Full text of "Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 1"

See other formats

A propos de ce livre 

Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec 
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en 
ligne. 

Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression 
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a 
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont 
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont 
trop souvent difficilement accessibles au public. 

Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir 
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains. 

Consignes d 'utilisation 

Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre 
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine. 
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les 
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des 
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees. 

Nous vous demandons egalement de: 

+ Ne pas utiliser les fichier s a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers. 
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un 
quelconque but commercial. 

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez 
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer 
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des 
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile. 

+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet 
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en 
aucun cas. 

+ Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de 
veiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans 
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier 
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google 
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous 
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe. 

A propos du service Google Recherche de Livres 

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite 
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet 
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer 



des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle . com 




This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at http : //books . google . com/| 



Digitized by 



Google 



A r> 



\ 



f 2yi 



- — $L-j/ — 




1 :r >*l 



MARELE 

DICJIONAR GEOGRAFIC 

AL 

ROMfNIEI 



A 



^^ 






/!'■■■> 



-f 







5 $0 ',2. Mare!* Di^ionar lieoyritjic. 






Z-/ 



Digitized by 



Google 



SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA 

FUNDATA LA is IUNIE 1875 

RECUNOSCUTA DREPT INSTlTlTflE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897 



MARELE 



DICTIONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 



ALCATUIT SI PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE 



DE 



GEORGE JOAN LAHOVARI 

PRE^EDINTE AL INALTEI CUR'fl DE COMPTURI, 

PRESEDINTE AL SOCIETAfll PENTRU lNVAf ATURA POPORULUI ROMiN, 

SECRETAR GENERAL AL SOC1ETATII GEOGRAKICE ROMlNE 



V 



GENERAL C. I. BRATIANU 

SUB-§EF AL STATULUI MAJOR GENERAL, 

DIRECTOR 

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATE1 



GRIGORE G. TOCILESCU 

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMtNE, 

PROFESOR UN1VERSITAR, 

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTIUIITAtI 



VOLUMUL I. 



BUCURESTI 



STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59 

1898. 



Digitized by 



Google 



dM : < 



2 ocf 



Lie, 



Digitized by 



Google 



/ 2V~ C-S'Sl ~^ 



iliaiesta^ii &al< 



CAROL I, REGE AL ROMlNIEI 



Komagiu de eel n^ai adinc respect^ 
§i eterna ijecunoscin£&. 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 






PRE-CUVINTARE 



cCautatu-ni-au a plini pravila si inva{atura lut 
Platon, care porancfste : Non solum nobis, sed et 
Patriae et amicis vivendUm. Adeca : nu numai 
pentru folosul nostra, ce si pentru a PatriiT ccva 
sa slujira, si pofta prilattnilor jos a lasa, sa nu 
ne aratam.* 

Dim. Cantemyr. 




►onumentala opera, al oJlreia prim volum vecle acuni lumina tiparulul, 
•este rodul staruinfelor statornice si migSloase ale Societafil Geografice 
Romine, in timp mal bine de 15 an! de zile. 

In paginele imediat urm&toare, cititorul va putea afla istoricul lucriril intre- 
prinse, diferitele incercarl f&cute, multele greutafl intimpinate, preeum si planul 
si disposi|iunea operel impreuna cu numele modestilor el colaboratorl. 

Nu unul, nu doul orf zece, ei trelzecl sunt aceia, carl mal mult de dragostea 
luerulul imboldifl, de cat atrasl de niste micf si neinsemnate premil b&nestt, si-afi 
inchinat munca si strManiele lor, spre a inzestra fie-care judet al |&ril cu dictio- 
narul s&tt geografic, statistic si economic, si a face ast-fel cu putinfa lucrarea 
Comisiunel de redacjie a Mardtit Dictionar Geografic al Rominiei. 

Misiunea, asa de bine usurata, a acestel ComisiunI a fost mal mult de a 
contopi si prelucra intr'o ordine strict alfabetica si dupa un plan uniform, dicfio- 
narele geografice par^iale, ad&ogind, prescurtind, eliminind si indreptind, acolo 
unde s'a gasit de trebuinf.it. Ea s'a silit, pe cit a putut, sa iniature urm&rile firestl 
ale unel colaborajiunl asa diferite in timp si in persoane, si sa remedieze la lip- 
sele inevitabile ce decurg din colabora|iunea mal multora la una si aceiasl lucrare : 
lipse, intre carl cea mal de capetenie este unitatea de conceptiune si de execufiune. 

Comisiunea este departe de a-sl face vr'o iluziune. Ea stie, ca numai simpla 
bunavoin^a nu e de ajuns, spre a crea o mare opera ; ca scrierea de faja are inve- 
derate lacune, erorl, nepotrivell de date $i de stil ; ca s'ar fi putut da tablouri sta- \ 

tistiee mal complete, stiinfe mat sincronistice, s'ar fi putut adaoga planurile ora- 



\ 



Digitized by 



Google 



VIII 

selor mat insemnate ; s'ar fi putut indica priii charta directtunile si curentele riu- 
rilor, situafiunea geografica a localitatilor ; s'ar fi putut in fine ilustra publica|iu- 
nea cu peizajele frumoase ale naturet, cu monumentele publice, tipurile populare, 
resturile antice etc. Toate acestea Comisiunea le stie, si este cea cl'intiiti ca sa le 
reounoasca; dar tot intr'o vreme ea este incredintata, ca are in parte-I pe to|t bar- 
batit seriost, carl stiti cu ce greutatt se poate duce la capat o lucrare de acest 
fel, prima incercare de Enciclopedie nationala, conceputa pe un plan asa de intins, 
si care necesarmente trebue sa poarte urmele unor lacune inevitabile si unor difi- 
cultatl inca pe nedeplin invinse. 

Pentru asemenea lucrart enciclopedice, ce au de scop ca s& presinte la un 
moment dat imagina viu& si reaia a fortelor unet tart in toate ale et manifestatiunt, 
ort-ce tragJlnare aduee, credem, mat multa paguba, de cat folos. Este mat bine de 
a da la lumina cu un minut mat inainte, o opera, fie si mat putin desavirsita, dar re- 
clamata zilnic de nevoile multiple sociale si publice, si facuta cu inten^iunea binevoi- 
toare de a umple lacunele si a rectificaerorileprin edijiunt ort suplimente ulterioare, — 
de cit de a astepta ant peste ant, cu speranta de a face ceva mat bun si mat 
des&virsit, iar la. fine sa nu fact nimic. Mai line ast&zl un ou, de cdt miine un bou, 
zice proverbul batrinesc. Si chid vedeni inceputurile modeste ale unor opere 
enciclopedice devenite mat apot celebre, cum sunt lexicoanele unut Hitter, Brock- 
haus ort Meyer, — saG cind comparam micul dicftonar topograjic §i statistic al Bomd- 
niel, de vr'o 500 pagint in-8°, al lut D. Frunzescu, publicat in 1872, cu cele 5 mart 
volume de cate 1000 pagint in-4°, cit are sa ocupe Marde Dicfionar Geogrqfic, cind 
mat departe, admirS.ni conditiunile teclmice de exeeu|iune, cart lac onoare vechiulut 
Stabilinient grafic I.V. Socec, Societatea Geografica Romina, credem ca poate fi mandra 
de opera pornita din inijiativa sa. Aceasta opera depaseste cu mult cadrul obictnuit 
al dicjionarelor geografice publicate in alte tart. Pe cind acele dictionare se reduc 
mat adesea la o simple nomenclatura, opera noastra grupeaza intr'o forma comoda 
si concisa un foarte mare numar de date statistice, sociale, geografice si istorice, 
etnografice si archeologice ; ea insus este o valoare nu numat inlbrmativa, dar si stiin- 
|,ifica, din care se vor putea adapa tot intr'o vreme : istoricul si geograful, politicul 
si economistul, filologul si archeologul, publicistul si biurourile administrative, 
in scurt ort-cine ar voi, ca sa stie safi ca sa invete ceva asupra trecutulut si pre- 
sintelul Patriet Romine. 

Si fiind ca vorbim de insemnatatea MareM THcfionar — daca n'ar fi de cit 
simpla nomenclatura topica, care pentru prima oara se da aci in chip asa de com- 
plet, — continand aproape 30000 numirl, — si totust istoria, ca si filologia, ca si 
etnografia ar avea de gasit intr msa comoara cea mat pretioasa de materiaie nece- 
sare. in deslegarea atator probleme. 

Se stie ca aceste numirl topiw alcatuesc Uvreaua tcritorinhtl , cagurile cart le-aii 



Digitized by 



Google 



IX 

grait pentru iutiiast-data art amutit de mult, tara sa lase alte urine despre exi- 
sten^a lor de cat po ele: batrine uuniirlde riurl si ptrae, de vaT, piscurl si munfT, 
dealurf si campiT, de sate si orase, numirl earl tritcse ueintrerupt in graiul nafiu- 
nel si sunt atitea marturil despre popoarele ee aft troeut in curs de veacurl prin 
valea Dunaril si Carpatl. Si cum, apa freer petrele rttinin, multe din ele start inc& ne- 
fnteiese. ca si tainita din care si-aft luat obarsia. 

In ort-ce eaz, si pentru orT-ce alternativa, March Dlctjonar (icoyrafic id Rominin, 
urmat poate mal tirziu de volume suplinicntare, de tabele statistics rezumative si 
de un atlas geografie, va servi drept baza temeTnira pentru ort-si-ce lucrare in viitor. 

Cu asa Tncredintare Comisiunea, in nuinele Soeietatil Geografice Romine, 
cere voie si se 'neumeta ca sa inch hie cu adincft si nemarginita recunostinta, 



cJ LLaicsldiil <^acc 



Csteaciu 



,ecji 



aeeasta pirgS, modesta, nftscuta si crescuta sub nobila si binefctc&toarea impulsiune 
a Aceluia, care nu este numat Augustul urzitor si generosul protector al Institu- 
tiunet noastre, dar este Intcmcietond Regatulul Bominilor. El este Aeela care, prin inte- 
lepciunea-I b&traneasca si prin curagiu-1 barbatese, ne-a 'nv&tat mal bine a cunoaste 
ceea-ce poate patria noastra, pentru ca sa slim ceea-ce dinsa este; si eunoscind 
mal bine ceea-ce dinsa este, s\> iubim mat mult si sa ne silim a fi si mal vrednicl 
si de EL si de dinsa. 

1 Martir l*!tf. 



5i0i'J. Mnreh IHi-fhnntr iifmirnfiv . 



u 



: 



\ 



Digitized by 



4 
f 



Digitized by 



Google 



INTRODUCERE 



Istoricul cMareluT Dicponar geografic* este insusf istoricul Societa^ir noastre geograficc. 

In anul 1875, Iunie 15, o nouS Societate si-a vSzut fiin^a in tinSra noastrS JarS. In aceastS zi 
M&ria Sa Domnitorul Carol, a pus bazele si a inaugurat in fa$a unuT num&r de fruntasf aT {SriT, profesorT, 
oament de sti'in^S, etc. constituirea Societafit geografice romine. 

lata imprejurSrile in carl s'a nSscut Societatea noastrS geograficS : Era in ajunul deschideref unuT 
congres geografic international la Paris, si urma ca si Rominia s£ profite de buna-voinfa inifiatorilor 
acestut congres, care ne invita a lua parte si noT la dinsul si a ne face cunoscu^T lumel. 

Maria Sa Domnitorul $inea foarte mult ca sa participe si Rominia la acel congres international. 
Dorinja M&rief Sale, in imprejurSrile de atuncl avea o insemnState politics deosebitS ; Altera Sa Regale 
voia sS aducS o nouS contribute la idealul general, independent {SreT. Ti nea Domnitorul Carol, cu 
actul participSret in concertul stiin{ific international sS facS ca Europa sS-sT mdrepte privirile-T generoase 
asupra Rominiel. 

$i prin d. Titu Maiorescu, pe atuncT ministru de culte si instruc^ie publica, MSria Sa Domnitorul 
provocS o adunare pregStitoare, la care furS invitafl a lua parte mat mulf! bSrbap insemna{T si cu dorul de {arS. 

D. Maiorescu comunicS acesteT adunSrl cestionarul supus congresulul international de cStre 
Societatea geograficS din Paris si o invito a lucra din toate puterile spre a inlesni participarea Rominief 
la Exposifia internationals a Congresulul geografic dc la Paris. Din nenorocire, timpul, care ne des- 
pSrpa de epoca fixate pentru deschiderea congresulul, era prea scurt si s'a vSzut cS era imposibil a sc 
aduna materialele necesare, pentru ca participarea noastrS la exposifiunea geograficS sS se poatS face 
cu succes, in mod complet si demn. 

DacS nu puteam lua de astS dat& parte la Congresul si Exposi^ia geografica internationals din 
Paris, MSria Sa Domnitorul a fost de pSrerea, cS trebuia eel pu^in a ne pregSti pentru viitor ; aceastS 
idee a fost primitS cu entusiasm de intreaga adunare si ne aduse la aceea de a forma o Societate geo- 
grafica permanent^, care sS lucreze pentru respindirea stiin^elor geografice in {arS si sS caute a face {ara 
mat mult cunoscutS in strSinState. Se alese o comisiune care sS elaboreze un proect de statute ; proectul 
propus de onor. d. Prof. V. A. UrechiS, fost ministru ma! ttrziCi, s'a discutat in mat multe sedin^e 
pregStitoare; la 9 Iunie statutele SocietS{ei se adoptarS definitiv si la 15 Iunie, MSria Sa Domnitorul 
prezidS intiia sedinfS a SocietS{eT geografice romine. 

Societatea geograficS se puse pe lucru si Jncepu activitatea sub cele mat frumoase prevestirT, 
cScT incS sunt mal bine de 23 anT, de cind ea 'sT public^ Buletinul sSu, in care sunt cuprinse atiteastudif 
importante, memorit, comunicSrT, etc. ; si fine conferin^e urmSrite de top cu eel mat mare interes. 



Digitized by 



Google 



XII 

Dar lucrarea cea mat insemnata, datorita initiative! si activita^iT eT, estc fara indoiala elaborarca 
dic^ionarelor geografice, din care s'a nascut acuni Mar el c Dicfionar geografic a I RominieL 

Inca de la inceputul anuluT 1882, conducatorii Societa^el a avut ideea pentru redactarea unuT 
dic^ionar geografic. Ideea la inceput n'a fost destul de clara; intre propunerea vaga si nedeterminata de 
atundf si sinteza Marelul Dicfionar asa cum se infa^iseaza azT, e o mare deosebire. 

Timida la inceput, Societatea geografica mergea pe dibuite ca la orT-ce intreprindere. Un ches- 
tionar incomplet de 19 lntreban redactat de reposatul profesor, dr. Barbu Constantinescu, membru in 
comitetul societa^el, a fost lmpar^it prin intermediul ministerulut de interne in toate comunele din Jara 
«?n dorin^a d'a aduna stiintele cele maf amanun^ite pentru cunostin{a {are! noastre». 

La aceste lntrebart aveau sa raspunda primaril si JnvatatoriT comunelor, Tar cu acestc st'iinfe so- 
cietatea avea de gind sa proceada la alcatuirea unu! < < Dicfionar comunal» pe cit se va putea mat 
complet. 

Dar in anul urmator 1883, dupa ce societatea geografica primise «stiin{e» de la vr'o 2500 comune, 
d. George I. Lahovary, secretarul general al societa{eT, recunoaste in raportul sau anual ca «stiin$ele 
primite sunt departe de a fi complecte», dar spera ca se vor putea complecta mal tirziu cu stiin{ele 
statistice si economice ce se string din intregul regat de catre ministerul de razboiu, elabortndu-sc cu 
chipul acesta un «Dic{ionar comunal», dupa exemplul altor state, Belgia de exemplu. 

Insuficien^a stiin^elor provenita din totala lipsa de pregatire a celor chema^I sa raspunda la 
chestionarul intocmit de Societatea geografica, decide in anul urmator 1884, societatea sa parasesca lu- 
crarea inceputa si sa se indrumeze pe alta cale. 

In acest scop, in sedinja adunareT generate din 23 Februarie 1884, P rea mu l* stimatul nostru 
Vice-Presedinte, d. General Gh. Manu, al caruT nume il gasim in tot-d'auna in fruntea miscarilor culturalc 
serioase si cu resultate practice pentru ^ara, dintr'o impulsiune generoasa si laudabila dorin^a de a vedea 
propasind cunostin^ele geografice ale patriet, a instituit un premiu de 1000 lei pentru cea mal buna 
prelucrare a unuT Dicfionar comunal al RominieT, in care pentru fie-care comuna sa se dea notice istorice, 
statistice si etimologice, pentru a fixa scrierea ortografica a numelut lor, etc. 

Se alege o comisiune ad-hoc compusa din d-nil: Grig. Lahovary, actualmente presedinte lalnalta 
Curte de casa^ie, d. Anghel Demetrescu si raposatul dr. Barbu Constantinescu, care intocmeste urma- 
torul prospect con^inind condifiunile 9*1 detaliurile acestet lucrarl; acest prospect il reproducem in extenso, 
de oare-ce a servit de baza tuturor dicjionarelor geografice ce s'aii intocmit de atuncT incoacc: 

1. Acest Dicfionar va coprinde descrierea judetuluT, plasilor, (ocoalelor, plaiurilor), 
comunelor (oraselor, tirgurilor, satelor, catunelor), locurilor istorice, a riurilor, piraielor, girlelor, 
lacurilor, insulelor, mun^ilor, dealurilor, sesurilor si apelor mincrale. 

2. Descrierea jude^elor, a plasilor, plaiurilor se va face pe larg aratindu-se situatia, 
hotarele (naturale sau artificiale), intinderea, clima, calitatea soluluT, mun^it si riurile, productfa 
agricola, industriale si comerciale, a cailor de comunica^ie, impar^irea administrative, judiciara, 
militara si bisericeasca, precum si centrurile cele mat populate si mat productive. 

3. La descrierea fie-careT comune (oras, tirg, sat sau catun) se va da : 

a) Numele actual obiclnuit si oficial (in transcrierea fonetica) precum si numele cc 
l'a ma! avut in vechime. 

b) Situa^ia naturala, fixindu-se pe riurT si mun^T, precum si altitudinea lor d'asupra 
niveluluT marit, pe cit va i\ posibil. 

c) Popula^ia si etnografia (atit pe comune, cit si pe sate si catune, dindu se numarul 
contribuabililor, a familiilor si a sufletelor). 

d) Producerea agricola, industrials si comerciala. Numarul vitelor pe comune, sate 
si catune. 

e) Aratarea institutelor de cultura, de bine-facere, a fabricelor precum si a monu- 
mentelor celor mai insemnate. Numarul bisericilor si a deserven^ilor, precum si a scoalelor cu 
statistica elevilor. 

f) Istoricul comuneT, aratindu-se evenimentele cele mal insemnate in istoria {aril carl 
s'au petrecut intr'insa. 



Digitized by 



Google 



XIII 

Pentru elaborarea acestuT dicfionar s'a dat ragaz concursurilor timp dc un an, adica pana la 

I Aprilie 1885. 

Paralel cu inifiativa cl-IuT general Manu, d George Lahovary anunfa in raportul sau catre adunarca 
gencrala din 10 Februarie 1885 ca se lucrcaza la un dic{ionar geografic si istoric al RominieT. 

In adevar d-sa a publicat ca suplimente pe ltnga Buletinele Societafrf din 1886 si 1887 sub titlu dc 
« Material adunat etc.» primele mustre spre a scrvi la facerea unut mare dic^ionar geografic al Rominiel. 

La 1 Aprilie 1885, data pentru cind era fixat concursul generalulut Manu, nepresentindu-se nict 
o lucrare pentru premiul de 1000 let, concursul s'a mai prelungit inca pentru un an, cu speranja, ca eel 
pu^in in al doilea an se va gasi macar un singur concurent, pentru o lucrare asa de interesanta. Ami- 
narea insa n'a avut resultatul dorit, cacT nicl de asta-data nu a sosit vre-o lucrare ; atunci comitetul con- 
sidered greutatile unuT dicfionar al mtregei ^arT, a redus, in in^elegere cu donatorul, la doua judefe 
lucrarea pusa la concurs, instituind doua premiuri de cite 500 lei fie-care, pentru cea mai buna prelu- 
crare a unuT dic{ionar geografic, topografic si statistic a cite un jude{ din Rominia ; si s'a pus la concurs 
jude^ele Doljul si Iasi. Pentru elaborarea acestor dic^ionare se dete un termen pana la I Aprilie 1886^ 
cind iarast nu s'a presentat niment sa concureze. La 14 Maiu insa acelast an, d. P. Condrea, institutor 
in orasul Birlad si membru activ al Societa^et geografice, trimite o lucrare intitulata: «Dic{ionaruI geo- 
grafic al judetuluT Tutova » si insotita de o adresa, in care zicea, ca de si lucrarea sa nu cuprinde unul 
din jude(ele puse la concurs, totusT a luat curagiul a se presenta cu acea lucrare, cacl a crezut ca ono- 
rabilul donator nu a avut o predilecfiune anumita pentru acele judefe. Comitetul a decis atunci ca sa 
sc publice un nou concurs pentru 31 Decembrie 1886, lasind la facultatea concuren{ilor alegerea jude^ulut 
ce vor voi sa studieze si instituind iarast 2 premil de cite 500 lei fie-care. 

Aceasta masura din urma a dat resultate neasteptate, cacl la termenul fixat, biroul socicta{ef a 
primit patru elaborate, cu a carora cercetare s'a ocupat o comisiune ad-hoc. 

In seara de 1 Februarie 1887, in fine d. profesor Grigore Tocilescu in numele comisiuneT, 
dete cetire plenulut societa^el rezultatele cercetarilor, intr'un lung si minu^ios raport, asupra patru 
manuscrise, cuprinzind dicfionarele geografice ale judefelor Dorohoiu, Tecuciu, Dimbovi^a si Tutova. 

Raportorul recunoscind ca de si tret din patru lucrarl au merite egale, totust in vederc ca nu 
sunt de cit doua premiurt, propune : 

A se acorda premiul I de 500 lei autoruluT Dic^ionarulul judefulut Tutova ; a se acorda premiul 

II de 500 let autorulut dicftonaruluT jude^ulut Dimbovi^a; a se tipari cu spesele societa^el claboratul judc^uluT 
Dorohoiu, dindu-se autoruluT acestui dic^ionar un numar dc exemplare tiparitc, care sa reprezinte eel 
pu{in jumatatea valoareT unul premiu. 

Desigilindu-se apoT plicurile cu numele .autorilor se proclaim! ca premiajt: I) d. Petru Condrea 
revisor scolar, II) Dim. Condura^canu, directorul scoleT primare No. 2 din Tirgoviste ; III) Nicu-Filipescu- 
Dubau din last. 

Inceputul odata facut, societatea geografica s'a indrumat pe o cale buna, mare si frumoasa, mat 
cu seama avind sprijinul mat multor barba^I lumina^I si insufle^t dc patriotismul eel mat cald. 

D. Dimitrie Sturdza, actualul prim-ministru, intr'o scrisoare cc o adreseaza societa^ei geografice, 
ofera suma de una mie lei pentru urmarirea lucrare! Dic{ionarului Geografic acordindu-se premil pentru 
cele mat bune lucrarl, privitoare la doua sau treT jude^e, ce se vor mai prezenta in viitor la concurs. 

Tot in sedinfa de la 3 Februarie 1887, D-l avocat Ion Fatu declara ca si d-sa doneaza societa^ei 
suma de let cind sute in aceleast condemn* si pentru acelas scop ca d-nit general Manu si Dimitrie 
Sturdza. 

Conformtndu-se dorin^et domnilor donatorl, biroul societa^ei publica un nou concurs instituindu-se 
tret premil de cite 500 lei fie-care, pentru eel maf bun dicfionar geografic, topografic si statistic pentru 
orT-care judef din Rominia afara de jude^ele deja premiate. 

Condtyiunile de amanunt si cuprindere ramin aceleast, iar termenul pentru depunerea manuscriselor 
se fixcaza pana la 1 Decembrie 1887. 

In acelas timp d. Const. Poroineanu, proprietar, institue un premiu de 500 let, pentru eel ma! 
bun dic^ionar geografic — daca se va prezenta la concurs — asupra jude^uluT Romana^i. 

Concursul a prins; si de asta data biroul societa^eT a avut mul{umirea de a primi 11 lucrarl 
pentru 9 judefe, prezentindu-se pentru 2 jude^e cite 2 manuscrise. 



Digitized by 



Google 



XIV 

Comisiunea insarcinata cu ccrcetarea elaboratelor pentru premiile <Sturdza> si ^Const. Poroineanu*, 
compusa din D-niT Dr. Barbu Constantinescu, Anghel Dimitrescu, N. Mihailescu si Gr. Tocilescu, a supus 
prin raportorul eT, d. Tocilescu, despre rezultatul lucrarilor sale. 

Cele 1 1 manuscrise prezentate cuprindeaii dicjionarele judefelor Arges, lalomifa, IasT (2 manuscrise), 
Mehedinfi, Putna, Prahova (2 manuscrise), Roman, Romana^i si Tecuciu. 

Raportul comisiuneT examinatoare, intr'un lung raport analitic, recomanda: 

Premiul I «Dimitrie Sturdza» a se acorda autoruluT dic^ionarului jude^uluT Arges, care s'a silit a 
da societa^eT o lucrare cit mat complecta, ma! metodica si mat pretfoasa asupra judetuluT Arges; 

Premiul II «Dimitrie Sturdza* pentru dicfionarul IasT, al caruT autor semneaza: Iassiorum ; 

Premiul III «Const. Poroineanu» se va tmpar^i in doua: jumatate se va acorda autoruluT 
dic^ionaruluT judejulul Roman plus i se va da si 100 exemplare din opera sa tiparita; iar cea-1'alta 
jumatate cu dreptul la acelas numar de exemplare, autorului dic^ionarulul jud. Romana{i. 

Desigilindu-se plicurile, s'a gasit in acela al jud. Arges, numele d-lui George I. Lahovari, secretarul 
general al societa^ei. In acelas plic se afla si urmatoarea declarable a d-luT Lahovari. «Declar ca, daca 
lucrarea mea va fi premiata, renunt la suma fixata ca premiu spre a se institui cu dinsa un nou premiu, 
in aceleasT condi^iunT ca cele precedente. Bucuresti 1 Decembrie 1887*. 

Prin urmare premiul I de 500 ieT s'a acordat d-lul George I. Lahovari, pentru dic^ionarul 
judetuluT Arges; premiul II de 500 lei d-lui Const. Chirifa, revisor scolar pentru dic{ionarul judetuluT 
Iasi ; premiul III de 250 lei d-IuT Const. Locusteanu, actualmente profesor la gimnaziul din Caracal, pentru 
dic^ionarul judetulu! Romana^i ; .si premiul IV de 250 IeT d-luf Petru Condrea, autorul dic^ionaruluT jud. 
Roman. D. Condrea a maT fost premiat in anul precedent pentru dic^ionarul jude^uluT Tutova. 

Pana acuma sunt deja sapte dicftonare premiate si tiparite. Insemnat progres, si intr'un timp atit 
dc scurt. 

Pentru anul urmator e instituit un nou premiu de 500 IeT, premiul « George I. Lahovari » pentru 
cea maT buna prelucrare a unuT dic^ionar geografic afara de cele 7 judcfe deja premiate. AceleasT condi^unT 
ca in trecut, termenul de prezentare 1 Decembrie 1888. 

In sedin^a adunareT generale din Martie anul urmator (1889) acelas raportor d. Gr. Tocilescu, in 
numele comisiuneT examinatoare da citire raportuluT sail asupra celor doua lucrarl ce s'au prezentat 
la concursul din ast an, dic^ionarele jude^elor Braila si Vasluiii, conchizind a se acorda premiul d-luT Const. 
Chiri^a, autorul dic^ionaruluT Vasluiu. Cea-1-alta se respinge ca nesuficienta. Notam ca d. Chiri^a, in anul 
precedent a fost premiat pentru dic{. jude^uluT Iasi. 

Pentru anul 1889, d-nul Grigore Tocilescu ofera si d-sa un premiu de 500 IeT pentru jude^ul Vlasca. 

In adunarea generate din a. 1890 in urma raportuluT d-luT Grigore Tocilescu se premiaza d. 
inginer Antonescu-Remus, pentru lucrarea sa asupra judetuluT Vlasca. Cele-1-alte treT elaborate: Braila, 
Mehedinti si Tutova se resping ca defectuoase. 

D. deputat Gr. Cozadini si D. St. Hepites ofera in sedin{a 2-a a adunareT generale din 1890 cite 500 
IeT pentru a se premia: dic^ionarele jude^elor Neam{u si Braila. 

Afara de aceste doua premiT, pentru anul urmator, a maT ramas si premiul «Ion Fetu» dc 500 
IeT; de asemenea si d. general G. Manu ofera un nou premiu de 500 IeT pentru dic^ionarul geografic al 
jud. Teleorman. 

Concursul din 1891 a atras 13 elaborate, din can 3 pentru jude^ul Braila, cite 2 pentru jude^ele 
Neam^u si Mehedinti si cite unul pentru urmatoarele judefe: Teleorman, Buzau, Falciu, Gorj, Ilfov. 

S'a acordat: premiul I d-luT Profesor B. Iorgulescu pentru dic^ionarul judetuluT Buzau; premiul II 
d-luT Pandele Georgescu, pentru judetul Teleorman ; premiul III d-luT Const. I. Gheorghiu, profesor, pentru 
jude^ul Neamtu; premiul IV (ex aequo) 500 IeT, a se impar^i intre d-niT: Iulian Delescu, Basil Dimitrescu 
si N. T. Vilcu, autoriT dicfionarelor jude^uluT Braila. 

De asemenea se aproba tot in adunarea generala din Martie 1891, a se acorda cite 200 IeT ca 
recompensa d-lor : Constantin Chiri^a (IasT) pentru dic^ionarul jude^uluT Falciu ; col. Vasiliu-Nasturel pentru 
judetul Gorj; C. Alexandrescu, institutor, pentru judetul Ilfov; N. D. Spineanu, pentru Mehedinti. 

M. S. Regele ordona ca din caseta proprie, sa se tipareasca in doua miT exemplare dicfionarul 
jude^uluT Buzau, iar A. S. Regala Prinful Ferdinand, institue un premiu de 1000 IeT pentru judetul 



Digitized by 



Google 



XV 

Bac&u. Ast-fel Societatea geografic£ merge eu past mart spre scopul ce urm&reste. P&na. acum sunt 
premiate si tip&rite 19 dic^ionare de jude{. 

Pentru 1892 societatea public^ urm&toarele 6 concursurT: 

Premiul I «Principele Ferdinand* (1000 lei) pentru dic^ionarul judejulul amintit; 
Premiul «Mihail Bals» (500 lei) pentru dicfionarul judefului Tecuciu ; 
Premiile «Dacia Rominia» a cite 500 lei; 
Premiul «Clubul Regal* de 500 lei ; 
Premiul «Maior Mares* de 500 lei; 
Premiul « Solomon Halfon* de 500 let. 

S'au prezentat 4 manuscrise pentru jude^ul Bacau si cite unul pentru jude^ele: Muscel, Covurluiu, 
Botosani si Prahova. Comisiunea examinatoare a g&sit bune si a premiat urmfttoarele dicfionare: 

Jude^ul Bac£u, de d-na Hortensia Racovif£; jude^ul Muscel de d-nul C. Alexandrescu; jude^ul 
Covurluiu de d-nul Moise Pacu si judejul Botosani de d-nii V. I. Nddejde si I. Jifu. Cele-1-alte manuscrise 
Comisiunea le-a eliminat dela concurs ca incomplecte. 

M. S. Regele cu inalta-I solicititudine pentru societatea geograficS, institue pentru anul 1893 dou£ 
premiT de cite 1000 lei pentru cea mat bun& lucrare asupra judefelor Putna si Suceava; si tot ast-fel face 
A. S. Regain Principele Ferdinand, pentru judeful Dolj. 

Exeraplele aceste frumoase venite de sus, g&sesc iniitatorl printre membril elite! noastre inte- 
lectuale, si manifest£rl de cald patriotism intimpina Societatea geograficft pretutindenT. D. Al. N. Lahovari, 
regretatul birbat de stat, propune un premiu de 500 lei pentru cea mal bun& lucrare asupra jude^ulul 
natal al familiel Lahovari: Vilcea; d. Tocilescu mal daxueste inc& 500 lei pentru jude^ul Constanta, 
Eminen{a Sa P&rintele Ghenadie, pe acea vreme Episcop de Arges, 1000 lei pentru jude^ul Olt ; tot 
asa reposatul Petru Stoicescu, un premiu de 1000 lei pentru judeful Prahova. 

Pentru anul 1893, sunt publicate Jncft 5 alte premil de cite 500 lei pentru cele mat bune dic- 
{ionare geografice asupra judefelor Constanta, Ialomifa, Tecuciu, Olt, Prahova, Putna, R.-Sarat si Tulcea. 

Premiul « Mihail Bals* pentru jude^ul Tecuciu, r&mine de asemenea pentru acest nou concurs, 
de oare-ce in anul trecut nu se prezintase nicl o lucrare. 

In total decl la sfirsitul anulul 1891 sunt 21 jude^e cu dicfionare si numal pentru 12 ele lipsesc. 

In adunarea generals a societa^el din 14 Martie 1893, obfin premil d. Const. Alexandrescu, pentru 
jude{ul Vilcea (500 lei); d. Serafim Ionescu, revizor scolar, pentru jude^ul Suceava (1000 let) si d. I. 
Provianu, institutor din Cal&rasl pentru judeful Ialomifa (500 lei). 

Un manuscris care s'a prezintat pentru judeful Constanta se respingc ca defectuos. La cele- 
1-alte premil nu s'a prezintat nicl o lucrare, premiile se men^in pentru anul urm^tor. 

Se lnfiin^eazS pentru sesiunea din 1894, cind Societatea public^ urm&toarele concursurl: 

Premiul <Majesta^iI Sale Regelul>, pentru judeful Putna. 

Premiul « Principele Ferdinand*, pentru jude^ul Dolj. 

Premiul 'Episcopul Ghenadie de Arges*, pentru judeful Olt. 

Premiul « Petru Stoicescu », pentru jude^ul Prahova. 

Premiul -Clubul Regal $i Grig. Tocilescu* (impreunate 1000 lei), pentru jude^ul Constanta. 

In sesiunea acelelasl adunarl, d. Menelas Ghermani, fost ministru, si d. Ion C. Gr£disteanu, deputat, 
oferS amindol un premiu de 1000 lei, pentru dic^ionarul jude{ulul R.-S&rat. 

Ministerul Cultelor si Instruc^iuncT Publice, ofera de asemenea TOOO lei, pentru dic^ionarul 
geografic al judetulul Tulcea. 

Premiul « Mihail Bals » se men fine pe anul urm&tor pentru dicfionarul jude^ulul Tecuciu. 

In adunarea generala din Martie 1894, d. Grig. Tocilescu, dind seami de lucr&rile intrate la concurs, 
propune : 

A se con topi cele dou£ manuscrise prezintate pentru jude^ul Dolj si a se acorda premiul de 
1000 lei d-soarelor Ana Cumbari si Maria Manoil si d-lor Mihail Canianu si Aureliti Candrea; 

a se acorda premiul « Episcopul de Arges » d-lor C. Alexandrescu si G. Sfin^escu, pentru 
jude^ul Olt; 

a se acorda premiul Mihail Bals de 1000 lei d-lul Th. Ciuntu, pentru jude^ul Tecuciu; si 



Digitized by 



Goi 



XVI 

a se acorda premiul «Ion C. Gradisteanu si Menelas Ghermani» de iooo let, d-lui Gr. G. Danescu, 
pentru jude^ul R.-Sarat. 

Pentru anul 1895, nu ramin de cit numat 4 din 32 jude^e la concurs si anume: Prahova, Putna, 
Tulcea si Constanta. 

Biroul a primit 3 manuscrise pentru jude^ul Prahova, 2 pentru Putna si 1 pentru Constanta. 

Comisiunea examinatoare prin glasul raportoruluT el d. Grig. Tocilescu, propune: 

A se contopi cele 3 manuscrise prezintate pentru jude^ul Prahova de d-soara Paulina Bratescu, 
d-nit C. Alexandrescu si loan Moruzzi, acordind in acelas timp cite un premiti de 500 let fie-carut concurent; 

a se acorda premiul M. S. RegeluT d-luT Mihail Canianu si Aureliu Candrea, autorii dic^ionarulul 
jude^uluT Putna; iar pentru jude^ul Tulcea si Constanta, singurele ce mal raminea fara dic^ionare, a se 
publica un nod concurs. 

In sedin^a din 2 Martie 1896, adunarea generalfi asculta raportul comisiuneT asupra unicului 
elaborat, un voluminos manuscris asupra judefuluT Tulcea si d. Tocilescu, raportor, conchide a se premia 
d. Gr. G. Danescu, autorul sau. 

In acelas timp pentru a termina si cu dicfionarul Constanta singurul judet ce a mat r&mas, 
plenul societateT decide ca tot d. Danescu sa fie insarcinat a lucra pana la 1 Ianuarie 1897 dic^ionarul 
judetuluT Constanta, acordindu-i-se un premiu de 1000 lei pentru aceasta. 

In fine in anul trecut, 1897, la adunarea generala, d. Gr. Danescu se achita constiincios de sar- 
cina ce i s'a incredin^at, dupa cum se constata din raportul d-lut Tocilescu. 

Iata-ne dec! gajta cu dictfonarele geografice ale celor 32 de judefe ale Rominiei. 

Opera pornita in 1886 e terminate dupa 12 ant de munca staruitoare si neintrcrupta. 

Fie-care jude{ si-a capatat dic^ionarul sau; Societatea Geografica insa nu se opreste aci. 



In sedin^a adunariT generale din 4 /ig Martie 1896, sa numit o comisiune compusa din d-nii 
George I. Lahovary, secretarul general al Societa^iT, general C. Bratianu de la Institutul geografic al ar- 
mateT si Gr. Tocilescu, profesor universitar, si i s'a pus insarcinarea «sa faca toate lucrarile pregatitoare, 
«sa stabileasca norma cum are a se face contopirea diferitelor dictionare par^iale, sa fixeze abrevia^ile 
«intrebuin{ate, sa hotarasca materiile streine, care urmeaza a se elimina din dictionare, in fine, sa ia 
ctoate masurile pregatitoare pentru a face posibila inceperea tiparirif mareluT Dic^ionar in anul viitor*. 

Aceasta comisiune se si puse imediat pe lucru. Misiunea el era insa foarte anevoioasa si difi- 
culta{ile se ivira chiar de la inceput. 

Intr'adevar materialul din care urma a se alcatui si prelucra marele Dic^ionar Geografic, era 
opera a 30 si ma! bine de autorl, si se intelege ca fie-care din acesti auton avea limba sa, metoda sa, 
specialitatea sa, care difereau foarte mult de la unul la altul, cu atit mat mult cu cit din acesti 31 de 
auton, nicT jumatate nu erati specialist!, profesorl de geografic, iar ceM'al^T erau amatorl '; ast-fel ca fie- 
care dedea o mat mare important uneT materii asupra celor-1 alte ; asa sunt dictionare care abundeaza 
in detaliT istorice si arheologice, altele in date statistice ; altele au dat o mare important par^ii strate- 
gice si militare ; iar altele au reprodus legendele, basmele si cintarile, care sunt legate mat de fie-care 
localitate in {ara noastra si asa inainte. 

Misiunea deei a comisiunil era foarte gingasa ; ce sa sco^i? $i ce sa pastrezT ? CacT toate ati 
interesul lor special. Mat ales la noT, unde avem lipsa complecta de scrieri speciale, ca dictionare isto- 
rice, arheologice, statistice etc., nu poate fi vorba de un dic^ionar pur si simplu geografic, care s'ar re- 
duce atuncT la o nomenclature! de nurae geografice, cum este dic^ionarul reposatulut Frunzescu. La noT, 
o luerare ca aceasta, care pentru prima oara se prezinta publiculuT sub aceasta forma, trebuie sa aiba 
un caracter enciclopedic, daca ne putem exprima ast-fel. 

Istoria si geografia nu se puteaii deosebi, una se complecteaza prin cea-1'alta, si ce sunt legen- 
dele de cit o istorie populara poetizata de geniul na^iunelor ; iar arheologia este istoria scrisa in pieatra, 
si la not pisaniile bisericilor, pomelnicile si pietrele mormintale, sunt paginT nestimate ale istorieT neamu- 
lul nostru : de aceea cu mare sfiala am forfeoat partea istoriea si arheologica a dictionarelor jude^elor. 



Digitized by 



Google 



XVII 

alta dificultate $i prin urmare o lacuna inevitabila in lucrarea de fa$a, este cestiunea impar{irii 
administrative a judejelor. 

Lucrarea dic^ionarelor geografice pe jude^e a durat vr'o zece, doi-spre-zece ani, $i in acest inter- 
val s'au succedat 4 leg! care aii modificat fie-care intinderea pla^ilor ?i plaiurilor fartf. Ast-fel inainte de 
1882 erau 164 pla?i ?i plaiuri; la 1882 s'au redus pla^ile in mod provizoriu ; la 1887 s'a adoptat o 
alta imparfire, ramiind in toata $ara 119 pla?T $i plaiuri; la 1892, o alta lege inmul{e?te pla^ile §i pla- 
iurile la 227 ; iar peste 4 ani, la 1896, se revine la impar^eala din 1887, adica la 119 pla$i $i plaiuri. In 
asemenea condi^iunt este imposibil a se face o exacta aratare de pla?i, cacl pana la terminarea tiparirif 
dictionarului, in anul 1900, este posibila, ba chiar probabila, o noua sub-impar^ire a jude^elor in pla$i ?i 
plaiuri ; de aceea am adoptat ca norme impar^eala ce era in vigoare in anul cind s'au lucrat dicfionarul 
jude^elor. 

Iar fn ceea ce prive^te gruparea satelor $i catunelor in com. rur., schimbarea fiind ?i mat fre- 
cuenta, am urmat aceia? regula ca §i pentru pla$i. Asemenea am pastrat denumirile de hectare, f did ft 
pogoane, ast-fel cum le-am gasit in dic^ionarele par^iale, cacl pe de oparte s'ar fi ingreunat foarte mult 
ucrarea noastra $i prin urmare s'ar fi intirziat cu atit $i tiparirea Dicjionarului general, daca am fi facut 
conversiunea falcilor $i pogoanelor in hectare ; de alt-fel pentru uzul practic este mal nemerit a se pas- 
tra masurile vechi, cu care sunt inca obicinuite popula{iile rurale ; iar pentru lucrarl $tiin(ifice, lesne se 
poate face conversiunea de catre fie-care. Tot pentru aceste motive, am pastrat diferitele provincializme 
ce se intilnesc in limba, precum : iaz ?i iezdturd care la Moldova insemneaza hele§teU, lac mic y iar iezd- 
turd este ceea ce in Muntenia numim iaz sau canal derivat dintr'o girla ; hirtop, pdlimar, ciardac, pri- 
val $i altele, care sunt in^elese astazi de toflf Rominii. In privin^a datelor statistice, ne facem toate re- 
zervele, §i este lesne de in^eles pentru ce. 

Insemnatatea statisticii nu este inca priceputa la noi, cacT alt-fel nu putem in^elege fluctuate 
la care este supusa aceasta institute, atit de trebuincioasa. 

De aceea vedem ca intr'o zi serviciul se desfiin^eaza, $i in alta se reinfiin(eaza ; sau se trece de 
la un minister la altul, fara sa fie vre-o ra^iune plauzibila pentru aceste perpetue muta^iuni $i schimbari, 
ast-fel ca, din nenorocire, un serviciu statistic, ast-fel cum este in^eles in farile occidentale, mai ca nu 
exista la not ; $i datele statistice, ce bine rau sa string, pe apucate y de catre vre-un $ef de serviciu 
ma! zelos, nu pot fi serioase. Noi am cautat pe cit s'a putut a ne apropia de adevar, dar este foarte 
cu greu. Ast-fel datele statistice culese de serviciul mareluT stat major difera in propor^iunT colosale de 
cele culese $i publicate de Ministerul de Interne sau de Agricultura, sub care se afla Direc^ia statistica. 

In ceea ce prive^te ortografia numelor geografice, am menfinut sistemul fonetic, admis $i de 
Academic La ceea ce am finut ma! mult, a fost a avea o ortografie unifortnd, in tot cursul Dic^ionarului 
$i a nu schimba de la o fasciculi la alta, ortografia numirilor geografice. 

Pentru Dobrogea am aplicat bine in^eles aceea$i inetoda, de ?i poate une-ori ar fi trebuit sa 
scrim alt-fel. Sa speram ca o data cu aparifia Marelu! Dic^ionar geografic se va introduce atit in cardie 
didactice cit ?i in actele oficiale, o ortografie simpla, rafionala $i uniforma ?i ca nu ne vom mal tntilni 
cu Tirgul- Vested cu Cdmpul-Lung, cu Romnicu- Valcif, cu Batus-han, Bu^eU etc. 

Ca nu se vor descoperi in aceasta lucrare erorl, omisiunl ?i chiar date eronate, nu putem lua 
asupra noastra ; dar cititorul sa fie indulgent ?i sa se gindeasca la toate greuta^ile ce o asemenea com- 
pulsare $i compilare prezinta, ?i la imensul material ce a trebuit sa studiam. 

De alt-fel orl cine a avut ocaziune a consulta mal des marele enciclopedil streine, buna oara pe 
Larousse, la Grande Encyclopedic, Brockhaus sau Meyer's Conversations-Lexicon, geografia universala a 
luT Elysee Reclus etc. s'a putut lesne convinge ca sunt multe gre^ell, cite-odata imposibile de evitat. 

Inainte de a incheia aceasta prefa^a, Comisiunea fine a aduce . meritate mul^umirt la to^T aceT 
domnT §i doamne, cart ne-au venit in ajutor in lucrarea noastra, trimi^indu-ne notice asupra unor gre^elT, 
lacune, saQ date eronate din dic^ionarele parfiale, cit $i Domnilor Scarlat Cocorescu $i Mih. Canianu, carl 
cu mult zel ?i inteligen^a ne-au ajutat la alcatuirea ?i prelucrarea materialulul «MareluT Dic^ionar geo- 
grafio ^i fac cu mare scrupulozitate corecturile tipografice. 



tmi. V*r*l$ THcfionar Geoftajb, \^ 



Digitized by 



Google 



XVIll 

$i acum dup& aproape un sfert de veac de munc& rodnici, cind in parte s'a reaiizat unul din 
idealurile Societ^e! geografice, nu putem de cit s& inchei&m cu cuvintele statorniculut raportor al co- 
misiuneT die^ionarelor geografice : 

« NicI odata ca astd-zl exist en fa politicd a Rominiel, iCa fost mat bine asiguratd ; dar in acelasl 
«timp nicl odata nu s'a cerut de la forfele el propril mat mult; de aceea nu este scop maX nobil, ce 
*Societatea geograficd poate acum sd urmar eased, de cit acela de a ne da bilanful exact al fdriX, de a 
« ardta mijloacele sale de tot felul, de a spune patriel noastre eeea-ce este, ca sd poata dinsa infelege 
«si uial bine ceea-ce poate.* 



Digitized by 



Google 



It 



DICTIONARELE GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE 

CARl AU SERVIT LA ALCATUIEEA 

MARELUI DICTIOJYAR GEOGRAFIC AL ROMllVIEI 



1. Arge$ de d. George loan Lahovari. 

2. Bac&u de d-na Hortensia Racovi^L 

3. BotO§ani de d-nil V. C. N&dejde §i I. TH U - 

4. Br&ila de d-nil I. Delescu, B. Demetrescu- 

Oprea §i N. Vilcu. 

5. Buz&u de d. B. Iorgulescu. 

6. Constanta de d. Gr. G. D&nescu. 

7. Covurluiii de d. Moise Pacu. 

8. Dimbovtya de d. Dim. Condur^iauu. 

9. Dolj de d-rele Ana Cumbary §i Maria 

Manoil §i d-nil Mihail Canianu §i Aureliti 
Candrea. 

10. Dorohoiu de d. N. Filipescu-Dub&ti. 

11. F&lciu de d. C. Chiri^L. 

12. Gorj de d. Col. Vasiliti-N&sturel. 

13. Ialomi{a de d. D. Provian. 

14. Ia§I de d. C. Chiri^. 

15. Ilfov de d. C. Alessandrescu. 

16. Mehedinfl de d. N. D. Spineanu. 



17. Muscel de d. C. Alessandiwacu. 

18. Neam^u de d. C. D. Ghiorghiu. 

19. Olt de d-nil C. Alessandrescu §i G. Sfin- 
(escu. 

20. Prahova de d-ra Paulina Br&tescu §i d-nii 
C. Alessandrescu §i I. Moruzzi. 

21. Putna de d-nii Mihail Canianu §i Aureliu 
Candrea. 

22. R.-S&rat de d. Gr. G. Danescu 

23. Roman de d. P. Condrea. 

24. Romana^l de d. C. Locusteanu. 

25. Suceava de d. Serafim Ionescu. 

26. Tecuciu de d. Th. N. Ciuniu. 

27. Teleorman de d. P. Georgescu. 

28. Tulcea de d. Gr. G. Dftnescu. 

29. Tutova de d. P. Condrea. 

30. Vasluiu de d. C. Chiri^. 

31. Vilcea de d. C. Alessandrescu. 

32. Vla§ca de d. Antonescu-Remu? . 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



AUTORII DICTIONARELOR GEOGRAFICE PAR'flALE PE JUDEJE 



Alessandrescu C: Ilfov, Muscel, Olt, Prahova 

§i VUcea. 
Br&tescu Paulina: Prahova. 
Candrea Aureliu: Dolj §i Putna. 
Canianu Mihail: Dolj $i Putna. 
Chiri{& Constantin : Falciu, Ia§l §i Vasluiii. 
Ciuntu Th. N.: Tecuciu. 
Condrea P. : Roman §i Tutova. 
Condur&{ianu Dim.: Dimbovifa. 
Cumbary Ana : Dolj. 
D&nescu Or. Q. : Constanfa, Rirnnicu-Sarat §i 

Tulcea. 
Delescu Iulian: Braila. 
Demetrescu-Oprea B.: Braila. 
Filipescu-Dub&u N.: Dorohoiii. 
Qeorgescu P. : Teleorman. 
Ghiorghiu C. D.: Nean^u. 



Ionescu Serafim D. : Suceava. 
Iorgulescu B.: Buedii 
Lahovari George loan: Arge§. 
Locusteanu Const. : Romana^t 
Manoil Maria: Dolj. 
Moruzzi I.: Prahova. 
N&dejde V. C. : Boto§ani. 
N&sturel-Vasilitt, Col. : Gorj. 
Pacu Moise : Covurluiii. 
Provianu D.: Ialomtfa. 
Racovi{& Hortensia : Bacau. 
Remu§-Antonescu : Vla§ca. 
Sfintescu G.: Olt. 
Spineanu N. D.: Mehedinfi. 
T^u I.: Boto§anl 
Vllcu N. : Braila, 



Digitized by 



Google 



\ 



Digitized by 



Google 



PREMIILE OFERITE PENTRU DiqiONARELE GEOGRAFICE 



Majestatea Sa Regele Carol I 
A. S. R. Principele Ferdinand 
L P. S. S. Mitropolitul Ghenadie 

General G. Manu 

Grigore G. Tocilescu 

Dimitrie A. Sturdza 

Petre Stoicescu 

Ministerul Instrucfiunet publice . 

Clubul Regal 

Mihail Balf 

Grigore Cozadini 

Societatea tDacia-Rominia* • • • • 

loan Fdtu 

Menelas Ghermani 

loan C. Gradifteanu 

Solomon Hal/on 

Stefan Hepites 

George Ion Lahovari 

Alexandru N. Lahovari 

Maior Maref 

Constantin Poroineanu 



Lei 2000 
2000 

IOOO 

1500 

IOOO 
IOOO 
IOOO 
IOOO 
IOOO 
IOOO 

500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 



Total 



18,000 lei 



M. S. Regele a Sine voit tnca a tip&ri cu spesele Sale, dicfionarele ju~ 
defelor Buzaii fi Suceava, iar A. S. Principele Moftenitor a platit imprimarea 
Dicfionarelor judefelor Bacdii fi Dolj. 




Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



I Z Y A R E. 

OARt AU FOST CONSULTATE DE AUTORlt DIFERITELOR DICTION ARE DE JUDEfE: 



Alessandrescu C. Geografia jud. Muscel. 

— Geografia jud. Vilcea. 

— Geografia jud. Il/ov 

Alexandrini N. A. Studiu statistic asupra agri- 
ctdturei jud. la ft, 1884. 

— Studiu statistic asupra popula(iei jud. la ft, 1886. 
Analele Academiei Romine. 

Antinescu Zaharia, Pharul. 
Antonescu-Remu$, Podul paste Bundre §i por- 

tul Constanfa. 
Apostolescu Dr. Izvoarele minerale sulfurbsc de 

la Strunga. 
Apostolide Dr. D. Apele minerale de la Cozla 

(Neam(u). 
Archiva §tiin(ificd §i liter ar a, din Ia§i. 
Aricescu C. D. Istoria Revolufici de la 1821. 

— Istoria Gimpulunguluh 

Asachi Gh. Nuvele istorice a Rominiel, Iasji, 18(57. 
Ancrescu Al. Teatru de operafiunl austro-romdne. 
Aurelian P. S. Java noastrd. 
Babe§ I. Q. Din plaiul Pele§. 
Balcescu Nic. Magazin istoric. 

— Istoria lui Mihaiu-Viteazul. 
Bengesco Georges, Alexandre le lion. 
Bianu Dr. Higiena ora§ulul Bucurc§th 
Bilciurescu C. Mdndstirile §i Bisericile din Ro- 

minia. 
Boldescu. Memoritd §i notife istorice despre §co- 

lile din Vla§ca> 
Boleac Cesar, Mdndstirile inchinate. 

— Topographie de la Routnanic, 1852. 

— Studil archeologice asupra Romanafului « Cronica 
Vadastrel*. 

Brezoianu Th. Geografia Romlniei. 
Brezoianu loan, Vechile instifu(iuni ale Rominiel. 

5i0i'J. MartU Dlcfionar Gengr^/lc. 



Brezoianu loan, Mdndstirile inch mate. 
Buletinul Minist. Agrieuli. Comeir. §i Industrie!. 
Buletinul Minist. Instruc(iel Publice. 
Buletinul Societa(ii Geografice Romine. 
Buletinul Societdfii de medici $i naturalist 
Calenderu Dr. N. Raport de inspec\ie } 1888. 
Calimah-Papadopol. Notion istoricd asupra o- 
rafidul Boto§anl. 

— Dundrea in literaturd §i in traditiune, 1880. 

— Monografia asupra lui §tefan Gheorghifii Voerod. 

— Scrisori despre Tecuciu. 
Convorbirt literare. 

Cantacuzen Elisei, Notice statistice des}ne mo- 
bile din Moldova, («Ruciumul» vol. I *}i IT). 
Cantemir Prin^ul, Descrierea Moldoveh 
Cantemir Dr. Bdile de la Bal(dte§th 
Carmen Sylva, Pave§tile Pele§uluh 
Cazaban, inginer, Hartu jud. Ia§i. 
Chiru Constantin, Canalizarea riurilor. 
Cobilcescu Gr. Cursul de Geografieal Romlniei. 

— Diverse chestiuni geologice. 
CodrescuTh. Uricarul, colec^iune de document*. 

— zBuciumul romdn*. 

— Notife statistice asupra mo§iilar din Moldova, 
Cogtlniceanu Mih. Letopise(ile Moldoveh 
Com&neanu, Istoria forii- 

Cordea C. V. Conferin(e asupra pescuitulul. 
Crapelian Ing. Harta jud. Prahova. 
Creangfi. Harta jud. Ia§h 
Criv&t N. Geografia jud. Tecuciu. 
Dianu Floru. Note asupra instalafiuntlor de la 
Sldnic. 

— Salinele romine. 

Dr&ghicescu, Major. De la Or§ova la Marea-Nea- 
grd §i costele Mdrii de la Varna la Cetatea-Albd. 

IV 



Digitized by 



Google 



XXVI 



Draghici Manolache, Istoria Moldovei, 1857. 
Encyclopfedie (Grande), <^dit. Ladmiranlt. 
Erbiceanu C. Istoria Mitropoliei Moldovei. 
Ffitu Anastasie, Descrierea §i intrebuin(area apei 

comune §i apelor minerale din Romlnia. 
Figuier Louis. La tare et les mers, 18G4. 
Fic^inescu I. V. Geografia jud. Bacau. 
Filip, cSp. N. Geografia militara asupra Olteniel. 
Fotino Dionisie, Istoria Baciel 
Frunzescu Dim. Bictionarul Rominiei. (Dic^. 

geografic §i statistic). 
Gegd P. A. Calatoria acestui misionar ungur 

in Moldova la 1836. 
Ghica loan. Convorbirl economics, 1880. 
Gorjan Colonel, Geografia jud. Ilfov §i Prahova. 
Groz&vescu, Harta jud. Romanafi (topograficfi), 

1886. 
Gurifa, c&pitan A. Masiiwl Bucegilor. 
Hasdeu B. P. Istoria criticd a Romhiieh 

— Columna lui Traian. 

— Archiva istoricd a Rominiei. 

— Istoria toleran(el religioase in Romhiia. 

— Cuvinte din batrhii. 
Hue-Fernande, Le petrole. 
Hurmuzache Eud. Colec$iunc de documente is- 
torice. 

Ianescu, t COl. George M. Geografia militara a 

Rominiei. 
Ienescu C. Geografia jud. Prahova. 
Ilarian P. Tezaurul de monumente istorice. 
Ionnescu G. I. (Gion), Romhiia In secolul XVII: 

senile geografice. 

— Cdldtoriile lui Carol XII. 

Ionescu Ion, (de la Brad), Bescripliajud. Borokoiii 

§i Mehedinfi. 
Ionescu-Cheianu, Geografia jud. Yxlcea 
Ionescu, capitan N. Geografia Olleniei. 
Lahovari George I. Material pentru un die- 

(ionar geografic 188G, 1887. 

— Oltid (eonferin^a). 

— Dicfionarul jud. Arge§, 18&7. 

— Regatul Rominiei, statistic;! comparative, Bu 
enrestf, 1881. 

- Hirtii veehl, publicate in « Convorbirl literare » 
anii 1880—1894. 

— Geneza o§tirei romlne§ti, Bncnrestf, 189;]. 
Langeron, Conte de, Memoires. 
Larousse P., Bictionnaire Universel. 
Laurian A. Treb. Magassin istoric. 

— Istoria Rommilor, 
Lesviodax, Istoria bisrriceasrd. 
Licherdopol I. P. Bucure$tii. 



Mlnciulescu A. (inginer), Harta jud. Covurluiii, 

Gala£, 1886. 
Marini V. Bisertafiunea istoriel critice. 
Martian, Analele stattetice,\m\\ 1861, 1862 §i 1863. 
Melchisedec Episc., Cronica Hu$ilor §i a Epis- 

copiei. 

— Nolife archeologice asupra mandMirilor din Ro- 
mhiia. 

— Papismid §i starea actuala a bisericei ortodoxe. 

— Noti(e istorice asupra mdndstirilor. 

— Lipovenismul. 

— Cronica Romanuhu §i a Episcopiei. 
Mih&ilescu N. Geografia jud. Ilfov. 
Mihailescu St. C Statistica lnvd(dmmtulul pu- 
blic §i primar. 

Mihalcea I. C. Statistica incajaminfulul rural 

din jud. Ilfov. 
Mumuianu, Geografia jud. Ilfov. 
Musceleanu Preotul Gr. Monumente §i inscrip- 

(iuni istorice din Rommia de peste Milcov, Bn- 

cure§ti, 1863. 
Nicolau Lazar. llsprrpafrj tyjc BXa/Lac, 1879. 
N&dejde V. C. Geografia jud. Boto§ani. 
v — Harta jud. Boto§ani. 
Notice sur la Roumanie, pnblicata do comisinnea 

romana la expozi^ia universale din Paris, la 

1867. 
Ob6d6nare, La Roumaine economique. 
Odobescu A I. *Vj§o xivsysO-ixo;. 

— Scrieri literare §i §tiin(ifice. 

— Antichitdfile jud. Romanaft, din Analele Acade- 
miei, 1886. 

Pallade G. Statistica invajdmintului primar ur- 
ban §i rural. 

Pallade V. Statistica hivd(amintului public. 

Parteni, Harta Rominiei. 

Paul de Aleppo, archidiaconul, Calatoria j acuta 
in Moldova de patriarchul Macarie din Antio- 
hia, descrisa in limba araba. 

Petrescu D. Geografia jud. Muscel. 

Petrescu D. I. Buchetul. 

Poni P. Apa minerald de la Mdndstirea Neamju. 

— Analizarea apelor de la Piatra, de ia Tazlau §i 
de la Oglinzi. 

Popescu-Zorileanu Dr. Apele minerale din jud. 

Vilcea. 
Predescu Dr. St. Apele miner a) c de la Coda. 
Pumnul Arune, Leptuariu Rornlnesc, (t. I. II. 

III. IV). 
Radian S. P. Studiu agricol asupra jud. Bacau. 
$aabner-Tuduri, Dr. Al. Studiu asupra apelor 

minerale dm jud. Neam(u. 



Digitized by 



Google 



XXVII 



S&ghinescu V., institutor, Geografia $i harta 

jud. Fdlciu. 
JJincai, Cronica Romtnilor. 
Sinod Sf. raport pentru fixarea parohiilor urbane 

§i rurale din Regatul Rominid, votat in §e- 

diutele de la 8 $i 9 Decembre 1888, Bu- 

curesjti. 
Sion G. Istoria politicd §i geograficd u (aril. 
JJoimescu I. N. Istoria Iiominilor din amlndoud 

Daciile. 

— Istoria Rommd. 

Soutzo, Prince N. Notions sfatistiqucs sur la 

Moldavie (Iassy, 1849). 
Stef&nescu Gr. Geologia. 
Sturdza D. A. Explorapum arheologice in Ro~ 

manafl. 
Sulzer, Geschichte des transalpinischen Dacien 

1796. 
Tocilescu Gr. G. Istoria Iiominilor. 

— Dacia inainte de Roman). 

— Brazda luX Novae, conferiii|a^inuta la Societatea 
geografica. 

— Raporturi asupra citor-va mdndstin, schituri §i 
biserid din jara. 

— Revista pentru istorie, archeologie §i filologie. * 

— Cursul de istorie §i epigrafie la facultatea de 
litere §i filosofie, (Bucure^tl). 

Urechie V. A. Operile lui Miron Costin. 

— Istoria Romtnilor. 

— Istoria §coalelor. 

— Studiu istorie asupra Romanafydui $i bisericilor 
din aeest jude{. 

VftcSrescu T. C. Luptele Romtnilor in resbelul 

din 1877-7$. 
Varlam Late§, Arh., Schitul Durau §i Muntele 

Ceahlau. 
Xenopol A. D. Istoria Romtnilor, in volume. 

Diverse : 

Anaforaua din 1794 asupra Intinderei tirgulid §i 
mo§iei Boto§anl, ce se afia In original In arhiva 
primdriei de Boto§ani. 

Calendarul pentru Romml, 1853. 

Condica Episcopiei Buzdti 

Condica mdndstirei Banu $i a altor mandstM. 

Corpus inscriptionum latinarum. 

Curierul financiar, 1889. 

Datele sta[iunilor meteor olog ice Comindare§U §i 
Hlrldu. 

Dic(ionnaire general de biographic et d'histoire, Pa- 
ris, 1866. 



Diferite cronici strdine. 

Expunerea situafiufiei jud. Vla$ca, pe 1888. 

Geografia descriptiva a jud. Gorj, de mal mul^i 
inva^atorL 

Geografia (arii, de Genilie, 1838. 

Geografiile D-lor Gorjan, Mihdescu, Nifulescu, Ale- 
xandrescu §i D-rei Dimbeanu. 

Hrisoave §i acte de proprietate vazute pe la mopu>ni. 

Incercdrl critice asujtra tnva(dmtntului, 1887. 

Indicator al com. urb. §i rur. din regatul Rominiei. 

Ispisoace vechi de pe la proprietary 

Legea pentru organizarea autoritafilor adminis- 
trative. 

Monitorul Oficial pe 10 ani in unna. 

Recensimintele anilor 1885—1890. 

Recensimintul copiilor in vrasta de sjcoala din jud. 
Prahova ; lucrare speciala de D. Fr£d£ric 
Dame\ 

Tabelele de rcchi?i(u. 

Tabclele indicind distan(ele kilometrice de la o 
comuna la alta hiduntrul fie-cdrui jud. al {(frit. 

Trompeta Carpa(ilor, 1671. 

Hartf: 

Harta drumurilor, (dresata de serviciul tecnic 

al jud. Bacau). 
Harta generald a Dundrel de la Brdila la Su- 

lina, lucrata de comisia Dunareana la 1887. 
Harta geologicd a (aril, ce se publica aeum. (Foile 

relative la Romana^i). 
Harta instruc(iei publice, publicata de Ministerul 

de Instruc^ie, 1887. 
Harta Moldovei, lucrata de statul-major. 
Harta Rominiei, de Filipescu-Dubau. 
Hdrfik Statulut-major Austriac. 
Harta fdrii-Romine§tl, lucrata de Statul-major ru- 

sesc, la 183o\ 
Harta vamald, lucrata de D. Gr. P. Olanescu, 

directorul vamilor din Ministerul de Finance, 

1889. 
Harta riticola §i filoxericd, lucrata de serv. fi- 

loxeric din Ministerul de Domenil, la 1888. 

Informafiuni de la autoritS v i: 

Arhiva protopopi&l din Mused. 
Arhiva Revizoratulul, Dimbovi(a-Muxc(d. 
Budgetul easel comunale al urbei Giurgiu, 188S. 
Budgetul Eforiel Spilalelor civile, pe ultimii ani. 
Budgetele $i expunerea situa$iunei ora§ului Caracal. 
Budgetul veniturilor §i cheltuelilor jud. Vla§ca, 1888. 



Digitized by 



Google 



XXVIII 



Creditul agricol din Giurgiu, lista imprumuta^ilor 

din jijde$ pe 1888. 
Directia regiel tutunurilor: lista pe comune de 

num&rul cultivatorilor §i produc^ia pe intregul 

jude$, pe 1888. 
Infortnajiuni diverse de la Prefecture, de la Ca- 

sierie, comitetul permanent, revizorat sjcolar, 

regiment, tribunal, protopopie, credit agricol, 

prim&rie. 
Ministerul cultetor §i instruc(iunei publice : lista de 

elevi ce ati urmat in fie-care §coal& rurala in 

cursul anulul 1888 §i ci|i trebue dup& lege 

sft urmeze cu ar&tare de felul §coalei §i sta- 

rea el. 
Ministerul de Domenii, serv. silvic : lista padu- 

rilor Statului din fie-care comuna din acest 

judet (Vla§ca). 
Pddurile particulare supuse regimulul silvic. 
Ministerul de interne : Indicatorul eel mat noii de 

comune, contribuabill §i budgete din toate jude(ele 

Regatului Bominiei. 
Mi§carea populafiunil (aril pe anul 1880. 
Osebite cercetdrl locale §i culese prin D-nii inva- 

fc&torl 
Protopopia din Vla$ca : lista mi^carii popula^iel 

pentru fie-care biserica din fie-care comuna, pe 

anul 1888. 
liegimentul al V-lea de dorobanfi din Giurgiu, lista 

comunelor cu num&rul solda^ilor din fie-care 

comuna. 
Serviciul filoxeric din Ministerid Domeniilor: lista 

de suprafa^a viilor ce exista in fie-care comuna. 
Veniturile §i cheltuelile, luate dupa budgetele co- 
munelor. 

Raporturi : 

Baportul Comisiunii Sf. Sinod 1889. 

Baport general asupra pelagrel 1888 (Vla§ca). 

Baport general asupra st&rii serv. sanitar 1878. 

Raporturi economice ale lega^iunilor §i consula- 
telor, 1888. 

Baporturi trimise de autorita^ile districtelor di- 
feritelor departamente : relative la popula^i- 
une, la serviciul sanitar, la armata, la culte §i 



instruc^iune, la economia rurala a comunelor, 
la produc^iune, la justice, la drumuri, la dis- 
tance kilometrice dintre comune §i la budgete. 

Reviste : 

Albina Bornineasca, (1844). 

Asaclii. 

Biserica ortodoxa. 

Buciumul Pietref. 

Buciumul romin. 

Contimpuranul. 

Convorbiri Literare. 

Curierul romin, pe anil 183(5 — 184&. 

Foaia Bominismul. 

Foaia §tiin^ifica literara. 

Vestitorul. 

Zimbrul, (1855). 

Statistice: 

Statistica Prefecture! Buzau. 

Statistica bisericeascft « Biserica ortodoxft Bo- 

mina». 
Statistica judiciara a Bominiei pe 1885—1888. 
Statisticele oficiale agricole de la 1859 — 1893. 
Statisticele oficiale, publicate de la 1859 — 1892- 
Statistica populatiunil §i vitelor date de catre 

Comitetele permanente. 
Statistica recrutarii contingentului 1888. 
Statisticele §coalelor pe diferi^f anl. 
Statistica ^coalelor rurale §i urbane pe 1885 — 86. 
Statistica §coalelor §i populajjiunii §colare din can- 

celaria revizoratului pe 1890. 

Tablourl : 

Tablou general al comerciului Bominiei pe 1887. 

Tablourile economice de la Camera de Coiner^ 
din Boto§anI. 

Tablou de mobile $i ecaretele domeniale, 1888. 

Tabloti de mobile statului pendinte de Ministe- 
rul de Domenii. 



Digitized by 



Google 



PRESCURTARl 



jud jude^ 

pi plasa sau plaiti 

com. sati c coinuna 

com. rur coinuiia rurala 

com. urb comuna urbana 

cat c&tun 

s sat 

dr dreapta 

st stinga 

E Est 

V Vest 

N Nord 

S Sud 

d. j de jos 

d. s de sus 

d. mj de mijloc 

supraf suprafa^a 

kil kilometri 



hect hectare 

pad pftdure 

pir piritl 

alt altitudine 

bis biserica 

sf. sfintul 

c. f cale ferata 

budg budget 

ven veniturl 

chelt cheltuell 

fam familil 

loc locuitori 

sufl. suflete 

contrib contribuabili 

Lb lei, banl 

v. a. n vezi acest nume 

v. a. c vezi acest cuviut 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC 

AL ROMINIEI 



A 



Aaron- VodS, nta*ndstire,)\id. Ia§T, 
(vezl Aroneanu, s.). 

Aaron- Vod&, sat, jud. Ia$T, (vezl 
Aroneanu, s.). 

Abager, pirin, jud. Tecuciu, iz- 
vore^te din ripa cu acela? nume, 
curge prin centrul c. r. Valea- 
Rea $i se varsS. in partea dreaptt 
a riulul Berheciu, in raionul a- 
cestel comune. 

Abager, ripd, situate in mijlocul 
p&durel numiti «Codri-Vladnicu- 
lul», proprietatea d-lul Constan- 
tinidi, in satul Vladnic, c. r. 
Valea-Rea, jud. Tecuciu. 

Abagiu, pise, c. r. Valeni, pi. 
Podgoria, jud. Muscel. 

Abazoaia,/^«r^, la i kil. E. de 
s. M&ld&re$ti, pendinte de c. r. 
Negule^ti, jud. Tecuciu. 

Abazu, vale, in c. r. B&neasa, c&t. 
$ipotele, jud. Teleorman, incepe 
de la ci^melele c5t. $ipotele, 
unde este gura el, ?i se intinde 
p£n& in dreptul comunelor Bog- 
dana $i Pirlita, unde estecoada el. 

540i$. Marele ZHcfionar Gtograjlc. 



Abdulah, sat, jud. Constanta, 
pi. Mangalia, c&tunul comunel 
Osman-Faca ; este a$ezat in par- 
tea septentrional^ a placet $i 
cea meridionals a comunel, la 
5 kil. spre S.-E. de c&tunul de 
re$edin$2, Osman-Faca, pe am- 
bele malur! ale v^el Abdulah- 
Deresi, inchis $i dominat la V. 
de dealul Osmancea, iar la r&- 
s£rit de dealul Cuan-Deresi-Bair. 
Are o populafiune de 75 fam. 
cu 314 suflete, a c&ror ocupa- 
{iune este agrieultura $i cre$- 
terea vitelor. 

Abdulah-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Constanta, c. r. Ha- 
sancea, cat. Mametcea; se des- 
chide din dealul Musurat, mer- 
ge spre N.-V., pe lingS dealul 
Cuan-Deresi-Bair, $i pe lingS mo- 
vila Suci-Iuk-Berihi ; e t£iat& de 
calea comunalS. Abdulah-Hagi- 
diiliik ; se deschide in valea 
Cuan-Dere. 

Abdu^h-Deresi, vale, in jud. 
Constanta, pl£$ile Constanta §i 
Mangalia, pe teritoriul comu- 
nelor rurale Hasancea, Osman- 
Faca ?i Musurat ?i anume pe 



acela al c&tunelor lor Mametcea, 
Abdulah $i Musurat ; se intinde 
din satul Mametcea $i p&n& in 
S. satuluT Abdulah, trecind prin 
satele Mametcea ?i Abdulah pe 
la E. satulul Osman-Faca §i prin- 
tre dealurile Cuan-Deresi-Bair, 
Mametcea §i Tekirghiol, trecind 
pe lingi satul Abdulah cu 2 
kil. mat spre r&s£rit. Este t&iat& 
de drumurile comunale Abdulah- 
Mametcea, Hasi-Duliik-Abdulah 
?i Hasi-DiilUk-Musurat; este do- 
minate de virfurile Echitepe $i 
Iuci-Iuk-Berichi. 

Aburaman-Ahmet-Ciflic, mo- 
sie sau ferm&. Vezl Ahmet- Ab- 
duraman. 

Abradu, ruinele unel vechl ce- 
t£$uT, situate lingi satul Br&te$ti, 
pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj. 

Acairac-Bair, deal, pi. Baba- 
dag, jud. Tulcea, pe teritoriul 
comune! urbane Babadag ; br&z- 
deazS partea de r&s&rit a pl&$el 
?i cea de miazi-zi a comunel; 
are o direc^iune de la N.-V. spre 
S.-E. ; din el is! ia na^tere pi- 
riul Gealtai-Dere, afluent al pi- 



Digitized by 



Google 



ACALEA 



AC-BALC1C-UBA 



riulut Slava; este acoperit in 
mare parte cu pSdurl carl apar- 
\\n comunel Ciamurli-d.-j. ; pe 
la poalele sale apusane trece 
soseaua nationals Tulcea-Baba- 
dag- Constanta, si pe muchie 
merge drumul comunal Baba- 
dag-Ciamurli-d.-j.; poalele sale 
sunt acoperite de flne^e si iz- 
lazurT. 

Acalea, sau Acalic, AcaliciU, as- 
troVy in DunSre, situat in dreptul 
comunel Desa, pi. CimpuluT, jud. 
Dolj. Are pSdure in intindere de 
65 hect., proprietatea Statului. 

Acar-Cula, piriti, pi. Isaccea, 
pe teritoriul comunel Balabancea 
si pe al cStunulu! Hancearca, jud. 
Tulcea. El izvoreste din poalele 
orientale ale dealulu! Amzalii, se 
indreaptS spre S., avind o di- 
rec^iune de la N.-V. spre S.-E., 
curgind printre dealurile Han- 
cearca si Amzalii, si brSzdind 
partea despre miazS-zi a placet si 
cea apusana a comunel; curge 
prin pSdurl, esind la luminis nu- 
maT aproape de vSrsarea sa 
in pirlul Taija, (dupS un curs 
de 4 kil.), la vre-o 800 metri 
mal sus de comuna Balabancea; 
malurile sale sunt pu{in inalte, 
dar pe alocurea pietroase si 
stincoase. 

Acargea, sat, jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cStunul comunel 
Kiragi ; este asezat in partea me- 
ridionals a plSsel si cea centrala 
a comunel, la 3 kil. (in linie 
dreaptS), sau 6 kil. (pe drum) 
la S. de cStunul de resedin^a 
Kiragi. Este situat in fundul 
vael Acargea (sau Kiragi), in- 
chis la apus de dealurile Acargea 
cu virful Acargea I, (107 m.) 
si Mezarlic-Bair cu virful Valali 
(102 m.), iar la rasSrit dc dea- 
lurile Kiragi cu virful Ulala (103 
in.) si Acargea cu virful Acargea 



II (103 m.). Suprafaja sa este de 
60 hect. din carl 2 hect. ocu- 
pate de vatra satulul cu 2 case. 
Are o populajiune de 2 fam. 
cu 6 sufl., ocupindu-se cu a- 
gricultura. 

PSmintul produce ovSz si se- 
cara. Satul este asezat la poalele 
ripoasesau malurile stincoase ale 
vSel cu acelas nume; la rSsSrit 
de s. e un mic tufaris. Prin s. tree 
urmStoarele drumurl comunale : 
unul de la Valali trece prin s. 
si merge la Sarighiol, un altul 
de la Kiragi la Cadikiu, trece 
pe la rasarit de s., si unul ce 
merge prin vale catre satul Ki- 
ragi, spre satul Sarighiol. 

Acargea, if ale, in jude^ul Con- 
stanta, plasa Mangalia, pe te- 
ritoriul comunel rurale Kiragi 
si anume pe acela al cStunelor 
sale Hoscadin si Acargea. Este 
un alt nume dat vSel Kiragi. 
fine de la satul Hoscadin pSnS 
la satul Acargea, formind un 
unghiu drept, avind direc^ia maT 
intiiu de la E. spre V. si apoT si 
de la S. spre N.; are o lungime 
de 2 1 /* kil. si este situate in 
partea sudica a plasel si cea 
centrals a comunel; trece prin 
satul Acargea si pe la E. satului 
Valali, printre dealurile Acargea 
si Hoscadin, este taiatS de dru- 
mul comunal Sarighiol -Valali, 
iar pe ea drept merge drumul 
Hoscadin- Acargea. 

Acargea-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe teri- 
toriul comunel rurale Kiragi, si 
anume pe acela al cStunulu! sSu 
Acargea; se desface din poalele 
vestice ale dealulul Sarighiol, se 
indreaptS spre V., cu o direc- 
{ie generals de la E. spre V. 
si se sfirseste in valea Acargea. 
Are o inatyime maximS de 
106 metri, pe care o atinge in 
virful Sinir-Tepe-CadichioT; este 



tSiat cruris de drumurile comu- 
nale CadichioT-Hoscadin-Kiragi 
si Valali-Acbasi, fiind situat in 
partea sudica a plSsel si cea 
centrals a comunel. 

Acargea-Ceair, ?>#/**, in jud. Con- 
stanta, o altS numire a vSel Cia- 
caldere ; pleacS sub numele de 
Dautlar-Biiiiik din dealul Cesme- 
Culac-Bair ; se continuS sub eel 
de Acargea-Ceair si in fine sub 
eel de Ciacal-Dere ; sub al 2-lea 
nume brSzdeaza partea sudtcS a 
plSsel Medjidia si pe cea rSsSri- 
teanS a comunel Mamut-Cuius> 
printre dealurile Acargea-Bair I 
si Acargea-Bair II, tSind drumul 
comunal Alacapi-Mamut-Cuius. 
E dominata de movilele Cazilgic- 
Iuk si Acargea-Iuk. 

Acargea -Iuk, movila, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunel rurale Mamut- 
Cuius, in partea sudicS a plSsel 
si cea rSsSriteanS a comunel, 
pe muchia dealulul Ciacal-Bair ; 
dintr'insa se desface spre rS- 
sSrit dealul Acargea-Bair, iar 
spre S. dealul Ciflic-Bair; are 
o inahVime de 155 m., domi- 
nind vaile Acargea, Ciacal- 
dere si un drum comunal Ala- 
capi-Mamut-Cuius, ce trece pe 
la poalele sale ; este acoperita cu 
verdea^S. Aceasta movilS tinde 
sa dispara, fiind-cS locuitoril o 
arS necontenit. 

Ac-Balcic-Uba, movila, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunel rurale Alacapi, 
in partea rSsariteana a plasel si 
cea nordicS a comunel; pe o 
prelungire rSsSriteana a dealulul 
Docuzol-Bair ; are 59 m., do- 
minind vaile Hagi-Cabul, Kiostel 
si Docuzol, satul Kiostel si dru- 
murile comunale Docuzol-Kiostel 
si Hagi-Cabul-Kiostel ; este de 
naturS stincoasa, ca si dealul 



Digitized by 



Google 



AC-BA$I 



ACHANGI 



pe care este asezata ; e acope- 
rita cu verdeaja. 

Ac-Ba§i, sat, jud. Constanta, pi. 
Mangalia, catun. comunel Sari- 
ghiol, situat in partea meri- 
dionals, a placet si cea centrala 
a comunel, pe ambele malurt 
ale vailor Mangaliel .si Ac-Basi- 
Culac, la locul lor de unire, 
800 m. spre E. de catunul de 
re$edin{a Sarighiol; este inchis 
de drumul Ac-Basi la N. si Ha- 
gilar la S. Casele sunt mid, nu 
tocmal frumoase si curate, ase- 
zate fara ordine pe 5 sau 6 rin- 
durf ce poarta numele de ultyT. 
Intinderea catunulut e de 399 
hect., din carl 54 hect. sunt ocu- 
pate de vatra si gradinile sa- 
tuluL 

Populatia totala e de 34 fam. 
cu 174 sufl., ocupindu-se cu 
agricultura si cresterea vitelor. 

Ac-Ba$i, deal, ce face parte din 
culmea Hazaplar, din pi. Man- 
galia, c. Sarighiol, cat. Ac-Basi, 
jud. Constanta, se desface din 
dealul Casimcea, cu o direc^ie 
de la N.-V. spre S.-E., mergind 
printre vaile Ac-Basi-Culac si 
Viilor, dominind prin ]inal{imea 
sa de 72 m. vaile de mal sus, 
valea Mangalia, satul Ac-Basi, 
drumul Cara-Omer-Mangalia si 
Ac-Basi- Sarighiol -Capucci, dru- 
mul Hazaplar-Mangalia ; c aco- 
perit cu finete si purine sema- 
naturl. 

Accadin, sat, in pi. Isaccea, jud. 
Tulcea, catun. comunel Alibei- 
chioi ; asezat in partea sud-estica 
a plasel, si cea d. mj. a comu- 
nel, la 3 kilom. spre N.-V. de 
satul Alibei-Chioi, resedin^a co- 
muneT, pe ambele malurT ale 
piriulul Accadin. Numele sau 
e turcesc; vine de la ac = curat 
si cadin=cadina, decT tradus ar 
fi Cadina curate. Dealurile, carl 



brazdeaza teritoriul sau (in for- 
ma unuf triunghiu neregulat cu 
un perimetru de 36 kil. si 
3549 hect. supraf.), sunt: dealul 
Eski-Balic si Eni-Ormangic-Tepe 
la V.; prelungirf ale dealuluT Cili- 
culuT la N., Carcaman-Bair la 
E., si Curu-Bair la S. Piriul 
Accadin il uda prin mijloc. Tree 
prin S., afluen^it sal Kioserelic 
si valea CismeleT in partea nor- 
dica, valea Culac-Cizlar la E. 
si valea Biuiuc-Cartalic la V. 
Clima e sanatoasa. Pamintul pro- 
duce purine cereale, teritoriul 
fiind acoperit cu padurl intinse si 
pa\sunf bogate. LocuitoriT in 90 
fam. cu 370 suflete sunt de 3 
felurT: RominI muljl, GrecT pu- 
tinl, Turd si mat pu^inl; Ro- 
miniT sunt venijT din Moldova 
si pastreaza datinele {are! lor; 
cele-1'alte na^ii sl-au amestecat 
moravurile. Satul are o origina 
veche, locuit la inceput de Turd, 
asta-zl RominiT sunt in maiori- 
tate, TurciT retragindu-se dupa 
resbclul de la 1877. DrumurT co- 
munalela: Alibei-Chioi, Meidan- 
Chioi, Orta-Chioi si Dautcea. 

Accadin, piritt, in pi. Isaccea, 
jud. Tulcea, pe teritoriele co- 
munelor Meidan-Chioi, Alibei- 
Chioi (si al catunulul acesteia, 
Accadin, de la care sl-a luat 
si numele). Sub numele de Va- 
lea-Cismelel, izvoreste din dea- 
lul Fundul-Bur^eT, de pe teri- 
toriul comunet Meidan-Chioi ; se 
tndreapta spre miaza-zi, avind 
o direc^iune generala de la N. 
la S., trece prin padurl, prin 
satul Accadin, de unde incepe 
a lua numele de piriul Accadin, 
si dupa un curs de 12 kil., se 
varsa in piriul Tai^a, pe stinga, 
in fata frumosulul deal Consul, 
linga satul Alibei-Chioi; el braz- 
deaza partea sudica a plaset, 
si a comunel Meidan-Chioi si pe 
cea apusana a comunel Alibei- 



Chioi. Basinul sati, cu o supra- 
fa{a de 50 kil. patr. (sau 5000 
hect.), e cuprins intre dea- 
lurile Eski-Balic, Eni-Ormangic- 
Tepe, Bostanariile si Fundul- 
Bur^eT la V., Cilicul si Caraman- 
Bair la E. Afluen^il principall 
sunt : pe dr. valea Biuiuc-Car- 
talic, iar pe st. valea Kioserelic, 
unita cu valea Culac-Cirlar ; 
malurile lul sunt ripoase in ge- 
neral. 

Aceacovski, braf secundar al 
DunareT si in special al bra^ului 
Chilia, situat in partea rasari- 
teana a jude^ulul Tulcea si a 
plaset Sulina; se desface din bra- 
^ul Chilia, ceva mat jos de bi- 
serica lipoveneasca din oraselul 
Vilcov, asezat pe malul sting al 
bra^uluT Chilia, (din districtul 
Vilcov, in Basarabia), se in- 
dreapta spre rasarit, avind o 
direc^iune generala de la S.-V. 
spre N.-E., si se deschide in 
mare. Are o lungime de 4 kil.; 
intre dinsul si bra^ul SerednaT, 
se afla ostrovul Aceacovski. A- 
dincimea sa e de vre-o 3 — 4 
metri; dar gura e de multe-orl 
potmolita cu nisip. 

Aceacovski, insuld, in Basara- 
bia, districtul Vilcov, situata 
in partea de S.-E. a {aril si 
a districtulul Tulcea; e ase- 
zata in bra^ul Chilia, si anume 
intre bra^ele Aceacovski si Se- 
rednaT; are o forma lunguia^a, 
cu o lungime de 3 kilom. si cu 
o intindere de 250 hect; apar- 
fine RusieT; nu este productive, 
fiind acoperita numat cu nisip; 
ea este formata de aluviunile 
continue ale bra^ulut Chilia. 

Achangi, vale, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, pe teritoriul co- 
munel rurale Sarighiol; se des- 
face din dealul Hagilar ; in- 
dreptindu-se spre rasarit, trece 



Digitized by 



Googm 



ACHE^ULUI 



AC-PUNAR 



in Bulgaria; prin satul Achangi 
din Bulgaria ?i dup£ un drum 
de 8 kil. se deschide in mare, 
br&zdind ast-fel partea sud-esticS 
a pl£sel si pe cea sudici a comu- 
neT; este larga. mult si acope- 
rit£ cu p&sune si fine^e. 

Ache^ului (Plrtul-), mic afluent 
al piriulul Neagra-Brostenilor, 
jud. Suceava. 

Ache§ului (Virful-), munte, in 
com. Brosteni, jud. Suceava. 

Achim (Valea-lui-), vale, in c. 
Vispesti, c. V&leanca, jud. Buz&u, 
incepe din coastele muntelul 
Istri^asi, se scurge in valea N£- 
ianca. 

Acic-Suat, deal, in pi. Istrulut, 
pe teritoriul com. Casap-Chioi, 
jud. Tulcea. El este mal mult 
o prelungire sud-esticS a dealu- 
lui Cara-Burun, incepind des- 
facerea de la virful Movila-lul- 
Jincu ; brSzdeazi Nord-Estul 
pl&sel si al comunel, se intinde 
pe lingS balta Zmeica, l&sind 
spre r&s£rit prelungirea numit& 
Dealul-Cale; poalele sale se ter- 
mini pe nesim^ite pe malurile 
piriulul Casap-Chioi, carl sunt ri- 
poase, si pe ale b&ljilor Zmeica 
si Sinoe ; are ca in&l$iml un virf 
de 65 metri, altul de 45, altul 
de 33 metri, altul de 29 metri, 
toate puncte trigonometrice de 
observable de rangul al 3-lea ; 
este taiat de un drum comunal ce 
pleacS din Casap-Chioi si merge 
la niste cisle (pesc&ril) pe mar- 
ginea b&l{el Zmeica; este a- 
coperit numal cu flne^e si izla- 
zuri si purine araturl. 

Acic-Tepe, deal, in pi. Isaccea, 
jud. Tulcea, pe teritoriul comu- 
nel urbane Isaccea, situat in 
partea despre N. a placet si cea 
apusan£ a comunel; el este punc- 



tul culminant al dealului Mun- 
tele-luI-Hasan, c&cl are o in&l- 
{ime de 201 metri, si doming 
asupra piriulul Acic-Tepe si a- 
supra orasulul Isaccea. Partea 
sa superioara este stincoas&, 
iar coastele si poalele sale sunt 
acoperite cu padurl de stejari; 
el este punct trigonometric de 
observa^ie rangul al 3-lea; pe 
la poalele lul curge pir. Acic- 
Tepe. 

Acic-Tepe, pirtU, in pi. Isac- 
cea, judejul Tulcea, pe terito- 
riul comunel urbane Isaccea ; 
izvoreste din padurile Taipei, din 
poalele dealului Cocosulul, curge 
pe ling& dinsul si pe la poa- 
lele dealului Muntele-luI-Hasan si 
Acic-Tepe, se indreapta. spre soa- 
re-r&sare, avind o direc^iune de la 
V. la E. ; curge mal intiiu prin 
p^durl intinse si apol pe cimpie 
si dup& un curs de 10 kil., 
merge de se varsi in balta Ca- 
paclia, formind si o micS mjas- 
tin& la v^rsarea sa. El primeste 
ca afluent, pe dr. Valea-Capa- 
clia. Este t&iat de drumu- 
rile comunale Isaccea-M&n&sti- 
rea-Cocos-figanca-TaiJa si de 
soseaua nationals Tulcea- Isac- 
cea-M^cin, intre kil. 31 si 32. 

Acidava, stafiune romana, jud. 
Romanapf, la soseaua veche, care 
mergea de la Romula in susul 
Oltului, p&n& la Sarmisegetuza, 
si de aci la Apulum. 

Tabla lul Peutinger o indica 
asa: Acidava XXIV mil Ha pas- 
suum, departe de Romula la N. 
Se aseaz& de unif (Goos) cam 
in fa{a Slatinel la G&neasa sau la 
Gr&diste. D. Grig. Tocilescu insa 
o aseaz5. cu siguran^ la Ienu- 
sesti, unde a constatat ruine 
insemnate de castel roraan si 
c&rSmizI cu inscrip^ii romane. 

Miillenhorf foarte corect a ob- 
servat identitatea original a 



daciculul dava cu tracicul dama, 
care se reduce la damas[sskr], 
dam [in veda]=cas&, zend: de- 
ma, locuin^, greceste: 86[ioc = 
edificiu, 8d>pia = cas&; latinesce: 
domus. Prin sc&derea lul a din 
dava in e ajungem la deva 
[3£j3a], care d£$a a dat nastere 
lul 8ej3a, cu semnificajie in limba 
tracici de oraf. De partea 
I-ia a cuvintulul Acidava nu 
se poate zice nimic sigur; de 
si se cuget£ la sanscritul accha = 
urs, si atuncl Acidava arfiegal 
cu Barenloch=locuin{a ursului 
[Tocil. «Daciaa R.» 241]. — Dru- 
mul roman ce trecea prin Aci- 
dava este constatat prin urmele 
vizibile ce ne-au r&mas si care 
se continue spre Ponte-Aluti si 
mal departe in sus p&na in Tran- 
silvania. 

Acigosul, munte, in c. Brosteni, 
jud. Suceava. 

Acmonia, cetate daca, men^io- 
nata de Ptolemeu; unit o aseazi 
gresit la Turnu-Severip, cores- 
punde municipiulul si mat tirziu, 
coloniei Drubeta. 

Ac-Punar, sat, in pi. M&cin, jud. 
Tulcea, c&t. comunel Cirjelarl, 
situat in partea sud-estidi a pl&sel 
si in cea nordic& a comunel, pe 
ambele malurl ale piriulul Ac- 
Punar-Dere, de unde si-a luat 
numele ce insemneazS « Anting 
curata», $i la poalele dealului 
Amzalii. Locuitoril se ocupS cu 
agricult. ?i cu cre^terea vitelor. 
Are o populate de 256 loc, 
din carl 186 sunt ortodoxl ^i 
70 mahometanl. In sat este o 
geamie, nu este inccl biserici 
romineasc&, nicT ^coalel. In acest 
c£tun se gasesc 61 cal, 37 epe, 
3 arm&sarl, 142 bol, 141 vaol, 
2 taurl, 1024 01, 32 berbeci, 
51 capre, 8 ^api, 19 pore! si 
14 scroafe (1894). 



Digitized by 



Google 



AC-PUNAR-DERE 



ADAM 



Ac-Punar-Dere, pirin, in pi. 
Macin, jud. Tulcea, pe teri- 
toriul comuneT CJrjelari, si pe 
al catunulu! Ac-Punar. El izvo- 
reste din poalele occidentale ale 
dealulut Amzalii, se indreapta 
spre S., avind o direc^iune de 
la N.-E. spre S.-E., trece prin 
mijlocul satuluT Ac - Punar si 
dupa un curs de 4 kilom. se 
varsa in piriul Iaila-Dere infa^a 
dealuluT Dijkadael-Bair si a pi- 
riulul Domus-Culac; malurile 
sale sunt joase si la varsatura 
sa formeaza tufarisurl cu salcil. 
El sl-a luat numele de la satul 
Ac-Punar, pe care II uda. 

Acrel, vezT Col$ul-AcreI, jud. Su- 
ceava. 

Acrida, veche cetatem mine, si- 
tuate aproape de varsarea Jiulul 
in Dunare, in apropiere de c. 
Grecesti, pi. Jiul-d.-j., jud. Dolj. 

Ada-Ghiol, lac, in jud. Constan- 
ta, pi. Constanta, pe teritoriul 
comunel rurale Gargalicu si 
anume pe acela al catunulul Rah- 
man ; este situat in partea rasa- 
riteana a plaseT si cea sud-vestica 
a comuneT, la i l \% kil. spre V. 
de satul Rahman, intr'o scobi- 
tura pe care o face lacul Tasaul 
in partea sa nordica. De sigur 
ca acest lac facea mat 'nainte 
parte din lacul Tasaul si numal 
in urma vre-unuT cutremur s'a 
deslipit Pe la nordul acestuT 
lac trece drumul comunal $ah- 
man-Tasaul. Este dominat de 
virful Sahman, care e la nord. 

Adam, com. rur. y jud. Tutova, 
pi. Corod, la 29 kil. de Bir- 
lad, se compune din satele : 
Adam (1340 1.), Cauesti (250 1.) 
siRusu (Steicesti) (210L), peste 
tot: 1800 1., din carl 300 calu- 
gari^e si surorl, 14 ovrel si 67 
{igam. Teritoriul acestel c. este 



udat de piriul Hobana, care se 
varsa in riul Birlad si de piriul 
Cetafuia care unit cu piriul 
Becea se varsa in Birzota. C. 
Adam este resedin^a subprefec- 
turel Corod; are 5 bisericl, un 
schit de calugari^e (vezl manas- 
tirea Adam), un ospiciu de alie- 
najl si doua scolT, una de ba- 
eflf si alta de fete. 

Budgetul acestef c. pe anul 
1882/83 a fost de4i7ol. 70 b. 

Adam, sat, in jud. Tutova, pi. 
Corod, spre S.-E. de oras pe 
piriul Hobana. Are 1340 loc. 
(din carl 186 stiu carte). — For- 
meaza o comuna (c. Adam) cu 
catunele Steicesti si Cauesti. (Vezf 
Adam, c. r.). 

Adam, sat, jud. Suceava, pi. $0- 
muzuluT, pendinte de c. Preo- 
testi. (Vezl Adamoaia). 

Adam, fintind, pe mosia Hili- 
seu-Gala^i, c. Hiliseu, pi. Cosula, 
jud. Dorohoiil. 

Adam, mahala, in comuna Seaca, 
pi. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj. 

Adam, mdndstire de calugari^e, 
linga satul cu asemenea numire, 
jud. Tutova si la E. de dinsul. Aci 
se lucreaza sieacul. Numara 300 
calugari^e si surorl. Aid la 15 
Aug. este hramul manastirel, la 
care vine multa lume. Pana in 
anul 1885 era un ospiciu de alie- 
naflf. Inainte de anul 1836 a fost 
manastire de calugarl. Origina 
acestel manastiri este cuprinsa 
in urmatoarea legenda: Pe la 
1595 un cioban, anume Adam, 
ridica in apropiere de s. o 
bisericu^a de birne, cu patronul 
tutulor sfin^ilor, unde se retrase 
impreuna cu atyl calugarl si 
fonda ast-fel schitul ce poarta nu- 
mele sau. Cu vreme, bisericu^a 
s'a distrus de Tatar!, iar icoana 



MaiceT-DomnuluI a disparut din 
biserica, si numaf maTtirziu s'a 
regasit intr'un copac din gra- 
dina schitulul. Preo^iT, inconjurap 
de multa lume, miscall de o 
asemenea minune, au ridicat 
sfinta icoana din gradina si au 
reasezat-o in biserica ce se 
reconstruise. Mulflf credinciosl 
au venit sa se inchine la 
sfinta icoana, aducind darurf 
in banl si scule ; ast-fel s'a 
putut zidi o biserica mat mare, 
in apropiere de vechea biseri- 
cu{a, in care s'a asezat icoana. 
Pana la 1836, schitul era de ca- 
lugarl, iar in acel an s'a schim- 
bat in manastire de maicT, cum 
este pana astazT. Dupa aceasta 
tradifie urmeaza, ca atit manas- 
tirea cit si satul si in urma in- 
treaga c. ad luat numirea de 
Adam, dupa numele ciobanulul 
calugar, intiiul intemeietor al bi- 
sericel si al schitulul. 

Adam, mosie, in jud. Tutova, pi. 
Corod, c. Adam, proprietatea 
statulul, arendata in ultimul pe- 
riod cu 1. 8910 anual. 

Adam (Cetatea-lui-), movild 
mare de piatra. Turcit if zic Bi- 
serica-lut-Adatn, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina. 

Adam, padure, in jud. Tutova, pi. 
Corod, c. Adam, in marime de 
peste 136 hect, proprietatea 
statulul. 

Adam, piria, (vezl Hiliseu-Curt) 
s. c. Hiliseu, pi. Cosula, jud. Do- 
rohoiu. 

Adam ( Vatra - m&n&stirei - ) , 

mosia Statulul, jud. Tutova, 
pi. Corod, a apar^inut schi- 
tulul cu acest nume, arenda a- 
nuala pentru periodul 1880/85 a 
fost de 4800 1. Pe aceasta mosie 
se afla si o padure de 300 hect 



Digitized by 



Google 



I 



ADAM 



ADAM-CLISSI 



Adam, schit de maici, jud. Su- 
ceava, pi. $omuzuluT, fine de 
c. r. Preotesti. (VezT Adamoaia). 

Adam-Clissi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, catunul co- 
munel Enigea; situat in partea 
occidentals a placet si cea sud- 
vestica a comunel, la 3 kil. (in 
linie dreapta) spre V. de ca- 
tunul de resedin^a, Enigea. Este 
situat pe ultimele ramifica^iunl 
sud vestice ale dealuluT Adam- 
Clissi -Bair, care il predomina 
prin inahjimea sa, la 2 kil. spre 
S. de monumentul Adam-Clissi. 
Suprafa^a sa este de 505 hect. 
dintre care 5 hect. sunt ocupate 
numaT de vatra satuluTcu 57 case. 
Populajiunea sa este de 62 
fam. cu 266 sufl. ocupindu-se 
in special cu agricultura si in 
general cu cresterea vitelor. Ma- 
joritatea locuitorilor sunt Ro- 
minT. La N.-Vestul satuluT se in- 
tin de o pad., care este for- 
mats din fagt mid, piticT, con- 
stituind ast-fel mal multun cring. 
Drumul comunal Cherim-Cuiusu- 
Enigea trece prin mijlocul sa- 
tuluT, iar eel de la Chioseler la 
Arabagi trece pu^in pe la V. 
satuluT. De la Adam-Clissi, mat 
drept, pleaca inca un drum co- 
munal la Talasman. Pe teritoriul 
comunel se afla ruinele unci in- 
semnate ceta{T romane Civitas 
Tropaeensium si a doua mo- 
numente : Trofeul si Mausoleul, 
inalfate de imparatul Traian la 
a. 109, d. Chr. 

Adam-Clissi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul comunel rurale Enigea si 
anume pe acela al catunuluT sau 
Adam-Clissi; trece printre vaile 
Uzum-Culac la V. Curu-Culac si 
Enigea-Alceag la E., pe sub mo- 
numentul Adam-Clissi si pu^in 
pe la rasaritul satuluT cu acelasT 
nume, avind o direc^iune gene- 



rate de la N.-V. catre N.-E., si 
o inahVime medie de 150 m.; pe 
culmea, sau mai bine zis pe par- 
tea sa vestica, merge drumul 
comunal Adam-Gissi-Molceova- 
Talasman ; este situat in partea 
nord-vestica a plaset si cea su- 
dica a comunef. 

Adam-Clissi. I. Monumentul tri- 
umfal a I Imparatul id Traian, 
Accst monument este situat 
la 1 kil. spre N.-E. de Tro- 
paeum Trajani pe muchia dea- 
luluT Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. 
spre N. de satul Adam-Clissi; 
el a fost desgropat de catre 
d-nul Grig. Tocilescu in ultimil 
anl. AzT pare ca o movila 
inalta de 20 m. Construita din- 
tr'un miez de piatra, al caruf 
diametru este 32 m., iar cir- 
cumferin^a de 102 m. Monu- 
mentul in vechime a avut un 
vestmint de blocurl de piatra 
cioplita si cu frize si metope 
ce representau in sculpturile lor 
scene din razboiul Romanilor cu 
DaciT. Marginea superioara era 
crcnelata cu 30 pietre, ce aveaii 
sculptate pe ele 30 prizonierT 
principf dacT, iar d'asupra, din 
mijlocul acoperisuluT, se ridica 
pe o baza sexagonala un trofeu 
urias de 12 m. inal^imc, pe al 
carut pieptar era representat 
Traian calare calcind in picioare 
pre regele Decebal. Coiful si scu- 
tul trofeulul nu s'au gasit ; proba- 
bil ca au fost de metal si au 
disparut. Doua grupe de cite 
3 statue (4 barba^f, 2 feme!) 
marT se inal^au la picioarele tro- 
feulul. Pe una din fctele scxa- 
gonuluT era sapata inscrip^iunea, 
pe care cu ajutorul fragmcntelor 
descoperite, d. Tocilescu a com- 
pletat-o, si a constatat ca mo- 
numentul a fost ridicat de Tra- 
ian in anul 108 109 si inchinat 
zeuluT Marte, razbunatorul. De la 
trotuar pina la platforma mo- 



numentuluT era o scara circulara 
cu 8 trepte. O parte din pietrele 
carT investmintau edificiul ca- 
zusera, din cauze necunoscute, 
in jurul monumentulul, si zaceati 
acoperite de un strat de pamint, 
pe care crescuse o padurice ; 
altele erau risipite prin cimitirc, 
si pre la cismele. Gasirea acestuf 
Monument, precum si a Tropa- 
euluT o datoram disti nsulut nostru 
arheolog, d. Grigore Tocilescu, 
care dupa o munca neobosita 
de zece ant a dezgropat o parte 
din gloria stntbunilor [nostri. 
Monumentala sa lucrare Mo- 
numentul de la Adam-Clissi v, 
if va constitui un titlu neperitor 
pentru posteritate. 

II. Altarul sau Mausoleul, 
hid I fat de Traian. 

La 200 m. spre E. de mo- 
numentul triumfal, d. Tocilescu 
a descoperit resturile unel alte 
construc^iunt de forma patrata; 
cele 4 zidurl ale bazel inalte 12 
m., o scara cu 6 trepte, buca{f 
de arhitectura, (arhitrava, frisa, 
soclu si pilastrir), si mat multc 
placl cu inscrip^iuni. Aceste in- 
scrip^iunT ne arata ca imparatul 
Traian in acelas an 108/109 a 
inal^at mausoleul in «onoarea si 
memoria prea vitejilor barbafl, 
carl au murit pentru patrie». Se 
da lista generalulul mort si a 
soldajilor cart au perit intr'o 
batalie, ce probabil avusese loc 
nu departe de Adam-Clissi. D. 
Tocilescu crede, ca aceasta ba- 
talie s'a dat intre Roman! si DacT 
pre linga valurile kit Traian din 
Dobrogea, si ca ea figureaza pe 
unul din baso-reliefurile Columncf 
Traiane : anume acolo undc se 
reprczinta o batalie pe linga 3 
valun, si imparatul Traian se 
vede, calare urmat de garda im- 
perials, ca ajuta pre Romanit 
deja inconjura^T de barbart si 
expusT in pericol. Dupa d. To- 
cilescu, mormintul avea o inal- 



Digitized by 



Google 



ADAM-CL1SSI 



ADAME^TI 



$ime de aproape 32 metri, cu 3 
etajurl, in forma rugilor (rogi, 
piroi) y carl sub numele de Con- 
secrationes figureazS une-orT pre 
monedele imperiale romane, si 
al c£ror tip a fost creat de fai- 
mosul mormint al regelul asiatic 
Mausolus. 

III. Cetate numitS in vechime : 
Municipium Tropaei, de la Con- 
stants eel Mare incoace: Civi- 
tas Tropaeensium, in seeolul al 
VI, Tropaios. 

La I kil. de Trofeu si Mau- 
soleu, se afl& ruinele unet ce- 
ta$T romane, intarita cu zidurT 
si turnur! si avind 4 p&r$i. S&- 
p&turile, incepute acolo dc d. 
Tocilescu, inc& din 1890 si con- 
tinuate for& intrerupcre, au dat 
la iveali insemnate edificii, din 
carl men^ionim: a) basilica fo- 
rensis, b) basilica traiani, c) ba- 
silica bizantinS cu o critcS sub 
altar, si d) basilica cimiterialis. 
Printre inscrip^iunT si sculpturl, 
merits a ft citate : un trofeu al 
luT Constantin (2 m. 75 inalt), 
in&tyat d'asupra por^il principale 
si inscrip^ia de fundajiune a ce- 
ta^el (an. 317), din care se vede 
c£ orasul lul Traian fiind d&- 
rimat de barbarl, a fost recon- 
struit «de la temelit» de e&tre 
imp&rafii Constantin si Licinius 
«spre int&rirea ap&r&riT granite! 
imperiulul>. Prin s&p&turile sis- 
tematic conduse de d. Tocilescu, 
ese la iveali, nu numal orasul | 
Constantinic, dar si ruinele celuT j 
anterior, si se poate spera, c& 
Adam-Clissi vadeveni adev&ratul | 
Pompeji al Orientulul. | 

Adam-Clissi, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe teri- ; 
toriul comunel rurale Enigea si | 
anume pe acela al catunulul 1 
sau Adam-Clissi, situate in partea j 
sud-vestici a plasel si cea meri- \ 
dional£ a comunel, intinzindu- 
se dealungul dealulul Adam- | 



Gissi-Bair, — de unde isl ia nas- 
terea, — trece prin satul Adam- 
Clissi; drumul comunal Adam- 
Clissi-Molceova merge prin mij- 
locul v£el, iar drumul Urluia- 
Enigea o taie pe la mijloc. 

Ada-Tarla-Cula, pirin, in pi. Ba- 
badag, jud. Tulcea pe teritoriul 
comunel rurale Babadag, izvo- 
reste din dealul Iaila-Bair, se in- 
dreapta. spre ras&rit, avind o di- 
recfte generala de la S.-V. la N.- 
E ; br&zdeaz& partea ras&ritean£ 
a pl&sef si cea de miazi-noapte a 
comuneT, curgemal intiiu prinpS- 
durl si apol prin ctmpi& intinsS, si 
dup£ un curs de 2 kil. printre 
dealurile Iaila-Bair si Ghel-Tepe, 
merge de se vars& in ezerul 
sau balta Toprac-Chiopru, in par- 
tea de raiazS-zi a luT; la v&rsa- 
rea s'a plantat de locuitoril 
din Babadag I hectar de vit. 

Ad&me$ti, com. rur., in plasa 
Marginea, jud. Teleorman. E 
situate pe malul drept al riulul 
Vedea, pe calea jude^eanS Ro- 
siorl-Alexandria, la distant de 
5 kil. de orasul Alexandria, 32 
kil. de orasul RosiorT si 46 kil. 
deTurnu-M&gurele. Limitele sale 
sunt: la N. riul Vedea, incepind 
din hotarul c. Nanovu apucS 
in susul riulul p&na in hotarul 
comunel Buzescu; la V. c. Bu- 
zescu, trecind pe ling& p&du- 
rea propriet&tel Mavrodinulut, 
scoborind la S. prin Valea-Ad&- 
mestilor si apucind spre E. iarasT 
pe hotarul c. Nanovu, atingind 
si valea Nanovu luT si mergind 
p&n& in malul riulul Vedea de 
unde am plecat. 

Suprafa^a sa cste de aproape 
2600 hect., din care 2284 ara- 
bile, 150 hect. p&dure tuftiris, 
17 hect. vil, 50 hect. izlaz, 47 
hect. finefe, 40 gradini de zar- 
zavat si restul nisipiste formats 
din rev&rs&rile riulul Vedea. Te- 



renul este ses, intret&iat in par- 
tea despre S.-E. de valea Na- 
novulul si in pkrtea despre V. 
de un mic deal acoperit cu p&- 
dure. Pe valea Nanovulul, in 
partea despre S., creste trestle 
si papuri. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
numal agricuitura si cresterea 
vitelor. 

Num&rul vitelor e de 1735 ca- 
pete, dintre care : mtnzl, arm&- 
sarl, cal si epe 189; vite cor- 
nute marl 399; vite cornute micT 
1 016, porcl 123 si m£garl 8. 

Solul destinat culturel cerea- 
lelor este destul de fertil. Cul- 
ture sistematici nu se face de 
c&tre locuitorl, ci numat pe mo- 
sia proprietft^el. 

$oseaua judefeanS Rosiorl-A- 
lexandria, o str&bate in tot lun- 
gul el, de aproape 2 kil. precum 
si diferite drumurl naturale ce 
due la locurile de ariUuri ale 
locuitorilor. 

Popula^iunea este de 792 lo- 
cuitorl, din carl: 196 sunt capl 
de fam., locuind in 237 case. 
Str&inl sunt 61:8 Greet, 19 Bul- 
garl si 34 UngurT. 

Din punct de vedere finan- 
cial c. are 185 contribuabill, 
din carl 108 pliltesc impozitul 
funciar, 157 cSile de comunica- 
^iune, 5 patente si tax& propor- 
^ionala. Venitul comunel este de 
2973 leT, din care 1235 zeciml 
comunale si restul din accize 
si altele. 

Num&rul locuitorilor impro- 
prietarip dupi legea rurala din 
1864 este de 96 pe o intindere 
de 284 hect. In anil din urma 
s'au mat dat locurl pe mosiile 
Statulul din jude{ la ci^I-va din 
locuitoril acestel comune. 

Comma are o scoaUl mixta, 
frecuentat^ de 37 elevt si 4 
eleve. Carte stiu 35 loc. Are 
o singura biserici, cu un preot, 
un cintiire{ si un paradise r. 



Digitized by 



Google 



ADAMEJfTI 



ADlNCA 



ClrciumT sunt trel. Locuin^ele 
sunt cea maT mare parte bordee. 
Traiul locuitorilor este neingrijit. 
Frigurile bintue comuna in top 
anil. 

Intemeierea acesteT comune 
dateaza de pe la 1 836 ; ea nu figu- 
reaza mal pe nicl una din h&r- 
{ile geografice, de cit sub de- 
numirea de $ovaresti; numirea 
oficiala de Adamesti ce poarta 
astazi, i s'a dat mat in urma; 
loc. din comuna si de prin prejur 
ft zic insa tot $ovaresti, pro- 
babil de la sovarul ce create 
abundent in valea Nanovului. 
Comuna actuals a fost populate 
pe la 1839 de locuit. adusT in 
sila de pe mobile $ovaresti si 
Icoana, foaste ale Mitropoliel, 
daruite orasulu! Alexandria la 
intemeierea lul (vezi istoricul a- 
cestuT oras). Vechiul sat $ova- 
resti era situat pe coasta din 
st. a dealulul; era foarte popu- 
lat si, prin mutarea locuitorilor 
in Valea- VedeT, s'a format o sin- 
gura comunS cu Adamesti, care 
era numai un c&tun. 

Mosia ce poarta numele de $0- 
varesti este proprietatea doam- 
neT Paulina de Kotzebue, data 
flindu-T ca dota de c&tre parin- 
tele sSu, generalul Mavrus. 

Mul^ime de magurl o incon- 
joara: Mag. Chiala, M&g.-Mare, 
a StuparieTsau Stupinelor, a San- 
dulul, a RScituluI, a lul Opris, 
a Pence! sau Fetelor, a CioareT 
si Mag.-Mica. Mat toate sunt 
situate in partea de S.-V. si 
sunt continuarea mSgurilor ce 
incep de la Dun£re (a se ve- 
dea istoricul jude^uluT). Inatyi- 
mea lor variazS intre 12 — 15 m., 
iar periferia lor este de 25 — 30 
metri. 

In anul 1 871, aceasta c. a 
fost alipita de comuna vecina Na- 
novul, de care a fost desli- 
pita in 1^876, formind amindoua 
comune osebite. 



Ad&me$ti, vdlcea, in jud. Te- 
leorman, cunoscuta mat mult sub 
denumirea de valea $ovarestilor ; 
inceputul eT este la S.-E. c. 
Mavrodin, de unde ia direc- 
{iunea pu{in spre V. si se im- 
preuna cu Valea-NanovuluT, pe 
teritoriul comuneT Adamesti. 

Ad&moaia, sat, vezT s. Preutesti- 
Adamoaei, jud. Suceava. 

Ad&moaia, schit, in c. Preu- 
testi, jud. Suceava, numit schi- 
tul Preutesti, Brana si Manasti- 
oara. Aflator in satul Brana si 
pe {annul drept al piriuluT cu 
acest nume. Infiin^at la 17 16, 
de Ieromonahul Mihail, ceva 
mat la deal, a fost mutat 
unde se afla acum la 1792 de 
Ierosimonahul Kelsie. Are o 
biserica de lemn cu patronul 
Adormirea MaiceT DomnuluT. 
Adaposteste cincT calugart. Se 
fritrefine din cele 40 ftlc! ficute 
danie din trupul mosieT Fun- 
doaia, de Constantin si Elena 
Adamescu. 

AdS^ani, sat, in c. Avrameni, 
pi. Baseu,jud. Dorohoiu, 15 kil. 
N. de tirgul Saveni, resedin^a 
subprefectureT. Are 123 fam. 371 
suflete. Asezarile satenilor sunt 
parte bune. Biserica cu patronul 
Sf. Hie are 1 preot, 1 cantor, 
1 palamar; frumusel zidita si 
incapatoare, este facuta la 1837, 
de vornicul Iordachi Ciolac. 

Calitatea pamintuluT este in 
mare parte buna si fertila. 

