Skip to main content

Full text of "Fragmentarium, vol. 2 (2010)"

See other formats


Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 



Fragmentarium 



Vol.2 




Teologie pentru azi 



Bucuresti 
2010' 



Pagini de teologie si viafd duhovniceasca...cazute 
sub ochii mei 




Sfdntul loan de Kronstadt 

A i n 

In acest compartiment online vom edita note personale 
de lectura, mai vechi si mai noi, note facute in graba citirii dar 
cu atentie maxima la continut. 

Consideram ca un om care citeste, trebuie sa i§i ia notice, 
sa §tie sa isi ia notice, ca sa stie unde sa se intoarca. 

Carole se due, cartile vin in via^a noastra...dar notele 
raman. Ar trebui sa ramana. 

Daca pentru cei experimental, notele noastre de lectura 
nu cred ca vor fi o noutate, speram ca pentru cei mai tineri, care 
acum incep sa citeasca, grija de a-si lua notice acurate, exacte si 
de a stii sa faca comentarii directe in fata textului. . .sa le fie spre 
ajutor demersul nostra. 



1 Un articol editat la nivel online pe data de 18 octombrie 2007. 

2 Fise de lectura: http://bastrix.wordpress.com/category/fise-de-lectura/. 



***' 



]3 



The Orthodox Word , nr. 147, pe lunile iulie-august 
1989, 2,50$. 

Revista incepe cu convorbirea Sfantului loan de 
Kronstadt 4 cu Sfanta Taisia 5 . A se vedea trad, romaneasca de la 
Ed. Ileana. 

La p. 233-240, 249-254 gasim un articol al 
arhimandritului George, stare^ul Sfintei Manastiri Grigoriu din 
Sfantul Munte Athos 6 , despre Fericitul Arhimandrit Cosma al 
Grigoriului, luminatorul Zairului 7 . 

Voi face o traducere in mare a acestui articol. 

P. 233: Intr-o zi de vineri, pe 27 ianuarie 1989, dupa 
apusul soarelui, a adormit Fericitul Cosma. Calatoria sa catre 
Louboubasi §i Kolouezi s-a terminat cu un fatal accident de 
ma§ina. 

P. 235: Boteza popula^ia neagra din Zair 8 , direct in rau. El 
abotezat 15.000. de africani. 

P. 234: Parin^ii Fericitului Cosma au fost Demetrius §i 
Despina Aslanidis. Ace§tia 1-au inva^at de mic sa citeasca 
Sfintele Scripturi, pentru ca ei m§i§i erau oameni ai evlaviei. 

Numele sau de mirean era loan Aslanidis. A trait in 
Tesalonic, a fost student in tinere^e al unei §coli catehetice §i 
apoi catehet. Timp de 10 ani a stat pe langa mitropolitul 
Augustin de Fiorina. 

§i-a continuat educa^ia teologica la §coala Rizarios. 
Viziteaza Sfantul Munte §i pe Sfin^ii Batrani de aici. Ajuta la 
ridicarea unei noi Sfinte Biserici, a Sfantului Nicodim, din 
Sfantul Munte. 

Era o persoana dinamica, inspirata de flacara dragostei 
pentru Hristos §i nu dorea sa traiasca o oarecare via^a cre§tina §i 
nici nu se limita doar la obi§nuita slujba ecleziala. 

La 1 8 ani e chemat de Domnul la munca misionara iar in 
augustul anului 1975, la 33 de ani, a plecat in Zair, unde, cu 
indrumarea Parintelui misionar Amfilohie Tsoukos, a zidit 10 
Sfinte Biserici in numai 40 de luni. 

Avea un temperament viu §i foarte multa cunoa§tere §i 
abilitate in munca sa misionara. In decembrie 1977, el cheama 



3 Cum arata astazi revista ortodoxa americana fundata de Fericitul Serafim Rose: 
http://www.theorthodoxword.com/back%20issues/Index.html. 

4 Un blog romanesc dedicat siesi: http://ioandekronstadt.wordpress.com/. 

5 Ucenica sa. 

6 A se vedea: http://www.inathos.gr/. 

7 In romana avem: http://www.cartiortodoxe.com/cuviosul-cosma-athonitul-apostol-in- 
zair. 

8 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Zair. 



manastirile sale la primirea sfaturilor §i a discernamantului 
Parin^ilor athoni^i evlavio§i. 

P. 236: A fost tuns in schima mica primind numele de 
Cosma, de la Sfantul Cosma Etolul, patronul §i calauzitorul 
vie^ii sale. 




Sfantul Cosma Etolul 

A fost facut diacon §i preot de episcopul Hrisostom al 
Rodostolului. In luna iulie a anului 1988 a facut ultima vizita a 
lui la Sfantul Munte §i era foarte extenuat. In 1980 a fost facut 
arhimandrit de mitropolitul Timotei al Africii Centrale. 

El considera ca rugaciunea lui Iisus este o arma de lupta 
impotriva demonilor, care sunt in spatele vrajitorilor africani. I- 
a inva^at muzica bizantina pe noii luminal prin Sfantul Botez, 
le facea Sfanta Liturghie, privegheri §i mergeau dupa tipicul 
athonit. El cuno§tea foarte bine limba swahili 9 , ce se vorbe§te in 
Africa §i asta 1-a ajutat mult. 

P. 237: A primit multe milioane de drahme, dar le-a 
folosit pentru cei saraci. Cand a venit ultima data in Sfantul 
Munte a adus o carte a sa, numita Cugetari despre munca 
misionara din experienja, publicata in periodicul misionar al 



A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Swahili_language. 



Misiunilor straine, al fra^iei din Tesalonic: Misiunile ortodoxe 
straine. 

De Boboteaza anului 1989, s-au botezat in Kolouezi 350 
de africani §i au fost casatorite 22 de cupluri. Aceste botezuri, 
ca §i celelalte ac^iuni misionare, le-a filmat §i le-a trimis familiei 
lui, acestea fiind ultimele imagini cu el. 

P. 238: In ultimele sale zile pe acest pamant el a vorbit 
frecvent despre pocain^a §i moarte. Moartea sa a fost cinstita cu 
funeralii na^ionale, incepand de la mitropolitul Timotei, care il 
facuse arhimandrit, pana la neobosrfii confra^i ai evanghelizarii 
Africii §i autorita^ile statale. 

Cinstitul §i mult prea obositul trup al Fericitului Cozma 
se odihne§te acum in pamantul Africii, urmand Fericitului 
Hrisostom Papasarantopoulos. 

Pentru sfmtele lor rugaciuni, Doamne, miluie§te-ne pe 
noi, robii Tai! 



*** 



Stau §i ma uit la aceste dumnezeie§ti reviste §i in^eleg, 
cum o parte dintre ele, au fost tiparite §i trimise chiar de 
Fericitul Serafim bibliotecii noastre 10 , ca un dar sfant, dat noua, 
romanilor. 

El insu§i...Daruri de la un Sfant Parinte al Sfmtei 
Biserici. 

Fericite Serafime, nu ne lasa nici pe noi sj ne miluie§te! 

A tradus §i pe Sfm^ii Varsanufie §i loan (sec al Vl-lea) . 

Fericitul Cosma spunea despre africanii din Zair (in 
cartea sa): „Sa-i lasam sa traiasca ca ortodoc§i, cu culoarea pe 
care o au, cu credin^a, inva^atura §i arta lor. Sa nu ii 
transformam intr-un camp de lupta" 12 . 

El era de parere ca nu trebuie sa le impunem africanilor 
converti^i mentalitatea noastra, ci sa ii lasam in propriile lor 
cadre culturale §i sociale. 

Finalul acestui numar al revistei il constituie 
autobiografia Sfintei Taisia §i un portret uluitor de frumos al 



10 De la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. 

11 Fericitul Serafim Rose. 

12 Idem, p. 256. Ne referim, intotdeauna, la sursa din care citam in pagina. 



Sfantului loan de Kronstadt. Probabil unele dintre aceste 
imagini le vom xeroxa 13 . 



***The Orthodox Word, nr. 83, noiembrie-decembrie 
1978,1,25$. 

Fericitul Serafim Rose, Sufletul dupd moarte, p. 245-263: 
Pe coperta e o Sfanta icoana din secolul al 16-lea, de la 
Novgorod, cu cele 20 de vami ale vazduhului, unde este cate un 
drac, la fiecare vama, pe un drum ca un fir sau ca un intestin 
§erpuit. 

Mul^i neaga §i in Romania vdmile vazduhului, afirmand 
ca Fericitul Nicodim Mandrfa 14 vorbe§te despre „basme", fara 
substrat teologic 15 . Fericitul Serafim se bazeaza, cred eu, pe o 
carte a Sfantului Ignatie Briancianinov 16 , unde sunt multe 
trimiteri patristice. 

Se trimite la Sfantul Pavel (Efeseni 6, 12), la Via^a 
Sfantului Antonie eel Mare, la Sfantul loan Gura de Aur, la 
Sfantul Macarie eel Mare, la Sfantul Isaia Zavoratul (sec al 6- 
lea, din Filocalie), la Sfantul Isihie din Ierusalim (sec. 5), la 
Sfantul Grigorie Dialogul, la Sfantul Efrem Sirul, la Sfantul 
Chiril al Alexandriei etc. Multe texte patristice §i aghiografice. 

Sfantul Grigorie Dialogul: „Caci trebuie sa ne gandim 
adanc, la cum va fi pentru noi infrico§atoarea clipa a mor^ii, 
cand sufletul va fi atunci infrico§at, cand i§i aduce aminte de 
toate relele facute de el, cand (con§tientizeaza ca am) fost plini 
de nerecuno§tin^a pentru fericirea trecuta, cand frica (ne 

1 7 

acapareaza) §i (la fel), gandul la Judecata" . 

Marturii imnografice. Marturii: via^a Sfantului Vasile eel 
Nou §i Sfanta Teodora (26 martie), Sfantul soldat Taxiotes (28 
martie), Sf. M. Mc Eustace (sec. 4, 13 dec), Sfantul Nifon al 
Constantianei (sec. 4, 23 dec), Sfantul Simeon eel nebun pentru 
Hristos din Emesa (sec. 6, 21 iulie), Sfantul loan Milostivul, 



13 Lucru pe care 1-am facut, dar pe care nu le-am editat inca la nivel online. 

14 Mai multe date despre sine: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicodim_M%C4%83ndi%C5%A3%C4%83. 

15 O sinteza downloadabila a celor doua carti voluminoase despre vamile vazduhului: 
http://www.scribd.com/doc/20525852/Nicodim-Mandita-Vamile-Vazduhului-Si-Marturii- 
Despre-Existenta-Lor. 

16 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ignatie_Briancianinov. 

17 Idem, p. 252. 



patriarhul Alexandriei (sec. 7, 19 decembrie, Proloage 18 ), 
Sfantul Simeon eel din Muntele Minunat (sec. 7, 13 martie in 
Proloage), Sfantul Macarie eel Mare (19 ianuarie) si Sfin^i 
Paring apuseni: Sfantul Columba 19 , Sfantul loan al Sco^iei (+ 
597), Sfantul Adamnan (+ 704) 20 , Sfantul Bonifatie (sec. 8, 
anglo-saxon, Apostolul germanilor) si apoi mor^i clinice 
contemporane: cineva a avut o moarte clinica de 36 de ore. 

O carte foarte documentata, foarte buna si pe deplin 
ortodoxa. 



*** 



In ***The Orthodox Word, nr. 97, din martie-aprilie 
1981, 1, 50$, am gasit, ca protoiereul Mihail Polsky vorbea, in 

1976, in Noii Mucenici ai Rusiei, de un numar de 8000 de 
persoane . Insa e vorba de nume verificate, caci Sfin^ii sunt 
mult mai mul^i. 

Datele fac parte din articolul Glorifwarea noilor Martiri 
ai Rusiei, al arhiepiscopului Antonie al Genevei si al Europei 
Occidentale. In pagina 62, acesta spune: „Respingerea 
Martirilor este o respingere a lui Hristos". 

*** 

In ***The Orthodox Word, nr. 77, noiembrie-decembrie, 

1977, 1, 25$, gasim, intre p. 235-260: Viafa contesei Anna 
Orlova Chesmenskaya, tunsd in secret ca maica Agnia . 

O via^a rani, o via^a de Sfanta, alaturi de alt Sfant, Sfantul 
Fotie. Dar sa dam traducerea! Traducerea nu e totala, ci 
punctuala. 

Tatal Fericitei Ana se numea Alexis Grigorievici Orlov si 
era faimosul erou al bataliei de la Chesma, in care Rusia s-a 
batut cu Turcia in 1770. A fost cinstit de Ecaterina a Il-a, care i- 
a dat si supranumele. 

Fericita Ana se naste pe 2 mai 1785 si, in anul urmator, a 
pierdut-o pe mama sa, contesa Evdochia Nikolaevna, care a 



1 Aici (http://www.ortodoxism.ro/Proloage.shtml) sunt, la nivel online, Proloagele in ed. 
Craiova, 1991. 

19 Mai multe date aici: http://ro.orthodoxwiki.org/Columba_din_Iona. 

20 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Adomn%C3%A1n. 

21 Idem, p. 61-62. 

22 Din lisa de aici, aflam ca Fericita Maica Agnia e pomenita pe data de 5 octombrie: 
http://www.pomog.Org/index.html7http://www.pomog.org/saintlist.shtml. 

23 Astfel am tradus americanul: Avdotia. 



murit la Moscova, la varsta de 25 de ani, pe cand da na§tere 
unui baiat, care va muri §i el in acela§i an. 

In aceasta situate, tatal ei i§i concentreaza intreaga 
atentie asupra educatiei §i vietii prin^esei Ana, dar va muri §i el, 
dupa o scurta boala, pe 24 decembrie 1808, la varsta de 72 de 
ani. 

§i, contesa Ana, care nu mai cunoscuse pana atunci 
necazul sau durerea a fost overwhelmed / cople§ita de moartea 
tatalui ei §i a le§inat. A ramas incon§tienta 14 ore, fara vreun 
semn de viaja. 

Dar, dupa ce s-a trezit, a imbracat haina neagra a doliului 
§i, in prezent.a celorlalti, a venit spre Sfmtele Icoane §i 
plecandu-§i genunchii sai, uttered/ a rostit aceste cuvinte in 
sobs/hohote de plans: 

„0, Doamne! Tu ai luat-o pe mama mea, pe care eu nu o 
§ tiu §i acum ai binevoit sa il iei (§i) pe tatal meu. Fie ca mama §i 
tatal meu sa fie acolo (in cer) §i impreuna cu toti cei care au 
plecat din viat.a mea!". 

Aceasta rugaciune, uttered from the depts a unei inimi 
curate, cu intreaga credintl §i nadejde in Dumnezeu, primind 
binecuvantarea lui Dumnezeu pentru toate the remainder/cele 
lasate in urma ale vie^ii sale. 

Tanara print.esa s-a lini§tit in rugaciune §i prin cinstirea 
Sfmt.ilor din Lavra Pe§terilor de la Kiev §i din Rostov. 




Racla cu Sfintele Moaste ale Sf. Ierarh Dimitrie al 



Rostovului 



•24 



Cf. http://en.wikipedia.Org/wiki/File:Shrine_of_Dimitry_Rostov.jpg. 



9 S 

La mormantul Sfantului Dimitrie al Rostovului ea a 
intalnit pe ieromonahul Amfilohie, care a intarit credint.a §i 
ascetismul vie^ii ei. El i-a schimbat viat.a vorbindu-i despre 
umilintl, mila, de§ertaciunea lucrurilor lume§ti, despre 
rugaciune, rabdare §i puterea credin^ei. 

El i-a vorbit, ca intotdeauna, cu sincere lacrimi in ochi. 
Vorbind cu el, contesa felt more strongly a coldness toward 
wordly happiness, vanitatea §i amuzamentul pamantesc §i the 
insolidity of everything that a man creates pentru sine §i pentru 
viat.a de aici. 

De la el a in^eles, ca via^a de aici e o pregatire pentru 
via^a ve§nica, ca bunurile de aici nu sunt decat calea prin care 
dobandim bunurile viitoare, ca nici bogatia, nici faima, nici 
maretia nu ne pot da adevarata odihna a duhului nostru §i ca, 
numai credin^a vie §i dragostea de Dumnezeu, pot sa ne dea 
pacea inimii in viat.a de aici §i o via^a fericita in ve§nicie. 

In timpul vietii §i dupa moartea lui, contesa Ana a fost 
unita cu inima de Parintele Amfilohie. 

Pentru ca avea o mare bogatie nu a tinu-o numai pentru 
sine, ci a dat-o lui Dumnezeu, facand milostenii tuturor, atat in 
mod direct, cat §i in taina. 

A devenit de o mare umilintl. Mare §i placuta bucurie 
aveai, cand o vedeai cu o infa^are extrem de prietenoasa, 
simpla in vorbire, modesta in cuvinte, cu un mod de a fi 
cre§tinesc in intalnirile pe care le avea cu oamenii, fiind atenta 
la fiecare si fara sa faca categorisiri dupa origine, nume sau ani. 
N-a fost vazuta enervata sau disagreable. 

Ajuta mult pe cei saraci §i multimile care ii inconjurau 
zilnic casa. Pe ea nu o interesa sa afle nevoile lor, nu ii intreba 
ispititor, ci da, oricui cerea, in numele Domnului. 

Accepta, deopotriva, §i binele §i raul, §i mul^umea lui 
Dumnezeu pentru toate, caci vedea mana minunata a 
provident.ei Sale in tot ceea ce i se intampla. 

Avea aceeasj rabdare mereu §i se ruga cu tarie, plecandu- 
§i genunchii §i sta ore intregi in fat.a Sfmtelor Icoane. A 
cunoscut, din experien^a, cat de dificila e calea desavar§irii 
creatine. 

Episcopul Inochentie de Penza §i Saratov o trimite la 
ieromonahul Fotie din Petersburg. 



25 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Dimitry_of_Rostov. 



Fericitul Fotie s-a nascut la Peter Spassky, pe 7 ianuarie 
1792, intr-o asezare din regiunea Novgorodului, fiind fml unor 
paring saraci. A terminat seminarul la Novgorod, apoi a intrat la 
Academia Teologica din Sankt Petersburg in 1814. 

O boala de piept (care va fi, mai tarziu, cauza mor^ii sale) 
1-a oprit sa. termine academia teologica, dar a fost facut totusi 
preot. 

Rectorul seminarului de la Sankt Petersburg, 
arhimandritul Inochentie (viitorul episcop de Penza) 1-a primit 
sub ascultarea sa. 

Ca mirean se numea Petru. El a devenit ucenicul 
credincios al arhimandritului Inochentie. El a fost si studentul 
arhimandritului Filaret (mitropolitul Moscovei de mai tarziu), 
care a fost rectorul Academiei teologice. 

Pentru un an si jumatate Petru a fost profesor in scoala 
duhovniceasca Sfantul Alexandru Nevsky. 




Sfdntul Alexandru Nevsky 

In 1817 va deveni profesor de Religie la Academia 
militara si tot atunci a fost tuns monah si a fost facut imediat 
ierodiacon si ieromonah. El nu era numai profesor ci, mai 
degraba, un adevarat Parinte duhovnicesc pentru elevii sai, pe 
care acestia 1-au iubit foarte mult. 

Fericita Ana 1-a intalnit pe el ca ieromonah, cand capitala 
Rusiei era inundata de o „mistica" pseudo-crestina, plina de idei 



26 Sfanta Icoana e cf. http://en.wikipedia.0rg/wiki/File:Alexander_Newski.jpg. 

Despre viata Sfantului Alexandru, mare cneaz de Novgorod si Vladimir, aici: 

http://en.wikipedia.org/wiki/Alexander_Nevsky. 



10 



occidentale, impreuna cu „luminata" filosofie pe care a produs- 

97 

o Revolu^ia Franceza . 

Lojile masonice §i alte societal secrete i§i desfa§urau 
activitatea din plin. Gaseai carti cu continut gnostic §i fantasme 
milenariste ca cele ale lui Jakob Bonnie , Jung- Stilling , 
Eckhart 30 §i alte „misticisme" occidentale aduse, in mod 
deliberat, in Rusia §i publicate, pentru a fi citite in majoritatea 
ora§elor... 

Tarul Alexandru, dupa victoria impotriva lui Napoleon 
favoriza noile curente religioase §i consulta „profetiile" eretice 
§i alte religii entuziaste. 

Imparateasa Ecaterina P. Tatarinova proclama cu voce 
tare, ca a primit darul „profetiei", la scurt timp dupa ce a fost 
primita in Ortodoxie din protestantism dar, in particular, ea 
ocupa „pozitia unui lider" harismatic la intalnirile religioase, 
care includeau cantece masonice §i imne sectare (pe cand se 
tineau cu mainile in cere) 31 . Dupa cum e descrisa aici aceasta 
organizatie religioasa era un fel de „penticostalism" incipient. 

Fericitul Fotie a luptat, ca un glas solitar, impotriva 
acestui fals misticism. Contesa Ana a gasit in Fericitul Fotie nu 
numai un Parinte duhovnicesc, ci §i un ajutator in faptele sale de 
milostenie. Lucrul principal, care a ata§at-o pe Fericita Ana de 
Fericitul Fotie, a fost lupta lui precisa pentru Ortodoxie. 

Mai tarziu ea avea sa scrie: „E1 mi-a atras atentia prin 
curajul §i neinfricarea lui, cu care el, incepand ca profesor de 
Religie la Academia Militara, ca tanar monah, a inceput sa 
acuze familia regala de erori in credin^a. Toti erau impotriva lui, 
incepand cu Curtea. 

Iar lui nu ii era frica de aceasta situate... Scrisorile sale 
mi s-au parut, intr-un mod asemanator, cu Epistolele apostolice. 
Ajungand sa-1 cunosc mai bine am devenit convinsa, ca el nu 
lupta ca to^i ceilarfi, pentru sine insu§i". 

Ea va deveni, pe deplin credincioasa §i supusa Fericitului 
Fotie, in lupta pentru cura^ia / corectitudinea credin^ei, dandu-§i 
banii ei din bel§ug in acest scop §i servind, prin exemplul sau de 



27 Mai multe date istorice aici: 



http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_francez%C4%83. 



28 



Despre viata sa: http://en.wikipedia.org/wiki/Jakob_B%C3%B6hme. Aici gasiti 
lucrarile sale lanivel online: http://passtheword.org/Jacob-Boehme/. 

29 Johann Heinrich Jung-Stilling: http://www.gameo.org/encyclopedia/contents/J85.html. 

30 Meister Eckhart (numele sub care e cunoscut eel mai adesea), desi numele sau intreg 
este: Eckhart von Hochheim. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Meister_Eckhart. 

31 Neoprotestanjii, la rugaciunile de la masa, se tin de maini in cere. Gregorian Bivolaru si 
curentele yoga fac acelasi lucru. 



11 



umilin^a, adevaratei vie^uiri cre§tine§ti, fiind la antipodul 
„harismaticei" Tatarinova §i a altor „profetese". 

Plecarea arhimandritului Inochentie la Petersburg, 
datorita alegerii sale ca episcop era, in realitate, un exil cauzat 
de caderea lui in afara favorurilor casei imperiale §i a 
reticen^elor sale fa^a de noul curent „mistic" inoculat in spa^iul 
rusesc. 

Cand va adormi episcopul Inochentie, Fericitul Fotie va fi 
foarte afectat de moartea sa §i va cere permisiunea sa refaca 
manastirea Konevits din Lake Ladoga, din nordul 
Petersburgului. 

Aici, pentru prima data, isj da seama care via^a monahala 
stricta e cea mai buna: cea cenobitica, cu toate lucrurile in 
comun, cu tipicul slujbelor ^inut foarte strict §i cu monahi trezi 
§i tacu^i {sober and silent). 

Aici s-a nascut in inima lui viziunea de a se stabili intr-o 
zi, el insu§i, intr-o astfel de manastire. In 1821 Fericitul Fotie a 
devenit stare^ al manastirii Derevyanitsky din Novgorod, pe 
care, in scurt timp, cu ajutorul Fericitei Ana, 1-a refacut. Fericita 
Ana ramasese contesa. 

In 1822 e transferat la alta manastire din Novgorod, 
Skovorodsky, pe care a refacut-o, pentru ca la sfarsjtul aceluia§i 
an, sa fie transferat la manastirea Sfantul Gheorghe din Yuriev 
(tot in Novgorod), unde devine arhimandrit. 

Aceasta ultima manastire dateaza din secolul al Xl-lea §i 
atunci era intr-un declin total. Aici §i-a petrecut cealalta parte a 
vie^ii sale, refacand in totalitate manastirea de la Yuriev. Inima 
lui era legata insa de viaja de§ertului §i de Sfhni Paring din 
vechime. 

In splendida manastire de la Yuriev, el a trait o via^a 
retrasa (de recluziune, de zavorare; a recluse), ce va spori tot 
mai mult in anii urmatori. 

Pe parcursul Marelui Post (Great Lent) el nu vorbea cu 
nimeni. Postul sau (his fasting ) era extrem §i in ultimii ani el 
nu a mai cunoscut alta hrana decat prosphora / prescura de la 
Biserica §i altceva simplu de felul terciului de ovaz (porridge) §i 
nu bea decat apa. Era primul la Sfanta Biserica §i pleca ultimul. 

El insu§i ^inea intotdeauna candele aprinse, inaintea 
Sfintelor Icoane imparate§ti (the main icons) a Mantuitorului §i 
a Prea Curatei. 



32 Pe cand la noi „fastul" e luxul, e abundenta, la americani „fastul" e postul, renunjarea. 

33 A se vedea articolul de aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Prosphora. 



12 



Avea o mica incapere de rugaciune in manastire, unde la 
fiecare miez de noapte §i in fiecare zi i§i facea Ceasurile dupa 
randuiala lor 34 . Iar sufletul sau era inal^at la cele cerebri §i inima 
lui ardea dupa via^a ve§nica. 

Cu mare evlavie §i dor dumnezeiesc facea slujbe sambata 
§i duminica. Vorbea din inima, iar cuvintele sale erau vii §i 
iubitoare, pline de tarie dumnezeiasca. 

§i, cu toate acestea, el era un neobosit combatant in lupta 
impotriva inva^aturilor Ortodoxiei, fapt pentru care a fost, de 
mai multe ori, chemat la Petersburg. Istoricii occidentali 1-au 
caricaturizat in chip §i fel, facandu-1 un „fanatic violent", ce s-a 
unit cu „for^ele intunecate ale reactiunii" din Rusia. 

Insa autobiografia sa, scrisa la rugamintea Fericitei Ana, 
ni-1 arata a fi un zelos aparator al Ortodoxiei, cu idei corect 
expuse. 

Ca student §i profesor in Petersburg a cercetat din 
naturala curiozitate ideile eretice noi, care se vehiculau pe 
atunci. 

A citit Calea lui Hristos de Jakob Bohme 3 §i 
Comentariul la Apocalipsa a lui Jung-Stilling. Mai tarziu el va 
citi multe asemenea car^i §i i§i va lua notice, pe care le va 
comenta §i va aduce §i punctul ortodox. Aceste pagini personale 
le va prezenta ^arului Alexandru. 

A atacat in mod public lojile masonice si societa^ile 
secrete, dupa cum §i guvernul care sponsoriza Societatea 
Biblica' 6 , care nu i§i facea tiparirile numai in Rusia §i care 
aducea un limbaj vag scriptural in spa^iul ortodox, prin 
traducerile biblice pe care le facea. 

El a declarat deschis, ca „crednu;a masonica este a 
Antihristului, §i tot ce scriu ei e de la diavolul". 

Activitatea sa publica a atras in mod natural aten^ia 
^arului Alexandru, care in ultimii sai ani de domnie a inceput sa 
se intoarca la faza „liberala" a tineretii sale, fapt pentru care a 
vrut sa il intalneasca in mod particular. 

Fericitul Fotie a avut doua intalniri cu {arul §i a vorbit 
indelung cu el, pe baza a numeroase documente. Influenza 
Fericitului Fotie a fost decisiva in via^a ^arului. 

Dupa prima intalnire, el 1-a avertizat pe t ar asupra 
societa^ilor secrete, care vor sa submineze Biserica si statul §i 1- 



34 Despre Ceasurile liturgice ale zilei: http://ro.orthodoxwiki.org/Ceasurile_zilei. 

35 O gasiti aici la nivel online: http://passtheword.org/DIALOGS-FROM-THE- 
PAST/waychrst.htm. 

36 Astazi exista si Societatea Biblica Romdna: http://www.sbro.ro/. 



13 



a chemat sa fie aparator al Ortodoxiei §i sa interzica 
func^ionarea societajilor secrete. 

Dupa cateva saptamani {ami a dat un decret, prin care a 
inchis activitatea lojilor masonice §i a societa^ilor similare. 

Dupa a doua intalnire cu Fericitul Fotie, acesta il 
sfatuie§te pe \sly sa faca pa§ii necesari, ca sa se stopeze 
raspandirea car^ilor anti-ortodoxe §i sa ii exileze pe autorii lor. 

El accepta cererea Fericitului Fotie, cu care ocazie 
Fericitul Fotie i-a spus t aru l ui: „Dumnezeu a invins pe 
Napoleon -ul eel vazut; insa tu po^i sa-1 invingi pe Napoleon-ul 
eel gandit 38 ". 

Alexandru I §i-a dat seama singur de gre§eala pe care a 
facut-o in tinere^ea sa §i de drumul pe care il alesese. §i-a 
inscenat „moartea" intr-un oras. retras din sudul Rusiei §i a trait 
ultimii 39 de ani ai vie^ii sale ca un singuratic (a recluse- 

in 

ascetic), sub numele de Feodor Kuzmich . 




Sfdntul Feodor Kuzmich, adormit la 1 februarie 1864 in 



Tomsk 



40 



37 



A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_I_al_Fran%C5%A3ei. 
JS Adica pe Satana. 

39 Un articol care problematizeaza acest lucru, desi nu il identified pe tar cu Sfantul 
Feodor: http://www.hermitary.com/lore/alexander.html. Insa, in 1984, Biserica Ortodoxa 
Rusa 1-a canonizat pe Staretul Feodor Kozmich din Tomsk, cf. 
http://en.wikipedia.org/wiki/Feodor_Kuzmich. 

40 Portretul sau e cf. 
http://en.wikipedia.Org/wiki/File:Feodor_Kuzmich_%28porti-et%29.jpg. 



14 



I-a urmat Nicolae la domnie, fratele §i succesorul sau, 
care a aparat credin^a ortodoxa timp de 30 de ani de zile. 

Fericitul Fotie a devenit salvatorul Rusiei prin aceasta 
minunata convertire. Niciun om din Rusia, cu siguran^a, nu a 
muncit mai mult ca Fericitul Fotie impotriva domniei liberale a 
lui Alexandra I. 

Traind in Moscova sa natala, Fericita Ana se stabile§te la 
Petersburg §i, mai apoi, din 1822 - devenind fiica sa 
duhovniceasca - se muta langa manastirea Yuriev. Va merge la 
Sfanta Biserica in fiecare zi. 

Era un exemplu de femeie cu via^a evlavioasa §i ascetica, 
starnind o mare emulate in to^i vecinii sai §i facand multe fapte 
bune. Va trai §i mai strict decat pana acum, dedicandu-se in 
intregime muncii §i vie^ii evlavioase, fecioriei, postului, 
ragaciunii §i milosteniilor. 

Ea §i-a darait lui Dumnezeu boga^ia, sufletul §i trapul in 
mod evident §i gradual ajungand, in cele din urma, ca fericita sa 
moarte sa ne reveleze cine este. 

A trait langa Yuriev circa 25 de ani, §i zilnic, in ultimii 
ani, a participat la Vecernie §i Sfanta Liturghie in mult iubita 
Biserica inchinata Prea Curatei, a adus o Litie in fiecare zi §i o 
panihida de sambata (cu excep^ia zilelor de post), pentra parin^ii 
ei §i dupa 1838 (anul adormirii lui), pentra Fericitul Fotie. Ea il 
considera pe el tatal ei, fiindca a fost indrumata de el in via^a 
duhovniceasca. 

In timpul Marelui Post, Fericita Ana era la toate slujbele 
dumnezeie§ti, in Sfanta Biserica a Atotmilostivului Dumnezeu. 

In Postul eel Mare ea i§i petrecea cea mai mare parte a 
zilei in Biserica iar noaptea §i-o petrecea acasa, in rugaciune. 

In primele 6 saptamani ale postului ea nu manca nimic 
pana sambata, in afara prescurii §i a pu^inului vin cald (warm 
wine) luate in Biserica, miercuri §i vineri, dupa Sfanta Liturghie 
a Dararilor mai inainte sfnuite {the Liturgy of the Presanctified 
Gifts) §i in Saptamana Patimilor {Passion Week) ea manca 
mancare numai in Marea zi de Joi. 

Ea se imparta§ea cu Sfmtele Taine {Holy Mysteries) in 
fiecare sambata §i duminica §i in acele zile se trezea la ora doua 
diminea^a §i era prima in Biserica pentra Matins (Utrenie) de la 
ora trei (diminea^a). 

Ziua in care se imparta§ea era socotita de ea ca o zi 
fericita §i plina de dumnezeiasca bucurie. Nu manca in zilele de 
dulce carne sau lapte, ci numai pe§te. 



15 



Cre§tea in viat.a duhovniceasca, dar nu i§i intrerupsese 
contactele cu via^a sociala, ci se comporta potrivit rangului ei. 

De la 7 ani a fost doamna de companie a familiei 
imperiale. 

In 1826 ea a insert pe imparateasa Alexandra 
Fyodorovna la incoronarea lui Nicolae I la Moscova §i a ramas 
cu ea in tot timpul ceremoniilor. 

In 1828 a insert pe imparateasa de la Odessa la Kiev §i, 
mai tarziu, la Warsaw si Berlin. Cei care o vedeau in via^a 
sociala, nu i§i imaginau ca ea traie§te cea mai mare parte a vie^ii 
ei in rugaciune §i in truda pentru viat.a evlavioasa. 

Citea psalmii Sfantului David, ceasul I, III, VI §i IX, 
acatistul (akathist) Mantuitorului §i al Maici Domnului, al 
Sfmtei Mare Muceni^e Varvara §i al altor Sfinti §i canonul catre 
Ingerul pazitor (the Guardian Angel). 

In fiecare miez de noapte se ridica §i spunea de 12 ori: 
„Bucura-te cea plina de dar, Nascatoare de Dumnezeu. 

Ea nu dormea pe pat, ci intr-un divan special aflat in 
camera sa de rugaciune, cu fa^a spre Maica Domnului din 
Kazan §i alte Sfinte Icoane. 

In Biserica din manastirea Yuriev ea statea intotdeauna in 
fa^a icoanei Prea Curatei The Unburnt Bush (Rugul aprins) 41 §i 
iubea sa faca metanii inaintea ei §i sa sarute picioarele Sale. §i 
la sfar§itul slujbelor ea obi§nuia sa cinsteasca toate Sfmtele 
Icoane. 

Fericita Ana, in zelul ei, vizita §i alte Biserici ale lui 
Dumnezeu, manastiri §i lavre. A mers de doua ori la Lavra 
pe§terilor din Kiev nu cu mult inaintea adormirii sale §i a stat 
aici timp indelungat, avand mare evlavie pentru acest mare loc 
al Sfmtei Ortodoxii. 

Pelerinajul sau a inglobat §i vizitarea Fericrfilor Partenie 
§i Teofil. Fericita Ana avea mare respect pentru Sfantul Teofil 
eel nebun pentru Hristos 43 §i nu a pus niciodata pe seama lui 
atributul de „nebunie" pur §i simplu, ci de „sfanta nebunie". 

Contesa care apare in via^a Sfantului Teofil e Fericita 
Ana. Fericitul Partenie e eel care a tuns-o pe ea in monahism. 



41 A se vede aici: http://orthodoxwiki.org/Theotokos_the_Unburnt_Bush_icon. 

42 Mai multe date aici: 

http://ro.orthodoxwiki.org/M%C4%83n%C4%83stirea_Pe%C5%9Fterilor_din_Kiev. 
Puteti vedea imagini de acolo prin intermediul a doua file video in limba romana. Aici e 
prima parte: http://www.youtube.com/watch?v=IpOB94LKf68 si aici a doua parte: 
http://www.youtube.com/watch?v=MK-J_KlMnjY. Un pelerinaj romanesc din 2001. 

43 Aveti viata si acatistul sau, in limba romana, la nivel online: 
http://logos.md/carti/teofil/teofil/teofil.htm. 



16 



Iubea sa vorbeasca cu oameni care erau evlavio§i §i 
boga^i in experien^a duhovniceasca, despre nevoin^ele Sfm^ilor 
lui Dumnezeu, despre locurile lor de nevoin|a, despre locurile 
sfinte de la Ierusalim §i Sfantul Munte Athos. 

§i-a dorit sa mearga din totdeauna la Ierusalim. Cu cain^a 
in suflet ea vorbea despre locurile sfin^ite de preacuratele 
picioare a le Domnului §i de locul unde a locuit Prea Curata 
Fecioara §i de raspandirea crednrfei creatine. 

Milosteniile Sfmtei Ana sunt mult mai evidente, daca, pe 
langa milosteniile ce le-a facut in Rusia - §i a §tiut foarte bine sa 
conduca, spre bine, averea sa - amintim §i de cele din afara 
^arii: a ajutat Patriarhia Ecumenica din Constantinopol 44 , a 
trimis iconostase in Alexandria §i Damasc, Tara Sfanta §i in 
Sfantul Munte s-au vazut binefacerile ei. 



f'&Ste 




Piatra Sfdntului Mormdnt al Domnului 



■46 



Peste tot numele ei rasuna ca al Sfmtei Melania 
Romana 47 . Se §tie ca in toata via^a ei, Sfanta Ana a daruit circa 
25 de milioane de ruble la Manastiri §i Biserici §i alte milioane 
la saraci §i alji nevoia§i. A lasat, dupa moartea sa, 5000 de ruble 
pentru toate cele 340 de manastiri, 3000 de ruble la 48 de 
catedrale, 6000 de ruble la celelalte dioceze din Rusia, pentru 
vaduvele §i orfanii clerului. 



Saitul oficial al Patriarhiei Ecumenice: http://www.ec-patr.org/. 

45 Un pelerinaj romanesc, in imagini, in Israel, la locurile sfinte ale Ortodoxiei: 
http://www.angelfire.com/or/filip/mintuirea.html. 

46 Cf. Ibidem. 

47 Despre viata Sfintei Melania: http://ro.orthodoxwiki.org/Melania_Romana. 



17 




Sfdnta Melania Romana 



48 



La 64 de ani, aproape fara vreo boala, Fericita Ana a 
adormit in ziua de joi, 5 octombrie 1 848, in manastirea Yuriev. 

§i-a pregatit dinainte locul pentru ingropare, aici, cu 
ca^iva ani inaintea adormirii sale. Tot pe 5 octombrie repauzase 
si tatal sau, contele Alexis. 

In ultima sa zi de via^a a mers la Sfanta Liturghie 
diminea^a, savarsita de stare^ul de la Yuriev, arhimandritul 
Manuel, care a impartasit-o. A facut apoi o panihida pentru tatal 
ei. S-a intors de la mormantul tatalui ei la manastirea sa, s-a 
inchinat la Sfmtele Icoane, la mormantul Fericitului Fotie si 
unde era si mormantul ei si s-a rugat indelung. 

A adormit cu Sfanta Icoana a Prea Curatei alaturi, pe 
sofaua 49 arhimandritului Manuel, la care se dusese. Ieromonahul 
Vladimir i-a citit rugaciunile la iesirea sufletului. Astfel, la 6 
fara un sfert seara, a adormit Fericita Ana. 

Rusia intreaga a plans pentru ea. Cinci zile la rand s-au 
facut slujbe de catre numerosi clerici, ca episcopul Leonid, 
vicarul Novgorodului, arhimandritul Manuel, si de ahi stare^i ai 
manastirilor rusesti. 

Duminica de 10 octombrie a fost ziua prohodirii sale. In 
loc de plangere, a inceput sa se spuna: „Iarta-ne, iarta-ne, Mama 
si Binefacatoarea noastra!". 



' Cf. http://commons.orthodoxwiki.org/images/c/c7/Melane_the_Roman.jpg. 
' Canapea ingusta cu un capat mai ridicat. 



18 



Dupa adormirea sa a fost gasit un larg altar in camera sa 
de rugaciune. 

Aici, pe ultima pagina a Sfmtei Evanghelii s-a gasit o 
nota revelatoare: 

„Sa binecuvinteze Hristos, sufletul sorei intru Hristos 
Agnia, ca sa citeasca aceasta carte §i pe care sa o in^eleaga cu 
voirrfa lui Dumnezeu §i sa cunoasca tainele ei cele de neuitat cu 
inima sa. 

Roaga-te pentru mine §i prime§te acest sfant odor din 
mainile Maicii Domnului, de la Doamna noastra, Stare^a 
Pe§terilor Kievului, deopotriva pentru mine §i ei. 

Schimonahul Partenie. 1845, luna august, ziua a 22-a. 
Aliluia!". 



19 



Sufletul dupd moarte, Hristologie, Sfintii ortodoc§i 
ai vechii Gain 50 



BiXSSCD 



Hi€HOFlOWK 




SGRafHiPl 



OF -PLftTtflft 







51 



Fericitul Serafim Rose sau muzica lui Dumnezeu, care 
cutremura muzica oamenilor 



*** The Orthodox Word, nr. 77, noiembrie-decembrie, 

1977,1,25$. 



52 



Cartea Fericitului Serafim: Sufletul dupa moarte (o alta 
parte), p. 261-271, in nr. 77 pe 1977, al aceleia§i reviste 
binecuvantate de pe taram american. 



Un articol editat la nivel online pe data de 18 octombrie 2007. 

51 Despre sine: http://orthodoxwiki.org/Seraphim_Rose. 

52 Editia romaneasca a earth poate fi downloadata de aici: 



20 



Experience stranse de Dr. Moody a carui carte a fost 
tradusa §i in romane§te 53 . 

A vazut o „lumina stralucitoare" 54 dupa moarte. 

Cineva plutea intr-un cristal pur, fiind cu totul lumina 55 . 

Un suflet care iese din corp i§i vede propriul trup 
pamantesc stand pe masa de operate. In primele momente s-a 
sim^it rau §i apoi a fost inconjurat de lumina 56 . 

Sfantul Ignatie Briancianinov combate filosofia lui 
Descartes 57 referitoare la „spiritului pur" 58 . 

Sfm^ii Ingeri apar sub diferite forme ca sa fie vazu^i, dar 
nu apar exact cum sunt ei, spune Sfantul loan Damaschin 59 , in 
Dogmatica sa . 




Sfantul loan Damaschin 



61 



http://arhiva- 

ortodoxa.info/arhiva/4.document/Biblioteca%20Misionarului%20Ortodox/%28Serafim% 

20Rose%29%20Sufletul%20dupa%20moarte.pdf. 

53 Cartea la nivel online: http://www.scribd.com/doc/17313100/Raymond-Moody-Viata- 

Dupa-Viata. 



"Idem, p. 261. 

55 Ibidem. 

56 Idem, p. 262. 

57 Rene Descartes: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Descartes. 

58 Idem, p. 263-264. 

59 A se vedea aici: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Damaschin. 

60 Idem, p. 266. Puteti downloada dogmatica Sfantul loan Damaschin, in trad, parintelui 
Dumitru Fecioru, de aici: 

http://arhiva- 

ortodoxa.info/arhiva/4.document/Biblioteca%20Misionarului%20Ortodox/%28Sfantul%2 

0Ioan%20Damaschin%29%20Dogmatica.pdf. 



21 



A existat o disputa intre Sfantul Teofan Zavoratul §i 
Sfantul Ignatie Briancianinov pe baza Sfintilor Ingeri; a 
explicatiei „trupurilor" Ingerilor in termenii s^iintifici ai 
secolului al 19-lea. 

Sfantul Teofan sustinea ca trebuie sa aratam care e natura 
Sfintilor Ingeri 62 . 

Sfantul Faust de Lerin vorbea de relativa „materialitate" a 
sufletului (sec. V) 63 . 

Via^a Sfantului Ciprian pentru aparitii drace§ti, apoi se 
citeaza din Convorbirile duhovnicesti ale Sfantului loan 
Cassian 65 . 



*** Sobornost, The Journal of the Fellowship of St. 
Alban and St. Sergius, Londra, nr. 5, 1977. 

„The Christian Understanding of Man" by Philip 
Sherrard, p. 329-343: „Antropologia cre§tina depinde de 
hristologie" 66 . 

Autorul observa o reevidentiere a ereziei nestoriene in 
societatea de azi, unde Hristos e numai Om, un Om superior, cu 
toate ca este un Om cu o intensa con§tiin^a de Dumnezeu 67 . 

„Cre§tinismul ca religie sta sau cade (are sau nu are 
niciun fundament n.n.) prin aceasta recunoa§tere a divino- 
umanita^ii lui Hristos, a complexita^ii divino-umane a Lui. Fara 
aceasta recunoa§tere, cre§tinismul este fara sens. Insa aceasta 
divino-umanitate este norma / tiparul / etalonul omului" . 

„Adevarurile dumnezeie§ti sunt subiectele proprii ale 



teologiei §i nu evenimentele istorice" 



69 



70 



Ideea ca omul poate fi om separat de Dumnezeu e o falsa 



idee §i nu inseamna decat o reintoarcere la nestorianism. 



61 Cf. http://commons.orthodoxwiki.org/images/8/83/John_o f_Damascus.jpg. 

62 Idem, p. 267. 

63 Idem, p. 268. 

64 Regasibile aici la nivel online: 
http://arhiva- 

ortodoxa.info/arhiva/4.document/Biblioteca%20Misionarului%20Ortodox/%28PSB%205 
7%29%20Sfantul%20Ioan%20Casian%20- 
%20Asezamintele%20manastiresti.%20Convorbiri%20duhovnicesti.pdf. 

65 Despre sine: http://www.sfant.ro/sfinti-romani/sfantul-ioan-casian.html. 

66 Idem, p. 329. 

67 Ibidem. 

68 Ibidem. 

69 Ibidem. 

70 Idem, p. 330. 



22 



Adevaratul om implica o relate, legatura directa cu 
Dumnezeu. Dumnezeu nu poate evita / scapa de relatia Lui cu 
omul, fiindca aceasta este scrisa in natura omului: relatia, 
comuniunea. 

Tocmai de aceea Hristos este modelul umanitatii noastre. 
§i de aceea omul trebuie sa fcrfeleaga cine este Hristos intr-o 
perspective cre§tina 71 

Ca imagine / chip al lui Dumnezeu, omul este in mod 
esential §i in mod evident diferit de arhetipul sau. 

Se evidentiaza legatura omului cu Dumnezeu in VT §i 
apoi in NT. 

Fericitul Augustin a luptat impotriva pelagianismului 
iar pelagianismul 74 este o tending de a merge la extrema in care 
afirmi, ca existent.a oamenilor este o realitate externa §i 
independent^, fat.a de Dumnezeu, un fel de parteneriat egal in 
rela^ia Dumnezeu-om, investita cu suficientl de sine, prin care 
intalnirile §i interactiunile cu Dumnezeu se fac dupa placul 
omului §i pe acela§i plan cu Dumnezeu 75 . 




Sfdntul Ierarh Augustin al Hipponei 



•76 



Pentru Dumnezeiescul Augustin, doctrina lui Pelagiu a 
fost o razvratire impotriva lui Dumnezeu §i aceasta razvratire 
este foarte caracteristica umanismului non-religios a timpurilor 



71 



Ibidem. 



A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Augustin_de_Hipona. Opera Dumnezeiescului 
Augustin lanivel online: http://www.augustinus.it/. 

73 Idem, p. 331. 

74 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pelagianism. 

75 Ibidem. 

76 Cf. http://str.crestinortodox.ro/foto/978/97759_fericitul_augustin.jpg. 



23 



moderne: omul se determina pe sine insu§i si nu are nevoie de 
Dumnezeu, pentru ca el se divinizeaza pe sine... 

77 

Fericitul Augustin insista asupra transcenden^ei divine . 

Harul nu este ceva extrinsec - ca sa spunem a§a - nu este 
ceva adaugat naturii umane, ci el e inerent condrfiei noastre. 

Nu putem vorbi de o adevarata prdpastie intre Dumnezeu 
§i creatura Sa. Unirea celor doua naturi - divina §i umana - se 
petrece in Hristos, in a§a fel incat cele doua naturi sunt 
inseparabile, in sensul ca elementul uman, trupul, este 

no 

indisolubil unul cu natura ve§nica a lui Dumnezeu . 

Aici nu e vorba doar de o penetrare divina a realita^ii 
umane si nici de o penetrare umana a naturii divine. Ci unirea 
celor doua naturi in Hristos este o umanizare a lui Dumnezeu, 
care e in mod simultan o indumnezeire a omului. 

In Hristos dumnezeirea este umanizata §i umanitatea este 
indumnezeita 79 . 

Omul poate trai plinatatea comuniunii numai cu 
Dumnezeu. Unirea ipostatica se bazeaza pe o certa polaritate 
intre dumnezeire sj umanitate. Inomenirea lui Dumnezeu §i 
indumnezeirea omului sunt condrfii reciproce (mutuale) a uneia 
fa^a de cealalta, pentru simplul fapt ca ele exprima o tending 
inerenta intre cele doua naturi §i care poate fi realizata numai 
printr-o reciproca daruire de sine, a ceea ce este una celeilalte, 
insa daruirea de sine nu trebuie interpretata ca o amestecare a 
identitaiii, ci doua naturi §i calita^ile lor sunt ^inute intru 
unitate . 

Perihoreza este un cuvant ce exprima co-penetrarea 
dinamica dintre necreat §i creat, dintre dumnezeire §i 
umanitate 81 . 

In mod fundamental, Intruparea Cuvantului este o 
perihoreza, o sinteza a doua naturi sau substance, ambele cu 
calita^i proprii sub forma unui unei singure Persoane sau a unui 
singur Ipostas §i care sunt perfecte amandoua. 

Ceea ce se formeaza in aceasta uniune este, desigur, nu o 
noua natura ci, mai degraba, un nou mod de activare al celor 
doua naturi. 

In virtutea acestei uniri s-a constituit un nou mod de 
activare, eel divino-uman sau modul theantropic. Acest mod, in 
care actele lui Dumnezeu se fac intr-o maniera umana §i in care 



77 Ibidem. 
Idem, p. 
Ibidem. 
Idem, p. 333-334. 
Idem, p. 334. 



78 Idem, p. 333 

79 Ibidem. 



24 



actele omului sunt facute intr-o maniera dumnezeiasca, in care 
energia divina este umanizata §i energia umana este 
indumnezeita . 

Insa aceasta noua energie teandrica sau activitate / 
lucrare teandrica nu este totu§i o amestecare, o mixtura a celor 
doua moduri proprii de activitate a celor doua elemente. 

Identitatea celor doua elemente ramane intacta. 
Dumnezeu transcende propria Sa transcendent §i devine 
imanent in crea^ia Sa. Persoana lui Hristos este unica. Ipostasul 
lui Hristos este unic. 

Pentru ca Hristos este in doua naturi, omul poate fi infiat, 
prin participare. Aceasta este imaginea in care omul este creat. 
Omul este o creatura, creata pentru a fi fiul lui Dumnezeu. 

El este nascut, omul, pentru a fi liber de influenza mor^ii 
§i a stricaciunii. Moartea §i stricaciunea sunt profund straine de 
natura omului. Ele sunt profund a-naturale pentru el. Ceea ce 
este natural pentru el este, in mod sigur, via{a vesnica, care este 
prin participare la Dumnezeu . 

Hristos este Omul perfect, Omul complet, intregul Om. 
Dar Hristos este, de asemenea, §i Dumnezeu desavarsit. 

§i acesta este paradoxul pe care il sustinem, ca numai 
Dumnezeu este §i Omul perfect. 

Numai Dumnezeu este complet §i total om. Umanismul 
nereligios contemporan are urmatorul rezultat, acela ca 
dezumanizeaza atat pe om, cat §i formele sociale pe care le-a 
creat el insu§i. 

In context cre§tin-ortodox omul e o creatura care traie§te 
prin participare la Dumnezeu . 

Unirea ipostatica nu e o realitate a doua naturi juxtapuse, 
care exista separat una de alta. Ele sunt distincte dar nu 
separate. 

Ideea de Dumnezeu include ideea de om §i, de asemenea, 
modul de a fi intim cu experien^a umana, ca o realitate 
personala. 

Ideea ca Dumnezeu exista separat de om este §i ea o falsa 
idee. Numai cand Dumnezeu §i omul sunt vazu^i ca indivizibili, 
dar elemente distincte in realitatea divino-umana, numai atunci 
este posibil sa . . . 

Este ridicol sa presupui ca un om poate avea o experien^a, 
pe care el sa nu aiba posibilitatea sa o stapaneasca . 



82 Ibidem. 

83 Ibidem. 

84 Idem, p. 335. 



25 



§i tot la fel de ridicol este sa presupui, ca existen^a umana 
poate fi definita ca entitate exclusiv creata, in principiu 
despartita de Dumnezeu §i absolut separata de El §i astfel orice 
relate a lui Dumnezeu cu omul sa fie extrinseca. 

§i a sus^ine o relate non-interioara cu Dumnezeu, nu 
inseamna decat a presupune ca aici poate fi cineva afara de a- 
tot-imbra^i§area §i a-tot-umplerea realita^ii lui Dumnezeu. 

Subcapitolul numit Nivelul constiiniei umane incepe cu: 
„Suntem confrunta^i cu un fel de dualitate sau cu un dublu nivel 
al constiiniei" 86 . 

on 

Avem con§tiin^a ca suntem original de catre al^ii dar ca 
suntem un sine adanc 88 . „Eu, eu eel real, sunt altceva, ceva 
foarte adanc §i sursa nebagata in seama (izvorul eliminat de 
multe ori din fa^a ochilor aten^iei mele n.n.) a existen^ei mele" . 

E mare diferen^a intre sinele interior §i sinele mincinos 
considerat ca propria ta identitate. Omul este, intr-un anume 
fel, dublu in sine insu§i, fiind un Cain §i un Abel in acela§i timp, 
in el insusj. §i Cain din el este ego-ul superficial §i in stare sa 
ucida sursa reala a existen^ei sale, calea lui interioara §i anume 
pe Abel din el 90 . 

§i facand un astfel de omor in sine insusi omul e cu 
adevarat un satan. Sinele unui om este foarte genuin, creativ §i 

• 91 

unic . 

Ceea ce este omul in sine insu§i nu este temporal sau 
relativ - pentru ca tocmai aceea este ceea ce determina §i 
califica toate aspectele existen^ei sale - ci etern §i absolut. 

§i acest lucru exista in sine insu§i, chiar daca el este 
incon§tient sau nu de acest fapt. Daca omul poate sa devina 
„Dumnezeu", atunci trebuie sa existe in el ceva, prin care sa 
poata intra in comuniune cu Dumnezeu 92 . 

Dar acel ceva prin care intram in legatura cu Dumnezeu, 

AT 

in context filosofic, nu e ra^iunea . Ra^iunea poate fi cea care 
formuleaza no^iuni §i propozrfii. 

Ea e facultatea sistematizarii, a combina^iilor mentale, 
cea care distinge, cea care clasifica dupa legi §i reguli proprii 
formele prin care in^elegem lucrurile externe. 

85 Idem, p. 336. 

86 Ibidem. 

87 Ibidem. 

88 Idem, p. 337. 

89 Ibidem. 

90 Ibidem. 

91 Ibidem. 

92 Idem, p. 338. 

93 Ibidem. 



26 



§i atunci, daca ra^iunea ar fi singura modalitate de 
cunoa§tere umana, omul nu ar putea avea o cunoa§tere directa §i 
imediatd a ceea ce este absolut §i etern. 

In eel mai bun dintre cazuri el ar accepta Revela^ia 
dumnezeiasca, prin care poate avea o exterioara §i indirecta 
recunoa§tere a adevarurilor, fara o alta posibilitate directa §i 
imediata de participare la ele. §i daca ar respinge Revela^ia, 
atunci se multume§te cu aspectele exterioare §i superficial, 
care sunt relative §i temporale . 

Ra^iunea nu este singurul organ sau facultate de 
cunoa§tere umana. Ci omul poseda o capacitate supra-ra^ionala 
de cunoa§tere §i experiere, un intelect spiritual, care 
compenseaza natura ra^ionala. 

Acesta e o facultate dumnezeiasca in om §i el a primit-o 
in momentul crea^iei sale. E vorba de ochii inimii. 

Ei sunt diferi^i de minte §i nu opereaza cu m^elegeri, 
delimitari §i analize §i se diferen^iaza din nou de minte prin 
aceea, ca ei nu i§i deriva sau nu i§i formeaza ideile prin lucruri 
care sunt externe, ci le capata prin unire interna cu Insu§i 
Dumnezeu Cuvantul 95 . 

Intelectul spiritual cunoa§te toate lucrurile prin 
cunoa§terea propriei lor esen^e interioare, prin directa 
participare la ideile divine sau energiile divine, care aduc in el 
existen^a acelor idei si energii, §i care sunt complet inaccesibile 
percep^iei rationale. 

Intelectul spiritual este capabil de o intui^ie imediata §i o 
experien^a interioara 96 . Experience §i intui^iile duhovnice§ti nu 

07 

sunt rodul conceptelor §i al discursurilor rationale . 

Dupa modelul unirii ipostatice a divinului cu umanul in 
Hristos, §i sufletul, cat §i trupul nostru sunt susceptibile de 
procesul de perihoreza, dr acea penetrare a dumnezeiescului har 
in om §i a omului in Dumnezeu 98 . 

Omul modern a eliminat cuvantul „suflet" din 
vocabularul sau. Simpla punere a intrebarii implica existen^a 
celui care intreaba §i astfel existen^a se afirma de la sine. 

Cuvantul „suflet" are o pozrfie ambigua azi, pentru ca 
poate fi folosit in sensul ca include intelectul spiritual, „sufletul 



94 Idem, p. 339. 

95 Ibidem. 

96 Ibidem. 

97 Ibidem. 

98 Idem, p. 340. 



27 



sufletului", dar poate fi in^eles §i in sensul, ca se distinge de 
intelectul spiritual". 

„Cuget deci exist" 100 e pentru autorul nostra un exemplu 
de posesie satanica a sufletului. Aceasta independent, aceasta 
autonomizare cu orice pre{ a omului este un clar simptom a ceea 
ce noi numim cadere, caci sufletul nu se identified in aceasta 
situate cu sinele nostru . 

Sufletul nostra nu este niciodata trupesc §i trupul nostra 
nu poate fi niciodata fara suflet. Sufletul §i trupul aceleia§i 
persoane sunt unite impreuna de la inceputul existen^ei lor §i 
principiul acestei uniuni / uniri a sufletului cu trupul sta in 
Dumnezeu Insu§i 102 . 

Trupul §i sufletul meu stau intr-o indisolubila coexistent. 
Fara unul sau altul, nici sufletul §i nici trupul nu pot fi complete. 

Ele se completeaza unul pe altul §i se determina unul pe 
altul. Suntem indisolubili §i dupa ceea ce noi suntem considera^i 
morfi. 

Sufletul penetreaza trupul iar trupul sufletul §i acest 
schimb reciproc, aceasta transmigrare a unuia catre altul, este un 
proces fara sfar§it. O astfel de intima §i reciproca relate este 
intre divinitate §i omenitate in persoana lui Hristos, caci sufletul 

1 01 

§i trupul in om sunt permanent unite . 

Omul sta intre Dumnezeu §i lumea materiala, intre cer §i 
pamant 104 . Toate lucrarile crea^iei i§i gasesc locul de intalnire in 
om. 

Caracteral mecanicist al §tiin^ei moderne este marcat de 
dorin^a de a domina, de a stapani §i a poseda §i a exploata 
natura, dar nu sa o transforme sau sa o sfm^easca. 

Ei presupun ca pamantul {ine de om, ca ii apar^ine lui §i 
nu ca omul e din pamant, ca apar^ine, prin trap, de compozi^ia 
pamantului sau ca e, prin trap, pamant. Oamenii au pierdut 
sensul lor si armonia §i reciprocitatea cu natura 105 . 

Dar omul e mai mult decat un simplu microcosmos cum 
dorea Platon , ci e un macrocosmos. 

Despar^it de Hristos, omul nu are un loc real in lume §i 
nici lumea in el. El este doar o dureroasa umbra a sinelui sau §i 



99 Ibidem. 

100 Una dintre afirmatiile rationamentului lui Descartes. 

101 Ibidem. 

102 Idem, p. 341. 

103 Ibidem. 

104 Idem, p. 342. 

105 Ibidem. 

106 Platon: http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon. 



28 



unul care face o crima impotriva naturii sale, daca refuza 
cunoa§terea lui Dumnezeu 107 . 

Un articol plin de con^inut §i de intuitu §i solu^ii foarte 
benefice. 



*** 



The Assumption of Our Lady (trad. : Adormirea Maicii 
Domnului), by John Saward 108 , p: 343-357. 

Un articol despre eretica „dogma" catolica a „hnaculatei 
conceptii". 

Detalii: La 1 noiembrie 1950, papa Pius al XH-lea, prin 
constitmia Munificentissimus Deus (MD) , a declarat ca 
„dogma revelata", eretica supozrfie a „imaculatei conceptii" 110 . 

Pentru monofizi^i, invierea lui Hristos era invierea lui 
Dumnezeu. Insa mariologia trebuie vazuta in context 
hristologic 111 . 

In interiorul nostru ne reinnoim zilnic, eshatologia este 

119 

inaugurate §i posibilitatea transfigurarii este reala . Puterea 
invierii este deja prezenta in contemporaneitatea noastra iar 
invierea e un bun comun 113 . 




Sfdntul Efrem Sirul 



114 



1U/ Idem, p. 343. 

108 A se vedea datele despre autor: http://en.wikipedia.org/wiki/John_Saward. 

109 Textul ei in limba engleza: 
http://www.ewtn.com/library/PAPALDOC/P12MUNIF.HTM. 

110 Idem, p. 343. 

111 Idem, p. 344. 

112 Idem, p. 349. 

113 Ibidem. 

1 14 Cf. http://commons.orthodoxwiki.Org/images/5/5d/Ephrem_the_Syrian.jpg 



29 



Invierea Sfintilor adormiti din timpul mort.ii 
Mantuitorului Hristos e un semn ca moartea si puterea Iadului 
au fost invinse de catre Hristos Dumnezeu. 

Asa credeau, printre arfi, Sfinti Paring ca Sfantul Irineu al 
Lyonului 115 si Sfantul Efrem Sirul 116 . 

Pentru Sfantul Chiril al Ierusalimului, Domnul a coborat 
in lad singur, dar a iesit cu o mare murfime de oameni. El a 

117 

inviat pe multi Sfinti . 

Acest lucru se vede si din Sfanta Icoana a Invierii 
Domnului, unde Domnul ii t4ne de maini pe Sfintii Adam si Eva 
si, in spatele Lui, sunt multi Sfinti ai Vechiului Testament. 




Invierea Domnului 



.118 



Gasiti, in traducerea noastra, la nivel online, in doua volume, cartea sa: Contra 
ereziilor. Aici, primul volum: http://bastrix.wordpress.com/2009/ll/03/sfantul- 
sfin%C8%9Bit-mucenic-irineu-al-lyonului-contra-ereziilor-vol-l/ si aici, eel de al doilea 
volum: http://bastrix.wordpress.com/2009/ll/23/sfantul-sfin%C8%9Bit-mucenic-irineu- 
al-lyonului-contra-ereziilor-vol-2/. 

116 Date despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Efrem_Sirul. 

117 Idem, p. 349, cf. Cateheze 14, 18, apud. PG 33, 843C. Informatie cf Idem, p. 356. 



30 



Pentru autor, Maica Domnului e un tip al Bisericii, al 
umanitatii mantuite 119 . 

Assumption este echivalentul - asa spune autorul - al 
sintagmei Adormirii Maicii Domnului desi, tot el spune, ca 
ortodocsii cred ca nu e tot una Asumpfia si Adormirea. 

Pe cand catolicii vad o ridicare, prin sine, a Prea Curatei 
la cer, noi vedem o ridicare a Ei la cer facuta din voia lui 
Dumnezeu si in asta consta diferen^a intre minciuna si adevar. 

Asa am int.eles citind cartile noastre ortodoxe. E o 
realitate pe care trebuie sa o aprofundez si mai bine. 

Autorul spune ca Adormirea Prea Curatei nu e discutata 
pana la Sfantul Ambrozie 121 si Sfantul Epifanie 122 , dar acest 
lucru e un mare neadevar. 

Despre ea vorbeste Sfantul Dionisie Areopagitul. 




Cf. http://calindragan.files.wordpress.com/2009/04/invierea-domnului-si-predica-sf- 
ioan-botezatorul.jpg. 

119 Idem, p. 351. 

120 Idem, p. 353. 

121 Date despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Ambrozie_al_Milanului. Icoana sa e 
preluata din locatia: http://0cafs.0ca.0rg/F eastSaintsViewer.asp?FSID= 103485. 



Idem, p. 355. 



31 



*5fS5fC 



1 91 

The Holy Spirit and Chrismation, by Nicolas Zernov , 



p. 357-363. 



Biserica este o comunitate euharistica §i harismatica. 
Taina Sfmtei Mirungeri = Chrismation 124 . Omul prime§te 
in Ortodoxie o singura data aceasta Sfanta Taina, dar daca se 

1 9 S 

intoarce din apostazie o mai prime§te odata . 

Bulgakov 126 numea mirungerea o Cincizecime 
personala 11 . 

A pecetlui pe cineva cu Sfantul Mir inseamna a face un 
semn al apar^inerii sale la viata lui Dumnezeu. §i astfel orice 
persoana miruita e proprietatea Sfantului Duh . 

Dar a pecetlui, in al doilea rand, inseamna §i autoritate 
iar Duhul Sfant e Cel care \\\ aduce darurile mari §i noi ale 
rascumpararii prin Hristos. 

Prin pecetluirea noastra de catre Duhul Sfant, nu 
inseamna ca noi am devenit obiecte pasive ale puterii Sale, ci ca 
noi am devenit colaboratori, organe ale Sfantului Duh §i de 
aceea Mirungerea inseamna o responsabilitate speciala fa^a de 

1 9Q 

folosirea propriului nostru trup . Orice mica impuritate este un 

1 10 

mare pacat impotriva Sfintei Mirungeri . 

Subcapitolul Rolul laicilor. fiecare suntem un§i cu 
Sfantul §i Mare Mir. Biserica este, in mod fundamental, un trup 
ierarhic §i, prin mirungere, devenim de fapt mireni. Biserica e 
un fel de armata. Nu po^i sa fii membru al armatei fara sa de^ii 
un rang anume. To^i suntem co-celebran^i in toate Sfmtele 

1 T 1 

Taine ale Sfintei Biserici . 

Biserica Ortodoxa inva^a ca pazitorul adevarului este 

1 19 

intregul trup al celor credincio§i . 

Suntem chema^i nu numai sa ascultdm adevarul 
dumnezeiesc, ci §i sa-lfacem cunoscut, sa-1 predicam celor care 
nu il cunosc. 



123 Despre autor: http://en.wikipedia.org/wiki/Nicholas_Zemov. 

124 A se vedea articolul: http://orthodoxwiki.org/Chrismation. 

125 Idem, p. 358. 

126 Parintele Sergius Nikolaevich Bulgakov: http://orthodoxwiki.org/Sergius_Bulgakov. 

127 Idem, p. 359. 

128 Idem, p. 360. 

129 Ibidem. 

130 Ibidem. 

131 Idem, p. 361. 

132 Ibidem. 



32 



Nu crede - §i are dreptate - ca in disputa dintre un mirean 
§i un episcop despre adevarul credin^ei, episcopul ar fi avantajat 
pentru ca e episcop iar mireanul ar fi dezavantajat pentru ca e 
doar mirean . 

§i daca, la hirotonire, un preot sau un episcop marturisesc 
adevarul, nu inseamna ca ei vor pastra mai bine credint.a decat 
un mirean sau decat unul inferior lor. §i acest lucru e foarte 
corect. 

Papa Paul al VI-lea 134 a pupat piciorul mitropolitului 
grec 135 . 



Trinity and Incarnation in Anglican Theology From the 
Sixteenth Century Until Today, by A. M. Allchin , p. 363-376. 
Text lecturat la Institutul Teologic din Bucure§ti, la 1 8 ianuarie 
1976. 

Pentru David Jenkins , Sfanta Treime este un simbol 
pentru pelerinii, care nu cunosc limite in nadejdea indurarii, a 
descoperirii §i a bucuriei lor 138 . 

1 ^Q 

Thomas Crammer , primul arhiepiscop reformator de 
Canterbury a fost un liturgist §i nu un dogmatician. 

§i el a facut Cartea comund de rugdciuni . Vechea 
tradrfie latina liturgica a fost transplantata in Anglia, slujbele 
scurtate §i adaptate oamenilor de aici, alaturi de elemente 
scripturale §i didactice . 

Contemporani cu Luther 142 §i Calvin 143 , in Anglia erau 
Richard Hooker 144 (1554-1600) §i episcopul Lancelot 
Andrewes 145 (1555-1626). 

Aici suprema^ia Scripturii e interpretata in diferite 
moduri. Se primesc sj marturiile Sfintei Tradi^ii. 



133 Ibidem. 

134 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Paul_al_VI-lea. 

135 Idem, p. 363. 

136 Date despre autor: http://www.academi.Org/list-of-writers/i/130422/. 

137 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/David_Edward_Jenkins. 

138 Idem, p. 364. 

139 Date despre sine: http://www.thefreelibrary.com/Thomas+Crammer:+A+Life. 
a02 1240743. 

140 Idem, p. 364. 

141 Ibidem. 

142 Martin Luther: http://en.wikipedia.org/wiki/Martin_Luther. 

143 Jean Calvin: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Calvin. 

144 Mai multe date: http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Hooker. 

145 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Lancelot_Andrewes. 



33 



Pt Hooker, Hristos este in Biserica, dupa cum Eva era in 
Adam 146 . 

In sec. 17, anglicanismul avea o teologie a Intruparii, a 
Bisericii si a Sacramentelor 147 . 

Cand vorbim de persoana, vorbim de omul in 

148 

comunmne . 



*** 



Marina Tvetaeva 149 (poeta) spunea: „Ce putem sa spunem 
noi despre Dumnezeu? Nimic. Ce putem sa spunem noi lui 
Dumnezeu? Totul". 

Maica si poeta Maria Skobtsova 150 (1891-1945) a facut si 
o antologie de Vie^i de Sfm^i. 

Abune Yohannes a fost un etiopian monofizit foarte 
aparte, socotit de ei „sfant", desi, si monofizi^ii se cred 
„ortodocsi". 



Minuni dupa adormirea sa, din ***The Orthodox Word, 
nr. 108-109 pe 1983, (pe coperta e Fericitul Serafim Rose 151 ) p. 
9-24: Via{a pe scurt a Fericitului Serafim Rose scrisa de catre 
Maica Brigid. 

