este ^inut sa nu poata ^ovai, caci dacS n'ar fi 
el pilda vie a binelui, atunci lui ensu^i pilda aceasta i-ar fi pa- 
rin^ii ^colarilor ^i familia arm^na in genere, in care mora- 
litatea, frugalitatea, cura^enia de moravuri ^i spiritul de 
ordine sunt domnitoare. Nu tot a^a stau lucrurile cu insti- 
tutorul bulgar, care crede cS cu at4t se va arata mai civi- 
lisat, cu cat va avea mai puj:ine scrupule. Poporul bulgar 
din campiile ^i luncile Turciei, traind in miserie, ca unul 
care e legat de pamentul proprietarului turc ori albanez, 
^i, fiind cu trup ^i suflet la disposi^ia proprietarului, e sta- 
pcLnit de toate viciile, ce fac tristul cortegiu al miseriei §i 
al starei de ciflicar. Puse fiind satele Bulgarilor in calea 
tuturora, familia la ei a avut de suferit necontenit infran- 
geri, ce au aruncat-o in prada unei corupj:ii infioratoare, pe 
care stip&nul ciflicului o cultiva ^i o cre^ce, dand concursul 
s6u personal. Ciflicarul bulgar, muncind pamentul altuia ^i, 
tot rodul sudorilor lui trec^nd la stapanul ciflicului, nici mi- 
serul bordeiu in care i^i odihne^ce oasele trudite nu este 
al lui. In acest bordeiu fiind cu femeea, cu fetele ^i copiii 



Digitized by 



Google 



no 

lui, cum ziseiu, in calea tuturora, fatal este ^i in calea 
poftelor tuturora. Din straturile acestea porne^ce institutorul 
bulgar, ^i de sigur cSl el se va fi intreb&nd : «Pentru cine sa 
fiu moral? Cui ar servi de pildS infr^narea mea?» De aceea 
in ^coalele bulgare din Turcia, instrucjia se di intr'o m6- 
surS oare-care^ dar la educa^ia inimei ^colarului nu cugetS 
nici institutorul, nici episcopul bulgar, care ca ^i eel gre- 
coman, de-o-cam-dati e ocupat cu luarea a ^eapte piei de 
pe spatele drept-credincio^ilor, cSrora le propovedue^ce iu- 
birea aproapelui §i milostenia. Tot a^a stau lucrurile — din 
punctul de vedere al moralitS^ei — §i in ^coala greComanS. 
Nu doar ca poporul grecoman ar fi cScJut, caci acesta nu 
e altul de c&t poporul arm^n, la care iubirea de familie e 
o religie. Dar amestecul consulului iji episcopului grec in 
jjcoala grecomanS a introdus aici apucSturi si rfeutS^, ce nu o 
pot face sa progreseze. C&Ji-va ani mai inainte, consulul 
grec de la Bitolia, in fie-care sSptam^na, sAmbSta diminea|:a, 
pleca la Gope^ Ccllare, inso|:it de un cavas inarmat^ ajungea 
la §coala de fete grecomana, lua pe institutoare cu sine 
pe cal .^i sub ochii tuturor «Armdnilor cura^i» §i a Arm^nilor 
grecomani, consulul ^i institutoarea, am^ndoi pe-aceea^i ^ea, 
plecau voio^i la Bitolia. Aici, primejdiosul grecisator, ^inea 
cu sine pe doamna institutoare greacS pSnS mercuri dimi- 
nea^a, c&nd apoi o trimetea la ^coalS pentru ca sa propo- 
vedueasca, pSnS s&mbSta viitoare, moralitate .^i spirit de 
ordine ^colSri^elor ei. Domnul consul de mercuri ^i panS vineri 
seara de asemeni nu rSm&nea neocupat. El scria rapoarte 
diplomatice, adresate Atenei, prin care arSta ci de c4nd 
d-lui sta in capul ^coalelor grece^ci din vilaietul Monastir, 
to^i Armdnii s'au fScut Eleni; ear Atena inc^ntata ii trimetea 
noi subsidii pentru ca si preface in Eleni, ^i pe Bulgari, pe 
S^rbi, pe Albaneji ^i sS nu mai r6mae barbari in Peninsula 
Balcanica. Resultatul a fost ca Atena a rechemat la urma 
pe acest aprig grecisator al Peninsulei; cSl pSrin^ii grecomani 



Digitized by 



Google 



Ill 

din Gope^ '^i-au luat copiii §i i-au dat la ^coala arm^neasca, 
incredin^4ndu-se c3. poate cine-va s& fie om §i fari sS fie 
Elen^ ear §coala grecomani s'a inchis ^i a rSmas inchisa. 
Nu numai la Gope^ insS, s'a lucrat in acest chip in favoarea 
panelinismnlui, ci §i in alte parj.i ale Macedoniei, unde el 
a e^it invingStor intocmai ca §i la Gope^. Dar nu despre 
aceste episoade din cumplitul rfisboiu, ce consulii greci due 
pentru panelenisarea Peninsulei era vorba, ci de moralitatea 
corpului didactic grecoman. A^a este; totu^i, de oare-ce 
consulii greci sunt §i conducStorii supremi ai §colei greco- 
mane in Turcia, *§i consilierii asculta^i ai episcopilor greci 
in lupta grecisSrei, atdt prin ^coalS c&t §i prin bisericS, oare 
esemplele ce dau ace^ti ^efi si nu aiba nici un rSsunet in 
ijcoali ? ^i sa nu molipseasca oare intru nimic pe membrii 
corpului didactic grecoman? Faptele rSspund afirmativ. Da- 
scSlii grecomani sunt departe de a fi pildS de moralitate; 
ei in^eleg prin civilisa^ie lupta in contra frugalitafei, de oare- 
ce la carte sta scris, in economia politica, ca imul^irea 
trebuin|:elor este civilisa^ia^ la carte stS scris ca respectarea 
datinilor strfimo^eijci este tot una cu superstifia^ in codul 
cayalerului de «bon ton» este scris ci a sta la masa intr'o 
societate alituri de so|:ia sa, ^i a dSn|:ui numai cu so^ia §i 
cu sora sa «e ceva vulgar». De aceea ace^ti civilisatori ai 
barbarei Peninsule dau cu piciorul in toate datinile, obi- 
ceiurile §i credin^ele strSmo^esci. Ei deschid por^ile casei 
lor §i imping cu sila por^e altor case ^i familii. Ear Ar- 
m^nul, de^tept ^i neincre(J6tor, se iuti piezi^ la ei ^i clatinS 
din cap cu binueala. 

Arm^nii cari imi povesteau lucrurile acestea aveau tot 
dreptul sS inchee cu vorbele: 

— Noi nu ne temem nici de cum de stigle^ii panelenis- 
mului. Greci nu sunt in Macedonia, ei vor sd facd Greci, 
^i dac4 n'au izbutit pSn^ eri, astSzi in zadar se mai muncesc. 

Un alt Arm^n luS cuvintul ^i adaose': 



Digitized by 



Google 



112 

— Ai dreptate. De corbii panbulgarismului insa trebue 
sSi ne temem, cSci propaganda panbulgaricS n'are nevoe 
si faca Bulgari. Bulgari sunt in Turcia, si bordeele lor sunt 
pline de copii. 

— Copiii tuturora ! 

— Dar carii se numSri ca Bulgari. 

— §i carora direc^ia bulgara na^ionalista de prin ora^e, 
nu le face ^coala, de §i are at&tea mijloace bSne^ci la dis- 
posi|:ie, ci ii lasa in intuneric 91 in prada panelenismului, a 
panslavismului, a catolicismului ^i a protestantismului. Di- 
rec^ia nationalists se reazema pe credin^i ca Bulgarii de 
prin cdmpii nu vor putea fi desna^ionalisa^i, ci vor rSm&nea 
tari in fa^a tuturor ademenirilor striine, apSra^i fiind de ig- 
noran^a. Aceasta credin^a a ^i formulat-o direc^ia nationalist^ 
bulgara din Bitolia intr'un cuvint foarte scurt ^i foarte crud : 
((dobitoacele i?i vor pastra carnea bulgareasca!» SlabS m&n- 
g^ere. Nici odata ignoran^a na aparat pe un popor de 
nevoi §i de ispite. Faptele vorbesc ca ^i mine; ei sunt divi- 
sa^i ?i se s%ie intru ei. Nu me tem nici de den^ii. 

— Divisat:i suntem ^i noi, §i ne sfa^iam intre noi din causa 
panelenismului. Dar aceste sfa^ieri vor inceta cdnd ^coala 
^i biserica arm^neascS vor revarsa lumina peste tot nea- 
mul nostru. Tot a^a ^i sfa^ierile dintre Bulgari vor inceta 
cfind ^coala bulgareasca va veni in mijlocul lor. 

— C^nd se va putea face ^coala in catunele lor de Ccite 
20 §i 30 de suflete? Cuvintul: « dobitoacele i^i vor pastra 
carnea bulgareasca» are menirea de fapt de a masca ne- 
putin|:a de a se face §coli in at^tea cStune, el nu esprima 
cum-va in realitate credin^a conducStorilor bulgari ca oc do- 
bitoacele » vor resista ademenirilor. 

— Dar Bulgarii n au nevoe sa faca Bulgari, ei sunt in 
Macedonia. 

— In Macedonia?... Hm! in straturi sub^iri ^i deci pu^in 
resistente. Noi, Afmanii, de asemeni nu avem nevoe a face 



Digitized by 



Google 



113 

Armani, cSci Armani sunt nu numai in Macedonia, ci ^i in toati 
Albania unde nu sunt Bulgari,^i in Epir, ^i in Tesalia ^i pre- 
tutindeni in Peninsula-Balcanica. 

— Dar neajun^i la con^tiin^a na|:ionalS. 

— Da.. Neajun9ipretutindeni..insiesistamin insulesau, mai 
bine zis: in peninsule puternice, in straturi tari. Arm^nii 
sunt ^i mai mul^ ^i mai lumina|:i de c^t Bulgarii, carii 
erau numeroi^i inainte de formarea statului bulgar §i a- 
necsarea Rumeliei. Ar fi destul si scoborim zece comu- 
ne arm^ne^ci de la munte ^i toate luncile Peninsulei vor 
fi cuprinse de Valahi. Dar ceasul n*a sunat ca ei sa se sco- 
boare. Si *i lasam pe cre^tetele mun^ilor panS vor fi chema^ 
la lumini ^i la con^tiin|:a na^onali. 

— §i pini si ajungi la con^tiin^a na^onala, Europa te 
va dirui, din ne^tiin^i ori din interes, cSnd Bulgariei, c&nd 
Serbiei, cAnd Greciei sau tuturora deodata. ^i atunci? 

— S'au mai fScut daruri cu Armani. Grecisatu-s'au cei 
din Grecia? Nu trSesc pSna azi in Balcani Rominii lui 
loani^a imp6ratul? ^i s'a nelini^tit un Rom^n de soarta 
Rom^nilor din Serbia? 

— Vecji cum ne socotesc striinii. 

— Pe h^rtie ne-au impu|:inat tot-d*a-una, in realitate 
cre^cem ^i ne imul|im. Noi ^tim cA^i suntem, §i n'avem 
nevoe sSlA intrebami pe ei spre a ne cunoa^ce num6rul. 
Ear intru cAt m6 prive^ce, mai ^tiu inci un lucru: peste 
un popor nu se trage cu buretele, dacS odata este, el va 
va fi §i in viitorl 

i^ totu^i c4nd ace^ti doi luptStori incetasera, fSri a se 
convinge, un bfetrAn din cei de fa^i nu se putu impedica 
de a zice: 

— Toate bune... toate bune ! dar fra^ii nostri de la Du- 
nSre au un cuv^nt ce glasue^ce : «paza buni trece pri- 
mejdia» §i pe care ar trebui sS nu 1 uita^ cAnd vorbi^i 
despre Bulgarii din Macedonia, §i despre panbulgarism. 

/. Neni^scm. — Dela RomAnii din Tnrcia EuroPfanii^ 8 



Digitized by 



Google 



114 

— Da, relud unul din cei d'4nt6i vorbitori, zicStoarea ce- 
lor de peste DunSre e in^eleaptS, insS nu pentru cSl cuv^n- 
tul : Bulgarii din Macedonia^ ar fi av^nd vre un in^eles in 
sine, ci pentru ci la spatele Bulgarilor sti Colosul de Nord, 
care tulburi necontenit pacea Peninsulei noastre. Toate nea- 
murile de pepim^nt au dreptul de a gusta din bine-face- 
rile pScei, numai nou6 Arm&nilor, Turcilor, Albanejilor ^i 
c^te alte neamuri mai* suntem aid, nu ne este ertat a trai 
in pace, pentru ca nu vrea puterea cea mai mare cre^tinS. 
Bulgarii din Macedonia ? Dar ce in^eles are oare cuv^ntul a- 
cesta? Este mai Antfii ISmurit in^elesul geografic al cuv^n- 
tului Macedonia? §i nu sunt in Macedonia §i Turci, §i Ar- 
mani, §i Albaneji, ^i S6rbi, ^i Ovrei, §i Greci, ^i Bulgari, 
§i Curcji, §i Armeni ? Ce insemneazS deci cuvintul : Bulgarii 
din Macedonia? Se putea vorbi odati de Bulgarii sau, §i 
mai cu drept: de Slavii din Turcia. Da... inainte de forma- 
rea statului S^rbilor, ^i eel al Bulgarilor, Slavii erau in ma- 
joritate in Peninsula, dar acum, §i incS ^i dupS anecsarea 
Rumeliei? Acum ce mai vor Bulgarii cu Macedonia unde 
noi, Arm^nii, Turcii ^i Albanejii ii intreceam in num6r, nu 
tustrele neamurile la un loc, ci fie -care deosebit? 



Digitized by 



Google 



V. 

PLECARBA DIN CRU^OVA. DB LA PgRLEAP SPRE BITOLE: CER^ITORII SLA VI ; 
LIPSA DE CER^ITORI ARMANI; CAS&TORIA LA SLAVIl DINTRE PfiRLEAP $1 BITULE; 
CUM GRE^ESC STRAINII NUSlfiRATOAREA ARMAnILOR; PORTDL FEMEILOR SLAVE; 
ASPIRATIILE LOR ^I DIVipiDNlLE DINTRE Ri; JODECATA UNOR UCIGA^I. PERECHB 
DB BUL6ARI LA FONTANA DB lANGA BITOLE. INAUGURAREA CONSULATULUl 

bomAn din MONASTIR. 



Se resp&ndise vestea cS peste c&te-va zile avea s& se 
inaugureze consulatul rom^n de la Bitolia, de cur^nd in- 
fiin^at, §i Arm&nii erau cuprin^i ca de ni^te friguri. Nu se 
mai vorbea decdt despre aceasta. To^i ar fi vrut sS piece 
la Bitolia, ca sa vacji inal^^ndu-se drapelul Romaniei in ca- 
pitala Macedoniei. Femeile chiar, nu mai vorbeau de nun^i 
la fdntSna, ci numai despre «consulatiu arm&nescu». 

lar^i pe o arj^iji cumplitS de soare, pSr^sii Cru^ova, a- 
cest m^ndru cuib de vulturi, aceastS puternicS cetate a 
neamului arminesc. DascSlii, dascali|:ele ?i o mul^ime de 
locuitori Cru^oveni insemna|:i, Arm&ni to^i, m6 insoj:irS pan^ 
la e^irea din ora^, desparj:indu-ne ne strinseram m&nele, 
ear c&nd pomii, imi strigara cu ochii ucji de lacrimi: 



Digitized by 



Google 



116 




Ccrsitori slavi 



— Spune celor din Romania sa nu ne uite! Fra^i le 
suntem si ii iubim! Spune-le sa ne iubeasci ^i ei! 

Ali-Ag^, care remasese la 
hanul de la intrare ^i pe care 
nu'I mai vfecjusem de la so- 
sirea in Cru.^ova, imi facu 
un frumos salut oriental, sSri 
pe capra trasurei, pusepu^ca 
intre genunchi si indemnS 
pe birjarul Tatar sa m&e. 
Paste c^t-va timp eram la 
Perleap. Aici atat ArmAnii 
cat si Grecomanii erau mi- 
scall de vestea inaugurSrei 
consulatului si numele, Ro- 
mania, era purtat din gurd 
in gura. Unii o .^i luaseri la 
picior, ca sa vada ceea-ce se va petrece a doua zi la Bitule, 
caci a doua zi chiar avea sa aiba loc inaugurarea. Al^ii 
porniscra calari, ori cu trasura inca cu o zi mai inainte. 

Esind din Perleap, unde mai observai ca se fabric^ §i 
pietre de moara, in drum spre Bitule intalnii mai mul^i cer- 
sitori scrbi ori bulgari, unii orbi, al^ii schiopi, al5:ii ologi, 
aseda^i din loc in loc la marginea ^oselei $i cantand nis- 
ce cantece jalnice si traganate dc ale lui Marcu Cralea, 
despre care Serbo-Bulgarii sau Bulgaro-Serbii de aici cred 
ca nu a murit^ ci ca doarme in adancimele muntelui Mar- 
coi-Culi ^i ca se va redestepta, spre a-i scapa de jugul 
Ottoman. Ali-Aga, care cunoscea aceste c&ntari, se uita 
chioris la ci si tot mormaea: 

— Sa astepta^i pana va invia Marcu-Cralea. 
Se.afirma nu numai de Arm&ni, ci §i de Turci, ^i de 

Bulgari, ^i de Albaneji, ca fiu s'a v6(Jut vr'o data un cer- 
^itor arman in Macedonia .^i in cele-Falte provincii turce^ci 



Digitized by 



Google 



117 



in care locuesc Arm^nii; ear eu pot afirma cSl atit cdt 
m'am mi^cat in Turcia, care de alt-fel mi^una de cersitori 
de toate nationalita^ile, nu am int&lnit nici un singur cersitor 
arm^n, jji nici mScSr un Armln in miserie. Atat de mare 
este iubirea de familie la 
ArmSln, incdt el prime^ce in 
casa sa ^i ajuta pe un ne- 
norocit si de-al noulea neam, 
^i rtu 1 lasa sa intinda m&na; 
ear ajutatul nu man^nca 
degeaba, ci tot face ce poate 
in casa care i-a dat ospitali- 
tate, mScar aduce apa ^i 
a^(:a focul. In faptul acesta 
se constata doua inalte sen- 
•timente: iubirea cea mare 
de familie a Arm^nului, ^i 
con^tiin^a de sine ridicatS 
la con^tiin^a §i m^ndria de 
rasS. In comuna Tfirrnova 
se afla obStr^na saraca, care 
nu are nici o ruda .^i nici 
un sprijin. Ea sta in cisu^a ei 

?i tOata Ziulica rimplete^Ce O Mtrana saraca lacr^nd dorapi 

ciorapi arm&ne^ci ^i ^bulgaresci. Si daca, stiind'o in lipsa, 
voe?ce cine-va sa-i dea un ajutor in forma de dar, ea pri- 
me^ce ajutorul insi in schimb face ^i ea un dar, macar cu 
o pereche sau doua de ciorapi. 

Oprind trasura in cSlte-va r&nduri, am dat cate ceva 
c4ntare|ilor orbi sau ologi de pe liinga ^osea. Unul din- 
tre ace^ti cersitori imi ceru .^i o ^igara, ear AU-Agi imi zise : 

— Dupa ce 'i vei da t^igara, i^i va cere si chibrit! 

Observai lui AH, cSl judeca pe ace.^ti nenorociti a^a cam 
cum era sS fie el ^nsu^i judecat la Pfirleap, dupa ce trasese 




Digitized by 



Google 



118 

cu pu^ca in tAlharii de l&ngS muntele Marcoi-Culi, ear el 
ciatinand din cap rfespunse: 

— DupS ce vei mai fi umblat prin locurile noastre, te vei incre- 
din^a^nsu^jC&tsuntde rSi ^i nerecunosc6tori. Strainii Cci^ veni^ 
pe la noi, ave^i obiceiul sS ne ocari|:i dupS ce ajunge^ 
acasS. Gre^i|:i foarte. Noi Turcii avem un lucru : consideram 
oameni nu numai pe cei de legea noastrS, ci ^i pe cei de 
alta lege. Oamenii ace^tia insa, Bulgari ori S6rbi ce sunt, 
considers drept c^ni pe to^i cA^i vorbesc alta limbS det&t 
a lor, deci ^i pe cre^tinii de altS limba. §i si te fere^ci de 
a le face bine, i^i iai beleaua cu ei. Caci nu ei se cred 
datori, ci d-ta le e^ti datornic, dupS ce le-ai fScut binele. 

In drum trecurSm iarS^i pe l&nga mai multe sate bul- 
gSre^ci stSp&nite de miserie: Borovce, Calician, Rubci, 
Tricrst, Tapolcian etc. La jumStatea drumului spre Bitule 
se trece peste riul Cerna, care i?i are obar^ia la poalele 
Muntelui Craciunac. In dreptul satului Lojna, iji in imediata 
apropriere, se afla un ban unde hangiul este un Bulgar. 
CerurSm apa de bSut. Bulgarul cu capul descoperit, se 
presintA cu un vas de lut plin cu apa in st&nga, ear in dreapta 
cu o mic4 tinichea, pe care o muiS in vas, o umplu ^i o 
oferi lui Ali-Agi, singurul Turc dintre toji cei c^\ eram 
in trasura. Acesta facu semn hangiului ca sS-mi dea mie 
dntSi de b6ut. Bulgarul ori S^rbul, cu o privire indo- 
ioasa, catS in ochii lui Ali, statu o clipa nehotirit, apoi 
il ascultA. Umplu cana de tinichea a doua oara §i iara^i 
o oferi lui Ali, adeca Turcului, stSpinului sau mai bine 
Domnului. Acesta ii facu semn sa o dea profesorului armaln, 
care mfe inso^ea in drumul acesta, ^i care ca,ori-ce supus Otto- 
man purta fes. Bietul Bulgar, el voea sa serveascS pe sin- 
gurul Turc dintre noi, ^i acesta nu 'i primea serviciile. 

In cale ajunseram pe un bSeat bulgar ori s^rb, ca de 
15 sau 16 ani, impreuna cu o femee de 40 sau 45 de ani, 
ce parea a 'i fi mamS. Mirat de nesim^irea baeatului, care 



Digitized by 



Google 



119 

cilirea pe un asin, ^i de umilin^a mamei, care intr'o cil- 
duri arcjetoare ^i prin praf, mergea aliturea cu picioarele 
goale, atat Armanul, insojitorul meu c^t §i Ali-Ag^ imi 
afirmara cSl cei doi cilfitori nu sunt cum-va mama §i fiu, 
ci sof ^i so^e. Inca mai mirat fiind, la intrebarile ce pusei 
mi se r6spunse cSl la Bulgarii ori S^rbii de pe cAmpia dintre 
PMeap §i Bitule, ca §i la cei dintre Pferleap §1 Cru^ova 
este obiceiul ci pirintele cftnd i^i insoara fiul eel mai mare, 
intre 14 ^i 16 ani, ii alege o so^ie de eel pu^in 30 sau 
32 de ani. Aceasti fati bfitrftna, in anii d'^ntfei e de fapt 
so^a pirintelui so^xilui, de oare-ce so^a lui proprie e prea 
bfetr^ni. Peste vr'o doi ani ea devine so^ia amftndurora. Cei 
d'^ntfii copii sunt ai pirintelui, deci fra^ ai so|:ului, ear cei 
urmatori nu se mai §tie ai cui sunt. Fiul acesta, la lindul 
lui, insoarS in acelea^i condi^iuni pe fiiul-s6u mai mare, 
care in realitate ii este fratel! Mi^cat in chipul eel mai 
desplScut §i revoltat, am refusat de a crede. Ajunseram 
din nou la un ban, §i fiind-cS vroeam ca esisten^a sau ne- 
esisten^a uritului obiceiu ce mi se povestise, sS fie ime- 
diat controlata, hotiriiu si a^teptdm aid pina ce va sosi 
din urmd ^i perechea. de Bulgari, mamd §i fiu sau so^ 
^i so^ie, ^i rugai atat pe Ali-Agi, cftt ^i pe Armftnul care 
m6 inso^ea, sa pue ei intrebarile, cdci am^ndoi §tiau foarte 
bine limba bulgari de pe aid. Prin ArmSln inv6^aiu pe Ali-Agi 
cum s6 intrebe firi a ofensa pe perechea de Slavi, ce ne in- 
teresa. Ei se vedeau acum la cotitura drumului. Pe cSlnd 
vorbeam, hangiul, care, judecat dupS port, pirea a fi Al- 
banez, asculta romSneasca noastri cu o foarte incordati 
luare aminte. Se vedea bine ci ne injelegea griirea. Fi- 
c6nd apoi o mi^care ca un om care nu se mai poate 
stip^ni, veni repede in fa^a noastri ^i ne strig^ bucuros : 

— Cu sinitatel 

Dupi ce ii mul^SmirSm pentru salutare, Incepu a ne 
tntreba: 



Digitized by 



Google 



J120 

— Iu(0 merge^ voi? Bitule? Aclo(*) va s' s' sfin^easci 
consulatiu armdnescu! 

^i ne intrebS despre ^ar4, despre lucrurile din Regat, 
despre traiul nostru ^i multe .^i multe, cum ^tie a intreba 
numai Arm^nul, care din acest punct de vedere amintej^ce 
mult spiritul de curiositate pe care Cesar il constats si il 
descrie la Gali, in: de bello galico. Rar mi-a fost dat s& v6d 
un om atdt de radios §i de fericit ca hangiul nostru, c^nd a- 
junse a se incredin^S el, cS putea Sci se in^eleaga cu mine, de.«ii 
el intreba armfinejjce, ear eu ii respundeam pe rom&ne^ce- 

In timpul acesta sosi ^i a^teptata pereche. Ali-Agi oferi 
baeatului o t^igara, ca sa intre in vorba cu el. BSeatul nu 
fuma. Ali ii o oferi din nou zicendu-i: 

— la-o .^i da-o nevestei tale...! §i arSta cu degetul pe 
femee. Credeam cSl aceasta se va revolta, c^ tot s^ngele 
i se va ridica in obraz... nu; ea respunse cu lini^te: 

— Ii sunt mamS, nu nevastS. 

Ori-ce cuvent pronun|:at imi era indata tradus, ori de han- 
giu, ori de cel-lalt Arm&n, carii ascultau cu aten^iune, caci de 
oare-ce j^i hangiul imi afirmase esisten^ la Bulgari a acelui 
desgustator .^i neomenos obiceiu, to^i erau acum interesa^i in 
causa. Ali-Agi avea aerul incurcat al unui om care se teme 
a fi prins cu minciuna ^i nu mai puj:in incurca^ pSreau ArmA- 
nii de l^ngS mine. Urm^ o scurti tScere, in timpul careia ba- 
eatul se daduse jos de pe asin. Hangiul voia sS se apropie de 
Bulgari ^i sa intre in vorbS cu ei, atunci Ali se adresS femeei 
si o intreba: 

— Unde merge^i ? 

— La Krklina, respunse ea scurt. 

Krklina e numele unui mic ^i miser sat bulgar, pana la 
care mai erau vr'o patru chilometri. Ali-Agi reluS: 

— Ce sa faci acolo? 

— Am treaba. 



(») Unde. (») Acolo. 



Digitized by 



Google 



121 _ 

— Poate ca vrei si^^i insori bdeatul, cS v6d ci^i mari^or 
de-acuma. 

Bulgarca c^t-va miratS^ ridica ochii la Turc ?i respunse : 

— Adev6rat. 

— Vecji ca eu stiu. Trebue sa fie tinerS si fata! 
— De ce? 

— Pentxu ca baeatul ten nu poate sa aiba de cAt vro 
15 sau 16 ani. 

— Are 14 si jumState. 

— Tot atata trebue sa aiba si fata. 

— De cePintreba iar femcca. 

— Apoi ce vresta are ? 

— 31 de ani. 

— Trebue sa fie frumoasa, urma Ali-Aj^^a. 

— Hm! facu Bulgarca, careparea a se fi saturat deja de 
atatea intrebari, carora ea nu le vedea insa rostul. Atunci 
Turcul forget pu^in nota: 

— Birbatul t&u trae.sce... nu-i asar 

— Traej^ce. 

— De ca^ ani e el? 

— Nu ^tiu! rSspunse Bulgarca rcpede. 

In zadar mai puse Ali inca un sir de intrebari, caci nu 
mai putu scoate nici o lamurire. Baeatul se si urease pe asin, 
ear m4-sa porni prin praf dupa el, miscand cu amendouS 
maoele imprejurul mijlocului colosalul brau, ce poarti fe- 
meea bulgara sau s^rba de prin locurile acestea, ca si cum 
ar fi fost greu chinuitS de cSldura. 

— Minciuni n'am spusjzice Ali-Aga, intorcendu-sela mine. 

— Insa eu n'am prins inca adeverul; ii rfispunseiu. 

— Ce mai lipse.^ce? Cand am intrebat-o daca nora-sa 
e frumoasa, ea mi-a rfespuns numai: hm! Va-sa-zica mare 
bucurie n'o a^teapta pe femeea aceasta, dupa ce i.^i va in- 
sura baeatul. R^m^nea sS spue ca barbatul ei este de 29 
ori 30 de ani ^i adevferul era descoperit. 



Digitized by 



Google 



122 

— Dar n'a spus. Femeea poate sd aibd 42 sau 45 de 
ani, ^i barbatul ei poate ca e de 50 sau 55 de ani. 

— Insa viitoarea baeatului este de 31 de ani. Nu ai 
o parte a adev6rului ? 

Ne suirSm in trisurd §i urmaram drumul spre Bitule. La 
plecare hangiul ne strig^ voios: 

— Calembar (cSlStorie bunS)! 

Tot cSlfitorind cugetam cSl dacS in locul meu, ar fi trecut 
pe la hanul ce ISsasem in urma, un calStor neromAn, fie 
el German, Francez, sau de alta na^ionalitate, ar fi judecat 
dupS port pe hangiu ^i Tar fi socotit Albanez. Aucjind acesta 
pe cSlfitor vorbind franceza, germana ori engleza, inima 
lui nu s'ar fi deschis, cum s*a int^mplat c^nd a aucjit ro- 
m&neasca. §i chiar de-ar fi §tiut el cS strainul acela plecase 
anume cu g^ndul de a numfira pe Armani, pu|:in i-ar fi p^at 
lui cum ar fi fost socotit. Pu^n i-ar fi pasat cd strSinul tre- 
c6tor in darea de seama ce avea a face, era sa zica ca in 
cutare loc hangiul era Albanez ori Scandinav. Altfel s*a in- 
t^lmplat cAnd a aucjit rom^na. §i imi grSiam in mine ci a^a 
trebue sS se fi esplicAnd faptul cS Dimitrie Bolintineanu gS- 
seijce mai mul^i Armani, de cAt cei-Fal^ cercetitori nerom&ni 
ai Peninsulei-Balcanice. Bolintineanu, caRomAn^ii^rffx^ainade- 
ver pe Armani ori-unde ii intdlnea pe c5lnd cei-Fal^ii calfetori ne- 
rom^, defi ii intdlniau insS treceau pe l&nga ei fdrd sd-t 
gdseascd, Aceasta se vede in scrierile lui F. C. H. L. Pou- 
queville, mai la fie-care paging, at&t in: « Voyage de la Gr6ce» 
precum iji in : « Voyage en Mor^e, k Constantinople, en Al- 
banie, et dans plusieurs autres parties de Tempire Othoman, 
pendant les ann^es 1798—99, 1800— 1». La Arta, la Suli, 
in tot Epirul de jos, in Pind, pretutindenea intdlnefce Ar- 
mani jji in^ira un lung catalog de numiri de-ale satelor lo- 
cuite jji astazi de Armani, stS de vorbS cu ei, le admirS 
chipul jji barba^ia, dar trece pe lAnga ei inainte §i nut 
gdsesce^ pentru ci nu-i cunoa^ce. Tot a^a s'a intAmplat ^i 



Digitized by 



Google 



123 

cu al^ scriitori strSini. De cSlte ori un Romftn sau un 
Armftn va scri despre poporul Arm^nesc, cSlfetorul ^i scri- 
itorul strain ii va striga: «Ai vfi^ut cu ochi de ^ovinist! 
§i eu am fost in Peninsula dar n'am vS^ut ceea-ce arS^i, 
n'am v&^ut aX^i Armani. » Acestuia se poate rfespunde: I-ai 
v6(Jut, ai m^ncat cu ei, ai vorbit cu ei, dar nu i-ai cunoscut!!. 
Daca un German ^i-ar cSuta Germanii, i-ar gSsi §i i-ar cu- 
noajjce mai bine de c&t im RomAn. Fie ertat ca ^i Ro- 
m^nul sS-^i gSseasci $i s^-^i cunoasca mai bine Romanii. 

Ali-Agi se frSminta mereu pe capra trasurei jji, dupi 
ce indemna pe birjarul Tatar a m^na, ceva mai tare, se 
intoarse spre mine jji imi zise iara^i, cu oare-care amSr&ciune : 

— Efendi (=domnule)! Nu, eu n'am min^it, ^i pot sS-^i 
mai aduc o dovada cSl la Slavii de prin locurile acesteaj 
esisti obiceiul de care |:i-am vorbit. Acum vr'o cinci-spre- 
zece ani eram pSzitor al unei vii de pe ciflicul unui mare 
bey, albanez-musulman. Intr'o seara, mai mult pe inoptate, 
prinseiu fur^nd struguri, pe o Bulgarci, pe o fatS bfetrAni 
de acestea, maritata de cur&nd. Ele sunt deprinse prin vii, cSlcx 
culesul se face numai cu ele. Se aduna, ^i vin cu mare voe-buna, 
cAte opt $i zece §i douS-spre-zece fete, ^i nu se prime^ce 
nici un Bulgar in vie, ci numai stSp^nul §i cu c&^i-va mu- 
safiri ai lui fac impreuna cu fetele cAte trei zile ^i trei nop|:i 
culesul, care cAte odata se lunge^ce ^i o sfeptam^na. In^elegi 
d-ta ce fel se face culesul.... nu4 a^a? Dupa ce-am luat stru- 
gurul din poala Bulgarcei ce prinsesem, i-am pus pusca in 
pept ^i am intrebat-o.... ^i ea mi-a rSspuns ca: da. 

— Ce fel de da? 

— Ci socrul ei ii este bSrbat. Atuncea eu am intrebat-o : 
«dar bSrbatul tfeu adev6rat?» ear ea mi-a zis: «e inca mic.» 

ArmAnul, inso^itorul meu, imi povesti cS vorbind odata 
despre acest obiceiu cu preotul bulgar din Pferleap, acesta 
ar fi incheiat vorbirea zic6nd cu durere : «De c&nd m6 aflu 
prin locurile acestea am luptat din toate puterile in contra 



Digitized by 



Google 



124 



acestui urat obiceiu, adfinc inradadnat in poporul de aid, 
si nei^bAnda mea de a^l iafrange a fost ?i este cea mai 
mare amSradune a viefd mde.^ -Erau atatea dovecji pana 

acum, dar esisten^a 
unui asa de barbar 
obiceiu la un popor 
cre.^tin, mi s'a parut 
lucru atat de estra- 
ordinar, in cat nu 
m'am putut opri de 
a zice .^i lui Ali si 
Armanului de langa 
mine: 

— Totu.^i lucrul 
trebue inca cercetat. 
Povestirile D-v. nu 
sunt tocmai dovedi 
pentru mine. 

— Povestirile noa- 
stre sunt marturii,r6- 
spunse Ali-Agacam 
in^epat. Marturisiri 
n'ai cum sa capeji 
d-ta, caci n'ai cum 
sa pui pu^ca in pept 
celor cu pricina. Eu 
am facut-ro §i am ca- 
patat marturisiri. 

BulgarcelesauS^r- 
boaicele acestea de 
pe campiile §i lun- 




SlavS din campiile de la Perlep^. 



cele dintre Crusova ^i Pgrleap .si dintre Bitule ^i Pfirleap, 
au un port ce; nu se mai vede in alta parte la femeile 
slave din Peninsula. Pe cap poarta un fd de tablieta cu 



Digitized by 



Google 



125 



bibiluri pe margiiie ^i din care cad pe spate nijjte ciucuri. Pe 
dedesubtul tablietei, pe cap ^i pe temple, sunt mai multe 
legSturi, a^a fel puse ca sa faca un unghiu ascu{:it spre 
frunte. Pe sub b3.rbie ^i pe sin stau at^rnate salbe, apoi 
la cingStoare doua paftale 
mari deasupra unui br^u 
colorat in care se cuprinde 
talia. Br&ul acesta are o 
lungime de 20 ?i 25 de 
metri. Unele femei se in- 
cing singure, altele insa 
nu se pot incinge de c&t 
numai cu ajutorul altei fe- 
mei, care |:ine capfitul cel- 
lalt, pe cand ea se tot in- 
v^rte^ce mereu inconju- 
r&ndu-§i mijlocul cu br^ul 
$i apropiindu-se de cap6t, 
cu c&t se tot inv^rte^ce. 
C;^te odatS opera^ia a- 
ceasta a incingerei se face 
In stradS; o femee \me 
de departe de brfiu, ear 
cea care voe§ce a se in- 
cinge se inv^rte^ce mereu. 
Peste tot locul femeile ^in 
ca talia sd le fie svelta §i 
sub^e, Slava din c&mpiile 
acestea din contrS, i^i in- 
groa^a talia cAt poate mai 
mult. Aduc aici douS foto- 
grafii dintre care in una e o Bulgarca veduta in fa^a, in cea-lalta 
o alta v6(Juta pe la spate. Privind de la oare-care depSrtare o 
BulgarcS de acestea, se pare a fi orice alt-ceva de cat o fiinta 




Slavcl din c^mpiile de la Perlcpc, 
v€dut^ pe la spate. 



Digitized by 



Google 



126 

omeneasc&. ^i briul acesta colorat nu e purtat cum-va nu- 
mai earna, ci §i vara pe cildurile cele mari, ^i nu-1 incing 
numai femeile, ci 51 fetele. Chiar la mirese, podoaba cea mai 
de seami este br^ul acesta, menit a le ascunde desfev^^it 
formele. Sentimentul frumosului, al caruia grad de desvoltare 
se oglinde^ce in destul in portul aratat, nu se manifesteazd 
la femeile de prin locurile acestea, de c^t intr*un amestec 
al colorilor celor mai ^ipitoare. Ear la manifestarea fru- 
mosului in forme, ele nu au ajuns incd, de aceea ele i^i 
§i ascund formele. Vioiciunea, care adese la femeile al- 
tor popoare, ^ne cu izb^nd^ locul frumusejei, lipse^ce cu 
desivAr^ire Bulgarcelor pferlepene. De alt-fel ele par sSnS- 
toase, sunt foarte prolife, supuse la muncS, de ^i molatice, ear 
curS|:enia ^i ordinea nu pare sSl le fie o necesitate. Casele 
lor sunt necurate ^i sSrace, paturile acoperite cu rogojini; 
ba in unele case nici paturi nu sunt. Vasele lor de bucStirie 
sunt douS sau trei oale de lut, in care se ferbe de toate, §i 
din care se bea ^i api. 

Locuitorii Slavi ai satelor de pe c^mpia de la nordul §i 
sudul Bitulei, nu se pot bucura de bine-facerile instruc- 
|:iei, cici e greu, ba chiar imposibil, de a se face cAte o 
^coali In fie-care din satele acestea de 20, 25 sau 30 de 
case. Ori-c^t de mul^i bani ar avea propaganda bulgari 
la disposi^ie, tot nu va putea infiin^a jjcoli dec^t in ora^e, 
ear satele fiind prea numeroase, din causS ci prea simt 
mici, vor rfimfine incS lung timp in intunerec. §i nici nu 
se g^ndejjce acum la ei propaganda panbulgaricS, de oare- 
ce ii considers de «carne sigura» ^i deci nu se ingrije^ce 
cd se va gSsi cine-va sS-*i desbulgariseze. Totu^i Slavii 
ace^tia, «carnea sigurS» ce va fi introdusS mai t^ziu in 
bucStSria panbulgarismului, nu stS at&t de bine pastratS 
in frigoriferele ignoran^ei, pe cdt cred capii propagandei 
bulgare din Bitule. «Carnea sigura» se agitS ^i ea in dis- 
pSrecheri ^i in lupte de partid. Unii dintre ei ^n cu Exarhul 



Digitized by 



Google 



127 

bulgar din Constantinopole, adicd sunt schismatici intru c&t 
s'au lepadat de ascultarea catra Patriarhul grec din capitala 
imperiului. Ace^tia sunt acei cari, prin ochelarii Exarhului 
se uita la Sofia. Al^ii din contra au rfemas credincio^i Pa- 
triarhului, adeca sunt ortodoc^i, ear nu schismatici; ace^tia 
alcatuesc partida grecomanS, partida ce nu prea cre^ce. 
In fine alfii s'au facut uniii^ de catra propaganda catolicS 
din Bitule, Dura^iu ^i Scutari; ace^tia sunt Bulgarii sau S^rbii ca- 
rii dau ascultare Papei d? la Roma, intorc^nd cu drag ochii 
spre Belgrad. In afar a de neunirile cu caracter religios 
intre Slavi, sau mai bine zis: cu infa^o^area de caracter 
religios, mai sunt intre ei imperecheri ^i din punct de ve- 
dere national, si anume: unii de bine de r6u, se dau de 
Bulgari, ear al^ii par a fi S^rbi inflacara^i. Nu de mult 
certele acestea intre partide ajunserS intr'o stare destul de 
acuta, ^i mitropolitul grec din Bitule crecju ca era sosit 
timpul spre a da propagandei panbulgarismului o «loviturS 
inteligenti». Dar lovitura aceasta'a fost datd atdt de inte- 
ligent, in c^t vr'o cinci sStuceane de Bulgari s*au suparat, 
s'au rupt de Patriarh jji s'au declarat de fii suflete?ci ai 
Exarhului schismatic. Pentru norocirea mitropolitului grec, 
lucrul nu e insa ireparabil, caci «carnea sigura» neput^nd 
avea sentimente de o natura mai ad&ncS, m^ne poate 
pirSsi schisma bulgari ^i a se intoarce iarS^i la ortodocsia 
greacd, precum poim^ne se poate catolicisa sau serbisa. 

§i tot caifetorind inainte Ali-Agi ne arfeta pe drum, c^nd 
in dreapta c^nd in st^nga, locurile pe unde s'au fScut ucideri 
de cStrS bandi^i. In apropriere de Bitule ne arStd locul unde au 
fost omoriji trei nenoroci^i: un Turc, un Cre^tin ^i un Ovreiu, 
carii cilfitoreau impreuni. Crima s*a fSptuit pe inserate, ear 
a doua zi au fost gasite cadavrele victimelor taeate cu cu- 
^tul. Uciga^ii au fost apoi descoperi^i ^i prin$i §i au facut 
mirturisirile cele mai complecte. In ziua judeca^ii lor, toatd 
lumea din Bitule, era fa^i in pia^a unde se fScea judecata 



Digitized by 



Google 



128 



sub cer; unii se suisera pe case, al^ii priveau de pe la fe- 
restre, in sfiir^it, n'a stat om acasa In ziua aceea, cdci «toa- 



'■w 






1 






■j5' T-^sTi^ jrf' 






w. 








,^H^^K2|^.V'. •*j^^- 






i 


.ffljlf^rv? 


f* . T^S""'-^-™ 




^^^HZv^^- 


iij^5§i^5 '\iaS\ 


•: • ^ -^^ - '^3if ^#S 




m 














- 






> V «' '/■'^^M 


'-'^ 








^l^^^H^^. 


.„.,.^ 








^^'^- 


<^^'^H 


•^•^.V^i^^^f^^ 


1. "-It^- 




r-i 








n^ 







.2 
2 

S 



•a 

3 



te legile din Bitule erau inter6sate», de oaf e-ce Turcii com- 
patimeau pe Turcul ucis, Crestinii pe Cre.^tin ^i Ovreii din 



Digitized by 



Google 



JL29__ 

ora§ pe Ovreiul ucis. §i toati lumea intx'un glas cerea moar- 
tea uciga^ilor. Ace^tia erau ^eas4 la numSr ^i ^edeau pe 
scaune in fa^a mesei, l^ngi care erau a^ecja^i judecdtorii. 
In jurul vinova^lor stdtea un cordon de osta^i, alcStuit din 
mai mul^ oficieri ^i grade, ear la spatele acestui cordon 
era at&ta lume, ci n'ai fi putut strfebate nici cu sufletul. 
Cu o zi mai inainte, fotograful din Bitule, in^tiin^ase au- 
toritS^le, ca voe^ce sa fotografieze judecata^ ^i i s'a dat 
voe de Valiu. CAnd fotograful dadu semn, ca talharii sa se 
intoarca cu fa^a la el ^i lumea sd stea nemi^catS, cA^-va uci- 
ga^i se intoarsera, ear ceilal|i rfimaserS neclinti^i, ca ^i cum 
ar fi fost taea^i din st&nca, caci erau foarte abStu^i, fiind 
siguri cd li se va tSia capul. 

— Dar §ti^i cum s'a sfir^it judecata? urm^ Ali-Agi. U- 
ciga^ii n'au fost os^ndi^i la moarte, ci numai la muncasil- 
nicS, nu §tiu bine pe c^^i ani! Avem un Valiu... un Valiu... 
un Valiu ! ! ^i Ali clatina din cap, ca un om fSra speran^S, 
apoi urm^ iarS^i: Zi-i judecata ! Allah sa ^ie pe Rifaat-Pa^a... 
C&nd era Valiu, prin locurile acestea, stirpise de tot omo- 
rurile §i ho^iile. 

Atunci harabagiul T4tar, al cSrui glas nu '1 mai aucjisem 
de la poalele muntelui Cru^ova, cand ne poftise sS ne dSm 
jos din trisura, deschise jji el gura, !ji, clatin^nd tndurerat 
din cap, grai: 

— Da... avem un Valiu... un Valiu... foarte stringStor. 
Faic-Pa^a? ?i o oca de orez prime^ce, dac^ i-o duci! Ear 
dreptatea lui te ajunge din urmi! 

Arm^nul de l&ng4 mine, imi povesti §i el cum intorc^n- 
du-se, nu de mult, din o cSlStorie ce facuse impreunS 
cu pSrintele Faveyrial, ^eful catolicilor Lazari^i din Bi- 
tule, c^nd sa treacS podul, ce se afla la micS depirtare 
de intrarea in acest ora?, de-odat4 de sub pod e^irS patru 
bandi^, carii intincj^nd pu^cele spre ei §i lu4ndu-i la ochiu 
le strigari sa stea. PSrintele Faveyrial indemnA pe birjar 

/. Senifescu. Dtla Romanii din Turrcia Europtand. % 



Digitized by 



Google 



130 



sa treacS peste pod printre cei patru bandi^i, gata a trage, 
.^i birjarul dadu biciu cailor din rfesputeri. Atunci bandi^ii 
vfi^^nd at^lta indrasneala, crecjura ca poate cilfetorii vor fi 
bine inarma^i, se deterS pu^in mai de-oparte ^i nu puser4 
manele pe frenele cailor. C^nd cal6torii trecura podul, ban- 
di^i observarS cS nu aveau de loc arme .^i se luara in goanS 




Fra{i Slavi conduc^nd mirelui pe sora lor. 

dupa trSsurS. Incredintandu-se insa ca nu o mai pot a- 
junge, trasera c^te-va focuri, fara a nemeri. 

La marginea de nord a Bitulei, pe unde se intra in ora§ 
venind despre Pferleap, se afla o bisericS bulgareascS, in 



Digitized by 



Google 



131 

fa^a cSria curge imbel^ugat o ci^mea cu o minunati apa 
de bfeut. TStarul ne in^ciin^eazS ca voe^ce sa-^i adape caii, 
c^nd eat& ck ne sosi din urma o pereche de Bulgari. BSr- 
batul in vr^sta de 24 de ani, s^nitos ^i bine fScut, era cS- 
lare pe un asin, femeea ca de 36 sau 38 de ani, dar incS 
placuta, cu picioarele goale mergea inainte pe jos, duc^nd 
animalul de cSpSstru. Fa^a ei era acoperita de sudori §i la 
fie-care cinci-^ease pa^i tot i^i mi^ca coloratul br^u, de sigur 
pentru ca sS mai strfibati ceva aer intre mijlocul jji br^ul 
ei, din care, cum ajunse la f6nt&nS, scoase o strachina de 
lut. To^i priveam la aceasti scenS cu aten^iune. Femeea 
arunca cSp6strul pe capul magarului, veni la ci^mea ^i umplu 
strachina cu apa, se apropie^ de barbatul ei ^i 'i dSdu de 
b6ut, apoi dadu de beut mSgarului, umpl6ndu-i strachina 
de mai multe ori, §i, dupa ce dobitocul se satura bine, beu 
.^i ea din acela^i vas. Sfir.^ita fiind opera^ia aceasta, femeea 
facu nev6(Juta strachina in colosalul ei briu, lua cap6strul 
iarasi in m&na ^i pa^i inaintea animalului, firS a zice un 
singur cuvent. li urmai c^t-va timp cu pchii st&nd pe g^n- 
duri. Ali-Agi venind in fa^a mea, m6 privea intrebStor, dar 
vecjend cSl eu taceam, imi grai zic^nd: 

— I|i place? 

— Au ajuns la nesim^ire, din causa vie^:ei lor amare de 
ciflicar.... respunseiu eu. 

— Ba nu; sunt rdi din fire. 

— Nu din fire, ci din causa traiului amar ^i greu. Vecji 
cSl cei din principat sunt alt-fel. 

— Alt-fel? Par'ca noi nu .^tim ci atunci c^nd voi \€ 
bStea^ la Plevna, pentru desrobirea lor, ei nu v6 dedeau nici 
apS de b6ut; ba v6 aruncau st^rvuri in f6nt&ni ca sa nu 
ave^ de unde bea. Alt-fel? Par'ca noi nu i-am cunoa^ce. 

Slavofobia lui Ali-Agi era oare reali? 

— §i te mai rog un lucru, adaose Ali, si observi ci jji 



Digitized by 



Google 



132 

la perechea aceasta, barbatul e foarte tinSr, §i ci femeea 
.are aproape 40 de ani. 

Intr^nd in Bitule trecurSm prin mahalaua ovreeasc4, a 
cSria necura^enie nu o voiu descri. §i erau oamenii necura^i 
ca si mahalaua, de §i era sAmbatS. 

Traseram la « Hotel Monastir» aproape in mijlocul ora- 
.^ului, unde e o altitudine de 620 metri deasupra nivelului 
marei. Hangiul, sau hotelierul e Arman. Seara am cinat 
aid la el, ^i are trei rinduri de tacamuri: pe unul e scris 
«poM buna» pe armane.^ce, pe altul grece^ce, ear pe al 
treilea bulgaresce. Dupa cum socotejjce el ca musafirii sunt 
Armani, ori Bulgari, ori Greci adeca Grecomani, le da lin- 
gurile si furculi^ele cu «pofta buna» greceasca, ori bulgS- 
reasca, ori armaneasca. E un om de pace hangiul acesta, 
care voe^ce sa infra^easca na^ionalita^ile din ora^ul s6u natal, 
Bitule, fara sSl le desna^ionaliseze. A doua zi diminea^a m'am 
dus la consulatul rom^n ca s& asist la inaugurare. In Bitule 
era o miscare neobicinuita. Pe drum, de la hotel spre consulat, 
int&lnii mai mul^i copii, Jji oameni, ^i femei .^i-i tot intrebam: 

— lu easte consulatlu arm&nescu ? 

Ear ei imi rfispundeau pe arm^ne^ce ^i-mi aratau pe unde 
sa merg, ca sa dau de casa cea mare ^i frumoasa. Ajunseiu. 

Mitropolitul grec din Bitule, care poarta titlul de «Exarh 
al toatei Pelagonii» fusese invitat ca sa sfin^easca apa, la 
serbarea inaugurSrei, dar, pentru ca sa nu participe la o ser- 
bare romaneasca, a plecat in ajun la T^rrnova, spre a servi 
!n biserica de acolo cu hramul «Adormirea Maicei Dom- 
nului» ^i nu s'a mai intors, de.^i o zi de vara i-ar fi fost prea de 
ajuns ^i pentru dus, ^i pentru oficiat ^i pentru intors. Ba 
ar fi putut §i sa doarma de-amiaza, dupa praznic, mai 
multe ore ^i seara tot ar fi putut fi inapoi la Bitule. Ca si 
mitropolitul, consulul grec, pentru a nu veni, s'a prefacut 
indispus ^i a trimis numai pe secretarul s6u, d-1 Scasi. Valiul 



Digitized by 



Google 



133 

Faic-Pa^a era bolnav, dtcitur; ear din partea o^tirei din 
garnisona ^i vilaietul Monastir a venit comandantul militar Fazli- 
Pasa, un b^rbat nalt, voinic, cu privirea dreaptS ^i cu in- 
fa^o^area francS, in vrestS de 55 panS la 58 de ani. Con- 
sulul s6rb venise impreuna cu secretarul s6u, vice-consulul 
rusesc cu dragomanul, ear d-1 Boreck, consulul austriac, 
venise singur. Din toate comunele arm4ne^ci, de aproape 
^i de departe, alergasera o mul^ime de Arm^lni cu femeile §i 
copiii lor. Corpul didactic al liceului rom&n din Bitule, precum 
si eel al ^coalelor primare rom^ne, erau in complect. De 
asemeni venise o suma de notabili Bituleni, intre cari, eel 
mai calduros, mai espansiv jji mai fericit, de a vedea fM- 
f;^ind in aer drapelul rom^nesc, era d-1 Buracu, un frumos 
b6tr&n respectat ^i respectabil. Locuin^ele din jurul casei 
consulatului erau impodobite cu chipuri omene^ci : pe la fe- 
re^ti, prin cur^i .^i chiar pe acoperSmentul caselor erau o mul- 
^ime de fete, de femei, de copii si de barba^i de toate nea- 
niurile. Curtea consulatului rom&n era peste seamS de inghe- 
suita. Sfin^irea apei se fecu de un preot bulgar, care a citit 
pe romane.^ce tot aija de bine ca §i un preot de la DunSre. 
Mitropolitul grec era foarte desaprobat ca refuzase de a veni, 
at&t de poporul din curte, c&t si de consulii ^i de publicul mai 
de seama, ce se adunase in incaperile consulatului. Caldura 
era mare, dar incepuse de cur&nd a sufla un v^nt r6coros de 
cStrS muntele Peristera, a.^edat la apus de Bitule, ^i tunetul se 
aucjea in departare. Sfin^ita fiind apa, se dSdu ordin de a se ri- 
dica sus drapelul roman. Mul^i dintre Arm^nii cu va(|a din 
comunele vecine, precum ^i unii frunta^i Bituleni, intre cari 
§i d-1 Buracu, pusera mfina pe funic .^i traserS ei ^nsi^i 
drapelul in virful catartului. De-odat4 vintul incepu a sufla 
mai tare, ^i imensul tricolor se desfa^ura in toatS lungimea, 
fAlf^ind deasupra tuturora. Un taraf de ISutari, compus 
dintr'un corn, o vioara, o cobzS §i o dairea, inton^ imnul 
national al Romaniei. Betr^nul Buracu au^ind imnul si pri- 



Digitized by 



Google 



1 34 

vind tricolorul i^i sim|i peptul sSltAnd ^i i^i descSrcft inima 
tntr*o puternicS harangS adresatS poporului. 

— Fra^ilor, strigfi el, fra^ilor Armani... de-acum nu mai 
suntem orfani!.. nu suntem singuri in lumea lui Dumnezeu. 
TrSit-am veacuri in ne.^tiinfa ^i in intuneric, dar eatS cS 
ni s'a arStat lumina... (^i cu o incordatS mi^care a mdnei 
arStfi tricolorul). De-acum nu vom mai rStSci. Armani suntem, 
Armftni sSl rSmdnem! Cel care i^i schimbci neamul pacStue^ce 
ca §i c^nd !ji-ar schimba Dumnezeul. Noi ne-am nSscut 
Armftni, ne inchinSm Domnului Christos, ascultam cu cre- 
din^a de M. S. Sultan ul ^i iubim pe fra^ii Rom^i!.. Sci 
trSeascS M. S. Sultanul la mul|i ani! 

Un strigSt de aprobare porni din toate pepturile Arm^- 
nilor, carii ^i incepuserS a se inv^rti voio^i strclngindu-.^i m&- 
nile intr'o intinsS hora. 

Sus, in incSperele consulatului romanesc, se petrecea o 
scena de altS natura. Secretarul de la consulatul grecesc, 
statea la fereastra iji ved^nd cum v^ntul, care acum de- 
venise o furtuna, sguduea puternic catartul in virful caruia 
faifclea energic tricolorul rom^n, zise in aucjul tuturora : 

— Se clatini cumplit inceputul de astazi! 

Un consul, nu voiu spune care, dadu acestei glume 
aprobarea sa printr'un zimbet bine-voitor. 

Timp de douS luni de zile nu caduse nici o picatura de 
ploae asupra Bitulei, si earba de pe cAmpiile din impre- 
jurimi incepuse a se usca de at^ta seceta. Abea stir^ise 
secretarul grec gluma la adresa drapelului romcin ^i a in- 
fiin^irei Consulatului Regal, caruia el ii proorocea slab in- 
ceput ^i deci slabi isb&nda, cand de-odata porni o ploae 
imbel^ugata, ear ventul se mai alin^ putin. Atunci din curte 
rfesunS strigStul mul^:imei voioase, care juca mereu cu bu- 
curie in ropotul de ploae: 

— Inceput cu berechet!.. 

Acestui strigit rfespunse o puternica bubuituri de tunet. 



Digitized by 



Google 



135 

Fazli-Pa^a se ridicA in picioare, lua un pahar, ciocni cu 
^ntfeiul consul al Romaniei la Bitule, ^i cStand din ochi pe 
secretarul consulatului grec, zise cu glas tare: 

— Voi, Rom^nii, n'ave^i tunuri aici, ^i eatS c4 ensu^i 
Allah da cu tunul la sferbarea voastra. 

Cuv^ntul acesta al comandantului tuturor trupelor din 
Vilaietul Monastir, a fost aclamat cu entusiasm de to|:i Ar- 
mAnii de fa^S, apoi el fu dus la Arm^nii din curte, cari de 
asemeni il primira cu mare bucurie ^i ca un semn limurit 
al prieteniei dintre impfera^ia turceasca §i regatul Rominiei. 
Numele lui Fazli-Pa^a trecu repede din gurS in gurS la 
to|i Arm&nii, ear peste Ccite-va zile ajunsese pSni in co- 
munele lor cele mai indepSrtate ^i mai ascunse in mun^. 
S6ptam&ni intregi dupa sSrbarea aceasta, cuvintele zise con- 
sulului rom^n de catre Fazli-Pa^a, au fost comentate de 
toate na^:ionalitatile ^i li se dadea fel-de-fel de talmSciri ^i 
restalmSciri, care insS mai toate se incheeau a^a: «Ori-cum 
ar fi, dar lucrul a inceput cu berechet. De douS luni nu 
plouase, si cum s'a ridicat tricolorul romanesc, Dumnezeu 
s'a indurat de noi si ne-a dat ploae». 

Ploaea incetase acum ^i tunetul abea se aucjea bubuind 
in departare. Oaspe^:ii cei de seama ai consulului rominesc 
incepuserS a se retrage, ear Arm^nii din curte inv^rteau hora 
inci mai voio^i. Betr^nul d-1 Buracu se scobori iarS^i in 
mijlocul poporului, care il primi in aclama|:iuni. El mulj:ami 
bucuros tuturora, apoi le zise: 

— Fra^ilor! de astazi inainte sSl ijtim ?i sa nu mai uitSm 
c4 ^i noi Arm&nii suntem o na.\\e pe pam^nt, ^i cSl avem 
la Dunire fra^i mai mari, cari nu ne lasi uitarei. Dumnezeu 
sS ^ie m\i\\[ ani pe M. S. Sultanul, parintele nostru. 

Atunci din mul^:ime se audi un glas ca de trclmbij:i, gla- 
sul unui muntean de pe inal^imile Pindului: 

— Fra^:ilor!... Armlnilor!... zise el cu putere ifi cu c&l- 
dura, sa v6 spun ^i eu un cuvint... Ce vorGrecii? Ce vor 



Digitized by 



Google 



136 

Bulgarii cu noi? Ce vor celelalte neamuri? Noi li ISsSm pe 
fie-care, a?a cum 'i-a fScut Cel-de-Sus. De ce vor ei sS ne 
stxice neamul ^i legea ? de ce nu ne lasS ^i ei sS fim Ar- 
mani, a^a cum ne-a zidit Dumnedeu? Sa nu mai ascultSm 
ademenirile ^i bSrfelile lor ^i sS fim ceeace suntem, ear 
bunul Dumnezeu sa ^ie Imp6rS^ia, sS privigheze ^i sS bine- 
cuv^nteze neamul nostru arm^nesc! 



Digitized by 



Google 



VI 

NUNTA LAARMIni: INVlTAREA la NUNTi; TAIFA NUNULUI ; FURTATLU, §1 
TAIFA LUi; BlRBlERlTQL MIRELUI, TAIFA LUl §1 iMBRiCAttEA LUi; MERGEREA 
LA MIRBASA; FBLICITIRILR; tMBR&CARBA MlRBSElj CUNQNULE; MBRQBRBA LA 
CASA MIRELUI. DATINA GOPB§EANi ((SOACRA IN C0H1B». ALIPIRBA MlRESBl 
In cor. LUNI DDPA CUNUNIE. HARJI. MBRCDRI DIMINEATA. MERGEREA LA TREl 
f6NTANL TRAIDL FBTELOR !N CASA PARINTEASCA; DANJURILE; VEDEREA TINE- 
RIIOR LA BISEEICA; INTELEGERILE tNTRE PARIN^I; PROXINITLI; ZESTREA DIN 
CASA; ((SEMNUL ACEL miO) ^I LOGODNA OEA MARE. JOIA DE tNAINTB DE CU- 
NONIE $1 CINA DE DESPARTIRE A FETBLOR. CASA ARMANEASCA i^I SOBRIETATEA 
LA ABMAnT. TfiRRNOVA $1 ^COALELE BI ARMAnE^CI. DIMITRIB ATANASESCU $1 
GRECOMANIl DE ALTA-DATA. pABINTBLE fAR^BROT f^i CREDITORUL GRECOMAN. 
TURCII DIN T&RRNOVA. MAGAROVA f^l ^COALBLE EI ABMANB^CI. MDNTELB PERIS- 
TERA §1 fAR^EROTII DE PB EL. 



Tfirrnova .si Magarova sunt doua comune arm^ne^ci at^t 
de aproprieate una de alta inc&t alcStuesc un singur ora^^ 
^i nu sunt despar^te, dec^t printr'un mic riulef. Amendoui 
sunt a§e(Jate pe poalele muntelui Peristera ^i se g^esc la 
dep^are de o orS .^i jumatate cu trSsura, de Bitule. Pe 
jos drumul e mai scurt, fiind-ca se face de-a dreptul peste 
coline. IndatS dupa sfin^irea drapelului romSnesc plecaiu la 
T6rrnova, unde eram invitat la o nuntS, ^i ficui drumul 



Digitized by 



Google 



138 

impreuni cu d-1 I. Ciuli, directorul liceului romftn din Bi- 
tule^ care era nunul. Inainte de a descri aceste douS co- 
mune, mS voiu ocupa de obiceiurile §i datinele de la nuntS 
ale Arm^nilor. Invitarea la nuntS glisue^ce: 

Dare tru scire 
Frafli George Pavle avem onoarea 
ta s'adugim tru scirea onorabilului 
public, c& azi tru oara di adete ^) va si ^) obictnuitS *) 
s'fac^ incurunarea fratelui a nostru 

Teodor 
tr'ageap&l&c&rsim *) tutS soia,^) oaspiti *) rug^m ^) toate rudele 
si cunoscuti s'^ini la aiast& nunti — 

§i aceasta invitare, in care se v6d at^tea neologisme, se 
lipe^ce ^i pe por^ile tuturor bisericilor, pentru ca publicitatea 
data nun^ei sS fie c&t mai largS. Se infelege c4 popii greci 
^i grecomanii v^neazi cu furie aceste anunciuri scrise in 
«blestemata limbS vlahiceasa» ^i le rup unde le int^lnesc. 

La Arm&ni^ carii sfin^esc at&t de mult familia, nunta e 
o mare serbare. Nunul, familia mirelui §i familia miresei, 
au invita^ii ^i oaspe^ii lor deosebiji. Sa incepem cu nunul. 

La casa acestuia se string to^:i invita^ii lui §i dup4 ce 
sunt in numfer indestulator, vin lautarii ^i pornesc, prin 
c^ntari, trupa nunului din loc, lu&nd drumul spre casa 
mirelui. In capul trupei paijesc femeile, §i inci mai inaintea 
lor merge un baiat cu un ciur, in care s'au pus cununiile 
de metal^ ce au fost luate de la biserica la care nunul este 
enoria^. Tot in ciurul acesta, invelit cu o nSframS, se mai 
afli ^i o p&ne (= culac) ^i c^^-va pumni de orz. Nunul 
mai duce §i cinci «9eri» adecS luminiri de cearS, ce vor 
servi la cununii, ^i au menirea de a aminti cele cinci rane 
ale lui Isus Christos. 

Cu puj:in inainte de a porni trupa sau ceata nunului, pe 



♦) Adete, e cuv^ntul turc ad^f, d. e. turcea adit, adeci datini sau obiceiu turcesc. 



Digitized by 



Google 



139 

armftne^ce : taifa nunului, cft^i-va tineri se reped cu ISutarii 
si aduc taifa furtatlui, ceata f&rtatului, care impreunS cu 
nunul cununS pe miri. La Armani nu o pereche, so^ ^i so^e 
sau frate ^i sora etc. cununi, ci numai nunul^ care i^i ia 
ca un fel de ausiliar pe un baeat tinSr, rudi a miresei, ^i 
care pentru imprejurare poartS numele de f&rtate= «furtatlu». 
Ast-fel alcatuita «taifa» nunului, cu toate temeile in frunte, 
pornesce la casa mirelui, insa e ^inutS sS'si aleagS drumul 
in a.^a chip ca sa ajungS la locuin^a lui prin dreapta por^ei, 
§i nici-odatS prin st&nga, caci atunci nu e a bine. 

Mirele are de asemeni «taifa» lui, alcatuitS din invita^ii 
familiei sale, iara^i cu un taraf de lautari. Prin locurile a- 
cestea lautarii c^nta ariile «caru^a po§tei» sau aamunleu 
^i am sS'l beu» arii lisate pe aici de d-1 T. Burada, al 
carui drum prin Macedonia s'ar putea gSsi §i dupi reper- 
toriile lautarilor. Mirele se sSruta cu to^i ai sei, carii il feli- 
citeaza, ia binecuv^ntarea parin^ilor sau a crescfetorilor si por- 
nesce cu «taifa» sa, care merge in urma celei a nunului, 
sa ia mireasa = «s'lia 'nveasta». Ambele ((taife», cea a nu- 
nului ^i cea a mirelui, trebue sa intre in curtea casei pS- 
rintc^ci a miresei tot pe la dreapta por^ei, ear nu pe la 
stanga. 

Inca de diminea^a, in ziua nun|:ei, datina cere ca mirele 
sa se barbiereasca, ^i cu anume ceremonii. Se string la locu- 
in^a lui, rudele cele mai de aproape ?i mai mul^ tineri, ear 
pe cfind el se rade, femeile ii cfinta in ton recitativ a^a-nu- 
mitul «c&ntec al barbierului», care glasue^ce : 

Mea! ghine nS vine birberlu 

Ta s'nS surseascS *) grambeulu *) *) bSrhiereascS *) mirele 

Mea! tu birber asi s'bSnezi *) *) asa sS trSesci 

Tu grambeulu s'n^-1 indregi i) *) *) s& ni'l gStesci 

Mea! s'nS-1 adari musat, musat. 



*) Sunetul g se aude aproape ca d sau z. In cuv^ntul iniregi se forteazS 
putin pronutarea spre a rima cu bdnezl. 



Digitized by 



Google 



140 

Ti la nun s'ti la filrtat 

Mea! §'ti la feata ma-musat. 

Mea! ia mutrislu di pi nare *) *) ian privifi'i chlpul 

Calotiha-li di care s'l are ;*) *) ferice de cine'l are 

Mea! ia mutrislu di pi dinti *) *) ian priviti'i gura 

Calotiha di ageli pSrinti; 

Mea! ia mutrislu di pi cheptu 

Mea ! s'pare ca birbec aleptu ; *) *) voinic, frumos 

Mea ! ia mutrislu di pi bSrnu 

S'pare ca un cal cu fSrnu. ^) 

In timpul cAntarei «grambeulu» adecS: mirele este b4r- 
bierit. DupS aceasti ceremonie el se imbraca cu hainele lui 
cele de mire ce trebuesc sS fie cu total noue. Inainte de 
a se imbrSca, m&nicele ve.^mintelor lui sunt trecute printr*un 
cle^ce de fier, pentru ca «grambeul» sa se facS tare ca 
fierul si ca o^elul. Hainele mirelui la un loc toate se nu- 
mesc cu cuv^ntul: ((grambeatisle». 

De indatci ce ((taifelei) nunului si mirelui au ajuns la casa 
miresei si intrS in curte, lautarii ambelor acestor «taife)) 
inceteaza de a c&nta ^i dau rdndul tarafului de ISutari ce 
^ine de ataifa)) miresei, alcatuita din rudele ^i invita^ii fa- 
miliei ei. To^:i stau in curte ^i a^teaptS. Din partea miresei 
es c&^i-va din casa §i trateazS pe invita|i cu vin, rachiu, 
naut prSjit, rahat etc.; apoi i^i ureazS: «cu *ncherdu» sau 
(rsa *ncherdiseasca)) adeca s^ fie cu bine, si fie cu noroc. 
Al^ii obicinuesc a zice: «cu tihe buna» adecS: cu bun noroc 
sau : soarta bunS. In ziua nun^ei ?i cele urmStoare, c&nd 
se int^lnesc rudele ?i cuscrii nu i^i zic bunS-ziua sau bunS- 
seara, ci numai: aCu 'ncherdu». Mireasa stS in casa ^i nu 
se arata, de c&t dupa ce mirele saruta m^na socrului ^i a 
soacrei .^i se imbra|:o$eaza cu cumna^ii §i cu celelalte rude 
ale ei. Dar nici dupS ce aceastS datorie e indeplinita, ea 
inca nu vine intre invita^i, ci abea se arata in fundul an- 

Calul cu Mu simboliseaza m&ndrie ?i, tot-deodatS, birbatia. 



Digitized by 



Google 



141 

treului casei ^i cfite-odatS inainteazi eel mult pSn4 la prag. 
Mirele^ care prime^ce darurile socrilor ^i ale rudelor miresei, 
de obiceiu ceva bani, nelipsij:ii ciorapi ^i c^te-va batiste, 
indata ce zare^ce pe mireasS se gSteijce vesel de plecare, 
caci faptul ca ea s'a aratat insemneazS ci e hot^rita sSl-^i 
urmeze logodnicul la altar. C^nd mirelui 'i se tot dau darurile, 
invita^ fac glume, cS de ce nu '^i-a adus un cat^r ca sS'l 
incarce cu atitea bogS^ii. Mireasa este condusS panS la u^a 
casei de tatal ei, de aici incolo, pana la locul cununiei, o 
conduce un tinfer dintre rudele ei. ((Taifa» miresei merge 
dupa cea a mirelui, ear aceasta dupa cea a nunuluL 

ImbrScarea miresei se face de asemeni cu o anumita 
ceremonie, ceruta de vechile datine. Pe cAnd ea i?i pune 
hainele de mireasS, femeile ^i fetele care o inconjoara ^i o 
ajutS, cAnti recitativ: 

Mea! adar^-mi-te chiraoa ^) mea, 

Meal s'vinS gionle sS-mi ti lia, 

Mea! s^-ini ti ducS tu casa ta. 

Meal tu flurie, flurie aruspS, 

Mea! dure *) ne sidusi ascumta *), *) destul *) ascunsS 

Mea! esi-ne tora*) tu migdane, *) *) de-acum *) la medean, la 

Mea! ta s'ne dai una mare name*). *) faimS. [ivealS 

Cunimia se face ori la bisorica ori la casa mirelui. In 
drum, dacS convoiul trece pe l^ngS vr*o bisericS, tustrele 
tarafurile de iSutari ale celor trei cete, amu^esc de-odatS. 
Sa descrim ceremonia cununiei la biserica. Cetele a^teapti 
in curtea bisericei pana ce preo^ii se imbracS in hainele 
sacerdotale. Un preot ia de m^nS pe mireasa $i o con- 
duce in biserica. Cetele ii urmeazS. «Grambeulu cu 'nveasta» 
sunt a^ecja^i in mijlocul bisericei in fa^a unei mese, pe care 
se afla un pahar cu vin, un *«culac»^ cununiile ^i evan- 



*) AdecS: caddna mea sau doamna mea, cSci cuv^ntul chiraod s& intrebuin- 
teaz2 pentru cad^nS. Vorba: mea e o esclamatie, ear vorba: flurie inseamnS aici, 
nu moned& de aur, ci juvaer sau odor. 



Digitized by 



Google 



J42 

ghelia. Nunul schimbS de trei ori inelele de logodnS, cu 
mftnele incruci^ate, apoi schimbS cununiile mirilor de ase- 
meni cu m^nele incruci^ate. In timpul ceremoniei religioase, 
f^rtatul sta la st&nga miresei, ear nunul la dreapta mirelui. 
Tuspatru \\n in m^na c&te una din cele cinci «5eri)), pe a 
cincea o |ine preotul. C^nd se c^nti Isaia cidniuesce^ nunul 
ia pe mire de bra^, ear acesta cu degetul eel mic al m&nei, 
apucci degetul eel mic al miresei, ?i a^a, impreuna cufSlrtatul, 
se invirtesc in jurul mesei, de trei ori. In acest timp un tin6r 
se sue pe scaunul arhieresc din bisericS ^i aruncS peste lume 
orzul din ciur ^i cofeturile, daca sunt. Orzul insS se arunca mai 
ales peste ((gramghiazi», adecS peste miri ^i peste preo^. 
Numai de ckX. femeile culeg orzul de pe hainele §i din barba 
popei, ^i inca cu lupti. De orzul acesta dela cununie, 
cules indata de pe barba ^\ vestmintele preotului se leagS o 
credinf S : se macinS spre a se amesteca in p^ne Jji se da 
femeilor sterpe, pentru ca sS nascS copii, .^i mai cu seamS 
bSeJ:i. In bisericS, mirele i^i pSstreazS fesul pe cap, ear cei- 
lalf:i barba^i au capul descoperit. C&t ^ine ceremonia religi- 
oasS, mirele e mereu indemnat de femeile din familia lui, 
ca s4 calce pe mireasa pe picior, caci atunci, ca so^e, ea va fi 
supusS barbatului ei. Sfir^itS ceremonia, cuscrii mirelui mai 
antfei ^i apoi cuscrii miresei sSrutS fruntea ^i cununiile «gram- 
ghizlor» ^i tot trec^nd pe r&nd, pun intr'o farfurie de pe 
masS, plata popei. 

Plec^nd cu to^:i spre casa mirelui, acum acesta i?i ia 
«*nveasta» la bra^ sau de m^na. De aici incolo, cetele merg 
amestecate ?i dupS ce ajung in curte, invita^ii sunt trata^i 
cu vin, rachiu ^i mezelicuri. 

C&nd cununia se face la casa mirelui, indata ce cele 
trei cete ajung in curtea acestuia, se desfac ^i nu rem&n 
decSt rudele cele mai apropiate. 

Ceremonia religioasS a cununiei, bine in^eles, cA rSm&ne 
neschimbatS. Dar fie cS cununia s*a fiicut acasa la pirin^i 



Digitized by 



Google 



143 

sau la bisericS «grambeulu cu 'nveasta» tot trebue s4 se 
intoarca acasa la ei^i anume de aceastaintoarcere, ^i mai ales 
de momentul cdnd intri mireasa in casa mirelui, mai sunt 
legate iara^i cAte-va datine. La u^a casei, ea este a^teptatS 
cu o p&ne = «culac» ^i cu o farfurie = «piat» plinS cu 
zahar pisat. P^nea ^i farfuria cu zahar se preumbla de trei 
ori in jurul capului miresei de catre o femee, apol aceasta 
i^i pune ^nsS^i colacul iji farfuria cu zahar pe cap ^i a^a 
se intoarce de trei ori in jurul miresei, ear la urmS se opre^ce 
in fa|:a ei §i ii presintS farfuria cu zahar pisat. Mireasa, cu 
trei degete ale dreptei, ia zahar de trei ori ^i face cu el 
trei cruci pe pragul de sus al casei, pentru ca sSl 'i fie dulce 
traiul in noua ei locuin^a. C^nd e sS ' pa^easca in casS 
— tot-d'a-una cu piciorul drept inainte — 'i se intinde sub 
picioare o batiste alba sau o p^nza alba, pentru ca sa-i 
fie in casa bSrbatului via^a «alba», curatS^i lini^titS ^). In acest 
moment cei de fa^a canti: 

Esi, lea mum3, s'fi astepti hililu, 

Ci mi'ti aduge hirSchinS*), *) lebSdS 

Hirachina, 

Casa 'mplinSl 
Tu gratnbe, grambe marzeao *) *) mSrgea, frumos ca o 
Ne umplusi casa di harao!*) *) de bucurie [margea 

La Gope^eni se mai ^ine incS obiceiul ci mireasa, dupS 
ce intra in casa mirelui, sa fie data u^or de trei ori cu 
capul dd cSmin sau sobS, pentru ca sa ii fie mintea numai 
la caminul barbatului. De asemeni tot la Gope^eni mai este 
pastrata datina dupS care «'nveasta» este ^inutS sa faci 
trei «mitani» adeca, metanii sau inchinSciuni soacrei, care 
sta l^ngS cSmin ca iji c^nd ar fi suparata. Datina aceasta 
poarta numele: «soacra in cohie» adecS, soacra in col^. 



*) In Pind cele trei cnici de la u^S se fac cu unt, nu cu zahar. Soacra, e?ind 
naintea miresei ii rupe mSruntel de-asupra capului un caer de lAnS alba, 
pentru ca nora-sa sa traeasca fi sa ajunga cu p^rul alb ca ^i caerul. 



Digitized by 



Google 



144 



Bgtr^na stS cu capul plecat $i posomoritS in col^:ul ce face 
caminul cu peretele casei, mireasa se apropie de ea .^i ii 
saruta m&na, dar soacra rSm^ne incS intunecoasS. Abea dupS 
ce nora face a treia metania §i incS pSna la pSmfint, soacra se 
insenineaza ^i arunca noei sale fiice un fel de ifal, o «^imie» 
pe umeri. 

DupS ce mireasa trece in casa mirelui, 'i se dS o camerS 
ca si se odihneascS pu^in, insS indata ce intrS la ea o ruda 
de-a mirelui, barbat sau femee, «'nveasta» e datoare si 
se scoale numai de c4t in picioare. Seara se face o masa 
mare, la care nunul ^i invitafii lui au locurile reservate, ?i 
la care iau parte toate rudele mai apropiate. Se minfincS, 
se bea ?i se c&nta. Pe la miezul nop^ei vine timpul ca 
«s'alicheasca 'nveasta 'n cor.» Aceasti datina a alipirei 
sau a prinderei miresei in cor se face in modul urmStor: 
so^ia nunului ia de m&nS pe «'nveasta» ear nunul pe «gram- 
beulu» ^i impreuna cu rudele mai de aproape alcStuesc un 
cor. Eata cuvintele ce se c^nti: 



Meal albS sa-mi ti v^d lea sor 

Mea! gi ni t'alichisi In cor, 

Mea! ca s'ni fa<ji tarnanina — 

Mea! ca s'ni fagi nao figiori 

Ca luceafir si ca sori! 

Meal doi s'li bagSm picurari *) 

Mea! ca s'ne-aduc& umtu s'cas 

Tu cheale di puricu. *) 

Mea! un sS '1 bagSm cSrbunar 

CSrbunar cSrveale 'n sin. *) 

Mea! furtutirea c5pitifi.*) — 

Mea! un sS '1 bagSm gunusar *) 

Gunusar di use *) 

Use ti unS lae *) cSldSruse; 

Doi s'li bSgSm pi tehnea *) tatusui 

Mea! doi s'li bagSm hrtsifi *) 

Ca s'ni adara neale *) s'minghiusi. ♦) 

Mea! ea mutreali tuji d'anvSrliga *) 



*) pSstori 

*j in pele, in burduf de purice 

*) cu p^nea'n sin 

*) si cu furca cSpStSiu 

*) spoitor 

*) de capace 

*) neagrS 

*) meserie 

*) argintari 

*) inele *) si cercei 

*) privesce pe tofi in juru'ti 



Digitized by 



Google 



145 

Ma s' di un va-mi ti lia frica, *) *) numai de unul ^i-a fi fricS 

Mea! cara*) s'ti ^inS di la u^e *) dacS 

Va s'ti adufti *) ca cStuse, *) *) s5 te Inghemuesci *) pisicS 

Meal cara s'vinS dela cap 

Va s'ti parS c& e vurculac ! ^). 

C4nd se cAntS ^i se zic versurile acestea, tot pe atit de 
ginga^e §i naive pe c^t f}\ de glume^e, ceealaltS lume ascultS, 
sau inso^e^ce incetinel c^ntarea, ear cSnd se termina atunci 
se consider^ si serbarea cununiei = «'ncurunirlieij) ca ter- 
minate ^i to^i incep a porni spre cas4. Nunta insS nu s'a 
sfir^it inca. 

Luni «*nveasta §i cu grambeulu», carii inccl nu sunt so^, 
fac visita = aturnare» nunului mai 4nt6i, apoi surorilor n\i- 
relui, unchilor .^i matu^elor $i in fine mirii se due ^i la pi- 
rin^ii miresei. In ziua aceasta mama miresei vine de doua 
ori la casa mirelui ca sSy vacJS fata, jji in fie care datS 
trebue sa aduca copilei ei un dar anumit, diminea^a pilaf ear 
dupa pr&nz «plagintaj), de-oare-ce fiica ei nu a devenit incS 
so|:ia mirelui. Luni noaptea (i'nveasta» ^i «grambeulu» dorm 
tot deosebi^i. 

Mar^, mama miresei este incS indatorita de datine sS 
duci daruri, adeca de-ale mfincarei, fiicei ei. In una din 
camerile casei pSrinte^ci a mirelui, se pregSte^ce patul nuptial 
^i abea noaptea de mar5:i spre mercuri, este invoit mirilor 
de a rem^nea impreuna. 

Mercuri diminea^a^ mirele arunca bani in patul nuptial, ear 
rudele de aproape se grabesc, dupa ce esa noii so^i din ca- 
mera lor, sa faca patul, culeg banii ^i cautS semnele virginitS^ei. 
Indata ce aceste semne sunt gasite pe albituri, incepe o mare 
bucurie, ^i unii pleaca ca sS duca buna veste la casa pi- 
rin|ilor miresei, carii a^teapta cu nerabdare ^i carii, primind'o 
dau o resplata baneasci ^i daruri aceluia ce le-o aduce 



>) Ve(Ji o variants la G. Weigand : D/g Aromunen, vol. II pag. 54. Tamanina 
e numele unui danj saitSret ann^esc. 

/. Nenif€tem. De la RomAnti din TurcU Europeand, 10 



Digitized by 



Google 



146 

mai ^ntfei. Veseli p&rin^ miresei se uita unul la altul ifi isi 
zic: ct'nveasta iii in^i cu fa^a albS» ^i espresiunea aceasta 
e ca un fel de descarcare a chinurilor nerabdSrei cu care 
au a^teptat buna veste. Tot in ziua de mercuri, noii so^i 
i^i schimba halnele cu care au nun^it, ^i dupS aceasta se 
face rachiul dulce. Cu acest rachiu se trateaza rudele ce 
vin sS ia dela origina buna veste. La Armanii din Bitule 
rachiul dulce se coloreaza cu ro?, ca ^i la noi in Romania. 
Joi seara si sdmbati seara, ear in unele locuri numai in 
una din aceste seri, incep a se aduna, insa in deosebi, ((tai- 
fele» mirelui ^i miresei .^i plec&nd pe drumuri deosebite la 
trei fontdni c&nta mereu pentru ca ataifele» sa se poatS au- 
di ^\ deci sS se poata int^lni in drum. Glumele incep a curge 
indata ce cele douS cete se int^lnesc, .^i to^ cautS sa vada 
pe mireasS, ear aceasta se ascunde mereu printre rudele 
ei, spre a scapa de a fi veciuta. C^nd ajung, ^i aceasta se 
petrece pe la miezul nop|:ei, la ((Sopute» adeca la fdntani 
ori la izvoare, cdnta: 

Umple sor, vears& frate 

Sa-'li dam apa a-li musate *) *) adcc5 fctelor si femcilor 

Nu Te seate 

A-li musate 
Ca I'e foame a-li musate. ') 

ear mirele si mireasa umple cu apa un vas, ce au ingrijit 
a lua, bine in|:eles, de la trei izvoare. LuAnd apa, mi- 
rele aruncS bani marun^i, pe carii ii culeg copiii, ce se 
^in de cele doua cete. Cand mirii ajung acasa, mamele 
lor ii a^teapta; ei toarna apa din ulcior in sorful soacrelor 
si beau amendoi pe rand din «ior^. Atunci abea mamele 
dau bine-cuventarea lor copiilor lor insofi^i, 91 le zic: 

Cate steale sunt in gar 
Abate ghineti s'ai pisti loc . . . 



*) Ve()i o variants la Gust. Weigand: D/g Aromuncn, vol. II, pag. 50. 



Digitized by 



Google 



147 

adeci: c^te stele sunt pe cer, at^tea bunatiji sau fericiri 
s4 aibi pe pSm^nt, s5 aibi in via^a. §i cu acestea se in- 
chee r^ndueala nunj:ei. 

Dar cunoa^cerea datinilor acestora nu fac incS destul de 
in^eleasa nunta Armdnilor. Spre a avea deplina in^elegere 
a unuia din actele cele mai insemnate din via^a, act prin 
care se face inceputul intemeerei familiei, este necesar a 
aninca o privire inca mai ad&ncS in ^nsu^i interiorul fa- 
miliei ^i a vedea acolo, at&t preliminarele nunj:ei, c&t jji 
traiul fetelor in casa pSrinteasca. 

Mamele sunt cuprinse de grije indatS ce capatS fete. Ele 
se bucurS in tainS mai mult dec&t de bae|:i, ^i totu^i si grija 
le cuprinde, cSci trebue c&t de timpuriu s4 se g^ndeasca la 
zestre jji s& inceapS a economisi ^i a stringe. Abea se ridicS 
o fats, ca mama o ^i inva|:a cdte pu^in a fi folositoare in 
casS. La vr^sta de nouS sau zece ani, cfind copila face o 
mic4 ^e^ali mama ii ^i zice: «gi nu 'nve^i lea hilie?.. ^i 
numS va s*liai di la vigine? ?i gi casS va s'disclicji?)) adecS: 
de ce nu inve^i copilo? ce nume vei avea tu intre vecine? 
si ce casa o si deschicji ? In aceastS zicere, ce se adreseaza 
in fie care casa fetelor, se v6d doua lucruri: mai AntSi, mama, 
da a in^elege fetei, incS de timpuriu, ca ea'i numai un oaspe 
sub acoperem^ntul pSrintesc, c3ci: ogi casa va s'disclidi?» 
insemneaza: in ce familie o sS intri, daca vei remanea o le- 
ne$a ? ^i nu vei inve^a ale casei ? — 51 al doilea : se invedereaza 
insemnStatea cc arein viafaunei feteopinia lumci, a vecinei. ^i 
in adev6r, femeile vecine se intereseazS foarte mult daca o fata 
e cuminte si harnicS, in care caz ^i incep a o lauda si a «pune 
ochii pe ea», ear de aflS cS e lene.sS .^i nesupusa o hulesc 
a.^a cum ?tiu femeile a huli, si'i ingreuneaza foarte mult 
mSriti^ul. De acea fetele inca dela opt sau noua ani pun oare- 
care grija pentru imbrScaminte si cautS a se arSta bune, 
modeste ^i curate vecinelor ^i femeilor straine. 

Fetele inva^S de timpuriu a c&nta ^i a danf:ui bine, mai ales 



Digitized by 



Google 



148 

pentru cSl ele ca mirese sunt datoare sSl joace un dan^ na- 
tional, mScar unul. Numirile dan^urilor mai iubite la Ar- 
mani sunt : sirto, ciamce, beratce (dan^ul Armanilor din Berat 
jji imprejurimi), elbasance (de asemeni un dan^ arnSuchean), 
sonson, manam caravi, pendi caravia, mar?, papas efendi, 
musica, serbsco (s6rba), caravlasco, mevleanea, arabsca etc. 
Alte dan^uri ca: cerchez-havasi, milet-asker, triandafilachi 
se joacS in $irag. Femeea cea mai cunoscutS ca buni dan- 
^uitoare conduce lan^ul jucatoarelor, ce se ^n de ea. B4r- 
ba^ii joac4 tot in lan^ §i anume : dan^urile numite mai AntSi. 
Adesea Armanii din^uesc polca in ^irag sau in horS, a^a 
cS na|:ionaliseaza dan^urile europene ce primesc la ei, fapt 
ce se observe si la satele noastre, unde polca se d^n^ue^ce 
ca hora. 

Cu cftt fetele se maresc cu at^t mamele le ascund tot 
mai mult. Abea in zilele onomastice ale p5rin^ilor daci sunt 
vi(Jibile pentru intimii casei, cAnd servesc dulcea^a, insS ^i 
atunci nici nu salutS, nici rfispund la salutirile ce li se a- 
dreseazS. La biserica fetele nu se pot duce de cAt de trei 
ori intr'un an; in una din aceste d&^i ele se impirta^e^c, 
ear altS mergere la bisericS este in vinerea Pa^celor. In 
ziua aceasta se imbraca in hainele cele mai frumoase, ?i 
dacS nu au, se imprumuta cu haine dela miresele ce au 
serbStorit nunta in carnavalul trecut. La bisericS, tinerii de 
insurat, stau la p&ndi ca s4 le vacja ^i atunci i^i pun ei 
ochii pe fetele care le plac, dar .si ele tot atunci i^i fac 
alegerea pe cfit posibil, cSci letele merg spasite necSt^nd nici 
la dreapta, nici la st^nga .^i parin^ii le privigheazS de-aproape 
ca sS nu rfespunda la semnele tinerilor. De obiceiu Arm&nii 
i^i mSrita fetele intre 15 .^i 18 ani; o fata r6mas4 nemaritata 
panS la 21 sau 22 de ani e considerata ca fatS bfetr^LnS §i 
femeile cauta causa acestei int&rcjieri, fSc^nd fel-de-fel de 
conjecturi menite a*i impedica inca mai mult mariti^ul. 

De^i tinerii izbutesc a se zSri ^i a se place la bisericS, 



Digitized by 



Google 



149 

totu^i nu ei, c4rora nu le este permis a schimba nici un 
cuvent, ci pSrin^ lor alcituesc cSsitoria. Parintele bieatului 
sta lini^tit §i a^teapti ca vr'o fatS, prin parin^i ei, sSl'i ceari 
fl4c4ul in cisatorie; pSrin^ii fetei din contra necontenit se 
uita imprejur §i cauti un tin6r potxivit. Bine in^eles ca ru- 
dele feteior scormolesc de asemeni pe viitorii miri. Dac4 o fa- 
milie, in care e o fati de mftritat, '^i-a pus ochii pe un 
tinfer bun, atunci se caut4 o persoanS cu trecere la fa- 
milia alesului spre a face cererea. Tatil bSeatului r&punde 
negativ in cas c4nd nu-i convine fata propus4, ear dac4 ii 
convine se las4 greu, pentru ca sa fie mai mult rugat §i 
rSspunde: «easte tu m^na fefiorlui» d&nd a in^elege c4 
voe^ce si consulte ?i pe fliciu inainte de a da un r6spuns li- 
murit. In asepienea caz se r6spunde §i: «noi nu avem s*zi- 
gim giva» sau : «noi him cu lingura *n b4rnu §i ma s'hibi 
casmete va s'faca». 

Nu rare ori se duce ^nsu^i pirintele fetei de-a dreptul 
la pirintele bieatului §i i*l cere de ginere. Fetele de familii 
mai insemnate, cele cu avere, precum §i cele escep^ional 
de frumoase a^teapti sSl fie cerute, ^i sunt in adev4r cerute 
de mul^i, ear ele, sau, mai bine, p4rin^ lor fac alegerea. 
De obiceiu insS la Armani, tineri sunt ceru^ in cSsatorie, 
ear nu fetele. Acestea de cele mai multe ori nici nu sunt 
intrebate, ci se trezesc de-odati aduse la logodni. Cftnd 
preotul siv&r^e^ce aceasti ceremonie este ^nut s4 intrebe 
dac4 tinerii se logodesc de voe, §i dac4 consimt a se lua 
in cSsatorie, bieatul rfespunde: da, fata insi nu r6spunde, 
ci ia m4na preotului ^i i-o sirutS, ^i aceasta s4rutare de 
m&na, dat4 preotului in asemenea imprejurare, e considerate 
ca §i rfispunsul afirmativ al fetei. 

In timpiu-ile mai noi se fac Ccis4torii §i cu ajutorul unor 
mijlocitori de meserie, numiji «proxinitli», carii cunosc toate 
fetele de miritat, au fotografiile lor §i pot da limurite in- 
forma^uni despre zestre. Totu^i ei nu sunt lacomi §i min- 



Digitized by 



Google 



150 

cino^i, ca in alte pSr^:i, ci recomandi numai partide potri- 
vite. Plata insS primesc pentru informa^iile ce dau. Se obici- 
nue^ce a se plSti .^i mijlocitorul rudi sau amic, c&nd deci 
nu este «proxinitlu» de meserie. Daruri sau plati se dau 
^i din partea mirelui ^i din partea miresei; de^i acel care 
prime.^ce insSrcinarea de a duce o casStorie la sfi^r^it se 
simte m^ndru ^i consider^ fapta sa ca o datorie reli- 
gioas4. C&nd cine-va e consultat despre o fati, se silence 
a scoate la iveala toate caliti^ile ei : frumuse^a, averea, 
bunatatea inimei, hSrnicia, cumin^enia, de teami «ca sSl 
nu*i stxice norocul», cSci esisti o credin^S foarte resp&ndita 
la Arm&ni, cum ci unul din pacatele cele rnari ar fi a strica 
o logodnS, vorbind rfiu de o fatS. Stricarea unei logodne 
sau lovirea in soarta unei fete, se consider^ ca un pScat 
mai mare deccLt pScatul de a strica o bisericS, ^i chiar esisti 
cuventul: «cama ghine s*asparga un4 bisericS dec&t s'aspargi 
una feat4 di la tihe.» 

Zestrea din casS, adica trusoul unei fete este cunoscut 
de mult de vecine, totu^i cei insarcina^i cu tratativele ca- 
satoriei nu uiti nici odati a vorbi ^i despre trusou, care 
pe armine^^ce se cheama ((pae» ^i din care ciorapii nu 
numai ca nu pot lipsi, ci sunt totdeauna arata^ inainte 
de toate. Eata cum se compune de obiceiu «paea» : 
40 — 45 perechi de ciorapi, pe arm. «p&rpozi», ^) 
40 de «came?i», 

6 — 8 cer^afuri de deosebite stofe, 
4 «poli» adeci poale sau ^or^uri de l&ni, 

1 «poala» =^sorJ pentru «farmitarea piniliei» 

(fram^ntarea pclnei), 
20 — 25 «schepuri cu oime» = broboade cu broderii pen- 
tru a-^i lega femeea capul, de oare-ce nu poarti 
palSrie, 

^) In Find ciorapii se numesc Idpudi. 



Digitized by 



Google 



151 

4 — 6 «c4ft4ni» ni^ce broboade de mStasS neagri ce 
se pun peste «scbepuri» in timp de doliu, 
purtate mai mult de femeile in vr^sta, 
10 — 12 «iasma(Ji. ti ligarea caplui» adeci «schepuri>3 
mai eftine, 

2 «§imii di l^ni ti di-gu^e» = batiste mari de lAnS, 

de legat la g&t earna, 
15 — 20 «civra(Ji» adec4 batiste, 

8 perechi «pantofle» sau «mestre» lucra^i la 

gherghef, 

6 perechi «smeane ica pantalone» 

2 rochii de m&tasS == «fustrini di sirma», 

2 » de lani, 

1 » de flaneia, 

2 » de oland4= «bSsma», 

2 » «cuburlii»; = rochii vatuite cu bumbac, 

3 «sacuri»=paltoane scurte blanite, 

2 «polgi» adeca o polci ^i un palton, 

2 ^or^uri de matasS, 

1 501^ de olanda, 

1 a^ternut complect, compus din: o saltea cu 

ISni, de obiceiu doua saltele; doui plapome 

din care una cu facade matasa, o «doaga» adeci 

o invelitoare sau cerga alb4 ^i flocoas4 de l&nS 

§i o «tiftic4» adeca o doag4 de lini vinStS, 

patru perini mari §i doua perini mai mici. 

Toate acestea la un loc alc4tuesc «paea» fetei ^) §i este 

obligatorie pentru pSrin^ miresei. Bine-in^eles zestrea din 

cas4 variazi in bogS^ie dup4 starea pirin^ilor. Pe Iftnga 

aceasta «pae» pirin^i cu avere mai dau §i bani, de la 50 

sau 100 lire pSni la 300 lire eel mult. 

Dup4 ce paea ^i toate celelalte au fost discutate cu de-ama- 



*) In uncle p5rji In loc de <pae» so !ntrebuinteaz2t grecescul <prica». 



Digitized by 



Google 



jo2 

runtul ^i pSrin^ii de am^ndouS parole s*au aratat mul^ami^ 
§i s'au imbr^^o^at, se p^e^ce apoi la legitura logodnei, pe 
arm^ne^ce: «isusirea» sau «isosmata», care se poate face in 
seara ori-carei zile, afara de mar^i seara. De la inceputul 
invoelei, deci inca inainte de logodni, se face intre fiii 
pSrin^lor invoifi un schimb de mici daruri, ^i anume: mi- 
rele da viitoarei lui o «flurie» adeca o monedi de aur 
veche, ear mireasa di viitorului ei soj o pereche de ciorapi. 
Acest schimb de daruri e ca un fel de subscriere provi- 
zorie a invoelei, poarti numele de: «semnul agel iiiic», ^i, 
se considers ca logodnS micS, ea!r logodna adevarata e 
numita logodna mare, «isosmata gea mare.» 

DupS ce se fac invitSrile de am^ndouS parfile, in seara 
logodnei celei mari rudele despre mire, se due la casa mi- 
resei, inso^ite de preot ^i aduc semnele, cofeturi §i o garafa 
de rachiu cu g^tul a^a de sub^ire, inc&t mai mult se suge 
dec^t se bea din ea. Cei din ceata mirelui, mai intimi cu 
pSrinfii fetei, tree in camera in care se aflS mireasa, unde 
se ^i procedeazS la celebrarea logodnei. Pe o farfurie se 
pun inelele am^ndurora, fie-care inel legat fiind cuo panglica. 
DupS ce se termini citirile logodnei, care sunt cunoscute, 
se schimba felicitSri, ear mirele trece cu rudele lui in ca- 
mera in care a^teapti ceilal^ invita^i adu^i de el, dar mai 
pu^n intimi cu familia miresei. Preotul vine de asemeni in 
camera aceasta, ia cofeturile mirelui §i le amesteci cu ale 
miresei, i^i pistreazS sie^i o parte ^i pe ceealaltS o da 
familiei ei. Tot a^a preotul ^nsu^i amesteci rachiul mirelui 
cu eel al miresei. AceastS amestecare de cofeturi §i de ra- 
chiuri arati ci a^a trebue sa se amestice bunurile ce aduc 
in c4s4torie am^ndoi viitorii so^i. Dup4 ce se sfir^esc acestea 
esS ^i mireasa din camera ei, unde a avut loc logodna, 
siruta mai &nt6i mclna preotului ^i a celor mai b6tr&ni dintre 
rudele ei ^i ale mirelui, saruta in gura pe toate femeile 
Cclte sunt de-fa|:a, ear cu rudele mai pu^in vr^snice ale lo- 



Digitized by 



Google 



153 

godnicului ei numai i^i atinge obrazul, firS sSl se sirute inca. 
In urma iau loc cu to|ii, se dS dulce^uri, vin, rachiu, etc. 
Semnalul plecarei il da ceata mirelui ^i indata pleac4 ^i 
ceata miresei. Aceasta se duce apoi, in corpore, la casa 
pirin^ilor mirelui de intoarce visita, unde nu se mai inde- 
pline^ce nici o dating. UrSrile de la logodna sunt ca ^i 
cele de la nuntS: «cu *ncherdu» etc., ?i mai sunt inca 
c^te-va ur4ri ca: «s'incherdiseasc4 §i unS oarS tru et&» 
sau: «s'toarna pi iu lipsea^ce» etc. Dupa faptuirea logodnei, 
tinfirul, intrS liber in casa parinteasci a miresei chiar sara, 
totu^i pirin^ii ii impedica de a r6m&nea singuri. C&nd 
ziua viitorii so^i es4 la preumblare sunt inso|:i^i de o ruda 
a miresei. Mirele §i rudele lui, c&nd merg sa vacja pe lo- 
godnici, sunt datori sa nu se ducS cu m&na goala. §i fa- 
milia miresei insS, indata dupa logodn^, trimite daruri ru- 
delor mai de aproape ale mirelui, daruri in care ciorapii 
iara^i nu lipsesc. Cu o s^ptSm^nl ?i chiar cu doui inainte 
de ziua *nun|:ei, care e totdeauna Duminici, mirii se due 
la biserica §i se impirti^esc. 

La Gope^eni, pSnl acum c&^i-va ani, mai esista un obi- 
ceiu desaprobabil. Mirele, cu cate-va zile sau cu o sfepta- 
m&nS inainte de cununie, avea dreptul de a se duce 
t^ziu la casa socrului viitor, a rfemanea o noapte im- 
preunS cu mireasa lui, si dupS cum o gasea virgina sau 
nu, o lua de nevasta sau o parSsea. Obiceiul acesta s'a 
desfiinjat acum, spre onoarea bravilor Gope^eni, carii s*au 
aratat at&t de vrednici in lupta pentru rede^teptarea na- 
tionals a Arm&nilor. Curate sunt moravurile, curate sunt 
credin|:ele .^i datinele la tot neamul arm^nesc, Gope^enii 
au reintrat ^i ei in puritatea de via^S .^i de moravuri a 
Arm^nilor ^i nu se mai abat printr'un obiceiu at^t de 
desaprobabil. 

Nunta se ^tie, dureaza o sSptcLminS, §i adesea chiar ^i 
mai mult. Ea incepe de joia de inainte de duminica cununiei 



Digitized by 



Google 



154 

?i ^ine pinS ceealalta joi, dacS umplerea ulciorului dela txei 
f6ntcini nu face parte chiar din nunti. Joi seara, inainte de 
cununie, rudele §i amicii due c^te o pitS la casa mirelui ^i 
la casa miresei, ear rudele de aprope ale mirelui ii due ace- 
stuia bohcialtche^ adeca daruri purtire^e intr*o legiturS din care 
ciorapii iara^i nu lipsesc, §i ii mai due ^i cdniscu adecS daruri 
de m^ncare, compuse dintr'un berbec taeat, un culac mare 
si vin intx'o ploascH^ birbiliu sau ^ise^ adecS intr*o sticla cu 
g4tul ingust din care se suge in loc de a se bea, despre 
care am pomenit ^i mai sus. Aceasti sticla are un rol insemnat 
in datinile ArmS.nilor. In unele locuri berbecul tieat se tri- 
mete mirelui s&mbSta seara, ear colacul §i vinul luni dimi- 
nea^a. Tot joi inainte de cununie, mireasa se duce la bae in- 
so^ita de multe femei §i fete ; costul baei il plate.^ce mirele. 
S&mbita seara fetele amice iji rude ale miresei se due de 
o v6d ^i \ aduc c&te o pita, apoi stau la mas4 impreuni. 
La masi, cei carii servesc, cauta de pun dinaintea fie-cSria 
pita ce a adus. Fetele rup pitele §i*^i impart intre ele, §i dau 
fie-care ^i miresei. Aceasta masS a fetelor, este cina de des- 
par^ire, a miresei de soa^ele ei cu care a fetit. In unele 
locuri fetele cSnta la a.^a-numita cina de despar^re, ear 
c^ntecul ce se obicinue^ce mai mult in aceastS imprejurare 
e urmatorul : 

«Ai lea feata la ikwi^n^U 

*Ducift-vS voi, cX eu nu via... 

«C^ dada, ^) lea, mi isusi ^j ') mama *) m^ logodi 

«Aoaltazi 3) DumSnica, ') alaltSeri 

«Nel *) curat ini-adusir<1, *) inel 

«Cinci flurii ni^ane ^\ *) ca semn, adicS de la mire 

«Anv6rtite tu c^ftane — 

«Imbairate^) pi ghiurdane.*®) A insirate ^) salbS 

Tof i c^f i au primit invitarea la nunta, se due duminicS dimi- 
nea^a, cu c&te-va ore inainte de cununie, de visiteazS pe mire ^i 
pe mireasa. La casele mirilor lautariiincepacantadetimpuriu. 



Digitized by 



Google 



155 

Dupa ce visitele iau stir^it, o ceata de flScSi pleach, din partea 
mirelui, cu un cal sau cu o cSru^i §i cu iSutarii sa ia «paea» mi- 
resei, spre a o aduce din timp la casa viitorului so^. Ceata insSr- 
cinata cu aducerea zestrei se nume^ce nunti sau cuscri, $i fe- 
meile ii es in cale ?i se strigS una pe alta : «^ini^i sVidcJi cuscrili !» 
Si de aici incolo, incepe nunta dupi cum s*a descris mai sus. 

Datinile araitate se gasesc mai mult la grupul Voscopolean 
§i la Arm^nii din Macedonia. Parte din ele au fost v6(Jute de 
mine ensumi, altele mi-au fost comunicate de d-1 1. Ciuli, direc- 
torul liceului romanesc din Bitule. Prin aratarea cu de-amS- 
runtul a datinilor nun^ei, logodnei etc. cititorul a capitat §i o 
mai de-aproape cunoa.^cere a familiei armdne^ci, dar spre a in- 
tregi inca mai mult aceasti cunoa^cere, cred necesar a pre- 
senta o descriere a casei arm&ne.^ci ^i a interiorului ei. «Mai in 
toate centrele de popula^ie casele sunt construite de peatrS; in 
genere cu douS caturi; adese-ori catul de sus este facut 
de paianta. Casele con^in mai multe incSperi deosebite prin 
multe ferestre. La intrarea in cameri este o salS lunga pa- 
trata ca ?i forma cladirei; sala aceasta este inconjurati de 
trei par^i cu geamlic, ear a patra o formeazi zidul incSpe- 
rilor. In cele mai multe ora^e casele sunt acoperite cu placi 
de ardesie, ori cu olane si cu pae. Locuin|:a armclneasci este 
bine garnisita cu de-ale casei. In ea se vedebel^ugul domestic, 
ca sa nu zicem o formi de lues. Nu e de comparat o casa 
armAneasci cu cele ce se v6d la conlocuitorii din Penin- 
sula. Tot ce esista in casS ca mobile, a^temuturi, velin^e, 
chilimuri (covoare) este e^\t din rasboiul femeei armclne ; 
6ns&^i imbrScamintea in l^na ^i bumbac este o ^esStura a 
acestui rasboiu. '|^es6turile de l&na cde mai renumite sunt 
a^a-numitele, faiacuri cu care se face un comerciu bun, 
mai ales cu Albania. In ^aiacuri se deosebesc rSsboaele 
Grimosteanilor si cele din Pind (ale Arm&nilor Epiria^i ^i 
FSr^ero^i). Ca ^esfeturi de bumbac .si borangic, cele mai 
cautate es din rasboaele din Macedonia; p&nza cea mai fina 



Digitized by 



Google 



156 

ce se g^e^ce in Turcia este ^esuti de femeile arm^ne din 
aceasta provincie. Ori-ce cas4 i?i are cuptorul; nu se i^tie 
la Arm&ni ce va sa zxcSl a cumpSra p4ne; gr^iil este ce- 
reala obicinuitS, rare ori porumbul. Mamiliga nu este cu- 
noscuta la Armftni. Malaiul este alimentul favorit al Albane- 
jilor §i i^i conserve numele de mdmuiic, Ca b6uturi se in- 
trebuin^eazi vinul — in genere negru — ^i rachiul de pra?- 
tin4. Nici un alt-fel de spirtoase nu se cunoa^ce; aceste 
bfeuturi se procure la timpul lor ^i se g^esc in cas4. Nu 
esistci c&rciumi. Viciul be^iei, care in alte ^iri a ajuns un 
flagel pentru popor, la Arm&ni nu a pitruns. In privin^a 
celorlalte alimente, in ori-ce cas4 se gSse^ce o buni pro- 
visie de came s4rat4, br^nzeturi §i legume. Carnea de ber- 
bec este preferata. In toat4 aceast4 stare a casei domne^ce 
o cura^enie esemplari. Spre a vedea superioritatea econo- 
miei casnice la Armani este destul a cunoa^ce o casS bul- 
g4reasc4 §i chiar greceasci... locuin|:e joase, intunecoase, 
rfeu impir^te, domnind in ele lipsa ^i miseria... ^i b&jbaind 
ni^te copii nesSnato^i, oameni §i animale la un loc. Apoi 
ni^te st4pcLni ve.^teji, umili^i, priimind cu sfiali. Ca conclu- 
siune pentru economia domestica la Arm5lni, putem spune 
c4 abunden|:a, igiena, economia sunt ^nsu^irile ce deosebesc 
locuin^a arm&neasca.» ^) 

Descrierea aceasta a interiorului casei armSlne^ci, ficuta 
de un Rom^n, prive.^ce mai ales pe grupul Moscopolean 
^i pe ceilalji Armani din Macedonia. S4 aducem §i o de- 
scriere facuti de un strain, ^i care s4 priveasci pe alt grup al 
neamului Armftnilor. Eat4 ce zice Pouqueville despre Megalo- 
Valahii din Calare^i (Calarites), din Aminciu (Metzova) ^i 
despre cei de pe riul Aspropotamos : « Destul de patriot spre 
a nu consuma dec4t purine lucruri din striinState, sofalde, 
covoarele, ce compun principala lor mobilS, este produsi 
de manufactura lor. Deprinderile vechi, stabilite din timpuri 



>) N. Popillian op. cit. paj; 33—35. 



Digitized by 



Google 



157 

imemorabile, cer ca femeile s4 poarte glugi e^ite din fabricile 
lor; ^i, ca podoabi de lues, nu le e permis si aibi dec^t o 
broboadS sau doui de matas4, eu care se pot gati in zilele de 
sferbatori. Horbotele, galoanele de fir de aur, ^alurile ^i blinS- 
riile, at^t de mult obicinuite in Orient, le sunt cu totul oprite. 
Sotii slabi, daci s'ar gisi, carii ar trece peste aceastS rAn- 
dueala ^\ ar ingidui femeilor lor alte podoabe de lues, ar 
fi desaproba^i ^i ocSriJi de to^. Femeile pe care ei le iau 
in casitorie din alte pir^i, indati ce vin in Anovlahia, 
trebue sSl imbrace sarica. §i dac4 un b^rbat adopta portul 
in aur^ii ^i costisitor al Schipetarilor, §i pSrise^ce de- 
prinderile simple ale neamului, e privit ca un om indoios ?i 
perde increderea compatriofilor lui». ^i dupa ce ne spune cd, 
Sultanii n'au recrutat nici odati cAd&ne sau odalisce printre 
femeile arm^nce din Pind, dure ca §i barba^ii §i supuse la 
munca cea mai grea, inzestrate cu o putere atleticS, cu umerii 
largi, cu peptul bine desvoltat, cu membrele robuste, Pouque- 
ville mai adaoga: «daccL m&nele femeilor arm^ne, asprite de 
degerSturi, ^i formele lor atletice n'au fScut din ele hurii pen- 
tru seraiu ; institu^ile lor au f acut din ele totdeauna creatine 
pioase ^i sof:ii minunate prin puritatea moravurilor lor» ^). 

Asupra cunoa^cerei familiei arm^ne^ci vom mai reveni 
inca de multe ori la ocasie, de aceea acum vom arSta 
comunele Tferrnova ^i Magarova, care, dupa cum am mai 
zis, alefi^uesc de fapt un singur ora^. Intre Tferrnova §i Ma- 
garova trece un mic riule^, peste care e un pod de lemn. 
Intrarea in aceste comune e prin curtea unei biserici. T6r- 
rnova se afl4 la inal^ime de 953 de metri deasupra nivelului 
mSrei, pe plaiul muntelui Peristera, cam de 2.300 de metri de 
nalt ^i care face parte din masivul Suhagora sau Galicica. Nu- 
mfirul Arminilor tferrnoveni este de 5.500 de suflete, ^i nu 



*) voyage de la Grlce, vol. II 'cd. H pag. 357 ?i 358. 



Digitized by 



Google 



158 



esisti aici nici un singur Grec, insa destui Grecomani. Bui- 
garii nu au in acest ora^el decAt trei familii. Tferrnova e 
locul de vilegiatura al Bitulenilor, din causa aerului curat de 
munte $i escelentei ape de b6ut. De asemeni ^i Magarova se 
bucura de aceste bunuri «;i ambele comune sunt apSrate de 
curente , adapostite 
fiind amendoua de 
muntele Peristera, de 
catre care adesea a- 
die un vent recoros si 
placut. Pe Peristera 
zapada sta totdeauna 
si sus se gSsesc doua 
lacuri, unul mai mare 
«;i altul mai mic. Din 
lacul eel mare izvo- 
re^ce riul ce desparte 
Tfirrnova deMagaro- 
va, de aceea el se nu- 
me^ce: «ariulu dela 
sopotlu agel mare» 
sau pe scurt: «ariulu 
dela marele». Se po- 
vestesce cS de mult, 
primavara fiind tim- 
purie si foarte caldu- 
roasa, marea canti- 
tate de zapada de pe 
Peristera nu s'ar fi to- 
pit treptat ca totdea- 
una, ci din contra 
foarte repede. Lacu- 
rile de pe munte s'au 
umplut de apa iji s'au [_ 




(A 
C 

o 

'B 

13 
*•* 

c 

3 

B 

o 
'u 



> 
o 

(« 






Digitized by 



Google 



159 



v6rsat cu furie la vale. Atunci s*ar fi inundat toate locurile 
de pe aid impreuna cu cele doua comune arm&neijci §i ar 
fi sprivalit puhoiul bolovani cumpliji cu urgie la vale, cari 
ar fi zdrobit case ^i poduri .^i ar fi pricinuit o mul^me 
de nenorociri. 

In TSrrnova Armclnii au o scoala de baefi si una de fete 
am^ndoua bine populate ^i bine conduse. Directorul scoalei 
de baefi, care e cea mai veche dintre ^coalele armane^ci 
din Macedonia, este d-1 D. Atanasescu, unul dintre cei 
d'&ntei luptatori pentru rede^teptarea na^ionald a Arm^nilor. 
Luptele, chinurile ?i durerile prin care a trecut acest insti- 
tutor arm^n, alcatuesc cea mai d'dntei ^i cea mai plina de jale 
pagina a istoriei infiin^arei 
^coalelor romSne^^ci in Mace- 
donia, istorie ce nu este alta 
dec^t un lung martirolog ^). 
Presint aici un portret din 
vechiu al acestui bfetr^n lupta- 
tor, in care e inf S^osat a^a cum 
era el c&nd ducea lupta dela 
inceput. InflScara^ii Armani 
din'^TSrrnova, cari, intre anii 
1864 cdnd s'a infiin^at .^coala 
de bae^i de aici $i 1878, erau 
tot atat de inflacara^i gre- 
comani, mi-au povestit ei 
ensi^i chinurile ^i durerile prin 
care au trecut pe d-1 D. 
Atanasescu, astazi at^t de 
iubit ^i stimat de ei to^i. 

— Si cu petre Tarn intim- 




Dimitrie Atanasescu 



*) Ve(ji: Convorbiii literare, an. 
gSrit asupra prigonirei dascalilor 



VIII, pag. 559. Studiu de Apostol M5r- 
ni ^i inv€t&m6ntului rominesc. 



Digitized by 



Google 



160 

pinat pe strade, dar el a rabdat, ^i prin rabdare ne-a invins pe 
tofi, imi povesteau ei, fo^tii grecomani. La inceput il ^i- 
neam de hebun, cici nebun ni se pSrea tot Arm^nul, care 
ar fi ciutat m^ntuirea in alta parte de cit in panelenism. 
Mai apoi v6(Jend rabdarea ^i increderea cea mare, ce avea 
ei in izb&nda prin Armclnism, am inceput a ne mira, 
si a nul mai ^ine de nebun^ ci numai drept un ratacit. Dar 
el nu se pleca nici-de-cum, ci ne ^inea pe noi de ratSci^i. 
^i dupa ce am prins a sta din c&nd-in-c&nd la vorba cu 
el, ne numea chiar renega^i §i ne striga: «Ori-c&t de mare 
ar fi faima Greciei, eu mul|:Smesc lui Dumnezeu ca m*a 
f4cut Arm&n ?i voiu s4 traesc Arm&n ca ^i pSrin^ mei!» 
Ear noi nul mai loveam cu petre, ^i nu mai rideam. La 
stirijit credin^a lui a ajuns a fi §i credinja noastra sfinta 
si nestrSmutatS, ce astazi, numai cu inima impreun^ ni s'ar 
putea zmulge din piept. 

— Mari sunt minunile credin^ei... dar au mai r6mas inci 
mul^i necredincio^i! esclamd un al doilea fost grecoman. 

— Adeverul ii va lumina pe to^i in curind... rSspunse 
eel d*&nt6iu cu incredere .^i cu entusiasm. 

Casu^a in care s'au ^inut aici lec^iile cele d'dnt6i in graiul 
romanesc ^i care a servit lungi vreme de ^coala roma- 
neascS copiilor tferrnoveni, esista inca. §i cu cat drag se 
uita la ea grecomanii de alta-data, «ii cum o ingrijesc sa 
nu se dSrime, ci sa ^ie c&t de mult. Astazi ^coala roma- 
neasca de bSe^ ca jji cea de fete au cate un local frumos, 
curat §i incapStor. Focul ^i iubirea pentru invefatura ro- 
mSneasca cre^ce zilnic la Armani. 

Am vorbit mai sus ci in T6frnova, Magarova §1 Nijo- 
pole s'au ficsat §i ni^te familii de Fan^ero^i. Unul dintre pa- 
rin^ii de familie Far^ero^i avea interese strinse cu un gre- 
coman, caruia ii datora ^i o suma de bani. Grecomanul i?i 
cerea banii cu staruin^a. Far^erotul se duse la el in una 



Digitized by 



Google 



161 

din zile §i il ruga sa'l mai a§tepte ceva. Care nu fu mi- 
rarea lui insS cftnd grecomanul ii zise: 

— Bine, te a^tept... cu o condi^ie... 

— Ce condi^e? 

— SS '^ iai copilul dela §coala arm&neascS ^i s4'l dai 
la cea greceasci! 

— Dar ce are a face una cu alta? 

— Eu... atata i^ spun... 

Bietul om ce sSl faca? Baninuavea ca sSl achite pe ti- 
ranul creditor ce '§i inchipuea ca are dreptul de a se a- 
mesteca in educa^a copiilor datornicului. La urmi FSrije- 
rotul se hotSri. Merse la ^coala armflUieasci, ceru dela das- 
cSlul arm^n ^tergerea copilului din matricole, tji luA bieatul 
de mAna §i cu inima plini de amar §i de durere plecA 
spre §coala greceascS, unde dascalul grecoman, care era 
in^tiin^at, il a^tepta cu neribdare. 

— Ce cauji? il intrebi acesta, bine-injeles pe armftne^ce. 

— Am venit cu fiu-meu.... 

— Ce s4 fac cu el ! 

— S4 inve^e carte greceasca. 

— Dar pSna acuma ce carte a inv6^at? 

— Arm^neasci... rfespunse FSr^erotul. 

— Arm^neasca ? carte arm^easc4 ? Cine a mai aucjit ? 
De cftnd au Arm^nii carte? §i unde sunt Armanii s4'i v6d 
§i eu? 

Fftr^erotul nu rfispunse nimic. 

Grecomanul \u& de mSneca pe b4eat, il duse in clas4 
§i'l imbr&nci in cea mai din urma banc4 unde ^edeau lene^ii, 
ca pe unul care era eel mai necunoscfetor intru ale eleni- 
calei. Copilul se arStft, a§a ca §i cum nu '§i-ar fi dat seami de 
nimic, din cele ce se petrecuserS pe seama lui §i rfemase 
in §coala greceascS. Seara, dupi e^irea dela ^coali, FSr^e- 
rotul i§i a^teptA copilul, dar acesta nu mai sosi. Ba se va fi 
dus la cutare nidi, ba e in Tfirmova, ba e in Magarova... 

/. Jfenifetcm. Dela Eomauii dim Turcia Euro^and, 1 1 



Digitized by 



Google 



162 

PSrintele il cSluOl pretutindeni dar nu'l mai g5si. Trecu o 
zi, trecurS douS, trei... copilul nic&iri. In seara zilei a patra 
dascSlul dela §coala arm^neasci se duse la Far^erot, pe care 
il g4si stand indurerat pe pragul casei ^i a§tept4ndu-§i fiul. 

— Vine indata ^i el, zise dascSlul. 

— Cine? fiu-meu? de unde?.. intrebA Far^erotul sirind 
de-odatS in picioare. 

— Dela §coal4... 

— Care §coal4? 

— Dela cea arm^neasca... 

— Cum a§a? 

— Eats cum : dupS ce a e^it dela §coala greceascS, in 
loc s& vie acasa, el s*a dus la §coala armSneasci ^i s'a 
ascuns in pod. A doua zi ceilal^ ijcolari arm^ni i-au adus 
de m^ncare din partea lor de-acasS ^i a^a a stat el txei zile §i 
patru nop^ in pod. AstSzi un ^colar mi-a spus dup4 pr^nz, 
ascuncjfetoarea fiului tfeu. L'am scoborit din pod ^i Tam in- 
demnat sS se duca la §coala greceascd. «Nu m6 duc» mi-a 
rSspuns el scurt. Atunci i-am zis : dar ce-^ va face tati-tSu ? 
ear el a rfespuns: «Nu §tiu» iji l'am oprit iar in ^coala ar- 
mSneasci. Bine am ficut? 

— Bine... gr4i Fdr^erotul. 

Eat4 c4 ^i micul indiratnic intra in ogradi. Far^erotul 
ii arunc4 o privire bine-voitoare, fira sa*i zicS un cuvSnt 
^i e^i sa caute bani cu imprumut, ca sa'^i achite creditorul. 

In Tferrnova sunt .^i 15 familii de Turci. Au o geamie fara 
minarea. Hogea c^nd striga orele se sue pe o peatra pusa 
in faja geamiei. Copiii acestor Turci frecuenteaza §coalS ro- 
mineasca, parin|:ii, to^i pani la unul, vorbesc arm^ejce, 
sunt in amicale relajii cu Arm&nii §i pasiona^i inimici ai pa- 
nelenismului, ca §i Albanejii mohametani din Ohrida, dupS 
cum vom vedea mai la vale. Cad^nele Turcilor tSrmoveni sunt 
de asemeni in amicale rela^ii cu ArmSncele ^i zilnic le visiteazi, 
§i inva^a cus6turi §i impletituri dela Armftnce. Unul dintre 



Digitized by 



Google 



163 

Turcii ace^tia din Tferrnova trSe^ce in Romania §i s'a cre$- 
tinisat. Intorc6ndu-se odata in patrie a incercat s& conver- 
teasci la cre^tinism ^i pe cele 15 familii musnlmane din 
ora^ul s6u natal, insi a fost nigat de Arm&ni sSl pSrSseasc^ 
acest soiu de propaganda. 

D-1 D. Atanasescu este ^colarul §1 conlucrStorul lui Averhie^). 
In timpul calfetoriei mele la Armftni, nu era in TSrrnova, ci la 
Constantinopole impreuni cu delega^iunea insSrcinata de po- 
porul Macedo-Rom^n de a cere de la Inalta PoartS episcopate 
na^onale §i pentru neamul Valahilor din Peninsula, carii §i din 
acest punct de vedere sunt cei mai nedrepti^^i, de^i sunt 



*) Arhimandritul Averhie, unul dintre ini^iatorii lucr&rei pentru rede^ teptarea 
na^onali a Arm^nilor, era originar din comuna Avela, afl&toare !n mun^ii Pin- 
dului. NcLscut la 1818.. el se scobora din familia lui Jaciu Buda, contimporan al 
lui Ali-Pa^ de lanina $i Cogeaba^i al Avelei pe timpul acestui satrap. Cu pu. 
(ini ani inainte de secularisarea averilor mdnSLstire^ci, Averhie venise in Ro- 
mania, dupi ce lung timp fusese cgumen al mdnistirilor S-tul Pavel ^i Ivini 
din muntele Atos, unde el, din causa sentimentelor lui arm&ne^ci, era cunoscut 
sub numele de Averhie Valahul. Pe la 1860, cAti-va buni Rom^i ca Chr. Tel), 
Dimitrie fiolintineanu, I. Goga ^i D. Cazacovici, dintre carii unii originari din 
Macedonia, Incepuseri deja o mi^care In iavoarea instruc^iunei Arm&nilor. 
Averhie, care tr&ise toati via^a in Turcia, unde vS^use numai osta^i musul- 
mani, nu se mai putea situra privind la osta^ii rom^ ^i mereu esclama: 
£at& vasilie (adedl ImpSrSltie) creftineasci ^i rom&neasc^ Ear, c&nd la 1862, 
Alecsandru loan Cuza fmp&r^ea drapelele tinerei o^tiri rom&ne^ci, pe dLmpia 
de la Cotroceni, Averhie, v£(}6nd aceasta ^i v^(}£nd ^i defilarea Of tirei aclamate 
de popor, fu at&t de adfllnc mi^cat, in c^t strigA: §i eu hiu ArmAn! §i cu ochii 
u^i de lacrimi de bucurie apuc4 fi strinse cu cSlduri m&nile lui Cesar fioliac 
^i Chr. Tell. Atunci arhimandritul Averhie deveni cunoscut ^i iubit tuturora ^ i 
cu deosebire pomenitei societi^i pentru cultura Arm&nilor. Ins&rcinat de a a- 
duce in {ari tineri Armani spre a fi pregStiJi ca institutori ^iprofesori pentru 
Macedonia, Averhie plec& ?i in toamna anului 1865 se rrfntoarse cu 12 tineri 
f i a^ se inteme^ ^coaia Mactdo-Romand din Bucure^ci, instalati in incSperile 
de l&ng& Biserica Sfintii Apostoli fi incredin^ata apoi conducerei lui Averhie. 
Peste doi ani acest c^ugir devotat ArmAnismului, mai aduse inci un bim nu. 
m£r de tineri afa c& ^coala avea la 1865 nu mai pu{in de 30 elevi, Arm&ni din 
Turcia. La 1871, o parte dintre elevii §coalei Macedo-Rom^n^ furl trecu\i la 
liceul S-tul Sava, ^ i ceealalti parte la liceul Matei-Basab. BStrinul Maxim a lu- 
crat mult ^i cu succes in ^oala Macedo-Rom^i la rede^teptarea iubirei pen- 
tru limba latini la Arm^i, mai ales c& cunoscea de aproape arm&neasca. Intre 
profesorii a c&rora munci arodit in aceasti ^coali, merits s& fie numifi: Hie 
Anghelescu, de matematid, T^nisescu, de limba francezi ^ i loan Cartu, de mu- 



Digitized by 



Google 



164 

cei mai credincio^i supu^i ai impferi^iei. Ovreii §i Armenii 
sunt pu^in numero^i in Turcia ^i totu^i unde se gSsesc, ei 
sunt trataji ca o comunitate ^i din sinul acestei comunitS^ 
se trimite un representant in consiliul de judecatS din ca- 
pitalele de vilaiete ^i de cSimacamii. Numai Armenii, un in- 
treg popor, nu au representan^ ai lor, ci sunt pretutindenea 
ingloba|:i, farS voea lor, panelenismului §i sunt astfel judeca^ 
de popii greci. Birbafli mai luminal de pe l^ngi Inalta 
Poarta incep a vedea aceasti nedreptate ce se face po- 
porului Arm&nilor, foarte pagubitoare ^nsu.?i imperului, si de 
aceea astazi la Constantinopol se cugeta a se da §i Ar- 
m&nilor episcopate nafionale. 

Locuitorii din Tferrnova sunt negustori ^i industria^i. Mul^i 
din ei sunt ocupa^i toata sfiptSmina cu diferite manufacturi 
in Bitule ^i numai s&mbati seara se reintorc la casele lor. 
Bitulenii au obiceiul de a suride c^nd int&lnesc copii din 
TSrrnova ^i din Magarova, ai carei locuitori de asemenea sunt 
ocupa|:i toatS sfeptSmftna in Bitule. Ear cftnd copiii, juc&ndu-se, 
se intrec cum-va cu gluma, atunci Bitulenii le zic cu g&nd de 
ocara: copii concepufi s&mbata, pe arm&ne^ce: «feciori 
acSta^i s&mbSta», cuvent ce se adreseaza nu numai co- 
piilor, ci ^i parinjilor terrnoveni ^i magaroveni, carii nu ar 
fi respect&nd noaptea de sdmbata spre duminic3. De alt- 
fel casele Armiinilor de aici sunt pline de copii frumo^i, 
vioi ^i sanato.^i. Am vecjut in ambele ^coale arm^ne^ci, de 
baefi §i de fete, ^colari foarte iste^ ^i inteligen^, stSpanind 
bine aritmetica iji gramatica si carii aveau la indemina o 
buni^oara sumS de cuno.^cinfe din ^tiin^ele naturale. C^t de 



sica vocals. Acest din urmS isbutise a crca dintre elevii macedoneni un cor, ce 
era ascultat in biserica Sfintii Apostoli cu multS plScere de Bucurc^teni. Dintre 
pcdagogi pot fi numifi: Anghel Demctrcscu, Columbeanu ^i aljii. Elevii acestei 
^coale erau mai din toate pSrtile Turciei de Europa, ^i anume: din Ohrida, 
Neveasta, Cavala, Blata, Magarova, Viahoclisura, Avela, Perivoli, etc. Ve<Ji ?i : 
Teodor Burada, Cercetdri desprc fcoaleie romdnc§ci din Turcia, Bucure^ti 1890, 
pag. 14—18. 



Digitized by 



Google 



165 

bogat^ este de copii casa FSrijerotului, am pomenit in treacfet 
§i mai sus, c&nd am arStat cS FSr^erotul cilfetore^ce totdea- 
una cu femeea lui impreuna. Casele Gramosteanilor, de cari 
se gSsesc in Tferrnova ^i Magarova, sunt de asemeni bine po- 
pulate de copii plini de sSnState ?i de vioiciune. 

Magarova este a^ecJatS incS mai sus dec&t Terrnova ^i 
anume: la 1037 de metri deasupra nivelului marei ^i are 
4800 de locuitori to^i Armani. Grecomanii au aici un partid 
puternic ^i foarte agresiv de aceea $i este ^inuta aceastS 
comuna ca o citadels a panelenismului pusa in coasta ora^ului 
Bitule^ ce se considera de capitala Macedoniei. In ambele 
comune sunt ^i trei biserici arm&ne^ci, dintre care una in 
T6rmova ^\ douS in Magarova, dar tustrele se aflS incS in 
m&nele grecomanilor. Arm&nii au in Magarova o ifcoala 
cu patru clase primare ?i o clasa preparatorie. InvSjatorii 
ArmS.ni sunt bine pregati^i si lupta barbatei^ce pentru re- 
de^teptarea sentimentului national. Materialul didactic este 
in buna stare ?i in abunden^a, cSci ijcoala e inzestrata cu 
banci bune, cu charte geografice nouS, cu table, cu tabele 
de intui^e, ^i tabele intuitive pentru inv6|:am6ntul religiei, 
in fine scoala e bine dotata cu toate cele trebuincioase. 
De c&t-va timp Magarova tot scade in folosul Tfirrnovei, 
caci o mul|:ime mare de Armani se tot muta in aceasti 
din urma comuna. ^i cu c&t mai mul^i Magaroveni se mutS, 
cu at&t tot slSbe^ce cetatea panelenismului, ^i cu at&t se in- 
tare^ce partida arm^neasca din Terrnova. L&ngS Magarova 
se afla un mic catun bulgaresc Arcutina, ear pe turce^ce Ru- 
cutina, pe o mo^ie ce e proprietatea unui Arm&n nijopolean 
numit Bechi. Acesta trde^ce in Romania la Bechet ^i face 
aici avere cu care lupta. din ^ara pentru grecisarea Arm^- 
nilor, de oare-ce el este grecoman cu sentimentele, ca ^i 
at&^ al^ Armani traitori in Romania, cari presintS cestiunea 
macedoneana lumei, din Bucure^ci ^i din ^arS, a^a cum con- 
vine intereselor grece^ci ^i intereselor panelenismului in genere. 



Digitized by 



Google 



166 

La piarginea comunei T6rrnova se afla o fabric^ de g&i- 
tane, de care se intrebuinfeazS la impodobirea hainelor na- 
tionale arm4ne?ci, albaneze ?i turce.?ci. StSpAnul fabricei a- 
ceftia, pus5 pe «ariul dela marele» este un Arman cu fru- 
moas4 avere. LucrStorii sunt de asemeni to^i Armani. Toate 
torturUe de lAnS, necesare la fabricarea gaitanelor din a- 




Plisele de cutitaf cioplite de pSstori Far^ero^i. 

N 

ceasta fabrica, sunt e^ite din harnicile m&ni ale Arm&ncelor 
din imprejurimi jji, mai ales, din m&nile neobosite ale tferrao- 
vencelor. 

La spatele am^nduror acestor frumoase comune curat 
armane^ci, care la un loc au o popula^ie de 10300 de su- 
flete de Armani, se ridicS majestos naltul munte Peris- 



Digitized by 



Google 



167 

tera, adecS Porumbi^a, de pe virful ciruia neaua nu se 
topeijce nici-odata de tot. El a trebuit sSl fi fost foarte 
impSdurit odatS, insd pSdurUe lui au fost tSeate firi nici 
o reguli, ear iSstarii au fost necontenit impedicaji In des- 
voltare de din^i oUor iji, mai ales, de ai caprelor. Atfit 
este de delicat profilul azuriu al acestui munte, inc&t '?i-a 
meritat cu prisos numele de Porumbi^a. Sus pe piscurile 
lui, in regiuni adev6rat alpestre, triesc o bunS. sumS de 
Armani Fir^ero^, p^stori ^i osta^i, ocupa^ cu pSstoria, cu v^- 
natul, cu cre^cerea de vite, de herghelii §i de numeroase 
turme. O altS ocupafie la care se dedau cu plScere pis- 
torii FSr^ero^, este sculptura in lemn. Am v6(Jut la mulfi 
cufite ale cSrora plSsele de lemn representau chipuri ome- 
ne^ci, jji adesea chipuri cu intregul corp, cioplite de ei 
^nsi^i cu o uimitoare miestrie. In Tferrnova ^i Magarova se 
mai gisesc vr'o 180 de Far^ero|:i, ear pe masivul Galicica, 
din care Peristera face parte, se gSsesc mai multe cilive de 
Far§ero|:i, la apus de ora^ul Fiorina, in care se afla mulfi 
Arm&ni jji chiar ^i Far^ero^i ficsafi, ^i tot la apus de ora- 
^elul Buf, precum ^i pe partea apuseand a masivului arStat 
Galicica, adeca despre lacul Presba ^i lacul Ventroc. Nu- 
m6rul acestor Fdrijerofi este de obiceiu socotit intre 7000 
^i 8000 de suflete. Ei cSlfetoresc earna cu turmele ^i herghe- 
liile lor spre cAmpiile de pe |:6rmurii Adriaticei, condu^i de 
vr'o noui pinS la zece Celnici. 

Mulfi dintre Fir^erofii ace^tia de pe piscurile Peristerei 
^i de pe laturile resSritene ^i apusene ale masivului Gali- 
cica, sunt in legaturi de inrudire cu FSr^ero^ ficsa^i in 
Tferrnova, Bitule, Magarova, Nijopole, Fiorina, Gheorgea ?i 
Pleasa. Unii dintre ei ^i-au dat copiii la ^coalele romine din 
aceste comune §i ora§e lasindu'i in gazdS pe la rudele ^i 
amicii lor ficsa^. 

FSr^eroJii de pe Peristera ^i masivul Galicica, carii nu au 
inc5 §coali romlni ambulantS, cum au cei de pe masivul Mu- 



Digitized by 



Google 



168 

rihova, sunt cunoscufi ca oameni foarte intrepri^i ^ ca es- 
celen^ v^ndtori. Ei sunt cu to^ii me^teri in minuirea arme- 
lor^ ?i cu to^ii bine inarma^ cu pu^ci de sistemele cele 
mai noi. Cititorului nu ii mai este necunoscut faptul ca 
FSr^erotul, Epiriatul, Gramosteanul fji Olimpianul sunt pSstori 
inarma^. Dar in via|:a Far^ero^or sunt inci o mul^me de 
amSnunte, care, pentru mai u^oara in|:elegere a lucrdrei de 
fa^S, e bine si fie arState c&t mai din timp. De aceea, fira 
a anticipa §i fSra a face o prea mare abatere dela planul 
lucrSrei noastre, capitolul urmStor va fi inchinat cunoa^cerei 
inca mai de aproape a m&ndrului §i puternicului neam al 
Far^ero^ilor. 



Digitized by 



Google 



VII 

TAIFE fAbI^EROTE^CI ^I DBUMUL SPRE NUOPOLE. COSIDNA N]J0P0LE. 
^COALA ROMANEASCI DIN NUOPOLE $1 LUPTA PENTBU EA. NDNTA fAB§E- 
EOTEASCA. FIR^ERO^II din NUOPOLE ^I TfiRRNOVA; FAMILIA LA £(. PlSTRAREA 
DATINILOR DE ClTRE fIr^EROTI. CELNICIC §1 CELNICATELE. DESCENDIN^A FIR- 
^EROflLOR. PORTDL fAr?EROTESC. MIGBAflDNEA. DIRECfllLE MIGRA'flDNEL Dl- 
MITRIE BOLINTINEANU $1 MIGBATICNEA. TENDINJB DR FICSARE LA FIR^E- 
ROTl. ARMAnII PISTICO^I ^I INTINDEBEA DB ALTA-DATA A fAR^EROTILOR. DELA 

NUOPOLE SPRE BITDLE. 



Pe c^nd mergeam prin Tfirrnova ^i Magarova cu nunta 
la care fusesem invitat, ^i pe care am descris-o in capitolul 
premergfetor, sus pe coasta de munte dintre TSrrnova si 
Nijopole se au(Jeau at&tea impu^caturi, inc&t se parea ca 
in apropierea ar fi un atac intre douS trupe ce s'ar infrunta 
cu mare furie. Intorc^nd ochii spre partea de unde se 
au(Jeau focurile de arme, vecjui doua cete de cSlSri. Fie- 
care cilare^ purta in m&na un steag tricolor. Caii alergau ageri 
pe coaste, mSnui^ cu mare indemnare de catra cSlare^i. Aci 
pe rind, aci de-odatS caldre^i descSrcau armele. Era o nunta 
de Fir^ero^i. «Taifa» mirelui §i cea a nunului, calSreau in 
goanS peste mun^, §i se duceau la Nijopole, unde se afla 
mireasa. F^§ero|:ii fund cu to^, de la mic pani la mare. 



Digitized by 



Google 



170 

oameni de arme, ei nu i^i esprima alt-fel bucuria ?i veselia, 
dec&t prin impu^caturi. C&t ^ine o nunta. far^eroteasci, 
pu^cele ^i pistoalele nu mai inceteazS, nici zi, nici noapte. 
A doua zi de diminea|:5 plecaiu la Nijopole ca sS v6d §i 
sS cercetez ora^elul, dar mai ales ca sS pot lua parte la 
nunta de F4r^ero|:i ce vScJusem. Drumul merge pe-o mi- 
nunatd coasts de munte ^i necontenit cote^ce, cfind suind, 
c4nd scoborind. De mai multe ori se vede de pe aceastd 
coasts ora^ul Bitule in depirtare, a^e^at pe o rodnica cimpie. 
Eram mso|:it de c&^i-va institutori din T6rmova jji Magarova 
^i de cfi^-va profesori dela liceul rom^n din Bitule. In drum 
mi se povesti despre mai multe omoruri int^mplate in lo- 
curile acestea. TrecurSm in apropiere de o carierS de peatri 
langd care, de curind, fuseser^l uci^i ni.^ce lucrStori Italieni, 
cioplitori in peatrS. 

Nijopole^ pe turce^ce Gingiopol, este un orS^el foarte 
frumos, ^i impodobit de jur imprejur de ni^ce culmi inalte 
ce se ramifica din Peristera. El se aflS la inal^ime de 
1040 de metri d'asupra nivelului mdrei. In Nijopole se ga- 
sesc 12 Familii de Slavi ^i 15 familii de Turci. Arm&nii 
fac parte din grupul Gramostean, sunt aici in numfir de 
3900 de suflete ^i au o ^coala de bSej:i §i una de fete. 
Partidul grecoman slibesce zilnic. Turcii din Nijopole, ca 
^i cei din TSrrnova, vorbesc toJ:i arm^ne^ce, bSrba|:i, temei ?i 
copii, ^i lupta cu partidul arm^nesc in contra celui greco- 
man. Se gSsesc in Nijopole ficsate ^i 32 de familii de 
Far^erofi, cu 180 panS la 200 de suflete, pe cari insi nu 
ii numferSm la un loc cu ceilal^i Armani, precum am fa- 
cut ^i pSnS acum. Ori^elul acesta arm&nesc este pe riul 
Dragor, renumit pentru un fel de pe^ce, destul de asemSnat 
cu pSstrSvul, consumat de pa^ale ^i de prea-sfin^ arhie- 
rei greci §i grecomani. 

§coalele romSne^ci sunt bine populate, copiii se arati 
sSnito^i ^i voio^i. Ei inainteazd bine cu invSjStura, cici in- 



Digitized by 



Google 



171 

stitutorii lor sunt muncitori jji con^tiincio^i. Localurile de 
§coalS insi sunt departe de ceea-ce ar trebui §i ar putea 
fi. Frumosul localul comunal, zidit cu cheltueala tuturor Ar- 
mAnilor nijopoleni §i care e bun §i incSpfetor, se aflS in 
m^a grecomanilor. Partidul arm^nesc se luptS de la 1881 
sS c^^tige acest local, dar pini acum autoriti^le turce, 
duse in eroare de mitropolitul grec din Bitule, nu au dat 
dreptatea acelora a cdrora este dreptul. Acum c&|:i-va ani, 
cearta intre partidul arm^nesc ^i eel grecoman pentru 
scoala comunalS, ajunsese la atfita incordare in c&t Valiul 
de Bitule trimise o ancheta alc^tuiti dintr*un representant 
al s6u ?i din mitropolitul ^nsu^i, care mai tfirziu deveni pa- 
triarh ecumenic in Constantinopol sub numele de Neofit, 
nu de mult dimisionat. Insoji^i de oamenii lor, Turcul, tri- 
misul Valiului, §i mitropolitul ajunserS la Nijopole. Grecul 
sus^ea ca in comuna aceasta nu ar fi nici un singur Ar- 
man, ear Turcul Memet-Efendi, membru in consiliul admi- 
nistrativ al vilaietului sus|:inea cS tot trebue sa fie vre-o 
ca^-va «dupi c^t a au()it.» 

— Ba nu e nici unul, zicea Grecul. 

— sa vedem, rfespundea Turcul cu lini^te. 

C&nd sa intre in ora.^el, eata ca'i intampina cu c^ntece 
o numeroasS ceata de copii, condusd de mai mul^ inv6- 
tatori. 

— In ce limba c^nta copii ace^tia? intreba, trimisul 
Valiului. 

— Nu o infeleg, grai* mitropolitul. 

— Va-si-zicS, nu sunt Greci copiii ace^tia, daci nu le 
infelegi griirea! Apoi intorc6ndu-se catre inv6|:Stori ii in- 
trebi: In ce limbd cAnta^ voi §1 ^colarii vo^trii? 

— In limba armfineascS, zisera inv6^atorii. 

— Unde a^ invfejat'o? 

— De la mamele noastre am invfejat'o. 

— Dar copiii? 



Digitized by 



Google 



172 



De la mamele lor. 

Atunci de ce neam suntefi voi ^i §colarii vo^tri? in- 

txebA iarS^i Turcul. 

— Suntem Ar- 
mani. 

Representantul Va- 
liuluiprivi la mitropo- 
litul grec, care dd- 
dea neincre(j6tor din 
cap, ^1 ii zise: 

— Ai aucjit? 

— Am aucjit nu- 
mai minciuni... r6s- 
punse Grecul cu mk- 
nie. Ei sunt cu to^i 
Greci, .^i au inven- 
tatlimbaaceasta ble- 
stemata, pentru ca 
mai t&rziu sa se poata 
lepSda de ascultarea 
ce datoresc sfintei bi- 
serici ortodocse ^i de 
Patriarh ! Nu dela ma- 
mele lor au inv6|:at-o 
copiii, ci dela ace^tia 
in scoalele lor... dela 
schismaticiiace?tia.. ! 
.^i arSta pe dascalii 
armcini. 

C&nd ajunserd in 
fa^a ^coalei comu- 
nale ii intimpinA un 
mare numSr de bSr- 
ba^i, femei ^i copii 




Tin6r Gramostean din^Nijopole. 



Digitized by 



Google 



173 

carii nu mv6^aser4 in §coal4, dar carii vorbeau tot limba 
cea blestemata vlahiceasc4. Atunci Turcul ii intreb^ pe to^ : 

— Ce neam sunte^i voi? 

— Armani. 

— To|:i in Nijopole sunte^i Arm&ni? 

— To^. 

— Atunci a voastrS se cade sS fie ^coala! 

§i cu toate acestea scoala comunald se gase^ce incS in 
mfinele grecomanilor, cSci mitropolitul grec se duse numai 
decat la Valiu ^i vorbi cu el, ce va fi vorbit, ca Valiul se 
convinse ca in Nijopole nu ar fi nici un singur Arm&n, ^i 
fSrS a mai vedea mScar pe funcfionarul insSrcinat cu an- 
chetarea dela Nijopole, hotSri singur ^i trimise porunca ca 
§coala comunaia «se rem^e in m&nile acelora carii au a- 
vut'o !ji mai inainte.» Adeca, spre a arata lucrurile in toc- 
mai, oficial s'a fost admis ca o aripi a §coalei comunale 
si treaci la Armani, sau grecomanii sS construeasca alt 
local pentru Armani, dar* in practice lucrul s'a petrecut cum 
aratarSm. Arm&nismul pase^ce ins4 mereu inainte, ratS- 
ci^ se intorc mereu la el, §i numSrul credincio^ilor lui 
cre^ce ?i el i^i va lua ^coala comunala fara ceartS, fSrS 
judecata jji fari bine-cuventarea mitropolitului grec. 

DupS ce am v6(Jut ^coala ^i comuna ne-am suit pufin 
in partea mai de sus a Nijopolei ^i am dat de nunta Far- 
^ero^or pe care o vS^usem plec^nd de la Tferrnova. Ei 
jucau in hori §i din c&nd in c&nd descarcau pistoale ^i 
pu^ci, tot juc^nd mereu. Numai dec^t ne-au inconjurat tineri 
si bfetr&ni iji fie-care finea sS-mi spue cSl este Armin. Peste 
^eapte-zeci de barba^i au defilat pe dinaintea mea zic^nd : 

— §i eu esc Arm^n! 

B^tr^nii m'au intrebat daci voesc sSl v6d pe mireasS 
!^i la rfespunsul meu afirmativ au condus-o pani la pra- 
gul casei. Ea era in frumosul ^i pitorescul port na^onal 
al femeei Fir^eroate, ear pe cap purta un comSnac impo- 



Digitized by 



Google 



174 

dobit cu bani de aur, com^ac ce se nume^ce ciceroand, 
§i despre care am pomenit ^i mai sus *). Apropiindu-m6 
de mireasi o felicitaizic^ndui: «s'incherdiseasca» eareaimi 
r6spunse: «albi s'hie» adeci albd s4-^ fie vieaja §i traiul, 
in loc de mulfdmesc pe cari Armanii nu-1 au in limbi. Cei- 
lal^ Arm&ni pentru mulfamesc intrebuinfeazi grecescul ef- 
haristOy FSr^ero^ insS carii sunt mai antigreci de c&t con- 
sAngenii lor, eviti aproape prin instinct intrebuin^ea cu- 
vintelor grece^ci. D-1 1. Caragiani in scrierea sa citati: 
«Studii istorice asupra RomAnilor din Peninsula Balcanica» 
vorbind de graiul FSrijero^lor zice cS e «cu foarte multe 
cuvinte latine^ci ^i fSri imprumuturi din limba greaca.» §tiut 
este deja ci la Arm&ni «alb» e tot-una cu norocos ^\ cu- 
raty §i, ne amintim ci atunci c^d mireasa face ^tfeiul pas 
peste pragul casei viitorului ei so^, i se intinde in cale o 
pAnzi albi, pentru ca sS-i fie viaja dulce ^i curate in casa 
so^ului. Ficui apoi un dar binesc miresei, ear ea imi si- 
rutd m&na (Jic6ndu-mi inc4 odati : «albS s'hie.» VenirS ti- 
neriimai pe urmi in jurul meu, imi esaminarS armele, ?i 
toata vorbirea lor nu era de cAt despre cai, despre arme, 



*) Vc(}i I. Caragiani, Sfudii istorice asufra Romdnilor din Peninsula Bai- 
earned^ pag. 65—66. *Cictroand, un fel de comSnac foarte gitit purtat de fe- 
meile Far^eroate. Fir^erojii, dar mai cu seamSl Fir^eroatele, nu ?tiu ce va si 
zicSl modd. Cea mai micSl schimbare a unui straiu la F^eroti, di dreptul ori- 
cSrui Fir^erot s2l rupi straiul intreg unde 11 vede abitut de la forma str€mo- 
^eascSl, a^ ci Firferojii sunt considerafi de ceilal^i Rom&ni ca singurii rc- 
presentanti ai neamului rominesc nealterafi in nimica ?i carii ?tiu s2l con- 
serve datinile str^mo^e^i. Acuma vine intrebarea de unde au luat femeile Fir- 
?eroate numele de ciceroand pentru comSnacul lor? DacJl gSteala aceasta de 
cap au adus'o cu numele inc^l din timpul lui Cesar, care li a^e<}i in Albania 
^i Tesalia dupSl luptele din Dyrachium ^i ^dipaaXa, ^i com&nacul ciceroana era 
pe atunci a la mode, respindit ?i pe la (aril in Italia, fiind-ci poate nevasta lui 
Cicerone ii didu o nouS formS, este intrebarea de ce nu s'a conservat cu 
vechea pronunjare kikeroand ?i se ftlcu ciceroand, pronunfat de Fftr^roji p- 
geroand? km cerut informa^iuni de la multe triburi Fir^erote^ci daci nu cum-va 
se afia la vre-unul din ele sub pronuntia kikeroani, dar din toate locurile mi 
s'a rSspuns ci numai ciceroanSl se aude lato^i.* 



Digitized by 



Google 



175 

despre luptS. To^ sunt frumo^i, voinici §i conscii de pute- 
rea lor §i de barbS|:ia lor.. 

F^^ero^i ace^tia, de^i traesc impreuna cu ceUal^ Arm^, 
Voscopoleni §i GrSmosteani, totu^i nu se incuscresc cu ei, 
cici nici le iau fetele, nici le dau in casatorie fetele lor. 
Via^a na^onaia o au comuni cu ceilal^ Arm&ni, dar fami- 
lia ?i-o pSstreazi deosebita de ei. CAnd un tinSr Arm&n 
voscopolean, gramostean, olimpian^ etc. se indr&ge^ce de 
o fata de FSr^erot, el trebue si traeascS in societatea FSr- 
^ero^lor mai mul|:i ani, §1 numai dupS ce adopta portul, 
datinile, credin|:ele §i graiul fSr^erotesc, numai atunci i se 
di in c&satorie fata de F&r^erot pe care o alesese inima 
lui^ iji atunci el intra cu so^^ia ?i copiii lui in familia socru- 
lui, care, dupS datinile Far^erofilor, este ca un ^ef al gi- 
nerilor, nurorilor ^i fiilor lui. Pe stradele TSrmovei, intr'una 
din zile, int&lnisem pe o femee FSr^eroatS foarte frumoasi, 
^i, cum eram cu d-1 I. Ciuli, directorul liceului rom&n din 
Bitule, §i cu so^a §i mama lui, indemnai pe doamnele a- 
cestea ca sSl se adreseze femeei Fdr^eroate §i sSl o roage 
sS-mi permit^ a o fotografia. Doamna Ciuli, mama, intim- 
pinfi pe F&r^eroati §i ii imparta^i rugamintea mea, dar ea 
r6spunse scurt: 

— A§i! nu §tii ci am cumnate? Imi rSm&ne mie timp 
§i pentru lucruri de astea ? 