Satenif improprietari^T au 2 1 5 
hect. de loc, iar proprietarul 
mosiei 1891 hect. cimp si 14 
hect. padure. Iaz este unul nu- 
mit al CiolaculuT (v. acest nume). 

Piriul principal ce trece pe 
mosie este Volova^ul. Drumurl 
principale sint: acel de la A- 
vrameni la Saveni si acel du- 
cator la Dorohoiu. 



Ad&§anr$a, padure, pe mosia Mi- 
tocu, c. Mitocu, pi. Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiu. 

Adlnc, iaz (helesteu), de peste 
pi. MunteluT, jud. Bacau, 10 
hect. din c. Marginesti. 

Loc. scot multe peste si racl 
din acest iaz. 

Adtnc (Izvorul-), izvor, in c. r. 
Laposu, jud. Buzau, incepe din 
pad. Bradeanca si se uneste 
cu izv. Sarat, numit si Girla- 
rece. 

Adlnc (Pu{ul-), locuinfd izolata, 
jud. R.-Sarat, vezi Pu^ul-Adinc. 

Adtnc, piriia§, pi. MunteluT, jud. 
Bacau, curge pe teritoriul c. 
Magiresti, izvoreste din Iazul- 
Adinc si se varsa in piriul Mo- 
ines ti. 

Adtnc, piriia§, plasa Tazlaul-de- 
sus, jud. Bacau, pe teritoriul 
c. Nadisa; se varsa in piriul 
Nadisa. 

Adtnc (Ptrtul-), piriii, izvoreste 
din dealul Holm, de pe teritoriul 
s. si c. Paltinisul, pi. Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiu ; se varsa in riul 
Prut. 

Adinca, com. rm\, in pi. Dealul- 
Dimbovi^a, jud. Dimbovi^a, la 
18 kil. de Ttrgoviste. Aceasta 
c. este situata mare parte pe 
sub coaste de dealurt si pe 
vat; iar o mica parte pe linia 
soselel judefene, ce uneste Tir- 
goviste cu Ploesti. In cuprinsul 
acestel comune in diferite direc- 
tum" sunt: valea CoasteT, valea 
UnchiasuluT, valea OanceT, valea 
Sandulul, valea Raduculul, va- 
lea OlaruluT, valea Bisericel, va- 
lea Voinestilor, valea LupuluT si 
Piscu-RaculuT. Prin raionul a- 
cesteT comune, curge piriul Pis- 



Digitized by 



Google 



ADtNCA 



ADlNCA 



covul, peste care sunt trel po- 
durl: unul la soseaua judefiana 
si doua in alta linie comunala. 
Popula^ia acestel comune este 
de 911 loc. rominT, ale caror 
case sunt asezate pe tret uli$e : 
Drumul-Ploestilor, Drumul-Gura- 
OcniJeT si Valea -Voinestilor. 
Locuitoril acestel comune se 
ocupa cu dogaria, fac: putinT, 
gale^T, hardae si alte vase de 
stejar. El se mat ocupa si cu 
agricultura. In comuna se cresc 
animale cornute; pamintul seu 
produce padure, tufaris si po- 
rumb. In comuna este o bi- 
serica intre^inuta de enoriasT, o 
scoala intrefinuta de stat, o ju- 
decatorie comunala si un sef de 
garnizona. Aceasta comuna se 
invecineste spre E. cu com. 
Ghirdoveni, pi. Filipesti, jud. 
Prahova, precum si cu com. Hai- 
manalele si cu manastirea Mar- 
gined, tot pi. Filipesti si jud. 
Prahova, de carl se desparte 
prin padurl, dealurl si vat si cu 
cart se uneste prin soseaua ju- 
de^iana Tirgoviste-Ploesti ; spre 
V. se invecineste cu com. Sa- 
cueni, de care se desparte prin 
cimpie si cu care se uneste 
iarasl prin soseaua jude^iana; 
spre N. se invecineste cu c. 
Gura-Ocni{eI, desparfindu-seprin 
padure si unindu-se prin dru- 
murl vecinale; iar spre S. 
cu c. Bucsiani, desparjindu- 
se prin cimpie si unindu-se 
iarasl prin drum vecinal. C. 
Adinca are un venit de 2197 
lei. Copil cu etatea de scoala, 
sunt cam 145, adica 71 bae{T 
si 74 fete. Localul scoaleT este 
nou, de zid si e cu primaria la 
un loc. $coala este fondata la 
1838. Ea este mixta si frecu- 
entata de 30 pana la 40 elevT 
si eleve. $coala are 1 7 pogoane 
de pamint. 

Adinca, mofie, jud. Dimbovi^a, 



pi. DealuluT, aparjinea Mitro- 
poliel din Bucuresti, iar in urma 
secularizaref averilo r manasti- 
restt, a devenit proprietatea 
Statulul. 

Adinca, padina, in c. Floresti, 
pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj. 

Adinca, padure, in jud. Dimbo- 
vi{a, care unita cu alta vecina, 
ce {ine de c. Sacueni, cuprinde 
peste 86,750 aril. 

Adinca, trup din mofia Doagele, 
jud. Teleorman (vezl c. Dobro- 
testi). 

Adinca, vale (pi. Bistri$a-d.-j., 
jud. Bacau), in c. Dealul-Nou. 

Adinca, vale, pe mosia Dobir- 
ceni, c. Dobirceni, pi. $tefa- 
nesti, jud. Botosani. 

Adinca, vale, c. Bajesti, pi. Riu- 
rile, jud. Muscel. 

Adinca, vale, c. $uica, pi. Vedea- 
d.-j., jud. Olt. 

Adinca, vale, incepe din hotarul 
mosiel Preotesti, c. Oporelul, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Olt, merge pa- 
ralel cu Valceaua-luUonas si se 
varsa in valea Oporelul. 

Adinca, vale, c. Aricesti, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova, la poalele 
dealulul Durduci. 

Adinca, pir., se mat numeste si 
Gornet, izvoreste din poalele 
dealululGornet,c.Gornetul-Cuib, 
pi. Podgoria, jud. Prahova si se 
varsa in piriul Sara^elul pe Jar- 
mul drept, tot in raionul comune! 
Gornetul-Cuib. Se numeste ast- 
fel de la adincimea ce a facut 
apa in curgerea sa. Se mal nu- 
meste Gornetul, pentru-ca incon- 
jura dealul cu acelas nume. 



Adinca, //r., incepe din pad. Nem- 
{easca pe prop. Furceni, pi. Nico- 
lesti, jud. Tecuciu, treceprin pad. 
Movileanca, continua de la N. 
spre S.-E. prin partea vestica 
a satulul Siliste pana aproape 
de s. Condrea, c. Umbrearesti, 
unde se varsa in balta satulul. 
Aceasta vale mal poarta si nu- 
mele de «Valea-Bi{oiuluI», cu o 
fintinanumita «Fintina-Bi$oiuluI» 
la 3 kil. in dreptul satulul Po- 
doleni. 

Adinca, pir., c. u. Ocnele-Marl, 
pi. Ocolul, jud. Valcea, se varsa 
in riul Saratu, care uda c. Oc- 
nele-Mari, pe malul drept. 

Adinca, vale, pe proprietatea Ca- 
caleji, a Eforiel Spit, civile din 
Bucuresti, situata in pi. Margi- 
nea, jud. Vlasca. 

Adinca, valcea, pe mosia Doa- 
gele, jud. Teleorman, incepe 
dinspre c. Stoborasti, se abate 
pe linga s. Merisani si se plerde 
in valea TecuciuluT. Serveste ca 
hotar natural al mat multor 
mosil. 

Adinca, v&lcea, in jud. Teleor- 
man, intre c. Nanovul si mosia 
orasulul Alexandria, spre S.-V., 
face parte din valea NanovuluT, 
insa poarta nume deoseblt si 
serveste de hotar al mo$iilor 
Alexandriel si Mavrodin. 

Adinca, vdlcea, in jud. Teleor- 
man, la S.-E. comuneT Piatra, 
spre c. Viisoara; se plerde in 
valea Calma^uiuluT. Pe dealul ce 
poarta acelasl nume sunt situate 
viile locuitorilor din comunele 
Piatra si Viisoara, de clt-va timp 
distruse si inlocuite cu araturl. 

Adinca, valcea, in jud. Vlasca, 
ce vine din sus de Bi^coveni- 
d.-j., se varsa in valea Cleni^a 
in Bi^coveni-d.-s. 



51042. Marele Dictionar (ieograjic. 



Digitized by 



Google 



ADlNCATA 



10 



ADlNCATA 



Adincata, com. rur. f plasa Araa- 
radia, jud. Dolj, la 20 kil. 
spre N. de Craiova si la 9 kil. 
de resedin^a plaseT, c. Melinesti. 
Situata pe dealul Icleanul, pe 
malul drept al rrulul Amaradia. 
Se margineste la E. si S.-E. cu 
c. Goesti, la V. si S.-V. cu c. 
Almajulsi Bradesti, la N. cu c. 
Negoesti si la S. cu c. Goesti. 
Terenul comunel este acciden- 
tat de dealul Icleanul, cu o inal- 
{ime de 100 m. acoperit cu vii 
si cu semanaturT. Terenul este 
corapus din pamint negru, ar- 
gilos si nisipos. Comuna este 
udata de riul Amaradia, ce intra 
pe la E. in c. si curge cu in- 
dreptarea N.-S. Se compune din 
5 cat. : Adincata-d.-j., unde e 
resedinja comunel, Pometesti , 
Popeasa, Salciile si J andara. 

In comuna sunt 2 bisericT 
vecht de aproape 100 de anl, 
din care una este facuta de Ca- 
tinca Fiscutoaia. Cea parohiala, 
cu hramul Sf. Nicolae in cat. 
Adincata-d.-j., cea-1'alta filiala 
in s. Pometesti, iarasl cu hra- 
mul Sf. Nicolae. Serviciul aces- 
tor bisericT se face de 1 preot 
si de 2 cintarep. 

In cat. Pometesti se afla o 
scoala mixta ce funcfioneaza de 
la anul 1834, avind un singur in- 
va^ator, fund intre^inuta de Stat. 

Popula^ia comunel este de 282 
c. de fam. cu 1099 sufl., din 
care 584 barba^I si 515 feme!. 
Dupa felul ocupa^iuneT sunt: 
670 agricultorl, 8 comercianpf, 
4 de profes. lib., 85 muncitorl 
si 32 servitor!. $tiu carte 82 
barba^T. Dupa legea rurala din 
1864 sint 192 loc. improprie- 
taritf. 

Case sint 250, facute din zid, 
paiante, avind fie-care cite o 
mica gradina. Doua case sint 
vechT, boerestf: una facuta de 
vistierul Badescu, iar cea-l'alta 
de Manolache Fiscu^a. 



Suprafafa tentorium! comunal 
este de 3809 pog. din care 2516 
pog. pamint arabil. 

Mosiile de pe teritoriul com. 
se numesc Adincata si Pome- 
testi; ati o intindere de 2516 
pog. si dau un venit de 4908 1 
let. Mosia Adincata este data in 
loturt. Mosia Pometesti apar^ine 
mosnenilor din acest catun. 

Padurile au o intindere de 
916 pog. din care: 458 hect. 
tufaris. Alte spe^e sunt : cer, 
girni^a, alunl si fagl. 

Afara de pamintul arabil — pe 
care se seamana griu, porumb, 
orz, ovaz, cinepa si pu^in in, — 
se mal gasesc 100 pog. livezl 
de prunT, dar cari sint impar- 
Jite pe la casele oamenilor. 

Locuitoril comunel se ocupa 
mult cu agricultura si cu cres- 
terea vitelor. Indu stria este pu- 
Jin desvoltata, prea pu^inl loc. se 
ocupa cu cresterea gindacilor 
de matase. Se lucreaza cara- 
mida. Un om face 200 — 400 bu- 
caflf pe zi si vinde miea cu 20 
pana la 25 let. — O moara de 
aburl se afla pe mosia d-lul 
Zamfir f ecovicT. 

In comuna sunt 7 circiuml 
cu boiangeriT. El is! desfac pro- 
ductele la gara Craiova. Due 
cereale, vite si importa cele ne- 
cesare pentru casa. Transportul 
il fac cu caru^ele si cu carele 
pe soseaua jude^iana Craiova- 
Amaradia, lunga de 2 kil. Prin a- 
pusul comunel pe dealul Icleanul 
trece un drum vechiti numit Dru 
mul I clean. 

Venitul budgetar, pe anul 
l8 93— 94 a fost de 1. 2850.45 

Chelt. au fost de 2604.45. 

Numarul vitelor e de 1687 
capete, din carl 519 vite cor- 
nute, 100001,46 cat si 182 porcT. 

Adincata, com. rur., jud. Doro- 
hoiu, pi. Berhometele, formata din 
satele: Adincata si Mitocul-Dra- 



gomirnely cu resedinfa primariel 
in Adincata. La 29 kil. de Mi- 
hailenf, resedinfa plasilor Ber- 
homete si Cosula si la 32 ki!. 
de Dorohoiu. Are o populate 
de 448 fam. si 1952 sufl.; 2 
bis., cu 1 preot, 3 cintareflf, 1 pa- 
lamar ; 1 scoala cu un invajator 
si 62 elevt. Locuitoril posed 
1 174 hect. 40 ar. pamint; pro- 
prietary mosiilor 902 hect. 28 
ar. cimp si 1790 hect. 24 ar. 
padure. Budgetul comunei este 
de lei 4220 la ven. si de leT 
4196 la chelt. Vite marl cor- 
nute 618, 01 968, cat 69, porcl 
257 si stupT 1 10. 

Adincata, com. rur., pi. Cimpu, 
jud. Prahova. Este situata linga 
riul Prahova, intr'un unghiu ce-1 
formeaza riul Cricovul-Sarat, var- 
sindu-se in Prahova, la 40 kil. 
departe de capitala judejulul 
si la 1 2 kil. departe de a plasel. 

Comuna Adincata la inceput 
a fost situata pe o coasta, mal 
spre rasaritul comunel. Ma! tir- 
ziu locuitoril s'au mutat linga 
valea Prahovel, care face stri- 
caciunT locuinjelor lor. N'are 
nicT un cat. alipit. Se mal nu- 
meste de locuitoril vecinl si 
RasanT. Populafiunea comunel 
e de 1575 loc. (805 barbafr 
770 feme!), in care intra si 7 
fam. de {iganl-ferarl si 4 fam. 
de bulgarl, casatori^T cu romince 
locale, ocupindu-se cu comerjul 
si gradinaria. 

Contribuabili sunt 389; case 
de locuit 250 si 1 bordeiu. 

In comuna e .0 singura bis., 
deservita de un preot. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura si cu cresterea vitelor. EI 
desfac produsul muncel lor la 
Ploesti. 

In comuna sunt: 142 cat, 
228 vacT, 9 bivolt, 649 boT, 12 
capre, 163 1 oT si 245 porcT. 

216 loc. s'au improprietarit 



Digitized by 



Google 



ADlNCATA 



11 



ADtNCATA 



la 1 864 pe mo§ia Adincata-Ra- 
?anl, cand li s'au dat 1099 hect. 

$coala exista in comuna de 
la 1872. Localul e proprie- 
tate a comuneY. $thl carte 79 
barba^I $i 6 feme!. In anul 1 893 
a fost frecuentata de 76 baeflf 
$i 4 fete, din numarul de 150 
copil (80 b. 70 f.), cu virsta de 
$coala. Cu lntre^inerea el Statul 
cheltue§te 1080 let anual. 

In total comuna se intinde 
pe o suprafa^a de 2799 hect. 
din carl 900 hect. izlaz, iar res- 
tul, afara de 25 hect., pamint 
de cultura. 

Stupl de albine sunt vre-o 26 
in toata comuna. 

Comerciul se exercita de 4 
circiumarl. O $osealeaga aceasta 
comuna cu com. Ciorani-d.-j. $i 
Ciorani-d.-s. 

Se margine^te la E. cu jud. 
Ialomi^a, la N. cu comunele 
Salcia $i Ciorani, la V. cu riul 
Cricovul-Sarat ?i la S. cu riul 
Prahova, care o desparte de 
jud. Ilfov. 

Adlncata, cdtun, fine de com. 
Belitori, din pi. Tirgulul, jud. 
Teleorman. E situat pe valea 
ce poarta acela$ nume, la dis- 
tant de 28 kil. de Turnu-Ma- 
gurele, de 16 kil. de Ro$iorI 
$i 4 kil. de com. Belitori. Pe 
linga marginea lul trece calea 
jude^eana Turnu-Ro^ior! $i linia 
ferata Coste^ti-Magurele ; am- 
bele drumurT se impreuna in 
dreptul garil Troianu, situata 
la o departare de 1 kil. 200 
m. de cat. Tot pe aci trece $i 
vechiul val roman numit Tro- 
ianul, ale carul urme se disting 
foarte bine. Este populat nu- 
tnaf de 10 familiT, care traesc 
in bordee. Aci se afla $i o casa 
confortabila, care serveste de 
conac al proprietor. 

Adlncata, sat> jud. Arge?, pi. 



Arge$, pendinte de c. r. Bu- 
ne?ti, (v. a. n.). 

Adlncata, sat, in com. Adin- 
cata, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiucu327fam. sau 1308 sufl. 
?i placuta situate in infundatura 
unul hirtop, (valcea), adumbrit 
de padurea de pe dealurile ce-1 
inconjura. La 25 kil. de tirgul 
MihailenI ?i la 32 kil. de ora$ul 
Dorohoiu. 

A^ezarile satenilor sunt in 
mare parte bune, mat multe 
cu livezl, restul cu gradine. 

Proprietatea mo$ieI este a 
StatuluT; inainte de secularizare 
era a M-rel Teodoreni, din Bur- 
dujeni, inchinata la Sf. Munte. 
Biserica cu patronul Sf. Du- 
mitru, cu 1 preot, 2 cintare^T, 
1 palamar, este de lemn, mica 
$i vechie, ftcuta de gramada 
satulul. $coala cu I invafator 
$i 62 elevl, n'are local propriu 
al sau. 

Calitatea pamintulul ma! mult 
mediocra ca loc de padure. 

In vechime mal tot trupul 
acestet nmsil era acoperit cu 
padure mare, in care pe incetul 
s'au facut curaturl, in urma lo- 
cuinfe ?i apol sat §i locurl de 
agricultura. SateniT improprieta- 
riJI au 793 hect. 43 ar. pamint ; 
iar proprietatea mo$ieI are 615 
hect. 84 ar. cimp §i 1074 hect. 
15 ar. padure, parte batrina, 
parte tinara. Intre esenfele de 
arborl domina: fagul, mesteaca- 
nul ?i $tejarul, iar pe piscurf 
incepe a se ivi bradul. 

Pirale principale sunt : Valea- 
Mare ?i Graniceriul. 

PTeatra calcara $i gresa se ga 
se$te, dar se extrage numal 
pentru trebuinfele locale. 

Drumurf principale sunt : acel 
de la Zvora$tea la Burdujeni, 
51 acel ce duce la trecatoarea 
de la Ifcanl. 

Hotarele mo§ieI sunt cu : Zvo- 



ra$tea, Han{e$ti, BurdujenY, Mi- 
tocu, Salcea $i Bucovina. 

Adlncata (Matee§ti-), numirea 
data uneT par^I din cat. Mierea, 
c. Gura-Ni$covuluT, jud. Buzati. 

Adlncata, deal, in com. Graj- 
dana, c. Lunceni, jud. Buzau, 
acoperit de padure ?i livezl. 

Adlncata, deal, peteritoriulcom. 
Zeicoiii, s. Diacone^i, pi. Ama- 
radia, jud. Dolj, ce se lasa din 
dealul Radine?ti, jud. Gorj, 
desparfind piriiele Adincata $i 
Viu, in tot cursul lor. 

Adincata, fost metoh al Episc. 
Buzau, in c. Gura-Ni^covulul, c. 
Cirlomane^ti, jud. Buzau. 

Adlncata, mope, in com. Beli- 
tori, jud. Teleorman, are in- 
tindere de 420 hect., proprie- 
tate a d-lul Dim. D. Bildirescu. 
Pana in anul 1881 forma un 
singur trup cu mo$ia Gongul, 
de la care a fost deslipita prin 
cumparare. 

Adlncata sau Mierea, padure a 
StatuluT pe mo?. Gura-Izvorulul 
din c. Cirlomane^ti, c. Gura- 
Ni^covuluT, jud. Buzau; are 498 
hect. 

Adincata, piritt, afluent al Bah- 
luiuluT, in pad. Deleni, c. De- 
leni, pi. Copula, jud. Boto^ani. 

Adlncata, piriU, in c. Zeicoiu, 
s. Diacone^ti, pi. Amaradia, jud. 
Dolj, izvore^te din dealul Adin- 
cata $i se varsa pe dr. riuluT 
Ploscu^a, in fa^a satuluT Dia- 
concsti. 

Adlncata (Valea-), piriii, incepe 
de pe cimpia dintre mo^iile Do- 
roban^ul ?i Base^ti, jud. Teleor- 
man, apuca pe linga comunele 



Digitized by 



Google 



ADlNCATA 



12 



ADlNCATURA 



Ctrliga^i ?i Caravane^i, se im- 
preuna cu mal multe valcele 
netnsemnate, pe dr. §i pe St., 
trece apoT prin cat. Adincata, 
intra pe c. Belitori, unde se 
impreuna cu valea GonguluT §i 
se termina in valea UrluiuluT, 
in dreptul comuneT Belitori, unde 
1$T are gura. 

Adincata, vale, in cat. Gura-Ni$- 
covulul, c. Mierea, jud. Buzau, 
ese din coline ?i se scurge in 
riul Ni$covul, intre vaile Nisi- 
poasa §i Mierea. 

Adincata, vale, izvore^te de la 
E. comunel Va{a, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt, §i se varsa in glrla 
Veti?oara, pe malul st., tot in 
raionul comunet Va{a. 

Adincata, vale, c. Colte^ti, pi. 
Olteju-d.-s., jud. Vilcea. 

Adincata, valcea, brazdeaza te- 
ritoriul comunel Ursoaia, pi. 
Mijlocul, jud. Olt, curge catre S., 
taie dealul Gola^ul ?i da in Plap- 
cea, pe partea St., in cat. Sta- 
nislave?ti. 

Adincata, valcea, uda teritoriul 
comunef Balane?ti din pi. Jiul- 
d.-s., jud. Olt, ?i se varsa in 
riul Iminog, tot pe teritoriul a- 
celeT comune. 

Adlncata-d.-j., sat, pi. Amaradia, 
c. Adincata, jud. Dolj, cu 66 
fam. de 133 sufl. In comuna 
sunt 63 case $i 2 bordee. Doua 
din aceste case sunt vecM boe- 
re?tT, una facuta de Vistierul Ba- 
descu $i alta de Manolache Ti- 
sen^a. Copiii din aceasta comuna 
urmeaza la §coala din satul Po- 
mete^ti, c. Adincata. In virsta 
de $coalasunt35 copiT(2i baep 
?i 14 fete). $tiu carte 41 loc. 
(37 barbap ?i 4 feme!). Are o 
biserica parohiala cu hramul 



Sf. Nicolae deservita de 1 preot 
?i 2 cintarep. In sat sunt 9 caT, 
116 boT, 6 magarl, 155 oT, 73 
capre. 

Adlncata-d.-j., mosie, pi. Ama- 
radia, c. Adincata, jud. Dolj, 
cu o intindere de 2516 pog. 
arabile, $i un venit de 4508 1 1. 
Este proprietatea StatuluT. 

Adincata-d.-j., nume ce a purtat 
pana in anul 1873, comuna A- 
dincata, (v. a. n.), jud. Dolj. 

Adlncata-d.-j., padure, pi. Ama- 
radia, c. Adincata, jud. Dolj, 
in intindere de 1 10 x \% hect., pe 
mo?ia Adincata. Felul arborilor 
ce compun aceasta padure sunt : 
alunT, fagl $i girni^a, care pre- 
domina. 

Adlncata-d.-j., siliste, in c. A- 
dlncata, pi. Amaradia, jud. Dolj. 

Adlncata-Mica, vale, in jud. 
Vla$ca, care incepe din pad. 
Camineasca $i se scurge in apa 
Calni?tea pe proprietatea Bila. 

Adtncatei, (Plrlul-),pe mo^ia A- 
dincata, c. Adincata, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiti, izvore^te 
din dealul Mitoc, alt. 470 m., 
formeaza un iaz la e$irea din 
satul Adincata, prime^te pe st. 
piriul CiaciliT $i pe dr. piriul 
Poiana-Ro^ie, trece prin pad. 
Hin{e?ti ?i $e varsa in piriul 
Valea-Mare (alt. 300 m.) 

Adlncatul, pirifl, pe mo^ia Palti- 
ni^ul, c. Paltini^ul, pl.Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiti. 

Adlnca, (Din-Valea-),//V//7, cur- 
ge prin valea cu acela? nume 
din c. Dobirceni, pi. $tefane$ti, 
jud. Boto$ani. 

Adinc&, (Valea-), piriu, izvo- 



re$te din coastele dealulul Pre- 
dealu, c. Opari^i, pi. Teleajen, 
jud. Prahova, $i se varsa in pi- 
riul Sara^elul, tot in raionul co- 
munel Oparifi. 

AdlncS, (Valea-), plria, in pla- 
sa Isaccea, jude^ul Tulcea, pe 
teritoriul comunelor Teli{a §i 
Parke? ; i§T ia na^tere din dea- 
lul Teli^a, nu departe de s. Te- 
li{a, face mat inttiu un arc de 
cere, cu de?chizatura spre apus 
?i apol se indreapta spre miaza- 
noapte, avind o direc^iune ge- 
nerals de la S.-E. spre N.-V. ; 
curge printre dealurile Sarica 
la apus §i ComoriT la rasarit; 
brazdeaza partea nordica a pi. 
5*1 a com. Teli^a ?i cea apu- 
sana a comunel Parke.s ; dupa 
un curs de 7 kil., facut nu- 
maf prin padun, merge de se 
varsa in balta Saon, trecind prin 
stuferi^ul ce inconjoara* aceasta 
balta, ^i pe linga dealul Criglic 
$i manastirea Saon ; pe o parte 
din albia sa merge $oseaua na- 
tionals Tulcea-Isaccea, intretaiata 
de drumurile vicinale Nicoli^el- 
Parke$ §i Teli{a-Parke$. 

Adlnca, (Valea-), ses y in c. Luciu, 
jud. Buzau, limitat de un triun- 
ghiu de movile avind baza m-lele 
din s. ?i m-la mare, iar virful 
consta din 3 m-le: Movilele cu 
cruce. E acoperit cu semanaturl 
de orz ?i mult stuf. 

Adlnc&, (Valea-), ses } in c. Fin- 
^e?ti, jud. Buzau, acoperit cu fi- 
ne^e §i vit mo^nenestf. 

Adlnc&, (Valea-), vale, izvore^te 
din raionul c. Valea-Lunga, pi. 
Prahova, jud. Prahova, ?i se varsa 
in Valea-luT-Dan, tot in raionul 
c. Valea-Lunga. 

AdlncStura, canal (prival), in in- 
sula Balta, plasa Ialomifa-Balta, 



Digitized by 



Google 



ADtNCATlRA 



1fl 



ADJUD 



jud. Ialomtya, se intinde pe te- 
ritoriul comunelor Dudesti si Fe- 
testi. 

Adlncatura, loc cu izvoare, pi. 
Tazlaul-d.-s., jud. Bacaii, dc pe 
teritoriul c. Nadisa. 

Adlncafeaua, vale, in jud. Olt; 
isT ia nastere din partea de N. 
a c. Chilia, pi. Vedea-d.-s., si 
se vars& in piriul Ciorica. 

AdlncI, (Piscul- V&el-), frumoasa 
colina acoperita cu padurT si viT 
in partea nordica a c. Plescoiti, 
jud. Buzau. 

Adincul, vezl Piriul-Adinc, jud. 
Putna. 

Adincul, iaz, in marime de 4V2 
hect. format de plriul Avrameni, 
pe mosia Sirbi, c. Sirbi, plasa 
Baseul, jud. Dorohoiu, in partea 
de N. in hotar cu Avrameni. 

Adincul, piritt, in jud. Dorohoiu, 
incepe din pad. Goroveiu, trece 
prin s. si c. Virful-CimpuluT si 
se vars& in Siret, dupa ce pri- 
meste piriele: Humi si Arinilor. 

Adincul, prival, in despar^irea co- 
muneT Gropeni, jud. Braila, intre 
Dunarea-vapoarelor si Dun&rea- 
vechie; uneste iezerulBabalic cu 
privalul Lata. 

AdIncului,(FtntIna-),//////W, pe 
mosia Dimacheni, c. Dimacheni, 
pi. Cosula, jud. Dorohoiu. 

Adjud, (Ajud, Agiud) sau Adju- 
dul-Nou sau TIrgul-Adjud, 

com. rur. situata in jud. Putna, 
pi. Racaciuni, la 46° 5' 30" lati- 
tudine N. si la 24 48' 20" lon- 
gitudine E. 

Descrierea fizicd. — Comuna 
Adjudul-Nou e asezata la limita 
de S. a plaseT, in st. riuluT Tro- 



tusul, in apropriere de confluen^a 
luT cu rlul Siretul. 

Distan^a luT de capitala jude- 
JuluT e de 44 kil. spre N. 

MarginileacesteTcomune sunt: 
la N. Adjudul-Vechiu, la S. si 
V. cu riul Trotusul, care o des- 
parte de comunele Copacesti si 
Ruginesti, la E. Siretul care o 
desparte de jud. Tecuciu, la S.-E. 
c. Burcioaia. 

Inaljimea AdjuduluT este de 
118 m. 10 deasupra niveluluT 
M&reT-Negre. 

Descrierea politico*. — Popu- 
la^iunea comuneT, dupa recen- 
samintul din 1890, e de 429 c. 
de fam., cu 217 1 sufl., din carl: 
1040 barba^T .si 1 131 feme!. 
Aceasta popula^iune se tmpar^ea 
ast-fel : 

Dup& starea civila : 1 197 ne- 
insura^T, din cart: 545 barbap, 
652 feme!; 796 insurant, din car*: 
176 vaduvT, 96 barba^T, 80 fe- 
meT si 2 divor^I (1 barbat si 
1 femee). 

Dupa na^ionalitate : 1385 ro- 
minT, 10 grecT, 16 bulgarT, 75 
ungurT, 3 rusT, 14 germant, 3 
italienT, si 665 diferite nationa- 
lity. 

Dupa religie : 1 4 14 ortodoxT, 
109 protestan^T, 614 mozaicT si 
34 armenT. 

Dupa felul ocupa^iuneT: 205 
agricultorT, 98 meseriasT, uoco- 
mercian{T, 52 profesiunT libere 
si 76 servitor!. 

$tiu* carte 710 persoane: 423 
barbafr 287 feme*. 

Numarulcaselordelocuit: 481 
si 2 bordee. 

Miscarea populafiuneT pe anul 
1892 a fost: 25 casatoriT, 107 
nasterT si 95 morjT. Excedentul 
de nasterT a fost dec! de 12, 
adica 88,75 morula 100 nasterl. 

Cultul crestin ortodox e re- 
prezentat prin 2 bisericT: una 
parohiala, cu hramul Sf. Du- 
mitru, cea-1-alta filiala, cu hra- 



mul Adormirea. Cu intre^ine- 
rea acestora comuna cheltueste 
pe an 2100 leT. Izraeli{iT aQ si 
eT 2 sinagoge aci. 

Instruc^iunea publica se preda 
in 2 scolT, din care una de baeflf 
si una de fete. Cursurile lor le 
urmeaza 80 copiT din carT: 51 
baep, 29 fete, din 289 (139 
baefy 150 fete) cu virsta de 
scoala. Cu intre^inerea lor co- 
muna cheltueste 2846 let anual. 
In anul 1884 s'a intemeiat 
in aceasta comuna o societate, 
cu numele «Solidaritatea», al 
caruT scop este fructificarea si 
capitalizarea economiilor socie- 
tarilor. 

Serviciul medical se face de 
doctorul plaseT stabilit in co- 
muna. Tot acest medic este in- 
sarcinat cu cautarea bolnavilor 
din spitalul comuneT, care are 
10 paturf. 

Acest spital c intrejinut de 
c. si subvenfionat de jud. In 
anul 1864 s'a deschis si o far- 
macie de d-1 M. Vasarhely. 

Comuna numara 402 contrib., 

adica I la 5.40 de loc. In anul 

1886 erau 409 contrib., iar in 

anul 1869 erau numal 332. 

Budgetulpe anul 1893/94 era: 

VeniturT 3409477 

CheltuelT . . . 34049.44 

Excedent 45-33 

Budgetul fond, drumurilor : 

Venituri 7196.56 

CheltuelT .... 3 l8 °-— 
In aljT anT, budgetul de veni- 
turile si cheltuelile comuneT, era: 
In 1885/86 la ven. 32380,— 
si la cheltuelT 33380; in anul 
1882/83 la veniturT 34716.42 si 
la chelt. 32414.72 ; iar in 1 868/69 
la ven. 8883. 

Adjudul-Nou are un biurou 
de posta si telegraf si o static 
de drum de fer (vezT Adjud 
sta^ie). 

Descrierea economic^. — Agri- 
cultura. — Asezat in lunca Tro- 



Digitized by 



Goo< 



ADJUD 



14 



ADJUDUL-VECHIU 



tusuluf, Adjudul are un teritoriu 
foarte fertil, din care cauza si 
cultivarea pamintulul se face pe 

scara relativ intinsa. 

In c. sunt: 234 cat, 179 hot, 
8 bivolT, 2 magarf, 97 ol, 39 
capre si 135 porcT. 

Industria. — In c. Adjudul- 
Nou sunt urmatoarele fabricl si 
stabilimente industriale mat in- 
scmnate: 1 fabrica de fringhit, 
4 de rachiu de prune si de tes- 
covina, 4 brutariT, 4 cofetariT, 
10 caramidariT, 3 tabacaril, 3 
dogariT, etc. Mai men^ionam prin- 
tre diferi{il industrial : 8 fierarl, 

1 curelar, 20 cismarf, 30 croi- 
torl, etc. 

Comerciul se exercita de 141 
persoane, din carT : 63 rominf, 63 
israelii, 9 armenl, 3 german! si 
3 greet. Ca stabilimente comer- 
ciale mat insemnate numaram : 
27 circiumT, 2 cafenele, 3 bir- 
turt, 2 hoteluri, 13 lipscanil, 8 
bacanil, 6 bogasierii, 2 chiris- 
tigiT, etc. Comerciul cu cereale 
este foarte acti v ; 1 4 firme se 
ocupa exclusiv cu desfacerea ce- 
realelor din imprejuriml. 

Se face bilciu anual la 23 A- 
prilie, 5 August si 26 Octombrie. 

Armata. — In Adjudul-NoQ e 
resedin^a batalionulul al 2-lea a 
rcgimentuluT Putna, No. 10 (de 
infanterie), avind in garnizoana, 
compania 7 -a. 

Calde comunica(ii\— Cailc de 
comunica^ic ale AdjuduluT-Nou 
sunt : 1 . soseaua na$ionala care 
vine din Focsani, trece podul 
de fer de peste Trotus si Ina- 
inteaza spre nordul MoldoveT; 

2. soseaua vecinala lunga de 
4160 m., care '1 pune in lega- 
tura la N. cu Adjudul-Vechiu; 

3. caile ferate Adjud-T.-Ocna 
si Bucuresti-Focsani-Pascani. A- 
ceasta din urma linie, traver- 
seaza Trotusul pe un pod lung 
de 271 m. 

Adjudul era o sta{ie de cai 



de posta pe timpul existence! 
acestuT serviciu. Era asezat in 
drumul ce duce de la Focsani 
spre Bacau la 21 kil. de posta 
Beresti. Avea 36 cai de posta, 
1 capitan, 1 ceaus si 9 surugiT. 
Pre^ul unuf cai de posta varia, 
dupa distan^a, de la 2 — 4 1. n. 
de posta, fiind socotit cite 13 b. 
de cai si de kil., plus 50 b. de 
fie-care posta pentru caru^a. 

Notife istorice si arheologice. 
Tirgul-Adjud a fost intemeiat de 
serdareasa Ilinca Canta, pe rao- 
sia D-luT Bals, in urma autori- 
za^iunii otyinuta prin hrisovul 
din 15 Februarie 1795, dat de 
Mihail $ufu, Domnul Moldovil. 
Locuitoril din Adjudul-Vechiu, 
ingrozip de desele varsarT ale 
Siretulut, parasira incetul cu in- 
cetul acea localitate, stramutin- 
du-se in Adjudul-Nou (v. Adju- 
dul-Vechiu). 

La nordul acestuT tirg se afla 
maT multe movile din vremea 
razboaiclor luT $tefan-cel-Mare. 

Adjud, stafie de dr. d. f. in jud. 
Putna, pi. RacaciunT, c. Adjud, 
pe linia Marasesti-Baeau (pusa 
in circulate la 13 Septembrie 
1872) intre stabile Pufesti (10.9 
kil.) si Sascut (13.7 kil.) la 94 m. 
inal^ime d'asupra nivelulul martf. 
Venitul acestef sta^il pe anul 
1896 a fost de 162470 L. 99 B. 

Adjudul-Nou, parohie, jud. Put- 
na, pi. RacaciunT, compusa din 
comunele Adjudul-Nou si Bar- 
cioaia. Biserica parohiala, cu hra- 
mul Sf. Di mi trie, se afla in Ad- 
judul-Nou ; iar din cele filiale 
una in Barcioaia, cu hramul S-{ii 
VoevozT, si alta in Adjudul- 
Nou, cu hramul Adormirea. 

Adjudul-Vechiu,^///. rur. in jud. 
Putna, pi. RacaciunT. 

Descrierea fizica. — Comuna 
Adjudul-Vechiu e asezata pe ma- 



lul drept al SiretuluT, la o de- 
parture de 3 kil. de sub-prefec- 
tura plaseT RacaciunT (Adjudul- 
Nou) si la 47 kil. de capitala 
jude^ulul. 

Se margineste la N. cu c. Be- 
resti, la S. cu Adjudul-Nou, la 
E. cu riul Siret, care '1 desparte 
de jude^ul Tecuciu, iar la V. cu 
c. Urechesti. 

Inatyimea acestet comune d'a- 
supra nivelulu! marei estede 135 
metri. 

Descrierea politico*. — Comuna 
Adjudul-Vechiu se compune din 
catunele $iscani si Adjudul- 
Vechiu. Primaria se afla in a- 
cest din urma catun. 

Popula^iunea comuneT, dupa 
rccensamintul din 1890, e de 
204 c. de fam. cu 814 sufl.,din 
cart: 412 barba^T si 402 feme!. 
Aceasta populate se impar^ia 
ast-fel : 

Dupa starea civila : 450 nein- 
surafT: 237 barba^T si 213 fe- 
meT; 320 insurant; 43 vaduvT 
(14 barbaflf si 29 femet) si un 
divorfat (1 barbat). Sunt toflf ro- 
mint si crestinT-ortodoxT. Dupa 
felul ocupa{iunii, sunt: 230 a- 
gricultorT, 2 meseriasT, 3 comer- 
cian^T, 5 profesiunT libere si 5 
servitorT. 

$tiQ carte 34 persoane: 32 
barba^T si 2 femeT. 

Numarul caselorde locuit 123, 
1 han, 2 circiuml, 1 moara. 

Miscarea popula^iunet in anul 
1892 a fost: 8 casatorii, 29 nas- 
tcrT, 33 mor^T. Excedentul de 
mor^l a fost dec! de 4, ceea cc 
revine la 134 mortT la 100 nas- 
tei-T. 

Cultul crestin-ortodox e re- 
prezentat prin 2 biserict: una 
parohiala cu hramul Sf. Nico- 
lae, in catunul Adjudul-Vechiu; 
cea-1'alta filiala, in cat. §iscani. 
Pentru intre^inerea bisericet pa- 
rohiale, comuna prevede in bud- 
getul el 435 leT anual. 



Digitized by 



Google 



ADJUDUL-VECHlC 



15 



ADJUDUL-VECHIU 



$coala nu se afla in comuna. 
CopiT in virsta de a urma la 
scoala sunt 1 1 1 : 60 baeflf si 
51 fete. 

Numarul contrib. e de 171, 
adeca 1 la 4,76 loc. In anul 
1886 erau 132 contrib., iar in 
1869 erau numal 120. 

Budgetul comunel pe anul fi- 
nanciar 1893/94 era urmatorul : 
Veniturt .... 347°-* 3 
CheltuelT .... 3430.74 
Excedent . . 39-39 

Budg. fondurilor drumurilor: 
Veniturl .... 242.50 
CheltuelT .... 242.50 
Vitele aflate pe teritoriul co- 
munel sunt, dupa ultima numa- 
ratoare, 168 bot, 207 vacl, 26 
cat, 644 ol, 3 capre si 77 porcl. 
Industria si comerciuL — In- 
dustria AdjuduluT-Vechiu se re- 
duce la cea casnica. Comerciul 
de asemenea e prea pu^in dez- 
voltat. El se exercita in cite-va 
circiume, unde e in acelas timp 
si debit de tutun. Ca pia{a de 
comercifi serva tirgul Adjud. 

C&t de cotnunicafie. — Pe 
linga soseaua vecinala care pune 
in legatura Adjudul-Vechiu la 
S. cu cat. $iscani, cele-l-alte 
cal de comunica^ie ale Adju- 
duluI-Vechiu sunt soselele co- 
munale care-1 leaga la S. cu Ad- 
judul-Nou (lungimea 4.160 m.), 
la N. cu com. Beresti, paralel 
cu linia ferata, iar la V. cu 
com. Urechesti, traversind so- 
seaua nationals. 

Notife is to rice. — Cea mal ve- 
che men^iune despre Adjud ne 
intimpinain conven^iunea comer- 
cialadin 1433 intre Domnul mol- 
dovenesc Ilias si SasiT din Tran- 
silvania. Originalul se afla in ar- 
hivul national din Sibiu (Tab. 
Sax. No. 67), iar o copie in 
«Exercitationesdiplomaticae» de 
Eder (Hermannstadt, 1802, mss. 
in bibliot. evanghelica din Bra- 
sov 26, b, in 4). lata pasagiul: 



«cum dicti Cives [Cibinienses] ac 
universi alii mercatores dictorum 
Sedium [Saxonicalium] ant alter 
evrumquandoqunque cum eorum 
venalibus seu mercibus terram 
dominii nostri [Moldaviensis] 
subintravernit,extunc «in oppido 
nostro Egyd halma computatis 
eorum rebus venalibus de qua- 
libet marca dent quatuor grossos 
monetae terrae nostrae protri- 
buto.» 

D. Hasdeu sus^ine ca numele 
primitiv al acestuT orasel era 
« Mo vila lul AgTud-Egydhalma», 
iar Adjud n'ar fi de cit o forma 
romineasca a lul Egyd, «Ae- 
gidius», un nume greco-latin, 
care in veacul de mijloc se 
obiclnuia mult in Ungaria. (Ety- 
mologicum magnum Romaniae», 
vol. I, p. 513). 

Din asezamintul comercial al 
lut §tefan eel Mare, din 1460, 
reese ca Adjudul era pe acea 
vreme un punct comercial pen- 
tru transitul postavurilor din 
Polonia prin Moldova spre Mun- 
tenia. lata si pasagiul in care 
se vorbeste de acest orasel : 

«... a kto povezetO sukuo 
«do Basarab dati imet na go- 
«lovnom mytfi u . Socavfi ot 
«grivnu tri grosi a u Roma- 
«nova trugu i u Bacovfc i u 
«Azuda i u Putnofu i u Vaslui 
«i u Berlade i u Tekuciotvoza 
«k zlati . . . 

«. . . . cine va duce postavurl 
«Jn Basarabia, va plati vama in 
«Suceava de grivna treT grosi; 
«iar in tirgul RomanuluT, in 
«Bacau, in Adjud, in Putna, in 
« Vasluiu, in Birlad si in Tecuciu 
«de car 2 galbent . . . (Arhiva 
«istoric$ a Romaniei*, torn. II, 

P- 173.) 

In a doua jumatate a seco- 
luluT al XVI-lea, Adjudul forma 
un district a parte si era unul 
din cele 24 districte ale Mol 
dovel. Aceasta o stim din «Su- 



marul croniceT despre f ara 
Moldoveneasca», scrisa in limba 
polona in anul 1 566 si publicata 
impreuna cu traducerea romi- 
neasca in Letopise^ele lul Ko- 
galniceanu, vol. Ill, p. 47 1 —485. 
«Powiat Hadziowski* e forma 
polona in care ne da cronicarul 
numele districtulul AgTuduluI 
(Letopis., HI, p. 484). 

Adjudul a continuat sa for- 
meze un judej aparte si in se- 
colul al XVII-lea, judecind dupa 
un document din 163 1 in care 
un anume Popa Pavel, se zice 
a fi din jude^ul Adjudulul (vezi 
« Arhiva istorica a Romaniel*, 
torn. I, partea la, p. 106). 

In descrierea Moldovel si a 
{arel RominestT facuta de cro- 
nicarul Miron Costin in 1684, 
in versurl polone, cintul al 3-lea, 
se pomeneste de tirgusorul Ad- 
jud ca localitate mat insemnata 
in jude^ul Putna. («Arhiva», 
tomul I, partea I-a, p. 171). 

In timpul lu! Cantemir, Ad- 
judul ist pierduse din insem- 
natatea lul, judecind dupa des- 
crierea ce o face acest principe 
in scrisoarea Moldovel. 

De atunc! tirgusorul a sca- 
patat din ce in ce mal mult, 
pana la sfirsitul veaculul al 
XVIII-lea, cind o mare parte 
din locultorl, ingrozi^I probabil 
de pagubele ce casunau con- 
tinuu varsarile Siretulut se stra- 
mutara mat spre miaza-zi cu 
vr'o 3 kil., in localitatea numita 
de atunci Adjudul-Nou (v. a. n.). 

Adjudul-Vechiu, sat, in com. 
cu acelas nume, jud. Putna, pi. 
Racaciuni. Asezat pe malul drept 
al Siretulut, la 3 kil. spre N. 
de com. Adjudul-Nou. Aci e 
resedin^a primariel. Are o bi- 
serica parohiala cu hramul Sf. 
Nicolae, cu intre^inerea careia 
com. cheltueste 435 lei anual. 
$coala n'are. CopiT in virsta de a 



Digitized by 



Google 



ADJUDIJL-VECHIU 



1G 



ADUNAfl-DE-GIORMANE 



frecuenta scoala sunt 79(43 baep, 
36 fete). Comunicajia in acest 
sat se face prin soselele veci- 
nale si comunale, care'l pun in 
legatura la S. cu satul Siscani 
si cu com. Adjudul-Nou, la N. 
cu com. Beresti, iar la V. cu 
Urechesti. 

Pentru cele-1-alte date, a se 
vedea com. Adjudul-Vechiu. 

Adjudul-VechiQ, mope a Sta- 
tulul in jud. Putna, pi. Ra- 
caciunI, com. Adjudul-Vechiu, 
fosta proprietatea manastirel 
Mera. Ea se margineste de toate 
parole cu proprieta^ile foaste a 
d-luT AL Bals, afara despre 
partea de rasarit, unde se uneste 
cu Lespezile. A fost arendata 
impreuna cu aceasta din urma 
mosie, care e asezata dincolo 
de Siret in jude{ul Tecuciu, pe 
periodul 1880 — 85 cu 19000 
lei anual ; iarpe periodul 1885 — 
95 cu 16500 lei anual. 

Adjudul-Vechiu, parohie, in 
jud. Putna, pi. RacaciunI, for- 
mata din com. cu acelas nume, 
avind ca singura bis. cea pa- 
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae, 
in cat. Adjudul-Nou. 

Adjudul-Vechiu, pddure a Sta- 
tulul, jud. Putna, pi. RacaciunI, 
pe teritoriul comunel cu acelas 
nume. Are o intindere de 8 
hectare. 

Adomireasa, deal, la N.-V. c. 
Stanesti, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil- 
cea, din care izvoreste valea cu 
acelas nume si care se varsa 
in riul Cerna. 

Adomireasa, vale, jud. Vilcea. 

Adruma, pise de deal, pe mo- 
sia Horodistea, comuna Horo- 
distea, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu. 



Adunat-Ist&u, mo§ie, in c. Mi- 
zil, jud. Buzau. (VezI Istau). 

Aduna{i, sat, jud. Arges, pi. 
Galasesti, pendinte de c. r. Bir- 
logi. (V. acest nume). 

Adunaji sail Aduna{i-Negra§i, 
sat, cu 100 loc, jud. Arges, 
plasa Galasesti, face parte din 
Negrasi. (V. acest nume). 

Aduna^i, catun, c. Cazaci, jud. 
Dimbovi^a. (VezI Cazaci). 

Aduna^i, catun, c. Pietrosi^ajud. 
Dimbovi^a. (VezI acest nume). 

Aduna^i, vechiil catun, pe care-1 
formau actualil locuitorl al catu- 
nulul Gradinari, pi. Sabaru, jud. 
Ilfov, situ at pe malul drept al 
riulul Arges. (VezI Gradinari). 

Aduna^i, catun, face parte din 
c. Bucovul-Aduna^i din pi. si 
jud. Teleormanulul, are 130 loc. 
si 34 contribuabill. 

A duna^i - Bute§ti, comuna ru- 
ral a, pi. Glavacioc, jud. Vlasca. 
(VezI Butesti-Aduna^i). 

Aduna^i-Copaceni, com, rurala, 
compusa din catunele Aduna^i- 
Copaceni, Beresti si Pirlita, si- 
tuate pe malul drept al riulul 
Arges in plasa Cilnistea, jud. 
Vlasca, departe de Bucuresti 
de 22 kil., de Giurgiu de 42 
kil., de resedin^a plasel Ghim- 
pa^i de 24 kilom. se afla so- 
sea comunala de 2 kil. pana da 
in soseaua na^ionala Giurgiu- 
Bucuresti. 

In 1887 a fost populate 2 1 1 
contribuabill cu 632 fam. sau 
2567 suflete. 

Venitul comunal in 1888 a 
fost 5217 1., chelt. 3392 lei. 

In 1888 s'a cultivat de catre 
279 loc. din c. suprafaja de 



1 176 hect. 50 are cu vie. Pro- 
duce vin bun care se vinde la 
Bucuresti sub numirea de vin 
de Copaceni. 

Exista o scoala comunala 
mixta cu 4 clase si cu un inva- 
{ator; casa este de zid daruita 
de fostul proprietar al mosiel, 
d. Petrovicl-Armis. In 1888 a 
urmat la scoala 63 bae^I, 22 
fete. 

In aceasta comuna sunt 3 bi- 
sericl, din care 2 in Aduna^i- 
Copacenl si una in Pirlita. Bi- 
serica parohiala este in Adu- 
na{i cu hramul Adormirea, cu 
4 preop si 6 cintare^I. 

In 1888 erau vite: 280 bol 
si vacl, 50 cal, 720 ol, 1 30 
porcl. 

Depinde aceasta comuna de 
Reg. 5 de dorobanflf cu rese- 
din{a in Giurgiu, de batal. 2, 
comp. 8 cu resedin^a in Calu- 
gareni. Sunt 8 circiume. Case 
de proprietar si de arendas cu 
patule si magazil indestuiatoare. 
Bilciu la 15 August. 

Aduna^i-Copaceni, catun, jud. 
Vlasca, pendinte de comuna cu 
acelas nume, situat pe malul 
drept al riulul Arges, departe 
de Bucuresti 22 kil., de Giurgiu 
53 kil. (V. c. Adunafi-Copaceni). 

Este proprietatea d-lul Pe- 
trovicl-Armis. Supraf. totala a 
mosiel este de 1143 hect. 71 
are; s'a dat la 122 loc. fost! 
clacasl in 1864 461 hect. 51 
ari, ramine 682 hect. 20 ari. 
Din acestea sunt 60 hect. 42 
aril pad., si 158 hect. 22 aril 
vil, care produc vin bun. 

In acest catun este o scoala 
comunala, si o biserica cu 
hramul Adormirea Maicil Dom- 
nului cu 2 preo^I si 2 dascall. 
(V. c. Aduna^i-Copaceni). 

Aduna^i -de - Giormane, com. 
rur. in pi. Jiul-d.-j. jud. Dolj, la 



Digitized by 



Google 



ADUNATI-DE-GIORMANE 



17 



ADUNA-J1-DE-GIORMANE 



20 kil. S.-E. de Craiova si la 
23 kilom. departe de resedin^a 
placet, Caciulatesti. 

Comuna este situata pe sesul 
din stinga Jiulul si pe primul 
platou ce se lnatya peste sesul 
acestu! riu, la o departare de 2 
kil. de apa Jiulul; platoul acesta 
poarta numele comune!. 

Se invecineste la rasarit cu 
c. Giorocul-Mare, la apus cu c. 
Foisorul, de care se desparte 
prin riul Jiul, la nord cu co- 
munele Secuiul si Ghindeni, pi. 
Ocolul si la Sud cu c. Rojistea. 

Terenul comune! prezinta cite- 
va ondula{iunI, carl plecind din 
apa JiuluT se ridica spre rasarit, 
avind ic! si colo forma unul 
amfiteatru. Intre aceste ondu- 
la^iun! vom cita : Dealul-Bal- 
{ilor, pe care se afla asezat ca- 
tunul Adunafi, Dealul-Modru- 
zulu!, care formeaza Valea-Mo- 
druzulu! (loc arat), Dealul-Viilor, 
cultivat, Dealul-Elesteulu! plan- 
tat cu vil. Intre aceste doua 
din urma, se afla Valea-Drosu- 
lu!, cultivate. 

In partea de S. a comunel, 
in central cat. Aduna^i-de-Gior- 
mane, legate intre ele printr'un 
piriu lung ca de 200 m., si care 
le face sa comunice una cu alta, 
se afla niste half!; ele ati o supraf. 
ca de 200 — 300 pog. Apa lor 
de prisos se lasa in eel din urma 
ses al Jiulul, preumblindu-se aci 
in toate direc^iunile, formind mat 
multe baltace, smircurl si piri- 
iase numite Jie{e, carl in dreptul 
cat. Bratovoesti merg de se varsa 
in Jiu. Toate aceste «Jie{e» sint 
pline cu peste, sau acoperite cu 
stuh, trestie, zavoaie, papura, etc. 
Din bal^ile Giormane se scoate 
anual 5000 — 6000 kgr. peste : 
crap, stiuca, cosace, belbi^e, etc. 

Comuna este udata : 1 . pe la 
miaza-noapte de Jiu, care dupa 
ce formeaza linia despar^itoare 
catre apus, se indrepteaza spre 



miaza-zi, pentru a ajunge mat 
curind la Bechet, unde se varsa 
in Dunare. 2. de Pirlul-Gioroculut, 
izvoreste din c. Cacale^ul din 
Romana^t, trece prin c. Giorocul- 
Mare si patrunde prin miaza-zi 
in raionul aceste! comune, in- 
tra in pad. Statulu! Bratovoesti 
si dupa ce cutreera pad. in toate 
direc^iunile, formeaza la hotarul 
catre Rojistea, balta Ochiul, a- 
po! intra in c. Rojistea si se in- 
drepteaza de se varsa in Jiu; 
3. dejie^ul, care se aliment, din 
batyile Giormane, din deborda- 
rile Jiulul si din mict izvoare ce 
le intilneste in cursul sau, curge 
pe la poalele satulul si pe la 
picioarele primulut platou, merge 
catre miaza-zi pana la marginea 
padure! Statulul Bratovoesti ; aci 
dupa ce formeaza mat multe 
b&l{! cu stuhurl, trestie, etc. se 
indrepteaza spre Jiu. 4. de Piriul- 
Moriior, care une-or! primeste 
prisosul bal^ilor Giormane, mer- 
ge in c. Rojistea si se varsa aci 
in balta Strimba. Jiul are vad 
in dreptul aceste! comune; pi- 
raiele au toate podur! pe teri- 
toriul aceste! comune. 

Istoricul Comunel, — Luind 
fie-care catun in parte, despre 
cat. Bratovoesti se spune ca 
acum 150 de an! in urma, tra- 
iau pe acest loc tre! sau patru 
famili!, care is! petreceau vfea^a 
ma! mult in marea padure a 
Statulul numita Bratovoesti; in 
aceasta padure atit acest! lo- 
cuitor! cit si al{i din comunele 
vecine se ascundeau in timpurile 
nepaclnice ; ma! pe urma se sta- 
bilira cu totul in catun; intre 
acestia se spune ca se afla unul 
cu numele de Bratu, de unde 
apo! a derivat numele catunulu!. 

Catunul Giormane, ce se crede 
a fi existat ma! inainte de anul 
1743, is! trage numele (se pre- 
supune) de la o veche familie 
de german!. Cat. Aduna^i-de- 



Giormane s'a numit ast-fel fiind 
format din locuitor! din catu- 
nele de ma! sus, dar ma! mult 
din Giormane. Catunele ce corn- 
pun az! comuna sunt aceleas!, 
adica: Bratovoesti, care este 
cat. de resedinja, Aduna^i-de- 
Giormane si Giormanele. Mult 
timp s'a numit Bratovoesti, dupa 
numele catunulu! de resedinja. 
A fost unita cu comuna Gio- 
rocul-Mare, avind resedin^a in 
Giorocul. 

In fie-care cat. se afla cite 
o bis. : 

a) Biserica din Bratovoesti 
serbeaza hramul Sf. Voevoz! ; 
este zidita la anul 1856 cu aju- 
torul Principelu! G. Bibescu si 
cu al locuitorilor satulu!. 

b) Biserica din cat. Aduna^i- 
de-Giormane, cu hramul Sf. Ni- 
colae zidita pe la 1840 de C. 
Ghiurba, G. Giormaneanu, D. 
Badosu si al{! locuitor! ; pe linga 
aceasta bis. se afla si cimitirul 
satulu!, fiind la I kil. depar- 
tare. 

c) Biserica din cat. Giorma- 
nele cu hramul Sf. Nicolae, zi- 
dita la anul 1753 de C. Poe- 
naru, proprietar aci. Toate bi- 
sericile sint de zid. 

Do! preop oficiaza la cele 
tre! bis. succesiv, fiind ajutafl 
de tre! dascall. Fie-care bis. 
are cite o proprietate de 1 7 pog. 
arabile, date dupa legea din 
1864. 

In com. se afla o scoala, in cat. 
Bratovoesti, care func^ioneaza 
din anul 1869. Este intre^inuta 
de stat si de com. si are o pro- 
prietate de 17V2 pogoane. 

Popula^ia comune! pe catune 
in anul 1893 a fost: 

Aduna^i-de-Giormane 787 su- 
flete, Bratovoesti 807 suflete si 
Giormanele 596 suflete: in to- 
tal 2190 suflete. 

Aceasta populate locueste in 
52 case si 310 bordee. 



5404*. Marele JMcfionar Geogrq/lc. 



Digitized by 



Google 



AI >UN A r p-l>E-GIORM ANE 



IS 



adunati-sIrueni 



Dupa legea din 1 864 sunt 22 1 
impaminteni^T, iar dupa cea din 
1889 sunt 69 insured. 

Media nasterilor pe eel 3 am 
din urma 70, a mor^ilor 69. 
Popula^iunea este sta^ionara. 

Frigurile bintuesc mult co- 
muna. 

Case sunt 52 In toata com.; 
iar bordee 310. 

Suprafaja teritoriuluicomunal 
este cam de 14 mil pog. din 
care 8048 pog. arabile, 800 pog. 
finea{a, 1000 islaz, 2000 loc si 
teren sterp, 2000 pog. padure. 
Mosia Bratovoesti, cu pu^urile, 
apar^inc StatuluT, Jnainte se nu- 
mea si Manastiricea, din cauza 
ca apar^inea manastirel Horezul. 
Arendata, de la 1893 — 98, cu 
42150 lei anual. 

Suprafa^a vinduta este de 
161 8 hect. 7955 m. p. Supra- 
fa^a ramasa este ca la 5433 181. 
Restul mosiel este al d-luT Cos- 
tache Dumba si al loc, cu un 
venit de 71 481 leT. 

Statul are padurea Bratovo- 
esti de 800 hect., care a apar- 
^inut familiel Brincoveanu. Tot 
in Bratovoesti este si acea a 
d-luT Costache Dumba ce a apar- 
{inut socrulu! sau Emanoil ; supr. 
este de 75 hect. compusa din 
stejar care predomina, frasin, 
ulm, alun, jugastru si corn. 

Viile, de 65 hect., se gasesc 
pe mosia locuitorilor Mosneni- 
Bratovoesteni ; produc vin rosu. 
Pe mosia StatuluT sunt 3 morT 
de apa (pe apa Giorocul). Stine 
suit pe proprietatea StatuluT si 
a d-luT Dumba, carl produc cam 
la 6000 kgr. brinza. 

Se gasesc 2 caldarl pentru 
fabricarea ^uiceT din tescovina; 
se fabrica si caramida. Se lucreaza 
de catre feme! ^esaturT de bum- 
bac, in, cinepa, borangic, etc. 

Schimbul il fac cu orasul 
Craiova si cu schela Bechet, 
unde due producte agricole, ani- 



mate domestice si de unde im- 
ports unelte de munca, lmbraca- 
minte, precum: stamba, basmale, 
postav,asemenea si incal^aminte. 

Transportul fl fac cu carele 
pe soseaua na^ionala Craiova- 
Bechet, ce strabate comuna pe 
o tntindere de 8 kil. 

CirciumT sunt 5, si anume 2 
in Aduna^i - de - Giormane, 2 in 
Bratovoesti si una in Giormanele. 
Comercian^T sint 8. 

Budgetui comuneT pe exer- 
ch:iul 1893 — 94 este de 3239 
ven. si de 2900,42 chelt. 

Animale: vite cornute 400, oT 
1480, cal 180, porcT 120 si ca- 
pre 84. 

Aduna^i-de Giormane, sat, pi. 
Jiul-de-jos, comuna Aduna^i-de- 
Giormane, jude^ul Dolj, cu 787 
suflete, (469 barba^T si 318 fe- 
meT). Este situat la 2 kil. spre 
nord de Bratovoesti. In comuna 
sunt 10 case construite din 
caramida si 90 bo/dee, con- 
struite din pamint batut in- 
gradit cu nuele. CopiiT din a- 
ceasta comuna urmeaza la scoala 
mixta din satul Bratovoesti (a- 
ceiasT comuna) ce se gaseste la 

distant de 2 kil. de satul 
Aduna^i-de-Giormane si sint 
in numar de 1 1 baep. In virsta 
de scoala sunt 59 copil (38 
bae{T si 21 fete). Stiu carte 27 
barba^T si 2 femeT. In acest sat 
este o biserica de zid, fondata 
la anul 1840 de Dumitru $tir- 
beiu si Dumitru Ghimpa; are 

1 preot si 1 cintaret si ser- 
beaza hramui Sfin^ilor Arhan- 
ghelT Mihail si Gavril (8 No- 
embrie). In centrul satuluT Adu- 
na^i sunt doua bal{T numite 
Bal^ile-GiormanuluT, carl comu- 
nica intre ele printr'un mic 
piriti, ce se scurge in Jiu. Su- 
prafaja fie-careT bal^T este cam 
de 50 pog. si adincimea va- 
riaza intre 4 — 5 m. Din aceste 



bal^T se scoate anual pana la 
5000 kg. peste. 

Aduna{i-de-Giormane, platon, 
pi. Jiul-d.-j., jud. Dolj, c. Adu- 
na{i-de-Giormane pe care este 
asezata comuna cu acelas nume. 

Aduna^i-Mo^teni, catun, format 
numaT din mosteni, alipit de 
catunul Caldararul, al comuneT 
StrimbenT, din pi. si jud. Tele- 
ormanuluT. Are 391 loc. si 48 
contribuabilT. 

Aduna^i-Negra^i, v. Adunafi, 
jud. Arges. 

Adunati-Provitei, (Prahovitel), 
sat, face parte din c. r. Ocina, 
plaiul Peles, jud. Prahova. In 
sat sunt 85 case, 2 circiumT si 2 
morT. Popula^iunea este de 424 
suflete. Vite in catun sunt: 6 
caT, 96 boT si vacT, 227 oT, 7 
capre si 68 porcT. 

Adunati-Purc&reni, (vezl Pur- 
careni, jud. Muscel). 

Adunati-Sirbeni, com. rur. t pi. 
GlavaciocJud.Vlasca, situata pe 
ambele coaste ale vaTeT Jirno- 
vuluT, departe de Bucuresti cu 
42 kil., de Giurgiu cu 76 kil. si 
de resedin^a plaseT, ObedenI, cu 
23 kil. 

Aceasta proprietate era a d-luT 
dr. Carazisu; azT este in pose- 
sia mostenitorilor luT Spiridon 
Gazoti. Cu un venit anual de 
1 0000 let. 

Are suprafa^a totala de 1230 
hect. ; s'ati improprietarit 90 loc. 
la 1864, au luat 326 hect., re- 
mine 904 hect. Din acestea este 
pad. 160 hect. 

Are o biserica si un preot cu 
2 cintare^T, cu hramui Sf. Ni- 
colae. 

Este o scoala mixta cu 3 cla- 
se, cu un inva^ator; la aceasta 



Digitized by 



Google 



ADUNAJI-TEIULUI 



19 



AFTIJI 



au urmat in 1888, baejl 77, 
fete 16. 

In 1 887 s'a cultivat 940 hect. 
cu diferite cereale. 

In 1887 venitul comunal era 
de lei 2655, chelt. 2388 lei. 

In acelas an ati fost 133 con- 
trib. cu 465 fam. sau 708 su- 
flete. 

Odinioar£ se cultiva mult tu- 
tun, azl nu se mal cultivi. P&- 
mintul acestel mosil este argilos, 
s&rac, confine mult£ ap& si ples- 
neste la c&ldurl marl; se pro- 
duce mult ovftz. 

Aceasti comuni depinde de 
Reg. 28 de dorobanflf, cu rese- 
din{a in G&esti. 

Prin comuni trece soseaua co- 
munala, care duce la soseaua ju- 
de^e.Hncl ce merge pe valea Drim- 
bovniculul. 

Sunt 3 circiuml. 

LocuitoriT sunt pu^in munci- 
torl, casele lor sunt ftcute de 
gard invelite cu cocenl; prea 
purine din ele sunt invelite cu 
sindrili. 

Vite marl sunt: 406 bol si 
vacl, 2570 ol si capre, 800 porcT. 

Acest s. s'a numit Aduna^i- 
Sirbenl dup& numirea mosneni- 
lor SirbenI de alaturl, c&cl s. 
acesta a fost o adu n&tur& de 
sStenl venial aci inainte de 1 802 ; 
satul s'a m&rit sub protecjia ve- 
chiulul proprietar dr. Carazisu, 
care, ca doctor al principelul B. 
$tirbel, a putut s& adune pe 
aceast& proprietate sAtenil cir- 
cumvecinl, ce fugeau de pe pro- 
prietA^ile alit urate. 

Bilciti la 2 1 Mai si la 8 Sep- 
tembrie. 

Aduna^i-Teiului, com. r., in par- 
tea deN.-V. aplaselDumbrava, 
jud. MehedintI, la distant^ dc 
42 kil. de resedin^a judeJuluT, 
este situat pe culmea Briglesel 
si v&ile Br&iloiu ce comunic£ cu 
valea Albulestilor, si homanul 



spre Bucsoreni. FormeazS co- 
muna cu c&tunul Brigleasa avind 
resedinfa in s. Adunafi-Teiulul. 
Num&rul contribuabilor este de 
1 1 6, cu 508 loc. in 171 case. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura si cresterea vitelor; 
el posed& 19 plugurl, 30 care 
cu bol, 5 ciru^e si 118 stupl. 
Are o biseric£ cu un preot si 
dol cint£re{I. Budgetul comunel 
este de 1179 1. la ven., si de 
640 1. la chelt. 

Vite sunt : 340 vite marl 
cornute, 21 cal, 150 ol si 196 
rim&torl. Aceasta. c. se margi- 
neste: la r£s&rit cu c. Rucsoreni; 
la apus cu c. BSlm'i-d.-s. ; la 
miazi-noapte cu c. Plopi, avind 
o supraf. de 100 hect. p&mint. 
Locuitoril acestel coraune, parte 
sunt mosnenl, si parte impro- 
prietaritl dup& legea rural* din 
1864. Prin aceasti c. trece so- 
seaua jude^eanS Turnu-Severin- 
Dumbrava-Dolj, din care se ra- 
mified doucl sosele comunale ce 
o leag& cu com. vecine Podul- 
Grosulul si BcLtya{i-d.-s. 

Adunatul, vezl Niscovul-Adunat, 
jud. Buz&u. 

Afighinea^tf/^injud. Constanta, 
pl&sile Silistra-Noui si Manga- 
lia, pe teritoriul comunelor ru- 
rale Bairam-Dede si Cara-Omer ; 
se desface din ramurile nord- 
estice ale dealulul Bair-Iuiuk si 
din cele nord-vestice ale dealu- 
lul Caraomer indreptindu-sespre 
miazft-noapte ; mal intiiu cu nu- 
mele de Dere-Chioi, apol Alibi- 
Chioi, apol Caslasi in fine Afi- 
ghinea, trecind prin satele Alibi- 
Chioi, Casla si Bairam-Dede; 
mergind printre dealurile Bai- 
ram-Dede, Curu-Bair, Sara-Bair 
si Alibi-Chioi la V. si dealurile 
Mezarlic-Bair, Mezarlic si Alibi- 
Chioi la rSs&rit ; prim este pe par- 
tea dr. v&ile Chiogherciu-Punar- 



Ceair, Cula-Ceair si Chior-Dere; 
are o direcfiune general* de la 
S. la N.-V., fiind situat in par- 
tea sud-estic* a pl&sel Silistra- 
NouS. si a comunel Bairam-Dede 
si in partea apusan* a pl&sel 
Mangalia si a comunel Cara- 
Omer. 

Afini^ul, tnunte, in c. Brosteni, 
jud. Suceava. 

Afini^ului (Coasta-), numire data 
p&r^el de N. a m&n&st. Fe^ele 
din com. Valea-Muscelulul, jud. 
Buz£u; e acoperit* de p&d. si 
afine. 

Afini^ului (Piriul-), mic piria, 
afl. al pir. Chiril din c. Brosteni, 
jud. Suceava. 

Afinata, sat, face parte din c. 
r. Rus&nesti, pi. Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. Aci este si resedinfa co- 
munel. Are o populate de2i2 
loc. (95 b&rba^I si 117 femel). 
Copil in virst* de scoalS 13 
(8 b&ejl si 5 fete). Este o bis. 
de lemn reparat* la anul 1827. 
Ctitoril si anul fondirel nu se 
cunosc. 

Cade in centrul comunel si 
este udat de riul Cema si de 
piriul Afinata. 

Afinata, deal, c. Rus&nesti, pi. 
Cerna-d.-j., jud. Vilcea. 

Afinata, piriii y se varsi in riul 
Cema, pe teritoriul comunel Ru- 
sanesti, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil- 
cea, dup& ce uda satul cu ace- 
las nume. El isvoreste din coas- 
tele comunel. 

Afrime§ti, catun de mosnenl, in 
c. Malul din pi. si jud. Teleor- 
man, situat pe valea Cotmeni, 
are 150 loc. si 25 contrib. 

Afti^i, lac, pe mosia Statulul Vo- 



Digitized by 



Google 



AFUMAfl 



20 



AFUMAfl 



rona, c. Poiana-Lunga, pi. Siret, 
jud. Botosanl. 

Afuma^i, com. r., pi. Bailesti, jud. 
Dolj, la o departare de 45 kil. 
spre S.-V. de orasul Craiova, 
si de 1 1 kil. de resedin^a pla- 
cet, care este Bailesti; situata 
pe sesul Dunarel. 

Se invecineste la N. cu comu- 
nele Intorsura si Silistea-Crucea, 
la S. cu c. Coveiu si c. Cata- 
nele, la E. cu c. Urzicu^a .si la 
V. cu c. BourenT. 

Comuna este cu totul seasa, 
prezinta insa cite-va movile si 
anume : doua la miaza-zi numita 
una Movila-TurculuT si cea-1'alta 
Movila-Descutyanilor. Tret mo- 
vile la miaza-noapte : Movila-Braz- 
data, Movila-Molie! si Movila- 
cu-$tir. O movila la rasarit nu- 
mita Movila-Boilor si una in 
cat. Amzulesti, numita Movila- 
Bercevilor. 

In comuna Afuma^i sunt tre! 
bal{I: I. Alaturea de s. Afuma^i, 
incepe din restul teritoriuluT a- 
cestuT sat si se scurge in piriul 
Baboaia din c. Urzicu^a; aceasta 
balta senumeste Brazdata. II. Sa- 
raceaua in S. pe limita catre c. 
Catanele, are o supraf. de 10 
pog. III. Balta Izvoarele. In ci- 
te-s! trele baty! se gasesc pest!, 
dar foarte micT. 

Istoric. Dupa cum spun ba- 
trini! din comuna, aceasta com. 
(Amzulesti) si-a luat numele de 
la un anume pastor Amza, care, 
venind cu turma sa aid, a pus 
inceputul satulul, ce s'a numit 
Amzulesti. MaT tirziu Amzulesti 
a fost despar^ita in doua de 
catre proprietaril local!, dind 
satelor noua formate numele de 
Amzulesti-d.-s., si Amzulesti-d.-j. 
Mai tirziu primul sat a luat 
numele de Afuma^i. Numele a- 
cesta de Afuma^i se crede, ca 
vine de la un zapciu ce venise 
sa inscrie pe loc. la darea liu- 



delor si despre care spun sa- 
tenii, ca a fost afumat in casa 
unuia din locuitori! satulul. In- 
nainte de anul 1885, c. Afu- 
ma^i avea ca cat. alipit c. ve- 
cina Boureni. Azt se compune, 
dupa cum se vede de mat sus, 
din doua catune: Amzulesti si 
Afuma^i, care este si catunul de 
resedin^a. 

In comuna se afla o biserica, 
care nu se stie de cine este 
fondata; dar se cunosc reedifi- 
catoril sal (de la 1 861 — 1863) 
carl sunt: fosti! proprietarl lo- 
cal! Iancu Teodor Iota, Stan- 
cu{a Paianu, Vasile Stanel, fost 
arendas si ma! mutyl satenT. In 
a doua intrare a bisericeT se 
gaseste urmatoarea inscrip^ie : 
«ziditu-s'a aceasta sfinta si dum- 
nezeiasca biserica, unde se praz- 
nueste hramul Sf. cuvios Sava, 
SfinteT cuvioase Paraschiva, Sf. 
loan Botezatorul si Sf. Erarh 
Nicolae, acum din nou pe ho- 
tarul d-lul Dinu Teodor Iota — 
Amzulesti d. s. — unde fiind a- 
lergator! si staruitor! din inceput 
si pana in sfirsit cu alergatura, 
cu dare de banl si altele, Pre- 
otul Hie Amzulescu, Iancu I. 
Iota, Vasile Stanel, arendasul 
Amzulestilor-d.-s., Cocoana Stan- 
cu{a Paianu, proprietareasa Am- 
zulestilor-d.-j., Floarea Popos, 
etc. (urmeazS numele inca a 36 
loc. satenl), ajutind si to{! loc. 
dintr'aceste doua catune: Am- 
zulesti si Afuma^i si al$! pra- 
voslavnicT crestin! de prin orase 
si sate, unde Jnfrumuse^indu-se 
si cu zugraveala, dupa cum se 
vede, — cu bine cuvintarea prea 
Sf.-sale, D. D. Calinic, episcopul 
RimniculuT-Noului-Severin. — In 
zilele prea inal^atulu! nostru 
Domn Alexandru loan Cuza, 
intiiul Domnitor al Principate- 
lor-Unite Valachia si Moldova 
la leatul 1863, Octombrie i6.» 
In serviciul biserice! se afla 



un preot si 2 cintareflf. Biserica 
are o proprietate de 1 7 pogoane 
arabile, date dupa legea rurala 
din 1864. 

In catunul Afuma^i se afla o 
scoala mixta construita de co- 
muna. Funcfioneaza din vechi 
timpur!, ?i pe la anul 1863 a 
fost asezata pe baze mat temei- 
nice. Este Jntre^inuta de Stat si 
comuna ; localul e in buna stare ; 
frecuentata de 56 baeji si 6 
fete. 

Totalul popula^iune! din c. 
este de 264 fam. cu 1153 sufl. 
din care 584 barba{! si 569 fe- 
me!. Dupa starea civila, sint: 
608 neinsura^I (310 barba^I si 
298 feme!), 528 Jnsura^I si 17 
vaduv! (10 barba^I si 6 feme!). 
$tiu carte 69 barba{! si 8 fe- 
me!. 

Dupa felul ocupa^iune! sunt: 
880 agricultor!, 4 meserias!, 9 
comercian^! si 3 cu profesiun! 
libere. 

Media anuala a nasterilor este 
de 4.25, iar a mor^ilor de 3.25. 
Bolile ce bintue comuna sunt: 
frigurile palustre. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 135 loc, iar dupa legea din 
1879 sunt 7 Jnsura^e! lmproprie- 
tariflf. In c. se gasesc 175 case 
si 79 bordee, din care in Afu- 
ma{! : 88 case de pamint batut, 
20 de gard si 5 de zid ; total 113 
case. In catunul Amzulesti 46 
case de pamint batut, 3 de zid, 
12 de gard si una de paiante. 
Bordee sint 44 in Afuma^I si 
35 in Amzulesti. Numa! 29 case 
au pe linga ele cite o gradina. 
Suprafa^a teritoriulu! comunal 
este de 6993 pogoane, din car! : 
Pamint arabii 6257 pogoane; 
Fine^e 293 pogoane; 
Islaz 140 pogoane; 
Lac si teren sterp 55 pogoane; 
Padure 171 pogoane. 
Mosiile de pe teritoriul co- 
munal se numesc: I. Afuma^i, 



Digitized by 



Google 



AFUMAJI 



21 



AFUMAfl 



2) Amzulesti, si apar^in d-lor pro- 
prietarT Constantin C. Paianu, 
Traian Djuvara, Theodor B. Da- 
videscu, Pache F. Iota, precum 
si d-neT Lucia Demetriades. In 
trecut aparjincau d-lor C. Paianu 
si Theodor Iota. Suprafa^a lor 
este de 2581 pogoane; ven. de 
96000 let. 

Se seamana pe ele gnu, po- 
rumb, orz si meiu. O braniste de 
85 hect. 70 ari se afla pe mosia 
d-lor Constantin C. Paianu, Tra- 
ian Djuvara si a doamneT Lucia 
Demetriades, in cat. Amzulesti. 
Aceasta braniste este lmpar^ita 
intre proprietariT sus numi^T si 
ctyf-va locuitorl din Amzulesti. 
Lemnele ce compun padurea 
sunt: Gorunul, salba-moale, etc. 

Viile de 3872 hect. aparfin 
locuitorilor satenl si produc vin 
de calitate mijlocie. 

In comuna Afumafi se gasesc 
10 industriasT si anume: in Afu- 
ma{i : un cojocar si cincT fierarT 
Jiganl ; in Amzulesti : 1 cojocar, 
1 cizmar si 2 ferarT. 

In catunul Afuma^i sunt 4 
circiumT, iar in cat. Amzulesti 
2. Comercian^T in toata comuna 
sunt 14, din care 6 circiumarl, 
iar restul comercian^T de grine. 
LocuitoriT isl desfac productele 
la schelele Calafat si Bistre^, si 
rare-orl la Craiova. 

In schimbul grinelor se im- 
ports din Craiova scindurT pen- 
tru ingraditul cun;ilor, mare can- 
titate de unelte agricole, caru^e, 
imbracaminte, lemnarie si fierarie 
pentru construc^ia caselor, bor- 
deelor, magaziilor. LocuitoriT se 
due la cele 4 bilciurl anuale din 
Bailesti, unde cumpara vite pen- 
tru plugarie, precum si cele pen- 
tru industria casnica. La Bistre^ 
se due pe drumul comunal ve- 
cinal Afuma^i-Bistref, ce duce la 
schela, care se afla la o mica 
departare de Bistre^ pe mar- 
ginea Dunarel. La Calafat se 



due pe soseaua comunala veci- 
nala Afuma^i-Boureni-Maglavit 
sad pe calea jud. Craiova-Ca- 
lafat. La Craiova se due pe 
drumul vecinal-comunal Afu- 
ma^i-Intorsura-Rado van . 

Comuna mat este strabatuta 
de calea ferata Craiova-Calafat, 
la o mica departare de cat. de 
resedin^a. 

Afara de caile mat sus numite 
c. mat este strabatuta de calea 
veciiJala comunala Urzicu^a-Afu 
ma^i-BourenT ce trece de-alungul 
si prin centrul c&tunuluT de re- 
sedin^a Afuma^t ; aceasta cale 
are o lungime de 4 kil. 

Venitul comuneT pe 1893 — 94 
a fost de let 4294.50, iar chel- 
tuelile de let 3968.47. 

Vite cornute sunt 200, ot 
180, pore! 14. 

Afuma^i, com. rur. y pi. Dimbovi^a, 
jud. Ilfov, situata laN.-E. de Bu- 
curesti, pe malul st. al vaieT Pa- 
saruica, distan^a de 16 kil. de 
Bucuresti, linga pad. Gradistea. 

Se compune din satele : Afu- 
ma^i si Boltasi, cu o populate 
de 1667 loc. cart traesc in 322 
case. 

Suprafa^a totala a comuneT e 
de 4157 hect. arabile. Proprie- 
tariT, frafiT M. si N. Dumba, au 
3075 hect. arab., si loc. 1082 
hect. arab. 

ProprietariT cultiva 2400 hect. 
arab. (1 50 rezervate pentru islaz, 
525 hect. arab. pad.). LocuitoriT 
cultiva tot terenul fara sa re- 
zerve locurT de islaz. 

Comuna numara 301 contrib. 
si are un" budg. de 6681 lei la 
ven. si 6126 la chelt. In anul 
1885 erau 274 contrib. 

Dintre loc. 358 sunt plugarl. 
Ocupa^ia lor de capetenie e a- 
gricultura, cresterea vitelor si 
cultura livezilor; 38 au diferite 
meseriT. 

Aratura se face cu 256 plu- 



gurT: 239 cu boT si 17 cu caT. 
LocuitoriT aii 347 care si ca- 
nine : 308 cu boT si 39 cu caT. 

Viea se cultiva pe o suprafa{a 
de 50 aril. 

Comerciul se face de 10 cir- 
ciumarl si 1 hangiu. 

Are o scoala mixta cu care 
Statul si comuna cheltuesc a- 
nual 2734 lei, Jmpreuna cu mi- 
cile alocajiunl ale comuneT pen- 
tru intre^inerea eT. ObicTnuit se 
frecuenta de 23 bae^T si 9 fete. 

Numarul vitelor e de 1258 
vite marl: 181 caT si epe, 5 ar- 
masarT, 580 boT, 91 vacl, 47 vi- 
{eT, 9 taurT, 71 bivolT si 274 bi- 
voli^e si de 4428 vite mid: 123 
capre, 4163 oT, 142 rimatorT. 

Are un helesteu si 3 masinT 
de treerat cu aburl. 

Dintre locuitorT 243 sint im- 
proprietari^T si 164 neimproprie- 
tari^T. In comuna sunt 49 streinT 
de ambe-sexe. 

Aceasta comuna este in le- 
gatura cu Colintina si Dascalul- 
Crea^a prin sosele vicinale. 

Despre infiinjarea acestel co- 
mune gasim din spusa celor ba- 
trinl urmatoarele : 

In partea de N.-E. a comuneT 
Afuma^i era satul Nona, pe pro- 
prietatea boeruluT Nona, Hnga 
valceaua Nona, numita azT va- 
lea Strahova. AlaturT era satul 
Sacsori, numit si Frumusica, pe 
proprietatea unel cocoane, nu- 
mita Frumusica. 

BoeruluT Nona, proprietarpe 
atuncT a uneT buc^T de mosie, 
pe care era satul Nona, fiind 
silit de Ipsilante, (care avea si 
el aci maT multe trupurTde mo- 
sie) a-T vinde mosioara ce o a- 
vea, pe un pre^ de nimic, boe- 
ruluT Nona i-ar fi scapat din 
gura vorbele : «mal bine as da-o 
de pomana de cit pe nimic. » 

Ipsilante nu plerde ocazia si 
in prezen^a martorilor, carT au 
auzit pe boerul Nona, face ac- 



Digitized by 



Google 



AFUMAJI 



AFUMACIORI 



tele de danie si devine proprie- 
tarul acelei mosii. In urma a- 
cestora boerul Nona a fugit, nu 
sc stie unde. 

Joi{a, o fata crescuta de su- 
flet de Ipsilante, a primit din 
partea acestuia, ca zestre, o parte 
din mosie despre rasarit, ce se 
intindea pana la Moara-Dom- 
neasca si $indrilita de azi, dar 
i-a rascumparat-o generalul Ma- 
vru, proprietarul mosiei Moara- 
Domneasca. 

Aga Alecu Schina, devenind 
ginerile lul Ipsilante, cacl a luat 
in casatorie pe fiica sa Maria, 
a primit de zestre mosia Afu- 
ma^i, alcatuita din mal multe 
trupuri, cu satele mat sus nu- 
mite si satul de la Podul-Ian- 
culuT, compus din cite-va familiT 
de BulgarT. Cu acestia si cu 
Rominii din satele pomenite mat 
sus, Aga Schina a format satul 
Afuma^i, dupa cum se vede azi. 

In urma acestora, intre anil 
1828 — 29, Schina maT aseaza in 
s. Afuma{i alte familiT de Bul- 
garT aduse de generalul Kisse- 
leflf de peste Dunare. Schina a 
avut proces cu generalul Mavru 
pentru cotropirea parcel de mo- 
sic data de Ipsilante ca zestre 
JoifeT, insa Schina a perdut pro- 
cesul. 

Afuma{i, sat, pi. Bailesti, com. 
Afuma{i,jud. Dolj, cu 840 sufl. 
(414 barbaflf si 426 feme!). In 
acest sat sunt 113 case si 44 
bordee; 88 case sunt facute din 
pamint batut, 5 sunt de cara- 
mida si 20 de gard. NumaT 29 
case au gradina lor. 

In sat sunt 606 caT, 1000 boT 
si vacT, 19 bivolT, 1700 oT, 7 
capre si 302 porcT. 

$coala din acest sat este 
mixta si a fost frecuentata dc 
39 bac^T si 3 fete din Afumaji 
si de 17 baeflf si 3 fete din 
satul Amzulesti, com. Afuma^i. 



Construirea localulul scoalef a 
costat 4390 lei, din carejudeful 
a dat 1965 leT si 71 banT, iar 
restul de 2424 let 1-a dat com. 
$coala func^ioneaza din timpurT 
mat vechl ; are 1 singur Jnva- 
{ator. In sat e o bis. parohiala 
cu hramul Sf. Nicolae, deservita 
de 1 preot si 2 cintare^T. 

Afuma^i, sat, din c. r. cu acelas 
nume (v. a. n.) plasa Dtmbovi^a, 
jud. Ilfov, situat pe malul sting 
al vaiel Pasarea. 

Biserica cu hramul Ador- 
mirea, deservita de 3 preo^I si 
2 cintarc^t, a fost zidita de un 
Cantacuzino, la a. 7144 (163d) 
si restaurata in urma de Ipsilante. 

Aci $erban Cantacuzino a zidit 
o fabrica de postav. La anul 
1530, sub Domnia luT Radu de 
la Afumafi, se dete, pe cimpia 
din jurul acestuT sat, o vestita 
batalie intre RominT si TurcT, car? 
intrasera in {ara spre a aseza 
in scaunul domniel pe Mehe- 
met-Bey. 

Alexandru Moruzzi Voevod 
(1795) a facut o fabrica de hir- 
tie la Afuma{i, si «cind 'I au 
venit mazilie, zice Dionisie Eclc- 
siarcul, au pus-o in spinarea 
mitropolieT de 'I au dat suma 
de pungT de bant geremea, zi- 
cind ca mitropolieT T cste de 
trebuin^a sa faca hirtie de t'r 
pografie». 

Afuma{i, sat, face parte din c. 
r. Ursi, pi. Oltul-de-sus, jud. Olt. 
Are o pop. de 300 loc. Este 
situat pe dealul Afumafi. Aci 
e o biserica zidita pe la anul 
1870. 

Afuma^i, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschiv, com.Chilieni,pe piriul 
Micul-Pereschiv, la nord de satul 
Chilieni. Are 147 loc. si 37 
case. In acest numar intra si 
pop. cat. Rotaria. 



Afuma^i, sat vechin, in jud. Vil- 
cea, locul de nastere al lul Radu- 
Voda de la Afuma^i. 

Afuma^i, cdtun, (tirla), in plasa 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, pe 
teritorul comunel JandareT. 

Afuma^i, cat. al c. Surdulesti din 
plasa si jud. Teleorman. Se con- 
siders ca o mahala a s. si nu 
e trecuta osebit. 

Afumati, stafiune de dr. d. f. in 
jud. Dolj, pi. Balta, c. Afumati, 
pe linia Craiova-Calafat (pusa 
in circulate la 1 Dec. 1895) 
intre stasia Portoresti (iokil.) si 
stasia Bailesti (14 kil.) la 52.84 
m. inatyime d'asupra niveluluT 
mareT. Venitul acestel sta^iT pe 
anul 1896 a fost de 18070 1. 
45 b. 

Afumafi, deal, spre N.-E. de c. 
Ursi, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. cu 
direc^ia dela N. spre S. in lun- 
gime de 2 kilom. si jum. Pe 
el se cultiva tot felul de cereale 
si serva si de islaz. 

Afumati, forty in jurul Bucuresti- 
lor, jud. Ilfov. 

Afumati, loc izolat, in coprinsul 
c. cu acelasT nume, jud. Ilfov. 
Cade spre V. de vatra satuluT. 

Afumati, numire vechie, a c.lt. 
Bujoresti din c. Antonesti, jud. 
Teleorman, care se maT pas- 
treaza si astazT printre locuitorT. 

Afumati, silistc, pi. Bailesti, jud. 
Dolj. c. Boureni. 

Afumacioara, saii Semeseasca 
(Craciuneasca), mosie in c. Bol- 
desti, s. Gradistea, jud. Buzaii, 
are 450 hect. araturl si islaz. 

Afumaciori (Sili§tea-), fost sat 



Digitized by 



Google 



AFURISI'H 



23 



AOAPIA 



in c. Boldesti, jud. Buzau, situat 
pe silistea GradisteT; in urma 
invaziunilor rusestl din 1808 s'a 
risipit; dupa 1828 loc. intor- 
cindu-se, s'au stabilit in c. Gra- 
distea al c. Boldesti. Din aceasta 
cauza, c. Gradistea poarta nu- 
mele de Gradistea-AfumaciorT. 

Afurisi^i, catun, in partea de S. 
a comunet'Scor^arul-Nou, jud. 
Braila, pe muchia cesepara lunca 
BuzauluT de platoul nordic al 
jude^ulul, linga drumul dintre 
Roman 91 Constandinesti si la 
patru kil. spre S. de Scor^arul- 
Nou. Vatra satulul este de 4 
hect avind 9 case cu 1 1 c. de 
fam. sau 49 sufl. Animale sunt: 
24 cat, 74 vite cornute, 120 o! 
si 10 rimatorT. 

Afurisifi, movile, situate una la 
S. si alta la S.-V. catunuluT cu 
acelas nume din c. Scor^arul- 
Nou, jud. Braila. 

Agades-Denisi, (v. Valea-Alba), 
sat in c. Usca^i, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neam^u. 

Agafton, jud. Buzau, vez! Agaton. 

Agafton, sat, in partea de S.-V. 
a corauneT Curtesti, pi. Tirgul, 
jud. Botosani, are intindere de 
161 hect. si populate de 6y 
fam. cu 267 sufl., 67 contrib. 
Avind 51 vite cornute, 7 cal, 
20 porcl, 250 de stupl. In sat 
se afla o circiuma, un comer- 
ciant si 2 meseriasi. 

Satul se zice ca s'au format 
din stolniciT servitor! al manas- 
tirel Agafton, cu care se inve- 
cineaza. 

Agafton, deal, in partea de Nord 
a manastirel Agafton, jud. Bo- 
tosanl. 

Agafton, manastire de calugari^e, 



situata in padure, la E. de sa- 
tul Agafton, jud. Botosanl. Sunt 
2 bis. cu 3 preo^I, 1 diacon si 
124 calugarite din carl 53 stiii 
carte. Tmprejurul manastirel este 
rezervata o intindere de 171 
hect. pamint pentru cultura. 

Legenda spune ca sunt maT 
mult de 100 anf, cind pe locul 
manastirel era padure, un c&- 
iugar, numit Agafton, de la 
foasta manastirea DoamneT, po 
gorindu-se in padure auzi di'n 
tr'un frasin un glas ingeresc, si 
intorcindu-se la aT saT, spuse cele 
auzite. In urma vre-o cfyl-va ca- 
lugart au taiat frasinul si arboriT 
vecinl si au cladit o bisericu^a 
de lemn pe locul frasin uluT si 
cite-va chilit imprejur. 

Calugarii insa n'au putut sta 
mult timp aid, cacl se zice ca 
au fost alunga^T de Olareasadin 
familia Pisoschi, care s'a calu- 
garit si a adus in locul caluga- 
rilor, calugari^e de pe la ma- 
nastirile vecine, iar ea a devenit 
stanza. 

In anul 1844 s'a mat cladit 
o bis. cu hramul Pogorirea sf. 
Duh, cu bant aduna^T din mi- 
lostenie; iar in 1889 s'au re- 
parat si zugravit din nou. 

Aerul sanatos si pozi^iunea 
frumoasa a acestel locality! 
atrag mul^I vizitatorf in timpul 
verel. 

Agafton, padure a StatuluT, jud. 
Botosanl imprejurul manastirel 
Agafton, in intindere de vre-o 
20 hect.; compusa din parole 
numite: Mlada, Runcul si Hu- 
maria. 

Agaia, loc de isvoare, pi. Munte- 
lut, jud. Bacau, in apropiere de 
cat. Agasul, dc unde obirseste 
piriul Agasul. 

Aganim, deal, in plasa Macin, 
jud. Tulcea, pe teritoriul comu- 



neT urbane Macin; este asezat 
in partea apusana a plasef, si 
in partea nordica a comunel; 
el este mal mult o prelungire 
orientals a dealuluT Orliga (din 
com. Jijila), si se intinde de- 
alungul grindulut Somova si a 
girli^ei CoticeruluT; are o inal- 
time de la 80 — 1 01 metri; are 
o direcfie de la N.-V. spre 
S.-E. ; din el isl ia nastere 
piriul Valea-PopeT (afluent al 
piriulut Jijila) ; el comunic£ cu 
dealul Sararia de la rasaritul 
sau, iar prin valea care le uneste 
merge soseaua judefeanS Macin- 
Isaccea-Tulcea, si drumul comu- 
nal Macin Jijila; este intreta- 
iat de cite-va val ripoase; la 
poalele sale despre girli^a Co- 
ticeruluT se intind viile orasulut 
Macin, iar creasta si cele-1'alte 
poale sint acoperite cu pasunl, 
flne^urT si islazurl. 

Agape, deal, numit ast-fel dupa 
numele unuT vechiu locuitor ra- 
zes. Se afla pe teritoriul satuluT 
O^eleni, c. O^eleni, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu. 

Agapia, v. Petricani-Agapiel, jud. 
Neamju. 

Agapia, sat, c. Filiorul, pi. Mij- 
locul-d.-s., jud. Neamju, asezat 
in strimtoarea celor doua ca- 
pete ale mun^ilor Magura (Mun- 
celul), formate catre rasarit-m.- 
noapte de Dealul-Mare, iar catre 
S. de muntele Ciardacul, pe 
mosia cu a sa numire, la 35 kil. 
departare de orasul Piatra. Se 
margineste la N. cu s. Vinatori- 
Neam^u, la V. cu manast, Secul 
si Sihastria, de carl se desparte 
prin mun$il Ciungi, Arsi^a, Ma- 
gura si Dealul-Mare ; la S. cu s. 
Filiorul, de carf se desparte prin 
muntele Ciardacul; si la E. cu 
s. Cehlaesti, de care se des 
parte prin lime conven^ionala. 



:&k± 



Digitized by 



Gd 



AGAPIA 



24 



AGAPIA 



Are o populafiune de 240 fam. 
carl se ocupa cu agricultura si 
cu cresterea vitelor. 

Aceasta localitate este vestita 
pentru {esaturile de sieac de tot 
felul (rosiu, cafeniu, alb, etc.), 
foarte fin lucrate; asemenea pen- 
tru cioraptf impleti{T din lina 
alba {igae, carf sunt foarte mult 
cauta^f in comerciu; tot aid se 
mat lucreaza mohairul, o ma- 
tasa fina, din care se fac came- 
laucele (adica stergarul cu care 
se imbrobod maicele, si inveli- 
tura ce se vede la calugarT si 
arhiereT, pusa peste potcap si 
atirnind pe spate). Numarul £esa- 
toarelor calugari^e, pentru sieac, 
e de 18. Afara de acestea, fe. 
meile din sat lucreaza foarte 
mult un fel de {esatura numita 
catrin^a. 

In acest s. se afla doua. scolT : 
una de bae$T, populate cu 68 de 
elevl (bae$) si alta de fete, po- 
pulate de 99 eleve, dintre carl 
numal 24 au urmat in tot cur- 
sul anulut. 

Agapia, manastire de calugari^e, 
jud. Neam{u, situata tn cuprin- 
sul curbaturel mun^ilor Magura, 
pu{in ma! catre apusul satuluT 
Agapia; poseda doua biserict 
marl : 

a) Agapia-din-Deal (numita si 
Agapia- Vechie),cu hramul Minu- 
nea Sf. ArhanghelT, construita 
in fundacul despre miaza-noapte 
a mun{ilor Dealul-Mare si Ma- 
gura, precum si a pad. Agapia, 
dupa cum sezice la 1585 (7093) 
de Petru al IV-lea supra-numit 
$chiopul. 

Aceasta data insa nu poate 
fi tocmal cea adevarata si cea 
maf vechie, de oare-ce manasti- 
rea pastreaza documente cu mult 
maT anterioare acelufan (7093), 
precum si un hrisov al lut Bog- 
dan-Voevod, prin care la 7077 
(1569), darueste manastireT Aga- 



pia, mosia Grasi si Apa Neam- 
{uluT; dec!, parere ma! vrednica 
de admis este ca Petru-Voevod 
a reedificat numal sau a zidit 
din nou aceasta manastire, pe 
urmele si locul unde fara in- 
doiala a existat vre-o locuin^a 
monahala. (V. Piatra-luI-Aron). 

b) Agapia-din- Vale, linga cur- 
sul ape! (v. Agapia, piriu), si in 
mijlocul vaiel formate de ra- 
mura MagureT, s'a zidit cu mult 
mat tirziu de cea-1'alta (adica 
dupa 57 de anl, la Iunie 1642), 
de catre Hatmanul Gavril, fra- 
tele lut Vasile Voda, si so^ia 
lui Kneagina Liliana, dupa cum 
se vede de pe inscrip^iunea pusa 
deasupra bisericel. 

Din odoare sfinte insemnam: 
o evanghelie in limba slavona, 
imbracata in argint, data de 
ctitora Kneagina Liliana, la a- 
nul 7154. Un aer de atlas rosiu, 
cusut numal in fir de aur, co- 
roanele sfin^ilor inconjurate cu 
pietre ; deasupra este cusuta 
cina cea de taina, iar imprejur 
urmatoarea inscrip^iune in limba 
slavona: «Luind piine in sfintele 
si prea cinstitele si fara de pri- 
hana ale sale miint, muljumind 
si bine-cuvintind, a sfin^it frin- 
gind si dete sfin^ilor si apostolilor 
saT zicind : lua^T si minca^T, a- 
cesta-f trupul meu, pentru ertarea 
pacatelor. Io Stefan Voevod.» 
O bederni^a de atlas, cusuta cu 
sfin^i si cu margaritare, scrisa 
imprejur cu litere de fir in limba 
slavona, ca e facuta de $tefan- 
Voevod, la Episcopia Radau- 
{uluf. O icoana, Maica Domnu- 
luT, peste tot cu argint, vre-o 
cite-va salbf de monede antice 
de aur la git, diadema si alte 
bijuteriT. O cruce mare de ar- 
gint poleita cu aur, data de 
Vistierul Iordachi Miclescu la 
18 13. O poala la Maica Dom- 
nuluT, de catifea rosie, cusuta 
cu fir de aur, foarte bogata, da- 



ruita de D. M. Atanasie Ro- 
set, etc. Din acareturl citam : 
Mosil: 1. Geasi, cu catunul 
Balaseni, din jud. Neam{u, data 
de Bogdan-Voevod si D-na lui 
Maria, la 10 Maiu 7077 (1560). 

2. Mun^il si Silistea, din jud. 
Neam^u, de Petru-Voevod-Schio- 
pul, la 7095. 

3. Pindesti din jud. Roman, 
de Petru-Voevod la 7095. 

4. Tirgul-Noti, din jud. Neam- 
{u, de Iestion Usmel la 7099. 

5. Satul Filiorul si Cehla- 
esti, din jud. Neam^u, de Irimia 
Movila - Voevod la 7 1 1 1 , ase- 
menea. 

6. Mosia Icuseni, din jude^ul 
IasT. 

7. Vicoleni, din jud Falciu, 
tot de Irimia Movila. 

8. Negresti, din jud. Roman, 
de Logofatul Lupu Stoicea, la 
711 1. 

8. Pustiana, din jud. Bacaii, 
de Doamna Liliana la 7155. 

10. Cornau^i, din {inutul Ho- 
tin, de Safta, fiica HatmanuluT 
Gavril, la 7176. 

11. Comarna, din jud. last, 
de Hies Alexandru-Voevod la 
7185. 

12. Chiperesti, din jud. last, 
de Ionas Petrisor (de la 1863 
aceasta mosie a fost data cu 
embatic la Sf. Spiridon din las!) 

13. Balanesti, din jud. Te 
cuciii, luata schimb de Egum 
Germano, de la Teodor Can 
tacuzen pentru mosia Gosmani 

14. Boistea, cu o bucata de 
loc, din jud. Neam{u, de Arch. 
Chedeon. 

15. Pirifi-de-RotovaestI si In- 
garesti catunul, de Arhiepisco- 
pul Silvestru. 

16. Poiana-lui-Ureche, din jud. 
Neam^u, de loan Th. Calimah- 
Voevod. 

17. O bucata de loc in Foc- 
sani, cu bis. Sf. Dumitru, de 
^etrarul Vicol. 



Digitized by 



Google 



AGAPIA 



25 



AGAPIA 



1 8. Jumatate din mosiaBros- 
teni, din jud. Botosani, deschim. 
Asineta $tirba$oaia, la 1836. 

19. Biserica Cuvioasa Paras- 
chiva din last, de Vornicul Va- 
sile Rosset ; etc. 

Podgorii (vil) : 20. La Nico- 
resti, 12 pogoane de vie, date 
de Catinca Bogdaneasa. 

21. La $tifesti, 12 pog., de 
logofatul Gheorghi^a Sturdza. 

22. La DragasenI, 3 pogoane, 
de Efrem si Ioana. 

23. La Cruel, 1 2 pogoane, de 
Constantin Buca. 

24. La VisanI, 10 pogoane, 
de Lascarache Rosset, Biv vel 
Vistiernic. 

25. LaUrsoiti, 3 pogoane, de 
Eienca Palade. 

26. La Cotnari, 3 pogoane, de 
Scarlat Gr. Radu. 

27. La Cotnari, 12 pog., de 
polcov. Vas. Neagu, la 1856; etc. 

28. Case : Mal multe dughene 
in last. 

Manastirea Agapia prin pozi- 
Jiunea el pitoreasca, frumoasa si 
strategics in acelas timp, fiind 
imprejmuita de trel partf cu 
munflf acoperi^f cu imense pa- 
durl de brazl, dar mat cu seama 
prin multele boga^il si veniturT 
ce poseda, de multe orT si-a a- 
tras privirile diferi^ilor navali- 
torl, si in muite rindurl a fost 
ocupata si pradata de ostf. De 
una din acele ocupari scrie I. 
Neculcea ca s'a intimplat in al 
6-lea an al Domniel lut C. Cante- 
mir (intre 1689 — 1693), navalind 
Lesil, cu craiul lor Sobieski, in 
{ara; iar la intoarcere a lasat ostf 
in cetatea Neara^ulul, Suceava, 
Secul, manastirea Armeneasca, 
Agapia, Cimpu-Lung si Hangul 
(v. «Viea$a lul C. Cantemir» de 
I. Neculcea). De altele iata ur- 
matoarea marturie : 

«Adica Ieromonahul Egumen 
Teofan, cu tot soborul de la sf. 
manastire Agapia, scriem nol 



to(I marturisind cu acest zapis 
al nostru, fiind sf. manastire A- 
gapia lipsita, si de multe ostl 
straine stricata, si nol ne-avind 
de unde sa dam, sa putem a ne 
sindrili sf. manastire scos'am 
un sat vinzator, anume $orcani, 
ce sunt la ^inutul Orheiului, cu 
vatra de sat si cu vecinil, si cu 
locurl de helesteu si cu sandnic 
intr'apa NistruluT, ca sa se afle 
cine-va sa ne faca plata pe acel 
sat, sa ne putem ridica nevoile 
noastre. Aflatu-s'au dumnealul 
Duca, marele vistiernic si ne-aii 
facut noua plata deplin pe acel 
sat, carele scrie inal sus $or- 
cani, la {inutul Orheiului, drept 
800 de let batu^I gata, si ne-a 
facut dumnealui deplin plata in 
minele noastre, de'naintea pa- 
rintelut EpiscopuluT Serafim de 
Husf. $i not tij, pentru mal multa 
credinfa, am iscalit, si pecetea 
sf. manastirl nol am pus ca sa 
se stie. Ghenar 7181 » (1673). 
(V. asemenea Tirgul-Neam^u). 

Manastirea Agapia a servit 
de azil monahilor (calugarl), 
pana la 1803 ; in acest timp insa 
mitropolitul Veniamin Costachi, 
vazind reaua intocmire, precum 
mal cu seama si unele fapte din 
vleafa particulars a unor monahl, 
i-a stramutat pe top (15 ctyl 
erau), dindu-I sub ascultarea e- 
gumenilor de la alte manastirt 
(Neam^ul, Risca), iar in locul 
lor, tot pentru corec^iune, a stra- 
mutat calugarijele care populau 
schitele: Prepodoamna din ca- 
pitala last; Socola de linga last; 
Vinatortf, din jos de orasul Pia- 
tra; Gircina, aproape de Piatra 
(v. Hrisov. A. Moruzzi, 1803), 
dindu-le stari^a pe schim. Naza- 
ria, care, retragindu-se la Varatic, 
facu loc maicel Elisabeta Cos- 
tachi (sora mitr. Veniamin). 

La 1815 (luna Maiu), prin o 
scrisoare a patriarhulul de Con- 
stantinopol, Evhetes, iscalita si 



de alp 15 patriarhl, s'a dobin- 
dit ertarea pacatelor si bine- 
cuvintarea calugarilor stramu- 
tap. (V. Uric. II, p. 224). 

La 1 82 1 , in timpul revolupet, 
a ars manastirea, iar parte din 
calugari^e s'au retras, impreuna 
cu stari^a Elisabeta, pana dupa 
potolirea rezmeri^el, peste hotar 
in Bucovina. 

La 1834, murind stanza Eli- 
sabeta Costachi, s'a zidit schitul 
cu hramul Nasterea DomnuluT, 
cu 1000 galbenl lasap prin tes- 
tament de dinsa pentru acest 
scop. 

La 1844, s'a asezat cu incu- 
viin^area lut Mihail Sturdza Voe- 
vod, de catre mitrop. Meletie, un 
asezamint pova^uitor (regulam.). 

Numarul calugari^elor la stra- 
mutare era foarte restrins; cu 
timpul insa a sporit, asa ca la 
1872 erau 490. Asta-zl sunt 355 
de maice si 61 de surorT. Ina- 
inte ceamal mare parte erau din 
clasa bogata, sau mal bine zis, 
a aristocrape! moldovenestf. 

Manastirea Agapia a fost in- 
chinata Mitropoliei MoldoveT, 
starea 2-a. 

Agapia, mosie, in jud. Neam$u, 
daruita (impreuna cu munpl) 
manastire! Agapia, prin hriso- 
vui din 24 August 7093 (1585), 
de Petru IV $chiopul si marita 
mal tirziu prin diferite alte do- 
napunl (v. Agapia, manastire). 
Se megieseste cu mosiile Bal^a- 
testi, Filioara, Varaticul siTo- 
poli^a-Secalusesti. De la secula- 
rizare, aparpne, cu veniturile el, 
statulul. 

Agapia, pddure, in jud. Neam^u, 
situata pe mosia cu aceia^T nu- 
mire; are o intindere de 1726 
hect. sau 3640 pog. E pusa in 
exploatare. 

Agapia, pi tin, in jud. Neam^u, 



5i0i3. Martle Dlcfionar Geogrqlc. 




Digitized by 



Gopgle 



AGAPIA-VECHIE 



26 



AGAPIOAIA 



cu apS foarte limpede (cSreia 
cilatoril ft zic si lacrima virgi- 
nel), izvoreste din infund&tura 
ramurilor mun^ilor M£gura, c. 
Filiorul, plasa de Sus-Mijlocul, 
pu^in tnal catre apus de m£n&s- 
tirea Agapia-dm-vale; curge a- 
proape in linie dreapta spre rS- 
s&rit, udind m&ncistirea Agapia 
(pe partea despre miaz&zi a el) 
si satul Agapia (pe partea des- 
pre miaz&-noapte) in dreptul ca- 
rina esind din strimtoarea mun- 
{ilor, primeste piriul Filiorul (pe 
dreapta), traverseaza apot so- 
seaua jude^iana Piatra-Neamfu 
intre kil. 32 — 35, varsindu-se in 
piriul Topoli^a (pe dr.), in fa^a 
satuiul Topoli^a si a soselel co- 
munale vecinale, ce duce din c. 
Cr&caoani prin satele GhindS- 
oani -Topoii^a - Humulesti, dupa 
un curs de 13 kil. socotit din 
virful obirsieT sale. 

Agapia- Vechie, mdndstire de 
calugSri^e, in jud. Neam{u, (v. 
Agapia-din-deal, man^stire). 

Agaton, mine de bis. sapata. in 
stinca m. Crucea-Sp&tarulul, in 
fa$a fostuluT schit de maict Sf. 
George, jud. Buziii. Are 5 m. 
lungime si 4 la^ime. Partea de 
stincft, care acopere altarul, st£ 
incit, iar aceea care acopere res- 
tul, s'a dar&mat. Str&nile sunt sa- 
pate in piatrS, ale citror urme 
se v&d numaf la paretele drept. 
In altar, d'asupra proscomidiel, 
se poate citi inca aceasta. in- 
scrip^ie: 

«Pomenirea Neagoe Basarab. 

« Pomenirea arhiepiscopulul 
Dosifteiu. 

« Pomenirea monahieT Teo- 
dora. 

«Ponenirea monahuluT Aga- 
ton.* 

Pe fereastra de E. a altarulul 
se gclseste o inscrip^ie postc- 
rioarS fondarcl bis., din care se 



mat citeste : «Florica . . . 7245* 
(1737). La usa intrarei se v&d 
resturl dintr'o inscrip^ie, deve- 
niti indescifrabila. Tradi^ia zice 
c& acea inscrip^ie, dac& se citea 
de la dreapta spre stinga, ar&ta 
locul unde se afla ascunsS. o 
mare comoara ; iar de la stinga 
spre dreapta, arata pe fonda- 
torl. Comoara s'a g£sit in 1865, 
de niste c&l&torl austro-ungan, 
intr'o grot£, ce era sapata sub 
bisericS si a caret gur& era as- 
tupatft cu o mare piatri. Sta- 
ri^a de la Sf. George conserve 
si acum lada in care a fostp&stra- 
ta comoara. E probabil c& aci sa 
fi fost unul din cazurile despre 
care vorbeste $incai in a sa 
cronica. (Cronica, vol. Ill, pag. 
S3- Kd. IT). 

Din obiectele sacre ale aces- 
tel biserict n'a ajuns p&n& la 
not dc cit o icoan&, care se afl& 
la panisitul schit Fundaturile. 

Agaua, cdtun, pendinte de co- 
muna Stancu^a, plasa Balta, ju- 
de{ul Braila, situat pe malul ve- 
rigel Stoenesti. Se invecineste 
la E. cu Dun&rea- Vechie, la V. 
cu ezerul Zatna. Are 100 su- 
flete, 22 familil. Acest c&tun a 
suferit multe prad&ciunl din par- 
tea Cerchezilor, in timpul r&z- 
boiuluT dintre Rust si TurcT, de 
la 1877. 

Agapieni, sat, in com. Piping, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam- 
^u; este asezat intre culmile 
despre E. al munteluT CotnSre- 
lul si a ramurelor carl se de- 
taseazS din muntele Halanca 
(Halesia), si mun^ii marginasi 
jud. Suceava, pe mosia statulut 
Mun^it. 

Vatra satului are o intindere 
de 14 hect., 30 ariT; cu margi- 
nea teritoriulul sau formeaza ho- 
tarul jud. Suceava, megiesin- 
du-secu satele Tara^eni, Cujbeni, 



Pluton si Dolhesti din aceeasT 
com. (Pipirig). 

Populafiunea sa se ridicS la 
104 sufl. sau 18 fam., carl se o- 
cupS mai cu seamS cu cresterea 
vitelor. 

Terenurile acestul sat fiind de 
forma^iune muntoasS si impro- 
pril agriculture!, locuitoril sl-au 
angajat pSminturl pentru culti- 
vare, in afarS de raionul com., 
adica tocmal prin com. PSstrS- 
veni, Timisesti, etc. 

Num&rul contribuabililor 18. 

NumSrul vitelor se urea la 
83 1 capete, dintre carl : 22 boT, 
14 vacl, 700 ol, 20 ca!, 30 ri- 
m&torf si 45 vite mici cornute 
(vi^eT, junct, etc.). 

Agapieni, deal, ling& satul cu a 
sa numire in jud. Neam^u ; se 
detaseaza din ram. CotnSrelul, 
indreptindu-se in direc{. N.-S.-E. 
LocuitoriT it zic Agapchieni. 

Agapieni, piria, in c. Pipirig, pi. 
de Sus-Mijlocul; izvoreste din 
ramurele mun^ilor Cotn&relul, in 
partea hotarului jud. Suceava, 
curge prin satul cu a sa nu- 
mire in jud. Neam{u, paralel 
cu drumul natural ce uneste 
acea localitate cu satul Cujbeni, 
si se varsft pe partea stingS a 
pir. Ozana. 

Ag^pioala, piriti, in plaiul Rim- 
nic, jud. R.-SSrat, izvoreste din 
culmea Cimpulungeanca, virful 
Goicel, uda com. Valea-SSlcieT 
in partea de apus, de la V. la 
E., si se varsa in riul Cilnaul, pe 
dreapta luT, ma! jos de c^tunul 
Valea-Salciet, dupft un curs cam 
de 6 l k kil. 

Agcipioaia, vale, in plaiul Rimnic, 
com. Valea-Salciel, jud. R.-Sa- 
rat, in partea de apus a el, pe 
fundul c3reia curge piriul Agci- 
pioaia. 



Digitized by 



Google 



AGAPIOASA 



27 



AGEMLER 



Ag&pioasa (ungureste Gyepecze- 
patak), piriU, jud. Bacau, pi. 
Muntelut, c. Brusturoasa, care 
vine din Ardeal, curge de la N. 
la S. pe granija, unde se in- 
carca cu piriiasul Lupul si se 
scurge d'a st. in piriul Sulfa, 
dupa un curs de 3100 m. 

