indreptar spovedanie pdf

This is the html version of the file

http://www.ruqulaprins.ro/documente/invataturi/SFANTA SPOVEDANIE.pdf .

G o c g I e automatically generates html versions of documents as we crawl the web.

To link to or bookmark this page, use the following url: http://www.google.com/search?

q=cache:Q5_3texaTpEJ:www.rugulaprins.ro/documente/invataturi/SFANTA_SPOVEDANIE.pdf+indreptar+d

e+spovedanie&hl=en&ct=clnk&cd=1&client=opera

Google is neither affiliated with the authors of this page nor responsible for its content.

These search terms have been highlighted: spovedanie

These terms only appear in links pointing to this page: indreptar

Page 1

INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE

Mai intai de toate marturisesc inaintea lui Dumnezeu,
Celui inchinat in Sfanta Treime, Tatalui si Fiului si
Sfantului Duh, inaintea Preasfintei Nascatoare de
Dumnezeu si Pururea Fecioarei Maria, inaintea tuturor
ingerilor, a tuturor sfintilor lui Dumnezeu si inaintea
sfintiei voastre, parinte, ca eu, pacatosul, in toata clipa si in
tot ceasul am suparat pe Preabunul Dumnezeu cu
pacatele si rautatile mele cele fara de numar:

1 . Am pacatuit cu increderea prea mare si ne-
socotita impotriva lui Dumnezeu, zicand ca El este
milostiv si ma va ierta si pentru aceea pot sa pacatuiesc
mereu.

2. Mi-am pus in minte ca sa pacatuiesc cat voi putea,
zicand ca ma voi pocai la anul, la batranete, pe patul
mortii. Am zis ca daca va voi Dumnez eu ma voi mantui,
iar daca nu, ma va pierde.

3. M-am deznadajduit de mila lui Dumnezeu,ca tot
nu ma va ierta, de aceea am pacatuit mereu.

4. Mi-am pus in minte sa ma sinucid si chiar am
incercat sa fac aceasta. Am fost autor moral la sinuciderea
cuiva.

5. Am stat impotriva adevarului aratat si dovedit al
Bisericii cuprins in Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si
istorie, motiv pentru care am intristat si alungat Duhul
Sfant de la mine (Caz concret).

6. Mi-am impietrit inima, neprimind si nepazind
cuvantul lui Dumnezeu, socotind Dumnezeiestile Scripturi
mincinoase. Am avut ganduri de hula impotriva lui
Dumnezeu, a Maicii Domnului, a Sfintilor sau a altor
lucruri sfinte (Trebuiesc spuse gandurile de hula).

7. Am hulit faptele bune ale aproapelui; am invidiat pe
aproapele pentru darul ce i 1-a dat Dumnezeu.

8. Din rautate nu am dat invatatura despre credinta
(daca am stiut) celor nestiutori.

9. N-am vrut sa aud vorbindu-se despre Dumnezeu,
credinta, religie.

10. Am zis ca Dumnezeu e o nascocire a preotilor,
ca El nu exista in realitate; ca nu exista suflet, nici
ingeri, nici draci, nici judecata, nici inviere, nici rai si
iad, nici viata viitoare; m-am lepadat de Dumnezeu
cu cuvantul, cu gandul, chiar si in scris.

11. Am zis ca Dumnezeu ne-a dat uitarii, ca nu se mai

ocupa de noi.

12. Am crezut mai mult in calendar decat in
invatatura Bisericii, tinand sarbatorile si posturile dupa
calendarul vechi.

13. Am tinut calendarul pe vechi, nesocotind
hotararea Sfantului Sinod al Bisericii. Am fost nas la
Botez sau la Cununie la cei care au fost botezati sau
cununati de catre preotii stilisti.

14. M-am lepadat de unica si dreapta credinta in
Dumnezeu, cea ortodoxa, trecand la alte credinte
eretice, sectare, schismatice sau filosofii (evrei, mu-
sulmani, budhisti, baptisti, penticostali, adventisti,
iehovisti, stilisti, catolici, atei etc). Am practicat yoga, arte
martiale,

dianetica,

bioenergie,

parapsihologie,

radiestezie, telepatie, hipnotism, spiritism, meditatia

transcendentala, zen-budismul si alte asemenea aces-

tora. Am indemnat si pe altii la asa ceva.

15. Am luptat impreuna cu potrivnicii Ortodoxiei la
discreditarea preotilor si a invataturilor Bisericii; am
facut glume pe seama lor. Am participat la slujbe cu cei
de alte credinte si m-am rugat impreuna cu ei, cazand
sub afurisenia Bisericii.

16. Am ucis cu voia sau fara de voia mea.

17. Am asuprit pe cei saraci, pe vaduve si pe
orfani; pe cei neputinciosi sau lipsiti. Am oprit plata
celor ce mi-au lucrat.

18. Am defaimat, batjocorit, batut pe parintii mei
trupesti sau duhovnicesti.

19. Am silit pe altii sa pacatuiasca sau i-am ajutat la
pacat (la care anume); am luat apararea celui ce
pacatuia.

20. Nu am mustrat pacatul altora, cand a fost
vremea a face acest lucru.

21 . Am avut indoiala, si mai am, de credinta intra Unul
Dumnezeu Cei in Treimea cea de o fiinta si
nedespartita - Tatal, Fiul si Duhul Sfant.

22. Am avut indoieli asupra credintei Ortodoxe si a
celor 7 SfinteTaine (Botezul, Mirungerea, Pocainta sau
Spovedania, Impartasania, Preotia, Nunta si Sfantul
Maslu).

23. N-am iubit pe Dumnezeu mai presus de orice.
Am cautat sa plac mai intai oamenilor si apoi lui
Dumnezeu.

24. M-am rusinat a face fapte urate inaintea
oamenilor, dar am facut in ascuns fara a ma rusina de
Dumnezeu.

25. Am purtat numele de crestin, dar cu viata am
fost mai rau decat un pagan.

26. M-am unit cu ateii, ereticii, sectarii, schismaticii,
primindu-i in casa mea, mancand, rugandu-ma impreuna
cu ei. Am fost in casa lor sau la adunarile lor
incurajandu-i in credinta lor, zicand ca si ei vorbesc tot
din Scriptura si cred tot in acelasi Dumnezeu.

27. Am primit binecuvantare, daruri si ajutor de la
eretici sau sectari. M-am casatorit cu eretic sau sectar.
M-am casatorit prin cununie mixta (de

exemplu: am

primit Taina Cununiei si la ortodocsi si la catolici); am

ingaduit copiilor mei sa faca o astfel de casatorie. Am

avut nasi la Botez sau Cununie persoane de alta

credinta.

28. Am avut si mai am indoieli asupra Sfintei

Biserici, a cinstirii Maicii Domnului, a Sfintei Cruci, a
Sfintelor Icoane, a Sfintelor Moaste sau a altor
invataturi ortodoxe.

29. Am citit carti eretice sau sectare, care sunt
pagubitoare pentru suflet si potrivnice Bisericii. Am
vandut publicatii sectare, eretice, pornografice.

30. Am facut glume, ironii; am facut pe altii sa rada
pe seama cuvintelor din Sfanta Scriptura, a Sfintilor,
precum si a preotilor si a celorlalti slujitori ai Bisericii.
Am profanat biserici, troite sau morminte.

31. Am trait anti-crestineste si prin mine s-a hulit
numele lui Dumnezeu intre oameni. M-am rugat lui
Dumnezeu sa-mi ajute la pacat.

32. Am tinut ziua sambetei, la fel ca adventistii, in
loc de Duminica.

33. Am crezut in spiritism; m-am dus la cei care
vorbesc cu mortii, la cei care deschid cartile sfinte
(chiar si la preoti); am crezut in vise si vedenii.

34. Am defaimat schiopii, ologii, ciungii, cocosatii,
uratii etc, nesocotind ca si ei sunt oameni si zidiri ale lui
Dumnezeu. M-am automutilat. Am fost sau sunt de
acord cu: schimbarea sexului, eutanasia, clonarea etc.

35. M-am rusinat a face semnul Sfintei Cruci la
aratare, cand am trecut pe langa biserici sau troite.
Am batjocorit semnul Crucii, facandu-1 stramb pe fata
mea. Am facut semnul Crucii pe cusaturi, covoare, paturi
pe care le-am asezat pe jos sau pe pat, calcand sau
asezandu-ma pe ele.

36. Am slujit fapturii mai mult decat lui Dumnezeu,

Page 2

2

iubind copiii, parintii, fratii, sotia (sotul), rudeniile,

prietenii, sau: averea, luxul, desertaciunile lumesti,

jocurile, cantecele, glumele etc. mai mult decat pe

Dumnezeu.

37. M-am lasat amagit de pacat, de frica si rusinea
oamenilor, pentru bunuri trecatoare, pacatoase si pentru
placeri trupesti.

38. Am slujit idolilor, adica: pantecelui, iubirii de
arginti, precum si altor pacate idolesti, jertfindu-le din
agoniseala mea.

39. Am ocarat pe altii ca sunt blanzi, rabdatori,ca
merg la biserica, ca postesc si se roaga. Am ras de cei
ce se infranau de la jocuri, petreceri, glume si
cantece desfranate, fumat si bauturi ametitoare; precum
si de cei ce se spovedesc si impartasesc, pazind
poruncile lui Dumnezeu.

40. Am oprit pe altii de la faptele cele bune.

41. Am fumat, bucurand pe diavol si maniind pe
Dumnezeu, cheltuind banii in loc sa ajut pe cei lipsiti.

42. Am ajutat pe cei ce fumeaza oferindu-le tigari

si chibrite. Am oferit tigari in schimbul unor servicii,
facandu-ma astfel partas la pacatul lor.

43. Am folosit droguri, stupefiante sau multa cafea,
distrugandu-mi sanatatea sau viata.

44. Mi-am ras barba si mustatile, m-am tuns dupa moda
veacului de acum sau mi-am lasat plete.

45.

M-am

mascat

dandu-mi

alta

infatisare, schimbandu-ma din barbat in femeie sau
invers, sau in capra, urs, strigoi, paiata sau alte chipuri
uracioase.

46. M-am rosit, vopsit, parfumat; mi-am taiat parul, am
umblat cu capul descoperit, chiar si in biserica (ca
femeie). Am purtat cercei (chiar si in semnul Sfintei
Cruci), margele, inele; m-am ras pe partile ascunse

ale trupului. Ca femeie am purtat pantaloni, devenind
uraciune inaintea lui Dumnezeu (vezi: Deuteronomul
22,5; canoanele Sinodului din Gangra).

47. Am fost la stranduri, plaja; am facut nudism.

48. Ca femeie, am intrat in biserica fiind in
randuiala firii (perioada lunara). Am sarutat Sfintele
Icoane, am luat anafora sau m-am impartasit; mi s-a pus
Sfantul Potir pe cap, am sarutat mana preotului slujitor,
fiind in aceasta stare.

49. Am luat anafora dupa ce am mancat sau baut,
ori cand am trait trupeste cu sotia sau barbatul, sau
cand am avut scurgeri in vis.