Parintele Herman 1-a vazut in vis pe Fericitul Serafim 
inainte de a sluji Sfanta Liturghie, imbracat in alb si stand 
intins. Era la 6 zile dupa adormirea sa . 

Fericitul Serafim a vindecat de cancer la gat pe Susan 
Matushka, fiica parintelui Alexey Young 153 , in 1982 154 . 

Cu parintele Alexey, Fericitul Serafim a avut o lunga 
corespondent, tradusa de §tefan-Francisco Voronca in limba 

- -155 

romana . 



146 Idem, p. 366. 

147 Idem, p. 368. 

148 Idem, p. 371. 

149 Date despre autoare: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marina_%C5%A2vetaeva. 

150 Mai multe date: http://orthodoxwiki.org/Maria_Skobtsova. 

151 Un blog romanesc dedicat Fericitului Serafim Rose: 
http://cuvseraphimrose.wordpress.com/. 

152 Idem, p. 15. 

153 Corespondenta sa, in limba engleza, cu Fericitul Serafim: 

http ://www. archangelsbooks.com/proddetail. asp ?prod=NOPSERAPHR-01. 

154 Idem, p. 19-20. 

155 Pr. Serafim Rose, Scrisori, traducere din lb. engleza de Stefan Voronca, Ed. 
Egumenita, 2003, 342 p. 



34 



In 14/27 octombrie 1982 a fost vazut in vis de Batranul 
Nazarie de la Valaam. 

I-a spus acestuia: „Ramai ferm in hotararea ta sau 
pregate§te-te pentru sfar§it". Dupa care 1-a sarutat pe frunte §i 
acesta a fost foarte fericit 156 . 

1 S7 

Vindeca o hemoragie cerebrala a unei femei . 

De la p. a 25-a a aceluia§i numar al revistei sunt cateva 
date ale parintelui Damaschin Christensen despre via^a 
Fericitului Serafim Rose. 

Fericitul Serafim a fost mai intai metodist, apoi 
prezbiterian 158 . Studiaza filosofia chineza 159 . Apoi budismul. 

Inva^a limba chineza veche la colegiul Pomona §i la 
universitatea californiana Berkley. 

E influenzal de profesorul Peter A. Boodberg , care era 
un emigrant rus 161 . 

Fericitul Serafim a tradus slujbele sfinte ortodoxe, in 
engleza, luminat de Duhul Sfant. 

Teza sa de Master a fost Golul §iplinul la Lao-fi . 

Alan Watts 163 a fost un alt profesor ce 1-a influen^at. 
Studiaza pe Rene Guenon 164 . 

In 1956 §i 1957 scrie trei eseuri mari despre „Mentalita^i 
comparate" 165 . 

A scris o lucrare §i despre Jung 166 . L-a iubit §i admirat pe 
profesorul Ming Shem, un batran profesor chinez, care era total 
anti-comunist 167 . 



*** 



Din Teologia Dogmatica a protoiereului Mihail 
Pomazansky 168 , in ***Cuvdntul ortodox, nr. 97 / 1981. 



Le aveti aici la nivel online: http://www.scribd.com/doc/12899590/Serafim-Rose- 
Scrisori-Misionare. 

156 Idem, p. 21. 

157 Idem, p. 21-22. 

158 Idem, p. 25. 

159 Ibidem. 

160 Mai multe date: http://en.wikipedia.org/wiki/Peter_A._Boodberg. 

161 Idem, p. 26. 

162 Idem, p. 27. Cateva date despre Lao-Ti aici: http://www.taoismonline.org/laotzu.html. 

163 A se vedea aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Alan_Watts. 

164 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ren%C3%A9_Gu%C3%A9non. 

165 Idem, p. 30. 

166 Idem, p. 31. Despre Carl Gustav Jung aici: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Jung. 

167 Idem, p. 40. 

168 In romana: Pr. Mihail Pomazansky, Teologia Dogmatica Ortodoxa, trad, din lb engl. 
de Florin Caragiu, Ed. Sophia, 2009, 332 p. 



35 



Marele mister al evlaviei creatine este viat.a in Hristos 169 . 
Din Prefafa la edrfia americana a Teologiei Dogmatice. 

A dezbatut, mai ales, dogma eclesiologica §i, in special, 
catolicitatea Sfintei Biserici. 

A trait peste 93 de ani. S-a nascut pe 7 / 19 noiembrie 
1888 in vestul Rusiei. 



*** 



Sfantul Grigorie de Tours, Vita Patrum, capitolul al 10- 
lea, Sfantul Friardus eel Zavorat, in ***Cuvdntul Ortodox, nr. 
97/ 1981, p. 88-93: 

Sfantul Friardus a trait langa insula Vindunitta, in 

1 70 

teritoriul Nantes-ului . 

Copilaria sa a fost daruita lui Dumnezeu §i foarte casta. A 
trait in rugaciune §i priveghere §i cand a devenit in varsta. 

Satana ii apare diaconului Secundellus §i ii spune ca e 
„Hristos" §i ca el a devenit „Sfant" §i ca trebuie sa piece de pe 
insula. 

AM data, dupa ce a patimit multe prin faptul ca 1-a 
ascultat pe diavolul travestit §i-a facut semnul Sfintei Cruci §i a 
scapat de falsul „Hristos". 

Acest diacon a ajuns un Sfant. 

Copacii sadi^i de Sfantul Friardus erau un mare miracol in 
ochii poporului §i, in fiecare zi, o imensa cioara trecea pe acolo. 
§i-a prezis adormirea. A adormit in 577 d. Hr. 

E uluitor de frumoasa cartea Sfantului Martin §i ar trebui 

171 

tradusa. Parca am auzit de un asemenea proiect . E un Pateric 
al Fran^ei. 

Cred ca fiecare ^ara are Patericul ei, dar nu il strangem cu 
toata cuviin^a, nu il cautam cu ardoare. 

§i azi se pot scrie Paterice, numai ca nu ne ingrijim de 
oamenii duhovnice§ti pe care ii avem §i de experience lor 
minunate. 

Ajuta-ne, Doamne, ca sa-i cunoa§tem pe Sfin^ii Tai, ca sa 
ne mantuim prin ei! 



169 Idem, p. 73. 

170 Idem, p. 89. 

171 Ulterior cartea a fost tradusa in limba romana...si o avem la nivel online aici: 
http://www.crestinortodox.ro/carte-929-sfinti-parinti-din-apus. 



36 



*** 



In *** Cuvdntul ortodox, nr. 74, pe 1977, am gasit despre 
Sfintii Romanus §i Lupicinus dintre locuitorii de§ertului Jurei 
(p. 107-140): 

In secolele 4-5 apar multe manastiri in sudul Frant.ei. 
Insula Lerin e in Franca. Sfantul Grigorie i§i incepe lucrarea sa 
despre Sfintii Paring, cu ace§ti doi Sfinti. 

Via^a Sfantului Eugendus §i a celor doi a fost scrisa de un 
ucenic anonim pe la 520 d. Hr. 

Aceasta via^a anonima a dat nu numai mai multe detalii 
decat a dat Sfantul Grigorie de Tours, dar a furnizat §i 
informatii despre invatlmantul monastic al acestor Sfinti Paring 
§i a vietii monastice in general din secolul al 5-lea din Galia. 

Jura e un §ir de munti din partea estica a Frant.ei, langa 
Swiss border, some hundred miles long and 20 sau 30 wide 172 . 

Sfantul Eugendus era nascut nu departe de Izernore, unde 
era un templu pagan, inchinat zeului Marte, care era partial 
distrus §i ale carui ruine se mai vad §i azi. 

Sfantul Romanus a fost fratele mai mare al Sfantului 

1 T\ 

Lupicinus §i s-a nascut in ultima decada a secolului al 4-lea. 

Sfantul Eucherius va deveni episcop de Lyon in 434 d. 
Hr. Acesta a scris Rugdciunile pustiei inainte de 428. 

Cele mai citite carti erau Patericul egiptean 174 §i 
Institutele Sfantului loan Cassian. 

Sfantul Ilarie de Aries era ucenic al Sfantului Honoratus 
de Lerin (sec. 5) si in 444 d. Hr. calatore§te spre Besancon. 
Sfantul Lupicinus nu a primit preotia decat dupa adormirea 
Sfantului Romanus. 

1 7S 

Fericita Maria Gatchina e o Sfanta ce a trait sub 
comunism in Rusia. Ea spunea: „Depresia este o cruce 
duho vniceasca' ' 1 76 . 



172 Idem, p. 109. 

173 Idem, p. 110. 

174 La nivel online aici: http://www.pateric.ro/category/patericul-egiptean/. 

175 Despre viata sa aici: http://www.orthodox.net/russiannm/maria-of-gatchina-nun- 
martyr-and-those-with-her.html. 

176 Idem, p. 149. 



37 



E bine sd ai ce scrie. Sau sd aduni vara...ca sd 
ai iarna 111 

IHS.flmiiiiiii 




Ie§. 9, 8: al0aA,r|<; Ka|j,ivaia<; = funingine din cuptor. 

De la Koc|j,Lvoda [caminea], -olq, r\ vine camin §i §emineu. 
Acest Ka|iLvaLa e sinonim cu furnace. Adica niciun camin nu 
poate fi fara foe, fara cuptor. §i nu e nicio casd fara foe, cd 
mdine-i Mo§ Crdciun, spune colindul. 

Ce este §emineul? O soba joasa, mare, zidita in perete, cu 
vatra larg deschisa; camin. 

Dictionarul spune ca vine de la fr. cheminee. Dar vine de 
fapt §i de fapt de la grecesul Kanivoaa, prin ni§te modificari 
lingvistice specifice limbii franceze. 



*** 



Este stubborn as a mule, adica: incapa^anat ca un 
magar / catar. 



*** 



Ie§. 9, 19: a cazut r\ xaA,a(a, adica grindina / hail in 



engleza. 



*** 



177 



Articol editat la nivel online pe data de 19 octombrie 2007. 



38 



Ie§. 9, 25: potavri = vegetate. De unde Botanica = §tiint.a 
care se ocupa cu ierburile. 



*** 



Tot in Ie§. 9, 25 apare m E,\)Xa = padure / copaci, de unde 
E,vXov = copac. 

De aici il avem noi pe xilofon, adica instumentul facut din 
lemn de copac, din lemn de padure sau, mai la fix: lemn care 
rdsund. 



*** 



1 78 

Protosinghel Popa Ioasaf-Ioan : Mijloace morale de 
indumnezeire a vieiii creatine dupd Sfiniii: Vasile eel Mare, 
Pahomie §i loan Cassian, Bucuresti, 1983, 338 p., teza 
doctorala, ms. dactilografiat. 

Cota: 276 [p 71] S 2 / 19999, FTO 179 . 

Conspecte din aceasta teza: 

p. 3: doKeco (asceza) e prezent doar de trei ori in Vechiul 
Testament. In NT, acela§i cuvant apare doar o singura data §i 
acesta cu un sens general. 

p. 6: Sfantul Pahomie 180 se na§te intr-o familie de ^arani, 
aproape de Ezneh, in Egiptul de Sus, spre anul 286 sau 290 §i e 
crescut in religie pagana. 

Batranul sau e Sfantul Palamon. A fost in bune rela^ii cu 

lOI /V 

Sfantul Antonie eel Mare . In 323 intemeiaza o manastire cu 
via^a de ob§te, intr-un sat parasit, la Tabene, in Egiptul de Sus. 
Pana la sfarsTtul vieiii, mai infiin^eaza alte 8 a§ezari de ob§te. 
Adoarme la 346. 

p. 7: Sfantul Pahomie e primul ctitor al vieiii monahale de 
ob§te. 



178 Aici gasiti un sait de prezentare al autorului: http://www.ioasaf.ro/10ani.htm. 

179 FTO = Facultatea de Teologie Ortodoxa (din Bucuresti). 

180 Sfantul Pahomie eel Mare: http://ro.orthodoxwiki.org/Pahomie_cel_Mare. 

181 Despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Antonie_cel_Mare. Aici gasiti un sait 
romanesc dedicat Sfantului Antonie, cu fotografii de la un pelerinaj romanesc la locurile 
sale de nevointa: http://www.sfantulantonie.ro/. 



39 



182 



p. 9: Sfantul Vasile eel Mare , gase^te mai bine de 1500 
de texte pentru sustinerea vie^ii ascetice, pe care le claseaza in 
regulile monahale §i asceticonul sau. 




KPMCT» U. litaHM 



Sfantul Ierarh Vasile eel Mare 



183 



p. 26: „desavar§irea se poate atinge de orice cre§tin, 
indiferent de locul unde traie§te, de munca pe care o face, de 
varsta sau de sex". 

„Fecioarele (cei din viat.a monahala - n.n.) rodesc o suta, 
vaduvele (ca§tii din lume - n.n.) produc §aizeci, cre§tinii 
casatoriti rodesc treizeci", spunea Sfantul Cezar de Arelate. 

1 RA 

p. 46: „Sfantul Cassian gase§te ca exista trei feluri de 
vocatii: prima - cea de la Dumnezeu, a doua - cea prin 
mijlocirea oamenilor, a treia - cea de nevoie". 



Un sait romanesc dedicat siesi: http://www.sfantulvasilecelmare.info/. Mai multe date: 
http://ro.orthodoxwiki.org/Vasile_cel_Mare. 

183 Cf. http://sinaxis.files.wordpress.com/2009/01/sf-ierarh-vasile-cel-mare.jpg. 

184 Sfantul loan Cassian. 



40 



p. 52: „adevarata frumusete a vie^ii §i inva^aturii 
duhovnice§ti nu poate fi savurata decat pe masura trairii 
personale". 

p. 59: „cavernele inimii". 

p. 60: „Ceea ce se condamna in primul rand la pacat este 
intenfia". 

p. 64: „Cuvantul virtute vine din latinescul virtus §i 
traduce termenul grecesc apetri a carui semnifica^ie a fost la 
inceput de putere, forfa fizicd, apoi de tarie psihicd, trecand in 
cre§tinismul primar cu sensul de ndzuinid continua a 
credinciosului, ajutat de harul divin, spre implinirea faptelor 
bune, cf. Teologia Morala, vol I, p. 338-342. 

p. 69: „Procesul despatimirii este insu§i procesul 
pocain^ei continue". 

Ascetica si Mistica, p. 73, vol III, Morala, pentru 
„subcon§tient" la Fericitul Dumitru Staniloae. 

p. 120: „Cand un traitor in evlavie cade in acela§i pacat ca 
§i unul indiferent, ei nu trebuie pedepsrfi la fel 185 ". 

p. 146: „Fecioria, in adevaratul ei sens, este ferirea de 
orice pacat, caci un singur pacat, de orice natura ar fi el, creeaza 
condrfii pentru declan§area poftei trupe§ti". 

p. 149: trupul „este un fel de sinteza a cosmosului". 

p. 154: „dreapta socoteala este numita §i ochi al 
sufletuluF '. 

p. 163: „Rugaciunea continua este savar§irea oricarui 
lucru pentru slava lui Dumnezeu, vederea in orice lucru a 
degetului Creatorului, patrunderea ra^iunilor din lucruri §i 
zburarea pururea cu mintea la Dumnezeu". 

p. 188: ,J)estdinuirea n€ '. . .(este) mijlocul principal pentru 
identificarea si diagnosticarea raului". 

1 87 

p. 221. Sfantul Benedict de Nursia adoarme in 549. 

p. 223: Sfantul Benedict a cunoscut opera ascetica a 

1 88 

Sfantului Vasile, prin intermediul traducerii lui Rufin , (dar §i 

1 SQ 

prin intermediul traducerii Fericitului Ieronim ), cf. p. 3 1 1 : J. 
Gribomont, Histoire du texte des Ascetiques de S. Basile. 

p. 311, n. 1438: Rutin a stat 5 ani pe langa Sfantul loan 
Gura de Aur 190 . 



185 Pentru ca raportarea lor la pacat tine de starea lor interioara. 

186 Marturisirea gandurilor Parintelui tau duhovnicesc, a celui care te indruma pe calea 
duhovniceasca, fie ca esti monah sau mirean. 

187 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Benedict_de_Nursia. 

188 Tyrannius Rufinus sau Rufinus de Aquileia: 
http://en.wikipedia.org/wiki/Tyrannius_Rufinus. 

189 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Jerome. 

190 Date despre sine: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur. 



41 




Mdna dreaptd a Sfdntului loan Gurd de Aur 



191 



p. 229: |iovao0r|pLov = locul unde vie^uiesc monahii. 



Un apendice: 



Cf Concordance to the Septuagint..., by the Late Edwin 
Hateh and Henry A. Redpath, vol.1, Oxford, 1987, p. 172 (la 
autorul nostra e la p. 233, pentra ca notele sunt puse la final) : 

II Mac. 15, 4 (Domnul a porancit sa nu lucrezi in ziua a 
saptea), IV Mac 13, 22 si 12, 11, gasim cuvantul daKTyrnc; , cu 
sensul de: a lucra. 

Cf. p. 233: F. Ap. 24, 16 : „...ma straduiesc (doKGo) si eu 
ca sa am intotdeauna inaintea lui Dumnezeu si a oamenilor un 
cuvant neintinat". 

Cf. p. 236: dupa cum spune O. Bardenhewer 192 , in 
Geschichte der altkirchichen Literatur, Dritter Band, Freiburg 
im Breisgau, 1923, p. 83: „Pahomie este fondatoral vie^ii de 
obste in Egipt". 

Cf. p. 239 : J. Gribomont, Le monachisme au IV-e siecles 
en Asie Mineure: De Gangres au messalianisme, in Studia 
Patristica, vol. II, partea a Il-a, Oxford, 1957, Akademie, 
Verlag-Berlin, p. 407. 



191 



Cf. http://ro.orthodoxwiki.Org/Imagine:John-Chrysostom-right-hand.jpg. 
Bertram Otto Bardenhewer: http://en.wikipedia.org/wiki/Otto_Bardenhewer. 



42 



Aceasta teza doctorala repreinta prima carte pe care am 
conspectat-o, ca masterand, de la biblioteca facultatii noastre. 

Parintele e de la Manastirea Ciolanu-Buzau. Teza a fost 
facuta sub indrumarea Pr. Prof. Dr. loan G. Coman. 



*** 



Unul dintre Sfintii Paring, vorbind despre Mt. 24, 28 
spunea, ca stdrvul e Insusi Domnul, caci S-a facut asa prin 
Rastignirea Sa, in ochii celorlarfi. 

In GNT avem: ottou kav r\ to iTTd)|j,a, gkcl auvax0r|aovTca 
oi ocgtolA 

Caci acolo unde va fi cadavrul / stdrvul, acolo se vor 
strange/ se vor aduna (si) vulturii". 

Unde va fi Hristos, vom veni si noi ca sa ne impartasim. 

Cine are via^a ingereasca, vultureasca, mare sa se apropie 
de Hristos si sa se impartaseasca duhovniceste cu El. 

Conform Bible Work 0.7, in varianta GNT, avem pentru 
NT, de 6 ori folosit pe to iTTco|j,a, pe cand in SCR doar de doua 
ori. 

Mt. 14, 12 vorbeste de trupul mort al Sfantului loan 
Botezatorul. El e luat de ucenicii sai si inmormantat. 

Mt 24, 28 - pe care il discutam - e al doilea loc amintit 
de GNT. 

La Mc. 6, 29 tot despre Sfantul loan. 

Mc. 15, 45 vorbeste de Trupul Domnului, pe care Pilat i 1- 

1 Q^ 

a dat Sfantului Iosif din Arimateea . 

Celelalte doua locuri: Apoc. 1 1, 8, 9. 



" 


V ■ \ 


pf 




- ^H^ 


Wf-\ 


ii 






t 


^ 


WmX\ 


K il" 



193 



A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Iosif_din_Arimateea. 
prezentata infra e preluata de aici: 
http://commons.orthodoxwiki.Org/images/d/dl/JosephArimathea.jpg. 



Sfanta sa icoana 



43 



*** 



George Iva§cu, Istoria literaturii romdne, vol 1, Ed. 
§tiin^ifica, Bucure§ti, 1969, 630 p. Imprumutata de la 
Facultatea de Litere din Bucuresti. 

Pentru Sfantul Antim Ivireanul 194 : p. 230-233. 

P. 231 se ocupa de moartea sa martirica: Mavrocordat, 
„obtinu caterisirea de la patriarhul din Constantinopol §i-l 
trimise in exil spre Sinai, cu ordine secrete. Pe drum, dupa 
porunca, escorta turca il hacui cu sabiile. Dupa alta versiune, tot 
contemporana, domnul ar fi organizat o execute exemplara 
chiar in capitala, in fa^a clerului ingrozit, dupa practica in 
vigoare in imparajia sultanilor, de unde venea". 

G. Iva§cu nu in^elege prea bine teologia Sfantului, tocmai 
de aceea scrie: „Antim nu este un teolog profund sau un exeget 
original" 195 , insa recunoa§te totu§i: „dar are un dar exceptional 
de a-§i intre^ine auditoriul intr-un stil elevat §i totodata 
accesibil" 196 . 

Comentariul autorului sufera de multe tare. I se pare ca 
nu e cat Bossuet 197 , pentru ca nu a „avut sim^ul grandios al 
destinului uman" 198 (sau decat Miron Costin 199 ) §i ca nu a avut 
„o experien^a de via^a multilaterala" 200 , dar „este un Coresi 201 , 
un Ispirescu 202 al teologiei ortodoxe" 203 . 

Nu mi se par frumoase §i pertinente alaturarile lui. Nici 
comentariile sale nu sunt relevante, ci unele sunt chiar hilare. 

Lui Iva§cu i se pare ca face o „exagerare" con§tienta 
Sfantul Antim, cand arata pacatele vremii sale 204 , de§i, cu o 
fraza mai inainte, il catalogase ca un diagnostician al 
moravurilor societa^ii, asemenea Sfantului loan Gura de Aur . 

Dar daca 1-ar fi citit pe Sfantul loan §i ar fi fost atent la ce 
a predicat Sfantul Antim, ar fi observat ca ambii au luptat nu cu 
ni§te moravuri de basm, fantasmagorice, ci cu unele reale, ca nu 



194 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Antim_Ivireanul. 

195 Idem, p. 231. 

196 Ibidem. 

197 Jacques-Benigne Bossuet: 
http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques-B%C3%A9nigne_Bossuet. 

198 Ibidem. 

199 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin. 

200 Ibidem. 

201 Diaconul Coresi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Coresi. 

202 Petre Ispirescu: http://www.petreispirescu.eu/. 

203 Ibidem. 

204 Ibidem. 

205 Ibidem. 



44 



le-a exagerat deloc §i, ca multe dintre pacatele vremii de atunci, 
sunt §i azi, se perpetueaza, dupa cum §i el citeaza pasajul de la 
pagina 232, unde: „ne batem parin^ii §i ii ocaram, necinstim 
conducatorii ^arii, blestemam pe arhierei...bisericile le ^inem ca 
pe ni§te grajduri" 206 ... 

Literati grabrfi, in^eleg tot la fel de superficial car^ile 
noastre ortodoxe. In locul unor comentarii de bun sim^ macar, 
gase§ti tomuri intregi de scrieri, cu date mai mult sau mai pu^in 
obiective, dar explicitate haotic, injust, fara sinful realita^ii. 

Inainte de p. 227, avem inserata in carte o pictura murala 

907 

de la Sfanta Manastire Horezu : Judecata de Apoi (alb-negru 
din pacate) 208 . 




Daca tot nu avem o discu^ie serioasa in aceasta carte, 
macar aici sa ne oprim. 

Raul de foe curge pe tot planul. Demonii sunt goi iar cei 
care sunt chinui^i de catre ei de asemenea. Sfnuii Ingeri sunt in 
pozrfie de lupta, in costume militare. Vezi in foe trei arhierei - 
planul de sus - dar §i capete incoronate. 



206 Idem, p. 232, cf. [Sfantul] Antim Ivireanul, Predict, ed. critica, studiu introd. §i glosar 



de G.fabriel] Strempel, Bucuresti, 1962, p. 95. 

207 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/M c 

208 Infra este fresca in original. Pentru marime; 
http://upload.wikimedia.Org/wikipedia/commons/5/54/Horezu_Stix.JPG. 



207 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Horezu. 

208 Infra este fresca in original. Pentru marimea cea mai mare a fotografiei, intrati aici: 



45 



Deasupra unora dintre cei care sunt chiuiti apar diferite 
cuvinte: probabil cu detalii despre pacatele lor. 

Sfintii Ingeri in^eapa cu suli^ele lor albe, care au la capete 
3 colti, pe dracii care vorbeau de rau un om Sfant, dar §i pe cei 
din focul nestins. 

Dracii au sulrfe negre, aripi negre (unii), cozi, coarne, 
barbi §i figuri urate. 

Doamne, scapa-ne pe noi, de pedeapsa cea ve§nica §i ne 
miluie§te! Apare in plan §i un fel de pore mistret,, cat §i un 
balaur. Multe prezent.e. 



*** 



Cei mai vechi manuscris al Didahiilor 209 Sfantului Antim, 
este ms. 3460, B.A.R., din 1722-1725 §i se dau doua pagini intr- 
o ilustratie. 

Inceputul muceniciei Sfantului loan eel Nou 210 are cea 
mai veche copie din 1439 §i anume pe aceea a lui Gavriil 
Uric 211 . 

Sfanta Manastire Voronet, a fost zidita de Sfantul 
§tefan eel Mare in 1488, in amintirea luptei din 1476. 



Rares. 



Aceasta a fost marita §i pictata in exterior de Petru 

214 



*** 



Statueta zerfei Venus 215 , din bronz, sec. II d. Hr., 
descoperita la Potaissa-Turda o prezinta cu sanii goi, dar 
acoperindu-§i sexul. Se pare ca §i atunci frumusetea era vruta 
mai mult goala, decat impodobita cu bunul sim^. 

Pornografia veacului nostra are radacini mult mai vechi, 
decat am vrea noi. Pornografia „sacra" a idolatrilor 216 , nu era 



209 Vom edita in curand, la nivel online, teza doctorala a Dr. Gianina Maria Cristina 
Piciorus, care analizeaza Didahiile Sfantului Antim Ivireanul. Aici gasiti rezumatul tezei 
sale doctorale: http://bastrix.wordpress.com/2009/07/03/rezumatul-tezei-doctorale-a-dr- 
gianina-maria-cristina-piciorus/. 

210 Un sait dedicat siesi: http://sfantulioancelnou.ro/. 

211 Mai multe date aici: http://www.sfant.ro/sfinti-romani/cuviosul-gavriil-uric-scriitorul- 
manastirea-neamt.html. 

212 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Vorone%C5%A3. 

213 Un sait dedicat siesi: http://www.stefancelmare.ro/. 

214 Mai multe date: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Rare%C5%9F. 

215 Un articol de prezentare a statuetei scris de catre Constantin Pop in Observatorul 
cultural, intitulat: Venus de la Potaissa: 

http://www. observatorcultural.ro/index. html/articles|details?articleID=2686. 

216 Aici gasiti un sait dedicat artei erotice in lumea greco-romana: 
http://www.apollonius.net/erotica.html. 



46 



decat „venerarea" trupului, a senza^iilor §i a vie^ii omene§ti 
fulminante. 

Jocul simiurilor impotriva contemplarii lui Dumnezeu. 

Omul crede ca a ie§it victorios „impotriva" lui 
Dumnezeu, daca face pe un om, cu via^a sfanta, sa pacatuiasca 
cumva. Dar nu Dumnezeu e Cel care „pierde", ci noi suntem 
marii lefteri ai liberta^ii, transformate in desfrau. 



*** 



Astazi, 2. 12. 2003, am avut o nespusa bucurie. Am 
descoperit o mica lucrare, dar una dumnezeiasca. 

In ***The Othodox Word, noiembrie-decembrie 1976, la 

? 1 7 

p. 182b, am gasit un condac al Sfantului loan Maximovici , 
scris pentru Sfantul loan de Kronstadt. 

lata textul american §i traducerea mea: 

Kontakion, tone 4 

„0 thou who from infancy wast chosen by God* , and in 
childhood didst miraculously receive from Him the gift of 
teaching*, and wast gloriously called to the priesthood in a 
vision during sleep*, thou wast manifest as a wondrous 
shepherd of the Church of Christ, * O Father John, namesake of 
grace*. Pray to Christ God** hat we may all be with thee in the 
Kingdom of God". 

Condaculpe glas 4 

„0, tu eel care ai fost ales din pruncie de Dumnezeu §i in 
copilarie ai primit de la El, in mod minunat, darul inva^aturii §i 
ai fost chemat cu slava la preo^ie, intr-o vedenie din timpul 
somnului §i te-ai aratat ca un Pastor minunat al Bisericii lui 
Hristos, o, Parinte Ioane, eel numit cu numele harului. 

Roaga-te lui Hristos Dumnezeu, ca sa putem §i noi to^i, sa 
fim cu tine in Impara^ia lui Dumnezeu!". 

*** 

Pe coperta revistei ***The Othodox Word, din noiembrie- 
decembrie 1976 e Sfantul loan din Kronstadt iar in numarul din 



217 Un blog romanesc dedicat siesi: http://sfioanmaximovici.wordpress.com/. 



47 



mai-iunie al aceluia^i an, e pe coperta Sfantul Paisie 



Velicicovski 



:2U 




Pe alte coperte am vazut pe Sfantul loan Maximovici, pe 
Fericitul Serafim Rose etc. 

Am gasit mai multi Sfinti apuseni cu totul necunoscu^i 
pentru mine, o fotografie cu Sfantul loan de Kronstadt pe vapor 
§i o alta, pe cand se afla intre maicile conduse de Sfanta Taisia. 
Toate inedite pentru mine. 

Sfintii galici au fost foarte iubn;i de Fericitul Serafim. O 
sa consult mai multe numere din Cuvdntul ortodox, cat §i din 
Sobornost, care apare la Londra. Avem numere din re vista, la 
biblioteca, de prin anii' 70 ai secolului trecut. 



*** 



A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Paisie_de_la_Neam%C5%A3. Sfanta sa icoana 
e preluata din locatia de aici: http://doarortodox.wordpress.com/2009/02/08/sfantul- 
cuvios-paisie-de-la-neamt-%E2%80%93-gloria-mondiala-a-ortodoxiei-romanesti/. 



48 



Monahul rastignit pe crucea rabdarii, cu dracii care il 
impung dimprejurul crucii este o icoana de la Sfanta Manastire 

9 1 Q 

Esfigmenu , din Sfantul Munte Athos. 



*** 



Sfantul Nicodim Aghioritul 220 (1748-1809). 

A fost canonizat de Patriarhia Ecumenica in 1955. El a 
format colec^ia patristica a Filocaliei, ce a fost publicata in 
limba greaca la Venecia, in 1782 §i in slavona, la Sankt 
Petersburg, in 1793, in traducerea Sfantului Paisie 
Velicicovschi. 



*** 



991 

De la Maica Teodosia . 



Palmierul inseamna Invierea Mantuitorului iar Domnul 
intr-un palmier inseamna Domnul inviat. 

999 

Mandorla are mai multe forme: lunguia^a dar §i un cere 
intr-un patrat. Cercul simbolizeaza perfec^iunea iar patratul, 
lumea. 

Stilul moldovenesc se caracterizeaza prin aceea ca 
propune doua randuri de cercuri §i patrate suprapuse. Turla e 
alungita iar baza stelata. 

La Sucevita sunt 40 de scene din istoria poporului lui 
Israel. Fresce cu elemente din Geneza sunt in Bucovina. Pe fond 
alb, pana la cadere §i arata cura^ia primilor oameni iar dupa 
pacat fondul e inchis: un gri-albastrui. 

Cornul din capul Sfin^ilor Vechiului Testament e „cornul 
in^elepciunii" §i e un motiv evreiesc. L-am vazut la Sfantul 
Moise §i la Sfantul Aaron. Pictura bizantina permite stilizarile. 
Cineva picteaza dupa motive auzite in imnografie. 

Prima mea lec^ie de Teologie a Sfintelor Icoane! Ii 
murfumesc Maicii Teodosia pentru rabdare. 



219 Detalii: http://www.munteleathos.com/Pagina/Afisare/Manastirea_Esfigmenu. 

220 Idem: http://ro.orthodoxwiki.org/Nicodim_Aghioritul. Un articol din Lumina al lui 
Adrian Agachi: http://www.ziarullumina.ro/articole;! 104;l;25679;0;Sfantul-Nicodim- 
Aghioritul-strateg-al-razboiului-nevazut.html. 

221 Monahia Hie Doinita Teodosia, colega de an la facultate si, mai apoi, cadru didactic la 
Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. Aici sunt datele unei lectii particulare de 
iconografie pe care am facut-o cu Cuviosia sa. 

222 A se vedea: http://www.kyrie.com/symbols/mandorla.htm. 



49 



auv6L8r|OLv = constiintl. Cf. GNT apare de 16 ori in Noul 
Testament: F. Ap. 24, 16; Rom. 13, 5; I Cor 8, 12; 10, 25; 10, 
27; 10, 28; 10, 29; II Cor 4, 2; I Tit 1, 19; 4, 2; Evr 9, 9; 9, 14; 
10,12; 13, 18; I Petru 2, 19; 3, 16. 



*** 



223 



Arhiprezbiter Dr. John Breck , O abordare ortodoxd a 
exegezei biblice, in Revista Teologicd IX (81), nr. 4, 1999, Ed. 
Mitropoliei Ardealului, Sibiu 224 : 



Tradrfia ortodoxa afirma in mod hotarat ca VT, la fel ca si 

99 S 

NT, este o „carte crestina" . Fiecare teofanie sau manifestare a 
lui Dumnezeu nu a fost a lui Dumnezeu Tatal, ci a lui 
Dumnezeu Fiul 226 . 

„Miscarea VT spre NT este, deci, o miscare de la 
Fagaduintl catre Implinire, de la forma profetica la realizarea ei 
in Persoana lui Hristos" . Sintagma: Fiul omului apare si in 
apocriful pus pe seama Sfantului Enoh, unul dintre Patriarhii 
VT. 

998 

Sfantul Ignatie al Antiohiei a inceput sa foloseasca 
titlul de „Fiu al omului" pentru firea omeneasca a 
Mantuitorului 229 . 




223 



A se vedea: http://orthodoxwiki.org/John_Breck. 



Articolul acesta e citit de doamna preoteasa Gianina Piciorus si insemnarile sunt ale 
sale. A se vedea: http://bastrix.wordpress.com/cv-prof-lic-dr-gianina-maria-cristina- 
piciorus/. 

225 Idem, p. 111. 

226 Ibidem. 

227 Idem, p. 112. 

28 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ignatie_Teoforul. Icoana sa infra e cf. locatiei: 
http://commons.orthodoxwiki.Org/images/2/27/Ignatius.jpg. 
229 Idem, p. 112. 



50 



Exege^ii din Antiohia in^elegeau prin sensul literal al 
Scripturii dumnezeie§ti „inten^ia autorului biblic", pe cand 
mesajul spiritual, era mesajul pe care Dumnezeu il transmite 
prin intermediul textului scris, ,,in fiecare moment prezent, 
fiecarei noi genera^ii, din via^a Bisericii" . 

„Prin termenul theoria ei (Parin|ii antiohieni n.n.) 
in^elegeau o apercepfie inspirata a sensului interior al Scripturii 
care dezvaluie atat sensul ei literal cat §i pe eel spiritual" 231 . 

„Duhul lumineaza fiecare noua generate cre§tina, in 
limba §i circumstance timpului ei, pentru a o conduce la tot 
adevaruF . 

„Rugaciunea este o opera dumnezeiasca, lucrarea lui 
Dumnezeu in noi. In rugaciune, Dumnezeu vorbe§te lui 
Dumnezeu: Sfantul Duh Se adreseaza Tatalui, pentru a da 
rugaciunile noastre de multumire, de lauda §i de cerere" 233 . 

„A ne ruga in duh §i adevar (In. 4, 23) inseamna a ne 
ruga cu puterea Duhului Slant Celui care este Adevarul, lui 
Iisus Hristos Fiul Cel ve§nic al lui Dumnezeu" . 

Interpretarea biblica cere (este de fapt n.n.) o sinergie, o 
cooperare intre noi si Dumnezeu. Dar e §i roada Duhului care 
sala§luie§te in noi 235 . 

Sfanta Biserica este locul interpretarii iar „exegeza este o 
functie a celebrarii, marturisind comuniunea de credin^a" 236 . 

„Totu§i, pentru a face trecerea de la sensul literal la 
sensul deplin, sensus plenior trebuie sa ne supunem in smerenie 
§i lupta ascetica, influen^ei pova^uitoare a Duhului Adevarului. 
Sfantul loan Hrisostom §i alji Paring ai Bisericii afirma cu tarie 
ca nimeni nu poate interpreta cu adevarat Scriptura daca nu se 
supune ei" 237 . 

Un articol adevarat, curat, smerit. Parintele profesor John 
Breck a facut §i face un mare bine, prin lucrarile sale, 
Ortodoxiei ecumenice. 



*** 



230 Idem, p. 114. 

231 Idem, p. 115. 

232 Idem, p. 116. 

233 Idem, p. 117. 

234 Ibidem. 

235 Ibidem. 

236 Idem, p. 116-117. 

237 Idem, p. 119. 



51 



Scriitori §i oratori religio§i din secolele XVII-XVIII 
(catolici): Francis de Sale 28 , Bossuet 2 ~" 9 , Flechier 240 , 
Bourdoloue 241 , Fenelon 242 , Massillon 243 . 



*** 



Viafa Sfdntului Marcu Ascetul dupa lucrari 

occidentale 245 . 



Datele sunt purine, foarte sarace. 

Incep cu The Catholic Encyclopedia, edited by Charles G. 
Herbermann...and numerous collaborators, vol 9, Ed. The 
Universal Knowledge Foundation, New York, 1913, p. 650. 

Un articol semnat de Adrian Fortescue. 

Numiri: Marcus Eremita I MdpKoc; Eprmivnc; \ Mouaxoc; \ 
'AaKT|Tr|(;. 

A trait in secolul al V-lea §i a fost superiorul unei 
manastiri din Ancyra. A trait ca eremit in de§ertul din partea 
estica a Palestinei, langa Sfanta Manastire Sfantul Sava. 

Contemporan cu Nestorie §i a trait in timpul lui Teodosie 
al II-lea 246 murind, probabil, inainte de Sinodul de la Calcedon 
(451). Nichifor Calist, in secolul al XlV-lea, a spus ca Sfantul 
Marcu a fost ucenic al Sfantului loan Gura de Aur 247 . 

9_l Q 

Cardinalul Bellarmine a sus^inut in Script, eccl. (1631), 
p. 273, ca Sfantul Marcu ar fi acela care ar fi profe^it, cu 10 ani 
mai inainte, na§terea Imparatului Leon in anul 900. 

Dar aceasta opinie a fost negata de Tillemont 249 in 
Memoires (1705), X, 456 sq. 



38 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Francis_de_Sales. 

239 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques-B%C3%A9nigne_Bossuet. 

240 Idem: http://oce. catholic. com/index.php?title=Esprit_Flechier. 

241 Louis Bourdaloue: http://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Bourdaloue. 

242 Franfois de Salignac de la Mothe-Fenelon: 
http://en.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois_F%C3%A9nelon. 

243 Jean Baptiste Massillon: http://en.wikipedia.org/wiki/Jean_Baptiste_Massillon. 

244 Tot putine date si aici: http://ro.orthodoxwiki.org/Marcu_Ascetul. 

245 Munca de cercetare pentru disertatia noastra de Master. 

246 Ultima nota, cu timpul in care a trait, e luata din ***A Dictionary of Christian 
Biography, edited by William Smith and Henry Wace, vol. 3, London 1882, p. 826. 

Cf. Istoria bisericeasca, PG. 146, 14, 30. 

248 Roberto Francesco Romolo Bellarmino: 
http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Bellarmine. 

249 Louis-Sebastien Le Nain de Tillemont: http://en.wikipedia.org/wiki/Louis- 
S%C3%A9bastien Le Nain de Tillemont. 



52 



Altii 1-au identificat cu monahul egiptean mentionat de 
Paladiu / Paladie in Istoria Lausiaca, cf. PG. 32, XX, care a trait 
in secolul al 4-lea. 

Despre el da detalii Sfantul Fotie eel Mare in 
Biblioteca, cf. PG. 103, col 668 sq. A fost membru al §colii 
antiohiene. 

Referin^e: Gallandi 251 , Bibliotheca Veterum Patrum, VIII, 
Venecia 1788, 1-140 / PG. 65, col. 839-1 140. 



Sfdnta Marc e la 

S-a nascut intre 325-335 §i adoarme in 410-411. E 
sarbatorita la 31 ianuarie 253 . Tatal ei moare pe cand ea era 
tanara. Ea insa§i ramane vaduva la 7 luni dupa casatorie. 

In casa sa de la Aventine traie§te cu mama sa Albina §i 
impreuna cu alte surori de credin^a dintre vaduvele de neam 
nobil din Roma. 

Grupul acesta a fost instruit la Roma de Fericitul Ieronim 
intre 382-385. Sfanta Marcela a fost o zeloasa cititoare a Sfintei 
Scripturi §i urmatoare a exegezei Fericitului Ieronim. Exista 
scrisori ale Fericitului Ieronim catre Sfanta Marcela. 

A fost interesata de disputa origenista. A fost ranita de 
solda^ii lui Alaric in 410 la Roma §i a murit nu dupa mult timp. 
Fericitul Ieronim vorbe§te de sfanta ei via^a in Epistola 127. 

Gasim despre ea in CSEL 254 54-56, 1910-1918. 



*** 



KaA,ou|i6v6c;, -r\, -6v = numit, -a. 

Partenonul era dedicat zerfei protectoare a Atenei. Pallas 
e un epitet al zerfei Atena. 

fiauxLocv ■nyoi-iev = ne odihneam in lini§te; i]ovxiav ayco = 
stau, traiesc in lini§te. 



250 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Fotie_cel_Mare. 

251 Andrea Gallandi: http://www.newadvent.org/cathen/06349c.htm. 

-> qj- ***jY ew Catholic Encyclopedia, vol IX, Ed by The Catholic University of 
America, Washington D.C., SUA, 1967, p. 188. Un articol de T.C. Lawler. 

253 In Biserica Romano Catolica. 

254 Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Latinorum. 



53 



In greaca veche sunt 24 de litere, 7 vocale §i 17 consoane. 
Cuvintele grece§ti nu se pot termina decat in vocala, in 
consoanele v, q, p sau in consoanele duble i|/, £. Apar si unele 
excep^ii dar numai in scris. 

A 

In vorbire sunt rostite impreuna cu cuvantul urmator: ouk 
ol8a = nu §tiu, oujc otl = nu ca, gk xt\q xupocc, = din ^ara etc. 

Cuvintele atone sunt cuvintele neaccentuate, §i se numesc 
proclitice daca se sprijina pe accentul cuvantului urmator sau 
enclitice, daca se sprijina pe accentul cuvantului precedent. 

Procliticele sunt in numar de 10: adverbul de negate ou, 
ouk, oux, conjunctive: cog = ca, el = daca; prepozrfiile: kv = in, 
la, el; = in, la, 4k | e£ = din; articolul: 6, t|, ol, at. 

Enclitice pot fi §i unele forme ale pronumelui personal, 
pronumele indefinit, adverbele nedefinite ca ttcoc; = cumva, §i 
particulele: ye, Qev, Ke,iTep,Toi etc. 

cootg = meat, oute = nici, kociti = §i pe (Km em); 
xolXXol = celelalte (xa aAAa). 

Eliziunea este fenomenul lingvistic in care are loc caderea 
vocalei finale in fa^a unei vocale initiate: adica aXX' eyu = dar 
eu in loc de aXXd kyu; Kerr' ai)Tov= dupa el, in loc de Kara 
autov, ouVdv = nici, in loc de oute av, ouk eoG'oiTcoc; = e cu 
neputin^a sa, in loc de ouk eoxiv oitgoc;. 



*** 



dve^pacjxjo^ inregistrez, neraPaAAa) = arunc in alta parte, 
uepiPaAJlG) = arunc in jur, iTpoPaAAa) = arunc inainte; to [ir\ 
euixoopeiv = a nu da inapoi. 

*** 

Monitorizarea ziarului Libertatea din 30 ianuarie 2004. 
Tema: Cefel defotografii avem? 

Apar in ziar chipul a 25 de femei §i a 81 de barba^i. 

Barba^ii sunt excedentari datorita rubricii sport, unde e 
data §i o echipa de fotbal in intregime. 

Dintre cele 25 de femei 4 sunt dezbracate mai mult sau 
mai pu^in. 



55 Se formeaza prin crasa: cade vocala finala si se contopesc astfel doua cuvinte. 
256 Ibidem. 



54 



Pe prima pagina e Dana Savuica mai mult goala, la 
pagina 5 fata de la pagina 5 §i la pagina 1 5 fetele de la Spicy, 
care prezinta vremea tot cam goale. 

In suplimentul de vineri insa, apar 42 de femei §i 27 de 
barba^i, in care 20 de femei sunt dezbracate sau semi- 
dezbracate. 

Barba^i dezbraca^i apar decat doi: unul e fotografiat de la 
spate iar unul e aproape gol, dar fara cap. 

Se constata ca barba^ii nu apar dezbraca^i in ziarul 
Libertatea §i daca, totu§i, apar, e vorba de o reclama pentru 
doamne. 

Apar trei ma§ini, dintre care doua sunt promovate prin 
reclama. Telefoanele mobile apar §i ele ca spot publicitar. 

Publicitatea mi se pare prea multa iar toate 
matrimonialele sunt oferte erotice. 

Editorialele sunt foarte purine, reduse ca marime §i sunt 
subiecte mai mult sau mai pu^in serioase. Imaginile §i 
publicitatea ocupa un loc mai mare decat zonele scrise. 



*** 



Interview f/intdvju: J = s. intrevedere, intalnire, interviu; 
vt. a intervieva. 

Interviul e ingroparea de sine, a cuiva, in privirea, in 
persoana altcuiva, daca observam parole componente ale 
cuvantului din limba engleza (inter = a ingropa + view = a 
vedea). 

Interviul este o confesiune din punct de vedere lingvistic. 
Poate fi §i o intrevedere, o legatura intre doua personality, 
intre mentalita^ile celor doua persoane. 

Ne ingropam in memoria celuilalt, ramanem in al^ii prin 
ceea ce spunem §i facem. 

Memoria e o groapa a trecutului, o groapa in care trecutul 
e bine structurat sau car^ile lui sunt puse de-a valma sau multe 
din paginile lui lipsesc, pentru ca s-au scurs in uitare. 

Trecutul e o istorie care ne aduce aminte sau ne face bine, 
ne relaxeaza. Exista in el puncte negre §i puncte albe. Insa el nu 
poate fi schimbat faptic, ci pentru el se poate doar pldnge. 

El e un timp care ne formuleaza pocain^a, starea noastra 
de durere, de chin interior pentru via^a noastra de mai dinainte. 



*** 



55 



„Non omne periculum est magister" (Nu orice incercare 
este un povaiuitor), spunea latinul. 

Pericol = incercare. Pericolul, ananghia e un moment in 
care te afunzi in a§teptarea ajutorului dumnezeiesc. E o 
incercare, o ispitire. E un examen. 

Pericolul e un examen la care clachezi sau te ara^i un om 
destoinic §i smerit. 



*** 



Superbia = trufie. O femei superba e o femeie care pare 
foarte frumoasa pentru ca e trufa§a, dispre^uitoare §i aroganta. 

Ea se bazeaza totu§i pe frumuse^ea ei, dar orice frumuse^e 
are nevoie de inca §i mai multa frumuse^e. 



*** 



Aestimo = pretuiesc. De unde a estima inseamna a pre }ui. 



*** 



Absolvo = a achita. A absolvi o facultate inseamna a te 
achita de toate examenele, de toate polrfele universitare. 



*** 



„Homo sum; humani nil a me alienum puto" = „Sunt om; 
tot cei omenesc nu-mi este strain". 



*** 



ST , nr. 3-4, 1958: Liturghia Darurilor mai inainte 



sfintite. 

BOR 258 ,nr. 9-10,1973. 

MB 259 , nr. 1-3, 1956: Diac. Nicolae Corneanu 260 , 
Indreptar pentru serviciul liturgic al diaconului. 



57 Revista Studii Teologice. Saitul noii serii a revistei: http://studiiteologice.ro/. 

Revista Biserica Ortodoxa Romdnd: 
http://www.editurapatriarhiei.ro/product_info.php?products_id=124&osCsid=313493f685 
804ad3157e947125997a2a. 

Revista Mitropolia Banatului. 
260 Actualul mitropolit al Banatului: 
http://www.mitropolia-banatului.ro/readarticle.php?article_id=25. 



56 



Ort. 261 , nr. 3, 1970: Pr. Dumitru Staniloae, Slujirile 
biserice§ti §i atribuiiile lor. 

MB, nr. 1-3, 1965, Uspensky 262 , Iconostasul. 

MO 263 , nr. 5-6, 1960: Sfantul Sofronie, Descrierea Sfintei 
Biserici §i a actelor din slujba dumnezeiasca. 



Sfantul Simeon al Tesalonicului, Voroava de intrebari §i 
raspunsuri,Y$ucmQ§\\, 1765. 

Retiparita de Toma Teodorescu, cu titlul de Tractat 
asupra tuturor dogmelor crediniei noastre ortodoxe, Bucure§ti, 
1865-1866. 



*** 



Fericitul Augustin, De spiritu et littera, in PL. 44. 

Ort. V (1953), nr. 4, Pr. Dumitru Staniloae, Starea 
sufletelor dupa Judecata particulard in invdidtura ortodoxd §i 
catolicd. 

Vedenia Sfantului Dimitrie al Rostovului despre Patimile 
Domnului. 

Comentariul la Profetul Avacum, vol. 71 din PG, al 
Sfantului Chiril al Alexandriei. 

BOR, nr. 3-4, 1936, p. 183-186: D. L. Balaur, Pa§tele 
Blajinilor. 

Pr. N. Nicolescu-Leordeni, in GB 264 , nr. 11-12 pe 1966, 
p. 1024-1051: Crdciunul. 

Pr. Prof. E. Brani§te, Problema unifwdrii calendarului 
liturgic in Biserica Ortodoxd, in Ort., nr. 2, 1955, p. 181-216. 

Sfanta Cruce, in MMS 265 , 5-6 / 1958, p. 440 sq. 



*** 



261 Revista Ortodoxia: 
http://www.editurapatriarhiei.ro/product_info.php?products_id=123. 

262 De aici putem downloada editia romaneasca a cartii sale: Teologia icoanei in Biserica 
Ortodoxd (PDF, 157 p.): http://bibliotecateologica.wordpress.com/2009/10/20/leonid- 
uspensky-teologia-icoanei/. 

263 Revista Mitropolia Olteniei. La nivel online exista numai un singur numar al revistei: 
http://www.m-ol.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=295&Itemid=73. 

264 Revista Glasul Bisericii a Patriarhiei Romane. 
Revista Mitropolia Moldovei si a Sucevei. 



57 



Sergiu Al-George ' , Arhaic si Universal. India in 
constiinia culturala romdneascd, Ed. Herald, Bucure§ti, format 
computerizat 267 

Ideologia romantica a beneficiat din plin de faptul 
descoperirii Indiei. 

Clasicismul era „un ideal cultural de tip academic strict 
citadin, realizat printr-o ruptura cu lumea satelor, purtatoare a 
tradi^iilor arhaice". 

Autorul crede ca intreaga cultura §i gandire indiana 
trebuie raportata la „dialectica simbolului". 

Irafionalul §i pesimismul nu sunt coordonate indiene, ci 
in^elegeri deplasate, occidentale. Filosofii occidentali de factum 
existentialists, cu tente deosebit pesimiste, se pare ca nu au luat 
in calcul latura realitdiii de addncime. Autorul disculpa cumva 
India de in^elegerile noastre gre§ite. 

In epoca noastra, cultura indiana sufera un amplu proces 
de vulgarizare. Prin Eminescu, cum spunea Blaga 268 , India a 
devenit o „prezen^a inalienabila a culturii noastre" romane^ti. 

Eminescu este un reprezentant al romantismului tardiv. 
La Eminescu a precumpanit sentimentul cosmic mai degraba 
decat pesimismul defacturd schopenhaueriand . 

Insa autorul nostru nu aduce, dupa parerea mea, §i 
argumente concludente referitoare la motivele de inspira^ie ale 

970 

lui Brancusi . Nu e o carte cita^ionala ci, mai mult, de 
construe^ ideatica. 

Ezra Pound 271 vedea in sculpturile brancu§iene ni§te „chei 
in lumea formelor". 

Este interesant de ce autorul nostru nu a vazut simbolul 
oului, al sarutului, al coloanei, ca avand legatura directa cu 
spiritualitatea si tradi^ia romaneasca ortodoxa? 

§tie autorul nostru ca sculptorul roman Constantin 
Brancusi era diacon ortodoxl Autorul vrea sa il scoata pe 
Brancusi mai mult indian decat roman, lucru care se constituie 
in gre§eala originara a car^ii. Mai exista §i alte exemple de acest 
fel. 

Stalpul cosmic sau Arborele vie^ii. 



266 Mai multe date: http://www.edituraherald.ro/authordetail.asp7cod_autoF87. 

267 Manuscrisul pe care il citez nu are paginarea initials a earth, de aceea nu pot da 
referinte la textele citate. 

268 Lucian Blaga: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga. 

269 Arthur Schopenhauer: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Schopenhauer. 

270 Constantin Brancusi: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C5%9Fi. 

271 Ezra Weston Loomis Pound: http://en.wikipedia.org/wiki/Ezra_Pound. 



58 



Cuvantul „spatiu" este luat din latina (spatium), pentru ca 
grecii nu aveau un cuvant sinonim. Insa acceptarea ideii de 
spaiiu i-a privat pe europeni de ideea de verticalitate. 

In India insa spaiiul e legat de ideea de lumind. Aici 
gasim spa^iu-lumina. Autorul folose§te o expresie interesanta: 
„lumina trans-cosmica". Spaiiul nu poate fi disociat de lumina 
§i timp. Coloana este o expresie a cosmogoniei cotidiene. 

Bradul sau stdlpul mortului...sm, la nunta, la romani, e 
denumit, deopotriva, §i steag, suli}a, sdgeatd. 

In varful bradului, in Teleorman, la nunta, se pune un 
covrig mare. Autorul atesta acest obicei ca fiind caracteristic 
romanesc. 

In Carbune§ti insa, mirele trebuie sa urce intr-un copac, 
ca sa ia de acolo steagul de nunta. 

Brancu§i dorea sa faca in Indore-India un templu patrat 
de 12 metrii „fara por^i sau ferestre, cu o intrare subterana §i in 
care nu putea sa patrunda decat o persoana". 

Nu a apucat sa-1 mai faca. Forma era aceea de ou, cu o 
singura gaura pe tavan, pe unde trebuia sa intre lumina §i sa 
lumineze Pasarea de aur. 

Experien^a indiana a lui Mircea Eliade s-a consumat 
intre 1929-1931. 

Eliade definea autenticitatea drept „o sete ontologica, o 
deschidere catre concret, o tehnica a realului". 

Pentru Eliade „in^elegerea este o experien^a personala 
directa", in care luam „cuno§tin^a de anumite lucruri din jurul 
nostru sau din inima noastra". 

El spunea ca ne ducem via^a intr-un soi de automatism 
continuu, in care „suntem trarfi de via^a, nu traim noi via^a". 

Autenticitatea are drept corolar, drept consecin^a directa 
universalitatea. 

Eliade a spus celebra fraza, pe care §i eu mi-am insu§it-o 
§i nu §tiam de unde e: „libertatea nu inseamna libertinaj". 

Libertatea gandita de Eliade in tinere^e sa era una eroicd. 

Dupa Brancu§i §i Eliade sunt discuta^i Blaga §i Eminescu. 



*** 



272 Mai multe date aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade. 



59 



Andrei Ple§u , Jurnalul de la Tescani, Ed. Humanitas, 
Bucuresti, 1993 274 . 

O carte sutyire, aforistica. 

„Speciali§ti ai vazului" = pictorii. Proasta dispunere te 
face obiectiv. 

„Cre§tinul adevarat e bine dispus. Credin^a insa§i e o 
forma de buna dispozitie". 

Numai strainul degusta peisajul in care tu traie§ti, pe cand 
tu te raportezi la natura cu un aer dur, cu un aer de acceptare 
in^elegatoare. 

Seduc^ia e o manevra de efect, pe cand comunicarea cere 
autenticitate. 

Teologii de astazi, spune autorul nostru, traiesc un 
complex fatl de oamenii de cultura. „Teologia trebuie sa se 
reverse peste cultura". Avem o „Biserica timida, care nu-§i 
onoreaza autoritatea". Oare?! 

Bucuria ingenua de frumos, de bine are in ea o „lacomie 
copilareasca, hranita de convingerea ca o emo^ie se poate dilata 
la nesfar§it". Ca sa te bucuri de un dar, trebuie sa pleci mai 
departe §i sa nu ramai pe loc. 

Ceva este plat datorita pasivitatii noastre mentale. Autorul 
nostru evidentiaza o virtute extraordinary, care e, de fapt, un 
complex de virtu^i, intreaga sfera a virtu^ilor §i anume: 
plasticitatea. 

El denume§te plasticitatea: „puterea de a reac^iona infmit 
diferentiat la infmita diferentiere a imprejurarilor, puterea de a 
trai nu aplicand criterii gata-facute, ci descoperind criterii". 

Aceasta definite e una dintre cele mai excelente definitii 
ale virtu^ilor pe care am auzit-o. Fara plasticitatea modului de a 
trai, nu facem altceva decat sa „tezaurizam e§ecuri". Un 
avertisment impotriva ostentatiei. 

Subtilitatea trebuie sa intemeieze bunul simt. §i niciodata 
sa il inlocuiasca. 

Domnului Ple§u, tractorul i se pare a fi o „aparitie 
inspaimantatoare". Tractoristul este un „efort minim intr-un 
vacarm". 

„Inaccesibilitatea lui Dumnezeu e o prejudecata lene§a, 
daca nu o declarable de prostie". 



273 Mai multe date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Ple%C5%9Fu. 

274 Cartea, la nivel online, in format PDF, poate fi citita si downloadata de aici: 
http://carti. x6.ro/cartea/ a/ Andrei-Plesu-Jurnalul-de-la-Tescani/Andrei%20Ple%Alu%20- 
%20Jurnalul%20de%201a%20Tescani.PDF. 



60 



Dumnezeu este „o instan^a solicitanta, provocatoare, 
absorbanta". 

„Maestrul adevarat se recomanda prin continuitatea 
oficiului sau. El te modeleaza §i dupa moarte §i, uneori, mai ales 
atunci". 

Fraze foarte pertinente, absolut reale. O carte mica, cartea 
aceasta, dar cu osatura puternica. 

„Gandim intermitent". 

„A fi creatura inseamna a fi fragment". 

„Iluminarea este. . .un apogeu al instantaneita^ii". 

Harnicia §i simiul arhitectonic sunt doua calita^i 
importante pe care autorul nostru le cere de la o scriitura. Insa 
acestea trebuie cablate in a§a fel incat sa nu strice propor^ia 
justa dintre ceea ce se gdndeste §i ceea ce se scrie. 

Discursul teologic este, in opinia, sa un discurs 
fragmentar deoarece e o insula de discurs pe apa fara margini a 
tacerii dumnezeie^ti. 

„Fragmentul e onestitatea suprema a discursului". 

Imi pare rau ca nu mi-am notat §i paginile. A fost o citire 
in fuga respira^iei. 



61 



Merita sdfii intr-un singur fel. Nu lua somnifere! 
Cititul desprimdvdreazd. Pofi zdmbi? Md bucur sd 
te cunosc! 215 




Rebus externis = lucrurile externe, imprejurarile din afara, 
faptele din afara. 



Lilia agri II vex Kpiva rod dypou = crinii campului : Mt. 
6, 28. De aici numele de Crina = fata frumoasa ca §i crinii 
campului. 



Radios, bucuros al nostra vine de la adjectivul pdc5ioc;, -a, 
-ov (u§or). Cand e§ti bucuros te sim^i usor, parca plute§ti. 



Tahigraful e eel care scrie repede, fiindca adjectivul 
xaxvc,, -ela, -u inseamna rapid, repede. 



275 Articol editat la nivel online pe data de 22 octombrie 2007. 



62 



Q PMing Liu: caractere chinezesti si japoneze. 

Q Arial Unicode Ms: greaca extinsa; caractere de 9. 



Falangerii cu coada lunga 276 sunt vanati de catre pisici si 
mananca flori ornamentale. 

Merg pe firele de inalta tensiune si produc multe 
scurtcircuite, datorita faptului ca sunt electrocutati. 

Sunt animale nocturne si traiesc in padurile Australiei dar 
si prin orase. 



;277 a 



Liliacul isi naste puii stand cu capul in jos, pentru ca 
asta e pozrfia lui de somn si de odihna. 



Am vazut la televizor tigrii albi. O specie rara in lume 



278 




276 



O imagine cu un falanger: http://www.edgeofexistence.org/edgeblog/wp- 
content/uploads/2008/02/phalanger-lullulae.jpg. 

Mai multe detalii si imagini: http://www.anidescoala.ro/Liliacul-mamifer- 
zburator.html. 

278 Imaginea infra e preluata de aici: 
http://outdoors.webshots.com/photo/1140642623016046453mkKiOP. 



63 



Cuscusul-vulpe e o specie de falangeri, care se ca^ara pe 
cele mai inalte cladiri ale orasului. 



Home pt. a da la inceputul unui rand si End pentru a 
ajunge la sfarsitul lui. 



Q Wingdings2 pentru Sfanta Cruce. 



Acoliji, prieteni, confident, apropiati de la tkoAouGeLTG) 
Mol: a urma Mie (Mt. 16, 24). 



In engleza climax [ x klaimaeks] = culme, pe cand in greaca 
inseamna scard. De aici Sfantul loan Climacos: Sfantul loan 
Scararul 



279 



. mm 




279 



A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Ioan_Sc%C4%83rarul. Sfanta sa icoana infra e 
preluata de aici: http://commons.orthodoxwiki.0rg/images/O/Ol/John_Climacus.jpg. 



64 



Mirosul unui caine e de 1 milion de ori mai puternic decat 
al omului. 

Mirosurile dintre degetele de la picioarele noastre 
seamana cu al unei ca^ele in calduri. De aceea cainii ne miros §i 
ne ling picioarele, daca mergem in picioarele goale. 

Un caine a urmarit mirosul camionului stapanului sau §i a 
ajuns astfel acasa, dupa ce a strabatut 4000 de km in 6 luni de 
zile. 

Sapunurile §i parfumurile noastre au o substan^a pe care o 
folosesc §i plantele, pentru a semnala prezen^a unor insecte 
ostile. De aceea, cand ne parfumam prea mult in preajma lor, 
ele nu mai fac fa^a §i se. . .usuca. 



Submarinele §i balenele folosesc infrasunetele pentru a 
comunica. Sonarul cu infrasunete deviaza balenele §i le face sa 
e§ueze la mai. 

Infrasunetele provocate de o explozie nucleara in 
Mururoa au fost resim^ite dupa 1 1 ore de porumbeii din Paris, 
care §i-au luat zborul imediat. Infrasunetele se propaga cu viteza 
del 200km/ h. 



no 1 

Hipopotamii au o piele foarte sensibila. Kangalii 
ni§te pe§ti - le cura^a pielea in timp ce sunt in apa. 



In Turcia exista un lac in care oamenii sunt vindeca^i de 
boli de piele de catre ni§te pe§ti - pe§tii-doctori - carora le 
place foarte mult pielea umana. In 3 saptamani ace§tia te 
vindeca. 



280 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Balen%C4%83. 

281 Mai multe detalii: 
http://www.ultimateungulate.com/Artiodactyla/Hippopotamus_amphibius.html. 



65 



989 981 

Suferinzii de sindromul Down sau auti§tii se simt 

984 

bine in preajma delfinilor. Undele sonore generate de delfini 
vindeca bolile lor sau eel pirfin ii fac sa se simta bine. 



98S 

Mustele sunt atrase de razele ultraviolete emanate de 
flori si de suprafa^a fructelor. Ele vad aceste suprafe^e ca pe 
niste suprafefe luminoase. 



Cu cat cunosti mai bine lumea, creatia, lucrurile lui 
Dumnezeu, observi cat de perfecta, de mareatl, de 
dumnezeiasca e lumea lui Dumnezeu. 

Slava Jie Doamne, ca ne bucuri cu atatea lucruri pe 
fiecare zi! 



Prima si singura bomba atomica 286 de pana acum a cazut 
la 8.45 dimineat.a, pe 6 august 1945, la Hiroshima, lansata de un 
bombardier american. 



In Turnu Magurele traieste un barbat cam de 40 de ani, 
care are o limba enorma, umflata, care ii iese din gura. L-am 
vazut vanzand diferite produse pe o taraba. 



Pleosc al nostru vine de la i\Xr\oo<j) (lovesc) iar vlastar de 
la piaoTavco (a incorfi). 

Vlastarul e corful tanar al ierbii sau al copacului, e ceea ce 
a aparut de curand. 



82 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sindrom_Down. 

283 Despre autism: http://www.sfatulmedicului.ro/Autismul/autismul_14. 

284 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Delfin. 

285 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Raze_ultraviolete. 

286 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arm%C4%83_nuclear%C4%83. 



66 



Domnul era numit in Vechiul Testament Vlastar sau 
Mladifa, pentru ca El Se va na§te ca urmas. al Sfantului Adam, 
dar fiind, in acela§i timp, Fiul lui Dumnezeu. 



YeuSco = in§el. De unde pseudo al nostru. To^i pseudi§tii, 
to^i ace§ti pseudo sunt in§elatori. Pseudo: care vrea sa ne in§ele. 



Sepia 287 i§i schimba culoarea inainte de a ucide. 



Kavsokalivitul = eel care i§i ardea chiliile / colibele in 
care statea un timp. Kauoco = voi arde iar KocAia sau KaAAipioc e 
coliba. 

UXuoooi = plasmuiesc. Plasmuirea mea e o plasa pentru 
mine, un la|, o carcera. Fantasmele nu ma ajuta, ci mai mult ma 
afunda in rau, in pacat. 



Paracletul = rapa (in apropiere de, langa) + KaAico (eu 
chem). 

Paracletul, Duhul Slant, e Acela care sta in apropierea 
chemarii noastre, chiar langa noi. 

El e Mangaietorul vie^ii noastre, pentru ca este in 
apropierea celor care II cheama. 



a 9 88 

In 1960 a aparut pilula contraceptivd . Imediat s-a 
observat la femei o cre§tere cu 2-3 centimetrii a sanilor. 

In 1968 are loc „independen^a feminina" §i, in acela§i an, 
in mai 1968 apare mini-jupul. 



87 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sepie. 

88 Istoria ei intr-o fila video de 3. 23 minute: 
http://www.youtube.com/watch?v=jiCU461WeE. 



67 



Peste pu^in timp, colanfii vor fi elementele mult mai 
expresive ale ruperii de trecut. Datele sunt dintr-un documentar 
fran^uzesc. 

Una dintre intervievate a spus ca femeile se imbraca ca sa 
atraga pe barbati, pentru ca sa socheze. 

Ele stiu foarte bine ce le fac „mai sexy". Asa ca, 
„indiferen{a" femeilor in ceea ce priveste imbracamintea lor e 
doar o aparenja. 

Le place sa-i impatimeasca pe barbati. Acelasi lucru 
spunea si Sfantul loan Gura de Aur intr-o predica a sa. 



■289 



In parole Buzaului exista vulcani noroiosi, un munte de 
sare si pesteri rupestre din primele doua secole crestine. Am 
vazut acestea intr-un documentar TV. 




290 



Placinta cu mere nu iese prea bine daca are mai mult de 
doua foi. 



Detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C5%A3ia_Vulcanii_noroio%C5%9Fi. 
Imaginea infra e din locatia de aici: 

http://upload.wikimedia.Org/wikipedia/ro/b/b6/Ihopulele_0754_Vulcanii_noroiosi.jpg. 
290 O reteta: http://www.all-food.ro/2009/! 1/12/placinta-cu-mere/. 



68 



Muraturile fierte se fac mai repede. E preferabil insa sa 
nu le fierbi ci sa le pui cu ojet §i sare (daca vrei, §i conservant). 



Friptura se lasa in cuptor, pana cand uleiul iese la 
suprafa^a. 



Cartofii fierbi se pot cura^a mai repede, daca ii pui in apa 
rece §i ii cure^i imediat, avand mainile in apa. 



In latina clasica ( w ) vocala scurta §i ( " ) vocala lunga... 
iar in latina vulgara ( . ) vocala e inchisa iar ( < ) vocala e 
deschisa. 



Hipopotamii inoata prin apa 291 §i comunica prin apa. 



Iu^eala ridichilor de iarna e atenuata de sare §i ulei. 



Un medicament inedit pentru mine: radacina rasa de boji, 
pusa pentru cinci zile intr-un litru de tuica. Cateva linguri^e, 
pentru cei care nu vomita repede. 



Nicu Ceau§escu a venit la Bucure§ti in timpul 
revolutiei din 1989, pentru ca sa-1 ajute pe Ion Iliescu, pe care il 
cuno§tea. Astfel a fost prins §i inchis. 



291 Mama si puiul in apa: 



http://www.zooland.r0/_files/Image/articole/contextuai2//hippo.jpg. 

292 Mai multe detalii: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicu_Ceau%C5%9Fescu. 



69 



Amanuntele le-a dat Ion Cristoiu intr-o emisiune a lui 
Adrian Paunescu 294 . 

90S 

Nicolae Ceau§escu a cerut o cama§a ca sa se schimbe, 
inainte de a fi ucis §i nu i-a dat nimeni una iar Madalin Voicu 296 
1-a ajutat cu un ceai special §i altceva pe Nicu Ceau§escu. 

907 

Zoia Ceau§escu a scris proza §i Cristoiu i-a publicat-o 

90S 

iar Antonescu a spus, ca a fost tratat mai bine de ru§i, decat 
de romani, cand a fost in inchisoare. 

Caragiale 299 nu a prezentat in D-l Goe 300 Romania reala, 
caci trenul mergea bine §i... Caragiale cuno§tea bine presa 

T A 1 

vremii. Gogol a aratat mizeria sistemului politic rus. 



Baetica 302 . 



„Tu nu ai maini decat pentru scris §i rugaciune" - Ioana 




3 Articolele sale din Jurnalul National: http://www.jurnalul.ro/cautare/autor/ion- 
cristoiu-7.html. 

294 Poeme ale sale existente la nivel online: 
http://www.romanianvoice.com/poezii/poeti/paunescu.php. 

295 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescu. 

296 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83d%C4%831in_Voicu. 

297 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Zoe_Ceau%C5%9Fescu. 