Agaricioaei (Valea-), v. Popes- 
tilor (Valea-), com. Miclesti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu. 

Ag&stin, piriU, plasa MunteluT, 
jud. Bacau, care curge prin c. 
Comanesti si se varsa in riul 
Trotusul. 

Ag&§ul, com. rur., pi. Muntclul, 
jud. Bacau, la o distant de 80 
kil. de cap. jud.; infiinfata in 5 
Februarie 1893, cu catunele Co- 
tumba, Agasul, Sulfa si Goioa- 
sa, ce fineau mal inainte de c. 
Brusturoasa. 

Agd^ul, sat, pi. MunteluT, jud. 
Bacau, al com. Agasul, situat 
de-a st. Trotosulul, si pe piriul 
cu acelasl nume, la poalele mun- 
teluT Pietrosul si la o departare 
de 4237 m. de cat. Sulfa. 

Are 4 circiumT, 1 moara si 4 
ferastrale. Capl de fam. sunt 69, 
suflete 37$. Animale sunt : 19 
cat, 246 vite cornute, 49 porcT 
si 81 capre. In vechime era rc- 
numit pentru fabricarca brinze- 
turilor. 

Agasul, mo fir, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, c. Agasul, aproxim. 
de 15150 hect, proprietar Eug. 
Ghica. Pe aceasta mosie se afla 
p&durea Pietrosul. Aci sunt 5 
ferastrale care dau multa che- 
restea de brad si molift. 

Ag^ul, plrla, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, c. Agasul, care izvo- 
reste din locul numit Agaia, de 
pe muntele Pietrosul ; se varsa 



d'a st. in Trotus, avind o lun- 
gime de 9 kil. 

Agd$ul, vale, jud. Bacau, plasa 
Muntelul, c. Agasul, pe terito- 
riul satulut cu acelast nume, in 
care curge piriul ce-T poarta 
numele. 

Agemler, com. rur., pur/m insem- 
nata, asezata in partea centrala 
a jud. Constanta, la 42 kil. spre 
V. de orasul Constantsa, capi- 
tala districtuluT, si in partea nor- 
dica aplasil Mangalia, la 35 kil. 
spre N.-V. de oraselul Manga- 
lia, res ed in fa cT. 

Se margineste la miazanoapte 
cu comunele: Copadin (pi. Con- 
stanta si Biulbiul (pi. Medjidia), 
la miaza-zi cu com. Enghez, la 
rasarit cu com. Osmancea si la 
apus cu comunele Kazil-Murad 
si Carabaci (pi. Medjidia). 

Relieful solulul e accidentat 
de culmea Enghez cu ramifica- 
fiile sale ; principalele dealurl 
carl o brazdeaza sunt : Culac- 
Bair cu virful Sofular (128 m.), 
laS.-V., Chedreanu (130 metri), 
prin interior; Uzun-Bair cu vir- 
ful Caugagi (150 m.), la N\- 
Vest ; Arabi-Iuk-Bair cu virful 
Arabi-Iuiuk (137 metri), Arabi- 
Alciala (128 m.) si Ciobanisa- 
Bair, cu virful Copadin (123 m.) 
la N. ; Edil-Chioi-Tepe (130 m.) 
la S -E. ; toatc aceste dealurl 
sunt acoperite de finefe si se- 
manaturT. Movilc sunt pufine 
si fara insemnatate, fund midf 
si tinzind a dispare. 

Hidrografia este mat slab re- 
prezentata ca orografia , cad 
ape curgatoare in adevaratul 
sens al cuvintulul nu exista, ci 
numat niste vat cart confin apa 
toamna si primavara dupa to- 
pirea zapezilor ; aceasta usca- 
ciune trebue atribuita lipsel de 
padurl, cart intrefin umezeala. 
Principalele val sunt: Sofular, ce 



trece prin satul Sofular la V., 
Musur-Cuiuk la S.-V., adiacenta 
pe stinga, Chiorcui pe dr. la N.- 
V., Agemler ce trece prin sa- 
tele Agemler si Ciobanisa, si 
valea Canara-Dere la rasarit. 

Suprafafa totala a com. este 
de 1985 hect. din carl 72 hect. 
ocupate de vatra satuluT cu gra- 
dinele si cu 66 case, restul de 
191 3 hect. imparfit intre stat 
cu proprietaril car! au 1553 h. 
si locuitoril ce poseda 360 hect. 

Clima com. este excesiva, ne- 
fiind adapostita nicl de dealurl, 
nicl de padurl ; verile sunt ar- 
zatoare si ernile aspre ; vintul 
de N.-E. predomina; maladiile 
o bintue des ; ploae in cantitate 
pufina. 

Catunele carl o compun sunt 
trel: Agemler, resedinfa, in par- 
tea rasariteana, pe valea Agem- 
ler, intre dealurile Ciobanisa- 
Bair la N., Edil-Chioi la S.; Cio- 
banisa, in partea centrala, la 1 00 
m. spre N.-V. de precedentul, 
resedinfa, pe vaile Agemler si 
Canara-Dere, intre dealurile Cio- 
banisa la N. si Chedreanu, la 
miaza-zi ; Sofular in partea sud- 
vestica a comunel, la 4 kilom. 
spre S.-V. de resedinfa, pe va- 
lea Sofular intre dealurile Cular- 
Bair la apus, Chedreanu la N. 
si Casicci la E. Aspectul lor 
n'are nimic caracteristic. 

Populafiunea com. este urma- 
toarea : 74 fam. cu 353 sufl., 
imparfita ast-fel : 

Dupa sex: 189 barbafl, 164 
femcT. 

Dupa stare civila : 205 ne- 
casatorift, 144 casatorifT si 4 
vaduvT. 

Dupa instrucfie : 5 stiu carte, 
348 nu stiu. 

Dupa cetafenie: 280 cetafenT 
rominl, 73 supusT strainl. 

Dupa religie : 1 5 ortodoxt, 
79 catolic! si luteranl, 259 ma- 
hometant. 



Digitized by 



Goo^S 



AGEMLER 



28 



AGI-GHIOL 



Dupa ocupa^iune : 73 agric. 
si meseriast, 1 comerciant. 

Dupa avere : improprietari{t 
29, neimproprietari^I 45. 

Corauna n'are scoala, nici bi- 
serica, locuitorit merg la satele 
invecinate, ca Osmanfaci ; sunt 
insa 2 geamit in catunele Agem- 
ler si Ciobanisa. 

Ocupa^iile locuitorilor sunt: 

Agricultura, fiind in com. 73 
plugart, car! au 34 plugurt (cu 
boi 24, cu cat 10), 47 care si 
carufe (18 cu bot, 29 cu cat), 
si 1 masina de secerat. 

Cresterea vitelor, avind com. 
7597 capete de vite, din cart: 
153 cat, 139 boi, 10 magart, 
7260 ot, 35 porct. 

Comerciul e pu{in activ, se 
face prin gara Medjidia la 38 
kil. spre N.-V., si consta in 
import de manufacture, instru- 
mente agricole, vin, si in ex- 
port de cereale, vite (ot), lina, 
brinzeturt, etc. 

Budgetul com. e de 2761 1. 
la veniturt, 1358 1. la cheltuelt. 

Cat de comunica^ie ale com. 
sunt : drumul mare Copadin- 
Osmancea pe la rasarit, si cat 
comunale sau vecinale la satele 
invecinate ca : 1 . spre Osman- 
cea direct, 2. Mangalia prin Os- 
mancea, 3. Agemler, 4. spre 
Enghez direct, 5. spre Sofular 
direct, 6. Copadin direct. 

Agemler, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cat. de resedin^a 
al comunet Agemler; situat in 
partea vestica a plasit si cea 
rasariteana a comunet, la I l h 
kil. spre V. de c. Osmancea si 
foarte aproape de cat. Ciobanisa. 
Este asezat in valea Canira-Dere, 
si este inchis de dealurile Cio- 
banisa-Bair din spre N., Edil- 
Chioi-Tepe din spre E., si Che- 
dreanu din spre S.-V. Are o 
supraf. de 850 hect., dintre care 
35 hect arab. ; are 40 case. 



Popula^iunea compusa din Bul- 
gart si Turct, este de 38 fam. 
cu 206 sufl. ; se ocupa. aproape 
numat cu cresterea vitelor. Din 
Agemler pleaca urmatoarele dru- 
murt: unul spre rasarit la Os- 
mancea; unul spre S. care se 
desface in doua ducind la So- 
fular si la Casicci ; altul spre 
V. la Besoul si altul spre N.-V. 
la Copadin. 

Agen^ie, .rfo//#;/*'desupraveghere, 
in pi. Tulcea, jud. Tulcea, pe 
teritoriul com. r. Malcociu. E 
situata in partea nordica a pi. 
si a comunet, la 4 kil. spre N. 
de s. Malcociu, si la 3 kil. spre 
N.-V. de cat. Perislava; este 
asezat in dreptul milet cu No. 
44, de unde bra^ul Sulina se 
desparte de brajul Sf. Gheorghe, 
in fa{a unet mict insule^e mlas- 
tinoase (de 10 hect.); este inte- 
meiatadecomisiuneaDunareana, 
pentru a supraveghia naviga^iu- 
nea brajelor Sulina si Sf. Gheor- 
ghe; la apus de dinsa, pe ma- 
lul st. al bra^ulut Sf. Gheorghe 
se afla o ridicatura de 4 metri 
inal^ime, acoperita cu verdea^a 
si care e punct trigonometric 
de observable de rangul al 3-lea. 

Aghi (Iazul-), numire data unet 
par^t din mosia Smeeni, jud. 
Buzau. 

Aghi (Iazul-), vad, peste riul Cal- 
ma^uiul, in c. Smeeni, jud. Bu- 
zau, linga care se afla si o in- 
semnata movila cu acelast nume. 

Agia, balta, pi. Cimpul, c. Ciu- 
perceni, jud. Dolj, spre S. de 
Buicliu. Intindere de aproape 15 
hect. Nu are scurgere. 

1 Agigea, sat, in jud. Constanta, 
pi. Constanta, cat. comunet Te- 
chir-Ghiol ; situat in partea S.-V. 
a plasit si a comunet, la 3 kil. 



spre N.-E. de c&t. de resedin^a 
Techir-Ghiol ; este asezat la 1 ! /a 
kil. departe de mare in partea 
si extremitatea S.-V. a loculut 
Agiagea-Ghiol, la deschiderea 
vailor Iuntacan-Dere S. si N. si 
este inchis la N. de dealul 
Lazmahale, la V. de dealul Te- 
legraf-Tepesi-Bair si la S. de 
dealul Agigea cu movilele Tuzla- 
Iuk (39 metri) si Cum-Tepe (35 
metri). Populatfunea sa, care este 
compusa din Sirbi si Turct, se 
ocupa aproape numat cu pes- 
caria. $oseaua jude^eana Con- 
stanta-Techir-Ghiol trece prin s. 
si din s. mat pleaca drumurt 
comunale la Lazmahale si la 
Hasi-Diuluk. 

Agigea, balta, in jud. Constanta, 
pi. Constanta, pe teritoriul co- 
munet r. Techir-Ghiol si anume 
pe acela al catunulut sau Agigea, 
de unde i-a venit si numele de 
Agigea-Ghiol; este situat in par- 
tea S.-E. a plasit si cea rasa- 
riteana a comunet, la N.-E. si 
in marginea satulut Agigea si 
la 2V2 kil. spre S.-E. de s. Laz- 
mahale. Este la marginea maret, 
insa nu comunica cu ea, si este 
inconjurata de toate parole de 
aceste dealurt ; Dealul-Denis- 
Ialasi-Bair la Nord, Telegraf- 
Tepesi-Bair la V., si Agigea la 
S. si in ea se deschid vaile 
Iuntacan-Dere I spre N. si Iunta- 
can-Dere II spre S. In partea 
vestica este acoperita cu stuf. 
Din ea se ex t rage foarte mult 
peste. Are 75 hect. intindere. 

Agi-Ghiol, com. rur. situata in 
partea rasariteana a jude^ulut 
si sudica a plasit Tulcea, la 15 
kil. spre S.-E. de orasul Tulcea. 

Numele sau e turcesc si e 
luat de la lacul din apropiere, 
numit Agi-Ghiol si care e sarat 
si amar (agi = araar, ghiol = lac). 

Se margineste la N. cu ora- 



Digitized by 



Google 



AGI-GHIOL, 



29 



AGI-GHIOL 



sul Tulcea, la S. cu lacul Razim, 
la V. cu com. Cataloi 51 Congaz, 
la E. cu com. Sari-Ghiol. 

Relieful solulul este acciden- 
tal ca dealurl avem: dealurile 
Ciatal-Tepe, Iamalac (2 1 8 m.) la 
N.-E. ; Desli-Cairac (164 m.) la 
N.-V.; Orta-Bair, Causul-Mare, 
Dealul-cu-Cununa , Pietrosul si 
Dealul-cu-Pomr la V. si S.V.; 
ele sunt acoperite cu livezl si 
semanaturl; movilt sunt nume- 
roase ; intre ele distingem : Mo- 
vila-HotaruluI, Ciobanilor si To- 
ximiul (115 m.) artificiale si 
acoperite cu verdea{a. 

Ape sunt foarte purine: Valea- 
Tulcet de la N. la S. trece prin 
sat si se varsa in lacul Agi- 
Ghiol ; Valea- Cazangia la S.-V. 
Batyl sunt : Razelm la S. si E. ; 
Agi-Ghiol linga comuna, amar 
si sarat, si ale carul ape de cu- 
rind au inceput a fi intrebu- 
infate ca bal. 

Clima in general e sanatoasa; 
vinturile de N.-E. si de la mare 
sufla des; ploaie pu^ina, mala- 
diile sunt rart. 

Catunele cart o compun sunt : 
Agi-Ghiol la N., resedin^a, linga 
lacul Agi-Ghiol, Sabandgia, la 
5 kil.spre S.; linga lacul Razelm. 

Intinderea comunel este de 
peste 3100 hect., din carl 215 
hect. vetrele celor 2 sate, 1850 
hect. ale locuitorilor, restul al 
statulut. 

Popula^ia este amestecata ; 
elementele predominante sunt 
RominiT si Bulgarii. Sunt 365 
familit cu 2078 sufl., din carl: 
Rominl295 fam. cu 1702 sufl.; 
Bulgarl 66 fam. cu 339 sufl.; 
33 Greet si Ovrel. 

Calitatea pamintuluT este buna. 

Ocupajiunile locuitorilor sunt: 
agricultura, 240 plugan cu 188 
plugurt. Vitele sunt in numar 
de 3212 capete, din care 480 
bol, 318 vacT, 512 cat si epe, 
123 1 of, 180 capre, 445 rima- 



torT. Comerciul e activ si consta 
in import de coloniale si in ex- 
port de cereale si vite; sunt 8 
comercian^I. 

Veniturile sunt de 1785 let, 
iar cheltuelile de 1620 let; cu 
un excedentin plus de 165 lei. 

Caf comunale sunt acele care 
due la comunele invecinate, la 
Tulcea, Sari-Ghiol, Cataloi, Ze- 
bil, Bestepe. 

BisericI sunt 2, una in Agi- 
Ghiol cu hramul Sf. VoevozT, 
alta in cat. Sabandgia tot cu 
hramul Sf. Voevozi; au cite 10 
hect.; la fie-care e cite 1 preot 
si 1 cintare{. 

^colt sunt 3, I de baetl, alta 
de fete in Agi-Ghiol, si a 3-a 
mixta in Sabandgia, fie-care cu 
cite 1 inva^ator. 

Agi-Qhiol, sat, in pi. Tulcea, jud. 
Tulcea, catunul de resedin^a al 
comunet Agi-Ghiol, situat in par- 
tea nordica, linga lacul Agi- 
Ghiol de la care sT-a luat numele. 
Intinderea satulul e de 160 hect. 
Popula^ia e de 276 fam. cu 1576 
sufl., din cart 1234 RominI, 334 
Bulgarl ; se ocupa cu agricultura 
si cresterea vitelor. 

Agi-Qhiol, lac insemnat, in plasa 
Tulcea, jud. Tulcea, pe terito- 
riul com. rur. Agi-Ghiol, situat 
in partea sudica a plasil .si in 
cea sud-esticii a com. ; el este 
format de lacul Razelm sau Ra- 
zim si este alimentat tot de el, 
asa ca secind Razelmul une- 
orl seaca si Agi-ghiol ; are o 
forma lunguia^a, cu o lungime ' 
de 3 l /^ kil. si o largime medic 
de 800 m., cu o intindere de j 
2 l l-i kil. (sau 250 hect.); une-orT 
seac^ foarte mult si se reduce 
intinderea la jumatate ; partea 
sudica apar^ine catunulut Sa- 
bangea ; pe malul apusan al luT, 
si pe la poalele dealulut Pietro- I 
sul, merge drumul com. Agi- | 



Ghiol-Sabangea, iar eel rasari- 
tean este limita intre comunele 
Agi-Ghiol si Sari-Ghiol. In partea 
nordica, el primeste Valea-TulceT, 
unita cu valea Agi-Ghiol. Malu- 
rile sale sunt in general inalte ; 
apa sa este sarata, amara, ?i 
pe fundul lut nomolul este ames- 
tecat cu sare si cu iod in foarte 
mare cantitate, asa ca sunt de 
o putere excep^ionala si, dupa 
marturisirea unuT doctor, ele ar 
fi maT tarT ca cele de la Lacul- 
Sarat din jude^ul Braila. Baile 
acestea sunt cunoscute numat 
in jud. Tulcea, si de aci chiar 
vin numal 50 — 60 familil *, nc- 
fiind stabiliment balnear, vizita- 
toril stau in satul Agi-Ghiol si 
apoT, peste zi, orT li se aduce 
acasa apa, cura^ita de noroiu, 
cu care fac bal calde de iod, 
or! se due de 2 ort pe zi la 
lac, fac bal reel, se ung cu no- 
roiul iodo-sarat, il lasa de se 
usuca pe dinsit cit-va timp, 
apoT intra in lac de se cura^a 
de el. Numele sau vine de la 
doua cuvinte turcestl : agi = 
amar si ghiol = lac, deel tradus 
ar fi Lacul-amar. 

Agi-Ghiol, piriU, in pi. Tulcea, 
jud. Tulcea, pe teritoriul com. 
rur. Agi-Ghiol ; este formata din 
doua mict piriiase, ce izvorasc, 
unul din dealul Uzum-Bair, si 
altul din Dealul-Mare, se unesc 
la poalele dealulut Desli-Caira, 
se indreapta spre miaza-zi, avind 
o direc^iune generala de la N.- 
V. spre S.-E., brazdeaza partea 
de miaza-zi a plasil si a com. 
Malcoci, pe cea rasariteana a 
com. Catalot si pe cea centrala 
a com. Agi-Ghiol, si dupa ce tre- 
ce poalele dealulul Ciiusul-Mare 
si DealuluT-cu-Cununa, merge dc 
se varsa, dupa un curs de 7 
kilom., in piriul Valea-Tulcef, 
de dreapta, chiar in interiorul 
satului Agi-Ghiol. Pe valea sa 



Digitized by 



Google 



AGIOGLU 



80 



AHMED-ORMAN 



merg doua drumurf comunale : 
CataloT-Agi-Ghiol si Malcoci- 
Agi-Ghiol; malurile sale sunt 
joase si acoperite cu verdeafa. 

Agioglu (Iazul-lui-), iaz, afla- 
tor din sus de satul Or^esti, c. 
Draganesti, jud. Suceava, ocupa 
o suprafata de 1200 m. p. din 
mosia Giulesti. Conine peste : 
caracuda, stiuca, clean, etc. si 
racT. 

Agioglu (Lunca-lut-), luncd de 
rachita, in sesul Moldovei, mosia 
Giulesti, din com. Draganesti, 
jud. Suceava, in suprafata de 
5—6 falci. 

Agioglu (Moara-lui-), moara, 
pusa in miscare de apa TazuluT 
cu acest nume, jud. Suceava; 
aduce venit net 1500 1. anual. 

Agiud, Ajud, jud. Putna, vczf 
Adjud. 

Agiudeni, sat si com. rur., in 
pi. Moldova, jud. Roman, spre 
N.-N.-E. de orasul Roman. 
Este alcatuita numal dintr'un 
singur sat, Agiudeni. Este a- 
sezatfi pe sesul Siretulut, intr'o 
pozi^iune joasa, din care cauza 
adese-orT, cind riul Siretul vine 
mare, este supusa inunda^iunt- 
lor. Este la o departare de 10 
kil. de orasul Roman si de 13 
Veil, de Elisabeta-Doamna, rese- 
dinta plasiT, si e legata cu amin- 
doua prin sosele. Are o popu- 
la^iune de 249 c. de fam. (184 
contrib.) cu 885 loc. din cart 
2 stiti carte; sunt 255 case. Din 
acestia 175 c. de fam. (563 I.) 
suntUngunsi 2 fam. OvreT. Se 
cultiva mult cartofit cu carl se 
face comerciti. Sunt 957 vite 
cornute mart. Are o biserica, 
catolica, de zid, facuta la 1881 
si intretinuta in buna stare. For- 
meaza o circomscrip^ie fiscala cu 



com. Tamaseni. Venitul com. 
este de 2078 1. anual ; iar chel- 
tuelile de 2059 1. In com. sunt 
157 caT, 68 boT, 790 of si 202 
porcT. 

Agiudeni, mope, in pi. Moldova, 
jud Roman, c. Agiudeni, linga 
satul cu asemenea numire. A- 
ceasta mosie era din vechime a 
manastirel Trei-Sfetitelor (Tret- 
ErarhT) din last si mal pe urma 
a scoalelor, iar acum e vinduta 
de vecT de stat cu 235,100 1. 

Aglrcia, sat, in com. Vadurile, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u, 
situat pe malul drept al riulut 
Bistri^a. Terenurile sale sunt in- 
clinate spre S.-V. si paturile 
sale conjin forma^iunt cu sare, 
greziurl virstate cu paturi sub- 
{irT de conglomerate, etc. Po 
pula^iunea acestuT sat se urea 
la cifra de 244 sufl., saii 74 c. 
de fam., carl traesc in 73 de 
case ; repartizindu-T pe catego- 
ril, avem dupa sex : 114 bar- 
ba{T, 1 30 feme! ; dupa starea 
civila : 118 necasatori^T, 100 ca- 
satori^T, 26 vaduvf; 5 stiu carte, 
239 nu stiu. 

LocuitoriT se indeletnicesc cu 
agricultura si cu plutaria. 

Numarul vitclor este de 190. 

Agircia, piriU, spre marginea c. 
Doamna, pi. Piatra-Muntele; iz- 
voreste din munjil DoamneT (ra- 
mura CemegureT), in partea lor 
despre N., curge in jud. Neam- 
{u, pe linga satul cu a sa nu- 
mire, strabatindu-1 printre doua 
culm! de deal si se varsa intrc 
localita^ile Cazaci si Agircia pe 
drcapta riului Bistrija. 

Agrilor (Valea-), vale, in plasa 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, pe 
teritoriul satelor Stelnica si Mal- 
tezi, are lungimea de 500 m. si 
adincimea nu trece de 8 m. 



Agudu (Lisce§ti-), c&tun, al c. 
Vernesti, jud. Buzati, 160 loc. 
si 30 case. Avea intinse livezT de 
duzt pana in anul 1863 9*1 o 
dezvoltata culture a viermilor de 
matasa, ceea ce a contribuit la 
schimbarea vechiuluT sau nume 
Liscesti. 

Aguzilor (Dealul-), pise de deal, 
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau, c. 
Parincea, care se lnalfa linga s. 
Parincea. 

Ahmed (Prundul-lui-), insula, 
in Dunare, in dreptul satulut 
Gircovul, din pi. Balta-Oltu-d.-j., 
jud. Romanafi, compusa din 3 
buca^I, numite : Surla, Catina si 
Gircovul, pe care se afla si o 
padure de aproape 160 hect. 

Ahmed (Movila-lui-), movila, 
in jud. Constanta, pi. Hirsova, 
pe teritoriul com. rurale Calfa, 
este situata in partea nord-est 
a plasil si cea nordica a com*» 
la 2 kil. ma! spre N.-V. de s. 
Calfa ; este asezata pe culmea 
dealuluT Ceemsi-Cubair, la ex- 
tremitatea sa de S. ; avind o 
inatyime de 223 metri, domina 
satul Calfa, valea Chior-Dere, 
valea Topolog-Dere, precum si 
drumurile comunale Calfa Orum- 
bei, Calfa-Fagarasul-Nou si Rah- 
man-Topolog ; este acoperita cu 
verdea^a. 

Ahmed-Abdurahman(Ciflic-), 

mosie, in jud. Constanta, pi. Hir- 
sova, pe terit. c. r. Ostrov si a- 
nume pc acela al cat. sau Ah- 
med-Aigar de unde si-a luat si 
numele. Are aproape 100 hec- 
tare si se invecineste cu ciflicul 
Tas-Burun, care este la apusul 
eT; la S. se margineste cu valea 
Rost-Dere, iar la N. cu dealul 
Sinar-Tastepesi. 

Ahmed-Orman, padure, in pi. 



Digitized by 



Google 



AHMUDIA 



31 



AI-ORMANULUI 



Isaccea, jud. Tulcea, pe terito- 
riul com. r. Orta-Chioi, situata 
in partea de miaza-zi a plasit 
.si a comunet ; ea se tntinde la 
poalele rasaritene ale dealulut 
Cizlar-Bair « i cele nordice ale 
dealulul Ghiobilche-Bair ; este 
strabatuta de la N. la S. de dru- 
mul com. Atmagea-Orta-Chioi ; 
iar pe la poalele et nordice trece 
drum, judefian Babadag-Macin ; 
ea are o intindere de peste 200 
hect., din care 60 hect. aparfin 
satulul Orta-Chioi; esenjele prin- 
cipale sunt: stejarul si fagul. 
Numele el vine de la cuvintele 
turcestt : Ahmed, mjme propria 
si Orman = padure; dec! tra- 
dus ar fi : Padurea-lut-Ahmed. 

Ahmudia, cat., de vre-o 12 case, 
situat in partea nordica a plasit 
Sulina, jud. Tulcea, si cea cen- 
trala a com. Sfistofca, pe dru- 
mul ce uneste Sfistofca cu Pe- 
riprava; locul d'imprejurul sau 
e acoperit cu nisip, si poarta 
numele de Hasmacul-cel-Mare ; 
la inceput popula^ia era maho- 
medana ; in urma razboiulut de 
la 1877, s ' a ti retras, si Lipoveni 
pescarT, in numar de 13 familii 
cu 52 suflete, au ocupat acest 
sat. 

Aigar- Ahmed, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, cat. comu- 
net Ostrov, este asezat in par- 
tea de N.-V. a plasil si cea ra- 
sariteana a comunel, la 6 1 /* kil. 
spre raslrit de cat. si resedinfa 
Ostrov. 

Este situat pe valea Aigar- 

, Ahmed, la nordul pir. Aigar- 
Ahmed, inchis de dealul Sioir- 
tas-Tepesi din spre N. Pamintul 
produce mal mult gnu si ovaz. 
Pe la rasaritul acestet comune 
trece piriul Coium-Punar care 
vine din jud. Tulcea si care sc 
varsa in piriul Aigar-Ahmed. 
Prin sat tree drumurile comu- 



nale, unul de la Ostrov trece 
prin sat si merge la Coium-Pu- 
nar, altul pleaca la Orum-Bei si 
altul la Fagarasul-Nou. I.ocui- 
torit se ocupa mat mult cu a- 
gricultura. 

Aigar-Ahmed, vale insemnata, 
in jud. Constanta, pi. Hirsova, 
pe teritoriul com. rur. Orum-Bei 
si Ostrov; se desface din poa- 
lele sudice ale dealulut Ghiol- 
gic-Bair, sub numele de Valea. 
Orumbeilor ; trece prin partea 
sudica a satuluT Orum-Bei, avind 
o direc^iune de la N.-E. catre 
S.-V.; la virful Arman-Tepe is! 
schimba numele in Valea-Pinga- 
Dere, urmind aceeasl direc^iune 
pana in dreptul satulul Faga- 
rasul-Nou, de unde isl schimba 
si dircc^iunea si numele, trece 
pe la rasaritul cifliculuT Ali-Mur- 
tazi si pe la nordul satuluT Fa- 
garasul-Nou. De aci ia direc- 
{iunea spre N.-V. si numele de 
Aigar-Ahmed (numele vaieT) si 
merge cu aceasta noua direc- 
{iune si cu acest nume, pana la 
satul Aigar-Ahmed, de unde ia 
numele de Dereaua-Rost si di- 
rec^iunea spre apus, trecind pe 
la sudul cifliculuT Tas-Burun 
pe la sudul ruinelor Tas-Burun 
si pe la nordul dealulul Rost, 
si se varsa in Dunare la 1 kil. 
spre N. de Movila-Popel, dupa 
un drum de aproape 25 kilom. 
Prin aceasta vale curge un piriu 
destul de insemnat, care poarta 
acelasl nume de Aigar-Ahmed. 
Malurile sale sunt in general ri- 
poase si foarte inalte, din cauza 
terenulut care este foarte moale 
si pe care il roade piriul mereu. 
Este situat in partea nord-vest. 
a plasil, cea centrala a comunet 
Ostrovul si cea nord-vestica a 
comunet Orum-Bei. Malurile sale 
pe alocurea sunt pline cu bu- 
ca{I de padurt de o intindere 
mat mult sau mat pu^in mare. 



Ai-Orman, sat, in plasa Macin, 
jud. Tulcea, cat. com. Coium- 
Punar, asezat pe riul Ai-Orman 
(Padurea Ursulut, pe turceste), 
la 4 kil. spre N.-V. de resedin^a; 
are o intindere de 550 hectare, 
din cart 40 hect. vatra satul ut, 
si o populate de 88 familit cu 
444 suflete, ingrijitort de vite. 

Ai-Ormanului (Valea-), pit in, 
in plasa Macin, judeful Tul- 
cea, in partea de miaza-zi a 
plasit ; mat poarta si numele de 
Picineaga, de la comuna Pici- 
neaga, pe care o uda ; este for- 
mat, la izvorul sau, de doua 
piritase: Valea-Cirjilar, ce izvo- 
raste din dealul Ghiolgic-Bair si 
Valea-Capret ce ese din dealul 
Taslic-Bair. Valea-Cirjilar isvo- 
reste chiar din jud. Constanta, 
dar intra indatainjud. Tulcea; 
aceste doua mict piritase se unesc 
nu departe de izvorul lor si se 
indreapta mat intit spre N.-V., 
tree pe la doua kil. spre S. 
de com. Cirjilar si la 2 kil. spre 
N. de satul Canat-Calfa, (al co- 
munet Coium-Punar), despar^ind 
tot-de-odata si teritoriul acestor 
doua comune, se indreapta apot 
spre N., trece pe linga satul 
Ai-Orman, de la care st-a luat 
si numele, pe la doua kil. spre 
V. de cat. Hasanlar (al comunet 
Cirjilar), se indreapta apot spre 
V.-N.-V., direc^ie ce o {ine pana 
la varsarea sa in Dunare; uda 
com. Picineaga la miaza-noapte, 
si merge de se varsa in Dunare 
pe dreapta et, pu^in mat sus 
de comuna Picineaga. 

Cursul sau este mat bine de 
25 kil. de lung si prin aceasta 
este socotit printre principalele 
si pu^inele riurt ale plasit Macin 
si chiar ale jud. Tulcea; el este 
repede aproape de izvorul sau, 
facind 2 1 /* ni. pe secunda si mat 
la vale de s. Ai-Orman ist mic- 
sureaza iu^eala, facind 1 m. si mat 



Digitized by 



Google 



AITAN-DERE 



32 



ALACAPl 



pu^in chiar pe secunda, trece 
prin padurl pana la s. Ai-Orman 
si de aci pana la varsare numai 
pe cimpie intinsa ; malurile sunt 
in general rtpoase. 

Basinul sau este cuprins in 
partea despre N., (daca cuprin- 
dem intr'insul si pe acela al 
riulul Cerna, cu care se uneste 
la gura sa) intre o linie, ce de 
la gura sa trece prin mlastina 
din fa^a, si pe culmile dealurilor 
Bujor, Priopcea, Piatra-Ascu^ita, 
Megina, Daiaman-Bair, Almalia, 
David, Amzalii, Ciubucluc-Bair, 
Taslic-Bair, Topolog la miaza- 
noapte, si la miaza-zi intre dea- 
lurile Ghiologic-Bair, Canat-Cal- 
fa, Ghiun-Ghiurmes si Movila- 
Cazacilor. Suprafa^a sa este de 
220 kil. p. (sau 22000 hect.), 
cuprinzind doua par^I din cine! 
ale plasii Macin cu teritoriile 
comunelor : Picineaga, Coium- 
Punar, Cirjilar, Cerna, Satul-Nou. 

Afluen^iT sal eel mal insem- 
na$I sunt pe dreapta: valea 
Canat-Calfa si alte mal multe 
mid val repezl, ce pleaca din 
dealurile Ghiun-Ghiurmes si Ca- 
nat-Calfa; iar pe stinga valea 
Cirjilar, valea Hormular si piriul 
Cerna, eel mat insemnat, unit 
cu Valea-Ulmulul, valea Megina 
si valea Iaila. Fiind mal in tot- 
d'auna cu apa, el fertilizeaza lo- 
curile pe unde trece, dindu-le 
o rodnicie, ce rar se intilneste 
in aceasta plasa. 

Aitan-Dere, vale insemnata, in 
jud. Constanta, plasile Constanta 
si Mangalia, pe teritoriul comu- 
nelor rurale Tekirghiol si Mu- 
surat, sc desface din poalele 
apusane ale dealulut Tekirghiol, 
se indrepteaza spre miaza-zi, 
avind o direc^iune de la N. catre 
S., facind ast-fel ho tar intre pi. 
Constanta si Mangalia; braz- 
deaza partea sudica a plasii 
Constanta, partea nord-vestica 



a plasii Mangalia, partea apu- 
sana a comunel Tekirghiol si 
partea nordica a comunet si a 
satulul Musurat; are o lungime 
de 4 x \% kil. ; este taiata de dru- 
mul Tekirghiol-Musurat . si Ab- 
dulah-Tekirghiol. 

Aivalik-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Regep-Cuiusu ; se desface din 
dealul Cara-Peretlic-Artasi, se in- 
dreapta spre rasarit printre vaile 
Regep-Cuiusu si Calaigi-Ceair, 
intr'o direc^ie generala de la 
S.-V. spre N.-V., brazdind partea 
de la miaza-zi a plasii si pe 
cea nordica a comuneT; satul 
Regep-Cuiusul e asezat la poa- 
lele sale sudice; pe muchia sa 
trece si hotarul Dobrogel spre 
Bulgaria; el sta in legatura cu 
dealurile Sinir-Iol-Bair si Uzum- 
Mese-Sirti ; are 120 m. mal^ime; 
este acoperit cu fineturl si pa- 
durt, intre care insemnam pa- 
durea Catana. 

Ajiudeni, numire ce se ma! da 
sat. Agiudeni, din jud. Roman. 

Alacapi, sau Alacap sau Ala- 
capo, com. rur., din jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia; situata in 
partea centrala a jude^uluT, la 
24 kil. spre apus de orasul Con- 
stanta, capitala districtulul, si in 
partea rasariteana a plasii, la 1 2 
kil. spre rasarit de oraselul Me- 
djidia, resedin^a el, pe valea 
Carasu. 

Se margineste la rasarit cu 
c. Omurcea, pi. Constanta, la 
miaza-noapte cu c. Caratai, la 
miaza-zi cu c. Murfatlar, plasa 
Constanta si la apus cu c. Biil- 
biil si orasul Medjidia. 

Relieful soluluT este in gene- 
ral destul de accidentat de cul- 
mile: Medjidia, Docuzol si Endee- 
Cara-Chioi. Principalele dealuri 
carl brazdeaza comuna sunt : 



Docuzol-Bair cu virful Docuzol 
(108 m.) la N.-V. de satul 
Docuzol ; Docuzol-Bair, alt deal 
cu acelasl nume la rasarit de s. 
(cu virful Chiostel II 58 m.) ; 
Hagi-Cabul cu virful Ac-Balcic- 
Uba (59 m.) la N.; e prelungit 
prin interiorul comuneT cu dealul 
Chiostel cu virful Chiostel I, (76 
m.) ; dealul Medjidia (90 m.) la 
apus; Cara-Acic-Bair (1122 m.) 
tot la apus ; dealul Tasli Bair cu 
virful Alcapo (83 m.) la rasarit ; 
dealul Gherme-Bair (79 m.) tot 
la S.-E.; dealul Sis-Tirla (58 
m.) la rasarit, Horoslar-Bair (52 
m.) la N.'-E. ; si dealul $ancal 
(56 m.) la N. Aceste dealuri 
sunt acoperite mal toate cu 
semanaturl si finejurl. Movilele 
sunt numeroase si au servit ca 
puncte de orientare ; principa- 
lele sunt chiar virfurile dealu- 
rilor amintite mal sus; ele sunt 
raspindite in toate parole ; la 
ele mal adaogam movila Cara- 
Chioi (3 1 m.) la rasarit de satul 
Alacapi, dominindu-1, precum si 
valea sa. 

Hidrografia este reprezintata 
numai prin val, carl au apa nu- 
mai primavara si dupa ploile de 
toamna ; principalele sunt : va- 
lea Carasu sau Medjidia prin 
mijlocul comunel, venind de la 
S.-E. spre N.-V. ; ea poarta di- 
ferite sub-numin pe unde trece; 
asa, ia numele de valea Cara- 
cuius-Dere pana la s. Alacapi, de 
unde iapecel de valea Alacapi, si 
in urma pe eel de Carasu sau Me- 
gidia ; ea este larga si malurile 
au amfiteatru ; in ea se deschid 
vaile Alacapo ce curge sub nu-, 
mele de Horoslar-Ceair, de la 
E. spre V. ; valea Carataialceac, 
valea Chiostel unita cu valea 
Hagi-Cabul, toate pe dreapta ; 
piriul Docuzol cu malurile mla- 
stinoase, unit cu valea Docuzol- 
Ceair pe dr. se varsa in balta 
Medjidia sau Carasu; balta Ca- 



Digitized by 



Google 



ALACAPt 



3tt 



ALACAPl 



rasu cu vre-o cite-va insule se 
prelungeste pu(in si pe terito- 
riul comunel spre V.; e acope- 
rita cu stuf. 

Clima comunel este riguroasa, 
cu verl calduroase si ernl fri- 
guroase, fiind expusa vintulul 
dominant de rasarit ; rare-orl 
v}nturile aduc plol prin aceste 
regiunt, totusT clima e destul de 
sanatoasa. 

Catunele cart compun comuna 
sunt: Alacapi, resedinja, spre 
S.-E., in valea Carasu, la intti- 
nirea el cu valea Horoslar-Al- 
ceac; Chiostel in partea cen- 
trala, la 6 1 /a kil. spre N.-V. de 
resedin^a, in valea Chiostel, nu 
departe de balta Carasu; Do- 
cuzol spre N., la 10 kil. spre 
N.-V. de resedin{a, pe piriui Do- 
cuzol, Jntre ceie doua dealurl 
Docuzol ; mat avem apoT tirlele 
luT Caciula si Manase Ieciu la 
V2 kil. spre N.-E. de s. Docu- 
zol, tot pe piriui Docuzol. 

Instruc^iunea e reprezentata 
prin 1 scoala mixta de bae^I si 
fete, cu 10 hect. pamint, avind 
1 invafator cu 69 elevt inscrisl 
(40 baeflf si 29 fete), promovajl 
37 elevl; $coala e in cat. Do- 
cuzol. Sunt si 2 scoll musuimane 
alipite de geamiile din catunele 
Alacapi si Chiostel. 

Cultulreligios seexercita intr'o 
bis. crestina, cu hramul Sf. Dumi- 
tru, avind 10 hect. pamint de 
la stat, cu I preot, 1 paracliser 
si 1 cintaret ; mal sunt 3 geamil, 
in fie-care cat. cite una, avind 
cite 10 h. pamint si cite I hoge. 

Popula^iunea comunel este de 
318 fam. cu 1551 sufl., impar- 
{ita In modul cum urmeaza : 

Dupa sex: barbaflf 830, fe- 
me! 721, total 155 1. 

Dupa stare civila: necasato- 
ri{T 932, casatori^t 580, vaduvi 
38, divor^f 1. 

Dupa instruc^ie: stiu carte 51, 
nu stiu 1500. 



Dupa cetafenie : supusl streinl 
7, ceta{enl romint 1544. 

Dupa religie: crestint orto- 
doxt 1 142, mahometant 409. 

Dupa ocupa^iune: agricultorT 
259, comercian^I 8, industrial 
n'are, alte profesiT 43, total 310. 

Improprietari{i 66j, neimpro- 
prietaritl 11, total 678. 

Contribuabill 310. 

Suprafa^a comunel e de 10113 
hect., din cart 68 hect. ocupate* 
de vetrele sateior cu 3 1 1 case, 
9225 hect. ale locuitorilor, si 
820 hect. ale statulut cu pro- 
prietarif. 

Ocupa^iunile locuitorilor sunt: 

Agricultura, fiind in c. 259 
plugarl cu 161 plugurl, avind si 
25 masini de secerat, 4 masini 
de batut porumb, 1 34 grape de 
fier, 176 care cu bol, 57 caru^e 
cu cal, 142 pu^url, (1 in cimp) 
si 1 pod plutitor (in Docuzol). 

Industria este cea domestica, 
simpla; mal e in comuna o 
moara de vint (in Chiostel). 

Cresterea vitelor este iarasT 
o ocupafie principals ; sunt in 
conjuna 9 armasarl, 263 cat, 
339 epe, in minzt (total 813); 
7 taurl, 775 bol, 661 vacT, 391 
vi^el (total 1835); 7 magarT ; 
597 berbedf, 6220 01, 2588 miel 
(total 9405 ) ; 1 8 capre ; 268 pore! ; 
ma! toate se exporta. 

Comerciul este facut de 8 co- 
mercianfl, (7 carciumarT, 1 ba- 
can) ; e destul activ, se importa 
masint agricole, unelte de lucru, 
manufacturl si se exporta ce- 
reale, (orz, ovaz, secara, po- 
rumb), vite, lina, brinzeturl ; gara 
cea malapropiata este Murfatlar, 
la 5 kil. 

Budgetul e de in 5162 lei 
la ven. si 3989 1. la chelt, cu 
un excedent de 1 173 1., sunt 
310 contrib. 

Cat de comunica^ie sunt : c. 
f. Constanja-Cernavoda, prin va- 
lea Carasu, trece pe la 500 m. 



spre V. de s., care n'are sta^ie 
sau halta; drumul jude^ean Me- 
djidia-Cara Murat, trecind prin 
s. Docuzol; drumurl comunale 
ce uneau catunele Jntre ele ca: 
Caratai-Murfatlar, Tortanan prin 
Docuzol, Biulbiul prin Murfat- 
Turc, Medjidia direct, Constanta 
prin Murfatlar, Omuscea-Ha- 
sancea. 

Prin comuna., la V. si E. de 
s. Alacapi tree vaiul de piatra 
si eel de pamint ale luT Traian, 
(vezl la judef). 

Alacapi, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, cat. de resedin^a 
al comuneT Alacapi ; este asezat 
in partea rasariteana a plasil si 
cea estica a comunel, pe valea 
Alacapi si Carasu; este incon- 
jurat de dealurile Caraucic-Bair 
la V. (73 m -)» Horoslar-Bair (31 
m. cu movila Cara-Chioi) la E. 
si Tasli-Bair (S3 m.) cu movila 
Alacapi. Are o supraf. de 2834 
hectare, din carl 26 hectare o- 
cupate de vatra satulut cu 86 
case. 

Populafia sa e de 80 familil 
cu 279 sufl., ocupindu-se cu a- 
gricultura si cu cresterea vite- 
lor. La V. de sat trece c. f. 
Constan^a-Cernavoda si un val 
al lul Traian, iar la N.-E. alt 
val al lul Traian. 

Alacapi, movila insemnata, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, com. 
si clt. Alacapi, pe muchia dea- 
lulul Tasli-Bair, la 1 l /2 kil. de 
sat, cu 83 m. inatyime, domi- 
nind satul si valea Alacapi, va- 
lea Carasu, calea ferata; dec! 
un punct strategic important. 

Alacapi, vale, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, in c. si cat. Ala- 
capi, vine din dealul Horoslar- 
Bair, se indreapta spre apus, 
trece prin satul Alacapi, printre 
dealurile Tasli-Bair si Horoslar- 



5i0i2. Marelt Dicfionar GtograAc. 



Digitized by 



Google 



ALAH-UA1K 



34 



ALBA 



Bair, si se deschide in valea 
Carasu ; e taiata de valul mare 
de pamint al luT Traian. 

Alah-Bair, deal, in jude^ul Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. Tas-Punar si anume 
pc acela al cat. Baltagesti ; se 
intinde pe la nord-estul satuluT 
Baltagesti printre vaile Satis- 
Dere si Saragea-Dere, avind o 
direcjiune generala de la S.-V. 
catre N.-E. ; are o inal^ime maxi- 
ma de 204 m. pe care o ajunge 
in virful sau Saragea-Tepe. Este 
situat in partea scptentrionala 
a plasil si a com. ; vaile sale 
sunt stincoase si prapastioase. 

Alape^ul, canal, in insula Balta, 
pi. Ialomija-Balta, jud. Ialomi$a, 
teritoriul comunel Borduseani; 
alimenteaza lacul Alapejul. 

Alape^ul, lac, in insula Balta, pi. 
Ialomija-Balta, jud. Ialomija, te- 
ritoriul com. Borduseani ; este a- 
limentat prin canal ul cu acelasl 

nume. 

Al&uta, mic afluent al piriuluT 
Sabasa, jud. Succava. 

Alb (Izvorul-), sat, in jude^ul 
Ncam^u. (V. Izvorul- Alb). 

Alb, piriU, (v. Cracaul-Alb), piriu, 
in com. Cracaoani, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Neam^u. 

Alb (Izvorul-), pi rift, (v. Izvo- 
rul-Alb), in com. Buhalni^a, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neamju. 

Alb (Pirlul-), pirift, in comuna 
Hangul, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u, izvoreste din partea a- 
pusana a muntelul Table! (ra- 
mura CeahlauluT); curge sprc 
S.-V., formind in parte hotarul 
TransilvanieT, pan& la varsarea 
sa in pir. Pintec. 



Alb (Pirlul-), piriu, in c. Uscafi, 
pi. de Sus-Mijlocul, (v. Valea- 
Alba, piriu), curge in jude^ul 
Neamfu. 

Din inscrip^iunea ce se afla la 
manastirea Razboieni se vede, ca 
locul unde s'a dat razhoiul intre 
Turct si $tefan -eel-Mare pe atunct 
se numea Piriul-Alb. Piriul-Alb 
a dat numirea vaiet prin care 
el curge: Valea-Alba. Prin ur- 
mare Vornicul Ureche greseste, 
cind da a infelege ca Valea- 
Alba s'ar fi numit, pentru-ca 
poiana unde a fost batalia, s'ar 
fi nalbit de trupurile celor ple- 
ri{T (Letop. torn. I. pag. 151). 
Pe valea piriuluT pe care inscrip- 
{ia il numeste Piriul-Alb, in de- 
partare de o ora de la satul 
Razboieni, spre rasarit, linga s. 
Tupila^i, se afla o catuna raze- 
seasca, care si astazT se numeste 
Valea-Alba (v. manastirea Raz- 
boieni). 

Alb (Ptriul-), pirift, in com. Vina- 
tori-Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, 
izvoreste din mun^il Magura- 
SihleT, curge spre N. in jud. 
Neam^u; trecind pe la schitul 
Sahastria, in dreptul caruia se 
uneste cu Piriul-Negru. Numirea 
sa provine din pricina ca scur- 
gindu-se pe terenurT friabile de 
calcar, apele sale due pu Iberea 
lor alba in mare departare (v. 
Piriul-Negru). 

Alb (Isvorul-), ramurd de rnunfl 
(v. Isvorul-Alb, jud. Neamfu). 

Alba, sat, in com. Hudesti-Mari, 
pi. Prutul-de-sus, jud. Dorohoiu, 
cu 273 fam., 12 1 5 suflete. 

Asezarile satenilor sunt mat 
mult bune. Satenit improprieta- 
ri^iau4o8 hect., 18 aril pamint. 

Alba, v. Razboieni, jud. Neam^u. 

Alba, balta, intre bal^ile Lun- 



gu^a, Ulmul si Rotunda, in par- 
tea de S.-E. a com. Stanilesti, 
pi. Prutul, jud. Falciti. 

Alba, deal, numit si dealul Valea- 
Albiet, in c. r. Vagiulesti, pi. 
Vailor, jud. Mehedin^i. 

Alba, deal, in plasa Oras si in 
partea de miaza-noapte a com. 
Odobeasca, jud. R.-Sarat, aco- 
perit cu fine^e si izlazurl. 

Alba, fintind, pe mosia Havirna, 
com. Havirna, pi. Prutul-de-s., 
jud. Dorohoiu. 

Alba, fintind, pe mosia Pomirla, 
com. Pomirla, pi. Prutul-de-s., 
jud. Dorohoiu. 

Alba, pddure, pi. Munteluf, jud. 
Bacau, in com. Darmanesti. 

Alba, piriu in c. r. Imoasa, pi. 
Motrul-de-sus, jud. Mehedin^T, 
trece in hotarul Corcovef. 

Alba, piriU, incepe din mosia 
d-luT Viisoreanu, com. Colonesti, 
pi. Vedea-de-j., jud. Oltul, curge 
de la N. la S. distanfa cam 300 
m., apot face o intorsatura iar 
la N. si alta la S., si se uneste 
cu girla Gruiul-Mare, tot m ra- 
ionul com. Colonesti. 

Se numeste Alba, pentru-ca 
pamintul pe unde trece este alb. 

Alba, piriU, pe teritoriul comunet 
Racoasa, jud. Putna, plasa Za- 
brauji, eel mal mare afluent al 
$usi^ei; e format din 3 pirale: 
Alba, Limpejioara si Piriul-Vir- 
lanulul; se varsa in $usi^a, intre 
satele Racoasa si Gogoiul. 

Alba, //>/#, in pi. Oras, c. Odobea- 
sca, izvoreste din jud. R.-Sarat, 
dealul Alba, se indrepteaza de la 
N. spre S., udind com. in partea 
de miaza-noapte si se varsa in 



Digitized by 



Google 



ALBA 



35 



ALBELE 



riul Rimna, mal sus de catunul 
Mahriul, dupa un curs de 7 kil. 

Alba, ripd, com. Valeni-de-Munte, 
jud. Prahova. 

Alba, vale, in com. rur. Vagiu- 
le?ti, pi. Vailor, jud. Mehedin^i. 

Alba, vale, in com. rur. Inoasa, 
plasa Motrul-d.-s., jude^ul Mehe- 
din^i. 

Alba, vale, (v. Valea-Alba), jud. 
Neam(u. 

Alba, vale, izvore$te de la V. de 
comuna Predealu, plaiul Pele- 
sul, jude^ul Prahova, de sub 
poalele muntelut Caraiman, cur- 
ge de la V. spre E. $i se varsa 
in riul Prahova, pe {annul dr., 
in dreptul cat. Bu^teni. 

Alba, vale neinsemnata, in plasa 
Ora$, c. Odobeasca, jud. R.-Sa- 
rat, In partea de miaza-noapte 
a eT, pe fundul careea curge pi- 
riiasul Alba. 

Albd (Balta-), com. rur., jud. 
R.-Sarat. (V. Balta-Alba). 

Alba (Mo vila-), movild, judeful 
Braila. (V. Bordeiul- Verde). 

Albi, (v. Valea-Alba), loc izolat, 
in com. Ctrligi, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u. 

AlbS (Movila-), movild, in pi. 
Borcea, jud. Ialomifa, spre N. 
de satul Calarasi-VechT. 

Alba ( Valea-), vale, pe care este 
asezata c. Bucovaf, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj. si in care se afla 
cetatea Jidova. (V. a. n.). 

Alba (Piatra-), cdtun al com. 
Odaile, jud. Buzau, situat intre 
izv. Posobeasca $i Gortea. Are 
230 loc. si 54 case. 



Alba (Piatra-), colind, in com. 
Trestia, jud. Buzau, pe care o 
desparte de com. Pirscovul. 

Alba (Piatra-) sau Rupturile, iz- 

vor, in com. Odaile, jud. Buzau, 
incepe din c. Piatra- Alba si se 
scurge in Muratoarea Posobes- 
tilor. 

Alba (Ripa-), colind, in c. Min- 
zalesti, jud. Buzau, facind hotar 
despre c. Manesti. Este formata 
din paminturl albe ; are pu^in 
islaz pe poale. 

Alba (Ripa-) sau Ruptura, co- 
lind, in c. Laposul, jud. Buzau, 
acoperita de huma si pu^ina 
verdea^a. 

Alba (Ripa-), colind, in c. Vis- 
pesti, cat. Valeanca, jud. Buzau, 
formata din paminturT albe. 

Alba (Ruptura-), colind, in c. 
Panataul, cat. Diculesti, jud. Bu- 
zau, acoperita cu padure. 

Albe (Pietrele-), colind, in c. 
Beceni, cat. Gura-Oci, jud. Bu- 
zau; islaz de vite. 

Albe (Pietrele-), munte, in com. 
Gura-Teghi, cat. Lunca-Vascu- 
lut, jud. Buzau, face hotar des- 
pre com. Nehoias. 

Albe (Pietrele-), sorginte de ape 
miner., in care predomina sulful, 
in c. Gura-Teghi, cat. Lunca-Vas- 
culuT, jud. Buzau. Nu se poatc 
utiliza din cauza departarcT si 
a salbaticiel loculuT. 

Albeanul, sat, din com. rur. Pir- 
lita-Sarulesti (v. a. n.), pi. Ne- 
goesti, jud. Ilfov, asezat in nistc 
locurt smircoase, spre V. de 
Pirlita. Are o suprafafa de 900 
hect, proprietate a D-lut Man- 
ciulescu, din carl se cultiva 450 I 



hectare (175 ramin sterpe, 75 
islaz si 200 liect. padure). 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Popula^ia lul e de 46 loc. 

Numarul vitelor marl e de 102, 
si a celor micT de 573. 

Albeasca, sat, cu 13 fam., jud.. 
Arges, pi. Pitesti, face parte din 
com. rur. Galasesti. (VezI acest 

nume). 

Albeasca, movild artificiala, in 
pi. Gradistea, com. Ciineni, jud. 
R.-Sarat, linga catunul Plasoiu ; 
pe dinsa sunt doua crucT de 
piatra. Din batrinT se spune ca 
niste ciobanT calatorind cu tur- 
mele lor prin aceasta plasa, si po- 
posind aci, au fost surprinsT de o 
furtuna; unul din et fiind tras- 
nit, ceMaltl il ingropara, \\ ri- 
dicara aceasta movila deasupra 
mormintuluT, precum si doua 
crucT de piatra; el numindu-se 
Albulesti sau Albesti, si mo- 
vila a fost numita de popor Al- 
beasca. 

Albei (Dealul-), deal, se intinde 
la N. c. Osesti, pi. Stemnic, jud. 
Vasluiu, despar^ind teritoriul a- 
cestcl com. de acel al comuncl 
Buda-Rafaila. 

Albele, sat, plasa Tazlaul-d.-j., 
jud. Bacau al com. Barsanesti, 
situat in valea piriuluT Albelor, 
la o departare de 7100 m. de 
satul Barsanesti (scoala). In anul 
1 89 1, din acest catun, a ur- 
mat numat 2 bac^T la scoala, din 
22 copiT in virsta de scoala. 
Are o biserica de ritul ortodox, 
cladita pe la 1863 de caluga- 
rul Ioachim ; este deservita de 
2 cintare^T si de preo^if satelor 
de prin prejur. CirciumT are 2. 
Capl de fam. sunt 93, sufl. 303. 
Animale sunt: 11 cat, 214 vite 
cornute, 5 porcl. 



Digitized by 



Google 



ALBELE 



36 



ALBENI 



Albele, lac, in pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomija, se intinde pe te- 
ritoriul com. Cocargea si Du- 
des ti. 

Albele, mosie, plasa Tazlaul-d.-j., 
jud. Bacau, din com. Barsa- 
nesti, care avea par^T razesestT. 
Despre aceasta mosie Th. Co- 
drescu, ne da urmatoarele date: 
(Buchimul Romin, anul I, 1875, 

pag. 34). 

«In aceasta mosie eraii razes! 
si Postelnicul Costache Ciocirlie 
cu at luT, cart la anul 1 840 s'au 
judecatpentru impresurarea par- 
{ilor lor din acel hotar cu casa 
raposatulul Hatman Constant! n 
Paladi ; au par£T si sfintele ma- ' 
nastirl Berzun^ul, Raducanul, Bi- 1 
sericani si atyl mat multf razes! 1 
si partasT in ea ; avea sat cu o 
biserica, un preot, dot dascall, 
trel nevolnict, doua vadane, pa- 
tru slujbasl volnict, pe linga 
mosiile Bratila, Poiana-Berzunjul 
si altele cu un numar de ioloc.» 

Albele, trup de mope, nelocuit, 
proprietate a statulul, pendinte 
de com. Tangirul, pi. Calnistel, 
jud. Vlasca; se arendeaza im- 
preuna cu Tangirul si Miraul 
pe prejul de 14700 let pe fie- 
care an. Albele are cu dinsa si 
trupurile Manaful si $ialiul. Aci 
este o padure cu suprafa^a de 
400 hect. Depinde de ocolul 
silvic Ghimpa^i. 

In 1882 s'a improprietarit un 
numar de 19 ioc. insurant, luind 
suprafa^a de 250 hect. 

Albele, munte, situat la hotarul 
TransilvanieT, in prelungirea m. 
Pietraria si Straja, pe cuprin- 
sul com. Calugarcni, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Xeam^u. Are o 
inal^ime de 1600 m. Se maT nu- 
meste Obcina-Albilor. 

Albelor (Pirlul-), piria, pi. Taz- 



laul-tf.-j., jude^ul Bac&u, care 
izvoreste din muntele Pravila, 
curge prin com. Barsanesti si 
se varsa la s. Poiana, din com. 
Tirgul-Valea-Rea, d'a dreapta 
Tazlaulul-Mare, dupa ce s'a in- 
carcat cu apele piriiasuluT Pre- 
luca. 

Albene§ti, sat, jud. Arges, pi. 
Oitui, pendinte de com. rur. 
Launele-d.-j., (v. acest nume). 

Albeni, com. rur., din pi. Ama- 
radia, jud. Gorj, situata la S. 
plasiT, pe vaile CilniculuT si Gi- 
lortuluT, precum sr pe dealul 
Prunes til or, la o di stanza de 
25 kilom. de capitala judetuluT. 
Se limiteaza la N. cu com. Ben- 
gesti si Negoesti, la S. cu com. 
Barzeiul-de Gilort, la r$sarit cit 
com. Barzeiul-de-Padure si la a- 
pus cu com. Bobu. 

Aceasta com. se compune din 
cat. Albeni, Mirosloveni si Pru- 
nesti. 

Intinderea sa este de aproape 
2000 hectare, din can 1500 
ale loc, cart in cea mat mare 
parte sunt mosnenl, iar restul 
ale proprietate! ; din aceasta su- 
prafa^i: 335 hect. sunt padure, 
998 hect. araturf, 44 viT, 625 
pasune si livezT. Are o popula- 
te de 320 fain., 1896 sufl., sunt 
285 contribuabilf. 

LocuitoriT se ocupa cu agri- 
cultura, cresterea vitelor, cultura 
viilor si a livezilor de prunT. 

In aceasta com. sunt 4 bi- 
sericT, dintre cart una de peste 
500 ant, deservita de 3 preo^I, 3 
cintarepf; sunt 7 morT, 18 fin- 
tinT, 3 circiumT. LocuitoriT po- 
sed 57 plugurt, 130 care cu 
boT, 1 caru^a cu cat, 11 16 vite 
mart cprnute, 89 cat, 9 bivolT, 
968 01, 489 porci, 337 capre. 

Venitul com. este de 1393 
1. 33 b. si cheltuelile sunt de 
1332 1. 44 b. 



Prin comuna tree soselele : 
Zorlesti - Albeni , Bengesti - Al - 
beni; riul Gilortul si piriul Cal- 
nicul. 

Albeni, sat, plasa Bistri^a-d. -j., 
jud. Bacau, al c. Valea-Seaca. 
Se gaseste situat linga satul 
Valea-Saca (scoala). Are 59 cap! 
de fam. si 211 sufl. Sunt 105 
vite cornute si 35 porci. 

Albeni, catun, jude^ul Gorj, face 
parte din com. Albeni (v. acest 
nume); e situat intre riul Cilnicul 
si Gilort si chiar la confluenja lor. 

Are 150 fam. cu nil sufl., 
1 34 contrib. ; 2 biserici, cu 1 
preot si 1 cintarej. 

Suprafa^a sa totala e cam de 
1350 hect. 

Are 7 fintinT. 

Locuitoril posed 512 vite mart 
cornute, 33 cat, 380 01,-182 
capre, 213 rimatorl si 9 bivolT. 

Mat posed 74 care cu boT, 
35 plugurt si 17 stupl. 

Notice Istorice. In interiorul 
acesteT comune, pe platoul nu- 
mit Cimpul-Mare, se afla mal 
multe movile, in carl s'au" gasit 
ghiulele de tunurl, de unde cre- 
din^a ca ele ar fi servit ca for- 
tifica^iunl in timpul unor rez- 
bele pctrecute acolo in trecut; 
iar pe sesul ce. se intinde pa- 
ralel cu riul Gilort, spre apusul 
comunel, se afla o ruina, ridi- 
cata peste 2 metri d'asupra so- 
lulut si in diametru de peste 20 
metri, construita din pietre si 
caramida cu var, aci s'au ga- 
sit oseminte de om si diferite 
obiecte de fier, precum : arme 
vechl, roate de caru^e, etc. De 
la aceasta ruina spre S., para- 
lel cu Gilortul, se afla sub sol 
o cale asternuta cu pietre, pe 
linga cart se afl& sfaramaturt 
de pietre si caramizl; acestea 
4 atesta ca ruina ar fi fost un 
monument, de la care pleca acea 



Digitized by 



Google 



ALBENI 



37 



ALBESTI 



cale spre S., pe ale caref laturl 
se vede ca ar fi existat locuin^e 
omenestf. Nu se stie timpul 
existence! acestora ; se zice tnsa 
ca acolo ar fi fost un oras, 
poate chiar din timpul Roma- 
nilor. 

Albeni, mope, plasa Bistrtya-d.-j., 
jud. Bacau, din c. Valea-Seaca, 
parte a satenilor si parte a pro- 
prietaruluT. 

Albeni, pise de deal, plasa Bis- 
trifa-d.-j., jud. Bacau, c. Valea- 
Seaca, de linga s. Valea-Seaca, 
secfia Albeni. 

Albeni, vale, plasa Bistri{a-d.-j., 
jud. Bacau, c. Valea-Seaca, care 
se inclina spre piriul Valea-Saca. 

Albert, deal, plasa Trotus, jud. 
Bacau, situat in apropiere de 
Grozesti ; aci se gaseste sare la 
supraf. pamintulul. 

Albert, padure^ (plasa Trotus, jud. 
BacaQ), din c. Grozesti. 

Albesti, com. rur., in pi. Cimpulul, 
jud. Buzau, situata la S.-E. de 
orasul Buzau si la o distanfa de 
22 kil. de dinsul, pe ambele ma- 
lurT ale riulul Calmajuiul. Limi- 
tele sale sunt : La N., incepind 
din movila Ciovliculul, se mar- 
gineste cu hotarul mosiel Bentu 
(com. Tabarasti), Minzul si Cal- 
darusea (com. Cilibia), se intin- 
de pana in pilcul de padure 
Tufele-Lupascu, de unde se 
lasa in jos, limitmdu-se spre 
E. cu Movila -PopiT si mosia 
Juguiatul, pana da in hota- 
rul mosiel Meteleul-Lipanesc ; 
la S. merge cit-va tot pe ho- 
tarul mosiet Lipaneasca, apot 
o ia pe hotarul mosiel Rotun- 
da-Mitropolie! (com. Bradeanu), 
atinge pu^in mosia Margineanu- 
Valeanca si se urea in sus, li- 



mitindu-se spre Vest cu -hotarul 
mosiel Bradeanu si Smeieni, 
pana da in albia Calma^uiuluT, 
trece riul si o ia pe hotarul 
mosiel Maxenul-Virtoapele pana 
in movila Ciovliculul. 

Suprafafa sa este de 5940 
hect. din care 4669 arabile, 389 
padurt, 173 finea^a, 625 izlaz 
si 84 loc sterp. 

Propriety! mat insemnate, a- 
fara de pamintul posedat de loc, 
sunt: Albesti sau CacaJe^i, Co- 
tuna sau Cal^una, Udafi-Minzu 
sau Salcianca, Uda^i-Mtnzu sau 
Rasideasca, Udati-MarT sau Ni- 
culeasca, Valeanca cu Tufele- 
Cotunet si Albesti-StatuluT. Te- 
renul e ses, accidentat pu^in 
de malurile Calmajuiulur ; pa- 
mintul e fertil si accesibil tu- 
turor culturilor, mal cu seama 
porumbulut si orzulul ; se mal 
cultiva : grid, secara, meiu si 
rar rapija, precum si plante 
din mica cultura, in specie ci- 
nepa. 

E bogata in vite, care ser- 
vesc nu numal pentru munca, 
dar si pentru corner^. Sunt 609 
bol, 468 vacl, 214 vijet, 9 bi- 
volt, 280 caT, 208 epe, 22 
minzl, 2870 ol, 2 capre, 5 a- 
sinf si 235 porct. Stupl 31. 
Industria e limitata numal la 
trebuinjele casnice si in cit- 
va la cultura viermilor de ma- 
tase. Cultura albinelor e negli- 
jata, fiind numaT 31 stupt. Are 
o moara cu aburt si 4 stine: 
2 pe mosia Albesti si 2 pe mo- 
sia Uda^i-Mart. Com. e pusa in 
contact cu Buzau prin soseaua 
Albesti-Buzau, prin ^intesti, pre- 
cum si cu diferite com. circum- 
vecine, fie prin drumurl natu- 
rale, fie prin cat vecinale-com. 
Transportul productelor se face 
prin gara Cilibia. 

Aceasta com. e fonnata din 
catunelc Albesti, Caljunasul, Co- 
tuna, Uda^i si Lucieni. Popula- 



fia sa este de 1580 loc. din 
carl: barba^t insuratf 344, ne- 
insuratf 37, vaduvl 6, baetf 379; 
iar feme! maritate 344, vaduve 
32, fete 438, care traesc in 310 
case. Strain! sunt : 2 greci si 1 
izraelit. Meseriast sunt: 5 fie- 
rarl, 1 masinist si 4 dulghert. 
Media nasterilor e de 57, a dece- 
selor de 29, a casatoriilor de 9. 
Populafia creste deel cu o me- 
dic anuala de 28 sufl. 

Sunt 292 contribuabill, din 
carl 18 comercianp, 17 rominl 
si 1 strain. Stabiltmente sunt 
17. Venitul caselor 1920 1., taxa 
proportionals 96 lei. Venitul 
fonciar: 93240 1. Darea cailor 
de comunica^ie 1752 1. ; paten- 
ts 597.50; fonciera 1. $367.60. 
Total fiscal 1. 77 l 7- lo > perce- 
perea let 771.71, jude^ene let 
2045.62; drumurl let 857.21; 
comunale 1. 2045.62; comerciale 
1. 49.45. Total general 1. 13486 
ban! 81. Budgetul com. e de 
5 1 10 lei. 

Com. are o scoala de baeflf 
in comuna Albesti frecuentata 
de 35 elevl. Carte stiu 126 
locuitorf. Are 2 biseric! in ca- 
tunele Albesti si Udafi : Sf. Ni- 
colae si Sf. Dumitru, cu 2 pre- 
o\l 2 cintareflf si 1 paracliser. 
CirciumI sunt 10. Casele lo- 
cuitorilor sunt curate si. con- 
struite cu oare-care ingrijire. 
Aspectul com. e placut, clima 
sanatoasa, dar expusa vinturi- 
lor si adesea secetel. 

In padurea Albesti, situata 
pu^in mat la S. de com. Al- 
besti, a fost in 1 808 o crincena 
lupta intre TurcT si Rust. For- 
tifica^iunile ridicate in padure 
se vad si asta-zl. 

Albesti, com. rur., in partea dc 
S. a pi. Crasna, jud. Falciu, for- 
mata din satele: Albesti, Gura- 
Albesti si tirgusorul Docolina ; 
la o distan^a de 26 kil. de ca 



Digitized by 



Google 



ALBESTI 



:i8 



ALBESTI 



pitala judefuluT, cu o popula^iune 
de 433 fam. sau 1906 sufl. din 
care 422 contribuabilT. 

Intre loc. sunt vr'o 20 fam. 
evrel, stabiii^T in tirgusorul Do- 
colina. 

Pe partea de V. a com. trece 
calea nationals si calea ferata 
Vasluiu-Birlad, si riul Birlad pe 
hotar. 

Are 1 scoala si 2 bisericicu 
2 preo{T si 2 cintaie^T. 

Vite: 1247 vite cornute, 168 
caT, 458 or si 566 porcT. 

Albesti, com. rur., in plasa Ialo- 
mi^a-Balta, jud. Ialomi^a, este 
situata pe partea dreapta a riu- 
lui Ialomtya, intre com. Poiana 
si Marulieni si se intinde din 
riul Ialomi^a, pe cimpia Baragan, 
pana mai spre S. de linia fe- 
rata Bucuresti-Fetesti, pe o su- 
prafa^a de 9450 hect., din cart 
50 hect. padure. Pe teritoriul 
com. se afla patru mosiT : Bu- 
esti, proprietate a statuluT, cu 
4500 hect., fosta pendinte de 
manastirea Cernica, arendata 
pe periodul 1883 — J ^93 cu su ~ 
ma de 40100 let; Albesti cu 
3700 hectare, Batalu cu 850 
hect., si Zamfiroaia cu 400 h. 
sunt proprietary particulare. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt improprietari^T pe terito- 
riul comuneT 120 loc; 214 se 
g&sesc fara proprietafT. 

Com. este formats din satele : 
Albesti, Buesti, Batalu si So- 
coalele, cu resedin^a primariei 
si a judecatorieT in satul Al- 
besti. 

Popula^iunea in 1890 era de 
2561 loc. cu 530 cap! de fam. 
si 2031 membri de fam., sau 
1300 barbafT si 1261 feme!. 
Dupa na^ionalitate : 2552 Ro- 
minT, 5 GrecT, 2 BulgarT si 2 
German!. Dupa religiune: 2559 
crestinT ortodoxl si 2 catolict. 
Dupa profesiune : 638 agricul- 



torT, 6 meseriasT, 17 comercianfy 
9 profesiunT libere, 20 munci- 
torl si 20 servitorl. Cu stiin^a 
de carte se gasesc 129 per- 
soane, iar 2432 nu stiu a scrie 
si citi. 

Vite : 560 cal, 400 boT, 2800 
01 si 750 porci. Budgetul la veni- 
turT era de 7806 1. si la cheltuelT 
de 6787 I. Instruc^iunea in com. 
se preda in 5 scoale, din carl 
o scoala de bae{T si una de 
fete se afla in satul Albesti, o 
scoala de bae^T si una de fete 
in satul Buesti si o scoala mixta 
in Socoale, avind 3 invafatorT 
si 2 inva^atoare. 

Sunt doua bisericl cu cite 
patru preopf si patru cintare^i, 
platiflf de comuna cu 620 lei 
anual. 

Pe la capatul de S. al teri- 
toriulul com. trece calea ferata 
Bucuresti-Fetesti . 

Albesti, com. rur., pi. Dimbovi^a, 
jude^ul Muscel, 7 kil. departe 
de Cimpulung. Este situata pe 
malul sting al riuluT Bratia si 
pe valea numita «Strigoiul». 

Se compune din 2 catune : 
Albesti si Cindesti, avind o po- 
pulate de 894 loc. (462 barbaJT 
si 432 feme!) cu 217 c. de fam., 
carl traesc in 217 case. 

Aci a fost inainte vreme re- 
sedin^a plaiulut Nucsoara. 

Aceasta comuna se margi- 
neste la E. cu com. Voinesti, 
la V. cu com. Nucsoara, la S. 
cu com. Godeni si la N. cu 
mun^iT comuneT Nucsoara, ne 
mat fund in aceasta direc^iune 
nicT o comuna pana la hotarul 
TransilvanieT. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura; mare parte sunt pic- 
trarl, dogarl si scindurarl. 

Ei au pentru trebuin^ele lor 
casnice: 460 bol, 330 vacT, 16 
taurT, 158 vi^eT, 1640 01 si ber- 
becT, 284 capre si 205 porct. 



Budgetul comuneT se urea la 
191 7 I. ven. si 1824 1. chelt. 

In jurul comunei se afla li- 
vezT, fine^e si pad. acoperite cu 
fag, mesteacan, anin, plop, etc. 
. Are trelmun^T: Boldul, Voivoda, 
Oblrsa, carT aparjin numaT a- 
cesteT comune ; in top se afla 
stine, unde se fabrica brinza. 

Riul Bratioara (v. a. n.) trece 
pe la E. de cat. Cindesti si 
Bratia pe marginea de V. a el. 
Pe riul Bratioara sunt in raio- 
nul comuneT 4 ferastrae si 1 
moara; iar pe Bratia sunt 13 
ferastrae si 1 moara. In aceste 
ferastrae se tae lemne de brad. 

In cat. Albesti loc. sunt mos- 
nenT si poseda pamintul prin 
mostenire, din mosT-stramosT ; 
iar eel din cat. Cindesti s'au 
improprietarit, in anul 1 864, pe 
proprietatea statuluT, Berevoesti. 

Comuna se intinde pe o supra- 
fa^a de 690 hectare. Printr'insa 
trece soseaua comunala, care sta 
in legatura cu orasul Cimpulung. 

Bilciu la 15 August. 

Are o bis. fondata de loc. 
comuneT, deservita de 2 preo^T 
si 1 cintare^; o scoala mixta. 
Cu intre^inerea scoaleT, statul 
cheltueste 1404 1. anual. 

In raionul comuneT sunt 3 iz- 
voare cu apa minerala, carT con- 
^in mult iod, si 14 cariere de 
piatra, din care se exploateaza 
o piatra de o structura groso- 
lana, dar cu bobul. foarte strins, 
in cit formeaza o piatra excelenta 
pentru construct si chiar pen- 
tru sculptura. Cu acest calcar 
numulitic dela Albesti s'a con- 
struit la inceput, si s'a restaurat 
chiar acum in urma, celebra 
manastire Curtea-de-Arges. Pia- 
tra de Albesti serveste azT la 
construe^! de podurT si alte edi- 
ficiT. La aceste cariere lucreaza 
peste 100 lucratorT, Italien! in 
cea maT mare parte. 

Carierele de piatra de la Al- 



Digitized by 



Google 



ALBESTI 



30 



ALBESTI 



besti eraii cunoscute si exploa- 
tate inca din vechime ; ast-fel 
se stie ca manastirea Cur^il-de- 
Arges, a fost claditS de Neagoe 
Basarab (la tnceputul secoluluT 
alXVI-lea) cu piatra din Albesti. 
In Condica VisterieT, 1694 (e- 
di^ia Aricescu), pag. 39, citim: 
«23Va talen s'au dat pietrarilor 
de la Albesti pentru niste pietre 
ce ati taiat de treaba caselor 
DomnestT ...» 

Pe locul numit Plaiul-Bise- 
riceT se zice, ca a fost a$ezat 
in vechime s. Albesti. La Si- 
listea, loc izolat, se crede ca a 
existat un sat, pe care Tar fi 
daramat TatariT. Atit la Plaiul- 
BisericiT, cit si la Siliste, se vad 
mine de bisericT. 

Albesti, com. rur. t pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt, compusa din 5 catune : 
Linia-Mare, Craciunesti, Miha- 
esti, Valea-VaT-de-El si Valea- 
Seci. 

Este situata pe Dealul-Mare 
si Dealul-Mihaesti si pe vaile : 
VaT-de-ET si Gugu. 

Are o popula^iune de 1684 
loc. (868 barbap, 816 femeT); 
400 c. de fam., 380 contrib.; 
sunt 372 case de locuit. 

In comuna sunt doua bis. (la 
Gura-Seci si VaT-de-ET) deser- 
vite de 3 preofT, plati^I de com. 

Ocupafiunea de capetenie a 
locuitorilor e agricultura. Sunt si 
2 rotarT si 10 dulgherT. ET desfac 
produsulmunceT lorlaDragasapi, 
CJmpul-Mare si Dobrotinetul. 

LocuitoriT sunt mosnenT, afara 
de 4, carl s'au improprietarit la 
1864, pe mosia Lereasca, din- 
du-li-se 10 hectare. El au 30 
ca! si epe, 1027 ot, 314 porcT. 

Suprafaja comuneT e de 2900 
hect. 

$coala dateaza cam de 5 5 anT. 
Cu intrejinerea el, statul chel- 
tueste anual 1080 lei. fjtiii carte 
40 barba^I si 1 femee. 



Cind recolta e buna, se fabric^ 
aci in termen mijlociu I OOO d. 
1. JuicS si 800 d. 1. vin. 

Pamintul nu e prielnic la toata 
cultura. Sunt in comuna cam 
140 merT, 80 perl, 300 duzt, 
100 ciresT, 5000 prunT. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumart. Veniturile comunel se 
urea la suma de 5132 lei si 
chelt. la 5100 let. 

O singura sosea 'I Inlesneste 
comunica^ia cu c. Corna^elul. 

Girlele Seaca si VaT-de-ET ud& 
c. Albesti dela N. la S. 

Se margineste cu comunele : 
Corna^elul, VaT-de-ET, Poborul, 
Radesti, Ibanesti si Urluiasca. 

Aceasta comuna s'a infiin^at 
pe la anul 1700, din loc. venial 
de peste Olt, mai ales din Vil- 
cea si Romanat'i, padurile si vaile 
de aci servindu-lc de ascunza- 
torT, in vremurT de nevoT. 

Albesti, com. rur. y in pi. Tirgu- 
luT, jud. Teleorman, situata pe 
Valea-VezeT, la punctul unde se 
impreuna aceasta vale cu Valea- 
Burdei sau a Zbirglezet, la dis- 
tant de 13 kilom. de Rosiori, 
21 de Alexandria si 44 de re- 
sedin^a. Limitele sale sunt: la 
N. comunele Dulceanca si Meri- 
Goala, incepind din hotarul celeT 
d'intiiu, luind direc^iunea spre 
V., printrevilcelele care formeazS 
hotarul com. Meri-Goala, de aci 
spre S. il formeazi aibia VezeT 
si piriul Baracea care o separfi 
de com. Peretul, sue la deal 
spre E. pe hotarul mosiel P&- 
rul-Rotund, de unde apoT se 
injug£ iarasT cu hotarul Dul- 
cencel spre N. 

Comuna este asezat£ intr'o 
pozifiune foarte frumoasa, pe 
deal, dominind toat& lunca VezeT 
spre Alexandria si Rosiori. In 
partea despre apus, pe dealul 
numit al lul Panait, in depa>- 
tare ca de I kil. de comunS, se 



vad si astazT urmele uneT inta- 
riturl, ocolita cu san{, lungeLca 
de 60 m. si inalta de vre-o 3 
m., pe linga care, cu ocaziunea 
ariturilor, se gSsesc fragmente 
de caramida, virfurl de sageflf 
si alte unelte de razboiu. 

Suprafa^a sa este de 11 20 
hect, din care 570 arabile, 15 
padure, 80 fine^e si livezl si 55 
vil. Locuitoril improprietari^I 
dupa legea rurala sunt in nu- 
mar de 117, pe o intindere de 
550 hect. 

Numarul vitelor: 84 cat, 423 
vite cornute man, 1235 vite 
cornute mid si 92 porcT. 

Cat de comunicafie are : so- 
seaua vecinala, care o pune in 
leg&turS cu comunele Dulceanca 
si Nenciulesti. 

Populajiunea este de 974 sufl. 
din care 168 cap! de fam., 27 
neinsura^T si 7 vaduvT. Numarul 
caselor este de 272. 

Comuna are 208 contrib. , 
din care 129 platesc impozitul 
funciar, 167 caile de comuni- 
ca^ie, 2 patenta si taxa propor- 
^ionala. Venitul anual al com. 
este de 1705 leT, din care 586 
zecimf comunale si restul din 
accize si alte veniturl. 

Biserica are un preot si un 
cintire^. 

Albesti, sat, din partea de N. a 
com. Buimaceni, pi. Jijia, jud. 
Botosani, situat pe {armul sting 
al JijieT. 

Mosia se intinde pe valea JijieT 
si dealurile din dreapta in stinga 
JijieT, parte cimp, parte p&dure ; 
are o suprafa^a de 3493 hect. 

La suprafa^a satuluT Albesti, 
se numarS si suprafa^a catunuluT 
Capul-PadureT din c. Buim&ceni. 
Are o populate de 266 fam. cu 
889 sufl.; are o bisericS de lemn 
cu I preot si 2 cintare^T si o 
moara de ap&. In acest catun 
sunt 538 vac! si boT, 134 cat 



Digitized by 



Google 



ALBESTI 



40 



ALBESTI 



marl si micT, 2096 ol, 140 porcT 
si 80 stupt. Sunt S circiume, 7 
comercian^T si 3 meseriasi. 

Albesti, sat, pi. Ocolul, comuna 
Simnicul, jud. Dolj, cu 457 sufl., 
227 barba^I si 228 femel, are 
93 case si 16 bordee. Este si- 
tuat pe malul sting al Amara- 
diel, la 3400 m. spre S.-V. de 
Simnicul-d.-s. In sat este o scoala 
al carui local este construit din 
caramidadin fondurile comunel; 
func^ioneaza din 1889, avind un 
singur inva^ator. $tiu carte 3 
barba^I si 2 feme!. 

In sat este o biserica fondata 
de locuiton, cu hramul Sfin^il- 
Voevozl, deservita de un preot 
si un cintare^. 

Locuitorii poseda 25 cai, 105 
bol si vacl, 4 bivolT, 104 ot, 75 
capre. 

Albesti, sat, in partea de N. a 
com. Albesti, pi. Crasna, jud. 
Falciu, situat pe valea piriulul 
Stras.iic; este resedin^a comunei. 
Are o scoala infiintata in anul 
1868, 2 bisericT cu 2 preo^I si 
4 cintarefl; una din ele are o 
vechime de 200 ant, iar acea 
de la cimitir e facuta in 1875. 
Proprietatea mosiel este a lo- 
cuitorilor vechT razesl, care se 
ocupa si cu lucrarea viilor si a 
livezilor. 

Albesti, sat, in pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomifa, pendinte de com. 
cu acelasl nume, este situat de- 
a-lungul coastel de N*. a Ba- 
raganuluT pe malul drept si la 
departare de I kil. de riul Ialo- 
mi^a. Pe teritoriul satulul sunt 
3700 hect. pamint arabil si 50 
padure. 

In acest sat se afla resed. pri- 
mariel com. Albesti si a judec. 
comun., o bis. la care servesc 
2 preo^T si 2 cintarepf. Instruc- 
^iunea se preda in 2 scoll pri- 



mare rurale, 1 de bae^I cu I m- 
va^ator retribuit de stat si com. 
si 1 de fete cu 1 inva^atoare 
retribuita de comuna. Localul 
scoalel este construit de com., 
a costat 5000 1.; serveste atit 
scoalel de baejl cit si celei de 
fete. 

In sat se afla o moara cu a- 
burl. 

Albe§ti cu Scor^e§ti, sat, in c. 
Braesti, plasa Cirligatura, jud. 
Iasi ; e asezat pe valea piriulul 
Ciorbolea (v. a. c.) ; e format 
din doua razasil vechl, al ca- 
rora teritoriu s'a alipit in urma 
la mosia Braesti (v. Braesti, s.), 
cu care asta-zl formeaza un sin- 
gur trup. 

Are o populate de 68 fam., 
cu 276 loc. RominT, intre cart, 
parte sunt de origine RusI ro- 
manizap; o bisericu^a de lemn 
aproape ruinata, care ar avea 
o vechime de aproape peste 200 
ant, de oare-ce se gaseste o carte 
donata el de la 1706. 

In partea despre V. de la bi- 
serica, cam la 500 m., sunt tret 
pietre marl cu inscrip^il slavone 
nedescifrabile. Atit dupa inscrip- 
Jiunl, cit si dupa pozi^iunea pie- 
trelor si dupa oasele ce se ga- 
sesc in pamint se presupune ca 
ar fi fost din vechime un ci- 
mitir. 

In marginea despre S. a sa- 
tulut se afla o velni^a de fa- 
bricat rachiti. 

Numarul vitelor se urea la 
1296 capete, din carl: 443 vite 
marl cornute, 17 cat, 801 oT si 
35 rimatorl. 

Albesti, sat, face parte din c. r. 
cu acelasl nume, jud. Muscel. Are 
o populate de 694 loc, carl se 
ocupa, pe linga agricultura, si 
cu pietraria, dogaria si scfndu- 
raria. 

Riul Bratia uda partea de V. 



a acestul catun, care se intinde 
pe o suprafa^a de 680 hectare 
pamint, pe care locuitorii il po- 
seda din mosl-stramosl. 

Aci este resedin^a primariel. 
Are o scoala, condusa de un 
invafator normalist si o biserica\ 
(V. c. r. Albesti). 

Albesti, sat, in partea de N.-V. 
a satulul Pietresti, plasa Stem- 
nic, jud. Vasluiu, situat pe o 
ripa a dealulul Albesti; are o 
suprafaja de 400 hect., si o po- 
pulate de 70 fam. sau 326 sufl.; 
Biserica a fost zidita de obstea 
locuit. la 1737. 

Numarul vitelor e de 204 vite 
marl cornute, 80 ol, 10 capre, 
40 cai, 40 porcl si 50 stupl. 

Albesti, stafie de dr. de f. in jud. 
Prahova, pi. Cricovul, com. Al- 
besti-Paleologu, pe linia Ploesti- 
Buzau (pusa in circulate la 13 
Sept. 1872), intre stabile Va- 
lea-Calugareasca (5.9 kil.) si Ino- 
testi (9.2 kil.), la 112.58 m. inal- 
{ime d'asupra nivelulul maril. 
Venitul acestel sta^il pe anul 
1986, a fost de 82458 1. 72 b. 

Albe§ti-Cacaleti, c&tun de re- 
sedin^a al c. Albesti, jud. Bu- 
zau. Are 770 loc. carl traesc 
in 156 case. Mai insemnat are 
casele proprieta^el, apar^inind 
familiel Vernescu. 

Albesti, catun al com. Trestioara, 
jud. Buzau, 20 loc. si 8 case. 

Albesti, deal, face hotar intre 
comunele Idriciu si Albesti, pi. 
Crasna, jud. Falciu. 

Albesti, deal, in raionul com. Al- 
besti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt, 
pe care se cultiva 3 hect. si 75 
aril vie. 

Albesti, deal, se intinde spre E. 



Digitized by 



Google 



ALBESTt 



41 



ALBESTI-PALEOLOGU 



de satul Albesti, com. Chetresti, 
pi. Stemnic, jud. Vasluiu. 

Albesti, mope, c Albesti, pi. Al- 
besti, jud. Buzau, proprietatea E- 
foriel Spitalelor Civile din Bucu- 
resti; are o arenda anuala (1886) 
de 5000 let. 

Albesti, din c. Albesti, mope, in 
com. si cat. Albesti, jud. Buzau, 
proprietatea statuluT, pendinte 
de Sf. George-Nou. Are 748 h. 
din care 642 arabile, 86 islaz 
si 29 finea^a. In localitate e cu- 
noscuta mat mult sub numele 
de Unguriul. 

Albe§ti-Cacale{i, mope, in com. 
Albesti, catunul Albesti, jude^ul 
Buzau, are 14 12 hect. din care 
1050 arabil, 92 padure, 220 
islaz si 50 saraturT si sterpe. 

Albe§ti, mope, pe teritoriul com. 
$imnicul, jud. Dolj, pi. Ocolul. 
A fost proprietatea scoalei Obe- 
deanu din Craiova, dar acum e 
a statuluT. A fost arendata pen- 
tru periodul 1879/ 1884 cu 3477 
lei, 50 b. anual. 

Albesti, mope, in com. cu ace- 
lasl nume, jud. Teleorman, a- 
vind intindere de 570 hectare. 
Facea parte din trupurile mo- 
siel Peretul, de care a fost des- 
par^ita in 1892 prin vtnzare. 

Albesti, mope, in plasa Ocolul, 
jud. Vilcea, proprietate a ma- 
nastirel Dintr'un-Lemn, care a 
devenit proprietatea statuluT in 
urma secularizarel averilor ma- 
nastirestl (1864). 

Albesti, Valea-Orbulul, Live- 
dea-din-Pietrari si Grindea- 

nu, most! ale statulul, foste 
pending de schitul Dintr'un- 
Lemn, situate in com. Pietrari- 
d.-s., plasa Ocolul, jud. Vilcea, 



care s'au arendat, pe periodul 
1888 — 93, cu 560 lei anual. 

Albesti, padure in pi. Dumbrava, 
com. r. Cosova^ul, jud. Mehe- 
din^i ; are o suprafa^a de 2300 
hect., proprietatea statuluT. 

Albesti, posta, jude^ul Prahova, 
stajie de caT de posta, pe cind 
func^iona acest serviciu in {ara, 
la 17 kil. departe de Ploesti si 
la 18 kil. de Mizil. Posta Al- 
besti avea 40 caT, un capitan, 
un ceaus (chihaia) si 10 surugil. 
Pre^ul unuT cal de posta si de 
kil. era de 13 b. si se maT pla- 
tea cite 50 banl de fie-care posta 
pentru earu{a (1868). 

Albe§ti-Br&te§ti, com. rur., jud. 
Arges, pi. Arges, la 10 kil. de 
resedin^a plasiT (Curtea -de -Ar- 
ges) si la 35 kilom. de Pitesti. 
Se compune din satele : Alb.- 
Paminteni (350 loc), Alb.-Un- 
gureni (360 loc), Bratesti (346 
loc.) si Dobraji (354 loc), peste 
tot 292 contribuabilT cu 14 10 
loc. din carl 22 figanT, pe riul 
Arges in apropiere de orasul 
Curtea-de-Arges. Sunt 4 bisericT 
deservite de 5 preo^T, 3 cinta- 
re{T si 2 paracliserT, o scoala 
mixta si 5 circiumT. In aceasta 
comuna se maT afla casele fos- 
tilor proprietary una zidita de 
Dr. Marsil (1830) si alta de $te- 
fan Burchi (1859). Budgetul com. 
pe anul 1882 — 83 a fost de 1885 
leT, iar pe anul 1887 — 88 de 
2523 let la veniturl si de 2111 
lei la cheltuelT. Numarul vitelor 
in intreaga com. ati fost in 1887 
de 3529 capetc, din care 916 
boT si vacT, 84 caT, 1888 oT, 120 
capre si 521 rimatorl. 

Albe§ti-de-Mur, com. rur., pi. 
Cricov, jud. Prahova, situata pe 
loc ses, linga riul Cricovul-Sa- 
rat, la 20 kil. departe de capi- 



tala jude^uluT si la 7 kil. de a 
plasiT. 

Se compune din 2 catune : 
Albesti-de-Mur si Vadul-ParuluT, 
cu o popula^iune de 1082 loc. 
(545 barba^T si 537 femeT), in 
care intra si 3 fam. de JiganT 
ficran; 250 c de fam. si 197 
contribuabilT. 

In comuna sunt dou& bisericT; 
una la Albesti-Mur, prefacuta in 
1892, cu hramul Sf. VoevozT 
si alta in Vadul-ParuluT cu hra- 
mul Sf. Hie. 

Locuitoril se ocupa numaT cu 
agricultura. Produsul munceT il 
desfac in orasul Ploesti. El au 
yj caT si epe, 63 vacT, 1454 oT, 
afara de boiT trebuinciosT la 
munca cimpuluT. 

LocuitoriT s'au improprietarit 
in 1864 pe mosiile numite Poi- 
nareanca, Margineanca si Vadul- 
ParuluT. 

$coala nu este in comuna. 
$tiu carte 40 barba^I si nicT o 
femee. CopiT in virsta de scoala 
sunt 116 (60 bae^T si 56 fete). 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 1255 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 5 circiumarT. 

Veniturile se urea la cifra 
de 9421 lei si cheltuelile la 
3565 anual. 

Albe§ti-de-Mur, sat, face parte 
din com. rur. cu acelasT nume, 
pi. Cricov, jud. Prahova. In sat 
sunt 95 case si o circiuma. Po- 
pula^iunea este de 410 locuitorT. 
SateniT ail 12 caT, 150 boT, 4 
bivolT, 66$ oT si 62 porcT. 

Albe§ti-Paleologu, com. rur., 
pi. Cricovul, jud. Prahova, nu- 
mita ast-fel dupa numele vechi- 
lor proprietarT. Se crede ca da- 
teaza de vre-o 1 1 5 anT. 

Este situata pe loc ses, linga 
riul Cricovul-Sarat, la 20 kil. 
departe de capitala jude^uluT si 



64042. Mar tie. J)ic(ionar Gtografie. 



Digitized by 



Google 



ALBKSTI-PAMlNTENI 



42 



ALB1NA 



la 4 kil. de a plasiT. N'are nicl 
un catun alipit. 

Popula^iunea comuneT e de 
8 u loc. (358barbap$i453 fern.), 
in care intra si 5 familil de J i- 
ganl fierarl si I Grec. 

Capl de familie sunt 174; con- 
tribuabill 141 ; case de locuit 
172 si 6 circiumT. 

In comuna e o singura bise- 
rica, fondata la anul 1799 si re- 
parata la 1892. Are urmatoarea 
inscripjie: «Cu vrerea tataluT si a 
fiulul si cu ajutorul SfintuluT Dull, 
s'ati inceput aceasta sfinta si 
Dumnezeiasca biserica in satul 
Albesti, ce se praznueste cu hra- 
mul Adormirea Precistei si a 
sfin^ilor doftorl Cosma si Damian 
si s'au ostenit cu toata chel- 
tuiala DumnealuT Barbu Vaca- 
rescu Voevod si so(ia sa Stanca 
si cu fiii Ileana, Alexandru, in 
zilele Domnulul nostru Ion Ale- 
xandru Constantin Moruzzi Voe- 
vod. Sfirsit, si luT Dumnezeu 
lauda, 1799 August u». 

Bis. e deservita de I preot. 

Locuitoril se ocupa numaT cu 
agricultura. EI desfac produsul 
muncel lor la Ploesti, gara Al- 
besti si Urla^i. Au 11 cat, 34 
epc, 130 vacT, 5 bivoll, 791 oT, 
245 porcl, afara de boil tre- 
buinciosl la munca cimpulul. 

113 loc. s'ati improprietarit 
pe mosia Albesti-Paleologu, la 
anul 1 864, dindu-li-se 47 1 hect. 
pamint. 

$coala dateaza in comuna de 
42 ant. Localul e proprietatea 
comuneT. Cu intre{inerea scoalei 
statul cheltueste anual 1566 1. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 147 1 hectare. Vin si 
\u\cii nu se fabric;! aci ; stupl 
cu albinc sunt 41. 

Terenul cultivabil e prielnic 
la toata cultura. In termen me- 
diu produce : 14700 hectol. grid, 
210 hectol. orz, 12600 hectol. 
porumb. 



Comerciul se exercita in co- 
muna de S circiumarl. 

Veniturile comuneT se urea la 
2590 lei anual si cheltuelile la 
2472 lei. 

Comuna e strabatuta de so- 
seaua nationals Ploesti-Buzati si 
de soseaua jude{. Urla^i-Urziceni. 

Se margineste la N. cu cat. 
Valea-Mieilor (com. Valea-Calu- 
gareasca), la S. cu cat. Cioceni, 
la E. cu com. Urlafi si catunele 
Loloiasca si Magula si la V. cu 
comunele Valea-Calugaredsca si 
Albesti-de-Mur. 

Albe^ti-Paminteni, sat, pe riul 
Arges, jud. si pi. Arges, pen- 
din te de c. r. Albesti-Bratesti, 
(v. a. n.), are 100 fam. cu 350 
sufl. si o bis. cu hramul Ador- 
mirel, deservita de dol preo^I, 
un cintare^ si un paracliser. 

Albe$ti-Sfoara, mosie a statuluT, 
in com. cat. Albesti, jud. Buzau, 
pendinte de episcopie (primitiv 
de manastirea Berca); are 173 
hect. din care 81 arabile, 72 is- 
laz si 20 finea^a. 

Albe^ti-Tufele, mosie a statu- 
luT, jud. Buzau, pendinte de e- 
piscopie formata din doua sfori: 
una a manastirei Banu si alta 
a manastirei Bradu, din care 
cauza se numeste si Bradeanca. 
Are 740 hect. din care 705 ara- 
bile, iar restul finea^a si poenl. 
Vinduta proprietarulu! Cacale- 
^ilor, cu care a incorporat'o si 
a trecut'o de la c. Bradeanu la 
c. Albesti. 

Albe^ti-Ungureni, sat, pe riul 
Arges, jud. si pi. Arges, pen- 
dinte de c. r. Albesti-Bratesti, 
are 360 loc. si o bis., cu hra- 
mul Sfin{il Ingerl, deservita de 
un preot si un cintare(. 

Albe^ti-Unguriu, mosie a statu- 



luT, jud. Buzau, formata din 4 
corpurT: Albesti din c. Albesti, 
Unguriu (Ojeasca), Magura din 
com. Magura si Beilicu din co- 
muna Sageata. Se arendeaza im- 
preuna. 

Albe$ti-Zili$tea, mosie, in c. Ma- 
xenu, jud. Buzau, pendinte de 
Banul, fosta proprietate a sta- 
tuluT si acum vinduta in 122 lo- 
turi. Ea face un singur corp cu 
mosia Virtoapele-BanuluT, avind 
impreuna 603 hect. VezT Ma- 
xenu-Virtoapele. 

Albia, loc, numit ast-fel pe unde 
curge riul Motru in c. r. Va- 
gulesti, pi. Vailor, jud. Mehe- 
din^i. 

Albia, munte, formeaza hotar in- 
tre c. Borca, jud. Suceava, si 
Transilvania. 

Albianu, localitate sdratd, in c. 
Spinesti, Dealul-PoeneT, judeful 
Putna, pi. Vrancea. 

Albie, locuififa izolata, in plasa 
OrasuluT, com. Odobeasca, jud. 
R.-Sarat, pe riul Rimna; azT e 
un mic han. 

Albie, numire vechie, data com. 
si cat. Odobeasca, jud. R.-Sarat, 
dupa forma si situa^ia lor pe 
albia riuluT Rimna, car.e o uda 
prin mijloc. 

Albiilor (Pirlul-), mic afluent 
al piriuluT Borca, jud. Suceava. 

Albin, izvor, pi. Tazlaul-d.-s., jud. 
Bacau, linga satul LudasI, care 
da nastere piriiasuluT Vararia. 

Albina, sat, pendinte de com. r. 
Degera^i, din plasa Ocolul-d.-j., 
jud. Mehedin^i, situat pe mar- 
ginea soselel Prunisori-Degera^i. 
OameniT din acest sat se ocupa 



Digitized by 



Google 



ALBINA 



48 



ALBOTA 



cu apicultura; au peste ioo 
stupl. 

Albina-Brustura , sat/ for, in 
partea de V. a com. Armasoaia, 
pi. Racova, jud. Vasluiu, incon- 
jurat de toate pa>$ile cu dea- 
lurf. Are 8 case $i 8 fam. 

Albina, deal, in c. r. Degerafi, 
pi. Ocolul-d.-j., jud. Mehedin^i. 

Albina, deal, la V. de com. Bir- 
zesti, pi. Argeselul, jud. Mus- 
cel. S'a numit ast-fel de la va- 
lea Albina. 

Albina, insula pe Dunare, in pi. 
Borcea, jud. Ialomtya, in drep- 
tul com. Ciocanesti-Sirbi. 

Albina, insula in Dunare, in drep- 
tul satulut Chiseletul, jud. Ilfov. 

Albina, insula in Dunare, in fa^a 
satulut Surlari, proprietatea sta- 
tulut, jud. Ilfov. 

Albina, lac, in pi. Borcea, jud. 
Ialomija, teritoriul com. Gildau. 

Albina, loc izolat, com. Beleji, 
pi. Podgoria, jud. Muscel. 

Albina, hcuinfd izolatd, in jud. 
Tutova, pi. Pereschivul, com. 
Praja. 

Albina (Ostrovul), pddure a 
statuluT, in intindere de 175 Ji., 
in jud. Ilfov. (V. $ana!ul-Du- 
nareT, padure). 

Albina, piriit, (v. Valea-Albinef), 
com. Bo$esti, plasa Crasna, jud. 
Falciti. 

Albina, picket pe Dunare, No. 22, 
jud. Ilfov. 

Albina, pise, com. Madulari, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 



Albina, pise, pe creasta sirulul de 
dealurl ce brazdeazS, si incon- 
jura con). Coste^ti, pi. Horez, 
jud. Vilcea. Acest sir de dea- 
lurl se prelungeste pe toata par 
tea de E. a com., in stinga riu- 
lut Costesti. 

Albina, vale, in com. rur. Cos- 
teni-Covrigt, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin^i. 

Albina, pir., in raionul com. Bir- 
zesti, pi. Argeselul, jud. Muscel; 
izvoreste din com. Vulturesti, 
aceeasT plasi, si se varsa in riul 
Argesel, la com. Voroveni. Uda 
coastele de V. ale dealuluf cu 
acelast nume. 

Albina, vale, in fa{a com. Voro- 
veni, pi. Argeselul, jud. Muscel. 
spre V. de Dealui-Paunel. 

Albina, virf de munte, in jude{ul 
Arges, pi. Lovistea, pe frontiera 
despre Transilvania. 

Albinari, cdtun, al com. Paltineni, 
jud. Buzau; 60 loc. si 16 case. 

Albinari (Mo§neni-), pad, par- 
ticular^, supusa regimulut silvic 
inca din anul 1883, pe mosia 
Mosneni-Albinari, pendinte de 
com. Aricesti, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. 

Albinari-Curmatura, deal, pe 
care e situata com. Aricesti, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Albinata, izvor, pi. Tazlaul-d.-j., 
jud. Bacau, de pe teritoriul co- 
muneT Tirgul-Valea-Rea. 

Albinele, loc izolat, com. Surpa- 
tele, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Albiori (Piatra-), he izolat, la 
1 kil. spre S. de vatra satulul 
Calinesti, plasa Cozia, jud. Vil- 



cea, numit ast-fel pentru ca este 
foarte aproape de albia OltuluT, 
baiind apa chiar in el. 

Al-Bisericei, lac, zis si $ipotul, 
la N. de c&t. Broastele, com. 
Cimpina, plaiul si jud. Prahova. 

Albi^enilor (Piriul-), pirilaf, in 
com. Calul-Iapa, jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, izvoraste din 
ramura despre S. a muntelui 
Cernegura, curge paralel cu pi- 
riul Dunare §i se varsa pe stin- 
ga piriulul Calul. 

Albina, sat, in com. Drinceni, pi. 
Podoleni, jud. Falciii, situat in 
ses, pe malul PrutuluT, spre S. 
de tirgusorul Drinceni, pe o su- 
prafa^a de 96 hect. si cu o po- 
pulate de 15 fam. si 66 sufl., 
locuitorl razesT. 

Albiea, numire ce se da in seco- 
lul al 17-lea piriuluT Albuia din 
jud. Roman. Aceasta se con- 
stats dintr'un document de la 
161 5 Martie 24, unde sc gaseste 
trecut cu acest nume. 

Albota, com. rur., din jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti, la 14 kil. de c. 
r. Bascovul-Flesti (resedin^a sub- 
prefectureT) si la 24 kil. de Pi- 
testi. Pe deal se afla resturile 
unul castel roman. Se compune 
din 3 cat. : Morlevesti (69 fam. 
cu 200 loc), Mosneni-Albotesti 
(59 fam. cu 1 50 loc.) si Albota- 
d.-s. (38 fam. cu 150 loc); 
are in tot prin urmare 166 fam. 
cu 143 contribuabilT, sail 500 
loc. din can 4 fam. cu 16 loc. 
figanf si o fam. de GrecT. In 
apropiere de com. curge riul 
Teleorman. Com. Albota se in- 
vecineste la N. cu com. Bradul- 
d.-j, ; la S. cu com. rur. Mus- 
cel ; la E. cu com. rur. Hin^esti 
si la V. cu com. rur. Podul- 
Brosteni. Com. are 2 biseric! 



Digitized by 



Google 



ALBOTA 



44 



ALBU 



vech! facute de loc, o scoala 
rurala si 4 circiuml. Budgetul 
com. Albota pe anul 1882 — 83 
a fost la venitur! de 1078 1. 
29 b. si la cheltuell de 1069 1., 
iar pe anul 1887 — 88 de 1973 
1. la venitur! si de 1511 1. la 
cheltuell. Numarul vitelor in c. 
era in 1887 de 1499 capete, din 
care 422 bo! si vacT, 26 caT, 
947 01, 23 cap re si 107 rima- 
torl. 

Albota, vez! Valea-OrbuluT, jud. 
Vilcea. 

Albota, satisor, in partea despre 
N., a com. Roscani, pi. Turia, 
jud. Iasi, cu o suprafa^a de 259 
hect. si o populate de 3 fam. 
cu 9 locuitorl. 

Numarul vitelor e de 57 ca- 
pete, din carl : 46 vite marl cor- 
nute, 4 ca! si 7 rimatorl. 

Albota, deal, situat la S.-V. de 
com. Florul, pi. Mijlocul, jud. 
Olt. Are direc^iunea N.-V. catre 
S.-E. si merge paralel cu dealul 
Stircul. Printre ele curge piriul 
Florisorul. La S., in marginea 
Vedel, se afla padurea Albota 
(v. a. n.) 

Albota, lac, pe malul drept al 
Calma^uiulul, din com. Lacurezi, 
jud. Braila, la 3 V2 kil. spre N.- 
V. de satul Lacurezi. Aci a 
fost tirla Albota de la loc. caret 
tirle si-a luat numele satul Slu- 
jitori-Albotesti. Locuitori! eraii 
slujitorl sau calarasi la isprav- 
nicia din FocsanT. 

Albota, padure, cu intindcre de 
400 — 450 hect. Se afla la N.- 
E. teritoriuluT com. $erbanesti- 
d.-j., plasa $erbanesti, jud. Olt. 
In marginea de E. a padure!, 
pe matca Vede!, mincindu-se 
malul, s'a vazut urme de zida- 
ri! foarte vech!. 



La N.-V. de Albota, pe dea- 
lul Stirculul, intre $erbanesti si 
cat. Jarcale^i, se vad inca rui- 
nele case! proprietarulu! Cara- 
costea, pradata si distrusa de 
Turc!, la 1821, in timpul za- 
vere!. 

Ma! muh;! locuitor! din com. 
Serbanesti, afirma ca au va- 
zut, la muh;! consatenl, diferite 
monede romane de argint, de 
marimea une! piese de 2 lei, 
cu efigia lu! Traian sau vre- 
unu! general roman, precum 
si monede de arama din seco- 
lul al 17-lea. 

Albota-de-Jos, mosie, in intin- 
dere de 600 pogoane, din care 
200 pogoane padure, jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti, proprietatea sta- 
tulu!, fosta pendinte de schitul 
Tutana; este arendata impreuna 
cu vatra schitulu! Tutana si cu 
trupul Alimanesti, pe periodul 
1883 — 93, cu 24308 1. 70 b. 
anual. 

Albota-de-Sus, sat, pe apa Te- 
leormanulul, jud. Arges, plasa 
Pitesti, pendinte de com. rur. 
Albota, (v. a. n.); are 38 fam. 
cu 150 loc, si o biserica. In 
acest sat este resed. Primariel. 

Albota-de-Sus, mosie, in intin- 
dere de 920 pogoane, din care 
500 pogoane padure, jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti, proprietatea sta- 
tulul, fosta pendinte de schitul 
Tutana. 

Albote§ti, mosie, pi. Muntelul, 
jud. Bacau, din com. Podurile, 
cu o intindere aproximativ de 
300 hect., impar^ita intre saten! 
si proprietarl. Acestia stapinesc 
partea cea ma! mare. 

Albote§ti, ses, pi. Muntelu!, jud. 
Bacau, pe care se afla satul 
Rusaiesti, din com. Podurile. 



AlbOte§ti, siliste, pi. Munteluf, 
jud. Bacau, in partea de N.-E. a 
tirgulu! Moinesti. Se vad si ur- 
mele une! biseric!. 

Albote^ti-Peletiuci, mosie, pi. 
Bistri^a-d.-s., jude^ul Bacau, pe 
com. Spineni, care avea par^T 
razasestl: «in care mosie aveau 
parte si Paharnicul Ioni^a Iu- 
rascu , zestre de pe cocoana 
d-sale Ilinca si Gh. Tatarul avea 
271 stinjenl, si nepoatele sale Ca- 
tinca si Marghioala Bancilescu ; 
dumnealu! Stolnicul Alecu Du- 
mitriu avea 130 stinjenl; erau 
si atyl ma! mul^I razes! in ea, 
pe linga mosiile Stincesti, Sprin- 
ceni, Calinesti si altele ; fara 
sat». (Buciumul Romin, Th. Co- 
drescu. Anul I, 1875, p. 36). 

Albu, deal, in c. r. Incoasa, pi. 
Motru-d.-s., jud. Mehedinji, pc 
care se afla poiana Solzel. 

Albu, localitate, in pi. Ocolul-d.-j., 
jud. Mehedin^i, cunoscuta sub 
numele de Hanul-Albulul, pen- 
dinte de c. r. Pava^ul. 

Albu, piriii, pi. Tazlaul-d.-j., jud. 
Bacau, care curge pe teritoriul 
c. Tirgul-Valea-Rea si se varsa 
in riul Tazlaul, pe stinga. 

Albu, piriii, izvoreste din c. Co- 
co^i, pi. Ocolul-d.-j., jud. Mehe- 
din^i, uda teritoriul comune! Co- 
co^i, Izvorelul, Plopi, Podul-Gro- 
sulul, unde ia numirea de Va- 
lea-VirtopuluI, apol, ma! jos dc 
Drincea. 

Albu sau Piriul-Alb, piriii, cc 
curge pe teritoriul comune! Vi- 
zantia, jud. Putna, pi. Zabrau^i; 
se varsa in Vizantia-Mare. Are 
izvoare de pacura si de apa 
sulfuroasa. 

Albu, vale, numita si valea Al- 



Digitized by 



Google 



ALBU 



45 



ALCEAC-CULAC-PUNAR 



bulul, jud. Mehedin^i, pe unde 
curge piriul Albu, si loc culti- 
vabil foarte fertil ; fine de te- 
ritoriul comunclor Coco^i si Is- 
vorelul. 

Albu (Calul-), jud. Buzau, vezl 
Calul-Alb. 

Albu (Malul-), cat. al c. Valea 
MusceluluT, jud. Buzau; 140 loc. 
si 37 case; e resedin^a comuneT. 

Albu (Malul-), culme, in com. 
Mlajetul, jud. Buzau, c. Valea- 
LupuluT, proprietate a mosne- 
nilor Tanasesti, din c. Paltineni. 

Albu (Malul-), colina, in com. 
Piclele, jud. Buzau, pe mosia 
statuluT Sforile-BanuluT ; face ho- 
tar despre c. Trestioara. 

Albu (Malul-), colina, in c. Va- 
lea-MusceluluI, jud. Buzau, for- 
mats din gips ; produce foarte 
multe alune. 

Albu (Malul-), mandstirc, in cat. 
Panataul, com. Begu, jud. Buzau. 

Albu (Malul-), o frumoasa rete- 
zatura de munte in c. Trestia, 
jud. Buzau, acoperita de pa- 
dure si islaz. 

Albuei (Valea-), vale, in plasa 
Siretul-d.-s., jud. Roman, prin 
care curge piriul Albuia. Aceasta 
vale este cea mat mare din pi. 
Siretul-d.-s. 

Albuia, ptriil mare, ce curge prin 
com. Bara si Doljesti, pi. Si- 
retul-d.-s., jud. Roman. Isvo- 
reste aproape de marginea de 
N.-E. ajudejulul, la E. de satul 
Hindre^ti. Curge de la Nord- 
Est catre Sud-Vest si primeste 
pe dreapta piriul Buhoanca, iar 
pe stinga piriul Velnifei, si 
piriul Poenele -d.-j., marit pe 



stinga de piriul Pricopul si a- 
cesta pe stinga pe piriul Stanija 
si pe piriul Calugarija, dupa 
care apoT se varsa in riul Sirct 
de a stinga la S. de satul Ro- 
tunda. Se numia mal inaintc si 
Albiea. 

Albule^ti, coin. rar. in partea de 
N.-E. a plasit Dumbrava, jud. 
Mehedinfi, la distanja de 53 
kil. de la resedin^a jude^uluT. 

Este situata pe valea Bicle- 
siuluT-Albulesti, pe marginea stin- 
ga a piriulul ce vine de la Bicles, 
si poarta numele de valea Bi- 
clcsiuluT, valea Albulestilor la 
Piria matca vaieT Piria, intrind 
in jud. Dolj ia numirea de Valea- 
luI-Pctru. Este formata din treT 
catune si anume: Padina spre 
miaza-zi, Dealul-Mare spre apus 
si Marceni spre rasarit; avind 
peste tot 242 contrib. cu 11 90 
loc. in 335 case. Ocupa^iunea 
locuitorilor este agricultura si 
cresterea vitelor. ET au un pa- 
mint fertil care le poate produce 
de la 800 si.pana la 1000 oca 
griu. Aci statul poseda mat multe 
hectare de pamint, parte culti- 
vabile, parte acoperite cu pa- 
dure. Locuitoril poseda 74 plu- 
gurT, 148 care cu boT, 23 caru{e 
si 96 stupt. Are o biserica cu 
un preot si 2 cintareflf; are o 
sc. cu 1 invaf frecuentata de 44 
elevi si 3 eleve. Budg. com. este 
de 2 1 21 lei la venit. si cu 1027 
let la chelt. Numarul vitelor in 
aceasta com. este de 888 v. m. 
c, 60 cat, 318 oT si 641 rima- 
torT. 

Prin aceasta comuna, trece 
soseaua comunala Plopi-Bah^i, 
Albulesti-Piria. 

Albule^ti, sat, face parte din com. 
rur. Birzesti (v. a. n.) pi. Arge- 
selul, jud. Muscel. Este desparfit 
de eel-alt catun (Birzesti) cu care 
formeaza com. Birzesti, prin riul 



Argeselul. Ocupa partea de V. 
a comunel. 

Are o populate de 48 loc. 
(28 barba^I si 20 feme!) si nu- 
maT 12 case. 

Numele sau vine, sc crcde, 
de la un cioban Albu, care a 
avut stina pe acest loc. 

Albule§ti, deal, in com. rur. Al- 
bulesti, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Albule^ti, vale, in com. rur. Al- 
bulesti, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Albulef, tirla sau satisor, la nor- 
dul mosiel Liscoteanca EforieT, 
din com. Filiu, jud. Braila, ca 
la 3 kil. spre S. de satul Bor- 
dciu-Verde, infiin^ata de familia 
satenilor Albulef Vatra acestor 
tirle este de 3 hect, are 7 case 
si popula^ia de 7 c. de familie 
sau 27 de suflete. Vitcle sunt: 
16 cat, 4 cornute, 240 01 si 5 
porcT. 

Albului, vezl Eintina-AlbuluT, jud. 
Neam^u. 

