Full text of "Introducere in istoria limbei si literaturei romine"

See other formats

Uber dieses Buch 

Dies ist ein digitales Exemplar eines Buches, das seit Generationen in den Regalen der Bibliotheken aufbewahrt wurde, bevor es von Google im 
Rahmen eines Projekts, mit dem die Biicher dieser Welt online verfiigbar gemacht werden sollen, sorgfaltig gescannt wurde. 

Das Buch hat das Urheberrecht uberdauert und kann nun offentlich zuganglich gemacht werden. Ein offentlich zugangliches Buch ist ein Buch, 
das niemals Urheberrechten unterlag oder bei dem die Schutzfrist des Urheberrechts abgelaufen ist. Ob ein Buch offentlich zuganglich ist, kann 
von Land zu Land unterschiedlich sein. Offentlich zugangliche Biicher sind unser Tor zur Vergangenheit und stellen ein geschichtliches, kulturelles 
und wissenschaftliches Vermogen dar, das haufig nur schwierig zu entdecken ist. 

Gebrauchsspuren, Anmerkungen und andere Randbemerkungen, die im Originalband enthalten sind, finden sich auch in dieser Datei - eine Erin- 
nerung an die lange Reise, die das Buch vom Verleger zu einer Bibliothek und weiter zu Ihnen hinter sich gebracht hat. 

Nutzungsrichtlinien 

Google ist stolz, mit Bibliotheken in partner schaftlicher Zusammenarbeit offentlich zugangliches Material zu digitalisieren und einer breiten Masse 
zuganglich zu machen. Offentlich zugangliche Biicher gehoren der Offentlichkeit, und wir sind nur ihre Hitter. Nichtsdestotrotz ist diese 
Arbeit kostspielig. Um diese Ressource weiterhin zur Verfiigung stellen zu konnen, haben wir Schritte unternommen, um den Missbrauch durch 
kommerzielle Parteien zu verhindern. Dazu gehoren technische Einschrankungen fiir automatisierte Abfragen. 

Wir bitten Sie um Einhaltung folgender Richtlinien: 

+ Nutzung der Dateien zu nichtkommerziellen Zwecken Wir haben Google Buchsuche fiir Endanwender konzipiert und mochten, dass Sie diese 
Dateien nur fiir personliche, nichtkommerzielle Zwecke verwenden. 

+ Keine automatisierten Abfragen Senden Sie keine automatisierten Abfragen irgendwelcher Art an das Google-System. Wenn Sie Recherchen 
liber maschinelle Ubersetzung, optische Zeichenerkennung oder andere Bereiche durchfiihren, in denen der Zugang zu Text in groBen Mengen 
niitzlich ist, wenden Sie sich bitte an uns. Wir fordern die Nutzung des offentlich zuganglichen Materials fiir diese Zwecke und konnen Ihnen 
unter Umstanden helfen. 

+ Beibehaltung von Google-Markenelementen Das "Wasserzeichen" von Google, das Sie in jeder Datei finden, ist wichtig zur Information iiber 
dieses Projekt und hilft den Anwendern weiteres Material iiber Google Buchsuche zu finden. Bitte entfernen Sie das Wasserzeichen nicht. 

+ Bewegen Sie sich innerhalb der Legalitdt Unabhangig von Ihrem Verwendungszweck mussen Sie sich Ihrer Verantwortung bewusst sein, 
sicherzustellen, dass Ihre Nutzung legal ist. Gehen Sie nicht davon aus, dass ein Buch, das nach unserem Dafiirhalten fiir Nutzer in den USA 
offentlich zuganglich ist, auch fiir Nutzer in anderen Landern offentlich zuganglich ist. Ob ein Buch noch dem Urheberrecht unterliegt, ist 
von Land zu Land verschieden. Wir konnen keine Beratung leisten, ob eine bestimmte Nutzung eines bestimmten Buches gesetzlich zulassig 
ist. Gehen Sie nicht davon aus, dass das Erscheinen eines Buchs in Google Buchsuche bedeutet, dass es in jeder Form und uberall auf der 
Welt verwendet werden kann. Eine Urheberrechtsverletzung kann schwerwiegende Folgen haben. 

Uber Google Buchsuche 

Das Ziel von Google besteht darin, die weltweiten Informationen zu organisieren und allgemein nutzbar und zuganglich zu machen. Google 
Buchsuche hilft Lesern dabei, die Biicher dieser Welt zu entdecken, und unterstutzt Autoren und Verleger dabei, neue Zielgruppen zu erreichen. 



Den gesamten Buchtext konnen Sie im Internet unter http : //books . google . com durchsuchen. 



Rom. 6025. 1 




fBarbarfc College librarg 



FROM THE 



SUBSCRIPTION FUND, 



BEGUN IN 1858. 



Zl Q*fr. } I tf 3. 



■l&£r-' 






Digitized by LiOOQ IC 



& 



i/^r 







INTRODUCERE 



Is 



• • 



5 



JJ 



m\ )i 



DK 



C^ttexatic/zu Jmiu&picte. 






^'J A § I. 

EdIUira librariei Fratii Saraga. 
1 s s s. 



Digitized by LiOOQ IC 



.: H. Mi*7& IW.6 2-5\I 



tat^Ou/l&en Y^^- 



i 



j 



I A $ I 

TIPOGKAFIA NATIONALA, STRADA ALEXANDRI. 

18 8 8. 



Digitized 



by Google 



INTRODUCERE. 



1. Viata omului se manifesteaz& In patru feliuri: 
in fapte pentru interesul public, in fapte pentru inte- 
resul privat, in product-ii artistice §i in cuno^tinti asu- 
pra naturei. 

In viata publica intra toate acele fapte pe care 
omul le face pentru a satisface dorinjele provocate in 
el d e naturft, cind faptele sint astfel incit aduc un fo- 
los imediat mai mult societ£tei, decit individului care 
lucreaziL 

In viata privat a se cuprind toate faptele, pe 
care omul le face pentru a satisface dorin^ele provo- 
cate in el de natura, cind faptele acele. aduc un folos 
imediat mai mult individului decit societajei. 

La viata artistica se numar& acele fapte o- 
mene^ti, prin care individul, tot sub impulsiunea unor 
dorinti, imiteaz&, sculptind §i boind, obiectele de la care 
a c ftp&tat cuno^tinte prin contactul sau cu natura. 






4 — 



La viafa de cuno^tinfi sau intelectuala 
se cuprind toate cuuostintele pe care mintea omului le 
cap&t& de la natura exterioarS, sji interioara cu ajutorul 
simfurilor externe §i al simtului intim. 

2. Cuno§tiutele omului sint de trei feliuri, cunos- 
cute, ele impreunft cu subdiviziunile lor, sub numele de 
genuri literare. 

Mai intiiu se gasesc in mintea noastra cuno§tin$i 
de acele care reproduc exact obiectele realitafei, intoc- 
mai astfel adeca precum au fost ele in momentul ob- 
servarei. Puterea de reproducere este diferita ladi- 
feriji oameni, §i pentru tofi in general ea este m&rgi- 
nita, in acel sens ca de la o bucata de vreme urrnele 
se ?terg §i mintea nu-^i mai aduce aminte. Asemine 
cuno^tinti se numesc istorke, Istorie. 

In al doile loc se gasesc in mintea omeneasca cu- 
no^tinfi de acele, care — far& s& inventeze vre-un nou 
element, ce n'ar fi existat deja in cuno^tintele istorice 
— aduna la un loc p^trtile comune ale acestor din urma. 
Obiectele, cu alte vorbe, de la care noi c&pat&m cu- 
no^tinti istorice, fiind din aceia§ natura, §i avind intre 
dinsele, chiar cele mai indepartate in aparen{&, mari 
Inrudiri, cuno^tintele cele de al doile fel li aduna in 
diverse centruri caractevele comune §i le grupeaza, le 
clasifica in grupuri mai mari sau mai mici, dup£ cum 
samin& intre dinsele maipufin sau mai mult. Asemene 
cuno^tinji, numite idei general e, constituesc cuno§- 
tingle ^tienfifice ori filosofice ale omului, §tiinf a. 

In al treile rang, in sfir^it, sint acele cuno^tinfi, 



Digitized 



by Google 



5 — 



care pe baza cuno^tintelor istorice §i §tien(ifice, §if&ra 
ca sa se inventeze vre-un nou element ce n'ar fi exis- 
tat deja in Istorie, reproduc in mod schimbat reali- 
tatea. prin aceia c& separ& elemente care in natur&.sint 
impreunate §i impreuneaz& elemente care in natura 
sint separate. Aceste cuno^tinti se numesc poetice, 
Poezie. 

Baza §tiinfei §i a Poeziei o formeaz& Istoria. 

Cuno§tintele istorice §i poetice se produc mai in- 
tliu, ?i numai tirziu, Incetul cu Incetul, capita omul cu- 
no$tin|ele sale ^tienfifice, servindu-se mintea la aceasta 
de o procedare, de care animalele celelalte nu sint apte 
decit in mic grad, anume de adunarea la un loc intr'un 
simbure comun a caracterelor comune din cuno§tinf.ele 
istorice. 

8. Cele patru feliuri de via{& omeneasca se in- 
trefese intre ele astfel, incit, daca putem hotari in ge- 
neral, ca este o via^ publica §i alta private, una ar- 
tistic^ $i alta intelectualft, in special, atunci cind tre- 
bue sa hot&rim asupra unei fapte oare-care clasa din 
care face parte, sim'fim greut&fi adese cu neputintft de 
invins. Numai rareori se intimplft sft putem clasifica 
vx-euna escluziv la un singur fel de activitate: astfel 
este, poate, fapta soldatului care moare Intr'un r&zboiu ; 
ea s'ar pute grupa numai la via {a public^, deoarece 
folose^te negre§it societ^ei,-dar nici decum individului 
care moare. In generalitatea cazurilor lucrurile astfel 
se petrec, c& una §i aceia^i fapta intra tn mai multe 
din cele patru grupe de activitate, ca adica ea se poate 



Digitized by VjOOQ IC 



6 — 



considera ca fftcind in aceala^i timp parte §i din viafa 
public^, de pilda, §i din cea privata, sau §i din viata 
artistica §i diii cea intelectual&, etc. 

In ce prive^te in special viafa intelectualS, apoi 
ea adeseori se amestecft cu celelalte trei feliuri de 
viafa : cugetatorul, care clasifica, de pilda, obiectele sau 
le in$ira In mintea sa in mod istoric, face acest lucru 
adese pentru a satisface vreunor nevoi de viata pri- 
vata, ori pentru a folosi societ&fei. 

Din cauza amestecului intre diversele st&ri de 
viafa, noi nu putem vorbi de dinsele in mod escluziv 
decit cind le cercetam in general, §i' nu putem grupa 
faptele intr'o clasa sau in alta decit numai dupa maxi- 
mum §i minimum de viata publipa, privata, artistica §i 
intelectuala, pe care-1 observ&in la dinsele. §i tot din 
aceia§i pricina noi nu trebue sa n&d&jduim c& am pute 
face obiet al studielor noastre numai activitatea publico, 
ori numai activitatea privata, etc.; cki totdeauna, ori- 
cit ne-am sili de mult, va trebui sa strecuram printre 
faptele intelectuale, de pild&, macar unele publice ori 
private, §i a§a mai departe. 

4. Acela^i amestec, care se observe intre feluri- 
tele activity, are loc intre diversele cuno§tinti la viata 
intelectuale in special. 

Fiindca, dup& cum am zis, Poezia §i §tiinta iiji au 
ambele baza in Istorie, §i fiindca o minte omeneascS, 
oricare ar fi, are cite trei feliurile de cuno^tinf i de odat&, 
de aceia cind cineva are cuno§tinfi istorice asupra u- 
nor obiecte oarecare, are numai decit, macar intr'un 



Digitized by LiOOQ IC 




— 7 — 

grad mai uric, §i pe cele §tien|ifice §i poetice. Prin 
urmare nu putem vorbi in mod escluziv In unul sauln 
altul din aceste trei genurr literare, ci trebue s& ne 
a§tept&m numai decit sft le intilnim tustrele, unele linga 
altele, chiar atunci cind cineva ar ave cea mai mare 
dorinf& de a-jji separa munca intr'o direcfie sau in alta. 
§i aici, ca §i atunci cind hot&rim ca faptele fac parte 
din cutare sau din cutare manifestare a viefei noastre, 
va trebui sa hot&rim dupa maximum §i minimum numai 
daca vorbi re oarecare sau scriere este istoric&, ori 
§tienfificit, ori poetic^. 

Adeseori amestecul tntre cele trei cuno§tin{i este 
in a§a de egale proporfii, incit nu putem hot&ri, nici 
chiar judecind dupa maximum §i minimum, dac& avem 
a face cu Istoria, cu §tiin|a ori cu Poezia. Atunci re- 
zult& genul literar mixt numit retoric, la care apar- 
tine Religia §i Discursul oratoric, $i careafost 
predomnitor odata in mintea omului, iar acum merge 
spre dec&dere. 

5. Acea parte a Istoriei, care are ca obfect de 
expunere viafa omeneascft in toate manifestarile sale, 
se nume§te Filologie. 

Filologia cuprinde dar istoria vietei publice (Isto- 
ria politica, a§a numitti de obiceiu Istorie), pri- 
vate (Istoria social^), artistice (Istoria artelor) 
§i intelectuala (Istoria literar a) a omului (cf. 7). 

6. Acea parte a Filologiei, care are ca obiect de 
expunere via|a intelectuala, poartii numele de Istorie 
literara. 



Digitized by LiOOQ IC 



Yiafa intelectuala — adica Istoria, §tiin$a §i Poezia 
— manifestata prin scris, se nume§te Literature. 

Fiindca cea mai mare parte din cuno^tinfele ome- 
ne^ti, pe care am voi sa le istorisim, se cunose din 
seris, sepoatezice ca o Istorie literara este re- 
zumatul literaturei unui popor, f&cut fiind a- 
cest rezumat pe baza cunoa§terei prealabile a limbei 
in care sint scrise operele literare (Interpretarea 
gramaticala), a cuprinsului lor (Interpretarea 
istorica), a stilului genului literal* din care fac parte 
(Interpretarea generica) §i a stilului particular 
autorilor carora se atribuesc (Interpretarea indi- 
vidual), precum §i pe baza cercetarei prealabile daca 
o opera oarecare este scrisa in limba poporului c&ruia 
se atribue (Critic a gramaticala), daca cuprinde 
cuno§tin$ile poporului aceluia (Critica istorica) ori 
caracterele specifice ale genului literar din care face 
parte (Critica generica sau estetic&)ori carac- 
terele specifice ale autorului caruia este atribuita (Cri- 
tica individual &), daca in sflr^it literile scrisorei 
§i materialul cu care s'a executat scrisoarea se potri- 
vesc cu acelea^i elemente din scrierile autentice ale 
cutftrui timp, cutarui popor, cutarui autor, etc. (Cri- 
tica externa). 

Rezumatul unei literaturi se poate face in doua 
feliuri: sau astfel ca se urmare§te de istorie fiecare 
din cele trei feliuri de ctfno§tin|i, cu subdiviziunile lor, 
f&r& intrerupere de la o epoca la alta, adica de la tiin- 
pul cind incepe istorisirea pana la timpul clnd se sfir- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 9 — 

§e§te, sau astfe} ca rind pe rind se istorisesc in pe- 
rioade succesive toate genurile literare deodat&. La 
modul intiiu de expunere istoricul ti n ^ mai mult so- 
cotealft de mersul gemirilor literare, de stilurile ge- 
nerice, la eel de al doile mai mult de stilurile indivi- 
duate. Adica in cazul intiiu individul, care a partici- 
pat la dezvoltarea unui gen literar oarecare, este pen- 
tru istoric indiferent, caci aceia ce urmare^te istoricul 
este genul literar insu§i ; in cazul al doile, din contra, 
individul in toate manifest&rile sale intelectuale este 
partea cea principals, iar genul literar cutare, pe al c&- 
rui fir istoricul ve^nic il taie §i iar il leag&, este ceva 
mai putin important. Modul intiiu de expunere se nu- 
me^te idografic, al doile sincrotiistic. 

procedare idografic^ curatft, fara niciun araestec 
de procedare sincronistica, este imposibila, §i vice versa. 

Totdeauna se ia ca baz&, ca introducere, unul din 
cele dou& moduri de expunere §i apoi restul naratiunei 
urmeaza dupft al doile mod. Procedarea mai recoman- 
data ast&zi este sa se faca o expunere sumarft sincro- 
nistica la Inceput ^i apoi sa urmeze povestirea pelarg 
idografica. 

7. Intre disciplined filologice, al&turi cu istoria 
vietei publice, private, intelectuale ?i artistice, s'a in- 
trodus, de pe vremea lnc& a celor d-intiiu clasificatori 
ai filologiei (inceputul veacului hostru*) Istoria lim- 

*) Incercari de sistematizare a disciplinelor filologice au in- 
ceput din veac. XV IT (Iohann van der Woiveren, De po- 
lymathia tractatio, integri operis de studiis ve- 

Digitized by VjOOQ IC 



— 10 — 

b e i, dar intr'un grad mai mic de important Au fost 
insa multa vreme de atunci in coace invataji de aceia 
care au esclus din filolpgie istorja limbei, ca pe una 
ce nu ar istorisi vreo fapt& omeneasca, ci ni^te obiecte 
date de a gata omului de nature, in mod independent 
de voinf&: limba s'a considerat de acei tnv&(.a(i ca un 
organ innftscut, care se dezvoalta in mod firesc ca oricare 
alt organ al nostru, f&r& intervenirea vointei (Schleicher, 
Die Darwinsche Theorie und die Sprach- 
wissenschaft, III Aufl. Weimar 1873). 

Incetul cu incetul insa aceast& i s t o r i e a 1 i m - 
bei, care s'a introdus la inceput cam pe furi§ in filo- 
logie, a c&patat o a§a de mare important^, incit nu nu- 
mai c& a ocupat ea singur& activitatea a foarte multi 
barba|i, mai ales . Germani, de la inceputul veacului 
nostru pan& ast&zi, dar clasificatori mai noi ai filologiei 
(Gustav Korting. Encyclopadie und Methodolo- 
gie der romanischen Philologie, Heilbronn. 



teram axoa-as^aT'.ov, Hamburg, 1704). Gel dintiiu insa 
care a facut o lucrare dn sama a fost Fr. Aug. Wolf. In- 
eepind de la an. 1786 a Jinut Wolf la, Halle lectii sub tit- 
lul de Encyclopadie und Methodologie der Stu- 
dien des Alterthums, iar la 1807 a pnblicat o sehita 
a enciclopediei sale sub titlul de Darstellung der Al- 
terthumswissenschafi in Wolf und Buttmanns M u - 
seum d«r Alterthumswissensehaft, Berlin. — Capo 
d'opera lucrarilor de acest fel o formeaza rezumatul lec- 
tielor asupra enciclopodiei §?iim>lor filologiee, pe carele-a 
jinut la Berlin intre anii 1809 s,i 1805 August Boeckh, §i 
rare s'a publicat dupa moartea autorului sub titlul Ency- 
clopadie und Method ologie der philologischen 
Wissenschaften von August Boeckh, Leipzig, 
1877, a doua edijie Leipzig, 1886 



Digitized by LiOOQ IC 



J^. J 



11 



1884) considera chiar ca studii filologice numai isto- 
ria literara §i istoria limbei. 

Istoria limbei coprinde ea ins&§i mai multe disci- 
pline. Mai intiiu istorisirea unei limbi se poate face in 
dou& chipuri : ori se cerceteaza adic& limba precum este 
intr'un moment dat, ori se cerceteaza prin toate trans- 
form&rile sale de la un moment dat in timp p&na la un 
altul. Apoi §i intr'un caz §i in altul se pot studia la 
o limber 1) sunetele (Fonologia), 2) formele (Mor- 
f o 1 o g i a), 3) in^lesul formelor (S i n t a x a), 4) cuvintele 
§i intalesul cuvintelor (Die {ion arul cu subdiviziunile 
sale Etimologia §i Semasiologia), 5) caraeterele 
cu care este scris& limba (Grafia, Pal eo graft a). 

Raportul de corelatie dintre diferitele discipline ale 
gramaticei nu este intre toate acela^i. Anume, istoria 
caracterelor cu care este scrisa limba formeaza fata cu 
fonologia, morfologia, sintaxa §i dicfionarul un grup a- 
parte, pentru c& scrisoarea este o fapt&la care vo- 
infa omului nu poate ft pusft in tndoiala, in vreme ce 
dependenta sunetelor, formelor, cuvintelor de voint& 
este mai putin vaditft, pentrucft prin urmare dintre p&r- 
tile gramaticei mai mult drept are de a face parte din 
filologie grafia decit sintaxa, de pilda, ori dictionarul, 
ori altft parte a gramaticei. 

Istoria limbei, care cerceteaza obiectul sau 
numai intr'un moment dat, poarta numele de Grama- 
tica; iar acea istorie a limbei, care cerceteaza o- 
biectul sau intr'o scurgere mai lunga sau mai scurta, 
de vreme, se nume$te Grama tied com pa rata. Nu- 
mele de gramatica comparata vine de acolo c? 



Digitized by LiOOQ IC 



— 12 — 

istoricui care in§ir& fenomenele limbistice de la un mo- 
ment clat pana la altul chiar fara voie trebue s& com- 
pare diversele stari ale limbei intve dinsele, intinzlnd 
comparatia chiar asupra, limbelor strairie, atunci cind 
urmare^te prea departe in trecut via(a unei limbi, p&na 
la acel punct adica (dincolo de care de altfel observa- 
rea sa se poate intinde) unde o limba oarecare se des- 
face impreuna cu alte limbi dintr'un trunchiu comun 
(limba mam&). La gramatica comparata, alaturi 
cu compararea, se impune de altfel istoricului tot attt 
de mult clasificarea diferitelor schimb&ri ale sunetelor 
$i int&lesurilor, prin urmare o buna dozft de tratare 
§tientifica, impreunS, cu descrierea caracterelor specifice 
§i a imprejur&rilor (mai ales de cauza) ale fiecarui 
grup. 

8. Raportindune la cele ce am spus mai sus sub 
3 §i 4 despre amestecul intre cele patru feliuri deviafa 
pe de o parte §i intre cele trei feliuri de cuno^tinti 
pe de alta, va trebui sa recunoa§tem c&. dupacum in 
general nu poate exista niciun gen literar curat far& 
amestec cu elemente disparate din altele, tot astfel in 
special la filologie nu putem nadajdui sa cultiv&m 
vreuna din disciplinele ei in chip cu totul separat de 
elemente eterogene luate din disciplinele surori, ori 
chiar din §tiinfa §i din poezie. 

Cu toate aceste, separarea cit se poate mai com- 
plecta intre diferitele ramuri filologice, ca §i in gene- 
ral intre oricare genuri literare, trebue sa ste inaintea 
noastrft ca un ideal la care s& tindem, §i trebue s& d&m 



Digitized by LiOOQ IC 



— 13 — 

preferinfa totdeauna acelor studii care exploateazft o 
parte bine t&rmurit& a naturei $i coprind, cit se poate, 
numai un gen de cuno§tin{i. 

In adev&r, puterea raintei noastre este marginitft 
§i se poate scurge^ complect numai asupra unei minime 
pftrti a lumei : cine cauta sa cuprinda cu a sa int&le- 
gere prea multe lucruri nu in^elege la urma nimic din- 
tr'insele, §i cu cit cercul de cercetare al sau se lar- 
ge§te, tot cu atit create §i superficialitatca. Fiindcft 
dar fiecare in parte nu putem §ti decit foarte incurcat 
prea multe de odat&, ar trebui sa procedftm astfel ca 
macar cu totii la un loc s& pricepem linipede cit se 
poate mai mult din lume : omenirea in asemene caz ar 
poseda macar ea aceia ce fiecare om in parte zadarnic 
s'ar sili s& ci^tige. §i dacft este dreapta o asemene 
dorin{&, apoi putem pune ca datorie pentru acel ce se 
devoteaza muncei intelectuale ca sa-§i aleagft un cere 
cit se poate mai strimt de activitate. Diletantizmul li- 
terar este negre^it inevitabil pentru oricare om, §i cu- 
riozitatea ne impinge f&ra voea noastrft sa cuprindem 
cu mintea cit se poate mai mult ; o culturft encielope- 
dica este poate chiar neeesarft pentru fiecare specialist: 
insft o privire limpede in nature nu ni este permisa 
decit intr'o mica parte a ace^teia, §i tot omul este da- 
tor s& aduca obolul sftu de cuno^tinti precize la co- 
moara de §tiin{;S, a omenirei. 

Odatft admis c& trebue sft ne marginim cercul de 
activitate, urmeaza de la sine eft {armurirea cea mai 
buna este acea dupa genurile literare; pentruca no? 

Digitized by LiOOQ IC 



— 14 — 

tocmai din cauza slabaciunei inteligentei noastre, tre- 
bue sft fim economi in cheltuirea ace^teia §i sa cautani 
sa tragem din ea cele mai man profite posibile, sa pu- 
tem imbrato^a clar cit se poate mai multe lucruri, — 
iar multimea obiectelor §tiute sta in raport drept cu, 
inlesnirea cu care cineva le pricepe, §i inlesnirea create 
in acela^i raport cu deprinderea : cine cunoa^te ceva 
din istoria literara a unui popor, de pilda, va capata 
mai cu inlesnire cuno^tintele urmatoare in aceia^i ma- 
terie decit acel care nu §tie inc& nimic dintr'insa; filo- 
soful deprins deja cu generalizarile va pute mai cu inles- 
nire extrage idei din faptele istorice decit chiar istoricul 
care le-a adunat. §i a cftrui intftlegere a capatat de- 
prinderea de a cerceta $i a descrie numai fiecare in- 
divid a parte, etc. 

Alegerea, deci, intr'un moment oarecare al acti- 
vit^tei noastre a unui material preciz §i cit se poate 
mai pu|in amestecat cu elemente eterogene va fi tot 1 
deauna o garahtie pentru succesul intreprinderei noas- 
tre, oricit de vast ar fi materialul acela, oricit de deo- 
sebita materie am alege noi intr'un alt moment oare- 
care, §i oricit de putina aplecare am ave in general de 
a ni sacrifica munca la unui §i acela? lucru: m&rgini- 
rea. tntr'un cuvint, la un singur gen literar trebue nu- 
mai decit preferita amestecului fara unitate a tot feliul 
de materii disparate luate din tot feliul de genuri li- 
terare. 

9. Prin urmare intr'o istorie literal^ mi pot ave 
loc Hiografi«ele autorilor, caci biografiele nu s!nt alt- 

Digitized by LiOOQ IC 



— 15 — 

eeva decit istoria publica §i privata a unor individe, 
prin urmare istorie publica §i private in eel mai mare 
grad al cuvintului. Daca un istorie literar §i-ar pute 
perraite la urma urmelor, din cauza strinselor legaturi 
intre diversele rarauri ale ^ilologiei, sa amesticein is- 
torisirea sa ceva din viafa publica §i private a tntregei 
societaji cutare, niciodatft n'ar pute sa-§i permita un 
amestec de acest fel cu istoria publica ^i private a 
unor izolate individe, c&ci aceast& din urm& formeazli 
un capitol dintr'o istorie politica §i social^ foarte pe 
larg, prin urmare un capitol de acele care nu se poate 
chiar cu niciun chip viri ca ceva accidental intr'o lu- 
crare de alta natura 

Cu toate aceste biografiele autorilor sint foarte 
trebuitoare pentrn intalegerea istoriei literare. Munca 
intelectuala a cutarui sau cutftrui barbat este in a§a 
de strinsa legaturi cu viata lui publica §i privata, in- 
eit nici istoricul, care cerceteaza el insu^i lucrurile, nu 
poate Intelege bine pe cea d-intiiu fUrS, celelalte, nici 
lectorii ori ascultStorii care pritoesc de a gata rezulta- 
tele istoricului, nu pot s& infaleaga pe aceste din urm& 
fer& cuno?tin{a prealabil& a biografielor autorilor. 

10. Mai putin incft, dac& se poate, decit biogra- 
fiele trebue s& intre in cadrul unei istorii literare C u - 
no§tintele Bibliografice, caie in^ira in mod is- 
torie titlurile scrierilor, abstracfie f&cind de cuprin- 
sul lor, apoi locurile unde s'au tiparit ori s'au scris, 
locurile unde se p&treaz&, numele autorilor §i al 
editorilor, anul tiparirei oriscrierei, formatul cartei, 

Digitized by LiOOQ IC 









16 — 



pretul ei, feliul hirtiei, greutatea, leg&tura; 
c&ci tote aceste elemente sint negre^it lucruri ce nu fac 
parte din via{a intelectual& a omului, 'eel mult se pot 
considera ca producte ale vietei private, §i in consecin- 
tft ca material al unei istorii sociale. 

Tot atit de trebuitoare ins& pentru priceperea isto- 
riei literare, atit cu privire la istoric cit §i la cetitori, 
ca §i biografiele, sint aceste date bibliografice, cu deo- 
sebire ca cuno^tintele bibliografice le putem considera 
mai mult ca un element din metoada $tientifie& decit 
din cea pedagogiea, ca mai trebuitoare adeca pentru is- 
toric, care cerceteazft el insu^i, decit pentru ascuMtor, 
care prime§te de a gata istoria fticut& de un altul. 

11. Dupacum in istoria literar& nu pot intra bi- 
ografiele, tot astfel in biografiii nu poate Intra critica 
estetica a lucrarilor diferif ilor autori §i cu atit mai pu- 
\in inca poezia liricft, provocate de entuziasmul nostru 
pentru cutare sau cutare persoanft. Biograful trebue 
sa se m&rgineaseS, la in^irarea evenimentelor din viafa 
publics ori private a cutarui autor, oricit de sec ar fi 
materinlul, §i sa se stapineascft de la orice apreciare in 
bine sau in rau a lucrarilor lui, caci aceasta intrft in 
sarcina istoricului literar, precum §i — incS, mai mult — 
de la orice exploziune liricft, pentruc& pe de o parte 
aceasta Intra in sarcina poetului liric, iar pe de alta, 
daca nu este permis a amesteca ramurile filologiei u- 
nele cu altele, mai putin permis, ba chiar ridicol este 
a ne lftsa prad&, cu ocazia unor biografii, entuziasmului 
celui adese provocat de consideratii foarte personale. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 17 — 

12. Condus de ni$te asemene principii, precum 
sint cele in^irate sub Nr. 8, §i dorindca,in lipsa unei 
istorii literare romine, care dupa a mea judecata nu 
s'a scris inca de nimeni, sa dau lectorilor mei macar 
mijloacele de a se introduce prin ei !nsi§i in cetirea 
literaturei romine§ti, am hot&rit de a scrie aceasta 
materie mixta, compus& de trei fragmente din filolo- 
gie, anume de istoria limbei romine^ti de la 
al XVI secol (decind adec& incep s& apara monu- 
mente literare romine^ti) p&n& la 1821, de da- 
tele biogr a fice asupra autorilor romini care 
au scris in aceasta scurgere de vreme, §i de 
datele bibliografice asupra c&r{ilor ms. §i 
tip&rite din acelaiji timp. Prin istoria limbei pro- 
cur lectorilor putinta interpret&rei §i a criticei gramati- 
cale, posedarea adicft a unuia dintre cele mai puternice 
instrumente in cetirea §i rezumarea unei literaturi, iar 
cu datele biografice §i bibliografice li dau mijloacele de 
a gasi literatura rominease& §i de a o ceti sistematic. 

La in^irarea acestui triplu material am procedat 
a§a feliu ea fiecare din p&rfile lui sa poat& fi urm&rita 
izolat de la inceput pan& la sfir^it, dupacum chiar fi- 
rea lucrului cere ; iar datele biografice §i bibliografice 
le-am a§azat, pecit am putut, dupa cele trei mari ge- 
nuri literare §i in mod sincronistic, ceia ce se §i po- 
trivea cu un Curs introduc&tor in istoria li- 
teraturei §i limbei romlne§ti, precum este lu- 
crarea de fa$a. 

2 

Digitized by LiOOQ IC 



= 18 — 

Fiindca, precum s'a spus sub 7 al. 4, istoria scrierei nu 
este in raport de perfecta corela$ie cu celelalte discipline grama- 
ticale, discujia acestei parji a studiului nostru s'a facut intr'un 
oapitol a parte (II), raminind in islorisirea limbei de la al XVI 
secol pana la 1821 — care urmeaza, conform planului nostru, ala- 
turi cu datele bibliografice §i biogratice din aceia^i perioada— nu- 
mai fonologia, morfologia, sintaxa §i dic^ionarul. — Apoi, deoarece 
o istorie a limbei romines^ti de la al XVI secol incoace ar fi fara 
folos (in caz find ea ar trebui sa serveasca — dupacum dorim— 
ca o introducere in i s t o r i a limbei r o m i n e) daca nu s'ar 
da cunos,tinfe sumare asupra istoriei aceleiasj limbi dinainte 
de veac. XVI, s'a pus in cap. 1 o privire generals asupra is- 
toriei limbei noastre dinainte de veac. XVI, unde nu s'a stu- 
diat lncrul dupa parole gramaticei, pentruca atunci el n'ar ti 
putut pastra propor(iele strimte pe care am vrut sa i le dam, ci 
dupa acele chestiuni, care trebuesc, ele mai intiiu, dezlegate cu 
ocazia discujiei oricarei discipline din istoria limbei, anume, ori- 
ginea, infiuintele straine, izvoarele. — In sfirsjt, fiindca a trebuit 
astfel, in mod preliminar, sa dezbatem (Iutroducere §i cap. I) 
multe chestiuni, care intr'un cadru mai larg de cercetari ar ave 
egala important cu cele ce pe noi ne preocupa, §i carora, ca la 
ni§te introduceri, li-am dat foarte mici proporfii, de aceia para- 
grafele din Introdueere sj cap. I sint foarte mici, invremece acele 
din capitolele urmatoare sint, relativ, foarte mari. 



Digitized by LiOOQ IC 



u 



I. 



PRIVIRE GENERALA ASUPRA ISTO 
RIEI LIMBEI ROMlNESTI 

dinainte de reacul XVI. 



13. Limba romineasc& este provenit& din trans- 
formarile pe care le-a suferit in Dacia lui Traian §i in 
peninsula balcanicft limba latin& populara vorbita de 
coloni^tii adu§i de impftratul Traian la an. 107 p. Or. 
din Italia, Galia, Ispania, Asia Mica §i Siria, din care 
o parte au fost stramutaji in Mesia de Aurelian la 274, 
§i care s'au araestecat cu populafiunile indigene de o- 
rigine traca §i s'au iniiuintat de popoarele barbare, mai 
ales slave, cite au cutrierat §i locuit farile romine§ti 
intre veacurile VI §i XIII. 

Cum ca a fost la baza formafiunei limbei romi- 
ne§ti o influin^ din partea unei populatii autohtone, 
care a' transformat intr ? un mod propriu limba latin£, de 
a;ceasta numai putini s'au indoit. 

Cei dintiiu care au agitat chestiunea au fost tot 
odata §i acei care au dat mai mult& important ele- 
mentului autohton al limbei noastre. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 20 — 

Thunmann (Untersuchungen iiber die Ge- 
schichte der ostlichen europaischen Volker, 
Halle. 1774) §idyp& el Kopitar (Wiener Iahrbiicher/1829, 
Aprilie— Iunie, cu ocazia recensiunei dictionarelor de Cluj 
§i de Buda) au considerat limba romin£ ca formats cu mult 
mai inainte'de colonizarea Daciei de c£tr£ Traian, a- 
nume prin coloniijtii cei dintiiu ai Iliricului : Rominii 
dupa ace§ti invetaji sint fra|i buni cu Albanejii §i lim- 
ba lor este limba latin£ popular^ vorbita in Ilirie inci 
de la an. 220 a. Chr., decind Romanii au pus intiia§i 
datA piciorul tn acea provincie, §i transformate cu 
vremea. 

Hasdeu In Foifa de istorie §i literature, 
Ia$i, 1860, susjinind c& Dacii n'au perit, sus^ine indi- 
rect c& limba romineasce este pe baza elementului dac 
formate. In scrierile sale istorice ulterioare (Columna 
lui Traian, ziar, Bucure^ti, anii 1873, 74, 75, 76, 
77,82,83; Principii de filologie comparative, 
Bucure^ti, 1875; Cuvinte din betrini, Bucu- 
re§ti I. 1878, II. 1880: scrierea din urme in parte, 
iar celelalte ale lui Hljddu in totul sint extrase din 
Columna) acest inv&tat, urmind lui Kopitar in ce pri- 
ve§te inrudirea noastre cu Albanejii, caute a proba c& 
limba romineasce este limba latino popular^ vorbita de 
poporul dac. 

Roesler (Dacier und Romanen, din Si- 
tzungsberichte der Wien. Akademie, philo- 
sophisch-historische klasse, LIII, 9 — 92; Ro- 
manische Studien, Leipzig, 1871) susjine din po- 
trive c& Dacii nu s'au contopit cu Rominii §i ca elefnen- 
tele albaneze ale limbei noastre sint ori iraprumuturi re- 
cente ori resturi vechi indogermanice. 

Miklosich(D\e slavischen Elemente im Ru- 
munischen, din Denkschriften der kaiserli- 
chen Akademie der Wissenschaften, philo- 
sophiseh-historise.he klasse, XII, Wien, 1862, 
p. 5sqq.; Beitrage zur Lautlehre der rumu- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 21 — 

nischen Dialekte, Wien, 1881 — 83. din Sitzungs- 
ber. der Wien. Akad.. passim) combate parerea lui 
Kopitar cum ca originea limbei romine^ti ar fi in colo- 
nizarea Iliriei §i pune aceasta origine In colonizarea 
Daciei. 

De aceastS din urm& p&rere este §i Hugo Schu- 
chardtln Vokalismus des Vulgarlateins, Leip- 
zig, 1868, III, 41 sqq. 

D-l Gr. Tocilescu in lstoria roraina pentru 
clasele primare §i secundare, partea 1, Bu- 
cure^ti, 1885, p 74 sqq. se pare c& inclina In spre 
parerea lui Roesler in ce prive^te neparticiparea ele- 
mentului autohton la formarea limbei noastre. 

Acei care au admis participarea elementului au- 
tohton la producerea limbei romine au c&utat sa afle in 
ce anume consists acest element. Erimul pas in a- 
ceast& privinf& l'a f&cut tot Kopitar 1. c, care a g^sit 
urraele dace in a^azarea articolului la sfir§it §i in ci- 
teva cuvinte. Hasdeu in deosebite locuri ale scrierilor 
sale a cautat s& g£seasca cuvinte dace §i, mai ales, in 
Cuv. II. 609 — 687, s& probeze c& a§£zarea articolului 
la sfir§it §i formarea cu suf.-ui,-ei a genitivo-dati- 
vului pronominal este un rest dacic. Un material mai 
abundant a dat Schuchardt op.c. Ill, 49 sqq. : a) schim- 
barea lui a neaccentuat din prototipe in a ; b) i n -, i m - = 
in-, im- din prototipe; c) $ = s; d) pt, ft=ct. ; e) 
y*) = li,-lli; f) guturala pastrata inainte de vocalele 
palatate la inulte cuvinte: chelariu, cliilie, chin- 
g£; g) identitatea genitivului cu dativul la declinarea 
pronominal^; h) a^azarea articolului in urma substan- 
tivului; i) caderea lui d neaccentuat inainte de a; j) 
sufixul-uri; k) am = habeo; 1) formarea futurului 
cu auxiliarul a voi; m) formarea numeralelor de la 
11—19. 

*) Prin y insemnam pe i consonant §i spiranta palatala 
sonora. 

Digitized by LiOOQ IC 



Rezultatele foarte problematice ale acestor tnva- 
\Si\i sint bazate pe eompararea limbei noastre cu cea 
albaneza §i pe admiterea prealabiia eft Dacii erau de 
acela^i neam cu Albanejii. 

14. Limba autohtonilor era indogermanica, fara 
ca s& se poatft preciza anurae grupul din care f&cea 
parte. 

MiJclosich, Kopitar, Schuchardt, Hascleu, 1. c. sus- 
tin c& limba autohtonilor a fost albaneza antic&. Gr. 
Tocilescu (D&cia, inainte de Romani, Bucure$ti. 
1880, p. 509 — 615), dupace In^irli p&rerile deosebite 
ale altor autori care au susfinut c& limba autohton& era 
ori germanS, ori celtlL ori slavft, conehide c& ea nu era 
nici germanft, nici celta, nici slava, ci traca, adicft din 
grupul greco -italic. 

15. Din limba Dacilor §i a Ge|ilorse cunosc ur- 
matoarele elemente lexice : a) nume de persoane la scrii- 
torii greci §i latini Appianus, Aurelius Victor, Dio 
Cassius* Diodorus, Florus, Frontinus, Herodianus, /7o- 
ratius, lustinns. lornandes, Orosius, Plutarcus, Pausa- 
nias, Polyaenus, Plinius j., Photius, Strabo, Suetonius, 
Trebellius Pollio, Thucydidrs, Xenophon, precum $i in 
inscrip^ii; b) nume de cet&Ji, mun|i, riuri, popoarc la 
Ptolemaeus, Plinius , tabula peutingeriana*), Ammianus 
MarcpMnus, inserip^ii ; c) numiri de plante (36) la Pe- 



*) Tabula Peutingeriana, numita astfeliu dupa invatahil de 
la Augsburg, Conrad Peutiuger, an 1540, cans a posedat-o, 
este o copie scoasa in sec. XIII dupa o harta geogratica a 
imperiului roman facuta sub imparatul Septimius Severus 
(222—235 p. Chr ) 



Digitized by LiOOQ IC 



— 23 — 

danius Dioseorides, Apulejus, Galienus. Lista com- 
plecta a acestor elemente limbistice impreuna cu ar&tarea 
exacts a isvoarelor la Tocil. 1st. Dae. 427 sqq. 526 
sqq. In privin^a celor 35 de plante din Dioscorides 
sji Apulejus a scris §i Papadopol Calimah in Anal el e 
Acaderniei romine, XI, partea administrative, p. 
85 sqq. 

16. Limba latinft populara adusft de coloni^ti 
in Dacia nu prezmta nimic caracteristic prin care sa 
se poata deosebi de limba latina contemporanft vorbita 
in alte provincii ale imperiului, iar monumentele unde o 
putem studia sint de doua feliuri : a) table cerate, con- 
tracturi scrise pe trei table de lemn in ceara neagra 
cu care era uns lemnul ; b) inscriptii. Locurile unde 
se pot ceti sint mai cu seamft Corpus i n scrip tio- 
num latinarum. Berolini, III, 1873; Hirschfdd, 
Epigraphische Nachlese zumCorpus inserip- 
tionum latinarum aus Dacien und Moesien, 
in Sitzgsber. d. Wien. Akad. LXXVU; T. Cipa- 
riu, Arhiv pentru filologie §i istorie, Bla§, 
1867; Massmann, Libellus aurarius sive tabu- 
lae ceratae, Lipsiae ; Revista pentru istorie, 
arheologie §i filologie sub directiunea lui 
Gr. G. Tocilescu, Bucure^ti, I, 97 sqq. 293 sqq. 
II, 248 sqq. 

Ca sa g&seasca deosebiri dialectale in limba la- 
tina de pe vremea imperiului s'a incercat mai intiiu 
Corssen (Ueber Aussprache, Vokalismus und 
Betonung der lateinischen Sprache, Leip- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 24 — 

zig, 1858, I, 297, 302), apoi, dupa Corssen §i cu mai 
putin rezultat incft, Carl Sitil (Die lokalen Ver- 
schiedenheiten der lateinischen Sprache, 
Er Ian gen, 1882). Schnchardt insa, eel mai profund 
cunoscalor al limbei latine populare, marturise^te ca 
despre vreo deosebire dialectala intre diversele provin- 
cii ale imperiului nici pomenire nu trebue sa se faca, 
judecind dupa mijloacele pe care le avem, op. c. I. 
76—103. 

17. Limba latina populara, care se deosebia de 
cea scrisa in fonetisme, forme, sintax&, dar mai cu 
seama in lexicon, se poate studia in urmatoarele is- 
voare: a) marturiile gramaticilor latini; b) inscriptiile ; 
c) Operile scriitorilor latini mai vechi decit veacul I a. 
Chr., adica din acel timp peclnd latina scris& de mai 
tirziu era numai o particularitate stilistica: asemine 
scriitori slnt Plautus (254—184) 21 comedii, Terentms 
(185—159) 6 comedii, Cato major (234—149) de re 
rustic a, pe linga care se pot ad&ogi fragmentele pas- 
trate din operile celorlaltor autori vechi latini ; d) acei 
scriitori din timpul imperiului §i p&na la inceputul vea- 
cului IX p. Chr. care au scris in o limba amestecata 
cu multe elemente populare, precum Petrohius Arbiter 
(sub Nero) Satyr icon liber, Vitruvius (sub Augus- 
tus) De architect ura libri X, Apulejus (mijlocul 
veac. II p. Chr.) Apologia — Florida— Metamor- 
phoseon libri XI — De deo Socratis— De dog- 
mate Platonis, Anthirnus, (sec. VI) De medici- 
na, Scriptores rei rusticae §i Agrimensores (timpul 
nehotarit), apoi toti scriitorii cre^tini de tot feliul §i 



Digitized by VjOOQ IC iV * 



— 25 — 

din toate veacurile p&n& la al IX: lista complecta la 
W. S. Teuffel, Geschichte der romischen Lit- 
teratur, Leipzig, 1875; Buhner, Grundriss zu 
VorlesungenuberdielateinischeGrammatik 
Berlin, 1881; Engelmann, Bibliotheca scripto- 
rum latinorum, Leipzig, 1880—81; e) manuscrip- 
tele coprinzatoare de operile clasicit&tei latine, care ni 
s'au p&strat cele mai vechi de la al IV secol fncoace 
§i cuprind totdeauna fonetisme populare din timpul de- 
cind dateazft ; f) compai-afia limbelor neolatine tntre 
dinsele. 



Mijlocul din urmS, de investigate al lirabei latine 
populare este pufin recomandat de cei competent Sin- 
gurul care s'a incercat In acest chip a afla forme la- 
tine$ti populare este W. Meyer, Beit rage zur ro- 
manischen Laut — und Forraenlehre, II: Zum 
schwachen Perfectum, in Zeitschrift fur ro- 
manische PJiilologie, IX, Halle, 1885, p. 223 sqq. 
Elemente lexice §i fonologice au cercetat mai mulji, in- 
tre atyii Grober fn Vulgarlateinische Substrate 
romanischerWorterinArchivfurlateinische 
Lexicographic und Grammatik mit Ein- 
schluss des alteren Mittellateins, hgg. von 
Eduard Wolfflin, Leipzig, 1884—85, I, 35—68, 204— 
255, 539—557; II, 100—108, 276—289, 424—444. Pe 
baza ins& a manuscriptelor §i a inscripjielor a f&cut Schu- 
chardt in opera deja citata, Vokalismus des Vul- 
garlateins, cea mai eomplecta p&n& acum cercetare 
asupra deosebirilor dintre limba latina popular^ §i cea 
clasicft: a luat In considerare numai fonetismul, §i anu- 
me vocalele, dar in treacat a cercetat (mai cu seam& 
in introducere, volumul Intiiu) aproape toate p&rtile gra- 
maticei. 



Digitized by LiOOQ IC 



— .26 — 

18. De la an. 255 inceteaz£ inscripjiile in Da- 
cia lui Traian §i istoria poporului rominesc este nesi- 
gura §i pu^in docunientata pan& in veacul XIII. 

Rorainii, dup& retragerea legiunilor din Dacia la 
an. 274, au trait prin munjii Transilvaniei o parte, de 
unde au irap&nat Carpajii pana in Moravia, iar cei mai 
multi in peninsula balcanicft, de unde mul£i s'au Intors 
inapoi, de-a stinga Dunarei, atunci cind au incetat in- 
vaziele barbarilor, iar altii s'au intins prin Dalmatia 
§i insula Veglia p&na in Istria (veac. XIV §i apoi 
veac. XVI). 

Separarea cu toate aceste a Rominilor din penin- 
sula baleanica de cei din Istria §i din Dacia traiana a 
trebuit sa aibft loc intr'un timp relativ recent, deoarece 
deosebirile intre cele trei dialecte, istrian, niacedonean 
§i dacoroman, mai ales intre cele doua din urma sint 
pu^in importante. 

La faptul c& deosebirile intre diale'ctele romine^ti 
sint mici a contribuit probabil aceea eft al&turi cu lim- 
ba romina in peninsula balcanicft a existat pana tirziu 
(secol. XVI) o alta limba romanica in Iliric, a c&rei exis- 
ten|a se probeaza prin inarturii conteraporane (Constan- 
tlnus Porphyrogenetes din sec. X, Deadministratione 
imperii XXIX, XXXII, XXXIII, XXXIV in Corpus 
scriptorum historiae byzantinae, Bonnae> 
Guilirhnus Tyrius din sec. XII, Belli sacri h istoria 
II, xvn ; Thomas archidiaconus din sec. XIII, Histo- 
ria Salonae, XXI; Lucius, De regno Dalmatiae 
et Croatiae, Amstelodami, 1667, VI, n, in I. O. 



Digitized 



by Google 



Sehiuandtner, Scriptores rerum hungaricarum, 
Vindobonae, III, 1748, p. 1 — 4f>5. Pentru detalii 
Schuchardt op. c. Ill, 52 sqq.) $i prin mijlocirea c&reia 
s'a stabilit o punte de trecere intre diferitele regiimi 
ale limbei romiiie^ti. 

Asupra locului unde s'a aciuat limba romineasea 
p&na cind s'au constituit domniatele romine§ti invatatii 
nu s'au intales inca pana ast&zi. 

Roesler eel dinttiu, op. c, a banuit ca Rominii n'ar 
fi mai trS.it de feliuin Dacia lui Traian de la 274 pana 
in veac. XIII, ci ar fi trecut cu totii tmpreunS, cu le- 
gionarii in Mesia §i ca de acolo, din veac. XIII ince- 
pind, s'ar fi intors iarft§i tn farile de dincoace de Du- 
n£re. 

Afarft de redactorii de la R o m a n i a, r e c e u i 1 
trimestriel consacre a l'^tude des langues 
et des litteratures romanes public par P. 
Meyer et G. Paris, Paris, anii 1878, 1881, 1885, cu 
ocazia recensiunilor operilor lui J any, Budinszki* Xe- 
nopol, (G. Paris), nu cunosc alti sustiitori ai acestei 
teorii care sa nu fie Unguri : W. Tomascheh, Zur 
Kunde der Haemus— Halbinsel, Gratz — Wien, 
1 882 ; Hunfalvy, Die Rumanen und ihre An- 
spruche, Wien und Teschen, 1883. 

In contra teoriei lui Roesler au scris, sustinind 
eft Romfnii au continuat de a trai in Dacia §i intre 
.veac. Ill — XIII, Jung, Roemer und Romanen in 
den D on a u land em, Innsbruck, 1877; acela§i, Die 
romanischen Landschaften des romisehen 
Reiches, Innsbruck, 1881; A. Budinszhj, Die Aus- 
breitung der lateinischen Sprache liber Ita- 
lien und die Provinzen des romisehen Rei- 
ches, Berlin, 1881; Jos. Lad. Pic, fiber die Ab- 
stammung der Rumanen, Leipzig, 1880; A. Xe- 
nopol, Teoria lui Roesler, I a § i, 1885, Paris. 

Digitized by VjOOQ IC 



— 28 — 



1885, extras din Rev. Toe. 1.409 sqq. II, 83, sqq. 
202 sqq. Ill, 111 sqq. 289 sqq. IV, 545 sqq. 

Asupra emigrarei Rorainilor in Istria §i prin Car- 
pati a scris Mikloxich, Ueber die Wanderungen 
der Bumunen in den Dalinatischen Alpen 
und den Karpathen, Wien, 1879, din Denk- 
schrift. der kais. Akad. 

Daca facem abstracjie de dic(ionar, apoi in pri- 
vinfa celorlaltor parfi ale gramaticei particularit&$ile 
dialectelor macedonean §i istrian se pot rezuma in ur- 
m&toarele puncte, pe care in parte le avea inc& limba 
romina din Dacia in veac. XVI ?i XVII (vezi III B, IV B). 

Pentru eel macedonean: a) i initial Inainte de w, 
m cade, ncartsi, nc&ldzescu, n cotu, mv&le§ti, 
m p a r t u; b) / muiat p&strat m e 1 y u (meiu),h i 1 y u(fiu),m a - 
lyu(maiu),#emelyu(temeiu),lyepure(iepure), oclyu 
(ochiu), g & 1 y i n & (g&in&) ; c) n inuiat p&strat, g u t u n y e 
(gutuie), yinye (viie, vinea); d) sunetele grece^ti mo- 
derne #, 7$io in cuvintele grece §i albaneze, cascalu, 
avru; e) Jc, g inainte de vocala palatala s'au pref&cut 
nu in africatele t§. dj, ca la Rominii de a stinga Du- 
n&rei, ci in africatele ts, dz, nutsi, duts.e, dzatse 
(zece), dzinere (ginere); f) diftongii ea, ia accen- 
tuati, cind in silaba urm&toare este sunet palatal, nu 
s'au pref&cut in e, ie, leane, leamne, chiaptine; 
g) u final se p&streaz&. stogu, stomahu, stupu; 
h) dup& o consonants simple u §i i finali cad inaintea 
articolului, cuclu (cucul), ezlyi (ezii); i) perfectele 
forte latine§ti in - s i au in dialectul macedonean forma 
- § i u,-s e § i,-s e,-s e m u,-s e t u,-s e r k, forma adicft pe care 
au avut-o acelea§i perfecte §i in Dacia traianS, p&n& la 
sfirgttul veacului XVII, arup^iu, arupse^i, arupse, 
arupsemu. arupsetu, arupser& (rupseiu, etc.) ; j) 
in dialectul ncesta indicativul are o formfi, de futur in 
-rimu,-ri, -ri,-rimu,-ritu,-ri, care a existat p8M 



Digitized by LiOOQ IC 



— 29 — 

la sfir§ftul veac. XVI §i dincoace de Dunare, arupse- 
rimu, arupseri, arupseri, arupserimu, arup- 
seritu, arupseri (voiu rupe, etc.). 

Pentru celistrian: a)Zmuiat s'a pastrat; galyira 
(g^ini), glyat& (ghia$&), lyau (iau), lyepur (iepure); 
b) n inuiat pastrat, cunyu (cuiu); c) c inainte de vo- 
cala palatals s'a pref&cut in africata ts, tser (cer), 
tserbitse (cerbice); d) n intre vocale s'a pref&cut in 
r, adur (adun), albir& (albino), asir (asin); e) o ac- 
centuat urmat de e §i de e mut corespunz&tor lui a 
dacoroman, nu s'a diftongat, coje, cose, omiri; f) 
intre labiale §i y se intercaleaz& I, ceia ce este un 
imprumut de la Slavi, flyer (fier), mlyare (miere), 
mlyel (miel), plyerde (pierde), lyerm=r* vlyerm 
(vierme); g) vocalele a ?i % lipsesc, in locul corespun- 
zfttor lor se g&se^te o vocals asemftn&toare cu e mut 
francez; h) pluscaperfectul indicativului se formeaz& 
din inperfectul auxiliarului am §i din participiul trecut: 
vevu, vevi, veve, vevan, vevats, vevu portatu 
(purtasem, etc) ; i) ca auxiliar pentru conditional ser- 
ve§te rez, rei, re, ren, rets, re (obscur, e este co- 
respunz&tor lui a), rez fats e (a§ face). 

Izvoarele unde se pot studia dialectele macedo- 
nean §i istrian sint urmatoarele mai principale. 

Pentru eel macedonean: a) IIpcoTOTrstpta ;:apx7$0 

Kupfeu 0sooo)pcu 'Avxcrrasku Ka$aXX'.&T0u too Mog/cttoXitcu 

'Evet&jcrtv, 1770 (un dictionar de 1070 de cuvinte inro- 
mine§te, greceijte §i albaneze§te) ; b) Ela^to^q &3aT/.aXia. . . 

-zap* tou Kupiou AxviyjX tcu i* Mqt/g-6\zmc. . . . 1802 (fraze 

mai lungi sau mai s^urte cu coprins foarte variat in 
cele patru limbi principale din peninsula balcanica, ro- 
mina, greaca, bulgara §i albanezaj ; c) Bojadscld M. G., 
Romanische oder macedo-vlachische Sprach- 
lehre, Wien, 1813; d) un fragment din evanghelia 
lui Luca, publicat de Kopitar 1. c. ; e) Mostre de 
dialectul macedo-romanu de Vangelin Petrescu, 
Bueure^ti, 1881 (indoios). 



Digitized by LiOOQ IC 



— 30 — 

Numerele a §i b s'au reprodus de Miklosich sub 
titlul Rumunische Untersuchungen, I, Istro- 
und Macedo-rumunische Sprachdenkmaler, 
zweite Abtheilung, Wien, 1882, din Denk- 
schrift. XXXII. M a s'a reprodus de TJwnmann 
op. c. ; ?i JVs- b de Martin W. Ijeake, Researches 
in Greece, London, 1814. 