Doanma Ciuli nu starui nici-de-cum, ci dSnd din cap in 
semn cS ii g&se^ce drept rSspunsul^ plecarSm cu to^ inainte. 
Cerfind esplicari asupra rfespunsului Far^eroatei eatS ce aflai : — 
Sa lu4m o familie de Far^ero^i in care sunt mai mul^i fii iji 
mai multe fiice. Insurfindu-se ^ntSiul bSeat, el i^i aduce so^a 
in casa pSrinteascS, unde este primitS ca o fiicS. De indati 
insi toatS grija casei trece in sarcina nurorei: ea face 
m&ncarea pentru to^, ea aduce apa, ea face p&nea pen- 
tru intreaga familie, ceeace este o lucrare foarte grea, in 
fine toate sarcinele casei cad pe spatele nouei venite in 



Digitized by 



Google 



176 

familie, ear soacra incruci^eazS m&nele §i numai prive^ce 
§i porunce^ce. Vine timpul si se insoare al doilea fiu, §i 
acum aduce el o nora in casS. Nora Ant6ia trece la odihnS, 
ear nora a doua ia toate nevoUe familiei in spate. Tot a§a 
se intimpia. cu a treia, cu a patra, etc. Cresc fetele din 
aceasta casi §i se mariti cea d'&nt6i, birbatxil ei de cele 
mai multe ori intri in casa socnilui, c^d acesta e un om 
de seamd. Atunci ^i fiica aceasta i§i serve^ce cumnatele, 
care pe r&nd tree la odihna, §i sarcinile familiei r6m&n in 
spatele celei din urmd mSritate, sau celei din urm4 ve- 
nite in casS. Femeea Far^eroatS ce intilnisem in Tfirmova 
^i pe care o rugasem sa-mi dea voe sSl o fotografiez, era 
cea din urmS norS^ de aceea ea r6spunsese: «A§iI nu §tii 
ci am cumnate?» Timpul ei nu era al ei, ci al intregei 
familii. Din cele arState aici, se vede ce va-si-zica o fa- 
milie de FSr5ero|:i. Ea nu trebue deci a fi cum-va socotitS 
ca av^nd 5 membri, cum se face de obiceiu. Sunt familii 
de FSr^ero^, ce num6ri 20, 25 ^i chiar 30 de suflete. 

FSr^ero^ ^n la datinele lor cu o foarte mare tenacitate 
§i iubire, ear credin^ele ^i obiceiurile lor trebue sSl fie de o 
foarte mare vechime. Nimic n'au adoptat din nou, ^i nimic 
n'au pdrSsit din cele vechi. Dar nu numai la datinele ifi cre- 
din^ele lor ^n ei mor^^, ci chiar la portul lor. La nunta fe- 
meei Far^eroate din Tferrnova, pe care voeam sS o foto- 
grafiez, s'a int&mplat un fapt vrednic de povestit, §i din 
care se va vedea c4t de mult ^ne Far^erotul la portul 
strfemo^esc. Fata era frumoasS ^i un tin6r FSr^erot, din- 
tr'o familie cu oare-care avere, o place. PSrin^ii se vor- 
besc, se invoesc in toate ^i ziua nun^ei se hotire^ce. Mama 
fetei, bucuroasS de ginqrele ce avea sa c&^tige, se hotSri 
sS cumpere matasuri ^i sd imbrace pe mireasS, pe fiica ei 
«i la franca» in ziua nun^ei, cre(J^nd a face plScere mi- 
relui. Acesta nu ^tia nimic. In ziua cununiei inso^it de 
«taifa» sa ^i a nunului^ mirele soseifce la casa p^n^or 



Digitized by 



Google 



177 



miresei, ^i asteapta sS o vada in tinda, ca apoi sSl piece 

cu^to|:ii la biserica. De-odata mireasa se arat& in pragul 

casei,imbracata 

in matasuri §i cu 

rochiataeata «a 

la franca ». Mi- 

rele facu c&ti-va 

pa^i inapoi ^i 

striga : 

— Nu e asta 
mireasa mea!... 
asta'i o papula! 
Si vroi sa piece 
cu «taiafa» lui 
si sa strice pe 
loc nunta. 

Un frate ai 
miresei, infuriat 
deaceastaofen- 
sa facuta sora- 
sei, trage pisto- 
lul §i il pune in 
peptul mirelui, 
zic6ndu-i : 

— Ori mergi 
la biserica cu 




Miri FSrscroJi. 



sora-mea... ori te impure indata. 

Mirele se trage repede inapoi, scoate 91 el un pistol din 
brfiu, ia la ochiu pe viitorul lui cumnat, ^i ii zice: 

— §i eu am arme! Nu iau de nevastS o pSpu^^S! Vom 
muri am^ndoi! 

Atunci betr&nii, cunosc6ndu-se pe sine^i iji deci ^tiind cSl 
Far^erotul nu ia la ochiu numai pentru a amenin|:a, se re- 
pecJirS intre ei ^i le smulserS armele din m&ni. Tinerii insi 



I. Nenifescit, — Dela Romanii din Tufcta EH^o^fand, 



\i 



Digitized by 



Google 



178 

s*ar fi ucis ^i cu mdnile goale, dacd n'ar fi fost impedi- 
cafi cu putere de otaifele)) de fa|:a. V6(J^nd pSrin^ii fetei 
c4 mirele nu prime^ce pe mireasS gStitS ak la franca)) 
cu tiici un pre^, o luara inuntru, numai-de-c^t, o imbra- 
carS in haine de FSr^eroati ^i o adusera iar in pragul casei. 
Cum o v6(Ju mirele, cu sufletul plin de iubire se uitA la 
ea ^i zise : 

— Da! asta este aleasa mea! 

^i cu to^i plecari ferici^i la biserica, unde se citiri cu- 
nuniile. 

In genere FSr^ero^i sunt oameni iu^i, gata de ceart4 §i 
iubitori de luptS. In veacul de mijloc ei au dus rfesboae grele 
^i mai apoi nu purine din victoriile Vene^iei fost-au c&^tigate 
de Celnicii Firjjero^i. Ori in ce |:ara se gasesc ei: in Macedonia, 
in Albania, in Epir, in Tesalia ^i in Grecia, unde unii sunt 
cunoscufi sub numele de Mania^i, Laconi sau Tzaconi, 
sunt bine §tiu^ ca oameni vijelio.^i. «Nu trebue sSl confun- 
dSm pe Mania^ii stapSnitori cu descenden^i vechilor Laconi 
tlofi^ oameni pacinici^ iot-d'auna supufi; pe c4nd Rom&nii 
Mania^i sau Laconi sau Tzaconi erau ?i sunt de o naturS 
turbulent^, rebeli la cea mai mica bSnuealS, cS vrea cine-va 
sa*i supuna, independenfi tot-d'auna in cursul veacului de 
myloc, panS in revolufia greaca in care ei cu vitejia lor 
?i Suh'afn ^\ Romdnii cetlalft facurS totul pentru liberarea 
Greciei. )) ^) 

Pe \kngk cele arState despre m^ndrul trib al FSr^erofi- 
lor in capitolele premerg^toare, credem cS este folositor 
pentru cititorul nostru sa staruim incS cu descrierea ince- 
puta, ca doar sa pfetrundem incS ceva mai ad^nc in via|:a 
acestui puternic trunchiu arm^nesc. Am zis cS F4r§ero^i 
sunt condu^i de ni^ce ^efi numi^ Celnicii carii adesea stau 



*) Ve(Ji : I. Caragiani, op. cit., pag. 54—55. 



Digitized by 



Google 



179 

in capul a c^tor-va mii de suflete. ^i adesea o familie are 
o sutS, dou& §i chiar trei sute de oi ^i o sumS oare-care de 
cai, de catiri jji de asini, inc^t CcLte-odata unul din aceste mici 
state de Far^ero^ are o avere de cdte-va zeci de mii de vite, 
^i represinta o insemnata putere de produc|iune ^i de comer- 
ciu, deosebit c& este ?i o insemnata putere de bra^e, tot at^t 
de bune pentru munca ca ^i pentru lupta. Un proprietar mare 
de vite, sub ale ciruia ordine trSesc c^te-va sute jji alte ori 
CcLte-va mii de proprietari mai mici de vite, este un Celnic. 
El este de fapt un domn^ un voivod. El conduce produc- 
^iunea micului s6u popor, ca ^i desfacerea produc^iunilor 
acestuia; el trateazS cu autorita^e pentru pS^une ^i pentru 
toate celelalte trebuin^e ale domniatului s6u, el judeca, el 
condamnS ^i pedepse^ce, el sfatuejjce jji eartS. Una din trasu- 
rile caracteristice ale neamului Farjjerot e §i r^sbunarea pana 
la moarte pentru o ofens^ sau pentru o lovire de drepturi, 
adeca vendeta care se afli iji la Albaneji. Dreptul r6sbu- 
narei la Far^erot e un drept sacru, ^\ nu arare ori, el 
se esercita sub conducerea §i privigherea Celnicului, care im- 
pedici ca vendeta sa se la^easca asupra a prea multor cazuri 
§i prea multor persoane. Depinde foarte mult de judecata 
ce face §i de sentin^a ce da Celnicul, ca sa se pue freu vende- 
tei, care, la Arm^nii Farjjero^i se obicinue^ce «mai mult chiar 
dec^t !ji la Albaneji » *). Celnicatele sunt un rest istoric ale ve- 
chilor Domnate armdne^ci^ de care au fost foarte multe in Pind, 
in Epir, in Albania, in Tesalia, in Balcani §i in mun^i Rodop 
in timpurile veacului de mijloc ^i p4na la inceputul seco- 
lului al 19-lea. Pe c^nd tiranul din lanina, Ali-Pa^a-Tepeleni, 
purta in Epir jji Albania armele sale incruntate de s4nge 
cre^tincsc, ^i mai ales, de s^nge arm^nesc, in comuna Avela, 
a.^e(Jata pe inSl^mele Pindului, stap^nea un celnic sau un 
domn arm^n numit Alexi Bardd sau Bardd Alexi, El nu 



*) I. Caragiani, op. cit. pag. 53. 



Digitized by 



Google 



180 

fera Domn ales de poporul s6u, ci prin gratia lui Dumnezeu 
stSp^nitor, ^i era judecStor ^i esecutor al sentin^elor sale ?i tot 
poporul ii didea cea mai deplina supunere. In comuna 
Avela, in care tot omul purta arme ^i era un luptator pSnS la 
bStrfinefe. Turcii nu numai cS nu intrau in Avela, ci ^i respec- 
tau acest domniat cu drepturile lui din vechime. Dar Alexi 
Bardi ve(J^nd puterea cresc^nda a satrapului Ali-Pa^a, 
v6(J^nd cS acesta infr^nsese resisten^a Salia^or, carii de 
asemeni sunt Fansero^^ ?i, audind de sfaramarea .^i arde- 
rea infloritoarei ^i puternicei politii arm&ne^ci Voscopole, 
se hotSri sa parSseascS Avela cu poportil s6u, pentru ca 
sa'l adaposteaecS de furia ^i IScomia tiranului din lanina. 
Dadu porunca de plecare si 600 de familii il urmara, familii 
de FSr^ero^i ?i Epiria^i, care se socotesc pe zece, pe cinci-spre- 
zece .^i chiar pe douS-zeci de capete. Domnul ^i poporul 
s6u scoborira Pindul spre r^sarit ^i se a^edara Idng^ ora- 
$ul Be^dpota, in munti, nu tocmai departe de marele ora^ 
Salonic, pe arm^ne^ce Sarun sau Saruna. Tot drumul il fa- 
cura inarmafi, ^i odatS ajun^i in locul ce'^i aleseserS in Ma- 
cedonia §i care e intarit de naturS, ca toate comunele ar- 
mdne^ci^ ei intemeeara calivele, cStunul sau comuna ce ^\ 
pSni astSzi poartS numele intemeetorului. Acum calivele 
acestea s'au prefScut intr'o puternica comuna cu case de 
peatra, ?i numele ei sunS aci BardS Alexi, aci Bardalexi, 
^\ chiar Badralexi, ear scriitorii greci, ca sa-i ascund4 ori- 
ginea arm^neascS o numesc Patralexi ^i IlatpaXsSTjc. Inca 
de la inceputul lor calivele lui Bardd Alexi aveau ca lo- 
cuitori eel mai pufin 6.000 de suflete. «Alexi Barda, ca 
^i al^i asemenea §efi de triburi pastorale, avea sub protec- 
fiunea lui ^i alte triburi independente de FSr^ero^i a^ecja^ 
in munfii de IdngS Beppoca (pe arm^ne^ce: Veria, pe tur- 
cejjce: Karaferia). El era seniorul lor purt^nd numele de 
Celnic, nume dat la ni^te ast-fel de ^efi prin acele locuri 
din partea Rom^nilor. Numele este slavon, §i nu ^tiu de 



Digitized by 



Google 



181 



cAnd a inlocuit vechiul nume dat la asemenea ^efi, adeci 

numele de Domnul^ care insemneaza stdpdnuL Supu?ii Cel- 

m'cului sau Domnului 

se zic §i astazi fdlcare 

sau fdmelile sau fume- 

lile; fdmeile sau /«- 

meile cutarui Celnics^w 

Domn, Fdmealie ?i/«- 

mealie^ fdmeaie §i /f^- 

meate este cuvintul /a- 

/^//^<f dinRomania.C^nd 

zic Macedo - Rom^nii : 

fumelile sau fdmelile 

lui Alexi Bardd nu a- 

rata familiile din casa 

lui, ci numerul familiilor 

peste care e Domn, O 

alta espresie este .^i a- 

ceasta: In loc sa zic4: 

m6 due la cdlive sau 

la cdlun^ zic: m6 due 

la fumeli, Cdnd vrea 

cine-va sa «jtie daca un 

Celnic sau Domn are 

mul^ supu^i sau nu, 

intreaba: are multa/a/- 

care ? are multe fu- 

meli?y> *). De sigur ca 

iji Far^ero^ii din TSrr- 

nova ^i Nijopole, dejji 

ficsa^i, trebue sa fi recunoscend de ^ef pe vre-unul din Celnicii 

din muntele Murihova ori dintre cei de pe muntele Suha- 




Celnicul Zega. 



*) I. Caragiani, Op. cit. pag. 51. 



Digitized by 



Google 



182 

gora sau Galicica, pe poalele cSruia se ^i gisesc aceste 
dou& comune. Far.^ero^ din mun^ii Suli, adecS Sulia^ii dupS 
ce au fost invin^i, mai mult prin injj^lSciune, de Ali-Pa^a- 
Tepeleni, s'au strfemutat de asemini iji au format mai multe 
cSlive. Chiar in zilele noastre un Celnic, cunoscut bine la 
Fiorina ^i la Bitule, numit Zega, a ficsat c&te-va mii de Far- 
^ero^i ^i a intemeeat o comunS numiti calivele lui Zega. 
Numele fundatorului devine mai tot-deauna ^i numele ca- 
tunului fundat sau al cSlivelor. In Albania se gSsesc mai 
multe calive a cirora nume ne arat& pe fundator, pre- 
cum sunt cele trei calive a§e(Jate pintre satele de Armfini 
Arnaucheni: Cosina, Meliesova, Bundari, Liap^ca, Buhali, 
Ghiagara, Cutali, Breazani, MSntilioana etc. ce se numesc 
cdlivele lui lanuli Romdnuly cSlivele lui Spiru Ro?ndnul §i 
calivele lui Pitu Romdnul, locuite de FSrjjero^i ficsa^. 

Dupi cum am mai spus deja, asupra numelui de Far- 
§erot este inca desbatere, totu^i faptul c^ Fir^ero^i se 
^tiu pe sine^i ca scoboritori ai o^tirilor lui Pompeiu, ce au 
luptat la Farsala, se pare ca este hotaritor. Eu ^nsumi am 
audit-o aceasta dela o suma de F&n^ero^i, dar totu^i e bine 
sa aduc ^i c4te-va mSrturii. Eat& ce zice Pouqueville : «Les 
Megalovlachites, qui habitent de nos jours les hautes mon- 
tagnes du Pinde, que Nicetas appelle les Mdt^ores de la 
Thessalie, tels que ceux des cantons de Malacassis et d'As- 
propotamos, se pr^tendent, sans fournir aucune preuve hi- 
storique, descendants des debris de Tarmde de Pompde, 
qui se rdfugi^rent dans les montagnes de Thessalie apres 
la bataille de Pharsale.» ^) Invinuirea ce Pouqueville aduce 
Far^erof ilor Magalovlahi^i, necarturarilor Far^ero^i, ca nu ar fi 
sprijinind cu «probe istorice» preten^unea lor de a se sco- 
bori din sfaramiturele o^tirei lui Pompeiu, invins la Farsala, 
cred ca poate fi trecuti cu vederea far& nici o paguba 



1) Voyage de la Grece. Vol. II, pag. 128-129. 



Digitized by 



Google 



183 

pentru adevfer ^i pentru ^tiin^i de oare-ce 6nsu^i constat^ esi- 
sten|:a tradi^ei la Fir^ero^, c& ace^tia ar fi str6nepo^ii o^tirei lui 
Pompeiu; §i esisten|:a acestei tradi^ii vorbe^ce de sine. Dar nu 
numai FSr^ero^i din Find pastreaz^ ar^tata tradi^e, ci ea se 
gSse^ce pretutindeni unde se gisesc FSr^ero^i. Eata ce zice c4 
afla d-1 I. Caragiani din gura unor FSrsero^i tocmai din insula 
Corfu: «...am aflat ci la toft Fdrferofii eststd o tradtftune 
foarte veche dup4 care ei ar fi venit in Albania §i Tesalia 
de dincolo de mare^ jji ca odatS ceealalti lume ii numea 
Farsalio^, ear nu Fir^ero^i, pe c^nd ei totdeauna se nu- 
meau Rttmdni sau Rument §i prin urmare ci ei sunt colonii 
vechi romane, aduse din Italia in Illyria .^i Tesalia, dup4 lup- 
tele dintre Cesar .^i Pompeiu la Dyrachium iji la OdpaaXa.» *) 



*) Op. cit. pag. 4. — Ear la pag. 17. §i 18, tot d-1 I. Caragiani, zice: «Se ?tie 
dia Chalcocondylas 91 din geograful Mcletios ci Taigctul, fara Laconilor si 
promontoriul Tenaron, din Peloponez, erau de mult locuite de Romini. Chal- 
cocondylas vorbind despre invazia barbarilor in Grecia, spune: clocuirS in 
multe locuri ^i aiurea §i in Peloponez in tara Laconilor ^i in muntele Taigei 
si in Tcnaron ^\ in Pindul Tesaliei ^i in aradndouS pirtile se numesc Vlahi,^ 
Fiindci a fost vorba de Rom&nii Bui ^i de ^efii lor cu acela^ nume, fi Buii 
fi toti FSrferotii se laudS, cS sunt colonii militare din Italia, dupi luptele din- 
tre Cesar f i Pompeiu in Albania fi in 4>dpoaXa din Tesalia fi ei se zic Far- 
saliofi, fi fiindci fi Suliatii fi ei sunt din tribul FSxf erofilor, mai dim fi ur- 
mStoarele numi birbStef ci din familia Buia, numi ilustrate prin fapte eroice in 
Peloponez f i in Grecia continental! dela 1400 pini larevolutia greaci dela 182l>... 
etc. Innota (3) delapag. 17 aaceliafilucriri.d-I I. Caragiani zice: «... spunem fi 
aici in trcacSt c2L Laconia se numef ce f i Mani, Maini f i Maina f i braful celor 
dou2L promotorii de acolo se mentioneazSL cu numele: Brazo di Maina, di Maim 
di Mani, Slaviftii, carii cred de Sklavuni pe ValahU lui Chalcocondylas din 
Laconia, Taiget fi promotoriul Tenaron, derivS cuvfintul Maina^ Maini fi Mani 
din numile proprii Manjak, Manjck. Noi le amintim aici in treacSt urmStoarele 
cuvinte ale lui Fallmerayer [F/agni. aus dem Orient, Stuttgart u. Tubingen 1845, 
vol. II pag. 425) traduse din Porphyrogennitus : «E)enn dort, fugt Porphyro- 
gennitus hinzu, ist ein grosser, sehr hoher und schwer zuginglicher Berg, mit 
Namen pentadakiylos (Taigetus), der wie eine Kehle weit in das Meer hinaus- 
lauft...> Muntele dar, numit grecefce : icsvxaSdxxoXo^ (cu cinci degete) Romclnii 
il numira romSnefce, bratul de mdind, bratul de mdnd, bratul de mdni (de 
unde grecefce: ^ Mdv-rj, ^ Mdtiva, yj MdXvrj fi italienefce: ii brazo di Maina, 
Maini), Numele rom^ef ci ce gftsim la multi (Arm^i) Maniafi arata ci acefti 
Sklavuni au fost Valahii lui Chalcocondylas.* Din cele ce preced se vede nu 
numai respindirea tradi^iei ci Firferojii sunt scoboritorii oftenilor lui Cesar 



Digitized by 



Google 



184 

Portul fir^erotesc, at^t al barba^ilor, c^t ^i al femeilor, 
dar mai ales al femeilor, este neindoios eel mai frumos intre 
toate porturile armfine.^ci ?i intre cele ale celorlalte popu- 
iade din Peninsula-Balcanica. Portul GrSmosteanilor aduce 
cfit-va cu eel al FSr^ero^ilor intru c4t ^i la unii ^i la al^ii 
domne^ce albul. Cfind vecji de departe un FSr^erot stdnd 
pe coasta mun^lor ^i priveghind turma ce pa.^ce^ pare ca 
o zeitate munteneasci imSrmurita. Nu u^or s'ar limuri dacS 
portul acesta a fost adus din Italia de strfebunii FSr^ero^ilor, 
vechii coloni^ti romani, sau daca el a ejjit in mod firesc 
din nevoile vie|:ei muntene^ci, §i mai ales din trebuin|:a de 
a se vedea pSstorii de departe unii pe al^ii, sus pe platou- 
rile ^i pe crestele mun^ilor ^). Poate ^i una ^i alta. Portul fe- 
meei FSr^eroate este de sigur eel mai frumos ^i eel mai 
pitoresc in toatS Peninsula. In deosebi de frumoasa ci'ce- 
roana cunoscutS deja, ea e imbrScata de catrinfa coloratS 
ce'i stringe coapsele voinice, de ^or^ul impodobit ce poartci 
dinainte §i culorile de pe toate hainele Firseroatei nu sunt 
^pitoare, ci armonisate intre ele cu mult gust, ceeace do- 



?i Pompeiu, ci ?i marea respindire in Peninsula a neamului lor fiusu^i, fie ci 
in diferite locuri ?i de diferif i scriitori fost-au ei numiti : Maniati, Laconi, Bui, 
Megalovlahi{i, Dasareti, Meteori, Masareji, Farsalioti, Firferoti etc. etc. Si at&t de 
maretrebue si fi fost ^iinriurirea si puterea lor in Peninsula, incStau presarat-o 
in lung ?i in lat cu numi romSne^ci. Din citatul dela nota No. (3) pag. 17, adus 
mai sus din lucrarea d-lui I. Caragiani se ISmure^ce, c2L Taigetul, ba chiar 
Peloponezul, care in adevSr se inftito^eaza ca o manS cu degetele deschise, 
era numit de ei mdina, adeci mdna\ ^\ tot a^a numesc Peloponezul pinSL astizi 
nu numai Fftr^erofii, ci ?i ceilalji Armani, fie ei Epiriati, ori Gramosteani, 
Olimpiani, etc. c5ci cunoscut este faptul cS Rom^nul eviti numile striine fi 
ci atunci cind boteaz^ el ceva, apoi totdeauna da un nume potrivit. 

1) In portul din Oltenia, in eel al Rominilor din Transilvania fi mai ales in 
eel al Motilor, doinnefce de asemeni albul, fapt ce ar dovedi, ori ci portul 
este la tofi rSmas dela coloniftii din Italia, ori cS toti I'au moftenit dela cele 
doua popoare fraji: Tracii fi Dacii, in portul cirora albul era nu mai putin 
preponderant. Nu trebue scipat insi din vedere nici faptul ci f i frafii de peste 
Carpa(i sunt, ca fi cei de peste Dunire, pistori in mare parte. Ve<Ji chipurile 
mocanilor dela Mogof ; Ofenbaia, Buciumani, de pe Criful Alb, etc. din: Teofil 
Fr^cu fi George Candrea, Rom&nii din tnunfii Apuscni (Mo fit) ^ Bucurefti 1888. 



Digitized by 



Google 



185 

vede^ce ca sentimentul frumosului e bine desvoltat la fe- 
meea din acest grup arm^nesc, ca iji la toate Romdncele 
de pretutindeni. Tot din portul ei se vede inal^imea senti- 
mentului moral con^ciu de sine, cSci ea nu este stap^nita 
nici de falsa pudoare a Slavei, ce cauti sd ascundS cu 
totul formele, nici de dorin^a de escitare, care le des- 
vele^ce pe jumState, ci pSstreaza o cuviincioasS mijlocie, 
ceace dovede^ce cS Far.^eroata este sigurS de virtutea ei. 
De portul Far^eroatei ^ine nelipsit ^i o batistS, cusut4 cu 
o foarte mare mSestrie §i impodobitS cu un gust din cele 
mai alese. Batistele fir^erote^ci se bucuri de mare renume 
in Peninsula .^i sunt foarte cautate de femeile turce ^i al- 
baneze; acestea din urma le cunosc ^i le cer cu numele 
de firsuliate, si chiar Hahn vorbe^ce in cartea sa Alba- 
fiische Studien^ despre batistele acestor Arm^nce. Far§e- 
roata este in genere bine ficuta, de o sinatate ros4 ^i ro- 
busti, dar ^i frumoasa jji adesea ^i ginga.^S. Ea indura oste- 
neala ca ^i un bclrbat voinic, caci inca din copilSrie e de- 
prins4 cu drumuri lungi ^i cu munca, ear la trebuin^S apuca 
armele §i le minue^ce cu aceeaiji pricepere cu care m&- 
nue?ce fusul, acul, undreaua §i chiar plugul. 

Un fapt foarte insemnat in via^a poporului Fir^ero^ilor 
este pribegirea dintr'un loc in altul cu turmele, datina pe 
care ei o au comunS cu fra^ii lor Epiria^ii. Popula^ia unei in- 
tregi comune, adesea de mai multe mii de suflete^ se ridica, 
la apropierea sfir^itului toamnei, ^i pSrSsind cSlivele a^ecjate 
tot-deauna pe piscurile §i pe plaiurile celor mai inal|i mun|ij 
pleacS spre ^ermuri mai varatice unde turmele si gaseasca 
de pa^unat pSni pe la inceputul lui Aprilie. Neam din neam 
pastor fiind Far^erotul, ceea-ce el iubeijce mai mult dupi fe- 
meea §i copiii lui este turma lui, dupi ale caria nevoi .^i tre- 
buin^e i?i reguleazi via^a. Pouqueville, care a v6(Jut cu ochii 
plecarea de la munte spre cdmpie a Fir^ro^lor §i Epiriafilor, 
face o minunata descriere a pomirei iji a c4l6toriei din 



Digitized by 



Google 



186 

care se vede cfit de mi^cat trebue si fi fost el, cdci f4ri 
voe scapi CcLte-va accente adev^at poetice. BSrba^ in pu- 
tere, bStr^ni, femei cu copiii cei mici in spate ^i cu cei 
mai mari^ori de m^nS, aruncd muntelui o duioasS privire 
plina de regretele despar^irei, catS la co^urile caselor lor 
din care mai ese pu^in fum de pe urma focului stins in 
vatri cu grabire, catS iarS^i la casu^a in care au iubit §i 
au sperat, in care au aucjit pentru ^ntfeea dati gunguritul 
pruncilor lor, apoi i^i string odraslele cu cSldura la inima, 
si intorc^ndu-?i ochii spre indepartatele cAmpii, de care e 
legat viitorul turmelor lor §i prosperitatea lor ^nsijji, i^i zic 
in minte: aAjuta, Doamne sa ne mai vedem iara^i cali- 
vele!» Dar si lasam pe Pouqueville ^nsu^i sa vorbeasci 
despre aceasti calfetorie a Far?ero|ilor pe carii el ii nu- 
me^ce Valahi Dasare^i : «Migra^iunea anuala a Valahilor 
Dasare^, pe carii Cantacuzen ii nume^ce Masare^i, are 
ceva de imposant ^i solemn, ce nu se vede la celelalte 
populade. La o epoca determinate, §i anume la S-tul Du- 
mitru, triburile reunite fac o s6rbatoare generals, in comu- 
nele Avela, Perivoli jji Samarina, a^ecjate pe ramura mace- 
doneani a Pindului. Dupi ceremonie, b^trinii ^n sfat ^i 
aleg cite-va familii robuste pe care le orinduesc a pazi 
in timpul ernei, locuin^ele parasite de ceilal^i. Rindueala 
plecirei fiind regulata, preo^i o anun^i prin rugiciuni, rSs- 
pindind bine-cuvintarile Dumne(Jeului lui Israel asupra po- 
porului. Dup4 toate acestea urmeaza despar^irea, care e 
mijjcStoare ^i duioasa, apoi intreaga populate se ridica Jji, 
impir^iti pe sec^uni, porne^ce. Opririle pentru pa^unatul 
turmelor, ca ^i opririle pentru mas noaptea sunt alese ?i 
hotarite de mai nainte. Prin strigite prelungite i^i iau r6- 
mas bun de la citunele §i locuin^ele ce pirSsesc, i?i in- 
torc capul spre a mai zSri inci odata acoperem^ntul ce ii 
va adSposti la primivari iari^i ^i jilesc pe acei carii r6- 
min in urm4 ca pizitori. Tot a^a ^i berzele, pasSri cil6- 



Digitized by 



Google 



187 

toare, ijji lasS cuiburile, ^i inso^te de noile odrasle se a- 
v^nta peste mSri, sper^nd a reveni la redejjteptarea pri- 
mSverei spre a locui iarS^i ^Srmurile abandonate cu durere, 
din causa celor rSma^i in urmS. Pe coastele mun^ilor se 
v6d turmele inaintfind in coloane ^erpuite; sunetul telenci- 
lor de la gdtul ^apilor ^i berbecilor, strigStele animalelor de 
tot felul, vocile amestecate premerg, inso|:esc §i urmeaza 
lungul ^irag al emigran^ilor din Pind, care i^i revarsd po- 
pula^ia sa viraticd peste luncile Macedoniei. B6tr^, fla- 
cSiandri, barba^, tete imbricate cum erau in vechime fe- 
cioarele din Sparta, mamele impovarate de leaginul noilor 
nSscu^i pe carii ii poartS ca in d6sagi pe umerii lor, pa^esc 
inconjura^i de atdtea animate domestice: cairobujjti, catftri 
incSrca^i cu bagage deasupra cSrora c^nta cocoijul, ceasor- 
nicul cilivelor, anun^and orele nop^ei. To^ plini de sS- 
natate, strfelucitori de speran^i, se indrumeaza sa caute 
abundenfa ^i un climat mai dulce unde si trieasca sub 
corturi ori prin satele lor, pe unde i^i au loca^ul de earnci. 
Daca atitudinea lor n'ar fi pacinici §i pastorala, cineva v6- 
(Jend aceste colonii pribege, s'ar crede in timpurile in care 
nordul vfirsa populadele sale devastatoare, asupra ^Srilor 
mult incercatului Orient »*). 

Asemenea c4l6torii pentru ernarea turmelor, intreprind 
Far^ero^i ^i Epiria^i in toate pir^e Peninsulei-Balcanice. 
Chiar dupi marturisirile lui Pouqueville,*) cei din Sama- 
rina, conduc^nd «imense turme se indrepteazi spre Castoria 
despre fluviul Haliacmon» jji apoi spre ^firmurile riului 
Axius; cei din Avela §i Perivoli se due spre « luncile de 
la Grebena §i ajung pini in vaile muntelui 01imp», ear 
Far^ero^ii de pe lingS Moscopole auni^i cu cite-va triburi 
vecine de Devol ^) se scoborau odata spre pir^ile Avlonei 

Voyage de la Grlce, Vol. II, pag. 389—390. 
«) Op. cit. Vol. II, pag. 391, 

») §i astizi in cursul riului Devol. ce trece pe la nordul Voscopolei, se gi- 
Ecsce un mare mare de sate arm^e^ci cu F^^ero{i, ca Pleasa, ^ip^ca, etc- 



Digitized by 



Google 



188 

(pe arm4ne§ce: Valona, port la Adriatica) ^i prin parole 
occidentale ale Muzachiei». FSr^ero^ii de pe masivul Mu- 
rihova se scoboara spre Vardar ^i merg la sud cu curge- 
rea acestei ape spre Tesalia; acela^ drum fac FSr^ero^i 
de pe muntele Pajik din cilivele numite LivScJi. Fir^erofii 
de pe muntele Nereceka sau Galicica se cal6toresc spre 
cAmpiile de l^nga Durafiu, ca ^\ frafii lor carii traesc 
pe muntele Petrina, dintre lacurile Presba (pe armdnesce 
Preaspa) si Ohrida, in doua mari §i puternice calive nu- 
mite: Istocul-de-Sus ^i Istocul-de-Jos, ^i ca ^i Fdr^ero^ii 
de pe muntele Opar pe poalele caruia se gase.^ce a?e- 
(Jata ^i comuna armaneasca Voscopole. Unii FSr^erofi vin 
de erneazS la sudul lacului Presba, ear cei de prin 
mun^ii de langa Strumni^a se indrepteazi iara^i spre Tesalia. 
Tot asa fac Firj^eroJ:ii din calivele lui Barda Alexi, din ca- 
livele lui Zega, din Selia-Veria, Maru«;a-Veria etc. etc. U.'jor 
i^i poate deci imagina cine-va, c&t de strfebatutd este Pe- 
ninsula-BalcanicS, in toate direc^iile, de Far^ero^i spre S-tul 
Dumitru si dupS aceastd zi, cu venirea cSria se anun^a in- 
ceputul ernelor grele din Peninsula, precum ^i primavara 
cdnd acest popor pastoresc ^i resboinic se reintoarce la ci- 
livele din mun^i. 

Far^ero^ii nu au obiceiul a cosi vaile bogate ale mun^- 
lor ^i a stringe fin pentru ernatul turmelor ^i vitelor lor, 
$i din causa aceasta sunt nevoi^i a calStori mereu spre 
J:Srmurile cu clime mai dulci. Un mijloc deci pentru fic- 
sarea lor ar fi .^i deprinderea de a cosi earba ^i de a 
se aprovisiona, din timp, cu tinul necesar pentru trece- 
rea prin earna a turmelor. Calfetoriile acestea anuale nu 
sunt prea folositoare turmelor ^i vitelor lor, ^i pribegirea 
aceasta este ^i causa cea mare, care a int^rziat atdt de 
mult respdndirea culturei ^i a bine-facerilor ei printre Fir- 
§ero^. Arm^nii carii ingrijesc in Macedonia, Epir^ Albania 
^i Tesalia de cultura fra^or lor, ar trebui sSl se g&ndeasca 



Digitized by 



Google 



189 

din timp la toate cele trebuincioase pentru ficsarea a c4t 
mai multor grupe FSr^erotc^ci^ ^i pentru luminarea lor. ^coa- 
lele rom^e^ci ambulante, ce umblS pribegind dup^ urma 
FSr^ero^lor, nu rodesc indestul, de^i bine este ca sunt ?i 
asemenea §coIi. Ear in Tesalia, ca $i pe coastele Adriaticei, 
se §tie c4 turmele fSr^erote^ci, care represintS o mare, 
foarte mare parte a averei arm^ne^ci din Peninsula, sunt 
espuse la o mul^ime de nenorociri, din causa inunda^iilor 
de primavara, provocate de topirea imenselor cantita^^i de 
zSpadS ingramSdita pe to^ mun^ii mari ^i mici ai muntoa- 
sei Peninsule. C&nd sunt primaveri reci, mor cu sutele de 
miei, ^i cum pldng atunci femeile, ^i cum plcLng copiii, ?i 
cum se stringe de durere inima cea o^elita a Far^erotu- 
lui. Placerile ^i durerele plecSrei din calive, placerile ^i du- 
rerele pastorului c4nd vine fatarea mieilor, se pare cS le-a 
simj:it ^i poetul nostru patriot Dimitrie Bolintineanu, care a 
trait c^t-va tfhip la Kavaia, in Albania, ^i care trebue si fi 
vScJut pitore^cele convoiuri de Far^ero^i, trec^nd spre coastele 
Adriaticei. Aceste pliceri §i dureri le-a el pus in poesia lui 
« San-Marina », ^) una din cele mai frumoase bucS^i, §i poate 
cea mai frumoasa ce ne-a lasat pana lui nemuritoare. EatS-o : 

San-Marina astSzi are Dintr'o m^ni 'n alta mini 

S^rbatoare de pSstori, Cupa pregiurata *n flori 

O serbare Trace plina; 

De plecare Beau, inchina 

La Vardar ce curi 'n mare Pentru ^ara lor romana, 

Alergand pe pat de flori. Pentru turme §i pastori. 

Se Intinde masa dalba Cei bStrAni cu albe plete 

Pe un plaiu langa catun, Cei d'antSi la masa-inchin ; 
Cu smantana Hora pasa 

Dela stana Langa masa 

^i cu fagi de miere alba, De flacai si June fete 

^i cu vin dela Zeitun. Cu p^r negru, cu alb sin. 



*) Poesii, vol. II, Macedonele, Reverii, Diverse. Bucurefci 1887, pag. 41—44. 



Digitized by 



Google 



190 



Fluerile ^i cavale 
Suna vesele cllntari, 

LAng& mese 

Cete dese, 
De copii se joe pe vale 
Ca *ntr'un vis de desratJiri. 

Popii bine-cuvinteaza 

Si atunci to^ s'au mi^cat 

De plecare 

Catre mare, 
Turmele InainteazS, 
Toti cu totul le-a urmat. 

Caii poarta in spinare 
Corturi, paturi, asteraut, 

Toata casa, 

Toata masa 
Si vesminte de 'mbracare, 
Tot ce au, tot ce-auavut. 

Mumele in glugi pe spate 
Poarta prunci cu pSr baiaiu 

Sau mioare 

Lancedoare. 
Clopotele, leganate, 
Suna depSrtat pe plaiu. 

Turma beagS, cAnii latra, 
Caii necheaza usor; 

Mai departe 

La o parte 
Sub o magura de peatra 
Canta 'n fluer un pastor. 



§i pe cale mic si mare 
Sta mai cata catra sat 

Cu placere 

Si durere 
li trimite fie-care 
Cate-un dulce sSrutat. 

Seara vine si pastorii 
La pariu to^i se opresc 

Si fac focuri, 

^i fac jocuri, 
pan' ce visele aurorii 
Peste geana lor plutesc. 

Ast-fel trece scurta VTata 
De straini neatarna^i, 

Ca cocorii 

Si ca norii 
Cand pe campuri de verdeata 
Cand pe mun^^ cei inalfi. 

Oamenii au arme dalbe 
Si femeile dulci nuri, 

Cu gurije 

De lili^e 
Coame d'aur, fete albe, 
Ochii lai ca niste muri. 

Dar durerea, vail nu lasa 
Nicairi pe muritor. 

Ce dor mare! 

Ce 'ntristare 
Inima lor le apasa 
cand oi^ele le mor! 



Ca poporul Far^erot a inspirat lui D. Bolintineanu o at4t 
de ginga^a poesie, ca inima lui D. Bolintineanu, in care 
curgea s^nge arm^nesc ^), a nSscut o perla ajja de frumoasa 



*) Tatai lui D. Bolintineanu, dupi propria 'i marturisire, era Macedo-romftn. 
«...acest milion de Rom&ni, in timpii de mijloc, avu strSlucirea lui... Rominii 



Digitized by 



Google 



191 

nu e de mirare nici-de-cum, ci de mirare este ca recele 
?i cumpfetatul Pouqueville, care era indrSgit de Greci pani 
peste urechi §i care nu vedea in Peninsula dec^t Greci ^i 
Albaneji, a putut, dand cu ochii de Epiria^ §i F^r^ero^i 
s& ne lase o paging at^t de poetica §i adevgrata, ca aceea 
pe care o aduseiu mai sus. Pouqueville descrie plecarea 
dela munte spre lunci ^i spre c&mpie, Bolintineanu imbri- 
fo^eaz^ in c^te-va cuplete toate peripefiile despSr^irei de 
calive, dar in ultima strofS lasi sa r&une un ad^nc oftat, 
in care se oglinde^ce toata jalea §i durerea pistorului, c&nd 
i§i vede turma amenin^ata ^i in care durere se v^dejjce 
trainica iubire ce Arm^nul pastor poartS oi^elor lui. Tot 
D. Bolintineanu, vorbind despre pistoriidin tribul Gramostean, 
dupa ce arati cS dintre ace^tia au e§it oameni de arme, 
precum: Cara-Gheorghe, fra^ii Farmachi, generalul Cioga 
jji al|ii, apoi adaoga: «At&t pastorii ace^ii seminj^ii, CcLt §i 
to|i pSstorii Romini, carii locuesc muntele Pindul, au o 
via^a simpla ^i apropiatS de timpii ^tSetori. Ei fac tasuri, 
fluere, gSvane, caujje, linguri de lemn foarte fin lucrate. 
C^nta cu fluerile arii duioase §i pare c4 se ajjeacja oare- 
care raporturi intre sunetul fluerului jji turmele lor. Ei le 
comanda cu musica; au sfirbatori pastore^ci, dintre care 
cele mai mari sunt; tunderea oilor jji fitarea meilor» *). 
Despre serbarea tunsorei oilor vorbe^ce Bolintineanu §i in 
poesia sa «PSstorul murind» ce face parte de asemenidin «Ma- 
cedonele» sale, dupi care vine poesia «Testamentul unui 
pastor » din Pind, pe care, nu mS pot opri de a o presenta 
aici, de^i aminte^ce Ccit-va pe «Miorifa» poporului nostru. 



din Macedonia imi sunt scumpi prin mai multe raporturi. Daci Valahia fuse 
patria maicei mele, Macedonia fuse aceea a pirintelui meu, limba lui fuse 
aceea a acestor RomlLni; sd.ngele lui, s^ngele lor; speran(ele ^i suferintele lui, 
sperantele f i suferinjele acestui milion de RomlLni». Vecji: Cdlitorii la Rom&nit 
din Macedonia f/ Muntele Atos. Bucure^ci, 1863, pag. 7. 
>) Op. cit. pag 112. 



Digitized by 



Google 



192 

Mor, copile, dragi oite SS-mi da^ armele, o! cAni, 

Ale Pindului lilige! Nu la Greci, ci la Romini! 

Ins& voi c^nd vefi avea S^ da^i pila mea cea largS, 

StSp^ni Greci de fire rea, Lanturile lui sS 'si spargh 

FSrS dor si cSutare, La Rom^nul ardelean! 

Suferifi, aveti rSbdare! Palosul la un Muntean! 

Numai pe morm^ntul meu, Moldovanului sS-i lase 

Sa vS spuneti dorul greu! Arcul meu eel de miltase. 

C^nii groapa mea sS-mi sape Calul meu la Albaneaz, 

De zioara mea aproapc. Gi e drept, c^ e viteaz! 

Cele trei mari evenimente ale viefei pastore^ci a Farse- 
ro^lor sunt deci tunsoarea oilor, fatarea meilor, .si plecarea 
la campie pentra ernatul turmelor, ca ^i reintoarcerea la munte 
pentru vSratuI lor. In locurile de ernat ei trSesc adesea sub 
corturi pe care ^i le a^eacja in jurul cortului Celnicului, 
caruia ii acorda, dupS cum aratarSm, o autoritate suprema. 
La prima porunca ce acesta dS, c&nd colonia este ame- 
nin^ata, to^i flScSii pun m^na pe arme ^i sar, gata a-\si 
sacrifica si viafa. Toate certurile .^i nein^elegerile coloniei 
se aduc inaintea Celnicului spre judecare. C&nd se face o 
ruptoare de rela^ii intre doi Celnici, pastorii respectivi, adeca 
cele douS colonii ale lor, consider^ ruptoarea ca intre doua 
stap^niri ^i se trateaz^ reciproc ca inimici. C^te-odata cer- 
tele degenereazS in lupte s^ngeroase. Institu^ia Celnicatelor 
a inceput insa a c&dea de Ccit-va timp, Jji numerul celni- 
cilor a scSdea; causele sunt multe, dar intre cele mai 
principale pot fi numite douS: neajunsurile ce Grecii fac 
p^torilor Far^ero^i, c^d aceijtia tree, spre ernarea tur- 
melor, in Tesalia greceascS, adeca cedatS in urma Greciei; 
^i, faptul c& triind vara in Turcia §i earna in Grecia, 
Far^ero^ii sunt nevoi^i a plSti pS^unatul de doui ori, odatS 
Turciior ^i odatS Grecilor, deosebit ci li se fSc greutS^ ^i 
intfirzieri la vami. De aceea astSzi chiar dintre FSr^ero^i 
unii s'au apucat de comerciu ^i Industrie, ear al^i neput^nd 



Digitized by 



Google 



193 

a se despir^ de pastorie, tind a se mi^ca cu turmele lor in 
cercuri tot mai restnnse. 

In timpurile din urma, in vilaietul laninei ^i anume pe 
IdngS ora^ul lanina §i prin provincia Zagori, se v6d pri- 
begind, trupe man de FSrjjero^, care socotite la un loc 
se urcft la numferul de peste 20.000 de suflete, §i care v6- 
desc tendin^a de a se ficsa printre Arm^nii Arnaucheni. 
De asemeni printre ora^ele §i comunele Elesona, Castoria 
Grebena §i Nasselitz, pribegesc mai bine de 10.000 de F5r- 
.^ero^, carii par c^ vor sSl se ficseze printre Armfinii GrS- 
mosteani, Epira^i §i printre FSr^erofii deja ficsa^i. Pe mun^i 
dela nord-vestul Veriei, se gSsesc FSr^ero^ ficsa^i de cel- 
nicul Hagi-Goga de cnr^nd m cdlwele lut Hagt-Goga. Aici 
in 216 case, segSsesc 2080 de suflete. In Ora^ul Gheor- 
gea s'au ficsat deja vr'o 3.000 de FSr^ero^i, printre Arm^nii 
Moscopoleni §i Gramosteani, de carii se gSsesc aci mai multe 
mii de suflete. Pe c^mpiile Coloniei (in Albania), s'au aratat 
de c4t-va timp trupe ftir^eroate, care la un loc num6ra 
6.000 de suflete. Pe luncile §i c^mpiile din jurul Caterinei 
se mi^cS foarte multe cete firmer ote^ci, cu mai bine de 
7.000 de suflete, carii vor sa se ficseze \kngk mare. 
In peninsula Chalchidica unii FSr^ero^i s'au ficsat in Ga- 
lati^tea, Albutia, Portaria, Stilari, Smila, Mariena, Crimiani, 
etc. in num6r de 3.000 de suflete; ear in peninsula Ca- 
sandra, ce se prelunge^ce din cea Chalchidica, pribegesc 
mai bine de 2.000 de Far^ero^i cu turmele ^i hergheliile 
lor incS neficsa^i, pe la Yalta, Casandra, Furca, Cromidi, 
Xeropotamu, etc. §i nu mai pu^in de 12.000 de FSr^ero^ii 
pribegesc de asemeni, de vr'o cinci sau ^easa ani, pe bo- 
gatele c^mpii ale Seresului, printre puternicile comune ar- 
mftne^ci Alistrat, Giumaie, Proia-de-sus, Proia-de-jos, Mirsla, 
Bursuc, Colac, Dulap^ etc. ^i prin imprejurimile lacului Ta- 
chino. Un mare numfir de Far^eroti i^i cauta adSpostul in 
mun^i Krusia sau Kur^a-Balcan, spre resSrit de lacul Doi- 

7. NeniftKn. D* la R»manii din Tureia Eurvpennd, It 



Digitized by 



Google 



194 



ran; cete multe vor sa se a«;ede in mun^ii Bele^ §i munfii 
Male^, carii string albia riului StrumnH:a inainte de a se 
versa in Strymon. Alte cete se v6d de curS.nd pe mun^:ii 
Cengheldagh ^i Perimdagh, dintre Melenic ^i Nevrocop, dar nu 




2 
5 

< 

a 
'-B 






cunosctocmaipositivj'care ar'fi numerul lor, de^i am cerutsta- 
ruitor informa^iuni. J^tirea ce am pdna acum este, ca num6- 
rulFar.serotilordepemun^ii Kursa-Balcan, Bele?, Male.^, Cen- 
gheldagh si Perimdagh ar fi trecend peste 12.000 de suflete. 



Digitized by 



Google 



195 

Intr*o carticic^ in limba franceza pe care autorul sau autorii nu 
o semneaz^, intitulati: « Etude sur les Valaques de TEmpire 
Ottoman, 1894» §i care e un raport cSAvSl Inalta PoartS 
este zis: «dans le sandjak de S^res et sur les monts 

Rodopes, Valaques Nomades 15.000»*). SS re- 

m^e insa bine in^eles, cS anonimul autor al acestei cSr^ 
socote^ce la 15.000 de suflete pe Valahii noma4t^ adicS 
pe Far^ero^i, din sangiacul Seres, §i din mun^:ii Rodop, deci : 
afarS de Arm&nii ficsaft in ^:inutul Seresului^ §i de cei ficsaft 
in mun^:ii Rodop. In casul acesta numferul de 12.000 de 
FSr«;ero^i arita^i de mine ca aflatori pe numi^i mun^ trebue sa 
fie esact, jji 3.000 de FSr^ero^ trebue sa mai fie in mun^ii 
Rodop. Numfirul Armdnilor ficsaft prin satele de pe Rodop 
.^i in cele de pe canipiile Seresului il voiu arita mai la vale. 
Deci pentru a complecta de-o-camdati num^rul FSr^ero^iilor, 
mai trebuesc socoti|:i cei din mun^:ii Murihova, cei din mun^:ii 
Galicica, cei de pe Petrina, cei de pe Pind, cei din ora^ele ^i 
comunele FSr^erote^ci, cei ficsa^i prin comunele ^i ora^ele 
Moscopolene, Gramosteane, etc. pe carii ii vom intAlni me- 
reu in decursul scrierei, precum §i pe cei din Albania, ai 
cSrei mun^i sunt cuprin^i de Fir^ero^ ^i de Arm&nii Goga, 
carii iar^i la Fir^ero^i trebuesc num6ra^:i. 

Tot de puternica tulpina a FSr^ero^ilor se pare ca ^n ^i 
Arminii Pisticofi^ gasi|:i in Bithinia de D-1 Teodor T. Burada, 
neobositul cercetStor al ramurilor neamului rom^nesc^), ju- 
deca^i dupS cuvintele arm&ne^ci ce mai pSstreaza in graiul 
lor, dupi datine, credin|:e ^i obiceiuri. In timpul impferatului 
bizantin Andronic II Paleologu, care domni destul de lung 
^i fu detronat la 1328 de nepotul s6u Andronic III, Vlahii, 
adeca poporul armAnesc era intins pSni l&ngS Constantinopol 
?i era puternic ^i era temut de dnsu^i imp6ratul. Andronic, 

*) Ve<Ji: pag. 14. 

«) O cdliiorie la Romdnii din Bithinia (Asia micdj la?!, 1893.— pag. 28—31. 



Digitized by 



Google 



196 

ingrijat de puterea crescenda a acestui «neam nomad, ra- 
tacind prin locuin^:e nestatornice» hotari mutarea unor tri- 
buri, de sigur Far^erote^ci, in Asia-Mica, pentru ca cu chipul 
acesta sa le indeparteze din coastele capitalei sale. 

Aceasta strfemutare, trebue sa se fi intimplat in timpul 
sfingerosului rfesboiu civil, ce dura dela 1321 pana la de- 
tronarea lui Andronie II. D-1 T. T. Burada ^) aduce o pa- 
gina din: «de Andronico Paleologo» (vol. II Lb. I. c. 37) 
a scriitorului bizantin Pachymcr^ din care se vede ca Va- 
lachii aceia nomacji, carii se intinsesera pana la Constantino- 
pol ?i «pana la Byzia» nu puteau sS fie decSt FSr^ero^i, 
judeca^i dupa ensa^i descrierea zisului scriitor bizantin. Eata 
ce zice el : Valahii ace^tia carii se intinsera pana la capitala 
imperiului, «imul^:indu-se peste mfesura, erau cu drept cu- 
«v6nt banui^i, ca nu cum-va cand Sci^ii vor navali (ceea-ce 
«se a^tepta), ei sa uneasca insemnatele lor ptiteri cu den^ii, 
«fiind atra^i in partea lor prin asem^narea vie^ei, §i poate 
«chiar prin comunitatea originei. Numerul lor era foarte 
<^mafe, tinerimea lor deprinsa cu munca «;i nemole^ita prin 
«neajunsurile educa^iunei, de oare-ee locurile pe unde ei 
<Urdeau bueuros erau aspre^ ^\ nu le lipseau mijloacele in 
«privin^a ere^cerei vitelor mari ft miciy pe care ei le hrdneau 
«in mare niun^r in pa^unele lor imbel^ugate. In stir^it ^r^Y 
«//* bine deprinsi in treburile ostdfe^ci^ prin venarea zil- 
«nicA a f ear c lor // prin Inplele dess fi fericite in contra 
*f^oamenilor inarma(i.>> Se vede lamurit din randurile de mai 
sus ca in veacurile 13 §i 14-lea, Far^ero^ii nu erau altfel, 
decAt cum sunt si astazi: pastori inarma^i, gata ori-cand 
de lupta; ^i tot pe atat de pricepu^i crescetori de vite, pe 
cki hamici ^i incerca|:i oameni de arme. ^i iara^i lamurit 
se vede cS «num6rul lor era foarte mare.» Ear «Sci|ii» 
carii se a^teptau sa nSvaleascS in contra imp6ra|:iei §i ca- 



1) O cdlitorie la Rom. d. Biikinia etc. pag. 31. 



Digitized by 



Google 



197 

tr^ carii Valahii lui Pachymer puteau sS fie atra^i «prin ase- 
mSnarea vie^ei ^i poate chiar prin comunitatea originei» 
lor latine, nu erau al|:ii decat Rom&nii din stdnga DunSrei, 
sau Daco-Rom&nii. 

Precum ins&, nu luSm in socoteala noastrS, marele nu- 
m6r de FSr^ero^i ^i de alte neamuri arm&nesci din Grecia 
Serbia ^i Bulgaria de astSzi, de asemeni nu vom socoti nici 
pe Armfinii Pistico.^i din Micasia, mai ales cS ei pot fi con- 
sidera|:i aproape perdu^:i pentru neamul romSnesc, ca ^i Va- 
lahii din Moravia. 

Dela Nijopole plecaram pe jos la Bitule. Drumul e foarte 
frumos si nu prea obositor. Dupa pu|:inS cal6torie dadurim 
de satul Dihova, de Armani ^i de Bulgari, asecjat tot pe riu- 
le^ul Dragor. Se gSsesc aici mai multe fabrici, mori, ^i 
piu6. Lucratorii sunt to^i Armani; ear morile .^i piueie sunt 
proprietS^:i romSneijici. Femeile Arm^nce tore l^na pentru 
fabricile de gaitane. Bulgarii sunt claca^i. Dela 1-iu pSnS 
la 15 August ^ine in Dihova un balciu renumit pentru des- 
facerea de postSvarii ^i m^rfuri de l&na. Comunele Nijo- 
pole, Terrnova ^i Magarova dau foarte mult postav lucrat 
de m^ni arm&nejjci. Odati comunele acestea trei, impreunS 
cu Samarina^ Clisura $i Perivoli furnisau intreaga armatS 
turca cu postav, care e de doua feluri: «scutic)) ^i «§aiac». 
Se fabrica aici .^i velin^e, chilimuri, titticuri (ni^ce plapome 
mici de l&na) si o foarte mare cantitate de ciorapi de tot 
soiul. Femeea arm&nca munce^ce enorm in locurile aces- 
tea. O bucata mare de «j^aiac» se cheama atrfimba)) ^i 
se vinde cu o mSsura de lungime numita «cana» (aprocsi- 
mativ 1 m. ^i 60 cm). Este «^aiac cu floago) ^i «^aiac 
fira floage)). Se lucreaza aici .^i «tambari», o haini, ca o 
manta lung&, groasa, largS dar farS m&nici, cu care se 
imbraci noaptea pistorul pe munte, $i pe care o poartS 
.^i chirigiii, adecS ducStorii de marfuri pe cai, carii sunt mai 



Digitized by 



Google 



198 

pretutindeni Armani. Se mai lucreazS «sirigi» (singular : 
sarica) §i «antirazi» (singular: antiriu) o hainS de postav 
ca un fel de halat; «niintani» scurte ^i «cioarigi» (singu- 
lar: cioarec) carii se leagi sub genunchi prin o legSturi 
numita a zona » ^i sunt un fel de ghetre sau pulpare prinse 
cu copci sau sponci numite «cli9u^:e», cuv^nt ce vine dela 
verbul «inclidere» =a inchide. De asemeni se fabric^ ^i 
(rghiurdii» o hainS neagri, numai pinS la br^u, cu m&- 
nicile at^t de scurte in c&t abea ajung mai sus de cot ^i 
pe spate cu o bucati de stofi cScJ^nd ca la pelerine. «Ghiur- 
dea» o poarta insS numai Albanejii, nu §i Arm&nii. Ori- 
CcLt de bogat ar fi un Albanez, ori-c&t de lucsos ar fi el 
imbrScat, trebue sa aibS ^i o ghiurdie, care e totdeauna 
simple §i neagrS^ pentru cSl ea se poartS ca semn de do- 
liu dup4 urma lui Gheorghe Castriotul, cunoscut cu nu- 
mele de Schender-Bey. At^t de mult a fost iubit ^i res- 
pectat acest principe al na^iei Albaneze, in c4t ea ii poarta 
doliul panS astSzi. C^nd un Albanez intra intr'o casS, in 
care se afli un mort, el i^i ridic4 pelerina dela ghiurdie 
peste cap ^i peste fa|:i, ^i a^a inv6lit se apropie de patul 
mortului. 



Digitized by 



Google 



VIII 

SPRB GOPE^. OR&^ELUL GOPB^. ^COALELB LUI ROMInB^CI, BISBRIGA $1 
GRECOMANIl Lni. SITDAJIA ORA^ELULUI §1 LOCUITORII LUI. TIPUL GOPE^ENILOR. 
DBUMUL SPBE MOLOVI^TEA. ORA^ELDL MOLOYI^TEA, §C0ALELE LUI ROMAnE§CI 
§1 BISERICILE LUI. CANtArEXUL ARMAn DIN MOLOVl^TEA ^l EPISCOPUL GREG. 
((CLERUL GRECESC §1 ROMAnID). ((ROMAnEASCA IN BISERICA)). ((UN EPISCOPAT 
ROMANESC In TURCIA)). scferintele PREOTULUI DIMITRIR constantinescu. 
ACORDUL DINTRE GRECOMANIl DIN MACEDONIA §1 CEl DIN BUCURE^Cl. RETRA- 
GEREA la MUNTE §I lUBIRBA DB FAMILIE A POPORGLUf ARMAN. 



La ora trei, dupa mezul nop^ei, impreuna cu credinciosul 
Albanez, Ismail, si cu d-i I. Ciuli, ISsasem la st&nga noastra 
comunele T6rrnova jji Magarova, ai carora locuitori gustau 
din dulcea^a somnului de diminea^a, ^i in goana cailor 
luaram ^oscaua ce duce spre Ohrida peste Diavato, ^i spre 
Gheorgea, pe ^^rmurii lacului Presba. De data aceasta insa 
noi cal6toream spre Gope.s si Molovl^tea, doua puternice 
ceta^i ale Arm&nismului, dupa cum arataram §i mai inainte 
in treacfet. Galea merge peste un frumos platou, care are 
o inal^ime de 894 de metri de-asupra nivelului marei, apoi 
lasa ijoseaua Ohridei la st^nga, si dupi ce r6m^n in urma 
satele turcej^ci Ramna §i Lera sau Led in care se gasesc 
^i c4fi-va Armani, incepe a sui pe muntele in pantecele 



Digitized by 



Google 



200 

caruia sta ascuns Gope^ul, ora.^ absolut arm^esc, locuit de 
foarte infoca^i luptStori in contra panelenismului. Dup4 o 
ori ^i mai bine de suire ajunserim pe munte. Priveli^tea 
ce se desfa^oara de aici inaintea ochilor e din cele mai 
minunate. La apus orizontul se inchide de masivul Petrina, 
la rfesarit se v6d mun^ Murihova ^i viile Cernei din fa^a 
Bitulei, la nord se arati o mare de piscuri de mun^, ear 
la sud se inchide zarea de masivul Galicica. In fa^:S se 
arati comuna Gope.^ inconjuratS de piscuri, cu case fru- 
moase de peatrS ^i cu o biserica marea^:a. Inainte de a 
intra pe c^area ce conduce la or^el, ^i pe care abea 
pot merge trei oameni alSturi, pe coasta opusa ora^ului 
se gasesc ni^te arbori mari ^i b6tr&ni, numi^:i «S4mtul». 
Aici desc^lecaram i^i a^ed&ndu-ne la umbra «s^mtului» fo- 
toprafiaram incdntatoarea vedere a Gope^ului. Tocmai CcLnd 
eram mai ocupa^:i cu aceasta treabS, eati cSl trecu pe l&nga 
noi, venind calare despre Gope?, un om care ne cercetS 
pe to^i cu privirea^ apoi descoperind * in mine un strain, 
imi intoarse ni^ce ochi plini de urS ^i d^du pinteni calului. 
Mirat de purtarea aceasta a cal^e^ului, care disparuse 
printre arbori, intrebai pe companionii mei: 

— Dar ce are omul acesta? 

— E un grecoman; se nume^ce Gheorghie Papa-Goga; 
mi se rfespunse. 

— De ce m'a privit cu at^ta ura? 

— Pentru-ca bSnue^ce ca e^ti Roman; ceea-ce este un 
mare pacat in ochii lui. El alearga acum cu graba la 
Bitule, jji nu se va duce acasa &nt6i, ci in alt4 parte. 

— Unde? intrebaiu eu. 

— La poli|:ie, ca sa te denun^e. 

— Sa m& denun^:e ! Dar ce sa denun^:e ! 

— Ca visitezi comunele arm^ne^ci. 

Neluand lucrul in serios, puseiu piciorul in scara ^elei ^i 
m& aruncai iara^i pe cal. Intraram pe cSrarea ce duce la 



Digitized by 



Google 



201 

Gope?, calirind cu to^:ii unul dupS altul. In cale mi se po- 
vesti ca Gheorghie Papa-Goga este in legSturS cu familiile 
de grecomani ce au mai rfemas in comuna Gope^, ca este 
inv6^:ator grecesc §i ca e insircinat de direc^a panelenica 
din Bitule, de a intrefine ura acestor familii in contra Ar- 
m&nismului victorios. 

— Dac^ e a^a, atunci de el, ear nu de mine, ar trebui 
sS se pSzeasc^ poli^ia din Bitule. Caci ca propovfeduitor al pa- 
nelenismului el e un inamic firesc al starei actuale de lu- 
cruri din imp6ra^:ie. 

Peste doui-zeci de minute eram in ora.^el. 

Gope.^ul, dupi cum mai zisei, este inconjurat de jur-im- 
prejur cu nalte piscuri incoronate de paduri. El se afla la 
inSl^ime de 1048 de metri d'asupra nivelului marei. Nu- 
mele oficial al acestei comune armfine^ci este Gobe^, i se 
zice insa adesea §i Bobe^. Cogeaba^a, adecS primarul, care 
este Arm^n, ne e§i inainte inconjurat de mai mul^ ceta- 
^eni. Fie-care ne invita la casa lui, dar noi trecuram mai 
&nt6i pe la ^coale, la cea de bae^:i §i cea de fete. Aici o 
dureroasa priveli^te ne lovi sim^irea: in timpul vacan^iilor 
fiind inv6^:atorii lipsS din ora^el, cei c&^i-va grecomani, carii 
mai persista in credin^a panelenismului, to^i rude de aproape 
de-a lui Gheorghie Papa-Goga, au devastat intr*o noapte 
^coala romaneascS cu o cumplita sfelbStacie. Nu s*au mul- 
t^mit cu spargerea geamurilor ^i cu ruperea ferestrelor, ci 
au sfa^iat regulamentul afi§at pe pere^i, au facut buca^i 
chartele geografice §i tablourile intuitive de religie ^i de 
9tiin^:ele naturale, au sdrobit bSncile .^i catedra ^i chiar au 
ftcut incercare de dare de foe, care din fericire nu a is- 
butit. Dar §i in ora^el ei fac asemenea vandalisme; sdro- 
besc pietrele cu inscrip^uni de pe la font&ni §i «§opute» 
pentru c^ sunt scrise in afurisita limba vlahiceasca, in acea 
limba pe care ^i ei o vorbesc cu so^e ^i mamele lor ^i in 
care gunguresc pruncii lor. Ce deosebire intre roadele Arm^- 



Digitized by 



Google 



202 

nismului ^i cele ale panelenismului ! Unul face oameni in- 
sufle^^:i de ideea ordinei §i de respectul drepturilor aproa- 
pelui, ear acesta face furiosi! §i este un proverb romSnesc 
care zice c^: pomul se judeci dupa fructe. Chiar de bi- 
serica s'au atins ultimii grecomani din Gope^; intr'o noapte 
au vrut s*o spargS, dar apoi au gSsit mijloace spre a in- 
tra ?i a fura odoarele din ea, pentru ca ast-fel sa nu "se 
mai poata cS.nta ?i citi §i oficia in limba arm^neascS, pe 
care Dumnezeul lor grecoman, furios ca ^i ei, n*ar fi pri- 
cep^nd-o. Arm&nii cura^:i, privesc la r3.tacirea cons&ngeni- 
lor lor grecisan^ §i cl^tin&nd din cap, griesc: 

— Au sSl se lumineze §i ei incur&nd, ^i o s3. le vie ^i lor 
mintea la cap ! 

In biserica de aici, care e in mAna Arm^nilor, se ofi- 
ciaza in armAne^ce, adesea insa grecomanii au furat car- 
^:ile rom^ne^ci chiar din altar, §i acum cei doi preo^i ro- 
m4ni: Papa Nicola Nance ?i Papa Nicola Levu, dupa ce 
citesc ^i fac serviciul divin, i^i iau c4rj:ile acasi. 

§coalele romane^ci ^i biserica de aici sunt conduse de 
o eforie alcatuit3. din §ease frunta^i ai comunei ^i anume: 
Dimo Cu^e, primarul §i perceptorul Gope^ului; Gheorghe 
Dimca, cAnt^re^ la biserica arm&neasci cu hramul «Schim- 
barea la fa^:i» ^i consilierii comunali: Cocea Tr^pce, Cociu 
Pi^a, Cola Nenu §i Costa Lerca, to^i « Armani cura^.» Ca 
al doilea cAntare^ se preg4tea, pe c^nd m& aflam in Ma- 
cedonia, institutorul Caracota, de la ^coala rom^na de bSe^. 
Mai sunt aici inci doi preo^i: Papa lenachi §i Papa Dimi- 
trachi, carii ^:in cu grecomanii, adici ^:in §i nu prea, de 
oare-ce au r6mas firi popor. 

Institutorul Gheorghe Caracota are o paging personal^ 
in istoria luptei cu panelenismul. CAnd era s4 se insoare, cu 
o fati din localitate, grecomania era inci tare in Gope§, 
de aceea popii ii refusar4 bine-cuventarea bisericei sub cu- 
vint ci Arm&nii ar fi schismatici ^i catolici. Atunci se chemd 



Digitized by 



Google 



203 

Papa Sgala din Ohrida, care veni cale de 18 ore cSlare 
§i bine-cuvintS cununiile lui Caracota. Nu pu^n a avut de 
suferit ins4 Papa Sgala, pentru aceastS fapt^, dupS ce 
s'a inters la Ohrida, din partea episcopuiui bulgar, care 
voe^ce s& faci Bnlgari pe ArmAnii din Ohrida. C&nd apoi 
lui Caracota, 'i se nSscu un copil, popii grecomani impedi- 
cara botezul sub pretecstul c^ pruncul ar fi fost nd^cut schis- 
matic. A^a in^eleg ei cuvintul evangheliei! Atunci preotul 
arm^nesc Nicola Nance luS asuprS'^i respunderea ?i botezA 
pe pruncul Caracota, d^du-i prenumele Aurelian. Dar c&t 
a avut de suferit §i acest demn apostol al dreptei cre- 
din^e ^i al Arm&nismului ! Legat cot-la-cot ?i pazit ca un 
facfetor de rele a fost purtat pe la Bitule §i Cru^ova §i a 
fost cu mare asprime interogat de episcopul de atunci, A- 
lecsandru, care Ta ^i ficut argos, A^a se am^esc §i se pri- 
gonesc fra|:ii intre ei pentru gogori^:a panelenici! 

Comuna Gope?, are numai §coli romSne^ci, ear corpul 
didactic este alc^tuit din doi institutori: Gh. Caracota ^i 
Aristoghiton ^i doua institutoare : domni^oara Nichea ca di- 
rectoare, ^i domni^oara Placea. Ambele ^coale sunt foarte 
bine populate. Numai cea de fete are peste una suti de 
eleve cu dor de carte romaneasci. 

Gope^ul, care cauta a ajunge Cru^ova^ at&t in mare^a 
zidirilor c4t ^\ in frumuse^ea posi^iunei, este de asemeni ca 
un fel de cetate natural^. FarS voea Gope^enilor, ca ^i la 
Cru^ova, greu s'ar intra in or^el. Numferul locuitorilor este 
de 4.670 de suflete, num6ra^:i, bine in|:eles, cu grecomanii 
la un loc, cSrora tot «le va veni odatS mintea la cap.» 
Ora^elul are 483 de case. Stradele sunt curate, unele pa- 
vate, ear altele tSeate in stoned; nu prea largi, insi foarte 
repecji in unele locuri. Toate transporturile se fac ^i aid 
cu cai ^i cu cat^ri, de oare-ce trSsurele, fie ele c4t de u^oare 
^\ tari, nu pot fi intrebuin|:ate, fiind prea grele sui^urile ^i 
prea repecji scobori^urile. In casele Gope^anilor se vede de 



Digitized by 



Google 



204 



asemenea domnind o inveselitoare curS^enie, intre^inuta si 

mgrijita de stip&na casei, precum ^i indestularea. Cea mai 

neinsemnata cas^ din 

Gope?, ar semana a 

palat, daca ar fi str6- 

mutata intre colibele 

de lut ^i de pae din 

vr*un sat bulgaresc 

Locuitorii au infa^:i- 

sarea sanatoasa .^i 

vioae, §i in unele fa- 

milii se v6d mul^i 

copii. Femeile sunt 

muncitoare, modeste 

.^i demne in acela^ 

timp. Unele sunt de 

orarafrumuse|:a. Din- 

tre Gope^eni unii sunt 

proprietari a mici bu- 

ca^i de pamint, unii 

crescfetori de vite ori 

comercianti, al|:ii in- 

dustria^i. Printre Vo- 

scopoleni, locuitorii 

Gope^ului sunt con- 

sidera^i ca oameni de 

energie. DimitrieBo- 

lintineanu, care gre^it 

ii socotesce drept un 

trunchiu arm^nesc a- 

parte, zice de Go- 

pe^eni, pe carii, iara^i gre^it ii numesce .si Pisudereni,r«ca 

sunt cei mai rSsboinici», ca «ei singuri se pot mesura cu 

Gheghii Albaneji — nu se lasa sa se calce de nimeni — 




o 
o 



Digitized by 



Google 



205 

sprinteni, vii, via^a lor este mai mult armele. lau parte la 
ori-ce resboiu s'ar ivi imprejurul lor. AtAt ei c4t ^i femeile 
lor sunt buni, nal^i, bine facuf:i» ^). Neindoios cS to^ Ar- 
m&nii, sunt iubitori de arme, pe care nu le au numai pen- 
tru panoplii, totu^i Gope^enii, de^i sunt in advfer oameni 
energici .^i hotSriti, nu sunt cei mai resboinici dintre Ar- 
mani. Trunchiul Voscopolean, din care fac parte §i Go- 
pe.^enii, chiar daca odatS va fi fost numai resboinic, totu^i 
azi e mai mult cunoscut ca dedat comerciului^ industriei 
si culturei artelor. In ce prive.^ce culoarea pelei ^i a pferului, 
Gopesenii si, in genere mai to|:i Arm&nii, nu mi-au pirut 
bruni, ci mai mult castanii, si bloncji. Pouqueville ^i al^i 
cercetatori ai popoarelor Peninsulei-Balcanice, ii infa^:o^eaza 
de asemeni castanii si mai mult bloncii pe Arm&ni. Domnul 
I. Caragiani ^) vorbind de Arm^nii Buie^lt^ un trib al FSr- 
j^ero^lor, zice: «Buiestii au fost .^i sunt .^i astazi blondi, si 
«astazi traesc in Acarnanie sub numele de Griva, In dia- 
«lectul Macedo-romAn cuvintele rofhi^ flor iji griv arata 
«mai acela.^i lucru, adeca rof^ rotb, blond ^ cu deosebire 
«ca ^or se usiteaza pentru culoarea ro^ie a ecjilor, caprelor 
«^i ^apilor, pe c&nd griv este pentru caiii roibi. ^iflor ^i 
<f^ros si griv precum si 7nurg sunt cuvinte ce se afla numai 
«ca porecle romane^ci;» porecle care, bine-in^eles, cSse dau 
din causa culorei pelei .^i a perului. In alt loc ^) zice: «Ma- 
« cedo-rom&nii i^i dau porecle dupa lucrurile cu care se o- 
«cupa. Ciobanii, chirigiii, hergheligiii i^i dau porecle de oi, 
«capre, ^api, berbeci, boi, vifei, cai, epe, etc. Ast-fel la ei 
«gasim porecle: T^p, Mdnzu, Cdlufiu, Areate (= armasar), 
«Algeu ^i Algiii (= cal cu p6r ro^), Bidiviu^ Barzu^ (= Barzu, 
« adeca alb amestecat cu negru), Breaz^ Aroftu^ Arus, 
«Arusa^ Flor (= ro.^ul edilor sau al caprelor), Griv^ Grivd^ 



*) Cdlitorii, etc. pag. 110. 

*) Stud, istor. as. Rom, d. Pen.-Balcanicd^ pag. 18. 

«) Id. op. cit. pag. 49—50. 



Digitized by 



Google 



206 

« Griva (= roib\ Murgu^ MurgtUy Murgean^ B'aliu (animal 
«cu stea albi pe frunte)^ Bel^ Beliu^ Belufiu^ Bealifiu 
Bzlufea^ toate insemneazi alb» care este tot una cu bilan 
sau blond. Numele de persoanS Balu^, cunoscut in satele 
din jude^ul Covurlui, pare foarte inrudit cu armimescul balm 
(care insemneaz4 alb sau blond) ^i ambele par inrudite cu ro- 
manescul : balan sau balaiu, la masculin, ear la femenin : balae^). 

Drumul spre Molovi^tea^ dela care ^i-ar fi luat numele 
grupul Moloviijtean, ce in realitate este Voscopolean - merge 
iari^i peste platoul eel nalt de 894 metri, deasupra nivelului 
mSrei, platou despre care s'a pomenit mat sus, §i trece 
apoi prin satele turce^ci Dolent si Cajeni, in care iari^i se 
gSsesc ^i c&te-va famili armane^ci. Merg^nd spre Molovi.^tea 
ne-am ritScit pu^n in drum iji tot ritScind am gisit rui- 
nele, aij putea zice mai bine : urmele unci cetS^i, care trebue 
si fi fost romanS §i care trebue sS fi avut menirea de a apera 
trec6toare Diavato, prin care inainteazi drumul spre Ohrida 
«;i Dura^:iu, vechiul Dyrachium. De aici am inceput a sui 
iarSiji pe munte, unde am dat de mai multe izvoare, §i 
dupa o orS §i jumState de urcare, am gasit iara^i ni^ce 
arbori seculari numi^ «s&ntul» sau «s&mtul» ca ^i la Gope^. 
In vechime, la intririle acestor comune arm&ne^ci, pare sS 



^) In ajutorul afirmatiei c& Arminii sunt mai mult castanii ^i blon(}i, c ^i 
faptul cS Tracii, poporul in care a fost altoit eel ArmAnesc, au fost blon<Ji ?i 
chiar ro^ii. O insemnatS dovadi despre aceasta aduce filosoful Xenofancs, n&scut 
pe la 570 in. d. Chr. in orS^elul Kolofon din Ionia (contimpuran al lui Pitagora. 
Anaximandru ^i al cuceritorului Cirus) inlr'o ziccre teologici, prin care impute con- 
timporanilor lui ci antropomorfiseazS pe zei. Cu cc drept - intreabSL Xenofancs 
in versurilc lui- dim noi zeilor chip ^i staturi omcncasci? «Fie-carc i?i In- 
<nito^eaz& zeii, a^ dupi cum este el 6nsu?i. Negrii '^i-i infiLfo^eazi negri ?i cu 
•nasul turtit; Tracii^ cu ochii alba^tri fi cu pirul rof ; ear dac2L boii ?i caii ar 
wzugrSvi neindoios c2L '^i i-ar infSto^a ca boi ?i cai.» (Eduard Zeller, Die Phi- 
losophie der Gnechen, Tubingen 1856, vol. I ed. II pag. 382.) Din cuvintele a- 
cestea se vede c2L Tracii erau oameni cu ochii alba^tri ^i cu pdrul balaiu; ear din 
chipul cum Xenofancs esprimJ aceasta, se vede cS lucrul era tuturora cunoscut. 
Dacii crau ^i ci mai mult castanii ?i bloncji. 



Digitized by 



Google 



207 

fi fost c&te o bisericS, sau c4te un paraclis, ale caror urme 
s'au ^ters acum, ^i, de acea arborii ce de sigur cSl le serveau de 
Imprejmuire au p&strat numele de s&mtul §i chiar numele sf4n- 
tului, care trebue sa fi fost patronul acelor bisericu^:e. A§a 
bun^-oara «s4mtul» prin care am intrat in Molovi^tea, adeca 
arborii bfetr^ni §i gro^i pe sub care am trecut, se numesc 
«s&mtul Gheorghe». Dar aici mai este §i de cealaltS parte 
a comunei inca un «samt» numit: «s&mtul Atanasie». 

Vederea Molovi^tei nu rem&ne intru nimic mai prejos de 
cea a Gope^ului, ea este tot pe at4t de frumoasS pe c^t 
de impunetoare. Ora^ul are case mari de peatra, o bise- 
ric4 mare §i una mai micS; stradele sunt curate, dar ia- 
ra^i inguste. Primarui este ^i aici Arm4n, frunta^ii sunt 
trecu^i to^i la Arm&nism, .^i membrii consiliului comunal de 
asemeni. Nu esista in Molovistea un singur strain, ci in- 
treaga popula^ie de 4880 de 'suflete aflatoare in 522 de 
case^ este numai ^i numai arm^neasca. Ca §i Gospe^ul, 
Molovistea e adSnc ascunsS in mun^, loca^ de defensive 
morals, la inal|:ime de 1087 de metri deasupra nivelului 
marei. De toate pSr^ile comuna e inconjurati cu piscuri 
tnalte, dintre care unele impSdurite, ear altele desbracate 
de paduri ^i numai pe ici pe colo presarate cu ni^ce tu- 
fari, des incirca^:i de din^:ii caprelor. Din causS cSl Molo- 
vi^tenii merg mult prin striinState dupa comerciu, fari sa'jji 
ia femeile cu ei, popula^:ia acestei comune cre^ce de tot 
incet. Intrarea in MolovL^tea se aseamanS foarte mult cu 
cea dela Cru^ova. 

In acest orS^el Arm^nii au, ca .^i la Gope?, o ^coala de bae^i 
^i una de fete, ambele bine populate, ^coalele amendoua 
se gasesc in acela^ local; in catul de sus trei incaperi sunt 
ocupate de §coala de baep*, ear doui din incaperile catu- 
lui de jos sunt ocupate de ^coala de fete. Eforii ijcoalelor 
9! bisericilor sunt frunta^ii Spiru T. Ciomu ^i Costi Hagi 
Simu. Acest din urma adesea a fScut sacrificii bSne^ci pen- 



Digitized by 



Google 



208 



tru ^coalele ^i bisericile rom^ne ^i pentru causa cultural^ 
a Arm^nismului. 

Biserica, dup^ cum arStai, se aflS in m&nele Arm^nilor, 




> 

o 



carii insa au lasat sa se cinte §i tn grece^ce la o strani, §i, 
pe icoane au permis, ca alituri de numele arm^nesc al 
sfin^:ilor, sa se scrie ^i pe grece^ce ici-colea numele vr'unui 



Digitized by 



Google 



209 

sfSnt^ pentru ca s3 nu fie prea amSn|:i consAngenii lor gre- 
comani, mul^-pu^ini c&\\ au mai remas §i in aceasta co 
munS. Inca odatS se dovede^ce c^t de impaciuitor este 
Armfinismul §i cum rode^ce buna-r&ndueala, pace ^i respect 
al drepturilor aproapelui, chiar c^nd aceste drepturi sunt inchi- 
puite. Sentimentele ce insufla Arm&nismul nu sunt furioase §i 
sUuitoare, pentru cSl el se simte sprijinit pe dreptate §i pe ade- 
v6r, ^i are limpedea con?tiin|:a cS victoria va fi de partea lui, 
fie acum, fie ceva mai tfirziu, §i de aceea, a^teapt^ increcjfetor 
^i lini^tit, ^i de aceea, e impScinitor pretutindeni. Panelenis- 
mul din contra, siluind con^tiin^a religioasi ^i con^tiin^a 
na^onala a popoarelor din Peninsula-Balcanic4, ^i indem- 
nfind necontenit la resturnarea st^ei actuale de lucruri, el 
nu poate avea sentimentul sprijinirei pe dreptate, ci se 
simte ca ho^ul care *§i-a apropiat silnic dreptul altuia §i 
care devine furios, cfind i se reclama ceea ce a rSpit. — 
Catapiteazma bisericei celei mari din Molovi^tea este o insem- 
nata lucrare de artS, ca §i cea dela Cru^ova, ^ilucrarea aceasta, 
tot ca §i cea dela Cru^ova, este fScutS de iscusitele mfini 
armfine^ci. Icoanele se zugrSveau tocmai pe cfind m6 aflam 
acolo, iara^i de pictori arm&ni, carii imi pSrurS tot atfit de 
inzestra^i ca §i sculptorii in lemn, carii au cioplit minunata 
catapeteazma. L&nga ceealalta bisericu^a mai micS, cu hramul 
«Sfin^ii ftra de Argin^», se aflS o apS vestita ci ar fi buna 
pentru dureri de ochi, foarte visitata, in cele d'dntSi patru joi de 
dupi Pa^ci^ de femeile arm^ne din satele ?i comunele cele 
mai indepartate. La ^coala rom&nS de bSe^ din Molovi^tea 
se afla ca institutori Neculai Buia, director, — Ciomo loan, 
al doilea institutor §i Spiru Popescu ca al treilea institutor; 
la ^coala de fete sunt doua institutoare : domni^oara E[ania 
Petru §i domni^oara Giambasi. Ambele ^coale sunt bini^or 
inzestrate cu material didactic ^i se bucura de oare-care 
renume^ ca §i cele din Gope^, caci au fost in mai multe 

/. Aiemifescu. De la Romanii din Turcia European^. 1 4 



Digitized by 



Google 



210 

r&nduri visitate de consulii din Bitule §i anume, de consulul 
s^rb, de eel austriac ^i chiar de amarifii consuli greci. 

Preo^ir din Molovi.^tea sunt deja mai to^i c&^tiga^i pentru 
causa Armanismului, c^|:i-va mai nehotari^ nu a^teaptS decat 
venirea unui arhiereu arm^nesc, pentru ca sS se lepede pentru 
totdeauna de panelenism. In anul 1891, arhiereul grec, supa- 
rat cain biserica din Molovi^tea se oficiazS armdne^ce, se adre- 
s& nu de-a dreptul preo^ilor, ci cAntare^ului, ordon^ndu-i prin 
scrisoare, sa nu mai cuteze a c&nta in casa lui Dumnezeu, 
in afurisita limba arm^na. Dar cfintare^ul nu lua aminte la 
arhiericeasca porunca .^i continue! a canta cum §tia el .^i 
cum in^elege tot poporul. Preasfin^itul Alecsandru ceru atunci 
dela efori, ca ace^tia sa impedice pe c&ntarej de a se mai 
arata neascultator. Nici pe calea aceasta arhiereul nu putu 
a*.si ajunge la scop. Se hotari despotul sa nu mai faca prin 
altii ceea-ce avea de fScut, porni la Molovi^tea .^i in ziua 
de 26 lulie 1891 dela Christos, inarmat de o zdravana 
c^rja archiericeasca intr^ in bisericS, tocmai cand cAntaretul 
armftn cauta a se in^elege cu Dumnezeu pe arm^ne.^ce. 
Preasfin^itul nici i^i facu semnul crucei — cum era si se 
inchine intr'o biserica in care rfisuna o limba anatemisata ? ! — 
ci tot invartind in aer pastoreasca c^rja se ased^ amenin- 
^Stor in fa^a cantaref:ului. Dar acesta canta inainte. 

— Ce limba este aceasta ticalosule? ii strig& arhiereul. 

— Armaneasca... despote!... 

— Inceteaza de a o mai canta, caci este afurisita de 
Dumnezeu ! 

— Nu te cred... despote...; caci daca ar fi fost afurisita, 
cum zici tu, nu ar fi dat-o Dumnezeu la milioane de oameni! 
La mai multe milioane de zece ori dec&t greceasca ta... 

Atunci p&storul ridica voinica c&rja, ca sa loveasca pe 
neascultator! Ctintare^ul facu ce facu .^ji apuca bine de carja. 
Popa trage, dascalul trage ^i el, §i, o scoate din m^nele 
popei ^i... tot apar&ndu-se de furiosul pastor, se int&mplA 



Digitized by 



Google 



211 



ca il lovi de mai multe ori peste spate, peste cap, 
peste... .^i nu se mai stie unde. Poporul ar fi sarit sS ajute 
pe preasfin^:itul Alecsandru intru pedepsirea indrazne^ului, 
dar v6(|end ca Despotul se ajuta ensusi cum putea in aceastS 




faptuire, nimeni nu se mlsca din loo. Cantare|:ul a fost, 
bine-inj:eles, chemat in judecata la Bitule, a fost purtat o 
bucatS de timp pe la toate icoanele, dar s'a gasit, in fine, 



Digitized by 



Google 



212 

un tribunal care I'a achitat pur §i simplu «pentru cSl lovise 
in legitime apSrare» cum se §i int^mplase in adev6r. 

Cu episcopul Alecsandru s'au int^mplat mai multe. Voiu 
reproduce c&te-va coresponden^e dela fa^a locului publicate 
prin ziarele din ^ara, din care se va vedea ISmurit ce fel 
e in^elegerea evangheliei ^i spiritul religios de care se con- 
duc arhiereii greci, fa^a cu nSsuin^ele culturale ale Arm&- 
nilor. Eata o asemenea corespondents dela Bitule, publicata 
in «Romanul» din 18/30 August 1891: 

Este trist lucru a vedea un cler, care se pretinde a fi ortodocs 
§1 urmasul legitim al apostolilor, sS persecute pSn& la moarte un 
popor care, din fericire, nu face parte din elementul grecesc. Poli- 
tica care 1 animeazi l-a amejit asa de cumplit, inc&t uitS tnvS^- 
tura M^ntuitorului, pe care trebue s'o predice si nu vede in Macedo- 
RomAni, de c^t vr3.jmasi din cei mai inversunaji, eretici si rebeli. 
Mai ales de cSind ace^tia au c^tigat dreptul de a oficia in biserici 
in limba lor, clerul grec nu se mai poate stSpSini, ci provoaci si 
comite pretutindeni scandaluri si certe, cari, adese ori^ degenereazS 
in lupte s^geroase fSrS a \\ne seam3, eel pu^n, de locasurile sfinte 
unde ele se sSvSirsesc. 

Poate si fie, dup& clerul grecesc, in interesul religiunei si al orto- 
docsimului de a forma pe toate popoarele creatine din Turcia intr'un 
singur element, cu o singurS limbX si cu aceeasi aspira^iune, ins& 
in secolul al i9-lea, care s'a numit secolul nationalit^^ilor, toate 
neamurile se silesc a'si cunoasce individualitatea lor ^i a se desvolta 
dupa aptitudinile lor. Romlnii macedoneni prin urmare, nu pot face 
esceptie, nu-si pot renega origina si nu'si pot sacrifica s4ngele lor 
!n folosul unui al neam (in numSr mai mic) si care voescc sS aibJl 
egemonia, fiind-cS pe de o parte poporul grecesc, (care este ale- 
sul clerului ortodocs), nu e apt d'a asimila toate celelalte neamuri 
crestine conlocuitoare din ImpSrSjia OtomanS, si pe de altS parte 
politica greceasc3. nu se potrivesce cu vederile si cu aspira^iunile 
diferitelor najiuni. Mai ales poporul roman a dovedit mereu sido- 
vedesce chiar si ast&zi, c& esistenta si vieaja lui se identified cu 
esistenta si vieaja ImpSrSjiei Otomane, si c& in consecintX vacon- 
tinua a fi eel mai fidel popor al statului si va demasca si va com- 
bat e toate tendinfele celorlalte neamuri, dSunStoare integrit^tei f&rei. 



Digitized by 



Google 



213 

Dar pXnX c&nd Patriarchia va stSnii si va urma pe aceastX ne- 
fericita cale a politicei sale? PSn^ cknd va continua de a persecuta 
si de a intrista pe Romani, cari, mai presus de toate, ^in la neamul 
lor? Cum de nu tn^elege Patriarchia cS politica pe care o urmS- 
resce nu corespunde cu actualitatea si cu spiritul Arm^nilor, ci din 
contra este desastroas3 chiar pentru interesul sSu ? Ei bine, voesce 
oare a dep^a din sinul s^u si poporul Macedo-Romcln, dupS ce a 
pierdut, tot pentru acest motiv, pe poporul bulgar ? Fatriarchul din 
Fanar este Ecumenic §i se poate folosi de autorttatea §i jurisdicfiunea 
lui peste tofi membrii bisericei ortodocse rSsdritene^ ca representant 
al populafiunilor creatine supuse Turciei^ dar nu ca §efnl religios numai 
al popondui grecesc. Toate poparele crestine trSesc a parte, au nu- 
mai de sef unic religios pe patriarchul din Fanar. Deci acesta tre- 
bue sS fie de o potrivS just si liberal fafS de toate na^ionalitS^ile. 

Sunt si cAte-va popoare crestine ortodocse cSrora li s'a acordat, 
voea d'a avea bisericile lor na^ionale, ast-fel sunt Arabii cre§tini ^i 
Caramanliii a cSrora limbS este cea turceascS. Ei bine, limba romSinX 
este mai putin potrivitX spre a fi intrebuintatS in bisericile armi- 
nesci ortodocse? 

DeplSingem aceastS tristS posi^une a Patriarchiei fajS de Romclnii 
macedoneni, cari pSnS acuma au dovedit cS sunt asa de ortodocsi 
si devoti, si incX mai bine ca poporul grecesc! ZadarnicS e munca 
si oposijiunea Inversunati a Patriarchiei in contra infiintirei bise- 
ricei armanesci, c&ci Sublima PoartS, mai justS si mai generoasX de 
cAt predlcatorii ^i custodii principiilor Evangeliei crestine, in solicitu- 
dinea ei pirinteasc^ a acordat Macedo-RomSinilor libera intrebuin- 
tare a limbei lor in bisericile construite de ei. Ori ce pedicS pusi 
din partea archiereilor greci pentru indeplinirea sus-zisei libert5ti 
va fi momentani si autoritatile locale vor sti a o face si dispart 
si s& impuna respectul iradelei imperiale. 

Lupta ce archiereii greci provoaci acum In contra Rom^nilor ma- 
cedoneni, !i va sili ca In curAnd sS recurgi din nou cStrS prea iu- 
bitul lor Suveran spre a-i solicita infiintarea unui episcopat arm^- 
nesc a parte. Aceasta va fi ultimul triumf si salvarea complects a 
Macedo-Rom^nilor de sub jugul desnationalisator al clerului fanariot. 

Dupi emanarea ordinului imperial relativ la libera esercitare a lim- 
bei armcLne^ci in bisericele comunale de prin localitS^le unde trS- 



Digitized by 



Google 



214 

esc Arm^nii, s'au fScut pretutindeni incercari si s'a oficiat !n ar- 
mSinesce. Ins^ arhiereii greci s'au opus si au provocat scandaluri 
chiar in interiorul locaselor divine. Ast-fel in comuna Terniova de 
l^ngS Bitolia, in urma intrigelor si instiga^iunelor arhiereului grec 
Neofitus al Pelagoniei^ autoritS^ile imperiale otomane au trimis la 
21 lulie o companie de soldati sub comanda unui bimba§a (major) 
ca s& impedice cu forfa pe Arm^nii din sus zisa localitate de a 
celebra oficiul divin in limba lor matern5. Biserica a fost inconjuratS, 
ear 6 soldati, carii sedeau la intrare, impedecau pe Armani si pe preo^ii 
lor de a se introduce in bisericS. Pentru a evita ori ce scandal, noi 
ne-am retras linistiti si am fticut reclamajiuni pe l^ngS Sublima Poarta. 

La 26 ale acelieasi luni arhicreul grec Alecsandru al Presbei si al 
Ohridei^ dupX ce s'a imbrScat cu hainele pontificale, spre a sluji 
in biserica comunald din Molovi§tea^ audind citindu-se in limba ar- 
m^nS, a ordonat c^nt^etului de a inceta a mai citi in afurisita 
limba, dar nefiind ascultat a cerut de la eforii bisericei oprirea ci- 
tirei in limba arm^nS. Nereusind nici asa, s'a desbrScat anatctnizand 
comuna §i pe toti actia cori se siksc a inlocui limba greceascd^ cea 
divindy in hisericele ortodocse din Macedonia prin limba blestematd 
arm^neasca, ordon^nd in acelas timp si preotilor a se desbrSca si 
a inchide pe data biserica. Poporul insii indignat a ficut demersu- 
rile cuvenite pe l^ngS autoritStile locale. 

In aceiasi zi la Perivoli a fost batut de Rom^ni arhiereul giec 
din Grebena asa de cumpllt in c^t si azi sc afl^ in pat si starea sd- 
nSta^ei lui inspirS temeri. Motivul acestei bStii este cS P. S. S. 
se opunea la citirea in limba arm^nS in locasul lui D-zeu. 

La 6 August sus-numitul arhiereu Alecsandru al Fresbei §i al 
Ohridei^ dupa ce luasc duoi geandarmi de la Valiul din Bitolia, 
duc^ndu-se la Gopesi, s'a imbrScat spre a oficia Sf. liturghie in 
biserica d'acolo. Dar audind citindu-se armcinesce, s'a m&niat tare, 
a poruncit preofilor sS se desbrace si sa inchidi biserica, insi n'a 
fost ascultat, si a fost silit ca si piece umilit. Preofii au continuat 
cu oficiul divin in cea mai mare liniste si pace. Arhiereul intor- 
c^ndu-se la Bitolia a protestat in contra Rom^nilor, dar autoritatile 
locale n'au luat in considerapune pl^ngerile sale. 

Corespondenjfa aceasta poarta data de 11 August din 
Bitule, §i titlul: «Clerul grecesc ^i Rom^niio. Nu mai pu^in 
interesanta este §i urmatoarea descriere dela fa|:a locului, 



Digitized by 



Google 



215 

publicata in «Gazeta Noua» No. 81 din 4 Aprilie 1891, 
care poartd titlul: «Romaneasca in Biserica» ^i cu data: Bitolia 
24 Martie 1891: 

In urma invoirei datS de M. S. Sultanul, Arm^nilor din Impe- 
riu, de a se inchina liber ca §i coreligionarii lor de alte nationali- 
t^ti, Arm^nii Gope^eni, tn ziua de 23 Decembre 1890, in frunte 
cu preotii lor, au Inlocuit aproape de tot limba greacS in bisericS 
cu cea arm^neasc3. 

Pu^inii agenti grecesci, remasi in comuna Gopes, au incercat 
si fac& turburSri in bisericS ca in anii trecuti, dar n'au izbutit. 

Arhiereul grec, Alecsandru, zis al Presbei si al Ohridei, instiin- 
tat de introducerea limbei noastre in biserica din Gopes, a trimis 
o scrisoare fulgerStoare epitropului bisericei, preotilor si c^nt&refu- 
lui arm^n. 

Eati pSr^i din acea scrisoare ca mostre a sentimentelor gre- 
cesci: «Cu mare intristare m'am informat cS in biserica noastrd s'a 
<sdvdr§it^ dela un timp incoace, o mare nelegiuire din partea nou- 
<lui preot Nicolae Gk, Nance §i Gh. Dimca^ cantdreful artnan^ carii 
<au ifidrdznit sd cante armane^ce fdrd §tirea noastrd, Cu mare jale 
<vS scriem astizi in aceastS privinti, fSc^ndu-vS cunoscut a-i in- 
«stiinta sd iticeteze pe viitor de a mai cant a §i a oficia in biserica 
^noastrd pe limba arm&neascdy cdci este o mare nelegiuire (!!), Mai 
«ales noul preot Nicolae Nance, care nu'si amintesce Aq jjirdmen- 
<itul depus pe sfanta masd in altanil bisericei noastre in momentul 
^cand [am kirotonisit^ cd nu va cant a nici-odatd pe armane§ce (If), 
<De asemeni ordondm miserabilului primar fi perceptor Dima Cu§i 
«// Cociu C. Stergiu^ carii au cutezat sS contravinS m^surilor mele, 
<lu^nd fdrd §tirea noastrd cheile §i socotclile bisericei noastre dela 
«epitropii destinaji de noi. Si inapoeze cheile bisericei epitropilor 
<destinati de noi Cota Gh. Belciu si Nasu Torbu. Dac5 si dupi 
<primirea acestia nu v^ ve|i conforma ordinilor noastre^ lucru ce 
<nu putem crede, veti fi pedepsiti cu asprime si pentru acest scop 
«ve{i fi chemati la Bitolia spre a'si da seamS de nelegiuirea co- 
<misS. Ear pe noul preot Nicolae Nance numai-dc-cat il vom face 
^argos^, 

Epitropul achiepiscopului grecesc a instiintat pe zisele persoane 
de primirea sus-zisei scrisori, ftrS ins& a le o imAna. Arm^nii, cu 
tofi preotii In frunte, au respuns c& poate s& scrie ce vrea archiereul 



Digitized by 



Google 



216^ 

grecesc, cS ei nu ascultS de ordinile lui, cS nu se tern de amenin- 
t&ri si cS vor esclude de tot limba greacS strSinX de biserica lor. 
Epitropul impreun^ cu agentii filo-eleni arStA archiereului ca Ar- 
mAnii nu s'au cl5tinat de loc fat3 de amenintSrile sale, si, reclame 
la autorita^ cS niste tulburStori au comis o nelegiuire in bisericd 
cantand armane§ce. Arhiereul se coboarX din Crusova la Bitolia si 
intenteazS proces ArmSinilor, dar zadarnic. V^d^nd cS nu i s'a in- 
deplinit dorinja, n3scocesce alte chijibusuri, zic^nd cS: el permite 
Annanilor din Diocesa sa libera cantare in limba armaneasca^ insd 
cdrfile pe care ei le posedd^ neiiind recunoscute de sinodul bisericei 
ecumenice din Constantinopol^ de aceea nu pot citi si canta dupd 
densele, Dar nici asa n'a izbutit episcopul grecesc fiind-cS, pe de-o 
parte el a recunoscut In principiu cestia bisericei noastre, ISsAnd 
a se deslega in viitor numai o forma, adeca recunoascerea cSrtilor 
bisericesci, ear pe de alta Gopesenii si alji ArmSini din Macedonia, 
au trimis pe d. D. Atanasescu, directorul scoalei romSnesci de bSeJi 
din TSrrnova, sS se ducX la Constantinopol spre a cere dela Patriarh, 
aprobarea cSr^ilor rom^ne, tipSrite la Bucuresti §i cu voia sftntului 
Sinod al RomXniei. Cum ar putea Patriarhul s& nu recunoasci ase- 
menea c5r^i. PSnii atunci Gopesenii muncesc de scriu de mAnS, tot 
ce se c&nta In bisericd, copiind din c&r^ile romSnesci. Partisanii 
causei grecesci, v6d^nd-o zdruncinat^ s'au decis a comite un sacri- 
legiu. In noaptea de 2 spre 3 Martie au intrat in bisericS fi au 
furat sftntul Agne^, o cruce, trei sfesnice si dou^ candelabre de pe 
sfint masa.» 

Armanii au denun^at autorita^lor faptul acesta incalificabil 
^i s*au descoperit ho^ii, carii nu erau al|:ii de c&t agen]:ii 
partidei grecesci. Scopul grecomanilor insa fusese sa fure 
antzmis7ily farS de care preotul nu poate oficia, pentru 
ca ast-fel biserica armana sa se inchidS de sine; insa an- 
timisul era ascuns §i fac6torii de rele in graba lor nu Tau 
putut g^i. 

In cele douS coresponden];e de mai sus se v6d frigurile 
jji spasmurile de care este cuprins panelenismul, vScJ^nd 
c4 'i fuge terenul de sub picioare. La hirotonisire pun ar- 
hierei greci, pe preo^ arm^ni sS jure ck nu vor intrebuin^a 
vr'o data afurisita limb^ arm^easca, dar zadarnic. Sper- 



Digitized by 



Google 



217 

jurii de preo|:i arm^ni jurd, dupd cererea arhiereilor pe 
sfiSLnta masA, cSl i^i vor uita limba materna, dar cum es 
dela hirotonie incep a grai in blestemata lor limbS, mai 
mult inc4: fac nelegiuirea de a c&nta in casa lui Dumnezeu 
pe armclne^ce. Cum s3 nu se infurie bie^ii arhierei greci? Si 
dacS nelegiuirea s*ar opri aici ! Arm&nii au cutezan^a a inldtura 
pe epitropii grecomani dela biserici §i merg cu temeritatea 
lor at^t de departe in cAt iati socotelile^ §i iau cheile! 
Aceasta trece peste ori-ce margini! S3 ia socotelele? Sa in- 
trebuin^eze veniturile bisericei pentru causa cultural^ a Ar- 
m^nismului ? Aceste venituri care sunt destinate a faptui 
elenizarea intregei Turcii de Europa! Si ia socotelele ? Dar 
unde se gasesc Armftni? Cdnd a zidit Dumnezeu Armani? 
Agen^ ai panelenismului, sSri^i! Voi devota^ apostoli ai 
silogurilor din Atena ^i din Pera... Voi to^i cei insufle^i^i 
de suflarea caldS ^i ortodocsi a consulilor greci, ScLri];i... 
Pune^i in fiard pe eretici, pe papista^ii de Armani... spar- 
ge^ bisericele lor spurcate de sunetele afurisitei ^i bleste- 
matei limbi arm^ne^ci! fura^i din bisericele lor odoarele... 
lovi^! denun^aj^i, calomnia^i... min^i^i spre a ap6ra dreapta 
credin|;a in atotputernicia panelenici a patriarhiei ecume- 
nice, caci cine nu se supune patriarhului, nesocote^ce pe 
Dumnezeu ^i se face vrednic de toata pedeapsa..! Eata 
pentru ce pana deja agitata a preasfin^itului Alecsandru, 
devine furioasi ^i varsci venin c&nd scrie despre luarea so- 
cotelilor. Limba arm^neasca e blestemata, e o nelegiuire 
a o grii... dar primarul din Gope^ e un miser abzl.,, cum 
a cutezat el sa ia socotelele §i deci banii bisericei fara bine- 
cuv^ntarea arhiereului grec ? 

Se in^elege ok furia aceasta arhiereasca nu s*a ^inut 
cum-va numai in defensive, ci a pS^it la fapti pretutindeni, 
caci nu numai in Gope^, in Molovistea si in T6rrnova, Armani 
au cAntat pe limba lor materna in bisericele lor, ridicate 
cu bani ^i cu munca lor. IndatS dupi zisa scrisoare preo- 



Digitized by 



Google 



218 

tul Nicolae Nance a fost grabnic chemat prin adresa ar- 
hiereasci cu data de 13 Martie 1891, la re^edin^a Cru^ova 
spre a*^i da socotealS de cfintarea in arm&ne§ce, ^i deci 
de calcarea juramentului depus pe sf&nta masa. Dar nu- 
mitul preot ^tiind ca n*a picatuit cu nimic in contra cre- 
din^ei ^i a darului, a stat locului §i n*a urmat chemarei ar- 
hiereului grec. In alte p^\i unii preo^ au suferit ade- 
vSrate martirii, a^a bunS-oara Papa Nicolae Tego, din 
Clisura, a fost pus in lan^uri ^i aruncat in inchisoare. De 
asemeni §i Papa Cozma, din Voscopol, a fost crunt mal- 
tratat de arhiereii .^i calugSrii greci pentru «nelegiuirea de 
a fi c&ntat ^i oficiat in blestemata limba armcLneasca.» 

In ziarul transilvanean «Tribuna» No. 83 din ^728 Apri- 
lie 1892, la pagina 330, sub titlul «Un episcopat rom^nesc 
in Turcia» se gase^ce iara^i o coresponden|;a din Bitolia, 
cu data din 2 Aprilie 1892, care zice: 

Antagonismul dintre Armlnii din Macedonia, Epir si Albania 
si dintre clenil grecesc se accentueaza din zi tn zi. 

Locuitorii ArmAni ai acestor provincii, cari ajung la un milion, 
de la 1864 au inceput mai ant^i a deschide scoale nationale ce 
au fost comb&tute pe toate caile ilicite, ilegale, pe fata si pe ascuns, 
de c5tre inimicii limbei si na^ionalitStei arm^nesci in Turcia. Dus- 
manul eel neindurat a fost clerul fanariot. Accsta de la inceput a 
ftcut tot ce i-a stat prin putint5, ca si inibuseascS redesteptarea 
arm^nismului. Popii afuriseau, dupa ordinele priimite de la arhie- 
piscopii lor, pe institutorii si institutoarele arm^nesci, spuneau cd 
ace^tia sunt papista§i^ cS scoala rom^nS are menirea de a convcrti 
Itimea la catolicism, etc., ear episcopii greci, la r^ndul lor, denunjau 
la autoritatile locale pe s^rmanii de instituted ca tulburStori ai or- 
dinei publice, ca membri ai unor societSfi secrete, ca agenfi ausiro- 
maghiati^ etc. 

Ei bine, cu toate acestea si o mie de alte dificultS^i, fiind-ca 
causa era dreapta §i sfinta, Arm^nii au triumfat. Acestia au dovedit 
guvemului ci sunt cei mai fideli supusi ai MajestStei-Sale Sultanului 
si cS clerul grecesc, care ii acusS si 'i calomniazS, este tocmai acela 
care urmSresce o politick strain^, dusmanS §i v&tamatoare intereselor 



Digitized by 



Google 



219 

vitale ale Imp^rSjiei, pe care ArmAnii o condamnS si o resping 
energic. Nelealitatea clerului grecesc, chiar guvernul ottoman a con- 
statat-o acum prin descoperirea unui complot venit a face tulbur&ri 
si rescoale pe teritorul impSr^tiei ^i tn Grecia; pe c^nd ArmSinii 
si-au argtat !n toate ocasiile fidelitatea lor. Chiar In luna lui De- 
cembrie 1890, c&nd se ivise nein^elegerea dintre Patriarhie si Su- 
blima-Poarta din causa beratelor acordate celor doi episcopi bulgari 
din Ohrida si Scopia, ^i cu care ocasie Patriarhia ordonase tuturor 
episcopilor de sub jurisdic^iunea sa, s& se inchidX bisericile pacinicilor 
crestini, Arm^nii din diferite orase, orSsele si sate n*au vrut sS se 
supunS la o asemenea m^surS arbitrarS, au deschis bisericile lor si 
au trimis la Constantinopol mai multe petifiuni, prin care protestau 
tn mod formal, cS bisericile comunale nu sunt ale patriarhului, ci 
ale poporului armAnesc si, cS nu pot adera la ordinele trimise din 
Fanar, care au de scop de a servi o causS politick str3in& !n paguba 
impgra^iei ottomane, si, care tinde a agita spiritele crestinilor pacTnci. 
Tot cu acea ocasie ArmSinii au cerut dela guvern sX 'i protejeze 
contra m^surilor arbitrare si sS *i scape de suprematia religioasi a 
patriarhului si a episcopilor sei, carii abuzind de autoritatea si de 
atributiunile lor spirituale, speculeazS sentimentul religios al ArmSini- 
lor pentru a aduce servicii unei cause politice strSine. 

Tot atunci a tnceput sS se nascS' o nou& evolutiune, o caldi 
aspiratiune pentru infiintarea bisericei nationale armSine si inlocuirea 
clerului grecesc printr'unul national. Mul^i preoti arm^ni, ad&pati de 
sentimentele poporului, tncepurS sS faci serviciul divin prin biserici 
in limba maternS. Episcopii greci ins5, simtindu-se lovi^i si amenin- 
ta^i cu nimicirea planurilor lor in favoarea causei grecesci, tiparS, 
protestarS contra unei asemenea inovajiuni, fScurS argos pe unii 
din preotii armani, ear pe altii ii esilari prin monSstiri, unde cS- 
lugarii gieci si-au descSrcat necazul, b5t6ndu-i, tortur^ndu-i si si- 
lindu-i a subscrie declara^iuni c& nu vor mai intrebuinja limba ar- 
mSineascS nici in bisericS, nici aiurea, ci, din contrX s& se pun& cu 
abnegatiune la serviciul causei grecesci. Toate felurile de chinuri 
le-au rSbdat sermanii de martiri ai Arm^nismului, dar nu s'au clStinat 
in sentimentele lor. Ca esemplu voiu aminti aici numai torturele ce 
a indurat curajosul Papa Cozma din Voscopol, oras in Albania, 
care a fost esilat la o mSnSstire, sf^nta Anarghire, in Castoria, de 
c5tre episcopul grec din Cori^a sau Gheorgea. 

Sus-zisul preot la 26 lanuarie la 1891 a fost aruncat intr'o 



Digitized by 



Google 



2 20 

temni^S infects, unde nici vitele nu s'ar pune, si esia la lumina 
soarelui numai atunci cSind cSlugSrii voiau sS 1 chinuiascS si mai 
mult, cSci il puneau sS lucreze pSm^ntul ca un simplu ^ran, fSrS 
Intrerupere si repaos; 11 Inc&rcau pe spate cu cosuri de gunoiu mai 
rSu ca un hamal de rind, !1 sileau si tragi plugul etc., si ca culme 
dupS o asemenea muncS si suferin^S ii d5deau sS m&nAnce numai 
o mic& por^e de piine si numai odatS pe zi. 

Prelatii greci tndrept5teau aceste persecu^iuni sub cuvint ca Ar- 
minii nu trebuesc s& cinte In biserici in limba lor, si cS cSr^ile bi- 
sericesci ce intrebuinteazS sunt eterodocse si prin urmare bune nu- 
mai pentru foe. Dar Arminii se desteptau din ce In ce si atitudinea 
lor devenea mai hotSritS. S'a fScut o procure iscSlitS de mii de 
Armani In care se cerea, prin Intermedierea Sublimei-Por^i, aprobarea 
din partea Patriarchului a cSr^ilor bisericesci in limba romAnS tipS- 
rite la Bucuresti cu autorisarea Sfintului Sinod §i a I. P. S. S. Mi- 
tropolitului-Primat al Rominiei. 

D-1 D. Atanasescu, representantul nostru, sosi la Constantinopol 
la 7 Mai, si, la 9 si 11 ale aceliasi luni se tnft^isi la Marele- Vizir 
si la ministrul de jujtitie §i de culte inaintand o peti^ie in causa 
admiterei Cclrtilor bisericesci romine. 

Ca si nu rimlie nici umbrS de bSnueali c& cSrtile bisericesci, 
Intrebuin^ate de ArmSinii din Turcia ar contine ceva compromitStor 
d-1 D. Atanasescu presents ministerului justitiei si cultelor o nouS 
h^tie prin care arStS con^inutul acelor cSrfi. 

In urma petitiilor date de d-1 D. Atanasescu, Sublima-PoartS a 
luat in considerare dreapta cerere a Arminilor si printr'o iradea 
tmperiald din 2'/ lunie iSpi sub No. /^, s'a recunoscut Arminilor 
dreptul de a se ruga lui Dumnezeu in limba lor, si, de a intrebuinta 
cSrtile eclesiastice ce au fost aprobate. Ordin In consecintS s'a dat 
tuturor guvernatorilor generali In ale cSror vilaieturi trSesc ArmSinii 
si au fost Invita^i nu numai de a'i ISsa sS ^ie serviciul divin In limba 
lor, ci sS'i si protejeze, dacS vor ft sup5ra{i. 

Intorc6ndu-se In Macedonia, d-1 D. Atanasescu printr'o circular^ 
a comunicat buna-veste tuturor ArmSnilor, carii s'au umplut de. 
bucuriCj si rugi cSlduroase de recunoscinjS s'au InSltat lui Dum- 
nezeu pentru fericirea si gloria Imp^rStiei. 

In mai multe locuri IncepurS preo^ii arminesci a oficia In limba lor si 
mare fu bucuria Arminilor audind dulcea limbS maternSchiar In sanc- 
tuarul decare se serveau inimicii pentru esterminarea limbei ^ina^iei lor. 



Digitized by 



Google 



221 

Dar arhiereii greci, vSd^ndu'si apropiatJl peirea *si-au Inzecit 
puterile si m^nia lor nu mai cunoscu margini. Neput^nd insS 
nimic asupra poporului; Isi indreptarS ac^unea asupra clerului, si 
de aceea preotii armSini furS incX mai rSu maltratati si loviti. 

As avea IncS multe de zis, dar ca sS nu abusez de pacien^a 
cititorilor <Tribunei» termin adSog^nd cS preotii armSini au primit 
aceasta luptS cninti cu curaj, si fSri ca sentimentele lor sS se fi 
clintit. Acum Arm^nii s'au decis la pasul eel din urmS, adecS s'au 
hotSrit de a avea si ei un Episcopal al lor^ si a nu mai depinde 
de clerul fanariot. Pentru acest scop s'a redactat o nouS procure 
prin care se numesc sease delegati ai poporului, alesi printre cei 
mai de frunte, spre a cere si a obtine dela Sublima-Poart^ permi- 
siunea de a *si alege un sef religios, §i s^ roage pe guvernul im- 
perial ca sS recunoasci si sS confirme pe §eful ales*. 

Unul dintre acei carl au suferit din partea popilor greci 
un adev6rat martiriu, pentru causa culturala a Armanismului, 
este preotul arm&n Dimitrie Constantinescu. Ca cei mai 
mul^ dintre preo^ incepuse ^i el a c^nta ^i oficia in limba 
armfineasci in biserica. Arhiereul grec de la Grebena, ii 
ordona imediat sd se inftj^o^eze spre a *§i da seamd de 
«cumplita nelegiuire» ce comisese. Increcjfitor, Papa Dimitrie 
Constantinescu se present^ sefului s6u. I^i putea bietul preot 
inchipui gradul de neomenie al arhiereului? Grecul cum il 
v6(Ju in mfinele sale, il puse numai-deccLt in lanjiiri §i il 
esiia intr'o mSnastire din Tesalia. CalugSrii greci il aruncari 
intr'o neagra inchisoare ^i il lasarS mai f4r3 hranS; apoi 
il scoaseri §i il maltratari cu o nepomenitS crucjime, in 
mai multe rinduri, cer^ndu-i sa jure ca nu va mai cfinta, 
ba chiar c3 nu va mai vorbi arm&ne^ce nici cu ai s6i. 
Preotul armcLn suferi toate maltratarile §i nu didu jura- 
mintul ce i se cerea, caci era sigur ca nu va putea sS '1 
|:ie, fiind causa culturala a Arm&nismului causa vie^ei lui ^i 
a Intregei lui sim^iri. Intr*o zi insa, c^nd r6sbit din bStai, 
se sim^ aproape de moarte strig4 gficiilor lui: 

— Opri^i.... Eu sunt al Papei. 



Digitized by 



Google 



222 

Bietul preot scrise apoi pSrintelui Faveyrial, ^eful Laza- 
ri^ilor din Bitule, §i dupi st&ruin^a acestui demn amic al 
dreptei cause a Armfinismului, martirul e^i din mfinile Gre- 
cilor, carii Tar fi ucis de sigur. 

Preotul D. Constantinescu, originar din Perivole, acum 
preot §i institutor armfin la Grebena, este singurul Armin 
unit din toatS Macedonia. El a recunoscut suprema^a Papei 
dela Roma prin mijlocirea cSruia a scSpat de lanf:urile jji 
de ciomegele Grecilor. Convertirea aceasta, facuta mai mult 
de biciul ^i vergelele popilor greci, ear nu de propaganda 
catolica, este singura izb&ndS a catolicismului printre Ar- 
m&nii din Peninsula-BalcanicS. 

Totu^i Macedonenii din Bucure.^ci spun ori-cui vrea sS'i 
auda, ck Apostol Margarit a vindut catolicismului pe toti 
Armclnii. Tot a^a zic ^\ Grecii, ^i cei din Turcia, ^i cei 
din Grecia §i chiar cei din Bucure.^ci. Ziarul grecesc «Patris», 
care apare in capitala Regatului-RomAn, a mult ingSdui- 
torului Regat-Rom&n, scria, inca inainte de a mfi intoarce 
din calfitoria mea in Turcia, cum-ca a aflat ci voiu alcS- 
tui un raport de c&te am vScJut ^i am aucjit «relativ la 
«prop&?irea ce face romanismul d-lui Apostol Margarit si 
«al preotului Jesuit Faveyrial, carele converte^ce cu gra- 
«mada la catolicism pe Macedoneni» §i apoi adaoga «Pa- 
tris» ca, dupa ce va citi inchipuitul raport i^i va da pire- 
rea «in privin]:a acestei colosale specula^iuni. » (!?) — Sper 
cS «Patris» va avea de citit destulS bucurie in acest volum. 
Din ultima coresponden^a adusa mai sus se vede ca Gre- 
cii .^i grecomanii, indatS ce au v6c|ut ca Armdnismul sc 
na.^ce §i creijce, au inceput a arunca asupra lui Apostol 
MSrgarit §i asupra amicilor lui doua feluri de invinuiri : una 
menitS sa in^ele mul|;imea, ear alta menita s4 in^ele auto- 
ritS^ile turce^ci. Cea d'dn'ei invinuire sund: — Feri^i-v6 
de ^coalele armftne^ci, de ^coalele renegatului Apostol Mar- 
garit... in ele se propovadue.^ce catolicismul... Feri^i-v6!... 



Digitized by 



Google 



223 

cSci alt-fel copiii vo^trii vor deveni papista^i ! Dovadi ? 
Eata liceul romanesc instalat in casa LazaritUor catolici!... 
Eata cSl Apostol MargSrit e amic cu francesul Jesuit Fa- 
veyrial, capul Lazari^ilor!... — Cea de-a doua invinuire sund: — 
Func^ionari ai imperiului! Valii, Caimacami §i Mudiri... fe- 
ri]:i-v6 de Apostol Mirgarit ^\ de to^i cei carii lucreaza cu 
el... To|:i sunt tradatori... To^i sunt cumpara^i de Austro- 
Ungaria! Davada?... DovadS ? Aid dovada e foarte grea, 
cici nici macar aparen^ele nu sprijinesc o asemenea afir- 
ma^iune. Dar de ce sa trebueasca numai-de-c^t §i dovada ? 
CalomnieazS... calomniaezi mereu, caci la urma urmei tot 
rfem&ne ceva, chiar Ccind calomnia se dovede^ce de calomnie. 
Ca zic Grecii §i grecomanii acestea este foarte firesc. Cum 
sa nu se apere c&nd v6d ei ca li se cere ^i li se ia indarat 
ceea-ce ei rapise ^i stapaneau de veacuri? Dar ceea-ce e in 
adever de mirare, e ca Macedonenii din Bucure^ci vorbesc in- 
tocmai ca Greci .^i ca grecomanii. ^i daca pe Macedonenii din 
capitala Regatului i-a intrebat vr'o data cdte-cineva: «...Dar 
ce umbla^i cu societS^i?... dar ce va-sa-zica steagul acesta?»... 
Ei respund scurt: «Peara Apostol MargSrit ^i Macedonia va fi 
m^ntuitS!... El o vinde Austro-Ungariei!...» ^i lucru estra- 
ordinar de curios, caci tocmai a§a zic ^i Grecii ^i greco- 
mani... §i cei din Turcia ^i cei din Grecia §i cei din Bu- 
curesci. «Peara Apostol MSrgarit» strigS ^\ ei cu tojiir Cu- 
rios. . foarte curios ! — Apoi steagul ? — Steag al Macedoniei ? 
Dar in Macedonia sunt Turci, sunt Armdni, sunt Albaneji, 
sunt Bulgari, sunt Evrei, sunt Armeni, sunt ceva Serbi, 
sunt ceva pgani, si sunt ^i Greci; .^i iara^i sunt musul- 
mani, sunt ortodocsi, sunt catolici, sunt grigoriani, sunt is- 
raeli^i, sunt uni^i, sunt protestan^i, ^i sunt exarhia^i, sunt 
patriarhia^i, si sunt §i schismatici de toate felurile §i de 
toate soiurile. Drapelul Macedoniei? Macedonia nu are alt 
drapel dec&t acela pe care sti semiluna ^i steaua. Meargd 
Arm^nii to^i panS la unul cu credin^a, cu statornica cre- 



Digitized by 



Google 



224 

din^a meargS inainte sub umbra lui, ^ vor merge la bi- 
ruin|:d sigurd, la libera cultivare a legei ^i a limbei lor. 

Ajunseserdm cSliri iarS^i pe platoul eel de 894 de metri 
peste care trecuserim, c&nd ne duceam la Gope^ ^i la Mo- 
lovistea. Soarele se plecase spre sfin|:it ^i din ultimile'i raze 
insdngerate ficuse ^i pusese pe cre^tetul Peristerei o co- 
roanS de rubine strfelucitoare, ear peste plaiurile ^i costi- 
^ele acestui falnic munte seara incepuse a'^i intinde v61ul ei 
umbros. Despre Diavato venea un v^nt plin de rfecoare, 
care mai inviora pe caii no^trii inspuma^ ^i mai insufle|:ea 
la drum pe cilire^i rup^ de ostenealS. In zadar mai dS- 
deam noi pinteni cailor, cdci ei nu mai puteau sSl*^ iasa 
din pas. Albanezul musulman, Ismail, cildrea ceva mai in 
urma noastrS, t&cut ca tot-dauna; ^i, to^ taceam ^i to|i 
g&ndeam c&te ceva legSn&ndu-ne de oboseali pe cai. Unul 
dintre inso|:itorii mei intrerupse ticerea ^i zise : 

— Cum vom intra in Bitule ne vom §i int^lni cu ispr^- 
vile renegatului Gheorghie Papa-Goga. 

Nu dSdui nici un r&puns. La alt-ceva cugetam eu... la 
comunele arm&ne^ci, la acele cetS^ naturale, loca^uri vul- 
ture^ci, alese de nevoea defensivei morale a neamului ar- 
m^nesc. Mirat, uimit de vederea ^i a^e^area, Cru^ovei, cu- 
getasem : un ora^ in defensivd. Acum v6(Jusem ^i Gope^ 
.^i Molovistea, ^i Tferrnova ^i Nijopole ^i Magarova ^i ajun- 
sesem a zice: un neam intreg in defensivd morald! Cclnd, in 
vechime^ Roma '^i-a adus vinjo^ii fii in Peninsula-Balcanici, 
i-a a§e(Jat neindoios prin strimtori, prin trecfitori ^i pe la cheile 
de mun|i ^i de drumuri; caci Roma voea sa stap&neascd in 
veci pe acolo pe unde cilca, ^i de aceea numai fiilor ei 
incredin^a crucile de drumuri, v^rfurile ^i posi|:iile intirite 
de ^nsa^i m^na naturei. Pana astSzi in punctele insem- 
nate strategice ale Peninsulei se gSsesc urma^ii Romei, Ar- 
mSnii. A^a e Metzova sau Aminciu, a^a e Pleasa, a^a e 



Digitized by 



Google 



225 

Voscopol, a§a e Cumanova, a^a e Priserena^ Scutari, Avlona 
Clisura, Seati^tea, Niveasta, a§a sunt multe §i multe alte ora^e 
arm&ne^ci sau aproape arm&ne^ci. Dar nu sunt toate a§a, a- 
deci la chei de drumuri. Nu toate comunele Arm^nilor sunt 
a§e(Jate in puncte strategice, pe la chei .^i trecfetori, dar 
mai toate sunt ascunse in mun^i; ^i de pretutindeni unde 
e c^mpie, Armftnul s'a retras. DouS puteri trebue s4 fi sdvar^it 
acest fapt, adecS suirea Arm&nilor la munte. Una a fost 
instinctul firesc de conservare, infa|:o^at in casul acesta prin 
m^na Romei, care a incredin|:at Arm&nilor cheile de dru- 
muri §i de mun^^ trec6torile ^i strimtorile strategice, cuun 
cuv^nt: clausurile sau clisurile. Ear a doua putere a fost 
iubirea de familie, ad^ncul sentiment al cur&|:eniei morale, 
care le-a strigat p4n4 in l^untrurile cele mai ascunse ale 
inimei: «Sui|i-v6 la mun^,... sui|:i-v6 pe cei mai inal^ mun^i 
^i feri^-v6 de stricaciune, voi ?i casa voastra!» Strategic, 
nestrategic, dar munte sd fie; de aceea la mun^ se ^i gi- 
sesc cu to^. §i chiar cei carii triesc in ora^ele de jos nu 
se pot opri de a cSta cu dor la piscurile nalte ^i umbroase 
^i de a ^opti ca in rugdciune: aAcolo sunt ai no^tri!» 

C4l6torii strSini prin Peninsula-Balcanica, au vfecjut tofi 
c4 Arm&nii stau la mun^i, ear Pouqaeville ne-a iSsat pagine 
foarte interesante din acest punct de vedere. Vorbind de- 
spre cil6toria sa la Calarit^s, adecS CSlSrefii, spune cSl trece 
pe-o cirare strimtS §i ingust& ^erpuind pe flancurile unui 
lan^ de stSinci, ^i tot merg^nd tot omul trebue sa dea chiote 
din cAnd in c^nd, «pour avertir les voyageurs de s*arr6ter 
sur quelque corniche, afin de ne pas se rencontrer k cause 
de Timpossibilite de faire retourner les chevaux. Parfois les 
mont^nes envoient une saillie, qui forme une voftte au-des- 
sus du passage; enfin apr^s une heure d'angoisses on arrive.. » 
Nu... nu ajunge inca, ci numai ise pirea c4 ajunge. Mai de- 



») Voyage de la Grlce vol. II, pag. 346—347. 

/. NenifescH. Deln HtmAnii din Tmrria Europeans, 1 5 



Digitized by 



Google 



226 

parte peste o paging ne spune: «Nous distinguions les rues, 
le clocher, les maisons; enfin je croyais dtre arrive, mais 
j'etais loin d'avoir surmont^ le difficult^s. Nous nous ache- 
min^mes done en descendant, par un sentier trac^ au nord- 
est, le revers de la raontagne et nous arrivdmes k une belle 
Fontaine renfermee dans un kiosque b^ti en pierre de taille, 
a r^preuve du vent, qui offre au voyageur un asyle assure 
dans le mauvais temps, ou lorsqu'on est surpris par la 
nuit. Les Valaques qui partent de Calarites, ou qui s y ren- 
dent, saluent de Ik leurs amis par des d^charges de coups 
de fusils, que les ^chos repetent au loin et avec tant de 
bruit, qu'on pourrait par ce moyen donner de signaux d'a- 
larme dans toute la chaine occidentale du Pinde.» ^) ^i 
inca n'a ajuns la CalSre^i, caci peste o alta paginS urmeazi 
a'^i descrie drumul: «Nu mai vedeam de c^t douS alune- 
cusuri de st^nci abrupte, §i intrebaiu unde era ora^elul §i 
prin ce drum vom e^i din acest abis? Atunci calauzele imi 
aratara cate-va case suspendate aproape la zenit la inal^ime 
de peste doua mii patru sute de picoare, zic^ndu-mi cS a- 
colo e ora^elul Calare^i» ^) Vorbind de Metzova sau Aminciu 
ne spune c^ ora^ul «s'd6ve en Stages appliques a la pente», 
ca e impar^it in douS quartiere, unul numit Anilton ^i al 
doilea Prosilion^ numiri ce aratd ca unul e espus la soare, 
ear altul e lipsit de lumina soarelui in unele anotimpuri, ca 
drumul comercial trecend peste quartierul Prosilion se pare 
cS ar merge pe deasupra caselor ce se zaresc «etagees 
par echelon jusqu'au fond des precipices. » 3) 

E.^ind din Aminciu, Pouqueville se ridica mereu pe inal- 
^mile ame^itoare ale Pindului, leaganul Far^ero^ilor ^i Epi- 
ria|:ilor, ^i mi^cat de indescriptibila frumuse^a a naturei ne 
lasS o pagina pe care, nu mS pot opri, de a nu o presenta 

*) Pouqueville op. cit. vol. II. pag. 348 
') id. op. cit. vol. II pag. 349. 

*) id. op. cit. vol. II pag. 404. 



Digitized by 



Google 



227 

cititorului meu: «0 zi mai seninS nu putea imbri^o^a na- 
tura; pi^eam peste platoul Lingonului, unde odatS Filip, 
fugind din ta|:a lui Q. Flamininus, se opri spre a '^i odihni 
ostile; locul care vScJuse apoi trec^nd legiunile lui Cesar si 
hoardele lui Alaric. Amintirile acestea se presentau sim^irei 
mele, in mijlocul unei priveli^ti inc&ntatoare ce imi uimea 
pri virile. Istorie, poesie, tablouri, trecutul §i presentul mi 
se infi^o^eau deodata. Calcam poenele Pindului, sim|:eam 
in mine o esistenfa noua, respir^nd aerul imbdlsamat al 
acestui platou. Mun|ii erau colora|:i de luminele cere^ci 
nSscute de cele d'&ntfei raze ale soarelui. M6 aflam pe tronul 
aerian de unde creatorul pare sa fi fSptuit formele mun^lor 
<;i sa fi poruncit fluviilor a curge spre mirile Greciei. La 
rfesarit, in fa|:a mea, se ridica Mavrovuni, sublimi creasti 
incoronata de pini, a cdria coaste ro^eatice incepuseri a 
se u^ura de marile zSpecJi, ^i puteam sa urmSresc projec^ia 
lan|:ului care se desfa^ura dela nord spre meazS-zi, unde se 
termini cu un brusc scoborif Intr'acolo se vede dominind 
lan-Catara, o coama impSdurita ce se prelunge^ce in spi- 
rala dela nord-est spre sud ^i se sprijinesce pe Zygos, un 
cumplit masiv a cSruia projec^ie se mlSdie spre sud-vest» ^). 
Muntele acesta Zygos, nu e altul dec&t muntele Jugul^ 
locuit de Armani. Pouqueville i^i urmeaza descrierea *): «In 
fine, la apus domina Peristera-Vuna, adeca Mun^ii Porumbei- 
lor, ni^te cupole ple^e si brumoase acoperite tot de ghe|:urij 
care indoindu-se spre apus, |:ermuesc, cu plaiurile Polyanos, 
ramura pindicS Inachus. Muntele Padedimuli, pdm^nt ni- 
scStor ^i hranitor al cedrilor, rfem^e la nord-vest. Vedeam 
Ciucaruca desfac6ndu-se de flancurile lui, ^i un ascujii^, ri- 
dic5Lndu-se de la basa lui, il une^ce cu Valmari, care ^i el 
se une^ce cu Phago-scripton, ale cSruia piscuri umbrite de 
paduri de fag se intind spre nord...». 

») Pouqueville op. cit. vol. II, pag. 406. 
*) id. op. cit. vol. IT, pag 407. 



Digitized by 



Google 



228 

Muntele Padedtmouli^ cum il scrie Pouqueville, nu e altul 
decftt Pade'dz-mult] cuvintul pade insemneazS in armftna: 
§es^ ear mult\ insemneaza: catAri, deci ^esul cat&rilor. Mun- 
tele Valmart Qste: Valea-Mare; ear muntele Phago-scripton 
este: Fagu-Scrtptu^ adec^: Fagul-scris. De asemeni Ctuca- 
ruca nu e altul decAt Ctoc-arof^ adec4: Ciocul-ro§. 

Vorbind despre comuna arm^neasci Macrini, pe care 
Pouqueville o nume^ce Macrynos, ^i pentru a ar^ta c^t de 
grele sunt locurile acolo, zice : «Dar pe ce drum am trecut 
spre a-'mi indeplini greaua mea sarcinS! Tremur inci numai 
c&t m6 gandesc» *). Tot a?a arat4 ^i locurile dela «Chatista» 
adecS: Seati^tea; dela CStuna din Acarnania, dela Doliani 
unde g^se^ce «un d^fil^ dpouvantable» *) ?i din multe alte 
locuri pe unde se afli ora^ele, comunele ?i cStunele ar- 
m&ne^ci. Numai c&nd vorbe^ce de Vlaho-Clisura sau Clisura, 
care e un ora^ armSlnesc a^ecjat tot pe la o chee de munte 
de unde ii ^i vine numele de Clisura, adec4 Clausura^ Pou- 
queville zice: «une sorte d'instinct porte (les Valaques) k 
rechercher les regions froides, voisines des for^ts, des p^tura- 
ges et des eaux glaciales qui sont leurs d^lices». CS aproape 
prin instinct neamul arm&nesc i^i a^eacJS loca^urile prin locu- 
rile cele mai inaccesibile este adevSrat, dar instinctul acesta 
nu era nicl motivat nici satisfScut prin vecinatatea padurilor 
§i a isvoarelor reci, ^i nu acestea sunt, cum se zice, terenul 
de resonan^a al imboldului acestuia. Motivarea lui este de o 
natura psihologica mai superioara, satisfacerea lui intri in 
ordinea sentiment elor morale, ?i Pouqueville nu dS semne sS 
fi priceput aceasta. E drept Qk Armdnul este mai mult pastor, 
^i ca in Peninsula cuvintele Valah si pastor sunt sinonime, 
dar dragostea turmei ar fi trebuit sa'l fie in lunci §i in vSi, 
pe ^esurile intinse ^i bogate, sau eel mult pe plaiuri, unde 



*) Pouqueville op. cit. vol. II. pag. 407. 
•) id. op. cit. > > » 275. 



Digitized by 



Google 



229 

p4§unele sunt imbel^ugate, ear nu pe piscuri. Dar se vede 
cS el, inci mai mult de c&t turma lui a iubit altS-ceva- 
familia lui ^i curd^enia familiei lui, ^i, de aceea s*a ridicat 
pe piscuri ^i '^i-a ales stftncele drept locuin^i ^i crestele 
st&ncoase, unde turmei nu tot-deauna putea si'i fie cu priin^. 
S4 aducem, in aceast^ privin^S, §i zicerile unui Macedo-Romin, 
ale d-lui I. Caragiani. Eati-le: «C4t timp Romanii avurS dom- 
nia, Rom&nii erau a^ecja^i si in ora^ele mari de pe c&mp ^i pe 
mun^j c^nd ins4 domina^iunea romanS slSbi, sub impe- 
ratorii bizantini, §i nu mai domnea Ideea-Romand in Bizan^:, 
.^i incepuri navdlirile barbarilor, din caus^ c^ fr^nele im- 
periului nu se mai |:ineau de m&ni abiie §i puternice, Ro- 
manii din Peninsula-Balcanica, carii pSni atunci erau de- 
pria^i a domni, vScJ^nd imperiul invadat ,^i ne mai put^nd 
resista, incepura a se retrage la mun^ fi numai la munfi^ 
^i, a se fortifica acolo, a^ecj^ndu-se in locuri strategice ^i 
greu de atacat. Cine a v6cjut ora^ele romSne^ci, in ce 
posi^uni sunt a^edate pe Olimp, pe muntele Zagora (Pelion 
din Tesalia), pe muntele Pind in Epir numit Zagori, in 
Aspropotam, in Etolia ^i Acarnania, pe Pind in genere in 
toate ramificajiile lui, pe Parnas, pe munfii Ha^ia ^i Agrafa, 
pe mun^ii din Macedonia, in mun^i Suli §i Himara (Aero- 
ceraunia), pe mun|:ii din Laconia, Tayget, Arcadia, Mesinia 
etc. se mir4 ce gust au avut oamenii aceia, carii au dat 
planul a se face sate ?i ora^e pe ni«ice coaste de mun^ 
ast-fel, ca sS fie ca sp&nzurate casele. Ora^ele romSne^ci 
din Epir, Tesalia ifi Macedonia, precum : Vlaho-Clisura, Vlaho- 
Livade, Malaca^i, Avela, Samarina, Perivoli, Metzovo, CS- 
iSre^ii §i intr'un cuv^nt toate ora^ele romane^ci, par a 
fi mai mult cuiburi de vulturi pe munfi^ dec^t locuin^e de 
oameni. Intrarea in ele este inaccesibila, ear retragerea 
totdeauna asigurati pe virful mun^ilor in pSduri. Fie-care 
ora§ este o fortarea|:S, poate zice cine-va. Acela^i lucru se 
observS ^i la Romanii de pe mun^ Balcani ^i Rodope, 



Digitized by 



Google 



23 

chiar in timpurile lui Petru 91 Asan. EatS cum vorbe^ce 
Nicetas Choniata (pag. 482) despre ace^tia din urm^: «...bar- 
«barii de pe muntele Emos (Balcani), carii mai inainte se 
«numeau Mesieni\ ear acum se numesc Vlahi. Ace^tia in- 
«cre(J^nduse in posi^iile grele de atacat ?i incurajindu-se 
«de fortarefe, care sunt foarte multe ?i se afl4 a^ecjate 
«drept prtn stdnci prdpdstioase etc.» Ear la pag. 487 : 
ttOra^ele de acolo, care sunt multe prin Balcani, ear cele 
«mai multe sau toate aproape sunt zidite pe stdnci prdpdsti- 

<ioase ^\ pe vtunft inconjuraft cu nori,y> Acela? lucru ^i la 

Sultafi\ ^i, poate zice cine-va, care a visitat ora^ele romd- 
ne$ci din Peninsula-Balcanica, ca d^ndu-se posif iunea unui oras 
se poate spune apriori dacS este locuit de Rom&ni sau de 
alt neam, sau, d^ndu-se numele na^ionalita^ei locuitorilor unui 
ora§ se poate spune in ce posi^iune este zidit ora9ul.» ^) In 
alta parte tot d-1 I. Caragiani *^) zice despre felul ora^ului 
j^i casei arm&nesci : «Nu numai ora^ul intreg este o forta- 
rea^a, dar chiar casele sunt a^iedate ast-fel ca una sa apere pe 
ceealalta. Apoi fiecare casS la intrare presinta doua laturi 
e^ite afara pe de-o parte jji alta a u§ei, 91, in aceste laturi sunt 
un fel de gSuri, prin care oamenii din casa pot da cu pu^cele 
sau alta-data, cu sage|:ile ori cu suli^ile; ear pe deasupra 
u^ei este un fel de balcon inchis, dar cu gauri, pentru a 
v6rsa de acolo apa fearta sau untdelemn ferbinte, asupra 
celora carii ar cauta sa sparga u^a, sau pentru a da cu pu^ca 
de acolo. Casele capiteniilor sunt ^i astazi ca ni^te casteluri, 
.^i ruine de ni^ce astfel de casteluri se afla in toate comunele 
romane^ci, mai cu seama la marginea comunei, sau pe 
locuri mai inalte, de unde sa poata apara comuna. Posi^iile 
in care au fost zidite cele patru comune ale Sulia^ilor erau 
jji mai formidabile.» In Seati^tea se ved inca multe ruine de 
asemenea case ca ni^te casteluri, si cu c&t ele sunt mai 



>) I. Caragiani, op. cit. pag. 109—110. 
») id. op. cit. pag. 118. 



Digitized by 



Google 



231 

vechi cu at&t mai mari iji mai tari se pare sS fi fost, ju- 
decdnd chiar dupa ruine; de asemeni ^i la Pleasa. ArmAnii 
mai vechi nu intrebuin|:au cuv^ntul sat sau comun^ spre a 
designa adSposturile lor, ci cdtun ^i castm^ ceeace dove- 
de^ce c4 satele lor erau mai mult ni^ce sta|:iuni militare, sau 
eel pu^in a^e(Jate pe urmele sta|:iunilor militare fortificate de 
alta datS, ale legionarilor romani. 

Deci: dupa d. I. Caragiani, care e mai aproape de adevfer 
de cM Pouqueville, Arm^nul s'a retras la munti impins de 
instinctul de conservare, §i din causa ca deprins fiind a domni 
ca in timpul Romanilor, nu a voit ca rem^n^nd in c&mpie ^i pe 
lunci, sa fie el domnit, dupa ce fr^nele trecuserS in m&ni 
neromane. Deci : dintre cele doua puteri, care, dupa cum 
zisei mai sus, au sSv^r^it aceasta lucrare sociological: retra- 
gerea Arm^nului la munte, d-1 I. Caragiani intrevede una, 
sau mai bine o fasa a acelei cause pe care noi am nu- 
mit*o: conservarea personificata prin m^na Romei; scapS 
insi din vedere pe cea mai important^, pe cea de naturi 
psihologico-morala: iubirea de familie la Arm&n; ad^ncul 
sentiment al cura|:eniei morale la Arm^n. Valuri grele au 
trecut peste Peninsula-Balcanica iocuita de Albaneji, ur- 
masii Tracilor; de Greci, de Armani urma^ii Romei, ^i 
de Slavi — ca sa-'i numesc dupa vechimea indigenatului 
in Peninsula, ^i toate aceste neamuri au avut de suferit mai 
mult sau mai puj:in de-opotriva. Atunci se na^ce intreba- 
rea: Pentru ce Arm^nul a evitat c^mpia, luncile ^i poalele 
man|:ilor cu toate bunata^ile ?i boga^iile lor, mai mult dec^t Al- 
banezul, dec4t Grecul ^i decatSlavul? CS Arm^nul nu e de 
un curaj indoios, ci e o^tean din fire sta marturS istoria 
si marturisesc to^i cSlfitorii carii I'au intalnit. Respunsul vine 
deci in mod fatal : Pentru ca *j^i-a iubit familia mai mult de 
c4t contraitorii lui pe fa|:a Peninsulei ^i pentru ca sentimentul 
cura^eniei morale e mai ad&nc la el dec&t la Albanez, deceit 
la Grec, decAt la Slav. Si in privin^a aceasta aduc marturie 



Digitized by 



Google 



232 

to|:i scriitorii despre popoarele ce locuesc Peninsula-Balcanica, 
carii unanim recunosc inal^imea sentimentelor morale §i in 
special iubirea de familie la ArmAn. 

Tot aici este de observat inca un lucru. Scriitorii carii 
imputi Arm&nului avarice ^i iubire-de-argin^, se aratS nep6trun- 
(J6tori ^i scapS din vedere faptul, c4 el a pSrisit c&mpia pe m&na 
tuturor celorlal^i conlocuitori in Peninsula, ^i s*a mul|:uniit cu 
muntele st^ncos ^isaricacios. Dac^ era lacom din fire nu avea 
dec&t s^'^i pistreze c&mpul, sacrific^ndu-§i demnitatea ^i cur^^ie- 
nia familiei. De aceea gre^e^ce foarte .^i d-1 Gustav Weigand ^) 
c^nd compari pe Armani cu Ovreii, zic^nd: «Bei ihrer 
Ausdauer, Sparsamkeit, Intelligentz und Vorsicht, Eigen- 
schaften, die sie den luden ahnlich machen^ haben es 
viele von ihnen zu ganz bedeutendem Vermogen ge- 
bracht.» Este adevferat ca bog^ta^ii din Peninsula sunt 
Arm&ni, precum de asemeni adevSrat este dk Armftn 
sarac lipit pdm^ntului nu esista, dar de aici ^i pin6 la 
a-i asemenea cu Ovreii e departe. Mijloacele cu care E- 
vreul din Peninsula face avere, le cunoa^ce Peninsula foarte 
bine .^i nu mai pu^n bine le cunosc cSlfetorii ^i scriitorii. 
Tot a§a seimboga^e^ce Armftnul? El care ^i-a ales pe veci 
drept locuin^a piscurile inconjurate de nori ijist^cele cele 
mai sfelbatice? El care sta de veacuri armat §i gata de lupt4? 
El, care munce^ce toata via^a .^i i^i ca^tig^ p^nea lui §i a 
iubitei lui familii in modul eel mai onorabil? ^i cu sacrificii 
personale §i priva^uni ? Judecata ce d-1 Gustav Weigand es- 
primS despre Armani, in aceasta privin^a, s4 ne fie ertat 
a o califica de gr&bita, ca sa n*o numim u^urateca ^i co- 
pil^oas^. 

Un popor care trae^ce in num6r mare pe mun^, era fi- 
resc sa se dedea la nego^ ^i la arte, §i deci, era firesc ca 
Armful sa se ducS departe de casa, pentru ca si cA^tige 



*) Die Aromuncn vol. II pag. 65—66. 



Digitized by 



Google 



233 

p&nea familiei lui. De aceea dupi o sSptam&na sau o 
lunS de traiu cu tinira-i mireasi, ArmAnul cu inima plinS 
de durere i^i p4rase§ce casa ^ iubitoarea-i so^e §i pleach. 
Plecarea aceasta este espresia iubirei de familie §i a ne- 
voei de a'^i pSstra demnitatea, ear nu a unei judaice iubiri 
de arginfi. Ea a devenit manifestarea unui instinct la Arm&n. 
PlecAnd din «/a/r/>», cum i^i nume^ce el comuna in care 
a v6(Jut lumina soarelui §i in care a l^at pe to^i ai iu(^ 
mai prive^ce inapoi cu ochii ucji de lacrimi, ear frageda 
lui so^ie dupa ce il perde din vedere peste creasta muntelui, 
i§i pune pe cap o legiturd in semn de doliu, ^i nu o des- 
leagci nici la nunta fra^ilor i=»i surorilor ei. Dar cdnd vine 
mult doritul so^ acasa, ea i^i arunc6 legdtura de pe cap, 
se imbracS ca o mireasS, §i este fericita sS ^ie calul de freu, 
ca si descalice mult a$teptatul so^. Arm^nul pleacS... mun- 
ce^ce, economise^ce, se priveazi de toate bucuriile vie|:ei, 
pentru ca s4 aduca bucurie, independen^a §i demnitate in 
familia lui iubiti. 

§i c&nd se vorbe^ce de familia armAneascS, si nu se 
aduc4 posi^a subordonata a femeei, ca un fapt ce ar 
avea numirea de a o ar&ta injumiti^t^. Nu; aceasta vine 
de acolo cS femeea i§i respect^ b^batul mai presus de 
ori-ce, el este toati fericirea ei, el este lumina vie^ei ei. Dar ^i 
femeea armftna este mai mult respectati de bSrbatul ei de- 
cdt cea bulgar^, cea s^rbi, greaci, albanez^ §i chiar mai 
mult de c&t femeea din occidentul Europei. 

Care-§i bate multarea *) i^i bate caplu^ *) muerea, sotia 

Care-si bate mula *) isi bate punga... *) cat^ul (feminin) 

zice Armftnul, care in adevfer nu*§i intinde m&na asupra 
femeei lui, pe care el o iube^ce, o stimeazi §i o considera 
ca ^i cum i-ar fi capul lui. 

§i aiaturi de iubirea de familie la Arm^n stS numai iubirea 
de culture, iubirea de carte ce e in poporul lui mult mai res- 



Digitized by 



Google 



234 

f 

p^ndita dec^t s'ar putea crede. Mai tot ArmAnul ^tie a 
scri ^i a citi. Am v6(Jut adesea scrisori in care bStr^nii 
scriu fiilor iji rudelor cu litere grece^ci, dar in limba ar- 
m^neascS. Cu dreptate zice Ami Bou^ ^) de ei: «Ils s'ex- 
«priment avec vivacity et intelligence et decelent en ge- 
«neral un fond d'instruction, qu*on ne s*attendait pas k 
«trouver par mi ces montagnards». Numaiprintre Far^ero^i 
sunt pe ici pe colo unele grupe, din care unii nu §tiu carte. 
In arm&nesce este un proverb, care glSsue^ce: 

NinvitatlU; ah^t avut va s'hibi 
Easte huzmichiar a 'nvifatlui. 

Adica: neinvSfatul, ori c^t de avut ar fi, este servul inv6- 
^atului. Din proverbul acesta se vede lamurit ca Arm&nul pre- 
^uesce invS^atura mai mult de cAt averea. Si dac^ el si prin 
avere se gase^ce in fruntea popoarelor din Peninsula, aceasta 
nu vine de acolo ca el s'ar asemana cu Ovreul, cum gre^it 
.^i pripit vede d-1 Gustav Weigand, care ^i asupra altor lucruri 
s'a pripit cu judecata, ci pentru ca este eel mai carturar, eel 
mai cumpStat, eel care i^i carmuej^ce niai in|:elepte^ce via^a, 
eel care i^i paze^ce mai intreagS demnitatea ^i m^ndria, 
«;i eel care i^i pastreaza mai curatS casa. 

Armanula trecutprin toate valurile grele din Peninsula, fara 
sS se intineze, ^i este at^t c^t este prin iubirea de familie 
.si de invfi^atura. Viitorul lui tot aid i^i are rSdacinele. 



^) La Tutquie d Europe, vol. II pag. 70. 



Digitized by 



Google 



IX 

LA BAEA DIN tARGUL VALAIIILOR, IN BITULE. TBAMA DB STR&INl A PANELI- 
NIl^TILOR {?! A PANBCLGAUl§TILOR. MUL^^IMEA ARMAnILOR 1N BITDLB. AGENJH 
PANELENISMDLDI ZIC CA ARMANII AR F1 ELENI DE ORIGINA VALAHA SAD VLAHOFONf. 
DOMNII VICTOa BERARD f^I GOPCEVICI. STRADELE BE'piVILOR, iN BITDLE. AjNTfilA 

IntAlnire cu pArintele faveyrial, f>i A DODA IntAlnire. BITULENII. FEMEEA 

ARMAnA §I LIMBA GRKACA. NECDLTIVAREA MDSICEI IN §COALA ROMAnEASCA. 
CANTBCUL LDI MIHAl-VITEAZDL LA ARMAnL 



Indata ce a doua zi de diminee^a, dupa intoarcerea de 
la Gope? ^i Molovi^tea, esii in ora.^, in^eleseiu ca grecoma- 
nul Gheorghe Papa-Goga i§i indeplinise datoria s^i facuse la 
politic cuvenita denuntare in contra mea. Eram deja privit 
ca un inimic de poli|:ia turca, ear grecomanii erau politico.^i, 
indatoritori, gata a-mi da toate informa|:iile ce-mi refusasera 
cu Ccite-va zile mai nainte, de^i ochii lor imi spuneau: 

— A^teapti numai pu^in ^i vei vedea! 