Albului (Valea-), vale, in plaiul 
Vulcan, jud. Gorj, spre N.-E. 
de com. Topesti. Pleaca de la 
N.-E. spre S.-V. din dosul deal. 
Ciunca, pe o intindere de 2 kil. 
pana sub dealul Streaua, unde 
da in Valea Ciuresului, lasind la 
V. dealul Streaua si la E. dea- 
lul Ciunca. 

Albutele, numire, ce se da unci 
parp din com. rur. Belefi, pi. 
Podgoria, jud. Muscel. 

Alceac-Culac-Punar, pirin, in 
pi. Babadag, jud. Tulcea, pe te- 
ritoriul comunel Nalbant si al 
catunelor Trestenic si Nalbant. 
El izvoreste dintr'o prelungire 
orientals a dealulul Cilicul, se 



I 



Digitized by 



Google 



ALCKAC-DERE 



AEDENI 



indreapta spre miaza-zi, avind 
o direc^iune generate de la X.- 
V. spre S.-E., brazdind partea 
nordica a plasil si rasaritcana a 
comunel; el curge printre dea- 
lurile Biuiuc-Cara-Tepe si Chiu- 
ciuc-Cara-Tepe de o parte ; Coci- 
Tepe si San-Tepe de alta parte 
spre r&sarit; el are un curs de 
10 kil., si dupa acest mers nu- 
maT prin cimpie, merge de se 
varsa. in piriul Teli^a, pe dreapta, 
la 2 kil. maf jos de satul Nal- 
bant. Numele se mat prescur- 
teaza, raminind numaT Valea- 
Alceac-Punar. 

Alceac-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi Constanta, pe teritoriul 
com. rur. Cara-Harman si anume 
pe acela al cat. sau Cavargic. Se 
intinde de la N.-E. catre S.-V., 
trece prin satul Cavargic si apoT 
se deschide in apa Casimcea. 
Este coprinsa intre Cara-Tepe 
(165 m.) la E. si Aliculac-Bair 
(114 m.) la V. si este strabatuta 
de ma! raultc drumurt comunalc. 

Alce^ti, catun, (v. Anesti), jud. 
Mehedinfi. 

Alciuc-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe teritoriul 
com. rur. I lazaplar si anume 
pe acela al catun uliu sau Cara- 
chioi. Se intinde de la N. catre 
S. d'alungul si pe la vestul dca- 
luluT Cogea-Sirt-Bair. Este ta'ata 
de drumul comunal Caraehioi- 
Gheringek. Este continuata la 
N. de valea Kiivan-AIeeak. 

Aldama§, deal, plasa MuntcluT, i 
jud. Bacau, com. Brusturoasa, 
situat linga pasul Glumes, in 1 
dreapta riuluT Trotus. Pe clina , 
I11T se afla cladirile carantincT si ' 
ale vameT ungurestT. , 

Aldama^, irsvoi\ plasa MuntcluT, | 
jud. Bacau, com. Brusturoasa, | 



de unde incepe piriiasul cu a- 
celasl nume. 

Aldama§, //>//?, plasa MunteluT, 
jude^ul Bacau, curge prin co- 
muna Brusturoasa, si se varsa 
in dreapta TrotusuluT, dupa ce 
serva ca ho tar despre Ardeal. 

Aldea, deal, pi. Tazlaul-d.-s., jud. 
Bacau, de pe teritoriul com. 
Bucsesti, despar^ind Tazlaul-Sa- 
rat, de piriul Cerna. 

Aldea, poiana, in c. r. Albulesti, 
pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i. 

Aldeanu, pise, pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, din dealul Aldea, 
c. Bucsesti. 

Aldei, deal si loc izolat in raio- 
nul comunel Radesti, pi. Riurile, 
jud. Muscel. 

Aldeni, com. rur., in pi. Slanic, 
jud. Buzaii, situata pe ambele 
malurl ale riuluT Slanic, la o 
distan{a de 23 kil. de orasul 
Buzati. Li mi tele sale sunt: la 
E., incepe din colina Virful-Mare> 
care o desparte de cat. Blajani, 
mergind pe pi. acestet coiine 
pana in hotarul mosicT Zarnesti 
(cat. Cernatesti); la S. e ontinua 
pe mcn^ionatul hotar pana trece 
riul Slanic, din sus de cat. Cal 
darusa (com. Cernatesti), apot in 
linie dr., o ia pe hotarul mo- 
sicT Manasia, pana da in munc. 
Plescoilor ; la V., continua pe 
pi. muneeluluT Plescoilor pana in 
muntele Moara-de-Vint si se 
lasa pe pi. accstut munte pana 
in hotarul mosieT Baesti ; la N., 
continua pufin pe zisul hotar, 
apoT se diriges pre vica Bacsti- 
lor, trece riul Slanic, linga cat. 
Ciurciurele (com. Baesti), urea 
muntele CiuciureluluT prin viile 
locuitorilor, atmge vatra catun. 
Baesti si ajunge in Virful-Mare. 



Suprafa^a comunel este dc 
1498 hect, din care 781 ara- 
bile, 164 pad., 156 finea^a, 198 
izlaz, 4 livezl, 57 viT si 138 loc 
sterp. Afara de pamintul locui- 
torilor are proprietor mat fn- 
semnate : Aldeni, Dascalesti, 
Manasia si Podeni. Terenul e 
accidentat, prezentind o mul^ime 
de coiine si vat, totusT se cul- 
tiva: griu, porumb, orz si plante 
din mica cultura. 

Numarul vitelor este de, 204 
boi, 36 vacT, 8 vi^eT, 9 caT, 12 
epe, 4 minzT, 500 oT, 68 capre 
si 93 porcT. StupT 15. Industria 
e limitata la trebuin^ele casnice, 
avind numaT o moara de apa. 
Comer^ul consta in desfacerea 
lemnelor, {uiceT si vinuluT. Arc 
un tirg la 27 Iulie. Cea mat im- 
portanta cale de comunica^ie 
este soseaua judefiana Buzau- 
Lopatari, prin Sapoca. 

Comuna e formata din 3 ca- 
tune : Aldeni sau Dascalesti, Ma- 
nasia si Podeni. Popula^ia este 
de 670 loc. din carl 148 barba{T 
insurant, 1 3 neinsurapf, 4 vaduvT, 
I divor^at si 192 baepf, iar fe- 
me? maritate 148, vaduve 18, 
fete 146. El traesc in 153 case. 
StreinT sunt 3 greet. Meserias 
este 1 cojocar. Media nasterilor 
e de 28, a deccselor de 20 si 
a casatoriilor de 8. Popula^ia 
crestc cu o medie anuala dc 8 
sufiete. 

Din punct de vedere rinanciar 
c. are 132 contrib., din carl 7 
comerciantT, 6RominTsi I strein. 
Stabilimente 1. Vcnitul caselor 
600, taxa propor^ionala 12. Ve- 
nitul fonciar e dc 30146; darea 
caih^r de comunicat'iune 792, 
patente 85.51s, foneiera 1905.56, 
taxa spirtuoaselor 196.31. Total 
fiscal, 2979.45. Percep. 278.31; 
ju:letene 554.23; drum. 199. 11; 
comunalc 554.23; comerciale 
6.42; total general 4571.75. 
Budgetul coniuncIcstede94I.72. 



Digitized by 



Google 



1 



ALDKNI-DASCAI.KST1 



47 



AI.EOR 



Are o scoala in c. Aldeni, 
frequentata de 32 elevt si 1 
eleva. Carte stiu 77 1. Are o 
bis. Sf. George, cu 1 preot, I 
cintaref si 1 paracliser; o cir- 
ciuma si un bun local de pri- 
marie. Construe^! ma! insem- 
nate sunt casele proprietarilor. 

Dupa tradi^ia locala, o mare 
parte din teritoriul acesteT com. 
a fost in vechime proprietatea 
unuia Aldea, de unde numele 
de Aldeni, mat tirziu Pa cum- 
parat dascalul Vasile, de la care 
'sl-a luat numele de Dascalesti. 
In timpul lut Mateiu Basarab, 
aceasta com. exista. 

Tot dupa tradi^ie, se zice, ca 
aci ar fi fost un sat tataresc ; 
intr'adever, vechile ruine dupa 
malul dr. al SlaniculuT (in fata 
primariei) si un vechiu pu{, Pu- 
tul-TataruluT, pare a confirma 
tradi^ia. 

Aldeni-DSscale§ti, cat, dc re- 
sedin^a al c. Aldeni, jud. Bu- 
zau, situat pe malul sting al r. 
Slanic, are 270 loc. si 66 case. 

Aldeni, colina y in c. Vintila-Voda, 
cat. Sirbesti, jud. Buzaii, aco~ 
perita de semanaturl. 

Aldeni, proprietatea statulul, in 
circumscripta comunet cu ace- 
lasl nume, jud. Buzaii, pi. Sla- 
nic, are o padure ca de 200 po- 
goane. 

Aldesti, sat> pc piriul $imnicul, 
jud. Arges, pi. Topolog, a fost 
alipit de com. rur. Budesti, 
iar in urma s'a alipit de c. r. 
Biidari, are 53 fam. si o bise- 
rica cu hramul Cuvioasa-Paras- 
chiva, cu un preot si un cintare^. 

Aldesti, sat, in com. Beresti, pi. 
Horincea, jud. Covurluiu, asezat 
in partea N.-E. a comuneT, la 
departare de vr'o 4 kil. de ea; 



cuprinde 122 case, cu 104 con- 
trib., 121 fam. si 491 sufl. Lo- 
cuitoril de aid sunt to^I RominT 
razesT. Mai inainte cu c?{T-va anT, 
Aldesti constituiau com. aparte, 
de care atirnau si satisoarele 
$ipotele si PanSsesti. 

In acest sat e o biserica, ce 
poseda 8 falci de pamint, pro- 
venit de la satisorul P&nasesti ; 
Aldesti, bisericeste fac parte 
din parohia Prodanesti, cu un 
preot ajutor si 2 cintare{T. Ase- 
menea e o scoala mixta. (V. Be- 
resti, com.). 

Aldesti, sat, face parte din com. 
rur. Otesti-d.-s., pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt. Cade in partea de S. 
a comunel. Are o populate de 
154 loc. 

Aldesti, sat, in pi. Siretul-d.-j., 
jud. Roman, com. Oniscani, spre 
N.-V. de micul tirgsor Oniscani 
si la 1 kil. departare de el. Are 
17 cap! de fam., 17 contrib., 
53 loc, din carl 4 stiu carte 
si 18 case. Sunt j6 vite cornute 
mart. 

Aldesti, mahala, in com. r. Sa- 
marinesti, plasa Motru-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

Aldesti, mahala, din com. Brea- 
za-d.-s., pi. si jud. Prahova. 

Aldesti, mosie, in pi. Siretul-d.-j., 
jud. Roman, comuna Oniscani. 
Aceasta mosie apar^inea intrc 
anil 1840 — 1850, impreuna cu 
mosiile Sohodolul, Ruptura si 
Cirlegi, Vorniculul Alecu Ca- 
targiu. 

Aldesti, numire vechie, a unuia 
din trupurile de mosie, pe care 
s'a infiin^at orasul Alexandria, 
jud. Teleorman. 

Aldii (Magura-), magura, linga 



soseaua Caracal-Craiova, aproa- 
pe si in partea de N. a com. 
Zanoaga, pi. Ocolul, jud. Ro- 
mana{i. 

Aldii, pi rift t in plaiul Rimnic, com. 
Chiojdeni, jud. R.-Sarat, izvo- 
reste din dealul Catau^, uda co- 
muna in partea de miaza-zi si 
rasarit si se varsa in R.-Sarat, 
la rasarit de cat. Chiojdeni-MarT, 
dupa un curs repede de 2 1 /* kil.; 
face intru cit-va hotarul intre 
com. Chiojdeni si Dumitresti. 

Aldumireasa,/^////r partieulara, 
supusa regimulul silvie, apartf- 
nind de com. Gageni, pi. Cer- 
na-d.-j., jud. Vilcea. 

Alecului (Satul-), satuc, alipit de 
cat. Aliccni, din c. Zilisteanca, 
jud. Buzaii. (V. Aliceni). 

Aleia-Teilor, drum, vezl Tir- 
nauca, sat, pi. Herja, jud. Do- 
rohoiii. 

Aleonte, insula pe Dunare, in 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
in dreptul com. Borduseani si 
spre V. de insula Balaban, are 
lungimea de 3 kil. si este aco- 
perita cu padure de salcie si 
pasunT. 

Aleonte, p ft dure, in insula cu a- 
celasT nume, in pi. Ialomi^a-Bal- 
ta, jud. Ialomi^a, are 60 hect. 
de salcie. 

Aleonte, picket de frontiera, pe 
DunSre, in pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomija, in insula cu ace- 
lasT nume. 

Aleonul, deal, cu vil si padure, 
in com. rur. Batofi, plasa Blah- 
ni^a, jud. Mehedinji. 

Aleor, munte, in com. Brosteni, 
jud. Suceava. 



Digitized by 



Google 



ALES 



48 



ALEXANDRIA 



Ales, ntimire vechie, a cat. Caier, 
din com. Buda, jud. R.-Sarat. 

Ale§i, locuinfa izolata, pi. Dim- 
bovi^a, jud. Ilfov. 

Ale§i, locuhifd izolata, pi. Sna- 
gov, jud. Ilfov. 

Ale$i-Ciocane§ti, sat, face parte 
din com. rur. Ciocanesti (v. a. 
n.j, pi. Snagov, jud. Ilfov. Se 
intinde pe o suprafa^a de 3597 
hect. cu o populate de 252 loc. 

D-l VI. Ghica, proprietar, are 
2662 hect, din car! cultiva 944, 
80 ramin sterpe, 484 rezervate 
pentru islaz si 1 1 54 padure. Lo- 
cuitoriT ail 935 hect., pe carl le 
cultiva, afara de 59 cart ramin 
sterpe. 

Numarul vitelor marl e de 
206 si al celor mict de 148. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Aci este un frumos palat al 
D-luT VI. Ghica, asezat pe deal, 
inconjurat de gradinl si movile 
bine ingrijite, pe la poalele ca- 
ruia curge Ciorogirla. 

Ale§i-de-TeI, sat, jud. Arges, pi. 
Galasesti, pendinte de com. r. 
Tei. (V. a. n.). 

Ale§i-Pas£rea, sat, pi. Dtmbo- 
vi^a, jud. Ilfov, face parte din 
com. r. Pantelimonul-Dobroesti 
(v. a. n.). Cade spre N. de Pan- 
telimon. Are o suprafa^a de 
1 1 20 hect, din cart proprieta- 
rul, D-l C. C. Stefaneseu are 
1060 hect si locuitorit 60, pe 
carl le cultiva, fara sa rezerve 
locurt de fine^e. 

Popula^ia satuluT e de 50 loc. 

Comerciul se face de 2 ctr- 
ciumarT. 

Numarul vitelor man e de 32 
si a celor micT de 37. 

Alerted (Hele§teu), izvor de 



apa, pi. Jiul-d.-j., com. Rozistea, j 
jud. Dolj, care se pierde in pa- i 
mint. J 

I 
Ale§teii (Hele§teii), lac, pi. O- 1 

colul, com. Cosoveni-d.-s., jud. 

Dolj, in N.-N.-E. com. Coso- , 

veni-d.-s., lung de 150 stj. si I 

lat de 50 stj. 

Ale§teul (Hele§teul), moara de 
apa, pi. Jiul-d.-j., com. Sadova, 
jud. Dolj, pe mosia Domeniu- 
luT CoroaneT. 

Alevra, un /az } al morilor din pi. 
OrasuluT, com. Virtiscoiu, jud. 
R.-Sarat, ese din riul Milcov, 
de pe dreapta luT, la apus de 
cat. Rotaresti, trece prin acest 
cat, si se varsa tot in Milcov 
la rasarit de el (catun); sT-a luat 
numeie de la un fost proprie- 
tar, Alevra. 

Alexa, padure, pe mosia Plopeni, 
jud. Botosani, com. Satu-Bur- j 
dujeni, pi. Si ret. 

Alexa, ripa, pe mosia Mogosesti, 
com. Buda, pi. Her{a, jud. Do- 
rohoiu. 

Alexandra, izvor, pi. Sirctul-d.-j., 
jud. Bacau, de pe teritoriul c. 
Gioseni. 

Alexandre! (Ripa-), ripa stin- 
coasa, pi. Siretul-d.-j., jud. Ba- 
cau, de la Gioseni. 

Alexandrescu (Lacul-lui-), he- 

l este it insemnat, in com. Vadul- 
Sorestilor, cat Cloci^i, jud. Bu- 
zaii, confine mult pestc. 

Alexandri, sat, in pi. Fundul, 
jud. Roman, c. Ciuturesti, spre 
N.-V. de satul Ciuturesti si a- 
laturea cu dinsul de care este 
separat prin un mic pirtias. Este 
asezat pe o mica panta. Are 



46 capl de fam., 35 contribuab., 
186 loc, din cart 4 stiii carte 
$i 42 case. Sunt 100 vite cor- 
nute marl. Acest sat este in- 
fiin^at in anul 1878, prin ini- 
proprietarirea noilor insura^er 
si numit ast-fel in onoarea poe- 
tulul V. Alexandri. 

Alexandria, con. urb. in jud. Te- 
leorman, resedin^a pi. Marginea 
si pana in 1 892 a plasilor unite 
Calma^uiu-Marginea; e situata pe 
lunca riuluT Vedea si inconju- 
rata de toate parole de dealun. 
Riul Vedea curge in partea des- 
pre E. a orasuluT. Distan^a a- 
cestul oras de la Zimnicea este 
de 39 kil., de la T.-Magurele 
de 46; de la Rosiori 32, iar de 
la Giurgiu de 63 kil. 

Suprafa^a orasuluT este de 244 
hect. 3209; stradele sunt drepte 
si foarte largl, iar intinderea ce 
i s'a dat la formarea lui este 
mai mare de cit a fost trebu- 
inta pana acum, multe locurt 
fiind ramase inca virane. 

Acest oras este punct de in- 
tersec^iune al mai multor dru- 
muri : 1 . a caeT na^ionale T.- 
Alexandria-Vitanesti ; 2..al cailor 
jude^ene Alexandria-Giurgiu, Ro- 
siori-Zimnicea, si al drumuri- 
lor mixte de la Pitesti la Zim- 
nicea. 

Linia ferata Rosiori-Alexan- 
dria s'a inaugurat in Septembre 
1895 ; iar linia ferata Alexan- 
dria-Zimnicea este inca in con- 
struc^iune. 

Afara de mosic, care este de 
2500 hect. arabile, orasul mat 
poseda padurea Bomboreasca 
in intindere de 70 hect. si o 
braniste de 50 hect. la margi- 
nea despre N.-E. a orasuluT, undc 
este locul de petrecerc al locui- 
torilor in timpul verit. 

Dealurile * inconjuratoare ale 
orasuluT sunt acoperite cu bo- 
gate planta^iunT de viT, a caror 



Digitized by 



Google 



ALEXANDRIA 



U) 



ALEXANDRIA 



intindere se urea la 753 hect. 
Vinul ce ele produc este de o 
calitate excelenta, insa nu se 
poate conserva vara. Producfi- 
unea vinulut acestor vit atinge 
in unit an! suma de 30000 hect. ; 
totusl nu este suficienta pentru 
consuma^iunea locala, ci se mat 
introduc in oras vinurt si din 
alte par^T ale {aril. 

Popula^iunea este de 1 1 503 
sufl., 5546 c. de fam. si 21 10 
contribuabill. Dupa nationality! 
sunt: 9774 Romim, 928 SirbT, 
685 Bulgarl, 26 Greet, 59 EvreT, 
8 German* si 1 2 Austro-ungari. 
Dupa confesiunT, 11413 orto- 
doxT, 2 catolici, 8 protestan^T 
si 59 mozaicl. 

Numarul vitelor : 10051 ca- 
pete, din carl 1552 caT, 64 111a- 
garl, 2772 vite cornute marl, 
4673 vite cornute micT si 1041 
porcl. 

Siguran^a public;! in oras este 
incredin^ata unut poli^aT, ajutat 
de un comisar-director cu trel 
comisarl si atyl agen^T poli^ie- 
nestl inferior!. Orasul e impar- 
{it in tret despar^irl : coloarea 
de rosu, de galben si de al- 
bastru. Cheltuelile intre^inerel 
politer sunt in sarcina com. 
Administra^iunea com. este con- 
dusa de consiliul com., compus 
din 15 membri, avind ca dele- 
ga^T pe primar si doua ajutoare. 

Pentru instruc{iunea publica 
sunt trel scoale primare de ba- 
e$I cu o popula^iune de 364 
elevl ; doua scoale de fete cu 
137 eleve si un gimnaziu clasic 
cu patru clase si 116 elevl. 

In Alexandria este resedinfa 
de judecatorie de ocol, rese- 
din^a circumscrip^iunet 1 1 fis- 
cale si a batalionuluT al II-lea 
din regimentul 20 doroban^T ; 
are si un oficiu telegrafo-postal 
si telefonic, al carul venit pe 
exerci^iul 1 896 — 97 a fost in 
total de 47012 1. 30 b. si anume 



246 1. din telefon, 13390 1. 50 
1). din telegraf si 33375 I. 80 b. 
din posta. 

Spitalul comunal-jude^ean are 
25 paturl cu un medic si un 
sub-chirurg. Are doua piete 
mart, una pentru cereale, unde 
popula^iunea rurala din satele 
de prin prejur si din jude^ul 
Vlasea vine in fie-ce Vinert a- 
si desface productele si a se 
aproviziona cu cele trebuincioa- 
se si o alta pia^a unde este 
concentrate vinzarea tutulor ar- 
ticolelor de indestulare zilnica. 
Ca construe^ un! mat insemnate 
are treT otelurl: Theodoru, Ia- 
covache si Paspale (cu o sala 
de spectacole). 

Dintre edificiile publice se 
poate cita catedrala Sf. Alexan- 
dru, o cladire marea^a, ince- 
puta in anul 1875, dar ne- 
terminata inca. Localurile pri- 
maries scoalelor publice si aaltor 
autorita^I lasa mult de 'dorit. 

Orasul Alexandria prezinta o 
deosebita important prin in- 
semnatul numar de pravaliT si 
prin comerciul intins ce face 
cu locuitorii satelor de prin pre- 
jur, dupa valea Vedel, a Teleor- 
manuluT si din jud. Vlasea. 

In anil 1853 si 1854 Alexan- 
dria suferi si ea, cu intreaga 
{ara, greuta^ile ocupa^iunilor 
straine. Aci ist avea stabilite 
armata rusa, depositele de apro- 
vizionare, spitalele, etc. 

In timpul resbelulul pentru 
independent din 1877, acest 
oras a fost un centru insemnat 
de aprovizionare a trupelor ru- 
sestl, si cind aceste trupe fu- 
sera invinse, in luna August, 
acel an, in fa^a PlevncT, de os- 
tirile luT Osman-Pasa, spaima 
se rasptndise si printre popu- 
la^iunea din Alexandria, care in- 
cepuse a parasi orasul, apucind 
calea catre muntT. Imparatul 
Alexandru al II-lea, marele duce 



Nicolae si f areviciul is! stabi- 
lira pentru scurt timp cartierul 
general in Alexandria si de aci 
au trecut la mosia Dracea. 

Cu ocaziunea sapaturilor ce 
s'au facut imprejurul Alexan- 
dria, in interes arheologic, s'aii 
gasit diferite produse de olarie, 
pe car! d-1 Tocilescu le atri- 
bue epocel pre-romane; aseme- 
nea s'au gasit si fragmente de 
diferite unelte. Pe linga Alexan- 
dria, d. Tocilescu a constatat 
si existen^a a doua valuri de 
pamint, carl plecau deia Olt si 
mergeau spre Frasin, la N. de 
GiurgiQ. 

Pentru comerciul de cereale, 
care a luat mare avtnt de vre-o 
15 anT, s'aii construit in oras 
mui^ime de magaziT ; desfacerea 
cerealelor se facea prin portul 
Zimnicea ; de la construc^iunea 
liniel ferate Costesti-Magurele, 
mare parte din producte setrans- 
portau la Rosiori, pe unde se 
aduceati o parte din marfurile 
destinate comerciulut local, iar 
o alta parte din marfurl se a- 
ducea tot pe la Zimnicea, din 
cauza eftinata^il transportulul pe 
apa; dar de la inaugurarea ra- 
murel de linie ferata Rosiori- 
Alexandria (Septembrie 1895), 
transporturile se fac numal pe 
aceasta cale. 

Cea mat mare parte din lo- 
cuitorT se ocupa numaT cu agri- 
cultura, invoindu-se in dijma, 
atit pe domeniul orasulut, eft si 
pe alte mosiT invecinate. 

Budgetul comunel pe anul fi- 
nancial 1890 — 1 89 1 a fost la 
veniturl de lei 25241 1 si la chel- 
tuell tot atit; in interval de 5 
anT, veniturile au sporit. 

Comuna si oraseni! trag un 
venit insemnat din bilciul anual 
de la Rusalil, care se fine pe 
dealul de d'asupra VedeT, la mar- 
ginea orasulut, linga soseaua A- 
lexandria-Giurgiu si unde sunt 



5i0£2. Marele Dlcfionar GtograAe. 



Digitized by 



Google 



ALEXANDRIA 



50 



ALEXENI 



construite gherete pentru co- 
mercian^i. Acest bilciu incepe 
in Dumineca dupa Inal^are si 
{ine pana dupa Rusali!, intoc- 
mal ca si tirgul mosilor in Bu- 
curesti. 

Bilciul AlexandrieT este ve- 
chiul si istoricul bilciu al Ma- 
vrodinulut, care la anul 1879, 
din cauza deselor nein^eleger! 
ce se iveau pe fie-care an intre 
comercianflf si reprezentan^i! pro- 
prieta^e! MavrodinuluT, a fost 
stramutat pe teritoriul com u net 
Alexandria, in condemn! satis- 
facatoare si avantagioase pen- 
tru comercianflf si comuna. 

In privin^a industrie!, Alexan- 
dria poseda : 1 moara cu abur!, 
1 tipografie, 4 brutari!, 2 fabricl 
de luminar!, 2 ateliere mecanice 
pentru reparatul masinelor agri- 
cole ; apoi vin diferite cojocari!, 
ateliere de confec^ionat haine ta- 
ranesti, cizmari!, caru^as! si alte 
meseri! de mat mica important 

In anul 1875 s'a infiin^at in 
Alexandria o societate econo- 
mica «Teleormanul»,al care! ca- 
pital trece astaz! de 600.000 si 
aduce insemnate servici! agri- 
cultorilor, comercian^ilor si ora- 
senilor din localitate. 

Istoricul. Intemeierea acestu! 
oras dateaza de la anul 1834, 
dupa cum rezulta din statutelc 
coprinse in hrisovul Domnito- 
ruluT Alexandru Ghica. El a fost 
populat de catre loc. veni$! din 
orasele Zimnicea si tirgul Ma- 
vrodinuluT. Comercian^i! si me- 
seriasi! din aceste locality!, ne- 
putindu-s! exercita liber! comer- 
ciul lor, au jaluit generalulut 
Kiseleff, aratindu-I ca, fiind su- 
pus! la taxe grele catre pro- 
prietary precum si la claca, sunt 
hotarty! sa-st cumpere o mosie 
si sa intemeeze un oras. Incu- 
ragia^i in proiectul lor, cumpa- 
rara mosia Brezoaia din jud. 
Ilfov si facura in urma schimb 



cu Mitropolia, care poseda aci, 
unde este astaz! Alexandria, 
mat multe trupurl de mosie. Se 
dete comuneT numirea ce poarta, 
dupa numele DomnitoruluT de 
atunc!, Alexandru Ghica. Mosia 
Mitropolie! avea patru trupurl, 
dupa cum se vede si in hrisov: 
Vacaianca, Aldesti, Vacares- 
teanca si Negreasca. Pe terito- 
riul aceste! mosil se aflau pe 
atuncT, doua sate: Bicieni pe 
malul dr. al VedeT si Mitropolia, 
pe coasta vael XanovuluT. Amin- 
doua aceste sate s'au contopit 
in urma cu orasul eel nou, in 
care a si venit, mat tirziu, o 
mare mul^ime de Bulgari de pe 
la $istov, in urma foculu! de la 
1837, care a distrus acest oras, 
precum si un numar de loc. din 
Zimnicea. Colonia bulgara sta- 
bility in Alexandria a avut pana 
in anul 1875 o viea^a proprie a 
sa. A tit in viaja sociala cit si 
in cea publica, Bulgari! din a- 
cest oras formau un element 
deosebit in mijlocul popula^iune! 
romine. In scoalele lor si in 
gimnaziul ce intre^ineau, prele- 
gerile se faceau in limba bul- 
gara si cea romina era facul- 
tativa. Oficiul divin prin bis. tot 
in limba bulgara se facea. Im- 
mul^indu-se numarul scoalelor 
romine si inlaturindu-se, dupa 
1875, limba bulgara, grajie apo! 
si rela^iunilor de inrudire si a- 
facerilor de comerciu si de in- 
terese, procesul asimila^iuni! a 
urmat treptat si, cu toate ca 
populafiunea rurala este inca 
inapoiata in instruc^iune, ur- 
meaza si ea treptat curentul a- 
ceste! asimila^ium cu popula{iu- 
nea romina. 

Alexandria, stafie de dr. d. fier, 
in jud. Teleorman, pi. Marginea, 
com. Alexandria, pc linia Ro- 
siori-Alexandria (pusa in cir- 
culate la 2 Dec. 1895). Departe 



de stasia Buzesti de 9.5 kil. 
Stafie finala ; la 42.88 m. inSl- 
fime d'asupra nivelulu! maril. 
Venitul aceste! sta^i! pe anul 
1896 a fost de 215.363 1. 75 b. 

Alexandroaia, piriu, plasa Si- 
retul-d. j., jud. Bacau, care se 
varsa in dr. Racataulu!, com. 
Racatau. 

Alexandroaia, piria, plasa Si- 
retul-d.-j., jud. Bacau, ese din 
izvorul Alexandra si se varsa 
in Siret pe st, dupa ce uda com. 
Gioseni. 

Alexandru, movild, spre S. de 
s. Rominesti, c. Movileni, plasa 
Copou, jud. Iasi; serveste de 
hotar intre mosiile Rominesti 
si Tautesti ; e artificiala si are 
o vechime necunoscuta. 

Alexe, cdtun, la sudul satulu! Na- 
ziru, jud. Braila, din com. cu 
acelas! nume. Acest cat. unit cu 
cat. Jipa, formeaza satisorul Pa- 
trana. (V. a. n.) 

Alexe (Pirlul-lul-), mic afluent, 
al Cotirgasulu!, jud. Suceava. 

Alexe (Poiana-lui-), poiand, si- 
tuata pe loc boeresc in cuprin- 
sul padure! Negresti, com. Do- 
breni, plasa Piatra-Muntele, jud. 
Neam(u. 

Alexeanca, pddure, in pi. Cim- 
pulul, jud. Ialomi^a, teritoriul 
comune! Alexeni, este formata 
din ma! multe trupur!, avind o 
supraf. de 60 hect. cu esen^a 
de stejar, salcie, plop, ulm, anin 
si jugastru. 

Alexeni, com, rur., in pi. Cim- 
pulu!, jud. Ialomi^a, este situata 
pe partea st. a riulu! Ialomita 
si a piriulu! Sarata, intre comu 
nele Manasia si Brosteni-no!. 



Digitized by 



Google 



ALEXENI 



51 



ALGHIA 



Teritoriul comune! are supraf. 
de 8100 hect., din care a treia 
parte este acoperit cu pad. si 
coprinde tret mosi! aparfinind 
particularilor 91 purtind numi- 
rile proprietarilor actual!. Dupa 
legea rurala din 1864, sunt im- 
proprietari{! pe acele mosi! 208 
locuitorl. 

Comuna se compune din sa- 
tele Alexeni si Pupazeni, avind 
resedin^a primarie! si ajudeci- 
torie! in Alexeni. 

Popula^ia, dupa recensimin- 
tul din 1890, consta din 1583 
loc, cu 376 c. de fam. si 1207 
membri de fam., sad 804 barbaj! 
si 779 feme*. Dupa najionali- 
tate: 1565 RominT, 7 Greet, 7 
Bulbar! si 4 German!. Dupa reli- 
giune, sunt: 1579 crestin! orto- 
dox! si 4 catolic!. Dupa profe- 
siunl: 397 agricultor!, 17 me- 
seriasl, 19 comercian^T, 6 pro- 
fesiunl libere, 36 muncitor! si 
15 servitor!. Din acestia stiu 
carte jj persoane, iar 1506 nu 
stiu. 

Populatia, in 1887, se ridica 
la 2085 loc, care se compunea 
din 425 b&rba$!, 385 feme! si 
1275 copi!, sau 350 fam. Ro- 
min!, I S fam. f igan! si 6 fam. 
Grec!. Num&rul contrib. era 288, 
din car! 9 ftceau corner^ cu 
producte, bautur!, etc., iar ce!- 
l'aty! se ocupaQ cu agricultura. 

Vite: 300 ca!, 460 bo!, 3000 
ol, 30 capre si 1500 porcl. 

Budgetul comune! era la ven. 
de 5564 le! si la cheltuel! de 
4252 le!. 

Instruc^iunea in com. sepreda 
in doua scol!, una de bae(! cu 
un investor retribute de stat si 
com. si una de fete cu o inva- 
$&toare retribuita numa! de com. 
Localul de scoala, construit de 
com. este in buna stare si ser- 
veste pentru amindoua scoalele. 

In com. sunt doua bis. la 
car! servesc do! preo{! si do! 



dascal!, retribui(I din fondurile 
comune! cu suma de 780 le!. 
Prin com. trece calea jude- 
(eana Slobozia-Urziceni. 

Alexeni, sat, in plasa Cimpulu!, 
jud. Ialomija, pendinte de com. 
cu acelas! nume, este situat de-a- 
lungul malulu! sting al riulu! Ia- 
lomi^a, ma! jos de confluen^a 
riulu! Strata cu riul Ialomija. 
Se invecineste la V. cu satul 
Pupazeni, de care este lipit, si 
la E. cu satul Brosteni-Nof, ce 
se afLl in depSrtare de 2 kil. 

Aic! se afia resedinja prima- 
rie! si a judec&torie! comunale, 
are 1 scoala de bae^I si 1 de 
fete, cu 1 inv&t&tor si 1 inva- 
{atoare, precum si 1 biserica la 
care serveste 1 preot si 1 cin- 
tare{. 

Pe marginea de N. a satulu!, 
pc deal, trece calea jude^eana 
Slobozia-Urziceni. 

Alexe§ti, sat, in partea de E. a 
com. Bor&sti, pi. Fundur!, jud. 
Vasluiu, asezat pe dealul cu a- 
semenea numire. Are o supra- 
fa^a de 429 hect. si o populate 
de 6 fam. sau 20 sufl. 

Alexe$ti, cdtun, pendinte de c. 
rur. Piclele, din jud. Buzau, pla- 
iul Pirscovul, cu 100 loc, in a- 
propiere de riul Buzau, are o 
biserica. (1882). 

Alexe^ti, deal, formeaza margi- 
nea despre E. a com. Bor&sti, 
pi. Fundur!, jud. Vasluiu, pe 
coastele lu! se afla purine pa- 
dur! si doua vi!, iar cam pe la 
mijloc, unde-! ma! ridicat, sunt 
doua movile, una inalta de vr'o 
50 m. si alta de 40, de o ve- 
chime necunoscuta. 

De pe virful lor se vede intr'o 
departare foarte mare. 

Alexe^ti, deal, la E. com. Sla- 



vesti, plasa Olte^ul-d.-s., judeful 
Vilcea. 

Alexe^ti, mahala, din com. S1&- 
vesti, pi. Olte^ul-d.-s., judejul 
Vilcea. 

Alexieni, cdtun, al com. Slaves ti 
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
prin el trece soseaua comunala 
$tefonesti-Valari. 

Situat pe ses spre N. de c 
si la 12 kil. departare de T.-Jiu, 
are o suprafa^a de aproape 1 000 
hect, din car! 210 hect. padure, 
180 arabile, 167 iivez! si prun!, 
3 vie si 440 izlaz. 

Are 26 plugur!, 16 care cu 
bo! si vac!, 1 cu ca!, 4 mor! 
pe apa $usi$a, care trece in a- 
propiere de acest catun si 6 
fintin!. 

Are o populate de 75 fam., 
60 contribuabil!, 259 sufl. 

Produce aproximativ 500 hec- 
tolitri porumb, 10 hect. fasole, 
10 decalitri vin, 40 hectol. griu, 
10 decal. {uica si 3 kgr. cinepa. 

Numarul vitelor este de 150 
vite mar! cornute, 292 o!, 96 
rimator! si 6 ca!. 

Are o biserica cu 1 cintare{ 
si 1 ^coala. 

Aiexoael (Fintina-), pe mosia 
Hiliseul-Gafencu, com. Hiliseu, 
pi. Cosula, jud. Dorohoiti. 

Alghia, baltd, in com. Cristesti, 
jud. Botosan!, formata de piriul 
Alghia. 

Alghia, deal, in partea de S. a 
com. Cristesti, pi. Cosula, jud. 
Botosani. 

Alghia, piriU, jud. Botosani, iz- 
voreste din dealurile padure! 
Unguroaia, curge pe pamlntul 
locuitorilor din Cristesti, com. 
Cristesti, formeaza in cursul 
sati balta Alghia si se varsa in 



Digitized by 



Google 



ALGHIANU 



52 



ALI-BEI-CHIOI 



piriul Unguroaia, comuna Cris- 
testi, pi. Cosula. 

Alghianu sati Albianu, pirin, 
ce uda teritoriul com. Poianca, 
jud. Putna, pi. Vrancea; sevar- 
sa in Putna. 

Algiiul, munte, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel, cu virful de o ma- 
rime impozanta. Pe coaste este 
paduros, iar pe culme cu pa- 
sunl ce nutresc numeroase tur- 
me de vite. 

Algoioasa, ripd stincoasa, plasa 
MunteluT, jud. Bacau, pe teri- 
toriul com. Brusturoasa. 

Ali-Bei-Ceair-Bair, deal, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunelor Medjidia si 
Cocargea ; se intinde intre balta 
Carasu si valea Biringi-Medji- 
dia-Dere de la virful Cara-Iuc 
si pana la marginea occidentala 
a orasulul Medjidia, este stra- 
batut de soseaua jude^eana Mol- 
ceova-Medjidia si este situat in 
partea meridionala a plasil si 
cea occidentala a comunet Med- 
jidia. 

Ali-Bei-Ceair, sat, in jud. Con- 
stanta, pL Medjidia, cat. com. 
Cocargea ; este situat in partea 
de miaza-zi a plasil si cea de 
rasarit a comunet la 3 ! /a kil. 
spre V. si pu^in spre S. de orasul 
Medjidia. Este situat in Valea- 
Biringi-Medjidia-Dere, inchis la 
N. de dealul Alibei-Ceair-Bair, 
la V. de valea luci-Culac, iar 
la S. de dealul Congas-Bair. 

Suprafa^a sa este de 1448 
hect. din carl 6 hect. le-a ocu- 
pat vatra satulul cu 18 case. 
Are o popula^iune de 24 fam. 
cu 117 sufl., in cea mal mare 
parte Rominf, ocupindu-se pu- 
$in cu agricultura si mai mult 
cu cresterea vitelor, majoritatea 



fiind of. Pamintul produce pu- 
{in ovaz si mal pu{in grid. Prin 
sat trece soseaua jude^eana Mol- 
ceova-Medjidia. Se afla la sudul 
bal{eT Carasu, la 2 kilom. spre 
S. si este dominat de virful Ca- 
ra-Iuc. 

Ali-Bei-Chioi, com. nu\> din jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, situata in 
partea centrala a jude^uluT, la 
30 kil. spre S.-V. de orasul 
Tulcea, capitala jude{ului si in 
partea sudica a plasil, la 28 kil. 
spre miaza-zi de orasul Isaccea, 
resedin^a plastf. 

Dealurile, cart brazdeaza a- 
ceasta comuna, sunt: Eni-Or- 
mangic-Tepe (259 m.) si Eschi- 
Balic (265 m.) la apus ; Consul 
(329 m.) cu prelungirile sale, la 
miaza-zi; Stamuni-Culac (22 1 in.) 
si Carcaman-Bair (170 m.) la ra- 
sarit; Curu-Bair (242 m.), Muni- 
Bair, Misaco-Bair, Gir-Bair, Ca- 
racus, Sersencula, Delictas si 
Chiricicaral prin interiorul co- 
muneT; natura acestor dealurl 
este pietroasa in general, si a- 
coperite cu pufina iarba, afara 
de vre-o cite-va acoperite cu 
padurT. Movile sunt doua. : Pa- 
trascu (170 m.) si alta de 15 m., 
naturale si acoperite cu vcr- 
dea^a. 

Riurile si piraiele ce uda a- 
ceasta comuna sunt: Riul Tai^a, 
ce o uda la miaza-zi pu^in; pi- 
riul Accadin format din Valea- 
CismeleT, unita cu Valea-Chiose- 
relic si primind ca afluen{t : 
Valea-Culac-Cizlar, pe stinga si 
Valea-Buiuc-Cartalic, pe dreap- 
ta ; apoT o neinsemnata Derea 
(piriii) a satulut Ali-Beikioi ; piriul 
Accadin este afluent al riulul 
Taita, dar atit el cit si cele-1-alte 
pu^ine-ori au apa in albia lor; 
cit despre vat ele sunt tot-d'a- 
una goale. O balta are comuna, 
situata in partea despre rasarit, 
apar^inind statuluT; acoperita cu 



stuf in cea mat mare parte, si 
al care! venit statul il arendeaza. 

Clima comunel este sanatoasa, 
cu aer curat; vintul predomi- 
nant este eel despre rasarit ; 
ploile sunt rarl, mat cu seama 
vara; boalele ce bintue comuna 
sunt tifosul pro venit din raceala, 
iar la copii varsatul, frigurile, 
pojarul, sunt frecuente. 

Catunele, carl compun com. 
sunt doua: Ali-Bei-Chioi, re.se- 
din^a, asezat spre S.-E., nu de- 
parte de piriul Teli^a; Accadin 
spre centrul comunel, pe piriul 
Accadin, la 3 kil. spre N.-V. de 
catunul de resedin^a. 

Se margineste la miaza-zi cu 
catunele Cineli (al com. Baskioi) 
si Dautcea (al com. Ortakioi) 
de care se desparte prin riul 
Tai^a si dealul Consul; la ra- 
sarit cu com. Nalbant si catunul 
eT Trestenic, de care se des- 
parte prin dealul Carcaman-Bair; 
la miaza-noapte cu comunele 
Teli^a si Meidan-Chioi ; iar la 
apus cu com. Balabancea, de 
care se desparte prin dealul 
Ormangic-Tepe si Eschi-Balic. 

Suprafa^a comunel este de 
1570 hect, din carl 118 hect. 
ocupate de vatra satelor (celor 
doua) ; iar din rest 490 hect. a- 
par^in locuitorilor si 962 hect. 
statulul. Suprafa^a totala e 4030 
hectare. 

Popula^iunea com. este com- 
pusa din RominT, Greci si Turci. 
Sunt 245 fam. cu 922 suflete; 
copii in virsta de scoala 78 (42 
baeft, 36 fete) ; insurant sunt 208 ; 
neinsura^T 22 ; vaduvl si vaduve 
25. Obiceiurile lor sunt grecestt, 
amestecate cu cele turcesti. Im- 
bracamintea lor consta din suc- 
mane de Una lucrata si vapsita 
in casa, flanele, pantalonl largi, 
cTiciult de piele de oaie, palarii. 
La Turci, pantalonii de la ge- 
nunchl in jos sunt strim^T, spin- 
teca^T de la pulpa in jos si ina- 



Digitized by 



Google 



AI.T-HEI-ailOI 



53 



AI.T-HEl-ClITOl 



inte ; in cap poarta cealma. Ro- 
miniT din catunul de resedinfa 
sunt pu^inT si se poarta nem- 
{este, ceT din catunul Accadin 
sunt mul^f, venial din Moldova 
si poarta costumul national mol- 
dovenesc. 

Calitatea pamintutuT : este un 
pamint argilos, amestecat cu 
pufina huma. Se seamana: griu, 
orz, secara, meiu si papusoT ; 
inuluT si rapine! le-ar prii, dar 
locuitoriT nu le seamana. Pa- 
durile ocupa 2000 hect., iz- 
lazul 460 hect., apar^inind pe 
din doua statuluT si locuitoriior. 

Ocupafiunile locuitoriior sunt : 
Agricultura, avind no plugurT; 
cresterca vitelor, comuna pose- 
dind : 3406 capetc, din car! 280 
boT si vacT, 400 cat si epe ; 
1500 oT si berbecT, 900 capre 
si {apT, 26 bivolT si bivouac, 300 
porcT. Industria e reprezentata 
printr'o moara cu aburT, pentru 
faina si gris. Comer^ul consta 
in importul lucrurilor trcbuin- 
cioase si in exportul de vite si 
cereale; sunt in comuna treT 
comercianp, circiumarl. 

Ali-Bei-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. comuneT 
Cara-Omer, este asezat in partea 
sud-vestica a plasiT si pu(in cam 
centrala a comunel, la 6 kil. 
spre N. de cat. de resedinja, 
Cara-Omer. Este situat in Valea- 
Cislei sau Ali-Bei-Chioi, inchis 
la rasarit de dealul Mezarlic, 
iar la apus de dealul Sari-Bair 
si Alibi-Chioi. 

Suprafa^a sa este de 720 
hect., din care 1 hect. este o- 
cupat de vatra satulul cu 4 case. 
Are o populate de 5 fam. cu 
30 sufl., ocupindu-se in cea mat 
mare parte cu cresterca vitelor 
si mat cu seama cu a oilor. 
Prin sat tree drumurile comu- 
nale : Calfa-Chioi-Cara-Omer ; 
Mamuzli-Ghiuvenli. Acest sats'a 



format in urma distrugereT ve- 
chiuluT s. Ali-Bei-Chioi, de catre 
CerchezT, insa s'a asezat mal la 
N.-V. de vechile urme, pastrind 
numele vechiuluT sat. Este do- 
minat de movila Ali-Bei-Chioi, 
care este la nord-estul sau si 
are o inatyime de 163 metri; 
movila artificiala ce a servit de 
punct de observa^iune. 

Ali-Bei-Chioi, sat, in pi. Isac- 
cea, jud. Tulcea, com. Ali-Bei- 
Chioi; este asezat m partea Sud- 
Estica a plasiT, si in cea de 
miaza-zi a comuneT, la 3 kil. spre 
S.-E. de s. Accadin; este cat. 
de resedinta al comuneT. Teri- 
toriul sau are forma a doua tra- 
peze neregulate, cu un perime- 
tru de 33 kil. de lungime si cu 
o intindere de 1500 hect. din 
carT 70 hect. ocupate de vatra 
satuluT; are ca dealurT: Consul 
la S.; Stamuni-Culac si Patrascu 
la rasarit, Curu-Bair la Nord; 
Eschi-Balic la apus. Riul Taita 
'1 uda la miaza-zi, cu afluentil 
suT: piriul Accadin prin mij- 
loc, dereaua Ali-Bei-Chioi la ra- 
sarit ; clima e sanatoasa, expusa 
vintuluT de E.; are o popula^iune 
compusa din GrecT si RominT: 
155 fam. cu 558 sufl. Pamintul 
este roditor, dar adese-orT seceta 
bintueste; se cultiva porumb, 
meiu si griu. Are o scoala la 
care vin si copiT din s. Accadin, 
o bis. veche. La miaza-zi dru- 
mul judefean Macin-Babadag, si 
drumurile comunale, lacomunele 
invecinateMeidan-ChioijNalbant, 
Orta-Chioi-Teli^a. Este fundat la 
1833 de niste loc. din satele fn- 
vecinate, pleca^T de frica impo- 
zitelor. Obiceiurile populaJiuneT 
sunt grecestT, majoritatea fiind 
GrecT, amestecate cu obiceiurT 
turcestT; RominiT se poarta ca 
si in Jara transdanubiana, de 
oare-ce sunt veni{T de curind. 
Budgetul, consta in 3000 let 



ven. si chelt., ce se string din 
contribu^iT, acsizurT, amenzT, obor 
comunal, morT, marcatul masu- 
rilor; totusT ven. sunt intrecute 
de chelt; com. are 210 contrib. 

CaT de comunica^ie sunt: ca- 
lea jude^eana Babadag-Macin, ce 
trece pe la S., apoT drumurT co- 
munale ce due din Ali-Bei-Chioi 
la satele Cineli, Balabancea, 
A ccadin - Meidan - Chioi , Cocos - 
Teli^a, Trestenic - FrecaJeT - Tul- 
cea ; Nalbant-Cataloi. 

Comuna are o singura scoala, 
cu un inva^ator, fundata in 1884 
de obstia loc. O singura bis. 
are com., fundata in 1859 de 
loc, cu un preot si un cintare^ ; 
slujba se face in limba greaca, 
ceea-ce ar trebui indrcptat. 

Istoric. Satul este fundat in 
1833 de loc: Burlacu Stefan, 
Dumitru Ivanciu, GumeT Hie, 
Ivanciu Dobre, Nicolae Peiciu, 
PanaitTanase, Stoian si Valeanu 
Hie. Cintecelepoporanc sunt gre- 
cestT cu intona^iunT jalnice, din 
pricina suferin^elor juguluT oto- 
man; versurile suntplacute, dar 
nein^elese, de oare-ce sunt ames- 
tecate cu grecizme si turcizme; 
ele cuprind episoade din lupta 
de la Sevastopol, jafurile Cer- 
chezilorsigonirealordc RusT, etc 

Ali-Bei-Chioi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Cara-Omer si a- 
numc la hotarul catunelor sale 
Mamuzli si Ali-Bei-Chioi ; este 
continuarea dealuluT Mezarlic- 
Bair si se indreapta spre mia- 
za-zi, avind o direc^iune gene- 
rate de la N. spre S. ; se intinde 
de-a-lungul si la apusul vailor 
Cisla, Ali-Bei-Chioi si Dere-Chioi, 
cu o inatyime medie de 160 m., 
fiind acoperit maT numaT cu pa- 
sunT si pe alocurea cite-va pe- 
tece de semanaturT. Este situat 
intre partea S.-V. a plasiT si a 
comuneT. 



Digitized by 



Google 



AL1-15EI-CHIOI 



54 



AMMAN 



Ali-Bei-Chioi, mine, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Cara-Omer; sunt 
ruinele unul sat distrus de na- 
valirile Cerchezilor si Bazabu- 
zucilor. N'a mat ramas de cit 
niste darimaturT, insa un alt sat 
cu acelasl nume s'a construit 
la i l J2 kil. spre N.-V. dc ruine. 

Aliboca-Suhatu, girld, in plasa 
Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul 
com. rur. Chilia-Vechie ; se des- 
face din lacul Baciu, ia o direc- 
{iune spre N., formeaza lacul 
f ihac ; de aci se indreapta tot 
spre rasarit, primeste in sine pe 
partea dreapta, varsaturile pi- 
ratelor ce nasc din lacurile Pe- 
purnicul, Pesceanul si Cimpoaia; 
brazdeaza partea apusana a pla- 
sil si sudica a comunel, dupa 
un curs lung de vre-o 14 kil., 
merge de se varsa in balta 
Ghiolu-Batacu, pe care o pune 
in comunica^ie ast-fel cu balfile 
Postar, Jihac, Baciu, Costin- 
Ciuc si Costin; printr'o girlifa, 
ea comunica cu girla Iacob-Su- 
hat ; ambele sale malurT sunt a- 
coperite pana in departar! ne- 
masurate cu stufurl intinse. 

Aliceni, cdtitti, al com. Zilisteanca, 
jud. Buzau, situat impreuna cu 
com. Sudi^il pe mosia Slobozia, 
din care cauza poarta si nu- 
mele Slobozia ; are un bun teren 
agricol pe malul drept al riuluT 
Cilnau. Popula^ia sa e de 480 
loc. si 100 case. 

Aliculac-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Constanta, pe teri- 
toriul com. Cara-Harman si a- 
nume pe acela al catunuluT sail 
Cavargic. Fste coprins intre va- 
lea Aliculac-Derea, Alciac-Derea 
si piriul Casimcea, avind o di- 
rect'iune generala de la E. catre 
V. Are o inatyime de 114 m. 
dominind vaile sus numite si 



satul Cavargic in apropierea ca- 
ruia se afla. 

Ali-Culac-Dere, piriii, in foasta 
plasa a Istrulul, jud. Tulcea, pe 
teritoriul com. Cogealac, is! ia 
nastere din dealul Cascalac-Bair, 
din poalele lul despre miaza-zi, 
se indreapta spre soare-apune, 
avind o direc^iune de la N.-E. 
spre S.-V., ese din jud. Tulcea, 
intra in plasa Constanta, a jud. 
Constanta, pe teritoriul comunet 
$eremet, trece pe la poalele dea- 
lulul Ali-Culac-Bair, unde pri- 
meste ca afluent pe dreapta, apa 
Ali-Culac, si dupa un curs de 8 
kil. tot prin cimptf merge de 
se varsa in piriul Casimcea, pe 
stinga lul, la 1 kil. ma! jos de 
satul $eremet; malurile sale in 
jud. Tulcea sunt joase, iar in 
Constanta sunt ripoase. 

Ali-Culac- Dere,vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Constanta, pe teri- 
toriul com. rur. Pazarli si anume 
pe acela al cat. sau $eremet. 
1st ia nastere din dealul Casca- 
lic-Bair (Tulcea), se indreapta 
spre S. avind o direc^iune ge- 
nerala de la N. catre S.-V., face 
hotarul intre comunele Cara-Har- 
man si Pazarli, trece pe la ra- 
saritul satuluT $eremet si apoT 
se deschide in apa Casimcea. 
Prin mijlocul acesteT vat curge 
mica apa Ali-Culac. 

Ali-Fachi, sat, in foasta plasa a 
IstruluT, azt Babadag, jud. Tul- 
cea, cat. com. Casimcea, situat 
in partea nordica a comunel. pe 
malul drept al ptriuluT Casimcea 
sau Tasaul, la 4 kil. spre N. 
de resedin^a. Intinderea e de 
970 hect., din care 18 hect. va- 
tra satulut; populafiunea in ma- 
joritate musulmana si se ocupa 
cu crcsterea vitelor. 

Ali-Fachi, deal, in foasta plasa a 



IstruluT, azt Babadag, jud. Tul- 
cea, pe teritoriul com. Casimcea 
si al cat. Ali-Fachi, care i-a dat 
si numele, el este o prelungire 
occidentals a dealulu! Ciaric- 
Cairac, se intinde de la N.-E. 
la S.-V., de-a-lungul piriulul Su- 
flaru, izvorul piriulul Casimcea, 
facindu-I malurile inalte, pie- 
troase si stincoase, fiind si el 
prin multe locurT stincos ; are 
virfurT inalte de 312 m., altul 
de 281 m., ambele puncte tri- 
gonometrice de observa^ie de 
rangul al 3-lea. La poalele sale 
despre miaza-zi se afla ruinele 
Saxan-Culei; prelungindu-seprin 
dealul Saxan-Cula ; iar la poalele 
despre apus se afla asezata o 
parte din satul Ali-Fachi ; el este 
intretaiat de drumurile comu- 
nale : Casimcea-Caildere, Casim- 
cea-Caildere-Eschibaba, Ali-Fa- 
chi-Caildere. In partea rasarit. 
este acoperit cu vre-o 1 20 hect. 
padure, iar restul este coprins 
numaT cu pasunl si purine flne^e. 

Aliman, com. rur., jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua. 

Se gaseste asezata in partea 
apusana a jude^ulul la 77 kil. 
spre V. de orasul Constanta, 
capitala districtuluT, si in cea 
nord-estica a plasiT, la 46 kil. 
spre N.-E. de oraselul Ostrov, 
rescdin^a ocolulul; comune in- 
vecinate cu dinsasunt: Mirleanu 
la 5 kil. spre N.-V., Beilicu la 
9 kil. spre S.-V., Rasova la 10 
kil. spre N.-E., Cuzgun la 1 1 
kil. spre S.-V., Caraulic la 13 
kil. spre S.-V. 

Forma hotarulut sau este ne- 
regulata, seamana cu aceea a 
unuT corn sau un dreptunghiu 
alungit, lungimea luT este de 
35 kil., iar intinderea sa totala 
este 24 l li kil. p. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu com. rur. Rasova din plasa 
Medjidia, de care se desparte 



Digitized by 



Google 



AMMAN 



AMMAN 



priti girla Veriga; la rasarit tot 
cu aceasta comuna, desparfindu- 
se prin balta Vederoasa cu pre- 
lungirile el Limpezisu, Sarpu si 
Valea-Polucci, la miaza-zi cu co- 
muna rurala Beilicu, de care se 
separa prin dealul Chior-Buius ; 
iar la apus cu comuna rurala 
Mirleanu, despar^indu-le dealul 
Zbreia. 

Relieful solulut este in gene- 
ral pu^in accidentat. Dealurile: 
Polucci (80 m.) la S., Chior- 
Buius (121 m.) la S.-V., Zbreia 
(115 m.) la N.-V., se gasesc 
pe hotare si trimet pe teritoriul 
comunet numat ramurt si pre- 
lungirT; prin interiorul comunel 
avem dealul Cati^a (94 m.) ce 
domina satul Aliman; ele sunt 
acoperite cu semanaturt si fi- 
ne^e. Movilele suntpu^in nume- 
roase, printre cele 7 ce are co- 
muna, insemnam : Movila-Sapata 
(105 m.) la V. de sat, domi- 
nindu-1 si Comoara (u5 m.) la 
N. Unga ruinile satulut Muzait. 

Apa, care uda comuna, este 
Dunarea, sau mat bine zis bra$ul 
Veriga la miaza-noapte, formind 
ostrovul Huzun-Ada, acoperit 
cu pietris si nisip si a caret ju- 
matate rasariteana apar^ine co- 
munel si inchizind intre dinsa 
si balta Vederoasa o intindere 
de teren (100 hect.), acoperit 
cu iarba buna pentru pasunl. 

Vaile sunt: Polucci-Ceair sau 
Urluia la hotar Tutuliic-Ceair la 
S. si S.-E. ce se deschide ca 
si cea precedents in balta Sarpu 
sau Vederoasa, trecind si prin 
sat; valea Cati^a la miaza-noap- 
te, prin interiorul comunel, des- 
chizindu-se in balta Vederoasa. 
Batyt n'avem pe teritoriul co- 
munel, avem insa la hotar, balta 
Vederoasa cu prelungirile et su- 
dice, Limpezisu si Sarpu, acope- 
rite cu stuf si insule plutitoare 
(a se vedea cuvintul Vederoasa) ; 
malul lor apusan din spre co- 



muna este inalt si stincos, mat 
cu seama linga sat si la cotyul 
sud-estic. 

Clima comunel, vara, de si tem- 
perata prin apropierea Dunaril 
si a bailor, iarna in schimb este 
aspra; vintul de N.-E. si visco- 
lele o bintue mat tot timpul 
in lunile geroase; ploae cade 
in destula cantitate, frigurile bin- 
tue comuna din pricina exa- 
la^iunilor nesanatoase ale bai- 
lor inconjuratoare. 

Suprafata comunel este de 
2448 hect, din carl 105 hect. 
ocupate de vatra satulut cu gra- 
dint si cu 125 case, restul de 
2343 hect. apar^ine tot locui- 
torilor. 

Comuna este formata dintr'un 
singur catun, resedin^a Aliman, 
asezat in partea rasariteana a 
comunel, pe o pozi^ie frumoasa, 
inalta pe malul ballet Vederoasa; 
casele sunt mict, neregulate si 
uli^ele sunt intortochiate. 

Populatfunea totala e de 203 
familit cu 575 suflete (300 bar- 
ba$t, 275 feme!). 

Dupa starea civila: casatori^T 
322, dintre cart :17s barb, si 147 
feme!. Necasatori^T 224, dintre 
carl: 112 barba^T si 112 feme!. 
Vaduvt 28, dintre carl: 12 bar- 
ba^t si 16 femet. Divor^at 1 
barbat. 

Dupa instrucfie : cart stiii a 
scri si citi 91, din cart: 83 bar- 
baflf si 8 femet. Cart nu stiu 
484, din cart: 217 barba^t si 
267 femet. Dupa ceta^enie: ce- 
ta^ent Romint 567, din cart: 300 
barbaft si 275 femet. Dupa re- 
ligie, ortodoxt 575, din cart: 
300 barbapf si 275 femet. Dupa 
profesit: agricultorl 192, indus- 
trial 2, comercian^t 6, diferite 
profesit 3, total 203. Dupa a- 
vere: 192 improprietari^t, dect 
toft. Contribuabilt 203. 

In ceea-ce priveste calitatea 
pamintulut, com. din cele 2448 



hect. are 167 hect. pamint ne- 
productiv (case, batyt si dru- 
murt) si 2281 hect. loc produc- 
tiv, din cart: 2012 hect. loc 
cultivabil, 10 hect. loc neculti- 
vabil, 108 hect. loc izlaz, 46 
hect. loc vit, 105 hect. loc pa- 
dure. 

Ocupatiunile loeuitorilor sunt: 
Agricultura: fiind in com. 129 
plugart, cart au 73 plugurt, 6 care 
cu bot, 1 24 carute cu cat, 1 trior. 
Pescuitul se face mat ales in 
balta Vederoasa. Cresterea vi- 
telor, avind com. 3602 capete 
de vite, din cart: 155 cat, 597 
bot, 2 magart, 2560 ot, 150 
capre, 130 porct. Industria e 
cea matsimpla, domestica; sunt 
in comuna 6 industriast (fierart, 
tabacart) si 6 mort de vint. Co- 
merciul se face prin gara Cer- 
na-Voda, la 28 kil. spre N.-E.; 
consta in import de manufac- 
ture, unelte agricole, si cu ex- 
portul de cereale, vite, Una, etc. 
Budgetul se compune din ve- 
niturt de 2077 let si cheltuelile 
sunt de 1 593 let, raminind dect 
un excedent in plus de 482 1. ; 
sunt 103 contribuabilt. Cat de 
comunica^ie sunt reprezentate 
numat prin doua comunale si 
vecinale ce due la satele apro- 
piate ca la Mirleanu, Rasova, 
Polucci. Biserica este una sin- 
gura in comuna, cu hramul Ador- 
mirea-Maicit-Domnulut (la 15 
August). Zidita si intre^inuta de 
comuna, cu 1 preot, 1 paracliser 
si 1 cintaxe^, are si 10 hect. 
pam. de la stat. 

$coala este una mixta rurala, 
infiin^ata de stat cu 1 inva^ator 
si 95 elevt inscrist, din cart: 
48 bae^t si 48 fete ; mat are si 
10 hect. pam. de la stat. 

Aliman, deal, in pi. Rimnic, jud. 
R.-Sarat, se desface din culmea 
Cimpulungeanca, brazdeaza par- 
tea de apus a comunet Valea- 



Digitized by 



Google 



ALIMANUL 



50 



ALIMANESTT 



Salcie!, si se sfirseste linga riul 
Cilnati; el este acoperit cu fT- 
ne{e si imas. 

Alimanul, deal, la E. com. Vla- 
desti, plasa Ocolul, jud. Vilcea. 
Separa aceasta com. de orasul 
Ri rnnicu -Vilcea. 

Alimanul, trup din mofia Sta- 
tuluT Bogdana - Nenciulesti , pe 
care s'au improprietarit in anul 
1880 un numar de 36 insurant 
si s'a mat vindut in urma si in 
loturl locuitorilor. Este situat in 
partea de E. a comunel Bog- 
dana spre mosia Ulmeni, jud. 
Teleorman, iar casele de locu- 
in^a ale insura^eilor s'au cladit 
la capul din spre E. al com u net 
Bogdana, unde formeaza ca 11 n 
catun osebit. 

Alimanul, plaid, pendinte dc com. 
Dragoesti, jud. Gorj, are o inal- 
{ime aproximativa. de 400 m. 
Vara serva de pasune vitelor. 

Alimanul sau Aliman-Mirta^i, 
insula, in Dunare, in fata sa- 
tuluT Bistre^u, plasa Balta, jud. 
Dolj, este proprietatea StatuluT. 

Alimanul - Mirtati , insula, in 
Dunare, pi. Bailesti, c. Bistre^u, 
jud. Dolj, este proprietatea Sta- 
tuluT. 

Alimane^ti, com. iur. y pi. Jiul- 
d.-s., jud. Olt, situata pe coasta 
si culmea dealuluT din st. Imi- 
nogulul, la o distant de 25 kil. 
de capitala jud. si la 5 kil. dc 
rcsedin^a plasil. 

N'are nici un cat. alipit si o 
popula^iune de 1560 loc. (795 
barbaflf si 765 feme!), 350 con- 
tribuabilt, 300 cap! de fam., 250 
case si 50 bordee de locuit. 

O legenda spune, ca cu 300 de 
ant si ma! bine, satul acesta era 
asezat cu vre-o 3 kil. mat spre 



S.-E., linga Calma^uiu, cam in 
mijlocul Boianulu!, in locul nu- 
mit azT Virtopul. Intr'o zi de 
Paste, navalind Turcit fara veste, 
pe cind lumea era inca. in bis., 
satul fu pradat si lumea mace- 
larita. Ci{! au putut scapa s'au 
ascuns intr'o pad. din apropiere 
linga tirla unut cioban bogat, 
dupa unit Turc, numit All sau 
Aliman. Noul s. s'a numit apoi 
Aliraanesti. 

Afara de tre! fam. de TiganT, 
1 Bulgar, 2 Greet si 1 Ungur, 
to{! loc. sunt RominI si singura 
lor ocupafiune e agricultura. Me- 
serias! sunt numal: 2 cojocar!, 
1 abagiu, 3 rotart, 3 cizmar! 
Romin! si cip-va fierarT si tim- 
plarT strain!. El desfac produc- 
tele lor la Slatina, Caracal si 
Turnu-Magurele. 

Teritoriul comunei se intinde 
pe o supraf. de 1750 hect. Lo- 
cuitoriT in majoritate sunt mos- 
nenT. Numai 15 s'au improprie- 
tarit dupalegea rurala din 1864. 

Produc^iunea agricola e me- 
diocra, din cauza solulu! argilos 
si a relet culturt. Recoltele sunt 
mat des bintuite de mana si 
seceta. 

LocuitoriT poseda : 180 bo!, 
95 vac!, 13 bivol!, 120 ca! si 
epe, 2000 o!, 55 capre. 

In raionui comunel sunt 2 bi- 
seric!: una vechie, aproape rui- 
nata, cladita pe la anul 1780 
si alta noua, deservite de tre! 
preo$! plati^I din budgetul co- 
mune! si din ven. cultulu!. In 
com. ma! e si o moara cu aburl. 

$coala s'a infiin^at pe la 1880, 
insa a func^ionat cu multe si 
lung! intreruper!, pana la 188^, 
de cind s'a desfiin^at, neavmd 
local. $tiu carte 100 barbaflf si 
10 feme!. 

Bautur! spirtoase nu se fa- 
bric;! in com. ; viile insa, car! 
ocupa o intindere de 63 hect., 
produc 175 heetol. vin. 



Gindac! de matase se cultiva 
in mica cantitate ; stup! sunt 
foarte pu{in!. Cinepa si inul, de 
si ar isbuti foarte bine, fiindu-le 
solul destul de favorabil, sunt 
pu^in cultivate. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumar!. 

Veniturile si chelt. comunei, 
dupa ultimul budget se ridica 
la suma de 4700 le! anual. 

Comuna n'are de cit o sosea 
in interiorul sau, care o leaga 
la N.-V. cu Izvoarele. La E. si 
S. se intinde cimpia Boianulu! 
cu ^arinile locuitorilor, pe care 
sunt asezate ma! multe magur! 
si lacur!: Magura-Vise! si Lacul- 
Turculu!, Magura cu-Cruce, Ma- 
gura-lu!-Cioc, lacul Speteza, etc. 

Se limiteaza la N. cu cat. 
Vilcelele, com. Barcanesti, la 
N.-V. alipita cu com. Izvoarele ; 
la E. se intinde cimpia Boia- 
nulu! pana in Calma^uiii. 

Alimane§ti, deal, jude^ul Olt, 
format de malul sting al piriu- 
lu! Iminogul, pe care e situata 
comuna cu acest nume, plasa 
Jiul-d.-s. Acest deal formeaza 
marginea de N.-V. a platoulu! 
numit Cimpia-Boianulu!. 

Alimane§ti, deal, in raionui com. 
Alimanesti, plasa Jiul-d.s., jud. 
Olt, pe care se cultiva 45 hec- 
tare vie. 

Alimanesti, deal, situat in par- 
tea de E. a coin. Izvoarele, pi. 
Jiul-d.-s., jud. Olt, pe stinga 
Iminogulu!, formeaza un sir cu 
Badia la N. si Parvaneasa la S. 
Se numeste ast-fel, fiind-ca pe el 
este asczata comuna cu acest 
nume. 

Alimanesti, mosie, proprietatea 
statulu!, in jud. Arges, pi. To- 
pologul, pendinte de schitul Tu- 
tana. Aceasta mosie impreuna 



Digitized by 



Google 



ALTMANESTI-CIOFRtNGENI 



57 



ALIOR 



cu Albota-d.-j. si Albota-d.-s., 
au fost arendate pentru perio- 
dul 1882 — 83 cu 1. 26035 anual; 
iar pe periodul 1883 — 93 cu 
24308 1. 70 b. anual. 

Alim&ne$ti-Ciofringeni, com. /*., 
pe riul Topologul, la vr'o 8 kil. 
de com. rur. Tigveni, resedin^a 
sub-prefecturiT si 27 kil. de Pi- 
testi, jud. Arges, pi. Topologul, 
se compune din urmatoarele sa- 
te : Alimanesti-d.-s., Bradijesti, 
Burlusi, Ciofringeni -Paminteni, 
Ciofringeni-Un£ureni, Duculesti, 
Ghibesti, Lacurile, Piatra, Scheiu 
si Schitul-MateT, avind peste tot 
587 fam. cu 2352 sufl., 7 bis., 
in Burlusi, Ciofringeni, Ducu- 
lesti, Ghibesti, Lacurile, Piatra 
si Schitul-MateT, 1 scoalS pri- 
mara rurala si 3 circiumT. Bud- 
getul com. pe anul 1882 — 83 a 
fost de 2608 1. 24 b. la venit. 
si de 2001 1. la chelt. Prin com. 
trece soseaua Pitesti-Curtea-de- 
Arges-Rimnicul-VilceT. Dupa o 
publicajie oficiala din 1887, 
aceasta com. numara 417 con- 
tribuabill si are un budget de 
5729 1. la venit. si de 5634 la 
chelt. In com. era in 1887 un 
num&r de 1 167 capete vite mart, 
1080 bol, 87 vacT si cat si 1593 
capete vite marunte, 575 oT, 
206 capre si 815 rimatorl. 

Alim&ne§ti-d.-j., sat, din jude^ul 
Arges. (V. satul Gabrieni). 

Alim&ne$ti-d.-s., sat, pe apa To- 

pologulul, jud. Arges, pi. Topo- \ 
logul, face parte din com. rur. 

Alimanesti-Ciofringeni. (V. acest | 

nume). | 

i 

Alim&ne§ti-Poenari, com. rur., ] 

pe apa TopologuluT, jud. Arges, i 

pi. Topologul, la 13 kil. de com. [ 
rur. Tigveni, resedin^a plasil si 

la 22 kil. de Pitesti, se com- 1 

pune din satele: Ciauresti, Ga- 1 



brieni (Alimanesti-d.-j.), Ionesti, 
Poenari (Moara din Siliste) si 
Tomulesti, avind in tot 246 con- 
trib. cu 1239 loc, din cart 15 
f iganl. In com. sunt 4 bisericT, 
in Ciauresti, Gabrieni, Ionesti si 
Poenari, si 2 scolT primare ru- 
rale. Budgetul comuneT pe anul 
1882—83 a fost de 1897 1. 72 
b. la ven. si de 1290 la chelt., 
iar pe anul 1887-88, a fost de 
3037 1. la ven. si de 2896 la 
chelt. In intreaga com. erau in 
1887 un numar de 839 capete 
vite man, 811 bot si vacT, 28 
cat si 488 capete vite marunte, 
50 oT, 30 capre si 408 rimatorl. 

Alimpesti, com. rur., din pi. A- 
maradia, jud. Gorj, situata in 
partea-T de rasarit, pe ambele 
malurl ale riulul Olte^ul, la o 
distanja de 40 kil. de capitala 
judeJuluT, limitata la S. cu Cor- 
sorul, la N. cu com. Sirbesti, la 
E. cu com. Milostea din jud. 
Vilcea si la V. cu c. Zorlesti. 

Se compune din 2 catune: 
Alimpesti si Beresti. 

Are o suprafaja de aproape 
400 hect., posesiunea loc. care 
sunt mosnenT; din aceasta. su- 
prafafa 20 hect. padure, 7 hect. 
vie, 100 hect. aratura, iar res- 
tul de 273 h. livezl si pasune. 

Locuitoril poseda 20plugurT, 
39 care cu boT, 1 carufa cu cat, 
452 vite marT cornute, 5 cat, 
10 capre, 43 porcT, 178 oT, 2 
mort si I circiuma. 

Are o populate de 123 fam. 
cu 500 sufl., din cart 1 10 con- 
tribuabilT, 20 solda^T doroban^I 
cu schimbul. 

Locuitoril se ocupS cu agri- 
cultura, cresterea vitelor, culti- 
varea livezilor de prunT, etc. 

Prin comuna trece riul Olte- 
Jul, ale caruT malurl, eel dupa 
dreapta se chiama Dealul-Mue- 
reT, iar eel dupa stinga, Dealul- 
Tiriel. 



Tot prin comuna trece si so- 
seaua vecinala Polovraci - Cor- 
sorul. 

In com. sunt 3 morT, 12 fin- 
tinl si 75 stupT. 

Venitul comuneT este de lei 
776, iar chelt. de 1. 713. 

In com. sunt 2 bis., 1 preot 
si 2 cintare^I. 

Alimpesti, catun, jud. Gorj, face 
parte din com. Alimpesti (v. a. 
n.), este situat pe ambele ma- 
lurl ale Olte^ulul. 

Are o suprafa^a de 340 hect., 
calitatea pamintuluT este me- 
diocra. 

Are 79 familiT cu 268 sufl., 
din carl 73 contrib. 

Locuitoril poseda 16 plugurl, 
34 care cu bol, 376 vite marl 
cornute, 3 cal, 116 oT, 6 capre, 
32 rimatorl. 

Ca drumurl de comunicafie 
sunt : soseaua comunala Alunu- 
Poenari, ce trece prin mijlocul 
catunulul, apoT un alt drum de 
comunica{ie ce trece peste Dea- 
lul-Muerel, si care din cind in 
cind se transforma in sosea, 
poarta numele de soseaua veci- 
nala Albeni-Zorlesti ; mal sunt 
si alte poteel de cal si de pi- 
cior, ce leag& acest catun cu 
mal multe sate din jud. Vilcea. 

In acest catun se mal g&sesc : 
2 morl, 4 fintinT si 1 circiuma. 

Catunul mat poseda si 1 bis. 
cu 1 preot si I cintarej. 

Ali-Murtazl-Ciflic, mosie, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, pe te- 
ritoriul com. rur. Orumbel si a- 
nume pe acela al satul uT Fagi- 
rasul-Nou ; are 80 hect. dintre 
cart cea mat mare parte sunt 
cultivable, iar restul pasunl ; 
prin aceasta mosie trece dru- 
mul Orumbel-Fagarasul-Nou. 

Alior, balta, pe mosia Baluseni, 
com. Fintinele, pi. Siret, jud. 



6L012. Mar tie IXcflovor (itografic. 



Digitized by 



Google 



ALI-PASA 



58 



ALMAJUL 



Botosani, cu o suprafa^a de 7 
hect. ; e bogata in pestl. 

Ali-Pa§a (Terenul-lul-), o in- 
tindere de pamint in suprafa^a 
de 120 hect., situat in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rur. Lipni^a si pe 
acela al cat. sau Coslugea, in 
partea de miaza-zi a cat. linga 
valea Almaliculul, dominat la 
miaza-zi de movilaCaragea(i49 
m.), iar la miaza-noapte de mo- 
vila Coslugea (119 m.), este a- 
coperit cu tufarisurl, livezT si 
in cotyul nordic, cu cite-va crin- 
gurl; si-a luat numele de la 
fostul el proprietar Ali-Pasa, care 
locuia in satul Coslugea. 

Alistari, fintina, pe mosia Pu$u- 
reni, com. Cofusca, pi. Prutul- 
d.-j., jud. Dorohoiu. 

Alingele, Giosetul si Muschia, 

padurl particulare, supuse regi- 
mulul silvic, pendinte de com. 
Birlogul, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Almajul, com. rur., in pi. Jiul-d.-s., 
jud. Dolj, la o departare de 15 
kil. spre N.-V. de Craiova si 
la 15 kil. departare de rese- 
dinfa plasil, Filiasi. 

Situata pe sesul si pe dealul 
numit Almajul. 

Se margineste la N.-V. cu co- 
muna Co^ofeni-din-Dos, de care 
se desparte prin piriul Almajul, 
la S. se invecineste cu com. 
Isalnifa, de care se desparte 
printr'o linie conven^ionala ; la 
V. cu com. Mihai^a, de care se 
desparte prin riul Jiul, iar la E. 
cu comunele Adincata, Goesti, 
Malaesti si Izvorul. 

Terenul comunet este acci- 
dentat de dealul Almajul cu o 
inal^ime de 94 m. aproximativ 
si doua movile inalte de 6 m., des- 
pre carl batrinii spun ca serviau 
de streje in timpul razboaelor. 



Comuna este udata de riul 
Jiul, ce o desparte de comunele 
CoJofeni-din-Dos si Mihaifa, a- 
vind in comuna, direcfiuneaNV.- 
SE. In aceasta comuna, Jiul 
primeste piriui Almajul, care ia 
nastere din Valea-Meteului si 
care se varsa in riul Jiul, linga 
hotarul dintre comunele Co{o- 
feni-din-Fa^a si Almajul, are a- 
cest piriu direcfiunea N. spre 
S.; pe piriul Almajul sunt in 
aceasta comuna doua pode^e : 
unul linga soseaua na^ionala si 
altul linga cea vecinala. In cu- 
prinsul comunet pe riul Jiul sunt 
doua vadurT de podurl umbla- 
toare. 

Comuna se compune din trel 
catune: Almajul-Birnici, care este 
catunul de resedin^l, Almajul- 
Mosneni si $itoaia. 

In comuna sunt trel biserict 
si anume: 

Una parohiala in cat. Almajul- 
Birnici, fondata de clucerul Bar- 
bu Pasnare la anul 1789, cu 
hramul Mart. Barbu. Una in ca- 
tunul $itoaia, fundata in anul 
1 8 19 de Dimitrie Medelnicerul- 
Socoteanu, serbeaza hramul Sf. 
Dumitru ; alta se afla in catunul 
Almajul-Mosneni, fundata la anul 
1865 de mosneni. 

D01 preop si trel cintare^I slu- 
jesc cu rindul la cele tret bi- 
seri cT. 

Cele doua d'intiiu sunt de 
zid in buna stare, iar a treia 
aproape in ruina. La fie-care 
se gaseste scrisa pe piatra de 
d'asupra usel din tinda, data 
fondaret, asemenea si numele 
fondatorilor. 

Bisericile din Almajul-Birnici 
si §itoaia ati fie-care cite o pro- 
prietate de 17 pogoane arabile, 
date in urma lege! rurale de la 
1864. 

In comuna Almajul, in catu- 
nul de resedin^a, se afla o seoala 
mixta, care func^ioneaza de la 



1 834 si este intre^inuta de stat. 
Localul construit din zid cu 
cheltuiala comunel (4000 1.) este 
in buna stare. 

Populafiunea comunel este de 
2125 loc. (1058 barbaflf, 1067 
femel). 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 318 impamintenip. Popu- 
lajia com. e bintuita de frigurl. 

In comuna se gasesc 457 case 
si 4 bordee. Mai toate sunt con- 
struite din zid si numaT cite-va 
sunt de birne si de nuele; fie- 
care are gradina. In catunul de 
resedin^a se afla o casa boe- 
reasca zidita in anul 1786, de 
Dinca Almajanu. 

Suprafaja teritoriulut comunal 
este de 4270 pogoane, dintre 
carl 3740 pogoane pamint arab., 
240 finefe, 560 izlaz, 5 pog. 
lac, 175 pog. padure. 

Mosiile de pe teritoriul comu- 
nal sunt: Almajul-Birnici, Alma- 
jul-Mosneni si $itoaia. Alta-data 
aparjineau d-lor Dinca Alma- 
janu, Iancu Socoteanu, Nicolae 
Dobriceanu si mosnenilor. AzI 
apar^in mosnenilor, d-nel Elena 
Conduratu, d-lul C. N. Mi hail, 
d-nel Elena Sefendache. Venitul 
intreg al acestor mosil este de 
75000 de let. 

Pe pamintul arabil se sea- 
mana griu, porumb, orz, ovaz, 
meiu, rapifa, fasole si cartoft. 

Padurea Mosneni in intindere 
de 60 hect. apar^ine mosnenilor. 
Padurea $itoaia de 27 l /* hect. 
aparjine d-lui C. N. Mihail. Pa- 
durile sunt compuse din cer, 
girni^a, stejar, salcie, plop, etc. 

Se lucreaza si caramida. 

Locuitoril isl desfac produc- 
tele lor in orasul Craiova, unde 
due grine si zarzavat si de unde 
aduc obiecte pentru casa. Trans- 
ports productele cu carele cu 
boT, iar proprietary cu trenul, 
ce are stasia la com. Co^ofeni, 
la 2 kil. departe de Almajul. 



Digitized by 



Google 



AI.MAJl'L 



50 



ALMALl-CULAC 



com. 



Ceiile ce str&bat com. sunt: 
calea ferata, calea nationals ce 
merge paralel cu calea ferata 
si cu Jiul ; are in comuni o lun- 
gime de 3V2 kil.; calea vecinala 
ce duce de la com. Cojofeni- 
d.-s. la comuna Isalnija, are o 
lungime in comuna de 2 kil., 
calea comunala lunga de 5 kil. 

CirciumT sunt 10 si anume : 
4 in cat. Almajul-Birnici, 3 in 
Almajul-Mosneni, 3 in $itoaia. 

Comercian^T sunt 10, to$T cir- 
ciumarT. 

Vite cornute 286, oT 167, 
cat 71. 

Almajul, deal, pe teritoriul co 
Izvorul, jud. Dolj, pi. Ocolul. 

Almajul, padure y pe teritoriul 
com. Melinesti, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, s. Alm&jelul, in in- 
tinderc de aproape 200 hect, 
apar^inind mosnenilor. 

Almajul, piria, pi. Jiul-d.-s., com. 
Almajul, jud. Dolj, ia nasterc 
din vaile MeteuluT, com. Br&- 
desti, pi. Jiul-d.-s. si se varsa 
in st. riuluT Jiul, linga hotarul 
dintre com. Co^ofeni-din-Fa^ si 
com. Almajul. 

Pe acest piriu, ce curge in 
direc^iunea de la N.-S., sunt 
doua pode^e statatoare, unul 
linga soseaua nationals, si altul 
linga soseaua vecinala. 

Almajul, pirifi, c. Cotofeni-din- 
Fa^i, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., ce 
se scurge in st. JiuluT pc hota- 
rul dintre com. Almajul si com. 
Co^ofeni-din-Fa^a. 

Almajul, ses, pi. Jiul-d.-s., com. 
Almajul, jud. Dolj, pe care este 
situate com. Almajul. 

Almajul-Birnici, sat, in c. Al- 
maju, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., 
situat pe malul st. al piriuluT 



Almajul. Are o populate de 273 
fam. cu 1 179 sufl. Este rese- 
din{a primariel. In acest s. sunt 
359 case si I bordeiu; dintre 
care una boereasca, zidita la 
1786 de boerul Dinc& Alma- 
janu. $coala funct'ioneaza din 
anul 1834, este intretinuta de 
Stat, care a chelt. 4000 1. pen- 
tru construirea eT, localul fiind 
de zid. $tiu carte 46 bSrbaJT si 
2 femeT. In sat este o biserica, 
fondata de clucerul Barbu Pas- 
nare la 1789, care si azT este in 
bunS stare, are 1 preot si un 
cintaret si serbeaza hramul Mar- 
tiruluT Barbu. CirciumT sunt 4. 
Inainte de construirea linie! 
ferate, cind calatoria de la Cra- 
iova la T.-Severin se ftlcea cu 
diligcn^a, era aci prima static 
si avea o capetanie de posta cu 
32 cat. 

Almajul-Birnici, tnosie, judetul 
Dolj, pc teritoriul satuluT cu 
acelasT nume, apar^inind d-nel 
Elena Conduratu. Fusese mat 
'nainte proprietatea luT Dinca 
Almajanu. 

Almajul-Mosneni (Bogea), sat, 
pi. Jiul-d.-s., com. Almajul, jud. 
Dolj, cu 709 sufl., 365 barba^ 
si 341 femeT, are 147 case, con- 
struite maT toate din zid, afara 
de cite-va, ce sunt construite 
din gard cu pamint batut. A- 
proape fie-care casa are gradina 
eT. CopiiTdin acest sat urmeaza 
la scoala mixta din s. Almajul- 
Birnici ce este la o distant de 
500 m. $tiu carte 44 barbaJT 
si 1 femee. In sat este o biserica 
fondata in anul 1 865 de mos- 
neniT, Preotul Stavarache, Ste- 
fan Luminararu si Alexandru 
Barbu; aproape in ruina; are 
un cintaret si se serveste de pre- 
otul bisericeT Almajul-Birnici. 

CirciumT sunt trel si comer- 
cianp tot treT. 



Almajul-Mo§neni, pddure, pi. 
Jiul-d.-s., com. Almajul, s. Al- 
majul-Mosneni, jud. Dolj, in in- 
tindere de 60 hectare, apar^ine 
mosnenilor. Lemnul ce se ga- 
seste este: cer, girnija, salcie, 
plop si stejar, care predomina. 

Almajului (Dealul-), deal, pe 
teritoriul com. Almajul, s. Al- 
majul-Mosneni, jud. Dolj. E a- 
coperit cu fine^e. 

Almalia, deal inalt, in pi. Isac- 
cea, jud. Tulcea, pe teritoriul 
comunel Balabancea si al cat. 
Hancearca, este situat in par- 
tea sudica a plasiT si cea apu- 
sana a comunel; el este punctul 
culminant al DealuluT-f iganceT, 
si prin inal^imea sa, care este 
de 375 metri, fiind si punct 
trigonometric de observa^ie, ran- 
gul al 3 -lea, este pus in rindul 
celor maT inalte piscurl din pi. 
Isaccea si chiar jud. Tulcea; 
dominind asupra satelor Han- 
cearca si "pg^^-Tai^a ( a l e co- 
muneT Balabancea); de la poa- 
lele sale orientale izvoresc pi- 
raielc Sarap-Dere si Carbunaria, 
afluenJT aT piriuluT Tai^a, iar din 
poalelc apusane izvoreste piriul 
Valea-Megina, afluent al piriuluT 
Ccrna. Pe la poaleie sale trece 
si drumul comunal Cerna-Han- 
cearca-Xiganca. El este acoperit 
peste tot numaT cu padurT. 

Almalt - Culac, movild insem- 
nata, in jud. Constanta, pi. Si- 
listra-Noua, pe teritoriul comu- 
nel rurale Lipnija si anume pe 
acela al catunuluT sau Coslugea ; 
este asezata pe muchia dealuluT 
Coslugea, in partea de miaza- 
noapte a plasiT si cea centrala 
a comunel, areo inal^ime de 133 
m., este acoperita cu verdea^l, 
fost punct trigonometric de ob- 
servable gradul 3-lea si domina 
prin Inaljimea sa, s. Lipnija, de 



Digitized by 



Google 



ALMALt-CULAC 



00 



ALMALll'L 



care e desp&r$it prin o distant 
de I V2 kil., valea AlmaliculuT 
ce pleach chiar din poalele sale 
nordice, drumul jude^ian Eze- 
Chioi-Lipni^a si drumul comunal 
Lipni^a-Coslugea ; la rindul s&u 
e dominate de movila Caragia 
(149 m.); tot printr'insa trece 
si hotarul dintre satele Lipni^a 
si Coslugea. Terenul, pe care e 
asezatS. aceasta movile este pre- 
s&rat cu alte movile, intre can 
avem movilele : Curdeli, Veli- 
Chioi, Caragia, etc. 

Almalt-Culac, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-NouS, pe te- 
ritoriul comunel rurale Lipni^a 
si anume pe acela al c&t. s&u 
Coslugea; se desface din poalele 
r&s&ritene ale dealulut Coslugea, 
se indreapta. spre rasdrit, pe la 
poalele nord. ale dealulul Uzum- 
Bair si dup& un drum de 4V2 kil., 
dup& ce a brSzdat partea de 
miaz&noapte a pl&sil si pe cea 
de N.-V. a comunel si a c&t., 
merge de se deschide in valea 
Coslugea pe dr., ceva mal sus 
de deschiderea acesteia in ezerul 
Oltina; malurile sale sunt pre- 
sirate cu tuf&risurl; printr'insa 
merge si drumul comunal Cos- 
lu gea-Satul-Noii . 

Almaliul, com. rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-NouS. Estc 
asezatS. in partea apusana a ju- 
deJuluT, la 124 kil. spre V. de 
orasul Constanta, capitala dis- 
trictulul si in cea apusanS a 
plasiT, la 5 kil. spre V. de orS- 
selul Ostrov, resedin^a eT; co- 
munele invecinate cu dinsa sunt: 
Eze-Chioi la 7 kil. spre S.-E., 
Bugeacul la 8 kil. spre N.E., 
orasul Silistra din Bulgaria la 
7 kil. spre N.-E. 

Se m&rgineste la miazS-noapte 
cu com. urb. Ostrovul, de care 
se desparte prin dealurile Ieral- 
cea-Bair, Trincovi^asi Caramida; 



la rasirit cu com. Girli^a, sepa- 
rate prin ezerul Girli^a, la mia- 
zS-zi cu Bulgaria, desp&r$it& prin 
valea Rege-Deresi-Ceair, dealul 
$aimeselic-Bair si cu com. Eze- 
Chioi, desp&r^ita prin valea Ca- 
nara-Ceair. 

Relieful soluluT e destul de 
accidentat si anume de culmile: 
Ostrovul la miazS-noapte, repre- 
zentatS prin dealurile Ieralcea- 
Bair, cu virful Almaliul, 134 m. 
la N.-V., dealul Trincovi^a, 92 
m. la N., Caramida 78 m. la E. 
si de culmea Almaliul la centru 
si miaza-zi reprezentata prin dea- 
lurile Sari-Mesea-Bair I, II, III, 
(102, 93, 84 m.) prin interior si 
apus; Belezlichi-Sirti, 114 m. la 
S. Aceste dealuri sunt acope- 
rite in cea mat mare parte cu 
p&sunT si seman&tun. Ieralcea- 
Bair are pe dinsul, pe coamS, 
ruine de forturi turcestl, ca A- 
rab-Tabia II si Gabrovi^a, iar 
la poalele estice sunt s&dite vii 
ce dau un vin bun, vii cart dc 
alt-fel se mat gasesc si la poa- 
lele nord-estice ale Sari-Mesea- 
Bair I, Sari-Mesea-Bair II si Bc- 
lezlichi-Strti, sunt acoperite cu 
arbor! izola^I si tufarisurf ce sunt 
resturt din intinsele padurl de 
odinioara. Movilele sunt purine, 
insa au avut o important oare- 
care, servind ca puncte de ob- 
servable si dese-ori int&ritc spre 
a servi ca puncte de aparare 
ale Turcilor contra Rusilor ; prin- 
cipalele sunt Arabei, 102 m., cc 
are ling& ea fortul Arab-Tabia 
si pichetul romin No. 3, Ga- 
brovi^a 115 m., ast^-zT acope- 
rite cu verdea^a. 

Hidrografia este reprczentata 
prin piriul Almaliul, ce pleaca 
din dealul Ieral-Ceca-Bair, se in- 
dreapt& mat intiiu spre N.-E., 
trecind prin satul Almaliu, apoT 
spre S.-V. si se varsS. in lacul 
Girli^a, in partea lul apusana, 
dup& ce a br&zdat nordul co- 



munel; malurile lul sunt in ge- 
neral inalte si ripoase, iar valea 
sa poarla si numele de Beiiic- 
Ceair. Intr'insul se deschid pe 
stinga, valea Trincovifa, la locul 
numit Cismeaua-Ostrovenilor, iar 
pe dreapta Iaguda-Ceair si pi- 
riul Pampur-Ghiolgiu ce vine din 
Bulgaria; alte v£f mat sunt: 
Rege-Deresi-Ccairla N.-V. de 
hotarul spre Bulgaria, de la ince- 
put si p&n& la Ibraim-Pasa-Cisme , 
valea Curu-Canara la S., ce sc 
deschide in lacul Girli^a. Lacul 
Girli^a uda comuna la r&s&rit ; 
malurile luisunt in general inalte 
si stincoase ; intr'insul sunt bunT 
pest! ce se consume in localitate. 

Clima com. este s&n&toas&; 
ploae cade in cantitate potri- 
vit&, ceea ce face ca p&mintul 
s& fie destul de fertil. 

Comuna este formats dintr'un 
catun : Almaliul, mare si frumos, 
asezat pe ambele malurT ale pi- 
riulut Almaliul si pe 3 — 4 v&T 
mici ce se deschid in el; inchis 
la N. de dealul Ieral-Ceea-Bair 
si Trincovi^a, la V. de movilele 
Gabrovi^a si Almaliul, iar la S. 
de Sari-Mesea-Bair II. Este un 
sat bogat, cu case marl, frumoase, 
bine ingrijite si asezate in ordine 
pe trel uli{I paralele cu piriul si 
vre-o 1 2 transversale ; fie-carc 
casu^a are gradini^a el; la apus 
sunt vii intinse, ca si la r5s&rit, 
iar numeroasele (25) mort de 
vint invcselesc si maT mult as- 
pectul s&u. 

Suprafa^a comunei este de 24 
kil. p. sau 3422 hect. sau 7000 
pogoane, din carl 60 hect. ocu- 
pate de vatra satului cu gr&di- 
nile locui tori lor, avind 285 case, 
dect un sat mare; restul im- 
par^it intre locuitorl, carlau 2745 
hect. si statul cu proprietary ce 
poseda 17 hect. 

Popula^iunea totals a com. 
este de 1590 sufl., care se im- 
parte dupa cum urmeaz&: dup& 



Digitized by 



Google 



ALMALlUL 



01 



ALMASUL 



sex: 80 1 barbajl, 789 feme!, 
357 cap! de familil, 1230 altc 
persoanc, total 1590; dupa stare 
civila: necasatori^I, 444 barba^I 
434 femeT, total 878 ; casatori^I: 
326 barba^I, 326 femei, total 
652; vaduvl: 31 barba^i si 29 
femei, total 60 ; dupa instruc^ie: 
stiu carte 223 barbafT, 52 femeT, 
total 275; nu stiu 579 barba^i, 
737 femei, total 13 15; dupa ce- 
ta{enie: ceta^enl Rominl 801 
barba{T, 789 femeT; dupareligie: 
ortodoxI,8oi barba^i, 789 feme!; 
dupa ocupa^ie, 344 agricultorl, 
5 comercianJI, 1 industrial, 7 
alte profesil, total 357; contri- 
buabilt 357; dupa avere: 304 
improprietari^T, 40 neimproprie- 
tari^I, total 344. 

In privin^a calita^eT pamin- 
tului, suprafaja com. seimparte 
ast-fel: 660 hect. teren nepro- 
ductiv, 2752 hect. teren pro- 
ductiv, din carl 2172 hect. teren 
cultivabil (2162 hect. al locui- 
torilor), 16 hect. teren neculti- 
vabil (al locuitorilor), 415 hect. 
teren izlaz (tot al locuitorilor), 
159 hect. teren vil (din can 152 
ale locuitorilor). 

Ocupafiunile locuitorilor sunt: 
agricultura, cu 344 plugari cart 
ail 164 plugurl, 100 care cu 
bol, 193 caru{e cu cat, 5 ma- 
sini de secerat, 3 trioare, 5 ma- 
sin! de vinturat, cultivarea vie?, 
a celor 159 hect.; cresterea vi- 
telor, posedindcom. 6308 capetc 
de vite, din carT: 353 cal, 846 
bol, 12 bivolT, 5060 oT, 14 ca- 
pre, 22 porcl ; sunt si 24 pu^urT 
(din car! 17 prin sate, 7 pe cimp), 
si 3 podurt statatoare pe riul 
Almaliul. 

Industria cste cea simpla, 
casnica ; sunt in comuna : 7 
morl cu apa si 2 mori de vint. 

Comerciul e destul de activ 
si consta in importul manufac- 
turer, uneltelor agricole si in 
exportui vinulul, cerealelor, vi- 



telor; sunt 5 comercian^T, to{T 
circiumarf. Comerciul se face prin 
orasul Ostrov, lipsind cale fc- 
rata, care sa treaca prin com. 
Budgetul comunel e de 6366 let 
la venit. si de 3518 lei la chelt., 
ramininddeci un excedentinplus 
de 2847 lei. Caile de comunicajie 
sunt: un drum mare Ostrov- 
Cuzgun ce trece pe la rasarit de 
sat si din care se desface o ra- 
mura spre sat ; apoT drumurt 
vecinale la Eze-Chioi si Girli^a, 
Bugeac, Silistra bulgara. Bise- 
rica este una singura, infiin^ata 
si intre^inuta cu 10 hect. pa- 
mint de la stat, cu hramul Inal- 
{area-DomnuluT si avind ca de- 
serven^i 2 preo^I si 1 cintare{. 
$coala este una, rurala mixta, 
intre^inuta de stat cu 1 invaja- 
tor si o inva^atoare, cu 68 elevl 
inscrisl. 

Almaliul, piriti, jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, udind terito- 
riile comunelor Almaliul, Ostrov 
si Eze-Chioi. Izvoreste din poa- 
lele rasaritene ale dealulut Top- 
ci-Olu-Sirti, se indreapta mat 
tirziu spre N.E., pana la satul 
Almaliul, dc aci spre rasarit 
pana la locul numit Cismeaua- 
Ostrovenilor, de unde se dirige 
spre S.-E., pana la varsarea sa 
in ezerul Girli^a. Curge printre 
dealurile Ieralcea-Bair, Trinco- 
vi^a, Caranvizi la N. si Sari- 
Mesea-Bair la S. Lungimea luT 
e de 12 kil., avind in tot-d'a- 
una apa ce curge printre niste 
malurT inalte si ripoase; valea 
sa mai poarta numele si de Bei- 
lic-Ceair. 

Basinul sau care arc o intindere 
de 15 kil. patr. sau 1500 hect., 
e coprins intre dealurile : Sera- 
cea-Bair, Iapce-Bair, Caranvizi la 
N., Topci-Olu-Sirti la V., Belez- 
lichi-Sirti la S., ezerul Girli^a 
la E., coprinzind coljul N.-V. 
al plasit Silistra-Noua, si in spe- 



cial partea sudica a comunel ur- 
bane Ostrov, toata comuna Al- 
maliul, care e asezata pe ambele 
malurl ale sale si partea nor- 
dica a comunel Eze-Chioi. Aflu- 
en^ii sat sunt : pe partea dreapta 
vaile Gabrovija, Iaguda-Ceair si 
piriul Pampur-Ghiolgiu-Ceair, iar 
pe stinga, valea Trincovi^a. Pe 
valea sa merg drumurile comu- 
nale ce due de la Almaliul, la 
comunele Eze-Chioi si orasul Os- 
trov. 

Almare, deal si punct trigono- 
metric de observable, in jude^ul 
Romana^I. 

Alma§lll, sat, in c. Dobreni, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neamju, a- 
sezat pe valea piriulu! cu a sa 
numire, cum si pe coastele dea- 
lurilor Almasul, Bisericel, Hir- 
cul, Morilor, Cierilor, etc. 

Este format din doua trupurT: 
Cotuna-d.-j. si Cotuna-d.-s., cart 
la un loc poseda 96 de case in 
carl traesc 396 sufl., sau 96 capT 
de familil romine si o fam. evre- 
iasca. Dintre aces tia sunt 128 bar- 
ba{T, 204 feme!; 199 necasato- 
ri^T, 153 casatori^r, 33 vaduvt, 
1 divor^at si 7 nevolnicT; din 
acestia numat 26 poseda cunos- 
tin^a de carte. 

Satenil se ocupa cu agricul- 
tura si cresterea vitelor, dar mat 
cu osebire cu nego^ul poamelor 
(fructelor), de care e imbelsugat 
acest sat ; pu^inl se ocupa si cu 
exploatarea padurilor vecina.se. 

In sat se afla 2 biserict cu 2 
preo^T si 2 eclisiarhl; o scoala 
comunala cu o popula^iune dc 
47 elevl; o moara situata la 
marginea Cierilor si care apar- 
^ine proprieta^il ; 2 circiuml; o 
cladire cu 6 odal ce serva dc 
locuin^a arendasulut; 5 ferastrae 
(v. Almasul, mosie). Sunt 3 ro- 
tarl, 3 fterarl, I stoler. 

Numarul contribuabililor, 49. 



Digitized by 



Google 



ALMASUL 



02 



ALMAJELUI. 



Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin drumul ce da 
in soseaua judejeani Piatra- 
Neamju, in dreptul kil. 7. 

Numarul vitelor se urea la 
454 capete, dintre carl : 40 bo!, 
42 vac!, 280 ol, 10 cat, 25 ri- 
mator!, 30 vi^el, i6junc!, 1 taur. 

Se povesteste, ca in apropiere 
odinioara ar fi fost o crincena 
batalie intre Romin! si Ungun. 

Alma$ul, deal, linga s. cu aceas! 
numire, serveste de loc cultiva- 
bil satenilor, fiind situat pe par- 
tea lor, si de hotar despre Ne- 
gresti, in jud. Neam{u. 

Almasul, mofii; in com. Dobrcni, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam{u, 
este alcatuita din treT trupuri: 
Almasul, Horinjesti si Roscani, 
carl impreunS se marginesc cu : 
mosia Dobreni, la E. ; cu Sa- 
rata-BalauruluT, la S.-E. ; cu Gir- 
cina, la S. ; cu Cuejdiul, la S.-V. ; 
cu piriul si dealul Cuejdiulu!, la 
V. ; cu Cracaoani, Poiana-Alma- 
suluT, Negresti si Dolhesti, la N. 

Suprafa^a totala impreuna cu 
trupurile si vatra satulu! Al- 
masul, e de 1677 hect. 54 aril 
(1 178 faldf) ; iar numa! a tru- 
pului Almasul e de 314 hect. 
60 aril (220 falcT), dintre can 
207 hect. apar^in posesie!, iar 
restul de 107 hect., locuitorilor. 

Teritoriul mosie! e acciden- 
tat de dealurile : Almasul, Bi- 
sericeT, RunculuT, Curmaturile, 
Talasmanul, Fericilc, Lacurile, 
Cosmenilor, Cierilor, figanca 
etc., carl in mare parte sunt a- 
coperite cu padur!, presarate cu 
poen! si poeni^e, ce poarta a- 
desea nu mi rile dealurilor, or! 
numirile: Poiana-Varni^e!, Impu- 
{itelor, Lazurca, etc. 

Piriiasele car! strabat terenu- 
rile aceste! mosi! sunt: Alma- 
sul, Marinese!, Runculu!, Pi- 
riul-lu!-Barcan, Molidulu!, Po- 



loboacelor, Ponorulu!, Dosuri- 
le, etc. 

Patura cultivabila (supra -solul) 
nu este tocma! priincioasa agri- 
culture! ; plan tele ce se cultiva, 
si ma! cu osebire porumbul, reu- 
sesc greu, din care pricina se 
si cultiva ma! mult prin gradin!, 
iar fine^ele ocupa partea cea 
ma! insemnata a culture!, si se 
deosibesc in fine^ele posesie!, 
cunoscute sub numirile speciale 
de: fina$ul Vatavulu!, fin. din 
pir. Hirculu!, fin. din Mestecen!, 
fin. din Podis, fin. de la Fintina- 
Albulu!, fin. de la Roscan!, fin, 
de la Poarta-faxine!, ff n . di n 
Hirtoape, etc., si fin. locuitorilor: 
fin. de la Par, fin. de la Nuc!, 
fin. de linga Arini-lu!-David-Bal- 
mus, fin. de la Spin!, fin. de 
la Gh. I. Necula!, etc. 

Pentru exploatatul padurilor 
sunt S ferastrae, purtate cu apa, 
asezatc la I V2 ora departarc 
de satul Almasul, cunoscute sub 
numirile : ferastraul N°. 1 al lu! 
I. N. a Sultane!, N°. 2 ferast. 
de la Cioanca, N 1 '. 3 ferast. de 
la Rafaila, N°. 4 ferast. de la 
Molid(acestadin 1887 se poarta 
prin ajutorul une! locomobile, 
de un timp insa nu ma! func- 
tion eaza), N°. 5 ferast. de la fa- 
brica, care a fost ars si acum 
se face din nou. 

Almasul, pirift, in jud. Neam{u, 
izvoreste dintre o ramifica^iune 
a dealulu! Tarnifa si Muncelul, 
in spre marginea despre apus 
a com. Dobreni, plasa Piatra- 
Muntele, curge in direct unea 
S.-E., trecind pe la schitul si s. 
Almasul, pana in dreptul kil. 
7 al sosele! najionale judetene 
Piatra-Neam^u, de unde se ridica 
catre N.E., traversind soseaua 
jude^iana Dobreni -Roznov, pe 
la sudul s. Dobreni, in fa^a ca- 
ruia primind si apele pir. Ne- 
guesti (de a st.), se varsa in 



pir. Cracaul, ducind cu sine $1 
urmatoarele piriase : Dosurile 
unit cu Calugarifa, Piriul-Mari- 
nesa, Piriul-Hirculu!, Pinul-Run- 
culu!, Piriul-lu!-Barcan, Piriul-Mo- 
lidulu!, Piriul-Poloboacelor, Pi- 
riul-Ponorulu!, etc., (v. a. n.). 

In prundul dus de curentul 
acestu! piriu se gasesc bolovani 
mar! de grez carpatic vechiu, 
car! coprind cristale mar! dc 
pirita cubica ; asemenea, bolo- 
van! de calcar silicios, cu cris- 
tale mic! de acelas! mineral (pi- 
rita), insa in catime ma! mic&; 
cum si bolovan! plin! de numu- 
lite, din car! se arata fiin^a ta- 
rimulu! eocen, in sus spre o- 
birsia piriulu!. Cu toate acestea, 
minere de fier, prin localitate 
si imprejurime, nu se pot gasi, 
dupa cum s'a fost crezut de 
catre muty!, car! au cercetat a- 
ceasta regiune. 

Almasul, schit de ca/ugdrife, si 
tuat in catunul-d.-s. al s. Alma- 
sul, in com. Dobreni, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Neam^u ; este zi- 
dit de catre Lupu Bals si Mo- 
nahul Rafail. 

La inceput, se zice, era des- 
tinat pentru azilul calugarilor, 
si se intre^inea din milosteni!, 
nefiind subvent'ionat ; astaz! insa 
este populat dc 20 calugari^c 
avind drept stari^a pe maica 
Suzana $tefanescu, sora fostulu! 
Episcop de Roman, Melchi- 
sedec. Serviciul divin este sa- 
virsit de catre preo^i! schitulu! 
Horai^a, ce se rinduesc sapta- 
minal. 

Alma^ului, sat, vez! Poiana Al- 
masulu!, in com. Dobreni, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neamju. 

Almajelul, com. rur., asezata in ' 
partea de N. a plasi! Cimpul, 
jud. Mehedin^i. Se margineste 
la rasarit, cu com. Dobra, la 



Digitized by 



Google 



ALMAJELUL 



03 



ALUNELE 



miaza-zi cu com. Vladaia, la apus 
cu com. Corlajelul si la raiaza- 
noapte cu com. Slasoma. Situata 
pe cimpie, la distant de 46 kil. 
de resedin{a judetuluf, formeaza 
com. singura, avlnd 386 contrib. 
cu 1800 loc. in 402 case. Ocu- j 
pafiunea loc. este agricultura | 
si cresterea vitelor. ET poseda 
142 plugurT, 192 care, 16 caru{e 
cu cal avind si 105 stupl. 

Are o bis. cu 2 preo{T si 2 
cintare^I, o scoala cu un inva- 
{ator, frecuentata de 29 elevl si 
3 eleve. 

Budgetul comunel este de 
4520 1. la ven. si de 1893 let 
la chelt. Numarul vitelor este 
de 1 152 vite mart cornute, 51 
cat, 450 ol si 504 rimatort. 

Prin aceasta com. trece so- 
seaua comunala Ragova-Vinjul- 
Mare-Corlatelul- Almajelul. 

In partea de V. a comunel 
Almajelul se afla dealul numit 
Dealul - BrincoveanuluT, zis as 
ta-zT si Dosul-Gropilor, unde se 
vad urme de o zidarie veche. 
Relativ la acest deal si zidarit 
vechi, se povesteste, de batrinl 
din com. Almajelul, Vladaia si 
Corl&$elul, o legenda despre fa- 
milia domnitoare Brincoveanu. 

Almajelul, sat, pi. Jiul-d.-s., com. 
Filiasi, jud. Dolj, asezat pe va- 
lea Almajelul in st. riulul Jiu, 
la 4 kil. spre E de Filiasi. Po- 
pulafiunea e de 27 fam. cu 106 
sufl., 55 barba^I si 51 femel. 
Are 25 de case. Copiil din a- 
cest sat urmeaza la scolile din 
Filiasi, ce sunt la o departare 
de 7'i kil. $tiu carte 10 bar- 
ba{I si 3 feme!. 

Almajelul sau Almajul, sat, pi. 
Amaradia, com. Melinesti, jud. 
Dolj, cu 19 fam. si 85 sufl.; 45 
barbajl si 40 feme!. E situata 
la 5 kil. spre S.-V. de Melinesti. 
Are 24 case construite din zid 



si din birne. Copiil din acest 
sat urmeaza la scoala mixta din 
com. Melinesti, ce este la o de- 
partare de 5376 m. $tiu carte 
5 barba^I si I femee. 

Almdjelul, cimpie, in com. rur. 
Almajel, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedinji. 

Alm&jelul, colind, pe teritoriul 
satuluT cu acelast nume, com. 
Filiasi, jud. Dolj, pi. Jiul d.-s., 
la poalele caruia e valea Al- 
majelul. 

Almajelul, deal mare, in c. r. 
Almajelul, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^i ; este acoperit cu viT, ce 
produc vinul rcnumit de Al- 
majel. 

Alm&jelul, piriil, izvoreste din 
dealul Fratosti^a, uda s. Alma- 
jelul, jud. Dolj, pe St., curge 
paralel cu valcajiulut si merge 
apoT de se varsa in st. acestut 
riu, in fa{a satuluT Petrule^ul. 

Almajelul, vale, pe teritoriul co- 
munel Filiasi, s. Almajelul, jud. 
Dolj, plasa Jiul-d.-s., pe care e 
situat satul Almajelul. 

Altarul, loc unde a fost capela 
militara in tabara de la Fur- 
ceni, la 6 kil. S.-V. de orasul 
Tecuciu. 

Altarul, pddurice, in plasa Mar- 
ginea-d.-s., jud. R.-Sarat, la ra- 
sarit de soseaua nationals ; azl 
este exploatata. 

Alt&mu§ul, munte, plaiul Dimbo- 
vi^a, jud. Muscel, formeaza linia 
de desparfire intre riul Dimbo- 
vi{a si riul Argeselul, impreuna 
cu mun^iT Draxinul, Mara, fe- 
felega, Preajma, Muntisorul, Ca- 
pitanul, Plaisorul, Prava^ulsi Ma- 
teiasul. 



Alticioarele, piris, izvoreste din 
poalele padurel Clabucetul, si se 
varsa in riul Tcleajenelul, in ra- 
ionul com. Maneciul-Ungureni, 
plaiul Teleajenul, judeful Pra- 
hova. 

Altoae (La-), loc izolat si punct 
de hotar in com. Valea-Musce- 
luluT, jud. Buzau. 

Altoae (La-), loc izolat si punct 
de hotar in com. Manesti, jud. 
Buzau, pe plaiul Bercioae. 

Altoaele, poiand, in pad. statu- 
lul Barbu din com. Grajdana, 
jud. Buzau. 

Altoi (La-), loc izolat, acoperit 
de livezT, in com. Magura, jud. 
Buzau. 

Altu-Cucei, trap de pddure, a 
statulul, in intindere de 25 hect., 
formind, impreuna cu trupul 
Cafetul, padurea Ca^etul, situata 
in com. Dozesti, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Al^atul, movild, pe mosia $tiu- 
beieni, comuna $tiubeieni, plasa 
Baseu, jud. Dorohoiu. 

A-lui-Cristoiu, vie si teren de 
araturd, in dealul Oltului, si- 
tuata in com. Prundeni, plasa 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea, foste peir- 
dinte de Episcopia Rimnicu- 
lul; proprieta^I ale statulul. 

Aluna sau Alunul, piria, pe te- 
ritoriul com. Straoani-d.-s., jud. 
Putna, izvoreste din dealurile 
Varni^el, uda satul Varnifa mat 
jos de care se varsa in Susija. 

Alunele, deal, situat pe locul sa- 
tenilor in fundacul din susul 
satuluT Negresti, com. Dobreni, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam{u ; 
serva de teren cultivabil. 



Digitized by 



Google 



ALUNENI 



64 



ALUNISUL 



Aluneni, nume vechiu al catu- 
nuluT Slamnesti, com. Mierea- 
Birnici, pi. Amaradia, jude^ul 
Dolj. 

Aluni (Valea-cu-), pir. s izvo- 
reste din raionul com. Valea- 
Lunga, plaiul si jud. Prahova, 
se varsa in Valea-luT-Dan, tot 
in raionul com. Valea-Lunga. 

Aluni§elul, vdlcea, izvorestede la 
estul com. Parosi, pi. 01tul-d.-s., 
jud. Olt, uda catunul Mijlocul, 
si se varsa in stinga Cungri- 
soareT, tot in raionul comuneT 
Parosi. 

Alunisul, com, rur., pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt, compusa din trel 
catune: Alunisul-d-s., Alunisul- 
d.-j. si Dealul-Gruiulul. 

Isl trage numele de la piriul 
Alunisul. 

Este situata pe malul riuluT 
Vedea, la 36 kil. departe de 
capitala jude^ulul si la 5 kil. de 
a plasil. 

Are o populate de 990 loc. 
(526 barba^T si 464 feme!), 270 
capl de fam., 240 contrib. in 
301 case de locuit. 

In corauna sunt doua bisericT 
(la Alunisul-d.-s. si la Alunisul- 
d.-j.), deservite de trer preo^T. 

LocuitoriT se ocupa numaT cu 
agricultura si cultura prunilor. 
ET desfac produsul munceT lor 
la Slatina, Pitesti si gara Corbu. 

LocuitoriT din cat. Alunisul- 
d.-s. .si Dealul-Gruiulul sunt mos- 
nenT, iar ceT din Alunisul-d.-j. 
s'au improprietarit la 1864 pe 
175 hect., imparjite la 46 loc. 
Sunt in com. 35 cat si epc, 420 
boT, 150 vacl, IOOO 01 si 240 
porcT. 

Toata comuna se intinde pe 
o suprafa^a de 1600 hect. 

Cu intre^inerea scoaleT statul 
cheltueste anual 1404 let. $tiu 
carte 150 barba^T si 11 femeT. 