Pentru eel istrian: a) Aufzeichnungen des 
H e r r n Dr. Antonio lvv (rug&eiuni §i fraze diverse ) ; b) 
Materialien zum Studium des rumanischen 
in lstrien von Dr. Theodor Gartner (dictionar, de- 
clinare, conjugate); c) loan Maiorescu, Itinerar in 
Istria tji vocabular istriano-romin,Ia§i, 1874. 

Numerele a §i b au fost publicate de Miklosich 
sub titlul Rurauniche Untersuchungen, I, Istro- 
und Macedo-rumunische Sprachdenkmaler, 
Wien, 1881, din Denkschrift. XXXII. 

19. Dup&ce in {arile romfne§ti din Dacia au tre- 
cut rind pe rind Gojii (250 — 376, Basarabia, Moldova, 
Muntenia pan& la Arge§). Hunii (374 — 453 toat& Da- 
cia), Slavii (mijlocul sec. V — V, Basarabia, Moldova, 
Muntenia), Bulgarii (660 — 679, Bugeacul), Ungurii (in- 
cep. sec. IX — incep. sec. X, Basarabia §i Moldova p&na 
la Siret; incep. sec. X pftn& ast&zi, Cri^ana, Temi^ana^ 
Transilvania), Pecenegii (894 — 1122, Basarabia, Moldo- 
va, Muntenia pan& la Arge§), Cumanii (incep. sec. XI — 
1241, Basarabia, Moldova, Muntenia), Mongolii (sec. 
XIII, toata Dacia), au inceput Rominii a se constitui 
in state independente la Birlad (1134, nu se §tie insii 
dacft principatul Birladului era rominesc ori slav), in 
Moldova de sus (1160), in Oltenia (1233, 1247), Mun- 
tenia (1247), F&garasj (1222, 1231), Maramure? (incep. 



Digitized by LjOOQ IC 



— 31 — 

sec. XIII), pana ce In sfir§!t au format doua state mai 
mari din Moldova cu Basarabia unite sub un principe 
maramure^an, Bogdan (1355) §i din Muntenia §i Olte- 
nia unite sub un principe de la F&g&ra§, Radu Negru 
(1290). 

. De la al XIV pan& la al XVI veac Rominii din 
Muntenia §i din Moldova §i-au consolidat din ce in ce 
mai tare organizarea politics. §i cu r&zboaele au atins 
marginele acele peste care n'au mai trecut de atunci 
incoace. 

In peninsula balcanica Rominii au trait indepen- 
denti prin muntii Tesaliei, Epirului §i Macedoniei deja 
de pe vremea lui Constantin Porfiroyenitid, care mar- 
turise§te aceasta, apoi un restimp sub jugul regilor 
serbi (1200 — 1374), dup& aceia independent (1374 — 
1450), apoi parte supu§i Turcilor cu privilegii §i parte, 
Suliatii, independents panft la 1804. De la 1400, daca 
nu ?i de mai inainte incft, Rominii au impanat Pelopo- 
nezul, unde s'au luptat contra Turcilor cu Venefianii 
p&n& la p&r&sirea Poloponezului de ace^ti din urm& (loan 
Caragiani, Studii istorice asupra Rominilor 
din Peninsula balcanic&, Bucure^ti, subpresft). 

Istoria Rominilor din Mesia se confund& cu a Bul- 
gariloi. 

De la popoarele cu care au venit Rominii in con- 
tact au imprumutat felurite fenomene limbistice, mai 
^les cuvinte §i sufixe derivative. Au imprumutat cu- 
vinte de la Slavi, Unguri, Albaneji, Greci, Turci, §i su- 

Digitized by VjOOQ IC 



— 32 — 

fixe derivative de la Slavi, (-ac=sl. -aeu: ginsac, 
ortac, etc, ; - n i c=sl. - i n Ci + - i e u ; darnic, pacinic, 
etc. ; - u g=sl. . - u g ii : bete§ug, etc. ; - i \ a=sl. - i \ a : 
v&c&ri£&, cheiari^a, porumbita, etc.; -ean=sl. 'bninti: 
birlftdean, moldovean, etc.; -enie §i -anie=sl. -enl 
§i -an I: videnie, disp&r$enie, etc.; -av=si-avti: gin- 
gav, jilav, etc. ; - c a=sl. - c a : ursoaica, puica, etc.; etc.), 
Albaneji (- i § t e : lini^te, oi§te, paji§te, miri§te, etc.) §i 
Unguri (-au: mlncaft, etc.; -a§: punga§, slujba§, etc). 
Asupra fenomenelor limbistice Imprumutate de 
Roinini de la straini au scris MiMosich, Die slavi- 
schen Elementeim Rumuni schen, Wien, 1861, 
din Denkschr. d. Kais. Akad.; W. Schmidt, Das 
slavische Element in der rumunischen Spra- 
che, in Analele muzeului transilvan,Cluj, 1867; 
Roesler, hie griechischen und tiirkischen 
Bestandtheile im romanischen, Wien, 1865; 
acela§i, Das magyarische im romanischen, in 
Roman. Stud. p. 347 sqq. ; A. de Cihac. Diction- 
naire d'etymologie dacoromane. elements 
slaves, magyars, turcs, grecs-moderne et al- 
banais, Francfort s. M., 1879; L. tydineanu, Ele- 
mentele turce^ti in limba romtnS, in Rev. 
Toe. IV, 646 sqq.,V, 193 sqq. 

20. Cum c& au scris Rominii in tot timpul inva- 
ziunei barbarilor, este probabil, dar nu ni s'a p&strat 
nimic rominesc scris de c&tra Rominii din acel timp, 
§i nici macar nu putem banui de ce fel de caractere ne 
serviam pe atunci. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 33 — 

Cum ca au scris Roratnii de la fundarea princi- 
patelor pSna in veac. XVI, este sigur, dar nu ni s'au pas- 
trat decit scrieri in limba veche sloveneasc&, consistind 
in a) hrisoave (eel mai vechiu de la 1134, Diploma 
lui Ivancu Rostislavovici, principele Birladului ; publicate 
in Arhiva istoric& a Rominiei de B. P. Has- 
deu, Bucure^ti, 1865—67; Col Tr. 1876 p. 500, 1877 
p. 183, 188-; Rev. Toe, V, 392, I, 369, 378, IV, 700);— 
b) car$i biserice^ti, §i anume a) manuscripte: t ) dou& 
evangeliare din veac. XII (unul )a Reims, biblioteca 
municipals (?) §i altul la Moseva, biblioteca sinodal&), 
2 ) Tetravanghel din 1436 (M&n&stirea Neamfului), 3 ) 
Sbornic 1437 (ibid.), 4 ) M&rg&rint 1443 (ibid.), 5 ) 
Mineiu 1445 (ibid.), G ) Inv&Jaturile lui Sf. loan Sc&ra- 
riul 1446 (ibid.), 7 ) Mineiu 1447 (ibid.), 8 ) Sbornic 
1462 (ibid.), 9 ) Evangeliar 1473 (M&n. Homor, Buco- 
vina), 10 ) Evangeliar de pe vremea lui Stefan eel Mare 
(Viena, biblioteca imparateascft), ,,) Evangeliar 1492 
(Munchen, biblioteca regain), 12 ) Evangeliar 1488 (Man. 
Putna), l3 ) Evangeliar anterior anului 1496 (Man. Neam- 
fului), 14 ) Evangeliar pe la 1497 (comuna Feleac lin- 
gk Cluj), l5 ) Tetravanghel 1500 (Man. Neam(ului), 1G ) 
Evangeliar 1507 (Man. Putna), , 7 ) Evangeliar 1512— 21 
(M&n. Sucevita, Bucovina), 18 ) Evangeliar 1515 (Mi- 
cl&u§eni, biblioteca D-lui D. Sturza. §i Man. Neam(ului), 
19 ) Tipicul slujbei biserice^ti 1523 (Man. Neamt.), ao ) 
Tetravanghel, veac. XVI (ibid.); (3) tiparite: ,) Letur- 
ghia, 1507, Venecia? (M&n. Bistrita Olt), a ) Evange- 
liar 1512, Venecia? (Muzeul din Bucure$ti). 3 ) Faptele 

3 



Digitized by LiOOQ IC 



— 34 — 

Apostolilor, 1547, Tirgovi^te *), 4 ) Penticostariul, tncep. 
veac XVI, V (Biblioteca Seminariului din Bucure^ti), 5 ) 
Molitvenic 1560 — 67, ? (0 singura fil& In posesiunea 
D-lui A. Odobescu), 6 ) Octoihul, veac, VXI, ?, 7 ) Cias- 
lovul, veac. XVI, V (Man. Bistrita Olt.) ; — c) alte scrieri 
religioase diverse, §i anume : a) doua c&rfi manuscripte, 
una din 1519 §i alta din 1521 la Man. Bistrita Olt.; 
P) scrierile lui Grigorie ptmblac, care sint: t ) opt dis- 
Gursuri rostite la Mitropolia Sucevei, tt ) noua discursuri 
de pe cind era Mitropolit al Litvei, 3 ) Stih la adormi- 
rea prea sfintei nasc&toarei de Dumnezeu, 4 ) Panegiricul 
celui dintru sfinti parintelui nostru Eftimie, 5 ) Po- 
vestire despre sfinta Paraschiva, 6 ) Povestire despre 
farul sirbesc §tefan Du^an, 7 ) §ese discursuri, (toate In 
manuscript la Man. Neamjului : unul din discursurile de 
sub 7 ), anume Mucenicia S-lui loan Cel Nou s'a tradus 
romine^te de mitropolitul Varlaam in Cazania de la 
1643, apoi in Vie{ ile sfinjilor, Neamf, 1813, precum 
§i de episcop. Melhisedec in Rev. Toe. Ill, 163 sqq.**); 



*) Cartfle, pentru care nu se arata locul unde se gasesc, 
slnt date dupa Safarik, Cztenia Moskovskago Obsc- 
zestva istorii, 1846, Nr. 3, sect- 3, pag. 23 (dupa^as- 
deu, Col. Tr. 1876, p. 196). 

**) Pe Grigorie J amblac cronicarii il numesc Jam- 
blic, Ru§ii citeodata Samvlah. S'a n&scut la Tir- 
nova pe la 1369 §i a venit tntiia^i data in Mol- 
dova la 1401, cind a finut opt discursuri romi- 
ne§ti in mitropolia de la Suceava, care rii s'au 
pastrat in traducere sirbeasca. In BisericS a fost 
muM vreme tradtyia despre Jamblac. ca despre 



Digitized by LiOOQ IC . 



— 35 — 

— d) legendele de pe monezile Domnilor Moldovei §i 
Munteniei, care au fost in latine§te, cele mai multe, §i in 
slavone$te, cele mai purine: cele mai vechi monezi ro- 
mine^ti, cu legenda slav&, sint citeva de la Asan, re- 
gele Romino-Bulgarilor, 1186 — 95; — e) inscripfiele sla- 
vone§ti, pe biserici §i pe obiectele biserice^ti de tot 
soiul. 

Despre c&r$ile manuscripte slavone§ti au scris : 
Haxdeu, Limba Slavic^ la Romini p&n& la an. 
1400 in Traian, ziar, Bucure^ti, 1869 §i 1870; 
acela§i in Col. Tr. 1882, p. 115sqq. 183 sqq. §i'in Cuv. 
II, 268 sqq.; Up. Melhisedec, Memo riii despre dou& 
manuscripte slavone§ti in Analele Acade- 
miei romine, seria II, torn. IV, sec^ia I; ace- 
la§i, Biblioteca D-lui D. Sturza de la Micl&u- 

primul dascal al bisericei romine^ti: „aici este §i 
mucenicia lui Sviati loan Novi, scris& de Sviatii 
Grigorie famblac, ce a fost dascal intiiu din ce- 
put in Moldova" se spune intr'o notit& de pe la 
inceputul veac. XVIII a episcopului, din Roman 
Pahomie intr'o carte sirbeasc& din Man. Neam- 
tului. Mitropolit de Litva 1415 — 19. Pe timpul 
sinodului de la Florenfa era la Ia§i, 1438 — 39. 
Intre anii 1420 §i 1431 a stat in Serbia la cur- 
tea lui Despot §tefan; dupa aceea a venitin Mol- 
dova, unde a fost ales mitropolit la moartea mi- 
tropolitului Macarie 1431. Mort c&tr& 1450 ca e- 
gumen al M&n. Neamfului ?i in aceea^i vreme Mi- 
tropolit al Moldovei. 

Digitized by VjOOQ IC 



— 36 — 

§eniin Rev. Toe. IV, 700 sqq. V, 142 sqq.; acela§i, 
vizita la citeva manastiri §i biserici an- 
tice din Bucovina, in Rev. Toe. I, 245 sqq. II, 47 
sqq.; acela^i, Catalog de carfile ruse^ti §i sir- 
begti... ce se afl& in biblioteca sfintei Ma- 
n&stiri Neam^ului, ibid. Ill, 129 sqq.; loanBianu, 
Note din o escursiune tn Moldova, Col. Tr. 
1882, p. 107 sqq.; A. Odobesw, Despre unele ma- 
nuscripte § car^i tip&rite aflate tn man&s- 
tirea Bistri^a, in Revista romin&, Bucure^ti, 
I, 1861, % p. 703 sqq.; Analele Acad. rom. ser. II, 
t. Ill, sect- I, 41. — Despre c^ile tip&rite: Hasdeu, 
paging din istoria tipariului la Romini in 
sec. XVI, in Col. Tr. 1876, p. 193 sqq.; A. Odobesca, 
Despre unele manuscripte §i cHrfi tiparite 
aflate in m&n&stirea Bistri^a, Rev. rom. I, 
807 sqq.; Gr. Crefu, Intiiul Praxiu sau Apostol 
rominesc,in Rev. Toe. V, 29 sqq. — Despre Jamblac : 
Ep. Melhisedec, Mitropolitul Grigorie fain- 
blac, viafa §i operele sale, in Anal. Acad. rom. 
ser. II, torn. VI, sec$. II, 3 sqq. Rev. Toe. Ill, 1 
sqq. — Despre inscripfii : Ep. Melhisedec, Notice i s - 
torice §i archeologice adunate de pe la 48 
m&n&stiri §i biserici antice din Moldova, 
Bucure^ti, 1885; acela^i, Inscrip^ia slavoneas- 
ca a marelui §tefan de la biserica din Raz- 
boeni, An. Ac. rom. ser. II, torn. VII, secj. II, 
172 sqq.; acela^i, vizita la citeva man., etc.l.c.; 
T. Burada, Inscriptia de la biserica S-l loan 

Digitized by LiOOQ IC 



— 37 — 

din Vasluiu 1490, Rev. Toe. I, 419; acela^i, In- 
scripjia de la biserica Sfinfii Apostoli din 
Hu^i, 1494, ibid. II, 191; Gr. Tocilescu, Raporturi 
asupraeitorvam&nastiri, schituri §i bis eric i 
din |ara in An. Ac. rora. ser. II, t. VIII, sect. II. — 
Despre monezi: Dim. Stitrza, Memo riu asupra nu- 
mizmaticei romine§ti, Col. Tr. 1877,p. 493 sqq. ; 
acelea^i, N o u a descoperiri numizmatice romi- 
ne^ti, in An. Ac. rom. ser, II, t. VIII, secf. II; Has- 
deu, Limb. si. 1. Rom. I.e. 

21. Cuno^tinfe asupra limbei romtne^ti din tim- 
pul care se intinde Intre epoca incet&rei inscrip^iilor 
In Dacia (255) §i veac. XVI c&p&tam din m&rturiile 
str£inilor §i din cuvintele romtne^ti r&zlefite prin ac- 
tele publice slavone^ti. 

M&rturii asupra limbei romine ni dau urm&torii 
scriitori bizantini §i serbi care citeazil citeva cuvinte 
§i citeva forme: 

Priscus, mijlocul sec. V, Historia byzantina, 
in Corpus scriptorum historiae byzantinae, 
Bonnae, 1829, p. 183, spune c& autohtonii din Jara 
care se intindea intre Dun&re $i capitala Jui Atilabeau 
o Muturft numit& v&oq (mied? cf. Burla, D-l Paul 
Hunfalvy §i teoria lui Roeslerj in Rev. Toe. 
II, 283 sqq., Ill, 89 sqq. Se poate ca cuvtntul s& fi 
fost al Romanilor din Panonia). 

Procopins, 527 — 565, De aedificiis, ibid. Bon- 
nae, 1838, p. 284, 285, 307, 308 da urmatoarele nu- 

Digitized by LiOOQ IC 



38 



miri de castele, parte restaurate §i parte zidite de Ius- 
tinian tn Dardania (Serbia sudic&), ev y&pz Tc^scixvccrCa 
(Serbia r&s&ritean&), £v x&px 'Axussfa (pozifie nehot&rit&, 
dar in apropiere de cele douft de mai sus, (probabil 
partea Serbiei despre Dun&re), la Istru §i in Mesia, care 
cuprind eleraente romane, probabil romine^ti, de pQ 
vremea scriitorului. Asemene numiri sintin Dardania: 
'Apsx (arsa?) 'Ap(a (aria?), Ra;-6jxaA^(capunalba ?)*, in x<*>p? 
'Axusaia: KaraXJcvoflo (castel nou), <I>X(i>psvT{avx (florentius 
-f-suf. in), TojjwXiavx (romulus -f -in), SxsicTexaraq (ijepte 
case?), 'ApYevxaps; (argintari ?), AuptXtxvx (aurelitis+ -In), 
TpeSsmiXbu; (treizeci tei ?) Btxivoj3o (vicus nou ?) ; in xcopa 
'Pepewavefffo : Sipi^ 6 * (strung^?, CUVtnt Slav *), Aoutw- 
<pdvxava (lup fintinft?); la Istru: rsjAsXXojAouvTs? (gemen 
munte?), <I>oacaTov (fossatum?), Kov<j-avTiavx (Constantin+ 
-in), Toi^oustx (robusta?), MovrspsYivs (munte regina?), 
MaupogxXX* ( — vale ?), N60a$ (nouft ?) ; in Mesia : Bipyiva^w 
(virgin — ?) BxXrmviavx (valentinus + -in), rpxTiava (gra- 
tia + -in), [IauX([Aav3pa (pavel mindra? mindru este cu- 
vint slav), No0s{Jiourctvtxva (nou+iustinius + -in) IIpssiSuo 
(praesidium), IbSX/px BsoBwpx (pulchra theodora). 

Theophanes, sec. VI, Chronographia, ibid. 
Bonnae, 1839, I, 397, 398, poveste?te eft un militar 
din oastea adunatft la Anchial (ast&zi turce^te ^chiolju, 
pe marea neagrft, aproape de granifa dintre Bulgaria 
§i Rumelia) de c&tr& generalul bizantin Commentiolus §i 
cu care acest general voia s& at&ce in muntele Haemus 



*) Trebue sa ni aducem aminte ca pe vremea lui Proco- 
pius Slavii erau deja de o suta de aai In Mesia. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 39 — 

pe chaganul Avarilor, eel ce se intorcea cu pr&zi din 
Tracia, a strigat c&tra un camarad al sau, earuia-i c&- 
zuse sarcina de pe cal, ?6pva, Topv.a, ?pa?p£, §i ca toat& 
armata a repetat apoi spai militate aeela^i cuvint, ?cpv«, 
crezlnd ca dusjmanul a eazut asupra ei f&r& veste. 

Theophylachis Simocata, & inflorit in tie anii 612 
§i 640, Historiae, ibid. Bonnae, 1834, p. 99, poves- 
te^te aeeia^i Intlmplare In acela§i chip, spunind numai 
c& soldatul a strigat psicpva. 

Imparatul sirbesc $tefan Dtifan, tntr'un hrisov dat 
m&nastirei Arhanghelilor de la Prizren (nordul Albaniei) 
pela 1348, §i publicat in Arh. ist Hasd. 111,85 sqq., 
citeaza urm&toarele nume proprii romine§ti: GAAftoyAh, 
FpA^oyAb, ^pAroyAK, ^owAb, ^AiOAh, ^pAffioyAh, HtroyAb, 

PAftOyAh, pAUIOyAb, pAWAb, GTAHOyAb, GTAWAh, XpANOyAK, 
XpAWAk, GSp^OyAK, OypCOyAOBHKK, OnApNTOyAb, BpAAEAh, 
EaAANI*, MpbMMHA, rphAfAHb, (J)EM0ph, MOBABAKA (naO VaC& 

In dialect, maced. inseamnS, junca) BHNMUjop, mmamiuo- 
PA, etc. 

In actele publice bizantine §i venejiane din veacul 
de mijloc, privitoare la istoria Greciei, publicate de 
C\ N. Sathas sub titlul Documents inedits rela- 
tifs a l'histoire de la Grece au moyenage, 
Paris, 1880 — 85, 6 volume aparute, se g£sescmulte 
nume proprii romlne^ti (care anume, vezi Caragiani, 
Stud, asupr. Rom. din pen ins. bale.) 

Insfir§it prin actele publice slavone^ti anterioare 
veacului XVI, emanate de la Romini, se gasesc de ase- 
mene cuvinte romlne^ti intercalate, mai ales nume proprii % 



— 40 — 

abstracfie f&cind de aceea c& asemfcne acte sint scrise 
intr'o slavoneasca foarte impure tocmai pentruca scrii- 
torii, romini §i necunoscatori profunzi ai limbei ace?teia, 
au schimbat infalesul formelor slavone §i a^zarea rela- 
tive a vorbelor unele fa$& cu altele dup& spiritul lim- 
bei romine. 



Asupra istoriei limbei romtne dinainte de veacul 
XVI au scris, unii mai direct, atyii mai indirect, in afara 
de autorii deja citafi la diferitele paragrafe ale acestui 
capitol, Fr. Diez, Grammatik der romanischen 
Sprachen, Bonn, V ed. 1882; acela^i, Etymolo- 
gisches Worterbuch der romanischen Spra- 
chen, Bonn, Ved. 1887; T. Cipariu. Principii de 
limb& §i de scriptura, Bla$, I ed. in Organul 
lumin&rei, Januar 1847 — Martie.1848, lied. 
1866; acela^i, De latinitate linguae valachicae, 
Bla§, 1855, in Analele gimnaziului; intru citva, 
acela^i, Gramatica limbei romine, Bucure^ti, 
partea I (Analitica) 1869, partea II (Sintetica) 
1877; K Ch. Quintescu, De deminutivis linguae 
romanicae, Berolini, 1866; Ad. Mussafia, Zur ru- 
manischenVocalisation,Wien, 1 868, din S i t z g s- 
ber. d. Wien. Akad.; acela§i, Zur rumani- 
schen Formenlehre, din Iahrbuch fur roma- 
nische und englische Litteratur, Leipzig, 
1869; acela^i, Zur Praesensbildung im roma- 
nischen, Wien 1883, din Sitzgber. d. Wien. 
Akad; E. Boehmer, Zur Lautwandlung der ro- 
manischen Sprachen, in Jahrb. fiir rom. und 
engl. Litt. Leipzig, 1869; A. de Cihac, Dic- 
tionnaire d'etymologie dacoromane, Frank- 
fort s. M.: Elements latins 1870, Elements 
slaves etc, 1879; K. Foth, Die Verschiebung 



Digitized by LiOOQ IC 



— 41 — 

lateinischer Tempora in den romanischen 
Sprachen, in Romanische Studien hgg. von E. 
Boehmer, II, Halle; Ch. Joret, Du c dans les 
langues romanes, Paris. 1874; C. D. Georgian, 
Essai sur le vocalisme roumain, Bucarest, 
1876; A. Lambrior, Du traitement des labia- 
les p,b,v,f dans le roumain populaire, in Ro- 
mania, 1877; acela^i, L'e bref latin en roumain, 
ibid. 1878; acela^i, Essai de phonetique rouraai- 
ne: voyelles toniques, A, ibid. 1880, 1881; ace- 
la§i, Carte de cetire, Ia§i, 1882; acela^i, I n d r e p - 
tariu, in Convorbiri literare, XV, Ia§i; acela^i, 
Ceva despre conjunctivul romtnesc, in Rev. 
Toe. I;. Dr. Gaster, Zur rumanischen Laut- 
geschichte: I, Die gutturale Tenuis, Halle, 
1878, din Zeitschr. fur rom. Phil.; acela^i, Stra- 
tificarea elementului latin in limba rominft, 
in Kev. Toe. I; W. Foerster, Beitrage zurroma- 
nisehen Lautlehre:Umlaut im Romanischen, 
in Zeitschr. fur rom. Phil. Ill; V. M. Burld, Stu- 
dii filologice, Ia$i, 1880, din Conv. liter.; U. 
Schuchardt In Suplement la tomul 1 din Cuvin- 
te din batrini, Bucure^ti, 1880; H. Tiktin, Un 
fen omen morfologic in limba romin&, in Conv. 
liter. XIII; acela^i, Studien zur rumanischen 
Philologie, erster Theil, Leipzig, 1884; ace- 
la$i. Der Vocalismus des rumanischen: Vokal 
A, E. 7,0, in Zeitsch. fur rom. Phil. X, XI; Mi- 
Mosich, Beitrage zur Lautlehre der rumuni- 
schen Dialekte, Wien, 1881 — 83, din Sitzgsber. 
der Wien. Akad. ; Horning, Ein vulgarlateini- 
sches Betonungsgesetz, in Zeitschr. f.rom. 
Phil. VII; W. Meyer, Beitrage zur romanischen 
LautundFormenlehre, in Zeitschr. f. rom. Phil. 
VHI, IX; loan Nddejde, Gramatica limbei romi- 
ne, Ia§i, 1884; acela§i, Istoria limbei §i litera- 
turei romine, Ia§i, 1887; B. P. Hasden, Etymo- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 42 — 

logicum magnum Romania e, Dic{;ionarulliin- 
bei istorice §i poporane a Rominilor, Bucu- 
re§ti, I, 1885 — 87; L. ijlaineanu, Incercare asu- 
pra semasiologiei limbei romine, Bucure§ti, 
1887, in Rev. Toe. VI; etc. Idei sumare asupra tuturor 
disciplinelor gramaticei in Enciclopedii, §i anume in 
Gustav Korting, Encyklopadie und Methodolo- 
gie der romanischen Philologie, Heilbronn, 
I, II §i III 1884—1886; Gustav Grober, Grundriss der 
romanischen Philologie, unter Mitwirkung 
von ftinfundzwanzig Fachgenossen, Stras- 
burg, 1886. — Revistele in care se scrie din ctnd in cind 
asupra istoriei limbei romine^ti sintmai cu seam& Con- 
vorbiri lite rare, director lacob Negruz&K B u cu- 
re §ti, Socec (p&n& ast&zi 21 volume de la Martie 
1867— Martie 1888; 18 volume au .ap&rut in Ia$i) ; 
Revista pentru istorie, archeologie §i filo- 
logie sub' direcfiunea lui Gregoriu G. Tocilescu, 
Bucure^ti (6 volume ap&rute, de la 1882 — 1887); 
Zeitschrift fur romanische Philologie, her- 
ausgegeben von Gustav Grober, Halle, Nieme- 
yer (p&n& acum 11 volume — al XI inc& necomplect — : 
de la Octombre 1876 incepind); Romania, receuil 
trimestriel consacre a l'etudedes langues 
et des literatures romanes, publie par P. 
Meyer et Gaston Paris, Paris, Vieweg (16 volume 
ap&rute, de la 1872 incepind). Reviste destinate re- 
censiunei operelor aparute pe terenul filologiei roma- 
nice slnt mai ales Revue critique d'histoire et 
de literature, publiee sous la direction de 
MM. J. Dartnestcter, L. Havet, G. Monod, G. Paris 
(iar cu incepere de la Iaiiuar 1 888 sub direcfia fostului 
secretar al redac^iei Revistei, A. Chuquet), Paris, (de la 
1867 incepind); Litterarisches Centralblatt,hgg. 
von F. Zarncke, Leipzig (de la 1850 incepind). Date 
bibliografice in Suplementele la Zeitscrift fur 
romanische Philologie (p£n& acum 7 suplemente a- 
p&rute, coprinzindbibliografta anilor 1876 — 1883 incluziv). 

Digitized by LjOOQ IC 



II. 



ISTORIA SCRIEREI CU CHIRILIC SI 
CU LITERE LATINE LA ROMlNI 

de la al XVI veac panti astazi. 



Scrierea cu chirilie. 

22. Scrisoarea chirilic& (cliirilifa) afost inven- 
tata pe la sflr§itul veacului IX, pe baza uncialelor gre- 
ce§ti, de discipulii sfin^ilor Chiril §i Metodiu, pentru a 
face aceesibila Slavilor din Mesia cetirea evangheliei 
?i a leturghiei, pe care pomeni{;ii sfinfi le tradusese In 
liraba veche sloveneasci (altkirchenslavisch, altslove- 
nisch, altbulgarisch) vorbitft de Slavii din Moravia, ?i 
le scrisese cu caracterele glagolitice (glagoli|;a). 

Caracterele chirilice s'au r&spindit de la Slavii 
din Mesia la to(i Slavii de rit grecesc, invremece acei 
de rit catolic, cfyi n'au (ca Le§ii, Cehii §i Lusacianii) 
c&rjile sfinte sense In limba latinS, ori n'au adoptat a- 
cum mai de curtnd (ca Slovenii, Croafii §i o parte din 



Digitized by LiOOQ IC 



44 



Serbi) caracterele latine, au p&strat p&na in timpul de 
fa{& scrisoarea mai veche a lui S-l Chiril, glagolitica 
(malurile Adriaticef). 

23. Scrisoarea chirilica este de doua feliuri, un- 
ciala §i cursive. Caracterele unciale (de la uncia— 
12 -a parte a piciorului roman, pentruca numele acesta 
s'a aplicat caracterelor slavone^ti de la uncialele latine, 
care se gasesc in inscriptii de ordinar de m&rimea u- 
nei uncia) sint caracterizate prin linii curbe §i prin di- 
rectie verticals, iar marimea lor varieazS de la acea a 
unui degit (numai in c&rfile tiparite) p&n& la acea de 
2 railimetri (minuscule). Caracterele cursive, rezultate 
din scrierea cu rftpeziciune a celor unciale, sint carac- 
terizate prin linii mai pufin regulat curbe §i prin di- 
recfie oblic&. 

Separarea unciaielor de cursive este adeseori a- 
nevoioasa. 

In scrierea chirilica, mai ales cea cursiv&, de 
multe ori literele sint" a^zate unele de-asupra altora 
(scriere cu cerdacuri, cu scaun, columnara), §i la sflr- 
§itul cuvintului, dac& consonanta cea din urma este 
scrisft de-asupra, vocala finals ramine nescrisa. 

Caracterele chirilice unciale, cu numele §i cu va- 
loarea pe care li le au dat discipulii S-lor Chiril §i Me- 
todiu, sint urm&toarele 43: 

a (aza), k (buci), b (vkd*), r (glagoli), A (dobro), 
a b v g d 

i (iesti), m (jivfcte) s (dztlo), 5 (zemlia), m (ije), 
e j dz z i 



s* ■/■ 



bj 



— 45 — 

i T (i), k (caco), a (liudiie), m (mislite), n (na^I), 
i c 1 m n 

o (onii), n (pocoi), P (rifi), c (slovo), t (tvrddo), 
op r s t 

oy (ucii), <t> (Mt&), X (h*rtt), w ( t&), MJ 
u f h o §t 

\\ (|i), h (cruvl), Hi ($a), a (iertt), w (iert), h (ieil), 
t c*) § & 1 I 

t (-ktl) w (iusii), kv (ia), ie (ie), a (g), * (a), 
e, ea, ia iu ia ie e**) 6 

ia (ie), i* (ia), 3 (csi), | (psi), 6 (Oita), Y 
ie io cs ps i 

24. Romtnii au primit de la Slavi alfabfctul chi- 
rilic — cind, nu se §tie — , l'au compleetat cu dou& semne, 
M §i h destinate a reprezenta sunetele specifice limbel 
noastre, g ***) §i t , §i au lep&dat caracterele ia, i& §i ie. 

Valoarea alfabetului chirilic fafa cu sunetele lim- 

bei romine^ti este urm&toarea : 

a (az)=a, k (buchi)=b, b (vide)=v, r (glagole)=g, 

A (dobru)=d, e (iest)=e, k (jivite)=j, « (dzelo)=dz, 

.5 (zemle)=z, h (iji)=i, i T (i)=i, k (cacu)=c, a (liude)=l, 

m (meslite)=m, n (na?u)=n, o (on)=o, n (pocoi)=p, 

p (ritl)=r, c (slov&)=s, t (tferdu)=t, ov (ucu)=*u, 

<|>(fert)=f, X (hier)==h, w (ot)=o, iJJ (§te)=§t, 

ijjtj)==^i (cervu)=c, m (§a)=?, a (ior)=&, i, u, 

*) Cu 6 reprezenUm sunetul dublu (africata) t$. 
**) Cu seinnul - insemnam nazalizarea vocalelor. 

V 

***) Cu g reprezentam africata dj. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 46 = 

io (iu)=iu, ra (ia)— ia, ie*), a (ea)— ea, e, ifc, 
•k (eacu)=ea, e, fe (ir)=i, u, a, i, w (iorl)=, t, 
* (ius)=a, 1, 3 (csi)=cs, t (psi)=ps, (ftita)=ft, 6, 
v (ijita)=i, M =g, * 0)=fn, n, 1,1. 

25. Cu acest alfabet au scris Romlnii din toa- 
ta Dacia p&nft la anul 1860. 

§i anume, p&n& la an. 1828 s'au intrebuinta{; toate 
cele 42 de caractere in§irate sub Nr. precedent. De la 
1828 fncoace, declnd adica. s'a publicat Gramatica 
roinineasc& a lui Eliade Rddulescu, unde tnttia?i 
data s'a intrebuinfat sistematic noul alfabet chirilic, 
s'au lasat la o parte ca de prisos «, n, w, ijj, w, b, 
•k, w, a, 6, 3 ? >|r, ra, $, v, forminduse a§a numitul 
alfabet nou chirilic. Dupa anul 1828 a inceput 
a se intrebuinta, mai ales hi scrierile laice, al&turi cu 
alfabetul nou chirilic, un altul corapus din caractere 
chirilice amestecate cu caractere latine?ti, de feliul unna- 
tor: a, b, v, g, d, e, j, z, i, k, L m, n, o, p, r, s, t, u, 
f, h, i\, \ UJ, *, tt, If. 

Rominii din Macedonia p&n& raai acum vreo cfyiva 
ani au scris cu caractere greceijti Astazi au tnceput 
a se servi de alfabetul latin. 

Tot alfabetul latin serve§te §i Rominilor din Istria. 

Ortografia cu chirilic a prezentat multe variatii, 
dup&cuin a fost aplicata la limba popular^, ori la limba 
scrisa, §i a variat chiar de la un autor la altul. 

In privinta aceasta avem urm&toarele de observat. 



*) Cu e insemnam pe e deschis. Vezi 39 a a. 



Digitized 



byGoogk 



41 



a) Pentru limba scrisa: a) P&na la 1683 carac- 
terele a §i & se intrebuinfau amestecat pentrn a re- 
prezenta sunetele d§ii In Sinaxariul mitropolitului 
Dosotein publicat la Ia§i tn 1683 se g&se^te pentru in- 
tiea^i daU intrebuin^at a numai pentru a §i ^ numai 
pentru ?. Cinci ani mai tirziu (1688) Biblia tip&rita 
In Bucure^ti adopteaza aceast& ortografie ; dar mult 
timp inc& §i dup& aceea au continuat de a se intrebu- 
infa ori numai singur caracterul a ori numai singur 
caracterul * pentru ambele sunete a §i i. 3) P&na la 
1673 semnele'b, a, §i ra serveau, cele dou& dintiiu pen- 
tru a reprezerita diftongul e a $i eel de al treile pentru 
a reprezenta diftogul i a in mod independent de voeala 
silabei urm&toare: ltg&, ltge, prar&, prare (cf. 39 a a). 
De la 1673 ins& tneoace (precum inPsaltirea In 
v e r s u r i a mitropolitului Dosoteiu, U n i e v, 1673; 
Psaltirea de inf&les, a aceluia^i, Ia§i, 1680; Le- 
turghia romino-slavonease& a aceluia^i, ibid. 
1679) a lnceput a st&pini pe scriitori tendinta de a 
deosebi in seris diftongii pomeni$i dupacum erau urmati 
sau nu in silaba urmatoare de sunet palatal 0, i sau 
consonants muiat&) prin aceea c& s'a intrebuinfat de unii 
caracterul a pentru a reprezenta numai pe e a §i i a ur- 
mafi de sunet palatal, ca tn cuvintele lage pare; iar de la 
1788 (de la Gramatica lui Vdcdrescu, R 1 m n i c) a in- 
ceput sft se intrebuin|eze pentru reprezentarea acelo- 
ra§i diftongi din aceea§i pozifie caracterul e. Cu toate 
aceste pana tirziu tnc& in veac. XIX au continuat sem- 
nele % a §i r& sft reprezinte, cele doua dintiiu pe dif- 
tongul ea §i eel de al treile pe diftongul ia, in mod 
independent de voeala silabei urmatoare. 

b) Dupft cum se scria limba romin& scrisa sau 
cea popular^ (cf. 41), varia §i ortografia. Astfel, cind 
se scria limba popular^: a) nu se intrebuin^au toate 
cele 42 de caractere, ci, pe de o parte, se lasau afar& 



Digitized by LiOOQ IC 



— 48 — 



cu totul v e, w, *, iar, pe de alta, se intrebuinfa pen- 
tru ambele sunete i §i a ori numai x ori numai * 
ori nuraai k. £) Semnul care servea pentru a repre- 
zenta pe a servia §i pentru u, observtnduse din acest 
punct de vedere urmatoarele variante : 



a, i — h 


ft - „ 


a, i — x 


ft X, K 


a, i — x, k 


— ii 


a, i — x, h 


ft — X, K 


a, i - x 


fl — K 



7) Caracterul <& se intrebuinfa foarte rar §i citeodata 
avea valoare de ea. Cind se scria limba scrisadin po- 
triva : a) Se intrebuintau toate cele 42 de caractere. Pen- 
tru a $i I se intrebuinfau tustrele caracterele x, K; 
*, de odata, §i de la 1683 incoace a inceput a se face 
chiar deosebire in scriere tntre a §i f, Intrebuinjinduse 
pentru sunetul intiiu semnul x §i pentru sunetul al 
doile semnul * (3) Totdeauna se deosebea in scriere 
ii §i a, intrebuintinduse pentru eel dintiiu ori semnul 
k, care atunci nu mai putea servi §i pentru a, ori 8 
(monograma pentru oy) ori nimic. 7) Caracterul <k se 
intrebuinfa tot a§a de des ca si x. 

26. Cu caracterele chirilice Rominii au scris in 
doua limbi, in limba materna (cele mai vechi monumente 
scrise in limba romineasca sint de la inceputul seco- 
lului XVI) §i in limba veche slovenica (cf. 20). 

§i nu numai ctt au scris, dar au §i tiparit cu chi- 
rilic in acelea^i doua limbi pomenitepana la anul 1860. 
Cele mai vechi tiparituri in limba romineasca sint de 



Digitized by LiOOQ IC 



— 49 — 

la mijlocul veacului XVI ; in liinba veche slovenic& se 
g&sesc tip&rituri §i mai vechi (cf. 20). 

Eomlnii au continuat de a tip&ri In limba veche 
slo venic& chiar dup&ce au Inceput a tip&ri in limba 
romina. A$a, de exemplu, Coresi, renumit editor de 
c&r$i romtne^tidin veaculXVI, a tipSrit la 1577 o Psal- 
tire slavonS, la S&be§ §i la 1579 Tetravanghelul 
slavon la Bra^ov. 

Cele dintiiu litere chirilice de tipar de care s'au 
servit Rominii sein&nau intocmai cu cele de minft un- 
ciale. Deosebirea s'a f&cut treptat, in acel sens c& la 
tipar caracterele au devenit inai mici §i mai urite §i 
s'au indesat mai tare unele in altele. Biblia de la 
Bucure^ti (1688) este cea dintiiu carte in care deo- 
sebirea dintre tipariu §i scrierea de minft este b&t&- 
toare la ochi. 



Auscris: J. Sbiera, Ortografia limbei romine 
in dezvolt&ciunea sa istorica, in Foaea so- 
cietaj;ei pentru cultura romini din Buco- 
vina, Cernauji, 1867; H. Tiktin, Studien, 79 sqq. 
Asupra alfabetului chirilic, Adolphe d'Avril, M^moire 
sur la langue, l'alphabet et le rite attribu<§ 
aux apotres slaves du IX e siecle, Paris, 1877. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 50 — 

B. 
Scrierea cu Utere latine. 

27. Coloni§tii romani din Dacia pan& la invazi- 
unea barbarilor In aceste J&ri cum c& s'au servit la 
scris de literele latine este lucru sigur, dup&cum pro- 
beaz& inscripjiile. Dup& timpul lns& ctnd inceteazS, 
inscripfiile (255) p&n& In timpul clnd aflam urme de 
limba romineasc& scrjs& de.Romlni nu putem §ti deee 
fel de caractere se vor fi servit. Cind tncep monumen- 
tele limbistice romine§ti, afl&m numai decit intrebuinfat 
alfabetul chirilic attt pentru limba scrisa cit §i pentru 
cea populaiii dupa ortografia facut& mai sus cunoscutA. 

Al&turi cu scrierea chirilic& ins&, de la sfir^itul 
secolului XVI incoace, aflUm §i pe cea latineasc&; §i in 
ce prive^te mersul treptat al scrierei cu caractere la- 
tine pana la an. 1860, clnd scrisoarea chirilica a fost 
aproape cu desSvtr^ire parasite, vom nota urm&toarele. 

28. Cea dintliu incercare de a scrie cu litere la- 
tine a fost f&cuta de marele logofat al Moldovei, Luca 
Stroici, care intre anii 1591 §i 1595, ctnd se afla exilat 
In tara le§asc& impreun& cu Ieremia Moghilft, a scris tn 
mod fonetic, parte dupa sistemul le§esc, parte dupa eel 
italienesc, tatai nostru, publicat la 1597 de Sta- 
nislau Samicki in Statuta y Metrica Prywilejow 
Koronnych, Cracovia, unde l'a descoperit D-l. 
Hasdeu. 

Acela^i mare logofat s'a iscalit cu litere latine In 



Digitized 



byGOQgl 



— 51 — 

mai multe hrisoave, §i isc&liturile lui din dou& hrisoave 
de la Iancu Sasul din 1580 s'au publicat tn Hasd^ 
Arhiv. istor. L 127, III, 198. 

Despre Luca Strom, Hasdev, Luca Stroici, 
Bucure^ti 1864, din Atene'ul romtn, ziar, Sep- 
tembre— Octombre, Ia§i, 1861 

Pe o scarft mai intinsa a scris cu litere latine§ti 
catehismul calvinesc un popa romin din Lugo§, ' 
Stefan Fogara$, care §i-a publicat scrierea la Belgrad 
la 1648. 

D-l Neculai Densu§ami a descoperit aceasta carte 
In biblioteca colegiului reformat din Tirgul Mure§ului §i a 
imp&rt&§it buc&ti din ea D-lui Hasdeu, care le-a publi- 
cat in Cuv. II, 724 sqq. Ortografia este foneticft dup& 
sistemul unguresc. 

Domnija llinca, nepoata lui Mihaiu Viteazul, s'a 
iscftlit la 1660 cu litere latine§ti Intr'un act de d&ruire 
scris de altfel cu chirilic. 

D. Sturm, lncerc&ri de ortografie romi- 
no-latin& ra(ionat& ale domni^ei Ilinca, In 
Col. Tr. 1877, p. 81. 

La 1674 Mihail Haliciu din Caransebe§ a publi- 
cat la Basel o elegie compusft din 10 versuri, hexa- 
metri alternlnd cu pentametri, rom!ne§ti §i scrise cu 
litere latine, care s'a retip&rit in Succincta medi- 
corum Hungariae et Transylvaniae biogra- 
phia, Leipzig, 1774, p. 127 sqq. 



■ d&g.**- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 52 — 

, Elegia lui Haliciu s'a reprodus din edi^ia de la 
1774 in Pumnul, Lepturariu rominesc, Viena... 
111,67 — 68; Cipariu, Elemente de poetic&, Bla§, 
1859, p. 135; Hasdeu, Col. Tr. 1884, p. 413 sqq. 

C&lug&rul italian Viio Piluzio a publicat la Ro- 
ma an. 1677 un catehismu catolic in limba romi- 
neasc& cu litere latine §i ortografie italianS,. 

Cipariu a tip&rit fragmente in Analecte, Bla§, 
1858. Despre Vito Piluzio, Papiu llarian in Tezaur 
de monumente istorice pentru Rominia, Bu- 
cure^ti, I, 1862 p. 105 sqq.; L Bianu, Documen- 
te inedite din arhivul propagandei, in Col. 
Tr. 1883 p. 142 sqq., 257 sqq. 

In a doua jum&tate a secolului XVII s'a -scris de 
un bana^ean un dicfionar rominesc-latinesc cu litere la- 
tine. In ms. la Pesta, biblioteca Universita^ei. 

B. P. Hasdeu, Anonymus Lugoshiensis hi 
Col. Tr. 1884, p. 406 sqq. 

La 1697 predicatorul reformat loan Vishi a scris 
p sal mi in limba romineasca cu litere latine. Ms. in bi- 
blioteca colegiului reformat din Cluj. 

Hasdeu, in Col. Tr. 1884, p. 414. 

29. Cu toate aceste incercari izolate de a scrie 
limba romini cu caractere latine^ti, nu se poate zice 
c& am fi avut un sistem ortografie p&n& la gramatica 
luiKlein (Elementa linguae dacoromanae sive 



Digitized by LiOOQ IC 



— 53 — 

valachicae, Vindobonae, 1780), pentruca §i di- 
versitatea scrierei la unul §i acela^i din autorii cita^i 
mai sus, §i intrebuintarea unei ortografii str&ine pentru 
a scrie romine^te, cSt §i mai ales lasarea fiira semn 
propriu a sunetelor specifice ale limbei noastre, a, I, 
ne autorizeaz& negre§it sa dam ca pricing a intrebuinf&rei 
caracterelor latine o alegere arbitrary a unor semne mai 
mult decit dorinja de a fixa pentru totdeauna un mod 
de scriere. 

Aceasta tending s'a n&scut tntiia^i data la sftr- 
§itul secolului trecut In Transilvania, §i impreuna cu 
dinsa s'a dat pe faf& §i cea dintiiu ortografie cu litere 
latine anume fecut& pentru limba romineasc&. 

Tendinfa de a scapa de sub doua oprimari, una 
socialft InceputS, dup& r&scoala lui Doja (1514) §i alta 
religioasft inceputa dup& imp&carea calvinilor eu lute- 
ranii §i unitarii pe la sftr^itul secolului al XVI (1570) 
s'a manifestat In Transilvania mai tntiiu prin unirea 
cu biserica catolicft (1700), apoi, dupace fag&duinfele 
catolicilor n'au indulcit de fel soarta Romlnilor, prin 
rascoala lui Horea (1784), §i in sfir^it, sub auspiciile 
guvern&mintului liberal al Mariei Terezei §i Iosef II, 
prin cultivarea istoriei romine §i a limbei najionale. Cu 
istoria, (Klein, §incai, Petru Maior, Budai Deleanul) 
voiau Rominii sa probeze inaintea celor trei natiuni din 
Transilvania drepturile lor istorice asupra p&mintului 
romfriesc, iar cu cultivarea limbei (Klein, tyincai, Pe- 
tru Maior, Budai Deleanul, Cri§anul, Timpea, Iorgovici) 
voiau s& ar&te Inrudirea limbei noastre cu cea latina 

Digitized by VjOOQ IC 



— 54 — 

§i prin urmare s& scoati la ivealfl, proba cea mai pu- 
ternica(?) cum c& noi am fi drepji mo§tenitori ai celor 
dintfiu st&pinitori ai Daciei. Cu cit mai mare s'ar fi 
putut proba c& este inrudirea limbei latine cu cea ro- 
mineascS,, cu atit mai millt. dup£ promotorii studiilor 
limbistice din Transilvania, trebuia s& str&luceasc& a- 
dev&rul probat prin fapte istorice. De aici pe de o 
parte tofi istoricii transilvani de la sfir§itul secolulu 1 
XVIII §i Inceputul celui al XIX sint In aceia§i vreme 
§i gramatici, iar pe de alt& parte to^i s'au imp&cat in- 
tre dln^ii In ce prive§te modul de scriere al limbei ro- 
mine^ti, ortografia: tofi au voit ca s& fie scrisS, limba 
noastrH cu caractere latine, iar In scriere sa se p&s- 
treze sub sunetul de ast&zi sunetul originar, sa se scrie 
adec& limba in mod etimologic, pentruc& au nadajduit 
c& prin acest mijloc, eel pujin pentru ochi, inrudirea 
limbei romine§ti cu cea latineasc& va e§i mai in evi- 
dent 

Se inUlege de aici lesne cum nu atit studiul lim- 
bei romine cit mai ales fixarea ortografiei a format 
punctul de c£pitenie al dezbaterilor celor dintiiu gra- 
matici transilvani, §i cum alaturi cu gramaticele lui 
Klein (latine?te §i romine^te cu caractere latine), Mol- 
nar (Deutsch-walachische Sprachlehie, Wien, 
1788, nem$e§te §i romine^te cu chirilic), Timpea (Gra- 
matica romineasc&, Sibiiu, 1797, cu chirilic), cu 
fragmentele de gramaticS, ale lui Petru Maior (scrise 
cu caractere latine §i tip&rite de Cipariu dupfi, moar- 
tea autorului in Arh. p. fil. 1867, 68) se gasesc atitea 



Digitized by LjOOQ IC 



■J 



55 



lucr&ri ortografice de tyincai (Epistola ad Lipszki, 
Buda, 1804, reprodusi in Tez. d. mon. ist. I, 87), 
Budai (epistola c&M Petru Maior, cu litere latine, ms. 
la Muzeul din Bucure^ti), Iorgovidi (Observafii a- 
supra limbei romtne§ti, Buda, 1789), Samuel 
Korosi (Kdrosi=zCri$an, Orthographia latinova- 
lachica, Claudiopoli, 1805), PetruMaior (Ortho- 
graphia romana sive latinovalachica una 
cum clavi qua penetralia originationis vo- 
cuin reserantur, la inceputul dic^ionarului deBuda), 
la care se poate alipi §i cartea macedoneanului JRoja, 
Tiyrrt] vr t q po)[Aaviy.rJ£ dvaYvwaea); [jls XaTivtxa YpajJi;j.aTa, Buda 
1809, in care autorul sus|;ine un sistem ortografic ase- 
m&n&tor cuacel al lui Korosi. T. Cipariu in Princip. 
d. linib. §i script, a dat uitima expresie sistemei or- 
tografice transilvane, adeca sisteniei etimologice, care 
consists in rezumat iu aceea c& scrie cineva intr'unfel 
§i cete^te altfel. Iar deosebirile de videre intre difertyii 
scriitori pomentyi au fost foarte mici: uniia (to^i adecft, 
afara de Korosi, Budai, Cipariu) au intrebuinjat numai 
prototipele sunetelor existente, iar ceilalfi au intrebu- 
infat chiar sunete cazute sau care nu se mai gasesc 
decit in dialectele macedonean §i istrian, precum / rau- 
iat, n muiat, etc. 

30. Faja cu ortografia etimologica sus$inut& de 
scriitorii transilvani, bucovineanul Aron Pumnul a pus 
tnainte ortografia foneticS, caracterizaU prin intrebuin- 
(area unui anumit semn pentru un anumit sunet in mod 
independent de sunetul originar din care provine eel 



Digitized by LiOOQ IC 



— 56 — 

rominesc (Binescriinfa limbei romine^ti cu 
litere romane, adaus de D. Arune Pumnul pro- 
fesor, In Gramatica limbei romine^ti com- 
pus& de Vasiliu Ioanovici, Viena, 1851, p. 212 sqq. ; 
Lepturariul rominesc, Viena, 1862; Gramma- 
tik der rumanischen Sprache, Wien, 1864). 

31. La 1867 Junimea din Ia§i a propus un 
compromis intre etimologismu §i fonetismu — care a fost 
de la inceput §i este pan& ast&zi ortografia Convorbi- 
rilor literare — caracterizat mai ales prin intrebuin- 
farea unuia §i aceluia^i semn pentru ambele sunete & 
§i 1 (T. Maiorescu, Despre scrierea limbei ro- 
mine, I ed. Ia§i, 1866, II ed. Bucure^ti, 1874 in 
Critice, p. 71 sqq.) 

32. Scrierea cu litere latine, inceputa in mod 
sistematic, dup& cum am zis, pe la 1780, s'a intrebu- 
intat mai intiiu sporadic (Klein, El em. ling. dac. 
rom. ; acela§i, Acaftist, Sibiiu, 1801 ; acela^i, Die - 
tionariumvalaehico-latinum.ms. bibl. seminariu- 
lui de la Oradea Mare; G. §incai, Istoria prin^ilor 
farei romine^ti de la 1629 — 1724, ms. copiatln Vie- 
na la 1780, bibl. seminariului de la Oradea Mare; acela§i, 
Gramatica latin&-romin&, Bla§, 1783; Kordsi, 
Orth. lat. val; Budai, ep. c. P. M.; G.Lazar, Ver- 
suri de lauda in linrba dacoromineasca la lo- 
godirea preainaljatului nostru milostiv im- 
parat, st&pin §i taica, Franf, Viena, 1808; Petru 
Maior, Orth. rom. siv. lat. -val.; acela^i, Dialog 
pentru inceputul limbei romine, intre nepot 



Digitized 



byGOQgl 



— 57 == 

§i unchiu, in dou& coloane, de o'parte cu litere latine 
§i de alta cu chirilic, la tnceputul dieJionamluideBuda; 
Petru Furduiu, Versul cotroantei, Abrud, 1818; 
loan J5o6, Dic|;ionar rominesc, latinesc §i un- 
guresc, Cluj, 1822; Lexicon romtnesc, lati- 
nesc, unguresc, nemfesc, Buda, 1825) §i numai 
in Transilvania *), al&turi cu scrierea chirilic&, care s'a 
tntrebuin^at f&r& intrerupere in f&rile romine de din- 
coace de Carpafi pftn& la 1860, cu variafiile pe care 
le-am aratat la Nr. 25. 

In intiia jum&tate a anului 1860 s'a lep&dat cu 
des&vir§ire chirilicul de ziarele de la Bra§ov, §i cam 
tot atunci acela§i lucru s'a intlmplat §i la publica^iile 
romine§ti din Muntenia. In acest an s'au dat §i ordine 
oficiale in acest sens de ministeriul D. I. Ghica. Mol- 
dovenii ins& au continuat a tip&ri cu chirilic pan& la 
1862. 



*) singura carte 8 r a publicat cu litere latine in Rominia 
libera Inainte de 1860, anume Gatihis sau inrajaturi 
de capitenie ale bisericei rasaritenede Sing. N. 
Seriban, Ia§i, 1838. 



Digitized by LiOOQ IC 



III. 

VEACUL XVI 

A. 

Date bibliografice. 



33. Din veacul al XVI ni s'au p&strat urmatoa- 
rele scrieri in limba romineasca, unele tiparite §i altete- 
manuscrise. 

a) Carfi religioase, dintre care cele tip&rite au 
fost date la lumin& de Luteranii Sa§i in Transilvania 
la Bra§ov, S&be§, Sibiu, Or&§tia, cu gindul de a trage 
pe Romini la luteranismu. 

a) tiparite. 

,) Catehismul, Sibiu, 1544. 

Acest Catehismu nu ni s'a p&strat. Numai un frag- 
ment, poate c& avem dintr'insul, copiat exact pe la in- 
ceputul sec. XVII de un preot de la Mfthaci §i p&strat 
in sbornicul (cf. 43 II b nota) cunoscut sub numelede 
codex sturdzanus. Fragmentul in chestie s'a publicat" 
sub numele de predict, 1619, in Cuv. II, 115. A 
fost tn adevar copiat la anul 1619; limba-1 aratft pe 



Digitized by LiOOQ IC 



— 59 — 

de o parte din veacul XVI, iar pe de alta ca mafvechiu 
declt oricare alt monument literar din acel secol (ex- 
cepttnduse poate numai Apostolul de la VoroneJ; (33 a 9 ). 
Asupra existen^ei acestui catehismu, Ifo, car- 
te romtneasca tip&riti In SIbiu tn an. 1544, In 
Telegraful romin, ziar, Sibiu, Nr. 21 an. 1880; 
acela^i, scrisoare ardeleanfi, din an. 1546, 
ibid., Nr. 23 an. 1880. 

a ) Catehismul, Bra§ov, 1559. 

Ni s'a p&strat intr'o copie a aceluia§i preot de la 
M&haci 1. c. Cuv. II, 89. 

^ Tetravanghelul, Bra§ov, 1562. 

4 ) Cazania, Bra^ov, 1570 — 1580, Coresrt (Caza- 
nia Intlia a lui Coresi). 

5 ) Praxiul, Bra^ov, 1569—1576. 

6 ) Psaltirea, Sas-S&be§, 1577, Coresi (Psaltirea 
lui Coresi. A doua edtyie, a Academiei Romtne, Bu- 
cure§ti, 1881). 