Nu luai in bagare de seama semnificativele priviri ale 
grecomanilor, nici ingrijatele priviri ale poli^iei, cSci ^tiarn 
cS Bitule e plina de traitori din intrigS, ^i m6 dusei lini^tit, 
spre a lua o bae caldS la Haman Vlach Ctarft (baea din 
tArgul Valahilor). Servitorii sunt bae^i albaneji ^i pomaci 
intre 12 ^i 16 ani, pe carii antreprenorul stabilimentului ii 



Digitized by 



Google 



236 

alege frumo^i la chip ^i la staturS. Copiii ace§tia sunt sco- 
bori^i la o cumplitd degradare, de obiceiurile nefire^ci ale 
orientului. Intre tinerii albaneji este unul, de 13 sau 14 ani 
eel mult, care are alurile unei femei stricate ?i care cati 
a ispiti pe «mu9terii» cu ochii ^i cu mi^cSrile. Ceilal^ tineri 
de^i nu au apucSturile mai pu^in femee^ci^ nu au pri- 
virile mai pu^n angajante^ dar sunt mai reserva^ in gesturi 
^i mi^cSri. PScatul acesta nu este insS de noufe data, ci i§i 
are rSdacinele in obiceiuri §i datine foarte vechi. Se ^tie 
ca unul din capetele de acusa|:ie aduse in contra lui Socrat, 
de potrivnicii lui, era ^i acela cS marele filosof ar fi con- 
tribuit la stricarea moravurilor tineretului, de ^i aceastSin- 
vinuire nu a putut fi sus^inuta. Nu se poate insa tagadui 
faptul ca la Grecii antici esista obiceiul «bSe^ilor de onoare» 
numi^i voji^aYcoYOC. ^i nu ne poveste^ce mitologia greaca, 
cum-ca ensu^i Jupiter, parintele zeilor, era cu des6v6r^ire 
robit de frumuse^:ea lui Ganimed? Nu preamare^ce Ibycos 
in versurile lui, nurii frumosului Eurialos, ^i se scucja oare- 
cum, arat^nd cS §i Joe era indragit de Ganimed? Chiar Ra- 
ton {Sympos.^ p. 182, B) nu numai cS nu desaprobd lega- 
tura dintre doi barbafi, ci vede in ea superioritatea rasei 
grece asupra barbarilor! Acest ru^inos obiceiu, pe care is- 
toria il constata mai numai in epocile de decaden^a, se gase^ce 
din nenorocire .^i la Albaneji, nu insd la to|i, ci cu deose- 
bire la cei de sud numi^i Tosci, carii au fost §i sunt mai 
des in contact cu Grecia. Albanejii de nord, Gheghii, cu- 
nose de asemini legatura dintre doi barba^, dar curate. 
Unul mai in v^rsta, de 18, 19 sau 20 de ani, ia sub pro- 
tec^ia lui pe un copilandru de 14 sau 15 ani, aceasti le- 
gatura se nume^ce Vlam^ care va-sd-zica frdtesc^ ^i care 
nu e altceva dec&t frdfta de cruce^ ce se intAlneijce inci, pe 
ici pe colo, ^i la tinerii din satele noastre. Tinerii Gheghi, 
ficic^nd aceasta legStura, i^i jur^ credin^ in biserici^) unde 

>) Louis Benloew, Analyse de la langue alhanaise^ Paris, 1879, pag. 240. 



Digitized by 



Google 



237 



preotul consfin^e^ce infrS^irea printr'o anume rugSciune. A- 

desea cei doi prieteni, sau mai bine frati 4e cruce^ ^i sdn- 

gereazi m^na sau bra^ul §i i§i beau unul altuia cftte-va pi- 

caturi de sftnge. Frdfia a- 

ceasta, la sobrii munteni 

Gheghi, de multe ori este 

?i InflacSratS iji romantic^, 

dar rem&ne curatS, ^i nu 

dureazi dec^t pinS la In- 

suratoarea fratelui de cru- 

ce mai in v^rstS. Tinerii 

din Haman Vlah - Ciar^i 

sunt Tosci ^i ei. 

La bae intainirSm pe 
?eful poli^ei vilaiatuluiMo- 
nastir, Ha§im-Efendi. Cum 
mfe vfecju incepu a intreba 
pe inso^torii mei: 

— Cine e domnul? 

— Un RomAn. 

— De unde? 

— Din RomSnia. 

— Foarte bine ! ce face 
pe la noi? 

— CerceteazS Macedo- 
nia. 

— Ce fel o cerceteazi? 

— Se informeazS de po- 
pulafia arm&neasca, de- 
spre numferul ei, despre 
datine, credinfe... 

— Numai pe voi Arm^nii v6 cerceteazi? 

ArmAnul care vorbea cu Hasim-Efendi, ne-^tiind ce sa mai 
rfespunda, imi traduse celc de sus, .^i imi traduse iji ultima 





i •,'■'•■ 

f :^ I 

i 


f -^J^r ■'^ ... ! 



o 
g 

ex 

D 

s 

> 
a 
O 



Digitized by 



Google 



. 238 

intrebare, cSria nu se dSduse incS rfespuns. Atunci rugai 
pe traduc6tor sSl zicS lui Ha^im-Efendi: 

— Spune-i, ca la asemenea intrebare voi respunde lui 
Mehmet Faic-Pa^a Valiul de Monastir, dacd va fi curios, 
astizi la 2 ore dupi pr&nz, c&nd il voi vedea. 

^eful poli^iei i§i trecu nervos m&na pe barba-i neagrS ^i 
scurta, apoi schimbA cu mine urmStoarele cuvinte prin mij- 
locirea traducfetorului : 

— G^ndi^i sS sta^i mai mult in Monastir? 

— At^t timp cAt imi va trebui spre a i vedea imprejuri- 
mile ^i sS-mi culeg datele necesare. 

— Datele despre Armani? 

— Despre Armani. 

— §i unde ve^i pleca de aid? 

— Cred cS spre Ohrida. 

— Va-sS-zica tot in vilaiaetul Monastir... 

— Ba voiu trece ?i in alte vilaiete. 

Fa^a lui Ha§im-Efendi se mai inveseli pu^in. Se pirea ca 
i-ar fi facut mare mul^amire ca sSl es din vilaietul Monastir 
cat de cur^nd ^i sa tree in alt vilaiet. Apoi intreb^ iarS^i: 

— §i in alte vilaiete ? Foarte bine ! Dar unde anume ? 

— Pe unde se gSsesc Armani? 

— Poate ^i la Gheorgea? 

— Dar numai in Ohrida, numai in Monastr, ^i numai in 
Gheorgea se gasesc Armani ? il intrebaiu eu. 

— Ba pana la Salonic, ^i pana la Adriatica, ^i la Seres 
pana la Mesta ^i incS ^i in munfii Rodop. Vei caletori sin- 
gur in toate locurile acestea ? 

— Nu. Imi voiu lua inso^itorl 

— Pe cine? 

— - C&^i-va Albaneji bine inarma^i, ^i, daca Escelenfa-Sa 
Valiul va fi amabil, cred ca imi va da §i c^fi-va Suvari. 

— O ! nu me indoesc ca v6 va da. Noi suntem bucuro.si 
de oaspefi. Dar chiar pana acum a^i vedut o mul^ime de 



Digitized by 



Google 



239 

comune arm^ne^ci, iji a^i cercetat o sumi de sate bulga- 
re^ci, turce^ci §i albanaze... 

— O mu^ime de comune arm&ne^ci ? 

— De sigur. A^i fost la Perlep^ 51 Cru^ova, la T6rrnova 
^i Magarova, v'a^i dus pe jos la Gingiopol; a^i cercetat 
Bobe.^ §i Molovi^tea, deosebit de Monastir. 

— A^a e; sunte^i bine informat, dar nu tocmai complect. 
Am cercetat iji luskiup Kiupriuliu, Kumanova ^i alte lo- 
calitS^i inca. 

— Peki. .. peki... noi suntem bucuro^i de oaspe^i. 

Era neindoios cSl grecomanii de prin comunele pe unde 
trecusem, i^i trimeseserS rapoartele lor la Vilaiet, §i de 
sigur ca trebue si fi aratat ca un «propagandist roman» 
urze^ce in comunele armSne^ci. De oare-ce insa nu aveam 
nimic de ascuns respunseiu deschis ^i cu placere la intre- 
b&rile poli^aiului, mai ales ca imi erau facute cu o simpli- 
citate si cu o polite^a orientala ce nu poate sSl displace cal6- 
torului, chiar c4nd se vede banuit. Intr'o ^ari occidentals 
banuiala ar fi o ofensa, dar in Turcia, unde din causa in- 
trigilor diverselor na^onalita^i, nici un strain nu scapS ne- 
bSnuit, un interogatoriu ca eel de sus^ apare ca ceva foarte 
firesc, ^i c&nd se pune in el ^i o diploma^e atSt de tran- 
sparenta. ca aceea a lui Ha^im-Efendi, atunci are ^i darul 
de a fi hazliu. Grecomanii-Arm&ni ^i Grecomanii-Bulgari, 
adeca paneleni^tii, precum ^i panbulgari^tii lucreazS zi .^i 
noapte la surparea statului turcesc; zilnic calomnieaza o- 
bladuirea turca sub adSpostul caria se bucurS in realitate 
de cea mai deplina libertate. Autorita^ile merg pana acolo 
ca le indeplinesc mai toate poftele, de §i ii ^tiu inimici al 
statului turcesc. Prin indemnul interesat al acestui du^man 
neadormit din casa, indemn menit a indrepta aten^ia auto- 
rita^ilor in alta parte, ele privighiaza cu luare aminte toate 
mi.^carile unui strain, care cerceteazi niscai ruine, desci- 
freazS scripturile de pe niscai petre, ori cautS datinele 



Digitized by 



Google 



240 

unci popula|:iuni din Peninsula. Cum v6d un strain, pan- 
eleni^tii jji panbulgari^tii se aratS spaimSnta^ §i ingrijora^ de 
fericirea statului turcesc. De fapt insS grija lor cea mare 
este ca striinul acesta, nu va gSsi destul de barbarS oblS- 
duirea turca, adecS a^a precum o descriu ei prin ziarele 
din Occident, prin cele de la Atena ^i din Sofia, ci o va 
arSta ingaduitoare, precum ^i e in realitate. Zilnic scriu 
ro(J6toarelor de antichitS^ de pe la facultS^le din occidentul 
Europii, cSl Turcii sunt barbari, ca m^nancS carne de om 
viu, ^i... eats un strSin, care trece prin Turcia §i apoi scrie 
ci Turcii sunt oameni ca to^ oamenii ^i ci m^lnanci pilaf 
^i came de berbec. ToatS urzeala panelenici ?i panbuL 
garica se incurcS! Poate sa vie o zi c^nd ro(J6toarele de 
antichita^ elenice de pe la catedrele faculta^lor din Occi- 
dent §i ziarele turcofobe, care iau pe Greci ^i grecomani 
drept Temistocle ori Pericles, si ajungS a se incredin^a cSl 
Elenii au murit pini la unul, ci Grecii ?i grecomanii din 
Macedonia, Epir, Tesalia §i Albania sunt multe neamuri de 
oameni: cS unii se coboari din coloniile romane, §i sunt 
Valahi, al^ii sunt Albaneji, al^i Bulgari, aljii S6rbi, al^i Evrei, 
al^i Jigani jji ci n'au nici in clin nici in minici cu Elenii 
de mult reposa^! Poate si vie o zi ca turcofobii din Occident 
si afle ci Turcii sunt pacinici, muncitori ^i se hrinesc cu pilaf, 
cu carne de oae ^i berbec §i cu legume, pe care le ci^tigi 
prin sudoarea frun^ei lor, ear nu ripindu-le de la bie^ii 
Eleni ^i mai ales dela bie^ii Bulgari, pupilii cre^tinei Rusii. 
Atunci ce se mai alege de panelenism §i de panbulgarism ? Ce 
se mai face cu Marea-Grecie, care trebue odati si se intindi 
pini la Perlep^, ?i mai sus inci, pinila Scopia, mistuind 
neamurile de v/ako/om] albanofont ^\ bulgarofoni? §i mai ales 
cum remine atunci Constantinopol? Ce se face cu Marea- 
Bulgarie, care odati trebue si se intindi pini la Salonic, pini la 
Adriatica §i pinila Marea-Neagri? — Nu se poate!! Publi- 
ci^tii striini trebuesc deci denun^aji... afari de aceia, bine 



Digitized by 



Google 



241 

in^eles, cirora praful de pe stradele ora^elor .^i al cailor 
din Peninsula, le miroasa a opincele lui Ahiles. Afari de 
acei carii gasesc c4 Slavii ar fi cei mai numero^i in Turcia, 
dejji doar in Peninsula s'au format deja dou3. state slave, ba 
trei cu Montenegrul. §i autoritS^ile turce^ci nu in^eleg ca 
paneleni^tii ?i panbulgari^tii le distrag, cfind le aratS cu de- 
getul inimicii imaginari ? Ear daca in^eleg, atunci . . . ? 

E^ind dela Haman Vlah-Ciar^i, umblai cAte-va ciasuri prin 
Bitule, ora^ mare cu stradele ceva mai largi dec^t ale co- 
munelor ce visitasem pSna aici, desi nu tocmai ingrijite, in 
ce prive^ce cura^enia. Mai ales mahalaua Ovreilor, lasi mult 
de dorit in aceastS privin^S. Grecomanii sus^in ca in Bitule 
nu ar fi decAt eel mult opt mii de Armani, §i cu toate 
acestea pe toate stradele nu se v6d dec^t copii, carii ju- 
cfindu-se, vorbesc numai arm^ne^ce. De te adresezi lor pe 
grece^ce, ca sa'i intrebi unde se aflS cutare stradS? unde 
?ede cutare om mai de seami? nu te in^eleg de loc, ear 
daci ii intrebi pe armAne^ce, indatS i^i respund la toate. 
DacS se joaca de-a frAnturile de limba ii aucji zic6nd: 

CaprS albii, 
Chiatr^ alba; 
CalcS capra, 
CreapS chiatra. 

Daca se ceartS li aucji zicendu-.^i unul altuia: «s*te mAcS 
draclu» (=sa te min^nce dracul = sa te ia... etc.), ori «fo- 
clu s'te ar(Ja» sau «s'te astingi» (=sa te stingi = sa mori). 
Dacd vor sk se convinga i§i spun: «a.^i si'mi banezi!» (= 
a^ sSl trie^ci!) ori ii aucji jur^ndu-se • «a^i si 'mi bineazS 
tata!» (=a9a sS-mi traeasci tata, adeca: si n'am parte de 
tata), ori «pri caplu a meu». —Ear daca ajung de la cearta 
la batae, apoi se injuriazS tot pe arm^ne^ce, limba lor ma- 
ternS. Cum se int^lnesc femeile i^i strigi: «calembar» (= 
cale bunS), apoi stau de vorbi pe arm&ne^ce, ^i c^nd se 

/. Nenifescu. — Dela f^mann din Turcia Europfttn^. 1 6 



Digitized by 



Google 



242 

desparte ijjizic: «cu Dumniz6», «s'n6 vedem cu ghino) ori «sa 
^Scjicu sanatate» ori «cu sanitate », sau «oarabuna», §i daca 
au a'^i spune vr'o felicitare, le aucji: «sS baneaza fumealia'|i» 
(= sa'^ trSeasca familia) sau «sa*^i de DumnizS tut gi '^ va 
inima» (= sa'^i dea D-zeu tot ce'^i dore^ce inima). §i incotro 
te intorci, la copii Jji la femei gase^ci tot limba arm&neascS. 
Trecend prin pia|:a de carne, vfecjui doi mScelari ca se certau 
pe grecejjce; unul mai inferb&ntat, trecend de la vorba la 
fapta, trase cup'tul iji pa^ind spre adversarul lui incepu aT 
injuria pe armSne^ce. Cel atacat, trase jji el cu^'tul de la 
br&u, r6spun(J6nd in aceea^i limbS. Cei cari ii inconjurau se re- 
pecJirS sS-i impedice de a se ucide, jji, sbSt^ndu-se cu be- 
ligeran^ii, vorbeau to^i pe armine^ce. Este cunoscut faptul 
psihologic, ca in parocsismul furiei, tot omul nu se mai 
poate esprima de cat in graiul matern. 

Totu^i panelinismul §i agen^ii lui greci, grecomani §i chiar 
franceji, cari insa sunt at^t de indrSgi^ de adev6r inc&t, c&nd 
stau de vorbS cu consulul grec din Bitule, observS §i lasS 
posteritS^ei p^nS ^i gesturile ce face zisul consul, c&nd i^i 
aruncS «cap6tul ^garetei sale stinse» ^), to^i ace^ti demni 
.^i desinteresa^i barba^i ne spun cS locuitorii Bitulei jji ai 
altor ora^e ^i comune din Peninsula, cari vorbesc arm&ne- 
^ce in familiile lor, nu pot s^ fie dec^t Eleni de origind 
vlahiceascd^ sau, cu-un cuv^nt: Vlahofont, Din causa aceasta 
ifi pe temeiul notelor impru mutate din saltarele consulilor 
greci, sub a ciror protec^ie se gise^ce Francezul vizit&nd 
Monastirul jji in a cSruia societate se simte ca jji c&nd ar 
fi «en compagnie d' Alexandre le grand, d'Aristote...» 2) putea 
si scrie d-1 Victor Berard: «que devient cette nation ma- 
c^db-roumaine qu'Apostolo Margarit promet au monde? 



.*) La Turquie et I'HeUenisme coniem/>oraine,pdx Victor Berard, Paris 1893. 
- pag. 201. 
•) id. op. cit. pag. 175. 



Digitized by 



Google 



243 

En adoptant ses chiflfres, k lui, sa nation serait dispersde 
dans les villes suivantes: 

Monastir Families 2.000 

Vlacho-Klisoure » 1.000 

Blate » 350 

Kroutchevo » 2.000 

Okhride > 500 

Tirnavo > 400 

Magarova » 500 

Moloviste > 500 

Copezi » 500 

Niausto » 500 

Vena ^ 750 = 9.000 

Ajoutez 200 villages dans TAlbanie du sud, 60 ou 80 le long 
de TAriatique, une centaine de bourg et quelques villes dans la 
Thessalie et la Grece du nord. Le total irait peut-6tre k 300.000 
individus. Que peuvent faire 300.000 individus, noy^s dans 
d'autres foules, disperses sur un millier de kilometres ? Et 
dans ces 300.000 Valaques nous adoptons le villes du Pinde 
et de Thessalie, Hellenes de coeur depuis longtemps, Hel- 
lenes en fait depuis dix ans. Quand tous les autres seraient 
fideies au souvenir et k la langue des anc^tres, ce n'est 
pas avec 200.000 hommes qu'Apostolo pourrait hktk une 
nation... » ^) E foarte interesanti ^\ tn acela^ timp mi§cS- 
toare grija ce consulii greci au ^tiut sk inspire d-lui Victor 
Berard pentru na^iunea armaneascS, care., vai! n'are cum 
sa poata alcStui o na^une, nenumfir^nd dec&t numai 300.000 
de suflete! ToatS na^iunea, toata... numai 300.000 de su- 
flete! §i sk fie ^tiut ck in num6rul de 300.000 de Valahi 
s'au cuprins ^i popula^ile comunelor arm^ne^ci din Pind, 
.^i ale celor din Tesalia, care erau eleneijci de mult cu 
inima, jji care de zece ani, implini^i tocmai cknd d-1 Victor 
Berard se gSsea sub protec^ia consulilor Greci, s'au (kcxxt 



«) Vict. Berard op. cit. pag. 262—263. 



Digitized by 



Google 



244 

tot at&t de elene ca Licurg ^i ca Leonida. Nu... nici un 
suflet valah n'a remas nesocotit... Pretutindeni a umblat 
d-1 Victor Berard, in Turcia de Europa, ba chiar §i in Tesalia 
ddniita Greciei, §i nu sunt decfit 300.000 de Valahi ! Mai 
mult: a luat chiar esageratele socoteli ale lui Apostol Mar- 
aflat ca bune — pe care le va fi gisit, in saltarele con- 
sulilor greci, protectorilor lui — ^i in toata Macedonia n'a 
aflat dec&t 9.000 de familii arm&ne^ci. Voi^i sSl socoti^i, 
nu pe 5, ci pe 10 suflete familia? fac 90.000. Voi^i sa so- 
coti^i pe 20 de suflete familia? d-1 Victor Berard v6 dS voe... 
fac 180.000 de suflete. In Albania ce sa mai fie? In 200 
de sate din Albania interioarS §i in 60 sau eel mult 80 
de sate de-a lungul Adriaticei, ce voi^i sSl mai fie? Sa tot 
fie inca 120.000 de suflete ! Deci eata cSl totalul nu se 
poate ridica, cu nici un chip peste 300.000 de suflete de 
Valahi. Dar nu, nici 300.000 de Valahi nu sunt. Caci, daca 
pleaci cine-va din Franca, — sau de unde va fi plecat d-1 
Victor Berard — ^i induri toate greutajile c416toriilor din 
Peninsula ^i «ii sufere amorul propriu» trebuind «en qua- 
lit6 de Fran5ais» si fie «protejat de consulul grec» §i nu 
culege nici o dating sau credin^S, jji nu cite^ce nici o peatrS, 
§i nu se intereseazS de atStea ^i at^tea lucruri din Pe- 
ninsula estrem de interesante, §i nu se sue la nici o ruini, 
^i nu ia nici o fotografie, ^i nu gfce^ce nici un cuv^nt de 
admirafie pentru frumoasa \aTSi a Turciei, §i nu aduni nici 
o literature, jji nu are nici o bucurie alta dec&t a se crede 
in societatea «lui Alecsandru-cel-Mare §i a lui Aristotel, 
adevfera^i Macedoneni», c&nd consulul grec din Bitule ii re- 
citeazS c^ntul lui Rhigas, un eterist care voea s3. ridice po- 
poarele dela DunSre in contra impSri^ei, atunci se na^ce 
grava ^i ^tiin^fica intrebare: cum se poate si fie atit de 
mul|i Valahi? adeci 300.000? §i de oare-ce pofta de 
mincare vine mincind, era firesc si se mai inghi^a inca 
100.000 de Valahi, pe motiv ca nu vor fi remas fideli su- 



Digitized by 



Google 



245 

venirului limbei strfemose^ci, 91 numferul lor total si se sco- 
boare la 200.000 de suflete, caci ^ubredele socoteli ale 
panelenismului ar fi foarte jenate ^i c&nd ar fi fost numai 
300.000 de Valahi pe fa^a Peninsulei. §i, pentru ca aceste 
socoteli ale panelenismului sSl nu sufere ^i sS nu fie in- 
curcate, de aceea d-1 Victor Berard, pentru a se face plScut 
consulilor greci, s'a dedat la at^tea eserci^ii de aritmetici 
elementarS. Aceasti adcLncS pStrundere in adunare §i scS- 
dere, precum ^i aceasti mare iubire de adevSr, constatate 
la d-1 Victor Berard, nu pot sa impuni dec^t... deccLt ne- 
trebuin^a de a-i rSspunde. 

Totu^i, fiind-cS s'a ostenit omul de a scris o carte de 
350 de pagine despre «Turcia .^i elenismul contimporan» 
e bine sa-i amintim ce zice d-sa, despre d-1 Sp. Gopcevic, 
care ^i el a scris o carte intitulata : Macedonien und Alt- 
Serbien, Wien 1889. Eata : «D. Gopcevic, in timpul res- 
et boiului s^rbo-bulgar, a fost de partea Bulgarilor §i chiar 
a a scris pentru ace^tia o carte despre Bulgaria §t Ru- 
amelia orientald, ^) Dar intr'o zi pe c&nd d-1 Gopcevic sta 
«dinaintea mesei lui ^i cugeta la popoarele din Macedonia, 
«la cartea sa despre Rumelia, at^t de par^ialS pentru Bul- 
«gari, la o alti carte a sa: Albania superioard ft ligele 
«^/, atit de par^iali pentru Albaneji, un necunoscut veni 
o^i li propuse de a1 conduce in Macedonia ^i a'i proba 
«la fa^a locului, cS to^i pretin^ii sSi Bulgari ^i Albaneji 
«erau S^rbi, vorbeau s^rbe^ce ^i aspirau a deveni S6rbi 
«intr'o zi... D-1 Gopcevic accept^ cilStoria ^i la reintoar- 
«cere putu scri in in-quarto volumul s6u: Macedonia fi 
Qveckea Serbie in care '§i-a repudiat erorile trecute.» In- 
vinuirea ce D-1 Victor Berard aduce D-lui Gopcevic nu e 
numai transparent^, ci cu ochi ^i cu sprincene. Cu alte 
cuvinte: D-1 Gopcevic a fost cumpSrat de Bulgari jji a 



«j Vict. Berard, op. cit. pag. 202. 



Digitized by 



Google 



246 

scris o carte in favoarea lor, apoi a fost cump6rat de Al- 
baneji ?i le-a f&cut ?i lor o carte dupS pofta inimei, ^i, in 
fine, a fost cump6rat de S^rbi, ^i a isbutit a g&si in Ma- 
cedonia ata|:ea S6rbi, incfit s'au spiim^ntat §i Serbii de 
puterea marelui lor popor. §i de ce D-1 Victor Berard 
bSnue^ce pe D-1 Gopcevic? Pentru cSl acesta nu desco- 
pere in tot vilaietnl Kossovo nici un singur Grec? Pentru 
cS in tot vilaietul Monastir i se pare cS gSseijce vr'o 50.000 
de Greci ? §i pentru ci in vilaietul Salonic, dupi multi trudS, 
abea gSse^ce iari^i vr'o c4te-va zeci de mii de Greci? 
Dar atunci D-1 Victor Berard nu se teme cS va fi §i d-sa bSnuit 
mai 4nt6i de Turci, pe carii ii nedrepti^e^ce din toate 
punctele de vedere, ceea-ce nu s'ar fi putut a^tepta sSl 
facS D-1 Berard, care zice ca e francez ? Nu se teme c3 
va fi bSnuit de Bulgari ^i de S^rbi? CS va fi bSnuit de 
Valahi pe carii d-sa i-a inghesuit cu silnicie in calimarea 
de pe biuroul consulului grec din Bitolia? Nu se teme ca 
i s'ar putea zice intr'o zi ci ar fi trebuit sa-jji scrie car- 
tea de-acasS, ca unul care avea de la consulii greci, ba 
chiar de la Atena, toate notele necesare pSni ^i pamfle- 
tul Cosmulei ^), in care se acusa compatriotul s6u r6posa- 
tul pirintele Faveyrial, ^eful Lazari^or din Bitolia? Nu se 
teme de banueali, c&nd cata nod in papurS pSrintelui 
Faveyrial, pe Cfire il denun^a ^i in contra ciruia asmu^a 
v6dit in scrierea sa, numai ^i numai pentru cS acesta era 
amic al Valahilor, credincio.^i imperiului Ottoman, ^i neamic 
Grecilor, carii tulburS necontenit pacea Peninsulei-Balcanice ? 
§i mai mult decfit ori-cine este d-1 Gopcevic, care poate 
bSnui pe d-1 Victor Berard!... Cele zise mai sus insS, nu in- 
seamnS cSl incerc a lua apirarea unuia din d-lor. Liberi 
sunt si se binueasci. 



>) Memoriu desi^re starea ^coaUlor romdne^ci din Maccdonia,^MQMTit^z\, 1891. 



Digitized by 



Google 



247 

TrecurSm pe ni^ce strade hin Bitule, despre care mi se 
spuse cS se numesc stradele befwilor ^i care au istoria 
lor. Pe cAnd peste vilaietul Monastir era Valiu EscelehJ:a-Sa 
Rifaat-Pa?a, astizi ministru de interne al Sublimei-Por^i, 
se observase ca se incepuse in Bitule, a se face mare abus 
de bfeuturi spirtoase §i cS numSruI be^ivilor crescuse intr'un 
chip surprincjfetor. In^eleptuI Rifaat-Pa^a, care izbutise deja 
a infr^na t^lhSriile, ho^iile ^i omorurile in vilaietul sSu §i 
care dSduse dovecji de un mare talent de administrator, 
dori sa stSLrpeascS ^i viciul be^iei, ce prea se intindea .^j 
cuget^ la o mfesura. De aceea el facu un regulament, dupa 
care, tot omul, de ori-ce treapta sociala, care ar fi prins 
in stare de be^ie sS fie imediat luat de politic jji pus sa 
sfiirime peatrS. din bolovani anume ale^i, ear cu peatra 
sfa.rimatS sS se paveze unele strade din Bitule. In regu- 
lament era prev6(Jut ci be^vul prins, fie el un beiu, ori 
un pa^a^ fie el milionar, fie el ori-c&t de sus pus in so- 
cietate, era dator sa lucreze ensu§i la sfarimarea petrei §i 
nu avea dreptul a plati, pentru ca un altul sa lucreze in 
locul lui. Regulamentul fu trimis la Stambul spre aprobare, 
ear Inalta-Poarta il investi numai-de-c&t cu incuviin^area 
ei, §tiind cS Rifaat-Pa§a pe l^nga ca este un in^elept barbat 
este ^i un om impartial ^i drept, a§a cum trebue sS fie 
un bun administrator. Cum se intoarse la Bitule aprobat 
regulamentul acesta, care dovede^ce o insemnatS sim^ire 
de morala socialS, Rifaat-Pa^a ca valiu de Monastir il ^i 
puse in apHcare, ^ incS in capitala vilaietului. Fii de pa$ale 
mari ftinc|ionari, inal^i clerici, mari proprietari, bancheri de 
erau prin^i be^ pe stradS, indata ereau lua^i ^i pu^i la sfa- 
r^mat peatra. §i nu se cru^a nimeni. Be^ivul fie c4t de sus 
pus, de ori-ce religie ^i de ori-ce na^onalitate, trebuia sS 
sfartme peatra cu mcLnele lui, ca §i be^vul din popor. OdatS 
a fost prins beat un mare bog&ta^ numit Boga, proprietarul 
celei mai insemnate fabrici de postav din Dihova, grecoman 



Digitized by 



Google 



248 



cu sentimentele. ^i s'au fScut pentru el demersuri diploma- 
tice^ din partea Grecilor, ca sa scape de a sfar&ma peatra, sau 
sS fie inlocuit, sau sapliteasci ori-ccLt, dar in zadar. Ear starui- 
torilor pentru acest bogStajj Valiul Rifaat-Pa^a le-a respuns : 

— M6sura este pen- 
tru to^, fa.ra deosibire. 
Vinovatul trebue sa'^ii 
espieze ^nsu^i pacatul, 
ear nu prin delega^iune. 
Eu ensumi daca m'a^ 
face vinovat, a^ sfirima 
peatra cu m^nele mele. 
Cine nu vrea sa sfa- 
rime peatrS n*are decat 
sa se pazeasca de pacat. 
§i s'a sfSrimat at&ta 
peatra de m&nele celor 
prin.si in stare de be|:ie, 
inc&t s'a pavat cu ea 
mai multe strade, care 
poarta si vor purta inca 
lung timp numele de 
stradclebefivilor, Mul^i, 
foarte mul^i au criticat 
m&ura aceasta a lui 
Rifaat-Pa.?a, mai ales 
acei carii nevrend au 
contribuit cu lucrul mk- 
nelor lor la imfrumusejarea Bitulei, insa oamenii cu minte 
au admirat ^i aprobat sentimentul moral ce a dictat-o. 




Vn Cadiu. 



Inainte de a merge la masa, trecui pe la parintele Fa- 
veyrial, pe care il vedeam pentru a doua oara, spre a'l in^ciin^a 
ca intdlnirea ce trebuia sa am cu el la 2 ore post.-m. va 



Digitized by 



Google 



249 

fi mutata la 3 V2 ore, de oare-ce la 2 ore aveam aranjata 
o int&lnire cu E. S. Valiul Faic-Pa^a. AntSia data c&nd v6- 
dusem pe acest onorabil bfetr^n '§i-a dat toati osteneala sa 
m6 convinga ca adevfirata credin^i este acea a bisericei 
apusane; §i punea in vorbirea lui at&ta foe §i at&ta inima. 
De sigur ci tot omul, care i^i respecti si i§i iube^ce cre- 
din^a este el ensu^i demn de respect. 

— Daca a^ fi spiritist, zicea el, a^ crede ca in esistenfa mea 
anterioarS, voiu fi fost Valah; at&t de mult iubesc eu pe 
ace^ti oameni, carora le-am inchinat toate aspira^iile mele. 
Ei primesc sa'i inv6^ franceza, ^i ai v6dut c&t de bine o 
vorbesc to^i cd^i au trecut prin liceul de aici; ei primesc 
sa alerg pentru interesele lor culturale; ei primesc ajutorul 
meu in luptele ce au cu Grecii ^i grecomanii, ^i din-c4nd- 
in c^nd i§i dau osteneala a-mi zice cate unu: merci. Da, ii iu- 
besc mult, cSci sunt inzestra^i cu daruri pe care nu le au 
celelalte popoare din Peninsula : jsunt muncitori, sunt morali, 
si one^ti. Si mai au un dar : sunt perseveren^i cand l^i pun 
ceva in g&nd... Ajung... ori-cfit de t&rziu dar ajiing, caci ei 
stiu a a^tepta. Sa nu me^iicum-va drept un om ascuns... 
voiu s4-^i spun tot ce am pe inima... Da, ii iubesc, insa nu 
fara interes.... 

— Pot .^ti ce interes? cSci am vfecjut ca tot ajutorul ce 
ai dat ^coalei arm^nesci este absolut desinteresat. 

— Ba nu... ba nu... De ce sa-mi dau un merit care nu'l 
am... Dar interesul meu e de o ordine mai inalta, el nu e 
de lumea aceasta... 

— Te in^eleg... 

— A! vecji ? eram sigur ca m6 vei in^elege. Si fim la- 
muri^i... ^i sa vorbim cu cSr^ile pe masa. Staruin^a cu care 
Valahul i§i urmSre^ce scopul jji marea lui putere de a a^^tepta 
izbclnda, t&rSi a despera o clipi, este calitatea lui cea mai 
mare... la... inchipue^ce'^ ce misionari ar da intr'o zi po- 
porul acesta! 



Digitized by 



Google 



250 

— A^ facut deja inceputul... 

— Un inceput ? Printre Valahi ? 

— De singur. 

— Vorbe^ci de Papa Dimitrie Constantinescu ? 

— Tocmai. 

— Un om care a recunoscut suprema^ia S. S. Papei numai 
§i numai pentru ca sSl-^i scape pielea de biciul cSlugarilor 
greci, va-sS-zici care nu de voe, ci de nevoe s'a convertit ? 
§i oare in a devSr s'a convertit ? DupS ce a scapat din mAnele 
Grecilor, zi cu zi a ISsat sa se r6ceasca rela^iile cu noi, p^nS 
ce le-a taeat de tot. §i dacS nu s'ar fi lepadat de noi de 
tot, Tar fi primit iara^i Valahii din Bitolia, carii au condu- 
cerea ^coalei ^i bisericei arm^ne^ci ? ^i I'ar fi numit iar&^i 
institutor? Un inceput? 

— In toate casurile cu unul se incep toate... 

— Atara de lucrarea aceasta! 

— Cum...? 

— M6 vei in^elege indatS, intrerupse parintele Faveyrial. 
Valahii — ^i m6 g&ndesc la to^:i, la cei de aici, jji la cei de 
la DunSre — Valahii dupi mine sunt poporul, care va uni 
odata iara^i biserica despicata in douS a lui Christos. 

— Nu in^eleg... 

— M6 vei in^elege indata. Nu pot sS argumentez lucrul, 
o spun curat; insS o proorocie nici nu se argumenteazS ! 
Sunt convins... v6d... simt cS poporul Valah va uni bise- 
rica invrSjbita a lui Christos. C^nd Valahul va zice : da^ pa- 
cea se va face ca prin minune, §i rSul pe care Tau ficut 
Grecii bisericei ^i credin^ei, progresului omenirei, imbunStS- 
^irei neamului omenesc, va inceta! §i da acesta 11 va zice 
Valahul de aici, mai cur&nd de c^t eel de la Dunare. 

— Acum cred c4 te in^eleg... 

— Nu, tocmai acum nu m6 inj:elegi. Nu unul c4te u- 
nul vor zice cla^ ci to^i odata. Convertirea pe individ intre 
Valahi nu insemneazi nimic, pentru ca ei sunt neincre(j6- 



Digitized by 



Google 



251 

tori... binuitori... ^i la ei nu se tree momeli; numai cau- 
sele mari ii mi$ca. CcLnd li s*a strigat c4 cre^tinStatea gre- 
ceascS e amenin^ata, ca Elada e in pericol, au sarit indatS 
vitejii Valahi... Atunci s'au ivit Marcu Bociar, TSnase Diacu 
din Mu^unl^a de pe Parnas, Odiseu Andruju Veru^iu eel 
dela Gralia de IfingS Termopile, Hagi-Petru, Palasea Bajdeehi, 
Draeu, Giavela, Griva, Bueovala, Jaea, ^i at^i alji viteji earii 
au luptat la 1821 §i la 1854, to^i Valahi. §i eu e^ti abun- 
den^a a eurs s&ngele valah mai in toatS Peninsula-Balea- 
nieS, ^i aproape un veae intreg! Pentru ee eausa a eurs 
generosul s&nge al eroilor valahi! Pentru Elada... pentru 
liberarea greeieil Greeii impreuna cu strfemo^ii lor au dat 
lumei ^i binele ^i r6ul ee puteau ei sa dea. Elenii ne au la- 
sat literatura §i artele e^te au putut na^ee, sau e&te au pu- 
tut eontrafaee dup4 Egipteni, ear Greeii ne-au ISsat spar- 
gerea biserieei lui Christos §i alt nimie. Sa se entusiasmeze 
eine-va pentru Eleni, mai in^eleg; dar pentru Greei? Mai 
antei Greeii n'au esistat de e&t de la 1821 ineoaee. Ce au 
fost mai inainte? o populadS pur §i simplu; la fiinj:a de stat 
nu a putut ajunge prin sine^i, §i Oclnd a ajuns, dupa ee au 
liberat-o Valahii, ee a putut faee? Privi^i statul gree... sper 
ea nu e a§a de greu s& i se prooroeeaseS viitorul. Abea 
sta pe pieioare Greeia, §i, in loe sa eugete sS se eurari- 
seasea de relele de eare sufere, ^i sa se insSnato^eze, si 
si se mul^Smeasea eu ee i-a dat Dumnezeu prin eroismul 
^i devotamentul Valahilor, ea eugeta la eueeriri. Un eopil 
eueeritor! Greeia erede eS eu slabele ei m&iniva sugruma 
pe Valahi, pe Albaneji ^i pe Bulgari, trei popoare inzestrate 
eu virtu|:i etniee pe eare Greeii nu le au, ^i cSl din Vlaho- 
foni, Albanofoni .^i Bulgarafoni, eum ii boteazS ea ii va pre- 
faee in Eleni, in eeea-ee niei Greeii ^nsi^i nu sunt. Dar 
Dumnezeu le-a pus staviia, spre a le arata ea de aeum 
trebue sSl^i intoareS privirile spre propria lor easa. La nor- 
dul Greeiei stau ea un zid aparator pentru Tureia, Valahii 



Digitized by 



Google 



252 

Far^eroJ:i, Valahii Epiria^i, o parte din Gramosteani §i Va- 
lahii Olimpiani. E curios cum Turcia nu in^elege a face din 
zidul acesta ceea-ce trebue a face. E curios cum lucruri 
foarte simple, adesea veacuri intregi rSm&n nein|:elese ! Turcia 
are in aceste patru triburi de Valahi, care num6ra peste 
§ease sute de mii de suflete, ni§te santinele fire^ci ^i gra- 
tuite in contra panclenismului. Dea Turcul^coala ^i biserica 
arm&ni acestor Valahi ^i si vedem ce se va mai alege de 
marea-idee-panelenicS. Turcia i^i da foarte bine seama ci 
propaganda panbulgSreascS ^i pangreceasca e de alta na- 
tura de c^t cea arm^neasc^, care nici odata nu poate de- 
veni panromSneasca. Voi, cei de la DunSre, nu ave^i cum 
trece peste Bulgari .^i peste S^rbi spre Macedonia, ^i nici 
nu ave^i interes a trece. Ochii vo^trii, ai celor de la Du- 
nare, .^i dorurile voastre sunt indreptate spre nord ^i poate 
?i spre r&arit, ^i ave^i netSgaduita dreptate. Dar Bulgaria 
e vecinS cu nordul Macedoniei la sud, ^i Grecia e vecina 
cu sudul Macedoniei la nord. §i §tiu bine cSl guvernele turce 
in^eleg deosebirea aceasta. §i dacS o inteleg aceasta atunci 
e de mirare cum de nu cheama pe Armani, insa^i Turcia 
la Armdnism? 

— Dar la sud este deja un cordon de ^coale arm&ne^ci 
^i Arm^nii din Epirul de jos, cei din Find §i cei din Te- 
salia au fost deja chema^i la Arm^nism... ziseiu bfetr&nului. 

El dadu din cap neincrecjator ^i imi respunse : 

— Nu inci. . . nu incS. . . Cei din Zagori nu stau destul 
de bine, de pild4. Ve g^ndi^i la Apostol MargSrit... Inteleg. 
E drept, el a lucrat acolo bine §i in favoarea impe- 
riului, ca §i eel mai credincios ^i mai luminat Turc. Dar 
acolo mai trebue lucrat mult spre intarirea zidulul arm^nesc, 
^i ar trebui ca ^nsu^i guvernul turc sSl pue m^na §i sa de- 
plineascS lucrarea. §i ce u^or lucru este acesta, ^i ce grabnic 
Tar face Inalta-Poarta. 

— Cum anume? 



Digitized by 



Google 



263 

— Cum? Lamurit 91 pe fa^S. S3, zica Sublima Poarta 
Valahilor din Epir, din Pind §i din Tesalia turca, ba chiar 
din toatS Turcia de Europa, si le zicd numai at^t: Voi 
Valahilor, suntefi Valahi ^i Valahi sSl r^m&ne^, inchina^-v6 
de acum, in limba strfimo^ilor vo^tri Valahi §i gr^i^ cu 
mdndrie limba voastra valahS.. I At&ta si zica Poarta ^i va cA?- 
tiga atdta recuno^cin^S dela Valahi, in c^t numai intr'un cias 
forsforiscen^ele panelinismului se vor stinge pentru veci. Ear 
din credinja Valahilor impferS^a i^i va face un mur tare ^i 
nalt pSni la ceruri, at^t de nalt inc&t nu numai Grecii, dar 
nici dorurile lor nu vor mai trece peste el. Da, lucrSrei 
panelenice trebue sS se pue c&t de neintdrziat stavila, caci 
ea, §i de c&t-va timp, §i cea panbulgarici invenineazS pacea 
Peninsulei. §i tocmai acum este timpul," cfind Grecii bat in 
retragere, cum fu silit a face odat4 Anibal, c4nd Scipione 
se duse de atacS pe Cartagena. §i §tii cine este Scipione 
Africanul in imprejurarea aceasta?.. Falimentul. . . 

— Poate ca pui oare-care asprime, in judecata din urmi 
despre Grecia.... intrerupseiu eu. 

— Asprime?... da, nu fac insS o nedreptate. Cel care 
judecS nedrept judeci din utSl ^i se depSrteaza de adev6r... 
Cel care judecS aspru respecteaza adev6rul. SSl nu crecji 
cSl urSsc pe Greci.. mi, cSci eu nu §tiu a uri, dar .^tiu 
a certa.. O! a certa ^tiu ^i cert pe tot omul care merita 
a fi certat. Poporul grecesc are dreptul de a trSi, ca .si 
ori-care alt popor, §i, de^i a comis crima neertatS de a fi 
despicat in doui biserica lui Christos, poate ca va veni o 
zi c^nd se va indrepta. Nici un om nu poate vedea in 
ad&ncimile viitorului. Poporul grecesc insS, ca ^i ori-care alt 
pbpor, nu are dreptul de a nu ISsa pe celelalte popoare de a 
trSi. C&nd atinge cine-va un Grec, nu se mul^imesc cS ^ipS 
el de se aude pretutindeni, dar cere ca toata lumea sS ^ipe 
cu el. Totu^i i^i arogS dreptul de a falsifica credin^, de a 
intuneca conijtiin^a ^i de a in^ela pe Valah, pe Albanez ^i pe 



Digitized by 



Google 



254 

Bulgar. §i inci ce Valah, ce Albanez ^i ce Bulgar? Pe eel dintr*o 
^arS veeinS, din Tureia. Ai la tine Valahi, ^i Albaneji, ^i Slavi 
mai mul^i deeSlt Greci; fie.! sunt intre granite stSpinirei tale. 
In casS strains ce ca^? Mai ales cS Valahul ^i Albanezul din 
Tureia e mai fericit deceit eel dela tine, din Grecia. Nici 
independen^a ta nu ^-ai c&^tigat'o prin s^ngele tfeu, ci s^nge 
Valah ^i Albanez s'a vfersat pentru ea. Turcii nu s*au mi- 
logit la Europa pentru a cSl^tiga ^ara ce ei stSp^nesc, ci 
au pIStit-o cu pre^ul s^ngelui lor. Sa nu'mi spue Rusul cS 
nu are alt dor de cAt sSl impl^nte crucea moscovitS pe 
turlele Sfintei Sofii, caci nu'l cred. SS nu'mi spue Englezul 
cS nu umbla dupS cA^tig, ci numai dupS IS^ea civUisa- 
|:iei in ^4rile sfelbatice, cSci nu*i cred. Eu sunt Francez ^i 
sunt mSlndru de sSlngele ce-mi curge in vine, dar acest sAnge 
francez mie nu-mi vijie in urechi, nici imi intunecS vederea. 
In^eleg durerea perderei Alsaciei §i Lorenei, dar aceasta ne 
da dreptul de a sugruma pe Tonchineni ^i pe Afiicani? 
Cum? AdecS pentru cSl ace^tia au pielea mai arsS de ra- 
zele soardui deceit a mea sunt meni^ a fi jerfta mea? Cum 
au sS ridi oamenii viitori de acest drepti §i dacS eu nu re- 
cunosc Franciei dreptul acesta, il voiu recunoasce oare 
Greciei? Ei, care nici independen^a nu ^i-a luat-o ^nsS^i? 
Ce logics ar fi aceasta ^i ce iubireT de adev6r? Da, Ter- 
mopile este al Grecilor, adecS al Elenilor, insS Misolonghi 
este al Valahilor $i fie-caruia trebue dat ceea-ce este al s6u. 
Cu drept se pl&ng Valahii vo^tri, c^nd istOriografii Greci ii 
boteazS intru paneIenism....Ei nu vor asemenea botez ^i eatS 
ce zic ei, cSci i-am aucjit de-o mie de ori....eat3....a§teapta.... 
§i pSrintele Faveyrial trase repede un saltar, scoase o 
carte ^i dupS ce rfestoi c^t-va in ea mi-o dedu deschisala 
pagina 120. Era: «Studii istorice aupra RomSnilor din Pe- 
ninsula — Balcanica» a d-lui I. Caragiani. 

— Cite5ce....cite5ce.... 

— O cunosc cartea, pSrinte.... 



Digitized by 



Google 



255 

— Nu mfe indoesc... dar cite5ce...eata aici....sa vecji ce 
zice un descendent din ArmSlnii, cari au luptat pentru in- 
dependen^a GrecieL...eata aid... — Si imi tot aratS cu degetul. 

Citii: 

«In istoria anticS a Greciei clasice, nu gSsim fapte eroice 
«ca ale Sulia^or, ca si ne m&ndrim ca Grecii, dar chiar 
adacS am gasi, nu-i frumos din partea noastrS si trecem 
«de ceeace nu suntem, ^i de aceea ar trebui odatS sS 
«se spunS lumei adevferul ^i sSl inceteze odatS pentru tot- 
«deauna posi^a fal^S, in care suntem pu^i noi Arm&nii de 
«a trece de ceea-ce nu simtem. De c^nd cu trecerea noa- 
«stra in aceste descenden^e, noi Armfinii ne-am zipScit, nu 
amai suntem nici Arm^i, nici Greci. Ce era sSl pearcJS 
« Grecii daci istoriografii revolu^iei grece spimeau cS cutare 
«§i cutare cSpitan este Armin? Caci Grecii au un trecut 
a mare in alte lucruri, poate mult mai importante, cum sunt 
«lucrSriIe de arte, de litere, de sciin^e etc. ^i nu au tre- 
«buin^a sS-^i aproprieze gloriile militare ale ArmSlnilor, cari 
«acuma es ^i ei la ivealS, cu toate cSl de mult !n locurile 
(cacestea noi suntem totul. Va spune cine-va cS aceste idei 
«sunt inguste, insi a^a este omul, are numele s6u, are nu- 
«mele de familie, numele de na^ie a sea, ^i, nu vrea cu 
«nici un pre^, dacS are ambi^iune, sS poarte nume strain, 
«fie in ceea-ce prive^ce persoana sa, fie in ceea-ce prive^ce 
«na^iunea sa; cSci ast-fel nu mai este individualitate, §i'^i 
«perde indemnul la ori-ce lucru mare. Noi nu ne-am gin- 
odit nici-odata' in lupte, sSl lucram pentru istorie, dar fiind- 
«ca s*au scris lucrurile acestea, trebuisisa se facS dreptate. 
aVoi tinerii face^i aceastS dreptate. » 

Inchisei cartea ^i apoi ziseiu bfetrfinului care' m6 privea: 

— Cunosceam pasagiul acesta, in el d-1 1. Caragiani a con- 
semnat plAngerea demnS ^i lini^titS a mai multor descenden^i 
de-ai cSpitanilor ^i armatolilor armSlni, carii s'au luptat pentru 



Digitized by 



Google 



256 

independen|:a Greciei, descenden|i, pe carii d-I I. Caragiani 
i-a int^lnit in calStoriile sale. 

— Da, ^i se plang ca Grecii nu ii lasi Armani, ci ii in- 
fa{:o§eaz3. ca scoboritori ai lui Leonida ^i ai lui Temistocle, 
^i Arm^nii nu vor si fie dec^t Armani. Este curat ade- 
vSrul ceea-ce zice autorul aici, cSci ^\ eu i-am aucjit pe 
ace^ti Armani de o sutS ?i de o mie de ori pl5lng6ndu-se 
din causa cSl Grecii ii infi^o^eazd §i pe ei ca Greci, ceea- 
ce ei nu vor. Voi tinerii, face^i-Ie deci dreptate. 

— Dupa ce Arm^nilor se va da libera cultivare a legei lor 
.si a limbei lor ^i dupi ce ei vor ajunge la un oare-care 
grad de culture, zisei eu, atunci ei ^n^i^i vor scri §i ^n^i^i 
ei i^i vor face dreptate. Pagina aceasta de istorie este a lor 
!ji nimeni nu va izbuti sa le-o iea, cu atit mai pu^n isto- 
riografii greci. 

— PSni atunci insa, am adunat eu material pentru is- 
toria ArmSlnilor . . . ! 

§i deschicj^nd alt saltar^ pSrintele Faveyrial imi arStfi un 
mare teanc de manuscrise. 

— Eata . . .^adaose el, dupS moartea mea, care nu mai 
poate int^rzia prea mult, Valahii au aici la un loc mai tot 
ce H prive^ce. 

Si statu bfetrSnul c&t-va^ privind la *naltul teanc de ma- 
nuscrise^ ^i parcS m&ngSea ni^te amintiri dulci, rechemdndu- 
le din vremi indepartate. Ochii lui se luminau mereu, se 
deschideau mai mari, buzele ii tremur^u incetinel . . . ear 
apoi ^i fa|:a lui, ^i ochii lui, ^i gura lui pujin ' agitatS parca 
incepura a zimbi, dar cui? caci privirea lui era ca perduta 
in spa^u ?. . . De sigur unei idei mari pe care el o va fi 
hrSnit o viaj:^ intreagi cu tot s^ngele inimei lui. Apoi i^i 
opri ochii pe mine ?i imi zise ca in .^oapte: 

— Da . . . au o putere de voin^i . . . o putere de voinja, 
care va aduce servicii imense credinj:ei . . . Numai ei vor 
reda bisericei pacea mult doritS! 



Digitized by 



Google 



257 



Ani indelunga^i a trSit la Bitule acest"b6tran ^i a fScut 
atfttea drumuri in comunele Armanilor §i a sim^it cu ei, §i le-a 




rarintele Favcvrial 



tnjeles dorurile, si le-a In^eles firea, de aceea admira cu atAta 
convingere ^i speran^a puterea de voinfS a neamului aces- 



/• Nenifiscm. Dela Roman ii din Turcia Eurof^tanH. 



17 



Digitized by 



Google 



258 

tuia. A^a cum grSise el cuvintele din urmi ^i cum apoi 
ridicA incetinel ochii in sus, pirea intr'adev6r ca inspirat. 
Toata fiin|:a lui era pfetrunsS, strfebatuta de credin|:a in voin^a 
Valahului. 

— Parinte Faveyrial, ii zisei eu rugStor, imi dai voe sa 
te fotografiez? 

C^ugirul Lazarit se ridic^ in picioare jji tot s^ngele ii 
peri din obraz, apoi imi respunse cu durere: 

— Ast-fel mfe socoti^i Dv. ? Crede^i ca eu lucrez pentru 
ca si fiu cAntat ^i laudat? ^i oare fapta buni nu este 
destula resplati, pentru acela care o fSptue^ce? Am trSit 
fericit, cici am lucrat numai dupi indemnul .con^tiin^ei ^i 
nu a^tept, deceit ca Dumnezeu sa voiasci a me chema la 
sine. Acesta este ultimul meu dor. Ear daci bunul Dum- 
nezeu voe^ce ca eu si mai stau aici, voiu munci inainte ^i 
voiu fi fericit muncind. Nu . . . alti urmi nu trebue sa re- 
mSe dupi mine, dec^t faptele mele . . . Chipul meu ? O 
bietul chipul meu . . . nu'i acorda^i at^ta aten^ie ! . Sa nu 
te superi . . . nu'^i pot da voe s3. mfe fotografiezi .... 

Vfecjusem inc4 o fa^i a acestui suflet de elita §i imi pirea 
rfeu foarte, ca amarisem pe bunul ^i nobilul bStr&n. In ti- 
cere ii intinseiu m^na. El mi-o cuprinse cu amendoua m^- 
nele ^i mfe privi ca ^i cum el mi-ar fi fost greijit cu ceva. 

— Sa nu te superi . . . imi mai zise la despSrJire. 

A^a s'a petrecut &nt6ia noastra intrevedere. Fotografia 
lui nu mi-a fost dat s'o am, dec&t dupa ce acest bStr&n 
a fost — cum zicea el — «chemat de Dumnezeu»! ^) De zeci 



*) C^te-va luni mai t^ziu, in 1893, primeam din partea unui profesor annin 
o scrisoare dinBitule, in care se zicea: cAzi ^^/^^'NoemvTG 1893, pSrintele Fa- 
veyrial a incetat din viatS. De sigur cS ^i D-ta vei regreta aceastS mare perdere 
a noastri. Jean Faveyrial, preot din ordinul Lazaritilor franceji, nSscut la 1817 
In diocesa Lionului, a lucrat cu o rari abnega^iune pentru tinerimea noastri ^i 
s*a sacrificat pentru cestia national-culturaia arming. De^i a dispirut dintre noi, 
etem il va urmiri recuno^cinta noastrft. Fie bine-cuvintati {ara in care s'a 
n^cut ^i sinul ce I'a alSptat!» 



Digitized by 



Google 



_ 259 

de ani se rugau Arm&nii recunoscfitori, ca pSrintele Favey- 
rial sSl se fotografieze; ^colarii lui de la liceul arm&nesc 
i-au cerut voe ca sS-i desemneze chipul, dar el a refusal 
in tot deauna. Si nu-i plScea s4 fie I4udat; ^i fugea de 
omul cSruia el ii dSdea vre un ajutor, pentru ca si nu i 
se mul^umeasca. 

El \^i gSsea mul^umirea in ^nsa^i buna fiptuire pe care o 
Gcea totdeauna mai mult in tain^. ToatS lucrarea lui era 
pentru Dumnezeu ^i prin voia lui Dumnezeu, el deci era 
unealta lui Dumnezeu intru buna feptuire, ^i de aceea — 
zicea el — nu i se datora mul|:umire lui, ci Aceluia, prin 
voin^a cSruia lucrase binele. 

Dela AntSia intrevedere ^i panS acum, c^nd voeam sS'l 
ved iari^i, trecuserS vr'o douS zile, in care int&lnisem o 
suma de oameni, cSror el le fScuse indatoriri ^i u^urSri. 
Institutorii ^i profesorii arm&ni, to^i imi vorbeau cu gura 
plin3 de laude pentru pSrintele Faveyrial ^i imi arStarS o 
mul^ime de ocaziuni, in care cilugarul Lazarit a pus puternic 
umferul, pentru causa cultural^ a Arm^nismului. 

V6(J^ndu-l acum a doua oare ii mul^umii pentru toate 
ajutoarele date ArmSlnilor ^i il felicitaiu, dar el imi r6spurise : 

— Asta e ca ^i c^nd mi-ai mulfSmi cS am ajuns la adSlnci 
bStrSnefe, sau pentru cS eram odati castaniu ^i am ajuns 
cu p6rul alb. A?a am ftcut pentru ca a^a imi cerea inima 
si fac, §i tot a^a voiu lucra «ii daca a^ mai avea incS o 
via^S, pentru cS a.?a imi cere inima ^i mintea. Cine imi da- 
tore^ce ceva pentru aceasta ? 

— O sumS de oameni carii i^i unesc numele cu acela al 
amicului valah al Sfin^iei-Tale. 

— Sta^i... sta^i... nu vS prea grabi^. Ceeace a fScut A- 
postol MargSrit ^i ce am facut eu e inc4 prea pu^in! Dar 
si nu uita^i ^i pe al^i lucratori in viea aceasta a voastri. 
Cei carii vor scri odati istoria rede^fteptSrei Arm^nilor sSl 
nu uite pe Jeanpetry, directorul politic al ziarului francez 



Digitized by 



Google 



260 

«Courier d*Orient» ce apSrea in Constantinopol. Jeanpetry, 
era frate cu ^eful poli^iei lui Napoleon III; avea mare trecere 
la Stambul, era o minte ascu^tS ^i departe v6(j6toare. El 
a fost eel mai aprig apiritor al ArmAnismului din Turcia. 
O sumS de articole privitoare la Arm&ni, apirute in ziarele 
franceze «Le Soleil», «La France o ^i in «Le Constitutionnel» 
toate erau scrise de amicul meu Jeanpetry. Nu esistd ziar 
in Romania, care si fi apSrat causa cultural^ a Macedo- 
Rom^nilor cu atSta cSlduri, cu atSta p6trundere §i cu a- 
tata putere ca ziarul lui Jeanpetry. Grecii nu mai aveau 
rigaz de loviturile ce el le da necontenit. Focurile din multe 
sute de tunuri nu putea sS-i doar^ ca focurile ce le tri- 
metea el cu pana lui. Grecii il ^i numeau : le grand greco- 
phobe. Chiar causa pentru care a incetat ziarul lui Jeanpetry, 
a fost polemica cumplita ce el ducea in contra Grecilor ^i 
intrigile acestora. Da...scria articole ^i studii putemice! 

— Unele se traduceau de presa rom^nS. 

— §i mai este incSun publicist important in causa cultural^ a 
ArmSnismului, este Bordeanu, agent diplomatic al RomSniei 
la Constantinopol ^i mai tSrziu director politic al ziarului 
oficios «La Turquie». Bordeanu a scris adesea-ori ^i cu 
destulS pricepere despre intrigele grece^ci, despre preten^ile 
acestora asupra ArmSlnilor, Albanejilor ^i Bulgarilor din 
Turcia ^i sSge|:ile lui intrau adSlnc in came. Pe acesta iarS^i 
si nu'l uite acei carii vor scri istoria rede^teptirei neamului 
valah de aici. C^t despre partea lui Apostol MirgSrit in 
aceasti lucrare, se vede pe fa^i. Cei din Romania, fiind-c4 
nu o cunosc, de aceea nici nu o pre|:uesc. Dar Austria, care 
cu toata puterea ei, nu a putut face nici a zecea parte, ^i 
Italia, care cu toati puterea ei, nu a putut face mai nimic, 
privesc la Apostol Mirgirit cu invidie. Decftnd te afli prin 
locurile acestea, ai vfedut casa lui Apostol Mirgarit? adeci 
locuin|:a lui, cici casi nu are. 

— Am vfecjut-o. 



Digitized by 



Google 



261 

— §tii cd e la Constantinopol, unde se aflS ^i delega^unea 
poporului Armftnesc, spre a cere Sublimei-Por^ un episcop 
armAnesc. Dar ai v6^ut locuin^a lui Apostol Margarit? 

— Am v6(Jut-o... 

— §i ai v6^ut cS Apostol MirgSrit s*a imbogS^it? Ai 
v6(Jut c&t de somptuos e mobilatS locuin^a lui ? Trei ve- 
lin^e mai nou$oare, ^i alte trei sau patru vechi, §i douS 
sau trei paturi ^i vr'o cftte-va scaune...le-ai vfecjut nu'i a§a? 
A^i... ! el e un mare bogSta^.... mai are ^i doi cai la grajdiu.. ! 
doi..l —Cum e judecata lumei! Acum c&^-va ani trecu^, 
el fu cu nepusS masa luat, a^ecjat pe un cal §i esilat la 
lanina... §i c^nd il duceau cilare, eat4 ci il int&lnesc eu... 
M6 rog de jandarmi ca sS m6 a^tepte pu^n la marginea 
ora^ului... Alerg in fugS acasS... desert saltarele acestea, 
in care nu gSsii decftt doi napoleoni, ^i iara^i alergai ^i-i 
dadui 40 de franci pentru esil.... §i ?tii c5lt avea bogSta^ul 
Mirgarit in buzunar? ijease-zeci de parale turce^ci...! Cum 
e judecata lumei.... «Ce vei facetunumai cu at&ta inesil?» 
11 intrebaiu eu, ear Apostol MSrgSrit imi respunse: aNici de 
atata nu am trebuin^S... Averea mea este curS^enia con- 
§tiin^ei mele ?i increderea in Inalta-PoartS!» — Atunci m6 
rugaiu de jandarmi, ii conjuraiu ca s4 nul facS nici un r6u 
pe drum, ci si'l ducS sinStos la lanina... Dar MirgSrit imi 
respunse in locul jandarmilor: c(Fii lini^tit pSrinte! Drep- 
tatea causei mele este pavSza mea! Fii lini^tit...Sublima-Poarta 
se va convinge... ci poporul armSlnesc ii este credincios ^i 
devotat... se va convinge cS dreapta caus4 culturala a 
Arm&nismului este o causS a imperiului...» §i era lini^tit 
Apostol MdrgSrit §i vorbea cu cilduri ca ^i c4nd ar fi 
^nut o predica. Apoi pleci inso^t, precedat ^i urmat de 
jandarmi. Stitui locului pSnS il perdui din vedere. Apoi 
m6 lini^tii. §tiam c4 el n'a pScituit iji cSl sf&nta lui causS 
trebuea sa invingi intrigile grece^ci §i grecomane. 



Digitized by 



Google 



_ 262 

Parintele Faveyrial rfemase c^t-va pe gAnduri, dar incepu 
iarS^i : 

— Cand voea si piece la Constantinopol, pentru a cere 
un episcopat armftnesc, Tarn int^rziat c^t-va timp, §i am 
cSutat si 'I conving cS in zadar ii vor fi toate ostenelele, 
?i cS nu va cA^tiga la Stambul ceeace el dorea pentru 
neamul lui. I-am spus ^i i-am ISmurit, cd nu are dec&t 
sS intindS m^na spre Roma ?i va avea at&^ episcopi c^^i 
va voi; dar el s'a opus zicend: «Nu pot ^i nu trebue si 
cer dec^t dela Sublima-Poarti, ceea ce este de trebuin^S 
§i de folos Arm^nilor din Turcia. Poporul armSlnesc este 
credincios supus al Sultanului.... Sultanul e pirintele iubitor 
al poporului arm^nesc, ^i dacS poporul arminesc ar cere 
din alta parte ceeace 'i trebue^ce '^i ar trida p3rintele.» 
Eu i-am zis : Dar vei a^tepta ani mulj:i si tot nu vei c&pita 
episcopatul dorit. Ear Mirgirit imi respunse iarS^i: « Ori- 
ent de mult a^ a^tepta indeplinirea acestei drepte cereri 
a poporului Arminesc, voiu a^tepta cu incredere ?i cu 
rabdare.» Vecji, Domnul meu, ci indati ce vorbe^ci cu 
un Valah, din vorba ca ^i din fapta lui ese la iveala marea 
calitate a Arm^nului: — a a^tepta cu ribdare — calitate prin 
care el invinge toate ^i care pe mine m'a umplut de at^ta 
admirare. 

Convorbirea aluneci cu incetul asupra numferului Vala- 
hilor .^i gSsii ci pirintele Faveyrial cuno^cea cestia aceasta 
k fond. Insistaiu insi pentru moment asupra numferului locuito- 
rilor ArmSlni din Bitule, pe care el, ne^in^nd seamS de faptul 
ci unii sunt de partida arm^neascS ^i al^ii de cea greceasci, 
ci lu&nd ca mSsuri limba vorbiti in casi cu pirin^ii, cu 
so^a ^i cu copiii, il ficseaza la 15.500 de suflete, apar^- 
n^nd trunchiului Voscopolean. Ii aritaiu ce fel impart eu pe 
ArmAni in mai multe ramuri §i se gribi a-mi aproba planul, 
zicend ci era eel mai apropiat de realitate, si recunosc^nd 
c3 aceste ramuri sau triburi esisti de fapt la Arm&ni. 



Digitized by 



Google 



263 

— Probabil, adaogS el, cS 'Arm&nii din Albania sunt iji 
ei FSr^ero^i cu carii se aseamSna in ce privesc b&rba^a ^i 
curajul ^i cu toate acestea ce deosebire in graiu, in port, 
in obiceiuri. De aceea ArmAnii din Albania pot fi socoti^ 
ca un trib deosebit, tari a se pScStui cu ceva impotriva 
adevSrului. 

Dimitrie Bolintineanu ^) vorbind despre ArmSlnii Bituleni 
zice: «Bitolianii fac parte din Moscopoleni. GSsiram in toate 
cuno^cin^ele ce fScuram, oameni foarte politicosi ^i delica^i, 
pe c&t par reci ^i posomori^i c&nd nu-i cuno^ci de aproape. 
Ei trSesc mai mult intre den^ii. Ocupa^i in comerciu, toatS' 
ziua afarS din casS, reintrarea lor in familie este o trebuin|:i 
de lini^te ^i de singurState. Ast-fel, firS voea lor, sunt re- 
tra.^i.» Acum, de cftnd cu impSr^ea Arm^nilor in dou4 ta- 
bere du^mane, ei trSesc jji mai retra^i; cSci, dupS c&t btSl- 
taiu, adesea parintele e grecoman §i fiul «arm5ln curat » §i 
atunci nici nu se v6d. 

Femeile, cu doua sau trei decenii in urmS, nu prea luau' 
parte la lupta de din-afari de cas^ ele if^i iubiau copiii ^i bSr- 
ba^ii ^i vorbeau inainte limba lor arm^neasca pe care 51 ele 
o inv6^ase de la mam ele lor. Acum insS femeile au inceput 
a ride de bSrba^ cS vorbesc grece^ce. Lucrul acesta Fa obser- 
vat ^i Dimitrie Bolintineanu inci de pe timpul s6u ^i il mSrturi- 
se^ce c&nd descrie via^a din casi a unui amic al lui, din Salonic 
numitCosmad. Eati: «D-1 Cosmad erainsurat. La pr&nz m6 
present^ la femeea sa, care era incS tinSri^i frumoasa, vorbind 
in limba arm&ni, cum se vorbe^ce in acele locuri. Doamna 
Cosmad nu pSru impedicatS. Imi zise in aceea^i limba cS 
ii pare bine vS(J^ndu-m6 in casa lor. «Imt />are ghine cd 
te viz la casa mea.y> La masS fuseiu intrebat, c&nd in limba 
greceascS de d-1 Cosmad, cSlnd in limba arm^nS de doamna 
so^ia sa, despre scopul venirei mele acolo, ^i mai mult incS 

*) Cdldiorii la Rom. din Maced, etc. pag. 112. 



Digitized by 



Google 



264 

despre |:ara noastr4. Luaiu aminte cS Doamna liu vorbea 
grece^ce, nu ?tia acea limbi, ^i cS mustra pe so^ul ei de 
ce nu*mi vorbea rom&ne^ce. «De ce sboresci grece^ce ^i nu 
arm&ne^ce ?» Ea imi spuse ci femeile armSlne nu §tiu gre- 
ce^ce ^i nu vor si inve^e; cSl bSrba^i sunt sili^ a inv6^a 
acea limbS, avend nevoe de ea in corner^, cSl serbii din 
cas4 to^i sunt Armani, ca sa inve^e copiii lor armSne^ce; 
ci pe bSefi ii inva^S grece^ce, dar pe fete nu; cS ei nu 
merits fetele dupS Greci sau Bulgari, nici dau pe bSe^i 
dupS grece sau bulgare. CS are o fatS de cinci-spre-zece 
ani, cS fata .^tie limba francezS ^i turca, dar nu^tie grece5ce.»*) 
Mai mult dec&t atunci, c&nd Dim. Bolintineanu cutriera 
Peninsula, ride astSzi femea armSlnS de bSrbatul ^i de ru- 
dele ei, care vorbesc grece^ce. ^i in unele pSr^i ale Ma- 
cedoniei, femeea Arm&na s'a ridicat deja hotSritor in contra 
limbei grece^ci. VecJ^nd ea, ca mamS, cSl se rupe dragostea 
dintre fiii ei, din causa acestei limbi straine; vecj^nd, ca sora, 
ci legaturile fri|:e^ci se rup tot din aceastapricinS; ve(J6nd, 
ca so^e, c4 birbatul se desface de fraj:i ^i de cumnafi din 
aceasta causS; acum ea duce un resboiu neintrerupt in con- 
tra limbei strSine, care tulburi pacea ^i iubirea din familii. 
In Gope^ in Molovi^tea, in Cru^ova ^i in alte multe pir^i, 
birbatul nici nu mai cuteaza a vorbi pe grece^ce in fa^a 
femeei lui, ci numai in afaceri o mai intrebuin^eazi. §i 
zilnic greceasca, pe care femeile arm&ne nu au cultivat-o 
nici-odatS, incepe a fi alungata ^i de bSrba|:i. In schimb se 
incepe a se cultiva limba turcS, ^i a^a ^i este drept a fi. 
Dintre toate ^coalele na^onalitS^ilor din Peninsula-BalcanicS, 
cea &nt6i, care a deschis por^ile ei limbei turce este ^coala 
armAneasca. ^coala greacS ^i cea bulgari, au introdus ^i 
ele limba statului in programele lor, insa aceasta o fac nu- 
mai de ochii lumei, si mai ales pentru a orbi autoritS^ile 

*) Id. pag. 31—32. 



Digitized by 



Google 



265 

turce^ci, dar in realitate nu ii dau importan|:a ce ea are 
in ^coalele armane^ci, unde limba turc4 e cultivat4 cu toat4 
seriositatea, at&t in invfe^Sm^ntul primar, c&t ^i in eel liceal 
pinS la fine. 

Venind vorba despre ^coali, cred cS aici ar fi locul sS 
atrag aten^unea Armftnilor din Bitule, carii au in mSlni di- 
riguirea ^coalelor ^i a luptei culturale a ArmAnismului, a- 
supra unei marl ^i foarte sim^ite lipse. Voiu si vorbesc 
de cultivarea musicei vocale in invS^imftntul primar, ra- 
murS lisat prea mult §i prea de mult in pSrSsire. Pe c&nd 
!fCoala romineasci sti muti, cea grecomana. cultivi musica 
cu o foarte mare luare aminte. Elina ?i musica. Cu privire 
la limba elineasci, ^coala grecomani i^i di foarte bine 
seamS ci nu are de cine si fie controlati in Macedonia, ^i 
cauti a smulge admirap'a sau, mai bine, buimice^ce mul^imea 
aruncindu-i praf in ochi. Ear musica o are ca un fel de orna- 
ment, ca o curiositate spre a mi§ca inimile in favoarea ^coalei 
grece, §i deci in favoarea panelenismului. La onomasticele oa- 
menilor mai de seami din Bitule, la nun^ile familiilor cu vacja, 
pe la s6rbatori, dascilii grecomani i^i iau ijcolarii, §i pottiji sau 
nepofti^, ei se instaleazi pe la u§i §i incep a cinta. §i se 
aduni lume multi pe strade, ^i ii asculti lume multi, dori- 
toare de cintice striine, ear unii robi^ de noutate a lucrului 
?optesc: «Parc*S tot mai bine se inva^i la ^coala greceasci!» 
§i ce cinta corurile acestea ^colare conduse de dascSIii 
grecomani? Mai numai arii niscute in Regatul-Rominiei- 
In deosebi de ariile duse in Macedonia de d-1 Teodor T. 
Burada, intilne^ci pretutindeni cintecele lui Scheletti §i ale 
lui Cavadia ^i val^iirile lui Ivanovici. Ace^ti componi^ti ro- 
mini sunt tot atit de bine cunoscu^i in Macedonia ca ^i 
in Rominia. Pe ariile ^i cintecele lor, bine-in^eles ci, gre- 
comanii pun cuvinte grece^ci, alcituind rime pentru felici- 
tiri de ziua numelui, de cununii, de botez, etc. §i in ochii 
multora din Turcia ^coala grecomani pare ca superioari 



Digitized by 



Google 



266 

celei rom^ne 91 celei bulgare numai din causa cultivirei 
musicei, pe care cine o aude o ^i gusti ^i deci o §i ju- 
deca, fie chiar numai cu sim^irea. Dela un timp incoace 
scoala bulgara, recunoscend inriurirea educativS ce are c5ln- 
tarea asupra spiritului copilului §i pre|:uind rolul ce are in 
disciplina ^colara, a inceput a cultiva ^i ea aceastS ramura 
de inve^amant. Scoalele Lazari|:ilor cultiva c^ntarea pe o 
scara foarte intinsS, ^i chiar au izbutit a convert! un mare 
numfer de Bulgari mai numai prin c&ntare, prin ^tiuta pu- 
tere cu care musica ia stSpanire asupra min|:ei, dupi ce 
mai fintSi apuca ^i supune nervii. Cercetdtorii etnologi cu- 
nose ^i ^tiu ce mare rol are musica in via^a popoarelor de 
sud, ^i daca ^i direc^ia ^coalelor arm^ne^ci din Turcia cu- 
noa^ce acest lucru, atunci u^or poate in^elege golui ce lasS 
in ^coala rom&na lipsa de cSntare, gi amSraciunea ce simt 
Arm^nii fa^S de mu^enia ^coalelor lor. 

La Arm^nii din Cru^ova, Molovi^tea, Gope.^i §i din Bitule 
se g^se^ce un c^ntec, cu cuvinte grece^ci, in care se pare 
ca se vorbe^ce de Mihaiu-Viteazul. «In cal6toria ce am 
facut la Rom&nii din Peninsula-Balcanica — zice d-1 Teodor 
T. Burada ^) — am cules in Cru^ova, ora^el pe deplin ro- 
m^nesc, nu departe de Bitolia, capitala Macedoniei, cdnte- 
cul lui Mihai- Viteazul. Acest cantec este rfesp&ndit la Ro- 
m^nii de acolo . . . Tam aucjit de la Enache Giafco ^\ dela 
Andrei Bagav,y> Apoi adaoga ca acest cantec, care prea- 
maresce vitejia vestitului Domn Rom4n, «se cAnta in limba 
greaca, pe care, este ?tiut ci Romanii macedoneni o vorbesc ala- 
turi cu cea rom^na.» Inclinat sunt .«jieu a crede, ca faima 
acestui mare Voivod, care ajunsese foarte departe, sk fi 
strSbatut §i la Arm^nii din Macedonia de nord, precum §i 
la triburile armftne^ci din sudul Macedoniei, din Epir, din 
Tesalia, etc. Totu^i se pare cd nu Arm^nii au dat na^cere 

») V6di ConvQrhiri Jiieran anul XXV, pag. 1127. 



Digitized by 



Google 



267 _ 

poesiei ce voiu infa^c^a mai jos, ^i mfe indoesc ca vor fi 
conlucrat macar la ea cStu^i de pu^in, adeca ck vor fi dat 
conlucrarea aceea ce primesce o poesie popular^, trec^nd 
din gura-in-gura. Eata traducerea d-lui T. T. Burada: 

Mihai-Bei ni s'a pornit s^ se duc5 sS se bat^. 

la Evanghelii din Valahia si Crucea din Poli *) 

Inainte merge crucea, in urma Evangheliile 

Ear Mihai-Bei intre ele, ca soarele, ca luna. 

Acolo unde se duse si poposi in livedile cele verdi, 

Aseda steaguri rosii pe corturile cele verdi 

§i cum s'a apucat de luptS, de pustia de zSnghenealS. 

Caraula a strigat, caraula zice: 

InceteazS Mihai batSlia, pustia de zSngheneal^! 

Sa numSrSm ostirea noastrS, sS numSr^m ostirea . . . 

Num^rS Turcii de trei ori: le lipsesc trei mii — 

NumSrS si puiii de Rom^ni, le lipsesc trei insil 

PScat de niste asa-copii . . . pScat de niste-asa voinici!--^) 

Acest c4ntec naiv ca vers §i ca cuprins, ce dovede^ce 
despre marea faima a lui Mihai, nu poate si fie creat de 
genial poetic al poporului arm&nesc. In timpul lui Mihaiu, 
Arm^nii se bucurau de o mare autonomic, ale careia res- 
turi au fost zdrobite mai t&rziu de tiranul Ali-Pa^a-Tepeleni, 
ear Grecii erau desSver^it supusi. E foarte probabil ca po- 
porul grec, care disperase de sine.^i inca de mult, si fi al- 
cStuit poesia de mai sus, c&nd a v6(Jut la nord strSlucind 
steaua lui Mihai. El a^tepta de mult ca m&ntuirea sa-i vie 
de afari, precum i-a si venit. O parte a Tesaliei a c&.sti- 
gat-o In dar de la Europa acum cati-va ani, ^i tot in dar 
a^teapta acum Epirul, Albania pini la Dura^iu ^i Mace- 
donia pinS la Scopia. Un mare amic al Greciei, d-1 Ga- 
ston Deschamps, care a cal6torit mult prin aceasta ^arS 

*) Adeca din Constantinopol, pare ora? pe arm&nesce se cheamci Poli. 
*) TecstuI grecesc se gSsesce dat de D-1 T. T. Burada tot la locul cit. Cou- 
vorbiri liter are, ca 51 eel de sus rominesc; pag. 1127—1128. 



Digitized by 



Google 



268 



§i a Stat de vorb& cu mul^ Greci, i-a aut^t adesea escla- 
mftnd: «Ah! nous ne pouvons rien par nous mfimes. Les 
«Franghi nous donneront encore quelques lopins de terre, et 




Dervi^ Baba-hu. 

«voil3i tout!» ^). Vorbele acesteaaratS in destul ce fel gftndesc 
Grecii despre sine-^i, ^i despre puterea na^iei ^i statului lor. 

*) La Grlcedaujourdkui; Paris, 1892, pag. 300. -— tLesFranghi», adcciFran- 
cejii, dar in esclamativa zicere de sus Grecii inteleg, prin cuv^ntul Frangki, mai 
mult pe Europa apusean^. 



Digitized by 



Google 



X. 

iMTiLNIBEA CO MBHBMBT FAIC-PA^/k. UN CONSILIU INTBRESAT. ^ES&TURA 
INTRIOILOR PANELBNISMULUI. DATINILB CB 7IN DB tNS&ECINARB. DATINILB DB 
LA NA^CBRB. CRBDINTA tN URSITOARB. FLAcIUL ^I FATA tN FA^A. cAMIR&ULU 

fJLrI di fuhealIb.* qrija data Inzilelb d*Ant&i lbhuzbi §i noului nAscut. 

CAdBRBA BDRICI3LUI. PURIFICARBA LEHUZBI DUPA 40 DE ZILB. DATINILB ^I 
CREDIN7ELB DB LA BOTEZ. ASEMAnArILE ^l ABATBRILE DE LA ARATATBLE DA- 
TINE LA DIFERITBLE TRIBURI ARMAnE^CI. 



Punct la orele douS p. m. suiam treptele de la palatul admi- 
nistrativ al vilaietului Monastir, spre a m6 presenta valiului. 
Trecui prin cAte-va coridoare lungi pSni ce ajunseiu la can- 
celaria lui. Ni^te grele draperii de covoare se darS in ISturi 
§i fui introdus la E. S. Valiul Mehemet Faic-Pa^a, care pu- 
tea sa fi trecut peste 55 de ani, dar nu era de c&t insu- 
rit. Are un chip inteligent $i l^i mi.^ca capul incet, insS ochii 
ii sunt vii §i neastampara^i. C^nd vorbe^ce, pentru a ascunde 
interesul ce pune intr'o convorbire, si mai ales pentru a'^i 
ascunde setea de a cerceta ^i a afla, i?i pleach pu^in ca- 
pul pe spate 91 inchide ochii. DupS ce schimbarim cele 
d'4nt6i saluturi, «;i luai loc pe o sofa in dreptul unei mes- 
cioare de fumat, Valiul bitu din palme de trei ori, un ser- 
vitor apSru cu mclnele incruci^ate pe piept, salute ad^nc a§a 



Digitized by 



Google 



270 

cu bra^ele incrucisate ^i rfemase nemi^cat in fa^a guver- 
natorului. Faic-Pa?a fScu semn cu st^nga^ arSt^nd spre 
masa l^ngS care jjedeam eu, fSrS a zice un cuvint; servi- 
torul in^elese, salutA iara^ ca la intrare ^i plec^. Peste c4t-va 
se reintoarse cu tigari §i cu cafele. 

Sorbiram de cdte-va ori din cafea, apoi Valiul bStu din 
nou din palme ^i ap&ru translatorul prin mijlocirea cSruia 
incepu conversa^ia in franceza: 

— V6 afla^i de mult in Macedonia...? 

— Da... rfepunsei eu. 

— Cunoa^ce^i acum vilaietul Monastir... 

— Aproape. 

— A^i fost ?i prin alte vilaiete. 

— Pu|in. 

— Cum g4si^ ^ara noastrS? 

— Frumoasa. Ave^i mun|i grandio^i, pacat numai cS sunt 
prea despSdurifi. AveJ:i riuri minunate ^i pe ici pe colo lunc* 
roditoare. Sunt unele priveli^ti in Turcia demne de admi- 
rare. Daci ve-ar fi drumurile mai bune si dacS ar ^ti str^- 
inatatea despre frumusejiea naturei de aici, a^i avea mul^i 
visitatori straini. 

— Cum gSsi^i agricultura la noi ? 

— Mijlocie. Daca insa s'ar ocupa ?i proprietarul de pa- 
mentul lui, a|i produce mai mult ^i mai bun. Cu cre^cerea 
vitelor sta^i insa foarte bine, mai ales cu cre^cerea oilor 91 
a caprelor, de .«ii in paguba pSdurilor, ce nu se pot ridica 
din causa pi^unatului. 

— E frumos ora^ul Bucure^ti? 

— Destul de frumos. 

— Mai frumos de cat Monastir? 

— Cu mult. 

— §i mai mare? 

— Cu mult. 

— Cu c&t mai mare? 



Digitized by 



Google 



271 

— Dar in ora^ul Bucure^ti avem deja peste 250.000 de 
locuitori. 

?! 

Translatorul imi esplicA cum cS pentru a fi in^eles tre- 
buea sS esprim numfirul locuitorilor pe numfirul caselor din 
Bucure^ti. In Turcia statisticile, incomplecte de altfel, ce se 
fac de Cogeaba^ii, adicS primarii comunelor, .^i de admi- 
nistra^ie nu socotesc pe numSrul sufletelor, ci pe numSrul 
caselor. Acest soiu de statistic^ insS da mai mult o privire 
asupra intinderei ora^elor, orS^elelor ^i t^rgurilor, dec&t asu- 
pra mul^mei ^i puterei popula^iunei lor. FScui deci soco- 
teala pe case, cu privire la Bucure^ti, ^i o arStaiu Valiului 
prin translator. Atunci Faic-Pa§a zise cu mirare: 

— O! dar Bucure^tii e un ora§ din cele mari! Asta 
va-sa-zic^ cam de trei ori mai mare dec&t portul Salonic. 

— Nu cunosc incS Salonic, rSspunsei eu. 

— Sa facem altfel socoteala noastrS : adecS cam de §ease- 
.^eapte ori mai mare dec^t Monastir. 

— Cam a^a ceva. 

— Mare ora^! ^i Valiul plec^ usor capul pe spate, apoi 
de-odata il ridicA ^i intrebA: 

— Dar la Salonic nu ve duce^i? 

— Nu inci. 

— A^a.^! facu el mirat 

— Dela Salonic voiu porni la Constantinopol. 

— A! merge^i §i la Constantinopol? 

— Negre^it. 

— Dar pina atunci? 

— Mai 4nt6i voiu merge spre Ohrida, Beala-de-sus, Beala- 
de-jos, Struga. ... 

— Va-si-zici voi|i sSl vede^i jji Albania . . ? . 

— Da. In drum spre Ohrida am incS comunele arm&ne^ci 
Resna, lancovS^: . . . 

— A^a? . . . A^a? . . . fScu Valiul 



Digitized by 



Google 



272 

— Da. Comune pe care voiu si le v6d. 

— Foarte bine. §i unde mai merge^? 

— Cred si m6 due la Gheorgea, de aeolo la Voscopole. 
§i mai am in drum inei o sumi de comune armine^ci. 

Valiul rfemase c4t-va timp nemi^cat §i cu ploapele lisate. 
Dar c4nd am pronun^at cuv^ntul Gheorgea^ de ce a clipit 
at&t de nervos §i neribditor? E^eam din vilaietul lui, ^i 
daci binuea ci a? fi un agitator, ar fi trebuit si se bu- 
cure ca vream a merge la Gheorgea, precum la Haman Vlach- 
Ciar^i se bucurase atit de evident Ha^im-Efendi . . . Vedeam 
ca convorbirea ajunsese, tocmai de unde incolo trebuea si 
se asemene cu aceea pe care o avusesem cu ^eful poli^ei, 
de^i Valiul i^i didea osteneali si n'o lase si semene. Era 
insi v6dit ca Ha^im-Efendi venise §i raportase numai cu 
pu^in timp inainte de sosirea mea la Faic-Pa^a. 

— Cu ce interes face^i cil6toria aceasta atit de obo- 
sitoare ? 

— M6 intereseazi Arminii. Doresc siH cunosc ca numSr, 
si le cercetez datinele, credin^:ele §i cit-va §i literatura 
lor populari. 

— Foarte bine. Dar numai de popula^ia armineasci v6 
interesa^i? sau ^i de alte popula^ii? 

Aceasti intrebare era tocmai aceea la care ^eful poli^iei 
vilaietului nu primise rfespuns. Ea era formulati intocmai 
ca la Haman Vlah-Ciar^i, ^i se pirea ca se pune mare in- 
teres pe ea. De ce ? Ci eram denun^at ca propagandist §i 
poate chiar ca agitator valah, era limurit. Dar nu cum-va 
sunt binuit ca agitator ^i in favoarea Bulgarilor ^i Grecilor? 
Nu se poate. Ori ca agitator in favoarea Albanejilor? A! 
aceasta trebue si fie, cici altfel de ce ar displace Valiului 
cil6toria mea la Ohrida, la Gheorgea la Voscopol? Greco- 
manii v6(J6nd ci nu impresioneazi indestul pe autoriti^, 
infi^o^indu-mfe ca propagandist valah, trebue si m6 fi pre- 
sentat ca pe un filo-albanez. 



Digitized by 



Google 



y?3 

— Dar numai popula^ia armineascS este interesantJl ki 
Turcia? Popula^ia bulgari ^i cea turceascS, bunS-oar&, nu 
pot presenta nici un interes pentru cS16tor? intrebaiu eu. 

— O! de sigur cSl da. Cea albanezi de asemeni! 

— Nelndoios. InsS nu mi se va imputa, cred, dacS popu- 
late! arm&ne^ci voiu da mai multa aten^ie. Voiu s& v6d 
dacS datinele jji credin^ele ei se aseamini cu cele ale noastre 
ale Romdnilor dela Dunire. Dupi datine se dovede^ce mai 
sigur originea unui popor. Graiul prime^ce modificiri intr'un 
timp relativ scurt, ear datinile sunt totdeauna mai persis- 
tente. ^i dupa datinele ce voiu aduna la Armftni, vor putea 
judeca cei carii m6 vor citi, dacS ArmAnii sunt de origin^ 
romanS, ori de sunt Eleni gr^tori pe arm&ne^ce. 

— Pu^ni mai cred acum cSl Armfinii ar fi Greci. 

— Aid v6d cS nu mai crede nimeni, cSci ii aude vor- 
bind arm^ne^ce, InsS in occidentul Europei, cred inc4 mul^ 
ci Arm4nii nu sunt decAt Vlahofoni, dup4 cum ii presintd 
Grecii, grecomanii ^i filo-elenii. In zadar voiu scri eu c& 
ArmAnii sunt ArmAni, mi se va zice cS v6d printr'o prisma 
^ovinista. InsS c^nd voiu ar^ta cS in Macedonia, am gSsit 
la Armani ^i la Arm&nii-grecomani o datinS, dup4 care ei 
intr'o anumitS zi a anului pedepsesc pe c^Lini, precum fac 
^i mSrgina^ii din Bucure^ci, §i mai ales locuitori din judeful 
Romana^i, carii in acela? timp bat pe cAini §i resplitesc pe 
gA^ce, d&ndu-le boabe de porumb, ^i voiu arita c& aceastd 
dating nu este alt-ceva decAt o strfeveche amintire, dupA 
care se rfesplatesc g^^cele, ce au g^g^t c^nd Capitolul era 
ameninfat de Gali .^i cAnii se pedepsesc, pentru c4 nu au 
IStrat, atunci mul^i dintre acei carii numesc Vlahofoni pe 
Arm&ni, vor sta pe gftnduri. Turcul, Bulgarul, Albanezul $i 
Grecul nu datoresc g^^celor nici o recuno^cin^S, pentru 
faptul cd ele prin strigStul lor au mftntuit Roma din mare 
primejdie, Armfinii insS, da... pentru cSl ei sunt desceden^ 
ai Romei. §i, datina aceasta, de origini pur roman4, vfede^ce 

/. NtniffKM. De Im Romanii dim Turcia Emro^tatiJI. 18 



Digitized by 



Google 



27 4 

origina Arm^nilor mai clar §i mai ISmurit dec^t, toate gra- 
maticele c&te s'au scris ^i c&te se vor scri asupra graiului lor. 
Faic-Pa^a, cicjuse pe gAnduri. II obosisem de sigur, ori 
cugeta cum-va la gA^cele ce-au mAntuit Roma din primej- 
die?! El una avea in g^nd ^i de aceea m6 intreb4: 

— Atunci ce cauta^ prin Albania ? Se pare cSl afi adunat 
deja datinele ce ve trebuesc spre a sus^:ine tesa Dv., in 
care eu unul cred desavfir^it, de oare-ce eu m'am incre- 
din|:at de mult ca pretin^ii Greci din Macedonia sunt Armani. 
Am avut eu aici in Monastir consuli ai Greciei, care nu 
erau Greci cum nu sunt eu, ci Armftni, unii din Bla^a al^ii 
din Vlaho-Clisura, insa crescu^i la Atena §i, se-in^elege, 
adapa^ acolo cu ^erbeturile panelenismului. Atunci de ce 
v6 mai duce^i §i in Albania, unde caile sunt at&t de grele? 

— Dar acolo nu sunt c&te-va sute de mii de Armani? 

— Ba sunt, este adevfirat. Ave^ acolo §i o provincie 
Intreagi, a Muzachiei, plind mai numai de Armani. 

— Dar numai in Muzachiea ? L^ngS Herat §i in Herat, 
nu ? In porturile de pe mare, nu ? In ora^ele mari^ nu ? 
Intre Dulcino ^i Dura^u, nu? §i pretutindeni in Albania... 

— Adevferat. 

— De sigur ci nu am cum sSl v6d toate ora^ele §i co- 
munele Albanovlahilor, dar trebue sSl m6 int^lnesc ^i cu ei... 

— Foarte bine. C&nd pleca^i ? 

— M^ne foarte de diminea^a, ^i pentru cSl sunt cSile atHt 
de grele, sper ca Escelen|:a-VoastrS imi ve^ da doi suvari, 
ca sS m6 inso|:easca. 

— ^i numai cu doi suvari voi^ sa merge^i la Ohrida ? 

— Ha nu. Mai am §i c^^i-va oameni ai mei. Nevoe mare 
nu a§ avea de suvari, insa doresc ca sSl fie cu mine ^i 
oameni de-ai stSp&nirei. 

— Foarte bine, mAni In zori ve^ avea doi suvari. 
Convorbirea se curm& de sine aici; apoi ne strinserSm 

m^nile ^i ne despir^irim. Nu mai incapea indoeala c& 



Digitized by 



Google 



276 

denun^Storii mei m6 presentaseri ca agitator albanez, ^i 
cum o asemenea pirS era lipsitS de ori-ce temeiu, doream 
de se putea ca Valiul s4-mi ata^ecje, printre suvarii, un om 
de incredere al lui, care s4 privigheze tot ce voiu face ^i 
tot ce voiu zice, de aceea ^i esprimasem guvernatorului do- 
rin^:a de a avea pe l^ngi mine oameni de ai stSpSnirei, de^i 
nu aveam nici-de-cum nevoe de ei. 

DupS ce e^ii dela Valiu, in drum me int^lnii cu un 
cunoscut, un Grec care mi se ardtase cu foarte amicale 
sentimente, incd dela intrarea mea in Macedonia. Acesta 
m6 intimpini, ca un om care se furi§eaz4, care se fere^ce 
ca s4 nu fie vfecjut cu mine. Imi vorbea incet §i mereu 
se uita imprejnr cu un aer foarte ingrijorat. §tia ci am 
fost in audienfi la Valiu, venea ^i se interesa cum voiu 
fi tost primit, ii respunseiu c& bine. 

— Si nu te increcji, imi zise el in §opta. 

— N'am nici incredere, nici neincredere de dat, de oare-ce 
nu am nimic de ascuns. 

— Nu zice vorba mare. Ca amic te consiliez s& nu te 
increcji, §i cautS de ascunde notele ce ai adunat. 

— A? putea sSl le citesc Valiului. 

— Nu zice vorbi mare. E§ti binuit. 

— BSnuit ? Da, de voi Grecii, cSrora poate cSl nu v6-ar 
plicea notele mele. 

— §tim ce e in notele d-tale... 

— §tifi ? ! intrebaiu eu mirat. 

— Da §tim... 

— Atunci ave^ oamenii vo^trii printre Arm^Lni ? I 

— Da, precum ^i Valahii au oamenii lor printre noi.... 

— Prin urmare aici totul se deapSnS prin spioni §i spionaj ? 

— Positiv. §i de aceea nu vei putea sSl te ^i mult timp 
in Macedonia, ci vei fi nevoit si'^i curmi lucrarea. 

— De ce? 

— Ne-am ingrijit noi de aceasta. 



Digitized by 



Google 



276 

— Cine voi? 

— Noi Grecii. 

— Voi Grecii ? unde sunt Grecii in vilaietul Monastir. 

— Totu^i vecji bine, cSl esistS in acest vilaiet lucrarea lor. 

— A Greciior? Vrei sSl zici a mitropolitului grec jfi a con- 
sulului grec? ->^ 

— Nu §tiii.., 

— tti fac cunoscut cS E. S. Valiul imi dk doi suvari arma^:i, 
ca s^ m6 inso^easci in cM^toria mea la Ohrida.^ 

— Pleci m^ni pe la trei ore dupi miezul nop|:ei ? 

In adev6r aceasta era ora de plecare ficsat4 intr'un cere 
de amici destul de restrins. Cum era ^iutS ? Deci rfespunseiu : 

— Da mani insS dupS ce voi lua pr4nzul, caci a^ dori 
s4 dorm ceva mai mult; am aucjiit ci drumul e foarte greu. 

— A^a? Nu pleci diminea^d in zori? intreb4 el mirat. 

— Nu. 

Imi dSdeam foarte bine seama, cSl acestui bun amic nu 
trebuia sS-i spun adev6rata orS a plecirei, pentru ca bunii 
lui amici sS nu-mi pregSteasc^ vr'o serb&toare in c^6torie. 

— Pot deci m^ne sS tree pe la d-ta? 

— Da, intre 10 ?i 11 ore inainte de pr^nz. 

— Voi veni^ ca s4*^i v6d jji eu suvarii Valiului. 

— Ce vrei s^ zici? 

— Ca nu vei avea suvarii. 

— Dar mi-a promis Valiul, am cuv6ntul lui. 

— Cu at&t veirfem^nea. Suvarii nu vei avea, i^ promit ?i eu. 

— Voi avea doi. 

— Nici unul. D-tacrecJi ca mergi laOhrida cu voea Valiului ? 

— Nu i-am cerut voe, insS merg cu ^tirea lui. 

— Vei vedea la urmi. 

— Sa'mi permi^:i te rog sSl numesc prevederile d-tale : 
proorocii dupa Christos. 

— Bine... vei vedea ins4 cS eu nu proorocesc^ cii^ co- 
munic amical ceea-ce ^tiu, ^i te prive^ce. 



Digitized by 



Google 



277 

— Fie. Dar un lucru: de ce v6 da^i at^ta osteneali zadar- 
nicS ^i cheltui^i at^ta putere de intrigS, spre a infi^o^a de 
Greci, pe Armanii, Albanejii ?i Bulgarii din Macedonia. 

— Pentru cS ii vom face Greci. 

— MS indoesc. 

— FSrS dreptate, caci avem in Turcia milioane de inimi 
armAne^ci, bulgSre^ci ^i albaneze care simt ca noi Grecii. 

— Ace^tia sunt grecomani, ear nu Greci. §i p&nk c4nd 
ve^ avea aceste milioane de inimi ? Pe cele bulgare^ci le-a^i 
perdut de c&nd ele se pot esprima bulg^c^ce in ^coala ^i 
biserica bulgarS. Beratele date episcopilor bulgari v'au ra- 
pit, cu o trSsfeturS de condeiu, sute de mii de viitori Greci. 
Pe Albaneji ii ve^i |ine incS lung timp, pentru ci guvernele 
turce^ci cred c& fac bine s& le refuse • ^coala ^i biserica 
^ a^a Turcia v6 ajutS la elenisarea Albanejilor, adeca v6 
da Vou6 Grecilor arme in contra ei insS^i. Pe Armani insi 
ii ve^i scftpa din m^nS a doua-zi dupS ce Inalta-Poarta va 
recunoa^ce un episcopat arm&nesc. 

— §tim aceasta, §i de aceea Poarta nu va recunoa«ice 
episcopat arm^nesc. 

— Dar Inalta Poarta este convinsft ca liberarea Arm^- 
nilor, de robia limbei ^i^bisericei grece, este in favoarea im- 
periului. Va putea oare patriarhul de la Constantinopol s'o im- 
pedice de a face ceea-ce este netagaduit in folosul impSra^iei ? 

— Va putea... 

— Nu cred! 

— Va putea. . pentru cS are la spate pe Franca ^i pe 
Rusia. Va putea.. ! 

— Sa §tii cS nu-mi spui lucruri asa de nou6, cum crecji 
d-ta. §i, termin^nd dS-mi voe si afirm ci guvemul turcesc 
va face ceeace este profitabil pentru Turcia. 

— A§a crecji d-ta; eu cred altfel. 

— Fiindca unul afirmam ^i altul negSm, de aceea se pare 
c& ar fi bine sSl inchidem aici aceastS convorbire. 



Digitized by 



Google 



278 

— Cum vrei. Vei vedea ce zice ^i viitorul in cestia aceasta 
arm&neasc&. 

Voeam s4 plec, dar bunul meu amic^ m6 re^inu inc4, ^i 
cu Q privire adevfirat fr4^:easca ^ cu o tremurSturft in voce, 
ce dovedea eel mai sincer §i amical interes, imi zise: 

— Fiind-ci e^ti Rom^n ar trebui sS te ur6sc, §i te §i 
ur6sc, de oare-ce eu sunt Grec... Vecji c& sunt sincer. Dar 
ca om imi e^ti simpatic, de aceea te rog si ascul^i ceea 
ce'^i voiu zice spre binele d-tale! Deseari la 7 V2 sau 8 ore 
locuinfa d-tale va fi cilcati de poli^ie, §i ^i se vor lua no- 
tele toate cite le-ai cules pinS acum. Du-le la consulatul 
rominesc!! 

— De le-ar lua odati! 

— Dar de fi le vor lua, atunci te despar^ pe veci de ele. 
Vor fi citite aici, apoi la Salonic^ apoi vor fi trimise la Con- 
stantinopol, §i d-ta vei fi invitat [si pleci indati in Ro- 
mania, §i nu te vei mai intilni cu noti{:ele d-tale. Du-le la 
consulatul rominesc ! ! Cici vecjii. . . cind odati poli|:ia iji va cilca 
locuinfa §i i^ va lua notele, ea va fi ^nuti si'^i justifice 
aceasti atingere fScuti unui supus striin, ^i prin urmare 
va fi finuti si te scoati vinovat. Si fii sigur ci vei fi gisit 
vino vat... Fotografia unei comune armine^ci, va fi considerati 
ca luarea unei posi^ strategice; esprimarea celei mai ne- 
vinovate pireri asupra administra^ei, buni-oari, va fi con- 
siderati ca o ofensi adusi imperiului. O! de asta nu te 
ingriji ! D-ta cred ci ^tii, ci chiar dupi o scrisoare de dra- 
goste un om poate fi judecat, ca vrednic de spinzuritoare, 
cind judecitorul e pornit^ jji mai ales cind e finut si te 
scoati vinovat, spre a se justifica pe sine 6nsu§i. — Pentru 
binele d-tale, te rog iari^i, du'^:i notifele la consulatul romin!! 

— Poate ci ai dreptate... ii respunseiu eu, ar6tindu-m6 
ca cuprins de ginduri. 

In privirea Grecului — bunului meu amic — trecu repede 
o licirire, in care se vedea bucuria ?i mai ales sentimentul 



Digitized by 



Google 



279 

triumfului. Ne strinserdm mAnele §i ne despSr^ram. Nu era 
tocmai greu de infeles gindul bunului meu amic; el i^i zicea: 
am izbutit sd-1 presentim ca un agitator in favo^irea V^la- 
hilor §i a Albanejilor ^i i-am aga{:at poli|ia turceasca de 
cSlc4e, acum nu rem^ne dec^t un lucru, sa'l indemnim 
sa'^i ducS pachetele cu notele, cu fotografiile, cu cli^eurile 
la consulatul romSnesc, inaugurat numai de c^te-va zile. 
Poli^a va vedea aceasta §i eata consulatul bSnuit incS dela 
tnceput, ^i incS de la inceput tratat cu neincredere de auto- 
ritSfi. Valoarea noti^elor scSpate ast-fel poate fi atunci esa- 
gerata la nesfiSlr^it. Se poate spune ca in ele erau alcStuituri 
de comploturi, ridicSri de planuri a punctelor strategice celor 
mai insemnate, in fine calomnia ^i minciuna are atunci un vdst 
cAmp de esploatat. Si resultatul ultim ? Eati cS consulatul ro- 
mftn de cur^nd infiin^at s'a fScut protectorul unor ac^iuni con- 
damnabile §i protivnice pScei ^i bunului train al na|iunilor din 
Peninsula, sub ocrotirea p^rinteasca a guvernului imp6ra|iei. 
Dar impotriva poporului arm&nesc c&te §i c&te nu se pot 
zice atunci? Bunul meu amic, sau mai bine: mitropolitul 
Pelagoniei ^i consulul grec, carii prevedeau incS dela inau- 
gurarea consulatului romanesc in Bitule «un ^ubred inceput » 
^i carii indoctrinaseri pe bunul meu amic, i^i vedeau do- 
rul ca ^i indeplinit. — Mai mult : din cuvintele Grecului se 
vedea foarte limurit ce fel lucreazi panelenismul sub ochii 
administrate ^i chiar prin m^Lna administra^:iei turce. Pane- 
lenismul §i ai s6i ^ese tot soiul de intrigi in contra cS16to- 
rilor striini, apoi ii denun^i autoritS^ilor ^i pe urma a^teapti 
sS culeagd roadele. Ce fel de roade ? — EatS cum i^i fac ei 
socotelele : mai 4nt6i : ne aritim credincio^i autoritS^or lo- 
cale ^i deci le adormim vigilen^a cu privire •la lucrarea 
noastrS panelenici; al doilea: autorita^ile turce^ci^ fScfend 
esces de zel, vor amSri pe cdlStorii strSini, carii in scriirile 
lor ijfi vor v6rsa amarSciunea in contra Turciei ^i a admi- 
nistra^ei ei; al treilea: atunci ziarele din Grecia §i celefilo- 



Digitized by 



Google 



9B0 



elene din Occident vor reproduce amJlriciuniie cSlfitorilor 
ofensa^ ^i vor fipa Intr'un glas: «Eata ce va-sa-zic4 admi- 
nistrate tur- 

ceasc^ 

Eatd de ce 
fapte sunt ca- 
pabiie autori- 
tap'le turce^ci 
. . . Eati incd 
o dovada de 
sl&biciunea a- 
cestui Stat , 
care i^i teme 
zilele pSLtiSi ^i 
de ni^te c4- 
16tori inofen- 
sivi, oameni 
ai^tiin^ei, cari 
nualeargSde 
c&t dupd da- 
tine, ori citi- 
rea unor pie- 
treetc.^inue 
o ru^ine pen- 
tru veacul al 
19-iea, veacul 
luminei ^i al civilisa^ei, ci asemenea lucruri se mai petrec 
sub ochii bfitrftnei §i cultei Europe ?» A^a i^ face panele- 
nistmul socotelele $i, de cele mai multe ori, ii §i es4 in- 
tocmai dup4 dorin^4. Se in^elege cS autorit^^ile turce nu 
se vor putea ^ne in curent cu tot ce scriu cilfttorii 
strftini, in at&tea limbi, despre ele §i despre Turcia. Prin 
urmare panelenismul n'are nevoe sS'^i preschimbe metoa- 
dele, ci la fie-care noui ocazie i^i reincepe vechea lucrare, 




Familie armftnft din Bitule. 



Digitized by 



Google 



281 

in care cu atkt mai ascu^t ^i iscusit devine, cu c4t a repetat'o 
de mai multe ori. Apoi, panelenismul se sprijine^ce pe un 
fapt psihologic bine cunoscut, §ianume: gre§itul in genere, 
se ferejfce de o marturisire francS a gre^elei, marturisirea 
fiind totdeauna ^i recunoa.^cerea gre^elei, ci cauti tot soiul 
de motiviri ^i de justified gre^elei, tocmai pentru a sc&pa 
de m^urisirea ^i deci de recunoa^cerea ei. Eati pentru ce 
bunul meu amic imi zicea: Dar c^nd odati poli^a i^ va 
caica locuin^:a ^i i^i va lua notele, ea va fi jinutS sk justi- 
fice aceasta atingere ficutS unui supus strain, ^i deci se 
va osteni si te scoati vinovat, chiar daci ai fi alb jfi cu- 
rat ca zSpada. Se in^elege! c4nd ar fi intervenit note di- 
plomatice pentru lucrurile ce mi s'ar fi luat ^i pentru fap- 
tul ci mi s'ar fi cilcat locuinfa, ar fi mirturisit poli^ia din 
Bitule ^efilor ei dela Stambul ci gre^eala a fost ficuti prin 
indemnul panelenismului ? Doamne fere^ce! grija pentru li- 
ni^tea imperiului a fost imbolditorul. Ear panelenismul comp- 
tind pe aceasta, ar fi stat spisit ca un cuvios ^i abea daci 
ar fi clipit din ochi. — Se in^ielege ci panbulgarismul '§i-a ficut 
^i el studiile cu succes in aceasti academic a intrigei. Toate 
bune, insi intriga era deja ^esuti, binuit eram deja de 
police, ^i aceasta putea si-mi calce locuin^a ^i si-mi ia no- 
tele. §i sunt in ele atitea date statistice, ?i atitea datine . . . 
Si m6 despart de ele dupi ce le-am cipitat cu atita trudi ? 
Nu. — De aceea in trei cuartiui de ori dupi ce m6 despir- 
^em de bunul meu amic, predam la posti recomandate, 
^i adresate mie dnsumi la Bucure^ti, mai multe pachete, 
mai multe scrisori .^i plicuri, pe care mi le-am gisit la re- 
intoarcere acasi in buni stare §i neatinse. 

Adusei atitea convorbiri pentru ca cititorul si infeleagi 
din ele starea lucrurilor ^i imprejuririle cu care Arminii 
sunt nevoi^ a lupta, numai ^i numai pentru dobindirea drep- 
tului atit de firesc, de a vorbi in graiul lor ^i de a se ruga 
lui Dumnezeu in limba lor str6mo?easci. Va trebui insi si 



Digitized by 



Google 



282 

mai aduc in lucrarea de fa^S incS vr'o c4te-va asemenea 
convorbiri^ menite a oglindi ?i alte imprejuriri, afari de cele 
ar&tate p^& aid. 

Pentru a procura cititorului oare-care odihni prin schim- 
barea ^irului nara^unfei, infifo^ez mai la vale datinile ^i cre- 
din|:ele ce ^n de sarcini, de na^cere, de botez, ^i de le- 
huzie, precum ^i pe acelea ce ^in de ursitoare, adeci de 
noaptea a treia dupS na^cerea pruncului, c^Lnd se crede cS 
i se sorte^ce soarta. 

IncS de la nuntS, birba|:ii mai intimi cu mirele ii zic, ca 
un fel de urare: «acum dumba-dumba, la an nani-nani» 
adeci: acuma e d&nginitul ISutarilor, ear peste un an nani- 
nani. Al^i sunt ^i mai iamuri|:i zicend: ^-ai tocmit Idutarii, 
du-te de tocme^ce ^i leaganul. UrSrile sau glumele acestea 
se adreseaza fecundita^ei perechei ce nunte^ce, cSci §i fe- 
meile mai intime cu mireasa li ^optesc acelea^i glume-uriri. 
Femeile cari nu nasc, adeci cele «sterpe» sunt foarte des- 
considerate de femeile cu copii, pentru cS, dupS cum zic 
acestea: «ele n'au gustat din iubirea de mamS, n'au suferit 
intristSri ^i necazuri, nu a^teapti sS sarute cununiile copii- 
lor, nici si se bucure cu nepo|:ii; ele nu cunosc via^a.» 
Intristate ^i amirite, femeile sterpe jji chiar cele care nu au 
nSscut prea de mult, aleargi pe la biserici, in zilele de hram, 
^i plStesc pentru citiri de molifte, ^i se roagi, §i dau lumi- 
nSri, cS doar vor r6m&nea insarcinate. Altele cheamd babe 
^i acestea le pune jos, in casS, le a^eacji cu picioarele in 
sus ^i le freaci pepAntece; altele, mai ales cele din Bitule, 
se due, in ajunul S-tului Gheorghe, la o pe^terd, Oreova, 
de lAngS ora^, ^i se sue pe o peatrS dela «moara gea str&mba» 
ce ar fi av6nd virtutea de a da na^cere de fii. IndatS ce o 
femee e insircinati, ea e intimpinatS de cele-lalte cu cea mai 
delicati atenfiune §i chiar cu respect O femee insSrcinatd, 
la Armani, este o fiin^i sacrS ^i poftele ei trebuesc indepli- 



Digitized by 



Google 



283 

nite. Nu numai rudele §i vecinii, ci §i str4inii umbl4 sSl caute 
^i s4 aduc& ceeace a poftit viitoarea mamS. Se crede cS 
dacS insircinatei i se pricinue^ce vre-o sup6rare, atunci se di- 
formeazS ffetul, ^i frica de na^ceri de monstri este grozavS 
la Armftni, de oare-ce asemenea na^ceri se consider^ ca 
semne prevestitoare de mari nenorociri in familie, sau ca 
palme trimise de Dumnezeu pentru pScatele pSrin|:ilor. Se 
poveste^ce cS, cu mul{:i ani in urmS, o femee din Tfirmova 
a nSscut un pe^ce; ear mai incoace, o femee din Bitule ar 
fi nSscut un copil aproape farS cap, cu un picior at&mat de un 
um6r ^i cu un ochiu in cel-lalt um6r, unde erau ^i douS coame, 
!fi, c& indata dupS na^cere, monstrul a inceput sa sae in 
sus ca un coco^, cSruia i s'ar fi tSeat capul. Urarile ^i fe- 
Ucitarile ce se fac femeei insarcinate, toate ^intesc o na^cere 
u^oarS ^i pruncul sSl fie bSeat. C&nd sunt Jnsa femeile intre 
ele ^i vorbesc cu insircinata i^i zic adesea: a^i feciorli nu 
s'fac cu punga di gu^e» cu alte cuvinte: ^i fati poate 
si fie, ca doar bSe^ii nu se nasc cu punga de g^t, ear 
aitele zic: ^i fetele se nasc cu norocul lor. Totu^i femeea 
insircinatS, pentru a face plScere bSrbatului, dore.^ce cu 
foe si aibS bieat, ^i cind na^ce ^i se int&mpli bieat 
ea este m^ndri ^i pared i§i recunoa^ce o putere tainica: 
bieat Ta vrut, bieat Ta fScut. In timpul sarcinei, viitoarea 
mami e necontenit muncitS de dorul, de a ^ti de mai 
nainte de poarti bSeat sau fati in sin. De aceea sunt la 
Armince fel-de-fel de semne prevestitoare ale secsului fStului, 
ca ^i la Romance. A.^a buni-oari, daci pruncul mi^ca in 
dreapta mamei, este semn ci va fi bieat, ear de mi^ca 
in stinga atunci va fi fati. Cind forma insarcinirei e bom- 
bat S, a^a ca un ou ^i ridicati spre stomah, sau cum se 
zice in Macedonia spre «chept», adeci spre partea infe- 
riQari a sternului, atunci va fi bieat, ^i daca e li^iti in 
lituri spre iliace atunci va fi fati. §i mai sunt ^i alte semne 
prevestitoare ale secsului copilului : daci insircinata devine 



Digitized by 



Google 



284 

«albuzinata», adec4 de i se umflS buzele, ^i «impiticat4», 
adecS de i se piteazi fa^:a, ^i i se umflS ochii, atunci ea 
va na^ce negre^it o fatS, ear dacS ii cad sprincenele ^i 
«peanele di ocKu» atunci este un semn cSl va na^ce bSeat. 
Femeea ins4rcinatS, c&nd viseazi noaptea, este datoare sa 
se duc41a bisericS, pentru ca «s'li dea preftlu efchie», adeca 
apS sfin^ita. Este foarte respAndita credin^a cSl dacS fe- 
meei insSrcinate nu i s'ar da tot ce dore^ce, ea va perde. 
De aceea celelalte femei, c&nd bSnuesc cSl insarcinata ar 
fi poftit din cutare sau cutare soiu de bucate ii due acasa 
o parte ca s4 guste, chiar fSrS ca insircinata sSl fi cerut. 
Acestea sunt datiniile 91 credin^ele din timpul insSrcinarei, 
sS trecem acum la acelea ce ^in de na^cere ?i de Antfeile 
grije date lehuzei §i noului nSscut. 

Indati ce ins^cinata incepe a sim^i durerile inainte- 
mergfetoare na^cerei se cheami o b6tr&nS, care pana acum 
c&^-va ani nu era o moa§4 de meserie, ci mai mult o 
fermecatoare, o pSstratoare ^i invfe^itoare de superstifii. 
«Baba» (cuv^ntul insemneaza moa§a, de.^i baba nu e moa^S) 
cum se apropie de femeea care e s5 nasca, o atinge cu 
col^ul hainei, zicend: na^cere u^oari! Ea aduce cu sine o 
earba sftntS din Palestina, earbS ce se cheamS: «mclna 
ali stS-Marie» pe care o pune numai-de-c&t intr'un mic 
vas, sau intr'o cea^cS cu apa. ^M^na ali sta-Marie» se des- 
chide indata ce se atinge cu lichidul, §i «baba» dS nis- 
c6toarei de bea din cea^c^, ear restul de ap^ este aruncat 
peste viitoarea mamS. Opera^ia aceasta are de scop de a 
u^ura .^i impu^na durerile na^cerei, de oare-ce 6nsS§i mfina 
Maicei Domnului stS in ajutorul femeei cuprinse de dureri. 
Ace^tia i se da apoi o sticla goala, in care trebue s4 sufle 
cAt ce poate, pentru cSl sforf^ndu-se ast-fel, sS se provoace 
^i sS se grabeasca na^cerea. Daca insa u^urarea int&rzi^i 
femeea continua a suferi greu, atunci iemeile aflatoare de 
fa|a se pun a face mfetSnii ^i a se ruga la Maica Domnu- 



Digitized by 



Google 



lui, ca s& ajute u^urarea nascfetoarei. IncA dela inceputul 
durerilor candela dela icoana se aprinde. Fa^S la na^cere 
nu pot sS stea dec&t femei $i se obicinue^ce a se ^ne fap- 
tul tainuit, c4ci dac4 ^tie lumea c&nd o femee na^ce, atunci 
i se prelungesc durerile. BSrbatul nu are dreplul si asiste 
pe so^a lui in suferin^i, dar, pentru ca ^i el s3 fie de vr'un 
ajutor, este obligat sa'^i umple gura cu ap4, s'o ^ie c&t-va, 
§i apoi s'o verse intr'un pahar. Cu apa aceasta, ce a fost 
^inut4 in gura de so^, se strope^ce so^a, iari^i spre a i se 
mai u^ura pu|in durerile. Din Cclnd-in-c^nd suferindei i se d& 
de bfeut <cle^iva» (= le^ie) amestecatS cu untdelem; la ne- 
voe se incSlcJe^ce o ciramidS ^i se stinge cu oleiu sub ea. 
NSscfetoare in timpul durerilor nu ^eade cum-va intinsS in pat, 
ci umbli necontenit prin earner^. C&nd na^cerea se apropie 
ea se a^eacja intre perine, cu picioarele apropiate ^i cu m4- 
nile pe genuchi, ear «baba» sti dinaintea ei ^i ajteapti a?a 
venirea pruncului. Cum se na^ce copilul e numai de c&t 
acoperit ^i pus de-o-parte, mama insS rem^ne in posi^ia de 
mai nainte pentru ca s4 nasci ^i casa, pe arm^e^ce: « soar- 
tea » sau «putoarea». Femeile de fa^4 iau casa ^i o ingroapS 
in curte cu c&te-va buci^ele de timAe. In urmi abdomenul 
mamei se infi^oarS bine ^i ea se a^eacja in a^ternutul pre- 
gStit de mai nainte. Apoi se spal5 pruncul cu apS, in care 
s'a pus sare ^i i se leagS buricul cu o a^i de mcltasS. La 
Magarova, este obiceiul c4 femeile care nasc, s4 stea pe ge- 
nuchi §i cu m&nile rezemate de vr'un scaun, de vr'o lad4, 
ori de vr'un mindir, ear noul n^cut nu se spali cu apS st- 
rata, ci cu apS §i cu sSpun. — C&nd se leag4 buricul prun- 
cului, bine-in^eles, ca se tae cu foarfecele capfetul de buric 
de dincolo de a|:a de matasi. Foarfecele insa, cu care s'a 
facut aceasta obicinuiti opera^ie, se pun numai de c&t sub 
perna patului in care este culcat4 «lihoana» (= lehuza) ^i 
rem^n in acela^i loc timp de 40 de zile, ^i nimeni nu trebue 
sS le deschidi in acest timp. In unele par^ se crede c& dacS 



Digitized by 



Google 



286 

foarfecele se vor deschide, atunci lehuza va rem^nea prea 
cur&nd din nou insircinatS; ear in alte locuri, tot la Ar- 
mani, se crede ca s'ar tiea cu ele firul vie^ei noului nSscut 
tors de «mirele», adecS de zinele ursitoare, fir inc4 prea fra- 
ged. Sub capul lehuzei, unde stau foarfecele, se mai pune 
^i un sac de «c4prin4» (= p6r de capri). La u^a camerei, 
in partea de dinafara, se atimS un fir ro^ de ISluSl. De ase- 
meni lehuzei i se at&rnS de g^t un fir ro^ de Ifini cu unul 
alb, tot de l^nS, prin care se trece o «flurie» (= o moned4 
de aur), probabil pentru ca lehuza si nu fie diocheata. Odati 
ce sunt toate acestea facute, se cheami preotul, pentru ca 
s4 facS lehuzei o agheazm4. Apa sfin^ti se pune intr'o sticla ^i 
se pSstreaza timp de 40 de zile. Dupa plecarea femeilor, care 
au fost fa^a la na^cere, lehuza ^i noul nSscut se spal4 cu 
«efchia» (= agheazma), §i aceasta spalare se face in fie-care 
zi din cele 40 de zile de lehuzie. In primele zile dupi na- 
^cere este obiceiu a se da lehuzei de b6ut, rachiu amestecat 
cu unt-de-lemn. P4nS la botezul noului nSscut ea nu tre- 
bue sa rem&e nici odati singuri in camera, ci trebue 
s4 fie inso^ta mScar de un copil mai mSri^or. In cele 40 
de zile c4t dureaza lehuzia, mai multe femei se culc4 in ca- 
mera mamei, §i este obiceiul ca in fie-care seara, inainte 
de culcare, sa se afume cu t^m&e camera §i sa se inconjoare 
cu fum de tamfie at^t lehuza, c&t §i femeile care dorm cu 
ea. Dupa aceasta jaraticul jji tSm&ia se pun la u^a camerei, 
care indata se inchide apoi ^i nu se mai deschide p4ni di- 
mineafa sub nici un cuv^nt, pentru cSl nu este a bine, ?i 
pentru-ci femeile — zic ele — se tem de «umbrare», adecS 
de luarea umbrei. In diminea^a de dupa na^cere, dacS acea- 
sta s*a intAmplat noaptea, sau cu ceva dupi na^cere, mai 
mul^i bae^ carii stau ^i a^teapti afari, pleacS pe la rudele 
pSrin^lor noului nascut ca sa dea veste, «s'dasihiriclie», ear 
rudele voioase fac daruri acestor bae|:i, carii pornesc in goani 
^i «dau sih^iclie» in lung §i in lat. 



Digitized by 



Google 



287 

Suntem ajun^i la datinile despre zinele ursitoare. Ziua a 
treia dupi na^cere se cheam^ «trimeare», cuv^nt, care 
dupS unii Armani — c4ci sunt deja pe la ^coalele romcine^ci 
din Macedonia destui etimologi^ti ^i filologi — vine dela vor- 
bele grece^ci: Tptc "^JSAspec = trei zile; ear dupa al^i dela 
«trei mire* adecS trei zine, zinele ursitoare. Pentru serba- 
rea aceasta de familie, «trimeare», se face o turtS mare, 
una mai mici, ^i doi colaci mici. Trebue si ar4t mai 4n- 
t6i c4 cuv^ntul arm^nesc «mire» (= zine ursitoare), arti- 
culat «mirele» este in plural, §i numai in plural esista in 
limbs, §i ci nic4iri in Macedonia ^i nici la triburile arm4- 
ne^ci din Albania, Epir, Tesalia, etc. nu suni ca mirS, adecS 
la singular nu are intrebuin^are. La cina «trimearei» se 
adunS rudele cele mai de aproape ale pSrin^ilor noului 
nSscut. Turta cea mic5 se pune sub capul pruncului, im- 
preuna cu c^^-va bani de aur sau de argint, dupi cum 
sunt paring cu dare de mfinS, pentru ca venind (cmirele* 
s4 nu gaseasci pe copil prea lipsit de «birichete» adecS, de 
avere. Prin cei doi colaci se trece fa?a copilului ^i apoi, 
tot fa^a, se trece printr*un inel ^i se leagi de ea o c^S in 
care se pune timde ?i sare. Turta cea mare sta inc4 pe 
masS; dintre meseni se alege unul, bSrbat sau femee, c^uia 
trebue si'i fie in via^i am^ndoi p&rin^ii, §i tatil ^i mama; 
acesta lu^nd turta cea mare, ce se aflS pe masS, o pune 
pe cap, o mi^ca dela ceafa spre frunte ^i dela dreapta spre 
st^gS, in sem de cruce, §i zice: 

Cu bans, ♦) cu tihe ♦) >) via^a *) noroc 

S'creasc& cu pSrin^i. 

S4 nu tree cu vederea a arata ca femeile arm^nce se 
opuneau ca eu si traduc cuv^ntul mire prin zine sau zine^ cici, 
ziceau ele : «Zinele sunt zinele, §i mirele sunt alta-ceva. Sunt 
zine rele §i zine bune, sunt zine de mun^i, de ape ^i de 
bai^; ear mirele sunt numai mirele cele trei». Prin ur- 



Digitized by 



Google 



288 

mare zinele se pot asemfina cu nimfele, pe cftnd «mirele» 
amintesc pe parcele torcfetoare ale firului vie^ei fie-cSrui 
muritor. Eati cum povestesc femeile armftnce despre «mi- 
rele» care menesc via^a ^i norocul noului nSscut. In noaptea 
a treia dupe nascere, cele trei surori, «mirele», vin pe la 
miezul-nop^ei, in casa pirin^ilor ^i se pun la capul copilului. 
Sora cea mai mare incepe &nt6i a profetisa sau, mai bine, 
a meni via|:a pruncului §i zice: «Acest copil sa trSeascS, sSl se 
insoare (sau sS se mirite), sS aibi mul^i (sau pupni) copii ^ pe 
urmSsi moar4.»—Deci sora cea mare dS aliniamentele mari 
ale vie^ei pruncului, dar nu limure^ce amfinuntele. Sora 
cea mijlocie dintre mire zice: «Acest copil sS trSeascipinS 
la etatea de...(at&^) ani, sS se insoare (sau sise mSrite) cu 
cutare, si aibi... (at^^) copii, §i sSl moara». Deci a doua dintre 
mire ia am6nuntele determinate de cea d*4nt6i §i mai de- 
termina altele. Sora a treia decide cu hotirirea ei asupra 
celor deja hotarite, dar ea indepline^ce golurile toate, caci 
dS 14muriri asupra tuturor peripe^ilor vie^ei precum ^i asu- 
pra felului mor^ei. Esista la poporul armftnesc o intreagS 
literature de o bogata imagina^ie, ?i de o adfincime de 
sentimente demni de admirat, asupra menirilor ^i hotiri- 
rilor facute de «mire» la capul noilor-nascu^i. Dar aceast4 
minunata literature, care ar da bogate volume de filosofie ^i 
psihologie popular^, ^i care s*ar putea chema Itteratura mirelor^ 
sta incS imorm^ntati ^i la capul ei sta §i tot prohode^ce ma- 
rele preot al marelui pacat de moarte, care se cheami 
nepSsarea. Sa incep eu desmorm^ntarea literaturei mirelor 
prin aducerea unei scurte povestiri, «Flaciul ^i fata in fa^a.» 
Fie ca inceputul acesta sa serveasc3. de imboldire acelora 
carii prej:uesc comorile geniului popular al Armfinilor §i al 
Rom^nilor. Eat-o: 

A fost odata un flacau frumos si voinic. Traise el mul^i 
ani printre strSini ^i muncind zi ^i noapte strinsese buna 
avere. Ce se g4ndi el atunci? Si se intoarca iar^i in sa* 



Digitized by 



Google 



289 

tul lui §i si se insoare cu o fatS frumoasS pe care i^i pu- 
sese de mult ochii. §i plecfi pe loc spre satul lui. Merse el cfit 
merse p4n4 ce se fScu noapte. Mi-ajunsese intr'un sat, ^ierain- 
tuneric, ca oamenii se culcase to^i. Unde si se duca ingazdi? 
Cum sta el, a?a, 91 se g^ndea eata ca v6(j[u ca la o casi era 
inci luminS. Se duse ^i batu la poarti. Oamenii din cas5 ii 
deschiserS, ^i il poftiri inliuntru, «;i il puseri la masi. Aici 
tocmai era cina de trimeare. Minci flSciuI, ^i b6u ^i se veseli, 
ear apoi se culcari toJ:i .^i se culci ^i el. Cei ai casei ador- 
mirS, numai el nu putea si inchidi ochii. Se gindea acasi... 
la pirin^, la fra^i §i la surori... ^i... se gindea §i la fata 
cea frumoasi, pe care i^i pusese el demult ochii. Cind eati 
ci in odaea copilei celei de trei zile niscute, flicaul aucji 
vorhi ?i vorba ^i ni^te glasuri dulci, care parci nu erau 
ca ale celorlal^ oameni. Ce era? Mirele, care meneau via|:a 
copilei! Asculti el cu toati luarea aminte, dar, ce audi? 
Mirele meneau ca fata aceasta in fa^i sa fie so^ia lui! «Si 
trae^ci, ziceau mirele. Si fii frumoasi §i fericiti, si aibi 
ochii ca viorelele din codru ^i si te miri^ cu striinul care 
a sosit in casa voastri asti-seari..!» Vai de mine!... Si 
m6 insor cu copila aceasta? gindi fliciul. S*o a^tept 
pini va cre^ce ea ? Si stau eu atita timp neinsurat ? Nu!... 
Indati se sculi, trecu in odaea de alituri §i o lui din leagin, 
hotirit ca s'o ucidi. Esi cu feti^a in curte §i v6cJ6nd un par 
ascu^it in gardul gridinei, o infipse cu iu^eali §i fugi spre 
satul lui, firi si mai priveasci inapoi. Cu citi bucurie il 
a^teptau pirin^i §i cum il imbri^^ari de cilduros. Fliciul 
intrebi de fata cea frumoasi pe care i^i pusese ochii, ^i 
cu durere afli ci ea se miritase. Chiar a doua zi ceru pe 
o alti fati din sat, insi ea nu'l vru. Mai ceru pe alta, tot 
a^a. Mai ceru inci una §i inci una, dar nici o fati nu-1 
voea §i toate se fereau de el, parci ar fi avut peri de lup. 
Cu sufletul plin de amiriciune se despir^i iari^i de pirin^, 
de fra^i, ^i de surori ^i pleci cu gind ca si nu se mai in- 

/. NenifescM. Dela Rom&nii din Tmf-cia EuropeanH, 19 



Digitized by 



Google 



290 

toarcS. «M6 voi insura intre strSini ^i voi r^m^nea acolo», 
cugeta el in drum, ^i unde ajunse intr'un ora^ mare, ^i se 
puse iar pe munci, 91 se imboga^ grozav. Nici o fati insi 
nu-1 voea, de ^i era ^i tinSr, ^i frumos, ^i bogat, ^i cu de 
toate. Trecu un an, trecura cinci, trecura zece §i tot nein- 
surat rfemSsese. Se hotSri sa cearS o vaduvS. Nu-l vrea nici 
asta. §1 ceru pe alta, §i iar pe alta §i nu-1 vor. Trecusera 
acum vr'o cinci-spre-zece ani ^i mai bine; era birbat in toata 
puterea. Ce se g&ndi el? «Mane-poim&ne m6 ajunge moartea 

din urmS Mai bine m6 intorc iar la ai mei acasa §i sSl le 

rSm&e lor averea, c&ti am adunat'o!» §i iar porni la drum 
spre satul lui. Ce fScu, ce drese el ca inoptft in cale tot in 
satul, in care ucisese pe copila pe care mirele i-o sortiserS 
lui, ^i, fara §tirea ^i voea lui picioarele il duseri drep^ la 
casa, unde cu cinci-sprezece ani in urmi, era cina de tri- 
meare. Oamenii buni il primiri §i acum Indati ce flScaul 
intra in casS, cunoscu .^i casa ^i oamenii ^i un fior rece ii 
trecu prin inimS, §i i^i zicea in minte: «Ce pScat ticui cu 
beata copili... Acuma ar fi fost fata mare! » Dar §i parin^ii 
fetei il cunoscura ?i prinsera a-i povesti: «Nu §tii ce ni s*a 
int^mplat in noaptea c4nd ai plecat dela noi, a^a, farS sa 
ne spui, tu ^tii de ce vei fi plecat a.^a! Cine-va a at^rnat 
pe teti^a noastri de un par ascu^it din gardul gridinei. Di- 
minea|:a am gasit pe biata copilS at&mata in scutice de gard. 
Vru Dumnezeu de nu i se int&mplA nimic r6u.» FlScaul sari in 
picioare, .^i cu sudori reci pe frunte, intreb^: «Cum? copila 
trae^ce?» aDa, respunser& parin^:ii, mul|:amim lui Dumnezeu. 
E fata mare acuma. Eat-o!» Fata tocmai intra in odae ca 
sa aduca de mancat ^i de b6ut striinului. §i era frumoasS 
f&ra seamSn, ^i naltS ^i rumeoara ca o cirea^i coapta. ^i 
cAnd se uitd la el ^i'l ve(Ju a^a de voinic §i de frumos 'i 
se ruminira §i mai mult obrajii. Atunci strSinul spuse toate cu 
de-amSruntul, cum a aucjit mirele ca ii menise un prune 
in fa^a de nevastS, cum a vrut el s'o infiga pe fata in parul 



Digitized by 



Google 



291 



din gardul grSdinei, pentru ca sS. nimiceascS menirea zisS ^i 
hotSritS de mire §i toate ^i toate. §i ceru pe fatS. Oamenii 
buni i-o dari cu bucurie, ^i fata il vru nmnai-de-cfit, ear 
peste cftte-va zile se fi&cu ^i nunta. §i plec4 voinicul fericit 
cu «'nveasta mu5ata» de m^nd la casa pSrin^ilor lui. Vecjii 
c4 «a§a era scriitura.» 

Povestirea aceasta, legatS de datina «mirelon) se afli la 
Arm&nii din Epir, $i anume : din lanina §i din comunele din 
imprejurimile laninei, precum ^i la cei din Aminciu sau Me- 
tzovo, cari fac parte tot din trunchiul Epiria^lor. Ea mi-a 
fost povestiti de d-1 D. LSzSrescu-Lecanta, fost director al 
gimnasiului rom&n din lanina. Dar ^i la cei-lal^ Armani Vos- 
copoleni, F^ijero^i, AmSucheni, Olimpieni, Megleni etc. se 
gasesc o sumi de basme iji povestiri ce i^i au ob&r^ia in 
seara de «trimeare», c&nd menesc cele trei «mire.» 

Sa mai infa^o^ez inci o poveste de-ale «mirelor» scrisi in 
graiul arm^nesc. 



Amtrdulu *) fdrd dt fumealie. 

Ti'si era ^i nu'si era. Era 'nS oari un amir& 
mare, care 'si avea di tute ghine^le di pisti loc; 
s'avea §*una amiroaftie bunS §' musata, care 's 
era, laea,multu' nvirinata,ca di cAndu '^-era mSr- 
tata fumealTe Dumnizfi nu-1! avea datS. Di- 
tr'aista itie ♦) s' amir^ulu mult jilit '§-era. Dicara 
vi(Jur5 gi vidur^, amir&ulu s'arm^tusi*) ghine 
mu^at, §i 'n c^lar, pi cale Inchisi ♦) s* s'duc^ 
pisti tut loclu s' cafta ♦) tea s' da di Dimniz^ 
^i s'lu pMacrSseasca ♦) tea s'lS da mScar un 
ficiuric. Imna, imn^ ♦) trei dile §i trei nop^flr' 
ca s* da di vlrnu ♦) suflet di om. Trlsl ♦) a 
patra-di tu hSrghie, ♦) cum imna minduit ♦) veade 
pi ning^ 'n& fStnt^na^ 9i 's era tu 'n^ livade, 
un au§ *) cu barba alb^ si cu ttmbarea-H *) 
areata *) pi umir si cu un c^rlig lung di 



*) ImpSratul 



♦) causa 

♦) se impodobi 

♦) porni 

♦) s& caute 

♦) s&'l roage 

*) merse 

*) vre un ♦) tocmai 

♦) dedimineaja*)tn- 

[g&ndurat 
*) b^trAn ♦) glug^ cio- 

[b^neascS 



*) Se intrebuinteazi ^i arocatd, adec& aruncat&. 



Digitized by 



Google 



292 



cornu ad^at; canda Ist era ♦) un vechliu 
picurar ♦). Amiriulu mult s'hSrisi *) c^ dup5 
ah^ta cale lungS deade di un suflet di om, 
s'aproache ningS ftnt^nS, s'dipune *) di pi cal 
si grea^ce *) auslui. 

— BunS-Jt dimineafa papii *) 

— Ghine-mtvinistnipoate. lu cale 'mbar ? *) 
intreb^ auslu. 

— Mi due diparte, papii, mult diparte, tris! 
tu marginea locului tea s'aflu Dumniz^, dise 
amir5ulu. 

— §i gi va-s caffi di la DumnizS ? spune-mT 
s'aiiiia, dise iarS auslu. 

— S't^ spun papii. lo m'escu amiri mare 
in'am s'un^ amiroafiie mult musatS, ma dolli *) 
n6 him jiliji s'amariti, c^ nu n'avem si noi 
fumeaKe; dicara avem di tute c^te, di tute 
ghinetile di pisti loc, mas mSrazea *) agea nS 
avem, ti'nS fumeaKe. Si agea inchisiT s'mi due 
trt^Uu marginea loclui tea s' dau di Dumniz^. 

Dicara *) gri amir^ulu aiste grae,*) s'indreapse 
fncalic^ pi cal si lu^ndu-st m^na cu auslu 
ilt dise: 

— Ti las cu s&nState papii..! — si trapse 
tea s* fug^. 

Auslu cu barba alb3 si cu tSmbarea-lt areata 
pi umirll cama mutri si dupS agea il! strigS: 

— O lai nipoatel ia toarnS-te niheam ♦), vin 
auk s'asculta gi-'s die io : M4ne tu hSrghie, 
ni apiritS soarle *), s'ti afli auk, ningS aistk 
fkntkn^ cu apS arage *) si va-s ved! DumnizS. 
Aide, du-te, cale 'mbar di tregi seara aista, si 
mkne s'hil aoage. 

Dupk aiste grae a auslui amirSulu s'inclinS 
si-s* tumk pi calea di iu avea vinita. Dupk 
gi-s* intunick, amirkulu mult curmat *) 's-era ca 
avea imnatS tutS diua, vru tea s'discurmk *) 
si s'doarmS niheam. S'trapse di'nS parte di 
cale tu 'nS pade *j a^tirnutk cu earbS, sidu 



♦) parc'ar fi fost 
*) pastor*)sebucur4 

*) se dS jos 
*) grSesce 
*) b^trk'nule 
*) tncotro ? 



*) am^ndoi 
*) pSs, dor 
*) dupS ce *) vorbe 



♦) o leack 

*i inainte de r^skritul 
*) rece [soarelui 



♦) obosit 

*) sS se odihneascS 



poeanS 



Digitized by 



Google 



293 



ning^ un cupac ^) mare care era tu agea pade. 

Dicara gin^ niheam, (cS'si avea tu disag^ came 

fript^ di mTel si cas proaspit di agel albul si 

una turta, 9i u avea frimitata amiroaftia ti pi 

cale, si un& plosc^ di \^in) s'invili cu tSlSganea*) 

si s'b3g5 tea s'doarmS. Tu loclu agel era 'n^ imiie*) 

9i virnu puUu ni virnS price *) nu cSlca. Tu ♦) fiar^, vietate 

h^rghie s'disteaptd, si scoal^ IncalicS calu si 

N^ine la fkntkm, di tu livade, iu li avea disSauslu. 

Pi pizuKu *) di virdea^ 9i era ningS ftnt^na 

sidea auslu cu barba albS. 
» > 

— BunS-ti dimineaja popii! strigaamir5ulu. 

— Ghine'mi vifiisi nipoate; dise auslu, si 
scoase di tu sin un mer aros; *) il deade a 
amiraului dic^nd^-lui. 

— Na aistii mer aros ; du-te acas^ la ami- 
roafkia si m^ca^ doili merlu aistu, si sS stii 
c^ amiroafiia va s* fac^ un ficior. Dicara *) dise 
auslu aiste sboare s' feage afantu. ♦) 

Amir^ulu armase ca agudit di chicutS, «) 
nu-si stia, mSratlu, ♦) disi nu ♦) videa vfrnu \^is; 
ma merlu agel aros 11 figea tea s'pistipseasc^ *) 
c^ nu era un vis, ma era di cadilihea *) tute 
c^te i le sbur& agel aus cu barbi alb^ si cu 
t^mbarea-li pisti umir si cu cSrliglu-a lui di 
cornu ca di picurar di tu munte, si ci agel 
aus era Dumniz^. DupS agea amirSulu I'as- 
cumse mtrlu 'n sin 'si 'nc^licS calu si 'nchisi 
tea acasS. Amiroaftia mas *) astipta si ma'si 
mintuia la gionle a liel, la amirSulu, care 
s'duse tu martinea loclui tea s'afli Dumniz^. 



*) mantaua *) 
*) pustietate 



pe pnspa 



*) mSr ros 



*) dupa ce 
♦) nevfidut 



*) bietul *) de nu 
*) sS cread^ 



aevea 



mereu 



*) In Epir se intrebuinteazi mai mult: cupaclu, 

*) In Epir ^i in Find se zice : maliot, 

») Agudit di chicuLi, adeci ca lovit de trXsnet ; ins«i cuv^tul chicutd, insem- 
neazi strop sau picaturS, ear nu tr^snet. De vorba aceasta e legate o credintS- 
Esista un blestem care glSsuesce: s'U-agudeascd chicuta, care inseamnS ci si 
cadS pe tine strop de foe din stele ca si te nimiceascS, Se crede ci acest 
blestem s'ar putea realisa, insci Cclnd unul blestcmi ^i o stea se desprinde 
in adevSr, atunci Maica-Domnului intinde poala ^i prinde steaua ce cade 
Numai a^a eel blestcmat scapcl de a fi lovit de blestem. 



Digitized by 



Google 



294 

Tuta noaptea oclilt nu-§i Inclidea, mintea-li 
era la gionle, *) cAnd va-s toarnS ? Tu 'nS searS 
ca tu meadS-noapte s'avde c^ la poartil gine-va 
bate, di'n^ oar^ sare amiroafiia §i s'duge s'veadi 
disi este gionile a liei. Nu-si putea, laia, di 
harau5 ♦) c^nd vicju c5 agiumse amirSulu a 
liei, gionile a liei. Nts scoase merlu di tu 
sin, spuse tute c<lte ili avea gritS Dumniz^, 
di la Olnt^na agea cu apd arage, si dicara 
§icjura si-s'discurmS di pi cale, is! lia merlu 
!1 curS ♦) ghine musat ^i-l m^cS cu ami- 
roafiia. Pejile *) a merlui le arcar^ *) pi tu 
firidS. *) Una moase, care 'si sidea tu uborlu 
a amir^ului, nu si-avea vidutS, corba, *) ') 
tu bani-U meare, luS din pade *) pejile si 
li m^c5. Dupa c4te-va cjile amiroafiia s'duchi *) 
ci este greauS; ma si moa^a armase greauS. 
A§i dicara ♦) feage amiroafiia un ficior mu- 
§at ca soarle, feage s'moasa un ficior nic&*J 
cama ♦) mu^at. Moasa dicara nu-s'lu putea 
tea s'lu mutreasca *) 11 hSrzi ♦) amirSului tea 
s'lu creased ca fumeaUe a lui. AmirSulu si 
amiroafiia s'era plint di harau^, cS Dumniz^ 
1^ deade fumeaUe tea s'creascS tu casa a lor. 
Ficiorlu a amir&ului s'clima luliu si agel 
ci'l feage moa^ s'clima Delilorgu. Dofli era 
ca nisc^n^! angheUf, criscea cu dua, tuti c^i 
iH videa ascuchea *) di tret ori si dicea: 
<s'nu hiba di ocHu.... s'nu hibS di ocWu» 
ah^t musaji erau. Dofli s'ducea la sculie si 'nvita. 
Al Delilorgu mintea ma multe li acSta, ma 
nls nu al^sa luliu, tute c&te n!s li stia si li 
^nea minte, i le spunea s'a lui luliu. Ma tut 
cama s'vedea c^ luliu nu este ah^t di disclis *) 
§i ah^t di stiut cai DeliTorgu. AmirSulu videa 



*) la so^ 



♦) bucurie 



*) cur^fi 

*) cojile *) aruncar5 

♦) fereastr^ 

*) sermana 

*) de jos 

*) se simti 

*) deci, asa-dar 

*) lnc5 

♦) mai 

*) crease^ ♦) tl hSrSzi 



scuipa 



*) deschis la minte, 
[destept 



*) Corbd, va si zica: neagrS, ca ?i lae, Se zice caprd (sau muld) corbS ^i 
se blastema: sd te vid lac fcorhd, De aici se vede c& la Arm&ni, negru, in- 
seamni nenorocire, ear alb, fericire, cSci cititorul i?i amintcfce zicerea: albd 
s'hU, dela pag. 174. 



Digitized by 



Google 



295 



aistd, ma dfcea cd va s'cama creased si va's 
disclidS. Nisc^n^i *) oaspeji a amiraului uni du5, 
c^nd sbura ti feciort care este ma mintimen ♦) 
si cama invitat, diserS eft luliu nu stie di 
itia *) al Delilorgu, care i le Ita tute di tu 
mintea a lui luliu, si cS ma s'nu hibS Deli- 
torgul deadun *) cu luliu, luliu va s'stibS cama 
multe. Amir^ulu lo mintea *) oaspifilor si climi 
Delitorgul unS duS sS'li dlcS s'ducS, sTugS 
di tu casa lui, s5'si caft!t altu loc. MSratlu di 
Delilorgu nu putea tea s'^inS lacrSffiile di du- 
reare §i amSrSciune gi li v^inea ma nu avea 
Q\ s'faca, lipsea s*asculta dimSndSciunea a a- 
mirSului. ^'adunS straniele *) tu disagS, s'Ha 
calu di cSpestru si fuge di tu agea pulitie si 
s'duce la amare. *) Ado era mare pSzare *) 
si s'lucra si s'invifa di tute zSnaturile *) si iu 
s'sbura tute limbile. Delitorgu intrX laun mastur 
si di c^te stia acolo invif^ nicS di zace ori ma 
multe, si limbi multe invito. Dicara fugi Deli- 
Iforgu din cas5, luliu armase singur, s'ageale 
9i le stia le agSrsi. *) Amir^ulu vidu c^t stepsu 
fea^e *) ca asguni Delitorgu; nu stia cum s'fac^ 
tea s'lu afla. Una duS apofSseasce *) si s'duge 
s'lu caft5. Dicara alSg^ ♦) tu multi cSsSbati *) 
pSn' di preapoia *) agiumse si la pulitia di la 
amare. Dup5 ma multS c&ftare lafl^ si-li disc 
cS vine mas *) ti nls s'lu lia ti acasS. Deli- 
lorgu s'harisi mult, nu s'am^n^ *) mult, ma 
di'na oar^ s'indreapse si'nchisir5 ti a cas5. 

C^nd agiumsera acasS toatS hoara 1^ esirS 
ninte tea s'li? vead^ Delitorgul si s'li dicS 
«ghine vinisT.> Delitorgul era mult vrut. *) luliu 
avea ag^rsiti tute c^te stia. Ma Delitorgul 11 
lo si i le invito tute, asi-ci il feage sS stibS 
5*nts c&t stia si DeWorgu. Pisti c^t-va timp, 
c^nd ficiorlii criscurS si s' feagir^ ti'nsurare 
vrea tea s' dic^ a amirSului tea s'16 da 
izine *) tea-^i cafte 'nveaste, ma s'intirisea *) 



*) niste 
*) cu-minte 

*) din causa 

*) impreunS 
*) se inrturi 



*) straele 

*) la mare *j t^g 
*) mestesugurile 



*) uita 

*) c^t gresi 

♦) se hotaresce 

*) alergA *) orase 

*) in cele din urmS 

*) Intr'adins 

*) am^na, IntArzi^ 



iubit 



*) voe *) se jenau 



Digitized by 



Google 



296 



d'^nt^i 



di amirSulu, tea agea un& du& c^tser^ a 

moasiliei s'li spun^ a amir&ului minduirea *) *) g^ndul 

lor. Moasa il! spuse, si amirSul IS deade izine. 

Dupd agea ni^f \^i umplur^ c^te 'n^ disag^ 

di flurie, incSlicarS cali si s'duseri tu alte 

pulitii mari, tea s*cafta 'nveaste ca ti hili di 

amirS. Seara agiumserS tu 'nS pulitie ^i trapser^ 

la hane, climar^ hangiulu §i'l tntribar^ disi 

cunoa§ce nis tu pulitia agea oamint mult in- 

vija^i? Hangiulu 16 spuse c5 tu pulitia agea 

nu era ah^t di invi^afi. DupS acea Intribar^ 

disi s'aflS feate catihili di amir&? Hangiulu 

IS dlse iarS ci tu pulitia lor nu s aflS aht^ri *) 

feate. A I'antS duS seara agiumser^ tu altu c^- 

s3b5 nica cama mare, ma si tu aistu c&sSb^ 

hangiulu Tavea spus& c^ nu s'aflS ni oamenY 

invifati, nigi feate ca ti hili di amir^. A 

treia di agiumseri tu unS pulitie dip mare 

§i trapserS tu hanea agea cama diprot^. *) 

DurffiirS seara, dimineaja si scular^ si spuserS 

hangiului s'li ducd la oamenUi ageleK cama 

invifati, c^Ji s aflS tu agea pulitie. 

Hangiulu IS dise c& tu politia lor s'aflS 

ageli cama Invifa^i di pisti dumeaui *). Dicara 

s* duseri la agell Invi^ati viduri c^ Delitorgul 

si luliu stia mult cama mult *) di c^t nisi. 
» » /I 

Dupa agea climarS iar^ hangiulu la 'n^ parte 
si'l intrebarS disi sunt feate bune si musate 

I i I 

tu pulitia agea, ca ti hili di amir^ ? Hangiulu 
IS dlse ci nu sunt di c^t mas dauS feate 
ca ti hili di amirS, ma nu easte cu puteare 
tea s'li poata s'li veadS virnu, di c^t mas 
cu izinea a dSscaliei la care sed ageale feate. 

Deliiorgul si luliu s'duserS a casS la agea 
dSscaia. Poarta era inclisS, bStur^ la poarta si 
isi dSscala, un& muliere moase, IS disclise 
poarta si-li dixi *) 'n casS. Dicara invito ti 
gi IS este vinita, d^scala, IS dise. 

— Featile sunt hille di prSmStefti, *) care 



*) asemenea, atari 



lume 



*) mult mai mult 



*) primi 
*) negustori 



Digitized by 



Google 



297 



imK le alSsar^ amia tea s'le crescu; nu este 
tu putere tea s'le veadS vtrnu gione. Ma voi 
dicara hiti hili di amir^ si dicara vreti s'li vi- 
defi, v^ fac aista hatire ; ma lipseasce mas 
un c^te un si tea s'nu hi^i cunuscuti c5 hiti 
ficiori s'v5 inveasti^i ♦) tu stranie muliiresci. Alta 
turlie *) nu easte cire *) tea s'li puteti s'le videti. 

DupS gi IS dise aiste sboar^ dSscala, — nisi 
si sculara, s'duseri la hane si's! feagira stranie 
muliiresci musate. Ma s'inviscuDelitorgu si s'du- 
se la dXscaia. Ah^t di ghine era adSrat gi midia *) 
puteas'lu cunoascS dSscala cSl este ficior. IIu 
deade unS numS di feata si-1 duse a'naltu *) iu era 
featele a pramSteffilor; u duse aclo si l& spuse 
ca A^ine una oaspita di 'na hoara si cS va s'cama 
sada c4te-va dile. Featele s'harisiri ca IS vine 
una oaspita ; u luoara^ u priimnarS pi tu toate 
locurile, sburara multe si di tute ; pr^ndirS 
deadun si nu fu di-caile *) tea s'u ducheascS *) 
ca agea oaspita nu era feata ma era Deli- 
lorgu. Dicara si dura, s'dispartira, si Delilorgu 
plin di haraua ca I'arisira *) featele, deade 
cu dealaga *) la hane s'pitreaca si luliu, tu stranie 
di feata ca s'nts s'li veada. 

Dupa gi s'inviscu si luliu tu muliiresci 
stranie s'duse la dascala. Aista 11 duse a'naltu 
la feate, ma nu stiu cum feage luliu ca nu 
putu tea si-s tina ca feata si ntse *) il duchira 
ca nu easte feata, ma ca este ficior; ditra nis *) 
duchira si ti Delilorgul. Dicara il cunuscura 
atungea il streasira *) tea s'lS spuna gi IS fu 
itia tea s'inveasca tu stranie muliiresci tea 
s'i^ine s'li veada? luliu, nu'si stia multe, nls IS 
spuse driptatea; IS dise ca: «Noi him hili di 
amirS si ca Inchisim di acasa s'caftam feate 
tea s'le luam ti 'nveaste. Dicara invijam ca 
voi hiti bune si musate, si dicara nu puteam 
alta turlie s'vS videm ni'nviscum tu stranie 
muliiresci, tea s'putem s'nS apruchiam di voi 



*) imbracati 
*) fel *) chip 



*) abea 
*) sus 



*) nu fu chip *) inte. 
[leag& 

*) I'au piacut 
*) cu fuga 



*) de 

*) din causa lui 

*) il silira 



Digitized by 



Google 



298 

si s'vd cunoascem cama di aproape.» DupS gi 
spuse aiste grae luliu, ntse Tintrebari disi IS 
arisir^ *) si gi au dipri minte s'facS ? luliu IS 
dise cS sunt arisite si cS au mult^ efh&ristise *) 
s'le ia ti 'nveaste. Atungea ntse dfserS: «Mac&*) 
easte asige *) m^ne dimineata nicS ni apiritS 
s'treagi^i pi ningi firidi, ♦) s'bSteti c^te pufin, si 
noi va s'ni di^tiptSm si va s'arsirim*) pitu firidi 
sTugim deadun.> DupS gi le grirS aiste sboarS, 
luliu di 'n& oara alaga la DeliKorgu s'li spunS cS 
nfs bitisi *) lucrul, isosmata u feage. C^nd avdi 
Deli!orgu s'ciudisi *) cum di tndreapse ♦) luliu 
asige lucrurile A dauS-di di noapte si scoaW 
'ndreg patru cali buni si s'duc pi ningi casa 
dSscalei. Bat niheam pi firidS, di una oara 
sar featele, nise astepta; disclid firida s'a- 
ruci pe cali si fug tu^ patru. 