In termen mijlociu se fabrica 
in com. 6000 decal. tuica. 

Inul si cinepa se cultiva prea 
pu$in. 

Sunt in com. 50 men, 130 
pen, 200 ciresT, 80 nucT. Un 
hect. livcde da 2 care fin. 

Comerciul se face de patru 
circiuman. 

Venitul comuneT se urea la 
2040 I. si cheltuelile la 2035 1. 

O sosea inlesneste comuni- 
ca^ia cu comunele Fage^elul si 
Spineni, precum si soseaua veci- 
nala care inlesneste comunica^ia 
cu Poborul si Profa. 

E udata de riurile: Vedea, 
Alunisul, Papcica si Buduslu- 
vesri. 

Se margineste cu comunele : 
Profa, Spineni, Ursi si Fage^elul. 

Se crede ca aceasta comuna 
dateaza din timpul hit Neagoe- 
Basarab. 

Alunisul, sat, face parte din com. 
r. Strimbeni, pi. Varbilau, jud. 
Prahova. 

Alunisul, catun, al com. Colfi, 
jud. Buzau, situat pe malul dr. 
al izvoruluT Alunisul, are 130 
loc. si 29 case. E renumit prin 
chili bar si biserica sapata in 
corpul uneT stincT. 

Alunisul, catun , comuna Pietrari, 
jud. Dimbovi^a. (v. a. n.). 

Alunisul, cimpie, vezl Dealul- 
Porcilor, deal, jud. Vilcea. 

Alunisul, deal, in com. Brada^e- 
lul, jude^ul Suceava, de sub 
care izvoreste piriul cu acest 
nume. 

Alunisul, deal, in jud. Tecuciii, 
la S. si paralel cu valea Alu- 
nisul, pc care o alimenteaza cu 
apa pe timpurT ploioase ; alt. 

3 6 3 m - 



Alunisul, girla, strabate comuna 
Strimbeni, plasa Varbilaul, jud. 
Prahova, de la N. la S., se 
uneste cu girla Bertea si itnpre- 
una isT continua drumul pe mo- 
sia Stefesti. 

Alunisul, isvor de ape minerale, 
in com. Col^i, jud. Buzau, cat. 
Alunisul ; confine sulf si mag- 
nesie. Nu se poate utiliza din 
cauza departaret, greuta^eT dru- 
muluT si a singurata^eT pozi^iuneT. 

Alunisul, isvor, in com. Col^i, 
jud. Buzau, cat. Alunisul, incepe 
din Poiana-CorduneT si se scur- 
ge in izvorul Valea - BouluT. In 
albia sa se gaseste adesea mult 
chili bar. 

Alunisul, Ian} de munff, in pi. 
Vrancea, jud. Putna, serva de 
hotar intre jud. Putna si R.-Sarat. 

Alunisul, mosie, fosta a statuluT, 
in comuna Valea-Teanculul, jud. 
Buzau, are 10 hect. pad., finea^a 
si vie. Egumenii Greet at ma- 
nastirel Banul, de care depin- 
dea, ridicasera vinul de aicT la 
un mare renume. 

Alunisul, mosie, jud. Muscel, pro- 
prietate a statuluT; apar^inea Mi- 
tropolieT din Bucuresti. In anul 
1878, venitul acesteT mosiT era 
de 1812 1., si a fost ipotecata 
pentru asigurarea biletelor ipo- 
tecare emise dupa legea din 
1877. Pentru periodul 1881 — 86 
arenda a scazut la 1450 I. anual. 

Alunisul, trup din mosia statuluT 
Corbi, pe care s'au improprie- 
tarit locuitoriT din cat. Secatu- 
rile, comuna si plaiul Nucsoara, 
jud. Muscel. 

Alunisul, munte, pe creasta ca- 
rina trece hotarul intre c. Bros- 
teni, din jud. Suceava si Buco- 



Digitized by 



Google 



ALUNI?UL 



05 



ALUNUL 



vina, avind 1347.5 m. altitu- 
dine d'asupra nivelulul mariT. 

Alunisul, pddure, in intindere de 
1390 hect., proprietate a statu- 
luT, jud. Muscel. Face parte din 
niarea p&dure Corbi, plaiul Nuc- 
soara, formata din 10 trupurT: 
Plaisorul, Preotesele, Bindea, Za- 
noaga, Papaul, Rusu, Platica, 
Alunisul, Padurile si Cringul, 
avind toate o intindere de 17530 
hect. 

Alunisul, pirin, izvoreste de pe 
teritoriul com. Fage^elul, plasa 
Vedea-d.-s., jud. Olt, si se varsa 
in riul Vedea, in raionul com. 
Alunisul. 

Alunisul, piriti, jud. Suceava, a- 
fluente al $omuzuluT-Mare, 1340 
m. lungime. 

Alunisul si Heroaia, proprietdp 
ale statuluT, jud. Muscel, pen- 
dinte de Mitropolia din Bucu- 
resti, cart s'au arendat pe pe- 
riodul 1886—96 cu 1485 1. a- 
nual. 

Alunisul, ramurd de mun^i in 
prelungirea catre E. a ramureT 
Porfir, perpendiculara pe intinsa 
sira a TarcauluT, incepind de la 
nodul ce-1 formeazS cu ramura 
NechituluT, in partea despre N.- 
V. a schitulul Nechitul, catre o- 
birsia piriulul Malina, (afluent 
din dreapta riuluT Iapa) pana in 
malul drept al riulul Bistrifa, 
marginit pe sub coastele sale 
despre S.-E. paralel, de piriul 
Mastacanoasa, iar din coastele 
sale de catre N., se detaseaza 
intr'o alta ramura numita a Ne- 
gulestilor. 

Este acoperit cu padurT, in cart 
predomina arborii de alun, de 
la carl se pare ca si-a luat chiar 
91 numirea. In toat& intinderea 
sa strabate teritoriul com. Mes 



tacan, din pi. Bistri^a, judejul 
Neamju. 

Alunisul, fost schit de calugarT 
in com. Col^i, jud. Buzau, cat. 
Alunisul, pendinte de Episcopia 
Buzau. Biserica e sapata in cor- 
pul unet imense stincT de pia- 
tra. N'are inscript'iunl. Tradifia 
it atribue o vechime de peste 
1000 de anl. Are o legenda 
identica cu a schitului Nama- 
esti, din judeful Muscel: «Un 
cioban, care partea turma aci, 
aude in somn o voce, care it 
ordonS sa sape in coasta stincel ; 
el se supune, si dupa pu^ina 
munca gaseste o icoana aMaiciT- 
DomnuluT. LocuitoriT se alar- 
meaz&, maresc deschizatura si-T 
daii forma unet bisericT, unde 
depun acea icoani, care se con- 
serve si asta-zT». Tot in aceasta 
stinca sunt sapate si doua chi- 
liT. AzI serva ca biserica de mir 
locuitorilor din Alunisul. 

Aluni^ul, fost schit, in cat. Alu- 
nisul, com. Strimbeni, pi. Var- 
bil&u, jud. Prahova, 

Alunisul, vale, com. Frincesti, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Alunisul, vale, com. $irineasa, 
pi. Oltul-d.-s., jud/ Vilcea. 

Aluni§ul-B£l&ne§ti, pddure, in 
com. B£lanesti, jud. Buzau, pe 
mosia Cozieni-Tihulesti, proprie- 
tate a statuluT, pendinte de E- 
piscopie. E formata din trupu- 
rile Alunisul, Birza, Cozieni, Fa- 
caianca, Moseasca, Talpiciu si 
Teisul, formind impreuna un 
corp de 416 hect. 

Aluni§ul-de-jos, sat, face parte 
din com. r. Alunisul, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt. Are o populate 
de 257 loc. 

LocuitoriT acestuT catun s'au 



improprietarit dupa legea din 
1864. Aci e o bis. zidita la a- 
nul 18 10 de Preda Iepure, Bar- 
bu Anghel si Cirstea-cel-Negru 
si reparata la anul 1877. 

Ahini§ul-de-sus, sat, face parte 
din com. r. Alunisul (v. a. n.), pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pulate de 576 loc. LocuitoriT a- 
cestuT cat. sunt mosnenT. AicT 
e o bis. zidita la anul 1887 de 
enoriasT. 

Aluni§ul-Ml&jetul,/^/*/v a sta- 
tuluT, in comunele Colfi si Mla- 
jetul, pe mosia Mlajetul si Alu- 
nisul, jud. Buzau, pendinte de 
Episc. Buzau. E formata din 
trupurile Alunisul, Fa^a-Mare, 
Finiisul, Ocolul-BordeiuluT-SaveT, 
Poiana-CorduneT si Valea- cu- 
Bordeele, constituind un . corp 
de 627 hect. 

Aluni^ului, vezT Poiana-Alunisu- 
luT, jud. Suceava. 

Aluni^ului (Vfrful-), colind, in 
com. Blajani, jud. Buzau, aco- 
perita de padurT, viT si ar&turT. 

Aluni§ului (Piriul-), pirift, in 
com. Bogdanesti, jud. Suceava, 
avind lungimea cursuluT de 3000 
m., impreuna cu Piriul-Plopilor 
formeazi piriul Moisa. 

Aluni§ulul (Valea-), vale, situ- 
ate la S. de tirgusorul Stani- 
sesti, jud. Tecuciu, merge in di- 
recfia E.-V. pana in valea Do- 
brotforuluT, in raionul com. Sta- 
nisesti; alt. la obirsie 355 m. 
si la virsatura 190 m. 

Alunul, com. rur., plasa Oltejul- 
d.-s., jud. Vilcea, compusa din 
3 catune : Alunul, Igoiul si Bo- 
desti. 

Este situata pe valea riuluT 
Olte^ul, la 60 kil. departe de 



51,01,2. Marele Dicfionar Geogrqfle. 



Digitized by 



Google 



ALUNUL 



CO 



ALUNULUI (MOVILELE-) 



capitala jude^uluT si la 25 kil. de 
Horez, resedinja plasiT. Inainte 
vreme, cat. Alunul forma o sin- 
gura com. si £inea de judejul 
Gorj; cat. Igoiul forma o sin- 
gura com. si cat. Bodesti apar- 
$inea de com. Mateesti. 

Are o populate de 1 294 loc. 
(649 barba^T si 645 feme!); 267 
cap! de fam., 263 contribuabilt; 
in 285 case. 

In toata com. sunt 6 biserict. 

LocuitoriT se ocupa cu agri- 
cultura, pTetraria, dulgheria si 
rotaria. ET desfac produsul mu li- 
cet lor la Craiova si Tirgul-Ho- 
rez. 

LocuitoriT sunt mosnenT; 15 
s'au improprietarit la 1 864, cind 
li s'au dat 33 hect. pamint. ET 
ail 45 cat, 258 boT, 195 vacT, 
25 capre si 270 01. 

Pe riul Olte^ul sunt 5 morl 
in raionul comuneT. 

In cat. Igoiul sunt mat multe 
carierT de piatra. La locul nu- 
mit «Gherghinoaia» se afla in 
pamint o materie combustibila 
sail carbun! de pamint, care ma- 
terie e in ardere continua de la 
1886, pana acum (1892). Se ga- 
sesc in pamint straturT de scoicT 
si melcl. S'au gasit si masele 
de mastodon^!, picioare de ele- 
fanflf petrificate. 

§coala dateaza in com. de 
22 ant. Localul e bun si apar- 
\\ne comuneT. §titi carte I74bar- 
ba^T si 2 femeT. Cu intrefinerea 
scoaleT, statul cheltueste anual 
1080 let, iar comuna 15 let. 

Femeile cultiva prea pu^int 
gindacT de matase. StupT cu al- 
bine sunt vr'o 15. 

In termen mijlociti se fabrica 
1500 decal. {uica. 

Toata comuna se intinde pe 
750 hect. pamint. 

Terenul cultivabil produce 
250ohectol. porumb si 90 hectol. 
griu. Aproximativ sunt in com. 
ca la 150 merT, 70 pert, 190 



nucT; iar livezile dau ca la 300 
care de fin. 

Veniturile comuneT se urea 
la 1384 1. si cheltuelile maT la 
aceiasT suma. 

E brazdata de dealurile: Ma- 
teesti, Turcesti si Berbesti, can 
o separa de comunele cu aceiasT 
nume si de dealurile: Colibilor, 
SeciuluT, Ciocanele, CorsoruluT, 
Brinzan, Rosul si TutunaruluT; e 
udata de vaile: Cacata, Corne- 
tuluT, PTetroasa, LaculuT, Rosia 
si Aninoasa, afara de riul 01- 
te^ul, care o stnibate de la N. 
spre S. 

Se margineste cu comunele : 
Mateesti, Turcesti, Berbesti, Sla- 
ves ti, Coltesti si jud. Gorj. 

Alunul, sat, face parte din com. 
rur. cu aceiasT nume, plasa Ol- 
te{ul-d.-s., jud. Vilcea. Are o 
populate de 561 loc. (287 bar- 
ba^T si 274 femeT); iar ca po- 
pulate scolara are 50 copiT (29 
bae^T si 21 fete). Aci e rese- 
dintaprimarieT si scoala comuneT. 
In raionul acestuT cat. sunt 
3 bis.: una in Cornet, cu hra- 
mul Cuvioasa-Paraschiva fon- 
data la anul 1838 de VI. De- 
conesi, I. Rosea, s. a. ; una in 
Rosia cu hramul Sf. Dumitru, 
fondata la anul 1803 de Pos- 
telnicul Constantin ; si alta in 
PodurT cu hramul Sf. Nicolae 
fondata de D. Sujoiu. Catunul 
Alunul forma in vechime o sin- 
gura com. si $inea de jude^ul 
Gorj, apoT s'a unit cu catunul 
Igoiul si Bodesti si asta-zT for- 
meaza impreuna com. Alunul. 

Alunul, deal, pe teritoriul satuluT 
Minjesti, com. Mogosesti, plasa 
Stavnic, jud. Iasi, numit ast-fel 
de la padurea de alunT ce se 
afla pe el. 

Alunul, deal, la V. comuneT Sla- 
vesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 



Alunul, deal, la S.-E. com. Alu- 
nul, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea, 
pe care se cultiva 31 hect. vie. 

Alunul, piria, in c. r. Closani, 
pi. Closani, jud. Mehedin{i. 

Alunul, pirift, pe teritoriul com. 
Paulesti, jud. Putna, pi. Vrancea, 
izvoreste din Muntisor si se 
varsa in dreapta CozieT. 

Alunul, piriU, in plasa OrasuluT, 
com. Andreasi, jud. R.-Sarat, 
izvoreste din virful AlunuluT, 
uda comuna in partea de ra- 
sarit si .miaza-zi, si merge de 
se varsa in riul Rimnicelul ; are 
un curs repede si prapastios, 
si nu s'a putut face morl pe 
dinsul. 

Alunul, trup de pddure a statu - 
luT, in intindere de 125 hect., 
formind, impreuna cu trupurile 
Padina-Seaca, Piraele, Magura- 
Albu, Muntele-Neteda si Dosul, 
padurea Costesti, situata in co- 
muna Costesti, plaiul Horezul, 
jud. Vilcea. 

Alunul, vale, in plasa OrasuluT, 
jud. R.-Sarat, in partea de mia- 
za-zi a comuneT Andreasi; e 
inchisa intre Dealul-Furului si 
Virful-Alunului, iar prin fundul 
eT curge torentul Alunul ; este 
una din cele maT frumoase vaT 
din partea IoculuT, marginita 
fiind de mun^T inalflf acoperi^T 
cu padurT. 

Alunul, vale, in com. rur. Balo- 
d.-j., plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i. 

Alunului (Poiana-), deal, in pi. 
OrasuluT, jud. R.-Sarat. (VezT 
Poiana-AlunuluT). 

Alunului (Movilele-), doua mo- 
vile, in plasa Borcea, judeju 



Digitized by 



Google 



ALUNULUI (CULMEA-) 



67 



AMARA 



Ialomi^a, spre N. de satul Pie- 
troiul. 

Alunului (Culmea-), fir de dea- 
lurl, in pi. Orasulul, jud. R.-Sarat, 
se desface din virful Alunului, in- 
tra in plaiul Rimnic, face hotarul 
intre acest plaiii si plasa Mar- 
ginea-de-sus, se scoboara apol 
printre riurile Milcov, R.-Sarat 
si Slimnic, despar^ind basinu- 
rilelor; trimete spre dreapta ra- 
mifica^iunile : Dealul-Lung, Dea- 
lul-Peletic, Dealul-Tinos si Dea* 
lul-Costandoiu, printre afluen{il 
riuluT Rtmna, apolDealul-Streaja 
si Dealul-Nucilor, printre aflu- 
en^il Slimniculul. Virful princi- 
pal din aceasta culme este Alu- 
nul, cu o inal^ime cam de 550 m., 
care se afla pe teritoriul com. 
Andreasi; are padurl si pasunl 
intinse; inainte a fost punct tri- 
gonometric de observajie, care 
a servit statulut major austriac, 
la facerea har^ii {aril Rominestl. 

Aluta, vezl Oltul. 

Alv&ne$ti, vale, in jude^ul Con- 
stanta, pi. Hirsova, pe teritoriul 
comunei Topalu, se desface din 
poaiele nord-vestice ale dealuluT 
Olacu si dupa un drum de vre-o 
5 kil. se deschide in Dunare; 
are o direcjie de la N.-E. spre 
S.-V. Brazdeaza partea sud-ves- 
tica a plasil si cea sudica a com. ; 
este taiata de drumul comunei 
Topalu-Boazgicu. 

Alzas, locuinfa izolatii, (v. A^a, 
pichet), jud. Neam^u. 

Amar, piria, curge prin satul 

Mindresti, com. Pujeni, plasa 

Nicoresti, jud. Tecuciti, si se 
varsa in piriul Gerul. 

Amara, com rur.^ in plasa Gra- 
distea, linga lacul Amara, jud. 
R.-Sarat. 



$I-a luat numele de la lacul 
Amara, linga care e asezata. 

Istoric. Mai inainte se numia 
Slobozia-Amara, probabil de la 
permisia data locuitorilor ca sa-sl 
faca locuin^ele lor aci. 

Pana la anul 1864, {inca dc 
Amara si cat. Maraloiu, care a- 
cum e trecut la comuna Ciineni, 
si copiil din Maraloiu, veneau 
la scoala din Amara. 

Este asezata in partea de 
miaza-zi a jude^ulul, la 25 kil. 
spre S.-E. de orasul R.-Sarat, 
si in partea de apus a plasil 
Gradistea, la 8 kilom. spre V. 
de Gradistea-de-sus, resedin^a 
plasil. Comunele ccle mat a- 
propiate de dinsa sunt: Slobo- 
zia-Galbenul la 7 kilom., Balta- 
Alba la 7 kilom., Ciineni la 8 
kilom., Ghergheasa la 8 kilom., 
Drog la 9 kilom., Gradistea-de- 
jos la 10 kilom. si Visani la 15 
kilom. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu comuna Balta-Alba, de care 
se desparte prin niste dealurl 
ce inchid la S. lacul Balta-Alba; 
la miaza-zi cu catunelc Stava- 
resti si Plasoiul (ale com. Cii- 
neni), despar^ita prin valea pi- 
riulul Viroaga; la rasarit cu com. 
Gradistea-d.-s., cu cat. Maraloiu 
(al com. Ciineni) si riul Buzaii ; 
iar la apus cu comuna Gher- 
gheasa. 

Amara este o com. de cimp 
si deei n'are dealurl importante 
pe teritoriul el, afara de malu- 
rile piriulut Viroaga ; iar ca val 
este Valea- ViroageT. 

Riurile sunt mid si ftra inscm- 
natate ; principalul este Viroaga, 
care uda com. in partea de apus 
si Valea-Salciel, care se varsa in 
Viroaga pe teritoriul com. la S. 
de cat. Amara; riul Buzaii se 
afla la 5 kil. spre miaza-zi de 
comun£. Pe linga c. este marea 
balta Amara, cu vre-o 600 hect. 
suprafa^a si care se intinde si 



in comunele Ciineni si Gradistea- 
d.-s. si primeste in sine piriul Vi- 
roaga. In comuna sunt si 34 
pujuri, cu o adincimc de la 
8 — 10 metri. 

Clima comunei este tempe- 
rate si sanatoasa ; iarna insa su- 
pusa racelel vintulul de rasarit. 

Comuna nu mal are alt cat., 
de cit eel de resedinja. 

Suprafa^a comunei este de 
2858 hect, din carl 38 hect. 
ocupate dc vatra satulul, 564 
hect. proprietatea locuitorilor si 
1494 hect. ale statulul. Ca su- 
prafa^a, comuna este a 9-a din 
plasa. 

Popula^iunea com. in anul 
1892 era de 164 familil, carl 
coprindeau 612 sufl., din carl 
311 barba^I si 30 1 femel, aflin- 
du-se 55 cu stiin^a de carte, 
si restul (557) ftra stiin^a de 
carte; dupa religie si najionali- 
tate: 602 RominI si 10 streinl, 
dupa starea civila: 299 casato- 
ri{I, 313 necasatorip si 26 va- 
duvl. Ca populate, comuna e a 
1 2 -a din plasa. 

Portul locuitorilor este comun 
intregel plasl. (A se vedea la 
plasa Gradistea). 

In comuna e o singura bise- 
rica, zidita in anul 1 8 19 de un 
egumen de la schitul Rogoz si 
cu ajutorul locuitorilor Ioni^a si 
Gheorghe BrindusI, reparata de 
locuitorl in 1844; are un preot 
si un cintarej. 

Comuna are o singura scoala 
mixta, fundata in 1882 de co- 
muna, cu 1 inva^ator. 

$coala e de nuele cu valatucl, 
avind ca pamint vre-o 8 hect., 
6872 centiaril. 

Calitatea pamintulul este me- 
diocre, fiind compus din huma 
si argila. In pri viniculture, cele 
2820 hect. ale comunei se divid 
ast-fel: 2498 hect. pamint arabil, 
137 hect. imas si 185 hect. 
padure. 



Digitized by 



Google 



AMAKA 



«R 



AMARA 



Ocupa^iuniie locuitorilor sunt: 
agricuitura, avind pentru aceasta 
90 plugurf si o marina de tre- 
erat; cresterea vitelor, fund in 
com. 1859 capete, din cart 332 
bol, 233 vacl, 145 cat, 123 epe, 
926 ol, 5 capre, 95 rimaton. In- 
dustria In aceasta com. e simpla, 
fiind cea domestic!. Comerciul 
comunel consta in importarea 
lucrurilor necesare pentru intre- 
{inere, construc{ium si lucrurT 
manufacturale ; si in exportarea 
cerealelor, vitelor si pestelul, pe 
care locuitoril il scot din balta 
Amara si riul Buzau. Transpor- 
tul se face prin gara Fauret(jud. 
Braila), la 17 kil. spre miaza- 
zi. In com. sunt 8 comercian^T 
(5 RominT, 2 ArmenT, I Evreti, 
din carl 3 sunt circiuman. 

Caile de comunicajie sunt ur- 
matoarele : $oseaua comunala 
ce vine de la com. Ghergheasa 
si trece printr'insa, spre a se 
duce la Gradistea-d.-j. ; drumul 
spre Visani ; soseaua spre Balta- 
Alba si Boidul ; drumul spre Slo- 
bozia-Galbenu si Drog. 

Budge tul. Comuna are 132 
contribuabilT; 2666 let 42 b. la 
veniturl si 2288 lei 27 b. la 
cheltuell. 

Amara, sat, in pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomi^a, pendinte de com. 
Slobozia, este situate pe partea 
de V. si in apropiere de lacul 
Amara, de la care si-a luat nu- 
mirea. 

Acest sat este infiin^at de 
ci^T-va anT si are 190 fam. Ro- 
minl. 

Aid este o scoala mixta cu 
un inva^ator retribuit de com. 

Locuitoril satulul se ocupa 
cu plugaria si vara inchiriaza 
locuinjele vizitatorilor laculul A- 
mara. 

Amara, balta mare, in pi. Gra- 
distea, linga com. Amara, jud. 



R.-Sarat, la 27 kilom. de R.- 
Sarat si la 3 kil. de riul Bu- 
z&u, de care e despar^ita prin 
malurile lul inalte. Are o intin- 
dere de 600 hect. ; se intinde 
si pe teritoriul com. Ciineni. 
Din intinderea sa, 400 hect. a- 
parjin statuluT si sunt date cu 
arenda. Ven. el este de 10000 1. 
Intr'tnsa se g&seste: crap, ca- 
racuda si albisoara, in mare can- 
titate, care se vinde in R.-Sa- 
rat, Ploesti, Buzau si chiar in 
Bucuresti. Apabatytf este sarata; 
ar putea deveni chiar apa me- 
dicinal buna, dac& s'ar putea 
canaliza apele duldf, carl se varsS 
intr'insa, dindu-li-se acestora o 
scurgere in riul Buzau. Nu este 
supusa uscaciunil ca Balta-Al- 
ba, de oare-ce are izvoare in- 
terioare, pe linga piriul de vara, 
Viroaga. Pe malurile sale, ma! 
cu seama eel despre apus, creste 
multa trestie si rogoz, din care 
Jaranil fac rogojinT, pentru el 
si pentru export. 

Amara, deal, pe mosia Amara, 
c. Movileni, pi. Copou, jud. IasT. 

Amara (La-), han, in pi. Gra- 
distea, com. Amara, jud. R.-Sa- 
rat, pe drumul dintre Amara 
si Balta-Alba, la 4 kilom. spre 
miaza-noapte de Amara. 

Amara, iaz, v. Budaiul, piriu, c. 
Movileni, pi. Copou, jud. Iasi. 

Amara, lac, cu apa minerala, in 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
este situat spre N.-V., la S kil. 
de satul Slobozia si intre satele 
Amara si Slobozia-Noua. 

Analiza accstul lac este a- 
c casta : 

Anhydrida silicica . . 0.0033 
» sulfurica. . 28.8870 

Clor 21.0870 

Anhydrida carbon. I 

J y nedeterminate 

» borica 



Sodiu 20.5970 

Oxid dc magnesiu. . 10.8570 

» » calciu . . . 0.7 160 
Sesquioxid de fer 
Potasiu 
Lithiu 
Materii organicc 

Accste substance se pot grupa 
in modul urmator : 
Clorur de sodiu. 
Sulfat de » 



nedeterminate 



» » magnesiu. 
Carbonat de calciu. 



34-749 
18-935 

27-330 
1.278 
3.669 



» » magnesiu 

Aceasta analisa este facuta 
numaT apeT, nu si namoluluT la- 
culuT. 

Apa, precum si namolul aces- 
tu! lac, de si nu sunt bine cu- 
noscute de medicl si prin ur- 
mare nicl recomandate, si de si 
nu s'a facut nicl o instalare pen- 
tru luare de bal, totusT locui- 
toril jude^ulut, din propria lor 
initiative intrebuinjeaza cu suc- 
ces apa si namolul laculuT. Su- 
* ferinzit, carl fac bit in acest lac, 
inchiriaza locuin{e in satele Slo- 
bozia, Amara si Slobozia-Noua. 

Amara, waste, pe teritoriul com. 
Movileni, pi. Copou, jud. IasT, 
formeaza un trup cu mosia Bu- 
{uluc, din com. Pausesti, plasa 
Cirligatura, (v. Bu^uluc). In a- 
ceasta localitate nu sunt de cit 
doua case si o moara cu vapori. 

Amara, mosie a statului, in pi. 
Gradistea, in com. Amara, jud. 
R.-Sarat, are o intindere de 1679 
hect., din carl 1394 hect. loc 
arabil, 100 hect. imas si 185 h. 
padure. 

Amara, padure a statuluT, in pi. 
Gradistea, com. Amara, judejul 
R.-Sarat, in intindere de 185 

. hectare; esen^a dominanta de 
lemn este salcia. 

Amara, piriii, izvoreste din pa- 



Digitized by 



Google 



AMAKA 



69 



AMARADIA 



durea Chircia si se varsa in la- 
cul Dracsani, com. Dracsani, pi. 
Meletin, jud. Botosani. 

Amara, piritt, v. piriul Budaiul, 
com. Movileni, pi. Copoti, jud. 
Iasi. 

Amaradia, plasd, jud. Dolj, nu- 
mita ast-fel de la riul Amaradia 
ce trece prin ea in direc^iunea 
N.-V. spre S.-V. 

Forma sa se poatc asemana 
cu un paralelogram lungit dc 
la N.-V. spre S.-E. 

Se margineste la N. cu parte 
din jud. Gorj, incepind din dr. 
comunel Valeni; la E. cu jud. 
Vilcea, pana in dreptul comunet 
Capreni din aceasta plasa. 

La S. se margineste cu pi. 
Ocolul din acest jude{. 

La E. cu jud. Vilcea, de la 
com. Valeni la N. pana in drep- 
tul comunel Bizgarai, Romana^i. 

La V. se margineste cu pi. 
Jiul-d.-s., din dreptul com. Ca- 
preni pana la com. Malaeasa, 
din pi. Ocolul, desparjindu-se 
pe o mica intindere prin riul 
Amaradia. 

In privinja rcliefuluT, pi. A- 
maradia se poate impar^i in 
doua regiunT: regiunea dealu- 
rilor la E. si regiunea vailor la 
V. ; ambele regiunl se intind in 
direcfiunea N.-V.-S,-E. Dealurile 
ce accidenteaza aceasta plasa 
sunt: Dealul-MuieriT, ce se lasa 
din culmea Zanoaga, din jud. 
Gorj, trece pe teritoriul aceste! 
pl&sl, printre valea riuluT Plosca, 
la V. si limita catre jud. Vil- 
cea, pana la izvorul riuluT Gia- 
martaluiul; de aci pana in li- 
mita de S. a plasiT este strins 
intre vaile riuluT Amaradia la 
V. «»i a riuluT Giamartaluiul la 
E. Catre S., si anume din punctul 
unde riul Giamartaluiul trece in 
jud. Romana^i , Dealul-MueriT 
se continua prin dealul Flore? ti. 



Din Dealul-MueriT, se lasa spre 
E. Dealul-MurgasuluT, ce merge 
de la N.-V. spre S.-E., avind la 
V. valea GiamartaluiuluT, iar la 
E. valea riuluT Fratila. Atit dea- 
lul cit si vaile se prelungesc pe 
teritoriul jud. Romana^i. Pe li- 
mita catre pi. Jiul-d.-s., se in- 
tinde dealul Icleanul, ce este o 
prelungire a dealurilor Andrees- 
tilor si PrigorieT din culmea 
Zanoaga, jud. Gorj. Acest deal 
se continua prin Dealul-Mare, 
ce desparte valea riuluT Ama- 
radia de valea piriuluT Almajel, 
pi. Jiul-d.-s. 

Tot din dealul Icleanul se lasa 
dealul ChicioareT, ce desparte 
micT afluen^I din dr. AmaradieT 
de alte piriiase ce se varsa di- 
rect in Jiu. 

Terenul terjiar constitue solul 
intregel plasT. 

Pe teritoriul acestel plasl cur- 
ge riul Amaradia ce intra in 
aceasta pi. pe la com. Capreni; 
riul curge pe teritoriul acesteT 
plasT de la N.-V. spre S.-E., 
lasind in drcapta sa, comunele : 
Capreni, Sloina, Valea-BouluT, 
Bodaesti, Melinesti, Goodeni, 
Negoesti ; iar in st. comunele : 
Capreni, Mierea-Birnici, Nego- 
esti si Adincata. Din dreptul 
comunel Adincatase indrepteaza 
spre S. curgind pu^in pe limita 
catre pi. Jiul-d.-s. Riul Amaradia 
primeste riul Plosca pe stinga 
ce vine din com. Gradistea, jud. 
Gorj, uda comunele Zaicoiu, Tal- 
pasi si Amarasti, cu direcjiunea 
N.-S., dcalungul DealuluT-MueriT 
si se varsa in Amaradia la s. 
Amaranth 

Pe dr. Plosca se incarca cu 
mal mutyT afluen^T, intre care se 
numara Ploscuja (vezT cuv. Plos- 
cuja) pe dreapta. 

Atit Amaradia, cit si Plosca, 
primesc pe ambele malurT aflu- 
en{T, ce curg prin vaT strimte 
la izvor si largT cu cit se a- 



propie de varsarea lor in aceste 
riun. 

Aceasta plasa maT fine si de 
basinul riuluT Olt si anume de 
afluenfl saT din dr. Olte^ulul 
numiff Fratila si Giamartaluiul, 
carT tree in jud. Romanaji. 

Plasa Amaradia din punctul 
de vedere administrativ e for- 
mats din 1 8 comune si anume: 
Adincata, Amarasti, Balota, Bo- 
daesti, Bulzesti, Capreni, Goo- 
deni, Goesti, Melinesti, Mierea- 
Birnici, Murgasiu, Negoesti, Sla- 
vu$a, Stoina, Talpasi, Valea - 
BouluT, Velesti, Zeicoiu. Rese- 
din^a sub-prefectureT este in c. 
Melinesti. 

Populafia plasiT Amaradia e 
de 613 1 c. de fam., cu 24984 
sufl., din care 1 26 17 barbaff si 
12367 feme!. 

Dupa starea civila, popula^iu- 
nea se imparte in: neinsuraflf 
1 302 1 : barbap 67 87, femel 6234; 
insurant 10480: barbaff 5240, 
femel 5240; vaduvT 1471: bar- 
bap 603, femel 868; divor^T 
12: barbaff 8, feme! 4. 

Dupa na$ionalita$T, sunt: Ro- 
minT 24933, SirbT 23, UngurT 
14, Evrel 12, GrecT 2. 

Dupa felul ocupa^iuneT, loc. 
se impart in : agricultorT 18206, 
muncitorl 888, servitorT 260, 
comercianff 85, prof, liberate 
84, meseriasT 82. 

Dupa instruc^iune sunt: cu 
stiin^a de carte 1721: barbaff 
1567, femeT 154; fara stiin^a de 
carte 23263: barbaff 1 1050, fe- 
meT 1 22 13; la 1000 loc. stiii 
carte 69: barbaff 63, feme! 6. 

BisericT sunt 55, din care 21 
parohiale si 34 filiale, deservitc 
de 22 preo^T parohT si de 6 
preofT supranumerarT si de 5 1 
cintareff. 

$colI sunt 17: 2 de baeflf, 2 
de fete si 1 3 mixte, cu 1 5 inva- 
{atorT si 2 inva^atoare. Au urmat 
la scoala, in anul 1892 — 93, 



Digitized by 



Google 



AMARADIA 



70 



A MARA DI A 



453 copi!: bac{! 399 si 54 fete. 
Au virsta pentru a urma la scoala 
3356: 1798 baietf si 1558 fete. 

Juriile comunale judeca pri- 
cin! mici; {in de judecatoria o- 
colulu! Jiul-d.-s., cu resedin^a in 
Filiasi. 

Numarul vitelor e de 43968 
capete, anumc: cat 284, epe 
54 1, armasarl 25, minzT 104. 

Vite cornute : 1)016415, vac! 
3700, vi{e! 1355, taur! 784, bi- 
voll 27, bivoli^e 21. 

O! si mie! 19007, bcrbeci 

3397- 

PorcT 155 1, scroafe 1465, 
vierf 511, puree! de lapte 1 597. 

Capre 2463, £apT J ^S» iez! 
446. 

Magar! 6, catirT 14. 

Cu comcrciul se ocupa atit 
straini! cit si indigeni!. La Cru- 
se^ si Negoesti se fac bilciur! 
anuale. Comerciul il fac mat 
mult cu orasul Craiova, unde se 
due cu carele si cu caru^ele pe 
soseaua na^ionala Craiova-Tirgu- 
Jiii. De asemenea se due pe la 
bilciurile ce se fin in comunelc 
ma! sus numite ; vind ma! mult 
cereale, vite, caYamida, lemne, etc. 

Caile de comunica^ie ce stra- 
bat plasa Amaradia sunt: calea 
jud. Craiova-Tirgu-Jiu, cu doua 
podurl pe riul Amaradia, unul 
la Adincata si unul intre Stoina 
si Capreni; cat comunale neso- 
seluite si anume: Murgasi-Velesti 
prin com. Balota, de unde are 
un ambrasament spre Bulzesti. 
Gaia-d.-j. de pe aceasta linie 
este unita cu Goesti printr'un 
drum, care, de la M&taesti din 
pi. Ocolul, duce la Negoesti, la 
Goodeni, etc. 

Un drum proectat duce de 
la Bodaesti, de linga Amaradia, 
la Fratosti^a, din pi. Jiul-d.-s. 

Inainte de 1892, pi. Amaradia 
era units cu pi. Ocol. PL Ama- 
radia-Ocol coprindea comunelc : 
Maliesti, Goesti, Adincata, Ne- 



goesti, Am^resti, Mierea-Birnici, 
Slavu^a, Zeicoiu, Tilpasiti, Ve- 
lesti, Balota, Bulzesti, Murgasiu, 
Goodeni , Melinesti , Bodaesti , 
Valea-Boului, Cruse^u, Stoina si 
Capreni. In jurul orasuluT Cra- 
iova de asemenea erau : Izvorul, 
Motoci, Mischi, Gherccsti, Pie- 
lesti, $imnicul, Isalni^a, Breasta, 
Cernelele, Bucova^ul, Balta- Ver- 
de , Podari , Livezilc , Glodul , 
Preajba , Malul - Mare , Sacuiii , 
Ghindeni, Cosovcni si Carcea, 
toate in numar de 40 ce com- 
puneau plasile unite Amaradia- 
Ocol, cu resedin^a sub-prefec- 
ture! in Melinesti. 

Locality! istorice in aceasta 
pi. sunt: Putineiul, com. Mierea- 
Birnici, unde s'a dat batalia 
dintre Mihaiu-Viteazul si Tatari!. 
In jurul comune! Goesti, cat. 
Muercni, se vad ruinele unci 
ccta^! romane, numita de loc. 
Cetatea-Mueri!. 

Amaradia, plasa, este situata 
\\\ partea de K. a jud. Gorj. 
Aceasta pi., panala 1883, forma 
plasS singura, dar de atunc! s'a 
unit cu plaiul Novaci si for- 
meaza o singura plasa sub de- 
numirea plasa Novaci -Amaradia 
cu resedin^a in cat. Hirisesti, din 
plaiul Novaci, apai^inind com. 
Novaci. 

Numirea de Amaradia s!-a 
luat'o de la riul Amaradia, care 
ia nastcre din aceasta plasa, din 
punctul de bifurcate al dealu- 
riior Prigoria si Muerea. 

Se margincste la N. cu plaiul 
Novaci cu care se atinge prin 
comunele: Ciuperccni, Bumbesti- 
Pi^icu, Ciocadia, Birzesti si Sir- 
besti. La V. cu comunele: Voi- 
testi, Balane.sti, Pistesti -din- Vale 
si Pistesti-din-Deal, Budieni si 
Sasa din plasa Ocolul. La S. 
cu plasa Gilort prin comunele: 
Curteana, Rogojeni, Pietresti- 
d.-s., Piriul, Licuriciil, Aduna^i 



si Saca. La E. cu judejul R.- 
Vilce!. 

Relieful solulu! aceste! plasi 
este, spre V. in partea riurilor 
Blahni^a si Gilortu, ma! mult 
ses, iar in partea de E. deluros. 

Dealurile ce str&bat aceasta 
plasa sunt: Plesa, al Jiulu!, Sa- 
celul, Zorlesti, Prigoria si Dea- 
lul-Mueril. 

Cel ma! renumit platou din 
aceasta plasa este : Cimpul-Ma- 
re, ce se ridica intre basinurile 
Blahni^a si Gilortu, spre N. de 
Tirgul-Carbunesti. (A se vedea 
la com. Albeni). 

Clima aceste! plas! este tem- 
perata. 

Plasa Amaradia are o supra- 
fa(a de 4 1 800 hect. din car! 
6025 hect. pailure, iar restul 
ar&tura, dealur!, va!, livez! si vil. 

Solul Amaradie! este pu^in 
productiv; izlazurile si fine^elc 
sunt cele ma! intinse; produce 
cu toate acestea tot felul de 
cereale. 

Riurile ce strabat aceasta pi. 
sunt : Gilortu, care este eel ma! 
voluminos, apo! vin : Ciocadia, 
Blahni^a, Galbenul, (Baia-de- 
Fier), Cilnicu si Amaradia. 

$oselele din aceasta pi. sunt 
urmatoarele : 

1. Soseaua jude^eana T.-Jiu- 
Vilcea, care intra in aceasta 
plasa ma! la V. pu{in de com. 
Copacioasa si trece pe la Scoar- 
{a, unde se desparte in doua: 
o ramura apuca spre S., iar 
alta merge spre Vilcea si trece 
pe la Colibasi, Bengesti-d.-mj., 
prin apropiere de Ciocadia, prin 
Cirlige!, Pi^icu, Zupesti, Poenari, 
Ciuperceni, de unde apo! intra 
in Vilcea. 

2. $oseaua jude^eana T.-Jiu- 
Scoar^a-Dolj, in aceasta plasa 
este aceias!, pana la Scoar{a, 
de aci apuca spre S. si trece 
in apropiere de com. Pojogeni, 
apo! trece prin Pietresti-d.-s., 



Digitized by 



Google 



AMARADIA 



71 



AMARADIA 



de unde pu{in mat la S. intra 
in plasa Gilortu. 

$osele vicinale in aceasta pi. 
sunt : 

1 . §oseaua vecinala, care plea- 
ca din com. Ohaba, trece prin 
Glodeni si Bisnegi de unde intra 
in plasa Ocolul. 

2. $oseaua vecinala, care vine 
despre Surupa^I, intra in aceasta 
plasa ma! la N. pu{in de com. 
Magheresti-din-Deal, trece pe la 
aceasta comuna, pe la Sacel, 
de unde apol merge de da in 
soseaua judefeana T.-Jiu-Vilcea. 

3. $oseaua vecinala ce vine 
de la Ciocadia si intra In aceasta 
plasa mat la S. pu^in de aceasta 
comuna si merge de da in so- 
seaua jude^eana T.-Jiu-Vilcea. 

4. $oseaua vecinala ce vine 
despre Pietresti-d.-s., pi. Gilortu, 
intra in aceasta plasa mat la N. 
pu$in de Pietresti-d.-s. si trece 
pe la comunele : $tefanesti, Co- 
jani, Cilnicul, Albeni, unde sc 
desparte in doua ramurl; una 
merge de da in soseaua jude- 
{eana T.-Jiu-Vilcea, iar alta trece 
pe la Calugareasa, Negoesti, 
Poiana, Pojarul-d.-s. si Pojarul- 
d.-j., de unde apol intra in pi. 
Gilortu. 

$osele comunale in aceasta 
plasa sunt: 

1. $oseaua comunala, care in- 
tra din plasa Novaci in aceasta 
plasa la comuna Pi^icu si trece 
pe la Zorlesti, Rosia-d.-s. si Ro- 
sia-d.-j., Seciurile si Poiana. 

2. $oseaua comunala, care 
pleaca din comuna Poenari ; a- 
ceasta sosea trece prin Poena- 
rile, Sirbesti, Beresti, Alimpesti, 
Nicoresti, Corsiorul si Peticia, de 
unde intra in Vilcea. 

3. $oseaua comunala, care 
pleaca din soseaua vecinala Co- 
jani-Albeni, de la com. Cilnicu 
si trece prin Birzeiu-de-Gilortu, 
Lujelesti, Comanesti-d.-j., Bir- 
zeiu-de-Padure, de unde pu^in 



mat la S. intra in plasa Gi- 
lortu. 

In plasa este judecatorie de 
ocol cu resedin^a in Pietresti- 
d.-s. 

Este resedin^a companiet a VII 
din reg. 18 dorobantl. 

LocurT istorice sunt in com. 
Albeni : Cimpul-Mare si in com. 
Birzeiu-de-Padure, locul numit 
Silistea. 

Plasa are 25 comune : 

Glodeni, Magheresti-din-Deal, 
Sacelul, Cirliget, Sirbesti, Alim- 
pesti, Corsorul, Zorlesti, Rosia- 
d.-j., Prigoria, Negoesti, Ben- 
gesti-d.-j., Bobu, Scoarfa, Co- 
pacioasa, Pojogeni, $tefanesti, 
Birzeiu-de-Gilortu, Birzeiu-de-Pa- 
dure, Poiana-Seciurile, Pojarul- 
d.-s., Pojarul-d.-j., Pietresti-d.-s., 
Albeni si Carbunesti. 

Ca centre de desfacerT co- 
merciale in aceasta plasa sunt: 
Pietresti-d.-s. si Tirgul- Carbu- 
nesti. 

In aceasta plasa sunt 22 de 
scoll cu 1003 elevl inscrist, din 
can urmeaza cursurile 816 elevl 
si 20 eleve. 

Amaradia, riU, izvoreste din c. 
Seciurile, plasa Amaradia, jud. 
Gorj, dintre dealurile Prigoria 
si MueriT, bifurca$iunT ale culmil 
Zanoaga, curge de la N". la S. 
udind comunele Pojarul-d.-s. si 
Pojarul-d.-j., Logresti -MosnenI, 
Logresti-BirnicT, Tindalesti, Col- 
{esti, Busuioci, Hurezani-d.-s. si 
Pegrcni din jude^ul Gorj, dupa 
care intra in jud. Dolj, pe la 
com. Capreni. De aci isT schimba 
direc^ia catre S.-K. pana la S. 
de com. Goesti, unde din nou 
is! schimba direcfia catre S.-V. 
descriind un arc de cere pana 
in dreptul satulul Troca, com. 
Cernelile, unde se arunca in stin- 
ga Jiulul. 

In curgerea sa in jud. Doljiii, 
uda pi. Amaradia pe la mijloc, 



si parte din plasa Ocolul, tre- 
cind pe la catunele Ulmetul, 
Cruse^ul, Mierea-Birnici, Spineni, 
Negoesti, Pometesti, Adincata- 
d.-j., Malaesti, Milesti-d.-j., Flo- 
resti si Albesti. 

Volumul apelor sale, in par- 
tea de sus este pu^in abundent, 
din cauza funduluT nisipos care 
face ca apa sa se filtreze in pa- 
mint; in josul cursulul sfui insa, 
incepe a-sT mari volumul prin 
apele ce primeste de la deose- 
bite izvoare. Fundul Amaradiet 
catre sorginte e nisipos, iar in 
plasa GilortuluT este namolos 
pe toata intinderea sa, de aceea 
nu exista pe dinsa morl orl fe- 
rastrae, din cauza ca in vreme 
de plot arunca prundurl si dis- 
truge tot ce s'ar gasi pe dinsa. 

Amaradia primeste ca afluen^I 
in jud. Dolj: 

a) In dreapta: piraiele Plo- 
pul, com. Capreni ; Boul, Bou- 
sorul, Mierea, com. Valea-Bou- 
luT; si Muerisul, com. Melinesti. 

b) In stinga: piraiele Ama- 
razuia, com. Capreni ; Valuta, 
satul Crusejul; Valea-Mare, sa- 
tul Mierea ; riul Plosca, com. A- 
maresti. 

Largimea medie a albiel sale 
nu trece peste 1 5 m., iar adin- 
cimea variaza de la 1 m. la 2 
m. maximum. De si seaca cite 
o data in timpul veriT, totusf in 
cursul sail inferior nu se poate 
trece prin vad, din cauza ca 
fundul albiet este mlastinos. 

$apte podurT se gasesc pe A- 
maradia, din care 3 in judejul 
Dolj si 4 in jud. Gorj : 

1. Podul drumulul de fier in 
dreptul catunulul Troaca, lung 
de 1 10 m., cu tablier metalic, 
la 25 kil. de Bucuresti, intre 
Craiova si Isalnija; 

2. Podul drumulul de fier in- 
tre stabile Copacioasa si T.-Jiu 
cu 2 deschiderl de 15 metri 
fie-carc ; 



Digitized by 



Google 



AMARADIA 



72 



AMARUL 



3. Intre aceleas! sta^i! pod cu 
tablier metalic cu o singura des- 
chizatura de 15 metri ; 

4. La kil. 348 un pod cu o 
singura deschidere de 15m.; 

5. La kil. 348 metri 912 tot 
asemenea ; 

6. Al ^oseleT na^ionale Cra- 
iova-T.-Severin, la satul Isalni^a; 

7. Al sosele! jude^ene, care 
leaga Craiova cu nordui jude- 
{ulu! la Negoest!. 

8. La comuna Logresti-Mos- 
neni, jud. Gorj. • 

Amaradia, piriii, izvorcste din 
muntele Plesea, jud. Gorj, uda 
plaiul Novaci si plasa Ocolul, 
curge de la N. la S. prin cat. 
Stanesti, trece pe la E. de c. 
Musetesti, sub nutnele de apa 
Musetesti, uda comunele Ohaba 
si Glodeni, is! indreapta apo! 
cursul spre S.-V. pe la S. co- 
mune! Voetesti; aci primeste in 
dreapta piriul Valeni ce izvo 
reste din poalele plaiuluT Sclivia 
si care aduna apele piraielor Va- 
lea-GruiuluI, Inoasa si Piriul-ceb 
Mare ; din Voitest!, piriul Ama- 
radia intra in com. Balanesti, 
strabate aceasta comuna in lun- 
gul e! si intra in com. Budieni, 
de aci intra in com. Pietresti- 
de-Varsatun, mergind a se varsa 
in Jiti, in jos de com. Iasi. 

Amaradia-de-Apus, locuinfd /- 
so lata, in pi. Amaradia, jude- 
^ul Dolj. 

Amaradiei (Valea-), pe mosia 
Cristinesti, com. Ibanesti, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti. 

Amarul, com. rur., in jud. Buzaii, 
pi. Tohani, la distan{a de ora- 
sul Buzau de 33 kil., situata in 
jurul laculul Amarul. Limitele 
sale sunt : la N., Coada-Amaru- 
IuT, Valea-Dragune! si mat multe 
pietre care o desparte de com. 



Gageni-Vintileanca ; la E., riul 
Sarata, care o desparte de c. 
Cioranca si hotarul mosiei Mar- 
gineni, zis trel movile, care o 
desparte de com. Mihailesti ; la 
S., hotarele mosiei Glodeanul- 
Sarat, Boldesti, zis si Moara-Bi- 
raulu!, Znagovul si Afumacioara; 
la V., piriul Istati, care o des- 
parte de mosia Fulga, jud. Pra- 
hova. 

Suprafa^a sa este de 6680 h., 
din carl 4990 arabile, 280 finea- 
{a, 743 islaz si 667 lacul Ama- 
rul si teren sterp. Propriety! ma! 
tnsemnate coprinse in teritoriul 
acesteT comune, sunt: Barbu- 
leanca, a statuluT, Amarul, dat in 
loturl, Ciura, Sinaia (a EforieT 
Spiral.), Dulbanul, Movileanca, 
Scorfianca, Mirosi, Sauleasca si 
Crefuleasca. Terenul sau e un 
vast ses intrerupt de movile si 
mat cu seama de c?te-va ape 
stagnante, care formeaza lacun, 
smircur! si tufaris. Cultura prin- 
cipals e orzul si porumbul, apoi 
secara si griul. Ca industrie are 

moara de abur! si o stina pe 
mosia Scor^eanca. Face corner^ 
cu cereale, pe care le desface 
la gara Mizil, cu care e legata 
prin soseaua vecinala Mizil-Co- 
torca prin Casota, precum si 
cu alte drumur! naturale, din 
care mat insemnat e drumul A- 
marulu!. 

Vite are: 810 bo!, 402 vacl, 
230 vi{e!, 4 bivolt, 210 caT, 250 
epe, 50 minzT, 1754 01, 7 caprei 

1 asin si 410 porci. 
Comuna e formata din catu- 

nele : Amarul, Dulbanul, (Satul- 
Nou), Mirosi, Movileanca, Scor- 
teanca si Sinaia. Popula^ia e de 
1690 loc, din carl barba^! in- 
surant 359, neinsuratt 3, vaduv! 
12, bae{! 449; feme! maritate 
359, vaduve 41, fete 467. El 
traese In 388 case. Strain! sunt 
4 Austro-Ungan. Meseria^!sunt : 
1 lemnar, 1 cizmar si 2 fieran. 



Media nasterilor e de 66.3 ; a 
mor^ilor de 48, a casatoriilor 
de 18. Popula^ia creste cu o 
medie anuala de 23 suflete. 

Din punct de vedere finan- 
ciar. comuna are 3 1 1 contribua- 
bill, din care 27 comercian^i 
Romln!. Stabib'mente 13. Veni- 
tul caselor 4800. Taxa propor- 
tionals 1 20 ; ven. fonciar 1 5 1 344 ; 
darea cailor de comunica^ie 
1866; patente 664.15; fonciera 
1 2070.44. Total fiscal 14600.59. 
Perceperea 1460.05 ; jude^ene 
3120.50; drumur! 1385.65 ; co- 
munale 3120.50; comerc. 50.25. 
Total general 23737.54. Budge- 
tul comune! e de 4420.91. 

Are 2 scoll in com. Amarul 
si Mirosi cu un numar regulat 
de 80 elevi. Carte stiu 127 loc. 
Are 2 bis. in com. Amarul si 
Mirosi, avtnd ambele aceias! pa- 
tron!: Sf. Nicolae si Sf. Deme- 
tru. Catedrala este Sf. Nicolae 
din c. Amarul. Preo{! sunt 2, 
cintare^! 2, paracliser! 2. Nu- 
marul circiumilor e de 10. Ca- 
sele sunt ordinare. 

Comuna s!-a luat nastere, 
cam pe la anul 1840, in urma- 
toarele imprejurar! : calugari- 
{ele de la manastirea f iganesti, 
proprietare ale mosiei Amarul, 
au inceput sa dea locur! de casa 
oamenilor de serviciu at manas- 
tire!, pe aceasta inosie. Proprie- 
tari! vecin!, suferind de lipsa 
bra^elor, le-au imitat. Asa: Const. 
Scor^ianu, in anul 1842, a da- 
ruit locur! de casa or!-caru! 
muntean, ce s'ar stabili pe mo- 
sia sa Scor^ianca. Banica Car- 
bunescu a daruit pe mosia Mo- 
vileanca. Danica Colibasianu, a- 
rendas al Eforie! Spitalelor, a 
stabilit ma! mul^! loc. pe mosia 
E fori el, Sinaia. Zinca Draguli- 
neasca a vindut mosia Mirosi 
ma! multor locuitor! clacas! in 
1656, dind nastere cat. Mirosi, 
singurul care era populat ma! 



Digitized by 



Google 



AMARUL (SUDITI) 



73 



AMARA§TI 



d'inainte, sub numele de Baje- 
nari-Cre$uluI. 

Se crede, ca prin teritoriul 
acesteT com. ar trebui sa treaca 
Valul-luT-Traian, ale caruT urme, 
D-l Schuchardt, in 1885, le-a 
constatat pana in apropiere. In 
valea DulbanuluT se gasesc multe 
hirburT de pamtnt, pe car! loc. 
le atribue Tatarilor. 

Amarul (Sudi{i), catun de re- 
sedin^a, al com. Amarul, judeful 
Buzau, situat pe {annul de E. 
al lac. Amarul. Are 610 loc, 
carltraesc in 145 case. Printre 
batrinT se mal pastreaza numele 
Suditf, ce-1 purta acest sat, pe 
cind era supus manastireT f i- 
ganesti. 

Amarul, deal, formeaza malul 
sting al piriuluT Galben, prin 
dreptul com. Cirligel, pi. Novaci- 
Amaradia, jud. Gorj ; mat la 
vale se numeste Ghionoiul. 

Amarul, lac insemnat, in com. 
Amarul; confine mult peste. E 
format din apa ce se ad una in 
san^ul soseleT, din varsaturile 
piriulul Istau si ale vael Dra- 
guna. 

El se scurge sub forma de 
viroage si da, mal la vale, nas- 
tere laculul Boldesti. Capul sau 
de N. poarta numele de Cotul- 
Amarulul, iar eel de S. Coada- 
AmaruluT. 

Amarul, mope a statuluT, in com. 
Amarul, jud. Buzau, pendinte 
de 'pganesti; are 600 hect. , 
din carl: 450 arabile, 100 izlaz, 
26 finea{a si restul sterp. Acura 
e incorporate cu mosia Glo- 
deanul-Sarat, cu care se aren- 
deaza impreuna. 

Amarul, mope, com. Amarul, jud. 
Buzau, pi. Tohani, pendinte de 
manastirea Sinaia, din jud. Pra- 



hova, proprietatea Eforiel spita- 
lelor civile din Bucuresti; are 
o arenda anuala de 5244 lei. 

Amarul, vechie numire a cat. 
Sinaia, comuna Amarul, jud. 
Buzau. 

Am arului ( Drumul- ) , drum 
vechiU, jud. Buzau, ce pune in 
comunica^ie comunele Amarul 
si Baba-Ana cu jud. Prahova. 
El formeaza hotarul intre mat 
multe mosil. 

Amarului (Movila-), movila in- 
semnata, pe mosia Amarul, jud. 
Buzau. 

Amazaua, vale, in pi. Borcea, 
jud. Ialomija, linga satul Rose^i- 
Volnasi si canalul Borcea. 

Amdcsine^ti, mope nelocuita in 
plasa Siretul-d.-s., jud. Roman, 
com. Gadin^i. 

Amara^ti, com. rur., pi. Ama- 
radia, jud. Dolj, la 34 kilom. 
de Craiova si la 5 kil. de re- 
sedin^a plasiT, com. Melinesti. 

Situata pe loc ses de ambele 
malurl ale riuluT Plosca, si pe 
costisea dealuluT Golumbul la V. 
si Mueril la E. 

Comuna Amarasti se margi- 
neste la N. cu com. Talpasiul, 
la S. cu com. Godeni, la V. cu 
com. Mierea-Birnici, iar la E. 
cu com. Velesti. Limita liniel 
de N. catre com. Talpasiul in- 
cepe din dealul Golumbul si {i- 
ne panl la riul Giamartaluiul. 
Limita liniel de V. merge pe 
dealul Golumbul si dealul Pe- 
riul , pana in Valea - Tarni^eT . 
Limita liniel de S. {ine din li- 
mita Velestilor pana in riul A- 
maradia. 

Terenul comunel este acci- 
dentat la E. de Dealul-Mueril 
din care se lasa Dealul-Inalt ; la 



V. se afla dealul GolumbuluT ce 
se continua prin Dealul-Periulul. 
Aceste dealurl sunt cam de 200 
m. inahjime; sunt acoperite de 
padurT, tufarisurT si purine vil. 
Intre aceste dealurl se gasesc 
mat multe vil, intre care se nu- 
mara Valea - Balaciulul , Valea- 
PeriuluT, valea Tatule^ti, valea 
Balcanul, valea Amarasti, va- 
lea Apostul, Valea-cu-Meri, toate 
la E. ; la V. avem valea Golum- 
buluT, Valea -Seaca, Valea -Plo- 
puluT, valea Aria, valea Maima- 
nul, valea Catulesti. 

Comuna este udata de riul 
Amaradia ce uda o mica parte 
din teritoriul acestel comune, 
trece la S. in comuna Godeni, 
dupa ce a taiat soseua Meli- 
nestilor. Tot prin aceasta com. 
curge riul Plosca, ce vine de la 
N. din c. Talpasoiul, merge de la 
N.-S. intre dealul GolumbuluT si 
Dealul-MueriT si se varsa la A- 
maradia, chiar pe limita de S. 
a acesteT comune. 

Plosca are mal multe vadurT 
si un pod intre catunele Facasi 
si Plopul. Pe Amaradia se afla 
un pod la Gura-PlosteT. Riul 
GiamartaluiuluT face pu^in limita 
catre comuna Velesti. Acest riu 
are un vad intre comunele ce 
le desparte. Din dealurile Go- 
lumbuluT si MueriT, se lasa micT 
piriiase intermitente ce curg pe 
vaile cu acelasl nume; ast-fel 
pe stinga primeste Piriul-Bala- 
ciuluT, Valea-PirluluT, valea Ca- 
tulesti, plriul Baicanul, piriul 
Valea-cu-Meri. In dreapta riul 
Plosca primeste Piriul - Golum- 
buluT, piriul Valea-Seaca, piriul 
Plopul, piriul Maimanul. 

Comuna a fost infiin^ata la 
anul 1832. 

Catunul de resedin^a este Far- 
casiul. Se compune din cincT cat. 
si anume : 1. Amarasti cu ma- 
halale Amarasti, Baicanul, Pio- 
togi si Farcasanca. 2. Catunul 



6404*. MavU Dictionar Q$ograAc. 



10 



Digitized by 



Google 



AMAKA$TI 



74 



AMARASTI 



Farca^iul cu malialale Farcasiul, 
Petrachesti sau Golasei si Plo- 
pul. 3. Cat. Golumbul cu ma- 
halale Golumbeni-Mosneni sau 
Golumbelul. 4. Cat. Baicanul, 
si 5. Cat. Golumbeiul. 

In comuna sunt 5 bis., din 
can 2 sunt darimate si nu mat 
funcjioneaza. Nu se stie bine de 
cine sunt fondate ; reedificatoriT 
insa sunt loc. comunei. Cea din 
cat. Golumbul, mahalaua Go- 
lumbul, a fost zidita la leatul 
1 8 16. Cele-1'alte 2 existente, a- 
dica 1 din mahalaua Plopul, iar 
cea-1'alta din Amarasti, sunt fa- 
cute din birne. Dot preop si 4 
cintareflf oficieaza succesiv la 
cele 3 bis. existente. Biserica 
din cat. Amarasti si cea din 
Golumbul au pamint arabil, dat 
dupa legea rurala din 1864. 

Se afla o scoala mixta in 
cat. Farcasiul cu 1 Jnva^ator; 
scoala func^ioneaza de la anul 
1840. Este intre^inuta atlt de 
Stat cit si de com. §coala nu 
are local propria, caci eel ce il 
construise com. s'a darimat cu 
totul. Cel inchiriat de com. este 
de birne si acoperit cu tabla. 
In anul scolar 1892- 1893, scoala 
a fost frecuentata de 34 copiT. 

Popula^ia comuneT este de 
1368 sufl., adica 715 barbafT si 
653 femeT. Dupa legea rurala 
din 1864 sunt 198 impaminte- 
ni{T. 

Casele sunt fiicute din birne 
si din zid. Cele maT niulte case 
au gradina. 

Suprafa^a teritoriuluT comunal 
este de 17361 pog., din care: 
8680 pogoane pamint arabil ; 
2 1 70 pogoane flne^e ; 2 1 70 izlaz ; 
4340 pogoane padure. 

Mosiile de pe teritoriui comu- 
nal se numesc Amarasti, Far- 
casi si Golumbul ; au o supraf. 
de 8680 pogoane si dau un ve- 
nit de 18684 let; apar^in d-lor 
M. M. Leoveanu, Mihail Maras- 



cu, Grigore I. Columbeanu si 
clacasilor. 

Se seamana pe ele griti, po- 
rumb, orz, etc. 

Padurile sunt: 

Padurea statuluT, Golumbul, in 
intindere de 490 hect. Padurea 
d-luT Leoveanu, numita Ama- 
rasti, in intindere de 600 hect. 
Padurea d-luT M. Marascu tot 
in Amarasti cu o suprafa^a de 
630 hect. Padurea mosnenilor 
FarcasenT si GolumbenT, de 450 
hectare. 

In trecut, toate padurile erau 
proprietatea Bibestilor si a Mi- 
tropoliet. Sunt compuse din fag, 
jugastru, corn, plop, cer, gir- 
ni(a, etc. Predomina girni^a si 
cerul. 

Viile, cu o mica intindere, a- 
par{in loc. pe a caror proprie- 
tate se gasesc. Produc vin alb 
de buna calitate. 

Livezilede prunT aveaii inainte 
o intindere mat mare, dar din 
cauza uscaciuneT au ramas ca 
la 10 hect. 

O moara de aburTse gaseste pe 
proprietatea d-luT Columbeanu. 
Se lucreaza caramida. Un 0111 
face pana la 200 buca^T pe zi. 

In com. sunt 3 cireiuml: 1 
in Amarasti, I in Farcasiul si 1 
in Golumbul. Comercian^T sunt 
3, circiumarl. Locuitoril se due 
rare-on cu productele la Cra- 
iova. Se {ine la RusaliT un bilciu 
pe proprietatea d-luT Marascu 
si se numeste bilciul de la Gura- 
Plostei. Prin com. trece o cale 
vicinala, ce o uneste cu com. 
Talpasiul. Diferite potecl serpu- 
esc pe dealurT si pe vat. 

Venitul budgetarpe 1893 — 94 
a fost de 3243 1. 43 b. 

Cheltuelile budgetare au fost 
de 2697 I., 89 b. 

Vite cornute 515, 01 937, 
porcT 170, capre 220, cat 45. 

Amarasti, com.rur., pi. Oltul-d.-j., 



jud. Vilcea, compusa din 5 cat. : 
Amarasti, Palanga, Gu^oeni, Pa- 
dina si Verdea. 1st trage nurai- 
rea de la niste fugarT venial de 
la Amarasti-de-Cimp. Data nu se 
cunoaste. 

Este situata pe piraiele Pes- 
ceana, Aninoasa, Verdea, Ne- 
moiul si Nevropi^a; la 64 kil. 
departe de resedin^a jude^uluT 
si la 16 kil. de a subprefectureT. 

Are o popul. de 1630 locuit. 
(810 barb, si 820 fern.), in care 
intra si 6 familil de f igani ; 
356 cap! de familie; 267 con- 
tribuabilT in 400 case. 

In comuna sunt 4 bisericT : 2 
in cat. Amarasti, una in cat. 
Palanga si una in cat. Padina, 
can se intre^in cu ajutorul eno- 
riasilor. 

Locuitoril se ocupa parte cu 
agricultura si viticultura, parte 
cu dulgheria. Vinurile le desfac 
mat la toate orasele din Oltenia 
si Muntenia. 

In comuna sunt 24 cat, 288 
bol, 121 vacT, 2 bivolT, 779 01. 

Locuitoril sunt mosnenT. 

§tiu carte 79 barbaflf si 5 fe- 
rn eT. Cu intre^inerea scoalei sta- 
tul cheltueste anual 1080 let si 
comuna 50 lei. 

f uica se fabrica in termen 
mijlociii iooo decal. 

Comuna, cu izlaz cu tot, are 
cam 1 40 1 hect. Aci sunt, cu 
aproxima^ie, 569 merT, 560 perl, 
679 nucT, 465 ciresT; iar live- 
zile dau plna la 400 care de fin. 

Venitul comuneT se urea la 
18 1 3 let anual si cheltuelile la 
1324 let. 

Soseaua comunala de la N. 
la S. inlesneste comunica^ia in- 
tre com. Glavile si Nemoiul. 

E brazdata de dealurile : Pa- 
langa, Padina, Campul-TeiuluT, 
Drumul-Oilor, Aninoasa, Poiana- 
Lunga, Dealul-Mare, Brozba si 
Dealul-VerdeT si udata de vil- 
celele: Nemoiul, Navropita, Ce- 



Digitized by 



Google 



AMARASTI 



75 



AMARA?TI-DE-SUS 



ta^eaua, Aninoasa si Verdea. 
La V. este mosia statulul nu- 
mita Episcopia. 

$e margineste la N. cu com. 
Gl&vile, la S. cu com. Nemoiul, 
la E. cu com. Orlesti si Zavi- 
deni si la V. cu com. Zavoeni 
si Gusoeni. 

Am&r&§ti, sat, pi. Amaradia, com. 
Amarasti, jud. Gorj, situate la 
confluenja piriulul Plosca cu riul 
Amaradia, la 5 kil. spre N.-E. 
de Melinesti. Are 585 suflete, 
310 barbaflf si 275 femeT. Lo- 
cuesc in 145 case construite 
parte din drue{T (birne nedun- 
gite) si parte din zid. Copiil din 
acest sat urmeaza la scoala mixta 
din satul F&rcasiul, com. Ama- 
rasti, ce este la depSrtare dc 
3554 m. $tiu carte 23 locuitorf 
dintre cart si 2 femet. In sat 
este o biserica parohiala con- 
struite de enoriastf satuluf, din 
birne, avind hramul Adormirea- 
Maicel-DomnuluT. Are proprie- 
tate de 17 pogoane arabile dupa 
legea rurala din 1864. Are 1 
cintare^ si se deserveste de preo- 
tul bisericilor din satele F&rca- 
siul si Golumbeiul, pi. Amara- 
dia, com. Amarasti. CirciumT 
sunt 2. 

Am&r&§ti, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasT nume, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea. Are o 
pop. de 502 loc. (250 b^rb. si 
252 fem.). Aci e resedin^a com. 
CopiT in vrclsta de scoala, 91 
(47 b&eJT, 44 fete). Are 2 bise- 
ricT: una fondata de locuitorit 
comunel la 1886 si alta veche, 
fondata tot de locuitort. 

Amira§ti, deal, in raionul com. 
Amarasti, jud. Vilcea, pe care 
se cultivS 202 hect. vie. 

Am&r&§ti, locuinfa izolatd, plasa 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 



Amdrd^ti, mahala, pi. Amaradia, 
com. Amarasti, satul Am&r&sti, 
jud. Dolj. 

Am&rd§ti, vale, plasa Amaradia, 
com. Amar&sti, satul Amarasti, 
jud. Dolj. 

Amdrd^ti, picket de grani(a, pe 
Dunftre, pi. Balta-Oltul-d.-j., ju- 
de^ul Romana^i, in dreptul co- 
muneT Potelul si insuleT Ibra, in 
fa^a satuluT Ostrov, din Bul- 
garia. 

Arricira§ti-de-Jos, com. rur. in 
partea de V. a plasiT Balta-Oltul- 
d.-j., jude^ul Romana^i, formats 
numaT din satul cu aceiasT nu- 
mire; se margineste la S. cu 
mosia domeniala Sadova (Dolj), 
la rasarit cu com. Bucinisul, la 
N. cu com. Avarasti-d.-s. (Go- 
dinelul), si la apus cu Dobro- 
testi; e departe de Caracal de 
22 kil. spre S.-V., iar de Co- 
rabia de 32 kil. spre N.-V. Te- 
renul pe care e asezat satul este 
ses, si spre S.-E. se afla Magu- 
ra-cu-Vi^a, punct triangular, cu 
125 m. inal^ime d'asupra nive- 
lulut mariT. 

Are 3492 locuitort, din cart 
1795 barbaflf si 1699 feme!, 744 
capT de familie, 1619 casatori{I 
si 1875 necasat, 276 cu stiin^a 
de carte. Din cele 744 de fa- 
milit, sunt 8 de figanT, 2 de 
GrecT, 2 de Sirbl si I de Bul- 
garT, iar restul de Rominl. Popu- 
lajiunea, robusta si muncitoare, 
se distinge prin un port special; 
se ocupa cu agricultura. In 1887 
au fost vite mart 1968, vite mid 
2525, porcl 359, etc. Casele 
sunt mat toate bordee in pa- 
mint. Budgetul com. pe 1886-87 
a fost de 5914 I. la veniturT si 
5878 1. la cheltuelT; contrib. sunt 
418. Are o scoala primara mix- 
ta de gradul II cu I inva^ator. 
Sunt 15 circiumT, o moara de 



aburl si 3 bisericl: S-^if Voi- 
vozT, cladita la 1657 ^ e mona- 
hul Visarion; Sf. Nicolae, din 
1675 si Sf. loan din 1865, cu 
3 preo^I si 6 cintareflf. 

Imprejurul satuluT se afla trel 
magurl mart si una mica din 
vremile vechl, dc cind cu jidovii 
si uriasiT, si se maT poate ob- 
serva urme de saliste de sat in 
trel locurT: la Salistea-Amaras- 
tilor, Piscului si Polovinele sau 
Bucinisul, unde se gasesc olaril 
si caramizl marf de Antina, si 
monede vechl de argint si aur, 
suli^e, pietre de risni^a, cioburT 
de oale groase si alte scule de 
la oameniT de demult. Satele 
Amarasti sunt infiinfate de vre- 
un Amar sau Amarascu (Ama- 
rasti, familie nobila in Oltenia). 
Posteritatea unui Amar -Ama- 
rasti I il intimpinam printre a- 
ceT boerT, pe carT la 17 19 if ga- 
sisc in Dolj administra^ia Aus- 
triaca, Dragan A., Dumitrascu 
A., Hie A. si Const. Amarascu. 
EI au fundat cite un sat pe 
proprieta^ile lor, numaf in Ol- 
tenia, de aceea Amarasti nu 
sunt de cit peste Olt, in Romi- 
nia Mica. (HasdeQ, Magn. Ety- 
mologicum Romauue). 

Am&r&§ti-de-Sus, numelc oficial 
al uneT com. r. in partea de N.-V. 
a plasiT Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro- 
mana^i, cact in vorbirea comuna 
se numeste Godenelul. Se com- 
pune numaT din satul cu aceasta 
numire. Se margineste la N. cu 
Dvorsca, la V. cu Dobresti, la 
S. cu Amarasti-d.-j. si la E. cu 
niste cimpit intinse, la extremi- 
tatea carora e com. Rotunda. 
Satul e asezat pe teren ses, si 
e departe de Caracal de 21 kil. 
spre S.-V. ; iar de Corabia de 
34 kil. spre N.-V. 

Dupa numirea comuna a sa- 
tuluT, in partea loculu! este si o 
hora, « Alunel din GodineU (vezl 



Digitized by 



Google 



AMARAZUIA 



70 



AMUTLU-CULAC 



muzica in Hasdeu, Magn. Etym. 
Romania). 

Are o populate de 1299 sufl., 
din cart 642 barba^I, 657 fe- 
me!, 354 c. de fam. ; 609 ca- 
satorip si 689 necasatori^T ; 188 
cart stiu citi si mi carl nu 
stiti; si 239 contrib. Ocupa^ia 
locui tori lor e agricultura si cres- 
terea vitelor. In 1887 au fost 
vite mart 1420, vite micT 1 107 
si 500 rimatorl. 

Are 7 circiumT; casele lo- 
cuitorilor sunt cele mat multe 
bordee de pamint. 

Budgetul comuneT pe 1886-87 
a fost de 3232 la venit. si 3177 
let la chelt. 

Are o scoala primara mixta 
de gradul II cu 1 inva^ator si 
2 bis.: Sf. Nicolae (1843) si S-fiT 
VoivozT (1872), cu 2 preoflf si 4 
cintare^I. 

In cuprinsul comuneT se afla 
ruinele unut sat vechiu numit 
Polovinele, unde se gasesc cup- 
toare si caramizT marl de Antina, 
si ma! e o tabara, Bucinisul, unde 
s'a gasit sultye, arcurT de fier, 
etc. Iar in niste gropT si san- 
{urT din localitatea Bastelele s'a 
gasit uneite de fier si olariT. 
Spre rasarit se afla o magura, 
Sapata. Prin aceste asezaminte 
vechl, de care se spune ca au 
fost sate cu bisericT si care s'ati 
stricat de TurcT si TatarT, prin 
aceste mine, se gasesc inca rao- 
nede romane. 

Amarazuia sau Amarazoaia, 

pirlfi, izvoreste aproape de co- 
muna Piscoiu, pi. Gilortul, jud. 
Gorj, din Dealul-MueriT. 

Curge de la N. la S.V., tre- 
cind pe la Piscoiu, Hurezani- 
d.-j., Cordesti si Bacesti, din jud. 
Gorj, de unde intra apoT in jud. 
Dolj, pi.* Amaradia, udind cat. 
Bulzesti si Balosani si merge 
de se varsa, in stinga Amara- 
dieT, mat jos de Capreni-d. j. 



Afluen^il sal sunt piraiele Hor- 
ga si Judele. 

Amarazuia, piriii, uda extremi- 
tatea com. Gradistea, pi. 01te{ul- 
d.-s., jud. Vilcea; formeaza li- 
mita intre aceasta comuna si 
comuna Tina si se varsa in riui 
Amaradia din Gorj. 

Amarazuia, vale, in pi. Gilortu- 
luT, jud. Gorj, pieaca din com. 
Piscoiu, de la N. spre S., sidintre 
Artanul si Tandalesti, ambele 
ramificari din Dealul-MueriT. 

Aceasta vale isl ia numirea 
dupa riul cu acelast nume ce o 
strabate de-a lungul sau; pe 
dinsa se afla situate comunele : 
Piscoiu, Horezeni-d.-j., Cordesti 
si Bacesti. 

Ambroze, fintind, pe mosia $i- 
poteni, com. Cordareni, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Amedia-Tabia, fort, de cate- 
goria II, in jud. Constanta, pi. 
Silistra-Noua, pe teritoriul co- 
muneT urbane Ostrovul, asezat 
intr'o pozi^iune foarte favorabila 
intre valea Regederesi-Ceair si 
dealul Ieral-Ceca-Bair, aproape 
de hotarul comuneT Almaliu, 
pe drumul ce duce de la Al- 
maliu la Silistra; de aci pana 
la frontiera BulgarieT nu este de 
cit un kilom., iar pana la Al- 
maliu sunt 3 kil. Este secon- 
darul fortuluT Arab-Tabia, asezat 
la un kil. maT spre N.-V. si este 
secondat de catre fortul Arab- 
Tabia, asezat la un kil. maT spre 
S.-E. El este aparat de o com- 
panie a rcg. 34 de infanterie, 
care este cu sediul in Constanta. 

Amet-Agi-Abdurahman, mo- 

§ie y in jud. Constanta, pi. Hirsova, 
pe teritoriul com. r. $iriul .si a- 
nume pe acela al cat. Terzi-Chioi. 
Este asezat la poalele apusene ale 



dealulul Arman-Tepe, la hotarul 
jude^uluT Constanta cu jude^ul 
Tulcea, in partea de rasarit a 
plasiT si a comuneT. Are 80 hect., 
dintre carT jumatate sunt culti- 
vable, iar restul pa?une si flne^e. 

Amorni, deal, pi. Jiul-d-s., com. 
Salcia, jud. Dolj, la poalele co- 
muneT Salcia, cu inal^ime de 
aproape 100 m.; este acoperit 
cu padurT si viT. 

Amorni, vale, pi. Jiul-de-s., jud. 
Dolj, com. Salcia, pe care este 
situata comuna Salcia. 

Amor^itul, jud. Putna, una din 
cele zece barierX ale Focsanilor, 
situata la N. orasuluT. 

Amor^itul, jud. Putna, mahala 
in FocsanT, despar^irea Ill-a. 

Amor^itul, jud. Putna, fes de 
75 hect. la marginea de N. a 
Focsanilor; sadit cu viT. 

Amut-Bair, deal insemnat, in 
jud. Constanta, pi. Constanta, 
pe teritoriul com. rur. Cara-Mu- 
rat; situat in partea centrala si 
apusana a plasiT si cea centrala 
si sudica a comuneT. Se intinde 
de la sudul satuluT Cara-Murat, 
se indreapta spre S. si se sfir- 
seste in valea Cioban-Dere. Are 
o inahVime maxima de 104 m., 
pe care o atinge in virful Ca- 
ra-Murat-Iuk ; maT are un virf 
inalt de 103 m. anume Cara- 
Murat-Tepe si care este in opo- 
zi^ie cu cel-lalt, cacT pe cind 
Cara-Murat-Tepe este aproape de 
extremitatea sudica, cel-lalt este 
la cea-lalta extremitate. De-a- 
lungul acestuT deal merge so- 
seaua jude^eana Cara-Murat-Ca- 
nara. 

Amutlu-Culac, piriii, in pi. Ba- 
badag, jud. Tulcea, pe terito- 



Digitized by 



Google 



AMUTRIl'M 



77 



AMZALtl 



riul comunel Ciucurova, izvo- 
reste din dealul Periclic, se in- 
drepteaza spre miaza-noapte, a- 
vind o direc^iune de la S.-V. 
la N.-E., brazdind partea apu- 
sana a plasiT si a comunel; el 
curge numal prin padurT ; malu- 
rile sale sunt inalte si pietroase. 
TotusT pe albia sa merge dru- 
mul vecinal Ciucurova-Hagi-O- 
mer. Dupa un curs de 3 kil. 
lungime, merge de se uneste 
cu pirful Cai-Culac si amindoua 
unite merg de se varsa in pi- 
riul Bas-Punar (sau Slava ru- 
seasca) pe partea dreapta. 

Amutrium, veche cetate romana, 
pi. Jiul-d.-s., com. Racari, jud. 
Dolj, (vezl com. Racari). 

Amza, cdtufty in plasa Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomi^a, pendinte de 
com. Guinea ; este situat la V. 
si in apropiere de satul Gui- 
nea. Teritoriul satuluT are su- 
prafa{a de 2000 hect. si este 
proprietate particulars, pentru 
care se pla teste fonciera 852 1. 

Amza, pddure, pi. Jiul-d.-j., com. 
Grindeni, satul Ostroveni, jud. 
Dolj, pe mosia Ostroveni, in 
intindere de 7 hect. 

Amzacea, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia; cat. comunel Edil- 
Chioi, fiind situat in partea sep- 
tentrionala a plasiT si cea me- 
ridionals a comunel, la unirea 
vaeT Muratan cu valea Kiuvan- 
Alceac; este inchis intre dea- 
lurile Amzacea-Bair la N. si 
Cogea-Sirt-Bair la S.-E. Casele 
acestuT sat sunt foarte rasle- 
{ite si asecjate neregulat; numaT 
in partea sa nord-vestica sunt 
ceva mat adunate la un loc, 
formind un grup a parte. Aci 
locuesc Turdf, Tatar! si SirbT. 
Prin sat tree urmatoarele dru- 
murTcoinunale : Cara-Chioi trece 



prin partea orientals a satuluT 
si merge la Toprai-Sari ; de la 
Biuiuc trece un drum prin cen- 
trul satulul si duce la Pervelei ; 
un altul de la Edil-Chioi duce 
la Gherengic. Satul este incon- 
jurat de o mutyime de movile; 
ast-fel la N. este Eschi-Iuc, la 
V. Meragi-Iuc, la E. Ufac-Iu- 
cler si Pinar-Iuc. in partea sud- 
vestica, pe marginea drumulut 
Mustafaci, se afla cimitirul tur- 
cesc. 

Suprafafa sa este de 1400 
hect, din cart 40 le ocupa va- 
tra satulul cu 63 case. Popula- 
fiunea este de 41 fam. cu 260 
suflete, carl se ocupa cu agri- 
culture 

Amzacea-Bair, dkvz/insemnat, in 
jud. Constanta, plasa Mangalia, 
pe teritoriul com. rur. Edil-Chioi 
si anume pe acela al cat. sau 
Amzacea. Se intinde pe la nordul 
satuluT Amzacea si este incon- 
jurat de vaile Amzacea-Dere, 
Sinar-Dere si Muratan, avind o 
direc£ie generala de la V. spre 
E. Are o inaltfme medie de 95 
de m. cu o movila maT insem- 
nata, numita Eski-Iuc. Este si- 
tuat in partea centrala a com. 
si cea septentrionala a plasiT. 
Este acoperit numaT cu verdea^a, 
pe care o pasc vitele locuitorilor 
AmzacenT. 

Amzacea-Dere, vale, In jude^ul 
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 
ritoriul com. rur. Edil-Chioi si 
anume pe acela al satulul sau 
Amzacea. Se desface din dealul 
Meragi-Bair indreptindu-se spre 
apus; se uneste cu valea Sinar- 
Derc, merge printre dealurile 
Amzacea-Bair si Cerchez-Iuc- 
Bair, trece pe la nordul satuluT 
Amzacea si pe la sudul virfulul 
Balabanar-Tepe si se continua 
cu valea Cealic-cu-Ceair ; este 
taiata de soseaua judejeana Am- 



zacea-Uzunlar si de drumul Am- 
zacea Osmancea. 

Amzali, sat, jud. Constanta, pi. 
Medjidia, cat. comuneT Mamut- 
Cuiusu ; este situat in partea 
centrala a pi. si cea nordica a 
com., la 12 kil. spre N. de cat. 
de resedin^a Mamut-Cuiusu. Este 
asezat pe valea Ghiaur-Amzali, 
la 3 kil. mat spre S. de balta 
Carasu si este inchis din spre 
V. de dealurile Armutlu-Bair si 
Uduamel-Bair, din spre S. de 
dealul AmzaliT-Bair, iar din spre 
E. de dealul Cara-Durac-Bair si 
este dominat mat ales de virful 
Hosu-Iucdin dealul Amzali-Bair. 

Suprafata sa este de 2106 
hect, dintre care 17 hect. sunt 
ocupate de vatra satuluT cu 10 
case. 

Popula^iunea, care este com- 
pusa numal din TurcT, este de 
10 familiT cu 50 suflete, ocu- 
pindu-se cu agricultura. Drumul 
comunal Ivranes-Beilicul trece 
prin sudul satuluT. 

Amzali-Bair, deal, in jud. Con 
stanza, pi. Medjidia, com. Ma- 
mut-Cuiusu, cat. Amzali. Se in- 
tinde pe la sudul satulul Am- 
zali! si printre vaile Ghiaur-Am- 
zaliT Dermen-Culac si Pescera- 
Ceair, avind o direcjiune gene- 
rala de la apus spre rasarit 
Are o inal^ime maxima de 127 
m., pe care o atinge in virful 
sau Hosu-Iuc. Este acoperit cu 
pasune. 

Amzalii, deal, in pi. Isaccea, jud. 
Tulcea, pe teritoriul comuneT 
Balabancea si pe acela al cat. 
Hancearca si Balabancea. El 
se desface din dealul David, se 
indreapta spre miaza-zi, avind 
o direc^iune de la N.-V. la S.-E.; 
brazdeaza partea apusana a pi. 
servindu-T chiar de hotar catrc 
pi. Macin si partea S.-V. a coin. 



Digitized by 



Google 



AMZK-SAISI 



78 



ANADOL-CHIOI 



Balabancea, desparjind'o decom. 
Cerna (din pi. Macin). El se m- 
tinde printre pir. Tai^a si Cerna, 
lasind spre rasarit dealul Ca- 
rapcea, spre miaza-zi alt deal 
Carapcea, spre apus dealul Cer- 
na, din el izvoreste piriul Ar- 
carcula; si pe la poalele sale 
occidentale curge riul Cerna. 
Are ca inal^ime un pise de 330 
m., un altul stincos de 250 m., 
un altul, dealul Cerna de 242 
m. si altul, dealul Sut-Bair de 
165 metri, toate puncte trigo- 
nometrice de observa^ie rangul 
al 3-lea. Este acoperit in mare 
parte cu paduri, pe coaste tu- 
farisurT si pe la poale pasunt 
intinse. 

Amze-Saisi, deal, in desfiin^ata 
pi. a IstruluT, azt Babadag, jud. 
Tulcea, pe teritoriul com. Casap- 
Chioi ; el este mat mult o pre- 
lungire a dealuluT Caranasuf. Are 
o direc^iune generate de la V. 
spre E. ; brazdeaza partea su- 
dica a com. ; ultimele sale co- 
line se intind si dispar pe ma- 
lurilc piriuluf Casap - Chioi, ce 
sunt cam ripoase si pe malul bal- 
{iT Sinoc si a prelungiriT aces- 
teia, numita balta Sinoaia. Ca 
inaltime are un virf de 30 m. si 
o ridicatura de 5 m. pe malul 
bal^iT Sinoaia, ambele puncte tri- 
gonometrice de observable de 
rangul al 3-lea. Este acoperit in 
cea ma! mare parte cu araturT 
si prea purine fine^e. 

Amzule^ti, sat, pi. Bailesti, com. 
Afuma^i, jud. Dolj, despre care 
batrinit spun ca-sT trage numele 
de la un pastor Amza, care a- 
sedtndu-se cu turma aci, a pus 
temelia satuluT, caruia de atunct 
in colo i s'a dis Amzulesti. Are 
508 suflete : 233 barb, si 275 
fern. Copiil din acest sat ur- 
meaza la scoala mixta din sa- 
tul Afuma^i, ce este la 1000 m. 



departare de satul Amzulesti. 
Cu virsta de scoala sunt 29 ba- 
e{T si 40 fete. $tiu carte 5 1 barb, 
si 3 fern. Pe limita acestu! sat 
cu satul Afuma^i, pi. Bailesti, 
este o biserica. In sat sunt 46 
case de pamint batut, 3 de zid, 
12 de gard si 1 de paiente. 

Se mal afla 100 cat, 200 boT 
si vac!, 167 ot si 300 porcT. 

In Amzulesti se gasesc 2 ciz- 
mart, 2 fierarT, 1 cojocar. Sunt 
2 circiumT in sat. 

Amzulesti, braniste, pi. Bailesti, 
com. Afumafi, satul Amzulesti, 
jud. Dolj, in intindere de 85 
hect. si 70 aril, pe mosia d-lor 
Con stan tin C. Paianu, Trajan 
Djuvara si Luca Dtmctriadis. 
Predomina gorunul. 

Amzulesti, mosie, pi. Bailesti , 
com. Afuma^i, satul Amzulesti, 
jud. Dolj, cu 2581 pogoaneara- 
bile; aduce venit anual de pestc 
60.000 lei; apar^ine d-lor C. C. 
Paianu, Trajan Djuvara, Teo- 
dor B. Davidescu. Apar^inea \\\ 
vechime lut C. Paianu si .lul 
Teodor Iota. 

Amzulesti, tiui/w, ce purta in 
vechime com. Afuma^i, pi. Bai- 
lesti, jud. Dolj. 

Amzulesti, fost sat, pi. Bailesti, 
com. Boureni, jud. Dolj. 

Amzule§ti-de-Jos, uume y ce pur- 
ta in vechime satul Amzulesti, 
pi. Bailesti, com. Afuma^i, jud. 
Dolj. 

Amzule§ti-de-Sus, //#///<•, ce pur- 
ta in vechime satul Afumati, pi. 
Bailesti, jud. Dolj. 

Ana (Baba-), jud. Buzau, vezT 
Baba-Ana. 

Ana (Baba-), locuinfd izolata, 



plasa Negoesti, jud. Ilfov, com. 
Vasila^i. 

Ana-Da Vila, izvor de apd mi- 
nerals, in valea riulut Olanesti, 
jud. Vilcea, avind ca substance 
fixe : Bicarbonat de magnesie, de 
calce si soda (in mare cantitate), 
iodur de magnesie si iodure al- 
caline (concentrate), clorur de 
sodiu (concentrat), clorur de 
calce, sulfat de calce si sulfat 
de soda (in mare cantitate), sili- 
cate, fosfate si oxid de aluminiu. 

Anadol-Chioi, sat important, in 
jud. Constanta, pi. Constanta, 
cat. comuneT Palazul-Mare ; este 
situat in partea rasariteana a 
plasil si cea merdionala a com., 
la 4 kil. spre S.-V. de cat. de 
resedin^a Palazul, la 23 kiL spre 
S.-E. de resedin^a plasiT, com. 
Caramurat si la 2 kil. spre N.-V. 
de orasul Constanta, nu departe 
de iazul Tabacaria. Este inchis 
la S. si V. de pietrosul deal al 
Constan^el, iar la N. si E. de 
dealul Anadol-ChioT. Are o in- 
tindere totala de 2015 hect, 
din carl 91 hect. ocupate de 
locuin^ele si gradinile locuito- 
rilor cu 130 case. 

Popula^ia intreaga este de 1 1 2 
fam. cu 531 sufl., in maioritate 
TurcT si Tatarl, cart se ocupa 
cu agricultura pufin, mat mult 
cu cresterea vitelor, aci se face 
un important ttrg de vite in 
primele zile ale lul Septembre, 
unde se vind o multifile de vite 
din toate parole jud., fie pen- 
tru comunele car! n'au vite in 
destul, fie pentru comer^ul ex- 
terior al Constance!. Pamintul 
produce orz, ovaz si secara ; 
griul reuseste pu^in, tot asa si 
cele-1-alte plante. Prin sat trece 
insemnatul drum national Con- 
stan^a-Babadag-Tulcea; altedru- 
murt can pleaca din sat sunt 
spre Hagidiuliuc, Lazmahale, Ha- 



Digitized by 



Google 



ANADOL-CHIOI 



ANDRASESTI 



sancea si Horoslar. Un scriitor 
grec, d. Papadopolu Vretos a 
presupus ca aci ar fi fost ora- 
sul Tomis; de sigur insa ca To- 
mis trebue asezata pe locul Con- 
stance! de azT. 

Anadol-Chioi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Constanta, comuna 
Palazul-Mare, cat. Anadol-Chioi ; 
se desface din dealul Constan- 
ce!, se intinde sprerasarit, printre 
lacul Siut-Ghiol, iazul Tabacaria 
si Iazul-Mare, facindu -T acestul 
din urma {annul inalt si pietros; 
e presarat cu mo vile ca Tabia- 
Tepe, linga satul Anadol-ChioT. 
Pe un cot al sau este asezat 
satul ; pe muchia luT trece dru- 
mul Constan^a-1 ulcea, acoperit 
cu semanaturT si la poale cu 
gradinT de zarzavat ce alimen- 
teaza orasul Constant 

Analoage, vale, in partea de N. 
a comuneT Vutcani, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu. 

Analogul, sat, pendinte de com. 
Colonesti (v. a. n.), pi. St&ni- 
sesti, jude^ul Tecuciu. Situat in 
partea dr. a riuluT Zeletin, la o 
distant de 8 kil. N.-V. de tir- 
gusorul Colonesti, resedin^a co- 
muneT. Acest sat a avut mat 
mul^T loc. ; astazT nu are de cit 
4 c. de fam. cu 23 suflete, 3 
fam. de figanl ?* l romina. 
'pganiT se ocupa cu facerea 
lingurilor, de aceea se numesc 
«IingurarT». KT sunt improprie- 
tari^r. 

Analogul, deal, la V. satulul Ana- 
logul, hotar intre jud. Tecuciu 
si Tutova, alt. 437 in. 

Analogul, muntc, pi. MunteluT, 
jud. Bacau, de pe teritoriul com. 
Podurile. 

Ancu^ei(Podul-), pod, peste va- 



lea MilcovuluT,intrepropriet. Col- 
feasca-Vacareasca si Obedeanca, 
din pi. Glavacioc, jud. Vlasca. 

Andolina, vale, in plasa Borcea, 
jud. Ialomi^a, teritoriul comuneT 
Varasti. Aceasta vale, incepind 
din lacul Boianul, are direcfia 
spre N.-E., \\\ lungime de doT 
kil., dup& care se indreapta spre 
E., unde are adincimea cea maT 
mare, purtind numirea de Ba- 
talurile ; de aci se indrepteaza 
spre N., desfacindu-se in maT 
multe ramurT, carT micsorindu- 
se din ce in ce, se pTerd. 

Andona, balui, pi. Siretul-d.-s., 
jud. Bacau, formata de Siret, in 
dreptul com. Buhoci. 

Andonia, mosie, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. VindereT, pro- 
prietatea statuluT, arendata 1111- 
preuna cu mosia Tihuesti in ulti- 
mul period cu 2728 leT anual. 

Andonia, padure, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. VindereT, in ma- 
rim c de 5 hect, proprietatea 
statuluT. 

Andra^easca, padure, in pi. Ia- 
lomifa-Balta, jud. Ialomi^a, pc 
teritoriul comuneT Andrasesti ; 
are suprafa^a de 220 hect. cu 
urmatoarele esen^e : ulm, salcie, 
plop si stejar. 

Andra§e$ti, com, rur. t in pi. Ia- 
lomifa-Balta, jud. Ialomi{a, este 
situata pe partea st. a riuluT Ia- 
lomi^a, intre comunele Perie^i si 
Ciochina. Teritoriul comuneT are 
o supraf. de 12600 hect. si se 
intinde din riul Ialomi^a spre 
N. pana in jud. Braila, unde, \\\ 
apropiere de acest jud., tot pe 
teritoriul acesteT com., s'a in- 
fiin^at si comuna Mi loses ti. Co- 
prinde doua mosil: Andrasesti 
cu 97 55 hectare pamint arabil, 



220 hect. pad. si maracinT si 
100 hect. baltis si mosia Orbo- 
esti cu 210 hect. pamint de a- 
ratura si izlaz, 200 hect. pad. 
si maracinT si 100 hect. baltis. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'au improprietarit 170 loc; 
neimproprietari^T se maT afla 38. 

Se compune din satele An- 
drasesti si Orboesti si din cat. 
Cadina si Balanica, avind re- 
sedin^a primarieT si a judeca- 
torieT comunale in s. Andrasesti. 

Dupa recensamtntul din anul 
1890, popula^ia comuneT se urea 
la 938 loc. cu 230 c. de fam. si 
708 membriT de familie, sau 479 
barba^T si 459 femeT. Dupa na^i- 
onalitate: 931 RominT, 3 GrecT 
si 4 BulgarT, to{T de religie cre- 
stina ortodoxa. Dupa profesiunT : 
273 agricultorT, 5 comercian^T, 
7 profesiunT libere, 15 munci- 
torT si 17 serviton. Din accstia 
stiu carte 181 persoane. 

Popula^iunea comuneT se ri- 
dica in 1887 la 161 familiT Ro- 
mine, 5 familiT de f iganT si 3 
familiT de GrecT, sau 940 loc, 
din carT 303 barba^T, 260 femeT 
si 377 copiT. Numarul contribua- 
bililor era de 163, din can 9 
se ocupau cu comer^ul iar ceT- 
l'al^T cu cresterca vitelor si cu 
agricultura. 

Vite: 416 caT, 380 boT, 6160 
oT, 9 asinT, 8 bivolT si 738 ri- 
matorl. 

Budgetul com. era de 3205 1. 
la veniturT si 4347 la cheltuelT 
in 1887. 

Sunt doua bisericT la can o- 
ficiaza 2 prco^T si 2 cintare^T, 
plati^T de com. cu sum a anual a 
de 352 leT. 

Instruc^iunea se prcda intr'o 
scoala primara mixta, de un in- 
va^ator retribuit do com. Scoala 
are local propriu, eonstruit de 
comuna. 

Prin comuna trecc calca ju- 
de^eana Slobozia-Urziceni. 



Digitized by 



Google 



ANDRASE^TI 



80 



ANDREASI 



Pe teritoriul acestet comune, 
pe o intindere de 200 hect, se 
afla Fundata, lac cu apa mi- 
nerals. 

Andra$e§ti, sat, in pi. Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomi{a, pendinte 
de com. cu acelasT nume; este 
situat pe malul sting al riulul 
Ialomi^a, pe un mic grind in- 
conjurat de padurT. 

Aci este resedin^a primarieT 
si a judecatorieT comunale. Are 
o scoala mixta, cu un inva^ator 
retribuit de com. 

Biserica este zidita la 1821 
si pentru serviciul religios este 
un preot si un cintare^. 

Popula^ia satuluT e de 100 
familil de Romini, 2 familil de 
Grecl si 1 de f igani. 

Locuitorii satuluT sunt plu- 
garl si posed 270 cat, 250 bol, 
3450 01, 8 bivolf, 6 asint si 422 
rimatorT, decl in total 4406 vite. 

Pe linga sat, pe marginea de 
N., trece calea jude^eana Slo- 
bozia-Urziceni ; iar spre N.-E. 
se afla satul Fundata, cu apa 
minerals. 

Andra§e§tilor (Valea-), vale, 
in pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialo- 
mi{a, situata intre satul Andra- 
sesti si riul Ialomi^a. 

Andreasi, com. rur., in pi. Ora- 
suluT, linga riul Milcov, jud. R.- 
Sarat. 

/stone. Pana la 1876, An- 
dreasi facea parte din pi. Mar- 
ginea-d.-s., de la 1876 — 1892 
a facut parte din Marginea-d.- 
s.-Orasul, iar de la 1892 dupa 
impar^irea noua, face parte din 
pi. OrasuluT. 

Este asezata in partea de 
miaza-noapte a jude^uluT, la 59 
kil. spre N.-V. de orasul Rim- 
nicul-Sarat, si in partea de apus 
a plasil OrasuluT, la 17 kil. spre 
V. de com. Cotesti, resedin^a 



plasil. Comunele cele mat apro- 
piate de Andreasi sunt: Odo- 
beasca, la 14 kil. spre rasarit; 
Brosteni la 16 kil., tot spre ra- 
sarit; Lacul-luI-Baban, la 24 kil. 
spre miaza-zi; Dumitresti, la 32 
kil. spre S.-V.; si Bisoca la 35 
kil. spre V. 

Comuna se margineste la mia- 
za-noapte cu cat. Vulcaneasa si 
Valea-Larga ale com. Brosteni, 
de cart se desparte prin culmea 
dealulul Chicioara ; la rasarit cu 
com. Odobeasca, de care se 
desparte prin piriul Valea-Nea- 
gra ; la miaza-zi cu com. Dea- 
lul-Lung, de care se desparte 
prin culmea Dealul-Lung ; la a- 
pus cu riul Milcov si cat. An- 
dreasul-d.-s., al com. Mera, jud. 
Putna, de care se desparte prin 
Milcov. 

Andreasi este o comuna de 
munte, si are multe dealurl im- 
portante. Culmile: AlunuluT, La- 
culuT, Chicioarel si ScorusuluT, 
o strabat in toate direc^iunile, 
prezintind urmatoarele dealurl 
sau piscurl maT insemnate : Chi- 
cioara, Poarta-ScorusuluT, Papa- 
log la miaza-noapte ; Crucea- 
CiocaneluluT , f icma , Arici ul , 
Bursuc, Tiritul, Scorus, Musu- 
noaia, Rimna, la rasarit; Aiu~ 
nul, Lacul, Spoata, Pacurele, Ci- 
narul sau Jinurul, CoI^ul-PorculuT, 
Groapa LaculuT, Sorbul, Girbo- 
va, Marul-Corni la miaza-zi, iar 
la apus sunt Titila sau Chitila, 
Titilesti si Hotarul. Toate a- 
ceste virfurT sunt stincoase ; pu- 
rine dintre ele sunt acoperite cu 
padun si mat purine cu pasunl. 

In privin^a riurilor este bine 
udata. Riul Milcovul o uda in 
partea de apus, precum si a- 
fluentul sau Pirlul-SareT ; piraiele 
Vulcaneasa^ Butucoasa si Va- 
lea-Larga, toate afluenp al Mil- 
covuluT, o brazdeaza in partea 
de miaza-noapte; riul Rimna si 
afluen^il sal : Scorusul, Valea- 



Neagra unita cu piraiele : Alu- 
nul, Scorbul, Lacul,Marul-CorniI, 
Piriul Ciocanel, afluente al pi- 
riulul Valea-Larga, o ud& in 
partea de rasarit; apol piraiele: 
Jinurul, Girbova, afluen^I al Mil- 
covuluisi Bursucul, Alunisul, a- 
fluen^I a! Rimnicelulul in par- 
tea de miaza-zi uda comuna; 
in sfirsit, piraiele Titila si An- 
dreasiul-mic, ambele afluente ale 
Milcovulul, o uda in partea de 
S.-V. 

Clima comu net e foarte san&- 
toasa. 

Catunele carl compun aceasta 
comuna sunt urmatoarele : An- 
dreasi, catunul de resedin^a, 
unde se afla si scoala, e asezat 
cam in mijlocul comunet, pe un 
mic piriias afluent al piriului 
Sari; Tiritul, la rasarit, la 10 
kil. spre E. de Andreasi, cat. 
de resedin^a, pe riul Rimna ; 
Rimna, tot spre rasarit, la 6 ! /a 
kil. spre E. de cat. Andreasi, 
pe riul Rimna ; Titila, spre mia- 
za-zi, la 1 kil. spre S. de cat. 
Andreasi, la poalele virfulul Ti- 
tila ; Hotar, spre apus, la 1 V* 
kil. spre V. de cat. Andreasi, 
pe riul Milcov ; si catunasele An- 
dreasul-Mic, la miaza-zi, Andrea- 
sul-d.-s., la miaza-noapte, si An- 
dreasul-Muntenesc, in opositi- 
une cu eel moldovenesc, la apus. 

Suprafa^a com. este de 2600 
hect, din cart 75 hect. ocupate 
de vatra satelor, 81 hect. ale 
locuitorilor, (date dupa legea din 
1864), 2544 ale proprieta^il par- 
ticulare si ale statulul. 

Popula^ia com. este de 112 
fam., carl coprind 550 suflete, 
din carl 33 1 barbap si 3i9fem.; 
dupa starea civila : 300 casato- 
r\% 310 necasatorip si 48 va- 
duvT; 10 stiu carte (afara de 
copiil de la scoala) iar restul 
nu stie ; to^T sunt RominT orto- 
doxl; printre eT se mal afla si 
cip-va RominI ardelent. 



Digitized by 



Google 



ANDREAS! 



81 



ANDREESTI 



In comuna este o singura bi- 
serica, cu hramul Adormirea- 
Maicil-Domnulul (15 August), 
construita de locuitorl in anul 
1 891; are un preot si un cin- 
tarej; 17 pogoane pamint. 

Istoric. Mai exista in comuna 
o biserica foarte veche, de lemn, 
fara inscrip^iunl; nicl batrinil 
nu stiu sa spuna de cine e fa- 
cuta; probabil ca tot de locui- 
torl; n'are preot si locuitoril 
se due la biserica din comuna 
Mera (jud. Putna). 

Comuna are o singura scoala 
mixta, care ca local avea, pana 
in 1892, o casa de birne, ce- 
data pe timp nehotarit ; acum 
s'a terminat cladirea facuta cu 
baniljudetulul; are uninva^ator 
cu 23 elevT, to$I bae^I. 

Pamintul este mediocru, im- 
propriu pentru agricultura, fiind 
pietros stincos si prapastios, bun 
numaT pentru fine^e si paduri. 
Cele 2525 hectare ale comunel 
se divid ast-fel : 1 20 hectare a- 
rabile, cam vre-o 300 hectare 
imas si restul de 21 35 hectare 
acoperit cu padurl si locurt im- 
practicabile. 

Ocupa^iunile locuitorilor sunt : 
pu^ina agricultura, ne avind pa- 
mint arabil in mare cantitate, 
lemnaria si dogaria. Cresterea 
vitelor nu e lasata mal pre jos, 
cad sunt in com. 1587 capete, 
din carl: 1 14 bol, 72 vact, 109 
cat, 48 epe, 1003 ot, 161 capre 
si 80 rimatorl. Industria e sim- 
pla, avind ca ramura dogaria. 
Comer^ul comunel e neinsemnat, 
consistind in export de lemne, 
sindrila si lina de of, si in im- 
port de cereale, spirtoase si lu- 
crurl de bacanie. Transportul 
se face prin gara oraselulul O- 
dobesti (jud. Putna), la 18 kil. 
spre N.-E. de Andreasi. 

Cal de comunica^ie sunt nu- 
mal mid drumurT, cart, in tim- 
puri urite de ploae, devin im- 



practicable ; ele sunt asezate pe 
marginea riurilor ; asa sunt : pe 
valea Piriulul-Sarel, la Andrea$ul 
moldovenesc; pe valea piraielor 
Vulcaneasa si Valea-Larga, la 
com. Brosteni; pe valea riulul 
Rimna, la Odobasca, Dealul- 
Lung, Cotesti si Rimnicul-Sa- 
rat; pe muchiile cuimilor Alu- 
nulul, Stoica si Dealul-Rosu, la 
Bisoca, Jitia si Dumitresti. 

Comuna are 137 contrib. ; ven. 
sunt de 1338 lei 12 banl, iar 
chelt. de 1338 1. 10 b. 

Portul locuitorilor. Pe linga 
costumul general al plasil in- 
tregt, siitenil mat poarta camasi 
de bumbac si de cil^I, peste 
carl pun sumane, i{arl; in cap 
caciull, in picioare cipict; feme- 
ile poarta camasi na^ionale, su- 
mane, catrin^e, in picioare ci- 
picl, pe cap conciu si stergare. 

Andreasi, sat, in plasa Orasulul, 
jud. R.-Sarat, catunul de rese- 
din^a al comunel Andreasi, a- 
sezat cam in mijlocul com. pe 
piriul Andreasi; mat cuprinde 
si catunele : Andreasul-d.-s., Sor- 
bul, Catanoiul si Butucoasa; are 
o intindere de 1200 hect., cu 
o populate de 51 familil, carl 
cuprind 298 sufl. ; aci se afla 
scoala si biserica. 

Se mal numea si Andreasul 
muntenesc. 

Andreasi (Dealul dintre Va- 
lea-Neagra §i-), deal, in pi. 
Oras, jud. R.-Sarat, in partea de 
apus a el, in com. Andreasi ; 
se intinde printre afluent'il riulul 
Rimna ; este acoperit cu purine 
flne^e si multe padurl. 

Andrea§i (La-), locuinfa izolatJ, 
in pi. Orasulul, com. Andreasi, 
jud. R.-Sarat ; asta-zl han pe 
drumul spre Jitia, la 8 x \% kil. 
spre miaza-zi de catunul de re- 
sedin$a. 



Andreasi, piritt, in pi. Orasulul, 
com. Andreasi, jud. R.-Sarat, 
izvoreste din Virful-Alunulul, uda 
cat. Andreasi si se varsa in riul 
Milcov, dupa un curs de 3 1 /2 
kil., repede si spumos. Valea 
sa este frumoasa, salbatica si 
acoperita cu padurl. 

Andree§ti, com. rur., la S. de 
com. Vladimir, din pi. Gilortul, 
jud. Gorj si in direc^ie S.-V. de 
orasul T.-Jiul, la o distant de 
44 kil.; se compune din ca- 
tunele: Andreesti, Blindulesti, 
Pluscul-de-Apus, Pluscul-de-Ra- 
sarit si Saseni ; se margineste 
la N. cu com. Saulesti, la V. cu 
com. Bibesti, la E. cu com. Vla- 
dimir si parte din comuna Ca- 
preni din jude^ul Dolj. 

Situat pe ses, coaste si vil- 
cele, pe ambele par^I ale riulul 
Gilortul, are o suprata^a apro- 
ximativ de 2067 hect., din carl 
720 hect. padure, 742 hect. ara- 
ble, 533 hect. fine^e, 24 hect. 
vie, 28 hect. livezl de prunl si 
20 hect. izlaz. 

Locuitoril sunt parte mosnenl 
si parte improprietarip dupa 
legea rurala din anul 1864. 

Cu o populate de 250 fam., 
1249 su A-» din carl 261 contri- 
buabill, intre carl sunt si 5 fam. 
de f iganl. 

Rominil in genere se ocupa 
cu agricultura si cresterea vite- 
lor, iar f iganil cu fieraria. 

Numarul yitelor este de 645 
vite marl cornute, 39 cal, 11 15 
ol, 251 capre, 315 rimatorl. 

Satenil au 113 plugurl, 4 ca- 
ru^e cu cal, 135 care cu bol, 
12 fintinl si 15 pu^url. 

Caile de comunica^ie de- care 
dispune sunt : soseaua jude^ea- 
na, care trece de la N. spre S. 
pe linga cat. Pluscul-de-Apus ; 
soseaua vecinala care incepe din 
soseaua jude{eana si merge spre 
E. in cat. Andreesti, trecind 



54049. MartU Dicfionar Gwgreflc. 



11 



Digitized by 



Google 



ANDREESTI 



82 



ANDREIESTI 



riul Gilortul pe un pod de lemn 
bine construit, de aci pe Valea- 
Desulul in com. Vladimir; o 
alta sosea comunala leaga cat. 
Pluscul-de-Apus cu comuna Bi- 
besti. 

Aceasta com. are o scoala 
primara, fondata la anul 1884, 
si 2 biserict, 1 de zid facuta de 
Const. Poenaru Bataiosul la a- 
nul 1839; iar cea-1-alta de lemn 
facuta la anul 18 12; bisericele 
sunt deservite de 1 preot si 2 
cintare^T. 

Andree^ti, catun, resedin{a com. 
cu acelasi nume, din plasa Gi- 
lo rtuluT, jud. Gorj. 

Situat pe ses si coasta, are o 
suprafata de aproape 860 hect, 
din can 301 hect. padure, 300 
hect. arabile, 225 hect. fine^e, 
8 hect. vie, 10 hect. livezl de 
prunT si 13 hect. izlaz. 

Cu o populate de 78 familil 
cu 534 sufl., din carl 70 con- 
tribuabilf, intre aceste familil se 
afla si 2 de ^iganT. 

LocuitoriT sunt parte mosnenT, 
parte improprietariti dupa legea 
rurala. EI posed 35 plugurl, 2 
caru^e cu cat, 40 care cu boT, 
245 vite cornute marl, 13 cat, 
405 ot, 100 capre si 90 rima- 
torl. 

Caile de comunica^iedin acest 
catun sunt descrise la com. sa. 
In cat. se gasesc 2 fintini si 3 
pu{url. 

Are o scoala primara, fon- 
data la anul 1884, si o biserica 
de zid, fondata de Const. Poe- 
naru-Bataiosul, la anul 1839; de- 
servita de 1 preot si 1 ctntare{. 

Andrei, iaz, pe mosia Hudesti, 
comuna Hudesti, plasa Prutul- 
d.-j., jud. Dorohoiu. 

Andrei (Poiana-lui-), lac izalat, 
in padurea statuluT Magura, din 
com. Magura, jud. Buzau. 



Andrei, magura, com. Dobridor, 
pi. Cimpul, jud. Dolj. 

Andrei, movild, (v. Den^eni, deal), 
com. Dranceni, plasa Podoleni, 
jud. Falciii. 

Andrei, mavila, (v. DorneT, Mo- 
vila-), com. Beleesti, pi. Bahiuiu, 
jud. last. 

Andrei, piriil, se varsa in Cun- 
grea-Mare, pe {annul drcpt, in 
raionul com. Ciomagesti, plasa 
Oltul-d.-s., jud. Olt. 

Andrei, vale, pe teritoriul satulut 
Chiscareni, com. ^ipotele, plasa 
Bahiuiu, jud. last, numita ast-fel 
dupa numele unuT om, care a 
t'mut in posesie mult timp a- 
ceasta vale, renumita pentru bo- 
gatele sale fine^e. 

Andreiasca, fintina, pe mosia 
Stanesti, com. Tureatca, plasa 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Andreia§ (Andrie§ul), numit 
mat inainte ^indrilari-Andreias, 
sat, in com. Mera, jud. Putna, 
pi. Girlele. E asezat in stinga 
Milcovulut, nu departe de izvo- 
rul lul, la poalele dealuluT An- 
dreiasul. Popula^iunea e de 695 
locuitorT, cart stau in 205 case. 
Cultul e reprezentat printr'o bi- 
serica parohiala cu hramul S-^iT 
Apostolt. Are o scoala mixta 
intr'un local inchiriat. In acest 
catun se afla o stinca de sare, 
la locul numit Fa^a-Spumei, si 
mid izvoare de ape minerale 
neanalizate inca. 

Majoritatea satenilor se ocu- 
pa cu facerea de vase, cofe, do- 
ni^T, din bradul eel cumpara In 
Vrancea. 

Notife istarice. Satul Andre- 
ias e foarte veehiu, si-sf dato- 
reste numele unul veehiu pro- 
prietar din Vrancea, zis Andre- 



ias. Intr'un document slavon din 
1445, emanat de la Domnul 
Moldovei $tefan, fiul lul Ale- 
xandru-cel-Bun, se pomeneste 
de un sat Andreias, pe riul Put- 
na, pe care Domnul il darueste 
BanuluT Oana Ureacli. 

Andreia§ul, munte, situat pe te- 
ritoriul comunel Mera, jud. Put- 
na, pi. Girlele, proprietatea sta- 
tuluT. 

Andreia§ul sau Andreie§ul,/v?- 

rohie, jude^ul Putna, plasa Gir- 
lele, coprinzind satul cu acelasT 
nume. Biserica parohiala situata 
in acest sat are hramul S-{u A- 
postoll. 

Andreia§ul-de-Sus, sat, in pi. 
OrasuluT, cat. comune! Andre- 
iasi, jud. R.-Sarat, la 2 V* kil. 
spre miaza-noapte de cat. de re- 
sedin^a Andreiasi, pePiriul-Sarel. 
Intinderea si popula^ia sunt co- 
prinse in cat. de resedin^a. 