98 Ion Victor Antonescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Antonescu. 

99 Ion Luca Caragiale: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale. 

300 Textul integral al scenetei aici: http://www.romanianvoice.com/poezii/teatru/ilc- 
dlgoe.php. 

301 Nikolai Vasilievici Gogol: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nikolai_Gogol. 

302 Mi-a spus intr-o zi, privindu-mi mainile...Cred ca a avut dreptate! Poezii ale sale la 
nivel online gasiti aici: http://www.mylove.go.ro/poezii_ioanabaetica.htm si aici: 
http://www.respiro.org/Issuel8/Poetry/poetry_Ioana_Morpurgo.htm. Fotografia infra e 
din locatia de aici: http://www.ablog.ro/img/200705/19734.jpg. 



70 



Hipopotamii mor daca nu au apa. Hipopotamii i§i plang 
mor^ii §i apara cadavrele altor confra^i de col^ii hienelor. 

Hienele 303 pun pe fuga un hipopotam sau un crocodil, 
coalizandu-se, de§i diferen^a de marime e batatoare la ochi. 



Constituiia Romaniei 304 a fost remaniata prin 
referendumul din 18-19 octombrie 2003. 



O re^eta a unui zarzavagiu 305 : 5 kg. de ardei gras, 1 1. de 
ojet §i 1 kg. de zahar. Zaharul se tope§te in apa §i se toarna peste 
ardei. Muraturi. 



In localitatea Svinrfa din jude^ul Mehedinti sunt cultivate 
livezi intregi de smochini. 

Dulcea^a de smochine, {uica §i vin de smochine. 

Vinul: 6 litrii apa, 1 kg de smochine §i nu §tiu cate kg sau 
sute de grame de zahar, puse intr-un borcan de 1 litri §i lasate 
la macerat aproape 50 de zile. 

Inainte de a fi puse in borcan, smochinele sunt marinate. 
Vinul e de culoare ro§ie §i are taria coniacului. 



Leo §erban 306 , redactor la ziarul Dilema, vorbea de „o 
captu§eala de reflectie" a evenimentelor redactate in ziare sau la 
televiziune. 

Nu trebuie sa prezentam pur §i simplu un caz, ci trebuie 
sa-1 analizam, sa-i gasim punctul de plecare §i motivele 
evolutiei sale. 



303 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Hien%C4%83. 

304 O gasiti aici: http://www.cdep. ro/pls/dic/site.page?id=339. 

305 Am aflat-o in piata Traian din Bucuresti. 

306 Alex. Leo Serban: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alex._Leo_%C5%9Eerban. 



71 



-J A "7 

Xilina : pentru atenuarea durerii de masea. Dar...vor 
re^eta la farmacie, pentru ca mul^i o iau ca drog! 



Pentru salvarea textului: CTRL + A (ha§urare) / CTRL + 
C (memorare). Dupa care trecem ce am memorat in Word §i 
salvam textul. 



Un actor american a spus intr-un film: omul e 
„ingra§amant pentru narcise". 

Vitalitatea din ochii lor va trece. §i altii au fost inainte de 
voi. „Cuvintele §i ideile pot schimba lumea". 



Lampe 308 e forma de baza 309 . L. Scott 310 e completare 

Til 

pentru partea religioasa. Pentru parintele Marcel Hanches . 



Miconaft: era eel mai bun unguent romanesc pentru 
micoze. L-au facut praf. . .§i nu mai e in farmacii! 



■j i o 

Pantelimon mi-a spus, ca el mandncaflori. 



307 A se vedea: http://www.farmaline.ro/sp.php?pid=3079&. 

308 G. W. H. Lampe, Patristic Greek Lexicon (1961) si poate fi downloadat de aici, in 
format PDF (170. 71 mb) cu uTorrent: 

http ://extratorrent.com/torrent/ 15101 29/G+ W+H++LAMPE+- 
+A+Patristic+Greek+Lexicon.html. 

309 Dictionar pentru greaca veche, limba de baza. 

310 H. G. Liddell & R. Scott, Greek-English Lexicon (editia a 9-a, revizuita, in 1996), 
pentru download de aici: http://www.logos.com/products/details/1772, daca aveti vreo 
varianta a lui Libronix (1, 2 sau 3). Cand zic Libronix vorbesc despre aceasta biblioteca 
teologica digitala: http ://www. libronix. com/page. aspx?id=techpartnersO. 

Daca nu o aveti si doriti Logos Scholar Gold Libronix 3.0E, o puteti downloada de aici: 
http://thepiratebay.org/torrent/4696081/Logos_Scholar_Gold_Libronix_3.0E. E vorba de 
8. 59 G. 

311 Un articol al nostru despre sine si traducerile sale: 

http://bastrix.wordpress.com/2007/06/27/simon-magul-si-satana-la-sfantul-ioan-gura-de- 
aur-si-sfantul-amfilohie-de-iconium/. 

312 Fiul mai mic al lui Adrian si al Xeniei Tanas escu-Vlas. Mi-a spus-o intr-o zi pe cand il 
spovedeam, pentru ca sa imi arate bucuria lui fata de mine. 



72 



Crabul de uscat 313 face un ciorchine de oua, pe care il 



depune pe uscat. 



inpiez = in cruce 



Spargerea oalei, inchiderea u§ii casei dupa ce este scos 
mortul din casa, darea gdinii pe sub tron, sunt tot atatea 
supersti^ii prin care se dore§te, ca sa „se scape" de puterea 
mor^ii. 



„Taticule, cum se nume§te pomul care face ciori?" 314 . 



Cu ma§ina 137, din fa^a Teatrului National, ajungi la 
Metro §i Practiker. Sunt in partea vestica a Bucure§tiului, la 
ie§ire din ora§. 



Fericitul Serafim Rose citea tot felul de car^i, pentru a lua 
pozrfie impotriva unui anumit subiect. Ar trebui urmat lucrul 
sau. 



1.12.2003. Balcescu 315 considera ca unirea 316 trebuie sa se 



faca in ca^iva pa§i. 
Domnul Bal 
dupa unirea din 1918. 



Domnul Balaceanu Stolnici s-a nascut in 1923, la 5 ani 



313 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Crab. 

314 Idem: http://www.youtube.com/watch?v=wDyl49u-mHc. 

315 Nicolae Balcescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%831cescu. 

316 Principatelor Romane. 



73 



110 T 1 Q 190 

Ferdinand §i Ionel Bratianu au ca§tigat razboiul 
prin tenacitatea lor, spune domnul Stolnici. 

„Globalizarea e perceputa de mul^i ca un fel de 
agresiune". Aceasta duce la o revigorare a na^ionalismului, care 
poate lua doua forme, din care una e nociva. 

Secolul al 19-lea: efervescen^a unirii. 

Ortodoxia §i limba au fost cei doi factori de coagulare ai 
poporului roman, spune domnul Stolnici. 

Crede ca nu exista istorie obiectiva, ci ea e plina de 
mituri, lucru cu care eu nu sunt de acord. 

Comunismul a inlocuit miturile istorice. 

Comunismul ne-a fost impus de ru§i. Argumentele pentru 
Transilvania: trupele romane erau deja la Budapesta. 

Nu i se pare ca a fost o mare minune unirea de la 1918, ci 
o intamplare conjuncturala. Mie mi se pare o mare minune, ca §i 
unirea sub Mihai Viteazul . 

Un interviu televizat, de pe TVR 1 . 

Carol I 322 conducea cu mana de fier (partidul conservator, 

191 194 

Carp §i Marghiloman §i liberal, Bratianu). 

Franca putea sa ne ajute sa primim Transilvania. Carol I s- 
a sinucis, dupa el. 

A venit Ferdinand sj s-a integrat perfect la noi, dar era 

19 S 

foarte timid in public. Regina Maria a ca§tigat Timi§oara, prin 
ducerea ei la Paris. Oamenii prin care lucreaza providen^a lui 
Dumnezeu. 

Daca nu ne cunoa§tem istoria avem pozrfii proaste. 



„Imi sare inima din mine ca sunt roman" spune un fost 
aviator: Constantin Lucescu. 



317 Constantin Balaceanu-Stolnici: 

http ://ro . wikipedia.org/wiki/Constantin_B%C4%8 3 1%C4%8 3 ceanu- Stolnici . 

318 Majestatea Sa Ferdinand I, Rege al Romaniei, Principe al Romaniei, Principe de 
Hohenzollern-Sigmaringen, nascut Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern- 
Sigmaringen: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_I_al_Rom%C3%A2niei. 

319 Ion I. C. Bratianu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_I.C_Br%C4%83tianu. 

320 Primul razboi mondial: http://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial. 

321 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazul. 

22 Majestatea Sa Carol I, Rege al Romaniei, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe 
numele sau complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern- 
Sigmaringen: http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_I_al_Rom%C3%A2niei. 

323 Petre P. Carp: http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_P._Carp. 

324 Alexandru Marghiloman: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Marghiloman. 

325 Majestatea Sa Maria, Regina a Romaniei, Principesa a Romaniei, Principesa de 
Edinburg §i de Saxa Coburg §i Gotha, nascuta Marie Alexandra Victoria: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_a_Rom%C3%A2niei. 



74 



A fost primul care a pus steagul Romaniei in Timi§oara, 
in acest an (1 decembrie 2003), la blocul sau. 

Un urmas. timi§orean al lui Goldi§ 326 . Tineretul nu mai 
§tie semnifica^iile evenimentelor istorice. Ofensiva impotriva 
istoriei Romaniei. Sa conservam mo§tenirea istorica §i sa 
incercam sa refacem teritoriul Romaniei. 

In Basarabia se incearca federalizarea. Marea unire a 
inceput de la Chi§inau. Le e teama de pierderea limbii romane. 

Burghezia romaneasca basarabeana era mai slaba decat 
cea din Transilvania. Regula epilogului: Carp §i Stere 327 au avut 
mai mult dreptate: Rusia incearca sa dezna^ionalizeze pe 
basarabeni. 



Alexandru Zub 3 s (istoric), crede ca trebuia sa ne 
implicam de la inceputul anilor '90 in problema Basarabiei 329 . 

Anul acesta s-a facut cea mai mare parada militara in 
Romania, de ziua na^ionala (2003), dupa revolu^ia romana din 
decembrie 1989. 



„Europa patriilor": Charles de Gaulle 330 , francezul. Ne 
integram pastrandu-ne identitatea (Florin Constantiniu , 
istoric). Tot el: „Numai daca §tim cine suntem, §tim ce vrem". 



Am luat ardei dulce (pudra), dar e mai bun amestecul, 
fara cimbru. Sucul de struguri ma duce cu gandul la miezul 
boabelor. 



326 Satul lui Vasile Goldis ii poarta numele: http://vasilegoldis.sapte.ro/. 

27 Constantin G. Stere: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Stere. 

28 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Zub. 
329 Adica a unirii Basarabiei cu Romania. 

30 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_de_Gaulle. 

331 Intre statele Europei. 

332 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Constantiniu. 



75 



Cialis a inlocuit Viagra , pentru ca are o „fereastra 
terapeutica" mai mare, care nu-i obliga pe barbati sa dea fuga in 
pat, dupa ce au inghitit pastila. 



-J -7 C 

Dr. Pavel Chirila vorbe§te despre cazuri de 

schizofrenie vindecate prin locuirea in medii duhovnice§ti, ca 
Sfintele Manastiri, cf. Plantele, Dumnezeu §i bolile psihice, un 
articol de Hie Tudor, in Formula As 336 , anul XIII, nr. 594, 
decembrie 2003, p. 6. 

Tot aici spune, ca Fericitul Ilarion Argatu vorbea 
despre faptul ca, exorcizarile trebuie facute in taina. 
Exorcizarile „nu trebuie. . .sa devina spectacol". 



Ingerul de la care a pornit ideea romanului nostra Pasari 
spre cer se afla in cimitiral de la Turnu Magurele §i e pe 
mormantul lui Puiu O. Burca §i dateaza din 1910. La intrare in 
cimitir, pe partea dreapta. 



Hipertricosis-vX e boala 339 in care \\\ create mult par pe 
fa^a la barbat dar, cu timpul, §i la femei. 

Iar alopecia e boala 340 in care l\\ cade paral de pe tot 
corpul. Am vazut imagini cu ambele boli. 



Cel mai inalt om: 2, 30 metrii. 
Cea mai mare marime de pantof barbateasca: nr 52. 
Am vazut pe unul care indoia cuie, unul facea statui de 
unt, un francez escaladeaza zgarie-norii fara sa fie legat de 



33 A se vedea: http://www. efarma.ro/products. php?id=1352. 

334 Idem: http://www.pcfarm.ro/prospect.php?id=1593. 

335 Vorbind despre aditivii alimentari: 
http://www.sanatateatv.ro/specialisti/alimentatie/pavel-chirila/. 

336 Saitul ziarului astazi: http://www.formula-as.ro/. 

337 Un sait dedicat siesi: http://www.parinteleargatu.ro/. 

338 Primele trei fragmente din el sunt editate la nivel online aici: 
http://ro.wordpress.com/tag/romanul-pasari-spre-cer-1996/. 

339 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Hypertrichosis. 

340 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Alopecia. 



76 



franghii (doar pe maini i§i da cu creta) iar o secta se inchina la 
serpi, pentru ca Domnul ne-a dat sa calcam peste serpi si peste 
balauri. 



Pe 31 decembrie 1956 341 a avut loc prima transmisie 
televizata din Romania 342 . 



Am vazut un urs dresat la circ, care mergea pe bicicleta 
de unul singur. 



„Barba^ia e ca banul: te po^i lauda cu ea, chiar daca nu o 

ai" 343 . 



- Mama ta a fost terorista? 
-Dece?!... 

- Pentru ca a facut o bomba ca tine, (tipa era foarte 
frumoasa). 



Dintr-un cantec popular: „Du§manul te du§mane§te, 
Dumnezeu te miluie§te", „viata are haine multe", „via^a e o 
nunta mare stropita cu sarbatoare". 



26. 12. 2003. Unde este fratele tau Abel, Caine? Unde e 
eel pe care trebuie sa il iubesti, sa il aperi, sa te compor^i fa^a de 
el cu mare grija? 



341 Istoria TVR-ului: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Televiziunea_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia. 

342 ■pyR_ u j as tazi: http://www.tvr.ro/. 

343 Si aceasta, cat si urmatoarea zicere, cred ca ii apartin lui Doru Octavian Dumitru. Mai 
multe file video aici: 
http://video.google.ro/videosearch?q=Doru+Octavian+Dumitru&oe=utf- 

8&client=firefox-a&rlz= 1 Rl GGGLen R03 56&um= 1 &ie=UTF- 

8&ei=ZklHS6nIEYeomgOLi6nsCQ&sa=X&oi=video_result_group&ct=title&resnum=l 
&ved=OCBQQqwQwAA#. 



77 



Fratele tau unde este, prietenul Meu? Unde e dragostea 
ta? Ce s-a facut cu dragostea ta? Cum a putut dragostea ta sa fie 
ucisa de invidie, de ura, de salbaticie, sa fie ucisa de indiferentl 
§i apoi, sa ucizi pe eel pe care il iubeai de la sine, in mod firesc, 
pentru ca era fratele tau? 

Cum ai putut Caine sa ver§i sangele fratelui tau? §i el a 
raspuns, ca „nu trebuie" sa aiba grija frate de frate. 

De ce, Caine? De ce nupoatefi ceea ce ar trebui safie de 
la sine? El „nu e pazitorul fratelui sau". 

Dar al cui e§ti? Al nimanui? 

O, Caine, unde e fratele tau, Abel? 




Lucica Bunghez 344 , in jur de 50 de ani, a avut o tumoare 
de 80 de kg in ea §i dupa extirparea ei de o comisie romano- 
americana de medici mai are doar 40 de kg. E a doua extirpare 
de astfel de propor^ii din lume. 



Un al doilea caz §ocant 345 este §i cazul glon^ului, care a 
trecut prin testicolele unui militar §i apoi a intrat in uterul unei 
virgine, care a ramas gravida §i a nascut. Inseminare balistica. 



344 La 5 ani... dupa extirpare: 



http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=evenimerit&s_id=7 
1044. Din aceasta locatie este si fotografia supra. 
345 O urma de discutie pe un forum: 
http://forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t21 111 .html. 



78 



Un filosof necunoscut: Alexandru Dragomir 346 . A fost 
prieten cu C. Noica . Nu a publicat nimic ci totul e in 

T.AQ 

manuscris. Cred ca Liiceanu vrea sa publice opera acestui 
om. 



Am auzit vocea lui Zelea Codreanu 349 §i am vazut pe o 
ruda a lui (poate chiar fiul lui sau nepotul). 



Englezii pun semnul egal intre formidabil §i teribil. 

Pentru noi, numai intr-un sens familiar se poate pune 
semnul egal intre cei doi termeni, deoarece sensul cuvantului 
teribil, sensul primar e acela de a exprima frica, groaza cuiva. 

L-am auzit de mai multe ori pe parintele Vasile Raduca 
folosind pe teribil cu sensul de extraordinar. 



TCI 

Prea tdrziu , film romanesc, regizor Lucian Pintilie, 



1996. 



Teodor Baconschi 3 2 : „mi-am imboga^it gandirea pe 
masura ce am renunjat la ea". Ambasador al Romaniei in 

T CT 

Portugalia. A scris o carte numita: Rdsul Patriarhilor . 



346 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Dragomir. 

347 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica. 

348 Gabriel Liiceanu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Liiceanu. 

349 Corneliu Zelea Codreanu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu. 

350 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_R%C4%83duc%C4%83. 

351 Idem: http://www.imdb.com/title/tt0120378/. 
Fragmente din film: 

http://www.youtube.com/watch?v=HpqKf-yrTWA, 
http://www.youtube.com/watch?v=2w9pCc-ZCGk, 
http://www.youtube.com/watch?v=0DoUd4HfIvY, 
http://www.youtube.com/watch?v=PYEjbE_cVfA, 
http://www.youtube.com/watch?v=k_enZRxuKxw, 
http://www.youtube.com/watch?v=5Qhd-Nu94vk, 
http://www.youtube.com/watch?v=P-RdBld44Is, 
http://www.youtube.com/watch?v=z4pFj-pYoVA, 
http://www.youtube.com/watch?v=Q2xSWsqfTGk, 
http://www.youtube.com/watch?v=emvBKsJRkNg. 

352 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_Baconschi. 

Rdsul Patriarhilor. O antropologie a deriziunii in patristica rasariteana, prefata de 
Andrei Plesu, Ed. Anastasia, 1996. 



79 



Biserica Patriarhala 354 a fost construita in 1656, cu 
coloane de piatra masiva de rau. 

In 1830 policandrul a fost facut la Venecia din argint 

ore 

masiv iar acum e dirijor: Pr. Constantin Dragusin . Cor mixt. 

Erau 12 coloane la inceput. Fericitul Justinian a renunt.at 
la cele doua dinspre altar. PFP Justinian 356 e ingropat la Man. 
Radu Voda 357 a Seminarului teologic din Bucuresti 358 . 

In 1359 se intemeiaza Mitropolia Ungrovlahiei . Ctitorii 
catedralei patriarhale din Bucuresti: Constantin §erban, d-na 
Balasa, Balasa Leon si Luchia. 

Primii mitropolrfi care au slujit in ea: mitropolitul §tefan, 
Dositei Filitti, Teodosie. Ei sun primii ei ctitori. 

Sfantul Dimitrie Basarabov 360 se pare ca a fost un roman 
din sudul Dunarii. In 1774 generalul rus Petru Saltacov a dat 
Sfintele sale Moaste lui Hagi Dumitru. 




A se vedea: 
http://www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal_l.html. 
355 Idem: 

http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/Afis_FMR_5_2008_modificat. 
png- 

356 



357 
358 



359 



Idem: http://www.patriarh.ro/Justinian/index.php. 

Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Radu_Vod%C4%83. 

Idem: http://www.seminarortodoxbucuresti.ro/. 

Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitropolia_Ungrovlahiei. 



Detalii despre viata sa: http://www.crestinortodox.ro/crestinortodox/74539-sfantul- 
dimitrie-basarabov-ocrotitorul-bucurestilor. Acatistul sau in format audio, 19 minute, 
Marian Moise: http://www.dailymotion.com/video/x75slc_acatistul-sfantului-dimitrie- 
basaranews. Fotografia infra cu Sfintele sale Moaste e preluata din locatia: 
http://lh4.ggpht.com/__K3uo7ylakY/SuWczSmtWKI/AAAAAAAABhM/eQBlgCZsRY 
w/sf_dimitrie.jpg. 



80 



361 



Moastele Sfmtilor Constantin si Elena vin din insula 



Cipru. 




In ziua de 18. 09. 2004, pe la ora 1 noaptea, m-am trezit 
intr-un moment de foarte mare elevate spirituals, inspaimantat 
de puterea de a fi atat de lucid si cuprinzator cu mintea. 

Trebuia sa dau examenul la Teologie Dogmatica pentru 
doctorat. N-am mai putut dormi toata noaptea. M-am dus cu o 
ora si ceva de somn la examen si Prea Curata a vrut sa iau 1 0, 
parintele profesor §tefan Sandu 362 spunand, ca e o lucrare 
excepiionala. 

Eram inspaimantat ca nu ma mai puteam concentra, 
pentru ca mintea mea gandea prea multe in acelasi timp. 

Atunci, in miez de noapte, am scris pe o foaie, cu un pix 
cu cerneala albastra, urmatoarele: 

„Parintele Staniloae incepe capitolul despre hristologie cu 
prezentarea dogmatica a lui Hristos, cu definirea dogmatica a 
persoanei Sale. 



Imaginea infra: racla cu Sfintele Moaste existenta in Catedrala Patriarhala de la 
Bucuresti, cf. http://al0.idata.over-blog.com/600x449/2/04/40/40/sfmti-noiembrie/2009- 
vara/STA5 0045.jpg. Vietile Sfintilor Imparati Constantin si Elena, pe scurt, aici: 
http://www.ortodoxism.ro/proloagele/mai/Proloage21May.shtml. 

362 Pr. Prof. Dr. Stefan Sandu, profesor titular de Teologie Dogmatica Ortodoxa la 
Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. 



81 



Prea Curata Stapana, lini§te§te sufletul meu, aduna mintea 
mea, da-mi mie sa ma bucur intru tine §i ma miluie§te! 

Strica uneltirile Satanei §i ma miluie§te, ca de la tine 
a§tept bucuria! Iarta-ma §i ma pastreaza intru bucuria milei tale, 
Preabinecuvantata Stapana!". 

Am primit ca subiect, tocmai definirea dogmaticd a 
persoanei Mdntuitorului Hristos. 



82 



Sa nu te temi de norii care...zboara! §i mdine e o 
zi. Pofta bund la masdl A pierdut Steaua in Spania? 
Cred cde o coinciden}d 363 




KoduiTTG) [verb] = eu acopar, ascund; octto e prepozrfie; 
corelativul lui ab din latina §i a lui from din engleza §i 
inseamna: de la, din, de pe. 

§i astfel ajungem la denumirea ultimei car^i a NT §i 
anume Apocalipsa: cartea din cele ascunse, tainice ale lui 
Dumnezeu, cartea formata din revela^ii tainice, adanci pentru 
oameni. 

Apocalipsa este nararea unor lucruri, evenimente, 
adevaruri din cele tainice, ascunse, acoperite ale lui Dumnezeu. 
Ea apare ca o carte a descoperirii celor de taina ale Sale. 



Expresia fata pdmdntului [Ex: Ie§. 10, 5] este una 
scripturala. 

Fa^a pamantului, fa^a lui Dumnezeu, fa^a omului...fa^a 
lucrurilor. 

Lucrurile lui Dumnezeu au fa^a. Cele care nu au fa^a, care 
nu se vad la fa^a se fac in ascuns . . . sunt ru§inoase...sunt faptele 
intunericului. Iar de aceste fapte noi trebuie sa ne ferim, adica sa 
nu le facem. 



363 Text editat la nivel online pe data de 24 octombrie 2007. 



83 



Am ascultat o predica a lui Marius Cruceru 364 §i mi-a sarit 
in ureche cererea de a-i da „cuvinte din cuvantul Tau". E o 
parafraza patristica, dar nu mai §tiu a cui. 

Daca Iosif Ton 365 predica cu accent de transilvanean, 
Cruceru o love§te pe moldovene§te. 

Spune el: noi II invatlm pe Iisus Hristos. 

AM expresie: „Dumnezeu a pus masa" §i „0 groapa mare 
facuta de Domnul". 

Ii atentiona pe studentii sai: „aveti probleme cu ie§itul in 
decor". 

M-a inspaimantat insa o predica a lui Iosif Jon, in care 
spunea ca Domnul Hristos a aflat ca e Dumnezeu de la Fecioara 
Maria. Am crezut ca nu aud prea bine! 

Un satanism feroce. . . 

Insa in predicile sale am regasit foarte multe idei furate de 
la Sfm^ii Paring sau de la ortodocsj... imprumutate adica, incat 
nu mai ma mini de ce teologia lor e un ghiveci din de toate. 

Nu era vorba de cuvinte, de stil...ci de inva^aturi 
dogmatice. 

Mi-a sarit in ochi la o predica mai multe citate din 
Fericitul Dumitru Staniloae, dar cu grija amblate, ca sa nu se 
prinda omul. 

Citeaza din noi §i din Sfin^ii lui Dumnezeu... dar nu spun 
sursa. E o chestie §i asta. . . 

La un moment dat, intr-o predica despre Sfantul Duh, 
Iosif Ton spune ca bapti§tii nu au prea bine eviden^iata 
inva^atura despre Sfantul Duh. 

Sunt multe cu lipsa la ei, prea multe... dar e o alta 
problema. 



Fara despar^ire, nestricata, preabuna, atotcurata, divino- 
uman, ingreuiat, eshatologic, iconomie, perihoreza...fac parte 
dintr-un mod de a vorbi teologic in Ortodoxie. 

Te prinzi imediat, dupa vocabular, ce hram poarta 
autorul, cine este. . .11 dau de gol accentele personale. 



364 Blogul sau principal: http://mariuscruceru.ro/. 

365 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_%C5%A2on. 



84 



Zdzanie 366 . Starne§te mereu zazanie intre colegii 
sai...Acest zdzanie vine de la grecescul (i(aviov, care inseamna 
aciiune demonicd, sugestie demonica, lucru semanat de diavol 
in oameni. 

Deci cand faci zazanii, cand produci rupturi, nein^elegeri, 
aju^i pe dracul sa i§i faca temele de peste zi. 

Dracii se exerseaza pe lini§tea noastra, daca noi ii ajutam. 
Deci, zazanie, zazanii. . .turbulence. 

L-am inteles mai bine pe cand traduceam Sfantul Fotie 
eel Mare, S. Spiritus Mystagogia, 17, col. 296, cf. PG 102. 



en tout cas = in orice caz; a premiere vue = la prima 
vedere; mise en page = punere in pagina; cette oeuvre = aceasta 
lucrare. 



Am scris un articol pe blog 367 unde am insemnat cate o 
litera, aidoma Codului din Zambaccian [cine §tie cunoa§te!]...§i 
nu cred ca s-a prins nimeni de fapt. 

Am multe articole unde sunt puse anumite semne 368 ...§i 
nu §tiu ca^i le-au citit. Adica, ceea ce pare banal, nu e tocmai 
banal. 



instead of = in loc de; in locul, cu G.; ransom = 
rascumparare/ but through the spiritual eyes of the intellect/ 
doctrine of salvation. 



366 In mod popular am auzit forma: zanzanie. 

367 E vorba de articolul de aici: http://bastrix.wordpress.com/2007/10/08/cum-se-naste- 
rasul-i/, unde am ingrosat cate o litera si fiecare litera poate fi citita ca un mesaj, pe 
parcursul intregului text, lucru pe care profesorul universitar si fostul premier Adrian 
Nastase 1-a facut in cartea sa Codul din Zambaccian. Tocmai vazusem lucrul acesta, mi-a 
placut si l-am facut si eu in acest articol. Imagini si file video de la lansarea cartii, chiar 
de pe blogul lui Adrian Nastase: http://nastase.wordpress.com/2008/ll/19/lansare-codul- 
zambaccian-2-termo-panem-et-circenses/. 

368 Anumite lucruri spuse in mod incifrat sau anumite imagini, care trebuie intelese atent, 
profund... 



85 



Cand citesc texte englezesti de la 1800-1900 sunt mult 
mai autentic spuse, formate, decat cele de acum. Au un firesc al 
lor frazele, ca in literatura noastra duhovniceasca, cum nu mai 
au limbile moderne. 

Limbile vechi au o prospetime, o naturale^e, un Uranism 
al vorbirii de un academism extraordinar. 

Noi credem ca vorbim mai bine decat cei de la 1600. Insa 
Coresi 369 are un stil mult mai cu miez decat un literat, care vrea 
sa vorbeasca ca pe engleza sau ca pefranceza in limba romana. 






Of 

ic 



W^z — '—^r^ 



wm^ 



B-l 







W\ At cXljlT'JjAi 

nifiHiiMnocTO.vfiAtS kX AXtirc^MTi 

mill d AtC GC^KCE * <MldHUtCAtn0ifC 



v i ■ ■ • 



■ 




369 



Imaginea infra e o pagina din Apostolul romanesc tiparit de catre Diaconul Coresi in 
1563 la Brasov, cf. sursa: http://www.cimec.ro/Carte/cartev/apostol2.htm. 



86 



Fiecare limba are autenticul, firescul ei §i daca vrei sa 
vorbe§ti, cu adevarat, o limba, trebuie sa o gande§ti in termenii 
limbii §i ai gandirii tale, nu dupa un caracter, dupa o mentalitate 
straina de fiint.a ta. 



Avea dreptate Adolf Harnack 3 ° cand spunea, ca 
„dogmele sunt cele care produc teologia, §i nu invers" 371 . 

Prima editie a Istoriei Dogmelor a aparut pe 1 august 
1885. De atunci e prima introducere la carte. 

E interesant ca el accentueaza mesajul eshatologico- 
apocaliptic al Evangheliei, pe care il vede in ea, atat in forma 
cat §i in continut . 

La Pavel gasim o „hristologie pnevmatica" [the 
pneumatic Christology], spune el 373 . 

"in A 

Evanghelia a fost scrisa fara ajutorul elenismului . 

De ce a vrut §i vrea protestantimsul sa purifice Scriptura 
de timpul in care ea a fost scrisa §i, mai ales, de in^elegerea ei in 
Biserica, de Tradrfia in^elegerii Scripturii? 

E un non-sens sa vrei o Scriptura fara Biserica §i, din 
secolul 16 sa vorbe§ti de o Biserica, care e mai biserica decat 
Biserica §i sa faci dintr-o mo§tenire a Bisericii, din Scriptura, 
singurul fundament al Bisericii. 

Adica iau o barna din Biserica lui Hristos §i o pun la o 
casa, pe care eu, Luther, o fac, §i spun: „Ia priviti cum m-am 
intors la Biserica lui Hristos, pentru ca am o barna din ea!". 



Alfred Rahlfs 375 



Drac al nostru vine de la 6 8paKcov, -ovtoc; = dragon, 
sarpe §i, in ultimul rand, in sensul specializat: diavol. 



370 Adolf von Harnack: http://en.wikipedia.org/wiki/Adolf_von_Harnack. 

371 Istoria Dogmelor, vol. 1, ed. engl, p. 17. Ne referim la editia de aici, pe care o puteti 
downloada din contul nostru personal din eSnips, in 6 volume: 
http://www.esnips.com/web/Istoria-Dogmelor. 

372 Idem, p. 44. 

373 Idem, p. 66, n. 92. 

374 Idem, p. 67. 

375 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Alfred_Rahlfs. 



87 



De aceea, cand Sfm^ii Paring vorbesc despre sarpele eel 
vechi cu referirela Satana, imbina §i ideea de sarpe §i pe cea de 
drac in aceeasi sintagma. 



Le Redempteur = Mantuitorul / redemption = mantuire. 
Revendicam, revenim, reimprospatam. Re-\x\ este intotdeauna 
un reloaded, o privire in urma, o luare de la capat. 

A ne mantui, soteriologia = ane relua pe noi din ghearele 
demonilor, ale pacatului §i ale mor^ii. / eclairer = a lumina [pe 
cineva], a inva^a / en suite = in urma, prin urmare, ca urmare, 
apoi, in consecinja. 



Slayer = criminal, asasin. Ne asasineaza inima Slayer 376 
cu muzica lor ? 

"inn ^78 

Motorhead : cap de motor? Ai cap dc.taur? E§ti cu 
capul stanca? E§ti beton de prost sau tare la creier? 

Daca e§ti tare de cap inseamna ca nu prea in^elegi repede 
lucrurile, pe cand are minte agerd sau zbdrndie la toate 
inseamna ca e tare, ca e bun, ca e capabil, ca e genial, ca este 
eminent. 

Eminent sau Eminem ? Da, chiar: daca e§ti eminent nu 
po^i sa can^i ca. . .EminemV. S-a dat vreo lege?! ! 



De ce prinde sintagma: Jara te vrea prost!? 380 



Campion, luptator, adica virepnaxoi;. Daca ala care e doar 
mahdr e un luptator, cica, adica unul care ii bate pe to^i, 
campionul la datul in nas este hiper-mahdr. 



37 Trupa de rock: http://www.slayer.net/us/home. 

377 Idem: http://www.imotorhead.com/. 

378 O romanizare ironica a unui vers rap de prin anii '90. 

79 Cantaret de rap, in voga, cu ceva timp in urma: http://www.eminem.com/. Mai multe 
date: http://en.wikipedia.org/wiki/Eminem. 
380 Titlul unei melodii a trupei romanesti Sarmalele red: 
http://www.trilulilu.ro/carlitos/e352ef9b857d01. 



88 



De aceea si noi avem hiper-piafa, adica hiper-market, 
adica o pia^a supraetajata, suprapopulata cu produse. 

In latina super inseamna deasupra, adaugat, peste, de 
unde super cool inseamna rece peste rece, adica lucruri care te 
trezesc din caldurile tale euforice. 

Hiper, trans, supra, citra. . .Citra, in Ac, prepoznie: pe 
acesta, langa acesta, inainte, mai pu^in decat, fara a privi la. . . 



Rut 1,21: „Atot|iitorul mi-atrimis necaz". 




Constantin Barbu: un mare om, un om genial 



381 



Dan. 9, 8: „Doamne, Dumnezeule, a noastra este 
rusinarea fetelor". 

Ier. 14, 21: „Au nu esti Tu, Doamne, Dumnezeule, Cel ce 
dai ploaie? In Tine nadajduim, ca Tu faci toate!". 



Un mare erudit, un om genial dar, din pacate, e mason. A se vedea un articol despre 
sine: 
http://www.adevarul.ro/locale/craiova/Craiova- 

EXCLUSIVJuramantulnecunoscutalluiEminescusidovadacaRomaniaestece 
ntrul_vechii_Europe_0_162584145.html. Imaginea supra e din articolul citat aici. 



89 



In gr. aiTovoia inseamna nebunie, disperare, lipsa de 
sim^uri. 



ion 

M-a iertat domnul Silviu Alupei de la ultima 
noastra. . .confruntarel 

La OTV a iesit de mai multe ori in decor decat trebuia. 

T.QA 

Cu alegerea PFP Daniel a fost cu totul. . .in afara. 

Are in el o lupta cu duhuri nu prea mici. Lisa, cand se 
linisteste, po^i sa vorbesti cu el lucruri foarte profunde. Litre 
mare involburata, deci, si zi cu soare, de stat la umbra. 



Pe un youtube: „iesi acasa!" 385 . Asta este expresia unui el, 
catre o ea, adica catre fosta lui prietena, de care nu mai poate sa 
scape. Lol! Cum adica: ie§i acasaV. A vrut sa spuna: du-te 
acasal si a iesit: ie§i acasal 



In maneaua nu stiu care: „mor de tine". Adica: mor 
pentru tine, dupa tine. 

Gu^a ala mare: turbo pa sistem, adica pe sistem tubo, 
adica in tromba. 

Insa noi il folosim pe tromba, -e numai in sens peiorativ, 
pentru ca tromba este un vdrtej puternic de apd, apoi e coloand 
defum, zapada, apd etc. 



Sevastrfa maichii. Ilinca mamii. Dorule^ mama. Nicusor. 
Carna^i de plescoi 386 ? 



382 Un articol al sau si date despre sine aici: 
http://www.timpolis.ro/index.php?page=column&nr=l 1 52&r=68&a=l . 

383 O discutie personala... 

384 ppp p ro f Acad. Dr. Daniel Ciobotea: http://www.patriarhia.ro/ro/patriarhul/. Notele 
noastre la teza sa doctorala le puteti citi aici: http://ro.wordpress.com/tag/teologie- 
%C8%99i-spiritualitate-teza-doctorala-1980/. 

Dintr-o fila video de pe You Tube. Contul nostru din You Tube: 
http://www.youtube.com/user/dorin777. 
386 A se vedea: http://www.plescoi.ro/. 



90 



Exista alinturi bune, facute de oameni dragi §i 
altele... perverse. 

Adica, cum frate: Iepura§? Pisoia§? Cerbule^ule?, dupa 
care vine: porcule!, animalule!, castore! etc. 



Particular and Universal Judgment/ resurrection of dead/ 
second coming of the Lord Jesus Christ/ ecclesiastical 
experience/ 

pre-tasting of God's Kingdom/ dichotomy/ Saint Basil the 
Great/ Saint Gregory the Theologian/ 

In engleza este Theologian iar in germana: Theologien. 

Saint John Chrysostom/ pseudomorphoses/ St. Irenaeus 
of Lyon / St. Justin Martyr/ eschatology. 



M-a innebunit folosirea lui escatologic in loc de 
eshatologic. 

n o *7 

Escatologic ma duce cu gandul la scatologic §i nu la 
eshatologic. Eshata e una §i escata e alta. 

TOO 

La fel cu oeconomie pentru iconomie. Confunda astfel 
omul iconomia dumnezeiasca cu economia depiaia . 



uncreated and eternal light/ archetipal/ eternal glory of 
divinity on the transfiguration face of the Lord/ holy images/ 

holy icons/ monasteries/ the knowledge of the Son of 
God/ Eucharist pentru Eharistie/ 

eschaton, adica eshaton, cele din urma, care vor fi in 
urma, la sfar§itul timpului, la transfigurarea lumii prin lumina 
lui Hristos, a Treimii / dogmatic manual 



387 A se vedea: http://dexonline.ro/search.php?cuv=scatologic. 

388 Idem: http://en.wiktionary.org/wiki/oeconomia. 

89 Ambele sunt folosite de catre parintele profesor loan I. Ica jr. in traducerile sale 
(escatologic si oeconomie), escatologic fiind o aliniere la forma catolica si protestanta, 
care nu e o transliterare a cuvantului grecesc iar oeconomie e ca in engleza si nu ca in 
greaca. 



91 



Cf. Jonathan C. Horton, Afecfiuni ale ochilor, vol. 1, in 
Enciclopedia Harrison, in retina exista aprox. 100 milioane de 
celule cu bastona§e §i 5 milioane de celule cu conuri 390 . 

Bastona§ele sunt pentru lumina obscura sau scotopica iar 
conurile sunt active numai pentru lumina zilei . 

Analizatorul vizual, in aceea§i pagina. Eu folosesc pe: 
analizorul vizual. 

„Actul vederii incepe prin captarea de imagini focalizate 
de cornee §i cristalin pe. . .retina" 392 . 



390 Idem, p. 175. 

391 Ibidem. 

392 Ibidem. 



92 



Citindu-i pe teologi 



393 




Pr. Prof. John Breck , Puterea Cuvdntului in Biserica 
dreptmaritoare, trad de Monica E. Herghelegiu, Ed. IBMBOR, 
Bucuresti, 1999 : 

Sunt in faza de recitire a car^ii. 

„Oricat de ziditoare ar fi citirea din Evanghelie, oricat de 
elocventa ar fi predica, revelarea Cuvantului dumnezeiesc ar 
ramane incompleta fara savarsirea Tainei euharistice" 395 . 

La fel ca la Emaus. Parintele John pledeaza pentru 
nesubordonarea Sfmtei Marturisiri fa^a de Sfanta Euharistie 396 . 
E pentru o deasa impartasire. 

O fraza foarte importanta : „Fara aceasta hrana (Sfanta 
Imparta§anie n.n.), Cuvantul in sine isi pierde sensul, pentru ca 
nu mai este reactualizat in experien^a comunita^ii ecleziale"^ . 

Drumul fiecarui ortodox e „de la convertire la 
comuniune" . Tacerea Fiului lui Dumnezeu in fa^a propriilor 
Lui tor^ionari e un fundament al isihasmului, al tacerii. 

Dumnezeu nu vorbeste decat tacand sau, dupa cum spune 
el: „Dumnezeu vorbeste tacerii din tacere" 399 . 



93 Articol editat la nivel online pe data de 25 octombrie 2007. 
39 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/John_Breck. 

395 Idem, p. 16. 

396 Idem, p. 17, n. 4. 

397 Idem, p. 17. 

398 Ibidem. 



399 



Idem, p. 19. 



93 



„Hermeneutica" inseamna, in acela§i timp, §i 
„traducere", dar §i „interpretare / explicare" 400 . 

Insa traducerea nu se confunda intotdeauna cu 
interpretarea textului. Una e sa in^elegi sensul lingvistic sau 
teologic de suprafa^a §i alta e sa faci conexiuni adanci, 
duhovnice§ti. 

Traducatorul unei car^i nu trebuie sa fie neaparat §i eel 
care in^elege complet §i defmitiv textul. De fapt, nu §tiu daca se 
poate in^elege defmitiv un text. Inaintam nu spre adevarul 
dumnezeiesc, ci in adevarul dumnezeiesc ca atare. 

Programul „demitologizarii" e vazut de parintele John ca 
o intrare „in spa^iul specula^iei teologice" 401 . 

Un mare adevar:,, Puntea hermeneutica dintre 
evenimentul biblic §i actualizarea lui in Biserica nu consta nici 
in cuvantul predicat §i nici in institu^ia ecleziala, ci in Persoana 
Duhului Sfdnf . 

Parintele George Florovsky 403 vorbea despre o 
„eshatologie inaugurate" §i nu despre o separare a istoriei de 

. • 404 

ve§nww . 



Drd. Nicu§or Nacu , Trimurti - sinteza triadicd a 
modalismului hinduist §i Sfdnta Treime, in ST , LIV (2002), 
nr. 3-4, p. 103-137. 

Teza sa doctorala a avut o problematica asemanatoare, 
daca nu identica cu articolul citat. 

§i-a luat doctoratul in 2002 §i m-am bucurat sa fiu 
prezent, in acea zi, cand a dat examenul final. O inima mare. 

O fraza ce mi-a placut: „Finalitatea consta in a se inva^a 
ca fiecare Ipostas define total §i neexclusiv natura divina" 407 (cu 
referire la dogma trinitara). 



400 Idem, p. 27. 

401 Idem, p. 29. 

402 Idem, p. 35. 

03 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/Georges_Florovsky. O editie romaneasca, la nivel 
online, a operei sale, in 14 volume, o avem din partea lui Radu Toderescu: 
http://bastrix.wordpress.com/2009/08/26/radu-toderescu-a-tradus-integrala-operei- 
parintelui-george-florovsky- 1 4-vol-in-scribd/. 
404 Idem, p. 41. 

Acum Lector Doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxd din Bucuresti. 

Revista Studii Teologice. 
407 Idem, p. 122, n. 2. 



94 



Nu am mai auzit niciodata folosit pe „neexclusiv", in 
formularile referitoare la dogma Sfintei Treimi. 

„persoana nu ...este ceva exterior entita^ii, ci insu§i 
ipostasul fiin^ei, entitate in sine §i elementul constitutiv al 
fiin^elor. De faptpersoana este cea care constituie/zm/a" 408 . 

„a fi persoand inseamna eliberare de orice 

i-.- •,,409 

condifionare 

Pentru hindu§i lumea e ceva etern 410 . 

„Treimea presupune, in mod evident, ipostazierea fiin^ei, 
fara ca prin aceasta Ipostasele divine sa fie considerate ca trei 
par^i ale unei singure naturi" 411 . 

Concluzia articolului: „taina intuita a numarului trei i§i 
gase§te confirmarea suprema doar in cretinism, orice 
similitudine a lui Trimurti cu Treimea fiind doar formala, pentru 
ca premisele sunt total diferite. In chiar interiorul hinduismului 
Trimurti nu are valoare de adevar ultim pe cand in cretinism 
Treimea este Dumnezeu ea defmind, in acela§i timp, §i modul 
de a fi al Bisericii" 412 . 

Un articol elaborat cu minutiozitate. 



Pr. Lect. Adrian Niculcea , Invajatura protestantd 
despre Sfdnta Treime §i conseciniele ei eclesiologice, ST, LIV 
(2002), nr. 3-4, p. 16-36. 

Un articol amplu, despre mai mul^i teologi protestan^i dar 
eu ma opresc numai asupra lui Calvin 414 , ereticul. 

Astfel, predestina^ia e „o decizie exclusiv divina luata din 
eternitate, fara nicio legatura cu dreptatea sau pacato§enia cuiva. 
Or, daca o asemenea decizie a fost luata, dupa Calvin, inca din 
eternitate, rolul lui Iisus Hristos §i al actului Intruparii §i al 
sacrificiului Sau devine superfluu" 415 . 

Dar cum putea sa ia Dumnezeu o asemenea „decizie", 
daca ea este antagonica atat cu iconomia Fiului, cat §i cu 



408 Idem, p. 123. 

409 Idem, p. 125. 

410 Idem, p. 133. 

411 Ibidem. 

412 Idem, p. 137. 

13 A se vedea: http://www.univ-ovidius.ro/teologie/despre_noi.htm. 

414 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Calvin. 

415 Idem, p. 24. 



95 



lucrarea Sfantului Duh in lume, dupa cum eviden^iaza, foarte 
bine, autorul nostru? 

„Predestina^ia gole§te de sens actul rascumpararii...din 
moment ce decizia relativa la salvarea unora §i la condamnarea 
altora deja a fost luata din veci" 416 . 

Rascumpararea venita prin Hristos Dumnezeu nu e mai 
privita ca atare, „ci devine un model de acceptare fara cracnire a 
deciziei divine sub incident careia cade §i El ca oricare 
altul" 417 . 

Astfel, Fiul e privit ca „pedepsit" de Tatal, de unde toata 
zvarcolirea strict umana a tablourilor protestante, referitoare la 
Rastignirea Sa. 

Hristos, in acele tablouri, e numai Om §i El sufera 
„pedeapsa" lui Dumnezeu. 

„Predestinarea nu afecteaza numai inva^atura despre 
rascumparare, ci modifica insa§i doctrina despre Sfanta 
Treime" 418 , caci, „daca Fiul lui Dumnezeu ar fi considerat cu 
adevarat distinct de Tatal inca inainte de Intrupare, actul 
coborarii Sale in istorie ar fi prelungit, ca sa spunem a§a, decizia 
divina" 419 . 

O alta fraza apologetica foarte buna: „daca Intruparea n-a 
putut influenza decizia divina luata deja din eternitate, atunci 
nici nu exista, de fapt, o baza metafizicd reald (mai corect: o 
Persoana - n. n.) care sa influen^eze decizia Tatalui, deci nu 
exista un Fiu real distinct de El dar, in acela§i timp, egal in 
Dumnezeire §i coetern" . 

Astfel Calvin nu are, in mod real, pe Sfanta Treime, ci 
doar pe Tatal. 

Se trage concluzia logica, ca „Treimea care se manifesta 
...in istorie nu exista in sine, ci se constituie abia in timp, cu 
Iisus §i cu Duhul Sfant. 

Predestina^ia gole§te de orice urma de substan^a divina 
persoana lui Iisus §i pe aceea a Duhului, din moment ce actele 
Lor, rascumpararea §i, respectiv, intemeierea Bisericii la 
Cincizecime, nu influen^eaza deloc decizia eterna a Tatalui" 421 . 

Astfel Fiul §i Sfantul Duh nu sunt, pentru Calvin, 
Persoane ve§nice §i coeterne cu Tatal, ci „realita^i create in 
vederea unor misiuni temporale, aproape ca ni§te obiecte, iar nu 



416 Ibidem. 

417 Idem, p. 24-25. 

418 Idem, p. 25. 

419 Ibidem. 

420 Ibidem. 

421 Ibidem. 



96 



ca subiecte, care participa real la deciziile Tatalui datorita 
consubstantialitatii Lor cu El dar, in acela§i timp, §i a distinctiei 
Lor fata de El" 422 . 

Se observa ca in aceasta postura, Calvin e tot pe atat 
arian 423 , cat este pnevmatomah 424 . 

El neaga atat dumnezeirea Fiului, cat §i a Sfantului Duh §i 
pune pe seama Tatalui un „decret" utopic, care nu are ce cauta 
in Preaiubitoarea Treime. 

Citind articolul, mi-am dat seama, ca mai toti „marii" 

AT) S 

protestanti sunt filioquei§ti . 

Pentru Melanchton 426 , in lucrarea sa Loci Communes 
427 (1555): „Sfantul Duh purcede de la Tatal §i de la Fiul 
(Filioque - n.n.) §i este iubirea §i bucuria Tatalui §i a Fiului" , 
iar Rudolf Bultmann 429 sustinea, ca „anumite elemente ale 
Noului Testament cum sunt minunile, caderea lui Adam, 
conceptia paulina despre Sfantul Duh sunt lipsite de sens pentru 
omul de astazi. Din acest motiv el nume§te aceste elemente 
miturf ,43 °. 

Pentru ultimul nebun, Hristos Dumnezeu nu e decat 
„evenimentul care a rezultat din ac^iunea lui Dumnezeu" 431 iar 
Sfantul Duh Dumnezeu: „nu mai semnifica o putere, ci 
posibilitatea unei viefi noi, care poate fi insu§ita printr-o 
hotarare deliberata" . 

Deci pentru Bultmann nu exista Persoana Fiului §i a 
Sfantului Duh, ci ele sunt ni§te „creatii", „emanatii", cu rol 
strict istoric. 

E o nebunie curata, demonica lor „teologie". Sunt atat de 
prin§i in nebunia lor, caci nici nu percep ce se intampla cu ei, la 
fel ca evreii. 



422 Idem, p. 26. 

423 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arianism. 

424 Idem: http://www.crestinortodox.ro/diverse/91042-sinodul-al-ii-lea-ecumenic-de-la- 
constantinopol-38 1 . 

425 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Filioque. 

426 Philipp Melanchthon (nascut: Philipp Schwartzerd): 
http://en.wikipedia.org/wiki/Philipp_Melanchthon. 

427 Imagini ale editiei princeps: http://www.philslattery.com/locicommunes-text.htm. 
Idem, p. 32, cf. E. Fortman, The Tribune God, A Historical Study of the Doctrine of the 

Trinity, Hutchinson of London- Westminster of Philadelphia, 1975, p. 241, n. 10. 

429 Rudolf Karl Bultmann: http://en.wikipedia.org/wiki/Rudolf_Bultmann. 

430 Idem, p. 35. 

431 Ibidem, cf. E. Fortman, op. cit., p. 265, n. 85. 

432 Ibidem, cf. E. Fortman, op. cit., p. 265, n. 89-90. 



97 



Drd. Constantin Preda , Marturii arheologice legate de 
viafa Domnului Iisus Hristos, in ST, LIV (2002), nr. 3-4, p. 69- 

75. 

Jurnalul Egeriei (381-384) 434 . 

Casa Sfantului Petru 435 de la Capernaum a fost 
transformata in Sfanta Biserica §i exista inca, identica, in 
secolul al IV-lea 436 . 

Egeria spunea, ca la Capernaum 437 se afla sinagoga in 

no 

care Iisus a vindecat un demonizat conform cu Mc. 1, 21-39 . 
La Nazaret s-a gasit grota in care exista casa Prea 



Curatei 439 . 



•440 



Betsaida = casa pescuitului 

In Valea Chedronului se afla mormantul lui Abesalom 
(cred ca regele) §i a lui Zaharia (probabil Sfantul Zaharia 
Prorocul) 441 . 

„Tradrfia siriana prezinta Biserica Sfantul Marcu din 
cartierul sirian ca locul probabil al casei Sfantului Marcu §i al 
salii ultimei Cine luate de catre Iisus" 442 . 

Bibliografia selectiva a articolului: 

D. Bahat, The Illustrated Atlas of Jerusalem (Jerusalem, 
1990); 

F. Manns, Ed. Alliata, Early Christianity in Context. 
Monuments and Documents (Jerusalem, 1993); 

Murphy- J.O' Connor, The Holy Land. An Archaeological 
Guide from Earliest Times to 1700 (Oxford University Press, 
1992); 

M. Piccirillo, Vangelo e Arhceologia. Tracce cristiane in 
Palestina (Cinisello Balsamo, 1998). 



433 A se vedea: http://www.unibuc.ro/ro/cd_conpreda_ro. 

434 Idem, p. 71. Un fragment din el e tradus in cartea noastra: Pelerina Egeria si Cultul 
ortodox, pe care o puteti downloada de aici: 

http://bastrix.wordpress.com/2009/10/07/pelerina-egeria-%C8%99i-cultul-ortodox/. 

435 Sfantul Apostol Petru: http://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Petru. 

436 Ibidem. 

437 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Capernaum. 

438 Ibidem. 

439 Idem, p. 69. A se vedea: http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67701- 
biserica-sfantul-arhangel-gavriil-din-nazaret. Aici gasiti un articol despre casa Prea 
Curatei Stapane de la Efes: http://www.formula-as.ro/2009/873/societate-37/casa-maicii- 
domnului-din-efes-1 1239. 

440 Idem, p. 70. 

441 Idem, p. 73. 

442 Idem, p. 74-75. 



98 



Lector dr. Mihaela Palade 443 , Despre o posibila 
manifestare a iconoclasmului in timpurile moderne, ST, LIV 
(2002), nr. 3-4, p. 149-182. 

a AAA 

Impara^ii iconoclasti : Leon III Isaurul (717-740), 
Constantin al V-lea Copronim (740-775), Leon al V-lea 
Armeanul(812-820) 445 . 

Sfantul Grigorie eel Mare (540-604) 446 . 

„In focul discutiilor se ignora adesea faptul ca teolog nu 
inseamna a §ti ci afi" 441 . 

Sfanta icoana e un „culoar al harului" 448 dumnezeiesc. 

„Icoana reprezinta tocmai unitatea contrariilor, a lumii 
vazute cu cea nevazuta, a timpului prezent cu trecutul dar si cu 
viitorul, a imanentului cu transcendentul" . 

Leonid Uspensky 450 : „arta Bisericii este o chestiune de 
credinta" 451 . 

Sechestrarea Sfintei icoane intr-o carcasa apare in 

secolele 16-17 si „este, de fapt, o tagaduire mascata a 
valorii picturii religioase, un iconoclasm incon^tienf . 

Foarte adevarat! 

Datorita imbracarii ei in aluminiu sau in aur, nu mai vezi 
decat fa^a §i mainile, nu intregul spa^iului iconografic. 

Stilul Rena§terii a fost introdus la noi - in mod nefast - 
de pictori ca C. Lecca 453 , G. Tattarascu 454 , Mi§u Pop 455 , 
Ioanid 456 ... 457 ,intre 1850-1890. 



443 A se vedea: http://www.unibuc.ro/ro/cd_mihpalade_ro. 

444 Despre erezia iconoclasta aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Iconoclasm. 

445 Idem, p. 154. 

446 Idem, p. 156. 

447 Idem, p. 162. 

448 Idem, p. 163. 

449 Idem, p. 165-166. 

450 Cu referire la una dintre cartile sale aparuta in limba romana: http://www.ortho- 
logia.com/Romanian/Articole/SI/p2_chap 1 .html. 

451 Idem, p. 166. 

452 Cf. Evgheni N. Trubetkoi (nu §tiu care e cartea citata), p. 126, apud. art. cit., p. 168. 

453 Constantin Lecca: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Lecca. 

454 Casa memorials a pictorului Gheorghe H. Tattarascu: 

http://www.tusiromania.rO/pages/posts/casa-memoriala-pictor-g.h.-tatarascul897.php. 
Date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Tattarescu. 

455 Un tablou al sau: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9FierAndrei_Mureseanu_de_Misu_Pop.jpg. 

456 Gheorghe Ioanid: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ioanid. 

457 Idem, p. 168. 



99 



Au aparut „biserici muzeu de arta" §i nu „biserici care 
zidesc §i spiritual nu numai artistic" . 

Avem de-a face cu un articol percutant, incisiv, cu multe 
adevaruri dureroase. Ne laudam cu picturi celebre, dar nu §i 
canonic-ortodoxe. 

Nu mai cunoa§tem adevarata Sfanta Icoana §i consideram 
Sfinte Icoane numai pe cele portabile §i nu §i fresca sfanta a 
Sfintelor Biserici, cum bine a precizat autoarea noastra. 

In limba romana, Jcoana §i imagine nu sunt sinonime 
perfecte §i totale" 459 . 

Cuvantul imagine implica mai ales conota^ii profane 460 . 

Din 22 noiembrie 1889, Sfantul Sinod al Bisericii 
Ortodoxe Romane atrage aten^ia, ca trebuie sa revenim la stilul 
bizantin . 

Sfanta icoana ortodoxa pare „prea mohorata", „prea 
trista" §i „de nein^eles" pentru mul^i 462 . 

O fraza foarte corecta: „in Biserica noi fiin^am pentru afi 
una, nu pentru a ne diviza" 463 , cat §i: „In cretinism nu este loc 
pentru atitudinea caldiciccC . 

Indiferentismul religios e la fel de pagubitor ca 
ateismul . 

Acum, aceste „aspecte ale iconoclasmului" de azi, „nu 
(conduce la a - n.n.) distruge icoana, dar o inlocuie§te cu 
tabloul" 466 . 

Nu ni se mai farama cu furie Sfmtele icoane, ci ne sunt 
date, in locul lor, imagini false, trucate, telurice, dulcege. 

Se inlocuie, nu se mai distruge: o alta facatura a Satanei, 
extrem de perversa. 

Kitsch-urile 467 ce se propun a fi „icoane" „sunt 
pagubitoare spiritual caci, lipsindu-le coordonata estetica, nu se 
pot inscrie in adevarul icoanei, fiind in fond ni§te minciuni 
estetice, deci §i iconografice" 468 . 



458 Ibidem. 

459 Idem, p. 172. 

460 Ibidem. 

461 Idem, p. 174, n. 77, cf. rev. BOR, 1890-1891. Sa revenim la pictura bisericeasca 
traditionala, adica sa iesim din pictura antropocentrica in care intraseram. 

462 Idem, p. 175. 

463 Ibidem. 

464 Ibidem. 

465 Idem, p. 176. 

466 Ibidem. 

467 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Kitsch. 

468 Idem, p. 177. 



100 



Pictorul §i omul de mare inima §i con§tihrfa, Sorin 
Dumitrescu 469 , in Rock & popi. Carte de veghe crestind, Ed. 
Anastasia, Bucuresti, 1998, p. 141-142 spunea ca, in prezent, 
picturii noastre biserice§ti, ii lipse§te „viziunea" 470 . 

Sentimentul de „birocra^ie" al modului in care se picteaza 
la noi, era vazut de el, in aceea, ca se vrea a se picta to^i Sfm^ii, 
iar, pe de alta parte, ca se folosesc prea multe culori, „mai 
optimiste §i cat mai vioaie (de preferin^a: verniluri, ciclamuri, 
azururi §.a.m.d.)" 471 . 

Alte defecte relevate de el: platitudinea picturilor, 
„explicitul fad", incultura §i conformism „dogmatic" aparent 472 . 

Mai spune ceva domnul Sorin Dumitrescu, perfect 
adevarat, ca: „suntem confrunta^i cu o grava alienare a 
limbajului artei liturgice" . 

Rolul Sfintelor Icoane: didactic, estetic, latreutic §i 
harismatic 474 . 

Michel Quenot: „intunericul suficien^ei", cf. Icoana, 
fereastrd spre Absolut, tradusa de Pr. Prof. Dr. Vasile 
Raduca 475 ,p. 10 476 . 



Ann 

Predicile parintelui profesor Mircea Pacurariu , 132 la 
numar, sunt insumate in 632 de pagini, editate la Ed. IBMBOR, 
in 2000. 



AHQ 

Khiriakodromionul e al lui Nichifor Teotoke (+ 1800). 



469 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Dumitrescu. 

470 Ibidem. 

471 Ibidem. 

472 Idem, p. 178. 

473 Ibidem. 

474 Idem, p. 182. 

475 Michel Quenot, Icoana-fereastra spre Absolut, prefaja §i traducere din lb. franceza de 
Pr. Dr. Vasile Raduca, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1993. 

476 Ibidem. 

477 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_P%C4%83curariu. 

478 Referinte despre carte gasim, la nivel online, in sectiunea dedicata mitropolitului 
Andrei Saguna, existenta in Dictionarul Teologilor Romdni, pentru ca el a editat-o in 
romana, in anul 1855, la Sibiu: 
http://biserica.Org/WhosWho/DTR/S/AndreiSaguna.html. 



101 



Predicile exegetice ale Parintelui Vasile Mihoc 479 , 
Sibiu, 2001, are 303 pagini §i e formata din 56 predici. 



de la 




480 



Emilianos Timiadis " , Metropolitan of Silivria: The 
Ecumenical Councils in the Life of the Church, Joensuun 
yliopisto, University of Joensuu, Joensuu-Finland, N:o 9, 2003, 
194 p. 



Cartea e in limba engleza §i e o carte foarte frumoasa. 

„Ele (Sinoadele Ecumenice) i§i au fundamentul intr-o 
adanca grija pastorala, in dragoste, §i nu se bazeaza doar pe o 
stricta motivate juridica. 

Ele sunt iubitoare, duhovnice§ti, vindecatoare. Misiunea 
Bisericii nu este sd pedepseascd, ci sd reinnoiascd, sa vindece 



479 



A se vedea: http://www.ortodoxmedia.eom/autor/8/Pr-Vasile-Mihoc. 



Idem: http://www.monasterodibose.it/index.php/content/view/1908/90/lang,en/. 
Imaginea supra e din aceeasi locatie si il contine pe autorul cartii pe care o prezentam 
acum. 



102 



pe cei prabu§rfi, sa ajute la insanato§irea interioara §i sa 
reintoarca taria §i via^a tuturor acelora, care sunt angaja^i in 

AQ 1 

lupta spirituals a cre§tinismului" . 

„Putini oameni realizeaza adevarata sarcina a Sinoadelor: 
a limita cadrul periculos al individualismului teologic §i 
instrainarea, §i sa recunoasca un mod de vedere sinodal, care sa 
precumpaneasca in lucrurile vitale, cu privire la pastrarea 
credin^ei §i promovarea unei calita^i a vie^ii, bazata pe mesajul 
Sfintei Evanghelii. Un Sinod se aduna impotriva arogan^ei 
omene§ti, a individualismului distructiv §i a iubirii de sine. 

Un Sinod vrea sa cultive intalnirea cre§tinilor cu cei care 
pot auzi glasul lui Dumnezeu. Aceasta explica frecven^a 
epiclezei, a chemarii Sfantului Duh, pentru purtarea de grija a 
lui Dumnezeu in timpul discu^iilor. Astfel, important Sinodului 
se bazeaza, dincolo de faptul, ca participant sunt pregati^i sa 
fie supu§i inspira^iei dumnezeie§ti, pe aceea ca se departeaza de 
ambi^iile lor personale" . 

„Sinoadele Bisericii au intrupat, in acela§i timp, 
deplinatatea credin^ei, dar §i continuitatea adevarului lui 
Hristos. 

Moartea celor Doisprezece nu a insemnat §i sfar§itul. 

AQT. 

Faptele Apostolilor nu sunt doar o relatare minunata a 
Noului Legamant, ci e o relatare a inceputului sau §i a 
expansiunii (sale temporale). 

Manifestarile prezen^ei lui Dumnezeu in istorie sunt de la 
un capat la altul ac^iuni ale barba^ilor §i ale femeilor (care au 
crezut). Marturisirea singura a credin^ei nu poate garanta cura^ia 
{purity), deplinatatea credin^ei §i trairea ei trebuie impreunata cu 
propovaduirea. 

Aceasta a fost contribu^ia Sinoadelor: verificarea / 
autentificarea adevarului, amendarea §i corectarea erorilor, 
refuzarea §i respingerea falselor inva^aturi, dar apeland la 
intoarcerea acelora, care au gre§it §i a acelora care bateau 
moneda interpretarilor false 484 . 

Parin^ii - care au trait coinonia (comuniunea) cu Hristos 
ca Cap - nu au uitat niciun moment, ca ei sunt comunitatea 
responsabila cu sus^inerea propriu-zisa a acestui Trup 485 . 

Clerul §i mirenii sunt privighetori 486 , sunt gata sa 
intervina §i sa vindece tulburarile ce ar putea sa apara" 487 . 



481 Idem, p. 7. 

482 Idem, p. 9. 

483 Se refera la cartea noutestamentara. 
Literal: straine. 

485 In istorie. 



103 



S-a urmarit doua lucruri prin Sinoadele Ecumenice: 
„integritatea credin^ei §i a comportamentului zilnic al 
credincio§ilor" 488 . 

Adevarata credin^a se scurge in via^a credincio§ilor, 
devine modul lor de a gandi, a sim^i §i a reac^iona. Credin^a nu e 
separata de via^a noastra, ci in masura in care credem drept, pe 
atat §i traim drept. 

Integritatea credin^ei, deplinatatea ei, asimilarea ei in 
totalitate, poate sa ne faca capabili §i de o manifestare eclesial- 
sociala corecta, fundamentata evanghelic. 

Astfel, daca nu acceptam dogma hristologica spre 
exemplu, nu vedem o coexistent a divinului cu umanul §i ni se 
pare, ca spiritul e antagonic cu materia §i ca Dumnezeu e cu 
totul „strain" modului omenesc de existen^a. 

Filioque duce la un primat al esen^ei asupra persoanei sau 
la o relativizare vadita a persoanei umane §i a Sfintei Treimi in 
primul rand. 

Persoanele Prea Sfintei Treimi nu distrug unitatea fiin^ei 
dumnezeie§ti iar unitatea fiin^ei nu e paralela cu Persoanele, ci 
constituie interiorul Persoanelor divine, fara o aneantizare a 
coexisten^ei Lor suprafire§ti. 

Daca nu marturise§ti dogma triadologica ^i se pare aiurea 
sa accept, ca in ceea ce prive§te credin^a, lucrurile nu se discuta 
exclusivist (sau Trei Persoane sau o fiinid divina), ci integrator 
(atat Persoanele, cat §ifiinla divina). 

In^elegerea duhovniceasca, adica transcenderea limitelor 
umane §i acceptarea voii lui Dumnezeu sunt urmari ale 
acceptarii dogmei trinitare §i a trairii in legatura cu Sfanta 
Treime. 

Sfanta Biserica e a tuturor celor boteza^i §i ea exclude 
divizarile. In locul singurata^ii, a izola^ionismului eclesiologia 
ne propune comuniunea in comunitate. 

Daca nu accept universalitatea Sfintei Biserici te pierzi in 
unidimensionale priviri regionale, in exclusivism iar daca nu 
accept sfm^enia ei provoci multe disensiuni nefolositoare. 

„Iubirea este participare (sharing), este grija pentru un 
altul §i exista 489 sus^inuta de catre un altul. 



486 Atenti, vigilenti, pregatiti tot timpul. 

487 Idem, p. 10. 

488 Ibidem. 

In sensul de: continua sa existe... 



104 



De aceea, un Sinod este un semn elocvent al men^inerii 
(vietuirii) personale, a adevarului evlaviei §i o grija impar^iala 
pentru unul sau altul. 

Oameni, apar^inand diferitelor Biserici locale, se aduna 
impreuna pentru a se completa unii pe ahii, ascultand unii de 
aUii §i lasand pe Dumnezeu sa ii inspire §i sa-i conduct prin 
Sfantul Dun" 490 . 

Sfantul Clement al Alexandriei: „cunoa§terea, meat este 
conducerea sufletului cura^it (de patimi n.n.) §i lucrarea, fiind 
bunatate" (trad, din greaca), cf. Stromata 4, 6, 39, PG 8, col. 
1249-1250 491 . 

Sinoadele nu trebuie privite ca legi mecanice ale 
Providen^ei divine, ci „ca surse de edificare, ca instrumente prin 
care ne formam continuu prin virtute" 492 . 

„avaT[avoiQ ©eou" = odihna lui Dumnezeu (the rest of 
God) 493 . 

Origen, ereticul: „Cel care studiaza cu aten^ie §i grija 
scrierile profetice, va sim^i odata cu citirea lor un fel de 
entuziasm. Acest sentiment va patrunde §i mai mult in el; 
(lucru) despre care noi credem deja, ca in ele sunt cuvintele lui 
Dumnezeu §i nu (sunt pur §i simplu n.n.) scrieri umane", cf. De 
principiis 4, 1,6, 12, apud SC 268, p. 282 494 . 

A trebuit sa restitui cartea la biblioteca. Am citit pu^in din 
ea, dar e o carte minunata. 



*** 



Am pe masa Anuarul Facultaiii de Teologie Ortodoxa din 
Bucuresti (2002). E a doua carte masiva, de acest gen, de la 
facultatea noastra, cu multe articole interesante. 

Am citit §i din primul numar, dar nu §tiu pe unde am 
noti^ele. Tomul de fa^a are in total 672 de pagini si vom 
prezenta aici notele noastre... 

Pr. Prof. Dr. Emilian Corni^escu 495 , Preotul ortodox 
romdn - slujitor al lui Dumnezeu si al omului, p. 11-21: 



490 Idem, p. 11. 

491 Idem, p. 12. 

492 Idem, p. 16. 

493 Ibidem. 

494 Idem, p. 17. 

495 A se vedea: http://www.univ-ovidius.ro/teologie/despre_noi.htm. Profesor de Vechiul 
Testament si de Limba Ebraica. 



105 



„Valah, adica nascut, termen care se apropie fonetic de 
biblicul valadh (a na§te), de la care s-a dat numele provinciilor 
cu locuitori cre§tina^i de preot" 496 . Teorie personala a parintelui 
profesor. 

Continuare: „Radicalul verbului valadh se intalne§te intr- 
o combina^ie cu cuvantul dacic dava, care inseamna cetate sau 
loc imprejmuit din cauza atacului fiarelor salbatice. 

Biblicul valadh este in forma principals mold {eel nascut) 
§i unit cu Dava se na§te toponimul Moldova, adica cetatea de 
nastere. 

Daca am apropia Deva de toponimul slavon Devo - 
fecioard, ele au din punct de vedere fonetic o mare asemanare, 
ceea ce inseamna ca stramo§ii no§tri puneau ceta^ile medievale 
sub ocrotirea Fecioarei Maria. 

De aceea, in 497 secolul al XlX-lea, marele Eminescu 
numea ^ara noastra chiar grddina Maicii Domnuluf . 

O expresie frumoasa: cele spirituale „nu se degradeaza ca 
cele materiale supuse schimbarii din cauza intervened dintelui 
devorator al vremii" 499 . 

„a nu comercializa cele sfinte" 500 

„sarbatorile creatine... au o incontestabila originalitate 
divind" §i ele „nu trebuie in^elese ca o imitate sau 
increstinare a sarbatorilor pagane" . Sunt total de acord cu 
aceasta fraza. 