ImnarS^ imnarX dua intreagS, seara agium- 
ser5 la hane ; dicara m^cara ghine musat 
s'bagara s'doarmS, cS era vatama^K *) di pi cale. 
Tuti adurfnirS mas Delitorgu nu duriiiiea, nts 
nu-1 acaja somnul. Tu meada-noapte avde una 
boage *) care-li \^inea di'nsus si striga: 

— Delitorgu! Delitorgu! 

— Cai *) mi cliama, zise nts. 

— Noi him,mirele, vinim s'tS spunem un lucru ; 
asculta si baga tu minte. Tu oara gi va s'agiumgiti 
acasa, amiraulu, ca di ghinea^a ca di giareaja *) 



*) le piacura 
*) mul^mire 
*) daca 
*) asa 
*) feresti 
*) sa sarim 



ispravi 
se mira *) 



nimen 



*/ obosifi 



voace 



cme 



*) Cuvintele: ca di ghineafd^ ca di gldreafd au o mare insemnitate psihologica. 
Gkineafd insemneazi aici, nu bunatate ori fericire ci, gustarea binelui dorit ; ear 
cuvfintul gldreafd, care vine dela glar (= sirit, smintit, n€tot, si mai ales, zS- 
pacit), insemneaza aici, nu nebunie (pe armane^cc zurleata) ci: zapaceaia de 
atita fericire. Aceasta §i era tocmai starea sufleteasca a imperatului lipsit de 
copii, care de-odata ca?tiga doi, §i, dupa o lunga a^teptare a fiilor plecati in 
impetit, ii vede venind impreuna cu nevestele lor. Cuvintele, ca di ghifuafd, 
ca di gldreafd, menite a esprima atat de adeverat f i de scurt o stare sufleteasca 
foarte complicata, sunt o netagSduita dovada, despre pStrunderea cu care Armanul 
prive^ce in starile suflete?ci ale omului. O forma asemSnata este ^i: ca di ha- 
raudy ca di j'ale, dar scntimentele ce tinde a esprima aceasta zicere sunt, mai 
putin intense ^\ deci mai putin active, dec^t ccle esprimate prin: ca di ghi" 
neafdy ca di gldreafd. 



Digitized by 



Google 



299 



va s'v€ bagS f^rmac*) tu dulce, tu apS si tu rachie. 
Ma tine cara s'vrei tea s'li ascachi pi tufi s'ti 
fa^i ca zurlu *) si s'li versi tuti. A dou^-oari 
gi va s'vS da, s'beti ci nu au giva. Mutrea 
ghine *) s'nu spuftT a virnui *) gi avdtsi, ci 
ma sX spuM chiatrS s'marmurS s'ti fagi pSn' di 
ginucli. DupS gi grirS asige *) fugira. 

A dau€-di iarS tncSlicara cali si searX a- 
giumsera iari tu 'nS hane, iu s'bSgarS s'doarma. 
Tuti adurmirS, mas Deli!orgu nu durmTa. Tu 
fneadS noapte iarS s'avde *nS boagecare striga: 

— DeliTorgu! DeliTorgu! 

— Cai mi cliami ? intreabft iarS DeliKorgul. 

— Noi him, mirele, ascultS s'^^ spunem. 
Prindul gi va s'vS da amirSulu, clind va 
s'agiumgifi acasS, este cu ftrmac. Ma s'mSca^i 
va s'muri^i. Ma tine cara s'vrei s'ascachi pi 
tufi s'ti fagi ca zurlu si s'li versi tute ghe- 
lile *). A douS-oarS gi va s'vS da, s'mSca^i, c& 
nu va s'aiba giva. Ma si *) spui, virnui, chia- 
tri s'ti fagi p&n' di mese *). Dup& aiste grae 
iarS fugirS. AlantS du3, sear^, cfind durmea 
tuti si Delilforgu sidea, s'avde iarS unS^boage. 

— Deli!orgu! DeliKorgu! 

— Care me strigS? tntreabcl Deliiorgu. 

— Noi him, mirele, vinim tea s't^ spunem nicS 
un lucru. Tu seara diprotS *)clind luliu va s'bagi 
cu 'nveasta, va s'vinS 'nS lamie *) s'li 'nglit^. 
Tine ma s'vrei tea s'li ascachi s'sedi pi capi- 
tifilu a lor c&nd va s'li acatS somnul. S'hii 
cu uni coardS *) in m&nJi si c&nd va s'avdS 
una suflare ca di vimtu, *) sS stii cS tu oara 
agea vine lamia. Atuncea tine s'dai cu coarda 
pisti nisi di pi d'asuprA cu mare virtute si 
va s'li ascachi. Ma si spufit a virnui cheatrS 
si marmuri s'te fagi Intreg. 

Dupi gi dtserS aiste sboare mirele fugirS. 
Virnu n'avea avditS gi s'avea spusX a lui 
DeliTorgu. Alanti duS si scularS, IncilicarS 



*) otravS 

*) nebun, alienat 



*) 



la seama 



cui-va 



*) ast-fel 



*) bucatele 
*) dacS 
*) mijloc 



*) 



seara d'llnt^I 
balaur 



*) sabie 
*1 v^nt 



Digitized by 



Google 



300 



cali si 'nchisirS, dupi cktva, agiumseri a casS. 
Tuts hoara IS isiri tn cale tea s'li asteaptS, si 
tu^i s'indrigea *) ti nunta gi va 's facX hilil a 
amirSului. C&nd agiumserS a casS amiraulu ca 
di hirauS ca di jale b^gS firmac tu dulge ^i tu 
arichie *) si c^nd vrurS tea s'lS da a gionilor, 
Delilorgu s'fage ca zurlu, ahuihi *) si strigS, 
aricheasce *) arichia si dulgele *) s'le arucS di 
pi firidi In cale. Tuti s'ciudisirS *) ge pSti *) 
maratlu di Delitorgu. Ma dup5 pufinS oarS 
s'feage iarS mintimen, cSdu In ginuclie la a- 
mirSulu tea s'lu liarta, si iH bas& m^na. A- 
mirSulu !1 liertS. C^nd bSgarS measS ti prindu, 
iarS ilT vine zurleafa *) al Deliiorgu, cS ami- 
rSulu, cum avea dlsa mirile, avea bigatS fSrmac 
s'tu ghele. Ma Delilforgu s'feage ca zurlu, virsa 
tute ghelele si asparse *) tute cAtSnele *) di 
pi measa. Ma dupS putln iarS sTeage min- 
timen s'cSfta liertare di la amirS. Virnu nu 
duchea ti gi le ftgea Delilorgul aiste glSrini. 
DupS agea sTeagirS multe etimSsii *) tea 
sTacS nunta, cama ninte al luliu si tu stSm^na 
s'al Delilorgu. Tu seara diprota c^nd s'duserS 
s5 s'bagi luliu cu 'nveasta, intri tr'odS *) si 
Delilorgu p'ascumta. *) luliu cu 'n vesta durfnea. 
Deliiorgu sidu pi ningS capitifilu a lor si c&nd 
avdS un2i suflare, trage coarda si agudeasce *) 
pi vimtu pisti luliu si 'nveasta, cu ah^tS vlr- 
tute, gi tSlia lamia in douS bucS^i. Tu agudirea 
gi sTeage s'avdS uni ciucutire *) di care s'dis- 
tiptarS si luliu si 'nveasta, si mult s'ciudisirS 
c4nd viduri Delilorgul cu coarda scoasS pisti 
nl^i, canda *) vrea tea s'li talie. S'aspSrarS *) 
si ahurhirS *) s'li dicS cS ti gi itie Deli- 
lorgul vrea tea s'li vatSmS *), gf-li au faptS. 
Ma Delitorgu nu stia cum s'le dtci cS nu 
putea s'lfi spunS, cS ma s'lS spunea va s'figea 
cheatra si marmurS. Nis 16 dicea cS nu vrea 
tea s'li vatSmS ntsi, ma c5 vifle, asige, tr'odi 



*) se pregSteau 



*) rachiu 

*) Incepu 

*) cSpere *) dulceata 

*) se mirarS *) pStesce 



nebunia 



*) sparse ♦) farfuriile 



*) pregStiri 



*) in odae 
*) pe ascuns 

*) lovesce 



*) ciocnire 

[riaril 
* ca si cum *) se spe- 
*) incepurS 
*) omoare? 



Digitized by 



Google 



301 



a lor. Nisi nu vrea tea s'^tibJL di aiste 
sboare. Dicara nu putea s'li facS tea s*pi- 
stipseascS *) cS nis n'avea vinitS ti arSulu *) 
a lor, IS dise: cAscultati mac^ easte asige! lo 
va s' vd spun, ma s5 §ti^i ci voi va s'mi chir- 
defi.> Si Delitorgu IS spune c& tu seara di- 
prota ili avea dfsa mirele, cS tu dulce ^i tu 
arichie, amirSulu va s'bagS ftrmac. CAnd spuse 
aiste sboare Deliiorgu sTeage pSn* di ginuclie 
cheatrS si marmurS. luliu si'nveasta ahurhirS 
s'lu pSlScSrseascS *) s'nu IS spunS alte cX 
acachisira, *) ma DeliTorgu dise: 

— Q iniu voiu bana *) cknd am cicioarele 
di cheatrS!? 

Diprapoia *) IS spuse ti measS si di'nS 
oara sTeage p5n' di mese cheatri si marmur3. 
Dupi agea IS spuse ti lamie si IS - deade 
s'veada si daule bucati di lamie gi u avea ti- 
liata. Cum li spuse tute aiste s'feage cheatrS 
si marmurS Intreg si nis si 'nveasta lui cu 
tute odSili *) qi '§i avea. C^nd invi^i *) du- 
ineau *) di agea gi s'avea fapta mult si jili, 
cS multa vreare avea tufi ti DeliKorgu. 

Tu noule mesi *) era dua di Pasge, tufi 'si 
era la bisericS. Noaptea ca tu ineada noapte 
'nveasta al luliu feage un inic nat, *) un ficiuric 
musat. Nisi era singurS, c^nd avde unS boage 
care ili strigS: 

— 'Nveasta! 'nveasta I 

— Cai mi striga tu aista oara ? intriba 
'nveasta. 

— Noi him, mirele..! dise boagea. Asculta 
s'fS spunem un grain. Vrei tine s'ascachi 
DeliKorgul si soa|a-ti? Vrei tine s'li fagi iara 
cum 'si era, s'li Inviezi ? 

— Auda... nu voiu ? *) spuneti-ini gi s'fac 
ca s'bana a mea, s'hiba di caile, fni-u dau 
ti nisi... dise 'nveasta. 



*i sa creada *l rSul 



*) roage 

*) au in teles 

*) Ce-mi trebue viata 

*) Apoi 



*) camerele *) afla 
*) lumea 

*) luni 

*) prune 



*) Audi... sanu voiu? 



Digitized by 



Google 



302 

— Talie gusa *) a sSrmanijaiiei ^) gi figesi. *) g^tul 
ChicS *) cAte-va chicute *) pi DeliKorgu si pi- *) picurS *) pic^tur! 
'nveasta,5iva s'ln^ieazS. Dlsera mirele si fuiir^. [g&nduri 

'Nveasta nu stitu pi muitS minduire, *) *) nu statu mult pe 
lo *) sarmSnita, ili taiie caplu, pruscucheasce *) *) \ufi * jstropesce 
cu s^ngcle pi cheatra al Delilorgu si pi a 
'nveastiliei a lui si nisi di'nil oarS s'distiptara, 
InviarS. Dipriapoi alichi *) caplu a ficioriui, *) lipi 
s'ficiorlu sTeage canda *) n'avea pSttta giva. *) ca si cum 

Delilorgu dupS gi s'dis.iptS 's lo 'nveasta 
si s'duse 'ndreptu la biserica. Tuti armaserS 
ciudisifi, nu stia di ciudie *) gi s'avea faptS. *) ciudatenia 
O IflsarS s'biserica s'tut, s'aUgar^ cu amirSulu 
cu tuti acasi tea si s'hSriseasca *)di 'nviereaal *) s5 se bucure 
DeliTorgu *). 

Sa ne reintoarcem la lehuza ^i la lehuzie. Lihoana nu tre- 
bue sa se ocupe de nimic ce este afara din casa. Ea nu 
trebue sa vacja seara nici macar lamina dela ferestrele caselor 
vecine, nici stelele, nici luna ^i de aceea indata ce incepe a 
se insera, pe la «murgi^» (= amurg), se dau jos toate perde- 
lele de la ferestrele camerei lihoanei. Mama nu are drep- 
tul de a da m&na cu cei carii vin sa o visiteze. «Culpanele» 
(= scuticile) copilului, dupa ce se spalS, nu trebue sa se lasS 
peste noapte afarS din casa, nici hainele sau albiturele lehusei, 
cSci «mun^ili aurla» (= urlS mun^ii). Nutrimentul ce se da 
lehuzei, in cele d*&nt^i zile dupa na^cere, este o fiertura sau 
o supa de smochine, de prune zise de Bosnia ^i de stafide 
^i cu ceva zahar^ ce se nume^ce «hu.^afe», ear ca bfeutura 
i se da, mai ales, zeama de orz fiert. Noului nSscut, in cele 
c&te-va zile, pcina ce mamei ii vine laptele, 'i se da obicinuit 
ceaiu de «sambuc» (= soc) §i de «camomila» (= mu^e^el sau 



*) Sdrmdn/fd, insemneaza albie sau leagSn, aici insS cuvfintul are intelesul: 
prune de IcagSn, ^i deci, prune de lapte sau prune dc tit5. 

*) Basmul acesta e cules de d-I D. LazSrescu-Lccanta. Un basm asemSnat esista 
51 in toate tSrile romSne din stSnga DunSrei. 



Digitized by 



Google 



303 

romini^a). Vecinele care visiteazi pe lehuzS sunt ^:inute sS'i 
aducS c^te ceva de-ale mancarei, eel pu^in o bucat^ de p^ne 
«ca s'nu s'duci cu m&ifiile goaIe». Unele aduc rahat sau 
«pandinspanie» sau «tigSni» (= gogc^i mari) ^i o sticla cu 
vin. Sticla cea d'&ntSi adusS cu vin se opre^ce in casa le- 
huzei, pSnS ce aceasta bea tot vinul din ea. Din sticlele 
venite mai in urmS se de^earti vinul ^i se opre^ce, ear va- 
sele se inapoeaza indatS, insa nu des^v^r^it goale, ci macar 
cu un pic de vin pe fund. «Tigcinile», ce femeile aduc in 
dar lehuzei, nu se pun perechi prin farfurii, pentru ca nu 
cum-va, la nascerea viitoare, mama se dea la lumina zilei 
doua fete gemene. Diminet:ele lehuza are dreptul sa se spele, 
sa se peptene ^i sa'^i faca gateala, insa cand sunt femei in vi- 
sits, ea ^ade intinsS in pat. Vecinele intr&nd in odaea lehuzei 
zic: «cu banS ^i iarS la ficior» ^i «docsa al Dumniz^ cSl 
'^i-ascapa^i ghine». Ear daca s'a int^mplat ca noul nascut 
sS nu traeasca, atunci, adresandu-se mamei intristate, ele 
zic: «hier (= fier) sTaca,» adecll viitorul copil. Daca pruned 
e descoperit ^i deci visibil, femeile se apropie de el ^i scui- 
pandul u^or de trei ori zic: « mascara »(= mascara) sau 
«mar^ala» ^imaiadaoga: «s'nu liai diocliu». Altele pun co- 
pilului in gura cu degetul din scuipatul lor, tot pentru ca 
sa nu se dioache. 

Datinile ce ^:in de cSderea ^i pSstrarea buricului, la Ar- 
mani, nu le-am putut cerceta indestul. At^ta ^tiu cS pSna la 
cadere, buricul, se invSle^ce cu o c&rpa intortocheata impreju- 
ru'i ca un colac sau ca o cealma, ca se presarS inainte de a 
fi infa^urat astfel cu scrum de l^nS arsa, iji cSl dupS cadere, 
mama, este datoare sal pastreze unde-va bine, buna-oara, 
intr'o cutie bine inchisS. In Romania sau, eel pujin, in ju- 
defele Covurluiu ^i Ilfov, pe c&t ^tiu eu, buricul cacjut se pSs- 
treazS de mama pSnS ce copilul, al cSruia este buricul, ajunge 
la etatea de 14 ani. Atunci muma il scoate, de unde Ta 
avut in pastrare, il pune in apa ca sS se moae, trece prin 



Digitized by 



Google 



304 

el o trestie de grosime potrivitS, ear stSp^nul buricului se 
uita prin el .^i prin trestia din el, in spre soare, ^i i$i vede 
norocul ?i toatS via^:a viitoare. Marturisesc cS nu ^tiu daca 
jji la Armani datinile despre buricul pruncului au aceasta 
insemnatate. La noi se mai crede cS copilul, al cSruia buric 
se pSstreazS, nu va fi uituc. 

Sa trecem la purificarea lehuzei dup5 implinirea celor 40 
zile de lehuzie. In timpul acesta mama nu are dreptul de 
a se duce la biserica, caci este necurata. Dupa ce insa se 
implinesc cele 40 de zile, ea merge la bisericS ca «s'lia 
efchia», ^i dupS ce gusta din apa sfin^ita^ barbatul ei se 
poate apropia iarS^i de ea. Arm^nca isi alapteaza 6nsS?i copiii ; 
nu recurge la doica dec&t in casuri escep^ionale, precum ar 
fi lipsa de lapte, ori vr'o boala, ori lipsS de bunS confor- 
mat:ie a sinului pentru sugere etc. Daca se int&mpla vr'o 
mare nenorocire in familia mamei sau a so^ului ei, buna oarS 
vr'o moarte, ori din contra de se int&mplS vr'o nuntS, cazuri 
in care ^i nascetoare de cur&nd nu poate lipsi, atunci lehuza, 
cam la 20 de zile dupa na^cere, poate luaojumStatede «efchie» 
insa acasS la ea, ear nu la bisericS. In caz c&nd «efchia» 
e deplina, adeca luatS dupa implinirea celor 40 de zile, se 
spala ^i se cura^a toate lucrurile din camera lehuzei, pana 
§i a^ternutul ei, de oare-ce «lihoana» este o (icghifta» (= ^i- 
ganca), adecS o necurata ^i toate lucrurile ce o inconjoara 
§i o ating, devin necurate ca si ea. Abea dupS trecerea 
celor 40 de zile de lehuzie, «lihoana» are iara^i dreptul 
a'§i face semnul crucei, adecS dupa cura^ire. §i eata cum 
se procedeaza la purificarea lihoanei. Ea i^i ea copilul in 
bra^e ^i pleaca la biserica, dar nu poate incS intra in sf&n- 
tul loca?, ci a^teapta afarS pSna ce preotul vine de-i cite^ce 
o molifta §i o strope^ce cu apa sfin^itS. Atunci abea mama, 
cu pruncul in bra^e, trece §i ea peste pragul bisericei .^i cu- 
ra^:irea devine incS mai deplinS. E§ind dela biserica, mama 
cu pruncul, ori se duce acasa,. ori se abate pe la vr'o ruda 



Digitized by 



Google 



305 

apropiati, unde de obiceiu este invitati sS rfem^e la masi. 
§i ori-in-ce casA intri ea cu pruncul, dupS ce a e^it dela 
bisericS, femee?a de gazdS unge cu zahar gura, obrajii am6n- 
doi $i fruntea primcului, ear mamei ii dirue?ce mScar o filie 
de p4ine, pentru ca si aib4 lapte in abonden^S. In ziua 
purificirei pruncul este impirti^it in biserici, ear mama in 
ajun este ^uti a se duce la bae spre a se spila, sau i^i 
face baea acasi. La biserici trebue sSl se duc4 imbrS- 
cati cu haine nou6 sau de tot curate. 

Sa aritim acum ^i datinile ^i credin^le ce ^n de botez. 
Pruncul inainte de a fi fost botezat nu are nici un nume; 
ba are unul, care se di la tofi pruncii nebotezafi: «ghif- 
ticiu», adeci ^igan, sau mai bine: fiu de ^gancS. Obicinuit 
botezul la Arm&ni, ca ^i la noi, are loc cam la opt zile 
dupi na^cere, sau in prima duminici, sau intr'o zi de ser- 
b&toare^ daci cade o asemenea in urmitoarea septimini. 
La faptul botezirei p4rin^ii nu pot fi de-fa^i, ci r6m4n acasi, 
^i nici numele ce va purta pruncul nu*l cunosc, c4ci ei nu 
sunt consulta^ de na^, in aceasti privin^. Din contri, «nunlu» 
( = na§ul), este dator a nu comunica absolut nimSrui numele 
ce el singur a hotirit a da pruncului, f}i in realitate nici nu'l 
spune decit la botez. Indati ce «nunlu» pronun^i numele 
pruncului, hAe\n cari stau fa^ la botez, se reped in fuga 
mare pe u^a bisericei, ca sSl ducS vestea pirin^lor noului 
cre^tin, §i eel care sose^ce mai ^ntfii capita un dar. Numai 
o singuri persoani este na^ul sau na^a, §i nici odati doui 
persoane nu pot boteza un prune. Na^ul sau na^a, dupa bo- 
tez, a^teapti la biserica, panS dupi sivir^irea serviciului di- 
vin, compania alcatuiti din rudele ^i amicii familiei, care in- 
so^esc pe prune acasa, ^i care in imprejurarea aceasta nu 
poarti numele de «taife». Rudele acestea ^i amicii se in- 
vito inci din ajunul botezului, prin aceea ci li se trimete 
cofeturi acasi. Darurile ce na^ul presinti la biserici finului 
Id, se alcituesc din o cima^i, o rochi^ un fes ^ din 

/. Ntniftscn, D* tm Rtm&nii din Tmrda Kmtwpeand. flO 



Digitized by 



Google 



_ 306 

nelipsi^ii ciorapi. Chiar din biseric4 el cumparft cinci «geri» 
(himin4ri de ceari), tot-deauna cinci, ca amintire a celor 
cinci rane ale lui Christos, dintre care «geri» dou4 le aprinde 
la icoane, una o d& preotului care oficieazi botezul, ^i douS 
le ^ne fensu^i in m^ni, adec^ c^te una in fie-care mfllnft. 
Antfeile citiri se fac la intrarea bisericei, unde se ^i di nu- 
mele pruncului §i toati lumea trebue sS fie cu fa^a in spre- 
afari. DupS aceea copilul este dus in interiorul bisericei ^i 
pus in «colimvitr^» (=baptisteriu). Partea religioasS a acestei 
taine a bisericei este aceea^i ca la to^i ortodoc^ii. Odati 
sf&r^itS oficiarea botezului, pruncul este a^ecjat pe bra^ele 
na§ului, care ^ine am^ndouS m&nele intinse ^i cu c^te o 
luminare in fie-care mfina, apoi ^i el ?i to^ cei de-fa^S se 
due la casa pirin^ilor pruncului, unde sunt a?tepta^i cu dul- 
ce^:uri, cu rachiu §i cu mezelicuri. Femeile care inso^:esc 
pruncul spre cas4, cumpSrd in drum «simit» sau «pandins- 
pania» §i le due lehusei, ca sSl aibS lapte. In timpul celor 
patru-zeci de zile pruncul este imparti^it de trei ori, §i a- 
nume: odatS la botez, odat^ la 10 sau 15 zile dup^ botez 
^i a treia oar4 in ziua purific4rei mamei. CflLnd pruncul este 
slibu^, sau de §ubredi sSnState, el este botezat in casa pS- 
rin^or, ins4 ArmflLnii consider^ ca botez intreg numai pe acela 
ce este sSvAr^it in loca^ul Domnului. Na^ul, la ArmAni, are o 
mare vacji ^i 'i se da eel mai vSdit respect de cStre familia 
pruncului. Aceasta ^i familia na^ului devin rude din ciasul 
botezului. Dar ^i in mersul vie^ei finului lui, na^ul are un 
mare rol. El se ocupa de aproape de finul lui ^i este ade- 
sea consultat de pirin^i asupra viitorului copilului, ^i face 
pentru finul lui sacrificii bSne^ci, ca ^i cum ar fi copilul lui. 
Finul, dupa ce cre^ce, de asemenea se devoteazS na^ului, ca 
unui pSrinte. Na^ul face daruri ^i dupS botez, daruri intre 
care se v6d $i ciorapii. Femeea ^nt6ia-dat4 nSscStoare pe 
arm^nesce e numitS: «mulliere purtarica». Mamaunei ase- 
menea femei este ^inuta de datini si faci multe §i costisi- 



Digitized by 



Google 



30 7 

toare daruri (pe arm^nesce: «dhoara») nepotului ei nou- 
nSscut. De aceea, intr*o seara cu toate rudele ea se duce 
la fiica ei «mulliere purtarici» purtflLnd cu sine toate «dhoa- 
rele» intre care ^i ciorapi, '^i un «culac mare» s}i o «pitu- 
roane» (= un fel de pita = pasci). Toate dhoarele acestea^ 
pe care mama flLntfiei-nSscfetoare, e datoare a le duce ne- 
potului sau nepoatei, constituesc la un loc ceeace Arm^nii 
numesc ^i «pugunic». 

Mai la to^:! Arm^nii se gSsesc datinile §i credin^ile ara- 
tate mai sus, ins^ pe ici pe colo cu mici abated. A§a bunS- 
oar4 la to^ se ^:ine in tainS faptul ca femeea se afl4 cu- 
prinsS de durerile na^cerei, ^i mai la to^i noul n^scut se 
spali cu ap4 sSrat^. Dar la Arm^nii Epiria^i, pSn4 jos la 
Arta ^i la Preveza, precum ^i la Arm^nii din Berat §i din 
satele din jurul Beratului, hainele lehuzei se spali intoarse 
pe dos, daci ea a nSscut fatS, pentru ca sS nascS baeat, 
ear dacS a nSscut bieat, ele se spali pe fa^4, adeca ne- 
intoarse, pentru ca ^i viitoarea na^cere si aduci pe lume 
iari^i bSeat. La to^:i, mama nu se lasi singuri pini la bo- 
tezul pruncului ^i la to^i este credin^a, cSl in noaptea a treia 
dupi na^cere vin mirele, ca si hotireasca soarta pruncului. 
Cina de «trimeare», la Armclnii Epiria^i se nume^ce pur 
^i simplu: «measi». Ear la alj:ii cina aceasta se nume^ce 
«pugunic», ^i nu dhoarele aduse pruncului de bunici. Mai la 
toate femeile armince este respinditi credin^a, ci oameni 
mul^ au aucjit cu urechile menirile «mirelor» ficute la capul 
cutirui sau cutarui copil. In unele locuri «trimeare» se face 
numai la intSiul copil, ear in Muzachiea Armclnii fac aceasti 
cini pini la al treilea niscut. La Epiria^i, mama, daci ese 
si visiteze vr'o vecini inainte de a se fi implinit cele 40 de zile, 
este datoare si ia ^i si ^:ie in m^ni un obiect de fier, cici 
daci neglijeazi de a face aceasta, atunci aduce mari pagube in 
casa vecinei la care s'a dus, precum moarte in oi, in cai 
§i alte vite, ^i chiar moarte in familie. Pretutindeni u?a ca- 



Digitized by 



Google 



308 



mcrei unde este lehuza nu se mai deschide peste rioapte, 
insS la Arm^nii din Avlona sau Valona ?i din imprejurimile 
acestui port, precum ^1 la Epiria^i ?i Gramosteani, in caz 
de mare nevoe se deschide, dar atunci acel care intrS in 
camera lehuzei, trebue s3 treacS mai AntSi prin para uiiui foe, 
spre a se curaji. La to^i Arm^nii, rufele spalate ale prun- 
cului ^i ale lehuzei nu se lasS afari peste noapte, ca ^i la 
noi, in Romania. La ArnSucheni, la Olimpieni ^i la Epiria^i, in 
timpul celor 40 de zile, nu se dS din casa lehuzei nimic celor 
de afara, nici m^car pflLne cer^etorilor. In timpul sarcinei Ar- 
mAncele Epiriate ?i cele din Dura^iu ^i din imprejurimile 
acestui ora?, pot m^nca ori-ce ar dori^ numai lucrurile si- 
rate le sunt oprite, cici copilul ce ar na^ce ar fi orb, de nu 
s'ar feri de ori-ce sirituri. La Epiriaji, in seara a treia dupS 
na^cere, nu se pune pruncului sub pernS numai pflLine ?i 
vr'o moneda doua, ca sd nu1 giseascS «mirele» lipsit de 
«birichete», ca la Arm^nii din Macedonia, ci in afari de 
acestea se mai pune sub capul micei fiinfe cSr^i sau scrisori, 
^i unelte de fier, ca: topoare, securi etc., pentru ca pruncul 
cresc^nd sd fie ^i inv6fat, §i bogat, ?i tare ca fierul. 



Digitized by 



Google 



XI 

A TftEtA tNrALNiRB CO pIrintblk faybyrul: pArbrba lui dbsprb bulqari 

In OBNRRB. APOl dbsprb SaLQARK DIN PRINCIPAT $1 CBl DIN TURCIA; DBSPRE GRECi; 
DESPRB TURCI. — CAUSELE PENTRC CARE TORCH PIrISBSC TESALIA QBKACA. PARE- 
REA pARINTBLUI PAYETRIAL DBSPRB SfiRBI. O JUDBCATA ASUPRA LUCRARBI ARMA- 
NISMULUI. NCMftRATOARB A POPOARELOR DIN TCRCIA fAcUTA DB CUNOSCeiORI. 
CAtI ARMANI 91 CA^I GRfiCI 8*AR FI AFLAND tN BITU^? 



§tiam, adec4 ghiceam, cSl pSrintele Faveyrial m6 a^tepta 
cu neribdare, c4ci intArziasem de la intAlnirea ce ne dS- 
dusem, din causa facerei pachetelor^i plicurilor mele ^i a 
ducerei lor la po^ti. Sosii la bfetxAn cu aproape o ora de 
mtkvzieve. Cum mS vScJu mfe intrebi agitat : 

— Nu s*a tnt^mplat nimic? 

li comunicasem chiar in acea zi intrigile ce se ^esuseri 
in jurul meu. 

— PinS acum nimic; — ii respunseiu eu ?i ii povestiiu 
toate prin c^te trecusem de la despSr^ire. 

— Foarte bine ai facut.... Foarte bine.... zise el mul^imit. 
Bine cSl nu ai cScJut in cursa ce '^i intindea «bunul d-tale 
amic». Avea dreptate marele preot Laocoon, al Troienilor... 
Cuvintele lui, cuvintele ce-i pune Virgil in gurS : timeo 
Danaos... et dona ferentes, vor remftnea totdeauna adevfe- 



Digitized by 



Google 



310 



rate. Voesc autoritS^ile turce sS cunoascS notele 91 impre- 
siunile d-tale de cSlfitorie, n'au de c^t sa le citeasca acum. 
Foarte bine ai facut... 




Celnicul Zega 



Papa CornStescu 
din Cru^ova. 



I. Ciuli. 



— A9 dori si le deschida, ca si se sf;SLr§asca cu bdnueala... 

— Cu b3nueala nu se va sfftr^i, panS cSnd nu vei pleca 
din Turcia, nu numai din Macedonia, cSci dacS panelini^tii 



Digitized by 



Google 



311 

au isbutit, dup4 cum se ^i pare deja, a te fi infS^o^at au- 
toriti^lor ca agitator in favoarea Albanejilor, atunci i^ va 
fi absolut imposibil sSl mai rfim^ mult prin locurile acestea. 

— Cum ? Va-sa-zici proorocia lui se va implini ? 

— Se va indeplini, cici de-acum autoriti^ile turce vor 
interpreta totulin contra d-tale.... Fie-care pas, fie-care gest 
ce vei face. 

— Dar suvarii valiului vor vedea chiar cu ochii lor tot ce 
voiu face in Albania, n'au de c^t s4 raporteze. 

— De raportat vor raporta ei, insi intrebarea este ce 
fel vor raporta? De laplecare li se va lamuri ^i ordona: «lua^i 
seama bine la omul pe care il inso^Ji, cSci este periculos». 
Ve(Ji dar c4 suvarii te vor considera prin ace^ti ochelari 
ai binuelei, ce ^efii le vor pune pe nas. 

— In sfiSLr^it ceea-ce va fi vom vedea. SS vorbim de altele. 

— Dar .^i de ai sta mai mul^ ani in Turcia tot nu vei 
putea si vecji toate satele ^i comunele armflLne^ci, ^i tot 
va trebui si te increcji §i pe ceea ce vei afla de la al^, atit 
asupra numSritoarei, cit ^i asupra datinilor ^i credin^ilor. 
Noi de aicea suntem gata si-^i trimitem toate ^tiin^ele ce 
vei gisi cu cale a ne cere. — Vorbeam despre Mirgirit 
a(Ji-diminea^i. Omul acesta nu se pare ci va muri in patul 
lui. Grecii au tras cu pu^ca in el odati, pentru ca si 
scape de un inimic at^t de redutabil. Vr'o ci^i-va ani mai 
tirziu dupa aceasta incercare de asasinare, Tau rinit cu pum- 
nalul pe stradel^ Salonicului Numai pu^in a lipsit atunci si 
nu fie ucis. Din fericire impreuni cu el era §i un Armin 
din Salonic, care a impiedicat bra^ul uciga^ului. §i ^tii ci 
grecomanii de aici, din Bitule, cari insi se arati ci ar fi 
apostoli ai Arminismului, il invinovi^esc, ci ar fi av^nd in 
taini in^elegere cu Grecii? Cu aceia a cirora lucrare de 
secoli Mirgirit a oprit-o deodati in loc? Cu acei cari au 
incercat de atitea ori si-1 asasineze? 

— Dar nu se potrive.^ce de loc... 



Digitized by 



Google 



H\2 

— De se potrive^ce? dar Grecii ^i grecomanii nu cauti 
si se potriveasci, nici nu cauti si fie cretju^i, ci ei invino- 
v4|:esc. Avea Mirgirit, nu de mult, un Albanez musulman, 
cu numele Musa, om devotat pe via^S ^i pe moarte. Din cite a 
scipat acest Musa pe Mirgirit! Dar i Tau ucis intr'o pidure, 
pe cind ducea o scrisoare... I-au trimis un glon^ drept in 
mijlocul peptului! 

— Cine ? 

— Ei, tot ei. Neput^nd ucide pe Mirgirit i-au ucis omul 
eel mai credincios ce avea! O, ei nu-?i aleg mijloacele... 
Fii sigur!... Ce om era Musa! 

§i amirit §i intristat de amintirea perderei lui Musa, b6- 
trinul preot ci(Ju pe ginduri ^i remase cu coatele pe masi 
ffi cu fruntea pe mini lungi vreme. Pretutindeni unde gisea 
un suflet de om bun, preotul Faveyrial sim^ea cu el. Se 
vedea bine ci moartea prea timpurie ^i silnici a musulma- 
nului Musa il durea pini in adincuri. Spre a'i schimba 
.^irul gindirilor lui indurerate, ii ziseiu: 

— Ce crecji sfin^a-ta despre Bulgari, in genere ? 

— Despre cari Bulgari ? intrebi ^i el. 

— Cum, despre cari Bulgari ? 

— Despre cei din Turcia ? sau despre cei din principatul 
vecin mfi intrebi ? 

— Dar, faci o deosebire intre ei r 

— Negre^it. 

— §i anume r ! . 

— Si cercetim mai int6i pe cei din principat. 

— Cum voe^ci. 

— Dela inceput trebue si'^i spun, cum-ci eu m6 indoesc 
ci Bulgarii ar fi avend puterea ^i menirea de a creea un stat... 

— ? ! 

— Te miri ? Cind au avut Bulgarii stat ? 

— Dar imperiul Romino-Bulgar ? ! 

— Vecji ? Romino-Bulgar, ear nu Bulgar. Dar si luim 



Digitized by 



Google 



313 

lucrurile inc4 mai din vechiu. C^nd Asparuh, fiul lui Cubrat 
trecu Dun4rea incoace ^i cuprinse ambele Moesii, rela^iile 
dintre Daco-Romanii dela voi, ?i dintre Traco-Romanii de 
aid se rupserS. Bulgarii se a^ecjaseri intre ei. Dar nu e 
mai pu^n adev6rat, cSl ^i Bulgarii se sim^iri indatS strin^i ca 
intr'un puternic cle^te de fier, intre cele dou4 popoare 
fra^: Daco-Romanii §i Traco-Romanii, sau dac4 vrei: Ro- 
mSnii ^ Armftnii, am^ndoui puternice, tinere, pline de 
via^a ^i doritoare de resboae. Tendin^a fireascS a acestor 
dou4 popoare-fra^, unul cStrS altul, ar fi strfebitut, ar fi 
strfepuns curAnd puterea ^i poporul bulgar, de aceea acesta, 
prin instinct ^i numai-decflLt, a ^i cerut prietinia ^i a Rom^- 
nilor ?i a ArmflLnilor. §i Rom&nii §i ArmAnii au primit, cici 
printre poporul bulgar, fra^ii urmau a comunica. I^ voiu arSta 
ci am dreptate c4nd zic cS Bulgarii s'au sim^it ca intr'un 
cle^e de fier intre cele doua popoare rom^ne^ci si c4 le-a 
cerut imediat prietinia. Urm4re?ce-m6 numai pu^n! DupS 
moartea lui Cubrat, intemeetorul regatului bulgar dela Don, 
moarte ce se int^mplA in anul 666 — Jine minte 666. — Fiul 
acestuia, pomenitul Asparuh, avu a lupta mul^ ani, pentru 
CcL^tigarea tronului pSrintesc, cu ceilal^i patru fra^ ai lui: 
Contrag, Butaia, Rean §i Alzec, §i numai dupS ce Butaia 
reu^i a se sui pe tronul tat4-s6u Cubrat, numai atunci 
Asparuh pirisi ^irile pSrinte^ci dela Don. Dupd moartea 
lui Asparuh, ii urmeazS ca rege al Bulgarilor Terbeliu. Pe 
acesta la anul 680 il gisim in lupt^ cu impferatul bizantin 
Constantin IV Pogonat. Dar dela 666, anul i^iorfei lui Cubrat, 
pini la 680 nu sunt dec&t 14 ani. Vecji? numai 14 ani. 
Ce s'a intfimplat in acest scurt timp ? Fiii lui Cubrat se 
lupta sflLngeros intre ei mai mul^ ani, pentru tronul pSrintesc; 
jji tocmai dupS ce Butaia izbute^ce de t^i inlSturi fra^:ii, 
Asparuh se hotiresce sSl piece ^i pleaca; se a^eacji ^i rSmftne 
cAt-va timp in ^inuturile dintre Marea-NeagrS, dintre Du- 
n4re ^i dintre Prut, adeci intr'un col^ rSsSritean al Daciei- 



Digitized by 



Google 



314 

Traianej dupS aceea Asparuh p&r4se§ce arStatele ^nuturi 
din Dacia-TraianS ^i trece dincoace de DunSre, in Dacia- 
AurelianS ^i cuprinde MoesiUe am^ndouS; apoi Asparuh 
moare; apoi se alege ca rege al Bulgarilor Terbeliu, cSci a- 
cesta vine la tron prin alegere; apoi se na^ce ceartS intre 
Bulgari ^i imp6ratul Constantin IV Pogonat; apoi vine ^i 
resboiul dintre ei de la 680. At4tea ^i atitea fapte numai 
in 14 ani? Ce insemneazS aceasta? CS Bulgarii indatS, dar 
indata ce s'au virit intre cele doua popoare-fra^, ambele 
scoboritoare din Romani, nu s'au sim^t de loc indSmAnS, 
a^a strin^i intre Daco-Romani si Traco-Romani ^i de aceea 
le-a cerut neint^rziat amicia, mai mult: le-a cerut ajutorul. 
^i de aceea in toate luptele ce Bulgarii au dus, sub at^J:ia 
regi, in contra imperiului bizantin vedem ^i pe Rom^ §i 
pe Armani. Dar sS admitem ci ar fi unii carii, indoindu- 
se de faptul acesta din urmi, ca Rom^nii ^i Arminii au 
ajutat pe Bulgari cu o?tile lor, ar zice: istoria bulgarS este 
pe de-a'ntregul a Bulgarilor ?i numai a Bulgarilor. U^or de 
zis...greu de sprijinit...Sa vedi: Constantin IV Pogonat porni 
cu doua o.^ti in contra a^a-^i^ilor Bulgari, una pe uscat §i 
alta pe apa, ^i inaint^... pe unde? peDunare in susul apei... 
Unde? In Dacia-Traiana ! Deci Rom^nii erau amesteca^ 
in acest rSsboiu, caci in ^ara lor vrea sS pStrundi im- 
pSratul bizantin, care dupi ce se ciocni cu Daco-Romanii 
se intoarse ru^inat la Bizan^:. ^i ce fel amesteca^? A^a-fel 
inc4t imp6ratul Constantin trebui de ei sS se ingrijeasca ?i pe 
ei sci'i atace mai 4nt6i, ear nu pe Bulgari ! Chiar dupa 680, o 
mare parte de Daco-Romani venirS dincoace de Dunare §i 
se stabilira in Balcani, adeca in coastele imperiului bizantin, 
ear Bulgarii stabilird capitala ^arei lor in cetatea Sofia, cu- 
noscuta in vechime sub numele de Sardica. Istoria zice cS 
tot Bulgari ar fi fost ^i cei carii s'au stabilit in Balcani, dar 
tot ea spune ci ace^ti Bulgari (?) veneau din interiorul Da- 
ciei-Traiane, unde trieau Daco-Romanii sau Rom^ii. Via^a 



Digitized by 



Google 



315 

DacoRomanilor ^i a Traco-Romanilor este, ce e drept, 
foarte amestecatS in aceste timpuri cu a Bulgarilor, insi is- 
toria nu se cite^ce ca o poveste, ci se studiaz& cu r&b- 
dare ^i se intreabS stSruitor ^i dacS §tii s'o intrebi, ?tie $i 
ea si'^i r6spundS. 

— Se pare cSl pSin& aici cele zise sunt bine sprijinite. Mai 
ales teoria aceasta a stringerei Bulgarilor de cStre ^i intre 
cele douS popoare romine^ci, §i deci nevoirea, constringerea 
poporului bulgar de a cere neint^rziat prietenia Rom&nilor, 
st4 de sine in picioare. 

— Sa venim mai incoace. C^nd Crum regele a^a-zi^ilor 
Bulgari, atScA pe imperatul Mihail I, (urma^ul lui Nicefor, 
care fusese ucis in luptS de Daco-Rom&ni) §il invinse, ?i 
intr4 in Adrianopole, de unde lu4 12000 de oameni priso- 
nieri, pentru ce Crum dSrui ace^ti prisonieri Daco-RomA- 
nilor, carii ii duserS ^i ii ficsarS in Dacia-TraianS? Pentru 
ck toate victoriile aratate ca c^^tigate de Crum erau in rea- 
litate ccl^tigate de Daco-Rom4ni. §i c4nd tot Crum, intre anii 
810 §i 814, inconjurd Constantinopol, pe timpul impSratului 
Leon Armeanul, ^i cuprinse toate ceta^ile din jurul acestei 
capitale, pentru ce to^ prisonierii furi iar^i lua^ de Daco-Ro- 
m&ni, ^iiarS^i strfemuta^ in Dacia-TraianS? Pentru cS toate vic- 
toriile arState de istoriografi ca ale lui Crum, erau de fapt 
castigate de Daco-Rom4ni. In anul 820 craiul Crum muri §i ii 
urm4 Critagon. In timpul acestui rege se intAmplfi o ceartS intre 
Bulgari §i Daco-Rom4ni, ceartS ce dovede^ce cS a^a zi^ii 
Rom4no-Bulgari sau Bulgaro-Rom^ni nu erau un singur po- 
por ci douS, ^i cu interese foarte deosebite. §i vei vedea ce 
se intdmplS cu Bulgarii c^nd Rom^nii nu4 mai ajutS... 
Daco-Rom^nii ca ^i Traco-Rom^nii erau aproape cre^ti- 
nisa^i. Critagon supferat c4 Bulgarii lui incepuserS ^i ei a 
se cre^tinisa, din causa contactului mai ales cu Daco-RomAnii, 
chemS la sine pe episcopul Emanuel de Adrianopole, adus 
prin locurile acelea de Crum, care favorisase cre^tinismul, 



Digitized by 



Google 



316 

^i li ceru s4 se lepede de religia cre^tinS. Critagon voea ca 
prin aceasta mare pildS^ data de un episcop cre^tin, si im- 
pedice venirea la cre^tinism a Bulgarilor. Emanuel nu se 
supuse. Atunci Critagon ucise prin torturi pe episcop ^i pe 
to^so^ii acestuia, intre carii mul^i erau Daco Rom&ni.^i Traco- 
Romftni. De aici incepurS certuri tntre popoarele Rom&ne 
^i intre Bulgari, ear sub Bogor nepotul lui Crum ^i urma- 
^ul lui Critagon, certurile acestea ajunseri la crunte r6s- 
boae. Ducii de pe 14ng4 DunSre, ai lui Bogor, furS sdrobi^i 
in mai multe rinduri de Daco-Rom4ni. Bogor se incredin^^ 
in cur4nd c4 cu propriile sale puteri nu va putea resista 
Daco-Rom4nilor, de aceea ceru ajutorul Ungurilor, carii de 
curftnd se iviseri pe ^ermurii MSrei-Negre. Daco-Rom4nii 
din dreapta Dun^ii alergarS s4 ajute pe fra^ii lor din st&nga 
acestui fluviu, ^i impreuni sfSrimari o^tile unite ale Ungu- 
rilor ^i ale Bulgarilor ^i le puseri pe goanS. Deci, c^nd le 
merge bine Bulgarilor? Numai c4nd sunt ajuta^ de Daco- 
Rom^nii de dincoace ^i dincolo de Dun^e. — Si ne mai 
apropiem ! C4nd pe tronul dela Bizan^ se sui ^i un om, Ba- 
siliu al II, treburile bulgare se incurcarS de tot. Basiliu al 
II cuprinse Achrida, adec4 Ohrida, distruse regatul Bulga- 
rilor 9I lu^ numele de Bulgaroctonul. Si nu ISsSm lucrul 
neobservat: Bulgaroctonul ear nu RomAnoctonul sau Vla- 
hoctonul. Valachii de-o parte ^i de cealaltS a Dunirii i?i 
urmar4 inainte via|:a lor na^ional4. Basiliu II Bulgaroctonul, in 
testamentul s6u, lasi urma^ilor lui indatorirea, cS: dac4 ^i 
Rom&nii se vor scula in contra Bizan^ului se facS ^i ei cu 
Rom^nii, ceeace a tScut el cu Bulgarii. Aceasta dovede^ce 
ck Romftnii, in luptele din urm4 ale Bulgarilor in contra Bi- 
zan^ului, nu erau amesteca|:i, sau cSl erau prea pu|in ames- 
teca^. §i mai dovede.^ce inca ceva, cSl: Bulgarilor le mergea 
bine numai Cclnd erau Iftnga ei ?i Daco-Rom&nii, de pe am- 
bele ^6rmuri ale DunSrei. 

-- Dar eu vorbesc de imperiul Rom^no-Bulgar de dupA 



Digitized by 



Google 



317 

anul 1000, care a jucat un rol mai insemnat ?i in care 
Bulgarii au neindoios o parte ceva mai de seama. 

— Ceva mai de seamS? Si vedem. O incercare de re- 
inviere a regatului, sau daci vrei a imperiului a?a-zis Bul- 
garo-Rom^n sau Rom^no-Bulgar se face in anul 1039. ^i 
decine? T>q Roman Petre Deleanu^c^x^ era Daco-Rom4n, sau 
de vrei Rom4n ori Armin, dar nu Bulgar. AltS incercare fu 
ficuta de fra^ii Petre, Asan ^i loani^S, tot Rom4ni, in timpul 
avarului impSrat Isac Angel, cari bSturS cumplit o?tile bizan- 
tine, de^i acestea erau comandate de un om ca Cesarul loan 
Cantacuzen. Ace^ti trei fra^i Rom^ni isbutirS si intemeeze re- 
gatul Rom^no-Bulgar, care ajunse la apogeu sub domnia fra- 
telui celui mai mic, loani^S. Suindu-se pe tron, el lu4 titlul 
de impferat al Rom^nilor §i al Bulgarilor, ?i la 1200 fu re- 
cunoscut cu acest titlu ^i de impferatul bizantin Alexin An- 
gel, dupi ce loani^a il bituse in mai multe r^nduri. Faima 
victoriilor ^i vitejiilor acestui puternic StSp^nitor a resunat 
in toata Europa^ ^i 6nsS.^i biserica Romei se uita cu bucurie 
^i cu mfindrie la loani^i Imp6ratul. §i i-a trimis la anul 
1203, Inocen^iu III, coroanS ^i ^ceptru ^i ii scria zic6ndu-i: 
«Lui Calo-Ioann, ImpSratului Valahilor ^i al Bulgarilor — 
Precum de neam roman e$ti a^a ^i cu faptele Tale Ro- 
man sk fii, ear popoarele ^Srei Tale, care zic cS din sSn- 
gele Romanilor sunt, sa urmezeobiceiurilor bisericei Romei... » 
§i cfind fr^nele stcip^nirei au esit din mSnile urma^ilor Ro- 
m4ni ai lui loani^i ^i au trecut in adevSr in m^nile Bul- 
garilor, ^tim ce s'a int^mplat. 

— Eata ck ast^zi au statul lor Bulgarii. 

— Da... ins^ ei Tauintemeeat? ^i independen^a ei ^i-au 
luat-o ? Le-au dat'o Ru^ii ^i le-au dat-o Rom&nii din st&nga 
Dundrei, Rom&nii carii in nevoile dela Grivi^a ^i de la Plevna 
au ajutat chiar pe puternica Rusie, Rominii carii din viaj:a 
lor au dat via^a totdeauna Bulgarilor, RomAnii carii dirt 
toate tovSra^iile c^te au avut cu Slavii pSguba^i au e^it. 



Digitized by 



Google 



318 

— Insf4r§it, ori-cum ar fi, Bulgarii au astSzi un stat al 
lor ?i toji §tim c& progreseazS. 

— Progreseazi in ce? In culture... poate, in civilisa^e nu. 
ApJ:i sunt si'^i lumineze mintea prin ^tiin^S, deci pentru 
culturS; insi nu i^i imbunitS^esc inima, nu au recuno.^cin^S pen- 
tru oamenii lor, carii muncesc pentru poporul lor, deci pentru 
civilisa^ie nu s'au arStat inci cop^i. Recunoscin^a este eel mai 
mare semn cSl poporul, la care se gise^ce, §i-a imbunSt^^t 
inima ^i '^i-a imbl^ncjit sim^rea, ^i cS deci s*a pregStit ^i 
pentru civilisa^ie. Progres? S'a respfindit vorba aceasta cSl 
Bulgaria progreseaz4. Ceeace se face in Bulgaria este nu- 
mai pospSeaia. Va veni o zi c^nd se va vedea ce este in 
realitate, mult ISudatul progres al Bulgariei. 

— Dar ^i la Eleni recuno^cin^a, cStrS oamenii lor mari, 
catre eroii lor se pare cS lipsea aproape cu totul, ^i cu 
toate acestea artele lor... literatura.... 

— Cum ? — intrerupse repede pSrintele Faveyrial. Dar 
cine oare ar putea sa*^i ia respunderea de a afirma ca Grecii 
antici au fost civilisa|:i? Culf:i, da; foarte culfi au fost Grecii 
de alti data, dar civilisa^ nu! Sa venim la Bulgarii de azi. 
Cunoa§ceJ:i ce insemneaza stat in g^ndirea lumei civilisate, ^i 
ce e nofiunea bizantina de stat? A c^rmui prin minciunS, prin 
in^elSciune, prin tradare, prin asasinat, aceasta este c&rmu- 
irea bizantinS, ^i Bulgarii nu s'au ridicat decftt la aceasti 
no^iune de stat. Ce crecji ca insemneaza lucrul acesta: astSzi 
Batemberg invinge in contra Serbiei, §i incarc4 pe tinfera Bul- 
garie de glorie, ear m^ni tot acest Batemberg, este luat aproape 
din fa^a o^tilor pe care el, cu o zi in urmS, le condusese 
la biruin^i, impachetat ca o CclrpS ^i trimis in Rusia ? §i 
vei vedea cS tot a^a vor face cu to^i oamenii lor mai de 
ispravS... Vei vedea! 

— Au fost atunci anumite imprejuriri, pe care de alt- 
fel toatalumea le cunoa^ce. Imprejurari.... ca in \&nie mici.... 
Batemberg nu plScea Rusiei.... 



Digitized by 



Google 



319 

— Foarte bine... In^:eleg cS imprejur^ile din ^irile mici 
^i slabe nu se potrivesc ^i nu se pot potrivi cu cele din 
^Srile mari ^i puternice, care sunt stap4ne pe soarta lor... 
Foarte bine. Mai sunt ins& o mul|ime de lucruri mSrunte, 
care dupi ce sunt bine cercetate devin insemnate. EatS 
un Stat care nu e inc4 stat, cum se tn^elege in apus acest 
cuv^nt, ^i care inainte de ori-ce organisare iSuntricS cugeta 
la cuceriri ^i'^i intinde m4na spre Rumelia.... 

— Ear intervine ceeace numiram ainiprejur4ri din ^Srile 
mici ^ slabe... inc4 nestSpftne pe soarta lor » 

— Rusia... pentru ca si facS incurcSturi Turciei...? Te 
in^eleg. — EatS acela$ stat... cu ochii a^inti|i spre Dobrogea... 
Se poate si aibi cine-va o vedere atit de scurti ? Bulgaria 
vecini cu Rusia insemneazi: finis Bulgariae! O! Cum ar 
vrea Rusia si aibi pe Bulgaria vecini! De cind ar fi in- 
cilcat-o cu o^tirile...! §i nu i-ar mai fi trimis pe generalul 
Kaulbars in visiti! ^i ce scurt i-ar fi drumul spre Sfinta 
Sofia, cici n'ar mai avea nevoe si trateze cu Rominia spre 
a trece ! Cum poate si aibi cine-va o vedere atit de scurti ? ! 

— Cine poate indrepti^i cum-va aspira^a aceasta a Bul- 
gariei spre Dobrogea ? Dar care e sufletul acestei bolnave 
nizuin^e ai spus deja ^nsu^ sfin^ia-ta. 

— Da... da, iari^i Rusia ! Indeamni pe Bulgari spre Do- 
brogea pentru a incurca pe Rominia, care cu trupul ei ii stivi- 
le^ce caleaspre Constantinopol... Da,seinJ:elege de sinelucrul. 
Pentru cine ar fi aceasta o taini ? Intrebarea este : cum de 
nu in^elege Bulgaria ci mai mult ea se incurci decit Ro- 
minia? ci dorind Dobrogea i?i dore.^ce propria moarte ? 
§i eati ci Bulgarii nu intrevfed ci moartea lor este Rusia! 
Imi vei respunde iari^i: imprejuririle din statele nestipine 
pe soarta lor. R6spunsul acesta aici se potrive^ce mai pu^in. 

— Pari in adev6r a dispera de Bulgari? 

— A dispera? O, nu! Poporul bulgar trie^ce, de§i au 
trecut peste el atitea nevoi, ^i va trii. Ce fel trie^ce insi? 



Digitized by 



Google 



320 

Chiar despre un individ vorbind, nu gisim destul nutnai ck el 
trie^ce, ci se mai cere ceva... o menire, c^t de mici; cu 
at&t mai mult dela un popor trebue si se ceari aceasta. 
^i cine §tie ? poate cSl in viitor va arSta dacS are o menire. 
Triinicie are, e drept. E inzestrat cu ceeace s'ar piitea 
numi: resisten^4 pasivS; r6m&ne ceeace este. De aceea, 
acel care va voi s4l inghiti i§i va causa mari deranjamente 
de stomah... resisten^a pasivi e indigesta... Afari de casul 
c4nd stomahul in care ar intra aceastS inghif:itur4 ar fi de 
struj:, ca eel al Rusiei. — Deosebirea dintre Bulgarii din prin- 
cipat ^ cei din Turcia? Mai AntSi: cei din principat sunt 
indige^ti, cei de aici din contri sunt foarte digerabili, at&t 
din punct de vedere national, c^t ?i religios. — Observa ci: 
n'am zis confesional, ci religios. Cei din Bulgaria sunt in fine 
Bulgari, cei din Turcia sunt pini acum nutnai Slavi, ^i pot 
deveni Bulgari precum pot deveni S^rbi ^i cine mai ?tie ce. 
Muncitori sunt §i Bulgarii de aici ^i cei din principat. Cei 
din Bulgaria sunt morali intru ale casniciei, ear cei de aici 
sunt cicju^ intr'o cumpliti corup^ie cu at&t mai periculoasa 
cu c&t e incon^tienta, adeci ajunsa ca a doua naturi Cei 
din principat mai au familia curata, cei de aici nu. 

— Este vr'o asemenea deosebire intre Grecii c4^i sunt in 
Turcia ^i intre cei din regatul grec? 

— Sco^^nd pe grecomani? 

— Bine in^eles, de oare-ce nu's Greci. 

— Atunci compara^ia e in defavoarea celor din regat. 

— Cum a^a? 

— Cei din regat se gasesc acasi la ei, a^a cum le e 
casa; cei din Turcia insi, au un tutore, care rfespunde de 
faptele lor, in locul lor. N*ai observat d-ta ca Grecii, carii 
trSesc in afari de Grecia, sunt gata la ori-ce sacrificiu pen- 
tru patria lor, pe c^nd cei triitori in patrie nu sacrifice nimic 
pentru ea ? CS nici dSrile catri stat nu*^i achita ? Faptul acesta, 
absolut constatat ^i de toji ^tiut este foarte semnificativ. Cei de 



Digitized by 



Google 



321 

dinafara de Grecia, vecji, cS tot tnva^S ^i ei cftte ceva printre 
strSini! Evreii, fSrS patrie fiind, se ajutS intre ei pretutindeni; 
insa c&nd Evreii se vor aduna la un loc $i vor intemeea un stat, 
daca il vor intemeea vr'odata, i^i vor rupe carnurile ^i se vor 
m^nca ei intre ei, cum faceau pe c&nd aveau un stat, adecS: 
buca^i de staturi. Vrei sS ^tii cum g^ndesc eu despre Turci ? 

— Foarte bucuros. 

— fi se par binuitori? Nu, ci numai i^i dau cu greutate 
increderea, pentru cSl au fost prea mult ^i prea des ia^ela^. 
Turcul este pretutindeni drept ^i onest. El ^tie a uri cu mare 
foe, insS are §i puterea de a erta, caci el ^tie ^i a iubi cu mare 
foe. El este bun amic, de ^i se increde cu greu, dar c&nd il ai 
amic, atunci el i^i este un amic-frate, tot a§a de credincios, pe 
c4t de devotat iji gata la ori-ce sacrificii. Are neamul acesta 
virtu^i adev6rate. TrSsfeturile lui caracteristice sunt m^rinimia 
^i recunoscin^a, deci are vfedite aptitudini pentru civilisa^e. Spi- 
ritul democratic ii este in fire, de^i e pornit spre marire. De 
aceea in Turcia se vede mai mare libertate de c4t in unele 
^Sri din apus, iji de aceea intre om §i om egalitatea aici e 
foarte mare. Numai de va trece cine-va o singurS data prin 
Turcia, u^or se poate incredin^a ca Turcul, de.?i stSp&n, el 
nifci nu incearci a desnajionalisa pe al^ii. Toate celelalte 
popoare au aceast3 iScomie de a inghi^i alte neamuri, acea 
pomire de a lovi in dreptul altuia firesc, de a fi ceea-ce 
este. Turcul nu o are, el sta mai presus de acest pScat, 
Toate cele-lalte popoare sunt inca prea materialiste, poporul 
turcesc este mai idealist de c&t s'ar putea crede. Noi to^ 
cei-lal|i ne indrSgim de pSm^ntul in care ne na^cem ^i trSim, 
ne lipim de col^ul de ^ar^ in care am vScJut lumina soarelui 
§i ajungem a numi patrie p&ni §i comuna sau cStunul in care 
ne-am n^scut. Otmanul nu se leagi de pim^ntul lui na- 
tal. Amintirile copilSriei, ori-c^t de dulci §i sfinte sunt ele, 
nu 1 incStu.^eaza de bordeiul pirintesc. Patria lui este steagul 
verde. Patria lui este acolo unde se aud invS^iturile Elco- 

/. NenifetCH, — Deia Homanii din Turcia Europrani. SI I 



Digitized by 



Google 



322 

ranului. Noi, celelalte popoare, suferim p&nS ^i sclavia numai 
ca sa nu ne despir^im de pam^ntul iubit unde ne-am nascut. 
Turcul nu. In partea de Tesalia d^uita Greciei, acum in urma, 
la Larisa ^i la sud ^i rfesirit de Larisa se gSse^ce o respec- 
tabilS insula de Turci. Cre^i cS iubirea de pam6nt ii \me 
acolo ? Nu... ei emigreazS necontenit spre Turcia. Cele-lalte 
popoare cScJute Greciei in poalS, stau locului ^i indura do- 
mina^unea greceasca, ^i indura toate relele administra^unei 
grece?ci, numai ca sSl nu se despartS de locul na^cerei. Din 
^inutul Larisei ^i Tricalei este doar ^i Turcul din tatS in fiu, insa 
el emigreaza, ^i nici nu se uitS inapoi cind pleach, pentru-ca 
in ^inutul Larisa nu mai fMfle steagul verde, nu mai resunS 
glasul Elcoranului. El nu se leaga de pSm^nt, ci de ceva mai 
ideal; nu locul cutare este patria lui, ci ensu§i el i^i este 
sie^i patrie. Demnitatea lui de om jji credin^a lui, este ade- 
v6rata lui patrie. In resboiu Tai v6(Jut, deci de virtu^le lui 
osta^e^ci nu e nevoe sa *^i mai vorbesc, el a ^inut cu vi- 
tejie ^i cu statornicie pept voinic ?i in contra Romaniei ^i in 
contra colosului Rusia. Turcul nu se pleaca,el se lupti pSna 
la urmS. 

— Da! L'am vSdut la Grivi^a pe acest popor brav, §i de 
atunci m'am deprins a'l stima. 

Inca una din causele pentru care poporul turcesc emi- 
greazSdin locurile cadute sub stapAnirea neotman^, este §i 
faptul ck poate, intr'o zi el ar fi nevoit sa se lupte sub un 
steag strain in contra steagului verde. De aceea Turcii din 
^inuturile Farsalei ^i Larisei se despart at4t de u^or pe pS- 
mfenturile pe care ei le-au staplnit ^i muncit din tatS in 
fiu. In calStoria mea prin Turcia mi s*a intimplat sa in- 
tdlnesc pe mulfi dintre Turcii pleca^i pentru totdeauna dela 
Larisa §i dela Farsala, mai ales la Salonic, ^i intrebfindu'i 
asupra causelor ce i-au d3terminat sS-^i pSriseasca pro- 
prieta^ile, ei imi ziceau: «Causele suntmulte! Cum sa stSm 
noi sub stipinirea Grecilor? Nu ne e indem&ni de loc §i 



Digitized by 



Google 



323 

zilnic avem de suferit c^te ceva. Apoi tinerii no^trii nici 
lega^i nu vor s& stea sub stSp&nirea greceascS. Cum? sa 
ajungem noi sS ne luptSm cu arma in m4ni in contra legei 
noastre? De aceea tinerii pleach in imp6ri^ie, ^i dupi ce 
pleaci tineretul, noi cei cu cas^ ^i cu copii ce sS mai fa- 
cem in Grecia? Ne pun fetele noastre pe foe, cSci, dupi 
ce flacSi se due nu mai avem cu cine sSl le m4rit4m. §i 
a?a ne ridicam §i noi b6tr4nii, cu toji ai no^trii iji plecSm.j) 
Ce fel sunt trataji Turcii din partea de Tesalie cicJutS 
in poala Greciei, ne-o spune un mare amic al acestei ^iri^ 
d-1 Gaston Deschamps: «Turcii, carii mai remiseseri la 
Larisa ^i Farsala, au cam pSrasit aceste ^inuturi. Totu^i se 
pare cSl Grecii nu i-au maltratat. Fara indoealS, e greu 
de a impedica oare-care vecsa|:iuni ^i brutaliti^i de-ale sol- 
da^ilor (greci). Sergen^ii nu sunt obliga^i a fi oameni de 
lume, $i bufoneriile lor sunt de obiceiu cam grosolane... InsS 
guvernul pare sa fi ficut o sincera sfor^are spre a evita 
jignirile...» ^) Totuiji jignirile nu s'au putut evita, de^i pentru 
aceasta s'au ficut sfor^Sri at&t de sincere (?!). Vecsajiunile ^i 
brutalitS^ile solda^ilor greci in contra Turcilor nu s'au putut 
inc^ impedica, ^i pSni acum sergen^ii greci nu au devenit 
incS perfec^i «hommes du monde», de aceea Turcii din 
^inuturile Farsalei ^i Larisei tot continui a emigra. 

Parintele Faveyrial m6 intreabA daci voi sS'i cunosc pa- 
rerile despre Serbi, ^i dupS ce ii respunseiu c^ da, zise; 

— La Perlepe nu vor ajunge, ^i nici au ce cauta. Ei 
trebue sS se consolideze bine in statul lor. Totu^i eu nu 
g&ndesc despre S^rbi a^a cum de obiceiu se gfinde.^ce in 
Peninsula-Balcanic4, mai ales de consulii jji prela^ii greci, carii 
surid ca de un invins, c4nd vorbesc despre Serbi. Poporul 
s6rb, asa mic cum este el, are, dupi mine, un viitor ^i cul- 
tural .^i civilisator, pentru ca este entusiast §i se mi^ca la 



*) Gaston Deschamps: La Grhe d'aujourd'hui, pag. 307—308. 



Digitized by 



Google 



324 

ideile mari ale veacului. Stai pe g&nduri? Cuge^i cum-va la 
infr&ngerea S^rbilor de c&tre Bulgari ? Sper insi cS vei fi fost 
pStruns, ci pe S^rbi, nu Bulgarii i-au infrftnt ^i nici micar 
Batemberg, ci regele lor Milan. 

— Dar entusiasmului s^rb, Bulgarii opun spirit rece ^i positiv. 

— Aceasta nu e un avantaj. Veacul acesta, care la inceput 
era positivist, a devenit deja entusiast, ^i veacul viitor e menit 
sa fie inc& mai calduros, decAt sfAr^itul acestuia in care traim- 
Deci Bulgarii sunt in trecut, ear S^rbii sunt in viitor. 

— ParcS-ai vrea mai mult sS'^i intrev6d teoria decAt s'o 
in^eleg. 

— Cred ca-i foarte limpede. SS luam douS individe: 
unul vede via^a ca entusiast ^i altul ca un rece calculator. 
Cel entusiast are de suferit o mul^ime de desilusii, insS a- 
vehtul lui il impinge in noi intreprinderi, in unele izbute.^ce 
in altele nu. Omul acesta ajunge ceva ^i se poate sa devie un 
om... strSbate. ObservS istoria ^i te vei incredinfa ca oamenii 
mari au fost entusia.^ti cu firea, chiar c&nd nu se pareau. la 
pe recele calculator, pe positivist ^i dacS vrei pe egoist: 
acesta stringe douS la un loc §i izbute^ce a se asigura con- 
tra valurilor vie^ei, i^i linge lini^tit buzele dupa ce gusta 
bunatafile ingramadite pe masa lui, se intinde fericit ca sa'^i 
faci mistuirea ^i... ? ^i atit. Popoarele egoiste .^i positiviste din 
istorie adus-au vr*o idee nou6 omenirei ? ^i isi au asigurat macar 
esisten^a ? — Cele entusiaste, acelea au impins inainte ome- 
nirea pe calea progresului, adecS a binelui, a dreptului, a 
adeverului ^i frumosului. Lucrul nu mi se pare greu de 
in^eles, poate insa cS ar trebui sSl\\ aduc pilde din istorie^ 
dar ^i le po^i gasi ensu^i. G^ndc^ce-te la Tirieni ^i Fenicieni, 
la Cartagineji, la Evrei, la Asirieni iji Mecji iji la alte popoare. 

In seara aceliasi zile era aranjata la « Hotel Belgrad» o 
masa, anume cu scopul ca eu sa pot aduna c&t mai multe 
^i mai sigure date statistice. La masa erau trei consuli. 



Digitized by 



Google 



325 

trei secretari de consulate, un profesor turc, un dragoman 
de consulat, un profesor roman, ^i patru Ingineri din cei in- 
sarcina^i cu construirea caei ferate dela Salonic la Bitule, 
dintre carii doi Franceji .^i doi ArmAni. Ar fi prea lung a 
reproduce convorbirile, aproape numai statistice, ce au ^inut 
dela seapte ore seara §i pinS pe la un-spre-zece ore noaptea, 
totusi fiind-ca au fost in adever foarte interesante, voiu pre- 
senta cititorului un resumat. Este bine in^eles ca un om, un 
singur om, calStorind orient de indelungat, nu poate face 
o justa statistics, in nici o ^arS din Europa occidentals, 
chiar de ar fi una din cele mai mici, ca Belgia, ca Olanda 
sau ca Danemarca, cu atSt mai pu^in va putea el face 
aceasta in Turcia. ^i dacS in Belgia, buna-oari, va trebui 
sa se ajute ^i cu cunojjcin^ele altora, cu atSt mai mult va 
trebui a face aceasta in Turcia, unde insemnStatea ^tiin- 
^ifica a statisticei nu'este incS in^eleasa. ^i dacS in Belgia, ca 
sa nu luam alt esemplu, numSrul eel mai din urmS nu ar putea 
sSl fie decSt numai aprocsimativ, ear nu absolut esact, cum ar 
putea fi un asemenea numSr alt-fel in Turcia ? O adunare 
de mai mul^i consuli ^i secretarii lor, de profesori, de ingi- 
neri carii lucrau o linie ferata ce trece prin o mul^ime 
de puncte locuite de ArmSni, ^i mai toj:i anima^ de sen- 
timente ce nu puteau fi calificate de amicale ArmSnilor, 
o adunare de oameni cu o indelungS §i amanun|ita cu- 
noijcin^a despre popoarele din Turcia, era pentru c416torul 
care voea sa se informeze ^i sa deduca adevferul o foarte 
pre^ioasa ocazie. Mai to^i socoteau pe ArmSnii din Turcia 
dela 650.000 sau 700.000 panS la 1.200.000; nici unul 
nu s'a scoborit sub 650.000 de suflete, nici unul nu s'a 
ridicat peste 1.200.000, §i to^ conveneau ci in ziua cSnd 
Armanismul va avea recunoscut de Inalta Poarta un epis- 
copat al s6u national, Grecomanii-ArmSni, cuprin^i in aceste 
cifre, se vor lepSda imediat de panelenism, de oare-ce gre- 
cisarea lor este cu totul fictivS, ear nu definitiva. 



Digitized by 



Google 



326 

— Lucrarea direc^iunei Armftne^ci din Bitule sufere de 
trei mari pScate, zicea eel mai b6tr4n dela masS, care se 
gisea in Turcia de Europa de mai bine de 20 de ani, 
ca dragoman al unui consulat. Antei: nu are destui bani 
spre a deschide ^coli arm&ne^ci pretutindeni unde sunt 
Arm&nii in numfer mare. Nu 70 sau 80 de ^coli trebuesc Arm&- 
nilor, ci peste 300. Al doilea: nu au Arm&nii cler al lor 
na^onal. Ei nu pot apare ca o na^iune din causa aceasta. 
Grecomanii vin §i st4nd de vorbi cu cei din direc^ia Ar- 
minismului le zic: ((Bine, sS ne facem ^i noi Arm^i ca 
voi, dar de ce lege sunte^ voi?» «Cum? respund ArmSinii, 
de celege? Suntem ortodoc^i ca ^\ voi!» «Bine, dar atunci, 
zic grecomanii, ^i voi sunte^i Greci ca §i noi.» (rNu, res- 
pund iari Arm&nii, noi suntem ArmAnix). a Bine! zic gre- 
comanii, unde v6 sunt preo^i ?» aPreo^ii noijtrii ? respund 
Arm&nii, dar popa cutare ^i popa cutare, dela cutare ^i 
cutare bisericS nu sunt Arm&ni, nu vorbesc arm&ne^ce ca 
§i voi, §i ca ^i noi, ^i nu se in^eleg cu femeile §i copiii lor 
pe arm&neijce cum face^i ^i voi, cum facem ^i noi ?» ((Bine, 
zic grecomanii, popa cutare ^i cutare, de^i vorbesc acasS 
armftne^ce ca noi ^i ca voi, dar ei sunt Greci, pentru zk 
citesc grece^ce in biserica, §i pentru ca au de !jef pe pa- 
triarhul dela Constantinopol, care este grec. §i daca popii 
no^trii sunt jji popii vo.^trii, ^i daca popii no^trii .^i ai vo^trii 
cunosc de cap pe patriarhul, atunci voi sunte^ Greci. Ear 
daca voi nu recunoa.^ceji de !jef religios pe patriarhul, atunci 
care e legea voastrS a Armslnilor ?» A§a se cearta Arm^ii 
Arm&nismului ^i Arm^nii Panelenismului de mul^ ani intre 
ei, ^i de c^te ori se int^lnesc doi, iaro iau din cap6t, in- 
virtindu-se in acela? cere vi^os. Aiba ArmAnii un §ef reli- 
gios al lor, cu sau fSra voea patriarhului, ^i un cler al lor 
iji luerurile se vor schimba intr'un mod surprincJStor. Al 
treilea: direc^ia dela Bitule a Arminismului e departe incS 
de a cunoa^ce bine num^rul Arm^nilor. Daca stai de vorbS cu 



Digitized by 



Google 



327 

vre-unul din aceastS direc^e, incepe s&'^i spue: a^a zice 
Pouqueville, a§a zice Ami Bou^, a^a zice colonel Leake, 
a^a zice Picot §i mai ^tiu eu cine inca, insa to^ ace§tia 
zic cu totul alt-fel dec&t el, cSci el i^i spune cSl poporul 
arm^nesc din Turcia are eel pu^n 1.300.000 de suflete. Este 
destul insi sS-i suri(Ji pu^ in fa^i, fSra s4 zici un cuv^nt, 
§i el e dispus sSl scadS o suta de mii, iji dou& ^i chiar 
trei; abea de aici incolo resists sciderei, c&ci presim^rea 
incon^tientS a adevferului il opre^ce. §i de unde vine aceasti 
nesiguran^i ? De acolo cSl Arm^nii, nicr ei nu cunosc po- 
porul armSlnesc. Direc^a ^colarS lucreazi deja de 25 de ani, 
^i inca nu s*a invrednicit sS trimi^i un chestionar statistic 
pe la dascilii lor dela ijcoalele arm&ne^ci, multe-pu^ne c&te 
au. Ei ^niji^i ar fi surprin^i atunci, ^i atunci nu ar mai sci- 
dea cu at^ta u^urin^S, cum fac acum, din causi c& se 
ignoreaza ei in^i^i. Atunci ar zice : at&^a suntem pentru 
c4 eata c^^i suntem aici, cft^ acolo, c&^ la mare, c4|i pe 
cutare munte, ^i eata c&f:i suntem in total. Acum insi ori- 
care strain vine ii ia in picioare ^iei tac, pentru ce? Pentru 
ca, ei in^i^i necunoscendu-se pe sine, nu jjtiu ce sa r6s- 
puncja. Apoi ei nu'^i cunosc mai de loc Arm^nii din Tracia. Eu 
i-am num^rat de mult, dar nu e chemarea mea sa le des- 
chid ochii; pot sa stee ei a^a mult ^i bine. Bulgarii se numSrS 
necontenit, §i necontenit devin tot mai indrSzne^. 

Singurul Arm&n care se afla la masS mul^Smi pentru 
deschiderea de ochi ce ii se facea de un inimic al rasei 
lui, ^i, cred cS avea in realitate pentru ce mul^Smi. 

Dupa o lungS discu^e se hotari cS numferul Armdnilor^ poate 
fi de 1.200.000 de suflete; mai de^i in vilaietele Monastir, Sa- 
lonic, lanina §i Scutari, ^i mairariincelelaltevilaiete, $i incSne- 
cerceta^i in Tracia. Grecii fura socoti^ ca la 50.000 in Ma- 
cedonia ^i Epir, spre marea amaraciune a Grecilor care erau de 
fa^S, ear in Turcia europeani toatapSna la 170.000, resp^ndi^ 
mai mult pe coastele marilor ^i in ora^ele comerciale. Bui- 



Digitized by 



Google 



328 

garii din Macedonia furi socoti^i la 300.000 de suflete, 
ear in Turcia la macsimum 700.000; in acela^ timp se 
constat^ ck in Epir ^i in Albania nu se gisesc Bulgari, 
de^i ei tind a se la^i ^i intr'acolo spre a'^i indrepta^i pre- 
ten^iile asupra Adriaticei. Albduejiiixxtk socoti^i la 1.400.000 
suflete, Sirbii la 175.000, in deosebi cS un mare num6r 
dintre a^a-zi^ii Bulgari, carii sunt incS numai Slavi, fac ochi 
dulci Serbiei, mai ales cei catolici. Turcii fura num6ra^:i la 
1.300.000, Tatar iiXTi 35.000, Evreii la 165.000, Armenii\?L 
50.000, T^'gann ca la vr'o 40.000 ?i vro 65.000 sunt Fran- 
cejii, Germanii, Italienii, Englejii, Elve^ienii etc., din Turcia 
de Europa. In cei 1.300.000 de Turci fura num6ra^:i jji 
Cur4ii, luru^i, Cerchejii, Anatolii etc., nu insa 91 cei 35.000 
de Tatari, carii dupa drept trebuesc numera^i la Turci, de 
oare-ce §i ei apar^n Islamismului. NufurS insa socoti^i la Turci, 
Albanejii, Bulgarii §i Arm&nii mohametanisa^, ci fie care la 
neamul lor. Se facu adunarea ^i se gSsi cS Turcia Euro- 
peana ar fi avend 5.300.000 de locuitori in loc de 5.000.000, 
ckt ii dau mai toate geografiile. C^^i-va dintre comeseni 
se mirarS foarte de aceastd «umflare de cifre» ; ear bStr&nul 
le r6spunse: 

— Sa nu v6 mira^i nici-de-cum. Cifra de 5.000.000 ce se 
da de geografi, ca fiind intreaga popula^ie a Turciei nu este 



*) Jara din Europa in care f iganii s'au ar^tat mai ftnt€i, se pare si fie Spania, 
unde, in 1492, s'au §i luat mfisuri represive in contra Jiganilor, carii se imul- 
{iseri foarte tare. Pe dlnd Spania ins& ii alunga, Ungaria ^ Rusia le dedea 
asil. Totu^i in Elvetia ei ap^ruseri deja la 1413, in Italia la 1422, in Francia 
la 1427 ?i in Anglia la 1430. D-1 Cora, un etnograf italian. socote^ce pe f i- 
ganii din Europa la 800.000 de suflete, ear in total la 1.000.000. Numai in 
Romania, dup& d-1 Cora, ar fi 250.000 de pS^^^** ceeace se pare cam esagerat. 
In Ungaria f iganii sunt in numdr de 1-50.000 de suflete, in Rusia 80.000, in 
Spania 40.000, in Persia 20.000 etc. In Africa f iganii ar fi numero^i, de ascmeni 
in America ?i cu deosebire in Brasilia. In insulile Oceaniei s'ar fi gSsind iarSl^i 
destul de mul^i. In Turcia de Europa d-1 Cora socote?ce pe Jigani la 35.000 
de suflete, ear in Turcia de Asia la 70.000. — Arm&nii, dupi cum vSdurSm, 
numesc pe pS^'^i Ghiffd, (la plural Ghi/ft)^ ear Grecii FYtftol; §i unii §i altii 
injeleg prin aceste numiri Eghifteni sau Eghipteni. 



Digitized by 



Google 



329 

adev6rata. Ve^i zice: dar geografii au luat acest numfer 
dupa datele oficiale. A^a e, insa: datele oficiale nu sunt 
adevferate. Turcia are o intindere de peste 165.000 de ki- 
lometri patra^i, ear noi carii traim aid vedem ca si piscurile 
cele mai inalte sunt locuite, vedem ca in lunci satele se ^in 
unele de altele, numSrul ora^elor este asemeni foarte mare; 
^ara aceasta nu are deci o popula^ie rara, ci din contra. 
Popula^ia Turciei e mult mai deasS dec&t a Greciei, .^i to- 
tu^i Grecia zice ca are o popula^ie de 2.000.000 de su- 
flete pe o intindere de 50.000 de kilometri patra^i, adeca pe 
mai pu^in de Vs din intinderea Turciei. Atunci cum se poate 
ca cifra totala a popula^ei din Turcia de Europa s& fie 
numai de 5.000.000 ? In genere statistica in Turcia se face 
pe case, sau eel mult pe familii. Mfisura aceasta ar fi in- 
^eldtoare si c&nd s'ar face constiincios, insa cu to^ii stim 
ca numai constiincios nu se face. De s'ar da numerul ade- 
vferat de familii dintr*un sat, ar trebui sS se plateasci sta- 
tului o suma de bani mai mare, dec^t plite^ce azi acel 
sat; dar primarul are interes si pl&teasc4 mai pu^n, §i deti 
s4 arate un mai mic numer de familii in satul lui. A^a face 
Cogiaba^a, a^a face Mudirul, a^a face Caimacamul ^i adesea 
numferul se mai scade ^i la vilaiete. Cum voi^i deci sa 
se ^tie adevSratul numfer al popula^iei din Turcia? O nu- 
m^ratoare condusa de necesitatea ^tiin^ifica de a cauta ^i a afla 
adevferul, aici nu s'a facut incS. Aici numfiratoarea se face 
in vederea darilor cStra stat, jji atunci tot omul se iere^ce 
^i cifra totala rSm^ne sub adev6r. Cine a numfirat pe Far- 
§ero^:i, bunS-oara ? Aici in oastea statului nu intra dec&t 
musulmanul; daci s'ar lua ^i cre.^tinii, atunci s'ar mai face 
inca un recensement ^i in vederea recrutarei; ^i astfel am 
avea doua feluri de numferari, ^i prin unul am putea con- 
trola c&t-va pe celalt. Turcia cum e azi, far a Bosnia ^i Herze- 
govina ^i farS Rumelia are eel pu^n 5.500.000 de locuitori 
in cap. Sunt ani mul^ de c^nd fac ^i refac aceasta soco- 



Digitized by 



Google 



330 

teals jji cred, §i nu m6 indoesc, cS sunt mai aproape de 
adevSr dec^t to^i geografii. 

Atunci cei dela masS incepurS sS intindS cele 200.000, 
ce treceau, dupd socoteala bfetr&nului dragoman, peste 
5.300.000, cAnd pentru S6rbi, c^nd pentru Turci, c^nd pen- 
tru Greci, etc. ear Arm&nul dela masS pretinse ^i el ceva pen- 
tru neamul arm^nesc. Dar bfitrSnul Dragoman le r6spunse: 

— Din aceste 200.000, eu unul a§ da Turcilor cea mai 
mare parte, o altS parte mai mijlocie a^ trece Albanejilor, 
o alta asemenea a? trece Armfinilor, ear a patra ^i cea 
mai mica parte aij trece-o la Evrei. DacS socotim pe Evreii 
din Salonic, din Bitule, din Constantinopol, pe cei din Scopia, 
Castoria, lanina ^i Istib, precum ^i pe cei din Strumni^a .^i 
alte ora^e^ ajungem aproape la numSrul lor de mai sus, insS 
ei se gSsesc c^te pu^ini mai prin toate ora^ele ^i t&rgurile 
Peninsulei, afara de cele pur arm&ne^ci. Ear in viitor va 
trebui sa facem adaogiri tot la Turci, din causa emigrarei 
lor din Grecia ?i alte par^i; insa, jji la Armani se vor 
adSogi mul^i din causa imigrarei in Turcia a Arm^nilor din 
Grecia ^i din Bulgaria, unde ei au prea multe de suferit. 

Se facuri apoi aprecieri asupra diferitelor popoare din 
Turcia de Europa, aprecieri ce e§eau foarte invecinate cu 
parerile parintelui Faveyrial, aratate mai sus. Bulgarilor din 
principat li se recunoscu mai mult neast&mpfir dec&t pre- 
vedere §i progres; munca Serbilor pentru a-'^i intinde spre 
sud hotarele a fost calificata, dupa cuv^ntul lui Shakespeare : 
«mult zgomot pentru nimic»; lucrarea culturala a ArmA- 
nismului a fost etichetata: «lene^a»; zbucium&rile panelenis- 
mului din Turcia ^i a panelenismul ^nsu^i au fost botezate cu 
numele de: «farceur care i^i face farse pSna ^i sie ^nsu^i»; 
ear starea de a^teptare nervoasa a Albanezului fu calificatS cu 
numele de: «c&rti^a, care pan& acum nu lucreaza dec&t 
mo^oroae dintre care unul e §i Grecia modern&», se recu- 
noscu insa ca viitorul lui va surprinde intr*o zi Peninsula. 



Digitized by 



Google 



331 

De asemeni, se recunoscu cS dacS a§a-zisa Europa s'ar ame- 
steca mai pu^in in Turcia, toate ar merge mai bine dec&t acum, 
cSci amestecul sporadic ^i schimbator la fa^a, dupa intere- 
sele cutarei sau cutSrei mari puteri, face sa apar& tulbure 
^i nestatornice lucrurile turce^ci. 

Convorbirea alunec^ cu incetul la o statistic^ de ora^e ^i se 
incepu cu Bitule. To^:i dela masa, afara de Greci, cer sS se so- 
coteascS mai AntSi Grecii din Bitule. Unul, decreteaza 10.000 
de Greci^ altul scade la 4.000 de-odata; unul nu primc^cede- 
c4t 2.500, ear al patxulea printr'un salt mortal ajunge la 200. 
Francejii ^i Armenii rid cu hohot, ear Grecii au aerul a nu 
mai participa la discu|:ie. Cel care ajunsese la 200 era un Serb; 
atunci bfitranul dragoman, adres&ndu-se acestuia ii zise : 

— Dv. locui^i in Bitule de cinci ani, zice^i ca cunoa§ce^:i in 
acest ora§ 200 de Greci, fi^:i bun ve rog a numi numai 20 din- 
tre ace^ti 200 .^i eu m6 declar invins de mai nainte, ^i v6 dau 
dreptul a considera de fal^ tot ce am zis ^i am sprijinit asta-seara. 

Cel provocat ast-fel numi un Dimitriadis, care insi fu 
gasit Arm^n din Vlaho-Clisura; numi un Atanasiadis, care 
fu g^it iara^i ArmAn din Vlaho-Livadia; mai numi un Teo- 
dosiadis ^i inca vr'o doi sau trei idis^ carii furS de asemeni 
gasi^:i Armani din Pisuderi ^i din Avela, ^\ dupd aceste 
numai c^te-va incercSri neizbutite, renun^&. 

— Vi se pSruserS gluma afirma^iunile mele?, zise bStr&nul 
dragoman. Vede^:i acum? Nu puteri gasi un singur Grec 
in Bitule... dar v6 in^ela^i... esista doi: Mitropolitul Pela- 
goniei ^i d-1 Consul al M. S. Regelui Gheorghe I-iu. Secre- 
tarul consulatului, rfemfine dator sS probeze cS este Grec, 
^\ dupa ce va reu^i, atunci vor fi trei Greci in Bitule. To^i 
pe c&^i ii |ine^i Dv. de Greci sunt Armani grecomani, jji 
numSrul acestora la un loc cu cel al ArmAnilor declara^i 
din Bitule este de 15.500 desuflete^), numfer care cre.^ce 

*) D-l G. Wcigand, gre^it aratS cS in Bitule, ar fi numai 13.000 ArmSni. Ve^i: 
Die Sprache der Oiym/o- Wiachen, Leipzig 1888, pag. 5. 



Digitized by 



Google 



332 

mereu prin imigrare in Bitule a Armclnilor din alte comune 
arm&ne^ci, apropiate ^i indepirtate. Numfirul Grecilor in 
vilaietul Kossovo este tocmai acela al Grecilor din Bitule; 
numSruI lor in Macedonia de nord este un mare semn de in- 
trebare. In Macedonia de sud s'ar putea aminti de ei... si 
au dreptui a se mAndri c& in Bla^a au grecisat definitiv 
c&^i-va Armani. Abea in Epir se poate in adev6r vorbi , 
despre Greci ^i in Zagori, unde fanatical Cosma a grecisat 
iara^i o buni sumS de sate .^i c&tune arm&ne^ci. 

Se in^elege cSl Grecii protestarS, insS fSrS succes, cSci 
aici se vorbea intr un cere restrins, alcStuit numai de cu- 
noscStori, carii intre ei i^i puteau spune adevferul, atat pe 
c^t si ei il cuno^ceau. 

Din cercetarile c&te f&cusem eu in Bitule ajunsesem deja 
la credin^a ca In acest ora^, numSrul Arm&nilor este foarte 
mare, totu^i nu a^ fi putut nici-odata afirma ca nu ar fi 
esist^nd nici un singur Grec. Cunoscfetorii mai din vechiu 
^i mai de aproape ai acestui orai^, o afirmau insS, ^i chiar 
fa^a de cei interesa^i. 



Digitized by 



Google 



XII. 

TRECfiTOARBA DIAVATO. BIFURCAREA DRUMULUi: SPRE GHEORGEA §1 SPRE 
OHRIDA. STENIAHAN. ^URHAN. DEUHOL PESTE ZVEZDA. RiOL DEYOL pAnI LA LA- 
CDL MALIKI. PLEASA. GHEORGEA SAU CORCEAUA. VOSCOPOLE 8AU MOSCOPOLE. 
RlDL DEVOL DELA LACUL MALIKI pInI LA LJDMI-BERATIT. ROLDL CE-A JDCAT 
ODATA VOSCOPOLE. VOSCOPOLENIL FUNDAREA ORA^OLlJI VOSCOPOLE. SFArAMAREA 
VOSCOPOLEI §1 A ORA^ELOR ARMANE^CI DIN iMPREJURIMI. NDMfiRDL POPDLATIEI 
VOSCOPOLBl DE ALTA-DATA. 



Inca dela trei ore de diminea^a eram gata de plecare, .^i 
a^teptam zadarnic pe cei doi suvari promi^i de Faic-Pa^a. 
La patru ore plecaram, ne mai put^nd a^tepta, jji dupa ce 
facurSm o buna bucata de drum, in sfi^r^it ne ajunse din 
urma un suvari, unul ear nu doi, Jumatate din promisiunea 
valiului se implinise. Drumul merge la apus de Bitule §i, dupa 
ce trece peste cunoscutul platou de 894 de metri deasupra 
nivelului marei, lasa la st&nga Tfirrnova, Magarova, Nijo- 
pole ^i Molovi^tea, adecS spre sud, ear la dreapta, adeca spre 
nord, lasS Gope^ul cu satele Leri, Ramna iji altele, §i ajunge 
la picioarele muntelui Diavato, sau a trecfetoarei cu acest 
nume. Muntele sau trecfetoarea Diavato este un fel de ^ea, 
av^nd inai^ime de 1163 de metri deasupra nivelului mSrei, 
jjea prin care se une^ce puternicul masiv Suhagora sau Ne- 



Digitized by 



Google 



334 



reca cu muntele Bigla, mai pu^in important ca masi. Ur- 
carea dureazS lung. Ajung^nd sus pe Diavato, calfitorul da 




o 
U 



c 






o 

CD _Q 

o 



O 






o 



o 



de un han ?i de un post militaf , a.^edat intr'o intaritura de 
ziduri, pentru ca la nevoe jandarmii sa se poata adaposti in 



Digitized by 



Google 



335 

contra bandi^or, carii cearc& destul de des aceasta insem- 
nata txecStoare, in drumul spre Ohrida, spre Gheorgea sau 
Corita ?i spre Dura^u ^i alte porturi dela Adriatica. CAt timp 
caii se odihnirS pu^in ^i imbucara ceva, noi ne urcarSm pe 
un pise in apropiere de trec6toare, de unde se deschide o 
minunata priveli^te peste §i spre o mul^ime de creste de mun^i. 
La sud-est se vede o parte din masivul Suhagora, la nord- 
vest muntele Bigla, la apus masivul Petrina sau Galici^a, care 
impedica vederea minunatului lac al Ohridei, ear la sud se 
deschide manoasa cSmpie de de-asupra lacului Presba ^i se 
zare^ce §i acest lac. Trecetoarea Diavato este foarte espusd 
la vinturi, eama se depune aid zapada adesea de trei ^i 
patru metri ^i ori-ce comunica^ie intre Bitule ^i Ochrida ^i 
intre Bitule §i porturile armAne^ci dela Adriatica inceteazS. 
De pe Diavato drumul se scoboarS pe c^mpia dela nordul 
lacului Presba ^i se inclina mai ^nt^i, adecS dupa ce ajunge 
in aceasta c^mpie, spre sud-vest. 

Ajung^nd la satul Coziac^ drumul se bifurcS : unul apuc3 
la nord-vest spre comunele arm^ne^ci Resna sau Reseani sau 
Areseani, spre lancove^ (pe arm. lancovesli) si spre Ohrida, de- 
spre care se va vorbi mai jos; ear altul apuca la sud-vest spre 
ora^ele §i comunele Gheorgea, Pleasa, Voscopole, §ip?ca, 
Castoria, etc., unele curat arm^ne^ci, ear actele ameste- 
cate, dupS ce mai Ant^i trece printre masivul Petrina, care 
remdne la dreapta, ^i printre lacul Presba, care rem&ne la 
st&nga, adeca la rSsarit. Lacul acesta numit de armftni Prespa 
sau Preaspa, este foarte bogat in pe^ci cauta^i, ear laturea 
lui rfisSriteana, marginita de poalele apusene ale masivului 
Suhagora, sunt pline de v^nat, mai ales de cSprioare §i de 
^:api negri de munte. Bitulenii venStori, vin pana aici de fac 
v^ndtoarea de caprioare, c&nd nu se due pe masivul Muri- 
hova. Am aratat deja ca pe masivul Suhagora se gdsesc 
mul^ FSr^ero^i. Dela satul Coziac, tdind spre sud se arata 
satul de Bulgari sau de S^rbi numit Zarisvor, adecS Curtea- 



Digitized by 



Google 



336 

Impfiratului, unde se g^esc multe ^i frumoase mere. Aici 
drumul se biturca incS odata: unul apucd spre laturea resari- 
teanS a lacului Preaspa, eat al doilea printre muntele Petrina 
^i laturea apusana a acestui lac. Acest din urmS drum pe 
care nu Tarn calcat, dar pe care il voiu descri mai ^ntSiu 
.^i cu deamaruntul, duce la Gheorgea. 

Mai la sud, in drumul spre Gheorgea, cade hanul §ur (= §ur- 
han), unde in zilele de sSrhStori vin vara Bitulenii de pescuesc 
in Preaspa. Tot aici se gase^ce un mic izvor cu o apa rece ^i 
bunadebeut,ce izvoreijce din poalele muntelui Petrina. Laapus, 
peste Petrina .^i in dreptul §urhanului este mdnSstirea S-tul 
Naum; pe aici, pe sub muntele Petrina adeca in dreptul 
§urhanului ^i a m6nastirei S-tul Naum, este un canal na- 
tural ^i subteran prin care apele Preaspei se scurg cu in- 
cetul in lacul Ohrida din care iiji ia ob&r^ia fluviul Drin. 
O societate engleza a intreprins, acum vro doi ani, ISrgirea 
acestui canal subteran intre cele doua lacuri, cu scop ca 
apele Preaspei, a cSrora suprafa^a sunt la inSl^ime de 695 
metri deasupra nivelului marei, sa se scurgS in cele ale la- 
cului Ohrida, care sunt la inSl^me de 682 de metri, ^i astfel 
sa se iSrgeasca locurile de culturS din jurul Preaspei actuate. 

Inca mai la sud de §urhan vine Steniahan, dupa ce mai 
4nt6i se trece pe o ^osea foarte strimta, taeata in st&nca 
de pe coasta Petrinei. Aici se da odihni cailor ^i este un 
post tare de jandarmi, din causa ca locuitorii din impre- 
jurimi, traind mai numai din furt, fac primejdioase drumu- 
rile. La Stenia se prepara mult carbune de lemn, cu care 
se aprovizioneaza o suma de ora?e, dar mai ales Bitule. 
Printre lucratorii carbunari se gasesc foarte mul^i Far^eroti. 
La sud de Stenia se face un mic .^es, apoi se intra intr*o 
majestoa$a strimtoare de mun^ ^i drumul incepe a ridica 
in zigzag cu incetul, las&nd la st&nga satele Pustenia, Tu- 
mineea jji Glombaciani, in care printre Bulgari si cevfi Al- 
baneji se mai gase^ce inca un mare num6r de Far^ero^i. In 



Digitized by 



Google 



337 

* 

lacul Presba se vede de departe o mica insula cu o bise- 
ricu^a pe ea. Insula aceasta e proprietatea unui Arm^n din 
Bitule. Drumul ajunge apoi pe un platou impadurit si iar se 
sue in zigzag, prin ni.?te paduri de cimij^ir (buxus), care nu 
cre^ce ca la noi mic si ca garnituri pentru straturile de 
flori, ci ajunge la oare-care inal^ime, apoi tot sue mereu 
drumul pana ce ajunge pe muntele Zvezda, de unde se 
vede minunat orasul Gheorgea in departare .^i cAmpiile din 
jurul ora.^ului, cu o parte din lacul Maliki, care remine la 
dreapta, adeca spre apus. Lacul Ventroc, desi destul de 
aproape, nu se zarc^ce de aici din causa unci ramuri a ma- 
sivului Suhagora, care acopere ^i impedica vederea acestui 
lac, pe a caruia lature apuseana se afla satul Vinenii, in 
care s*au adapostit de curand vr'o 30 de familii deFSrsero^i, cu 
280 de suflete. Acej^tia socoti^i la un loc cu carbunarii Far- 
sero^i dela Stenia .^i cu cei din pomenitele mai sus sate, fac 
vr'o 1000 de suflete. Sus in muntele Zvezda, pe o stanca 
se afla o bisericu^a cu hramul S-tul loan. Drumul foarte in- 
clinat scoboara apoi la vale, in zigzag iara^i ^i, dupa ce ajunge 
in cfimpie, trece peste riul Devol. 

Acest riu i^i are izvorul in mun^ii Gramosta, nu departe 
de satul armfinesc Gramosta, pe lAnga care trece, lasindu-1 
la dreapta, apoi inainteaza drept spre nord, lasind la stAnga 
comuna armAneasca Nicoli^a, ce ^ine tot de tribul Gramos- 
tean, acum pu^in insemnatS, dar care in secolul trecut era 
un frumos ora.^el, cu aproape 2.000 de case, astazi mai toate 
in ruine; apoi lasa la dreapta ora^elele Darda, Rap.^i^tea ^i 
Bigli^tea in care de asemenea se gasesc Armani si satele 
Sinica^ Chiutesa, ear la stanga satele Areza ^\ Zetta, iarasi 
cu Gramosteani, se indoae spre apus^ trece pe la nord de 
Pleasa .^i desparte aici masivul Suhagora de poalele nordice ale 
muntelui Gramosta, care se intinde la sud si se unestc cu Pin- 
dul. Intrand in campia dela sudul muntelui Zvezda, riul De- 
vol urmeazS a curge spre apus, apoi se inclina spre nord- 

7. Nentffscu. — Dela RomaMti din Turcia Europeanti. 22 



Digitized by 



Google 



338 

vest, formeazd cu apele lui lacul Maliki, din care lari^i ese 
intre satale Malic ^i Vla^i^ (acesta are cd^:i-va Arm^) ^i 
apucS mirit spre apus. 

Drumul, dupS ce se scoboari de pe muntele Zvezda .^i 
trece peste riul Devol, se incline din nou cStri munte^ care 
acum e la rfesarit ^i c&mpia rem^ne la dreapta, adecS spre 
apus. Aici sus se gSse^ce comuna arm&neascS Pleasa, pe 
o ramurS a masivului Gramosta, numitS mun^ii Morova 
sau Morava. Popula^ia numai de Armani a acestei comune 
este de 1380 de suflete de FSr^ero^i. Pleasa are o ^coala de 
bSe^i bine frecuentata ^i o bisericS, in care se c&ntS §i se 
cite^ce arm&ne.^ce. Posi^ia acestei comune este din cele 
mai strategice, cSci Pleasa e a^ecJatS la o chee de drumuri 
toarte insemnate. De aici se doming drumul spre Bitule, 
spre Ohrida §i Struga ?i deci drumul spre mare, eel spre 
Gheorgea §i lanina, §i tot de aici se desface un drum 
prin Bigli.^tea ^i Rapsij^tea spre Castoria, ora.^ a§e(|at pe un 
promontoriu, ce avanseaza in lacul Castoria, ^i a carui po- 
pulaj:ie este compusS din Arm&ni, Turci, Evrei ?i ceva Al- 
baneji. Tot acest drum se prelunge^ce apoi pe de-o parte 
prin ora^ul arm&nesc gramostean Hrupi^tea, inzestrat cu o 
^coala de b&e|i ^i cu o frumoasi biserica zidita de ArmSni 
cu anume firman impfiratesc, ?i dupi ce trece prin Bogacic, 
prin Lap.^i^tea (ambele av^nd ^i Arm&ni Gramosteani), da in 
ora?ul iara^i arminesc Seati^tea; ear pe de alta parte acest 
drum se indrepteaza dela Castoria catre rfes^t, spre ora^ul 
armfinesc Vlaho-Clisura, de unde iarS^i se despartein douS: la 
resarit spre Cailar ^i la sud spre Bla^a, locuiti de Armani. 
Printre toate oraijele ^i or^-^elele acestea numite se gasesc 
o mul^ime de sate, unele locuite numai de Armani, ear alte 
locuite ^i de Albaneji precum: Cotili, Luncani, Pilorii, Ce- 
repiani, Coturi, Marcoveni, Pecati, Vicanii, Cripiani, Cumanic, 
Zupine^ti, Vlaca, Pelica, Caragianna la nord de Seati^tea, 
Caragianni la nord-vest de Cojoni, Costanca, Vizana tot pe 



Digitized by 



Google 



339 



riul Vlaca ca §i satul Vlaca, ^i mai la nord tot pe acest 
nu se afli PSp^uri sau BSb^ori. Arrrifinii de prin locurile 
acestea ^in la tribul gramostean. 

Drumul spre Gheorgea, dupS ce lasS Pleasa la stSnga, 




Familia Balimaeo, Fi^&riotl din GheofgeA. 



mei'ge tot spre Sud^ trfefce pe Idiigi iruihele iihei vechi c8- 
ta^i, apoi pe l&ngS un fel de arc de triumf, de care stau 
!nca at&fnate ni^te lan^uri ruginite> lan^uri de care vechii 
feucji Albaneji din Gheorgea^ sp&nzurau pe inimicii lor c&nd 



Digitized by 



Google 



340 

ii prindeau. Apoi vine orasul Ghcorgea^ a^ecjat pe o c&m- 
pie, care insa are o inal|ime de 860 de metri deasupra ni- 
velului marei. Acest ora.^ este frumos aliniat, ca un ora^ 
din Occident, are cladiri mari numai in peatra ^i pe ici pe 
colo in marmura colorata, ce se estrage prin locurile dintre 
lacul Maliki si muntele Zvezda. Pravaliile sunt de asemeni 
in peatra. Are mai multe pie^e mari .^i destul de bine in- 
grijite. Popula^ia acestui avut oras se poate socoti intre 18.000 
si 20.000 de locuitori. Albanejii^ crestini .^i musulmani, sunt 
in majoritate. Dou4 cuartiere intregi din acest ora^ sunt lo- 
cuite numai de Armani, carii in total sunt socoti^i la 5.000 
dc sufiete. Farserofi sunt vr'o 3.000, Gramosteani cala 1.000 
si Voscopoleni iarasi la 1.000 de suflete. Cele mai frumoase 
cladiri din centrul orasului apar^in Arm&nilor Voscopoleni, 
carii ^i alcatuesc elita orasului Gheorgea. Intre familiile Vos- 
copolene mai insemnate sunt Moscu, Balauri etc.^ intre cele 
de Fraj^ariop', adeca de Armani din Prasad, este familia 
Balimace si altele. Nu de mult s*a inceput cladirea unei 
foarte frumoase ^\ mare^e biserici in marmura in oras, pe 
cheltueala Grecomanilor- Armani ; insa fiind-ca de un timp 
incoace partida culturei armane«;ci cresce foarte repede ^i 
cea a panelenismului scade sim^itor, de aceea s'a incetat 
cu zidirea, pana se va vedea care partida va invinge, pentru 
ca a acelia sa fie biserica inceputa. In Gheorgea s'a inte- 
meeat cea d'antei scoala albaneza. Armanii au aici o ^coala 
de baeti si una de fete, ambele bine populate §i conduse 
de institutori culti jfi cu pricepere in ale §coalei. Comer- 
cian^ii Voscopoleni de aici fac comerciul lor mai mult cu 
Romania .^i cu Egiptul. Ziarele si revistele din Bucuresci au 
aici mul^i abonati, nu numai printre ArmAni, ci .si printre 
Albaneji, dintre carii nu putini scriu si citesc romanej^ce. 
Multe familii albaneze isi trimit copiii la ^coalele armane^ci. 
Un bogata.s albanez, originar din Gheorgea, mort de cu- 
rand in Romania, a lasat o avere insemnatS cu veniturile 



Digitized by 



Google 



341 



caria se marita si se inzestreaza, in fie-care an, trei fete 
musulmane si trei fete crestine, se platesce un medic pentru 
a ingriji de saraci, se platesc medicamentele pentru bolnavii 
lipsi^i de mijloace din Gheorgea, §i in curand se va zidi un 
asil pentru betrani si betrane. Acest bine-facetor se numesce 
Leofcea. De curend ora.^ul Gheorgea a cam sufcrit din causa 




Jandarmi cu capetclc hotilor iirinsi de ei. 

unor cutremure de pament. De asemeni vecinita^ile lui au 
fost des incercate de ho|i, pana s'a gasit un oarecarc lusen- 
Aga, Albanez-Musulman, cunosc^tor a tuturor ascundetoare- 
lor din munti, caruia i se dadu insarcinarea de a ucide ho|ii 
in lupta, ori-unde i-ar gasi. lusen-Aga, infatosat in stampa 
de pe aceasta fa^a intre al|i doi inferiori ai lui, luand sub 



Digitized by 



Google 



342 

comanda lui un bun numSr de jandarmi intr'ales, a cura^t lo- 
curile acestea de ho^. Se zice ca acum el ar fi c^^tigat rangul 
de Beiu. Arm&nii au o biserici a lor afarS din ora§ in care 
c^nta §i cite^ce arm^ne^ce preotul Balimace, Fri^^iot, ^i care 
se gSse^ce la Constantinopol ca delegat din partea Arm&nilor, 
spre a cere ^i a ob^ine dela Inalta-Poarti episcopat national 
arm&nesc. Mai sunt in ora^ inca 7 sau 8 geamii ^i trei biserici 
creatine. In Gheorgea nu este nici un singur Bulgar ^i de aici la 
apus, ca ?i la apus de Struga nu se mai gSsesc Bulgari sau 
Slavi. Pe arm^ne^ce numele acestui ora^ este : Corceaua, cele- 
lalte na^ionalitd^ il numesc Gheorgea, Cori^a ^i Corcea. In 
apropiere de Gheorgea mai sunt inca trei sate de Fdrijerofi 
§i anume: Diijnifa-Morava cu 250 de suflete, 'Bubu^tifa cu 
120 de suflete ^i Stropanii cu 200 de suflete. 

Plec^nd din frumosul ora^ Albano-ArmAn, Gheorgea, dru- 
mul cStra Voscopole apucS spre apus ^i, dup4 ce trece peste 
rodnica c&mpie dela vestul Coritei, dS de satul Turani unde 
se gSsesc mul^i calugSri Turci, lasa deoparte satul Gorcova 
^i incepe a sui pe un munte bine impadurit. Drumul merge 
c&t-va tot suind, apoi vine in cale o mare ridicatura de unde 
se vede falnica politic Voscopole^ a^ecjata pe cinci coline in- 
tinse, coline acoperite astacji de ruine peste tot. Priveli^tea 
aceasta umple de jale inima cal6torului ^i farS voe el con- 
damna amintirea satrapului Ali-Pa^a, care condus de lacomie 
a amestecat cu pamentul infloritoarea metropola a trunchiului 
arm&nesc Voscopolean. Intrand in ora^ dai de livecji ^i de 
gradini, inci inconjurate cu garduri de peatra cioplita, dai 
de ruine de case mari in marmura cu cur^ile pavate cu placi 
patrate de peatra jji impodobite cu ci^mele minunate. Mai 
incolo dai de ruinele unor case ce seamanS mai mult a pa- 
late. In toate stradele se v6d fclnt&ni §i §ipote cu o apa buna 
cristalinS ^i chiar prin ora^ ^erpuesc o suma de riulefe in 
toate sensurile. Se vede de indata c^t de bogat §i de ci- 
vilisat a fost acest mare ora^. Doua-spre-zece biserici m^efe 



Digitized by 



Google 



343 

stau incd pind astSzi in picioare, ^i se v6d ruinile incS a 
altor 12 biserici. Arm^nii au aid douS^coIi una de bae^:i, 
una de fete puse in ni^te adevSrate palate. Se gSsesc in Vos- 
copol sau Moscopol §i c^te-va familii de Albaneji ortodoc^i 
de cur^nd venite. Pe una din colinile din fa^a, ceva inde- 
p^rtatS de cele cinci coline acoperite de ruini, se vede fru- 
moasa mdnSstire Prodrom, ^i pentru a merge spre ea se 
trece peste un minunat pod construit in peatra de m&ni ar- 
m&ne^ci. Podul acesta este pus peste un afluent al riului Devol 
de care am vorbit mai sus, ^i pe care Tam urmat dela obcir.^ia 
lui din masivul Gramosta, pSna c^nd vine de se varsa in la- 
cul Maliki, pe care el ^nsuiji il formeazi cu apele lui. 

Inainte de a ajunge la acest lac am vfecjut ca riul Devol 
trece pe l&nga mai multe sate de Gramosteani, dupa ce ese din 
lacul Maliki, el apuca mai &nt6i spre apus §i vine de for- 
meazS un al doilea mai mic lac numit Maliki-Mic. In acesta 
se varsa acel afluent al Devolului, care udS ora^ul Voscopol. 
Dupa ce riul Devol ese §i din acest al doilea lac pleaca iara§i 
mSrit spre apus, lasa la sud muntele Opara, pe care e a^e- 
(Jat Voscopol, apoi apucS spre nord vest, las&nd la st^nga 
masivul Malitomori, adeca muntele (= Mali) Tomor, unul din 
cei mai inal^i mun^i ai Albaniei, fa^S in fa^a cu muntele Craba, 
iard^i foarte nalt ^i ambii despar^^ prin fluviul Scumbi. Pe 
crestele muntelui Mali-Tomori se gasesc peste 1.800 de Far- 
^ero^i. Tot aici Devolul lasa la dreapta muntele Velato§ pe 
care se gasesc iara^ivr'o 1.800 de Far^eroti cu turmele lor. 
De aici apuca mai Antei spre vest, ear dupi ce ajunge intre 
satele arm^neijci Floci .^i Curcani-Floci, se indoae deodati 
la sud §i, dupa ce trece iara^i prin satele arm&ne^ci ^i ameste- 
cate : Molaiji^ Linacji, Dracii, Fra^i, Firminar^ etc., vine in dreptul 
satelor arm^ne^ci ^i pe jumState armdne.^ci Plosca, Veteric, 
Pasati, Leaparda, Matca, Cumanii^ etc., ^i se varsa in flu- 
viul Semeni, sau Osum, sau Ljumi-Beratit, adeca fluviul Be- 
ratului, despre care s'ar putea zice ca in tot cursul lui, dela 



Digitized by 



Google 



344 



muntele Dangli, pe crestele caruia se gasesce comunaFra^ari, 
presupusa obArsie a Farsero^ilor .si pana la Marea-Adriatica, in 




care se varsa, trece prin ^inuturi aproape curat arm^ncsci, .^i 
langa mare, strebate prin mijloc .^i armdnescul ^inut al Muzachiei. 



Digitized by 



Google 



; 



345 

Orasul Vnirnp^^ ^ jucat in secolul trecut un rol din cele 
mai insemnate in Peninsula, atcit prin cultura locuitorilor lui 
Armani, c&t .^i prin marea avufie ^i spirit ul de intreprindere 
al lor. Aid a fc ^^t r^^^^inf^ ""■^' nr/^Vn'^pigrqp^ anjn^ im- 
primerii, ^i se gasea pana m ai anii trecu^i o bogata biblio- 
teca. pe care aaministratoni si epis copii g reci,, au saracit-o 
1| necontipgdt^UniT institutori armani spun ca au vedut charte, 
II carfi in pergament, imprimate in Voscopole, toate foarte im- 
il portante .^i pentru Armani ^i pentru Romani. De asemeni 
zic ca au vedut documente vechi privitoare la rela^iunilc 
Voscopolenilor cu Triest, Venej;ia, Viena etc. De un timp 
incoace insa nimeni nu mai poate strfebate in biblioteca din 
monastirea Prodrom, unde se pastrau aceste lucruri de inalta 
valoare istorica.... de ce? Pentru ca sa nu mai fie vedute 
de Armani ? Sau pentru ca sa nu se vada ca zisa biblioteca 
s'a de^ertat? Din acest mare oras au plecat: familia ^aguna, 
din care se trage .^i marele om al Transilvaniei cu acest 
nume; familia Dumba din care se trage consilierul aulic din 
Austro-Ungaria, d-1 Dumba; familia Sina, din care se trage 
Baron Sina, care cat-va timp a trimis bani pentru ^coalele 
din Voscopol, ^i alte inca mai multe familii ai caror urma'^i 
se gasesc in Romania. Insemnata avere a locuitorilor acestui 
ora^, se pare ca a impresionat atat de mult pe oamenii din 
Peninsula, in cat ^i astadi se vorbesce de ea in chip legen- 
dar. Lasa ca le erau casele ca niste palate, cu ziduri de 
marmura, cu peretii zugraviti, ca aveau la masa argintarii 
§i aurarii, ca traeau intr'un belsug ca ni^te impera^i, dar Ar- 
manii nu mai sfar^esc a povesti .^i Albanejii de asemeni, ca 
femeile Voscopolenilor aveau pantofii impodobiti cu «flurii» 
^i cu mahmudii de aur si ca chiar manerele maturilor^ ce 
erau insirate prin salile de asteptare, se impodobeau cu 
aurarii de catre femeile Voscopolene. Voscopole este metro- 
pola grupului armanesc Voscopolean, respdndit peste toata 
fata Peninsulei-Balcanice, nu numai in Turcia. Dar s'au 



Digitized by 



Google 



346 

respandit iji in Egipt, in Transilvania, la Marsilia ^i in alte 
locuri ^i ^ari. Dimitrie Bolintineanu, care recunoasce esis- 
ten^ unui grup Voscopolean, zice de ei urmStoarele : «Mos- 
copolenii cobor despre Colonia; dintre toate semin^iile aceasta 
este cea mai apropiatS de civilisa^ie. Ea a dat oamenii cei 
mai insemna^i ai ArmAnilor, precum : Sina, Mocioni, Saguna, 
Gojdu, marele gramatic ^i patriot Boiagi, Ros^^ ale r^rni 

S Criiri pentru Ar niiim: o Lstorui si o ^(-;(;,)t jraii(-3 s'au ptmin t 

La Moscopoli a fost cea d'&ntfei tipografie. Acolo s'a tiparit 
o eva nghelie in limba arm^na de parinte le Daniil. Limbagiuf 
lor este eel mai ales precum se vede in scriirele lui Boiagi. 
Ei sunt Arm^nii cei mai plini de polite^a, maniere delicate, 
vorbe alese pentru toatS lumea §i chiar cu femeile lor, care 
ca .^i den^ii, au ^i delicate^a sentimentelor §i delicate^a cor- 
pului. Din toate femeile romane, acestea sunt cele mai pla- 
p^nde, mai gra^ioase, mai delicate. Mani ^i picioare mici, 
din^i mSrun^i ^i sanato^i, talie de mijloc; blilnde, supuse, 
dulci de caracter; trfesurile capului delicate, mai albe dec^t 
altele; p6rul castaniu inchis. Ele nu se dau la lucriri ane- 
voioase. Catri acestea le afli in c^mp la munca; se recunosc 
indata dupa posijia ce iau; un minut de odihnS, ele se rea- 
zama de sapS cu gra^ie particular^, g^nditoare sub portul 
lor pitoresc, ^i par ni^te fiin^e ce au con^tiin^a unci ursite 
mai presus de aceea care trebue s^ o sufere» ^). 

Cu dreptate vede Dimitrie Bolintineanuin tribul sau trunchiul 
Voscopolean sau Moscopolean elita Arm^nilor, cSci din acest 
grup a esit §i ese toji oamenii mai insemna^i ai Macedo-RomAni- 
lor. D. I. Caragiani vorbind despre rolulcivilisator jucat de to^i 
Arm^nii zice: «R olul civil isator in Peninsula Balcanica Ta jucat 
^i'l joaca numai rasa romSneasca^ji ceea ce a bprit-o de 
a e^ Ma ive ala, ca nafmne aparte^ a fost lipsa de ins true-' 
fiune in limba nafionald ^\ /irma panelenismului^ s\jib care 



*) Dim. Bolintineanu: Cdlitorii la Rom, d. Maccd. etc. pag. 109. 



Digitized by 



Google 



347 

scriitorii Greci au ^tiu^ sa c uprindjl pe Rom&n i .» ^) Acest 
mare ment de rasS civilisatoare in Peninsula, recunoscut ^i 
de scriitori striini rasei armclne^ci, se cuvine in cea mai mare 
parte trunchiului Voscopolean, care a dat Peninsulei ^i pe 
cei mai mari artisani, in deosebi de oamenii intreprincjfetori 
^i cul^i. Tot d-1 I. Caragiani zice cSl : «Impr^tierea locul* 
toriior din Moscopoli, dup4 ruina ei, umplu Macedonia, Al- 
Ibania, Epirul ^i Tesalia de industria^ii cei mai abiii §i de 
I comercian^i cei mai intreprin(J6tori. ATjinfjrptoc OtXtiuictSTjc 
flatopta t^c ToojioovCac ev Asi^iq. 1816 vol. II, pag. 30) 
ne spune cSl din Moscopoli sunt mulp' industria^i ^i comer- 
cian^ insemna^ in multe ora^e din Ungaria, in Viena, in 
Polonia §i in alte ora^e ale Germaniei §i ci o colonic din 
Moscopoli se a^ecjcl §i in ora^ul s6u natal, dela muntele Pelion 
din Tesalia, adec4 in MirjXtafc, zis de Rom^ni Amer {= m6r) 
^i doi din ei erau ferari, ear un altul era fabricant de arme. 
Tot el ne spune c& Metzovo, Vlaho-Clisura ^i alte ora^e 
romane^ci citate mai sus sunt : icatptJTjc icsiuatSsojxevdv = 
patrii de oameni inv6^a^.» *) 

Ora^ul acesta este cunoscut sub ambele nume ce v6(Ju- 
r4m mai sus, Moscopole ^i Voscopol. Se pare ins4 ca el fu 
zidit in secolul al 11 -lea de niijte pastori arm^nipe urmele §i 
ruinile vechiului ora^ tracic Moscu, pSstori carii il numirS 
pe limba lor Voscopol din causa c4 numele Vosc sau Vlah 
erau sinonime inci de pe atunci cu cuventul pSstor. Eata 
ce zice Pouqueville : aValahii Masareji sau Dasare^i, carii 
«restaurara Moscopolis, d&ndu-i numele de Voscopolis, adec^ : 
<<oraf de pdstori din cauza numirei lor de Vlahi; aceastS 
«valoroasa populadi, ale cSria triburi sunt impri^tiate in 
«cantoanele Colonia, Gheorgea ^i pini in vecinSta^ile Du- 
«ra^iului, sunt, dupS cum spun ei, urma^ii unci colonii sta- 
«bilite de Quintus Maximus in Taulantia sau Muzachia, de 

•) I. Caragiani: Stud, ist as. Rom, d, Pen.-Balcanicd pag. 73, 
') id. op. cit. pag. 116—117. 



Digitized by 



Google 



348 

aunde au trecut in mun^ii Candaviei, in timpurile invasiu- 
«nei barbarilor. In ce prive^ce pe triburile Valahe din apro- 
«pierea Parnasului, din Cefissa §i Focida ele se pretind ca 
((avend o comuna obar^ie cu Megalovlahi^ii, ^i cu to^ii re- 
«vendica cu mandrie le nont de Ro7nou7iis on Romains.-f* ') 
Din aceste cuvinte ale lui Pouqueville se vede ca grupul 
Voscopolean este originar din Albania, §i anume din spre 
^inuturileMuzachiei, adeca a vecheiTaulantia, unde si pana as- 
tazi se gasesc Arm^nii in sute de sate bine populate; si, 
tot prin ele se esplica, ceea-ce de alt-fel era firesc §i u^or 
de in^eles, ca Romanii i^i au ficsat pe colonii lor mai Sntfei 
in apusul Peninsulei-Balcanice, adeca la Marea-Adriatica, pre- 
cum vScJuram si cand vorbiram despre ora^^ul Scutari, la 
cap. II al acestei lucrari, (pag. 46), ca dupi ce, la anul 168 
in. d. Christos, Scodra, vechea capitala a Illyriei, fu cucerita 
de pretorul L. Anicius, ea fu mai t^rziu colonisata de Romani, 
c^nd capita numirea de Claudia Augusta. 

Vorbind tot. despre ora^ul Voscopol, ^i mai ales despre 
zdrobirea lui, eata ce mai zice Pouqueville: aPrintre popoa- 
rele ce locuesc versantul meridional al Sbokei, Valahii pre- 
sinta moravuri mai pastorale ^i mai dulci. In aceasta regiune 
a Doscilor sau Tocsizilor, cei mai frumo^i §i mai bine facu|:i 
dintre Schipetari, se ficsase o colonic de Valahi Dasare^i, 
precum un roiu de albine muncitoare se a^eada cate-odata 
in crSpaturile unor stinci, in jurul carora mugesc torentele. 
Pastori ageri, muncitori economi, ace^ti Valahi, carii se pre- 
tindeau scoboritori din Romanii stabilifiin Candavia de Quintus 
Maximus, ridicaserape ruinele vechiului ora.^ Moscu (Mosches), 
in secolul al 11 -lea ora.^ul lor Voscopoli, care^ dintru simplu 
adapost de pastori, devenise metropola comerciala a Epirului., 
Pe la mijlocul secolului trecut acest ora^ avea aproape 40.000 
de suflete, ^\ in 1788 popula^ia lui, crescuta cu o treime, 

») Pouqueville: Voyage dela Grece, vol. II pag. 329 -330. 



Digitized by 



Google 



349 

promitea un superb viitor cre^tinilor aproape ignora^i din 
aceasta parte a Greciei (? !). _§colile din Voscop ol progresau ; 
civilisa^ia se anun^a sub^ausgiciile religiei ^i a mini^trilor el^ 
nc:n pff^rp m p;i ^'7\ nr^tgt orlafa in lume pe fericitele tari- 
naurL din Paraguay, c^nd eatS cS invidia ^i fanatismul se aso- 
ciaza, spre a distruge opera in^elepciunei. Hoardele mohame- 
tane din Dagli ^i Colonia, daduri cele d'antei semnalul nenoro- 
cirei, incep^nd a prada ^i a asasina caravanele, ce frecuentau 
pia^a Voscopolei. Pe de alta parte Beii Turci din Muzachia, 
sub pretecst de a ajuta pe supu^ii necajifi ai Sultanului, 
a^edara garnisona in oras; ^i dupa zece ani de devastari, 
rSpiri si incaerari Voscopoli fu jjters de pe fa^a Albaniei ! 
Tot ce remane din acest oras, sunt biete douS sute de colibe, 
locuite de ni^te pastori saraci, colibe pe care miseria nu va 
int^rzia poate de a le imormenta in ruinele ce dovedesc 
vechea splendoare. Apsus, streb4t&nd valea Moscului (Mosches) 
printre o mul^ime de sate incendiate, pe o mare intindere 
pSna la Berat, nu mai uda dec^t lunci tacute .^i morminte.... 
triste monumente ale sfS^ietoarei anarhii.... iji numai apro- 
piindu-ne de riul Bitocuki, incep iarS^i a se vedea urme de 
via|:a ^i de cultura.» ^) Pe c&nd focul §i sabia devorau in- 
fforitorul ora^ arm^nesc Voscopol, flacarile se ridicau pina 
la cer ^i in ora.^ul Nicoli^a din mun|:ii Gramostaj ?i tot in 
acela^ timp Nicea, care depindea de Voscopoli ^i Linotopea, 
erau prada furiei fanatice .^i a focului pus de invidie ^i la- 
comie. Una din cele cinci coline^ acoperite de ruini, peste 
care se intindea odata fericit Voscopol, incepe a se intrema 
din nou, ^i poate cSl Arm^nii vor cauta sa ridice iara^i acest 

ora.^ scump inimei ^i amintirei lo r. Populatia arm^neasca diQ 

Voscopol se ridica astSz LJn ■ '^ ^fiO dft miflrtr ii nri " rinnn — 
^ scoli, una de fete $i una de b aeti^Sate §i comune armane^ci ce 
^ineau odatS de aceasta mare metropola a lor ^i care se 



*) Pouqucville: Voyage datts la Grhe, vol. II pag. 392—393. 



Digitized by 



Google 



450 

num6r4 tot la grupul Voscopoleansunt: Niceacu 1.880 delo- 
cuitori Armani, Gabrova, sau Grabova, sau Graba, sau Grava 
cu 460 locuitori Armani, Pograde^ cu 380 Armani, Lunca 
cu 1.370 Armftni, ^i altele, in care se mai gSsesc inca vr'o 
800 de suflete ce trebuesc socotite la grupul Voscopolean, 
care are aid, in jurul Voscopolei, abea 8.150 de suflete, in 
loc de peste 100.000, c&t avea alti data. Tabloul ce ne 
infa^oseazS Pouqueville, despre sfirimarea Voscopolei este 
in adev6r dureros iji se pare ci intreg neamul arm^nesc 
a fost adclnc mi^cat de acest f apt crunt ^i vandalic. Geniul 
poporului a nSscut o poesie, prin care pinS astSzi se c^nta 
cu jale distrugerea celui mai frumos ^i mai infloritor ora^ 
arm^nesc. 

Un^ mile di Arbinesi 

Si al^i ahAnfi*) AmStolati *) *) at^fi *) Anatolieni 

S' due s^ calcS Linotopea, 

Linotopea s' Nicoli^a 

Giumetat *) di MuscopolTe. *) jumState 

MuscopoUe nu s$ calc5. *) *) nu se birue usor 

C^ sAnt gionli tu^i alep^i *) *) voinici 

Si 'nsurati 

Si ninsurafi; 
Si s^nt feate nimSrtate 

Si a gionllor s* due un data *) *) le dau ajutor 
«Vin ficoa, fitica meauS 

«Cu fusetfli *) tu pudeaua *) *) cartusele *) In sort 

«Ca noapte aist& easte-arau&I *) *) rea,vafir6udenoi! 

In zadar s'au bStut femeile ?i fetele Voscopolene umSr la 
um6r cu so^ii ^i logondicii lor, pentru a inlatura amara soarta 
ce a.^tepta pe ora^ul lor iubit... In zadar toate sSlngeroasele lupte 
^i sacrificiile de ani indelunga^, cici inimicii izbutiserS, sub 
pretest de a ap6ra pe locuitorii ora^ului, a introduce chiar 



*) Vecji ?i D/e Aromunen etc. de Gust. Weigand (vol.11 pag. 150—152) care 
a cules aceast^ poesie popular^ din gura F^r^erotilor din Pleasa. 



Digitized by 



Google 



451 

intre zidurile acestei metropole o garnisona, care intr'o noapte 
grozava, cum zice poesia: intro noapte in care va fi reu de 
noi Voscopolenii^ unita cu inimicii de afarS terminara s^nge- 
roasa opera, prin foe ^i prin sabie. Atunci s'au resp^ndit Vos- 
copolenii din acest ora^ nu numai in Peninsula, la Constan- 
tinopole, la Bitule, la Cavala §i in sute de alte locuri, ci ^i 
in Viena, Pesta, Bucure.^ti, Cairo, Sibiu, Bra^ov, Marsilia etc. 
Care sa fi fost insa in adevfer numferul popula^iei acestui 
ora^? Din r&ndurile de mai sus aduse din Pouqueville se 
vede ca pe la mijlocul secolului al 18-lea ora^ul Voscopol, 
care, dintr'un simplu adapost de pastori, devenise metropola 
comerciala a Epirului-Nou, avea o popula^ie de vVo 40.000 
de suflete. Aceasta popula^ie pana la 1788 crescuse cu o 
treime, adeca cu vr'o 14.000 de suflete ^\ ajunsese la 54.000. 
Amintirea poporuiui arnicinesc insa, da popula^ia Voscopolei 
ca fiind de 70.000 de suflete, inainte de sfar^marea acestui 
ora§, ^i amintirile adesea foarte vechi ale popoarelor nu se 
despre^uesc, dar aceasta amintire de o datS atat de nouS 
ar fi drept sa fie trecuta cu vederea ? Tot amintirea popu- 
larS ne spune cain Voscopol erau aproape 13.000 de case. 
Pouqueville, care ne-a lasat at^tea pagine frumoase despre 
Arm^nii din Pind, de carii s'a ocupat mai de aproape, intru 
ale statisticei s'a aratat, dupa cum vom vedea, foarte slab. Lu- 
crarile lui sunt pline de contradic^iuni atAt de batfetoare la ochi, 
in ce prive^ce numerile, incat afirmarile sale de naturS sta- 
tistics, cad §i se zdrobesc fSrS sS le atinga nimeni. EatS cum 
numfera el tribul numit de d^nsul al Masarefilor sau Dasa- 
re^ilor, din care, dupa cum am v6(]lut mai sus, fac parte ?i 
Voscopolenii : «Les Dassarets ou Massarets, qui sont les 
Valaques Mac^doniens de ' P^rivoli, d'Avd^la, de San-Ma- 
rina, de Voschopolis et des villages qui en dependent^ sont 
lvalues k deux mille neuf cents families, ou quatorze mille 
cinq cents individus. 



Digitized by 



Google 



352 



Massarets 



nombre des families 
population .... 



2.900 
14.500» 1). 




O 

a 

O 

a 

(A 

o 



O 

o 



o 

> 



Imultirea a facut'o Pouqueville foarte bine: 2.900 de familii 

*) I'oyagc de la Grcce : vol. It cd. It, pag. 396. 



Digitized by 



Google 



353 

de Masarefi, lmul|:ite cu 5, numSrul sufletelor diotr'o familie, 
egal 14.500. Dar la Masarefi se numfirS comuna Perivoli, 
care are o popula^ie de peste 6.000 de suflete; apoi tot aici 
se socote.^ce Avela cu mai bine de 5.000 de locuitori, ^i, tot 
aici intra Samarina cuvr'o 12.000 de locuitori, adec& numai 
pSni aici 23.000. Dar cu Voscopol cum remftne ? El 6nsu$i 
ne spune cSl la anul 1788 popula^a acestui mare ora§ era 
de eel pujin 53.333 de suflete, adecd 40.000 plus o treime 
a acestui din urm4 num6r, de^i ea era de 70.000 de suflete. 
Deci 53.333 plus 23.000 fac 76.333, afara de satele «qui en 
dependent » (de Voscopol), §i dintre care odat^ numai Lunca, 
Nicea §i Graba sau Grava aveau aproape 30.000 de suflete 
de Armani. Eat4 cum 100.000 se reduce la 14.500; intoc- 
mai a^a cum milioanele se reduc la sute de mii §i inc4 la 
mai pu^n, cum a facut ^i Pouqueville §i incS mul^ al^ii, pre- 
cum vom vedea mai la vale, Cclnd voiu presenta cercetSrile 
mele statistice. Tot a^a se sus^n afirmajiunile numerice ale lui 
Pouqueville §i despre celelalte triburi arm&ne^ci. A^a in Ano- 
vlahie, el gSse^ce tribul Aspropotamifilor cu 11.150 de su- 
flete, eel al Malaca^ilor ^i Calari^ilor cu 12.825 de suflete, 
eel al Metzovi^or cu 9.350 ^i eel al Zagori^lor cu 5.650; 
in total 38.975. Tot la aceste a^a zise triburi de Valahi se- 
dentari adaogS 6.000 de Valahi noma(Ji ^i capita 44.975, 
pentru Aspropotami^i. Apoi socote^ce tribul Bomaeii sau 
Bovtemiy aleatuit din subtriburile : Nea-Petra cu 1.890 de 
suflete, Cirpini^ cu 4.905 ?i Zeitun cu 3.000 de suflete, la 
care iar4$i trebuesc adSoga^ 1.200 de nomacji ^i a^a se 
ob^ne numSrul de 10.995 de suflete pentru tribul Bovienilor. 
Se mai adaogi dupS acesta 14.500 de Masareji sau Dasare|:i 
in care intrS, dupS cum vfetJurSm, ^i Voscopolenii carii sin- 
guri sunt peste 100.000 de suflete. Tribului acestuia al 
Masare^lor i se dS iarS^i 4.000 de nomacji §i a?a ajung Ma- 
sare^i la 18.500 de suflete, ear totalul Arm^nilor se urcS la 
74.470, cftnd, numai in Voscopole erau 70.000 de su- 

/. NeniffscM. D* la R0maMii din Tmreia Emro^mni. 8 8 



Digitized by 



Google 



334 

fletel Se poate o coritradic^ie mai evident^? Dar ori c&t de 
copilaroasa. e aceastS socoteala, din ea se vede lamurit un 
lucru, cS Pouqueville nu socote^ce de c&t pe Arm^nii dintr'un 
spajiu foarte restrins, adeca numai pe cei din Pind, din o 
parte a Epirului ^i din o micS parte a Albaniei de sud 
^i ca nu cunoa^ce pe cei din par^ile Macedoniei, ale Albaniei 
de nord, Tesaliei, etc. Deci socoteala lui prive.?ce numai pe 
o parte a poporul Arm^nilor, pe care el o boteaz^ in triburi 
mai mult dupalocalitS|:i d. e. Metzova, Calare^i, Carpiniij, etc. §i 
c^nd face Pouqueville asemenea numerStoare? Intimpulanar- 
hiei provocate de Ali-Pa.^a. Inainte de a se deda insa la aceasta 
nesprijinita lucrare a lui, tot Pouqueville zice: «Je suis porte 
k croire que les nations valaques de la Gr^ce (?!)dtaient plus 
nombreuses au temps de TempereurPaldologue, qu*elles nele 
sont ipaintenant, s'il est vrai, comme le dit Cantacuzene, qu'el- 
les lui envoyferent une deputation de douze mille de leurs ci- 
toyens. Pour trouver aujourd*hui un pareil corps d'^lite, car il 
est probable qu'on avait expddi^ des hommes choisis, comme 
cela se pratique dans ces sortes d'occasions, il faudrait une 
population plus considerable que celle des tribus dont voici le 
cadastre appro xirnatif^ calcule a cinq individus par famille» ^) 
.^i de aici incepe cadastrul ce arataram mai sus, care nu pri- 
vesce de c^t pe o mica parte a poporului arman §i cdre, chiar 
dupa propria mSrturisire a lui Pouqueville, este «approximatif». 
E pornit a crede ca alta data, ^i anume : in timpul impSratului 
bizantin Paleologu erau ArmSnii mai mul^i ? Numai pornit a 
crede? In alt loc tot Pouqueville doar nu mai pastreaza reserva 
aceasta, ci ne spune lamurit ?i desghe^at ca Peninsula era plina 
de Armcini, si ca bra^ul lor viteaz o zguduia necbntenit. Sa-i dam 
cuv^ntul : «Je ne sais, k quelle ^poque precise les Valaques se 
sont etablis dans le Pinde, ni pourquoi les Grecs les ont sur- 
nomm^s M^galovlachites. Cependant la premiere partie de ce 



*) Voyages dt la Grece: Vol. II, ed. II, pag. 393. 



Digitized by 



Google 



355 

probl^me se r^soudrait, si on pouvait admettre en preuve 
leurs versions populaires; et ils y seraient k ce titre depuis 
une haute antiquity. Mais si on veut qu'il soient venus des 
bords du Danube, ils sont modernes dans la Dolopie, car 
on ne parle gu^re m6me des Valaques comme nation, avant 
le dixieme si^cle. A cette ^poque de confusion, on les voit 
aux prises avec les empereurs grecs, incendiant et d^solant 
les plus belles contr^es de la Thrace et de la Mac^doine. 
Parfois vaincus et plus souvent vainqueurs, ils brillent par 
les traits de courage et de f^rocit^. Unis aux Contains et 
aux Scythes, ils descendent, comme des torrents devasta- 
teurs, des sommets du mont Hemus et du Rhodope. Serr^s, 
Philippopolis, Ternobe, Rodosto, ^prouvent leurs fureurs; et 
r Orient^ epouvante^ tremble au seul bruit de leur nom, lis 
fomentent toutes les revolutions pour y prendre partj et ils 
se mdent aux convulsions sanglantes de T^tat, afin de le 
demembrer et de s'en partager les lambeaux. Enfin au mois 
de mars 1205, ils portent un coup fatal k ce fantdme d'em- 
pire que les Latins voulaient soutenir. Ils paraissent a la vue 
du camp frangais qui assi^geait Andrinoplej ils le harc61ent 
et attirent nos impetueux guerriers dans une embuscade oil 
leur avant-garde, taill^fe en pieces, expie la faute de leur 
valeur inconsiderde. Le comtedeBlois, chef des braves, yperd 
la vie; et Tempereur Baudoin, fait prisonnier, est traine....» ') 
Dar §i azi Arm^nii se gasesc in Find in foarte mare numfer. 
Sangiacul Seresului este ^i astazi o provincie aproape armd- 
neasca. MunteleRodop este si astazi armanesc; in Balcani incS 
se mai gasesc Arm&ni^ de^i nu atAt de numerosi ca in timpu- 
rile lui loani^a-Impferatul. Epirul este pana in zilele noastre 
plin de Arm&ni, ca §i Albania, unde se gasesc in mare numfir, ?i 
pretutindeni in Peninsula-Balcanica sunt destui Arm^nii, cari, 
c4nd ar avea nevoe, ar putea trimite delega^iuni de zcci si 



») Pouqueville. Voyage de la Gfhe. Vol. II, cd. II, pdg. 330—331. 



Digitized by 



Google 



356 

zed de mii de oameni de ai lor intr'ales, chipe^i, boga^i ?i 
destul de carturari. Atunci cum de g^se^ce Pouqueville nu- 
mai 74.470 de Valahi, in a^a zisa Grecie continental^, in care 
vira pSna ?i ora^ul Voscopole, singur cu o populajie de peste 
50.000 de Valahi ? Cum? Dar s'a v6(Jut mai sus, cred, destul de 
limpede ce fel '^i-a facut Pouqueville socotelele, asupra Ar- 
m^nilor ^\\ ar fi curat perdere de vreme a mai sta de vorba 
cu el asupra acestei numferatoare, in care a dovedit destula 
ingustime. C& ora^ul Voscopol a avut 70.000 de locuitori 
este cert, caci nu minte un popor intreg, a^a, pentru pofta 
de a contrazice pe Pouqueville, mai ales c^nd toatS lumea 
de acolo §tie ck acesta se contrazice 6nsu^i. Dar la urma 
e indiferent; putea s3. aiba Voscopol popula^ia de azi a Lon- 
drei, putea si aibS 70.000 cum afirma Arm&nii, putea sa 
aiba 53.333 cum afirma Pouqueville, eu nu refin in soco- 
telele mele la grupul Voscopolean decfit 8.150 de suflete, 
cate se gasesc astSzi in Voscopol, in Nicea, in Grava, in 
Pogradej;, in Lunca sau Langa ^i alte c^te-va sate. 

Tot in apropiere de Voscopol se mai gasesc inc4 vr'o 
c&te-va calive de Fan^ero^i dintre care pot numi Bitucuchi 
sau Bitcuchi cu 270 de suflete^ ?ip?ca, la nord-vest de Vos- 
copol tot pe muntele Opara, cu 360 de suflete, cu o ^coala 
de bae^i jji fete, adeca micsta, destul de frecuentata ^i cu 
o biserica cu preot arman, care c&nta ^i cite^ce arm£l- 
ne.^ce. Ear intre riurile Chelidoni si Tomor, afluenti ai De- 
volului, jji intre satele de Arm&ni Arnaucheni: Lavdari, Prc- 
topapa, Du^iari, Periniasi, etc., sus pe muntele Opara-Marc, 
se mai gasesc peste 1.600 Far^ero^i, cu bogate turme, 
cirecji si herghelii. 



Digitized by 



Google 



XIII. 

DRDMDL SPRE OHRIDA, PESTB TRBCfiTOABBA BUCOVEF, §1 CAUVELE ISTOC. 
LACUL DB OHRIDA ^l FLUVIUL SCUMBI. OHRIDA ^l LOCUITORII EI. ^COALBLE RO- 
MlNB DIN OHRIDA. INTILNIREA CD CilMACAMOL HUSEIN HAIREDIN-BEY. SFANTA 
SOFIA DIN OHRIDA. INTALNIREA CD SALI-AGA. STRDGA. FLDVIDL DRIN §1 CO- 
MDNA BEALA^ CD FOSI'j'lILE EI I BEALA-DE-SDS §1 BEALA-DE-JOS. lANCOVfiT SAD 
lANCOVESLI, ^I POPCLAi:iA ACESTEI COMDNE. RESNA SAD ARESEAfil. ^COALA ^I 
EFORIA ROMAnA DIN ARESEAfil. 



Am ardtat cum drumul, ce pleach din Bitule ^i merge 
la apus spre Ohrida ?i Albania, se desface in dreptul sa- 
telor Coziac ^i Zarisvor. Unul apucS direc^a spre sud-vest 
pe IkngSi lacul Preaspa ^i conduce la Gheorgea, ear al doilea 
ia direc^ia nord-vest ^i, dupa ce trece peste riul Ljumi-Mat, 
un afluent al lacului Preaspa, trece prin Resna, prin lan- 
covS^ ^i apucS spre Ohrida, suind peste o coamS a masi- 
vului Petrina, la inaltime de 1309 metri deasupra nivelului 
mSrei. Pe aici e trecStoarea numita Bucovei, prin care ?i 
duce drumul spre Ohrida ^i spre marea Adriatic^, la Du- 
ra^iu. IncS din trecStoarea Diavato, inso^itorii mei imi ara- 
tara in zare trecfetoarea Bucovei, spunendu-mi ca de acolo 
inainte incepe afi drumul cumplit de s61batic; §i in adevfer 
selbatic este cu prisosin^S dar ^i frumos. Galea aceasta, 



Digitized by 



Google 



.158 

care este rfemasa mc& dela Romani, ^i ducea tot a^a : din 
luncele Cernei, adecS din vechea Pelagonie, unde astazi se 
afia Bitule iji alte ora^e, peste Diavato, care era pSzitS de 
catra rSsSrit de o cetS^ue pusS in vale ^i despre care am po- 
menit la pag. 206, apoi peste Bucovei ^i la Mare, se numea 
«via Egnatia» f^i era de mare insemnState. Capfetul acestei 
cii era Dura^iu, de unde pornea ^i un al doilea drum, ce 
conducea panS la Farsala ^i mai departe. La poalele muntelui 
Petrina, inainte de a sui spre Bucovei, se las3. la dreapta 
satele Crivenii ^i Cru§a, aici se giseijce un han. De aici in- 
colo se vSd tot mai mulji iji mai mul|:i Albaneji, carii mci- 
nend carale lor, duse de boi frumo^i, le strigS ca ^i s^tenii 
no^tri din Romania : /idzs-fUy sau Adis-reaj insa Albanejii pro- 
nun|:a: hdis-itsa sau hdis-issa ^i prescurt&nd suni: hdis-tsa ^\ 
hdis-sa; de^i pe albaneza dreapta se zice: dia'ht^ ear st^nga: 
salad. Dela Cru^a se incepe suirea spre Bucovei. Sus pe 
o parte a trecStoarei se afla un cimitir turcesc, nu prea 
mare, si pe Idnga morminte, se v6d infip^i ni^te pari, pe 
ici pe colea, in virful carora sunt atcirnate de toartS oale 
pline cu apa. Cercetaiu sa dau de esplicarea lucrului si aflaiu 
cS §i la Turci esista credin^a, ca sufletele rfiposa^ilor pot 
sa inseto^eze ^i de aceea urma^ii aduc oale cu api la 
cimitire !ji le pun in virful parilor, de care s'a pomenit, 
pentru ca inseto^atele suflete sS'iji ast^mpere setea. Cdnd 
un Turc viseaza pe parinjii rfeposa^i, o ruda, un amic r6- 
posat, este semn cA sufletul care i s'a aratat in somn are 
mare nevoe de ceva, .^i neputendu-se ghici care ar fi acea 
nevoe, §i ^tiindu-se ca setea este sim{:ul eel mai chinuitor, 
atunci se duce mortului apa la morment. Se in^elege, c4 
dupa un scurt timp, apa se evaporeaza, ear eel care a 
adus'o se bucura, caci credo ca a ghicit ^i a satisfacut 
nevoea ce chinuia pe mortul, care i-a apSrut in vis. — Se 
§tie ca credinj:a aceasta in nevoile trupe^ci ale sufletului, 
se gase^ce la o muljime de popoare. Arm^nii o au ?i ei 



Digitized by 



Google 



^69 

precum o au ^i Romftnii. Trec6toarea Bucovei, este o ^ea 
intre muntele Petrina sau Galici^a ^i muntele Demirhisar, 
care, la apus, se leag4 cii muntele Debrza. Pe ace^ti din 
urma doi mun|:i printre iji in satele Vetini, Rastina, Peso- 
ciani §i Botii, se afli ca la 1.700 de FSr^erofi, cuturmele lor. 
De asemehi pe masivul Petrina sau Galici^a, in douS po- 
si^iuni, numite : una IstoC'de-stis ^i ceea-laltS Istoc-de-jos^ 
cunoscute sub un singur nume : Cdlive IsloCy se mai aflcl 
inci 1.900 de FSr^ero^i, carii au de cur4nd o ^coala ro- 
m&nS micsta. Drumul prin trecfitoare ^ine lung. Adesea ^o- 
seaua, care nu e tocmai neingrijiti, se stringe ^\ se ingus- 
teazS de piscurile de mun^i impadurite .^i pline de v^nat. 
Des se vede cSprioara, epurile, lupul ^i vulpea. Mistre^ul 
este aici de asemeni foarte respdhdit, insS camea lui nu 
se prea man^ncS caci, iji la Arm&ni §i la Albanejij esista 
credin^a, c& mistre|:ul ar fi reintruparea sufletului unui Turc, 
credin|:d care protejeazS imul^rea repede a mistre^kii. Pe 
drum intftlneam mereu Albaneji inarma^i, §i in acela.^ timp 
tot soiul de v^nat imi tot tSea calea sau sSrea din tufe si 
fugea spre pSdurea deasa, atunci intrebaiu cum de se ga- 
se.^ce at&ta v^nat in ni^te locuri at&t de frecuentate de oa- 
meni inarma^i .^i carii sunt cunoscufi ca .^tiu a lua la ochiu; 
insofitorii mei imi respunserS: 

— Pentru ck Albanezul nu stricS un glon^ pe epure, pe 
vulpe ori pe lup, ^i nici mScar pe caprioarS, ci rar pe mistref, 
si ceva mai des i§i trimite gloan^ele in pepturi omene.^ci. 

Dup& ce drumul trece prin strimtoarea Bucovei, incepe 
a scobori cu incetul, dS de o vale ingustS, a^ecjata la nor- 
dul lacului Ohrida ^i udata de Ariul-Strftmb, lasa deoparte 
satul Openi^a §i, dupS ce trece inca odata peste Ariul-Str&mb 
^i pe l&nga satul Cosel, se indoae ^\ apuc4 drept la sud 
spre Ohrida. In apropiere de satul Cosel aerul este im- 
pestat de un nesuferit miros de gazuri; se poate ca locu- 
rile acestea sk fie bogate in minerale. Intrarea in Ohrida 



Digitized by 



Google 



360 . 

este printre ni^te vii de toatd frumuse^ea incSrcate de mi- 
nuna^ struguri dulci §i aroma^, unii ca chihlimbarul, ear al^ii 
de un ro? violet. In ora^ am intrat prin cuartierul Vlah- 
Mahal6 zis ^i Mehmet-Bey. 

Lacul Ohrida, cunoscut in vechime sub numele de Lacus 
Lychnitis^ este ^ermuit de pietrosul masiv Galici|:a la resSrit .?i 
de incS mai stAncosul masiv din Albania, Odoni^ta, la apus. Aid 
i^i are ob^^ia, in masivul Odoni^ta, insemnatul fluviu Scumbi, 
care ud4 ora^iil Elbasan locuit de mul^i Armani ^ inconjurat 
de o mul^me de sate de Arm^i, inainteazi la apus printre 
satele armAne^ci Frasi, Mameli, Ramulac^ Radia, Cuzei, 
Darda etc., atinge Pechini, ora§ locuit iar^^ de mul^i Ar- 
mani §i, dupa ce mai trece printre alte sate armftne^ci, ca 
Germanivo, Rogojeni ^i altele, se duce de se varsS in marea 
Adriatic^. La sud lacul Ohrida e ^6rmurit de muntele Kamna, 
ear la nord de o ramurd a muntelui Debrza ^i de naltele 
cAmpii ale Ohridei ^ Strugei. Cftmpia Ohridei este strinsd 
intre Petrina iji pomenita ramur4 a muntelui Debrza, la sud 
ea atinge lacul §i intr'un loc se face un promontoriu cu o 
colind pe el, ce inainteaz& ceva la sud in apele lacului. Pe 
acest promontoriu-colinS se aflS a^cjat vechiul ^i minuna- 
tul ora^ Ohrida. 

In timpul imp6ra^lor Romani, Ohrida era cimoscutd sub 
denumirea de Lychnidus ^ aparflnea provinciei Epirus-nova. 
Era sta^iune ostd^eascft de mare insemnState, de oare-ce era, 
ca §i acum, a§e(JatS cam la jumatatea cftei Egnaiia^ ce lega 
Peninsula-BalcanicS pe la Dura^u cu Adriatica, ^i prin mare 
cu Italia. In timpurile incft mai vechi, Ohrida era capitala tribu- 
luitrac al Dessare^lor din Illyria. In veacul de mijloc purta 
numirile de Achris, de Achridus §i de Achrida. Intre anii 890 ^ 
1019 aparfinea Romftno-Bulgarilor, ear dela 1019 pSn^ la 
1204 impfera^or bizantini, pe cftnd se afla aici o mitropolie 
independents, cu insemnatatea unei patriarhii. C&t-va timpea 
fu stSp&nita de loani^S imp6ratul, ear dupS moartea acestuia 



Digitized by 



Google 



361 

veni in partea Albaniei libere. In secolul al 15-lea Ohrida c&cjiu 
in m^nile Turcilor, carii o stSpAnesc pSnd astSzi. Ohrida 
de-acuma, prin faptul c4 este a^ecJatS ca ^i in vechime intr'un 
nod de drumuri, are aceia^i importan^a §i strategic^ ^ co 
merciald, de^i lipsesc capitaluri insemnate. Posi^ia acestui 
ora? este surprin(J6tor de frumoasi. Sus pe colina de pe 
promontoriul ce inainteaz^ in lac, inconjurat de mun^i st&n- 
co^i 9i posomon^, oglindit in apele tot-deauna limpecji ^i 
albastre ale lacului, el pare un giuvaer lucrat cu gust §i cu 
arts, ce ar fi a^ec^at pe o tipsie ^i oferit; ear masivul albanez 
despre apus parci i$i intinde brafele spre a'l primi. 