Andreias, ul muntenesc, numire 
veche a comunei si a cat. An- 
dreiasi, jud. R.-Sarat, spre a se 
deosebi de cat. Andreiasul mol- 
dovenesc (al comunel Mera, jud. 
Putna), pe partea cea-1'alta a riu 
lul Milcov, si la o departare nu- 
maT de 600 metri. 

Andreiescul, deal, pe mosia Cu- 
liceni, com. Tureatca, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu. 

Andreiescului (Podi§ul-),/W/)\ 

pe mosia Crainiceni, com. Horo- 
distea, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu. 

Andreie^ti, sat, in pi. Rimnicul- 
d.-j., cat. comunel Drog, jud. R.- 
Sarat, in partea de apus a co- 
munei, la 3 kil. spre V. de cat. 
de resedin^a Drog, si in apro- 
piere de lacul Jirlati sau Drog; 



Digitized by 



Google 



ANDRIENILOR 



S3 



ANGHELE 



este pe cirap tntins; are o in- 
tindere de 4 hect. cu 87 fam., 
ce cuprind 392 sufl. In vechime 
se numea Hoinari; numele de 
ast&z! ll are de la un vechiu 
proprietor, Andreevicl. 

Andrienilor, jud. Suceava, vezt 
Bitcele-Andrienilor. 

Andrie§eni, sat, in centrul com. 
Epureni, pi. Turia, jud. Iasi ; 
situat pe podisul dealulul Soci, 
ce formeazS. malul sting al se- 
sulul riulu! Jijia. Suprafa^a teri- 
toriulul e de 1430 hect., cu o 
populate de 171 fam. sau 647 
loc. RominT, car! se ocupi cu 
lucrarea p&mintulul si cresterea 
vitelor; sunt si ctyt-va locuitorT 
EvreL 

Aid este resedin^a comunel. 
Are o bis. zidita in anul 1834, 
cu 2 preo^T si 2 cint&re^f si o 
scoalS lnfiin^ata in anul 1868. 

Mosia este proprietatea sta- 
tulut. 

Num&rul vitelor e de 301 1 

r capete din cart: 963 vite marl 

cornute, 1 746 ol si 1 80 rimatorl. 

Andrie§e§ti, sat, pi. Bistri{a-d.-s., 
jud. Bac&u, c&t. al com. Fintt- 
nelele, asezat pe dealul cu acelasT 
nume, la N. de Hemeius, rese- 
din£a, de care este dep£rtat cu 
dou& kil. Are case dese, printrc 
care o circiumSL Cap! de fam. 
sunt 36, sufl. 1 1 1 ; printre care 
106 RominT, 3 figanl si 2 E- 
vret. In sat se numar&: 3 cat, 
90 vite cornute, 54 oT si 66 
pordf. 

Andrie§e§ti, deal, plasa Bistri{a- 
d.-s., jud. Bac£ti, comuna Finti- 
nelele, pe malul drept al Bis- 
tricioareT. 

Andrie$e§ti, mope, pi. Trotus, 
jud. Bac&u, care avea pcLr{I r&ze- 
sesti. In aceast& mosie avea parte 



. si Hatmanul Alecu Asian, d-na 
Elcnca Tudurusceasca si al^f 
mul^i r&zesT si p£rtast in ea, pe 
linga mosiileCasin si altele; ftr^ 
sat. («Buciumul Romin», Th. 
Codrescu, Vol. I, pag. 38). 

Andrie§oaia, iaz, plasa Bistri^a- 
d.-s., jud. Bacau, in com. Fin- 
tinelele, avut in pestT si racl. 

Andri§oaica, fostd proprietate a 
fam. Dumitrascu Br&tianu, com. 
Racovi^a, pi. Riul-DoamneT, jud. 
Muscel, trecuta. prin cump&r&- 
toare in posesiunea d-luf Raco- 
viceanu, carele a r&mas si ca 
ctitor al bisericeT din Racovi^a, 
dup£ moartea lut Dumitrascu 
BrStianu. 

Andronache, mo§ie nelocuita, pi. 
Dimbovi{a, jud. Ilfov, face parte 
din com. rur. Colintina-Fundeni 
(v. a. n.). Este proprietatea D-luT 
G. Nicolescu si are 160 hect., 
din carl se cultivS 148 hect., 
restul e izlaz si vie. 

Androne, deal, 108 m. alt., la 
3 kil. V. de com. Corod, jud. 
Tecuciu. 

Androne, loc a radii, situat la V. 
de s. Corod, in raionul com. 
Corod, plasa Nicoresti, judc^ul 
Tecuciu. 

Androne^ti, mahala, in com. r. 
Padina-Mare, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedinfi. 

Androni, deal cultivabil, pc mosia 
Probota, com. Dolhasca, jud. 
Suceava. 

Andronic, hlrtop, pe teritoriul 
satulul Onesti, com. $ipotele, 
pi. Bahluiu, jud. Iasi. 

Andruloiului ( Poiana - ), loc 

izolat, in p&'durea statulu! Valea- 



Larga, comuna Viperesti, jud. 
Buz&u. 

Anei (Clmpia-), chnpie, in jud. 
Vlasca, pe proprietatea Strim- 
ba-d.-j., in trupul Iasi ; are su- 
prafa^a de 195 hect. 

Anei (Vadul-), mofie nelocuita, 
pi. Dimbovi^a, jud. Ilfov, fost£ 
proprietate a statuluf, actualmen- 
te a D-luI Nic. Iacovache. 

Anei (Valea-), vale, com. Star- 
chiojdul, plasa Teleajenul, jud. 
Prahova. 

Anei (Groapa-), vale, in com. 
Drajna-d.-s., pi. Teleajen, jud. 
Prahova. 

Ane§ti, sat, (v. com. rur. Izvo- 
rul-Anestilor), jud. Mehedinfi. 

Anghel, vale, izvoreste din com. 
Ceta^eni-din-Deal, si se varsi in 
riul Dimbovi^a, pe malul drept, 
in raionul comunel Cet&teni-din- 
Vale, pi. Dimbovija, jud. Mus- 
cel. In timpiT secetosT seac& cu 
des&virsire. 

Anghel, lac, pi. Jiul-d.-s., com. 
Mirsani, jud. Dolj, lung de I l j* 
hect. 

Anghel(Crucea-lui-),jud.Buz&u 

sau Crucea- de-la -Posada, cruce 
si punct de hotar pe riul Sghia- 
bul, intre comunele Minz&lesti 
si Lop&tari. 

Anghel ( Valea-lul-), vale, in c. 
Plescoiul, jud. Buzau ; isT ia na- 
stere din Virful-VirlanuluT, str&- 
bate c&t. Plescoiul, unde se une- 
ste cu Valea-FintineT si se scurgc 
in riul Buz&u. 

Anghele, sati§or, pe mosia Slo- 
bozia-Sihleanu din com. Scor^a- 
rul-Nou, jud. Br&ila, situata pe 



Digitized by 



Google 



ANGHELE?T1 



84 



ANGHELE§TI-TAMA?EANCA 



{annul BuzaeluluT-Sec, de pe 
lunca stinga a riulul Buzau, a- 
proape de Crucea-Impuscata, la 
7 kil. spre N. de s. Scor^arul- 
Noti. Vatra satului este cam de 
2 hect., avind 2 case cu 7 loc. 
Vite sunt: 6 cat, 6 vite cor- 
nute si 5 rtmatori. 

Anghelesti, vezi Mateesti, jud. 
Vilcea. 

Anghele^ti, com. rur. y in judetul 
Putna, pi. RacaciunT. 

Desert ere a fizicd. — Com una 
Anghelesti este situata pe pir. 
Domosi{a, care trece prin mij- 
locul eT si pune in miscare 6 
mori. Comuna e inconjurata de 
padurT si ea insasT e situata 111- 
tr'o padure de pomT roditorl: 
merT, pert, nucT, prunl, — princi- 
pala resursa a razesilor. 

Distan^a de subprefecturapla- 
sil, Adjudul-Nou, e de 8- kilom. 
spre S.-V., iar de capitala ju- 
de^uluT, de 45 kil. spre N.-V. 

Marginile comunel sunt: la 
E. com. Ruginesti, la N.-E. com. 
Copacesti, la N.-V. com. Corna- 
{elul, iar la S. com. Paunesti, din 
plasa $usi^a. 

Descrierea politico. — Popu- 
la^iunea comunel, dupa eel din 
urma recensamint din 1890, e 
de 142 cap! de familie cu 520 
sufl., din can 27 1 barba^T si 239 
feme!. Aceasta popula^iunc se 
impar^ea ast-fel : 

Dupa stare civila : 269 neinsu- 
ra{T, din can 156 barba^T§i 113 
feme!; 204 insurant si 37 vaduvT, 
din cart 13 barbatT si 24 femef. 

Dupa na^ionalitate : 508 Ro 
mini si 2 Ungurl. 

Dupa religie: 501 ortodoxT, 
2 catolict si 7 arnieni. 

Dupa felul ocupa^iunet: 162 
agricultort, 2 comercian^f, 5 pro- 
fesiunT iibere si 3 munciton. 

Stiu carte 19 persoane, din 
carl 13 barbatT si 6 fenieT. 



Numarul caselor de locuit este 
de 129. 

Miscarea popula^iunet in anul 
1 892 au fost : 3 casatoriT, 26 nas- 
terT, 27 morp. Excedentul de 
mor^I a fost decT de I, ceea ce 
revine la 104 mor{T pentru 100 
nasterT. 

Cultu 1 . — Din punctul de ve- 
dere bisericesc, comuna Anghe- 
lesti face parte din parohia Co- 
pacesti, avind aci o biserica fi- 
liala cu hramul Sf. Gheorghe. 

$coala nu se aria in comuna, 
cu toate ca sunt 71 copit in 
vrasta de a o frecuenta. 

Comuna numara 95 contrib., 
adica 1 la 537 locuit. In anul 
1886 erau 83 contribuabilT, iar 
in 1869 erau 75. 

Budgetul comunel pe anul fi- 
nanciar 1893 — 94 era urmatorul: 

VeniturT 3659.91 

Cheltuelt .... 3598.26 
Excedent . . 61.65 

Budg. fondurilor drumurilor : 

Venitul 232.— 

CheltuelT 225. — 

In alpf ant, budgetul de ve- 
niturile si cheltuelile com. era : 

In 1868 — 69 la veniturl 1261, 
iar in 1885—86 la veniturt 1 105 
si la cheltuelT 1 105. 

Descrierea econom ica. — Agri- 
cultural. Pamintul com. Anghe- 
lesti, fund pietros si rati, prin- 
cipal resursa a locuitorilor sunt 
fructele si cu deosebire merele, 
cart se produc in mare cantitate. 

Vitele aflate pe teritoriul co- 
munel sunt, dupa. ultima iiuma- 
ratoare, de 480 capete, din cart 
115 boT, 138 vacT, 23 cat, 107 
01, 39 capre si 58 porct. 

industria. In comuna Anghe- 
lesti, industria e prea pu^in dez- 
voltata. Pe linga cea casnica, 
putem men^iona numaT ca sta- 
bilimente industriale: 4 fabricT 
de rachiu de prune si tescovina, 
8 lemnarii si 2 lingurariT. 

Comerciul e aproape nul. El 



se exercita numaT de 3 persoane, 
in 2 circiuml. 

Cat de comunicafie. Comuna 
Anghelesti e pusa in legatura 
la V. cu Ruginesti prin o §osea 
comunalade-a-lungul pir. Domo- 
si{a si prin alte 2 sosele comu- 
nale, la N.-E. cu Copacesti, iar 
la S.-V. cu Paunesti, peste deal. 

Notice i stork e. Anghelesti pa- 
re a-sT trage numirea de la ve- 
chiu-I proprietar, paharnicul An- 
ghel. 

Anghelesti, cdtun, fine de com. 
rur. Iupca, plaiul Closani, jud. 
Mehedinji. 

Anghelesti, padure a statu lui, 
situata pe com. cu acelasl nurae, 
jud. Putna, pi. RacaciunT. Se a- 
rendeaza impreuna cu mosia Vi- 
{ighesti, fosta proprietate a ma- 
nastirei Rachitoasa. Se compune 
din 2 trupurl: 1. Anghelesti, in 
intindere de 250 falcT (355 hect.) 
si 2. Hlisa-de-la-Schit, in intin- 
dere de 30 falcl (42 hect.). In- 
tin derea totala a padure! e deer 
de 280 falcl (397 hect.). In pad. 
se gaseste stejar maT mult de 
cit fag, mesteacan si plop. 

Anghelesti, poiand, com. Fili- 
pesti-de-Padure, plasa Filipesti, 
jud. Prahova, care serveste mal 
mult de izlaz. 

Anghelesti, schit de maicl } pc te- 
ritoriul com. cu acelasl numc, 
jud. Putna, pi. RacaciunT. 

Anghele$ti-Tama§eanca, cat., 
pendinte de com. Obedeanca, 
pi. NeajlovuluT, jud. Vlasca. Si- 
tuata pe platoul dintre Valea-Bra- 
tilor si Valea-DrimbovniculuT. 
Departe de Bucuresti 36 kil., 
de Giurgiu 65 kil. 

Proprietatea d-lul G. M. Ta- 
tarescu. Are suprafa^a totala de 
297 hect. ; s'a dat la 33 loc. 



Digitized by 



Google 



ANGIIEUXEI (DEALUI,-) 



ANINISUL 



improprietaritTin 1864, I24hect., 
rammind proprieta^i! 173 hect. 

Are venit numaT 4000 lei. 

Aci este o circiuma, case, 
patule si magazil indestulatoare 
facute de proprietarul actual. 
Prin catun trece soseaua jude- 
{eana ce duce la Obedeanca. 
(VezI comuna Obedeni). 

Anghelinei (Dealul-), deal, jud. 
Vasluiu pe a caruia coasta dc 
E. se afla o mica parte a satu- 
luT $tioborani ; incepe de la N. 
din Dealul-Popestilor, din com. 
Miclesti, intra pe teritoriul com. 
$tiobor&ni, pi. Crasna, si se ter- 
ming pe teritoriul com. Tanacul, 
in sesul numit al FintineleT. 

Anghelu^a, drum, (v. Drumul-lul- 
Anghelu$a), com. Basesti, plasa 
Mijlocul, jud. Falciu. 

Anghelu{&, pod, in com. Ciurea, 
pi. Codrul, jud. IasI, peste ripa 
Angheluja, la satul Piciorul-Lu- 
pului. 

Anghine^ti, sat, pe malul drept 
al riulut Arges, jud. si pi. Ar- 
ges, face parte din com. rur. 
Tutana; are 310 locuitorl si o 
biserica. 

Anichita, fintina, pe mosia Va- 
culcsti, com. Vaculesti, pi. Co- 
sula, jud. Dorohoiu. 

Anicu{a, sorginte cu apa mine- 
rals, in Valea-Tisel, com. Ola- 
nesti, jud. Vilcca, apa termala, 
cu temperatura de 14° R. (vezI 
Etna-Anicu(a). 

Anei (Fintina-), loc izolat si 
punct de hotar despre Prahova, 
in pad. Cislaul, din com. Cislaul, 
jud. Buzau. 

Anina, deal, in com. Solesti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu, numit ast- 



fel de la aniniT ce sunt in pa- 
durea de pe el. Se intinde de 
la V. la E., apot intorcindu-se 
spre S., se uneste cu Dealul- 
RadiuluT, formind amindoua un 
fel de cetate naturala. 

Anina, %e numeste partea dealu- 
lul despre Valea-Raculul, spre 
apus de lan^ul dealulul ce se 
intinde de la N. la S. prin com. 
Miclesti, pi. Crasna, jud. Vas- 
luiu ; i s'a dat aceasta numire, 
fiind-ca pamintul cste nisipos, a- 
ninos, dupa cum il numesc lo- 
cuitoriT. 

Anina, deal, jude^ul Vasluiii. v. 
Holmul, deal, com. Draguseni, 
pi. Fundurile. 

Anini (Lacul-cu-), cat. al com. 
Panataul, jud. Buzau ; 200 loc. 
si 63 case. I-se da in genere 
numirea de Slabtf. 

Anini, poiana, com. Popesti, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Anini (Izvorul-cu-), sorginte de 
ape minerale, in com. Chiojdul, 
jud. Buzau, avut& mat cu seama 
in sulf. 

Anini (Valea-cu-), vale, in com. 
Cislaul, jud. Buzau ; incepe de 
la Piatra-Bufnel, uda cismeaua 
Ungureni si se scurge in rml 
Buzau, pu{in maT sus de ma- 
nastirea Cislaul. 

Anini (Valea-cu-), vale, izvo- 
reste din raionul com. Valea- 
Lunga, plaiul si jud. Prahova, 
si se varsa in Valea-luf-Dan, 
tot in raionul comunei Valea- 
Lunga. 

Aninilor (Dealul-), deal, plasa 
Jiul-d.-j.,com. Sadova, jud. Dolj; 
in alt de 35 m., are direcfiunea I 
de N.-S. si este sterp. ! 



Anini§ul, com. rur., din plaiul 
Novaci, jud. Gorj, situata la N.- 
E. plasiT, pe doua dealurl nu- 
mite Aninisul-din-Deal si Ani- 
nisul-din-Vale, la o distant de 
34 kil. de capitala jude^ulul. Dupa 
un hrisov ce se gaseste la lo- 
cuitort se crede a fi fondata 
pe timpul luT Mate! Basarab. 
Se compune din 2 cat. si anu- 
me Aninisul-din-Deal si Ani- 
nisul- din -Vale, si se limiteaza 
la rasarit cu com. Novaci, la a- 
pus cu com. Radosi, la S. cu 
com. Ciocadia si la N. cu coa- 
mele Gruiul, Varaticul si dealul 
Jerdaul. 

Are o suprafa^a aproape de 
1 172 hect., din care 160 hect. 
aratura, 186 livezT, 384 izlaz, 
440 pfidure si 2 vii. 

Pamintul este de o calitate 
mediocra. 

Popula^ia este de 223 fam., 
cu 641 suflete, din carl 179 
contribuabilf. Venitul com. este 
de 1425 lei; iar cheltuelile de 
1088. 

Locuitoril poseda 39 plugurt, 
63 care cu bof, I caruia cu cat, 
28 stupi de albine, 542 vite 
marl cornute, 100 cat, 3 ma- 
garl, 2022 ol, 318 capre, 193 
rimatort. 

Prin com. trece piriul Ani- 
nisui, soseaua vicinala Bumbesti 
de-Jil-PolovracT. 

In com. se maT afla iomorT, 
13 fintinl, 4 joagare .si 2 cir- 
ciumf. 

Com. are 2 bisericl cu I preot 
si 3 cintare^I. 

Anini§ul, padure, a mosnenilor 
d'avalmast in com. Col^i, jud. 
Buzau, catunul Col^t-d.-s., arc 
8 hect. 

Anini§ul, pirin, jud. Gorj, izvo- 
reste din munt'it Ratunda si Bai- 
leasa, trece prin mijlocul com. 
Aninisul, se impreuna in com. 



Digitized by 



Google 



ANINISUL-D1N-DKAL 



80 



ANINOASA 



Ciocadia cu piriul Carpinisul, si 
apoT ast-fel unite se varsa in 
piriul Ciocadia in dreptul com. 
Ciocadia. 

Anini§ul-din-Deal, catun, situat 
pe malul sting al piriulu! Ani- 
nisui, face parte din com. Ani- 
nisui, jud. Gorj, ocupind o su- 
prafa^a aproximativ de 390 hect. ; 
produce un mediu de 146 hectol. 
porumb, 100 kgr. fasole, 70 kgr. 
. brinza, 150 hectol. samin^a de 
cinepa, 35 decal. vin, 50 decal. 
{uica, 6 kgr. ceara din 13 stupT. 

Popula^ia este de 74 fam., cu 
213 sufl., din carl 59 contri- 
buabill. ET poseda 13 plugurT, 21 
care cu bot, I carufa cu cat, 
65 cat, 1240 01, 98 rimatorT si 
162 capre. 

Catunul este udat de piriul 
Aninisui, are si 5 fintinT. 

Catunul are 1 biserica zidita 
la anul 1884 de loc. ; este ser- 
vita de 1 preot si 2 cintare^T. 

Anini§ul-din-Vale, catun, asezat 
pe dreapta piriuluT Aninisui, face 
parte din com. Aninisui, jud. 
Gorj, ocupind o supraf. aproxi- 
mativ de 782 hect. 

Popula^ia este de 149 fam., 
cu 428 sufl., din cart 120 con- 
tribuabilt ; ei poseda 26 plu- 
gurT, 42 care cu boT, 360 vite 
marl cornute, 782 01, 10 1 porcl, 
156 capre. 

Catunul este udat de piriul 
Aninisui ; are 8 fintinT, 4 joa- 
gare si 7 morT de macinat. 

Afara de soseaua descrisii la 
comuna, in acest catun mat 
este si o poteca ce trece peste 
mun^iT Baileasa, Florile-Albe, 
Coasta-CrainiculuT, la Timpa. 

Anini^ului (Valea-), vale, in 
com. Col^i, jud. Buzau, cat. Colfi- 
d.-s., izvore.stc din muntele Vir- 
ful-OaeT si se scurge In Valea- 
CohVilor. 



Aninoasa, com. rur., jud. Dimbo- 
vi{a, pi. Dealul-Dimbovi^a, spre 
N. de Tirgoviste la o depar- 
ture de 5 kil. Alta data aceasta 
comuna era un simplu catun al 
com. Viforita. Este asezata pe 
ltnga un mare deal cu viT, ce 
poarta numele de Dealul- Ani- 
noasa. In partea de N. si E. 
aceasta comuna maT are dealu- 
rile ce se numesc Cornetul, 
Ograzile si Fe^ile, ce sunt pline 
cu viT, can produc vinurT bune 
si in marT cantita^T. In partea 
de S. si V. comuna este incon- 
jurata cu cimpie si produce po- 
rumb mult. Aceasta comuna, care 
nu are alte catune, se compune 
din cincT uli^e si anume: Uli^a- 
Dreapta, Valea-Mare, Valceaua, 
Margineasi Uli^a-FintineT, avind 
peste tot o populate de 700 
sufl., de origina numaT romina. 
Prin com. trece un mic piriias 
ce se numeste Valea-Mare. Prin 
partea de apus a acesteT com. 
trece soseaua nationals Tirgo- 
viste-Transilvania. Aninoasa se 
invecineste spre rasarit si miaza- 
zi cu com. si manastirea Vifo- 
rita, despartindu-se prin dealurT 
cu viT si unindu-se prin sosea 
vecinala; iar spre apus si miaza- 
noapte cu com. Doicesti, de 
care se desparte iar prin dealurT 
cu viT si prin cimpie si cu care 
se uneste prin soseaua nationals, 
sus-zisa. Aninoasa are o scoala 
si o biserica, intre^inuta de eno- 
riasT. Scoala din Aninoasa este 
infiin^ata in toamna anuluT 1889 
si are un inva^ator, salariat de 
stat, un local nou de zid, a- 
proape bun, dar cu primaria la 
un loc. Scoala este mixta. Ea 
n'are pamint. CopiT cu etatea 
de scoala sunt peste 70 in com. 
Comuna are peste 150 contrib. 
si un venit anual de 1320 leT. 
Toamna se fac multe petrecerT 
prin dealurile AninoaseT si Vi- 
foriteT, uiide mul^T TirgovistenT 



aCi viT. De la Tirgoviste la Ani- 
noasa se poate merge in 20 
minute cu trasura. 

Aninoasa, com. rur., in pi. Gi- 
lortul, jud. Gorj, la N. de com. 
Turburea si la 45 kil. spre S.-E. 
de orasul T.-Jiu ; se marginestc 
la S. cu com. Turburea si Gro- 
serea, la N. cu com. Bibesti, la 
E. cu com. Pegeni si la V. cu 
com. Costesti-Daia din pi. Jiul ; 
despar^ita prin Dealul -$erpoac- 
lor, se compune din cat. Ani- 
noasa, Cornisani si Bobaia. 

Situata pe sesul cu aceiasT 
numire si pe ambele parpf ale 
riuluT Gilortul, are suprafa^a de 
aproape 2344 hect., din can 
700 hect. padure, 10 10 hect. 
arabile, 589 hect. finefe, 20 hect. 
vie, 25 hect. livezT de prunT si 
6 hect. izlaz; cam 950 hect. din 
aceasta intindere apar^ine pro- 
prietaruluT Negrea. LocuitoriT 
sunt improprietari^T dupa legea 
rurala din 1864. 

Popula^iunea e de 275 fam., 
cu 1338 sufl., din can 260 con- 
tribuabilT, intre carT se afla si 
2 familiT de figanT. Numarul 
solda^ilor doroban{T cu schimbul 
in aceasta comuna este de 20. 
Comuna are la veniturT I. 2786 
b. 89, iar la cheltuelT 1. 2082 
b. 55. 

LocuitoriT poseda 67 plugurT, 
134 care cu boT, 475 vite marT 
cornute, 16 caT, 749 oT, 63 de 
capre, 543 de rimatorT. 

Prin comuna trece o sosea 
vecinala, care o leaga cu c. Bi- 
besti despre N. si cu Groserea la 
S. ; doua sosele comunale, dintre 
carT una o leagS cu soseaua ju- 
de^eana, iar cea-1'alta cu cat. 
Sterpoaia din com. Bibesti. 

Are o scoala de b&e{T, fon- 
data la anul 1874. 

Comuna are 2 bisericT,- din 
care I nu func^ioneaza, si alta 
de zid facuta de proprietarul 



Digitized by 



Google 



ANINOASA 



87 



ANINOASA 



Negrea la 1886; in partea des- 
pre N. a bisericel ce nu func- 
{ioneaza se afla o cruce mare 
de piatra cu inscrip^ia : «Con- 
stantin Basarab Voivod IH», din 
anul 1708. 

In comuna se ma! gasesc: 
I moara cu abur si 1 herastrati ; 
7 fintini, 7 pu^uri si 2 cismele. 

Aninoasa, com. rur., pi. Riu- 
rile, jud. Muscel, situata la S.- 
V. de Cimpulung, 12 kil. de- 
parte de acest oras, pe ambele 
malurl ale riuluT Bratia si riulul 
Slanicul. 

Se margines te la Nord cu co- 
muna run Berevoesti-UngurenI, 
la E. cu com. run Cotesti, la 
V. cu com. rur. Badesti si la 
S. cu com. rur. Vladesti. La K. 
si V. este inconjurata de doua 
marl paduri, proprietor ale sta- 
tulul. 

Se compune din 3 cat. : Ani- 
noasa, Brosteni si Valea-Silistel, 
cu resedinja in cat. Aninoasa. 

Intreaga com. are o popula- 
te de 1 133 locuitorl: 565 bar- 
ba^I si 568 feme!, cu 269 cap! 
de familie, carl traesc in 266 
case. Intre acestia sunt si 10 
familil de figanl. 

Numele sau vine de la padu- 
rea de aninl ce a existat aci 
in timpurile vechT, din care se 
mal gaseste si azl o buna parte. 

Ocupa^ia principals a locui- 
torilor este agricultura. EI au 
1000 vacl, 25 cat, 2700 01, 300 
porcl, afara de boil de jug. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 1455 hect. 

Numarul contribuabililor e de 
250.Veniturile com. in anul 1887, 
erati de 1083 lei si cheltuelilc 
de 1758 lei. 

Prin comuna trece soseaua 
care o uneste cu Vladesti si Be- 
revoesti-UngurenI. 

Este strabatuta de la N. spre 
S. de riul Bratia, care in mijlo- 



cul satulul formeaza o insula a- 
coperita cu leguml de tot felul. 
In riul Bratia se varsa Valea- 
Rugencel, Valea-CiuraruluT, Va- 
lea-figaniel si riul Slanicul, in- 
tre comuna Vladesti si Aninoasa. 

Pe riul Bratia, in interiorul co- 
munei, este o moara. 

In partea de V. este riul Sla- 
nicul, in care se varsa Valea- 
Silistel, iar intre acest riu $i 
riul Bratia sunt doua marl za- 
voaie de aninl, desparpte prin- 
tr'un prund si Dealul-Erjei. 

Pamintul se poseda de locui- 
torl prin improprietarire, dupa 
legea din 1864, cind au capatat 
pamint 204 saten!. Mosia Ani- 
noasa, pendinte de Mitropolia 
din Bucuresti, s'a vindut de vecl 
la locuiton ; iar trupurile ramase 
nevindute s'au arendat pe pe- 
riodul 1887 — 97 cu 3600 lei a- 
nual. 

In comuna este 1 scoala mixta 
si 2 bisericl (una din ele e ma- 
nastirea Aninoasa. V. a. n.). 

Aninoasa, sat, jud. Arges, pi. 
Pitesti, pendinte de com. rur. 
Biscovu-Flesti. (v. a. n.). 

Aninoasa, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasl nume, pi. 
Riurile, jud. Muscel, situat pe 
malul sting al riulul Bratia. Aci 
este resedinja pri marie!. 

In partea de E. a satulul e 
o mare padure a statulul, care 
il desparte de com. Cotesti. 

Are o biserica deservita de 
2 preo{T si 1 cintare^ (fosta ma- 
nastire) si o scoala mixta, care 
dateaza din anul 1837, cu in- 
trepnerea careia statul cheltu- 
este anual 1242 lei. 

Populapa lut e de 433 locui- 
ton: 222 barba^I, 211 femel; 
1 10 capl de familie. Este udat 
de mal multe val, carl se varsa 
in riul Bratia. Pozi^ia lui e pla- 
cuta si concura mult la frumu- 



se^ea sa dealurile din juru-I, a- 
coperite cu stejari, mesteacani 
si aninl. 

Aninoasa, sat, face parte din 
com. rur. Glavile, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. Este situat la E. 
comunel si udat de valea cu a 
celasl nume. Are o biserica de 
lemn veche, in stare proasta. 
Anul fondarel si ctitorif nu so 
cunosc. E la distan^a de 1 kil. 
de catunul Pesceana, undc este 
scoala. 

In acest cat, linga biserica, 
e un izvor a care! apa lasa, pe 
unde trece, un strat gros si ro 
su ca # si rugina de fer. 

Aninoasa, catun, alipit impreuna 
cu cat. Ungureni de cat. Cislaul 
al comunel Cislaul, jud. Buzau. 

Aninoasa, catun, resedin^a com. 
cu acelasl nume din plasa Gi- 
lortul, jud. Gorj. 

Are o suprafa^a de aproape 
1074 hect., din carl 301 hect. 
padure, 500 hect. arabile, 250 
hect. fine^e, 10 hect. vie, n 
hect. livezl de pruni, si 2 hect. 
izlaz. 

Arc populate de 209 fami- 
lil, cu 1074 suflete, din carl 199 
contribuabill, intre acestia se 
afla si 2 familil de f iganl. In 
cat. sunt 20 de doroban^i cu 
schimbul. 

Locuitorif poseda 30 plugurt, 
54 care cu bol, 350 vite marl 
cornute, 10 cal, 600 01, 40 ca- 
pre si 400 riinatori. 

Cale de comunica^ie catunul 
are 1 sosea vecinala, care il lea- 
ga cu com. Bilcesti. 

Are 2 bisericl descrise ma! 
sus la com. sa, precum si o scoala 
primara descrisa la comuna. 

Catunul mal poseda moara de 
abur si herastraul, descris la com. 
sa, precum si 2 cismele si 4 
pu^urt. 



Digitized by 



Google 



ANINOASA 



88 



ANINOASA 



Aninoasa, numire, ce purta in 
vechime catunul si mosia Cir^o- 
cleasca, din com. Beiul, pi. Mar- 
ginea, jud. Teleorman. 

Aninoasa, culme, din pi. Jiuljud. 
Gorj, in partea despre K. a com. 
Costesti, vine despre N. in spre 
S., unindu-se cu dealul comunet 
Groserea, numit Cornisani, iar 
la N.-E. se uneste cu al com. 
Piscurile. Aceasta culme de deal, 
in toata intinderea sa, in drep- 
tul com., este acoperita cu prunT 
si vii. 

Aninoasa, deal, in com. Glavile, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Aninoasa, deal, in com. Ama- 
rasti, pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Aninoasa, izvor, in comuna rur. 
Cislaul, judeful Buzau; ese din 
muntele Salcia, trece prin ca- 
tunul Aninoasa, taie in curme- 
zis cat. Cislaul, unde i se da 
numele de Cacicca si se varsa 
in Iazul-Morilor, abatut din riul 
Buzau. 

Aninoasa, fosta manastire de ca- 
lugarT, jud. Muscel, metoh al 
MitropolieT din Bucuresti, acuin 
redusa la biserica. de mir, pen- 
tru intre^inerea careia se inscrie 
anual in budgetul statulut, o 
suma de 1070 let. 

Aceasta manastire s'a fondat, 
ca biserica de mir, de Clucerul 
Pana Tudoran Vladescu si ju- 
pini^a sa Alesandra, la anul 7 1 86 
(1678) Septembre 20, sub Dom- 
nia luf Duca Voevod, (v. con- 
dica manastirii la Ministerul de 
Culte). Catre finitul vie^ei sale, 
Tudoran Vladescu, fiind atunct 
aga, s'a calugarit, primind nu- 
mele de Tudosie Monahul. (V. 
Aricescu, «IstoriaCimpulung.»). 

AtuncT el prefacu biserica 
de mir in manastire de calu- 



garT, cu zidurile de cetate, ce 
se vad si azl, insa darimate pina 
la pamint si cu locuin^e pentru 
calugarT. 

La anul 7328 (1730) Octom- 
bre, Daniil Mitropolitul, care a 
fost egumen la Aninoasa, a fa- 
cut manastirii un turn si chilit ; 
iar egumenul Mi hail Tartasescu 
ilfacu paraclisul, la anul 1778. 
AstazI totul e ruinat, afara de 
biserica. 

Man astir ea Aninoasa avea mat 
multe proprietapf insemnate, in- 
tre carl si Piscul-NegoiuluT, jud. 
Muscel, linga grani^a Transil- 
vanieT. 

La 1 82 1, in manastirea Ani. 
noasa, se intarira mat mutyl Ar- 
nault, din eel fugi^T de la Dra- 
gasant. Vr'o 24 din eT fura prinst 
si omori^f de TurcT, care apot 
detera foe manastire!. 

Aninoasa, mosie, plaiul Nucsoa- 
ra, jud. Muscel, proprietate a 
statului. Inainte de secularizare 
apar^inea Mitropoliei din Bucu- 
resti. La anul 1871 aceasta mo- 
sie avea un venit anual de 
13900 let si a fost ipotecata, 
impreuna cu alte 380 proprie- 
tor ale statului, pentru asigu- 
rarea imprumutuluT domenial de 
78 milioane. 

Pe periodul 1883 — 88, veni- 
tul acesteT mosil a scazut la 
suma de 10000 lei anual. 

Aninoasa, pddure a statului in 
intindere de 750 hect., pen- 
dinte de com. Aninoasa, plasa 
Riurile, jud. Muscel. 

Aninoasa, pddure, supusa regi- 
mului silvtc, com. Valea-Ma- 
re, pi. Riul-DoamneT, jud. Mu s . 
eel, compusa din stejar, fag, 
carpen, jugastru, ulm, frasin si 
plop, avind impreuna cu trupul 
de padure Cimpulungeanca, 75 
hect. 



Aninoasa, piriil, pi. Amaradia, 
com. Zaicoiul, jud. Dolj, izvo- 
reste din dealul Radinesti (Gorj), 
formeaza pu^in din linia de N. 
a com., primeste pe stinga Stir- 
cul-Mare si se varsa pe stinga 
Ploscufei. 

Aninoasa, pi riii, izvoreste din 
dealul numit Magura, la N. de 
satul Pades, jude^ul Mehedin^i, 
trece prin Pades si imediat se 
varsa in riul Motrul. 
• 

Aninoasa, piriu, izvoreste de sub 
poalele dealulu! Magura, com. 
Stroesti, pi. Horezul, jud. Vil- 
cea, si curgind spre V., prin 
centrul com., se varsa in riul 
Cerna. 

Aninoasa, pirifi, com. Alunul, pi. 
Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. Dupa 
ce uda centrul com., avind di- 
rec^ia de la E. spre V., se varsa 
1,1 riul Olte^ul. 

Aninoasa, poiand, com. Balcesti, 
pi. Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea. 

Aninoasa, veckiii schit, in com. 
Cislaul, jud. Buzau. Din pricina 
ca sedarama, calugarils'aii retras 
mat jos si dupa staruin^ele lor 
pe linga Doamna Neaga, spune 
tradi^ia, ea le-a zidit un alt schit, 
unde e acum manastirea Cislaul. 
Tradi^ia pare ca se intemeiza 
pe un fapt adevarat, cacl in 
gradina Dascalulu! se vad urme 
de zidurT si oase de oament. 
Oasele fiind de o deosebita ma- 
rime, au dat nastere altet cre- 
din{e, anume, ca aci ar fi fost 
ingropapf uriasT. . 

Aninoasa, piriu, izvoreste din co- 
muna Jupinesti, pi. Riul-Doam- 
nel, jud. Muscel, de la locul 
numit Coada-AninoaseT, strabate 
partea de V. a comuneT Jupi- 
nesti si intra pe teritoriul ca- 



Digitized by 



Google 



ANINOASA 



89 



ANINOASEI (VALEA-) 



tunulul Valea-Nandri, comuna 
Dirmanesti. In ea se varsa vaile 
Merisulul, Capanulul si Iepure. 

Aninoasa, vale, com. Calinesti, 
pi. Cozia, jud. Vilcea. 

Aninoasa, //>,, izvoreste din dea- 
lul Otas&ul, de la N. comunet 
Genuneni, plasa Oltul-d.-s., jud. 
Vilcea, si se varsa in iazul morel, 
format din riul Bistrifa, tot pe 
teritoriul com. Genuneni. 

Aninoasa, //r. f izvoreste din co- 
muna Glavile, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Vilcea, de la Ripa-tnalta, si se 
varsi in riul Pesceana, la com. 
Amarasti. 

Aninoasa-de-Mice§ti, padurv a 
statulul in intindere de250 hect., 
jud. Muscel. 

Aninoasei (Gura-), com. rur. in 
jud. Buzau, plaiul Pirscovul, la 
o distant de 24 kil. de orasul 
BuzaTi si situate pe malul sting 
al riulul Buzau. Limitele sale 
sunt: la N., incepe din Piatra- 
Rosie si merge urcindu-se pe 
plaiuri p&na in virful munteiul 
Botanul, pe hotarul pad. Flori- 
cica, care o desparte de com. 
Policiori; la E. se lasa in jos 
de muntele Botanul, trece pe la 
Haidinul, se urea pe movila Vi- 
forttel, apol continua pe slem- 
nea muncelului Ratesti pana la 
Poiana-Fetel, de unde, tot pe 
slemne, se indrepteaza spre Sa- 
raturl si de aci spre riul Buz&u 
in dreptul cat. Satucul (com. 
Cindesti) ; la S. merge pe albia 
riulul Buzau p£na la PlopiMuI- 
Iarcoci, unde trece Buzaul si se 
continua pe malul drept p&na 
la Salcia-Rosie in marginea pad. 
Ungureul (com. Magura), pe ho- 
tarul careia merge pana la Ciu- 
h&; la V., pleaca de la Ciuha, 
trece riul Buzau si pe malul 



sting merge urcindu-se pana la 
Piatra-CiorteT, de aci la Pu^ul- 
Impu^it, la Dilma si apol iar in 
Piatra-Rosie. 

Suprafa^a com. este de 2680 
hect., din cart 320 arabile, 982 
p&dure, 284 finea^a, 496 izlaz, 
58 livezl, 37 vie si 503 sterp. 
Proprietor mat insemnate sunt 
Hotarul-Frasinul si Ratesti. Te- 
renul este foarte accidentat, fiind 
format din coline si vai. Cul- 
tura pSmintuluI se face pe o 
scaramici si nuraatpentru trebu- 
in^ele locuitorilor producind po- 
rumb, orz si pu^in alac. 

Ca substance minerale are in 
abunden^ sare in muntele Bo- 
tanul. Industrie n'are de cit {e- 
saturile de mohair, scoar^e, bete, 
etc., ce se fac in manastirea Ra- 
testi; iar comerciul const£ mat 
mult in transportare de lemne 
si desfacere de $uic&. Comuna 
e pusa in comunica^ie cu ora- 
sul prin soseaua vecinala Buzati- 
Rusiave^ul prin Maracineni ; are 
un vad la riul Buzau in dreptul 
com. Sfttucul, prin care se punc 
in contact cu soseaua jude^eana 
Buzau-Frontiera. 

Vite are: 226 bol, 127 vacT, 
36 vi^el, 18 cat, 13 epe, 4minzT, 
980 01, 34 capre si 28 porcl, 
stupl 30. 

Aceastfi com. e formats din 
catunele: Baceni, Botanul, Gura- 
AninoaseT, Ratesti, fi^irligul si- 
Viforita. Are 1260 loc, din carl 
b&rba^I insurapf 215, neinsura^i 
21, vaduvl 13, divor{a{i6, baepf 
374; iar femet maritate 215, va- 
duve 65, fete 351; el trSesc in 
321 case. StrainI nu sunt. Mes- 
tesugarl sunt 2 lemnari, 2 ciz- 
marl si 1 fierar. Media nasteri- 
lor e de 33, a deceselor de 2J, 
a casatoriilor de 8. Populafia 
creste cu o medie anuala de 8 
suflete. 

Dinpunct de vedere financiar, 
com. are 210 contrib., din carl 



13 comercian{I Rominl. Stabili- 
mente 3. Chiria caselor 1 540 lei ; 
taxa proportionals 44.60. Ve- 
nitul fonciar lei 344.99. Darea 
c&ilor de comunica^ie 1260 lei. 
Patente 1 16 1. Fonciera 1905.45. 
Taxa spirtoaselor 680.60. Total 
fiscal 3962.05. Perceperea 3 28. 1 5, 
jude^ene 697.45, drumuri 227. 15, 
comunale 697.45, comerciale 2 
lei. Totalul general 5914.25. Bud- 
getul comunel e de 1522.53. 

Comuna avea o scoalS in m&- 
n&stirea Ratesti. Carte stiu 91 
loc. Are 2 bisericl de mir cu 
2 preo^T, 1 diacon, 2 cintare^I 
si 1 paracliser. Catedrala e Sf. 
Nicolae. La acestea se adaog& 
si schitul Ratesti. CirciumI sunt 
2. Locuin^ele sunt ordinare, cite- 
va mal bune, in catunul Gura- 
Aninoasel (Cojanul). Are si nis- 
te ruine numite Casa-ImparS- 
teasci. 

Aninoasei (Gura-), sau Cojanul, 

cat. de resedin^a al com. Gura- 
Aninoasel, jud. Buziu, situat in 
vars&tura Aninoasei in riul Bu- 
zftu, are 180 loc. si 45 case. 

Aninoasei (Muchia), colina, in 
com. Piclele, c&t. Joseni, jude^ul 
Buzau, acoperitS. de p&d. de 186 
hect, constind din 2 trupurl : 
Floricica si Covergile. 

Aninoasei (Valea-), loc izolat 
si frumoasd. poiana in comuna 
Valea-Teanculul, jude^ul Buz&ti, 
unde dupa tradi^ie, ar fi fost 
un schit in vechime. 

Aninoasei (Valea-), vale, in com. 
Valea-Teanculul, jud. Buzau, in- 
cepe din poalele dealulul Chil- 
miziul si prin mijlocul comunel, 
se imprastie peste cimp. 

Aninoasei (Valea-), vale, in co- 
muna Gura-Aninoasel, jude^ul 
Buzau, incepe din dealul Vi- 



5 WW. Marele Dlcfionar Gwgrafic. 



12 



Digitized by 



Google 



ANINOSUL 



90 



ANTINA 



forita si se scurge in riul Bu- 
zau. 

Aninosul, trup de padurc, a sta- 
tuluT, in intindere de 896 hect., 
formind impreuna cu trupurile 
Hotarasa (127 hect.) si Valea- 
Urzica (240 hect.) pad. Modoaia, 
situata in com. Brosteni, plasa 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Anino§ani, catun, com. Cindesti, 
jude^ul Dimbovi^a. 

Anino^a, deal, apar^ine com. 
Saulesti, jud. Gorj ; are direc- 
{iunea N.-S.-E.; este o prelungire 
a dealulul Cicoarea-luMepure, se 
termina la S. in Valea-Gilor- 
tului. 

Aninul, lac, in com. rur. Cire.su! , 
pi. Cerna, jud. Mehedin^i. 

Aninul, piriU^ in com. rur. Izvorul- 
Onestilor, pi. Ocolul, jud. Me- 
hedin^i. 

Anisaia, fintind, pe mosia Za- 
mostia, com. Zamostia, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu. 

Ani^a, catun, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, face parte din com. rur. 
Galasesti. 

Ani^easca, mahala, numita si 
Mahalaoa-Ani^easca, in com. rur. 
Balta, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
dinji. 

Antal, vale, pi. Tazlaul-d.-s., jud. 
Bacau, cu izvoare de apa, con- 
^inind fier si pucioasa. In apro- 
piere sunt multe pu^url cu pa- 
cura. 

Antalului (Valea-), deal, plasa 
Siretul-d.-j., jud. Bacau, comuna 
Tamasi, situat linga satul Che- 
tris ; este acoperit cu padurl 
si vii. 



Antemireasca, mica pddure mos- 
neneasca, pe mosia Coca-Mere- 
iasca, din com. Niculesti, jud. 
Buzau. Are 36 hect. 

Antemire§ti (Coca-), sau Coca- 
Plina, catun al com. Niculesti, 
jud. Buzau, situat pe malul st. 
al izvorulul Coca. Are 340 loc. 
si 77 case. 

Antile§ti, deal, pe care se afla 
trupul mosiel cu acest nume, ' 
jud. Suceava. 

Anlile^ti, mope, fara sat, in com. 
Ciumulesti, jud. Suceava, avind 
suprafa^a de 150 falcl, loc de 
cultura. Este proprietatea mai- 
celor Epraxia, Olimpiada si Eu- 
xenia Ganea. La 1745, satul in- 
treg Antilesti, la Suceava, a fost 
dat de zestre de catre Ileana, 
fata vorniculuT $tefari Ruset, 
fii eel sale Maria, («Uricariul» de 
T. Codrescu, Vol. XI, p. 227). Pe 
la 1 843 era a spatarulul Vasile 
Milo, formind un trup cu Spa- 
tares ti. («Buciumul Romin», I, 
^75. P. 39). 

Antim, vale, la N. comunei Ca- 
limanesti, plasa Cozia, jude^ul 
Vilcea. 

Antina, in districtul Romana^i. La 
satul Resca sau Recica, linga 
riuletul Tesluiul, se afla urmele 
unui oras din epoca Romanilor, 
pe care poporul il numeste An- 
tina. Deja in secolul trecut ge- 
neralul rus Baur ( <Mem. sur la 
Valachie> 1778, p. 198), men^io- 
nind Recica «village avec une 
eglise et un pont sur le Tcslui», 
ne spune ca: «on y trouve des 
debris des anciens retranche- 
ments>>. Mai tirziii, la 18 18, o 
men^ioneaza Fotino (t. I, p. 153): 
«Xsrfava r Po)ji.aiY)0'> r^airpo'}, stj)J.- 

ttfrtV TSTpaXwV'.TjWV 7jaTlTfjS»)a'3|J.§- 

voo, jiai tj [xiv rcspioyrj too tottoO 



T0OT0i>X§7£Ta'. arco toi><; k^y^pioix; 
c Pst£|ta, t6 dhrqi atpov 'Avttva ...» 
Nimenl insa n'a facut cercetarT 
ceva mal mult serioase la fa{a 
loculul inainte de colonelul Vla- 
dimir Blaremberg, care la 1836 
a descoperit la Antina, intr'o 
movila, un sarcofag. Dupa aceia 
ruinele au fost studiate pe rind 
de Laurian si Boliac, de Papa- 
soglu, de d-niT D. Sturdza, Grig. 
Tocilescu, V. A. Ureche si in 
fine de A. I. Odobescu, care a re- 
zumat la 1878 in urmatorul mod 
toate dateie relative la cestiune : 
Comuna Recica sau Antina. Mo- 
vila lui Alexandru si alte nu- 
meroase movile. Ruinele apa- 
rente ale unel intinse ceta^I Ro- 
mane, cu zidurile de piatra si 
caramida, etc. Cal romane cu 
diferite direc^iunT. In sarcofage, 
pe linga schelete, sunt vase, 
ramasije de vestminte si orna- 
mente, si monede romane de 
la AntoninI pana la Sever. Al- 
tar votiv al Nemisidei, pe care 
avem urmatoarea inscrip{iune : 
Nemesi victrici Iunius Caninus 
evocatus ex voto posuit (Mom. 
<C. I. L.» 1592); o dedicate lu! 
Jupiter Tutar in urmatoarea cu- 
prindere: «Iovi Optimo Maximo 
defensori et Tutatori Caius Iulius 
Se. . . manuscumluliaRufina con- 
juge volum libentesposueruntj>; 
stele funerare a Claudiei Amba; 
«Dis Manibus Claudia Amba 
vixit aim os XX fecit in Dacia 
annos V, Claudius Montanus, 
emmunis ex numero Syrorum 
Sagittariorum benemerenti paler 
ejus fecit* («C. I. L.» 1593) ?i a 
luT Antonius Nicanoris, o stela 
foarte frumoasa care se pas- 
treaza in Muzeul National si 
care este impodobita cu bustul 
acelui personaj si cu frumoase 
ornamente, sub care se poate 
citi : «Dis Manibus, Antonius Ni- 
canoris » ; iar restul este stricat 
ca si piatra. (Vezi «Analele A- 



Digitized by 



Google 



ANTINA 



91 



ANTINA 



cademiel Romtne», t. X, secf. II, 

Pag. 332-5). 

Cea ce dovedeste ma! cu de- 
osebire marea insemnatate in vc- 
chime a acestul punct geogra- 
fic, este ca tocmal aci se uniau 
ambele cftl romane, carl plecau 
de la Dun&re spre CarpaJT, una 
din Celeiu, cea-l*alta din Izlaz, 
ast-fel C& Antina forma un cen- 
tru de comunica^iune. «$an$u- 
rile cetafeT care se vad, zicea 
riiposatul Laurian («Magazin is- 
torio, II. 96), formeaza un poli- 
gon cu opt laturT, al carul dia- 
metru ma! lung face aproape la 
o mie de pasl. Riul Tesluiul 
curge prin mijlocul cetatel; in 
unele locurT ale luT se afia un 
strat de c&r&mizT, cea ce face 
si credem ca a fost constrins 
in un canal, dar acum merge 
dupa bunS pl&cerea sa fara vre-o 
sila artificials. Rominil nostri 
nu sunt oamenT carl sa mal 
constringa riurile. Chiar la po- 
dul eel zidit peste riu se uniau 
cele doua drumurt de piatra, 
unul care venea de Izlaz si cel- 
l-alt de la Celeiu si duceau catre 
miazS-noapte la Rimnic...» 

O asemenea sta^iune nu pu- 
tea sa fie uitata pe tabla Peu- 
tingeriana, itinerar oficial al tu- 
tulor stajiunilor Imperiulul Ro- 
man in secoliT III si IV; si s'a 
bSnuit de de mult, in adev&r, 
cum ca anume aci a fost sta- 
{iunea Romula, care se men{io- 
neaza si de geograful Raven nat 
sub formula de Romulas (Tocil., 
«Dacia...», pag. 450, ed. Acad.). 

Aceasta banuiala s'a si veri- 
ficat prin descoperirea la Recica 
a uneT inscriptiunT din timpul 
luT Filip Arabul, unde locali- 
tatea se numeste «Colonia Ro- 
mula* si se arata ca «in anul 
248 s'a construit un vallum in 
jurulziduluT orasuluI.>(« Anal. A- 
cademieTRomine», seria II, t. 8. 
1886, pag. 14). DSm in intre- 



gime aceasta inscrip^ie intere- 
santa : 

«Imp. Caesar M. Iulius Phi- 
lippus Pius Felix invictus Au- 
gustus tribumcia potestate v 
Cos III pater patriae proconsul 
et M. Iulius Philippus junior 
imperator Cos II procos prin- 
ceps juventutis pater patriae 
Pius Felix Augustus et Marcia 
Otacilia Severa Sanctisima Au- 
gusta nostra restitutores orbis 
totius ob tutelam civitatis Co- 
loniae suae Romulae circuilum 
muri manu militari a solo fe- 
cerunt». 

Inscrip^ia se aria in Muzeul 
National din Bucuresti, si a fost 
Testability si citita de d. To- 
cilescu. Prin urmare, Romula 
care era municipiu pe vremea 
lu! M. Aureliu si L. Verus, a 
devenit colonie in timpul lu! 
Filip Arabul, pe la 248, si fiind- 
ca Carpit, neam barbar, cu care 
se lupta imparatul, nelinisteau 
provincia, Romula e intarita cu 
un mur; iar de-asupra porfeT s'a 
asezat piatra cu inscripjiune. 
Din Romula sau Romulas, prin 
trecerea luT /in n ca. in seaman 
= Similem si chiar latin este 
Ruminalis=Romularis: Rumina 
nunc ficus, Romula ficus erat... 
(Ovid, «Fast.» II, 41 1), s'a focut 
R6muna, de unde apot numele 
districtulu! Romana^i, in vechile 
documente Romana^I insemnind 
literalmente locuitort din Ro- 
muna, cuacelaslsufix -a^I=ates 
prin care se forma latin este nu- 
mele etnic din numele unuT oras 
cu finalul -na, de ex. Casinates, 
Arpinates, Ravenates, Antina- 
tes, etc. (Fidenates -um = ceT 
din orasul Fidena). Romana^i = 
Romunales, cu un sufix etnic 
curat latin netrecut in graiul 
Rominesc, probeaza existen^a 
formed Romuna sau Romunas 
deja in epoca Romana, pe linga 
primitivul Romula cu etnicul 



sau Romulenses, ordo Romu- 
lensium in inscript'iuni (Mom- 
msen). 

Dar de unde vine numele 
Antina? 

Fotino sus^in?a, ca pe linga 
Antina ar fi locuit poporul Sla- 
vic Antac sau v Avtai, despre 
ale caruia lupte cu Imperiul Ro- 
man Oriental, vorbesc Jornan- 
des, Procopiu, Teofilact si alJiT. 
Schafarik «(Slowanske starozit- 
nosti», pag. 459, 462), a demon- 
strat insa prin analiza tutulor 
fintinilor istorice, cum ca tribul 
Anjilor, cunoscut numa! in sc- 
colif VI- VII, era asezat pe jar- 
mul Marel-Negre in regiunea 
NipruluT, nu dincoace de Prut, 
iar cu atit mat pu^in la capatul 
apusan al Daciel. Afara de a- 
ceasta, chiar daca An^iT ar fi 
inaintat intr'un moment pana 
aproape de Olt, totusT din ter- 
menl etnicl, limba nu formeaza 
nicT odata numirT topice prin 
sufixul -ina. Dupa cum nu e- 
xista Serbina, Bulgarina, Tur- 
cina, Grecina, Ungarina, etc., 
tot asa din An{I nu se putca 
naste Antina. 

Cuvintul suna de tot latineste. 
Trecem cu vederea peste deri- 
va^iunea propusa de Vaillant: 
Antina=Constantina («LaRou- 
manie», I, 88) ; dar ne vom opri 
o clipa asupra unel alte etimo- 
logil mal discutabile. Incepind 
de la Blaremberg, generalmente 
se crede, ca Antina este Anto- 
nina, dupa numele imparatulul 
Antonin Caracalla (Xenopol, in 
Tocil., « Rev. », II, t. I, p. 292-3). 
NetrecereasilabeT«an» in vocala 
nasala obscura n'ar fi tocmal o 
piedica fonetica, cad in numirl 
topice latine, ini^ialul «a» deriva 
une-orif din prepozi^iune, ca in: 
Admediam, Ad potens, Ad a- 
quas, etc., adica: Antina =Ad- 
Antoniam , cu o contracfiune 
cam violenta, dar nu peste pu- 



Digitized by 



Google 



ANTINA 



92 



ANTINA 



tin$a. Exista insa o alta dificul- 
tate ma! speciala. Latinul An- 
tonina trebuia sa devina la Ro- 
mint Tita, dupa cum din «Vi- 
din» s'a facut «Ditu» ; si loca* 
litatl numite Tifa se si afla m 
Rominia, ba chiar in Romana{I, 
tocmal pe calea Romana de la 
Izlaz spre Resca. Fotino con- 
funda pe Antina, cu Tita:'Avuva 
r; Tia, dupa cum le confunda 
si Vaillant «Antine ou Tia», de 
?i sunt 2 puncte geografice 
foarte departate unul de altul. 
TiTa poate fi Antonina ; dar 
c Antina, nu. 

Numat printr'un dublu -inna 
s'ar explica conservarea finalulut 
in Antina. Et bine, in regiunea 
unde Tabula Peutingeriana pune 
pe Romula, tot acolo la Ptolo- 
meu, care ne da nomenclatura 
din epoca dacica, se afla 'Aprp- 
va, Arcinna. Unit archeologt o 
cautain Dolj («RevistaRomana», 
1 86 1, pag. 421) ; atyit in Gorj 
(Goos, pag. 51), dar de-o-potriva 
fara nicT o proba, recunoscind 
insa unit si al^it ca era in Ol- 
tenia. Antina, adica Antinna, 
fi-va oare numele eel vechiii da- 
cic al Romulet, latinizat de ca- 
tre legionart? Se stie ca in la- 
tinitatca vulgara -t7-si-//se con- 
funda ; iar la Rominit din Ba- 
nat aceste grupurt fonetice se 
confunda pana astazt. Prin An- 
tina = Artinna se justified atit 
conserva^iunea finalulut ina, pre- 
cum si nescaderea ini^ialulut a 
la vocala obscura, de oarc-ce, 
dinaintea kit r, el se pastrea- 
za tot-dea-una intact, fie tonic, 
sau ne tonic. Mat ramine o sin- 
gura intrebare. De cc oare -r- 
a trecut in -n- ? Ar fi foarte le- 
gitima influenza finalulut -n- pen- 
tru a preface pe Artinna in An- 
tina, dupa cum s'a prefacut r 
in // in «Cu//una» = «Coro//am», 
«senin»— «serenum», «minune», 
etc. Forma Antina totust pare 



a se fi nascut pe o alta cale. 
Colonit romant ist mat aduceau 
aminte de strabuna cetate An- 
tinum in Italia, astazt «civita 
d'Antino», nu departe de Roma 
in ^ara Marsilor, §i ast-fel nu- 
mele orasulut dacic a fost mo- 
delat dupa o reminiscent ita- 
lica. In scurt, Antina, din Ar- 
tinna, nu e o transi^iune curat fo- 
netica datorita Rominilor din 
epoca post latina, ci este o la- 
tinizare din acele timpurt pri- 
mitive ale colonizarit, cind era 
proaspata in memoria legiona- 
rilor nomenclatura topica din 
Italia. Asa dar aceiast localitate 
se chiama la Dact Arcina sau 
Artina, latineste Romula sau 
Romuna. Din termenul latin su- 
pravie^ueste Romana(t. = Ro- 
munates, ca nume al distric- 
tulut intreg; din eel dacic An- 
tina, ruine ale vechiulut oras la 
coastele caruia mat traeste abia 
un satule{ numit mat tirziu «Riu- 
sor», slavoneste «Recica» de 
unde se scot pana astazt acele 
late si masive caramizt, carora 
dialectul local al Romana^enilor 
lea insusit denumirea topica a 
Antinei, zieindu-le caramizt de 
« Antina*. Ba ceva mat mult; 
in Romanati popula^iunea zicc 
cu acest sens chiar simplu ca- 
ramida-antina, la plural cara- 
mizt-antina, fara adjectivul < ^*». 
Cuvintul Antina ajungind a ex- 
prima o caramida de calitate 
superioara; ba chiar se imita 
aceasta caramida. 

Romanati si Antina ar fi de 
ajuns cle singurc pentru a do- 
vedi nestramutata staruin{a a 
Rominilor \\\ Dacia lut Traian, 
spulberind asa numita teorie a 
lut Rosier. 

Daca ncamul Rominesc ar fi 
venit de peste Dunare abia in 
secolit XII saii XIII, vre-o zcce 
veacurt in urnia lut Aurelian, 
atunct de la cine oare ar fi ca- 



patat el o nomenclatura ] daco- 
latina atit de pipaita ca Antina 
si Romanati ?(Vezt «Magn. Etym. 
Rom.», Hasdeu). 

Aci prin Antina, punct central 
si cu mare insemnatate, trecea 
si calea Romana, care in Tabla 
lut Peutinger trece prin Drube- 
tis (T.-Severin), Amutrium, Cas- 
tranova, linie neexplorati si al 
carut traseu ar fi, se presupune 
pe la Cacale^i (Romanati) spre 
Bradesti (Dolj), in care direc- 
^iune se observa si multe ruine. 

Pana acum Antina sau ceta- 
tea ce sta sub pamint la Resca, 
nu s'a explorat sistematic, ci 
s'a devastat am putea zice. Multe 
cladirt din Caracal sunt cons- 
truite cu caramizt si pietre a- 
duse de la Resca; iar antichi- 
tafile gasite acolo s'au imprastiat 
la diferi^t particular!, in dauna 
stiin^et. Pe fie-ce zi ^aranit des- 
copera cite ceva, bant, scule, 
etc. ; iar cind nu au de lucru 
scot la caramizt, formindu-st de- 
pozite. Toate zidirile din Resca 
sunt din aceste caramizt, carora 
legionarit Romant, le au dat o 
consistent de piatra. Forma lor 
e patrulatera mare, si poarta pe 
fe{e diferite scrijiliturt; uneleau 
litere. 

Pe un fragment de marmura 
gasit aci, la 1870, se vede un 
cerb in fuga apucat in ghiarele 
vulturulul ; partea superioara 
este spar tii ; iar mat jos se ci- 
teste urmatoarea inscrip^ie : v Tur- 
masgada Maximus Maxi minus 
et Julianus Maximinus ex voto 
posuerunt^ . Hirschfeldpublica a 
ceasta inscrip^ie considerind pc 
Turmasgada ca zeitate locala 
daca ; Mommsen vede aci turma 
Masgadoe ; iar d. Tocilescu 
crcde sa fie un geniu local, cact 
parerea lut Mommsen e pu^in 
probabila. 

In Muzeul National se afla 
un sarcofag foarte artistic lu- 



Digitized by 



Google 



ANTIC A (CALK-) 



US 



ANTOXESTI 



crat si gasit la Resca intr'o 
movila ce s'a explorat; se mal 
afla si ma! multe antichitaflf de 
metal si de lut, impreuna cu 
multe din inscripfiunile ce am 
dat mal sus. 

AnticS (Cale-). In jud. Roma- 
naji se observa la com. Celeiul, 
pi. BaltaOltul-d.-j., intre alte 
antichitap romane, si o cale as- 
ternuta cu piatra aproape de 
locul unde rasar din apa pe 
malul nostru picioarele de pia- 
tra ale unuT pod pe Dunare si 
linga o cetate cu lntariturl ro- 
mane. Urmele acesteT cat se con- 
tinua spre N., trecind prin Bras- 
tava^ul, Sludina, Devesel, Co- 
manca si la Resca se impreuna 
cu un alt drum vechiu ce venea 
de la Izlaz, unde iar se observd 
intariturl si ceta^f de pamint. 
Calea de la Izlaz, numita, de lo- 
cuitorf, a TroianuluT, apuca mat 
in linie dreapta pe malul apu- 
san al Oltulul prin satelc Tia- 
Mare, Potlogeni, Cilieni, Rusa- 
nesti (unde in o magura mare 
ce s'a explorat, s'a gasit o fru- 
moasa stela cu dot lei culca^I 
si ridicata luT Aclius Valens), 
Scarisoara, Gostava^ul, Slaveni 
(unde in o cetate patrata s'a 
gasit tablele sculp tate cu figura 
zeulu! Mithra cu inscrip^ia: «Soli 
invicto Mithrae* si un altar: «ara 
Solis»), prin Stoenesti (unde dru- 
mul are 5 stinjen! si 1 V* palma 
grosime), prin Farcas, Resca 
(Antina), unde se unea cu calea 
carevinea din spre Drubetis,prin 
Castra-nova, apo! prin Falcoiul, 
Strejesti, Vladuleni, Brincoveni, 
Piatra, Tenosesti, Slatioara, Dra- 
novaf, etc. si ese din Romana^i, 
suind cursul Oltulul spre Tran- 
silvania. 

Drumurile romane, care mcr- 
geati de lalzlazsi CeleiulaAntina, 
nu sunt men^ionate in tabla lut 
Peutinger, caclnu erau toate dru- 



murile indicate in acea ingusta 
tabla din Orbis pictus. Curios 
e ca dealungul acestor cat sunt 
raspindite magurT si ceta^T de 
pamint. 

Anti{a, loc izolat, com. Auresti, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Antoce (Balta-lui-), baltd, in 
partea de S.-E. a com. Slobozia- 
Secatura, plasa Cosula, jud. Bo- 
tosani ; e formata de piriul Cor- 
naciul. 

Antoceni, sat, pe mosia cu acelasi 
nume din com. Uidesti, plasa 
Moldova-d.-j., jud. Suceava. A- 
sezat pe albia piriului al caruia 
nume poarta, numara 60 case, 
populate cu 56 cap? de familie 
saii 301 suflete, din carl 139 
barbatf si 162 femet, (2 streinT). 
ContribuabilTare 40. Vatra satu- 
lut ocupa o suprafa^a de 2 falcl 
si 37V2 prajinT. Biserica si scoala 
din Forasti servesc acestuT sat. 
Mosia, proprietatea mosteni- 
torilor defunctuluT Dimitrie Sta- 
mate, e in suprafa^a de 1 60 falcT, 
din carl 130 cultivabill si 50 fi- 
ne^e. ImproprietartyT, dupa legea 
din 1864, sunt 28 mijlocasT si 
7 palmasT, stlpinind 134 falcl, 
60 prajinl. Singurul drum prin- 
cipal e la Oniceni (400 m.). 

Antoceni, tnic afluent, al Piriu- 
luT-CroitoruluT, din com. Uidesti, 
jud. Suceava. 

Antoceni, deal, pe coasta caruia 
sta satul cu acest nume, jud. 
Suceava. 

Antofiloaia, sat, face parte din 
com. rur. Rifovul, pi. Crivina, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 66 loc. (32 barb, si 34 fern.). 
Este situ at pe {annul drept al 
riuluTTeleajenul. Aci e o biserica 
fondata la anul 1783, de cuvio- 



sil $etrar si Paraschiva Caplescu, 
cu hramul Sf. Nicolae si reparata 
de enoriasT la anul 1875. 

Antohe§ti, sat, pi. Siretul-d.-s., 
jud. Bacau, asezat pe deal; e 
resedin^a com. O^elesti ; asezat 
pe piriul Berheci si piriiasul Fun- 
dul. Are o biserica, cladita de 
locuitorl la 181 5, si I circiuma. 
Cap! de familie sunt 94, suflete 
362. Animate se numara: 29 
caT, 223 vite cornute, 63 pore!. 

Antohe§tilor(Dealul-), deal, si- 
tuat la margin ea vestica a com. 
Colonesti, jud. Tecuciu ; separa 
aceasta comuna si jud. Tecuciu 
de com. Antohesti, jud. Bacau; 
are o altitudine de 500 m. 

Antohi, fintina, pe mosia Mi- 
leanca, -comuna Mileanca, plasa 
Prutul-de-j., jud. Dorohoiu. 

Anton (Dealul-lui-), deal, la nor- 
dul com. Brada^elul, judejul Su- 
ceava, acoperit de lanurt. 

Anton (Movila-lui-), nnrvild, in 
com. Smeeni, cat. Sllcioara, jud. 
Buzaii, pe mosia Salcioara. 

Anton, pod, peste Ripa-Grosu- 
luT, linga satul Piciorul-Lupuluf, 
com. Ciurea, pi. Codrul, jud. 
Iasi. 

Antoneasca, sfoard de mosie, in 
com. Lipia, jud. Buzau, face 
parte din trupul Mircesti, pro- 
prietatea mosnenilor, ceata Io- 
ni{a Turea. 

Antone§ti, com. rur., in centrul 
pldsil Tirgul,judc{ul Teleorman, 
pe valea numita Tinoasa. Se 
compune din patru catune: An- 
tonesti (resedin{a), Cetatea, §tc. 
fanesti si Bujoresti. Catunele 
Cetatea si Bujoresti sunt situate 
pe Valea-TinoaseT, iar cat. $te- 



Digitized by 



Google 



ANTOXKSTI 



\)i 



APA-NEAGRA 



fanesti pe Valea-Ciineasca, in a- 
propiere imediata de comuna 
Bivoli^a. Catunele Cetatea si Bu- 
joresti sunt departe ca dc 2 kil., 
iar cat. $tefanesti, se gaseste la 
5 kil. de resedin^a comuneF. 

Intinderea comuneTsi a catune- 
lor, dimpreuna cu mosiile aflate 
pc dinsele, si cu paminturile o. 
cupate de locuitorf, dupa legea 
rurala, este de 3000 hect. Din 
acestea 1069 sunt pamint arabil 
si izlaz, apar^inind mostenitori- 
lor decedatuluT Gheorghe An- 
tonescu ; 465 hect. ale cl-ltiT C. Po- 
litimos, la Bujoresti, si 5 1 5 hect. 
ale d-lui D. Orbescu in catunul 
Cetatea. LocuitoriF improprieta- 
ri^T dupa legea rurala pe cite 
trele catunele sunt in numar de 
128 loc., pe o intindere de 580 
hect. Restul este ocupat de 
vetrele satelor. Se gasesc in 
aceasta comuna si cite-va vil; 
intinderea lor este de 55 V2 hect. 
Mat sunt si vre-o 8 livezF cu 
prunl. Popula^iunea com. este 
de 1 138 sufl., din care 320 capT 
de familiT cu 255 contribuabilT. 

Solul este accidentat; pe Va- 
lea-Tinoasa, ripos si mlastinos; 
pe Valca-Ciinelul este mat re- 
gulat. Cea ma! mare parte insa 
este fertil si pe el izbutesc toate 
semanaturile obicinuite. 

Vitele sunt in numar de 3463 
capete : 1 89 cal si epe, 705 vite 
cornute marl, 2288 vite cornute 
mict si 281 porct. 

Comuna Antonesti e situata 
la 16 kil. de Rosiori si la 46 
kil. de rescdinfa jude^uluF, T.- 
Magurele. 

Budgetul comunei este de lei 
2821 la cheltuelT si tot atita la 
vcniturT. 

Catunul Cetatea forma co- 
muna osebita pana in anul 1884, 
cind a fost alipit la comuna An- 
ton citi. 

Sunt 2 scoale mixte : una in 
comuna de resedin^a, la un loc 



cu primaria, avind un in viator 
si 49 elevT ; alta in cat. Cetatea, 
cu un inva^ator si 39 elevl. Bi- 
sericT sunt doua : una in com. 
Antonesti cu un preot si dol 
cintare^T; alta in cat. Cetatea 
cu un preot si un cintaref. Aci 
este si o moara cu aburi si doua 
elestae cu peste, formate prin 
oprirea apel din piriul Tinoasa. 

Comuna Antonesti este legata 
prin sosele vecinale cu catunul 
Cetatea si comuna Radoesti la 
N., cu com. Licuriciul la S., si 
cu cat. Stefanesti prin comuna 
Bivoli^a la E. ; iar la V. cu c. 
Dulceanca prin com. Licuriciul. 

La nordul catunuluT Cetatea 
se afia o magura, careia if zice 
Magura-Briestilor, in direc^iunea 
comunei Radoesti. 

Comuna Antonesti (pe atuncT 
Bujoresti), a fost bintuita de 
foamete pe la anul 1 809, pe tim- 
pul ciumel luT Caragea. Purta 
mai inainte numirea de Speria- 
tul, numire ce se aude si as- 
ta-zl printre locuitort. Pe mosia 
Cetatea s'a gasit, in mat multe 
rindurt, diferite specimene de 
olarie grosolana si primitiva, pre- 
cum si unelte de piatra. 

Cesar Boliac, in descrierile 
sale arheologice, numeste acea- 
sta cetate Tinosul, probabil dupa 
piriul ce curge la poalele el; 
iar descoperirile facute sunt con- 
siderate si de d-1 Gr. Tocilescu 
ca urme de asezamintele cele 
mat vechT ale Daciel. 

Antonesti, mosie, situata in com. 
cu acelasl numc, jud. Teleor- 
man, a mostenitorilor deceda- 
tului G. Antonescu. Are o in- 
tindere de 1069 hect. Ca si co- 
muna, pe care se afla, a purtat 
si poarta inca numirea de Spe- 
riatul. 

Antonoaia, ripa, com. Drajna-d.- 
s., pi. Teleajenul, jud. Prahova. 



Antonoaei (Valea-), viroaga, 
in com. f mte ?^» J U( 3. Buz£u, se 
scurge in lacul Bentul. Face ho- 
tar despre com. Tabar&sti. 

Antonu, deal, pe mo$ia Buda, 
com. Buda, pi. Her^a, jud. Do- 
rohoiu. 

Apa-Acr&, obirsia piriului Mi- 
hailet, din com. Sarul-DorneT, 
jud. Suceava. 

Apa-Bun&, piriias, in partea dc 
S.-V. a comunef Corbi^a, plasa 
Zeletin, jud. Tecuciu, curge spre 
E. si se varsa in partea dreapta 
a Berheciulul ; cu alt. 232 m. 
la obir$ie si I OO la gura. 

Apa-de-Leac, finthui, com. Ca- 
pul-PisculuT, plasa Riurile, jud. 
Muscel. 

Apa-de-Leac, izvor cu apa dc 
pucioasa, in com. Ocina, plaiul 
Peles, jud. Prahova. 

Apa-de-Leac de la Ion Ni{u, 

izvor, ce curge din coasta dea- 
lulut Iuda-Mica, com. Provi^a- 
d.-j., plaiul si jud. Prahova. Apa 
din acest izvor se intrebuinjeaza 
de locuitort pentru diferite boale. 

Apa-Dulce, gir/d, izvoreste din 
dealurile ce apar^in com. Draj- 
na-d.-j., plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova, uda com. Predeal, pi. 
Teleajenul, despar^ind-o de co- 
munele Aricesti si Surani, apoT 
se impreuna cu gtrla Turburea 
si formeaza riul Matifa. 

Apa-Galbena, piriii, cu apa mi- 
nerala, in com. urbana Baia- 
de-Arama, plaiul Closani, jud. 
Mehedinfi. 

Apa-Neagra, sat, in plaiul Clo- 
sani, jude{ul Mehedin^i ; ^ine de 
com. rur. Negresti ; este situata 



Digitized by 



Google 



APA-NEACRA 



1>5 



Al'A-VAlI-P OEM 



in partea de N.-V. a comuneT, 
pe albia riuluT Motrul. La Apa- 
Neagra, maT sus de frumosul 
pod ce este construit pe apa 
MotruluT, legind soseaua comu- 
nala Padesul-Closani cu soseaua 
jude{earicL vecinala Baia-de-Ara- 
mft-Severin, precum si cu so- 
seaua ce merge laTismana-T.-Jiu, 
jud. Gorj, se impreuna ' apele 
Bulba si Bribina cu Motrul. 

Popula^iunea acestuT sat este 
de 1 80 sufl., in 47 case. Lo- 
cuitoriT sunt foarte muncitorTJ 
sunt lmproprietari^I dupa legea 
din 1864 Au I4plugurf, 20 care 
cu boT, 2 caru^e cu cat, 150 
stupi. Numilrul vitelor este de 
200 vite mart cornute, 160 of, 
20 capre, 8 cal si 60 rimatorl. 

Proprietatea acestuT sat este 
parte a statulul si parte a locui- 
torilor. 

Apa-Neagra, deal, in partea de 
V. a comuneT Motoseni, jude^ul 
Tecuciu. Pe panra acestuT deal 
se afla situat satul numit Cap- 
talani. 

Apa-Neagra, mosie, a statuluT, 
^ine de manastirea Schitul Baia- 
de-Arama, in comuna Negoesti, 
plaiul Closani, jud. Mehedin^i; 
are maT multe trupurf. 

Apa-Neagra, padure, in partea 
de V. a com. Motoseni, jude^ul 
Tecuciu ; din padure izvorcste 
piriul cu acelasi nume. 

Apa-Neagr&, pirin, izvorestc din 
dealul DorofteT, jud. Tecueiii, 
traverscaza satelc Fundatura si 
Frumuselul, undo se varsa in 
pir. Frumuselul ; alt. la gura 180 
m., iar la obirsie 360 m. 

Apa-Pietroasa, pirin mic, pe te- 
ritoriul comuneT Gagesti, jud. 
Putna, pi. Girlele, ce se varsa 
in Putna. 



Apa-Rece numit si Izvorul-Mare, 
obirsia piriu/ul $erisorul-Mare, 
din com. $aruI-DorneT, jude^ul 
Suceava. 

Apa-Ro§ei, padure particular;!, 
supusa regimuluT silvic, aflata 
pe mosia Genuneni, com. Ge- 
nuneni, pi. Oltul-d.-s., jude^ul | 
Vilcea. 

Apa-Ro§ie, he izolat, c. Genu- 
neni, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Apa-Ro§ie, pirin, cu apa mine- 
rals, in com. rur. Degerat'i, pi. 
Ocolul-d.-j., jud. Mehedinfi. 

Apa-Ro§ie, piriil, in pi. Rimnicul, I 

com. Jitia, jud. R .-Sarat, izvo- | 

reste din muntele Nccule, uda \ 

comuna in partea de apus si | 
se varsS in riul Rimnicul-Sarat, 
maT sus de eat. Intre-Rimnice. 

Apa-Sarat&, numire data comuneT 
rur. Sarata, jud. Buzati; v. Sarata. 

Apa-Sarata, jud. Muscel. Sub 
poalele malusulul, unde cobon 
la Apa-Sarata, com. Cimpulung, 
este un izvorel (stubeiu) cu apa 
sarata, care se strecoara chiar 
dinvechiaminadelingaGradiste. 
ContracciT de sare, dupa vremT, 
opreati pe locuiton sa ia apa 
din stubeiu, sub cuvint ca aduc 
paguba intereselor lor. Cind cu 
vizitarca CimpulunguluT de Kis- 
seleff, locuitoriT se plinsera a- 
ccstuia si KisselefT ordona a se 
lasa in pace crestiniT sa ia apa 
sarata ca si pana aci. De la a- 
cest izvorel sarat, loealitatca s'a 
numit Apa-Sarata. 

Apa-Sarata, izvor, cu apa mi- 
nerala ce confine sare, pucioasa 
si fier, situat pe loc ses, in cen- 
trul com. Breaza, plaiul si jud. 
Prahova, apar^inind obsteT lo- 
cuitorilor. 



Comunica^ia la aceste surse 
minerale se face cu inlesnire. 
Sunt bune pentru reumatism. 
Analiza chimica a apelor s'a 
facut de raposatul Dr. General 
Davila. 

Apa-Saratd, izvor, cu apa sarata, 
in com. Tatarul, plasa Cricovul, 
jud. Prahova, pe proprietatea 
mosnenilor, situat pe deal. Este 
departe de drumul de fier, insa 
circula^ia se face cu inlesnire, 
fund sosea. 

ApeT nu i s'a facut inea nicT 
o analisa chimica. 

Apa-Sarata, izvor y cu apa sa- 
rata, in com. Titircciul, pi. Oco- 
lul, jud. Vilcea. 

Apa-Sarata, mica mlastina, cu 
apa sarata, la V. com. Laieai- 
Runceasa, pi. Argesclul, jud. 
Muscel, intre valea Valeanca si 
valea GhermaneT, pe virful nu- 
mit Olarul. 

Apa Sarata, mind de sare, jud. 
Muscel, pe dealul de deasupra 
bisericeT, unde e satul Apa-Sa- 
rata, linga Gradiste, ale careT 
urme se vad si astazT. 

Aceasta salina se zice ca da- 
teaza din timpul Dacilor si Ro- 
man i lor si ca s'a astupat nu cu 
mult inaintea luT Negru-Voda, 
probabil sau din cauza ver-unuT 
cutremur de pamint, sau din 
cauza slabireT loculuT. Tradi^ia 
spune ca Ocna s'a cufundat, 
dupa vremT, fiind captusita pe 
din&untru si a csit apa d'asu- 
pra; iar apa ce se strin^e din 
ploT in gura ocneT si se re- 
varsa peste livedea de de-vale 
da erbeT un gust sarat, din care 
maninca vita RominuluT pana 
crapa. 

Apa- Vail-Poienii, pirin, pi. Mun- 
teluT, jud. Bacau, com. Coma- 



Digitized by 



Google 



A PACHrfEl (FlNTlNA-) 



APOSTOLACHE 



nesti, care obirseste din mun- 
tele Leloi^a si din Chirigel, si 
se varsa apol pe dreapta Tro- 
tusulul, la E. de satul Leloaia. 

A Pachi^ei (Finttna-), pe mosia 
Concesti, com. Hudesti, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Apahau§, fir de munfl, pi. Mun- 
telul, jud. Bacaii, com. Brustu- 
roasa, la S. de muntele Popoiul. 

Apahau§, pa dure, de brad, pi. 
Muntelul, jud. Bacaii, comuna 
Brusturoasa, fficind parte din 
padurea Palanca, proprietatea 
D-lu! Dim. Ghica. I^ste supusa 
regimulul silvic. 

Aparatoarea, loc hitarit, pi. Si- 
retul-d.-j., jud. Bacaii, com. Pan- 
cesti, la Gatisesti, pe malul sting 
al Siretulul, unde se vad inea 
urmele unor intaritur! vechl, car! 
corespund peste apa cu alte in- 
tarituri de la Delureni, pe malul 
drept, numite «la Buza{!» ; le- 
genda spune ca ar fi fost facute 
de Tatar!. 

Apar&tura, deal, alt. 271 m., si- 
tuat la V. de satul Craesti, jud. 
Tecuciu, este o continuare a 
dealului «Domnisor». Merge in 
direc^ia N.-S., pana in Dealul- 
BoaruluT. 

Aparatura, pa dure, pi. Taslaul- 
d.-s., jud. Bacaii, din comuna 
Te^cani. Are arbor! foiosl: stc- 
jarl, etc. 

Apel (Cursul-), he istoric, in pi. 
Marginea-d.-s.,jud.R.-Sarat.VezI 
Cursul-Apel. 

Apele-Vil, com. rur., face parte 
din grupa de sate, care umple 
col^ul de N.-V. al pi. Balta-Ol- 
tul-d.-j., jud. Romanafi; se com- 
pune numa! din satul cu ace- 



lasl nume, care formeaza limita 
despre jud. Dolj; se margineste 
spre rasarit cu satele Ciunei si 
Ghisdaresti, si la Nord cu com. 
Cacale^i ; la 22 kil. departe de 
Caracal si la 45 kil. departe de 
Corabia. 

Are o populate de 1899 su- 
flete din carl: 965 barb, si 943 
fern., 520 cap! de familie, 988 
casatoripf si 91 1 necasatortyl, 84 
care stiu carte si 18 15 car! nu 
stiii ; 416 contribuabil!. 

Ocupa^ia locuitorilor e agri- 
cultura si cresterea vitelor. Com. 
are renumite vil, care daii un vin 
rosu de o buna calitate. Vite 
mar! sunt 1362, vite mic! 1930, 
pore! 450, etc. Are 7 circium! ; 
printre casele de locuit sunt ma! 
multe bordee in pamint. 

Budgetul com. pe 1886/87 a 
fost de 4047 lei la venit si 391 1 
lei la cheltuell. 

Are o scoala primara mixta 
de gradul I, cu un inva^ator, 
unde au urmat 47 baep, din 169 
(93 bae{I si 76 fete), copil in 
stare de a o urma. 

Are 2 bisericl: S-tul Nicolae 
(1852) si S-tul $tefan (1854), cu 
4 preopf si 4 cintare^I. 

Satul este inconjurat de ma- 
gure : a Turculul, a Chergulul, 
etc. In coprinsul com. se ga- 
sesc multe hirburl de oale, oale 
cu banu^I de al impara^ilor Ro- 
man!, pletre de risni^a rotunde 
si asezate unele peste altele, oale 
cu oase de oamenl, spre miaza- 
noapte de sat, si tot aci cara- 
mizlde Antina, si alteruine care 
ne arata ca aci ati fost cladiri in 
vremea de demult. 

Apele-Vil, mofie, com. Apele- 
Vil, jud. Romana^i, pi. Balta, 
proprietatea bisericel Madona- 
Dudu din Craiova; are o intin- 
dere aproximativa de 200 po- 
goane ; arenda anuala este de 
1450 lei. Aceasta mosie a fost 



a d-lul B. Golfineanu, din Cra 
iova si s'a cumparat de catre 
Epitropie, pe seama bisericel, la 
1884. 

Apele-Vil, munte, in plaiul Vul- 
can, jud. Gorj ; apar^ine com. 
Dobri{a; esteacoperit cupadure 
de fag si alte lemne, pe o su- 
prafa^a ca la 20 hect. 

Apostari, catun al com. Manesti, 
jud. Buzau, 120 loc. si 24 case. 

Apostari, cat. al com. Sarulesti, 
jud. Buzau, are 30 loc. si 8 
case. 

Apostari (Muchia-), col hid, in 
com. Sarulesti, jud. Buzau, cat. 
Goicelul, acoperita de finea^a si 
izlaz. 

Apostolache, com. rur., plasa 
Podgoria, jud. Prahova, numita 
ast-fel de la manastirea Apos- 
tolache, fondata de comisul A- 
postolache si so{ia sa Voichi^a, 
in anul 7102. Pana atuncl se 
numia Mastanesti. Mai tot te- 
ritoriul era odinioara acoperit cu 
padurl seculare. 

Este situata pe dealurile Mas- 
tanesti, Virful-Pietrel si Virful- 
Stinel, pe linga girla Cricovul- 
Sarat, la 55 kil. departe de ca- 
pitala jude^ulul si la 10 kiL.de 
resedinja plasii. 

Se compune din 4 catune: 
Apostolache, Mirlogea, Tisa si 
Buzata, avind o populate de 
1556 loc. (762 barba^I, 794 fe- 
me!) in carl intra 23 familil de ' 
'figanl si 6 familil de Grecl. 
f igani! se ocupa cu fieraria si 
agricultura; iar Greci! cu nego- 
{ul si administrarea mosiilor. 

In toata comuna sunt 340 
cap! de familie, 322 contribua- 
bil!, 347 case de locuit 51 1 
bordeiu. 

In comuna sunt trel bisericl. 



Digitized by 



Google 



APOSTOLACHE 



97 



APOSTOLACHE 



una in cat. Apostolache, (vezT 
Apostolache, schit), a doua in 
cat. Mirlogea, fondata de Panait 
Praporgic si reparata de Du- 
mitru Caramanliu, laanul 1858, 
si a treia in cat. Tisa, fondata 
de enoriasiT aceluT catun, in anul 
1893. Toate aceste bisericT sunt 
deservite de 4 preo^T, dintre carl 
eel doT de la biserica din Apos- 
tolache sunt plati^I de stat. 

Locuitoril se ocupa maT mult 
cu agricultura. MeseriasT sunt: 

3 cizraarT, 1 5 fierarT, 6 dulgherT, 

4 zidarf . Loc. au 1 1 caT, 7 epe, 
88 vacT, 10 capre, 762 oT si 
398 porcT. Produsul munceT il 
desfac in orasele : Urlafi, Valeni- 
de-Munte si Ploesti. 

In raionul comuneT, pe riul 
Cricovul-Sarat, sunt 4 morT. 

Parte din locuitorT, si mai 
ales eel din cat. Mirlogea, sunt 
mosnenT ; ceM'atyT s'au inipro- 
prietarit, dupa legea rurala din 
1 864, pe mosia statuluT, cind li 
s'ati dat 368 hect. p&mint. 

$coala funcfioneaza in com. 
de la 1892. Localul e proprie- 
tatea comuneT. $tiu carte 27 
barba^T si 3 femeT. 

Comuna are in raza el rui- 
nele caselor manastirel Aposto- 
lache, din carl se maT v&d be- 
ciurile, facute cu despar^iturT si 
ascunzatorT. 

Comuna, cu izlaz, p&mint de 
munca si padurT, are 618 hect. 
Aci sunt mat multe izvoare de 
ap&, numite de locuitorl La-Sa- 
rituri si Pute-Rati, ce se intre- 
buin^eaza la ftcut bell in tim- 
pul vereT. 

In termen mijlociu se fabrica 
anual in comunel cam 240 hec- 
tolitri {uic£ si 750 hectolitri vin. 

Comuna poseda mat multe 
cariere de piatra si mine de sare, 
dar nu sunt puse in exploatare. 
Locul unde se gaseste piatra 
multa se numeste Virful-PietreT, 
iar acel unde exista sare, La- 



Saraturi ; sunt pazite de oamenl 
pusT de stat. 

Stupt cu albine sunt 76. Pa- 
mtntul e prielnic numal porum- 
buluT, celor-l-alte cereale prea 
pu{in. 

Comerciul se exercita in co- 
muni de 4 circiumarl. 

Bilciu la 15 August .si la 8 
Septembrie. 

Veniturile comunel se urea 
la suma de 3456 lei; cheltue- 
lile reprezinta aceeasT suma. 

Se leaga cu comunele Gorne- 
tul-Cricov, Podeni, Chiojdeanca 
si Singerul prin sosele comu- 
nale. 

E br&zdat& de Dealul-CerbuluT, 
dcalul Mastanesti si de dealul de 
sub Virful-PietreT; de piscurile 
CerbuluT, Bolocanul, Ciru^asuluT 
si StineT. Toate aceste dealurl 
si piscurT se afla in partea de 
N. a comunel. Pe dealurT se 
cultivi vil. 

E strabatuta de girlele: Cri- 
covul-Sarat, Chiojdeanca, Valea- 
Pacurel si de vaile: Saraturile, 
Ghiezurilor, Pocita,PruniT-MirceT 
si Fintina. 

Se mlrgineste la N. cu com. 
Singerul si la V. cu com. Po- 
deni-NoT. 

Apostolache, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasT nume, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. Are o 
populate de 285 loc. (136 bar- 
bae .si 149 feme!). Cade in cen- 
trul com. si este resedinfa el. 

Aci e schitul Apostolache, de- 
servit de 2 preoflf. 

Locuitoril s'aii improprietarit 
dupa legea din 1864. 

Apostolache, numire, data uneT 
parfT din mosia Cirligul-Mic, co- 
muna Glodeanul-Cirlig, jude^ul 
Buzau. 

Apostolache, padure, a statuluT, 
in intindere de.255 hect., pen- 



dinte de com. Apostolache, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, formata 
din trupurile : Lacul-Trestiatul 
(35 hect), Ursoaia (41 hect.), 
Virful-PietreT (12 hect), Valea- 
Pacurel (150 hect.) si Racorelele 
(17 hect). 

Apostolache, (Vatra-Schitu- 

\\y\-),proprietate a statuluT, com. 
Apostolache, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. 

Apostolache, fost schit, in jud. 
Sacueni, azT Prahova, pi. Pod- 
goria. Era metoh al manastirel 
Slobozia din jud. Ialomifa, in- 
chinata la mlnastirea greceasca 
Dohiarul, din muntele Athos. 
Acest metoh a fost fondat de 
comisul Apostolache, la anul 
7103 (1595), care l'a inzestrat 
cu maT multe mosiT s4 l'a pus 
sub ascultarea manastirel Slo- 
bozia. 

Asta-zl acest schit este redus 
la biserica de mir, si, pentru fn- 
tre^inerea el, se inscrie anual in 
budgetul statuluT suma de 2258 1. 
Are urmatoarea inscrip^ie : 
«Aceasta sflnta manastire din 
vechime pe numirea mosieT ce 
se numeste Mistanesti, se afl£ 
zidita din temelie de raposatul, 
intru fericire, comisul Aposto- 
lache si de Voichi^a, so^ia sA, 
la leatul dovedit pe pragul useT 
bisericeT 7103; iar inchinata la 
sfinta manastire DohieT din sf. 
Agora, se dovedeste dupa hri- 
sovul luT Matheiu Basarab Voe- 
vod, la leatul 7160, prin care 
arata ca inchina aceasta sfinta 
manastire cu tot venitul eT la 
Dohiriul, unde este hramui sf. 
VoivozT, iar acum in zilele Prea 
Inal^atuluT nostru Domn Barbu 
Dimitrie ^tirbeiu Voevod, s'au 
preinoit prin osirdia, osteneala 
si cu. toata cheltuiala Sfin^ieT- 
sale parinteluT Ghermano Ero- 
monah Ploesteanul, aflmdu-se 



54049. Morel* IHcfioiutr Gttgrifa. 



13 



Digitized by 



Google 



APOSTOLACHEANCA 



98 



APTI-IUC 



nastavnic la acest sfint locas ; 
pastrindu-se numai zidaria cea 
ctitoriceasca fiind neclintita ni- 
caerl, iar turlele cite trele si a- 
coperisul, timpla, jugravitul si 
cu toate ale el podoabe din 1&- 
untru si afara s'au ftcut din nou, 
asenienea si clopotntya, aflin- 
du-se toate in cea mat proasta 
stare, si aceste toate s'au filcut 
cind se afla egunien la Slobozia, 
Sfin^ia-sa p&rintele Gavril, arhi- 
mandrit, la anul de la Christos 
1850, luna August*. 

Apostol&cheanca, mope a sta- 
tulul, jud. BuzaTi, pendinte de 
Stavropoleos ; are 1320 hectare 
mal toate arabile, afara de La- 
cui-cu-Stuf si 6 hect. padurea 
Tufele-Volnel. 

Apostol&cheanca, mope a sta- 
tuluT, in plasa Cimpul, jud. Ia- 
lomi^a, teritoriul com. Girbovi; 
se mal numeste si Cotorca-Mica, 
si inainte de secularizare apar- 
finea manSstireT Slobozia. Are 
suprafa^a de 10 1 1 hect. si a fost 
arendata pe periodul 1888 — 93 
cu suma de 30000 lei. 

ApOStul, vale, pi. Amaradia, com. 
Amarasti, jud. Dolj. 

Aprod, baltd, pi. Siretul-d.-j., jud. 
BacSu, in com. Miles ti, are o 
intindere de 1 l /a hect. pe Va- 
lea-AproduluT. 

Aprod, deal, pi. Siretul-d.-j. , jud. 
Bac^u, pe teritoriul comune! Mi- 
lesti. 

Aprodul-Purice, sat noil, in com. 
Raucesti, plasa de Sus-Mijlocul, 
jud. Neam^u, asezat intre satele 
Raucesti, Munteni, Trohinesti si 
Preotesti, pe coastele dealurilor 
ce se intind c&tre rasarit din 
grupa Neam^ulu! si a Oglin- 
zilor. 



Are o suprafa^a de 415 hect., 
290 file!, cu o popula^iune de 
vre-o 30 familit. 

Aprodului (Valea-), piriias, pi. 
Siretul-d.-j., jud. Bacati, izvoreste 
din dealul cu acelas! niune si 
se varsa in piriul Tamasi, dupa 
ce s'a mirit cu apele piriiasulu! 
Dragul. 

Aproze§ti, sub-divide a cat. Iz- 
vorul-Dulce, din com. Gura-Sa- 
ra^el, jud. Buzau. 

Aprozi, sat, face parte din com. 
rur. Aprozi-NegoestI, pi. Nego- 
esti, jud. Ilfov, situat la N. de 
satul Negoesti. La V. este udat 
de valea Aprozi, care formeaza 
in dreptul satulu! o mica" balta. 
Aci este resedin^a prim&rieT. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1842 hect., cu o populate de 
782 locuitori. D-l general G. 
Manu, proprietar, are 1250 hect. 
pe carl le cultiva, rezervind pen- 
tru izlaz 40 hect. Locuitori! au 
592 hect. impreuna cu cele 22 
hect. izlaz. 

Are o biserica cu hramul A- 
dormirea, ftcuta de r&posatul 
marele vornic loan Manu, la a- 
nul 1 841, precuni si o scoala 
mixta, frecuentata obictnuit de 
18 clevl si 3 eleve, cu intreji- 
nerea careia statul si com. chel- 
tuesc anual 1870 lei. 

Localul s'a construit de jude^ 
in anul 1888. 

Aci mat este si un helesteii. 

NumSrul vitelor marl e de 
7 7 6 si al celor mid de 1065. 

S'au stabilit in sat 4 strain!. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciuinar! si 1 hangiu. 

Aprozi, balta, jud. Ilfov. Vez! sa- 
tul Aprozi. 

Aprozi-Negoe^ti, com. rur., pi. 
Negoesti, jud. Ilfov, situate pe 



t&rmul sting al liulul Arges, la 
S.-E. de Bucuresti, distant 45 
kil. de acest oras. 

Este formats din satele : A- 
prozi, Freca^i, Lacul-Cocorulut 
si Negoesti, cu o populate de 
1235 locuitori, carl trSesc in 
281 case si 12 bordee. 

Se intinde pe o suprafa{& de 
5307 hect. 

D-l general Manu, statul si 
D-na Elena C. Cornescu, pro- 
prietar!, au 4500 hect. si locui- 
tori! 807 hect. 

Proprietari! cultiva 2795 hect. 
(200 remin sterpe, 105 sunt izlaz 
si 400 padure). Locuitori! cul- 
tiva tot terenul, rezervind peste 
20 hect. pentru izlaz. 

Comuna numara 270 contri- 
buabill; are un budget de 4192 
le! la ven. si 4192 le! la chelt. 

In comuna sunt 2 bisericl, la 
Aprozi si Negoesti, 1 scoala 
mixta, I moara cu aburl, 1 ma- 
sina de treerat cu aburl, 1 pod 
statator. 

Numarul vitelor mar! e de 
1222: 552 ca! si epe, 13 arma- 
sarl, 264 bol, 318 vac! si vi$ci, 
19 taurl, 13 bivoll, 43 bivolife, 
si de 2292 vite mid : 9 cap re, 
373 rimatorl, 19 10 ol. 

Dintre locuitori, 265 sunt 
plugarl, 1 industrias, 39 au di- 
ferite profesiunl. 

Aratura se face cu 150 plu- 
gurl, 67 cu bol, 83 cu cal. Lo- 
cuitori! au 233 care si caru{c, 
95 cu bo! si 138 cu cal. Co- 
merciul se face de 6 eirciumarl 
si 1 hangiu. 

Ap^oarele (Odaia-), padure a 
statul ul, in com. Tisl&ul, cat. 
Strejeni, jud. Buzau; are 180 
hect. Face parte din marele corp 
Bradul cu Sforile. 

Apti-Iuc, deal, in pi. Istrulul, jud. 
Tulcea, pe teritoriul com. Toc- 
sof si pe al cat. sau Rimnicul- 



Digitized by 



Google 



ARABAGI 



90 



ARABMUIUC 



d.j.; e asezat in partea de mia- 
za-zi a pi. si cea de apus a com.; 
prin inatyimea sa, care estc 
de 170 m., domina asupra sa- 
telor Rimnicul-d.-j. si Rimnicul- 
d.-s., ale com. Casimcea si asu- 
pra vael ptr. Derea-Dichli-Tas- 
Alceac, fiind si punct trigono- 
metric de observable rangul I-iu ; 
din el se desface spre Nord-Est 
dealul Iuci-Tepe-Bair, si, in spre 
S.V., dealul Kiuciuc-Chioi-Bair 
ce seintindepiintre piriul Casim- 
cea si afluen^iT sal, piriul Rim- 
nic - Dere si Dere - Dichli - Tas - 
Alceac ; estc acoperit in cea 
mat marc parte cu pasunT si fi- 
nc{e. 

Arabagi, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, catunul comunel 
Enigea, se gaseste situat in par- 
tea apusana a plasiT si cea nor- 
dica a com., la 10 kil. mat spre 
N.-V. de catunul de resedin^a, 
Enigea; este asezat pe valea 
Ceair- Arabagi, inchis la N. de 
dealul Ciocan, iar la S. de dea- 
lul Rabagi-Bair saii Arabagi- 
Bair. Are o suprafa^a de 283 
hect., dintre cart 9 hect. sunt 
ocupate de vatra comunel cu 
35 case. 

Popula^iunea sa este de 47 
familif, cu 2 1 5 suflete, ocupindu- 
se in cea mai mare parte cu 
cresterea vitelor. Maioritatea lo- 
cuitorilor, daca nu chiar to{I, 
sunt TurcT. 

Casele sunt asezate pu^in mat 
regulat de cit in alte sate, for- 
mind niste strazl drepte. In par- 
tea sa nord-estica se afla o bu- 
cata maricica de padure de fagt 
si la 2 kil. spre N. se afla vir- 
ful Ciocanul, care predomina tot 
satul, avind o inal^ime de 148 
m. Drumul comunal Malceova- 
Rasova trece prin partea de ra- 
sarit a satulul, iar eel de la Mol- 
ceova la Vlak-Chioi trece drept 
prin mijlocul satulul; eel de 



la Adam-Clissi la Rasova trece 
prin partea vestica. 

Arabagi-Bair sau Rabagi-Bair, 

deal in jud. Constanta, plasa 
Medjidia, pe teritoriul com. rur. 
Enigea, si anume pe acela al 
catunuluTsau Molceova; se des- 
face din dealul Giatri-Bair; in- 
dreptindu-se spre miaza-noapte 
cu o direc^iunc generala de la 
S.-E. spre N.-V., merge pe la 
vestul satulul Molceova si {ine 
pana aproape de satul Arabagi. 
Este acoperit aproape in intre- 
gime de padurl si este taiat 
crucis de drumurile comunale 
Molceova-Talasman si Adam-Cli- 
si- Arabagi ; este situat in partea 
vestica a plasil si cea centrala 
a comunef. 

Arabagi-Bair, deal, in jude- 
{ul Constanta, pi. Medjidia, pe 
teritoriul comunel Enigea si a- 
nume pe acela al catunuluf A- 
rabagi, si pu^in pe al catunulul 
Molceova; se desface din dea- 
lul Giatri-Bair, indreptindu-se ca- 
tre miaza-noapte cu o direc^iune 
de la S.-E. catre N.-V. Are o 
inal^ime maxima de 136 m. si 
este acoperit in cea mat mare 
parte de padurl si merge printre 
vaile Diordingi-Orman si Ara- 
bagi-Ceair. 

Dealungul sati trece drumul 
Enigea- Arabagi ; este taiat trans- 
versal de soseaua jude{eana Mol- 
ceova-Talasman. 

Arabagi-Ceair, vale insemnata, 
in jud. Constanta, pi. Medjidia, 
pe teritoriul comunel Enigea si 
anume pe acela al catunuluTsau 
Arabagi ; nu este alt-ceva de 
cit un alt nume al vaeT Ghior- 
dungi- Orman-Ceair, numepe ca- 
re ll poarta de la satul Ara- 
bagi si pana la deschiderea sa 
in balta Baciulul ; sub acest nu- 
me primeste, pe stinga, valea 



Ceraclar. Tot printr'insa merge 
drumul comunal ce duce de 
la Arabagi la Rasova. 

Arabi-Alciala, deal, in jude^ul 
Constanta, pi. Constanta, pe te- 
ritoriul comunel Copadin. Se 
desface din dealul Besoul-Dere 
din partea sa de rasarit ; se in- 
dreapta spre miaza-noapte, avlnd 
direc^iunea de la S.-V. citre N.- 
E., brazdind partea sudica a 
plas'tf si a comunel; are o inal- 
{ime de 137 m. Pe acest deal 
se afla punctul trigonometric 
Copadin. Catre partea sa dc 
rasarit se intinde valea Arabi- 
Alciala; este acoperit de ver- 
dea{a si pasune si este taiat de 
drumurile car! due de la Co- 
padin la Sofular si Besoul. 

Arabi-Iuc-Bair,dV<7/, injud. Con- 
stanta, plasile Mangalia si Med- 
jidia, pe teritoriul comunelor 
rurale Agemler si Carabaci ; si- 
tuat fiind in partea vestica a 
plasil Mangalia si a comunel 
Agemler si in partea estica a 
plasil Medjidia si a comunet Ca- 
rabaci. Are o direc^iune gene- 
rala de la E. la V., avind o 
inatyime maxima de 137 metri, 
pe care o atinge in virful sau 
Arabi-Iuiuc. Este taiat de dru- 
mul comunal Copadin - Sofular 
si este acoperit de pasune. 

Arabi-Iuiuc, movila, jud. Con- 
stanta, la hotarul plasilor Con- 
stanta, Mangalia si Medjidia si 
la hotarul comunelor rurale 
Copadin, Agemler si Carabaci. 
Este asezata pe culmea dealulu! 
Arabi-Iuc-Bair, si are o inal^imc 
de 137 metri; este artificiala si 
acoperita cu verdea^a; fost punct 
trigonometric de observa^iune 
de rangul IMea. Prin malfimea 
sa domina valea Arabi-Alciala 
si drumurile comunale Copadin- 
Sofular si Ciobanisa-Carabaci. 



Digitized by 



Google 



ARAB-TABIA 



100 



ARAMESTI-BOERKSTI 



Este situat la sudul plasil Con- 
stanta si a comunei Copadin, la 
vestul plasil Mangalia si la estul 
plasil Medjidia. 

Arab-Tabia (Fortul - Arabu- 
lui), fortdreafd, fosta turceasca, 
din partea sud-estica a orasulul 
bulgar Silistra, pe muchia dea- 
lulul Ieral-Ceea-Bair, la 2 kil. 
spre S.-E. de Silistra, la 7 kil. 
spre S.-V. de oraselul Ostrov 
(Silistra-Noua), si la 3V2 kil. 
spre N.-V. de satul Almaliul, 
dominind Silistra si Dunarea. 
Aceasta fortarea^a s'a luat de 
catre RominT, de la Bulgarl, in 
anul 1882. 

Arab-Tabia, picket, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul comuneT rurale Almaliul, 
fiind situat in partea apusana 
a plasil si nord-vestica a co- 
munei, la 1 V* kil. spre N.-V. 
de satul Almaliul, la 1V2 kil. 
spre S.-E. de fortarea^a Arab- 
Tabia, la un kil. spre rasarit de 
hotarul Bulgariei, fiind asezat 
intre pichetul Amedia-Tabia si 
Gabrovi^a. 

Araci, poiand, com. Lapusata, pi. 
Ccrna-d.-s., jud. Vilcea. E a- 
proape de Dealul-luI-Balan, pe 
malul drept al vael Popeasa. 

Araci (Valea-cu-), vale, in com. 
Grajdana, jud. Buzau, cat. Lun- 
ceni, maf tot deauna e seaca. 

Araclar ( Movila - Capitanu - 
lui-), movila, in jud. Constanta, 
pi. Hirsova, com. Orumbei, cat. 
Fagarasul-Nou. Fost punct tri- 
gonometric de observa^iune in- 
tiiul rang, avind o inal^ime de 
188 metri, cu care domina tot 
satul Fagarasul-Nou, situat la 2 
kil. spre rasarit. 

Arama (Protopopul), sat, in 



partea de N.-E. a com. Belcesti, 
pi. Bahluiu, jud. Iasi, asezat pe 
valea dintre dealurile Arama 
si Protopopul ; cu o populate 
de 58 fam., sau 318 sufl., Ro- 
mini, carl se ocupa cu agricul- 
tura si cresterea vitelor. Are o 
biserica, cu 2 preo^t si 2 cin- 
taretl. 

In marginea satului se afla 
un iaz. 

Numarul vitelor e de 545 ca- 
pete, din cart: 191 vite man 
cornute, 36 cai, 275 ol si 43 
rimatori. 

Arama, deal, se intinde pe teri- 
toriul satului Havtrna, com. Ha- 
virna, pi. Herja, jud. Dorohoiu. 

Arama, munte, pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, pe teritoriul com. 
Solontul. Aci sunt izvoare de 
apa feruginoasa. 

Arama, punct insemnat, la N.-V. 
de com. Stancu^a, plasa Balta, 
jud. Braila ; pe aci era alta 
data sta^iunea 2 -a a vechei post! 
Braila- Calarasi. 

Aranghelul, estropiat de la Ar- 
hanghelul (v. a. n.), jud. Vilcea. 

Aranghelul, mahala, apar^ine de 
orasul Rimnic, jud. Vilcea. 

Aranghelul sau Arhanghelul, 

pddure a statu lui in intindere 
de 125 hect., situata in raionut 
orasulu! R. -Vilcea, plasa Ocolul, 
jud. Vilcea. 

Arapului (Movila-), movila, in 
pi. Borcea, jud. Ialomi^a, este 
situata intre orasul Calarasi si 
s. Calarasi-Vechl. 

Arapului (Muchia-), colind, in 
com. Vintila-Voda, jud. Buzau, 
cat. Bodinesti. E acoperita cu 
tinea^a si 16 hect. padure. Pa- 



dureaface un corp cu Bodinesti, 
Colnicele si Scoru$ul. 

Arapului (Magura-), mdgurd, 
in com. Viisoara, pi. Marginea, 
jud. Teleorman. 

Arapului (Dealul-), deal, pe 
mosia Leorda, com. Costinesti, 
pi. Tirgul, jud. Botosani; in vc- 
chime se nuraea Dealul-luT-Le- 
cache. (V. a. n.). 

Arapului ( Mo Vila-), movila, spre 
E. de satul Leorda, com. Costi- 
nesti, pi. Tirgul, jud. Botosani; 
se mat numea si Movila-Ton- 
tulul. (V. a. n.). 

Arata, mdgurd, situata pe pro- 
prietatea Camineasca, pi. Cil- 
nistea, jud. Vlasca. 

Aratoti, munte, in judeful Sacu- 
enilor, azt Prahova, proprieta- 
tea stolniculu! Scarlat. Prin slem- 
nea acestul munte este hotarul 
intre 'fara Rommeasca si Ar- 
dealul, dupa alegerea facuta la 
1766, in Domnia lui Scarlat 
Voda Ghica. 

Aramei (Piriul-), afluent al Bis- 
trtyeT. Izvoreste de sub Bitca- 
Neagra. Formeaza hotar intre 
com. Brosteni, jud. Suceava si 
Bucovina, pe o intindere de 2450 
metri. 

Arame§ti, sat, pi. Bistri^a-d.-j., 
jud. Bacau, com. Letea, situat 
mat sus si foarte aproape (la 
602 m.), de satul Letea, unde 
e scoala, pe malul sting al Bis- 
tri^eT. Cap! de familie sunt 12, 
suflete 47. Animale sunt: 2 cat, 
10 vite cornute si 6 porcl. 

Arame$ti-Boere§ti, sat, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-j., comuna 
Bahna, asezat pe ses, spre N.-E. 
de satul Bahna si la o departare 



Digitized by 



Google 



ARAMESTl-RAZASI 



101 



ARCACIUL 



de 2 kil. de el. Are 53 cap! 
de familie, 51 contrib., 165 loc, 
din cart 5 stiti carte ; 43 case. 
Popula^iunea este numat romina. 
Sunt 228 capetevite marl. Are 
o biserisa de lemn. Se mat nu- 
meste si Liliac. 

Ar&me?ti-Raza§i, sat in plasa 
Siretul-d.-j., jud. Roman, com. 
Bahna, situat pe ses si spre E. 
de satul Bahna si la o departare 
de 500 m. de el. Are 30 capT 
de fam., 28 contribuabill, 107 
loc; din carl 14 stiu carte; 24 
case. Populafiunea este romina. 
Sunt 198 capete vite mart. Are 
o biserica de valatucT. Este le- 
gat cu orasul Roman prin sosea. 

Ar&mile, canal, in insula Balta, 
plasa Ialomija-Balta, jud. Ia- 
lomi^a; se intinde pe teritoriul 
comunelor Dudesti si Fetesti. 

Aramioasa, vale, se intinde in 
partea de N. a satulul Cursesti- 
Razesti, com. Cursesti, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiu. 

Aramoaia, vezl Bornisul, sat in 
com. Dragomiresti, pi. de Sus- 
Mijlocul, jud. Neamfu. 

Aramoaia, trup de sat f in com. 
Uscaji, pi. de Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u, situat pe valea Piriulul- 
Alb (Valea- Alba)., spre marginea 
jude^ulut Roman. 

Aramoaia, deal, pc hotarul co- 
muneT Talpa, despre Dragomi- 
resti, jud. Neam^u ; este acoperit 
cu padure. 

Aramoaia, lac, pi. Tazlaul-d.-j., 
jude^ul Bacau, pe teritoriul co- 
munef Ripile. 

Ardmoasa, piriu mic, ce travcr- 
seaza teritoriul comunel Pufesti, 
jud. Putna, plasa $usi{a, si se 



varsa in Siret. Linia ferata Foc- 
sani-Pascani il trece pe un pod 
de 55 m. lungime. 

Aramosul, piriu, izvoreste din 
padurea cu aceiast numire; are 
direcfiunea de la N. spre S. si 
dupa ce se uneste cu piriul 
Panoasa, care izvoreste de sub 
Dealul-Scaunelor, se varsa fn 
stingapiriuluISacova^ul, in drep- 
tul loculul numit Coasta-Luncel. 

Ar&ndelul, piria. Vezl Dima- 
cheni, sat si comuna, pi. Cosula, 
jud. Dorohoiu. 

ArSturile, deal, in comuna rur. 
Men^i-din-Dos, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin$i. 

Araturile, picket de granifd, pe 
malul sting al DunareT, pe teri- 
toriul comunel rurale Bistri^a, 
din pi. Ocolul, jud. Mehedin{i; 
este al optulea pichet de gra- 
ni{a pe margin ea DunareT. 

Arba§ul-de-Sus, sat, dispirut a- 
cum,jud. Arges, plaiul Lovistea, 
in apropiere de frontiera; servea 
in vechime de poteca si treca- 
toare in Ardeal. 

Arb&na§i, loc izolat, situat pe 
Valea-Gerulul, la N. de fostul 
sat Negrea, in raionul comunel 
Calma^uiul, pi. Birlad, jud. Te- 
cuciu. 

Arb&na§i, izvor, in com. Beciul, 
jud. Buzau, inccpe din Muntele- 
Bodea, trece prin com. si cat. Be- 
ciul si se scurge in Valea-Bali- 
goasa. Pe malurile sale se ga- 
sesc salze, ceva ma! mici ca 
cele din Picle, urme de pacura 
si ape minerale sulfuroase. 

Arbana^i, main la, altitudine 66 
m., situata la 4 kil. S.-E. de 
com. Calmu^uiul, in jud. Tecuciu. 



Arboraf, deal, in partea de S. 
a comunel Ghermanesti, plasa 
Podoleni, jud. Fakiu. 

Arbora§, loc izolat, com. Mosna, 
pi. Podoleni, jud.. Falciu. 

Arbore, sat, pe dealul Arbore (al- 
titudine 232 m.) si dealul Mo- 
vilele-Catri (altitudine 258 m.), 
la 9 kil. de com. Suhariul, de 
care {ine si unde se afla resedin^a 
primariel; infiin^at in 1878 de 
noil improprietarip , pe mosia 
statului Suharaul, com. cu ase- 
menea numire, pi. Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiu. Cu o populate 
de 88 fam. si 362 suflete. 

Arbore, iaz y din jud. Dorohoiu. 
VezI Sauceni^a, sat. 

Arbore, iaz. Vezl Suharaul, sat 
si comuna, pi. Prutul-d.-s., jud. 
Dorohoiu. 

Arcaciul, deal, situat intre valea 
Arcaciul si Valea-LupeT, in ra- 
ionul com. Barcea, jud. Tecuciu ; 
continua pana pe teritoriul com. 
Umbraresti, pi. Birlad. Altit. 64 
m. la N. si 56 m. la S. 

Arcaciul, loc izolat, \\\ com. Ceta- 
{eni-din-Deal, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel. 

Arcaciul^ loc izolat, in partea de 
E. a com. Barcea, jud. Tecuciu; 
altitudine 53 m. Aci ni se spunc, 
ca a trecut si s'a adapostit tur- 
mc de of, in^elegindu-se sub 
numele dc arcaciu adapostul oi- 
lor (tirla). 