7 ) KApTt HB U KfciVWfc EBAIE KB ^BfclJttTgp;* 

Jfi BpAUJOBb UJH ckS J^HHBHSTh A CE TMMZpM AA W 

MIE 4 )n -ft H A $ MA A8 AEKEMBplE A 1 A Nk mM C ^ 8 cx ~ 

BpXWHTh A0yKp8Ab AA W MIE (J)nA jtN A8NA Atf IONIC 

km ANk, 1580, Coresi (Cazania a doua a lui Coresi). 

8 ) Cartea I §i II din Pentateuc, <M§tia, 1581, 
mai mul(i autori (Biblia de la Or&;tia). 

C&rfile de sub 33 a 3 , 4 , 5 , G , 7 , 8 , se g&sesc 
pe la particulari §i (in parte) la Biblioteca Academiei 
romlne. — La aceea§i bibliotecS, a Academiei romlne se 

Digitized by VjOOQ IC 



— 60 — 

g&se§te §i sbornicul cunoscut sub numele de codex 
sturdzanus, in care se cuprind Nr. t (in parte, poa- 
te)i «5 in §i c ^re s'a publicat de Hasdeu cu comentarii 
in Cuv. II. 

$) manuscrise. 

9 ) Apostol, inceputul veacului XVI, g&sit in m&- 
n&stirea Voronef din Bucovina. 

Acest Apostol este cea mai veche carte scris& in 
limba romineascS, care ni s'a pastrat, dup&cum se con- 
stats prin critica gramaticala. Manuscriptul este cu- 
noscut sub numele de manuscriptul vorone^an, se g&- 
se§te la biblioteca Academiei romine, §i g&sitorul lui a 
fost D. Crefu, profesor de limba romin& la liceul Sf. 
Sava din Bucure§ti. DupS original s'a tip&rit Aposto- 
lul de la Voronef. cu diferite comentarii §i cu un dic- 
(ionar'de loan Sbiera, Bucure§ti, 1885. 

9 a ) Psaltirea, numitS de la §cheea t pe la 1550 (?). 
La Biblioteca Academiei Romine. 

10 ) Tetravanghelul, copiat dup& altul mai vechiu 
la an. 1574 de Badul Gramaticul, om de casa lui 
Petru Cercel. 

Originalul la Muzeul britanic din Londra. Es- 
tracte a publicat Hasdeu Col. Tr. 1882, p. 78 sqq. 
171 sqq. 239 sqq. 358 sqq. 459 sqq. 624 sqq., an. 1883 
p. 310 sqq. 

n ) Legende religioase apocrife §i fragmente li- 
turgice, parte scrise (?) §i copiate de preotul Grigorie 



Digitized 



by Google 



— 61 — 

din M&hacitntre anii 1583 §i 1619, iar parte mai vechi 
declt an. 1583; §i anume, mai vechi dectt an. 1583: 
Rug&ciune de scoaterea dracului ; C&l&toria maicei dom- 
nului la iad; Apocalipsul apostolului Pavel; Cuget&ri in 
oara morjei; — sense de preotul Grigorie: Legenda Du- 
minicei; Incerc&ri de traducere din slavone§te; Legen- 
da Sf. Vineri; Fragment dintr'o conjura^ie; Legenda ltii 
Avram; Fragment liturgic; predict. 

In codex sturdzanus, Cuv. II, 245—497 §i 1—236. 

b) acte publice, ms. 
,) Noti{& pe o carte, 1571. 
a ) Memorandum despre facerea unui iaz de moa- 
ri, 1573. 

3 ) Zapis, 1577. 

4 ) Zapis, 1577. 

5 ) subscriere a lui Petru Vodd (§chiopul), 1583, 

6 ) Sentin^a judec&toreasca, 1583 — 1585. 

7 ) Sentinji judec&toreasc&, 1588. 

8 ) Catastihul averei m&n&stirei Galata, 1588. 

9 ) Istoria unui proces, 1591. 

10 ) Zapis, 1595. 
1( ) Zapis, 1596. 
M ) Zapis, 1596. 

I3 ) Int&rire pe un act slavon de Mihaiu Viteazu\ 
1596. 

u ) Zapis, 1597. 

15 ) Zapis, 1597. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 62 — 

. 16 ) SGrisoare autograft a lui Mihaiu Viteazul, 
1598. 

17 ) Zapis, 1599*). . 



Dam aici infalesul pe scurt al diferitelor categorii de 
carfi religioase s,i de acte publice, insirate in acest capitol 
§i pe care le vom mai in$tra in capitolele urmatoare. 

a) Biblia sau Palia (Istoria omului pana la Avraani, isto- 
ria poporului Evreu, poezia lirica a Evreilor). 

b) Nonl Testament (Colectia a 27 de o%r\\ — 4 evanghe- 
lii, 21 epistole ale apostolilor, faptele apostolilor, apoca- 
lipsul Sf. loan Evanghelistul — scrise de ctyiva apostoli §i 
in care se cuprinde pe larg doctrina cre§tinismului. 

fi) Evanghelia (Istoria faptelor §i a invityaturilor lui Isus 
Cristos). 

d) Catehismul (Expunerea pe scurt a credinfei creatine). 

e) Cazania, sau Evanghelia in va^atoare, sau Chiriacodro- 
mion (Colecfia fragmentelor de evanghelie care se citesc 
la Duminici $i sarbatori, insjrate in ordinea in care se ci- 
tesc ifcr nu in care au fost scrise de evangheli^ti, s,i inso- 
tite de cuvintarile pe care preotul le Jine inaintea credin- 
ciosjlor asupra celor cuprinse in fragmentul respectiv de e- 
vanghelie). 

i) Leturghia (o parte a slujbei dumnezee^ti, in care se 
face sfinjirea darurilor— pinea $i vinul — in insugi trupul §i 
singele Domnului. 

g) Psaltirea (Poezia lirica a Evreilor). 

h) Praxiul, sau Faptele apostolilor (Istoria celor ce au 
facut apostolii dupa inalfarea la cer a mintnitorului). ( 

i) Apostol (Bucafi alese din epistolele apostolilor pentru 
cetire in biserica). 

j) Minee (Carfile lunare ce cuprind cintari si cetiri zil- 
nice in onoarea sfin^ilor) 

k) Triod (Cartea cetirilor sj cintarilor In postul eel mare). 

1) Catavasieriu (Cintari despre pogorirea lui Isus in lad). 

m) Acaftist (Cintari sj rugaciuni in timpul carora nu se 
sede jos). 

n) Evhologhiu, sau Ceaslov (Rugaciuni la diferite ceasuri 
ale zilei). 

o) Paremiariu (Buca{i alese din proverbele lui Solomon). 

p) Penticostariu (slujba pe 50 de zile de la Pasti pana 
Ja pogorirea Sf. Spirit). 

q) Octoih (Colecfia cintarilor pe cele 8 glasuri). 



Digitized by LiOOQ IC 



— 63 — 

SiV. 66 D !, g, 3, 4, 5, g, 7, g, 9, ( u , | n ,g, 14 , 

15 , l7 , tn Cuv. I, 18—82; Nr. 13 in Rev. Toe. IV., 
542; Nr. I6 In An. Ac, rom. ser, II, t VIII, sec|. 
II, p. 262. — Originalele In Arhiva statului, Muzeul din 
Bucure$ti §i Biblioteca Academiei Romlne. Asemene 
acte publice din veac. XVI se gisesc probabil mai 
multe, dar nu s'au publicat p&n& acum altele autentice 
afarft de cele in^frate mai sus. 

Din veac. XVI s'au perdut urm&toarele scrieri ro- 
mtne^ti. 



r) Molitrenic (Carte de rugaciuni la diferite intlmplari, 
precum nastere, botez, boala, raoarte, etc.). 

8) Tipicul Leturghiei (Regulele dupa care se slujeste le- 
turghia). 

t) Hrisov saa Uric (Orice hirtie emanata de la Voda pen- 
tru un singur particular, pentru o corporate ori pentru 
vreun asaz&mtnt public, in care se cuprind hotariri dom- 
nesti asupra intereselor de orice fel ale acelora) 

u) Zapis (Contract si in general orice hirtie emanata de 
la un siraplu cetafean catra un altul, privitoare la interese 
individuale). 

t) Scrisoare administrative (Scrisoare de la Voda catra 
slujbasii publici, de la slujbasj catra Voda, ori de la sluj- 
bas,i catra al{i slujbafi, privitoare la administrafia de ori 
ce fel). 

x) Scrisoare (0 scrisoare privitoare la interesele acelor 
care-§i scriu). 

y) Procese verbale (0 hirtie in care autoritfyile ori par- 
ticularii scriu faptele cunoscute de dinsn intr'un moment 
oarecare, privitoare sau la interese publice sau la interese 
private, $i pentru a caror constatare cu dinadinsul s'au in- 
trunit). 

z) Catastih (Cind procesul verbal este incheiat de o sin- 
gur& persoana, se numes,te catastih). 

a 7 ) Carte arhiereasca (cuprinde dispozi(ii de administra- 
te bi9ericeasca de ale episcopilor, mitropolijilor). 

b') Testament (Insemnarea celor ce voeste cineva sa se 
intimple cu avereasa dupa moarte). 



Digitized by LiOOQ IC 



— 64 — 

x ) cronici scrisS, nu mult dup& anul 1450 §i 
relattnd evenimentele petrecute in curs de vre o 20 de 
ani anteriori In Moldova, ms. 

2 ) Un inemoriu asupra exiliului lui Petru Rare§ 
dintre anii 1538 ?i 1541, seris de un casnic al princi. 
pelui In an. 1541. ms. 

Nr. ,, 2 , se constats din critica textului cronicei 
lui Ureche fficuta, de Hasdeu fn Arh. ist. Ill, 22 sqq. 

34. Siut apocrife urm&toarele trei scrieri ms.; 

a) I5BOA A'fc MWUIIM NWACTpg pfottffi A MN TpAtHA 

^AKHt K8iW A IJ&NOCE UJH K8M XKA&ASH ^Tptfp- 

MA N'k MApH A HOCTpa p'AMAtHMAWp J^n&pfclJHa A HH 
KpSftA pWMfc AH3B&H&CE UJH MAM ftAKt l^BN* UJH p&TSH 

n8 n8rkps scriptu de Huru mare canj&lar aVod& 

Drago? (in latine?te) ckwc8 atokma ah nn ha a H3BWA 

CKpHnT ftH X8p8 KXTpZNS ^8mne3&8 hommhackxa 

AH rh azthnhh ujh CKpnfrrS (de) IhrpS Kaxn'kS 

BtA CnATApRA ^ TZpr8 ^ BACA8H ^ ANW /§r MACIJA 

AnpHA ir (7003 [1495] Aprilie 13). b) Ordincfttr& pir- 
c&labul de Vasluiu C&r&b&| ca s& m&rgineasc& pe str&- 

ini de a-§i agonisi propriety in Vasluiu de §tef&- 

ni$& Vod&, an. 1526; c) Hrisov de la acela^i §tefeni^i 
Vod&, Topliceni, 1525; pentrucS, nu sintscrise in lim- 
ba romineascS, de la inceputul veacului al XVI, precum 
cunoa§temdin monumenteleautentice in§irate mai sus. 

Ms. a s'a perdut. Fantastica istorie a Rominilor 

Digitized by VjOOQIC 



- 65 - 

din Dacia de la retragerea legiunilor din aceasta pro- 
vincie p&n& la Drago§ (?) a tiparit'o dup& pretinsul ori- 
ginal G. Asachi, Fragment istoric scris In ve- 
chea limb& romln& din 1495, Iaiji, 1856. DupS, 
editia lui Asachi a retiparit'o cu comentarii Gr. 1. La- 
hovary In Rev. r o m. I. Critica extern^ a acestui apocrif 
af&cut'oGr. G. Tocilescu in Rev. Toe. IV.~Ms. b se 
g&se§te In arhiva episcopiei de Hu$i §i s'a tip&ritde 
Ep. Melhisedec in Cronica Hu§ului §i a episco- 
piei cu asemene numire, Bucure§ti, 1869. — 
Ms. c. s'a publicat In Hasd. Arh. ist. I. i, 57. 



B. 



Fenomene limbistice proprii limbei romi- 
ne§ti din veac. XVI. 



35. Limba romineasc& din veacul XVI se carac- 
terizeaz& prin urm&toarele fenomene. 

a) Morfologice. 

a) Articolul femeesc -ei de la genitivul §i dati- 
vul singular se g&se§te pus, arareori insa, ltng& termi- 
najia a a substantivalui ori adiectivului de declinarea 
I, farH ca aceasta terminate s& se schimbe In e sub 
influinta articolului, precum: Apas'kcKiftN Caz. II, Dum. 
VII dup. P.; GapaeN Bibl.Or. Fac. VIII, 14; ctp^moa- 
w&bh Caz. II, Dum. Tom. 

5 



Digitized by LiOOQ IC 



■— 66 — 

3) Se g&sesc, ins& foarte rar, u §ie ca terminafii 
a p. Ill pi. pf. indicat. : 4>8p8 Caz. I, Botez.; <|>8pE Bibl. 
Or. Fac. V, 8, 14, 27, 31; a^aScepe, Tetr. Tr.Luc. 110. 

Y) In propozi{iile conditional incepatoare cu s& 
(daca), atunci clnd in propozifia principals se gasea un 
viitor de indicativ ori un imperativ, se intrebuinfa tot- 
deauna in veac. XVI un timp viitor de indicativ (ori 
de conjunctiv?) terminatin -re, -ri, -re, -rem, -ret, 
-re, care astazi se mai afl& numai in dialectul mace- 
donean sub forma -rimu, -ri, -ri, -rimu, -ritu, -ri, 
(cf. 18 obs.), §i a carui origine, daca judec&m dupa 
forma, trebue cautata in perfectul conjunctivului latinesc: 
I p. s. -re, ex ^TpApe Jf CAToyA kaceem m*ae Ps. 
ps. CXXXI, 3 ; ex JivkpCEpE npe MHffiAOKb &z CKpXKM %- 

BINMA, lb. ps. CXXXVII, 7; CA (f)AXA/\;fcN3MpE Noy BOIO 

3HHE h'ie, lb. ps. XLIX, 13;— II p. s. -ri, ex enpE <|>x- 
p^AEgH KxSTApH ^oamne, lb. ps. CXXIX, 3;— III p.s. 

-re, WM CX TE ACK8ATAp€, A(|)AABEpH (|)pATEAE Ttf8, E CX 

n8 tmne ACKoyATApE a k8 tm he, Tetr. Tr. Mat. 75; — 

I p. pi. -rem, ujh 3MCE lAp* mx bow T8pNA aa tmne, cx 
kSctapeav (daca vom tr&i), Bibl. Or. Fac. XVIII, 10; — 

II p, pi. -retU, fttKA ^0ypMHpET8 RpE MHJRAOKIi a e X°" 

TApb, Ps. ps. LXVII, 14;— III p. pi. -re, ex KSB^HToyA 

AA1E8 lJHN8pE UiH AAE BOACTpE BWp \\HH% Caz. I, I. 52. 

Printre celelalte limbi neolatine un timp analog 
acestui viitor rominesc din sec. XVI se gase^te numai 
in limbile spaniola §i portugheza, unde a§a numitul 
futur al conjunctivului are terminatiile sp. -re ; -res, 

Digitized by VjOOQIC - 



67 



-re, -remos, -reis, -ren, port, -r, -res, -r, -rmos, 
-rdes, -rem, §i se intrebuin{;eaza exact in acelea§i 
impregiur&ri In care se intrebuin{;eaz& $i timpul ro- 
mtnesc. 

Originea futurului conjunctivului spaniol §i por- 
tughez se pune in futurul II indie, latin de Diez 
(Gramm. Ved. 528, 1007 nota), care se bazeazft pe 
terminatia veche spaniol& a p. I s. - r o pro -re precum 
§i pe intrebuinfarea acestui timp tn acelea§i impregiu- 
rari tn care se intrebuinfa $i futurul II indie latin. 
Jmpregiurarea ins& c& terminafia -re de la prima per- 
soan& a timpului rominesc, pe care Diez nu-1 cuno?tea, 
este cu totul contrarie analogiei provocate de persoa- 
nele I singulare de la toate celelalte timpuri, precum 
§i aceea ca terminatia mai veche a timpului spaniol - r o 
apare numai sporadic $i a putut lesne proveni prin a- 
nalogia aceleea^i persoane de la prezentul indicativului, 
ni dau puternice b&nueli ca forma de timp spaniolft, por- 
tughezft $i romineasca care ne preocupa, i§i are origi- 
nea in perfectul conjunctivului latin, cu attt mai mult 
cu cit futurul II indie. §i perfectul conjunct, latine^ti, 
dupa cum la forma erau mai identice, tot astfel la 
inf&les se confundau tn propozi^iile condifionale. 

b) Sintactice, 

a) In vrerae ce tn limba de ast&zi articolul se 
intrebuinfeaza totdeauna la sfir^itul substantivului, ex- 
ceptinduse numai genitivul §i dativul numelor proprii 
masculine, unde se Intrebuinfeaza articolul totdeauna 
inainte (omul, omului; casa, casei; etc.; Petru, lui Pe- 
tru), In sec. XVI se gasesc exemple de Intrebuin^area 
articolului inaintea numelor proprii feminine de geni- 
tiv-dativ: iaka atSep'ien taae in GapA (})hba (|)ENopb, 
Bibl. Or. Fac. XVIII, 10; cnScep* rap* in tamap iak/kt* 



Digitized by LiOOQ IC 



— 68 — 

AvkpyE c8c C0Kp8T&$, lb. XXXVIII, 13; wh <|>0CTAtf tx- 

Apt KAnOA8H EH CBNTEH BENEpM ^ A8NA ASH KOyriTOpIO, 

Cuv. II, 156; §i chiar inaihtea numelor comune feminine 
la acelea§i cazuri: A B P 6nT ^ A ^* "* H " « k*A* c& me 

A&M8 HOH K8 BOANE % HcnHTH, K'A HCHHTEAE C&NT8 AAE 
EH NOACTpE KpEAHNlJE, CUV. II, 124; A EH HOAcTpE KpE- 

AH^x, Ap. Vor. LXXIV, 8; cgnSHH^SCE a AGp can 
KzpGAijH,. lb. CLII, 5; §i tot a§a mai multein Ap. Vor. 

In urma acestora putem lesne presupune c& tntr'o 
vrlsU a limbei romine^ti raai veche dectt veac. XVI, 
§i nu prea indep&rtat& de dinsul, articolul se putea in- 
trebuinfa la genitiv $i dativ tot a§a de bine Inaintea 
ca §i In urma substantivelor, §i avem dreptul s& ne 
a§tept&m a g&si, intr'un. monument al limbei noastre 
din veac. XIV de pild&, intrebuin^ate in mod indiferent 
§i alternativ articolele de genitiv-dativ cind la urma ctnd 
la inceputul substantivelor comune sau proprii, dup& 
bunul plac al vorbitorului de pe vremea aceea. 

Dac& ne glndim acum c&, precum s'a ar&tat la 
35 a a, se g&sesc ici colea prin c&r|ile veac. XVI exem- 
ple, ca ni§te vechi r&m&§i$e, de articol femeesc gen.- 
dat. singular -ei pus pe ltng& terminafia a a substan- 
tivelor §i adiectivelor de declinarea I, ne vom explica 
terminajia e pe care o au la genitivul-dativul singular tn 
limba de ast&zi acelea?i adiective §i substantive, cind 
slnt precedate de un pronume atribut ori urmate de 
articol (ace^tei case ; casei [=caseei, vezi mai jos]) 
prin aceea c& s'a pref&cut a neaccentuat al terminafiei 
in e sub influinfa lui e neaccentuat din articolul final, 
precum de obiceiu in romine^te a neaccentuat urmat 
de e neaccentuat se schimb& in e (cf. cumpSM — cum- 
pene, apar — apere, cump&r— cumpere, trabarb&t — imbar- 
bete), §i a rezultat forma caseei, cu articolul bine se- 



-sfc 



— 69 — 

parat de terminate, care se g&se§te pretutindeni in 
texturile veacului XVI §i XVII (cf. 39 b £), pe atunci 
pecind se intrebuin^a in mod indiferent articolul de ge- 
nitiv-dativ, ba la urma, ba la tnceputul numelui, pe 
ctnd se zicea tn mod indiferent §i alternativ ei ero- 
ding §i credin(&ei, ei dr&ceasc& §i dr&ceascfiei; c&ci 
odat& ce s'a deprins urechea a lega terminafia e cu 
articolul de genitiv-dativ sing, ferninin final, a pfcstrat 
aceasta terminate §i cu articolul initial, considerind'o 
ca ceva necesar, ca ceva formal al genitivului. indatA 
ce a zis cineva caseei, n'a mai putut zice ei cas&, ci nu- 
mai decit ei case, — §i apoi, fiindc& articolul dup& in- 
gles este un pronume determinate iar dup& form& sa- 
minS, intocmai cu toate pronumele, transformarea ter- 
minafiei a la genitiv-dativ a r&mas §i atunci cind in 
locul articolului se intrebuin^a un alt pronume, clnd de 
pild& in loc de ei case se zicea celei case. 

c. Lexice. 

In limba noastr& din veac. XVI se g&sesc o mul- 
fime de cuvinte care ast&zi nu se mai intrebuin|eaz&, 
§i anume substantive derivate imediat din participii 
trecute, precum : a^^matSak, AatfNATfcAb, AnapATSAk (cer- 
tarea) AnpomATSAb (aproapele), Anoyi^HTgAb (mirosul), 
ascuns (secret), ackSatatSai*, AKonepMi4*iH (fa|arnici), ko- 
nepMTSA (acoperemint), Kpe3»^iH (credincio§ii), KpiCKoy- 
T8Ab (statura), K8MnAHTb (sfir^tt), KoypcSAK (curgerea), 
AAToyA (prinsoare, a^zftmtnt, datorie, dar), aeuikhcSai* 
(deschiderea), AEcnoycSAb (st&pinire, putere), 3MC8Ab 
(vorba), ewMToyAb (e§irea), JfMTpAT8Ab (intrarea), Aoy- 
MHHAT8Ab (lumina) menit (menire), Macn8T8Ab (?), nAE- 
KATKAb (umilinfa), paiv\Ac8Ab (ramS^a), capoyTAT8Ab 

Digitized by VjOOQ IC 



— 70 — 

(inchinaciunea), yjiovqH (cunoscuji, cunoscatori), cnx- 
Mi^htatSak (spaima), temSi^ih (cei ce se tem), HMn8- 
TgAb (sprijinul), BHrm (mincare, roada) ; — ackSnca (se- 
cret), agonisita (avere), J|WEn8mA (inceputul), AfcCATA(a§aza- 
mint, lasatul), n&ck8t* (na§tere), nftCK8TA(pa§unea),i|JH- 
Sta (§tiin{a), neijjhSta (ne^tiinfa) ; — Anoyce (apusul), 
AEptnTEAE (drepta^ile), ^herSteae (inceperile, faptele), 
^M(f)pHKATE (fapte infrico^ate), /vuipATEAE (minunile), pac*- 
pMTE (r^sarit), CKanxTATE (apusul), oypBMTEAE (urzirea). 
36. In afara de fenomenele limbistice in§irate, 
care sint coraune tuturor monumentelor limbei roml- 
ne§ti din veac. XVI, mai sint altele care apartin unor 
anumite localitafi. Anume : 

a. n intre vocale se gase^te prefacut 1n r in A- 
postolul de la Voronet (33 a 9 ), in o parte din legen- 
ded religioase din codex sturdzanus (33 a ,, : Legenda 
Duminicei; Incerc&ri de traducere din slavone^te; Le- 
genda lui Avraam ; Fragment liturgic) §i in fragmentul 
din catehisraul de la Sibiu (33 a l obs.), de ex. mire, 
bure, etc. 

b. Texturile de la Bra§ov-Sftbe§ prezinta urma- 
toarele particularity : a) dupa numeralele ordinate sub- 
stantivele feminine se articuleaza, a doua oara, etc.; 
(3) adiectivul articulat cu eel se mai articula inca o- 
data cu -1, omul eel bunul (tot a§a §i in Ap. Vor.); y) 
se intrebuin$a cuvintul opt (=opus est, trebue) care inca 
§i ast&zi exista pe la Bra^ov, insa cu forma ops (=opt 
sa) §i cu tnsemnarea dedoara, poate, wnTb c& Koy- 

Digitized by LiOOQ IC 



— 71 — 

noawtem nEpMpt HOACTp* Caz. I, D. XIII dupa anul 
nou (Acest cuvtnt se g&se§te §i in Ap. Vor. cu forma 
mai aproape de cea latin& onoyrcvcTE XII, 5 — 6, etc.); 
8) 1 muiat exista inca in cuvintul ult (=oblito, uit), 

Kfc OyATAH Cfc AMMiA^Kb ntfMN'fc Mt Ps. pS. CI, 5; C& 
OyATApEM N0VMEAE $OMN8a8H NOCTp8, lb. ps. XLHI, 3, 

cf. 18 obs (Tot a§a §i in Ap. Vor., cu deosebire ca 
pe linga cuvintul uit [precum oyATX CXV, 4; oyAT&- 
Topio, CXV, 8] se mai g&sesc §i altele cu 1 muiat, prec. 
roAM, VI, 1 ; KAt/v\acE ? LXXII, 6, 7 ; etc); e) nu exista 
sunetul d z, precum se constata din aceea c& se g&se§te 

tntrebuintat numai caracterul 3 pentru reprezentarea §i 
a sunetului z (de ex. din cuvintul z&log) §i a sunetului 
dz (=d lat.+^, din cuvintul dziu&, de ex., pronunjat 
moldovine^te), in vreme ce in texturile originare din alte 
localit&f.i ale Transilvaniei precum §i in Apost. Vor. se 
gasesc amindouft caracterele intrebuinfate, §i § §i s, 
eel dintiiu pentru sunetul simplu z iar eel de al doile 
pentru sunetul dublu dz. 

c. In Tetravanghelul lui Radu Gram&ticul (33 a 10 ) 
inca lipse^te sunetul dz. 

Este de observat ca ast&zi acest sunet se gase^te 
in Moldova de sus, in Transilvania vesticii §i Macedonia. 

d. In Biblia Or&§t. (33 a 8 ) se g&se§te impera- 
tivul vft (=lat. pop. va pro vade, Schuchardt Vok. II, 
393) cu Insemnarea de mergi, dute*). 



*) Fara sa mai vorbim de aceea ca in dialectul macedonean 
s,i istrian (18 obs.) se gasesc inca unele din fenomenele lim- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 72 — 

c. 

Date biografice. 

37. Scriitori romlni din veac. XVI se cunosc ur- 
m&torii : 

a) In Transilvania. 

a) Diaconul Coresi. Nu se §tie locul §i timpul 



bistice care la Rominii din Daeia au disparut de la ince- 
putul sec. XVII, ehiar in Daeia se mai pastreaza pe ici pe 
colea urme diutr'lnsele. 

a) Rotacizmul (36 a) care in al XVI veac era raspindit 
in mai malte locality din Daeia — nu se poate §ti in care 
anume — se mai adaposte^te astazi in comnnele Albac-A- 
rada, Lapu^ul si Scari^oara din mun(ii apuseni ai Tran- 
silvauiei (Cr. Candrea, Rotacizmul la Mofi §i Istriani, 
Bucuresti, 1886, p. 27 sqq). 

b) In Culegere de proverburi sau povestea 
vorbei de Anton Pan, Bucuresti 1883, p. 47, gasim: 

Zise ai sale neveste (35 b a) 
Draga, o zicala este: 
Bogatul mininca cind ie foame 
§i saracul cind gase^te. 

Anton Pan era din Bulgaria $i a scris in Bucuresti. 

c) In Mun tenia (mai ales in districtul Ilfov?) se gaseste 
fenomenul eel special al texturilor de la Bra§ov (36 b g), 
articularea dubla a adiectivului : ocbii aia marii, o inmor- 
mintare d'alea imparatestile, lovituri d'alea indesatele, 
codrul acela naprasnicul, etc. (Legende sau basmele 
Romlnilor, adunate din gura poporuluide P. Is- 
pirescu, Bucuresti, 1882, p. 20, 31, 39, 181, 188, etc.). 

d) In intern „un sati^or din valea Cri?ului Negru, pe •- 
proape de poalele munjilor Biharea" (Crisana ostica) se 
pastreaza inca imperativul va (36 d) care caracteriza in veac 
XVI limb a romlneasca de la Orastia (Miron Pompiliu. 
Conv. lit., Martie, 1887). 



Digitized by LiOOQ IC 



— 73 — 

nici al na§terei nici al mor^ei. Din circle lui tip&rite 
atita rezultft numai c& a tr3.it in veac. XVI, eii era dia- 
con §i se numea Emanuel. Era probabil de neam grec, 
judecind dup& numele Coresi. Acest nume se gfise§te 
prin actele publice muntene§ti tnc& din veac. XV. A 
tip&rit in Transilvania, la Bra§ov §i S&be§, cele doufi, 
cazanii §i psaltirea (33 a 4 , 6 , 7 ). 

P) Mihail Torda$. A tradus Biblia <M$. (33 a 8 ), 
!mpreun& cu Herce Stefan preot In Carans&be§, cu Pe$ti$el 
Moise preot in Lugo§ §i Achirie protopopul Hunia- 
doarei. In prologul Bibliei, singurul izvor de unde pu- 
tem §ti ceva asupra autorilor pomeni$i, Mihail Tor- 
das se nume§te episcop al Rominilor §i dup& toatft pro- 
babilitatea a fost un episcop impus de principele cal- 
vin al Transilvaniei §i nerecunoscut de Romtni, c&cini- 
c&iri nu se mai g&se§te ceva pomenit despre existen^a 
vreunui episcop romin din Transilvania cu asemine 
numire. 

i) Preotul Grigorie din Mfihaci (Transilvania) a 
scris(?) §i copiat Intre 1583 §i 1619 In sbornicul nu- 
mit codex sturdzanus 33 a n *, ,,. 

b. In Muntenia. 

x) Radul Grdmdticul. A copiat dup& un alt ms. 
mai vechiu Tetravanghelul de sub 33 a 10 . 



Digitized by LiOOQ IC 



IY 

VEACUL XVII. 

A 
Date bibliografice. 

38. Din veac. XVII ni s'au pastrat urm&toarele 
scrieri in limba romina, iinele tiparite, altele manu- 
scrise. 

I. In original. 

a. C&r{i religioase §i istorice. dintre care cele 
tip&rite in Transilvania au fost date la lumina de Cal- 
vini cu scop de a trage pe Romini la Calvinismu, 

a) Tip&rite. 

In Transilvania: 

i) Cazania, Belgrad, 1641. 

2 ) HoSak Tectamemtk CAS ^nzKApt aS A'feg'fe NOAW A 

ASH IC XC ^OMHSAgM HOCTpS A* H HgBOftb rpEHECKS 

UJM CA0BEHECK8 . . . . J^ METAfk BZArpAASASH . . . A\MM 

(1648). 



Digitized 



byGoogk 



— 75 — 

4J a ) Catechismus, summa szau meduha a uluitej 
iji a kredinciej christinaszkoe de Stefan Fogara^i, B&l- 
grad, 1648 (cf. 28). 

3) ^AATHpt ^ cx ? MV|E KfcHTApt A 4>EpHMMT8A8M flppK 
UJM J^flfcpAT ^B^k K8 KfcHT&pHAE A8H MoHCH . . AEH H5BOA 
JKMAOKECKK J^ ^ETATt EEArpAA&VSH . . . AXHA (1651) 

,) Catehismu, calvinesc, B&lgrad, 1 ed. 1G42; II 
ed. 1657 (A treia editie, a Academiei Romine, Sibiu, 
1879). 

5) GMKpMWAb ftE A8p. KApTE A* npOnOBEftAHiE AA MOpl^H 

• . . Jfi Gacuuekeuj . . . A)(nr (1673). 

5 a ) Elegia lui Haliciu, Basel, 1674 (cf. 28). 

6 ) Carare pe seurt, Belgrad, 1685. 

7) P&NA8IAAA ^iAKOHCTBEAOpb ftMnpE AMMKA CAOBBMtACK'A 
. . . Jf. CKA8HSAK MMTpOnOAlM EEATpAAtfAtfH .... AX n 5 

(1687). 

s) HACAOBEIJb KApE ApE JfJVpS CHNE CA8?KKEAE ftE NOAflTE 
UJH A E 5 H CKOACE npE P8M&N1E ftE npE CAOBEN1E . . . Jf* MM- 
TponOAlA B f AArpAA8A8H ... 168 ? 

9) MoAHT&BNMKk M5BOAHT f^HH CAOREHlE . . . J^MHTpO- 

noAi'A EEArpAAtfA8M . . . AxnM (1689). 
, ) Ceaslov, Belgrad, 1696? 

ji) KYpiAKOftpOMiOH CA8 @VAiE J^BaiJfcTOApE . . . J^ 
E&ArpAAk. ^ AH8Ab OiXHA, (1699). 
In Moldova: 

n) KApTE pOMXHtCK^ ftE J^BXl^Tgptt ft8MMHEHEA. npEC- 
TE AH UJH AA flpA§N*PIE ^riZp'ATElJJH UJH AA CBfcM^H MApH . . . 
T&AM&MHTtt ftH ^ AHMKA CAOBEHtACKX npE AHMKA pOMfcN'kCKtt 
. . . A E BApAAAM MHTp0U0AHT8Ak ftE IJApA MoAftOBEH . . . 



76 



jfi Iaw . . . AXMr (1643. Cazania lui Varlaain). 

13) IUaute tahne a BEckpEHi'M THn^pHTt . . . jfi Tpar 
Jl Iauj . . . 5pNr (1645). 

14) K&PTE pOMZHtCK^ ftE ^BZL^ZTSp^ ftEAA flpABMAEAE 
J^lftp&TEIJJH . . . TftAM&MHTft A H ^ AHMKA HAEH*kCK^ flpE 

ahmka poMZHtACK^ . . j^ Iauj . . . axms (1646. Pravilele 
lui Vasile Lupu. A doua edifie, Boto§ani, 1875; a treia 
edijie tn Bujoreanu, Colec^iune de legiuirile 

Rorainiei vechi §i nou&, Bucure?ti, t. Ill, 1885). 

r— i 

15) Y AATH P E A CBHT8A8M UpOpOKK ^ABH^ . . . npE BEp- 
Ulgpi TOKMMTtt Jfi HWHH AM . . . ftE CMEpHT&\ ^OCOAEM Mm- 
TponOAMTSA ft E W* A/lOAAOBEM . . . B MONCTbJpS OyNEB . . . 

3P1TA (1673. Psaltirea in versuri a lui Dosoteiu; Psal- 
tirea lui Dosoteiu. A doua edifie, a Academiei Romine, 
Bucure§ti). 

ie) flKAAHCTK, Unev, 1673. 

.7) ^0afACKA AHTgpriE, AKM8 J^TtiM TMnapHT* pgMfc- 

NtiiJE . . . Jfi Aiiib . . . 5pn§ (1679). 

n) Molitvenic de-njales acmu tiparit intru bla- 
goslovite zilele m&riei sale prealuminatului .... loan 
Duca Voevoda, in tiparntya Sfintei Mitropolii, 1681. 

19) ^AATHpt^EHL^XAEC . . . Kg flOCASUIANiA CMEpEHHK 
HOACTpE ^OCOAEIO MMTpOflOAHTtfA . . . J^ Am . . . §pn»i 

(1680). 

.0) IlApHMlHAE npECTE AHK . . . K8 flOCAtflllANiA CMEpH- 
T8A8M ^OCOAEM MMTpOflOAMTSA . . . JfM AllJ . . . gpriH 

(1680). 

21) UpoAOAyEAE T8T8popb cifjHHi^HAopK, de pre izvoa- 



. 



dele grece^ti de smeritul Dosoteiu Mitropolitul, Ia?i, 
1683, (Sinaxariul mitropolitului Dosoteiu). 

;2> J^B^XTgpA CHTA AftEKZL CNTEH UJH A8MNE5fcElJJlH 
AYTSpri'H TfcAKtfHpE £E J1E AMMKA rpEMACK* J1E AHMKA pg/Wfc- 
NI&CKft A E SpiMllA KAKABEAA AACKAAb . . . IAUJH Jfi THflAp- 
NHIJA ftOMHJACKiK, 1696. 

?s) ^HBAN&Vh CA8 r^AMAKA ^EAENTtfA8H K8 AtfMA . . . 
npHH . . . AA8M I\V. ^HMHTplE KWNCTAHTHNb tnidS, . . . 

jf Iaiuh, a\hm (1698. Divanul lumei. A doua edifie, a 
Academiei Romtne, Bucure^ti, 1878). 
In Muntenia. 

2a) OpABHAA . . . ftEpgnTXTOpIO (fi A^E, TOK/wkAE 
C(J)Hl4HAOp 'ilnCAM TOKMHTE ftE 5 C&KOAp* . . . J^ MfcNfcCTHp. 

ToBOpA . . . a~xm (1640. Pravila cea mic&. A doua 
edi|ie, a Academiei rointne, Bueure§ti, 1884; a treia 
ed. in Bujoreanu, Col. d. leg. rom. t. III). 

*&) ©Y>A'lE^BXI4ZT0ApE CAg KA5ANJE npECTE A^MENEHEAE 
AH8A8H UJH AA npA^HHHE rff^CKb UJH AA AAIJH C(|)HL^H MApH ... 

ToBopA, a\mb (1642 Cazania I de la Govora). 

26 ) Cazanie, tip&ritti la Govora sub Mateiu Basa- 
rab (Cazania II de la Govora). 

27) ^BZmXTBpH npECTE TO ATE £HAEAE . . . npEflgCE £E 
npE AMMEft rpEHACKft . . . npE AHMKtt pSMH'kCK^ B ftA&- 

ro/wnoAJ (Cimpulung) . . . axmb (1642). 

28 ) SbTAIE J^BXIJ&TOApE ftSMHNEHEAOp npECTE TOT ANSA 
UJH AA npA5NHHE AWMNEIJJH . . MONACTHp'k ^^A . . A\A^ft 
(1644). 

2») 4^A E P EnTA P* AE M 1M a8 A MNE ? a8 KA P* A P g toat<k 

^8/\EKATA Apx'lEp'kCK^ UJH ^n'ApXT'kCKtt ftE TOATE BHNHAE 

Digitized by VjOOQ IC 



— 78 — 
npEWlJElJJH QJM MHptNElJJM . . . J£ TfcprOBHlJJE . . . 5f>g 

(1652. Pravila cea mare; Pravila lui Mateiu Basarab. 
A doua edifie in Bujoreanu, Cold. leg. rom. t. III). 

ao) Ktta j^eaecSaSh . . B8K8pEi|JH . . axoh (1678). 

ai) Gbnta uih ^mhe5^kvcka AyTSpr'it . . . ^cnpE H5- 

B0A#A% rpEMECKfc . . . ^ CKA8N8A MHTpOflOAlH E8K8PElJJHA0p 

. . . Axn (1680). 

32) Gbnta ujh ^mh5Xiacka %AHrEAiE . . . ftHnpE wp&N- 

A^nvAA rpEHEipiM SyriH . . . j^ . . . E8k8peijjh . . . Axne 

(1682). 

33) ilnOCTOASA . . . AEnpEWpXNA^IAAA rpEMECitSAtfH An~c- 

twa . . . j|w . . . E8K8pEijM . . . A\nr (1683). 

34) EnEAlA frtKfo A8MHE§EIACKA CKpMflTgpfc AAE HEM BEKH 
UJH AAE HEM HOAW A*kyE . . . A&lpE AMMKA EAHNtCK^ . . . 
J|V CKA8h8A MHTponOAiEH E8K8pElJJHA0ph . . . Axnn (1688. 

Biblia de la Bucure^ti). 

35) M^prapHTApE, AftEKfc KSBHNTE A* M8ATE (jvkAIOpH 
AHEA8H J^HTpS C(f>HNIJH n&pHNTEA8H HOCTpS lOAN ApKHEflHCKO- 
n8A I^ApHrpAASASM . . . Jfi E8K8pEI|JM . . . 5PHA (1691). 

3 6 ) IlpABOCAABHHKA M£pT8pHCHpE .... A# n P E ^pEHACKA 

. . . E85R8 . . .5c (1692 ; . 

»?) G<f)NTA UJH ^A\HE5ZtACKA @BAHrEAJE EAHN*kCK% UJH 

p8.v\aN , kcKX . . . Bucure^ti . , . AX^a (1696). 
S r) Evanghelie, Sneagov, 1697. 

39) Triod, Buzftu, 1697. 

40) KApTE CA8 A8MHH2L K8 AptflTE AOBE5H . . . ^ GN*k- 

tob . . . axha (1699). 

41) Molitvenic, Buz&u, 1699. 

42) .^BXL^TSpH KpELpHHELflH . . . AK8MA JfTXM CKOACE 

Digitized by LiOOQ IC 



— 79 — 
AE npE AMMKA rpEMACKfc flpE AMMKfc pSAAXN'kcKfc UJH CA8 Ty 

n^pHT . . . jfi m$\k ^ . . . $ GH'kroBb (1700*. 

4 8 ) (pAOApt j\Ap8pMA0pb . . . A En P E r P 6%llE CKOACfc flpE 
p8MfcNlE . . . IUM CA8 TynZpHT . . Jfr GHtrOBb ... 5CH 

(1700). 

44) TpMWftiWHHE C& 5MHE TpHntCNHI^a . . . Jfi C(|)NTA 

EnMCKom'E a e * A E**5- 1700. 

45) Minee. Buzau, 1 ed, 1698, II ed. 1700. 
4e) Catavasieriu, Bucure^ti, 1700. 

47) Neamul $&rei Moldovei de unde du- 
re az&, de Mir on Costin, in versuri. 

48 ) Versuri pentru prea luminafii §i sl&- 
vit pomeni$ii Domni, de Dosoteiu Mitropolitu I 
(Pomelnicul Domnilor Moldovei de Mitropolitul Do- 
soteiu). 

4o) KaAAN^AP HE C£ KtAMX (j)WAET8A NOEEA ftE AN8A 
A\'Mr: KApEAE A 8n P E AHMKA (j)pXNHACK& J|VH p8/W&N'kCK& 

ca8 J^NT0pc8 a* ?K8fiZN8A hoah poman8a, 1693 (Muntenia). 

50 ) HpOrHOCTMME ft8npE KAAHH^ApEAE <J)pZLNMElJJH CKOACE 

AE ah8a ax^e, 1695 (Muntenia) 

si) Calendar, 1694 (Muntenia, probabil acela^i 
autor). 

52 ) Calendar, 1699, (Muntenia, probabil acela§i 
autor). 

53) Calendar, 1703 (Muntenia, probabil acelaiji 
autor). 

Nr. 38 i a t—46 se g&sesc la Bibliotecele Centrale 
din Ia§i §i din Bucure^ti, la Biblioteca Academiei ?i la 

Digitized by LiOOQ IC 



— 80 — 



particular! T. Cipariu singur avea Nr. i, 2 » s» *, 5 ) e> ?» 

8) 9) 10> 111 12) 13) 14) 15) 16> 17) 13) IP) 2«) 21» 23) 24) 25) 27) 28 
29) 80) 31) 32) 33) 34) 35) 36) 37) 38) 40) 42) 43. Nl\ 47 111 PSaltlfBa 

tn versuri a mitropolitului Dosoteiu. — Nr. 4 8 In Molit- 
venicul §i Paremiariul mitropolitului Dosoteiu (Nr. , 8 §i 
, ), precum §i in Letopise|;ele \krei Moldovei de 
Mih. Cogalniceanu, ed. II, t. Ill, Bucure^ti, 1874 
p. 526 sqq. — Nr, 49—53 in familia Brincovanu, Bucu- 
reijti (Rev. rom. I, 657). 

3) raanuscrise. 

53 a ) Verseturile 3 — 41 din cap. XXVI dinLevitic 

Pe dou& foi de pergament in Biblioteca nationals, 
din capitala Serbiei. D-l Hasdeu (C u v. I, 5) 11 nume§te 
eel mai vechiu text biblic tn limba romina §i-l pune 
la an. 1560; critica gramatical& insa il arat& ca din 
veac. XVII. 



54) Sbomic, scris depopa Joan din satul Simpetru 
(Transilvania) pe la 1620: Alexandria, Floarea daruri- 
lor, Rojdanicul (Col. Tr. 1883 p. 323 sqq. 445 sqq). 

55) Cronograf, de Mihail Moxa, Oltenia, 1620. 
55 a ) Palia, pe la 1625? 

66 ) IIpABMA/K AA^C* cKOAc^ UJH TOKMMTtt UJH 
^ENTpS AI\8ATE C6NTE CKpMflT8pH MEpKATtt UJH TZCMT^, 

de Eustratie Logofttul (cf. Col Tr. 1882 p. 210 sqq.). 

57) Sbornic : Beaenjmae mamhim npt^ECTE ; cintari 
biserice§ti ; tatxa HocTpS k8 t^ak ; katabacimae ae aa k8na 

BECTHpE ; nOBtCTE ftE nMAftX ; ffiHTltA flfcpMNTEA8H BACHAiE; 

fragment de geografia Transilvaniei ; veac. XVII. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 8i — 

68 ) Sbornic : ca&kka cbnteaop ctpacte ; rpoMOBHMK ; 
XII visuri ale lui Mamer ; moamtbe ; ca&kka J^rponxp'iH ; 
veac. XVII. 

69 ) Sbornic: fragmente de octoih; Apostolul §iE- 
varighelia pe unele zile §i s&rbatori ; caSjkka cbnteaop 
ctpactih; fragment de leturghie; veac. XVII. 

eo) .^B&l^TSpM AA'kCE UIH TOKMMTE flENTpg flETpt- 
NEpMAE C(j)NIJHAOp K&Tp/ftNM EpMOHAUJH UJH flSCTNMMM ; fragment 

de apocalips; fragment de virtuji §i r&ut&$i; comenta- 
rii asupra apocalipsului ; veac. XVII. 

ei) Evangheliile Duminicelor, veac. XVII, Mun- 
tenia. 

««) Leturghia strbeasca-romineasc&-greceasc&,veac. 
XVII, Muntenia. 

6 s) Sbornic: Rug&ciuni pe zilele s&pt&ininei; Is- 
toria lui Achirie; veac. XVIL 

64) Sbornic: Apostoli §i evanghelii; nx*MENiE pe 
duminicele anului; Pascalia filosofului Damaschin; In- 
v&f&turi la s&rb&tori; veac. XVII, Transilvania. 

6 6 ) Sbornic: ca&kka c<J)NTEAOpK hatemh; cea mai 
mare parte a Molitvenicului ; veac. XVII, Transilvania. 

« 6 ) Cronograf, veac. XVII, (? M. Gaster, Lite- 

ratura popular^ ronunS, Bucure§ti, 1883, 
p. 574). 

67) Cronograf, pe la 1650 (?) 

* 8 ) Molitveniq, tntre anii 1650 — 1675. 

es) A lui JSeagoe Voevodul lnv&{&tur& c&tr& fiul 

*&u Teodosie cum se cade Domnilor s& §ad& la 

masa, 1654. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 82 — 

7 0) Inva^tura lui Neagoe Voevod catra iubitul 

s&u cocon cum §i in ce chip vor cinsti pe boiari §i 

pe slugi, 1654. 

71 ) Inva^atura lui Neagoe Voevod catra fiul sau 
Teodosie Voda §i catr^ alti Domni catra to$i, ca sa fie 
milostivi §i odihnitori. 1654. 

72 ) Viaja §i traiul sfinjiei sale parintelui nostru 
Nifon, patriarhul f arigradului, care a straiucit In multe 
spatime §i ispite in J arigrad §i i njara munteneasca, scri- 
& de Kyr Gavriil, protul adeca mai niarele Svetagorii 
(Biografia patriarhului Nifon) 1654. 

73 ) Molitvenic, 1679. 

73 a ) geografie a Ardealului, intre 1660—1680 (?) 

74) Dicfionar rominesc-slavonesc, veac. XVII. 

75) Dic^ionar rominesc-latinesc, scris de un ba- 
na^ean (din Lugo§? cf. 28). 

76) Glosar slavo-romtn, veac. XVII. 

77) Glosar slavo-romtn, veac. XVII. 

78 ) Alte manuscrise, scrise romine^te in Rominia 
de la XV (??)— XVII veac. 

79) Sbornic, 1692. 

8 ) Triod, scris de Alexandru Dascalul, 1694 (?) 
Transilvania. 

si) IlENTMKOCTApioNb, scris de Alexandru Dascalul, 
1694, Transilvania. 

82 ) Cronograf, pe la 1695 (?). 

8S ) A luj szvent David kraj si prorokul szutye 
si csincs dzecs de soltari, cari au szkrisz cu menile lui 
ViskiJanos en Boldogfalva, 1697 (cf. 28). 

Digitized by VjOOQ1(? 



— 83 — 

84) Psaltirea, in versuri, de Teodor Corbea pe la 
1700, Transivania. 

Nr. 38 a 53 a s'a publicat in Cuv. I, p. 5 sqq. — 
Nr. 54 este al D-lui §t Neagoe, profesor in Bfrlad. — 
Nr. 55 publicat in Cuv. L— Nr. 5ft , 57 , 58 , 59 , 60 , 6I , 69 , 
«&> 64? 651 84? * n biblioteca lui T. Cipariu. — Nr. 67 in Bi- 
blioteca Centrala Bucure^ti.— Nr. 68 in Biblioteca Aca- 
demiei romine. — Nr. 69 , . , 71 . 72 intr'un sbornic de la 
1654 din Biblioteca Centrala Bucure§ti; s'au tipSrit in 
Invajaturile D-lui Neagoe Basardb c&tr& fiul 
s&u Teodosie, Bucure§ti, 1843 §i inffasd., Aih. 
i s t. I ii 111 sqq. 1 20 sqq. P&rerca obicinuita este c& 
insu^i Neagoe Vodd le-ar fi scris. lntr'un asemene caz 
ms. de la 1654 ar fi nuraai o copie in limba veacului XVII 
dupa originalul perdut de la inceputul veacului al XVI. 
Critica istoricft singura ar pute hot&rt daca se pot a- 
tribui, Inv^taturile §i Biografia lui Nifon, lui 
Neagoe Basarah, ori ba. — Nr. 73 al D-lui Gaster. — Nr. 
73 a la biblioteca central^ din Bucure§ti, dup& Gaster, 
Crestomatia, citat de V. A. Ureche in 1st. lit. 
rom. p. 150. — Nr. 74 al D-lui D. Sturm; s'a tiparit in 
parte in Cuv. I, 259 sqq. — Nr. 76 , 77 , 78 , in Biblioteca 
Imperials din Petersburg, in Biblioteca Universitafei, 
Biblioteca Sinodal£, bibliotecele contelui Uvarof §i a 
D-lui Gludov din Moscva. Dupa Gr. Tocilescu, in A n. 
Ac. Bom. ser. II, t. XI, secf. I p. 71 sqq. — Nr. 79 al 
D-lui M. Eminescu. — Nr. 80 §i 8I in biblioteca biseri- 
cei S-lui Neculaiu din Bra^ov.— Nr. 82 in Biblioteca 
Hohenzollern din Siegmaringen. 

b) Acte publice. 
a) tip&rite. 

Scutire de bir, de la tyerban Cantacuzin (Tr. Nr. 
2 7 din 29 Iuniu 1869). 
P) ms. 

' Digitized by VjOOQ IC 



— 84 — 

Publicate exact, 
i) Act de scutire de la Banul Craiovei, 1600. 

Publ. In Col. Tr. 1883 p. 235. 

*) Testament, 1600. 
s) Zapis de vinzare, 1600. 
4 — 8 ) Cinci hrisoave de la Simeon Vodd Moghild, 
1601—1602. 

9 ) Zapis de z&log, 1603. 

10) Zapis de vtnzare, 1604. 

n) Zapis de vtnzare, 1605 — 1608. 

n) m&rturie, 1606, 

t 3 ) Notit& de cump&ratoare, 1606. 

14) delimitate, 1608. 

15) Noti$& de cump&raturi, 1'608. 
ie) scrisoare de fimee, 1609. 
17) Porunca doinneaseii, 1621. 

is) Zapis de vinzare, 1636. 

Nr. 1—18 s'au publicat in Cuv. I, 92—229. 

i9 ) Hrisov de la Leon Vodd, 1631. 
20) Hrisov de la Mihaiu Bravul. 

Nr. 19 , 20 in Arh. p. fil. 1868, p. 19 §i 20. 

21 — 134) 114 acte publice moldovine§ti §i mun- 
tene§ti din veac. XVII. 

In Arh. ist. I, 1, 8—140, III, 214-266. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 85 - 

is*) foaie de zestre din 1669. 
i3b) Act de danie, 1622. 
137) Hrisov, 1623. 
i3«) Marturie, 1629. 

139) Hrisov, 1636. 

Nr 135— 139 In Rev. Toe. I, 337; IV, 708,711, 
712, 713. 

140) Poveste mai aleasa Criste^tilor, de Miron 
Costin (Insemnare de pftrtile din mo§ia Criste^tilor 
cite erau ale lui Miron Costin). 

In V.A. Ureche, Miron Costin, Opere com- 
plecte, t. I, Bucure§ti, 1886, p. 797. 

i4i ) Notije autobiografice scrise cu propria mln&, 
a lui Constantin Brincoveanul, in Calendarele de sub 

38 a 49, 50, 51, 5 2, 53. 

In Rev. rom. I, 663 sqq. 

i 42 ) Condica de rlnduiala visteriei de la Ianuar 
1 an. 1694 p&nS, la Decembre 31 an. 1703. 

Arhiva statului, Bucure§ti. 

Publicate neexact. 
Diverse acte publice In: 

Magazin istoric pentru Dacia sub re- 
da efi a lui A. Treb. Laurian §i N. Balcescu, 5 to- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 86 — 

muri, Bucure^ti, 1845 — 1848; Uricariul de T. 
Codrescu, 6 vol., Ia§i, 1851 — 1887; Foaea de istq- 
rie romina sub redacj.ia lui B. P. Hasdeu, Ia§i, 
anul unirei 1; Romania, revistS ebdomadarft 
sub redac^ia luiJ5. P. Hasdeu, I a § i, 1859; Foifa 
de istorie §i literature sub redacjia lui B. 
P. Hasdeu, Ia§i, 1860; Pap. 11: Tez. d. mon. ist. 
I; Ep. Melhisedec, Cron. Hu§.; acela^i, Cronica 
Romanului §i a episcopiei cu asemenea nu- 
mire, Bucure§ti, 1874; acela^i, Not. ist. §. arh.; 
Col. Tr. 1876; V. A. Ureche, Mir. Cost. Op. 
compl. I; An. Ac. Kom. ser. II, t. VIII, sec|. II, p. 
248 sqq. 

c. Inscripfii. 

J Pe mormtntul lui Mihaiu Vileazul, incep. sec. 
XVII, M&n. Dealul. 

Pap. 11. Tez. de. mon. ist. I, 394. 

2 ) Pe mormtntul lui Stroea Buzescul, 1602. 
Col. Tr. 1873, p. 207. 

3 ) Pe mormtntul c&lug&rijei Teofana, mama lui 
Mihaiu Viteazul, 1606, M£n. Cozia. 

Pap. 11, Tez. d. mon. ist I, 295. 

4 ) Pe leg&tura unei Evanghelii, biserica Dancul, 
Ia?i, 1642. 

Ep. Melh. Not. ist. §i arh. p. 258. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 87 — 

s) Pe o cruce, man Bistrija Olt., 1642. 

Gr. Tocilcscu, Raporturi asupra ct.torva m£i- 
nastiri, biserici §i schituri din tar&, in An. 
Ac. Rom. ser. II, t. VIII, sect. II, p. 194. 

*) Pe o candel&, 1642, Man. Tismana. 

Gr. Tocil, ibid. p. 218. 

7 ) Pe o cristelnifa, 1647, Man. Tismana. 

Gr. Tocilescu, ibid. p. 220. 

R ) Pe un mormint, 1649, M&n. Bistrija Olt. 

Gr. Tocil, ibid., p. 206. 

9 ) Pe o candeia, 1650, Man. Tismana. 

Gr. Tocil, ibid. p. 214. 

jo) Pe un sfe^nic, 1653^ M&n.- Tismana. 

Gr. Tocil, ibid. p. 214. 

u) Pe o cafue, 1655, M&n. Tismana. 

Gr. Tocil, ibid., p. 219. 

i 2 ) Pe o cruce, 1669, M&n. Bistrija Olt. 

Gr. Tocil, ibid., p. 204. 



Digitized by VjOOQIC 



— 88 — 

i 8 ) Pe o cfyue, 1670, Man. Bistrija Olt. 

Gr. Tocil., ibid., p. 203. 

14) Pe un chivot, 1671, Man. Tismana. 

Gr, Tocil, ibid., p. 211, 212. 

14 a ) Pe un sicriu, 1671, Man. Tisraana. 

Gr. Tocil. ibid., p. 212. 

j 5 ) Pe un mormint, Man. Raducan, 1672. 

Ep. Melhisedec, Not. ist. §i arh. p. 127. 

J6 ) Pe cruce, 1678, Man. Bistrifa Olt. 

Gr. Tocil. Raport. as. ctt Man., p. 194. 

17) Pe un epitaf, 1681, Man. Tismana. 