50. Am hipnotizat, am adus oameni in transa, am
prezis lucrurile viitoare.

51. M-am ocupat cu telepatia; am crezut ca este
un lucru bun, folositor.

52. M-am dus la descantatori, ghicitori, la cei care
deschid cartile sfinte (preoti, calugari sau la alt cineva) si
mi s-a ghicit in ghioc, cafea, in palma etc.

53. Am facut si eu insumi farmece, vrajitorii,am
ghicit, am descantat, am explicat visele, vedeniile,
zodiacul; am dat copilul pe geam, am facut si alte lucruri
vrajitoresti (se va spune ce anume).

54.

Am

crezut

in

noroc,

destin

(predestinatie), horoscop, astrologie etc.

55. Am crezut in superstitii sau ca este semn rau
cand iti tiuie urechea, se zbate ochiul; cand iti iese cu
galeata goala in fata; cand iti trece pisica neagra prin
fata sau preotul etc. Am folosit culoarea rosie impotriva
deochiului; am purtat baiere, amulete, talismane
crezand ca-mi pot fi de folos.

56. Am folosit numele lui Dumnezeu, al Maicii
Domnului si al Sfintilor, precum si semnul Sfintei
Cruci, pentru vrajitorie, descantece...

57. Am crezut ca exista strigoi, varcolaci, zmei si alte
chipuri ale satanei si din aceste pricini am tinut
unele datini sau zile ca sa nu mi se intample ceva
rau.

58. Am legat barbat si femeie sa nu se impreune, sa
nu se poata casatori; am luat mana de la animale, am
turnat carbuni si am descantat la cei bolnavi.

59. In noaptea de Anul Nou m-am uitat in oglinda,
verigheta, am pus busuioc sub cap si alte multe obiceiuri
dracesti ca sa-mi visez soarta. Pentru a fi iubita de un
anumit barbat, i-am pus spurcaciuni in mancare sau
bautura.

60. Am sfatuit pe altii sa mearga la vrajitori sau sa
faca lucruri vrajitoresti. Am avut credinta mincinoasa
ca sufletul dupa iesirea din trup se reincarneaza in alt
trup sau intra in animale, plante etc.

61. Am jurat stramb la judecata sau in alte im -
prejurari (urmarile juramantului).

62. Am raul obicei de a folosi numele lui Dumnezeu si

al sfintilor fara de rost, la toate nimicurile.

63. Nu am multumit lui Dumnezeu pentru binefaceri,
pentru boli, necazuri, ispite, ci am cartit, m-am blestemat
pe mine, dorindu-mi chiar si moartea; am blestemat pe
altii.

64. M-am jurat ca voi rasplati cu rau celor ce mi-au
facut rau.

65. Am socotit ca trebuie sa implinesc juramantul
nelegiuit facut la manie sau la betie si 1-am implinit.

66. In loc de a ma impaca, am dat in judecata pe
aproapele meu.

67. M-am jurat sa mor, sa orbesc, sa ma arda
focul, sa moara mama, tata, copilul meu etc.

68. Am silit pe altii cu bani, prin ingrozire sau
viclesug ca sa jure pentru mine.

69. Am dracuit pe cei din casa, pe straini, dobitoace,
lucruri, chiar si pe mine insumi.

70. Am jurat pe cele sfinte, fiind singur sau in fata
copiilor, a oamenilor mari, indemnand si pe altii la asa
ceva.

71. Nu m-am luptat pentru a pazi poruncile lui
Dumnezeu, ci pentru a le dispretui, a le huli.

72. M-am impartasit cu nevrednicie cu Sfintele Taine
ale Domnului nostru Iisus Hristos.

73. Dupa spovedanie si impartasanie m-am intors din
nou la pacate, facandu-ma fur de cele sfinte.

74. Am scuipat dupa ce m-am impartasit.

75. Am luat particele.

76. Am luat Aghiasma Mare fara a fi spovedit.

77. Am trecut la pomelnicul mortilor pe cei vii care mi-
au facut rau; i-am scris pe toaca sau clopot pentru a fi
pedepsiti de catre Dumnezeu.

78. Am crezut si am spus si altora ca nu trebuiesc
botezati copiii cand sunt mici, zicand ca ei nu au pacate.

79. Am facut fagaduinte bune lui Dumnezeu la vreme
de stramtoare, la grea cumpana, iar cand mi-a fost bine
le-am calcat.

80. Am fagaduit a da daruri la Biserica, la cei
necajiti, saraci si nu am dat, calcandu-mi fagaduinta.

81. Am lucrat Duminica si in sarbatorile bisericesti, la
mine sau la altii. Am facut lucruri care as fi putut sa le
fac si in alte zile: cumparaturi, mancare,spalat etc.

82. Am cumparat si vandut in acele zile in loc sa
merg la biserica.

83. Am facut claci cu povestiri necuviincioase.cu
vorbe si glume murdare, cu lautari, cu betii si jocuri,
ajungandu-se la certuri si scandaluri.

3

84. Mergand la biserica mi-am ales un loc de cinste
si nu am stat cu buna randuiala, vorbind si tulburand
pe cei din jur.

85. Nu am ascultat cu toata evlavia si credinta
slujbele din biserica. In timpul slujbelor am dormit sau
m-am gandit la lucruri desarte.

86. Nu m-am dus Duminica si in sarbatori la biserica,
ci am stat acasa uitandu-ma la slujba de la televizor
sau ascultand la radio, fara a avea un motiv
binecuvantat.

87. Am venit la biserica dupa ce a inceput slujba si
am plecat inainte de a se termina, asemanandu-ma cu
Iuda, vanzatorul.

Page 3

88. Duminica si in sarbatori nu am facut fapte bune
potrivite vredniciei zilei.

89. Am lepadat Sfanta Traditie a Bisericii, sus tinand
ca numai Sfanta Scriptura este izvorul de credinta si
mantuire.

90. M-am dus la biserica numai de ochii lumii,sau cu
ganduri desarte, sau spre a ma ruga pentru osanda
celor ce mi-au gresit.

9 1 . Am indemnat pe alti crestini sa nu mearga la
biserica.

92. Nu mi-am facut pravila de rugaciune si
canonul randuit de catre duhovnic, ocupandu-ma cu
cele lumesti.

93. Am postit post negru sambata si Duminica. Am
facut metanii in aceste zile, fara a avea canon de la
duhovnic.

94. Am stat la masa fara a face rugaciune si m-am
ridicat fara a multumi lui Dumnezeu pentru toate cate mi-a
dat.

95. Am mancat si baut cu lacomie, peste masura,
fiindu-mi rau; am vomitat dupa ce am stat la masa, din
cauza multei mancari sau bauturi.

96. Nu am postit cele patru posturi, nici
lunea,miercurea si vinerea de peste an. Am postit numai
o saptamana la inceput si alta la sfarsit.

97. Ca parinte, nu am avut grija in egala masura de
fiecare din copiii mei.

98. Am impiedicat pe copiii mei de a merge pe calea
credintei sau sa se calugareasca, sa mearga la
biserica, ba i-am si pedepsit pentru asta.

99. Nu m-am ingrijit de mantuirea copiilor mei; nu
i-am dus la spovedanie si impartasanie si nu le-am dat
pilda prin viata si comportarea mea.

100. Cand copiii mei au avut apucaturi rele nu i-am
mustrat, nu i-am pedepsit si nu i-am oprit de la acestea.

101. Ca parinte m-am purtat prea aspru si am
pedepsit pe nedrept pe copiii mei.

102. Am povatuit pe copiii mei sau pe cei din familie
sa calce peste semanaturile oamenilor, sau sa strice
munca si avutul altora, sa fure, sa minta sau sa faca alt
rau.

103. Am purtat ura impotriva parintilor mei pentru
ca nu am fost lasat in voia mea sa fac ceea ce imi
placea mie.

104. Nu am ascultat parintii cand mi-au dat sfaturi
folositoare de suflet, cand mi-au cerut sa nu umblu prin
localuri de petreceri si sa nu ma intovarasesc cu cei care
au apucaturi rele si desfranate.

105. Nu mi-am indeplinit datoria fata de parintii mei;
nu i-am cinstit cu lucrul si cu cuvantul, am fost
neascultator si m-am purtat urat cu ei.

106. Mi-am blestemat parintii, i-am batjocorit,i-am
batut, le-am spus cuvinte jignitoare; le-am dorit boala,
necaz si chiar moartea. I-am parasit la nevoie, la boala
si in neputinte, neajutandu-i.

107. Ca parinte nu m-am rusinat de copiii
mei,dezbracandu-ma in fata lor.

108. Am vazut goliciunea parintilor mei.

109. Nu am ascultat de cei mai mari ai mei
(profesori, conducatori, sefi) atunci cand m-au invatat de
bine.

110. Nu am ascultat de parintii mei duhovnicesti
(duhovnic si nasi), nu m-am rugat pentru ei; i-am
batjocorit, i-am vorbit de rau, i-am urat.

111. Ca parinte duhovnicesc (nas) nu am purtat grija

de fiii mei sufletesti, atat cat mi-a stat in putinta.

112. Nu mi-am ales sotie/sot tinand seama de
invataturile Bisericii si binecuvantarea parintilor, ci
dupa voia si placerea mea.

1 13. Ca barbat nu mi-am iubit sotia ca pe mine
insumi; am batjocorit-o, am certat-o, am batut-o, am
socotit-o ca pe o roaba, nu am ajutat -o si nu m-am
straduit sa caut si sa gasesc armonia si pacea in viata
de familie.

1 14. Ca sotie nu am ascultat de sotul meu, ci 1-am
certat, 1-am ocarat, incat am ajuns la cearta si scandal.

115. Am silit pe sotul meu, din pricina mandriei si a
slavei desarte, sa cheltuiasca bani prea multi pe
imbracaminte luxoasa si la moda, pe placeri si deser-
taciuni lumesti.

116. Nu m-am supus sotului/sotiei la indatoririle
conjugate, motiv pentru care a pacatuit.

117. M-am despartit de sotie/sot fara motiv bine
cuvantat si m-am recasatorit, despartind familie.

118. Am avut gand de razbunare si chiar m-am
razbunat asupra vrajmasilor mei, dorindu-le necazuri,
chiar si moartea; i-am pizmuit, i-am batut, i-am mutilat
sau le-am facut alt rau.

119. Am facut rau aproapelui meu, 1-am ocarat,
defaimat, facandu-i viata grea prin tot felul de insulte si
ponegriri, spunand despre el multe neadevaruri,
ucigandu-1 sufleteste. Am indemnat si pe altii la batai si
ucideri.

120. Am ucis pe aproapele cu arma, prin junghiere,
sufocare, otravire..., cu voie sau fara de voie.

121. Am ucis pe aproapele meu pentru a-i rapi
averea sau sotia (sotul).

122. Am luat diferite doctorii pentru a nu ramane
insarcinata sau pentru a ucide copiii in pantece; am
indemnat si pe alte femei sa faca la fel sau le-am ajutat
intr-un anumit fel.

123. Am indemnat, obligat sau am fost de acord ca
sotia sa faca avort. Am ajutat pe alta femeie (sau pe
medic) sa faca avort, sau am dat bani pentru a face
avort.