Arcaciul, vale, fara apa, inccpe 
din poiana Finttnele in pad. Do- 
rasca, com. Barcea, jud. Te- 
cuciu, merge spre S. prin padu- 
rea Barcea, se uneste cu Valea- 
Robilor si Valea-Basicu^eT si se 
varsa in pad. Torcesti. 



Digitized by 



Google 



ARCANI 



102. 



ARCESTI 



Arcani, com. rur., in partea de 
E. a com. Bradiceni, pi. Vul- 
can, jud. Gorj, si la distan^a de 
12 kil., direc^iune V., de orasul 
T.-Jiti ; se compune din catunele : 
Arcani, Cimpul-TomiT si Sana- 
testi. 

Situata pe sesul cu acelast nu- 
me, are o suprafa^a de aproape 
2090 hect., din carl 1083 hect. 
padure, 710 hect. arabile, 105 
hect. fine^c, 92 hect. vit, si 100 
hect. livezl de pruni. 

Cu o populate de 362familit: 
2287 suflete, cu 282 contribua- 
bilt; din aceste familit, ti sunt 
de figanT. Venitul com. este de 
lei 1757 bant 23, iar cheltue- 
lilc de let 1685, bam 57. 

Locuitoril poseda 106 plugurt, 
17 caru^e cu caT, 147 care cu 
boT si vact (dupa obiceiul ju- 
dejulut), 180 stupT, -1062 vite 
mar! cornute, 248 caT, 337 oT, 
98 capre si 397 rimatort. 

Piriul Jalesul trece de la N. 
la S. prin centrul acestel com. 

Ca drumurt sunt in aceasta 
com. soseaua comunala care o 
leaga cu cat. sale Cimpul-Tomi! 
si Sanatesti. 

In comuna sunt 14 morT pe 
apa Jalesulut, 41 pu^urt, 7 fintinT 
si 6j pive. 

Are o scoala fondata la anul 

1847. 

Comuna are 4 bisericT, din 
care 2 delemn si 2 de zid, ser- 
vite de 3 preo^t si 4 cintare^t. 

Arcani, catun, resedin^a com. cu 
acelast numc, din plaiul Vulcan, 
jud. Gorj, situat pe sesul cu a- 
cclasi nurae, are o suprafa^a a- 
proape de 780 hect., din can 
360 hect. padure, 270 hect. a- 
rabile, 45 hect. ftne^e, 50 hect. 
vit, si 55 hect. livezT de prunT. 
Cu o populate de 165 familit, 
din carl 7 de Jigant; are 103 1 
suflete cu 145 contribuabilT. 
Locuitoril poseda 6$ plugurl, 



1 1 caru^e cu cat, 75 care cu 
boT si vaci, 80 stupt, 518 vite 
man cornute, 122 cat, 41 oT, 
47 capre si 182 rimatort. 

Piriul Jalesul trece de la N. 
la S. prin centrul acestui catun. 

Prin accst catun trece so- 
seaua comunala care il leaga 
spre N. cu cat. Sanatesti, iar 
spre S. cu catunul Cimpul-Tomil. 

Catunul are 2 bisericT de lemn : 
una reedificata la anul 1858 si 
alta fondata la 1838 ; serviciul 
se indeplineste de 2 preo^T si 
2 cintare^t. 

Catunul mat poseda 6 morl 
pe apa Jalesul, 35 pivT, 23 pu- 
{urt si 5 fintinT. 

Arcani, deal, pe teritoriul satu- 
lut Rinceni, in partea de V. 
a com. Rinceni, pi. Prutul, jud. 
Falciu, in hotarul despre Ma- 
laesti. 

Arcani (Macoveanca), mope, 
in com. Meteleul, jud. Buzau ; 
are 1400 hect. mat toate ara- 
bile. Se seamana pe dinsa nu- 
mat orz si porumb, griii foarte 
pufin. 

Arcanul (Macoveanca), catun, 
pendinte de com. Meteleul, din 
jud. Buzau, pi. CimpuluT. 

Arcanul, munte, in plaiul Vul- 
can, jud. Gorj, situat spre N.- 
E. de muntele Gura-PlaiuluT, 
se prelungeste spre N.-E. ; pe 
ramura acestui munte numita 
Gura-Uli{et, este instalat pichetul 
No. 3; este acoperit de bradet si 
de iarba. 

Aci se afla o stina ; pe din- 
sul pasc si vitele com. Fran- 
cesti-Pestisani ; este proprietate 
a mosnenilor. 

Arcerul, frumoasa cr casta de 
piatra in com. Minzalesti, jud. 
Buzau, pe malul sting al riuluT 



Slanic, pu^in mat jos de punc- 
tul, unde piriul Sghiabul se varsa 
intr'insul. 

Arcerului (Balta-), baltd, plasa 
Cimpul, com. Ciuperceni, jud. 
Dolj, spre S. de Lunguli^a. In- 
tinderea aproximativa 250 hec- 
tare. Are peste. Incepe la pi- 
chetul Cinepa si se scurge in 
Dunare intre pichetele Dervant 
si Arcer. De Balra-Arrcrulut 
{in mat multe varsatun, prccum 
Cinepa si altele, cu intindere a- 
proximativ de 70 hect. 

Arcesti, com. rur., in partea de 
N.-E. a plasii Oltetul-Oltul-dc- 
s., jud. Romana^i; se compu- 
ne din : satul Arcesti (410 1.), 
situat pe malurile riusorulut Bei- 
ca, la poalele dealurilor Coco- 
vestilor si Secilor; din Profeseni 
(160 loc), asezat pe marginca 
soselet nafionale Corabia-Riul- 
VaduluT, pe linga riul Beica; si 
din cat. Plesoiul (186 loc), ase- 
zat tot pe sosea. 

Com. Arcesti e aproape de 
linia ferata Corabia - R. - VilceT, 
care aci are o stafiune, Ar- 
cesti ; si e departe cu 16 kil. de 
Bals si cu 38 kil. spre N. de 
Caracal. 

Are o populate de 1206 loc. 
top RominT, din cart : 592 barb. 
si 614 fern. ; 318 capt de fam.; 
496 casatori^t si 707 necasat.; 
56 cart stiii carte si 1150 car! 
nu stiti carte : si 240 contri- 
buabilt. 

Ocupa^iunea locuitorilor e a- 
gricultura si cre^terea vitelor. 

In com. sunt 125 hect. vit; 
vite mart sunt 770, vite mict 
2030 si 348 rimatort. 

Are 9 stabilimente comercialc; 
casele locuitorilor sunt de birne 
de lemn, d'asupra pamintulut. 
Budgetul com., pe 1886 — 87, a 
fost de 2953 1. la veniturt, si 
2923 1. la cheltuelt. 



Digitized by 



Google 



ARCESTI (COTUL-) 



lu:J 



ARDEUANI 



Are o scoala primara-mixta de 
gradul II, cu un inva^ator. Are 
2 bisericT: Sf. Nicolae (1846), 
si S-{it Voivozt din Plesoiu, zi- 
dita la 161 5 de Hie Plesoianu, 
cu 2 preopf si 3 cintare{t. 

Arcesti (Cotul-), cat. al com., 
Arcesti (v. a. n.), pi. Olte^ul- 
Oltul-de-sus, jud. Romana^i. Se 
mat numeste si Profeseni, are 

,610 locuitort. E asezat linga so- 
seaua na^ionala Corabia-Riul- 
VaduluT. 

Arce§ti, stafie de drum de fier, 
in jud. Romana^i, pi. Oltul-de- 
s., com. Arcesti, pe linia Pia- 
tra-Olt-Dragasant, (pusa in cir- 
culate la 13 Decembre 1886), 
intre stasia Piatra-Olt (10,5 kil.) 
si Strejesti (11,6 kil.), la 132,39 
m. inal^ime d'asupra nivelulut 
marit. 

Venitul acesteT sta^ii, pe anul 
1896, a fost de 40,399 1. 88 b. 

Archimandrita, padure, a sta- 
tuluT, pe mosia Jugureni si Cal- 
darusa, din com. Jugureni, jud. 
Buzaii, face corp cu Nuci-Ghi- 
diet si Gliza-Caldarusea; are 256 
hect. Depindea de S-{it Apos- 
toll. Aceasta padure face tot de 
odata hotar intre comunele: Fin- 
{esti, Jugureni, Laposul si Tisau. 

Arcuda, sat, din com. rur. Po- 
pesti-Bicul (v. a. n.), pi. Saba- 
rul, jud. Ilfov, situat pe malul 
drcpt al riuluT Dimbovi^a. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
178 hect, cu o populate de 38 
locuitorf. 

D-l H. Funda^eanu arc 170 
hect. si loc. 8 hect. 

Proprietarul cultiva 132 hect. 
(20 ramin sterpe, 1 8 izlaz). Loc. 
cultiva tot restul terenulut. 

Pod statator pe Dimbovi^a. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumart si 1 hangiu. 



Sunt 22 vite marl si 2 vite 
micT. 

S'au stabilit in sat 9 straint. 

Ardali-Ceair, vale, pe teritoriul 
bulgaresc, care se deschide in 
valea Terescondu-Ceair, situata 
la hotare ; fine de com. Regep- 
Cuiusu si anume de cat. Te- 
chi-Deresi. 

Ardeiul, loc cu izvoare, pi. Taz- 
laul-de-sus, jud. Bacau, pe te- 
fitoriul satuluT Ardeoani, de 
unde 1st are obirsia piriul Ar- 
deoanul. 

Ardele, virf de deal, situat in 
ramura Domesnicul, pi. de Sus- 
Mijlocul, jud. Neamju. 

Ardele, schit ruinat, pe mosia 
Tarcaul, plasa Bistri^a, judc^ul 
Neam^u. 

Ardelel, cea mat mare poiana de 
linga riul Teleajenul, in comuna 
Maneciul-Ungurcni, plasa Telea- 
jenul, jud. Prahova. 

Ardeoanul, pir., pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, care curge pe terit. 
satulut Ardeoani. 1st are obirsia 
la localitatea numita Ardeiul, 
si se varsa in Tazlaul-Sarat. 

Ardeoanca, padure, pi. Tazlaul- 
d.-s., jud. Bacau, pe teritoriul 
satulut Iliesti. 

Ardeoani, com. rur., pi. Tazlaul- 
d.-s., jud. Bacau, la o distan^a 
de 37 kil. de capitala jud., al 
carut teritoriii se intinde de la 
Tazlaul-Sarat la Tazlaul-Mare, 
in locul unde aceste riurt con- 
flueaza. Este alcatuita din 4 
catune : Ardeoani, primaria, He- 
meieni, Iliesti si Marzenesti. In 
statistica din 1873 gasim un cat. 
mat mult: Valea -Bejeniet, azt 
siliste. 



Comuna se margineste la E. 
cu com. Scor^eni si Nadisa, la 
S. cu com. Tejcani, la V. cu 
com. Leontinesti si la N. cu 
com. Bahnaseni. 

Piriiasele Birzul, Mirza si Be- 
jenia, serpuiesc printre dealurile 
Hemeieni, Prianul si Cristesti, 
si se varsa in Tazlaul-Sarat. 

Are o scoala mixta infiin^ata 
la 1867, care func^ioneaza in 
satul Ardeoani, intre{inuta de 
comuna. 

Biserict sunt 3 ortodoxe, cite 
una in fie-care catun, deservite 
de 1 preot si 2 cintare^t. Sunt 
294 case de locuit si 6 cir- 
ciumt. 

Popula^iunea numara 304 capt 
de fam., cu 993 suflete, dintre 
cart 495 barba^t si 498 femet. 
Dupa nafionalitate sunt : 933 
Romint, 4 Bulgart, 36 Un- 
gurt, 18 Izraelift si 2 Arment, 
dintre care 989 sunt de pro- 
tecfiune romina, si 4 bulgara. 
Dupa felul ocupafiunet sunt : 
543 agricultort, 7 meseriast, 5 
industriast sau fabricanp, 6 co- 
mercian^t, 16 profesiunt libere, 
56 muncitort si 28 servitort. 
$tiu a citi si scrie 132 (2 fe- 
met); nu stiu carte 861 (498 
femet). Contribuabilt, dupa noul 
recensemint, sunt 193. Dupa 
legea rurala din 1864 s'au im- 
proprietarit 31 loc, cu JJ falct 
si 40 prajint pamint. 

Teritoriul comunet are o in- 
tindere de 1200 hect. Padurile 
numara 85 hect. Proprietar mare 
este Nicolae Haciu ; are o mo- 
si e de 600 hect. ce t da un 
venit anual de 10000 let. 

Viile ocupa o intindere de 
14 hect., cart in 1890 au dat 
302.40 hectolitri vin alb. Du- 
pa controalele diviziet filoxerice 
(1891), viea lucratoare are 11 
hect., cea nelueratoare 8 V* hect. 

Animale sunt: 68 cat, 477 
vite cornute, 135 porct si 1069 



Digitized by 



Google 



ARDEOANI 



104 



ARGES 



of, care apar^in unuT numar de 
15 proprietarT si care in 1891 
au dat 30 kil. Una {igae si 1574 
kil. lina {urcana. 

StupT de albine sunt 100, care 
in 1890 au dat 150 kil. miere 
si iod kil. ceara. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 721.05 hectare. 

Budgetul com., pe exerci^iul 
1 89 1 — 1892, are la veniturl leT 
2796, bam 47, si la cheltuelT 
let 1948, bant 21. 

Teritoriul com. este strabatut 
de calea judefeana Bacau-Moi- 
nesti-Palanca-Tirgul-Ocna si ca! 
vecinale spre comunele ve- 
cine. 

Distance : la Bacau, capi- 
tala districtulul, 37 kil.; la Tir- 
gul-Ocna, 48 kil. ; la com. Te{- 
canl, 5 kil. ; la comuna Leonti- 
nesti, 5 kil. ; la com. Bucsesti, 
9 kil. ; la com. Scor^eni, rese- 
dinfa plasiT, 9 kil.; si la com. 
Bahnaseni, 7 kil. 

Ardeoani, sat, pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, resedin^a com. cu 
acelasl nume, situat pe soseaua 
Bacau-Moinesti si valea Tazlau- 
lut-Sarat. Are o scoala mixta, 
o biserica ortodoxa, cladita de 
locuitorl pe la 1820, cu 1 preot 
si 2 cintare^f; circiumt 5; cap! 
de familie 196, suflete 682. Ani- 
male se numara: 37 caY, 271 
vite cornute, 104 porcT. 

Ardeoani, tnosie, pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bac5Q 

Arde-P&mint, platoil, in catunul 
Bustenari, com. Telega, plaiul 
si jud. Prahova. Pe acest pla- 
tou se afla mat multe pufurl de 
pacura. Pana a nu se exploata 
pacura pe aci, au ars infundat 
diferitele gazurf din pamint, si 
au izbucnit ca dintr'un vulcan, 
arzind pamintul pe o mare 111- 
tindere. Acum insa se exploa- 



teaza o mare cantitate de pa- 
cura si de o buna calitate. 

Areful, (v. Ariful), jud. Arges. 

Aretei (Apa-), viroaga, jude^ul 
Buzau, care incepe de linga 
Moara-Episcopiel si prin crivina, 
se scurge in riul Buzau. Azt e 
aproape necunoscuta, insa, in- 
tr'un hrisov al lul Mateiu Ba- 
sarab, se gaseste men^ionata ca 
hotar intre orasul Buzau si com. 
Maracineni. 

Argasale§ti, cdtun, al com. Gu- 
ra-Teghil, jud. Buzau, situat in 
coastele munteluT Argasalesti; 
are 90 loc. si 23 case. $i-a luat 
numele dup& Ivan Argasela, eel 
d'intiiu stabilit aci. 

Argasale^tilor (Virful-), munte, 
in com. Gura-Teghil, jud. Buzau, 
intre Piatra-Arsa si Podul-Gre- 
cilor; e acoperit de padure. 

Argea, deal , jud. Tecuciu, merge 
paralel cu valea cu acelasl nu- 
me in partea de E. a satulu! 
Argeaua si continua pana in 
satul Poiana. 

Argea, padure, situata in valea 
cu acelasl nume, jud. Tecuciu, 
linga satul Argeaua. 

Argea, vale, cu piriias, unde se 
afla situat satul cu acelasl nume. 
Se intinde pe linga malul Sire- 
tuluT, direcjia N.-S., pana in drep- 
tul comunel Poiana, pi. Nico- 
resti, jud. Tecuciu. Prin argea 
locuitoriT in^eleg o scoborire ri- 
poasa, o vale mare. 

Argeaua, sat, face parte din c. 
Buciumeni, pi. Nicoresti, jud. 
Tecuciu. Situat pe valea Sire- 
tulul, pe poalele dealuluT Ar- 
geaua, la 100 m. alt., intre Dea- 
lul-Cucue^ilor si riul Siret. Are 



o populate de 20 capT de fa- 
milie cu 60 sufl., locuind in 15 
case si 5 bordee. Locuitoril to^I 
sunt 1"iganif. Acest sat este in- 
fiin^at dupa dezrobirea f igani- 
lor ; el au fost robl la logofatul 
Costache Conachi; in urm£ sau 
asezat in marginea padurel Ar- 
gea, platind si pana asta-zl bes- 
man (embatic), pentru locul un- 
de sunt asezate casele si bor- 
deele. Ocupa^iunea lor este fa- 
cerea coventor, fuselor, lingu- 
rilor ; parte se ocupa si cu cres- 
terea vitelor, in deosebl a ca- 
prelor; unit lucreaza pamintul. 

Argeaua, vale, vezT Argeaua, pir., 
jud. Tecuciu. 

Argeaua- Mica, cdtun, jud. Te- 
cuciu, la N. si pendinte de satul 
Argeaua, pe poalele dealuluT Ar- 
geaua, la 100 m. alt. 

Argelele, munte, pendinte de com. 
Bumbesti-de-Jil, jud. Gorj ; pe 
dinsul pasunesc multe vite in 
timpul verit. 

Argelele (Virful-cu-) , colind 
renumita in com. Balanesti, jud. 
Buzau, face hotar despre com. 
Sibigiu. 

Arge§, judef, asa numit dupa 
riul Arges, care il uda in 
mai toata lungimea lul de la 
N. spre S. 

Situafie si limite.Jud. Arges 
este situat la N.-V. Rominiei 
si este un jud. de frontiera. El 
se margineste la N. de catre 
mun^i Carpati, care il despart 
de Transilvania ; la S. cu jud. 
Teleorman si Vlasca; la rasarit 
cu jud. Muscel, de care este 
desparfit in parte prin riul 
DoamneT, si cu jud. Dimbovi$a, 
de care este desparjit in parte 
prin riul Arges; la apus cu jud. 
Vilcea de care este desparfit 



Digitized by 



Google 



ARGES 



105 



ARGE? 



prin rlul Oltul, $i cu judeful 
Oltul. 

Topografie ft Orografie. Jud. 
Arge? este un jud. de munte 
la N., de dealurT la mijloc $i 
de cimp la S. Munfil aparfm sis- 
temulul Carpa^ilor occidental!; 
ei sunt acoperip cu padurl $i 
coprind pa^unl insemnate. Poa- 
lele acestor munflf fonneaza pod- 
goriile judefulul, carl sunt aco- 
perite cu vil. Munfil eel mai 
inal^Idin acest jud. sunt : muntele 
Negoiul, din care izvore^te riul 
Arge$, in pi. Lovi^tea $i care 
are o inal^ime de 2547 m. d'asu- 
pra nivelulul Maril-Negre; mun- 
tele Craiul sau Virful-CraiuluT ; 
muntele Ariful $i al^il. Jud. Ar- 
ge$ coprinde in tot 827 munp 
?i piscurl, din care izvoresc ca 
la 500 de riurl, girle $i piraie. 
Idrografia. Principalele riurl 
ale acestul judef sunt : a) Oltul, 
care curge in partea apuseana 
a jude^ulul ?i il desparte de 
jud. Vilcea; b) Arge$ul, care iz- 
vore^te din muntele Negoiul, 
pi. Lovi^tea $i traverseaza jud. 
aproape prin mijloc pana aproape 
de Pite?ti, de unde ia direc^ia 
S.-E. $i desparte jud. Arge? de 
jud. Dimbovi^a; c) Topologul 
care curge intre riurile Olt §i 
Arge§, paralel cu aceste ape ?i 
se varsa in Olt, la s. Gali^a; 

d) Cotmeana ?i Teleorman care 
curg paralel ?i uda parole de 
mijloc 91 de S. ale acestul jud.; 

e) Neajlovul care uda pi. Gala- 
se?ti $i se varsa in Arges, la s. 
Gostinari din jud. Vkisca. 

Afluen^il Arge?ulul in acest 
jude$ sunt: Valsanul, care se 
varsa in Arge? la s. MerLsani 
(intre Curtea-de-Arge? $i Pi- 
te$ti) ?i riul Doamnel, care se 
varsa in Arge$ pu^in mai sus 
de Pite?ti. 

LacurT nu are acest jud., iar 
hele$tae purine $i de pujina im- 
portant. 



Clitna. Climajud. Arge? este 
temperata, mat rece in partea 
de N., unde iarna cade multa 
zapada, $i mat calda in partea 
mijlocie §i in partea de S. a 
jude^ulul. 

Supra/a fa ft Populafia. Su- 
prafafa jud. Arge$ este de 8704 
mile geografice patrate sau a- 
proape 480086 hect. (960172 
pog.) cu o populate de 167 190 
loc, ceea-ce da aproape 35 loc. 
la 100 hect. Dupa catagrafia 
facutalaanul 18 15, sub Domnia 
lul loan Caragea Voda, popula^ia 
jud. era de 10744 fam., adica: 
7382 birnicl; 18 postelnici; 46 
neamurl; 50 mazill; 403 rupta^T; 
842 scutelnict; 531 poslujnict ; 
231 slujitorl; 374 preo$T; 289 
diaconl; 279 ungurenl $i 99 
surugil. ^iganiT nu sunt coprin$I 
in aceasta catagrafie ; in toata 
^ara Romineasca erau la acea$I 
epoca 23300 sala?e sau familil. 
La 1842 popula^ia jud. era de 
85536 sufl., din cart 3566 sufl. 
figanl. In 1890 popula^ia era 
de 177.714 suflete; iar dupa 
recensementul din an. 1894 de 
190764 suflete. 

Mi?carea popula^iunil intre- 
guluif jud. Arge$ a fost pentru 
anul 1 88 1 urmatoarea: 

Nascu^T: 6153, din carl 24 
Evrel; mor{I: 3777, din carl 15 
Evrel ; excedent de na$terl 
2376, din carT 9 Evrel. Casa- 
toril 1608, din carl 16 EvreT. 
Agricultura. Principalele pro- 
ducte ale acestul jude{ sunt : 
porumbul, a carul calitate este 
foarte pre^uita in {ara Romi- 
neasca propriu zisa, griu, orz, 
ovaz, secara, etc. Potgoriile din- 
prejurul Pitestilor dati un vin 
alb, foarte bun. Prunil se cul- 
tiva in parte, ?i dau o ^uica re- 
numita. Sunt in intregul jude{ 
ca 2000 pogoane vil, 1 7 1 1 2 po- 
goane livezl de prunl ?i 5291 
stupT de albine (1886). Aseme- 



nea judeful este bogat in poame 
de tot soiul, intre care renumi- 
tele cire?e, cunoscute in comerf 
sub numele de dr&giinele de 
Pitefti. Luncile TopologuluT ?i 
ale Arge^ulul sunt cele mat 
productive; pa?unile sunt foarte 
bune $i se cresc multe vite cor- 
nute, maf ales ol ^i capre. 

Datele statistice oficiale pe 
anil 1842, i860, 1873 $i 1884 
specifica ast-fel numarul anima- 
lelor : 

In 1842: Cat ?i epe, 281 1 ; 
boT, vact ?i bivoll, 1 19780; ol 
?i berbeel, 93407 ; capre, 247 1 1 ; 
pore! §i scroafe, 44338 ; asinf ?i 
catirl, 95. 

In i860: Cal ?i epe, 12634; 
bol, vacl ?i bivoll, 128 155 ; 
ol $i berbeel, 19541 1 ; capre, 
39796; porci ?i scroafe, 91573 ; 
asinl §i catirT, 102. 

In 1873: CaT §i epe, 7654 ; 
boT, vac! ?i bivoll, 57974 ; of $i 
berbeel, 122674; capre, 1 1202; 
pore! ?i scroafe, 24708 ; asinl 
catirl, 343. 

In 1884: Cal ?i epe, 8214 ; 
bol, vac! $i bivoll, 86714 : ol $i 
berbeel, 141 177; capre 9942; 
porci ?i scroafe, 41970; asinf §i 
catirl 119. 

Statul poseda in acest jude^ 
46 proprieta^f (mo^ii), a caror 
arenda era la 1882 de lei 246084 
banl 72. 

Industria. Ca $i in cele-alte 
jude^e din Rominia, industria 
jude^ulu! Arge? este foarte sla- 
ba. Cite-va morl de apa ?i cite- 
va pive in nordul ?i in centrul 
jude^ulut, $i cite-va morl cu a- 
burl in partea sudica a jude^u- 
lul; mai multe poverne de ra- 
chiu de prune ($uica) §i purine 
velni^e (poverne mai sistematice 
pentru fabricarea spirtulul din 
bucate), iaca aproape la ce se 
reduce industria acestut jude{. 
In timpul din urma s'a infiin^at 
o fabrica de postavurl groase 



6kQl>%. MwmU JHeHonar Gngrate. 



H 



Digitized by 



Google 



ARGE? 



106 



ARGE? 



la Pitesti si un atelier de heres- 
trae cu aburl pentru exploatarea 
lemnelor, de c&tre o societate 
francezS, la com. Budesti, pl.To- 
pologul, proprietatea d-lor La- 
hovari. — In Olt si in afluen^i! sa! 
se mat obicmueste, de cStre f i 
gan! aurarl, a se cauta aurul; 
dar cantit&^ile aflate sunt asa de 
minime, in cit nicl nu merits a 
fi menjionate. 

Comer ciuL Comerciul princi- 
pal al jud. Arges consista maf 
ales in cereale, poame, vin , 
rachiu, si ma! cu osebire in 
pore!, cart se cresc in b&trinele 
padur! ce acopeni partea de 
Nord a judefuluT si se ingrasd 
cu ghinda, jir si porumb. Ex- 
porta^ia porcilor se face in Tran- 
silvania, prin Turnul-Rosu. Co- 
merciul de lemne pentru expor- 
table se face numal la padurea 
Budesti, men^ionatA malsus, care 
se exploateaz£ de o societate 
franceza ; lemnele se due in 
Francia. 

Cfil de comunicafic. Calea fe- 
rata Bucuresti-Virciorova tra- 
verseaza partea sudicS a jude- 
{ulu! Arges, pe o intindere de 
73 kilom. Sunt patru stafiun! in 
acest judef: Pitesti, sta^ie prin- 
cipals, Costesti, Stolnici si Bur- 
dea. sta^ii secundare, aceste trei 
din urma, in pi. Cotmeana. 

Din Pitesti. pleaci o ramurcl 
de drum de fer la Curtea-de- 
Arges ; iar din Costesti pleach 
o ramurS prin Rosioril-de-Vede 
la Turnul-M&gurele. 

Ca sosele, jude^ul poseda : so- 
seaua na{ionala Pitesti-Slatina; 
soseaua nationals Pitesti- Rim - 
nicul-Vilcel, peste Dealul-Negru; 
aceastS sosea de si votata in- 
ca de la 1868 a r&mas totust 
in stare de proect si s'a inlo- 
cuit de fapt prin soseaua mixta 
Pitesti-Curtea-de-Arges la Rim- 
nicul-Vilci! (la podul de fter la 
Goran peste Olt). — Ca sosele 



judefene, jude^ul poseda. douS 
sosele, care, plecind din Pitesti, 
merg una spre limita jude^ulu! 
Teleorman si alta spre limita 
jude^uluT Vlasca. Afar& de aces- 
tea, mat exists mat multe so- 
sele comunale si vecinale, carl 
inlesnesc comunica^iile intre co- 
mune si intre sate. Ca cale flu- 
vialS jud. Arges are la Vest 
riul Oltul, care serveste la plu- 
tirea lemnelor de brad din munp 
la vale spre Slatina si Turnul- 
M&gurele. 

Impdrfirea a dm in istrativa. 
Jude^ul Arges avea la inceputul 
veaculuT opt plas! si douS pla- 
iun. Actualmente se aflS impftr- 
{it in I plaiu si 6 plasT: plaiul 
Lovistea (format din veohiul si 
desfiin^atul la 1834 plaiu Ariful, 
si din plaiul Lovistea) cu rese- 
din^a in comuna ruralS. Suici 
si plasile Topologul, resedin^a in 
comuna ruralS Tigveni; Oltul, 
cu resedin^a in comuna ruralS 
LSunele; Argesul, resedinfa in 
comuna urbanS Curtea-de-Arges; 
Pitesti, resedin^a in comuna ur- 
banS Pitesti, care este tot-de- 
odatS si capitala jude^uluT; Cot- 
meana, cu resedinta in comuna 
rurala Costesti si GillSsesti cu 
resedin^a in com. rurahl Fur- 
duesti (1888). 

In anul 1882 si in mod provi- 
zoriii, pan& la o definitive regu- 
late, s'a intrunit plSsile Topolo- 
gul si Oltul intr'o singurS plasa, 
precum si plSsile Cotmeana si 
GSlasesti. 

In anul 1887, jud. Argesul 
s'a impar^it in 5 plas!; in a. 
1892, plasile s'aii inmutyit la 10; 
iar in anul 1 896 s'a revenit la ?m- 
par^ireadin 1887, respectivi882. 

Jude^ul coprinde 2 com. urb. 
si 147 com. run, formate din 
760 sate si cit., avind in tot 
32351 case, 341 bisericT si 
33438 familil sau 167 T90 sufl. 

Marca jude{ulu! Arges este 



un vultur, spre semn c& in a- 
cest jude{ a fost odatS Curtea 
Domneasca. 

In ordinea eclesiastica, j. Ar- 
ges face parte din Eparhia Arge- 
sulul, judefelor Arges si Oltul, 
al caru! scaun arhiepiscopal se 
afl£ in Curtea-de-Arges. 

In privin^a militara, jud. Ar- 
ges face parte din divizia Il-a 
teritoriala, a cftre! re$edm{a este 
in Craiova. 

In ordinea judicial, jud. Ar- 
ges are un tribunal de I-a in- 
stance!, 5 judec&toriT de pace 
si este de resortul Cur^iT ape- 
lative din Bucuresti. In privin- 
^a politick, jude^ul Arges (dupe 
Constitu^ia din 1866) da 2 se- 
nator!, 5 deputa^T si 12 consi- 
lient jude^enif iar dup& reviz. con- 
stitu^tl, sunt 5 deputa^T, 3 sena- 
tor! si 12 consilier! jude^eni. 

Budgetul jude^ulu! Arges a 
fost pentru anul 1882 — 1883, de 
507215 1. 05 b. la veniturl si 
de 498885 1. la cheltuel!, dind 
un excedent de 8330 1. 05 b. 
Budgetele comunelor urb. si 
rur. din intregul jude{, pe ace- 
las! an financiar 1882 — 83, au 
fost de: 562801 1. 05 b. la ve- 
nitur! si de 550248 1. 14 b. la 
cheltuel!, lisind un excedent de 
12552 1. 91 b. 

Mdndstirl si locurl insemttate, 
Jude^ul Arges este bogat in bi- 
seric!, minastir! si schitur!, asa, 
afarS de biserica episcopal^ a 
Cur^i!-de-Arges, renumita. prin 
admirabila sa arhitectura, mal 
avem ca mSn&stirl : Valenil, Sta- 
nisoara, Turnul, Ostrovul, Be- 
risl&vesti, Scauneni, Roboaica, 
Bradetul in plaiul Lovistea ; Bas- 
covul, Fedelesoiu, Jiblea si Go- 
ranulin pi. Topologulu! ; Tutana 
in'plasa Argesulul; Bestele!, Tri- 
valea, Stanca in pi. Pitesti ; Cot- 
meana si Flamindain pi. Oltulul. 

Cele ma! multe din aceste 
manastir! si ma! ales schitur! 



Digitized by 



Google 



ARGE? 



107 



ARGE$ 



sunt recluse ast£zl la bisericl de 
mir. Ca locurl istorice avem in 
acest jude^ ruinele cet&$il zise 
a lul Negru-Vod£, ling& satul 
Ariful si alte ruine ale cet&{il 
Poenari, pe riul Arges, in pla- 
iul Lovistea, zidita, se zice, de 
Vlad-fepes la anul 1462, intre- 
buinfind la aceasta\ zidire pre 
boeril carl vrusese S&-1 tr&deze. 

Se afla in apropiere de schi- 
tul Turnul o mare lespede de 
piatri in forma unel mese ro- 
tunde, numit& de popor «Masa- 
uI-Traian», unde se zice c& a 
poposit MihaiG-Viteazul inainte 
de a intra in Transilvania si 
care a inspirat poetulut nostru 
national Bolintineanu populara 
sa baladd : « Cea din urm£ 
noapte a lul Mihaiu-Viteazub, 
precum si artistulul Aman, cu- 
noscutul sau tabloQ, care repre- 
zintS, aceeasl sceni. 

Tot in acest jude{, dupa con- 
statarile d-lut Gr. Tocilescu, 
avem pe malul sting al OltuluT 
soseaua romanS numit£ «Calea- 
Tratan&» si care incepe de la 
gura OltuluT si trece in Tran- 
silvania. Ceta^I romane : R&- 
d£cinesti, Titesti, Bivolari (Aru- 
tella), Racovifa-Copciceni (Prae- 
torium), Cilneni (Pons Vetus), 
C&pa^ineni, Albota, Sapata si 
urroele limesulul roman, care 
de la Dunare (FlSminda) trece 
prin pasul Branulul in Tran- 
silvania. 

BilciurL In acest jude{ se fac 
la epoce fixe maT multe bil- 
ciurl anuale, din carl cele mat 
principale sunt : la Tirgul-Dea- 
luluT, ling& Pitesti ; (la Dumineca- 
Tomil ; la Sf. Gheorghe ; la In- 
naMfare si la Duminica-Mare) ; la 
satul Tutana, in ziua de 5 Iulie ; 
la Curtea-de-Arges, la Sf. Ma- 
ria-Mare (15 August) si la Sf. 
Dumitru (26 Octomvrie) ; la s. 
Uda, la 15 August si la Tig- 
veni, la S-fiT MucenicI(9Martie). 



Ora§e principale. Oras prin- 
cipal si capitala jude^ulul Arges 
este Pitesti cu 13730^.(1894) 
Pitesti este asezat pe malul 
drept al Argesulul la 383 m. 
inaMt'ime d'asupra nivelulul M&- 
ril-Negre sati la 196^-4 d'asu- 
pra Bucurestilor, dup& d. Gr. 
$tefanescu, si la 265^75 dup& 
d. g Cob&lcescu. Curtea-de-Arges 
(484 m.) cu 4000 loc, asa nu- 
mit£ fiind c& aci a fost Curtea 
DomneascS. sau a doua rese- 
din$& a DomnitoruluT Radu-Ne- 
gru-VodS, dup& Cimpulung. 

Familil vechl fi Bdrbafl ilu- 
ftri. Jude^ul Arges este leagft- 
nul mat multor familil vechl din 
carl parte au disparut, parte 
si-au str&mutat resedin^a aiurea. 
Ast-fel sunt: Alimanesti, B&du- 
lesti, B&lcesti, Balota, Br&tieni, 
Budisteni, Condeesti, Corn^eni, 
Dr&gu^esti, Dr&goestt, Furdu- 
esti, Meriseni, Nenoesti, R&testi, 
Socolesti, Tigveni, V&rzari si 
altele. 

Ca baxba^I ilustri n&scu{i in 
acest jude{ n'avem de cit pe re- 
gretatul nostru istoric Nicolae 
BaUcescu, n&scut in anul 18 19, la 
Balcesti (pi. Topologul) si mort 
la 1852 in Italia, la Palermo, si 
pe frazil Dumitru si loan Br&- 
tianu, n&scutl in Pitesti, in primul 
deceniu al acestul secol si carl 
au jucat un rol insemnat in is- 
toria contimporana a $aril, de 
la anul 1848 pan& in zilele 
noastre. 

Invdfamintul public fi privat. 
Jud. Arges poseda la 1896/97: 
un liceu clasic cu 17 profesorl 
in Pitesti, un seminar cu 4 clase 
in Curtea-de-Arges cu 13 pro- 
fesorl, 6 scoll primare urbane 
(3 de b&e{I si 3 de fete), 159 
scoll primare rurale si 5 insti- 
tute private ; in tot, prin ur- 
mare, 172 scoll cu 234 profe- 
sorl carl se descompune ast- 
fel : a) Un liceu cu 1 7 profesor! ; 



b) Seminarul (fondat la 1839) 
cu 13 profesor! si 251 scolari; 

c) Trel scoale primare urbane 
de b&e{I cu 12 institutorl si 565 
scolari; d) Trel scoale primare 
urbane de fete cu 8 institu- 
toare si 298 scolaxi$e; e) 156 
scoale prim. rur. mixte cu 161 
inva$&tori, si inv£f£toare si cu 
8690 scolari, in tot; f) 5 scoll 
private cu 23 profesor! si cu 
162 scolari (72 bae{Isi 91 fete). 

CultuL Mai toat& populara 
acestul jude{, afara de purine 
excep^iunl in orase, este de ri- 
tul greco-ortodox. In tot jude^ul 
sunt 370 bisericl, deservite de 
391 preo^I si diaconl. 

Statistica judiciard. Numarul 
proceselor civile in anul 1878 a 
fost in numar de 1440, din carl 
numal 356 s'au judecat in cursul 
anulul, iar 1084 au r^mas pen 
dinte. 

Procese de divor^ au fost in 
cursul anulul 1878 in numax de 
143, din care numal 12 s'au ju- 
decat in cursul anulul. 

In cursul anulul 1878 jude^ul 
Arges numara 66 de condam- 
na{I pentru crime, care se aflau 
interna^! in deosebitele peniten- 
ciare din ^ari. 

Penitenciarul jude^ean din o- 
rasul Pitesti avea la finele anu- 
lul 1878 un numax total de 72 
aresta^I, din carl 8 condamnaflf 
si 64 in preven^ie. 

Numaxul bolnavilor in peni- 
tenciarul jude^ean a fost pentru 
anul 1878 de 9.21 la % iar al 
mor^ilor de 7.14 la °/o. 

Numarul indivizilor preveni^I 
si judeca^I de Curtea cu jura^I 
Arges-Muscel in cursul anulul 
1878 a fost de 82; iar numarul 
preveni^ilor din judeful Arges 
pentru afacerl corec^ionale a fost 
in 1878, de 231 1. 

Arge§, plasd, in judeful Arges, 
isl ia numirea dupi riul Arges 



Digitized by 



Google 



ARGE$ (EPISCOPIA-DE-) 



108 



ARGE?UI. 



care o uda prin mijloc in tot 
lungul el. Plasa Arges se mar- 
gineste la N. cu plaiul Lovistea, 
la E. cu judeful Muscel, la S. 
cu plasile Pitesti si Oltul si la 
V. cu pi. Topologul. Aceasta 
plasa mat este udata in tot lun- 
gul eT in partea despre rasarit 
de rtul Valsanul, care se varsa 
in riul Arges, in apropiere de 
com. rur. Merisani, din plasa Pi- 
testi. Intinderea totala a acesteT 
plasl este de 96484 pog. sail 
48242 hect., din carl 36108 pog. 
cultivable, 26094 pog. padure 
si 34282 pog. necultivabile. Sta- 
tul poseda in aceasta plasa 6 
propriety! cu un venit anual 
de 61 128 1. 70 b.; asemenea se 
maT afla in aceasta plasa 4295 8 
pog. padurl ale statuluT. Plasa 
Arges coprinde o com. urb. si 
14 com. rur. formate din 104 
sate si catune, avind 4337 case 
cu 19939 suflete si 16 biserici. 
Resedinfa subprefecturet este in 
orasul Curtea-de-Arges. Totalul 
budgetelor comunale ale acesteif 
plasl a fost, pentru anul 1882-83, 
de 65149 1. 78 b. la veniturt, 
si de 63833 1. 07 b. la cheltuelT, 
din care 36951 1. j6 b. la ve- 
niturl si 37904 1. 61 b. la chel- 
tuelT priveste pe com. urb. Cur- 
tea-de-Arges. Produc^iunea prin- 
cipals a acestei plasT este po- 
rumbul si rachiul de prune. In 
anul 1865 a produs 92 kile 
griti, 8340 kile porumb, 141455 
vedre rachiu de prune. Produc- 
{iunea acesteT plasT pe anul a- 
gricol 1886-87 a fost de 218 1 
hectolitri griti, 544 hectol. se- 
cara, 50485 hectol. porumb, 69 
hectol. ovaz si 96 hectol. orz. 

Arge§ (Episcopia-de-), s'a fn- 

fiinfat la anul 1793, Dec. 13, 
de catre Alexandru Moruzzi Vo- 
da, dupa staruin^a arhiepisco- 
puluT I'ariT-RominestT, Mitropo- 
litul Dositheiii, punindu-se sub 



ascultarea nouluT episcop tot cle- 
rul din jude^ele Arges si Olt, 
si fixind resedin^a la manastirea 
de Arges ; tot-odata toate mo- 
bile acesteT manastirT au trecut 
la aceasta noua episcopie, iar 
episcopul de Arges avea rindul 
sedereT, dupa episcopul BuzauluT. 

De aceasta episcopie depinde 
un seminar fondat in anul 1839 
de Alexandru Voda Ghica. A- 
cest seminar avea la 1880 — 81 
un numar de 251 de semina- 
rist! cu 9 profesorT. 

Budgetul EpiscopieT-de-Arges 
era 64192 1. pe anul financiar 
1897 — 98, iar budgetul semina- 
ruluT, tot pe acest an, era de 
65679 leT. 

Episcopil Arge§ului : 

1. Iosif (1 793-1 820); 

2. Ilarion (1820-1823); 

3. Grigorie (1823-1828); 

4. Ilarion (a douaoara) 1828-45; 

5. Samuil Sinadon, loc-^iitor, 

(1845-1850); 

6. Climent Gaiseanu (1850-62); 

7. Neofit de Edesa Scriban, 
loc-^iitor (1 862-1 865); 

8. Ghenadie I-iu, (1865 -1868); 

9. Neofit Scriban a doua oara 

(1868-1873); 

10. Iosif Naniescu (1873-1875); 

11. Ghenadie II Petrescu (1 Ian. 

1876-21 MaT 1893); 

12. Timus (1893- ). 
Catedrala sau biserica epis- 
copie! ArgesuluT este eel maT 
frumos monument din toata {ara; 
a fost zidita la anul 1 5 1 8 de 
Neagoe Voda-Basarab (v. Cur- 
tea-de-Arges manastirea). 

Arge^ul, rift, cunoscut prin re- 
peziciunea apeT sale si prin fru- 
muse^ea malurilor. Este plutitor 
pentru vase micT. Malul drept 
al acestuT riti este mult maT ri- 
dicat; eel sting prezinta vedereT 
un nesfirsit ses. In anticitate, 
pe timpul luT Herodot, sus^ine 



d. Gr. Tocilescu, pare a se fi 
numit Ordesus, numire dacicS, 
de unde in urma s'a facut Ar- 
gesul. D. B. P. Hasdeu in Ety- 
mologicum magnum Romaniae, 
nu primeste aceasta denumire 
si sus^ine ca acest nume ar fi 
de originea armeana. E unul din 
cele maT insemnate riurT din 
l^ara-Romineasca propriu zis&. 
El izvoreste din muntele Ne- 
goiul, plaiul LovisteT, jud. Ar- 
ges, uda jud. Arges de la N. 
la S. treclnd pe la V. Cur{iT-de-. 
Arges si pe la E. Pitestilor, a- 
poT, dupa ce formeaza limita in- 
tre jude^ele Arges si Vlasca pe 
de o parte si intre jude^ele Mus- 
cel, Dimbovi^a si Ilfov, pana la 
satul Gostinari pe de alta, intra 
in jude^ul Ilfov, printre satele 
Stoenesti si Malul-Spart si uda 
plasa Sabaru, pana in apropiere 
de com. Cornetul. De aci for- 
meaza limita naturala intre ju- 
de{ele Ilfov si Vlasca, pana linga 
satul Colibasi, apoT apuca spre 
E., serveste de limita intre pi. 
Olteni^a si Negoesti, pana a- 
proape de com. Curcani si dupa 
ce face maT multe cotiturl, maT 
ales linga com. Budesti, se in- 
toarce spre S. si se varsa in Du- 
nare laV. de Olteni^a rur., in drep- 
tul TurtucaeT din Bulgaria, dupa 
un parcurs de peste 3QO kil. 

Afluen^iT ArgesuluT pe partea 
dreapta sunt : Neajlovul si Gla- 
vaciocul, carT dupa ce au udat 
pu^in jud. Arges, intra in jud. 
Vlasca si unindu-se la Caluga- 
renT, se varsa in Arges, la satul 
Gostinari. 

In partea stinga Argesul, pri- 
meste afluen^iT: Valsanul, care 
uda partea orientals a jude^uluT 
Arge? si se varsa in Arges, in- 
tre Curtea-de-Arges si Pitesti, in 
apropierea satuluT Merisani, unde 
se afla si un pod de fier; Riul- 
DoamneT, care unit din partea 
stinga cu Riul-TirguluT si Ar- 



Digitized by 



Google 



ARGE? fCURTEA-DE-) 



109 



ARGESELUL 



geselul, udel partea occidentals 
a judefulul Muscel si se varsa 
in Arges la satul Ghimpa$i, dupS 
ce* a primit pe dreapta piriul 
Ciorogirla; Dimbovita, care ese 
din muntele CraiuluT, ud& jude- 
{ele Muscel, Dimbovita si Ilfov, 
trecind pe la V. TirgovisteT si 
prin Bucuresti si se vars& in Ar- 
ges la satul Budesti, dup& ce a 
primit pe stinga, mat sus de 
Bucuresti, piriul Ilfove^ul si mal 
in urm& apa ColentineT, care 
merge paralel cu Dimbovita, 
udind jude^ele Dimbovita si II- 
fovul, trecind pe la N.-S. de 
Bucuresti (Her&str&ti) si se vars& 
in Dimbovita, lingi satul Tin- 
ganul. 

Un alt afluent al ArgesuluT, 
in parcursul s&u in jud. Vlasca 
este C&lnistea, care se varsi din 
jos de Comana, in dreptul s. 
Falastoaca. 

Argesul in parcursul sau udS. ur- 
mStoarele locality!: Cetatea-luT- 
Negru-Vod&, Corbeni, Miresti, 
Virsesti, Viisoara, Curtea-de- Ar- 
ges, Munizesti, Brebiasca, Meri- 
sani, R&ducanul, Sinesti, Pitesti 
si Ciocanesti (din jud. Arges), Cir- 
cinau, B&desti, Golesti, C&linesti, 
Golesti-Badel, Leudeni si Gui- 
nea (din jud. Muscel); Petroaia, 
Gherghesti, Mih&lesti si Regesti 
(din judejul Vlasca); Stoinesti, 
Malul-Spart, Ogrezeni, Gradi- 
nari, Presiceni, Gr&distea, Te- 
ghesul, Ordoreni, Buda, Popesti, 
Cornetul, Dar£sti, Colibasi, Mi- 
treni, Olteni^a-rurala, 01teni{a- 
urbanS, Balosoeni, Hobaia, Cio- 
canul, F&lcoianca, Plopi, Butu- 
ruseni, Dr&ganesti, Ciuma^i, Cui- 
sari, Izvoarele, Hotarele, Crive- 
$ile, Radovanul, Coadele, B1&- 
te^ti si Chirnogi (in jud. Ilfov). 

La Malul-Spart, Gr^dinari, 
Persiceni, D&rasti, Copaceni si 
Colibasi se afl& podurl de vase 
plutitoare. 

Peste riul Arges sunt mal 



multe podurl de fier pentru co- 
municafia pe sosele, si anume: 
i) la com. Merisani (jud. Ar- 
ges) pe calea national* Pitesti- 
Rimnicul-Vilcel, un pod de fier 
de 170 m. lungime; 2) la Crov 
(jud. Dimbovita) pe soseaua ju- 
de{ean£ Giurgiu-Tirgoviste, un 
pod de fier de 200 m. lungime; 
3) la satul Mih&lesti (jud. Vlasca) 
pe soseaua Bucuresti Alexandria, 
un pod de fier de 170 m. lun- 
gime ; 4) la Copaceni (jude{ul 
Vlasca) pe soseaua Bucuresti- 
Giurgiti, un pod de fier de 190 
m. lungime. Afar& de aceste, 
mat sunt trei podurl de drum 
de fier peste Arges; 1) pe linia 
Pitesti-Curtea-de- Arges, la stasia 
Merisani ; 2) pe linia Bucuresti- 
Pitesti, intre Golesti si Pitesti, 
avind o lungime de 330 m., re- 
construit in anul 1881, in locul 
celuT vechiu din 1872, distrus 
in urma apelor marl, si 3) pe 
linia Bucuresti-Giurgiu, intre sta- 
bile Vidra si Gr&distea, de o 
lungime de 150 m. reconstruit 
in 1894 (eel vechiu, din 1869, 
fund distrus de inunda^iile din 
1893). 

Arge§ (Curtea-de~), stafie de 
cat de poste, pe vremea cind 
exista acest serviciu la not in 
^ar&; pe drumul de la Pitesti 
la Rimnicul-Vilcel intre stabile 
postale M&nicesti, 20 de kil. si 
Timocul, 14 kil. Avea 16 caT, 
un c&pitan de poste, un ceaus 
(chihaia) si 4 surugil. Prejul unul 
cal de poste varia intre 2 si 4 
lei not, dup& distanja postet, 
fiind socotit cite 13 bant de cal 
si de kilometru, plus 50 banf 
de fie-care posts pentru c&ru{a 
(1868). 

Argeselul, plasa, jude^ul Muscel, 
contopita cu pi. Riurile, de la 
1 Aprilie 1882, de la care data 
formeazS o singura plasi cu 



plasa Riurile, avind resedin^a 
sub-prefectureT in com. Stilpeni. 

Aceasti plas& coprinde par- 
tea din centru si E. a jude^ulul. 
Se m&rgineste la N. cu plaiul 
Dimbovita de care se desparte 
printr'o linie curbs, incepind din 
jud. Dimbovita (la Est) si tre- 
cind pe la N. de com. Boteni 
si Poenari, apol cotind spre S. 
printre gara Furnicosi si com. 
Schitul-Golesti. 

La S. se m&rgineste cu plasa 
Podgoria de care se desparte 
printr'o linie oblica de la V. 
spre S.-E. incepind din jude{ul 
Dimbovita, si mergind panS la 
orasul Pitesti. 

La E. se m&rgineste cu jud. 
Dimbovita si la V. cu pi. Riu- 
rile, de care se desparte fie prin 
riul Doamna, fie prin diferitcle 
muchii de dealurl si v&T coprinsc 
intre comunele Mioveni si Pis- 
cani, Davidesti si fintcsti, Vo- 
roveni si Livezeni, Birzesti si 
Stilpeni, Vulturesti si R&desti, 
Hirtiesti si Dr^ghiciul, Jugurul si 
Schitul-Golesti. 

Are forma unuT patrulater ne- 
regulat. 

Numele-I vine de la riul Ar- 
geselul care ud& plasa in tot 
lungul s&ti. 

Imparfire adm in istra tivd, PI a- 
sa Argeselul se compune din 
35 sate, cart formeaz& 12 co- 
munerurale: Colibasi, Mioveni, 
Racovija, Davidesti, Voroveni, 
Birzesti, Vulturesti, Hirtiesti, Bo- 
teni, Jugurul, Poenari si Con- 
ges ti. 

Resedin^a pllsil, unit^ cu pi. 
Riurile, este in comuna Stil- 
peni. 

Vvchia imparfire a pla§iL 
Plasa Argeselul, pana la ince- 
putul secolulul XVIII-lea, sc im- 
parfea in plasa Argesclul-de-s., 
care coprindea comunele de la 
Cotesti p£n£ la Rucar si pi. Ar- 
geselul-d.-j., care coprindea co- 



Digitized by 



Google 



ARGE?ELUL 



110 



ARGESKLUL 



munele de la Boteni p£nS la 
Colibasi. 

Orografia. Toate comunele 
plSsiT Argeselul, afara de Jugu- 
rul si Poenari, sunt situate pe 
valea ArgeseluluT, avind de o 
parte si dealta dealurT acoperite 
cu pSdurT seculare si pomT ro- 
ditorT. Dealurile sunt pe icT-colea 
ripoase, unele pr£p£stioase si 
terenul p'alocurea se surp&. 

Hidrografia. Principalul riu 
care ud£ aceastS plasS este Ar- 
geselul, care trece pe ltngS co- 
munele: Boteni, Hirtiesti, Vul- 
turesti, Birzesti, Voroveni, Da- 
videsti, Confetti, Racovi^a si 
Mioveni si se varsS in Riul-Tir- 
guluT, la com. Colibasi. 

Pe lingS riul Circinovul, care 
udS partea de S.-E. a plSsiT, mat 
sunt alte multe riusoare si vil- 
cele, carT brSzdeazS plasa in 
toate direc^iunile, si pe carl le 
am descris la locul cuvenit. 

Miscarea populafiunei ' pe a?iul 
1889. In acest an s'au ftcut in 
plasa Argeselul-Riurile 230 c£- 
sStoriT; s'au nSscut 1352 copiT; 
si ati murit 1021 barb. si fem. ; 
dec! un excedent asupra nas- 
terilor de 331. 

S'au cSsStorit: 99 bSrbaflf, de 
la 18 — 25anT; 96, de la 25 — 36 
anT; 27, de la 36 — 45 am; 7, 
de la 45 — 60 anl si 1 mal mare 
de 60 anT. 

Cu stiin{& de carte : 80 bSr- 
baflf si 150 fSr& stiin^S de carte. 

S'au casStorit 54 femeT, de la 
15 — 18 anT; 130, de la 18 — 25 
an!; 33, de la 25—35 anT; 11, 
de la 35 — 45 an! si 2 de la 
45 — 60 ant. 

Cu stiin^S de carte: 21 fem. 
si 209 farS stiinJS de carte. 

S'au nascut 687 b£e{! si 665 
fete. LegitimT: 628 bae^T si 619 
fete. Natural! : 58 bSepfsi 46 fete. 

Au murit: 520 barba^T si 501 
femeT. 

DupS stare civile, au murit : 



660 copiT si celibatarT, 248 in- 
surant si mSritate, 1 1 3 v&duvT 
si vSduve. 

Ocupafia locuitorilor. Pe lingS 
pu^ina agriculture ce fac, loc. 
se ocup& in special cu lucrarea 
lemnelor de construc^ie, a va- 
selor de lemn, cu fabricarea 
varuluT si a {uiceT si cu rotSria. 
AceastS plasS este fertile si ar 
produce multe cereale daca te- 
renul sSu n'ar fi ocupat in cea 
maT mare parte cu pSdurT. 

La Davidesti, comunS popu- 
late, locuitoriT se ocupS cu lu- 
crarea lemnelor de construc^ie 
si cu a vaselor de lemn. Pe dea- 
lurile plSsiT sunt mulfT pomT 
roditorT, maT ales prunT. 

Cdile de comunicafie. Plasa 
Argeselul este strSbStutS in tot 
lungul sSu, de la S. spre N., de 
o sosea bine executatS si bine 
intre{inut£, care pleach din ca- 
lea na^ionala Bucuresti-Pitesti si 
trece prin comunele : Vierosul, 
Colibasi, Mioveni, Racovi^a, Da- 
videsti, Vulturesti, Hirtiesti, Bo- 
teni si Jugurul. AceastS sosea 
merge pe malul sting al riuluT 
Doamna, unit cu riul Tirgul, 
apoT pe malul sting al riuluT 
Argeselul p&na la com. Raco- 
vi^a, de unde apucS pe malul 
drept al ArgeseluluT, pane la 
com. Hirtiesti, unde trece din 
nou pe malul sting al riuluT. 

De la N. de com. Vulturesti 
s'a executat o sosea comunala, 
care merge din soseaua princi- 
pals la com. V&leni, plaiul Dim- 
bo vi^a. 

Instrucfiunca publicd. In fic- 
care com. din pi. Argeselul este 
o scoala" mixta rurala" deservitS 
de un investor, afarS de com. 
Boteni, unde sunt doT invS- 
{StorT. 

In anul scolar 1883 — 84, nu- 
mSrul elevilor din aceste scoale 
se ridica la 357 bae^T si 46 
fete. 



Cu intre^inerea scoalelor sta- 
tul cheltueste 16471 1. anual. 

Cultul. LocuitoriT plSsil Ar- 
geselul sunt toflf crestinT orto- 
doxT. In aceaste plasS sunt 18 
bisericT, deservite de 23 preo^T 
si 22 cintSrefT. In fie-care co- 
mun& este una sad douS, bise- 
ricT si cite unul sau maT mulfT 
preo^T. 

Populafia* LocuitoriT comu- 
nelor din pi. Argeselul sunt in 
numar de ICX)U, to^T RominT, 
afarS de prea pu^inT GrecT si 
BulgarT. 

Producfiunl. Plasa Argeselul 
este bogate in mine de c£r- 
bunT, inca" nepetrifica^T, si este 
brSzdatS de dealurT acoperite 
cu pomT roditorT, maT ales prunT, 
din carT se fabrics man canti- 
tS^T de {iiicS. 

LocuitoriT se ocupS cu agri- 
cultura, rotaria, fabricarea va- 
ruluT, lucrarea lemnelor de con- 
strue^ c si a diferitor vase de 
lemn. 

Cind se fac semanaturile. In 
plSsilc unite Argeselul -Riurile, 
semSnaturile de toamnS se fac in 
Iunile Septembre si Octombrc. 
Orzul si ovazul se seamana pri- 
mS-vara in Martie si pSnS la 15 
Aprilie. 

Porumbul se seamSnS prima- 
vara in Aprilie si Maiu. 

Secerisul griuluT si orzuluT 
incepc de la 20 Iunie ; ovSzul 
de la 10 Iulie. 

Culesul porumbuluT se face 
de la 15 Septembre pSnS la 15 
Octombre de ordinar. Livezf 
artificiale nu se seamSnS. 

Masinl si unelte agricole. In 
anul 1888, au existat in pi. Ar- 
geselul-Riurile, urmStoarele ma- 
si nT si unelte agricole : 

I masinS de semanat, 3 de 
secerat si cosit, 3 de treerat cu 
aburT, 2 de treerat cu manej, 
1 1 de vinturat, 5 de bStut po- 
rumb cu manivelS, 895 pluguri 



Digitized by 



Google 



ARGESELUL 



111 



ARGKTOAIA 



de lemn sau {aranestl, 561 de 

fier sau nem^estl, 35 scarifica- 

toare, 3 grape de fier, 1 tavalug, 

1 marina de ales samin^a, 1 

moara cu abur si 60 morl cu apa. 

Plasa Arge§elulin anul 1856. 
In acest an gasim ca plasa Ar- 
geselul avea 16 sate, 17 bise- 
ricl, 24 preopf, 5 diaconl, 25 
boerl de neam, 13 mazill, 12 
patentarT, 1349 {aranl contri- 
buabill, carl dau un venit tri- 
mestrial de 12039 l e * vechi si 
33 parale, 215 tig an * contribua- 
bill carl dau venit 10750 lei 
vechi pe trimestru. Cu to^il pla- 
teau anual 92552 let. 

De la mobile locuite, nelo- 
cuite si contribu^ia drumurilor, 
seincasa anual 24705 lei si 16 
parale. 

Avea 38 care cu 4 boT, 8 
care cu 4, 6 si 8 cal, 628 care 
cu 2 bol, 5 care cu 3 si 2 cal, 
2830 vaci si vi^el. 

In aceasta plasa eraii la anul 
1856: 28 morl cu venit anual 
de 13450 lei; 3 piue cu venit 
de 3200 lei, 68 povernl cu ve- 
nit 8670 lei, 142 morarl si dul- 
gherl, 12 cismarl, 22 ferarl. 

Populafia plasil se urea la 
7241 locuitorl, din carl 3720 
femel si 3521 barba^I. 

A produs 14 kile griii si 
3038 kile porumb. 

S'ati nascut 267 copil si ati 
murit 122 de diferite virste. 

Capitalul cutiilor satene in 
fiin^a, 592 lei si 38 parale, si 
luaflf de visterie, la 1854, lei 
975, parale 17. (Aricescu). 

Arge^elul, deal, care si-a luat 
numele de la riul Argeselul, in- 
tre catunele Huluba si Valea- 
Popil, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Argeselul, rift, izvoreste din mun- 
tele Gaina^ul-Marc (sub Papusa), 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel, 
curge in direcfia de Sud, uda 



comuna Namaesti, trece pe la 
Est de comuna Valea-Mare, 
apol ese din plaiul Dimbovi^a, 
la comuna Ma^au, continuindu-sl 
cursul prin plasa Argeselul si 
udind comunele: Boteni, Hir- 
tiesti, Vulturesti, Birzesti, Vo- 
roveni, Davidesti, Con^esti si 
Racovifa si se varsa in riul 
Doamna, la comuna Piscani. 

El primesce de afluen^I pe Va- 
lea-Cirstel pe partea dreapta si 
Topoli^a-Mateiasulul pe partea 
stinga, ambele in hotarul co- 
munel Namaesti. 

Arge§elul-de-Jos, plasa desfi- 
infata din jud. Muscel. Ea co- 
prindea toate comunele de la 
Boteni pana la Colibasi. 

Arge§elul-de-Sus, plasa desfi- 
in^ata din jud. Muscel. Ea co- 
prindea toate comunele de la 
Cotesti pana la Rucar. 

Arge^ianul, padure a statulul in 
com. Vispesti, jud. Buzati. Ea 
a depins la inceput de Epis- 
copia-de-Arges , avind numele 
Maguleasa si o intindere de 247 
hect. v , prin schimb a trecut la 
Episcopia-de-Buzati, care a u- 
nit-o cu sfoara Bordusestt de pe 
mosia si via, Istri^a si sub nu- 
mele de Argesianul (Maguleasa- 
Bordusesti), formeaza un corp 
de 351 hectare. 

Arge^ul, jud. Buzati. VezI Ar- 
gesianul. 

Argetoaia, com, rur., pi. Jiul- 
d.-s., judeful Dolj, la 44 kil. 
de Craiova, si la 23 kil. de re- 
sedinja plasil, comuna Filiasi. 

Situata pe dealurl si pe val, a- 
numepe dealulurileGradinaresti, 
Novacul, Teascul-din-Deal, Ba- 
lacesti, Atirna^i si pe vaile Ma- 
crea, Teascul-din-Vale si Ra- 
covi^a. 



Comuna Argetoaia se mar- 
gineste la E. cu com. Bralosti^a; 
la V. cu com. Plutasi Peria, din 
jud. Mehedinfi; la N. cu com. 
Gura-Motrul din Mehedinji; iar 
la S. cu com. Cernatesti. Limita 
liniel de N. incepe de la E. si 
merge spre V. dupa ondula^iu- 
nile piriulul Racovifa. Limita li- 
niel de S. merge spre E. dupa 
ondula^ia dealurilor Barboiul , 
f iul si Cernatesti. Limita liniel 
de E. merge spre S. dupa on- 
dulafiunile dealurilor Racovi^a, 
Salcia si Cernatesti si dupa vaile 
Argetoaia, Racovi^a si Salcia. 
Limita liniel de V. merge spre 
N. pe dealurile Milerul, Corbu- 
lul si pe vaile Rogozoaia, Ber- 
besul, Malomnicul si Macrea. 

Terenul com. este accidentat 
de dealurile urmatoare: Dealul- 
Gradinaresti, cu o inal^ime de 
300 m.; Dealul-Macrel, cu o inal- 
{ime de 250 m. ; Dealul-Leur- 
doasel cu o inalfime de 350 m.; 
Dealul-Vacariel, cu o inal^ime 
de 200 m. ; dealul Mierul ; dealul 
Berbesul, care mal toate sunt 
acoperite de padurl sau vil; Dea- 
lul-TeasculuI; Dealul-Novaculul, 
1 50 m. ; Dealul-Balacestilor; Dea- 
lul-Argetoaia, cu o inalfime de 
500 m. ; dealul Atirna^i, cu o 
inatyime de 200 m. Toate aceste 
dealurl fin de Dealul-Poroinel 
din jud. Mehedinfi. 

Vaile ce intrerup aceste dea- 
lurl sunt: valea Oborul-Bilciu- 
lul, Valea-Macril, valea Arge- 
toaia, Valea-Teasculul, Valea- 
Leurdoasel, valea Briglesti, Va- 
lea- Giorcotinulul si Valea-Bara- 
nulul. 

Comuna este udata de piraiele 
urmatoare: pir. Valea-Berbesulul, 
ce curge pe valea cu acelasl 
nume si se varsa in Jiu pe te- 
ritoriul comunel Salcia; piriul 
Valea-Macrel se scurge in girla 
Valea-Berbesulul; piriul Leur- 
doasa se scurge tot in Valea-Ber- 



Digitized by 



Google 



ARGKTOAIA 



112 



ARGKTOAIA 



be^uluT; piriul Teascul-din-Vale 
se scurge in girla Macrea; pi- 
riul Argetoaia se scurge in va- 
lea Macrea. Piriul Secul vine din 
com. Secul din jude^ul Mehe- 
dintl si se scurge in Valea- 
Berbe^uluT; piriul Racovi^a se 
pierde pe valea Leurdoasel; pi- 
riul Brigleset se scurge in pir. 
Argetoaia si in fine piriul Gior- 
cotinul. Se gasesc poduri in 
cat. Cimpul-CruceT, in cat. Teas- 
cul-din-Vale $i in Valea-Salcii, pe 
druinul spre Craiova. 

In comuna sunt 14 fintinT, 
25 izvoare si doua crucT de pia- 
tra, una in cat. Teascul-din-Vale 
$i una in Macrea; este cu ne- 
putin^a a citi inscrip^iunile fiind 
prea incurcate si aproape cu 
totul sterse. 

Comuna Argetoaia a fost in- 
fiin^ata la anul 1830. Catunul 
deresedinfa este Argetoaia-d.-s.; 
inainte era cat. Gradinaxesti. Se 
compune din 1 3 c&t. can sunt : 
1. Argetoaia-d.-s., care coprinde 
sec^iunea Macrea, este situat pe 
piriul Macrea si pe valea Ma- 
crea. Inainte mahalaua Macrea 
facea parte ca catun din com. 
Argetoaia. 2. Catunul Gradina- 
reasa situat pe valea Argetoaia 
la 1 /a kil. departe de catunul de 
resedin^a. 3. Catunul Argetoaia- 
d.-j. situat in acelasl rind cu 
precedentul, la I kil. departe de 
cat. de resedinfa. 4. Catunul 
Teascul-din-Vale, in linie dreaptS 
cu No. 3, la 12 kil. de rese- 
din^a. 5. Teascul-din-Deal in 
rind cu No. 4. 6. Leordoasa, 
asezata pe valea Leordoasa, la 
3 l /a kil. de resedin^a. 7. Raco- 
vi^a, situat pe marginea padu- 
ret Racovifa si despar^it de Le- 
ordoasa prin dealul Leordoasa, 
la 4V2 kil. de re?edin{a. 8. Moara- 
Cimpul-Crucel, situat pe un mic 
deal, intre valea Argetoaia $i 
piriul Argetoaia de o parte si 
valea si piriul Brigleset de cea- 



I'alta parte, la 1 V* kil. departe 
de catunul de resedinfa. Acest 
catun coprinde mahalaua Iorda- 
chesti. 9. Cat. Bolocesti-Iorda- 
cheni, in linie dreapta cu ca- 
tunul Moara-Cimpul-Crucel, pe 
valea Brigle$ti la 1 */* kil. de 
catunul de resedin^a. 10. Ber- 
be$ul despar^it de precedentul 
prin ogasul Coaca, situat in a- 
propiere de piriul care atinge 
catunele Bolocesti-Iordacheni $i 
Moara-Cimpul-Crucel, la3 1 /a kil. 
de re^edin^a comunei. 11. Cat. 
Novacul situat pe platoul dea- 
lulut Novacul, intre valea Brig- 
le$ti si valea Giorcatinulul la 
3Vi kil. de catunul de resedinja. 
12. Biranul situat pe valea Bira- 
nuluT, pu^in inclinat de la N. 
spre S. 13 Atirna^i, aproape 
de cat. Boloce?ti-Iordacheni. 

In comuna se afla o biserica. 
fondata de raposatul Clucerul 
loan Argetoianul. In biserica se 
g&seste urmatoarea inscrip^ie : 
« Aceasta Sfinta si Dumnezeiasca 
biserica a zidit-o clucerul loan 
Argetoianul, pe jumatate, si pa- 
harnicul Gh. Argetoianul a ter- 
minat-o. Sfintele icoane sunt 
facute de Paharniceasa Ilinca' 
Buzescu, ce se afla in biserica. 
S'a terminat la anul 18 13, Oc- 
tombrie 6. S'a zugravit la 1849 
de al doilea, de D. Constantin 
Argetoianul, fiul PaharniculuT 
Gheorghe Argetoianul, Octom- 
brie I2.» In serviciul bisericel 
sunt 2 preo^I $i 2 cintare^T. 

In cat. Argetoaia-d.-s. se afla 
o scoala mixta; pana in 1891-92 
a fost scoala de bae$T. Func^io- 
neaza din 1891. Este intre^inuti 
de comuna; are un inva^ator ?i 
o inva^atoare. Localul de zid 
este in bun& stare. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 16 loc. improprietari^I. 

Popula^ia comunei este de 
2125 loc, cu 543 case $i 135 
bordee. Boala ce b^ntue com. 



sunt frigurile. Statura locuito- 
rilor este mijlocie. 

Suprafa^a comunei este de 
4000 pog., din carl 3100 hect. 
teren arabil, 300 pog. finea^a, 
IOO pog. izlaz, 500 pog. lac §i 
teren sterp, 1000 hect. p&dure. 

Mosiile de pe teritoriul co- 
munal sunt urmatoarele: 1. Ar- 
getoaia-d.-s. ce apartfne Sta- 
tului. Suprafa^a vinduta este de 
404 hectare. Suprafa^a rSmasa 
este de 137 hect. 4257 m. p. 
Arendata de la 1893 — 98 cu 
9500 let anual. 

2. Mosia Argetoaia-d.-j. ce a- 
par{ine D-luT Ion Alexandrescu ; 
are un venit de 22000 1. anual. 
Inainte, aceste mo§iT au fost ale 
fra^ilor Argetoianu. 

Statul are o padure situata 
intre catunele Atirna^i, Iorda- 
che§ti si Mahalaua-Macrea. Pa- 
durea D-luI Alexandrescu de 
400 pogoane se afla intre cat. 
Teascul-din-Deal, Racovi^a si 
Leordoasa. 

Padurea statulul apar^inea d-lui 
Argetoianu, iar a d-lui Alexan- 
drescu apar^inea d-lut Petre 0- 
bedeanu. Ambele sunt compuse 
din cer, girni^a, gorun, fag, etc. 

Fine^e m intindere de 300 
pogoane. Livezile de prunl, in 
intindere de 90 hect. sau 180 
pogoane apar^in locuitorilor. 

Viile, in intindere de 1362 
hect, apar^in d-lui loan Ale- 
xandrescu si locuitorilor impro- 
prietarifT la anul 1864. 

Au fost doua morl de aburi 
in comuna, din care unainMoara- 
Cimpul-Crucel si cea-1-alta in cat. 
Argetoaia-d.-s. 

Se lucreaza caramidS ; un lu- 
crator face 300—500 pe zi si 
le vindecu 15 — 20 1. miea arsa. 

LocuitoriT i?I desfac produc- 
tele la gara Butoe^ti pentru Cra- 
iova-Severin. Transported pro- 
ductelor se face cu carul sad 
cu carufa. 



Digitized by 



Google 



ARGETOAIA 



113 



ARGHISOCUL 



In cit. Argetoaia-d.-s. sunt 
3 circiuml cu pr&valil, in Gradi- 
niresti sunt 2 pr£valil, in Moara- 
Cimpui-Crucel sunt 2 si in Teas- 
cul-dio-Vale 3. 

Comercianp sunt 9. 

CSile de comunicafie ce stri- 
bat comuna sunt: Calea veci- 
nal& Argetoaia- Piria, lungS de 
5 kil. Calea vecinaUi comunald, 
ce duce la f iuleni pe o lungime 
de 4 kil. Calea coraunala ce 
duce la Bal&cesti (catun) pe o 
lungime de 2 kil. 

Venitul budgetar pe exercifiul 
1893-94 a fost de 39 6 47-7S. 

Cheltuelilebudgctare 3907.75. 

Animate: Vite cornute 414, 
ol 320, capre 70, cat 24. 

Bilciu la 27 Iulie. 

Argetoaia, deal, pi. Dumbrava- 
d.-s., com. Cern&testi, jud. Dolj, 
pe limita de N. c&tre comuna 
Argetoaia; are direc^iunea de la 
V.-E.; esteacoperit cu tufiLrisun. 
In&l^imea sa este de 45 metri. 
Trece si prin com. fiul, plasa 
Doljul-d.-j. 

Argetoaia, dral, plasa Jiul-d.-s., 
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu 
in£h;iine de 50 m. ; trece prin 
satele Argetoaia-d.-s. si Arge- 
toaia.-d.-j. 

Argetoaia, piria, plasa Jiul-d.-s., 
com. Argetoaia, jud. t)olj, iz- 
voreste din dealul Argetoaia, 
si se varsci in girla Macrea. 

Argetoaia, vale, plasa Jiul-d.-s., 
com. Argetoaia, jud. Dolj, pe 
care este asezat s. Gradin&resti. 

Argetoaia-d.-j., sat, pi. Jiul-d.-s., 
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu 
63 suflete, 32 b£rba{T si 31 fe- 
mer. Copijldin acest sat urmeazft 
la scoalele din satul Argetoaia- 
d.-s., ce sunt la o dep&rtare de 
<>Q0 m. 



$tiii carte 5 b&rbaJT si 1 fe- 
mee. LocuitoriT se due Dumi- 
nica si s&rb&toarea s& asculte 
serviciul religios la biserica din 
satul Argetoaia-d.-s., plasa Jiul- 
d.-s., com. Argetoaia. Locuesc 
in 19 bordee facute din pamint 
b&tut si in 49 case, construite 
parte din zid si parte din paiante. 

Argetoaia-de-Jos,///<y/V, pi. Jiul- 
d.-s., com. Argetoaia, s. Arge- 
toaia-d.-j., jude^ul Dolj; a d-lut 
loan Alexandrescu cu ven. anual 
de 22000 leT, intindere de 500 
pog. arabile. In trecut apar^inea 
fra^ilor Argetoenl. 

Argetoaia-de-Sus, sat, pi. Jiul- 
d.-s., c. Argetoaia, jud. Dolj ; este 
resedin{aprim&riel,are 105 sufl.: 
55 b£rba{T si 50 feme!. Locuesc 
in 10 bordee si 50 case, fiicute 
din birne, c&r&mida' si paiante. 
In sat sunt doua* scolt pri- 
mare: una de b&eflf si alta de 
fete. $tiu carte 21 birba^I si 5 
femef.^coalade fete function eaz& 
din 1890 si are o inv&{£toare; 
iar cea de b^efl func^ioneazi 
din 1864, avind un inv&t&tor. 
In sat este o bisericS fondata. 
de Clucerul loan Argetoianu la 
1 813 si terminate la 1849 de 
fiul s&u C. Argetoianu. Sfintele 
Icoane sunt dftruite de Pahar- 
niceasa Ilinca Buzescu. Pentru 
serviciul bisericel sunt 2 preo^T 
si 2 cintclre^T. CirciumT sunt 3. 

Argetoaia-de-Sus, mofie, plasa 
Jiul-d.-s., comuna Argetoaia, sa- 
tul Argetoaia-d.-s., jud. Dolj; 
a statuluT; arendati de la 1893 
p£n& la 1898, cu 9500 let. Intin- 
derea el este de 538 hect, din 
care a patra parte este data, in 
loturt. 

Arghira, sat, pe mosia cu ace- 
las nume din com. Preutesti, 
jude^ul Suceava. Este str&batut 



de piriul Arghira. NumJrS 1 1 1 
case, populate cu 103 capl de 
familie sau 458 suflete, din carl 
230 bSrb. si 228 fern. Din aces- 
tia 1 1 sunt str&inT. Are 1 15 con- 
tribuabill. Vatra satulul ocupa 
o suprafa^ de 10 ftllci si 12 
pr&jinl. Mosia e proprietatead-lut 
maior I. Giurescu, in intindere 
de 500 falcT, din carl : 440 falcT 
cultivable, 40 fdlcl padure si 
20 felcl nefolositoare. Improprie- 
tiri^T dup& legea din 1864 sunt: 
7 mijlocil si 45 codasT, stapi- 
nind 140 fold si 40 pr&jinl. Bi- 
serica si scoala din BasarabI ser- 
vesc si acestuT sat. Drumurl 
principale sunt: la Dolhesti-Marl 
(4kilom.) si la Basarabr(i kil.). 
La 1830: «Arghirii, la {inu- 
tul SuceveT, ocolul SomuzuluT, 
mosie a dumi-sale MedelniceseT 
Maria-Arghiroaia ; are un sat cu 
un bejenariu - hrisovoljt , cincl 
nevolnicl, doui vadane, sase 
slujbasI-volnicT, un jidov. Pe lin- 
g& mosiile Platonesti, Manoli- 
Vl&desti, Basarabia si altele cu 
un num&r de 33 locuiton.» (Bu- 
ciumul-Romin, anul I, 1875, pa- 
gina 41). 

Arghira, deal, in com. Preutesti, 
jud. Suceava. 

Arghira, iaz, jude^ul Suceava, in 
suprafa^a de 15 — 20 felcT, in co- 
muna Preutesti ; format de $0- 
muzul-Mare. 

Arghira, padure, de diferite e- 
sen^e, d'asupra satulul cu acest 
nume, jud. Suceava. 

Arghiroaei, se numeste o parte 
a satulul Ivanesti, jud. F&lciu. 
(v. a. n.). 

Arghi^ocul, lac, jud. Br&ila, des- 
par^it in doui, formind doui 
lacun unite in ostrovul V&rs£- 
tura sau M&r&cinele din comuna 



6Wi9. Mw$l§ JHctionor Qiogmfic. 



16 



Digitized by 



Google 



ARG1DAVA 



114 



ARIA-DE-ARAMA 



Bertesti-d.-s. ; unul numit Ar- 
ghisocul-Mic la N. si altul nu- 
mit Arghisocul-Mare la S. ; in- 
tre canalul ManusoaeT si iazul 
Varsatura. 

Argidava, vechie cetate dacica 
pe ruinele careia se pretinde, ca 
este zidit astazT orasul Pitesti. 

Argine§ti, sat, in plasa Motrul- 
d.-j., judejul Mehedin^T; {ine de 
com. rur. Gura-MotruluT. 

Argintar, deal, in prelungirea 
dealulut Simion, Pestera si Rup- 
tura, din ramura Viisoaref (pre- 
lungire a ramurei munfilor Bis- 
tri^a si Cozia) ; formeaza linia 
de hotar intre com. Gircina si 
comuna Pingara^i, in jude^ul 
Neam{u. 

Argintar, piriia$, com. Gircina, 
pi. Piatra-Muntele ; jud. Neam^u 
izvoreste din dealul cu a sa nu- 
mire, ramura Viisoara, si se var- 
sa pe partea dreapta a piriuluT 
Cuejdiu, dupa un curs aproape 
neinsemnat atit prin volumul 
cit si prin intinderea seursoril 
apelor sale, chiar in timpurile 
ploioase. 

Argintaria, vale, plasa Trotus, 
jud. Bacau, pe teritoriul com. 
Manastirea-CasinuluT. 

Argintoaia, mic catun, al com. 
Dragotesti, situat pe apa Tes- 
luiuluT, jud. Romana^T. 

Argintoianu, lac, pe nmsia Ar- 
gintoianu, comuna Risipi{i, pi. 
Orasul, jud. R.-Sarat, lasat in 
parasire chip A moartea proprie- 
tarulut. 

Argintoianu, mofie, in pi. Ora- 
suluT, comuna Risipi^i, jud. R.- 
Sarat, in partea de apus a el; 
numita asa de la un proprietar 



al el, Argintoianu ; azl este a 
statulirf. 

Argintoieni, mic catun, al com. 
Bosoteni, plasa Ocolul, jude^ul 
Romana^I; e asezat aproape de 
apa Tesluiulul si are 213 locui- 
torl. 

Argova, vale % in plasa Borcea, 
jud. falomi^a, se intinde din la- 
cul Mostistea spre Nord si for- 
meaza marginea intre judetele 
Ilfov si Ialomi^a. 

Argovei (Valea-), jude^ul Ilfov. 
VezT Boncea. 

Arhanghelul, manastirc, in ju- 
de^ul Vilcea, pi. Ocolul, in cir- 
cumscripta comunet Vladesti, 
o ora departe de orasul Rim- 
nic, pe valea ZavoiuluT \\\ sus. 
Dupa pisania aflata d'asupra in- 
trareT, manastirea Aranghelul a 
fost intemeiata de jupin Stoica 
Pirianu, vel-paharnic, la leatul 
1 72 1. In urma a trecut ca schit 
sub ascultarea manastirei Segar- 
cea si mat tirziu, impreuna cu 
alte 3 metoace ale manastirei 
Zlatarl din BucurestT, a fost in- 
chinata PatriarhieT din Alexan- 
dria, de catre Baneasa Maria 
Mileasca si de un fost al el gi- 
nere, Dositeiu Brailoiu monahul. 
Mat tirziu insa darimindu-se 
acest schit, a fost reintemeiat 
de Arhimandritul Sofronie la a- 
nul 181 1. Biserica, mica si zi- 
dita in stil primitiv, pare a fi 
din timpul acesta. Ea a fost in 
parte ruinata in urma unuT cu- 
tremur si reparata de catre 111- 
grijitorul manastirei (1 88 i).Vred- 
nic de luare aminte este mat a- 
les timpla. Intre cardie aflate 
in biserica merita a fi amintit 
Apostolul de la 1684, un mo- 
litvelnic si alte car^t carora le 
lipsesc titlurile si cite-va fol de 
la inceput, intre alteie: octhoich, 



triod si cite-va mi nee, carl par 
a fi foarte vechT. 

AstazT manastirea Arhanghe- 
lul este redusa la biserica de 
mir si se intrefine de stat. 

Arhimandrita, pddure, in plasa 
Ialomifa-Balta, jud. Ialomi{a, pe 
{armul drept al riuluT Ialomi^a, 
teritoriul com. Fundul-CrAsani. 

Aria, catun, jud. Buzau, plasa 
Cimpul, pendinte de com. rur. 
Cochirleasca, in apropiere de 
apa Slatina; are 50 fam. 

Aria, deal, pi. MunteluT, jud. Ba- 
cau, pe teritoriul com. Vasiesti. 

Aria, deal, pe mosia Horodistea, 
com. Horodistea, pi. Prutul-d.- 
j., jud. Dorohoiti. 

Aria, ( Aria - {iganeasca ), foe 

7 so la t in fundul Vael-Vadulul, 
com. Cernatesti, jud. Buzau. 

Aria, mo fie, in com. Cochirlean 
ca, jud. Buzau, are 1 160 hect. 
din care: 1 130 arabile, 10 pa- 
durea Tufa si 22 ocupate cu 
tirla. Aceasta mosie e daruita 
de Toma Timpeanu pentru in- 
tre^inerea scoaleT din com. Slo- 
bozia-Galbenul, jud. Rimnicul- 
Sarat. 

Aria, fruinoasa pot and, in pad. 
statulut Izvoranu, din com. Graj- 
dana, jud. Buzau. 

Aria-de-Arama,sc numeste locul 
batatorit, in marimea unet fa$arT 
de arie, ce se afla deasupra dea- 
lulut Besiege?, care desparte c. 
Raducaneni de com. Mosna, pi. 
Podoleni, jud. Falciu. 

Credin^a poporului, despre A- 
ria-de-Arama, este ca cine um- 
bla pe acest loc, pierde cunos- 
tinta de sine si ca ratnine cu un 
vuet in cap, mal multe zile, eel 



Digitized by 



Google 



ARIA-LUI-HINUTA 



115 



ARICE$TI 



poate amenin{a si vfea{a; d'aceia 
mul{I cauta a se feri de acel 
loc, c&cl se zice c& trec&toril 
sunt expusT a r&teci drumul din 
cauza ame^eleT ce le produce 
locul. Prin calc&tura cu picioa- 
rele se produce un sunet ca dc 
un vas aramit. 

Aria-luI-Dinu^a, picket, cu No. 
57, in plasa Orasul, com. Min- 
dresti, jud. R.-Sirat, pc lunca 
Mindrestilor, la hotarul spre Mol- 
dova ; azl e loc izolat. 

Aria-TStSreasca, localitatc, in 
partea de E. a com. Petrosani, 
pi. Crivina, jud. Prahova, des- 
pre care se poves teste, c& aci 
ar fi teb&rit T&taril, pe timpu- 
rile cind cutreierau {ara. 

Aria-Veche, deal si podis. (VezT 
Dealul-Mare, com. Sirca, plasa 
Cirlig&tura, jud. Iasi). 

Ariceasca, mofie, in com. Cos- 
testi, jud. Buz&u, c&t. Budis- 
teni, 315 hect. din care 54 pad. 
Ea fecea parte din mosia Ba- 
lisoara si i s'a dat acest nume 
dup£ proprietarul el, poetul C. 
D. Aricescu. 

Aricesti, com. rur., pi. Filipesti, 
jud. Prahova. 

Este situate in partea de E. 
a riuluT Prahova, la 14 kilom. 
de Ploesti, capitala jude^ulul si 
la 5 kil. de Filipesti, resedin^a 
pl&sit. 

N'are nict un c&tun alipit. 
Partea de N. a com. se mat 
numeste si Stoenesti. Are o po- 
pulatfune de 1 1 58 loc. (546 b., 
612 f.), in care intra. 21 fam. 
de JiganT. 

Capl de familie sunt 268 ; 
contribuabilT 211 ; 256 case de 
locuit. 

In com. sunt 2 bisericT. Una 
fondate la ; 1 777 si poarte ur- 



m&toarea inscriptfe : « Aceaste 
stinta bisericT s'a ridicat intru 
hramul Sf. Prooroc Hie si Sf. 
Nicolae in zilele Prea In&tyatu- 
lui nostru Domn Alexandru Ip- 
silante, de robul lul Dumnezeu 
Hie Aricescu, cu so{ia sa Nea- 
ga si de robul luT Dumnezeii 
Enache V&carescu, vcl Vistier 
la 1 777 ». Aceaste biseriea s'a 
reparat la anul 1887. 

A doua biseriea, cu hramul 
«Sf. Nicolae » s'a fondat la anul 
1 8 1 1 de Nicolae si Balasa Nen- 
ciulescu si s'a reparat la anul 
1880. 

Pre ling& agricultura, locui- 
toril se mat ocup& si cu fabri- 
carea varuluT, in cuptoare mict, 
pe care il desfac la Ploesti. 

In comuna sunt 52 cat, 12 
cpe, 360 boT, I34vact, 681 ot, 
323 porcT. 

In raionul comuneT, pe un 
iaz ce ia nastere din riul Pra- 
hova, sunt dou& mori de m&- 
cinat, sistem primitiv. 

LocuitoriT, in numSr de 177, 
s'aii improprieterit dupa legea 
rurala din 1864, pe mosiile d-lor 
Rahtivan, fra{iT Cociubey, I. 
En&chescu, P. P&trascu si To- 
ma Vasilescu, cind li s'au dat 
543 hect. p&mint. 

Carte a inceput si se inve^e 
aci de prin anul 1858 si peste 
vre-o dot am s'a suspendat. 
In anul 1872 s'a reinceput si 
iar£sT a incetat pana in 1884, de 
cind scoala func{ioneaz£ regulat. 
$tiu carte 109 b&rbapf si 11 fe- 
meT. Cu intre^inerea scoaleT sta- 
tul cheltueste anual 1404 1. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^. de 1271 hect. p&mint. 

Se fabric^ in termen mediu 
135 hect. {uica. Vil nu sunt. 

MaT toate feraeile d'aci se o- 
cup£ cu cultura gindacilor de 
mitase. Produsul lor e cam 350 
kilogr. gogosT. Stupl cu albine 
sunt 126. 



Calitatea terenuluT cultivabil 
e de o calitate inferioar& si nu 
pot reusi alte cereale de cit po- 
rumbul, griul si ov&zul. 

Comerciul se exercite in com. 
in S circiurai. Bilciu la 20 Iulie. 

Budgetul comunel prezinte la 
venitun suma de 3150 1. si la 
cheltuell 2995 1. anual. 

O sosea traverseaz& com. de 
la N. la S. inlesnind comunica- 
{ia spre N. cu com. Nedelea ; 
spre S. se uneste cu soseaua 
jude{ean& Ploesti — Tirgovistea, 
inlesnind comunicajia cu Plo- 
iesti. 

Se margin este cu mosiile Ne- 
delea, Filipesti, Br&tesanca si 
Dirm&neasca. 

Arice§ti, com. rur., pi. Podgo- 
ria, jud. Prahova. BcLtriniT po- 
vestesc c& pe locul numit «Si- 
liste» a fost un sat t&t&r&sc, 
Aricesti, unde se ftcea si un 
tirg anual, «Dr&gaica», si c^ 
RominiT, sub Negru-VodS, iz- 
gonind pe Titarl, acel sat s'a 
desfiin^at si s'a format eel ac- 
tual, tot cu acelasl nume, locuit 
de RominT. 

Comuna este situate pe dea- 
lurile Pineanca, Albinari, Pla- 
iul si Cenusari, la 50 kil. de- 
parte de capitala jud. si la 15 
kil. de a pl&sii. 

La inceput, com. Aricesti a 
fost situate pe locul numit «Si- 
liste», iar dupS izgonirea TSta- 
rilor, locuitoriT sT-aQ fecut case 
pe dealurf si coaste. 

Are o popula^iune de 1473 
loc. (710 b., 763 f.), in cart in- 
tra si 21 familil de figanT. 

CapT de fam. sunt 325, con- 
tribuabilT 234 si case de lo- 
cuit 302. 

In com. sunt 2 bisericT : I 
veche de lemn, ruinate si cu 
inscripjia nedescifrabili, si alta 
cu urm^toarea inscrip^ie : «Cu 
ajutorul luT Dumnezeii s'au ri- 



Digitized by 



Google 



ARICE?TI 



116 



ARICIUL 



dicat aceasta. sfinta bisericS. din 
temelie prin osirdia si cheltu- 
iala tutulor locuitorilor acesteT 
comunT* intru cinstea hramuluT 
Sf. Erafh Nicolae, Sf. Muce- 
nic Teodor Tiron si Sf. loan 
Botezatorul, incepindu-se in a. 
1865, in zilele Domnitorulut 
Alexandru Ion I. Cuza, si sa- 
vitsita in anul 1873, in zilele 
Ma>ieT-Sale DomnitoruluT Ro- 
miniel Carol I, fiind Mitropolit 
P. S. S. Nifon*. 

AceaStS. biserica e deservita 
de un preot. 

Afar& de agricultural parte 
din locuitorif se maf ocupa cu 
dulgheria. 

In comun& sunt 6 caT, 105 
vaci, 216 boT, 7 capre, 942 oT 
si 274 porcT. 

Parte din locuitorl sunt mos- 
nent; 133 s'au improprietaYit la 
1864 pe mobile statuluT C5l- 
d£ru?anul, Sf. Gheorghe-Nou ^i 
parte la Mosneni, cind li s'ati 
dat 407 hect. p^mint. 

$coala exista in comuna de 
14 anl. Cu intre^inerea el sta- 
tul cheltueste anual 1566 lei. 
$tiu carte 86 barbap. 

In comun& sunt doua gropi, 
numite ale Gentel, (p&mfntul c 
surpat drept in jos) unde spun 
b&triniT eft ail fost in vechinic 
ocne de sare. Pu^in mat jos de 
aci cse izvorul de ap& strata, 
despre care vorbim maT jos. 

E de observat ca accle gropi, 
in timpul ploilor toren^iale, in- 
ghit apa cu un mare zgomot, 
dind'o afara limped e si sarata. 
Suprafata to tall a comuncT 
cu izlaz, pftmint de culture, p&- 
durl, este de 2800 hect. 

Ca ape minerale sunt aci : 11 n 
izvor de apa strata" ce izvo- 
reste de sub gropile Gentel, si 
alte douft vine sulfuroase, in- 
trebuin^ate de locuitorT in con- 
tra frigurilor. Aceste vinisoare 
sunt in prundul ape! Strata si 



in marginea soseleT ce se dirige 
cfttre comuna Surani. 

Facind media celor tret anl 
din urmft, vedem c£ in com. 
Aricesti se fabrica in termen 
mediu cam 6160 decalitril de 
{uici si 694 decal. vin. 

In comunci se presupune a fi 
sare in localit&{ile numite: Pe 
Vale, Groapa-Gentei si in cen- 
trul comunet (aproape de pri- 
mftrie), in locul numit La-Sftra- 
tun, pe care nu creste nidf un 
fel de plants. 

Gindact de m^tase se cultiva 
numai pentru trebuin^ele fami- 
liarc. Stupt cu albine sunt 120. 
P&mintul prieste la ori-ce cul- 
tura. Dintre pom! roditonf sunt : 
604 merl, 275 perl, 160 duzl, 
430 ciresT, 428 nuct, 256 visinT, 
215 persicT. 

Comerciul se exercita in co- 
muna. de 4 circiumarif. 

Veniturile comuneT se urea 
la 4556 lei. 

Trel sosele vecinale inlesnesc 
comunica^ia intre com. Aricesti 
si comunele Tirlesti, Predealul 
si Surani. 

E brftzdata de dealurile : Ce- 
nusari, Pirsenari, Roncesti, St&i- 
culesti si Albinari-Curm&tura. Ca 
poienT sunt : Poiana-StineT, Fa^a- 
Capret. Piscurl: Pl&v&I, $indrila, 
Xapul, Piatra, BufneT si Corn&- 
{elul. 

Pe albia v&eT Adinca se in- 
tinde, cu direc^ia de la S. la 
X. san{ul numit T&t&rascul (v. 
a. n.). Poenile servesc depa\sune 
si pentru cosit. 

E udata* de v&ile : Aricesti; 
Pineanca, care curge intre pis- 
curile X a P u ^ ?i $indrila ; Adinca, 
numiti ast-fel din causa adin- 
cimeT sale si Girla-S&rat£. 

Se marginestecu com.: Tirlesti, 
C&rbunesti, Surani si Predealul. 

Aricesti, deal, comuna V&leni, 
pi. Podgoria, jud. Muscel. 



Aricesti, deal, comuna Aricesti, 
pi. Podgoria, jud. Prahova, pc 
care se cultivel 1 l jt hect. vie. 

Arice§ti, padttn particular^, su- 
pusa regimulul silvic incfi din 
anul 1883, pe mo$ia Aricesti, 
pendinte de comuna Aricesti, 
pi. Podgoria, jude^ul Prahova. 

Aricesti, p&durc a statuluf, in in- 
tindere de 11 54 hect, pendfnte 
de comunele Aricesti si Fllipfc$ti, 
jud. Prahova; formate din tru- 
purile: Durducul-Mare, Durdu- 
cul-Mic, Palanga ?i Lastarul. 

Aricesti, vale, com. Aricesti, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, prin care 
curge ap& saratft. Ievore^tc din 
raionul com. Aricesti, din locu- 
rile de culture, curge de la E. 
sprc V. si apol se irtdreapta sprt 
E. esind din comunA. 

Arice§ti-de-Jos, mahala, face 
parte din com. rur. Aricesti, pi. 
Filipesti, jud. Prahova. 

Arice$ti-de-Sus> makala, face 
parte din com. rur. Aricesti, pi. 
Filipesti, jud, Prahova. Aci e 
resedinja comuncL 

Aricioaia, vale, com. ^irincasa, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Ariciul, sat, in pi. Marginea-d.-j., 
cdt. comunet Gulianca, jude^ul 
R.-S^rat, numit ast-fel de la un 
pu^ f&cut de un om numit Ari- 
ciu ; asezat in cimp, in partea de 
miaz^-zi a comuncT, la 5 kiloin. 
spre S. de c&t. Gulianca ; are 
intindere de 25 hect., cu o po- 
pulate de 62 familiT, carf cu- 
prind 321 sufl. ; 31 stiu carte; 
are o scoali de b&e{r ce func^io- 
neaz^ inca din 1864. Se numea 
maT inainte si Pu^ul-Ariciululf. 

Ariciul, munte, in plasa Orasul, 



Digitized by 



Google 



ARICIUL 



117 



ARINI 



com. Andreasi, jud. R.-Sarat, in 
partea de apus a el; e acoperit 
cu finetc Aspcctul sau e unul 
dia cele mat frumoase, cu pa- 
durilc sale risipite si verzile sale 
poiene. 

Ariciul, vale, com. Vadul-Sapat, 
pi. Cricov, jud. Prahova. 

Ariciului (Movila-), movila, in 
com. Smeeni, pe mosia Smeeni, 
jud. Buzau. 

Arie, deal, in com. Cacova, pi. 
Ocolul, jud. Vilcea. 

Arie (Sub-), pddure, !n com. Pa- 
natau, cat. Plaisorul, jud. Bu- 
zau ; 34 hect. Face un corp cu 
pidurea Dosul-Muscelului si Tal- 
pa-PanatauluI. Proprietate mos- 
neneasca. 

Ariel (Plriul-), aflucnt al Bis- 
trtyel, jud. Succava, avind lun- 
gimea de 3500 m» 

Arienilor (Piriul-), piria, pc 
mosia HapieT, com. Virful-Cim- 
pulul, pi. Berhometele, jude^ul 
Dorohoiu. 

Ariful (Areful), sat si com. rur. 
in jud. Arges, pi. Lovistea, pe 
riul Arges; are 193 contribua- 
bilt cu 1 175 loc. mosnenl, 540 
cafee si 2 bisericl, din cafe una 
foarte veche, una cu hramul In- 
trarea-in-Biserica si alta cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva, avind 
fic-care biserica cite 2 preoji 
91 cite I cintaret ; are o scoala pri- 
raara ruralu si una primara mixta 
si 3 circiuml. Budgetul comuneT 
pe anul 1882-83 a fost de 11 46 
lei; iar pe anul 1887-88, a fost 
de 3023 lei la veniturr si de 
3823 lef la cheltueli. Nurnarul 
total ai vitelor a fost in 1887 
de 1 600 capete, din carl 450 
bol si vacl, 50 cat, 1040 of, 40 



capre si 20 rlmatorl. In apro- 
piere de sat sunt ruinele ce- 
\k\\\ lul Vlad Tepes. Ariful este 
la 16 kil. de re^edin^a subpre- 
tecturiT* com. $uici, si la 69 kil. 
de Pitesti. 

Ariful (Areful), izvor cu apa de 
pucioasa, in care predomina 
magnesia carbonica, in apro- 
piere de satul cu acelasl nume, 
jud. Arges, pi. Lovistea. 

Ariful (Areful), muntc, jud. Ar- 
ges, pi. Lovistea. In apropie- 
rea acestuT muntc izvoreste riul 
Arges. 

Ariful (Areful), plain, in jud. 
Arges, cu resedin^a in satul Ti- 
festi. Acest plaiu s'a desfiin^at 
la 1834 si s'a unit cu plaiul Lo- 
vistea, formind un singur plaiG 
sub numele de Plaiul-Lovistca, 
cu resedin^a subprefecturel in 
com. rur. $uici. 

Ariful (Areftil), treedtoare si pi- 
cket de grani^a, jud. Arges, pi. 
Lovistea, da in Transilvania. 

Aril (VIrful-), poiand, in catunul 
Piatra, com. Badeni-Ungureni, 
plaiul Dimbovija, jud. Muscel. 

Ariilor (Valceaua-), piria, se 
varsa in valea Hulubel, pe te- 
fitoriul cat. Huluba, com. Va- 
lea-Popil, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Arim&neasa, iaz, jud. Braila, 
pe {annul drept al Dunarel-Va- 
poarelor din comuna Gropeni, 
pleaca din Iazul-Gingarasoael, 
merge spre S. paralel cu Du- 
narea-Vapoarelor si se uneste 
iarasl cu Gingarasoaia la hota- 
rul de S. al com. Gropeni. 

Arina^ul, ajluent al pir. Arinul, 
din com. Dorna, jud. Suceavi. 
Izvoreste din muntele Baoa. 



Arini (Grindul-cu-), grind sau 
loc ridicat d'asupra stufulul in- 
conjurator, din pi. Sulina, jud. 
Tulcea, pe teritoriul com. urb. 
Sulina; are o forma lunguia^a 
cu o direcfie generala de la 
N.-V. spre S.-E. ; se desface din 
Grindul-Letel ; este format din 
doua corpuri, unul Grindul-cu- 
Arinl propriu zis, si altul mal 
mic, pe care se afla asezata 
Cisla sau Tirla-luT-Manole ; in- 
tinderea ambelor corpuri im- 
preuna este de 80 hect. aproapc; 
este inconjurat de toate parole 
cu stuf, afara de locul unde co 
munica cu Grindul-Letei ; cl este 
asezat intre grindurile Chiscrul 
si Grindul-cu -Parul. 

Arini, vezl Valea-Seaca. 

Arini, vezl Costinesti, sat, com. 
Costinesti, pi. Tirgul, jud. Bo- 
tosani. 

Arini, baltd, pe mo^ia Sinau^i, 
com. Tureatca, pi. Berhometele, 
jud. Dorohoiu. 

Arini, deal, pi. Muntelul, jude^ul 
Bacau, pe teritoriul satulul Va- 
lea-Arinilor, de-a-stinga Tazlau- 
luI-Sarat 

Arini, iaz> in partea de S.-E. a 
comunel Slobozia-Secatura, jud. 
Botosani. 

Arini, loc izolat, in com. Piatra, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, 
situat pe partea stinga a riuluT 
Bistrita, aproape de gura pir. 
Borzogheanul ; aid se afla o 
?chela pentru plute, proprietate 
a urbel Piatra. 

Numirea localitatef vine clc 
la o mica padurice (lunca) dc 
arini ce se afla alaturl. 

Arini, lunca de arini (12 falcf), 
in com. Dolhasca, jud. Suceava 



Digitized by 



Google 



ARINILOR (DtALVL.) 



118 



ARJOCI 



Arinilor (Dealul-), deal, judejul 
Suceava, pe culmea caruia trece 
hotarul dintre mobile Hirtopul 
si Preutesti. E o continuare a 
dealulul f intea. 

Arinilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriuluT Racova, in comuna 
Valea-Glodulul, jud. Suceava. 

Arinilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriuluT Tabacaria, din comuna 
Pascani, jud. Suceava. 

Arinilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriuluT Suha-Mica, jud. Su- 
ceava. 

Arinilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriuluT PrisaceT, din comuna 
$oldanesti, jud. Suceava. 

Arinilor (Vaiea-), vale, in com. 
Lopatari, cat. Lunelle, jude^ul 
Buzau, incepe de la Fundul-Vael 
si se scurge in riul Slanic. 

Arini§ul, pirlias, plasa Trotu?ul, 
jud. Bacau, curge prin comuna 
Doftana si se scurge in riul 
Trotusul pe dreapta. 

Arinoasa, sat, face parte din co- 
muna Gaiceana, jud. Tecuciu. 
Situat la N. comuneT pe coasta 
de V. a dealuluT Fagadaul, la 
o departare de 18 kil. de rese- 
din^a comuneT. Are o populate 
de 55 capT de familie cu 165 
suflcte. Acest sat nu este men- 
^ionat in impar^irea administra- 
tive de si se desparte de satul 
Ghilavesti prin dealul Fagadaul, 
Batrinil satuluT spun, ca dateaza 
cam de pe la jum. secoluluT al 
1 7-lea si ca-sT trage numele de la 
un batrin, Arinosanu. 

Arinoasa, pa lure, situata in par- 
tea de N. a satuluT cu acelas, 
nume, pe dealul Arinoasa, jud. 
Tecuciu. 



Arinoasa, vale, in jud. Tecuciu, 
incepe din dealul Arinoasa, se 
divide in doua : valea Ghilavesti 
spre S. si Arinoasa N.-V. ; con- 
tinue pana la hotarul jude^uluT 
Bacau. Pe aceasta vale se afla 
fine^e si pasune. In fundul eT 
se afla situat satul Arinoasa. 

Annul, piria, afluent al Bistri^eT, 
jud. Suceava, izvoreste din Ba- 
da, si in cursul sau de 6700 m., 
invir teste un ferastrau si treT 
morT. Are de tributarT: din 
dreapta, pe Arinasul si Piriul- 
Cozanestilor, iar din stinga pe 
Dretele si Piriul-UlmuluT. 

Arinului (Piriul-), unul dintre a- 
jluenfil priuluT Moisa, jud. Su- 
ceava. 

Arinului (Valea-), vale, situata 
in raionul com. $tefanesti, jud. 
Tecuciu, merge in direc^ia E.- 
V. Pe dinsa se fac semanaturl. 

Arion (Valea-lul-), vale, in com. 
Cotul-Cioril, jud. Buzau, se con- 
tinue cu Lacul-luI-Mos-Marin, cu 
apa CotoreT si se scurge in riul 
Buzau. 

Arione^ti-Noi, cdtun, com. Ur- 
la^i, pi. Cricovul, jud. Prahova. 

Arione^ti-Vechl, cat,, comuna 
Urla^i, pi. Cricovul, jud. Pra- 
hova. Aci e o bisericX fondata 
la anul 18 19 cu urmatoarea in- 
scrip^te : «S'a zidit aceasta sfinta 
biserica, cu patronul Sf. loan, 
din temelie de robul, luT Dum- 
nezeu Ion Arion la anul 1 8 1 9 » . 
S'a reparat de pri marie la anul 
1877 si s'a invelit din nou la 
anul 1 891. 

Ari§oaia sau Fa{a-Ari$oaei, 

tnunte, in pi. Vrancea, jud. Putna, 
pe hotarul despre apus al jud. 
Putna, de unde izvoreste Putna 



despre apus si Naruja despre 
rasarit. 

Ariton, deal cultivabil, pe mo- 
siile Rusi si Forasti, din com. 
Uidesti, jud. Suceava. 

Ariton, fintind, pe mosia Cor- 
jauji, com. Pomirla, pi. Prutul- 
d.-s., jud, Dorohoiu. 

Arizan, deal, in partca dc E. a 
mosieT Todireni, com. Todircni, 
pi. Jijia. jud. Botosani. 

Arjoci, cdtun, pendinte de com. 
Godinesti din plaiul Vulcan, jud. 
Gorj ; situat pe sesul cu acelasi 
nume, are o supraf. de aproape 
158 hect. din carT 46 hect. ara- 
bile, 85 hect. fine^e, 15 hect. 
izlaz, 9 hect. viT si 3 hect. li- 
vezT de prunl. 

Cu o populate de 65 fam., 
318 sufl., 39 contrib. 

LocuitoriT poseda 1 1 plugun, 
35 care cu boT si vact, 10 stupT, 
102 vite marT cornute, 23 caT, 
8 oT, 28 capre si 38 rimatorf. 

Prin acest catun trece so- 
seaua comunala, de la N. spre 
S. ; la N". il leaga cu cat. Godi- 
nesti, iar la S., trecind peste 
riule^ul Tismana pe un pod de 
letnn, il leaga cu cat. Calcesti. 

Catunul are 6 pujurl si r 
fintina. 

Catunul are o biserica de lemn, 
reedificata la anul 1828, slujita 
de unul din preojil de la Go- 
dinesti si 2 cintare^T. 

In apropriere de acest catun 
se afla un loc numit Cazarmile 
unde se vad urme de zidurT 
vechT. Se zice ca acum 200 
de anT, acest loc a fost ocupat 
de UngurT, car! aci aveau o for- 
tifica^ie in contra Turcilor. 

In cat. este o strimtoare intrc 
2 dealurT numite Maslasul si 
Chicioara; pe aceasta vale trece 
riuletul Tismana. 



Digitized by 



Google 



ARMAN-CE?ME 



119 



ARMA^ENr 



Arman-Ce§me, ptrin, in pi. Ba- 
badag, jud. Tulcea, pe teritoriul 
com. Atmagea si Ciucurova; el 
este o parte din piriul Slava, care 
poart£ diferite numirt pe unde 
trece, asa numele de Arman- 
Cesme il {ine aproape de la iz- 
vorul sau, care are numele de 
Sacar-Dere, si pana la comuna 
Ciucurova, de unde incepe s& 
poarte apol numele de Valea- 
Ciucurova. El izvoreste din dea- 
lul Sacar-Bair, se indreapta spre 
rasarit avtnd o direc^ie de la 
N.-V. la S.-E. brazdind partea 
sudica a comunel Atmagea si 
cea apusana a comunel Ciucu- 
rova. Numal el singur are o lun- 
gime de 7 kil. Curge mat nu- 
mal prin padurl, pe la poalele 
orientale ale dealurilor Topolog 
si Chirisliva. Primeste pe stinga 
piriul Atmagea unit cu pir. Dul- 
gherul. Pe malul sau din stinga 
merge calea comunala Ciucurova- 
Atmagea-Orta-Chioi. 

Arman-Tepe, deal, sau maT bine 
zis virf de deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, pe teritoriul 
comunel rurale Orumbei si a- 
nume pe acela al catunuluT sau 
Fagarasul-Nou. Are o inatyime 
de 125 metri si domina intreg 
ciflicul Ali-Murtazi, precum si 
toata valea Pinga-Dere. Este 
situat in partea de N. a pl£sil 
si cea centrals a comunel. 

Arman-Tepe, deal, in plasa Is- 
trulut, jud. Tulcea, asezat tocmaT 
la hotarul dintre jud. Tulcea si 
Constanta ; are o direcfiune de 
la N. spre S. si ramifica^iile sale 
brazdeaza teritoriul comunel Ca- 
simcea spre ras&rit, jud. Tul- 
cea, si pe acela al comunet Ter- 
zi-Chioi spre apus, judejul Con- 
stant; el se intinde printre 
piriul Casimcea si afluentul sau 
Valea-Cartal, sau Valea-Terzi- 
Chioi; virfurile sale cele mal 



inalte sunt : Manca-Teche-Der- 
men cu 137 metri, Manca-Chiu- 
ciuc-Chioi cu 131 metri, Bos- 
tangi-Tepe cu 128 metri si altele 
mal mid; cele trelde sus sunt 
si puncte trigonometrice de ob- 
servable de rangul al 3 -lea; la 
poalele lul sunt asezate satele 
Terzi-Chioi si Chiuciuc-Chioi, iar 
malurile piriurilor unde merg 
prelungirile sale sunt inalte si 
ripoase; din el isi iau nastere 
piraiele: Mandalic-Dere, Sasic- 
Culac si Sasic-Corai, afluen^T at 
piriuluT Valea-Cartal ; este intre- 
taiat de drumuriie comunale : 
Chiuciuc-Chioi-Terzi-Chioi, Chiu- 
ciuc-Chioi-Cartal-Seleus, Cartal- 
Caciamac. 

Armanul, v. Moara-PrefectuluT, 
sat, com. Ceplenija, plasa Bah- 
luiu, jud. Iasi. 

Armanul, deal, pe mosia Con- 
cetti, com. Hudesti, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiu. 

Armanul, tuned, pe mo?ia Hin- 
{esti, com. Hin^esti, plasa Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu. 

Armanul-Urita, catun, (tirla), in 
plasa Ialomita-Balta, jud. Ialo- 
mi^a, teritoriul com. Fr^ilesti. 

Armanului (Dealul-), deal, in 
partea de Est a comunel Cu- 
coreni, pi. Tirgul, jud. Botosani. 

Armanului (Fintina-), fintlnd, 
pe mosia V&culesti, com. V&- 
culesti, plasa Cosula, jud. Do- 
rohoiu. 

Armanului (Valea-), vale y in 
partea de Est a mosieT si com. 
Cocoreni, plasa Tirgul, jude^ul 
Botosani. 

Armanului (Valea-), vnle, pe 
mosia Havirna, com. Havirna, 



plasa Prutul-d.-s., judeful Doro- 
hoiu. 

Armanul, ripd, pe mosia Live- 
ni, com. Manoleasa, pi. Based. 
jud. Dorohoiu. 

Armanului (Lunca-), luncd % pe 
mosia Liveni, comuna Mano- 
leasa, pi. Baseu, jud. Dorohoiu. 

Armasarul, loc t jud. Vilcea. De 
la comuna Cornetul, Oltul cur- 
ge, formind o mul^ime de co- 
titurl, printre niste stlnct inalte 
si salbatice, desbracate de on- 
ce vegetate, de un aspect 111- 
tr'adevar infiorator. In acest 
spa^iu se afla eel mal greu pa- 
sagiu al drumulul ce duce la 
Sibiu, numit Armasarul. Acest 
loc isi datoreste numele uneT 
stincT de piatrl, care are ase- 
m&narea acestut animal. 

Arma§eni, com. rur., in partea 
de Est a pi. Crasna, jud. Fal- 
ciu, la 21 kil. de capitala ju- 
defulul. Situa^ia deluroasa. Su- 
prafa^a com. de 1000 hectare, 
cu o populate de 290 fami- 
lil sati 605 suflete din care 
105 sunt contribuabill. Este for- 
mats numal de satul ArmSseni, 
numit din vechime Armasul, 
dupa numele unul vechiu os- 
tean ; ast-fel este tradifia. Si- 
tuat intre treT dealurT: Munce- 
lul spre Sud, Jidovina spre Est 
si Crasna spre Vest. 

Proprietatea mosieT este a lo- 
cuitorilor, fiind r&zesl vecht. Et 
se ocupS, pe ling& agricultura 
si cresterea vitelor, cu cultura 
viilor si a livezilor. In sat este 

biserica, facuti la 1870 de 
obstea locuitorilor ; e servit3 de 

1 preot si 2 dascalt. 
Veniturile si cheltuelele com. 

sunt de lei 1050. 

Vite cornute are 374, eal 78, 
ol 450 si rimatorl 63. 



Digitized by 



Google 



AKMASENI 



120 



ARMA$K£TI 



$osele nu sunt, ci numaT dru- 
murt naturale. 

Arm&§eni, sat, jud. Falciu. VezI 
Arma^eni comuna. 

Arma^eni, sat, in partea despre 
apus a satulut Dume$ti, plasa 
Fundurile, jud. Vasluiu, situat 
pe coasta despre Sud-Vest a 
dealulul Ringoaia. 

Are o suprafa^a de 328 hect. 
$i o populate de 42 familit sau 
240 suflete. 

Numarul vitelor marl cornute 
e de 188; sunt 400 01. 

Mo^ia este proprietatea sta- 
tulu! ; a fost pendinte de ma- 
nastirea Aron-Voda, donata el 
de un fost proprietar, Rosno- 
vanu. 

Arm&§eni, mo$ie y in pi. Fundul, 
jud. Roman, comuna Bace$ti, 
in marginea jude^uluT despre ju- 
deful Vasluiu. Se ma! nume$te 
$i A-treia-parte (v. a, n.). 

Arma^eni, piritt. V. Girlx>vatul, 
piriu, com. Dume$ti, pi. Fun- 
durt, jud. Vasluiu. 

Arma^e^ti, com. rur. in partea 
de Nord-Vest a pLasii Cimpulut, 
jud. Ialomi{a. Teritoriul sau cu 
o suprafa^a de 5350 hect. se 
intinde de la riul Ialomi^a spre 
Nord, pe amindoua malurile pi- 
riulul Sarata, pana in jude{ul 
Buzau ; iar spre Est $i Vest se 
raargine^te cu teritoriul comune- 
lor Urziceni ?i Jilavele. 