Locuitorii sunt Bulgari, Armani !=i Albaneji. ArmAnii carii 
au 390 de case, sunt in num6r de 2.350 de suflete, fac 
parte din trunchiul Voscopolean §i nu e grecoman nici unul 
din ei. Grecomanii de aid sunt Bulgari. Albanejii sunt cre^tini 
§i musulmani ^i anume: in 39 de case locuesc cei cre^tini, ear 
cei musulmani in 958 de case. Bulgarii se gisesc mai mult 
in partea de sus a ora^ului ^i au aproape 1.000 case; deci 
Albanejii §i Armftnii, carii trdesc in buni in^elegere, sunt in 
majoritate {&\i de Bulgari, cu carii due o luptS din ce in 
ce mai inispritS. Mul^i dintre Albaneji cunosc ?i vorbesc bine 
limba arm&neasc^. Se aflS in apropierea ora^ului multe ruine 
de cetS^i de origin^ roman&. Cu vechea patriarhie de aici 
era in strinse rela^ biserica Moldovei, in timpul lui Alec- 
sandru-cel-Bun, ^i se pare ca §i Mircea-cel-B6tr&n preferea 
rela^ile cu patriarhia ohrideana celor cu patriarhia din Con- 
stantinopol. 

Armftnii au aici trei ^coale ^i doua biserici, §i inc^cele d*an- 
t6i doui biserici in care s'a inceput a se cAnta de mult ^i citi 
pe arm&ne^ce. §coala de bSe^i din mahalaua de sus are 
cinci clase §i o sec^e preparatories ea era condusS de d-nul 
Dimitrie Demonia §i se gSse^ce in curtea acelei biserici armAne, 
care aj*e ca preot prim pe parintele Vanciu Sgala, unul din 
cei mai vechi luptatori pentru causa cultural^ a Armanis- 



Digitized by 



Google 



362 

mului. PSrintele Sgala, g5zduitorul meu in Ohrida, a avut 
multe de indurat din partea episcopului bulgar, care intr'uh 
r^nd Ta ^i pus la inchisoare, dar toate le-a rSbdat cu bir- 
ba^ie pentru izb^nda causei. Casa lui este una din cele mai 
frumoase din Ohrida, iji pe frontispiciu poart^ o inscrip^e 
romaneascS: «Casa pSrintelui V. Sgala. « — El este ^i preot 
^i institutor. A dbua zi dupi sosirea mea in Ohrida, pS- 
rintele Sgala, cu cellalt preot .^i cu institutorii, rinduiser^ sS 
se ^ini serviciu divin la 6 ore de diminea^S. Veni la biseric4 
multa lume arm^neasca, bSrba|:i ^i femei, ca sS se roage lui 
Dumnezeu in graiul lor parintesc. Pentru mine a fost o in- 
descriptibila bucurie ^i fericire, ascultarea serviciului divin 
intr'o limba a neamului nostru, si unde? tocmai in Albania. 
La e^ire mai mul^i bStrftni se apropiara de mine ^i imi ziseri: 

— La noi ^i in c&te-va alte ora^e arm4ne.^ci, ne inchi- 
nam in limba noastra. Dar multor Arm&ni inc& nu li s*a dat 
dreptul acesta. ^i in bisericile lor se aude o limbS pe care 
ei nu o inteleg bine, §i pe care femeile §i copiii lor nu o 
in^eleg nici-de-cum. C^nd se va indura luminatul Imp6rat sa 
ne dea un episcop al nostru, atunci tofi Arnriftnii vor c^ta ^i 
se vor ruga in limba lor. 

A doua ^coala de bSe^i i?i are localul in curtea celei- 
lalte biserici arm^ne^ci din mahalaua arm&neasca de l&ngS 
lac; are doua clase primare §i o secjie preparatoare. In 
fruntea acestei .^coale iSe afla ensujji p^ntele Vanciu Sgala, 
ear ca al doilea inv fixator are pe parintele Vanciu Dimitrescu, 
care e§i preotul prim al bisericei ace^tia de l&ngS lac. Scoala 
de fete se aflS in localul ^coalei de bie^ celei complecte, din 
mahalaua de sus, ea are patru clase primare ^i o secjje pre- 
paratorie $i era condusa de domhi^oara Placea lonescu. Tus^ 
trele aceste ^coale merg bine, sunt destul de populate ^ aiu 
foarte bunelocaluri, care sunt comunale, fiindca aici Arriiftnii 
nu sunt impSr^i^i in douS taberi ostile, ca in alte pir^i. 

Inainte de a pleca la bisericS, adecS inainte de 6 ore de 



Digitized by 



Google 



jin8 

diminea|a, primii visita poli^aiului de Ohrida, care venea sa 
m6 salute din partea Caimacamului, §i imi spuse cS Husein- 
Hairedin-Bey, caimacamul, a avut grija de a pSzi poli^iene^ce 
casa pSrintelui Sgala §i noaptea, pentru ca sSl nu mi se in- 
temple nici un rfiu. Am mul^Smit caimacamului pentru a- 
ceast4 grij& §i am promis, prin poli|:aiu, ca-i voiu Intoarce 
visita la orele 1 1 a. m. Ca sS mi se pSzeasci poli^iene^ce 
locuin^a n'ar fi fost nevoe... E drept ci musulmanii Albaneji 
din Ohrida nu prea sunt doritori de striini, nici de visit ele 
lor. Cu ca^i-va ani mai inainte venise un consul rus ca sSl 
vacjia Ohrida, zicea el, dar in realitate pentru a mai insu- 
fle^i pe Bulgari. §i cum consul ul mergea prin stradele ora- 
^ului inso^t de Caimacamul de atunci, un fanatic musulman 
trase cu pistolul asupra lui ^i noroc c^ glon^ul trecu printre 
consulul rus .?i printre Caimacam. De asemeni Albanejii de 
aici nu iubesc palSria nici la bcirbafi, nici la femei, ^i tre- 
cend pe l^nga strSini sau striine, le dau cu bastonul pala- 
riile jos de pe cap. DupS ce v6(Jui §coalele ^i bisericele 
arm&ne§ci, pornii spre caimacSmie inso^t de Arm&nii Ohrideni 
cei mai frunta^i, de Albanejii ce aveam spre paza mea, de 
Ismail, care purta cu sine aparatul meu fotografic, ^i de 
suvariul ce-mi dSduse valiul de Monastir. Husein Hairedin- 
Bey ne intimpina la intrare in modul eel mai politicos, ne 
conduse in cabinetul s6u de lucru, ^i dupi ce luarSm loc 
pe sofale, ne oferi cafea .^i ciubuc. Ismail ^i suvariul meu 
remaseri la usa .si daduserS in ISturi groasa draperie de co- 
vor, spre a putea privi impreuna cu u^ierii caimScSmiei in 
cabinetul de lucru al §efului acestui ^inut. Husein-Hairedin- 
Bey este un bStrftn frumos, cu privirea lini^tit^ ^i franca, 
cu graiul bl&nd §i a^ecjat. Firele albe din p6rul capului §i 
al barbei erau mai numeroase deja decAt cele r^mase inca 
negre, el are portul european §i fesul. Caimacamul este ori- 
ginar din Asia §i este Turc curat. El se bucurS in tot cu- 
prinsul caimicSmiei lui de reputa^a unui om bun §i drept> 



Digitized by 



Google 



364 

insa care ^tie a pedepsi pe vinova^ firS ^ovSire. Bandifii 
ii §tiu de fricS, ear oamenii pacinici iji muncitori de toate 
na^ionalita^ile il stimeaza ^i il respecteazS. DupS ce schim- 
baram obicinuitele saluturi .^i polite|:e, bfitr&nul imi zise prin 
interpret : 

— Multa lume ne hule^ce, d-ta cum ne-ai gisit ? 

— Dar cei carii v6 hulesc, v6 sunt inferiori vou6 Turci- 
lor. CSci dacS ei ar avea de cdrmuit atfttea popoare, cu 
atcLt de opuse tendin^e, si cu atftt de neinfrSnate porniri cum 
ave^i voi de c&rmuit, s'ar ar^ita foarte nervo$i ^i foarte ne- 
drep^; respunseiu eu. 

■ — Asa este. Englejii f}\ Francejii ?i al^ii se aratS omeno.^i 
si civilisa^i in Europa ^i i^i iau aerul de a vorbi in numele 
dreptului tuturor oamenilor, dar prin coloniile lor din Africa 
^i Asia tot omenosi .^i civilisati sunt ? Si mai .^optesc mScar un 
cuvin^el despre dreptul tuturor oamenilor? Daca ar fi in Anglia 
^i in Franca opt-noue neamuri cu tendin^e opuse intre ele ^i 
cu aspira^iuni protivnice statului, ca la noi, sa vedem atunci 
daca Francejii si Englejii nu ar fi ni^te vfersatori de s&nge 
«ii nu ar fSptui ceeace faptuesc prin Asia ^i prin Africa. Nu 
?tiu ms^ cum se face cSl dupa ce tree pe la noi, unde le 
apSrSm drumurile ^i le pazim somnul, se intorc acasS §i nu 
gisescpentru noi dec^t hule: asupritori neindura^i, ai bie^ilor 
Buigari, ai bie^ilor Greci, ai Armenilor .^i a at&tor neamuri 
blende ca mieii! Ei sunt civilisati si numai ei, ear noi ni^te 
barbari, nevrednici de a sta pe pSm^ntul civilisatei Europe. 
§i doar ei 6nsi^i ne spun, in ziarele lor, cS acolo la ei acasd 
se prada ^i se ucid oamenii chiar In drumul de fier, ca fe- 
meile i^i otravesc b^rba^i ^i neamurile, ca in Londra se 
spinteca mereu ni.ste nenorocite de femei de un me^ter uciga^, 
care nu se poate prinde, ca se impu.^ca un om pentru c5 
a vinat o caprioarS, ca se cearta din politica intre ei ^i se 
impusca pe strade, ca se aruncS un om la inchisoare pentru 
cS a tSiat un arbore din pidurea cutare a statului, ^i c&te ^i 



Digitized by 



Google 



365 

cite... Apoi, a^a civilisa^ie... mai bine lipsd! Asta este r6u- 
tatea rafinat^ ^i poleitS! 

Convorbirea trecu de aici asupra ora^elor §i comunelor 
visitate de mine, asupra scopului cal6toriei^ asupra popoare- 
lor deosebite din Turcia, ^i se opri c&t-va asupra Bulgarilor 
in genere §i a celor din Ohnda in special, ^i zimbea Husein 
Hairedin-Bey, zic^nd: 

— ^tii ce le umbla in cap Bulgarilor ? O grozava impe- 
ra|:ie!... Ei discuta necontenit daca Ohrida ^ine de Macedonia, 
ori daca ^ne de Albania. §i §tii unde o tree ? C&tre Mace- 
donia. Dar ^tii de ce ? Sunt sigur cS nu ghice^ci. Pentru ca 
dac4 ar ^ne de Albania se tern ca nu o vor mai putea lua 
dela Albaneji. Deci, haide s'o treaca la Macedonia, pentru 
ca cu chipul acesta sa se poatS apoi strecura iji Struga, tot 
cStre Macedonia, pe care ei cred, ca o au deja in mfinS. 
Sunt lucruri in adever de mirare... Abea au deschis ochii 
.^i vor ca chiar la noi in Turcia, sa desna^:ionaliseze pe cele- 
lalte popoare §i sa le faca Bulgare. §i daca Bulgarii ar fi 
Bulgari ei 6nsi$i,caci azi ii vecii jur^ind in numele celor dela Sofia, 
ear mdni jurS pe Belgrad, §i ar pune foe Sofiei cu manele lor. 
Pana mai zilele trecute era un panelenism, acum avem ^i 
un panbulgarism. De pilda, Armfinii, in celelalte par|:i au de 
suferit dela Greci; aici in Ohrida, s}i in Meglenia, §i in Rodop^ 
§i in Seres au de suferit dela Bulgari, adeca dela neamurile 
Slave de pe acolo.. Ai crede lucrul acesta? Aici, nu acasa 
la ei, aici la noi, in Turcia, vor sa desna^ionaliseze pe al^ii 
§i sa-i faca ceeace sunt ei, Ccknd ei ^nsi^i nu ^tiu ce sunt! 
la inchipue^ce-^ cS lucrul acesta s'ar intampla in Francia, 
ori in Anglia, ori in Germania, sau unde vrei... cum le-ar 
merge panbulgariijtilor? la si fac4 a^a ceva Polonii din Ger- 
mania, ori Germanii din Rusia, ori Francejii din Alsacia ^i 
Lorena..! Si vin la CaimScSmie aici, panbulgari^tii, §i imi vor- 
besc dulce, ^i mi se arata supu^i §i ascultarori, ^i nici nu 
stau pe sofa c4nd ii poftesc, ci in picioare cu capetele pie- 



Digitized by 



Google 



3')6 

cate ad&nc, §i dupft ce esS de aici incep a vorbi despre 
grani^ile impSri^ei bulg^re^ci... f}i se sfdtuesc cum ar bul- 
garisa mai curSind pe Arm&ni, pe S^rbi, pe Albaneji ^i chiar 
pe Turci! §i noi stSm §iii privim cu linl^te ^i zimbim... Tot 
asa s'ar intampla cu ei in Francia, in Anglia... ori mai ales 
in Rusia, surioaia lor mai mare? Ce s'ar int^mpla? To^i ne 
dam seamS foarte bine.... §i eata noi Turci abea daca zim- 
bim, fa^a de aceastS tr&dare. 

— Dar de Armani sunte^i mul^Smi^i ? 

— Da, respunse Caimacamul, foarte mulfamiji. Ei sunt 
lini^ti^i, cuv^ntul lor este cuv^nt, doresc viafi ^i bineimp6ra|iei... 

— Si de aceea permite^i ca in unele locuri Grecii sa in- 
cerce a'i greciza, ear in altele ca Slavii sS lupte pentru a'i 
panbul garisa sub ochii vo^tri, adeca permitefi ca din ni^te 
bine-voitori ai imperiului turc, carii nici viseaza niscai gra- 
nip' ale lor, sSl se facS ni^te inimici ai statului ottoman! 

— Ai dreptate.... mare dreptate.... ins4 aceasta nu se 
face in caimacamie la mine, dovadS ca Arm^nii au .scoa- 
lele lor ^i bisericile lor; dovada ci de cAte ori Slavii sau, 
daca vrei, Bulgarii, au vrut sa le rapeasci bisericile eu i-am 
impedicat §i de cSte-ori s'au atins de inv6tatorii arm^ni ^i 
au vrut sa le inchicji .^coalele iarS^i i-am impedicat. Acum 
ei au v6(j[ut ^i au in|:eles cSl nu mai pot sS-^i joace calul, 
!ji, le-am aratat de multe ori cS le ^tiu g&ndurile in ce pri- 
vesce colosala lor impara^ie, jji de aceea s'au mai lini^tit. 
Aj^a ar trebui sa se faca ^i cu Slavii dela Monastir, dela 
Strumni^a, dela Seres, dela Kiupriuliu $i luskiup iji din alte 
par^i, unde ei abuseaza in mod vSdit de buna-voin^a ^i rSb- 
darea administratiei. 

Dupa aceea Husein Hairedin-Bey imi arSta in ce chip 
a cura^it provincia de bandip, me angaja sa am incredere 
in el ^i sa visitez lini.^tit toate vecinataple care m'ar inte- ' 
resa, .^i, vorbindu-mi de oamenii rei ^i oamenii buni, imi 
povesti despre mai multe lumi cunoscute ^i aratate de El- 



Digitized by 



Google 



367 

coran, ^i avea bStranul foe !n graiu .^i ad&nc4 credinfS in 
tot ce graea. Cerui voe sa visitez biserica S-ta Sofia, pre- 
fScuta in geamie, ^i o ob^nui. La e^ire, Husein Hairedin- 
Bey, caruia ii voiu pistra o bun^ amintire, ^i pe care 1-am 
felieitat pentru spiritul de dreptate eu eare trateazS pe Ar- 
mani §i cdrmue^ce ^i cele-lalte neamuri, m6 petrecu pSna 
la scara §i, dupi ce ne salutarSm in chipul eel mai amical, 
ne despSr^rim. Inso^t de amicii mei trecuiu pu^n prin pia|:a 
unde cumpiraiu «pescu de vear&» un fel de sautnotiy sau 
un fel de pastrSv mare, foarte gustos, pescuit in lacul de 
Ohrida. Lacul acesta este foarte bogat in pe^ce escelent, 
ce se esporteaza departe. Dintre pencil lui, felurile cele mai 
de seami sunt acelea pe care Armftnii le numesc «pescu 
de veari» §1 «pescu de earnS», pentru ca unul se v^neazS 
primavara §i vara, cSnd eel de earna se da afund, ear eel- 
lalt se v6neaz4 toamna §1 earna, cfind eel de vara se as- 
cunde in ad^ncimile considerabile ale acestui lac, care nu 
numai in boga^e^ ci ^i in frumuse^e intrece cu mult pe ves- 
titele lacuri ale Italiei de nord. 

'Ayia So^ta este biserica catedrala a vechei mitropolii 
ohridene cu care, dupi cum pomenii mai sus, marii no^tri 
Voivocji erau in strinse rela^. Icoanele ce erau zugrivite 
pe ziduri au fost rase, dup4 ce biserica s'a prefScut in mos- 
chee, totu^i unii sfin^i se recunosc incS. De un perete al 
bisericei este lipit anvonul, remas inca intreg, ear intr'un 
perete al acestui anvon se afla o peatri de marmurS ro.^ic, 
care adesea asudS, §i care are mare renume. Se crede ca 
sudoarea acestei pietre are virtutea de a vindeca boalele de ochi, 
.^i de aceea multe bfitrane ^i bStrAni musulmani, de pretutin- 
deni, vin de'^i ?terg ochii cu ume(Jeala marmurei ro^ii ^i chiar 
oamenii sSnato.^i fac asemenea, spre a preintimpina boalele de 
ochi ce s'ar putea ivi. In podeala de peatri a acestei bise- 
rici se gSsesc doua lespecji, ce sunS a sec, c&nd se calca 
de-asupra lor. Se crede cS ele ar fi acoperind gurele a doua 



Digitized by 



Google 



368 

cSi suterane, ce ar fi condus alta-dat& in spre lacul Ohrida ; 
lucru de alt-fel greu de in^eles, cSci eel care ^i-ar fi citat 
scSparea prin suterane, s*ar fi inecat sigur in ele, de oare-ce 
apele in mod fatal trebueau si se ridice in acele suterane 
pana la nivelul lacului. Deci, dacS drumuri sunt, ele trebue 
sa fi condus in alte pSr^ mai indepirtate de cetatea Ohrida. 
Cum intraiu in s-ta Sofia observaiu c4 un perete al foastei 
biserici era c4rpit. Oare indSrStul acestui perete si nu fie 
ascunse niscai documente, care ar privi pe Arm&ni, §1 care 
poate ar scoate la luminS ?i rela^iile lui Alecsandru-cel-Bun 
cu Mitropolia ohrideanS ? Oare s& nu fie acolo ascunse §i 
unele dintre cirfile tipSrite in tipografiile dela Voscopole? 
Nu cum-va acolo ar fi ^i vr'o evanghelie, sau poate chiar 
cea a lui Daniil, despre care vorbe^ce Dimitrie Bolintineanu ? 
Dervi^ul, care din ordinul CSimScamului, imi arita cele din 'Ayta 
Soyta, v6(Ju ci r6masesem pe g^nduri privind la peretele eel 
cftrpit §i m6 intreb4 c& ce am eu cu acel perete, ^i ce au 
to^i strainii de li se lipe^ce privirea.... a^a.. de el, indati ce 
intrS aici? Ear eu ii rSspunseiu ci, pentru ce al^i str4ini 
se vor fi interesat de peretele pomenit e treaba lor, ^i cH 
in ce m6 prive^ce pe mine, cred cS indSrStul cArpiturei tre- 
bue s& fie ascuns ceva. Zidul pe dinafarS este intreg, ear pe 
dinuntru e cdrpit, deci in zid a tost ascuns ceva. §i spuseiu der- 
vi^ului cam ce documente b&nuesc cS s'ar putea afia acolo. 

— A^a zicea §i un consul rus, acum c&^i-va ani cAnd a 
venit pe aici, r6spunse dervi^ul. Cum se mai ruga el ea s4 
1 14s4m si dirime peticul cela de zid... cum se mai ruga 
in toate felurile.... 

— §i ra^ lisat? 

Dervi^ul fieu o mi§care, in care era ^i mirare ?i fi-icS, ^i 
privindu-m6 drept in ochi, imi zise: 

— SSlI ISscim?! Bine, dar nu §tii...? 

— Ce sS .^tiu? intrebaiu eu. 

— Va-si-zicSnu §tii ? Apoi uitS-te colo... la crapStura eeea.., 



Digitized by 



Google 



369 

^icu un aer misterios^i ingrozitimi aratA ocripiturS inzidulde 
langa anvon, aflator in fa^a c^rpiturei. — Vecjii? Acolo ^ade un 
Arab negru, §i mare, §i voinic, care pSze^ce lucrurile de din- 
dosul c^rpiturei ^i lucrurile din morm^nturile de pe aici.... 

— A^a? Dar §i in morminte crecji sa fie ceva? 

— ^e'n^elege. N*a fost imormintat aici nici un mitropolit 
.^i nici un bogata.^ din vechiu al Ohridei ? 

— Ba, cred ca da. ^i nu a^i deschis nici un mormint? 

— Cum s'ar putea...!! Arabul..., ^i cu degetul imi aratA 
iara^i crapatura de langS anvon. Arabul... are o sabie gro- 
zava .. ^i daci buna oara cine-va s'ar atinge astSzi de c^r- 
pitura ceea sau de vr'un mormint, Arabul pana mftni diminea^a 
li ia sufletul... adeca se vede caii tae capul cu sabia prin somn.. ! 

— Dar Ta vecjut cine-va pe Arabul acesta? 

— Mul^i... To^i aceia carii, ca ^i d-ta, ar dori si se ating^ 
de c^rpitura .^i de morminte. Acelor carii numai doresc sS 
faca treaba asta, Arabul numai se aratS in vis, cu sabia in 
mcinS... ear acelor carii ar incerca chiar sa strice zidul, 
le ^i ia sufletul pana a doua-zi. Si dacci, d-ta buna oarS, do- 
re.^ci mult sSl te atingi de cSrpitura din zid iji de morminte... 
atunci in noaptea asta Arabul ^i se va arata in vis cu sabia.. I 

Se pare insa ca bietul Arabul acesta este foarte calom- 
niat. Cum n'ajj fi deschis eu mormintele... ^i cum n'a^ fi dS- 
ramat cArpitura din zid... .^i cum nu i-a.^ fi luat eu toate h^r- 
tiile ^i documentele cate le va fi av6nd in paza lui, iji, cu 
toate acestea, bietul Arab a fost destul de urban .^i nu mi-a 
tulburat somnul. M6 tem insi ci cu al^ii se va arata inca 
mai politicos ^i le va permite sS ia h&rtiile, fara sSl le tae capul 
in vis cu sabia lui cea grozava. Zadarnic am cercetat §i prin 
ora?, daca nu cum-va s'ar putea gSsi la cine-va vr'o carte 
voscopoleana. Nimeni nu mi-a putut rSspunde. Dar ArmSnii 
ohrideni s'au insSrcinat a cerceta ei ensi^i mai departe. 

Abia sosii acasa, la parintele Sgala, spream^nca deameaza, 
Cci poli^aiul ^ef al caimScSmiei imi ^i intoarse visita, din 

/. NenifescM. Dt la Rotnanii din Tmrcia Euro^tand. 84 



Digitized by 



Google 



370 _ 

partea lui Husein Hairedin-Bey, ^i la plecare^ dupS ce i§i 
puse dreapta pe inima, imi zise: 

— D-1 Caimacam m'a autorisat sa'^i promit, in numele lui, 
un dar, la plecarea din Ohrida. FacS Allah ins4 ca s&\\ placa 
locurile noastre ^i s4 r6mdi cftt de mult printre noi. 

Pe cftnd m6 aflam la masa in r^ndul de sus, iji discu- 
tam cu ospatatorii ^i amicii mei necontenit, asupra statisticei 
Arm^nilor §i asupra datinilor §i credin^elor lor, cinc-va se 
ridica pe scara in sus foarte zgomotos ^i cu niste pasi atat 
de grei, incfit parca sim^ea toata casa. Femeile din familie 
incercara sal opreasca in suire spre catul al doilea, ear zgo- 
motosul visitator striga pe arm^ne^ce : 

— Lasati-me sa'l ved, bre..! Vreau sa'l v6d cu ochii mei..! 
Credinciosul meu Ismail, care §edea in picioare la u^a 

camerei in care era masa, se a^ecJA numai de cat in capul 
scarei, jji in acela^i timp parintele Sgala, scul^ndu-se repede 
dela pranz, ne zise: 

— Acesta e Salce al nostru. 

Peste un minut intr^ in camera un Albanez-musulman cu 
p6rul capului abia argintat dar trupe.^, puternic legat, plin 
§i nalt c^t un uria§. El intinse bra^ul lui colosal peste toata 
masa §i coprincjendu-mi dreapta, mi-o strinse at^t de prieti- 
ne^ce, inc&t vr'o c^te-va clipe avui sim^irea ca imi zdrobise 
degetele, apoi cu o voce larga imi zise pe arm&ne^ce : 

— Eu sunt Sali-Aga, numit Salce adeca ...a^a... cu des- 
merdare de Armanii tei, pe carii eu ^i pSrin|:i mei, i-am 
iubit din neam in neam. Parinfii mei sunt din fundul Al- 
baniei, ?i au iubit pe Armanii de acolo ^i au trSit bine cu 
ei. Eu tot a^a fac cu Armanii de aici, dela noi. Le-am dat 
bessa-bess pana la moarte, §i s'a sfar^it. Nu-i a^a parinte? 

— A^a este. Noi c&nd vorbim de Salce ii zicem: Salce 
al nostru, caci ca frate il avem ; respunse pirintele Sgala 
caruia se adresase. Apoi Salce urmA cu o voce ca §i cfind 
to^i ceilal^i am fi fost surcji: 



Digitized by 



Google 



371 



— Bessa-Bess pe via^a, pana la moarte, am dat Arma- 
nilor ^i eu, si to^i ai mei, j^i toate rudele, si to^i Albanejii 
musulmani ^i cre^itini. Ta ?tii ce vasa-zica bessa-bess! Eu nu 
mai sunt tiner,darnu suntbStr&n, de^i am trecut cu ccvapeste 
70 de ani. Cand 
Bulgarii ori S6rbii, 
ce-or fi a^tia, s'au 
sculat cu judecata 
ca sa le ia Armft- 
nilor biserica, in 
care te-ai inchinat 
tu astazi, eu m'am 
dus^iamjuratlaju- 
decataca, pecand 
Armftnii i^i zideau 
biserica lor , cu 
cheltueala lor, nu 
erauBulgarilaOh- 
rida dec^t numai 
in sus in oras, ^\ 
cainVlah-Mahal^, 
nu era pe atunci 
nicipiciordeSerb. 
Stii ce ziceau Bul- 
garii ori Serbii, ca 
sa insele la jude- 
cata §i sa ca^^tige ? 
Ca ei, ear nu Ar- 

manii ar fi dus ^^^ All.ancz-musulman din Ohrida. 

cheltueala zidirei. §i se jurau stramb, 91 mul^i bfitrani dintre 
ei jurau stramb, ca doar vor lua biserica, iji sa nu aibS Ar- 
mcinii unde sa se mai inchine pe limba lor, .si a^a sa se faca 
to^i Serbi ori Bulgari. Atunci m'am sculat j^i m*am dus 91 eu 
la judecata, deiji nu m6 chemase nimeni. ^i cand am intrat 




Digitized by 



Google 



572 

pe u?S am strigat ca s& aucjiS to|:i : «Jur cSl Slavii spun min- 
ciuni! Jur c4 Arm&nii ^i-au zidit biserica cu cheltueala lor!» 
§i judecatorii ^tiau ce fel de om sunt eu... Vecji? Am ajuns 
la bfetr^nefe ^i inca n'am min^it nici-odata... Nici in copi- 
larie ! CAnd nu mi-a placut ceva am tacut^ §i n'am vorbit 
dec^t numai ce am avut in inima. De atunci Bulgarii m'ar 
sorbi intr'o lingura... Dar ia sa incerce...! — Aivecjut vr*o data 
vr'un ^earpe ? Nu'i a^a cS poate sa fie omul c^t de voinic, 
§i, nu §tiu cum, c^nd vede ^earpe se infioara ? EatS, tocmai 
a^a se infioreaza Albanezul, c^nd vede un Bulgar. A vrut 
Allah insa ca sa mai fie c^^i-va pana la Struga, dar de aici 
incolo nu mai este nici unul pana la mare. 

§i vorbare^ul Salce porni o cuventare ca o cascada in contra 
intregului neam al Bulgarilor, apoi imi povesti o mul^ime din 
amfinuntele luptei grele ce due Arm^nii si Albanejii in contra 
asupritorilor Bulgari sau Slavi, ^i fac^ndu-^i incheerea zise: 

— A^a cum simt eu, simte tot Albanezul! 

Drumul catre Struga^ plecand din Ohrida, apucS la apus 
pe c&mpia AriulutStrdmb^ ^i dupa ce trece pe sub pbala 
sudicS a muntelui Debrza, intri intr'o alta lunca, aceea a 
fluviului Drin, apoi lasS ladreapta satul Ni^lesova ^i, dupa 
ce merge tot spre apus §i tot avend lacul Ohrida la stanga, 
duce in ora^elul Struga. CalStoria dela Ohrida la Struga 
^ine ca trei ore. Oraijelul acesta este locuit de Turci, Bul- 
gari ^i vr'o c^^i-va Armani. Bulgarii sunt at^t de inc^nta^i 
de Struga, ultima lor stable spre Albania, inc4t au facut un 
vers in onoarea acestui ora^el ^i care glasue^ce: 

Kaco Struga 
Nema druga 

adecS : ca Struga nu e alta. Dar frumos nu e nici-de-cum 
ora^elul acesta, §i cu toate acestea Bulgarii au dreptate cfind 
zic ck Struga este unica, a^a precum unicS este Bitule, ori 



Digitized by 



Google 



373 

Cru^ova, ori Trestinic etc. Femeile bulgarce din Struga sunt 
vestite ca frumoase, dar ^i vestite de uijoare. Sunt multe 
gradini cu fructe in Struga, 51 chiar drumul prin care se 
intra in ori^el e un drum de gradini. Spre partea de apus 
a Strugei, adeca spre Albania, ^oseaua trece printr'o pS- 
dure frumoasS de castani, ce e proprietatea colectivi a tu- 
turor locuitorilor Strugei, farS deosebire de na^:ionalitate .^i 
religiune. Culegerea castanelor se face de to^i in comun §i se 
incepe intr'o zi anumita, pentru ca sa nu se fure roadele, 
care apoi se impar^esc intre to^i. Diminea^a, toate femeile 
din Struga sunt visibile, pentru ca vin pe un pod peste Drin, 
.^i i^i iau cu rAndul apa pentru toati ziua. Unele stau pSnS la 
ameaza fara nici o treaba, numai pentru ca sa treaca ziua; ^i 
pentru ca sa fie vfidute. Struga este cum ziseiu pe o c&mpie, 
ear c^mpia aceasta, unde se atinge cu lacul Ohrida, are inal- 
^ime de 693 — 699 de metri de-asupra nivelului mSrei. 

Fluviul Drin, care i^i ia ob^r^ia din lacul de Ohrida, trece 
prin ora^elul Struga ?i apuca drept spre nord. DupS ce ina- 
inteazS puj:in, da de comuna armcineasca Beala^ a^edati in 
doua posi|:iuni, numite: Beala-de-sus §i Beala-de-jos, Popu- 
la^ia arm&neasca a acestei comune cu ambele ei posi^iuni se so- 
cote.^ce la 5.480 de suflete ^i anume: 3.130 in Beala-de-sus ^ 
2.350 in Beala-de-jos. De mul^i ani Beala cerea ijcoaia, arm^- 
neascS, acum este una micsta in Beala-de-sus, dar §iin Beala-de- 
jos trebue infiin^ata una. Armdniisunt aicivoinici, frumo^i ^i in- 
drazne^:i;de asemeni ei sunt muncitori, intreprincJStori la nego^:, 
buni crescetori de vite, ca ^i buni agricultori. Pamenturile 
din imprejurimile acestei comune sunt foarte productive. Se 
mai gasesc Arm&ni pe aici in satul Velesu^ tot pe Drin, §i 
in satul Podgorifa^ iarS^i la st^nga Drinului pe poalele rfesa- 
ritene ale masivului Colobarda, care se culmineazci cu piscul 
lablanica, nalt de 2.300 de metri, peste nivelul mSrei. In 
Beala este un puternic post de jandarmi, cu insarcinarea 
de a apara, de atacurile bandijilor, pe locuitorii acestei co- 



Digitized by 



Google 



374 



mune, carii au adunat ceva avcri, desi Arm&ni din Beala 
sunt in stare a se apara ei ensi.^i, ca unii carii au firea foarte 
resboinicS. Belea|:ii par a fi un fericit amestic de Arm&ni Vosco- 
poleni cu Arm&ni Arnaucheni, noi insa ii vom socoti la tri- 
bul Voscopolean. Numfirul Arm&nilor din Struga, din Velesu 
^i din Podgorita se ridica la 550 de suflete voscopolene. 




Aimiii Vosco[o!cni din Ecala. 

FluviulJ^Drin trece de aici mai departe sprc nord, apoi spre 
nord-vest] si, dupa ce lasa orasul albanez Dibra la dreapta, 
face inca multe cotituri ^i trece pe langa o buna suma de 
sate de Arm&ni Arnaucheni, precum: Ochesani, Macelari, 
Griva, Slatina, Velesa, Darda etc., si dupa ce primesce pe 
Drinul-Alb, care vine dcspre Priscrena^ se indoae spre apus 
.^i merge de se arunca in Adriatica, nu departe de orasul 
Scutari, despre care s'a vorbit mai sus. 



Digitized by 



Google 



375 

PlecAnd inapoi spre Bitule §i e^ind din Ohrida, v6(Jui ca 
un Suvari calare a^tepta afarS de ora^, ^i dupS ce ne sa- 
lute, se ata§& convoiului nostru. IntrebAnd ce insemneaza 
aceasta, el respunse: 

— Peaches dela Husein Hairedin-Bey. 

Va-sa-zicScaimacamul de Ohrida imi dadea, spre mai bunS 
pazS in drum, incS un suvari, afara de acela al valiului Faic- 
Pa.^a. Trec^nd prin codrii descri^i ^i peste strimtoarea Bucovei, 
dupa purine ore ne scoborirSm la lancovg^, unde se g^esc 
iarS^i mul^i Armani. 

lancovi^^ pe armftne^ce: lancovesli, este o frumoasS co- 
munS, in care Arm&nii au izbutit a stringe oare-care averi. 
Aici de cur&nd s'a infiin^at o ^coala micsta pentru copiii 
Macedo-Rom&ni. Popula^ia arm&neasca din lancovfe^ este de 
1.860 de suflete, impar|:ita in doui tabere destul de inver- 
.^unate una contra alteia. Tabira grecomani scade insa foarte 
repede. Aici se gSsescijiBuigari cam in num6r egal cu ArmAnii 
§i ceva Turci. Bulgarii luptS impreunS cu Arm^nii in contra 
grecomanilor. In comuna aceasta, care e la inil^ime 992 
de metri deasupra nivelului mSrei, se gSsesc trei biserici, 
pe una o au Bulgarii in minele lor, ear in celelalte douS, 
la o strana se c&nti bulgare.^ce si la alta grece^ce. Bulgarii 
sunt gata sa lupte impreuna cu Arm^nii in contra greco- 
manilor, spre a rSpi bisericile din m&nile acestora ^i a le 
impar|:i apoi cu Arm^nii. 

La departare de 30 de minute cu piciorul de comuna Ian- 
cove^, vine spresud comuna /?^i^«a, sauReseani,sau Areseani, 
cu o popula^ie arm&neasca de 2.070 de suflete in 388 de 
case. Aici esistS o ^coalS de bie^i infiin^atS in primSvara anului 
1892 .^i care, o lun^ dupi infiin^are, avea trei clase pline cu 
copii de tustrele clasele. AtAt de inseta^ erau jjipirin^ §i copiii 
de carte romSneasc^. Scoala grecomani s'a de^ertat ime- 
diat .^i a ajuns in cur&nd a func^iona numai cu numele. La 
infiin^area ^colii romSne Bulgarii, au fost de foarte mare folos, 



Digitized by 



Google 



376 

luptAnd in contra grecomanilor pentru victoria causei armii- 
nismului. Stiind toate acestea, am tras in gazda la pre^e- 
dintele eforiei ^coalelor .^i bisericilor grecomane din locali- 
tate, care m'a primit cu cea mai mare bun^-voin^a, §i ma 
gSzduit peste noapte, d&ndu-mi o buna masa §i un pat curat 
§i calduros, lucruri de care aveam mare nevoe, dupa at^ta 
ostenealS. Din causS insS ca, in timpul trecerei mele pe aici, 
era anghinS printre copii, noua .^coala nu func^:iona, .^i deci 
nu am putut esamina pe elevii arm^ni. Noaptea pana t^rziu 
am Stat de vorba cu gazda mea, pre^edintele eforiei gre- 
comane, d-1 Gheorghie Nenciu, pe care Tam gasit tot at&t 
de grec sau de grecoman, pe cAt patriarhul dela Constan- 
tinopol ar putea fi Arm&n. Chiar so^ia lui, o demna stap&na 
de casa, c&t ^i copiii lui il indemnau ^i il rugau cu staruin^:a 
sa se «lepede de Greci.» Fa^a cu mine el le-a promis ho- 
tiritor ca «se va lepada» §i, pe c&t vSdui din scrisorile ce 
am cSpfetat in urma, s'a ^nut de cuvent. Ear partida greco- 
mana din Resna ca §i cea din lancovej: s'a stins, de oare- 
ce acest Arm&n era sufletul ei. Din faptul acesta, care acum 
se repeta din-ce-in-ce mai des prin comunele arm^ne.^ci, se 
vede lamurit cSl a^a-zisa grecisare n'a fost ^i nu este definitiva, 
.^i ca zadarnic vapsesc Grecii cu culoarea lor harta Penin- 
sulei-Balcanice, pentru ca sa mai in^ele pe indragi^:ii de Ele- 
nism, din occidentul Europei. Cei 12.310 Vlahofoni, locui- 
tori in Ohrida, Beala-de-sus, Beala-de-jos, Struga iji satele 
Podgorica ^i Velesu, in lancovSj: .^i Resna au devenit Arm&ni 
indata ce ca|:i-va efori de-ai ^coalelor grecomane s'au reintors 
la adevSrata credin^a. Aceasta e puternicia panelenismului ! 
Intre locuitorii Armani din Resna sunt si cd^i-va Arm&ni 
Megleni^i, refugia^i din Nanta^ dar ei au perdut caracterul 
linguistic meglenit cu totul ^i s'au voscopolisat acum. «Reseni 
sau Resna, scrie N. Popillian, pe o c^mpie joasa intre Oh- 
rida $i Bitolia; la jumetatea drumului celui mare, ce une^ce 
aceste doua ora.^e, IdngS strimtoarea Diavato, cu 6000 lo- 



Digitized by 



Google 



377 

cuitori, are o colonic romaneasca, compusS mai mult din 
refugiaj:i din N&nta». ^) De fapt insS popula^ia arm&neascS 
de aici este alcatuita in marea ei majoritate din refugia|:i 
Voscopoleni, dupS cum ei ^n^i^i arata .^i m^rturisesc. In Resna 
sunt ^i Turci, Bulgari ^i pgani. Comuna este frumos situate 
pe poalele muntelui Petrina, sau cum i se zice aici: Pate- 
rina, la inal^ime de 894 de metri de-asupra nivelului marei. 
Numerul total al caselor este de 1.220, dintre care Bulga- 
rii ocupS 262, ear Turcii si cu 'J'iganii musulmani ocupa 
570. Numferul caselor arm^ne^ci s'a arStat mai sus. Turcii 
au doua geamii ^i doua ^coale micste, frecuentate ?i de 
copiii de pgani. Arm^nii de aici calfetoresc destul de mult 
si au legSturi comerciale cu Varna si Constantinopol. Ave- 
rea lor mai de seamS, In deosebi de acareturile cele mai 
frumoase din ora^el, consta in intinse ^i rodnice pam^nturi, 
pe care le lucreaza cu Bulgari claca^i. Dintre Jiganii ficsa^i 
aici, unil sunt avu^; ei se ocupS cu fieraria, potcovaria .^i 
lacitu^eria, ear dela lulie pana pe la Octobre se ocupi cu 
trieratul de cereale pe mo^iile Arm&nilor. Partidul greco- 
man, pe cSnd treceam eu, avea biserica, ear Arm&nii as- 
cultau serviciul divin pe arm&ne.^ce in incSperile ^coalei lor, 
astazi insS biserica se afla in m&nele lor, de oare-ce pane- 
lenismul din locurile acestea a incetat din via^a pentru tot- 
deauna. 

Unii dintre Arm&nii din Resna au numeroase turme de 
oi; de aceea aici se face si branza in mare cantitate, care 
insa nu se bucura de renumele ce are ca^cavalul din Cru- 
^ova, fabricat tot de Armani. In acest orasel se gase^ce ^i 
o insemnata fabrica de olarie, a Armanilor, in care se fac 
oale, ulcioare, strachiui .^i chiar farfurii ^i ce.sci de cafea, 
produse ce se desfac la Bitule, Ohrida, Gheorgea ^i se due 
.^i pSna la mare. 

*) Romdnii din Peninsula-Balcanicd pag. 40. 



Digitized by 



Google 



378 

Diminea^a, cAnd plecaiu spre Bitule, constataiu ca lipsea un 
suvari,acelape care mil daduse valiul, side asemeni constataiu 
cH el fusese chemat telegrafic de de-cu-noapte spre capi- 
tala vilaietului. In acela$ timp aflaiu cSl suvariul dat mie 
pc^che^ de caimacamul de Ohrida, primise ordin telegrafic 
dela Monastir, cS sa ne observe de aproape in tot drumul 
j^i s4 ne insoj:easca, fari a se schimba cu jandarmii de pe 
la diferitele sta^uni din cale. Banueala in contra mea i§i 
arStase deci cu totul urechile. 

E^isem de mult din Resna. Ziua era plina de Jumina ^i 
inca mai plina de caldurS. De cStra Petrina venea pu^in 
v6nt, care insS nu astAmpara ar^i^a soarelui. Ajunseram la 
poalele muntelui Diavato, ?i cu c^t sueam rScoarea se sim^ea 
din-ce-in-ce mai mult. Pu^in mai tSrziu soarele se acoperi 
de nori ^i ventul incepu a sufla tare, ear c&nd ajunseram 
deasupra trecfetoarei, gasirSm o cumplita furtuna, care purta 
cu ea virtejuri de praf. Numai vfecjend asemenea vijelii, care 
sunt foarte dese pe Diavato, i^i poate inchipui cineva cat de 
cumplita trebue sa fie earna prin locurile acestea, c&t de 
nal^i nemej:ii viscoliji prin trecfetoare, ^i cum trebue sa se 
arate muntele ca un vast morm^nt de ghea^:a. 

Dupa pujiine ceasuri mai t&rziu ajunseram la Bitule. §i 
era inca ziua. 



Digitized by 



Google 



XIV 

NCMfeRiTOARBA MBGLBNILOR: LUCRAREA c<VLACHO-MEGLEN)) A D-LUl D-R 

weigand; cum inventeazA d-sa pb megleni; cum num£:rA d-sa pb me- 

GLENI. FEREALA ARMAnILOR DB STRAINI. CUM TREBUESC NUM^RAJI MEGLENII 
lANITASAUENIGfeVARDAR. MOHAMETANISARRA MEGLENILOR DIN nAnTA. LEGENDA 
<cpUNTE DI NARTA.)) MEGLENII CA TIP §1 CARACTER. MEGLENII NO TREBUESC 
CONSIDERATI GEOGRAFICESCE CA INSULA. MEGLENII DArUIJI BULGARILOR DE 
[cAIRA D-L D-R WEIGAND §1 gANDUL ASCUNS AL ACESTUIA. 



In Bitule gasii mai mul^i institutori .si inve^Stori Armini de 
pretutindeni : din Macedonia, din Epir jji Tesalia, din Albania 
si din Meglenia, pe unde csistd ^coale rom&ne, tofi gata 
a m6 ajuta la lucrarea statistic^, ce se ^tia ca m6 intere- 
seaza, si to^i inarmaji cu o suma de notice culese de ei 
^n^i^i jfi controlate ani indelunga^i. Dar fiind-cS dintre Me- 
gleni aveam la indem&na cd^i-va elevi ai liceului rom&n din 
Bitule, Ccl|:i-va Armani mohametani din N&nta, inrola^:i in 
oastea regulatS turcS .^i aflatori in garnisona de Monastir, 
c&^i-va negustori cSlStori, precum ^i pe un institutor care 
sosea dela Lum'ni^a, anume pentru a*mi aduce noti^:e sta- 
tistice, de aceea incepui numeratoarea Arm&nilor Megleni^i. 

In anul 1892, d-1 D-r Gust av Weigand, citat de noi deja in 
mai multe randuri, a publicat o monografie despre Megleni^i 



Digitized by 



Google 



380 

numiti : Vlacho-Meglen. Erne ethnographisch-philologische 
Unlersiichung^ mit vier Lichtdruckbildern^ de oare-care in- 
semnState in ce privesce fonetismul ^i flecsiunile graiului me- 
glenitean. Monografia aceasta cuprinde trei pSr^i, §i anume : 

Partea 1° se ocupa cu aratarea provinciei Meglenia ^\ a 
locuitorilor ei (Land und Leute), pSnS la pagina XXXVI, 
cuprincjend c&te-va credin^e ^i superstitiuni, ear la pag. XXVI — 
XXVIII se gasesce o statistics a grupului Vlaho-Meglenilor, 
grup pe care, d-1 Dr. Gustav Weigand, il circumscrie in 11 
comune ^i sate, si numai in 1 1 , si nu'i dS voe nici de-cum 
sa se intinda mai mult. Cartea incepe cu un capitol inti- 
tulat: «Wie ich das Meglen fand» adeca: «Cum gSsii eu 
Meglenia» cu alte cuvinte: cartea incepe cu eul d-lui D-r 
Gust. Weigand, ear Meglenia s'ar parea sa fie prin centrul 
Africei, ori vr'o insula perdutS in Oceanul-Pacific, si gSsitS 
de acest mare esplorator. 

Partea a IP se ocupS de limba meglena in rela^ie cu 
romaneasca din Regat, cu arm&neasca din Macedonia .^i cu 
vorbirea Rom^nilor din Istria. 

Partea IIP numita de autor: «Texte», cuprinde o sear- 
bedS culegere de §ease bucS^ populare, in graiul Vlaho- 
Meglenilor, .^i anume: 1) Vdmpiru^ (cuv^nt scris de autor 
Vompiru) 2) Vdmpiru fi feata (Vomplru §i fgta) 3) pri- 
caztna lu farpili^ adecS povestea ^arpelui (prikazma lu sar- 
pili) 4) tirsonia ^i ficiorul adecS: ursoaica $i baeatul (ur- 
son[a si fitsoru), 5) prtcaz?na lu h'sifa adeca: povestea vul- 
pei, (prikazma lu lisitza) §i 6) lama. 

Lucrarea aceasta, din punct de vedere filologic^ e cum nu 
se poate mai noua. Eata un strain care, dupa ce cunoa^ce cAte- 
va vocabule dintr'o limba, se pune de-i tae legi §i regule de orto- 
grafie pe de-antregul... Poate fi ceva mai nou? Pricazma se scrie 
in douS feluri : Prikazma (pag. 66) ^i Prikazma (pag. 74) ! Gd- 
Iznd se scrie: golijno (pag. 5), ear bitrdn se scrie botrun, 
(pag. 4) ! Adeca a^a ca sa nu poatS fi citit nici de Armani, nici de 



Digitized by 



Google 



381 

Rom&ni, ^i inci mai pufin de Germani §i de ceilal|:i strSini. 
Aceasta s'ar putea numi filologie incontrolabila. In adevfer 
lucru foarte nou. 

Meglenii nu se pot opri de a imputa d-lui Dr. G. Weigand, 
aceasta nemeritati slu^ire a limbei lor, de asemeni ei se 
pl&ng in contra strimtei §i nedreptei numSrStoare facuta de 
acest d-n, dar cea*ce ii doare mai mult, este lauda ce i§i 
face d-1 D-r Weigand pe socoteala lor, arat&nd ca i-ar fi in- 
ventat el, ^i ca inainte Meglenii ar fi fost necunoscu^i pe lume. 

— D-1 Dr. G. Weigand, zic ei, i§i ia aerul c4 ne-a invenlat, 
Dar mul^umita lui Dumnezeu noi eram ^i suntem destul de 
cunoscujii, caci facem comerj: cu Salonicul, cu Bitule, cu Strum- 
ni^a, cu Scopia §i Veles, §i ne mi^cam in toata Peninsula- 
Balcanic^ a?a cum suntem, cu graiul, cu portul, cu oile ^\ 
cu br^nzeturile noastre, a^a cum le avem. Apoi dintre noi 
avem §i osta^i ai impferi^iei, osta^i cunoscu^i de to^i ca di- 
stoinici . . . §i cine nu ^tie ca intre Macedo-Romfini ne nu- 
mSrSm §i noi? 

Oare de ce sa fi cScJut, in aceasta gre^ealS, d-1 Dr. Gust. 
Weigand? El nu putea sS nu cunoasci pe C. Jos. Jirecek *), 
care, vorbind despre intinderea poporului armftnesc in Pen- 
insula, zice : «Ihre Hauptsitze sind im Pindus, in Thes- 
salien, bei Kastoria, am Devol, unter dem Peristeri, in 
Kruschevo, bei Prilep, in Meglena und auf den Ausl.aufern 
der Rodope. Der Mehrzahl nach fiihrten sie ein Hirten- 
leben. Andere, fcegiinstigt durch oft staunenswerthe Sprach- 
kenntniss und rastlosen Unternehmungsgeist, durchwandern 
die ganze Halbinsel zu Handelszwecken Ihre Physiog- 
nomic zeigt romischen Typus. Merkwiirdig ist die Zahigkeit 
dieses Volkes, obwohl zersprengt und missachtet, halt es 
fest an seiner Nationalitat und Sprache.» Va-si-zica Jirecek 
cunoscea Meglenia, §i, d-1 Dr. Weigand cunosc^nd pe Jirecek 



*) Geschichte der Bulgaren, pag. 113. 



Digitized by 



Google 



382 

cuno^cea ^i d-sa aceastS provincie, ^i deci, n'ar mai fi putut fi 
vorba de inventarea Meglenzftlor {t a Megleniei, Dar §i Gh. 
Sincai a scris c&te ceva despre Megleni 51 inci dupS isto- 
riografii din vechime. A^a fiind, Romanii §i Armiinii, carii vor 
fi luat in miina «Chronica Romanilor etc. de Gheorghe ^incai 
din §inca», ^) toate laudele c^te \^i-a tras d-1 Dr. Gust. Wei- 
gand, .^i toate reclamele cate *§i-a facut, sau a cerut sa i 



') Vecji: vol. I, pag.305la anul 1014: «Cu inccputul primSvcrci, scric Chedren 
«la anul dc acum, impSratul Vasilie iarS^ au mcrs in Bulgaria, ?i b5t6nd Vi- 

<dinul apoi au mcrs in Thessalonica, undc au trimis Gavriil, alminircUa 

'i Roman, pre un Roman Hcirometul, sS'i ftgSducasca in numclc s6u c& i sc va 
^supunc; ci Tmpdratul judccdnd a fi numai in^clXciune fagSduinta, au trimis pre 
«Csifia ?i pre Constantin Diogcn cu oaste in finuful Moglenilor, carii au pr^dat 
^tinutul accia, ?i bXtca cetatea Nofia, au sosit ?i impSratul ^i au luat cctatea, 

♦ prindOnd pe Domitian Cancanul^ care/e era om puterniCy ^i consilier lui Gavriil, 
< si pre Elite printul Mogletiilor, ai mai multi hoeri p osta^i, dintrc carii pre 
^cei hamici dc a purta arme. i-au purtat in Aspracania, iarS pre ccia-lalti i-au 
^rjcfuit, §i cetatea No(ia o au ars.> — Ear la pag. 336, anul 1092, acela? vo- 
lum, sc g^esce: «Ioann Zoncra (loannes Zonarrjs in Annalibus, Lib. 18 Nro. 23) 
<dupa cc au adus inainte perirea Patinachilor mai almintrelea de cum au scris 
< Anna Comnena (Anna Comnena in Alexiade p. 272. seqq.) la anul trecut, a^a 
'Scric: «Asa darS mare multimc de Patinachi, au perit, ceia-lalti s'au tinut 
^tn obcdzi, ^i s'au vindut. lari impSratul, (Alexie Comnen) aleg^nd pe cei mai 
<tari dintre d^n^i, mare numfir au a?c(Jat in Moglena cu muerile ?i pruncii lor 

♦ imprcunS, filc^nd un prea zdravcin leghion dintr'en^ii, care pSnS astSdi custa 
«din n6m in nc^m, poreclindu-se dela locul in care s'au a^ecjat Patinachii, s2l se 

♦ dicci Moglenite.^ Cu o pagini mai inainte (335, vol. I) §incai, dupJL Anna 
Comnena, ne spune insS ci aPa^inachii au fost de acea^i limba cu Comanii> sau 
Cunii, carii erau Rom^nii din st^nga DunJlrei, cici in anul 1087 ei tree in dreapta 
Dun&rer ^i se bat cu Alexie I Comnen, rem^n prin Balcani fi Bulgaria pcLnS in 
1088 pridand, §i dupi ce in acest an inving pe pomenitul imp^rat «au trecut 
apoi DunSrea (adicS in Dacia), cu foarte mare dobAndS.* (^incai, I, pag. 332). 
Deci: Cunii, Cumanii, Pacinatii, fi dupS cum am vSdut mai inainte (pag. 196 a lu- 
crSreide fata)fi ^r-^/Z^/^f sauScitii, erauValahii sau Romftnii. IncS o dovadi: Solo- 
mon, craiul Ungurilor, impreuni cu cei doi veri ai lui: Gheza si Ladislav I, bat 
in anul 1070 pe Osul, gcneralul lui Giula, «povStuitonil Cunilor> numiti fi 
«Comani» «Chem($ni fiCiatari, Vlahi sau Romani.» StSpdnitorul Giula se pare 
sS fie urmaf ul lui Zoltan, domnitor al Ardealului, adecS peste tara Cunilor, sau 
Comanilor, carii sunt cremifitele Romanilor celor vcchi, din coloniilui Traian; 
cM f i Reva (Centur. f. 7) nu-i cheamS Cuni, ci Comani, cum s'au chemat fi 
Rom^nii dupS stingerea Cumanilor celor adevera{i» (^incai, pag. 326—327 vol. I). 
Deci nu numai Rominii dela nordul DunSrei purtau numirile de : Cuni. Cumani, 
Pacinati, Ciatari, Chemeani, Sciti etc., ci fi cei dela nordul Carpatilor. 



Digitized by 



Google 



_ 383 

se faca ^), pe temeiul acestei «surprin(J6toare» inven^iuni, 
le tree de-adreptul la rubrica u^urin^elor, ^i le insoj:esc ^i cu 
un bine-voitor suris. 

Armclnii aduc ^i imputiri d-lui Dr. Gust. Weigand 51 ii pun 
la indoeala chiar buna credinj:^. Unul dintre ei, formula im- 
putarile ce i-se aduceau de to^i, cam a^a: 

— cat a umblat pe la noi, §i cu cd^:! dintre noi a venit in con- 
tact, sunt cam de aceea^i parere : ca d-1 Dr. Weigand ar fi iu- 
bind lauda §i reclama, mai mult decdt adeverul. Mul^i dintre 
noi surid c^nd vorbesc de d-sa §i il numesc reclamagin. 
Si e §tiut ca Romftnul este me^ter in porecla. Dupa ce a pie- 
cat de-aici ne-a asficsiat pe to^i cu portretul s6u... pe o foae 
volanta, unde e infS^o^at pe cap cu o p41arie englezeasca 
^i cu revolvere at^rnate de g^t. §i, alergarea dupi reclama 
nu se prea infrS^e^ce cu sincera cautare a adevfirului. Apoi 
prea facea ochi dulci Bulgarilor, iji....lucru curios.... Bulgarii 
ii intelegeau bini^or ocheadele. ^i nici cu Grecii .^i grcco- 
manii nu prea era in nein^elegere. 

— Dar in cartea sa, Vlacho-Meglen^ se plunge in contra 
uneltirilor grece^ci §i acusa pe un oare care Kivernitis! ^j 
rfespunseiu eu. 

— Nu e adevSrat. Grecii nu i-au facut de loc greuta|:i, ci din 
contra. Nu a stat o earna intreaga la Atena? §i nu a petrecut 
acolo atat de bine, inc&t dorea sa se mai intoarca? Daca 



*) Pe invelitura vol. II singurul ap3.rut pilnS acum din lucrarca : Die Aromunen^ sc 
lauda lucrarca Vlacho-MegUn etc. zic6ndu-se: <Cel mai sttrprin^itor result at a I 
unci luHgi cdlitorii a autorului, spre a cerceta graiul ?i etnografia Jmfarilor, estc cS 
el a gdsit in muntii Karagiov, in Macedonia opopiila(ie valahd de 14.000 de suflete, 
care se deosebe? ce de 'pntari prin port, obicciuri, felul traiului ?i tip. etc... A doua 
parte se ocupi cu graiul din care se vede doss an eine rdumlich^etrennie Ent- 
stehung der verschiedenen Dialekte nicht gedacht werden kann.., Cartea c de eel 
mai mare interes nu numai pentru filologi ?i ctnografi, ci ?i pcntru istorici.^ 
Tot pe aceea^i inveliturS se zice ^i despre o mai veche lucrare (Die Sprache 
der Olympo-Walachen. Leipzig 1888): <Interesanta comunicare etnograficS asu- 
pra pufin cunosattulni popor (iiber das wenig bckannte Volk) al a?a numi- 
filor flntari.... etc.» 

») Ve()i: Vlacho-Meglen, pag. XVII ?i XVIII. 



Digitized by 



Google 



384 

Grecii I'ar fi bSnuit de amic al ArmAnilor, nu ^tiu ce s'ar 
fi int&mplat cu d-1 Dr. Weigand in Grecia. Dar ^i d-1 Weigand, 
daca s*ar fi banuit pe sine^i de drept judecitor al Armani- 
lor, nici nu s'ar fi gdndit sa calce la Atena. 

— Cum? Va-sa-zici, D-v. v6 indoiji.... 

— Noi am vfecjut ce am vficjut §i stim ce jftim...C&nd d-1 
Weigand, se opre^ce numai c&te o zi in comunele cele mari 
din Pind, ba trece ^i prin c&te doua intr'o singuri zi, §i de.^i 
e atat de grabit in cercetarea Armdnilor, totu^i stS o earnS 
in Atena!... Sa nu ne indoim? Am avut noi rapoarte la timp... 
!ji .^tim noi ce ^tim!... Cum? adecS noi nu '1 in^elegem!? D-sa 
a vrut sS poata zice, intr'o zi, ca a vfecjut totul cu ochii s6i 
si ca deci, nimeni nu are dreptul a1 contrazice... §i... ceeace 
va zice nu va displace Grecilor... Dar sa nu anticipam... 

Erau atatea indoeli in vorbele acestea... erau at^tea re- 
ticence pe care nu le puteam controla. 

O a doua pl&ngere, Megleni^ii o formuleaza ast-fel: 

— Noi nu locuim numai in cele 1 1 sate, pe care le arata 
d-1 Dr. Gustav Weigand, pe mun|:ii Pajik .si Karagiov; ci^i la 
res6rit de Vardar, ear la sud ne intindem cu mult dincolo 
de lani^a. §i nu suntem noi Megleni^ii, numai 14.000 de su- 
flete, cum arata d-1 Dr. Weigand, scacjend du^mane^ce, ci 
aproape de 30.000 suflete, ^i §tim unii de al^ii. 

Prin Meglenia se in^elege tara ce se margine^ce la re- 
sarit cu Vardarul, la sud cu plaiurile lani^ei ^i ale Vodenei, 
la nord cu munj:ii Marian^ca .^i Blatec, invecina^i cu plaiu- 
rile resaritene ale masivului Murihova, ear la apus cu mun- 
\\\ Cosuf .^i Nigea. Intre aceste hotare, dupa cum vedem, 
rem^ne o ^tSl loarte muntoasa, alcatuita din puternicile ma- 
sive de mun|i Karagiov §i Pajik. Deci, cam aproape, insi 
nu tocmai, ceea-ce sus^ine §i d-1 Dr. Gust. Weigand, care in 
aratata sa lucrare, la pag. XXVII, presinta o hartS, unde 
Meglenia e cu ceva cam strimtata. Jara aceasta e udatS de 
riul Meglen sau Moglen, care desparte pe cei doi pomeni|:i 



Digitized by 



Google 



385 

mun|:i §i isvoresce din poalele nordice ale masivului Kara- 
giov, in apropiere de comuna armAneasca Lunsi, numiti 
de Vlaho-Megleni Lugun^i. Riul Meglen apuci mai AntSi spre 
sud-vest primindu-§i afluen^ii pe dreapta, adeci despre ma- 
sivul Karagiov, !ji, dupS ce ajunge intre satele Slatina-Ca- 
stru, Cipinjani §i Cazluciani^ se indoae spre sud-est p^a 
intre satele V^rtecop ^i Groapa, cAnd apuca spre rfesirit; 
trece apoi pe l&ngS satul Alepohori §i se varsa in lacul 
lani^a (Ienig6-ghiol), din care, dupa ce easa, capSta nu- 
mele de Karasmac (Ludias) ^i merge de se arunc^ in Var- 
dar, aproape de v^rsarea acestuia in mare. 

Nu asupra intinderei Megleniei ins^ este nein|:elegerea intre 
d-1 Dr. Gustav Weigand ^i intre Vlaho-Megleni, ci asupra nu- 
m^rului ^i intinderii poporului meglenit. Dar pentru a fi mai 
in^ele^i, trebue sS traducem arStSrile d-lui Weigand, asupra 
acestei popula|:ii. Eat^-le: 

« Satele valahe sunt un-spre-zece la num6r. In Vlaho-Me- 
glenia sunt: 

«1) Nonte (Notje), 450 case, 3.900 Valahi mohametani. 
Celelalte sate sunt cre^tine^ci. 

«2). Borislaf (Borislaftse)/) 45 case, 450 locuitori. Mo^ie 
(ciflic) a comunei Nonte. 

«3). Lunsi (Lugunsi), 120 case. 900 locuitori. Ciflic. 

«4). Oschin (cite.^ce: O.^in), 230 case, 1.500 locuitori; 
ciflic depind^nd de Salonic. 

«Pe partea resSriteana a muntelui Karagiov sunt: 

«5) Ljufnnilsa, 350 case, 3.000 locuitori ^). 



*) In rcpctitc rftnduri, la pag. XV ^i XXIII tot in Vlacho- Meglen^ ne spune 
ca aici ?i in altc pirti meglenc locucsc p5n5 la trei familii intro cas5, ba chiar 
intro camera (... zwci und drci Familicn wohncn in cincm fast dunkcln Zim- 
mer). Cu c^t va fi socotind d-1 Weigand o familic dc Megleniti, despre carii 
se ^tic c5 sunt foartc prolifi? In Borislav sunt 660 de Armani Meglenl, ear nu 450. 

'). Aici d-1 Dr. Weigand face urmStoarea parcntezS: <Gopcevic arati 320 de 
case, 460 contribuabili Sfirbi, 596 X*"*^"- Cernarcca e numSrata de el tot 
printre localita^ile sCrbe^ci». Si nu sunt nici dc cum S^rbi pe aici? Si sunt 
localitatile de pe aici in adev^r curat bulgare, car nu slave ? §i daca pe aici se ga- 

/ Nfitiffsen. Dela Romanii din Turcia Emroptani, 25 



Digitized by 



Google 



386 

«6) Hum 2^ 70 case, 700 locuitori. Ciflic depincj^nd de 
Salonic. 

«7) Sirminina^ 60 case, 500 locuitori. 

«8) Koinsko (Konitsa), 100 case, 850 locuitori. Incep a 
se bulgarisa. 

«9) Kupa^ 80 case, 800 locuitori. 

«10) Cernareca^ 80 case, 800 locuitori. 

«11) Bdroviisa, 130 case, 1000 locuitori aproape bul- 
garisati.» 

Aceasta este statistica d-lui Dr. Gust. Weigand asupra po- 
porului meglenit-rom&n, ear terminAnd-o adaoga : « Aceste 
un-spre-zece sate au la un loc 1645 de case cu tocmai 
14.000 locuitori dupd ardtdrile cogiaba^ilor^ carii cunosc mai 
bine aceste lucruri.» Prin urmare statistica de mai sus nu 
este fiScuta de ^nsu^i d-1 Dr. Gust. Weigand, ci de cogiaba^ii, 
adica de primarii din aratatele comune, «cari cunosc 7nat bine 
aceste lucruri» decdt d-1 Dr. Weigand. Ce fel fac insS primarii 
socotelele capetelor din comunele lor, fa^a de strSini este 
un lucru de asemeni foarte bine cunoscut. £^nsS^i admini- 
stra^:ia ^i guvernul turc ?tiu ^i cunosc practicarea sistematici a 
ascunderei de capete. De c&te ori un strain intreaba pe un 
primar despre popula^ia comunei, acesta i^i ciule.?ce urechile 
si i^i inchide gura, Jfi d-1 Weigand era pentru primarii intreba|:i 
un strain, ^\ a fost bSnuit din capul locului de Armdni ca 
bulgaro-fil ^\ ca ascunde un scop dusmanesc sub acela de 
a inv6^a limba lor. 



scsc Scrbi putini, indreptStescc aceasta pc cinc-va dc a-i nega cu totul? Ne- 
indoios ci d-1 Gopcevic pScitue^ce in contra adcverului c^nd esagereazS in- 
tinderea §i numerul neamului sOrbcsc, dar ?! d-1 Dr. Gust. Weigand, nu pSci- 
tue^cc mai putinin contra iubirei adcverului, c&nd, condusde dragostea ce poartS 
Buigarilor, se crede indrcptStit de a boteza intru panbulgarisra, cu de la sine 
putere, pe to{i Slavii din Turcia. D-1 Gustav Weigand, plecase prin locurile 
accstea mai mult pentru invefarea dialectelor romSne^ci, ear nu pentru a se 
face judecStor in Peninsula, ?i dacS m fine i-a plScut si se faci ?i judecitor, 
ar ft trebuit si se conducS numai de iubirea adevfirului. 



Digitized by 



Google 



387 

N. Popillian zice in privin^a num^rului scS^^t dat de 
primari: «...condicile de plata contribu^ilor nu pot fi luate 
ca normS la numferul populaj:iei, de oare-ce contribu^iile 
directe ^i indirecte nu se percep anume pe persoana, ci 
pentru fie-care comuna este desemnatS o sumd proporfzo- 
nald cu numerul loctiitortlor^ care numer este fdcut de 
primar^ §1 nu incape indoialS ca primarul fie-carei comune 
cauta a mic^ora numSrul popula^iei, ca ast-fel sk fie c5lt 
de mic& iji suma de platit ca contribu^ie» *). D-1 I. Ca- 
ragiani, fac^nd numferatoarea Arniclnilor in genere ^i vbr- 
bind de FSrsero^i in special zice: «Dupa listele ce posedSm 
din fa^a locului, numai Fdrfcrofti noma(fi din cdtune tree 
peste cifra de 200 de mii de suflete ^i acest numir numai 
jin Macedonean poate sH V constate^ cu diferitele mijloace 
de care disp7inc fi cu increderea ce inspird; pentru ci FSr- 
sero^ii la facer i de statist ici^ temdndu-se de btr, ascund nu- 
miruh *). ^i ceea-ce zice aici d-1 1. Caragiani despre Fir^ero^i 
stiut e ca este adev6rat despre to|:i Arm&nii, ^i d-1 Dr. Gust. 
Weigand cuno^cea acestea destul de bine, cSci vorbind despre 
polite^a la Armani, in capitolul despre salutari, mul^amiri, trin- 
cari ^iinjurii sau blesteme, la vol. II Die Arofnunen^zice: «CS 
Arm^nul ar fi cu deosebire politicos, nu se poate afirma. 
Int&Inindu-l in calfitorie, abia daca saluta pe strSin, pe c&nd 
compatriotului s6u ii strigi: cale buna!» Foarte adevSrat; 
Arm^nul este neincrecJStor ^i banuitor fa|:a de un striin, 
dar cum da de un « compatriot » el zfi deschide inima bu- 
euros ^i de-odata devine increcJStor ca un copil, §i nu mai 
are nimic de ascuns, ^i nu mai are nici o taina. Da, aceasta 
e foarte adevfirat, dupa cum foarte bine constats ^i 6nsu§i 
d-1 Gust. Weigand, care ne marturise^ce, ca om con^tiincios, 
ci statistica sa asupra popula^iei meglenite este ficuti de 



*) Roman it din Peninsula- Balcanicd, pag. 17. 

*) Studii ist, as. Rom. d. Pen.-Balcanicd pag. 125. 



Digitized by 



Google 



586 

(iogiaba^ii comunelor cercetate, ear nu de d-sa ensu.^i, de 
§i la urma cam riscS, lu^nd asupr^-^^i rfispunderea cSl in toata 
Meglenia ar fi numai 1.645 de case, ^i nu cum-va 1.646, si 
tocmai 14.000 locuitori, earnu 14.001. Tot at^t de adevSrat 
este insa cS, d-sa fiind strain, cogeaba^ii se fereau de el, pe 
cand pe mine, ca Romiin, Megleni^ii mS ^ineau de compatriot 
al lor, de «sange de al nostra » cum ziceau ei, ^i de aceea 
nu se fereau ^i de mine, ci venisera din mari departari 
ca sa *9i deschidS mie toata inima. Prin urmare statistica d-lui 
Dr. Gust. Weigand, facutS de cogiaba^ii porni|:i a ascunde 
de d-sa, de strainul, numferul adevSrat al capetelor din co- 
munele lor, nu va putea sta fa^5 in fa^a cu statistica de 
mai la vale, fScuta farS fereala ^i nu de primarii interesa^i, 
ci de Megleni^i 6nsi?i si de cunoscStori ai tuturor comune- 
lor meglenite. 

Din capul locului trebue aratat un fapt, cu neputin|:a de 
a fi supus indoelei, acela ca Vlaho-Meglenii sunt foarte pro- 
lifi. £nsu^i d-1 Dr. Gustav Weigand atesteazS aceasta, cSci, 
pentru mai multe sate, el pune 10 suflete pe casa, earnu 
5 cum se obicinue.^ce. Buni-oarS Huma, un biet sStucean 
de 70 de case, are 700 de locuitori; Cernareca, in 80 de 
case are 800 de locuitori, intocmai ca ^i Cupa; ear Boris- 
laf numai cu biete 45 de case ar fi av^nd 450 de suflete, in 
cap. Trebue spus insS iara^i cSl satele acestea ale Vlaho- 
Meglenilor nu sunt atat de pipernicite, cum se milostive^ce 
d-1 Weigand a le arSta, ci au si mai multe case §i mai multe 
suflete in casa de c&t se vede in statistica de sus a cogia- 
ba^ilor, jji d-1 Dr. Weigand nu cadea in pScatul esagerSrii ^i 
dacS ar fi socotit casa de Meglenit cu 12 jji chiar cu 15 
suflete. Cu toate acestea, ^i in contra voin^ei esprese .si bine 
intemeeate a Meglenilor, carii m'au ajutat la statistica de 
mai jos, eu sunt pornit a primi ca bune cifrele date de 
d-1 Dr. Gust. Weigand pentru opt din cele un-spre-zece co- 
mune de Vlaho-Megleni arState de d-sa, ear pentru trei. 



Digitized by 



Google 



389 

nu; caci in Ndnta^ un or^^el mare 91 frumos, nu sunt numai 
3.900, ci 10.400 de suflete de arm4nimohametani; in Opani^ 
unde acum esista o scoala rom^eascS de bae^i .^i o biserica 
a Armfinilor, in care se c&ntS §1 se cite^ce in graiul meglenit, 
scoalS §i biserica ce nu esistau pe cAnd d-sa a trecut prin Me- 
glenia, nu sunt numai 1.500 de Armani, ci 2.150; ear in Bo- 
rtslav nu sunt 450, ci 660. A.^a fiind, voiu in^ira aici cele 1 1 
sate atatate de d-I Dr. Gustav Weigand, in acea^i ordine, 
d4ndu-le numirile ce poarta ele in graiul meglenit. 

1) Ndnta (nu Nonte sau Notje) este singura comunS 
meglenS, care s'a mohametanisat ^i are 10.400 de locuitori. 

2) Borislav (nu Borislaf sau Borislafce) are 660 de locuitori. 

3) Lungtifi^ cu 900 locuitori. 

4) O^iani (nu Osinj, acum inzestrat, cum aratai cu o scoa- 
la de bae^i ^i pu o biseric^ arm^neasca, are 2.150 de locuitori. 

5) Luninita^ ear nu Ljumni|;a sau Lubni^a, cum zic cei 
carii ar voi sS derive cuventul din lubemfa^ caci numele acesta 
este ensu.^i diminutivul lummifa §i prescurtat se pronun^a 
lumnita, din care causS ar trebui sS se scrie Lum'nifay pre- 
cum il si scriu Armanii. Comuna aceasta are astSzi o scoala 
de bie^i, ce nu esista pe c4nd a trecut d-1 Dr. Gust. Weigand 
prin Meglenia, .^i 3.000 locuitori. 

6) Huma^ cu 700 locuitori. 

7) Sirmininay cu 500 locuitori. 

8) Consca (nu Koinsco nici Konitza), comuna armaneasci 
ceva amenin^ata de a fi slavisat5, cu 850 de locuitori. 

9) CupUy cu 800 locuitori. 

10) fimarica, cu 800 locuitori. 

11) Barovzfay comunS iara^i cam amenin^ata de slavi- 
sare, daca se va mai inl&rzia cu jfcoala arm&neascS, ce se 
cere aici, are 1.000 de locuitori. 

De fapt in aceste un-spre-zece comune meglene au intre 23 
si 24 de mii de locuitori, totu^i fiind c& din socotelile acestea 
nu ne ese dec&t suma de 21.760, vom ^ine-o pe aceasta. Ra- 



Digitized by 



Google 



390 

mura Meglenilor nu se aflS insS strict ^i in mod geometric 
|:ermurita numai in aceste un-spre-zece comune. Ca ^i cei- 
lalj:i Armani, ei locuesc mun|:ii sarSc^cio^i, §i dupa ce im- 
prejurSrile din Orient s'au indulcit at&t de sim^itor, au mai 
inceput §i ei a se scobori dela mun^i, cum fac de c&|;i-va 
ani §i ceilal^i Armdni. AfarS de aceasta, prolifii Megleni, 
asemSna^i in aceasta privinfa numai cu Far^ero^ii, Epiriafii 
^i GrSmosteanii, imul^indu-se mereu, au trebuit sa emigreze 
din mun^ii lor §i au ^i emigrat chiar, ne mai put^ndu-se hrani 
cu ceea-ce le dcldeau piscurile, strimtorile §i stancile Kara- 
giovului §i Pajikului. Dar ?i inlSuntruI acestor doi munti mai 
sunt Vlaho-Megleni in satele Isvor^ Fuftani^ Cdpingtaniy 
Slatina-Castru, Cdzluciani^ Seracvu^ Riidena^ Papaschioi^ 
Paleocastru ^i Orman^ amesteca^ c&nd cu Turci, c&nd cu 
Bulgari, sau cu Serbi, ear cu Greci nu, cSci nu esistS nici 
unul prin aceste locuri. Numfirul Vlaho-Meglenilor in aceste 
alte un-spre-zece sate se ridica la 2.900 de suflete. Mai 
la rfesarit ^i deci, mai in apropiere de fluviul Vardar, se ga- 
sesc Vlaho-Megleni §i in satele Gurbef^ Cellzcu, Boemifa 
^i Gorgop sau Gorgopic, pe armanesce: Gorgarim numfer 
de 500 de suflete. De asemeni dincolo de Vardar, adecS 
la st&nga acestui fluviu, se gasesc in satele Casanov ^i Ca- 
rasuli etc. in numfer de 300 de suflete. Dar nu numai in 
sate, ci ^i in ora^elele din apropire se gasesc multe familii 
meglenite ocupate cu comerciul §i care acum au ajuns 
intr'o stare destul de intloritoare. In Giutnge sunt 250 de 
Vlacho-Megleni. In Ghtevgheli sunt peste 550 .^i au in m&- 
nile lor comerciul ora^elului, in deosebi ca au rela^ii comer- 
ciale cu Salonicul, cu Vodena, cu Strumni^a, cu Seres ^\ 
alte cu ora^e mai mari §i mai mici. In Ibuvia se gasesc vr'o 
500 de Vlaho-Megleni, pe carii insa nu ii iau in socoteala 
mea, ne fiind sigur de numfirul acesta. In lantfa §i vecinata^i 
nu sunt dec&t vr'o 400. 

Ianij:a sau Enige- Vardar, un ora^el cu 1.700 de locuitori, 



Digitized by 



Google 



391 

este vestit in toata Turcia ^i afar3. de imperiu prin miilu- 
natul tutun ce produce. EI nu e prea departe de Salonic 
^i se afla a^ecjat pe o colina, aproape de apele minerale 
numite Bdz'/e dela lanige ^i aproape de Vardar, p3.na la 
care sunt 23 sau 24 de kilometri. Numele vechiu al acestui 
ord^el sau al locurilor de aici se pare sa fie Tauriana, dupa 
numele unui putemic trib Celtic Tauriscii sau Taurischii, pe 
carii, dupa anii 115 in. de Chr., ii aflam in nordul Italiei ^i in 
legatura cu Romanii. In sprijinirea acestei opiniuni vine §i fap- 
tul ca spre nord, cam la 12 kilometri departare de Iani^:a, 
se gasesce .^i pomenitul sat: Celtiac. Foarte aproape de la- 
ni^a este un sat cu numele Alah-Chilisin, prescurtat: Alahclisi, 
si inca mai prescurtat : Alacli§6. L&nga acest satucean se a- 
fla ruinelfe vestitei Pella^ re^edinj:a Regelui Macedoniei Filip II, 
^i locul de nascere al lui Alecsandru-cel-Mare. 

Eata deci ci pana aici gasim ca Meglenii sunt in num6r 
de 26.660, ear nu de 14 mii de suflete. Ei se mai afla insa 
.^i in alte sate nearatate aici. Si in ora^elele: Doiran, Strum- 
ni|:a, Istib, etc., se gasesce asemenea un bun num6r de Me- 
gleni, de aceea fara teama de esagerare, ci din contra re- 
m&n^nd sub adev6r, putem lua cifra de 27.000 de suflete 
pentru tribul Megleni^ilor, ca ultima ^i definitive. Terminate 
cercetarile statistice asupra acestui trib al poporului Arm&n, 
sa trecem la alte considera^iuni spre a intregi cunoa^cerea lui. 

Dintre Vlaho-Megleni numai cei din N^nta s'au moha- 
metanisat, dar se pare ca nu de lung timp, cSci multi Me- 
gleni poarta inca prenumi cre^tinesci .^i chiar dintre cei ti- 
neri. Casele mai vechi au in ziduri ni^te firidi, in care se 
puneau alta data icoanele, pe c^nd locuitorii erau cre.^tini, 
^i inca mai esista in apropiere de ori^el ruinele unei biserici. 
Toate acestea dovedesc ca trecerea Arm&nilor din N&nta 
la mohametanism nu este de veche data. D-I Gustav Wei- 
gand ^) crede Ccl in secolul trecut N&ntenii Armani au tre- 



*) Vlacho-Me^lm etc, pag. XV. 



Digitized by 



Google 



392 

cut impreuni cu episcopal lor, la Islamism pentru a scSpa 
de prigonirile Turcilor, ear N. Popillian, scriind inc^ de la 
1885, adeca tot inainte de d-I Dr. G. Weigand, despre Me- 
glenii turci^i, zice: ^) «Nu se cunoa^ce epoca trecerei acestor 
Rom&ni la mohametanism, nici imprejurarile ce au con- 
tribuit la aceasta. Tradi^iunea spune ci un episcop grec, 
din aceasta eparhie, condus de scopuri meschine, a imbra- 
jio^at mohametanismul §i ca popula^ia Ta imitat. Mai lesne 
este ins3, de crecjut ci nevoile au fost causa care i-a con- 
strins la schimbarea religiunei. De altminteri vorbesc rom&- 
ne^ce ^i '§i-au conservat dialectul mai apropiat de eel din 
Dacia. Se ocup4 cu meserii ^i mai ales cu agricultura; ca 
ora^e mai insemnate sunt: N^nta, O^anii si altele». 

Se vede ca N&nta, de oare-ce este un ora.^el leu peste 
10.000 de suflete, a fost de mult in vada si in calea tu- 
turora. N&nta este cetatea numita de Sincai NofiUy unde 
la anul 1014, domnea prin|:ul meglenit E/zfe^ .si, unde pe la 
1092 fura ficsa^i Pacina|;ii, adecaRomanii din stdnga Dunarei. 
In 1887 am publicat in revista mea «Jara Noua» legenda 
«^Punte di Narta adeca: puntea din Arta, o perla a geniului 
popular arm^nesc. A ceasta poesie este sorS cu minunata .^i 
gingasa legenda a Mdndstirei de Argef, Si in una .^i in alta, 
zidarii, «me.^teri mari», nu isbutesc a ridica opera lor, 
caci ceea ce cladesc ei ziua, noaptea li se surpa, .^i numai 
dupS ce se sacrifica in ziduri un suflet de lemee, un suflet de 
so^ie iubita .^i iubitoare... si Manastirea din Arge^ .si Puntea 
din Arta se inal^:a falnice, pe fragedul ^i tinerul trup al so- 
^iei imormentate de vie in ziduri. Eata cum cAnta ^i plange 
poetul necunoscut in Puntea din Atta ^), 



*) Romdnii din Peninsula- Baicanicd, etc. pag. 20. 

') Ve^i Jara Noud, An. IV, bro^ura No. 1, ?i: Dr. M. G. Obcdenaru: Tecs it 
AfacedO'Romdne^ Basme fi /oesii populare de la Cfu^ova etc. publicatiunea aca- 
dcmiei Rom^ne, Bucurcsci, 1891, pag. 211, unde gSsefci ?i traducerca in ro- 
m&na ^i franceza. 



Digitized by 



Google 



393 

Si-era trei masturi lavdati; 
Si-amintreili *) isi era fraji 
Pi masturie multu 'nv^Jati, 
Si amintreili era 'nsurati. 
Di multu masturi qi era, 
La toji numa l^savdea*) 
Gate lucre greale era 
leW putea di le-adark. 



tustrei 



*) le mersese vesica 



§i eat^ ca vini un om la ei ^i ii cheama la un mare impc- 
rat. Se sculara tustrei ^i plecara noaptea pe luna .^i cum 
ajunsera, i se inchinara .^i il intrebara ce dore.^ce de la ei, 
ear el le zise: «Am aucjit ci sunte^i me^teri cumpli^i! Tot ce 
vre^i ve^i capata de la mine, daca imi cladi^i o mandra punte in 
Arta, ear de nu, atunci vii nu scSpafi.» Ei cerura trei zile 
si se gandeasca ?i, dupa ce trecu acest timp, venira tustrei la 
amira ^i ii zisera: «Noi zidim puntea ce ne ceri, dar ne 
trebuesc .^eapte ani. Sa ne dai de cheltueala ^i sa faci asa, 
ca sa nu avem a ne plilnge de Maria-Ta .^i sa nu ne sim- 
\\m strain! prin locurile acestea. Te mai rugam sa ne la.^i 
sa ne aducem femeile pe l^ngS noi.» Impferatul le invoi 
toate cererile cu jurament, si me.^terii plecara pe la locurile 
lor sS-si iea femeile. ^i unde anume? La NAnta, cSci de- 
acolo le erau femeile ^i familiile. 



Se sculara, s'amintreili 
S'duserS s'lia a lor fumeili, *) 
Fumeile le era di Nanta^ 
Le luaril s'le ducS 'n Narta 
Fumeile le era dit^] munte 
Le duseril 'n Narte la punte. 



*jfemei, familii 
*) din 



§i incepurS ei a lucra la punte, dar . . . ce cladiau ziua 
noaptea Ii se ineca de apS ^i a^a trecura ^ease ani plini de 
osteneli zadarnice. Intr'o zi de diminea^:3. dupS ce me^terul 
eel mai mare se spal^ pe fa^a, eat4 cS se apropiS de el 
o pasare zburatoare ^i incepe a ciripi ^i a-izice: «DacS vrei 



Digitized by 



Google 



394 

sa sfar^e^ci puntea, trebue sa zide^ci de vie in temelia ei pe 
nevasta fratelui tfeu celui mai mic...» — Cum aucji mai ma- 
rele me^ter §i mai marele frate, greu i se strinse inima de 
durere, caci iubea foarte pe cumnatS-sa cea mai tinera...5i 
avea, biata ?i un copil de ^i^a, care se numea Costantin... 
Dar ce era sa facS ? asa era porunca de sus, de la Dumnezeu ! 
Zise deci cumnati-sei celei mai tinere, cS ea sa aduca pen- 
tru mesteri pr^nzul la punte. Si ea se puse .si gSti de toate, 
ear c&nd era sa piece, de.^tepta pe Costantin, il satur^ bine de 
^i^a ^i il adormi iara^i. Porni apoi la punte .^i cu mare bu- 
curie ducea pranzul cumnatilor .^i barbatului ei iubit, ca- 
rora le zise cand ajunse: «Sa avefi parte de munca voastrS, 
voi am&rifilor mesteri... Dar unde e puntea la care lucra^i 
de .^ease ani?» — Ei respunsera: «Doamna... .si noi ne miram 
ca de c^nd tot lucram, nu se mai ridica puntea! Acum 
mai marele nostru ne porunci, si, noi am promis cu jura- 
ment, sa zidim de vie in zid pe aceea care ne va aduce azi 
pr&nzul!» — Ea nu lua seama la aceste cuvinte, insa vScJu 
ca barbatul ei pl&ngea cu lacrami amare, de aceea 

Cu dor mare lu 'ntreba 

Cat vedea cS IScr^ma: 

— Vrutlu *) a micu gionc b^rbat *) iubitul 

Voiu s'mi spufii 'ndrept *) s' ciinit *) drept 

Ti gi plflngi s' lScr3mczi? 

Spune 'ndrept. ..asi s'mi bitnezi!... 

Si el respunsc: «0 iubito! nu suspin pentru alta-ceva...ci 
mi-a cadut inelul...colo in groapa ceea... scoboara ^i mi'l 
da...!» — Ea numai-de-c^t se scobori si Incepu a cauta ine- 
lul... Dar mesterii serepedira .^i ei.^i incepura a o zidi in temelii 
fara mila! Biata femee se ruga, plangea, ij^i zmulgea p6rul 
din cap, i.^i stasia carnurile de pe ea ^i zicea: «0! me.?te- 
rilor asculta^:i-mi cuventul... Lasa^i-mi ti^ele afara, ca sa 
nu-mi moara de foame iubitul prune (=natlu)..! Trimite^i 



Digitized by 



Google 



395 

s& mil aduc&...si-i dau s& mai suga \i\Si incS odat4...ca e 
mic si marunt ^i nu st4 inca pe picioare..!» — Apoi i^i dSdu 
sufletul blestem&nd puntea ^i pe cei carii vor trece peste ea : 

Cum treambur*) mine m^rata *) tremur 

S* treambure s' puntea di Narta! 

C4fi cSl^tori va sil '^i treacS 

Cama mulpli sS 'si se neacS*) *) sS se incce 

Cliti peri In cap mine mi-am 

Ahliti oamefti s' neac& tr'an! 

> 

§i a^a puntea din Arta se ridicfi peste carnurile calde ^\ 
tremur&nde ale so^iei celui mai mic frate, dintre cei trei 
me^teri mari! Ea era Megiena, si era chiar din ora^ul N4nta, 
cunoscut in Macedonia, cunoscut de vechii istoriografi bi- 
zantini, ^i pomenit, cum vfecJurSm, ^i in aceasta legends, 
perla a geniului popular arm&nesc, care a ales pe o N&n- 
teanca, pe o arm&ncS din Meglenia, spre a face din ea o 
martirS a iubirei de arta a Arm^nului. §i totu^i d-I Dr. G. 
Weigand, prooroce^ce ^i decreteaza cSl poesia populara a 
Arm&nilor, farS nici o indoeala, se va stinge! ^) Ce-o fi in- 
^eleg^nd el prin aceasta?! 

Neamul meglenit, din punct de vedere economic, este 
eel mai indclrSt rfimas intre celelalte ramuri ale poporului 
arm&nesc. Cei mai mul|;i dintre Megleni^i se gSsesc in stare de 
ciflicari, adica de iobagi, .^i mai to^i sunt lucrStori de pament. 
Dintre cei aflatori pe inal^imele munfilor Karogiov ^i Pajik 



*) Ve^i: Die Aromunen, vol. II; in capul introduccrei, pag. IX: «I>as aro- 
munische Volkslied ist dem volligen Erloschen nahe, dariiber kann kein Zwcifcl 
bestehena. Zicerea aceasta nu dovede^ce decStcS d-1 Dr. Weigand, care in pome- 
nita colectie de poesii populare armftne^ci a presentat numai lucruri mediocre, e 
departe de a simti o poesie popular^, ^i eft nu cunoa^ce legile ce presideazS 
la na^cerca, traiul, desvoltarea §i evolutia poesiei populare a unui neam. §i to- 
tu^i cu c&ti presumtime §i suficicnJS aninccl cuvintcle:... daruber kann kein 
Zweifel bestehen... Se cunoa^ce ci critica filologici, f i mai ales, cea literarS, nu 
^i-a spus inca cuv^ntul asupra lucrSrilor de pSLnS acum a d-lui Weigand, §i 
de aceea d-sa a ajuns si crea^i ci tot ce spune e ultimul cuvfint. 



Digitized by 



Google 



396 

unii sunt .^i pastori. Femeile sunt muncitoare, ?i risboaele 
lor scot multe ^es6turi de tot felul. Pe ici pe colo se cul- 
tiva g^ndaci de matas&. Br^nzeturile Meglenilor sunt Cclutate 
si se gasesc ^i in ora^ele mai departate, ca Salonic, Seres ^i 
altele. Meglenii de prin ora^e au izbutit a aduna ceva averi 
prin economie ^i munci .^i '^i-au apropiat ^i ceva .^tiin^a de 
carte. Comunele Consca ^i Barovifa sunt ceva amenin^ate 
de slavisare; de aceea este mare nevoe ca sa se infiin^eze 
si in ele scoli romane^ci, ca la Lum'ni^a .^i Osiani. Meglenii, 
de altfel, sunt bine inzestra|;i intelectualminte, §i, au in mare 
grad virtutea de a urmari un scop cu rabdaite .^i cu stator- 
nicie. Aproape to^i, barba^i si femei, sunt blondi iji castanii 
la chip §i la per si nu mi s*au plrut atdt de oso^i, cum ii 
arata d-1 Gustav Weigand, in cartea sa Vlacho-Me^len^ unde 
ne infato.^eaza pe cei mai ura^i Megleni ce a putut gasi, pre- 
cum a facut ^\ cu culegerea de poesii populare a Armanilor, 
vorbim de cele culese de d-sa, caci multe au fost culese de 
al|ii. La trup si la chip ei se aseamana ceva cu Albanejii 
de nord, .^i, in totul fiin|:a .^i intato^area lor, pare a fi mai mult 
tracica ori dacica decat romana. Meglenii se vfid a fi de un 
temperament limfatic .^i chiar flegmatic, insa cand se iufesc 
ei se arata pe neasteptate sanguini ^\ chiar colerici. Cei din 
Nanta, carii, ca mohametani sunt inrolafi in oastea turceasca, 
sunt cunoscu^i ca buni solda^i si buni luptatori, caci la nevoe si 
la grcli incercari, ei merg drept in fata pericolului, desi in 
timpuri normale sunt oamenii cei mai linisti|:i ^i mai blandi. 
Tribul Meglen nu trebue cum-va considerat geograficesce 
ca o insula armaneasca inconjuratS numai de straini, caci 
el se atinge necontenit §i din toate par^ile cu unele din 
celelalte triburi ale aceluia.^i neam. A^a buna-oara in Mu- 
rihova se atinge cu Far^erofiii din acest munte, carii ^i ei 
la randul lor se ating cu Voscopolenii de pe lunca de la 
Monastir ^i inainte spre apus. La sud Meglenii se ating cu 
Olimpianii ^i Epiria^ii, ear la nord se ating cu Far^ero^ii din 



Digitized by 



Google 



397 

vecinata|ile Strumni^ei, cu Arm&nii din acest ora? si de aici 
incolo cu cei din Istib etc. La rfes&rit se invecinesc cu Armfinii 
din ^inuturile Seresului, cu care ^i sunt Meglenii in multe 
rela^i. A^a fiind deci nu trebue sa se vorbeasca de Meg- 
leni ca de o insula arm^neasca, cSci vedem din contra o 
continuitate teritoriala intre atatea triburi. 

Inainte de a incheea acest capitol este bine sa cunoascem 
cfit mai mult din cele ce a zis despre tribul armanesc Meglenit 
d-1 Weigand, ca unul care a scris o monografie despre el. 

La pag. 54, a cartel sale: Vlacho-Meglen zice: «Daca 
ne-am intreba despre trecutul Megleni^ilor, in urma celor 
aratate deja remfine esclus, ca ei ca ^i pn^arii, s*ar trage 
din acei Valahi carii in veacul de mijloc stSpfineau Msya- 
XoSXa/ta, in Tesalia apusana, impreuna cu mun|:ii, Valahi 
despre carii ne vorbesc Nicetas, Anna Comnena ^i Evreul 
spaniol Tudela. Pe la sf&ri^itul veacului al 12-lea Bulgarii 
se rescularS sub conducerea Valahilor ^i bStura pe Greci 
l^nga Seres, c&nd apare c^t-va timp un regat Bulgaro-Valah. 
Istoria acelei periode e foarte puiin cercetatd^ sigur insa se 
pare cd Valaini nu erau prca numerofiy). Cititorul insa iiyi 
aminte^ce ca istoriografii ace^tia numai pomenij:i aici de d-1 
Weigand, zic din contra cS Valahii erau foarte numero^i. 
Pentru ce deci d-1 Weigand pomene^ce numai numele a- 
cestor istoriografi, fara sS aduca si cuvintele lor? Pentru 
ca sa poata zice altfel decat ei, pentru ca sa-^i dea aerul 
ca ar fi cercetat «intunecimele istoriei rom&ne» ^i ca apoi 
sa poata afirma la pag. 55, ca: «Cel mai insemnat rest al 
acelor Bulgaro-Romdni sunt tocmai Megleni^ii no^trii, carii 
!^i-au catat ^\ gSsit adSpost pe mun^ii Karagiov.» Aici d-1 
Weigand i^i da pe fa^a dragostea sa pentru Bulgaria dar 
la pag. 56, aceasta dragoste se vfedeijce inca mai mult, si 
in acela«; timp se vfedesce si nedreptatea ce face Armfini- 
lor; eats ce mai zice d-sa: « Causa ca tipul lor (al Meg- 
lenilor) e at^t de deosebit de eel al Jinfarilor, este ca inca 



Digitized by 



Google 



398 

din timpurile mai vechi, pe cAnd ei se aflau in Moesia, au 
fost pfetruniji de elementul slav, sau poate chiar de eel eurat 
bulgar, V6(Jend ochii lor tSeaj:i piezi^ ^), galbenul-murdar din 
fe^ele birbafilor §i pe muerile lor cu falcile e^ite in afara 
!ji cu p6rul aspru, nu m6 puteam apara de g&ndirea: cS in 
vinele lor trebue s3. fi curg^nd alt s&nge, dec&t eel Cau- 
casian. » Deci d-1 Weigand pe temeiul insinuSrei de mai sus, 
si pe temeiul chipurilor prin care a infS^o^at in cartea sa 
pe Megleni, dintre carii a cSutat pe cei mai ur&^i, mai fal- 
co^i §i mai oso^i, ii §i dSrue^ce Bulgarilor, §i numai Bul- 
garilor, ear nu Slavilor. Dar chipuri osoase, falcoase, gSlbue, 
cu ochii Chineji ^\ cu pferul aspru se gSsesc pe ici-pe-colo 
^i la Germani !ji la Franceji, ^i chiar la Italieni, de ce nu 
i-ar dSrui d-1 Weigand §i pe ace^tia Bulgarilor? CSci ^i despre 
Megleni, ^nsu^i d-1 Weigand, spune cS nu to|i au acela^ 
tip... «nici mScar jumState dintre ei»? ^) Dar daca nu to^i 
au tipul mongolo-bulgar atunci pentru ce d-1 Dr. Weigand 
hasardeazS incheerea de mai sus? Acest soiu de griire ^i 
faptuire, se cheamS pe rom&ne^ce: uite popa^ nu e popa. 

^i de ce oare, umbli d-1 Weigand pe doua cai in cer- 
cetarea<?r2^/;/^/Meglenilor? Pentru cSindeosebi de g&ndul ce 
hr^ne^ce d-sa de a darui Bulgarilor pe tot neamul Vlaho- 
Meglenilor, mai hrSne.?ce incS un g&nd pentru care, in scrie- 
rea aceasta a sa de care ne ocupSm, i§i pregSteijce premisele. 

La sf^r^itul precuv^ntSrei fScute lucrari sale (pag. VI), d-1 
Weigand zice: aSper dk lucrarea de fa^S va fi de ajutor, 
«nu numai filologilor, ci ^i etnografilor ^i istorieilor, §i vacon- 
((tribui ca un nou ^z insemnahnomenf, spre a Inmitia intuneci 
«mile isloriei romdne (?!)» Nu e a^a, ca nu e preten^ios nici- 
de-cum autorul ? In capitolul : considerable finala (Schlussbe- 



1) «Schlitzaugigen, gelbschmutzigen Gesellen...» cuvinte prin care d-1 Weigand 
voe^ce si recheme In spiritui cititorului tipul mongol. 

*) <Ausserdem haben ja auch nicht alle denselben Typus, nicht einmal die 
Halfte.» pag. 56. 



Digitized by 



Google 



399 



trachtung), la pag. 54, ne spune: «Liniba meglenitd leagS 
«at&t de intim, Daco-rom&na cu Macedo-rom&na, inc&t ori-ce 
Kincercare de a trata amendoua aceste limbi ca desvoltate 
^independent din latina^ ar fi imponbild,y> Ear la pag. 56, 
incheind partea a II®, zice: ca ar trebui supuse unci cerce- 







tari elementele slave, precum §1 elementele albane^e, pe care 
lifuba romdnci le are comune cu asemcnea elemente din 
dialectele ei si ca «...numai atunci va fi posibil a intimpina 
«intrebarea asupra originei Romdnilor^ cu o intemeeare po- 



Digitized by 



Google 



400 

c(sitiva.» ^) S4 nu fi ascuncj^nd cuvintele acestea scopul de 
a verifica filologice^ce teoria lui Roesler ? Si nu fi insemnSlnd 
ele ci panS cS.nd elementele slavone ^i albaneze din graiul 
romSnesc, armfinesc, meglenit ^i istrian nu vor fi supuse 
unci serioase cercetSri, pani atunci toate argumentele aduse 
de istoriografii si filologii rom^ni iji nerom^ni, in contra teo- 
riei lui Roesler, ar fi f4r4 «intemeeare positive ?» 

Neindoios, cSl in ziua c^nd d-1 Dr. Weigand, va pS?i la 
depSnarea anticipSrilor ce '^i-a menajat din timp, va primi 
rfespuns dela speciali^tii in materie, totu^i d-sale ii va re- 
m^nea dreptul la recuno^cin^a capitalei Buda-Pesta ?i poate 
si la cea a capitalei Petersburg. 



^) <Erst dann wircl cs moglich sein, m// einer posiiiven Unierhge^ an die 
Frage uber die Herkunft der Rwndnen heranzutreten.* 



Digitized by 



Google 



XV 

ARHiNlI SPIRIATI. AHINCID SAU METZOYO ^1 YfiCHBA CAPITULA7IUNB A LUI 
STERID FLOCA. POSIJIILE AMINCIULUi: SORIN $1 CHBARR. EXARHATUL ARMANESC 
DIN AMINCIU. YOTONO^I ^I AMRRU. SAMARINA $1 GRUPA DB SATB DIN IMPRB- 
JURIMILE SAMARINEI. GRUPA FLORU SAU FLAMBURARI. GRUPA bIbASA I^I LAll^TA. 
GRUPA FlR^EROTEASCl PALIOSELI. lANlNA, ARGHIROCASTRU, LlVlpi. ZAGORI ^1 
PANELENISMUL. FANATICUL COSMA, UNELTIRILB PANELENICE §1 DIPLOMATIA BU- 
ROPBANi DELA 1830. GRUPA DE PE LINIA lANINA-CORFU. GRUPELB DIN BPIRUL- 
DE-JOS. GRUPA SfiRACU. ARMATA, TURIA, PALTENl ^I GREBBNA. ALTB SATB 
ARMANE^CI ^I ARMiNU VENpi. GRUPA DISICATA. SATBLE ARMINE^CI DB PB 
GALEA TURMBLOR. ARMINII DARUITI GRECIEI. TRIBUL EPIRIAT NU E INSULA 
GEOGRAFICA. ^MIGRAREA ARMAnILOR DIN TESALIA. UNELTIRILB GRECILOR PBNTRU 
CA§T1GABEA EPIRUT.UI. ARMANISMUL INAINTE §1 DUPA 1864. 

S6p6aX6avtTo6ooX'jfap66Xayoc. 



Un trib arm^nesc eminamente rfesboinic este acel al Epi- 
riafilor^ locuitorii Armani ai Pindului ^i ai Epirului, care 
impreuna cu birba|;ii voinici ai FSr^ero^:ilor, ai Gramostea- 
nilor ^i ai Olimpianilor au facut Grecia de astazi, neprevfecj^nd 
ca prin aceasta. lucrare uda de sudori iji de s&nge contxibueau 
la in^elarea, asuprirea, desnaj:ionalisarea §i chiar la uciderea 
neamului lor. Dar §i alte virtu^i au Arm&nii Epiria^, de alt-fel 
mai cunoscu^i sub numele de Cactaoni sau Cdciuni, Ei sunt 
harnici, muncitori, intreprincjfetori ^\ foarte indrazne|i. Ei se 
ocupS cu pastoria §i cu industriile ce ^in de ea ; produc 

1. Nenfftscu. — Dela Romanii din Turcia Eurp^eand, 26 



Digitized by 



Google 



402 

br&nzeturi renumite, ear femeile lor frumoase, tnipe^e, cu- 
rate ^i muncitoare sunt tot at&t de me^tere in j:es6torie ca 
§i Gramosteancele §i Arm&ncele din Priserena ^i Scutari. Epi- 
riaj:ii cresc ^i cai ageri ^i puternici, din rasa vestita a cailor 
Muzachiari, de carii se gasesc la Arm^nii din Muzachiea §i 
Malacastra. 

Ca metropoia a Epiria|ilor este din-vechiu- cunoscutui 
lor ora§ Aminciu sau Metzovo sau Me^ova, care s'a bucurat 
totdeauna de o mare independen^a, pana la inceputul acestui 
secol, cAnd satrapul de lanina, Ali-Pa^a, ii zdrobi vechile 
privilegii^ mai mult prin in^elaciune ^i perfidie dec&t prin 
arme. Pentru ca cititorul sa'^i poata face o idee de rolul 
ce Aminciu trebue sa fie jucat in via^a Epiria^ilor, voiu tra- 
duce c&te-va pagine din Chronografia Epirului a lui II. A- 
pa6avrtvoc, dela cuv^ntul Mhoo6ov, ^) Eati: «Metsovon^ dupa 
unii mijlocul muntelui (MeadSoovov), o comuna a^ecjata pe 
coasta de sud a Pindului ^i imp&r|ita in doua par^i numite 
Prosilion ^i Anilion. In locul acesta inainte cu patru secole 
locuiau c&te-va familii de Megalovlahi^i, trSind, ca $i con- 
na|;ionalii ^i vecinii lor Sanmarinia|i fz cet-/a/fi\ prin via^a 
pastoreasca, scoborindu se earna pec^mpiileTesaliei. Aceasta 
comunitate depindea de Trica (Tpcxxig), ^) ear dupa venirea 
Turcilor, de biserica Stagon (Sraycbv). ^) In secolul al 16-lea 
s'a int&mplat cS un vizir desgra^at sa se refugieze in satul 
Grijani din Tesalia. El a rSmas pSna primi-vara viitoare, 
sub cea mai mare tainS, in casa unui preot din numitul 
sat. Preotul avend insa amic intim pe Steriu Floca din Me- 
^:ova, un notabil intre pastorii ^) carii erau acolo, i-a incre- 
din^at pe vizirul refugiat, pe care Floca imbrac&ndu'l ca 

*) XpovoYpa'f'.a TYj^ llicsipov xtov it ojAoptov EXXYjVixtov xa\ IXXoptxtuv yo^ii^'i etc. 
6V AOfjvaic, 1856, vol. II, pag. 107—108. 

') AdecS Tricala, in Tesalia ccdata Greciei. 

•) Cunoscut astSzi sub numele Calabaca, tot in Tesalia cedatS Greciei. 

*) Cu alte cuvinte Celnicul^ sau ^i mai bine zis: CSpitanul, stSp&nitorul ca- 
pitcinatului Aminciu. 



Digitized by 



Google 



403 

pSstor Valah Ta luat cu plScere ^i Ta ingrijit ca pe un frate. 
Timp indelungat Ta pizit Floca, ingrijind tot-odatS ca sd 
cerceteze ^t sd-i aducA ve^ti dela Constantinopol ^), pSna c&nd, 
schimb&ndu-se lucrurile, s'a proclamat oficial ertarea zisului 
vizir ^i invitarea lui la Constantinopol, spre a'^i ocupa sca- 
unul de mare vizir. A?a-dar zisul vizir s'a grSbit sS se ducS, 
la locul destinat, §i plec&nd, a mul^umit zisului Floca ^i Ta 
poftit sS meargS c&t mai cur^nd la Constantinopol ^i sa 
cearS ori-ce ar dori pentru sine^i ^i pentru comuna Me- 
j:ova. DupS pu^in timp, duc6ndu-se Floca in capitala, marele 
vizir recunosc6tor, Ta primit cu bucurie ^i cu multe onoruri, 
^\ dupa cererea lui Floca s'a compus un precis ^i intins 
(Svrovov xac exreraiJievov) firman, con|inend urmStoarele pri- 
vilegii ^i concesiuni in folosul Me^ovului: 

«1. Vor fi proprietate indivizibila a Me^ovi^ilor, toate li- 
vecjile aflatoare in Tesalia, Macedonia si Epir (dupS nota 
datS de Floca) c^te trebuesc spre indestularea turmelor lor. 

((2. In regiunea Me|:ovitica nu vor locui Ottomani .^i lo- 
cuitorii en^i^i vor pSzi trecfetoarele ei. 

«3. Intreaga comunitate va da anual pentru ori-ce bir §i 
indatorire, cStrS casa statului numai 113.000 aspri, sau lei 
turcesci 941. ^) 

«4. Nu se va urmari nici cSuta, nici odatS .^i de catrS 
nici o autoritate, persoana de ori-ce rang ^i religie, care s'ar 
refugia in regiunea Me^ovitica, pentru ori-ce causS. 

«5. Ottomanii carii vor trece prin regiunea Me|;ovului sunt 
obligati a considera acest pament ca sacru ^i de asemeni sunt 



*) De sigur cS un siniplu p5stor, chiar «notabil» intre ceilal^i pSstori, nu ar 
fi avut mijloacele dc a putea tine in curent pc vizirul rcfugiat, cu cele ce se 
petreceau in capitala impcriului. De altfcl numele Floca estc cunoscut intre acele 
ale cSpitanilor sau stap^nitorilor dc capitftnate, adecft de rcgiuni armine^ci, ca 
si nu ziccm t^i sau provincii. 

*) Adeca vr'o 200 lei dupa banii nostrii, inc^t se vede ISmurit cS aceasta 
sumi este mai mult un dar, un pe^che^, deceit un tribut. 



Digitized by 



Google 



404 

obliga^i ca, e^ind din fruntarii, sascoatS^i sa scuture potcoavele 
cailor, spre a nu lua cu d^n.^ii nici un dram de p&m6nt Mef ovit. 

«6. Acest |inut va avea un Exarh patriarhal al s6u. 

(c7. Se va referi politice§ce la ^eful Euripului, ear judeci- 
tore^ce la cadiul din Livadia.» 

Nu este acesta un tratat in toatS regula, in care celni- 
cul, capitanul arm^n Steriu Floca, domnitorul §i stapfinitorul 
^inutului Aminciu, se arata demn ^i mare|: ca un rege con^tiu 
de puterea sea §i de puterea poporului s6u? Era Floca nu- 
mai un notabil intre pastorii din Aminciu, cfind sus^ne §i 
objine condi^iunea, ca pam^ntul \axei lui sa fie considerat 
ca sfint de stapfinitorul Ottoman, §i cSl acesta, e^ind din ^- 
nutul Aminciului, sa'^i scoa^i §i s&'^i scuture potcoavele ca- 
lului spre a nu lua cu el nici un pic din stintul p3in^nt al 
vrednicului Aminciu? ^i refugiatul vizir cu Sultanul din vre- 
muri puneau isciliturile pe un asemenea firman, mai mult 
tratat de alian^a, §i dSdeau in vecinica stap&nire Me|:ovi- 
^ilor ioaie hve^tle din Epir^ Tesalia ft Macedonia^ numai 
din recuno^cin^a? ori pentru ca §tieau §i cuno^ceau cS aveau 
in Steriu Floca ^i in poporul Me^ovit ni§te puternici alia^i? 
Un simplu pastor, fie el c&t de notabil intre pastori, ar fi 
putut ob^ine un asemenea firman prin care Me^:ovi^ pot 
pastra in ^nutul lor, impotriva voin^ei tuturor autoritafilor, pe 
un refugiat de ori-ce rang ft de ori-ce rcligie^ refugiat pentru 
ori'ce causa? Nu se vede destul de clar din cuprinsul fir- 
manului de mai sus, ca ^inutul Aminciului era o ^ara pu- 
ternici ^i independenta? — Dar este de prisos a starui mai 
mult, firmanul vorbe^ce de sine^i; ^i-apoi cazul nu este unic 
cum-va. Asemenea capitula^uni au avut §i Arm^nii din Pi- 
suderi §i din alte localita^:i ^i ^nuturi, unde erau capitanate, 
adeca st^p^niri arm&ne^ci autonome, §i d-1 I. Caragiani, 
dovede^ce cu acte, cu documente §i cu marturii chiar de 
ale scriitorilor greci, c^ au esistat mai bine de 180 de a- 



Digitized by 



Google 



405 

semenea cSpitanate, pSnS pe la inceputul veacului nostru ^), 
cSpitanate conduse de bSrba^i luminal §i de eroi, carii au 
impodobit cu faptele lor istoria Greciei de astazi. 

Posi^ia insemnatului ora§ Aminciu sau Me^ova am cunos- 
cut-o din cele de mai 'nainte zise. El este a^eciat pe coasta 
sudicS a Pindului, in drumul dintre Epir .^i Tesalia, ceea-ce 
*i-a conservat din vechime o mare valoare strategica, deose- 
bit cd sta pe o posi^ie tare. In vecin&tate este o localitate^ 
care inca pastreaza vechiul nume de Im^eratoare^ adeca irn- 
pdrdtejcele^ §i o alta care se nume^ce la Cesar, Aminciul, 
dup4 cum vfe^uram, are doua mari cuartiere, pe care Grecii 
le numesc Prosilion ^i Anilion, spre a demonstra lumei ca 
locuitorii acestui ora§ sunt Greci sau eel pu^n Vlahofoni. 
Prosilion insa pe arm&ne^ce se chiami Sorin^ pentru ca par- 
tea aceasta a Aminciului este espusS la soare; ear Anilion 
se nume^ce Cheare (piere sau apune) pentru ca in aceasta 
parte a ora^ului purine ore din zi bate soarele, ca ^i la Ni- 
jopole, ^i sunt anotimpuri in care soarele nu bate de loc 
peste Cheare, Din aceste dou4 cuartire eel dntfeiu, sub care 
se ^i in^elege Aminciu sau Me|:ova are 8.860 de locuitori, 
ear Cheare are numai 3.780, ^i totul ora.^ul Aminciu are 
deci 12.640 locuitori. Aici sunt infiin^ate ^i func^ioneazd cu 
succes dou^ jjcoale romane^ci, una de b&e^ ^i una de fete. 

Articolul 6 al firmanului-capitula^ie a lui Steriu Floca, ce 
am v6dut mai sus, glasue^ce ca ^inutul Me^:ova «va avea 
un Exarh patriarhal al s6u». §i pSna astazi acest drept de 
a avea un Exarh patriarhal armanesc esista ^i sta in picioare, 
singurul drept ce a mai remas Armftnilor din Aminciu in 
urma usurparilor si lovirilor satrapului Ali-Pa^a. Trebue spus 
insS c& Exarhul-patriarhal de acum din Aminciu, nu s'a 
aratat prea amic dorin^ei legitime a Arm&nilor din Turcia 
de a avea un episcop al lor national, dorin|:a pentru reali- 
sarea careia delegajia dela Constantinopol a tuturor Arm^ni- 

») Stmiit is tor ice asufra Rom, dc P(n,—Baicanicti, pag. 106 ^i inainte. 



Digitized by 



Google 



406 



lor lucreaza de mai m\i\\i ani, ^i care credem cS se va 
indeplini iji fara ajutorul Exarhului arman Me^ovit, care '^i-a 
despar^it inima si simprea de aspirapile neamului s6u. 

Ca dependinte de ^inutul Metovei si ca facend parte din 
el, sunt inccl doua comune armanesci din Pind: Votonofi 
cu 470 de locuitori ^i Milia, pe armAne.^ce: Ameru {= mSrul) 
cu 970 locuitori. Pana la sfarsitul secolului trecut ambele 
aceste comune, dintre care Votono«;i la apus ^i Ameru la 
nord de Aminciu, erau carmuite de representan^i din Me- 

tova, anumetri- 
mi^i pentru a- 
ceasta. Ameru 
este mai insem- 
nat ^i scriitorii 
Greci vorbesc 
adesea de acea- 
sta localitate. 
Ambele aceste 
comune nu au 
scoliromanesci. 
Un alt mare 
centru arm&n- 
esc in Pind este 
Sanniarina sau 
Samarina'^) din 
apropierea ca- 
reia izvore.^ce 
riulDoxa,numit 
de Armani riul 
Grebeni|:a, ear 
de Greci Greveniticos, un afluent al fluviului Bistri|:a sau Ha- 
liacmon. Unul din propagandi^tii panelismului, un cuvios Gre- 




Armani Epiriati din Samarina. 



*) In judctul Mehedinti, plasa Motru-de-sus csistS o comunS care poartS 
numele de Samarine^ti. 



Digitized by 



Google 



_ 407 

gorie Aghiotaphitis, scriind, in 10 Martie 1880, unui frate 
al s6u la Constantinopol ^i pl&ng^ndu-se de progresul ce face 
« propaganda valaha» spune ca «fara sgomot jji fdra greu- 
tate a trimis la Samarina, prin Sylogul din Atena, doi insti- 
tutori ^i o institutrice de limba greaca carii sd devie fartU 
elenismului printre Valahii din Samarina^ ora^ de aproape 
15.000 de suflete si cucomune inconjuratoare» ^)bine in^eles 
tot de Valahi, carii trebuesc grecisaji cu ori-ce prej:, §i c&t 
mai in graba. Cuviosul Aghiotaphitis, arata cu aceasta ocasie 
c& Samarina are 15.000 de locuitori valahi; totu^i eunu oso- 
cotesc dec&t la 12.000 suflete; ear in ceprivesce grecisareaa- 
cestei mari comune, cuviosul parinte Aghiotaphitis ca §i un alt 
corespondent al sSu maideseama, episcopul grecdela Larisa^) 
vor fi aflat ca a cadut in apa, ^i, ca barbarii de Valahi, carii 
nu pricep si nu gusta dulcea elineasca^ \^i-au facut deja douft 
^coli ^i o biserica, in care se invata ^i se canta blestemata limba 
valahiceasca. De asemeni ^i comunele inconjuratoare, la care 
se face alusie, .si, care nu sunt altele decAt Avela, Perivoli 
si Smixi, nu numai ca nu s'au grecisat, ci au alungat de tot 
pe dascilii Greci, ^\ ^i-au infiin^at jjcoli valahiceijci. Smixiare 
1.750 locuitori, Ave/a 4.780, ear Perivoli 6.570, deci nu- 
mai aceste trei comune la un loc cu Samarina represinta 
o popula^ie armineasca de 25.100 de suflete, jji deci polta 
propagandistului panelenic Aghiotaphitis ^i a celorlal^i Greci 
de a o inghiji, nu era tocmai neindrepta|:ita. 

O alta grupa de sate .^i comune de Armani Epiria^i se 
gase^ce tot in Pind, la apus de Aminciu, ^i anume: Floru 
sau Flamburari cu 1.560 de suflete, Cernefi qm 1.850, Ma- 
crini cu 980, Grebentfi cu 3.400, apoi satele mai mici: 
Calota^ Cuaili, Drestinic sau Trestinic, Ciudila^ Doliani^ 
Cantia^ Cavalari la un loc cu vr'o 2.800 de Armcini Epi- 



*) Les Grecs, Us Vaiaques, les Albanais et T Empire Ottoman, par Un Valaque 
du Pinde; Bruxelles 1886, pag. 28. 
•) Op. cit. pag. 26. 



Digitized by 



Google 



408 

riaj:i, intre carii ^i c4^-va Armani CopSciari, deci in totul 
§i aceastS grupi represinta o popula^ie de 10.590 de su- 
flete. In Floru, in Ceme^i ^i in Grebeni^ esistci c&te o 
^coald romSneasca de bSe|:i, ^i tustrele sunt bine populate. 

Pe riul Baeasa, Vovusa numit de Greci, este incS o grupa 
de comune arniclne^ci insemnate §i anume : Bdeasa (= Vo- 
vusa) cu 2.250 de locuitori, Laifta (= Laca sau Laica) cu 
6.500 de locuitori, Leafnifa sau Lesnifa cu 2.850 de lo- 
cuitori, ^i satele mai mici, iara^i amestecate cu Cop4ciari, 
Scamneli §i Peclart\ ambele cu vVo 600 locuitori Armani ; 
deci inca 12.200 de suflete. Baeasa are o ^coala de bae^ 
§i douS biserici in care nu se mai aude dec&t arm&ne^ce, 
ear Lai^ta are numai o §coal& romdneasci de baeji. 

La nord de grupa aceasta ^i de grupa Samarina se afla 
un post tare de Far^ero|:i, dintre carii unii sunt ficsa^i in 
comunele: Paleoseli cu 2.680 de locuitori ?i cu o §coala ro- 
mSneasca de bSe^i, Furca cu 2.250 de locuitori §i iar&^i 
inzestrata cu o .^coala de bae^i romaneasca, ^i in satele: 
Cucufliani^ Verbiant) Prisogiani Grtzmant^ Stariciani etc. 
in numSr de 1.800 de suflete; earvr'o 1.200 de Farijero^ 
se gasesc printre riurile Baeasa ^i Sarantaporos neficsa^ in 
sate. InsS aceste 7.930 de suflete nu se socotesc la tribul 
Epiriat, ci la eel Far§erotesc. 

SS cercetam ^i c^te-va ora^e in care Epiria^ii se gasesc 
in mare num6r, inainte de a reveni la comunele ^i satele 
lor din Epir ^i Tesalia ^i in special din mun^ii Pindului, pe 
partea apuseanS §i cea r^siriteana. 

lanina, capitala Epirului §i in acela§ timp a vilaietului de 
lanina, este a§e(Jata pe un platou nalt de 500 de metri 
deasupra nivelului mcirei, ^\ in apropiere de laturea vesticS 
a laculut de lanina, ale carui ape par negre din causa fun- 
dului sSu negru de turbS. Pe platoul acesta trebue sa se fi 
aflat odata vechiul oracul Dodona. In veacul al 9-lea, la- 
nina sau loanina jji lania depindea de imperiul bizantin, in 



Digitized by 



Google 



409 



al 11 -lea secol trecu c&nd in m^nele Normanilor, c&nd in 
ale Bizantinilor, c&nd in ale Catalanilor. Lung timp apoi a 
atirnat c&nd de Constantinopol, cdnd de Chefalonia pSnS 
la 1431, c4nd c5du in stipinirea Turcilor. La 1820 lanina 
a avut de suferit o cuniplita bombardare din partea lui Ali- 




Armani Epiriati, negustori in lanina. 

Pasa, bombardare ce i-a inters pentru totdeauna splendoarea 
de "[altS-data. Dar ^i astazi orasul acesta, in care se afla vr'o 
27.003 locuitori, este impodobit de 18 Moschee, de 2 si- 
nagogi .^i de 7 biserici. Falnicul palat-ceta{:ue, numit Demir- 
Kula, adeci: palatul de fier, e cadut in ruine. Dintre cei 



Digitized by 



Google 



410 

27.000 locuitori ai laninei 6.000 sunt Turci, vr'o 2.000 
sunt Evrei, vr'o 2.000 sunt Greci, vro 7.000 sunt Albaneji, 
ear 10.000 sunt Armani. Insa, din nenorocire, mul^i din aceijti 
din urma greciseaza, ba chiar se arati ca Eleni destul de fa- 
natici, totu^i Arm^nii reveni^i la cuno^cin^ia ^i iubirea neamului 
lor, au izbutit, dupa multe ^i grele lupte cu apostolii clerici ^i 
laid ai panelenismului, a infiin^a o .scoala primary de ba(*{:i ^i 
un gimnasiu cu patruclase, in carese cultiva limba lor «strciu- 
.^easca» si sentimentele na^ionale armane^jci, deja cu mult 
succes. In Arghirocastru se afla nu mai pu|:in'dec&t 4.000 
Armani, lipsi|:i insa de ^coala §i bisericS na^ionala. Aici trebue 
pomenita §i comuna Livdift^ a.^edata intre cunoscutele comune 
meglene, cu 4.300 locuitori ^). 

La nord de lanina, sau mai bine zis la nord-nord-est 
se intinde muntele numit de Greci Mischeli, ^i pe care Ar- 
m&nii il numesc Muscele^ si inca mai la nord se intinde 
muntele numit de Greci Vradeton, pe care Armanii il nu- 
mesc Brddetu; acesti doi munfi alcatuesc ^inutul ce se chiama 
Zagori^ cu 42 de sate arm^ne.^ci ^\ cu o popula^ie de 26.000 
de suflete, in cap; afara de unele sate deja numite, aflatoare 
tot prin ace.^ti munfi. Este drept ca grecisarca acestor 42 de 
sate este destul de inaintata, dar nu mai putin adeverat este, 
ca acejjti Armanii grecisa|i cer cu staruinta ijcoli romane«;ci; 
§i, nu face bine direc{:ia armAnS dela Bitule, ca intarzie at^t 
de mult a le trimite institutori armani. Eata ce povestesce 
Dim. Bolintineanu despre grecisarea Zagorienilor:^) «Roma- 
nii din Epir sunt mai at&t de numerosi ca cei din Mace- 
donia. CatrS acestea este o parte din aceastS ^ara, Zagor^ 
unde cei mai mul^i au inceput a se greci inca de la 1780. 
Eata pentru ce: Pe atunci se afla un profet ce propaga 
ideea elenismului intre Rom^ni. Acest profet se numea s&n- 



») D-l Weigand ( Viacho-Afeglen, pag. XXVIII) arata in Livdifi numai 2.000 
de 'pntari, deci iarS^i scSd^nd cu mai mult dQ jumState. 
») Op. cit. pag. 63—64. 



Digitized by 



Google 



411 

tul Kosma, Ajutat de rivalita^ile pa^ilor Ali ^i Kurd, carii 
se disputau pe inriurire, fdc^nd Sci joace rivalitci^le grece §i 
rom&no-bulgare, el cutez4 a arunca anatema pe to^ acei 
Romani carii vor mai vorbi limba romana. Anatema lui spe- 
r\k aceste popora^:iuni crecJStoare ^i simple §i din 44 sate 
rom^ne dela Zagor numai 14 au mai rSmas, care sa vor- 
beascS limba rom^na. CeilalJ:i afara de bfitr&ni vorbesc gre- 
cesce. Acest s&ntul Kosma, ce predicase asemenea impro- 
tiva Evreilor, fu ucis de Kurd-Pa^a, dupi uneltirile celor din 
urma; ca sa-^i resbune de profe|:iile lui ce vesteau caderea 
lui Kurd-Pa^a Albanezul, ^i ridicarea lui Ali-Pasa-Tepeleni.^) 
Ali-Pa^a drept recuno^cin^:a proclama pe Kosma sAnt ^i ii 
adunS moa^tele. Persecu^unile dela Greci improtiva Roma- 
nilor nu incetara de atunci incoace ^), Propaganda greaca 



») FiindcS s*a pomenit de at&tea ori Satrapul de Tanina, presentSni aici, unul 
din multele portrete ce i-au fclcut at&tea istorici ?i anume pe eel ce i'l face 
L. Co Has in Uistoire de I' Empire Ottoman et coup d'oeil sur la Turqie ac- 
tttcile. Il-me ^d. Paris, pag. 102—103: «E1 incepu prin acte de brigandaj ?i 
prin josnicii, mAngAind pe cei carii nu'i putea zdrobi, ^i neimpedic&ndu-se de 
nimic in calea crimelor cumplite ce fScuri din esistcnta lui un fel de legends 
diabolicS. Esecut^ finsu.^i sentinta Sultanului in contra socrului s€u, Pasa de 
Delvino, atunci resculat ; asasinft pe cumnatu-seu ?i lu4 in cSsStorie pe sora sa 
proprie. Se introduse la Pa^a de Epir, care era in relatii cu Rusia, ?i il ucise, 
caic«lnd in picioare Icgilc ospitalitSJci. Ca prct al acestei crime ?i a atrocitS- 
tilor in contra cre^tinilor resculati, obtinu bunele gratii ale Sultanului, cSpSt^ 
sangiacul de lanina ^i a^a ajunse in capul Epirului. Tot-deauna gata a trece 
in partea celui mai tare, el incepu de-aci a respandi teroarea in jurul seu.> L. 
Collas descrie relatiile acestui criminal cu Francejii .^i Englejii apoi continua. 
«Nu vom intra in lunga povestire a infamiilor acestui bStr^n in care se intM- 
neau turpitudinile unui Tiberiu cu atrocitStile unui Caligula. Poarta ne mai pu- 
tfind ribda il condamnfi, dar nesperAnd a forja pc tigru in vizuina sa ftcu apel, 
la cre^tini ^i-i in vita a-si resbuna crudimile ciroraei fuseserS victimc. Ali, care 
li torturase de at&tea ori, ?i i?i ftcuse o pl&cere zidindu-i de vii in murii pa- 
latului s5u, le spuse Cei fiind ^i el ameninfat ca ?i ei, el ar putea scL se faccL 
unealta independentei lor. Cre^tinii uit^nd s^ngerosul trecut iiprimirei propunerile 
^i ast-fel raAnjircL causa lor prin aceastci aliantei. Atunci insurectiunea se res- 
pandi, ca uu fulger, din Pind p^nS in Tayget. (1820--1821).» 

') La cuv^ntul acesta (pag. 64). Bolintineanu pune urmitoarea notS: <Ni se 
spune de curAnd cS in anul trecut un diacon Rom^n-Macedon din Salonic, pri- 
mind acolo, din fara-Rom5neasca, cSr^i de bisericS; Mitropolitul Salonicului, 



Digitized by 



Google 



412 

are drept mijloc religiunea; ea nume^ce Greci pe to^i c^^ 
sunt de ritul oriental, numSri pe Rom^ni, pe S^rbi, pe Bul- 
gari ^i formeaza un element grec. Dar nil sunt pe fafa 
pdntSntului met trei mtltoane Greci^ adecci pe jumcitate Celt 
Bulgarii, ^i de patru ori mai pu^in deceit Romclnii». Bolin- 
tineanu gre^e^ce numai asupra num6rului satelor armine din 
Zagori, cSci ele sunt vr'o 52 sau 54; ear cele amenin^ate 
pana acum de grecisare sunt 42 la num6r. Se obicinue^ce 
ca, vorbindu-se de Epiria^i, sa nu se socoteasca la Armani 
popula^:ia acestor 42 de sate arm^ne^ci cu 26.000 de su- 
flete; aceasta este o mare gre^ealS, caci oamenii aceijtia 
sunt Rom&ni, vorbesc ce e drept o amestecStura de armcl- 
neascS ^i greaci foarte uritS ?i foarte barbara, dar d^ndu-li-se 
^coli romine^ci ei ar reveni la limba lor strfemo^eascS .^i incS 
foarte grabnic, de oarece ei ^n^i^i cer cu nerSbdare ijcoli §i das- 
cali arm^ni, tapt care dovede^ce, cS inima lor nu s'a grecisat, 
ca ei nu jji-au uitat neamul ^i nafia. Totu^i, acela care ar crede 
Cci aceste 42 de sate cu popula^ia lor arm^neascS ar fi perdute 
pentru ar monism, n'are dec^t sS scadS 26.000, din socoteala 
ce 'jji-a ^inut pSna aici, adecA din 106.270. Ear acela care, ca 
^i mine, crede ca Zagorienii se pot readuce prin jjcoala ^i 
bisericS la dreapta credin^a nationals, sS. pistreze, ca jji mine, 
numferul dob^ndit pSna acum de 106.270*de Epiria^i, caci 
grecisarea de panS acum a Zagorienilor este departe de a 
fi complecta, ^\ nici ci se va mai complecta de acum in- 
colo, de oare-ce §i ArmAnii si Albanejii, carii au facut a- 
t&tea sacrificii pentru liberarea Greciei, lupt&nd cei Antfii pe 
uscat, ear cei din urma pe apS, s'au desilusionat de fnarea 
idee panelenicd panS intr'atdta, in c&t §i ei se mirS astSzi 



Grec, (nu ?tiu pentru ce!!!) aflcl, se necSji pe diacon, li \\xk cSrtile, le rupse 
el singur, o parte le dete rupte la bScanl, altei parte le aruncd in foe. Si aceste 
persecutiuni le fac cSlugclrii Greci asupra RomcLnilor, c4nd primesc 30 milioane 
pe an dela Rom&ni!» Da, inainte de secularisarea averilor mSnSstiresci, 30 mi- 
lioane pe an dela Rom^ni, spre a grecisa pe Armani, — dar ^i acum incS. multi 
bani de aici se due in m^nile Grecilor, tot spre a grecisa pe Armani!! 



Digitized by 



Google 



413 

cum de au putut fi at&t de orbi^ pentru o de^^Sciune. 
Pl^gerile $i regretele Arm^nilor ^i Albanejilor, anecsa^ la 
Grecia modemi, ajung pSni la ei, p^nd la cei din Turcia. 
Ba mai mult : anecsafii pSrSsesc Grecia in mare numfer fSrS 
a mai privi indSrdt §i, trec^nd in Turcia, povestesc cu jale 
conaJ:ionalilor lor ce este Grecia §i administra^ia greceascS, 
povestesc persecu^iile ^i nedreptS^e suferite, ^i to^ impreuna 
regretcind s&ngele scump ce au vfersat ei §i pSrin^i lor pen- 
tru creearea Greciei, i^i zic unii altora: «S& nu ne mai luam 
dupS in^elSciunea panelenicS!» In timpul mi^cirei pentru li- 
berarea a^a zisei Grecii, ei, Arm^nii §i Albanejii au v6(Jut 
cu ochii lor, cSl adevfira^ Greci, ck^ mai sunt in fara ce 
se cheamS Grecia, n'au ficut absolut nimic de brav ^i de 
eroic, ei au v6(Jut cu ochii lor, dupS cum §i Pouqueville 
poveste^ce, cSl Laconii nu se scoborau din mun^, decit nu- 
mai §i numai spre a fura caprele $i vacile ce gSseau pe 
cAmpii §i lunci, ear nu spre a se lupta alSturi cu Arm^nii ^i Al- 
banejii. Ei au v6(Jut cS Grecii nu sunt soldaj:i §i cSl nu au 
fiicut in Peloponez alta, decfit a da foe pretutindeni ^i a 
pune mina pe banii ce trimetea Europa, dupS cum scrie 
^i cunoscutul Mettemich. ^i daca toate acestea sunt incS ne- 
cunoscute pentru foarte mul^i din Occident, ele nu sunt ne- 
cunoscute de Armfinii §i Albanejii, carii le-au v6(Jut cu ochii 
^i carii regreti ast^i amar ajutorul neprejuit ce au dat la 
crearea Greciei. Am^ndouS aceste popoare sunt desgustate 
de panelinism, §i infeleg acum foarte bine cSl au fost in^e- 
late de Greci. §i c^nd lucrurile stau a^a, ce progres mai 
poate face elenisarea printre ei ? Incercirile ce mai fac Grecii 
de a-§i susjine lucreu-ea de grecisare a popoeu^elor din Pe- 
ninsula BalcanicS, sprijinindu-se pe faima ^i mSrirea vechilor 
Greci ^i pe literatura rSmasS de la ace^tia, iari^i nu mai 
poate da roade in viitor; caci Arm^nii au v6(Jut cu ochii 
lor §i 'i v6d pe urma^ii faimogilor Eleni zilnic §i nu au pu- 
tut constata alta dec&t cSl sunt buni negustori. Ear c&t pri- 



Digitized by 



Google 



414 

ve.^ce Hteratura, Grecii nu o pricep nici-de-cum, ^i pentru 
Armani ea nu are nici un fel de savoare. §i e cum-va vorba 
de Hteratura greaci modern^ ? Dar ea este numai pentru 
foarte pu^ni Greci, din causS cSl nu e scrisS in limba ce se 
grie^ce de Greci, ci cSutAnd a se apropia de greceasca- 
veche nu poate fi gustata dec&t de clasa cultS din Regat. 
C^nd apostolii panelinismului se cearti cu Valahii, pe carii 
vroesc sS'i elenisese, obicinuesc a numi barbar^ limba a- 
cestora ^i laudS frumuse^e limbei grece moderne; dar a- 
ceasta este de fapt un amestec de slavoni, de armineasc4, 
de greceasca ^i de albanez^ ^i ast-fel e «un dialect total- 
mente incult» cum o calificS d-1 A. D. Xenopol ^) care ur- 
meaza apoi: «Toatd literatura greaca modern^ tinde a sub- 
stitui limbei vorbite de popor o imitate mai mult ori mai 
pu^n r^u^itd a limbei elene. Termenii noi sunt inlocui^ 
prin cei vechi, construc^:iile moderne prin cele c&(Jute in 
complecta desuetudine, To^i scriitorii din zilele noastre se in- 
trec in aceastS reintoarcere catra limba total uitatS, fira a 
se ingriji, daci publicul cSruia se adreseazd o in^elege ori 
nu. Consecinfa e ca marea majoritate a popor ului grec r6- 
m^ne strain de cultura claselor luminate ^i ck adeverata limbS 
a acestui popor rfem&ne un jargon inform ^i barbar.» Deci 
daca greaca modern^ este un jargon inform §i barbar, de 
ce ar mai inv6|:a-o ArmAnul ^i Albanezql §i nu s'ar lumina 
fie-care in limba lui proprie, chiar cAnd i^i aceasta ar fi bar- 
bara ? Sa inve^e greaca numai pentru a ^ti inca o limba in- 
culta, informa 51 barbarS? jji numai pentru a face plicere 
apostolilor panelenismului ? ^i mai ales acum Cclnd s'au in- 
credin^at ce este panelinismul ? Ori-cine in^elege, cred, c&t 
de tare este baza lucrarei pentru grecisarea popoarelor din 
Peninsula-Balcanica ^i deci c&t de str^lucit poate fi viitorul 
acestei lucrari. 



») In: jR^ue de Geographic^ articolul: ks Roumains et Us Grecs (premifere li- 
vraison — Janvier 1891. Paris) pag. 42, 



Digitized by 



Google 



415 

Inainte de a ne despSr^ de Zagoriani vom aduce incS 
vr'o c&te-va cuvinte ale citatului «Valah din Pind» ^) asupra 
mai-sus-pomenitului sflnt Cosma §i asupra predicilor ace- 
stuia. «. . .Patriarhul grec trimise pe faimosul cilugar Cosma 
in Epir §i in Albania. Acest calugSr grec avea misiunea de 
a escomunica, in numele patriarhului, pe to|:i acei carii ar 
mai fi vrut sa grSeasca armfineasca ori albaneza. La Sa- 
marina lumea aratS inca locul de unde el vorbea Valahilor 
contra propriei lor limbi, zicdndurle ca Dumnezeu se consi- 
dera ca ofensat, cAnd e rugat ^i l&udat in limba armfineascS, 
§i ca, pentru ca rugSciunile lor sSl fie indeplinite, trebuesc 
a fi rostite pe grece^ce. In Epir predicile lui Cosma ^i a- 
menin^^ile de escomunicare ob^nura un resultat cu at^t mai 
considerabil, cu c&t ^coalele grece din lanina, din Zagor 
§i din alte par|:i pregatiserS spiritele pentru aceastS inovafie. 
Dar la Berat, in Albania, lucrurile merserS alt-fel. Predicile 
revolu^ionare ale cSlugarului fanariot furd denun^ate guver- 
norului ^i Curd-Pa^a il puse in Jeapa la 24 August 1779. 
Trebue adaogat cSl momentul pentru a face o propaganda 
elenisitoare nu putea fi mai rfeu ales; cici promisiunile in- 
^elatoare ale Caterinei II intorsese capetele Grecilor. In- 
ten{:iunea imp6ratesei rusc^ci nu era de a restabili imperiul 
de Bizan^, ci ea avea trebuin^a de tulburSri. ^i pentru a objine 
o mi^care din partea Grecilor, fecu si str61uceasca pe d'inaintea 
ochilor acestora facia emanciparei». «Un lucru e sigur; pu- 
nerea in ^eapa a lui Cosma tae mersul propagandei grece.^ci 
in Epir ^i Albania printre Valahi ^i Albaneji; sau eel pu^in: 
progresele ei fura at^t de limitate incat, 50 de ani mai 
tdrziu, nici nu fu vorba de a intinde pana la Calamus (Thyamis) 
grani^ile regatului grec. Nu doar ca diploma^ilor din 1830, 
le-ar fi lipsit aceasta buna-voin^a... Hotari^i a face Grecilor un 
regat cfit mai mare posibil, ei catara pretutindenea Greci ^i nu 



*) Les Grecs, Us Valaques, Us Albanais et l Empire Ottoman, etc. pag. 70—72, 



Digitized by 



Google 



416 

g&sira nici in Epir, unde numele Sulia^or erau in toate gurile; 
se cStau Greci din pSm^nt, dar Sulia^ii era Valahi §i Alba- 
neji. Dupd vederile Engliteret\ atunci stSpclnitoarea insulelor 
loniene, ^i deci de aproape cunoscetoare a Epirului^ nu se 
mat afla nici un singur Grec la nord de o linie trasi din 
Parnas la Thermopyle.» «Dovada ck in 1830, Epiria^ nu 
se credeau Greci, este faptul ci n'au trimis pe nimeni la 
conferinJ:a de Londra, spre a reclama anecsarea lor la re- 
gatul grec. Cum ar putea fi ast^i ceeace nu au fost atunci ? 
Noi admitem ci gratie numeroaselor ^coli create ^i intre- 
^:inute de Silogurile grece^ci Epiria^ii bolborosesc astazi greaca 
macaronicd mai bine dec^t o bolboroseau la 1830; dar Va- 
lahii .^i Albanejii din na^^cere, sS-^i fi schimbat oare de-atunci 
.^i limba, .^i ochii, jji urechile, ?i pielea, ^i osul, ^i s&ngele ?» 
Positiv ca nu, caci acum mai mult dec&t ori-c^nd cer §coli 
romane^ci, caci s'au incredin^at ca panelinismul cu toate 
promisiunile lui sunt de.^ertaciuni. 

Sa ne intoarcem la num6rStoarea ArmSnilor din Epir. 
Daca am trage o linie dreapta din lanina spre apus, al 
carei sfir^it ar trece prin satele St. Dimitru si Crinii din 
insula Corfu, ^i daca pe aceasta linie am trage zigzaguri 
c4nd la sud, cand la nord, gasim mai multe sate unele cu- 
rat arm&ne^ci, ear altele .^i cu Albaneji in ele. Eata c4te-va 
din aceste sate: Granista^ Cuci, Glizani^ Cuculu\ Arinistea^ 
Cdtunu, Avarica^ Cesarata^ Neohori, Ciica (langa Adriatica, 
in muntii ^oputi, adica: sipote, izvoare) Zagorianiiy Capra^ 
Cirtcana, etc. care nu pot avea mai mult de 2000 de su- 
flete de Epiriati. 

In ora.^ele Filiates^ Paramitia ^\ in orajj>elele Plisivica^ 
Conispole^ Mazarachi^ Parga, Margarita Preveza, Aghia ^\ 
altele sunt 6.800 de Armani Epira^i; ear in satele; Raveni^ 
Dolieniy Scliavi^ Vlahohori, Cldbucari^ Suliafi^ Vlasi^ Vi- 
liani^ Cdrbunari^ Cardichi^ Scorpiana, Arpica^ Murt^ Neo- 
hori^ Rizani, Cumenica^ sau Cumanica, Stdna zis de Greci 



Digitized by 



Google 



417 

Stanovon, Vointcu §i altele, aflitoare printre ori^elele po- 
menite mai sus, se gasesc iarS^i ca la 4.400 de Epiria^. 

Intre satele §i ora^ele acestea ^i intre fluviul Arta, sau la 
rfisarit de satele ^i ora^ele aratate §i la apus de zisul fluviu, 
care aid face hotarul apusan al Greciei, sunt satele : Flam- 
buru^ zis de Greci Flamburon ^i Flampuron, aproape de 
v6rsarea fluviului Arta ^i golful Arta sau Ambracia, Mar- 
tini^ Ph'fca^ Petra, BirbtU\ Romta, Clisura ^\ Muzacafl 
ambele aproape de cetS|:uea Ceafa zisS de Greci Kiafa, 
Vlahorena^ Gremenica^ Biliosa, Mdliana^ Castrosichia Ri- 
niasa, Mihalicay Bldndu zis de Greci Vlandu, Nasart ^i 
iara^i Clisura^ ^Romanu, Coriftam\ adec4 veni^i din Cori^a 
sau Gheorgea, Rapsifla^ Rtisaca^ Muli, Fraslana^ Coloniaft^ 
Manoleasa^ Crdcana iji altele, iari^i cu eel pu^in 4800 — 5000 
de Armani Epiria^. Deci, ^i aceste sate represinti o suma 
minimum de 18.200 de Epiria^. 

La r&arit .^i ceva la sud de lanina cade cunoscuta co- 
muni arm&neasca Seracu sau Saracu^ numiti de Greci Sy- 
racu, cu 8.400 de suflete ^i cu o ^coali de bae|i romSneasca. 
Comuaa aceasta este a^ecjata in mun^i aproape de isvoa- 
rele fluviului Arta, ear peste acest fluviu la sud-est, adecS 
in Grecia cade vestita comuna armSneascS Calire^ii, pe care, 
am v6(Jut cum o descrie Pouqueville, §i o sumedenie de 
alte comune tot armAne^ci ca: Majuchi, Raftani, B^sani, 
Cucana §i multe, foarte multe altele daruite, firS voea lor, 
de-cur^nd Greciei, de catre darnicile ^i necunoscfitoarele 
mari puteri din occidentul Europei. De partea Turciei de 
Europa, tot in apropiere de Seracu se afla comunele aproape 
pur arm^ne^ci: Prosvala cu 600 de locuitori. Polihori cu 
850 locuitori, Cldcada^ Culiaraday Ardomtftea jji altele; toate 
la im loc, adeci §i cu SSracu impreunS cu 11.500 de su- 
flete. Prin urmare, pana aici avem in totul 135.970 de 
Epiria^. 

Trebue spus in treacat cd in par^ile acestea ale Epiru- 

/. NenifescH. De la Romanii din Turcia Europeaml. 27 



Digitized by 



Google 



418 

lui-de-jos, bogate in minunate pa^uni, se petrece de cat-va 
timp o mare curgere de Far^ero|:i, insoji^i de multe turme 
de oi ^i de numeroase herghelii de cat miizdchiari^ vesti|:i 
de ageri ff\ durabUi la ostenealS. Pe l&ngS aceasta rasa de 
cai bine cunoscuta, ei mai cresc incS o rasa ce s'ar putea 
numi a cailor de Pind^ despre care Pongueville pomene^ce 
intr'o nota ^) ^i zice: «Les chevaux et les mulets des Va- 
laques Aspropotamites sont d'une forte espece, circonstance 
qui s'accorde avec ce qu'en dit Sebellius : equi Valachorum 
pectorosi robustique, non permicitate quidem in cursum, sed 
perse verentia et viribus». Num^rul acestor Farsero|:i trece 
peste 8.000 de suflete, ear Valiul dela lanina Ahmed Hivzi- 
Pa^a^ care este un barbat cult, in|:elept ^i unul din cei mai 
buni administratori in Turcia de Europa, a luat hotdrirea 
de a-i ficsa in diferite puncte ale Epirului, si c&nd aceastS 
hotarire se va indeplini, atunci aceasta ^ara va fi inca mai 
arm^neasca dec4t cum este astazi. O asemenea scurgere 
de Far^ero^ se petrece ^i spre Megedia^ ora^ din nou in- 
temeeat de Hivzi-Pa^a, ^i in imprejurimile Megediei. Spre 
campiile dela rSsarit de lacul Butrintu, ^i la sud de Delvino, 
spre lunca riului Calesiotic, care izvoresce din mun|:ii Sulia- 
^ilor ^i se varsa in lacul Butrintu, in apropiere de pomenitul 
sat Cuca^ se petrec mari mi^cari de Far^ero|:i. Valiul de la- 
nina, se zice ca ar fi ficsat o buna parte dintre ace^ti Far- 
^ero^, dintre carii trebue sa mai ^inem in socoteala ca la 
3.000 de suflete, in deosebi de cei deja lua^i in numera- 
toarea noastrS. 

La nord de satele Far^erotesci : Paleosali, Furca, Gri- 
zani §i altele, se afla inca un catun de Epiria|:i, comuna 
ArmatUy numita de greci Armatovon cu 500 de suflete si 
cu o scoala romana de bae|:i. La nord-est de Ameru se 
gise^ce comuna armdneasca Craiiea sau J una cu 3.700 

*) Voyage de la Grhe, vol. If, nota a 3-a dela pag. 390. 



Digitized by 



Google 



419 

de suflete §i cu doui scoli rom^ne: una de b5e^:i §i una 
de fete; ear la sud-est de Turia este situate comuna Pal- 
teniy pe care Grecii o numesc Baltinon, cu vr'o 400 de lo- 
cuitori. Pe riul Grebena, afluent din dreapta al Haliacmonului 
sau Bistri^ei, se afli cunoscuta comunS Grebena^ cu 900 
de locuitori ^\ cu o populata scoalS rom^nS de bie^:i. In 
Grebena se zide^ce o frumoasa biserica cu cheltueala Ar- 
manilor de aici, carii, to^i s'au inters cu inima ^i sim^irea 
citre neamul jji na^ia lor. Aceste patru comune au deci, la 
un loc o popula^ie de 5.500 de suflete. 

Prin vecinatS^ile acestei comune, jji pe ambele ^6rmuri 
ale Haliacmonului sunt satele si cStunele: Cublari sau Gu- 
blari (in care locuesc ^i Turci), Spalta^ Robari^ Piniari, 
Burncfi^ Zigoffi adeca Jugarii, Asprocampos^ Velnsca — pe 
arm^nensce : Veleytia ( = velin^a) , Guruna sau Gurunachi 
( = mantaua) CaUcali^ Paleoturcii^ Comaft^ Paraschevi, Per- 
ctuma^ Calapo4t\ Triveni, Sdrini-mare^ Sdrini-ntic^ Sara- 
etna etc., locuite de un soiu de Armdni cunoscu^i sub numele 
de Ven4iy carii traesc mai mult din venat, ^i carii sunt mai 
apropia^i de barbaric decdt de civilisa^e. Arm^nii Vencji se 
socotesc de obiceiu intre 5.500 ^\ 5.800 de suflete, pe carii 
noi ii vom adioga la tribul Epiria^ilor. In nici unul din aceste 
sate nu s'au infiin^at scoli romdne. 

Pani aici gSsim, prin urmare 147.270 de Epiria^i la carii 
am num6rat §i pe Arm^nii-Vencji. Si pa^im acum §i spre 
coasta resariteana a Pindului, dupi ce mai 4nt6i vom ciuta 
pe Epiria^i ^i prin c&te-va ora^e §i ori^ele. Dintre acestea, 
or^Ljelul eel mai apropiat de locurile deja cercetate este 
Discata, pe arm&ne^ce Disicata^ adeca Despicata, fiindci 
se afla pe o despicatura de mun^i, cu 1.150 de Arm^. 
Drept la resarit de acest ori^el ^i in apropiere de grani^ele 
Greciei vine ora.^ul Elasona^ cu 760 de Armani. Ear drept 
la nord tot de Disicata, ^i la nord-est de Seati^tea cade 
ora^ul Cojani zis ^i Coziani, cu eel pu^in 550 de Armani 



Digitized by 



Google 



420 

Epiria^i. In Elasona esisti ^coali romaneasca, de^i pu^in sta- 
biia, cSci invfe^atorul este nevoit a cSlfetori mereu cu popu- 
la^ia sa ^coIarS, care toamna §i primavara porne^ce cu p4- 
rin^ii. In Disicata insa, §i In Cojani nu se afli inca .^coli 
romSne^ci, cu toate cS locuitorii cer de mult. Printre gru- 
pele de comune arState ^i printre orasele ^i ora^elele nu- 
mite se mai gisesc inca vr'o c&te-va comune insemnate de 
.Armani Epiria^, jji anume: Breaza cu o popula^ie de 1.850 
de suflete, alcStuiti dintr'un fericit amestic de Epiria^i ^i Far- 
.^ero^i ?i cu o ijcoala romaneasca de bSe^i, ^efu cu 520 de 
locuitori, Bosova cu 270 de locuitori, Vetont cu 220 locui- 
tori, Tista pe armfine^ce Tz^ti cu 250 Armani, Lipintfi cu 
180 Armani, Labini^a pe arm^nc^ce LdbAniti cu 280 Ar- 
mani, Pd4i CM 1.580 Armani, Drdgari J50 Armdni, Do6ri- 
nova 1 .550 de Armani §i Poliohori 850, adeca in totul incS 
10.760 de Armani-Epiria^i. 

Din mun^ii pe care sunt a^edate ora^ele arm^ne^ci Co- 
chinoplu ^\ Livadia, zis de Greci Vlaholivadon, ambele a- 
par^nend grupului Olimpian, izvoresce riul Sarantaporu, care 
porne^ce la miaza-zi printr'o lunca, de^i nu prea deschisa, 
!ji, ceva mai la nord de satul Pertori ^) se varsa in riul Xeria, 
ale caruia izvoare se gasesc pe poalele Olimpului, foarte 
aproape de satul arm&nesc-olimpian Scamnia. Dela Pertori 
riul Xeria apucS spre sud-est apoi spre est §i, dupa ce trece 
printre satele armfinc^ci: Milogu^ti, Dama^i §i Damasuli stre- 
bate in Grecia, lasa Turnavu la st&nga jji se varsa in flu- 
viul Salambria. Acesta trece prin mitologica vale Tempe .^i 
se arunca in Golful Salonic intre satele Laspohori, Nicta- 
.remi ^i altele. Pe lunca de pe ^ermurii riului Sarantaporu 
!ji pe prelungirea acestei lunci, pe ^ferrnurii riului Xeria, este 
drumul prin care Arm&nii pastori tree, pe la Turnovu in Te- 



*) Care nu e alta ceva dcc&t o coruptiune a cuvCntului armc^nesc «'ifipcratori» 
adecil: imperatori. 