Din „sanatatea spirituals §i unitatea nationals ...se na§te 
cultura §i §tiim> unui popor" . 

„preotul nu trebuie sa separe prea mult slujirea lui 
Dumnezeu de slujirea poporului" 504 

„melanjul politico-teologic nu se inscrie intre faptele 
demne de un preot al lui Hristos" 505 

„La unia^i a primat materia §i nu cuvantul lui 
Dumnezeu" . 

In inchisorile romane§ti „a fost bagata crema 
intelectualita^ii romane§ti" . 



496 Idem, p. 11. 

497 Pana aici avem pagina 1 1 . 

498 Idem, p. 12. 

499 Ibidem. 

500 Ibidem. 

501 Ibidem. 

502 Ibidem. 

503 Idem, p. 13. 

504 Ibidem. 

505 Idem, p. 14. 

506 Ibidem. Uniatii = greco catolicii romani. Adica s-au unit cu Roma pentru privilegii 
materiale si nu din considerente religioase. 



106 



,,508 



Preotul e „ambasadorul lui Dumnezeu in lume 



Prep. Cristinel Iatan , De ce Septuaginta numeste pe 
„fiii lui Dumnezeu" Ingeri, in Cartea Facerii, 6: 1-4?, p. 23-31: 

Varianta Septuagintei din sec 3 i. d. Hr. s-a pierdut. 

Varianta prezenta 510 e formata dupa... 

1. codex-urile Vatican 511 (B, sec. IV d. Hr., din biblioteca 
Vaticanului din Roma: cuprinde tot VT, afara de Facer ea 1-46, 
28 si Ps. 105, 27-137, 6, dar acestea au fost restaurate de cineva 
in sec. al 15-lea), 

c i n 

2. Alexandrin (A, de la jumatatea secolului al V-lea 
dupa Hr., aflat la Muzeul Britanic din Londra, care cuprinde tot 
VT afara de I Regi 12, 17-14, 9 si Ps. 49,20-79, 1 1) si 

3. Sinaitic 513 (S sau K, din sec. al IV-lea, aflat tot la 
Londra, care e foarte alterat si cuprinde numai o parte din VT: 
fragmente din Pentateuh si anume din Fac. doar 24, 19-24, 46 
foarte deteriorate si din Num. 5, 26-7, 20, frag din Paralip. I, 
Estera, Iudita, cartile poetice toate, 9 Profeji „mici" si 2 
mari) 514 . 

Autorul spune, ca la Fac. 6, 2 se vorbeste, in codexul 
Alexandrin, de: ingerii lui Dumnezeu si nu de: fiii lui 
Dumnezeu, ca in codexul Vatican, restaurat in secolul al XV-lea 



507 Idem, p. 15. A se vedea articolul lui Al. Sandulescu, Comunismul si intelectualii din 
Romania literara: http://www.romlit.ro/comunismul_i_intelectualii, cat si articolul Ioanei 
Pasculet, Despre carti si inchisori: http://www.bookblog.ro/stiinte-umaniste-religie/ioana- 
pasculet/despre-car%C8%9Bi-%C8%99i-inchisori/. 

508 Idem, p. 19. 

509 A se vedea: http://www.ftoub.ro/index.php?view=article&id=12%3Aasist-drd- 
cristinel-iatan&option=com_content&Itemid=272. 

510 Aici gasiti o mare parte din LXX la nivel online: 
http://bastrix.wordpress.com/panoplia-locatiilor-web-i/panoplia-locatiilor-web-iii-greaca- 
latina-ebraica-engleza/. 

Intreaga varianta ZX¥poate fi gasita in BibleWorks 7, pe care o puteti downloada de aici: 

http://bastrix.wordpress.com/2008/01/17/bibleworks-7-pentru-download-aproape-3-g- 

free-de-variante-scripturale/. 

511 Mai multe date aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Codex_Vaticanus. 

512 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Codex_Alexandrinus. 

! Codexul Sinaitic poate fi gasit aici la nivel online: 

http://bastrix.wordpress.com/documenta-catholica-omnia-o-arhiva-gigant-in-lb- 
latina/manuscrise-biblice/. 
514 Idem, p. 23. 



107 



si editia sixtina din 1587 sau codexul Coislinianus 515 din sec. al 
VII-lea d. Hr 516 . 

Symachus traduce: „fiii celor stapanitori, a celor 
puternici, a celor ce exercita o autoritate absoluta" iar 

Aquila 519 : „fiii zeilor" iar 

Teodotion 520 : „fiii lui Dumnezeu" 521 . 

Sfantul Iustin Martirul 5 ' 2 , in Apologefi de limba 
greaca 523 , trad de Pr. Prof. Dr. Olimp Caciula, Ed. IBMBOR, 
Bucuresti, 1997, p. 106, crede ca Ingerii s-au amestecat cu 
femeile §i rezultatul impreimarii lor au fost „a§a-zi§ii 
demoni" 524 . 

Filo 525 credea la fel 526 . 

Autorul da date concrete, citeaza din Sfinti Paring §i 
Scriitori bisericesti. 

Sfantul Chiril al Alexandriei spune adevarul, cf. PSB 52 
39, p. 31, 32, 33, 34. La fel Sfantul loan Gura de Aur in PSB 
21, p. 260-262. 

E vorba de oameni §i nu de Ingeri : concluzia studiului de 
fata. 

La Sfantul Iov, 1, 6 §i 2, 1 avem pe Sfinfii Ingeri denumrfi 
fiii lui Dumnezeu . 



Prep. Alexandru Mihaila , Cdteva evaludri ermineutice, 
p. 33-52: 

Cf. notei a doua de la p 33, termenul de ermineuticd, ca 
§tiin^a, apare prima data la luteranul Dannhauer , in 1654, cf. 



515 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Codex_Coislinianus. 

516 Idem, p. 24. 

517 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Symmachus_the_Ebionite. 

518 Ibidem. 

519 A se vedea: http://www.jewishencyclopedia. com/view .jsp?artid=1674&letter=A. 

520 A se vedea aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Theodotion si aici: 
http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp?artid=180&letter=T. 

521 Idem, p. 25. 

522 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iustin_Martirul_%C5%9Fi_Filozoful. 

523 Cartea poate fi downloadata de aici, in format DJVU exe: 
http://www.archive.org/details/apologetiDeLimbaGreacapsb2. 

524 Idem, p. 26. 

525 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Philo. 

526 Idem, p. 27. 

PSB = colectia: Parinti si Scriitori Bisericesti. 
528 Idem, p. 28. 

A se vedea: http://www.unibuc.ro/ro/cd_alemihaila_ro. 



108 



Herbert Kosak, Leitfaden biblischer Hermeneutik Eine 
Orientierungshilfe, Evangelische Verlagsanstalt, Berlin, 1977, 
p. 387. 

Anton Vogtle 531 (catolic) vorbe§te de o „tensiune 

can 

ermmeutica" . 

Se petrece cu mul^i „intelegatori" ai Sfmtei Scripturi „un 
divor^ intre cercetdtorul ca om al Bisericii §i ca cercetdtor 
obiectiv al textului biblic" 533 . 

O fraza foarte autentica: „Daca nu se ^ine seama de sensul 
literal, se ajunge la un dochetism biblic" 534 . „Daca se insista pe 
literalism, se ajunge la fundamentalism sau traditionalism, cum 

cor 

s-a sinrfit si la ortodoc§i" . 

Prin Reforma, Sfanta Scriptura a devenit „sie§i interpreta" 
§i „mai presus de Biserica" 536 . Luther §i Calvin prefera sensul 
literal §i il respinge pe eel spiritual iar Calvin respinge §i 

CO'7 

profe^iile mesianice . 

Literalitatea le convine, pentru ca sa inchida toata 
aprofundarea duhovniceasca a Sfmtei Scripturi. Literalismul e 
opac. El nu te lasa sa prive§ti pe Prea Sfanta Treime. 

coo 

Andreas Bodenstein Karlstadt , in 1520, e primul autor 
protestant, care folose§te cercetarea literar-critica dar pastreaza 

• ■ i • 539 

§1 tipologia . 

Odata cu Iluminismul, minunile scripturistice sunt puse la 
indoiala, pentru ca supranaturalul „contrazice" ra^iunea 540 . 

Kant 541 credea ca nu pot fi extrase argumente pentru 
existen^a lui Dumnezeu din natura . 

Jean-Alphonse Turrettini 543 in 1728, afirma ca: „Sfanta 
Scriptura nu trebuie altfel in^eleasa decat celelalte car^i" 544 . 

Sfanta Scriptura devine, pentru mul^i, incepand cu acest 
timp, o carte „profana". I 



530 Johann Conrad Dannhauer: http://en.wikipedia.org/wiki/Johann_Conrad_Dannhauer. 

531 A se vedea: http://de.wikipedia.org/wiki/Anton_V%C3%B6gtle. 

532 Idem, p. 34, n. 7. 

533 Idem, p. 34. 

534 Idem, p. 37-38. 

535 Idem, p. 38. 

536 Idem, p. 39. 

537 Ibidem. 

538 Andreas Rudolph Bodenstein von Karlstadt: 
http://en.wikipedia.org/wiki/Andreas_Karlstadt. 

539 Ibidem. 

540 Ibidem. 

541 Immanuel Kant: http://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kant. 

542 Ibidem. 

543 A se vedea: http://de.wikipedia.org/wiki/Jean-Alphonse_Turrettini. 

544 Ibidem. 



109 



n deceniul al 8-lea al secolului al XVIII-lea, indoiala e 
ridicata la rang de principiu in critica biblica, prin opera 
anonima a lui Hermann Samuel Reimarus 545 : Fragmentele unui 
anonim (1774-1778) 546 . 

David Friedrich Strauss 547 , in sec. al 19-lea, indeamna la 
„eliberarea interioara de starea §i de gandirea unor preconcep^ii 
religioase §i dogmatice" 548 . 

Po^i sa mergi, de acum, pe taramul dumnezeiesc al Sfmtei 
Scripturi, fara sa ai vreo apartenentl ecleziala. 

Liber cugetatorii pot spune orice §i nu fac parte din nicio 
eclesie. 

Cineva crede - Th. G. Chifflot 549 - ca Scriptura „a fost 
scrisa cu imaginatie" §i nu in Duhul Sfant. 

Metoda istorico-critica sufera de „un profesionalism arid" 
dupa Theodore Stylianopoulos 551 . Sunt de acord cu el. 

§i sunt de acord §i cu un al doilea adevar: ea „ignora 
dimensiunile spirituale" 552 . „Procesul exegezei este un proces al 
unita^ii" 553 . Sunt de acord. 

Daca exegeza ta nu une§te tot ce inseamna Ortodoxie este 
unilaterala, falsificata in mare parte. 

Evdokimov vorbe§te de „comentariul viu" 554 , dar §i de 
faptul ca, chiar „cand suntem singuri, citim Biblia impreuna, in 
mod liturgic" 555 . 

Con§tiin^a ca suntem ai Bisericii ne facem sa ne gandim 
la o interpretare pentru tofi ai Bisericii §i nu sa cautam o rupere 
de ceilal^i, prin scoaterea in eviden^a a unor probleme 
fantasmagorice. 



Pr. Asist. Vasile Raduca, Sfdnta Scriptura in cultul 
Bisericii Ortodoxe, GB 556 , 3-4/ 1992, p. 53-56. Parintele Vasile 



545 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Hermann_Samuel_Reimarus. 

546 Idem, p. 40. 

547 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/David_Strauss. 

548 Ibidem. 

549 Thomas-Georges Chifflot, preot dominican: 
http://www.editionsducerffr/html/fiche/ficheauteur.asp?n_aut=5433. 

550 Ibidem. 

551 Idem, p. 41. A se vedea date despre IPS Theodore: 
http://www.hchc.edu/holycross/academics/faculty/stylianopoulos.html. 

552 Ibidem. 

553 Idem, p. 42. 

554 Idem, p. 46. 

555 Idem, p. 45, cf. Ortodoxia, p. 205-206. 

556 BG = rev. Glasul Bisericii. 



110 



Mihoc noteaza foarte bine, ca „intreaga literature, patristica este 



x»557 



un comentariu la Scriptura" . 



Pr. Lect. Dr Emanoil Babus. , Bizani si islam in Evul 



Mediu, p. 55-77: 



Arabia . 



Sabeenii 559 s-au amestecat cu etiopienii 560 . 

„umanism tribal" 561 . 

Imparatul Traian, in 106 d. Hr. a format Provincia 



563 



Mecca e, in araba, Makka 

Mahomed s-a nascut pe la 570 564 . Pe la 610 are primele 
„revelatii", in 622 e la Medina cu ai sai. Moslimii, musulmanii 
sunt supu§ii lui Allah 565 . 

Kalif= succesor iar Rasul = Trimisul . 

In 630 ca§tiga Mecca iar in 632 moare. 

Ghid = Rasidun. Damascul e cucerit in 635, Ierusalimul 
in 636, prin Omar I. 

In 642 cuceresc Alexandria, Magrebul in 697, 
Turkestanul chinezesc in 712 §i Indiile in 710-713. 

La 71 1 islamul intra in Spania §i ajunge pana la Pirinei §i 
de-a lungul vaii Ronului 567 . 

Pe masura ce se va prabu§i imperiul persan apare, se 
na§te, imperiul musulman 568 . Musulmanii cuceresc Creta §i 
Italia in secolul al 9-lea. 

Turcii sunt „un popor non-arab, dar bine integrat in 
comunitatea musulmana sunita" 569 . 



57 Idem, p. 50, cf. Vasile Mihoc, The Actuality of Church Fathers' Biblical Exegesis, rn 
Auslegung der Bibel, p. 8-9. 

558 CV-ul sau: http://www.gorgani.ro/babus.html. 

559 A se vedea: http://www.clipa.com/pagreligie628.htm. 

560 Idem, p. 56. 

561 Ibidem. 

562 Idem, p. 57. 

563 Ibidem. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Mecca. 

564 Ibidem. 

565 Ibidem. 

566 Idem, p. 58, n. 2. 

567 Idem, p. 58. 

568 Idem, p. 60. 

569 Idem, p. 61. 



Ill 



In sec. al 13-lea Bizant.ul avea doi adversari: turcii §i 
latinii 570 . 

Intre 1204-1261 are loc robia latina a 

S79 

Constantinopolului . 

„Multimea pacatelor noastre incurajeaza reu§ita 
barbarilor" 573 . 

Turcii erau considerati, tot de catre Sfantul Hristodulos, 
„sabia lui Dumnezeu, care love§te neincetat" 574 . 

Moartea, pentru musulmanul de rand, era considerate 
„mantuitoare", daca ucidea un cre§tin sau daca era ucis, cf. lui 
Constantin Porfirogenetul . 



Pr. Lect. Drd. Marin Cojoc 576 , Dispute religioase in 
timpul lui Justinian si teritoriile sud-dunarene, p. 79-92: 

Monahii scrfi i-au atitudine impotriva monofizitismului 
promovat de catre imparatul Anastasius, printr-o serie de 
epistole 577 . 

Gasim aceste epistole la Schwartz, in Acta Conciliorum 

C-7Q 

Oecumenicorum, IV, 2, p.V-XII . 



Lect. Dr. Adrian Gabor §i Adrian Nicolae Petcu , 
Biserica Ortodoxd Romdnd si puterea comunistd in timpul 
Patriarhului Justinian, p. 93- 154: Un articol foarte documentat. 

CO 1 

Episcopul Antim Nica al Gala^iului. 



570 Idem, p. 62. 

571 Romano catolica. 

572 Ibidem. 

73 Idem, p. 70, n. 23, cf. Sfantul Hristodulos, Typikonul Manastirii Sfantul loan din 
Patmos, Miklosich-Muller, tomul VI, p. 61-62. 
574 Idem, p. 70. 

Idem, p. 71, cf. De Administrando Imperio. 

576 A se vedea: http://www.ziarullumina.ro/articole;639;0;13110;0;Parohia-Sapientei-din- 
Capitala-se-implica-in-ajutorarea-persoanelor-aflate-in-suferinta.html. 

577 Idem, p. 84-85. 

578 Idem, p. 85, n. 14. 

579 CV-ul sau: http://www.unibuc.ro/ro/cd_adrgabor_ro. 

580 Un articol al sau la nivel online: 
http://www.punctecardinale.ro/mai_2006/mai_2006_8.html. 

581 A se vedea: 

http://ro.orthodoxwiki.org/Antim_%28Nica%29_al_Tomisului_%C5%9Fi_Dun%C4%83 
rii de Jos. 



112 



con 

Episcopul Partenie Ciopron afirma ca „rostul cursurilor 
de indrumare este de a-i inva^a pe preo^i cum sa se 
camufleze" 583 . 

CQA 

Parintele Andrei Scrima a fost bibliotecar la Sfantul 

coc /v 

Antim . Imi pare rau, ca multe nume nu imi sunt familiare. 



Pr. Asist. Dr. Daniel Benga , Receptarea si autoritatea 
Pariniilor Bisericii de Rdsdrit la Martin Luther si Philipp 
Melanchton, p. 155 - 179: note din teza sa de doctorat, pe care 
o am deja. 



Pr. Prof. Dr. Vasile Raduca, Paternitatea duhovniceasca 
-slujire si autoritate in comunitatea pahomiana, pi 83-198: 

„A fi pdrinte duhovnicesc inseamna a trdi continuu 
durerile facerii fiului duhovnicesc; iar facerea nu inseamna 
doar nasterea pentru un nou mod de via^a, ci veghea continua 
asupra maturizarii duhovnice§ti a celui renascut pentru 
Dumnezeu" 587 . 

„Parintele duhovnicesc este inva^ator pentru ca este 
model" 588 . 

cog 

„autoritatea iubirii smerite pentru to^i" ; 

„in Biserica niciodata bunul administrator nu va putea sa 
se substituie pdrintelui duhovnicesc, §i nici nu se va confunda 
cu acela, oricat ar incerca" 590 . 

Contine elemente din cursul nostru de la Master. 



582 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Partenie_Ciopron. 

583 Idem, p. 116. 

584 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Scrima. 

585 Idem, p. 136. 

586 A se vedea: http://www.ftoub.ro/index.php?view=article&id=23%3Apr-conf-dr- 
daniel-benga&option=com_content&Itemid=273. 

587 Idem, p. 189. 

588 Idem, p. 190. 

589 Idem, p. 192. 

590 Idem, p. 197. 



113 



Pr. Prof. Dr. §tefan Sandu, Sarcinile actuate ale Teologiei 
Simbolice, p. 199-224: reprezinta o parte din optionalul nostru 
de la Teologia Simbolica. 

Expunere comparative a Ortodoxiei, cu catolicismul §i 
protestantismul (parerea ortodoxa). 



Parintele Petru I. David a vorbit de Sfintii Mucenici de la 

yris 
Parintele. 

Pai 
Staniloae 



Halmyris 591 . Am citit articolul, in manuscris, pe cand traia 
Parintele Tache Sterea despre Fericitul Dumitru 



D-l Laurentiu Tanase v vorbe§te de un „ateism 
cre§tin" 594 , in viziunea unor teologi americani. 

Domnul Radu Mure§an 595 trateaza despre preo^ii militari 
din primul razboi mondial (1916-1918). 

D-l Adrian Lemeni 596 scrie articolul despre filosofia 
antica pe care mi 1-a dat §i mie. Acum e in Franca pentru 2 ani. 

Elev, dupa Pr. Vasile Gordon 597 , inseamna a ridica de la 
pdmdnt, a inal^a dintr-o stare 598 . 



Pr. Asist. Dr. Gheorghe Ispas :m , Dimensiunea 
eshatologicd a Euharistiei, p. 387-394: „Pocain^a, in sensul ei 
profund, trimite la launtricitate" . 



591 Date despre acestia: http://www.lacasuriortodoxe.com/article-20874247.html. 

592 A publicat Teologie Dogmatica si Simbolica: http://www.librariasophia.ro/carti- 
Teologie-dogmatica-si-simbolica-Tache-Sterea-pr.-so-237.html. 

593 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lauren%C5%A3iu_T%C4%83nase. 

594 Idem, p. 256, n. 18. 

95 A se vedea: http://www. ftoub.ro/index. php?view=article&id=30%3Apr-lect-dr-radu- 
murean&option=com_content&Itemid=276. 

596 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Lemeni. 

597 CV-ul sau: http://dorinfather.wordpress.com/2007/08/06/cv-ul-pr-prof-dr-vasile- 
gordon/. 

598 Idem, p. 383. 

A se vedea: http://www.ftoub.ro/index.php?view=article&id=50%3Apr-asist-dr- 
gheorghe-ispas&option=com_content&Itemid=275. 
600 Idem, p. 390. 



114 



Lect. Dr. Mihaela Palade, Un posibil baroc al Renagterii 
Paleologilor? , p. 419 - 451: mandorla e nimbul care il 
inconjoara pe Mantuitorul Hristos 601 . 

„In icoana Pogorarii la lad s-a cautat accentuarea acestui 
tip de dinamism specific mantuirii" 602 . 



Asist. Drd. Cristina Costena Rogobete 603 , Cuviosul 
Roman Melodul - imnele Epifaniei - traducere §i 
comentariu, p. 494-522: O traducere foarte frumoasa, din limba 
greaca, a imnelor. 

Finalul notelor din Anuar. 



*** 



***Ortodoxia, anul LIU (2002), nr. 1-2, 180p. 
Voi nota cateva date din acest numar al revistei. 



Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu 605 , Familia in cultura 
secularizatd, p. 7-13. 

„Dumnezeu a creat-o pe Eva ca o fiintl cu propria ei 
identitate §i personalitate, opusa lui Adam, ca sa se poata intregi 

,,606 

reciproc 

„Omul este unitate completa, pentru ca unitatea se 
realizeaza in dualitatea personala neuniforma, ci complementara 
dintre barbat §i femeie" 607 . 

Sfantul Chiril al Alexandriei scrie in PG 62, 135: 
„Dumnezeu a creat coexisten^a" 608 . 

Spune parintele preofesor, ca: „familia reflecta in 
constitu^ia ei misterul Sfintei Treimi" 609 . 



601 Idem, p. 428. 

602 Idem, p. 441. 

603 CV-ul sau: http://www.ftoub.ro/index.php?view=article&id=74%3Aasist-drd-cristina- 
costena-rogobete&option=com_content&Itemid=274. 

604 A se vedea articolul de aici: http://bastrix.wordpress.com/2008/09/ll/sfantul-roman- 
melodul-dumnezeiescul-psalt-al-prea-curatei-stapane/. 

605 CV-ul sau: http://bastrix.wordpress.com/cv-pr-prof-acad-dr-dumitru-popescu/. 

606 Idem, p. 7. 

607 Ibidem. 

608 Ibidem. 



115 



„Cultura rasariteana nu a confundat Biserica cu 
societatea, dar nici nu a separat Biserica de societate, fiindca 
scopul ei nu a fost de a domina societatea, ci de a contribui la 
transfigurarea societa^ii prin familie in vederea rela^iilor de 
comuniune §i omenie" 610 . 

Un articol inteligent, frumos, cu perspective teologice 
viguroase. 

Interpretare personala: „Punerea cununiilor pe capetele 
mirilor arata ca ace§tia, cu ajutorul lui Dumnezeu, au ie§it de 
sub ocrotirea §i grija parin^ilor, au primit raspunderea pentru 
propria lor via^a, raspunderea unuia pentru altul, raspunderea 
comuna pentru familia lor §i pentru copiii lor viitori" 611 . 

Dupa bunele culturii seculare, apare durerea de fond: „dar 
cultura secularizata este bazata pe ruptura radicala dintre lumea 
naturala si cea supranaturalcT . 

Familia are un statut privilegiat in societatea de azi, dar 
„o familie autonoma, conceputa pe baze pur naturale §i 
individuale, ramane expusa dezintegrarii ei din partea unor 
factori exteriori sau interiori" 613 . 

Tatal e contestat de copii pentru ca nu il vad pe acasa iar 
femeia, care se arunca in afaceri, are repulsie fa^a de casatorie; 
pe cand, ambii paring, care se dedica muncilor lor, se auto- 
exclud sau i§i exclud afectiv copii, cat §i real din spa^iul vie^ii 
lor, pentru ca nimeni nu vrea sa renun^e la munca lui, la 
priorita^ile lui 614 . 

O constatare pregnanta, chintesen^a articolului: „Familia 
promoveaza coeziunea sociala, nu incHvidualismuV . 

„Istoria ne arata ca absen^a valorilor spirituale a prabu§it 
nu numai familii, ci §i imperii" 616 . 



Pr. Conf. Dr. Stelian Tofana , Euharistia in aratarea lui 
Hristos la Emaus (Lc 24, 13-35). Repere exegetice §i teologice, 
p. 14-24: 



609 Idem, p. 8. 
6,0 Idem, p. 8-9. 

611 Idem, p. 9. 

612 Idem, p. 10. 

613 Idem, p. 10-11. 

614 Idei cf. Idem, p. 11. 

615 Idem, p. 13. 

616 Ibidem. 



116 



Nota 5, p. 15, aduce in prim plan faptul, ca in codicele D 
nu e vorba de Emaus, ci de Oulammaous. 

Aceasta ultima localitate e prezenta la I Mac. 3, 40, 57; 4, 
3, cunoscuta ca locul unde Iuda Macabeul a atacat fort.ele din 
Siria si Filista (I Mac. 9, 50). 

Iosif Flavius 618 nume§te localitatea: Ammaous sau 
Emmaous, despre care spune ca a fost arsa pana la temelie din 
ordinul lui Quintilus Varus, legat al Siriei (6-4 i. d. Hr ), ca 
razbunare pentru uciderea catorva romani, cf. Antichitaii iudaice 
13, 1, 3 §i 15, dupa Joseph A. S. J. Fitzmyer, The Gospel 
according to Lauke. Introduction, translation and Notes, New 
York, 1985, p. 1561. 

Intre Emausul acesta §i Ierusalim sunt 1 8 kilometrii §i e la 
V, N-V de Ierusalim. 

Dar mai exista si un alt Emaus, la circa 30 de stadii 
distant de Ierusalim §i care e la 5 km N-V de Ierusalim, in 
directia Ioppe §i care ar fi, de fapt, localitatea vizata de Sfantul 
Luca. 

Sfantul Cleopa e socotit fratele Sfantului Iosif, logodnicul 
Prea Curatei iar celalalt ucenic, caruia nu i se da numele, ar fi, 
dupa Origen, Sfantul Petru, fie Sfantul Natanael (o traditie din 
secolul al X-lea), sotia Sfantului Cleopa, Sfanta Maria (traditie 
mai tarzie) iar, potrivit sintezei marturiilor Sfinte Traditii, ar fi 
Sfantul Luca Evanghelistul, chiar autorul. 

Dar parintele Stelian, crede ca nu i s-a dat numele celui 
de al doilea, pentru ca nu era cunoscut nici de Sfantul Luca 619 . 

Vorbirea cu Iisus pe cale fusese momentul semnificativ, 
in care avusese loc o „unire doar mentala cu Cuvantul, (dar) 
Ucenicii inca nu-L recunosc deplin pe Iisus. 

A fost nevoie de altceva ca sa-L recunoasca §i cunoasca, 
fapt care se §i petrece in clipa urmatoare, Iisus Cel inviat ia 
painea, o binecuvinteaza §i o frange, apoi o ofera Ucenicilor 
spre mancare §i, deodata, in acel moment, li s-au deschis ochii 
§i L-au cunoscut. Dar, in aceea§i clipa, El S-a facut nevazut" 620 . 

„In timp ce El S-a facut nevazut, ochii lor s-au deschis §i 
prezenta Lui a devenit, acum, transparenta in ceea ce ei traiau. 

617 CV-ul sau: 

http://ot.ubbcluj.ro/dotnetnuke_2/Profesori/Cadredidactice/PrprofunivdrStelianTofan%C4 
%83/tabid/100/Default.aspx. 
18 Ce spune despre esenieni: 

http://teologie.central.ucv.ro/blogs/mihaiciurea/2009/04/07/iosif-flavius-%C8%99i- 
esenienii/. 

619 Idem, p. 16, n. 9. 

620 Idem, p. 18. 



117 



Astfel, El nu mai este a treia persoana care S-a a§ezat cu 
ei la masa: El a trecut in vie^ile lor, a§a incat s-a facut sim^it §i 
in cei ce nu L-au descoperit inca. El este acolo viu, dar nevazut, 
inlauntrul Painii frante, dar §i inlauntrul existen^ei lor 
concrete" 621 . 

O exprimare extraordinary a acestui eveniment teofanic §i 
euharistic in acela§i timp. 

Hristos nu dispare, „nu disparuse, ci S-a contopit cu 
Painea euharistica pe care a oferit-o Ucenicilor spre hrana, 
savar§ind astfel, El Insu§i, prima Liturghie euharistica dupa 
Invierea Sa, inaugurand in acest mod celebrarea ve§nicei 
Liturghii cerebri, pe care El o savar§e§te in calitate de Arhiereu 
ceresc, ve§nic, la altarul eel adevarat, nefacut de mana (cf. Evr. 
8, 2), adica Trupul Sau inviat, pnevmatizat, penetrat de energiile 
Duhului Sfant dupa Inviere" 622 . 

O concluzie logica a textului evanghelic e aceea, ca: 
„cunoa§terea §i unirea deplina cu Hristos s-a realizat nu in 
Cuvdnt, ci in Hristos Cel euharistic" . 

,J,iturghia cuvdntului se impline§te, astfel, in §i prin 
Liturghia euharistica" . 

In imparta§irea cu Sfintele Taine, „eshatologia, din faza ei 
plenara, se traie§te anticipat" 625 . 

O alta concluzie, care destabilizeaza pozi^ia protestanta: 
„imparta§irea de Hristos, prin Cuvantul Sau, nu supline§te 
imparta§irea cu Hristos eel euharistic din Sfanta Liturghie" 626 . 

Prin cuvantul evanghelic ne unim cu Hristos „doar 
relational, haric", insa in Sfintele Taine ne unim cu El „in mod 
ontologic, fihuial" 627 . 

§i, foarte important: „Hristosul Cuvantul se descopera 
deplin numai in Hristosul euharistic" 628 . 

Exegeza Mantuitorului in drum spre Emaus e prima 
interpretare a cuvantului scriptural „in lumina in^elegerii pascale 
a Scripturilor celor despre El" 629 . 

„Hermeneutica culmineaza in Euharistie, gasindu-§i 
numai in ea desavar§irea" 630 . 

621 Idem, p. 19. 

622 Ibidem. 

623 Ibidem. 

624 Idem, p. 20. 

625 Ibidem. 

626 Ibidem. 

627 Ibidem. 

628 Ibidem. 

629 Ibidem. 

630 Idem, p. 21. 



118 



Daca predici, atunci predica trebuie sa te duca la o 
constientizare si mai mare a lui Hristos Dumnezeu. 

Predica te invatl despre Hristos si, bineint.eles, te invita sa 
te unesti cu Hristos. Dar numai in impartasire, tu in^elegi ce i|i 
spune Hristos cu adevarat sau cum sa in^elegi iubirea lui si 
Persoana Lui, Care ni vorbeste. 

Foarte frumos! Mai spune si altceva: drumul de la 
Ierusalim la Emaus e „simbolul calatoriei doar cu intrebarile, 
nedumeririle, decep^iile. Drumul de la Emaus la Ierusalim, 
marcat de existent.a credint.ei pascale, este, in concep^ia 
Evanghelistului, simbolul calatoriei cu raspunsurile, cu bucuria 
sperant.ei renascute, cu fiorul sfant al contemplarii Domnului 
Inviat" 631 . 

§i astfel Calea Emaus este „drumul de la necuno aster e la 
cunoastere, de la recunoastere la marturisire si marturie in 
actul credin^ei pascale: „§i ei au povestit cele petrecute pe cale 
si cum a fost cunoscut de ei la frangerea painii"(Lc. 24, 35)" 632 . 

Un articol foarte bun, cu pozrfia ortodoxa, pozi^ii adverse 
si reflectii punctuale foarte bine conturate. E un articol rar, un 
articol deplin. 



Parintele Profesor Doctor Nicolae V. Dura 633 vorbeste 
despre Codul de drept canonic (latin). Principiile ecleziologico- 
canonice enuniate de constitu}ia apostolicd „Sacre disciplinae 
leges", p. 25-40: 

Papa loan Paul al II-lea 634 nu specifica daca aceasta lege 
papala, din 25 ianuarie 1983, schimba fondul legisla^iei 
canonice ecumenice sau doar il prelucreaza si adapteaza 
textual . 

Sfantul Grigorie eel Mare s-a numit „Servus Servorum 
Dei", adica „servitor sau slujitor al slujitorilor", dupa ce in 519 
patriarhul loan al II-lea al Constantinopolului, s-a numit 
„patriarh ecumenic", adica patriarh al Imperiului Roman (de 
Rasarit si de Apus) 636 . 



631 Idem, p. 24. 

632 Ibidem. 

633 CV-ul sau: http://www.univ-ovidius.ro/stiri-si-noutati/downloads/cv-dura.pdf. 

634 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Ioan_Paul_al_II-lea. 

635 Idem, p. 25-27. 

636 Idem, p. 26. 



119 



Codificarea canoanelor se practica in Apus din 1917, prin 



637 



publicarea primului cod canonic catolic '" . Papii primului 

no 

mileniu nu au reformat niciodata textele canoanelor . Papa 
conduce iar colegiul episcopilor executa voin^a sa 639 . 



Prep. Drd. Adrian Lemeni, Cosmologia teleologica si 
teoriile morfologice, p. 82-87: 

un articol erudit, care arata ca §tiin^a §i-a dat seama de 
fundamentul rational al universului §i de principiul antropic, 
cum ca : „fmalitatea universului este omul" 640 . 

„§tiim> nu trebuie sa fie pur descriptivd ci, in egala 
masura, interpretativa" . 



Arh. Drd. Mihaela Palade, Biserica, spafiul arhitectural- 
eclesial, p. 88-107: 

Spune in pagina a 90-a: spa^iul eclesial este un spa^iu, in 
mod principal, arhitectural, pentru ca e, in primul rand 
duhovnicesc, spiritual. 

Tocmai de aceea, tot aici, autoarea spune, in mod textual: 
„unul din motivele 642 pentru care principiile artei bizantine nu 
au fost in^elese". 

Pentru Trubepcoi, turlele Bisericilor ruse§ti sunt „ca ni§te 
flacari (ce) exprima o ardoare necunoscuta arhitectului bizantin: 
o combustie rugatoare" 643 . 

Teologia ortodoxa descifreaza arta bizantina 644 . 

Viziunea simbolica a picturii biserice§ti nu determina 
„atat informarea, cat formarea duhovniceasca specifica trairii 
ortodoxe" 645 . 

O fraza cu multe defmi^ii succinte: „Goticul 646 este 
materializarea ambi^iilor scolasticii, Renasterea 641 este viziunea 



637 Idem, p. 27. 

638 Ibidem. 

639 Idem, p. 30. 

640 Idem, p. 85. 

641 Ibidem. 

642 Pentru ca nu s-a inteles aspectul spiritual al artei eclesiale ortodoxe. 

643 Idem, p. 91, cf. Evgheni Trubetkoi, Trei eseuri despre icoana, trad, de Boris Buzila, 
Ed. Anastasia, Bucuresti, 1999, p. 105. 

644 Idem, p. 96. 

645 Ibidem. 



120 



umana sl antropocentrismului, Barocul 648 este propaganda la 
scara universalitatii a 649 Bisericii Catolice - institute ce-§i 
pierdea prerogativele divine, devenind din ce in ce mai mult 
umana prin conducatorul sau, papa - §i care i§i vizualiza 
puterea in edificii impresionante prin dimensiuni" 650 . 

Arta baroca a fost considerate o arta teatrala 651 . 

Un articol bogat in cugetare §i amanunte. 



Dr. George Stan , Un punct de vedere ortodox despre 
ingineria geneticd si clonare, p. 108-129: 

Un articol foarte doct, cu multe lamuriri punctuale. 
Citeaza pe Pr. Dumitru Popescu cu Teologie si cultura, 
Bucuresti, 1993, p. 101-102, §i spune ca, Scolastica a eliminat 
din ordinea naturala orice prezentl divina. 

S-a parasit „Ratiunea divina pentru a se prosterna in fa^a 
propriei ratiuni aureolate de nimbul autonomiei". 

Se incepe adorarea propriei radium umane. 

Pentru Pr. Tache Sterea, omul nu mai are nicio limita §i 
se substituie, in ziua de azi, lui Dumnezeu, cf. Pr. Tache Sterea, 
Dumnezeu, omul §i creafia in teologia ortodoxd §i in 
preocupdrile ecumenismului contemporan, Bucuresti, 1998, p. 
150-151. 

Nichifor Crainic in Nostalgia Paradisului, p. 13-14, 
vorbe§te de un „divor{ de Hristos", prin autonomia lumii 
moderne. 

Progresul §tiin^ific e un brici pe care nu §tim sa il folosim 
foarte bine 654 §i ne vatamam cu el. 

La albine, din ouale fecundate ies femele, (albinele 
lucratoare §i matca) iar din cele nefecundate, masculii sau 

t - . --655 

trantorn . 



646 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectur%C4%83_gotic%C4%83. 

647 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C5%9Fterea. 

648 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc. 

649 Pana aici e din Idem, p. 99. 

650 Idem, p. 99-100. 

651 Idem, p. 102. 

652 Medicul intern al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti. 

653 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic. 

654 Prof. Dr. Gheorghe Scripcaru, Bioetica $i religie, in Revista Teologica, Sibiu, anul 
VIII, nr. 1, 1998, p. 14. 

655 Cf. Conf. Univ. Dr. Petre Raicu, Genetica, 1967, p. 98. 



121 



Cancerul sau neoplasmul (noua+ formate) este o 
tumoare maligna, cu celule care se divid haotic, prin invadarea 
tesuturilor normale si diseminarea, la distantl, prin metastazari, 
si care se transports prin sange 656 . 

Gemenii sunt fratii dezvoltati simultan in acelasi uter 657 . 

Gemenii monozigofi pot fi socotiti doua clone, pe cand cei 
dizigofi, pot fi de acelasi sex sau de sex diferit, nu poseda 
aceiasi informatie genetica si se aseamana intre ei, dupa cum se 
aseamana fratii si surorile intre ei 658 . 

Tuberculoza 659 nu este o boala ereditara, dar exista o 
sensibilitate si o receptivitate la bacilul Koch, care este 
determinate genetic, insa debilitatea mentala are un caracter 

,-, 660 

ereditar . 

Celula, de la cellula = camera mica: membrana, 
protoplasma si nucleu 661 . 

Nucleul e format din cromatina, al carui constituent 
principal este acidul dezoxiribonucleic 662 (ADN-ul) 663 . 

Cromatina - cromoneme - cromozomi. 

In celulele somatice sunt 46 de cromozomi 664 . 

Ereditatea (lat. hereditas = mostenire), adica mostenirea 
de catre copii a caracteristicilor parin^ilor era cunoscuta din 
antichitate, dar numai in secolul al XlX-lea, calugarul Gregor 
Mendel 665 a descoperit ca acest lucru se datoreaza factorilor 
ereditari, numi^i indeobste acum: gene 666 . 

Genele sunt situate in cromozomi, fiind prezente in toate 
celulele organismului, sub forma de perechi. 

Genele sunt segmente ale macro-moleculei de ADN, in 
care este inscris un mesaj chimic sau informaiia ereditara, care 
asigura transmiterea caracterelor si insusirilor de la ascendent 
la descenden^i, adica de la paring la copii. 



656 Idem, p. 110. 

657 Idem, p. 111. 

658 Ibidem. 

659 A se vedea: http://www.sfatulmedicului.ro/Tuberculoza/tuberculoza-infectie-cauzata- 
de-bacilul-koch_5 1 3 . 

660 Ibidem. Trimiteri utile: V. Ranga, I. Teodorescu Exarcu, Anatomia §i fiziologia 
omului, Bucure§ti, 1970 si I. Diculescu §i colaboratorii sai, Ghid pentru lucrari practice §i 
demonstrafii de biologie celulard, Bucuresti, 1980. 

661 Idem, p. 111. 

662 A se vedea: http://ro.wiktionary.org/wiki/acid_dezoxiribonucleic. 

663 Ibidem. 

664 Ibidem. 

665 Date despre sine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gregor_Mendel. 

666 Idem, p. 112. 



122 



Mai multe gene sunt plasate in acela§i cromozom, fiind 
aranjate liniar asemanator unor margele intr-un lant. de-a lungul 
cromozomului, in pozitii precise 667 . 

Caracterele individuale ale unui om (culoarea ochilor, 
culoarea §i forma parului, inaltimea, grupa sanguina etc.) sunt 
rezultatul interac^iunii genelor cu condrfiile de mediu. 

Organismul uman e format din mii de miliarde de celule, 
adica 2 x 10 11 celule, pornind dintr-o singura celula ou sau 
zigotul, pana la aceasta cifra a celulelor, prin diviziune celulara. 

Numarul eritrocitelor corpului uman ajung la aproximativ 
25.000 de miliarde iar intr-un organism adult, in fiecare secunda 
se divid 4 milioane de celule 668 . 

Vorbim de diviziuni celulare directe §i indirecte. 

Diviziunea directd (amitotica) consta in scindarea celulei 
in doua celule fiice, mai mult sau mai pu^in egale §i constituie 
un proces normal de inmul^ire a celulelor. 

Astfel se inmul^esc, spre exemplu, celulele cartilaginoase 
osoase. 

Diviziunea indirecta (cariokineza) e tipul de diviziune 
celulara eel mai raspandit din organism. 

Cariokineza e de doua feluri - dupa modul in care se 
repartizeaza cromozomii in celule - mitotica (somatica) §i 
meiotica (reduc^ionala) 669 . 

In diviziunea mitotica, numarul de cromozomi al fiecarei 
dintre cele doua celule fiice este egal cu eel al celulei din care 
provin, adica 46 de cromozomi 670 . 

Deci celulele fiice §i celula mama sunt identice avand 
inmagazinata in ADN-ul din cromozomi aceea§i informa^ie 
genetica. 

In diviziunea meiotica (reduc^ionala) - care e 
caracteristica celulelor sexuale - numarul de cromozomi se 
reduce la jumatate, deci avem 23 de cromozomi. 



667 Ibidem. 

668 Nu §tiu insa, daca aceste date uluitoare, nu sunt la fel de fanteziste ca datele datarii 
obiectelor de care se leaga evolutionismul. Ma bucura ideea complexitatii uluitoare a 
organismului uman si el e foarte complex, dar nu stiu daca statisticile stiintifice sunt atat 
de corecte. 

Cum pot eu, un neini{iat in stiin^a sa stiu, daca oamenii de stiinja mint sau nu mint? Cum 
i-as putea verifica? Chiar daca as gasi carji cu detalieri foarte amanunjite - si cred ca ar 
putea exista astfel de carji - tot nu as stii daca sunt corecte. 

Oamenii de stiinja raman cu datele lor iar tu nu po{i sa ii urmezi in gandirea lor - eel putin 
eu - pentru ca aparatele lor sunt atat de scumpe, incat chiar daca ai fi foarte specializat 
intr-o ramura a stiintei, nu ai putea sa faci, in particular, experience pe care le fac 
laboratoare sau institufii intregi, cu aparate de inalta precizie. 

669 Idem, p. 112. 

670 Idem, p. 112-113. 



123 



Astfel game^ii vor confine numai jumatate din numarul de 
cromozomi prezen^i in celelalte celule ale corpului. 
Recombinarile intracrozomiale si intercrozomiale. 

La om se pot ob^ine 8.388.608 combina^ii 671 . 

Acest lucru arata ca ovulele femeii si spermatozoizii 
barbatului sunt extrem de varia^i din punct de vedere genetic si, 
prin combinative care au loc, apar un imens numar de 
genotipuri, facand astfel, ca niciodata, copiii unei familii sa nu 
fie identici cu parin^ii sau cu stramosii si nici intre ei 672 . 

Astfel, inva^atura dogmatica a unicita^ii persoanei a fost 
constientizata si de catre stiin^a, pentru ca nu exista, in mod 
practic, doua persoane identice, dupa cum nu exista doua frunze 
identice intr-un copac 673 . 

In procesul fecunda^iei, prin unirea gametului masculin 
(spermatozoidul) care poseda 23 de cromozomi, cu gametul 
feminin (ovulul) care poseda tot 23 de cromozomi, se formeaza 
astfel oul sau zigotul, cu 46 de cromozomi, caracteristic fiin^ei 

674 

umane . 

Tehnica in vitro ea amploare dupa jumatatea secolului al 
XX-lea si in 1971 apare prima molecula de ADN recombinat 
iclonare moleculara sau clonarea genei), adica o molecula 
compusa din ADN strain, inserat intr-o molecula vector 
plasmida 675 . 

Industria genei a produs sinteza insulinei, sinteza 
hormonului de crestere la oameni, interferonul (agent antiviral 
si anticanceros) 676 . 

Cu gene donate din plante s-a ajuns la sinteze de 
substance farmaceutice, aromatice (inclusiv esen^a de parfum), 
coloran^i etc. 677 . 

In 1973 s-a ob^inut organisme transgenice (organism 
superior, animal sau planta, purtator de gene de alta specie) 678 . 

S-a injectat ADN exogen (gena B-globinei de la iepure, 
clonata), in celulele embrionilor de soarece si dupa primele 
segmentari (in stadiul de 2-16 celule) au rezultat soared, care 
fabricau B-globina de iepure 679 . 



671 Idem, p. 113. 

672 Ibidem. 

673 Ibidem. 

674 Ibidem. 

675 Idem, p. 114. 

676 Idem, p. 115. 

677 Ibidem. 

678 Ibidem. 

679 Ibidem. 



124 



In 1982 s-a injectat in celulele embrionilor de §oarece 
gena hormonului de cre§tere de la §obolan sau om §i s-au 

i .' . ■ -680 

ob^mut §oareci una§i . 

S-a ajuns la manipularea celulelor §i embrionilor animali 
§i vegetali. 

Se cauta programul complet al genomului uman 681 pentru 
manipularea omului §i dirijarea lui de catre cei ce i§i permit 
acest lucru. 

Se cunosc deja 20.000 de gene din genomul uman 682 . 

Oamenii de §tiin^a in luciferismul lor se gandesc la o 
combina^ie de om-elefant, spre exemplu 683 . 

Facandu-se fi§e genetice ale fiecaruia se va cunoa§te 
coeficientul de inteligen^a, bolile, la ce varsta le va avea §i cand 

•684 

va mun . 

S-a clonat broa§te, bovine, porci, iepuri, dar in toate 
cazurile de clonare a mamiferelor, se pleaca de la nuclee luate 
in stadii precoce ale celulelor embrionare, inainte de 
implantare 685 . 

Clonarea plantelor a inceput sa fie facuta cu succes din 
1958 686 . 

In 1997, odata cu clonarea orfei Dolly s-a demonstrat 
posibilitatea de a clona un mamifer pornind de la nuclee ale 
unor celule differentiate (in cazul de fa^a, nucleul unei celule a 
glandei mamare) 688 . 



680 Ibidem. 

681 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Human_Genome_Project. 

682 Idem, p. 116. 

683 Ibidem. 

684 Idem, p. 117. 

685 Idem, p. 119. 

686 Ibidem. 

687 Moartea animalului: http://www.ziaruldeiasi.ro/national-extern/a-murit-oaia-clonata- 
dolly~ni2qfu. Despre Dolly Rebecca Parton, de unde oita si-a primit numele: 
http://en.wikipedia.org/wiki/Dolly_Parton. 

688 Ibidem. 



125 



Mergem cu atenfie, privim fiecare pagind cu 
dragoste de Dumnezeu, ne minundm...§i ne smerim 6S9 




Racla cu Sfintele Moaste ale Sfdntului, Prea Cuviosului 
nostru Pdrinte, Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor si 
al romdnilor 



*** 



Bibliografie 
Sfdntul Simeon Noul Teolog 



I. Surse primare 



1. Symeon le Nouveau Theologien, Catecheses, 
introdiction, texte critique et notes par B. Krivocheine, 
traduction par J. Paramelle, SC 690 96, 104 si 113, Paris, 1963, 
1964 si 1965. 

2. Idem, Chapitres Theologiques, Gnostiques et 
Pratiques, introduction, texte critique et notes par J. Darrouzes, 
SC 51, Paris, 1957. 



Un articol editat la nivel online in data de 26 octombrie 2007. 
690 SC = http://www.sources-chretiennes.mom.fr/. Date si aici: 
http://en.wikipedia.org/wiki/Sources_Chr%C3%A9tiennes. 



126 



3. Idem, Traites theologiques et ethiques, introduction, 
texte critique et notes par J. Darrouzes, SC 122 §i 129, Paris, 
1966 si 1967. 

4. Idem, Hymnes, no's 1-15, introduction, texte critique et 
notes par J. Koder, traduction par J. Paramelle, SC 156, Paris, 
1969; no's 16-40, texte critique par J. Koder, traduction et notes 
par L. Neyrand, SC 174, Paris, 1971; no's 41-58, texte critique 
par J. Koder, traduction et notes par L. Neyrand et J. Paramelle, 
SC 196, Paris, 1973. 

5. Idem, Imnele iubirii dumnezeiesti, trad, de Pr. Prof. 
Acad. Dr. Dumitru Staniloae, in Studii de teologie ortodoxd, Ed. 
Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991, p. 329-705. 

6. Idem, in Filocalia romdneascd, vol. 6, Ed. Humanitas, 
Bucuresti, 1997, p. 17-192. 

7. Idem, Discursuri teologice si etice, Scrieri I, studiu 
intr. §i trad. Diac. loan I. Ica jr. §i un studiu de ieromonah 
Alexander Golitzin, Ed. Deisis, Sibiu, 1998, p. 559. 

8. Idem, Cateheze, Scrieri II, studiu intr. §i trad, de Diac. 
loan I. Ica jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 379. 

9. Idem, Imne, Epistole si Capitole, Scrieri III, intr. §i 
trad, de loan I. Ica jr., Ed. Deisis, Sibiu, 2001, p. 431. 

10. Idem, (33 Orationes, 38 Hymens, 180 Capta, 
Dialogus), PG 691 120, col. 321-712, 1880. " 

11. Idem, The Sin of Adam and our Redemption: Seven 
Homilies by St. Symeon the New Teologian, translated by 
Serafim Rose, Platina, California, 1979. 

12. Nicetas Stethatos, Vie de Symeon le Nouveau 
Theologien (949-1022), texte grec inedit, publie avec 
introduction et notes par le P. Irenee Hausherr S.I. et traduction 
francaise en collaboration avec le P. Gabriel Horn S.I. , Roma, 
Pont. Institutum Orientalium Studiorum, in col. „Orientalia 
Christiana", vol. XII, 1928. 

13. Idem, Viafa Sfdntului Simeon Noul Teolog, trad, de 
Hie Iliescu, Ed. Herald, Bucuresti, 2003, p. 201. 



691 PG = Patrologia Graeca. O aveti, aproape completa, pentru download, aici: 

http://bastrix.wordpress.com/2009/10/09/patrologia-graeca-e-downloadabila-integral-la- 

nivel-online/. 



127 



II. Surse secundare 



1 . Alfeyev, Hilarion, St. Symeon the New Teologian and 
Orthodox Tradition, Oxford, 2000 (teza de doctorat) 692 . 

2. Banu, E. Lucrarea Sfdntului Duh in opera Sfdntului 
Simeon Noul Teolog, in „Studii Teologice" XXXII (1980), nr. 1, 
p. 81-94. 

3. Bria, Magistrand loan I., Simfirea tainicd a prezenjei 
harului dupd Sfdntul Simeon Noul Teolog, in „Studii Teologice" 
VIII (1956), nr. 7-8. 

4. Fraigneau-Julien, B., Les sens spirituels et la vision de 
Dieu selon Symeon le Nouveau Theologien, in „Theologie 
hoistorique" 67, Paris, 1985. 

5. Golitzin, Alexander, Hierarchy versus Anarchy? 
Dionysius Areopagita, Symeon the New Theologian, Nicetas 
Stethatos and Their Common Roots in Ascetical Tradition, in 
„St. Vladimir's Theological Quarterly", nr. 2, 1994, p. 131-175. 

6. Idem, Mistagogia - experienia lui Dumnezeu in 
Ortodoxie, Ed Deisis, Sibiu, 1998. 

7. Holl, Karl, Enthusiasmus und Bussgewalt. Eine Studie 
zu Symeon sem Neuen Theologen, Leipzig, 1898. 

8. Hussey, J.M., Symeon the New Theologian, in 
„ Catholic Encyclopedia ", vol. 13, p. 875-876. 

9. Ica jr., Drd. loan I., Teologie si spiritualitate la Sfdntul 
Simeon Noul Teolog, in „Mitropolia Banatului" XXXII (1987), 
nr. 3, p. 21-47. 

10. Kambylis, Athanasios, Symeon Neos Theologos, 
Hymnen (supplementa Byzantina. Texte und Untersuchungen), 
Berlin - New York, 1976. 

11. Krivocheine, Basile, In the Light of Christ. St. Symeon 
the New Theologian : Life, Spirituality, Doctrine, translated by 
Anthony P. Gythiel, Crestwood NY, 1986 (cf originalului 
rusesc, ed. 1980). 

12. Idem, In lumina lui Hristos. Sfdntul Simeon Noul 
Teolog (949-1022): Viafa - spiritualitatea - invdidtura, trad, de 
Pr. Conf. Dr. Vasile Leb si Ierom. Gheorghe Iordan din limba 
franceza, cf. ed 1980, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1997. 



692 Fragmente din carte: 

http://books.google.ro/books?id=aJQxt2J7vTYC&dq=St.+Symeon+the+New+Teologian 
+and+Orthodox+Tradition&printsec=frontcover&source=bn&hl=ro&ei=nfFKS9- 
cBZSKnQOhmOjNCg&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=4&ved=0CB0Q6AE 

wAw#v=onepage&q=&f=false. 



128 



13. Idem, Essence creee et essence divine dans la 
theologie spirituelle de S. Symeon le Nouveau Theologien, in 
„Messager de l'Earchat du Patriarche Russe en Europe 
Occidentale", nr. 75-76, p. 151-170. 

14. Lossky, Vladimir, Teologia Misticd a Bisericii de 
Rdsdrit, trad., studiu intr. §i note de Pr. Vasile Raduca, Ed. 
Anastasie, f.a. 

15. Mary, S.S., St. Symeon the New Theologian and the 
Way of Tears, in „Studia Patristica", 7 (1966), p. 355-361. 

16. Miguel, P., Le conscience de la grace selon Symeon le 
Nouveau Theologien, in „Irenikon", XLII (1969), nr. 3. 

17. Moldovan, Doctorand Pr. Hie, Teologia Sfdntului Duh 
dupd Catehezele Sfdntului Simeon Noul Teolog, in „Studii 
Teologice" XIX (1967), nr.7-8, p. 41 8-43 1 . 

18. Petit, L., La vie et les oeuvres de Symeon le Nouveau 
Theologien, in „Echos d'Orient" 27 ( 1952), p. 163-167. 

19. Petraru, Pr. Drd. Gheorghe, Cunoasterea lui 
Dumnezeu dupd Sfdntul Simeon Noul Teolog, in „Ortodoxia" 
XL (1988), nr. 3, p. 111-133. 

20. Perczel, Istvan, Denys VAreopagite et sa posterite en 
Orient et en Occident, Paris, 1996. Aici se gase§te art.: Denys 
VAreopagite et Symeon le Nouveau Theologien, p. 341-356. 

21. Picioru§, Masterand Dorin, Mdntuirea personald in 
viziunea Sfdntului Simeon Noul Teolog, ms. comput, 30 p. 

22. Idem, Transfigurarea viefii in lumina dumnezeiascd 
la Sfdntul Simeon Noul Teolog, ms. 

23. Popescu, Magistrand Dumitru, Faptele bune dupd 
Sfdntul Simeon Noul Teolog, in „Ortodoxia" XIV ( 1962), nr.4, 
p. 540-555. 

24. Rossum, Jost Von, Pristhood and Confession in St. 
Symeon the New Teologian, in „St. Vladimir's Theological 
Quarterly" 20 (1974), p. 220-228. 

25. Spidlik, T., Symeon le Nouveau Theologien, in 
„Dictionnaire de Spiritualite" XIV (1990), col. 1370-1401. 

26. Staniloae, Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru, Studii de 
teologie ortodoxa, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991; p. 
307-317: Legdtura personald cu Hristos in lumina infinitdiii 
dumnezeiesti dupd Sfdntul Simeon Noul Teolog. 

27. Idem, Semnificaiia luminii dumnezeiesti in 
spiritualitatea si cultul Bisericii Ortodoxe, in „Ortodoxia" 
XXVIII (1976), nr. 3-4, p. 433-446. 

28. Idem, art. Lumina dumnezeiascd in descrierea 
Sfdntului Simeon Noul Teolog, cuprins in vol. Iisus Hristos 



129 



Lumina lumii si indumnezeitorul omului, Bucuresti, 1993, p. 
217-285. 

29. Idem, Viafa si invaiatura Sfdntului Grigorie Palama, 
ed. a Il-a, cu prefa^a revazuta de autor, in col. „Mari scriitori 
cre§tini", Ed. Scripta, Bucuresti, 1993. 

30. Stoina, Drd. Liviu, Desdvdrsirea crestind dupd 
Sfdntul Simeon Noul Teolog, in rev. Studii Teologice XXXVII 
(1985), nr. 5-6, p. 390-407. 

31. Turner, H.J.M., St. Symeon the New Teologian and 
Dualist Heresies - Comparisons and Contrasts, in „St. 
Vladimir's Theological Quarterly", nr. 4 (1988), p. 359-366. 

32. Varlan, F., Invaiatura despre mdntuire la Sfdntul 
Simeon Noul Teolog, in „Ortodoxia" XXIII (1974), nr. 4, p. 
624-633. 

33. Ware, Kallistos, Tradition and Personal Experience 
in Later Byzantine Theology, in „Eastern Churches Review", nr. 
2 (1970), p. 131-141. 



*** 



Literaturd, filosofie, spiritualitate diversd 

1. Alighieri, Dante, Divina Comedie, in trei volume: 
Infernul, trad, de Eta Boeriu, studiu introductiv, tabel 

cronologic, note §i comentarii de Alexandru Balaci, Ed. 
Minerva, Bucuresti, 1982; 

Purgatoriul, trad, de Eta Boeriu, note §i comentarii de 
Alexandru Balaci, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982; 

Paradisul, trad, de Eta Boeriu, note §i comentarii de 
Alexandru Balaci, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982. 

2. Blaga, Lucian, Trilogia cunoasterii. Eonul Dogmatic, 
vol. I; „Trilogia cunoasterii. Cunoa§terea luciferica", vol. II; 
„Trilogia cunoasterii. Cenzura transcendenta", vol. Ill, Ed. 
Humanitas, Bucuresti, 1993. 

3. Camus, Albert, Strdinul. Ciuma. Caderea. Exilul si 
impdrdfia, trad, din lb. franceza de Georgeta Horodinca, Olga 
Marculescu, Irina Mavrodin, cu prefa^a de Romul Munteanu, 
ed. I, Ed. Rao IPC, Bucuresti, 1993. 

4. Idem, Fa}a si reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul 
revoltat. Vara, trad, din lb. franceza de Irina Mavrodin, Mihaela 
Simion, Modest Morariu §i introd. de Irina Mavrodin, ed. I, Ed. 
Rao IPC, Bucuresti, 1994. 



130 



5.Claudel, Paul, Cinci mari ode, trad §i postfa^a de 
Victoria Ana Tau§an, Ed. „Grai §i suflet - Cultura na^ionala", 
Bucuresti, 1994. 

6. Eliade, Mircea, Mefistofel §i Androginul, trad, de 
Alexandra Cunrfa, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1995. 

7. Idem, Istoria credinielor §i ideilor religioase, in 3 vol., 
trad, din franceza de Cezar Baltag, Ed. Universitas, Chi§inau, 
1992. 

8. Heidegger, Martin, Repere pe drumul gdndirii, trad. §i 
note introd. de Thomas Kleininger §i Gabriel Liiceanu, Ed. 
Politica, Bucuresti, 1988. 

9. Ionesco, Eugene, Cdldtorie in lumea morfilor, teatru, 
vol. 5, trad. §i nota asupra ed. de Dan C. Mihailescu, Ed. 
Univers, Bucuresti, 1998. 

10. Leibniz, G.W., Monadologia, trad, de Constantin 
Floru, studiu introd. de Dan Badarau, Ed. Humanitas, Bucuresti, 
1994. 

11. Merejkovski, Dmitri Sergheevici, Luther, in 
romane§te de Anca Verjinschi, Ed. Biblioteca Bucure§tilor, 
2001. 

12. Nietzsche, Friedrich, Dincolo de Bine §i de Rdu, trad, 
de Francisc Griinberg, ed. bilingva, Ed. Teora, 1998. 

13. Noica, Constantin, Jurnal de idei, text stabilit de 
Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu, Andrei Ple§u, Sorin 
Vieru, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1991. 

14. Idem, Devenirea intru fiinfd, Ed. §tiin^ifica §i 
Enciclopedica, Bucuresti, 1981. 

15. Pascal, Etienne, Cugetdri. Text integral, ed. 
Brunschvicg, trad, de Maria §i Cezar Ivanescu, Ed. Aion, 1998. 
(cf. edition Hachette, Paris, 1 897) 

16. Rilke, Rainer Maria, Rugdciunile, trad, de Mihail 
Neme§, Ed. Anastasia, Bucuresti, 1998. 

17. Idem, Exercifii de supraviefuire, versiune inedita a lui 
Dinu Pillat, ed. ingrijita §i prefa^ata de Ileana Malancioiu, Ed. 
Litera, Bucuresti, 1993. 

18. Stanescu, Nichita, Fiziologia poeziei, proza §i versuri 
1957-1983, ed. ingrijita de Alexandru Condeescu cu acordul 
autorului, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1990. 

19. §tefanescu, Paul, Magia neagrd, Ed. Saeculum 
Vizual, Bucuresti, 2003. 

20. Tereza de Avila, [Sf.], Drumul perfecfiunii, trad. §i 
note de Christian Tama§, Ed. Ars Longa, Ia§i, 1995. 



131 



21. Trakl, Georg, Poeme, trad, de Mihail Neme§, prima 
ed. bilingva, ingrijita de Simona Kessler Herausgeber, Ed. 
Paideia, Bucuresti, 1991. 

22. Valery, Paul, Poezii. Dialoguri. Poetica si estetica, 
ed. ingrijita §i prefa^ata de §tefan Augustin Doina§, trad, de 
§tefan Augustin Doina§, Alina Ledeanu §i Marius Ghica, Ed. 
Univers, Bucuresti, 1989. 



*** 



PS Sebastian Ilfoveanu 693 , Interviu la Radio Trinitas 
Bucuresti, 26 octombrie 2007. 

Contagiune duhovniceasca prin vie^ile Sfnuilor. Ne 
sim^im atra§i, uni^i de catre Sfin^ii romani. Sim^im nevoia sa. ne 
atingem de Sf. Moa§te ale Sfin^ilor. 

Secretul mdntuirii se vede in Moa§tele Sfin^ilor. 

Practica impar^irii Sfmtelor Moa§te alaturi de practica 
pastrarii lor intregi. 

Trebuie cinstite ca expresii ale sfinjeniei izvorata din 
sfinjenia lui Dumnezeu. 

„Personal 1-am sim^it pe Sfantul Dimitrie ca pe un 
reper. . .". Ne lipsesc modelele de Sfin^i in via^a noastra. 

Bucure§tiul e un oras. „agitat §i inghesuit". 

Dezamagit de reporterii care nu in^eleg venirea la Sfmtele 
Moa§te. Europa are nevoie de comportamentul si dragostea 
noastra fa^a de Sfin^i. 

„Romanul simte nevoia de comuniune cu Sfhnii lui 
Dumnezeu". 

„Sfin^ii ni-1 fac pe Dumnezeu mai aproape": PFP Daniel. 

Coada pelerinilor a ajuns pana la intersec^ia cu 11 
septembrie. 

Ce o fi in inima acestor tineri care stau la coada sarutarii 
Sfantului Dimitrie? 

A^teptarea dragostei pentru Sfin^i, credin^a care iube§te. 
Ar trebui sa §tim minunile cu oamenii. 

Urcam trupe§te §i suflete§te spre Patriarhie. 

Ierarhii greci care au adus Sf. Moa§te ale Sfantului loan 
Gura de Aur: noi, ierahii, avem multe de inva^at de la 
credincio§i. 



' CV-ul sau: http://www.episcopiaslatinei.ro/episcop/biografia/. 



132 



„Anum4i cre§tini ne intrec in virtu^ile lor"...Sfm^enia nu 
tine numai de pregatirea teologica sau de neamul nobil...ci {ine 
de sufletul curat §i de in^elepciune. 

Se creeaza un dialog intre Sfinfi §i credincio§i. „Sfantul 
alearga din om in om, din pelerin in pelerin §i dialogheaza cu 
fiecare", cu fiecare, care a§teapta randul sa sarute Sfmtele 
Moa§te. 

Credin^a ne intare§te §i ne spore§te puterile limitate. 
Credin^a ne face mai longevivi. 

Secretul rabdarii sta in credin^a lor. Rabdarea la coada 
depa§e§te logica celor care privesc de pe margine. 

Credin^a e mai presus decat ra^iunea §i decat mentalitatea 
lumii seculare de acum. 

Mesajul catre pelerini: sa se foloseasca in via^a prin jertfa 
aceasta. 



*** 



Fac. 11, 1, in LXX, vorbe§te despre faptul ca to^i aveau o 
singura buza.. . In edrfiile romane§ti e vorba de o singura limba. 

Insa, ca §i in : buzele mele voi deschide, buza se refera la 
o revelare a inimii pe buze, la o revarsare a iubirii inimii pe 
buze. 

Voi deschide buzele §i inima mea ca sa ma rog Jie, 
Doamne! Nu lasa buzele mele ca sa graiasca faradelegea! 

Insa, avem §i buza oalei, buza dealului... Afirmsi\ii de o 
mare plasticitate, de o mare fine^e. . . 



Entuziasmul tinerilor este unul revigorant. De multe ori 
ma umplu din frumuse^ea lor, din puterea lor de a crede, din 
aspira^iile lor. Daca exista ceva plin de insufletire...atunci e 
vorba de credin^a in faptul de a face ca lucrurile sa existe. 



Teodora Trandafir 694 §tie sa se puna in cuvinte cu multa 
inteligen^a §i fara sa i§i piarda din feminitate. O feminitate care 
§tie sa rada fara asperita^i porcoase, facile. 



9 A se vedea: http://www.clubulbucuriei.ro/teo. 



133 



Doru Octavian Dumitru 695 : „Laptele e proaspat...Acum 
trei ore era. . .iarba!". 



Aglomera^ia din urbea noastra ne face sa ne sim^im 
stresati? 



Suntem tentaji sa catalogam drept oameni sociali pe cei 
care par sa nu aiba inhibrfii? . . . 

Pana unde vom merge cu experimentele gen Laura 
Andresan 696 [Madalin Voicu vorbea despre Gaura Andresan; cu 
tot trivialul...exista un adevar dureros, pentru ca ea pare a fi 
numai... producatoare de infidelitafi], in a ne dezvalui 
intimita^ile picante? 

Sa nu ne mai fie rusine ca suntem curvari, prosti, 
nesim^i? ! 



Cred ca sharingul de intimitate va capata din ce in ce mai 
mult amploare. 



Cum trebuie sa fie un blog? Muncit. . .cu inspira^ie. 

CMD 697 -ului ii place sa se infoaie degeaba. Nu articolele 
mari ii sperie pe cititori 698 ...ci articolele fdrd personalitate, fara 
verva, fara daruire. Un blog trebuie sa aiba o diversitate 
spontand si nu aranjatdl 699 

Pentru mine blogul e ceva foarte serios, asumat iar tu esti 
propriul tau senior editor, adica redactor sef, cenzor si corector. 

Un blogger autentic face cat o intreaga tipografie. 



695 Un interviu de la Radio Lynx: http://trazneata.radiolynx.ro/2008/03/07/doru-octavian- 
dumitru-la-radio-lynx-video-foto/. 

696 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Laura_Andre%C5%9Fan. 

697 Marius David Cruceru...sau Cruceru Marius David. 

698 Asa spunea ca avem noi: articole mari. Ca si cand ne-ar fi injurat...si nu ne-ar fi 
subliniat productivitatea. 

699 Sa aiba diversitatea adusa de fiecare zi, de lucrurile pe care simti sa le faci si poti sa le 
faci, in fiecare zi, la nivel online. 



134 



Blogul e o tiparnrfa proprie, cea mai rapida, 
imediata... adica o tipografie de 24 de ore, un job cu regim full 
time. 

Cine se sperie de blog se sperie, de fapt, de impoten^a sa 
ideatica §i mediatica. 

Daca vrem sa fim dialogici trebuie sa fim imedia^i, 
direct, instan^i. Cine nu e dialogic ramane consumator de 
dialog interior afloat in sisteme de citire diferite, de tip blog, 
revista, carte... 

Cred ca ideea de carte trebuie sa sufere transformari 
ample. Iar tipografiile trebuie sa cam lase nasul in jos, daca mai 
vor sa aiba via^a lunga, ca §i televizorul...sau sa se transforme 
in altceva. 

La televizor po^i sa schimbi canalul...dar nu po^i sa 
produci cobnut. Pentru oamenii care creeaza con^inut, viitorul 
cred ca trebuie sa fie ceva, un spa^iu virtual foarte generos, un 
spa^iu web intre blog §i site. 

Avem nevoie de siteuri in sistem blogging, de siteuri in 
care sa scriem rapid §i cu un beckup de mii de giga. 

Viitorul nu suna roz in materie de informa^ie/informare. 

A§tept democratizarea bibliotecilor tradrfionale, adica 
translarea lor pe net, online... §i apoi vom vorbi de studii 
aplicate. 

Adica, daca as. avea toate bibliotecile faculta^ilor din lume 
§i ale institutelor de cercetare la clickul drept...atunci am putea 
vorbi despre competent, ingenuitate §i rapiditate informatica, 
despre competence reale. 

Pentru ce mergem §i tanjim dupa bibliotecile occidentale? 
Pentru ca sunt populate masiv, sunt digitalizate §i cu democratic 
a informa^iilor in interior. 

Nu mergem a§adar, in mod neaparat, pentru oameni, ci 
pentru cdrii. Daca am avea car^ile acasa...am putea sa facem 
studii la scara planetara, conferin^e, festivita^i...ale inteligen^ei 
§i ale comunicarii. 

Cui ii e frica si de ce de democratizarea informa^iei? Daca 
a§ avea toata biblioteca insititutului de cercetare cutare, in 
format word, pdf, adica pentru tot omul, pentru tot 
ceta^eanul. . .ca^i giga ar fi? 

§i cat m-ar interesa pe mine, care vreau sa ma specializez 
in nu §tiu care segment. . .biblioteca lor? 