Gr. Tocil, ibid., p. 211. 

i 8 ) Pe biserica Sf. loan Gura de aur din Beilic, 
Ia§i, 1683. 

Ep. Melh. Not. ist. §i arh. p. 258. 
19) Pe cadelntya, 1683, Man. Tismana. 
Gr. Tocil, Raport. as. cit. Man. p. 221 
*•) Inscripjie din an. 1684 pe ferecatura Evan- 
Digitized by VjOOQ IC 



— 89 — 

gheliei de la 1682 unde se g&sesc insemn&rile lui Brin- 
cQveanul de sub Nr. urm&tor. 

Rev. Rom. I, 662. 

21) Trei insemn&ri din an. 1685 ale lui Constan- 
tly* Brincoveanul pe un exemplar al Evangheliei de la 
Bucure^ti din 1682. La M&n. Dintr'un lemn. 

Rev. Rom. I, 662. 

a*) Pe o anafornif&, 1685, M&n. Bistrifa Olt. 

Gr. Tocil. Raport. as. cit. Man. p. 196. 

23 ) Pe un disc, 1685, M&n. Bistrita Olt. 
Gr. Tocil, ibid. p. 203. 

24 ) Pe ripide, 1685, Man. Bistrifa Olt. 
Gr. Tocil, ibid. p. 195. 

25) Pe o cadelnif&, 1686, M&n. Tismana. 
Gr. Tocil, ibid., p. 221. 

s 6 ) Pe doua sfe^nice, 1686, M&n. Bistrita Olt. 

Gr. Tocil, ibid., p. 195. 

27 ) Pe ripide, 1689, M&n. Tismana. 

Gr. Tocil, ibid., p. 214. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 90 — 

28 ) Pe un mormint, In versuri, 1692, Man. Bog- 
dana. 

Ep. Melh., Not ist §i arh. p. 120. 

29 ) Inscripfii pe biserica de la Man. Horezu, pe 
portretele §i icoanele din aceea§i biserica, din anii 
1692 sqq. 

Gr. Tocil. Raport. as. ctt Man. p. 177 sqq., 
180 sqq. 

80 ) Pe ferec&tura unui Tetravanghel, 1693, Man. 
Bistri^a Olt. 

Gr. Tocil, ibid., p. 197. 

31) Inscripfie a lui Neculaiu Costin pe Evan- 
ghelie de la biserica Sf. loan, Ia§i (strada Prim&- 
riei), 1694. 

V. A. U., Mir. Cost, Op. Compl. 223. 

S2 ) Pe flntlna, Man. Bistrifa Olt. 

Gr. Tocil, Raport as. cit Man. p. 207. 

83) Pe copie pentru luat anafora, Man. Bistrtya 
Olt, sfir^ttul sec. XVII. 

Gr. Tocil, ibid., p. 204. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 91 — / 

II. In copii din veac. XVIII. Ms. istorice §i re- 

torice* ). 

i) Cronica lui Ureche (Domnii \kvei Moldo- 

vei §i viafa lor, de la 6807 sau 6821 sau 6867 

[1299, 1313, 1359]— 1594). 

13 ms. existente-f 2 transilv&nene care nu se mai 
g&sesc. — 9 din aceste ins. slnt ale D-lui Mihail Cog&l- 
niceanu (ast&zi la muzeul din Bucure^tir); 3 sint la 
Oradea Mare, biblioteca seminarului, §i 1 a servit la ti- 
parirea dec&tr& Ioanide a e&r^ei Istoria Moldo- 
Rominiei, Bucure^ti, 1858. Cele2 carenu raai exists 
au servit lui Engel, Geschichte der Moldau und 
Walachei, Halle, 1801. Ms. D-lui Cogalniceanu sint 
din anii 1650 (?), 1711, 1716, 1777, 1835. 

Cronica lui Ureche s'a publicat de D. M. Cogal- 
niceanu in Let op. ed. I §i II t. I ^i in Em. Picot, 
Chronique de Moldavie depuisle milieu du 
quatorzieme siecle jusqu'a Tan 1594; texte 
roumain en caracteres slaves avec traduc- 
1 tion francjaise, Paris, 1878 — 1883. 

Foarte multe variante. 

2) Operele lui Mir on Costin (a 1 ) Cartepentru 
desc&lecatul dintiiu al Moldovei; b 1 ) Leto- 
piseful J&rei Moldovei de la 1594—1662; c 1 ) 
De lucrurile t&rei ungure§ti §i cum au cu- 
prins Turcii Jara ungureasc&; d 1 ) Via|a lu- 
mei (poezie lirico-didactic&) ; e 1 ) Stihuri inpotriva 
z a v i s t i e i (satirft) ; f l Epigram^ c&tr& Mitropolitul Do - 
s soteiu (asupra trebuinjei de a se imbog&Ji omul in 

*) Subliniem carfile cu titlul exact. 

Digitized by VjOOQ IC 



— 92 — 

credin{&, iar nu inbani); g 1 ) Intalesul stihurilor 
cum trebue s& se citeascft (Inv&$itur& asupra chi- 
pului in care trebuesc cetite versurile din Viata lumei ; 
inso^e^te ca introducere aceasta, mica poezie); h 1 ) Epi- 
taf la mormintul unui fiu al lui Solomon Birl&deanul). 

35 ms. din anii 1696 (?), 1710, 1713, 1726, 1740, 
1743, 1746, 1753, 1765, 1766,1770, 1775, 1781, 1782, 
1784, 1785, 1805, la Biblioteca Academiei Romine, Mu- 
zeul Bucure§ti, Biblioteca Centrala Ia§i, Oradea Mare 
biblioteca Seminariului, particulari. 

Nr. a 1 , b 1 c 1 in Cogal. Letop. fed. I §i II, t. I 
(c 1 s'a atribuit de Cogdlniceanu lui Necnlaiu Costin). — 
Nr. a 1 , b 1 in V. A. U. Mir. Cost: Op. compl— Nr. 
d', e 1 in Conv. Lit. Aprilie 1886 §i in V. A. Ure- 
che, Schi|;e de istoria literaturei romine, 
Bucure^ti, 1885, p. 125 sqq— Nr. f 1 , g 1 in V. A. U. 
1st. Lit. 127 §i 120 nota.— Nr. h 1 inedit. 

3 ) Operele lui Neculaiu Costin (a 1 ) Carte pen- 
tru desc&lecatul dintiiu al Moldovei; b 1 ) Is- 
toria Domnilor Moldovei de la Despot Vod& p&n& la 
Ieremia Vod& Moghila, inclus. (1561—1601); c 1 ) su- 
mk de adause la cronica lui Ureche §i a tat&lui s&u, 
Miron Costin, pe care le-a compilat, anume: Despre 
Ludovic, craiu unguresc §i le$esc — Pentru 
cnejiea Litvei, cum s'au unit cu cr&ia le§as- 
c& — Despre Vasilie, cneazul Moscului — Pen- 
tru Crijafi, ce neam au fost — fe ce vreme 
sau ar&tat ace^ti Crijaci neprietini Le^ilor 
§i cind le-a trimes ajutor Alexandru voe- 
vod — R&zboiul lui Vladislav, craiul ungu- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 93 — 

resc ?i le^esc, ce a avut cu Sultan Mura t la 
Varna — R&zboiullui §tefan Vod& cu Albreht 
craiul le^esc— Despre obiceiele Le§ilor clnd 
fac craiu nou; d 1 ) Istoria Moldovei In timpul domniei 
dinttiu a lui Neculaiu Mavrocordat, a lui Dimitrie Can- 
temir pan& la a doua dompie a lui N. Mavrocordat es- 
clus. (1709—1711); e 1 ) Ceasornicul domnilor 
(carte de filosofie morale); f 1 ) Tracturile prin 
care s'auinchinat parade catr& Bogdan Vo- 
evod domn al Moldovei). 

Ms. la bibliotecele centrale din Ia§i §i Bucure§ti, 
la biblioteca Academiei romtne, la D-l Cogdlniceanu 
(ast&zi la Muzeul din Bucure§ti ?), §i la alfi particular!. 

Nr. a 1 , b 1 , c 1 , d 1 in Cogdl Letop. ed. I §i II, t. 
I §i II. — Nr. e 1 este inedit; un exemplar la biblioteca 
centrals, Ia§i. Un fragment s'a publicat in M. Gaster 
Literatura popular^ romin&, Bucure^ti, 1883 
p. 559 sqq — Nr. f 1 In GogM. Letop. ed. II t. Ill §i 
in M. Cogdlniceanu, Arhiva romineasc&, Ia§i 
1845, t. II, p. 347. sqq. 

4 ) Cronica lui Vasile Bdmian §i Tudosie Dubdu 
(Istoria Moldovei de la Dabija Vod& p£n& la intlia dom- 
nie a lui N. Mavrocordat, 1662—1709). 

In Cogdl. Letop. ed. I §i II, t. II p. 1 sqq. Nu- 
mai In compilafia lui Neculaiu Costin. 

5 ) Cronica lui loan Neculcea (Letopise{;ul \&- 
rei Moldovei de la Dabija V. V. p&na la loan 
Mavrocordat V. V., 1662—1743, precedat de sa- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 94 — 

m& de cuvirite ce nu se afl& tn letopisef-ele 
Costine^tilor). 

In Cogdl. ed. I §i II, t. II. 

6 ) Cronica lui Radu Greceanu (Istoria Munteniei 
de la 1689—1700) 

In Mag. is t. t. II 

7 ) Cronica lui Constantin Cnpitanul (Istoriile 
domnilor $&rei romine^ti de la desc&leca- 
tul tntiiu — 1688). Cuprinde istoria Rominilor din 
toatli Dacia. Constantin Cnpitanul este numele copieto-. 
rului tirziu, de la 1796, al acestei cronice. 

lb. I, II. 

8 ) Cronica anonimfi, (Istoria Moldovei de la 1352 
—1552). 

Dup& traducere le§asc& ms. a acestei cronice 
a tradus'o din nou in romtne$te D-l Hasdeu sub nu- 
mele de Cronica cea mai veche \ Moldovei 
sau Cronica putneanS §i a tip&rit-o fn Arh. ist. 
Ill, 5 sqq. 

9 ) CronicS. anonim& (Istoria J;&rei romine§ti 
decind au desc&lecat Rominii: partea de la in- 
ceput p&n& la Grigore Ghica, 1660, este compilata, in 
cronica lui Constantin Cdpitanul; iar domniile lui Ra- 
du eel mare, Mihnea, Vlad §i Neagoe Vodd nu slnt 



Digitized by LiOOQ IC 

t. 



— 95 — 

altceva decit a$a numita Biografia patriarhului Nifon 
38 a ( 72 ). Merge p&n& laanul 1688. 

In Mag. ist. IV, V. 

,0) CronicS, anonim& (Un fragment dintr'o istorie 
pe scurt despre tn^eputul Komlnilor. De la colonizarea 
Daciei p&n& la Atila). 

In G.Ioanide,lstQYi& |arei romine§ti, vechiu 
ms. aflat tn ora^ul Chi§in&u de ierodiaco- 
nul Daniil, Bucure§ti, 1859; M. Cogal. Letop. 
ed. II, t. I. 

u) Compila^ia cronicei lui Ureche de Eustratiu 
Logofatul. 

12) Compilafia cronicei lui Ureche de Simeon 
Dascalul. 

13) Compilajia cronicei lui Ureche de Mihail 
C&lug&rul. 

14) Compilatia Nr. 1, 2? de la Scrieri perdute din 
veac. XVI (33) de Ureche. 

15) Compilatia cronicei lui Ureche de Miron 
Costin. 

is) Compilafia cronicelor lui Ureche, Miron Cos- 
tin, Bdmian, Tudosie Dubau, de N. Costin. 

it) Compilafia cronicelor lui Ureche §i Miron 
Costin, de loan Neculcea. 

is) Compila|ia anonima a cronicei anonime de 
sub 38 11 9. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 96 — 

i 9 ) Compilafia anonimS a compilafiei lui Neculaiu 
Costin (38 n i 6 ) §i a cronicei lui Radu Greceanu, 
(38 ii •). 

20) Compilafia anonimft din cronica anonimfi, 38 
II d §i din cronica lui Radu Greceanu (38 II 6 ) p8,n& la 
an. 1696. 

21) Viafa §i petrecerea a celor dintru sfinfi cu- 
vio§i parinfii no§tri, Varlaam §i Ioasaf, Indianilor, de 
Udriqle Ndsturel, pe la 1648. 

Nr. 38 II ii, 12, is, 14, 15, i6, I?, in Cogal. Le- 
top. ed. I §i II, unde se g&sesc grupate de o parte a- 
dausele compilatorilor. — Nr. i* formeazS, baza cronicei 
de sub Nr. 7, numitA a lui Constantin Cdpitamd. — 
Nr. 19 in Trompeta Carpajilor, ziar, Bucure§ti, 1871, 
sub numele de Cronica inediti a lui §tefan Lo- 
go fdtul — Nr. 20 se g&se?te in traducere nem|easc& sub 
titlul Historie von der ersten Hereinkunft der 
Romer und dem von ihnen nachmals aufge- 
richteten walachischen Reiche, welche anno 
1727 d. 5 September aus eines Anonyrai ms. 
valachico zurNachricht von uns indie deut- 
sche Sprache iibersetzt angefangen worden, 
intr'un ms. corectat de mina lui lohann Filstich din 
Biblioteca Gimnaziului evangelic din Bra^ov. — Nr. 21 in 
copie de la 1814 a D-lui M. Eminescu. 

III. Scrieri perdute. 

1) Cronografia de la Ver§e{; (Banat) ms. („vorbia 
cu de am&runtul despre intemeiarea Banatului Craiovei 
§i cele dintiiu timpuri ale intemeierei principatelor"). ' 

2) Cronografia I&ncului Vod& Huniade, ms. (acela^i 
cuprins ca §i in Cronografia de la Ver§e$. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 97 — 

8 ) Raspunsuri la Catehismul calvinesc (38 I a 4 ), 
Suceava, 1645, de Varlaam Mitropolitul Moldovei. 
Tip&r. 

J Catehismu catolic, Tirnavia din Ungaria, an. 
1696. 

Nr. ,. 2 , slnt marturisite de Naum Clococeanul 
(43 II a 9 ) §i apoi, dup& Nattm Clococeanul, de N. Bdl- 
cescu in Mag. ist. I, 10. — Asupra Nr. 8 marturise^te 
prefata Catehismului calvinesc ed. II §i tyincai, Cro- 
nica Ro mi nil or, III, 45.— Asupra Nr. 4 , marturi- 
se^te N.Nilles* in Symbolae ad illustrandam his- 
toriam eeclesiaeorientalisinterriscoronae 
S. Step h an i, Oeniponte (Innsbruck), 1885, t. I 
p. 372 



B. 



Fenomene limbistice proprii limbei roini- 
ne§ti din veae. XVI §i XVII. 



39. Limba romtneasca din veac. XVI §i XVII 
se caracterizeazS, prin urm&toarele fenomene. 

a) Fonologice. 

a) Diftongii ea §i ia accentual, cind in silaba 
urm&toare este un sunet palatal, nu se prefecuse inc& 

7 



Digitized by LiOOQ IC 



— 98 — 

in e , ie, ca astazi, ci se pronunfau ca e, ie deschis 
(ca a din fran£. madame pronunfat dup& jargonul 
parizian). 

Aceasta se probeaza tn modul urm&tor. 

Sint In limba roniineasca doi diftongi, cu greu 
de deosebit tn pronun^are unul de altul, e a §i i a, §i 
ace^ti diftongi au origini de mai multe feliuri, dintre 
care mai insemnate sint: 1) Imprumutafi cu cuvinte 
slavone§ti, turce^ti, grece§ti, etc.: mreaj&=sl. mrtja, 

treaba=sl. trkba, toiag=sl. toi&gu, §iiac=turc. chaiak, 
aiazma=gr. V/iia^a, etc. ; 2) provenijl prin contopirea 
intr'o silab& a vocalelor constitutive: mea=lat. mea, 
rea=lat. rea, meseriia§=meserie + -a?. unchia§=unchiu 
+ -a?; 3) prin diftongarea lui e, ie, accentuafi, din 
toate prototipele latine $i din unele straine, cind in si- 
laba urmatoare este a sau e: fereast&=fenestra, tea- 
c& =theca, piatra=* pietra=petra, iarba=* hierba= 
herba, * beseareca*)=baseleca (Schuch. Vok. II, 16), 
flare=*fele, etc.; 4) prin epenteza lui e §i i in. de a: 
catapiteazm&=sl. catapetazma, ghia$&=glacies. 



Cum ca a fost diftong in beseareca la Rominii din Da- 
cia in. de veac. XVI, precum §i In toate cuvintele analoage 
unde a fost e ace. urmat de e, se probeaza prin prezenja 
inca a diftongului in dialectul maeedonean (cf. 18 obs.) si 
prin transformarea, in limba veac. XVI s^i XVII, in e deschis 
— adeca in sunetul pe care-1 avea in adevar .bestreca in 
veac. XVI — a diftongului ea din cuvintele straine impru- 
mutate, care au avut acest diftong de la basiina. 



Digitized by LjOOQ IC 



— 99 — 

Diftongii ea, ia, imprumutaji sau dezvoltaji ta 
limba noastra in mod propriu, s'au pref&cut ast&zi la 
Rominii din Dacia in e §i i e in poztyiile acele in care sint 
urmaji in silaba urm&toare de £, i sau consonanta in- 
muiat&: mreje, trebi, toiege, rele, fereste, tece, pietre, 
biserec&, fiere, catapitezme, unche§ (? in limba moldo- 
vineascft veche era muiat), etc.; in limba veac. XVI §i 
XVII ins& semnele a, % ra serveau pentru exprima- 
rea lor in mod indiferent dac& in silaba urm&toare era 
sunet palatal ori ba, §i anume a, *k serveau pentru e a 
§i to pentru ia (cf. 25 obs.): pnvtr& §i pfttre, l'bg^ §i 

l*bge, etc. §i faptul cum c& acelea^i semne serveau in 
limba veac. XVI, XVII pentru exprimarea pomeni^ilor 
diftongi §i cind erau in pozifia — e (ne servim de aceasti 
formula, pentru a scurta vorba) §i cind erau in pozi- 
(ia — d ar proba c& pe atunci ei, in prima pozifie, nu 
se schimbase in e ca ast&zi, ci aveau exact aceea^i pro- 
nun^are ca in a doua pozi$ie. 

Cu toate aceste, considera^ii altele ne fac s& con- 
chidem c& chiar in veac. XVI §i XVII era deosebire de 
pronuh|are dup&cum diftongii ea §i ia erau sau nuur- 
mafi in silaba urmatoare de sunet palatal. Anume: 1) 
Mitropolitul Dosoteiu inPsaltireain versuri, Psal- 
tirea de inhales, Leturghia romino-slavo- 
neasc&, face deosebire in intrebuin^area caracterelor 
A, % x\ pentru i a §i e a, dup&cum diftongii sint in 
poztyia — a sau in — e, intrebuin^eazft adec& semnul a 
pentru a reprezenta pe e a §i i a din pozi^ia a doua, iar 



^ m Digitized by VjOOQ IC 



— 100 — 

semnele 'b §i fa pentru a reprezenta pe ea §i ia din 
pozifia inttia (cf. 25 obs.); 2) acela^i mitropolit in P s a 1- 
tirea in versuri face sa rimeze diftongii ea §i ia 
cu a numai cind sint in pozitia — a: sirala cu naval&, 
insa niciodat& v^de, de pilda, cu cade ; 3) e §i i din 
diftongii ea §i i a, dacft sfnt precedafi de africatele 
totdeauna inmuiate 6, g, perd vocala initiala, astfel 
incit pronunfarea lui cea, cia, gea, gia devine iden- 
tic^ cu pronunfarea 6a, ga, ceea ce este o necesitate 
fisiologicft in toate limbile unde exista diftongi ea, ia 
precedati de africate inmuiate e, g : ei bine, scriitorii 
romini din sec. XVI §i XVII, care au constatat §i ei 
acest lucru, scriu tot atit de des wpa ca §i ^rft, pe 
cuvintul M ANE insa, unde diftongul este urmat in sila- 
ba urmatoare de sunet palatal, nu-1 scriu niciodata 
altfel decit U^ne sau M^he sau Mhvne, cu caracterul a- 
deca care exprim& diftongul, niciodata nu-1 scriu cu a, 
Mane de pild&, ceea ce ar fi f&cut de sigur daca ca- 
racterele a, ori *K ori fa ar fi exprimat in cuvintul 
Vane un sunet exact analog cu eel exprimat de *k in 
cuvintul vkv& ; 4) pe de alt& parte in actele publice 
adeseori §i in c&r|ile scrise cu litere latine totdeauna 
diftongii ea §i ia din pozitia — e se gasesc scri^i cu 
e (e): beserecii, ac^le, — ledzce, ensilege(F. Pilussio), 
— Medelniczeri, Codreni, etc (D. Cantemir, Descriptio 
Mo Ida viae); 5) apoi mitropolitul Dosoteiu inPsal- 



Digitized 



by GOQgl 



— 101 — 

tire a in versuri face sa rimeze pe A(=rea, ia — e) 
cu e : primEjde cu nedAjde (foarte des). 

Fiind astfel semne, pe de o parte ca diftongii 
ea, ia urma|i de sunet palatal se pronun^au in adev&r 
ca diftongi, c& nu se prefacuse inca in e, ie ca astazi; 
iar pe de alta c& aveau in pozitia — e o pronuntare de- 
osebita de acea din pozitia — a, §i anume o pronuntare 
care batea spre e; sintem imping s& hotarim ceea ce 
am spus in fruntea paragrafului, anume ca pomenifii 
diftongi cind erau urmafi de e. i sau consonanta inmu- 
iata nu se prefacuse inca in c, ie, ca astazi, dar nici 
nu se pronuntau curat ca diftongi, ea, ia, ci aveau o 
valoare intermediary, o valoare de altfel pe care $i as- 
t^zi o au la Rominii din Ungaria, Transilvania §i vestul 
Moldovei {TiMin. Stud. 79 sqq). 

£) e §i o neaccentuafi din prototipele latinejjti nu 
se schimbasea^a dedesin i$i wca astazi: Api^NmHmE, 

30, fila 28 verso; 3 , ps. LXVII, 14;— ActMENg, 3 ,ps.LIV, 
14; 27, i. 22; M , p. 13; 80 , f. 14 recto, f. 44 v., f. 56 
r.; 34, Deut. XXXIII, 29; etc.;— aSmenekk, J2 totdea- 
una; ,,, p. 106 bis, etc.;— rpMNAENE, Ps. ps. XVII, 13; 
Bibl. Or. Ex. X, 5; *>, f. 91 v.;-mapvene, „ ps. LX, 3; 
2 5, p. 338; »4, Mat. XXIX, 34; etc.— AWA/vneseS, Bibl. Or. 
Gen. I, 1; i», f. 4, v.;— NEnomMNivft, Caz. II, Dum. V 
dup. Rusal.; „ Luc, XIII, 1 1 , Fapt. XXVIII, 9, c&tra Rom. 
VIII, 3;— pQMXN*kcK^, 12 , in titlu, pref. Vas. Lup., pref. 
Mitr.; is, in titlu; etc., etc. 

., ^ Digitized by VjOOQ IC 



— 102 — 

i) e ace. precedat de labiala §i urmat de n nu se 
prefacuse ca astaziin i: bene, Caz. I. Dum. XV dup. 
an. nou; Bibl. Or. Ex. XXXIV, 7; „, Tob. Ill, 12; — 
mene,Ps. ps. XVII, 51, ps. XXXVII, 1; 12, f. 6 r. v, §i 
pretutindenea;i3, p. 35, 39, etc.; — bene, Tetr. Tr. Marc. 
Nr. 7; 3 , ps. XX, 13; 12, f. 47 v.;— bene (verb), 49, f. 82 
v.; — (J)i€pKEHmE, (J)iEpKEHm*AZ, l9 , f. 9J r. ; 3 , ps. VII, 14; 
34, Deut, XXVIII, 22;— MEHrnE, Ps. ps. XXXI, 11, ps. 
XXXVII, 5; 4, Dum. curv. de la Luca, Nr. 79; i 9 , 
f. 10 v., f. 12 r.; i3 , p. 78, 108, etc.; 2 ,, p. 435, etc., 
etc.; — §i tot asemene amenctie, kSbehctie, .^kp&kamem- 

me, ^KXAltXMEHITIE, Y8p<ftMENTE 3 MOpMEMITIEj p8rXMENTE> 
BEUIMENmE, etc. 

Sint ins& §i exemple de e in asemene pozifie 
prafacut in i. 

2) a din radicalul substantivelor de declinarea 
I §i III cite au la plural terminatia i nu se pref&cuse 
in a: parti, carfi, etc. 

s) La pronumele scurtate de dativ p. I, II, III sin- 
gulare ?i de acuz. p. Ill singulara §i plurala, imi, ifi, 
i?i, ii, il, ii lipsea i de la inceput: a8 ^mpEGAp;*, 
25, p. 414; h acitie (J>hio, , 4j f. 95 v.; m ewpb ^rponA, 
ib. f. 103 r.; h mpEKSAipE, ib. f. 114 v.; etc., etc. 

b. Morfologice. 

a) Era o r&m&$i{& din a patra declinare latineasci 



Digitized by LjOOQ IC 



jL 



— 103 — 

In cuvintul minu sing., minu plur., foarte des intre- 
buinfat: Bibl. Or. XXVII, 22; „, f. 104 v.; 6 9, cmpACW. 
f. 26 r.; etc., etc. 

$) Articolul de gen.-dat. sing. fern. - e i nu se con- 
tragea in limba veac. XVI, XVII cu terminatia -e (= 
-a, cf. 35 b. obs.) a substantivelor de declinarea I ori 
cu termina^ia -*" (=-e) a substantivelor de declinarea 
III: caseei, parfiei, etc, Pretutindenea. 

Y) Numeralele ordinale la plural nu schimbau nu- 
mai articolul de la inceput.ci §i pe eel de la sfir^it: 
astazi, sing, al treile, a treia, plur. ai treile, cele deal 
treile; veac. XVI §i XVII tns&, al treile, a treia, plur. 
ai treii, ?: ah a oh be P m npEMApn ca8 ah mpEH a e ce 

BOp AMECH1EKA, 25 , f. 17, V. bis ; — AH mpEHH BEpH IipE- 

MApH, ib. f. 80 v.; — ah mpEH BEpH cxNmSujH, ib. f.133 
v.; etc. 

S) Articolul final de la numeralele ordinale, inva- 
riabil ast&zi dupa cazuri, varia la genitiv §i dativ plur., 
a§a incit, in vreme ce astftzi genitivul la acest pro- 
nume se face cu prepozitia de, !n veac. XVI $i XVII 
se f&cea, la plural, cu sufixul obicinuit declinatiei pro- 
nominale -or: ah a oh ^°P8mh keph, 25 . f. 135, r. Rar. 

e) In locul formelor de analogie de ast&zi ale ver- 
bului si nt p. I, II plur. prez. indie, sintem, slntefi, e- 
rau formele sem (=simus), se|i (=sitis), set (?) : CEMb, 
Ps. ps. CII, 14; Caz. I, Dum. V din post.; Caz. II, 
Dum. V din post, Dum. XI dup. Rusal. ; Bibl. Or. Fac. 
XXXVIII, 23,XLIV, 16; 2 , a doua corint. IV, 9;— ceijh, 

Digitized by VjOOQ IC 



— 104 — 

Ps. ps. LXXV, 12, CXXXVIII, 20; Caz. I. Joia inal$., 
Dum. II dup. anul nou ; Caz. II, Dura. XVIj dup. Rusal., 
Dum. XXVm dup. Rusal.; Bibl Or. Fac f XLII, 14, 34, 
Ex. XXXIII, 5;— CEmb, Bibl. Or. Fac. XXIX, 4, Ex. 
V, 17. 

C) Verbul am facea p. I. s. pr. conj. AHKh, Tetr. 
Tr. Mat. Nr. 79; Caz. II, Dum. XII dup. Rusal; 2 , Mat. 
XIX, 16, Fapt. XXVIII, 16, Rom. I, 13; „, f. 116 r.; 
84 , p. 764, 855; ,.,-f. 119 v.; «, f. 179 v.;,«,f.2U v. ; 
etc. ; §i participiul prezent AiiKftHftK (rar), Tetr. Tr. Mat. 
Nr. 2. Iar auxiliarul a§ avea a III pers. Ape §i Ap/R, 
2 , XXIV, 23, 24; ,, ps. LII, 5, ps. CXXV, 1; s , f. 17 
r., f. 129 v.; Bibl. Or. Fac. XLIV, 22; etc. 

yj) Nu se f&cea deosebire Intre formele auxiliaru- 
lui v o i u §i intre formele verbului voiesc, §i pe de 
alt& parte nu erau pentru acest verb forme atit de nu- 
meroase ca ast&zi. Pentru prez. §i imperf. indie, se 
intrebuintau numai urmatoarele: voiu, veri, va, vom §i 
vrem, \e\i §i vreji, vor ; vrea (vezi mai jos), vreai, vrea, 
vream, vrea^i, vrea. 

&) Inttia persoana sing, imperf. nu era terminate 
In m, ci in locul formei de analogie de astazi l&udam, 
t&ceam, auzeam se g&sea forma l&uda (=laudabam), tli- 
cea, auzea. Pretutindenea. 

i) Intiia persoanS, sing. perf. indie, conjug. I a- 
vea termina|ia -ai, nu analogica -&i de ast&zi: l&udai, 
mincai, etc.; §i tot asemene a doua pers. sing, de la 



Digitized 



byGoOgl 



— 105 — 

acela§i timp suna -a§i, nu -&§i, cum suna astazi dupa 
analogia pers. III sing.: l&uda§i ? minca^i, etc. 

x) Din coojugarea forte*) a perfectului indie, mai 
avem astazi o singura r&m&§i|& in pers. I singul., I, 
II, III plur. de la perfectele in - s e i : zise, ziser&m, zi- 
ser&ti, zisera. In veac. XVI §i XVII ins& se mai con- 
jugau forte inc& trei perfecte (in -i): A E A ?i A^A^A 6 ' 
AEujh, a^A^, A*A^, A^m, A*A*P* ; <|>ehm ? i (J)emw, 
4>emeiijh, (jvbiE, ({rkMEM, (fvkMEm, (jrknEpa ; vini, vine^i, 
bhne, vinem, BMNErn, BMNEptt; poate c& fisteti, stete§i, 
sfbte, stfbtem, sffetet, stffctera, care nu este probat 
inca. Pretutindene. 

X) Persoana intiia sing, de la perfeetul in -sei 
(=lat. - si n'avea accentul pe ultima §i nici termi- 
na$ia analogic^ de astazi -sei, ci era terminate in -§i 
sau -§iu neacc. : ale§i, aprin^i, cerii^i, etc. Pretu- 
tindene. 

\l) Persoanele I §i II plur. perf. indie, nu erau, 
ca ast&zi, cu forme analogice, date dupi persoana' III 
plur., ci p&strau formele latine^ti: Ifiud&m (=Jaudavi- 



*) Conjugare forte a perfectului se nume$te aceea la care 
accentul cade pe radical, iar conjugare slaba a aceluia§i 
timp se nume^te acea la care accentul cade pe terminate. 
In limba latina conjugarea forte era bine reprezentata prin 
perfectele in -$i, -i §i -ui, al&turi cu conjugarea slaba din 
perfectele in -vi (-avi, -e'vi, -ivi). Din cele 6 forme de 
perfect latine§ti noi Rominii am mo§tenit 5, -avi, -ivi 
-ui, -s,i, -i, iar pe cele forte le-am prefacut cu vremea 
prin analogie In slabe, ori li-am stramutat accentul pe ter- 
minate, procedind de altfel in aceasta privinfa mina in 
mina cu toate limbile romanice 



Digitized by LiOOQ IC 



— 106 — 

mus), l&udat (=laudavistis ?) : auzim, auzit; tacum, t&- 
cut; dusem, duset. Pretutindenea. 

v) Persoanele I §i II plur. pluscaperfect. nu erau, 
ca ast&zi, cu forme de analogie date dup& persoanele 
corespunz&toare ale perfectului, ci p&strau formele la- 
tine^ti : l&udasem (=*laud&ssemus=laudass£mus), l&u- 
d&sefi (=*laud&ssetis=laudass6tis) ; auzisem, auzisefi; 
t&ciisem, t&cuse$i; dus^sem, dus^seji. Pretutindenea. 

o) Pe ling& forma pluscaperfectului de ast&zi (= 
pluscaperfectul conjunctivului latinesc) se mai intre- 
buin|a o forma perifrastic&, compusS, din auxiliarul 
slnt la timpul imperfect §i din participiul trecut : par- 
ticipiul adese se acorda cu subiectul ori cu obiectul 
drept al verbului: ovnTh am8 <\ e -fl eh ae A EnA P mE E P A 
benhiih, Caz. I,Dum. Ill dupS, Rusal; me ameijih wamemh 
wpKM EpA A83HIJH ftE irfccmt a8 Ic Bib). Or. Fac. XIX, 
4; npE oypMft A/rkpCEptt MtfEpMAE me EpA benhitie a e 
jfi taahaeh, Tetr. Tr. Luc. Nr. Ill; p&cnSNAEp'k amS 
A8Ain* EpA GiMEWN, Caz. II, a doua Dum. Februar.;etc 
Foarte des. 

x) Pe ling& forma condifionaiului de ast&zi se in- 
trebuinja §i o alt& forma, perifrasticft, compus& din im- 
perfecta si perfectul auxiliarului voiu §i din infiniti- 
vul verbului: cu imperfectul lui voiu se forma pre- 
zentul condtyionalului, §i cu perfectul lui voiu se for- 
ma perfectul condtyionalului. lar perfectul condtyiona- 
lului (fn acestchip format) de la auxiliarul slnt combi- 
nat in mod perifrastic cu participiul trecut al verbului, 



Digitized by LiOOQ IC 



~J 



— 107 — 

forma in veac. XVI §i XVII un timp trecut de con- 
ditional, pentru care nu este corespondent in limba de 
ast&zi: e amec[tia n8 J|t c^MK^m^, na a e * Bp*k <\>\\ ^ 

C^MK^ITIA AHECmA BMNftEKAmb, NS Bpt (|)H ITlZKSmh 
AE AMECniA CyrEAMCmSAb, HHIH lOAEH (j)&ptt BOpOAB^^HBpt. 

Bibl. Or. Fac. XXIX, 22 ; A* °Y N A E H0M AMI * Bp8mb n8- 
iwk ijjh KoyM Ka ba ahacctia hoaw smhe ? Bibl. Or. Fac. 
XLIII, 7; KoyM AMb Bp8mb <J>h <J>8pAiiH AEPEnmb am^a 
AE aa kaca AM\NSma8 ApyMMmb ca8 AO^ph, Bibl. Or. 
Fac. XLIV, 8. §i tot a§a §i In c&r^ile din veac XVII. 
Foarte des. 

p) Persoana a doua plur. imperativ. negativ suna 
l&udare|i, t&cere$i, rumpere|i, auzirefi. Formele^'aceste, 
intrebuinfate pretutindeni, i§i au originea In alipirea 
sufixului -fi, ce se gase^te la toate persoanele II plu- 
rale, c&tr& inflnitiv, care servea, ca §i ast&zi, ca per- 
soana I singul. a imperativului. 

a) Infinitivul avea forma intreagS, laudare,- t&cere, 
rumpere, auzire, tnvremece ast&zi el a perdut silaba 
-re. Pretutindenea, 

t) In veac. XVI, XVII erau dou& participii in-t*) 
mai mult declt astazi, fapt §i tort: wh k8 ^mopi^m 
j|imoApHEmEBEpH, Ps. ps. XVII, 29 ; kx he h^m j|unop- 



*) In limba romineasca sint cinci forme de participiu tre- 
cut, -it -it, -ut, -s, §i -£, toate mo^tenite din latine^te. 
Forma -t a fost inlocuitS In mare parte prin una din ce- 
lelalte patru, iar vechile participii In -t au devenit sub- 
stantive: fapt, fapta -facut; tort, toarta— tors ; unt — uns ;etc. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 108 — 

m8 AcmE, 34, Deuter. XXXII, 20; — smce, w, MApE na- 
KAmb a8 <f>Anmb AMEcmb Napo^fe, Bibl. Or. Ex. 'XXXII, 

31 ; HAAE BEftEpOACE UJH MAAE NEBE^EpOACE E8N&fTlttlJb KA- 

piAE 4vh nom ca8 (J)Anmi^ 17 , loan Cris f. 21 v. etc. 

u) La numeralele ordinale al optule, al patru- 
1 e, care slnt formate, ca toate numeralele ordinale, din 
cardinalele corespunzatoare prin alipirea pronumelui al 
la inceput §i 1 e la sfir^it, articolul de la sfir^it nu 
era le, ci lu: aa oAmpoyA sau aa riAmpSAb, Tetr. Tr. 
Mat. Nr, 57; «, f. 17 v. bis; 3 , Apoc. VIII, 12; " l8 , f. 
171 r.;— aa wnm8Ab,p s . ps. VI, 1; 25 , f. 18, r. bis; 
2 , a doua Petr. II, 5; 12, f. 135. 

c) Sintactice. 

a) Articolul eel se putea pune peling& substan- 
tiv, §i anume tnaintea substantivului, chiar atunci cind 
substantivul n'avea un adiectiv ori un participiu pe- 
ltng& dinsul : c'ble cuvintele cu nebunie cine le-ar spu- 
ne, Caz. II, XX, 14; s& r&sipim c'Kle p&cate ce-s legate 
tntru sufletene, ib. XXIX, 5 ; se ivi atunci cea stea co- 
mit ca sabie, 55, Cuv, I, 374. Rar. 

(3) Ctnd adieetivul se intrebuinfa singur, subin|&- 
leglnduse substantivul, putea primi §i articolul /, nu 
numai articolul eel, ca astazi: mai tarele, etc. 

f) Pronumele scurtate de genitiv-dativ se intre- 
buinfau tot a?a de bine in urma ca §i Inaintea verbu- 
lui; KA8m^ cnpE nxM^Hmb ujm (j)A4EAb a mpEM«pACE, 
Ps. ps. CIII, 32; ({>apa iJiHpt yioaeliSaSh ba CKOAmEAh, 



Digitized 



by Google 



^ L " -J 



— 109 — 

i4, f. 30 v. Nr. 203; M^A^a hea MHpENECKh ra MEp- 
mAAb ft8n& boa a8m. ib. f. Ill v.; etc. 

B) Participiul trecut intrebuinjat in diferite tim- 
puri perifrastice se putea acorda cu subiectul ori cu 
obiectul drept. Cu deosebire acordul participiului avea 
loc la perfectul perifrastic al indicativului eel compus din 
perfectul auxialiarului sint $i participiul trecut (cf, §i 
39 b o, *). 

d) Lexice. 

a) Se intrebuintau cuvintele urm&toare : adev&r&- 
tate (adevar), de§artate (de§&rt&ciune), indur&tate (in- 
durare), intreg&tate (intregime), mes&ratate (nenorocire), 
p&n&tate (ticalo^ie, chin, tinguire); adevericiune (ade- 
var), albiciune (albeata), asupriciune (asuprire), cume- 
necaciune (Impart&§ire), cumpliciune (grozavie), des- 
cumparaciune (rescuraparare), fataciune (p&mlnt falina), 
imp&caciune (impacare), imputaciune (ponos), verb a se 
imputa (a se certa), intreg&ciune (faptul de a fi intreg 
§i nevat&mat), intunec&ciume (orbire), las&ciune (ier- 
tare), luminaciune (luminare), mir&ciune (mirare), orbi- 
ciune (orbire), periciune (peire), plin&ciune (culme), 
p&r&siciune (par&sire), peregrin&ciune (calatorie), r&piciu- 
ne (hr&pire), ru^in&ciune (ru^ine), secer&ciune (sece- 
rare), seteciune (ar§if&), uniciune (unire), vindec&ciune 
(vindecare) ; ad&postitur&, ad&us&tura, adevar&tur& §i a- 
deveritur&, adormitur&, ajut&tur&, ap&r&tur&, arat&tura, 
armaturS, ascultfttura, asupritur&, alerg&tura (misiune), 
batjocoritur&, chem&tur&, contenitur&, cuget&tur&, cu- 

Digitized by LiOOQ IC 



— 110 — 

nosc&tura, dereptatura, descoperituia, descumparatura, 
despuetura, descusatura (Imboldire), fericitura. impaca- 
tiir&, imparechetura, impetritura, inchegatura. indemna- 
tura, indereptatura, Indulcitura, tndur&tur&, tnso^iturft, 
inj&legatura, nein^elegatura, intrebatura, !ntreg&tur&, 
fnvarto§atura, invincatura, Intorcatura, lucratura, lu- 
minatura, luptatura, mingiietura, nascatura, nec&tur&, 
nodatura, orbitura, precepatura, pierzatura, purtatura, 
privighetura, puntura, r&pituri, ratatitura, r&frecaturfi, 
(petica), rasf&^atura, sfinjitura, sarutatur^, schimbatura, 
^iruitura, scaidatura, gtiuturi, ne$tiutur&, scuiatura, sira- 
$itura, spurcatura, statatura, tematura, turnatura, ucisatu- 
ra, vazatura, nevaz&tura, zicatur&, etc ; cursura, tntorsura, 
prinsura, unsura, etc.; casatoriu (casnic), dator (data- 
tor), d'btoriu plr. d'^toare §i datoriu plur. datoare 
(datorie), despuietoriu (biruitor),faptoriu (facator), lumi- 
nator (corp luminos), muncitor (tiran), protectoriu, os- 
patatoriu (staplnul ospatariei), sarbatatoriu (praznuitor), 
strigator (diacon), §tergatoriu (§tergariu), cursoare (scur- 
sura), fatatoare (locul wide fata oile), giudecatoare (lo- 
cul unde se face judecata), intinsoare (a§ternut), mul- 
gatoare (locul unde se mulg oile), pusoare (punere)> 
raposatoare (sala§), scuiatoare (sculare), sfinfitoare (lo- 
cul unde se fac lucruri sfinte), taetoare (sacure); a (la, 
pentru, spre), adepreuna (companie), adevarare (adevar), 
agru (pamlnt), acmu (acum), albugine (albeaja, boala 
de ochi), aua (poama, striigure), astruc (inmormintez), 
aulm (adulmec), brudel (tinar), blem (haidem), blemi 
'vino), biaraati (mergeji), balan (baie, din acela§i ra- 



Digitized 



by Google 



— Ill — 

dical kaax- al cuvintului v. slov. KAAamHHA=lacuna, 
stagnum, de unde a e§it §i vorba romlneasca balta), 
bu§ii (pumnii), cuno^tinfi (cunoscuji, prietini), cur inf. 
curere perf. cur§i (alerg), cost inf. custare (=constare, 
traesc), c&telin (incet), cobuz (psaltire), contininfa (cum- 
patare), cuminicare (imparta§ire), carea§i dinse (fiecare 
dintre dinsele), ciocotnija (ling&u), ciovlica (cucuvaie), 
colun (asin salbatic), cucura=tolba pentru sageti, de- 
jjerjie (parasire), de^tind §i denting inf. de§tindere perf. 
de§tin§i (=descendo, ma cobor), desting inf. destinge- 
re, perf. destiniji (=destinguo, deosebesc) ; dodeiala, do- 
deesc, dodeitor (=AOft , btamH, sup&rare, supar, supa- 
rator); delung (ma—, ma despart), draci (du§mani), 
dorire (dorinfa), deszic (ma — , imi iau ziua buna), d&- 
naoar& (odinioara), decinde (=de+hic+inde, deceea par- 
te), destatut (depus), darsta §i d&r§tin& (sac), dezgraesc 
(tagaduesc). dezvoalbere (m&estrie), dichis (unealta), 
drob (m^runtaie), duda(tub), duvalma (harmasar), e 
(=et, §i), funicel (ulcer), f&recare (a tn^ela), fugire (re- 
fugiu), fiecarelecine (oricine), fruncea (=fronticella, 
frunte), formuesc (inchipuesc), figura, fae§a (=foae§a, 
stufoasa), feciorifa (fecioara), f&r lucru (fera folos), 
foi§or (sala de recepfie), fringhie (stofa prefioasa), 
gaica (corb), godinac (piacinta), giurule (pantalon), 
gruiu (deal), giune (ttn&r), giude$ (judecator §i jude- 
cata), greafa (greutate), gint [(neam), gatat (gatit), hi- 
ri§a (cauza), hereghie (=*heredie, clironomie), haolit 
mingiiat), iu §i iuo §i ioo (=? \ ubi+?,unde), ilustru §i i- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 112 — 

justriu §i ilustrat, intort (indMtnic), in zalud (in z&- 
dar), inc&resc (incalzesc), incind sau incing inf. incin- 
dere perf. incin§i (aprind), invasc perf. fnv&scui sau in- 
ve^tiiu III conjug. (=investio; imbrac), invlnc perf. in- 
vincuiu III conjug. (=*invinco, inving), intun-krece (zeci 
de mii), invftluiala (nevoie), inhire^i (in sine), ijisufletat 
(insufletit), infricat (infrico?at), fnvit, tnfr&m$at (=*infru- 
mo§at, infrumusef at), invtrvomat (cu virl), lostun (guzgan), 
linged (bolnav), lucraret (harnic), m&ciuca§ (calau), mi|ele 
(— cor&biei, ancora), mesc (scot, d. p. ap &), inojren (fra- 
sin), mozavir (denunt&tor), raozaviresc (calomniez), mur- 
sec (devorez), uitser (nenorocit), meseresc (s&racesc, 
neutru), meserez (sar&cesc, trans.), mesererie (Indurare), 
mai (mai mult), mitnic (vam&), mo^nean (clironom), 
mi§elnita (nenorocire), nalsusul (de sus in jos), ni§chi- 
tel fputin), netare (slab), nusul (=*ntsul, insul, din- 
sul), niceleac (nici o leaca), nenevestita (fecioara), oa- 
met (mutyime de oameui), oblicesc (=0KAHMMmH ; aflu), 
ofer, ocinft (mo§ie), ocin&tor (parta§ la nio§ie), orariu 
(plasca diaconului), or§inic plur. or^inice (catifea), p&ini- 
chiu (p&ring), pestire (intirzireie), plocad (cerga), pr£s- 
tur& (iap&), pre (prin), prespre (peste), partnic (p&rta§), 
popor, pr&viri§te (priveli^te), privity (=npHB , kmHH, co- 
mis, humanns, — iertaciune), p&tuesc (nacajesc), plintA 
(talpa), poetic (poet), propriu, p&n&tai perf. (prez. in- 
dicate §i infinitivul nu sint probate, suferiiu), r&duc 
(seaman), rub& (cirp&, peticft), rasuflet (r&suflare), 
rost (faf&) 9 repaos, somar (=mediolotinul saumariura, 
onus — sarcina, sarcin&), sahaidac (s&geat&), s&m&rit (ve- 



Digitized 



by Google- _. ).- 



— 113 — 

sel), scar&ndivesc (m& — , m& dezgtist), slomn (vcstibulul 
bisericei), st&var (harmasar), s&ldu§ (mla§tin&), s&vai c& 
(raacar c&), s& (=si, dac&), slobozie (libertate), stllp 
(turn), sufruncea (=sub+fronticella, sprinceanft), stra- 
lucoare (str&lucire), sedar (— sed-f-dar, tns&), spat& 
(sabie), smint& (sminteal&), §erb (sclav), t&mbar (un fel 
de hain&), tar (sarcinft), tivknft (cfrpa, petic&), team&t 
(temere), truft (trufie), teorie (?), tic&itesc (tic&esc), 
trezvie (trezie), toh& (hain& femeeascft), unuJcinescu (fie- 
care), viu perf. vi§i inf.? (=vivo, tntesc), virtejesc (m&— , 
ma r&p&d), ver^uri (versuri), zgarbur£ (ciubot&), zilesc 
(petrec zilele), zg&u (trup), zbor (sobor), zboresc (m& 
zboresc, m& adun), zbori^te (=*sobori§te, teatru. adu- 
nare), etc. etc.; pe ling& care se pot ad&ogi o mutyi- 
roe de cuvinte intrebuintate nuinai in c&rjile biseri- 
ce§ti, toate imprumutate din limba veche slovenic&, pre- 
cum: blagorodnie (KAAropoANHie, distinc^ie), bogonosnic 
(= KoroNOCbNfc, purt&tor de Dumnezeu). cinonacialnic 
(=HHNONAHAAbHHKX, §ef), ciudese (^Hoyfto plur. Moy- 
A^ca, minuni), dvoresc (=AB0pHmH, servesc), dfcistvuesc 
(— A*" cmB0BAmM > lucrez), iscutenie (=HCKOYmAmH,cur&- 
$enie), ogodnic (=ovroAbMHKx, tngrijitor), prfcpodobnic 
(=nptni5A0BbNMKa, sfint), proizvolenc (= npOMjBOAbNZ, 
spontaneu), pamenfile (=riAMAmb, praznicele), plrvu — 
d. e. pirvudiacon (=npaBo, mai intliu), pla§tanit& (nAA- 
ijjanmua, plnza), pristoesc (npHcmAiarnM, sosesc, sint de 
fafa),spasenie(mintuire),stepen^(=cmEnEMb, grad), stlf& 

8 

Digitized by VjOOQ IC 



— 114 — 

(=Cma&kx plur. cha&ijh, la£), tvorej; (=mBppnmM, cre- 
ator), t&rsin (=mpacHNA, matas&), upov&int& (=oy- 

n&KArnM, nadejde), upov&esc (n&d&jduesc), utfiilenie (u- 
milin{;a), etc., etc. 

3) Adiectivele in-oriu, derivate din participiile tre- 
cute, aveau citeodaU valoare de participii active vii- 
toave:WH KaHftb bel(h j|VNrnpA j|vn iiXM^HmSAK ne rAcmE 
A^m^mopw boaw ^wmnSai*, Bibl. Or. Ex. XII, 22; 

CUIALJH WH BEAHl^M ASKpOypHAE MApH AAE AWMN8A8M KA- 
pEAEM (j)aK^mOp»0 J|tN SMWA ftE AcmasM, ib. Ex. XIV, 13 ; 
mpHMHCE KfcTE £0H ^NAHNfTlt (J)tl^EH ASH ^mom WpA- 
Ul8A U1H AOKtfA OyH^E EpA EA MEpr&mopiO, 2 ^i 34, Luc. 
X, 1 ; BEHHBOpb HIM BOpL BECfTIH ^tpBWlUMUJK ASM WA- 
MENHAOph MZCKXfTlOpH KApt (J)XK8 ^MHSAb, 3 , ps. XXI, 

32; yiopZM^NniSAb kapeaea ^m%pH a8h Iakobk cmz- 

mamopio, 8 , ps. CIV, 10; m* eijih ameaa he EpA benh- 
mopw?, 2 , Luc. VII, 19; etc. 

40. Iu afar& de fenomenele limbistice in§irate, 
care sint comune tuturor monumentelor limbei romi- 
ne^ti din veac. XVI, XVII, mai slnt altele care aparjin 
unor anumite locality. Anume: 

a) In Transilvania §i Muntenia r de la p. I §i II 
singul. prez. indie, p. II singul. §i p. Ill singul. plur. 
prez. conjunct, de la verbele a peri, a p&re, a dure, a 
siri, a cere, nu cizuse ci se p&stra Inmuiat : e8 niEpH 
^e cf)OAME ; Tetr. Tr., Caz. I, Caz. II, Luc. Nr. 79 ; A*** 



Digitized 



by Google v. 



— 115 — 



mmhe MfcpH ex k^m, ib. loan. Nr. 6 ; ex h8 b& napE k& 
am BENHmb ca n8w iiame, 34 , Mat. X, 34 ; ka c& pb- 
CApE ujh ck KptcK* A*P* nmAm e, Caz. II, Dum. XXIII 
dupH Rusal.; etc. 



Inmuiarea lui r se constats de la p. plur. ale con- 
junctivului, unde a nu s'ar fi pref&cut In e (ca in e- 
xemplele de mai sus pare, r&sare, sau ca in ex. 
limbei de azi paie, rasaie) daca n'ar fi fost d pre- 
cedat de un sunet palatal. 



b) In Muntenia f j, sunau In veac. XVI, XVII 
gutural, iar In Moldova palatal, pe cind ast&zi din con- 
tra sunetele £, j sint muiate in Oitenia, iar in Moldo- 
va §i Muntenia pan& la «Milcov sint guturale (Tictin, 
Stud. 99 sqq.*). 



L 



In Dacia se mai pastreazfc inca pe ici pe colea r&ma- 
y\\e din fer.omenele limbistice care caracterizeaza limba 
rominft din veac. XVI §i XVII (Despre dialectal macedo- 
nean vezi 18 obs.). 

a) In Muntenia se intrebuin{eaz& incS, (rar) pluscaper- 
fectul indicativnlui perifrastic : era plecat in pefit {Isjrirescu, 
Leg. p. 35). 

b) In valea Hategului exists, Inca perfectul forte dedi, 
dede'^i, dfcde, d*kdem, d'kdet, dfcdera (Col. Tr. 1883, 
p. 229, nota. Marturia D-lui Ar Densu§anu). 

c) In Transilvania se gase^te perfectul forte steti, ste- 
te'sj, sfkte, sfktem, sfktet, sfktera (Cipar. Princ. d. 
limb. p. 157. M&rturia lui Cipariu). 

d) In §teiu (cf. 3(> nota, d) se pastreaza incS, acordarea 
participiului din timpurile perifrastice (39 c. B) ^i timpuri- 
le perifrastice ale condtyionalului eele formate cu auxilia- 
rul vrea (39 b '"). 



Digitized by LiOOQ IC 



— 116 — 

41. In veac. XVI §i XVII erau in limba romi- 
neasca, ca §i ast&zi, doua, dialecte stilistice (precura de 
altfel la toate popoarele cu oarecare cultura au fost 
§i sint, fa{& in fata, aceste doua, dialecte stilistice: la 
Greci, Latini, etc., printre popoarele cele vechr, la Ita- 
lieni, Francezi, Germani, Turci, Armeni, etc., printre 
cele nou&): unul vorbit in afacerile de toate zilele, al- 
tul vorbit numai in ocazii solemne; unul scris in scri- 
erile destinate a fi cetite numai de pujini, iar altul in 
carfile destinate pentru marea publicitate. Pe eel din- 
tiiu il numim, dup&cum este obiteiul, limba vorbita, sau 
populara $i pe eel de-al doilea limba scrisa. 

Limba romineasca vorbita din veac. XVI, XVII se 
g&se§te in actele publice §i se deosebe§te de limba ro- 
mineasca scrisS, din acela§i timp in urmatoarele puncte. 

a) Toate fenomenele limbistice tartrate sub III B 
ca aparjinlnd excluziv limbei romtneijti din veac. XVI 
lipsesc limbei populare din acest secol, astfel incit lim- 
ba romtna vorbita, din al XVI secol este identic^ cu cea 
din veacul urmator. 

b) Fenomenele limbistice tartrate sub IV B ca a- 
par^inind limbei romlne§ti din sec. XVI $i XVII se g&- 
sesc cu mult mai rare in limba romineasca popular^ de- 
cit in cea scrisa. Adeseori se tntimpla chiar ca un act 
public oarecare din veac. XVII s& nu se deosebeasc& 
intru nimic din punct de videre al limbei de limba ro- 
mineasca, vorbita, de asta,zi. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 117 — 



Date biografice. 



42. Scriitorii romini din veac. XVII stnt urm&r 
torii, dintre care de la unii se cunosc numai numele. 
a) In Transilvania. 

a) Ieromonahul Silvcstru. A tradus Noul testament 
din B&lgrad (38 I a «) ?i Cazania I de la Govora (38 
I a 25 ). 

P) Popa loan din Vinfi. A tradus Secriul de 
aur §i Carare pe scurt (38 I a 5 , 6 ). 

„ 7) $tefan Fogaraqi. A scris Catehismus (38 I a 2 a). 

S) Preotul loan din Stmpetru. A scris sbornicul 
de sub 38 I a , 4 . 

e) Alexandru Dascalul A scris un Triod §i un 
Penticostariu (38 I a 80 , «i). 