Digitized by 



Google 



421 

salia greceascS, spre a'^i erna turmele jji hergheliile, drum bStut 
de veacuri de triburile pSstore^ci ale Arm&nilor ^i cunoscut 
sub numele de calea turmelor^ sau drutnul otlor. Pe aid tree 
pSstorii toamna cu sume mari de oi, venind despre ramurile 
res4ritene ale Pindului, despre Veria, Elasona, Niausta, de- 
spre Selfigd sau Servia, despre Vlaholivadia ^i din multe 
alte par^i. Pe aici, pe calea turmelor §i pe l^ngS ea, aci 
pe plaiuri, aci pe lunci se gasesc o mul^me de sate ar- 
mane^ci in care Epiria^ii, Vencjii ^i Copaciarii sunt peste tot 
locul amesteca^i. EatS cfite-va dintre aceste sate: Duclista, 
Farmachi^ Deltnista^ Bubala numit de Greci Vuvala, Vela- 
nida^ lanota zis de Greci Gianuta, Paleocaslru^ Lucu^h Vurba, 
Le/ierohori, Cuniscit (locuit numai de Copiciari), Scumpa^ 
Virdicufa ^\ Pertori ambele locuite tot de Copicieri, Md- 
gula^ Milogu^ti^ incS odati Lefterohori sau Eieflerohori — 
fa^:a in fa^a cu satui Grijani rSmas in Grecia, sat de care s'a 
pomenit cdnd cu vizirul refugiat al lui Steriu Fioca — Vlahoiani^ 
Damasuli, iarS^^i Dama^i, Amuri^ VelesnicUy Radosiva^ Cia- 
riciuni adeci Dudii sau Agucjii, §i inci multe altele. Dintre 
toate satele acestea, sufletele din Ciaricianii trebuesc nume- 
rate la Arm^nii Olimpiani, ear cele din celelalte sate, ^i care 
se ridicS la 10.000, trebuesc numerate la Epiria^i. Prin ur- 
mare num^rul sufletelor acestui trib panel aici trece peste 
168.000; dar, fiindca multe sate inci nu au fost numite, 
si popula^iile de Epiria^i din ele au r6mas nesocotite, de aceea 
cred c4 se poate lua cifra rotunda de 170.000 caultimi ^i 
definitivS^ cifrS ce rem^ne insi cu c^teva mii sub adev6r. 
Satele acestea din urmi sunt mai toate lipsite de jjcoale 
romine.^ci, afarS de 'Vlahoiani, care este inzestrat cu una 
de hke\\ si de Dama^i, caruia dela Ciariciarii ii vine toamna 
invg^atorul, adeca dupS ce locuitorii Arm^ni-Olimpiani, ai a- 
cestui din urmS centru, pornesc cu turmele la ernatic. 

Cu desev^r^ire populat de Armani este Pindul ^i la sud 
de hotarul grecesc, adecS pe toate ramifica^le lui din* A- 



Digitized by 



Google 



422 

grafa, Acarnanie, Etolia etc. §i pani la golfurile Patras ^i 
Lepanto sau Corint. Intre fluviile Arta ^i Aspropotamos po- 
pula^a este aproape in intregul ei arm&neasca, ast-fel ca 
^ara cuprinsa intre aceste doui fluvii numai greceasci nu 
se poate numi. La rfesirit de Aspropotamos, la nord jji la 
sud de Tricala, spre Larisa §i Farsala, in cursul fluyiului Sa- 
lambria, pe Valea Tempe, la Volo, pe mun^ii jji peninsula 
Pelion ^i chiar in Pelopones^ Arm&nii sunt in foarte mare 
num6r. Numai din tribul Epiria^ilor se gasesc in Grecia de 
astSzi peste 100.000 de suflete, deosebit de Arm^nii Mania^i, 
J aconi, Bue^ci etc. Insa fiind ca noi ne-am propus a nu ne 
ocupa de-ocamdati dec&t de Armanii din Turcia de Europa, 
a^a cum se gSse^ce ea astSzi, de acea nu vom lua in soco- 
teala noastra pe Armanii din regatul grecesc, cum am facut 
^i cu cei din regatul Serbiei, ^i cu cei din Bulgaria §i din 
Rumelia orientala. 

In afara de tSria ce tribul Epiria^ilor are prin numSr, prin 
virtu^ile r&boinice, prin virtu^ele familiare §i casnice, prin po- 
si^unile de mare insemnState strategics ce ocupi in mun^:ii 
Pindului, pe o intindere de mai multe sute de chilometri, 
el e tare ^i prin faptul ca este sprijinit ^i de alte triburi 
arm^ne^ci, cu care se gisesce intr'o perfecta continuitate 
teritoriala. A^a buni-oari la rSsarit el se atinge, dupS cum 
vfecjuram mai sus, cu tribul Olimpianilor; la nord-est ^i la 
nord se atinge cu Gramosteanii, la apus ^i nord-vest Epi- 
ria^i se ating cu Artn^nii din Albania, cu carii §i sunt foarte 
asemina^i in apuc4turi, in datine ^i moravuri, in sentimen- 
tul r6sboinic, in sentimentul de independents ^i de dem- 
nitate, precum §i in multe alte privin^e. Epiria^i se ating 
apoi de toate pSr^le cu fra^ii lor Far^ero^ii, cari servesc 
de legaturS jji intre toate celelalte triburi armSnesci, de oare- 
ce munte fSrS Far§ero^:i mai nu esistS in Turcia. Ca ^i cu 
Amauchenii, inrudi^i ^i asemana^:i sunt Epiria^ii cu Far^e- 
rotii in sentimentul de independents jji in pornirile r6sboi- 



Digitized by 



Google 



423 

nice, precum ^i prin datine, credin^e ^i moravuri. Aceste 
trei ramuri ale poporului Arman : FSn^ero^ii, Epiria^i ^i Ar- 
nauchenii trebue sa fie acea^i veni, cu timpul insi §i prin 
crescere de-oparte, ear pe de alta prin rSsp^ndire .^i diver- 
sitatea imprejurSrilor in care ei au trait, trebue sa se fi di- 
feren^iat ace^ti urma^i ai coloniilor ^i ai o^tirilor romane. 
Cercetarea diversititei de imprejurari trSite ?i a diferen^:ierei 
ace.^tia, ar alcitui ins4 tocmai istoria acestor trei triburi ar- 
m^ne^ci inrudite .^i asemSnate, ba poate ^i istoria celor-lalte 
ramuri ale aceluias neam, si, fiind ca noi nu ne-am luat 
alta sarcina dec^t aceea de a infa^i.^a pe poporul arm^nesc 
din Turcia de Europa ajja cum ^i a?a cdt este astSzi, de 
aceea lasim altera interesenta §i frumoasa misiune de a-i 
cerceta bucuriile .^i durerile, izbancjile §i nevoile, de a-i scri 
istoria. Atunci se va vedea ca istoria rede^teptSrei najionale 
a Greciei moderne s'a impodobit cu atdtea pene strSine; 
se va .^ti \\ se va cunoa^ce, ceea ce de alt-fel Peninsula-Bal- 
canicS ^tie §i cunoa^ce foarte bine, cS de n'ar fi fost ar- 
matolii armdni, carii s'au luptat cu vitejie, ^i de n'ar fi fost 
voinicii Albaneji, nici Grecia nu ar fi inviat din mor^. *§i-au 
v6rsat eroii Armani ^i Albaneji s^ngele lor scump pentru 
o causa ce nu era a lor. Dar rfisplata ? Rfesplata a fost dk 
Grecia fu chematS la via^a prin s^ngele curs din pepturi 
arm^ne^ci .^i albaneze, pentru ca apoi si suga sAngele Ar- 
manilor ^i Albanejilor. Pe cine nu laft sd nioard^ nu te lasd 
sd trde^ci! 

Suferin^:ele Arm&nilor acestora §i mai ales ale acelor din 
Tesalia, cedati Greciei prin staruin^ele d-lui Gladstone, in- 
drSgit de cultura Grecilor vechi, sunt neinchipuite, jji pS- 
catul acesta cade asupra d-Iui Gladstone care, in par^alitatea 
§i filogrecismul s6u, a nedrepta^it ^\ a nenorocit sute de mii 
de suflete de Armani! Grecii §tiau dk aveau cfi^tigate ^i 
robite sentimentele acestui insemnat om politic al Angliei, 
de aceea, c^nd cabinetul Beaconsfield cacju dela putere, 



Digitized by 



Google 



424 

Prea-Sfin^a-Sa Neophytos, arhiepiscopul de Larisa scriea 
mai-sus-pomenitului Aghiotophitis urmStoarele : «SucituI ara- 
bian ^), blestematui de na^a noastri, deghisatul arhi-rabin *) 
a cScJut din inSl^imea puterei ^i va dispSrea de pe fa^a pi- 
mentului impreuna cu amicii lui *)... El nu se va mai ridica 
la inai^mea gloriei de unde a fost precipitat. D-1 Gladstone, 
salvatorul na^iunei noastre, este acum la putere jji totul va 
merge bine pentru noi». — Da, Grecilor le-au mers in adev6r 
foarte bine, dar popula^lor cedate Greciei jji in special celor 
din Tesalia cum le-a mers ? ^i ce este devenita Tesalia sub 
stSp&nirea greceasca ? «Un desert, cclci Turcii au plecat, Evreii 
«au plecat, Valahii pleach mereu §i chiar Grecii din Tesalia 
«sunt nemul^5mi^:i de incorporarea lor la regatul grec ^i re- 
«greti in chipul eel mai vfidit domina^iunea turceasca. In 
«cur4nd nu va rem&nea in Tesalia dec^t o populate rara, ^u- 
«bredi, consumati de miserie §i de friguri §i meniti a se 
«stinge. Ear Grecii din Hellada nu vor veni sa locueasca 
«aceasta ^ari. Pentru ce? pentru ca ei sunt poporul eel mai 
«limbut ^i eel mai lene^ din lume, iubind ora^ele ^i fugind 
«de c4mpie» *) unde p&nea se cA^tiga cu sudori. 

Dar Epirul ? O ! Epirul trebue anecsat de asemeni, ^i ficut 
tot at^t de fericit ca §i Tesalia sub dominafiunea greceasca! 
Epirul trebue anecsat de asemeni, pentru c^ este provincia 
«cea mai greacd dint re toate av^nd 220 de comune cu to- 
«tul grece^i, cu o popula^ie totals de 102.235 de suflete; 
«ear Evreii uni|:i cu Musulmanii nu ating dec^t cifra de 8.000. » 
Aija scriau arhiepiscopul Sopfironios §i raticijii grecomani 
din lanina in peti|:ia lor cStre Regele Gheorghe al Greciei, 
grecomani cari, dupi ce puneau pe h^rtie la conacul e- 
piscopiei neadev6rurile de mai sus, sub dieted popilor greci. 



^) Adec& Jidaftt om din ras& semitici. 

*) AdecS.: Beaconsfield. 

•) Carii, erau Turcii. 

*) Le Grbcs, les Valaques, Us Albanais etc., pag. 24—25. 



Digitized by 



Google 



j425 

se intorceau acasS la femeile §i copiii lor, cu carii nu se 
puteau in^elege dec&t in limba strebuna arm^neascS, pe 
care §i astazi o vorbesc in casele lor. Dar Valahi nu se 
gSsesc in Epip? nu, nici unul! Dar Albaneji nu se gisesc 
in Epir nici de sSmdn^i? nu, nici unul. In tot Epirul sunt mai 
numai Greci, 102.235 de suflete ^i ceva Musulmani §i Evrei 
impreunS ca la 8.000 de suflete. Valahii ^i Albanejii au in- 
trat in pam^nt. Dar chiar din vechime, in Epir nu au fost 
dec&t Valahi ^i Albaneji, perit-au ei cu to^ii ? Tucidid ne spune 
c4 pe timpul lui ^ara aceasta era bar bar d^ adeci: negreacd 
§i ca in tot Epirul, de-jos §i de-sus, nu esistau decfit doua 
comptoare grece, unul in Argos, un ora.^ pe golful de Pre- 
vesa, ^i al doilea la Epidamme, adeci la Dura^iu, in Albania 
central^. Tit-Liviu ^i Plutarch ne povestesc de asemeni ca 
Romanii, supunend Epirul, au distrus 70 de orase, ca po- 
pula^a acestor ora^e a fost transportati in Italia §i ca in schimb 
s'a adus din aceastS ^arS romanS in Epir popula^ie romana, 
ear nu altfel de populate, caci pe atunci Grecia nu era inca 
supusS. Si ace^ti coloni romani adu.^i in Epir '^i-au pastrat 
pana astazi limba, datinile ^i credin^ele poporului lor strSbun. - 
In anul 1879, lunie, episcbpii greci ^\ grecomanii din lanina au 
imprimat la Paris o bro^urS: «L*Epire et la question greque» 
in care alcStuitorii peti^iunei citre Regele Gheorghe, recunosc 
cu mare greutate ca in Epir tot s'ar mai fi gasind 8.260 
de Valahi. Se vede ca croitorii ace^tia de neadevSruri ^ineau 
pe Regele lor Gheorghe, cSruia ii arStau ck n'ar fi esist^nd 
nici un Valah in Epir, mai pu^in cunoscfetor in ale geografiei 
dec&t pe oamenii din occidentul Europei, carora adresau bro- 
§ura de mai sus, imprimata la Paris, ^\ carora le mirturiseau 
ci nu au intrat inca to^i Valahii in pSm^nt, ^i ci au mai 
rfimas pe fa^a Epirului inca 8.260. Noi insa am vSdut mai sus, 
dupS marturisirea cuviosului Gregorie, care la lOMarte 1880 
scrie lui Nicola la Constantinopol, ca numai in Samarina 
sunt 15.000 Valahi, deosebit de Valahii din comunele ce in- 



Digitized by 



Google 



426 

conjura Samarina, carii la un loc alcatuesc 25.000 de su- 
flete. De asemeni am vSdut ca orasul armAnesc Aminciu 
ca Saracu cu comunele inconjuratoare au alte 25.000 de Ar- 
mani. Dar Turia ? dar Floru ? dar Grebena? etc-, etc. Dar faptul 
ca in toate comunele mai importante se gasesc scoli roma- 
nesci bine populate nu insemneaza nimic? Sa nu fi re- 
venit la Arm^nism nici macar parin^ii copiilor si fetelor carii 
frecuenteaza ^coala romineasca ? Sa nu fie Armani nici macar 
acei carii vin peste mun^i ^i peste riuri spre a se ruga pe 
arm^nesce intr'o bisericS arm&neasca? 8.260 de Armani? In 
peti|:ia cStra Regele Gheorghe erau mai lamuri^:i: nu esista 
nici un Valah; la ce deci, era nevoe sa caute pe cei 8.260? 
Pentru ca lor ensisi li se parea prea greu a afirma in fa|:a Eu- 
ropei ca n'ar mai fi Arm&ni in Epir. Dar cdnd i^i scriu ei intre 
ei, ace^ti apostoli ai elenisarei, atunci i^i spun adevSrul, 
atunci se plying de progresele ce face propaganda rofndnd^ 
^i numSrul Arm&nilor se ridica la sute de mii. Pot min^i pe 
Regele Gheorghe, pot min^i pe Europa, dar ei intre ei i$i 
spun adevferul, caci cum ar nega ceeace ^tiu din propria lor 
cuno.^cin^a ?i ceeace v6d cu proprii lor ochi? 

Pana pe la anii 1860 .^i 1864 istoriografii greci ^i zia- 
ri.^tii marturiseau ca in Grecia esista o mul^ime de Armani, 
recunojjceau ca Pindul tot este arm&nesc, ca Tesalia ^i Epi- 
rul sunt ^ari valahicesci si nu se jenau nici-de-cum; fiind ca 
pana atunci nu se ivise inca chestia armdnd, Ba chiar ame- 
stecau .^i oare-care m&ndrie in aratarea numerului Arm&- 
nilor, caci prin aceasta ei dadeau lumei a in^elege ca sta- 
p^neau ^i peste alte popoare, care se lasau cu placere a fi 
stap&nite de urma.^ii Elenilor, .^i in acela^ timp i^i aduceau 
lauda ca poporul grec are virtutea de a inghi^i, de a mistui 
^i de a\^i asimila §i alte popoare, ?i ca deci Grecia are .^i 
vigoare i^i viitor. ^i erau ferici^i istoriografii greci ^i ziari^tii, 
si se uitau cu bucurie la viitor, ^i numai o dorinta le r6- 
mSsese, luarea Constantinopolului §i intemeerea imperiului 



Digitized by 



Google 



427 

de Bizan^, lucru ce nu presenta nici o greutate, date fiind ^\ 
vigoarea §i puterea de mistuire a poporului grec, precum 
§i bucuria ^i fericirea popoarelor Valahe .^i Albaneze de a se 
face Eleni. Dar de-odati la 1864 se Wxchestia armdncasca^ 
numita de Greci in gluma: propagayida ro?ndnd. Si risera 
Grecii zece ani de-arandul de propaganda rotnand; pe la 
1875 ^i 1878 tot mai rideau ei inca, totusi incepusera a 
se irita, ear pe la 1884 si 1887, vfedend ca chest ia amid- 
7ieascd le cre^cea peste cap, v6dend ca dascalii greci erau 
alunga^i din comunele armane.^ci, ei ajunsera la un paroc- 
sism de furie ?i incepura a nega esisten^a Arm&nilor in mun^ii 
Pindului, in Tesalia si Epir. Nu esista Valahi, incepura ei a 
striga lumei, ear individii carii mai vorbesc blestemata va- 
lahiceasca, sunt Eleni cu s^ngele ^i Eleni cu inima, ear 
cu jargonul barbari; ei nu sunt Valahi ci Vlahofoni, adeca 
Eleni grSitori ai barbarei valahicesci; Albanejii sunt Alba- 
nofoni, Bulgarii sunt Bulgarofoni, Jji prin urmare toti sunt 
Greci. Aceasta in^elare de sine este singura m&ngaere ce 
le-a mai r6mas, m^ngAere care nu poate intuneca adevSrul. 
Marele istoriograf II. Apa^avuvcc care scriea pe la 1856, 
in cartea sa deja citata de mai multe ori ^), la cuventul 
BXd/ot (= Valahi) zice: «Popor Gotic ^) ("EQvoc llo-rOcxov pro- 
babil ForOtxov) care a cucerit Dacia, ear mai t&rziu fiind ^i 
el cucerit de impfera^ii Romei \si-a asimilat limba .si mora- 
vurile Romanilor. Prin secolul al lOlea o parte din Dacti dm 
Moesia au emigrat in pdrftle ep trot ice fi tesalice ale Pin- 
dului^ caci inainte de aceastci epoca ginta aceasta nu se 
pomene^ce de loc pe acolo. Si fiind-ca cei mai mul^i dintre 
emigran^ii Valahi din Helada locueau Tesalia, aceasta s'a 
numit Marea Valahie (MsydX'/j BXayca) in care sunt cuprinse 
.si ^nuturile Larisa .^i Tricala.» Ear la cuventul MsyaXoSXa- 
fizai adecS: Valahii-mari sau Megalovlahi^ii, despre carii s'a 

*) XpovOYpa^Vx T-rj; 'Unsif.©'), etc. vol. II pag. 32—33. 
*) Va fi vrut sS zici Getic nu Gotu. 



Digitized by 



Google 



428 

vorbit mai sus in mai multe rdnduri, tot 11. Apa^avxtvoc 
§i tot in «Chronografia Epirului etc.» zice ^): «Lociiitorii de 
origins valaha ai Tesaliei, care s'au numit, in mod abusiv, 
Marea-Valahie, (fupd ocuparea ei de aceastd gintd, » LSsclnd 
la o parte greijeala ce P. Aravantinos face, ca ^i Pouqueville, 
cand afirmS ca in Find, in Epir ^i Tesalia nu s'ar fi pome- 
nit de Valahi inainte de secolul al 10-lea, lasAnd la o parte in- 
curcatura dintre ((Gotic» ^\ Getic r^m^ne faptul ci de multe 
veacuri si pana la 1856, c^nd P. Aravantinos scria, laturile 
epiriatice ca ?i laturile tesalice ale Pindului erau in stapd- 
nirea Valahilor^ cS Tesalia era locuiti de Valahi cari stapineau 
§i ^inuturile Larisei ?i Tricalei §i ca toatS ^ara aceasta at&t 
de intinsa se numea Megalovlahia, Valahia-Mare, de^i «in 
mod abusiv. » adeca de^i farS voea lui P. Aravantinos §i a 
celor-lal^i istoriografi, ceea-ce maideparte insemneaza, ca nu- 
mele displacut Grecilor de Megalovlahia, se impunea prin pu- 
terea si numferul Megalovlahi^ilor, se impunea in mod fatal 
§i chiar abusiv. Dar Anovlahia o altS \^xk vlahiceasca, despre 
care marturisesc o mul^ime de istoriografi greci? Anovla- 
hia, care cuprindea |:ara Aspropotamos ^i toatS Acarnania, 
locuita pSni astazi de Valahi? Benja?nin de Ttidella^ care 
calfetore^ce prin imperiul Bizantin pe la finele veacului 12-lea 
c&nd impera^ia era inca plina de putere, vorbind de vitejia 
^i mul^imea Valahilor zice: a.... nimeni nu le poate face r6s- 
boiu ^i un singur impSrat nici cS i-ar putea supune...» Toc- 
mai in acest timp Ivancu Valahul, dupa ce ucisese pe Asan 
fratele lui Petru, (cei doi pastori Valahi, carii resculasera in 
contra impSrafiei bizantine pe Valahii din Hemus) Ivancu, 
carele era «om inalt, iste^ la minte, ^i tare in trup; ci m&- 
«nia ^i impetrirea inimei ce se vedea pe fa^a-i ii arata cru- 
(((Jimea» ^j frSm&nta intreg imperiul Bizantin, caci aintoc- 



1) Op. cit. vol. II. pag. 104. 

=) Gh. Sincai : Chronica Romdnlior etc. Bucuresti 1886, vol. F, pag. 364. Cu- 
vintele acestor sunt luate de §incai dela istoriograful Nichita sau Nicetas. 



Digitized by 



Google 



429 

«mind dupi plScerea sa t^rgurile §i ceti^uicele cari sunt 
«din dereptui Hemului in mun^ii cei mai inal^i zidite, cele- 
«lalte incS nu le lasa in odihni, ci pre acelea care sunt de 
«catre Mosonopoiu pana in Csanthia, muntele Pageu §i Av- 
«dera, inca le-au r^scolit, ^i au supus ^nutul Smalinelor ^i 
«toate cele mai de aproape ca o ciuma pascendu-Ie, pre ro- 
tfmani (adeca pe Grecii Bizantini) sau i-auprins, sau i-au o- 
«morit, sau i-au slobozit pentru bani: iar pre Valahii set\ 
«carii s'au dat de bunS voe, z'-au Idsat sd reinde intru ale 
sale,y> ^) Va-sS-zicS la anul 1198, c&nd se int^mplau ace- 
stea, din mun^ii Hemus, adeca Balcanii, §i pSna la mare, din 
mun^:ii Rodop §i panS la Xantia erau o mul^me de Valahi, 
pe carii Ivancu ii cru^a ^i ii 14sa asi r^m^e intru ale sale» 
pe c&nd pe Greci, carii usurpasera numele deRoman^ ii pi- 
!jcea «ca o ciumi.» De aceea Nicetas dojene^ce faptele lui 
Ivancu zicend ca «dec&t to^ cei mai din nainte protivnici, mai 
«r6u, mai fari de indurare au fost, ajung^nd la acea tiranie, 
«care mai to^i varvarii o ^in vitejie, ca pe Romanii (adeca Bi- 
((zantinii) cei robi^i sa*i tae dSraburi intre pahare.» ^) Dar iji in 
zilele noastre par^ile aratate de Nicetas §i ora^ele numite de 
el, sunt locuite de Valahi. Tot ei ^i astazi stapSinesc mun^ii 
Rodop, §i se gSsesc in mare numfer la Xantia, la Ciatalgea 
etc. dupa cum vom vedea mai la vale. In Megalo-Vlahia ^i in 
Ano-Vlahia erau prin^i Valahi independen^i, puternici ^i te- 
mufi .^i in timpurile mai apropiate. Pachytner povestesce ca 
ostirile unui Prin^ Megalovlahit erau atcit de puternice incdt 
au oprit ^i finut in loc pe trei mari ^i vesti^i capitani, ca : 
loan Paleologul mare domesticus^ Alexius Strategopul ^i Jean 
Raoul, de.^i tustrei acej^tia erau urma^ de o^tiri considerabile ^). 



») Tot cuvinte dc ale lui Nicetas, aduse de Gh.^incai, op. cit. vol. II pag. 369. 
^) Op. cit. loc. cit. 

») Les Gncs, les Valaques, Us Albanais etc. par Un Valaque du Pindc, 
pag. 171. 



Digitized by 



Google 



430 



Este deci destul ca popii greci .^i grecomanii din lanina, 
carii trimit Regelui Gheorge petifia pomenita pentru anecsarea 
Epirului, sa nege esisten^a Valahilor in Epir, pentru ca ?i 
Megalovlahitii si Anovlahitii sa dispara de pe fa^a pamentului? 

Este destul ca autorii lanio^-gre- 
comani ai bro^urei oL*Epir et la 
question greque» sa afirme ca ar 
fi mai esist&nd numai 8.260 de 
Valahi pe fa^a Epirului, pentru ca 
sutele de mii de Valahi sa ince- 
teze ca prin farmec de a mai 
fiinfa? O! daca nu s'ar fi ivit la 
1 864 cestiunca arfndneascd^ atunci 
toata lumea ar fi plina de Valahi; 
de acei Valahi din Megalovlahia, 
din .Anovlahia, din Grecia, din 
Epir, din Pind, din Rodop, din ^i- 
nutul Seresului, din Tracia, din 
Albania, din toata Macedonia, 
de acei Valahi fericifi de a se 
crede Greci! Da, atunci ar fi 
alt-fel! Poate P. Aravantinos sa 
arate esistenta lor pretutindeni 
in Peninsula-Balcanica, pot istoriografii greci mai din ve- 
chiu sa povesteasca uimiti vitejiile $i av^nturile rSsboinice ale 
Valahilor, ideea panelenica nu este intru nimic incurcata ^i 
jignita, pentru ca Valahii sunt fericifi de a se crede Greci^ 
^i deci toata istoria lor vine de drept si de fapt istoriei grece ! 
Dar eata ca chestia armcineascd s a aratat pe nea.^teptate... 
Eata ca in adancurile sufletej^ci ale Valahului s'a rede^teptat 
de-odata sentimentul national, con.^tiin^a na^ionala adormita 
.^i ademenita de fosforescentele marei idei panelenice ; eata 
ca Valahul inal|:a sus fruntea si se m&ndrc^ce cu numele de 
Armd7i; eata-1 ca isi intoarce cu iubire ochii spre eterna Roma, 




Dervi^ uriator. 



Digitized by 



Google 



431 

spre mama strSveche, spre |:arile surori, crescute tot la sinul 
Romei; §i.... eata ca refuza de a mai primi luminS ^i caldura 
dela stinsul soare al panelenismului ! 

Atunci popii greci si clien^ii lor, to^i apostolii Marei Idei^ 
strigara lumei intr'un glas: «A7/ mai sunt Valahi^ ^i cdfi erau 
odaldy toft sau fdcut Vlahofoni...\y> 

Aceasta este psihologie, sau mai bine zis: patologia unci 
at^t de indrazne^e nega^iuni. 

Ca incheere a acestui capitol aducem ?i o curiositate-mon- 
struositate, dupa croeala nega^iunei patologice de mai sus, 
desi nega^:iunea ce urmeaza se intoarce de fapt in contra 
acelora carii astazi neaga cu indaratnicie pe Valahi. Eat'o: 

Pe la anii 1400, cand in Acarnania, adeca peste o parte a 
a Anovlahiei, domnea un prin|: valah, poreclit Sgtcrii^ tra- 
gendu-se din familia Spatd^ de mult domnitoare pe acolo, un 
alt print valah, nwmi^iBagua^ navale.^cecu ostire multa si puter- 
nica in Acarnania, invinge si gone.^ce pe Sguru, ii rape^ce 
averele ?i ii cuprinde ora^ul Arta. Intre familiile domnitoare 
Spata .^i Bagiia esista o veche rivalitate, .^i erau apropiate cu 
tarile peste care stap^neau. Familia Bagua domnea peste Tes- 
protia ^\ Molosia din vechiu si i^i men^inu puterea pana pe la 
anii 1450, cand unele triburi ale poporului domnit de ea 
se a^edara in mun^ii Suli, d^nd nascere tribului far^erotesc 
al Sulia|:ilor, ear altele se ficsara in Pind la comuna Avela. 
Urmajjiii acestui Bagua venit in Pind, traesc pSna astazi in po- 
menita comuna curat arm4neasca, Avela. Istoriograful Mi- 
hail Nepote^ vorbind despre acest prin^ arm4n ^) zice ca era : 
X£p6aX6avtto6ooXYap66Xa/oc, adeca: serboalbanitobulgarova- 
lah. Ce neam de om se fi fost deci domnitorul Bagiia ? Pro- 
babil Valah: pentru ca stap^nea ni§te \kx\ locuite de Valahi; 
pentru ca s'a dus de s*a adipostit la nevoe in mun^ii Pin- 



») Vedi: Stud. ist. as, Rom, d. Pen.-Balc. de loan Caragiani pag. 17. 



Digitized by 



Google 



432 

dului locui^ de Valahi, ^i nu in altS parte; pentru cSl urma^ii 
lui sunt Valahi ^i ii poarti inca numele, .^i pentru cSl chiar ^i 
Mihail Nepote este silit a pune cuv^ntul Valah la coada 
barbarului si chilometricului amalgam de mai sus. Amalga- 
mul acesta de numi are ins& insemnStatea lui. In mintea lui 
Mihail Nepote el trebue neindoios sa oglindeasci amalgamul 
etnic al Greciei din timpurile lui. Alt-fel nu se vede necesitatea 
psihicS pentru care el '^i-ar fi bStut capul, spre a croi un 
asemenea cuv^nt. El nu vroea sizici cum-va caindividul cutare 
era ^i S^rb, ^i Albanez, §i Bulgar, ^i Arm&n, cSci aceasta ar fi 
fost curat un non-sens, ci in^elegea cSl era dintr*o \ar& in care 
pe atunci se gaseau S^rbi, Bulgari, Albaneji jji Valahi, ear 
nu ^i Greci. Deci, in timpul lui Mihail Nepote in Grecia nu 
erau Greci. 



Digitized by 



Google 



XVI 



BITDLE §1 POPULATIILB ACESTUI ORA^. SCOALELE TCRCB^CI. SCOALELE BUL- 
GARB, ORECOMANE $1 ROMANE^CI. — DATINILE DBLA MOARTB. DATIMILB FATI DB 
MORT. BOCIRILE. OATINILB DUPA MOARTB, CONDUCBRBA MORTULUI LA GROAPl, 
tMORMfiNTAREA. DUPA tMORM^NTARB. LA RCSALII $1 HRANIRBA MORTILOR. CRB- 
DINTBLB tN SPIRIT, ((yURCULAgil)) ASBMSnARILB $( ABATBRILE, CO PRIVIRB LA 
DATINILE DBLA MOARTB, LA DIFBRITELB TRIBURI ARMINB^CL 



C4te-va cuvinte incS despre Bitolia ^i despre §coaIele din 
acest mare ora§, precum ^i despre credin^ele Arm^nilor dela 
moarte ^i imorm^ntare; apoi ne vom intoarce iarS^i la cer- 
cetarea de num6r4toare a poporului Arm^nesc, luAnd trib 
dupa trib. 

Bitule poate sa aibS pini la 40.000 de locuitori, Turci, 
Armani, Bulgari, Albaneji, Evrei ^i S^rbi. - Turcii sunt ca la 
10.700, Bulgarii vr*o 7.000, Albanejii 2.800 dintre cariicei mai 
mul^trecu^la Islamism, Evreii 2.000, S^rbii 1.000, ArmSLnii 
15.500; ear 1.000 de suflete sunt: Franceji, Germani, Ar- 
meni iji Curdi. Ace^ti din urmS, adecS Curcjii, pot fi, ba chiar 
trebuesc socoti^ la Turci^ in care caz numferul lor este in Bitule 
de peste 11.000 de suflete. Printre Turci se gSsesc, in acest 

/. Ntni^tcu. D* la RomauH dim Turda Kurvpenrnd. S8 



Digitized by 



Google 



434 

oras, mulfi oameni cu cultura, mul^i cu averi insemnate ?i 
cu numi mari in imperiu. Bitule este considerat cu drept cu- 
vent ca central Macedoniei $i ca un punct strategic de o 
foarte mare insemnatate. Toate drumurile de cStre Albania 
de nord ^i de sud, de catre Epir, de catre Salonic, de catre 
Bulgaria si Serbia se tae in Bitule. AfarS da aceasta, chiar 
a^ecjarea acestui ora§, cu o rodnica ^i deschisS c^mpie in fa^a, 
acoperita la rfesSrit de masivul Murihova, §i cu puternicii mun^i 
in spate, presinti o posi|:ie tare, cu mare putere de resis- 
ten^a, mai ales catre nord. 

^colile turce^ti din Bitule sunt numeroase ^i bine ingri- 
jite ^i dau cuno^cin^e pe fie-care an la un mare num6r de 
tineri ^i de copii. Ca scoala superioara este un liceu numit 
de Turci Mehtep-Itadi^^ adeca scoala preparatoare civile. 
Deosebit de aceasta mai este un gimnasiu numit Mehtep- 
Ruj'dih, In Bitule au Turcii J=;i o scoala militara cu gradul de 
liceu numita Mehtep- Arabia, opt scoale primare: Mehtep- 
Iptadi^ (= scoale incepfitoare) pentru bSe^i ^i o scoalS pri- 
mary de fete. Geamiile sunt doua-zeci-^i-patru la numfer. 

Bulgarii au un gimnasiu de bae^i ^i unul de fete, ambele 
cu internate .^i vr'o cinci .^coli primare; ear Arm&nii gre- 
comani au im liceu de bSe^i, unul de fete ^i cinci ^coli pri- 
mare, toate subven^ionate de silogul ^i guvernul din Atena. 
Arm&nii «cura^i», adeca cei veni^i la Armdnism, au un liceu 
cu 7 clase de bae^i .^i cu internat, o scoala primara de bae^i, 
o scoala primara de fete ^i o scoala normals de fete cu in- 
ternat. Liceul .^i scoala primara de baeti se gaseau in casa 
Lazari^ilor cu chirie, ca ^i internatul liceului; ear scoala pri- 
mara de fete se gSsea tot cu chirie intr'o casa particular^, 
ca §i scoala normala de fete ^i internatul ei. Se vede deci 
dk Arm^nii «cura^i» nu au localuri de ^coli proprii, §i nu 
au nici biserica aici. Arm^nii grecomani, din contrS, au foarte 
frumoase localuri de ^coli, §i de cur^nd au ridicat pentru 



Digitized by 



Google 



435 



o scoaia reals, o 
mare ^i impor- 
tanta cladire cu 
veniturile ave- 
rei rfemase pe 
urma rfeposatu- 
lui Musicu. Ace- 
ijtia au ^i un Ar- 
hiepiscop, care 
poarta titlul de 
Exarh al Pela- 
goniei fi al too- 
tei Macedonti- 
de-sus, Evreii au 
patni sinagoge. 
Bulgarii au la 
marginea ora- 
^ului o singurS 
bisericcl, sau mai 
bine un paraclis, 
despre care s'a 
vorbit mai sus, 
c^nd s'a des- 
cris cSl6toria de 
la P^rleap spre 
Bitule 

In Bitule am 
int&lnit §i cfi^- 
va Armani din 
Bosnia, veni^i 
dupa nego|:. A- 
ce^tia se asea- 
manS mult cu 
Voscopolenii iji 




3 

s 

3 



2 



a 



■g. 



^:{ i 



•rv-^g ■ 



Digitized by 



Google 



4S6 

cu Gramo^teanii, ^i sunt intreprincJStori ^i buni industria^i. Victor 
Devtlle vorbind despre ace^ti Armani Bosniaci zice: «Les 
aTsintsars de Bosnie sont aussi actifs et entreprenants. lis excel- 
«lent surtout dans la fabrication d'objets de filigrane et d'or- 
«fevrerie». *) Cei mai mul^i dintre vesti^ii lucrStori de filigene 
dela Venecia sunt Armcini din Bosnia. Se mai gisesc Ar- 
mani §i in Herzegovina. Nu m'am putut informa asupra nu- 
mSrului lor, totu^i se spune cS in am^ndoua aceste ^Sri ar 
fi destul de numerosi, cS sunt rfesp&ndi^i ^\ la munte §i la 
mare, ca au o bun4 situa^ie economica, .^i cS in ora§ele si 
t&rgurile pe unde se afla ei alcatuesc clasa cu avere ^\ m- 
fluen^S. S'ar cuveni ca ?i Armfinii Bosniaci ^i Her^egovineni 
si fie cerceta^i ^i numfera^i. Despre cei din Serbia, din Bul- 
garia, din Grecia ^i din Rumelia-Orientala, tot avem oare- 
care cuno^cin^e, mai mult sau mai pu^n complecte, ear despre 
Arm&nii din Bosnia ^i Herzegovina cunoscin^ele noastre ne 
sunt cam prea purine. 

Si trecem la datinile de la moarte, de dupa moarte, dela 
imormentare ^i la credin^ele despre spirite ^i supravie^uirea 
sufletului, atitea lucruri menite a ne intregi cunoa^cerea vie^ei 
intime a poporului armcinesc. Indata ce se perde speran^a 
ci un om va mai scapa de boala, familia cheama pe preot 
spre a citi^ a confesa ^i a imparta^i pe bolnav. Unii fac ef- 
cheliu ( = s-tul maslu) cu trei preo^i, al^ii fac agrapnii (pri- 
vigheri) la biserica. Maslul acesta de inaintea mor^ei se face 
numai cu trei preo^i, ceeace aminte^ce pe S-ta Treime, ear nu 
cu doi sau cu unul. Femeile, daca sunt in timpul menstrua- 
Ziei, nu pot sa asiste, ear to^i ceilal^i, bSrba^i ^\ femei, carii 
nu sunt impedica^i de nimic a asista la acest maslu, sunt 
Zinu^i de datine de a fi posti^i ?i in haine nou6 ^i curate. 
In timpul agoniei to^i cei dimprejur pastreazS o tScere adfinc^ 
^i nu le este ertat a comunica decit prin semne C^nd mu- 

^) Manuel de Geographie ccmmerciale. Etude ^conomique des diff^rantes par- 
ties du monde. Paris, 1893, vol. I, pag. 307. 



Digitized by 



Google 



_ 437 

rindul se lupti intre via^S $i moarte, sau cum zic ArmAnii : 
«c4nd*§rnchisea.^ce calea lui» adecS: c&nd incepe a se porni, 
cei dimprejur il intind cu picioarele spre r6s4rit, aprind o lu- 
m&nare de cear4 la capul murindului §i de asemeni aprind 
candela dela icoanS. DacS agonia dureazi prea mult, atunci 
se tree murindului c&^i-va bani prin m&nS, bani ce apoi se 
impart numai-de-c&t pe la sSraci, cSci se crede cSl el a rfemas 
cui-va dator ^i de aceea se chinue^ce ^i nu poate s4'§i dea 
u^or sufletul. Tot cu acest scop se mfesoarS cu pftnzS de 
casS de mai multe ori lungimea corpului celui care moare, 
ear p^nza aceasta se dSrue^ce la siraci, pentru c4 astfel sSl 
fie piatita datoria ce uitase sau nu voise sa pliteascS, ^i se 
imparte ?i fSinS ^i sare. Cei din familie se inching necontenit 
.^i fac m^tSnii ca sa se u^ureze moartea. Cftnd murindul aiu- 
reazS, se crede ca vorbe^ce cu spiritele, ^i mai ales, cSl pro- 
testeazS in contra celor necurate, care il invinova^esc §i voesc 
sS-1 ia cu ele in iad. 

DupS ce murindul i^i di sufletul, indatS i-se leagS falcile §i 
i se inchid ochii; apoi i se spalS capul, i se tunde ^i peaptina 
pSrul ^i i se rade barba. Dar dac4 mortul este o femee, nu i 
se impletesc cosi^ele, pentru ca sS nu aib4 greutS^ inaintea 
judecS^ei de apoi, inod&ndu-i-se norocul. Dupi ce mortul se 
imbracS cu hainele cele mai noi, se a^acja pe un a^ternut in 
mijlocul camerei, tot cu picioarele spre rSsarit, apoi i se pune 
pe buric o c41atd (o lum^nare de cearS fScuti ca o cealma 
inalta), o candili §i o icoani. Celor avu^i li se aprinde §i la pi- 
cioare o lum&nare de ceari. Odatd terminate aceste d'^ntfei 
datorii, rudele se imbracS in haine negre; femeea mortului 
insa — daca a fost insurat, ^i daci ea e tinferS — se imbrac3 
cu haine in mStase in culori deschise, ^i le poarti pinS ce se 
intoarce dela imorm^ntare, c&nd, se imbracS ?i ea in doliu. 
Toate cele-lalte femei, vecine ^i rudenii i^i acopere capul, in 
semn de doliu^ cu un caftan (= maramS sau barij) negru, 
ear bSrba^ii ^i bSe|:ii i^i acopere fesul cu un voal negru. 



Digitized by 



Google 



4 38 

Dupa ce imbracarea in negru se terminS, toata familia se a- 
^eacja in jurul mortului ^i incepe bocirea. Femea cea mai in 
vrcista incepe a arabdasi^ adicS: a boci, a zice in bocet cuvinte 
mi^catoare, privind pe incetatul din via^a, pe un ton prelungit ^i 
funebru. In bocetele acestea este imagasinatS mai toata psi- 
hologia jji metafisica poporului arm^nesc; in ele se oglindesc 
in chip clar credin^ele despre nemurirea sufletului, despre tre- 
cerea pe lumea cea-laltS, despre rSsplata binelui ^i pedepsirea 
r6ului feptuit in via^S, despre cilSuzirea in spre cel-lalt tSr^m 
a unui suflet tin6r §i neesperimentat de cStre sufletul unui om 
mai b6tr&n, cunoscut ca bine-fac6tor. Tot in aceste bocete, din 
care unele sunt comori de poesie, si de iubire, ^i de adSlnci 
sentimente, se oglindesc credin^ele despre felul vie^ei, sau 
mai bine: a supra vie^ui sufletului, despre natura fericirilor $i 
suferin^elor de dincolo; in fine, in bocete mai mult decAt in 
toate cele-lalte manifestSri poetice ale inimei, ale min^ei ^i ale 
credin^:ei, poporul arm^nesc, adeca fidela .^i sf&nta femee 
, armftna, a vfersat toate boga^iile bogatei ei naturi de mama 
devotatS, de sora ginga^S si de so^ie statornica pana la 
moarte. Darc&tde greu e a le culege, cSci femeea care e sS le 
spue i^i amintesce de vr'un mort iubit — ^i cine nu are unui ? — 
^i de odata incepe a plunge cu at^ta foe, incfit e imposibil a 
mai scri ceva. Totu^i, artrebui chiar so^iile institutorilor iji pro- 
tesorilor arm^ni sa se ocupe cu adunarea acestor mSrgaritare, 
pe care moda noui incepe a lec31ca in picioare. CAnd femeea 
care arabdaseafce^ obose^ce ^i face o pausa, to^i cei din casa 
pornesc de odata cu bocetele lor. Dac4, bunS-oarS, femeea 
care plunge, este mama rSposatului atunci de obiceiu ea zice : 

Ah 1 lai hiilu a meu... 
Cum di asbuirasi ? ! 
Ti mSta nu'fi fu mil5 ? 
Nu te minduisi?!*) *) g^ndisi 

Cum di'fi al^sasi 
* Vruta a ta muliare.,. 



Digitized by 



Google 



439 



Si luceafirli *) a tei?I 


*) copiii 


Cu care ti niirisi *) 


*) te certasi? 


Di dit lume !mi fugisil 




Ah! laia di mine... 




Cu care m$ al5sasi ? 




Vino ! vrutlu a meu... 




ToarnS-te dit cale.... 




La scumpa a ta dad& I *) 


*) mama 


Vino nic5 un& oarS 


( 


Ah^te inifni nu pliguea I *) 


*) nu r5ni 


Tine fugi la alti sofi 




Si noi scre^*) singuri ni alasil 


*) p^5sifi 



Adec4: «Ah nenorocitul meu fiu cum de sbura^i? De maici- 
ta nu'^i fu milS? nu te g&ndi^i? Cum de'^i lasaiji iubita ta 
so^e §1 pe luceferii (= copila^ii) t6i? Cu cine te certasi, de 
pSrisi^i lumea? Ah! nenorocita de mine... cui m6 la§i? Vino, 
iubitul meu... intoarce-te din cale la scumpa ta mamS ! Vin 
incSodatci... atcitea inimi nu rcini... Te duci la al^ so^ ear pe noi 
ne la^i singuri ^i parisi^i!* §i indurerata mamS i?i sfclr^esce 
bocirea pl&ngeros ^i prelungit. DupS ea vin cele-lalte femei : 
rudele ^i vecinele, la r^nd. Rudele bocind zic : 

Scoal-te frate 

CS vin sS-ini te veadS 

S'ti 'ntreaba cum ti esti *) etc. *) ce mai faci 

ear femeile care intra in casa mortului rfespund : 

Ah! mSratlu 

Hristoulu s5-l liartS! *) ♦) sS'l erte 

^i depun luminSrile de ceara, ori florile, ori ramurile de cimi- 
i^ir ce aduc cu ele. Apoi se a^eacJS in preajma mortului. Pin4 
la imorm^ntare vin pentru parigorie, chiar femei striine, adu- 
c^nd flori ^i luminari de ceari. Unele vin mai numai pentru 
a aucji pe altele cum arabdisesc. C^nd sose^ce vre o femee 
caria de cur^nd i-a murit o fiin^a iubita, se pune Iftngi mort 



Digitized by 



Google 



440 

?i indata ce o altS femee sfar^e^ce de a boci, atunci incepe 
ea a arabdasi, insarcin&nd pe noul rfeposat sS se intMneascS 
cu mortul ei, sa'i ducS multe complimente, sSl'i spue ca i-a v6- 
(Jut mama ^i rudele jalite ifi cernite, ^i il roagS calduros sa fie 
prietin cu mortul ei, sa nu'l lase singur ^i sa'i mai aduca a- 
minte «di scunchili a Iod) etc. Femeile, care bocind, au darul 
de a mi^ca inimile fie prin sim^rea ce pun in cuvinte. fie prin 
durerea ce pun in intonarea celor zise, sunt vestite iji cautate. 
Unele femei, in durerea lor, improviseazS bocete pline de o 
adevferatS ^i ad^nca poesie. — Daci mortul este un tiner, in 
bocete se laudS caracterul ^i bunStatea lui, el e rugat duios 
sa se scoale cSci lumea vine la logodna lui, ba chiar e nuntS 
in casi ^i mireasa il a^teaptS. Nuna care ar fi fost sa'l cunune 
ii aduce o frumoasa cununi de flori, pe care i-o §i pune pe 
cap. In asemenea imprejurSri temeile gSsesc cuvinte ^i intonari 
at&t de mi^cStoare, incSlt toata lumea pl4nge cu lacrimi abun- 
dente. Un inel ^i o monedS de aur (de patru galbeni) se pune 
pe peptul mortului in semn de logodn^. Unele femei aduc dela 
bisericS cununiile de argint, ce servesc la insurStori, ^i le pun 
la capul mortului. Daci mortul este o fati mare i se aduc de 
asemeni cununiile ca la o mireasS. Barba^ii carii vin pentru con- 
dolean^e, tree intr'o camerS reservatS pentru ei ^i li se oferS 
Ccite o cea^ca de rachiu, ear femeilor, la mort, nu li se ofera 
nimic. To^i sunt ^inu^ a vorbi pu^in ^i a alege^subiecte menite 
a mfingfiea .^i a mai inviora pe intrista|:ii casei. 

Mortul sta espus acasa timp de 24 de ore. Noaptea femeile 
vegheazS, ear mortul se acopere cu zdvon (= giulgiu). P&nza 
ce rSm^ne dela tramba din care s*a taeat giulgiul se leagi de 
fiaraie ferestrei unde rfem^ne at&rnata trei zile, c4nd apoi se 
spaia. Femeile casei prepare gr^ul fiert, adeca coliva in douS 
farfurii, gatesc pAnea ^i br^nza de impar^t la morm^nt, sau 
maslinele, dacS e zi de post. Dac4 mortul e un tinSr, pe coliva 
dintr'o farfurie se pune zahar, ear pe cea din a doua farfurie, 
ce rem&ne celui care conduce cortegiul, nu se pune de loc 



Digitized by 



Google 



441 _ 

zahar. DacS mortul e mai in vrest4, atunci colivele din ambele 
farfurii sunt fSra zahar. Se pregate^ce o sticlS in care se a- 
mestica vinul ^i unt-de-lemnul ce este sS fie v^rsat peste sicriu. 
In gura mortului se pune o monedS de argint, spre a plSti cu 
ea pe acela care il va conduce pSnS la raiu, unde S-tul Petru 
sta cu cheile in mina. Arm&nii din Albania si cei Olimpiani pun 
in m^na mortului aceasta monedi. C^nd cine-va plunge prea 
mult pe urma unui mort, spiritul ii apare atunci in vis §11 roaga 
sa nu mai pl&nga, caci lacrimile vSrsate s*au fScut un lac 
mare ^i ast-fel spiritul este impedicat in drumul lui spre raiu. 
De asemeni un suflet se arati in vis chiar unui strain pe care 
il insircineazS sa indemne pe ai lui de a da mila pe la s6raci, 
spre a gasi indurare la Dumnezeu pentru pScate. C&nd mor- 
tul e sa se ridice spre a fi dus la ingropare, in mijlocul odSei 
unde a stat a^ternutul cu cadavrul intins pe el, ^i dupS ce se 
ridica a^ternutul, se pune o p&ne ^i o peatra, care rfimfin pSna 
la intoarcerea dela bisericcl. Inainte de a sosi ora plecarei la 
imorm^ntare se aduce cosciugul, care trebue si stea cSit-va 
timp rezemat de casa. Dupa ce preo^ii vin §i cadavrul se a- 
^eacja in sicriu, se aleg patru bdrba^i, carii trebue sa fie de 
acea^i vr&sti cu rfeposatul, «^i carii il due pe m&ni sau pe umeri 
panS la morm^nt Pentru aceastd osteneala ^i spre amintire, 
fie-care dintre cei patru barba|:i primesc Cclte o batiste, sau 
c&te un caftan. In drum, pe la rSspAntii, cosciugul se a^eada 
jos, c&nd rudele incep a pl&nge din nou. In fie-care data c&nd 
sicriul cu mortul se pune jos, lumea zice «ca lia lertare di loo^ 
adecS, ca i^i ia ertare de la p&m^nt, ca se impaca cu pSmen- 
tul, care ^tie toate pScatele oamenilor triitori ^i fSptuitori pe 
coaja pim^ntului. BSe^i carii poarti prapurile jji crucele, ce 
precedeazS convoiul, sunt darui^ §i ei cu c&te o batista. Ime- 
diat dupi sicriu urmeazi familia ^i rudele mortului, ear feme- 
ile sunt sprijinite de bra^. Mai to^ cei din convoiu se intrec a 
purta c&t de pu^in sicriul pe m^ni sau pe umeri^ sicriu care 
in tot drumul rfem&ne descoperit, ^i numai c^nd se scoboara 



Digitized by 



Google 



442 _ 

in morm^nt, atunci se acopere cu capacul. Clopotul de moarte 
sunS necontenit, pinS ce cortegiul ajunge la bisericcl, unde, 
dupS ce se face citirile de citre preo^i ^i dupS ce se ^ine un 
cuv6nt asupra vie^uirei ^i fapturei rfeposatului, apoi i se dl ul- 
tima sSrutare. Rudele §i amicii fac mai 4nt6i trei cruci ^i trei 
m^tanii, sSrutS fruntea mortului sau m&na dreaptS, ^i iara^i 
fac alte trei cruci ?i trei mfetSnii. Cei cari nu pot sSruta un 
mort se apleac4 ?i sirutS icoana de pe pieptul rfeposatului. 
Dupa ce cu to^i l?i iau rfemas bun prin ultima sSrutare, se ri- 
dica cosciugul ^i se duce la morm^nt. Preotul tace cunoscuta 
rugaciune, varsa peste sicriu vinul ^i untul-de-lemnul, ia de 
asemeni o m&na de pSm^nt de aruncS in groapS; ceea-ce fac 
apoi ?i rudele si amicii. In acea^i groap4 se pun ^i oasele ce 
s'au gasit la sSparea ei, oase ce nu se pot desgropa dec^t 
dupa trecere a trei ani. 

Dupa imorm^ntare to^i se due la fclnt&na bisericei de \i 
spalS m^nile, apoi gustS din coliva si primesc cSite o bucata 
de p&ne ^i br^nza sau mSsline «pentru ertare». La intoar- 
cerea acasS se umple un pahar cu ap4 ^i unul cu vin si se 
pun pe cSmin, c4ci se crede ca mortul, care nu a plecat 
inca de tot din lume, mai vine sS'^i vadl casa ^i pe ai s6i 
^i cS poate sa fie insSto^at. Aceste douS pahare se umple 
in trei sari de-ar4ndul. Cei mai mul^i carii au alcStuit cor- 
tegiul mortuar se retrag dupS imorm^ntare, ear rudele ^i 
amicii mai de-aproape se intorc la casa mortului, unde, la 
intrare, ii a^teapta un membru al familiei care le toarn4 pe 
mfini api, de-asupra unei c4^i cu cSrbuni aprin^i. Apa cS- 
(J6nd in cS^ue, cSrbunii se sting, ear cei cSrora se toarnS 
pe m&ni, zic: «Hristos sS-1 erte». Drept in locul unde fusese 
intins mortul pe a^ternut^ $i unde dupS ridicarea lui se pusese 
o pAne ifi o peatr4, se intinde un sofra-pe/cAzr{= fa^4 de masS) 
^i se a^eacJS jos masa, ^i intre alte m&nc4ri se pune jji o 
farfurie cu coliv4, in care este infiptS o lum^nare de cearS. 
Dupi ce preotul bine-cuvinteazS masa, lumea incepe a m&nca. 



Digitized by 



Google 



443 

Trei zile, dup& ducerea mortului la imorm^ntare, nu se spalS 
nimic in casa mortului, nu se lucreazS nimic, nici se mS- 
tura, cum este datina ^i la noi, RomSinii din ^3.rile DunS- 
rene, spre a nu se mUtura incS cine-va din casa. In a treia 
zi familia reposatului duce la biseric4 o farfurie de gr&u ne- 
fiert, care r6mdne patru-zeci de zile in fa^a altarului. In gr&u 
este infiptS o lumdnare de ceari, ce se schimba regulat in 
fie-care zi diminea^a §i seara pSni la sfiir^irea celor 40 de 
zile. De asemeni in timpul acesta se aprinde zilnic c&te o 
luminare de ceari la morm^ntul reposatului, pentru ca sufletul 
lui s4 nu rfem^e in intuneric. Preotului i se plate^ce 40 de 
«liturghii», nu ins4 toate de-odata, ci de patru ori c&te zece. 
Pentru oficiarea imorm6nt4rei iji pentru «saradare» se mai 
piate^ce preotului 15 lei turce^ci, adeca 3 lei de-ai no^trii. Se 
fac ardzi (= parastase) la 3, la 20, la 40 de zile ^\ la 3, la 6 ^i 
la 9 luni, ear la fiecare trei luni se impart «piscure» (=prescuri) 
pe la rudenii §i amici. Prescurile servesc ^i drept invitare pentru 
seara aceea ?i pentru diminea^a urmatoare la bisericS, unde se 
impart ^i luminSri aprinse ^i unde se cite^ce pentru lini§tea su- 
fletului reposatului. Dup4 ce se termina citirile la biserica, cei 
carii au primit piscurtle ^i deci erau invita^i^ merg pe la casa 
mortului pentru parigorie, Toate datinile acestea de dupa 
imorm^ntare, amestecate cu datoriile catre memoria celor r6- 
posa^i, Arm^nii le numesc cu un cuv^nt : ardzi. In ajunul s6rbS- 
torilor mari familia mortului imparte/^/^pe la cei cunoscu^i, ^i 
mai ales pe la cei de aceeaiji vr^stS cu rSposatul. 

La Rusalii, toate familiile care au perdut vr'un membru al 
lor, {diC pttey ce in aceasta ocasie se numesc: «piaginte» .^i le 
due pela morminte, unde femeile ^i le schimbS intre ele «pen- 
tru ertare». Se crede cS in ziua aceasta to^ mor|:ii se satura. 
DacS o femee neglijeazS datina aceasta, atunci celelalte femei 
ii imputa cu asprime ck «^i-a iSsat fllSm^ndi mor^ii familiei ei». 
Tot in ziua de Rusalii se impart «stamne» (=oale ^i ulcioare) 
pe la cei de aceea^i etate cu rSposatul. In Bitule, de Rusalii, 



Digitized by 



Google 



444 

se due la morminte tave cu pe^ce, «marcat» (=lapte acru 
= iaurt), pAne, brfinza, orez cu lapte, rahaturi, pite, vin, etc. 
§i pl&ng mult ^i manfinca §i beau iara^i mult femeile in aceastS 
zi. La «cdrleagd^^ cu o s6pt4m&na inainte de lisatul sfecului 
de carne, adeci in s6ptam&na numita la noi harfa^ ear la 
ArmSlni harfi-vurfi^ se c&ntS la morminte ^i se impart pite 
§i coco^i ^i gSini fripte. Toate aceste griji pentru mormin- 
tele mor^ilor ^i pentru «hranirea sufletelor» femeile armclnce 
le esplicS zic^nd : Mortul are de ficut lung drum pSna pe 
ceealalta lume ?i din-cSind-in-c&nd, privind inapoi, ii vine pofta 
sa guste din ceeace m&nSlnca ai s6i pe lumea aceasta; mortul 
se invesele^ce cAnd vede ca ai s6i ingrijesc de el ^i nu Tau 
uitat, iji se lauda inaintea celorlalte suflete, c4 este iubit de 
cei r6maiji in urmS, ear mor^i aceia de carii urma^ii nu in- 
grijesc sunt tri^ti ^i amiri^. 

Si mai aducem §i credin^ele Arm&nilor privitoare la felul 
vie^ei de dincolo a sufletului rSposa^ilor. DupS concep^une, 
adeca inainte de naijcere, spiritul se coboara din cer ^i intr&nd 
in fet il insufle^e^ce. Sufletul unui copil mort inainte de a fi bo- 
tezat, precum ^i sufletele oamenilor drep^ ^i buni, dar cari nu au 
fost cre^tini ^i deci carii au triit in ne^tiin^S, merg pe cealalta 
lume rStScind mereu, fari a putea gasiraiul ^i deci firSaputea 
gusta din fericirile de dincolo. Aceste spirite nu sufSr pedeapsa 
iadului, insS rfemin strSine de fericirea din paradis. Sufletele oa- 
menilor r6i sunt condamnate la torturele iadului, ?i ocaresc ?i 
blestemS pe cele bune. Sufletele celor carii au murit cu rani, 
^i nu au fost spSla^ cu vin §i cu unt-de-lemn dcwin vurcu- 
lafi, C&nd cine-va este ucis, sau lovit, sau ranit singele curs 
se spala numai dec&t, cici $i din acest s&nge poate rfesiri un 
viirculac, Cdnd la morment se vede vr'o gaurS sau vr'o des- 
chicjdtura, se crede de asemeni ca sufletul celui mort s'a facut 
vurculac^ $i lucrul acesta se aduce de indatS la cunoscin^a fa- 
miliei mortului. Atunci se pime la foe o eSldare mare cu apa 
§i, dupi ce apa se infierbdntS bine, se toami in morment pe 



Digitized by 



Google 



445 

gaura sau deschi(j6tura descoperitS, ^i se crede cSl atunci 
«vurculacul creapa» «se stinge» ^i nu mai es& spre a speria 
pe ai s6i, sau a face alte rfeut&^i. Opera^ia aceasta se face nu- 
mai samb&ta ^i nu in alti zi. Credin^a in vurculac^ numit pe 
alocurea ^i cu terminul slavon vampir^ este foarte rfesp&nditi 
la Armani. Se crede ca ziua vurculacul, stAnd in mormen- 
tul lui, are forma de «foale» adecS de burduf umflat, ear 
noaptea i^i ia infS|i§area de om r6u ?i, e^ind din morm^nt, 
pome^ce s4 facS rfeuta^i ^\ sa indeplineasca r6sbunari. 

In momentul mor^ei, Arhanghelul Mihail stS de-adreapta 
murindului, ear dracul stS de-a st^nga. Angerul p5zitor sta la 
cap. In clipa e^irei sufletului, dracul face toate sfor^^'le spre 
a avea la stAnga sufletul celui care espira $i astfel a'l c^^tiga 
$i a*l duce in iad, ear Arhanghelul Mihail impedica pe drac 
in aceasta stratagema. Cfind murindul se chinue ^i nu poate 
muri, Arhanghelul i^i intinde sabia peste el §i atunci acesta 
indata i^i dS sufletul. La Albanovalahi §i la Epiria^:i esista 
credin^a ca murindul i^i da sufletul prin faptul ca Arhanghe- 
lul Mihail tae cu sabia capul celui care moare, §i deci s&ngele 
mortului se risipe^ce iji stropeijce toate obiectele din casa, 
de aceea peste trei zile dela imorm^ntare se spalS, departe 
de casa mortului, toate rufele din casa, ^i chiar camera in 
care a avut loc incetarea din via^a se v^uesce din nou. Me- 
glenii cred ca ^nsu^i Arhanghelul Mihail conduce sufletul pe 
ceea-lume. La Olimpiani este credin^a ca sufletul nu se ri- 
dica de-odata in cer, ci planeaza in aer 40 de zile, in care 
timp se duce prin toate locurile, pe unde a fost c&t a trait; 
ear dupi implinirea acestor 40 de zile se inal|:a in cer, unde 
e raid, caci iadul e pe pam^nt. La Albanovalahi sau Arnau- 
cheni se crede cS sufletul unui om botezat nu se poate pre- 
face in vurculac^ ci numai acela al unui nebotezat. De aceea 
la Albaneji ^i la Albanovalahi esista credin^ cS sufletele Tur- 
cilor se scoali ^\ es din morm^nt §i se poveste^ce ca, pe cdnd 
se ducea la groapi un Turc, pe drum prefac^ndu-se in mis- 



Digitized by 



Google 



446 

tre^, a sSrit din sicriu ^i a fugit in p^dure. In unele comune 
din Albania ^i Macedonia nici nu se mSn^ncS carne de mis- 
tre^ din causa credin^ei c4 mistre^ul ar fi o reintrupare a Tur- 
cului. Se mai povesteijce cS ni^te v^natori impu^c^nd odata 
un mistre^, au gSsit la «degetul dela piciorul drept dfe dina- 
inte (? !)» un inel de aur, ceea-ce dovede^ce cS acest mistre^: era 
reintruparea unui Turc, de oare-ce Turcii se imorm^nteaza 
cu un inel in degetul dela dreapta. In unele locuri, ca ^i la 
noi, RomAnii din ^arile dela Dunare, se pize^ce cu mare luare 
aminte ca s4 nu treaca vr'o pisicS peste cadavru, cSci atunci 
sufletul se face vurculac. La Voscopoleni, se imparte la mor- 
ment ^i mere, pere, gutui, pentru ca mortul sS ducS poame 
la mor^ii mai de de-mult. Se obicinue^ce in unele par^i ale 
Macedoniei a se pune mortului bumbac in gura §i in urechi. 
Noaptea, femeile care privigheazi cadavrul, nu trebue sa 
planga, cSci nu este'a bine. — Unele din aceste credin^e ^i 
datine ce ^in de imorm^ntare, moarte ^\ de vie^uirea de din- 
colo a sufletului le-am v6(Jut ^i cules eu ^nsumi^ ear pe allele 
le-am adunat prin ingrijirea d-lui I. Ciuli directorul liceului 
roman din Bitule ^i a d-lui D. Lazirescu-Lecanta, fostul 
director al gimnasiului rom&n din lanina. 



Digitized by 



Google 



XVII. 

NUMfiRiTOAREA VOSCOPOLENILOR : ORA^ELE ^l COMUNELE DEJA CUNOSCDTE. 
BDF, FLORINA, OSTROV $1 VODENA. VOSCOPOLENIl DIN GRABBLE MAI MARI. fIR- 
^EBOTII DIN TRACIA. NEVESCA $1 lUPRBjaRIMlLE. CLISCRA, CASTORIA $1 SfiA- 
TL^TEA. CATE VA CDVINTfi DESPRE ARMANII $1 ROMANU DIN BaLQARIA, ROMELIA 

^l SERBIA. 



Sine reintoarcem acumlanumferatoarepoporuluiarmanesc 
^i sS luam tribul Voscopolean, a caruia caracterisare am fS- 
cut- o deja in r^ndurile de mai sus. O suma de ora^e ?i co- 
mune Voscopolene sau cu Voscopoleni impreuni-traitori ^i 
cu alte na^ionalita^i fiindu-ne cunoscute> de aceea popula^ia 
lor armfineasca o putem u^or num6ra ^i aduna. 

Kalkandelen sau Tetova are 630 locuitori arm&ni; Cuma- 
nova 520; Scopia^ pe turce^ce Uskiub, 1.880; Kiupriuliu sau 
Veles 2.270; Istib 2.060; Cociani 2.500; Perleap 1.100; 
Trestinic 400; Crufova 14.500; Strumnifa 300; Melenic 
2.160; Nevrocop 970; lerrnova 5.500; Magarova 4.800; 
Gopef 4.670; Molovifiea 4.880; Bttule 15.500, - deci, panS 
aid avem in totul 64.640 de suflete din tribul arm^n vo- 
scopolean, fari a socoti pe Voscopolenii rSsp&ndi^i in o suma 
de sate mici numite deja, ca Birina, Leri etc., pe familiile 
dela Vene^ani-Gradsco, precum pe familiile gSsite la dife- 



Digitized by 



Google 



448 

ritele hanuri intilnite in c416torie. Dintre locuitorii Arm&ni ai 
ora^ului Gheorgea 1.000 sunt Voscopoleni; in vechiul ora^ 
Voscopol^ in Nicea, Grava, Pogradefy etc. sunt 8.150 Ar- 
mani; in Ohrida 2.350, in Beala-de-sus ^i Beala-de-jos 5.480; 
in Struga^ Velesu^ Podgonfa 550; in lancovet 1.860; in 
Resna 2.070 de locuitori Armani. Deci pinS aici 86.100 de 
Voscopoleni, aflitori in ora^ele, comunele ^i satele ce am 
cunoscut deja. Sa-i cercetam acum ^i prin locurile despre 
care nu s'a vorbit mai sus. 

PlecAnd dela Bitule spre sud, pe drumul de pe coasta 
resariteana a muntelui Suhagora sau Nereca, al cSrui virf 
este Peristera, dupS ce se trece pe l^ngi satele Christofor, 
Bistri^a, Vilu^ane, Clabu^ica, etc. se dS de orS^elul Buf^ in 
care se gSsesc 80 de suflete de Voscopoleni ^i vr'o 60 de 
FSr^ero^i. Merg^nd inca mai la sud sa da de orS^elul Fio- 
rina^ in care locuesc §i 450 de Fafsero^i ficsa^i, carii au o 
^coaia rom^nS de bae^. Spre resSrit de Bitule, Buf ^i Fio- 
rina, adecS pe c&mpia dintre muntele Suhagora ^i dintre 
mun^ii Murihova ^i Nigea, se mai gSsesc incS vr'o 1.500 de 
Far^ero^i dintre carii unii ficsa^i prin satele: Vlasena, Ar- 
meneva, Gradi^tea, Baci, Burca, Zaborojeni, Dogeni, Capa^- 
nica §i altele. Drept la resarit de Fiorina, care e a^e4ata 
ceva mai pe cSimpie dec4t Buf, cade ora^ul Ostrov asecjat 
pe laturea res4ritean5 a lacului cu acela^i nume, av^nd ^i 
250 de ArmSini Voscopoleni; ^\ inca mai la resarit vine 
ora«5ul Vodena^ cu 450 de Voscopoleni. Ambele aceste ora^e 
nu au $coli romane. Voscopolenii din Vodena sunt veni^i din 
Voscopol !ji mai ales din Nevesca, a cSrei popula^ie cre^ce 
.^i se imul^e^ce foarte repede. Acest din urmS ora^ pur ar- 
mSlnesc este unul din cele mai minunate ^i mai fericite, dupa 
cum vom vedea indata. 

Dar inainte de a ne scobori mai la sud spre Nevesca, Cas- 
toria, Vlahoclisura ^i spre alte ora§e ?i comune arm^ne^ci, 
si cSutim pe Voscopoleni in ora^ele mari. In Constantino- 



Digitized by 



Google 



449 



pole intre 15.000 de Armani, 12.500 sunt Voscopoleni, 1.500 
sunt Gramosteani, ear 1.000 sunt Olimpiani. In Cavala^ port 
la mare, pe golful Cavala, fa^S in fa^S cu insula Tasos, tot 




Ainicini Voscopoleni din^Voscopolc. 

comerciul ^i marile capitaluri sunt in m^nele celor 2.000 
de Voscopoleni, carii alcatuesc floarea ora^ului .si carii au re- 
la^ii cu casele mari din Marsilia, Liverpool, Londra etc. pre- 

/. yenifescu. Dela Romanii din Turcia Emro^nnA. 89 



Digitized by 



Google 



450 

cum ^icuEgiptul. In Sa/om'c dintre 12.500 de Armdni, 4.500 
sunt Olimpiani, 3.000 sunt Gramosteani, ear 5.000 sunt Vos- 
copoleni §i cu to^ii impreuna alcatuesc, in mare parte via^a 
comerciala .^i industriala a acestui mare port, despre care se 
va vorbi mai jos pe larg. La nord-est de Cavala, adecS la 
rSsarit de fluviul Mesta, se gSsesce Xantia un frumos ora^ 
cu mai bine de 10.000 locuitori, numit de Turci Eskig6, a- 
ijedat pe riul cu numele Eskig6 sau Xantia, care se varsa 
in micul golf Kara-Agaci. In Xantia traiesc 3.800 de Vos- 
copoleni, carii ^\ aici au in m&nele lor comerciul ^i industria. 
La resarit de Xantia este orasul Ghimorgma (pe turcesce 
Gumiirdzina), in care se gasesc 1.600 de Voscopoleni. La 
sud de Xantia, .^i dCstul de aproape de riul cu acelas nume, 
este ora^elul Karasu-Enige^ adeca lanifd de Idngd Mesla^ 
in care printre alte na^ionalita^i ^i mai ales printre Turci, se 
gasesc de asemeni .^i 800 de Armani, tot din tribul Vosco- 
polean. Drept la apus de Cavala este ora^elul Previfta cu 
750 de Voscopoleni; ear la nord de Previ.sta, nu departc 
de Drama, este comuna Ceaialgea^ tot la dreapta fluviului 
Mesta ca Previ.^tea ^\ Cavala, cu 970 de Armani- Voscopo- 
leni. In marele ora.^ Adrianopol (pe turcesce Edirn6) printre 
celelalte na^ionalit^^i trSesc 5.800 de Arm&ni, mul^i din vechiu 
aflStori acolo, ear al^ii veni^i din Cruijova, din Nevesca, din 
Gope.?, din Melenic ^\ alte ora.^e Voscopolene. Arm&nii din 
ora.^ul Galipoli iji cei din ora^iul Rodosio (pe turcesce: Te- 
kirdagh) se socotesc la 1.000 de suflete, care se numfera 
tot la grupul Voscopolean. In vechiul ora^ Dimotica sunt 350 
de Voscopoleni, in Sufli 250, in Feregik 300; tustrele ace- 
ste ora.se .si ora^ele sunt asecjiate in apropiere de fluviul Ma- 
rina ^i pe linia ferata ce vine dela Adrianopol §i sfdrsesce 
la mare la Dede-Agaci; ear in acest din urma ora.^el, Dede- 
Agaci^ port pe golful Enos, in care se varsa .^i fluviul Marina, 
locuesc 400 de Armani Voscopoleni. In ori^elele Kef an ?i 
MalgarUy ambele pe st&nga fluviului Marina, cu mult la r6- 



Digitized by 



Google 



451 

sdrit de Feregik ^i la apus de Rodosto, se mai gasesc vr*o 
600 de Arm&ni; ear in satele: Ceabanlu^ Cealnic (sau Celnic), 
ambele pe dreapta fluviului Mesta la nord de Cavala ^i la 
apus de Ceatalgea; §i in satele: Sacarlikioiy la nord de Ka- 
rasu-Enig6, Narikioi §i Cozlaktot\ ambele la nord de Ghi- 
morgina, .^i Tatagik la nord de Feregik mai sunt iara?i vr o 
800 de Armani, pe carii din causS cS ii gSsim pe aici prin- 
tre refugia^i din nefericitul ora§ Voscopol, ii vom num6ra 
la grupul Voscopolean, de§i nu ^tiu sigur din care anume 
trib arm^esc fac parte. PSni acum avem deci, din acest 
trib frunta^ in cultura, in ale comerciului .^i in ale industriei 
124.250 suflete. 

La nord de Malgera sunt doua posi^uni ocupate de Far- 
^ero^i: Cdlivia'de-sus §i Cdlivia-de-jos^ cu 1.500 de suflete; 
ear la nord de Ke^an se gSsesc de asemeni FSr^ero^i in 
num6r de 2.000 de suflete. In satele Sulukioi (s^w Sulikioi) 
^\ Elmali sunt vr*o 200 FSr^ero^i, ear in Peninsula Galipol 
.si in mun^ii Tekir-Dagh, ce alcituesc istmul acestei penin- 
sule cu poalele lor, Far^ero^ii se gSsesc peste tot anul in 
numfer de peste 4.000 de suflete. ?• cAmpiile, luncile ^i poa- 
lele de mun^i §i coline dela sud de Karasu-Enig6, de Ghi- 
morgina ?i de Feregik, adeca pe coastele marei dela gura 
fluviului Mesta .^i p^na la gura fluviului Marina, se mai gasesc 
5.000 de FSr^ero^i, cu numeroase turme. Ei se impart in 
grupe de c^te 100 sau 120 de suflete §i cu 500 sau 600 
de oi, pentru ca sa se bucure cu to^ de-o-potriva de bu- 
nStatea §i abunden^a pS^unelor de prin aceste locuri. Mi s'a 
afirmat in mai multe scrisori, ci in afarS de FSr^ero^ii arS- 
ta^i aici, s*ar mai fi afl&nd in Tracia ca la 60.000 de suflete 
incS, rfesp^ndi^ prin mun^ii lailadagh, Kara-Balcan, Kurudagh, 
Karliikdagh §i prin alte pSr^i, insa nu i-am luat in socoteala 
Farjjero^ilor, nu doari pentru ca numSrul acesta de 60.000 
mi s*ar fi pSrut prea mare, cSci munte far4 Fdr^ero^i nu 
esista in Peninsula-BalcanicS, ci pentru ca scrisorile primite 



Digitized by 



Google 



452 

ftii m*au putut intari a§a-fel, ca eu sS pot esprima tu toalS 
convingerea afirmarea aceasta. 

Ne mai rfem&n inca vr'o c^te-va centre mari voscopolene 
de socotit, spre a da numSrul total al acestui trib. Si in- 
cepem cu frumosul §i puternicul centru Arm^nesc Ncvesca sau 
Neve as ta^ care astazi poate, cu drept cuv^nt, a fi considerat 
ca metropola grupuluiVoscopolean, Pornind dela Fiorina spre 
sud, drumul duce peste o ramura a masivului Suhagora sau 
Nereca ^i dupS pu|:in ajunge la comuna far^eroteasca Ptsudert\ 
dupS ce trece mai &nt6i pe l^nga intarirea numitS Bigla. Pisu- 
deri are douS scoale rom^ne, una de bSe^ ^i una de lete bine 
populate ^i 4.200 de locuitori. Comuna aceasta de Far^ero^i 
este a^ecjata pe munte in apropiere de izvoarele riului Delova, 
un afluent al fluviului Bistri^sauHaliacmon. Delova se vars4 
in Bistri^a l^ngS micul lac Beli|:a, situat la sud de ora^ul ^i la- 
cul Castoria. La rfisarit de Pisuderi cad comunele de Gramo- 
steani: Belcamen cu 3.700 locuitori Armani to^i ^i cu o scoala 
de bSe^i romdnS, §i Negovan cu 1.780 de locuitori ArmSini ^i 
iarS^i cu o scoala romSneasci de bie^i . O ori ^i jumState 
la sud de Belcamen ^i Negovan cade ora^ul arm^nesc Ne- 
veasta sau Nevesca, ai carei locuitori i^i plcitesc darile, nu 
catri casa statului, ci cStrS casa Sultanei Mame. Dupa o veche 
rcLndueala a impSra^iei so^ia legitima a Sultanului are mai 
multe comune, ora^e ^i t&rguri, ce i?i plStesc dSrile cStra 
casa particulars a mamei urma^ilor legitimi la tron, a Sul- 
tanei Mame, care are dreptul a intrebuin^a aceste venituri cum 
crede de cuviin^a. Comuna Neveasta este ^i ea un apanaj 
al Sultanei-Mame, din care causa se bucura de anumite pri- 
vilegii ^i de o cirmuire ce se aseamanS cu independen^a. 
Comuna aceasta, situat a pe mun^ii Vuci, este pur arm^neascci 
§i are 6.800 de locuitori veni^i dela Voscopole. Ea este in- 
zestrata cu douS scoli romane^ci, una de bSe^i ^i una de 
fete, conduse de institutori ^i institutoare pricepu^i in ale 
scoalei §i cu tragere de inima pentru progresul Arm&nismu- 



Digitized by 



Google 



453 



lui. Aceast^jjcoaiade bSe^ afost infiinfatS inanul 1875. Stiind 
insS Grecii ^i to^i clien^ii marci idei panclentce cS Neveasta 
esteun insemnat post 
al Arm&nismului a- 
tunci nisc^nd, au fa- 
cut impotriva .^coalei 
romSne^ci cele mai 
staruitoare asalturi, 
dar care panS la urma 
au rfemas nerodnice 
pentru ei. Dupa ce 
.^coala rom^nS de 
bae^i se deschise ^\ 
incepu a funcjiona, 
episcopul grec din 
Fiorina, din eparhia 
caruia face parte si 
Neveasta , starui la 
autorita^ile turce^ci, 
!^i, fiind sprijinit ^i de 
consulul grec din Bi- 
tule, ob^inu nu numai 
inchiderea scoalei a- 
ce.^tia, ci .^i punerea 
in inchisoare a in- 
stitutorului romcinC. 
lonescu-Chirana, ab- 
solvent al liceului 
S-tul Sava din Bucu- 
rei^ci. Bfetr^nulApos- 
tol Margarit, incS de 
pe atunci in capul ^coalelor rom^ne din Turcia, starui la Con- 
stantinopol $i ob^inu dela Marele- Vizir Saafet-Pa^a, nu numai 
redeschiderea ^coalei rom&ne din Neveasta ^i scoaterea din 




^ 



Digitized by 



Google 



^54 

inchisoare a institutorului Chirana, ci ^i un ordin vizirial cu 
data din 5 ^eval 12^5 al Egirei (adecS: Septemvre 1878) a- 
dresat valiilor de lanina ^i de Salonic, prin care se lasa li- 
bera inv^^are a limbei romSne in toate ora$ele ^i comunele 
armane«;ci din Epir, Tesalia ^i Macedonia. EatS cum glasue^ce 
acest ordin vizirial, ce este ^i astazi in vigoare pentru scoa- 
lele rom&ne din imperiul Turciei. 

«Inalta-Poarta a fost in^tiin^ati pe de-oparte cS ,Valahii 
din Epir, din Tesalia, din Macedonia (sangiacul Tricala, vi- 
laietul de lanina si vilaietul de Salonic) doresc sS inve^e carte 
in propria lor limbi §i si intemeeze ^coli, ear pe de alta 
parte cS cleriil grecesc^ imboldit de duhurile intunericului^ 
impinge pe autoritS^ile locale, sa le pue felurite pedici ^i chiar 
sa persecute pe profesorii Valahi. VfecJ^nd totui^i ci in im- 
periul nostru nu este ingaduit nimirui si impedice mersul 
^i deplina esercitare a cultului ^\ a invfe^am^ntului, ve^ bine- 
voi a face cunoscut func^ionarilor civili, ce ave^ sub ascul- 
tarea EscelenJ:ei-Voastre, ca ei nu trebue si apese pe nici 
unul din locuitori §i sS nu se improtiveascS, fSra causa, la 
eserci^iul cultului ^i invfe^aturei; ear c&nd ar cere trebuin|:a 
sa apere chiar ^i sS ajute pe institutorii Valahi. Despre a- 
ceasta am facut cunoscut prin scrisoare viziriala ^i Valiului 
de lanina, precum prin aceasta \h instiinjez pe Escelen^a- 
Voastra. 

(s.) aSaafeti). 

Orasul Neveasta a^ecjat, dupa cum spuseram, in munfii Vuci, 
este unul dintre ora^ele arm&nesci cele mai frumoase din 
Turcia. Zidirile sunt -toate curate 91 mari, av^nd doua ^i chiar 
trei etage. Locuitorii se imul|:esc din causa lini^titei vie|:i ^i 
a bunului traiu, si de aceea, la c^|:i-va ani, unii din ei pleaca 
cu familiile ^\ merg de populeaza ^\ cresc ^i alte centruri ar- 
m^ne^ci din apropiere ^\ depSrtare. Imprejurul ora^ului Ne- 
veasta, .^i anume la sud, la nord ^i la nord-est sunt trei ora^e: 



Digitized by 



Google 



455 



Vertolam sau Vertalom, Ecftsu ^i Zclenit^ in care, printte 
alte na^ionalitajfi se gasesc ^i vr'o 700 de Voscopoleni; ear la 
apus de Neveasta ^i tot pe mun|:ii Vuci sunt resp^ndi^i, cu 
turmele lor, mai bine de 1.000 de Far^ero^i. 

Drept la sud de Zeleni ^i deci ^i de ora^ul Neveasta se 
gase^ice puternicul oraij arm&nesc Clisura sau Vlaho-Cltstira 
a^ecjat tot in mun^i, l^nga o insemnatS strimtoare, iji nu 
departe de un afluent al lacului Ostrovu. Clisura este locuitS 
numai de Arm&ni, carii aici sunt in numSr de 8.800 de su- 
flete, dintre carii: 5.800 sunt Voscopoleni, ear 3.000 Far- 
?ero|:i ceva amesteca^i ^i cu Armani din Pind ?i Ha?ia, a- 
deca cu Epiria^i. Clisurenii au 
doua scoale rom^ne, una de 
bae^i ^i una de fete, precum ^\ 
o frumoasa biserica catedrala. 
In apropiere de Clisura, cam 
la rfesarit, prin mun^ii dintre 
orasul de balciuri Kailar $i ora- 
.^jelul Emboria, precum si prin- 
tre satele Nalbankioi, Hasan- 
kioi «ii Ineli mai trSesc vr'o 900 
pana la 1.000 de Farsero^i, 
carii stau in strinse legaturi de 
comerciu ^i de cultura cu co- 
na^ionalii lor Clisureni. 

La apus de Vlahoclisura, ^i 
a.^e(|at pe un promontoriu al 
lacului Castoria se gase.^ce orai^ul Castoria^ a caruia popu- 
la^ie este un amestec de mai toate n^^ionalita^ile din Tur- 
cia. Arm^nii sunt ^i ei aici in numfer de peste 1.200 de 
suflete, din tribul Voscopolean. 

Scoborand la sud pe ?oseaua ce duce la Hrupi^tea, in- 
tr&nd apoi in lunca fluviului Bistri^a, ?i, las^nd Bogagicu la 
stanga, ear Lapsi.sta la dreapa, dim, dupa ce luam drumul 




Armanci din Vlaho-Clisura. 



Digitized by 



Google 



4o6 

spre sud-est, de comuna arm^neasci Seatiftea^ care are 2.000 
de locuitori din tribul voscopolean, in deosebi de Seati^tenii 
vechi, adicS originarii acestui ora§, carii sunt vr'o 11 000 
.^i aproape grecisa|:i. Daca nu Seati^teanilor originari, eel pu- 
^in Voscopolenilor din nou veniji le-ar trebui c&t de cur^nd 
o ^coaia rom^na, de oare-ce ^\ ei sunt amenin^a^ de gre- 
cisare, sub ochii autoritS^ilor turce^ci, care se vede cS nu 
injeleg inca pretutindeni paralelismul, ce esista intre inte- 
resele imperiului ^i causa culturala a Arm^nismului. Vechii 
Seati^teni fac parte din tribul Gramostean, la care li voiu 
^i numfera, de^i Pouqueville constata ca, inca de pe la in- 
ceputul veacului acestuia, cSpiteniile ora^ului aveau senti- 
mente grece^ci. Tot a^a de sentimentalisa|:i pentru crec-.rea 
Greciei moderne erau ^i Epiria|:ii, i^i FSr^eroJii, ^i Olimpianii 
ai cSrora urma^i insa se lupta astSzi cu cSldurS, pentru crea- 
rea ^coalelor romAne ^i pentru rede^teptarea na^onala .^i 
cultural^ a poporului arm&nesc. Urma.^ii acelor vesti^i a^- 
matoli ^i cdpttam\ carii 'si-au v6rsat sdngele pentru inde- 
penden|:a Greciei, adeca pentru o causS care nu era nici-de- 
cum a neamului arm^nesc, au in^eles ast^zi c4 adevSrata lor 
causa este sprijinirea din r^sputeri a esisten^ei imperiului Ot- 
toman, pentru ca sub ocrotirea Sultanului s&-*^i rec&^tige 
perdutul drept, de a se inchina lui Dumnezeu «;i de a se in- 
^elege cu copiii ^i cu so|:iile in limba lor strfebunS armAneasca. 
Grecisarea Seati.^tenilor nu este definitive de asemeni, caci 
intre ei esista astazi si o partida care cere cultura roma- 
neasca. De aceea si eu ii voiu numfera la Gramosteani, fara 
sS mfe tem cS voiu face o incSrcare in socoteli. Ora^ul 
Seati^tea i^i a luat numele dela locul secetos ^i lipsit de 
apS, adec4 seto.^at, pe care se gase^ce asecjat. Posi^a mun- 
toasa §i a^ecjarea ora^ului acestuia am descris'o deja mai sus 
dupa Pouqueville. BSrba^ §i femeile poartd to^i nume ar- 
m&ne^ci. Femeile sunt impodobite cu ni.^te lungi ^i frumoase 
^tergare, |:esute de ele 6nse.^i, ^tergare, care numai grece^ci 



Digitized by 



Google 



457 

nu sunt. Elegan^a femeilor Seati^tene este cunoscuta in Tur- 
cia. Casele din acest ora^ sunt mari, curate §i frnmoase, 
ear locuitorii lui sunt ^tiu^i ca oameni ve^eli §i glume^i. Ar- 
m^nii din ora^ele §i comunele vecine se incuscresc bucu- 
ros cu Seati^tenii pe carii ii ^tiu si ii ^n de Arm&ni; Jn- 
data }ns4 ce i-ar ^ti sau numai i-ar crede de alt nearti, 
nu s'ar mai incuscri cu ei. D~l I. Caragiani ^) dS popula^ia 
Seati^tei ca fiind de 15 pSni la 20 de mii de suflete, dar 
dupa informa|:iile mele proprii acest insemnat ora§ nu are, 
dupa cum ar&taiu, dec&t 13.000 de suflete ^i anume 2.000 
de Voscopoleni jji 11.000 de Gramosteani. 

Termin^nd socotelele asupra grupului Voscopolean gSsim 
cifra de 140.750 suflete, fara sS fi luat in numSrStoarea noa- 
stra o buna sumS de Armani din acest trib, r6sp&ndi^i prin 
at&tea sate pomenite, locuind cAnd cu Turci, sau cu Alba. 
nejii trecu|:i la Islamism, c^nd impreuna cu Bulgarii, farS insa 
a se incuscri cu ei. Nu cred, prin urmare, cS cititorul n'ar 
g^i cu cale, de a lua cifra de 142.000 ca cea din urma, 
pentru tribul Voscopolean, de ^i ea este departe de a fi 
esacta, c^ci Voscopoleni sunt incS mul|:i in Turcia, ^i tribul 
se socote^ce la eel mai pujin 160.000 de suflete, dar eu 
nu am primit ca bune decftt informa^iunile ^i notele ce mi 
s'au confirmat din mai multe par^i ^i in acela? fel. 

Din grupul Voscopelean mai sunt inca mul^i Armani ame- 
steca^i cu fra^i de-ai lor din alte triburi in Rumelia ^i in Bul- 
garia, pe carii in treac6t ii vom arata, tot dupa informa^iile 
din fa^a locului primite, insa fSr^ a'i lua in socotelele noastre. 
Un mare num6r se aflS in Filtpopol^ in Eski-Sagra, in 7a- 
tar-Basargik^ in ^irpan^ in ^askiot\ etc., numfer care s'ar fi 
ridic^nd peste 16.000 de Armani din mai multe triburi. La 
sud-vest de Filipopol este cunoscuta comuni Voscopolean^ 
Peftera cu mai bine de 2.800 de suflete; ear in apropiere 



>) Studii istoricc as, Rom. d. Pen-Balcanicd, pag. 113. 



Digitized by 



Google 



458 

jji la sud de Pe^ter^ se aflS satele: Fdina^ Ostrifa^ Cepelt^ 
Crotna^ Ineli ^i altele, iara^i cu vr'o 2.000 de locuitori ar- 
mAni. Pe lAnga sta|:ia Sarambet^ pe linia ferata spre Sofia, 
la apus de Tatar-Basargik, se mai gasesc patru sau cinci 
posi^uni ocupate de Armani. De asemeni in satul Lejani sau 
Le^ani ^i prin imprejurimile acestui sat se gasesc mulfi Fir- 
^ero^i ^i Gramosteani. Tot in mun^ii Rodop din Rumelia, unde 
se afla satul Lejani, se mai gasesc sate armanesci curate, ear 
altele cu Bulgari ^i Armani impreuna-traitori ^i anume : Co- 
standova sau Costandova, cu 250 de arm&ni nomadi, insa nu 
se poate spune de sunt Far^ero^i, Gramosteni sau Epiria^i; 
Doreova cu 300 de Arm&ni, Otlogea cu 250, For cu 350, 
Eni-Mahala cu 200 .^i Bachita cu 450. Ace.?ti din Bachi^a 
sunt Gramosteani, ear cei din Doreova ^i Otlogea sunt Far^e- 
ro^i. In apropiere de ora^ul Dubni^a din Bulgaria pot numi 
doua sate in care Arm&nii se gasesc in bun numSr: Bef- 
Bunar pe muntele Rilodagh cu vr'o 500 de Armani traitori 
cu Bulgarii impreuna ^i Gorna-Bania cu vr'o 350 de Armani. 
Mai la nord la Dubni^a cade ora.^ul Saynacov in care traesc 
mul^i Arm&ni. De asemeni mi se scrie ca numero.'ji sunt Ar- 
m^nii la Kostendil^ la Rado?m'r ^i intre aceste doua ora^ele, 
mai ales prin mun^ii Coniavo. 

La Kuciuk'Kaiftargi ( ~ Sipotul-mic) precum .^i la Btiiiik- 
Kamargt (= ^ipotul-Mare) la Pasargik zis de Bulgari Do- 
bri^, se g^se^ce de asemeni un mare numfer at&t de Arm&ni^ 
cdt ^i de RomAni. Ora^elul Cranova^ care cade cam la ju- 
matatea drumului dintre sudul Dobrogiei ^i ^umla, sau chiar 
intre Mare jji Dunare, e locuit pe jumatate de Rom&ni §i 
pe jumatate de Bulgari. ^i mai sunt inca multe sate din Bul- 
garia locuite de Rom&ni, precum: Tatartfa^ Vadomir-din- 
Vale, Vadomir-din-Deal^ tot pe drumul spre ^umla, Ka- 
dikioi ^i altele. De sigur cS, asupra arm&nilor din Rumelia pre- 
cum §i asupra acelora din principatul Bulgariei, dintre carii 
mul^ se gasesc .^i in Sofia ^i inca in mai mare num6r pe valea 



Digitized by 



Google 



459 

Ischerului dealungul acestui afluent alDunSrei, ar trebuisise 
fac4 o cercetare amfenun^ta. Ace^tia din urmi, adeci cei de 
pe I^ker sunt Romani, ear nu Armani. Indica^unile ce noi dS- 
duram aid vor putea servi ca puncte de plecare, pentru acei 
carii s'ar insSrcina cu o asemenea cercetare, in care, bine in- 
^eles, atunci nu trebuesc perdu^i din vedere nici ArmAnii ^i 
Rom^nii de pe tot ^fermul drept al DunSrei, pe unde ei sunt 
ioarte numero^i. Nu mai pu^in trebue §i se cuvine a se face o 
amfenun^ita cercetare asupra ArmAnilor §i RomAnilor din re- 
gatul Serbiei in care ei se gSsesc in considerabil numfer. No- 
tabilii din Belgrad, din Ni^, din Caragueva^ §i alte ora^e 
mari sunt Arm&ni^ $i averile mari din Serbia se gSsesc in 
m&nile lor. Ei ocup^ o intinsS parte a Serbiei, precum ara- 
tarSm, patru mari ^inuturi §i anume : Kupria, Pojarova|:, 
Negotin §i Zaiciar, ^inuturi aproape arm&ne^ci Jji romSne^ci. 
Dar ^i in afari de aceste |:inuturi, ei se gSsesc de asemeni in 
mare num6r. Cei carii se vor ocupa cu numferStoarea Ro- 
m&nilor §i Arm^nilor din Serbia, datori vor fi sa nu uite 
pe ^mfarii din Bosnia ^i Herzegovina, despre carii pana 
acum se §tie prea pu^in. 

DacS cititorul va fi urmSrit cu harta in m^nS, numSrS- 
toarea triburilor descrise pSn^ aici, se va fi incredin^at deja^ 
ca to|:i cei carii vorbesc despre Arm^nii din Turcia de Eu- 
ropa, sunt ^i nedrepji ^i neesac^i c^nd se ostenesc a'i arata 
lumei cS alcStuind grupe ^i insule etnice deosebite, separate 
^i indepSrtate unele de altele. Am v6(Jut cS tribul Megle- 
ni^lor se atinge de toate par^ile cu ArmAnii din alte triburi ; am 
v6(Jut de asemeni ca Epiria^ii din mun|:ii Pindului, din Epirul- 
de-jos §i de prin al^ mun^i ^i regiuni se ating cu Meglenii, 
cu Gramostenii, cu Albanovalahii, cu Olimpianii precum ^i 
cu Voscopolenii . C^t despre ace^ti din urm4 i-am int^lnit 
pretutindeni in Turcia Europeana, servind, ca ^i Fir^ero^i, 
de legStura intre toate ramurile poporului armftnesc. Din des- 
crierile ce vor urma iji asupra triburilor Olimpian, Gramostean, 



Digitized by 



Google 



460 

Fir^erot 91 Albanovalah sau ArnSuchean adev6nil acesta va 
deveni din-ce-tn-ce mai evident, ^i cititorul va cA^tiga convin- 
gerea, c4 numai cei interesa^i §i cei neiftiutori sau neindestul de 
^tiutori ai lucrurilor din Peninsula-Balcanic^, incearca a nega 
continuitatea teritorialS a triburilor ce la un loc alc&tuesc 
neamul armftnesc. 



Digitized by 



Google 



XVIII 

IIONttI CRiUfdS £>'An aBAltOSTA ^I FLUyiUL BISTRIJA. NUMfiRlTOARBA 
TRIBOLUI GBAMOSTEAN: NICOU^A, URAMOSTA ^I LINOTOPBA. QRAMOSTBANll 
DIN NIJOPOLE ^l DIN OBA^BLE MARi: GHB0R6EA, CONSTANTINOPOL, SALONIC 
^I SBATISTEA. FBTI^A, DIMINICU, DBNISCQ, PBLICADI $1 ALTE SATE GRAMOSTEANB. 
HROPI^EA, BLA^A, BBLCAMBN, NEGOVAN $I ALTE SATE GRAMOSTEANB. SBLFIG^ 
SAD SEBVlBj CASTAfirA ^l SATELE DIN tMPREJORIMI, NIAUSTA ^I SATELB APBO- 
PIATB, ORAHATICD. TRIBGL SfiBCiCIANILOB SAU SfiRlCiCIANlLOR. 



Acum vine rindul grupului Gramostean spre a fi numSrat. 
Matca ^i ob&r^ia acestui trib este puternicul masiv Gramosta, 
pe care Tarn cunoscut cu ocazia descrierei drumului spre 
Gheorgea §i Voscopol. Dm muntele Gramosta sau Gramos, 
izvore^ce riul Devol ale CSruia ^fermuri jji imprejurimi, dupi 
cum v6(Jur4m, sunt locuite de Arm&ni pdna la vfersarea lui 
in fluviul Ljumi-Beratit §i, de asemeni vScJurSm, ca chiar 
acesL. fluviu i^ urmeaza cursul prin arm&nescul ^ut al 
Muzachiei. Tot din muntele Gramosta izvore^e 9! fluviul 
Bistri^a, care in loc s^ porneasci spre nord ca Devolul, 
apucS mai ftntSi spre rSsSrit, apoi se inclini spre sud-est, 
trec^nd pe Idnga Hrupi^tea, Bogacicu, Lapsi^tea sau Na- 
selica, Seati^tea ^i pe ling^ pSr^ile locuite de Arm&nii 
Vencji, apoi, intre pomenitele sate de Epiria^ : Robari, Pi- 



Digitized by 



Google 



462 



niari, Guruna etc., tae printre ramurile rgsdritene ale Pin- 
dului drept spre rfesarit, ^i dup^ pu^ apuc& spre nord-est 
pe l^nga satele epiriate Velencja, Paleocastru, Paleohori etc., 
apoi mai departe pe I^ngS ora^ul Veria, locuit de Olimpiani, 
^i merge de se vars& in golful Salonic^ dupa ce trece prin 
^nuturi tot arm^ne^ci. 

In mun^ii Gramosta, tribul ce §i-a luat numele de la 
acei^ti mun^ avea la inceputul secolului nostra trei mari 
ora^e de c&te 35 §i 40 de mii de locuitori: NicoliJ:a, Gra- 
mosta §i Lintopea sau Linotopea, dar tustrele avura aceea^i 
amara soarta ca ^i minunatul ora§ Voscopol, ^i aproape in 
acela§ timp. Astazi Ntcolifa nu are decilt 1.250 de locuitori, 
Gramosta 780, ear Linotopea 
numai 350 de locuitori Armani. 
In acest din urmS fost mare o- 
ras sunt ^i c&te-va familii de Al- 
baneji musulmani, carii insS, ca 
^i concetSj:enii lor Armani, merg, 
pe le anumite s6rb4tori, la o m&- 
nastire cre.^tina ce se afla mai 
de-vale de Linotopea, §i aprind 
pe la icoane luminSri pentru lini- 
§tea sufletelor acelor Armani, 
carii '^i-au v6rsat singele §i au 
perit apir^nd de nenorocire o- 
ra^ul lor, azi in ruine, ca ^i Ni- 
coli^a ^i Gramosta. 

Ora^elul gramostean Ntjopole^ 
de l^ngd Bitule, ne este cunoscut 
deja ^i §tim cS are 3.900 de locuitori, cS in Gheorgea 
intre cei 5000 de locuitori arm&ni, 1.000 ^n de grupul 
Gramostean, cS in Constantmopol intre 15.000 Armani, 
1.500 sunt Gramosteni; ck intre cei 12.500 Armani din 
SaloniCy 3.000 JJn de grupul ce cercetam, precum §tim cS 




Arm§.n Gramostean. 



Digitized by 



Google 



463 



in Seatiftea avem 11.000 Gramosteni, dintre cei 13.000 de 
Armani aflatori in acest ora^. 

Tot de tribul Gramostean ^in Comunele : FeitfUy nu prea 
departe de Vodena, cu 1.100 de locuitori §i cu o ^coala ro- 
mana de bae^ij Dtmzmcu cu 370 de locuitori; Dentscu 




Familia unui Celnic gramostean din Tdrrnova. 

CU 1.850 de locuitori, ocupa^i cu economia de vite ^\ cunos- 
cu^i prin minunata urda ce ^tiu a face, ^i Pelicadi^ aproape de 
Gramosta cu 330 de Armani Gramosteani. In ora^elele Darda^ 
Bicl^tea, Rapsiftca, Bogacicu ^\ Lapsi^tea sau Naseli^a se ga- 
sesc ca vr'o 1.750 de Gramosteani impreuna-traitori cuTurci 



Digitized by 



Google 



404 

§1 Albaneji; ear in satele: Areza, Sinica, Chtuteza^ Zeta ^i 
Baban^ toate pe riul Devol, impreuni cu Albaneji trSesc ^i 
vr'o 800 de Arm&ni, carii ^in tot de tribul gramostean. 

La sud de lacul ^i ora^ul Castoria cade orS^elul Hru- 
pistea cu 1.950 de Arm&ni, inzestraf:i cu douS ^coli rom&ne 
una de bSef:! §i una de fete, §i cu o frumoasS bisericS, la 
imfrumusef:area ^i inzestrarea caria au contribuit §i c&te-va 
doamne din Bucure^ti; ear la sud de marele ora^ Vlaho- 
Clisura se gSse.^ce Dlata (adeca Vlahia) cu 2.480 de Armani, 
carii incep a se intoarce cu inima cStrS causa cultural^ a 
armanismului. Castoria ^i Clisura, Hrupi^tea §i Balaf:a, patru 
ora^e a^ecjate in munf:i si la incruci^iri de drumuri insem- 
nate, alcatuesc un cuadrilater de mare valoare strategics, 
av^ndu-.^i fa^a cStre sud §i reazemul pe Castoria ^\ Vlaho- 
clisura, din care causa el s'ar .^i putea numi cuadrilaterul 
Castoria-Clisura. Ca sus^inere, acest cuadrilater ar putea 
avea, in afara de pomenitele comune armdne^ci Pisuderi ^i 
Neveasca, inca alte doua comune puternice: Belcamen cu 
3.700 de locuitori gramosteani ^i Negovan cu 1.780 de locui- 
tori Armdni din acela^ trib, ambele a^edate in mun^ cumpli^i 
^i inzestrate cu c^te o ^coala romaneasca de bae^i. Intre cua- 
drilater ^i intre comunele numite in urmi cad satele : Vlaca^ 
Sliveniiy Vi^ana^ Bdbforii\ Rodnicu^ Bdbtift §i altele cu 
vVo 800 de, Armani; in iSuntrul cuadrilaterului sunt sate cu 
Arm&ni: Comanicvu, Jupdnefti\ Cripiani^ Dralistea^ Du- 
ptanii etc. av^nd 700 de Gramosteni; ear la sud de cua- 
drilater sunt: Marcovenu\ Pecjtt, Vicanii^ Sirva^t^ ^ifanii^ 
Pelicay Cotun\ Lacomiy Crimini^ Burgaft, Cotili ^i incS 
alte sate cu mai bine de 2.000 de Gramosteani. 

La r^sSrit de Seati^tea pe dreapta fluviului Bistri^a, ^i la 
nord-vest de ora^ul olimpiat Livadia sau Vlaholivadia, cade 
ora^ul gramostean Selfigk sau Servia cu 2.000 de locuitori ^); 



*) Gust. Weigand: Die Sprache der Olympo- Wlachen etc. Leipzig 1888, pag. 13. 



Digitized by 



Google 



405 



ear drept la sud de acest ora.^ se afla comuna arm^neasca 
Castama cu 690 de Gramosteani. In apropiere sunt satele: 
Neo/iort\ Valtu-marr, Vallu-mzc^ Crinichi, Graciani^ Pa- 
leograciani ^i altele, iarasi cu vr'o 400 de Armani pe carii 




Armani din Castafiia. 



ii numerSm la tribul gramostean. La resarit de lacul Os- 
trovu ^i la nord de Veria, cade ora.^ul Nmusta^ sau Niau- 
gusta (adeca Augusta-Noua), sau Agostos pe turce.^ce, cu 
L270 de Gramosteani, §iimprejurul acestui oras sunt satele: 



I. AfHf'ffscu. — £>e/a Romdnii din Tureia European^. 



30 



Digitized by 



Google 



466 

Samarinovay CuHca^ Rupani^ Vlaha^ Galagiana §i altele cu 
vr'o 460 de Armani; ear intre Niausta §i lacul Ostrovu cade 
frumoasa comuni Gramaticu sau Gramaticvu, cu 750 de 
locuitori ^i cu o biserici romSneasca, §i cu o ^coala de 
bSe^i bine populata. 

Adun^nd numferul locuitorilor afla^i in ora^ele, comuncle 
^i satele de mai sus gSsim 47.960, adeca, pentru a avea 
o cifra rotunds, 48.000 de suflete ce ^n de tribul gramo- 
stean ^i pe care o vom p3stra ca ultimS. 

Fiind insa cS ne mi^caram at&ta prin mun|ii dintre Veria, 
Niausta, Gramaticu §i ora^ul de bSlciuri Kailar, pomenit deja, 
suntem ^inu^i a zice c&te-va cuvinte §i despre un trib ar- 
m&nesc, cunoscut sub numele de Sercdciani sau Sferaca- 
ciani, trib ce locue^ce tocmai pe plaiurile .^i piscurile ma- 
sivului acestuia numit adesea: mun^ii Veriei. Sercdcianii se 
pare ci sunt mai mult Epiria^i, de oare ce ei i^i au origina 
in marea comunS Seracu^ de care s*a vorbit mai sus, de 
unde s'au espatriat, de mai mult timp inainte ^i anume: de 
mai bine de un secol. Ei sunt pastori ifi conduc foarte nu- 
meroase turme de oi ^i capre, deosebit cS au vite mari §i 
cai. Numferul oilor ^i caprelor ce au Sercdcianii se zice ca 
ar fi trec^nd peste 60.000 de capete; ear numSrul acestui 
trib pSstoresc, care se va socoti la neamul Far^ero^ilor, 
trece peste 14.000 de suflete. Eata ce zice despre ei Ara- 
vantinos *) la cuvintul lapaxaxadvot sau Saxapsxadvot : «Pas- 
«tori trSitori sub corluri, originari din comnna Sacare^i (?!) 
«din f:inutul Valtos % de unde strfebunii, lor Iccuind cu alfi 
^conafionah) s*au espatriat alegendu-^i viaf:a pastoreasca. 
«Printre pSstorii cu corturi din Grecia se deosebesc trei 
«feluri: Serdcacianii^ Peceanianii (carii ca cei d'&ntfei se trag 
«din satele Pestiani din Giumerca) §i simpli Valahi^ cei carii 



») Op. cit., pag. 146—147. 

*) AdicS Valtu sau Balta, tinut intre Acamania ?i Etolia, tSri numite altS- 
dat& Anovlahia, ^1 locuite ^i ast^i de Arm^i. 



Digitized by 



Google 



467 

«s'au espatriat din Seracu §i carii sunt mai pu^ barbari 
«de c4t cei-lal^ noma(Ji. Deosebi^ de aceste trei soiuri de 
«sus sunt Alvanitovlahii numif:i Garagunizi sau Coracunzt % 
« carii vorbesc iimbele valahi ^i albanez^ ^i carii sunt mai 
« barbari §i mai sfelbatici de c&t cei-lal^. Aceftta aratd 
<iO atdt de mare aversiune cdtre nafta gre ceased^ in cdt 
«Grecii nau pervenit ntci odatd sd se incuscreascd cu ei. 
« Acest neam pSstoresc §i rfesboinic, adecS a acestor din urmS, 
«locue?ce vara prin ni$ce locuri din Albania, protejat de Al- 
«banoiurci^ Agale ^\ Bey, cStrS carii plSte^ce o dare deter- 
«minatS. Ei sunt in numfer de peste doua mii de familii. In 
«satele del a Prcmeti^ Fra^ari\ Costreft^ Zargant^i altele sunt 
cdestule familii de asemenea Valahi, carii locuesc impreunS 
«cu al^ii fara a se amesteca. Se mai zice cS Albanoturcii, 
« carii locuesc prin aceste sate ^i-ar fi trSg^nd origina din a- 
«ceasta ginta (de Valahi) ^i cS s'au turcit cu vr*o c&te-va vea- 
«curi mai nainte.» Din pasagiul acesta vedem cS Aravan- 
tinos, ocup&ndu-se de SSrcaciani, vorbe^ce in acela^i timp 
despre mai multe triburi arm&nesci, pe care le cam incurcS. 
Ceea-ce este ISmurit e faptul c& SfircScianii se trag din comuna 
Seracu^ diipS cum ne spune ^i la cuv^ntul 2o^pdxov (vol. II 
pag. 163 — 164, tot Chrogr. Epir. etc.) unde ne ^i arati cS 
emigrarea SferScScianilor din zisa comunS armineacsS a avut 
loc in veacul al 18-lea. Cuv^ntul KSiz^^r^//iz;«z* nu este dec&t 
o metatasS, e^r numele de comunS Sacareft pare a fi mai 
mult o invenf:ie menitS a justifica metatasa Sacare^ani; de 
si de alt-fel, e drept ci in ^inutul Valtos, adec& Valtu sau 
Balta din Grecia, au locuit $i locuesc incS foarte mul^ Ar- 
mani. Confusie face de asemenea Aravantinos intre S6r- 
cSciani ^i emigra^ii din comuna S6racu pe carii ii nume^ce 
«simpli Valahi» «mai pu^ni barbari dec&t cei-lal^ noma(Ji» 



») Dc fapt ci se numesc Caraguni, ?i sunt Albanovlahii sau AmSuchenii, dar 
numele acesta se d& ^i locuitorilor din unele sate ale tribului olimpian. 



Digitized by 



Google 



468 



pe c&nd Sfercacianii nu sunt dec&t tocmai emigra|ii din Se- 
racu, caci la cuv^ntul Soppdxov spune ritos si lamurit ca: 
«din Seracu in veacul trecut, plec^nd c&^i-va pSstori au for- 
«mat ginta nomadilor carii se numesc S6rcacianii.» Dar Pe- 




.Familie anndnS din Ncgovan. 

ceanianii (riftaavtdvoO sau Petenianii din satele Pestani din 
Giumerca^ ce trib armfinesc sa fie? Numele este at^t de 
asemgnat cu eel al Pecenegilor! Totusi mai la vale vom avea 
ocasia a vorbi despre ArmSnii ace^tia din «satele Pestiani.» 



Digitized by 



Google 



469 

CAt despre Garagunizi sau Coracunzi^ lucrurile sunt lamurite, 
caci ace^tia nu sunt al^ii, dec^t Armanii ArnSucheni, pe carii 
cei-ralfi fraf:i ai lor ii numesc Caraguni^ cuv^nt ce se zice cS ar 
fi alcStuit din vorba turceasta cara (= neagrS), .^i vorba arm4- 
neasca guna (= manta sau scu-ica). De^i cu alcatuirea aceasta 
turco-armdnS a cuventului Caragun, nu mS invoesc, nu e 
mai pu^in adeverat ca numele acesta se da Albanovlahilor. 
Vom vedea mai tS.rziu ca in Albania sunt sate numite Ca- 
raguni ^i locuite de Armdni, ear una din peninsulele ce for- 
meaza Lagunele de Avlona are un promotoriu numit Cora- 
cunzi sau Coracunizi. 

Caragunii desi ar fi «mai barbari §i mai selbatici» dec&t 
ceilalti Armani, dar totusi ei vorbesc pe l&nga limba valaha 
^i pe cea albaneza, ceeace esplica causa pentru care Pou- 
queville unde ii int&lnea ii lua drept Albaneji. Foarte pre- 
l^ioasS este marturisirea ca ace§ti «s61batici» Caraguni, au 
at^ta aversiune cStra Greci, incclt nu primesc cu nici un 
chip a se incuscri cu ei, ca unii cari nu sunt de acelaf 
7iea7n, marturisire facuta de un Grec, ^i inca de eel mai mare 
istoriograf al Greciei moderne. Noi am afirmat in mai multe 
randuri ca Armanii nu se incuscresc cu alte neamuri, fie ei 
in Macedonia, fie in Epir .^i Tesalia, fie in Albania, cum 
vfiduram ca fac ^i Caragunii Albanovalahi, §i cAnd lucrul 
acesta este afirmat si de Greci, atunci ori-cme poate vedea 
c&t de definitiva ar fi grecisarea ArmS.nilor. Faptul ck Ar- 
mSnii au luat o atdt de mare parte la crearea Greciei nu 
dovedesce ca ei nu s'ar fi §tiut pe sine.si de Arm&ni, sau 
eel pu^in de negreci, ci dovedesce pur ^i simplu ca poporul 
armSnesc, orbit, ca si eel albanez, de fosforicile licSriri ale 
elenismului, nu i.^i inj:elegca inci interesele si nu pricepea, 
cS numai sub pSrinteasca ocrotire a Sultanului ^i la umbra 
drapelului pe care sta semiluna si luceafarul, el putea a- 
junge la libera cultivare a legei lui ^i a limbei lui strSbune, 
precum si la deplina lui constiin^a de fiu, de carne §i Scinge 



Digitized by 



Google 



470 

al marelui popor, care a dictat legi, civilisa^e §i culture lu- 
mei intregi. Acum insi, poporul Arm^nesc, cu toate tribu- 
rile din care se alc&tue^ce, s'a desmeticit, a e^it din bui- 
mSceala in care il aruncase clerul grecesc §i s^ ^tie pe sine^i 
de ceea-ce este, de un listar crescut din rfedScina romanS. 
Acum poporul armAnesc a ajuns la con^tiinf:a lui de neam 
de \i\& latinS. Pot de-acum Grecii §i clien^i panelenismului 
sS-i declare §i sS-i socoteasc^ c&t vor voi de Greci, ^i pot 
sa zugrSveascS charta Turciei de Europa cu culoarea gre- 
ceasca. . . . At^ta m^ng^iere le-a mai rfemas. 



Digitized by 



Google 



XIX 



NUMIRILE ALBANIBI $1 ALE POPORULUI ALBANEZ. HOTARELE ALBANIEI $1 
STBtMTAREA ACESTOB HOTARE DB CATRE PRETENTULE GRECB, S^RBE ^I BUL- 
GARE. LACURILB ^l FLUVIILE ALBANIBI. IMPIR^IRBA ADMINISTRATlVl A ALBANIEI 
$1 tMPlR'piREA EI DCPA TRIBORI; DCPI LIMBI $I DUPA RELIGIE. ISTORIA tN SCURT 
A ALBANIEI §1 NUMfiRUL ALBANEJILOR. PRODUC^IONILB ALBANIEI. RfiZBUNARBA, 
PLECHESIA §1 LEGILB LUI DUCAGIN. OSPITALITATEA 1^1 RfiZBUNAREA. DORUL DB 
YITEJIB. CRE^CEREA COPILULUI ALBANEZ. PREOTDL $1 HOGEA LA ALBANEZ. 



E bine ca mai inainte de a arSta §i numfera tribul AmSu- 
chean sS cunoa^cem Albania, adeca ^:ara in care trSe^ce acest 
puternic trib arm&nesc, precum ^i pe poporul Abanez cu 
care Albanovalahii impreuni-vie^:uesc §i cu care au comune 
o mul^me de porniri ^i virtu^, precum §i unele datine, su- 
persti^ ^i credin^e. 

Albanejii numesc ^ara lor : ^chiupnti sau ^chtperii^ Turcii 
o numesc Arnautluk^ Arm^nii ii zic Arbtntfte, ear Grecii: 
Alvanta. Albanejii esplic& numele patriei lor prin cuvintul 
^chipe^ care insemneazi: aquili, §i deci §chiperii, ar fi in- 
semnS.nd patria aquilelor. CS poporul albanez e indrSznef 
§i rfesboinic, un popor cavaler este neindoios. Albanejii 
se numesc pe sine^i Schipetari^ Turcii ii numesc Arnaut^ 
Arm^nii : Arbtnefi\ ear Grecii : Arvanttt, Limba albanezS 



Digitized by 



Google 



472 

(= ^chiup), daci s'ar scoate din ea elemeatele turce, ar- 
minc^ci ?i grecc^ci, ar rSm&nea neinruditi cu limbele vor- 
bitc in Europa, .^i totuj^i ea nu poate fi decdt limba unuia 
sau a mai multor triburi ale vechiului popor tracic, care a 
fost odata rfesp&ndit peste intreaga Peninsuli-Balcanica, jfi 
care el 6nsusi nu poate fi decdt o ramuri a marelui popor 
al Cel^ilor, din care ficeau parte si Dacii. 

Albania, adeca provincia cea mai de apus a Turciei de 
Europa, se marginesce la sud cu Grecia si golful Arta; la 
nord cu Montenegru, Hertegovina .^i Serbia; la apus cu 
Marea-Adriatica ^i Marea-Ionica ; la rfisSrit granita Albaniei 
ar fi o linie, ce ar trece prin coastele apusene ale Pindului, 
prin mun^ii Gramosta, prin mun^ii Petrina, prin mun^ii Dibrci, 
pe la Costivar, Uskiup, Kiupriuliu, Priserena si Pristina. Bul- 
garii insa, pentru ca sa cadi Ohrida §i Struga in raza pre- 
tcnfiilor lor asupra Macedoniei, imping Albania la apus si 
sus^in ca aceasta ^ara ar incepe de la vestul Strugei sau, mai 
bine zis, de la Kiafthan, adecd Pasul Cornului. Serbii o 
strimteaza de la nord, ear Grecii de la sud .^i sus|:in cS 
Epirul de jos nu ar ^ine de Albania. 

Jara e in genere muntoasa. Cele trei mari lacuri : eel de 
Scutari, eel de Ohrida ^i eel de lanina, pe langa ca intrumu- 
seteazS aceasta minunatS |:ara, o fac sS fie foarte avutS in pe- 
scarie, care se practice ^i pe coastele Adriaticei .^i ale lonicei. 
Patru mari fluvii cu o suma de afluenfi udS interiorul Alba- 
niei : Vjosa sau Voiusa, care izvore^ce din mun^i provinciei 
Zagori si anume de Idnga Vovusa sau Baiasa cunoscutS nou6, 
^i se varsa in Adriatica prin lagunele Gruka, la nord de Avlona 
sau Valona, trecend prin provincia arm^neasca Malacastra; 
Ljuvn-Bcratit sau Semeni, care prime^ce pe cunoscutul 
riul Devol, ^i, dupa ce trece prin provincia total arm^eascS 
Musachia, se varsa tot in Adriatica nu departe de Fieri, pe 
arm&nesce Fereca, ora.^ pur arm&nesc; Sciunbi^ care iz- 
vore.^ce din mun|:ii Odonista, trece pe langS Elbasan, pe 



Digitized by 



Google 



473 



l&ngi Pechini sau Pecheni, §i se vars^ in Adriatica la apus 
de acest din urmi ora^ §i la sud de Cavaia; al patrulea 
fluviu este Drmul-Negru^ care i§i are izvoarele in lacul de 
Ohrida ^i se varsa in mare nu departe de ora§ul Scutari 
sau Scodra. Cele d*&nt6i trei fluvii curg mai numai printre 
sate, catune ^i comune de-ale Arm&nilor, ear pe alocurea 
ud& provincii curat arm^ne^ci. 

Dupa impSr^irea administrative a 
Turciei, cea mai mare parte a Alba- 
niei cade in vilaietele de lanina ^i de 
Scutari, ear o parte mai micS in vilaie- 
tele de Monastir §i de Cossovo. Luata 
Albania ca un tot, dupa poporul ori- 
ginar al ei, ea se imparte in Malisia, 
Ducagin si Mirdita la nord; Dibra- 
de-Sus §i Dibra-de-Jos la rfesarit; Mu- 
sachia §i Colonia la centru ; ear la sud : 
Ciameria, Liapuria, Zagori ^i Suli. Ma- 
lesia §i Ducagin cuprind o sumS de 
triburi cu ^efii (= bairactari) lor deo- 
sebifi ^i cu consiliile (= plechesia) lor 
independente. Dintre aceste triburi vom 
numi vr'o c&te-va: Hoti, Gruda, §o^i, 
§ala, Zadrima, B6rdi|:a, Mirdita etc. Tri- 
bul Mirdi^ilor este unul dintre cele mai 
insemnate, av^nd privelegii speciale; 
ear triburile de la munte sunt Mali^i, sau cum ii numesc 
Arm&nii: Malisorii. Dupa limba grSita Albanejii se impart in 
Gheghi §i Toschi sau Tosci. Gheghii se gasesc in Albania 
superioara ^i in o parte din cea de mijloc, Toschii in Albania 
inferioara, mai ales. Dupi religie Albanejii se impart in mu- 
sulmani, catolici si ortodoc^i. In Albania de nord ei sunt ca- 
tolici, in Albania de sud ortodoc^i, ear Musulmanii-Albani 
sunt rfespAndi^i peste toata ^:ara §i alcStuesc o jumatate din 




AlbanezSL catolicft de pe 
l&ngi Scutari. 



Digitized by 



Google 



474 



poporul Albanez. Totu^i sentimentul religios la Albanez este 
pu^in desvoltat, ear eel de patrie ^i de independent^ este, 
din contra, aproape singurul imbolditor in via^i. Adesea se 
aude chiar Albanezul din popor zic^nd : fea Schiupetartt aft 
Schipetaria adicS: religia Albanezului este Albania. 

In vechime o parte din Albania era cunoscuta sub numele 
de Illyria, ear cea-lalta parte sub nu- 
mele de Epir. Pe timpul lui Filip II, 
regele Macedoniei, cSdu sub stap&ni- 
rea acestui barbat o bunS parte din Al- 
bania, ear in timpul lui Alecsandru-cel- 
Mare se plec& mai toata bra^ului a- 
cestui puternic cuceritor. Dupi moar- 
tea lui Albania redeveni independents. 
Albanejii revendica insa in Alecsandru- 
cel-Mare pe eroul eel mai de frunte 
al neamului lor, .^i nu fSri dreptate. 
Mait&rziu regina Teuta, a lUyriei, fu 
invinsa de armele republicei romane 
la Alessium, pe la 228 in. d. Christos, 
.si silita a plSti tribut. Consulul Paul 
Emilian supuse la 219 in. d. Chr. o 
mare parte a Illyriei. La 168 in. d. 
Chr. Paul Emilian Macedonicus, fiul 
celui de sus, cA^tigA celebra batae 
de la Pydna; ear pretorul L. Anicius 
supuse definitiv toata Illyria. Epirul, intre anii 295 ^i 272 in. 
d. Chr. era regat independent cu capitala Ambracia. Pu|:in 
timp dupa aceasta deveni republica federativa alcatuita din 
mai multe triburi, dintre care mai insemnate erau: Chaonii, 
Tespro^ii ^i Molossii. La 168 in. d. Chr. deveni ^i Epirul pro- 
vincie romana. In timpul imperiului roman de Orient era im- 
par^it in Epirus nova^ coprincjend ^ara de la gura Drinului 
pina la capul Linguetta (•= Glossa) ^i Epirus vetus^ pana la 




AlbanezS musulmana 

din Scutari. 
(In interionil casei.) 



Digitized by 



Google 



475 



golful Patras. In secolul al 13-lea ^ara aceasta deveni lar^i 
independents pinS pe la 1432, cAnd fu cucerita de Turci. Pe 
vremea lui Gheorghe Castriotul, cunoscut in istoria sub nu- 
mele de Skenderbey sau Skanderbeg, intre anii 1447 ?i 1466, 
Epirul facu parte din principatul albanez peste care a domnit 
acest rfesboinic neobosit; ear dupa moartea lui Skenderbey, 
Albania toata devine provincie ottomana. Poporul Albanez 
din Turcia de Europa de astSzi are eel 
pu^n 1.400.000 de suflete. Cea mai 
mare parte se gase^ce in Albania, dar 
Albanejii sunt numero^i ^i in Mace- 
donia. Ei se gisesc in mare numSr ^i 
in Montenegru, in Bulgaria, inDalma^ia 
.^i in Herzegovina. Pe unde se gasesc 
Armani se gSsesc ^i Albaneji ^i vice- 
-versa. Numero^i sunt Albanejii in Gre- 
cia de astazi, unde ei nu sunt elenisa^i 
incS, §i unde alcStuesc mai mult de 
Vs din popula^ia noului regat. lara^i 
numero^i sunt Albanejii in Sicilia ^i 
in Italia meridionals, unde au fost du^i 
din timpul cucerirei Illyriei ^i Epi- 
rului de cStre Romani. O mare emi- 
grare a Albanejilor spre Italia a a- 
vut loc ^i mai incoace, pe timpul lui 
Gheorghe Castriotul, ear o alta, tot 




Albanez musulman din 
Scutari. 



a^a de mare, atunci c&nd Albania deveni provincie otto- 
manS. Poporul albanez, la un loc, poate fi socotit cu sigu- 
ran^a la eel pu^in 2.500.000 de suflete. 

Albania are cAte-va lunci ^i vai destul de fertile. Clima 
e dulce, in timpul ernei nu ninge, dec^t foarte rar. In 
schimb insa earna cad ploi multe, riurile §i fluviile se umfla 
^icele mai multe debordeazS ^i strica semSnaturile de toamna. 
Din causa aceastajproductivitatea ^arei este, in unii ani, foarte 



Digitized by 



Google 



476 

sim^itor mic^uratS. Ceea ce produce Albania am v6(Jut §i cind 
am vorbit despre ora^ul Scutari, putem insS aminti aici, ci po- 
rumbul ei este de o bunS calitate, are unt-de-lemn, in ^i 
tutun, precum ^i bumbac foarte bun. Unul din izvoarele de 
avu^ie mai de capitenie este pescuitul, care da mari canti- 
ta^i de pe^ci gusto^i, at&t pentru interior c^t jji pentru es- 
port. Mul^ jji prin multe locuri se ocupa cu cre^cerea g4n- 
dacilor de matasa. Jara are multe ^i frumoase paduri, .^i 
se §1 face un mare esport de lemnarie de ars ^i de con- 
struc^ie. De asemeni abunda apele minerale ^i minele, toate 
neesploatate. Industria se represinta prin fasonarea obiectelor 
indispensabile de lemn, de fer ^i de arama. Armele albe insi 
se bucura de un mare renume, ca ^i pinzeturile din Albania 
si filigranele. Aceste din urmS producte sunt e.^ite mai mult 
din minele Albanovlahilor ^i ale femeilor lor, caci femeea 
albanezS lucreaza pam^ntul, ear barbatul este ocupat cu ma- 
nuirea armelor, cu cestiunile de onoare .^i cu vendeta. 

Nu numai intre triburi sunt rfesbunari de saver^it, ci si 
intre indivicji ^i indivicji. Daca buna-oara, un individ dintr'un 
trib, pentru o causa oare-care, ucide pe unul din alt trib, 
rudele ucisului, ^i cAte-odatS chiar tribul din care ucisul face 
parte, trebue, dupa datinile albaneze^ sSl se ocupe cu ur- 
mSrirea asasinului, sau cu urmarirea unui membru din fa- 
milia acestuia; ear cdnd uciga^ul nu are rude, atunci rfes- 
bunarea se arunca asupra unui membru al tribului din care 
uciga^ul face parte. Se in|:elege ci acest din urmi trib, voind 
sa apere pe membrul s6u, asupra caruia este sa se eser- 
cite rfesbunarea celuilalt trib, este silit sa se pue in aparare 
.^i deci sS stea necontenit gata de lupta, pentru casuri de 
vendeta, casuri care sunt cumplit de dese. Familia unui ucis, 
unui rSnit sau unui ofensat nu recurge nici-odata spre a cere 
dreptate la autorita^ile turce^ci, ci l^i face ^nsa^i dreptatea, 
prin r^sbunare. Chiar pentru daraverele civile Albanejii nu 
se adreseaza la judecatoriile ottomane constituite, ci sunt ju- 



Digitized by 



Google 



477 



decani de consiliul betrdnilor (= plechesia), de o adunare 
de fruntaj^i ai tribului, si nu cum-va dupa un codice scris, ci 
dupa.ni^te datine tradi^ionale, numite: legile lui Ducagin. 
Ducagin a fost unul din capitanii vesti^i ai lui Skenderbey si 
ruda cu acest principe. In Scutari, guvernul ottoman, a con- 
sacrat aceasta datinS prin faptul ca a pus la disposi^a consi- 
liului betrdnilor o sala chiar in tribunalul local ^i ca plate^ce 
salarii bairactarilor^ carii alca- 
tuesc acest consiliu. Pedepsele 
ce Plechesia pronun^a sunt: 
amendi in bani, amendi in na- 
tura, (animale, producte etc.) 
arderea caselor vinovatului, des- 
onoarea publicS, adeca: insul- 
tarea in public a condamna- 
tului, luarea armelor, etc. Ho- 
tSririle date de Plechesia sunt 
fara apel si condamnatul se 
supune farS murmura. Cu bra- 
^ele incruci.^ate pe pept osin- 
ditul sta ^\ prime.?ce insulta pu- 
blicS sau privesce arderea casei 
sale. Una din cele mai grele 
pedepse este luarea armelor. 
Albane^zul este foarte ospita- 
lier. Se intimplS c&te-odatci ca 
un ucigas, in graba lui, sa se 
refugieze chiar in casa ucisului^ 
§i de^i familia acestuia il ^tie 
de fapta?, el nu are a se teme de nimic. Din contra, este bine 
tratat ^i p^zit cu cea mai mare credin^S, de urmSrirea auto- 
ritS^ilor, ba chiar condus cu grija pSnS unde cere el. La des- 
pir^ire insa i-se spune: «de-acum fere.^ce-te tu si ai tei!» Si 
daci acest uciga.^ s*ar intoarce in comuna in care a ficut o 




AlbanezS din cantonul Mirdita. 



Digitized by 



Google 



478 



victima, dar conduc^nd pe un strain, adeci pe iin oaspe, 
el este sigur de a nu fi atins de vendetS. CSlfetorul strain, 
c&nd umbia prin pSr^le Albaniei de nord, unde aceste oIm- 
ceiuri sunt mai bine pSstrate, i^i ia de conducfetor un Al- 
banez, care, dupa ce i-a dat cuvintul s6u: bessa-bess, este 
dator sS moari apirandu'l. Daci se in- 
t^mpla ca impreunS cu voiajorul sa fie 
ucis §i Albanezul inso^itor, atunci familia 
Albanezului vine ^i cerceteaz& cum a 
primit el moartea. Cdnd glon^ul este pri- 
mit in spate, aceasta dovede^ce ci el a 
fost laj^, cS nu a apSrat in destul pe 
oaspe, ^i fapta lui e desaprobat&, ear 
memoria lui este despre^uitS. Daca insa 
glon^ul a fost primit in pept, atunci ven- 
deta e teribilS, cSci ea nu urmare^ce nu- 
mai lini.^tirea sufletului ucisului prin sin- 
gele uciga^ului, ci mai ales rSsbunarea 
ospitalitatii ofensate. C&nd in unele fa- 
milii barba^i sunt estermina^:i reciproc 
prin vendeta, atunci femeile iau armele 
?i due vendeta mai departe. In acest 
caz, de alt-fel foarte rar, nu se mai 
pabtreaza datina, ca un barbat sS nu ridice m^na asupra 
femeei. In vendete se amestecS adesea ^i rugiciunile preo- 
tilor, si nu rar se vede un albanez, care ingenunchind in 
fa^a icoanelor si aduc^nd daruri, zice cu foe: «Doamne... 
ajuta ca glon^ul meu sa nu se pearda in zadar, ci sS treaca 
prin inima inimicului !...». In afarS de legatura de s&nge, sau 
fra^ia de cruce, ce se contracteaza intre doi b^ba^i, din 
timpul adoloscen^ei, despre care s'a vorbit in treacfet §i mai 
sus, legaturi foarte trainice se contracteaz^ ^i prin faptul 
ospitalita^ei. Oamenii cari au stat impreunS la masS devin 
sinceri ^\ devota^i amici, pentru cS, zic ei: «cam hanghfer 




(In interior). 
MalesorcS. 



Digitized by 



Google 



479 



buc me criupiu» adeca: am m&ncat impreuna pane ^i sare. 
C4te-odata cafeaua ^ne locul panei si sarei, ^i luarea ei 
impreuna de mai multe individe ce i§i sunt simpatice, da 
na^cere la toarte strinse legaturi de amicie. Sentimentul ospi- 
talita^ei .^i datoriile ce ^in de el fac insa ca une-ori sa se 
iveasca certe, sau eel pu- W^^?T?W^^W^^^i^i^^^^^ 
^in nein^elegeri intre ve- 
cini; ^i eata cum: un Al- 
banez are buna-oara unul 
sau mai mulfi prisonieri, 
cari rem&n de lucreaza pa- 
mintul §i ingrijesc de ne- 
voile casei, sub privigherea 
so^iei luiinarmate, pe cSnd 
el pleaca spre a indeplini 
cerin^ele vendetei. Casele 
din satele albaneze sunt 
destul de indepartate una 
de alta, ^i pamentul dintre 
ele pe jumetate ^ine de un 
vecin, ear ceealalta jume- 
tate de cellalt vecin. Se in- 
tampla ca vr'un prisonier 
fuge; Celt timp se afla inca 
pe pamintul celui care i-a 
luat libertatea, femeea a- 
cestuia are dreptul atrage 
in urma fugarului, indata 
insa ce acesta calca pe 
pamentul vecinului, ea nu 
mai are acest drept. Din acest moment prisonierul fugit de- 
vine oaspele vecinului la care ^i-a cautat adapost, r^m^ne 
in casa lui c^t dore^ce ^i e condus de el afara din margi- 
nile comunei sau ^inutului cu toata paza. Din causa acestor 




Bey albancz-mu.^uiinaii Uin Dibra. 



Digitized by 



Google 



480 

scapari de prisonieri, dupS cum zisei, senasc cAteodata certe, 
dar la vSrsari de sAnge nu se ajunge, caci tot Albanezul 
se fere^ce de a ofensa datoriile ospitaliti^ei, chiar c&nd prin 
ele i se pricinue^ce pagub4. Cu c&t-va timp mai inainte pri- 
sonierului luat de un Albanez i se taea capul, daca pSn4 la 
un anumit timp nu izbutea ca ai lui sS trimita pre^ul ce pu- 
sese pe capul lui acel care il prinsese. Acum aceste mora- 
vuri s'au mai indulcit la Albaneji, cSci dac4 pre^ul pus pe ca- 
pul prisonierului nu sose^ce, atunci ei nu il ucid, ci il pun 
la munca c&mpului, p4na ce prisonierul se r6scumpa.r4 prin 
pre|:ul muncei s5v&r?ite.Dar daca Albanejii s*au mai imbu- 
nSta^it §i nu mai ucid pe prisonierul c&^tigat prin luptS, cand 
acesta la termenul ficsat nu prime^ce dela ai s6i pre^ul rfis- 
cumpSrarei spre a'l im^a invingfetorului s6u, tAlharii Bul- 
gari "ji Bulgarii-turci^i adeca Pomacii tot sfilbatici au rfimas^ ^i 
pSna astazi incS. nu esitS a vSrsa s&ngele nenorocitului c4- 
iStor, prins la vr*o strimtoare de mun^i sau pe drumul din 
vr'o padure, daca la termenul hotSrit nu poate da inc& pre^ul 
rfescumpSrSrei Albanejii mai fac prisonieri prin ^inuturile 
Dibra, unde ei triesc pinS astazi in neat&rnare fa^S de au- 
torita^ile turce c4tre care nici dSri, nici feciori de oaste 
nu dau, dar in celelalte ^inuturi, unde civilisafia a mai p6- 
truns cite pu^in, Albanejii au pSrSsit aceast4 datinS. §i chiar 
acolo unde esista ea are, la Albanez, o trSsatura de eroism 
jji de voinicie bSrbateascS, cSci prisonierul e luat dupa ce 
este invins in luptS dreaptS, §i chiar dupS ce este invins e 
tratat cu o bun4 mfisuri de omenie. Pomacul practice acest 
lucru chiar in vilaietul Monastir, si chiar in vecinStatea o- 
ra^elor mari, ^i cum? Abea au trecut c^^i-va ani, de c^nd 
ni^te taihari Pomaci, au luat prisonier chiar de la marginea 
ora^ului Cru^ova pe un copil, care se juca cu al^i tovarS^i... 
Nu pe un birbat care sSl se lupte, ci pe un copil al unei 
familii cu dare de mclnS, pentru ca sS stoarca o mare rSscum- 
pSrare. Noaptea aruncara in curtea casei pSrinplor o scrisoare 



Digitized by 



Google 



481 



prin care cereau o neobicinuit de mare sum^ de bani, ca 
pre^ pentru capul micului prisonier. Parintele lipsea de-acasa. 
Mama ingrozita si cu inima s^ngerAnda alerg^ pretutindeni, 
^ dar nu putu, pana la termenul ficsat, a intocmi colosala suma 
cerutS. In noaptea zilei, in care se im- 
plinise termenul, t^lharii aruncara in 
curtea casei parintesci capul nenoroci- 
tului copil ! Are ceva de omenesc o a- 
semenea fapti? Albanezul nu se atinge 
de copii ^i de femei, de fiin^e slabe 
care nu se pot apira. El esa cu arma 
in m^ni la drumul mare .^i se lupta, .^i 
nu rare-ori, cade el ^nsu^i in lupta. De 
sigur cS ^i fapta lui e desaprobabila, dar 
nu sc&rboas4, caci e In ea o trasfetura de 
bSrba^ie, cSci adesea Albanezul i^i plu- 
tesce indrazneaia cu prejul propriei lui 
vie^i. Faptul insa,de a prinde ^i a ucide 
copii Yievinova^i, este pur si simplu 
scarboasa lasitate. ah - , , r, 

' Albancza catolica din Scutari- 

CSnd un Albanez a cacjut luptand (Port de stradS). 
ca sS-'^i cucereasca prisonieri, atunci 

familia iji satul nu prea fac mare caz de moartea lui, cSci 
se zice ci '§i-a indeplinit misiunea de Albanez, de a nu muri 
in pat ca ori-^i-cine. Dorul de a face vitejii este acela ce 
stap&ne.^e mai mult pe Albanez, si daca in unele locuri il 
vedem haiducind, apoi aceasta o face el mai mult spre a 
avea ocazie de a se arata viteaz, decat pentru a se imbo- 
gi^. Inc4 de copil ori-care Albanez e crescut cu armele in 
m&na, ^i de la opt ani in sus el §i incepe a invfe^a mfinuirea 
armelor de foe, §i, mai ales a ochi. Inca de mic el este de- 
prins a fi frugal ^i cutezator, a '§i mul^ami cu pu^in trebuin- 
|;ele, dar a indrSzni mult. 

Minciuna este pedepsita la copii, de oare-ce tot Albanezul 

7. Nfni{tscu. Dela Roma nii din Turcia Europeans,. 81 




Digitized by 



Google 



482 



trebue sa fie un om de onoare. E) trebue sa ^tie a respecta ami- 
cia si ospitalitatea si anu rupe cuvintul de credin^a: besa-bes. 
Tridarea si lasitatea sunt considerate de Albanez ca pacatele 
cele mai joasnice. Dupa^ce un copil ajunge adolescent, sau 

tinfer, este con- 
sacrat de pSrin^i 
i^i de rude ca 
bSrbat voinic^i 
demndeapurta 
.si m&nui arma 
in lupti. Cu a- 
ceastaocazie,ti- 
nerul primit in- 
trebarba^i, jur4 
solemn ca i^i va 
^ne cuvintul pa- 
nS la moarte, cS 
nu se va da in- 
daratnici-t)data, 
ca se va lupta 
statornic pentru 
ai s6i ?i ci va 
rfezbuna ori-ce 
insults adusSfa- 
miliei lui sau 
chiar satului. A- 
ceasta datina se pistreaza mai mult printre Maltsort, adecS 
printre ^aranii Albaneji de la munte ?i printre Mirdt(t\ trib 
aproape independent, care i^i are principele s6u, numit Prenc 
Bib-Doda, aflator in Constantinopol. La consacrarea de bar- 
bat voinic a tinerului Albanez se amesteci ^i unele datine 
de natura religioasS; ear c^te-odata hogea, ori preotul or- 
todocs sau catolic, dupS cum candidatul de bSrbat e mu- 
sulman, ortodocs sau catolic, ^ine un cuvint prin care in- 




fSrani Albaneji catolici din Zadrima. 



Digitized by 



Google 



483 

deamna pe tineri la vitejie §i arata c& Dumnezeu a fecut pe 
om pentru ca ^a se lupte, pentru ca sa apere onoarea sa 
si pe a celor slabi, pentru ca sa-?i ^ie ciivintul dat ^i pentru 
ca sS respecte amicia ^i ospitalitatea. 

Preotul ca .^i hogea are foarte mare putere in sat, nu doar 
pentru ca Albanezul ar fi religios, ci pentru ca el respects 
pe oamenii cumin^i .^i in^elep^i $i pentru ca este foarte pornit 
a primi consilii. Nu e mai pu^in adev6rat ca omului pus in 
capul unci comunita^i, ori-c&t de mintos ar fi el, 'i se cere 
sa fie ^i barbat voinic. De aceea c&nd trebuin|:a cere, ho. 
gea §i preotul iau armele ^i lupta a^aturea cu poporul, ^i nu 
se mai intreaba atunci de ortodocs, de catolic ori de mu- 
sulman, ci fie-care se stie pe sine^i de Albanez jji dore^ce 
sS moara ca Albanez. Sunt la poporul acesta, cu adevferat 
vrednic de a fi cunoscut^ atfitea lucruri de desaprobat, dar 
^i foarte multe de admirat. Harnic la munca nu prea este 
Albanezul, insa cftnd va ajunge si el mai instruit va fi neindoios 
^i harnic, caci nici azi nu se poate zice cum cS ar uri 
munca, ci numai ca dorul de a face vitejii il opre«Jce inca 
de a se uita la via^a practica ?i de a o in^elege, a§a cum 
se cere se fie ea in^eleasa in timpurile noastre. De-o bu- 
cata de vreme incoace Albanejii au inceput a e^i din bui- 
maceala in care li aruncasera popii greci .^i poftirile pan- 
elenismului. Ici s^i colo au inceput sa se ridice dintre ei 
carturari, ici-colo au inceput sa se nasca poe^i carii c^ntS 
dorurile neamului .^i carii ii recheama la con.^tiinta na^:ionala 
albanezS. Intre carturarii cei mai insemna^i albaneji trebue 
pomenit Christophoridi, nume ce se pronun^a deja cu mult 
respect mai in toata Albania. Reposatul Christophoridi a 
imboga^it literatura albaneza cu o sumS. de car^i didactice 
^i cu o mul^ime de traduceri. Se spune, ^i incS cu certi- 
tudine, ca intre operile inedite ale lui Christophoridi se afl4 
.^i un voluminos jji c^t se poate de complect dic^ionar al 
limbei albaneze. Ar trebui insaca institutorii arm&ni sS cerce- 



Digitized by 



Google 



484 

teze in ce anume mftni se gase^ce aceastS insemnati lu- 
crare a lui Christophoridi, ca sS nu incapi cum-va in ghia- 
rile popilor greci, carii ar face cu ea ceeace au facut cu 
tipiriturile armanesci, e^ite din tipografiile dela Voscopole. 
Prea-sfin^itul Filaretos dela Cori^, despre a cSruia dragoste 
pentru Albaneji vom vorbi in capitolul urmitoi, a decretat 
incS dela 1892 ca limba albanezi nu esistd. El ar fi deci, 
dintre popii Greci, eel mai interesat ca dic^onarul pomenit 
sS dispara. 



Digitized by 



Google 



XX. 



ALBANOVLAHII. ARMANII GOGA. DIMITKIE BOUNTINKANU ^I ALBANOVLAHII. 
DIM. B0L1NTINEANU, D-L M. E. PICOT §1 A§A-ZISA GRECISABE A ALBANOVLAHILOR. 
INCBRCiRl DE GRECISARB A ALBANEJILOR. OCUPATllLE ARMANILOR DIN ALBANIA. 
AVLONA $1 SATELE DELA SOD DR VOJOSA. f1r.^BR0TII DELA SUD DB VOJOSA. 
ALBANOVLAHII DINTRE VOJOSA ^I LJUMI-BBRATIT, FBRBCA. fAr^BROTII DIN 
ACESTE LOCURL ALBANOVLAHII MOHAMBTANISA7I f^l ARAVANTINOS. VlLARDl ORl 
BERAT ^\ SATELE INCONJURAtOARB SAU ALBANOVLAHII ^I FAR^EROTII DINTRB 
LJDMI-BERATIT ^i DEVOL. ELBASAN. TIRANA. CAVAIA JJt PBCHINL DORATIO ^I 
SATELE INCONJQRATOARE. DIBRA $I IMPRBJORlMiLE. COSTiVAR ^I IMPRBJURIMILE. 
FiR^BROTlI DE PRIX LOCURILE ACESTEA. SCUTARI §1 IMPRBJURIMILE PEISERBNA 
$1 IMPRBJURIMILE. GIACOVA, IPEC ^I PRE^TINA CU IMPRBJURIMILE. NOVIBAZAR. 
^NCHBBRBA NUM&RITOARBI ALBANOVLAHILOR. MARTURII DESPRE MULTIMBA 8A- 
TELOR ARMINE^CI IN ALBANIA. 



Albanejii au trSit in totdeauna in cea mai desivAr^itS 
armonie cu Arm^nii, de carii se gisesc in mare numfer prin 
toata Albania, unii ficsa^i ear al|:ii migran^i. Cei ficsa^ sunt 
Albanovlahii sau cum i-am numit noi: Arniuchenii, ear cei 
migran^i sunt Far^ero^ sau ramuri far«>erote^ci. ArmAnii 
carii locuesc in nordul Albaniei, impreunS ^i printre Alba- 
nejii Gheghi, se cunosc sub numele de Armdni GogUy ^i 
sunt foarte stima^i de Albaneji din causa vitejiei lor furtu- 



Digitized by 



Google 



486 



noase, precum $i consultaji din causa superioritS^ei intelec- 
tuale. Albanezul intreprinde lupta in contra ori-si-cui, nu insa 
§i contra Armanilor Goga, cu carii el ^ine 91 ingrije^ce a fi 
^i a rem^nea in bune relatiuni. Dimitrie Bolintineanu cu- 




Montenegrcni 

noa^ce pe Arm&nii Goga si vorbind despre ei zice: «...singuri 
ase pot mfesura cu Ghegii-Albaneji — nu se lasa a se cilca 
«de nimeni — sprinteni, vii, via^a lor este mai mult armele. 
«Iau parte in ori-ce resboiu s'ar ivi imprejurul lor; at^t ei 



Digitized by 



Google 



487 

«c4t ^i femeile lor sunt bruni, nal^i, bine facu^» ^). Gre^e^ce 
ins4 c4nd ii confundi cu Gope^enii ^i Pisuderenii, de^i ace^ti 
din urm4, ca Far^ero^i, sunt mai tot at^t de resboinici, ca 
^i Arm^nii Goga. Acest trib Far^erotesc, ArmAnii Goga, ca 
^i Pisuderenii, a frSmantat adesea nordul Peninsulei-Balca- 
nice, ^i mult timp din r^ndurile lui, Republica Vene^iei ^i-a 
recrutat furtunoasa ei cavalerie. Faptele eroice ale tribului 
arm&nesc Goga impodobesc istoria Vene^ei §i istoria inde- 
penden^ei grece, ear el trie^ce aproape necunoscut ca ^i 
fra^ii lui Epiria^i, Far^ero^ii §i ceilal^i Armani tot atat de 
voinici ^i de bSrba^. 

Despre Albanovlahi, tot Dimitrie Bolintineanu zice: «Se afla 
«inca o mare v^nk de Romani spre Scodra sau Scutari, 
«dela Antivar la Dulcino ^) ^i mai ales spre muntii orientali. 
«Ei nu platesc tribut Turcilor, dar sunt datori ca ^i o parte 
«de Albaneji, sa ia armele in timp de resbel. Unii din ei 
«sunt catolici Limbagiul lor este mai latin dec&t al Ro- 
«m4nilor-Macedoneni. Se impart in cultivatori, pastori ^i ne- 
«gustori marchitani. Marchitanii patrund pSna in Macedonia. 
«Dela Elbasan pana la Berat §i mai jos spre mare ^i spre 
«mun^i se intind ni^ce ramuri de sate, in numfer de doua 
«sute §i mai bine, locuite de Romani. Ei se deosebesc de 
« Albaneji prin religie, limbi §i portul femeilor ; au mai ace- 
iclea^i datine ^i sim^iminte de vitejie. Jinutul Muzachiei este 
«lntinderea unde se grSmSdesc aceste douS. sute de sate 



*) Dim. Bolintineanu Cdldtorii la Rom. din Macedonia etc. pag. 110. 

*) Antivari ^i Dulcino, sau Ulcin, fac parte astSzi din micul principat al Mon- 
tenegrului ?i alcStuesc cele douS resuflcitori spre Adriatica a acestui princi- 
pat. Dela Antivari in sus, tot pe malul Adriaticei, inccpe Dalmatia, sau, mai 
bine zis, Austria, cu provinciile ei sudice, ear mai inlSuntrul Peninsulei, tot la 
nord de Antivari ?i Dulcino, incepe Hertegovina, in care tarS, dupi cum am 
ar^tat ^i mai sus, se gSsesc inci multi ArmS-ni. V6na de Romini de care vor- 
befce 9i Dimitrie Bolintineanu se intinde, la nord de Antivari ?i Dulcino, pe 
la Rumia sau Romia, spre Cattara si Bisana, trece pe la Tribinie ?i Mesari ?i 
strSbate in ad&ncul Hertegovinei. Despre num€rul acestor Armani nu pot arSta 
nimic positiv, ^i totu^i nici ei nu ar trebui Icisati uitSrei. 



Digitized by 



Google 



488 

«rom&ne. Ei triesc in cea mai mare armonie cu Albanejii. 
«D. Lan ce a fdcut un studiu series asupra limbei Alba- 
«nejilor, nu vorbesce nimic nici de aceste doua sute sate, 
«nici de Muzachia, nici de Rom^nii din par|:ile orientale ale 
«Albaniei, si cu toate acestea aceste doua sute de sate ro- 
«mane esisti! Consulii straini nu se ocupi mai mult de na- 
«^ionalitatea romclna din aceste ^ari, ^i cu toate acestea 
«sunt mai mult de un milion de Romcini dincolo de Dunirel 
«Ce obiect mai frumos insa pentru agen^i inteligen^i de c&t 
«a studia fira pSrtinire, aceste poporaJ:iuni de vi^a latinS, pe 
«care nimeni nu le-a putut descoperi inc4! V6dend aceastd 
«nepasare despre ace^ti Rom^ni, ar crede cine-va, ca to^i 
«cei carii au vScJut aceste locuri, ^i-au dat cuvintul a face 
«trebile Grecilor.»^) 

In adev6r, tribul acesta, adecS al Albanovlahilor, este 
unul din cele mai pu^in cunoscute printre celelalte triburi 
ale neindestul cunoscutului popor arm&nesc, si nimeni nu a fo- 
losit mai mult de c&t Grecii de aceastS necunoscin^a a iumei 
culte, cSci ei au numferat la elenism pe to^i ortodoc^ii din 
Albania, au acoperit pe Valahi cu numele de Eleni ^i lu- 
mea a rfimas nedumerita asupra marelui numSr de Armani, 
impreuni-traitori cu Albanejii de la Adriatica ^i lonica ^i 
pSni la hotarele Macedoniei, de la Montenegru ^i p§n4 la 
Golful Arta. Cuvintele de mai sus ale lui Dim. Bolintineanu, 
sunau deci pentru Rom^nii de pe stinga DunSrii, pe la anul 
1863 ca o descoperire, de.^i doar at^^i Ghica .^i Cantacuzin 91 
Bal? sunt scoboritori din Albanovlahii, veniti.prin ^irile ro- 
mclne de peste DunSre, ^i desi legaturile si rela^iile Rom&nilor 
cu Armanii se pare cSl nu s'au intrerupt nici-odata cu totul. 
Afirma^ia lui Dim. Bolintineanu ca intre Berat ^i Elbasan 
^i prin ^inutul Muzachiei se gasesc doua sute si mai bine 
de sate arm^ne.^ci se paru chiar Rom&nilor ca o esagera^ie, 

*) Cdldtorii la RomCinii din Macedonia etc. pag. 110 — 111. 



Digitized by 



Google 



489 

de^i satele acestea de Armani esisti in realitate. Pe Arm^nii 
din Epir ^i din Albania Dim. Bolintineanu ii socote^ce la 
350.000 de suflete ^) ^i cifra aceasta nu este nici-de-cum 
esageratS. 