124. Am folosit diferite metode pentru a nu
ramane insarcinata si inca nu am renuntat la ele.

125. Am facut avort (cu voie sau fara voie).

126. Am nascut copil mort.

127. Am omorat copilul dupa nastere, nebotezat sau
botezat.

128. Am avut copil care a murit nebotezat din vina
mea sau a altcuiva.

129. Am botezat copiii nascuti morti sau avortati, la
sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul (7 ianuarie) sau
cu alta ocazie.

130. Am fost neatent si am lasat copilul sa cada in
apa, in foe, de la inaltime sau sa umble cu obiecte
taioase ca astfel sa se schilodeasca, sa se raneasca
sau chiar sa moara.

131. Am parasit de buna voie copiii, lasandu-i in voia

Page 4

4

soartei.

132. Am pacatuit in intelegere cu sotia/sotul sau cu
cine am avut relatie sexuala ca sa nu avem copii prin
diferite metode: pazire, anticonceptionale, leacuri, bai,

calendar, sterilet, prezervativ etc.

133. Am pacatuit cu sotia/sotul sau cu altcineva prin
impreunare impotriva firii (perversiuni sexuale: gomorie -
relatii orale; sodomie - relatii intre persoane de acelasi
sex, intre oameni si animale; pedofilie).

134. Mi-am distrus singur sanatatea, scurtandu-mi
viata, prin mancare peste masura, bautura, fumat,
petreceri nesabuite si altele asemanatoare.

135. Am facut pariuri dracesti, intrecandu-ma cu altii
la fumat, baut, la joe sau alte chipuri nastrus nice,
stricandu-mi sanatatea mea sau pe a altora, pricinuind
chiar si moarte.

136. Am castigat bani si averi cu viclesug, cu vraji si
alte mijloace dracesti, ucigand sufletul meu si pe al
altora.

137. M-am purtat crud cu animalele, pasarile si alte
vietuitoare, ucigandu-le. Am pus greutati mari pe
animale si le-am batut fara de mila.

138. Am mancat sange de animale; am mancat
animale sugrumate, omorate de fiare salbatice, im-
puscate fara a curge sangele din ele.

139. Am avut cugete si pofte trupesti necuviincioase
(uneori si cand am privit la icoane); am pas trat in suflet
acele cugete si nu le-am alungat, indulcindu-ma de ele.

140. Nu am savarsit pacatul cu lucrul dar cu gandul am
pacatuit iar prin imaginatie imi inchipuiam si cum am
sa-1 savarsesc atunci cand voi avea ocazia.

141. Am cautat prilej de a pacatui dar nu am avut
ocazia.

142. In loc de a-mi stapani poftele, am cautat sa le
aprind mai tare.

143. Am cartit impotriva lui Dumnezeu, cerand sa
ma scuteasca de razboiul desfranarii, dar eu nu m-am
straduit sa ma infranez.

144. Am rostit cuvinte si am facut fapte necu-
viincioase in fata copiilor si a celor mai in varsta. Am
ras fara de socoteala, cu nerusinare; am facut cu ochiul,
am jucat si atatat poftele altora, am jucat, am batut din
palme, am chiuit si am ras cu pofta la pe treceri si
nunti.

145. Am platit cu bani sau am dat daruri cantaretilor
sau celor care cantau cantece si spuneau glume
necuviincioase, sau am scris eu insumi cantece; le-am
cantat sau am facut alte mascariciuni si obscenitati.

146. Am pastrat in casa, am primit diferite
tablouri sau poze cu desfranari; le-am pus pe pereti.

147. Am cumparat, am citit, am dat si altora carti,
reviste sau poze pornografice.

148. Am avut vise desfranate in timpul somnului,
patimind si scurgere; m-am intinat, fiind treaz, din
dezmierdare sau prea multa imbuibare.

149. Nu mi-am facut canonul dupa ce am patimit
scurgere in timpul somnului sau chiar treaz fiind.

150. Mi-am stricat fecioria sau curatenia prin pacatul
malahiei (masturbare).

151. Am facut pacatul malahiei cu altcineva.

152. Am privit fete straine cu gand de pofta
trupeasca; m-am unit si invoit cu mintea si cu inima spre
a sta de vorba cu gandurile desfranarii celei trupesti. Am
pacatuit, curvind cu mintea si cu inima, indulcindu-ma
prin inchipuirea pacatelor trupesti. Am curvit prin
imaginatie, mai bine zis cu dracul curviei, ca si cu
niste femei (barbati), infierbantandu-ma cu trupul. Am
privit cu pofta la trupul si la fetele femeiesti si am
preacurvit cu ele in inima. Chiar in vremea sfintei

rugaciuni, uneori, m-am aflat curvind si preacurvind cu
mintea si inima. Am rapit sau violat cu forta.

153. Am desfranat cu fecioara, vaduva, fete bi-
sericesti, cu rudenii sau cu cei de alta credinta.

154. Am trait cu sotia inainte de cununia religioasa.

155. Am pacatuit cu dobitoace, pasari. De multe ori
voind sa-mi rascolesc dezmierdarile cele trupesti si sa
ma indulcesc cu ele, mi-am inchipuit cu mintea
impreunari de oameni, de dobitoace, de pasari si alte
feluri de inchipuiri dracesti prin care mi-am spurcat
mintea si inima, aprinzand in mine focul des franarii, eel
ce m-a facut vinovat de focul eel vesnic.

156. Fiind casatorit, am preacurvit cu altcineva,
chiar si cu femeie maritata, despartind familii.

157. Am trait trupeste cu sotia in zile de post,
Duminica si sarbatori, in timpul perioadei lunare a
sotiei sau in cele patruzeci de zile dupa nastere.

158. Nu m-am infranat de la impreunare nicicand
sotia a ramas insarcinata.

159. Am mers la biserica (ca femeie) inainte de cele
patruzeci de zile dupa nastere si fara a-mi face molifta
de dezlegare.

160. Ca parinte am culcat in pat cu mine fete sau
baieti mai marisori, sau i-am pus sa doarma impreuna.

161. Am pacatuit inainte de casatorie si am mintit
pe sot sau sotie, nespunand adevarul.

162. Fiind copil am jucat diferite jocuri patimase,
desfranate, necuviincioase, cu alte fete sau baieti.

163. Am fost la nunti cu lautari, baluri, hore,
discoteci si alte petreceri pagane, necrestine. M-am

uitat la televizor, video etc. la filme pornografice, intinandu-
mi mintea si sufletul; nu am purtat grija de copiii mei si
le-am ingaduit sa priveasca la filme imorale, chiar si
in prezenta mea.

164. Am jucat table, biliard, carti sau alte jocuri de
noroc, pagubindu-ma baneste pe mine sau pe altii.

165. Am fost la stadioane, sali de sport, teatre,
pentru a urmari meciuri, spectacole, circuri, conferinte
sau alte manifestatii pagane ori sectare.

166. Am frecventat case si locuri unde se spuneau
cuvinte si fapte de sminteala, necuviincioase si
nemernice: bar, bordel, sex -shop, strip-tease etc.

167. Am fost si am mancat in casa la cei care traiau
necununati la Biserica; nu i-am sfatuit sa se cunune;
am primit daruri de la ei si i-am pomenit la slujbele
Bisericii.

168. M-am casatoit cu rude de sange, din cuscrie, din
infiere sau din botez.

169. Am avut de gand sau am furat averea
aproapelui, a bisericii sau a manastirii. Nu mi-am platit
datoriile cuvenite.

170. Am vandut marfa falsificata, stricata; am luat un
pret mai mare decat eel cuvenit.

171. Am inselat la cantar; am folosit vorbe mes tesugite
la vanzare sau cumparare spre a insela pe aproapele, nu
am spus adevarul.

172. Am silit pe altii sa cumpere scump de la mine
marfa proasta, sa-mi lucreze sau sa-mi vanda ieftin.
Am facut afaceri necurate din care au ramas oameni
inselati, pe drumuri sau chiar in temnita. Am facut trafic
cu droguri, femei, arme etc. Am rapit/sechestrat alte
persoane.

173. Prin viclenia sau falsitatea mea am inselat
statul, pe aproapele sau Biserica.

174. Am luat dobanda (inclusiv cei de la casa de

Page 5

5

amanet), mita sau alte daruri.

175. Am nedreptatit pe aproapele, tinand seama de
imbracaminte, avere sau pozitia sa sociala,
nesocotind dreptatea legala, cautand si folosul meu.

176. M-am mahnit pentru saracia mea materiala,
tulburandu-ma foarte tare si am dorit sa ma imbogatesc.

177. Am furat de la cei din familie, de la stat, de
unde am lucrat si nu am intors cele furate.

178. M-am pornit cu ura Jmpotriva celor ce m-au furat
sau pagubit, dandu-i in judecata, batandu-i sau facandu-
le alt rau.

179. Am pagubit pe aproapele de cinste, de
merite, de functie si de locul sau mai bun.

180. Am gasit lucruri furate si stiind ale cui sunt nu
le-am inapoiat, pastrandu-le pentru mine.

181. Am tainuit lucruri imprumutate sau date spre
pastrare, neindurandu-ma a le inapoia; am pas trat in
casa lucruri furate, am cumparat lucruri care am stiut ca
sunt furate.

182. Am jefuit averile mortilor, mormintele.

183. Nu am respectat fagaduinta data de a face
parastase, liturghii sau praznice dupa moartea parintilor
sau a celor care m-au rugat si le-am promis.

184. Am luat de la Biserica lucruri, bani, lumanari,
untdelemn, icoane etc. si nu le-am inapoiat. Am fost cu
rautate asupra Bisericii sau manastirii, zicand ca au prea
mult.

185. Am rapit cu sila, cu minciuni, juraminte false
sau prin judecata pamantul aproapelui meu.

186. Am sfatuit pe altii sa fure, sa faca rau, ajutandu-i
si eu la acestea; i-am ascuns in casa mea.

187. Nu mi-am respectat nici contractul, nici
fagaduinta facuta aproapelui.

188. Nu am lucrat dupa puterea mea la locul de
munca, nefacandu-mi datoria.

189. Nu mi-am platit datoriile fata de stat; am facut
declaratii false, inseland statul.

190. Avand posibilitatea sa inlatur pagubele aproapelui,
nu 1-am ajutat.

191. Am furat in grupuri, ingrozind lumea.

192. Am banuit, am napastuit, am pedepsit pe altii,
pentru pierderea avutului meu.

193. Am facut vrajba intre mireni sau (si) clerici,
provocand tulburare.

194. Am marturisit stramb asupra aproapelui in fata
oamenilor, aducandu-i astfel necinste, injosindu-1,
pricinuindu-i pagubire sufleteasca sau materiala,
necazuri si suferinte.

195. Nu am tinut seama de datoria de a fi sincer, ci
am grait minciuni de tot felul.

196. Am mintit de frica sa nu patimesc ceva rau,
fiind amenintat.

197. La judecata am dat bani sau alte bunuri ca sa-mi
micsoreze pedeapsa.

198. Am stat la indoiala sa spun adevarul.

199. Am fost nestatornic in cuvantul dat, in
credinta si fagaduinta, mintind pe altii si pagubindu-mi
sufletul.

200. Am vorbit cu doua intelesuri; am vorbit altfel
de cum am gandit, cazand in fatarnicie.

201. Am fost lingusitor cu fatarnicii, cu sarlatanii, cu
oamenii mari si cu mincinosii.

202. Am mintit in fata judecatorilor ca parat, ca
inculpat sau ca martor.

203. Am mintit la marturisire, de rusine, din teama de a
dezvalui unele insusiri rele ale mele sau unele pacate
rusinoase.