Eu cred ca le e frica de pierderea prestigiului, a unui 
prestigiu inchipuit. 



135 



Ne-am plictisi repede de informa^ia unui Oxford gonflat, 
daca 1-am avea intr-un singur hard, cum ne plictisim de miile de 
giga de muzica, filme §i jocuri. 

Eu nu am reveren^a in fa^a unor institute §i a unor 
faculta^i, in care, la o carte, lucreaza 300 de oameni. 

Pentru mine, cu adevarat uluitor, e eel care face o carte 
singur... care o scoate din el §i care se epuizeaza enorm de mult 
in comparable cu un intreg sector academic de activitate . 



De ce ne e teama de frumuse^e, de frumuse^ea genuina, 
cople§itoare a increderii cuiva in persoana noastra? 



Imaginea nu mai informeaza . . . ci tinde sa te absoarbd. 
Culorile tari sunt preferate in locul celor spalacite. E semn ca nu 
mai avem sensibility prea mari la un ambiental gandit cu 
mintea §i cu inima noastra. 



Cand vorbe§ti reveren^ios cu cineva innobilezi pe omul 
din fa^a ta §i te innobilezi §i tu. Te innobilezi cu aten^ie, cu mai 
multa cumpanire, cu delicatete, cu o precizie a formularilor de 
dialog... 

Dar cand vii cu tu din prima... eel din fa^a ta devine un 
minus, un sub tine decat tine. 

Tu este inferiorizant. 

Eu este egoistic, orgolios. 

Noi exprima smerenie, pentru ca accept ca e§ti in 
convivialitate cu al^ii. 

Dar daca vorbe§ti de ei, de ei privind de sus, ei sunt un alt 
tu, un tu spus cu sictir, cu un sictir arogant care te 
depersonalizeaza. 

Apelez la tu, numai cand trebuie sa dau peste bot cuiva, 
sa rectific ceva. 

Prefer pe dumneavoastra, pe dumneata, pe mata.. . 

Cu mata ma simt eel mai bine, cand el este in varsta. 

Dialogul trebuie sa creeze intimitate, o intimitate din ce in 
ce mai mare. 



136 



Dar nu dialogul in sine, ci impreunarea la nivel adanc, a 
sufletelor, prin marturisire de ganduri, crezuri §i sentimente, 
dintre noi. 

Eu aflu despre tine ceea ce ma impline§te sau ma 
impline§te ceea ce te bucura §i te ajuta. Daca te ajuta pe tine ma 
ajuta §i pe mine. 

Uneori ma poate ajuta sau, de cele mai multe ori, lucruri 
care cred, in mod, initial ca nu o sa-mi placa. Inva^ din ce nu imi 
place. Inva{ din lucrurile de care nu pot sa scap. Inva^ §i ma 
. . .bucur. De ce nu m-as. bucura?! 



Reactia pre§edintelui Iliescu la jignirea pre§edintelui 
Basescu. . .a fost prompta. Nu se face. . . 



Europarlamentarele acestea mi se par ca au cea mai 
nepregatita campanie electorala dintre toate. 

Nu §tii cine sunt?, ce vor?, de ce?...daca iese ceva. 
Strategii corecte, viabile? 

Ce pot, cu ce te pot ajuta europarlamentarii...de§i sunt 
sine qua non pentru UE? 

Prea multa u§urin^a in declara^ii §i in dorin^a de a fi ale§i 
pentru un fotoliu. Exista mul^i bani in joe. E sigur asta! 



Iar se schimba bordurile? ! Am trecut pe strada aceea §i nu 
avea nevoie de a§a ceva... La noi bordurile bune se arunca §i 
...ne vin altele tot la fel de bune. Cel mai enervat e sa vrei sa 
gase§ti un veceu §i sa nu dai de niciunul 700 . 

Sa te fereasca Dumnezeu sa ai probleme cu urinatul...ca 
s-a ales vai §i amar de vezica ta urinara! 

Indiscrete, spectacular... mizerie, afi§e, urme de vechi cu 
urme de nou, un amestec de uluire §i stupefac^ie la un loc. 



Se supraliciteaza enervant de mult ideea ca religia, 
supersti^iile, anomaliile se vand, prind la public. 



700 



Ma refer la orasul Bucuresti. 



137 



De aceea, §i online, §i pe sticla...toata lumea se da cu 
cuvantul in preo^i, in comuni§ti, in papu§ile mapek in Cantarea 
Romaniei... 

E prea mult ridicol in aceste demersuri. 



Ne-am inva^at cu multe lucruri. Ne inva^am intr-un mod 
cople§itor de repede. A face pronosticuri despre viitor e ca §i 
cum ai face pronosticuri despre locul unde va cadea un fulg de 
nea, care acum e la 2000 de metrii inal^ime. 



*** 



138 



Citirea e unul dintre modurile de a te sfinfi 




-702 



Referinfe de teologie ortodoxd romdneascd 



Coman, Pr. Prof. Dr. loan G., Sinoadele ecumenice si 
importanfa lor pentru viafa Bisericii, in Ortodoxia, XIV (1962), 
nr. 3, p. 291-325. 

Idem, Sinoadele ecumenice ca expresie a universalitafii 
Bisericii, in Studii Teologice, Seria a Il-a, XIX (1967), nr. 1-2, 
p. 3-22. 

Floca, Arhid. Prof. dr. loan, Canoanele Bisericii 
Ortodoxe: note si comentarii, Edrfia a Il-a, Sibiu, 1993. 

Ramureanu, Pr. Prof. Dr. loan, Pr. Prof. Dr. Milan §esan, 
Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Istoria Bisericeascd Universald, 
vol. I, Ed. IBMBOR, Bucure§ti, 1987. 

LiviuStan, Pr. Prof. Dr., Despre receptia de cdtre Bisericd 
a hotdrdrilor Sinoadelor ecumenice, in Studii Teologice, Seria a 
Il-a, 1965, nr. 7-8, p. 395-401. 

Staniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Hristologia Sinoadelor, 
in Ortodoxia, XXVI (1974), nr. 4, p. 573-579. 



701 Un articol editat la nivel online in data de 29 octombrie 2007. 

702 Bibliografia de fata e preluata si nu intocmita de catre noi. 



139 



Valdman, Pr. Drd. Traian, Problema sinodului ecumenic 
in Sfintele canoane, in Studii Teologice, Seria a Il-a, XXV 
(1969), nr. 1-2, p. 36-46. 

Valcu, Virgil, Convocarea Sinoadelor ecumenice, 
MMS 703 LV (1979), nr. 7-8, p. 478-491. 

Dobrescu, Nicolae, In chestia modifwarii Legii Sinodului. 
Ldmuriri canonice-istorice asupra sinodului si asupra 
organizaiiunii bisericesti din Biserica Ortodoxd, Bucuresti, 
1909. 

Dragusin, Constantin, Legile bisericesti ale lui Cuza 
Voda si lupta pentru canonicitate, Studii Teologice, 1957, nr.l- 
2, p. 86-103. 

Izvoranu, Stelian, Sinoadele de sub regimul legilor lui 
Cuza, in Biserica Ortodoxd Romdnd, 1960, nr.7-8, p. 658-682. 

Pacurariu, Mircea, Cancelaria Mitropoliei Ungrovlahiei 
si slujitorii ei, din 1831 pdnd azi, in Glasul Bisericii, 1959, nr. 
5-6. 

Idem, Istoria Bisericii Ortodoxe Romdne, vol. 3, Editura 
Institutului Biblic §i de Misiune a Bisericii Ortodoxe Romane, 
Bucuresti, 1992. 

Stefanescu, Melchisedec, Studiu despre ierarhia si 
instituiiunea sinodald in Biserica Ortodoxd a Rdsdritului in 
genere si despre ierarhia si instituiia sinodald in Biserica 
Ortodoxd Romdnd, Bucuresti, 1883. 

Serbanescu, Nicolae, Mitropoliei Ungrovlahiei, in 
Biserica Ortodoxd Romdnd, 1959, nr. 7-10, p. 722-826. 

Abrudan, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Diac. Prof. Dr. Emilian 
Cornitescu, Artheologie biblicd pentru facultdiile de teologie, 
Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1994. 

Carstoiu, Arhim. Lect. Dr. Justinian, Profeiii mesianice, 
Bucuresti, 1999. 

Neaga, Pr. Dr. Nicolae, Hristos in Vechiul Testament. 
Insemndri pe marginea textelor mesianice, col. Seria teologicd, 
nr. 27, Tipografia Arhidiecezana, Sibiu, 1944, 149 p. 

***Studiul Vechiului Testament, Ed. IBMBOR, 
Bucuresti, 1985. 

Coman, Pr. Prof. Dr. Constantin, Erminia Duhului, Ed. 
Bizantina, Bucuresti, 2003. 

Preda, Lect. Dr. Constantin, Propovaduirea apostolicd - 
structuri retorice in Faptele Apostolilor, Ed. IBMBOR, 
Bucuresti, 2005. 



Rev. Mitropolia Moldovei si a Sucevei. 



140 



loan Gura de Aur, Sf., Comentariu la Epistola I catre 
Corinteni a Sf. Ap. Pavel, Bucuresti, 2005. 

Braniste, Pr. Prof. Dr. Ene, Liturgica speciald, Ed. 
Nemira, Bucuresti, 2005. 

Vintilescu, Pr. Prof. Dr. Petre, Liturghierul explicat, Ed. 
IBMBOR, Bucuresti, 1998. 

Necula, Pr. Prof. Dr. Nicolae D., Tradifie si innoire in 
slujirea liturgica, vol. I si II, Ed. Episcopiei Dunarii de Jos, 
Galati, 1996 si 2001; vol. Ill, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 2005. 

Idem, Parohia - spafiu de activitate pastoral-misionard a 
preotului, in Glasul Bisericii, an LVII (2001), nr. 1-4, pp. 60- 
77; (republicat in Anuarul Facultdiii de Teologie Ortodoxd 
Patriarhul Justinian, Editura University, Bucuresti, 2001, p. 
499-515). 

***Statutul pentru organizarea si funciionarea Bisericii 
Ortodoxe Romdne, in Legiuirile Bisericii Ortodoxe Romdne - 
extras, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 2003. 

*** Regulamentul pentru determinarea atribuiiilor 
Patriarhului si pentru funciionarea organelor centrale 
deliberative, administrative si executive din Patriarhia 
Romdnd: Sfdntul Sinod, Sinodul Permanent, Adunarea 
Nafionald Bisericeascd, Consiliul National Bisericesc, 
Administrafia Patriarhald si institute anexe, in Legiuirile 
Bisericii Ortodoxe Romdne, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1953. 

*** Regulamentul pentru alegerea, funciionarea si 
dizolvarea organelor deliberative si executive in parohiile, 
protopopiatele si eparhiile din Patriarhia Romdnd, in Legiuirile 
Bisericii Ortodoxe Romdne, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1953. 

Floca, Arhid. Prof. Dr. loan N., Drept canonic ortodox, 
legislate si administrate bisericeascd, vol. II, Ed. IBMBOR, 
Bucuresti, 1990. 

Idem, Impedimente la cdsdtorie si la cununie, in 
Mitropolia Ardealului, 1989, nr. 1. 

Idem, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note si comentarii, 
Edrfia a Ill-a, Sibiu, 2005 

Dura, Pr. Prof. Dr. Nicolae, Impedimente la cdsdtorie in 
lumina celei de-a doua Coferinie panortodoxe preconciliare, in 
Mitropolia Banatului, 1985, nr.1-2. 



*** 



141 



Arhimandritul Sofronie 704 , Vom vedea pe Dumnezeu 
precum este (Ed. Sofia, Bucuresti, 2005) 705 : 

Orice dar de la Dumnezeu nu este altceva decat flacara 
iubirii 706 . 

Harul nu devine lucrator in noi decat atunci cand 
descoperim in noi esenfa infernala a pacatului, dupa care 

707 

urmeaza cunoa§teri §i descoperiri dumnezeie§ti . 

Mintea care lucreaza inchipuiri nu este potrivita pentru 

70S 70Q 

teologie . Dumnezeu e Smerenie . Dumnezeiasca dragoste a 
lui Hristos se de§arta in slujirea intregii omeniri, de la Adam 
pana la eel din urma om care se va na§te 710 . 

Pocaint.a adevarata §i totala: Fericitul Sofronie vorbe§te 

711 

despre deznddejdea harului §i sfdnta urd de sine . 
Iadul pocain^ei §i iadul iubirii 712 . 

711 

Ma rugam cu cuvantul suspinurilor inimii mele . Sfantul 
plans 714 . 

Prin smerenie §i pocain^a adevarata recunoa§tem ca 
suntem nimic §i, in acela§i timp, ne aducem lui Dumnezeu ca 
nimic din care Ii este propriu Lui sa creeze 715 . 

Harul deznadajduirii, sfanta ura, deznadajduita 
nadejde 716 . 

Pocain^a pana la ura de sine aduce in noi dragostea lui 
Dumnezeu. Dragostea de Dumnezeu pana la ura de sine, cea 
poruncita de Hristos, duce duhul omului in intinderile 
dumnezeie§tii ve§nicii, cf. Lc. 11, 26-27 §i 33; In. 12, 25; Mt. 
16, 25. Dragostea aceasta este o trasatura a Dumnezeirii. 

Cand puterea acestei iubiri atinge inima omului, atunci o 
deschide pana la nesfar§it, ii da bucuria de a imbra^i§a in 

717 

dragoste toata faptura, intreaga lume . 

Ura§te-te din dragoste de Dumnezeu §i vei imbntfi^a in 

-7 1 Q 

dragostea ta tot ce fiin^eaza . 

704 Fericitul Sofronie Saharov: http://ro.orthodoxwiki.org/Sofronie_%28Saharov%29. 

705 Notele la carte ii apartin Prof. Lie. Dr. Gianina Piciorus. 

706 Idem, p. 22. 

707 Idem, p. 31. 

708 Idem, p. 38. 

709 Idem, p. 36. 

710 Idem, p. 45. 

711 Idem, p. 34-35. 

712 Idem, p. 44-45. 

713 Idem, p. 48. 

714 Idem, p. 65. 

715 Idem, p. 179. 

716 Idem, p. 241. 

717 Idem, p. 304. 

718 Idem, p. 305. 



142 



Acea ura despre care vorbe§te Domnul Dragostei este 

7 1 Q — 790 

deplinatatea dragostei kenotice a lui Dumnezeu . 

Prin iubirea duhovniceasca, Cel Iubit devine fiint.area 
noastra. Ii este propriu dragostei a stramuta viat.a in Acela pe 
Care II iube§ti, pana la a uita de sine . 

Sfantul Siluan 7z2 spunea ca trebuie sa pazim pana la 
starlit tot ce ne-a invat.at vreodata harul 723 . 

Fericitul Sofronie vorbe§te de mai multe tipuri de lumina, 
pe care le-a §i experiat: 

1. lumina inspiratiei artistice, care izvora§te din 
contemplarea frumusetii acestei lumi; 

2. lumina contemplarii filosofice a sensurilor lumii, care 
se poate preschimba in experientl mistica; 

3. lumina cunoa§terii §i a cercetarii s^iintifice, care poate 
sa ne fie de folos; 

4. lumina aratarilor demonice, care este falsa; in sfar§it, 

5. lumina fara-de-inceput, a harului dumnezeiesc, lumina 
necreata, care face sa paleasca toate celelalte lumini ca stelele in 
fa^a soarelui 724 . 

Omul este zidit cu potentialul de a purta in sine Viat.a 

• • -725 

necreata a Dumnezeirn . 

Primind infierea, harul indumnezeirii, omul 
enipostaziaza 726 insu§irile dumnezeie§ti: ve§nicia, dragostea, 
lumina, fcrfelepciunea, adevarul. El devine dumnezeu dupa har, 

797 

dar nu §i dumnezeu al celorlalte fapturi . 

Harul pomenirii mortii. Aceasta experient.a mi-a dat sa-mi 
traiesc ie§irea in nefiintl ca pe o stingere a intregului cosmos in 
mine. Cu moartea mea, murea intregul neam omenesc, cu toate 
suferin^ele §i bucuriile sale, cu toate nazuin^ele §i cunoa§terile, 
ba chiar §i Insu§i Dumnezeu, §i El moare in mine §i pentru 
mine. Intreaga fiint.a facuta §i nefacuta se pierde in haul ce fara 
de fund al intunericului uitarii. 

O asemenea stare insemna contemplarea absolutului sub 
semnul minus. Insa cand a venit lumina necreata, dand marturie 



719 Smerite. 

720 Idem, p. 306. 

721 T i 



Idem, p. 306. 
721 Idem, p. 318. 
22 Sfantul Siluan Athonitul: http://siluan.trei.ro/. 

723 Idem, p. 319. 

724 Idem, p. 225. 

725 Idem, p. 274. 

726 Personalizeaza, le are in sine. 

727 Idem, p. 275. 



143 



duhului meu ca eram in afara stapanirii mor^ii, atunci tot ceea ce 
murise in mine, a inviat impreuna cu mine 728 . 

Asemanarea cu Dumnezeu a persoanei umane este in 
dragoste, pentru ca Dumnezeu este Dragoste 729 . 

Duhul lui Dumnezeu ne face sa insetam de mantuirea 
tuturor oamenilor 730 . 

Dumnezeu Se descopera persoanei umane, principiului 
personal din om, caLumina §i ca Dragoste 131 . 

Sfin^ii, in El, vad intreaga lume, ca §i cum ar fi 
pretutindeni 732 . 

Dragostea dumnezeiasca, venind in oameni, ii face nu 
numai nemuritori, prin harul Sau, ci §i ca §i cum ar fifara-de- 
inceput, pentru ca Iubirea este din ve§nicie 733 . 

Omul-persoana este un oarecare centru, in stare a 
cuprinde in sine nu numai mul^imea realita^ilor cosmice, ci §i 
intreaga deplinatate a fiin^arii dumnezeie§ti §i omene§ti. In sine 
insa§i, persoana este o valoare netrecatoare, mai mare decat tot 
restul cosmosului 734 . 

Acel foe pe care El 1-a aruncat pe pamantul inimilor 
noastre (cf. Lc. 12, 49) s-a aprins in sangele nostra prin 
imparta§irea cu Sangele Sau 735 . 

In con§tiin^a mea precumpane§te experien^a 
contemporana, iar nu cea din vechime. Ea a inceput atunci cand 
inca nici nu facusem cuno§tin^a cu scrierile Sfm^ilor Paring. 

Insuflata de acela§i Duh, Care purcede de la Dumnezeu, 
coincisese in multe privin^e cu scrierile Parin^ilor nevoitori, dar 
se §i deosebea in ceea ce prive§te condrfiile vie^ii din lumea de 

„ ;736 

azi . 

Atat cre§tinii, cat §i necredincio§ii sunt chema^i acum sa- 
§i largeasca viziunea min^ii §i sa depa§easca cadrele stramte ale 
instinctelor na^ionale sau culturale, §i sa cugete in dimensiunile 
intregii omeniri. 

Mi§carile spre independent [insularizare, ghetoizare - 
n.n.] sunt potrivnice voii lui Dumnezeu §i fac parte din istoria 

-7 T -7 

paradoxals a omenirii cazute . 



728 Idem, p. 266-267. 

729 Idem, p. 281. 

730 Idem, p. 284. 

731 Idem, p. 298. 

732 Idem, p. 307. 

733 Idem, p. 292. 

734 Idem, p. 281. 

735 Idem, p. 324. 

736 Idem, p. 338. 

737 Idem, p. 339. 



144 



Lumea intreaga, in caderea sa, se judeca cu Dumnezeu, 
invinuindu-L pentru suferin^ele sale. Se judeca patimas. in 
neputin^a ei, ca urmare a caderii de la dragostea Lui. [Imi 
amintesc aici de A. Camus, care spunea ca nu poate sa creada in 
Dumnezeu, pentru ca nu poate sa in^eleaga de ce sufera un 
copil. In acest fel a incercat sa se justifice toata intelectualitatea 
umanista, socialist-comunista §i atee, pentru necrednrfa sa. - 
n.n.] 

Insa Iisus, Dumnezeul eel dintru inceput, in Ghetsimani §i 
pe Golgota, a indreptdfit pe Dumnezeu-Facatorul, iar Omul 
Hristos Iisus (I Tim. 2, 5), tot acolo indreptdfe§te, inaintea 
Judeca^ii lui Dumnezeu-Tatal, §i Omul-omenirea 738 . 



Altfel, 28 oct. 2007 739 . 

Andrei Ple§u: „Romania lor a fost §i istoria noastra". 
Romania lor, Romania care a fost. . .sub regimul comunist. 

Invitatul: lupt pentru o tara mica, pentru ^ara mea §i a 
prietenilor mei. 

A descoperit Paltini§ul. . .la minele meu. 

Invitatul nu imi da senza^ii serioase. 

Nu crede ca se va schimba prea mult ^ara noastra. 

Un proiect hedonist: proiectul traducerii. 

Treaba lor! 



Titlul unui blog italian, aflat pe locul 72, pe 28 oct. 2007, 
in top wp 100 italian: Molto rumor e per nulla; titlu' care 
traduce, in mod perfect, expresia romaneasca: Mult zgomot 
pentru nimic. 



domenica = duminica; a = la; e = §i; ottobre= octombrie; 
di = de; ieri sera= ieri seara; amicizia = amici^ie, prietenie; 
noche [noce] = noapte 



738 Idem, p. 350. 

739 Emisiune TV, pe Realitatea TV, moderator: Gabriel Liiceanu, invitat continuu: Andrei 
Plesu. Emisiunea a durat doar un sezon... 



145 



our own citiziens; a warm welcome 



Pe o pancarta, pe care o tinea in mana un islamist 
extremist scria: Behead those who insult islam! = Sa li se taie 
capul la toft cei care insulta islamul! 



global warming 



Two months is a long time: o expresie sexuala, de§i nu 
pare. Adica pot eu sa stau fara sex, daca e plecata prietena/sotia 
mea in alta ^ara sau e bolnava? 



la mia dilemma; vive sempre nel mio cuore = traie§te 
ve§nic in inima mea; manifestacion; amiga = prietena; 
fascinada = fascinata [in portugheza]. 



*** 



Referinfe de limbd §i literaturd romdnd 



*** Enciclopedia limbii romdne, coord. Marius Sala, 
Bucure§ti, Univers Enciclopedic, 2001. 

Avram, Mioara, Gramatica pentru toft, Bucure§ti, Ed. 
Humanitas, 1997. 

Bidu-Vranceanu, Angela, Calara§u, Cristina, Ionescu- 
Ruxandoiu, Liliana, Manca§, Mihaela, Pana-Dindelegan, 
Grabriela, Diciionar de stiinie ale limbii, Bucure§ti, Ed. Nemira, 
2001. 



740 



O lista bibliografica preluata. 



146 



Bidu-Vranceanu, Angela, Structura vocabularului limbii 
romdne contemporane, Bucure§ti, 1968. 

Bidu-Vranceanu, Angela, Forascu, Narcisa, Modele de 
structurare semanticd (polisemie, sinonimie, antonimie, 
cdmpuri), Timi§oara, 1984. 

Constantiescu-Dobridor, Gheoghe, Gramatica limbii 
romdne, Ed. Didactica §i Pedagogica, Bucure§ti, 2001. 

Co§eriu, Eugen, Introducere in lingvisticd, Cluj, Ed. 
Echinox, 1995. 

Co§eriu, Eugen, Lecfii de lingvisticd generald, Chi§inau, 
Arc, 2000. 

Coteanu, I., Bidu-Vranceanu, Angela, Limba romdnd 
contemporand, II, Vocabularul, Bucure§ti, 1975. 

Diaconescu, I., Sintaxa limbii romdne, Bucure§ti, 1995. 

Dimitriu, C, Gramatica limbii romdne explicatd. Sintaxa, 
Ia§i, 1982. 

Dirul, A., Schiie de gramatica funciional-semanticd a 
limbii romdne, Chi§inau, 2002. 

Ionescu, Emil, Manual de lingvisticd generald, Bucure§ti, 
1992. 

Irimia, D., Gramatica limbii romdne, Ia§i, 1997. 

*** Limba romdnd contemporand. Fonetica, fonologia, 
morfologia, Ion Coteanu (coord.), Bucure§ti,1985. 

Pana Dindelegan, Gabriela, Teorie si analizd 
gramaticald, Bucure§ti, 1992. 

Rosseti, Alexandru, Lazaroiu, Aurelian, Introducere in 
fonetica, Bucure§ti, 1982. 

Rosetti, AL, Istoria limbii romdne. I. De la origini pdnd 
la inceputul secolului al XVII-lea, Bucure§ti, 1986. 

Vasiliu, E., Sanda Golopen^ia Eretescu, Sintaxa 
transformaiionald a limbii romdne, Bucure§ti, 1969. 



Lingvisticd generald 

*** Antologie de texte de lingvisticd structurald, 
Bucure§ti, 1977. 

Benveniste, E., Probleme de lingvistigue generate, I-II, 
Paris, 1966-1974. 06maa nHHTBHCTHKa, Moscova, 1974. 

Co§eriu E., Sincronie, diacronie si istorie, Bucure§ti, 
1997. 

Graur, Alexandru, Wald, Lucia, Scurtd istorie a 
lingvisticii, Bucure§ti, 1973. 



147 



*** Filosofia limbajului din Antichitate pdnd in secolul al 
XVIII-lea, Bucuresti, 1983. 

*** Introducere in lingvisticd, Bucuresti, 1972. 

Iordan, Iorgu, Lingvistica romanicd. Evoluiie, curente, 
metode, Bucuresti, 1962. 

*** Istoria lingvisticii romdnesti, Iorgu Iordan (coord.), 
Bucuresti, 1978. 

*** Lingvistica integrald. Interviu cu E. Co§eriu realizat 
de N. Saramandu, Bucuresti, 1996. 

*** Lingvistica modernd in texte, Maria Iliescu, Lucia 
Wald (red. resp.), Bucuresti, 1981. 

Manoliu Manea, Maria, Structuralismul lingvistic, 
Bucuresti, 1973. 

Saussure de, F., Curs de lingvisticd generald, Ia§i, 
Polirom, 1998. / Cocciop, O. J\q, TpyABi no 5i3BiK03HaHHK>, 
Moscova, 1978. 

*** Tratat de lingvisticd generald, Bucuresti, 1971. 

Vraciu, Ariton, Lingvisticd generald si comparatd, 
Bucuresti, 1980. 

Wald, Lucia, Slave, Elena (red. resp.) Ferdinand de 
Saussure, Scoala Genevezd, Scoala sociologicd, Direciia 
Funciionald, Scoala Britanicd, Bucuresti, 1985. 

BajiJin, III., Odujan jiunzeucmuKa u eonpocu 
(ppanuy3CKozo H3UKa, Moscova, 1958. 

Bypcte, 3., Ocnoeu pojuancKozo R3biK03HanuR, Moscova, 
1952. 

*** Odujee R3biK03Hanue. OopMbi cyujecmeoeanuR. 
0ywa}uu. Hcmopun R3bwa, Moscova, 1970. 

*** Odujee R3biK03Hanue. BnympenRR cmpyKmypa 
R3bma, Moscova, 1972. 

*** Odujee R3biK03Hanue. Memodu jiunzeucmunecKux 
uccjiedoeanuu, Moscova, 1973. 

*** LIpajKCKuu jiumeucmuuecKuu KpyjtcoK, Moscova, 
1967. 

Tpy6eiiKOH, H. C, M36paHHbie mpydu no (punojiozuu, 
Moscova, 1987. 

Vocabular. Semanticd 

*** Antologia de semanticd, Bucuresti, 1976. 
Bahnaru, V., Mutaiii de sens: cauze, modalitdii, efecte, 
Chisinau, 1988. 



148 



Bidu-Vranceanu, Angela, Forascu, Narcisa, Cuvinte si 
sensuri, Bucure§ti, 1988. 

Buca, M., Evseev, L, Probleme de semasiologie, 
Timi§oara, 1976. 

Corlateanu, N., Melniciuc, I., Lexicologia, Chi§inau, 
1992. 

Eremia, A., Contribuiii la studiul formdrii cuvintelor in 
limba moldoveneascd, Chi§inau, 1979. 

Evseev, I., Semantica verbului. Categoriile de aciiune, 
devenire si stare, Bucure§ti, 1974. 

Iorgu, Iordan, Toponimie romdneascd, Bucure§ti, 1963. 

Sarbu, Richard, Antonimia lexicald in limba romdnd, 
Timi§oara, 1977. 

§erban, V., Evseev, L, Vocabularul romdnesc 
contemporan. Schifd de sistem, Timi§oara, 1978. 

Tullio de Mauro, Introducere in semantica, Bucure§ti, 
1978. 

Pana-Dindelegan, G., Reflectii asupra modalitdiii 
contextuale de analizd a sensului (cu referire speciald la verb), 
Limba romana, no. 2. 

Vasiliu, Emanuel, Elemente de teorie semantica a 
limbilor naturale, Bucure§ti, 1970. 

Vin^eler, Onufrie, Probleme de sinonimie, Bucure§ti, 
1983. 

Bepe>KaH, C, CeManmunecKaH SKeueajienmHocmb 
jieKcunecKux edunuij, Chi§inau, 1973. 



Fonetica §i fonologie 

Corlateanu, N., Zagaevschi, VI., Fonetica, Chi§inau, 
1993. 

Rosetti, Al., Lazarescu, AL, Introducere in fonetica, 
Bucuresti, 1982. 

Stan, I., Despre sistemul fonologie al limbii romdne // 
Cercetdri de lingvisticd, 1973, nr. 1. 

Idem, Sistemul fonologie al limbii romane literare // 
Cercetari de lingvistica, 1979, nr. 2. 

Vasiuliu, Em., Fonologia limbii romdne, Bucuresti, 1965. 

Idem, Problema fonemului in lingvistica actuald, in 
Elemente de lingvisticd strucurald, Bucuresti, 1967, p. 81-89. 



149 



Gramaticd 



Barbuda, I., Cicala, A., Constantino vici, E., Cotelnic, T., 
Dirul, A., Gramatica uzuald a limbii romdne, Chi§inau, Ed. 
Litera, 2000. 

Berceanu B. B., Sistemul gramatical al limbii romdne 
(reconsiderare),BucmQ§ti,Ed. §tiin^ifica, 1971. 

Coteanu, I., Gramatica de baza a limbii romdne, 
Bucuresti, 1982. 

Coja, I. Preliminarii la gramatica rafionald a limbii 
romdne. Gramatica articolului, Bucuresti, 1983. 

*** Gramatica limbii romdne, vol. I, Bucuresti, 1954, 
vol. II, Bucuresti, 1956. 

Manoliu-Manea, Maria, Gramatica comparatd a limbilor 
romanice, Bucuresti, 1971. 

Marin, V., Elemente de stilisticd gramaticala, Chi§inau, 
1988. 

Matca§, N., Probleme difwile de analizd gramaticala, 
Chisinau, 1978. 

Robu, VI., Iordan, I., Limba romdnd contemporand, 
Bucuresti, 1978. 



Morfologie 



Caragiu Mario^eanu, Matilda, Sintaxa gerunziului 
romdnesc, SG, II, 1957, p. 61-89. 

Idem, Moduri neper sonale, SCL, XII, 1962, nr. 1, p. 29- 
43. 

Campeanu, E., Substantivul. Studiu stilistic, Bucuresti, 
1975. 

Ciompec, Georgeta, Morfosintaxa adverbului romdnesc. 
Sincronie si diacronie, Bucuresti, 1985. 

Diaconescu, Paula, Structurd si evoluiie in morfologia 
substantivului romdnesc, Bucuresti, 1970. 

Edelstein, Frieda, Sintaxa gerunziului romdnec, 
Bucuresti, 1973. 

Gu^u Romalo, Valeria, Articolul si categoria determindrii 
in limba romdnd actuald in ELS 

Gu\u Romalo, Valeria, Morfologia structurald a limbii 
romdne, Bucuresti, 1968. 



150 



Iordan, Iorgu, Gu^u Romalo, V., Niculescu, Al., Structura 
morfologicd a limbii romdne contemporane, Bucure§ti, 1967. 

***Limba romdnd contemporand, vol. I, Ion Coteanu 
(coord.), Bucure§ti, 1974. 

Manoliu Manea, Maria, Propuneri pentru o noud 
clasifware aflexiunii adjectivelor din limba romdnd, LR, 1961, 
nr. 2. 

Manoliu Manea, Maria, Schiid de clasifware a 
adjectivelor, ELS. 

Manoliu Manea, Maria, Genitivul pronumelui personal in 
limba romdnd, ELS, Bucure§ti, 1967. 

Manoliu Manea, Maria, Sistematica substitutelor din 
romdna contemporand standard, Bucure§ti, 1968. 

Nica, Dumitru, Teoria pdrfilor de vorbire. Aplicaiii la 
adverb, Ia§i, 1988. 

Sateanu, Cornel, Timp si temporalitate in limba romdnd 
contemporand, Bucure§ti, 1980. 

Trandafir, Gh., Categoriile gramaticale ale verbului in 
romdna contemporand, Bucure§ti, 1973. 



Sintaxd 



Carabulea, Elena, Clasifwarea propozitiilor dupd scopul 
comunicdrii /Limba romdnd, 1962, nr.4, pp. 375-386. 

Caric, loan, Introducere in semantica propozifiei, 
Bucuresti, 1991. 

Ciobanu, A., Sintaxafrazei, Chi§inau, 1984. 

Idem, Sintaxa si semantica, Chi§inau, 1987. 

Idem, Sintaxa practicd (cu elemente de analizd 
transformaiionald) , Chi§inau, 1991. 

Coja, I., Preliminarii la gramatica rafionald a limbii 
romdne. Gramatica articolului, Bucuresti, Ed. §tiin^ifica §i 
Enciclopedica, 1983, 286p. 

Cra§oveanu, D., Sintaxa propozifiei si a frazei, TUT, 
Timi§oara, 1974. 

Diaconescu, I., Infinitivul in limba romdnd, Bucuresti, 
1977. 

Idem, Probleme de sintaxd a limbii romdne actuale, 
Bucuresti, 1986. 

Idem, Probleme de sintaxd. Construct si analizd, 
Bucuresti, 1989. 



151 



Doca, Gheorghe, Limba romdna, (Vol.) I. Structuri 
fundamentale, TUB, Bucure§ti, 1991; II. Structuri 
morfosintactice si lexicale, TUB, Bucure§ti, 1993. 

Edel§tein, F., Sintaxa gerunziului romdnesc, Bucure§ti, 
1972. 

Gabrea, Maria, Observaiii asupra clasificdrii 
propozifiilor dupd scopul comunicdrii, LR, 1962, nr. 1, p. 49- 
53. 

Gutu-Romalo, V., Sintaxa limbii romdne. Probleme si 
interpretdri, EDP, Bucure§ti, 1972. 

Hazi §tefan, Predicativitatea: determinare contextuald 
analiticd, Cluj-Napoca, 1997. 

Hoar^a-Lazarescu, Probleme de sintaxa a limbii romdne, 
Ia§i, 1999. 

Manoliu Manea, Maria, Elemente de sintaxa comparatd 
romanicd, Tipologie si istorie, Bucure§ti, TUB, 1977. 

Manoliu Manea, Maria, Gramaticd, pragmasemanticd si 
discurs, Bucure§ti, Ed. Litera, 1994. 

Martine, Andre, Syntaxe generale, Paris, 1970. 

Mircea C, Sintaxa limbii romdne, Gala^i, 1996. 

Neam^u, G. G., Predicatul in limba romdna. O 
reconsiderare a predicatului nominal, E§E, Bucure§ti, 1986. 

Pana Dindelegan, Gabriela, Refleciii pe marginea 'teoriei 
cazurilor', in SCL, nr. 1, 1972. 

Pana Dindelegan, Gabriela, Sintaxa limbii romdne. 
Partea I. Sintaxa grupului verbal, Bucure§ti, 1976. 

Pana Dindelegan, Gabriela, Sintaxa transformationald a 
grupului verbal in limba romdna, Bucure§ti, 1974. 

Pana Dindelegan, Gabriela, Sintaxa si semanticd. Clase 
de cuvinte si forme gramaticale cu dubld naturd, Bucure§ti, 
TUB, 1992. 

Radulescu, Marina, Relafia sintacticd dintre subiect si 
predicat, LR, XXIX (1980),nr. 1, pp. 12-26. 

Secrieru, Mihaela-Lenu^a, Nivelul sintactic al limbii 
romdne, Boto§ani, 1998. 

§erban, Vasile, Sintaxa limbii romdne. Curs practic, 
Bucuresti, 1970. 

Idem, Teoria si topica propozifiei in romdna 
contemporand, Bucuresti, 1974. 

§erbanescu, Andra, Intrebarea. Teorie si practicd, Ia§i, 
Polirom, 2002. 

Teodorescu, Ecaterina, Propozifia subiectivd, Bucuresti, 
E§, 1972. 



152 



Tugulan, Lidia, Sintaxa propozifiei, Partea I-II, TUT, 
Timi§oara, 1975. 

Istoria limbii §i dialectologie 



Caragiu Mario^eanu, Matilda, Compendiu de 
dialectologie romdna (nord si sud-dundreand) , Bucure§ti, 1975. 

Coteanu, I., Structura si evolufia limbii romdne (de la 
origini pdnd la 1960), Bucure§ti, 1981. 

Coteanu, I., Sala, Marius, Etimologia si limba romdna, 
Bucuresti, 1987. 

*** Curs de gramaticd istoricd a limbii romdne, 
Chisinau, 1991. 

Cvasnii Catanescu, Maria, Limba romdna. Origini si 
dezvoltare, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1996. 

Dimitrescu, Florica (coord.), Istoria limbii romdne. 
Foneticd. Morfosintaxd. Lexic, Bucuresti, 1978. 

Ghe^ie, Ion, Baza dialectald a romdnei literare, 
Bucuresti, 1975. 

Ghe^ie, Ion, Introducere in studiul limbii romdne literare, 
Bucure^ti, 1982. 

Ghe^ie, Ion, Introducere in dialectologia istoricd 
romdneascd, Bucure§ti, 1994. 

Istrate, G., Limba romdna literard, Minerva, 1970. 

Ivanescu Gh., Istoria limbii romdne, Ia§i, 1980. 

Rosetti, Al., Cazacu, B., Onu, Liviu, Istoria limbii 
romdne literare. I. De la origini pdnd la inceputul secolului al 
XlX-lea, Bucure§ti, 1971. 

Sala, Marius, De la latind la romdna, Bucure§ti, 1998. 

Sala, Marius, Introducere in etimologia limbii romdne, 
Bucuresti, 1999. 

***Tratat de dialectologie romdneascd, Craiova, 1984. 



Sociolingvisticd 



*** Sociolinguistique: territoire et objets. Sous la 
direction de Henri Boyer, Lausanne, Paris, 1996. 

Benji P. T., CoijuojiumeucmuKa. L\enu, juemodbi u 
npodjieMbi, nep. c amn, MocKBa, 1980. 



153 



KpBiCHH J1.IL, CoijuojiumeucmimecKue acneKmu 
u3yueHun coepeMeHHOzo pyccKozo R3bwa, MocKBa, HayKa, 
1989. 

*** Hoeoe e jiumeucmuKe, b. 7, CoijHOJTHHTBHCTHKa, 
MocKBa, 1975. 

CrenaHOB T. B., Tunonozun H3UKoeux cocmohhuu u 
cumyaijuii e cmpanax poMcmcKou penu, MocKBa, 1976. 



*** 



eoprn = sarbatoare, in Ies. 10, 9. 

Intunericul sim^it [Ies 10, 21], o avanpremiera a 
intunericului Iadului, unde intunericul e resim^it de om ca 
realitate interioara. 

In VUL, la Ies. 10, 22, avem tenebrae horribiles = 
intuneric ingrozitor, infricosator. 

Acesta e intunericul Iadului: intunericul infricosator al 
singurata^ii, al non-comunicarii, al nefericirii intime! 



Grumble = a bodogani, a bombani, a murmura din cauza 
nemultumirii personale, a protesta nedeslusit. 

Grumbler = carcotas, carciogar, om vesnic nemul^umit. 



De ce a intarit Domnul inima lui faraon tot timpul [Ies. 
11, 10]? Pentru ca faraon nu credea si nu suporta sa faca voia 
Domnului. 



Eu injunghii, eu omor = o<\>a(<j). Dic^ionarul zice sa sfada, 
a te sfadii, adica a te certa, vine din slav. suvada, svada. Dar de 
ce nu ar veni sfada al nostru de aici, atata timp cat cearta este o 
rupere a linistii, o moarte a relabel, o incetare a unei legaturi de 
prietenie, de amicrfie? 

Ma sfadesc cu el si il omor, ii omor sufletul, ii omor 
increderea in mine. Cearta este o crima impotriva altuia. 



154 



Cearta nedreapta e o crima impotriva lini§tii lui. Eu zic cu 
cuvantul §i... cuvantul nedrept omoara, atinge, love§te, 
strive§te... 

Doamne, zi numai cu cuvantul §i se va tamadui sluga 
meal Cuvantul care binecuvinteaza §i cuvantul care blestema. 

De fapt nu cuvantul face una sau alta, ci adancul din 
mine, pozi^ionarea mea fa^a de altul. 



§i oasele lui sa nu le zdrobi^i [Ie§ 12, 10], ale mielului 
pascal. Animal tipologic, pentru ca vorbe§te de Mielul lui 
Dumnezeu, Caruia, pe cruce, nu I S-au zdrobit oasele. 



Misusage [en] = abuz, folosire incorecta a ceva 

customary = obi§nuit, uzual, zilnic 

customary tare = tara uzuala, inconsecven^a frecventa 

Inconsequens, -ntis [lat] = inconsecvent, nestatornic. In 
fr. Inconsequent: schimbator, instabil, inconstant. 

A fi constant, constante majore, constatativ, constatator, 
con§tiincios, con-§tiin^a, a §tii impreuna, a impreuna §tiin^a mai 
multora, a fi impreuna cu §tiin^a de sine §i de Dumnezeu, a fi al 
§tiin^ei, al fi al con§tiin$ei. 

Con§tientizare, a§ezare, pozrfionare, con-lucrare, con- 
cordie, acord al multor inimi, vorbirea din multe inimi, 
concordat, cordial, dintr-o inima deschisa... 



to cj)upa|j,a, -octoc; = framantatura. In Ie§. 12, 34; Rom. 9, 
21; 11, 16; I Cor. 5, 6; Gal. 5,9. 

Framantatura painii este aluatul, eel format din rodul 
multor spice. 

Faramituri / firimituri [in limbaj popular: firmituri]. 
Firimitura. Farame de paine. 

Col^uri de paine. Corful painii: eel mai bun, crocant, 
a§teptat. 

Da-mi un coll de paine, maical O bucata de paine. O 
parte, ceva din paine. 



155 



Paine la bucata. O bucaiica de pdine vs. o bucatd de 
pdine. Saracul vrea mereu o bucatd de pdine §i nu o bucaiica de 
pdine. Bucaiica de pdine e pentru copii cu mofturi. 



npo(j)uA,aKr|, de la TTpo^ulaaoco = eu imi pazesc fa^a, eu 
previn. Preveiuie, profilaxie. 

Ies. 12, 42: noaptea cand Domnul a scos pe Israel din 
Egipt a fost o noapte de veghe / de veghere/ de priveghere 
pentru El. O noapte de prevedere. 

O noapte de aten^ie. 

Privegherea este: vezi sa nu te afunzi in somnul uitarii de 
sufletul tau! Vezi sa nu ui^i de mantuirea ta! 

Sa nu se uite la trup, cdci este trecdtor... ci sa aibd grijd 
de suflet, sa privegheze la suflet, ca el este nemuritor. 

Privegherea este un summum al aten^iei la cele care 
trebuie cu adevarat, care conteaza cu adevarat pentru noi. 

Voi priveghea la mantuirea mea. Voi fi atent. Voi fi prin 
veghere. De veghe, de paza, de aten^ie. Voi fi cu ochii in patru. 
Constanta vizuala a aten^iei. 

Aten^ia, de§i e o participare a intregului om, ea se 
exprima prin ochi. 

Sa ai ochii larg deschisi, atenii, spre nevrednica mea 
maid, Doamne, Dumnezeul meul 

Sau: Grdbeste de ne ajutd Prea Sfdntd Ndscdtoare de 
Dumnezeu, nddejdea tuturor necdjiiilor si a celor scdrbiii! 

Cei plini de scarba, de durerea pacatelor noastre. Scarbele 
din noi sunt durerea pentru pacatele noastre, injosirile 
demonilor prin pacatele noastre, nefericirile pentru virtute. 



*** 



156 



Sf. Simeon Noul Teolog 




Via}a, cf. SC 51, editata in 1957 de R.P. Jean Darrouzes. 



Ne ocupam de introducerea editorului, care spune multe 
enormita^i, a§a, de felul sau. 

Cu Sfantul Simeon s-a petrecut un caz rar, ca a avut drept 
biograf pe Sfantul Nichita Stithatul, ucenicul sau 741 . 

Biografia Sf. Nichita, crede editorul J. Darrouzes, nu e 
nici pe departe obiectiva sj nici nu areprecizia dorita 742 . 

Ea nu indica cadrele §i etapele principale ale vie^ii 
„marelui mistic" . 

Sf. Simeon s-a nascut la 949 d. Hr. in Galatia Paflagoniei, 
dintr-o familie de mici nobili provinciali 744 . 

El a venit de foarte tanar la un unchi din Constantinopol, 
care era func^ionar imperial. A fost instruit. Unchiul sau moare 
in 963 §i Sf. Simeon vrea sa intre in Sf. Manastire Studion. 

Are primele contacte cu Sf. Simeon Evlaviosul 745 , care 
devine Parintele sau duhovnicesc. 

Ramane insa in lume pana in 977, adica intra in manastire 
la 28 de ani. II cunoa§te pe Sf. Simeon Evlaviosul la varsta de 
14 ani. In 976 merge acasa la tatal sau, ca sa regleze situa^ia 
fmanciara a familiei, ca sa poata intra, in mod definitiv, in 
mohanism. E primit in 977 de egumenul Petru §i e dat in grija 
Sfantului Simeon Evlaviosul 746 . 



741 Idem, p. 7. 

742 Ibidem. 

743 Ibidem. 

744 Ibidem. 

745 Ibidem. 

746 Idem, p. 8. 



157 



Nu a fost agreat, dupa parerea autorului, de catre 

1 Al 

comunitate . Dar Sf. Simeon Evlaviosul a recomandat pe Sf. 
Simeon NT egumenului Antonie de la Sf. Mamas . 

Antonie a fost eel care a binecuvantat hirotonia lui intru 
preot in 980, deci la 3 ani de la calugarirea sa. 

Pu^in dupa aceea, Antonie moare §i Sf. Simeon devine 
stare^ul Sf. Man. Sf. Mamas, prin decretul imparatului Nicolae 
Hrisoverghi* 749 §i cu incuviin^area patriarhului. Face fa^a 
intrigilor calugarilor sub patriarhul Sisinie [996-998] . 

Dificultati intre 1003-1009 751 . 

Este exilat in 1009 la intrigile fostului mitropolit al 
Nicomidiei, §tefan . 

Deci la 32 de ani de monahism §i la 32 + 28 = 60 de ani 
de via^a este exilat. Ajunge la Chrysopolis [Scutari], pe coasta 
Asiei §i se opre§te intr-un loc numit Palukiton, inchinat Sfintei 
Marina 753 . 

Este reabilitat intr-un tarziu de patriarh. Adoarme in 
semi-singuratate la 12 martie 1022, deci la 13 ani de exil format 
§i, mai apoi, asumat, §i la 73 de ani de via^a. 

Opera. El a compus Cateheze la Sf. Mamas, pentru ca 
aceasta era uzan^a studita, a studrfilor 754 . 

A scris imne, exegeze, scrisori. Dupa demisia sa el a scris 
discursurile ascetice §i capitolele despre virtu^i §i vicii care nu 
sunt inca traduse, sunt in PG. Sau o parte sunt acolo. 

Dupa adormirea Sf. Simeon, Parintele Sau, Parintele 
nostra Simeon a stabilit o slujba a acestuia de cinstire, formata 
din imne, panegirice §i o via^a intocmita de catre el . 

In anii de exil, Sf. Nichita men^ioneaza ca el a scris, cu 
precadere, imne 756 . 

Un pasaj din mss. Mosquensis 417 [Vladimir] da date 
precise despre opera sa 757 . 



747 Ibidem. 

748 Ibidem. 

749 Ibidem. 

750 Ibidem. 

751 Ibidem. 

752 Idem, p. 9. 

753 Ibidem. 

754 Idem, p. 10. 

755 Ibidem. 

756 Ibidem. 

757 Ibidem. 



158 



*** Dictionnaire Theologie Catholique, 14, 1939, col. 
2941-2959: Symeon le Nouveau Theologien, art. semnat de J. 
Gouillard. 

*** The Writings of St. Symeon the New Theologian in 
„Orietalia Christiana Periodica" 20, 1954, p. 298-328. 

In mss. Bodleian Cromwel exista o alta impar^ire a 
car^ilor 758 . 

In Marcianus 494 apar versuri 759 . 

Cf. Mosquensis 417 avem 34 de Cateheze. In PG 120, ed. 
Pontanus, cf. Monac. 177, vorbeste despre Cuvdntdri. 
Cuvdntdrile in mod alfabetic le gasim in Vatican Reg. 21 760 . 

Capitolele le gasim in Paris 858 iar Imnele in Paris 
suppl. gr. 103 761 . Exista fragmente catalogate de critica textuala 
drept incerte. 

Capitolele sale au cunoscut trei edi^ii pana acum 762 . 
Traducerea Capitolelor a Sf. Nicodim Aghioritul, care a aparut 
in Filocalia greacd, ed. Venecia 1782, e socotita de editorul 
francez drept defectuoasd, dar nu si textul Ps. 120 763 . 

Prima edrfie este a lui Migne, a doua in Filocalia gr. iar a 
treia este in greaca vulgara a lui Dionisie de Zagora 764 . 

A ~ -7 £ C 

Insa nici ea nu este o ediiie critica . Un alt manuscris: 
Alexandrinus Patriarch 212 766 . 

Sf. Mamas a fost Sf. Mucenic 767 . 

Manuscrisul Laudianus 21 din sec. 14 a fost folosit de 
Pontanus pentru a tipari Capitolele in PG 120 . 

Charles Diehl, Le tresor et la bibliotheque de Patmos ou 
commencent du Xllf siecle in Byzantin Zeitschrift, I, 1982, 
517p. 

Distingem 5 familii de manuscrise: 

1) primare: Xenophon 36 si Atheniensis 2612: 100 + 25+ 
100 Capitole; 



758 Ibidem. 

759 Ibidem. 

760 Idem, p. 11. 

761 Ibidem. 

762 Idem, p. 12, n. 2. 

763 Idem, p. 12. 

764 Idem, p. 13. 

765 Ibidem. 

766 Idem, p. 14-15. 

767 Idem, p. 14. 
^ Idem, p. 16-17. 



768 



159 



2) a doua familie : Vatoped 605, Ottoban. 436, Canonic 
15, Vindob. Theol. 274, Baroc. 69. In manuscrisele de rangul 
doi, Dialogul dintre un scolastic si Simeon e atribuit Sf. Diadoh 
al Foticeei 769 ; 

3) a treia familie are doua direc^i; manuscrisele se 
reproduc unele pe altele; 

4) a patra familie: sunt catalogate in zona impreciselor . 
Scorial UIII2, din p.d.v. al corecturii, a fost considerat textul de 
baza al acestei edrfii 770 ; 

5) a cincia familie: vorbesc de 101 + 25 + 102 Capitole. 
Exista §i o a 6-a serie: seria manuscriselor izolate. Ele 

sunt recente §i incomplete §i autorul nu se pronun^a asupra 
lor 771 . 

77? 

Concluziile despre manuscrise : sunt foarte degradate . 

Dupa marturia Sf. Nichita cele 225 de Capitole au fost 
scrise inainte ca Arsenie sa urmeze egumenatului Sf. Simeon la 
Sf. Mamas, adica in 1005 sau pu^in dupa aceasta data . 

Editorului i se pare plauzibila data compunerii celor 225 
de Capitole, pe care el a preconizat-o 774 . 

Concordance intre Capitole §i Cateheza 28, Discursul etic 
4 [cap. I, 86, 87-92, 98, 93, 94 (95, 96), 97, 99, 61, 76], Disc, 
etic 10. 

Autorul se intreaba daca nu cumva capitolele au fost 
adancite in alte lucrari ale sale 775 . 

Avem in Capitole: despre renunfare 1, 14-20; ascultare 
de Pdrintele duhovnicesc 1, 24-31; simbolul mdrii 2, 11-14; 
imaginea soarelui 2, 23-25 . 

777 

Autorul reamarca unitatea lucrarii . 
„Stilul lui Simeon datoreaza foarte pu^in retoricii §i era 
foarte sec [a desseche]/[ascQtic, n.n.] pentru contemporanii 

77 S 

sai'" . El e simplu, clar §i direct §i folose§te un minimum de 

77Q 

efecte literare . 



769 Idem, p. 22. 

770 Idem, p. 23. 

771 Idem, p. 24. 

772 Idem, p. 26. 

773 Idem, p. 28. 

774 Ibidem. 

775 Ibidem. 

776 Idem, p. 29. 

777 Ibidem. 

778 Ibidem. 

779 Ibidem. 



160 



Dupa parerea noastra, simplitatea stilului sau se datoreaza 
experierii directe a con^inutului celor pe care le transmitea. 

Sfantul Simeon se referea la experience directe, la 
experience vie^ii sale duhovnice§ti, pe care le scrie smerit §i 
direct, din el, din persoana sa. 

Intr-o marturisire atat de profunda si de personala 
divaga^iile sunt de prisos. Ceea ce importa pentru Parintele 
nostru e concizia datelor §i transmiterea cat mai proprie a 
experien^ei sale duhovnice§ti. 

„Simeon este un om sincer, care are in vedere 

780 

zidirea/edificarea [altora] §i nu gloria literara" . 

Autorul catolic vede mult pitoresc[?] in opera Sf. 
Simeon 781 . 

Simbolul inotatorului. 

„Ceea ce impresioneaza eel mai mult la Simeon este 
aceea ca el nu este numai un teoretician al vie^ii duhovnice§ti, 
ci a§a cum spune Nichita in centuriile sale, el este un mis tic care 

789 

se inspira din experien^a sa profunda" . 

Vocabularul sau nu atrage mult aten^ia unui specialist 
atent . El se raporteaza la un index sumar de termeni 
doctrinari . De aceea Sf. Simeon nu a incercat sa fie un 

-7QC 

inovator in domeniul limbajului teologic . 

Insa se remarca important pe care o au in limbajul sau 
teologic „impresiile vizuale" [noi am spune imaginile vizuale] 
in exprimarea cunoa§terii 786 . Termenii care au in vedere lumina 

787 

§i vederea sunt proprii studi^ilor . 

Sf. Simeon sj-a insusjt in vocabularul sau teologic 

788 

aproape jumatate din ace§ti termeni . 

Autorul romano catolic remarca perifrazele verbale 
compuse de la vb. yivtaQon [a cunoa§te, a percepe]: kv yv6oei, 
kv 06a)pi.a|, kv |iur|aei...YLvea0oa sau eivoa: expresii care 

78Q 

precizeaza modul cunoasterii . 



780 Idem, p. 30. 

781 Ibidem. 

782 Ibidem. 

783 Ibidem. 

784 Ibidem. 

785 Ibidem. 

786 Ibidem. 

787 Ibidem. 

788 Idem, p. 31. 

789 Ibidem. 



161 



Nu adopta o gramatica clasica §i nici nu corecteaza 
aparentele incorectitudini, fara sa se refere la contextul vie^ii 
contemporane 790 . 

Invafatura sa. Sfantul Simeon Noul Teolog adopta „un 
ton impersonal, oferind experien^a sa foarte intima ca pe un 
obiect sau fenomen pe care putem sa-1 observam §i sa-1 studiem, 

7Q 1 

fara sa manifeste vreodata amabilita^i in ceea ce-1 prive§te" . 

Insa, spune autorul romano-catolic, notele i se par „putin 
dezlanate" §i observa ca „absen^a unor construct logice nu 

7Q9 

indica neaparat un manual de viafa spirituala" . 

El nu se straduie§te sa ne „expuna rational §i didacticist 
principiile desavar§irii, nici nu reclama o cale monahala 
inedita" 793 . 

La prima vedere, putem recunoa§te, in mod imediat, o 
credin^a „angajata traditional §i no^iuni curente ale spiritualita^ii 
orientale" 794 . Insa, ceea ce reprezinta originalitatea sa este zelul 
inimii sale 195 . 

In Cateheze apar ecouri ale polemicilor sale, pe cand in 
Capitole se refera la principii oricand valabile 796 . 

Aici avem „un duh nou in a trata principiile §i a prezenta 

7Q7 

via^a spirituala ca pe o experience . E tratata „ca un act vital 
§i nu ca pe o teorie" 798 . 

Criteriile de apreciere ale vie^ii creatine el §i le ia din 
propria sa experienia duhovniceasca 799 . 

Sunt rare momentele cand citeaza din Sfin^ii Paring §i Sf. 
Scriptura . 

Citable sale dovedesc ca acelea se pliau pe sufletul sau 
eminamente poetic §i imaginal [imaginal, in loc de imaginativul 
sau], lucru care il distinge de comentatorii §i compilatorii 
bizantini 801 . 



790 Idem, p. 32. 

791 Ibidem. 

792 Ibidem. 

793 Ibidem. 

794 Ibidem. 

795 Idem, p. 33. 

796 Ibidem. 

797 Ibidem. 

798 Ibidem. 

799 Ibidem. 

800 Ibidem. 

801 Idem, p. 34, n. 2. 



162 



Una dintre afirma^iile simeoniene cele mai frecvente se 
refera la unirea cu Dumnezeu .1 Pe aceasta a primit-o de la 
Hristos §i a pastrat-o prin Duhul 803 . 

Pentru Sf. Simeon „harul nu este numai darul lui 
Dumnezeu trimis in inima noastra, ci §i con§tiin^a acestei 
prezen^e, o intuire a Treimii dumnezeie§ti, o sim^ire a luminii 
spirituale" 804 . 

In ceea ce inseamna modul cunoa§terii lui Dumnezeu el 
atinge fondul teologiei dionisiene, adica a teologiei vederii lui 
Dumnezeu a Sf. Dionisie Areopagitul [sec. 1 d. Hr.]. 

In cele 25 de Capitole, intre primele §i ultimele o suta, 
gasim cunoa§terea negativa, intunericul dumnezeiesc §i 
simfurile duhovnice§ti interioare . 

Vederea duhovniceascd nu are niciun intermediar, ci 
inima se umple de lumina 806 . Vederea lui Dumnezeu insa nu e o 
cadere in panteism 807 . 

Toate afirma^iile simeoniene pornesc de la faptul ca are 
convingerea profunda a faptului ca in el este harul lui 
Dumnezeu . Harul este criteriul sfinieniei §i nu un privilegiu 

. .,809 

gratuit . 

Autorului i se pare ca cele 225 de Capitole au fost create 
nu unitar ci in mai multe perioade §i ca ele „au fost puse in 
pagina in ultima parte a vie^ii sale" 810 . 

Cele 225 de Capitole „merita aten^ia noastra, nu pentru 
formele sale literare, nici pentru gustul pentru inedit, ci d.p.d.v. 
al experien^ei unei inimi, care a atins perfec^iunea cre§tina. 
Simeon nu este numai un pdstrdtor a celor din vechime, ci el 
insu§i este o sursd, care imboga^e^te tradrfia cre§tina" 811 . 

Sfatul nostru 

Daca vrei sa cite§ti o introducere romano-catolica la un 
Sfant, mai intai trebuie sa i^i cau^i nervi tari. 

In al doilea rand ai nevoie sa nu pui la inima stilul distant, 
rece, terfelitor al autorilor la adresa Sfantului. 



802 Idem, p. 


34. 






803 Ibidem. 








804 Idem, p. 


35. 






805 Ibidem. 








806 Ibidem. 








807 Ibidem. 








808 Ibidem. 








809 Ibidem. Adica fara 


consistenta / realitate personala, 


interioara. 


810 Idem, p. 


36. 






811 Ibidem. 









163 



§i in al treilea rand: sa nu cam crezi ceea ce spun ei ca 
sunt nereguli, pana nu vezi, cu inima ta, textele. 

Sunt sfaturi de precau^ie. De nu §tiu cate ori m-au ingrozit 
criticii literari ai textelor Sfmte §i cand m-am dus la texte nici 
pomeneala de nebuniile pe care mi le prezisesera. 



In Scrisoarea 29, 4, a Dumnezeiescului Augustin se 
vorbe§te despre faptul ca era ajutat de catre un slujitor ca sa 
citeasca din Sf. Scriptura. Adica acela ii aducea manuscrisele 
car^ilor scripturale din care el citea/cita. 



*** 



164 



Fascinanta reintoarcere 



812 




In Scrisoarea 7, II, 5, Sfantul Augustin de Hippo 
folose§te sintagma pddure de imagini, ca sa indice multitudinea 
de imagini, intrate, prin sim^uri, in memoria noastra. 

Scrisoarea a fost trimisa in anul 389 d. Hr. lui Nebridiu, 
prietenul sau. 

El ii spune acestuia, ca nu putem avea imagini in mintea 
noastra, daca ele nu au trecut, mai intai, prin sirrrfurile noastre. 



Complexion [engl.] = ten, culoarea fe^ei, infati§are, 
aspect, trasaturi personale. 

Complexion water = lo^iune de fa^a / ten. Suna aiurea rau 
expresia! 

Dar, de aici a.vem...complexul frumusetii. Pentru ca 
frumuse^ea cea mai curtata la ora actuala sta in. ..aparenfa fe^ei. 
Lucrezi la apren^e §i nu mai ai complexe. 

Dar, daca la§i complexionul a§a cum este, apar 
complexele, frustrarile provocate de minusul de 
frumuse^e. . .aparenta. 



812 Articol editat la nivel online pe data de 30 octombrie 2007. 



165 



Fondness = dragoste, caldura, cordialitate//credulitate, 
naivitate//pofta, apetit. Adica: te bazezi pe context cand traduci! 



LXX, Fac. 11, 9: „Pentru aceasta s-a numit numele 
aceleia Sighisis lAmestecare*, caci acolo a amestecat Domnul 
gurile* de pe intregul pamant §i de acolo i-a impra§tiat Domnul 
Dumnezeu pe ei pe fa^a intregului pamant". 

In ed. rom. se trece in loc de Sighisis: Babilon, adica 
sintagma ebraica, denaturata, a ceea ce insemna: poarta lui 
Dumnezeu iar in loc de guri: limbile. 

Insa, §i gurile amestecate, §i limbile vorbesc despre 
apari^ia dialectelor speciale, ca dorin^a a lui Dumnezeu, prin 
care pedepse§te omenirea plina de superbie. 

Diversitatea, conform Scripturii, e o consecin^a a 
pacatului. 

Unitatea este harisma Cincizecimii, a Bisericii. 

Spargerea unita^ii firii umane prin pacat e urmata de 
spargerea unita^ii lingvistice prin amestecarea limbilor de la 
cap. 1 1 din Facerea. 



A Q 1 -7 

In PL 14, la comentariul la Hexaemeron, Sfantul 
Ambrozie aminte§te de fluviul Dunarea: 

,J)anubius de occidentalibus partibus, Barbarorum atque 
Romanorum intersecans populos, donee Ponto ipse 
condatur" 814 . 

Pu^in mai incolo Sfantul Ambrozie vorbe§te despre 
oceanele pe care Scriptura le nume§te tot mari: 

„Nam et Oceanum mare dicimus, et Tyrrhenum, et 
Adriaticum, et Indicum, et Aegyptium, et Ponticum, et 
Propontidem, et Hellespontum, et Euxinum, Aegaeum Ionium, 
Atlanticum" 815 . 



813 PL = Patrologia Latina, pe care o gasiti la nivel online aici: 
http://www.documentacatholicaomnia.eu/l 8 1 5- 

1 875,_Migne,_Patrologia_Latina_0 1 ._Rerum_Conspectus_Pro_Tomis_Ordinatus,_MLT. 
html. 

814 PL 14, col. 151A. 

815 Idem, col. 161B. 



166 



„Germinet terra herbam, et subito terrarum germina 
pullularunt, et diversae rerum species refulserunt" 816 . 

In ceea ce-1 prive§te pe pullularunt este un perfect 
sincopat de la pullulo, pullulare, pullulavi, pullulatus = a 
germina, a create, a zamisli; a scoate o noua fiin^a; a scoate 
afara. 

lata ce inseamna denumirea organului sexul masculin, in 
varianta neao§a, latina = organul prin care se zamislesc 
oamenii! Deci vine din latina §i nu e un cuvdnt obscenl 

„Curvata enim erat anima ejus, quae inclinabatur ad 
terrena compendia, et coelestem gratiam non videbat" . 

Curvata vine de curvo, curvare, curvavi, curvatus, tranz. 
= a se apleca, a se indoi, a se curba, garbov. 

Curva este §i cea care se apleaca, care se denatureaza 
pentru a face sex dar §i cea care se umile§te pentru bani. 

Din aceste doua cuvinte [pula §i curva] socotite astazi 
obscene, in^elegem ca in popor s-au pastrat denumiri latine 
vechi, care astazi nu-§i mai gasesc injelesul. Care nu mai sunt 
cunoscute dupa radacina lor lingvistica. 

Pentru Intrarea in Ierusalim: „Cu dafin sunt incoronate 
capetele victorioase, iar ramurile de palmier sunt {mute in maini 
pentru a cinsti pe cineva" 818 . 

Sfantul Ambrozie spune ca nu Noe a fost autorul viei, ci 
alplantarii ei . 

„cui est honor, laus, et gloria, perpetuitas a saeculis, et 
nunc et semper, et in omnia saecula saeculorum. Amen." , 
apolisul car^ii a treia. 

„Vivo autem jam non ego, vivit autem in me Christus" 821 
(Galat. II, 20): Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste intru mine. 

Cancer vine din latina §i inseamna: boala, tumoare. 

Ciconia = barza . 

AM curiozitate depreciativa pentru barbat: pullus, pulla, 
pullum = negru, colorat negru iar pullus, pulli = pui de gaina 824 . 

Sfantul Ambrozie spune ca Sfantul Moise a fost un 
filosof erudit in toata filosofia egipteana, dar cand Dumnezeu 1- 



816 Idem, col. 174B. 

817 Idem, col. 177A. 

818 Idem, col. 178C. 

819 Idem, col. 1 86D. Pentru ca autorul intregii creatii e Dumnezeu. 

820 Idem, col. 188A. 

821 Idem, col. 204C. 

822 Idem, col. 215C. 

823 Idem, col. 228D. 

824 Idem, col. 232A. 



167 



a chemat, el s-a lepadat de filosofie §i a imbraji§at revela^ia lui 



Dumnezeu . 



Formica, formicae = furnica 826 . 



825 Idem, col. 245A. 

826 Idem, col. 247C. 



168 



Ascultdri smerite 



827 




•828 



Protosinghelul Savatie Ba§tovoi , fila video, interviu, 1. 
0. 36 minute. 



„co§marul asumarii de sine" 

Vrem legi, porunci, pentru ca sa nu ne asumam viafa 
responsabila cu Dumnezeu. 

Sa ne vedem pe noi ca sa-L vedem pe Dumnezeu. 

Sa spovedim ceea ce descoperim in noi inline §i sa ne 
rugam ca sa nrfelegem §i alte pacate ale noastre 

Sa spovedim ceea ce ne mustra, ceea ce consideram noi 
ca epacat. 

Numim, vorbim despre pacate pe care nu le-am smrfit. 
Aveam sa spun ceva anume lui Dumnezeu. 

Glasul lui Dumnezeu striga in inimile botezate. Trebuie 
sa simfim ce e pacatul. Glasul lui Dumnezeu e de multe ori 
smintitor pentru noi. 

Ceea ce te mustra aceea trebuie sa §i spovedesti. Exista, 
spunea el, §i o spovedanie care te infumureaza. De aceea trebuie 



Articol editat la nivel online pe data de 31 octombrie 2007. 

Ultimul sau blog pe care si 1-a asumat: http://savatie.wordpress.com/. 



169 



sa spui ceea ce te doare cu precadere, ceea ce te doare foarte 
mult. 

Ceea ce nu ne mustra acele lucruri sunt iertate. 

„Rugaciunile noastre sunt, in marea lor majoritate, 
spovedaniF '. Trebuie sa spovedim un gand, doua, crede 
parintele Savatie, dar foarte des. 

Este pentru cercetarea deasa a duhovnicului. Impietrirea 
inimii: o urmare a parasirii vie^ii duhovnice§ti. Marturisirile 
sunt usuratoare de suflet. 

Sa nu ne provocam lacrimi de unii singuri! 

Cine i§i parase§te duhovnicul se impietre§te. 

„Mai aproape de duhovnic, mai aproape de rugaciune, 
mai aproape de Dumnezeu". 

Lenea care te duce la deznadejde. 

duh de mare trandavie, desfranare §i de§ertaciune 

„duh de trandavie uciga§a". Ne ingrdsdm cu toate 
de§ertaciunile. 

Ironia perverte§te puterea cuvantului? Hristos a ironizat 
pe oameni uneori. Ironie mdntuitoare. Insa exista ironia brutd, 
care de§arta cuvantul de sens. Aceea devine numi o simpla 
ironie. 

Indepartarea de rau pentru a face binele. Pierdem timpul 
la televizor, crede el. Care e fmalitatea? 

„Fii stapan pe timpul tau!". 

Mintea are flexibilitatea §i puterea de a umbla. Mintea e 
din sufletul nostru §i acolo e sufletul nostru. Mintea se muleaza 
dupa ceea ce vede sj traie§te. 

„prostia televizoarelor" 

„fara amestec cu oameni de§er^i" 

Confort psihologic, duhovnicesc. 

Prietenia duhovniceasca cu oameni duhovnice§ti. 
Impra§tierea min^ii e descompunere, putrezire a duhului nostru. 

- De ce nu mai cautam pe Sfantul Duh? 

- Pentru ca ne-am amestecat cu lumea. Am adus lumea in 
Biserica §i nu am dus Biserica in lume 829 . 

Cre§tinismul e mai rascolitor. Sa nu cadem in auto- 
suficien^a! 

Biserica nu trebuie sa se adaptezel 



829 Eu cred ca nu II cautam, pentru ca nu ne-a spus cineva, pentru ca nu ne-am intalnit cu 
cineva care II are in el. Pentru ca nu ne-a imbiat nimeni sa-L dorim. 

830 Eu cred ca trebuie sa ne adaptam limbajul, modul in care vorbim, in care prezentam 
comoara Bisericii. 



170 



Trebuie sa accept ca nu poti sa faci anumite lucruri. Daca 
nu poti sa faci asta, nu huli! Sa nu hulim pe Sfantul Duh, daca 
nu putem sa ne nevoim ca Sfintii! 

Am inceput, atentiona el, sa vorbim despre Sf. Euharistie 
ca despre un pericol. Multi cred ca se vor indraci daca se 

QO 1 

imparta§esc des. Lucru fals . 