Totu^i, cu privire la num6rul satelor din Albania locuite 
de ArmS^ni sau de Arm&ni cu Albaneji impreuna, Dim. Bo- 
lintineanu ajunge la oare-care esagerare, caci el mai pune nu- 
mai l^ngi Avlona sau Valona alte 220 de sate, din care nu 
nume.^ce de cat 23 % ^i sfi^r^esce prin a trece peste 600 
desate in Albania, locuite de Armani ^i de Arm&ni cu Albaneji. 
De aceea nu e de mirare cand d-i M. E, Ptcot zice: «Partea 
«din lucrarea d-lui Bolintineanu, ce merit a mai mult o con- 
«firmare, este aceea pe care el a consacrat-o Arm^nilor 
«din Albania. Lejan aratS, e adevferat, un mic grup armA- 
«nesc la rfesarit de Berat, dar, daca trebue sa credem pe 
«poetul voiajor, satele ocupate in total sau in parte de Ar- 
«mani in regiunea aceasta ar fi in numfer de 290, fara a 
«socoti 20.000 Armcini asecjia^i ceva mai la nord, in ^inutul 
«Elbasan. Armanii ar fi amesteca|:i in mare propor^e cu 
«Albanejii in toata Albania centrala ^i meridionala; in ^i- 
«nuturile Tirana ar fi avend 20 de sate, la Cavaia 30, 
«pe linga Avlona ei s*ar fi gasind §i cu Albanejii impreuna 
«in 220 de sate, la Agra/a ar fi in 66 de sate, apoi in 
«|inutul Petragic (=Nea-Petra), de unde ei s'ar fi intincjend 
«pan4 in Grecia. Aceste cifre sunt neindoios esagerate, caci 
«^e greu a crede ca numai in Albania ArmAnii ar ocupa, 
«fie ?i in parte, mai mult de 600 de sate. Poate ca au- 
«torul considers ca sate ?i micile catune alcatuite abea din 



») Id. op. cit. pag. 61. 

■) Id. op. cit. pag. 148. EatS accstc sate: *Coteli, roprada,Tronofoza, Imsa-Mare, 
Alclian, Bolina-Mare, Sic^tena, ca sate mari; ear mai mici sunt: Coro?ani, Tro- 
novin, Scapola, Curgi, Ronovcaza, Ca^teta, Po?oc}i, Ri^cada, Cradi^ta, Imsta. 
Rcsdi, Veani, Ciocalini, Matea-Mare, Matca-MicS, Geagodini.» 

») Les Roumains de la Macedoine, Paris 1875; pag. 28-29. 



Digitized by 



Google 



490 

«cAte-va case. D-1 Bolintineanu, socotind pe Arm^nii din 
«Albania la un numfer at4t de ridicat, nu ne spune §i care 
aanume este situa^a actuals a acestei popula^i, c4ci aici 
«ar fi punctul de capetenie al cestiunei. Cdletorii pe carti 
iii-am coptsultat nu ncagd cd in Albania se gdsefce un fnare 
i<nti7n^r de indivi4t de origtnd romdndy dar ei afirtnd cd 
«ar fi aproape grectsafi. Ar fi important deci a veriflca faptul, 
«si a cerceta dacS. an mai rfimas la ei sentimente romS- 
«ne§ci. De altfel d-1 Bolintineanu recunoa^ce ca ace^ti Ar- 
«m&ni nu au alt centru national in Albania de cat Moscopol 
«sau Voscopol, oras a^ecjat la sudul unui mic lac format de 
«riul Devol. El repetS, in privin^a acestui oras, ceeace ne- 
«au aritat inainte-mergfitorii lui. Moscopol avea in secolul 
«trecut 40.000 de locuitori to|i ArmAni, poseda ^coli renu- 
«mite, dar acest oras a fost in mare parte distrus...» Ca 
ArmAnii sunt «amesteca^:i in mare propor^e cu Albanejii in 
toata Albania centrala ^i meridionaia» ba ^i in Albania de 
nord ; cS se gSsesc intr*un mare num6r de sate din intreaga 
Albanie, aci locuind singuri, aci impreuna cu Albanejii; cSl 
au in mdnele lor industria, comerciul, pastoria ^i o buna 
parte din agricultura Albaniei; cS ArmSnii, ca ^i in restul 
Turciei europene, se gSsesc mai in toate ora^ele albaneze, 
at4t la mare ckt .si in interiorul ^Srei; c4 precum in restul 
Turciei europene, asa .^i in Albania nu esisti munte fSri 
Far^erofi, acestea sunt adevferuri ce nu mai pot fi su- 
puse indoelei astizi, cum se putea aceasta la 1875, cAnd 
scriea d-1 M. E. Picot, adeci pe c^nd cestiunea Armdnis- 
mului nu sburlise inca pe Greci si presa greceasci, pe cAnd 
Arm^nii, Albanejii, Bulgarii, S6rbii tot i^i mai inchipueau c4 
opai^ panelenicS ar fi un soare. Multe insa s*au schimbat 
de-atunci incoace. Sferbii au incetat de mult de a se crede 
Greci, Bulgarii au un stat al lor, Arminul se simte mai mdndru 
ca scoboritor al eternei Rome, dec^t ca strfenepot de con- 
trabands al lui Pericles .^ ^i-a fScut aproape o suta de ^coale 



Digitized by 



Google 



4 91 

romSne^ci, ^i chiar Albanezul, de^i r6mas mai in urmS, to- 
tu^i a ajuns sa zicS cu \n^\\zre: fea Schiupe/ariat a^i Schiu- 
petariaf^i nici el nu mai vrea sS fie Grec. Dela 1875 ^i 
p4nS la 1895 a trecut aproape un sfert de secol, si, era firesc 
ca intr*un timp atAt de lung, atatea lucruri sa se schimbe 
si in Peninsula-BalcanicS. Dar sa nu ne depart am de Ar- 
mAnii din Albania. D-1 M. E. Picot zice: «CS16torii pe carii 
i-am consultat nu neagd cS in Albania se gase^ce un mare 
numfer de individi de origina rom&na, dar ei afirma ca ar 
fi aproape grecisa^:i.» Aproape grecisa^? Sd vedem intru cat 
se poate sus^ine o asemenea afirma^iune. Cititorul i^i amin- 
te^ce din cele de sus cS C. Jos. Jirecek este de alta parere. 
Vorbind despre intinderea poporului arm&nesc ^i pomenind ^i 
pe cei de pe riul Devol, adic4 din Albania, acest autor con- 
stats cS in fisognomia tuturora se vede tii>7il roman ^\ se 
miri de «indaratnicia cu care acest neani^ de^i imprSstiat si 
desconsiderat, itne la nafionaliiatea ft liviba luzy> ^) De ase- 
meni i^i va fi amintind cititorul ^i cuvintele istoriografului 
grec Aravantinos % c&nd se ocupa de tribul SSrcScianilor, 
^i cu care ocazie constat^ ca tribul Albanovlahilor, pe care 
el il nume^ce al Caragunizilor sau Coracunzilor^ vorbind tot- 
una de bine albaneza ca ^i arm^neasca, «arati o atgit de 
mare aversiune cStra na^ia greceascS, inc4t Grecii n'au par- 
venit nici-odata sa se incuscreasca cu ei» adeca cu Arm&nii 
din Albania. DacS Albanovlahii resping ori-ce contact cu 
Grecii, cStre carii arata o foarte mare aversiune, atunci cum 
s'ar fi putut ei grecisa ? Sa-i fi ademenit frumuse^ele litera- 
turei grece antice ? ori sS-i fi cucerit suflete^ce adcLncimea 
«>i mire^ia ideilor filosofice ale lui Democrit^ Socrat, Platon, 
Aristot, Zenon ^i al^ii? Foarte improbabil, caci Aravantinos, 
ii gSse^ce nu numai barbari, ci chiar selbatici, si deci nea- 
demeni^i nici de literatura .^i arta Grecilor, nici de filosofia lor. 



») Geschichte der Bulgaren, pag. 113. 
*| Op. cit. pag. 146—147. 



Digitized by 



Google 



492 

CSlStorii de care pomene^ce d-1 M. E. Picot se in^eali, pur 
^i simplu, sau nu cunosc imprejur^rile de care vorbesc. Ar- 
manii din Albania sunt cei cari s'au ademenit mai pu^in de 
licSririle panelinismului, de aceea §i constat^ Aravantinos 
la ei acel sentiment inascut de repulsiune fa^4 de na^iunea 
greceasca. Hahn gSsesce de asemeni Arm&ni in Albania 
§i nu se indoesce de loc de armAnitatea lor ^i nu este nici-de- 
cum ispitit a-i num6ra la neamul grecesc. Eati ce zice el 
despre ace.^ti Armani cu ocasia descrierei ^inutului Dura|:iu 
^i a ora^ului cu acelasi nume: foburgurile Dura^iului (csunt 
«in mare parte locuite de Valahi. Pe valea Cavaei, deose- 
«bit de colonia ora^eneasca \ se mai gSsesc Valahi inca 
«in eel pufm zece sate (wenigstens 10 walachische Dorfer). 
«In trei sate de pe lunca de coastS de marea numita Schjak 
«sunt colonii valahice^ci; in ^inutul Elbasan sunt patru sate, 
«afara de valahii din ora^ul Elbasan. In ora^ul Berat lo- 
«cuesc mul^i ^i ^ara Muzachiei este plini de ei % In mu- 
«dirlicul Tirana locuesc numai Valahi, in ora?; in Scodra 
«sunt 24 case de Valahi; in ora^iul Priserena locuesc ;///////, 
«in Ipec .^i lacova pu|:ini, dar in imprejurimile acestor ora^e 
«nu sunt. In Dibra, in Ohrida Valahii sunt numerofi^ at At 
«in orase cki f^\ in imprejurimi.» ^) Din aceste cuvinte ale 
lui Hahn se vede insS iSmurit, cS el nu pomene^ce de ckt 
ocasional pe Albanovlahi ^i nu ii cauta in toata Albania, ci 
numai in o mic4 parte a acestei intinse ^Sri, adecS, unde 
int^mpiator i-a gisit. Din cele ce vom arSta noi mai la vale 
se va vedea indatS ca Armani se afla in toata Albania, de 
la Serbia .si Montenegru pana la Epir, si de la lacul de O- 
hrida ^i pSni la Adriatica .^i Ionic4, .si pe coasta acestor 
miri de-alungul. 

Cu aceea.^i u^urin|5 vorbesc deosebi^i cSlStori §i despre 



») Adeci: in afari de colonia armineascS din ora?ul Cavaia. 

*) «In der Stadt Berat wohnen vielle, und die Musukja ist voll davon.» 

*) Albanische Sindien^ pag. 133; la nota 52. 



Digitized by 



Google 



493 

grecisarea Albanejilor; in realitate insd ei au remas Alba- 
neji nu numai in ^ara lor Albania, ci si in Grecia insularS, 
care este mai toata albanezS, ear nu greacS. Este drept 
cS ArnSu^ii din parfile Arghiro-Castrului §i din Epir §i-au 
vSdut c&t-va timp .^i ei m^ntuirea in panelinism, dar acum ^i 
ace$tia s'au desmeticit .^i au inceput a se indeletnici cu cul- 
tura propriei lor limbi, ^i cu cercetarea literaturei lor po- 
pulare. Cei de prin par^ile Gheorgiei insS, §i cei din Al- 
bania de nord nu au fost ademeni^i nici-odati de marea- 
idee, ear c&t despre Albanejii-musulmani, ace.^tia au privit 
pe Greci .^i uneltirile grece^ci cu o vfeditS neincredere. Un 
suflu de redei^teptare na^ionala trece acum ^i peste popo- 
rul albanez ^i sunt aproape 10 ani de cfind curentul de 
reac^iune in contra panelenismului cre^ce mereu. Grecii, 
cari au ftlcut mari sfor^Sri §i sacrificii pentru grecisarea Al- 
banejilor, de a cirora neculturi voiau sS profite, se v6d 
acum respin^i ^i de Schipetari... PfinS ?i ace^tia refuzS de a 
se adipa la isvorul civilisa^iei grece antice; pinS. ^i intre 
Albaneji s*au ridicat birba^i cari strigS poporului : «Albaneji, 
inchina^-v6 lui Mohamet sau lui Christos, dar sS nu uita^i 
pe Dumnezeul vostru comun, sa nu uita|:i pe Albania». 
Clerul grecesc in desperarea lui, v6(][6nd ck scapS §i pe 
Albaneji, precum a scapat pe Valahi, pe S^rbi ^i pe Bul- 
gari din mrejele panelenice, a inceput a b^rfi catre popor 
pe ace^ti conducfetori ^i propoveduitori na^ionali Albani. «Sunt 
francmasoni.... sunt protestan^i.... nu-i asculta^i.... Schipeta- 
rilor» strigS ei din resputeri. Presint aici un pre^os docu- 
ment inedit, o escomunicare aruncata de Archiereul de 
Castoria, Filaretos, improtiva directorului primei ^coale alba- 
neze din Gheorgea sau Cori^, numit Petru Liuarasi. Eati-o : 

« Cuvw filar preofi ai comunei Liuarasi, 

V6 punem in vedere ca de oare-ce, compatriotul vostru 
Petre s*a legat cu clica francmasonicS ^\ . protestantS, pro- 



Digitized by 



Google 



494 

poveduind doctrine anticre^tine^ci ^i impSr^ind cSlt^ afuri- 
site, el ^i familia lui sunt esclu.^i din sfAnta bisericS. Deci 
nu mai ave^i dreptul do a merge cu t&m&e ^i a oficia in 
casa lui, pana ce se va pocSi iji intoarce din calea cea rea ce 
a apucat. 

Dat la Corita, in 20 Septcmvrc 1892. 

Ccl care se roaga pcntru voi 
f Filaretos)). 

Cititorul injfelege care anume este pScatul institutorului 
albanez Petre Liuarasi, pScatul mare pentru care elenicescul 
Preasfin^it Filaretos, il esclude din biserica! A impar^it pe 
la compatrio^ii sei, cSr^i imprimate in limba albaneza! A! 
daca cai"^ile ar fi avut buchi grece^ci ar fi fost sfinte, dar 
fiind c& sunt cu buchi albaneze de aceea sunt afurisitel 
Filaretos insa nu se mul^umesce numai cu escomunicarea, ci 
arunca asupra lui Petre Liuarasi jji o afurisenie public^, prin 
o circulara adresata tntregei diocese de Castoria. Eata-o : 

«EvIavio!jilor preo^i, onoratilor notabili si tutulor celor- 
lal^:i crestini bine-cuvinta^i ai comunelor din Diocesa noastrS. 

Dar f}\ pace de la Dumnezeu, ear de la Noi urare, bine- 
cuvintare si ertare. 

Cu mare regret vfedurSm cu ^n^i^i ochii Nostri ?i aucjli- 
rSm — c^nd cu periodia Noastra pe acolo - cS bleUematul 
ft afuristttil de Dinnnezeii Petre Liuarasi, in^elegendu-se cu 
propaganda protestantd ^i francmasonica, a umblat prin mai 
multe comune din circumscrip^iunea Coloniei , promifend 
Scl numeasccl institutori albaneji, sub cuvdnt sd invefe pe po- 
por limba albaneza, care nu esistd^ ci in realitate spre a 
abate de la calea ortodocsiei pe adevfira^ii crestini, f;ic6ndu-i 
proseli^i ai masoneriei §i protestantismului. Mai aflSm ck acest 
renegat ^\ tradator al religiei noastre ortodocse, pe care 
sfintii nostri Martiri, PSrin^i si Invfe^Stori au confirmat-o prin 
nenumfirate sacrificii si chiar prin sAngele lor, a promis ici 



Digitized by 



Google 



495 

20, colo 25 §i in unele pSr^i chiar 30 de napoleoni. Afirmam 
caacesta este scopul lor: si dispari sflntanoastra credin^ia; 
de oare-ce au iji inceput a injuria icoanele sfinte, a disprefui 
§i necinsti sfin^ii 91 sfinta Cruce, a disfiinja posturile, a pro- 
povedui iji a impir^i alte Evanghelii, alfi Apostoli s^\ alte car^i, 
ce sunt conlrarii sfintei noastre religii ^i pe care, cu cit-va 
timp mai inainte, Marea Noastri Biserici a lui Christos, 
Mama-Noastri, Patriarhatul — le-a afurisit ^i le-a ars. 

«Deci impin^i de datorie pSstoreascS ^\ parinteasca soli- 
citudine, consiliem pe to^i: mari ^\ mici, siraci .^i bogajfi, bir- 
ba^i iji femei a nu da credSmint la vorbele acestor rene- 
ga^i si blestema^, ci a astupa urechele voastre la blestemele 
lor, spre a rem&nea cu to^ii credincio?i religiunei strfemose^ci, 
ce pistrSm deja de 1892 de ani. CSci la din contra, Noi, 
pe basa dreptului de superior si in virtutea Sf&ntului-Spirit, 
daruit Nou6 de cStre Domnul nostru Isus Christos, prin sfin^ii 
sei Discipoli ^i Apostoli, declaram ci — ori-care cre.^tin va 
primi at^t bani c^t ^i cir^i masonice din partea blestema- 
tului si afurisitului Petre Liuarasi .^i semenilor s6i, va fi ana- 
temisat de Dumnezeu atotputemicul, blestemat de cei 318 
Firing ai bisericei, apucat ?i stap&nit de riea lui Ghezi, dupa 
moarte neertat, neprocopsit pe lumea aceasta pSni-ce, po- 
crundu-se, nu va dob^ndi ertarea canonica. 

Corita, 20 Septemvric 1892. 

f Filaretos.)) 

Ce dovede^ce aceastS arhiereascS ^i eleneascS anatemisare 
in contra unui dascSl albanez, care a facut crima de a im- 
pir^ cona^onalilor s6i evanghelii iji epistole de-ale Aposto- 
lilor imprimate in limba albanezS ? Dovedesce ^\ lamuresce 
un lucru: cS grecisarea chiar a Albanejilor ortodoc^i este 
atat de pu^n inaintatS, inc&t este destul ca un dascil alba- 
nez si se miijce pu^in printre Schipetari, pentru ca clerul grec, 
care crede ci a monopolisat pe Dumnezeu ?i pecei 318 Parinfi 



Digitized by 



Google 



496 

ai bisericei, sa fie cuprins de furia, ce se oglindeijce in circu- 
lare de mai sus a lui Filaretos. Popa trage sfoara, ear Dum- 
nezeul panelenic incepe a da din m&ni «;i din picioare si a 
blestema pe afurisitul Petre Liuarasi, pe francmasonul alba- 
nez, §i se in^elege ca .^i cei 318 sunt datori si se infurieze 
^i si spumeze, din causa ca Filaretos se infuriaza ^i spu- 
meazS. Si dacS celor 318 si chiar lui Dumnezeu nu le este 
ertat a sta lini^ti^i c&nd Filaretos s a nelinistit, cum i^i pot 
permite Albanejii a crede cS au o limbS a lor albanezS, dupa 
ce Filaretos a decretat ca ea nu mai esista r Dar sa lisSm 
Grecilor singura mSngaere ce le-a mai r6mas, cumcS Eu- 
ropa ar fi convinsS ca Peninsula-BalcanicS ar fi pe deplin 
§i pentru totdeauna grecisata, ^i ca la o noua regulare a 
cestiunei Orientului, Europa, condusa de aceasta convigere, 
va arunca in poala Greciei pe toate popoarele din Turcia 
europeanS, precum a facut acum c&^i-va ani cu peste 100.000 
de Arm&ni. Ori-cine i§i poate pune insa in chipul eel mai 
firesc intrebarea : daca Albanejii sunt grecisa^i deja §i se simt 
mandrii ^i ferici|:i a fi Greci, atunci de ce clerul grecesc tur- 
bura cerul iji pSmentul, numai pentru cS un dascal albanez 
umbla cu cate-va cSrti albaneze? Pu^inii Bulgari din Dobro- 
gea, spun in gura mare elevilor din jjcoalele lor particulare 
§i propovSduesc zilnic, cum-ca aceasta provincie romSneasca, 
cucerita de bra^ul vitejesc al doroban^lor dela Grivija, ar 
fi apar^in^nd principatului vecin bulgar, §i, autorita^ile ^arei 
cunosc lucrul acesta. Dar cine in Romania s a tulburat vr*o 
data pentru aceasta fantasare a dascalilor bulgari ceidfeni 
romdni din Dobrogea ? Purtarea aceasta este pur §i simplu 
o trSdare, pentru care codul-penal are paragrafe. §i totu^i care 
procuror rom^n s*a ridicat vr'o-datS in contra acestei b&z^- 
turi a dascalilor bulgari? Autorita^ile turce^ci cunosc de ase- 
meni foarte bine faptul ca dascalii bulgari supufi iurct\ pre- 
dau in ^coalele bulgare din Turcia^ cum-ca Bulgaria s'ar fi 
intincj^nd dela Marea Adriatica iji Marea lonica pana la gu- 



Digitized by 



Google 



_^ 497 

rile Dunarei, la Marea Ncagra $i la Bosfor, ^i, dela Dunare 
pana la Marea Egeica... Si totu^i autorita^ile turce^ci nu se 
tulbura de loc. Cum se face ca Grecii, in fara negreceasca, 
sa se tulbure a^a de mult numai §i numai pentru ci un Al- 
banez, un Arm^n, un S6rb sau un Bulgar indrazne^ce a se 
ruga lui Dumnezeu in alta limbi decit a Arhiereului gre- 
cesc ? ^i in care cod, in care anume canon se gase^ce in- 
scris acest drept al Arhiereului grec, de a escomunica .^i 
anatemisa pe un cre^tin pentru ca acesta se adreseazS ce- 
rului intr'o limba sau in alta? Dar c&nd Grecilor nu le-a mai 
remas alta speran^a, dec^t in.^elarea §i orbirea Europei «ii 
cand nu se mai sprijinesc dec&t in dragostea pentru anti- 
chita^i a c&tor-va pedan^i dela faculta^ile germane, franceze 
§i engleze, atunci ertat sa le fie a face a^a cum fac. Nu ar 
fi insa de a^teptat ca un cercetator ca d-1 M. E. Picot sa 
bSnueasca ca Armanii din Albania ar fi deja grecisa^i, nu- 
mai iji numai pentru ca aceasta au afirmat-o c£L^i-va c3le- 
tori, carii .^i-au luat informa|:iunile de la ni^te apostoli fana- 
tici ai panelenismului. 

Armanii din Albania au remas §i sunt negrecisa^i, de.^i 
de veacuri stau sub pastorirea sufleteasca a clerului grec, 
^i de^i au pus atcit de mult umSrul la formarea Greciei 
moderne. In Albania ca §i in Macedonia, in Epir ca §i in 
Tesalia, ei alcatuesc burghezia acestor fari §i au in m&inile lor 
nu numai averile cele mai insemnate din ora^e, ci ?i in- 
dustria, si comerciul, .^i agricultura cu pamenturile, ba chiar 
cu provinciile cele mai manoase ale Albaniei. Bogatele ^i- 
nuturi Muzachia, Malacastra ^i altele sunt in stap&nirea Al- 
banovlahilor. ^i tot ei sunt si stapanitorii munj:ilor, de oare-ce 
cresc oi i^i capre in turme imense. Caii cei mai renumi|;i 
^i vitele albe cele mai frumoase sunt crescute tot de Al- 
banovlahii §i de Far^erofii din Albania. Muncitori, harnici, 
intrepri()i, curagio^i si de.^tep^i, ei stap&nesc producfiunea ^i 
diriguesc esportul pe mare ^i nego^ul pe uscat. Nu esistS un 

2. Nentfescu. — Dela Romanii din Turcia Euyofeaml* 82 



Digitized by 



Google 



49ft 

ora^ pe malul Adriaticei .si al lonicei in care Albanovlahul sa 
lipseasca, si nu esistS oraj? si orl^el in interiorul Albaniei, in 
care Arminii si nu fie in foarte mare numfer. MSrturia lui 
Hahn, adusS deja mai sus, prive^ce pe Arm^nii din o micS 
parte a Albaniei, noi vom vedea insS ca chiar si pe l^nga 
Giacova .^i Ipec ei nu lipsesc, precum vS(Juram ca in Sco- 
dra sau Scutari nu sunt numai 24 de case de Valahi, ci 
1.840 de suflete de Armani harnici, carii se ocupd cu co- 
merciul ^i industria ^i intre cari se gisesc si cate-va fa- 
milii de Voscopoleni. 

Si incepem a socoti pe Albanovlahi sau ArnSucheni de 
la Epir in sus, adeca de acolo unde ei se continua cu 
grupul, deja cunoscut nou6, al Epiria|:ilor. Spre acest scop 
vom vorbi mai fintfei despre Avlona. 

Port insemnat la Marea-AdriaticS, Avlona^ pe armane^ce 
Valona, pe albaneza Vlior, pe italiene^ce Vallona, ^ne de 
vilaietul de lanina, sangiacul de Berat ^\ e a^e(Jat pe gol- 
ful cu acela^ nume. In vechime portul acesta era cunoscut 
sub numele greco-illyric de Aulon^ a jucat un insemnat 
rol in timpul r6sboiului Normano-Bizantin, de oare-ce era 
puternic intSrit, cS(|u in m^inile Osmanilor la 1464, ear 
cu douS veacuri si ceva mai tArziu, la 1690, tu cucerit de 
Venepani, carii insa nu il putura ^ine de c&t un an, cSci la 
1691, Turcii il reluara .^i ii sfar^marS fortSrea^a. NumSrul 
Arm^nilor din acest oras este de 2.200 de suflete, ear 
numSrul locuitorilor lui de toate neamurile este de 6.800 
pinS la 7.000 de suflete. Sunt in ora? cinci sau ^ease 
moschee, dar Turcii sunt in mic numfer. Una dintre strade 
dovede.^jce incS urmele domina|:iei italiene prin faptul ca se in- 
fa^i^eaza ca stradele din ora^ele Italiei sudice. Padurile de mSs- 
lini se intind, pe strimta vale in care este a9e(Jata Avlona, ^) 
pSnS in apropierea ora.sului. Locuitorii se ocupa cu fabri- 

*) Avlona este inscmnata ?i din causS cS pe aici sc IcagS cablul submarin 
cu Italia. 



Digitized by 



Google 



_ 499 

carea de arme, cu pescSria, cu fabricarea de sare de mare 
§i altele. Articolele cele mai de capetenie ale comerciului 
Avloniei sunt: fasole, piei de miel, sare, pe$ce sarat, grSu, 
lanS, unt de vacS §i de oae, unt-de-lemn, smoalS .^i pS- 
curS, lemnSrii, etc. Un frumos venit are Avlona .^i dupS 
broa^ce-cu-troaca sau ^estoase, de care esporteazS foarte 
multe spre Italia, une ori transporturi de 30 de mil de ca- 
pete ?i chiar de 40 de mii. Aceste animale se vdneaz^ 
prin imprejurimile baltoase ale Avloniei, mai ales spre apus 
de acest ora^, de unde apoi se intinde o peninsulS spre 
nord-vest cu mai multe promontorii^ dintre care unul 
poarti numele, deja cunoscut nouS, de Coracontsi sau 
Coracunzi^ nume pe care istoriograful grec Aravantinos il 
di tribului Albanovlah. Numirea acestora de Coragunzi, 
Coracunzi sau Coracunizi, pe care de altfel o poartS, dupS 
cum ziseram mai sus, .^i Arm^nii din unele sate ce a- 
par^n tribului Olimpian, pare a fi numele unui puternic 
trib celtico-tracic, ce ar fi locuit in pSr^ile acastea ale Al- 
baniei, nume pe care astSzi il poart^ §i il are in mo^te- 
nire urma§ii Romanilor altoi^i pe aceastS ramurS celtico-tra- 
cicS, adecS unii dintre Albanovalahi. Esplicarea aceasta 
a numelui Coragun sau Garagun, sau Caragun, ar fi foarte 
interesantS, dar datoria de a o sprijini filologice^ce cade in 
sarcina D-lui I. Caragiani, care a ifi anun^at'o eel d'&ntSiu, 
de^i numai prin grain. La sud-est de gura fluviului Voiusa, 
se intinde de asemeni o peninsula, ce se prelunge^ce pSnS 
aproape de peninsula descrisS mai sus. Canalul ce rfemclne 
tntre aceste doua peninsule se nume^ce Poarta-Pescarilor 
^i Italienii ii zic Porta-Nuova, ear por^unea de mare ce 
rfimftne inchisi intre aceste douS peninsule iji intre ^Srmii 
apuseni ai Valonei se nume^ce Laguna de Valona, foarte 
abundenta in pe^ci renumi^. Din pricina at&tor bSl^, ce im- 
prejmuesc ora^ul Valona, locuitorii sunt incerca^i vara de ni^ce 
friguri uricioase. ArmAnii de aici nu au incS §coal4 romS- 



Digitized by 



Google 



oOO 

neasca, insa o cer cu mare staruinta ^i se crede ca incu- 
r^nd o vor capata. Bolintineanu vorbind de Avlona zice: 
«Este un oras pe malul Adriaticei cu 700 case romane §i 
c(700 albaneze. Ptolomeu o nume^ce cetate maritima (AoXoc 
«7u6Xtc sirtveiov), ea recheama inca pe Venetian! prin o strada 
«ce are impodobita cu portici. Cclnd Venefianii se retxasera 
«de aici in 1691, saltara doua fortarefe din vecinatate ale 
«cSrora ruine se vSd inca. De patru-zeci de ani incoace 
« Avlona a prosperat cu repecjiciune sub toate privin^ele. 
«Imprejmuirile sale sunt frumoase, vercjii, roditoare, bogate. 
«Catre acestea aerul nu este curat. Dar fiind-cS noi nu 
«avem misia de a descrie istoria ora^elor, ne inturnam la 
«calea noastra ^i insemnSm aici tirgurile ^i satele romane 
«ce se fin de densa. Aceste sate locuite de Rom&ni ^i Al- 
«baneji sunt 220. T&rguri mari sunt: Coleli] Poprada^ Tro- 
<f^nofo5a^ Intfa-Mare, Aleliariy Bolina- Mare ^ Sieftenay — max 
«mici sunt: Corofam\ Tronovin^ ScapoJa^ Curgi^ Ronoveaza, 
«sCafteta^ Pofo4i^ Rtfcaduy Gradtf.'a^ Imsta^ Resdi^ Veant\ 
«Ciocalmi\ Matea-Mare^ Matea-Micd^ Geagodtni ^idXtQ douS 
«sute sate').» —Din 220 de sate, care apoi se fac 223, 
Dim. Bolintineanu nu nume^ce de cAt 23, dintre care 7 
mai mari ^i date ca t&rguri, ear 16 mai mici. In jurul A- 
vlonei insS nu sunt ?i nici nu pot fi 220 de sate, cSci dupi 
cum veduram locurile din imprejurimi sunt strimte ^i bal- 
toase, ear drept la apus cad laguna ^i golful de Valona. Noi 
vom aduce indata o suma de ora^e, orS^ele iji sate, parte 
locuite numai de Armani, parte locuite de Arm^Lni .^i Al- 
baneji, dar nu din jurul Avlonei, ci toate la sud de fluviul 
Vojusa, adeca de pe st&nga acestui insemnat curs de apa. 
Cititorul ifji aminte.^ce ca pe c&nd faceam numfirStoarea 
Epiriafilor, noi am tras o linie dreapta de la rSsSrit spre 
apus cu un cap&t in lanina, ear cu capetul despre apus in- 



^) Bolintineanu, op. cit. pag. 147—148. 



Digitized by 



Google 



r)Oi_ 

dreptat spre insula Cgrtu ^i sprijinit pe satele S-tul Dimitrie 
^i Crinii. Pe aceasta linie tragdnd zigzaguri in sus ^i in jos 
am cules satele arm&ne^ci de Epiria|:i. Acum vom culege 
satele, tdrgurile .^i ora^ele cu Armani Arnaucheni, de la 
nordul acestei linii §i pinS la fluviul Vojusa, care, dupa cum 
cititorul i^i aminte^ce, se varsS in Adriatica mai la nord de 
Avlona in apropiere de Laguna Gruca. Stim ca Valona are 
2.200 de Armani, ear la nord si resarit de acest oras, bine- 
in^eles pSnS la fluviul Vojusa, sate ^i catune arm&ne?ci sunt: 
SHci, Frasi\ Alimticay Bifanij Murifiy Rolena^ Trev!azeri\ 
Scrofetina, Scrapuniy Cercovina^ Bimavia^ Cercova^ Arta^ 
Armenis^M Arm&ni, Selcnica^ Ro7nsidejos^ Cdrbunara^ Babica^ 
Vesaniste^ Pescopl^ Picicat^ cu eel pu^in 4.500 de Albano- 
vlahi. La sud de Avlona, si anume: intre mare ^i riul 
Susica sau Susi^a, ^) afluent din stanga al riului Vojusa, 
sate .^i catune arm&ne^ci §i ora.^ele cu Armani sunt : Canina^ 
ora^el cu vr*o 300 de Albanovlahi, Darda, Mazari^ Lo- 
parda sau Liaporda, Gumenica sau Cumenica^ Mclona^ 
Ducati orasel albanez, in care se gasesc si vr*o 200 de 
Armani, Bratani sau Brdte?u^ Vra7i^ta^ Cdldrat sau Ca- 
lare^, Mailica pe arm. Bdliasa^ toate cu 2.800 de Albano- 
vlahi. La sud-est de Avlona, intre riul Su^ii^a, fluviul Vo- 
jusa .si riul de Arghiro-Castro sau Ergeli, alt afluent din 
st&nga al numitului fluviu, sate cu Armani sunt: Provenic^ 
Marcoticy Coli7nbafi\ iarasi Mazan\ Mdrtah\ Sembltam] ^H^d- 
liari sau ^alari, Viblianz\ Progo7ta(i^ Drumachi sau Dm- 
mafii^ Legodtcft\ Cimoctina^ Gunnan\ Poliani^ Tepeleni oxk- 
^el insemnat ca fiind patria satrapului de lanina Ali-Pasa 
^\ av^nd peste 500 de Albanovlachi, Colonia^ Levemfta^ 
Gardichi un mic orasel ca ^i Chimara ; Mamaliagi^ ^opoti^ 
(sat .si mun|i), Bicerni^ Camenica^ Cdliasa^ Ltccurecfiy Gar- 



(* Cu numele Susita sc gisesc douS riuri si in Romclnia: unul sc varsX in 
riul Tismana, car al doilca in riul Sirct, intre riurilc Putna si Trotu^. 



Digitized by 



Google 



502 

dtcachi, Paliavlz, Lefterohori^ Frastam^ MuzinUy Picari ^\ 
ori^elul Delvino care singur are peste 700 de Albanovlahi. 
Aceste alte 28 de sate ?i 4 ora^ele au 9.500 de locuitori 
Armani, impreuna-traitori cu inca mai mul^ Albaneji. Intra 
riul de ArghiroCastru, ^i fluviul Vojusa sunt iarS^i cftte-va 
orl^ele albaneze, av6nd si Armani, pe care trebue si le 
numim mai fintSi: Premeti cu 650 Arm&ni, Malesova cu 
450, Badeloni cu 500, Policantcn 400, Caraplana cu 500, 
Vostina cu 350, Nepravisla sau Pravista cu 480, Delvi- 
nachi cu 520 si Libahova iara^i cu vr'o 400; in total 4.250 
de Albanovlahi in aceste 9 orS^ele albaneze. Tot in aceasta 
parte de loc ^i printre ora^elele numite, mai sunt satele: 
Lackem\ Pestani sau Pestiani, *) Brezaniy Cormova^ Cana- 
rtty Babfca^ ^erperi^ Libova^ Concukiy Condocuci^ Cdrjant, 
Sfratiy Nivaniy Petrini, Caliuda^ Strdmbeni^ Pulumbari sau 
Plumbari, Cacanicoli^ Vlachi, Saracenzfta^ Crma, Chestu- 
ratiy VlahoSy Dnima^h Vlahogaranci^ Glinay Pescupi^ Cltsa^ 
Pondtca4i^ Vifuni, Cacolacu^ Cmtt^la, Sopichi, Mesarta, 
Dracova, Melisopetra^ LacanocaslrUy Pondicafi, Frasiana sau 
Frasina ^\ Bocictt cu eel pu^in 1 1.000 de Albanovlahi lo- 
cuitori printre Albaneji. Deci intre linia trasa de noi spre 
a hotSrnici pe Arminii Epiria^i .^i intre fluviul Vojusa se 
gasesc 34250 de Albanovlahi. 

FSr^ero^ii din aceasta parte se socotesc de asemeni dela 
10.000 pSna la 12.000 de suflete, de oare-ce ei sunt in 
mare numfer in mun^ii Griva, in munpi ^opoti, in muntii pe- 
ninsulei terminate cu capul Linguetta sau Glosa, in muntii 
Suli, unde se afli ^i patru sate Far^erote^ci, in munfii Lun- 
giuri ^\ Bucicopule, in mun|ii Kendrovica ^\ pe ^esurile dela 
Ducati ^i Valona. Numai in Medgedia (intre Caraplana ^ 
Frasina), Valiul de lanina a ficsat in anii din urma mai bine 



») Cum nume?ce Aravantinos acest sat cSnd vorbe^ce de tribul ann&iiesc 
numit de el: Pecenian. Numele de sat /Vr/w//se mai gSse^ce odata?i in Albania 
dintre fluviile Vojusa ?i Ljumi-Beratit, precum ^i in muntii Giumerca din Grecia. 



Digitized by 



Google 



503 



de 6.000 de FSr^ero^i. Si inca lucreaza Ahmed-Hivzi-Pa^a 

ca sS mai ficseze in aceste pSr^ pe cSX de multi FSr^ero|:i. 

S4 socotim acum pe Armani dintre fluviul Vojusa §i fluviul 

Osum sau Ljumi-Beratit. Un frumos ora^ armanesc §i eel 




u 



mai mare in partea aceasta este Fieri, pe arm^ne^ce Fereca. 
Acest ora.^ este asecjat la nord de provincia Malacastra, 
pe o mSnoasS c&mpie, cu care si incepe ^inutul Muzachia, 
nu departe de micul lac Portica ^i destul de aproape de 



Digitized by 



Google 



504 

fluviul Ljumi-Beratit. Numferul Arm^nilor este aici de 5.000 
de suflete, multi cu averi frumoase adunate cu munca ^i sir- 
guinea. Unii sunt proprietari de pam^nturi, de vite albe, de 
turme de oi ^i de capre, ear cei mai mul^i industriasi §i 
comercianf:i. De mult locuitorii .accGtui ora^ arm^nesc cer 
.^coala rom&neasca j^i nu poate fi indoeala ca in curend o 
vor capita. Sate, unele numai cu Armani, altele cu Armani 
§i Albaneji, in aceasta ^3x\,q s\\nt\ Pojaiti-dc'SuSy Pojani-de- 
jos ^ Cavali, Cere fa, Martina , Pestiani^ Cerve)u\ Cafarani, 
Meiali\ Cjunam) Malca^ Romsi'de-siis^ Cecali^ BiLsmadi^ Ja' 
godmUy Alambrect\ Poliocanz\ Ciitali, Pasali^ Conicbalta^ Ve- 
tertc^ Presiiana^ Arositam\ ChesarafI, Costani^ Arsa, Ma- 
ri(am\ Garagtini^ Podgorea7tt\ Clisura (si hanul Clisura\ 
Balaban^ Rodam^ Ldvdari, Panareti^ Frata, Cosina ^) si 
iarai^i Ciitali^), Frdfari\ Costre(i^), Fades sau Pdifiy Cam- 
sist pe arm. Cd^iefti, Codru^ AIelisiejn\ Mdricieni si altele, 
cu eel pu^in 10.500 de Albanovlahi. Deci pana aici avem 
49.750 de Armani din tribul Arnauchean. 

In aceste locuri cade si oraselul Farserotesc Furca si 
anume: pe dreapta fluviului Ljumi-Beratit intre Premeti si 
Pelicani, cu vro 1.500 de Far^c^oji. In muntii Radomisi, 
Ogrenic, Desnica, Calivaci, Treb7sina, si in muntii Malacastra, 
locuesc o mare mul^ime de Farsero^i, carii impreuna cu cei 
din Furca pot fi socoti|:i la 7.000 de suflete. ^i tot aici, 
cade .^i ora.^ul odatS arm&nesc Frdfan\ ce se arata de obi- 
ceiu ca obarsie tribului Far^ero^ilor, acum aproape albani- 
sat. Acest orasel e asedat pe plaiurile muntilor Dangli, cam 
intre satele Cosina si Costrc^i. Cei rema.^i Armani in acest 



») Vedi ?i I. Caragiani, Siud. isf. as. Rom. d. Pen. Balcanfcd, pag. 48. Langi 
Cosina sunt satele arra5ne?ci Buhali ?i Malicsova, cIupS cum sustine d-1 I. Ca- 



ragiani 



') Sat numit ^i dc Dim. Bolintineanu ca fiind in imprejurimile Avlonci, si care 
se g&se?ce dc douS ori, odata langS Ljumi-Beratit la nord-cst de Berat, ?i odatS 
l^ngS Cosina. 

') Sat pomenit si dc Aravantinos. 



Digitized by 



Google 



505 

orS^el, sunt vr'o 400 de suflete ce, trebuesc socotite tot la 
Far^ero^i. Armanii FrS^ereni cer ^i ei de c4t-va timp ijcoala 
romanedscS. 

Aravantinos, cu ocasia vorbirei despre Serdcdctani^ zice 
cS neamul Garagunizilor sau Caracunizilor, adeca neamul «pSs- 
toresc §i rSsboinio) al Albanovlahilor «Iocue§ce vara prin 
ni$te locuri din Albania, protejatde Albanoturci, agale si bey» 
^i ca «in s a tele dela Premeti, Fra^ari, Costre^:i, Zargani fi 
alteley> s'ar fi gasind «destule familii de asemenea Valahi». 
Ear mai la vale urmeaza: «Se zice ca Albanoturcii carii lo- 
cuesc prin aceste sate '^i-ar fi trag^nd origina din aceasti 
ginti (de Valahi) §i ca s'au turcit cu vr'o c|ite-va veacuri 
mai inainte. » Faptul acesta este adevSrat. Mul^i Armani din 
locurile aratate s*au mohametanisat §i apoi s'au albanisat, 
insa data trecerei la Islamism si apoi a disnationalis^ei e 
greu de hotarit. Ceea-ce se poate zice astazi este ca mul^i 
dintre beii ^i agalele Albaneji-mohametani, au rude de a- 
proape printre Albanovlahii cre^tini iji printre FSr^ero^ii dela 
Premeti, Fra^ari, Costreji, Cosina ?i de prin alte locuri ^\ 
sate. Tot Aravantinos, si cu aceea.^i ocazie, vorbesce despre 
un neam de Armslni nomadi numit Pecenieni\ care '^i-ar fi 
trag^nd origina din satele Pestiani sau Pestani. Printre sa- 
tele ce noi arataram mai sus, aci arm&ne^ci, aci albano- 
armdne^^ci se gdse^ce .^i satul Pestani, pe |:6rmul stang al 
fluviului Vojusa, la resSrit de Tepeleni. Dar Aravantinos 
nu zice satul, ci satele Pestani. Satul numit de noi este a^e- 
(Jat pe plaiul sau plasa ce poartS de asemeni numirea Pes- 
tani, si tot cu acela^i nume se gasesce un sat ^iinEpirul 
de jos, ear un alt Pestiani in Albania, intre fluviul Ljumi- 
Beratit si Vojusa, precum vfeduram mai sus. Cu privire la 
satul arm^nesc Zargani, dat de Aravantinos ca locuit de 
Albanovlahi, nu m6 pot pronun^a ^i de aceea nu Tam^ pus 
printre satele armane^ci numite de mine mai sus. 

DacS trecem la nord de Ljumi-Beratit, adecS pe dreapta 



Digitized by 



Google 



506 

acestui fluviu .^i cercetSm fara p4nci la riul Devol, g4sim 
ora,^ul Berat, pe arm^ne^ce Vilardi^ ca eel mai mare cen- 
tra, cu 11.500 de Albanovalahi impreuni-traitori cu Alba- 
nejii cre?tini §i mohametani. In acest ora^ se gSsesc ?i 
Turci. A^edat pe plaiurile puternicului masiv Tomor, udat 
du fluviul Ljumi-Beratit ^i av^nd in fafS muntele Topalti, 
orasul Berat se bucura de una din cele mai minunate po- 
sitii, at^t ca frumusefe cat §i ca a^ecjare strategica. Stap^i- 
nind cursul Osumului, ce trece prin bogata \dsk a Muza- 
chiei, fiind intre o mulfime de drumuri insemnate, st&nd la 
spatele .^esului Malacastra, Muzachia ^i Cavaia .^i 6nsu^i cu 
spatele spre Tomor, Beratul are, prin fireasca lui a9e(Jare, 
menirea de a deveni centrul comercial, cultural ^i militar 
al Albaniei de sud. Eati ce zice Dim. Bolintineanu despre 
Berat sau Belarde. «In vechime se numea Pulxeripoli, fun- 
«dat sub Teodosiu eel tinSr. Bulgarii il luara, ii dari nu- 
«mele de Belgrad. Inainte de Bulgari se chema Palximare. 
«Cantacuzen il nume^ee Balagrita. AstSzi este capitala ^:i- 
«nutului cu acela§ nume. In acest ora^ se aflS ^ease sute 
«de case romane pe IcLnga mai multe albaneze. ^) Satele 
«locuite de Romani amesteca^i cu Albaneji sunt: ^ind-Printe 
«(sf&nta Vinen), Diviae^ Tramtza^ Zalanica, Curcum, Gar- 
«>mara, BifevstUy Grdbem] Spuliad, Carattjtt\ Maieli, Co- 
<doniay Ciocani\ Bitova^ Griiva^ Cdrbunarii , Lufant; toate 
«aeestea sunt t^rguri mai mari. ^} Crdmpit, Coniala^ Cm- 
<^}ova^ Puntea-Asan-bey (aceasta e tirg mare). Marava, Pre- 
<Uindi, Tabia^ Coclara, Polovin, Rugtil, Ferica-Pnodonia^ 
<^Mai(ealay Cociova-Lepdrddti^ Chiripiic^ Dufttia^ Drupobia^ 
«Calristra^ Scrava^ Paltin^ Sadovifa^ Sinaia^ in Brdstan, 



«Estc de obserbat c& in fic-care casft din accste ora?e, se afli pinS la 15 
^i 20 de sufletc, din causi cS fie-care casi este locuiti de mai multe familii 
ce cobor din o familie. Betranii cu feciorii insurati ?i, de multe ori, cu fetele 
mXritate trSesc in aceea^i casS.* (Nota lui D. B.) 

5) «Sunt din acestc t^rguri in care Albanejii sunt in majoritatc; altele iq 
care Romanii sunt in majoritate.» (Nota lui D. B.) 



Digitized by 



Google 



507 

<fiCozor^ Gier, Cicaia^ Lufna^ Gordz^ Cumanicy Cos ova, 
«Gro fifty Cosovantc, Ortanifa^ JasdUy Cuman-mare, Cer- 
<^nAufi-Rubaltf Curfi, Alnani^ Cazameu^ TimistUy Rumbulina^ 
^^Aleliani, Bdldceanily GiopaSy Bitova, Libofeca^ Ferica- 
(imafey Brusianiy Levena^ Progorta^ StolidUy Cevi, Grabova^ 
«DomorOy CioflicUy Calpafir^ Regela, Prenondtny Meveata, 
^CurfiovUy Polovina-mare, Castera, Le^erdin (tirg oiare), 
</^DrisntcUy Murava^ Vaicrant\ Cametstty BreslUy Ceanpa- 
<denay Cumann^ Jerasa^ SomarUy Sacuniy Lumti ^\ alte dou4 
((sute sate mai mici. Berat se numea inainte Beligrad. Aici 
«era un episcop care se numea Episcopul Belgradului ?i 
«Caninii. BeratuI se afli a^e(Jat intre cantonul Malacastra, 
«Tomori^a ^i Scrapari.» ^) Deci eati incS 90 de sate unele 
arm&nesci curate, ear altele albano-armanesci, insS ele nu 
sunt toate din jurul Beratului. Grabova sau Grava noi am 
numit-o deja ca apar^in^nd altui trib arm&nesc; de aseme- 
nea Drestinic sau Trestinic din Zagori, ear nu eel de IclngS 
ora^ul Cru^ova ^i altele. Unele din satele de sus, aduse de 
Dim. Bolintineanu sunt foarte indepSrtate de Berat, ear al- 
tele mai apropiate, noi le-am aratat deja; cSci pentru u^u- 
rin^a cititorului, noi ISsarSm de-o parte despSrJirile admi- 
nistrative, ^i ne-am condus de cele naturale-geografice. Fap- 
tul cS Bolintineanu, dupi ce ia un centru insemnat, ^i dupi 
ce nume^ce satele ?i t^rgurile din jurul centrului descris, unele 
apropiate altele indepSrtate ^i, cS, mai arunca la urmi §i cele 
iidoud sute de sater> pe deasupra, fSrci s& fie in stare a le numi, 
dovede^ce un lucru: Bolintineanu avea sentimentul, convingerea 
ca esisten^a Arm&nilor in mare numSr in Albania era o reali- 
tate. Din cftte v6(Juse cu ochii, din c^te aucjise, ^i din infor- 
ma^unile ce primise, dupS ce se reintorsese in |ara lui, i se 
nSscuse credinja tare ci poporul arm^nesc de peste Dun^e 
este in realitate numeros. El cilfitore^ce prin Turcia pe la 



») Op. cit. pag. 143—145. 



Digitized by 



Google 



508 



1858, reintors in \ar^ este luat de virtejul vie|:ei repede in care 
traia genera^ia din care fScea parte ^i Bolintineanu, ^i abia 
peste cinci ani, la 1 863 se hotSrS^ce sSl pue pe h^rtie im- 
presiunile, ce culesesc in Turcia despre neamul arminesc. 



j 


■ • 






i . 

r' 




i 


\ «ifi>'' 


Vl^^^B.' .-.:. 


i 


*t "i 


SiVv ..^^r 




^i^ 


m 


ilS:r« i 


P 


1 
i 




^^:■■;■■.^^^ 


1 • • 


fw^m 


'■■ \Sk 


i^'i 


1r_ ^ 

r 3^^ 




' ^^ — -*-■ '. 


■i^t; \ i 


m^-^Mi\ 


L*il 


^ 


0^m-i^^ 


>^'H\ 


]| 


IVK i^Vfril 


M ll 


^ 


\ ^^:^^^ 


" W 


p/JSmi^il-'^;^ 


i 


T '■^ 


. :.:^y^. 


Ll^wT 


-«iB. -JM^, T:;! 


'ij'fF^Wi_ 


|gf/^«fct^ 


'1 






J * J 


^^^^^^K^' ^^Wl^^^^^^l 




i '^-4 








■■■■' , * . ' r».' 


1 
i 

t 
■1- ' 



Miri Armani MuzSchiari 



Atunci toate sentimentele, ideile, cuno^cin^ele, impresiunile, 
cugetarile, tablourile ce primise sufletul lui se presentari 
in desordine, cu gramada la poarta con^tiin^ei lui, cit^d 



Digitized by 



Google 



509 

toate sSl nSvaleasca de-odatS. Bolintineanu nu le putu stS- 
p^ni, nu putu pune ordine intre ele ?i le dadu drumul. A^a 
se nascu cartea lui aCaiStorii la Rom&nii din Macedonia §i 
muntele Atos, etd.» C&nd un fotograf, gre§ind sau gribind 
«desvoltarea» plicei, ob^ine o fotografie cam neiimuritS, 
poate fi critical .^i certat cu privire la esecu^ie ; nimeni insS nu 
are dreptul a nega objectul care prin razele de lumin4 a im- 
presionat placa. Bolintineanu a v6(Jut, a aucjit, a simjit, a 
cugetat, a imagasinat tablouri, ^i daci descrierea i-a e^it 
cam incurcatS, nu insemneaza cS n'a v6(Jut, aucjit, simjit 
^i cugetat. Cartea lui este plinS de o sum^ de notice foarte 
insemnate privitoare la Arm&ni. Acei dintre etnografi, deci, 
carii vor vorbi cu u^urin|:S despre lucrarea lui Bolintineanu 
se vor dovedi ca slabi observatori §i slabi psihologi, ^i vor 
face ca acei ziari^ti carii, primind la 12 ceasuri din zi o 
carte, se grabesc ca pina seara, cu 4nt6ia apari^ie a ziarului, 
sSl §i publice o critic^. 

Sa ne intoarcem de unde am plecat ^i sSl arStam satele 
armfine^ci ^i albano-arm^ne^ci din apropierea Beratului, sau 
mai bine, dintre Ljumi-Beratit ^i Devol. Mai ^nt6i vom numi 
orS^elul Tomor cu vr*o 400 de Albanovlahi, apoi satele: 
Liaparday Cuciova^ Petrecondt\ Condujiy Dufnica^ Maniaft\ 
VodicUy iari^i Pestani^ Corbaft, Scala^ Vdrtop^ Capinova^ 
Pertniajt, Carcanocfi, Dobreni^ Dufart, Protopapa, MoravUy 
Drenova^ iari^i Ldvdari^ Cosova^ Polovm-de-sus^ Polovin- 
de-josy Draciy Rose in y Chesarafa, Salenica^ Radovicica (t6r- 
gu^or pe Ljumi-Beratit), Fratu^ CumanacUy Dragoti^ Cur- 
cani-Flochi jji altele, in care printre Albaneji se gSsesc 
9i 8.800 pSna la 9.000 de Albanovlahi. SS luSm acum 
satele dintre Ljumi-Beratit jji Devol ?i dintre fluviul Scumbi, 
^ara in care cade jji o parte a Muzachiei. EatS-le: Liabi-: 
noluy Cuciana sau CuchianUy Cergianiy Bastimay Mart- 
cht'a, Brosca, Iraduy Belinay Renziy CegUy Piverserani, Bar- 
baltnciy Salceay Firminary Frafty RnmulacUy CuzeiUy Radia, 



Digitized by 



Google 



510 

Liu^nia sau Lesnia^ Cdrbunara, iarS^i Cosova^ Isa-bey, 7V- 
nofty Sultosafi^ ^inte-Prente, Cultara^ Germanive sau Ger- 
manifa^ Zenai^ Mtza^ Zernezi sau Zernefi^ Spuliata, Che- 
maft\ iarS^i ^inte-Prente^ Grddi^tea^ Scandali, Snnlaft\ 
Fieri-Mic (Fereca-micS), sat cu Armani ^i pgani, Cami- 
ni(a^ iara^i Gabrova, Rungagia, Rapu sau Raptu, Cegap^ 
Paltenu, Griva^ Oleanisay Murafi^ Cerprin^ Bresta, Trana 
sau Trania, Dufca, Nova sau Noava^ ^\ iarS^i Cosova sau 
Cosoava^ l^ngS lacul Muru^i, Celata ^\ incS altele locuite 
in majoritate de Armftni, ear cele mai multe pur armfi- 
ne.^ci, av^nd o popula^ie arm^neasca de 30.000 pinS la 
32.000 de suflete. AceastS popula^ie muncitoare jji avuti 
pe l&ngS cS se ocupS, cu pescaria, industria casnicS ^i creijce- 
rea vitelor, se indeletnice^ce mai ales cu agricultura, ^i are in 
stap&nire pSm^nturile Muzachiei, toate de o neintrecutS ^\ ne- 
secata rodnicie. Tot populajiunea armfineascS din aceste locuri 
cre.^ce vesti^ii «cai muzachiari» despre cari s'a pomenit dejade 
mai multe ori. Cu inima ea este plecati cStre Ar monism, 
mai ales decfind in Berat funcJioneazS cu mare succes nu 
numai cele douS §coale primare romSne^ci, una de bSefi ^i 
una de fete, ci ^i un gimnaziu romSnesc cu un internat bine 
populat .^i bine condus de ni^ce profesori inimo.^i. PSnS la 
fluviul Scumbi avem, deci, 102.250 de Armani din tribul 
Albanovlahilor. Toamna, ArmAnii MuzSchiari^ pornesc cu tur- 
mele, cire(^ile ^i hergheliile de prin locurile arState mai sus 
.^i se indrepteazS c^tre sud spre a'^i ierna vitele. Cele mai 
multe cete i$i iau drumul, spre Arta jji spre Golful Patras, 
prin ora^ul lanina. Grecii, din acest ora^ stau imarmurifi jji 
privesc cum curg, farS intrerupere doui $i trei sSptSm^ni, 
valurile de Armani MuzSchiari. Comerciul de detail din la- 
nina prime^ce un mare impuls, din causa trecerei MuzS- 
chiarilor. De aceea negustorii lanio^i a^teaptS cu nerSbdare 
venirea toamnei, c&nd Muzachiarii pleacS, ^i a primiverei, 
cand ei se reintorc la vetrele lor. PresentSm in acest ca- 



Digitized by 



Google 



^511 _ 

pitol gravuri infafo^and Armani Muzachiari, carii au fost 
int&lnifi prin Mun^ii Rodop. 

Farijero^ii nu lipsesc nici de prin locurile acestea. Ei se 
gSsesc pe ^fermurile marii, in munjii Du^k ^i Pomian, ear 
unii sunt ficsa^i pe campiile Muzachiei pe IfingS pomenitul 
lac Muru$i, pe lAngS lacul Terbuf, precum §i pe luncele 
cfimpene ale Devolului, pSnS aproape de vSrsarea acestui 
riu in Ljumi-Beratit. Numferul acestor FSr^erofi se ridica 
pSni la 6.000 de suflete. Unii dintre ei au inceput a-?i 
aduce copiii la ^coalele romSne^ci din Berat. 

La nord de Scumbi, adecS la dreapta acestui fluvlu se 
gSsesc mai multe orase mari §1 ora^ele in care Arm^nii 
sunt in mare numfer. Ora^ele sunt: Elbasan^ Tirana ^i Dn- 
rafiuy ear ori^elele : Cavaia^ Pechim sau Pecheni etc. Printre 
aceste ora§e ^i ori^ele se gasesc de asemeni o suma de 
sate curat arm^ne^ci, ear altele albano-armane.^ci. SS in- 
cepem cu Elbasan^ ora^ mare ^i frumos, a^ecjat pe fluviul 
Scumbi si la poalele munfilor Cermenica. El ^ne de vi- 
laetul Scutari. Locuitorii arm^ni ai acestui centru, numit 
de ei Niucastru^ sunt in numfer de 7.500 de suflete, ocu- 
pa|:i cu lucrarea aramei, a fierului, cu ^esStoria ^i cu co- 
merciul. Unii dintre ei se ocupa ^i cu pielSria. Mohame- 
tanii au trei moschee. In acest ora? sunt mai multe balciuri 
peste an foarte animate, in care industria^ii de tot telul i^i 
desfac marfurile. In apropiere de ora^ se gasesc nisce isvoare 
termale sulfuroase, ce se bucuri de oare-care renume ?i o 
minSstire cu hramul s-tul loan. Dimitrie Bolintineanu zice 
cate-va cuvinte jji despre acest ora^ albanez: «Ptolomeu 
«vorbe9ce eel d'Antfeiu de Albanopolis (Elbasan). Acest ora? 
«este un scaun ^i un singiac din Albania de mijloc, ce se 
«afla a^ecjat pe o vale bogata, la 19 mile de la mare, lAngS 
«mun|:ii Candaviei. A trebuit si fie un ora^ din cele mai 
«tnsemnate ale lliriei macedonene. El este pe malul drept 



Digitized by 



Google 



512 _ 

«al Geniisdsuluz ^)y ce curS pe o luncS coperitS de copaci, 
«de riule^e, de sate, de holde bogate; posi^ii frumoase ^i 
«aer curat. Numferul locuitorilor sSi se urea la einei mii de 
acase, din care 2.000 case sunt rom^ne (c^te zece numai 
<rde casS, fac dou6-zeci mii Rom^ni) ^i 3.000 albaneze ^i 
«turce. In jinutul acesta sunt una suta sate de Romini a- 
«mesteca|:i cu Albaneji, in minoritate, .^i altele curate (dupS 
«note aflate la urmS). Targurile principale unde sunt Ro- 
«m4ni: Stermenii^ fiabova^ Molafla^ Got Ha, Salafi^ Cearava^ 
« Czofaliy Bifcani^ Cofarili etc. De Elbasan ^in opt cantoane 
. «sau vilaetis: Cerenic cu 5.000 familii cre^tini jji turci, Velsa 
«cu 2.500 familii, din care numai a ^easea parte sunt turci, 
^Suliova 1.000 familii, Dgtrat cu 10 sate, Kadipa^a cu 20 
«sate, Travnic cu 36 de sate, Kiara-Krabus 12 sate, Pesa 
«cu 4.000 familii catolicea^). Eati acum satele ce aducem noi 
unele armAne^ci, ear unele albano-arm&ne^ci : ^r^^/iar( pe ar- 
m^e^ce Gridiani)^ Codafi\ Semerz\ Marlmifi. Brddu^^ Pis- 
cent] Mamelz'dc'Sus, Mameli-de-joSy Dareji^ Smiliy ^i mai 
spre rSs^t, in dreptul lacului de Ohrida este Craiova sau 
Crajva, Dorfu, Gorifuy Adalil^ Cocreva §i altele, cu 4.500 
de Albanovlahi. 

Vine la rind ora^ul Tiranuy a^ecjat la 123 de metri de- 
asupra nivelului m^i, pe o rodnicS vale inconjurata de 
mun^i si strfebatuta de riuleful Rusiolata, un afluent al riu- 
lui Ijfm\ care nu departe de ora^elul cu acela^ nume, se 
varsa in golful Drinului. Numferul locuitorilor armani se ri- 
dicS la eel pu|:in 6.000 de suflete. Ei se ocupa cu comer- 
ciul ^i diferite industrii, ear femeile lor cultivS cii hSmicie 
industriile casnice. Popula^a intreagS a ora^ului este de 
vr'o 23.000 pana la 24.000 de suflete, dintre cari vr'o 
16.000 sunt Albaneji mohametani ^i cre^tini, vr*o 500 sau 
600 sunt Jigani, ear restul catolici de diferite na^ionalita^i. 

*) Nume ce Armdnii dau fluviului Scumbi. 
«) Opul citat pag. 145—146. 



Digitized by 



Google 



^513 _ 

Ace^ti din urma au o bisericS catolica, ear mohametanii 
mai multe moschee. Tirana este capitala lui Schenderbey. 
Comerciul acestui ora.^ este destul de activ, ^i Arm4nii cer 
stSruitor ^coalS romaneasca. Dim. Bolintineanu zice despre 
acest frumos ora^: «Tirana, unde stap^nea Schenderbey, 
«se schimb^ in sangeac cu doua coade pe la 1501. Se ho- 
tttare.^ce cu Cavalia, Dura^a, cu Croja .^i hotarul Elbasanului. 
«Are trei cantoane: Tirana cu 40 de sate, Preza cu 30, 
^Ismid cu 40. Oraijul Tirana fuse ridicat de Justinian. Ti- 
«rana numera 2.000 case, din cari 100 turce.<jci .^i 900 case 
^cromSne^ci .^i albaneze. Albanejii ^i Rom&nii sunt latini in 
«mare parte. Satele romane^ci sunt: Refcaia (tirg mare), 
<iiRettil^ Leagay Repeli, Dufeu^ ^\ incS cinci-spre-zece, cari 
«peste tot fac douS-zeci.» ^) Eata satele ce aducem noi: 
Sara-de-sus y Selatta, Arbonay Sara-de-joSy Petrtla, Meniciiy 
Greza, Tujinay Barbay Pinetiy Selzfa sau Selica, Daitt (tir- 
gu^or in mun^i dela rSsSritul Tiranei), Darzem\ iarS^i Scala, 
Vefffi, Du^cu sau Dufeu, Riptliy Munert, Farca, Gura, 
Slodara, Cuci, Bre^caia sau Re^caia ^i altele locuite de 6 500 
de Armfllni impreuna trSitori cu Albaneji. 

Inainte de a ajunge la Dura^iu, pe care il vom studia mai 
de-aproape, sS cercetSm tirgurile Cavaia ^i Pechini sau Pc- 
cheni §i sS dim cuv^ntul lui Dimitrie Bolintineanu : «Cavaia 
«este un ora^ a^ecjat pe un deal din gramada central^ a 
«mun^ilor Candaviei. Este scaunul voivodlicului al doilea 
«al Albaniei de sus, departat de trei leghe de Peching (adeci 
«de Pechini)^ ^eapte de Elbasan, .^easa de Tirana, trei de 
«Diura^o. De densul ^in 35 sate mohametane .^i 46 sate lo- 
«cuite de cre^tini latini. Ora^ul Cavaia are 150 case de 
«Romfini, 1000 de Albaneji ^i 100 de mohametani. Satele 
«locuite de Rom&ni in mare majoritate sunt: Durzi en 100 
«case de Romani, Peleni cu 40, Vilea cu 20, Crcafa cu 



*) Op. cit. pag. 146. 

1. NtnifescM. Dtia Fom&nii din Tmreia Europeand. S8 



Digitized by 



Google 



514 

«50, Rialini cu 30, Brutli cu 20, Scandali cu 20, Cdnufi\ 
<^Dtifcazeany Geaeal^ Alnrii^ Vleafcani^ Du^ev^ etc. 

ctPeching (adecS Pechini) este un voivodlic. Orasul se 
«afla la trei leghe de Cavaia. Acest ora^ are 200 case 
«de Rom^ni ^i alte 200 de Albaneji §i Turci. Satele ro- 
«mane^ci ce ^in de acest voivodlic sunt: Cioan^ Ctircu- 
<<dam^ Cinceli^ Moianiy Moaltgeftt\ ^i alte 20 sate inca.»^) 

In Cavaia numferul Armanilor este de 2.500 de suflete, 
ear in Pechini sau Pecheni de vr*o 2.000 de suflete. Cei din 
Cavaia cer de mult ^coalS romSneasca, ear cei din Pechini, 
nu cer inci. Ace^ti din urma se bucurS de renumele de a fi cam 
batSio^i .^i agresivi. Satele de pe l&ngS aceste ora^e, sau mai 
bine zis ora^ele, fie numai cu Armani sau §i cu Armani 
sunt: Copana, Rami] Cdluf^ Durzi^ Rogojeni^ Greza de-sus^ 
Armani, Gtifa, Bostova, Mitrti^ Ardiftea, Greza-de-j'os^ Bddem, 
Carpem) CdnufZy Racni, Ptlenz\ Scandali, Vorosent, Brutuli 
sau Brutli, Ctcolori, Moiam, Cdrefi ^i altele, cu 7.200 de 
Armani, ocupa^i cu chiria, prin ajutorul cailor f^\ catArilor, 
cu agricultura si cu cre^cerea vitelor. Femeile Albanovla- 
hilor dela Cavaia ^i din imprejurimi sunt vestite de mun- 
citoare, oneste ^i cutezatoare in acela.^i timp. Caravane de 
40 sau 50 de aceste femei armdne, cSlari pe cai fugo.^i ?i 
inarmate cu pistoale, revolvere ?i cu^ite, ba chiar cu pu^ci, 
calfetoresc pana pe la Bitolia ^i inca mai adanc in Mace- 
donia, unde se due spre a-^i desface ^esfiturele de bumbac 
^i burangic, foarte mult cautate, .si cari se pot compara nu- 
mai cu lucririle ei^ite din harnicele mAni ale Armincelor 
GrSmosteane. Bolintineanu a vfec^ut cu ochii s6i asemenea 
caravane dc femei §i addnc miscat de privelistea acestei 
mandretrupe de negustori .^i luptatori cu peli^a alba, cumftnile 
delicate si cu ochii dulci, le-a inchinat o pagina din «Ma- 
cedonele» sale^ intitulcind-o Ro7ndnele din Cavaia: 



1) Opul citat, pag. 146-147. 



Digitized by 



Google 



515 

Tropota, bubue plaiul Candavii 
L^ngS Cavaia. 

Caii, puii Moraviei pe cari ele calSresc, spumeg&nd aluneca 
pe fafa pSmentului 

Coama lor fluturS p'aripa v^ntului 
Narea lor cresce 

^i ce poartS ei in goanS? 

Ei port femeile, dalbe ca zorile 

Cele de var5. 
Briul cu armele luce ca florilc 

De prim3-var5. 
Nu sunt Avlonele, nici Tiranesele 

Cele plSp^nde, 
Nici Elbasanele, nici Belardesele 

Fragede, bl&nde; 
Nu sunt nici Gheghele aspre, s^lbatice, 

Nu sunt Albane; 
Sunt flori de m^gura, florl pSduratice, 

MSlndre Romane. 
Fugi trec^torule! pleacS-fi c5l5rile 

A nu le strlinge 
FlacSra ochilor! c^ci infruntSrile 

Le spy cu s&nge! 

^i in adevfer, nimeni nu le infrunteazS in cSlfetoriile lor 
indep&rtate, nici chiar bandele de ho^i. 

PanS aid avein deci 138.450 de Albanovlahi, ^i acum 
sa studiem insemnatul port Diiratiu, In vechime se numea 
Epidamos, pe timpul Grecilor, carii aveau aici un comptuar 
comercial; ear in timpul Romanilor purta numele de Dyr- 
rhachium. De aici incepea calea Egnatea, vestita in anti- 
citate, care dupS cum s'a mai arStat^ trecea prin toatS Ma- 
cedonia, pe la Salonic, prin Tracia si conducea la Bizan^. 
In anu! 48 al erei noastre Dura^iul era capitala militara a 
lui Pompeius, care isi avea aici senatul sSu, pe c4nd era 



Digitized by 



Google 



bU 

impresurat de Cesar. Tot aici fu locul de esil al lui Cice- 
ron. In floarea lui a fost acest ora^ pe la inceputul seco- 




o 
•o 
o 

Pi 

c 
''B 

c 









73 



C 



lului al 4-lea, c&nd, dupa ce de mult devenise colonic ro- 
manS, fu capitala provinciei Epirns nova, Chiar in timpul 



Digitized by 



Google 



517 

imperiului de Bizan^, Dura^iul era capitala administrative a 
^inutului ce purta pe atunci numele de Thema Dyrrhachium, 
Soarta acestui ora^ a fost foarte schimbScioasa ^i plinS de vici- 
situdini, din causS cS, fiind a^ecjat pe un loc stances al gol- 
fului Dura^iu, cAt nu se poate mai favorabil at&t din punct 
de vedere militar, c^t .^i comercial, el a fost poftit de to|:i 
puternicii din vremuri. La anul 481 este luat in stapAnire 
de Ostrogotul Teodoric, adeca numai cu un secol ^i ceva 
mai t^rcjiu, dupa sfar^marea lui totald, la anul 345, prin- 
tr'un cutremur care a costat ^i via^a a o mul^:inte din lo- 
cuitorii acestui port. Mai tarcjiu, in secolul al 10-lca si al 
11-lea, fu in mai multe rinduri greu incercat de Bulgari, 
din ale cSrora o^ti nu lipseau nici-odatS Daco-Rom^nii. La 
1081, impfiratul Bizantin, Alecsius, fu batut aici de Nor- 
manul Robert Guiscard de Apulia, care tocmai dupS un an 
isbuti a supune ^i ora^ul, insa care la 1085 il pSrSsi, ne 
mai putend ^:ine in contra atacurilor ce il amenin|:au. Peste 
un secol, la 1185, Dura^iul fu cucerit de regii Siciliei. La 
1205 c4()u in partea imperiului de Bizanf, la 1273 fu din 
nou sfar^mat de un mare cutremur de pament, ^i indatS 
dupa ce se refacu, cScJu, la 1294, sub stapdnirea casei de 
Anjou, domnitoare in Neapol. Pe la inceputul secolului al 
14-lea Durafiul era stSp&nit de Filip de Tarent, un prin^ din 
dinastia Anjou; la 1386 trecu in puterea Vene^ianilor, ear 
la 1501 fu cucerit de Turci ?i alipit vastului imperiu al Ot- 
tomanilor. Dura^iul era odatS un oras din cele mai frumoase 
de pe coasta Adriaticei, impodobit cu templuri mSre^e^ cu 
statui, cu turnuri nalte si puternice §i cu minunate cheiuri. 
Din vechea lui splendoare n*au mai rfemas de c^t ni^ce 
ruine sub care se recunoa^ce zidul inconjurator al cetS|:ei, 
din timpul domniei bizantine. Numele ce poartS astSzi acest 
ora^ ii este dat de Italieni — Durazzo — dupa acela ce purta 
in timpul Cruciatelor, de Durachium sau Duratium; Turcii 
ii zic Draci^ ear Albanejii Duressi, In vecinatatea Dura|:iului 



Digitized by 



Google 



518 

se afla ni^ce mine avute de cSrbuni, dar care sunt slab es- 
ploatate. Articolele mai insemnate in comerciu ale acestui 
port sunt: sSmAn^a de in, l^nS, br&nzeturi, mStasa bruta, 
pei de mel ^i de oae, grftne, orz, pei de vidrS, lemn de 
stejar pentru ars ^i constructiuni, mazere, lipitori, etc. Co- 
merciul de esport lucreaza mult cu Italia, §1 inca mai mult 
cu Austria prin Triest, dar starea portului nu e prospera. 
Numferul Arm^nilor din Duratiu se ridica la 2.300 de su- 
flete, ^i au de cur&nd o ^coala romaneascS. Ei au in m&- 
nile lor comerciul acestui ora^ precum ^i industria; cele 
mai frumoase case sunt proprietatea lor. Nu e mult timp 
de cand Albanovlahii din Durafiu .^i-au adus ^i un preot al 
lor, care face serviciul divin in limba lor strfebuna arma- 
neascS. In imprejurimile Dura^ului sunt o suma de sate, 
unele arm&nesci altele ^i cu Arm&ni, dintre care putem 
numi urmStoarele: Pa/iana, Tache- Alexia Scalori^ Sdlcet, 
Sateli, Ardifte, Cocomani^ Straca, Chineta^ Retiil, Porcea, 
Dujcu, Ruscult) Rada, Camera^ Rabiega, Arviata, Scafona, 
BoatUy If mi, t&rg a^ecjat pe riul cu acela? nume; Bre^a 
sau Pre^iia iarasi t^rg, a^ecjat pe riuleful Rusiolata, afluent 
al riului L^mi; Treveni, Pafesafii, Cumarda, Scdrica, Stdna^ 
Carbina^ Ciicula, Perlali, Croia ^i Alesio ambele t&rguri 
insemnate, Spitiani, Rumeca, Mdgura, Zetineni, Pedana sat 
l^nga care se afla o minastire .^i altele, cu o popula^ie ar- 
m^neascS de mai bine de 12.000 de suflete. 

Cate-va cuvinte despre Dibj-a, ora? insemnat albanez, 
a^ecjat pe valea ce face riul Radica la vfirsarea lui in Drin, 
vale strinsa intre mun^ii Colobarda .si Bulci la sud si vest, 
ear la est ^i nord de mun^ii numifi ai Dibrei. Numdrul Ar- 
m^nilor din acest ora? se ridica la 1.000, sau eel mult 
pana la 1.200 de suflete, pe c^nd al celora din satele in- 
conjurStoare se ridica pana la 5.500 de suflete. EatS aceste 
sate: Radififea, Vla^cea^ Meliceani^ Oche^ani, Griva, To- 
pojani, Machelari sau Macelari, Cdtuniciy Slatina, Velesa^ 



Digitized by 



Google 



519 

Darduy Rogomana^ Molcani, Trebi^tea t^rg pe Drinul dela 
sudul Dibrei, Otifani, Mire^i ^\ altele. 

La rSsarit .^i nord de Dibra cade ora^ul Costivar sau 
Costova, a^e^at la poale de mun|:i pe frumoasa vale a isvoarelor 
Vardarului, cu o popula^ie armaneasca de 2.000 de su- 
flete, traind printre Albaneji, .^i ocupata cu comerciul ^i cu 
industria casnicS .^i pastoreasca. Sate cu Arm&ni in impre- 
jurimi sunt: Turceani^ Cioclar^ Strdjani^ Calista^ Recani^ 
Forina^ Cegani, Racovec .^i altele cu vr'o 1.500 de suflete 
de Armclni. Pana aicea avem, deci, 162.750 de Albano- 
vlahi. 

Cititorul i^i aminte«;ce bine ca Far^ero^iii fusesera soco- 
tiji pani la fluviul Scumbi. Daca trecem la nord de acest 
frumos fluviu gasim Far^ero^i in mun^ii Cermenica ?^\ Ma- 
riane?, la nord de Elbasan, in numfir de vr'o 2.500 de su- 
flete. In mun^ii Grabe, dintre Elbasan ^i Tirana, pe la is- 
voarele riului Arzen, care se varsa in Adriatica intre po- 
menitele sate armftne^ci : Da^cu, Juba, Porcia, Rusculi, etc., 
de-alungul acestui riu, pe luncele ce el formeazS, in munfii 
Cavaei ^i valea Cavaei, se mai gSsesc inca mai bine de 
3.000 Far§ero|:i. In mun^ii Tiranei .^i ai Croei, pe luncile 
riului Ismi, in mun^ii Bi^cas si de-alungul riului Matja sunt 
nu mai pu^n de 2.000. De asemeni in mun{:ii Dibrei, pe 
fluviul Drinul-Negru, de la sud de Dibra, ^i in mun|:ii 
Lu^nia §i mun|:ii De^at, printre carii curge la nord de 
Dibra Drinul-Negru, sunt iara^i vre-o 3.000, ear in impre- 
jurimile Costivarului, sus in mun^i, sunt ca la 1.500 de 
Far^erofi. 

SS trecem la Scutari sau Scodra. Ora^ul ^i istoricul lui ne 
sunt deja cunoscute inca de pe c&nd cercetaram linia nordicS 
a oraselor arm^ne^ci^ sau cu Armcini in mare numfer, linie 
ce incepe cu Scutari si se termina cu Nevrecop. Numferul 
Arm^nilor din acest ora.^ este, dupa cum vScjiuram, de 1.840 
de suflete. Satele mai insemnate din imprejurimi, cu Arm&ni 



Digitized by 



Google 



520 

trSitori printre Albaneji sunt : Castanie (cunoscut ^i cu nu- 
mele Cdcinari), Conci, Gazoli^ Cdlivaci sau Cacinef i, Rane^ 
Castri^ Calmeti, Draguf^ Baba^ Pi^ttil^ Surda^ Cortopala, 
Cojani ^i altele, la sad de Scutari ^i la st&nga Drinului. Ear 
intre Drin si Boiana sunt: Bdrbdlus^ Cereti^ Red, Cruet, 
Precali, Pentariy Rufcul, adecS tot la sud de ora^ul Scu- 
tari. La nord de Drin, tot in imprejurimile Scodrei sunt sate 
cu Arm&ni: Mazaracu^ iarS^i Cereti, Flaca, Plantt\ iara^i 
Precalt\ Ptetro^ant) Cofant, toate la un loc cu eel pu^in 
6.200 de Am^ni din tribul Albanovlahilor. 

Ora.^ul Priserena ne este de asemeni bine cunoscut de c^nd 
cu cercetarea liniei de nord a oraselor arm^ne.^ci. Numferul 
Albanovlahilor din acest ora? este de 5.600 de suflete, ear 
satele din imprejurimi sunt: Vlafna, Velsa, Sdlci^ ^\ altele- 
Intre Priserena $i Scutari se mai gSsesc urmatoarele sate 
avend §i Armani : Molcani, Colefant\ Vencii- Valaht, ' Cdli- 
vara, Falmci, Costuri, Bunganty Gegufem, Morina, Fusca^ 
Gropafty Merturiy Mikdiana^ Cloceni^ Toplana, Ocolt, Co- 
mana ^i altele cu vro 3.800 de Armani. 

In ora^ul Giacova sunt 900 de Armani, ear in ora^ul Ipec 
numai 700. Imprejurul acestor ora.^e ^i intre ele sunt ur- 
mStoarele sate: Sermianiy iar^^i Barbu, Schifiani'de'Sus, 
Schifiani'de-jos , Coronifa, Petrofana, Cdtunuri, Istoc, Ne- 
pote^ Globari, Vla^chi-Drenovay Lugagu^ Georgiam, Bddina, 
Crii^ova, Pdscdlifa, Scdciuciani ^\ altele cu 2.200 de Arm&ni. 

In orasul Prisiina sunt ca la 1.000 de Albanovalahi, so- 
coti^i printre frunta^i. Dintre satele locuite «;i de Armani pu- 
tem numi: Breaza, Cuzmm, Mdltctanz\ Slatari, Plementina 
MacriSy drept la rfisarit de Pristina, ear la sud Cofare, 
iarasi Cosina .si Mirofi) cu mai bine de 2.300 de Armani. 
Tot a.^a in orasul Milrovifa si in cele cAte-va sate din im- 
prejurimi, dintre care nu pot numi dec^t Coarda^ Perana, 
Rudine, Ranis ca, Brabanifiea etc. s'ar mai fi aflfind ca la 
2.000 de Armani. 



Digitized by 



Google 



521 

In ^nutul Novibazar, prin oraijele ^i orS^elele lenipazar^ 
Belopolie^ Sienica^ Tafligea f^\ in o suma de sate s'ar fi aflAnd 
ca la vr'o 9.000 de Armani, carii de aici se prelungesc spre 
Herzegovina §i Bosnia, insS nu mai sunt a^a de desi, cum ii 
gSsirSm mai la sud, adecS in Albania de mijloc ?i in Albania 
meridionala, ^i mai ales in ^inuturile Muzachia ^i Malacastra. 

In pSrfile Albaniei nordice, de sub Serbia sudica, mai sunt 
inc& cAte-va sate armSlne^ci, ce servesc oare cum ca lega- 
turS intre ArmAnii din Turcia si cei din Regatul Serbiei, 
sate cu o popula^ie arm&neasca de vr'o 3.000 de suflete 
?i dintre cari putem numi urmitoarele: Bolovan^ Vlaheea^ 
^\ altele pe l^ngS Kalkandelen; Brazda^ Vlahata^ Alhafi\ etc. 
pe \kngk Sco^idL)Corbiclic, Moghilas^w Movila, Clocolu^ Co- 
ratin^ Pretm^ Custifa sau Cosh'fa etc. la nord de Scopia 
^i Cumanova; Tripotanci, iarS^i Macrtf, On zari etc. pe Idngi 
Cociani .si spre Egri-Palanca, adeca la sud de Bulgaria, prin 
pSr^ile pe unde arStarSm ca se mi«;ca Armdnii din tribul 
JSrapanilor, pe carii i-am socotit la Fir.serop*. 

Inchei^nd numferatoarea Albanovlahilor, gSsim cu o mie 
^i ceva peste doua sute de mii de suflete, totusi noi nu 
vom refine ca cifra ultima .si definitiva de c&t 200.000 de 
Albanovlahi, in carii intra si Arm&nii Goga. Banuesc insi 
cSl cifra aceasta trebue sa fie sub adevfer cu eel pu^in 30.000, 
cSci in Muzachia ^i in Malacastra trebue sSl fie mult mai 
mul^i Armani, decfit am arStat noi mai sus. Ar fi de mare 
interes ca cei carii vor studia in viitor pe Arm^nii din Al- 
bania, de.si s'ar sprijini pe cele zise de premergetorii lor, to- 
tusi sa facS ^nsisi cercetarile trebuitoare inainte .^i si-^i ia in- 
forma^iile intr'ales, precum am fecut ?i noi, pentru ca ast-fel 
fie-care lucrare si fie cAt mai independents de cele inainte- 
mergetoare si adSpati chiar dela izvor, ceace ar grSbi ^i 
u.^ura aflarea adeverului intreg, cu privire la Albanovlahi. 
In brosura deja citatS «Etude sur les Valaques de TEmpire 
Ottoman, 1894» care nu este altS-ceva dec&t un raport dat. 



Digitized by 



Google 



522 



in anul trecut 1894, Alte|:ei-Sale Marelui- Vizir, de cStrS de- 
lega^iunea romftna aleasS de intreg poporul arm&nesc din 
Turcia, ^i trimisS la Constantinopol cu insSrcinarea de a cere 
dela Inalta-Poarta si a ob^inea recunoa.?cerea unui ?ef re- 
ligios arm^nesc, in aceastS bro^ura se gasesce o listS de 
127 de sate arm&ne^ci din Albania ^i mai ales din finuturile 
Muzachiei si Malacastra. Dar §i bro^ura pomenita §i Usta cea 
de 127 de sate au istoria lor. Patriarhatul ^optea Inaltei-Por^ 

ca Armanii din Turcia 
deEuropa, ar fi atat de 
pu^innumerc^i, inc&t nu 
ar fi nevoe sS aiba §i 
ei un Episcopat deose- 
bit. Marele- Vizir chemA 
pe membrii delega|:iei ro- 
m^ne .^i, comunicAndu- 
le zicerile si .^oaptelePa- 
triarhatului, ceru ca de- 
lega^iuneas^'i inainteze 
c&t de cur^nd un raport 
in care sa se arate, nu 
numai numferul Armft- 
nilor, ci §i localita^ile 
anume unde ei se aflS 
jji adSogA: «Dar luaji 

«bine seama Nu-mi 

«plac de loc esagera- 
a rile... §i v6 in^tiin^ez 
«cS raportul vostru va 
«fi trimis in toate vilaietele, unde se vor controla toate afir- 
«ma^iunile voastre, at^t ca numfir, c^t ^i ca regiune ^i loca- 
litate.» Autorii raportului, in asemenea imprejurari, nu nu- 
mai ca s'au ferit ca de foe de ori-ce esagera|:iune, ci au 
presentat numferul Armanilor cu mult sub adevfir ?i au trecut 




Dervi? din secta Bekta^i. 



"itt 



Digitized by 



Google 



523 

sub ticere o sum& de localitSfi, unde trSesc §i Armani din 
diferite triburi, pentru ca cei carii vor cerceta se gdseascS 
mai mult decfit a afirmat raportul arStatei delegajiuni. A- 
ceasta este istoria pomenitului raport; acum ce este cu lista 
cea de 127 de sate armane^ci din Albania ? Pe c^nd 
membrii delega|:iei scrieau raportul, un ArmSln de seam& din 
Constantinopol, originar din Epir, le adusS zisa listS ^i grSi : 
«0 am dela un amic al meu, fost consul al Austriei intr'un 
«ora$ al Albaniei, in schimbul unei mari indatoriri ce i-am 
«facut. C&nd mi-a dat-o, mi-a zis: Este luatS dupS un ra- 
«port secret al lui Hahn, lung timp consul al Austriei la 
«lanina. Te ^tiu de bun Rom^n .^i am crecjut sa*^:i fac plS- 
«cere prin acest dar.» Ca nu e fantastica lista dela pag. 
14 ^i 15 a raportului «Etude sur les Valaques de TEmpire 
Oltoman» cititorul se va convinge indatS ce o va fi citit, 
^i, in acela^i timp, se va incredin|:a, iticSl odatS mai mult, cd 
in lucrarea de-fa^a nu a fost adus de mine, decfit ceeace 
a putut fi controlat si iarS^i controlat. Eata lista in cestiune : 
iiPeascdza, Su/ii] Dufcu, Agnio- Vlasiy Rapani^ Grefa^ Bala, 
Zvernachiy Bestova^ Nifoli, Micifti^ Scapa, Scro/itina, Ari- 
nencz\ Bunavta^ Crisolont, Ctpiraft, Aresi, Arnieni^ Stlit- 
nifa^ ferventy Cafarant, Bifani, Murifi^ Levant, Poiani, 
Peftiani, Armenia Gusmafi, Carbonari, Cdrbunara, Romst, 
Vefaniftty Ostima, Bdlufa, Lipnia, Ambari, Tracova, Le- 
vaniy Samari, Feta, Chitonlacli, Cirodastant, Valeri, Fra- 
culo, Gionza^ Ortgovifa, Vddifa^ Indiscortiiani, Crdpafi, 
Verlachi, Jiarfa, Cumani^ Rofcovefi^ Tervent, Potodna, Cal- 
pani, Curmeay Ponbrati\ Petre-Dona, Contali , Schepori, 
PosnUy Chelbechiva, Morva, Liambarda, Luncani, Coniafi, 
Btsticonchiza, Daviac, Corcuhea^ Grabiani, Gradiftea, Sacule, 
Anguios/fayCasimbei, Bobodina, Imiftu, Cifac^ Pitova, Bdltifay 
Premendt, Gzneganiy Sirmani, Gretanit, Veleam\ Gramara^ 
Polvina^ Dolctnic, Stremeri\ Costari\ S?nilafiy Bungagia^ 
Traniay Ciuca, Mtira^ Salcia^ Barbalina^ Olmse^ Spoliata^ 



Digitized by 



Google 



524 

Rcjnaft, Sante-P rente, Sulwzoft, Culiara, Vila, Salbergi\ 
Carpenty Siamtru, Paliaftia^ Stodiri, Arzant\ Bddem, Mar- 
darei\ Daiitei, Burazei\ Plotet\ Vorofem\ Magltta, Cana- 
parei^ Cercotei^ Sahnanei, Molinei\ Porcta^ Armata, Rotla, 
Jifba, etc. Comparand acum cititorul numirile acestea de sate 
arm&ne^ci, cu acelea ale satelor aduse de Dimitrie Bolinti- 
neanu, precum ^i cu acelea ale satelor aratate de mine, 
fie locuite numai de Armani, fie locuite de Armani §i de 
Albaneji, indata va vedea cS foarte multe dintre ele au fost 
pomcnite de to^i si ca unele se gasesc arState numai de 
Dim. Bolintineanu, sau numai de mine, sau numai de au- 
torii raportului: «Etude sur les Valaques de TEmpire Otto- 
man. » Aceasta dovedesce ca numferul satelor arm&ne«;ci in 
Albania este in adever mare, ^i in acela.^ timp vfede^ce cS cer- 
cetarile de pana acum asupra Albanovlahilor, bine-in^eles ca 
impreuna cu cercetarea facuta de mine, sunt departe de 
a fi complete. In cestiunea aceasta in parte, precum ^\ in 
cestiunea arm&neasca in intregul ei, de acum incolo au 
cuventul ^n.^i.^i Armanii, dintre carii destui sunt distoinici 
sa o studieze. Strainii nu pot sim^i ^i gasi pe Armani pre- 
tutindeni, mai ales pentru ca ace.^tia vorbesc cu o uimi- 
toare u^urin^a ^i indemanare mai toate limbile din Orient. 
In Albania ei pot fi lua^i tot atit de bine drept Greci, 
drept Albaneji, drept Turci, ca .^i drept Armani; de ase- 
meni in Epir, in Tesalia si in Macedonia. Ear pe |:6rmurile 
Adriaticei, .si cu deosebire la Avlona, la Durafiu, la Scu- 
tari etc., pot fi lua^i foarte u^or .^i drept Italieni. Cum sa'i 
gaseasca ^i sa'i recunoasc^ de Armani .si sS'i numere un 
neromAn, un strain? Apoi, precum e in tot soiul de cer- 
cetare, asa .si in aceasta, iubirea objectului certat nu trebue 
sa lipseasca. 



Digitized by 



Google 



XXI 



CATE-VA CRBDINTE LEGATE DS S£aB.\TORILS MAUI. CREDINfELE f^\ SUPEfi- 
STITIILE CE TIN DE NAfJCERE §1 COPILARIE. CREDINTELE ^I DATINILE CE JIN 
DE SECETA, DE ORINDINA, DE PLOAE, DE TUNET §1 FOLGER, DE CADEREA STE- 
LELOR, ETC. DIVERSE CREDINJE ?I SUFERSTifll. DATINILE CE JIN DE PLECAREA 
In CALfiTORlE. ALTE DIVERSE CREDINTB. LEGENDA «rAnDUNICEI, A LILIACULUU. 
• JANICO GANI> SAU «NU§LU CD VRUf^LU*. «CASMETE> §1 «A§I ERA SCRIITURA*. 



Inca o privire in interiorul casei Armanului .^i in via^a lui 
sufleteascS. Spre acest scop, in capitolul de fafS vom pre- 
senta c&te-va credin^e §i supersti^iuni de-ale poporului frate 
din Peninsula Balcanici. 

In ajunul lui Martie mamele pun la bra^ul copiilor mar- 
^i^or, ce se poartd panS in ziua de 40 de mucenici, c&nd 
se scoate ^i se leagd de ramurile vr*unui pom. Mamele cred 
ca pomii vor rodi abundent, ear copiii cred ca r3.ndunelele 
le ar aduce haine noi de Pai^ci. Tot in ajunul lui Martie, 
bae|:ii .^i fetele aprind tin .^i sar prin flacara, pentru ca vara 
sS nu fie prea supSra^i de purici. 

Cfind esa luna noud inaintea Pa^celui, fetele se string in 
curte cu un aghium» (cana de metal, pe turce.^ce: ibrik) 



Digitized by 



Google 



526 

plin cu apa, cu o p&ne intreagS acrivealie» fj\ cu un inel 
sau cu un ((minghiu.^» (cercel) de argint §i zic: 

LunS lun& nao... 

D&-mi c&mase nao, 

S'ti dau patru uao, 

S'\\ li bagi tu fra?e*) *) ftras 

S'^i li m&gi *) ti pasce. *) manAnci 

§i pun p&nea pe cap. Atunci Pa^cele se a^teaptS cu «bi- 
richete» ^i toamna cu abunden|:S in cereale. 

La sffintul Gheorghe se pun ramuri de salcie verde pe 
la u^i ^i «svolie» (brazdS verde) la poarta casei. Ca si la 
noi, in aceasta zi bSrba^ii, copiii^i femeile se c&ntaresc. 
Arm&nii ins4 pun in buzunar un ou §i o peatrS, ear pe cap 
o alta peatri cu urzici. In aceastS zi incepe lumea a se da 
in leagSn sau in scr&nciob. 

In (Jiua de 23 lunie, adecS in ajunul na^cerei sf&ntului 
loan BotezStorul, fetele string de pe cSlmp flori §i fereca 
cu care impodobesc un «ghium» goi, ce pentru aceastd 
ocazie, poartS numele de «galeata». PurtAnd cu eie aceastS 
«gaieata», fetele c^nta un cAntec numit «taghiani», dupi 
care 91 aceastS dating prime^ce numele de Taghiani, Tot 
in ajunul na?cerei s-tului loan BotezStorul, fetele se due 
noaptea la f&nt&ni §1 umplu gdleata cu apS nelnceputa. In 
gileata cu ap4 se pun objecte de argint, de acei prin ca- 
sele cSrora fetele se due tot cftntfind Taghiani; ceea-ce ele 
fac ^i in ziua de 24 lunie. StSpftnii objectelor care se al- 
besc in apa din gSleatS, vor trSi mul|:i ani ferici^i, ear acei 
ai objectelor ce se inegresc, vor muri in curind. Mai toji 
locuitorii ArmS^ni, ba ^i Turcii din T^rrnova ^i Magarova, es 
in ajunul na^cerei s-tului loan la preumblare .^i apoi se 
adunS pe calea unde se ating aceste doui comune, ear fe- 
tele c&nta mereu <cTaghiani». Mul^ din Bitolia vin de ase- 
menea si participS la aceastS popular^ serbare. 



Digitized by 



Google 



527 

In ajunul s-tului Toader, fetele se aduna imprejurul unei 
vetre cufoc, ^i dupS ce focul se facejaratic, arunc^ fiecare pe 
carbunii ro^ii c&te un grSunte de gr^iu. Ele stau apoi cu luare a- 
minte s^ va(Ja al cSrei fete este grauntele care plesne.^ce mai 
antSiu, cSci aceea se va marita mai curind. Tot in ajunul 
s-tului Toader, fetele pun in buzunar sau in sin c&te-va 
graun|:e de grau din pendertu ^), pentru ca, dupS ce se 
vor culca cu grauntele acestea asupra lor, peste noapte 
sa viseze fie-care pe ursitul ei. 

Arm&nii din toatd Turcia europeana, din Grecia .^i cei 
din Serbia, cred ca in ajunul s-tului Andrei, pe timpul 
nop^ii, at&t pomii c&t ^i arborii se apleacS de trei ori spre 
piment, iji de trei ori il sSrutS §i ii muljumesc pentru; cd le 
da nu numai cele trebuitoare vie];uirei lor, ci si rodnicie .^i 
imbel?ugare. 

S6rbatoarea Intdmpindrel Domnului^ ce cade in ziua de 
2 Februarie, e foarte pre^uita de femei §i se §i nume^ce 
«s6rbatoarea mulierlor». In ziua aceasta toate trimit la 
biserica c&te o litie ^i o coliva, dar mai ales cele insSrcinate ^i 
cele lehuze nu lipsesc a face aceasta; insSrcinatele spre a 
cere Maicei-Domnului na^cere uijoara, ear lehuzele spre a 
'i mul^fSmi de ajutorul ce le-a dat la na^cere. 

De s6rb&toarea Craciunului, a s-tului Vasile ^i a Bobo- 
tezei iarS^i sunt legate o mul];ime de datine, credin|:e §i 
supersti^i. Ajunul CrSciunului, in Bitolia ^i in imprejurimi 
se cheama «Colinde». In ziua de 24 Decembre, to^i co- 
pii alearga din casi in casa, bat^nd in por^i cu un «stu- 
pugan» adecS buzdugan, ce ^i-au preparat din vreme, stfi- 
gand: «Colinde teta... colinde». Niciun copil nu sti acasd 



1) In ajunul onomasticci unui capdc familie sc fac cinci litii sau p&ni (pendi 
arton), care, imprcunSl cu o sticlutSl de vin ^i cu o colivS, se trimit la bisericS, 
spre a fi binecuvfintate. Una din litii rfim&ne preotului, ear celelalte patru se 
fac bucajcle 91 se impart, in bisericS ?i acascl. In ziua numelui chiar, se mai 
bine-cuvinteaz5 mcS o litie ^i mcS o colivS, acasS la acela a cSruia e ziua 
numelui. 



Digitized by 



Google 



528 



ziua aceasta, ci bate macar in porfile vecinilor .si a rude- 
lor anun^^ind colindele. Copiii ace^tia, in cursul zilei de 24 
Decembre poarta numele de colindari. In toate casele se 
a^teapta cu placere si bucurie venirea colindarilor, cSrora 




C3 

c 



c 



c 

£ 
o 



> 



U4 



sc da in dar cate un colac, nuci, castane etc. In ziua de 
Craciun ^i in ajun Armanii din Albania de nord se saluti 
cu vorbele: A//y s'a ndsciit! In ziua de s-tul Vasile unii 
bae^i se imbraca cu cojoace .^i cu pei de urs, de care se 



Digitized by 



Google 



529 

at^rna clopo^ei, i^i pun ma^ci pe obraz, se inarmeazd cu 
sSbii §i hangiare si a^a es pe u\\\k inaintea trecetorilor, 
pe cari ii opresc, spre a le cere bac«;l^uri. 

Pentru ocazia aceasta bae^ii nu se mai numesc colindari, 
ci «suruvari». In ziua de anul nou se fac «pituroni», un 
fel de pite cu mai multe pSturi, intre care se pune un ban 
de argint, numit «parSlu al aghiu Vasile». La pr&nz toata 
familia mSn&nca din pituroafie, cu luare aminte, si e cu 
noroc pentru acel, din membrii familiei, care gase^ce ba- 
nul. La unele familii pe ISlnga «paraiu al aghiu Vasile» se 
pun in «pituroane» ^i mai mul^i bani mSrun^i, spre a face 
plScere ^i bucurie copiilor din casa. Proprietarii de turme 
de oi sau ciredi de vaci se due, de s-tul Vasile .^i spre 
BoboteazS, la vr'o fontana si fac o cruce cu unt, ca sft 
le trSeasca si sSl le prospereze vitele. In ziua de colinde, 
adecS in ajunul Craciunului, se trimite rudelor .^i amicilor 
c&te un colac mare impodobit cu zaharicale. Acest colac 
se trimite §i femeilor maritate in curgerea anului. Cu c&te-va 
zile inainte de Boboteaza se sapa in sat o groapa mare 
in care trebue sS se arunce crucea de la Boboteaz'A. IncS 
din ajun mai multi tineri pftndesc ISnga groapS, ^i, spre a 
* resista frigului, beau mereu rachiu C&nd crucea se asvirlS 
in groapa plina cu apa, sar si ei de prind crucea ifi dupa 
ce o apuca striga cu to^ii: «En i Ordani (=la lordan)... ^i ti 
mul^ ani!» In curgerei zilei de Boboteaza, acei tineri se due cu 
crucea prinsa din groapa pe la familii, carele dupa ce sa- 
rutS crucea, dau tinerilor bacsisuri. Acesti tineri in ziua 
de Boboteaza se imbraca ca ^i in ziua de s-tul Vasile, dar 
cu ocazia aceasta se numesc «Iiguciari», ear nu suruvari. 

Ca ^i noi, Armanii cred cS in seara de s-tul Vasile s*ar 
deschide cerul, pe la mezul nop|:ei, ^i ca acel care stS 
de^tept ^i vede aceasta minune, are dreptul de a cere ori-ce 
de la Dumnezeu. Se povestesce cum-cS un tin6r, vir^ndu-^i 
capul printre fiarele de la fereastrS, sedea si pftndea sft 

7. Nfni(esct$. ^ De/a fiomnmii din Tmreia Emrop^anii. 84 



Digitized by 



Google 



530 

vacja deschiderea cerului. ^i cum sedea el a^a, tot a^tept^nd, 
de-odatS vede o lumini orbitoare... Se deschisese cerul! 
In graba lui, voind sa cearS de la Dumnezeu un cap mare, 
adecS cu multS minte, ceru: «un cap de §inic...» §i de-odatS 
capul lui deveni c&t un ^inic ^) ^i nu-1 mai putu scoate dintre 
fiarele ferestrei, dec&t numai dupS ce acestea fur4 tiiate 
cu pila. Dar nenorocitul trebui sa a^tepte §i anul viitor ca 
s4 vatja iarS^i cerul deschi(J6ndu-se, c&nd ceru ca Dumnezeu 
s4-i faci capul cum era de la inceput. 

Sa arStSm cAte-va credin^e ce ^in de na.^cere ^i de co- 
pilarie. Cfind un copil se na^ce cu wcSma^e* adecS sovon^ 
acesta se ia §i se depune la bisericS timp de 40 de zile. 
Dupa aceasta sovonul se pune ^i sub o punte, unde se lasa 
pSna ce tree peste punte trei pa^ale-Turci. Ast-fel tratat, so- 
vonul devine foarte aducfitor de noroc ^i e bun, mai ales, 
pentru cAijtigarea judecd^ilor. Este destul, ca merg^nd la 
judecata, sS aibS cine-va sovonul in sin, .si judecata va fi 
sigur cA^tigata. C^nd un copil pl&nge mereu, i se ia fasa, 
se aruncS in drum §i se a^teapti pSnS ce trece o vaca peste 
ea. In momentul cAnd vaca trece, persoana care a aruncat 
fa$a se intreaba ^nsS^i (cgi arugi?» ^i tot ea i«;i respunde: 
«arunc clapsa», cuvint grecesc, ce insemneazS: pl^nsul. Dupi 
acestea se ridicS fasa, se duce in casS jji se crede cS copilul 
nu va mai plange. 

C&nd un prune se na^ce «cu nSrille aca^ate» adecS cu 
guturaiu, se zice cS s'a nascut cu «farnu»^ adecS cu fr^u. De 
aceea, spre a'l scapa de guturaiu, copilul se trece printr un 
fr^u, dar aceasta trebue si se facS intr'o zi de luni ^i freul 
trebue sS fie cu spumele calului pe el. Cu aceste spume 
se unge gura, nasul ^i obrajii copilului. 

>) Un finic, in Macedonia, esto un sfcrt de chilS. Chila are greutatea de 
92—94 de ocale turce?ci; deci, capul celui care vSduse cerul deschis, deve- 
nisc de aproapc 25 de ocale. 



Digitized by 



Google 



531 



CArrd un copil e diochiat, se ia apa din trei fontAni pe 
tacute, si se pune intr'un «misur», adecS intr*o farfurie adinca. 
O babi desc&nta lu&nd trei carbuni aprinsi si, dupa ce face 
deasupra farfuriei cS^te 
o cruce cu fie-care cSr- 
bune, il arunci in apa. 
DacS cirbunele cade in 
fund,atunci esemncSco 
pilul a fost r6u diochiat. 
Deasemeni, daca baba 
casci cAnd descSnta ^)^ 
c semn de diochiu. 

Cftnd un copil «easte 
acfifat dilunS» sau,pen- 
tru ci i s'aii Ifeat «cul- 
panele» noaptea afara, 
a fost apucat de v6r- 
saturi ^i de diaree, se 
ia un ou ouat chiar in 
ziua aceea, se sparge, 
ear albusui si gilbinu- 
sui se \^rsi intr*un vas 
umplut cu ap& iuata din trei fontani. In acest amestec se 
mai pun trei grSun^e de sare, trei graun^e de orz, un ac .^i 
un ban de argint. Vasul se invfelesce apoi cu o cSmasft a 




Apostol Margarit. 



1) Sc desc^nt^ in urm&toarele casuri: cand nu sc 'cunoascc boala copilulu^ 
1)olnav, dind e diochiat, cdnd «e luat din afar&» adec& are spazmuri, c^nd are 
<chint&» adec& umflare a fetei, cAnd scoate pe pleoapS un «uhcior» adec& ul- 
cior, in care cas, pe lAngi eft sc descAnta, ulciorul se ?i inteapS cu un fir de orz 
luat din escrementele unui <^at» adec& harmasar, etc. Descftntecele se fac in 
mai multc feluri si cu multe ajutoare, a^a bunft-oarft unele se fac cu cearft stinsft 
?i cu suflare, altele cu trei grftunte de sare aruncate in foe, altele iarS^i cu j5- 
ratic aruncat intr'un pahar cu apa, etc. C^nd unci femei li moare un prune de 
^1(5, ea stinge trei cirbuni aprinsi cu propriul ei laptc ?i pSstreazft ace^ti trei 
cftrbuni, pinS cc iarftsi na^ce un prune, c^nd aprinde din nou cSrbunii. E greu 
a rSpftta descflntece de la fcmcile armSne. 



Digitized by 



Google 



532 

copilului bolnav ^i peste aceasta se pune un cu^it negru si 
douS linguri negre. Toate se espun noaptea la luna, §i, se 
'^ crede ca luna se scoboara ?i atinge apa cu amestecul de on 
^i celelalte objecte. Diminea|:a o femee culege lemnisoare 
de pe-afarS, face un foe cu ele, spre a incSltJi apa, .^i cu 
aceasta se scaldS copilul bolnav. Apa apoi se varsS in drum. 
C&nd copiii incep a incerca sS umble iji fac pasii cu 
teamS, femeile procedeaza la ceea-ce se zice «tSliarea fric4liei» 
adecS la taierea fricei, care se face ast-fel: o femee cu- 
lege din trei gunoaia trei lemnisoare, cu care incarca pe 
copilul ce incepe a umbla si il duce pSni la poartS. 
Acolo o alta femee ia de pe copil lemni^arele .si le pune 
pe prag de le tae. Femeea care ^ine pe copil intreaba: «gi 
fagi .^> ear cea-raltS ii tae vorba .si zice: «taliu frica a fi- 
ciorlui». Buca^ele din lemni^oarele tSeate se adunS ^i cu ele 
se face un foe, prin para cSruia se trece copilul de trei ori. 
Aceasta se face in trei Sftmbete de-arindul ?i copilul in- 
cepe a umbJa fSri sS-i. mai fie fricS. 

Sunt la Armani cate-va datine .^i supersti^i ce ^in de 
ploi, de grindina, de seceta .si de vremuire. 

Cand ploua «cu galeata» se pune in curte o pirostie cu 
picioarele in sus, .^i se crede cS ploaia inceteaza; ear c&nd 
cade grindina multS se aruncS in curte oul de la Pa^ci, 
ce a fost pastrat la icoanS, si se crede cS grindina va in- 
ceta indata. 

In timp de mare seceta, o femee saraca, de obiceiu o 
^igancS, se imbraca cu flori, cu buruene ^i mai ales cu 
fereca, de care se gase.^ice foarte multS in muntoasa Tur- 
cie, ^i a«)a impodita merge prin tot satul, din casa in casa, 
din^uind si cantrmd: «Pirpiruna, sarandunS etc.» Femeea 
aceasta, pentru ocasie, se cheamS oPirpirunS» ^i tot acest 
nume poart^ .si datina aceasta, care nu e alta de cfit /«- 
parud'i, Omenii din casele in care intrS «pirpiruna)) varsS 



Digitized by 



Google 



api peste ea si ii d&ruesc bani marun^i, fiinS, unt, ouS, etc. 
Pirpirina e inso^itS iji de alte c^te-va femei. Se crede ca 
fSc^ndu-se ast-fel se vor deslega ploile ^i ca seceta va in- 
ceta neindoios. 

Eclipsele, dup4 o credin^a musulmanS, resulta din faptul 
cSl dracul (= ^aitan) imbrci];oseazS soarele ori luna §i nu se 
retrage dec^t daca oamenii de jos fac sgomot, dSnd cu 
puscele, cu pistoalele, etc. 

G&nd pisica, curS^ndu-^i fafa cu labele, stS spre rfesarit 
este semn ca va fi timp frumos; ear daca sti cu fa^a spre 
apus, atunci se va strica vremea. Fulgerile .si tunetele do- 
vedese ca s-tul prooroc Hie se primbla prin nori cu puter- 
nica lui trasura cu patru ro|i inaripate, trasa de patru cai 
de foe. C&nd cade o stea e semn ca un rob a scSpat din 
robie ^i nu trebue spus nimic de caderea stelei, caci atunci 
robul scSpat este iarSsi prins. Cometele prevestesc rSsboae, 
holera, foamete, etc. 

Alte diverse credin^e .si supersti^ii sunt urmStoarele: C^nd 
intro convorbire se pomene.«;ce despre draci se zice: es'ili 
m^ca luplu»^ sau «tu munte sec s'hiba», sau «diparte di 
noio sau «s*n'aibS anacra» (— izb&nda) .^i cu degetele impreu- 
nate, ale dreptei, se bate pSni^ntul, sau vr'un zid, sau se 
scuipa in laturi. De asemeni c&nd femeile vorbesc de boale 
grele, tot a^a bat pam^ntul cu degetele impreunate .^i, scui- 
p4ndu-.^i in sin de trei ori, zic: «diparte di noi!» — Arm^nul 
se fere.^ce de a pomeni numele dracului, nume pe care il 
inlocuesce cu una din espresiunile de mai sus. 

In timpul verei, tinerii umbS pe c&mp si cauta cu sir- 
guin^:a sS dea de vr'un trifoiu cu patru frunzi.soare. Gasindu*! 
il depun la biseric4 timp de 40 de zile .si atunci se crede 
ca ori-ce fatS ar fi atinsa cu acest trifoiu se va indrSgi de 
tinerul ce Ta gSsit ^i'l are. 

Cand o gainS cinta cocose.^cCj preveste^ce proprietarului 



Digitized by 



Google 



r)34 

o nenorocire sau chiar moartea. De aceea numai dec&t gSina 
e prinsi ^i dSruiti la biseric^ spre a se inlStura nenoroci- 
rile prevestite prin c&ntarea ei coco^easc^. De asemeni, daca 
o gdina face un ou prea mic, ou-st^piturd, atunci oul acesta 
indata este spart sau aruncat in g^lS, spre a se indepSrta 
nenorocirile ce ar fi adus la casa omului. 

C&nd pe cine-va il mfin^ncd palma st&nga e semn ca va 
primi bani^ daca il m&n&nca cea dreapta, atunci va da. C4nd 
se varsa rachiu e a r6u, de se varsS vin e a bine; ear c&nd, 
ferbend apa^ curge din oali, s6 vor inavu^i Evreii. C&nd 
uria c^nii in curte e semn rSu pentru cineva din casa; tot 
aj^a cAnd cucuvaea c&nt4 pe casa. Bufnija iarasi nu este de 
bun augur. 

Nu e bine ca, atunci c&nd doi oameni vorbesc, un al 
treilea sa treaca printre ei, cdci se strica amicia celor d*^- 
tei doi. In acest cas se zice: anu s'trea^e pi-t mese (= prin 
mijloc) ca snu li s'aspargd vrearea!» 

Cel care mSturS trebue sa se pazeasca de a atinge pe 
cineva cu mitura, cdci persoana atins^ moare foarte cur^nd. 

Femeile nu lucreaza seara in ajunul mercurei ^i vinerei, 
pentru c4 mercurea ^ine norocul birba^ilor ^i a negustori- 
lor, ear vinereia ^ine norocul femeilor. Nici odati Arm&nca 
nu se la vinerea. 

C^nd o femee i^i sftn^e^ce Jesutul, .^i dacd, fiiod insdr- 
cinata, dore^ce sS ?tie de va na§ce iati ori bSeat, arunca 
in drum cu ochii inchi^i cele din urma dou4 vergele, ^i daca 
peste ele va trece un barbat, pruncul va fi baeat, ear de 
va trece o femee atunci pruncul va fi fata. 

Ccind cineva viseaza cS intr'un loc oare-care ar fi ascunsa 
o comoarS, este |:inut sa nu spue nimSrui visul, ci sa mearga 
singur ^i s4 sape in tacere, .si va gSsi comoara. Daca insa 
nu se poate stapini !ji povestesce cui-va visul s6u, atunci 



Digitized by 



Google 



535 

«stihiulu va s*m^ca parasli» • adecS stafia ^) va m4nca pa- 
ralele si degeaba va mai sSpa Condifiunea absolutei ta- 
ceri, la cSutarea comorilor, este ^i la noi. 

Nu e bine ca cine-va si piece la drum in ziua de Mar^i; 
si daca se int&lne^ce in drum cu un popa,^un epure ori 
ii trece pe dinainte un ^arpe sau o vipera este semnr6u; 
«easte napudhile» adeca toate ii vor merge anapoda, pe dos. 
Pentru ca sa fie drumul cu noroc, c&nd pleaca cine-va i 
se pune jaratec la poarta iji un «ghium» plin cu apS. Cel ce 
pleac4 restoarna ghiumul cu piciorul, dup4 aceasta i se 
ofera «un birbiliii (pahar) di ^in» si pe c&nd el bea ?i trece 
peste jaraticul de la poarta, cei de fa];^ zic: «cu 'mbareafa», 
adeca: cu norocire. DupS ce porne^ce se iau dupS el femeile 
si bSrba^ii consSteni, dar mai ales so^ia, ^i il petrec pSnd 
in capul satului. C&nd apoi calfitorul i^i ia remas bun, toate 
femeile se apleacS ^i smulg earba de jos, pe urmS toate se 
intorc la casa so^iei intristate ^i ii dau earba ce au smuls. 
Ea pune earba in lada de o pastreaza §i crede cS, fScend 
ast-fel, so^ul ei va trai bine printre strdini. Un alt mijloc, 
ce paze^ce de nenorociri pe eel plecat de-acasa, este c^ 
acei cari r6m&n sunt datori a nu iSsa nici odata pirostiile 
pe foe libere, ci trebue sk pue ceva pe ele, cSci alt-fel eel plecat 
in strainState nu se va intoarce cur^nd in patrie, la ai sei 
si la so^ie. 

Alte diverse credin^e .^i supersti(:ii mai sunt urmitoarele: C&nd 
cine-va are bl&ndS, spre ai trece, se freaca cu o «zon&», 



»| Prin stafia aceasta sc intelcge aici spiritui gardian al comoarei, care prin 
blestemul sau menirea ce a fScut eel cc-a ascuns comoara, s'a legat a pizi a- 
verile ascunse, pSni ce va vcni sS le caute §i si le g&seasc& acel ciruia a fost 
menit^ comoara. Aceasta credintS sta in strinsS legSturS cu credinfa ci spi- 
ritile celor ziditi in ziduri, se msircineaza a pSzi trSinicia zidurilor, ^i deci e 
legata §i cu credinta in luarca umbrci, cu cea a tacrei cocosului dela punerea 
temeliilor si altelc. 



Digitized by 



Google 



536 



de matas^ ro.^ie, adecS cu legStura cu care se leagS la 

genuchi «cioare9ii». 

C^nd cine- V a 
sufere de vre-o 
boal4veche,du- 
reride^eale,va- 
tamatura etc. se 
lasa a fi c&lcat 
pe spate de vre- 
un urs domes- 
licit de \\g^ni^ 

sisecredeca va 

> 

scapa de boala. 
De asemeni cu 
peri de urs si 
chiar cu peri de 
lup se afuma a- 
desea cei bol- 
navi, spre a se 
vindeca de boa- 
la. Piciorul eel 
drept sji ochiul 
celdreptdecar- 
ti^a, pe anni- 
ne?ce «^umuro- 
niu» se pun si 
se pastreazi in- 
tr'o cutiu^:a de 
argint. Daca cutiu^a aceasta se at^rna de fesul copiilor a- 
tunci purtatorii nu vor mai suferi de diochiu. 

Sa aducem si o legenda, si anume: pe cea a r^ndu- 
nicei. A fost o femee, care, dupa ce s'a maritat, n'a scos 
din gura nici un cuvint trei ani de-arindul, si aceasta o 




Armani Epiriati din Avela 



Digitized by 



Google 



587 _ 

fScea ea spre a se pedepsi pe sine^i, pentru vina cS, ina- 
inte de miriti.^ vorbise rfeu de bSrbatul ei. DupS trecerea 
a trei ani de zile implini^i, bSrbatul se insur^ a doua oara, 
crecj^nd cSl AntSia lui femee amujise. Indati ce noua so^ie 
intr& in casS incepu s4 cleveteasca ^i sS tortureze pe ^n- 
t6ia so^ie .^i cSlte bdatS o tortura chiar impreuni cu bar- 
batul. ^i ce nu *i facea ? li infigea a^chii de lemn pe de- 
desubtul unghiilor 51 le didea foe... O in^epa peste tot 
corpul ^i chiar limba i-o s&ngera cu acul. So^ia d'&ntfei rSbdi 
cu tarie toate sfelbaticiile celei de a doua, dar la urma 
urmei perdu rSbdarea .^i cu durere zise: 

Ai! ai! LSndura lae*) s'ti fagi! *) r&ndunicd neagrS 

S'pi tu c^lpitura*) di ufe s' fugi! *) cr^pStura 

Mine trei afti ti un sbor*) nu grii.... *) cuvint 

S'line tr'oara cu z^vonlu *) pi fatS *) voalul de mireasi 

Inchisisi *) sS sburSsci... *) incepusi 

Si agra >) s'ti porti ?.... 

Pe cAnd a^a zicea ^i blestema ilntSia so^ie, eatS ca de- 
o-dati so^ia a doua se prefacu in r^AdunicS neagra^ si sbu- 
r&nd prin crSpitura usei, incepu a suspina si a se vSicSra 
pasSresce pentru pacatul ce ftcuse ca femee. 
» De asemeni cioara^ porumbelul^ turturica .^i pelica^ml au 
la poporul arm^ncsc cMe o legenda. Ca j^i noi, Arm^nii cred 
cS liliaaU nu este decat ^oaricele care a m&ncat din na- 
fura de la bisericS .?i Dumnezeu Fa pedepsit, ddndu'i aripi 
^i poruncindu'i sd nu mai vadS lumina soarelui. 

Cum zicem noi ca doua persoane sunt strins legate ca 
Tancia ft Manda^ Arm^nii zic ca 'fani cu Gani^ sau ca 
Nuflu cu Vniflu. Cele d'dntSi cuvinte ca /a;//' cu Gani 
sunt mai des intrebuin^ate, spre a arata o legatura sufle- 
teasca, .^i se gasesc nu numai in Macedonia si Tesalia, ci 

1) Agra va-sa-zic5: sail>atica, crudS, ncindurata. In uncle p&rtT se pronunti 
?i: ahrd. 



Digitized by 



Google 



538 

§i la Arm^nii din Epir, precum ^i la cei din Albania de 
nord ^i din Muzachia. 

Cuventul cdsmete este de asemeni foarte des intrebuin^:at 
pentru a arata menirea, sor];ul aruncat de soarta, sau, mai 
bine, destinul. Casmete este cuv^nt turc^sc ?i insemneaza, 
cum ziseram : destin. Turcii zic: cdsviet-i-se olagiacttr, adeci: 
daca va fi hotarit de destin, sau daca va fi predestinat, atunci 
se va .^i intimpla. In aceste vorbe turce^ci este concentrat tot 
fatalismul asiatic ^i oriental. Arm^nii au luat cuventul acesta 
dela Turci intocmai ^\ li dau cu totul aceeaiji intrebuinjare. 
Arm&nii zic: «ma s*hiba casmete va s'amintu...» adeca: nu- 
mai sa fie hotSrit (de sus) f^\ voiu c&i^tiga. Deci si ei ca si 
Turcii intrebuin^eazi cuventul casmete in in^:elesul de destin, 
de predestinare. Mai au Arm^nii incS o espresie fatalistica 
care suna: «a^i era scriitura» ^i care este identic cu cu- 
ventul nostru: a^a a fost scris, dar acesta are un caracter 
crestinesc, si cuprinde mai pu^in miez supersti^ios dec&t cu- 
ventul turcesc «casmete». 



Digitized by 



Google 



XXII. 

NUMfeRUL TEIBULUI fARJj^BBOTESC. fAR^KROTUL CACIANDONI. IXPTA FAR- 

^BROTULUl CACIANDONI CU ALBANEZUL VELl GHEGA. CACfANDONl IN INTRUNIREA 

KLEI<T1L0R LA S-TA MAURA. PRINDEREA LUI CACIANDONI ^l CONDAMNAREA LUI. 

MOARTEA LUI CACIANDONI f^l A FRATE-S£0 GHERGHE UA^lATUL. 

FEMEBA fIRJ^EROATA. 



Numferatoarea tribului fSr^erotesc.^ Dar aceasta s'a inceput 
odata CU lucrarea de-fa^a, a urmat necontenit impreuna cu 
cercetarea fie-cSruia din cele-lalte triburi arm&ne^ci §i s'a 
terminat cu capitolul XX, in care ne-am ocupat de tribul 
Albanovlahilor sau al Arnauchenilor. Cititorul care va fi 
urmirit lucrarea noastri cu condeiul in mfina §1 va fi in- 
semnat numferul FSr^ero^ilor de prin toate luncele, de prin 
to^ mun^ii, unde i-am arStat, a ajuns la mai bine de doua 
sute zece mii de suflete. Pentru a avea insa numere ro- 
tunde, noi vom pdstra in socoteala noastrd numai 210.000 
de suflete pentru harnicul, indrazne^ul .^i viteazul trib al 
FSr.^ero^ilor. Se in^elege cS ?i cifra aceasta este cu mult 
sub adev6r, dar at&ta am gasit j^i at&ta si arStam. E plina 
Peninsula-Balcanica de ei si de faptele lor, e plina istoria 
Greciei moderne si poesia populara greaca de vitejia lor. 
Am putea sa aducem numele .^i faptele a sute de Fansero^i 



Digitized by 



Google 



540 

vesti^i, carii s'au luptat inca de pela inceputul veacului nostru, 
precum .^i de acei carii s'au rfesboit in timpul revolu^iei grece, 
pentru crearea Greciei moderne. Ne vom margini insa s& 
infa^o§am numai unul, pe vestitul Caciandoni, care a remas, 
cu drept cuvent, in gura si in poesia populara a tuturor 
popoarelor din Peninsula, un erou legendar. Via^a si faptele 
acestui Arm^n Far^erot vor arata cata putere de voin^d, 
cslta indrSzneala f}i vitejie, c&tS bSrbA^ie ^i c^ti statornicie 
in lucrare are Farserotul, cind se hotare.sce si se devoteaza. 
Aravantinos ^) ne spune cS vestitul armatol Caciandoni 
era nascut din pSrin^i Armani: Asys-cat ort KaraavKouYjC 
'say* TZOLzipa ^3X7.yo7ro{;i£va... adeca: se zice cSl Caciandoni 
a aviit de laid pe un pdstor valah. Si sunt, asupra armd- 
nitS^ei lui Caciandoni, si alte mSrturii afarS de aceasta a 
pomenitului istoriograf grec. Numele lui pare sS fie Antoni 
Caciu sau Caciu-Antoni. ^j Caciandoni a trSit lung timp la 
Valtu in Acarnania, ca mare proprietar de turme. Dupa 
ce insa satrapul Ali-Pa^a-Tepeleni, care il ura ^\\ pizmuia, 
ii rSpi averile, Caciandoni, spre a se rSzbuna lu& armele, 
chema in jurul sSu un bun numer de Farjjero^i si incepu 
a prigoni de moarte cetele de oaste si pe oamenii lui Ali- 
Pa^a, ori-unde ii int^lnea. Al^i armatoli armSlni, ofensa^i si 
ei de Ali-Pasa, nu int^rziar^ a se uni cu Caciandoni, care 
in cur^nd deveni o for^a formidabilS. Cei doi fra^i ai lui 
Caciandoni, dintre carii, unul nSscut cu ocazia migra^iunilor 
pSrinJ:ilor in satul arm^nesc Lepeni, din Acarnania ^i su- 
pranumit Lepenlattil^ ear cellalt, Gheorghe, nascut in mun^ii 
Ha^ia si supranumit Hafiatul^ luarS .^i ei armele si se pusera 
sub comanda viteazului lor frate Anton. Caciandoni era mic 
la trup ^i cam usca^v, avea o voce pu^ina, bl^ndci, totu^i 
era brav panS la temeritate, vioiu, mladios si cumplit de 



*) Xpov. xY^; 'HirwpoD, vol. I, pag. 283, (nota a). 

*; loan Caragiani, Siiui. ist, as. Rom. d. Pen.- Dale. pag. 211. 



Digitized by 



Google 



541 

ager in miscarile sale ; cunoijcea cu de-amaruntul toate 
str^mtorile • §i ascuncjfetorile mun^ilor, era plin de viclenii 
.^i siretenii si insetosa dupa rfesbunare in contra acelora 
cari ii facuser& vre un r6u ^). C^nd Caciandoni se hotSri sa 
rfespuncJS cu s&nge prigonirilor in contra sa si in contra 
celorlal^i cre^tini, facute de satrapul de lanina, Ali-Pa^a, 
vindu restul turmelor sale si ceealalta avere mi^cStoare, ce 
'i mai r6m4sese, ^i puse ensu^i foe caselor, stftnelor .^i aca; 
retelor ce avea, pentru ca s3. dea a in^elege cSl va merge 
la r6sbunare pSna la moarte ?i cSl nu se va mai reintoarce 
la viata tihnita. In capul unei numeroase cete de FSr^ero^i 
voinici, Caciandoni ani indelunga^i, prigoni o^tirile lui Ali- 
Pa^a i^i le tai& in bucS^i. Furios satrapul de at&tea infrin- 
geri pS^ite, intocmi, spre a urmari ^i prinde pe Caciandoi^i, 
o numeroasa ceatS de Albaneji incerca^i ^i al^si, in fruntea 
cSreia puse pe un Veli Ghega, birbat puternic, trupes, 
bine legat .^i intrat de multe ori in foe. Toate incercarile lui 
Veli Ghega de a prinde pe Caciandoni rSmasera zadarnicie. 
Tocmai cAnd credea cSl va pune m&na pe el, atunci li scSpa 
iaraiji, dupa ce perdea in fie-care data c&^i-va viteji pe carii 
Caciandoni ii trimitea pe lumea ceealaltS. Atunci Veli Ghega 
incepu a jSfui si rechisi^iona satele prin care trecea, siib 
cuvint cS locuitorii ar fi in^elej=ii cu Caciandoni si ca il ffic 
mereu scipat. 

Eroul nostru amSrit de suferin^ele, din causa lui, a atdtor 
nevinovati, trimise lui Veli Ghega o scrisoare cam cu acest 
cuprins: «Veli Ghega! mi se spune ca mfe cauj:i ^i te plAngi 
c3. nu m6 po^i gasi. Dacd dore^ci aceasta in adev6r atunci 
vino la Criavrisi, unde m6 aflu ^i unde te a9tept.» EatS cum 
descried-1 1. Caragiani omerica intdlnire de la Criavrisi, adecS: 
f&ntftna rece, intre uria^ul Veli Ghega ^i usca^ivul Caciandoni: 



*) C. Fauriel, Chants populains de la Grhce moderne, etc. Paris 1824, douS 
volume. Vedi vol. I tChants historiqucs) pag. 163. 



Digitized by 



Google 



542 



«Cfttitecele populare grece^ci.... spun ck lupta a avut loo cu, 
pu.^cele .si ca intre cei uci«;i a fost si Veli Ghega, impascat de 
ensusiCadandoni. Cantecele fSrserote^ci insS, ce posedimnoi 
si informafinnile itoastre de la betrdni din familia Caclandoni^ 
spun cS lucrurile se petrecura cu totul alt-fel, adec4: Cacian- 
doni cu trupa sa era a^ecjat in ni.^te tufi^uri de l&ngS Criavrisi, 
c&nd avanposturile ii anunfarS ca Veli Ghega, cu o^tirea sa se 
apropie, venind, nu pe drumul mare, ci pe cSrSri lituralnice 
din partea opusa a drumului. La apropierea ambelor o^tiri, 

incepuri injurSturile pe 
de-oparte .^i alta, in limba 
albanezS, c5ci to^i Far^e- 
ro^ii stiu albaneze^ce, si 
Veli Ghega cu trupa sa 
erau Albaneji. InjurSturile 
si ocSrile, dupi cum spune 
.^i Fauriel, se fiiceau ca si 
intre eroii lui Omer ina- 
inte de a se incSera. Dupa 
injuraturi venirS la in^ele- 
gere c\x parola de onoare 
(albaneze^ce : Besa-ie-be- 
sa) a e.^i cftte 20 din fie- 
care parte a o^tirilor ina- 
mice, Caciandoni in frun- 
tea Far^ero^lor ^i Veli 
Ghega in fruntea Alba- 
nejilor, si a nu se da nici un foe, ci numai cu sSbiile ^i cu lata* 
ganele sS se lupte intre ei. La semnalul dat JnainteazS din tufi- 
suri, spre drumul mare, pe de-oparte si alta patru-zeci si doi de 
voinici, uriapd Veli Ghega in fruntea Albanejilor si mtculfins- 
cdciosul Caciandoni in fruntea FSr^ero^ilor. Caciandoni roaga 
pe camaracjii s6i sS'i lase lui pe Veli Ghega ^i ei sS se 
incaerQ cu ceilalti, tot acela^i lucru recomand4 si Veli 



■ 




m 


1 V . ^^^B 


^1 




'^it J 






I Alfl 


lA"^^ jL 


■vTv m 


" 


T 


%fl 


IKm^ 


1 


1 


1 



P'ar^eroti din Samarina. 



Digitized by 



Google 



543 

Ghega tovarasilor sei, sa nu atinga nimine pe Caciandoni, 
caci si'l reserva pentru ingustarea sa^ cum zice c&ntecul 
fSr^erotesc. Incaerarea a fost tot ce poate fi mai sSlbatic 
?i de-o parte iji de alta, si resultatul a fost rSniri din partea 
FSr^ero^ilor, si c^te-va cadavre din partea Albanejilor^ intre 
cari si uria^ul Veli Ghega, trdntit jos la pam^nt de Cacian- 
doni. MScelul nu |inu mult, caci un soldat albanez din tufis, 
v^d^nd pe Veli Ghega cSdend la pam^nt, trase cu pa^ca 
asupra lui Caciandoni, pe care il rani u^or, jji lupta incetA 
si se retrasera iari^i in tufisuri ambele par^i. De acolo in- 
drSzne^ul donga, nepotul lui Caciandoni, in grindina gloan- 
^elor, se repecji si taift capul lui Veli Ghega, si intrfind cu 
el in tufi^ se fScu nevedut, impreuna cu Caciandoni si trupa 
sa. Ast-fel s'au petrecut lucrurile» ^). 

In urma acestui duel, faima nume'ui lui Caciandoni se r6s- 
pAndi peste toata Peninsula ^\ deveni ca o amenin^are pentru 
Satrapul de lanina, cSruia Caciandoni ii mai ucise, ^i dupft 
aceasta o sumS de capitenii .^i de osteni incerca^i, pe carii 
Ali-Pa^a i-a tot trimis pe urmele F^rserotului nostru. Din-cAnd 
in cAnd Caciandoni se retragea in insulele lonice, ce se ga- 
seau sub stSp&nirea Rusiei. In anul 1805 avu loc in insula 
S-ta Mura, una din lonice, o inlrunire a tuturor Cleffilor si 
Armatolilor, carii luptau de mai mult timp in contra tira- 
nului Ali-Pa.^a. Ei fuseserS chema^i de un episcop grec, care 
organisa un complot in favoarea liberSrei Greciei. Dejji pen- 
tru o causa strSini lor, ci mai mult impin.^i de dorul de 
a face vitejii, se adunara aici ^i Armatolii Armcini, intre 
cari se v6du .^i Caciandoni. «Pour Katzandonis, ce fut un 
vrai triomphe de paraitre au millieu de cette foule de braves, 
proclam^ d'un voix unanime le plus brave de tous, et entre 
tous facile k distinguer, et par la fierte de son air, qui 
contrastait, en quelque sorte, avec la petitesse de sa taille, 

') stud, istor, as. Rom. d. Pen.'Daiamial, pag. 112-113. 



Digitized by 



Google 



r>44 

et par l*or qui, etincelant de toute part sur sa personne, 
y relevait encore le costume pittoresque de Klephte...» ^). 
Cu ocazia aceasta, in av^ntul s6u rfisboinic, Caciandoni se 
oferi de a ataca cu oamenii sei trupa de observa^e, tare 
de aproape .^ease mii de oameni^ pe care Ali-Pa^a o pos- 
tase la Preveza, spre a priveghia mi^c^rile complotului ce 
se organisa in S-ta Maura jji in insula Corfu. Cei carii erau 
fa^a, il rugarS insa s^-'^i p&streze av^ntul pentru timpuri 
mai prielnice §i in acela^i timp ii facurS rugSmintea «^ 
traiter... les Grecs d'une mani^re plus fratemelle . qu il ne 
Tavait fait jusque la. ^)» Din aceste cuvinte, aduse tot de 
Fauriel, se vede ISmurit cSl Far^erotul Caciandoni se .^tia 
pe sine de Armdn, ceeeace dovedea prin purtarea sa fa^S 
de Greci, .^i cSl Grecii il .stiau de negrec ?i de aceea il 
rugau ca sa fie cu Grecii mai bl&nd ^i mai indurStor de 
c4t cum fusese pilni la intrunirea de care vorbim. 

Cur^nd dupS aceasta, Caciandoni se imbolnSvi de vSrsat 
.•^i, fiind-cS aerul din S-ta Maura nu ii priea, se duse impreunS 
cu fratele s6u Gheorghe, supranumit Ha^iatul, in mun^ii 
Agrafa ^i se retrase intr'o manastire, spre a se ingriji de 
boala lui, care se inrfeise. Neincrecjendu-se insa in c41ug4ri, 
ambii fra^i se retrasera intr*o pe^terS, in mun^i. Cur&nd 
dupi aceasta Ali-Pasa le descoperi retragerea, prin tridarea 
unui oare-care Gurlea, §i trimise o. trupS de 60 de oameni 
ca sS-i princja §i sS ii aduca vii la lanina. C^nd Gheorghe, 
fratele lui Caciandoni, vSdu ca ascuncjifetoarea lor fu des- 
coperita, luS pe fratele s6u bolnav «;i slSbit de boalS in 
spate, ^i, cu iataganul in minS, isi deschise drum printre 
cei 60 de Albaneji, dintre carii trAnti mai mul^i la pSm^nt, 



*) Fauriel, Chants popuiaires dela Grhe etc. vol. I, pag. 167 si 168. 

") Id. Chants pop. dela Grice tXz. pag. 168 (tot vol. I). Ve<Ji ?i pag. 163 ?i 
164: aCc fut de ces hauteurs qu'il (adec^ Cactandoni) sc mit a faire des des- 
ccntcs sur les terres des Turks, les pillant, Ics ravagcant sans merci, et ne mi- 
nageant gnlre ceiles des Grecs.* 



Digitized by 



Google 



545 

scSlda^i in sdnge. Atunci Albanejii se luara dupa el, tri- 
g^nd mereu cu pu^cele. Gheorghe fugea inainte, c&t fugea, 
i^i depunea jos scumpa-i sarcini ^i iari^i se intorcea la pri- 
gonitorii s6i, dintre carii mai ucidea c&^i-va. Dar la urm4 
cicju ^i el rinit si ast-fel am^ndoi vitejii fra^i furS du^ vK 
la lanina. Bucuria lui Ali-Pa^a nu fu mici, cftnd vScJu pe 
Caciandoni .^i pe Gheorghe Ha^iatul in m^nele sale; el ii 
arunc4 in tnchisoare .^i ii os4ndi la moarte prin sf^ramarea 
cu ciocanul a oaselor membrelor inferioare! 

Voinicul Albanez Veli Ghega, care fusese ucis de Cacian- 
doni in luptS dreaptS cu sSbiile, avea un frate cunoscut iari^i 
de voinic, care dorea din suflet moartea FSr^erotului nostru. 
Indati ce el aflft cum-ci Caciandoni este prins, se present^ lui 
Ali-Pa§a si ceru sS-'i dea voe ca el sS fie esecutorul sentin^ei. 
Cum intr& in inchisoare, Caciandoni il cunoscu dupi chip 
cS ar putea fi fratele lui Veli Ghega, ^i, adres&ndu-se tem- 
nicerului, ii zise: 

— Acest om... dacS nu m6 in^el, trebue sS fie fratele 
lui Veli Ghega. Voinic Veli Ghega, dar voinic si eu!... i^i 
fScu datoria, imi fScui ^i eu pe-a mea! ^). 

Fratele lui Veli Ghega afl4 insS cu ocazia aceasta, cSl nu cu 
pu.^ca, ci in luptS dreaptS si cu sabia fusese ucis uri«.^ul 
s6u de frate de catrS uscS^ivul Caciandoni. De aceea in loc sSl 
inceapS a zdrobi piciorele Fir^erotului nostru cu ciocanul, 
se duse la Ali-Pa^a si ceru voea de a se lupta in sSbii cu 
Caciandoni, spre a rfesbuna pe Veli Ghega. Dar Satrapul 
Epirului, care stia cAt de primejdios era in lupti Andoni, 
nu incuviin^a cererea Albanezului. In pia^a de lanina ^i in 
fa^a poporului, care amenin^a .si blestema pe cei doi viteji 
fra^i, se esecutfi barbara sentin^S. Caciandoni fu eel d'ftntfei 
supus torturilor, ear Gheorghe sta lini^tit .si privea. Ciocanul 
incepu a isbi oasele picioarelor jji fluerile lui Caciandoni! 

») I. Caragiani, S/ud. ts/, as. Rom. d. Pen.'Balcanicd, pag. 216. 

/. Neni^escu. Dela JRomanii din Tmrcia EMro^mni. S 6 



Digitized by 



Google 



_ 546^ 

Far^erotul, de^i slabit de greaua sa boalS ^i de temnij;&, 
nu dSdu nici un;^pSt §i nu fScu nici un fel de semn de durere, 
ins5 c^nd cipcaaul u isbi §i sfiramfi genunchiul, Caciandoni 
nu se mai putu re^:ine i^i scSpA un strigat de dutere! Atunci 
Gheorghe suparat pentru acest semn de slabiciune din 
partea unui om o^elit, zise fratelui s6u: «Dar bine... Cacian- 
doni! nu te mai in^eleg... ^ipi ca o femee!» «Dup4 aceasta 
veni r&ndul lui Gheorghe. Acesta v6(Ju sfSr&marea ciola- 
nelor sale cu ciocanul, f^i a v6rsa nici o lacrimi ^i fSra 
a da .eel mai mic semn de durere.» ^) EatS ce va-si-zica 
un FSr^erot, eatS de ce puteri aproape supraumane este 
inzestrat acest trib armanesc vinjos, rfisboinic .^i o^elit. Gri- 
pe unde trece FSr^erotul este respectat ?i ^n^i^^i voinici AI- 
baneji de nord, au respect fa^i de FSr^erot, cSci il ?tiu de 
brav .^i indrSzne^, bun amic ^i credincios, r6sbunStor si drept. 

Cred ca nu ar fi bine sa incheem acest capitol, menit 
a caracterisa pe FSr^erot, fSra a arSta cS ^i femeea far- 
^erota este capabila de cele mai inalte sacrificii. Pe l&ngS 
ca e muncitoare, pe l&ngS cS e iubitoare ^i credincioasa, 
ea este §i barbata. C^nd trebuin^ cere, stie s4 se lupte cu 
arma in mfini, ear onoarea ii este mai scumpS chiar decM 
via^a ei. 

La 25 Decembre 1803 se incheea o conven^ie intre 
Fotu Ciavela^ conducfetorul Sulia^ilor, ^\ intre Veli-Pafa^ fiul 
lui Ali-Pa^a de lanina, prin care se stipula, cS Sulia^i, pS- 
rSsind mun^ii lor, se puteau retrage inarma^i ori unde ar 
dori; ca, tuturor prisonierilor Sulia^i sa li se redea liberta- 
tea ; cS, acelor dintre Sulia^i, carii ar voi s4 se a^ecje in 
Albania, Pa^a le va da pSminturi, mo.^ii si sate fSrS platS, 
ear acelor cari ar dori si se ducS mai departe, Veli- 
Pa^a le va procura, iara^i fard platS, toate mijloacele de 



') Idem, op. cit. pag. 217. 



Digitized by 



Google 



547 



transport necesare. Sulia^ii erau impresura|:i de numeroasa 

ostire a lui Veli-Pasa de timp indelungat, si desi isi ap6- 

rasera mun^ii cu o 

uimitoare vitejie, 

acum din causa 

lipsei de hrana, 

erau nevoi^i a pri- 

mi condi^unea de 

a \si pSrSsi patria 

lor nSscStoare de 

eroi. Dupa ce de 

amendoua par^ile, 

adeca de catre Al- 

banejii musulmani 

.^i Veli-Pasa, pre- 

cum si de catre 

Farserotul Fotu 

Ciavela si Farse- 

rotii-Sulia^i, se fa- 

curScele maistras- 

nice jurSminte, Su- 

lia^ii , cari at&ta 

timp sdrobisera ar- 

matele ce Ali-Pasa, trimesese in contra lor si zadarnicisera 

toate incercSrile Satrapului de lanina de a-'i cuceri, incepura 

a parasi satele lor si ase scobori din mun^ii lor deveni^i gloriosi. 

Chiar in ziua de Craciun, invinsi de foame, ear nu de armele 

lui Veli-Pasa ^i ale Albanejilor, Sulia^ii-FSr^ero^i cu inima 

infr^ntS se despar^eau de mun^ii lor iubiti ! Inainte de plecare, 

Fotu Qavela, ca ^i Caciandoni, puse el ensu^i, cu m^na lui, foe 

propriilor case, «pentru ca sa nu fie manjite de picioarele 

inimicilor)) ^). Cei mai n\u\\\ dintre Sulia|:i se plecara coman- 

*) I. Caragiani, S/7/d. rs/. as. Rom. d. Peninsula' Bale, pag. 212. Ve(}i ?i Pou- 
queville, Hist, de la regeneration etc. vol. I, pag 149. 




F&rscroti din Pind. 



Digitized by 



Google 



548 

dei lui Fotu Ciavela ^i cu el in frunte pomirS spre Parga, 
mai c3tand inca odata in urmS cu drag la mun^ii Suli, pe 
crestele ^i prSpastiile cSrora se zSreau satele lor. In capul co- 
loanei pSifeau preo^ii inve9minta|:i ca pentru serviciul divin 
si cu sftnta cruce in dreapta, dupS ei venea Fotu Qavela 
urmat de bSrba^i lupta^i, ear dupa ace^tia veneau femeile 
cu pruncii in bra^e f^i cu copiii de m&nS. In fruntea femeilor 
pa§ea Cadea^ voinica sor4 a lui Fotu Ciavela, care cu ochii 
aprin^i de dorul r6sbun4rei, cu carabina in m^na ^\ cu braul 
plin de iatagane se arSta ca vrednicS fSr^eroatS, ca vred- 
nicS sor4 a unui erou. Al^i Sulia^i plecara sub comanda lui 
Gheorghe Bo^ari ?i a lui Pala^ca, spre mdnastirea Zaionga, 
nu departe de riul Acheron, ear aljii spre Etolia. Numai 
cilugarul Samoil, unul dintre capii Sulia^ilor nu p3r3si pa- 
tria, ci inconjurat de c&^i-va voinici FSrsero^i mai ^inu cdt- 
va in loc o^tirile lui Veli-Pa^a, spre a da ast-fel timp con- 
cetaJ:enilor lui de a se adaposti sau a scSpa de urmarire. 
Cople^it de marele numSr al inimicilor, Samoil nu mai putu 
^ine, dar spre a nu cSdea in m&nele lui Veli-Pa^a ^i deci 
in m&nele satrapului laninei, el ^nsu^i dSdu ordin la ai s6i 
sS arunce in aer citadela, in care se apSra, si a^a cu to^ii 
se imorm^ntarS in ruine! ^) 

Caic&nd in picioare toate jurSmintele, vicleanul Ali-Pa^a, 
trimise numai de cat o^tiri numeroase pe urma Suliaj;ilor, 
cu porunca de a*i estermina. Fotu Ciavela fu ajuns nu de- 
parte de grani^ele ^inutului Parga. Ciavela formfi un careu 
puternic din bSrba^i luptStori, ear pe femei .^i pe copii ii 
aijecja in mijloc .^i respinse necontenit toate atacurile, cftte 
zadarnic le incercara Albanejii lui Ali-Pasa, dintre carii ca- 
dura foarte mul^i. A.«;a izbuti Fotu Ciavela a scjipa de peire pe 
Sulia^ii Far^ero^i de sub comanda sa ^i a'i trece apoi in ^inutul 
.^i spre ora^ul Parga. Alta soarta avura insa Sulia^ii condusi de 



') Le V-te A. De La Jonquierc, Hist, de t Emp. Ottom.^ etc. Paris 1881, pag. 426. 



Digitized by 



Google 



549 

Gheorghe Botari! Albanejii-musulmani, furiosi cSl scapaserS 
pe Fotu Ciavela ^i ai lui, se repecJirS spre coloana lui Bojari. 
O lupti cr5lncen4 ^i uciga^S se incepu ^i dur4 lung cu mari 
perderi de amendoua parjile. Femeile erau adapostite sus, pe 
oridicStura, de unde se face o prapastie ad&nca spre Acheron. 
De-acolo, cu inima indureratS, priveau sotiile §i mamele fan^e- 
roate la s^ngeroasa luptS a so^ilor §i fiilor lor. Aci parca ai 
lor respingeau c&t-va pe inimic, ^i speran^a mdntuirei incepea 
a le suride.... aci ai lor cSdeau.... ^i eatS-i la urma cople^i^i ^i 
sdrobi^i de marele numfer al du^manilor! Dupa ce so^ii §i 
fiii lor cadura scalda^i in s&nge sub loviturile iataganului, 
femeile, tinere ^i bfetr^ne, se luara de m&nS si incinsera o 
hora funebrS, c^nt^nd c^ntecul de rfesboiu al tribului fir- 
.^erotesc. Si hora se invirtea, ^i c&nd o femee ajungea in 
la|a abisului se arunca in ad&ncimi! ^i iari^i hora se in- 
cheia de unde se rupsese cea care se aruncase in abis, 
.^i dupS ce se mai invftrtea odatS, inca o mamS de-a Farse- 
rojilor uci^i, sau o so^ie cu pruncul la sin, se arunca in 
prapastie ^). ^i lan^ul horei se tot scurta... ^i invirtitura im- 
prejur era tot mai scurta... ^i una c^te una toate Far«ieroatele 
se aruncara in prapastia de la Acheron, pentru ca nici-una 
sa nu supravie^ueascS moartea soJ:ului sau fiului invins! Nu 
sunt femeile acestea zidite din aceea^i stofi scumpS ca $i 
mama Grachilor ^\ alte matroane romane ? Dimitrie Bolinti- 
neanu, vorbind despre acest fapt istoric, despre acest mlrej: 
si ingrozitor sacrificiu al femeilor Arm&ne Suliate zice *), 
c3. la Koracos «Sulia^ii fuserS uci^i de Albanejii-musulmani, 
in luna lui Ghenarie 1813. Femeile lor in numfer mai mare 
de douS sute, vScJ^nd pe so^ii lor uci^i, se aruncara cu pruncii 
inbra^e in riul Axelonus, unde se inecar^. AceastS faptafuse 
drama cea mai trista si cea mai mare a acestui secol!» 
Purine popoare au in istoria lor o pagina ca aceasta. 

V De la Jonquiere, //is/, de r Ejnpire OttomaUj etc. pag. 427. 
') Op. cit. pag 137. 



Digitized by 



Google 



550 - 

Femeea armftncS, 91 mai ales FSr^eroata, este capabil4 de 
cele mai inalte sacrificii. Si nici n*ar putea fi altfel. Cres- 
cuts din copilarie in dragostea muncei oneste, vficjend in 
casa parinteasca moravurile cele mai curate §i mai sobre, 
ea devine so^ie iubitoare, devotatS si credincioasa p5na la 
morm^nt. Ear c&nd, la r&ndul ei ajunge mamS, ea se arata 
inzestrata cu acela^ patriotism si cu aceea^i putere sufle- 
teascS, ca si strfebuna lor, mama Grachilor. 

Daca am cerceta cu de-am^runtul istoria martirilor .^i e- 
roilor carii, prin sacrificiul s^ngelui lor, au creat statui Grec 
modern, am gSsi un mare numfer de Armcini, fie Amau- 
cheni, Far^eroJ:i, Epiria^i sau Olimpiani. Albanejii, mai ales 
cei de prin Grecia insulara, unde se gasesc in foarte mare 
numfer, ^i-au v6rsat .^i ei s&ngele pentru aceea^i causa, care 
n'a fost ^i nueste a lor. Omulj;ime destraini, detoate neamu- 
rile, adoratori ai culturei grece antice, au alergat de asemeni ^i 
^i-au sacrificat unii via^a, al^ii averile pentru causa panelenica. 
Intre ace^tia trebuesc numi^i: comtele de Santa-Rosa, com- 
tele Porro, colonel Fabvier, colonel Philippe Jourdain, ca- 
pitan Balerte, ucis in Creta, Washington un descedent al 
fundatorului Statelor-Unite, sir Edward Church, lordul Coch- 
rane, colonel Stanhope, lord-Byron si al^i. Acest din urma 
a ajutat .^i cu talentul s6u, ^i cu averea sea §i chiar cu sacrifi- 
ciul vie^ei sale. Victor Hugo a contribuit iar4^ foarte mult prin 
c^tecele sale despre vitejiile lui Bo^ari §i Canari, ambii Ar- 
mani, la cresterea interesului Europei culte pentru causa gre- 
ceasca. « Comment les Hellenes ont-ils reconnu les services 
de ces hommes, qui, entraines par une gencreuse folic\ a- 
vaient devoue leur existence, depense leur fortune et verse 
leur sang pour les faire libre? Par la plus noir ingratitude. » ^) 



*) De la Jonquierc, HisL dc I Emp. Oitom. pag. 450. Vedi si: Greet contcm- 
poraine, de Edmond About. 



Digitized by 



Google 



XXIII 

SOSlREAjN SALONIC. NDfiieRiTOAREA TRIBULUI OLIHPIAN: SALONIC, CON- 
STANTINOPOL, LIVADIA. VEClNiliTILB LIVADIEK S-TUL DIMITRI §1 C0CHIN0PL6. 
CIARICIANI. FEARICA $1 PBTRA. VERIA. CATBRINA ^I iMPREJDRlMILB. ALTB SATE 
OUMPIANE. D-L. GUST. WfilGANO $[ NUMfiElTOAREA OLIMPIENILOR. — NUMfiRl- 
TOAEEA ARMANILOR DIN SERESIA: SERES SAD SEARO $I IMPREJDRIMILE; DRAMA, 
DOCSAT, ALISTRAT $1 tMPEE JURIMILE ; PETRICU §1 SATELB VECINEj ARMINII DIN 

vecinAtI^ile nevrecopului; armAnh din Imrrejurimile heleniculdj. alte 
cAte-va localitAti cu armAni $i suma lor totalA In sbresia. 



— Ave^ tutun cu D-v. ? 

Acestea sunt cele d'^ntSi cuvinte, ce mi-se adresara de un 
agent al monopolului tutunurilor, indata ce intrai in Salonic. 
Dupa ce m6 despdr^ii de el, fuiu numai-de-c^t inconjurat de 
o mul^ime de Arm&ni, carii fuseser^ in9tiin|:a|:i despre sosirea 
niea, din vreme. Ne suirSm apoi in mai multe trasuri ^i 
fuiu condus la Hotel des Etrangers, unde amicii mei imi 
ripirS o bunS parte din noapte, dar in schimb mfi imboga- 
^ira cu o sumi de note asupra Arm&nilor, ^i mai ales asupra 
tribului Olimpian. In Hotel des Etrangers a zacut luptStorul 
Apostol MSrgarit, c&nd a fost rdnit cu cu^itul chiar in stra- 
dele Salonicului, acum c^^i-va ani trecu^i. Camera mea era 



Digitized by 



Google 



552 



2 

a 



vecini cu aceea in care z4cuse Apostol Mirgarit. Atenta- 
tul acesta sta inci proaspfet in amintirea Arm^nilor din Sa- 
lonic. BfetrA- 
nul luptatoT 
pentruArmfi. 
nism se intor- 
cea despre 
marespreHo- 
tel desEtran- 
gers , unde 
era si el in 
gazda, cand, 
in strada prin- 
cipals a Sa- 
lonicului, cea 
paralela cu 
strada de pe 
cheiUjUn grec 
se repedi a- 
supra lui cu 
pumnalul in 
mana .^i in 
toata grabaii 
dadu o lovi- 
turS agera. 
Ucigaj=iul, v6- 
dend insa ca 
nu lovise de 
moarte, voia 
a-i implanta 

pumnalul in pept.... Din fericire, d-1 Gheorghe Beza, dra- 
goman onorific la consulatui rom&n, opri la timp mdna uci- 
gasului. Acesta v6dendu-se impedicat in faptuirea crimei 
^i temendu-se a nu fi prins, disparu in clipa prin mul^imea 




c 
o 



Digitized by 



Google 



553 

de toate neamurile, ce umple stradele Salonicului la ori-ce 
ceas al zilei. 