204. M-am laudat, m-am inaltat cu gandul.

205. Am voie sloboda si din mandrie mi-o implinesc.

206. Am obiceiuri rele si din mandrie nu le parasesc.

207. Sunt incapatanat, nesupus,
ambitios

si

mandru in comportare.

208. Sunt orgolios, nu suport sa mi se porun-
ceasca, sa mi se arate adevarul sau sa fiu criticat,
desi recunosc ca sunt vinovat.

209. Sunt increzut, ma incred in bunurile lumesti,
in oamenii mari si ma laud cu toate.

210. Sunt indraznet, doritor de a face numai ce
doresc eu, sunt batjocoritor, obraznic, fals si fara de
sfiala; ma supar repede.

211. Sunt potrivnic, neascultator, impietrit, as pru si
plin de mine insumi.

212. Ma mandresc cu podoabele hainelor si cu
frumusetea lor.

213. Ma mandresc cu podoabele casei mele, pe care
am dat sume mari de bani, si cu alte desertaciuni.

214. Ma mandresc cu avere straina, cu rude

bogate, cu ranguri inalte in societate sau cu starea mea
sociala.

215. Ma mandresc cu podoaba parului, cu chipul
meu frumos, cu sanatatea, cu tineretea sau cu varsta
inaintata pe care am apucat-o, cu tot ce am frumos si
bun, uitand ca toate sunt de la Dumnezeu.

216. Din mandrie si ca sa arat bine, imi ingrijesc cu
multa atentie parul, tenul, unghiile pe care le las sa
creasca, le vopsesc, imi rad parul de pe picioare, ma
coafez, imi vopsesc parul, buzele si ochii cu diferite
vopsele, aratand prin aceasta lui Dumnezeu ca nu m-a
facut asa cum trebuia.

217. Am purtat haine fine, scumpe, la moda si
extravagante, facand sminteala celor ce ma priveau si
cu dorinta de a place celor din jurul meu; m-am
imbracat necuviincios aratandu-mi in felurite feluri
goliciunea trupeasca prin fuste scurte, rochii decoltate...

218. Am intrat in Sfanta Biserica impodobita ca la
parada, facand sminteala celor ce ma priveau.

219. Am stat in fata ca sa fiu vazuta si admirata.

220. M-am impartasit imbracata necuviincios, cu
chipul si buzele vopsite, cu capul descoperit, cu
pantaloni, atingand infricosatele Taine ale lui Hristos,
aratand lipsa de evlavie.

221. Am postit cu gandul sa slabesc, sa fac silueta,
nu din evlavie.

222. Mi-am cheltuit averea si chiar ultimul ban din
casa pentru lux si desertaciuni lumesti.

223. Am purtat la gat margele, medalioane,
cercei, inele si alte bijuterii ca sa atrag atentia si sa
ma mandresc cu ele, fara a ma gandi ca sunt lucruri
idolesti si mare uraciune inaintea lui Dumnezeu.

224. Din mandrie am defaimat portul calugaresc si
preotesc, precum si saracia sau nevointele lor.

225. Din mandrie am ras de pacate le altuia,
dispretuindu-1 si vorbindu-1 de rau, iar pe ale mele nu le-

am socotit.

226. Din mandrie am defaimat pe cei saraci, lipsiti,
nestiutori, pe cei ce au gresit cu ceva, pe cei
neputinciosi si pe cei ce au saracit din anumite
motive sau necazuri, in loc sa ma rog lui Dumnezeu
pentru ei.

227. Din mandrie m-am socotit destept, intelept,
talentat si cu multe calitati.

228. M-am mandrit si m-am socotit mai presus decat
ceilalti cu frumusetea, cu stiinta, cu felul de a vorbi, cu
glasul meu, nesocotind ca aceste daruri nu sunt ale

6

mele, ci ale lui Dumnezeu, Care mi le-a dat, si pentru
care trebuie sa-I multumesc.

229. M-am mandrit cu saracia, cu hainele modeste,

cu postul, cu slabiciunea trupului, cu visele si vedeniile
pe care pretind ca le-am avut.

230. M-am rugat cu glas tare sau am cantat mai tare
decat altii ca sa fiu auzit si laudat.

231. Am dat milostenii la saraci, in vazul lumii, ca
sa fiu laudat, mandrindu-ma prin aceasta.

232. Din mandrie si slava desarta am intrat in
Sfantul Altar. Fiind paracliser, m-am atins de Sfanta
Masa si de alte obiecte sfintite (de ce anume). Ca
femeie, la indemnul preotului, am intrat in Sfantul Altar
si am facut curatenie; m-am atins de Sfanta Masa

sau de alte obiecte sfintite.

233. Din mandrie am iscodit despre casa si
bogatia altora; am ascultat pe la ferestre si am vrut sa
stiu cum vietuiesc, pandind tot ce fac. Am vrut sa stiu
starea duhovniceasca a fratelui meu, ispitindu-1 prin tot
felul de intrebari.

234. Am cautat sa ma tin dupa moda lumeasca, fara
a tine seama de ce-mi este folositor si ingaduit.

235. M-am trufit si semetit; am fost mincinos si
laudaros.

236. Am fost fatarnic si mi-a placut mult sa fiu cinstit
si laudat de oameni.

237. Am pacatuit cu iubirea de sine, cu parerea de
sine, cu simtirea de sine, cu bizuirea pe sine si cu
trufasa incredere in sine.

238. Am pacatuit foarte mult cu randuiala de sine,
adica mi-a placut sa umblu dupa voia mea si am urat
supunerea si taierea voii.

239. Am fost stapanit in toata vremea de duhul
multumirii de sine, adica am fost multumit cu starea si
asezarea mea sufleteasca, socotind ca nu sunt ca
ceilalti oameni.

240. N-am avut adevarata cunostinta de sine,
adevarata mustrare de sine, fiind stapanit in toata
vremea de ingamfarea de sine si pretuirea de sine.

241. Am fost stapanit in minte si cuvant de duhul
indreptatirii de sine. Am vrut si mi-a placut sa am
intotdeauna dreptat e, sa nu fiu contrazis, sa vorbesc
mult si sa fiu ascultat de ceilalti.

242. Am fost stapanit de trambitarea de sine, adica
am spus altora ispravile mele cele parute bune.

243. Am hranit in toata vremea pe fariseul meu eel
dinlauntru cu inchipuirea de sine si cu aratarea.

244. Fiind stapanit de mandrie si incapatanare, am
vorbit impotriva fata de cei mai mari.

Page 6

245. Fiind mandru si semet, am urat pe cei ce m-au
mustrat si am iubit pe cei ce m-au laudat.

246. M-am mandrit si m-am laudat cu cele patru feluri
de bunatati: cu cele firesti, cu cele castigate, cu cele
din intamplare si cu cele castigate prin nevointe
(duhovnicesti).

247. Avand unele bunatati duhovnicesti, n-am
recunoscut ca le am de la Dumnezeu.

248. Am recunoscut ca am unele bunatati de la
Dumnezeu, insa nu am recunoscut ca le am in dar, ci
fiindca mi s-ar cuveni, socotindu-ma vrednic de ele.

249. Am socotit ca am unele bunatati duhovnicesti
pe care niciodata nu le-am avut.

250. Am defaimat legile canonice si liturgice pe

care le-au randuit Sfi ntii Parinti in Biserica si nu am voit
sa ma supun intra toate predaniilor Bisericii.

25 1 . Am fost robit si stapanit de defaimarea
ascultarii, de iscodire, de inselarea cu mintea, de trufie,
de slava desarta, de lauda, de inaltarea cu mintea, de
pregetarea cea fatarnica, de voia libera, de deprinderea
pacatului.

252. Am pacatuit inaintea lui Dumnezeu cu
gandul de hula, de necredinta, de incapatanare, de
ingamfare, de neinfranare, de iubirea de stapanire si de
altele asemenea acestora.

253. M-am mandrit ca eu as fi feciorelnic cu trupul,
defaimand in mintea mea pe cei ce au pacatuit.

254. N-am iubit niciodata in viata mea de a fi ocarat,
defaimat, necinstit de altii si nebagat in seama.

255. Nu m-am silit a curma din mintea mea
viclesugurile cele gandite ale slavei desarte; nu m-am silit
a face ceva inaintea oamenilor ca sa fiu defaimat de
catre ei.

256. Am avut intotdeauna viata mea fatarnica, plina
de prefacatorie, si fiind eu inlauntru plin de ranile
constiintei si uraciunea pacatelor mele, pe dinafara
m-am aratat mormant varuit prin cuviosia si fatarnicia
mea, prin care am vanat slava si lauda de la oamenii
cei neiscusiti care nu au cunoscut vicleniile mele.

257. M-am lacomit la avutii.

258. Am fost zgarcit si impietrit cu inima.

259. Nu m-a interesat saracia si lipsurile altora.

260. Sunt nesatios, viclean si nedrept, insusindu-mi
bunuri straine pentru a ma imbogati.

261. Am strans bani sau avere prin viclesug sau
prin cersetorie, spre a ma imbogati.

262. Am fost grabnic a lua si zabavnic a da.

263. Am dat milostenii cu indoiala si cu zgarcenie,
ocarand pe cei carora le-am dat.

264. Nu m-am gandit la viata vesnica, dandu-mi
milostenie pentru sufletul meu, ci am socotit ca o sa-mi dea
altii, dupa plecarea mea din aceasta lume.

265. Pentru zgarcenia mea nu am dat slujbe la
Biserica pentru raposatii mei si pentru usurarea pa-
catelor mele.

266. Am clevetit, am soptit la ureche cuvinte despre
altii, sau am facut semn cu mana, aratand pe altii si
vorbindu-i de rau.

267. Am zavistuit (invidiat) pe altul pentru bunastarea
lui si m-am bucurat pentru necazurile lui.

268. Nu mi-am reparat greseala, cand am ne-
dreptatit pe aproapele, nici nu am cerut iertare.

269. Din pricina invidiei nu am raspuns la salut,
nici nu am salutat pe cei ce erau mai capabili sau mai
inzestrati cu darurile decat mine.

270. Din pricina zavistiei mi-am umplut sufletul de
patimi si ciuda, intunecandu-1 cu multe pacate grele.

271. Sunt foarte dusmanos si rau; nu am recu-
nostinta fata de cei ce-mi fac bine; tin minte raul,
batjocoresc pe aproapele si ma bucur cand altii sunt
batjocoriti.

272. Am povestit altora greseala aproapelui si am
incarcat si mai mult pacatele lui.

273. M-am iutit si m-am maniat de foarte multe ori in
viata mea, cu motiv si fara motiv.

274. Din cauza maniei care m-a stapanit mi-am
pierdut rabdarea si pacea mintii si a inimii.

275. Nu am avut ravna sfanta si nu m-am impotrivit
celor ce au calcat si batjocorit legile canonice ale
Bisericii lui Hristos.