C) Teodor Corbea. A tradus in versuri Psaltirea 
(38 I a 82 ). 

yj) loan VisJcL A tradus 150 de soltari din Psal- 
tire (38 I a 8 » a ). 

b) In Moldova. 

a) MitropoUtul Varlaam. De neam Mofo'c. Mitro- 
polit al Moldovei de la 1632 p&nS, la 1652. La 1642 a 
luat parte insemnatd la sinodul, compus din c&lug&ri 
greci, ru^i, moldoveni §i munteni(?), care s'a tinut la 
Ia§i pentru a lua m&suri contra ereziilor calvine ale 
patriarhului de Constantinopole Chiril Lucaris §i con- 



Digitized by VjOOQ IC 



— US — 

tra propagandei calvine^ti printre cre§tinii ortodoxi din 
Transilvania. A scris Raspunsuri la catehismul calvi- 
nesc (38 III 7 ) ?i Evanghelia inv&t&toare (38 I a 12) 
„Din documentele m&n&stirei Sacul se.vede ca^anii din 
urma ai vie|;ei §i ira petrecut in retragere la aceasta 
m&nastire, unde se gase^te subscris ca bivmitropolit 
panft pe la an. 1657, cind §i-a facutultimul testament." 
$) Mitropolitul Dosoteiu. C£lug&r de la manas- 
tirea Pobrata, pe care a reparat-o §i inchinat-o S-lui 
Mormfnt la an. 1677, pecind era mitropolit de a doua 
oar& in Moldova. Dupace a fost inttiu episcop de Hu§i 
(pe la 1658) §i apoi de Roman (pe la 1659), a fost 
in dou^, rinduri mitropolit in Moldova, mai intiiu pana 
la an. 1673 (c&ci anul suirei sale pe tronul mitropoli- 
tan nu se cunoa^te) §i apoi intre anii 1676 §i 1687. 
La 1673 a fugit impreuna cu Petriceicu Voda In Polo- 
nia, de unde s'a intors in fara la 1674. Dumitra^cu 
Voda Cantacuzin Pa $inut inchis in Man. S-lui Sava 
(Ia§i) timp de doi ani, p&na la 1676, ctnd Pa reinte- 
grat in scaunul mitropoliei.. In anul 1687, persecutat fi- 
ind de Voda Constantin Cantemir, care c&patase con- 
tra lui afurisenie de la patrarhie, a profitat de invazia 
Le^ilor in Moldova sub loan Sobietki, a luat cu sine 
odoarele mitropoliei §i moa§tele S-lui loan eel Nou de 
la Suceava §i a parasit fara pentru totdeauna retragin- 
duse la tlrgul Jolcfa (Zolkiew). Cit a stat la Zolkiew, a 
fost in mare cinste la curtea Poloniei ?i regele Sobiefki 
il punea „de se imbraca cu ve§tmintele cele scumpe 
§i odoarele mitropoliei tarei noastre §i slujea leturghia 

Digitized by VjOOQ IC 



— 119 — 

in zilele mari §i Iordan la Boboteaz& cu ceremoniile 
dup& obiceiul t&rei noastre §i se mira craiul §i tofi 
domnii le§e§ti." La 1701 Petru eel mare Ta numit e- 
piscop la Azov. La 1711 a murit la Taganroc (Rusia>. 
Era om invatat §i trecea de sfint: „nu era om prost 
de feliul lui, era neam de mazil, prea inv&Jat, multe 
limbi §tia, §i deplin c&lug&r §i cucernie, §i blind caun 
miel. In Jara noastra pe acele vremi nu se afla om ca 

acela Cantemir Vod& s'au fost mfniat foarte r&upe 

acel mitropolit §i i--au fost f&cut afurisenie de la Pa- 
triarhi, dar nimic de dinsul nu s'au atins, c& zic oa- 
menii c&-i sfint." A scris Psaltirea in versuri, Acaftis- 
tul, Dumnezeeasca leturghie, Molitvenicul de-nt&les, 
Psaltirea de infales, Parimiile, Sinaxariul (38 I a i 5 , 
is, I?, is, 19, 20, 21), Pomelnieul domnilor Moldovei (38 
I a 4s). 

i) Eustratie Logofatul. Mare logout pe vremea 
lui Vasile Lupul. A scris §apte taine §i Pravilele lui 
Vasile Lupul (38 I a i 8 , 14). Manuscrisul lucrarei din 
urm& Tarn insemnat sub 38 I a 5 C . Eustratie logof&tul a 
compilat cronicele Moldovei (38 II u). 

0) Nestor §i Grigore Urcche. Cel mai vechiu croni- 
car moldovan a carui pomenire s'a p&strat este un U- 
reche, vornic mare, care parte a compilat parte a scris 
ca cronicar Domnii Jarei Moldovei §i viata lor (38 II t ). 
Care ins& a fost acest vornic Ureche. nu se §tie cu si- 
guran$&, c&ci au fost dpi vornici mari in Moldova cu 
acest nume, parintele §i ficiorul, §i amindoi au tot atita 

Digitized by VjOOQ IC 



— 120 — 

drept s& fie considerafi ca autori ai cronicei poinenite. 
pentruca, daca pe de o parte tn ptefaja ei, astfel precum 
ni s'a p&strat in copii tirzii din al XVIII secol, Grigore 
Ureche se isc&le§te de desupt, dinduseln modul acesta 
el de autor, §i dae& cronicarii urm&tori Neculam Costin 
§i Neculcea pominesc tntr'adev&r ca Grigore Ureche a 
scris Doranii Moldovei §i viaja lor ; pe de alt& parte 
evenimentele dintre 1560 $i 1594 slnt scrise de autor ca 
de ua contemporan, iar Grigore Ureche pe la 1594 a- 
bia se nascuse, §i in ce prive^te isc&litura de sub pre- 
fa{&, ea a putut fi odat& numai Ureche §i apoi Schim- 
batA cu timpul de compilatori care, ca §i Neculaiu Cos- 
tin, se vor fi in^lat asupra adev&ratului autor prin a- 
ceea c& amindoi Ureche au fost vornici raari, c& au trait 
cam mult inaintea lor §i c& despre dreptul lor de pa- 
ternitate asupra cronicei n'au aflat decit din tradijie 
$i din predoslovia cea isc&lit& numai cu Ureche. 

De aceea vom spune cite date mai importante se 
cunosc §i din viaja lui Nestor Ureche, tat&l, §i din a- 
cea a lui Grigore Ureche, fiul. Dar va trebui s& po- 
menim intiiu ca parerea predomnitoare p&n& astazi este 
c& Grigore Ureche a scris. 

Nestor. Ureche. Din neam boeresc vechiu, pomenit 
prin acte publice inc& de pe vremea lui Alexandru eel 
bun. La 1572 uricariu la logofefia cea mare. La 1592 
Aron Voda Pa numit mare logof&t $i cind (in acela^i 
an) a fost mazilit, Pa l&sat s& p&zeasc& scaunul dom- 
niei p&n& la intoarcerea sa cu domnia de a doua, care 



Digitized 



by Google 



— 121 — 

a avut loc la an. 1593. Nestor Ureche, cu toate cS 
In favoare la acest domn, n'a voit s& execute omorurile 
pe care Aron Vod& i le poruncea printr'un trimes al 
s&u de la Constantinopole, §i a preferit s& fug& in Jara 
lessen la al$i boieri, fugiti tncft mai de Inainte acolo. 
La 1595 s'a intors in $ar& impreunft cu Ieremia Mo- 
ghil&, care a pus mina pe domnie cu ajutorul Le§ilor, 
§i in tot tirapul domniei acestuia (1595 — 1607) precum 
§i a succesorilor lui Moghile§ti (1607—1612) el a lost 
strins legat de soarta farailiei domnitoare, de la care 
a primit funcjia de mare vornic al $&rei de jos. De la 
1612 p&n& la 1615, ctt a {inut domnia dintliu a lui 
§tefan Tom§a, a trftit exilat impreuna cu Mogbile§tii in 
Polonia, de unde s'a intors cu doamna lui Ieremia 
Vodft §i cu ajutor le^esc pentru a pune in scaun pe 
Bogdan, ficiorul eel mai tin&r al lui Ieremia, §i in timp 
de un an (1615 — 1616), cit a Jinut domnia acestuia, el 
a administrat toate afacerile |arei. Era om foartepri- 
ceput tn afacerile publice, ^i, mai ales in timpul cit au 
domnit succesorii lui Ieremia Moghil&, a fost consilie- 
rul principal §i eel mai priceput altronului. De la 1616, 
odat& cu caderea din domnie a familiei Moghila, s'a re- 
tras §i el in viafa private, din care n'a mai e§it p&n& la 
moarte, a c&rei an nu-1 cunoa§tem. Nestor Ureche a zidit 
biserica actuals de la m&n&stirea S&cul la an. 1602. 

Grigore Ureche. Ficior al lui Nestor Ureche §i 
credincios casei Moghile^tilor intocmai ca §i tat&l s&u. 
Cind a fost exilat Moise Moghila in intiia domnie (1631), 
Grigore Ureche, deja spatar mare, §i care poate mai 

Digitized by LiOOQ IC 



— 122 — 

intiiu de la Moise MoghilS. primise aceastA direg&torie, 
a fostunul din frunta^ii boieri care au plecat la Cons- 
tantinopole s& protesteze incontra numirei ca domn a 
lui Alexandru Ilia? §i care apoi au sculat fara contra 
lui $i l'au s.lit sa p&r&seasc& domnia. Vasile Lupu l'a 
faeut vornic mare de f-ara de sus. De la an. 1645 in 
gios nu se mai pomine^te nimic despre dinsul. 

s) Miron Costin. Mort 1692. A fost eel dintiiu 
Moldovan cu inv&Jatura sistematica §i de aceea, in 
diferitele inalte slujbe publice pe care le-a avut (vor- 
nicia de |&ra de jos 1674 — 1680, logofetia cea mare 
1680 — 1684, st&rostia de Putna 1685) a jucat rol pre- 
poderant printre colegii s&i de divan, §i sub un §ir intreg 
de domni (Vasile Lupu, George §tefan, Ghica, Petri- 
ceicu, Dimitrie Cantacuzin, Antonie Ruset, Duca eel bii- 
trln, Constantin Cantemir) in timp de 30 §i mai. bine 
de ani, de la 1653 — 1686, de pe cind era tinar §i n'a- 
vea inc& inalte slujbe p&na aproape de moarte, el a 
fost considerat ca omul eel inv&tat §i meijter pe care 
fara §i Voda il puneau inainte la vremuri grele : Vasile 
Lupul s'a servit de dinsul pentru a se infalege cu Po- 
tofki, starostele de Camenifa, contra lui §tefan Gheor- 
ghe care venea cu oaste ungureasca s&-i r&peascS, tro- 
nul(1653); succesorul §i du^manul lui Vasile Lupul, 
George §tefan, tot pe el l'a trimes la Bucure^ti s& tm- 
b&rbeteze pe Constantin Basarab in alianja proiectatfi, 
cu Racofi al Transilvaniei in contra Turcilor; pe din- 
sul l'a trimes Petriceicu Vod& la vizir (1672) in oas- 
tea turceasca dinaintea Camenifei, cind vizirul, bucu- 



♦ 



— 123 — 

ros c& a luat Camenifa de la Le§i, a cerut lui Petri- 
ceicu sft-i trimeat£ un boier „care a fi mai de treab&" 
pentru ca s& 1 intrebe dacft li place ori nu Moldoveni- 
lor s& se intind& Turcul. prea mult pe lingS, Moldova ; 
§i In timpul lui Dimitrie Cantacuzin de dou& ori a fost 
trimes in Jara le§asc& s& preg&teasc& tractatele dintre 
Turcia §i Polonia (1675); — iar pentru a vide ctt de 
mare a fost influinfa lui ca om de stat in afacerile 
publice. va fi de ajuns s& ne gindim c& el a pricinuit 
c&derea a trei domni, a lui Petriceicu, Dimitrie Canta- 
cuzin §i Antonie Ruset, §i ca a hot&rit el singur in- 
treaga purtare a lui Constantin Duca eel batrin, ctnd 
s'a tutors din expedijia de la Viena contra Austriei, 
§i cind numai dup& sfaturile lui Miron Costin n'a pri- 
mit acest domn ospitalitatea principilor Transilvaniei §i 
Munteniei, Apafi §i §erban Cantacuzin, ci a trecut de 
a dreptul peste munti in Moldova, la Domne^ti, unde-1 
a^tepta invingerea dec&trli Le$i §i exiliul. Pe la 1686 
a p&r&sit viata publico din cauza intvigelor unor boieri 
in favoare la Constantin Cantacuzin, anume Cup&re§tii. 
Un frate al s&u, Velicico, care fusese batman pe vre- 
mea cind Miron Costin era staroste de Putna, dizgra- 
$iat §i el de Vod& Cantemir prin intrigele acelora§i 
boieri, jji dezgustat irapreun& cu toat& fara de minc&- 
toriile Cup&re§tilor, s'a f&cut atunci capul unui complot 
contra lui Voda : compiotul ins& a fost descoperit, Velicico 
a fost b&tut cu buzduganul de Cantemir §i apoi ucis, §i 
Miron Costin, care nici nu luase parte la conspiratie, 
atras in peirea fratelui s&u de insinu&rile Cup&re§tilor, 

Digitized by LiOOQ IC 



— 124 — 

care ziceau lui Cantemir „acum, de vreme [c& ai o- 
morit pe Velicico, trimete de prinde §i pe fratesftu Mi- 
ron logofatul de-1 omoar&; vinovat ori nevinovat si nu 
scape, ca apoi inc& a fi mai r&u§i de tine §i de noi," 
a fost luat de slujitori de la mo§ia sa B&rbo§ii. unde 
tocmai i§i Inmorminta sojia, §i dus la Roman, unde i 
s'a t&iat capul. — Era franc, viteaz $i cavaleresc : cind 
l'a intrebat vizirul li pare bine sau nu Moldovenilor c& 
au luat Turcii Caraenita, a r&spuns „sintem noi Mol- 
dovenii bucuro§i s& se l&$easc& imp&ra|ia in toate p&r- 
Jile clt de mult, iar peste fara noastrft nu ni pare bine 
sa se la|;easca; u in mijlocul destraMl&rei domniei lui 
Constantin Cantemir, care batrin §i simplu lasa toate 
trebile pe mina lingu^itorilor, numai Miron Costin in- 
dr&znea sk spun& luiVod& la masil „maides cu paharele 
mftria ta, §i mai rar cu orinduelile, ca birul f&rei este 
iertat de Poart& r §i-i vrea s&-$i dai m&ria ta seamS, o- 
datA §i nu-i pute ; a cind a venit veste lui Duca Vodfi- 
la Domne^ti c& vin Le§ii sa-1 prinde, to(i 11 sf&tueau, 
dup&cum era §i folositor, sfi, se retrag& de o cam data, spre 
Foc^ani, unde era §i Doamna, p&n& va mai prinde la 
oaste, cftci erau numai 140 de slujitori peling& dinsul,. 
numai Miron Costin s'a opus strigind „s£ nu d&m lo- 
cul, c&p&mlntul acesta este fr&mintatcu singele mosilor 
§i str&mo§ilor no^tri (?!). a — Miron Costin inva^ase la 
§coale le§e$ti, la Bar in Ucraina (unde se gasea pe la 
1640); era om tnv&f at, mai ales in istorie $i cunosc&tor de 
literatura greac& §i latini. A scris 38 II 2 §i 38 la 47 , apoi 
Opisanie ziemi Moldawskiej i Multanskiej 



Digitized 



byGOQgl 



— 125 — 

przez Mirona Costyna. (Despre poporul Moldovei $i al 
t&rei romine§ti de Miron Costin), Daszow, 1684. Scrie- 
rea din urmfi, este ms., In versuri le§e§ti $i. dedicate 
regelui Poloniei loan Sobiefki, in original la Bibliote- 
ca Central^ din Bucure^ti, publicatft dupft. original de 
Dunin Borkowski in Pisma, Lwow, 1856, t. I p. 239 
— 274 §i apoi, in traducere romineascfc, de Hasdeu, 
Arh. ist. I, i, 159 sqq. §i de Mih. Cogdlniceanu in 
Letop. ed. II, t. Ill, 471 sqq. 

S) Neculaiu Costin. Mort Septembre 1712. Ficior 
al lui Miron Costin. Inv&Jatura pe care, mai mult&incfi, 
decit tat&l sSu, o c&p&tase la universitatea din Craeo- 
via, apoi imensa sa avere §i c&s&toria lui cu o fata, de 
domn, cu fata lui Duca Voda eel b&trin, au asigurat de- 
curind acestui barbat pe de o parte functiile cele mart 
§i pe de alta influin^a : incepind de la moartea lui Cons- 
tantin Cantemir, care a avutloc la 1693, p&n& la moar- 
tea sa, Neculaiu Costin a fost aproape neintrerupt in 
afacerile publice §i a ocupat una dup& alta funcjiilede 
hatman (1693—1696 iji 1701— 1704), vornic de parade 
sus (1705—1707), vornic de tara de jos (1709—1710), 
mare logof&t (1710 — 1712), sub 5 domni, cumnatul s^u 
Constantin Duca, Antioh Cantemir, Mihaiu Racovi|&, Ne- 
culaiu Mavrocordat §i D. Cantemir. Intocmai ca §i ta- 
tai s&u, era pe vremea lui omul eel mai inv&$at din 
$ar& §i la care se adresau to$i in imprejur&ri delicate: 
pe timpul cind se preg&tea r&zboiul intre Petru eel 
mare §i Turcii chema|ii in ajutor de Carol al XII, §i 
peclnd tara noastrft era vizitatft de straini insemnati, 

Digitized by VjOOQ IC 



— 126 — 

Neculaiu Costin era insarcinat si vorbeasci cu din^ii 
§i sa-i primeasca: „aija el fu trimes si primeasci pe 
marchizul Desalleurs, ambasador al Fran^ei la Cons- 
tantinopole, tot el fu ins&rcinat si complimenteze pe 
losef Pototki palatin de Halici §i partizan al lui Sta- 
nislau Lecinski, ce din Ardeai trecu in Moldova cu 
3000 de o$teni ; tot el fu numit jndecitor la tribunalul 
mixt ce se orindui in Ia§i spre a hotiri pricinile din- 
tre paminteni §i o^tenii striini cantonati in tari; a a- 
cestea pe vremea lui Neculaiu Mavrocordat; iar influ- 
infa lui se va pute cunoasjte dupi aceea ci el a con- 
dus intreaga administrate a cumnatului sau Constan- 
tin Duca in ambele domnii ale acestuia (1693 — 1696, 
1701 — 1704), ci la 1709, inainte de sosirea lui Necu- 
laiu Movrocordat, pe cind fara nu §tia pe care Domn 
il va trimete Poarta, boierii lui i-au incredinjat cii- 
micamia, §i ca domnii se intreceau care mai de care si-1 
inatye in boierie, indiferent daci erau Racovi$e§ti ori 
Cantemire?ti ori alfii oarecare. A scris 38 II 3 . 

V) Tudosie Dubau. Mare visternic pe vremea lui 
Antonie Ruset (1675 — 1678), la mazilirea ciruia acon- 
tribuit impreuni cu Miron Costin. Mare spatar sub 
Duca Vodi eel bitrin in a treia domnie (1678 — 1683) 
pini la an. 1681, cind, in urma persecutor lui Duca 
Vodi, care agiunsese si bati pe boieri cu buzduganul 
(intre atyii pe Tudosie Dubau) a fugit in fara le§asca, 
unde a stat pini la venirea lui Petriceicu Vodi cu a 
doua domnie (1683—1684). Mare logofit sub Vodi 
Constantin Oantemir (1685 — 1693), §i sub Constantin 



Digitized by VjOOQIC 



— 127 — ■ 

Duca eel tin&r (1693 — 1696), tn timpul caruia a fost 
mai intiiu mare ban, „iara dup&ce a murit Dimitra§co 
Ceaurul, l'a pus iar pe Tudosie Dubdu vel logof&t, §i 
fiind om de treaba, era dvoreala dupa vel logofat." 
Caimacam dupa mazilirea lui Constantin Duca, pana la 
venirea in Ia§i a Domnului Antioh Cantemir (au 1696), 
A scris 38 II 4 , f£r& s& se poata hotari ce trebue^te a- 
tribuit tn aceasta lucrare lui Tudosie Dubriu §i ce lui 
Vasile Ddmian, despre care nu §tim nimic. 

yj) loan Neculcea. Mort 1743 la mo§ia sa Prigo- 
renii, deling^, Tirgul frumos, care fusese mai inainte 
proprietatea cronicarului Ureche. Amestecat de curind, 
ca §i ceilalti cronicari ai Moldovei, tn afacerile publice, 
ag& §i sulger in timpul domiei dintiiu a lui Antioh 
Cantemir (1696 — 1701), spatar in a doua domnie a 
aceluia (1705 — n07), caimacam impreun& cu vornicul 
Iordache Roset, visternicul Hie Cantacuzino §i visterni- 
cul Hie Catargiu pe timpul clnd Antioh Voda in a doua 
sa domnie a mers cu boieri ;i cu salahori s& ajute la 
prefacerea Benderului, fugit in tara le§asc& de rSul 
lui Mihaiu Racovija o bucat& de vreme din domnia a- 
cestuia, Neculcea a trait retras in viaja private sub 
Mihaiu Racovtyli §i Neculaiu Mavrocordat (1708 — 1710) 
§i a jucat printre boierii Moldovei rolul eel mai impor- 
tant sub domnia lui Dimitrie Cantemir. Numit mare 
hatman de acest domn §i in cea mai mare favoare la 
dtnsul, precum singur spune „iar mai cu credinja §i 
mai ales toate trebile domniei era dup& mine loan Ne- 



Digitized by LiOOQ IC 



128 



culcea vel spatar," Neculcea a trecut prin toate peri- 
pefiile domniei celei aventuroase a lui Cantemir: s'a 
luptat In fruntea Moldovenilor alia^i cu Ru^ii la St&ni- 
le§ti contra Turcilor, a fost in primejdie de a c&de In 
mlnele Turcilor impreuna cu Vod& §i a trecut cu alfi 
23 de boieri tn Rusia la Harcov (1712). DupS.ce a stat 
exilatin Rusia 2 nni (1712—1714) §i in Polonia 7(1714 
— 1721), in care vreme mobile ii fusese confiscate, 
Neculcea s'a intors in Jara la 1721, §i-a c&p&tat ave- 
rea inapoi prin judecatft, §i restul vie^ei §i l'a petrecut 
mai f&r& intrerupere la mo§ia Prigorenii, ocupat cu 
scrierea interesantei sale cronice §i izolat de viafa pu- 
blica, Y'd care l'au mai ademenit numai pentru scurta 
vreme Grigorie Ghica, care l'a numit vornic de fara 
de sus ( 1 730), §i Constantin Mavrocordat, care l'a nu- 
mit membru extraordinar in divanul judec&toresc (1741). 
— loan Neculcea nu era om lnv&J;at, ca Costine§tii, da r 
de§tept in mod firesc. Bun osta§, precum se prpbeazi 
prin h&tm&nia data lui de Dimitrie Cantemir, care §tia 
foarte bine s& aleagft, §i prin increderea lui Petru eel 
mare, care in primejdie de a fi prins de Turci a a- 
lergat la priceperea lui loan Neculcea: „atunciam'au 
chemat pe mine, fiind hatman, §i mi-au zis, cutezavoiu eu 
cu 200 de dragoni §i cu o sutA de Moldoveni s&-l scot 
pre m&ria sa §i pre imp&r&teasa, c&va pute merge ca- 
are, sft-i scot in $ara ungureasc&, — c& in fara le§asc& 
nu cuteza, c&-i scria imp&ratului cneazul Dolgoruki eft 
Le§ii ii sint neprietini §i au strins oaste nu ea s&-i 
dea ajutor, ci ca s&-i stee impotrivS,,— §i sft lese pe §e- 



Digitized by LiOOQ IC 



■- *rt*' J 



— 129 — 

remet §i pe Dimitraqco Vodd In urma cu obuzul sase 
bata cu Turcii?" Mai presus de toate iubitor de pa- 
trie : ca cu boii tl tr&gea Dimitrie Cantemir In tara ru- 
sascft, caci de abia ajunsese la Kiev §i Neculcea in- 
cepuse numai decit sa deie inapoi spre Moldova. „Cind 
au vrut sa purceada din Kiov mulji Moldoveni au vrut 
sa ramlie acolo, §i inca §i eu, loan Neculcea, nu vro- 
eam sa mai merg cu dinsul, gtndind c& doar ne-oriasa 
din Kiov de ne-om intoarce la p&mtntul nostru. Iar 
Dimitraqcu Vodd n'a vrut sa ne lese sa ramtnem, ce 
au mers la comandantul de Kiov zicind ca stntem dati 
pe mina lui, §i c& el a vre s& dea sama la imp&ratul 
pentru noi. Deci comandantul v&zind a§a i-au dat pe 
tofi pe mina lui Dimitra$co Vodd, §i i-au dus cu varta 
pana la Harcov." Dorul de fara al lui Neculcea a ajuns 
pana la urechea imp^ratului: „iar imparatul au r&s- 
pijns lui Dumitraqco Voda, daca nu va sa §aza, Dum- 
nezeu sa-i ajute sa mearga unde i voea, ca nu-mi este 
rob. Iar cind ni-am luat ziua buna de la Dimitra§co 
Vodd din Harcov, de m'am despot, mult ma imbia 
sa mai §ad, dar eu eram bucuros ca a venit acel ceas 
de am gasit vreme sa ies dintr'acel norod.... §i avea 
mare jale §i Dumitraqco Vodd §i Doamna lui §i boierii 
§i to^i Moldovenii, §i-mi zicea ca nu mi-oiu pute face, 
ce voiu peri de Turci. Dar eu am pus nadejdea mea 
la Dumnezeu §i din toate m'a scos". Staruinfa cu care 
^ineau toji la dinsul ni-1 probeaza in de ajuns, precum 
a $i trebuit sa fie in adevar, ca bun prietin. A scris 
38 II 5 . 

9 

Digitized by VjOOQ IC 



— 130 — 

#) Neculaiu Spatar Milescu. Pe timpul lui §te- 
fanifa Voda Lupul (1660 — 1662) „era, spune Neculcea, 
un boier Neculaiu Milescu Spatar (n&scut pe la 1625), 
de la Vasluiu de mo§ia lui, prea tnvafat §i carturar, 
§i §tia multe limbi, eline^te, slavone^te, grece§te §i tur- 
ce§te, §i era mindru §i bogat, §i imbla cu povodnici 
inaite domne^ti, cu buzdugane §i cu palo§e, cu soltare, 
tot sirma, la cai; §i lui §tefani$a Voda-i era prea 
drag. §i-l finea prea bine, §i tot la masa-1 punea, §i 
se giuca In c&r|i cu dinsul, §i la sfaturi, ca era atunci 
gramatic la dinsul. Iara cind au fost odata, nu s'au 
saturat de bine §i de cinstea Itti^tefanija Voda, ce au 
i$azut §i au scris ni§te car(i viclene, §i le-au pus in- 
tr'un b^ sfredelit §i le-au trimes la Constantin Vod£ 
eel batrin Basarab, in $ara le§asca, ca sa se ridice de 
acolo cu o§ti, sa vie sa scoata pe §tefanija Voda din 
domnie. Iara Constantin Voda nu au vrut sa se apuce 
de acele lucruri ce-i scriea, ce s'au sculat §i au trimes 
b&ful acel sfredelit cu c&r$i cu tot inapoi la §tef&ni{& 
Voda de le-au dat. Deci, §tefani|a Voda, cum au v&- 
zut ba$ul cu car|ile, s'au prea mtniat §i l'au §i adu& 
pre acel Neculaiu Milescu inaintea lui, In casa cea 
mica, §i au pus pre caiau de i-au taiat nasul; sco^ind 
§tefani{;a Voda in graba hangerul lui din briu, au dat de 
i-au taiat calaul nasul ; §i nu au vrut sa-1 lase pre caiau 
sa-i taie nasul cu cujitul lui caiau, ce cu hangerul lui 
§tefanifa Voda i-au taiat nasul. Dupa aceea Neculaiu 
Cirnul a fugit in fara nemjasca, §i au gasit acolo un 
doftor de-i tot slobozea singele din obraz §i-l bojea la 



Digitized by LiOOQ IC 



— 131 — 

nas; §i a§a, din zi in zi, singele se tnchega, de i-au 
crescut nasul la Joe, de s'au t&in&duit ; iar& cfnd au 
venit aici tn $ar&, la domnia lui Ilie§ Vod& (1668), nu- 
mai de abia s'au fost cunoscind nasul c&-i t&iat. Nu- 
mai tot n'au §&zut In \ax& mult, de ru^ine, ce s'au dus 
la Mose, la marele imp&rat, la Alecsie Mihailovici, la ta- 
tal marelui Petru im^^rat carele au venit la noi aice 
In Moldova; §i pentru invaf&tura lui au fost tergiman 
iinparatului, §i Inv^a §i pre fiul imp&ratului, pre Pe- 
tru Alecsievici, carte, §i era la mare cinste §i bog&fie ; 
§i l'au trimes imp&ratul Alecsie Mihailovici sol la ma- 
rele imp&rat al Chitailor (China), de au z&bovit la Chi- 
tai vreo doi trei ani ; §i au avut acolo muM cinste §i 
dar de la marele imp&rat al Chitailor, §i multe lu- 
cruri de mirat au v&zut la acea impar&fie a Chitailor, 
§i i-au d&ruit un blid plin de pietre scumpe^iun dia- 
mant ca un ou de porumb. §i intorcindu-se pe drum 
inapoi s'au tlmplat de au murit imp&ratul Moscului, pre 
anume Alecsie . Mihailovici ; iar& senatorii de la Mosc 
i-au e§it intru intimpinare, §i i-au luat acele daruri §i 
tot ce-au avut, §i 1-au f&cut surgun la Sibir, §i au §a- 
zut ctyiva ani surgun la Sibir. — Iar& mai pre urm& ri- 
dicinduse Petru imparat, fiul lui Alecsie Mihailovici, 
carele au venit aice in $ar& in Moldova de s'au batut 
cu Turcii la Prut, la St&nile§ti din gios de Hu§i, infl- 
nutul F&lciului, agiunsau Cirnul din Sibir cu c&r$i la 
dlnsul, la imp&ratul Petru Alecsievici, de i-au facut §tire 
de toate ce au facut, §i cum este surgun. Atunce Pe- 
tru Alecsievici imp&rat indat£ au chemat senatorii 



Digitized by LiOOQ IC 



— 132 — 

*§i au intrebat zicind: „unde este dascalul meu eel 
„ce m'a inv&$at carte? acum curind sa-1 aduce$i, tt 
§i indatA au r&pezit de olac §i l'au adus la Petru Alec- 
sievici, imp&ratul Moscului, tn Stoli^a, §i 1-au intre- 
bat ce-au vazut §i ce-au p&Jit; ?i i-au platit lucru- 
rile acele toate de la senatori, ce-i luase, p&n& la un 
cap de ata; §i diamantul eel mare, imp&ratul, dup&ce 
1-au v&zut, s'au mirat §i 1-au datin haznaua cea imp&- 
r&teasca, iar& Ctrnului i-au dat optzeci de pungi de 
bani, §i 1-au luat iar tn dragoste §i tn mil&, §i 1-au pus 
iar sfetnic. §i cind au ras barbele imp&ratul Moscalilor, 
atunce ctnd §i-au schimbat portul, atunce singur tmpi- 
ratul i-au ras barba cu mtna lui. §i au trait Cirnul 
pan& la a doua domnie a lui Mihaiu Racovi|& (1707 — 
1709) §i atunce au murit, care mare cinste i-au f&cut 
imp&ratul la moartea lui, §i mare p&rere de r&u au a- 
vut dup& dinsul, c& era trebuitor la acele vremi. R&- 
masau acelui Cirn ficiori §i nepo^i, ?i au agiuns unii 
de au fost polcovnici spre slujba o^tirei, c& se insurase 
el acolo de luase Moscalci, §i s'au mai dus dupa din- 
sul de aici din Moldova trei nepofi de frate, de se a- 
§ezase §i *ei pelingS unchiul s&u, §i acei avea mil& de 
la imp&r&Jie, §i acolo au murit. a 

Pentru a ave o complectA §i exacta cuno§tin{& a- 
supra viefei acestui remarcabil barbat, care, mai mult 
IncS declt §tefan Gheorghe Vod&, ar fi avut dreptul s& 
fac& pe Mir on Costin sa zic& „c& nasc §i in Moldova 
oameni" Cogdl. Letop. ed. II, t. I p. 356, trebue nu- 
mai s& mic§or&m ceva din minunata biografie f&cutS, de 

Digitized by VjOOQ IC 



— 133 — 

loan Neculcea §i s& ad&ogim inc& purine. Neculaiu Spa- 
tar n?a fost profesorul lui Petru Cel Mare inainte de a 
pleca In China, c&ci, n&scut la 10 Iunie 1672, numitul 
tmparat nu putea primi lectiile lui Spatar, care §i-a 
filcut cal&toria in China de la 4 Martie 1675, cind a 
plecat din Moscva, p&n& la 5 Ianuarie 1678, cind s'a 
Intors la Moscva ; surgunul de la Sibir n'a avut de pri- 
cing l&comia „seuatorilor de la Mosc" §i poate n'a a^ 
vut loc de fel: sigur este numai c& !n an. 1678, sub 
domnia lui Teodor Alexievici, indatS dup& intoarcerea 
sa din China, Spatar a fost implicat intr'un proces al 
protectorului s&u, boierului Matveev, acuzat de vr£ji- 
torie, din care proces a sc&pat in scurt& vreme ; tn sfir- 
§tt poate c& nu tocmai Petru imp&rat chiar cu mina lui 

i-a fi ras barba .Mai inainte de domnia lui §tefe- 

ni$& Vod& Lupul Neculaiu Spatar a f nv^at la Constan- 
tinopole, a fost om de incredere al lui §tefan Gheorghe 
(1655), a comandat un corp de oaste moldovineasc& in- 
contra lui Racoji in Transilvania sub G. Ghica, suc- 
cesorul lui §tefan Gheorghe (1657) ; dup& t&ierea na- 
sului de §tefani{& Vodft n'a fugit de a dreptul In tara 
nemfeasdl, ci in Muntenia mai Intiiu, la Grigorie Ghi- 
ca Vod&, care l'a nuinit capi-chehaia la poarU §i in 
contra c&ruia a conspirat cu Cantacuzenii la 1664; 
dup& c&derea lui Grigorie Ghica §i dup&ce Cantacuze- 
nii n'au reu§it s& domneascft, s'a dus din Constantino - 
pole in Brandeburg, de unde a fost alungat de elector 
cind s'a aflat c& este un ve§nic conspirator, apoi in Po- 
merania, unde tr&ea exilat vechiul s&u st&pin, §tefan 



. — 134 - 

Gheorghe Vod&, §i ca delegat al acestuia a trecut in 
Suedia, la Stockholm, de unde s'a intors tn Moldova 
sub Ilia? (1668). Tocmai in 1669, dupa atitea peripejii 
pe la curfile Europei, s'a refugit Spatar la curtea hii 
Alexis Mihailovici (1645—1676), unde cu sigar^nfft se 
§tie ca se afla in an. 1672. La Curtea Rusiei Spatar 
a servit, in afara de misiunea cu care a fost insarcinat 
la curtea imp&ratului Chinei, ca interpret sub patru 
Jari, Alexis Mihailovici, Feodor Alexievici (1676 — 1682), 
Ivan II (1682—1689) ?i Petru Cel Mare (1689—1725), 
pan& la moarte, care a avut loc poate pe la 1714, pu- 
fin mai in urma de terminul fixat de loan Neculcea. 

Operile lui Neculaiu Spatar Milescu^ unele tip&- 
rite, altele manuscrise, sint urm&toarele. 

i) A tradus din grece§te, pe cind era la Constan- 
tinopole, Biblia de la Bucure^ti (38 I a 34). 

2) Enchiridion sive Stella orientalis oc- 
cidental! splendens, id est sensus ecclesiae 
orientalis, scilicet graecae, detranssubstan- 
tione corporis Domini aliisquecontroversiis 
a Nicolao Spadario.... barone ac olim generali 
Wallachiae conscriptum, Holmiae, anno 1667, 
mens e Febr. 



S'a tiparit in La perpetuity de la foy de 
l'eglise catholique touchant l'eucharistie, 
deff endue contre le livre du sieur Claude 
(par Antoine Arnaald et Pierre Nicole), Paris 1669, 
II, 50— 54. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 135 — 

8 ) rp£KO-ilAmMNO-PsccKM GAOBApb (Dic|ionar grec- 
latin-rusesc), ms. Unde? 

4 ) flpHAA/lOAOHA, CHptSfc WCAENOCAOBfcNAA KNHrA 

(Aritmetica, sau cartea §tiin^ei numerelor), an. 1672, ms. 

s ) XpMCMOAOriONfc, CHptMK KnHTA MpEpENENOCAOBNAA 

(Hrismologhiu, sau cartea profetiilor), Moscva, 1673, ms. 

V 

carte de apocalipse apocrife, tradus& §i ad&o- 
gita din grece^te. 

6 ) KNHrH rOC8AApCmBENNOH W BEpXOBNZIxX npAFH- 
CnCA/AX^ PoCCiH M AP grH X a CmpANK ApEBNMX^ H NOBXIX& 

BpEMENX (C&rti de stat ale suveranilor §i ale altor 
|&ri vechi §i moderne), ms. 

7 ) KHMrA BACHAiWAOrMNZ, CE ECmb GoNHCAENi'E HAH 
QriHCANIE BC^X'A L(ApEH ? H7K6 K/\\S NO BCEMfc MJpt, WIT1& 
BCtX'Z HApO^ORX ^ORAECmBENN'kHUjiH N HMENHCTrfcHUliH, 

wma hanaaa MipA ftocEAt (Carte numita Vasiliologhim 
adeca Cronologia sau Istoria tuturor imp&rafilor care 
in lumea lntreag& §i la toate najiile au fost cei mai vi- 
teji $i mai renurnifi, de la inceputul lumei p&n& as- 
t&zi). ms. 

y g ) KnHTA HJEpANNAA BKpAmivk W ftEB^lIlH M8- 

cax& h w ceamh cBOKOftNZixa x 8 A 0fKECmBA X a (Carte 
compusft din scurte estracte privitoare la cele nou& 
muze §i cele §epte arte liberate), ms. 

9 ) MSApOCOTK HAH GDnHCAHi'E CEftMH CBOKOftNaiXa 

Digitized by LiOOQ IC 



— 136 — 

X8A0ffiEcmB& (Intuijia sau descrierea celor §epte arte li- 
berate), an. 1673. ms. 

Traducere din grece§te. 

10 ) KHHrA w Ghbhaaax* (Cartea Sibilelor), an. 
1674, ms. 

Traducere. 

n ) ©HHCAHIE flpECAABHMA H npEBEAHKIA LJEpKBE 
HMEHOBAHH&IA GbATAA Goty'\1\ EX KoHCmAHmHHOflOA'k, 
KUKE METROS CEAMH MSftECX BCEAEHH&IA n0^0Cm0HNCmB8 

coHHCAAErncA (Descrierea prea vestitei §i prea marei 
biserici numitA S*ta Sofia, la Constantinople, care cu 
drept cuvfnt este socotiti printre cele §epte minuni ale 
luraei), ms. 

12) Traducerea (tn vechea, slovenicfi.) a discur- 
sului pronunjat Inaintea marelui domn, |ar §i prin$, 
Alexis Mihailovici, .... de ambasadorul Poloniei, Samuel 
Vencslavkoj, la sosirea sa, a 18 a zi a lui Septembre 
1674. ms. 

13 ) KHHrA IEpOrAH(J)iHCKAA CBAlJIEHHOBAAmEAHA* 

{Carte de ieroglific& ieraticft). ms. 

Un tratat asupra scrierei ieroglifice. 

14 ) KHHrA Bfc AHL(AX& H Cfc pEMEHIEMZ, COMHHEHHAA 

Makap'iemz, nAmpiApxoMZ flHrmwxiHCKHMZ (Carte in fi- 
guri, cu un text, compus& de Macarie patriarhul Anti- 
ohiei), an. 1674, ms. Unde? 



Digitized 



by Google 



— 137 — 

Traducere. 

15) KuHrA, a 62 neh iimcano ngmbuipcmBig IJApCmBA 
GHEHpcKorw wmR ropoftA Tokoacka h ^o cAMorw pSbetka 
rocSAApcmBA KnrnAHCKorw, A'kmA 7183, AvkcAtjA maja 
b& 3-fi AEHb (Carte tn care este descrisft c&l&toria tn 
imp£r&$ia Siberiei, de la ora^ul Tobolsc p&n& la margi- 
nile regatului Chinei, 3 Maiu 1675). ms. 

io) Descrierea (In ruse^te) a marelui fluviu A- 
mur, care formeaz& limita Intre coloniile ruse^ti ^Chi- 
na, ms. 

J7 ) QnHCAHiE wmz noAtoRENiH, MZinrk, EcmKmB'k 
m npocmpAHCmBt h npOM. KMmAfiKorw rocSftApcmBA (De- 
scrierea pozfyiei, v&milor, climei, Intinderei, etc., a tm- 
p&r&$iei Chinei). ms. 

ib) Traducerea (in vechea slovenic&) a c&r$ei lui 
Simeon Macarios, intitulata, lujxswv ?o3 Maxopiou apxte- 

xwv XpwTiavwv ^jjlwv x(<jTe<o<;, Ia§i, 1683, ms. 

io) Traducerea (In vechea slovenicfi) a descrierei 
pe care secretarul de ambasadft austriac la curtea Ru- 
siei lohann Georg Korb a f&cut-o despre cei dintiiu ani 
aidomniei lui PetruCel Mare, Diarium itineris in 
Moscoviam perillustris ac magnifici Domini 
Ignatii Ohristophori... de Guarient et Rail... 
ab....imperatoreLeopoldoI....adTzarum.... 
Petrum.... anno MDCXCVIII ablegati.... de- 

scriptum a Ioanne Gtorgio Korb Viennae, 

1700. ms. 

Digitized by VjOOQ IC 



>-jir*p r --v^'!wr m *— 



— 138 — 

Nr. 4 In biblioteca m&n&stirei de la Ciudov.— Nr. 
in biblioteca m&n&stirei Antoniev Sijski, tn Biblioteca 
Imperials din S-t Petersburg §i in biblioteca sinodalS de 
la Moscva. — Nr. e Bibl. imp. Petersburg. — Nr. 7 in bibl. 
m&n Sijski. — Nr. 8 ?i 9 in Bibl. imp. Petersburg. — Nr. 
10 Bibl. imp. Petersburg.-^ Nr n bibl: m&n. Sijski. — Nr. 12 
bibl. m&n. Sijski. — Nr. 13 bibl. man. Sijski.— Nr. 15 in 
Arhiva ministeriului afacerilor str&ine, Moscva. S'a pu- 
blicat, cu introducere §i note de J. V. Arsenjev, la 
Petersburg, 1882. traducere greceascS manuscripts la 
Constantinopole in M&nastirea S-lui Monnint. — Nr. is 
Va publicat (ms. unde?) in B^cteik* HMn. Pycck. 
Teorp. Onig., VII (1853), II p. 15 sqq.— Nr. t 7 Bibl. 
imp. Petersburg, un exemplar la D-l M. Petrovschi, 
profesor la Universitatea din Kazan, un altul la Biblio- 
teca nationals din Paris. DupS traducere greceasca 
a acestei opere, afl&toare in ms. la biblioteca centrals 
din Ia§i, D-l G. Sion a intreprins, dupS inifiativa A- 
cademiei romine, traducere a ei in romine^te. — Nr. i 8 
in bibl. arh. min. afac. str. Moscva. — Nr. 10 in Bibl. 
imp. Petersburg. 

t) Mltropolitul Petru Moghilfi. IncS un Romin 
care a adus mari servicii civilizajiei ruse§ti in al XVII 
secol §i care pe de alts parte a jucat un rol impor- 
tant— poate eel mai important — in istoria cre§tinismului 
ortodox din acela$i timp. A trd.it insS departe defarS 
§i a scris numai in limba slavoneascS. NSscut 21 De- 
cembre 1596 §i mort 22 Decembre 1644, fiu al lui Si- 
meon Mo vilS VodS (domnul $&rei muntene§ti 1601, 
1602 §i al J&rei Moldovei 1607—1608) ?i al doamnei 
Margareta (Marghita). La 1612, dupS cSderea Moghi- 
le?tilor de la tronul $rei Moldovei, Margareta cu doi 
fii ai sSi, Moise (doriin in Muntenia 1629 §i in Moldo- 

Digitized by LiOOQ IC 



— 139 — 

va 1630—1631, 1633—1634) §i Petru (mitropolitul Pe- 
tri* Moghila §i-a p&strat in c&lug&rie numele din bo- 
tez) s'a retras In Polonia. Petru Moghila, dup&ce §i a 
complectat inv&J&tura la o universitate le$easc& — poate 
la §coala m&n&stirei ortodoxe din Lemberg — s'a alipit 
de hatmanul §i cancelarul coroanei Stanislau Jolkew- 
ski, vechiu prietin al tat&lui s&u, §i a petrecut multft 
vrerae in domniatul acestui nobil, Jolcfa, in apropiere 
de care (in provincia Bielsca) erau mai multe din mo- 
bile sale. Dup& moartea lui Jolkewski (1620) a trecut 
sub protecjia hatmanului Hotkievici, sub care s'a lup- 
tat contra Turcilor la Hotin (1622) §i sub tutela c&ruia 
a r&mas timp de 7 ani (1620—1627). CM vreme a 
trS.it pelingft hatmanul Hotkievici, a vizitat in 5 rin- 
duri (1622, 1624, 1625, 1626, 1627) lavra Pecerscade 
la Kiev, p&n&ce in an. 1627, sub influinta mitropoli- 
tului de Kiev, Iov Borefki, s'a fixat in acest ora§, 
unde a fost ales eguraen al lavrei Pecersca, ftr& s& fie 
c&lug&r inc&, la 6 Septembre an. 1627. S'a c&lug&rit la 
8 Septembre acela^i an §i s'a ridicat la treapta de arhi- 
mandrit (protecfia regelui Poloniei §i inrudirea sa cu 
nobilimea le^easdi n'au fost probabil str&ine la aceasta 
r&pide in&tyare) p&n& la 29 Noembrel629, cind a primit 
confinnarea regelui Sigisinund. La 28 Aprilie 1633 a 
fost ales §i hirotonit Mitropolit al Kievului la Lemberg, 
§i a p&strat tn aceea§i vreme egumenia lavrei Pecersca. 
— In tot timpul arhip&storiei sale Petru Moghila s'a in- 
grijit cu foarte mult zel — despre care mftrturisesc con- 
temporanii — de doui lucruri, mai intiiu de ap&rarea or- 

Digitized by LiOOQ IC 



— 140 — 

todoxiei contra propagandei catolice §i al doile de in- 
fiinfarea de §coli unde s& se poata forma un cler ru- 
sesc mai lurainat dectt eel ce fusese inainte de dinsul. 
Inc& pe cind era numai arhimandrit al lavrei, Petru 
Moghild a infiintat — pe baza de altfel a dispozijiilor 
testaraentare ale fostului mitropolit Iov Borefki — o §coal&, 
cea dintiiu regulata, In m&n&stirea Branca din Kiev (an. 
1631) ;i dupa alegerea sa ca mitropolit p&n& la moarte 
atit de mult s'a Ingrijit de progperarea acestei $coli, tn- 
ctt str&mutat& In Academie (Academia din Kiev de 
ast&zi nu este alt&ceva decit §coala lui Petru Moghild), 
adec& in §coal& superioarfc, contra voin^ei guvernului le- 
§esc, a ajans curind s& intreac& chiav §coalele catolice 
din regatul Poloniei §i a putut trimete elevide^ ai s&i 
ca profesori la §coala pe care Vasile Lupu §i mitropolitul 
Moldovei Varlaam au infiin{&t-o in Ia§i la an. 1642 in 
m&n&stirea Trei Ierarhi (Sofronie PociafJri, eleval §coa- 
lei din Kiev, a fost organizatorul §i directorul §coalei 
romine§ti (?) a lui Vasile Lupu). — Ca autor al Catehis- 
mului (a§a numitei Marturisire ortodoxft) tnsemnat de 
noi sub Nr. 3 , adoptat cu purine modific&ri deintreaga 
bisericfi, ortodox& ca un fel de sirabol de credin$& al 
acestei biserice, prin care ea !§i l&mure§te credin^a 
proprie ttfk cu celelalte secte cre§tine$ti, Petru Moghild 
a meritat numele de parinte al ortodoxiei moderne. — 
Scrierile sale, unele tip&rite, altele manuscrise stnt: 

,) rAABH^Hbl nOYHHmEAbHbl A'lAKONA flrAHHmA EAA- 

roHEcmMBOMS ijApw IocmMHiAHS (Capitulele instructive a- 



Digitized by LiOOQ IC 



— HI — 

le diaconului Agapet c&tr& binecredinciosul imparat Ius- 
tinian), traducere din grece§te, Kiev, 1628. 

,) J^HAOAOriOHa CHp'klK MOAHUIBM H noSMEHIA AS- 
UJEflOAEgNAA BX ^SllJEBHSlO HOA^S CnS^EOBZ H Etk\& 

BAAroiEcmMBMX& awko MOAHmBEHHHKZ, Kiev, 1636 (Anto- 
logion, adecft molitvele §i inv&f&turile duhovnice§ti pen- 
tru folosul sufletului elevilor §i tuturor binecinstitori- 
lor iubitorilor de rug&ciuni). 

8 ) Catehismu, iiumit mai tirziu M&rturisirea orto- 
doxa. 



Sens In limba latina de Petru Moghild; cetit in- 
tiia§i data in sinodul Rusiei meridionale, care s'a Jinut 
la Kiev de la 8 — 18 Septembre 1640; aprobat de si- 
nodul de la Ia§i eel Jinut cu prela^i ?i c&lug&ri Moldo- 
veni, Munteni (?), Ru§i §i Greci de la Deeembre 1641 
p&na la Septembre 1642, in tiinpul c&rui sinod Meletie 
Sirigul, unul din delegajii bisericei grece^ti de la Cons- 
tantinople, ieromonah predicatoral patriarhiei, a pri- 
mit insarcinarea de a-1 traduce In limba greceascft; 
$inut in cartoanele patriarhiei p&n& la an. 1662, cind 
in traducerea greceascft a lui Meletie Sirigul, §i ca 
un fel de product propriu al Grecilor, a fost tip&- 
rit intiia$i data la Amsterdam. Dupa editia greceasci 
s'a tradus §i tip&rit in romine^te (38 1 a 8 e) de logof&tul 
Badu Greceanu^i stolnicul Constantin Ccmtacuzin (42 oq). 



4 ) GogpANIE KOpomKOH NA8KH ApmHK8AAX» B*k- 
phJ npABOCAABHO-KAAOAHMECKOH XPHCmJANCKOH BE^ASrX BM5- 
NANA H HA8KM L(EpKBE Gb. BOCmOMHOH, COKOpHOM M AflOC- 

moAbCKoii (Adunarea §tiin$ei scurte despre articulele 



Digitized by LiOOQ IC 



— 142 — 

credinjei ortodoxe, catolice creatine; adec& cunoa^terea 
§i §tiinja sfintei biserice a r&s&ritului celei universale 
§i apostolice), Kiev, 1643 §i 1645. 

,) ANA0C3 HAWKAMENb, KpOWANNUH Cfc npAlJJH MCmHHM 
CB. tipABOCAABNOH pgCCKOM LJEpK&H CMHpENNUM& OmL(EM% 8b- 
CEBJEMX IlHMENOMft HA COKpSUIENJE AffiHBOmEMHOM nEpCflEK- 

mHBH (titos sau piatr&, aruncat& din pra^tia adev&ru- 
lui S-tei biserice ortodoxe ruse de smeritul p&rintele 
Piosul P&stor spre sf&rmarea perspectivei celei tntune- 
cate §i false), Kiev, 1644. 



Perspectiva era numele unei c&r£i schismatice pu- 
blicate in 1642 de c&lug&rul renegat Casian Sacovici. 



e) Evhologhiu, adec& Molitvenic sau Necesariu, In 
slavone^te, Kiev, 1646. 

7 ) Notice istorice §i autobiografice, in slavone^te- 
Scrise in lavra Pecersca 1627. Ms. 

Ms. la Kiev? ori la Ep. Ghenadie? 

c) In Muntenia. 

a) Meletie Macedoneanul. A tradus Cazania II de 
la Govora (38 I a 2e). Era egumen la Govora. 

|3) Melhisedec, egumenul m&n&stirei din Ctmpu- 
lung. A tradus Inv&f&turi peste toate zilele (38 I a 27). 

Y) Daniel Andreiu Panonianul, monah, in cola- 
borare cu trei Greci, Igna^iu Patride, Panteleimon Li* 



Digitized by LiOOQ IC 



— 143 — 

garide, Paisie Ligaride, a tradus Pravila lui Mateiu 
Basarab (38 I a «;o). 

Y l ) Mitropolitul Ungro-Vlahiei Varlaam (1673 — 
1679) a tradus din slavonc§te Cheia in^elesului (38 I 
a so). 

I) Ieromonahul Inochentie. A tradus Sfinta §i 
dumnezeiasca Leturghie (38 I a si). 

e) Mitropolitul Teodosie Festemianul. A scris o e- 
pistolii dedicatoare c&tr& §erban Basarab ca prefaja a 
pomenitei Leturghii (38 I a ai). 

£) lordache Cantacuzin. A tradus sfinta §i dum- 
nezeiasca Evanghelie (38 I a 82 ). Ucis de Grigore Ghi- 
ca la 1664. Era frate cu Vod& §erban Cantacuzin. 

yj) Radu Greceanul. A colaborat impreunft cu fra- 
tele s&u tyerban Greceanul, cu arhiereul Gherman Nisis 
§i cu Mitrofan, fost cu pu|in mai inainte episcop de 
Hu$i (pe la 1683) §i episcop al Buzeului 1690—1702, 
la publicarea Bibliei de Bucure^ti (38 I a s 4 ) cea tra- 
dus& de Neculaiu Spatar Milescu, a tradus impreunft cu 
fratele s&u tferban M&rg&ritare (38 I a 8 s), a tradus im- 
preunS cu stolnicul Constantin Cantacuzin Pravoslav- 
nica in&rturisire (38 I a 3 e) §i a scris pentru trebuinta 
lui Voda Constantin Brincoveanul cronica sa (38 II e), 
pe care a §i dedicat-o pomenitului principe. 

&) $erban Greceanul. Fratele lui Radu Greceanul. 
In afara de lucr&rile in^irate sub rj) a tradus Sfinta §i 
dumnezeiasca evanghelie elineasca §i romineasca (38 
I a 3?). 

t) Filoteiu Sfintagoreful, monah. A tradus din gre- 



Digitized by LiOOQ IC 



144 



ce§te Floarea darurilor (38 I a 43 ) §i Inv&{&turi cre§- 
tine§ti (38 I a 42 ). 