Spre a incheea numferatoarea Arminilor din Turcia eu- 
ropeanS, inainte de a face istoricul ^i descrierea insemna- 
tului ora^, Salonic, e bine sa cercetam tribul Olimpian ^i 
apoi pe Arm&nii din ^inutul Seresului jji pe cei de pe Ifinga 
fluviul Mesta. Dar cititorului ii este cunoscut deja c4 intre 
cei 12.500 de Armani aflatori in Salonic y 4.500 sunt Ar- 
mani Olimpiani j^i ca in Constantinopol se gasesc 1.000 de 
Olimpiani intre cei 15.000 de Arm&ni, traitori in capitala im- 
periului. 

Neindoios insa ca metropola acestui trib arm^nesc, a ca- 
ruia ob&r^ie trebue sa fie mai in sudul Tesaliei, este astSzi 
frumosul ora^ Livadia^ cunoscut ^i sub numele de Vlaho- 
Livadia, ora^ curat arm^nesc ^i locuit de 7.500 de suflete. 
Cele mai multe case sunt cu douS caturi si de peatrS; unele 
se aratS tari ca ni^te ceta^ui. Stradele, ca in toate ora^ele 
din Turcia, mai ales cele de munte, suntinguste, insA pa- 
vate §i curate. Ora^ul este a$e(Jat pe la jumatatea inil^imei 
poalelor muntelui Qapca sau Titariu ^i nu departe de unul 
din izvoarele riului Sarantaporu. Cu Ccite-va veacuri in urma 
ora^ul acesta se pare sa fi fost ceva mai in vale pe albia 
riului jji s'ar fi format din mai multe sate mici. Numele 
unora din aceste sate, dupa d-1 Gust. Weigand^), ar fi: Vene, 
Zamaslu, V4rna, Russa, Dimocra, M6rul, Palea-Castru, Car- 
deria, Pa^ali, Triantafilor ^\ altele. Sui^ul c4tre Livadia este 
greu ^i nu se poate face de c^t cu piciorul sau calare, ear 
cu trSsura e imposibil, de oare-ce nu drumuri largi conduc 
spre ora^, ci numai carari strimte ^i st^ncoase. Arm^nii din 
Livadia '^i-au pSstrat limba stremoseasca si moravurile nea- 
mului lor, insa pSna acum nu s'a infiinjiat aici ^coala ro- 
maneasca. 



») Die Sprachc der Olympo-Walachen, pag. 11. 



Digitized by 



Google 



554 



In imprejurimile Livadiei centruri olimpiane sunt: satui 
S-tul Dimitri ^i orS^elul Cochinoplo. In S-fu/ Dimitri sunt 
500 de Armani, ear 
locul este insemnat 
pentru faptul cS in 
conflictul de la 1886, 
Turcii au respins aci 
ni.^te trupe grece^ci. 
In Cochinoplo sunt 
3.400 de Armdni o- 
limpiani. Cu c^^i-va 
ani in urmi a fost 
aici o ^coala roma- 
neascS. Cred c4 mai 
mult din ne^tiln^S, de- 
cfit din rea-voin^a, 
d-1 Gust. Weigand 
afirmS cS satul S-tul 
Dimitri ar fi tocuit 
de Greci *) §i ca Co- 
chinopld nu ar avea 
decat 1.200 de lo- 
cuitori, *) pe cari insa 
li recunoa^ce de Ar- 
mani. 

Lasud-est de Ela- 
sona, cade orajjelul 
deja pomenit, Cia- 
riciani cu vr'o 800 
de locuitori Armani 
inzestra^i cu o ^coala 
de bae^i romaneasca ambulanta. Oraselul acesta este asedat 





C0 






1) Die Sprachc der Olympo-Walachen, pa^j. 10. 
*) Id. op. cit. pag. 13. 



Digitized by 



Google 



555 

la poale de mun|i, ear in fa^a lui, spre sud, se deschide 
frumoasa vale a riului Xerias, un afluent al riului Sarantaporu. 
Ne amintim ca pe lunca acestui din urmS riu se intinde po- 
menita cale a turmelor, pe unde pastorii arm^ni din toate 
triburile se due in spre Grecia, sau mai bine, spre Tesalia 
greacS, pentru iernatul turmelor. In Ciariciani sunt mulj:i 
bogata^i printre Arm&ni: unii sunt proprietari a numeroase 
turme, ear al^ii sunt proprietari de pamenturi, de.^i ei ^n- 
sisi nu se ocup4 cu agricultura. Ocupa^ia de capetenie a 
Arniclnilor din Ciariciani este industria ^i pSstoria. Printre 
industria^i unii sunt me«iteri argintari ^i lucratori de filigrane, 
ca si Armani Olimpiani din Salonic. 

Tot in spre apusul muntelui Olimp se gasesc inca doua 
sate de Olimpiani, ambele in drumul de la Livadia spre 
Caterina, adeca spre mare, ca ^i aratatul sat S-tul Dimitri. 
Unul dintre aceste sate este Fteri, pe armlne^ce Fearica^ 
cu mai bine de 900 de locuitori Armani, ear celalalt e 
Petra^ cu vr'o 2^K) de locuitori Olimpiani. D-1 Gust. Wei- 
gand nu arata in Fearica de cat 300 de locuitori ^) si nici 
pomene^ce ceva despre satuceanul Petra. N. Popillian 
arata insa in Fteri 2.000 de locuitori -), ear autorii rapor- 
tului «Etude sur les Valaques de TEmpire Ottoman » pun 
aicea numai 1.200 de Olimpiani ^). Eu am socotit locuitorii din 
Fearica rnai jos deci si dec&t N. Popillian i=>i dec^t cei din 
delega^iunea rom&na la Constantinopol, carii au scris cita- 
tul raport, dar ca sS mS scobor at^t de jos ca d-1 Gust. 
Weigand ar fi a sfrunta adeverul, cum se crede d-sa in- 
drepta^it a lace totdeauna c&nd e vorba despre Arm4ni, desi 
se zice doar ca d-sa ar fi caletorit prin Turcia numai de 
dragul Armanilor, si nu spre a face treburile Grecilor .si, mai 
ales, pe cele ale Bulgarilor. 

*) Op cit. pag. 

') Rom&nii din Fetiinsula haicanicd, pag. 46. 

») Pag. 12. 



Digitized by 



Google 



556 



La Nord-Vest de muntele Olimp cade insemnatul ora^ 
Vcria^ cunoscut de Turci cu numele de Cara-Feria sau Ca- 
raver, avend 5. 500 de Armcini Olimpiani^ impreuna traitor! 




cu Turci in numer superior si cu ceva Bulgarilor sau Serbi. 
N. Popillian arata aici numai 5.000 de Armani \ ear cita- 

*) Op. cit. pag. 45. 



Digitized by 



Google 



557^ 

tul raport al delega^iunei rom^ne la Constantinopol dS nu- 
m6rul Armanilor din Vena, intocmai ca ^i mine '). Ora^ul 
Veria este situat la sud de ora^ul deja descris: Neausta sau 
Neaugusta, pe o lunca largS a fluviului Bistri^a (= Haliac- 
mon\ cunoscutS sub numele de Campania sau Romlucul, 
avend un pSm^nt foarte fertil ^i renumit pentru produc^u- 
nea a tot soiul de cereale. La spate Veria este adSpostitS 
de frumo^ii mun^i numi^i ai Veriei, in carii am gSsit §i de- 
scris mai inainte tribul SfirScacianilor. In ace^ti mun^i se 
g^sesc cSlivele Xerolivade, cu o ^coalS romSneasca, Selia- 
Veria', iara^i inzestrata cu o scoalS, ^i altele. Desi am zis 
ca Livadia ar putea fi considerata ca metropola tribului 
Olimpian, de oare-ce e ora^ul ce are cei mai mul^i locui- 
tori din acest trib, totuj^i, Veria ar trebui sSl fie ^inutS ca 
metropola Olimpianilor, din causa ca Arm&nii din Livadia 
nu ad inca ^coala, pe c&nd cei din Veria au douS, una de 
bSe^ ^i una de fete si au ^i o bisericS a lor cu mai mul^ii 
preofi, carii citesc si c^nta arm&ne^ce. Adesea vin la Veria 
Armani din mun^ii cei mai indeparta^i ca sa audS serviciul 
divin in limba lor strfebuna. 

Din tribul Olimpian avem deci, la apus si la nord de 
muntele Olimp, 24.300 de suflete, numdr in care au intrat 
insa !ji cei 4.500 Olimpiani din Salonic, precum ^i cei LOGO 
din Constantinopol. Sa cercetam acum $i pe Olimpianii dela 
r6s4ritul Olimpului. Pe partea aceasta unul din centrele ar- 
m&ne.^ci cele mai insemnate, este orS^elul Caterina cu 2.800 
locuitori Armani, intre carii se gasesc si c^^i-va FSr^ero^i 
ficsa^i printre Olimpiani. Aici esista doua ijcoale rom4ne.^ci, 
una de b^efi si una de fete. Ora^ul Caterina este si el ase- 
dat pe poale de munte, nu departe de mare, in drumul ce 
vine despre Salonic ^i Chitru. Destul de aproape de Cate- 
rina se afla satul Corifa^ locuit de Arm&ni, unde earna vin 



*j Op. cit. pag. 12. 



Digitized by 



Google 



558 



cu turmele Olimpianii din Fearica. Cori^a poate sa aiba 120 
p3nS la 150 de locuitori, carii insa sunt lipsi^i de ^coala 
romSneasca. La sud de Caterina sunt centre olimpiane : Con- 
dnriotn sau Conduriotisa, cu 700 de Armani; Cdlivia Fea- 




Arm&ni Olimpiani din Vcria, 

rica^ zisS de Greci Kalyvia Phteriotica, cu vr o 500 de Ar- 
mani olimpiani; Cdlivia Poiant^ zisa de Greci Kalyvia Poimeni, 
cu vr'o 450 Olimpiani. Inca mai la sud, drept pe poalele 
sudice ale Olimpului ^i nu departe de frontiera Greciei, mai 



Digitized by 



Google 



559 

este satul oHmpian Scamnia^ cu 400 de locuitori. Tot la 
sud de Cateriha, drept la mare ^i a^ecjat pe riule^ul Sfe- 
titi, este micul port Scala Caterinei^ unde se mai gSsesc 
pana la 100 de Olimpiani; si inca pe at&ta OHmpiani se 
mai gasesc si in Scala dela nord de Caterina, sat a^edat 
aproape de mare .^i drept la resSrit de orSselul Chitru. 

De tribul olimpian fin si urmStoarele sate: Preiort, cu 
350 locuitori si cu o scoala de bieti romSneascS; Damachz\ cu 
400 locuitori si iara^i inzestrat cu o scala romSneascS micstS ; 
Doliani^ care de asemeni are o i^coala romaneasca de bSefi 
si mai bine de 800 locuitori de locuitori, tofi Arm&ni Olim- 
piani. Alte sate cu Olimpiani mai sunt Vlada^ cu 450 
de ArmAni ^i Turcorani cu vr o 200 Arm&ni, ambele lip- 
site de scoala romaneasca. Pe ^esul Campania de la apus 
de Salonic, in satul Clidi^ Lutra\ Arabli^ Grizul, Plati ^\ 
altele ^e mai gasesc imprS^tiafi inca ca la 500 de Arm&ni de 
aceasta ramura. Putem refine deci ca numSr ultim .^i definitiv 
32.000 de suflete pentru tribul arm^n Olimpian, desi ase- 
menea Armani se mai gasesc in Peninsula ChalcidicS, in 
Peninsula Casandra ^\ in alte pSrfi ^i de.si pe acestia nu 
i-arh luat in numSratoarea noastra. 

D-1 Gustav Weigand insa, dupa cum am vedut j^i cu oca- 
zia numferStoarei Meglenilor, nu gase^ce de cSt 15.000 de 
Olimpiani, pe carii ii mSrgine^ce numai in c^te-va ora^e si 
sate, ca Livadia, Cochinopl6, Fearica, Caterina §i Salonic. 
In treacat pomene^ce satul Corifa, insa nu aratS care ar 
fi num6rul Arm^nilor Olimpiani ce 1 locuesc. Ca totdeauna 
d-1 Weigand Isi menajeaza ^i cu ocazia aceasta o portif^ cu 
doua canaturi, caci eata cum se esprimS el: «Daca se so- 
cotesc tofi Armftnii Olimpiani la un loc, atunci de sigur sunt 
15.000 si probabil mat 7nulfi de cdt mat puftnt^)^ mai ales 
c^nd se ia in seamS faptul, cS inc4 mulfi dintre ei locuesc 

*) ....cher mchr als weniger.... 



Digitized by 



Google 



560 

in Tesalia» ^), adeca in partea de Tesalie greac^. D-1 Gust. 
Weigand .^i in imprejurarea aceasta, cu o m^nS da, zic^nd : 
« ....probabil mai mul|:i dec&t mai pu^ini....», adeca de c^t 
15,000, —ear cu alta ia, zic6nd: «mai ales c^nd se ia in 
seama» ^i OlimpianiitraitoriinTesalia greacS. Daci ar fi fost pe 
aici Bulgari, cum le-ar fi sporit numferul d-1 Gustav Weigand! 
Dar din nenorocire se gasesc Arm&ni .^i de aceea d-1 Gustav 
Weigand, ca ^i la num6rStoarea Meglenilor, s'a arStat ingust, 
ba chiar a calcat adevSrul in picioare. Noroc numai cS su- 
ficien^a, reclama personal^, indrazneala aproape judaica ?i 
dispre^ul adev6rului sunt calitS^i, cari, in cercet^le stiin^- 
fice ^i fa^a de cercetatorii tr4i^i in iubirea adev6rului, nu 
cfintaresc tot at^t de greu, pe c4t trebue s& fi c^ntSrind 
ele in camera seminarului de la Lipsca, unde d-1 Gustav 
Weigand, in calitate de profesor de limba arm^neaascS (?!), 
gesticuleaza ca om de ^tiin^S ^i ca specialist unic in ramura sa. 

Sa cercetam acum ^i sa numSrSm pe ArmAnii din ^inutul 
Seresului sau al Seresiei, precum .^i pe cei de prin apro- 
pierele fluviului Mesta. 

Sa incepem cu ora^ul Seres, pe arm&ne^ce Searu^ care 
§i este capitala ^inutului sau sangiacului cu acela^ nume. 
A^ecjat la poale de mun^i si nu prea departe de un afluent 
al lacului Tachino, e un ora.^ comercial insemnat. La sud 
de Seres, spre lacul Tachino se deschide o frumoasa §i 
rodnica c^mpie, unde se cultiva tot soiul de cereale si se 
produce j^i un tutun minunat. Arm^nii din Seres, ocupa^i 
mai to^i cu comerciul .^i diferite industrii, sunt in numfer 
de mai bine de 4.000 de suflete. Ei au averile ora^ului 
in m^nS §i alcStuesc clasa culta .^i superioarS. In Seres nu 
s'a infiin^at incS .^coalS romaneascS, ^i fie-care ora de in- 
t&rziere este o pierdere mare pentru causa arm^nismului. 

') />/> Sprache der Oiympo- Walachtit, pag. 14. 



Digitized by 



Google 



561 

Foarte aproape de Seres, spre rSsarit, este satul Topo- 
liani, in carese gasesc vr'o 150 de Armani. In drumul ce 
vine despre Salonic, drept langa podul de peste Strymonj 
este satul Orlzac in care se gSsesc 16 case de Armani cu 
vr'o 90 de suflete. Tot pe aici se gasesc satele: Colac cu 
200 de Armani, Dulap cu 150, Bur sue cu 250, .Pdrltta^ 
zis de Greci Purlida, cu 200, Mirslea cu 140, Mdndra 
cu 100 de Armani, .^i altele. Printre satele acestea^ ca 
centru mai insemnat arniAnesc, cade orifjelul Giumaia'de-jos^ 
cunoscut sub numele Dzuma, ear de Turci numit Barakly- 
Djumaa cu eel pu^in 6.000 de Armiini de diferite triburi. La 
nord de Giumaia, in cursul Strymonului sipepoalele r6$4ritene 
ale muntelui Bele^, cade alt centru armanesc insemnat, ?i anume 
Ramnay orS^el cu eel pu^in 1 .000 de Arm&ni, carii ar fi ^in^nd 
de tribul Gramostean ^\ carii au o .'jcoalS romSneasca de bSe^i. 
Arm^nii din Giumaia cer .si ei «;coala de mult . timp deja. 
Intre. Rarnna, Giumaia .si Seres mai ^unt satele Lesm'fa, 
Mertali §i Vi^aniy ear la nord de lacul Doiran este incS 
satul Ca/i. -In tus-patru aceste sate sunt eel pu^in 750 de 
Arrhfini, carii iara^i apar^in la diferite triburi. Daca soco- 
tim'. ca imprejurimi ale Seresului .^i p^r^ile de la sudul la- 
cului Tachirto, atunci tot aici trebuesc pomenite §i satele 
urmStoare: Asacht, Crusova^ Jocart] Castri\ Curios ^ Ineli 
§i Fztochi S2i\\ Fitocu, cu eel piitin 900 de Armani, pre- 
cum ^i ora^elele Sohos, pe armdne.'^ce Suha^ cu vr'o 300 
de Armani .^i Nigrtta cu 200. Aproape de Nigrita si 
anume, la sud de acest orasel, sus in mun^ii Be^ik, se afla 
satul armAnesc (^erepifta cu mai bine de 800 de locuitori. 
^i fiind cS ne aflSm pe munj:ii Be.^ik mai putem numi incS 
vr'o cfite-va sate ca : Lachina^ Mirdva^ Cltsalt\ la r6s5rit de 
lacul Langaza, insS nu pot arata numfirul locuitorilor lor 
Armdni impreunS-trSitori .si cu ceva Turci. 

La r6s5rit de Seres ^i la apus de Mesta se mai gise.^ce 
incS un grup de sate armAne.^ci sau cu Armani. Intre acestea 

1. Nfnifeseu. — Defa Romanii if in Turcin European A. 36 



Digitized by 



Google 



562 



un ora^el insemnat este Drama, la 105 metri de-asupra ni- 
velului m3rii, asedat pe riul Dramanta, un afluent al riului 
Angista, care se varsa tot in lacul Tachino. In Drama se 
gasesc pana la 550 de Arm&ni. Mai to^i comercian^ii si in- 
dustriasii din acest tirgu.^or sunt Armani, de oare-ce in vcA- 
nele lor se gasesc apoarpe 90 de prSvaiii. La sud de Drama 
cade Docsaf cu vr o 1.500 de locuitori ArmAni de diferite 
triburi si Alistrat sau Alistrati, cu eel pu^in 1 .000 de Ar- 
mani, ear la nord-vest Praso(tani sau Prisociani cu 200 de 




Armfini Olimpiani. 

Armani. In Alistrat esista o biserica romaneasca, insa ser- 
viciul divin in ea se face in limba slava din aceste pSr^i, 
limb& ce sta intre cea bulgara si cea serbS. Intre Prisociani si 
Alistrat este satul Iri-Dere cu eel pu^in 100 de Gramosteani. 
La sud de Alistrat este satuceanul Grdsceani^ cu \t'o 70 
de Armani Gramosteani .si satul Ccrcfiani sau Cerepliri cu 
200 ArmSni. Mai la apus sunt satele Ldpvfna cu 300 de 
Armani, Sina cu 50 .si orSjjelul Ztltahcva sau Zelaova, ia- 
risi cu vr o 300 de ArmSni, intre cari unii sunt Megleni. 



Digitized by 



Google 



563 

Cu mult la nord de Ramna se afla ora^elul Petricu^ a$e- 
(Jat pe riul Strumni^a, cu 500 de Armani Gramosteani ^i 
MuzSchiari; ear la apus de Petricu sunt satele Mdcrin si 
Maslari^ ambele cu vro 100 de Armdnii. Pe albia Str}'mo- 
nului in sus, aproape de grani^a Bulgariei, vine Giumaia- 
de-sus^ pe turce^te Baaly-Djumaa, cu vr*o 200 de Armdni. 
Inc4 douS centruri armfine^ci, bine populate sunt Proia'de- 
sus, cu 4.000 locuitori si Prota-de-jos cu 800 de Armani 
Muzachiari, Epiria^i §i Gramosteani. 

In imprejurimile Nevrecopului se gasesc inca vr'o c&te- 
va sate armAnesci sau si cu Arm&ni, dintre cari putem 
numi: Bla^ca sau Vlasca cu 150 de PKxxrskm^ Albanisa 
cu 200 de Armani, Lasca cu 100. La nord-est de Ne- 
vrecop este satul Cociani^ pe slavone.^ce Lobca, cu 200 
de Arm&ni; ear in mun^ii Nevrecopului, la o ora depar- 
tare de ora^, este o calivi de Gramosteni cu 115 familii 
.si cu 650 de suflete, cunoscutS sub numele turcesc Popa- 
Ciair^ adeca Livecjiile-Popei. Locuitorii acestui sat pur ar- 
m&nesc cer de mai mul^i ani ^coalS romaneasca. La sud 
de Nevrecop, in ora^elul Zernova sunt 150 de Armani, 
ear la apus de acest ora«>el sunt satele: Comanic cu 250 
de Arm&ni, Karakioi cu 120 si Staricica sau Star tci'f tea 
sat mare cu 180 case turce^ci, 90 case de bulgaro-s^rbi 
.si 56 armanesci. Numferul Armdnilor de aici este de 350 
de suflete ^i cer de mult ^coala romaneasca. 

In imprejurimile Melenicului sate arm&ne^ci sunt Vlahi^ 
la vr'o 6 ore departare, pe ffermul st&ng al vStrymonului, 
cu 150 de Armani traitori printre Bulgari; Vla^ sat alba- 
nez, la nord-est de Vlahi, cu 100 de Armani; Poliani la 
nord de Via, iarasi sat albanez, cu 120 de Armani; Vres- 
ntca sau Bresnica, la dreapta Strymonului, cu 150 Arm&ni; 
Bojdova^ in munj:ii Melenicului, la o ora departare de Me- 
lenic, cu 580 Arm&ni. In Bojdova Arm^nii au o biserica 
.^i o .*jcoaia; institutorul e armSn ^\ se plate.sce de colonia 



Digitized by 



Google 



564 

romAnS, care are si o biseric4, in care insS se servesce 
mai des in bulgara. Destul de aproape de Melenic mai 
este satul Lopava^ pur arm&nesc, cu aproape 600 locui- 
tori, carii §i-au fScut ifi o bisericS, ce st4 insd mai mult 
inchisS din causi ci iipse^ce un preot arm^n. Drept la 
nord de Melenic, aproape de frontiera Bulgariei ^i nu prea 
departe de izvoarele fluviului Mesta, este satul Mehomia 
sau Raslog, cu 350 Armani; ear in mun^ii Proiei-de-sus 
este satul Hagi-Degltc^ cu 250 de Armani. 

In orSijelul Kiukiuk se mai gSsesc ca la 400 de Arrriani 
Gramosteani .^i Epiriafi; in satul din apropiere, Arbur^ ca 
la 100; in Surpa sunt mai bine de 700 de Armani; ear 
intre Cociani, vorbim de orS^^elul din linia de nord, intre 
Garatova j^i Egri-Palanca se gasesc in trei localital:i, despre 
ale caiora nume nu am ^tiin^S, inca 1200 de Armani, Gra- 
mosteani, ocupa^i cu pastoria. Laturile apusene ale munte- 
lui Perim-Dag si laturile rfisSritene ale muntelui Male^, unde 
ele se ating pe albia Strymonului, in dreptul pomenitelor 
sate Vlahi, Via .^i Vresnica, poarta la un loc numele de 
Vlafife^ din causa marei mulj:imi de Valahi de toate tribu- 
rile, carii le locuesc. Se zice cS numfirul acestor Valahi s'ar 
apropia de 2000 de suflete, dar nu m6 pot hotiri a'l primi 
in socotelele noastre. Putem pastra, deci, pentru Armfinii 
din Seresia §i de pe l&nga fluviul Mesta, cifra de 32.000 
de suflete, ca ultimS j^i definitive. 



Digitized by 



Google 



XXIV 

SALONICUL In VECHIMB. INFITI^ARBA DE ASTAZI A ORA^ULUl SALONIC. 
DIFERITELE POPULAJII ALE SALONICULUl ^l MIGRATIA ARMANILOR SPRB ACEST 
PORT. LINIILE FERATB DESPRE MITROVITA $1 BITOLIA. FISIONOMIA POPULATIEI 
DIN SALONIC. P0PULA11A BYREASCA. EYREII MOUAMETANISATI SAU DB6LHEII. 
POPULATIA TURCA. SCOALELE f^I BISERICILB NAJIONALITA^ILOR DIN SALONIC. 

TRAIUL In SALONIC. 



Ora^ul Salonic, bucur&ndu-se inca din cea mai addnca 
antichitate de o mare insemnatate, at^t mercantile c^t .si 
strategic^, §i fiind-ca de secole serve^ce de plom&ni ^i po- 
porului arm^nesc, de^inStorul a mare parte din capitalurile 
^i a comerciului din Turcia de Europa, bine este sa ne 
oprim cat-va, spre a '1 studia. 

Salonicul, pe arm^nesce Sdruna^ pe turce^ce Selanic, 
este situat drept pe malul marii, la nord si rSsarit de 
gura Vardarului. A^ecjarea lui este in mod amfiteatric^ in- 
cep^nd de la mare, si tot inSl^^ndu-se pe colinele ce fac 
parte din mun^ii Cortaci, carii se prelungesc spre Chal- 
chidica. In antichitate, ca colonie elenS, purta numele de 
Thernta^ mai mult din causa a^e(JSrei lui in unghiul nordic 
al golfului Salonic, ce in vechime se numea Thermaic. Ca 



Digitized by 



Google 



56B 



si acum, Therma ftcea parte din Macedonia .^i era portul 
ei eel mai cautat. Fiind insa capitala provinciei Migdonia, 
Therma a facut cat-va timp parte din Tracia, ca ^i Migdonia 
ensa^i. Sub stapinirea regilor macedoneni, Therma a cadut 
in timpul lui Casandru, care dupS numele so^iei sale Thes- 




c 
o 

B 

3 



salonica, o fiica a vestitului rege Filip Il-lea, schimba nu- 
mele dc Therma al acestei colonii grece, in acela de Thes- 
salonica. La 146 in. d. Christos^ Romanii supunend Mace- 
donia, declarara Thesalonica de capitala acestei provincii, 
si stabilira aici carmuirea intregei t^ri. In secolul al 41ea 



Digitized by 



Google 



Ji67 _ 

d. Christos, c^nd Macedonia, pentru uijurin^a administra- 
^iei, fu impar|:ita de Romani in mai multe par^i, Thessalonica 
rSmase capitala acelei provincii, ce purta numele de Ma- 
cedoma-prtma. La anul 58 in. d. Christos, Cicerone se afla 
aici in esil. Pe timpul impSra^ilor romani, Thessalonica 
ajunse la culmea desvoltarei ^i deveni portul unde se in- 
talneau toate producjiunile Europei cu cele ale Asiei. Aici 
se gasea purpura cea mai scumpa, covoarele persane cele 
mai admirate, aici aurul, argintul, margaritarele din mSrile 
Indiilor, ear unele case de comercip putusera acumula ave- 
rile cele mai mari din Europa. La anul 1430, portul acesta 
cadu in m^nile Ottomanilor invingfetori. 

AstSzi Salonicul, este, dupa Constantinopol, orasul eel 
mai mare al Turciei de Europa, are pana la 135.000 de 
locuitori de toate neamurile, si ^ine de vilaietul cu acela§ 
nume. El pastreazS inca forma triunghiularS pe care an- 
tica cetate o avea. Una din laturile triunghiului este en- 
su.^i malul mSrei, ear zidurile de pe celelalte doua laturi 
sunt aproape ca(Jute. In picioare mai sta inca cetatuia nu- 
mita de Turci ledt-Kulele^ adeca: cetatea sau castelul cu 
.^eapte turnuri, si alcatue^ce virful triunghiului. Acest castel 
este Acropolis de alta-data al Thessalonicei ^i Heptapir- 
gionul de mai incoace, care poarta inca «;i din urmele domi- 
naj:iunei Vene^iei. In launtrul zidurilor, adeca a triunghiu- 
lui, mai sta inca in picioare, desi foarte deteriorat, arcul 
de triumf al lui Marc-Aurel, pe care il infa^o^am intr'o 
gravura. De o parte si de alta arcul acesta de triumf, ce 
nu cred ca va dura prea mult, este sprijinit de casele din 
strada, care ii ascund mai cu totul caracterul antic. Pi- 
cioarele arcului de triumf pomenit sunt ceva mai bine 
pastrate, ^i le-am fotografiat spre a le putea presenta in 
lucrarea de fa^a. Zidirea pe care Evreii spanioli din Salo- 
nic o numesc Incantados, se pare s^ fie Prophileul anticului 
Hypodrom, o superba colonadfi corintiana cu cinci pilastri. 



Digitized by 



Google 



568 



Aria hypodromului se pare cS era intre malurile mSrei .^i in- 
tre Rotunda, care se arat4 a fi zidita dupS modelul Pan- 
teonului din Roma ?i care se crede a fi de pe timpurile 




Piciorul din dreapta al arcului dc triiiraf din Salonic 

imp6ra|:iei lui Trajan. Ar fi interesant, din multe puncte de 
vedere, ca arheologii nostrii sa studieze Salonicul si zidirile 
vechi romane ce mai are inca, ?i care nu mult timp vor 



Digitized by 



Google 



569 



putea si mai rfemie. Una din geamiile turcesci de astazi 
si anume cea cunoscutS sub numele de Eski-Giamna, se 
pare a fi templul Venusei-Thermaice, si avea de fie-care 




Picioruljiin stanga al arcului de triumf din Salonic. 

lature cate o duzina de pilastri ionici. Intre moscheele tur- 
cesci, este §i S-ta Sofia de alti data precum «;i foasta bi- 
serica S-tul Dimitric. Moscheea^ cunoscula inca sub nu 



Digitized by 



Google 



570 

mele de S-tul Gheorghe^ ear de Turci zisSOstengi-Efendi, este 
de asemenea un vechiu templu,se zice al lui Mercur, care a fost 
prefScut in biserica cu hramul S-tul Gheorghe, ^i dupSsupune- 
rea Salonicului de Turci la 1430,inmoschee. Se poveste^ce ca 
in aceasta capiste arfi propoveduit Apostolul Pavel, cSnd 
a txecut prin Salonic, unde glasul s6u nu a avut prea 
mare rfesunet. In curtea geamiei S-tuI Gheorghe inca se 
vede o catedra de piatra sculptata, de pe care se spune 
ca ar fi cuv^ntat ^i propovfeduit Apostolul Pavel, indarat- 
nicilor sei cona^ionali, caci .si in acele timpuri locuitorii Sa- 
lonicului erau in mafe parte Evrei. Presint aici o gravura 
dupa o fotografie, a zisei catedre. In partea de apus a 
Salonicului se afla poarta despre Vardar a ceta^ei, unde 
era un arc de triumf al lui Octavian August, ridicat spre 
amintirea .si glorificarea victoriei dela Philippi. La poarta 
despre resarit era odata un alt arc de triumf ridicat de 
Constantin eel mare. Arcul de triumf al lui Octavian-Au- 
gust era alcStuit din mari blocuri de marmurS, late de 
cate 3 metri si nalte de Ccite 5; ear eel al lui Gonstantin, 
era facut din caramida imbracata cii marmura: 

In Salonic se afla vr'o 28 de moschee, dintre care o buna 
parte sunt vechi biserici crestine. Ortodocsii au vf'o ^ase 
biserici ale lor, ear catolicii au doua. Dintre cei 135.000 
locuitori ai orasului, aproape trei sferturi, si anume 80 
pana la 82 de mii sunt Evrei Spanioli, 12.500 sunt Ar- 
mani mai din toate triburile, 20.000 sunt Turci, 5.500 Alba- 
neji, 5.000 sunt Slavi, 4.000 sunt Europe! de toate na^ile, vr'o 
2.500 sunt Greci, 1.500 sunt Armeni .si 2.000 sunt Asia^i. Se 
in^:elege ca Grecii spun ca in Salonic ei ar fi in numfer de eel 
pu^:in 15.000 de suflete, insa atunci nujnera ^i pe Armani 
intre ei, precum am vgdut ca fac mai peste tot locul unde 
se gasesc .si Armani. Greci adeverati in Salonic nu pot 
sa fie cu nici un chip mai mulp' decat 2.500, caci maha- 
lalele pe care Grecii le dau ca grecesci, ^i anume: maha- 



Digitized by 



Google 



571 



laua S-tuI Teodor, mahalaua S-tul Neculai, mahalaua S-tul 
Atanasie si altele sunt aproape arm&ne^ci, si stradele sunt 
pline die copii arjn^ni, carii vorbesc, c&nti ^i isi spun ghi- 
citori pie arm&ne^ce. Acum c^^i-va ani a fost aid o scoala 




Catedra apostolului Pavel. 

romaneasca primara, care insa s'a inchis mai mult din causa 
purtarei pu^in demne a unui consul romdn, al carui nume 
il voiu tacea, decat din causa intrigilor grecesci sau din causa 
relei-vointe a administratiei turce, cum se zicea atunci. Ar- 



Digitized by 



Google 



572^ 

manii sunt mul^i la num^r in Salonic, precum am ar^tat deja; 
in casele lor, cu so^:iile §i cu copiii vorbesc arm^neasca lor, 
dar in afaceri vorbesc, aci greaca, aci albaneza, aci turca, 
^i mul^i dintre ei stSp&nesc ^i mSnuesc foarte bine spanipla 
pe care o vorbesc cei 82.000 de Evrei din Salonic. §i cum 
ar putea fi altfel tntr'un ora^ at^t de impestri^at ca Salo- 
nicul? intr'un ora? unde mai tot omul este ori comerciant, 
ori industrial;, ori mijlocitor, ori esportor, ori hamal etc. ^i unde 
interesele tuturora sunt at At de legate intre ele? Si num6- 
rul Arm&nilor in Salonic cre^ce din-an-in-an din causa ca 
ArmAnii fiind cam negustori din fire, .^i acest insemnat port, 
dandu-le ocazia de a'j^i ascu^i ?i esercita talentele mercan- 
tile, ei vin aici din toate pSr^ile Macedoniei, Epirului, Alba- 
niei ^i Traciei spre a'^i mSsura priceperea negustoreascS cu 
toate neamurile din Salonic, carele recunosc in Armani ni^te 
concuren{:i peste carii nu se poate trece tocmai u^or. Mi- 
gra^iunile cele mai insemnate de Armani spre Salonic sunt 
de catra Livadia, Veria, Gheorgea, Nijopole, Clisura ^i Berat, 
dar ^i din alte ora^e ^i ora.^ele arm^ne^ci vin multe familii, 
spre a se stabili in Salonic. Dimitrie Bolintineanu vorbind 
despre acest port zice: «Ora$ul a fost fundat de sora lui 
Alesandru, Tesalonica, pe tSrimul unui ora^ mai vechiu nu- 
mit: Terma. Astazi incS se v6d aici ruine de monumente 
antice. Justinian clSdise aici o bisericS, Sfanta Sofia, dupS 
modelul celei din Constantinopoli; aceasti biserica este astazi 
schimbata in geamie. Se v6d incS }eapic turnuri ca cele 
din Stambul. Sub Romani Salonicul fuse capitala Macedo- 
niei. Locuitorii se revoltara in potriva impferatului Teodosiu, 
care puse de maceliri seapte mii locuitori Ccind erau la 
circ. pnutul se numea in vechime Migdonia, Fisionomia a- 
cestui oras seamSnft cu aceea a la^ului, sub raportul mul- 
^mei Ebreilor. Afara de Ebrei, locuitorii sunt Romani, Ma- 
cedoneni, Turci, Greci, Bulgari, ArnSu^i, Armeni ^i Franci. 
Ca port de comerciu, Salonicul are unul din cele mai 



Digitized by 



Google 



573 



d'Antfei locuri in Arhipel. Aici este marele antreposit de tu- 
tun turcesc ce se incarc3. pentru Constantinopoli, de gr^ne 
renumite, l^na, mStas^, ceara, miere^ etc.» ^) 

Catre Salonic vin acum doua linii 
ferate. Una, care esista pe c^nd noi 
am cil6torit prin Macedonia, vine de 
cStre Mitrovi^a §i Pristina, trece pe 
la Scopia jji Kiupriuliu sau Veles, ^i 
mergendtot pe valea Vardarului, dupS 
ce atinge ^inutul Meglenijiilor pe la 
Ghievgheli, dS de mare la Salonic. 
A doua linie, pusi in circula^ie in a- 
nul 1894, incepe dela Monastir, trece 
pe l&ngS Fiorina, se scoboarS aproape 
de Nevesca, se ridicS iara^i pe ^6rmul 
apusan al lacului Ostrovo, atinge ora- 
.^ul Ostrovo, apoi Vodena, apoi Veria 
si se indrepteaza spre r6s&-it la Salo- 
nic. Linia aceasta din urmS are me- 



nirea ca, dela Monastir sa fie 



apoi 




prelungita spre Ohrida, spre Elbasan ^^^^^ ^^" ^"^^^^^^• 
.^i de acolo spre Dura^iu, pentru ca ast-fel Salonicul sa fie 
legat cu Adriatica ^i, deci, de aici cu Italia si cu Austria. 
Din punctul de vedere al popula^:iei sale, Salonicul, merita 
de asemeni sS fie cunoscut de aproape. Multe dintre por- 
turile mari se infa^i.^eaza caletorului cu popula^ii foarte im- 
pestri^ate, e greu insa a'i^i inchipui cine-va o populatie mai 
impestri^ati dec4t cea a Salonicului. C^nd ese cine-va pe 
stradele comerciale ajunge a se crede intr un nesfilr.^it bal 
costumat. Aci vede Albaneji de toate triburile cu porturile 
lor, caro mai de care, mai impodobit ^i mai pitoresc, cu cu- 
^ite la br^u, cu pistoale ^i revolvere, c^ci tot omul poate 



») Cd/dfor/i ia Rom. d. Afacfdonia, pag. 29—30. 



Digitized by 



Google 



574 



purtaj' arme defensive in Turcia, eara armele ofensive, cum 
e pu«;ca se poarta numai de acei carii au anume invoire^ .^i 

nu in ora^e. Aci vede apoi cS- 
letorul Armani de toate tribu- 
rile. Voscopolenii umblS de o- 
biceiu cu haine lungi orientale, 
dupS cum i-am arStat in gra- 
vurile dela pag. 280 ?i 449 
^i f3ra arme. Mai incolo se a- 
rata Gramosteani, Olimpiani, 
Firseroti si Epiria^i cu pito- 
rescele lor porturi na^ionale 
^i cu arme la cingfetoare; mai 
dincoace un grup de Muza- 
chiari. Zeci f^i zeci de porturi 
slave, de ale Slavilor locuitori 
in Salonic, sau de-ale celor 
locuitori in satele din impre- 
jurimi. Porturi depalicari ici si 
colo Ccite-unul, portul Cava^ilor de consulate, adesea cu gai- 
tane aurite, porturile turce^ci, porturile a fel de fel de Asia^i, 
dar mai ales porturile Evrailor, ale hahamilor lor, ale E- 
vreilor-turcifi, ale femeilor Evreice bocitoare etc, De multe 
ori m6 preumblam pe stradele Salonicului mai numai pen- 
tru a vedea fisionomia aceasta at&t de impestri^ata a po- 
pula^iei lui. 

Neindoios insa ca fiind in Salonic, datori suntem a cer- 
ceta pu^in pe poporul evreesc de aici, care alcatue.^ce, 
dupa cum am mai zis, aproape a treia parte a popula^iei 
acestui oras. Evreii din Salonic nu se aseamSni intru ni- 
mic cu cei din Bitolia, carii nici prea de.^tep^i, nici harnici 
nu sunt. E drept ca intrand in mahalalele evree^ci din Sa- 
lonic, caletorul nu isi face despre acest neam decat o me- 
diocra idee. Necura^enia nu e atdt de batStoare la ochi, ca 




Soti slavi din lanichioi. 



Digitized by 



Google 



i)(;> 




Evrei hamali din Salonic. 



la cei din Bitolia, insi e foarte aproape de aceea din ca- 
sele bulgare. Locuin^ele lor sunt cu mai multe caturi ^i umede. 
Stradele sunt de- 
stul de necurate, 
si unele atit de in- 
guste, inc^t nici e 
devorbitdeatrece 
cu trSsuraprin ele, 
ear vecinii de vis- 
a-vis pot si-§i dea 
mftna prin ferea- 
strS lacatul al doi- 
lea. Venind insa 
cSlStorul in port, 
indata i-se presintS alta priveliste. Aici vede hamali Evrei 
frumo^i, trupe^i ^\ cu o musculatura in adev^r erculana. 
Unii ridicS in spate greuta^i 
enorme. Ei nu se dau in laturi 
dela munca cea mai gre^. Tot 
dintre Evrei unii sunt pescari 
ageri ^i foarte indrazne^i ^i 
conduc barca lor cu o uimi- 
toare mSestriesi siguran^a, chiar 
in timpurile cAnd marea este 
cumplit de agitata. Unii dintre 
ace^ti mesteri visla^i intrunesc 
in infa^^area lor si curajul, si 
bSrba^ia, si frumuse^ea bSrbi- 
teascS. Femeile evreice din a- 
cest ora? nu sunt de loc urite 
si nu rar se intAlnesc pe stra- 
dele Salonicului Evreice in ade- 
v6r frumoase, imbracate in haine taete si impodobite cu mult 
gustsipline deoriginalitate, siincarcate cujuvaeruri, la unele cu 




Evreici din Salonic. 



Digitized by 



Google 



57(5 



adeverat de prej:. La multe din ele se v6d bri^Sri de filigrane 
91 paftale, cii mare me.^te^ug lucrate de harnicile ^i miestrile 
mani ale argintarilor .^i auraiilor Armani Olimpiani, de ca- 
rii se gSsesc mul^i in Salonic. Mai nu se vede pe stradele Sa- 
lonicului EvreicS, care sSl nu aibi ?i ceva mStas^ pe ea, mScar 
braul, daca nu poate mai mult. Evreicele bogate insi, sunt in 
toate zilele sSptamanii imbracate in rochii de mStasi de maj 
multe colori. Dar pornirea spre lues se observi ^i la b&rba^ii 

Evreij ^i daca Evreica bogati i^i arata 
matasurile si juvaerile pe stradft, apoi 
l)arbatul i:ji arata boga^ia ^i indestu- 
larea prin scumpetea blSqurilor, de 
care nu se desparte nici hi luna lui 
lulie. Ei es pe strade, purtSlnd, bine- 
in^eles fesul, ca ori-care supus ot- 
toman, pecare de alt-fel nici in casi nu 
il ridica de pe cap, si haine lungi 
orientale, blanite adesea cu diferite 
blanuri, caci se pare ca in tot Ori- 
entul impestriarea in port, place foarte 
mult si la toate neamurile. Haina 
aceasta lunga ce se vede la Evreul 
bogat, ce inlatisam aici, ^i pe care am 
v6clut*o si la Armanii Voscopoleni de 

Evrcu din Salonic. la pag. 280 si 449, CStC, CCl pu^'n 

la Armani, la Slavi si la Albaneji, haina de transi^ie intre 
portul national .^i eel european. El aratS cS purtitorul a tre- 
cut de la starea de pastor §i mic comerciant sau mic indus- 
trias la aceea a unui om cu dare dem^nS, DupS cum 
zisei, hahamii se v6d de asemeni prea des pe stradele Sa- 
lonicului. Ei sunt to^i bine imbraca^i ^i bine trii^i, cSci in- 
tr'un orajj cu o atat de mare popula^ie evreeascS, cd^tiga 
foarte mult dupa tacsa ce percep pe consuma^a cSmei cufer, 
dupa tacsa pentru taerea pas6rilor ^i mai ales a gA.^celor, 




Digitized by 



Google 



577 



deosebit ca mai au «;i alte venituri. Hahamii, ca Evrei cu 
dare de m^na, sunt si ei imbrSca^i in blanuri foarte lucsoase, 
alcatuite din buc^^i de diterite piei rare, pentru ca ast-fel 
blana sSl fie c&t mai impes- 
tri^atS. Pe cap ei poarta o 
chitie ce se cam apropie 
de forma fesului, chitie le- 
gate cu un turban alb. Nu 
mai pu^in interesante sunt 
f emeile din secta bocitoare- 
lor, care se mi^icS pe strade 
in cete de ^ease, de zece 
sau de doua-spre-zece, ^i nici 
odata singuratice. Evreicele 
bocitoare alcStuesc ca un 
fel de sects, ele sunt che- 
mate nu numai pe la morfi 
spre a-i boci, ci ^i inainte 
de moarte spre a ingriji de 
cei bolnavi. Se spune ca, in- Haham din Saionic. 

tre aceste bocitoare, unele ar fi adeverate artiste cu pri- 
vire la scoaterea in relief a faptelor bune ale rfeposa^ilor 
pe carii ii bocesc ; ca unele ar fi improvis&nd bocete in 
adev6r frumoase, in afara de bocetele ce fie-care boci- 
toare trebue sa cunoasca ^\ dintre care unele sunt anume 
pentru flacai, altele pentru fete nemaritate, altele pentru 
bfetrftni ^i bStrAne, altele pentru femei miritate ^i moarte 
din causa greutS^ei de na^cere etc. Ar trebui ca vr'un cu- 
nosc6tor al limbei spaniole sa adune bocetele Evreilor din 
Saionic, dintre care multe se zice ca ar fi strfebatute de 
o adev6rat& poesie asiatica, despre care se .^tie ca e foarte 
bogata in figuri .^i compara^iuni ginga^e, .^i ca e insufle^ita 
de sentimente adAnci precum .^i de av6nturi indrazne^e. In 
aceste bocete se pare cS se oglinde^ce at^t psihologia Cclt si 




7. Nenifesem. Dela Komnnii din Turcia Europennd. 



\^\ 



Digitized by 



Google 



578 



vechea cosmogonie a acestui popor evreesc. Bocitoarele poarta 
rochii rosii inchise, ear pe cap sunt acoperite cu un servet 
lung alb, cSruia dupi ce ii dS drumu pe umeri f^i il incruci- 
^aza pe pept, apoi il lasS de cade dinainte aproape pinS jos. 

Printre Evreii din Salonic cam 
la vr'o 3.000 sunt trecu^i la 
mohametanism iji sunt cunoscu^i 
sub numele turcesc de Deolme. 
Ace.^tia alcatuesc stratul marilor 
comercian^i ^i angrosi.^ti turcL 
Mul^i dintre ei poseda acareturi 
mari ^i frumoase in ora§^ mSnu- 
esc in comerciul lor capitaluri 
insemnate ^i stau in legatura cu 
casele de corner^ si cu manu- 
facturierii de pe piefele Franciei, 
Angliei, Itaiiei, Asiei-Mici ^i ai 
Egiptului. Evreii mohametanisap 
sunt foarte stima^i de Turcii ade- 
vSra^i, carii le cauti contactul 
^i se onoreaza a fi in relape 
cu De61m6-ii. Ace.^tia fac larg 
uz de drepturile casnice ale Tur- 
cu multe femei si se incuscresc 
adesea cu bey §i cu pasale, carii isi incred bucuros fetele 
in m&nele Deolme-ilor. Este insS de observat, la acesti 
Evreiturci^i, ca ei iau in casStorie fetele Turcilor, insS nu 
isi dau acestora fetele lor, ci le maritS tot dupa Deolme-i, 
fie din Salonic, fie ^i din alte par^i ale Turciei europene 
sau ale celei asiate. 

Popula^ia adev^rat turci din Salonic este de asemeni 
muncitoare, harnica .si intreprida. Dintre Turci sunt mari 
si mici comercian^i, vin<^6tori de minunatc covoare, de arme 
vechi foarte frumoase ^\ de antice. Al^ii sunt visla^i, birjari, 




OvreicS din secta bocitoarclor 
(Salonic). 

cului, cSlcx \\n haremuri 



Digitized by 



Google 



579 



inchirietori de cai pentru calorie, vindetori de zarzavaturi, 
restoratori sau birta^i, barbieri, etc. Turcii ace^tia, carora 
numai din rea-voin^a li s a scos numele cS ar fi fanatici, 
sunt din contra foarte toleran^i^) fa^i de toate nafionalitSp'le 




c 

.3 



" O 

6 B 

*S g 

I "I 

<-> '2 

CO O 

> 



u 



») Ca o dovad^ dc ^toleranja Turcilor. vedi : D. Bolintineanu, Cdldtorii la 
Rom, d, Mac, etc. pag. 160: *?c mormfintul sdntului Dimitri martirat la Salo- 
nic in anul 307 d. Christos s'a ridicat aceast^ (adecS gcamia dc azi) biserica 
in secolul al 8-le^. Turcii aratd mornUntul s&ntului la cdlugdrii intr'un coif 
al geamiei. Dup& Nicetas, istoricul grec, din acest morm^nt curgea mai inainte 
un izvor 4e untdelemn ce a secat indati cc Amurat a intrat in aceasti ce- 



Digitized by 



Google 



580 

religiile, confesiunile si schismele c&te sunt in acest ora?, 
iji e curios cS de jji ei sunt stapAnitorii, totu^i nu ei au in 
m^na ramurile cele mai producStoare de cSL^tig. In fie-care 
stradS se v6d tineri ^i adolescen^i Turci, carii inchiriazi cu 
ora sau cu ziua cai de calSrie. Cu ziua se inchiriazi calul 
numai unui om bine cunoscut sau numai aceluia care poate 
depune o garan^ie baneasca, ear cu ora se inchiriazS ori- 
»^i-cui, caci dupa ce cSISre^uI se sue pe cal, proprietarul 
calul ui alearga pe jos, dupS cil&re^, ore intregi ?i cai destul 
de lungi. Populafia turceascS este rSspandita peste tot ora- 
.^ul, dar :ji acolo unde ea se gasesce deosebitS, in cAte o 
strada, are buna inta^i.^are ^i curS^enia domne^ce pretutin- 
denea, ca la toJ:i Turcii, fie in ora^e, fie in sate, carii sunt 
^inu^i ^i de Elcoran a iubi §i a ingriji curi^:enia. 

In Salonic, mai toate na^:ionaIita^iIe auscolilelor afarade Ar- 
mSlni, pe carii gre^it i-a trecut cu vederea, in aceastS privin^S, 
direcfia scolarft de la Bitolia. Turcii au douS ^coale primare 
micste, fi-ecuentate si de copiii Deolme-ilor, .^i o sec^ie sco- 
larft comerciaia, in care se inva^S .^i limbele: franceza ^i 
greacS. Slavii au o scoala gimnasialS cu cinci clase, insa 
inv6^amintul nu este clasic, ci indreptat iarS.^ mai mult spre 
cunoscin^a comerciului. Grecii ?;i grecomanii au c&te doua 
.^coli primare de bSeJi ^i de fete, deosebit un gimnasiu, in ca- 
re/ca pretutindeni, se neglijeaza inten^ionat limba turca .^i se 
invaj:a numai de forma cea franceza. Albanejii, ^i se ga- 



tato. «Mai este in apropicre o biscricli sautul George, rotumlS... Se zicc c5 
acolo predica apostolul Pavel. Sc mai zice cfi accastft biscricS este mai vechc 
decAt christiamonul.» — Vedi ^i; O cdUtoric in Orient^ de Iconomul Dr. Al. 
Mironescu, in «Biscrica ortodocsS romanSo an. XIV, No. 3, pag 246: Undc e 
arJtat ci desi biscrica sf. Dimitric e pref^cutS in geamic, totu^i cre^tinii pot 
merge s5 se inchine si sS aducS ofrande la morm^ntul sfAntului, apoi urmeazi: 
«... aici este mormfintul izvoritonilui de mir Dimitrie, pe care' I cercetfozd nu- 
mero^i inchhiatori, pcntru vindecSrile ce revarsS asupra tuturor cclor ce ni- 
zuesc cu credinta la ajutorul seu, depun^nd in schimb acolo pdnd astdzi obo- 
lul lor...> etc. Dar nu numai cS Turcii permit cre^tinilor a veni la mormfinlul 
sfftntului, ci chiar ci aprind candelele de pe acest mormCnt. 



Digitized by 



Google 



58^1 

sesc aici ^i ortodoc^i ^i catolici ^i mohametani, nu au inci 
o ?coaia a lor; copiii unora dintre cei mohametani se due 
la ^coalele turce, ear cei ai Albanejilor ortodoc^i, frecuen- 
teazi ^coalele grece. Grecii au ^i biserica ^i un arhiepiscop 
in Salonic, asemeni ^i Serbo-Bulgarii au o biserici ^i un 
episcop. In capul eforiei scolare grece sta d-1 Simota, care 
e Arm4n curat de neam ^i care in casa, cu so^ia ^i copiii 
nu poate vorbi alt^ limbi dec&t strfebuna arm^neasca. D-1 
Simota este §i casierul eforiei grece. 

Traiul in Salonic e in adevfer foarte placut, usor si eftin. Pe 
mesele celor mai saraci chiar se gasesc tot anul fructe de tot 
felul, ca mere ^i pere minunate, struguri ca mierea, smochine, 
rodii, alune, castane etc. Pentru cAte-va parale se poate avea 
o farfurie plina de crevette delicioase, caracati^e, stacoji mari 
si plini de carne, mai ales cei v6na|:i pe ^:6rmurile muntelui 
Atos §i pesci de tot felul, care-de-care mai gusto^i. Un pe^ce 
mai scump este un ^alau de mare numit lavrachi^ nein- 
trecut de gustos, hranitor .^i u^or de mistuit. Chiriile sunt de 
asemeni eftine, earcaselefrumoase ^\ incapetoare nusunt rare. 
Necontenit asupra Salonicului sufli un vent dulce §i rScoros, 
mai ales v^ntul ce vine de catre muntele Olimp, este a.s- 
teptat cu bucurie de locuitori, fiind considerat ca mai sana- 
tos, dec^t eel ce vine de la nord, despre Vardar. Ventul 
despre Olimp, se chiamS Limbadu. Privirea din Salonic spre 
muntele Olimp, care se vede destui de bine, ca .^i prive- 
li^tea spre mare ^\ spre Kara-Burnu sunt cele mai cautate, 
din care cauza, proprietarii carii i^i zidesc case le a^eacja 
cu fa^a in spre aceste privelisti minunate. Apa de baut a 
ora^ului e c^t se poate de buna si sSnatoasa, caci e adusa 
de departe din mun^i. Din causa atfttor avantagii pentru 
bunul train, precum .si din causa insemnata^ii mercantile a 
ora^ului Salonic, mai toate puterile europene, ba chiar iji 
unele dintre cele asiate, au consulii lor aicca A«ja, buna- 
oara: Anglia, Germania, Francia^ Rusia, Austria, Elvetia, 



Digitized by 



Google 



582 

Persia, Belgia, Romania, Grecia, Serbia, Suedo-Norvegia au 
consuli aid, ear unele au consuli generali. Cele mai multe 
dintre consulate sunt instalate pe bulvardul Amidie, o Iru- 
moasa strada ce conduce de-oparte spre mare ^i are in 
fa^a noile casSrmi ^i interesantul cimitir turcesc, pe care il 
inft^o^ez printr'o gravurS. 

Salonicul este foarte visitat si de catra iubitorii de an- 
tichita^:i, mai ales de numisma^i, de oare-ce monede vechi se 
afla panS §i in mclnile copiilor turci, carii le g&sesc prin ne- 
num^ratele ruine grece ^i romane si adesea pe malul marei, 
aruncate de valuri dupa o furtunS. 



Digitized by 



Google 



XXV 

PLBCARBA DE L\ SALONIC. MONTSLB ATOS i^\ AD^lNlSTRiT^A REPUBLICfil MO- 
NACALB DIN ACEASTl VENINSULi. CiTE-YA LEGENDE ASOPRA FONDAREI M6- 
NlSTlRILOR DE PE S-TUL MUNTB. MOnISTIRILE SAU SCHITURILE ROMInE-^CI 
DIN ATOS. DARURILB ^1 AJUTOARELB DATE DE VOlVOpiI BOMAnI DIFBRITELOR 
M6nASTIRI DIN MONTBLE ATOS. INSOLELB LEMNOS $1 IMBROS. STRAMTOAREA 
DARDANELB $1 ORI^BLUL GALIPOLI. MAREA §I INSCLELB MARMARA; INSOLELE 

PRiNKiPO. CONST antinopol: fanarol, vlahbrna, patriarhia. audientA la 

escelenja-sa bifaat-pa^a, ministru de interne al turciei. recapitdlarea 

num&rAtoarei armAnilor. 



Dupa ce mi-se rfiscolira cu de-am6runtul geamandanele 
la vama din Salonic, raS a^ecjaiu intr'o barc4 condusa de 
trei Evrei voinici ^i acostaiu puternicul vapor, ce trebuea 
sa m6 conduca spre Constantinopol. Marea era desav&rsit 
lini^tita jji se intindea ca o nesftr^ita oglinda colorata de 
razele soarelui, ce se ridica incet la resSrit, cu galben, cu 
ro^, cu albastru si cu o mie de combinari ale acestor culori. 
In apropiere de vapor, marea luce.^ce de-'^i ia ochii .si pare 
ca ar arde in foe, ear in depSrtaro rfesfr&nge bI4nd azurul 
cerului; si daca sus pe cer trece cum-va un nor m&nat a 
lene de vent, el se oglindesce si jos pe lini.stita fa^a a ma- 
rei. Din-cand-in-cand intinsul luciu e usor undulat de mi.s- 



Digitized by 



Google 



r>H4 

carea ce face Cclte un pe^te c4nd sare $i iara^i cade in 
ap&. Vaporul mai intArziA o orS, cSci mai avea de incSrcat 
marfuridin Salonic, pecare trebuia a le 14sa la Galipoli. Ventul 
incepe a sufla de citre muntele Olimp, insa nu atAt de 
tare in c4t marea sSl se nelini.^teasci. Vaporul nostru se 
pune in miscai'e §i pornejce drept in direcfia Olimpului si 
deci, impotriva ventului. Paste pufin trecem in apropiere 
de Tuzla-Burnu, un promontoriu in verful cciruia se afla 
un antefort, menit a apara intrarea in unghiul superior al 
golfului Termaic. De aici drumul apuca spre sud-est. La 
stanga si destul de aproape se ved mun^ii nu prea nal^ 
ai Peninsulei Chalchidice si anume : cei din regiunea Cala- 
metria, ear la dreapta se ridica in zare mare^ul .^i impunS- 
torul Olimp, al caruia virf e inourat. Mai inaintdnd pu^in 
incep a se vedea la st&nga muntii frumoasei Peninsule Ca- 
sandra, ear de aici in colo drumul apuca drept spre r6sa- 
rit. Peste vr*o doua ore, ^i dupa ce Casandra rSmane in urma, 
tot la stanga incepe a se vedea Peninsula-Longos .^i pro- 
montoriul ei eel mai insemnat: Drepano, care inainteazS 
c^t-va in mare. De aici, dup^ alte Ccite-va ore, se arata 
la orizont, tot spre nord, .^i Peninsula Atos, sau Sf^ntul- 
Munte pe care este bine sa-1 cunoascem mai de aproape. 
La descrierea lui ne voni opri deci pu^in, caci de republica 
cdlugareascS de aici sunt legate .si cite-va suvenire istorice 
ale neamului nostru romanesc. 

Peninsula aceasta a atras aten^iunea calStorilor, prin 
forma ei curioasa, inca din vechime. Est este alcatuita din- 
tr'un munte a caruia inal^ime trece cu ceva peste 2.000 
de metri. In antichitate, ca .^i astazi, muntele acesta era 
un loc de inchinare si se pare sa fi fost consacrat nu nu- 
mai lui Jupiter zis al Atosului, ci .^i altor zei mai marunji. In 
timpul Tracilor, religiunea lui Sabazis si cea a zei^ei Bendis, 
trebue sa fi avut aici altarele lor. Astazi nu sunt in muntele 
Atos de c&t monastiri ^i calugari, ear calugari^e nu, cSci nu 



Digitized by 



Google 



_585 

este permis femeilor a calca in acest munte consacrat Maicei- 
Domnului, din care causa se name^ce acum, mai mult 
Sfantul-Munte de c&t muntele Atos, Slavii ii zic Sfet- 
Agora, Grecii aytov Spoc, Italienii Monte-Santo, etc. Se gS- 
sesc in Sf^ntul-Munte aproape 10.000 de caiugSri, apar- 
^in^nd tuturor neamurilor ce fac parte din biserica orto- 
dosca: Ru^i, Greci, Rom^ni §i Armani, S^rbi, Bulgari, etc. 
A^ec^at cam in mijlocul peninsulei este orS^elul Karyes^ 
unde locuesc §i mireni, §i care serv e^ce de re^edin^a Caima- 
camului insSrcinat cu administra^ia ^i poli^ia acestei repu- 
blice monacale. Tot in Karyes locuesce vame^ul turc ^i 
al^i c&^i-va func^ionari musulmani, caror de asemeni nu le 
este permis a'^i avea soJ:iile i^i familia l&nga ei. De pe la 
inceputul veacului 11-lea nu numai femeei ii este interzisa 
intrarea in Sftntul-Munte, ci ^i animalelor de sees femenin 
ca: oaia, pisica, ca^eaua, gaina, vaca, g&sca, capra, curca, 
eapa, bivoliJ:a, etc. ^). Numai paserile cerului i^i au femelele 
impreuna in muntele Atos si numai fiarale femele, ca : mistre^ul 
feminin, cSprioara, cerboaica, resbat aici pentru ck nu pot 
fi impedicate. Din causa aceasta, mijloacele de traiu ale 
calugarilor din Atos si ale mirenilor din Karyes sunt ceva 
cam strimtate, caci lipsesc ouale, untul, br^nza, laptele §i 
altele, de^i peninsula are pasuni escelente prin poenele nu- 
meroaselor si vastelor ei paduri. In Sfiintul-Munte se gSsesc 
vr*o 20 de monastiri autocefale, 10 — 15 schituri ce depind 
de monastiri ^i mai bine de 500 de chilii. Republica aceasta 
monastic^, plStesce ca tribut statului ottoman vr'o 20,000 



*) Ve(Ji in revista: < Biserica ortodoxa rom^nS* o cdUtorie in Otient^ dc 
Iconomul Dr. Al. Mironcscu, An XIH, No. 12, pag 715: «Escluderca secsului 
fcmcesc or^nduilft printr'o lege incS d^la impSratul Constantin Monomah 
(1042—1056)... so pSze^cc dc rigoare si se intindc chiar la animale; aceasta 
se privc^ce ca un titlu de glorie pentru locuitorii Sfantului Munte, ?i di a 
intelcge ca comunitatea monastics primescc in ca numai o jumState din fiinta 
omeneasca, ca acolo viata n'are s«L resarS, ci Scl sc scurgS si Scl aflc odihnS, 
fiind un loc al mortci, nu al nasccrci trupcsci.» 



Digitized by 



Google 



58^) 

lei noi pe an, ^i fie-care m6nSstire dS ca platS anuald car- 
muirei din Karyes, una lirS turceascS, adecS 22 lei ^i ceva 
pentru intre^iinerea poli^iei. «Muntele Atos se ridici la ca- 
pul unei peninsule, altS-dati numit& Calcidicia, intre golful 
Contesa ?i goltul Monte-Santo. Inil^imea lui de 2060 me- 
tri. Dupa o fabuia veche, acest munte a fost mai inainte 
a^edat in Tracia; un uria§ '1-a luat in m&nS si 1-a aruncat 
spre Olimp. Muntele pfetrunc^end aerul, cScJu in Macedonia. 
Aceasta o cred ^n^i^i cilugSrii de la monSstiri. In timpul 
lui Strabone, la picioarele acestui munte, erau cinci ora.^. 
Ocolul bazei sale se urcS la 115 kilometri. Muntele e in- 
chinat Maicei-Domnului. Pe spinarea lui gheboasa sunt zece 
schituri, douS-zeci de m6nSstiri, doua sute cinci-zeci de chi- 
lli ?i o suta cinci-zeci de sihastrii. Karyes este targul ace- 
stui popor de cSlugari; el se nume^ce Protaton (eel d'&ntSi). 
Peste tot se zice cSl se aflS aici noua sute trei-zeci .^i ^asa 
biserici, capele, altare. La Kaiyes... se aduna pe tot anul 
consiliul compus din c^te un deputat trimis de toate mo- 
nastirile, ca sSl aleagS pe epista^ii ce ingrijesc de interesele 
generale ale acestor m6nastiri.» ^) « Karyes e un sat ascuns 
in umbra unui munte intre schituri lipite de poalele lui. 
O singura stradS e in Karyes; pe aceasta strada sunt pra- 
valii ^i in prSvalii calugSri, cari vind matSnii, iconise §i 
unelte de casa, sapate de sihastri sau pustnici. Casele 
sunt mici, cu un rand, de lemn. In capStul acestei strade, 
intr'o casa mai ftloasa este locul consiliului ce cArmue^^ce 
muntele Atos, compus din douS-zeci de ipista|:i pentru doua- 
zeci de monSstiri, la fie-care patru ani se alege cMe un 
presedinte aP acestui consiliu, care imparte Ccirma cu patru 
epista^i ai monSstirilor : Chiliandaru, Vatoped, Iviru ^iLavra. 
Ace.sti patru epistati cftrmuesc muntele .^i dau socoteala de 
administra|:ia lor catre adunarea generala, care judeca tot- 

•) Dim. Bolintineanu, Cdldiorii la Rom, d. Maced., etc. pag. 51—52. 



Digitized by 



Google 



587__ 

odatS §i crimele acestui popor negru .^i masculin. Ace§ti pa- 
tru epista^ au o pecete ce se pune pe ori-ce hotdrire.. . 
fie-care are c&te un pStrar din acea pecete — unuldacinu 
se unesce la o hotSrire, nu '§i pune pStrarul de pecete, 
prin urmare nu se poate da hotarirea: trebue sSl fie c&te 
patru uni^i ^). Eata o republic^ in toatS forma. Poarta ot- 
tomana a recunoscut, incS de la luarea Constantinopolului, 
administrarea ^i autonomia acestor calugSri, cu invoire a 
i-se piati un tribut.... ce se pune in m&nele unui agS sau 
voivod turc, ce are re§edin^:a in Karyes. Acest voivod are 
o mica guarda de Turci cu d^nsul. CSlugdrii au doua- 
zeci de Albaneji cre^tini arma^ii, plSti^i de den^ii pentru paza 
monSstirilor §i a muntelui.»^) In pidurile §i prin pe^terile 
muntelui Atos trSesc o mare mul^ime de sihastri, cu totul 
retra^i de ceilal^i calugari. Mai fie-care are c^te-o meserie. Unii 
cioplesc cruciuli^e §i iconise, al^ii cioplesc linguri minunate, 
al^ lucreazi mfetSnii, pe cari le dau cSlugdrilor in schimbul 
hranei zilnice, ear acestia le vind in ori^elul Karyes. In mun- 
tele Atos a fost odati o j^coala de teologie §i lungS vreme 
s'au cultivat aici ^i artele cu oare-care luare-aminte. Inc4 
mai esistS aici o ^coala de pictura, de sculpture §i de gra- 
varea lemnului. AceastS scoala insSse aflaastaziin decaden^a. 
Capul §i intemeetorul ei se zice ca ar fi fost Emanoil Pan- 
selinos^ nascut in secolul al doi-spre-zecelea in Salonic. Pan- 
selinos este .^i capul ^coalei bizantine. In bisericu^a din Ka- 
ryes se mai pSstreaza douS icoane e^ite din m&nele lui, 
ear scriitorul lucrarei de-fa|:S posedS o frumoasa imita^ie pe 
lemn, dupaPanselinos, infi^o^^nd primirea celor trei &ngeri sub 
stejar de cStre Avraam, zugrivita, se zice, de un discipol 
al lui Rafael, care s'ar fi oprit cAti-va ani in muntele Atos. 

M Pecetea accasti frinta in patru e de argint ?i poarti pc ea, la mijloc, chi- 
pul Maicei-Domnului. In jurul acestui chip, pe laturile pecetei, este in grccc^cc 
§i in limba turceascel urmStoarea inscripjie:t Pecetea epistatilor comunit^fei 
Muntelui Sfint.> 

*; Dim. Bolintincanu.. op. cit. pag. I69— 170. 



Digitized by 



Google 



588 



Cilug^rii povestesc mai multe legende privitoare la fun- 
darea mdnistirilor din acest munte. Unii spun c^ «sfAntul 
Atanasie ceru de la impferatul voea s4 cl4deasc& la Mun- 
tele Atos o mdnSstire .?i clSdi Lavra. Sihastrii cari locueau 



^L' 










mfBBt 




1 


Ife. , 




n 


^ , 






m- ^^ 


.» 




w^^^ 


t . 




■fcp"'- 




^^^^^^^^— ' 


1 


^K^-^9M 




'^^■M wm 




^^^^^^^■■ih«- 


1' 




L. 


^^^m-J^^^aUk 


i- ^B 


^H^^^-wi 


1 .s 


^^^^Ba'^^ ^^ ^^^H 


•- >- ^ V ■ • ■ 


wKttKSk-:??rWSB^ 





o 

< 

c 

i 

o 



I 



cu mul^imea pe acest munte, trimisera o deputa^ie la Con- 
stantinopoli sa se pl&nga de calcarea singurata^ei lor; dar 
nu isbutirS nimic; m6nastirile se inal^ara acolo. Catre acestea 
monastirea Iviron ifi Vatopedt par a fi cu mult mai vechi. 



Digitized by 



Google 



589 

Ele sunt cladite pe terimul ora^elor antice Dium ^si Olo- 
/izus».^) Multe din mdnSstirile, chinovii independente, ca: 
Lavra, Zografos, Rusicu, Pantocrator, Xiropotamos^ Cara- 
calu, Xenofon, Dionisiu, Filoteos jji altele sunt zidite pe 
urmele vechilor ora^e sau orS^ele din Atos, ca: Dionpoleos 
unde acum e Vatopedul, Cleontas unde e Cherasca l&ng& 
al doilea virf mai insemnat din peninsula, av^nd inil^mea 
de vr*o 900 de metri ^i numit astizi S-tul Hie, Deftero- 
Cleontas unde acum se aflS mdnistirea S-tuI Pavel, l^ngS 
care mai esistS un turn pe ^firmurii mSrei, ce. trebue s4 
fie o antici intSritura, Uranopolts pe urmele c3ruia s*a 
ridicat m6nastirea Provata, Nimjiopolis ^\ altele. O altS 
legends a fundSrei monSstirilor de pe Muntele Atos este 
.^i aceasta: Dupi inSI^area Domnului, Lazar eel inviat din 
mor^i, a fost hirotonisit de cStre apostolul loan, episcop al 
Chiprului. Peste c&t-va timp Maica Domnului voind sS re- 
vacja pe Lazar, plec& de la lerusalim, unde r6misese cu 
Apostolul loan, ?i se imbarc^ intr'o corabie impreuni cu 
numitul apostol §i incS cu alfi ^eapte-zeci de apostoli. C&nd 
se apropi^ de Chipru de-odatS se schimbA v^ntul, marea 
se nelinisti cumplit .sicorabia fu aruncatS de furtuni ?i de 
valuri. Dupa ce mai multe zile corabia cSlfetori f&rS anumiti 
direc^ie, marea incepu a se lini^ti §i, Maica Domnului, v6(J6nd 
in fa^S-i un munte nalt ?i frumos inaintftnd in mare, intreba 
despre numele locului ^i i-se spuse ca este o locuin^i a zeilor 
p5gftne«;ci. CorSbierii voeau acum sa intoarca in spre Chipru, 
dar Maica Domnului ii opri ^i ceru s4 vada muntele Atos. 
Atunci ei trasera in portul ce se zicea al ltd Clement^ adeci 
unde este astazi monSstirea Ivirul. In port era o mul^ime 
de lume care se adunase s4 primeascS pe Maica Domnului, 
cSci c^nd corabia, minata de venturi, venea spre Atos, 
zeul eel mare din virf 2) incepu a striga si a se vSicSra ^i 

') Dim. Bolintineanu Cdlitorii la Rom, din Maced,, pag. 172. 
») Care nu e altul de c&t Jupiter al Atosului. 



Digitized by 



Google 



590 

anun^^nd venirea Maicei Domnului, maicei Dumnezeului celu 
adevfirat, cScJu jos de pe munte .^i se sfSrima. A.^a se facu 
ci poporul din peninsula §tia cine venea §i e^i intru intim- 
pinarea Maicei Domnului, care, scobor&ndu-se din corabie, 
bine-cuvint& mul|imea, pe mul^i li botezft ^i dupi ce le 
asecja episcopi, fagSdui tuturora cSl va protegui pinS la sfilr- 
$itul veacurilor pe cre^tinii din acest munte. Apoi porni iarSsi 
in spre Chipru ca s& vada pe LazSr eel inviat din moiti. 
Dar si fie-care mdnSstire mai insemnati are legenda fun- 
da^iunei ei a-parte. EatS legenda fundSrei Vatopedului: 
So^ia lui Teodosiu cJlfitorea pe mare dinspre Italia spre 
Constantinopol impreunS cu fiii ei Arcadiu .^i Onoriu. Cand 
ajunserS in dreptul insulei Imbros, se isc^ o grea furtuna 
^i, de oare-ce corabia era necontenit bStuta de mari valuri, 
Arcadiu cSc^u in mare. Gopilul insS nu se inec^, ci, fiind 
luat bini^or de talazuri, fu impins spre Sfi^ntiil-Munte. Intr'o 
diminea^a sihastrii si pusnicii din Atos il gSsiri culcat intr'un 
zmeuri^, nu departe de mare. CAnd Arcadiu ajunsese im- 
pferat, puse de cladi in Sf^ntul-Mutite o mon^tire marea^a 
pe care o numi Vatopedu, nume alcatuit din cuvintele: 
pdtoc = smeuri^ ^i 7:rj,iii^ = copil. 

Intre multele m6nastiri din Atos, grecc^ci, ruse^ci, bulgS- 
re^ci, serbejjci, etc., pe care nu le vom cerceta dec4t 
in treacfet .^i numai intru c&t ele au in istoricul lor fapte si in 
visteriile lor odoare ce ne intereseaza si pe noi, se gSsesc .si 
trei monastiri romSne^ci. Una este acea cunoscuta sub numele 
Prodrom^ inchinata sfftntiilui Ioan-Inainte-Merg6torul sau Bote- 
zatorul, av^nd pecetia cu inscrip^a: SchiUd romdnesc Pro- 
dromuL Prodromul e intemeeat pe la 1852 §i, depincj^nd 
de LavrS, plSte^ce ace^tia un embatic de 50 lire pe an. Cea de-a 
doua e cunoscutS sub numele de Chilta Cucuvinuly e inchi- 
nata s-tului loan de Dumnezeu CuvintStorul (= Bogoslovul), 
§i are ca superior pe leromonahul Teodorie Soroceanu. 
Comunitatea acestei chilii, alcStuitS mai numai de Ro- 



Digitized by 



Google 



591 

mdni din Basarabia, o infi^:o§Sm intr*o gravurS. A treia mo- 
nastire romaneascS, a cSria comunitate e compusS tot din 
Basarabeni, este acea cunoscutS sub numele Cata/ight) a- 
decS salvarea sau scSparea. Mo^ia acestia vine hotar in 
hotar cu cea a Chiliei-Cucuvinul. Se zice insS c& ar mai fi 
.^i o a patra monastire romSneasca *) numita Schitul Lacu^ 
cu hramul: S-tul Mucenic Dimitrie. Dar nu numai in schi- 
turile romSne^ci se gSsesc calugSri RomAni sau Armani, ci 
.^i in mai toate celelalte schituri ^i m6nSstiri, fie ele gre- 
ce^ci, s^rbe^ci, bulgare^ci sau ruse^ci, ^i incS cu sutele. De 
aceea nu e de mirare ci in Atos limba rom^ni e adesea 
vorbita ^i de nerom&ni ^). Mul^i dintre cSpeteniile ^i con- 
ducfetorii comunita^ilor din monastirile neromSne^ci, precum 
economi, egumeni etc , sunt Rom&ni §i mai adesea Armani, 
cu deosebire in schiturile bulgare^ici ^i s^rbe^ci. CilugSrii 
s6rbi au in mare stima pe Armani sau cum ii numesc ei: 
pn^ari, caci dintre acestia i^i recruteazi pe acei cSlugSri 
cari sunt insarcinafi, din partea m6nastirei lor, a trata cu 
celelalte monastiri, adeci a duce rela^iile oare-cum diploma- 
tice. S^rbii obicinuesc a zice despre Armani : dac4 tai in 
doua un Jin^ar sco^i din el trei Greci, doijidani ^iincSun 
fln^ar intreg. In monastirea ruseascS numitS Rusicu se a- 
fla de asemeni o muljiime de Rom&ni din Basarabia, de 
la Don, de pe l&nga Elisavetgrad, Karkov, lekaterinoslava 
si de prin alte parfi. \ 

Mai in toate m6nastirile de pe Atos se gSsesc iirme de 



^) Cdntorii In Macdonia, Thesalia ft ^fnntele Aihos, de Radu C. PStSrla- 
gcanu, Ploe^ci 1884 — pag. 142, No 17 din catalogul dela urm5. , 

«) O cdlitorie in Orient, de Iconomul dr. Alex. Mironescu (in revista: «Bi- 
serica ortodoxS Fomani* An. XIV No. 3. pag. 238) Ve()i ?i: R. C. Pat&riageanu 
CdlUorii in Macedonia, Thesalia, etc. pag. 101, unde zice: c^tirea despre sosirca, 
noastr^ nu mi?ca numai schilul rominesc, ci intreaga peninsula, cdci toate md- 
ndstirile principale fie grece?ci, fie bulgSre^ci, fie ruse^i, sutu infesate de cd- 
lugdri romdni ?i, bietii Romftni au(|ind ?tirea aceasta se mi?car5 ?i se bucu- 
rari cu to^ii.* 



Digitized by 



Google 



592 



ale marilor nostri Voivodi, cSci o mul^ime dintre ele sunt ori 
inzestrate, ori si restaurate si inzestrate de c&te iin Domn 
rom&n. A«;a buna-oara monastirea Dionisiu, a.^edata pe niste 




u 



c4 

03 



c 
'-6 



B 

o 

o 



3 

6 

o 
u 



st^nci, zidit& pela anul L375 de impfiratul Alexia Comnena, 
este impodobita cu un turn inalt ridicat de Neagoe-Voda. 
In ISuntrul bisericei sunt zugravite l&nga u^i chipurile lui Pe- 



Digitized by 



Google 



593 _^ 

tru Rare^, al fiicei lui Rucsandra si ale altor doi fii ai lui, tin^nd 
in mani biserica, pe care Rare.^ a reinoit-o in urma unei arderi, 
a inzestrat'o cu o trapeza, cu un spital ^i i-a rfiscumparat toate 
mo.?iil6 cate ii fusese rSpite in vremuri. Tot in aceasta bise- 
ricS din monastirea Dionisiu, se mai gasesc scrise (in diptihii) 
numele Domnitorilor nostril: Mihai-Voivod, ^erban-Voivod, 
Vasile-Voivod, etc. In monastirea Stmopetra^ ziditS pe la 1363 
de un Despot al Serbilor, se pastreaza incS o evanghelie 
dela Mihai-Viteazul. Monastirea ruseasca Russicu^ care are 
mai mult infii^o^area unui puternic port strategic, a fost in 
parte la construire ajutatS pe la 1819 si de Domnitorul 
Scarlat Calimah. Pe u^ile bisericei din Russicu inca se vede 
capul de Zimbru ^i Vulturul, de asemeni ^i pe clopotele bi- 
sericei, ceeace dovede^ce ci si al^i Domnitori Rom^ni, mai 
din vechiu, trebue sa fi contribuit .^i ajutat la intemeerea 
acestei monSstiri. De asemeni monastirea Xiropotamti^ pe 
la inceputul veacului al 17- lea, a fost renoita, zugr^viti ^\ 
inzestrata de Alecsandru Domnul Munteniei. Printre sfin^ii 
zugrivi^i in biserica Xiropotamului se gase^ce ^i un sfant: 
loan RomSnul din Oltenia. ^) Monastirea Sfdntul Pavel^ este 
inzestrata cu mai multe chilii, cu o trapeza, cu un paraclis 
.^i altele de Constantin Br^ncoveanul ; ba chiar §i turnul bi- 
sericei, unde se ^in clopotele, este zidit tot cu cheltueala 
acestui Voivod. In Imvtu au curs nu mai purine ajutoare 
din ^Srile rom^ne. Pe la 1365 a infrumuse^at'o Ion Vladislav, 
ear mai t^rziu a marit'o .^i inzestrat'o Neagoe-Basarab. Ma- 
tei-Basarab si sofia lui Elena au daruit monSstirei Lavra o 
frumoasa evanghelie legata in argint ^i impodobita la sfar- 
^it cu chipul acestui mare Voivod si al so^iei lui. Icoana 
pe care o are Lavra, representand pe s-tul Atanase al Ato- 
nului este daruita de Ion Vladislav Domnul Munteniei, al 



*) Icon. Dr. A. Mironcscii, O dii^ion'e in One ft/, in «Bis. ortod. rom.» An. 
XIV, No. 3, pag. 241. 

/. li'miffscu. — De/a Ruvianii <fin Turcia FMropearttl. 3 8 



Digitized by 



Google 



594 

cSruia chip, impreunS cu so^ia sa Ana, este gravat in jo- 
sul icoanei. Ldnga strana st&ngS a bisericei Lavrei se vede 
.^i o icoand a Maicei-Domnului foarte vechie, daruitS de Vin- 
tila-VodS. Chivotul din biserica, in care se pastreaza capul 
sf^ntului Mihail al Sinadelor, este daruit de Constantin Brdn- 
coveanu, ear un paraclis e zidit de Matei Basarab, al ca- 
rui chip, impreuna cu Doamna este zugravit pe zid. M6- 
nastirea bulgareasca Ztigravul^ c^rmuita insa de Rom&ni, *) 
si avend printre cei 200 de calugari ai ei mai bine de 100 
de Romdni, poseda la mare un turn ce este cladit de Stefan- 
cel-Mare; ^i de asemeni ^i trapezul ei aflator in launtrul mona- 
stirei este fundat de acela.^ mare Voivod, ceeace dovede^ce 
^i o peatrS din ziduri, a caria inscrip^ia in slavona glSsue^ce: 
«I. Chr. Nica. Cel in Christos bine-credincios lo Stefan Voi- 
«vod cu mila lui Dumnezeu Domn ^arei Moldovlahiei fiul 
«lui Bogdan Voivod a cladit acest trapezinanul 7003 (1495) 
«sfclrsindu-l in luna lunie 6 §i dela Domnie al 40-lea an.» ^) 
Pe zidurile acestui trapez se mai vSd inca portretele tuturor 
membrilor familiei marelui Voivod. In turnul eel dela mare 
se gSsesc iara^i doua lespedi cu inscrip|:iuni, dintre care 
una este tot dela Stefan, ear a doua dela fiu-s6u Bogdan 
din anul 1517, pusa in turnul acesta spre onoara s-tului 
Neculai. Dar in monastirea Zograful, care are hramul S-tului 
Gheorghe se gasesce .si un alt odor scump inimei tuturor Ro- 
manilor, un steag trimis de Stefan-cel-Mare, cu urmatoarea 
inscrip|:ie in slavonesce: «Indelung rabdStorule §i biruitorule 
«mare Gheorghe, cela ce in nefericiri ^i in napaste grab- 
«nic vii in ajutor si ferbinte ajutator ^i celor mahni|i bu- 
tt curie nespusa, primc^ce dela noi aceasta rugaciune dela 

*) Vedi: R. C. Pat^rlagcanu, Cdliiorii etc. pag. 102: <Dcsi m6nSstirca este 
de vcacuri bulgareasca, cl insa (adeca secretarul comiletului m6n. Zograful) era 
un Roman din Chi.^neu, tinutul Basarabiei. Vorbca in perfcctie romSncsce. In- 
tamplandu-sc ca superiorul accstei munastiri s& fie tot de aceeasi nationalitatc, 
adccS Roman maccdonean...* etc. 

*) Id. op. cit. pag. no. 



Digitized by 



Google 



595 

«smeritul robul lui Dumnezeu Stefan Voivod, cu mila lui Dum- 
«nezeu Cjomn ^arei Moldovei ^i'l paze^ce neatins in acest 
«veac jji in acel viitor cu rugaciunile celor ce te cinstesc 
«ca sa te preamSrim in veci amin. §i s'a facut in anul 7000 
«(1492) ^i alDomniei lui anul al 37-lea;» Inscrip^ia este 
pe margineja steagului, ear mijlocui lui de atlas, pe caree 
cusut chipul S-tului Gheorghe, este deja invechit ^i foarte dete- 
riorat ^). §i daca am cerceta si celelalte monSstiri am afla cS 
la toate vre un Voivod romanesc sau vre uti hoer roman a 
ajutat iji a impodobit. Dar sa ne urmSm calea mai departe. 
E greu de descris frumuse^a insulelor ce calfetorul tot 
intdlnc^ce in drumul spre Constantinopol. Insula Taso r6- 
m&ne la nord spre stanga ^i abea de se vede in zarea in- 
departata. Aici cSlugarii Romani din Prodrom au o frumu- 
§ica mo^ie ^i o livada de mSslini, ce le produce mai multe 
mii de ocale de untdelemn pe an. Dar afara de calugarii 
insarcina^i cu cultura mo.^ei ^i livedei monastire^ci, mai sunt 
in Taso ^i al^i Armani, de^i nu in prea mare numfer. Insula 
Lemni sau Lemnos insa, se vede minunat. Jermurile ei 
sunt st&ncoase, abrupte §;i foarte neregulate, prin mijlocui 
ei se ridica un §ir de mun^i, sau, mai bine zis, de coline 
al carora capat incepe in micul golf Purnia ^i dupa ce se 
indoae pu^in spre apus, apuca de-odata la sud §i se ter- 
mina cu promontorul Tigani. Mun|:ii insulei Lemnos sunt ^i 
ei stanco^i $i despaduri^i, totu^i v6du^i in racjiele soarelui, 
inunda^i de o lumina vie §i oare-cum colorata, munfii ^i 
toata insula se arata ca un sloiu de aur, atins ici-colo cu 
azuriu §i aruncata in valurile marei. Mai inainte pe stslnga 
se ive^ce insula Imbros. J^rmurile ei sunt de asemeni st^n- 
coase §i abrupte, ear catre centrul ei se ridica iara^i c&^-va 
mun^i de diferite marimi. Dar fiind-ca ea e vfe^uta nu cu 
soarele in fa^S, ca insula Lemnos, ci cu soarele in spate, 



1) Idem op. cit., pag. 113—114. 



Digitized by 



Google 



596 



de acea ea nu strfiluce^ce ca aurul azurat, ci ca o grSmada 
de foe in care jaraticul se aratS strSbStut de limbi de pari 




2. 

O 



B 

c 
'•B 

'c 

B 



aci albastrui, aci brunate. Toate ridicaturile si proeminen- 
file, inundate de razele soarelui, apar ca si ciind ar arde, 



Digitized by 



Google 



597 

ear adincatiirile, scobiturile mun^ilor .^i parj:ile umbrite apar 
ca limbele alb^strui .^i ceva mai brune dintr*o grSmada de foe. 
Mai inainte spre rfisSrit se ive^ce strimtoarea Dardanelelor, 
cunoscutS in vechime sub numele de Hellespontu si numiti 
de Turci Ac-Deniz-Bogazl Drept la intrarea in Dardanele 
se v6d dou4 puternice forturi, unul pe ^Srmul european al 
Peninsulei-Galipoli, numit Seddeh-Burnu, ear al doilea pe 
^6rmul asiatic numit Kum-Kalesi. Ambele forturi sunt sus- 
^inute de mai multe intirituri mai mici ^i de baterii per- 
manente. Inaint^nd in strada Dardanelelor, care pe alocu- 
rea se strimteaza foarte, intariturile si bateriile cu tunuri 
de calibru mare continua ^i pe o parte ^i pe cea-l-altS a 
strimtoarei. La puntul Kale-i-Sultanie, strada, a careia direc- 
tie in general este spre nord-est, merg^nd spre Const anti- 
nopol, apuca de-odat4 la nord. Mai mult dec&t ori-unde la 
punctul acesta insi ea se ingusteaz^ cumplit si tocmai aici 
are iara^i doua forturi puternice. Se pare ca in vechime 
Xerxe, regele Per^ilor, pe aici a incercat a face un pod 
peste Hellespont, spre a'^i trece numeroasa sa armata de 
pe ^6rmul asiatic pe eel european ^i a o duce apoi pe us- 
cat, in contra Greeilor, pe carii Xerxe dorea sa'i cucereasca. 
O mare turtuna s'ar fi ridieat insa, dupS cum poveste^ce Hero- 
dot, ^i valurile Hellespontului infuriat aruncarS podul pregatit 
de Xerxe. Atunci regele persan dadu porunca osta^ilor s6i 
ca sa pedepseasca nesupusa mare, bieiuind-o .^i saget^nd-o. 
De aici strada Dardanelelor se mai strimteaza inca-odatS 
^i apoi isi reia direc^ia nord-estica. Mai tot ^6rmul Hellespon- 
tului, adeci pe ambele laturi, e populat de solda^i turci in- 
fanteri-^ti .^i artileri^ti si daca nu peste tot sunt forturi, insi 
pretutindeni se ved baterii fortificate ^i intarituri de al doilea 
ordin. Peste pu^in I4sam la st^nga sStuceanul Galata, ^i nu 
mult dup^ aceasta dSm de ora^elul Galipoli, tot pe ^firmul 
european. C3 in mun^ii Peninsulei-Galipoli, precum ^i in 



Digitized by 



Google 



598 

mun^iii Tekir-Dagh se gSsesc Armani pSstori §i cu deose- 
bire FSr^ero^i, am arStat deja. Ora^elul Galipoli, in care 
sunt instala^i §i cA^i-va consuli, fiind a^ec^at la intrarea in 
Dardanele, c^nd se vine de cStra $i la esirea din strim- 
toarea aceasta cAnd se merge in spre Constantinopol, se bu- 
cur& inca din vechime, ^i cu drept cuvent, de o mare insem- 
nitate strategic! ^i comercialS. Aici se opri mai. lung vapo- 
rul nostru spre a descSrca marfurile ce primise cu desti- 
na^ia cStre Galipoli. Ori^elul are infS^o^area europeneascS. 
Cele c^te-va strade sunt bine pavate §i curate, ear portul 
este destul de bine intre|:inut. Comerciul de aici consists mai 
mult in traficul de marfuri coloniale. Sunt c&te-va prSv^ii 
bogate in coloniale i^i manufacture. In Galipoli se face §i un 
insemnat comerciu de olarie, marfa ce se lucreazS mai mult 
de Turcii din orS^el §i de prin imprejurimi. Aici este iara^i un 
fort insemnat menit a apfera intrarea in strimtoare. 

Plec^nd de la Galipoli strada se tot ISrge^te mereu §i 
dupS ce se intra in Marea-Marmara, la dreapta se aratS 
frumoasa grupa de insule ce poartS acelajj nume ca §i marea, 
grupa ce pe l&nga mai multe insule mici, are ^i trei insule mai 
mari^oare, i^i anume : Afsia, Aloni ?i Marmara. Aceasta din 
urma e mai mare $i a^ecJatS mai in fa^i de c^t celelalte douS. 
D^nd la larg in Marea-Marmara, dupS cdte-va ore de cale- 
torie, se zirc^ce departe, tot la dreapta, insula Isurelii-Ade, 
in dreptul promontorului asiatic Bioz-Burnu. Peste alte c^te-va 
ore se arata minunatul grup de insule, cunoscut sub numele 
de Insulele Principilor, ce sunt patru la num^r: Proti, adica 
4nt6ia in calea de la Constantinopole spre Marmara, Anti- 
goni, Chalki ^i Prinkipo, ce e mai mare .^i mai frumoasa ^i 
dupa al ciria nume se nume^ce ^i toata grupa acestor in- 
sule. In Chalki Grecii au un seminariu insemnat, ear insula 
Prinkipo, impodobitS ^i de cdte-va minunate cr^nguri de chi- 
paros, serve^ce ca locuinj:a de vara a ambasadorilor ?i 
bogata^ilor din capitala imperiului ottoman. Pe inalj:imea 



Digitized by 



Google 



599 

ce alcatue^ce virful eel mai inalt al acestui mic ^i dragala? 
paradis se afla o m6nastire, zice-se greceascS, in care insa 
eu am aflat ^i c4|:i-va cSlugari Rom^ni ^i Armani. De a- 
semeni printre elevii in teologie ai seminariului din Chalki 
am dat peste c^^i-va tineri Arm&ni, cari se inarmeaza bine 
cu sentimente ^i porniri grece^ci, spre a putea mai t^ziu 
prigoni ^i desna|:ionalisa pe fratii lor Armani din Macedo- 
nia, din Tesalia^ din Epir §i Albania pe unde am vSdut 
cat sunt de numerosi. 

In fine, eata Constantinopol ! Eata marele ora^, de via^a 
cSruia atcitea secole a fost strins legata via^a |:ariIor ro- 
m&ne... Eata orasiul in care se gase.^ce mahalaua Fanaru, din 
care au pornit atatea nenorociri asupra neamului romanesc!... 
A descrie Constantinopolul nu ar fi o sarcina prea grea, ora.^ul 
fiind visitat de mine aproape cu deamaruntul, ci de oare-ce 
capitala aceasta e prea cunoscuta si fiind-ca descrierea ei ar 
lungi peste seama aceasta lucrare, de acea me voiu margini 
a arata numai ceea-ce este pentru noi Romanii de un in- 
teres mai viu. Privelistea ce se infa^oscaza calStorului, 
c&nd acesta vine despre marea Marmara, este in adev6r si 
uimitoare ^i imposanta. Un ocean de fcl-de-fel de cladiri 
ce se intrec intre ele in marime si in frumusete, ici-colo 
se inal^a minareele geamiilor; insa mai marea^a intre zid}- 
rile din Constantinopol se ridici fosta biserica Sfdnta Sofia. 
Se povesteijte ca un Englez ar fi zis cum-ca Constantinp- 
pol e bine s4 fie vecjut de calfetori, de pe bordul vaporii- 
lui, care venind despre Bosfor, ar trece prin fa^a acestei 
mari capitale, fara a se opri. Este netagaduit ca privelistea 
de pe mare asupra ora^ului e farS pereche, insS si ora^ul 
presinta pentru omul doritor de noutati foarte mult interes. 
Daca mul|:imea de palaturi, de musee, de locuri pline de 
suveniri de-ale istoriei generale, nu I'ar interesa, in caz cSind 
i-ar lipsi pregatirea necesara pentru a putea gusta asemenea 
lucruri, cred ca privelistea int^lnirei in acest ora^ a tuturor 



Digitized by 



Google 



f)00 



neamurilor din Europa cu cele din Asia, i-ar da o vedere 

ce nu se int^mpinS des. 

IncS din 4nt6ia zi m*am dus si v6d Fanarul. Cuibul 

acesta, care a clocit at&tea rele, e o mahala inghesuitS si 

necuratS, in Stambul, cu case nalte, vechi ^i posomorite, 

parcSarfifost 
tote tinute la 
fum. Aici au 
locuit prin^ii 
greci §i prin- 
ceselecareau 
rev6rsat«cul- 
tura si iubi- 
rea artelor» 
in ^Srile ro- 
mane, dupi 
cum se cred 
indrepta^i^ a 
sus^ine unii 
scriitori de-ai 
no^tri, spriji- 
nitori de teo- 
rii de ocazie. 
Pouqueville, 
care a cerce- 
tat indelung 
Fanarul ^i via- 
^a intelectu- 

ala din acest cuartier, pe care el il numesce Fanal, vor- 

bind despre femeile grece si despre princesele de aici zice : *). 

«Daca femeile grece au primit de la natura frumusefea ^i 




ArmAni din Vlahoclisura. 



1) Voyage eti More'e, a Constantinople, en Alhanie ct dans ptvsieurs avtres 
parties de lEntp. Ottfn:an, Pan's, 1805, pag. 252—253. 



Digitized by 



Google 



601 

«darul de a iubi cu ardoare §i sinceritate, ele au de ase- 
«meni defectul de a fi vane, avare ^i ambi^oase, eel pu^n 
«/« straturile mai ridicate ale societdfei, Lipsite de ori-ce 
«instruc^ie, ele sunt incapabile de a sus^ine o conversa^:ie 
ainteresanta, ^i nu precumpSnesc defectele educate! lor 
«prin veselia sau prin acel spirit natural n^scfetor de licSriri, 
«ce place la femee mai mult de cat spiritul dob&ndit prin 
«instruc^:ie. Se poate, deci, afirma cS Grecele in general 
«nu j^tiu nimica si cS chiar cele nascute in familiile mai distinse 
«nu pricep de-loc arta de a ^ine ^\ conduce o cas^, artS atat 
«de cunoscuta femeilor din f:6rile noastre.,.» «Pentru a da 
«o proba de pu^ina educa^ie ce primesc femeile grece, 
« chiar cele calificate de princese, voiu cU*^ta ck in Fanal 
(((acesta e numele unci parti din Gonstantinopol unde lo- 
«cuesc prinjii greci) se aude, eijind din gura acestor 
«doamne, injurSturile cele mai grosolane, c&nd poruncesc 
«ceva servitoarelor lor. Aceste nenorocite sunt chemate 
«cu numele de: vitS, cSfea etc., in loc de Caterina sau alt 
anume ce ar fi av^nd, ^i aceasta o fac doamnele anume cu sco- 
«pul de a le jigni .^i a le injosi. Las pe ori-cine si judece cat 
«farmec poate avea pentru un european societatea unor 
«asemenea femei!» Ne ajunge atata cuno^cin^S cu Fana- 
rul, mai ales ca noi Rom^nii prea il cunoa^cem prin noi 
^n^ine ^\ de mult. SS trecem deci inainte, ferS mScar a 
arunca o privire indSrSt ! Dar despar^indu-ne de acest cuib 
r6u-fac6tor, datori suntem a adaoga ck rfiul ce se poate 
zice de prin^ii ^i princesele din Fanar, nu trebue sS se 
zic4 .^i de celelalte femei grece, §i cu deosebire de cele 
din Grecia, care dacS nu sunt inc4 nici ele instruite, dar 
se dovedesc ca so^ii oneste ^i devotate si ca mame iubi- 
toare de familie, ceea-ce preveste^ce cS atunci cfind in- 
struc^ia ^i educa^ia ar sosi, acestea ar putea fi aruncate intr'un 
p3ment rodnic. 

Tot in Stambul, adeca in partea mai mult turceasca a 



Digitized by 



Google 



602 

Constantinopolului, .^i nu departe de Fanar, este mahalaua 
Vlaherna^ care ^i dupS nume dovedc^ce ca aici a fost odata 
un cuartier romSnesc, aproape de zidul ce inconjura mai de 
mult Constantinopolul de cStre nord ^i de catre apus. In 
acest cuartier se gSsesc ruinele a mai multor palate, care, 
pe c&t se pot judeca acum, numai in stilul cladirilor din 
Bizan^ nu sunt. Unul din aceste palate poarta numele de 
Bogdan-Serat\ §i a fost odatS conacul Domnilor ^i al marilor 
boeri ai Moldovei, c&nd veneau la Stambul, cSci este ^tiut 
cS Bogdanid era numele ce Turcii dadeau ^irei Moldovei. 
O alta ruina! se zice cS ar fi urmele palatului lui Belisariu. 
In cuartier ul Vlaherna este §i o bisericS, ce poarta acela^ 
nume, 91 are' hramul SfSnta-Maria, Maica-Domnului. Pe tim- 
p'urile c^nd Bogdan-Serai era conacul Domnilor §i al boerilor 
moldoveni, in biserica aceasta se cAnta ^i se citea romane^ce. 
Zidul ce inconjoara o parte a cuartierului Vlaherna se in- 
tinde apoi catre ledi-Kulele, adecS in spre castelul cu ^eapte 
turiiuri* al Stambiilului, in care ^i pana astazi se inchid vi- 
novajiii bttomani. Spre Vlaherna se poate tnerge de la Galata 
prih tunel, apoi pe podul de peste Cornul-de-Aur, prin 
Stambul apoi ?i prih Fanar, precum ^i cu barca pe Cornul- 
de-Aur pe' la Fanar. 

C^te-va cuvinte ^i despre Patriarhia din Constantinopol 
a ortodocsiei sau, mai bine, a panelenismului, ^i care, deci, 
nu putea sS fie a^edatS dec&t cu ochii spre Fanar. Sus pe 
o ridicatura micS sunt in aceea^i curte ^\ palatul patriarhal, 
destul de marilor, §i biserica patriahiei, care nu are nimic 
deosebit. C&nd intrS cineva, poate mai u^or zice ca biserica 
e in curtea palatului patriarhal, dec^t palatul in curtea bi- 
sericei patriarchiei. Doar interiorul bisericei sS presinte mai 
mult interes... De aceea Inso^itorii mei ^i eu ne rugaram 
sS ni se permit^ de a intra iji nu numai cS aceastS per- 
misiune ni se dadu indata, ci 6nsu^i Marele-Eclesiarh al 
pitriarhiei se oferi sa ne conduct, sS ne arate §i si ne 



Digitized by 



Google 



603 



esplice toate lucrurile vrednice de v6(Jut cu c4te este in- 
zestrata biserica sf. patriarhii. Mai ^ntfii ne ar5t4 tronul pa- 
triarhal §i afirmA c5 este chiar scaunul lui Chrisostomul, dar 
de cSnd acesta s'ar fi afl&nd in aceastS bisericS Marele-Ecle- 
siarh nu ^tie. AlSturi cu scaunul lui Chrisostomul, devenit 
tron patriarhal, mai este incS un tron, poate cu vr'o palmS 
mai scurt dec&t al lui loan Gura-de-aur. In acest al doilea 
tron, Patriarhul care de obiceiu nu serve^te dec^t de vr*o 
patru ori pe an, se umile^ce in sfiptSmAna patimilor st^nd 
mai jos cu o palma. C^nd patriarhul se afla in altar, scaunul 
eel scurt patriarhal este ocupat de un arhiereu din sinod; ear 
c^nd patriarhul st4 in scaunul liii Chrisostomul, atunci scau- 
nul eel scurt .patriarhal este ocupat de secretarul eclesiastic al 
patriarhului. Dupa ce Marele-Eclesiarh ne vorbi indestul despre 
scaunele patriarhale, incepu sa ne arate ^i din lucrurile sfinte. 
Lipita de peretele din dreapta este o column^, de.^earti 
pe dinauntru ^i in ea se pastreazS o frantura din columna 
de care a fost legat Domfiul Isus Christos; o alta frdntur^ 
e la Roma, ear o a treia la lerusalim. In stfinga, l^nga 
altar, se afla o lada in care se pastreazi «o bucata din 
piciorul sfdntului apostol Andrei. » Marele-Eclesiarh nu .^tie 
insa de e din piciorul st&ng sau drept al apostolului, ci se 
plcinge ca e grozav de mici bucatica «^i ca multa cre^ti- 
natate cere din ea 91 n'are cum sa dee... ca prea e micS!» 
L&ngi a^a tisericei e un pangar lucrat cu sidef despre 
care se zice ca ar fi de yr*o 200 de ani, dar c^nd .^i cum 
a ajuns in sf. biserica a patriarhiei, Marele-Eclesiarh Jar nu 
§tie. In scurt biserica aceasta, la zidirea careia nu a dom- 
nit nici o idee arhitectonicS, este cu totul lipsita de ori-ce 
lucru de artS; nu.se afld in ea nici mScar o icoana mai deo- 
sebitS. In r&nd cu cele douS scaune ale patriarhului mai 
sunt ^i altele, spre dreapta, pentru arhiereii din [xsyaXy] 
a6vo$o;, adica, din marele. sinod, numit §i Gherusia = Yepooata, 
care, compiis fiind ft din mireni^ alcatue.^ce consiliul ce 



Digitized by 



Google 



604 



conlucreaza cu patriarhul in cele biserice^ci. In fa^a scaune- 
lor arhiere.«jci jsi patriarhice^ci mai e incS un r&nd de scaune 
«pentru bogata^ii din Constantinopol, pentru consulii greci(?) 
si pentru mai-marii din Fanar, carii iau parte in Y*?wa:a» dupi 
cum zicea Marele-Eclesiarh, care necontenit revenea cu o veditS 




c 
'£ 

u 

< 






placere la esplicarea importanfeiacestor scaune. R^ndulacesta 
din urmS de scaune, este inconjurat cu un grilaj de fier 
pentru ca mul^imea sa nu se poat4 apropia de cei mari. 
C&te-va zile dupa sosirea mea in Constantinopol, cerui 
Escelen^ei-Sale Rifaat-Pasa, ministrul de interne al Turciei, 
o audien|:a, care imi fu acordata chiar a doua zi dupa ce- 



Digitized by 



Google 



__ 605 

rere, la orele noua de diminea^a ?i chiar in casa ministrului. 
Respectabilul b6tr&n me primi impreuna cu fiul s6u Djavid-Bey, 
care a studiat mai mulji ani in faculta^ile din Francia ^i cunoa- 
sce bine limba franceza. Escelen|:a-Sa Rifaat-Pa^a e un 
b6tran frumos, nalt, drept j^i bine fScut. Capul ministrului Turc 
e in adevfer interesant : o frunte nalta si g^nditoare, sprincctnele 
lui umbresc ni^te ochi vii .^i cercetStori, ear b4rbia-i rotunda 
este impodobita de o scurta barba alba totdeauna bine ingri- 
jita. Ministrul Rifaat-Pa^a e cunoscut de to|:i ca un Turc adev6- 
rat: onest, just, adanc devotat intereselor imperiului, si adanc 
cunosc6tor al acestor interese, ^i ca un demnitar din cei mai 
credincio^i M. S. Sultanului. El vorbe^ce pufin si, ascultAnd 
cu lini^te ^i amabilitate^ lasa pe al^ii s6 vorbeascS. In timpul 
cat fumai |:igareta ce imi oferise ^i b6ui cafeaua, ii descrisei 
aspira^iile poporului Valah din Turcia ^i cautaiu a-i arSta 
c^stigul ce ar trage imperiul, cand ar sprijini satisfacerea 
trebuinjelor culturale ^i desvoltarea c^t mai repede a sen- 
timentelor nafionale la poporul Valah, popor credincios M. S. 
Sultanului ^i intereselor imperiului, de care ^i interesele po- 
porului valah sunt str^ns legate. Respectabilul bfetr^n, prin fiul 
s6u Djavid-Bey, imi rSspunse; 

— Noi, cei dela cArmuire, suntem deja convin^i ca Va- 
lahul este prielnic intereselor imperiului, ^i ^tim cSl dacS 
ii vom lasa libera cultura a limbei jji dacS il vom ajuta a'j^i 
esercita credin|:a in limba valaha, lucram in favoarea imperiu- 
lui. §i iarS^i .^tim cadacS am ascultape acei carii sunt interesa^i 
sS'i nege esisten|:a si deci sa-1 impedice in libera cultivare 
a limbei valahice^ci ^i a religiei lui in limba valahiceasca, 
atunci Tam arunca in bra|:ele acelora, carii hranesc idei du?- 
mane statului nostru. 

Venind vorba despre delega^iunea poporului arm^nesc, 
aflatoare in Constantinopol, cu insarcinarea de a cere ?i a 
ob^ine episcopate independente arm^nc^ci, despre necesitatea 
de a se face acest act de dreptate poporului arm^nesc din 



Digitized by 



Google 



6 06 

Turcia europeanS din partea Sublimei-Por^i, precum $i de- 
spre multele greutS^i ce patriarchia face .^i pedicile ce ea pune 
sdv^r^irei acestui prea indelung int&rziat act de dreptate, Es- 
celen|:a-Sa Rifaat-Pa^a zise : 

— Guvernul M. S. Sultanului nu e dispus defavorabil fa^a 
de aceastS dreapta cerere a Valahilor, pentru ca guvernul 
nii dore^te sS preface pe pacinicul, onestul, muncitorul §i 
cu adev6rat credinciosul element valah intr'un element de 
desordine, subversiv ^i dayman. 

Escelen^a-Sa imi povesti apoi cS, pe timpul domniei lui 
Alexandru-Cuza, el s'a aflat lung timp ca Pa.^a. de Rusciuc, ca 
era in bune rela^ii cu reposatul Domn, cSl a urmarit cu mare 
luare-aminte progresul sav^r^it de Romania ^i ca s'a bu- 
curat tot-d'a-una de fie-care pas-inainte al ei. Apoi adaose : 

— Romania a crescut sub ochii mei. Am cunoscut'o de 
cand a inceput a pa^i ca un copil mic, care inva^i a umbla; 
am privit'o cresc^nd voinicci ^i pornind la r6sboiu ^i am 
v6(Jut'o lugindu'^i independenja cu pre^ul propriului ei s&nge. 
Allah ajuti pe cei ce merit a a fi ajuta|:i. 

Dupa o convorbire, de aproape o ovSl ^i jumfetate^ E^ce- 
len^a-Sa me conduse pana in capul scarei ^i string^ndu-mi 
m^na, m6 asigur^ inci odata de increderea nestramutata ce 
are in lealitatea Roni^nilor si in viitorul tinerului dar dem- 
nului Regat-Roman. 



Nu voiu mai descrie ^i intoarcerea mea in ^arS prin Bulgaria, 
de^i nici aceasta nu ar fi fara interes, cSci din ea s'ar 
vedea c^t de gre.^it cugeta despre noi Bulgarii, pentru li- 
berarea carora poporul §i osta^ul romcLn '^i-au vSrsat ge- 
nerosul sdnge. Dar c&nd se sfarse$ce o lucrare ^i, prin 
urmare, calnd se indepline^ce o datorie, este bine §i ini- 
mos sS trecem cu vederea, ba chiar sd ertam pe cei can 



Digitized by 



Google 



607 

ne urSsc .^i sa ne intoarcem cu mintea catra acei pe carii 
ii iubim. 

Voiu incheea deci opera de-fa^a, recapituland numSratoarea 
poporului ArmSnilor pe triburi, a^a precum am studiat-o in 
capitolile precedente. V6dutu-ram ager la minte pe Arman, 
harnic la munca, indrasne^ in intreprinderile sale, viteaz in 
lupta, rabdcitor in nenorociri, in^elept in vremuri tulbure ca^i 
in timp de pace, tenace intru pastrarea vi^ei, iubitor ^i curat 
in cas5, gata a '^i da iji via^a pentru familie ^i capabil de cele 
niai inalte sacrificii c&nd se devoteaza unei idei. A^a este Ar- 
mSnul ^i tot poporul arm^nesc ^i a«;a il cunosc to^i, conlocui- 
torii lui din Peninsula. Dar printre ace^ti conlocuitori poporul 
Armdnilor are numai du^mani, carii, temdndu-se de el, in 
fa^a il respecteaza, ear catre ceealaltS lume ori ii neagS esis- 
ten^a pur .si simplu, ori ii scad cumplit numfirul, pentru ca 
ast-fel sa nu se provoace cum-va interes in juru-i. Noi insa 
am cercetat poporul arm^nesc ^i am gasit: 

Armani Megleni sau Mogleni 27.000 

Armani Epiria^i 170.000 

Armdni Voscopoleni sau Moscopoleni . . . 142.000 

Armani Gramoj^teni 48.000 

Armani Albanovlahi sau Arnaucheni . . . 200.000 

Armani Far.^ero^i .210.000 

Armani Olimpiani 32.000 

Arm&ni in Seresia ^i pe l^nga Mesta .... 32.000 

Total . . ; 861.000 

Adeca opt sute ijeasS-zeci ^i una de mii de suflete pen- 
tru poporul Armdnilor din Turcia europeana. Din cele de 
mai sus cititorul §tie cSl poporul acesta are insS de sigur 
un milion de suflete, ^i ca in aceastS suma nu intra Ar- 
m&nii din Grecia, cei din Serbia, din Bulgaria ^i din Ru- 
melia orientals. 



Digitized by 



Google 



608^ 

La sfftn^it de tot cred nimerit sS aduc cuvintele cu care 
Dimitrie Bolintineanu, la pag. 180 inchee lucrarea sa: CSl^ 
torii la Romanii din Macedonia etc. Care cautS a fi aspirSrile 
Romftnilor din Macedonia?... intrebi Bolintineanu, apoi rfis- 
punde: Eati o cestie serioasi ^i vom termina cu ea. V6- 
(Jurim ca sunt o mulf:ime de Rom&ni... A forma to^i ace^tia 
un regat peste celelalte na^ionalitft^i mi se pare un vis, ba 
incS un vis nedrept ca .si acela ce viseazi Grecii, de a sub- 
juga cele-ralte neamuri... Ceea-ce credem noi c5 to|:i acc^ti 
Romftni ar trebui s4 facS este de a 'si pdstra cu s/infenie 
h'mba ft datinile^ ori-care ar fi soarta ce vitorul le pSstreazS ! 



— - > ;)V. 



Digitized by 



Google 



TNDTCELE 



A. 

Abecedar (Tascu Iliescu), 73. 

Abilitatea Tlntarului, 19. 

Adalciani, 87. 

Adem-Bey, 86. 

Adrianopol, 450. 

Adriatica. 29, 30, 39, 46, 52. 

Aghia, 416. 

Aghiotaphitis, 407. 

Agrafa, 489. 

Agricultura, 34, 48, 50, 86. 

Alaric, 227. . 

Alba Bulgarorum, 16. 

Albania, 27, 29, 31, 33, 35, 38, 43, 

46,47,51, 83, 113,357, 471. 
Albanejii, 31, 77, 79, 87, 95, 

328, 474. 
Albanisa, 51. 
Albanoturci, 467. 
Albanovlachii, 29, 487, 498, 607. 
Alecsandru (arhiereulgrec),214. 
Alecsandru-cel-Bun, 361. 
Alecsandru-cel-Mare, 474. 
Alecsandria, 31. 
Alelian, 500. [ 

/. SenifeiCM. Dela Romanii din Turcia Rur^ptanH. 



Alimuca, 501. 

Alistrat, 48, 562. 

Ali,"411. 

Ali-Aga, 88, 116. 

Ali-Pasa, 31, 65,402,409,411. 

Ali-Pasa Tepeleni, 179,267,354. 

Alessio, 30. 

Ameru, 406, 418. 

Ami Boue, 19, 239. 

Aminciu, (vedi Metzova), 

Aminciu, 402. 

Amuri, 421. 

Andreiu, arhitect macedo-ro- 

m4n, 19. 
Anghelescu Ilic, 163. 
Angel Isac, 317. 
Anicis L. Pretor, 46. 
Antim, Episcop, 97. 
Antivar, 487. 
Anul nou, 524. 
Apa, 99. 
«Apa di mercuri* izvor (superst.) 

89. 
«Apadi veneri* izvor (superst.) 

89. 



39 



Digitized by 



Google 



010 



Ape ininerale din Serbia, 20. 

Apa neinceputa, 526. 

«Apa rosic)) (izvor), 89. 

Apolon, 78. 

Arabii crestini si Caramanliii, 213. 

Arabii, 45. 

Aravantinos, 402, 427, 430, 540- 

Arbinesi, 95. 

Arbor, 45. 

Ardistea (deal), 82. 

Ardomistea, 417. 

Ares, 79. 

Arseani, 375. 

Areza, 464. 

Arghirocastru, 410. 

Argint (lucrSt. arm.), 63. 

Arhiepiscop catolic, 47. 

Arhitec^i vestiti, 31. 

Arinistea, 416. 

Ariul-StrSmb, 359.' 

Armani curati, 17, 101. 

Armlini Goga, 485. 

Arm^nii din Nis, 17. 

Armani slavisati, 96. 

Arm^nii Pisticosi, 195. 

Arm^nii Rodopoleni, 35. 

Armata, 418. 

Armatoli, 423, 543. 

Arme (talentul Armanului la fal)r. 

de), 18, 30, 46, 48. 
Armeanul, 27. 
Armeneva, 448. 
Armani, 328. 
Armeni (sat), 501. 
Arnauchenii, 29, 30, 46, 82, 498, 

607. 
ArnSuti, 30. 
Aristoghiton, 203. 
Aritmetica (in scolcle arm.), 75, 



Arpica, 416. 

Arta, 83, 417, 501. 

Artemis, 79. 

Arvanifi, 30. 

Arvanito-Vlahi, 29. 

Asachi, 23, 561. 

Assan si Petru Ifrafi), 42, 317. 

Asia, 36. 

Asiatic, 78. 

Asparuh, 313. 

Aspiratiile tinerimei serbesci, 37. 

Asprocampos, 419. 

Aspropotamos (fl.), 83. 

Astibon, vedi Istib. 

Atanasescu Dim. 159, 216. 

Atanasiu Toma, 107. 

Atena, 19, 104.' 

Athos (Muntele), 163, 584. 

Attila, 21. 

August 6, 24. 

AurSrie (talentul Armanului la) 

18, 30. 
Austria, 36. 

AustriacS (impdrajia), 21. 
Austro-Ungaria, 223. 
Avari, 16. 
Avarica, 416. 
Avela, 33, 81, 407. 
Avlona, 30, 489. 498. 
Averhie (Arhimandriti, 163. 
Averi arm., 53 



B. 



Baban, 464. 
Babe, 282. 
Babica, 501. 
BSbsorii, 464. 
Habuna, 45. 
Babusi, 464. 



Digitized by 



Google 



Till 



Bachita, 458. 

Bachus, 79. 

Baci, 448. 

Badralexi, vedi Bardalexi. 

Baeasa, 408, vedi Vovusa. 

Baeasa, 81. 

Bagav Andrei, 266. 

Bagica, 431. 

Balauri, 340. 

Balcani, 26, 230, 355. 

Baldu, 51. 

Baiiasa, 501. 

Baliu Petru, 107, 

Balimace, 340. 

Bals (fam. arm.), 46. 

Balsici (fam.), 46. 

Balsiki, vedi Bals. 

Balus, 206. 

Banatului (muntii), 14. 

Banat, 21. 

Banditi, 20. 

Banica, 51. 

Baraiktar (vizir), 20. 

Barbarosi, 85. 

Bardalezi, 34. 

Barda Alexi, 179. 

Barovi^a, 386. 

Barza (m-te), 82. 

Basara (un fel de cSciulii, 79. 

Batemberg, 318, 324. 

Beaconsfield, 423. 

Beala, 373. 

Beala-de-jos, 448. 

Beala-de-sus, 448. 

Belasus, vedi Kiupriuliu. 

Belcamen, 27, 452, 464. 

Belciu Cota Gh. 215. 

Belgrad, 13, 15, 19, 37, 43, 127. 

Bales (m-^ii), 194. 



Belesius, vedi Kiupriuliu. 

Bclimace C. T., 75. 

Belopolic, 521. 

Bendis, 79. 

Benjamin de Tudella, 428. 

Beo^a, 77. 

Berard Victor, 242. 

Berat, 30, 274, 506. 

Berlin, 35, 104. 

Bess, 79. 

Bes-Bunar, 458. 

Betivilor, Stradele, 247. 

Bithinia, 195. 

Bitule, vedi Monastir. 

Bitule, 20, 23, 38, 44, 54, 59, 
67, 76, 85, 86, 96, 115,379, 
433, 447. 

Bibliosa, 417. 

Bicerni, 500. 

Biclistea, 463. 

Birbiii, 417. 

Birina, 89, 447. 

Bisani, 501. 

Biserica (datina zidirei), 98. 

Bistrita, 14, 448. 

Bivoli (cresc), 23. 

Bizan^iu, 21, 49. 

Bl^ndu, 417. 

Blasca, 563. 

Blatu (riu), 83. 

Bla^a, 27, 83, 464. 

Bobes, 201. 

Bobescu Mitu, 67. 

Boboteaza, 527. 

Bobusta, 27. 

Bociar Marcu, 251. 

Bocitoare, 578. 

Bogacicu, 463. 

Bogatasi arm., 63. 



Digitized by 



Google 



612 



Bogdania, 602. 
Bogdan-Serai, 602. 
Boiagi, 346. 
Boliac Cesar, 163. 
Bolina-Mare, 500. 
Bolintineanu Dim., 122, 163, 189» 

204, 263, 343, 368, 410, 486, 

500, 608. 
Boemita, 390. 
Bordeanu, 260. 
Boreck, 133. 
Borislaf, 385, 
Bosnia, 47, 435. 
Bosova, 420. 
Botez (datine), 282. 
B5tticher P., 79. 
Bou6 Ami, 327. 
BrSdetu, 410. 
Bragagii, 38. 
Br^nzeria, 51. 
Br^teni, 501. 
Breaza, 420. 
Bregalni^a (rtu), 50. 
Brucna, 82. 
Bubala, 421. 
Bucovei, 357, 

Bucuresci, 38, 65, 163, 222, 270. 
Buda Jaciu, 163. 
Buda-Pesta, 400. 
Buf, 448. 
Buia Neculai, 209. 
Buiuk-Kainargi, 458. 
Bulgaria, 21, 28,38, 39, 43,53, 

60, 76,86, 95, 103, 119,328, 

365, 496. 
Bumbac (cultiv.), 23. 
Bunavia^ 501. 
Bura, 81. 
Buracu, 133. 



Burada T., 139, 164, 195, 265, 

266. 
Burca, 448. 
Burgas, 464. 
Buric, (datine) 303, 304. 
Bursuc, 23, 561. 
Burnesi, 419. 
Butrintu, 418. 
Busa Zaharia, 107. 

C. 

Cacanicoli, 502. 

Caciandoni, 540. 

Caciaoni, 401. 

CSciuni, 401. 

Cad4na, 25, 162. 

Cadea, 548. 

Cai, 497. 

Cair, 31. 

Calapodi, 419. 

CaiSrat,' 501. 

Caiare^ii, 225. 

Cai^torie cu stirea banditilor, 55. 

Galea turmelor, 421. 

Calesiotic, 418. 

Cali, 561. 

Caiiasa, 501. 

Caliope, 78. 

Calita^le Far^erotului, 28. 

Cdlive, 24. 

CSlivia Fearica, 558. 

CSlivia-de-jos, 451. 

CSlivia-desus, 451. 

Caiive-Istoc, 359. 

Calivia Poiani, 558. 

Calota, 407. 

Camenica, 501. 

Camera, 82. 

Camia, 407. 



Digitized by 



Google 



613 



Candea George, 184. 




Castri, 23, 561. 


C^nepa, 62. 




Castriotul Gheorghe, 198, 475. 


Canina, 501. 




Castro, vedi Slatina. 


C^ntec de despSrtire, 56, 


66. 


Castrosichia, 417. 


Capa^nica, 448. 




Castrul-nou, vecji Elbasan. 


CapSpni de om, 20. 




Catacali, 419. 


Capchiu, 67. 




Caterina, 34, 557. 


Capinjani, 83, 390. 




Catolica (propaganda) 127. 


Capinova, 30. 




Catolicism, 222. 


Capitalisti arm., 48. 




Catunu, 416. 


Capitatie, 29. 




Cavadia 265. 


Caplu, 45. 




Cavaia, 489, 513. 


Capra, 416. 




Cavala, 31, 48, 84, 449. 


Capre (cresc), 23. 




Cavalari, 407. 


Capsali (munte), 67, 89. 




Cazacovici, 163. 


Caracota Gh. 202. 




Cazluciani, 390. 


Caraferia, 34, 556, 557. 




Ceabanlu, 451. 


Cara-Gheorghe, 191. 




Ceafa, vedi Kiafa. 


Caragiani I., 30, 34, 174, 


178, 


Cealnic, 451. 


183, 205, 229, 254, 346, 


387, 


Ceatalgea, 450. 


404, 431, 457, 499. 




Celnici, sef al Gramostenilor 


Caralavoda, 83. 




munteni, 27, 28, 82. 


Carasuli, 390. 




Celnicat, 179. 


Carbunara^ 501. 




Celticul, 25, 390. 


CSrbunari, 416. 




Cengheldagh, 23. 


C^rciumi, 156. 




Cepeli, 458. 


Cardichi, 416. 




Cercinites lacus^ 23. 


«Carleaga», 444. 




Cer. 85. 


Carte de lecture (T. Iliescu), 73. 


Cercova, 501. 


CSrfi bisericesci, 32. 




Cercovina, 501. 


Cartu Ion, 163. 




Cerna (rtu), 85. 


Casanova, 45, 390. 




Cernareca, 386. 


CSsStorii dintre Bulgari si 


Ar- 


Cernesi, 33, 407. 


mAnce, 24. 




Cernesti, vedi Cernesi. 


Casele arm., 63. 




Cersetori, 116. 


Castaftia, 465. 




Cesar, 27, 120, 183, 227. 


Casteta, 500. . 




Cesarata, 416. 


Castoria, 193, 455. 




Chefalonia, 409. 


Castoria-Clisura, 464. 




Chesaratii, vedi Kesarates, 



Digitized by 



Google 



614 



Chiela, 82. 

Chieli Costi, 107. 

Chimara, 501. 

Chineta, 82. 

Chipul poporului s^rbesc, 19. 

Chirigiu, 27. 

Cliiriu Christu D. (fam. arm.), 68, 

Christofor, 448. 

Christophoridi, 483. 

Chronografia Epirului, 402. 

Ciariciani, 34, 424, 554 

CiceroanS, 28. 

Ciflic = mosie. 

Cimoctina, 501. 

Cioga General, 191. 

Cioma loan, 209. 

Ciomu Spiru T., 207. 

Cionescu Steriu, 107. 

Cioplitura la Armlini, 70. 

Ciorapi arm. 76, 80, 141. 

Ciricana, 416. 

Cismaria de lues, 68. 

Ciudila, 407. 

Ciuli (dir. lie), 59, 85, 138, 175, 

199, 446. 
Chiuteza, 464. 
ClSbucari, 416. 
ClSbusica, 448. 
ClScada, 417. 
ClSca^i, 33. 
Claudia Augusta, 46. 
Clidi, 45, 559. 
Clisura, 58, 417, 455. 
Clisura-de-jos, 45. 
Clisura de-sus, 45. 
Cochinoplo, 34, 554. 
Cociani, 48, 45, 50, 84, 447. 
Cocistea, 85. 
Cocomanii, 43, 82. 



Codru, 82. 

Cojani, 419. 

Colac, 23. 

Colimbasi, 501. 

<Colindc», 527. 

Colonia, 501. 

Coloniati, 417. 

Colosul de Nord, 114. 

Columbeanu, 164. 

Coman, 43. 

Comana, 43. 

Comanii, 43. 

Comanic, 27. 

Comanicvu, 464. 

Comati, 419. 

Comercianji arm. 31, 47, 63. 

Comerciul, 27, 34, 44, 50, 51. 

Comnena Alexiu, 592. 

« Concordia* (cafen.), 92. 

ConducStori de c&lStori, 27. 

Conduriotu, 34, 558. 

Conicbalta, 30. 

Conispole, 416. 

Consiliul bStrlinilor, 477. 

Constantin-cel-Mare, 21. 

Constantinescu Dimitrie, 222. 

Constantinopole, 31, 19, 68, 84, 

96, 448, 462, 559. 
Consul grec, 110, 132. 
Consulat rom^n, 115. 
Copaci (piriu) 85. 
CopSciari, 81. 
Copala, 192. 
CopilSrie, 530. 
Coracunzi, 467. 
Corbasi, 30. 
Corifa, 493, 557. 
Coritiani, 417. 
Corpul didactic, 107, 



Digitized by 



Google 



615 



Cosel, 359. 

Coset, 82. 

Cosmad, 263. 

Costandova, 458. 

Costivar, 519. 

Costrefi, 467. 

Coteli, 500. 

Cotili, 464. 

Coturi, 464. 

Covoare arm. 64. 

Coziac, 357. 

Cozlakioi, 45 U 

CrScana, 417. 

Cr3ciunac (mun^i) 85. 

Craciunul, 527. 

Cralea Marcu, 36, 85, 86. 

Crafiea, 418. 

Crania, 33. 

Cranova, 458. 

Crestini, 33. 

Crimini, 464. 

Crina, 502. 

Crini, 416. 

Crinichi 465. 

Cripiani, 464. 

Crivenii, 358. 

Crivogasciani, 85. 

Crizmani, 408 

Croitori arm., 63. 

Croitor de mStisuri, 67.' 

Crotna, 458. | 

Crusa, 358. I 

Crusova, 31, 38, 50, 51, 61, 71, 

78, 85, 87, 102, 447, 458, 

561, 
Cuca, 416. 
Cublari, 419. 
Cubrat, 313. 
Cuci, 33, 82, 416. 



Cucufliani, 408. 

Cuculi, 33, 407. 

Cucuvinul, 590. 

Curd-Pasa, 415. 

Cula, 82. 

Culiarada, 417. 

Cultura arm., 65. 

Cumanii, vedi Kumanova. 

Cumanica, 416. 

Cumanova, 43, 447. 

Cumenica, 416, 501. 

Cuniscu, 421. 

Cupa, 34. 

Curcani-Floci, 343. 

Curios, 561. 

Curgi, 500. 

Curmidava, 51. 

Cutali, 30. 

Cutica, 466. 

Cu^vlahi, 38. ' 

Cuza (Al. Ion I), 163, 606. 



Daci (portul lor), 77. 

Dacia mediteranea, 21. 

Daco-Romani, 26, 42. 

Damasuli, 420, 421. 

Damasi, 420, 421. 

Daniil,' 368. 

Daniil PSrintele, 346. 

Dan^ (obiceiuri), 101. 

Danturi, 148. 

Darda, 463, 501, 

Dardania, 44. 

Dardanelele, 597. 

Datine, 532. 

Debrza, 359. 

De CO femeile arm^ne intrebuin- 



Digitized by 



Google 



616 



^eaza portui cad^nelor, 25. 
Deschamps Gaston, 267, 323. 
DM^-Agaci, 450. 
Deleanu Roman Petre, 317. 
Delinista, 421. 
Del vino, 418. 
Demetrescu Anghel, 164. 
Demir-Kapu, 45. 
Demir-Kula, 409. 
Demonia Dimitrie, 361. 
Deniscu» 463. 
Deochiu, 286, 303. 
Deolm^, 578. 
Desc^ntece, 531. 
Desnajionalisarea Bulgarilor. 24. 
«DesteaptS-tc Rom4ne> mars,73. 
Deville Victor, 436. 
Derol, 337. 
Diana, 79. 

Dialectul macedo-rom^n, 15. 
Diavato, (trec^toare) 20. 
Diavato 333. 
Dibra, 25, 46, 86, 518. 
Die Aromunen, vol. II. 
Dihova, 197. 
Djavid-Bey, 605. 
Dima Cu^i. 215. 
«DimindSciunea pilrinteascS* 

poesie 74. 
Dimca Gh., 215. 
Dimitru St., 416. 
Dimitrescu Vanciu, 362. 
Dimotica, 450. 
Diochiat, 531. 
Dionisos, 79, 
Disicata, 419. 
Districtele din Serbia unde lo- 

cuesc Rom^nii, 15. 
Dobreni, 30. 



Dobrinova, 420. 

Dobrogea, 319, 496. 

Dodona, 408. 

Dogeni, 448. 

Doiran, 45. 

Doliani, 407, 416. 

Domn, (Intrebuin^. acestui cu- 

v^nt la Arm.), 57. 
Dorian, vecji Doiran. 
Docsa^, 48. 
Duclista, 421. 
Dudi,49. 
Dulap, 561. 
Dulap, 23. 
Dulcino, 39, 487. 
Dumba, 345. 
Dunia, 82. 
DunSre, 135, 313. 
Dupianii, 464. 

Durajiu, 30, 82,357, 492, 51 1, 515 
Durus, 82 

Duruy Victor, 77, 79. 
Du^ari, 30. 

Dyrrachium, vedi Durajiu. 
Draci, 82, 343, 533. 
DrSgari, 420. • 
Dralistea, 464. 
Drama, 48, 562. 
Drapelul RomSniei, 115. 
Drestinic, 407. 
Drin (riu), 39. 
Drinul-Alb (rlu), 45. 
DrinuUNegrii, 473. 
Druma^i, -501. 
Drumul oilor, 421. 



Easte acS^at di lunS, 531. 
Eclipscle, 533. 



Digitized by 



Google 



617 



Ecsisu, 455. 

Egri-Palanca, 43. 

• Egnatia via* 358 

Elasona^ 419. 

Elbasan, 25, 30,360, 492, 511. 

Elmali, 451. 

Emilian Paul, 474. 

Emilian Paul Macedonicus, 474. 

Englejii 46, 364. 

Eni-Mahala, 458. 

Epir, 33. 

Epir (climpii), 29. 

Epiria^, 28, 33, 35, 81, 83, 401, 

607. 
Epiria^i (femeile lor), 33. 
Epiria^i (calitS^le lor), 33. 
Episcopal, 277. 
Exarhat arm., 404. 
Exarhul bulgar, 69, 127. 
Ermanica, 30. 
Eski-Sagra, 457. 
Eugen al Austriei, 16. 
Europa, 65. 

Evrei, 17,24,45, 132,328,411. 
Evrei Spanioli, 570. 
Evrei turciti, 574. 
Esploatarea lucrSt. bulg. 86. 
Esportul din Scutari, 48. 



Faic Pasa, 129, 249. 
FSina, 448. 
Fallmerayer, 183. 
Familie, (iubire), 231. 
Fanaru, 599. 
Farmachi^ 421. 
Farmachi (frajii), 191. 
Farsala, 27, 182. 
FSrserot (portul), 28. 



FSrserofi, 25, 27, 34, 35, 45, 
50, 51, 81, 96, 108, 182, 335, 
359, 418, 451, 502, 511, 607. 

Fata de Arm4n, 23. 

Fauriel C, 541. 

Faveyrial, 129, 222, 246, 309. 

Fazli-Pasa, 133. 

Felinar (obiceiu poli^.), 80. 

Femei armine, 22, 25, 66; 105. 

Femeea FSrseroatS, 26. 

Femeea musulmanS, 25. 

Femeea (portul), 46. ^ 

Fereca sau Fieri, 503. 

Feregik, 450. 

Fermec^toare, 284. 

Fete, 147. 

Feti^a, 27, 463. 

Fieri-mic, 510. 

Filaretos, 484, 495. 

Filiates, 416. 

Filigrane (lucr.), 30, 34. 

Filigrane (fabr.) 46. 

Filigrane, (talentul Arm. la) 18. 

Filipopol, 457. 

Firmane (publicitatea lor), 86. 

Firminar, 343. 

Fitoc si Fitochi, 23, 561. 

Fortificatiunile Belgradului, 16^ 

Fotu-Ciavela, 546. 

Furca, 408, 504. 

Furca, 29, 33 

Furca, 45. 

Fustani, 390. 

FlScSul si fata'n fasS (poveste)» 
208. 

Flamburu, 417. 

Flamburari, 33. 

Floca Steriu, 402, 421. 

Floci, 343:. 



Digitized by 



Google 



618 



Fiorina, 83, 167. 

Floru, 407. 

Floru, vedi Flamburari. 

Francia, 65. 

Franceji, 364. 

Fr&ncu Teofil, 184. 

France^a (limba), 104. 

Frasi, 501. 

FrSsari, (sat In Albania banuit 

ca ob^sia FSr^eroJilor), 27 

28, 81, 467, 504. 
Frastana, 417. 
Fra^i, 343. 

Fratia de cruce, 236. 
Fratu, 509. 

Fructe (comerc. cult.), 44, 51, 87 
Fieri, 34, 515. 
Fteriotica, vedi Fteri. 

G 

Gabrova, 450. 

Gala^iana, 27, 466. 

Garagunizi, 467. 

Gardicachi, 501. 

Gardichi, 501. 

Galaji, 17. 

Galicica, 200. 

Galicija, 359. 

Galipoli, 450. 

GenusSsul, 512. 

Gheghii, 236. 

Gheorgea, 29, 31, 193, 272, 337» 

419, 448, 493, 501. 
Ghevgheli, 45, 83. 
Gheyn I. Van Den, 78. 
Ghimorgina, 450. 
Giacova, 46, 498, 520. 
Giafco Enache, 266. 
Giamadan (hainS), 67. 



Gianginem, vedi Ali-Aga. 
Giumaia, 23, 48, 193. 
Giumaia-de-jos, 561. 
Giumaia-de-sus, 563. 
Giumerca, 468. 
Giumg^, 83, 390. 
Gladstone, 423, 
Glina, 46. 
Glisanii, 33, 416. 
Gogu I., 163. 
Gogu N., 107. 
Gojdu, 346. 
Golemo-Coniar, 186. 
Gopcevi6 Sp., 245, 285. 
Gopes, 23, 31, 38, 66, 88, 200, 

447. 
Gopeseni, 143. 
Gorgari, 390. 
Gorna-Bania, 458. 
Graciani, 30, 465. 
Gradistea, 14, 448. 
Gradsco, 52, 69, 89. 
Gramatica (fn scolile arm.), 75. 
Gramaticu, 466. 
Gramosta (munti), 26, 27, 462. 
Granista, 416. 
Gramosteanii, 26, 35, 83, 108, 

337, 461, 607. 
Grava, 448. 
Grebena,81,419. 
Grebeniti, 33, 407. 
GreacS (limba), 95. 
Greci, 65, 76, 78, 327. 
Grecia, 22, 33. 

Grecomani, 17, 24, 32,62, 101. 
Gregorie, 425. 
Gremenica, 417. 
Greea, 82. 
Grijani, 402. 



Digitized by 



Google 



(il9 



Grinding, 532. 
Griva, 205. 
Grizul, 45. 
Gubesul, 45. 
Gurbes, 390. 
Guturaiu, 530. 



Hagi-Beglic, 564. 
Hagi Goga, 193. 
Hagi-Petru, 251. 
Hahn, 185, 492, 498. 
Han-Furca, 45. 
Hangiul arm. 52. 
Harta, 444. 
Hasdeu B. P. 19, 79 
Hasia (munti) 
Hasim Efendi, 237. 
Hermes, 79. 
Herodot, 77, 
Herzegovina, 47, 436. 
Hoti si ucigasi, 25. 
Hrupistea, 27, 464. 
Huma, 34, 386. 
Husein-Hairedin-Bey, 363. 

I 

lancov^t, 31 271, 375, 448. 

lan-Catara, 227. 

Incovesli, vedi lancovSt. 

lailadagh, 451. 

lanina, 33 65, 83, 193, 408, 446. 

lanita, 384, 390, 450. 

lanota, 421. 

lanuli Rom4nul, 182. 

Ibuma, 390. 

ledi-Kulele, 567. 

lenipazar, 521. 

Uic, 67, 



Hie St., 24. 

lUescu Tascu, 71, 107. 

ImpSratoare^ 405. 

ImpSratii bisantini, 16. 

Imperiu de r^sSrit, 46. 

Imprimerii, 32. 

Imsa-Mare, 500. 

Incrustari In metale(talentul Arm. 

la) 18. 
Industria, 26. 
Industrial arm. 31. 
Ineli, 23, 458, 561. 
Infidelitate pedepsitS, 66. 
IngropSciune (datinS), 49. 
Injur^turi, 241. 
Inscripfiuni italiene, 85. 
Institutorii din Maced. 75. 
Intlimpinarea Domnului, 527. 
lonita Impgratul, 113,317, 360. 
lonescu-Chirana, 453. 
lonescu Placea, 362. 
Ipec, 46, 498. 
Iraclia, 57. 

Iscodra, vedi Scutari. 
Islamism, 34. 
Ismail (conduc), 59. 
Istib, 45, 48, 50, 447. 
Istoc-de-jos, 359. 
Istoc-de-sus, 359. 
Istoria Nationals (in scoalcle 

arm.), 75. 
Isvor, 390. 
Italieni, 170. 
luskiup, 43. 
lulie, 20, 24. 
lusen-Aga, 341. 
lustiniana prima, 44. 
Ivancu Valahul, 428. 
Iviron, 588. 



Digitized by 



Google 



620 



Jean, 429. 

Jeanpetry, 259. 

Jesova (riu) 14. 

Jirecek C. Jos. 381, 491. 

Jocari, 561. 

Jonquifere, vicomte dela, 548. 

Judecata, 530. 

Judecata turceasca, 90. 

JupSnesti, 464. 

Justinian, 21. 



Kadikioi, 458. 

Kalkandelen, 38, 45, 447. 

Kamendol, 55. 

Kamna, 360, 

Kanitz (pSrerea lui despre Ar- 

m^nii din sud), 18. 
Kara-Balcan, 451. 
Karagiov, 384. 
Karaguevatz, 26. 
Karasu-Enig^, 450. 
Karliikdagh, 451. 
Kaulbars, 319. 
Kavaia, 30, 514. 
Kesan, 450. 
Kesarates, 33. 
Kiafa (mun^ si sat), 33. 
Kiostendil, 43, 51, 458. 
Kiukiuk, 45, 564. 
Kiupria (district in Serbia unde 

locuesc Rom^ni), 15, 17. 
Kiupriuliu, 31, 48. 
Kivernitis, 383. 
Koinsko, 386 
Korija, vedi Gheorgea. 
Kosma, 411. 



Kossova (vilaiet), 44, 45. 
Kuciuk-Kanarg'i, 458. 
Kumanova, 42. 
Kupa, 386. 
Kurd, 411. 
Kurudagh, 451. 



LSbSniti, 420. 

Laca, 33. 

Lacomi, 464. 

Lacus Lychnitis, 360. 

Laifta, vedi Laca 

Laista, 408. 

Lan D., 488. 

Lapsistea, 463. 

LSpusna, 562. 

Larisa, 407. 

Latina (limba), 104. 

Lavdari, 356. 

Lavra, 588. 

L^zSrescu Lecanta, 291, 446. 

Lazarifi, 129, 222. 

Leake (William Martin), 19, 327. 

Leasa Prenda, 107. 

Leasnija, 408, 561. 

Lefterohori, 421. 

Legodusi, 501. 

Lehuzie (datine), 282, 527. 

Lejan G., 19. 

LemnSrie, 51. 

Leofcea, 341. 

Leri, 447. 

Lesbos, 79. 

Lesnica, 23. 

Leveni^ta, 501. 

Liaparda, 30, 50. 

Liber cugetStor (Farserotul), 29. 

Limba elinS, 265. 



Digitized by 



Google 



H21 



Limba francezS, 17. 

Limba germana, 17. 

€ Limba str&useasS.» 

Linadi, 343. 

Liuarasi Petru, 493. 

Liniile ferate turce, 41, 573. 

Linotopea, 462. 

Lipiniti, 420. 

Livadia, vedi Vlaho-Livadon. 

Livadia, 553. 

Livadi, 34, 410. 

Livorno, 31. 

Ljumi-Beratit, 472. 

Ljumnitsa, 385. 

Lychnidus, 360. 

Logodna, 149, 440. 

Londra, 31, 364, 416. 

Loparda, 501. 

Lopava, 564. 

Lopeti de lemn (industrie), 82. 

Lucuredi, 501. 

Lucuzi, 421. 

Lumini^a, 34, 389. 

LunS nou3, 525. 

Lunsi, 385. 

Lupa roman^, 102. 

Lutra, 45. 



Macedonia (de sus), 35. 
Macedoneni, 222. 
Macedo-Romftni, 30. 
€Machedonia> (Hotel! 17, 25. 
Macnar, 82. 
Macrini, 228, 407. 
MScris, 84. 

Madjaru (fam. arm.), 68. 
Magorova, 29, 31, 88, 137, 165, 
447. 



Magula 421. 

Mahmud II, 130. 

Mahomedani, 33. 

Malacastra, 30, 402, 497. 

Malgara, 450. 

Maliana, 417. 

Maliki, 337. 

Maliki-Mic, 343. 

Malisorii, 482. 

Malo-Coniar, 86. 

Mamaliagi, 501. 

MSmaiigS, 156. 

M^ncare (obiceiu), 100. 

Manda, 537. 

M^ndra, 561. 

Manoleasa, 417. 

MSnastirea de Arges, 392. 

Marcoi-Culi, 90. 

Marco vavaros (m-te), 61. 

Marcotie, 501. 

Marcoveni, 27, 464. 

Marcu Cralea, 116. 

Marecostina, 51. 

Margariti, 33. 

MSrgarit, 311, 416. 

MargSrit Apostol, 22, 159, 222, 

259, 453, 551. 
Marmara (Marea) 
Marnopole, 51. 
MSrtali, 501. 
Marte, 79, 525. 
Martini, 417. 
Marti^or, 525. 
Masareti, 353. 
Matca. 39. 

Mateiu-Basarab, 32, 163. 
Maxim, 163. 
Mazarachi, 33,416. 
Alazari, 501. 



Digitized by 



Google 



fi22 



Met^alo-Vlahii, 156. 

Mcgedia, 418. 

Meglen (rtul), 33, 384. 

Megleni, 35, 607. 

Meglenia, 83. 

Meglenia (prov.), 33. 

Meglenii, 33. 

Megleniei (M-fi), 34. 

Megleniji, 45, 83. 

Meglenitilor, 382. 

Mehedinti, 406. 

Mehemet Faic-Pasa, 269. 

Melenic, 23, 45, 48, 51, 84, 447. 

Meletie, tipograf. 

Meletios geogr , 183. 

Melnic, vedi Melenic. 

Melnic (riule^), 51. 

Melona, 501. 

Menade, 79. 

Menicu, 82. 

Merali, 81. 

Mercur^ 79. 

Mere (prod.), 49. 

Mere (deslegare la), datinS, 24. 

Mertali, 561. 

Mesta, 607. 

Mesta (fluviu), 35, 51, 48. 

Mesterul Manole, 18. 

Meternich, 413. 

Metzova, 33 224, 402. 

MiacS, vedi Miagi. 

Miagi: caracterul, porlul si li- 

pul lor, 96. 
Micasia, 29. 
Miftar (arab. eel mai onest) un 

fel de functie onorarS, 68. 
Migdonia, 572 
Mihalica, 417. 
Mihai-Voevod, 593. 



Mihaiu-Viteazul, 256. 

Milan, 324. 

Milanovit, 14. 

Milogusti, 420, 421. 

Mircea-cel-BStr^n, 361. 

Mirdi^i,482. 

Mirelc, 288. 

Mirese, 126, 440. 

Mironescu Dr., 580, 591. 

Mirsla, 23, 561. 

Mistret (credinta), 359. 

Mitologia greac^, 78. 

Mocioni, 346. 

Moesia superioarS, 16, 21. 

Moesii, 313. 

Moglena, 382. 

Moglenii, 33. 

Mogleni^a, vedi Meglen. 

Mohamed II, 47. 

Mola.si, 343. 

Moldova, 24, 42, 46. 

Moldova de jos, 38. 

Moldova- Vechie (orilsel). 

Molovistea, 23, 25, 31, 38, 75, 

87, 89, 447. 
Molovi^teni, 83. 
Monastir, 52, 270, 379. 
«Monastir> (Hotel.), 132. 
Monastir, 31. 
Monede italiene, 85. 
Monstri, 283. 

Monumental Kele-Kula, 20. 
Morava (r!u), 14, 15. 
Moravia, 197. 
Moarte, 436. 
Moscopole, 31, 83. 
Moscopoleni, 13, 31,607. 
Moscova, 31. 
Moscu, 340. 



Digitized by 



Google 



623 



Motisti. 30. 

Mrcsca, 82. 

Mudir = director, 95. 

Muli, 417. 

Munca c^mpului, 70. 

Muntenegru, 83. 

Muntenia, 32, 42. 

Musa, 312. 

Musakia (distr. arm.), 30. 

Musica vocal5, 265. 

Musicu, 435. 

Muscele, 410. 

Musulmani (Nis), 17. 

Muresianu Andreiu, 73. 

Muri, 416. 

Murihova (munte), 61, 181, 396. 

Murihova (m-ti), 50, 81, 185. 

Murisi, 501. 

Muzacafi, 417. 

Muzachla, 70, 274, 402, 497. 

MuzSchiari (cai), 418. 



Naissus, Nisus, Nissa, Nicea, 21. 

Nance Gh., 215. 

Nknta, 34, 379. 

Narikioi, 451. 

Nasari, 417. 

Nascere (datini), 282, 530. 

Naum S-tul, 336. 

Neagoe Vod5, 592. 

Negotin (district in Serbia unde 

locuesc Rom^ni), 15, 117. 
Negovan, 27, 452, 464. 
Neohori, 415, 465. 
Nenciu Gheorghe, 376. 
Ncophytos, arhiepiscop de La- 

risa, 214, 424. . 



Nepote, 46. 
Nepote Mihail, 431. 
Neveasta, 452. 

Nevrocop, 45, 48, 51, 84,447. 
Niausta, 27, 465. 
Nicea, 448, 450. 
Nichea (D-soara), 203. 
Nichita, 428. 
Nicodem sf.^ 84. 
Nicola, 425. 
Nicolian, 23. 

Nicolita, 27, 84, 349, 462. 
Nigrita, 23, 561. 
N\jopole, 27,29,170, 462. 
Nis, 16, 18, 81. 
Nisava (riul), 16. 
Nisca-Bania (bSi), 20. 
Niu-Castru, vedi ElLasar. 
Niucastru, 511. 
Nonte, 385. 

Novibazar, 35, 83, 84, 521. 
Nuna, 440, 

Nunta, 101, 138, 139, 169, 2Js2, 
440. 



Oaspe (obiceiu), 100. 
Obedenaru M. G. dr., 392. 
Ochrida, 20; 31, 33, 59, 84, 348, 

357, 360. 
Odonista, 360. 
Oiagros (zeu trac), 78. 
Olimp (m-tele) 34, 45, 607. 
Olimpianii, 34, 35. 83, 607. 
Oltenia, 184. 
Omer, 105. 
Opara-Marc, 356. 
Openita, 359. 



Digitized by 



Google 



624 



Oprirea cSr^ilor la granita Tur- 

ciei, 39. 
Oreovifa (rtu), 80. 
Orfani (golf), 23. 
Orizari, 45. 
Orliac, 561. 
Orman, 83, 390. 
Orsova, 13. 
Osani, 34, 396. 
Oschin, 385. 
Osman-Aga, 53. 
Osmanli, 23. 
Ostri^a, 458. 
Otlogea, 458. 
Ottoman (guvernul), 22. 
Ovrei, 232. 



Pachymer, 429. 

Pajik, (M-tele), 33, 83, 384. 

Palasca Bajdechi, 251. 

Paleocastro, 83, 390, 421. 

Paleograciani^ 465. 

Paleologul loan, 429. 

Paleoseli, 408. 

Paleoturcu, 419. 

Paliama, 82. 

Paligora (familia), 17, 22, 26. 

Paliohori, 420. 

Palteni, 419. 

Panbulgarismul, 51, 68, 96, 112. 

282. 
Panelenism, 22, 68, 200. 
Panselinos Em., 587. 
Panserbismul, 96, 97. 
Panslavismul, 22. 
Panto fari arm. 63. 
Papa, 127. 



Papa Cosma, 218. 

Papa Dimitrachi, 202. 

Papa-Goga, 200. 

Papa-Hagi lani, 107. 

Papa lenachi, 202. 

Papa Nicola Lcvu, 202. 

Papa Nic. Nance, 202. 

Paparuda, 532. 

Papaschioi, 83, 390. 

Papa Sgala, 203. 

Paramitia, 416. 

Paraschevi, 419. 

Parga, 33, 416. 

P^rlita, 561. 

Pasati, 30. 

Pasargik, 458. 

PSstori arm^ni, 24. 

P5stona, 51. 

PSsunat, 29. 

Patarlageanu Radu C, 591. 

Patria, 233. 

Patric, 23. 

Pavel (sf.), 593. 

PSdi, 420. 

Pecati, 464. 

Pecenieni,' 505. 

Pechini, 360, 513. 

Peci, 35, 84. 

Peclari, 408. 

Pedepsirea femeei infidele, 66. 

Peki =: bine. 

Pekini, 30. 

Pelica, 464. 

Pelicadi, 463. 

Pella, 391. 

Pendifranga Costi (fam. arm), 

61. 
Peninsula-Balcanica, 78, 81. 
Pepeni (comerc), 87. 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



! 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 




oogle
Internet Archive Audio

Featured

Top

Images

Featured

Top

Software

Featured

Top

Books

Featured

Top

Video

Featured

Top

Mobile Apps

Browser Extensions

Archive-It Subscription

Save Page Now

Full text of "De la Romanii din Turcia europeana"

See other formats