276. Din cauza mandriei si a lenevirii mele am devenit
nesimtitor si im pietrit la inima si n-am avut umilinta si
lacrimi spre a stinge la vreme de nevoie focul maniei si
al iutimii.

277. De multe ori, in timpul rugaciunii, mi-am amintit

7

cu ura si cu manie fata celui care m-a suparat si am urzit

in minte gandul de razbunare.

278. Fiind stapanit de manie am tinut minte raul
asupra altora.

279. Am dusmanie asupra aproapelui meu si nu vreau
sa-1 iert.

280. In toata vremea vietii mele am fost lacom la
mancare si bautura.

281. M-am sarguit in toata vremea de a-mi procura
mancaruri gustoase, scumpe si de multe feluri.

282. Mi-am facut pantecele dumnezeu, slujindu-i lui
si facandu-i totdeauna voia.

283. Mi-am ingrasat trupul cu mancaruri si bauturi
peste masura, din care cauza mi-am indobitocit mintea
si am devenit lenes, trandav si greoi la lucrarea tuturor
faptelor bune.

284. Am fost stapanit de nesaturare, de cartire si
nemultumire in timpul mesei.

285. Am fost iubitor de dulceata si mi-a placut sa
beau bauturi dulci si cu anumite condimente.

286. Fiind rob al pantecelui, am asteptat cu mare
nerabdare sa vina Pastile, Craciunul sau alte praznice
mari spre a face dezlegare la toate mancarurile si
bauturile.

287. Am mancat carne in saptamana branzei.

288. Desi am postit posturile, totusi, am dat la altii
mancare de frupt.

289. Din cauza saturarii pantecelui, mi-am facut
mintea groasa si molatica, scazandu-mi trezvia, atentia
si memoria.

290. Fiind satul de tot felul de bucate, am avut
nebunia de a ma face dascal si a talcui altora din
Sfanta Scriptura, uitand ca: in pantecele plin, cunos tinta
lui Dumnezeu nu locuieste.

291. Am postit cu scopul de a face rau vrajmasilor
mei.

292. Am postit dupa a mea randuiala si parere,
incalcand postul randuit de Biserica.

293. Am postit numai de mancare dar nu si de
pacate, fiind dusmanos si rau.

Page 7

294. In post am mers la petreceri, ospete, zile
onomastice.

295. M-am lenevit de a lucra toata fapta buna prin
gand, cuvant si lucru, dupa a mea putere.

296. M-am lenevit de a ma ruga lui Dumnezeu in
toata vremea.

297. Am dormit prea mult si nu m-am sarguit de a
priveghea dupa a mea putere.

298. M-am lenevit de a citi Sfanta Scriptura si
invataturile Sfintilor Parinti.

299. M-am lenevit de a fi veghetor si treaz cu mintea
in fiecare clipa, spre a nu fi luat prin surprindere de
momelile cele subtiri ale dracilor.

300. M-am lenevit de lucrarea cea tainica a mintii,
adica de a cugeta cat mai des la moarte, la Judecata de
apoi, la Rai si iad, precum si la alte cugetari
duhovnicesti si ziditoare de suflet.

301. Am fost stapanit de moleseala trupului, paruta
neputinta a trupului si trandavie.

302. Din lenevie nu m-am ostenit a face metaniile si
inchinaciunile cum trebuie.

303. De multe ori lenea mea de a ma ruga lui
Dumnezeu am acoperit-o cu unele pricini parute a fi
folositoare.

304. M-am lenevit de a ajuta pe fratele meu cazut
in indoiala, deznadejde.

305. Seara, din pricina oboselii, m-am culcat fara
rugaciune, iar dimineata, din pricina grabei, am plecat
la activitatile mele fara a-mi face rugaciunea, socotind
ca am aceasta ingaduinta din pricina imprejurarilor. M-
am lenevit sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru toate,
asteptand sa-mi vina cele de trebuinta fara osteneala mea
de a ma ruga si a multumi.

306. Din lene am lasat sa se strice icoanele si alte
podoabe sfinte.

307. Mi-a fost lene sa-mi cercetez cu de-amanuntul
pacatele mele, cand a trebuit sa ma marturisesc, si din
aceasta pricina m-am impartasit cu nevrednicie.

308. M-am lenevit sa-mi aprind candela sau
lumanarea, sa ingenunchez cu amandoi genunchii in
vremea rugaciunii.

309. Mi-am incurajat lenea zicand, ca m-as ruga mai
mult daca as fi calugar, dar asa, fiind in lume, nu este cu
putinta.

310. M -am lenevit a chema preotul sa faca
aghiasma, Sfantul Maslu, sau alte slujbe, la vreme
potrivita.

311. Nu am facut sfestanie in casa noua; n-am sfintit
fantana si vasele cele spurcate.

312. Din lene si nepasare m-am lenevit de a ma
spovedi la vreme de ispita si cand am facut pacate
grele; am umblat din duhovnic in duhovnic, cautand pe
eel mai ingaduitor, pentru a nu mi se da canon
potrivit cu pacatele mele cele grele.

313. Din cauza lenevirii si a trandaviei nu am voit sa
lucrez dupa a mea putere faptele cele bune pe care as fi
putut sa le fac cu lucrul.

314. Am fost lenes, molatec si nepasator de a ajuta
in orice chip pe altii care se aflau in primejdie
trupeasca sau duhovniceasca.

315. Am putut dar nu am vrut sa impiedic pe
aproapele de a pacatui (Caz concret).

316. Nu m-am rugat pentru aproapele si pentru toata
lumea.

317. Nu am mangaiat pe cei intristati.

318. M-am impartasit fiind suparat si invrajbit.

319. Nu am pus cuvant bun si de garantie pentru cei
care ii stiam vrednici.

320. Nu am saturat pe cei flamanzi.

321. Nu am dat sa bea celui insetat.

322. Nu am imbracat pe eel gol.

323. Nu am cercetat pe eel bolnav, pe eel din
inchisoare.

324. Nu am primit pe eel strain.

325. Nu am ingropat pe eel mort.

326. Nu m-am ostenit sa cunosc dogmele, in-
vataturile si randuielile credintei.

327. Nu am avut dragoste sa-L cunosc pe Dumnezeu
din frumusetile naturii si din tot ce ne inconjoara.

328. Nu m-am ostenit sa patrund mai adanc
Crezul si credinta Ortodoxa.

329. In necaz, ispite, pagube, suferinte, mi-am
pierdut nadejdea in Dumnezeu ca ma poate ajuta.

330. Cand am pacatuit greu, mi-am pierdut
nadejdea in Dumnezeu, zicand ca nu ma va ierta
niciodata si ca nu ma pot mantui niciodata, cazand in
deznadejde si facand voia satanei.

331. Nu m-am ostenit sa aprind in sufletul meu focul
sfintei dragoste.

332. Nu m-am silit sa castig virtutile dragostei
crestine in legatura cu Dumnezeu si cu aproapele.

333. Nu am tinut seama de smerenie si rabdare,
prin care se invinge raul si se castiga virtutea.

334. In toata vremea vietii mele am fost stapanit de

8

nestiinta, de nesimtire si impietrirea inimii.

335. Din cauza nesimtirii mele, in toata vremea m-a
stapanit uitarea, lenea, nepasarea, deznadejdea,
neevlavia si nefrica de Dumnezeu.

336. Din cauza nesimtirii inimii mele am trait ca si
cum nu as mai muri vreodata, ca si cum nu as avea de
dat seama inaintea lui Dumnezeu pentru toate faptele
mele.

337. Am fost stapanit de raceala si uscaciunea
sufletului fata de toate lucrurile cele bune si am stat
incremenit si lancezit cu trupul si cu sufletul fata de tot
lucrul duhovnicesc.

338. Fiind cuprins de nesimtire, de impietrirea inimii,
am pierdut ravna, zdrobirea inimii si umilinta, precum
si orice simtire a lui Dumnezeu din sufletul meu si
astfel, viu fiind cu trupul, cu sufletul din mine sunt mort.

339. Fiind cuprins de nesimtire pentru pacatele mele,
m-am apucat ca sa invat pe altii.

340. Fiind stapanit de nesimtire, am mancat si baut
prea mult, am dormit prea mult, am vorbit prea mult si
fara de folos.

341. De multe ori, fiind in biserica, atata nesimtire am
avut fata de acest loc sfant, incat am stat cu vorbe
desarte, cu dormitare si chiar cu glume si ras, ca in
mijlocul unui spectacol.

342. Din cauza nesimtirii si a impietririi inimii mele,
niciodata nu am putut sa am adevarata deslusire a
gandurilor mele, avand mintea oarba la deslusirea celor
bune si n-am priceput ca nesimtirea este moartea mintii
si omorarea sufletului mai inainte de moartea trupului.

343. In toate lucrurile, cuvintele si gandurile mele nu m-

Page8

am sarguit sa am rabdare si blandete.

344. Neavand rabdare si blandete, m-a stapanit in
toata vremea iutimea, nerabdarea, amaraciunea,
necazul,

tulburarea,
nelinistea,
nealinarea,
neingaduinta, rautatea si viclenia.

345. Fiind fara rabdare si blandete, am fost strain
in toata vremea de nerautate, de simplitate si de
nevinovatia cea cuvenita unui suflet curat.

346. Neavand rabdare si blandete, am fost ne-
multumitor si cartitor la obligatiile pe care le aveam.

347. Nu am avut adevarata cunostinta de sine, adica
nu am avut vedere clara si deslusita cu mintea despre
toate slabiciunile si neputintele mele.

348. Avand mintea intunecata de patimile mele si
neavand dreapta socoteala, nu am putut intelege cand

a fost cu mine ajutorul lui Dumnezeu, ramanand pururea
nesimtitor si nerecunoscator fata de El.

349. Neavand dreapta socoteala, am inceput de multe
ori a face lucruri mai presus de puterea si de
priceperea mea si in loc de folos, m-am ales cu pa-
guba si primejdii.

350. Neavand smerenie si dreapta socoteala, m-
am apucat uneori a face pe dascalul, talcuind altora,
dupa capul meu, unele locuri grele din Sfanta
Scriptura, inselandu-ma si pe mine si pe altii.

351. M-am lenevit de a ma ruga lui Dumnezeu
neincetat, ziua si noaptea.

352. M-am lenevit de multe ori a merge la biserica,
lipsind mai mult de trei Duminici consecutiv, cazand sub
mare afurisenie.

353. M-am lenevit de a ma ruga mai mult, uitand ca
rugaciunea multa duce la rugaciunea curata.

354. In timpul rugaciunii m-am silit a bolborosi multe
cuvinte dar nu m-am silit sa-mi concentrez atentia mintii
spre a intelege cele citite, spre simtirea lor cu inima,
hranind pe fariseul eel din mine.

355. Uneori stand la rugaciune am avut ganduri
spurcate; alteori am pierdut rugaciunea prin raspandirea
la lucrurile cele desarte si nefolositoare.

356. In vremea rugaciunii am avut uneori cereri
nechibzuite catre Dumnezeu si, daca dupa o vreme

nu le-am dobandit, m-am intristat si descurajat de a ma
mai ruga, neintelegand ca Dumnezeu are mare grija de
mine, de cele ce sunt spre folosul meu.