%) Udri§te Ndsturel Herescu. Curanatul lui Mateiu 
Basarab (Doamna lui Mateiu era sora lui Udri$te Nds- 
turel). Om inv&fat. El a atras aten^ia mitropolitului 
Varlaam. pe cind acesta era in Tirgovi§te (tn. de ,an. 
1642) „cu trebi domne§ti §i ale norodului" asupra Ca- 
tehismului (38 I a 4 ), ceea ce a provocat din partea lui 
Varlaam scrierea R&spunsurilor (38 III 3 ) §i convoca- 
rea sinodului de la Ia§i. Udri§te Ndsturel a tradus Ioasaf 
§i Varlaam (38 II 2 i) 



Izvoarele pentru datele biografice ale scriitorilor 
din acest capitol sint: Scriitorii de cftr^i religioase, de 
la care se cunosc numai numele, sint cunoscuji din 
titlurile §i proloagele cS-rfilor tnse$i; Mitropolitul Do- 
soteiu (Cronicele lui Neculaiu Costin §i Joan Neculcea 
laanii respectivi. — Eclaircissements sur la ques- 
tion des monasteres grecs situ£s dans les 
principaut^s danubiennes, o bro$ur& pe care a 
cetit-o la D-l Odobescu P. S. S. Episcopul Melhisedec, 
cuprinde actul de Inchinare al man&stirei Pobrata cfi- 
tr& S-l Mormtnt fecut& de mitropolitul Dosoteiu. Ori- 
ginalul rominesc al actului acestuia s'a publicat intiiu 
in Candela, ziar, Cern&u$i> 1885 Nr. 3 §i din Can- 
dela s'a reprodus intocmai de Ep. Melhisedec in Not. 
ist. p. 162, unde sint date §i detaliele de mai sus.— 
Ep. Melhisedec, Cron. Hu§. §i Cron. Rom. la anii 
respectivi. — E. Golubinski, Privire scurt& asupra 
istoriei bisericei romino-ortodoxe, tradu- 
cere de loan Caracicoveanu, Ia$i, 1879 p. 40, citat 
dup& Ar. Densufeanu, Istoria limbei §i litera- 



Digitized 



by Google 



— 145 — 

turei romtne, Ia§i, 1885, p. 143, nota, de undeam 
§i aflat c& mitropolitul Bosoteiu a fost numit de Petru 
Cel Mare episcop la Azov §i c& a murit la Taganroc, 
1711 [a§a zice poate Golubinski ?]. — In Hasd. Arh. 
ist. I i, 118, sub numele de Cerebri de condeiu 
ale mitropolitului Dosoteiu, s'au publicat ni^te is- 
c&lituri din 1649f&cute, pedosul unui hrisov mai vechiu, 
de un calug&r Dosoteiu de la Pobrata, care se nume^te 
pe sine fiu al lui B&ril& §i al Misirei. Nu se poate tn- 
sa §ti daca acel care a scris isc&liturile a fost in ade- 
v&r mitropolitulZtosoteiw ori ba) ; Mitropolitul Varlaam 
(Filaret Scriban, Viaja mitropolitului Petru Mo* 
vild, in Foaea pentru minte, ziar, Bra^ov, 1851. — 
T.Cipariu, Princ. d. limb. p. 1 1 3. — Hasd, Arh. ist. 
I, i, 80. — Ep. Melhisedec Not. ist. p. 21); Nestor §i 
Grigore Ureche (Izvoarele in Cronicele lui Ureche §i 
Miron Costin, §i in actele publice. — Biograf, loan al 
lui Sbiera, Contribuiri pentru o biografie a 
lui Gr. Ureche, in An. Ac. rom. seria II t. V secf. 
II); Miron Costin (Izvoarele in Cronicele lui Necidaiu 
Costin iji loan Neculcea, §i in actele publice. — Biografi, 
Mih. Cogdlniceanu tn Prefafa ed. I a Cronicelor Mol- 
dovei; V. A. Ureche, in Con v. Lit. 1886; acela§i, 
Biografia lui Miron, tn Mir. Cost. Op. compl. p. 
282 sqq.); Neculaiu Costin (Izvoarele in Cronicele lui 
Neculaiu Costin, Acsenti Uricariul §i loan Neculcea, §i 
In actele publice. — Biograf, Mih. Cogdl. 1. c); Tudosie 
Dubdu (Izvoarele in Cronica lui Vasile Ddmian §i Tu- 
dosie Dubdu §i in acea a lui loan Neculcea)', loan 
Neculcea (Izvoarele in Cronicele lui Neculaiu Costin $i 
loan Neculcea §i in actele publice. — Biograf, Mih. Co- 
gdl. 1. c.) ; Neculaiu Spatar Milescu (Biografi, loan Ne- 
culcea, in sam& de cuvinte ce nu se afl& in 
letopisejele Costine^tilor [Nr. 38 II 5 ]; B. P. 
Hasdeu, in foiletonul Satirului, ziar, Bucure^ti, 
Nr, 12, 13, 14 an. 1866; acela^i, Viaja, faptele §i 
ideile 1 u i Necidaiu Spatar d i n Mile^ti, inTr. 1870, 

10 



— 146 — 

Nr. 7, 8, 9, 11, 12,14,16; acela?i, in Arh. ist. I, 1 , p. 
137; acelaiji, In Col. Tr. an. 1872; G. Missail, Oa- 
menii mari ai Romtnilor, In Tr. Nr. 33 an.1869 ; 
Emile Picot, Notice biographique et biblio- 
graphique sur Nicolas Spatar Milescu, Paris, 
1883, extrait des Melanges orientaux, publics 
par l'gcole des langues orientales vivantes 
[o admirabil& raonografie, de unde am luat datele biblio- 
grafice asupra lui Neculaiu Spatar Milescu, dar care citea- 
z& opera BtcTHHkt Hmh. Pycck. Teorp. Obhj. f&ra titlu 
complect §i for& loc, §i nu spune unde s'a fi g&sind 
m&n&stirea Antonifcv Sijski]. — Izvoarele la Hasdeu §i 
Picot, op. cit.) ; Petru Moghila (Biografi, Filar et Scri- 
ban, Via J. mitr. Petr. Mov. inFoaea pentru minte; 
Ghenadie Enaceanu, Din istoria bisericeascJt a 
Rominilor: Meijterul Manole §i Petru Movila, 
Bucure^ti, 1883, extras din ziarul Bisericaor- 
t o d o x & r o m i n & an. VII.— Izvoarele acolo) ; Badu 
Greceanu (Izvoarele in Cronicele muntene^ti §i operele 
proprii. — Biograf, §tef, D. Greceanu, Scrierile lui 
Badu logofdtul cronicarul, in Rev. Rom. I, 575 
sqq., II. 245 sqq.) ; Udrifte Ndsturel Herescu (Izvoa- 
rele in Cronicele muntene§ti §i in Prefafa de la R&s- 
punsurile lui Varlaam Mitropolitul [38 III »] publi- 
c&tk define in Cron. Rom. Ill, 45). 



» 



Y. 

1700—1821 

A. Date bibliografice*). 

43. Din perioada de la 1700-1821 ni s'au p&s 
trat urm&toarele scrieri provenite de la Komtni, unele 
tip&rite, altele manuscrise. 

I. C&rti tip&rite **). 

a) Religioase 

Car^ile religioase din vea'cul XVIII au acela^i con- 
finut aproape ca §i cele din timpul precedent, dar sint 
cu mult mai multe la num&r §i tip&rite, impreun& cu 
c&rfile cele cu cuprins scientific, istoric, ori poetic, la 
Buz&u, B&lgrad (Alba-Iulia), Bucure^ti, Bra§ov, Bla§, 
Buda, Cluj, Carlovif, Chiijn&u, Ia$i, Mohil&u, M&n.Neamk 
Petersburg, R&dfiuti, Rtmnic, Sneagov, Sirab&ta mare, 
Sibiu, Ttrgovi§te, Temi^oara, Viena, Venecia, etc. 

Vom insemna numai pe cele care au fost desti- 



*) Carole romlnesti sense de Romini in perioada de la 
1700—1821 sint cu mult mai numeroase decit cele in^lrate 
la datele bibliografice ale capitulelor III ^i IV, ceea cene- 
cesiteaza o noua procedare la ins^rarea lor: mai intiin nu 
se vor insemna inscrip(iile $i actele publice, care de altfel 
se pot ceti In aceleasj colecfii unde se gasesc $i inscrip- 
Jiile §i actele publice din seculele precedente; apoi, fiind- 
ca acrierile manuscrise sint prea numeroase pentru a pute 
fi catalogate toate, s'a facut pentru ele o secjie a parte. 
Carole tiparite sublimate sint cele cu titlurile copiate 
exact. 

'*) Mai toate earjile aceste au fost tiparite cu chirilic. Noi 
li vom transcrie titlurile cu litere latine. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 148 — 

nate inv&J&turei tn §coli. 

t ) Adunare de rugaciuni, Ia§i, 1750. 

i a ) Inv&$&tura cre§tineasc& pentru cei 
care voesc a lua vreun cin din cele sfin^ite 
§i dumnezee§ti slujbe.... Ia§i, 1770. 

2 ) Catehismu, de G. Sincai, Bla§, 1783. 

2 a ) Catehismus, Sibiu, 1789 (text romin §i 
german). 

« b ) Gramatica teologhiceasc&, scoas& in 
limba moldoveneascd de pe bogoslovia lui 
Platon, arhiepiscopul de Moscva. §i de pe 
alte carfci biserice^ti pentru tnv&t&tura pre- 
o{;ilor §i a tuturor de ob§te pravoslavnici 
cre§tini.... Ia§i, 1795. 

3 ) Teologia moraia, Bla§, 1796. 

4) Teologia dogmatica §i morale (de Sam. Klein!), 
Bla§, 1804. 

s ) Teologia dogmatica de loan Bob, 

Bla§, 1804. 

6 ) Carte de Inv&t&turi cre§tine§ti de- 
spre de^&rt&ciunea lumei, deepiscopul loan 
Bob, Bla§, 1805. 

7 ) Teologia dogmatic^ de Gheroniieyi Griri- 
gorie, Ia§i, 1806. 

8 ) Teologia dogmatic^ de loan Bob, Bla§, 1811. 

9 ) Catihis pentru slujitorii biserice§ti 
..,, Chi§n&u, 1816. 

10) Teologia pastorals, sau datoriile preofilor, Bu- 
da, 1817. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 149 — 

tl ) Invaf&tura, teologhiceaseft despre datoriile oa- 
menilor, de episcopul Vasile Moga, Sibiu, 1820. 
b) C&rfi ijtienfifice. 
i) Floarea darurilor, Sneagov, 1703. 
2 ) Pilde filosofe?ti, Ttrgovi^te, 1713. 
8 ) Floarea adev&rului, Bla§, 1750. 

4 ) Multe inv&J&turi, Bucure§ti, 1753. 

5 ) Aritmetica (romtneasc&-nen4easc&), Viena, 1777. 
6 a ) Ducere de mina c&tr& aritmetica, (rp- 

mine^te §i nemje^te), Viena, 1782. 

8 ) Pilde filosofice§ti, Rlranic, 1783. 
7 ) Aritmetica, Bla§, 1875. 

g ) Oarecari secreturi ale lucr&rei p&- 
mintului §i ale me§te§ugului s&direi, Rlm- 
nic, 1796. 

9 ) Elemente aritmetice ar&tate fire^ti 
.... (de Amfilohie Hotiniul) Ia§i 1795. 

10 ) Inv&t&turi pentru mftsurarea bufilor cu cotul, 
Bucure§ti, 1795. 

n) Pilde filosofe§ti ?i secretul lucr&rei p&mtntului, 
Bucure?ti, 1796. 

12) Loghica, adec& partea cea cuvint&- 
toare a filosofiei de Sam. Klein, Buda, 1799. 

i» a ) Dreptul firei sau legile fij-e§ti, Sibiu, 1800. 

18 ) Oglinda ar&tat& omului int&lept de Nee. Horea, 
Buda, 1801. 

l4 ) Sfaturile tn^&legerei celei s&n&toase, de Dim. 
pchindeal, Buda, 1802. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 150 — 

(S ) Inv&t&turi de multe §tiin|i pentru formarea r&- 
va^elor, Sibiu, 1803. 

jfi) Infruntarea Jidovilor asupra legei §i obiceiu- 
rilor lor, Ia§i, 1803. 

i?) Cuvinte asupra altoirei vfirsatului, Sibiu, 1804. 

)8 ) Pova^uite c&tr& aritmetica sau inva- 
fatura numerelor Buda, 1806. 

i« a ) Regule scolastice§ti pentru ^ine- 

rea §i procopseala scoalelor romine^ti, Bu- 
da, 1806. 

] 9 ) Carticic& dup& limba le§asc& pe 

limba romineasca, ca-re cuprinde intru sine 
multe lucruri spre folosul a toat& ob§tea 

atit oamenilor ,cit §i dobitoacelor s. 1 

1806. 

M ) Povajuire c&tr& econoniiea de cimp... 
Buda, 1806. 

2l ) Adunare de lucruri moralice§ti, traducere de 
Dim. fichindeal, Buda, 1808. 

M ) Pentru sporirea stupilor pov&fuiri, Stbiu, 
1808. 

23 ) Forma clerului §i a p&storului bun, de Joan 
Bob, Bla?, 1809. 

2A ) InvaJ&turi pentru dascalii normali din §coalele 
unite, Sibiu, 1809. 

25 ) Inva^aturi de -multe §tiin$e folosi- 
toare cu intreb&ri §i raspunsuri din S-ta 
scripture de Nicodim Greceanul, Sibiu, 1811. 



Digitized by LiOOQ IC 



*Jf IV 



151 



2 e) Inv&\&txiY& pentru pr&§irea pomilor 
scris& de Haintl Franfisc... Buda, 1812. 

27) Despre zahar din cucuruz §i jugastru, Buda, 
1813. 

™) Floarea darurilor, Sibiu, 1814. 

28 a )Instruct;ie pentru §coaleleromtne§ti 
din Banat, Buda, 1815. 

29 ) Inv&J&tura despre agonisirea vi^ei 
de vie,... Buda, 1816. 

30 ) Inv^^tur^ pentru ferirea §i dofto- 

ria boalelor celor ce se Incing prin tar& 

Buda, 1816. 

31 ) Floarea adev&rului pentru pacea §i dragostea 
de ob?te, Bla§, 1816. 

s« a ) Scurta Inva^tur^ pentru varsatul 
eel mintuitor, scrisa de Frdfild Benea, Buda, 
1817. 

32 ) Pedagogia §i Metodica, traducere din nerate^te 
de Naum Petrovici, s. 1. 1818. 

33 ) C&rticica moravurilor bune pentru tinerime, 
din nem{;e§te de Moise Fulea, Sibiu, 1819. 

c) Istorice. 

} ) Pravila lui Neculaiu Mavroeordat (Muntenia), 
1728. 

2 ) BucoavnS, cu deprindere de cetire, Cluj, 1744 

3) Bucoavn&, Rimnic, 1749. 

4) Bucvariu sau Incepere de tnv&{;&tur& 
celor ce vor s& invete carte cu slove slo- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 152 — 

v e n e § t i (de mitropolitul lacob Stamate) Ia§i , 

1754. 

Anul gre§it. In realitate cartea s'a tip&rit tntre 
anii 1791 ?i 1803. 

5 ) Pravila (Muntenia, sub Scirlat Ghica), intre a- 
nii 1758 §i 1761 sau intre anii 1765 §i 1766. 

6 ) npwTors'pta (de) t)£o5a)po; AvasTasiou Ka$aX- 

Xufceu, Venecia, 1770, (cf. 18 obs.). 

T ) Pravelniceasca condic& a lui Alexandru Ipsi- 
lant, Bucure§ti, 1779. (A doua ed. in Bujoreanu, Col. 
d. leg. rom. t. II, 1875). 

8 ) Elementa linguae dacoroinanae sive 
valachicae.... Vindobonae, 1780, (cf. 29; adoua 
edtyie, Buda, 1805; grarnatica lui Klein). 

9 ) Buchiariu, Viena, 1781. 

i«) Cronograf, s. 1. inainte de 1782. 

n ) Alfavita, Bla? ('(?. Qincai) 1783. 

j 8 ) Gramatic& latina-romina ($incai), Bla$, 
1783. 

i 3 ) Articulele de legi ale imparatului Germaniei 
Iosef II, s. 1. 1786. 

u) Observafii.... asupra regulelor gra- 

maticei r m i n e § t i de Ienache Vdcdreseul, Ri m- 

nic §i Viena, 1787. 

15) Pravila de ob§te asupra faptelor rele §i pe- 
depsirei lor, Viena, 1788. 

i Q ) Deutsch-walachische Sprachlehre(de 



Digitized by LiOOQ IC 



— 153 — 

loan Molnar), Viena, 1788 (A doua edi^ie, Sibiu, 
1810). 

17 ) De ob§te geografie pe limba moldo- 
veneascft, scoas& de pe geografia lui Buffer 
(de Amfilohie Hotiniul) . . . . Ia§i, 1795. 

18 ) Alfavit sau bucoavn& pentru folosul 
$i procopseala scoalelor neamului rominesc, 
Bla§, 1796. 

10 ) Gramatica romineascft de RaduTim- 

pea, Slbiu, 1797. 

20 ) Retoricfi.... Buda (de loan Molnar), 1798. 

2J ) Ducere de mtn&, adecS, spre cetire 
rinduita carte, tipografia Universit&fei (Bu- 
da?) 17?8. 

22 ) Observafii de limba romineascft prin 
Paul lorgovici f&cute, Buda, 1799. 

23 ) Atlante cu 30 de h&rfi de Badu Golescu, s. 
1. 1800. 

24 ) Istorie universale de loan Molnar, 

Buda, 1800. 

25) Etar/orf'.**; A»2aay.aX(a (de) AavwjX too ex. Mqt/o- 
xcXsw;, (Venefia?), 1802 (cf. 18 obs. ). 

25ft ) Bucoavni, Buda, 1802. 

f6 ) Alfavita, Sibiu, 1803. 

a 7 ) Epistola Georgii Sinhai de Eadem ad 

Ioannem de Lipszki, Budae, 1804 (cf. 29). 

) Orthographia latiuo-valachica (de Ko- 
rfisi), Claud iopoli, 1805 (cf. 29). 

, 9 ) Datoriile supu§ilor catr& monarhul 
lor, Buda, 1806. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 154 — 

so) Ts^vvj tr t q pwpLayix^ avrfvcbffews jjie Xaxtvtxa Ypa(x— 
y.a7a (de) Tctfa, Buda, 1809 (cf. 29). 

si) Cartea de praviia, ce cuprinde legile 
asupra faptelor rele §i a c&lc&rilor grele de 
police, Cern&uji, 1807. 

sa ) Gramatica romtneasc&-nem$easc& de Anton 
Marki, Cern&u^i, 1810. 

88 ) Istorie pentru fnceputul Romtnilor 
in Dacia de Petru Maior, Buda, 1812. 

a*) Cartea legilor de ob§te pirg&re§ti/- 
Cern&u£i, 1812. 

w ) Asupra infiinjarei scoalei pedagocice tn Ara- 
dul Vechiu, de Dim. fichindeal, s. 1. 1813. 

36 ) Romanische oder macedonovlachis- 
che Sprachlehre de Mih. Boiagi, Viena, 1813. 
(cf. 18 obs.). 

87 ) Geografia sau scrierea p&mtntului.. 
(de) Nicola Nicolau, Buda, 1814. 

M ) Pravile, Ia§i, 1814 (Pravila lui Calimah. 
Ill ed. Ia$i, 1862; IV ed. in Bujoreana, Col. d. leg. 
rom. 1. 1, 1873). 

39) Intimpl&rile r&zboiului Franjojilor 
§i tntoarcerea lor de la Moscva, Buda, 1814. 

4.) Scurtft ar&tare despre luarea Pari- 
zului. — Tristft intimplave cet&^ei Dresda, 
Buda, 1814. 

«) Semne de biruiaia, sail piramida cea 

de tunuri inftl^ata tn marea cetate Moscva, 
Buda, 1815. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 155 — 

4 ,) Scrisoarea Moldoveide B, Cantemir, 
M&n. Neamfului, 1815. 

48 ) Bucoavnii, Sibiu, 1815. 

44) Condica civilft, Ia§i, 1816. 

45) Pravila, Bucure^ti, 1817 (Pravila lui Caragia. 
II ed. Bucure?ti, 1862; III ed. in Bujorcanu, Col. d, 
leg. rorti. t. I) 

45 a ) Ortografia sau dreapta scriere de Constantly* 
Diaconovici Loga. Buda, 1818. 

4 e) Orthographia romana sive latinova- 
lachica (de Petru Maior), Buda, 1819 (cf. 29), ree- 
ditatA la fnceputul dictionarului de Buda din 1825. 

47) Plutarc nou de Nicola Nicolau, Buda r 

1819. 

4«) Gramatica, scutt& rusascft Chi§- 

n&u, 1819, 

49) BucoavnS, cu slove romine§ti §i lati- 
ne§ti de Moise Fulea, Slbiu, 1820. 

so) Istoria bisericei Romlnilor, attt ace- 
lor dincoace precum §i aeelor dincolo de 
Dun&re. de Petru Maior, Buda, 1821. 

51 ) Despre apele minerale de la Artapac, Bodoc 
$i Covasna de Dr. Pop, Slbiu, 1821. 

52) Gramatica teoreticft §i practice a limbei ger- 
mane, de Zaharia Columb, Buda, 1821. 

53) Gramatica latin&, Buda. 1821. 

La care se pot adaogi, ca foarte importante, ma- 
carcfi, s'au tip&rit dup& an. 1821 : 

Digitized by LiOOQ IC 



1 



— 156 — 

54 )Dictionariu rumanesc, lateinesc siun- 
gurescdein orenduialaexcellentiisalepre- 
osfintitului loan Bobb, vladeicul Fagarasului 
asediat, In Clus, 1822 (cf. 32. Dic^ionariul de Cluj). 

5B ) Lesicon rom&nescu-l&tinescu-ungu- 
rescu-nemfeseu quare de mai multi autori 
in cursul a trideci si mai multoru ani s'au 
lucratu, Budae, 1825 (cf. 32. Dic|iionarul de Buda). 

d) Scrieri poetice : 

t ) Alexandria, s. 1. inainte de 1782. 

ia ) Diferite poezii lirice publicate de Romtnii din 
Transilvania cu ocazia mor^ei Mariei Terezei, s, 1. ina- 
inte de 1782. 

t h) C ri til ^i Andronius, Ia§i, 1794. 

lC ) Poezii de Alexandru Vdcdrescu, Bucure^ti, 
1796. 

2 ) Achilefs la Schio de Metastasie, traducere de 
Sldtineanu, Sibiu, 1797. 

9 ) Alexandria, Mohil&u, i 797. 

4 ) Beitoldo, Bertoldino fiol s&u §i Casino nepotul 
s&u, Sibiu, 1799, 

5 ) Istorie despre Arghir eel frumos §i 

Elena cea frumoasft de loan Barac. Sibiu, 

1801. 

6 ) Sindipa filosofui, din eline^te, Sibiu, 1802. 

6 a ) Leonat befivul §i Dorofata sofia sa, S!biu, 
1803. 

7 ) Telemac, din italiene§te, de Petru Maior % Bu- 
da, 1807. 

Digitized by LiOOQ lC 



— 157 — 

*) Versuri tnveselitoare la instalarea episcopului 
loan Bob, II ed. Sibiu, 1807. 

9 ) Piram §i Tisbe, de Vasile Aaron, Sibiu, 1808. 

io) Patimele domnului nostru Isus Hristos, in ver_ 
8uri, de Vasile Aaron, Sibiu, 1808. 

n)Versury de laude in limba dacoroma- 
neaske la logodirea prea eneltzatuluy nos- 
tru milostiv imperat, stepenshi taikeFran- 
tzi de George Laztir, Viena, 1808. 

a) Alexandria, s. 1. 1810. 

i 2 a) Viafa §i pildele prea tn^eleptulul 
Esop, s. 1. 1812. 

18 ) Fabule filosofe§ti §i moralice§ti de Dim. £i- 
chindeal, Buda, 1814. 

14 ) Leonat bejivul §i Dorofata sojia sa, de Vas* 
Aaron, Sibiu, 1815. 

15 ) juc&ria norocului sau istoria lui Mencicotf, de 
Lazar Asachi, Ia?i, 1816. 

i6 a ) Via{;a §i pildele lui Esop, Ia§i, 1816. 
, 5 b ) Via{;a §i pildele lui Esop, Sibiu, 1816. 

16 ) Culegere de poezii, de Paris Momuleanu, Bu~ 
cure^ti, 1817. 

i 7 ) Moartea lui Avel, traducere din lim- 
ba francez& de Alex. Beldirnan Buda 1820. 

ln ) Anul eel m&nos, in stihuri, prin Vasile 
Aaron, Stbiu, 1820. 

19 ) Culegere de poezii, de Negruf, Ia§i, 1820. 

2 0) Numa Pompiliu, roman de Florian, traducere 
de Alex. Beldirnan, Buda, 1820. 

Digitized by LiOOQ IC 



-r^, 



"1 



158 



21 ) Tragodia lui Orestde... Alex. Beldi- 
man, ... Buda, 1820. 

22 ) Risipirea cea din urm& a Ierusalimului, tn 
versuri, de Joan Barac. s. 1. 1821. 

M ) Sofronhn §i Hariti, In versuri, de Va$. Aaron, 
Sibiu, 1821. 

24) Bordeiul indienesc. .. tradus de prea 
cuviosul Leon Asachi, Ia§i, 1821. 

«) Chemare la tip&rirea c&r^ilor roml- 
ne§ti, §i versuri pentru tndreptarea tineri- 
lor.. .. de Const. Diaconovici Loga, Buda, 1821. 

e) Scrieri periodice: 

1) C&lindar pe 112 ani, Ia§i, 1785. 

a ) Calendar s. 1. 1795. 

2 a ) Calendar, Sibiu, 1803. 

3 ) Calendar, de Sam. Klein, Buda, 1806. 

4 ) Calendar, Buda, 1807. 
4 a) Calendar, Buda, 1808. 

5) Calindariu pe an. 1809, Buda, 1809. 

«) Cftlindariu pe 100 de ani de la 1814 

pin8 la 1914..., Buda, 1814. 

7 ) C&lindariu, Ia?i, 1814. 

7 a ) Calendariu, Buda, 1815. 

,) Calendar, Buda, 1816. 

8 a ) Cftlindar cuprinde 140de ani 

de la 1816 §i p&n& la 1956, Ia§i, 1816. 

9) Diariu sau zioariu (calendar), Buda, 1817. 

,•) Calendar, Buda, 1819. 

u) Calendar, s. 1. 1821, 



Digitized 



byGoogk 



— 159 — 

12 ) Biblioteca romineasc& in 12 p&r|i : partea I, 
Ianuarie, Buda, 1821 (Mai departe n'a ap&rut). 

II. C&rji manuscripte. 

C&rfile manuscripte din veacul XVIII sint foarte 
numeroase §i au tot feliul de con(inuturi, religios, is- 
toric, §tienfific, poetic. in§lrare complectft a lor ar 
trece peste marginele lucr&rei de fa{&. Pentru aceea 
vom cataloga numai dou& categorii dintr'insele, pe cele 
mai importante, §i anume cronicele §i literatura po- 
pulard, 

a) Cronice. 

i) Cronica lui Acsenti Vricariul (De a doua 
domnie a lui Neculai Alexandru Mavrocor- 
dat voevod tn Moldova, 1711—1716). 

2 ) Cronica lui loan Cant* (Letopisefiil f&rei 
Moldovei de la a doua $i p&n& la a patra 
domnie a lui Constantin Mavrocordat Voe- 
vod, 1741—1769). 

*) Cronica lui Enache Cogdlniceanu (a 1 ) Leto- 
pise^ul f&rei Moldovei de la domnia tnttiu 
§i p&nft la a patra domnie a lui Constantin 
Mavrocordat Voevod, 1733— 1774; b 1 ) Stihuri 
asupra Domnului Grigorie Ghica Voevod al 
t&rei Moldovei; c 1 ) Stihuri asupra peirei 
lui Manolachi Bogdan vel vornic §i a lui I- 
oan Cuza bivvel spatar carii cu urgie lmp&- 
r&teascfi, ?i de sabie domneasca sau savlr^it 
.... [in anul] 1778). 



Digitized by LiOOQ IC 



— 160 — 

J Cronica lui Eadu Popescu (Cronica t&rei romt- 
ne§ti de la 1700—1720). 

5 ) Cronica lui Nectdaiu Roset (Prea si & vita 
vi$a a lui Neculaiu Mavrocordat cu o pre- 
doslavie, [scris la an.] 1727). 

6 ) Cronica lui Mihail Cantacuzino (Genealogia fa- 
miliei Cantacuzino, 1787, „cu am&runturi asupra Dom- 
nilor fanario|ii §i cu multe documente istorice intere- 
sante." N. Bdlcescu in Mag. ist. I, 10 sqq). 

7 ) Cronica Cluceriului Dumitrache (Cronologia 
Domnilor tarei romine§ti dup& hrisoave. N. Bdlces- 
cu, ib.). 

8 ) Cronica lui Pirvul Cantacuzino (Cronologia Dom- 
nilor t&rei romtne^ti. N % Bdlcescu, ib.). 

o) Cronica lui Ierodiacmul Naum Clococeanul (Cro- 
nologia Domnilor $&rei romfne^ti. JVL Bdlcescu, ib.). 

10 ) Cronica lui Dionisie eclesiarhul (Istoria Mun- 
teniei de la 1764 — 1815, scris& de craioveanul Dioni- 
sie Eclesiarhul intre 1814 §i 1815. 

,i) Cronica lui C. Isvoranu (a 1 ) Istoria lui Tudor 
Vladimirescu ; b 1 ) Istoria luilancu Jianu. Ambele scrise 
dup& an. 1821 de un autor contemporan cu faptele). 

n) Cronica lui Zilot Rominul (a 1 ) Istoria t^rei 
muntene§ti de la 1796 — 1821 ; b 1 ) A treia domnie a 
lui Alexandru Vod& Su{;ul; c 1 ) Istoria zaverei [de la 
1821, perduta] ; d 1 ) Descoperirea, tragedie alegorici 
[perduta] ; e 1 ) Un caet de poezii politice, scris la 1829, 
Ianuarie; f 1 ) Istoria revolujiei de la 1848, scrisft in 



Digitized by LiOOQ IC 



— 161 — 

luna lui Maiu 1850. Oronica intreag& a lui Zilot Ro- 
mlnul este In proz& §i in versuri). 

l3 ) Cronica anonim&, numit& a lui Mustea dup& 
numele copietorului (Istoria Moldovei de la 1662 p&n& 
la 1730). 

u ) Cronic& anonima (Istoria fftrei muntene^ti de 
la 1689—1716). 

15 ) Cronic^ anonimft (Istoria Munteniei de la 
1700—1707). 

16 ) Cronicft anonim& (0 cronicft rimatft din veacul 
trecut, scris& peste Carpafi de un c&lug&r de la Pris- 
lop despre S-l Nicodim). 

17 ) Croriicfi. anonim& (Stihuri asupra veni- 
rei Nemfilor in Bucure^ti §i asupra peirei 
voevodului Hangearli; — sfir§itul veacului XVIII) 

i*) CronicS, anonima (Domnia lui George Han- 
gearli). 

i 9 ) Cronica anonima (Istoria jafuitorilor \k- 
rei romine^ti, cind ficiorii lui Ipsilant s'au 
pornit din p&rfile Basarabiei ca s&-§i fac& 
oaste din grecime, i de arnaufime §i de ori- 
ce adunare rea, citi voia a se uni voin^ei 
lor, la an. 1821; Muntenia). 

20 ) Compila^ia lui lenache Cogdlniceanu (Ureche, 
Miron Costin §i Neculaiu Costin, 38 II 1, 2, 8 ). 

2 i) Compilajia lui Badu Lupescu (Cronicele lui 
Badu Greceanu §i Badu Popescu, 38 II 6 §i 43 II a 4). 

22) Compila^ia lui Vasile Cdmara$ul (care a pre- 

U 

Digitized by VjOOQ IC 



t- 162 — 

scurtat la 1733 Istoriile t&rei Moldovei §i ale 
£arei romine^ti din multj autori; Mnntenia). 

2 8 ) Compilatia lui $tefan Stircea (Letopise{;ul 
Moldovei de la an. 1710 p&n& la al zecelea 
an al domniei a doua a lui Neculaiu Mavro- 
cordat; Istoria o?tirei sultariului asupra 
Moreei. Scrise in anul 1791). 

24) Compilajia lui Ionifd ^oimescu Logo fat (Is- 
toria t&rei romine^ti, de la Negru p&n& la loan 
Voda Mavrocordat. Scris& in an. 1792). 

25) Compilajia lui Miron (Letopise{;ul $&ri- 
lor Moldovei §i al $arei Muntene§ti de ctnd 
s'au desc&lecat p&n& la domnia lui Mihaiu 
R a covins, Scris la 1806). 

2e) Compila{ia anonimi (Ureche, Miron Costin §i 
Compilatia anonimS, de sub 43 II a 29. Ajunge p&n& la 
anul 1729). 

•7) Compilafia anonima (Cronica lui Radu Gre- 
ceanu 38 II 6 §i Cronica anonima de sub 43 II a 15 ). 

2s) Compilatia anonimS (din Compilajia lui Necu- 
laiu Costin 38 II ie, Cronica lui Radu Greceanu 38 II 
6, Cronica anonim& 38 II 10 §i Cronica lui Radu Po- 
pescu 43 II a 4). 

29 ) Compilajia anonimS (din Cronica lui Constan- 
ts Cdpitanul 38 II 7 §i din Cronica anonimS 43 II a ia . 
cap. 8 p&n& la cap. 15. Cuprinde anii de la 1662 — 
1733). 

Nr. 43 II a 1, ,, 8 in Cogdl. L e top. t. II §i III, ed. I 

Digitized by LiOOQ IC 




■-T- 163 — 

i II. — Nr. a in Mag. ist. t. IV.— Nr. 5 In biblioteca 
-lui D. Sturza de la Micl&u^eni. — Nr 10 in Bap. II. 
Tez. d. idod, ist. II, 159 sqq. — Nr. lt tn Rev. Toe. 
II, 397 sqq.— Nr. » a 1 in Col Tr. 1882 p. 266, 321, 
490 ;i an. 1883 p. 89, 121, 348.— Nr. M b 1 , e 1 , f 1 in 
Rev. Toe. V.— Nr. 18 in Gogol. Letop. t. Ill, ed. I 
§i II. — Nr. 14 in Mag. ist. t. V.— Nr. 15 se gftse?tenu- 
mai in Compila^ia de sub Nr. i7 . — Nr. i 6 in Buciumul, 
ziar al lui Cezar Boliac* Bucure^ti, 1863. — Nr. n in Rev. 
Toe. HI, 327 sqq.— Nr. A * in Albina Pindului, 
ziar redactat de Haralamb Grandea, Bucure^ti, 1869. — 
Nr. J9 in Rev. Toe. II, 383 sqq.— Nr. ?2 in Calendar 
pe an. 1857, Bucure^ti. — Nr. , 31 24 , 25 in biblioteca D-lui 
D. Starza de la Micl&u§eni.~ Nr. 26 in traducere gre- 
ceasc& de marele sluger Alexandru Amiras din an. 
1729, manuscript la biblioteca statului din Paris. Cf. 

Notice d'un ms. de la bibliotheque du roi par M. 

Hase in F v A. U. Mir. Cost. Op. Compl. p. 269.— 
Nr. 2 7 se gftse^te in traducere gerraan& sub titlul An- 
fangdes Lebens undder Historie des durch- 
lauchtigsten allchristlichen Herm von dem 
walachischen Lande Io Constantin Brancovan 

Voyvod intr'un ms. din biblioteca gimnaziului evan- 
gelic din Bra?ov. — Nr. 2 r in douft volume publicate 
la Bucuresti au. 1858, *859 de libr&ria Ioanide sub 
titlul (vol.1) Is tor ia Moldo-Rominiei, ms. vechiu 
pe limba romin&, g&sit in S-ta M&n&stire 
Cozia §i §&rb&ne§ti §i (vol. II) Istoria t&rei 
romine^ti, vechiu ms. aflat in ora^ul Chi§- 
nftu de ierodiaconul Daniil. — Nr. , 9 in Cogdl. 
Letop. t HI, ed. I §i II 

b) In perioada de la 1700 pan& la 1821 se g&- 
sesc o mulfime de manuscripte, mai ales moldovine§ti 
$i muntene$ti, cuprinz&toare de o literature religioas&, 
§tien$ific&, poeticft §i istoricft, ai c&reia autori nu se cu- 



Digitized by LiOOQ IC 



164 



nose, care este foarte respindite in toata Europa §i 
foarte cetita de popor, §i care poarta numele de lite- 
rature populara sau, cu un termin tehnic (inglizesc),, 
de folklore. Acest folklore, care de pe la jumatatea 
veacului trecut incoace, intrucit prive^te terile straine, 
a inceput a fi studiat cu foarte mult zel de fnv^afi, 
mai cu sam&Nemfi §i Ru§i, cuprinde, pentru literatura 
religioase, istorisiri despre diferite inttmpieri din viafa 
sfintilor, ingerilor, patriarhilor, mucenicilor (apocri- 
fe religioase), la care se pot adaogi prezicerile de 
tot feliul §i din tot feliul de lucruri; ca literature is- 
torica cuprinde istoria universale — anume istoria popo- 
rului evreu pana la luarea Ierusalimului de Titus, dupa 
biblie ; istoria Romanilor p&na la caderea Romei §i is- 
toria Bizantinilor pane la caderea Constantinopolului 
sub Turci, dupa cronicarii bizantini — foarte impodobite cu 
legende apocrife (cronograf); ca literatura §tien{ific& 
cuprinde observa{;ii generale asupra voinjei omine§ti §i 
asupra raportului oamenilor Intre din^ii; ca literature 
po etice cuprinde romane asupra unor persoane istorice 
sau fnchipuite. 

Originea ace^tei literaturi populare, care se ga- 
se§te respindite peste toate Europa §i peste o mare 
parte a celorlalte continente $i care se preface zilnic 
in literatura populare nescrise respindite de la om la 
om numai prin viul graiu, trebue cautate la Greci, la 
Evrei §i la Indieni. La noi, la Romini, a venit mai a- 
les prin mijlocirea Slavilor. 

Din veac. XVI §i XVII se gesesc numai purine 



Digitized by VjOOQIC 



165 



car(;i cuprinz&toare de o asemene literatura popular^ 
(xiY, 33 a 11 5 38 I a 43, r.4, 55, 57, 58, 6<», *»3, 66? 67 )* -"* 
veacul al XVIII insa se gasesc foarte multe car^i po- 
pulare manuscrise, §i unele tip&rite (Nr. 43 I b „ 2 ; 
c io a ; d 1, 3, 4, e, 12, i2 a , 15 a , 15 b ; apoi Melhisedec la 
Ia$i 1812 subtitlul Pentru Melhisedec, istorie §i 
tileuire foarte minunat&; Minunile maicei 
domnului, s. 1. Inainte de 1782; Gromovnicul, s. 
1. Inainte de 1782 §i Bucure^ti 1795) §i 61 dintr'insele a- 
fl&toare la biblioteca centrala din Bucuregti, la cea din 
Ia§i, la D-ii Eminescu, Gr. Tocilescu §i M. Gaster au 
fost clasificate de acest din urm& §i publicate in ex- 
tract in Literatura popular^ romina de D-r. 
M. Gaster, Bucure^ti, 1883*). 
a) religioase. 

/ 

*) Dam aiei int&Iesul pe scurt al diferitelor categorii de 

car|i populare, care nu au cuprinsul lor destul de lamurit 

exprimat in titlu. 

Avesti^a aripa satanei. Despre intilnirea ar- 
hanghelului Mihail cu un duh necurat numit Avestija aripa 
satanei, care spune de frica arhanghelului secretul rauta- 
_$ilor sale sj apoi este trimes de acela in iad. 

Descoperirea sfintei leturghii. Cum impa- 
ratul Arabiei Amfilog, care a asistat la leturghie in bise- 
rica S-lni mormint de la Ierusalim, a vazut intocmai ina- 
intea ochilor lucrurile pe care le cetea preotul sj cum, lo- 
vit de as,* minune, a trecut la cre^tinismu. 

Simbolizarea bisericei. Aratarea prin intre- 
bari §i raspunsuri a' insemnarilor simbolice pe care le au 
diferitele lucruri din biserica, precum ca, de pilda, cadel- 
nifa este maica precista, etc. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 166 — 

i) Zidirea lumei, Adam §i Eva. 

2 ) Lemnul crucei. 

3 ) Cain §i Avel §i Lameh. 

4) Melhisedec. 
J Avraam. 



Cintece de stea. Cintece epice despre diferite e- 
venimente din biblie ^i din evanghelie, precum despre Cana 
Galileei, trei crai de la rasarit, Adam, — apoi despre moar- 
te, iad, raiu, a doua judecata, — apoi psalmi versificafi. Sint 
scarte s,i fara sa reflecteze spiritul poporului: n'au fost 
niciodata literatura popular a nescrina. 

C 1 i n d e. Balade populare compuse sub influinfa 
sentimentului si a superstijiilor religioase s.i cuprinzind tot 
feliul de materialuri, citeodata religioase, altadata laice. 

I r z i. Scene teatrale asupra celor petreeute la curtea 
lui Irod pe vremea na^terei mintuitorului. 

Astrologhie. Preziceri asupra fenomenelor atmos- 
ferice din timpul anului, lunelor, saptaminilor, zilelor. 

Groraovnic. Prevestiri dupa tunet, fulger, cutremur. 

Obrociri de zilc. Aratarea zilelor bune sj rele, In 
care adeca trebue sa se apuce cineva de treaba sau nu. 

Prognosticon. Preziceri asupra fenomenelor atmos- 
ferice, asupra culturei vitelor §i p&mintului, asupra fapte- 
lor publiee si private ale oamenilor, dupa planete combi- 
nate cu zodiacul §i dupa diferite evenimente din timpul 
zilelor. 

C 1 i a d n i c. Preziceri asupra acelora^i lucruri, dup& 
cele cc se vor lntimpla in zilele Graciunului. 

T r e p e t n i c. Preziceri dupa clatirile membrilor cor- 
pului. 

Z d i i 1 e Preziceri asupra soartei omului dupa luna 
in care s'a nascut. 



Digitized by LiOOQ IC 



■ *Ji^' l V , 



— 167 — 

6 ) Moise. 

7 ) Solomon §i regina Saaba. 

s ) Darimarea Ierusalimului §i legenda 
proorocului Ieremia. 
») Hristos §i Pilat. 

Roata lui Solomon. Preziceri dupa locul unde se 
opreste un graunte aruncat pe un cere pe care se gasesc 
suma de subdivizii prevazute cu numere §i numiri di- 
verse. 

Floarea darurilor. „Vorbe sj pilde scoase din 
autorii veclii greci sj romani precnm s,i din Biblie" asupra 
diferitelor virtuti 91 vi^ii. 

Alexandria, lstoria lui Alexandra Machedon. 

Varlaam § i loasaf. lstoria unui pnsnic din pustia 
Senaarului, numit Varlaam, sj a unui ficior de imparat 
din India, numit loasaf: cum a cre^tinat Varlaam pe loa- 
saf §i cum acest din urma a parasit tmpara^ia §i s'a dus 
in pusnicie cu preceptorul sau. 

S i n d i p a. lstoria unui fiu de imparat, pe care l'a in- 
vafat carte un filosof numit Sindipa: cum, cind a sfirs^t 
cartea de inva^at, i-a spus Sindipa sa taca 7 zile, pentraca 
altfel este ameninfat de soarta rea, cum mama vitrigS a 
baiatului a vrut sa-1 pearda profitlnd de mufirea acestuia, 
sj cum a scapat baiatul prin aceea c$ 7 filosofi ai curfei au 
spus pe fiecare zi citeo pilda prin care probau tmparatu- 
lui ca nu este bine sa se potriveasca vorbelor fimee^ti, 
panace la a §eptea zi, clnd s'a dezlegat limba ficiorului 
de imparat, s'a probat siretlicul Imparatesei. 

Bertoldo. Istorisire despre nazdravaniile unui masca- 
riciu, numit Bertoldo, de la curtea unui Imparat. 

Halima sau mie $i una de nopfi. Povestile pe 
care le-a spus In 1001 de nep{i unui Imparat al Indiei so- 



Digitized by VjOOQ IC 



— 168 — 

i ) Apocalipsul apostolului Pavel, 
n) C&l&toria maicei domnului la iad. 
«2) Visul maicei domnului. 
is) Legenda sfintei Duminici. 
14) Legenda sfintei Vineri sau a sfintei 
Paraschiva. 



fia sa, numita Hal i ma. 

Arhir §i Anadam. Istoria uoui sfetnic imparatese, nu- 
mit Arhir, care prin intrigile nepotului sau, Anadam, a fost 
condamnat la moarte de imparat: eum a scapat ascuns, 
cum a scos imparafia din mare nevoie ce avea de la 
Imparatul Egiptului s^i cum a reiutrat in favoarea de ma 
inainte. 

Ghenoveva de Brabant. Istoria sojiei unui nobil 
de Franca: cum, dupa plecarea barbatului sau la un raz- 
boiu, a suferit mari nevoi din partea servitorilor castelului, 
de care a scapat numai fugind in paduri, $i cum a fost 
razbunata §i s'a tutors acasa, cind a venit sojul ei inapoi. 

Iliodor. Istoria intimplarilor a doi tineri, Teaghene 
§1 Hariclia. 

Filerot s,i Antusa sau Ierotocrit. Istoria intim- 
plarilor a doi tineri, numiji Filerot §i Antusa sau Ieroto- 
crit §i Areti. 

Dracul §i Fimeea. Cum o fimee a scos peri albi u- 
nui drac, care a avut gust sa vie pe pamint bucata de 
vreme s,i sa se insoare. 

Este apoi de observat ca diferitele genuri de literature 
populara nu se gasesc decit rareori in manuscripte apar- 
te : de cele msi multe ori, mai multe din ele se gasesc 
scrise in unul §i acelasj manuscript, numit mixt, sbornic. 



i 



& 



— 169 — 

15 ) Avestija aripa satanei. 

x 6> Minunile S-lui Sizoe. 

i?) Cele 72 de nume ale lui Isus Hristos. 

n) De scintece. 

19) Minunile maicei domnului. 

20) Legenda lui Vasile eel nou. 

21 ) An tier is t. 

, 2 ) Descoperirea sfintei leturghii. 
as) Simbolizarea bisericei. 

24) Cintece de stea. 

25 ) Colinde. 

26) I r z i. 

27 ) Astrologhiea. 
2») Gromovnic. 

29) Obrociri de zile. 

8 ) Coliadnic. 

81 ) Trepetnic. 
32 ) Zodii. 

83 ) Roata lui Solomon. 

6) ^tienjifice. 

a*) Floarea darurilor (tip&rit cf. Nr. 38 I a 
48 §i 43 I b 1, 2s). 

35) Pilde filosofe?ti (tip&rit. cf. Nr. 43 I b 2). 

»s) Proverbe. 

si) Intreb&ri §i r&spunsuri (asupra a dife- 
rite chestii morale) 

3 8 ) Carte de doftorii. 

7) istorice. 

a*) Cronografe. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 170 - 

8) poetice. 

4u) Alexandria. 

41) Varlaam §i Ioasaf. 

42) Sin dip a. 

43) Bertoldo. 

44) Halima. 

45) Arhir §i Anadam. 

4 6 ) Iliodor. 

47) Filerot §i Antusa. 

48 ) Isopia. 



B. 



Fenomene limbistice proprii limbei romi- 
nc§ti din perioada 1700—1821. 



44. Daca trecem cu viderea influinfele sintac- 
tice provenite de la c&r|;ile straine din care se f&ceau 
traducerile, apoi se poate zice c& limba roralneasca 
scrisa din perioada de la 1700 la 1821 nu posede, 
comparata cu limba de ast&zi, fenomene caracteristice 
fonologice, morfologice §i sintactice, §i eft singur numai 
dic(ionarul eel plin de cuvinte slavone?ti, $i citeodata 
grece^ti ori ruse^ti, da importanta nota caracteristica 
limbei ace$teia. 

Dintre toate carfile din veacul al XVIII cele bi- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 171 — 

serice^ti slnt cele mai pline de cuvinte str&ine, ?i anu- 
me slavone. §i chiar, In lipsa cuvintelor curat romi- 
ne^ti, disp&rute ast&zi, care formau una din tr&s&tu- 
rile cele mai remarcabile ale limbei din sec. XVI, 
XVII, numeroasele cuvinte slavone din c&rtile biseri- 
ce§ti ale perioadei 1700 — 1821, pe care de altfel le a- 
veau §1 c&r|ile din perioadele precedente, par incft §i 
mai numeroase §i dau limbei In care sint scrise c&r- 
t-ile aceste o fisionomie specials, incit i-au procurat o 
numire a parte, aceea de limb& bisericeascft. 

Limba bisericeascft a continuat pSnft tirziu dupa 
anul 1821, cu tntreagS, avutia sa in cuvinte slavone^ti, 
ferft schimbare, Invremece limba scris& laici a trecut 
intre anii 1700 §i 1821 prin diferite fdze dupft educa- 
|ia greac& sau ruseascfi, sau latineascft a scriitorilor, 
astfel Incit In sec. XVIII nu mai este o singurS, limbi 
scris&, ci dou& : limba c&rfilor biserice?ti, neschimbati 
§i foarte influin(at& de dic(;ionarul slavonesc, §i limba 
scrisft laic&, care In locul cuvintelor slavone p&strate 
de limba bisericeasc^ ori al&turi cu ele a introdus 
treptat §i variat cuvinte grece^ti ori ruse^ti. 

45. Dup&cum in limba de ast&zi (cf. 36 nota §i 
40* nota) se mai p&streaz& urme izolate de fenomene 
care aparfineau in veac. XVI, XVII intregei limbi ro- 
mine§ti, tot astfel in perioada 1700—1821 se g&sesc 
pe ici pe colea p&strate r&m&$i{;e dintr'insele. Limba 
Munteniei de dincoace de Olt se pare c& a fost cea 
mai conserv&toare din toate, c&ci, invremece, ca s& nu 
lu&m decit un exemplu, in cronica lui Dionisie Ecle- 

Digitized by LiOOQ IC 



wr^F*" 



— 172 — 

siarhuly de pild& (43 II i ), — un craiovean acela — nu 
se g&se§te un singur fapt din cele fn^irate de noi ca 
proprii veacurilor XVI, XVII, In Cronica lui Zilot JRo- 
minul (43 II i 2 ) intilniin des mai multe din ele: 

Nu • crez sa fi fost vreodata acest fel de mari nevoi 
Ca aceste ce acuma petrecum §i»vafcum noi (39 b n) 
Col. Tr. 1882, p. 275. 

§i nu-i fu numai atlta, numai a se mazili, 
Ci peste purine zile fl v&zum c& §i peri. 
lb. p. 276. 

§i a§a saraca de oinenire 
Era ajuns& mai la peire, 
Ctnd deodat& o de§teptare 
V&zum ivita la mic §i mare, 
S& n&zueasca, maica, la tine, 
Groaznica ran& so-intorci in bine, 
Cum §i unnar&m, c&ci l&sind morjii, 
Drept la biserici mersem cu totii, 
Rev. Toe. V, 348. 

Perind holera, incet& peirea, 
§i noi ramasem cu pomenirea. 
lb. 349. 

De odata mai multa parte 
Vazum din {ara c4 se desparte. 
lb. 350. 



Digitized by LiOOQ IC 



^^m 



— 173 — 

Ci nu tntr'altfel cerum dreptate, 
Ci f&r& cuget de rautate. 
lb. 351. 

Ins' avum parte c& pa§a fuse 
Cu o fire bltnd&. 
lb. 352. 

§i v&zum ck §i aduse pre tain& pre un c&lugar 
ce se afla schimnicind la m&n&stirea Sinaei. 
lb. 75. 

.... pan& atunci inc& nu m& avea hot&rtt a 
spune adev&rul (39 b #). 

Col. Tr. 1882 p. 281. 

Venirea lui (Ipsilant) In scaun silnic& de Rusia 
de unde era fu git §i cu o^tiri ruse^ti (39 b o). 
Col. Tr. 1883 p. 92. 

.... pentru vorba imp&ciuirei ce era adecS, tntre 
Pazvantqglu cu Poarta nu avea Pazvantoglu voia da- 
ta oamenilor s&i a sup&ra peste orlnduialS, (39 c B). 
Col. Tr. 1882 p. 325. 

. . Caut& tndrepteazS, 
Cum §tii ca un stpln: 
Din case-$i dep&rteaz& 
Neam intort §i p&gin (39 d a). 
Col. Tr. 1883 p. 124. 



"A.*, ■;■ ... • Digitized 



by Google 



174 



46. Limba romineasca vorbita, din perioada 1600 
—1821, care se poate ceti mai cu seamS, In actele pu- 
blice §i In literatura popuJarS,, cu greu se poate deo- 
sebi de limba romineasca, vorbita de ast&zi. 



C 
Date biografice. 

47. Scriitorii romini mai Insemna^i din perioada 
de la 1700 la 1821 sint urmatorii. 

a) In Transilvania. 

a) Episcopul loan Bob. N&scut 1739, mort 1830. 
Preot de mir in m&n&stirea de la Bla§ p&n& la 1779, 
protopop la Tlrgul Mure§ului p&n& la 21 Octombre 
1 782, ctnd fu numit episcop al Romlnilor unif i din Tran- 
silvania. A scris Nr. 43 I a s, a, •; c s*. 

3) Samuel Klein. S'a n&scut in Sad, in scaunul 
s&sesc al Sibiului, la an. 1745. Dup&ce a inv£{at in 
seminariul din Bla§, s'a c&lug&rit la 1762, a petrecut 
in m&n&stirea din Bla§ p&n& la an. 1766 ?i fn acest an 
afost trimes cu cheltueala statului la Viena pentru a 
inv&{a teologia in colegiul pazmanian. La Intoarcere 
a fost numit profesor de matematicS, §i etic& la semi- 
rainariul din Bla§; Insft, dup& scurta petrecere In acest 
ora§, el a inso^it in prim&vara anului 1773 pe episco 



Digitized 



byGOQgl 



— 175 — 

pul de Bla§, Grigorie Maior, la Viena,, §i de atunci 
p&na in an. 1782 a funcfionat ca praefectus stu- 
diorum In seminariul grecocatolic din Viena nu- 
mit al S-tei Varvara. De la 1783 p&n& la 1803 a 
trS.it ca e&lug&r §i in diferite slujbe cftlugare§ti la m&- 
n&stirea din Bla?, ocupat cu traducerea, scrierea §i 
publicarea de c&rji, f&r& alt& turburare in cursul lini§- 
tit al viefei unui ora pacinic §i sl&b&nog fizice§te decit 
c& vizita din cind in cind pe episcopul de Oradea Mare 
§i c& a fost tras la judecatft inaintea capitolului ma- 
n&stirei la an 1798 sub cuvint c& voea s& treac& la 
religia ortodox& neunit&. De la 1803 ^ana la moarte 
(1808) a petrecut la Buda ca revizor de ckr\i la tipo- 
grafia universit&fei (cf. 29). 

Klein a fost unul dintre cei mai productivi scrii- 
tori romini din perioada 1700—1821 §i operele sale, 
cunoscute p&n& ast&zi, unele tip&rite iar altele manu- 
scrise, sint urm&toarele. 

t ) Elementa linguae daco-romanae sive 
valachicae, Vindobonae, 1780 (in colaborare cu 
Qincai; 43 I c 8 , cf. 32). 

2 ) Dissertatio canonica de matrimonio 
juxta disciplinam graecaeorientalis eccle- 
siae, Vindobonae, 1781. 

8 ) Dissertatio de jejuniis graecae ori- 
entalis ecclesiae, Vindobonae, 1782 (a doua 
edtyie, in traducere romineasc£, Buda, 1828). 

4 ) Propovedanii la ingrop&ciunea oame- 
nilor mor^i, Bla§, 1784. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 17<:> — 

s ) Biblia, Bla§ 1795 §i Petersburg 1819. 

6 ) Teologia nioraliceasc&, Bla§, 1796 (43 I a »). 
6 a ) Loghica, Buda, 1799 (43 I b l2 . Traducere 

din Baumeister)." 

7 ) Dreptul firei sau legile fire^ti, Bla§, 1787, ms 
Tiparita, Sibiu, 1800 (43 I b 12 a . Traducere din Bau- 
meister). 

») Acaftist, Sibiu, 1801 (cf. 32). 

9) Dissertatio de statu et politia reli- 
giosorum et monachorum orientalis eccle- 
siae, ms. 

, ) Practica consistorialft. ms. 

it ) Peculiaris tractatus philosophico- 
theologicus de revelata religione Christi- 
ana, ms. 

12 ) Indreptarea p&c&to§ilor. ms. . 

13 ) Cartea de e&satorie. ms. 

14 ) Conciones. ms. 

is) Lucianus, De veris narrationibus, tra- 
ducere din grece^te in latine^te. ms. 

l6 ) Seyrari Instructio poenitentis, traduce- 
re. ms. 

) Thomas de Kempis, Imitatio Christi, tra- 
ducere. ms. 

i») Omiliile S-lui Vasile, traducere din grece§- 
te. ms. 

19) Inv&t&turi catr& cei ce vin la botez ale S-lui 
Chiril de la Ierusalim, traducere. ms. 

20) Operele S-lui Dosoteiu, traducere. ms. 

Digitized by LiOOQ IC 



— 177 — 

ii ) Inv&^aturi aschetice^ti ale S-lor Pahomie §i E- 
/rem Sirul, traducere. ms. 

22) Omiliile S-lui loan gurd de aur, traducere. ms. 

23) Citeva omilii ale S-lui Qrigorie de Nazianz, 
traducere. ms. 

24) Ioasaf §i Varlaam §i credin|a ortodoxa ale 
S-lui loan Dainaschenul, traducere. ms. 

25) Citeva omilii ale S-lor Epifanie, Efrem §i Da- 
maschin, traducere. ms. 

26) Cartea cfttr& pastor §i citeva cuvint&ri ale S-lui 
loan Climax. 

2?) Canoanele tuturor soboarelor in biserica ras&- 
ritului primite. ms. 

**) Brevis notitia historiae Valachorum 
aboriginegentis usque ad saeculum XVIII. ms. 

29 ) Istoria lucrurilor §i intimpl&rilor 
Eo mi nil or. ms. (extrase publicate in Calendar, Buda, 
1806). 

8 o) Istoria bisericeasc& a Rominilor din Transii- 
yania. ms. (extrase in Cipari^ Acte §i fragment e, 
Bla§, 1855 p. 79 sqq.). 

ai) Istoria conciliului de la Florenfa. ms. 

82) Istoria imp&recherei intre biserica rasaritului 
$i acea a apusului. ms. 

88 ) De origine Daco-Romanorum. ms. 

34) De metropoli transilvanica. ms. 

as) Istoria bisericeasca universale pe scurt. 

se) Annales principum transalpinorum 
•et moldavicorum. ms. 

12 

Digitized by LiOOQ IC 



/ — 178 — 

37 ) Fleury^IstoYia, bisericeasc&,traducere,ms. 

38 ) Marmontel, Belisariu, traducere. ms. 

39 ) Baumeister, Metafisica, traducere. ms. 

40 ) Aritmetica, traducere. ms. 

41) Viata §i faptele lui Esop, traducere. ms. 

4l ) Dictionarium valachico-latinum, ms. 
(cf. 32). 

«) Istoria Domnilor $&rei Mvldovei. ms. 