Trebuie sa rabzi, sa porti durerea de a fi spionat de catre 
altii pentru ca faci lucruri bune. 

Noi nu avem confort duhovnicesc ca Parintii no§tri. 

De unde scoatem acum 40.000 de Mucenici daca vine o 
pngoana? 

Ispita de a te deosebi de ierarhi, de frati. „Traim un timp 
in care nu suntem lipsiti de Sfinti'' 833 . 

E o vreme a cernerii 834 . 

Azi e vremea lui sa faci ce vrei. Se ingaduie lucruri 
pentru care mai de mult faceai pu§carie. 

Daca taiem televizorul vedem ca avem mai mult timp de 
rugacmne . 

„Ii va trezi suspinul acesta in inima lui". 

Fa o jumatate de minut rugaciune din toata inima! 

Trebuie sa cuno§ti pe Hristos ca sa te bucuri. 

Fa ceea ce iti cere duhul tau! 

Citim prea putin Epistolele Sfintilor Apostoli 837 . 

Fa o in^elegere cu Dumnezeu, un legamant. Sa alegem ce 
ni se potrive§te de la Sfinti. Sa mergem cu mai multa 
indrazneala in via^a! 

Am mo§temt o uscaciune , care nu ne este propne. Sa 
ne intoarcem la Evanghelie, la Sfin^ii Paring! Ortodoxia nu se 
termina cu o carte. 



831 E un mare adevar! 

832 Eu cred, in comparable cu parintele Savatie, ca nici nu ne inchipuim cat de mulji Sfinti 
se pot na§te la o eventuala prigoana. Nu po{i sa cuno§ti latenjele oamenilor, pana cand nu 
le vezi, pana cand nu ii pui in postura de Marturisitori ai Bisericii. 

833 E foarte adevarat! 

834 Aici cred ca se exagereaza mult. Cernerea e in orice clipa §i in orice veac. Nu cred ca 
acum traim vremuri deosebite din punctul de vedere al ispitelor. 

835 §i in domeniul tehnologiei exageram prea mult. Daca omul vrea televizor acum, in 
clipa asta, se uita. Daca vrea sa se roage, poate sa fie mama televizorului, ca nu are chef 
de televizor. Exageram prea mult, ne infrico§am prea repede, repudiem prea repede 
elementele prin care avem contact cu lumea noastra, a§a cum e ea, cu pacatele §i bunele 
ei. 

836 Da, acesta e un sfat dumnezeiesc! Avem nevoie de rugaciuni din toata fiinta, 
cople§itoare, adevarate urlete, mugete catre Dumnezeu. §i pe ele le putem face §i la 
televizor, §i la serviciu, §i invajand, §i bandu-ne cafeaua... pentru ca rugaciunea e a duhului 
nostru, nu a buzelor noastre! Adica rupi cateva minute, secunde pentru vorbirea, din toata 
inima, cu Dumnezeu. 

837 Din Noul Testament. 

838 In ceea ce priveste invatatura ortodoxa dar si viata noastra eclesiala. 



171 



Libertatea de a face referiri la ceva. 

Traim intr-o lume in care trebuie sa dam imediat replica. 

Ne trebuie un duhovnic pe bucuria inimii noaste. 

- De ce Sfinti sunteti mai alegat? 

- Mai intai de Sf. Ap. Pavel, pentru dragoste, §i de 
Sfantul loan Gura de Aur, prin Liturghie, dragoste §i iconomia 
cu pacato§ii. Apoi de Sfantul Simeon NT, de Sfantul Moise 
Arapul etc. M-au ajutat in toata via^a mea. Fara ei nu §tiu ce as. 
fi facut. 

- Dar de Sfintii contemporani? De cine va simt.it.i legat? 

- De Sf. Siluan 839 , de Fer. Sofronie 840 , de Fer. Selafiil 841 . 
Relatia mea cu ultimul e sminteala pentru unii. 

Intalnirea cu Fer. Selafiil e cea mai mare binecuvantare 
pe care mi-a dat-o Dumnezeu. 




Nu vrea sa spuna pe cine cinste§te, dintre oamenii 
duhovnice§ti ai momentului. 



Cand Domnul scoate poporul lui Israel, cu mdna tare §i 
cu bra} inalt din Egipt, nu ii calauze§te sa mearga spre filistiimi/ 
filisteni [Ie§. 13, 17], pentru ca filistiimii i-ar fi atacat. 

Cu alte cuvinte, nu trebuie sa sari din apele Botezului, 
deodata, §i sa devii predicator peste noapte, propovaduitor al 



839 Sf. Siluan Athonitul. 

840 Fericitul Sofronie Saharov. 



841 Parintele sau duhovnicesc, cu care a facut o carte de interviuri. 

A se vedea la nivel online: http://savatie.wordpress.com/2008/07/17/viata-parintelui- 
selafiil/ si http://savatie.wordpress.eom/2008/07/l 9/pomenirea-parintelui-selafiil-la-noul- 
neamt/. Imaginea infra, cu mormantul acestuia, e preluata din ultimul articol citat in 
aceasta nota. 



172 



voii lui Dumnezeu, pentru ca demonii te insula §i te fac sa te 
crezi mare. 

Ci, a§a precum Domnul a facut ca poporul sa ocoleasca §i 
sa mearga prin pustiu, spre Marea Ro§ie [13, 18], tot la fel §i noi 
trebuie sa trecem prin durerea ascezei, a curajirii de patimi, 
despar^indu-ne de concept omene§ti cazute, pentru ca inima 
noastra sa vada minunile lui Dumnezeu, care se vor face cu noi. 

Sfar§itul v. 18 citat ne vorbe§te despre un lucru foarte 
semnificativ: in al cincilea neam, a cincia generate de israelii a 
ie§it din Egipt. 

Dupa 5000 de ani, Hristos vine §i rascumpara pe poporul 
Sau, il scoate din robia diavolului §i a literei, pentru libertatea 
intru Duhul Slant. 



Moise §i poporul lui Israel pleaca din Egipt cu oasele lui 
Iosif [to ooto Icoorict)] [ Ie§. 13, 19], cu Sfintele sale Moa§te, in 
momentul cand i-a cercetat Dumnezeu §i pentru care ii 
cerceteaza, ca pe ni§te iubitori de Paring, ca pe ni§te implinitori 
ai cuvintelor Domnului §i ai fagaduin^elor cu Parin^ii lor. 



De ce ierarhia Bisericii primare slujea Sfanta Liturghie pe 
mormintele Sfm^ilor Mucenici, deasupra Sfintele lor Moa§te §i, 
pana astazi, noi avem in Sfanta Masa a Sfantului Altar, Sfmte 
Moa§te de Sfin^i Mucenici? 

Pentru ca ei, Sfin^ii Mucenici, erau certitudinea credin^ei 
ortodoxe, intarirea ei. 

Pentru ca Sfin^ii Mucenici erau stalpii de rezisten^a ai 
Bisericii §i dovada sfin^eniei credin^ei ortodoxe. 

Pentru ca to^i aveau un singur gand, o singura credin^a, un 
singur Botez, o singura Biserica. 

Pentru ca Sfin^ii Mucenici exprimau insa§i starea 
vijelioasa a credin^ei, barba^ia crednrfei, asprimea §i sfin^enia ei, 
non-capitularea in fata pacatului §i a falsificarii credin^ei. 



173 



Inceput de noiembrie cu. 
Tdnase de la Sfdntul Munte Athos 



.Parintele Petroniu 




842 



Detalii despre via^a sa §i lucrari teologice ale sale . 



Parintele Petroniu Tanase de la Schitul romanesc 
Prodromu din Sf. Munte Athos , fila video, interviu. Parinte 
foarte in varsta. 



Proptelele pdcatului: ne^tiin^a, uitarea, nepasarea, adica 
identice cu cele ale Sf. Marcu Ascetul. 

Sf. Paring §i Sf. Scriptura sunt pietrele fundamentale ale 
Ortodoxiei. 

„sa nu ne luam dupa toate vorbariile" 

Inva^atura ortodoxa nu este invechita. Invatatura ortodoxa 
nu trebuie acomodata in niciun fel. 

„puzderii de proroci mincino§i, de secte..." 

Nu suntem din animale 844 . 

Toate au un rost §i suntem condu§i de o Putere 845 , pe 
Care nu o intelegem. §tiin^a se uime§te de ce descopera. 

Noi punem aici zarzavaturi, semin^e. Din farama de 
saman^a pe care noi o semanam iese o planta anume. Cum de 



843 



Articol editat la nivel online pe 1 noiembrie 2007. 
A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Schitul_Prodromu. Imagini de acolo: 



http://www.flickr.com/photos/bubbus/192667627/. 

844 Conform teoriei evolutiei. 

845 De Dumnezeu. 



174 



§tie buruiana asta sa faca un asemenea lucru? Acolo, in samar^a 
aceasta, este inscris programul ei de dezvoltare. 

Toate sunt facute cu rost, cu socoteala...cu o 
ra^iune. . .Lumea a fost facuta cu un rost al ei. Sunt multe pe care 
Dumnezeu nu ni le-a descoperit, pentru ca nu le putem 
cuprinde. 

Pentru om a fost pregatita Impara^ia , pentru ca el a fost 
facut dupa chipul §i asemanarea lui Dumnezeu. 

Pacatul prim al omului a avut consecin^e dramatice. 
Menirea principals a omului e desavar§irea, sfin^enia. 

Omul are poten^e, puteri, pe care poate sa le ridice la un 
nivel superior. Trupul nostra trebuie patrans de Duhul. Trebuie 
sa-1 induhovnicim. 

Orice gand al omului produce o prefacere in om. Ne 
orientam spre rau sau in bine. Omul, fikrfial, e orientat spre 
bine. Pacatul deterioreaza puterile suflete§ti §i trape§ti. 

Chemarea omului este asemanarea cu Dumnezeu. 

Inainte de Hristos, oamenii sim^eau ca trebuie sa faca 
ceva cu ei. Diavolul exista, sta in oameni. De aceea e 
rastalmacita credin^a cea dreapta. Despar^irile in Biserica nu s- 
au vindecat nici astazi. Dragostea e in func^ie de adevar, de 
credin^a. „Nu poate sa existe dragoste fara de adevar". 

Inva^atura lui Hristos e sfanta §i dumnezeiasca, nu se 
inveche§te, nu e imperfecta, nu e incompleta. 

Trebuie sa realizam ceva cu fiin^a noastra. Daca sunt 
student, atunci studiez pentru a-mi atinge scopul meseriei. 

Hristos a realizat in Sine idealul desavar§irii noastre. 
Hristos nu a avut pacat, dar in rest a fost ca un om. El a realizat 
persoana pe care trebuie sa o realizam §i noi. 

Trebuie sa ne uitam la savan^i, la speciali§ti, la Sfnui 
pentru ca sa atingem perfectiunea. 

Trebuie sa ne asemanam cu Cel Caruia Ii purtam numele. 
Insa, in realitate, suntem surogate, nu cre§tini adevdrafi. Cand 
ai vazut un om L-ai vazut pe Dumnezeu. Dar omul trebuie sa II 
reflecte pe Dumnezeu. Trebuie sa citesc ca sa vad ce trebuie sa 
fac ca crestin. 

Dumnezeu ne poarta de grija. 

Trebuie sa citim Noul Testament §i sa nu vrem sa ne 
inecam in materie. 

Sa folosim lucrarile cu cumpatare §i pentru trebuin^a pe 
care o avem. Sa facem economii la bani. Sa o taiem cu luxul. 
Hrana e pentru sanatate §i putere de munca. 

846 Imparatia lui Dumnezeu. 



175 



Mancarea cumpatata da o via^a mai lunga. 
Supraalimentarea e daunatoare. 

Sa respiram pe Dumnezeu cum respiram aerul. Lumea s- 
ar reintoarce in neant, daca Dumnezeu S-ar retrage o secunda 
din lume. Plantele §i copacii ne dau tocmai substan^a de care 
avem nevoie. 

Materia e variata §i nu e la intdmplare. Exista in ea 
ra^iuni duhovnice§ti pentru omul credincios. Egoismul a afectat 
rela^iile dintre oameni. Rela^iile dintre oameni nu sunt 
intamplatoare. Daca nu sunt atent la rugaciune II dispre^uiesc pe 
Dumnezeu. 

Poporul roman nu a facut palate, monumente de animale 
ci Biserici. Ele sunt expresia credinjei noastre, a unor „suflete 
frumoase". 

Avem un trecut frumos, o credin^a puternica. Ele sunt 
izvorate din contactul omului cu cadrul natural. Credin^ele 
straine nu au nicio legatura cu pamantul meu. 

Sa nu primim credin^e straine! Sa nu primim gandurile 
ereticilor! Sa nu discutam cu ereticii, pentru ca ne intinam! Ei 
ne vatama, ne pagubesc suflete^te. 

Biserica a fost foarte ingaduitoare in istorie, nu a 
persecutat pe nimeni. Noi nu dorim prozelitismul. Prozelitismul 
este interzis. 

„Televizorul este o unealta de murdarire a oamenilor". Sa 
renun^am la televizor! Sa aruncam televizoarele 20 de milioane 
de oameni §i sa vedem ce se intampla! 847 

Copiii trebuie educa^i. Bunatatea e un ca§tig. Libertatea 
nu inseamna ca omul poate sa faca tot ce vrea. Ci trebuie sa 
facem ceea ce trebuie. Asta e libertatea: a face ceea ce trebuiel 

Prin materia Sfintelor Taine vine darul lui Dumnezeu. 
Puterea Sfintelor Taine amplifica puterea omului. 

Este intrebat despre catedrala mantuirii neamului, despre 
oportunitatea ridicarii ei. §i parintele in^elege ca e vorba despre 
ridicarea unei cladiri mai reprezentative. Insa, spune el, noi nu 
avem catedrale ci numai Biserici modeste. 

Mare^ia este legata §i de slava de§arta. Sf. Sofia a fost 
refuzata de Dumnezeu; nu i-a trebuit. 

Daca nu-mi cere cineva parerea nu e treaba mea! 848 



847 E o exagerare acest lucru, pentru ca devenim anacronici. Nu trebuie sa dispretuim 
tehnologia si confortul momentului, cum nu am aruncat nici tehnologia si confortul 
trecutului (masina, telefonul fix, avionul, gazele si apa curenta, lumina electrica, 
frigiderul, aragazul, radioul etc.), ci trebuie sa intelegem, care e raportarea cea mai 
autentica la toate acestea. 



176 



Steaua e ca omul. Omul are cinci puncte. Ea este simbolul 
omului infipt in materie, care 1-a inlocuit pe Dumnezeu. Dar 
omul rastignit este omul care e intarit in virtute §i pe acesta nu-1 
mai atrage nimic [in sensul de a-1 corupe u§or, n.n.]. 

Toate distrac^iile sunt pagubitoare. Nu ar trebui acceptate 
de catre noi. La sfar§itul omului, tot ceea ce a facut, va ie§i in 
exterior. Pacatele facute in taina vor fi cunoscute de catre to^i la 
Infrico§ata Sa Judecata. 

„In cartea existen^ei noastre e inscris tot ceea ce am facut 
noi". 

Ne vom cunoa§te vie^ile reciproc 849 . 

modelarile bune 

§i pacatele mai u§oare au lasat o forma urata in fiin^a 
noastra. Exemplele negative sunt por^ile prin care vrajma§ul 
ne stapane§te. 

Omul care ^ine la fiin^a lui, §i care vrea sa creasca frumos, 
acela nu-§i permite sa se distreze. Cine ia in serios via^a lui nu 
i§i permite a§a ceva. Faptele bune ale omului vor straluci ca 
ni§te podoabe de mare pre{. Nu trebuie sa mergem astazi cu 
rugaciunea §i maine cu distraciia. 

Putreziciunea lemnului e ca putrezirea omului. Un om 
putrezit, numai de catre Hristos poate fi creat din nou! 

Minunea e o re-creare a unei fringe. Nu mai avem putere 
de rezisten^a impotriva raului. „Orice pogoramant e foarte 
pagubitor". 

Omul trebuie sa se reintoarca in sine din afara. 
„Civiliza^ia nu e facuta pe masura omului". Omul nu se mai 
manifesta corect. Pacatele sunt murdare. 

Este net impotriva homosexualita^ii. Nu sus^ine opinia 
cum ca §tiinfa e superioara religiei. §tiinja a pierdut criteriul 
obiectivitajii. 

Am ajuns sa nu mai socotim pacatele devieri, ceea ce ele 
sunt, de la normalitatea omului, ci le socotim principii pozitive. 
Oamenii pacato§i incearca sa-L corecteze pe Dumnezeu. 

Homosexualii vor sa aiba drepturi §i mai multe ca sa ii 
murdareasca pe to^i. Homosexualitatea este un pacat extrem de 
grav. Desfranarea face eel mai mare rau omului, pentru ca il 
murdare§te pe om pana in strafundul fiin^ei sale. Un astfel de 
om i§i vede fericirea in propria lui stricaciune, decadere. 

848 Insa, dupa parerea noastra, viitoarea catedrala patriarhala e o necesitate practica, dupa 
cum, tot necesitaji practice sunt, in marele ora§e, Biserici de dimensiuni sporite pentru 
numarul de credincio§i de astazi. 

849 In viata vesnica. 

850 Diavolul. 



177 



Omul int.elept i§i construieste casa pe stanca si „asa nu 
pat^este nimica", in comparable cu omul nebun. Lumea de azi e 
batuta de vanturi pentru ca nu mai are Evanghelia la baza. Iar 
vdnturile sunt cugetarile eretice ale lumii noastre. 

Romanii nu au vrut sa aiba o manastire proprie de-a 
lungul istoriei pe Sfantul Munte Athos, ci au construit si au 
intretinut Sfantul Munte. 

Cactusii de la Sf. Munte si florile lor galbene. 

Mobilierul unei grote pustnicesti e compus dintr-un 
felinar, un pat, o masa, o candela si icoane. 

La Schitul Prodromu, mai inainte, era o sihastrie cu 
paraclisul Sf. loan Botezatorul. In 1754 a fost reinnoita Biserica 
schitului. Au o placheta cu date despre schit. 

In 1916, conform unui tablou, erau la Schitul romanesc 
Prodromu din Sfantul Munte Athos 117 calugari. Acum s-au 
facut imbunatatiri ale schitului enorme. 

Intram in biblioteca schitului, unde exista foarte multe 

or 1 

carti rare si vechi. Gasim aici Noul Testament de la 1648 ; 
Pravila de la Tdrgoviste [1652] ; Indreptarea Legii [1642] ; 
Cazania Sfantului Varlaam ; Biblia de la 1688 . . . 

Gasim aici un monument bibliofil unic, o istorie a 
Manastirilor din Sf. Munte Athos, in 12 car^i, in romaneste, cu 
frumoase si unice desene, facuta de un monah roman. 

Cartea e in manuscris, e nepublicata si e un manuscris de 
o frumusete incredibila, scris de mana, cu tot felul de viniete si 
imagini unice. Manuscrisul in 12 car^i e legat in piele...Cand il 
tiparim? 

O alta unicitate pe care o gasim in aceasta prodigioasa 
biblioteca monahala romaneasca este un volum format din 
litere, din tot felul de tipuri de ini^iale de text. 



851 A se vedea aici: http://www.cimec.ro/Carte/cartev/sl7_0018.htm, dar si aici: 
http://www.bjbc.ro/bibliofilia-l/plonearticlemultipage.2006-03-07.4018130732/noul- 
testament-balgrad-alba-iulia- 1 648/. 

852 Idem: http://www.bibliotecamm.ro/miraj/Fisiere/indrept_legii.html. 

853 Probabil se refera la Pravila lui Vasile Lupu, cu titlul: Cartea romaneasca de 
invatatura, Iasi, 1646. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Pravila_lui_Vasile_Lupu. 

854 A se vedea articolele de prezentare ale Cazaniei scrise de Prof. Lie. Dr. Gianina 
Piciorus: 

1. http://sinaxis.wordpress.com/2008/03/12/%e2%80%9ecazania-sfantului-varlaam-al- 
moldovei-i/. 

2. http://sinaxis.wordpress.com/2008/03/14/%E2%80%9Ecazania-sfantului-varlaam-al- 
moldovei-ii/. 

3.http://sinaxis.wordpress.com/2008/03/16/%E2%80%9Ecazania%E2%80%9D-sfantului- 
varlaam-al-moldovei-iii/. 

4. http://sinaxis.wordpress.com/2008/06/27/cazania-sfantului-varlaam-al-moldovei-iv/. 

855 O puteti downloada de aici: http://dorinfather.wordpress.com/2008/10/06/sfanta- 
scriptura-editia-1688-reeditare-1988-cu-binecuvantarea-pfp-teoctist-al-romaniei/. 



178 



Adica prima litera a unui text era ornamentata in chip §i 
fel cu flori, forme geometrice, chipuri de Sfm^i...Avem aici o 
carte cu litere initiate. Multa minu^iozitate, lini§te §i create. E 
uluitor! 

Via^a monahala e o pregatire pentru ve§nicie. 

Vrajma§ul nostra e duhovnicesc, e diavolul §i el este 
„vistieral tuturor rauta^ilor". Romanii n-au cunoscut o alta 
credin^a decat cea ortodoxa. Trebuie sa ne mandrim cu asta. 

Impara^ia lui Dumnezeu se sile§te, pentru ea trebuie sa ne 
silim, ca sa o dobandim. Vedem numai ceea ce ii place inimii, 
trupului. Implinirea in Biserica e cea mai u§oara cale pentru 
mantuire. Suferin^a e mantuitoare. 

Preotul are har de la Dumnezeu. Iertarea §i sfatuirea 
duhovnicului sunt absolut importante in via^a noastra. Iertarea 
preotului te face Sfant. Sa ne spovedim cu smerita cugetare...§i 
Dumnezeu ne iarta. Mantuirea omului este u§oara. 

Trebuie sa aratam ca suntem romdni §i cre§tini. Trebuie 
sa traim cu stricteje ascultand de inva^atura „celor 7 Soboare 
Ecumenice". 

Trebuie sa traim cre§tine§te, acum, cand pacatele sunt 
in^elese ca nepacate. Trebui sa avem copii ca ni§te bujori. 
Copiii sunt sanato§i §i framo§i din cauza Sfantului Duh. 

Dumnezeu prime§te orice fapta buna, chiar §i semnul 
Sfintei Craci facut cu smerenie. 

„Merg pe jos, aceasta e bucuria mea, pentru ca mul^i 
Sfin^i Paring au sfinjit pietrele acestea cu sudorile lor". Sunt §i 
acum mul^i Sfin^i, dar mai ascun§i. 

Sunt batran, bolnav. . . 

Interviul a fost realizat de un cre§tin ortodox din 
Bucure§ti la Sfantul Munte Athos. 



179 



Pdrintele Constantin Galeriu §i iubirea care 
te cutremurd 




Trei file audio 



856 



Prima: Despre iubire 



Schizofrenia e o ruptura interioara. Orice gand rau, al 
rauta^ii, dezbina. Bolile mintale se injeleg numai prin 
Dumnezeu. 

Noi avem privilegiul unic de a petrece cu El. Idropica: 
boala de ficat, ciroza cea mai grea. 

Noi am devenit bolnavi, pe cand El ne-a facut sanatosi. 
„E1 Se facea cand vazut, cand nevazut 857 , pentru ca sa-L 
cunoasca nu numai trupe^te, ci sa-L simta' 
Trebuie sa sim^i chipul Lui luminos. 



58 intru Duhul". 



856 



Articol publicat la nivel online pe data de 1 noiembrie 2007. A se vedea despre 
vorbitorul nostru: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu. 

857 Dupa invierea Sa din morti. 

858 Sfmtii Apostoli. 



180 



Yoga aduce tulburari launtrice. Mantra este o rostire 
ritmica a unei formule. Insa, orice alt nume, in afara chemarii 
numelui lui Iisus, Dumnezeul nostru, alieneaza. 

Iisus, adica Mdntuitorul. „Chemarea numelui lui Iisus 
corespunde adancului din noi". 

Numarul de 153 de pe§ti mari, de la pescuirea minunata, e 
un numar simbolic. 

A gustat ultima data cu ei...Iar Pes tele e Iisus Hristos, 
Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru. 

§i Domnul il ia pe Petru pe faleza §i il intreaba: „Simone, 
fiul lui Iona [il intreaba pe numele lui vechi]...Ma iube§ti tu pe 
Mine?" De ce il intreaba? Pentru a-1 chema din nou, pe Petru, 
care cazuse, in randul Apostolilor. 

Caci Sf. Petru, de§i se imparta§ise cu El la Cina, se 
lepadase de El. De ce? Pentru ca Sfanta Imparta§anie nu ne 
anuleaza libertatea noastra. 

Oricand suntem liberi sa alegem §i oricand ispita ne lupta. 
Nici Sfmtele Taine §i nici rugaciunea nu lucreaza in noi 
automat, ci ca un dialog continuu. Hristos Dumnezeu ii reda lui 
Petru, eel cazut, dar care s-a pocait, care a plans cu amar; ii reda 
apostolia intru libertate. 

§i il intreaba de trei ori pe Petru daca II iube§te. §i el Ii 
raspunde afirmativ. De trei ori s-a lepadat Petru §i tot de trei ori 
i se cere, de catre El, dragostea lui Petru. I se cere dragostea, 
care e libertate. 

,yA iubi inseamna a trdi viafa celuilalf. 

Tu ii traie§ti durerile celui pe care il iube§ti. 

Tolstoi 8 ' spunea: „iubirea exclude pofta". Nu pofta 
implica iubirea! In pofta te ui^i pe tine. In iubire insa te ui^i la 
celalalt. Placerea e a sim^urilor, pe cand a duhului nostru e 
bucuria §i iubirea. 

Stalin 860 a facut Seminarul Teologic §i tot a facut ce a 
facut. 

Ra^iunea Treimii e iubirea. O revolu^ie duce la libertarte. 
Vorbe§te de eliberarea Indiei 861 . Prin iubire po^i salva o ^ara, un 
popor. 

„Taina apostoliei este a iubi". 

,^4. iubi inseamna a-L aveape Hristos , \ 



859 Lev Nicolaevici Tolstoi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoi. 

860 Iosif Vissarionovici Stalin, nascut: Ioseb Djugasjvili (pentru ca era georgian): 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Vissarionovici_Stalin. 

861 Care se leaga de numele lui: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mahatma_Gandhi. 



181 



Trebuie sa sim^i ca Sfanta Imparta§anie e Hristos §i ca El 
e prezent in tine. Daca sim^i iubirea Lui lucrand in tine, II sim^i 
pe Hristos, Dumnezeul tau! Esen^ial e sa sim^i ca Hristos te 
iube§te. El te iube§te in iubirea Lui. Aceasta e taina 
ultima... iubirea. 

„noi, oamenii Religiei". 

Ra^iunea umana i§i afla implinirea in Ra^iunea divina. 
Cand ra^iunea umana se decapiteaza, cand se rupe de Dumnezeu 
se trasforma in rationalism. De aceea ra^iunea umana e 
considerate a fi una destructive in postmodernitate. 

Cel dintai gand al profesorului de Religie este sa 
propovaduiasca Revelatia. Trebuie sa se vada faptul ca cuvantul 
sau e de la Dumnezeu. 

Omul credincios are acces la Creatorul lumii. Vorbe§te cu 
cei din sala. In sala era un student la chimie, altul la medicina, 
altul la mecanica. . .Discuta cu ei. . . 

Libertatea adevdratd de gandire, subliniaza el, este 
libertatea credinfei. 

Care sunt mijloacele de cunoastere ale §tiin^ei? §tiin^a 
merge de la exterior spre interior, de la efect spre cauzd, de la 
lumea sensibild spre cea inteligibild. 

§tiinta folose§te o aparatura materiala §i nu spirituala. Ea 
folose§te §ublerul 862 , eprubeta, retorta 863 . . . 

Se observa faptul, ca atunci cand e vorba sa readucem la 
via^a, pe pacien^ii in moarte clinica 864 , mijloacele noastre 
§tinnifice nu sunt prea robuste pentru a percepe...sufletul. 
Pentru ca secretul lumii cuantice . . .e dincolo de materie. 

Omul are acces la Duhul lui Dumnezeu. Omul 
credinmcios...Vorbe§te despre un prieten al sau, despre Aurel 
Bro§teanu 866 ... 

Parintele Galeriu vorbea la curs, acesta e un curs, ca la 
predica. . .Punea mare accent pe modelul vorbirii §i mai pu^in pe 
datele §i citatele bogate. I§i folosea foarte mult, in mod 
expresiv, cu accente grave, dramatice, vocea sa. 

Se intoarce la profesorul de Religie §i spune ca Religia 
trece dincolo de timp. Aceasta trecere a Revela^iei peste timp 
trebuie subliniata la cursuri de profesorul de Religie §i, in al 
doilea rand, trebuie sa uneasca, profesorul de Religie, in lec^iile 
sale, Revelafia cu iubirea; transmiterea datelor Revela^iei 



862 A se vedea: http://dexonline.ro/search. php?cuv=%C8%99ubler. 

863 Idem: http://dexonline.ro/search.php?cuv=retorta. 

864 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Moarte_clinic%C4%83. 

865 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mecanic%C4%83_cuantic%C4%83. 

866 Poate ca se refera la acesta: http://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_D._Bro%C5%9Fteanu. 



182 



dumnezeie§ti cu iubirea fa^a de elevii sai, cu con§tiin^a fa^a de 
ei. 

Nu poate fi lumina a min^ii, luminare a minfii fara iubire 
§i nici iubire fara adevar. 

Apeleaza la surse §i indeamna la faptul de a nu fi 
superficial! in tot ceea ce facem. 



A doua fila audio este intitulata: Iisus Hristos - Lumina 
lumii 

In Hristos, sufletul cre§tin simte ca petrece in lume §i are 
raspunsuri la toate intrebarile existence care il traverseaza. 
Depozrfia sa e marturisire. 

Poruncile Vechiului Testament sunt lumina. Venirea lui 
Hristos in lume a insemnat plindtatea luminii credinfei. 

§i vorbe§te despre colegul sau de Teologie, despre 
Parintele Dumitru Staniloae, care sublinia adeseori faptul, ca in 
romana, cuvantul lume vine din latinescul lux §i ca lumea 
inseamna lumina, ca lumea adevarata e cea plina de lumina 
Treimii. 

„Sfanta Ortodoxie": o expresie foarte draga Sfin^iei sale, 
pe care o repeta ca pe o marturisire de credin^a, de fidelitate fa^a 
de credin^a §i Biserica Ortodoxa ecumenica. 

Nu exista sfdr§it al lumii, ca sfar§it al luminii! 

In cazul substantivului lume avem de-a face cu o realitate 
profunda §i cu una derivata, superificala. 

Sfar§itul lumii este o rasturnare a raului, o purificare a 
lumii. Lumina lumii lui Hristos. Lumea se va umple de lumina 
lui Hristos cea ve§nica. Avem lumina fizicd, lumina a minfii §i 
lumina cereascd. 

Zilele crea^iei nu sunt zile solare, pentru ca soarele apare 
abia in ziua a 4-a. Cuvantul yom = ziua, din lb. ebraica, are o 
semnifica^ie mai mare, ca §i aceea defrate. Acest yom inseamna 
ziua, timp, perioada. 

Lumina necreata. Sf. Grigorie Palama a murit pentru 
marturisirea luminii divine. 

Comuni§tii ii acuzau pe preo^ii ortodoc§i §i spuneau ca 
sunt oligofreni, ca sunt handicapafi. De ce? Pentru ca credeau 
ca exista lumea, o alta lume, in afara de materie, de ceea ce se 
vede. 



183 



Insa Cuvantul a fost de la inceput. Cuvant = Ra^iune = 
Sens. Tratatul de Teologie Dogmatica Ortodoxa al Parintelui 
Staniloae are atata for^a, pentru ca a dezvoltat Revela^ia ca 
logica, ca fiind ra^ionala. 

Cuvantul pe care il aud acum a fost spus seara. Hristos §i 
cei 12 Ucenici. 

La Paneia, la izvorul Iordanului, i-a pus la incercare: Cine 
spun oamenii ca sunt Eu? Era acolo, unde ii intreba asta, o 
statuie a lui Pan, a zeului Pan. §i Petru I-a raspuns: Tu e§ti 
Hristosl Adica Hristos, Unsul lui Dumnezeu, Mesia. 

Parintele Galeriu era exhaustiv §i de aceea extraordinar de 
fascinant, de unic. Sfm^ia sa dezvolta cuvintele, cuvintele cheie. 

Ramanea pe ele, le punea in fa^a ta cu toata taria §i 
gravitatea lor; {i le imprima in suflet. 

Misxarile sale §i ale glasului sau erau imprimatoare de 
sens §i de for^a dumnezeiasca, de trairea sa sfanta, in fiin^a ta, a 
ascultatorului. 

De aceea prelucra in continuu, divaga, era atent la public, 
comunica cu el, se lua de o idee care vedea ca prinde, era 
colo... 

Mul^umea cand ii aduceai paharul de apa, te includea §i 
pe tine in predica, te punea in fa^a lui foarte firesc §i facea din 
tine, intr-o clipa, un partener de discutie. 

Starea sa de a trai era o stare pe deplin teologala. Pe mine, 
personal, m-a inspirat in fiecare clipa, prin fiecare 
gest...prezen^a sa, persoana sa, cuvintele sale... pentru ca era o 
fascinate in mi§care. El jubila vorbind. 

Se extindea cu putere in fa^a ta, cu o tarie ca un vulcan, 
care te lasa fara replica, fara contiguitate a ideilor. 

Biserica e intemeiata pe Hristos §i de aceea Iadul §i nici 
timpul nu o biruie. 

Vorbe^te despre trei locuri scripturale, in care se vorbe§te 
despre ceva care nu poate fi atins. 

1. pomul vie^ii: e chipul lui Dumnezeu din om §i acest 
chip al lui Dumnezeu din om este indestructibil. El, chipul Lui 
in noi, e „pus in vistieria adancului nostra". 

2. Sfantul Iov. Spune Scriptura, Dumnezeu in Scriptura, 
ca Satana sa nu se atinga de el, de Iov. Cum a§a, ca Satana sa fie 
printre Ingerii lui Dumnezeu? 

Insa acolo, in cartea Iov, nu e vorba de un consiliu ceresc, 
la care, sa fi participat §i Satana. 



184 



Sarmanul Iov: era atat de bolnav §i atat de plapand! Dar, 
in Iov 19, el spune: „§tiu ca Mantuitorul meu e viu!". Taina lui 
Iov e mare. E taina Dreptului suferind! 

Aici se vede diferen^a: „Dumnezeu incearca [pe om, 
pentru ca sa il clarifice, sa il lamureasca interior n.n.], pe cand 
diavolul ispite§te [ca sa il omoare pe om n.n.]!". 

Incercarile lui Dumnezeu ne consolideazd §i nu ne 
dardmal Dumnezeu este numai Da, numai Aminl Pe cand 
faptura este §i Da §i Nu. De mine depinde sa spun Da sau Nu, 
adica sa aleg. 

Virtus, vir = barbate. 

Mi-a pus cineva intrebarea: cum raspunde un om 
schizofren in fat.a lui Dumnezeu? Insa „Dumnezeu nu comunica 
cu suprafa^a, ci cu adancul din noi". Adancul se treze§te, 
adancul din noi. . . §i el desparte. 

3 . Biserica: por^ile Iadului nu o vor birui. 

Dumnezeu a facut „trupescul nostru". „Sufletul nostru e 
haric". 

Crea|ia nu poate produce sufletul omului iar sufletul nu 
este o functie a creierului. 

Constiinia nu e produsul ci cauza creierului, a spus un 
laureat al premiului Nobel . 

Omul e unic. „Fiecare om e un unic": o expresie care ii 
placea foarte mult. 

Omul e unic §i unificator. Amprentele digitale ale omului 
sunt unice. Sufletul nostru e unic §i unificator. Iar sufletul cere o 
viziune unitara §i totalizatoare a lumii. 

Eu cred ca a sosit vremea ca teologii sa stea la masa cu 

,••868 

savan^n . 

Majoritatea bolilor psihice se nasc din contradic^ii 
launtrice. Cel care a facut bomba atomica 869 a spus la un 
moment dat: „Pacatul a intrat in §tiin^a". 

„mici excursuri". 

Pe Tabor li s-a spus ca Fiul Omului va muri. Ii pregatea 
pentru Crucea §i Invierea Lui. 

Vorbele as tea ne zguduie, ne deruteazdl, Ii spune Petru, 
atunci cand Ii spune sa nu Ii fie Lui acestea....Dar Hristos ii 
spune ca cuvintele lui nu sunt de la Dumnezeu. 

Satan = vrajma§. 



867 Nu stim la cine se refera. 

868 Si noi credem, cu multa tarie, acest lucru. 

869 Nu stim la cine se refera. 



185 



Avea programe predicatoriale vaste Parintele Constantin. 
El predica mult mai vast decat puteau sa suporte credincio§ii 
sai. I^i obosea mintea cu atatea minuni, cu atata teologie 
colosala. 

„Moisi si Hie" 

Crucea §i Invierea Lui. 

Filosofiile apusene s-au nascut din dorin^a de a comunica 
cu Dumnezeu, pentru ca acolo, in Occident, nu se vorbea de 
vederea luminii divine §i de un contact direct cu slava lui 
Dumnezeu, cu Dumnezeul eel viu. 

Sfanta Treime Se reveleaza. 

VT §i NT se intalnesc pe Tabor. 

Lumina Invierii straluce§te anticipativ pe Tabor. 

„Inve§nice§te clipa, Doamne!", cerea, cu alte cuvinte 
Petru pe Tabor. 

Dumnezeu i-a dat lui Petru pe Tabor „clipa eternita^ii". 
Mantuitorul trebuie sa coboare la copilul bolnav iar Petru II 
vroia numai pentru El. „Taborul e o marturie a veacului 870 , a 
luminii eterne, inca de aici". 

Adam a murit cand a pacatuit §i n-a murit. A murit atunci 
cu sufletul §i mai apoi cu trupul. Moartea a inceput mai intai in 
suflet. 

„Moartea in pacat e o nemurire agonizanta". 

Exista o inviere spirituals §i o alta a trupurilor. 

„Aici primim arvuna invierii". 

on i 

Tolstoi spunea: „tribunalul ' lui Dumnezeu e cugetul 
tau". 

„Dupa ce m-am spovedit, parca zburam", spunea cineva. 
Exista doua mor^i §i doua invieri. 



Vocafia pascala afapturii: a treia fila video de 3.05.24 
minute. 

Am ascultat numai 31.00 minute in timp ce am mancat de 
pranz. Mi-am luat notice dupa. 

Prima zi a lumii e primul Pa§ti: e trecerea de la nefiin^a la 
fiin^a. 

In Treime estre un etern Pa§ti. 

Sacrifwiu inseamna a face sfdnt, a sfm^i. 



870 Ce va sa fie. 

871 



Locul unde te judeca Dumnezeu e constiinta ta. 



186 



Iubirea e mereu un Pa§ti, o trecere de la tine la altul, o 
asumare a altuia. 



187 



Danion Vasile §i mdrturisirea credinfei 




Drd. Danion Vasile 872 



873 

mormant . 



Interviu de la Radio Reintregirea; 36: 06 minute. 
Sfantul Iustin Popovici a avut lumina dumnezeiasca la 



-874 



Ecumenismul = panerezia moderna 

„repere de orientare" 

Ortodoxia a rezistat prin Marturisitori. 

Sfantul Grigorie Palama a fost un puternic luptator 
impotriva ereziei. 

Erezia, din ea, am gustat. Daca iube§ti pe eretici, le spui 
adevarul! 

Sfantul Ilarion Troitid 875 spunea: Hristos nu a venit sa 
aduca o noua invafatura ci sa indumnezeiasca omul. 

„Erezia e rupere de adevar". 

S-a indragostit de dogmele Bisericii citind Dogmatica 
Parintelui Staniloae. 

„ne imparta^im din adevar" 

„Nu e mantuitoare amestecarea adevarului cu minciuna". 
Diavolul aduce argumente rationale prin care pune la indoiala 
inva^atura Bisericii. N-ai cum sa-L min^i pe Dumnezeu! 

Cand crezi nu te temi de nimic. 



72 Aici e blogul sau: http://www.danionvasile.ro/blog/. Articolul de fata a fost editat la 
nivel online pe data de 2 noiembrie 2007. 

873 Adica cineva a vazut o vedenie la mormantul Sfantului Iustin Popovici. 

De aici puteti downloada una dintre cartile sale, in traducere romaneasca: 

http://www.scribd.com/doc/2575976/Sfantul-Justin-Popovici-Omul-si-Dumnezeul-Om- 

Abisurile-si-culmile-filozofiei. 

874 Numai ca Danion Vasile a preluat formula Sfantului Iustin, fara nuantele de rigoare si 
a extremizat-o in luarile sale de pozitie de la nivel public. 

75 Gasiti aici una dintre icoanele sale: http://colectieicoane.blogspot.com/2009/10/sf- 
noul-mucenic-ilarion-troitki.html. 



188 



Pr. Iulian de la Prodromu 876 : calea Bisericii inseamna sa 
fiiprigonit . 

„Daca nu riscam nu ca§tigam nimic". 

Repere creatine. Ele exista chiar daca nu le vedem. Avem 

Avem astazi „o libertate murdara". 

Judecata societa^ii e un drum al pieirii. 

§irul Sfin^ilor nu se va taia pana la sfar§itul lumii. Vedem 
in Biserica o contiuitate a sfmfeniei extraordinary. 

Mdntuire inseamna sfinfenie. 

„Rugaciunea e piatra de temelie a vie^ii duhovnice§ti". 

Trebuie sa ne gasim un duhovnic iscusit. Superman e 
duhovnicul meu. Duhovnicul moare pentru ucenicii sai. Trebuie 
sa te ridici din fiecare cadere. 

Exista o sete nebuna de a citi vie^ile Sfm^ilor ca pe un 
roman. Trebuie sa dore§ti sa traie§ti la nivelul tau! Hristos e in 
noi §i vrea sa fim altfel. 

Fara un cretinism triumfal! 

Ne-a distrus privitul la televizor. 

Mi-e greu de multe ori. 

Cere sa fie pomenit in rugaciune de catre ascultatori. 

Danion se pierde de multe ori in entuziasmul sau, da 
semne de neaten^ie. . .de prindere cu totul in discu^ie. 

Vorbe§te pasional, cu accente dramatice, ilustreaza mult, 
citeaza asemenea...dar nu da semne de noutate teologica, de 
studiu asiduu, ci numai de citiri fragmentare, disparate, 
u§oare. . .eel mai adesea. 

Insa, pentru ca vizeaza un public sub-mediu §i mediu in 
cuno§tin^e teologice §i experien^a. . .are multa priza la segmentul 
tanar de ascultatori... pentru ca vine cu un limbaj simplu, direct, 
percutant pentru oamenii, care nu au nevoie de delicateturi 
lingvistice... 

Am intalnit tineri, mai ales tinere care 1-au citit [§i noi 1- 
am citit, nu e nicio problema!]...§i i-am intrebat in ce constd 
entuziasmul lor. 

§i mi-au spus ca stie sa vorbeasca pe placul lor, pe 
gdndul lor... Insa doreau sa imi spuna, cu alte cuvinte, ca 
limbajul sau e foarte apropiat de eel al revistelor tinere§ti pe 
care ei le citisera, le citesc...§i nu le face mari probleme in a-1 
in^elege... 



876 Cu care vorbitorul nostru a facut un interviu-carte. Poate fi downloadata de aici: 
http://www.danionvasile.ro/carte.php?id=l. 

77 Insa e o mare diferenta intre a fi prigonit la propriu, prin inchisoare, pierderea locului 
de munca, raniri corporale etc. si alta e...sa te crezi prigonit, din cauza ca cineva iti 
contrazice elanurile extremiste. 



189 



Daca parintele Savatie 878 ca§tigase un segment de cititori, 
care priza la imbinarea culturii cu viaia duhovniceasca §i la 
traseul sau interior uluitor de rapid, pe deplin providentiat, spre 
Ortodoxie, Danion se adreseaza unui segment de cititori, care 
imbina in a§tepatarile sale comunul §i senzafionalul 
postmodernitatii cu mirenismul eclesial, cu o participare a 
tinerilor la viat.a Bisericii §i care sunt incantati de exotismul 
vietii lui Danion, care, ca fost yoghin, incita la o anume pliere 
pe problematica sa. 



O alta fila audio, de 37: 16 minute. 

Biserica e divino-umana. 

„Homosexualitatea e calea spre lad". 

Vorbe§te despre doctoratul sau pe care §i-l face in Grecia. 

Cre§tinii ortodoc§i sunt smintiti de marile scandaluri din 
Biserica. Era vorba de un grup de episcopi greci, depu§i din 
treapta, in acele zile. 

Oamenii cad in pacat pentru ca noi nu traim sfant. 
Biserica produce §i sminteala. 

Care sunt marile convertiri ale momentului? Madonna s-a 
apucat de Cabala 879 , Richard Gere 880 e adepatul credin^elor 
orientale...Prin^ul Charles 881 insa...se indreapta spre Ortodoxie, 
dar mass-media indreapta camera in alta parte. 

Mass-media propovaduie§te impotriva lui Hristos. 

Despre marturii din Africa §i de la mahomedani. 

Hristos ne cheama la o marturisire jertfelnica. 

Minunile apostolice din Zair, ale Sfantului Cosma. 

„Oricine cauta mantuirea o poate afla in Biserica". 

Numai harul lui Dumnezeu poate birui paganismul. 

„dracul-vrajitor" 

„Trebuie sa alegi intre banuf §i Hristos". 

„Hristos vine sa vindece". 



5/5 Bastovoi. 
79 Imagini de la vizita sa in Israel: http://www.pbase.com/yalop/inbox. 

880 Richard Tiffany Gere: http://ro.wikipedia.org/wiki/Richard_Gere. 

881 Prinjul Charles de Wales (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor): 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles,_Prin%C5%A3_de_Wales. 

Despre relatia sa cu Romania, un articol in Cotidianul: 
http://www.cotidianul.ro/printul_charles_transilvania_este_probabil_in_sangele_meu- 
45391.html si doua file video, aici: http://www.youtube.com/watch?v=pNdotJPVFnU si 
aici: http://www.youtube.com/watch?v=kMTAD8MCiTk. 



190 



Arhimandritul Meletie face rugaciune pentru a birui 
puterea draceasca a pastorului protestant. N-a putut face minuni 
false pentru ca ortodoc§ii s-au rugat in Biserica. Insu§i Hristos a 
stat impotriva pastorului protestant. Descrie o minune care s-a 
intamplat intr-o ^ara africana. 

Am ascultat... doar pana la 15: 22 minute. 

Cred ca s-a format un orizont de a§teptare prea ingust al 
oamenilor de la conferen^iarii Bisericii noastre romane. 

Vorbim despre morala, despre derapaje, despre 
evolutionism, despre homosexualitate, despre UE, despre 
comunism §i Sfin^i Mucenici, despre ecumenism §i erezie...dar 
pierdem din vedere tabloul total al vie^ii §i al teologiei Bisericii. 

Cand propovaduim §i despre dogmele Bisericii, despre 
via^a duhovniceasca a Bisericii, despre via^a liturgica, despre 
teologia icoanelor, despre Sfintele Moa§te, despre vie^ile 
Sfin^ilor, despre acrivica munca a Sfin^ilor cu limbile straine, cu 
§tiin^a, cu filosofia, cu cultura, cu via^a de sfinjenie? 

Cand ii ducem pe oameni direct in nauntrul rugaciunii 
isihaste, a teologiei pnevmatice a Sfhnilor, in miezul modului 
de a fifiinfe teologicel 

Da, se cauta conferin^e §i car^i u§oare, articole 
frugale. . .pentru ca sa nu munce§ti prea mult larealizarea lor. 

Dar acestea nu ^in la nesfar§it. Nu ne tine de foame... 

Teologia Bisericii e eel mai serios lucru cu putin^a §i 
trebuie discutate ultraserios problemele adanci ale teologiei si 
ale vietii noastre ortodoxe si nu partizan si nu extremist. 

Cred ca marram prea mult pe futilitate, pe u^urin^e 
verbale. . ..lucruri care o sa ne coste. 



191 



Introducerile „critice" la operele Sfdntului 
Simeon Noul Teolog din SC 




Sf. Simeon Noul Teolog, Parintele nostru si stdlpul 
Bisericii si Parintele Sau, Sfdntul Simeon Evlaviosul 



SC. 96, vol. 1, Cateheze 1-5. Vol. editat in 1963. 



Introducerea este a arhiepiscopului ortodox Vasile 
Krivocheine. 

Catehezele reprezinta „via{a interioara §i experien^a 

009 

duhovniceasca din inima noastra" . 

Ele sunt „o veritabila autobiografie misticd, unica intre 
toate genurile literare ale literaturii bizantine crestine" . 



Idem, p. 15. 
Ibidem. 



192 



Sf. Nichita, crede autorul nostru, „a diminuat elementul 

QQA 

dramatic din dezvoltarea duhovniceasca a lui Simeon" . 

Nichita „a slabit originalitatea personalitatii sale, a vrut sa 

QOC 

faca o icoana asemenea tuturor celorlalti Sfinti" . 

Sf. Simeon Noul Teolog se na§te in 949 in Galatia 

oor 

Paflagoniei din Asia Mica . 

Viat.a sa coincide cu domnia lui Vasile II 
Bulgaroctonul 887 [976-1025] 888 . 

Studiaza in Constantinopol. Unchiul sau se numea 
Vasile 889 . 

Vorbe§te despre tinere^ea sa in Cat. 22, 22-27 89 °; in 
Mulfumire 2, 6-35; mMulfumire 1, 72-78 si 1, 78-80 891 . 

Intalnirea sa cu opera Sf. Marcu Ascetul . 

Cat. 22 e vazuta de autorul nostru drept o catehezd 
confesiva, adica 21-22 §i 1, 2 Euharistia. 

Introducerea e caracteristica arhiepiscopului Vasile, 
pentru ca el da citatii extinse din opera Sf. Simeon, ca §i in 
cartea dedicata acestuia, pe care o avem §i in romana. 

Manastirea Sf. Mamas e in vecinatatea Studionului. Sf. 
Mamas si Sf. Vasilicos au fost sarbatorrfi aici, in mod initial, la 
2 septembrie, apoi la 30 iulie 893 . 

Xerocercos sau Xylocercos e astazi Belgrad Kapou 894 . 

M. Christou a avansat adormirea Sf. Simeon la anul 1037, 
pe cand I. Hausherr in 1022 895 . 

Conflictul cu §tefan, fost al Nicomidiei: 1003-1010 §i 
ajunge la Sfanta Marina intre 1009-1022 . 

Karl Holl, Enthusiasmus and Bussgewalt beim 
griechischen Monchium, Eine Studiez zu Symeon dem Neuen 
Theologen, Leipzig, 1898. 

Paul Maas, Aus de Poesie des Mystikers Symeon 
(Beitrage zur Geschichte des Christlichen Altertums zbd der 



884 Idem, p. 16. 

85 Ibidem. Noi credem ca Sfantul Nichita Stithatul a dat o viaja a Sfantului Simeon Noul 
Teolog, intr-o maniera personala, fara a eradica vreo alta abordare. El a spus viziunea sa 
despre el, despre Parintele sau, care nu trebuie sa insemne o evidenfiere rafionalista, 
distanta si absolutista a Sfantului Simeon. 

886 Idem, p. 17. 

887 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_al_II-lea_Bulgaroctonul. 

888 Ibidem. 

889 Ibidem. 

890 Idem, p. 18, n. 2. 

891 Idem, p. 18, n. 3, 4 si 5. 

892 Idem, p. 19-20. 

893 Idem, p. 32, n. 2. 

894 Idem, p. 32-33. 

895 Idem, p. 55, n. 1. 

896 Idem, p. 58. 



193 



Byzantinischen Literatur), Festgabe Albert Ehrhard, Bonn, 
1922. 

Catehezele au fost scrise intre 980-1005 §i, mai precis, 
intre 995-998 897 . 

In Cateheza 4, Sf. Simeon Evlaviosul e adormit deja, pe 
cand Cateheza a 10-a e scrisa la maturitate . 

Concordan^a: ed. Zagoraios §i opera Sf. Simeon NT 899 . 

PG. 120, Catehezele 900 . 

Cateheza a doua 901 vorbe§te despre spiritualitatea 
hristocentrica a Sf. Simeon. 



SC nr. 104, vol. 2, Cateheze 6-22, editat in 1964. 

Introducerea tot de arhiep. Vasile Krivocheine. O 
introducere nesimnificativa. 



SC nr. 133, vol. 3, Cateheze 23-34, ed. 1965. 

Tot a arhiepiscopului Vasile; nesemnificativa...numai ca, 
la final, avem un indice scriptural foarte important, cu textele 
scripturale simeoniene citate in Cateheze 902 . 

Avem la p. 382 un alt indice interesant, indice de texte 
colaterale. 

Al treilea indice interesant al car^ii este acela de nume . 



SC, nr. 122, Tratate teologice §i etice, torn. I, 1-3 
teologice §i 1-3 etice, ed. in 1966 de Jean Darrouzes. 

Nu §tim, din viafa scrisa de Sf. Nichita, cand a scris Sf. 
Simeon, in mod precis, tratatele teologice §i etice 904 . 



897 Idem, p. 165. 

898 Idem, p. 166. 

899 Idem, p. 191-192. 

900 Idem, p. 194-199. 

901 Idem, p. 246-247, n. 1. 

902 Idem, p. 359. 

903 Idem, p. 384 sq. 

904 Idem, p. 7. 



194 



Cf. n. 2, p. 7, editorul francez estimeaza compunerea 
acestor tratate intre 1000 si 1009. Aceeasi idee si in p. 8. 

El apara teologia mistica 905 . 

Dupa Sf. Nichita ostilita^ile impotriva lui Simeon au 
inceput in 1003 si s-au terminat prin exilarea sa in 1009. Iar, in 
1005, el i§i da demisia din stare^ie in favoarea ucenicului sau, a 
Sf. Arsenie 906 . 

In acea perioada, Sf. Simeon scrisese Capitolele, o 
lucrare in versuri care il viza pe §tefan, fost al Nicomidiei, 
Prima apologie si doua scrisori din cele ramase posterita^ii, cf. 
Viafa, p. 97, 107, 131, 132-134, din ed. I. Hausherr 907 . 

In timpul exilului sau si dupa reabilitarea sa, Sf. Simeon 
scrie A doua apologie, care a fost citita in sinodul 
constantinopolitan si in prezen^a patriarhului 908 . 

Dupa reabilitarea si stabilirea lui la Sf. Marina, compune 
Imne, cf. Viafi, p. 145, Idem ed. cit. ant. 909 . 

Piese importante din Imne au fost compuse inainte de 
1009, adica din perioada scrierii Tratatelor teologice §i etice 910 . 

Cu toate ca Sf. Nichita 1-a denumit pe Sf. Simeon 
dypoqiaTCK;, cf. Viafa, p. 186 [130, 10] 911 , cu toate acestea, Sf. 
Simeon se dovedeste un perfect cunoscator al Scripturii, mai 

Q 1 9 

ales al Evangheliilor si al Epistolelor pauline . 

Maniera sa de acumulare teologica nu e livresca si nici 
§tiin}ifica . 

Cunostea, in mare parte, pe Sfin^ii Paring si pe Sfin^i, si 
avea o bogata cunoastere dobandita prin rugaciune si 
contemplate, sub ingrijirea Sfantului sau Parinte, Sf. Simeon 
Evlaviosul 914 . 

Acuza^ia de mesalianism la adresa Sf. Simeon nu are 
funadamente reale 915 . 

Autorul, ca si al^i de§tepfi, neaga faptul ca Sfantul 
Macarie eel Mare este autorul dumnezeiestilor sale Cuvinte 



905 Idem, p. 8. 

906 Idem, p. 9. 

907 Idem, p. 9, n. 2. 

908 Idem, p. 9. 

909 Idem, p. 9, n. 4. 

910 Idem, p. 10,1. 

911 Idem, p. 23, n. 3. 

912 Idem, p. 23. 

913 Ibidem. 

914 Ibidem. 

915 Idem, p. 26. Pentru noi ea e fantasmagorica cu totul. E o rautate venita din partea unor 
oameni, care nu avusesera habar de vederile dumnezeie§ti, dar doreau sa fie teologi cu tot 
dinadinsul. 



195 



mistice, pe care noi le avem in vreo doua, trei edrfii in 

a -916 

romana . 

E o moda, demonica la culme, sa ii negi pe Sfhni, sa le 
spui cum ar fi trebuit sa fie, cand ei sunt luminile lui Dumnezeu 
iar noi, ni§te biete paia^e. 

Tratatele teologice ale Sf. Simeon, in ceea ce prive§te 
stilul lor, sunt pentru autorul romano-catolic doar ni§te mostre 
de „jargoane teologice, cu repetrfii penibile, cu marturisiri ale 
pacatelor, cu ra^ionamente slabe, care nu dovedesc nimic" 917 . 

Adica sa stam §i sa ne uimim de cat de critic a fost marele 
editor francez...care nu a vazut in Sf. Simeon nimic 
de§tept. . .dar i-a dedicat vreo 6 edi^ii critice. 

Satanism pe fa^a! Nedisimulat...in edrfii critice, mai 
degraba negaiioniste. 

Continuam: „E1 nu se simte bine in cadrul teologiei 

Q 1 Q 

speculative §i acest lucru se resimte in cuvintele sale"" . 

Simeon facea prea pu^in caz de retorica 919 . 

Vocabularul sau e, in mare parte, biblic §i, mai ales, nou- 
testamentar 920 . 

Neglijeaza inielesul literal pentru accepiiuni personale . 

El dezvolta viziuni particulare . 

„...nu vrem sa spunem ca are mania comparator 
referitoare la fericire" . Este execrabil modul cum e prezentat 
aici Sf. Simeon. 

Are, spune autorul, care pare venit dintr-o jungla a 
in^elegerii vie^ii duhovnice§ti: „imagina^ie poetica §i 
contemplativa", care nu exclude realismul 924 . 

Autorul spune ca Sf. Simeon neglijeaza imaginile 
tradi^ionale, inseparabile de limbajul mistic, ca lumina, soarele, 
marea §i include alte elemente . 

Insa face comparable cu basileul pe tronul sau, cu 
me§te§ugarul care face vase etc. 926 . 



916 De aici puteti downloada: http://arhiva- 



ortodoxa.info/arhiva/4.document/Biblioteca%20Misionarului%20Ortodox/%28PSB%203 
4%29%20Sfantul%20Macarie%20Egipteanul%20-%20Omilii%20duhovnicesti.pdf. 

917 Idem, p. 71. 

918 Ibidem. 

919 Idem, p. 72. 

920 Idem, p. 74. 

921 Ibidem. 

922 Ibidem. 

923 Ibidem. 

924 Idem, p. 75. Adica sa privim de unde invatam mefistotelismul teologic sau demonismul 
interpretarilor teologicel 

925 Ibidem. 

926 Idem, p. 75-76. 



196 



097 

Limba folosita de Simeon e limba epocii sale . 
Adica am in^eles de ne-am omorat!... 



SC, nr. 129, vol. 2, Tratate teologice §i etice, ed. 1967. 

Tot de Darrouzes. Nimic important in introducerea sa. 
Indexul scriptural la p. 461-474. 
Indexul autorilor cita^i, p. 475-476. 
Index de nume proprii: p. 477-480. 
Indice grecesc analitic, p. 481-517. 

Erata, p. 518-519: e o surpriza a editiilor critice inchinate 
Sfantului Simeon. Credeam ca ei nu...gresesc niciodata. 



SC, nr. 156, Imne, 1-15, vol. 1, text de Johannes Koder, 
ed. 1969. 

Koder a avut ca teza de doctorat Istoria Imnelor Sf. 
Simeon 928 . 

J. Paramelle spune ca Imnele „au un farmec monoton §i 
un ritm slab" 929 . 

Adica dam din lac in pu\ cu comentatorii no§tri! Nu am 
gasit nicio subliniere corecta, viguroasa, generoasa in 
introducerile astea extrem de necritice, extrem de necorecte. 

Daca te apuci sa faci o edrfie critica §i ajungi pana la 
urma la concluzia, ca autorul pe care 1-ai editat, dupa ani de 
munca textuala e un tembel, e un natang...inseamna ca ti-ai 
gre§it §i autorul §i cartea. 

In introducerea protestantului Koder, binein^eles, ca Sf. 
Dionisie Areopagitul e bagat la pseudo 930 , unde el nu a fost §i 
nu va fi niciodata in Biserica lui Dumnezeu. 

Sf. Simeon are 58 de Imne §i 10.700 de versuri 931 , in cele 
trei volume critice din SC. 

Edi^ia Zagoraios [Z] „nu e critica, nici completa §i nu 
raspunde, in mare parte"... cu alte manuscrise de la Sf. Munte 
Athos 932 . 

927 Idem, p. 76. 

928 Idem, p. 7. 

929 Idem, p. 10. 

930 Idem, p. 19. 

931 Ibidem. 



197 



Cine §tie cat e de adevarat sau de fals acest enunj?! 
Edrfia Z., spune autorul protestant, a omis Imnele 10, 15, 



21 §i 53 . 

J. Pontanus a tradus 38 de Imne, cf. PG 120, 321-688 §i 
709-712 934 . 

Pontanus a tradus un mass, mediocru §i a scos pasajele 
care i s-au parut §ocante [?!] din Imnele simeoniene . Un alt 
baiat pudic la culme, cand e vorba sa spuna adevarul! 

M. Lot-Borodine, Hymnes et discours, in Vie Spirituelle, 
t-.XXVII-XXXVIII, 1931. 

Nu s-au pastrat scoliile la Imne . 

Nu se poate preciza prea bine data alcatuirii Imnelor . 

Insa Imnul 21 e datat in jurul lui 1003 . Imnul 7 e scris 
la pu^in dupa adormirea Sf. Simeon Evalaviosul 939 . La fel §i 
Imnul 37, pentru ca deplange moartea Parintelui sau 940 . La fel 
Imnul 10 941 . 

In perioada egumenatului, Koder situeaza Imnele 19, 14 
[la finele egumenatului] §i in 1005: Imnele 15, 43, 46. Imnul 43 
e din timpul revoltei de la manastire [995-998]. 

Imnul 56 e in relate directa cu Sf. Simeon Evlaviosul, dar 
el a adormit 942 . Imne in care i§i prezinta via^a §i evenimente 
decisive: 2, 43; 14, 30; 18, 12-55*; 22, 119 943 . 

Evenimente de dupa adormirea Parintelui sau [986-987]: 
Imnul 10 si 37 944 . 

Despre exlilul sau in 4, 93 945 , lucru care permite datarea 
Imnului 4 dupa anul 1009 946 . Imnul 5 e dupa 980, cand el devine 
preot §i inainte de adormirea Sf. Simeon Evlaviosul 
[986/987] 947 . 

Tablou liric: Imnele 10 §i 57, marea polemica: Imnul 21, 
apel la credincio§i: 7m«w/ 58 948 . 

932 Idem, p. 20. 

933 Ibidem. 

934 Idem, p. 22, 5. 

935 Idem, p. 22. 

936 Idem, p. 68. 

937 Idem, p. 74. 

938 Idem, p. 75. 

939 Ibidem. 

940 Ibidem. 

941 Ibidem. 

942 Idem, p. 76. 

943 Ibidem. 

944 Ibidem. 

945 Ibidem. 

946 Ibidem. 

947 Idem, p. 77. 

948 Idem, p. 78. 



198 



El explica simplu, spune autorul 949 , lucru pe care nu il 
admit in niciun fel. Ceea ce lui i se pare simplu mie mi se pare 
de-o sfintenie §i de-o greutate inimaginabile. 

Pentru ca ce spune Simeon nu sunt povesti pe care le po^i 
inva^a pe de rost, ci sunt vedenii dumnezeiesti, pe care le ai 
numai dupa ce te cunLfe§ti de patimi. Ca le spui mai concis, ca 
le spui in 10 car^i: nu asta conteaza! Conteaza ca, mai intai sa le 
aL.si apoi sa scrii despre ele. 

Comentatorii no§tri se uita la limbaj, la forme poetice, 
baga totul in normalitatea unui cap, care sta la masa de scris, 
intr-o mare biblioteca §i crede ca Imnele §i intreaga opera a 
Dumnezeiescului Simeon a fost scrisa la caldurica. 

Nu, frate Koder, a fost scrisa la frig, cu multe privatum §i 
cu o mare sfintenie! Ceea ce dumneata nu ai deloc. . . 

Imne dialogice in cea mai mare parte a lor: 15, 17, 18, 22, 
23, 53, 58 950 . 

El nu recurge la cuvinte rare sau desuete 951 §i nici la 
forme analogice . 

Autorul, ca sa fie pu^in filolog, spune ca se remarca la Sf. 
Simeon o totala confuzie intre forma de viitor a verbului §i 
subjonctivul aorist §i ca, incerca tot timpul sa construiasca 
viitorul regulat al verbelor neregulate , adica era paradoxal 
rau pentru Koder. 

Deci, ce face Sfantul nostra pentru Koder? Incurca 
viitorul cu trecutul medio-pasiv, uitand ca formulele profetice 
vechitestamentare, de unde e aceasta moda in limbajul 
duhovnicesc ortodox, spune despre o profile de viitor ca s-a 
intamplat deja. 

Adica, vorbim profetic, vorbim despre viitor §i n-o sa 
punem forma: se va intdmpla, vorbim de profe^ie la trecut, ca §i 
cand s-arfi intamplat deja. 

§i iara§i, de ce ar fi vrut Sfantul Simeon sa reguleze 
formele neregulate ale verbelor, decat pentru a exprima 
subtilita^i teologice, care lui Koder ii scapa cu totul? 



949 Ibidem. 

950 Ibidem. 

951 Idem, p. 79. Un lucru bun si pentru astazi si pentru totdeauna: sa scrii in mod explicit 
si pe intelesul contemporanilor. 

952 Ibidem. 

953 Idem, p. 80. 



199 



Tree peste Imne vol. 2, §i merg la Imne III, SC 196, 41- 
58, ed. 1973, la care au lucrat Koder, Paramelle §i L. Neyrand. 

Nimic la introducere. 

La spatele car^ii: index scriptural, p. 313-328. 

Indice de nume: p. 329-330. 

Indice la cuv. grece§ti: p. 331-329: eel mai mare index 
realizat la edrfiile simeoniene. 

Indice de autori cita^i la note, p. 393-394. 

Paralela cu inceputul Imnelor, p. 395-396. 

Concordan^a Imnelor intre textul actual, Pontanus din PG 
§i Zagoraios [Z], p. 397-398. ..§i intre Zagoraios §i Codici la 
final 

Decep^ie totala! 

O scriitura hatra 954 , fara personalitate...dupa o munca 
imensa de catalogare, traducere §i editare a textelor simeoniene! 

Atata rautate varsata asupra unui om, cu care au stat de 
vorba zile intregi, prin textele lor §i...nu 1-au auzit deloc, nu s- 
au indragostit deloc de el, cand inima mea 1-a citit doar §i e 
plina de iubirea §i frumusetea lui! 

Adica niciun sentiment, nicio noble^e, nicio gentile^e. 

Tragi cu mitraliera §i atat! Cam a§a se inva^a sa scrii 
critic... 

Mai degraba critica asta §tiin^ifica vine tocmai din 
murdaria interioara a interpreter neavenrfi, care nu vor sa se 
sfm^easca apropiindu-se de Sfnui, ci sa-§i bata joe de ei. 



954 



Cu sensul de: rautacioasa, neserioasa, duplicitara. 



200 



Ultimele insemndri ale Sfdntului loan de 
Kronstadt in tdlmdcirea lui Adrian Tanasescu 




Sf. loan de Kronstadt, Ultimele insemnari, trad, din lb. ru. 
de Adrian si Xenia Tanasescu- Vlas, Ed. Sofia si Cartea 
Ortodoxa, Bucuresti, 2006, 127p. , format mic, pe care il prinzi 
in mana. Cartea e cf. ed. Lodia, Moscova, 2003 955 . 



Carte dupa insuflarea harului pe care a avut-o: cuvant 
prefa^ator. 

§iretenia vrajmasilor Bisericii: „Pune-le capat: sa moara 
odata cu acesti oameni toata nazuin^a lor cea vicleana!" 956 . 

siretenia, tulburarea : cuvinte care exprima alegerea 
autorului, modul in care el discerne sensurile cuvintelor. 

La un moment dat i-am spus lui Adrian ca el 
personalizeaza textele, ca il simji cum traduce, in cefel traduce 
si ca acesta e un lucru bun. 

Daca nu personalizezi textele pe care le traduci, ele nu 
tree prin tine cu adevarat ci numai prin cunoasterea ta periferica. 

Despre indracirea lumii noastre 959 . 

„munte ale necredin^ei" 960 



957 
958 



Articol editat la nivel online pe data de 7 noiembrie 2007. 
' Idem, p. 7. 
Ibidem. 
Intr-o anume perioada i-am fost prieten si duhovnic traducatorului nostru, atat lui, cat 



si intregii sale familii, de aici intimitatea cu sine. 
' 59 Idem, p. 8. 



201 



Slujirea cu evlavie in fat.a oamenilor 961 . 

Sfantul loan, Parintele nostru, insista pe nejudecarea 
oamenilor, indiferent daca sunt vii sau morti 962 . 

Despre cunoa§terea stricaciunii oamenilor de catre 
duhovnici: „Noi, preotii duhovnici, §tim acest lucru mai bine 

i a, • • ,,963 

decat oncme 

„Nu este necuviin^a pacatoasa §i uraciune a pacatului in 
care sa nu cada omul" 964 . 

Despre izbavirea de sporirea diavoleasca in noi 965 . 

Despre cum sa te comporti fatl de conducatorii biserice§ti 
§i lume§ti, care pacatuiesc §i care ne-ar sminti la o adica. 

R: „Daca \am\ sau orice carmuire indeob§te, fie ea 
lumeasca sau duhovniceasca, gre§esc in multe privint.e §i calca 
legea din slabiciune sau din lipsa de caracter, nu ii dispre^ui, nu 
ii defaima, ci roaga-te Domnului" 966 . 

El S-a intrupat de dragul nostru 967 . 

„pacatul lesnicios" 968 

Ferice§te, Dumnezeiescul loan, pe eel care s-a intarit fara 
clintire in Dumnezeu 969 . 

Lui Adrian ii place cuvantul noima. II repeta de multe ori, 
apare §i in p. 16, §i e vorba de infeles, de sens, de telos, de 
esent.a lucrurilor. 

Samavolnicia cuibaririi in noi a patimilor 970 . Patima intra 
in fortl §i ea ne ocupa. 

„Eu vreau via^a adevarata, dumnezeiasca, proprie fiin^ei 
zidite dupa chipul §i asemanarea lui Dumnezeu, Dumnezeul 
meu!" 971 . §i eu, Preadumnezeiescule! 