357. Am fost batjocorit de draci in chip jalnic, caci,
sosind vremea de rugaciune, m-am apucat de alte
treburi, neintelegand ca nici o treaba nu este mai de
folos decat rugaciunea.

358. Stiind ca Dumnezeu cere de la om rugaciunea
curata, fara imaginatie, in vremea rugaciunii am lasat
mintea sa-si inchipuiasca fel de fel de forme si
inchipuiri.

359. Cand mila Domnului m-a cercetat in vremea
rugaciunii si cand sufletul a inceput a se ruga din
inima cu cuvinte proprii, eu, pacatosul, am inceput a
cauta cuvinte subtiri si cu mestesug spre a vorbi in
acele momente sfinte cu Dumnezeu si prin aceasta
mandrie si prostie am alungat darul si umilinta de la
ticalosul meu suflet si am mahnit pe Preabunul
Dumnezeu, Care cere de la om cuvinte smerite,
simplitate si nevinovatie.

360. In vremea rugaciunii am tinut cu toata taria

de anumite forme, ca pozitia trupului, plecarea capului,
tinerea respiratiei, iar de cele de mare nevoie, adica
de atentia mintii si de simtirea inimii, prea putin m-am
apropiat.

361. Am avut si aceasta mare nechibzuinta ca
uneori, cand m-a cercetat mila lui Dumnezeu in timpul
rugaciunii, nu am incetat cititul pravilei, ci fiind inclinat
spre rugaciunea cea citita, am citit mai departe psalmi

si rugaciuni.

362. Uneori am stat la rugaciune avand rautate sau
tinere de minte de rau asupra celor ce m-au suparat
sau nedreptatit.

363. Fiind lenes si stapanit de toata moleseala si
nesimtirea, nu am putut ajunge la treapta cea mai de
sus a rugaciunii, dar cu toate acestea, uneori, am
inceput sa visez cu gandul ca parca tot am sporit oa-
recum si nu as fi eel mai de jos in asemenea privinta.

364. In vremea rugaciunii, de multe ori, m-am aflat
dormitand cu mintea si chiar cu trupul, uneori stand de
vorba cu gandurile si imaginile care veneau de la draci si
luand aminte la ele, am ras si m-am tulburat de alte patimi;
si asa, stand cu trupul la rugaciune inaintea Domnului, cu
mintea si cu sufletul m-am aflat slujind dracilor si
patimilor mele.

365. N-am avut chibzuinta si dreapta socoteala ca in
vremea cand am fost singur sa ma rog cu rugaciunea
cea dinlauntru, ci m-am rugat cu glas tare.

366. Cand cineva m-a rugat sa ma rog pentru el, eu
fiind lenes, am pus motivul ca sunt nevrednic si nu am
voit, ascunzandu-mi lenevirea in spatele unei
smerenii fatarnice.

367. Alteori m-am rugat pentru altii, si daca Dumnezeu
le-a implinit cererea lor, pentru a lor credinta, eu m-am
mandrit ca si cum pentru a mea rugaciune s-a facut
aceasta, laudandu-ma cu lucru strain.

368. Auzind Dumnezeiasca Scriptura spunand ca
Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul nostru, nu m-am
silit a cauta pe Dumnezeu inlauntrul inimii mele prin
chemarea cat mai deasa a Preasfantului Sau Nume:

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-
ma pe mine, pacatosul".

9

369. Am pacatuit foarte mult cu limba inaintea lui
Dumnezeu, in tot felul, in tot locul si in toata vremea.

370. Am osandit pe altii si i-am judecat din ura si
rautate.

371. Am clevetit si am parat pe altii, din care cauza
ei au suferit diferite necazuri (Ce necazuri).

372. Am omorat cinstea altora prin vorbirea de rau si
prin defaimarea lor.

373. Am ocarat, am defaimat, am certat, am
mustrat, am blestemat si am batjocorit pe altii.

374. De multe ori nu mi-am oprit limba de la multe
vorbe desarte.

375. Prea de multe ori am avut obiceiul de a ma
lauda si a spune minciuni.

376. De multe ori am vorbit cu viclenie si fatarnicie
spre a fi laudat de oameni.

377. De multe ori am laudat pe cei rai si lucrurile lor

cele rele si am vorbit de rau pe cei buni si lucrurile lor cele
bune.

Page 9

378. De multe ori am avut obiceiul de a spune
povesti, de a vorbi despre ispravile cele rele ale oa-
menilor care au fost talhari, desfranati, betivi.

379. Am vorbit (facut) de multe ori glume, chiar si cu
cuvinte sfinte.

380. Am ras de multe ori in hohot si cu glas tare,

pana la lacrimi, prin care am dovedit ca sunt om nebun si
fara de minte.

381. De multe ori m-am laudat cu lucrurile mele,
cu rudeniile si prietenii.

382. Am avut raul obicei de a lauda pe altii in fata si
am vorbit de multe ori cu viclenie si lingusire.

383. Nu m-am silit sa opresc pe altii de la vorbirea

de rau, de la clevetire, de la nedreptate si de la orice fel
de pacat.

384. M-am rusinat si m-am temut de a spune adevarul
si de a mustra pe fata nedreptatea si hula impotriva lui
Dumnezeu, pe care cei necredinciosi si hulitori le-au
vorbit la aratare.

385. N-am avut taria cea buna si cu dreapta so-
coteala, din care cauza am tacut acolo unde era nevoie de
a vorbi si am vorbit acolo unde era nevoie sa tac.

386. Stiind ca multa vorbire este scaun al slavei
desarte, totusi nu am incetat de la multa vorbire cea cu
lauda de sine si de la vorbirea cea desarta.

387. Neavand dragoste fata de aproapele, nu m-

am silit cu toata puterea de a mangaia pe cei intristati,
de a invata pe cei nestiutori si de a apara pe cei
nedreptatiti.

388. Din cauza nepasarii si a cutezantei de sine, nu
m-am silit cu toata puterea de a fugi si de a ma feri de
locurile acelea unde se radea, se glumea si se spuneau
desertaciuni.

389. Am fost stapanit si de aceste patimi: uitarea,
neevlavia, iutimea, amaraciunea, infurierea, ura de
oameni, pomenirea de rau, osandirea, intristarea de
suflet, indoiala, lasitatea, rivalitatea, impatimirea,
afectiunea pentru cele pamantesti, nebarbatia, nemul-
tumirea fata de Dumnezeu si de oameni, cartirea,
clevetirea, infumurarea, parerea de sine, mila de sine,
crutarea de sine, indreptatirea de sine, trufia, ingam-
farea, iubirea de stapanire, iubirea de a porunci, iu-
birea de aratare, dorinta de a placea oamenilor, neru-
sinarea, inselaciunea, ironia, duplicitatea, indoiala,
ratacirea gandurilor, iubirea de slava, iubirea de argint,
iubirea de placeri trupesti, iubirea de sine, care este
maica si radacina tuturor rautatilor.

390. De asemenea, am fost stapanit si de aceste
patimi: hula, blasfemie, semetie, impietrirea inimii,
nesupunere, barfa, defaimare, amagire, nebunie,
neinfranare,

nepricepere, nestiinta,

iesire din minti,

aiureala, salbaticie, toropeala, negrija de cele bune,

greseala de fiecare clipa, risipa, zgarcenie, cunostinta

mincinoasa, odihna trupeasca fara de

trebuinta,

moleseala, rautate, nepasare, putina credinta, slujirea la

multe patimi, inaltare, amagire, cutezanta, intristare,

grairea impotriva, fatarnicie, prefacatorie, curiozitate,

invoirea cu pacatele cele patimase ale sufletului si deasa

cugetare la ele.

Pe langa acestea mai am si alte pacate de care nu

imi aduc aminte sau nu imi dau seama de ele ca sunt

pacate. De toate acestea numai eu sunt vinovat, pentru

care imi pare rau si din toata inima ma caiesc si ma voi

cai. Deci, iarta-ma, parinte, si canon sa-mi randuiesti, ca

de aici inainte, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu rugaciunile

Maicii Domnului, cu ale tuturor Sfintilor si cu rugaciunile

sfintiei voastre, vreau sa pun inceput bun.

PACATELE IMPOTRIVA CELOR 10 PORUNCI

La porunca 1-a gresesc:

Cei fara de Dumnezeu;

Cei cu multi dumnezei;

Cei ce se leapada de pronia lui Dumnezeu si cred in

noroc, in superstitii, ursitori, fermecatori, vrajitori,

descantatori, eretici;

Cei ce se nadajduiesc spre sine si spre alti oameni;

Cei care se deznadajduiesc de mila lui Dumnezeu;

Cei care se hotarasc de a pacatui pana la moarte

si a nu se pocai;

Cei ce urasc pe Dumnezeu si se leapada de El;

Cei care ispitesc pe Dumnezeu si cer de la El minuni

fara de nevoie;

Cei care fura lucruri sfinte si bisericesti;

Cei care cumpara cu bani darul lui Dumnezeu;

Cei care se lenevesc si nu voiesc a invata tainele

credintei celei dreptmaritoare;

Cei care citesc cartile eretice si care se im-

partasesc cu nevrednicie cu Sfintele si Preacuratele

Taine ale lui Hristos.

La porunca a 2-a gresesc:

Cei care se inchina zidirii in locul Ziditorului;

Cei care prin impatimirea catre materie slujesc zidirii

in locul Ziditorului, asa cum sunt iubitorii de argint,

desfranatii, lacomii cu pantecele, pe care Apostolul ii

numeste inchinatori de idoli, zicand: Omorati

madularele voastre cele de pe pamant: desfranarea,

iubirea de argint si lacomia, care este slujire de idoli

(Coloseni 3, 5) si carora dumnezeul lor este pantecele

(Filipeni 3, 19);

Toti cati au evlavie fatarnica;

Cei care cred in viziuni si in vedenii desarte si

inselatoare;

Toti iubitorii de dezmierdari, care iubesc chipurile si

idolii patimilor cu mintea si cu inima lor.

La porunca a 3-a gresesc:

Toti hulitorii, cei ce jura stramb si pun pe altii sa jure;

Cei ce zic „zau" sau „Dumnezeu stie";

Cei ce fac fagaduinte bune si le calca;

Proorocii cei mincinosi, dascalii cei mincinosi,

ereticii;

Cei ce fac glume cu cuvintele Sfintei Scripturi;

Cei ce hulesc si cartesc impotriva lui Dumnezeu la

10

necazuri si la suparari;

Toti care nu sufera cu rabdare si multumire bolile,

necazurile, pagubele si alte incercari care le vin prin

ingaduinta lui Dumnezeu;

Toti care hulesc adevarul si Sfintele Scripturi si zic ca

in Scriptura se afla basme si alte neadevaruri.

La porunca a 4-a gresesc:

Toti care nu merg regulat la Sfanta Biserica in ziua

Duminicii, intra care a mutat Dumnezeu sambata cea

veche.

Cei ce lucreaza in Duminici si sarbatori;

Page 10

Cei ce praznuiesc paganeste si nu crestineste si se

due in Duminici si sarbatori la carciumi, la baluri, la

jocuri, la filme nepermise, la scranciob, la jocuri de

noroc;

Toti pastorii duhovnicesti care nu invata poporul

in zile de Duminici si sarbatori, din Sfanta Evanghelie si

din alte invataturi ale Sfintei Scripturi.