Manuscriptele se g&sesc in Bibliotecele semina- 
riilor din Oradea Mare §i Bla§. 

i) George §incai. N&scut in §am$ud, in scaunul 
Mure^ului, la 28 Fevruarie 1753 sau 1754. Familia 
lui se tr&gea din §inca veche, in |ara Oltului, de unde 
numele tyincai. Dup&ce a invajat cele dintiiu elemente 
in §coala din Sabed, sat locuit de Secui unitari, $in- 
cai i§i continue inva|&tura la Reformat in O^orheiu 
(1766—1768) $i la Catolicii Iesuifi in Cluj (1768- 
1772) §i la Gimnaziul Catolicilor Piartyi din Bistrifa 
s&seasc& (1772—1773). La an. 1773 a fost primit ca 
profesor de retorici §i poetici in §coalele romine^ti din 
Bla§. Mitropolitul Grigorie Maior l'a trimes in anul 
urm&tor (1774) impreunfr cu Petru Maior in §coala xle 
propaganda fide din Roma. „Cinci ani stete l}incai in 
Roma, doi pentru filosofie, trei pentru teologie in co- 
legiul de propaganda. La 28 Ianuarie 1779 primi lau- 
rea de doctor in filosofie §i in teologie. In Romapuse 
fundamental studiilor sale istorice. El ajunse a fi numit 



Digitized 



byGOQgl 



— 179 — 

custode al bibliotecei colegiului de propaganda. Mul- 
jaraita cu deosebire cardinalului §tefan Borgia, secre- 
tarul colegiului, toate bibliotecele Romei erau deschise 
lui §incai, §i anume: biblioteca vaticana, biblioteca so- 
pra la Minerva, biblioteca benedictina, afara de biblio- 
teca colegiului, al carei custode era el insu§i. Culegea 
zi §i noapte cu o ardoare far& de exemplu din car|i §i 
manuscripte. Borgia li ci^tigase de la papa Piu VI 
voia formaia de a ceti toate c&r^ile, §i cele oprite §i 
damnate, §i de a cerceta §i consulta toate bibliotecele. 
Ce e mai mult, acest cardinal merse cu bun&voinja 
pS-nS, acolo de a-i tocmi, cu banii s&i proprii, un preot 
inva^at ca sa-1 duca, oricind ar cere, prin bibliotecele 
publice, §i sa-1 poarte §i sa-1 introduce in societ&Jile e- 
rudijilor Romei. De multe ori Borgia singur ii c&uta 
§i-i arSta diferite c&rfi, pana aici necunoscute, ce cu- 
prindeau ceva despre Romini. Ades il poftea la masa 
sa, incunjurata pururea de erudtyi lai Romei §i straini, 
din ale caror convorbiri profita in toate pri virile." La 
Intoarcere din Roma (1779), dupace a stat o bucata 
de vreme in seminariul S-ta Varvara din Viena, pentru 
a se deprinde cu pedagogia, §i dupace a legat in acest 
ora§ rela^ii de prietenie cu invajajii Cornides, Benko, 
Sulzer, care i-au imprumutat car|i §i manuscripte, $w- 
cai a fost numit intre anii 1780 §i 1782 director al 
§coalelor romine^ti din Transilvania, cu re^edinfa !n 
Bla§, §i pu|in in urma, la 1784, se lasa de caiugarie, 
In care intrase la 1774. Dupace administra §coalele 
romtne^ti de peste Carpaji (,300 pe vremea lui) in timp 

Digitized by LiOOQ IC 



— 180 — 

de 12 ani, a fost dat in judecata, la 1794 si destituit 
sub cuvint ca ar conspira contra lini^tei publice: in 
realitate (jiincai ?i cu prietinii lui, Klein, Petru Maior, 
§i alfi Romlni luminal de pe vremea aceea prea luase 
la serios reformele lui Iosef II, incepuse a crede intr'o 
protectie permanent^ a guvernului austriac, tnminase 
dietei transilvane In Cluj o suplicS, „prin care pretin- 
deau restabilirea Rominilor, vechiior coloni ai lui Tra- 
ian, In uzul tuturor drepturilor na$ionale, deopotriva cu 
celelalte natiuni ale Transilvaniei," r&spunsese prin an- 
ticritice energice la criticele pe care inv&fatul sas E- 
der le facuse pretenfiunilor lor, intr'un cuvtnt devenise 
nesuferifi pentru reac|ia aristocratic^ care a urmatlncft 
Inainte de moartea lui Iosef II (1790). tjlincai a c&utat 
Intiiu cu suplici laguvern sa-§i dreagS lucrurile (1796), 
apoi a fost instructor al copiilor unui nobil ungur, com- 
tele Daniel Vass de Q6ga (p&na la 1803) §i restul vie- 
|ei p&na la mparte (a murit la elevii sai, comifii Vass, 
in 2 Noembre 1816) l'a petrecut in c&l&torii nelntre- 
rupte pe la re§edintele prietinilor s&i, Episcopii Doro- 
bant §i Vulcan de la Oradea Mare, comtele Vass In 
Sinea comitatul Abauivar, istoricul ungur Kovachich de 
la Pesta, §i pe la Bla§ §i Alba Iulia, unde-^i supunea 
cronica la cenzurfc, tot n&dfijduind c& va pute sft o 
publice (cf. 29). 

Scrierile lui $incai, unele tipftrite §i altele ma- 
nuscrise sint urm&toarele: 

Gramatica latino-romlna, Bla§, 1783 (43 I c 
!*■ cf. 32). . 

"Digitized by GoOgle ' " 



181 



2 ) Catehismu, Bla§, 1783 (43 I a J. 

3 ) Aritmetica, Bla§, 1785 (43 I b 7 ). 

4 ) Doua abecedare, unul tn 4 limbi (latina, un- 
gara, germana §i romlna) $i altul numai In limba ro- 
mina, Bla$, 1783 §i 1796 (43 I c lt , J8 ). 

5) Supplex libellus Valachorum Transil- 
vaniae, cum notis historico-criticis, Clau- 
diopoli, 1791. 

6 ) Elegia nohilis Transylvani GeorgiiSin- 
kai de Eadem, In Ladislai Nagy Orodias, Magno- 
Varadini, 1804 p. 189 sqq. 

7) Epistola ad Lipszki, Buda, 1804 (43 
I c J. 

8 ) Hronica Rom! nil or. 

Opera cea mai important^ a lui $incai. Cuprinde 
anii de la Hristos 86 — 1741 §i imbra(;o$eaza istoria tu- 
turor Romlnilor. A inceput sa se publice de autor in 
Calendarele de Budape 1808 §i 1809 (pana la an. 264). 
Pana la an. 1383 s'a publicat Cronica lui ijlincai in 
Buda, ?, de Alexandru Gavra. Pana la an. 1000 s'a 
publicat in Ja$i, 1843, de arhimandritul Gherasim Vida, 
care avea un raanuscris cumparat in Viena la un me- 
zat al unor librari. Dupa manuscrisul lui Vida s'a fit- 
cut publicarea intregei cronice de Laurian, Ia§i, 3 vol., 
1853 — 1854, cu cheltueala lui Grigorie Ghica Voda, 
care a daruit manuscrisiri bibliotecei din Iaiji. 

9) Responsum ad crisim Josephi Caro- 
li Eder in supplicem libellum Valachorum 
Transilvaniae. ms. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 182 — 

l0 ) Vocabularium pertinens ad tria reg- 
na naturae, ms. 

Vocabularul este latin-romiii-german-maghiar de- 
spre nuinirile pantelor, mineralelor §i animalelor. 

ji) Scara I sau ar&tarea numelor §i a lucrurilor 
care se afl& in cronica Rominilor, pentru anii 86 — 
1493. ms. 

ia ) Index in tomum I chronici. ms. 

i 3 ) Istoria naturei sau a firei. ms. 

14) Scrisori c&tr& guvernul Transilvaniei $i inspec- 
torul Martonfi. ms. 

15 ) scrisoare c&tra „inclytum regiae typographiae 
officium" in care se apftra contra acuz&rilor lui George 
Obradovici din Banat ca nu ar traduce bine c&r£ile ro- 
mine§ti. ms. 

ie) scrisoare c&tr& episcopul de Oradea Mare, 
Vulcan, ms. 

Manuscrisele se gasesc la bibliotecele Muzeului 
transilvau Cluj, Seminariuiui din Oradea Mare. 

8) Petru Maior. N&scut In [C&pu?ul de cimpie, 
comitatul Turdei, fiu al lui George Maior nobil de 
Dicio Szent M&rten §i protopopul din finutul C&pu$u- 
lui de cimpie. Nu se §tie anul na^terei. Probabil s'a 
nfcscut 1760—1761 sau 1753—1754. A studiat In 0- 
§orheiu, Cluj, Bla$. La 1774 a fost trimes tmpreunft 
cu Ijiincai in instituiul de propaganda fide din Roma 

Digitized by LiOOQ IC 



— 183 — 

dec&tr& episcopul Grigorie Maior, unchiul s&u. Dup&ce 
s'a inters la Bla$, s'a c&lug&rit sub numele Paul §i a 
petrecut in m&n&stire p&n& la 1784. cind ap&r&sit m&- 
n&stirea §i s'a f&cut paroh Reghinului §i protopop al 
Gurghiului. La 1809 s'a dus la Buda ca revizor de 
cftrti al tipografiei universitft|ei, post pe care-1 avusese 
Klein §i pc care l'a p&strat §i Petru Maior p&n&* la 
moarte (1821). Petru ' Maior a avut norocul s&-§i va- 
d& publicate, incft fiind In via$&, mare parte din ope- 
rile sale — lucru la care n'au reu§it §i ceilatyi inv&Jafi 
transiMneni, prietini §i conteraporani cu dinsul— §i prin 
el s'au r&sptndit mai fnttiu printre Romtnii din cele- 
lalte p&r{i ale Daciei ideile asupra limbei, na|ionali- 
t&tei §i drepturilor Rominilor, care au agitat pe Ro- 
minii din Transilvania de la mijlocul veacului al XVIII 
incoace (cf. 29). 

Operele lui Petru Maior, unele tip&rite §i altele 
manuscrise, sint urm&toarele : 

i) Intimpl&rile lui Telemac, din italienejjte, Buda, 
1807 (43 I d 7 ). 

2 ) Didahii sau predice pentru cre^terea pruncilor, 
Buda, 1809. 

8 ) Propovedanii sau predice la morti, Buda, 1809. 

4) Predice de duminici §i s&rb&tori, Buda, 1811. 

5) Istorie pentru inceputul Rominilor 
in Dacia, Buda, 1812 (43 I c 33 ). 

6 ) Animadversiones in recensionemhis- 
toriae de origine Valachorum in Dacia, Bu- 
da, 1814. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 184 — 

7 ) Reflexiones in responsum domini re- 
censentis viennensis (Kopitar)a.& Animadver- 
siones, Pesta, 1815. 

8 ) Contemplatio recensionis in valachi* 
cam anticriticam, Buda, 1816. 

9 ) Orthographia romana, sive latino-va- 
lachica, Budae, 1819 (43 I c 4 e). 

10) Istoria bisericei Romtnilor, attt a- 
cestor dincoace precum §i acelor dineolo 
de Dunire, Buda, 1821 (43 I c „). 

lX ) Dialog pentru tnceputul limbei romine intre 
nepot §i unchiu, tip&rit la inceputul dicjionarului de 
Buda (cf. 32). 

12 ) In mare parte Dic{;ionariul de Buda (43 I c 55). 

13) Fragmente din istorie bisericeascft. ms. 

14 ) Protopopadihia. ms. 

i0 Animadversiones in recensionem his- 
toriae'de origine Valachorum in Dacia 
1814 (?), ca r&spuns la recensiunea anonimfc din ga- 
zeta literarS din Viena Nr. 98 din 7 Decembre 1813 
(aceea§i cu cea de sub 6 ?). ms. 

J6 ) Reflexiones in responsum domini re- 
censentis viennensis, 1815 (aceea^i cu cea de 
sub 7 ?). ms. 

17 ) Contemplatio recensionis in valachi- 
cam anticriticam litterariis ephemeridibus 
viennensibus divulgatae (aceea^i cu cea de sub 
, ?). ms. 



Digitized 



by Google 



mrr* 



185 — 



18 ) Fragmente de gramatic& romineasca. ms. (S'au 
publicat tn parte Cip. Arh. p. fil.). 



Manuscriptele se g&sesc in bibliotecele publice din 
Transilvania. 



e) loan Bu&ai Deleanu. Se §tie despre el numai 
c& era TransiMnean, c& a ocupat la Lemberg muM 
vreme o func^ie a statului §i eft se intitula „consilia- 
rius fori nobilium de reguo Galiciae" (cf. 29). 

Operele lui Budai Deleanu, toate manuscrise, sint 
urm&toarele. 

i) Lexicon romtnesc-nem^esc §i nem^esc-romtnesc, 
cu o tntroducere isloricfi. 

2) Temeiurile gramaticei romine?ti, 2 
exemplare. 

3) Dascalul rominesc pentru temeiurile 
gramaticei romtne^ti. 

4) Fundaraenta grammatices linguae ro- 
manicae, In latine^te. 

6 ) Kurz gefasste Bemerkungen fiber die 

Bukowina. 

e) De originibus populorum Transylva- 
nia e. 

?) De unione trium nationum Transilva- 
niae. 

h) Hungaros ita describerem. 

9 ) Hungari vi armorum Tr ansylvaniam 
non occuparunt. 



Digitized by LiOOQ IC 



■nffl^Jv 



— 186 — 

io) scrisoare catra Engel impreun& cu o tradu- 
cere a lui Simeon Dascalul, in latine^te, 

n) scrisoare chtr& Petru Maior asupra ortogra- 
fiei (cf. 32). 

12) scrisoare c&tra Petru Maior, cuprinzind un 
extract de gramatic& roraineasca. 

is) Jiganiada sau tabara figanilor, pii- 
mation iroicomico-satiricon, alc&tuit£ in 12 
cintece de mftestrul cint&ret Leonache Di- 
aneu, imbog&tita cu multe tnsemn&ri §i ba- 
g&ri de sam^i mitice, filosofice, istorice, fi- 
lologice §i teologice, de Mitru Perea (Publi- 
cata in Buciumul romin, ziar, Ia?i, 1877 $i 
fragmente in Ar Densu?eanu, Cercetari lite rare 
Ia§i, 1887, p. 245 sqq.). 

i 4 ) Trei viteji, poem in versuri (tn leg&turft cu 
^iganiada). 

15) Muntenii sau f rati i gemeni, dram&. 

Manuscrisele la Biblioteca centrala din Bucure^ti. 

£) Dimitrie j^ichindeal. Mscut in Banat, la Be- 
cicherecul mic in eel de pe urma ?fert al secolului tre- 
cut. Preot in comuna sa natalft mai intiiu, apoi, de la 
1812 — 1813, profesor la §coala normals, romineasc& din 
Arad, iar de la 1813 pan& lamoarte (pujin dupa 1814) 
a petrecut in ora^ul s&u natal, ca preot, §i in Temi- 
§oara. J'ichindealu a fost, impreunS cu Paul lorgo- 
vici, Rominii B&na$eni care in al XVIII secol au adop- 



Digitized 



byGoogk 



— 187 — 

tat mai cu mult foe ideile de patriotismu romtnesc ale 
Romtnilor din Trausilvania. 

Operele sale, unele tipftrite, altele manuscrise, sint 
urm&toarele : 

i) Sfaturile tnj&legerei celei san&toase, Buda, 1802 
(43 I b i 4 ). 

2 ) Adunare de lucruri moralice^ti, traducere, Bu- 
da, 1808 (43 I b „), 

») Epitomul (?), Buda, 1808. 

4 ) Asupra infiiin^rei §coalei pedagogice iu Ara- 
dul vectaiu, s. 1., 1813 (43 I c ..).* 

5 ) Fabule filosofe^ti §i moralice^ti, Buda, 1814 
(43 I d i 9 . A doua edijie, Bucure^ti, 1838). 

6 ) Teologia. ms. 

7 ) Dogmatica §i pastorala. ms. 

8 ) Istoria bisericeasc&. ms. 

9 ) Tilcul faptelor sfin^ilor apostoli. ms. 

10) Filosofia. ms. 

n ) Istoria naturals, ms. 

12 ) Canoanele soboarelor. ms. 

13 ) Cnstianismul cum este gi cum ar trebui §i pute 
fi dup& glasul Evangheliei. ms. 

Manuscrisele sint m&rturisite de autor in precu- 
vlntarea Epitomului. Unde stnt? 

y;) Paul lorgovicL N&scut la Varadia in Temi?ana, 
an. 1764. A tnv&tat p&n& la 12 ani la Ver^eJ, dup& 
aceea la Segedin, Posov §i Pesta, unde a studiat filo- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 188 — 

sofia §i dreptul. A fost apoi la inv&Jaturi in View §fc 
In Roma, undo a petrecut doi ani. La 1790 s'a dus lfc 
Paris, §i de la Paris la Londra, unde a triit U luni. 
La tntoarcere a trait tntiiu la Ver^ef ca profesor pri- 
vat §i advocat, apoi, dup8.ce a stat tnchis o bucata de 
vreme pentruca publicase Observajii asupra Ura- 
bei romine§ti, a fost nurmt profesor la gimnaziul 
din Ver^ef, an. 1805. A murit la 1808 (cf. 29). 

Operele sale stnt: 

2 ) Observajii delimba romineasc&, Bu- 
da, 1799 (43 I c 22 ). 

2 ) Un glosar In 4 limbi (perdut). 

#) /. Molnar de Miillersheim, doctor oculist §i p&rta$ 
ca tinp&ciuitor in revolu(;ia Rominilor dela 1784, a scris : 

1) Deutsch-walachische Sprachlehre, Vi- 
ena, 1788 (43 I c i 6 ). 

2) Retoric*, Buda, 1798 (43 I c 20 ). 

3 ) 1st orie universale, Buda, 1800 (43 I c 24 ). 
t) Samuel Korosi. Profesor in colegiul reformat 

din Cluj $i M. O^orheiu (cf. 29). A scris : 

i)Orthographia latino-valachica(43Ic 28 ), 
2) Lexicon valachico-latino-hungari- 

cum. ms. 

8 ) Gra m matica. ms. 

Manuscrisele unde sint ? 

k) George Lazar. S'a n&scut In Transilvania, la 
satul Avrig llngft Olt in an. 1779. A invajat in §co&- 
lele din Sibiu §i din Cluj §i apoi, cu ajutorul bSnesc 



Digitized by VjOOQIC 



189 



al baronului sas de Bruckenthal la universitatea din 
Viena, unde a luat licenfa in teologie $i a urmat la 
cursurile de fizica §i de matematica. La intoarcere, in 
1814, Laz&r a servit citva timp ca predicator §i cati- 
het la episcopia rominU neunit& din Stbiu cu gind ca 
Ba se fac& episcop atunci cind ar r&mine vreun scaun 
vacant. Ocazia s'a §i prezentat indat&, la 1815, dar a 
fost respins de la concurs pe motivul ca era prea in- 
v&$at pentru Romini: in realitate Lazar, ca §i ceilalfi 
Transilv&neni contemporani cu dinsul, trecuse margi- 
nile hot&rite de dezpotizmul austriac in libertatea cugetft- 
rei §i indr&znise chiar, la o predict din episcopie, s& 
acuze pe insu$i imparatul ci in schimbul serviciilor pe 
care i le-au facut Rominii totdeauna n'a vrut sa recu- 
noascft egalitatea Rominilor cu celelalte nafii dinTran- 
silvania. V&zind c& nu poate s& fie episcop, Lazar s'a 
hot&rit s& fie profesor §i a trecut la 1816 munjii in 
Muntenia, unde, dupa indelungate st&ruinje la eforia 
§coalelor (grece^ti, susjinute cu banii romine§ti), reu§i 
a deschide in Bucure§ti, in inc&perile m&nastirei S-lui 
Sava, o §coalft romineascS, in care el singur era profesor 
de toate cele, de gramaticS, geografie, matematica, desen, 
filosofie, inginerie. In timp de cinci ani el a inv&|at 
singur §i de la o vreme ajutat de elevul s&u, Eliade 
Rftdulescu, p&na cind la 1821 s'a inchis §coala lui Lazar, 
din. cauza turburftrilor politico din acel timp, pentru a 
se redeschide mai tirziu, sub Grigorie Ghica (1822) 
cu numele de Gimnaziul S-l Sava. 

Dac& ne gindim ca §coalele in {arile romine^ti 



Digitized by LiOOQ IC 



— 190 — , 

de dincoace de Carpafi Inainte de 1821 au fosttotdea- 
una, chiar cele de sub Vasile Lupu §i §erban Canta- 
cuzin, cu tending strftine, cu profesori strftini §i cu 
invft$ftturi !n limbi strftine, §i eft mai ales in §coalele 
de la sflrgitul perioadei care ne preocupft atit era de 
inrftdftcinat spiritul grece3C, incit Domnului §i chiar 
boierilor pftminteui cu greu li intra iu cap eft s ar 
pute invftfa ceva §i in limba romineascft, apoi — intrucit 
prive^te Muntenia — George Lazdr cu drept se poate 
considera ca fundatorul §coalelor na|ionale. 

Operele sale, parte tiparite, parte manuscrise, sint 
urmatoarele : 

J Versuri de laudft la incoronarea Impftratului 
Franz, Viena, 1808 (43 I d u ). 

2 ) Apel cfttrft publicul rominesc pentru publicarea 
de cftrfi romine^ti, Bucure§ti (?) 1822. 

3 ) Pova^uitorul tinerimei cfttrft adevft- 
rata §i dreapta cetire, Buda, 1826 (Abecedarul 
lui George Lazdr. 

4 ) Aritmetica matematiceascft, alcfttui- 
tft acum intiiu pe limba romineascft, prin 
G. Lazdr, intru folosul jjcolarilor sfti din 
§coala din S-l Sava, ms. In Biblioteca de la Bu- 
cure^ti. 

s) Cuvint rostit la inscftunarea mitro- 
politului Dionisie Lupu, 1819, ms. Publicat in 
An. Ac. rom. ser. I, t. IV, p. Ill sqq. 

6 ) Cuvint rostit de profesorul Lazdr, 30 



Digitized by LiOOQ IC 



n V ■» •— I 



— 191 — 

lulie 1822 la suirea pe tron a lui Gr. Ghica, 
ms. Publicat In Rev. Toe. I 360 sqq. 

7 ) Filosofia, ms. Perdut. 

8 ) Matematica, ms. Perdut. 

9 ) Geografia, ms. Perdut. 

tu ) Istoria universale, ms. Perdut. 

Nr. 7 , s, 9, it, sint m&rturisite de Laztir in Apel 
c&tr& publicul rominesc, carte inseninatft sub Nr. 2 . 

X) Vasile Aaron. S'a n&scut la Glagovftf, un sat 
aproape de Bla§, cam pe la anul 1770. A tnv&fat in 
Bla§, Cluj §i O^orheiu. Advocat la Slbiu, unde a murit 
la an. 1822. A prelucrat §i tipftrit cftrfi popuiare din 
genul poetic. El §i cu loan Barac^ compatriotul §i con- 
temporanul s&u, au fost cei dintiiu scriitori care au !n- 
treprins pe scara mai tntinsft publicarea literaturei 
popuiare romine. A scris : 

1) Piram $i Tisbe, Sibiu, 1808 (43 I d *). 

2 ) Patimele Domnului Isus Cristos, tn versuri, Sl- 
biu, 1808 (43 I d 10). 

3 ) Leonat bejivul §i Dorofata sojia sa, Sibiu, 1803 
fi 1815 (43 I d e a , 14). 

4) Anul eel m&nos, In stihuri, Sibiu, 1820 
(43 I d „). 

5 ) Sofronim $i Hariti, In versuri, Slbiu, 1821 (43 
I d „). 

6 ) Eneida lui Virgiliu, traducere. ms. (Unde?). 
n) loan liarac. A scris: 



Digitized by LiOOQ IC 



192 



i) Istorie despre Arghir eel fruinos §i 
Elena cea frumoasft, Sibiu, 1801 (43 I d 5 ). 

2 ) Rtsipirea cea din urma a Ierusalimului, in ver- 
suri, s. 1. 1821 (43 I d i2 ). 

8 ) mie §i una de nopfi, Bra§ov, 1836 — 1838' 
8 vol. 

4 ) Tilu Buh-Oglinda, In Foaea Duminicei, ziar, 
Bra§ov, 1837. 

5) Cei trei frajl ghebo^i, istorie comica fn versuri, 
Bra?ov, 1843. 

b) In Moldova. 

a) Dimitrie Cantemir. Principele Dimitrie Cante- 
mir s'a nftscut la 26 Octombre 1673. Tat&l s&u, voda 
Constantin Cantemir (1685 — 1693), era pe acel timp 
numai sSrdar. Pe la 1687, sub domnia tat&lui siu, a 
fost trimes ostatic la Constantinopole, unde a stat p&n& 
la 1691, In care vreme a pus, sub profesori greci, baza 
marei erudtyii pe care a f&cut-o apoi cunoscuta in s'cri- 
erile sale. La 1691 fratele sau mai mare, Antioh 
(Domn al Moldovei in dou& rinduri: 1697—1701, 1705 
— 1707) veni in locul sau ca ostatic, iar& el se in- 
toarse acasa, la Ia§i. Cind a murit Constantin Cantemir 
(1693), boierii au ales Domn pe Dimitrie, dar domnia 
nu i-a Jinut decit trei sftptamini, pentruc& Poarta, in 
urma staruin^elor lui Constantin Brincoveanu, int&ri 
Domn in locu-i pe Constantin Duca, ginerele Domnului 
Munteniei, §i-l sili prin urmare sa par&seasc& {.ara §i 
sa se duca la Constantinopole. P&n& la 1710 a stat a- 
proape neintrerupt in capitala Turciei, unde §i-a con- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 193 — 

tinuat *i eomplectat studiile incepute tot acolo depecind 
era copil: numai intre anii 1700 — 1701, sub domnia 
dintiiu a fiatelui s&u Antioh, a mai venit in Moldova 
pentru a se casatori cu Casandra, fiica lui §erban CAn- 
tacuzin, fostul Domn alMunteniei. — In anul 1710 afost 
nevoit prin staruintele Vezirului sa primeasca domnia 
Moldovei: credeau Turcii, in imprejur&vile grele in care 
se aflau' din causa amenintarilor lui Petru Cel Mare, 
invingatorul Suedezilor la Pultava, ca lrimeni mai 
bine decit Dimitrie Cantemir, eel crescut in mijlocul 
Turcilor, nu va pute sa li apere interesele in Moldova. 
De abia ajuns la Ia r i insa. Dimitrie, nedumerit a^npra 
puterrJor celor doi dusjmani, jji bine hotarit de a ave 
in videre numai interesele t&rei, i§i puse in minte de 
a se lua cu binele j*i pelingH Turci §i pelhiga Ru§i, 
panftctnd va vide cum se aleg lucrurile, §i (led pe de 
o parte intretinea regulata §i prietenease& corespon- 
denta cu armata turceasca, careia ii procura tut ce era 
dator, ca un Domn supus, sa i procure, iar pe de alta 
trimetea sol la imparatul Eusiei, la Iaroslav, pe Luca 
Yistiernicul, care incheift cu Petru Cel Mare cunoscu- 
tul tractat : „fara Moldovei cu Nistrulj sa-i tie liotarul, 
^i Bugeacul, §i cu toate cetatile, tot a Moldovei sa fie ; 
numai, de odat& prin cet&ti sa a§eze Moscalii osteni, 
p&na s'a intemeia Jara; iar& apoi sa lipseasea oastea 
moschiceasca. — Bir sa nu deie tara niciun ban. Pre 
Domn sa nu-1 mazileasca imparatul pana la nioarte; §i 
pre urm;\ din fiii lui s& fie, pre carele §i-ar alege ta- 
ra. — Neamul lui sa nu easa din domnie; numai, cind 

13 

Digitized by LiOOQ IC 



— 194 — 

s'ar haini, sau cind §i-ar lepada legea, atunci acela s& 
lipseasca §i sa puie din fra^ii lui. — Pre boieri sa nu-i 
mazileasca Domnul din boierie pana la raoarte, sau cu 
mare vina sa-i scoata. — Vama ocnei §i altor tirguri s& 
fie venitul Domnilor ; iara alta dare sa nu fie. — Mazilii 
§i manastirile sa-§i st£plneasea ocinele, mo§iile §i ve- 
cinii s&i; §i sa-§i iee §i desetina de stupi §i de mas- 
curi §i go^tina de oi de pe mobile sale. — Zece mii de 
oaste sa fie tot gata in {ara, §i impara^ia s£ li deie 
lefe din visteria imp&rateasc&, din Stolija. — Din Mes- 
cali sa nu se amestece la boieriile Moldovei, nici sa se 
Insoare In $ara, nici mo§ii sa nu cumpere. — Domnul 
pre boieri sa nu fie volnic a-i perde, orice gre§al& ar 
face, fara sfatul tuturor §i fara iseaiitura mitropolitu- 
lui. — Catra aceste i-au dat §i titulu§ de domnie sa se 
scrie mai de cinste §i mai sus dup&cum se scriu Dom- 
nii acum; iara a§a era „Seniuatul Domn al j&rei Mol- 
„dovei, Samoderjef (adeca sijigur stapinitor) §i volega- 
„tor (adeca prietin) J&rei Moskice§ti. a (loan Necutcea). 
Purtarea echivoca a lui Cantemir n'a putut ins& con- 
tinua din doua pricini, mai intiiu din cauza lui Petru 
eel mare, care, simfind §iretenia Domnului Moldovei, 
i-a pus ca o conditie a indeplinirei tractatului incheiat, 
iritrarea imediata a Moldovenilor in aefiune, — iar apoi, 
§i mai ales, din cauza ck Dimitrie Cantemir s'a gr&bit 
a ucide un aga §i ni§te soldafi Turci, despre care au- 
zise c& au poposit linga Ia$l socotind ca poate vin sa-1 
mazileasca, invremece Turcii aceia veneau la Ia§i cu 
totul pentru alte interese. Neavind prin urmare incotro, 



Digitized 



by Google 



— 195 — 

la 3 Maiu 1711 Cantemir a in§tiinfat pe boieri (care 
probabil fusese parta^i la facerea tractatului, celui a- 
tlt de favorabil boierilor) §i pe $ar& despre leg&turile 
sale cu Petru Cel Mare, care §i sosi in Ia§i In luna 
lui Iunie. La 19 ale aceleia$i luni Turc,ii tree Dun&- 
rea. In Iulie avu loc la Stanile^ti, ling£ Prut, In $inu- 
tul F&lciului, lupta intre Moldoveni uni$i cu Ru§ii de o 
parte ?i Turcii de alta : dupS, perderea b&t&liei dec&- 
trft Cre§tini, Cantemir impreuna cu boierii effi se unise 
cu dinsul fugir& In Rusia, unde petrecur& la Harcov 
mai tntiiu, pan& la 1713, apoila Moscva $i la Peters- 
burg. — P&r&sit incetul cu incetul de mul{i din boierii 
care fugise impreun& cu el, §i care apoi unul cite u- 
nul se intoarser& in patrie, §i legat cu recuno$tin{& re- 
ciproc& de imparatul rusesc, pentru care-^i p&r&sise fara 
§i domnia, §i prin care fusese sc&pat de urgia Turcilor 
celor inver§una|i contra hainului Domn, Bimitrie Can- 
temir se alipi cu totul, el §i copiii s&i, de familia im- 
p&r&teasca ?i de noua sa patrie, se c&s&tori, dup& moar- 
tea primei sale sotii, cu o principesa Trubetcoi, imbrli- 
c& straie europene^ti atuhci cind tarul schimb& cu sila 
portul Ru^ilor, fuconsilier imp&r&tesc §iSn mare favoa- 
re la curte, insofi pe |ar in c&18toria din Persia de la 

1720, dar nu uit& pan& la moarte Moldova §i pe 

Romini, precum probeazS, numeroasele scrieri din exi- 
liu, in care cu iubire adeseori orbitoare poveste^te is- 
toria Romtnilor. — Amuritla 21 August 1723 de oboaUL 
de r&runchi, pe care o c&p&tase In timpul c&l&toriei din 
Persia. — Bimitrie Cantemir a fost eel mai invafat Ro- 

Digitized by VjOOQ IC 



— . 196 — 

ruin de pe timpul sau $i s'ar fi putut chiar compara, 
fara ru^ine, cu invatatii contemporarii ai apusului. Is- 
toria i-a fost ocupatia de predilectie, iar operele sale 
le-a scris in latine^te, in romine§te §i in ruse^te. Limbi 
§tia foarte multe : vorbea §i scria limbele turceasca, 
persian^l, araba, greaca modern^, latina, italiaria, ruseas- 
c&; injalegea bine limbele greaca anticd. veche slove- 
nica §i francezft. Era membru al Academiei din Berlin. 

Scrierile sale, parte tiparite §i parte manuscrise, 
sint urmatoarele: 

i) Divanul sau gilceava intaleptului cu 
lumea, Ia?i, 1698 (38 I a M -). 

2 ) Sistemul sau conditiile religiei mahoinedane, 
in ruse.ste, Petersburg, 1722. 

8 ) Cartea cintarilor dupa musicliia tur- 
ceasca, in romine^te, tiparita Moscva inca de pe tim- 
pul autorului (perduta). 

4) Historia incrementorum afque decre- 
mentorum aulae othmanicae. ms, 4 vol. fol. 

5 ) Annotationes ad historian othmani- 
cae libruni primum. ms. 266 pag. in fol. 

6) Annotationes ad decrcmenta aulae 
othmanicae. ms. 105 pag. fol. 

7 ) Descriptio Moldaviae. ms. unul de 184 
pag. fol., altul de 269 pag. in 4°. 

b) Vita Constantini Cantcmirii cogno- 
mento senis, Moldaviae principis, auctore 
D. Cantemirio, principe Moldavia^, ms. 179 
pag. fol. 

Digitized by LiOOQ IC 



107 



9 ) Principis D. Caatcmirii variae schedae 
et excerpta e autographo descripta. ms. 54 
foi (De la foaea 1 — 7via{a lui D, Cantemir $i iAdica- 
rea scrierilor sale. La foaea recto diploma lui Cante- 
mir de membru al Academiei berlineze. De la 7 — 15 
E D. Cantemirii principis Moldaviaeschedis 
authographis. De la 15—54 Regiones quae ab 
Bacu circa littus caspium usque ad Czir- 
c os sos extenduntur). 

iu) Istoria Cantacuzinilor §i Brfncovenilor, In ru- 
se§te, ms. (Opera originala a fost scrisa In romfne^te. 
ms. rominesc nu s'a descoperit inca). 

n) Hronicul vechimei Romino-Moldo- 
Vlahilor. ms. (Opera orfginarfi, care cuprindea isto- 
ria Rominilor pana In timpul autorului, a fost scris&in 
latine^te. Autorul insu?i a tradus In romfne^te o jum&- 
tate din ea— -de la intliul desc&lecat pftnil la al doile 
— la an. 1717. Traducerea s'a p&strat, iar scrierea la- 
tina cea complects s'a perdut intr'un naufragiu pe ma- 
rea caspica pe vremea c&l&toriei autorului in Persia). 

, 2 ) Historia Moldovlahica (?). ms. 

J8 ) Istoria ieroglificii, in romlne^te, ms. (0- 
pera a fost scrisa de alitor la 1704). 

,4) Compendiolum universae logices in- 
stutionis. ms. 

15) Ioannis Baptistae Van Helmont phy sices 
universalis doctrina et christianae fidei 
congrua ej; necessaria phi lo so phi a, ms. 4° (0- 
peril scrisa de Cantemir inainte de a se face Domn). 



; . Digitized by VjOOQ IC 

i'' ll.>T 



198 — 



i«) Loca obscura in Catechisi, quae ab 
anonymo authore slaveno idiomate edita 
nHpBOH oyiEtfiE WTpo k wmx i nt itulata est, di lu- 
cidata, auctoreprincipe Demetrio Cantemirio, anno 
1720. ms. in 4°. 

i?) Sacrosanctae scientiae indepingibi- 
lis imago. Tomus primus, quo comprehen- 
duntur theologophysices principia sacra, 
auctore Demetrio principe Moldavo, cu o scri- 
soare catr& profesorul s&u, Ieremia Cacavela. ms. in 4. 
(ScrisS, in Constantinopole inainte de domnie). 

i 8 ) Curanus (?). ms. 

i 9 ) De statu politico aulae othmanicae, 
sau, dupa atyii, Istoria Mahometanilor din vre- 
raea minciunosului prooroc Mahomet p&n& 
la primul imparat al Turciei. ms. (Aceasta scri- 
ere latineascft, inceputa la Constantinopole §i termi- 
nate la Petersburg in an. 1716, a perit in Marea Cas- 
pic& cu ocazia expeditiei din Persia). 

2j ) Moldaviae nobilitatis genealogia. 
ms. (despre care vorbe^te Cantemir la sfir§itul predo- 
sloviei Hronicului Romino-Moldo-Vlahilor p. 
LXX). Perdut, . 

21) Monachiarum physica examinatio. ms. 
Perdut. 

22 ) Catehismu, in limba persana, din care s'a §i 
tiparit— pe vremea autorului— coala. ms. Perdut in 
naufragiul de pe Marea Caspka. 



Digitized 



byGOQgl 



— 199 



28 ) 12 scrisori catra Jar,8inod, secretarul J aruluL 
24 ) 29 scrisori catra aceia^i. 



Nr. , la Biblioteca Muzeului asiatic din Peters- 
burg. S'a tradus §i tiparit, inglize^te de Tindal, Lon- 
dra, 1734, — frantuzesjte de Jonquieres, Paris, 1743, — 
nem{e§te la Hamburg, 1745, — s'a tradus italiene^te 
(numai partea I, 1300—1672; 2 ras., unul la Bibl. 
Muz. as. Petersb , §i altul la biblioteca arhivelor minis- 
teriului de externe din Moscva) de Antioh Cantemir, 
ficiorul principelui Dimitrie. Dupa edifia nem^easca 
s'a tradus in romine?te s^i tiparit cu cheltueala Acade- 
miei Roratne de Hodo$, Bucure^ti, 1876 — 78, 2 vol. — 
Nr. 3 in Bibl. Muz. as. Petersb. §i in bibl. arh. min. 
ext. Moscva.— Nr. 6 ibid.— Nr. 7 in Bibl. Muz. as. Pe- 
tersb. S'a tradus §i tiparit, nemte§te la Francfurt §i 
Leipzig, 1771, — ruse^te, dupa editia germana, la 1789. 
Dupa edi{ia nemfeasca s'a tradus §i tiparit romine^te 
in M&nastirea Neamtului (I ed. 1815; II ed. 1825) sub 
titlul de Scrisoarea Moldovei, §i la Ia§i (III ed.) 
1851, sub numele de Descrierea Moldovei, apoi 
(IV ed.) la 1868 sub titlul de Scrisoarea Moldo- 
vei. Dupa cele dou& manuscripte de la Bibl. Muz. as. 
Petersb. s'a tradus romlne§te de Papiu llm^icoi §i s'a 
tiparit— textul latin §i traducerea — cu cheltueala Acade- 
miei Romine laBucure^ti, 1875 — 76, 2 vol— Nr. « ibid. 
S'a tradus §i tiparit in ruse§te, Moscva, 1783. Dupa 
ms. s'a tiparit cu cheltueala Academiei Romine, Bucu- 
re^ti, 1879. — Nr. 9 ibid. Diipa ms. s'a tiparit, la un loc 
cu Nr. 8 , cu cheltueala Academiei Romine, Bucure§ti, 
1879. — Nr. lf ibid. Dupa o edijie greceasca s'a tradus 
in romine?te de G. Sion §i s'a tiparit cu cheltueala A- 
cademiei Romine, Bucure^ti, 1878 (la un loc cu Nr. ,). 
— Nr. ,, in bibl. arh. min. ext. Moscva. Dupa ms. s'a 
tiparit de Sdulescu, cu cheltueala mitropolitului Veni- 
amin Costache la Ia^i, 1835, 2 vol— Nr. u ibid.— Nr. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 200 — 

la ibid. Dupa ms. s\a tip&rit cu cheltueala Academiei 
Romine la un loc cu Nr. 8 . — Nr. , 4 ibid. — Nr. i 5 in bi- 
blioteca Academiei teologice din lavra S-lui Sergie, 
Moscva. — Nr. is ibid — Nr. n ibid. — Nr. i* in bibl. arh. 
min. ext. Moscva. — Nr. ** in Aihiva ministeriului de 
externe din Moscva. — Nr. <u in Arhiva ministeriului 
de externe din Petersburg. 



(3) Antioh Cantemir. S'a nascut la 10 Septem^ 
bre 1709, fiu al principelui Dimitric Cantemir §i al 
Casandrei Cantacuzin; era prin urmare numai de doi 
ani cind a par&sit, impreun& cu tatlil sftu,'tara pentru 
totdeauna. Cultura literar&, pe care mai inttiu a c<\- 
p&tat-o de la invatatul s&u p&rinte, a complectat-o in 
Academia de la Petersburg, infiintata de Petru Cel 
Mare la 1725. precum §i — mai cu seamit — prin proprii 
studii in timpul ctt a petrecut in Anglia §i in Franta 
ca ambasador al imp&rfttiei ruse^ti: c&ci la 1732 An- 
tioh Cantemir a fost nuroit ministru plenipotenfiar al 
Rusiei la Londra §i apoi, dup& §ese ani de petrecere 
in Anglia, la 1743 ministru plenipotentiar la Paris, un- 
de a murit de idropisie de pept la an. 1743 Aprilie 
11. N'a cunoscut pe Romlni §i a lucrat toati viaja nu- 
mai pentru patria sa adoptivft, Rusia, cSreia, in afar& 
de serviciile publice pe care i le-a adus, a f&cut marele 
bine eft prin scrierile sale, toate In ruse^te, a contri- 
buit printre cei dintiiu la inceperea literaturei ruse 
artistice; cftci, de§i ca cuprins operele lui Antioh Can- 
temir sint productul unei inteligen^e romtue§ti, ca lim- 



Digitized by LiOOQ IC 



wrc ■■ 



201 



ba ele au facut ineeputul— mai ales in poezia cultivate 
— unei literaturi scrisii in limba ruseasca. 

Scrierile sale, toate ms., stnt urm&toarele: 

j) Simfonia psalmilor (V). 

2 ) colectie de poezii (8 satire, 4 ode, 2 episto- 
le, 6 fabule §i 9 epigrame) dedicate imparatesei Ru- 
siei Elisabeta. 

a) epopee, numit& Petreida, in onoarea lui 
Petru Cel Mare, rlimasft nesfir^ita. 

4) CJn tractat de Algebra. 

5) Reflexii asupra k prosodiei. 

«) Cintece, care se cintft §i asUizi in Rusia. 
7) Despre p!uralitatea lumelor, traducere cu note 
din Fontenellr. 

:») Istoria lui Justimis, traduc. 

9) Epistolele lui Horatias, traduse in versuri ne- 
rimate (Cea dintiiu scriere ruseascft in versuri albe). 

10) Odele lui Anacreon, traduse in versuri neri- 

mate. 

n) Cornelii Nepotis Opera, traducere. 

12 ) Tabloul lui Cebes (?), traducere. 

i 8 ) Scrisori persane, traducere din Montesquieu. 

14 ) Morala lui Epictet, traducere. 

15 ) Dialogurile asupra luminei ale lui Alqarotti 
(Neapoli, 1739), traducere din italiene^te. 

i 6 ) Traducerea in italiene^te a operei tat&lui sau, 
Historia incrementorum atque decremento- 
rum aulae othmanicae (cf. 47 b a 4 obs.) 



Digitized by LiOOQ IC 



— 202 — 

Nr. 2 s'a tradus in romtne^te $i s'a tipirit de 
Constant in Negruzzi §i Alexandru Donici, Ia§i, 1844, 
a doua edi^ie la Bucure§ti, 1873, in Scrierile lui 
Constantin Negruzzi, vol. II, p. 159 sqq. 

Y) Acsenti Uricariul. „Neculaiu Costin 1&S& mai 
multe fragmente spre urmarea cronicei sale. Aceste le 
tntrebuin{& Acsenti Uricariul la eronica De a doua 
domnie a lui Neculaiu Alexandru Mavro- 
cordat Voevod in Moldova (43 II a i). Despre 
Acsenti Uricariul §tim numai c& era casnic al lui Ne- 
culaiu Costin §i uricariu al logofefiei celei mari, adecii 
prescriitor al actelov domne$ti. Mai toate hrisoavele 
de la inceputul secolului al XVIII sint scrise de dinsul." 
Mih. Cogdln. in Prefata ed. I a Cronicelor Moldovei. 

c) loan Canta. Spatarul loan Canta, contempo- 
ran epocei despre care scrie, este autorul cronicei L e- 
topiseful t&rei Moldovei dela a doua §i p&- 
n& la a patra domnie a lui Constantin Ma- 
vrocordat Voevod (43 II a 2 ). 

e) Enache Cogdlniceanu. S'a n&scut la 10 Oc- 
tombre 1730. La 1746 a intrat in slujba domnului 
Moldovei, loan Mavrocordat, ca copil de cas&, post in 
care a ramas sub domniile urm&toare p&n& la domnia 
lui Constantin Racovi{& (1749—1753), cind a fost nu- 
mit comis al treile. Sub acest domn. in diversele lui 
domnii din Moldova ?i Muntenia (1753 — 1757), a ser- 
vit apoi ca comis al doile, vatav de copii, vat&v de 
aprozi. De la 1757 — 1774 a petrecut la Constantino- 
pole pelingd exilatul doran Constantin RacovifS, in care 



Digitized by 



Google 



— 203 — 

vreme a scris §i cronica sa. La 1774 se intoarse tn 
Moldova cu noul Domn, Grigorie Ghica, care-1 numi 
medelnicer. La 1782 fu numit stolnic $i apoi se re- 
trase la satul Rtpele, mo?ia sa, din judetul F&lciului, 
unde tr&i p&n& la sflr^itul vietei, care avu loc la 1795. 
Ascris Letopiseful $&rei Moldovei de la dom- 
nia intiiu §i p&n& la a patra domnie a lui 
Constantin Mavrocordat Voevod; Stihuri a- 
supra Domnului Grigorie Ghica Voevod al 
f^rei Moldovei; Stihuri asupra lui Manola- 
che Bogdan vel vornic §i a lui Ion Cuza*biv 
vel spa tar (43 II a 3 ). 

?) Mitropolitul Iacob Stamate. N&scut la an. 1748 
in Transilvania, fiu de porcar. La 17 ani s'a c&lug&- 
rit la Mftnastirea Neamfului. Protosinghel al mitropoliei 
de la 1774—1784. La 1784 episcop al Hu§ului. Mitro- 
polit al Moldovei de la 1791 p&n& la moarte, 21 Mar- 
tie 1803. Insemnat prin direcfia rom!neasc& ce s'a si- 
lit s& dea §coalei domne?ti din Ia§i, cea care de la 
Vasile Lupu p&n& la 1821 a fost mai numai o §eoal& 
greceascft susfinuta cu banii Rominilor, prin con^tiinfa 
ce a avut — el unul dintre cei dintiiu— despre de$ftrt&- 
ciunea pedanticelor studii din acea §coal&, §i prin inau- 
gurarea publica|iei de c&r^i scolastice in limba romi- 
neasca In tftrile de dincoace de Carpafi (cf. Amfilohie 
Hotiniuli 47 b r,). A scris Bucvariu sau incepe- 
re de !nv*i{atur& celor ce vor s& invefe car- 
te cu slove slovene?ti, Ia?i, intre 1791 §i 1803 
(43 I c 4 ). 

Digitized by LiOOQ IC 



— 201 — 

yj) Amfilohie Hotiniuh Ca episcop al Hotinului il 
g&sim pomenit intiia^i data la anul 1782 Decemhre \), 
in actele publice. A trait mai mult la manastirea Za- 
gavia. linga Hirl&u, unde era §i eguraen. „Era un bar- 
bat erudit. I§i fftcuse studiile in Italia §i in Polonia: 
teologia, limbile elena, slavonft, latino §i italianS, ii 
erau adinc cunoscute ; el era inca geometru §i invftfat 
In ?tiintele. matematice; pelingft , aceste era un filolog 
distins." A fost mina dreapta a mitropolitului lacob 
Stamaie in scopul de infiinfare a unei instrucfii in lim- 
ba *omineasc&, pe care-1 unn^ea aeesta. 

Scrierile sale, toate didactice, unele tip&rite §ial- 
tele manuscrise, sint urm&toarele : 

i) Gramatica teologhiceascft scoasi in 
limba moldoveneascS, de pe bogosloviea lui 
Platan, arhiepiseopul de Moscva, §i de pe alte 
cirfi biserice§ti, pentru inv&^atura preoji- 
lor §i a tuturor deob§tepravoslavnici cre§- 
tini Ia?i, 1795.(43 I a 2 »>). 

2 ) Elemente aritmetice ar&tate f i r e§ ti 
Ia§i, 1795 (43 lbs). 

8 ) De ob^te gheografie pe liraba moldo- 
veneasca scris& de pe geagrafia lui Bufier 
{Claude Huffier), dupft orindueala care acura 
mai pre urm& s'au a§ezat in Academia de la 
Paris.... Ia§i, 1795 (43 I c J7 ). 

„Intr'un scop util elevilor s&i episcopul Amfilohie 
pune la sftrgitul geografiei sale: a 1 ) Otabla pentru nu- 

Digitized by LiOOQ IC 



— 205 — 

marul ar&pesc care se intrebuin{eaz& acura, impreunil 
cu num&rul moldovinesc, adec& cu numarul exprimat 
prin litere chirilice, p&nft la un milion de milioane ; b ] ) 
insemnare de Domnii Moldovei, la ce ani au fost 
§i citi ani au domnit fiecare, incepind de la Drago§ 
Voevod, adeca de la 1352, §i p&nS, la 1795, data tip&- 
rirei carjei, cind domnea Alexandru Calimah ; §i in sfir- 
§it c 1 ) Amfilohie adauga c&trft geografia sa o notija 
'specials, pentiu ora§ul Ia§i, pe care a scos-o, adecS, a 
tradus-o, cum insu$i ni spune, din Geografia scrisa in 
limba germanS, §i tip&rita In ora$ul Tirnovei din Un- 
gariala an. 1704 de Francisc fymideg (Schmicdieg) geo- 
graful. 

4 ) Acyst y.at "Epya (Cuvinte §i fapte). pe la 1752. 
ins. Unde ? 

Cuprindea Istoria Moldovei. 

d) Mitropolitul Vemamin Costache. Nftseut 1768, 
mort 1846. De douft ori mitropolit al Moldovei, mai 
intiiu de la 1803—1806 §i apoi de la 1812--1842, 
dup&ce mai intiiu fusese episcop de Hu§i (1792—1796) 
§i de Roman (1796-- 1803). A murit la man&stirea Sla- 
tina, exilat de Voda Mihail Sturza. El a infiintat se-* 
minarul de la Socola (Seminarul Veniamin)la 1803, care 
a funefionat in r&sttmpuri panft la domnia lui Mihail 
Sturza (1834), cind a inceput a functiona regulat, cu 
profesori mai multi §i cii inv&taturi mai raulte. Insem- 
nat, ca §i mitropolitul lacob Stamate, prin dorinta §i 
st&ruintele sale de a infiin|a §coale romine?ti, dar, mai 
fericit decit acela, a reu^it sa infiinfeze chiar una, cu- 

Digitized by LiOOQ IC 



— . 206 — 

rat romineasci §i cu totul diferitA de §coala cea greac& 
domneascS, anume seminarul dela Socola, in mijlocul in- 
florirei elenizmului In Jara Moldovei, $i a fost astfel, pentru 
Rominia de dincoace de Milcov, inauguratonil §coalelor 
na^ionale, dup&cum George Lazdr a fost al celor din 
Muntenia. Om blind, caritabil §i iubitor de patrie pre- 
cum n'a raai fost altul, trecea, intocmai ca §i mitropo- 
litul Dosoteiu, de sftnt, precum m&rturisesc contempo- 
ranii, dintre care inai trftesc tnc& raulfi. Pelingfi, aceste 
neobosit traduc&tor §i tip&ritor de c&rji biserice§ti in 
limba romineasci: la Ia§i, in tipografia mitropoliei, §i 
la M&n&stirea Neamtului, unde tipografia a fost infiin- 
{at& de dinsul la anul 1809, s'au tip&rit, la inceputul 
secolului nostru, mai multe c&rfi biserice^ti decit in tot 
restul J&rei, §i in Moldova, chiar pfiM ast&zi, c&rjile pe 
care se cete^te slujba sint in mare parte cele tipftrite 
pe vremea lui Veniamin Costache. 

Scrierile sale, toate traduceri, parte tip&rite §i 
parte manuscrise, sint urm&toarele: 

t ) Explicarea celor §epte taine, Ia§i, 1807. 

a) Chiriacodromion, M&n. Neamtului, 1811. 

t) Octoihul, Ia§i, 1814. 

4 ) Explicarea dogmelor credinjei, M&n. Neamtului, 
1816. 

5 ) Ciaslov, Ia§i, 1817. 

,) Nou& cint&ri din psaltire, M&n5st Neamfului, 
1818. 

,) Leturghia, Ia§i, 1818. 
,) Apostolul, Ia^i, 1819. 



Digitized by LiOOQ IC 



■tftoM 



— 207 — 

9 ) Istoria scripturei vechiului testament, 3 vol. 
Ia§i, 1824. 

1(J ) Istoria noului testament, Ia§i, 1736. 

„) Funia lntreitA sau trata$ie despre existenta lui 
Dumnezeu, Ia§i, 1831. 

J2 ) Leturghiile sfinjilor loan, Grigorie iji Vasilie, 
Ia?i, 1834. 

j 3 ) Predice, Ia§i, 1837. 

14) Hronograf sau numerare de ani, Mftn. Xeam- 
Jului, 1837. 

, 6 ) Teologia lui Platon, Ia^i, 1839. 

l6 ) Istoria bisericeascft, 4 vol. Ia§i, 1841 — 1843. 

i?) Piatra scandelei sau istoria schismei, Ia$i, 
1844. 

it) Pravila cea mare sau Pidalionul, ?, 1844. 

19) Indeletnicire despre buna murire, Ia§i, 1845. 

2 n) Tilcuirea psaltirei, Ia^i, 1850—1862. 

8J ) Indeletnicirea iubitoare de Dumnezeu, ?, pe la 
1813—1816. 

2 ,) Antologia c&rjilor biserice^ti, In versuri, ?, pe 
la 1822—1828 

28 ) Indianul $i filosoful, ?, pe la 1822—1828. 

a* Medita|iiile S-lui Augustin,?, pela 1822—1828, 

2B ) Predice, ?, pe la 1822—1828. 

26 ) C&rticele de rug&ciuni §i Inv&t&turi, ?, pe la 
1822—1828. 

37) Bro^uri (asupra datoriei preofilor), ?, pe la 
1822—1828. 



Digitized by LiOOQ IC 



- 203 — 

M ) Analele istoriei biserice^ti din primul veac al 
cre^tinismului, ms. 

29 ) Tractatul patriarhului Nedarie asupra papis- 
mului, ms. 

30 ) Omiliile S-lui loan Hrisostomul, in ttlcuirea 
ce face la faptele apostolilor §i la epistolele S-lui Pa- 
vel, ms. 

81 ) Ttlcuirea Apostolului de Nicodim Aghiori- 
tuL ms. 

32 ) Tilcuirea Psaltirei, de acela§i, ms. 

33) Din cuvintele lui Cornilie, ierochiricul biseri- 
cei mari, ms. 

Ms. la biblioteca Seminarului Socola. 

t) Alexandra Bcldiman. Vornicul Alexandra Bel- 
diman a trfiit pe la 1821. A scris. 

,) Moartea lui Avel, traduceredin limbafran- 
cez&, Buda, 1820 (43 1 d 17 ). 

2) Numa Pompiliu, roman de Florian, traducere, 
Buda, 1820 (43 I d .,0). 

,) Tragodia lui Orest, Buda, 1820(43 Id 2l ) 

4) Tragodia sau, mai bine a zice, Jalni- 
ca Moldovei inttmplare dupa r&zvr&tirea 
G r e c i 1 r, 18 21. In versuri. TipSriUt dupft moartea 
autorului Ia^i, 1861, II ed. in Mih. Coqahu Letop ? 
ed. II t. III. 

Ca anexe ale ace^tei scrieri (tip&rite tot acolo) 
sint: a 1 ) Talm&cirea caimelei lui Vogoride ce 






■TTV 



— 209 — 

scria la Silistra, §i b 1 ) Jurnalul mergerei 
boierilor deputafi In "farigrad, 1822. 

5 ) Milostivirea lui Titus, traducere, ms. Unde ? 

x) Costache Conache. N&scut 14 Octombre 1777. 
A inv&tat In §coala greceasc& de la Ia$i §i la profesori 
particulari. Din veche familie boiereascft. Mare logoftt. 
Era om inv&(at : cuno§tea bine limbile greac&, franceza, 
§i turceascS, apoi literatura francezft, mai ales cea filoso- 
ficft din veac. XVIII ; inginer §i jurisconsult. Mort la 4 
Februarie 1849. Celebru poet. A scris: 

Poezii, alc&tuiri jji t&lm&ciri, publicate in 
Intfia edifie, dup& moartea autorului, la Ia§i, 1856, 
§i in a doua edtyie la Ia§i, 1888. 