„uria§a nebunie de bunavoie" 97 

Q-7T 

lume preacurvara §i pacatoasa, hraparet, 
„prosteasca, obraznica visare §i trufie de a fi deopotriva 
cu Dumnezeu" 974 



960 Ibidem. 

961 Idem, p. 9. 

962 Idem, p. 10. 

963 Ibidem. 

964 Ibidem. 

965 Idem, p. 11. 

966 Idem, p. 12. 

967 Idem, p. 13. 

968 Idem, p. 14. Care se face foarte usor. 

969 Idem, p. 15. 

970 Idem, p. 17. 

971 Idem, p. 18. 

72 Ibidem. E vorba de pacat, de patima. 

973 Idem, p. 20. 

974 Idem, p. 22. 



202 



„Daca m-ar parasi bunatatea lui Dumnezeu, as. ramane 

Q-7C 

om vechi, cu totul in pacate" . A§a este!/ 

Preotul in posturi 976 . 

Dumnezeu §i crea^ia Sa 977 . 

„Toti i§i lauda credin^a ca fiind dreapta, dar <irep? nu este 
eel care se lauda, ci eel pe care il lauda Dumnezeu" 978 . 

§i Dumnezeu I§i lauda Sfin^ii facand din trupul lor mort 
un trup care miroase a mir, care face minuni, vindeca neputin^e 
§i emana multa dragoste, caldura duhovniceasca. 

Daca cadavrul ramane cadavru, Sfintele Moa§te devin 
frumuse^i, care emana via^a §i bucurie. 

Cine se lauda cu Sfin^i sa ne arate moa§tele lor! Daca 
cadavrul lui Luther miroase frumos, atunci ne vom ruga 
lui. . .Dar miroase. ..frumos?! 

„Cand credin^a noastra in Sfintele icoane §i Biserica este 
de acest fel, oare voi, ereticii luptatori impotriva Icoanelor, ve^i 
arunca in ele cu piatra osandirii clevetitoare? Noi avem 
dreptate, iar voi sunte^i nedrep^i §i mincino§i" 979 . 

In gura Sf. loan aceste cuvinte suna autentic, pentru ca el 
§tie ce spune. Dar, daca un cre§tin al nostru, preia aceste cuvinte 
§i are un discurs de acest gen, oriunde §i oricand, e patetic. 

Eram la un moment data intr-o librarie ortodoxa §i vine o 
doamna ortodoxa §i il intreaba pe librar, daca are cartea nu §tiu 
care, pentru ca ea „este hrana pentru suflet". 

A sunat ca nuca in perete cererea ei! 

Cartea era, cu adevarat, o hrana pentru suflet. Insa, daca 
preiei o expresie citita, care nu se integreaza la momentul 
potrivit in discursul tau, care nu e nici pe departe unul patristic, 
unul al unui om profund duhovnicesc, nu faci decat sa pari fals. 

Adica falsificam cuvintele Sfnuilor, cand le folosim cand 
nu trebuie, cum nu trebuie §i, mai ales, ca sa fim pedan^i. 

Cum sa sune bine o expresie luata dintr-un panegiric 
mortuar, la o predica la Cununie? Sau, cum sa sune bine un 
neologism, preluat urechist, intr-un context lingvistic plin de 
normalita^i plate? 

Daca ii spui prietenului tau: „Am nevoie de tine acum. 
Sunt intr-o situate disperata...Nu mai am bani ca sa platesc 
intretinerea §i trebuie sa ma ajuti"... mesajul e curat, e disperat, 
e credibil. 



975 Idem, p. 24. 

976 Idem, p. 24-25. 

977 Idem, p. 25-26. 

978 Idem, p. 28. 

979 Idem, p. 32. 



203 



Dar daca i-ai spune: „Te rog, la modul impardonabil...sa 
urgentezi venirea ta la mine, pentru ca sunt intr-o situate riscant 
de neprevazuta", nu ai nicio credibilitate, pentru ca pedanteria 
are locul ei iar disperarea cere imediatete. 

gramme 980 

QQ 1 

Maica ta duhovniceasca: Biserica . 

„trebuie sa traie§ti in chip prevazator, sa gande§ti §i sa 
sim^i in chip sanatos" 982 Trebuie sa ai perspective §i sa sim^i 
autentic gesturile §i cuvintele tale. 

sufletul = adevarata noastra boga^ie 

Sfm^ii sunt „minti cere§ti" 984 . 

nor 

aplecarea spre patima 

„putoarea pacatului" 986 

Mt. 16, 18 e talcuit gre§it de catreteologia romano- 
catolica, pe el stabilindu-se atat primatul cat §i succesiunea 
petrina cat §i infailibilitatea papala: toate ni§te erezii sfidatoare. 

§i autorul nostru spune: ca din talcuirea gre§ita „vin 
multe rataciri ale lor 987 , mai ales nalucirea cum ca papa este 
vicarul lui Hristos pe pennant" . 

Sfantul loan a atacat acerb papalitatea §i pe Tolstoi 989 , 
alaturi de secta ioanita, care il diviniza pe el §i credeau ca 
Sfantul loan de Kronstadt e intruparea lui Hristos pe pamant. 

In. 10, 9: „Hristos e u§a cea gandita". 

lara§i noima . 

Iara§i impotriva pretinsului primat papal 991 . 

„Am fost prin sate §i am vazut cum traiesc ^aranii: ce 
saracie peste tot, ce zdren^e cu petice fara numar! Ce fe^e 
istovite!...Ce chipuri necajite!" 992 . O fresca a saraciei din sec. al 
19-lea, din Rusia. §i acum e la fel. . .in multe locuri ale lumii. . . 

„Stihia de via^a a sufletului tau se afla in Biserica 
Ortodoxa" 993 . 



980 Ibidem. 

981 Idem, p. 33. 

982 Idem, p. 34. 

983 Idem, p. 35. 

984 Idem, p. 37. 

985 Idem, p. 38. 

986 Ibidem. 

87 Ale romano-catolicilor. 

988 Idem, p. 41. 

989 Idem, p. 47. 

990 Idem, p. 42. 

991 Idem, p. 44. 

992 Idem, p. 45. 

993 Idem, p. 49. 



204 



Traducatorul nostru merge, de multe ori, pe ideea 
arhaizarii limbajului, acolo unde vrea sa indice o anume 
adancime a textului. 

Intr-o alta discu^ie cu Adrian i-am spus ca excesul de 
arhaizare [el folose§te pe Egipet in loc de Egipt, pe Moisil 
Moisei in loc Moise, pe acest noima, gdlceava, etc.] face 
traducerile sale sa nu mai aiba cursivitate, pentru ca ingreuneaza 
cititul. 

E bun, un astfel de mod de a traduce, pentru specialist, 
pentru initial dar nu pentreu mar ele public. 

Am observat ca parintele profesor lea jr., de la un timp, a 
trecut la o pronun^ata neologizare a traducerilor sale, la variante 
multiple de cuvant in fraza, intre bari, ceea ce e un lucru bun. 

Insa, daca neologizam prea mult textul iara§i ne 
indepartam prea mult de esen^a textelor, de cadenza lor proprie. 
Cred ca trebuie sa {inem calea de mijloc intre excesul de 
arhaism sj excesul de neologism. 

Sa imbinam vechiul cu noul intr-o prospe^ime proprie. 
Adica, sa ne imprimam personalitatea in personalitatea 
Sfantului pe care il traducem, ca lucrurile sa aiba vivacitatea lor, 
prospe^imea lor, unicitatea lor. 

Daca oricine poate traduce un text sau daca fiecare 
traducem la fel, cuvant cu cuvant, un text, la ce rost mai are sa 
mai traducem o mie de in§i? 

Eu savurez unicitatea traducerii, personalitatea traducerii 
§i apoi con^inutul traducerii. 

Nu ma uit la gre§eli, nu ma intereseaza din ce limba e 
tradus textul, nu cred in faptul ca din greaca e mai bund 
traducerea decat din sparga 994 sau ca, daca scriu in franceza sunt 
intraductibil in poloneza. 

Traducerea reala are unicitatea ei, provocarea ei...fapt 
pentru care vezi ca nu a tradus textul un robot. . .ci un om, care a 
ales un sens §i nu altul, care a pus totul intr-o sintaxa proprie, 
care a vrut sa fie asa §i nu asa...§i asta inseamna traducere: 
unicitatea diversitdfW. 

Cand Adrian a vorbit de stihia de viafd a sufletului 
nostru, cred ca s-a referit la duhul de viafd, la modul particular 
§i esen^ial prin care e§ti, intru Duhul, in Biserica lui Dumnezeu. 

„Mahnirea ma apuca pentru acei oameni care nu citesc 
deloc Cuvdntul lui Dumnezeu, ci doar ziare §i literatura 
lumeasca" 995 . 



994 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_sparg%C4%83. 

995 Idem, p. 49. 



205 



Nu cred ca Sf. loan a folosit in original Cuvdntul ci 
cuvdntul, in fraza citata supra. Asta e o maniera neoprotestanta, 
care vor sa induca, in mod fals, ideea, ca un cuvant al lui 
Dumnezeu, o zicere este identica cu Cuvantul, cu persoana Sa. 

Persoana lui Hristos nu Se reduce la cuvintele Sale fa^a de 
noi, pentru ca persoana Sa este sursa inepuizabila a cuvintelor 
Sale catre noi. 

A scrie Cuvdntul lui Dumnezeu §i a in^elege prin asta 
Sfdnta Scripturd, inseamna a reduce persoana lui Hristos la 
Scripturd, lucru imposibil. 

Daca II inlocui pe Hristos cu Scriptura, atunci iei 
Scriptura §i faci ce vrei cu ea, pentru ca Scriptura fara Hristos in 
mod viu, in noi, §i de Duhul, Care sa ne lumineze Scriptura e 
doar o carte lasata la discre^ia ori§icui. 

De unde atatea secte, daca toji in^eleg, in mod direct, de 
la Duhul, cele ale Scripturii? §i de unde atatea antagonisme in 
sanul aceleiasj organiza^ii religioase, daca to^i sunt mdnaji de 
Duhul? Cum concorzi neordnduiala multor opinii cu unitatea 
Duhului Sfant? 

Cum vezi unitatea in diversitate, daca diversitatea nu te 
reintoarce la unitate, la un mod unitar de a sim^i rela^ia ta cu 
Dumnezeu. Dumnezeu ne spune multe prin Scriptura, prin 
Biserica, prin oameni, in inima noastra, in tot ceea ce vedem. . . 

Dar ca sa ajungi la El nu trebuie sa te opre§ti nici la 
Biserica, nici la Scriptura, nici la vazutul Tainei, nici la litera, 
nici la soare, nici la tine, ci trebuie sa fii ridicat, de catre El, la 
cele pe care ochiul nu le vede in mod autonom. 

Daca spui: Cuvdntul lui Dumnezeu §i in^elegi prin asta un 
fragment: Mt. 5, 5, spre exemplu, araji ca nu §tii sa faci 
distinc^ie intre cuvant §i persoana. 

Cand ierarhia ortodoxa cite§te Sfanta Evanghelie, in 
introducerea melodica, cantata, strigam: „din Sfanta Evanghelie 
de la Matei citire". 

Adica e ce a spus Matei despre El. Cand Dumnezeu 
Cuvantul vorbea, Se revela Sf. Proroci, El le spunea: „Cuvantul 
Domnului zice. . .", pentru ca sa arate cine zice §i nu ce zice. 

Pentru ca: „A fost Cuvantul Domnului catre. . .". 

Da: Fiul lui Dumnezeu le-a vorbit lor: lui Isaia, lui 
Avacum, lui Iona! 

Insa El, persoana Lui le-a vorbit §i nu vorbele Lui sunt 
El. Vorbele sunt de la El, sunt ale Lui, prin ele II in^elegem pe 
El, cuvintele Lui spun despre El. 



206 



Dar noi nu ramanem la cuvintele Lui ca sa le idolatrizam, 
ci ele, cuvintele Lui, implinite in via^a noastra, ne unesc cu El. 
De aceea sa nu facem din cale un scopl 

„Pentru placerile de bunavoie la tinere^e vin durerile de 
nevoie la batranete" 996 . Un adevar dureros. 

u 997 

sarguitor 

Confesiunea de la 70 de ani: pasajul fundamental al 
cartii 998 . 

Un alt apendice al confesiunii 999 

A inceput sa il foloseasca si el pe economie in loc de 
iconomie . . .Enervant lucru! 

Economie de pia^a sau de gang? 

Parintele profesor lea jr. a tradus odata, la o carte a 
Sfantului Iustin Popovici, titlul: animal indumnezeit, ca definite 
a omului, in loc defiin0 indumnezeitd. 

Zcoov-ul e si animal dar e si fiinfa, mai intai: fiintd vie. 
Insa, trebuie sa alegem contextul unde sa nu apara ironia, ca 
omul sa se gandeasca la omul animallfiinid indumnezeitd, ca la 
maimu^a carc.poate pretinde... sfinfenie. Apar multe lucruri, 
care nu pot fi suportate de un cititor de acum. 

„cumplitul catolicism" 1001 

Hristos, „ineaca prin har toata faradelegea" in Botez 1002 . 

„rodul oprit" 1003 . E marca tanasesciana! 

Sec 19, Rusia: „Orasenii se ineaca in boga^ie, satul se 
ineaca in saracie. Cei ce traiesc la \a.m sunt niste mucenici, 
oameni pururea necajrfi. Dintre acestia mul^i vor fi cei dintai in 
veacul ce va sa fie" 1004 . 

Cronologia bisericeasca spune ca suntem in al 8-lea 
mileniu de la facerea lumii 1005 . 

„Romano-catolicii au lepadat Proscomidia, si prin 
aceasta au descdpdfdnat Biserica, rupand legatura invederata a 
Bisericii vazute, luptatoare, cu Biserica nevazuta, triumfatoare, 
ca in locul lui Hristos sa ii dea alt cap-un om" 1006 . 



996 Ibidem. 

997 Idem, p. 50. 

998 Idem, p. 52-53. 

999 Idem, p. 55. 

1000 Idem, p. 56. 

1001 Ibidem. 

1002 Idem, p. 57. 

1003 Idem, p. 58. 

1004 Idem, p. 59. 

1005 Idem, p. 60. 

1006 Idem, p. 63. 



207 



Nu m-as. fi gandit niciodata sa-1 folosesc pe descdpdfdnat 
pentru decapitarea Bisericii catolice de Capul Hristos. Cred ca 
e o alegere extraordinary, expresiva pentru limba romana, acest 
cuvant! 

In teologia ortodoxa recenta, in limbajul teologic, am 
eliminat sintagmele Biserica luptdtoare §i Biserica 
triumfdtoare, pentru ca dadeau ideea ca sunt doud Biserici cu 
legatura discutabila intre ele. 

Parintele profesor Dumitru Popescu §i parintele profesor 
§tefan Buchiu sunt de parere ca trebuie sa vorbim despre 
aspectul nevdzut §i aspectul vdzut al Bisericii [preluand ideea 
staniloesciana a experierii cu multiple trepte], care prive§te 
Biserica, prin prisma unui om duhovnicesc, care poate sa treaca 
de la ce se vede, prin har, la ce nu se vede, fara sa separe aceste 
lumi, care se intrepatrund reciproc. 

Adica Sfin^ii §i Ingerii sunt printre noi, ne ajuta, ne 
calauzesc, Treimea e cu noi, insa, ca sa vedem prezen^a lor cu 
noi, trebuie sa ne induhovnicim continuu, ca sa sesizam aceasta 
compenetrare, co-existen^a reala a noastra cu Ingerii § i cu Sfin^ii 
si cu Dumnezeu. 

De aceea, in multe minuni ortodoxe, apar la slujbe Sfnui 
§i Ingeri, care slujesc cu preo^ii §i ei par ca noi de§i nu sunt 
dintre noi. 

Acest afi impreund a celor care nu se vad de catre noi, cu 
noi, care ne vedem unii pe al^ii, este exprimat mai bine prin 
acest vazut-nevazut al Bisericii. 

Neajunsul sintagmei propuse de catre cei doi paring 
profesori numni anterior, e acela, de a nu vedea separate ci 
distincte nevazutul §i vazutul Biserici, pentru ca ne intoarcem la 
aceea§i problema de care vrem sa fugim, pentru ca are o 
coloratura teologica romano-catolica. 

Admonestarea intelectualilor care au parasit in^elepciunea 
dumnezeiasca 1007 . 

Spune Sf. loan, ca in fiecare om, chiar §i in eel in^elept, se 
afla o doza insemnata de „prostie respingatoare" 1008 . Are foarte 
mare dreptate! To^i avem prostia noastra. 

La 52 de ani de „preotie harica" . Intotdeauna Sf. loan 
e tulburator, e devastant pentru inima care il iube§te, pentru ca e 
foe dumnezeiesc. Sunt candoare tulburatoare via^a §i cuvintele 
sale pline de mare^ie, de sinceritate cople§itoare. 

1007 Idem, p. 65. 

1008 Idem, p. 68. 

1009 Idem, p. 70. 



208 



papista§ii 1010 . Asta e a§a, ca o sudalma 1011 . 

Judecata de apoi vazuta ca o treieratoare , ca o 
combina care treiera §i separa neghina de boabele de grau. 

Cuvinte pentru preo^i 1013 . 

Spune ca il iube§te pe Sf. loan Botezatorul „pentru 
propovaduirea blanda, insa amenin^atoare §i hotarata" 1014 . 

Sa ne alintam dumnezeie§te cu rugaciunile §i acatistele 
catre Sfinti 1015 . 

„Liturghia este atotmijlocitoare, dumnezeiasca slujba 
pentru to^i cei vii §i adormrfi" 1016 . 

Din gura sa, a omului care a slujit ani de-a randul, zeci de 
ani, Sf. Liturghie pe fiecare zi aproape, aceste cuvinte suna 
corect, suna deplin. 

El a §tiut ce bucurie preadumnezeiasca e pentru preotul, 
care poate sa slujeasca zilnic §i sa se imparta§easca zilnic. Daca 
nu faci a§a ceva, nu cred ca ai dreptul sa propovaduie§ti pompos 
despre un astfel de subiect, ci acolo, cu nasul in jos...cu bun- 
sim^... 

Mi-a placut ca a folosit pe sabatizare in paragraful ultim 
din p. 100. Acolo se potrive§te de minune. 

a _ 1017 

„Inva^a-ma sa Te iubesc fierbinte, Dumnezeul meu!" 

„Necredincio§ii nu vor vedea slava Ta, Hristoase - 
necredincio§ii, cei care nu cred drept, evreii, mahomedanii, 
budi§tii, paganii" 1018 . 

Despre dragoste: „dragostea de Dumnezeu se cunoa§te 
dupa dragostea de aproapele" 

Cuno§ti cat de mult iube§te cineva pe Dumnezeu din 
delicatetea cu care se apropie de cei care vin cu inima buna la 
el. 

Area lui Noe: o prevestire a Bisericii, care te scapa, care 
te mantuie din marea cea sarata a patimilor acestei lumi 1020 . 

Am uitat logica cre§tineasca 1021 . 



1010 Idem, p. 72. 

1011 Ca o injuratura. 

1012 Idem, p. 75. 

1013 Idem, p. 76-77. 

1014 Idem, p. 86. 

1015 Idem, p. 89. 

1016 Idem, p. 91. 

1017 Idem, p. 101. 

1018 Idem, p. 102. 

1019 Idem, p. 103. 

1020 Idem, p. 104. 

1021 Idem, p. 107. Da, aceia care raspunde raului cu binele, care nu se complace cu 
perversitatea, logica care nu vrea sa stranga bani cu obstinatie, logica evlaviei... 



209 



„Toti Sfir^ii vor fi martori ai mantuitoarei credin^e a lui 

1 099 

Hristos impotriva tuturor inva^ilor no§tri" 

Omul eel vechi, spune Sf. loan, are o apucatura 
demonica cand aude, ca se cite§te din carji sfmte: „el se 
impotrive§te uneori, in taina [adica in adancul inimi lui n.n.], 

1 091 

celor rostite §i scrise" in Scriptura §i de catre Sfhni 

„La picioarele Tale, Doamne, zacem [traducatorul zice: 

zacem] in lacrimi de pocain^a dimpreuna cu to^i cei ce au 

plans" 1024 , adica cu to^i Sfm^ii. 

Terminate de citit la 30. 1. 2007. O carte extraordinary, ca 

toate cuvintele Sfantului loan, Parintele nostru. 



1022 Idem, p. 118. 

1023 Idem, p. 120. 

1024 Idem, p. 127. 



210 



Despre justificare la Paul Tillich 




(1886-1965) 

Paul Tillich, Systematic Theology. Existence and The 
Christ, Volume II, Edition Second, ed. by The University of 
Chicago Press, Chicago-Illinois, USA, 1958 1025 . 

„Crucea nu este cauza ci efectul manifestarii 
consecin^elor lucrarii lui Dumnezeu asupra vinova^iei umane. 

De aceea, procesul rascumpararii include partea 
subiectiva §i anume, experien^a omului ca Dumnezeu 1-a 
rascumparat ve§nic, fapt pentru care putem spune ca 
rascumpararea este o actualizare prin crucea lui Hristos. 

Aceasta justifica partial o teologie care face din 
rascumpararea lui Hristos un act care depinde de meritul lui 
Hristos" 1026 . 

Tillich accentueaza in acest vol. 2 al Dogmaticii sale 
expresia Fiinfa noua, Care este Iisus ca Hristos 

In aceea§i pagina citata anterior, autorul gase§te 
neadecvata expresia suferinfa substitutive a lui Hristos pentru 
noi, pentru ca, spune ele: 

„Dumnezeu participa la suferin^a instrainarii existence, 
insa suferin^a Sa nu este substituire a suferin^ei creaturii. 

Nici suferin^a lui Hristos nu substituie suferin^a omului. 
Ci suferin^a Lui Dumnezeu, universale §i in Hristos, este 
puterea care biruie distrugerea de sine a creaturilor, prin 
participarea §i transfigurarea lor. 

Nu substituire ci participare libera: acesta este caracterul 
suferin^ei divine! §i, dimpotriva, nu avem o cunoastere 



1025 Articol editat la nivel online pe data de 8 noiembrie 2007. 

1026 Idem, p. 176. 

1027 Ibidem. 



211 



teoretica a participarii divine, ci prin participare la participarea 
divina, accentuand-o §i fiind transfigura^i de catre aceasta". 

Tillich observa ca exista trei principale caracteristici ale 
mantuirii: „participarea, acceptarea, transfigurarea, care, in 
terminologia clasica sunt echivalentele: regenerarii, justificarii, 
indumnezeirii" 1028 . 

De aceea, teologul protestant crede ca salvarea/mantuirea 
e in primul rand „participarea la Noua fiin^a", adica la 
Hristos 1029 . Regenerarea, spune el, precede justificarea 1030 , iar 
„justificarea presupune credin^a, ca stare existen^iala care te 
ocupa prin prezen^a dumnezeiasca" 1031 . 

„Credin^a, justificarea prin credin^a, nu este un act uman, 
de§i se petrece in om. Credin^a este lucrarea Sfantului Duh, a 
puterii care creeaza fiin^a noua, in Hristos, in mod individual, in 
Biserica. 

A fost o capcana pentru teologia protestanta, cand 
Melanchton a plasat receptarea Sfantului Duh dupa actul 
credin^ei. 

In acel moment credin^a a devenit o lucrare a intelectului 
uman, facuta posibila fara participarea la noua fiin^a. 

Pentru acest motiv, trebuie sa consideram 
rena§terea/regenerarea drept o participare la noua fiin^a, care 
precede justificarea/indreptarea" 

Conceptele teologului protestant insa, dupa parerea 
noastra, nu au nimic de-a face cu realitatea faptica, ci sunt 
exprimari schematice, simpliste §i irealiste. 

Pentru ca rena§terea inseamna indreptare §i, in primirea 
Botezului, nu exista un interval intre rena§tere, indreptare §i 
sfiniire. 

In credin^a ortodoxa, spalarea de pacat, indreptarea 
omului, cuntfirea §i sfin^irea lui se fac deodata, prin Botez, 
Mirungere §i Euharistie, pe care le prime§te orice om care intra 
in Biserica §i, prin ele, harul Treimii incepe sa troneze in om, 
unde, pana atunci, foiau demonii. 

Ca de aceea avem exorcizari la Botez: pentru ca omul 
vine posedat de demoni la Botez §i harul lui Dumnezeu il 
dezrobe§te de ei, il elibereaza §i vine Duhul Cel Preadulce §i 
umple cu totul fiin^a noastra. 



1028 Ibidem. 

1029 Ibidem. 

1030 Ibidem. 

1031 Idem, p. 178. 

1032 Ibidem. 



212 



Botezul este un Pa§ti real, esen^ial, capital in via^a 
noastra. Prin Botez trecem de la moarte la via^a, din ^ara 
Egiptului, din via^a pacatului §i a mor^ii, de unde ne asupreau 
demonii cei tirani, spre pamantul unde curge lapte §i miere. 

Sfantul Chiril al Alexandriei, daca nu ma in§el, in 
Tezaurul sau dogmatic, explica faptul, ca d.p.d.v. mistic, 
pamantul fagaduinfei e Tatal, din care curge laptele Hristos §i 
mierea Sfdntului Duh. Adica, fagaduin^a divina e o fagaduin^a 
triadologica, pentru ca evreii nu migrau, nu erau condu§i numai 
spre un pdmdnt terestru, ci spre pamantul cerului, spre 
Impara^ie. 

De aceea, cum spune §i Marele Pavel, trecerea prin apa, 
prin Marea Ro§ie, inseamna trecerea prin Botez, unde calare^ii 
lui Faraon §i carele lui, adica o§tirile demonilor, se scufunda in 
apele sale cele sfinte §i sucomba. 

Botezul e Pasha / Pesah. Botezul e trecere. Botezul e 

1 OH 

marea trecere, in termenii lui Blaga 

De aceea, filosofia teologica a lui Tillich, in care se 
vorbe§te ba de preemineneta credin^ei, ba de a harului [care e de 
fapt o stratificare romano catolica] nu au nimic de-a face cu 
realitatea. 

Pentru ca nu iube§ti mai inainte sa crezi §i nici nu crezi 
mai inainte sa-L iube§ti pe Dumnezeu. §i, daca te curaje§ti de 
pacat, nu te cura^e^ti decat prin Sfantul Duh, §i daca te cura^e^ti 
§i e§ti cu Duhul, nu inseamna asta sfinienie, stare in care po^i sa 
urci la nesfar§it? Ba da! 

A§a ca, cine e prima, credin^a sau Duhul, sau odata ma 
justific §i, trece ceva timp, §i apoi ma sfin{esc...sunt teologii 
fdrd realitate. 

Realitatea mantuirii arata altcumva decat elaborarile 
teologice facute la masa de scris. Daca nu iti descrii traseul 
mantuirii, adica, de despar^i teologia de sfnuirea vie^ii tale, 
ajungi la tot felul de concluzii aberante, care mai de care mai 
hilare. 

Ma rog. . .Mergem mai departe. 

„Ca §i rena§terea/regenerarea, justificarea/indreptarea 
este, in primul rand, un eveniment obiectiv §i apoi o receptare 
subiectiva" 1034 . De ce nu e subiectiv-obiectiva sau obiectiv- 
subiectiva in acela§i timp? 

„Justificarea, in sens obiectiv, este actul etern al lui 
Dumnezeu, prin care El accepta ca nu mai sunt instraina^i [de El 



1033 Lucian Blaga: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga. 

1034 Idem, p. 178. 



213 



n.n.], cei care s-au instrainat de El prin gre§elile lor §i actul prin 
care El ii une§te cu Sine, lucru care se manifest! in noua fiin^a 
in Hristos" 1035 . 

Prea vag, irealist... 

El acceptdl 

Justificarea, in viziunea sa, are loc numai pe plan divin, la 
nivel divin, la nivelul modului cum ne percepe Dumnezeu pe 
noi, dar nu in ontologia noastra. Adica El ne crede alfii... Dar 
noi suntem al}ii?\ 

Ce imi aduce justificarea prin credinfa... daca. nu simt ca 
in mine, cu mine s-a petrecut ceva fundamental, daca nu ma 
simt plin de Duhul, de bucurie, de pace interioara, de frumuse^e 
dumnezeiasca? Exasperant de vag. . . 

§i continua pe acela§i ton: „In mod literal justificarea 
inseamna a face drept [pe cineva n.n.] §i anume, a face pe un 
om, in mod esen^ial, acest lucru, pe cineva care a fost instrainat 
[de Dumnezeu pana acum n.n.]" 1036 . 

In mod esenfial inseamna in persoand sau in afara 
persoaneil 

§i continua spunand, ca daca in^elegem justificarea 
aidoma cu defmi^ia din pasajul redat supra, atunci justificarea e 

10^7 

tot una, este identica, cu sanctificarea 

Insa justificarea nu inseamna nimic pentru om, cum nu 
inseamna nici sanctificarea in teologia protestanta. Ambele nu 
ating omul, ci se rezolva la nivel divin. 

Teologia protestanta in genere, pleaca de la presupunerea 
ca Dumnezeu te face drept/ sfant. . .daca crezi. Dar acest a crede 
§i sanctificarea dobandita ulterior actului de a crede... nu aduc 
nimic in om, la nivel ontologic, ci se considera ca suntem repusi 
intr-o anume pozi^ie, intr-una noua, in fa^a lui Dumnezeu, deci 
la nivel divin, pentru ca am crezut. 

Deci eu vreau sa devin protestant astazi §i cred. Ma botez 
ca luteran sau calvin §i presupun ca Dumnezeu m-a pus in 
randul celor justifica^i/indreptati/manuiti/alesj/sfin^i pentru 
crucea lui Hristos. 

Pentru ca Hristos a murit pentru mine, Sfanta Treime ma 
declara/ ma considera/ma vede alt om, pentru ca am crezut in 
iconomia lui Hristos §i m-am botezat ca protestant... iar eu, 
omul, raman acela§i in fiin^a mea. 



1035 Ibidem. 

1036 Ibidem. 

1037 Ibidem. 



214 



De ce? Pentru ca sanctificarea mea nu e o umplere de har 
prin credin^a §i Botez, ci e o presupusa orientarea a mea spre 
bine, in fa^a lui Dumnezeu, in cer. 

Eu voi primi ceva, o intimitate cu Dumnezeu, conform 
acestei sanctologii utopice, la nivel divin...in ve§nicie. Nu 
acum... ci in viitorl 

Insa, de ce sa nu inceapa aceasta minune de acum? De ce 
nu incep, de acum, sa ma umplu de sfin^enia lui Dumnezeu, 
daca eu trebuie sa II vad pe Dumnezeu, daca eu trebuie sa fiu 
Sfdnt cum El e Sfdnt, adica sa ma umplu, in mod real, de 
sfin^enia Lui? 

Raspunsul, singurul: de unde sfin^enie, daca nu au Sfinte 
Taine?! Ei au doar simboluri §i traiesc cu gandul la ziua de 
maine §i acum fac foamea. Foamea sufletului de a se sfnui e 
aruncata dupa moarte...Si dupa moarte vine Iadul si nu 
comuniunea cu Dumnezeu. . . 

Pentru Tillich, formula lui Luther: simul peccator, simul 
Justus [in acelasi timp pdcdtos si drept] este „inima revohrfiei 
luterane" ' . Pentru mine este inima decaden^ei luterane. 

„Pentru Luther, absen^a oricarei contribu^ii umane [in 
procesul/ in drumul/ pe calea mantuirii n.n.] este atat de 
importanta, incat, pentru ea, Melanchton a formulat doctrina 
forensica a justificarii" 1039 . 

Tillich considera atitudinea lui Melanchton fa^a de 
doctrina lui Luther despre justificare drept o „distorsiune 
dezastruoasa" a acesteia 1040 , pentru ca, nu e adevarat, in opinia 
lui, ca „credin^a este un act uman prin care el [omul n.n.] merita 
justificarea" 1041 . 

„Ca act divin, regenerarea §i justificarea sunt una. 
Amandoua vorbesc despre reunirea [lui Dumnezeu n.n.] cu eel 
instrainat [de El n.n.]. 

Regenerarea, ca reunire actuald, §i justificarea, ca §i 
caracter paradoxal al acestei reuniri sunt, deopotriva, acceptari 
inacceptabile 1042 . Sanctificarea se distinge de cele doua de mai 
inainte [de mai inaintea ei n.n.], fiind un proces care se distinge 
de evenimentele imperii. 

Distinctia fundamentala intre sanctificare §i justificare in 
Reforma, nu ^ine de in^elesul original al termenilor. 



1038 Ibidem. 

1039 Idem, p. 178-179. 

1040 Idem, p. 179. 

1041 Ibidem. 

1042 Din partea cui...sunt inacceptabile: a lui Dumnezeu sau a omuluil 



215 



Justificare inseamna, in mod literal, a face drept, pe cand 
celalalt, sanctifware, inseamna ca o fiinid a fast primitd in 
comuniunea Sfiniilor, adica in comunitatea celor care cresc prin 
puterea noiifiinie 

Diferen^a intre cei doi termeni nu \mz de in^elesul lor 
literal ci de evenimentele istoriei Bisericii, ca urmare a revenirii 
doctrinei lui Pavel in Reforma" 1044 . Nu ne-a explicat nimic. 
Nebuloasa! 

Am aflat acela§i lucru: justifwarea §i sanctifwarea sunt 
una, se fac de catre Dumnezeu in dreptul Sau §i, intre 
Dumnezeu (Care sta numai sus) §i om (care niciodata nu poate 
sa ajunga la El) e tacere §i frica. Teologia protestanta a 
justificarii e un adevarat film de groaza. 

Pentru ca Dumnezeu e intotdeauna prea sus ca omul sa 
ajunga la El sau Dumnezeu nu e impreund cu omul, nu 
cdldtoreste §i nu este in el, prin harul Sau §i nu il sfm^e§te la 
modul actual, acum, in mod evident... ci il pregate§te pentru o 
futurologie 1045 utopica §i deliranta. 

De ce? Daca nu ai acum intimitate cu Dumnezeu §i nu 
sim^i ca cre§ti in har, in sfm^enie, pe fiecare zi nu vei avea in 
veci unire cu El, una la mana iar, in al doilea rand: daca stai 
mereu in transa venirii Lui, fara sa II ai in tine §i fara sa ai 
intimitate cu El, delirul e degeaba. Un delir funest. Un delir 
mormantal. 

Te crezi credincios in timp ce tu l\\ sarbatore§ti 
disperarea, neputin^a, saracia §i degringolada interioara. 

Crezi... dar e§ti un lad. Cum po^i sa nume^ti credinfd o 
stare de disperare, de framantare §i halucina^ie perpetua? La ei 
se poate... 

„Sanctificarea este un proces in care puterea Noii 
Fiin^e 1046 [incepe p. 180] transforma personalitatea §i 
comunitatea, in afara §i inauntrul Bisericii. Deopotriva cre§tinul 
ca atare §i Biserica, deopotriva lumea religioasa §i seculara sunt 
obiecte ale sanctificarii, lucrata de Spiritul Divin, Care este 
actualizarea Noii Finite" 1047 . 

„Hristos nu este un eveniment izolat, care s-a petrecut 
odata, in vechime, ci El este puterea Noii Finite, pregatind 
manifestarea decisiva in Iisus ca Hristos, mai presus de istorie §i 
actualizand in Sine, ca Hristos, in toata istoria ulterioara. 



A se citi: prinfiinta lui Hristos. 

1044 Ibidem. 

1045 Pentru un viitor, pentru o vesnicie.. 

1046 Idem, p. 179 

1047 Idem, p. 180. 



216 



Marturisirea noastra ca Hristos nu este Hristos fara 
Biserica, face ca doctrina Duhului §i a Impara^iei sa fie parte 
integranta din lucrarea hristologica" 1048 . 

Se observa ca avem de-a face cu o hristologie nestoriana, 
in care Iisus trece printr-o utopica faza de evolu^ie spre a fi 
Hristos, insa, fmalul ultimei cita^ii propune o abordare 
interesanta a hristologiei. 

Autorul subsecven^iaza hristologiei doctrina 
pnevmatologica §i eshatologia sau vede cele doua capitole 
dogmatice in legatura cu iconomia mantuirii. 

Ar fi frumos sa gasim in teologia protestanta o 
reintoarcere la hristologia-pnevmatologica a Bisericii una, adica 
la prezen^a lui Hristos §i a Duhului in procesul mantuirii sau la 
aspectul tradialogic in mantuire. 

E foarte adevarat ca sanctologia are drept scop implinirea 
eshatologica sau ca iconomia mantuirii i§i descopera 
profunzimile in ve§nicie. 

Tillich are cateva elemente interesante in Dogmatica sa, 
care pot fi evaluate pozitiv din punct de vedere ortodox, dar 
ramane, in mod fundamental, la preconcep^iile teologiei 
protestante clasice, cu tot avantul sau ontologist in domeniul 
hristologiei §i cu paruta reevaluare a termenilor soteriologiei. 



1048 Ibidem. 



217 



Pefiecare zi trebuie sd vezi mai bine cu sufletul 



1049 



Pr. Drd. Alexandra Joi^a, Lucrarea sfinjitoare a Sfdntului 
Duh in Bisericd, in „Studii Teologice" XXXII [1980], nr. 7-10, 
p. 638-648. 

„Sfantul Duh este o realitate de sine subzistenta, 
revarsandu-se in lume ca dar, fara sa se identifice cu daruF 1050 . 

Biserica este „pepiniera §i livada Duhului" 1051 . Foarte 
multe citate patristice. Un exces de citate in acest articol. 

„Taina Preo^iei este echivalentul, in plan spiritual, al 
Tainei Casatoriei" 1052 . 




Sfdntul Ierarh Epifanie al Salaminei 



• 1053 



Da explica^ia bazandu-se pe un citat din Sfantul Epifanie 



al Salaminei 



• 1054 



care spunea ca arhiereul e eel care na§te 



Articol editat la nivel online pe 8 noiembrie 2007. 

1050 Idem, p. 639. 

1051 Idem, p. 641. 

1052 Idem, p. 646. 

1053 Sfanta Icoana e preluata din locatia: 
http://ro.wikipedia.Org/wiki/Fi%C5%9Fier:Epiphanius-Kosovo.jpg. 

1054 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Epifanie_de_Salamina. 



218 



paring, adica preo^i, prin hirotonia sacramentala, pe cand 
preotul na§te fii prin slujirea sa fa^a de cei credincio§i §i, ca din 
aceasta cauza, exista o similitudine intre Preofie §i Casatorie. 
Mi-a placut intui^ia parintelui Jorfa in acest caz! 

„In fiecare Taina se aduce inaintea lui Dumnezeu un 
buchet de epicleze" 1055 . 

„0 taborica metavoli [adica preschimbare/transfigurare 
n.n.] se produce prin Duhul in fiecare Taina; prin Botez trecem 
de la paganism la crestinism; prin Mirungere trecem de la omul 
trupesc la eel duhovnicesc, anticipand deplina §i definitiva 
spiritualizare a trupului de la parusie; prin Maslu trecem de la 
boala trupeascd la sdndtate, prin Pocain^a de la pdcat la virtute; 
prin Casatorie trecem de la starea defii trupesti la cea deparinfi 
trupesti; prin Preo^ie trecem de la ipostaza defii duhovnicesti la 
cea de pdrinfi duhovnicesti, iar prin Sf. Euharistie devenim din 
consdngeni ai lui Adam, consdngeni ai lui Hristos''' 

„Actul primirii, colaborarii firii omene§ti cu harul este un 
fapt de o adanca smerenie, pentru ca credinciosul isj recunoa§te 
nevrednicia §i neputin^a ontologica, aflandu-§i izbavirea numai 
in ajutorul divin" 1057 . 

„liberul arbitru al credinciosului are ontologic o tending 
spre har, dupa cum trupul are una spre aer, apa, hrana §i 
lumina" 1058 . 



*** 



Pr. Prof. Constantin Corni^escu 1059 , Sfintele Taine in 
Mdrturisirea Ortodoxd a lui Petru Movila, in „Studii 
Teologice" XXXII, nr. 7-10, p. 714-719. 

Prima confirmare a Marturisirii a fost la Sinodul de la 
Kiev, 8-18 septembrie 1640, in afara de doua puncte: 

1. locul sufletelor dupa moarte 1060 §i 

2. cuvintele §i momentul prefacerii Cinstitelor Daruri 1061 . 
Corectarea Marturisirii s-a facut la Ia§i, in Sinodul din 

toamnaluil642 1062 . 



1055 Ibidem. 

1056 Ibidem. 

1057 Idem, p. 647. 

1058 Ibidem. 

1059 Profesor de Noul Testament si traducator de carte patristica. 

1060 Adica cate stari de existenta vesnica exista? Potrivit teologiei ortodoxe: numai Rai si 
lad. Potrivit teologiei romano-catolice: Rai, Purgatoriu si lad. 

1061 Idem, p. 714. 



219 



La 30 oct. 1642, Marturisirea [M.] a fost inaintata 
Sinodului din Constantinopol, in limba greaca 1063 . 

Patriarhul ecumenic Partenie I eel Batran [1639-1644], 
impreuna cu Sinodul permanent au cercetat M §i au considerat-o 
recepta 1064 . 

In martie 1643 ea a fost intarita cu pecetea patriarhiei §i 
cu iscaliturile patriarhului Partenie, a 8 mitropolrfi §i a 13 
dregatori biserice§ti 1065 . 

Actul a fost semnat §i de patriarhul Ioachim al 
Alexandriei, de Macarie al Antiohiei §i de Paisie al 
Ierusalimului, cat §i de Partenie, mitropolitul de Chios 1066 . 

Meletie Sirigul 1067 se pare ca a fost acela care i-a adus Sf. 
Petru Movila o copie a M cu iscalitura patriarhului Partenie, in 
vara lui 1 643 §i ea se afla astazi in Lavra Pecerska din Kiev 

Pr. Cornit.escu spune ca Sf. Petru Movila in M nu se 
ocupa §i de „efectele transformatoare ce le aduce unirea cu 
Hristos, prin Taine, asupra omului" 1069 . 

Dar, spune acesta: „M. ortodoxa a lui Petru Movila 
depa§e§te opozi^ia dintre preoiia sacramentala §i cea ob§teasca 
sau imparateasca, prin faptul ca preoiia sacramentala este 
menita sa constituie pe credincio§i prin Sf. Taine, in casa 
duhovniceasca ^ipreofie sfdnta" 1070 . 

Autorul mai spune ca Sf. Petru Movila 1071 „nu a voit sa 
dea caracter polemic Marturisirii, ci a expus in ea numai ceea ce 

1 079 

era strict necesar pentru apararea credkrfei creatine" 

Concluzia autorului e aceea ca M Sf. Petru Movila are 
formuldri schematice sj caracter nepolemic 



Pr. Prof. Dr. Dumitru Belu 1074 a adormit pe data de 5 
septembrie 1980. 



1062 Ibidem. 

1063 Idem, p. 715. 

1064 Ibidem. 

1065 Ibidem. 

1066 Ibidem. 

1067 O carte a sa: http://www.cimec.ro/carte/cartev/cstraine/cv025.htm. 

1068 Idem, p. 715. 

1069 Idem, p. 719. 

1070 Ibidem. 

1071 Despre viata sa: http://sfintiromani.mmb.ro/7sfMl. 

1072 Idem, p. 719. 

1073 Ibidem. 

1074 Una dintre cartile sale: http://www.cartiortodoxe.ro/cartea-carte/1559-despre-iubire- 
belu,-dumitru,-pr.-prof.-dr..html. 



220 



Pr. Prof. Dr. Petre Semen 1075 , Calamitdiile naturale - 
manifestari teofanice, avertismente divine sau semne ale 
timpului?, in „Studii Teologice", seria a III-a, I [2005], nr. 3, p. 

7-33. 

Providen^a divina fa^a de lume trebuie in^eleasa ca „o 
foarte atenta supraveghere a ei" dar §i ca o „totala dependent a 
acesteia de Creatorul ei" 1076 . 

Providen^a divina pare, uneori, sa se suspende temporal 

1077 

sau lucreaza selectiv 

,^itotputernicia Sa este exclusiv aceea a iubirif 

Ies. 19; I Regi 19, 11-13; Amos 1, 1; Zaharia 14, 59: 
cutremure ca manifestari colaterale ale prezen^ei divine 1079 . 

Cap. 19 Ie§.: cutremur ca apanaj al teofaniei sinaitice 1080 . 

Sf. Hie, I Regi 19, 11-12: fenomen „natural", zice autorul, 
„provocat tot de mare^ia divina" 1081 . 

Despre cele doua cap. cit. ant, autorul spune: „din 
descrierea celor doua momente teofanice de pe Sinai [Horeb] se 
deta§eaza clar ideea ca avem de-a face cu unele fenomene, 
aparent naturale, dar totu§i irepetabile, cu menirea de a reda* 
[text ilizibil in ce am eu!] majestatea divina inaintea nimicniciei 
omene§ti §i de a-i spori, in acela§i timp, grandoarea" 1082 . 

Concluzia autorului e ca ambele cutremure nu sunt 
cataclisme naturale 

Misiunea cre§tina de astazi, remarca autorul nostra, 
pentra a fi in ton cu via^a lejera a postmodernita^ii, „a pus 
accentul aproape in exclusivitate pe o teologiei a milei §i a 
iubirii lui Dumnezeu lasand la o parte judecata §i pedeapsa, 
respectiv dreptatea [lui Dumnezeu fa^a de noi n.n.]" 1084 . 

Predica ortodoxa insa trebuie sa vesteasca, deopotriva, 
dragostea dar si avertismentele lui Dumnezeu fa^a de noi. 



1075 Profesor de Vechiul Testament la Iasi, autor de manual de specialitate. 

1076 Idem, p. 7-8. 

1077 Idem, p. 9. 

1078 Idem, p. 11. 

1079 Idem, p. 14. 

1080 Ibidem. 

1081 Idem, p. 15. 

1082 Ibidem. 

1083 Idem, p. 16. 

1084 Idem, p. 19. 



221 



Nu trebuie sa eludam avertismentele evanghelice chiar 
daca dam preeminent reliefarii milei lui Dumnezeu in 
pastora^ia noastra 1085 . 

Remarca „continuarea §i legatura dintre predica lui 
Hristos §i cea a Profetilor" 1086 . 

8 vaiuri la Matei §i 6 la Isaia . Parintele profesor e 
specialist in VT §i asta se vede la tot pasul in articolele sale. 

Imi aduc aminte ca, in anul 1 , ca student la Teologie, am 
avut probleme, pentru ca am inva^at din manualul sau §i nu din 
al parintelui profesor Cornrfescu Emilian. Manualul sau era mai 
pu^in stufos decat al celui de al doilea. Cred ca atunci a fost 
prima data cand am intrat in contact cu modul de scriere al 
parintelui Semen. 

Calamita^ile naturale pot fi percepute ca un veritabil 
avertisment . A§a cred §i eu. 

Despre furtuna in Scriptura, ca exprimare a majesta^ii 
divine/ a slavei lui Dumnezeu: Ier. 51, 16; Ps. 135, 7; Iov. 38, 
34; Ies. 19, 16-19; Jud. 5, 4; Ps. 17, 19 1089 . 

Fenomenele naturii sunt, pentru Dumnezeu, „instrumente 
de cearta sau de mangaiere" 1090 . Sunt cu totul de acord! 

„Dreptatea te poate salva din orice circumstance 
nefavorabile" 1091 . Adevarat! 

Foametea apare in Scriptura de circa o suta de ori 
[ebraicul raav] 



1092 



Sa acceptam suferin^a ca pe o cruce! 1093 



Protos. Lect. Dr. Justinian Carstoiu, Cartea Iov: 
demonologie, ispita, suferinia §i biruinia, in „Ortodoxia" LVII 
(2006), nr. 3-4, p. 88-103. 



„Cartea Iov este o explicate a raului §i a injustrfiei 



,,1094 



1085 Ibidem. 

1086 Idem, p. 20. 

1087 Ibidem. 

1088 Ibidem. 

1089 Idem, p. 21. 

1090 Ibidem. 

1091 Idem, p. 22. 

1092 Idem, p. 23. 

1093 Idem, p. 27. 

1094 Idem, p. 88. 



222 



Demonologia VT are arii extinse, spune autorul, in Fac, 
Lev, Iov, I Cron. si Zah. 1095 . 

„Satan este eel care i-a condus pe ceilal^i demoni si i-a 
inselat pe oameni, chemandu-i la idolatrie" 1096 . 

Satana este in VT: 

du§man in razboi [II Regi 11, 14, 23, 25], 

tradator [I Regi 29, 4], 

acuzator lajudecata omului [Zaharia], 

eel cepune la tofi obstacole [Num. 22, 32], 

eel care indeamna pe om sa ac^ioneze impotriva voin^ei 
divine [? Cron. 21, 1]; 

lucreaza pentru Dumnezeu dar faptele lui sunt de 
distrugere si de ispitire in scopul incercarii [Iov 1, 6-9; 2, 1-10]; 

este invidios si indeamna la pacat [? Paral. 21, 1; II Regi 
24, 1, Int. lui Sol. 2,24] 1097 . 

„ Satana seamana deznadejdea, dar nadejdea anuleaza, [in 
mod n.n.] negresit, influenza satanica" din noi 1098 . 

Descrierea demonilor. Iov. 41, 18-34 1099 . 

Acest ^inut Uz trebuie cautat in toata Idumeea, regiune 
ocupata, situata la sud-est de Palestina. Popor frate al Israelului. 
Prietenii lui Iov au nume idumite 1100 . 

„Nenorocirea este piatra de incercare a sincerita^ii iubirii 
aratata in timpul prosperita^ii" 1101 . Da, un mare adevar, un 
adevar experen^ial! 

Iezechiel despre Iov: Iez. 14, 14-20. Apoi la Iisus Sirah 
49, 10; 5, 10 1102 . 

„Pacatul se datoreaza lasita^ii noastre" 1103 . Corect! 

„Ideea biblica de ispita nu confine, in primul rand, ideea 
de seducfie [adica ispita sexuala n.n.], ca in sensul modern [si 
postmodern n.n.], ci confine ideea de punere la incercare a unei 

•.,1104 

persoane 

Autorul a sesizat un lucru de mare fine^e. Pentru ca in 
Scriptura se pune la incercare, prin demoni, fidelitatea fa^a de 



1095 Ibidem. 

1096 Idem, p. 93. 

1097 Ibidem. 

1098 Idem, p. 95. 

1099 Idem, p. 96, n. 41. 

1100 Cf. p. 97, n. 45 apud P. Dhorme, Le livre de Job, Paris, 1926, pp. XIX-XXIII si pp. 
19-20. 

1101 Idem, p. 97. 

1102 Idem, p. 98, n. 52, 53, 54. 

1103 Idem, p. 99. 

1104 Ibidem. 



223 



Dumnezeu, credir^a §i nu daca Sfantul, ca tot omul, cedeaza §i 
el in fa^a nurilor femeii. 

Ideea ca dracul e eel care, pe barba^ii asce^i, ii ispite§te 
sexual apare in epoca romantica, foarte recent §i nu apar^ine 
Scripturii. 

In Scriptura se vorbe§te de incercarea credinfei §i nu de 
incercarea tariei tale personale in fafa pacatului. Adica omul 
poate pacatui, poate gre§i...dar una e sa te lepezi de credin^a ta 
cu totul §i sa hule§ti pe Dumnezeu §i alta e sa ai ispite curente. 

„Diavolul nu ne impinge prin sila §i nici prin tiranie [spre 
pacat n.n.]. Nu ne for^eaza §i nici nu ne sile§te" 1105 , spre rau, ci 
noi alegem raul, pe care el ni-1 indica doar, ni-1 prezinta. 

„Iov e o prefigurare a Mantuitorului Hristos" prin 
suferin^a sa. 



1105 Idem, p. 100. 

1106 Idem, p. 103. 



224 



Ce inseamnd: a nuface abstracfie de nimic? 



1107 



De unde vine armata in limba romana? Poate ca de aici, 
de la to apiicrca = carele [de razboi]. Vezi LXX, Ie§. 14, 6. 



Domnul se lupta pentru poporul lui Israel, pentru Israelul 
eel duhovnicesc. Domnul lupta pentru noi contra demonilor care 
ne lupta pe noi/ care se lupta cu noi. Pentru aceasta, cand 
luptam cu Domnul trebuie sa stam in tacere. 

A se vedea Ie§. 14, 14: Kupiog iToA,e|j,r|aei uepi u|j,gov Km 
b\i€iQ 0LYr|06T6 : „Domnul va lupta pentru noi iar noi vom fi 
tacuti". Noi vom tacea. Ne luptam, impreuna cu Domnul, in 
tacerea rugaciunii. 

Tacerea isihasta, tacerea lini§tii este un razboi, impreuna 
cu Domnul, impotriva demonilor de tot felul. Tacere activa. 
Tacere polemica, razboinica. Tacere biruitoare. 

Rugaciunea inimii e o tacere a bucuriei, o tacere a 
victoriilor multiple impotriva celor care ne lupta pe noi din 
vazduhul mnuii, adica a victoriilor impotriva demonilor. 

Demonii sunt ingrozi^i, sunt tulbura^i, nu §tiu ce sa mai 
faca, atunci cand, stand in tacere, ne aratam biruitori asupra 
multei lor vorbiri dezlanate. 



Ie§. 14, 21 este un exemplu elocvent a realita^ilor divino- 
umane, a cooperarii divino-umane care se petrece in 
Dumnezeiasca Biserica. 

Atunci cand Moise ridica mana asupra marii, Domnul 
desparte marea, printr-un vant care batea dinspre sud, pe tot 
timpul nop^ii, §i apa marii se desparte §i marea devine uscat. 

Cand preotul lucreaza Sfintele slujbe in Biserica, atunci §i 
Domnul lucreaza, in mod haric in el §i in cele care se fac, pentru 
ca, prin el §i prin ele, sa sfm^easca pe fiii Sai. 

Gestul uman al lui Moise e secundat de gestul lui 
Dumnezeu sau ambele gesturi sunt intr-o corespondent directa, 
intima. 



1107 Articol editat la nivel online pe data de 12 noiembrie 2007. 



225 



Cele care se fac la porunca lui Dumnezeu sunt plinite de 
prezen^a Sa. Cele pe care Dumnezeu le-a randuit in Biserica, 
prin Sfin^ii Bisericii, acelea se fac prin harul Sau, prin prezen^a 
Sa, prin starea Sa de fa^a. 

Noi trebuie sa avem con§tiin^a ferma, daca nu avem 
sim^irea §i vederea tainicului §i nevazutului din timpul slujbelor, 
ca Domnul §i Sfin^ii §i Ingerii sunt cu noi §i ca nicio slujba, in 
nicio slujba nu suntem fara harul lui Dumnezeu. 

Dumnezeu e cu noi §i lucreaza in noi §i prin noi cu harul 
Sau. El nu sta departe, ci conlucreaza cu noi la orice efort din 
via^a noastra. 

El e cu noi la slujbe, e cu noi cand ne nevoim pentru 
virtute, e cu noi ca sa ne ridice din pacat, e cu noi ca sa ne faca 
sa fim tari in bucurii, in necazuri, in singuratate. 



Pensionarea este, pentru mul^i, un eveniment care ii 
prabu§e§te psihic. Trebuie sa ne pregatim ie§irea la pensie intr- 
un mod treptat, pentru ca aceasta predispozifie spre inactivitate 
sa se transforme intr-o activitate alternativa. 

Adica trebuie sa trecem de la un ritm sus^inut la un alt 
ritm, prin care facem ca eforturile noastre sa nu se reduca la 
zero. Trebuie sa ne pregatim hobbyuri alternative la munca pe 
care am depus-o o via^a intreaga. 



Stomacul lui e un crematoriu: Doru Octavian Dumitru. 
Adica stomacul lui are arderi ultrarapide §i de aceea el e slab 
rau de tot. 



3><3 1108 . Terorism la Bucure§ti. Realitatea TV. 

1 1 OQ A 

Teroristul Ple^i^a ' . In februarie 1981 a avut loc 
atentatul de la Miinchen. Carlos era simpatizantul lui Ple^i^a §i 
viceversa. 

Pana in 1997 nu a fost vokrfa politica pentru 
condamnarea lui Ple§rfa. 

In 1980 agen^ii secret aveau laptop §i scaner. 



1108 Emisiune moderata de Stelian Tanase: http://www.realitatea.net/emisiuni/3x3.html. 

1109 NicolaePlesita: 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ple%C5%9Fi%C5%A3%C4%83. 



226 



Ple§i^a tine un discurs de 7 ore in fat.a Parchetului in care 
in§ira minciuni peste adevaruri, incat nu mai §tie nimeni, care e 
minciuna §i care nu e. 

Magdalena Cop*, amanta lui Carlos, a depus marturie 
impotriva lui in Germania. 

Carlos a atentat la viat.a Monicai Lovinescu 1110 , pe cand 
Goma 1 m a, fost vizat de un colet capcana pregatit de Ple§i|a. 



Ucidere din culpa: omorat de un tramvai pe cand 
decedatul era beat. 



comisura / §ant. / fisura 

paralizia mu§chiului gurii. 

arcada dentara 

procesul de masticatie // mestecarea bolului alimentar. 

mu§chiulatura?/musculatura 

asimetrie faciala 

uscarea globului ocular 



Tulburari de gust: cand nu mai sim^i ducele §i saratul in 
por^iunea din fa^a a limbii. 

Cand ai astfel de tulburari in partea din fa^a a limbii ele 
nu sunt datorate unui atac cerebral. 



Conducatorii auto, care stau cu geamul deschis in timp ce 
merg, sunt predispu§i la paralizie pe partea stanga. La fel se 
intampla §i daca e deschis geamul din dreapta: paralizia trece pe 
partea dreapta. 

Acest gen de paralizie faciala se nume§te paralizie faciala 
perif erica §i se trateaza, in primele 3-4 zile, cu cortizon in doze 
mari + medicamente adjuvante. 

111? 

Date de la Prof. Acad. Constantin Popa. Etno TV 



1110 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Monica_Lovinescu. 

1111 Paul Goma: http://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Goma. De aici puteti downloada opera 
sa: http://paulgoma.free.fr/. 

1112 Date obtinute dintr-o emisiune a postului de televiziune Etno TV. 



227 



La Ora§tie se face §tiin$a de cercetare pe plantele 
medicinale de 80 de ani de zile. 

i i i -j 

Farmacistul Farago a fost primul care a introdus la noi, 
in anii 30 ai secolului trecut, §tiin^a cultivarii plantelor 
medicinale. 

Stresul, fumatul etc. suprasolicita sistemul vegetativ 
simpatic. 

Solicitarea excesiva a cordului duce la palpitatii. 

Ischemia = insuficienta irigare cu sange a mu§chiului 
inimii. 

Filoterapia 1114 ajuta in prima faza a bolii. 

Mussel §i menta ecologice: otyinute pe baza de 
ingra§amant organic animal. 

Salvia: ceaiuri calmante cardiace. 

Mace§ul inflorit [rosa canina] confine vitamina C §i se 
folose§te astazi, in Romania, la medicamente §i ceaiuri 
antistress §i la siropurile pentru copii sau in siropul contra 
anemiei. 

Galbenelele sunt folosite ca cicatrizante, antiinflamatorii 
§i in protec^ia stomacului. Ceaiul de galbenele ajuta la digestie. 
EtnoTV 1115 . 



Tunsoarea tanga. Am luat lectii...Crema de fa^a trebuie 
schimbata de mai multe ori pe an. 



Videotelefonul a fost introdus in media romaneasca dar 
inca imaginile transmise pe aceasta cale sunt defectuoase. 



- De ce nu ifi iei un celular cu racordare la internet?, 1- 
am intrebat, pe impatimitul de celulare, care nu avea nici 19 ani. 



1113 A se vedea pagina 10/70 din sursa de aici: 
http://www.noema.crifst.ro/doc/200801_06.pdf. 

1114 Idem: http://www.sanatateata.com/terapii/fitoterapia.htm. 

1115 Date preluate dintr-o emisiune de pe EtnoTV. 



228 



§i el mi-a spus: Pe mine ma intereseazd numai sa descarc 
muzicd depe net, manele . . .Discu^ia s-a incheiat...brusc. 



229 



Experienfa ortodoxd in mijlocul melanjului 
ideatic postmodern U16 

Pr. Prof. Dr. Stelian Tofana, Cuvdntul lui Dumnezeu intr- 
o lume secularizatd. Cauzele nerodirii acestuia, in „Ortodoxia" 
LVII [2006], nr. 3-4, p. 12-26. 

„Este adevarat, revela^ia s-a incheiat in Iisus Hristos, dar 
ceea ce nu s-a incheiat, din acest proces, este addncirea 
cunoa§terii lui Iisus Hristos §i a Tatalui, Care este in Fiul" 1117 . 

§i continua autorul: „desfa§urarea revela^iei nu este 
incheiata" pentru ca „revela^ia nu se va incheia decat atunci 
cand Fiul va veni a doua oara §i cand planul lui D. cu lumea se 
va incheia prin Judecata finala si cand revela^ia se va 
transforma, pentru cei ale§i, intr-un proces de perpetua 
cunoa§tere §i adancire in iubirea lui Dumnezeu" 1118 . 

Cuvantul lui Hristos, insista autorul, e nedespar^it de 
persoana Sa 1119 . 

Cuvintele §i faptele omului „nu sunt numai in afard de el, 
ci §i in el, stratificate in existen^a lui" 1120 . 

„De aceea, el [omul n.n.] este atras acolo unde se 
pomenesc faptele sale, fiind de fa^a eel pu^in cu o prezenfd 

1191 

inteniionald, mai ales cand §i-ar auzi pomenit numele" 

„Cuvintele §i faptele Lui [ale Domnului Hristos n.n.] sunt 
bra^e intinse asupra noastra. Opera Sa este puntea pe care o 
arunca fapturii permanent, pentru a o lega de Persoana Lui, este 
manifestarea, deschiderea Persoanei Lui spre lume, este 

1 1 99 

mijlocul prin care se identified cu noi" 

119^ 

Cand auzim cuvintele lui Hristos ne imparta§im de El 
„Oamenii nu se lasa transforma^i de cuvintele de foe ale 
Scripturii, deoarece le citesc ca pe cuvintele unei simple car^i, 
fara a le accepta §i crede ca fiind incarcate de putere divina, 
nedespar^ite de Persoana dumnezeiasca a Aceluia care le-a rostit 
o data pentru totdeauna" 1124 . 

Transformarea noastra se petrece citind 1125 . 



1116 Un articol editat la nivel online pe data de 14 noiembrie 2007. 

1117 Idem, p. 13. 

1118 Ibidem. 

1119 Idem, p. 14. 

1120 Idem, p. 15. 

1121 Ibidem. 

1122 Idem, p. 16. 

1123 Ibidem. 

1124 Idem, p. 19. 

1125 Idem, p. 21. 



230 



„Via^a §i activitatea Mantuitorului Hristos, prinsa in 
paginile Sfmtei Scripturi, este actualizata, Liturghia 
reprezentand o continuare harica a evenimentelor 
Scripturii" 1126 . 

Origen, Omilia a 13-la laExod, PG. 12, col. 315 1127 . 

Pe baza acestui text avem la p. 23: „daca pentru trupul §i 
sangele Mantuitorului manifestam o grija deosebita ca nu 
cumva vreo faramitura sa cada jos §i sa o pierdem, atunci 
aceea§i grija datoram §i fa^a de cuvintele lui Hristos din 
Scriptura, pentru ca pacatul este acela§i in cazul pierderii". 
Suntem cu totul de acord! 

Cina de la Emaus provoaca autorului o adanca in^elegere 
duhovniceasca a evenimentului scriptural, de care ne-am 
bucurat mult. 

La Emaus „E1 S-a contopit cu painea euharistica pe care a 
oferit-o ucenicilor spre hrana, savar§ind astfel prima Liturghie 
euharistica dupa invierea Sa. Astfel, cei doi ucenici sunt primii 
care se imparta§esc cu trupul lui Hristos euharistic, Cel jertfit, 
mort, inviat §i penetrat de energiile Duhului Slant. 

A§adar cunoa§terea §i unirea deplina cu Hristos s-a 

1 1 98 

realizat nu in cuvdnt, ci in Hristos Cel euharistic''' 

Adica nu L-au vazut pe Hristos numai din cuvintele Sale 
spre ei, ci doar li s-a incalzit inima de catre Duhul. Dar, cand s- 
au imparta§it cu El euharistic, atunci Ucenici L-au vazut in ei, 
L-au vazut duhovnice§te, pentru ca era in ei §i cu ei. 

Liturghia cuvantului se impline§te in §i prin „Liturghia 
euharistica, Taina a tainelor, care transforma cuvantul dintr-un 
simplu mesaj despre Iisus, intr-o participare reald la via^a Sa 
dumnezeiasca" 1 129 . 

Tot la Emaus, in „experien^a euharistica, liturgica, se 
produce §i se con§tientizeaza deplin §i fiorul sfant al intalnirii §i 
unirii cu Hristos", cf. Lc. 24, 32 1130 . 

„Orice pasaj din Biblie §i, in special, din Evanghelie, 
trebuie privit §i nrfeles ca mesajul adresat de Dumnezeu noua 
acum, cand ne cauta sa ne vorbeasca, sa intre in casa noastra, sa 
ne mantuie. A citi, a rosti sau a asculta cuvantul fara aceasta 
credin^a inseamna a ramane exteriori cuvantului §i puterii 
sale" 1131 . 



1126 Idem, p. 21. 

1127 Idem, p. 23, n. 37. 

1128 Idem, p. 24. 

1129 Ibidem. 

1130 Ibidem. 

1131 Idem, p. 25. 



231 



§i autorul da un exemplu extraordinar prin II Regi 12, 1- 
13 despre ce inseamna a primi, in mod pasiv, cuvantul, a-1 
recepta ca pe unul care nu te vizeaza §i apoi despre cuvantul 

1 1 19 

care te vizeaza §i care produce efecte imediate in fiin^a ta 

Cat timp, spune autorul nostra, David a crezut ca Natan 
vorbea despre altcineva §i nu despre el, parabola i-a fost 
exterioara. Nu 1-a atins. 

§i cand nu 1-a atins el a facut judecafi de valoare. 

Insa, „in momentul in care profetul il avertizeaza ca el 
este omul la care se refera cuvantul Domnului, §i ca el §ifapta 
sa sunt infierate de cuvant §i ca destinul lui este implicat in 
cuvantul Domnului, David nu mai face contestari §i aprecieri, ci 
savar§e§te pocainja: Am pdcdtuit inaintea Domnului! [II Regi 
12, 12]" 1133 . 

Jmplicarea in mesajul cuvantului coincide cu iubirea, 
iertarea §i mila lui Dumnezeu intoarse spre lume" 1134 . 

Chemarea lui Dumnezeu e o chemare mereu actuala, 

1 1 T C 

„care ne vizeaza" la modul personal 

Societatea unde cuvantul lui Dumnezeu nu rode§te este 
una marcata de secularism 1136 . 



1117 

Pr. Conf. Dr. Vasile Citiriga , Taina omului §i tragedia 
lui in epoca postmoderna, in „Ortodoxia" LVII [2006], nr. 3-4, 
p. 27-44. 

1 1 IS 

Taina omului „este legata pe veci de taina lui Hristos" 

Sufletul §i trapul omului participa la chipul lui Dumnezeu 
in om, pentra ca ,frumuse}ea ziditd dupd chipul lui Dumnezeu 
este, desigur, cea care zace in mormant, adica trapul nostra" 1139 . 

Observ la autorul nostra §i la alfi teologi romani, ca au o 
jena, o re^inere in a cita din car^ile de cult, din Vie^ile 
Sfin^ilor. . .0 re^inere nefireasca pentra un teolog ortodox. 

Primul idol al culturii moderne a fost „cultul 
civilizatiei" 1140 . 



1132 Ibidem. 










1133 Ibidem. 










1134 Idem, p. 


26. 








1135 Ibidem. 










1136 Ibidem. 










1137 A se vedea: 


http://www.univ 


-ovidius.ro/teologie/despre 


noi.htm. 


1138 Idem, p. 


27. 








1139 Idem, p. 


28. 








1140 Idem, p. 


30. 









232 



Al doilea idol e §tim{a moderna 1141 . 

Autonomia este un alt idol 1142 . 

S-a zeificat ra^iunea umana §i s-a prezentat ra^iunea „ca 
substitut al crednrfei in Dumnezeu" 1143 . 

Dar ra^iunea s-a negat pe sine §i s-a ajuns la „despotismul 
absurdului" 1144 . 

Alt idol, identificat de catre autor, este eel al progresului 
istoric al umanita^ii 1145 . 

S-a sacrificat pe altarul idolului progresului trecutul, 
tradi^ia, adevarul 1146 . 

Rationalismul a e§uat in iraiionalism §i subumanism 1147 . 

„Obsesia paranoica a rasei pure...ca §i materialismul 
marxist...[sunt o forma de idolatrizare [autorul spusese: 
idolatrie n.n.] a materiei" 

Omul s-a dezumanizat fiindca, „despar{indu-se de 
Hristos, a fost cuprins de intuneric" 1149 . 

Cf. Al. Schmemann, Euharistia. Taina Impdrdiiei, trad, 
de Pr. Boris Raduleanu, Ed. Anastasia, Bucure§ti, f. a, p. 189: 
„omul se hrane§te cu dorin^ele intunecate de a-1 dezumaniza pe 
om" 1150 . 

„Tragedia omului modern §i postmodern provine din 
faptul ca in el se afla pentru totdeauna dorul de Dumnezeu, 
cautarea lui Hristos" 1151 . 

„slabirea legaturii cu Dumnezeu a atras dupa sine 
§tergerea con§tiin^ei [con§tientizarii n.n.] starii de pacato§enie; 
virtutea consta, mai degraba, in dovedirea capacita^ilor trupe§ti 
decat in statornicia in binele revelat; sfinienia nu are valoare, 
pentru ca nu i se atribuie valoare ve§nica; Tainele sunt 
confundate cu acte magice, Biserica e vazuta ca o asociaiie 
pamdnteasca, avand menirea de a realiza lucruri pamante§ti, 
credinia e confundata cu superstitia, spiritualitatea cu orice act 
de culturd, iar cultul este perceput ca un spectacol, ca o 
reprezentafte 



1141 


Idem, p. 


31. 


1142 


Ibidem. Autorul se refera la auto 


1143 


Ibidem. 




1144 


Ibidem. 




1145 


Ibidem. 




1146 


Ibidem. 




1147 


Ibidem. 




1148 


Idem, p. 


35. 


1149 


Ibidem. 




1150 


Idem, p. 


35, n. 32. 


1151 


Idem, p. 


36. 


1152 


Idem, p. 


38. 



233 



Se observa ca Sf. Icoane §i Sf. Cruce sunt idolatrizate 
separat de Sfm^i §i in locul lor 1153 . 

Mascarea, ascunderea identita^ii proprii la nivel social, 
spune autorul nostru, genereaza suspiciunea, neincrederea 
generala 1154 . 

Asta accentueaza stresul §i nesiguran^a 1155 . Perfect de 
acord. 