La porunca a 5-a gresesc:

Toti copiii care nu cinstesc si nu asculta pe parintii

lor;

Cei care nu asculta de parintii lor duhovnicesti, de

arhierei, de duhovnici, de dascalii Bisericii;

Toti supusii care nu asculta de stapanii si

conducatorii tarii lor;

Toti parintii trupesti si duhovnicesti care nu se

ingrijesc de fiii lor trupesti si duhovnicesti;

Barbatii care nu ingrijesc trupeste si sufleteste de

femeile lor si femeile care nu asculta de barbatii lor

cand aceia le invata pe ele cele bune.

La porunca a 6-a gresesc:

Toti care omoara pe altii cu mana lor sau prin alte

mestesuguri, sau prin para si clevetire;

Toti care omoara sufleteste pe alti i, precum sunt

ereticii si invatatorii cei mincinosi;

Cei ciumati care molipsesc pe altii in vremea ciumei

sau holerei sau a altor boli molipsitoare;

Cei care se arunca in primejdie de moarte fara de

socoteala si se omoara singuri in orice fel;

Femeile care omoara pe pruncii lor si cei cele ajuta

pe ele la acest mare pacat;

Toti cei care fac sminteala prin pilda vietii lor celei

rele;

Toti care se bucura de raul si primejdia aproapelui lor;

Toti care zavistuiesc si se mahnesc pentru binele si

sporirea aproapelui lor;

La porunca a 7-a gresesc:

Toti cati preacurvesc cu femei straine, maritate sau

nemaritate;

Monahii care au cazut din fagaduinta;

Cei ce se sulemenesc cu scopul de a atrage pe altii in

cursa desfranarii;

Cei ce au cazut in desfranare duhovniceasca (eres);

Toti cati au indemnat pe altii sa pacatuiasca, i-au

ajutat sau i-au sfatuit prin scrisori si prin alte mijloace

spre pacatul desfranarii.

La porunca a 8-a gresesc:

Toti furii, talharii, rapitorii cei ce iau cu sila lucrurile

sau viata altora;

Toti care fura din averea altora;

Toti negustorii care fura cu viclesug prin cumpene

nedrepte si inseala la cantar;

Toti care cumpara lucruri de furat stiind aceasta;

Toti care iau amanet lucru strain si il strica sau nu-1

dau inapoi in starea in care a fost;

Toti care fura prin acte false de la stat, de la

Biserica sau de la oricine;

Cei ce lucreaza cu viclesug si cu nepasare la lucrul

aproapelui si il fac in paguba in loc de folos;

Toti care nu platesc, cat s-au invoit, la cei ce le-au

lucrat;

Toti cati amesteca cele bune cu cele rele (cum ar fi

vinul curat cu apa, laptele cu apa, smantana cu lapte,

mierea cu zahar, semintele de grau cu alte seminte, cu

corpuri straine, spre a trage mult la cantar s.a.m.d.).

Cizmarii, croitorii, lemnarii, cojocarii si alti meseriasi

care fac lucrul rau sau fura din materialul care li s-a

incredintat, spre a face lucrul cerut.

Toti care muta gardul sau hotarul s.a.

La porunca a 9-a gresesc:

Cei ce marturisesc stramb asupra altora;

Cei ce jura stramb spre paguba altora;

Cei ce primesc si se invoiesc cu minciunile mintii,

adica cu pared gresite asupra altora;

Cei ce rad de sluteniile si neajunsurile firesti ale

altora;

Cei ce indeamna pe altii sa jure stramb;

Cei ce clevetesc pe fratii lor si ii parasc pe ei la altii

spre a le face rau sau paguba sau necinste;

Judecatorii care luand mita judeca stramb;

Toti cei care spun minciuni sau indeamna pe altii sa

spuna minciuni sau sa jure stramb;

Toti care din zavistie pun piedica altora care au

dregatorii spre folosul de obste al poporului.

La porunca a 10-a gresesc:

Toti care poftesc lucru strain, ca de exemplu: femeie,

casa, tarina, bou, sluga, slujnica, haine, avere si toate

cate sunt ale aproapelui.

Din cele zece porunci, patru invata dragostea si

datoriile noastre fata de Dumnezeu, iar celelalte sase

porunci invata dragostea si datoriile noastre fata de

aproapele. Din acestea sase, primele cinci opresc pacatul

cu lucrul: cinsteste pe tatal si pe mama, sa nu ucizi, sa

nu desfranezi, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb

impotriva aproapelui, iar porunca a zecea este cea mai

subtire, caci opreste pacatul spre a nu se face nici cu

gandul si nici cu pofta. Cu alte cuvinte aceasta porunca

scoate pacatul din radacina lui.

Aceasta sfanta porunca ne invata pe noi si ne

porunceste sa ne pazim inima noastra de poftele si

gandurile cele rele care izvorasc din ea, caci dupa cu-

vantul Domnului: Din inima ies ganduri rele, ucideri,

adultere, desfranari, furtisaguri, marturii mincinoase, hule

(Matei 15,19). Si in alt loc zice: Cei ce cauta la femeie

cu pofta, a si preacurvit cu ea in inima sa.

Dumnezeiescul loan Gura de Aur zice: „Precum flacara

aprinde pe trestie, asa pofta aprinde pe suflet. Precum

fumul intuneca si vatama ochii, asa pofta intuneca si

orbeste mintea". Si iarasi zice: „Radacina a preacurviei

este pofta cea neinfranata".

Cuvant pentru Spovedanie

Din frica de Dumnezeu vine mustrarea de constiinta:

„Mai, nu este bun ce fac eu! Ma marturisesc si las

pacatul". Caci suparam pe Dumnezeu in tot chipul. De

aceea vreau sa va spun, cat vom putea, sa fim atenti, cu

bagare de seama. De vezi ca te mustra cugetul, nu lasa!

11

Du-te la marturisire si nu mai face pacatul! Cat de bun
este Dumnezeu ca ne primeste la pocainta! Ca de n-ar fi
pus intre noi si El Taina Spovedaniei, nimeni nu s-ar
putea mantui. Ca zice Evanghelia: Nimic necurat nu va
intra in Imparatia Cerurilor. Nimeni fara marturisire nu se
poate mantui. Ca acolo este atata sfintenie si curatenie!
Cum sa intre in Rai omul pacatos? Ce? Daca ai o
camasa si se murdareste, n-o mai speli? Sau o haina,
cand se umple de noroi, nu zici: „Ia s-o spal, ca s-a
murdarit"? Asa sa faci si cu sufletul. Spalare prin

Page 11

pocainta si spovedanie si parasirea pacatelor.
A pus Dumnezeu pocainta. Este al doilea Botez. Te-
ai marturisit, te-a dezlegat preotul, sa mi mai faci pacatul.
Fa oleaca de canon si te-ai curatit. Cand simti ca iar ai
mai gresit, du-te iar la spovedanie. Cand vedeti in casa
voastra ca a slabit cineva: tata, mama, sora, copilul, nora,
oricine ar fi, si vezi ca-i bolnav tare, nu aduce intai
doctorul! Doctoral este un bolovan de pamant ca si mine.
Eu mor acum, el moare maine. Ai vazut vreun doctor de
500 de ani? Cum sa moara, daca are si injectii si pastile
si-i doctor? Cum sa moara? Dar cand a sosit clipa, toti ne
ducem.

Stalin avea mii de doctori langa el si cand i-a venit
ceasul, 1-a luat dracul! N-au putut doctorii sa-1 scape. Mai
mare grija sa ai de suflet, decat de trap, ca sufletul este
nemuritor. Sufletul este mai scump decat toata lumea,
cum zice Mantuitorul: Ce va da omul in schimb pentru
sufletul sau? Chiar daca ar castiga toata lumea ce folos
daca isi va pierde sufletul sau? Ada intai preotul, ca el a
luat putere de la Hristos: Ce va dezlega preotul pe
pamant, va fi dezlegat si in cer. Si zi-i: „Parinte, vino si
spovedeste dupa carte pe mama, pe tata, copilul sau fata
sau nora sau ginerele".

Omul, cand a slabit tare, nu mai tine minte ce pacate
a facut. El uita, daca-i chinuit de boala si-i ametit de
cap; dar il poti spovedi chiar daca nu poate vorbi, ci
numai daca aude. Si daca aude, preotul il intreaba, si el,
daca a facut pacatul, face semn ca „Da". Daca n-a
facut, face semn ca „Nu". Dar daca i s-a legat limba si si-
a pierdut si cunostinta, nu-1 mai poti marturisi ca el nu
mai stie nimic.

De aceea nu astepta, Doamne fereste, sa cada omul
in coma. Sau cum a patit nu de mult o femeie cu
barbatul ei care zicea: „Nu aduce preotul ca doar eu nu
mor!". „Dar esti slab, mai Ioane". „Nu aduce preotul
acum!". Si in noaptea aceea a murit nespove dit de
douazeci de ani. Vedeti cum 1-a inselat diavolul sa nu
aduca preotul? Dar ce, preotul vine cu moartea la tine?
Vine cu Preacuratele Taine. Si Hristos este Viata lumii!
Vine cu Viata, cu invierea si cu Dumnezeirea lui Iisus
Hristos sa te vindece si sa-ti dea sanatate!
lata, vine de la Dolhasca, dintr-un sat, o femeie de 63
de ani, slaba, necajita, cu sora ei, cu ginerele si cu fata,
cu o masina. Imi spunea ca barbatul ei n-a fost la
biserica de cand s-a insurat, de 43 de ani. Nu mai
asculta de Dumnezeu; injura, fuma, era betiv si
desfranat si nu credea in nimic. Numai cu tigara in gura
statea. Sotia era plecata la o fata maritata acolo in sat.
El a venit de la crasma, beat, cu tigara in gura si s-a
culcat cu tigara aprinsa. De la tigara s-a aprins casa si a
ars omul plin de pacate. Numai cateva oase i-au mai
gasit.

Ai auzit cum moare omul pacatos? Ce spune Apostolul
Pavel? Al carui sfarsit va fi dupa faptele lui. Patruzeci si
trei de ani n-a fost in biserica, nu s-a spovedit si nu s-a
impartasit. Si acum a ars cu tigara in gura! De la focul
acesta s-a dus in focul eel vesnic. Aici a luat arvuna
muncii celei vesnice. L-a ars Dumnezeu de viu pentru
pacatele lui, ca sa arda in veci, cum spune Mantuitorul:
Unde focul lor nu se stinge si viermele lor nu doarme.
Asa moare pacatosul. Ai auzit ce spune in Psaltire?
Moartea pacatosului este cumplita.
Si a venit femeia sa-1 puna la slujbe.

,,Matusa - i-am zis -, daca imi dai munti de aur, de aici
pana la Bucuresti, nu-1 pot pune la slujbe!". Si i-am citit

din Pravila Mare, unde scrie: „Cine moare din betie, ca

si eel care moare spanzurat ". O murit din betie, e ca si

cum s-ar fi spanzurat, si-a facut sama. Si n-am putut

sa-1 pun la nici o slujba. Pentru ca o patesc si eu.