0) George Asachi. N&scut la Her^a anul 1788, 
mort anul 1871, A inv&Jat atitpe socoteala lui cit §ipe 
cea a mitropolitului Veniamin Costache la mai multe 
§coale straine, laLemberg, la Viena§i la Roma, la care 
a c&p&tat cuno^tinte enciclopedice in filosofie, in mate- 
matice t§i in istorie. Dupa Intoarcerea sa in |ar& la 
1812, Asachi a jucat p&n& la sflr§itul domniei lui Mi- 
hail Sturza (1848) un rol preponderant in literatura Mol- 
dovei §i in dezvoltarea §coalelor najionale. In ce pri- 
ve§te punctul din urmft, apoi numai pu|in drept decit 
Veniamin Costache are G. Asachi de a fi considerat 
ca acel care a inaugurat §coalele romine§ti in Moldova, 
c&ci dacft mitropolitul Veniamin a infiinfat seminarul 
de la Socola la 1803, Asachi, cu cinci ani mai inainte 
de Lazar (1813), a deschis un curs de inginerie in 

14 

Digitized by VjOOQ IC 



— 210 — 

limba romini in lnsa§i§coala greceasca de la Ia§i, curs 
care se poate socoti ca simburele eel dintliu de unde 
au e§it rind pe rind §coala romina a lui loan Sandu 
Sturza (1828) §i Academia Mihaileana (1834); iar ctnd 
s'au infiin{;at §coalele prevazute in Regulamentul Orga- 
nic, Asachi a fost feferendar al Eforiei acestor §coale 
in tot timpul domniei lui Mihail Sturza (1834 — 1848) 
§i ca referendar a fost conducatorul lor eel mai prin- 
cipal. Ca scriitor, a fost neobosit in tot cursul lungei 
sale viefe §i activitatea lui literara s'a intins asupra 
istoriei, §tiin{ei §i a poeziei. Remarcabil barbat, de la 
care insa - contrariu de ceea ce s'a intimplat cu atyii — 
s'au luat in considerare mai mult defectele. 

Scrierile sale sint: 

i) Albina rominea^sca, ziar, Ia§i, 1829 — 
1850, continuata de 

2 ) Gazeta de Moldova, Ia§i, 1850 — 1859, 
§i de 

8 ) Patria, ziar, Ia$i, 1859—1860. 

4) lstoria Rusiei, dupa loan Caidanov, 2 vol. 
la$i, 1832—1833. 

5) Harpa romina, Ia§i, 1832. 
e) Aritmetica, Ia§i, 1836. 

7 ) Algebra, Ia§i, 1837. 
g ) Geometria, Ia§i, 1838. 

9) Poezii, Ia§i, 1836;' II ed. ibid. 1854. 

10 ) Lapeirus, drama cu cintece prelucrata dupi 
a lui Kotzebue, Ia§i, 1837. 



Digitized by LiOOQ IC 



I 




211 



lt ) Privigherea osta^ului Moldo vei, ver- 
suri, Ia§i, 1837. La sftr§it muzica de doamna Asachi. 

12) Norma, tragedie 1 i r i c & de F. Romani, 
Ia§i, 1838. 

is) Emisferul pamintului §i sistema soarelui, Ia$i, 
1838. 

14) Fiul perdut, drama, Ia$i, 1839. 

is) Pedagogul, comedie, Ia§i, 1839. 

u) Icoana lumei, revista, Ia§i, 1840 — 1841. 

i?) Spicuitorul, ziar, Ia§i, 1841 — 1842. 

is) Lexicon de conversajie, Ia§i, 1842. 

19 Tabloul sinoptic al istoriei Moldovei, Ia§i, 1842. 

20) Diferite raporturi §i discursuri in chestii §co- 
lare, Ia§i, 1823—1842. 

21) Fabule versuite, Ia§i, 1844; II ed. ib. 
1862. 

. 22 ) Lupta Moldovenilor cu cavalerii Crucieri, Ia§i, 
1845. 

23) Arhiva Albinei Romine^ti, ziar, Ia§i, 
1844—1846, 2 vol. 

24) P&storifca Carpajilor, idila, Ia§i, 1850. . 

25) figanii., idila cu ctntece, Ia§i, 1856. 

26 ) Elena Drago§, drama originals, Ia$i, 1863. 

27) Petru Rare§, drama originaia, Ia§i, 1863. 
2«) Turnul lui Butu, drama originaia, Ia?i, 

1863. 

29 ) Voi'chija, melodrama originaia, Ia§i, 1863. 

30) Poezji, Ia§i, 1863. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 212 — 

3 i) Balo in Maschera, oper& in 3 acte, Ia§i, 1864. 

82 ) Nuvele istorice ale Rominiei, Ia§i, 1867. 

33 ) Calendare, jte fiecare an de la 1840 — 1867. 

c) In Muntenia. 

a) Mitropolitul Daniel (1720 — 1732). A tradus $i 
tip&rit c&r|;i religioase. 

fc) Damaschin, episcop de Buzeu (1703), de Rim- 
nic (1710 — 1726), „om lnv&$at, carele cuno§tea limbile 
elena, latin& §i slavonft ; a lucrat poate mai mult §i mai 
bine declt oricare altul la traducerea §i tip&rirea c&r$i- 
lor eclesiastice In limba rominft, Urma^iilui de laRfm- 
nic, Inochentie (1726) §i Climent (1735—1748) au ti- 
p&rit mereu operele sale postume." 

7) Mitropolitul Grigorie I (dup& A. Odobescu, II 
dup& ep. Melhisedec), 1760 — 1787. „Acestbarbat, de na- 
fiune romtn&, foarte erudit ?i profund cunoscator de 
limba elenft, §i cu o via|& cuvioas& §i plin& de rfvnS 
pentru ridicarea bisericei na4ionale, era ca* un centru 
tmprejurul c&ruia se aduna toat& inteligenfa profane §i 
bisericeascS,. Mitropolia era o §coal& de cuvio^ie §i de 
invat&tura; el $inea pelinga sine dascftli, oameni tnv&- 
\&\\ adunati de prin diferite locuri §i ucenici de ase- 
mene invftfa|i §i doritori a se Inv&Ja. Intre ucenicii 
mitropolitului Grigorie vom Insemna pe Cosma episco- 
pui- de Buzeu §i mai apoi Mitropolit, pe Chesarie §i pe 
Filaret, episcopii de Riranic. Ucenicii mitropolitului 
Grigorie, sub conducerea lui §i impreuni cu dinsul, 
traduceau din eline^te car^i biserice§ti de tot feliul, 
care nu erau inca traduse tn romlne^te, sau revizueau 

Digitized by LiOOQ IC 



I__. 



— 213 — 

pe cele anterioare, ?i le tip&reau in tipografia mitropo- 
liei sau a Rimnicului, ori a Buz&ului. Vom cita unele din 
c&r$ile tip&rite §i corese de mitropolitul Grigorie : 
J Evangheliea, 1760. 

2 ) Triodul, 1761. 

3 ) Apostolul, Inv&t&turi pentru ispovedanie, 1764. 

4 ) Cazania, Cuvintele S-lui Simeon Tesalonicul, 
1765. 

B ) Mineiu, 1766. 

e) Psaltire, 1767. 

7) Penticostariu, Triod, 1768. 
«) Liturghie, Penticostariu, 1780. 

f ) Minee, Rimnic, 1776 — 1780, 12 volume. 

Cea mai insemnat& lucrare a lui Grigorie mitro- 
politul. P&nfi, atunci erau traduse, tot in veacul XVIII, 
numai serviciile s&rb&torilor anuale, intiiu romine^te 
amestecat cu slavone^te, apoi numai romine$te. Ele 
compuneau dou& c&r|l mari sub numire de Antologiu, 
sau flori alese, §i sint p&n& ast&zi in intiebuinjare pe 
la multe biserici, mai cu seam& pe la bisericile de |ar&, 
unde nu se face serviciul divin in toate zilele, ci nu- 
mai Duminicele §i s&rb&torile. In cele 12 Minee, tra- 
duse de mitropolitul Grigorie cu ucenicii lui, se cu- 
prind, pelinga, serviciile s&rb&torilor, §i cele ale sfin^ilor 
din toate zilele anului. Ele cuprind imnurile §i ceti- 
rile de Vecernie, de la Utrenie $i Liturghie, precum §i 
sinaxarele sau prescurt&ri din biografiile sfinjilor. — A- 
ceasta a fost lucrare colosalft, ce formeaza, 12 volu- 

muri mari in folio, §i s'au tip&rit toate de episcopii 

Chesarie §i Filaret, care insifi au fost ucenici §i favo- 
ri|i ai mitropolitului Grigorie."' 



Digitized by LiOOQ IC 



— 214 — 

c) Chesarie, episcop de Rimnic (1773— 1780). Tra- 
duc&tor §i tip&ritor de c&rfi religioase. Despre el spune 
jP. J. Sulzer, Gesch. des. transalp. Dae. Ill, 36: 
„Cutoate acestetrebue sa exceptez(!n ceprive§te nein- 
grijirea de a predica in biserici) bisericile episcopilor, 
care au pufin mai In lngrijire cultura sufleteascS, §i 
din tirap in timp le ajuta cu cite un indemn spiritual ; 
precum episcopul de pe atunci (de pe cind era Sulzer 
in Muntenia) al Rimnicului, Caesarius, un demn prelat 
atit prin aerul §i afabilitatea sa cit §i printr'o indestu- 
l&toare culture in literatura francez& §i greac&, a tinut 
in prezenta mea un discurs in limba greceasca, din care 
putea presupune cineva in de ajuns naturala sa predis- 
punere pentru a deveni un distina orator." 

e) Filaret, arhimandrit al mitropoliei din Bucu- 
re§ti sub mitropolitul Grigorie I (1760 — 1787), episcop 
de Rimnic (1780—1792), mitropolit al Ungrovlahiei 
(1792 — 1794). Traduc&tor §i tip&ritor de c&rti religioa- 
se. „Amicul banului Iendchifd Vdcdrescu, a fost un om 
instruit, in|81ept §i iubitor de neamul rominesc, c&ruia 
numitul scriitor ii aduce c&zutele laude in precuvin- 
tarea gramaticei sale, tiparit& in episcopia de Rimnic 
in anul 1787." A scris intre altele: 

i) Precuvint&rile de la Mineele (vezi Mitrapolitul 
Grigorie I, mai sus) de pe lunile Aprilie — Septembrie 
(Precuvtnt&rile de la Mineele de pe lunile Octombre— 
Aprilie exclus. au fost scrise de ep. Chesarie; vezi 
mai sus). 

2) Cazania, Rimnic, 1781. 

Digitized by LjOOQIC - 



r 



— 215 — 

*) Molitvenicul, ib. 1782. 

4 ) Cuvintele S-Jui Teodor Studitul, ib. 1784. 

5 ) Catavasieriul, ib. 1784. 
e ) Psaltirea, ib. 1784. 

,) Cazania, ib. 1784. 
s) Evanghelia, ib. 1784, 

9 ) Penticostariul, ib. 1785. 

10 ) Triodul, ib. 1786. 
»,) Liturghia, ib. 1787. 

,.) Slujba S-lui Stilian, ib. 1787. 

losif, intiiul episcop de Arge? (1793—1820). 
Traduc&tor §i tip&ritor de c&rfi religioase. 

v;) Mitropolitul Grigorie II (dupfi, A. Odobescu, al 
IV (?) dupa ep. Melhisedec), 1823—1834. Traduc&tor 
§i tip&ritor de c&rji religioase, care au ap&rut la Bu- 
cure^ti §i la M&nftstirea Neamfului intre anii 1801 — 
1832. 

6) La scriitorii de c&rti religioase se poate a- 
daogi — macarca n'a fost Romln de na^tere — Antim i- 
vireamd, din Caucazia, venit in Bucure^ti la anul 1690 
ca tipograf. Om inv^at, cuno§tea limbile georgianft, 
greac&, turc&, arab&, slavon&, romin&. La an. 1705 e- 
piscop de Rimnic, unde a infiinfat tipografia. La anul 
1709 mitropolit al Ungrovlahiei. La 1716 a fost scos 
din scaun de Neculaiu Mavrocordat, dat in judecatS, §i 
degradat de patriarhie, §i apoi exilat, ca mirean, pe 
via|& la muntele Sinai. Pe drum a fost ucis de Turci pe 
malul Marifei. A tradus §i tip&rit c&r(i religioase. Apoi 
ascris Predice f&cute pe la praznice mari,pu- 

Digitized by LiOOQ IC 



— 216 — 

blicate dupfc o copie de la 1781 cu cheltueala minis- 
teriului cultelor, Bucure^ti, 1886 5 aM edtyie, Dida- 
hiile finute in Mitropolia din Bucure§ti, 
publicate dup& ms. original de Constantin Erbiceanu, 
Bucure§ti, 1888. 

t) Ienache Vdcdrescu. Banul Iendchifd Vdc&rescu, 
din vechiu neam boieresc, s'a nftscut pe la 1740. „E- 
ducafia lui fu de la inceput prea ingrijita, : Neofit eel 
b&trin, Cavsocalivitul (profesor la ?coala greceascft din 
Bucure§ti tntre anii 1768 §i 1780) 11 intyiS, la tezau- 
rele limbei, retoricei $i istoriei elene ; un german, anu- 
me Weber, li explicit regulele limbei latine; atyi profe- 
sori il invftjari italiene§te, franfuze^te, §i hogii turci 11 
familiarizari cu limba §i literatura otomana, pe care le 
cuno§tea foarte bine." C&m&ra§ sub Sctrlat Ghica Vod&, 
an. 1760. Dup& uciderea tatftlui s&u, §tefan V&c&rescu, 
decitri Constantin Racovi$& (1763) el fugi la Constan- 
tinopole, unde a petrecut p&n& la an. 1767, ctnd afost 
chemat de Alexandru Ghica In farft ?i numit marevis- 
tiernic. De la sflr§ttul anuluil769, sub domnia lui Gri- 
gorie Ghica (1768 — 1769), cind Ru§ii au ocupat Mun- 
tenia, p&n& la 1774, cind au p&rfcsit-o tncheind cu Tur- 
cii tractatul de la Cuciuc-Cainargi, a petrecut pe la 
Bra^ov §i prin Turcia, exilat de bun& voie, ca unul ce 
era cu pu|in& incredere in puterea §i ttg&duin^ele Ru- 
§ilor. Sub domnia lui Alexandru Ipsilanti (1774 — 1781) 
el a servit ca mare vistiernic, apoi ca spatar de la 
anul 1778—1781. Caimacam in anul 1781, cind a fost 
mazilit Alexandru Ipsilanti. Mare Spatar sub domnia 

Digitized by LiOOQ IC 



217 



lui Neculaiu Caragea (1781 — 1783), care i-a §i dat pe 
una din fiicele sale in casatorie la an. 1783. Mare vis- 
tiernic sub Mihail Suju (1783 — 1786). Vornic mare sub 
Neculaiu Mavrogheni, de la 1786 — 1788, cind a inceput 
rftzboiul intre Turcia de o parte §i Rusia aliata cu 
Austria de alta parte, $i cind de buna voea lui s'a e- 
xilat la Nicopole, pentruca nu putea suferi persoana §i 
domnia pomenitului principe. Prin pirele acestuia Va- 
carescu a fost trimes surgun de catra vezir la insula 
Rodos, unde a stat doi ani, p&na la an. 1791. Cind s'a 
sfir^it razboiul §i Voda Mavrogheni a pent (1791), V&- 
c&rescu s'a inters din exiliu §i, pftn&cind a venit in 
scaun Mihail Su(u (1791 — 1792) a fost func$ionarul 
principal al Turcilor In fara. Sub domnia lui Alexan- 
dra Moruz cea dinttiu (1792 — 1796) a trait retras din 
slujbele publice §i In du§manie cu Voda. A murit in- 
tre anii 1796 $i 1799. — In via(a publics, in diferitele 
inalte funcjii pe care le-a avut mai fara intrerupere, 
lenache Vdcdrescu a aratat o admirabila pricepere in 
afaceri §i mult tact diplomatic, precum o probeaza tn 
de ajuns intre altele deplina sa reu^ita in misiunea la 
curtea lui Iosef II, cu care Pa insarcinat Domnul Ale- 
xandra Ipsilanti la 1781, cind cei doifii aiDomnului,in- 
flacara(i de liberalising au parasit (ara fara voea parin- 
telui lor jji au fugit peste munji in Transilvania : dupa 
patru luni de ospitalitate in statele sale, imparatul a 
trimes, conform fagaduinjei verbale date lui lenache 
Vdcdrescu, pe ambii principi la Constantinopole. — In 
viata privata era iubitor de sgomotoase §i destrabalate 



L^: 



Digitized by LiOOQ IC 



— 318 — 

petreceri. — Nota principals, a caracterului s&u a fost iu- 
birea de patrie. Celebru poet, maearc£ poezii n'a scris 
multe. 

Scrierile sale, unele tiparite, altele manuscrise slnt : 

j) Observajii sau b&g&ri de seamS, asu- 

pra regulelor §i orinduielelor gramaticei 

romine^ti, I ed. Rimnic 1787, II ed. Viena 1787 

(43 I c u ). 

2 ) Istoria a prea puternicilor imp&rati 
o toman i, adunatft §i alcatuita, pe scurt de 

Jenache Vdcdrescu, incepinduse tn vremea 

prea luminatului imparat sultan Abdul Ha- 

mid I (1788) §i s'a s&vir§it in zilele prea 

puternicului Imparat sultan Selim III, 
(1794). ms. 

De la Mahomet, fundatorul islamismului, p£n& la 
1792. Cu istoria Turcilor de la 1740 pan& la 1792 a- 
mestecata povestirea propriei sale viefe. 

8 ) Poezii. 

La sfir^itul gramaticei sale Ienache Vdcdrescu a 
adaugit un scurt tractat de prosodie, in care a publi- 
cat citeva diu poeziile sale ca modele. Multe tns& din 
poeziile acestui scriitor, impreun& cu poeziile ficiorilor 
s&i Alecu §i Neculaiu, §i cu unele din ale nepotului 
sau de fiu, lancu — c&ci to|;i Vdcdreqtii au fost poefi — 
se p&streazS,, inedite, In manuscriptele scriito- 
lor V&c&re§ti, a c&ror lists, o d&m aici: „a*) Ms. 
gramaticei; b 1 ) cftrfulie mic& legate cu ro§, in care 
se cuprind poezii de ale lui Alecu Vdcdrescu, atlt In 



' r - ■ -■ 



— 219 — 

limba romina, clt §i In cea greacft, tnsofite de precu- 
vlnt&ri de Neculaiu Vdcdrescu, — pe o coal& deosebita o 
scrisoare originals a \m Neculaiu Vdcdrescu c&tr& ne- 
potul s&u Iancu Vdcdrescu; c 1 ) c&rticicS. legata cu 
ro§, cuprizind copia dup& Britannicus tradus in ver- 
suri de Iancu Vdcdrescu, exemplar care a servit pen- 
tru edifia de la 1860; d 1 ) Optsprezece caete, cusute, 
cuprinzind copii dup& poeziile tuturor poetilor Vdcd- 
reqti, §i anume, a 1 ) o raic& adunare de cite s'au putut 
gftsi din poeziile banului lenache Vdcdrescu, — P 1 ) o 
mic& adunare, idem, de poeziile clucerului Alecu Vd- 
cdrescu, — r 1 ) o mie& aduuare, idem, de poeziile vorni- 
cului Neculaiu Vdcdrescu, — B^poezii ale marelui logof&t 
Iancu Vdcdrescu, — e 1 ) V, yj 1 , #*, t l , idem, — k 1 , X 1 , \>.\ 
v 1 , q\ o 1 , tc 1 , p 1 , a 1 , alte noua caete} cuprinzind o copie 
mai veche de poeziile lui Iancu Vdcdrescu cu corec- 
turi de propria mtn& a acestuia." 

Nr. 2 s'a publicat de Papiu llarian in Tez. d. 
mon. is t. II, 245 sqq. — Ms. V&c&re§tilor la Biblioteca 
Academiei Romine. 



y.) Alecu Vdcdrescu. Cluceriul Alecu Vdcdrescu 
a fost fiul eel mai mare al lui lenache Vdcdrescu. Mort 
pe la 1795. Remarcabil poet. Poeziile sale s'au publi- 
cat la Bucure§ti, 1796 (43 I d i c . cf. §i supra, observ.). 

X) Neculaiu Vdcdrescu. Vornicul Neculaiu Vdcd- 
rescu a fost fiul mai mic al lui lenache Vdcdrescu. Poet, 
(cf. supra, observ ). 

(i.) loan Vdcdrescu. Marele logof&t Iancu Vdcd- 
rescu a fost fiul lui Alecu Vdcdrescu. Celebru poet, 
care a inceput a scrie inainte de 1821, dar ale c£rui 
compuneri s'au tip&rit numai dupa acest an. A scris: 



Digitized by LiOOQ IC 



— 220 — 



t ) Colec|;ie din poeziile D-lui marelui 
logof&t Iancu Vdcdrescu, Bucure^ti, 1830, II ed. 
ibid. 1848. 

*) Napoleon la Schonbrunn §i S-ta Elena, dram&> 
Bucure^ti, 1847. 

s) Din operele lui -RacweBritannicus, tra- 
gedie In cinci acte, tradusS, de J. Vdcdrescu (1829), 
Bucure$ti, 1861. 

v) Zilot RomlnuL Zilot Bominul este un pseudo- 
nim. Numele adev&rat alautorului a fost Ijttefan Moru. 
N&scut pe la 1780, mort dup& 1850. Om de casa clu- 
ceriului §tefan Conduratu. Din neam de boieri, func^io- 
nari §i clerici. A scris : 

j) Istoria \&vei muntene§ti de la 1796—1821. 

1) A treia domnie a lui Alexandru Vod& Sutul. 

8 ) Istoria Zaverei (de la 1821). 

4) Descoperirea, tragedie alegoricS. 

5) Vn caet de poezii politice. 

e) Istoria revolu^iei de la 1848. 

Toate scrierile lui Zilot Rominid, lasate de au- 
tor fn ms., sint insemnate sub 43 II 12 . 

5) Paris Momuleanu. N&scut pe la 1794, mort pe 
la 1837. De la Slatina. Om de casa Filipe^tilor. Cunos- 
cut poet. A scris : 

1) Culegere de poezii, Bucure§ti, 1817 (43 I d 
1S ); II ed. ibid. 1837. 



Digitized by LiOOQ IC 



J 



— 221 — 

2 ) Caracterele barbafilor §i muierilor, in versuri, 
Bucure^ti, 1325. 

») Plingerea §i tinguirea Valahiei asupra nemuty&- 
mirei strainilor ce au d&r&panat-o, in versuri, Buda, 
1825. (?) 

d) Scriitori Macedoneni: 

a) Teodor Anastasiu Cavaliote. Profesor §i preot 
In Moshopole. A scris: 

ripwToiustpia, Venecia, 1770 (43 I c 6 ). 

P) Daniel. Profesor $i preot in Moshopole. A scris: 

EtdaYcDytxy; AiSaaxaXta, s. 1. 1802 (43 I C 2 s). 

i) Roja (T6?ia, Twta). A scris: 

2 ) 'E^sTiast? ^spi twv T<*>[ji.a(<i)v tq rapt twv ovoi*a£o- 
|X£vo)v BXaxwv oaoi xatctxojaiv avTixepay tou Aavoujkox; (de) 
P6£ia, Viena, 1807 (a doua ed. In traducere romtneasca 
de Sergiu Hagiade, Craiova, 1867). 

2 ) Ts^vy; rrfi pwfjiavtxris avaYVwaew? ^e AaTtvtxa Ypajx- 
ixara (de) Pw£a, Buda, 1809 (43 I c 30 ). 

3) Mihail Boiagi. A scris: 

Romanische oder macedonovlachische, 
Sprachlehre, Viena. 1813 (43 I c 8 e). 



Izvoarele pentru datele biografice ale scriitorilor din 
acest capitol sint: loan Bob (Notitia autobiogra- 
phica exmi. quondam loannisBobb episcopi gr. 
cath. Fogarasiensis, In Calendar pe 1803Sibiu, §i 
In T. Cipariu, Acta et fragmenta, Bla§, 1855 
p. 21 sqq. — Sam. Klein, loan Bob, al optule episcop 
unit, dup£ Petru Maior, in Cip. Ac. et Fr. p. 132 



Digitized by LiOOQ IC 



1 



— 222 — 

sqq.); Samuel Klein (I. Bianu, Viafa §i activita- 
tea lui Maniu Samuel Micul, alias Klein de 
Sad, In An. Ac. rom, t. IX, ser. I, p. 79 sqq. Izvoa- 
rele acolo) ; George §incai (Papiu llarian, Biografia lui G. 
tyincaii in A n. Ac. rom. ser. 1 1. II. Izvoarele acolo) ; Petru 
Maior (Atanasie Marian Marienescu, V i a t a § i opere- 
le lui Petru Maior, in An. Ac. rom. ser. II, t. Vn, 
sec^. il p. 152 sqq. Izvoarele acolo); Budai Deleanu 
(Cip. Princ. d. limb. p. 322 §i A. Papiu Marian, 
Rela^iune asupra manuscriptelor lui Budai 
Deleanu in An. Ac. rom. ser. I t. Ill p. 105); D. fi- 
chindealu (Eliade Bddulescu, in prefaja edifiei Fabu- 
lelor de la 1838. — V. A. Ureche, Despre fabule 
in gene re §i in speqial despre !fichinclealu, in 
Ateneul romin, ziar, Ia§i 1861, Maiu §i Iuniu, §i 
in Buletinul instrucfiei publice, Bucure^ti, 
Martie 1866.— G, Missail, Oamenii mari ai Romi- 
nilor, in Tr. 13 Iuliu 1869); Paul lorgovici (G. Mis- 
sail, Oam. mar. a. Rom. in Tr. 13 Iuliu 1869. Iz- 
voarele acolo); Molnar (Cip. Princ. d. limb. p. 307. 
— Nee. Densu$eanu, Revolu^iunea lui Horea, B u - 
cure^ti, 1884 p. 268 sqq.); Korosi {Cip. Princ. d. 
limb. p. 317); G. Lazar (P. Poenariu, George Lazdr 
§i §coala romina, in An. Ac. rom. ser. I, t IV, 
p. Ill sqq.); Vasile Aaron (Pumnul, Leptur. Ill, 
382 §i 383); Dimitrie Cantemir (Via$a lui Dimitrie Can- 
temir in Principis D. Cantemirii variae sche- 
dae et excerpta [47 b a 9 ] §i in prefa^a operei 
His tor ia incrementorum a tque decrement o- 
rum aulae othmanicae [47 b a 4 ), prefa$& atribu- 
it& lui insu§i Antioh Cantemir, ficiorul autorului. — Cro- 
nicele lui Neeulaiu Costin §i loan Neculcea. — Datele 
bibliografice sint scoase din lista operelor lui Cantemir 
f&cut& cunoscuta in cele dou& biografii ale autorului de la 
operele 47 b a §i 47 b a 4 , citate mai sus, precum 
§i din An. Ac. Rom. ser. I, t. X, sect. I p. 15 sqq.; 
ser. I, t. XI sec^. I p. 54 sqq. \Gr. Tocilescu]) ; Antioh Can- 



Digitized 



by Google 



— 223 — 

temir ((7. Negruzzi, Via$a prinjului Antioh Cante- 
rnir, la tnceputul ambelor edijii ale traducerei Satire- 
lor. Datele bibliografice tot acolo) ; Enache Cogdlnicea- 
nu (Mih. Cogdln. in Prefafa ed. I a Cronicelor Moldo- 
vei); Mitropolitul Jacob Siamate (Mill. Cogdlniceanu, 
Iacob Stamate, in R o m i n i a 1 i t e r ar a, ziar, I a § i, 1855, 
§i (II edifie) tn Ateneul romln, ziar, Ia§i, luliu — 
August, 1861); Amfilohie Hotiniul (A. Papadopul-Ca- 
limah, Amfilohie Hotiniul, in Rev. Toe. V); Mitropo- 
litul Veniamin Costache (Andreiu Vizanti, Fragment 
din istoria civilizafiunei Rominilor: Venia- 
min Costache, mitropolitul Moldovei §i Suce- 
vei, epoca, viata §i operele sale 1763 — 1846, 
Ia§i, 1881); Costache Conache (K. N., C. Conache, 
citeva date biografice, in Rominia literal, 
ziar, 1 a § i, 1 855 ; Papadopul- Calimah, Scrisoare des- 
pre Tecuciu, in Conv. lit. 1886; Vogoride Co- 
nache, Schife din viafa logof&tului Conache, i- 
bid.; acela^i, Schi|;e din viafa §i familia logo- 
ff tului Conache, ca prefaU la ed. II a Poeziilor); 
G. Asachi (Notifa bibgrafic& asupra lui G. 
Asachi, Ia§i, 1863; loan Negre, G. Asachi, via^a, 
lucrarile §i scrierile sale, Piatra, 1882); Pre- 
lajii munteni, scriitori de cftrji religioase (A. Odobescu, 
Mi§carea literar&din^ara roraineasc& inse- 
colulXVIII, inAn. Ac.Rom.ser.I,t. II, 1869,— ailed, 
in A. Odobescu, Scrieri literare §i is to rice, vol. 
H, Bucure§ti, 1887; Ep. Melhisedec, Schi^e din 
viaja Mitropolitului Ungro-Vlahiei Filaret 
II, 1792, §i ale altor persoane biserice?ti cu 
care el a fost in rela^iuni de aproape, in An. 
Ac. r o m. ser. II, t. VIII, secf . II) ; Antim lvircanul 
(Ep. Melhisedec, in Prefa^a edtyiei Predicelor. — Emile 
Picot, Notice biographiqueetbibliographique 
sur l'imprimeur Anthime d? Ivir, M^tropolitain 
de Valachie, in Nouveaux Melanges orien- 
taux, M^moires, textes et traductions pu- 



Digitized by LiOOQ IC 



— 224 — 

blies par les professeurs de l'ecole specia- 
le des langues orientates vivantes a l'oc- 
casion du septieme congres international 
des orientalistes reuni a Vienne [Septembre 
1886], Paris, 1886; Vdcdreftii (A. Odobescu, Poefii 
Vdcdre$ti, in Rev. Rom I, — II ed. tn A.' Odobescu, 
Scr. lit 9 ist. vol. I. — Despre manuscriptele Vdcd- 
reftilor, acelaifiin An. Ac. Rom. ser. I, t. X, sec(. I p. 
21 sqq.); Zilot Bominul (Gr. Tocilescii, in Rev. Toe. 
V. — Izvoare sint propriile sale scrieri). 



Au scris : 

Pentru datele bibliografice : Franz Ioseph Sufeer, 
Von der Grelehrsamkeit der Walachen in al- 
ien FachenderWissenscha ft en, in Geschich- 
te des transalpinischen Daciens, III B. Wien, 
1782, p. 1 sqq; — T. Cipariu, Principiide limb& ?i 
de scripture, I ed. in Organul luminarei, ziar* 
Bla§, 1847—1848; II ed. Bla§, 1866;— D. Iarcu, 
Bibliografia cronoiogicft rominS,, 1550 — 1873, 
Bucure^ti, 1873; — Gr. Tocilescu, Studii istori ce 
asupra cronicelor romlne, in Col. Tr. 1876 p. 
385; II ed. in Rev. Toe. Ill;— A. D. Xenopol §i C. 
Erbiceanu, Serbarea scolarS. de la Ia§i, 1885, p. 
248 sqq. — Asupra timpului de la 1821 incoace: D. 
Iarcu, op. c.;— Z. G. Popescu, Trei anidinliteratura 
romina, indice bibliografic al c&rjilor pu- 
blicate romlne§te inRomtnia §i strftin&tate 
in anii 1874, 1875, 1876, precedate de schi- 
tele biografice ale literafilor romtni din 
Macedonia, Bucure§ti, 1877; — acela^i. §ese aui 



Digitized by LiOOQ IC 



225 — 




Pentru istoria limbei : T. Cipariu, P r i n c. d. limb. 
§i d. script;— B. P. Hasdeu, Cuvinte din b&- 
trtni, t. I Limba romin& vorbita intre 1550 — 
1600, Bucure?ti, 1878, — t. II C&r^ile poporane 
ale Rominilor in sec. XVI, Bucure§ti §i Leip- 
zig, 1880; — A. Lambrior, Carte de cetire, Ia§i, 
1882 (Introducerea) ; — Joan Nddejde, Istoria limbei 
§i literaturei romine, Ia§i, 1886. 

Pentru datele biografice : Avon Pumnul, Leptu-, 
rariu romlnesc, Viena, 1862 — 1865, 6 vol.; G. 
Missail, a m e n i i mari ai Rominilor, in Tr. 1869; 
— Or. Pop, Conspect asupra literaturei romi- 
ne §i scriitorilor ei, Bucure§ti, 1875 — 1876, 2 
vol.; — I. G. Popescu, Curs elementar de istoria 
literaturei romine, Bucure^ti, 1878; — /. Ld- 
zariciu, Istoria literaturei romtne, Sibiu, 1884; 
— Ar. Densu$anu, Istoria limbei §i literaturei 
romine, Ia§i, 1885; — V. A. Ureche, Schi$e de is- 
toria literaturei romine, parteal, Bucure^ti, 
1885; — loan Nddejde, op. c; — G. G. Arbor e, Nofiuni 
de istoria literaturei romine§ti, Galafi. 
1886. 

Crestomatii : T. Cipariu, Analecte, B 1 a $, 1 858 ; 
— Pumnul, op. c; — A. Lambrior y op. c; — loan Nd- 
dejde, op. c; — M. Gaster, Crestomatia, Leipzig, 
Brockhaus (sub presi) 

15 

Digitized by LiOOQ IC 



Digitized by LiOOQ IC 



Indice de nume. 



Aaron 157, 158. 191, 222. 

Achirie 73. 

Acsenti Uricariul 145, 159, 

202. 
Agapet 140, 141. 
Agrimensores 24. 
Alexandru Dascalul 82, 117. 
Algarotti 201. 
Amfilohie Hotiniul 149, 153, 

203, 204, 205, 223. 
Ammianus Marcellinus 22. 
Anacreon 201. 
Anthimus 24. 

Antim Ivireanul 215, 223. 
Appianus 22. 
Apulejus 23, 24. 
Arbore 225. 
Arnauld 134. 
Asan 35. 
Asachi (G.) 65, 209, 210, 

223. 
Asachi (Laz£r) 157. 
Asachi )Leon) 158. 
Augustin 207. 
Aurelius Victor 22. 
Avril 49. 



Barac 156, 158, 191. 
Baumeister 176, 178. 
B&lcescu 85, 97, 160. 
Beldiman 157, 158, 208. 
Bianu 36, 52, 222. 
Bob 57, 148, 150,156, 157, 

174, 221. 
Boeckh 10. 
Boehmer 40. 
Boiagi 29. 154, 221. 
Boliac 163. 
Borkowski 125. 
Brincoveami 85, 89, 143, 

163, 192. 
Budai 53, 55, 56, 185, 222. 
Budinszki 27. 
Buffier 153, 204. 
Bujoreanu 76, 77, 78, 152, 

154, 155. 
Burada 36. 
Burlft 37, 41. 
Buttmann 10. 
Bz. 59. 

Cacavela 77, 198. 
Caidanov 210. 
Candrea 72. 



Digitized by LiOOQ IC 



228 — 



Canta 159, 202. 

Cantacuzin (Const.) 141, 
143. 

Cantacuzin (Iordacbe) 143. 

Cantacuzin (Mihail) 160. 

Cantacuzin (Pirvul) 160. 

Cantacuzin (§erban) 83, 190. 

Cantemir (Ant.) 199. 200, 
222, 223. 

Cantemir (Dim.) 77, 93, 
125, 127, 128, 129, 155, 
192, 193, 194, 195, 196, 
197, 198, 199, 200, 222. 

Caracicoveanu 144. 

Caragiani 31, 39. 

Cavalliotes 29, 152, 221. 

Cato 24. 

Chesarie 212, 213, 214. 

Chiril 176. 

Chuquet 42. 

Cihac 32, 40. 

Cipariu 23, 40, 52, 54, 55, 
80. 83, 115, 145, 177, 
185, 221, 222, 224, 225. 

Cianau 64. 

Clococeanu 97, 160. 

Codrescu 86. 

Cog&lniceanu (Ienache) 159. 
161, 202, 223. 

Cog&lniceanu (Mih.) 80, 91, 
92, 93, 94, 95, 96, 125, 
132, 145, 162, 163,202, 
208, 223. 

Columb 155. 

Conache 209, 223. 

Constantin C&pitanul 94, 
96, 162. 



Constantinus Porphyrogene- 

tes 26, 31. 
Corbea 83, 117. 
Coresi 49, 59, 72. 
Cornilie 208. 
Corssen 23, 24. 
Costache (Veniamin) 199, 

205, 206, 209, 223. 
Costin (Miron) 79, 85, 86, 

90, 92, 95, 122, 123, 

124, 125, 126, 132, 145, 

161, 162, 163. 
Costin (Neculaiu)'90, 92, 

93, 95, 96, 120, 125, 

126, 144, 145, 161,162, 

202, 222. 
Cre£u 36, 60. 
Damaschin 212. 
Daniel Andreiu 142. 
Daniel din Moshopole 29, 

153, 221. 
Daniel (Mitr.) 212. 
Darinesteter 42. 
D&mian 93, 95, 127, 145. 
Degenmann 22. 
Densu§anu (Ar.) 115, 144, 

186, 225. 
Densu§anu (Nee.) 22, 51, 
Diez 40, 67. 
Dio Cassius 22. 
Diodorus 22. 
Dionisie Eclesiarhul 160, 

161, 171. 
Donici 202. 
Dosoteiu (Mitr.) 47, 76, 77, 

79, 80, 118, 144, 145, 

206. 



Digitized b 



— 229 



Dosoteiu (S-l) 176. 
Dubau 93, 95, 126, 127, 

145. 
Dumitrache Cluceriul 160. 
Du^an 39. 
Efrera 177. 
Eliade 46, 189, 222.. 
En&ceanu 142, 146. 
Engel 91, 186. 
Engelmann 25. 
Epifanie 177. 
Erbiceanu 216, 224. 
Eustratie, 80, 95, 119. 
Filaret 212, 213, 214,223. 
Filoteiu 143. 
Filstich 96. 
Fleury 178. 
Florian 208. 
Florus 22. 
Foerster 41. 
Fogara§ 51, 75, 117. 
Fontenelle 201. 
Fordaij 73. 
Foth 40. 
FrStilft 151. 
Frontinus 22. 
Fulea 151, 155. 
Furduiu 57. 
Galienus 23. 
Gartner 30. 
Gaster 41, 81, 83, 93, 165, 

225. 
Georgian 41. 
Gherontie 148. 
Golescu 153. 
Golubinski 144, 145. 
Grandea 163. 



Greceanu (Nic.) 150. 

Greceanu (Radu) 94, 96, 
141, 143, 146, 161, 162. 

Greceanu (§erb.) 143. 

Greceanu (§tef.) 146. 

Grigorie I (raitr.) 212, 213, 
214. 

Grigorie II (mitr.) 215. 

Grigorie (monah) 148. 

Grigorie (preot) 60, 61,73. 

Grigorie (S-l) 177, 207. 

Grober 25, 42. 

Guilielmus Tyrius 26. 

Hagiade 221. 

Haintl 151. 

Haliciu 51, 52, 75. 

Hasdeu 20, 21, 22, 33, 35, 
36, 37, 39, 41, 51, 52, 
60, 64, 65, 80, 83, 86, 
94, 145, 146, 225. 

Hase 163. 

Havet 42. 

Helmont 197. 

Herce 73. 

Herodianus 22. 

Hirschfeld 23. 

Hodo? 199. 

Horatius 22, 201. 

Horea 149. 

Horning 41. 

Hunfalvy 27, 37. 

Hum 64. 

Hiibner 25. 

Iarcu 224. 

Ilinca 51. 

Inochentie 143. 

loan Climax 177. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 230 — 



loan (Damasc.) 177. 

loan (gur. de aur) 177, 

207, 208. 
loan (popa din Simpetru) 

80, 117, 
loan (popa din Vinti) 117. 
Ioanovici 56. 
Iorgovici 53, 55, 153,186, 

187, 222. 
Iornandes 22. 
Iosif 215. 
Ispirescu 72, 115. 
lung 27. 

Iustinus 22, 201. 
Ive 30, 
Izvoranu 160 
Joret 41. 

K. N. 223. 

Kempis (Thomas de) 176. 

Klein 52, 53, 54, 56, 
148; 149, 152, 158, 174, 
175, 180, 183, 221,222. 

Kopitar 20, 21, 22, 29, 
184. 

Korb 137. 

Korosi 53, 55, 56, 153, 

188, 222, 
Korting 10, 42. 
Kotzebue 210. 
Lahovary 65. 
Lambrior 41, 225. 
Laurian 85. 181. 

Lazftr 56, 157, 188, 189, 

190, 206, 209, 222. 
Laz&riciu 225. 
Leake 30. 
Leon Vodft 84. 



Loga 155, 158. 

Luca 29. 

Lucianus 176. 

Lucius 26. 

Lupescu 161. 

Maior 53, 54, 55, 56, 154, 

155, 156, 178, 180, 182, 

183, 186, 221, 222. 
Maiorescu (I.) 30. 
Maiorescu (T.) 56. 
Marienescu 222. 
Marki 154. 
Marmontql 178. 
Massmann 23. 
Meletie 142. 
Melhisedec (egura.) 142. 
Melhisedec (ep.) 34, 35, 36, 

65, 86, 88, 90, 144,145, 

212, 215, 223. 
Meyer (P.) 27, 42. 
Meyer (W.) 25, 41. 
Mihaiu Vod£ 61, 62,84,86, 
Miklosich 20, 22, 28, 30, 

32, 41. 
Miron 162, 
Misail (c&lugarul) 95; 
Missail (G.) 146, 222, 225. 
Mitrofan 143. 
Moga 149. 
Moghila (P.) 138, 139, 140, 

141, 145, 146. 
Moghila (Simeon Vod&) 84, 

138. 
Molnar 54, 153, 188, 222, 
Momuleanu 157, 220. 
Monod 42. 
Montesquieu 201. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 231 — 



Moru 220. 

Moxa 80. 

Mussafla 40. 

Mustea 161. 

Nagy 181. 

N&dejde 41, 225. 

N&sturel 96, 144, 146. 

Neagoe Vodft 81, 82, 83, 94. 

Nectarie 208. 

Neculcea 93, 95. 120, 127, 

128, 129, 130, 133,134. 

144, 145, 194, 222. 
Negre 223. 
Negruf 157. 
Negruzzi (C.) 202, 223. 
Negruzzi (Iacob) 42. 
Nepos 201. 
Nicodim 208. 
Nicolau 154, 155. 
Nicole 134. 
Nilles 97. 
Nisis 143. 
Odobescu 34, 36, 144, 212, 

215, 223, 224. 
Orosius 22. 
Pahomie 177. 
Pan 72. 

Papadopul 23, 223. 
Papiu 52, 163, 199, 219, 

222. 
Paris 27, 42. 
Pausanias 22. 
Pedanius 23. 
Pe§ti§el 73. 
Petrescu 2 9. 
Petronius 24. 
Petrovici 151. 



Petru Vod& 61. 
Photius 22. 
Picot 91, 146, 223. 
Pi6 27. 
Piluzio 52. 
Platon 204, 207. 
Plautus 24. 
Plinius 22. 
Plinius j. 22. 
Plutarcus 22. 
Poenaru 222. 
Pollio 22. 
Polyaenus 22. 
Pompiliu 72. 
Pop (Dr.) 155. 
Pop (Gr.) 225. 
Popescu 160, 161, 162. 
Popescu I. G. 224, 225. 
Priscus 37. 
Procopius 37. 
Ptolemaeus 22. 
Pumnu 52, 55, 56, 222,225. 
Quintescu 40. 

Radu Gr&maticul 60, 71, 73. 
Roesler 20, 27, 32, 37. 
Roja 55, 154, 221. 
Romani 211. 
Roset 160. 
Safarik 34. 
Sarnicki 50. 
Sathas 39. 
Sbiera 49, 60, 145. 
Schleicher 10. 
Schmidt 32. 
Schmiedig 205. 
Schuchardt 21, 22, 24,25, 
27, 41, 71. 



Digitized by LiOOQ IC 



— 232 — 



Schwandtner 27. 

Scriban (Filaret) 145, 146. 

Scriban (Sing. N.) 57. 

Scriptores rei rusticae 24. 

Segner 176. 

Silvestru 117. 

Simeon Dascalul 95, 186. 

Simeon Macarios 137. 

Simeon Tesalonicul 213. 

Sion 199. 

Sittl 24. 

Siatineanu 156. 

Spatar 130, 131, 132, 133, 

134, 143, 145, 146. 
Stamate 152, 203, 204, 205, 

223. 
Stlrcea 162. 
Strabo 22. 
Stroici 50, 51. 
Sturza 35, 37, 51, 83, 163. 
Suetonius 22. 
Sulzer 179, 214, 224. 
§&ineanu 32, 42. 
$incai 53, 55, 56,97, 146, 

148, 152, 153, 175, 178, 

179, 180, 181, 182, 222. 
Soimescu 162. 
Stefan Logofatul 96. 
$tefani{& VodS, 64. 
Teodor 214. 
Teodosie 143. 
Terentius 24. 
Teuffel 25. 
Theophanes 38. 
Theophylactus 39. 
Thomas 26. 
Thucydides 22. 



Thunmann 20, 30. 
Tiktin 41, 49, 115. 
Timpea 53, 54. 153. 
Tocilescu 21, 22, 23, 37, 42, 
* 65, 83, 87, 88, 89, 90, 

165, 222, 224. 
Tomaschek 27. 
Tamblac 34, 36. 
'fichindealu 149, 150, 154, 

157, 186, 222. 
Ureche (Grigore) 64, 91, 

92, 95, 119, 120, 121, 

127, 145, 161, 162. 
Ureche (Nestor) 119, 120, 

121, 145. 
Ureche (V. A.) 83, 85. 86, 

90, 92, 145, 163, 222, 

225. 
Varlaam (mitr. Mold.) 34, 

75, 76,97,117, 140,144, 

145, 146. 
Varlaam (mitr. Munt.) 143 
Vasile Cftmftra^ul 161. 
Vasile (S-l) 176, 207. 
V&cftrescu (Alex.) 156,218, 

219 
V&c&rescu (Iancu) 218, 219, 

220. 
V&c&rescu (Ienache) 47, 

152, 214, 216, 217, 218, 

219. 
V&c&rescu (Necul.) 218, 219. 
Viski 52, 82, 117. 
Vitruvius 24. 
Vizanti 223. 
Vogoride-Conache 223. 
Wolf 10. 



Digitized by LiOOQ IC 



233 — 



Wolfflin 25. 
Woweren 9. 
Xenophon 22. 



Xenopol 27, 224. 

Zarncke 42. 

Zilot 160, 172, 220, 224. 



Ls AjAfe, 



Digitized by LiOOQ IC 



Carfi citate tara mime de autor 

Analele Academiei Romine (An. Ac* Rom.) 23, 35, 

36, 37 63, 83, 86, 87, 145, 190, 222, 223, 224. 
Arhiv pentru filologie (Arh. p. fil.) 23, 84, 94, 185. 
Arhiva istoric& (Arh.ist.) 33, 39, 64, 65, 83, 84, 

145, 146. 
Columna lui Traian (Col. Tr.) 20, 33, 35, 36, 37, 51, 

52, 60,80, 84, 86, 115, 146, 163, 172, 173, 224. 
Convorbiri Literare (Conv. Lit.) 41, 42, 56, 72, 92, 

145, 223. 
Cuvinte din Mtrini (Cuv.) 20, 21, 35, 51, 58, 59, 

60, 61, 63, 68, 80, 83, 84. 
Denkschriften der kaiserlichen Akademie der Wis- 

senschaften, philosophisch-historische klasse, Wien 

(Denkschrift.) 20, 28, 30, 32. 
Iahrbuch fiir romanische und englische Litteratur, 

Leipzig (Iahrb. fur rom. und engl. Litt.) 40. 
Magazin istoric pentru Dacia (Mag. ist.) 85, 94, 95, 

97, 160, 163. 
Revista pentru istorie, arheologie §i filologie sub di- 

rcc$ia lui Gr. G.Tocilescu (Rev. Toe.) 23, 28, 32, 

Digitized by LiOOQ IC 



— 235 — 

33, 34, 36, 37, 41, 42, 63, 65, 85, 163, 172, 

191, 223, 224. 
Kevista RomtM (Rev., Rom.) 36, 65, 80, 85, 89, 

146, 224. 
Romania, vecueil trimestriel consacre k 1'etude des 

langues et des litteratures romanes (Romania) 

27, 41, 42. 
Sitzungsberichte der Wiener Akademie, philosophisch- 

historische klasse (Sitzgsber. d. Wien. Akad.) 20, 

23, 40, 41. 
Tezaur de monumente istorice (Tez. d. mon. ist.) 

52, 55, 86, 163, 219. 
Traian (Tr.) 35, 83, 145, 146, 222, 225. 
Zeitschrift fur romanische Philologie (Zeitschr. f. rom. 

Phil.) 25, 41, 42. 

Sub numele de observafie (Obs.) intalegem locurile 
scrise cu rinduri strinse. 



Adaogiri. 



Lap. 37, r. .9: D. Sturza, Uebersicht der Mitnzen 
und Medaillen des Fiirstenthums Ru- 
manien (Moldau und Walachei), Wien, 
1874; acela^i, Numismatica romtn&, Bueu- 
re§ti, 1878. 



titi&r- 



Digitized by VjOOQ IC 



— 236 — 

La p. 42, r. 3 : Din Magnum Etymologicum au ap&- 
rut §i 2 fascicule ale vol. II. 

La p f 42, r. 22 : Cind se tip&rea aceastA pagina, al 
XI Vol. din Zeitschr. f. rom. Phil, era in- 
tr'adev&r necomplect. In luna lui Aprilie 
an. cur. (stil vechiu) a ap&rut §i ultima 
fasciculi a acestui volum. 

Lap. 92, r. 13: Restul operelor lui Miron Cos- 
tin s'au publicat in V. A. U., Miron 
Cost. Op. Compl. vol. II, care a aparut 
dup& publicarea paginei ace^teia. Acolo 
peltng& cele scrise de Miron Costin se 
mai g&sesc §i citeva din operele lui Ne- 
culaiu Costin, pe care D-l V. A. Ure- 
che le atribue (pentru ce?) lui Miron. 



Gre§ele. 

Lap. 32, de la rind. 10 incluz. p&n& la 24 incluz. tre- 

buesc strinse rindurile. 

Lap. 35, r. 8 — 15 incluz. trebuesc strtnse rindurile. 

Lap. 36, toate rindurile trebuesc strinse. 

Lap. 37, r. 1 — 10 trebuesc strinse rindurile. 

Lap. 76, r. 15: Bucure^ti, 1887). nu Bucure§ti). 

Lap. 79. r. 2 dejos: 38 I a i— 4 « nu 38 I a i— 4 » 

La p. 82, r. 9 la tncep. : patime nu spatime 

Lap. 82, r. 10 la incep. : s& nu a 



Digitized by LiOOQ IC 



— 237 — 

Lap. 91, r. 2 de jos: Epigrama c&trft mitropolitul Do- 
soteiu trebue pus& la scrierile p&stratein 
original §i inc& tip&rite, c&ci a fost ti- 
p&rit& la sfir^itul Psaltirei tn versuri 
(38 I a «).. 
Lap. 95, r. 15: Misail nu Mihail 

Lap. 102, r. 7: w , f. 91 r. nu i 9 , f. »i r. 

Lap. 103, r. 2: cmpAcm nu cmpACiu 

La p. 105, nota r. 5: -si nu -§i 

La p. 105, nota r. 8 : -si nu -§i 

Lap. Ill, r. 8: cucurft (tolb& pentru s&ge|i) nu cucura 

=tolba pentru s&geti. 
La p. 1 1 1 , r. 21: (=* foae§a) nu (= foae§&) 

La p. 118, r. 3: 38 HI 8 nu 38 III , 

Lap. 128, r. 5—4 de jos: calare nu caare 
Lap. 137, r. 2: 16 nu 15 

La p. 138, r. 1: Nr. 5 nu Nr. 
Lap. 138, r. 12: BtcTHMK* nu B^cteik* 
Lap. 144, r. 7: Catehismului calvinesc nu Catehismului 
Lap. 146, r. ultim. fyincai nu $inc 
Lap. 205, r. 13: graful." nu graful. 



Digitized by LiOOQ IC 



Cuprinsul 

INTRODUCERE. 

Pag. 



.1 Patru feliuri de viaf& omineasc& ... 3 

2. Trei feliuri de cuno§tin$i 4* 

3. Amestecul tntre diferitele manifest&ri ale 
viefei umane 5 

4. Amestecul intre diferitele cuno§tinfi . . 6 

5. Filologia 7 

6. Istoria literari 7 

7. Istoria limbei 7 

8. Trebuinfa unei separari in activitatea in- 
telectuala 12 

9. Biografiile 14 

10. Bibliografia . 15 

11. Cum trebuesc f&cute biografiile. ... 16 

12. Planul nostru 17 



I. PRIVIRE GENERALA ASUPRA IS- 
TORIEI LIMBEI ROMlNESJI 

dinainte de vencuL XVI. 
13, Originea limbei romine$ti 19 

Digitized by LjOOQIC .- 




— 239 — 

pag- 

14. Limba autohtonilor 22 

15. Eesturi din limba autohtonilor . . . .22 

16. Limba latin* popular* din Dacia ... 23 

17. Limba latin* popular* . 24 

18. Unde s'a ad*postit limba romtnease* du- 

p* retragerea legiunilor din Dacia ... 26 

19. Imprumuturile limbei romine?ti de la lim- 

bile barbarilor 30 

20. Scrierile slavone^ti ale Rominilor ... 32 

21. Urme de limba romtnease* dlnainte de 
veac. XVI 37 



II. ISTORIA SCR1EREI CU'CHIRILIC $1 
CU LITERE LATINE LA ROMlNI 

de la dl XVI veac pana astazi. 

A. Scrierea cu ehirilie. 

22. Originea scrisoarei chirilice . „ : . . 43 

23. Diferitele feliuri de scrisoare ehirilie* * . 44 

24. Alfabetul ehirilie la Romtni 45 

25. Variafiile ortografiei chirilice la Romtni . 46 

26. Tipariul cu ehirilie la Romtni .... 48 



B. Serierea cu litere latine. 

27. Ce s'a tnttmplat cu alfabetul latin la Ro- 
mtni pin* In veac. XVI ...... 50 



Digitized by LiOOQ IC 



— 240 — 

Pag. 

28. Incerc&rile izolate de a scrie cu litere 

latine p&na la gramatica lui Klein . . 50 

29. Scrierea ethnologies, cu litere latine . . 52 

30. Scrierea fonetic& cu litere latine ... 55 

31. Compromisul Junimei 56 

32. Cum s'a inlocuit scrierea chmlicft cu cea 
latineascS, 56 



III. VEACULXVI. 
A. Date bibliografice 

33. CSrfi autentice din veac. XVI .... 58 

34. C&rti apocrife din veac. XVI §i de latn- 
ceputul veac. XV 64 

B. Fenomene limbistice proprii limbei 
romine§ti din veac. XVI. 

35. Fenomene caracteristice limbei roinine§ti 

din veac. XVI in toatft Dacia .... 65 

36. Fenomene caracteristice limbei romlne din 
veac. XVI in anumite localit&fi ... 70 



C. Date biografiee. 

37. Date biografiee asupra scriitorilor Ro- 

mlni din veac. XVI 72 



Digitized by LiOOQ IC 



— 241 — 

IV. VEACUL XVII. 
A. Date bibliografice. 

pag- 



38. Date bibliografice 74 



B. Fenomene limbistice proprii limbei 
romine$ti din veac. XVI §i XVII. 

39. Fenomene caracteristiee limbei romine$ti 

din veac. XVII in toat& Dacia .... 97 

40. Fenomene caracteristiee limbei romtne^ti 

din veac. XVII in anumite locality i . .114 

41. Limba romtneasca scrisa $i limba romt- 
neasca vorbita in veac. XVI, XVII . . 116 



C. Date biografice 

42. Date biografice asupra scriitorilor romini 

din veac. XVII . 117 



V. 1700—1821. 
A. Date bibliografice. 

43. Date bibliografice 147 



' Digitized by LjOOQ IC 



— 242 — 

ft. Fenomeue limbistice proprii limbei 
romine^ti din perioada 1700—1821. 

44. Fenomene caracteristice limbei roniine§ti 

din perioada 1700—1821 ...... 170 

45. Caracterele specifice veacului XVII r&z- 
le|ite prin c&r{ile veacului XVIII . . . 171 

46. Limba romineasca vorbita din perioada 
1700—1821. 174 



C. Date biografice. 

47. Date biografice asupra scriitorilor romlni 

din perioada 1700—1821 ........ 174 



Indiee de mime 227 

Car{i citate fara nunie de autor . . . 234 

Adaogiri 235 

Gre§ele 236 



Digitized by VjOOQIC I 



Digitized by LiOOQ IC 



■■'V. 



C • j 




r 




0CT3O, 898 




Ml 







Digitized by VjOOQIC 






wi 111111111 

HN3BHI 



R£5fl«3& 



IP 
is 



11 



i
Internet Archive Audio

Featured

Top

Images

Featured

Top

Software

Featured

Top

Books

Featured

Top

Video

Featured

Top

Mobile Apps

Browser Extensions

Archive-It Subscription

Save Page Now

Full text of "Introducere in istoria limbei si literaturei romine"

See other formats