„Omul adevarat este omul virtu}ii, omul virtuos, 
statornicit in bine, acela care dovede§te tarie in impotrivirea fa^a 
de pacat §i in via^a caruia se vede prezen^a lui Hristos prin 
comportament §i atitudine" 1156 . 



Drd. Bogdan Scor^ea, Despre vederea lui Dumnezeu in 
lumind in „Studii Teologice", seria a III, anul II [2006], nr. 1, p. 
100-120. 

Despre „lumina slavei Sale" la Baruh 5, 9 1157 . 

Doua erori grave, din punctul de vedere al experien^ei 
harice, in textul autorului nostru: 

1. „dintre care cea mai apropiata de tronul slavei este 
Lumina" 1158 

§i 2: focul, fulgerul, norul din VT sunt pentru autorul 
nostru „elemente care de^in lumina §i o raspandesc impur §i 
neuniform" 1159 . 

Pentru 

1 : lumina lui Dumnezeu iradiaza din fiin^a Treimii §i nu e 
numai „cea mai apropiata de Dumnezeu" 

§i 2: toate elementele revela^ionale scripturale, ca nor 
luminos, tunet, fulger, vdnt, car de foe .. .reprezinta aspecte ale 
luminii divine §i nu sunt niciodata impure sj neuniforme. 

„Pe Tabor are loc o pregustare a Invierii §i a Celei de a 
doua veniri a Mantuitorului" 1160 . 

Autorul in^elege ca invataturile Parin^ilor despre lumina 
dumnezeiasca §i relatarile despre ea au o unitate 
duhovniceasca 1161 , ceea ce e foarte adevarat. 



1153 Ibidem. 

1154 Idem, p. 42. 

1155 Ibidem. 

1156 Idem, p. 44. 

1157 Idem, p. 104. 

1158 Idem, p. 101. 

1159 Idem, p. 104. 

1160 Idem, p. 108. 



234 



„Insu§irile fire§ti ale omului nu sunt desfiin^ate de 
intalnirea cu divinul, ci largite...transfigurate, aduse catre un 
nivel de desavar§ire, simultan cu con§tiin^a [con§tientizarea 
n.n.] prezen^ei in acea lumina suprafireasca" 1162 . 



Yuri Valerievici Maksimov, Teodor Abu Qurrah. 
Teologul uitat, trad, de Drd. Eugeniu Rogoti, in „Studii 
Teologice", ser. Ill, II [2006], nr. 1, p. 195-204. 

Babilon = Bagdad? 

Sf. Teodor, Episcopul Haranului este Abu Qurrah, adica 
fatal mdngdierii. 

Nu ni s-au pastrat Vie^ile Sfm^ilor din Antiohia. 

D-l Cairala, aghiograful Patriarhiei de Antiohia, crede ca 
acesta poarta numele de Teodor de Edesa in lista Sf. 
antiohieni 1163 . 

S-au pastrat 43 de lucrari de la Sf. Teodor in greaca §i o 
murtime de manuscrise in araba 1164 . 

Dupa spusesele Sfantului Teodor insu§i, el ar fi scris 30 
de lucrari in limba siriaca dar manuscrisle sunt considerate 
disparute 1165 . 

Dintre operele arabe pastrate pana azi: 

Despre cinstirea Icoanelor, Impotriva iudeilor, 
Caracteristicile religiei adevarate, Despre Sinoade, Despre 
moartea lui Hristos, Despre metoda cunoasterii lui Dumnezeu, 
Despre teologia naturald, Despre Sfdnta Treime, Despre 
libertatea voinfe etc. 

20 dintre tratatele sale in greaca sunt dialoguri cu ereticii 
pe care i-a intalnit in via^a sa: nestorieni, monofizrfi, 
origeni§ti 1167 , iar 17 tratate sunt contra islamului 1168 . 

Intre 816-829 1-a tradus pe Aristotel in araba cu De 
virtutibus animae 

Prima edrfie critica a operelor sale cuprinde 17 dintre 
lucrarile sale despre islam [3, 8, 9, 18-25, 32, 35-38] 1170 . 

1161 Idem, p. 114. 

1162 Idem, p. 117. 

1163 Idem, p. 201. 

1164 Idem, p. 202. 

1165 Ibidem. 

1166 Ibidem. 

1167 Ibidem. 

1168 Ibidem. 

1169 Ibidem. 



235 



Nici autorul rus, §i nici traducatorul roman, nu dau vreo 
trimitere spre edrfia critica la subsol. 

Ca episcop de Haran 1171 , Sf. Teodor a avut confruntari 
teologice cu musulmanii §i ele au fost notate de diaconul 
loan 1172 . 



Pr. Prof. Dr. Constantin Coman, Despre recursul studiilor 
sistematice la Sf. Scriptura, in „Studii Teologice", ser. Ill, II 
2006], nr. 2, p. 181-193. 

Studiile sistematice trebuie sa faca recurs la textul 
biblic 1173 . Suntem de acord!/ 

„Teologia dogmatica actuala este mult mai pu^in biblica 
decat este teologia sistematicd a. Sfm^ilor Paring" 1174 . 

1 1 7S 

Citam Scriptura numai izolat, rupta din context 

Se ignora unitatea discursului biblic 1176 . 

Riscul selec^iei subiective 1177 . 

Se accentueaza prea mult pe litem, in detrimentul 
Duhului Scripturii 1178 . 

Nedrepta^irea unita^ii textuale tematice extinse 1179 . 

Asistam la un „dictat al cuvintelor in dauna faptelor" 1180 . 
E foarte profunda §i atenta observa^ia autorului nostru! Asistam 

1181 

la „separarea Bibliei de istoria biblica''' 

„Credin^a noastra se intemeiaza pe istoria consemnatd §i 
comentata de Sfdnta Scriptura, nu pe Sf. Scriptura. Credkrfa 
noastra este intemeiata pe prezenfa §i lucrarea continud a lui 
Dumnezeu in istorie, despre care dau marturie numeroasele car^i 

1 1 87 

biblice scrise intr-un interval de peste o mie de ani" 

Trebuie sa avem in vedere „contributia decisiva §i 

1 1 81 

indispensabila a Sfantului Duh la actul in^elegerii" 

1170 Ibidem. 

1171 Idem, p. 203. 

1172 Idem, p. 204. 

1173 Idem, p. 182. 
1,74 Ibidem. 

1175 Idem, p. 183. 

1176 Idem, p. 184. 

1177 Ibidem. 

1178 Ibidem. 

1179 Ibidem. 

1180 Idem, p. 185. 

1181 Ibidem. 

1182 Ibidem. 

1183 Idem, p. 189. 



236 



Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu, Ortodoxia §i Europa, in 
„Ortodoxia" LIV [2005], nr. 3-4, p. 3-6. 

„Cultura secularizata se intemeiaza pe separata radicala 
dintre domeniul public §i celprivaf 

„popoarele sau neamurile sunt realita^i concrete voite de 



Dumnezeu dupa planul Sau ve§nic de creare a lumii" 



1185 



1190. 



Pr. Conf. Dr. Vasile Citiriga, Temeiurile dogmatice ale 
viefii ve§nice, in „Ortodoxia" LVI [2005], nr. 3-4, p. 56-11 . 

„Ca §i in persoana lui Hristos, caracterul mantuitor al 
Bisericii consta in unirea intre divin §i uman ,,U86 . 

Sfmtele Taine „sunt acte ale unirii dintre divin §i 

55 1187 

uman 

„Ele actualizeaza mereu lucrarea mantuitoare a lui 
Hristos... §i, prin aceasta, sus^in Biserica [...] Prin Taine, 
credinciosul primind roadele rascumpararii, traie§te anticipat §i 
gusta din boga^ia viefii ve§nice, pe masura ce se une§te cu 
Hristos" 1188 . ' 

Autorul vorbe§te despre indumnezeirea noastra ca despre 
un temei al viefii vesnice 1189 . 

Pentru autor, temeiurile viefii vesnice sunt: 

1: Sf. Treime: temeiul fundamental al viefii vesnice 

2: omul - fiin^a creata pentru eternitate 1191 ; 

3: Iisus Hristos - u§a spre via^a vesnica 1192 ; 

4: Biserica §i Sfmtele Taine 1193 ; 

5: indumnezeirea credincio§ilor 1194 . 

Via^a vesnica „poate fi experiata in parte §i in condrfiile 
viefii pamante§ti" 1195 . 

1184 Idem, p. 3. 

1185 Idem, p. 4. 

1186 Idem, p. 71. 

1187 Ibidem. 

1188 Ibidem. 

1189 Idem, p. 73. 

1190 Idem, p. 57-61. 

1191 Idem, p. 61-65. 

1192 Idem, p. 65-70. 

1193 Idem, p. 70-73. 

1194 Idem, p. 73-76. 

1195 Idem, p. 76. 



237 



Pr. Lect. Dr. Daniel Benga, Incercdri de epistemologie 
teologicd ortodoxa, in „Ortodoxia" LVI [2005], nr. 3-4, p. 89- 
108. 

Obiectul cunoa§terii teologice e Dumnezeu 1196 . 

Autorul se intreaba, in mod indrepta^it, despre cum putem 
vorbi stiinfific despre Dumnezeu §i, daca nu cumva discursul 
teoretic nu este el insu§i o patologie, o schizofrenie 1197 . 

„Teologia autenticd este liturgicd, este doxologica" 1198 . 

„Orice experien^a religioasa autentica nu poate avea loc 
decat in spa^iul eclezial" 1199 . 

„Teologia ortodoxa este, prin excelen^a, o teologie 
harismaticd §i liturgicd''' 

„Din perspectiva istoriei Bisericii nu se poate vorbi de 
istorie profand, [adica] de o istorie in afara ac^iunii §i prezen^ei 
Logosului divin" 1201 . 

Autorul dedica un capitol de circa doua pagini 
subiectului: „Hristocentrismul teologiei ortodoxe" 1202 . 

„In afara lui Hristos suntem in istorie asemeni 
luceafarului lui Eminescu, morii,frumo§i, cu ochii vii" 

„Teologia este intotdeauna vie, o forma de ierurgie sau 
lucrare sfdntd, ceva care schimba via^a noastra" 1204 . 

„Dogmatica se na§te din cristelni^a Botezului, vechile 
simboluri de credin^a baptismale nefiind decat o marturisire 
triumfatoare a Treimii" 

„Teologia devine o marturie despre Via^a" 1206 . 

Teologia raiionald §i cea apofaticd sunt pentru autor 
complementare 1207 . 

. ~ - • -,. .,,1208 

„a experia mseamna §i apatimi 

Teologia ca cunoa§tere experiativa a lui Dumnezeu e 



harismatica, accentueaza autorul nostru 

1196 Idem, p. 89. 

1197 Ibidem. 

1198 Idem, p. 90. 

1199 Idem, p. 91. 

1200 Ibidem. 

1201 Ibidem. 

1202 Idem, p. 92-93. 

1203 Idem, p. 92. 

1204 Idem, p. 93. 

1205 Ibidem. 

1206 Ibidem. 

1207 Idem, p. 94. 

1208 Ibidem. 



238 



1209 



Pentru Paring ortodocsi exista „o metoda de teologhisire 
dubla, teologia §tiin^ifica nefiind decat urmarea contemplarii 
luminii necreate" 1210 . 

1911 

Cugetarea este un „act eminamente personal" 

Parintele Benga sus^ine ca func^ia didascalului din 

1919 

vechime a fost preluata astazi de teolog 

Oare e a§a?! Didascalul era harismatic iar teologul de 
astazi trebuie sa fie la fel de harismatic ca primul, ca sa pretinda 
ca poate explicita credin^a ortodoxa in mod acurat. 

Autorul observa in teologia ortodoxa actuala un 
dezechilibru intre viafa bisericeascd §i etosul ortodox §i 
gdndirea teologicd §i duhul comunitaiii eclesiale 

§i noi observam acest lucru dramatic. 

Credincio§ii no§tri n-au, in marea lor majoritate, percep^ie 
teologica profunda asupra credin^ei Bisericii, ci se dedau unei 
experience liturgice fara parametrii corec^i ai Tradrfiei, de unde 
teologia e dispre^uita pentru o experien^a/flra teologie. 

De aici reac^iile anormale care se petrec intre trditori §i 
teologi, ca §i cand am putea fi teologi fara sa fim §i trditori ai 
credinjei ortodoxe sau am putea sa fim credinciosi fara 
racordarea noastrd reald §i profunda la teologia Bisericii. 

Concluzia autorului nostra e aceea ca: o „teologie rupta 
de experien^a eclesiala devine repede sterild §i 
intelectualistd'''' Cu totul de acord! 

Teologia universitara, spune autorul nostra, trebuie sa 
aiba caracter existential 1215 . Suntem, din toata inima, de acord 
cu acest enun^! 

In Dogmatica sa, Sf. loan Damaschin a facut „o 
comparable §tiin^ifica" a dogmelor, adica „a separat materialul 
adevarat de eel eretic" 

Munca teologului ortodox nu e un scop in sine, 

1917 

precizeaza autorul 

Despre organiza^ia Oastea Domnului" din Biserica 
Ortodoxa autorul spune ca este „o mi§care pietista" §i ca, 
cantecele ei sunt in mare parte „straine Ortodoxiei prin accentul 
exagerat pus pe via^a morala ca rezultat al eforturilor omului, 



1209 Idem, p. 96. 

1210 Idem, p. 97. 

1211 Idem, p. 98. 

1212 Ibidem. 

1213 Idem, p. 98-99. 

1214 Idem, p. 99. 

1215 Ibidem. 

1216 Idem, p. 100. 

1217 Ibidem. 



239 



ingloband astfel un antropocentrism disimulat §i periculos 

1 9 1 S 

pentru via^a cre§tma autentica" 

§i noi credem acest lucru, din pacate! Ea este o expresie a 
credin^ei ortodoxe de masa, care vizeaza individualul sau grupul 
lor, segregat de Biserica §i in care aten^ia e canalizata numai 
spre o abordare acfionala a credin^ei, joasa, fara tangen^a cu o 
teologie profunda. 

Din pacate acest tip de in^elegere a teologiei ortodoxe e 
eel mai raspandit in Romania actuala, pentru ca nu presupune sa 
ai studii profunde de teologie, ci numai un entuziasm, care 
trebuie canalizat din punct de vedere ortodox. 

Autorul nostru crede, §i suntem cu totul de acord, ca in 
randul teologilor ortodoc§i de astazi e nevoie de o „libertate 
creatoare, de o interpretare creatoare a intregii istorii a Bisericii 
si a intregii Tradrfii mo§tenite de la Sfin^ii Paring" 

Se observa forma^a de istoric al Bisericii a parintelui 
Benga, de unde viziunea sa larga asupra prezen^ei §i lucrarii lui 
Dumnezeu in istoria Bisericii §i in contemporaneitate. 

Cf. n. 49, p. 103: „A§a numita mdntuire prin cultura 
sus^inuta de Constantin Noica este din p.d.v. al teologiei un 

1 990 

non-sens" . Corect! 

Autorul desprinde din anumite expresii patristice pe care 
le reda, 3 principii fundamental, spune Sfin^ia sa, ale 
metodologiei patristice in folosirea culturii §i a filosofiei 
pagane: 

1 : folosire atotcuprinzatoare; 

2: diferen^ierea atenta a ceea ce e folositor; 

1 99 1 

3 : prelucrarea celor selectate intr-o noua unitate 

Ii dam dreptate autorului. 

Cuprinzi, selectezi §i reintegrezi intr-o noua maniera, intr- 
una personala, datele culturale, teologico-eterodoxe sau 
filosofice in teologia ta. 

Asta presupune sa mergi fara inhibffii la surse diverse, sa 
le studiezi, sa i^i impropriezi lucrurile care se muleaza pe 
teologia ortodoxa §i sa le rescrii, sa le reinten^ionezi in mod 
ortodox. 

„Apofatismul este un sens sigur al unei dispozffii a min^ii 
conform adevarului" 1222 . Cam greoi spus dar e adevarat enun^ul. 



1218 Idem, p. 101. 

1219 Idem, p. 103. 

1220 Ibidem. 

1221 Idem, p. 105. 

1222 Idem, p. 107. 



240 



Apofatismul ortodox este tot ceea ce vezi in extaz §i apoi 
verbalizezi. Iar tot ceea ce vedem in vedenie/ extaz e adevarat, e 
conform adevarului dumnezeiesc. 

„Cunoa§terea lui Dumnezeu i§i pastreaza permanent 
caracterul ei paradoxal fiind, in acela§i timp, cunoastere §i 
necunoastere, vorbire §i tacere" 



Restaurarea apei, reintoarcerea apei: diTOKaTaorriTG) to 
u8cop [Ie§. 14, 26]. 

Celebrul cuvant al apocatastazei, cu care e eel mai adesea 
caracterizat Origen sau care reprezinta una dintre ereziile lui 
Origen, apare aici ca reintoarcerea apei, care se facuse zid la 
stanga §i la dreapta, ca sa acopere pe egipteni §i carele lor de 
razboi. 

'AiTOKaeLOTriiJi, de unde vine celebrul apocatastazd din 
limbajul nostru teologic, inseamna: eu restabilesc, eu restaurez, 
eu aduc inapoi ceva. 



Dumnezeu este ajutator [Por|06<;] §i aparator [oKeiTaarric;] 
al persoanei noastre, cf. Ie§. 15, 2, in LXX, ed. Rahlfs. 

Sinonimele englezesti ale lui oKej\aoxi]c, sunt defender, 
protector. . . 

Our Defender, adica Apdrdtorul nostru, Protectorul 
nostru, Cel care ne protejeaza pe noi de viclenia §i rautatea 
demonilor, de intemperii, de accidente, de moartea fizica §i de 
cea sufleteasca. 

In VUL 1224 ca si in YLT 1225 si L45 1226 avem la Ies. 15, 2 : 
„Taria mea §i cantarea mea este Domnul": 

VUL: „fortitudo mea et laus mea Dominus"; 

YLT: „My strenght and song is JAH"; 

L45: „Der HErr ist meine Starke und Lobgesang". 

1 777 

LXX se diferen^iaza semnificativ de cele trei edrfii 
citate mai sus. 



1223 Idem, p. 108. 

1224 VUL = Vulgata: http://www.vatican.va/archive/bible/nova_vulgata/documents/nova- 
vulgata_index_lt.html. 

1225 ylt = Young's Literal Translation (1862/1898), o editie scripturala in limba engleza. 
Poate fi gasita aici la nivel online: http://software77.com/onlinebibles/ylt/. 

1226 L 45 = editia scripturala a lui Martin Luther din 1545. Bineinteles in limba germana. 

1227 LXX = Septuaginta. 



241 



1998 

Ed. BOR 1988 merge in consens cu VUL: „Taria mea 
si marirea mea este Domnul". 

In WTT : !T D173T1 "'•T17: „taria mea si alegerea mea 
este Dumnezeu". 

Desi n~ipT*1 se poate traduce cu a alege sa faci ceva cat si 
cu « ca«to...noi am optat pentru prima varianta traductoriala, 
pentru ca doxologia e in primul rand alegere, dorin^a de a canta 
Domnului. 

In ed. BOR 2001 123 °: „Ajutor si ocrotitor mi S-a facut 
mie", urmand LXX. 

In TOB 1231 se merge pe varianta Vulgatei: „Ma force et 
mon chant, c'est le SEIGNEUR". 



1228 Editia sinodala romaneasca ortodoxa, din 1988, a Sfintei Scripturi. 

1229 O editie a Vechiului Testament, in limba ebraica. 

1230 Editia diortosita de IPS Bartolomeu Anania si editata in anul 2001 ca editie sinodala 
jubiliafk a Sfintei Scripturi. A se vedea: http://www.librarie.net/carti/24702/Biblia-sau- 

Sfanta-Scriptura-editie-jubiliara-a-Sfantului-Sinod-. Date despre eel care a indreptat-o: 
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bartolomeu_Anania. 

1231 O editie scripturala, in limba franceza, numita traducerea ecumenica a Bibliei si 
editata in 1988. 

A se vedea: 

http://www. editionsducerf.fr/html/index/collection. asp?n_col_cerf=102&id_theme=l&id 
cat=254. 



242 



Odihna cititorului este...in}elegerea a ceea ce 
cite$te 1232 




Pr. Drd. Radu I. Dumitru, Relafia dintre Hristos si Duhul 
Sfdnt pe plan trinitar dupa invafatura ortodoxd, in „Ortodoxia" 
LVI [2005], nr. 3-4, p. 182-190. 



Filioque = „o relate de provenienta" intre Sfantul Duh §i 
Fiul 1233 . 

Despre relaiia dintre Fiul §i Sfantul Duh au scris: 
Patriarhul Grigorie Cipriotul [1283-1289], Sf. Grigorie Palama 
[+ 1359] §i Iosif Vrienie [incep. sec. 15] 

Patriarhul Grigorie Cipriotul talmacea expresia „prin 
Fiul" a Sfantului loan Damaschin ca „aratarea [ttiv 4)av4pcooLv] 
Duhului prin Fiul, Care I§i are existen^a din Tatal" 

Autorul insa, din pacate, nu merge pe cartea patriarhului 
Grigorie ci il citeaza pe parintele Dumitru Staniloae. 

Sf. Grigorie Palama, cf. In. 1, 33, spune ca pogorarea din 
cer a Duhului §i ramanerea Sa peste Hristos „este dovada ca §i 
inainte de intruparea Fiului, Duhul Se odihnea peste El" 1236 . 

„Odihna [Duhului in/peste Fiul n.n.] trebuie in^eleasa ca 
neplecare mai departe sau ca ramdnere in Fiul sau peste Fiul [a 



Articol editat la nivel online pe 16 noiembrie 2007. 
' Idem, p. 182. 
1 Ibidem. 

'idem, p. 182-183. 
'Idem, p. 184. 



243 



Duhului n.n.], a§a cum s-a petrecut la Botezul Domnului [vezi 
In. 1,33]. 

Acest injeles este implicat §i in cuvantul purcedere, care 
inseamna nu provenire pur §i simplu a cuiva din altul, cum e 
na§terea, ci pornirea de undeva spre o {inta determinata sau 
pornirea de la cineva spre altundeva (eKuopeuoijm, pornesc la 
drum spre a ajunge undeva). Duhul, purcezand din Tatal, 
porne§te spre Fiul iar Fiul este ^inta in Care Se va opri" 1237 . 



Mrd. Remus-Dragos. Albu, Imitarea lui Dumnezeu si a 
Sfiniilor sau calea si frumusetea desavdrsirii crestine, in 
„Ortodoxia", LVI [2005], nr. 3-4, p. 191-240 1238 . 

Un articol foarte valoros. Autorul incepe articolul, studiul 
sau, cu o introducere despre: Locul imitdrii in via}a umand sau 
despre raiiunea si importania exemplului, p. 191-195. 

Imitari, spune autorul, deriva din imago §i inseamna a 
cauta, a reproduce o imagine 

Foarte multe referin^e din opere filosofice. Atitudinea 
scriitoriceasca a domnului Albu ne este cumva proprie, prin 
deschiderea interdisciplinary pe care o demonstreaza. 

Cf. n. 33, p. 199: „pe durata Lupercaliilor, mimii ii 
inchipuiau pe demoni; in timpul Floraliilor prostituatele asediau 
teatrele pentru a juca pe scena complet goale; romanii credeau 
ca jocurile ac^ioneaza asupra zeilor, ca triumful invingatorului 
comporta virtu^i epifanice, iar gesturile omene§ti empatice 
starnesc energia divina". 

Autorul nostru are un plan foarte bine structurat, §tie unde 
samearga... 

Autorul dovede§te in p. 200-204 ca imitarea lui Hristos e 
o problema scripturala, ca e §i una patristica [p. 204-21 1] §i ca a 
teoretizat-o, in special, Sfantul Grigorie de Nyssa §i Sfantul 
Maxim Marturisitorul [p. 211-218]. 

La Sf. Grigorie al Nyssei avem nu o imitare exterioard a 
lui Hristos, ci una intensiva 



1237 Idem, p. 185. 

1238 A se vedea si articolul nostru: http://bastrix.wordpress.com/2007/02/24/este-buna- 
intrebarea-imitarea-%C8%99i-urmarea-lui-hristos-sunt-exterioare-sau-intensive/. 

1239 Idem, p. 191. 

1240 Idem, p. 215, cf. afirmatiei parintelui Vasile Raduca. 



244 



Autorul trimite note de subsol la textele pe care le 
explica, in termeni proprii, reu§ind sa comprime foarte mult 
textul. 

Din sec. al 12-lea, spune autorul 1241 , a inceput o 
„prevalare a concretului §i a istoricului" 1242 , in via^a religioasa. 

Dupa o trecere in revista a spiritualitdiii imitaiiei la 
Bernard de Clairvaux, Francisc de Assisi §i Bonaventura (p. 
225-228), autorul incepe un subcapitol intitulat: Martiriul sau o 
prima forma a imitarii (p. 228-231). 

,Mistica imitarii §i cea a unirii nu se opun, moartea 
nefiind decat un mijloc de a gasi pe Dumnezeu, mai exact de a 
gasi pe Hristos, Care este calea ce duce la Dumnezeu" 1243 . 

„[Sf. Nicolae] Cabasila 1244 a elaborat o teologie care, 
impotriva instrumentalismului occidental, celebreaza Sfintele 
Taine ca pe ni§te vehicule ale energiilor necreate" 1245 . 

„una din roadele Botezului: a-L urma pe Hristos" 1246 . 

Concluzia autorului, oarecum nebuloasa, e aceea ca 
„reintegrarea imitarii lui Hristos in teologie este o chestiune 
absolut necesara" 1247 . 



John Calvin, Commentaries on the Gospel According to 
John, A New Translation, from the Original Latin, by the Rev. 
Willian Pringle, Volume Second in „Christian Classics Ethereal 
Library", Ed. Grand Rapids, MI 

In. 20, 12: „Modul cum Maria a in^eles ca sunt Ingeri sau 
daca nu cumva ei au fost oameni este neclar [de aici]. Noi 
cunoa§tem [doar] ca vesmintele albe erau un simbol al slavei 
ceresti. Pentru ca noi gasim faptul ca Hristos era imbracat in 
ve§minte albe cand S-a transfigurat pe munte §i a aratat 
majestatea Sa preaslavita celor trei Apostoli [Mt. 17, 2]" 1249 . 

Este evidenta inapeten^a lui Calvin pentru in^elegerea 
transfigurarii ca umplere de slava lui Dumnezeu. 



1241 Idem, p. 223. 

1242 Idem, p. 224. 

1243 Idem, p. 229. 

1244 A se vedea: http://ro.orthodoxwiki.org/Nicolae_Cabasila. 

1245 Idem, p. 233. 

1246 Idem, p. 236. 

1247 Idem, p. 240. 

12 8 Cf. http://www.ccel.org/. Trebuie sa va faceti cont ca sa cititi cartile date aici. 
1249 Idem, p. 154. 



245 



Pentru el totul e simbol §i nu realitate. Adica totul i se 
pare a fi aparent, fenomenal, trecator §i nu esenfial pentru 
umanitatea lui Hristos. 



246 



Dacd ifi pasa...te doare. Dacd nu ifi 
pasa...lucrurile te depa§esc §i te simfi al nimanui 1250 




St. Leon the Great, Semons, Translated by Jane Patricia 
Freeland and Agnes Josephine Conway, Ed. by The Catholic 
University of America Press, Washington, D. C, in FC vol. 93, 
1996. 



In timpul Sfantului papa Leon, de Boboteaza, inca se 
sarbatorea §i Craciunul. 

Cf. Epiphany, Sermon 31,6 ianuarie 441: 

„Sarbatorim astazi ziua cand Prea Curata Fecioara a 
nascut pe Mantuitorul neamului omenesc. Astazi, prea iubrfii 
mei, aceasta sarbatoare a Aratarii [Domnului] ne umple de o 
neasemuita bucurie" 1251 . . . Acesta e inceputul predicii. 

Lenten Sermon of the Transfiguration, Sermon 51, anul 
445: 

„Apostolul Petru, prin descoperirea Tatalui Celui 
Preainalt, depa§ind sim^urile trupului §i lucrurile omene§ti, a 
vazut cu ochii sufletului sau pe Fiul Dumnezeului Celui Viu §i a 



Articol editat la nivel online pe data de 26 noiembrie 2007. 
Idem, p. 132. 



247 



marturisit slava Dumnezeirii, caci nu a vazut numai firea 
trupului §i a sangelui" 1252 . 

1 -) C -7 

„Domnul §i-a aratat slava Sa inaintea Martorilor de§i 
i-a §i luminat pe ei in acest fel" 1254 . 

Sfantul Leon spune ca motivul transfigurarii Domnului, al 
schimbarii Sale la fat.a, a fost acela ca Ucenicii sa suporte mai 
u§or scandalul crucii iar, pe de alta parte, sa arate, ce fel de 
schimbare va avea intregul trup al lui Hristos §i aceea ca, 
madularele Sale, credincio§ii, pot sa se imparta§easca de slava 
Capului Bisericii 1255 . 



Sf. loan Gura de Aur, Omilii la Facere [I]. Scrieri. Partea 
intaia. Trad., introd., indici §i note de Pr. D[umitru]. Fecioru, in 
PSB 21, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1987. 



ol256 



„omul a fost facut cu mainile lui Dumnezeu", cf. Iov 10, 



1257 



sufletul nu e din fiin^a lui Dumnezeu 

Mul^i au orbit cu privirea min^ii 

Scriptura, spune aici Sfantul loan, „se interpreteaza pe ea 
insa§i" 1259 . Asta a dat apa la moara teologiei protestante, care a 
considerat ca o in^elegere literala a Scripturii va fi egala cu o 
inielegere pnevmatica a ei. 

Despre antropomorfismul scriptural: „slabiciunea min^ii 
noastre este de vina ca Scriptura folose§te cuvinte atat de 
grosolane, adica nepotrivite finrfei Dumnezeirii. 

Auzul nostru omenesc nici n-ar fi putut in^elege altfel 
cuvintele Scripturii, daca nu ar fi avut parte de un pogoramant 
atat de mare" 1260 . 

Adica Dumnezu a luat iardna §i l-a facut pe om, 
Dumnezeu are ochi, mdini, picioare...Q o vorbire 
antropomorfizata, facuta in termeni umani, care nu are nimic 
de-a face cu realitatea preadumnezeiasca a Treimii. 



1252 Idem, p. 218-219. 

1253 A Sfintilor Apostoli, care au fost Martori ai vederii slavei Sale pe Tabor. 

1254 Idem, p. 220. 

1255 Ibidem. 

1256 Idem, p. 148. 

1257 Idem, p. 149. 

1258 Ibidem. 

1259 Idem, p. 149 si 152. 

1260 Idem, p. 149.' 



248 



Insa, altfel decat uman, noi nu am fi in^eles nimic din 
ceea ce trece peste cuvantul omenesc. 

Trupul e lira iar sufletul rational este eel care inal^a, prin 
intermediul lirei, cantare Stapanului 1261 . 

putere de via^a, suflet viu, activ 1262 . 

Sfantul loan, spune aici, in p. 169: „Ceea ce [Dumnezeu] 
a adus asupra lui Adam n-a fost nici numai somn addnc, nici 
somn obisnuit". 

El insista asupra faptului ca luarea coastei din Adam a 
fost fara durere 1263 . 

Vorbirea lui Adam despre Eva este profetica: „fiind 
inspirat de Insu§i Duhul Sfant. Fara sa §tie ceva de cele 
intamplate" cu el, [cand a cazut in extaz, cum spune LXX. 
Pentru noi aici se traduce cu extaz §i nu cu somn], cf. p. 171- 
172, Omilia a 15 -a. 

Cf. In Genesium [homiliae 1-67], PG 53, col. 118, Omilia 
a 15-a, Sfantul loan face exegeza pe textul Septuagintei, la 
urmatorul text: „Km euePaAev 6 QeoQ eKoxaoiv em, Tov'A8a|i 
Km uiTvcooe". 

Parintele Fecioru egalizeaza, in mod nepermis, pe extaz 
cu somn §i traduce: „a adus Domnul Dumnezeu somn addnc 
peste Adam §i a adormit" 1264 . 

Dar textul LXX la Fac. 2, 21, pe care il folose§te Sfantul 
loan in comentariul sau, este: „si a adus Dumnezeu extaz peste 
Adam, si a adormit". Dar cum sa adormi in... extazl 

Somnul de aici, de la 2, 21 e o vorbire, mai degraba 
despre, o intrare in alta stare, in ve§nicie [caci acesta este 
extazul: vederea slavei lui Dumnezeu in vesniciel], de o rupere 
de nivel experen^ial. . .decat despre. . . dormitare. 

Comentariul parintelui Fecioru de la nota 1, p. 166 iara§i 
iese din adevar, cand incearca sa faca din extasis-ul de acolo... 
somn. 

Spune el: „In textul grecesc cuvantul eKoxaoiq inseamna: 
pierderea constiiniei, narcotizare, amorfire. Am acceptat insa, 
in traducerea mea, vechea lectura somn addnc, respectand 
tradi^ia romaneasca a textului biblic". 

Parintele Fecioru injose§te, in mod con§tient, cuvantul 
extaz, il minimalizeaza, minimalizand totodata §i adancul de 
taina al textului biblic la care se referea, pentru ca sa fie in 

1261 Idem, p. 150. 

1262 Ibidem. 

1263 Ibidem. 

1264 Idem, p. 166. 



249 



acord cu o traducere scripturala, care nu respecta Septuaginta, 
textul Sfantului loan. 

Cam a§a fac majoritatea traducatorilor romani de carte 
sfanta ai momentului: nu traduc textul scriptural al autorilor ci 
pun textul scriptural pe care il avem in romana sau fac un text la 
paritate: jumate de la Sfant §i jumate de la ei. 

Daca s-ar respecta texul Sfm^ilor, textul Scripturii din 
vremea lor, s-ar observa unele diferen^e majore, de nuance §i 
chiar de cuvinte, dintre Scriptura lor §i Scripturile noastre 
critice, adica formate dupa alinierea a zeci §i sute de manuscrise 
la un loc. 

Cf. PG 53, col. 120 //TLG 1265 112.53.120.51- 
112.53.120.52, avem: „Oike eKOTaoic; |j,6vov r\v to aunPav oike 
uttvoc; 6 ax>vr\Qr\c, aXX' erreLSfi 6 aocfmc;...", adica: „Caci nu a 
cazut numai in extaz, nici intr-un somn obisnuit, ci pentru ca 
In^eleptul §i me§terul Creator al firii noastre trebuia sa. ii scoata 
una din coastele lui, ca sa-1 faca pe el sa nu simta durerea". 



Pr. Lect. Dr. Daniel Benga, Intdlnirea dintre istorie si 
eshaton in teologia si viafa Sfiniilor Trei Ierarhi, in „Studii 
Teologice", ser. a Ill-a, II [2006], nr. 1, p. 7-26. 

Din prolog: „experien^ei ecleziale a Bisericii Ortodoxe ii 
e proprie o eshatologie inauguratd sau prezenteistd, ce 
presupune prezen^a reala a Dumnezeului ve§nic §i pregustarea 
Impara^iei lui Dumnezeu deja hie et nunc, §i nu in mod exclusiv 
o eshatologie futuristcC , exclusiv de viitor. Cu totul de 
acord! 

„Parin^ii Bisericii nu au nrfeles eshatologia ca ultim 
capitol al inva^aturii de credin^a, ci au vazut doctrina si via^a 
Bisericii in dimensiunea lor eshatologica, adica din perspectiva 
eshatologiei inaugurate, prezenteiste" 1267 . 

Pledeaza, ca §i noi de altfel, pentru o „prezentare 
interdisciplinara" 1268 §i pentru o „teologie interdisciplinara" 1269 . 

Insa, pentru asta, parinte profesor, avem nevoie de cititori 
care sa §tie §i filosofie §i cultura §i matematica §i fizica §i 



TLG = Thesaurus Linguae Graecae, pe care il gasiti aici: http://www.tlg.uci.edu/. Noi 
folosim aceasta colectie electronica pentru traducerile noastre patristice. 

1266 Idem, p. 7. 

1267 Idem, p. 8. 

1268 Idem, p. 9. 

1269 Idem, p. 9, n. 7. 



250 



tehnologii de ultima ora, alaturi de teologie, pentru ca sa le 
putem vorbi! Ne trebuie public multiculturalizat, un public 
select si nu unul ignorant si care predica, peste tot, neiubirea 
pentru studiu. 

Noi insine trebuie sa fim niste teologi polivalen}i. 

Dar daca noi suntem crestini ortodocsi de ghetou si 
teologi care privim restrictivist, de unde. . . inter ■disciplinaritateV. 

Insa, viitorul, fara doar si poate, al teologiei ortodoxe, va 
fi unul al interdisciplinarita^ii, al interconexiunii dintre ramurile 
teologiei si dintre teologie si orice altceva, toate gandite 
teologie. 

1 970 

„Teologia autentica este via^a" 

Istoria si eshatonul se intalnesc in spa^iul Sfintelor 
Taine 1271 . Foarte adevarat! 

1 979 

Crestinii au dubla ceta^enie: pamanteasca si cereasca 
Uneori, ei cred ca au numai cereasca.. .De aici si 
neasumarea prezentului, a problematicilor cu care ne 
confruntam. Ne cufundam intr-o pasivitate fals-pietista si 
consideram ca afi inseamna a sta, nu afi dinamici. 

La anamneza anaforalei, unde se spune: „si de cea de a 
doua si slavita iarasi venire", spune autorul nostru pe drept: 
„Biserica isi aduce aminte de viitor ca de un eveniment din 

. .,,1273 

trecut 

Mul^i comentatori moderni ai anaforalei ortodoxe nu au 

1 974 

sesizat eshatologia acestui pasaj ,adica prezentarea, asumarea 
celei de a doua veniri a Domnului nu ca pe un act de viitor, ci 
ca pe un act trecut sauprezent. 

Cand slujim Sfanta Liturghie, ca preot sau arhiereu, ne 
raportam la a doua venire a Sa ca la un act rememorativ, ca la 
un act deja petrecut si nu ca la un act. ..care se va petrece, ca in 
sistemul teologie advent sau iehovist. 

Autorul observa topografia sacra a asezamintelor de 
binefacere vasiliene, pentru ca „Biserica asezata in central 
ceta^ii este un adevarat axis mundi, locul unde via^a lui 

1 97S 

Dumnezeu se impartaseste lumii" 

Pentru familia largita a Sf. Grigorie de Nazianz a se 
vedea Jean Bernardi, Nouvelles perspectives sur la familie de 



1270 Idem, p. 9. 

1271 Ibidem. 

1272 Idem, p. 10. 

1273 Idem, p. 13. 

1274 Ibidem. 

1275 Idem, p. 15-16. 



251 



Gregoire de Nazianze, en Vigiliae Christianae 38 [1984], p. 



352-359 1276 . 



Una dintre veri§oarele Sf. Grigorie Teologul §i marea 
doamna a aristocra^iei constantinopolitane se numea 
Teodosia 2 . 

Sfanta Biserica Anastasia, unde slujea Sf. Grigorie 
Teologul §i unde a rostit unele dintre cuvantarile sale teologice, 

i -) n q 

adevarate culmi teologice. . . era o Biserica improvizata 

„In via^a Bisericii Sfnuii continua sa traiasca §i sa 

1 970 

faptuiasca" . Prin aceasta autorul ne atrage, in mod subtil, 
aten^ia, ca pomenirile Sfin^ilor nu trebuie sa ne faca sa ne 
raportam la ei ca la ni§te defuncfi ci ca la ni§te persoane, care 
sunt vii §i aciioneaza in via^a Bisericii §i a noastra. 

Pomenirile Sfin^ilor sunt intalniri cu ei. 

Pomenire = amintire, in sensul de raportare directa la 
cineva care exista §i este viu in inima ta in acela§i timp. 

Sensul lui commemoratio e multiplu: amintire, observare, 
memorie, citare, referin^a, men^iune. 

Daca facem din comemorari .. .intalniri cu morfii, carora 
le punem o coroana sau o lumanare, distrugem sensul rugaciunii 
§i al amintirii. Pentru ca vesnica pomenire inseamna perpetua 
re-legare cu ei, perpetua purtare cu ei, mergere cu ei in noi. 

„Te port cu mine in gand" 1280 , in sens liturgic inseamna: 
vesnica pomenire, mereu pomenire, continua pomenire a ta, 
pentru ca tu e§ti o prezen^a, care nu e§ti anihilata de moarte ci 
ramai, e§ti, exi§ti vesnic. 

§i cand comemoram pe cineva sau ceva nu facem decat o 
acccentuare vizibila a ceea ce e in sufletul nostru §i nu ne 
transpunem acum, pentru prima oara, in starea de fapt. 

Un paragraf magnific de adevarat: 

„Prietenia adevarata este eshatologica, la fel ca §i cultura, 
la fel ca §i via^a, incepe pe pamant, in istorie §i se continua in 
ceruri, unde prietenii o vor putea trai intr-o mai mare 
comuniune §i frumuse^e in prezen^a luminii necreate a Sfintei 
Treimi" 1281 . 

„A§teptam sa ne intalnim cu Sfin^ii Paring, §tiind ca 
teologia asteptarii este mai mare decat teologia speranfei, 
deoarece vorbe§te §i traie^te deja aici §i acum din frumuse^ea 



1276 Idem, p. 19, n. 43. 

1277 Idem, p. 19. 

1978 T , . . 



1278 Ibidem. 

1279 Idem, p. 23. 

1280 Un vers dintr-o piesa a fostei formatii Talisman. 

1281 Idem, p. 23. 



252 



Eshatonului" 1282 , adica din frumusetea celor ce o sa fie, celor pe 
care o sa ni le descopere Domnul in Impara^ia Sa. 



S. Aurelii Augustini, Annotationum in Job, Liber Unus, 
PL 34, col. 825-886. 

Col. 871: „dixit Dominus ad Job per turbinum nubis" = „a 
zis Domnul, catre Iov, din vifor de nor" [Iov. 38, 1]. 

In VUL: de turbine, adica: din vifor. 

„Caci acela§i glas s-a facut, §i in cazul lui Moise, dupa 
cum s-a facut §i cand Domnul S-a aratat celor 3 Ucenici in 
munte [Mt. 17, 1-5]. Caci nu s-a spus pur §i simplu din nor, ci 
din vifor de nor, ceea ce inseamna ca nu printr-un glas trupesc 
[sanam carnem] 1-a intrebat, pe el, pe Iov care e incercat, ci prin 
incercari §i necazuri ale trupului" 1283 . 



In Harper's Bible Commentary, la Exodus 3: 1-6, The 
Burning Bush, cf LDLS 1284 , autorul crede ca numele muntelui 
Sinai ar insemna tocmai „muntele rugului", cf. Deut. 33, 16. 



Sfantul Beda e regasibil in PL 90 §i 91 . 
Vol. 91 din PL confine comentariile sale la Pentateuh, la 
Regi, la Solomon, Tobie, Cant. Cant, Avacum etc. 



Venerabilis Bedae, Hexaemeron, in PL 91, col. 9A-190C, 
Sive libri quator inprincipium Genesis. 

In col. 15D, Sfantul Beda leaga Fac. 1, 2 cu prezen^a 
Sfantului Duh peste ape de la Infelepciunea lui Solomon 1, 7, 
unde aflam ca: „Duhul lui Dumnezeu umple lumea, El cuprinde 
toate §i aude toate cuvintele", cf. ed. BOR 1988. 



1282 Idem, p. 25. 

1283 Ibidem. 

1284 LDLS = Libronix Digital Library Sistem, colectie teologica pe care o puteti 
downloada de aici: http://bastrix.wordpress.com/2009/08/17/libronix-3/. 



253 



In textul latin al Sfantului Beda avem: „quia Spiritus 
Domini replevit orbem terrarum" [Sap. 1, 7]. 

In col. 16C, autorul nostru spune ca Dumnezeu, intru 
inceput, adica in Fiul Tatalui a facut cerul §i pamantul. 

Dar, imediat spune §i despre Sfantul Duh, ca El Se purta 
peste ape, pentru ca sa vedem in mod deplin, pe intreaga Treime 
in crearea lumii, fiind marcata in Fac. 1,1-2 impreuna lucrare a 
Prea Sfintei Treimi. 



Despre numele lui Dumnezeu, o talcuire apriata, gasim la 
Sf. Beda in PL 91, „In Pentateuchum Commentarii", col. 295B 
[toata cartea e intre 189D si 394C]: 

„A raspuns Dumnezeu lui Moise: Eu sunt, adica Cel care 
am fost cu parintii vo§tri; Cel ce sunt, adica sunt mai inainte de 
veci §i voi fi. Caci Eu sunt, adica Fiul, Cel ce sunt, adica Sfantul 
Duh, Cel ce este, adica Tatal [...] Pentru ca Eu sunt in VT, Care 
sunt §i in Noul". 



1 9SS 

Hilarion Alfeyev , The Patristic Background of St. 
Symeon the New Theologian's Doctrine of the Divine Light, p. 
229-238, in „Studia Patristica", vol. XXXII, Editted By 
Elizabeth A. Livingstone, Ed. Peeters Publihers, Louvain, 1997. 

„Vederea lui Dumnezeu ca lumina este, fara indoiala, cea 
mai evidenta caracteristica a misticii Sfantului Simeon Noul 
Teolog" 1286 . 

Sf. Simeon „a fost primul autor bizantin care a pus accent 
deosebit pe vederea luminif 

Este foarte clar faptul ca, „pentru Simeon lumina divina 
nu este a unui Inger sau a vreunei fringe create sau un fenomen 
[natural]. Pentru Simeon, lumina divina este Dumnezeu Insu§i 
in revelarea Sa catre persoana umana" 1288 . 



1285 Date despre sine: http://en.wikipedia.org/wiki/Hilarion_Alfeyev si aici e saitul sau 
personal: http://en.hilarion.orthodoxia.org/biography. 

1286 Idem, p. 229. 

1287 Ibidem. 

1288 Idem, p. 235. 



254 



„Simeon nu a vorbit niciodata despre vreo apari^ie a lui 
Hristos ca intr-o imagine vizibila, ci numai despre lumina §i, 
cateodata, despre glasul lui Hristos" 1289 . Adevarat! 

Are dreptate Prea Sfin^ia sa. §i noi am in^eles acela§i 
lucru studiind textele sale. 

„Lumina pe care Simeon o descrie nu e un fenomen psihic 
sau material, ci el o caracterizeaza ca fiind imateriald, simpld, 
fara forma, necompusd, netrupeasca §i indivizibila" 1290 . 

IPS Alfeyev remarca faptul ca Sf. Simeon are un 
vocabular mistic asemanator cu Parin^ii anteriori. A se vedea p. 
237. 

Caci, spune el, ochii minfii este expresia lui Evagrie §i a 
Sf. Macarie Egipteanul; frumusefe negraita e folosita tot de Sf. 
Macarie; atingere duioasa e a Sf. Isihie Sinaitul; dulceafa si 
bucuria ca prezen^a a luminii divine se regase§te §i la Sf. 
Macarie Egipteanul §i la Sf. Isaac Sirul; dorinfa plind de 
dragoste este o expresie a Sfantului Maxim Marturisitorul 1291 . 

Suntem cu totul de acord! Sfantul Simeon Noul Teolog a 
citat din Sfnui fara sa-i numeasca eel mai adesea, avea un 
limbaj teologic al Tradi^iei, dar il folosea intr-un mod propriu, 
personalizat. 

Nu se dadea inapoi ca sa nu creeze limbaj, daca forma §i 
con^inutul extazelor sale o cereau. Era §i normal sa faca asta! 

Orice experien^a trebuie redata in termeni cat mai clari. §i 
daca nu ai termeni ii inventezi. 



1289 Ibidem. 

1290 Idem, p. 236. 

1291 Ibidem. 



255 



Dacd nu vom mai fi exclusivi§ti...vom vedea ce 
palpitd in mulfi oameni 1292 




Motto: „Car^ile nu se bat intre ele, ci stau toate pe acelasi 
raft, oricare ar fi ele. Numai tu trebuie sa stii sa alegi, fara 
teama, din tot ce cite§ti si ce vezi" 1293 . 



Michael Cameron, Transfiguration Christology and the 
Roots of Figurative Exegesis in St. Augustine, in Studia 
Patristica, vol. XXXIII, ed. by Elizabeth A. Livingstone, Ed. 
Peeters Publishers, Louvain, 1997, p. 40-47. 

Augustin „citeste prefacerea/schimbarea pe care o are in 
vedere Filip. 3, 21, [ca pe o realitate] eclesialo-hristocentrica si 
nu ca pe una eshatologica, referindu-se in primul rand la efortul 
de a ne umple de puterea lui Hristos din trecut si la Biserica la 
timpul prezent, mai degraba decat la umanitatea credincioasa a 
viitorului. 

Pentru Augustin schimbarea nu este un eveniment izolat 
de lucrarea pamanteasca a lui Iisus sau de Judecata, ca un 
eveniment eshatologic. Pentru ca rolul lui Hristos de Mdntuitor, 



1292 



Un articol editat la nivel online pe 27 noiembrie 2007. 



Imaginea supra e o fotografie facuta intr-o seara, cand ma intorceam acasa, in vechiul 
pasaj de la Universitate (din metrou) unde erau trei anticariate...si aici e o imaginea din 
anticariatul eel mai mic din pasajul subteran. De acum...o imagine de arhiva! 



256 



asumat de Domnul nostru prin intrupare, continua sa-i 

i - a w„ -1294 

desavar§easca pe oameni 

Autorul insista asupra faptului ca mantuirea este o lucrare 
a lui Hristos ca Mantuitor §i pentru noi cei de azi, pentru ca El 
lucreaza in noi mantuirea ca Mantuitor al nostru. 

Mantuirea a§adar, nu vine din trecut, pentru ca Hristos, 
Mantuitorul nostru, Care a murit pentru noi, ne mantuie§te si 
astdzi la fel, ca pe to^i ai Lui, pentru ca El lucreaza in noi, cu 
ajutorul nostru, mantuirea. 

O realitate teologica foarte importanta, care trebuie 
sus^inuta foarte concis in lucrarile noastre, pentru ca nu 
istoricizeazd rela^ia noastra cu Hristos. Hristos e mantuirea 
noastra prezenta si trebuie sa privim relatia soteriologica cu 
Hristos intr-o directie prezenteist dialogica, intima. 



Oscar Cullmann 1295 , The Christology of the New 
Testament, Translated by Shirley C. Guthrie and Cahrlkes A. M. 
Hall, Ed. The Westminster Press, Philadelphia, 1956. 

„Prepozrfia pentru sau in locul, care este fundamentul 
ideii de reprezentare, joaca un rol important in Is. 53; 43, 6 §i 
49, 8, unde se pune pe seama Robului [Domnului] sarcina de a 
restabili legamantul dintre Dumnezeu §ipoporul Sau" 1296 . 

Cullmann considera ca vocea din cer este de fapt o citare 
a pasajului din Isaia despre Robul Domnului 

Adica a locurilor: Is. 42, 1; 53, 1 1; 59, 7 si Ps. 2, 7 1298 si o 
marturie a faptului ca El suferd pentru alfii §i nu pentru Sine. 

Conexiunea dintre Botez §i moartea lui Iisus apare la Sf. 
Ignatie, c/ Efes. 18, 2 1299 . 



1294 Idem, p. 43. 

1295 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Oscar_Cullmann. 

1296 Idem, p. 64-65. 

1297 Idem, p. 66. 

1298 Idem, p. 68. 

1299 Ibidem. 



257 



Alexander Golitzin , Revisiting the „ Sudden": Epistle 
III in Corpus Dionysiacum, in format pdf., 10p., extras, p. 482- 
491, cf sursa. 

Parintele Alexander vrea o regandire, in acest articol, a 
particulei biblico-patristice indatd, care e o particula esen^iala in 
descrierile epifanice, extatice, dar numai ca semnalare a 
extazului §i nu ca inlocuire a lui. 

„Moise intra... la tronul slavei divine, in lumina 
slavei" 1301 . 

Cf. n. 3, p. 1 / 482 parusia este echivalentul shekinei, a 
slavei divine. 

Particula „indata" e problematizata in p. 6 / 487, cf. F. 
Ap. 9, 3; 22, 6; Lc. 2, 13; Mc. 13, 36; Lc. 24, 31; Maleahi 3, 1. 

Indatd [cu sensul de: deodatd, imediat, fdrd veste n.n.] 
apare lumina lui Hristos §i la Sf. Antonie eel Mare, cf. Vita 
Antonii 10, in PG 26, col. 860A 1302 . 

Un subiect fascinant §i foarte productiv teologic. 



Joannes Chrysostomus, In Isaiam, Vidi Dominum 
[Homiliae 1-6], cf. Jean Chrysostome, Homillies sur Ozias, Ed. 
Du Cerf Paris, 1981, p. 42-228, ed. J. Dumortier, en SC 277. 

In TLG 498.1.1.1.-498.6.4.7.9. 

„De ce se spune ca acesta era indlfat §i ca este §i mdref. 
[Is. 6, 1] Nimic altceva nu se arata prin faptul ca e indliat decat 
ca e semn a toata lucrarea §i puterea §i taria celor de sus", cf. 
TLG 21.054. 



Venerabilis Bedae, Epistola ad Eumdem Accam, De 
templo Solomonis, in PL 91, col. 735D-808A. 

Cf. col. 737C: Casa Domnului este construita de Solomon 
ca un chip al „Sfmtei Biserici universale" [Sanctae universalis 
Ecclesiae]. 

In PL 91, col. 740B, Sf. Beda spune ca Sfantul Dionisie 
Areopagitul a trait in vremea Apostolilor: „Qualis ipsis 



1300 A se vedea: http://orthodoxwiki.org/Alexander_Golitzin. 

1301 Idem, p. 1 / 482. 

1302 Idem, p. 7 / 488, n. 29. 



258 



apostolorum temporibus Dionysius Areopagita"... Adica nu e 
pseudo. 

In PL 91, col. 781C: „Cu adevarat [este] ca Noul 
Testament nu ne-a predicat noua altceva decat ceea ce Moise a 
predicat mai inainte §i [la fel] §i Prorocii. Acolo unde litera 
Vechiului Testament ascundea pe Domnul, [acolo] era nadejdea 
harului Celui Nou", a Legamantului celui nou. 

Cf. PL 91, col. 787C: din Sem au ie§it cei din Asia, din 
Ham cei din Africa §i din Iafet locuitorii din Europa. 

PL 91, 803C: „Abel e coroana / cununa Mucenicilor, 
Enoh a fost ridicat de Domnul la cer, Noe se mantuie§te intr-un 
mod minunat de potop, Lot e ospitalier, Avraam este Parintele 
ascultarii, Iosif se arata plin de curate §i de nevinova^ie". 

Cf. PL. 93, col. 445C, Sf. Beda identified norul care 
umple templul lui Solomon la sfin^ire [III Regi 8, 10] cu slava 
lui Dumnezeu, aducand garan^ie a acestui fapt pe Lc. 2, 14. 

Venerabilis Bedae, Quaestiones super libros Regum, in 
PL 93, col. 429D-456A. 



Despre Cabala, siteul de aici. 



Pierre Struve, Dieu est lumiere, en Contacts, nr. 65 
[1961]], trim. I. 

Pr. Dumitru Staniloae, Iisus Hristos - lumina lumii si 
indumnezeitorul omului, Ed. Anastasia, Bucure§ti, 1 193. 

Pavel Florenski, Iconostasul, trad, de Boris Buzila, 
Bucuresti, 1994. 

Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Popescu, Logosul divin si 
unitatea intr-o lume secularizatd, in Glasul Bisericii, LIX 
[2003], nr. 9-12. 

Pr. Prof. Dr. D. Staniloae, Relafiile treimice si viafa 
Bisericii, in Ortodoxia XVI [1964], nr. 4. 

Paul Evdokimov, Cunoasterea lui Dumnezeu, trad, din lb. 
fr. §i prefa^a de Pr. Vasile Raduca, Bucuresti, 1995. 



259 



Florile sunt un anotimp...sau o amintire de-o 
viafd. Depinde cine le recepteazd nm 




P. Miguel, La conscience de la grace selon Simeon le 
nouveau Theologien, en Ivenikon 3/1969, Chevetogne, 
Belgique, p. 314-342. 



„Les messaliens enseignement que l'Esprit-Saint 
manifeste sa propre presence d'une maniere sensible et visible 
[alo0r|TG)c; Km oporcax;]" 

„Plus souvent encore Symeon emploie le trinome: nelpa, 
Gecopia, yvtioic, [experien^a, vedere, cunoa§tere]" 1305 . 

„La peche est seul responsable, d'apres Symeon, du 
manque d'experience spiritualle: l'habitation de l'Esprit-Saint 
en nous ne put pas ne pas etre consciente" 1306 . 

Pentru mesalieni, Botezul nu dezradacina pacatul, cf. I. 
Hausherr, L'erreur fondamentale et la logique du 
Messalianisme, en OCP I [1935] 1307 . 



Un articol editat la nivel online pe data de 28 noiembrie 2007. Imaginea infra e o 
fotografie a unei picturi personale, in ulei, facuta pe un carton. Reprezinta un autoportret. 

1304 Idem, p. 316, n. 1. 

1305 Idem, p. 318. 

1306 Idem, p. 325. Traducere a textului: „Pacatul este singurul responsabil, dupa Simeon, 
pentru lipsa experienjei duhovnice§ti: locuirea Sfantului Duh in noi nu poate sa nu fie 
con§tienta". 

1307 Idem, p. 336. 



260 



[Father] John Breck, Chiasmus as a key to biblical 
interpretation, St. Vladimir's Theological Quarterly, vol. 42 
[1999], nr. 3-4, p. 249-267. 

Chiasm = reluare a unor idei, in propozrfii de sine 
statatoare; continuarea unor idei in forme fixe, regulate, de 
exprimare. 

„Orice text scris este dinamic" 1308 . 

„The text conveys meaning insofar as this process 
dialectic between autor §i cititor §i acesta este succesul" 1309 . 

trebuie spiritual sense unfolds only on the basis of the 
literal sense" 

1111 

Parintele John propune pe exege^i ca Robert Lowth , 
John Gerhard 1312 , Charles H. Talbert 1313 , Peter F. Ellis 1314 pentru 
subiectul nostra 1315 . 

„Chiasmus is a rhetorical form developed on the basis of 
parallelism" 1316 . 

1117 

Paralelismul este, in esen^a, concentric 

„The real meaning sau mesajul esen^ial al textului is to be 

IIIO 

found rather at its center" 

„Termenul chiasm este luat de la litera greceasca chi, care 
este folosita de literele romane cu X" 1319 . 

„Chiasmul, atunci, confine un element central, care 
reprezinta the focus of meaning of the passage in question" 

„eternal life is a divine gift, presently accessible to those 
who believe in the Son of God and obey His 

1191 

commandment" 

Sfm^ii Evangheli§ti descriu doua dimensiuni 
complementare ale vie^ii ve§nice: that lived in the present age 



1308 Idem, p. 249. 

1309 Ibidem. 

1310 Idem, p. 252. 

1311 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Lowth. 

1312 Rev. John Gerhard Tiarks: http://en.wikipedia.org/wiki/John_Gerhard_Tiarks. 

1313 A se vedea: http://www.baylor.edu/religion/index.php?id=66264. 

1314 Lucrari ale sale: http://www.getcited.org/mbrx/PT/99/MBR/10249426. 

1315 Ibidem. 

1316 Idem, p. 254. 

1317 Ibidem. 

1318 Idem, p. 255. 

1319 Idem, p. 257. 

1320 Idem, p. 258. 

1321 Idem, p. 264-265. 



261 



trough faith, and that lived in the age to come, following the 

1 ^99 "~ 

general resurrection 

„Paralelismul concentric reprezinta o structura adanca 
[deep structure] a min^ii umane" 1323 . 

Acest articol, ca §i altele, sunt o dezvoltare foarte 
generoasa a subiectului de catre parintele John §i e fascinant sa 
il urmare§ti explicand acest aport la exegeza biblica, venit din 
sol protestant, dar gandit intr-o valorificare pnevmatica speciala. 



SC 156, Symeon le Nouveau Theologien, Hymnes 1-15, 
Introduction, texte critique et notes par Johannes Koder, 
traduction par Joseph Paramelle, s.j., tome I, Les Editions du 
Cerf, vol. 29, Paris, 1969, 30 lp. 

p. 150: „kXQe 6 [iovoq iTpoc; |j,6vov otl [iovoq ekii KaGa-uep 
bp&c," 

Vol. 3, Deisis, p. 50: Vino, Cel singur la eel singur, 
pentru ca sunt singur, precum vezi! 

Traducerea noastra: „Vino, Singurule /Unicule catre eel 
smgi/r/unificat/insingurat, ca singur/insingurat sunt, precum 
vezi!". 

P. 151: „Viens, toi le Seul, au seul, puisque tu levois je 
suis seul". 

Vine Cel singur, Singurul, Insinguratul Dumnezeu, Cel 
peste toate §i mai presus de toatc.la cel care s-a insingurat, 
monah sau mirean, de toate, in inima lui, pentru a fi in dialog, in 
rugaciune cu Singurul Dumnezeu adevarat. 

Singurul cu cel singur. Unicul cu unicatul. Unicul cu 
fiecare persoana care este un unicat, o singularitate unica, o 
unicitate unica. 

§i se creeaza legatura duhovniceasca, singura §i unica 
reala, §i nu fantasmagorica, cand Unicul vine la cel care s-a 
unificat, la cel care s-a adunat in sine, la rugaciune neincetata. 



1322 Idem, p. 265. 

1323 Idem, p. 267. 



262 



Nr. 3, p. 157: „Dieu en effet est lumiere et le soleil 
illumine nos yeux, comme Dieu eclaire nos esprits", Sf. 
Grigorie de Nazianz, Oratio 28, 20, in PG 36, 39. 



P. 168: „Km A,a|ii)/6Lc; 6 aiTpoaiToc; r\Xioc, toutgov \ikaov Km 
■uavxec, kXXa[i$Qr\oovxai Kara dvaAoYiocv xf\Q mateox;, xv\q 
upd^eax;, 4A.ttl5oc; Kal ayaiTric;, KocGapecoc; koo. 4)0)tlo|j,ou tou 4k 
toO TTveu|j,|j,aT6c; aou, Gee, |j,6ve |j,aKp60u|j,e Kal KpiraTcov 
aiTaVca)v". 

Traducerea noastra: „§i vei straluci ca un Soare 
neapropiat in mijlocul lor §i to^i se vor lumina/ilumina dupa/pe 
masura credin^ei, a actiunii/faptuirii/ a nevoinjei, a nadejdii §i a 
dragostei, a cunuirii/cuntfiei §i luminarii lor purcese/venite de la 
Duhul Tau, Dumnezeule, Singurul Indelung-rabdator §i 
Judecatorul tuturor". 

Vei straluci in ei, Hristoase, Lumina cea neapropiata 
[neapropiat: adj. scriptural], intru Impara^ia Ta, dar §i acum, 
cand Te araji lor, celor care Te iubesc pe tine ca Lumina 
neapropiata, in mod extatic, cand ii sco^i din ei m§i§i §i ii une§ti 
cu slava Ta. 

Hristos §i Duhul in venirea la cei credincio§i. Deopotriva 
Multmilostivul dar §i Judecatorul tuturor. 

Judecatorul, Criticosul, Despar^itorul Drep^ilor de 
pacato§i. 



A critica inseamna a emite judecafi de valoare. 
Critica/judecata desparte bunul de rau, grdul de 
neghind.. .adevdrul defalsitate. 

Judecata Domnului inseamna despar^irea intre cei care se 
erijeaza in a fi §i cei care con fin prezen^a Lui, sunt potire ale 
Stapanului. 

De aceea inima e patul Stapanului, e altar al rugaciunii, e 
candela unde vine focul ceresc, e potirul unde curge roua cea 
dumnezeiasca... 



263 



P. 70: ,,'AM.' oi>xl TtavxaQ, out; bp&Q, Km ylvcookglc;, 0ee 
|j,ou, dcA.A.0, toix; aYociTcovTac; ae [iovovq 4)iA,gov y lv(j ^ ok:6L ? KaL KaT ' 
e^oaperov autolc; aeaircov en^aviCeic;". 

Traducerea noastra: „Dar nu pe to^i, nu [pe to^i ca^i] ii 
vezi, [Tu ii] §i cuno§ti, Dumnezeul meu, ci doar pe cei care Te 
iubesc ii cuno§ti ca prieten [I Cor. 8, 3] §i catre ei cu precadere 
Te ara^i/ Te faci cunoscut/Te faci fanic/vizibil [In. 14, 21]". 

Numai pe cei care Te iubesc ii cuno§ti din ei, din iubirea 
lor fa^a de Tine. Tu ne vezi pe to^i, ne §tii pe to^i. . . 

Dar cei care Te cunoa§tem pe Tine din noi sau Tu ne 
cuno§ti pe noi fiind in noi, ne iube§ti ca un Prieten, ca un Filon, 
ca un Iubit sT mai ales noua ni Te ara^i intru lumina Ta. 

Delicate^ea simeoniana este inexprimabila! Cunoa§terea 
ca vedere in sine, inauntrul nostru a lui Hristos Dumnezeu, ca 
vedere a Lui in lumina Sa, ne vorbe§te despre faptul ca prietenia 
/sfin^enia este o intimitate, care nu sufera alterabilitate, stricare 
decat, daca noi, in noi inline, facem mi§acri ale inimii 
razvratite, pornite impotriva Lui. 

De aceea, in scrierile mistice ale Parin^ilor, apare la un 
moment dat un pacat numit: intdriturile mdndriei in inima 
noastra. Am lasat sa se intdreascd mdndria in noi, adica ne-am 
facut grosi la inima pentru sim^irea harului Tau, a delicate^ii 
Tale, Doamne! 

Cand indelicatetea fa^a de El se manifesta in 
afara...suntem singuri. Delicatefea fa}a de El este delicatefe 
pentru orice om delicat. Aten^ia fa^a de El. Pironirea aten^iei 
inimii spre El. 



264 



O listd patristicd. SC-ul e la rand! 



1324 



SC 1: Sf. Grigorie de Nyssa: Via}a lui Moise, ed. J. 
Danielou [ed. all-a], 1968. 

SC 1 bis: Sf. Clement al Alexandriei: Protrepticul. 

SC 4: Sf. Nicolae Cabasila: Explicarea Sf. Liturghii. 

SC 5: Sf. Diadoh al Foticeei. 

SC 6: Sf. Grigorie de Nyssa: Crearea omului. 

SC 7: Origen: Omilii la Genezd. 

SC 8: Sf. Nichita Stethatos: Paradisul duhovnicesc. 

SC 13: Sf. loan Gura de Aur: Scrisori catre Sf. 
Olimpiada. 



SC 18bis: Sf. Atanasie al Alexandriei: Discurs catre 
pdgdni si Despre Intruparea Cuvdntului. 

SC 2 1 : Egeria: Jurnal de cdldtorie. Aici, in latina iar aici, 
textul englezesc al car^ii. 

SC 34bis: Sf. Irineu al Lyonului: Contra ereziilor [3 vol.] 

SC 5 Obis: Sf. loan Gura de Aur: Cateheze baptismale. 

SC 51: Sf. Simeon Noul Teolog, Capitole teologice, 
gnostice §i practice. 

SC 54: Sf. loan Cassian: Conferinfelel Convorbirile, vol 2, 
ed. 1966/ vol. 3, SC 64. 



SC 58bis: Sf. Dionisie Areopagitul, Ierarhiile cere§ti, ed. 
G. Heil, R. Royues si M. de Gandillac. 

SC 90: Viafa Sfintei Melania Romana, ed. Dr. D. Gorce. 

SC 96: Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, torn I, 1963, 
cat. 1-5. 

SC 99: Sf. Roman Melodul, Imne, ed. J. Grosdidier de 
Matons, torn I, Introduction et Hymnes, I- VIII, 1964. 

SC 104: Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, 6-22, vol. II, 
1964. 

SC 121: Sf. Efrem Sirul, Comentariul la Sfintele 
Evanghelii, in concordant cu DiatesaronuX, ed. L. Leloir, 1966. 



1324 Un articol editat la nivel onlinepe data de 29 noiembrie 2007. 



265 



SC 140: Rufm de Aquileea: Binecuvdntarile Patriarhilor, 
ed. M. Simonetti, H. Rochais §i P. Antin, 1968. 



Sfantul Simeon Noul Teolog [+ 1022]...iar ucenicul sau: 
Sf. Nichita Stithatul [+ 1080]. 



266 



Cuprins 



1. Pagini de teologie §i via^a duhovniceasca...cazute sub 
ochii mei (2-18) 

2. Sufletul dupa moarte, Hristologie, Sfm^ii ortodoc§i ai 
vechii Galii (19-36) 

3. E bine sa ai ce scrie. Sau sa aduni vara...ca sa ai iarna 
(37-60) 

4. Merita sa fii intr-un singur fel. Nu lua somnifere! 
Cititul desprimavareaza. Po^i zambi? Ma bucur sa te cunosc! 
(61-82) 

5. Sa nu te temi de norii care...zboara! §i maine e o zi. 
Pofta buna la masa! A pierdut Steaua in Spania? Cred ca e 
o coincident (83-92) 

6. Citindu-i pe teologi (93-125) 

7. Mergem cu aten^ie, privim fiecare pagina cu dragoste 
de Dumnezeu, ne minunam. . .§i ne smerim (126-138). 

8. Citirea e unul dintre modurile de a te sfin^i (139-164) 

9. Fascinanta reintoarcere (165-168) 

10. Ascultari smerite (169-173) 

11. Inceput de noiembrie cu...Parintele Petroniu Tanase 
de la Sfantul Munte Athos (174-179) 

12. Parintele Constantin Galeriu §i iubirea care 
tecutremura (180-187) 

13. Danion Vasile sj marturisirea credin^ei (188-191) 

14. Introducerile critice la operele Sfantului Simeon Noul 
Teolog din SC (192-200) 

15. Ultimele insemnari ale Sfantului loan de Kronstadt in 
talmacirea lui Adrian Tanasescu (201-210) 

16. Despre justificare la Paul Tillich (211-217) 

17. Pe fiecare zi trebuie sa vezi mai bine cu sufletul (218- 
224) 

18. Ce inseamna: a nu face abstractie denimicl (225- 
229) 

19. Experien^a ortodoxa in mijlocul melanjului 
ideatic postmodern (230-242) 

20. Odihna cititorului este...in^elegerea a ceea ce cite§te 
(243-246) 

2 1 . Daca i^i pasa. . .te doare. Daca nu l\\ pasa. . .lucrurile te 
depa§esc §i te sim^i al nimanui (247-258) 



267 



22. Florile sunt un anotimp...sau o amintire de-o via^a. 
Depinde cine le recepteaza (259-264) 

23. O lista patristica. SC-ul e la rand! (265-266) 



268 



Teologie pentru azi 



Cartea de fafa este o edifie online 

gratuita §i e proprietatea exclusiva a 

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru§. 



Ea nu poate fi tiparita §i 

comercializata fara acordul sau 

direct. 




Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorug 



Teologie pentru azi 

Toate drepturile rezervate