Canoanele Bisericii ma opresc si cade si pe cei vii ai

lui.

ANEXA

*

Cine pune apa in vin si-1 vinde, sa nu se im-

partaseasca 5 ani si 66 metanii pe zi.

Ascultatorul la ferestre un an sa nu se impartaseasca

si sa faca cate 15 metanii pe zi.

Femeia care a pierdut copilul fara de voie se

canoniseste un an. Femeia care desfraneaza si isi

omoara fatul in pantece, 10 ani. Femeia care va bea

ierburi ca sa nu nasca copii, 7 ani si cate 200 de metanii

pe zi.

Mireanul care va blestema si va huli, acela se

canoniseste un an sa nu se impartaseasca, sa faca

post, metanii si milostenii.

Cei care s-au casatorit cu nunta nelegiuita sa cada

sub canon 7 ani, fireste dupa ce s-au despartit de acea

insotire. Cine isi va insura copiii in alta credinta, sa aiba

canon 5 ani. Cei care se casatoresc fara voia parintilor

lor, traiesc in curvie, iar impacandu-se cu parintii lor, se

vor canonisi 3 ani.

Nunta intai este lege, a doua este iertare, a treia este

calcare de lege. Casatoria a doua nu se binecuvinteaza

cu cununie (pe cap), ci se canoniseste 2 ani a nu se

impartasi, iar a treia casatorie 5 ani. La aces te nunti,

preotul sa nu manance.

Cei ce cleveteste, un an sa nu se impartaseasca.

Curvarul va fi neimpartasit 7 ani. Cei ce a prea-curvit

15 ani. Cei ce va umbla cu femeia sa peste fire, 15

ani. La fel si pe femeie, de va fi fost cu voia ei; iar de va

fi fost cu sila, mai putin.

Femeia care a fost siluita [violata] de barbat, si viata

ei dinainte era cinstita, sa nu se afuriseasca; iar daca

viata ei era necinstita, sa se afuriseasca.

Cei care a siluit fata minora, 12 ani.

Curvia cu dobitoace. Cei ce au pacatuit inainte de a

implini 20 de ani, sa nu se impartaseasca 20 de ani. Cei

care dupa 20 de ani, avand si femei, 30 de ani. Iar daca

unii, fiind casatoriti au pacatuit, avand peste 50 de ani,

numai la iesirea din viata. Celui ce a pacatuit cu

dobitoace i se va aplica 15 ani, daca se va marturisi

singur.

Cine va gresi cu nasa-sa, 9 ani sa se pocaiasca si sa

faca 150 de metanii pe zi. Cine cu fina-sa ce a botezat -

*

Aceasta „Anexa" se doreste a fi un ajutor celui care se

spovedeste in a-si cunoaste mai bine gravitatea

pacatelor, stiind ca Prea Cuviosul Parinte Arhimandrit

Cleopa Hie tinea foarte mult la respectarea Sfintelor

Canoane si a invataturilor Sfintilor Parinti. La redactarea ei

s-au folosit:

indreptarea Legii,

Targoviste, 1652,

Pidalionul, tiparit la Manastirea Neamt in 1844, Molitfelnic,

editia 1937, Pravila cea Mica, de arhimandrit Nicodim

Sachelarie, Seminarul Monahal Cernica - Ilfov, 1939.

Page 12

12

o, 12 ani si metanii 300 pe zi. Cine a curvit cu mama

logodnicii lui, 14 ani si nunta sa nu se faca. Cine a curvit

cu soacra, 15 ani si in toate zilele cate 160 de metanii.

Cine va curvi cu cumnata, 1 1 ani. Femeia cu doi frati, 1 1

ani. Cine pacatuieste cu mama vitrega, 12 ani. De se va

intoarce fiul spre mama sau tatal spre fiica, 20 de ani

sa se pocaiasca si in toate zilele sa faca cate 366 de

metanii. Cine a pacatuit cu sora sa, 12 ani. Cu vara sa

primara, 10 ani; cu vara a doua, 9 ani. Cine va curvi cu

calugarita, 9 ani si 150 de metanii pe zi.

Cel ce a facut pacatul malahiei se canoniseste 40

de zile, mancand mancare uscata si facand cate 100

de metanii pe zi, iar de nu vor putea sa manance sec,

atunci sa nu se impartaseasca un an si sa faca in fiecare

zi 50 sau 100 de metanii. Iar de vor face malahie intre

dansii, atunci sa manance sec 80 de zile sau sa nu se

impartaseasca 2 ani si cate 50 metanii.

Onania este pacatul care-1 fac doi soti, care in-

trebuinteaza mijloace de a nu face copii (Facere 38, 9-

10). Acest pacat se canoniseste ca malahia si avortul,

pana la vindecare, caci fara indreptare nu exista iertare.

Pe cei ce fac acest pacat Dumnezeu ii pedepseste asa: li

se intuneca mintea si se imbolnavesc sufleteste, devin

nervosi, le tremura mainile si trupul, au visuri

ingrozitoare, li se nasc copii slabi si bolnavi,

imbatranesc mai repede si mor rau.

Cei care au casa de toleranta sa se afuriseasca, iar

daca nu se pocaiesc, nici darurile lor sa nu se

primeasca, nici in cimitir sa nu se ingroape cand vor

muri. Ei se canonisesc ca si preacurvarii, 15 ani.

Cei care iau dobanda nu se cuvine a fi impartasiti,

daca staruiesc in nelegiuirea lor.

Fumatul se canoniseste la fel ca luxul si jocul de

noroc, 1-3 ani.

Gomoria se pedepseste la fel ca sodomia si uciderea

de suflete, pana la 20 de ani.

Cine are vrajba asupra cuiva, sa nu fie primit la

Biserica, nici prescurile lui, pana ce nu va face pace, ca

rugaciunea lui se preface in blestem.

Jocul de noroc, sub orice forma, si cu orice scop,

se canoniseste la fel ca furtul si uciderea.

Jocul la nunti sau petreceri de orice fel, 1-3 ani.

Nici un mirean sau cleric sa nu joace zaruri, table,

carti, ghioc, dame sau alte jocuri de acest fel, iar de va

face acestea, clericul sa se cateriseasca, iar mireanul sa

se afuriseasca.

Se opreste cu desavarsire a se face mimi si teatre ale

acestora, precum si privirile jocurilor de pe scena,

stadioane. Cei care nu se supun acestui canon, sa se

afuriseasca.

Calcatorii de juramant (la tribunal) vor fi necuminecati

10 ani. Cel ce jura stramb ca sa ia bunurile altuia, 3 ani

sa faca post, metanii si milostenii si sa intoarca neaparat

bunurile luate.

Cine mananca sange de animal, 2 ani sa nu se

impartaseasca.

Cel care tine manie, un an sa nu se impartaseasca si

150 metanii pe zi.

Minciuna usoara, fara gand de a face rau, se

canoniseste ca si defaimarea, un an.

Jefuitorul de morminte 10 ani va fi neimpartasit. Cei

care ard trupurile mortilor, 20 de ani.

Cine nu va posti cele patru posturi, miercuri le si

vinerile de peste an, fara a fi impiedicat de slabiciune

trupeasca, sa se afuriseasca.

Cel care va manca carne, oua sau branza in Postul

eel Mare sau miercurile si vinerile de peste an, 2 ani

sa nu se impartaseasca. Cine mananca carne in lunea

branzei sau cine mananca branza in lunea dintai a

Postului Mare, 4 ani sa se pocaiasca si 300 de metanii

pe zi. Cine se va spurca din nestiinta in Postul Mare, un

an si 36 de metanii pe zi.

Cine rapeste si ia al strainului cu nedreptate 5 ani si

cate 100 metanii pe zi (cu conditia sa intoarca ce a

rapit).

Cel ce s-a intinat in somn cu patima scurgerii, se

inlatura o zi de la impartasire, sa se spele, sa-si schimbe

acoperamantul trupului, sa zica Psalmul 50 si sa faca

49 de metanii; iar cel ce s-a intinat, fiind treaz cu trupul,

se inlatura de la impartasire 7 zile, zicand in fiecare zi

Psalmul 50 si cate 49 de metanii.

Femeile care se afla in scurgerea de sange obisnuita

lor, nu pot intra in biserica pana la 7 zile, nici a se

impreuna cu barbatii lor, nici a sarata Sfintele Icoane,

nici a lua anafora ori aghiasma, dar pot a se ruga si a citi

sfintele carti. De se va afla in Biserica si va simti ca-i

vine aceasta scurgere, sa iasa afara, iar de se va rusina

si nu va iesi, atunci sa primeasca canon; de a luat si

anafora, sa primeasca canon mai greu. Femeile care

zamislesc copii in aceste 7 zile vor naste copii bolnavi

sau copii care se vor imbolnavi dupa nastere cu boli care

nu au leac.

Cel ce a ucis de voie si dupa aceasta s-a pocait, va fi

neimpartasit 20 de ani; cel ce a ucis fara de voie, 10 ani;

cel ce ucide in razboi, 3 ani.

Omul mirean de se va imbata si va vomita, sa nu se

impartaseasca un an si 12 metanii pe zi.

Cel ce se supune vrajitoriei (descanta) se va canonisi

cu timpul ucigasului (20 de ani).

Cine ia mana graului, a dobitoacelor, sau altceva

dintre acestea sa aiba pocainta 4 ani si cate 100 de

metanii pe zi. Cei ce se adreseaza prezicatorilor, ca sa

afle ceea ce ar voi, se canonisesc 6 ani. Daca vor starui in

acestea, sa se lepede de tot de la Biserica.

Preotul care deschide sfintele carti, sa se cate-

riseasca, iar mireanul sa se afuriseasca.

Cei care practica yoga, bioenergie, radiestezie sau

altceva asemanator acestora (care accepta reincarnarea

sau destinul), sa se supuna canoanelor pentru vrajitori,

pana la indreptare.

Sinuciderea este un pacat impotriva Duhului Sfant,

care nu poate fi iertat nici in lumea aceasta, nici in

cealalta. Unuia ca acestuia nu i se pot face nici un fel de

slujbe. Fac exceptie cei care sunt bolnavi mintal

(schizofrenicii) si cei demonizati.

Nici un cleric nu poate dezlega pe cel legat de altul,

decat numai daca cel ce a legat a murit, sau a fost legat

pe nedrept si in urma judecatii f acute, sinodul sau

episcopul a hotarat sa fie dezlegat. Oricare barbat sau

femeie de isi va lasa duhovnicul sau, fara oarecare vina,

si se va spovedi la altul, sa se desparta de Biserica

impreuna cu cel ce 1-a primit pe dansul.

Pentru cei ce se pocaiesc in curatenie si cu

sarguinta isi chinuiesc trupul se scurteaza timpul de

pocainta, dupa masura infranarii. Adica, daca cineva ar

primi sa nu bea vin in zile randuite, se scade un an din

canonul prevazut de Parinti pentru greseala lui. Daca

promite sa nu manance carne un timp, se scade inca un

an. Iar daca vrea sa nu manance branza, oua, peste sau

untdelemn, pentru fiecare din aceste abti neri se scade
cate un an. Tot asa si pentru o alta nevointa (metanii,
post, milostenie) [Vezi Sfantul loan Ajunatorul].