Suprafa^a comunet coprinde 
patru mo$it : Arma$e$ti - Neni- 
$ort, formata din trupurile Ne- 
ni^ori-d.-s. $i Neni$ori-d.-j., cu 
1 1 50 hectare pamint de ara- 
tura, 30 hectare padure $i 20 
hect. balti?; Dudeasca $i tru- 
pul Surdeasca-Glodoneasca, pro- 
prietate a statulut, cu 290 hect. 
pamint arabil, 20 hect. padure 



$i 40 hect. balti$ ; 91 mo$ia Sur- 
deasca-Glodeneasca, proprietate 
particulars, cu 250 hect. pa- 
mint arabil, 15 hect. padure §i 
35 hect. balti$. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt improprietariflf pe teritoriul 
comuneT 149 locuitort; neim- 
proprietari^I se mat afla 27 lo- 
cuitorl. 

Se compune din satele Ar- 
ma$e$ti $i Radule^ti $i din ca- 
tunul Cacale^i, avind re$edin{a 
primariet $i a judecatoriei co- 
munale in satul Arma?e?ti. Ina- 
inte se mat afla ca sat separat 
$i Dudeasca, dar acum, unindu- 
se cu Arma$e$ti, formeaza cu 
acesta un singur sat. 

Dupa recensemintul din anul 
1890, populafia comunel e de 
1374 locuitort cu 328 capt de 
familie $i 1046 meinbrit de fa- 
mi lie, sau 679 barba^t $i 695 
femet. Dupa na^ionalitate sunt 
1373 Roraint ?i un grec, to(t de 
religiune ortodoxa. Dupa pro- 
fesiunt: 338 agricultort, 7 co- 
mercianp, 10 prdfesiunt libere 
§i 9 servitor!. Din ace$tia 201 
?tiu carte, iar 1173 nu $tiu. 

Popula^ia com. era in 1887 
de 243 familit Roraint, 3 familit 
f igant §i 2 familit Greet, sau 
1 148 locuitort, cart se compu- 
neaii din 267 barba^t, 277 fe- 
met 51 604 copit. Numarul con- 
tribuabilor era de 1 93 , din 
cart 13 persoane se ocupau cu 
coiner^ul de producte, bauturt, 
etc., iar eet-l-altt cu cre.sterea 
vitelor $i agricultura, avind cul- 
tivate: 1 (XX) hectare gnu, 550 
hect. orz, 350 hect. ovaz, 300 
hect. secara, 1 500 hect. porumb, 
50 hect. meiu, 100 hect. fasole 
$i 20 hect. bostanarit. Pe linga 
acestea se mat cultivaii tutimul 
$i cinepa. 

Vite : 230 cat, 700 bot, 1800 
ot, 500 porct $i 10 bivolt, sau 
un total de 2240 vite. 



Venitul com. se ridicS. la 415° 
1., iar cheltuelile la 5547 1- 

Instruc^iunea \\\ com. se preda 
in doua $coaJe primare mixte, 
una in Arma$e$ti, cu un fnva- 
{ator retribuit de comunft §i a 
doua in Radule^ti, cu un fnva- 
{ator retribuit de stat ?i com. 
Pe linga aceste ?colT, se mat 
afla 91 o $coala de meserii $i 
agricultura practica pentru baeft 
$i fete. Aceasta scoala s'a infi- 
in^at in anul 1888, cu fondurile 
lasate prin testament de Ior- 
dache Ion Zosima, fostul pro- 
prietar al mo^iet Arm&$e$ti-Ne- 
ni^ori. 

In aceasta comuna este un 
spital infiln^at ?i intre^inut tot 
din fondurile lasate de repausa- 
tul Zosima. 

Sunt doua biserict cu dot 
preotf ?i tret cintareft. 

ArmStje^ti, com. rur., pi. Cema- 
d.-s., jude^ul Vilcea, n'are nict 
un catun alipit, insa e imparfit 
in 3 mahalale. S'a infiin^at pe la 
anul 1750 de unul Stan Arma$ul. 

E situata pe valea riulut Cer- 
ni$oara, la 40 kil. departe de 
capitala jude^ulut ?i la 10 kil. 
de a subprefecturel. 

Are o populate de 495 loc. 
in care intra $i 2 familit de Ti- 
gant; 135 capl de fam. ; 122 
contribuabilt $i 1 70 case. 

In com. sunt 2 biserict: una 
faeuta la anul 1 8 1 8 , alta la 1834. 

Locuitorit sunt mo^nent $1 ail: 
10 cat, 126 bot, 190 vact, 34 
capre $i 162 ot. 

Scoala nu e in comuna. Co- 
pit in virsta d'a o frecuenta 
sunt 50 (28 bae^I, 22 fete). $tiu 
carte 8 barba^t $i nict o femee. 

^uica se fabrica pana la 1 800 
decalitri. 

Comunica^ia e aproape impo- 
sibila, din cauza ca com. e lip- 
sita de ^osele. Veniturile ?i chel- 
tuelile com. se urea la 1000 1. 



Digitized by 



Google 



ARMASESTI 



ARMASOAIA 



Se mergineste cu comunele : 
Cirstenesti (la E.), Copeceni (la 
V.), Medulari (la N.) si Moduia 
(la S.). E br&zdatft de dealurile: 
Oilor, Copacenilor, Piscul-cel- 
Inalt, Pemintul-Alb si Magura 
si udata de veile : ClinovuluT, 
Ruginoasa, LaculuT, Olarulut, 
BuruluT, Megura si altele cart 
toate se varse in riul Cernisoara. 

Arm&§e§ti, (in vechime Nenisori), 
sat, in pi. CimpuluT, jud. Ialo- 
mita, pendinte de com. cu ace- 
lasT nume ; este situat pe coasta 
unul raic deal, care formeaza 
raalul sting al piriuluT Strata si 
spre N.-V. de satul Barbulesti. 
Inainte d\a primi numirea de 
Armesesti, satul se numea Ne- 
nisori, numire pe care o poarte 
aste-zT numaT o parte din mo- 
sia Armesesti. 

AicT este resedin^a primarieT 
si a judec&toriel comunale. 

Sunt in sat 70 familil ro- 
mine, I familie greaca si 1 de 
figant. 

Are : o biserica cu un preot 
si dot cintare^T ; o scoala mixta 
cu un investor retribuit de co- 
mune ; o scoale de meseril si 
agriculture practice cu internat 
pentru bae^T si fete ; un spital 
cu 8 paturT ; o moare cu a- 
burl. 

$coala de meseriT si agricul- 
ture este zidite la 1884 de Ior- 
dache loan Zossima, pentru care 
s'a cheltuit numal cu zidirea 
localuluT 170 mil 1. Deosebit de 
scoale a mat construit si un 
spital. Pentru intre^inerea spita- 
luluT si a scoaleT, repausatul Zos- 
sima a constituit, ca dota, mo- 
sia Nenisori-Armesesti, compusa 
din trupurile Nenisori -d.-s. si 
Nenisori-d.-j., in m&rime de 2854 
pogoane si 509 stinjenT petra^T. 
A orinduit, prin testament, ca 
cu 5 din 6 perJT din venitul 
mosiel si se intre^ie spitalul, iar 



a sasea parte se se intrebuin- 
teze pentru biserici si scoala ce 
a cladit. Tot pentru intre{ine- 
rea scoaleT si a bisericeT a mat 
l&sat suma de 30000 1., precum 
si o vie numite a Birzatestilor, 
compusa din 9 pogoane si 581 
stinjeni patra^T, ce se afla in 
Bucuresti, lingA manastirea Va- 
caresti. 

La scoala de meseril si agri- 
culture practice func^ioneaze 14 
profesorl, profesoare, maestri si 
maestre. Sunt 40 elevl si 40 
eleve, to{T bursierT. 

La anul 1639 a fost in acest 
sat, numit pe atuncl Nenisori, 
o lupta crincene intre Mateiu 
Basarab, Domnul Munteniet si 
Vasile Lupul, Domnul Moldo- 
veT. Lupta s'a terminat cu vic- 
toria, pe care Mateiu a repur- 
tat-o asupra luT Vasile Lupul. 

Prin desele sapeturl ce s'au 
facut in mat multe locurT pe 
mosie, s'au gasit o mul^ime de 
oase omen est!. 

Pe frontispiciul bisericeT e in- 
scrip^iunea urmatoare sepata in 
piatre: « Acest sfint locas s'a 
zidit la anul 1778 de cepitan 
Ionise Nenisor, in locul bisericeT 
de lemn fecuta de Logofatul 
Dinu Ranete si care Nenisor a 
inchinat bisericeT, la 1772, mosia 
sa Surdeasca si Glodeneasca de 
peste apa Serata. Ajungind in 
ruine s'a preinoit cu aproba^ia 
Sf. MitropoliT de cetre mine 
Paharnicu Gheorghe Zossima, ca 
erestin cu rivne cetre cele sfinte 
si proprietar al mosiel Nenisori 
pe care sta biserica, cu doua 
par{T de banT din venitul bise- 
riceT si maT mult de cit o a treia 
parte de la mine, spre pomenirea 
sufletuluT meu, precum se poate 
vedea maT deslusit in condica 
bisericiT, unde s'a trecut sub 
iscalitura si pecctea mea toate 
cite s'ati facut a se sti ce zes- 
tre are biserica. Lucrarea s'a 



inceput in anul 1859 si s'a sffr- 
sit in anul 1 860, fund Domn al 
(ariT, A. I. Cuza si Mitropolit, 
Nifon». 

Arm&§oaia, com. rur., din pi. 
Racova, jud. Vasluiu ; se afla 
in jos de com. Pungesti, pe va- 
lea piriuluT Racova, la distance 
de 29 kil. de la orasul Vasluiu, 
si la 4 kil. de com. rur. Pun- 
gesti, resedinja subprefectureT. 
E formate din satele: Armesoa- 
ia, Silistea, Valea-luT-Nestase, 
Radiul, Bleasca, Ursolea si Al- 
bina, pe o suprafa^e cam de 
3697 hect., din carl 520 hect. 
padure si 2501 hect. loc de cul- 
ture, fina^, imas, sunt ale pro- 
priete^eT, iar 1196 hect. ale lo- 
cuitorilor. Populate de 214 fa- 
miliT sau 1292 suflete RominT, 
din carT 21 streinT, ocupindu- 
se cu lucrarea pemintuluT si 
cresterea vitelor ; eT posed : 33 
plugurT si 39 care cu boT, 10 
plugurT si 18 ceruse cu caT si 
1 1 9 stupT. 

Prin aceaste com. trece so- 
seaua judejeane Vasluiu -Pun- 
gesti. 

Are 3 bisericT cu 2 preo{T 
si 4 cintere^T, o scoale si 3 
circiume ; comer^ul se face de 2 
RominT. 

Budgetul com. e de 2477 1. 
20 b. la veniturT, si 2469 1. 
64 b. la cheltuelT ; statul inca- 
seaze 1602 1. de la 117 contri- 
buabilT. 

Vite: 290 vite marT comute, 
1157 oT, 11 capre, 52 caT si 18 
rimetorT. 

Arm&§oaia, sat de resedin^e in 
partea de N. a com. Armesoaia, 
plasa Racova, jud. Vasluiu, si- 
tuat in marginea soseleT Vasluiu- 
Pungesti si pe coasta dealuluT 
Armesoaia. 

Acest sat a fost maT inainte 
pe valea dintre satele Corsesti, 



5i0i%, MvriU Vicfionmr QtograAe. 



16 



Digitized by 



Google 



ARMEANUL 



122 



ARMUTLIA 



si Toporasti, pe care loc se afla 
asta-zT o vie. De la 1864, cind 
s'a facut improprietarirea locui- 
torilor, s'a stramutat pe locul 
unde se afla asta-zT. Dupa in- 
scrip^iunea ce e sapata in lemn 
in pridvorul bisericeT, se dove- 
deste, ca satul si biserica, de 
unde s'au stramutat, au fost in- 
fiin$ate in 1798, si ca de atuncT 
s'a numit Armasoaia, de la o 
femeie proprietara, Armaseanca. 

Suprafa^a teritoriuluT este de 
1358 hect., din cart 85 hect. 
padure si 1 1 16 hect. loc de cul- 
tura, fina{, imas ale proprieta^et, 
iar 157 hect. sunt ale locuito- 
rilor; el posed 10 plugurl si 15 
care cu bot, 1 plug si 3 caru^e 
cu cat, precum si 5 stupt de 
albine. 

Are o populate de 55 fam. 
sau 182 suflete, o biserica cu 1 
preot si 1 cintare{ si o scoala 
infiinfata la 1887, frecuentata 
de 28 elevT. 

Numarul vitelor man cornutc 
e de 61 ; sunt 368 oT, 4 capre, 
12 cat si 17 rimatorT. 

Armeanul, pise al com. Malaia, 
jud. Vilcea, (v. a. n.). 

Armeneasca, mope particular;! 
de 243 hect. pe teritoriul com. 
Bujor, plasa Prutul, jude^ul Co- 
vurluiu. 

ArmenI, sat, in pi. Marginea-d.-s., 
cat. comuneT Slobozia-Ciorasti, 
jud. R.-Sarat, numit ast-fel de 
de la o colonie de ArmenT, ce 
a disparut acum, romanizindu- 
se total. Este asezat pe partea 
dreapta a riulul Rimna, la 2400 
m. spre apus si miaza-zi de ea- 
tunul de resedin^a Ciorasti ; are 
o intindere de icxx) hect., cu 
o populate de 40 familiT, ce cu- 
prind 169 suflete; 9 stiu carte; 
25 contribuabilT; are I moara 
de apa. 



Armenilor (Iazul-), iaz, spre S. 
de satul Valea-MosneaguluT, co- 
muna Lipova, pi. Racova, jud. 
Vasluiii, aproape de poalele dea- 
lului Dracoaia. 

Armenilor (Odaia-), locuinfa 
izolata si pichet. V. Odaia-Ar- 
menilor, jud. R.-Sarat. 

Armenilor (Platoul-), platan, 
pe teritoriul satulul Valea-Mos- 
neagulul din com. Lipova, pi. 
Racova, jud. Vasluiu. 

Armineanului(Radiul-), pe mo- 
sia Hin^esti, com. Hin^esti, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Armut-Conac, deal, in pi. Isac- 
cea, jud. Tulcea, pe teritoriul 
comunelor Telita si Freca^ei; are 
o direc^iune generate de la N.- 
V. la S.-E., brazdind partea ra- 
sariteana a plasii si a comuneT 
Telita si pe cea apusana a co- 
muneT Freca^eT. El se intinde 
printre piriul Telita si afluentul 
sail piriul Valea-Lunga, facindu- 
le malurilc pu^in cam ripoase, 
iar la poalele luT sunt asezate : 
manastirea Cilicul si satele Te- 
lita, Posta si Freca^eT; in par- 
tea apusana a lul este acoperit 
cu pfiduri in exploatare, iar in 
cea rasariteana fine^ele si chiar 
araturile abunda. El este intre- 
taiat de drumurile vecinale : Fre- 
catet-Teli^a ; Freca^el-Posta ; Ci- 
licul-Teli^a ; Teli^a-Samova, Fre- 
ca^eT-Somova. 

Armutlia, com. rur., in pi. Ba- 
badag, jud. Tulcea; situata in 
partea centrala ajude^uluT, la 36 
kil. spre S.-V. de orasul Tulcea, 
capitala districtuluT, si in partea 
nordica a plasii, la 10 kil. spre 
N.-V. de orasul Babaclag, rese- 
din^a plasii. 

Numele sau este turcesc, si 
vine de la cuvintul Armut=par 



(copaciu cu fructe) si dec! tra- 
dus ar fi la Parul sau Pereni. 

Se margineste la miazS-noapte 
si apus cu comuna Bas-Chioi, 
la S.-V. cu catunul Slava ; la 
miaza-zi si pu^in la E. cu te- 
ritoriul orasuluT Babadag; iar 
la rasarit cu catunele Satul-Nou 
si Hagilar, ale comuneT Congaz. 

Dealurile cart brazdeaz& a- 
ceasta comuna sunt : Esii-Tepe, 
79 metri, la N.-E. ; dealui Pie- 
trosul, 187 metri; dealui Uzum- 
Bair, 207 metri; Tasli-Bair, 312 
metri, la apus, toate acoperite 
cu padurl; dealui Asmalar-Bair, 
192 metri; dealui Tas-Bairla ra- 
sarit; dealui Balar-Bair; dealui 
Sacar-Bair; dealui Cinghinea- 
Daa, dealui Chireci-Bair, dealui 
Traca-Burun si dealui Burun- 
Caicula prin interiorul comunei ; 
toate acoperite cu padurl. Mo- 
vile sunt : Movilele-VerzT la mia- 
za-noapte, Esil-Tepe la N.-E., 
movila Chislegic (Bisericu^a) ; se 
zice ca in interiorul acestel din 
urma movile se afla ruinele uneT 
bisericl crestine acoperite cu pa- 
mint de catre Turci, dupa ce 
au omorit si pe calugari^ele 
ce se aflau aci; la 50 m. spre 
rasarit se afla un tunel zidit cu 
piatra si var de buna calitate, 
ce se zice, ca ar corespunde 
tocmaT la Cetatea-luT-Eracle din 
com. Enisala; el s'a stricat si 
s'aastupat; in movila, locuitorit 
spun ca s'ar gasi ban! mutyi, 
iar al^iT ca ar fi ascunse arme 
de razboiu. 

Apele canuda comuna sunt: 
riul Tai^a prin mijloc, trecind 
pe linga catunele Armutlia $i 
Camber, varsindu-se in balta 
Toprac -Chiopru (o dependent 
a laculuT Babadag) ; afluen^it sat: 
Valea Ormangi-Cula si izvorul 
Telita unit, cu valea Alceac-Pu- 
nar la N. ; valea Cara-Cialic u- 
nita cu valea Dere-Culac si Or- 
ta-Burun la miaza-zi ; Sini-Dere 



Digitized by 



Google 



\RMUTLIA 



1*3 



ARNAUTULUI (FlNTlNA-) 



la rasarit. Ca bal{! avem : balta 
Toprac-Chiopru la rasarit; si o 
mlastina, formata de revarsarile 
Tatye!, linga satui Camber. 

Catunele carl formeaza com. 
sunt: Armutlia, catunul de re- 
sedinfa spre apus, pe malul drept 
al riulu! Tai^a, la poalele dea- 
lulu! Pietrosul; Camber, la 4 
kil. spre rasarit, tot pe malul 
drept al riulu! Tai^a, la poalele 
dealulut Balar-Bair. 

Intinderea comunel este de 
9596 hect., din car! 56 hect. o- 
cupate de vatra satelor Armutlia 
si Camber, 3204 hect ale lo- 
cuitorilor si restul dt6^^6 hect. 
padur! ale statulu!. 

Populafiunea este amestecatS, 
compusa din Romin!, Bulgar!, 
Turc!, Rus!, Jigan!; sunt 194 
famili! cu 1029 sufl. ; 194 bar- 
ba{!, 180 feme!, 171 copil in 
virsta de scoala; 296 insuratl, 
135 neinsuraflf, 22 vaduv!; 194 
contribuabil!. Pe nationality! a- 
vem: 242 suflete Romin!, 502 
Bulgar!, 15 RusT, 100 Turcl, 
18 Jigan!. 

Instrucfiunea se preda intro 
singura scoala fundata in 1893 
de locuitor!. 

Cultul religios se exercita in- 
tr'o singura biserica cu hramul 
Sf. Hie, zidita de locuitorT din 
timpul stapinire! turcest!, cu 10 
hectare pamint dat de stat, un 
preot si un cintare^. 

Ocupa^iunile locuitorilor sunt: 
agricultura in intiiul rang : 1 89 
plugur! cu 1 36 plugar! si 7 ma- 
sin! de secerat. Cresterea vite- 
lor: sunt 4510 capete de vite, 
din cart 800 boT, 450 vac!, 200 
at, 150 iepe, 2500 ot, 180 ca- 
pre, 330 porcl. Industria este cea 
simpla, domestica. Sunt doua 
mori pe riul Tai$a. Comerciul 
este activ si se face cu orasele 
Babadag si Tulcea; consta in 
import de coloniale si manufac- 
ture in suma de 3000 let, ^i 



export de cereale si vite in su- 
ma de 7000 lei; sunt 4 comer- 
cian^I. 

Budgetul comunel este ia ve- 
niturl de 3436 let (axize, o- 
bor de vite, marcatul masuri- 
lor, etc.), si lacheltuelf de 3336 
lei, raminind un excedent in plus 
de 100 lei. 

Cat de comunica^ie sunt : so- 
seaua judefeana Babadag-Macin, 
ce trece prin catune; apoT dru- 
mur! comunale spre comunele 
Bas-Chioi, Slava-Cercheza, Ha- 
gilor, Satul-Nou si Catalol. 

Comuna a fost fondata in se- 
colul trecut de catre Tatar!, car! 
in urma razboiulu! de la 1 877-78 
au fugit ma! to{! si ail fost in- 
locuip de Rominl. 

Armutlia, sat, in pi. Babadag, 
jud. Tulcea, cat. de resedin^a 
al com. Armutlia, asezat in par- 
tea nordica a plasi! si apusana 
a comunel, pe malul drept al 
riulu! Tai^a, la poalele dealulu! 
Pietrosul. Se margineste la mia- 
za-noapte si apus cu com. Bas- 
Chioi, la miaza-zi cu cat. Slava- 
Cercheza, la rasarit cu catunul 
Camber. Intinderea este de 5000 
hect., din car! 40 hect. ocupate 
de vatra satulu!, i960 hect. ale 
locuitorilor si 3000 hect. apar- 
\\n statulu!. Popula^iunea este 
de 5 neamur!: Romin!, Rus!, 
Bulgar!, Turc! si Jigan!; 106 
famili! cu 573 sufl.: Romin! 231, 
Bulgar! 232, Rus! 13, Turc! 52, 
f igan! 1 5 ; are o scoala cu un 
inva^ator; biserica nu e, locui- 
tori! se due in satul Camber 
sail in com. Bas Chioi. 

Armutlia, ruinele unu! sat, din 
jud. Constanta, plasa Silistra- 
Noua, com. Hairam-Chioi. Sunt 
asezate in valea cu acelas! nume, 
la S.-V. plasi! si comunel, la 1 1 /a 
kilom. distant de hotarul Bul- 
gar ie!. 



Armutlia, vale, in jude^ul Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rur. Hairam-Chioi 
si anume pe acela al cat. De- 
mircea; se desface din dealul De- 
mircea, fndreptfndu-se spre mia- 
za-zi si avind o direc^ie N.-E. 
catre S.-V. La o distanfa de 
2 kil. de deal se afla ruinele 
Armutlia. Brazdeaza parteasud- 
vestica atit a plasi! cit si a 
comunel ; e acoperita ma! mult 
cu padur! si pu^in cu pasun!. 

Armtlu-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. rur. Mamut-Cuiusu. 
Este continuarea spre N. a dea- 
lulu! Uzum-Amet, terminindu-se 
in valea Carasu, pu^in ma! la V. 
de valea Ghiaur-Amzali. Are o 
direcjiune de la S. catre N. si 
o inal^ime de 98 m. 

Arnaut-Bostan-Dere, vale, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, la 
hotarul comunelor rurale Tuzla 
si Tatligeac ; se desface din poa- 
lele rasaritene ale dealulu! Tau- 
san-Bair; se indreapta spre ra- 
sarit avind o direc^ie de la N.- 
V. catre S.-E. ; merge printre 
dealurile Dermen-Bair si Balda- 
rin-Iuc-Bair si, dupa un drum de 
5V2 kil., se deschide in lacul 
Mangea-Bunar, dupa ce a pri- 
mit pe stinga valea Mangea- 
Bunar ; brazdeaza partea de ra- 
sarit a plasi!, cea de N.-E. a 
comunel Tatligeac si cea de S.- 
V. a comune! Tuzla. 

Arnautul, deal, de la N. dc satul 
Rafaila, com. Buda-Rafaila, pi. 
Stemnic, jud. Vasluiu; s!-a luat 
numele de la un Arnaut, care 
a avut locuinfa la poalele lu!. 
Acest deal are o inal^ime foarte 
mare; de pe virful lu! se vad 
ni-t'il Carpa^I cu piscul Ciahlaul. 

Arnautului (Fintina-), pe mo- 



Digitized by 



Google 



ARNAUTULUI (MOVILA-) 



124 



ARNOTA 



sia Concetti, com. Hudesti, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Arnautului (Movila-), movild 
insemnata, in jud. Constanta, pi. 
Medjidia, com. rur. Rasova, in 
partea apusana a plasil si su- 
dica a comunet; are o inahVime 
de 137 m., domintnd prin inal- 
{imea sa valea Ceairul-din-Mij- 
loc, Balta-BaciuluT si drumul co- 
munal Rasova-Talasman ; dec! 
e drum strategic important. 

Arnota, cdtun, cu 14 fam., jud. 
Arges, pi. Pitesti, face parte din 
com. rur. Cerbul (V. a. n.). 

Arnota, manastire, jud. Vilcea, 
situata pe un munte ce se ri- 
dica in fa^a manastireT Bistri^a. 
Aceasta manastire s'a fondat 
din temelie de Mateiu Voda Ba- 
sarab. 

Dupa legenda culeasa de D-l 
Gr. Tocilescu din gura superio- 
rulul manastireT, parintele Se- 
verianul Marinescu, Mateiu Vo- 
da ar fi cazut intr'o crima, pen- 
tru care trebuia sa fie dus sa se 
judece la Constantinopol. El, 
aflind despre soarta ce-1 astepta, 
a fugit pe sub mum)! pana ce 
a ajuns in acest loc ; aci pe a- 
tuncl era un lac mare si ri- 
chita multa. Mateiu s'a ascuns 
dupa richita, asa ca Turcil, ce-1 | 
urmareau de aproape, nu 1-au I 
matputut gasi. Dupa aceea, el ! 
'sT-a adus martorl si s'a tndrep- 
tat la Constantinopole de vina 
cu care era asuprit. In semn de 
recunostin^a, Voda hotari sa 
faca o manastire pe locul a- 
cesta, a scurs lacul si l'a umplut ; 
cu bogse (carbunT) zidind altarul | 
chiar pe locul unde dinsul sca- 
pase. 

In pomelnicul manastireT, pre- 
facut si reinoit in anil din in- 
ceputul lumeT 7214, si dc la 
Chr. 1 706, se citeste, arata D-l 



Gr. G. Tocilescu, dupa care luam 
aceste stitn^e, in raportul saii 
care se gaseste in <Analele A- 
cademieT Romine», numele cti- 
torilor carT de la inceput au zi- 
dit si au inal^at sfinta casa a- 
ceasta: «Io Mateiu BasarabaVoe- 
vod i gopjda ego Elena, Dan- 
ciul, Stanca, Pahomie monah, 
Salomia monahia, Pirvul, Radul, 
Neaga, Preda, Catalina, Speia, 
Vlasan, Marga, loan, Radu, Bar- 
bu, Neacsa, Pasca, Datco, Voi- 
ca, Calea, $erban, Harvat, Bar- 
bu, Maria, Radu, Negoit, Ma- 
teiu, Radu». 

In alt loc citim: «Dintru in- 
timplarea vremilor, din deasele 
si cumplitele rezmiri^e si din sla- 
biciunea celor ce au fost maT 
inainte chivernisitorT la aceasta 
sfinta si Dumnezeiasca manastire, 
au ramas la mare pustiire si sur- 
pare. La care in^elegind prea fe- 
ricitul ctitor Dum. Constantin 
Brincoveanul Vel Spatariii si fiind 
la Dum. baniT ce s'au rascumparat 
RuminiT in zilele luT Constantin- 
Voda, au dat talere 200 de s'au 
lucrat cit au fost bam, si la a- 
ceasta inoire a sfinteT manastin 
au fost rinduit sfin^ia-sa prea 
cuviosul parintele Kir Antonie 
Archimandrit si dupa alte oste- 
nelT au ajutat si sfin^ia-sa cu 
talere 85; pentru care s'au scris 
aci ca in vecT sa se pomeneasca >. 

Aci se afla si pomelnicul fa- 
miliilor BrincovenT, LeurdenT, 
GolestI si altor crestinT, can au 
facut daniT manastireT. 

In tinda bisericei se afla zu- 
gravit Mateiu Basarab Voevod, 
^inind biserica in miinT, impreuna 
cu so^ia sa Elena. Tot aci se 
afla portretcle luT Jupan Danciu 
vel Vornic, tatal luT Mateiu Vo- 
da, al Jupini^eT Stanca, muma 
luT Mateiu Voda si al altor ju- 
panT ca Barbu, Radu, Vilsan, 
Datco, Preda Spatarul si Jupi- 
ni^el Calea. 



Timpla, destul de frumoasa, in 
lemn poleit si colorat, este bine 
conservata. De asemenea $i icoa- 
nele, carT sunt, ca si timpla, 
din timpul luT Mateiu Voda, cum 
se vede din inscripfiunile de pe 
dinsele. Usa bisericeT, frumos 
sculptata in lemn de castan, a 
fost facuta de Constantin Brin- 
coveanu, vel logoftt, inainte decT 
d'a se urea pe tron. Aceasta 
usa a inlocuit o usa mat veche 
din timpul luT Mateiu Basarab. 
In tinda bisericeT sunt 2 mor- 
minte : 

1. Mormintul luT Mateiu Ba- 
sarab, de marmora alba, lung de 
2 m. 35 cent, si lat de SS cent, 
de o execu^iune admirabila; o- 
pera unuT artist grec, judecind 
dupa forma literelor inscrip^i- 
uneT. Se reprezinta in relief mar- 
ca ^areT: vulturul cu cruce, soa- 
rele si luna de doua laturl, sub 
ghiarele pasereT un coif. Sub o 
coroana, avind pe amindoua par- 
ole trofee : za, steagurT cu cruce, 
toba, trimbi^a, bucium, tolba cu 
sage^I, arc, ciocan, halebarda, 
tun de bronz si doua butoaie, 
probabil tunurl de cires sau bu- 
toaie cu praf de pusca. 

Inscrip^ia suna ast-fel, precum 
a tradus'o din slavoneste, d. To- 
cilescu : 

«f Aci zace Mateiu Basara- 
ba, prin harul luT Dumnezeu, 
odinioara stapin si voevod al 
JareT-Rominesti, barbat prea in- 
^elept, prea viteaz si milostiv; 
al multor bisericT si manastirT 
intemeietor si inoitor, nicT odata 
biruit in biruin^e, vrajma^ilor 
infricosator, prietinilor ocroti- 
tor, al {aril sale inavu^itor, ca- 
rele cu mare avu^ie si cu toata 
imbelsugarea in pace si Dniste 
a domnit doua-zecT si trel de 
anT ; a adormit intru Domnul 
in adincimea anilor, in anul 1654, 
in cinstite batrinete.» 

2. Mormintul luT Danciul Vor- 



Digitized by 



Google 



ARNOTA 



125 



A RON (1*1 ATRA*LU-) 



nicul, tatal luT Mateiu, este mat 
sitnplu : o singura lespede cu 
inscript'ia aceasta: 

«AicT zac oasele a crestinu- 
lut si bine credinciosuluT si a 
noastra ruda, jupanuluT Danciu- 
luT VorniculuT, Brincoveanul ca- 
rut prilejuindu-i-se moartea in 
fara-ArdealuluI acolo i s'aii si 
ingropat trupul in initropolia 
BelgraduluT in cursul anilor 1600, 
iar fiul sau, prea luminatul Io 
Mateiu Basarab Voevod si doinn 
JareT-RominestI .... trimis'au 
pe credinciosul MariT sale Dra- 
gomir vel-Vornic de a adus oa- 
sele de lea ingropat intr' aceasta 
sfinta Manastire Arnota, care e 
zidita din temelie de Maria Sa.» 

In tinda maT sunt inca doua 
pTetre mormintale cu inscript'iunT 
sterse. Clopotele manastireT (2) 
sunt date de Constantin Brin- 
coveanul, in anul 7208 (1700). 

Aci este o fintina veche, Fin- 
tina-Domneasca (v. a. n.). Ma- 
nastirea n'are calugarT, ci se 
administreaza de un ingrijitor 
care oficiazS si serviciul divin, 
ajutat de un paracliser si un 
cintarej, platifT de guvern. 

Manastirea Arnota a fost ra- 
dical restaurata in zilele luT Bar- 
bu Stirbey-Voda, in anul 185.1, 
adaogindu-se in fa{a bisericiT 1 2 
apartaraente izolate, destinate in 
principiti pentru internarea con- 
damna^ilor politic!. Spre onoa- 
rea {aril acest penitenfiar politic 
nu a fost nicT o data intrebuin^at. 

Dintre odoarele manastirel, 
menfionam : 

O ca$ie de argint cu capacul 
lucrat h jour, cu urmatoarea in- 
scrip^ie sapata in trel rindurT« 
« Aceasta ca^ie fostu-o-aii facut 
raposatul Mateiu Voevod cu 
Doamna sa Elena, si o au dat 
la sfinta Manastire la Arnota, 
dar stricindu-se o au prefacut 
Udrea Caniaras, nepotul Doam- 
nel Elenel, leat 7178 (\6yo).y> 



Un disc de argint cu in- 
scrip^iunea in dos : « Acest disc 
facutu-1-au Mihail in zilele pa- 
ri ntelul Pahomie Egumen si l'au 
dat sfintel Manastiri Arnota de 
pomana, leat 7193 (1685).* 

O cruce lucrata in filigran 
de argint, cu inscripfiunea pe 
buze din anul 1780: «Aceasta 
sfinta cruce s'a facut de Egume- 
nul Filaret manastirel Arnota. » 

O alta cruce de argint fru- 
moasa cu inscrip^iunea sapata 
pe cotor in volumen: « Aceasta 
cruce a cumparat'o Eromona- 
hul Grigorie si a ferecat'o si 
depus'o la sfinta manastire Ar- 
nota 111 anul 7177 (1669)*. 

O cadelni^a de argint cu ca- 
pacul lucrat h jour si cu 111- 
scrip^ia sapata pe partea de jos: 
« Aceasta c&delni^a am facut'o eu 
Eromonachul Grigorie din Vra- 
$a si am depus-o la sfinta ma- 
nastire Arnota, anul 7 1 77(1 669) » . 

O copie de argint pentru to- 
ut anafora cu inscrip^iunea: «A- 
ceasta copie o au facut Udrea 
vel Camaras, nepotul DoamneT 
Elenel*. 

O cutie mare de argint facuta 
la 1817 de Banul Radu Golescu, 
avind in launtru sfinte moaste. 
Pe tocul cutiel se afla sapata 
inscrip^iunea: «f Aceasta cutie 
de argint cu sfintele moaste, in 
numar de 27 bucafT man si 
micT, ale sfintel manastiri Ar- 
nota din districtul Vilcea de 41 
ant fiind dosita, acum gasindu- 
sede Parintele Kesarie Egume- 
nul, cu cuvenita orinduiala s'a 
si adus la locul lor la anul 1858 
Ghenarie 30. » Cutia a fost ga- 
sita la biserica Doamna Ba- 
lasa in BucurestT, si intre alte 
moaste figureaza : o mina a sfin- 
tel Muceniec Marina si cite-va 
oase din sfin^il Filip si Mihail 
Sinadon. 

Arnota, culme de munte, jude^ul 



Vilcea, porneste din muntelc 
Cocorul si Breota. Se indrep- 
teaza catre S.-E. desparfind riul 
Bistri^a de apa Costestilor si 
se termini aproape de conflu- 
en{a acestor doua riurT la Est 
de com. Horezul. Piscurile cele 
mat inalte sunt: mun^it Colfa, 
Buila si Arnota. 

Muntele Arnota este proprie- 
tatea statuluT si avea in 1878 
un venit anual de 920 lei ; a 
fost ipotecat impreuna cu alte 
propriety ale statuluT pentru 
emisiunea biletelor hipotecare, 
in urma IegiT din 1877. Pentru 
periodul 1883 pin* la 1888 vc- 
nitul acestut munte a scazut la 
720 let anual. 

Arnota, vezT muntelc Arnota, 
mosie a statuluT, jud. Vilcea. 

Arnota, pise, pe culmea cu ace- 
la$I nume, jud. Vilcea, pe care 
il uda la Vest riul Bistri^a si 
la Est riul Costesti. Cade la S. 
de piscul Buila. 

Arnota (Vatra - MinSstirei-), 

jud. Vilcea, proprietate a statuluT, 
arendata pe periodul 1880 — 85 
cu 1200 let anual. 

Arnota, trup de pddure, a statu- 
luT, in intindere de 190 hec- 
tare, formind impreuna cu trupul 
Scinteia, padurea numita Mun- 
tele-Arnota, situata in comuna 
Costesti, plasa Horezul, judejul 
Vilcea. 

Aron (Piatra-lui-), s tinea, si- 
tuati intre manastirea Agapia- 
Vechie si Agapia-Din-Vale, in 
com. Filiorul, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neam^u. 

Legenda-T atribueste urmato- 
rul fapt istoric: «Aron-Voda, 
asa vorbesc oamenil batrinTsi ca 
lugariT de la manastirea Aga- 
pia, — a fost slujind la un Mi- 



Digitized by 



Google 



ARONEANUL 



126 



ARPADIA 



tropolit anume Nicanor, fiindu-! 
nepot Mitropolitulul; si acel Mi- 
tropolit fiind ctitor la manastirea 
Agapia cea vechie din deal, fiind 
manastirea zidita cu cheltuiala si 
ajutorul DoamneT Elena a luT Pe- 
tru Rare? Voda, care Doamna a 
fost fata luT Despot Craiul sir- 
besc; deaceeacu cheltuiala D-ne! 
Elena si prin osteneala acelu! 
Mitropolit s'a zidit manastirea 
Agapia-din-Deal, precum s'a zis; 
si fiind si Mitropolitul Nicanor 
ctitor, mergea de multe-or! la 
manastire de sedea si mergea 
si nepotu-sau Aron Voda. De 
aceea Aron Voda de multe-orl 
esia afara de la manastire la 
plimbare, la o manastioara de 
calugari^e, ce era pe mosia ma- 
nastire! ce se chiama Hilioara, 
avind dragoste cu o calugarifa 
tinara. $i asa esind Aron- Voda 
intr'un rind la plimbare la Hi- 
lioara, si intorctndu-se la ma- 
nastirea Agapia din deal, numat 
ce s'a intilnit cu unchiu-sau, cu 
Mitropolitul Nicanor, mergind 
si Mitropolitul afara la mobile 
manastire!, si s'ati intilnit la un 
loc unde este drumul taiat in 
piatra cu ciocanul ; de aceea Mi- 
tropolitul sa fi batut pe nepotu- 
sau Aron-Voda. Iar dupa aceea 
Aron- Voda s'a dus in {ara Un- 
gureasca, fugind de la unchiu- 
sau, de la Mitropolitul ; si din 
tara Ungureasca s'a dus Aron- 
Voda la Jarigrad si s'a apucat 
la oamen! mar! de slujit; si cu 
vremea a esit Domn in Mol- 
dova; si sii fi prins pe unchiul 
sau, pe Mitropolitul Nicanor, si 
sal fie facut hadimb, sa-1 fi sco- 
pit; caruia Mitropolit i! este 
mormintul la manastire in deal; 
si s'a fost sahastrit luind schima, 
si zictndu-! din schininicie Nil, 
care asa scrie pe piatra de pe 
mormint : Schimnoje Nil. Iar 
acolo unde s'a intilnit Aron- 
Voda cu unchiul sau Mitropo- 



litul, au pus de au sapat o stinca 
mare de piatra, scriind si istoria 
pe piatra, si deasupra inca au 
sapat ca sa se cunoasca pe unde 
a fugit ; care aceste semne sunt 
de se si vad pana asta-z! si se 
chiaina acea stinca de piatra, 
Piatra-lu!-Aron-Voda (v. cronica 
lu! I. Neculce). «0 seama de 
cuvinte ce nu sunt scrise in leto- 
pise{, ce numa! din om in om 
s'au auzit, car! s'au scris ina- 
intea domnie! Dabije! Voda : 
dec! cine le va crede bine va 
fi, iar cine nu le va crede iaras! 
va fi bine ; cine precum i! va fi 
voea, asa va face*. (Amintir! din 
o calatorie, de C. Hogas, in Re- 
vista Asachi a. III). 

Aroneanul, sat, din com. Copoul, 
pi. Copoul, jud. Iasi, situat pe 
platoul dealulu! cu asemenea 
numire; pe o suprafa^a de 2412 
hect. si cu o populate de 114 
fam. sau 408 locuitor!. 

In 1879, f£cindu-se impro- 
prietarirl, satul s'a marit prin 
infiin^area une! noua par{! de 
sat numit Aroneni. 

In acest sat se afla : manasti- 
rea Aroneanul, zidita de Aron- 
Voda la anul 1594, intre^inuta 
de stat, cu 2 preo^I, 1 cintare^ 
si 1 eclisiarh ; o scoala infiin^ata 
la 1880, frecuentata de 32 elevl, 
avind un local construit in con- 
demn! foarte bune. 

Numarul vitelor e de 181 5 
capete, din can: 552 vite mar! 
cornute, 989 o!, 89 ca!si 185 ri- 
matorl. 

Ca fapt istoric petrecut in a- 
ceasta localitatese inseamna raz- 
boiul urmat intre $tefani{a-Vo- 
da si Constantin-Voda, unde 
au fost infrin^! Cazaci!, car!aju- 
taCi pe $tefani{a. 

Aroneanul, deal, jud. Iasi, se 
intinde de la N. spre S., de-a 
stinga dealulu! ^orogari, al caru! 



capat despre S. se termina in 
platoul Iasulu!. Acest deal ce 
are o inatyime insemnata, se 
lasa treptat in partea de E., 
formind valea satulu! Rediul- 
Alde! ; in partea despre V., are 
o ridicatura dreapta, in josul ca- 
reia se afla iazul Aroneanul, iar 
pe platou e situat satul si ma- 
nastirea cu acelas! nume. 

Aroneanul, ias i situat la poalele 
dealulu! cu asemenea numire, 
jude^ul Iasi, pe o intindere ma- 
re; abondent in peste si stu- 
haril. 

Aroneanul, manastire, jud. Iasi. 
(v. Aroneanul, sat). 

Aroneanul, piriU, format din ma! 
multe izvoare, de pe teritoriul 
satulu! Aroneanul, com. Copoul, 
pi. Copoul, jud. Iasi ; primeste 
in dreapta pir. Liesti, formeaza 
iazul Aroneanul, si apo! se varsa 
in iazul Ciric, de pe teritoriul 
orasulu! Iasi. 

Arpacinul, movild, in raionul co- 
mune! Umbraresti, jud. Tecuciu, 
altitud. 86 m. 

Arpadia, sat, pi. Jiul-d.-s., com. 
Floresti, jud. Dolj, cu 172 su- 
flete, 92 barba^I si 80 feme! ; 
legat de satul de resedin^a Flo- 
resti printr'o poteca de car. 
Case sunt 37 si bordee 2. Copii! 
din acest sat urmeaza la scoala 
mixta din satul Floresti, ce este 
la o distan^a de 3200 m. $tiu 
carte 15 loc, din car! 13 bar- 
ba^I si 2 feme!. In sat este 
biserica fondata la 1805 de e- 
norias!. Este de lemn, are 17 
pog. arabile proprietate, cedata 
in urma lege! rurale din 1864; 
serbeaza hramul Adormirea- 
Maicel-Domnulu!. 

Arpadia, islaz, plasa Jiul-d.-s., 



Digitized by 



Google 



ARPADIA 



127 



ARSACHE 



corauna Floresti, satul Arpadia, 
jud. Dolj. 

Arpadia, mosie a statulut. pi. Jiul- 
d.-s., comuna Floresti, satul Ar- 
padia, jud. Dolj ; aduce venit 
anual de 300 de lei; pe dinsa 
se gaseste si padurea Arpadia. 

Arpadia, pildure a statulut, plasa 
Jiul-d.-s., comuna Floresti, satul 
Arpadia, jud. Dolj, in intindere 
de 863 hectare; se gaseste pe 
mosia statulut Arpadia. Este 
compusa din cer, girni^a, fag si 
stejar ; acesta din urma pre- 
domina. 

Arpadia, riulet, plasa Jiul-d.-s., 
comuna Floresti, judejul Dolj, 
ce ese din dealul Iclean si care 
se varsa pe stinga Gilortulul, in 
dreptul comunel Floresti, linga 
Balta-Edulul. 

Arpagiul, cdtun, (tirla), in plasa 
lalomi^a-Balta, jude^ul Ialomi^a, 
comuna Larga. 

Arpalic, deal, in jud. Constanta, 
plasa Silitsra-Noua, pe teritoriul 
comunel rurale Caranlic; sedes- 
face din dealul Sari-Iol-Bair ; se 
intinde spre miaza-noapte, avind 
o direcfiune generala de la S.- 
E. spre N.-V., printre vaile 
Deripea-Ceair (sau Beilicul) si 
adiacenta sa, valea Cismeculac, 
brazdind partea rasariteana a 
plasi! si cea centrala a comunel ; 
are 148 m. inal^ime, dominind 
vaile de ma! sus, satele Caran- 
lic si Ciucur-Chioi, drumul jude- 
{ean Ostrov-Cuzgan, eel comu- 
nal Caranlic-Ciucur-Chioi ; aco- 
perit cu padurl si fine^e. 

Arpalic - Iuk, movild artificiala, 
in jud. Constanta, plasa Man- 
galia, pe teritoriul comuneT Man- 
galia si anume pe acela al satu- 
luT Haidar-Chioi, in vecinatatea 



caruia se afla si pe care il do- 
mina prin inal^imea sa care este 
de 73 metri. Este asezata pe 
culmea dealulul Ascilar si do- 
mina prin inal^imea sa drumu- 
rile car! due de la Mangalia la 
Ascilar si la Copucci prin Hai- 
dar-Chioi. 

Arpezi, vale, pi. Jiul-d.-s., com. 
Floresti, jud. Dolj, prin care 
curge riul Arpadia. 

Ars, v. Iazul-Ars, comuna Radu- 
caneni, plasa Podoleni, jude^ul 
Falciu. 

Arsa, sat, face parte din comuna 
rurala Valea-Calugareasca, pi. 
Cricovul, jud. Prahova. 

Arsa, movila, pe mosia Tautesti, 
com. Borzasti, pi. Baseu, jud. 
Dorohoiu. 

Arsache sau Parapani,^w. rur. y 
compusa din cat. Balari si Pa- 
rapani saQ Arsache, in plasa 
Marginea, jud. Vlasca; situata 
pe malul Dunaril in dreptul sa- 
tulut bulgar Pirgos ; departe de 
albia Dunaril 4 kil., de Giurgiu 
19 kil., de Bucuresti 85 kil, 
si de resedin^a plasiT Stanesti, 
17 kil. 

Aceasta proprietate apar^inea 
dr. Arsache, de la care a tre- 
cut la a! saT mostenitorl. 

Suprafaja intregel proprietor, 
compusa din mat multe trupurT, 
este de 9554 hect. 31 10 m. p. 
si s'a estimat de Creditul fon- 
ciar din Bucuresti la cifra de 
1 600000 lei, avind ca ven. total 
220000 lei. 

Suprafa^a intregel mosil se 
compune din : 4506 hect. iocurl 
de aratura, de 3603 hect. baity 
finea^a si padure de salcie si 
tuft; 1430 hect. s'a dat la 350 
loc, fost clacasT. 

Comunaare un local de scoala 



higenic si destul de bine intre- 
^inut, ftcut in 1870 de Dr. Ar- 
sache. In 1888 au urmat 46 bae$T 
si 29 fete la scoala. 

In dosul satuluT Arsache sau 
Parapani se vad urmele unel 
ceta^T vechl, ftra sa se stie ce 
nume are si de cine ar fi fost 
ftcuta. 

In intreaga comuna sunt 12 
circiumi. 

Sunt strain!: 14 UngurT, 10 
Bulgarl, 1 German. AfaradeBul- 
garT, carl nu sunt meseriasl, cet- 
Taltl sunt meseriasl ferarl, etc. 

Construcfiunl mal insemnate 
sunt : casa proprietate! cu pare 
frumos, situata in centrul satu- 
luT; casa de arendas cu patule, 
magazil, grajdurl, etc., toate ft- 
cute de curind in marginea E. 
a satuluf, de catre arendasul 
actual, pe partea d-ner Olimpia 
Em. Lahovari. Asemenea sunt 
case, magazil si patule pentru 
arendasl si pe parole din Para- 
pani a celor-raljT proprietary 

Arendasul parcel d-nef Laho- 
vari se ocupa cu cresterea cai- 
lor de rasa ungureasca. 

Pe aceasta proprietate sunt: 
Girla-Mare ce vine de la V. din 
mosia Gaojani si curgc impreuna 
cu Calma^uiul, Vedea si Teleor- 
man in Dunare. Apol lacurile : 
Richitele, Girla-Cornea, Glrla- 
StirceT, Caragioaica, lacul Gra- 
distoiul, Cetafioiul, Lacul-Mare, 
al Oael, al Ploaiel, al Caramizilor, 
Pletesul ; mat sunt inca piriurt : 
Cama, Girla-Broastelor, Scotu- 
siul si $iovirna. 

Petecile principale de padurt 
sunt: Ostrovul - Greculuf, $otu- 
nul, Repedea, Tosunul, Gradis- 
toiul si Stirciul ; mat toate sunt 
de salcie si au supraf. de 500 
hect; mat este un pile de pa- 
dure de tufan, cu suprafa^a de 
35 hect. 

Serviciul filoxeric de la Minis- 
terul Domeniilor ne arata ca in 



Digitized by 



Google 



ARSACHE 



128 



ARSELE 



1888 a fost in aceasta comuna 
o suprafa^a de 25 hect. vie. 

In 1887 erau aci 418 contri- 
buabilT sail 494 fam., cu 2255 
suflete. 

Venitul comunal in 1888 era 
de 7644 1., chelt. de 5492 1. 

In aceasta com. sunt 2 bi- 
sericT, una la Parapani, cu hra- 
mul Sf. Pantelimon zidita de 
d. Dr. Arsache la 1845, in 
memoria uniculuT sau flu, care 
s'a sinucis la Viena la 1835, si 
o alta biserica cu hramul Sf. 
Petru, zidita la 1868. 

La cea din Parapani sunt 2 
preoflf si 2 cintare^T; cea-1'alta 
din Balari are un preot si un 
cintarej. 

LocuitoriT sunt harnicT ; cu 
multe vite fac multa si buna 
eultura, le place bunul traiu ; 
au case, parte zidite de cara- 
mida, parte facute de pamint ba- 
tut amestecat cu paie ; multe din 
aceste case sunt invalite cu ti- 
nichea, altele cu olane, purine 
din ele sunt invalite cu trestie. 
Mat se vad inca pe alocurea 
cite-va bordee, urme ale vechi- 
lor locuin^e, care se obicinuiau 
a se face pe malul DunareT. 

La 1888 s'a cultivat 6000 
hect. si au produs aproximativ 
50000 hectol. griu, 60000 hect. 
porumb, 12000 hectare ovaz, 
12000 hect. orz, 60 hect. de 
cinepa si cite-va hect. de meiu. 
Rapi^a nu s'a cultivat, gogosile 
de matasa se cultiva pentru tre- 
buin^a casnica. Este in comuna 
o moara cu vapor care mi sea 
tret pietre. SateniT se ocupa si 
cu pescuitui baljilor de pe a- 
ceasta proprietate, care le pro- 
cura un nutriment abundent si 
variat. Bal^ile principale sunt: 
Balta-Stircet, lacul Gradistea si 
Girla-Mare; acestea dau in ter- 
men mediti, afara de consuma^ia 
locala in peste, raci si scoicT, 
dar inca peste 10000kil.de peste. 



Se face la 26 Iulie ale fie- 
caruT an (Sf. Pantelimon) un 
bilciu cu ocazia hramului acelel 
biserict, unde vin suferinzl din 
satele circumvecine ca sa cada 
la darurt cu credinja de a se 
tamadui, cacT, zic eT, mucenicul 
Pantelimon fiind fost doctor, are 
darul tamaduireT. 

LocuitoriT din aceasta comuna 
poseda 864 boT, 696 vacT, 258 
bivolT si bivoli^e, 297 cat, 131 10 
oT si 521 porcT. 

Prin aceasta comuna trece 
o sosea bine intre^inuta care 
duce la Giurgiu si la Zimnicea 
prin satele : Malul, Slobozia si 
Petrosani. Se mat afla spre N. 
decom. si Drumul-UntuluT, drum 
vechiii pe unde treceau TurcT 
din raiaua Giurgiu ce stringeati 
unt in judej. 

Pe malul DunareT in circon- 
scrip^ia acesteT comune se afla 
6 pichete pentru pazit grani^a 
despre Bulgaria. 

Arsache sau Parapani, catmi, 
in jud. Vlasea, de la care si-a 
luat numele com. de care de- 
pi nde ; situat pe proprietatea 
Parapani. 

In 1884 s'a improprietarit 230 
loc luind suprafa^a de 1070 hec- 
tare. 

Aci este o biserica cu hra- 
mul Sf. Pantelimon, zidita la 
la 1845, cu 2 preo^T si 2 cin- 
tareflf. 

Este scoala, case de proprie- 
tor, sosea. Sunt 8 circiumT. 

Arsanca, sat, face parte din com. 
rur. Mihaesti, pi. Oltul-d.-s., jud 
Vilcea. Are o pop. de 94 loc. 
(52 b. si 42 f.). Cade in partea 
de V. a com. tntre dealurile 
Rogozul si Arsanca. 

Ca pop. scolara are 14 copiT 
(7 b. si 7 f.). Este la distanta 
de 1 kil. de cat. Mihaesti, unde 
e scoala si primaria. 



Arsanca, deal, la V. com. Mi- 
haesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Arsanca, deal, la poalele caruia 
este situata com. Manastireni, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Arsanca, piriu, jud. Vilcea, iz- 
voreste din dealul Fintina-cu- 
Scaun de la V. com. Mihaesti, 
pi. Oltul-d.-s., trece prin cat. 
Arsanca, Rugetul si T£t&rani 
si se varsa in Olt, tot in raio- 
nul com. Mihaesti. 

Arsa (Piatra-), munte, in c. Gura- 
TeghiT, jud. Buzau, cat. Arga- 
salesti, pe malul drept al riu- 
luT Bisca-Mare, intre muntele 
Cursele si Virful - ^en^iT ; cul- 
mineaza in patru piscurl for- 
mate din stincT colosale si aco- 
perite cu brad, pin, fag si mes- 
teacan. E foarte renumit pentru 
vinatul de caprioare si ursT, can 
isT gasesc refugiul aci. 

Arsa (Piatra-), pddure, in com. 
Gura-TeghiT, jud. Buzau, pro- 
prietate mosneneasca de 360 
hect., care acopere muntele Pia- 
tra- Arsa si alte coline. 

Arseanca si Capreasa, pddun 
ale statuluT, in intindere de 700 
hect., situate in com. Birzesti, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea. , 

Arsele, cat. al com. Nehoiasul, 
jud. Buzau, situat pe malul sting 
al riuluT Buzau, la spatele mo- 
sieT Arsele; are 100 loc. si 23 
case. 

Arsele, isvor, in com. Nehoia- 
sul, jud. Buzaii ; ese din muntele 
Arsele si se scurge in riul Bu- 
zau, la stinga. Cursul sau e re- 
pede; aduce bolovanT imensT si 
strtmteaza foarte mult albia riu- 
luT Buzaii, m punctul unde da 
intr'insul. 



Digitized by 



Google 



ARSELE 



129 



AR?ASCA 



Arsele, munte insemnat, in com. 
Nehoia$ul, jud. Buzau, situat la 
varsatura riulul Bisca-Rosilel in 
Buzau ; e acoperit de padure $i 
finea{a. 

Arsele, schit, desfiinjat ?i acum 
in ruine in com. Nehoia$ul, jud. 
Buzau, cat Arsele, inconjurat 
de munflf stinco$f, cu o pozifie 
din cele mat frumoase. In ju- 
rul minelor se gasesc multe 
vulpT. 

Arsene§ti-Chelbe§ti, sat, cu 142 
suflete (jud. Arge?, pi. Pitesti), 
face parte din com. rur. Ri- 
chitele-d.-j. (V. a. n.). 

Arsenia, ;//<?//>, pe munte Arsenia, 
jud. Buzau, din care mo?nenit 
Brae?ti poseda 360 hect., con- 
stind din 157 hect. padure, res- 
tul finea^a $\ izlaz, iar mo^nenil 
Goide$teni 40 hect. padure, afara 
de flne^e 91 izlaz. 

Arsenia, munte insemnat, pe ho- 
tarul comunelor Brae?ti $i Goi- 
de$ti, jud. Buzau, situat intre 
Ivaneful ?i Crucea-Spatarulut ; 
e acoperit de padure $i pujina 
ftnea{a. 

Arsenie, vale, jud. Prahova; iz- 
vore^te de la N.-V., de sub 
muntele $ipotul, $i se varsa in 
riul Prahovi^a, pe malul drept. 

Arsiminoaia, piriu mic, pe teri- 
toriul c. Negrile^ti, jud. Putna, 
plasa Vrancea ; se varsa ?M 
Putna. 



in 



Arsine§ti, loc izolat, in comuna 
Grumaze§ti, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamfu. 

Arsi§tea ?i Zavoiul-de-Jos,/n// 
de pfidure, astatulul, in intindere 
de 15 hect., care, impreuna cu 
trupurile : Stuparia (60 hect.), 



Tatarani (20 hect.) ?i Trasnea 
(15 hect), formeaza padurea 
Sevestreni, plasa Ocolul, jud. 
Vilcea. 

Arsul, fafd de munte, in plaiul 
Clo^ani, jud. Mehedin^i. 

Arsul, munte, (v. Pietrele-Arse), 
jud. Mehedin^i. 

Arsura, sat, in com. Ghermane^ti, 
pi. Podoleni, jud. Falciu, a?ezat 
intr'o infundatura a deaiuiuT Lo- 
han, deschisa numal in partea 
de S. 

Suprafa^a teritoriulul este cam 
de 83 1 hect. ; cu o populate 
de 27 familil, sau 505 suflete 
$i 100 contribuabill. 

Are o biserica de lemn con- 
struita in 1 870, deservita de 1 
preot ?i 1 dascal. 

Arsura, sat, in partea de N. a 
com. Plhne^ti, pi. Podoleni, jud. 
Falciu, cu o popula^iune de 8 
familil sau 69 suflete ?i 1 7 con- 
tribuabill. 

Pe marginea de N. a satulul 
curge piriia$ul Arsura. 

Arsura, deal, plasa Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, de pe teritoriul co 
muneT Te^cani. 

Arsura, piriU, ia na.stere din sa- 
tul cu asemenea numire, com. 
Ghermane?ti, pi. Podoleni, jud. 
Falciu. 

Arsura,//V/£, izvore^te de la locul 
numit Fintina-Buna, din partea 
de V. a com. ?ihne?ti,pl. Podole- 
ni, jud. Falciu, curge printre sate- 
le : Arsura, Pihne$ti ?i Arsura ce 
atirna de com. Ghermane?ti ; 
spre Sud-Est formeaza hota- 
rul intre comuna Pihne^ti §i sa- 
tul Ripele din com. Drinceni. 
Se varsa la piriul Ripele pe 
mo?ia Ripele. 



Arsurile, catun, al com. Horezul 
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, si- 
tuat pe ?es, spre E. de comuna 
?i la 16 kil. departe de orajul 
T.-Jiul; are o suprafaja de a- 
proape 120 hect., din care 26 
hect. arabile, 24 hect. fine^e, 6 
hect vie, 35 hect prunl $i izlaz 
?i 29 hect. padure. 

Cu o populate de 80 familit, 
374 suflete, din car! 69 contri- 
buabill. Locuitoril posed 10 plu- 
gurl, 10 care cu bol ?i vacl, 
no vite marl cornute, 80 of, 
44 capre, 16 cat, 80 rimatori. 

Catunul este strabatut de ?o- 
seaua comunala. 

Catunul mat are I biserica cu 
1 preot $i I cintare$ ; 5 fintinr. 

Arsurilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriulul Neagra-Bro?tenilor, 
jud. Suceava. 

Armani, catun, al comunel Gruiul 
din pi. Novacijud. Gorj, situat 
in partea de N. a comunef pe 
coastele dealuriior, ramificatil 
din munp, $i la stinga Jiulut; 
are o intindere de aproape 60 
hect, din cart 15 hect arabile, 
10 hect fine^e, 2 hect. livez! 
cu pom! roditort, 2 hect. vie, 
10 hect. izlaz, $i 27 hect pa- 
dure mare ?i mica in plaiu ?i 
in munte, iar restul de 3 hect. 
e vatra satulut; toate sunt pro- 
prietap ale satenilor. 

Cu o populate de 40 familit, 
143 suflete, din carl 25 contri- 
buabill. Locuitoril poseda 4 plu- 
gurT, 8 care cu bot, 212 v. m. 
c, 4 cat, 300 ol, 1 10 capre, 20 
rimatort. 

Catunul poseda 1 biserica de 
lemn ; slujba se face de preotul 
comunet. 

Catunul mat are 1 fintina cu 
apa .si ma! multe izvoare. 

Ar^asca, picket de granifa, in 
plaiul Clo$ani, jud. Mehedin^i, 



W49. MwnU JHeftonmr €hogr**c. 



17 



Digitized by 



Google 



AR?ASCA 



130 



ARSITA-CRETULUI 



pe malul sting al apel Cerna, 
la gura piriuluT Ar^asca. 

Ar^asca, piriil, in plaiul Clo$ani, 
jude^ul Mehedin^i ; izvore?te din 
mun^il Culmea-CerneT $i se varsa 
pe partea stinga in Cerna. Este 
renumit pentru ca pe aci eo- 
boara in apa Cerna una din 
potecile comunel Obir^ia peste 
inunte. 

Ar§asca, potecd, peste munte in 
Banat, ce pleaca din cum. rur. 
Obir?ia, plaiul Clo^ani, jude^ul 
Mehedin^i, trece pe la pichetul 
Ar$asca, peste apa Cerna, in 
Banat. 

Ar§i{a, unul dintre afluenfif pi- 
riuluT Moi$a, din comuna Bog- 
dane$ti, jud. Suceava. 

Ar§i{a, deal, plasa Tazlaul-d.- 
j., jud. Bacau, de pe terito- 
riul satului Deleni, din comuna 
Draguge?ti. 

Ar$i{a, deal, pi. Trotu^ulul, jud. 
Bacau, de pe teritoriul satului 
Bogdana. 

Ar§i{a, deal, intre comuna Fili- 
orui ?i comuna Vinatori-Neam- 
{u, servind de hotar natural 
intre manastirea Agapia-Veche 
$i Sihastria, din jude^ul Neamtu. 
OameniT ba$tina$I prin expre- 
siunea de «ar$i{I» nu in^eleg 
alt-ceva, de cit un neintrerupt 
lan£ de coline verzl ?i inflorite, 
expuse razelor soarelul, avind 
in acela$i timp, o traganata $i 
adinca inclinare, spre Sud-Vest. 

Ar§i{a, deal, pe care creste pa- 
durea cu acest nume, jude^ul 
Suceava. 

Ar§i{a, munte, pi. Troto^uluT, ju- 
dejul Bacau, pe teritoriul co- 
munel Hirja. 



Ar^i^a, padure, pe mo$ia Si- 
nau$i, comuna Tureatca, plasa 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Ar§i{a, padure de fag, pe mo$ia 
Probota, comuna Dolhasca, ju- 
de^ul Suceava. 

Ar^a, unul dintre piscurile mun- 
teluT Bourul, com. Bogdane^ti, 
jud. Suceava. 

Ar$i{a, piriia§, ese din ramura 
cu a$a numire, ?i se varsa dupa 
un curs foarte scurt in piriul 
Pintec, pe partea dreapta, cam 
la 2 kil. mat catre Sud de pi- 
chetul Pintec, in jud. Neamtu. 

Ar$i{a, pin ii, vezl Tureatca, sat 
$i comuna, plasa Berhometele, 
jude^ul Dorohoiu. 

Ar^ifa, poiand, in padurea Tur- 
bata, pe teritoriul comunel Ta- 
taru^i, jud. Suceava. 

Ar^i^a, ramura de munft, situata 
spre Est de satul Hangu, pi. 
Piatra-Muntele, cam la 4 ore 
departare de sat pe sub poalele 
CeahlauluT, in jud. Neamtu. 

Forma sub care ni se repre- 
zinta e ca $i a unel secert (se- 
mi-lune), indreptata catre apus ; 
incepind recurbatura de la ra- 
saritul pichetuluT Pintec in drep- 
tul kilom. 120 al ?oselet Prisa- 
cani-Bistricioara, pana catre su- 
dul piriuluT Terjoasei, afluent al 
PinteculuT. 

Ar§i{a, vale, in comuna rurala 
Matasari, plasa Vfiilor, judetul 
Mehedin^i. 

Ar^a-Ascunsa, poiand, in co- 
muna Dobreni, pi. Piatra-Mun- 
tele, situata pe mo$ia Alma$, 
jud. Neamtu. 

Ar§i^a-BSi§escu, munte, in co- 



muna MalinT, (1082 m. alt.), jucL 
Suceava. 

Ar§i^a-CorhaneI, platoU, d'asu- 
pra muntelut cu acest nume, din 
com. Dorna, jud. Suceava. 

Ar§i{a-Corni, munte, in comuna 
MalinT, jud. Suceava. 

Ar§i^a-Cretului, iavor de ape mi- 
nerale, situat intr'o p&dure de 
brazT $i frasini, unde str«Lbate 
omul prin o carare strimta, la 
ctyT-va metri departare de par- 
tea dreapta a piriuluT Pintec, pe 
cuprinsul com. Hangu, pi. Pia- 
tra-Muntele, jud. Neamtu. 

Terenurile din care ese apa 
sunt nisipoase ?i a$ezate sub 
culmele despre S.-E. a masivu- 
luT stincos Ceahlaul. 

Apa izvoruluT este limpede, 
fara miros, de un gust pi^cator 
la limba, ?i cam sarat. Cea intiiu 
analiza s'a facut, la 1833, de 
catre farmacistul A. Abrahamfi; 
iar a doua, la 1856, de catre 
Dr. Th. Stenner, fund pomenite 
intr'un articol al Dr. Caillat, pu- 
blicat in «l'Union Medicale*, la 
1853, ca singura ap& termala 
a careea temperatura este ur- 
cata la + 20 C. 

Dupa A. Abrahamfi, tempe- 
ratura s'a gasit de -+- 6 d R. cind 
temperat. aeruluT era de -f- 1 5°R- 
Greutatea specified este egala 
cu 1,003, con^inind in 7,680 
grame apa : sulfat de 9oda 
2,755; clorura de sodiu: 2,311 ; 
clorura de calce: 1,600; carbo- 
nat de sodiu : 4,089 ; carb. de 
calce : 2,888 ; carb. de magne- 
ziu : 3,933 ; carb. protox. de fier: 
0,100; aluminiu : urme ; acid 
silicic: 0,444; re§ina de pSmint: 
0,044; suma substan^elor fixe: 
18,106. 

Dupa Dr. Th. Stenner, tempe- 
ratura s'a gasit+ I4°,75 C. (in 
acord cu determinarea Dr. Cail* 



Digitized by 



Google 



ar$ita-1nalta 



181 



ARTANUL 



lat) ; greutatea specific^ este 
egald. cu i ,0036, conjinind : sul- 
fat de potash (aceea^I c&time 
luatS ca m&sur5. : 7,680 gr.) : 
0,2127; sulfat de sodul: 1,1743 ; 
cloruri de sodiu : 0,2012 ; car- 
bonat de sodiu : 5,6540 ; carb. 
de calce: 5,1123; carb. de mag- 
neziu : 1,1 704 ; carb. protoxid 
de fier : o, 1 5 82 ; aluminiu : urme ; 
acid, silicic: 0,0811; re?in& de 
p&mint: inponderabil ; suma p&r- 
$ilor fixe: 13,7642; acid carbo- 
nic liber socotit in gr. : 16,7424. 
L&sat& in aer liber, apa aces- 
tuT izvor arunc& bulbucl plinT 
de acid carbonic. Alt& analizS, 
afard. de acestea, nu este cu- 
noscutcL In diferite scriert aceste 
ape sunt tratate sub denumirea 
de ape minerale de la Hangu. 

Ar§ita-Inalta, munte, in corauna 
M&linl, jud. Suceava. 

Ar§i{a - la-fundul-Hartonesel, 

munte, in c. M&linl, jud. Suceava. 

Ar^a-la-Paduret, munte, in c. 
Milinl, jud. Suceava. 

Ar§i{a-luI-Bran, tnunte, in com. 
Bro^teni, jud. Suceava. 

Ar§ita-luI-MacoveI, poiana, in 
com. M&deiul, jud. Suceava. 

Ar^i^a-luI-Toader, munte, in c. 
Bro^teni, jud. Suceava. 

Ar§i{a-lui-Serbu§c&, munte, in 
com. M&lini, jud. Suceava. 

Ar§i{a-Mare, munte ^ pi. Tazlaul- 
d.-s., jud. Bac&u, de pe terito- 
riul satuluT Schitul-Frumoasa. 

Arsi^a-Miglirei, muntt, in com. 
M&lini, jud. Suceava. 

Ar§i^a-Nemti§orului, munte, in 
com. M&linT, jud. Suceava. 



Ar§ita-Nem{i§oruluI, pirin, tri- 
butar Nem{i$oruluI, comuna M&- 
lini, jud. Suceava. 

Ar^a-P^dure^ului, unul dintre 
piscurile muntelul La-Coarne 
din com. Bogd&ne$ti, jud. Su- 
ceava. 

Ar§i^a-Petroni, munte, in com. 
M&lini, jud. Suceava. 

Ar§i^a-Pinului, munte, in com. 
Bro^teni, jud. Suceava. 

Ar§i^a-Popii, munte, pi. Munte- 
lul, jud. Bac&u, com. Biustu- 
roasa. 

Ar§i{a-PopiI, munte, in jud. Su- 
ceava, com. M&lini, are 969 m. 
alt. 

Ar^a-Puciosului, munte, pe te- 
ritoriul mo^iel Borca, in com. 
M&deiul, jud. Suceava. 

Ar§i{a-Rea, munte, pe teritoriul 
mo^iel Borca, avind 1269 ™ 
alt, jud. Suceava. 



m. 



Ar§i{a-SdreiTtei, munte, in com. 
Mali 111, jud. Suceava. 

Ar§tya-Tarcu{ii, munte, la hota- 
rul Transilvaniel, in jud. Neam- 
{u ; situat intre curm&tura La- 
zaroT, de care se desparte prin 
piriul Boiohano$ $i afluentul a- 
cestuia Foldtisztpatak, $i mun- 
tele Grind u?, de care se desparte 
prin piriul Tircu^a. 

In&lfimea sa este de 1372 
metri. 

Ar^a-Ungurului, munte, intre 
com. F&rca§a $i Sabasa, judejul 
Suceava. 

! Ar§i{ei (P&durea-), p&dure, pe 
mosia Buda, com. Buda, plasa 
I Berhometele, jud. Dorohoiu. 



Ar§i{el (Piriul-), v. Piriul-Chi- 
lieT, jud. Suceava. 

Ar§i{el (Pirtul-), mic afluent, al 
piriulut Cotirga§i, com. Bro$- 
teni, jud. Suceava. 

Ar§i{ei (Pirtul-), mic afluent, al 
piriulul Holdi^a, com. Bro^teni, 
jud. Suceava. 

Ar^ei (Pirtul-), mic afluent, al 
piriulul Chiril, com. Bro^teni, 
jud. Suceava. 

Ar§i^ei-Rele (Pirtul-), afluent, 
al piriulul Neagra-Bro?tenilor, 
com. M&deiul, jud. Suceava. 

Ar$i{ele-Mutulul, dou£ dealurl, 
in com. M&lini, jud. Suceava. 

Arta-Burun, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Hazaplar; are o 
direcfiune de la S.-V. c&tre N.- 
E., avind o in£l{ime medie de 
100 m. $i dominind com. Ha- 
zaplar §i c&tunele Mustafaci, E- 
rebiler $i Cara-Chioi, precum ?i 
drumurile Hazaplar-Cara-Chioi, 
Hazaplar-Erebiler, Mustafaci-Ca- 
ra-Chioi. Culmea luf este str&- 
b&tut£ de drumul Hazaplar-Ca- 
ra-Chioi. Este acoperit cu finefe 
$i sem&naturT. 

Artan, deal, pi. Amaradia, com. 
C&preni, jud. Dolj, in leg&tur& 
cu dealul Iclean din jud. Gorj. 
Acest deal are o in&l{ime apro- 
ximativS de 350 m.; este acoperit 
cu p&durT $i pe poalele luf este 
a$ezat& com. CSpreni. 

Artanul, cdtun, al com. Raci, 
din pi. Jiulul, jud. Gorj, situat 
in partea despre N.-V. a co- 
munel la 2 l /» kilom. dep&rtare. 
Poartcl numirea sa din vechime. 
E situat pe Valea-Racilor, intre 
dealul Ohaba, la V. si dealul 



Digitized by 



Google 



ARTANUL 



132 



ARJIARUL 



Strimba la E. Are o suprafa^a 
de 70 hect, din carl 5 hect. pa- 
dure si 16 hect. loc de cultura, 
fine^e si pasune, proprietate a 
D-lut Sandu Urdareanu ; 40 hect. 
arabile, 1 hect. vie si 8 hect. 
prun! sunt ale locuitorilor. 

Are o populate de 62 fam. 
cu 321 sufl., din can 60 con- 
tribuabil!. Locuitori! poseda 6 
plugur!, 8 care cu bo!, 2 ca- 
ru^e cu ca!, 47 vite marl cor- 
nute, 13 cat, 93 of, 48 rimator! 
si 6 stup!. 

Pe marginea despre E. a a- 
cestu! cat., curge pir. Jiljul-Mic. 

Prin el trece soseaua comu- 
nal£, care il pune in legatura la 
N. cu comuna Ursoaia, din jud. 
Mehedinfi, ?i la S. cu comuna 
sa, Raci. 

Are o biserica facuta de lo- 
cuitort pe la anul 1810, servita 
de I preot si 1 cintaref. 

Catunul are 1 pu{ si 2 fin- 
tin!. 

Artanul, deal, la V. comuneT Ga- 
nesti, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Artanul, loc izolat, com. Locus- 
teni, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Artanul, piriU, plasa Amaradia, 
com. Capreni, jud. Dolj, ce ese 
din dealul Artan si se varsa 
in dreapta riuluT Amaradia, in 
dreptul satulu! Capreni-d.-j. 

Artanelul, piriil, pi. Amaradia, 
com. Velesti, jud. Dolj, ese din 
dealul Rupturile, satul Rupturiie, 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Velesti, si se varsa pe stinga 
riulu! Geamartaluiul. 

Artari§ul, poiana, com. Dumi- 
tresti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt, 
destinata pentru pasunea vite- 
lor locuitorilor. 

Artina, numircvechie, a unu! tirg 



ce se $inea pe mosia Orbeasca, 
in jud. Teleorman. 

Ar^agele, jud. Buzau. (Vez! Ar- 
Jagul). 

Ar^agul,jud. Buzau, nuniire data 
de locuitor! padurei ce acopere 
mun^il Bota-Mare si Bota-Mica, 
avind ca 1 500 hect. mare parte 
brad, tisa si mesteacan. 

Arfagul, piriU, in comuna Ne- 
hoiasul, jud. Buzau ; izvoreste 
din muntele Poiana-din-Cale ; pri- 
meste pe stinga afluenji!: Va- 
lea-Cepe! si Ar^agelul si se varsa 
in riul Buzau, la stinga, in apro- 
piere de Fa^a-Cheel. E foarte a- 
vut in pastravl, $i are ma! multe 
ferastrae la gura sa. Adese-or! 
Ungurtfs'au cercat a mutafrun- 
taria din Valea-Botelor pe albia 
acestu! piriu. 

Ar^ari, com. rur^ in plasa Cim- 
pulu!, jud. Ialomi^a, situata in 
partea de V. a plasi!, linga calea 
dintre satele $tefanesti $ l Con- 
deesti. 

Teritoriul comune! apar^ine 
locuitorilor satulu!, car! sunt 
mosnen! dupa legea rurala din 
1864. Sunt {mproprietarip nu- 
ma! 8 locuitor!. 

Se compune din satele Ar{ari 
^i Vlaiculesti, cu resedin^a pri- 
marie! si a judecatorie! comu- 
nale in Ar^ari. 

Dupa recensamintul din anul 
1890, populajia comune! este 
de 1436 locuitor!, cu 380 cap! 
de fam., sau 746 barbaflf si 690 
feme!, top Romin! si de religi- 
une ortodoxa. Dupa profesiun! 
sunt: 403 agricultor!, 8 comer- 
cianp; 5 profesiun! libere, 16 
muncitor! si 12 servitor!, $titi 
carte 172 persoane. 

Popula^ia comune! era in 1 887 
de 346 famili! Romin!, 2 famili! 
Grcc! si 16 famili! Tigan!, sau 



in total 1539 locuitor!, din car! 
din 365 barbaj!, 357 feme! si 
817 copi!. Contribuabil! erau 
284, din car! 3 faceau comerciu 
cu bautur! si producte, iar ce!- 
l'alflf numa! plugarie. 

Vitele in coprinsul comune! 
sunt 4045 : ca!, bo!, o!, capre, 
bivol! si pore!. 

Venitul comune! era in anul 
1 887— 1888 de 3808 lei si chel- 
tuelile de 1402 le!. 

Aic! sunt doua biserici, avind 
fie-care cite un preot si do! 
dascal!, platij! de comuna cu 
suma anuala de 480 le!. 

Instruc^iunea se preda intr'o 
scoala primara mixta de un in- 
vestor retribuit de comuna. 

Arfari, sat, in plasa Cimpulu!, 
jud. Ialomi^a, face parte din co 
muna cu acelas! nume, si este 
situat pe loc ses la mijlocul cae! 
dintre satele Condeesti si ^te- 
fane^ti. Se afla in apropiere de 
valea Ileana, avind imprejur 
multe padur!. Legenda spune, 
ca satul poarta numirea de la 
do! ar^ar!, copac! batrin! ^i 
gro^!, cu trunchiurile impletite 
s?i car! prin marimea lor predo- 
minau padurea in care satul s'a 
format. 

Aic! este re?edin{a primarie! 
?i a judecatorie! comune! Arfari. 

Popula^ia satulu! este de 256 
famili! Romin!, 2 famili! Grecf 
si 13 famili! Jigan!. 

Are o scoala mixta cu un in- 
va^ator. 

Biserica satulu! este zidita la 
1875 ?i e deservita de do!preop 
$i do! cintarep. 

ArtSgelul, plrlias, in com. Neho- 
iasul, jud. Buzaii ; izvore^te de 
la Golul-Teharaulu!, din Lacul- 
cu-Matasa. Verde si da in Ar. 
^agul la Curmatura-Sasului. 

Ar^iarul, cimpie, in suprafa^a de 



Digitized by 



Google 



ARJIARULUI (VALEA-) 



133 



ASAN-BEI 



85 hect. situate pe trupul Iasi, 
din proprietatea Strimba-d.-j., 
pi. Cilnistea, jud. Vlasca. 

Arfiarului (Valea-), vale, in- 
cepe din trupul Iasi pe pro- 
prietatea Strimba-d.-j. si da in 
valea Gaveni, la hotar, intre U- 
zunul si Strimba-d.-j., din plasa 
Cilnistea, jud. Vlasca. 

Arutela, cuvint format din Ad- 
Rutelam, cetate romana pe rui- 
nele numite Bivolari (jud. Arges). 

Arva, pirift, pe teritoriul comuneT 
Mera, jud. Putna, plasa Girlele. 
Se varsa in dreapta Milcovulul, 
mar sus de satul Capatanul. Pri- 
meste caafluent piriiasul Raiu^ul. 

Arva-Seacfi, piriii pe teritoriul 
comunei Mera, jud. Putna, pi. 
Girlele. 

Arva-Seaca, pddure, pe terito- 
riul comunei Mera, jud. Putna, 
pi. Girlele, proprietate a raze- 
silor din aceasta comuna. In- 
tinderea el, impreuna cu tru- 
purile de padure; Cerbul, Zitia 
si Pislea, e de 389 hect. 

Arvat, loc de ardturd, pe hotarul 
judefelor Tecuciu-Tutova la 6 kil. 
E. de comuna Negri lesti ; alt. 
130 m. 

Arv&te§ti, sat> $ine de com. rur. 
Igiroasa, jud. Mehedin^i ; situat 
pe marginea de N. a culmei 
Dumbrava; are 120 familil. Lo- 
cuitoril ati 11 plugurl, 23 care 
cu bol, 3 caru^e, 76 stupT, 176 
vite marl cornute, 60 ol, n cat 
si 130 rimatorl. 

hrvkte$\i,pdditre, de 85 pogoane, 
a statulul, in plasa Balta-Oltul- 
d.-j., jud. Romana^i. 

Arvinte, deal, in com. Birzesti, 



plasa Stemnic, jud. Vasluiu. (V. 
Ludesti-Budaiul, deal). 

Asadic-Orman, padure, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Nbua, pe 
teritoriul comunelor rurale Do- 
bromir si Ghivegea si anume 
pe al catunulul Calaipci; are 75 
hect. si este compusa de fag! 
si curpent. Este asezata intre 
dealurile Uzum • Mese - Sirti si 
Aslama-Sirti, in partea meridio- 
nala a plasil si cea sud-estica a 
comunei Para-Chioi. 

Asan, sat, face parte din com. rur. 
Darasti, pi. Sabarul, jud. Ilfov, 
linga riul Sabarul. 

Se intinde pe o suprafafa de 
367 hect. ; cu o populate de 659 
locuitorl. Frazil Ghermany au 1 22 
hect. si locuitoril 245 hect. 

Proprietary cultiva tot tere- 
nul ; locuitoril rezerva din tere- 
nul lor 49 hect. pentru izlaz si 
30 pentru cultura viet. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
George, deservita de 1 preot 
si 1 cintare{; 4 podurl stata- 
toare. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar si 3 hangil. 

Numarul vitelor mar! e de 
318 si al celor mid de 279. 

S'ati stabilit in comuna 6 
strain!. 

Asan-Aga sau Bujoreanu, cat., 
pendinte de com. Rasuceni, pi. 
Marginea, jud. Vlasca, proprie- 
tatea d-lor Filipescu si General 
Zefcari. 

Are suprafa^ade 1500 hect., 
din care 160 pad. S'a dat la 
120 locuitor! fost! clacas! 306 
hect. 

Asan-Aga sau Costieni, cdtun, 
lipit cu Asan-Aga saO Bujorea- 
nu, care formeaza un singur sat 
pendinte de com. Rasuceni, pi. 
Marginea, jud. Vlasca, situat pe 



loc ses in marginea de N.-V. a 
plasil la extrema vestica a co- 
munei proprietatea d-lu! $tefan 
si d-nel Smaranda Cristopolu; 
este asezat de-a stinga vael Cil- 
nistea. 

Are suprafa{a de 900 hect. 
S'a dat la 56 loc. fostif clacas! 
suprafafa de 168 hect. Are un 
petec de padure cu suprafa{a 
de 64 hect. ; ramine loc de a- 
ratura 836 hect. 

Se arendeaza anual cu pre^ul 
de 16000 lei. Este evaluata de 
creditul fonciar rural din Bucu- 
resti la suma de lei 200000. 

Pana la 1828, aceasta mosie 
apar^inea unul Turc ce se numea 
Aga-Asan, care sedea in Giur- 
giu ; avea si proprietatea Topo- 
rul, care pe atuncl era nelocuita. 

Pe aceasta proprietate se afla 
Magura-luI-Dirvasiu, de care se 
zice ca: «Dirvasiu a fost un hai- 
duc vestit, pe care prinzindu-1 
stapinirea {aril, la osindit la 
moarte. In magura se zicea pe 
atuncl ca se afla culcusul, sau 
vizuina unul sarpe mare, asa ca 
speriase vecinata^ile, si Domnul 
{aril de pe atuncl fagaduise 
mare dar acelul, care va omori 
sarpele. Dirvasiti ucise sarpele 
si in urma acestor fapte i se 
erta pedeapsa* (jud. Vlasca, de 
I. Boldescu, pag. 17). 

Aci este o biserica zidita de 
saten! la 1858, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de un preot si 
2 dascall. 

Locuitoril sunt harnicl ; ati 
case de zid, cea ma! mare parte 
invelite cu olane si cocenl; sunt 
cite-va invelite si cu tinichea. 

Este o moara si o brutarie. 
Sunt case, patule si magazi! in- 
destulatoare pentru arendas. 

In aceasta mosie, trece valea 
Cringul-Frumos, ce o hotareste 
de mosia Letca-Veche. 

Asan-Bei, canal , in pi. lalomi^a- 



Digitized by 



Google 



AHANACIIE 



134 



ASCUNSA 



Balta, jude^ul Ialomifa, comuna 
Piua-Petrei; desparte insuselele 
Gisca-Mare si Gtsea-Mica. 

Asanache, jud. Putna. (VezT Balta- 
luT-Asanache). 

As&neasca, numire vechie, data 
uneT portfunT de loc coprins 
Jntre mosiile Cimpulungeaaca, 
Homocioae si Petrachesti din 
com. Niculesti, jud. Buzau. Asa- 
neasca acum e alipita Petra- 
chestilor. 

Asaoani, mope, plasa MunteluT, 
jud. Bacau : «a d-sale Aga Nicu 
Gfaica ; pe linga mosiile Coma- 
nesti, Vasaesti si altele; fara 
sat».(Th. Codrescu, «Buciumul 
Romin», An. I, i875,pag. 43). 

As&ul, sat, plasa MunteluT, jud. 
Bacau, comuna Comanesti, si- 
tuat pe malul sting al Trotu- 
suluT, maT in sus de confluen^a 
acestuia cu piriul Asaul. Face 
un trup cu satul Straja, situat 
tot de acelasi mal, la apusul sau. 
Are o scoala mixta si o bise- 
rica ortodoxa, cladita de loc. 
la anul 1790, cu 1 preot si 1 
cintare{. CirciumT sunt 13. CapT 
de familie 285, suflete 1015. Se 
gasesc 105 cal, 879 vite cor- 
nute, 195 porct si 461 capre. 
Pe teritoriul acestuT sat se ga- 
sesc izvoare de apa sarata, 1 
fabrica de cherestea cu abur si 
15 herastraie de apa. 

As&ul, sat, plasa Muntele, jud. 
Bacau, comuna Valea-Arinilor, 
situat la poalele munteluT Ro- 
tundul si pe valea AsauluT, la o 
departare de 15 kil. de satul 
Lucacesti. Are o biserica, cla- 
dita de Vasile Bin^u la anul 1 800, 
cu 2 cintarepf. CirciumT sunt 4. 
CapT de familie sunt 55. Ani- 
male se numara: 17 cal, 184 
vite cornute, 1 7 porcT si 16 capre. 



As&ul, balta, pL MunteluT, jud. 
Bacau, pe teritoriul satuluT Asaul, 
din com. Comanesti. 

As&ul, munte, pi. MunteluT, jud. 
Bacau, pe teritoriul comuneT Co- 
manesti. 

As&ul, piriU, pi. MunteluT, jud. 
Bacau, care izvoreste din masivul 
TarcauluT, dincolo de granija, 
spre jud. Neam^u, curge de la 
N.-N.-V. spre S.-S.-E. prin co- 
munele Valea-Arinilor si Coma- 
nesti, pe care le hotarniceste 
in mare parte in cursul sad 
inferior, si dupa ce se incarca 
cu Tarcau^ul, Petrosul si Sta- 
nistea, se varsa in stinga Tro- 
tusuluT, linga satul Lunca- Asaul. 
Are o lungime de 28875 m. 

As&ul, schit, (vezT Lunca-Asaul), 
azT biserica de mir, jud. Bacau. 

As&ul, fes, pi. MunteluT, jude^ul 
Bacau, de la poalele muntelul 
Asaul din com. Comanesti. 

As&ul, vale, pi. MunteluT, jud. 
Bacad, a piriuluT cu acelasi nu- 
me, de pe teritoriul com. Co- 
manesti. Este foarte lunga; in- 
cepe la hotarul spre Neam^u 
si se sfirseste in malul sting al 
TrotusuluT. 

Ascilar, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, catunul comuneT 
Gherengic, situat in partea ra- 
sariteana a plasiT si a comuneT, 
la 2 kil. spre Sud-Est de rese- 
din^a, Gherengic. Este asezat 
pe malul drept al piriuluT Tatli- 
geac ; e inchis in partea sudica 
de dealul Ascilar cu virful sau 
Coim-Iuiuc ; e dominat de nio- 
vila Cumarova, situata la 1 1 \$ 
kil. spre rasaritul sau si care 
are o inal^ime de 64 metri. 

Suprafa^a sa este de 1 5 1 1 
hectare, dintre can 37 hectare 



sunt ocupate de vatra satuluT 
cu 43 ease. 

Popula$iunea sa compusa din 
TurcT si TatarT este de 42 fa- 
miliT cu 220 suflete, ocupindu- 
se cu agricultura. Casele sunt 
micT maT toate; numaT vre-o 
cite-va sunt maT marl si asezate 
foarte neregulat. Prin sat trece 
soseaua judefeana Cuzgun-Man- 
galia, si de aci pleaca drumurT 
comunale la Copucci si la Ciu- 
ciuc-Tatligeac. 

Ascunsa, balta, plasa Cimpul, pe 
teritoriul com. rur. Salcea, jud. 
Mehedinji. De aci isf procura. 
locuitoriT comuneT $imlano pa- 
pura pentru facerea rogojinelor. 

Ascunsa, curea de mope, in co- 
muna rurala Salcea, plasa Cim- 
pul, jud. Mehedinfi. 

Ascunsa, pddure, in com. * rur. 
Salcea, pi. Cimpul, jude^ul Me- 
hedinji. 

Ascunsa, piriU, plasa Jiul-d.-j., 
com. Calarasi, jud. Dolj, ce iz- 
voreste din dealul Ascunsa, ju- 
de^ul RomanafT, merge pe ho- 
tarul despar^itor intre judejul 
Dolj si Romana^i si apoT pa- 
trunde pe teritoriul com. Cala- 
rasi si se opreste ling& niste 
gradinT, unde formeaza o mica 
mlastina. 

Ascunsa, fost sat, plasa Jiul-d.-j., 
comuna Calarasi, jud. Dolj, care 
s'a desflin^at din cauza ca izvo- 
rea apa prin casele oamenilor. 

Ascunsa, silipe, plasa Jiul-de-jos, 
com. Calarasi, in satul Calarasi, 
jud. Dolj. 

Ascunsa, vale, com. $tirbesti, 
plasa Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. 
Se varsa in riul Pesceana, pe 
teritoriul acesteT comune. 



Digitized by 



Google 



ASCUNSA 



135 



ATlRNA'fl 



Ascunsa, vez! Arsifa-Ascunsa. 

AscunsS (Poiana-), catun, al 
com. Minzaiesti, jud. Buzati ; are 
60 locuitorT si 12 case; e ali- 
pit de c&tunul Sareni. 

AscunsS (Poiana-), isvor, in 
com. Minzaiesti, jud. Buzau, in- 
cepe din dealul cat. Poiana- 
Ascunsa si se scurge in riul 
Sianic. 

Ascuns* (Poiana-), mica pro- 
prietate a statuluT; 5 hect. fi- 
nea$a, pendinte de schitul Ga- 
vanele; In com. Baianesti, jud. 
Buzafi, cat. Cozieni. 

Ascunsa (Poiana-), mosie, in co- 
muna Minzaiesti, jud. Buzau; 
are 360 hect. livezT, curaturT, 
fine^e ?i izlaz, precum si 1 1 
hect. padure, pe virful Bumba- 
nuluT. 

Ascuns& (Poiana;-), mosie in co- 
muna Canesti, jud. Buzatt, pro- 
prietatea mosnenilor Beldima- 
nesti. 

AscunsA (Valea-), piriil, in pi. 
Isaccea, jud. Tulcea, pe terito- 
riul comuneT Luncavi^a si pe al 
catunulul Luncavija; el izvo- 
reste din poalele orientale ale 
dealulut Piscul, inalt si ^ufuiat, 
se indreapta spre rasarit, avlnd 
o direc^ie de la S.-V. spre N.- 
E. ; curge numaT prin padurl, 
prin locurl prapastioase ; une ort 
cursul Use pTerde printre er- 
burT, de unde si numele safl de 
Valea- Ascunsa, brizdeaza partea 
apusana a plasiT si cea de miaza- 
zi a comuneT, si dupa un curs 
de 3 kit. merge de se varsa in 
piriul Luncavija (sau Izvorul-Mo- 
rilor) pe partea dreapta, la vre-o 
2 — 3 kil. mal sus de Moara-luT- 
Trandafir; curge pe la poa- 
lele dealulu! Oltoiul si Gogoncea. 



AscunsS (Poiana-), poiana, co- 
muna Tirlesti, plasa Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Ascunsul, cimpie, pe trupul Iasi, 
in suprafa^a de 160 hect., pe 
proprietateaStrimba-d.-j., plasa 
Ctlnistea, jud. Prahova. 

Ascunsul, deal, pe mosia Mito- 
cul-DragomirneT, comuna Adin- 
cata, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu. 

AsCU{it (Piscul-), pise de deal, 
com. Bajesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel. 

AsCU^ita, movila, la S. de com. 
Brastava^ul, pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romanaft. 

Ascufita, movild sau tumulus, 
linga satul Frasinetul, comuna 
Cezieni, plasa Ocolul, jud. Ro- 
manafi. 

AscU^ita-CU-Colt, movild, intre 
satul Potelul si com. Grojdibo* 
dul, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro- 
mana^i; are 61 metri altitudine 
d'asupra niveluluT marel, si un 
perimetrude 45 stmjeni; einalta 
de 9 stlnjenT si are virful ro- 
tund. 

Aslama-Srltf, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe teri- 
toriul comunelor rur. Para^Chioi 
si Dobromirul ; se intinde de la 
nord-vestul satuluT Dobromirul- 
din-Vale pina la pad urea Cojo- 
carul, trecind pe la rasaritul pa- 
durel Asadic-Orman si avind o 
direcfie generala de la N.-V. la 
S.-E., fiind ast-fel situat in par- 
tea meridional a plasif , cea nord- 
vestica a com. Dobromirul si 
cea sud-estica a comuneT Para- 
Chioi; este acoperit cu padurT 
si tufis ; are virful Dobromirul- 
din-Valecu 200 metri. 



Asian, deal, la E. de satul Bur- 
dusaci, pi. Stanisesti, jud. Te- 
cuciu, merge in direc^ia N.-S., 
continuind cu Dealul-BalusuluT 
si formind in mersut sau hota- 
rul jud. Tutova; alt. 379 m. 

Asian, (vezT Prajanul), piriil, co- 
muna Latat, pi. Cosula, jude^ul 
Botosani. 

Aslan-Bei, deal. (VezT Bei-Aslan- 
Bair. 

Asmalar-Bair, deal in plasa Ba- 
badag, judejul Tulcea, pe te- 
ritoriul comunel Armutli si al 
catunuluT sau Camber ; br&zdeaza 
partea rasariteana a plasif si 
sud-estica a comunel; se intinde 
printre piriul Orta-Burun, afluent 
al piriuluT Taifa si valea Sinir- 
Dere, ce se varsa in batta To- 
prak-Chioprul ; el lasa spre mia- 
za-noapte prelungirea stincoasa 
Ta$-Bair, la rasarit dealurlle Ia- 
ila-Bair, Ghel-Tepe, Ianki-Bair, si 
la miaza-zi dealul Carigidi-Bair ; 
se ridica la o inal{ime de 192 
metri, unde este si un punct 
trigonometric de observable ran- 
gul 3-lea ; este acoperit mal 
tot cu padurT, parte in exploa- 
tare, parte netaiete ; numat pe 
la poalele sale se gasesc fme$e 
si araturl purine. 

A§i{a, piriU, in plaiul Rimnicul, 
jud. R.-Sarat, comuna Jitia; iz- 
voreste din munteleDealu^Rosu, 
uda partea de apus a comuneT 
si se varsa in riul Rimnicul- 
Sarat, pe dreapta luT, linga ca- 
tunul Intre-Rimnice. Valea sa 
este adinca si impracticabila. 

AtAcata, movild, pL Bailesti, co 
muna Silistea-CruceT, jud. Dolj. 

Attrna{i, com. rur. in pi. Mar- 
ginea, jud. Teleorman, spre es- 
tul plasiT, situata pe valea si pe 



Digitized by 



Google 



ATtRNAJI 



136 



ATlRNAJI 



ambele malurl ale riulul Te- 
leormaii; are un catun, Pufin- 
tet. Catunul de resedin^i e pe 
partea dreapta a riulul Teleor- 
man, iar cat. Pu^inteiin stinga 
riulul, in departare de la Atir- 
na^i ca de 2 X \% kil., in partea 
N.-V. a comuneT. Este straba- 
tuta de doua val, Valea-Atir- 
nafilor si Valea-Pu^inteilor. 

Suprafafa eT este ca de 4300 
hect. Din acestea, 1550 pamint 
arabil si 5 hect. padure apar^in 
d-luT G. Cantili; 870 hect. pa- 
mint arabil si 8 hect. padure, 
pe mosia Pu^tnteT, sunt proprie- 
tatea statuluT ; iar trupul de mo- 
sie numit Foiasca are 587 hect. 
In comuna Atirna^i sunt 1m- 
proprietari^T 156 loc. pe o in- 
tindere de 714 hect.; catunul 
Putintel are 82 loc. pe o intin- 
dere de 339 hec. Vii are pe o 
intindere de 136 hect.. 

Populajiunea comuneT este de 
1592 loc, din carl 246 cap! de 
familie, 18 necasatorifl si 29 
vaduvT. Contribuabill sunt 288. 
StrainT sunt: 2 Greet, 19 Bul- 
garl si 10 Unfurl. 

Vite sunt: 3685, din carT 363 
caT ?i epe, 718 bol si vadf, 2396 
vite cornute mid si 189 porcT. 

Are o scoala mixta si doua 
bisericl, una in com. Atirna^i, 
cu 3 preoflf si 2 cintarep si alta 
in cat. Pu^inteT, cu un preot si 
dot cintare^r. 

Pe apa Teleormanul este o 
moara de macinat cu 3 pietre. 

Com. este strabatuta de ca- 
Ica jude^eana Alexandria- Giur- 
giti, care o pune in legatura cu 
com. Putineiul din jud. Vlasca 
.si cu orasul Alexandria. Prin 
caT vecinale este legata cu com. 
Pielea prin catunul Pu^intei la 
N.-V. si cu comuna $toroba- 
neasa la S. 

Imprejurimile com. Atirna^i 
aii fost teatrul multor eveni- 
raente razboinice. La anul 1596, 



cind Mihaiu-Viteazul izbuti sa 
treaca Dunarea si ocupa mai 
multe cetl^T turcestl de pe ma- 
lul drept, taia mat intiiu 500 de 
TurcT la satul Athna^i, pe apa 
TeleormanuluT, care se afla in 
drumui sau. In timpul razboiu- 
lui din 1877, trupele rusestl au 
poposit aci, unde era stabilit un 
spital militar si diferite depozite 
de proviziunl. 

Com. Atirnafi se afla de Giur- 
giu in departare de 41 kil.; de 
Alexandria de 12, de T.-Magu- 
rele de 50 kilom. si de Zimni- 
cea de 32 kil. 

Bilciu la 8 Maiii si la 29 Au- 
gust. 

Atirna{i, numire vechie, ce a pur- 
tat odata com. Flaminda, din 
plasa Calma^uiuluT, jude^ul Te- 
leorman. 

Atlrna{i, sat, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, pendinte de com. rur. 
Geamana. 

Attrna{i, fost sat, pi. Ocolul, c. 
Cernelile, jud. Dolj, Inainte de 
1875. 

Atirna{i, rest dintr'un vechiu 
sat, alipit acum cu catunele A- 
lexesti, Dimulesti si Valea-Lupu- 
luT de cat. Berca din com. Pi- 
clele, jud. Buzau. 

Attrnafi, sat, pi. Jiul-d.-s., com. 
Argetoaia, jud. Dolj, cu 100 de 
suflete, 49 barbaflf si 51 femeT. 
Are 12 bordee si 43 case. 

Copiit din acest sat urmeaza 
la scolile din satul Argetoaia- 
d.-s., carl sunt la o departare 
de 1260 metri. 

$tiu carte 3 barb, si 1 femee. 

At!rna{i (Dragodana-), sat, pi. 
Snagov, jud. Ilfov, face parte 
din comuna rurala Bucoveni. 
Cade spre N. de Buftea, pe 



malul sting al riulul Colintina, 
la mica distant de Buftea. Ca- 
lea ferata Bucuresti-Ploe$ti si 
soseaua judefeana Bucure^ti-Tir- 
goviste, tree spre E. de Atir- 
na$i. 

Aci este resedin^a primaries 

Satul, impreuna cu Buftea si 
Flamtnzeni, are 3458 hect. Pro- 
prietary, Principele Al. B. Stir- 
bey, are 2350 hect. si locuitoriT 
1 108 hect. Pe mosia proprieta- 
ruluT se cultiva 1030 hect. 

Populajia e de 441 locui- 
torl. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot si 
2 cintare^I. Biserica, zidit& pe 
apa ColintineT, este foarte vechie. 
Aci sunt 2 masinl de treerat 
cu aburT si I pod statator. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumart si 1 hangiu. 

S'au stabilit in sat 5 straint. 

Atirna^i, sat, fine de com. rur. 
Girla-Mare, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedinft; cu 135 locuitorT. Aci 
se afla o balta cu mutyl pestT. 

Atirna{i, sat, face parte din com. 
rur. $oimari, pi. Podgoria, jud 
Prahova, unde se presupune a 
fi sare. 

Atfrna{i, catun> al com. Scurtesti, 
jud. Buzau ; are 220 loc. si 48 
case. 

Attrna{i (B&jenarii-Haralam- 
bie), catun, al com. Clondirul, 
jud. Buzau; are 290 loc. si 61 
case. 

Attrna{i (Cotige§ti-), catun, al 
com. Gura-Sar^iT, jud. Buzaii, 
cu 600 loc. si 137 case. 

Atlrna^i, catun, al com. Titu, pi. 
Bolintinul, jud. Dimbovi^a. 

Attrnafi, catun (tirla), in plasa 



Digitized by 



Google 



ATlRNA'l'I 



137 



ATMAGEA 



Ialomi^a-Balta, jud. Ialomija, 
pendinte de com. Guinea. 

Atirna{i saO Col&te$ti, cdtun, al 
com. Cezieni, pi. Ocolul, jud. 
Romana^i. 

Atlrna^i, mic catnn, al com. Greci, 
pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
manafi, situat in spre apus de 
satul Greci, in valea Oltului, a- 
proape de mlastinele facute de 
apa Cernelele. 

Aci se afla peste apa Cernelele 
un pod al soselel vecinale, care 
uneste Vaduleni cu com. Greci, 
si se mal poate observa si acel 
val minunat, acea brazda din 
epoca preromana, numita a luT 
Novae, care vine de la apusul 
soarelut si se sfirseste la rasari- 
tul sail. (V. Brazda-lul- Novae). 

Atirna^i, o despdrfire sau catnn, 
al com. Gura-PadineT, plasa 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i. 

Atlrna^i, cdtun, pendinte de com. 
Ghimpe^eni, judeful Teleorman. 
Are o popula^iune de 284 sufl., 
din cart 47 contribuabilT. 

Atlrna{i, loc teo/at, pi. Oltenita, 
jud. Ilfov, com. Olteni^a-Rurala. 

Atima^i, mosie, in com. Scurtesti, 
jud. Buzau, cat. Atirna{i ; are 
350 hect., toate arabile. 

Atlrna^i, mope, in com. cu ace- 
lasi nume, plasa Marginea, jud. 
Teleorman. Are o intindere de 
1555 hect. si e proprictatea 
d-lul Gheorghe Cantili. 

Atirna^i, ostrov, in pi. Hirsova, 
jud. Constanta, $ine de com. 
Ghizdaresti si anume de c&t. 
Tichilesti. Este situat in partea 
apusana a plasil si cea sud- 
vestica a com., pu$in maT la N. 
de locul unde valea Cechirgea 



se deschide in Dunare. Are o 
suprafa{& de 130 hect. si este 
acoperit cu tuferis si cu salcil; 
nelocuit. 

Attrna^i, ostrov, pe Dunare, in 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
in dreptul satuluT Vladeni; are 
lungimea de 3 kilometri si este 
acoperit cu pasunT si padurt de 
salcie si plop. 

Aiirna^i, padure, plasa Jiul-d.-j., 
com. Argetoaia, jud. Dolj. 

Atima^i, pddure, in ostrovul cu 
acelast nume, in plasa Ialomi{a- 
Balta, jud. Ialomi^a, in dreptul 
satulul Vladeni; are 60 hect., 
padure de salcie si plop. 

Atirna^i, picket de frontiera, in 
ostrovul cu acelasT nume, jud. 
Ialomi^a. 

Atirna^i, 7>a/e, pe mosia cu a- 
celasT nume, din pi. Marginea, 
jud. Teleorman; este o ramifi- 
ca^iune din valea Teleormanu- 
luT. Prin aceasta vale trece so- 
seaua jude{. Alexandria-Giurgiu. 

Atirna^i-de-Jos, sat, \\ne de com. 
rur. Batofi, pi. Blahni^a, jude^ul 
Mehedin(i ; are 80 locul tori. 

At!rna{i-de-Sus, sat, in pi. Bah- 
nJ^a, jud. Mehedin^i, com. rur. 
Scapau. V. acest nume. 

Atlrna^i-Magura, colind, in com. 
Beciu, jud. Buzau, pe valea Ar- 
banasi ; aeoperita de padure. 

Atirnafilor (Dealul-), deal, pi. 
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, satul 
Atirna^i, jud. Dolj, cu inal^ime 
de aproape 200 in. ; acoperit cu 
paduri; se lasa din dealul Po- 
roinei, jud. Mehedin^i. 

Atmagea, com. rur., in jud. Tul- 



cea, pi. Babadag ; situata in par- 
tea S.-V. a jude^uluT, la 45 kil. 
spre S.-V. de orasul Tulcea, ea- 
pitala jude^uluT, si in partea a 
pusana a pl£siT, la 30 kil. spre 
V. de orasul Babadag, resedinta 
plasii. 

Numele saii este turcesc si 
vinede laat=cal iute sau de la 
atma ge = soim repede. 

Se margin este la miaza-noapte 
cu com. Orta-Chioi si catunul 
el Dautcea, de care se desparte 
prin vaile Ghiubelca, Canara 
Ceair si dealurile Canara-Ceair 
si Dautcea ; la rasarit cu com. 
Bas-Chioi : la miaza-zi cu com. 
Ciucurova, de care se desparte 
prin dealul Bac-Ceis si valea Dul 
gherul ; la apus cu comuna Cir- 
jelari. 

Dealurile carl brazdeaza com. 
sunt : Sacar-Bair (Dealul-Plesuv), 
cu virful Atmagea, 315 m. la 
apus; Topolog, la S. cu 366 m.; 
Taslic-Bair; Hagi-Tepe, 322 m.; 
Cale-Bair si Ciubucluc-Bair la 
apus ; Ghiubelca, Canara-Ceia 
si Dautcea, 260 m., la miaza- 
noapte ; dealurile Langer-Berg; 
Runde-Pucla; Iasi-Orman, 276 
metri, la rasarit ; Sivri-Tepe, 
236 m. ; Bac-Ceis si Cocargea la 
miaza-zi. Movile sunt treT linga 
valea Regel, asezate spre S.-K. 
intre Atmagea si Ciucurova. 

Dintre riurile si piriurile ce 
o uda sunt maT insemnate : Sla- 
va-Cerchezeasca, afluentul saii, 
valea Atmagea, ce trece prin 
satul Atmagea, prin mijloc si 
rasarit; valea Musafir-Culac, care 
o udS la miaza-noapte ; afluen- 
tul sau valea Bac-Ceis care o 
uda la rasarit. Ca vaT avem: 
valea Cocargea la rasarit, valea 
BurlaculuT, valea Dulgherul, va- 
lea Coru-Dere (Valea-Seaca), Re- 
gel si Silistea-Ciucurovei la S. 
si S.-E. 

Inttnderea totala a comuneT 
este de 3563 hect, din care fy$ 



#4«4f. MifU JHefionar QvyrmJU. 



18 



Digitized by 



Google 



ATMAGEA 



i:W 



A-TREIA-PARTE 



hect. ocupate de vatra satuluT 
si gradinele ei, 1500 hect. pa- 
duri, 1300 hect. loc arabil, 500 
hect. reproductive; 1427 hect. 
si padurile sunt ale statulul, 927 
ale locuitorilor. 

Catune afara de eel de rese- 
din{a nu mat are. 

Locuitori! sunt maT toti Ger- 
man!, parte Protestan^I, parte 
Anabaptist! ; famili! sunt 7 1 , din 
care r roinina si 1 ovreasea, cu 
suflete 462, din can 7 RominI, 
5 OvreT. Copil in virsta de scoala 
99, din can 51 bae^I, 48 fete. 
Insurant sunt 64, neinsura^I 2, 
vaduv! si vaduve 11. Imbraca- 
mintea e aceea a orasenilor. 

Calitatea pamintulu! este bu- 
na; pamintul este negru si fertil. 

Ocupat,iile locuitorilor sunt : 
agricultura cu 6j agricultor! si 
6j plugurl, 60 vinturator! de 
griunfe, 4 masin! de secerat; 
cresterea vitelor: sunt 632 ca- 
pete de vite, din carl 60 cat, 
52 epe, 100 vacT, 420 oT. In- 
dustrial 5 meseriasl, din cart 3 
fierarl, 1 rotar si 1 timplar. Sunt 
2 niorl pe apa, 1 cu cal. Co- 
niert^ul activ : se importa instru- 
mente agricole, haine, bautur! 
alcoolice, colon iale, ca: zahar, ca- 
fea, ceal, orez, etc., in valoare 
de peste 3000 lei; se export;! 
cereale si lemne in valoare de 
aproape 30000 let. E un singur 
circiumar-bacan. 

Budgetul e la ven. de 2884 
si la cheltuelT de 2884 lei. 

Caile de comunicafie sunt, 
toate 6, vecinale si comunale: 
1. spre Bas-Chioi ; 2. spre Orta- 
Chioi; 3. spre Dautcea; 4. la 
Macin, cu ramificat,ie la Cirje- 
lari ; 5. la Topolog, cu judctul 
Constantsa, dificila ; 6. la Ciuou- 
rova, ma! buna ca toate. 

Instruct^iunca se preda in 
2 scoll: una, o gradina de co- 
pil mici, frcebeliana, in care 
se inva{a numal limba germana, 



cu local separat ; o scoala mixta 
romina, in care limba germana 
se preda de invat^atorul corau- 
nita^il, cite o ora pe zi, fundata 
in 1870, refundata de stat in 
1883. Scoala germana cu peste 
20 copiT, de ambcle sexe, a fost 
fundata in 1884; arc un inva- 
{ator, ce funct/ioncaza si la scoala 
romina. 

Cultul religios e reprezentat 
prin 2 bisericl: una protestanta 
fundata in 1864 de comunitatea 
protestanta, fara veniturl, dar 
cu 10 hect. date de stat, cu 
un preot si un diacon, invat^a- 
torul german ; o capela ana- j 
baptista, zidita in 1 870, fundata 
de catre anabaptist!, fara veni- 
tun si pamint, intre^inuta de 
sectari! el, cu un predicator, 
care este si peste toate capetele 
anabaptiste din jude^ul Tulcea; 
serviciul religios se face de to{! 
cintind in cor. 

I statical. Pe la anul 1848,111a! 
multe famili! din Basarabia au 
trecut in fara Romineasca, iar o 
parte din ele a venit in Dobro- 
gea. Neavind cu ce sa se apuce 
de agricultura, au servit si e! 
pe unde au putut, cu feme! si 
copi!, la Turd. Dupa cfyl-va 
an! economisind si cip-va ban!, 
au cerut pase! din orasul Tul- 
cea, a li se da acest loc spre 
a funda aci un sat nem^esc ; 
aceasta s'a intimplat cam pe la 
1868, si ast-fel adunindu-se, cac! 
li s'aii dat voe, vre-o 60 famili!, 
aii fundat satul, dindu-! numele 
de Atmagea, dupa numele lo- 
culu!, care era pe atunc! aco- 
perit cu paduri. In privint.a eti- 
mologiei acestu! nume, este in- 
doiala; sa tie de la at, ce in- 
seamna cal fugar, iute, de ace! 
car! de alt-fel se gasesc prin 
aceste locurl, sail de la atma- 
ge = soim repede. Este curios 
ca timpul ce a trecut de la ple- 
carea lor din patrie, ce! ma! 



mult,! fund Sas! din Transilva- 
nia, a fost destul de a-T face 
sa uite multe din obiceiurile si 
deprinderile lor, pastrind nuina! 
limba, cam amestecata si ea, si 
religia. 

Atmagea (Vlrful-), dealitl eel 
ma! inalt din plasa Babadag, si 
unul din cele ma! inalte din tot 
jude^ul Tulcea si chiar din I)o- 
brogea, fiind al 4-lea in rangul 
piscurilor celor ma! inalte. El 
este punctul culminant din dea- 
lul Sacar-Bair si prin inal^imea 
sa, care este de 399,9 metri, 
domina asupra piraelor Sacar- 
Dere, Atmagea, Arman-Cesme, 
si asupra comune! Atmagea, 
fiind si punct trigonometric de 
observable, rangul I. Este aco- 
perit ma! in totalitate cu paduri 
si numal pu^in la poale se afla 
cite-va pasunl. 

Atmagea, piriti, in plasa Ba- 
badag, jude^ul Tulcea, pe teri- 
toriul comune! Atmagea, careea 
la dat si numele; el izvoreste 
dintr'o prelungire orientals a 
dealulu! Sacar-Bair, din nordul 
comune!, ia apo! o direcjiune 
de la Nord spre Sud, curge dea- 
lungul dealulu! Sacar-Bair, pe 
sub poalele sale orientale, trece 
prin mijlocul satulu! Atmagea 
si in sfirsit se varsa in piriul 
Arman-Cesme, saii Slava-Cer- 
chezeasca, numit si Ciucurova. 
Primeste ca afluent pe dreapta 
numa! piriul Valea-Dulgher, ce 
se varsa intr'insul pu^in ma! 
sus de gura sa. De alungu-! 
merge calea comunala Ciucu- 
rova - Atmagea-Orta-Chioi. 

A-treia-parte, ^7/, in plasa Fun- 
dul, jud. Roman, com. Bacesti, 
spre nord de tirgsorul Bacesti, 
si la marginea jude^ulu! despre 
jud. Vasluiii, la o departare nu- 
mal de 250 m. de tirgusorul Ba- 



Digitized by 



Google 



A-TKEIA-PAKTE-DLV-AKMASENI 



139 



AURE?TI 



cesti. Este asezat pe malul drept 
al piriuluT Toinar si aproape de 
varsarea luT in riul Birlad. Are 
26 capT de familie, 32 contri- 
buabill, 1 1 5 locuitorT, din care 
1 stie carte $i 31 case. Popu- 
la^iunea este numal romina. Sunt 
117 capete vite mart. Se mat 
numeste si A-treia-parte din Ar- 
mament. 

A-treia - parte - din - Arma^en 1, 

vezl Armaseni si A-treia-parte. 

Atul, vechie numire, a pir. IstiUil, 
din com. Mizil, jud. Buzau. 

A^a, picket, pe grani^a Transilva- 
nieT, jud. Neamju, situat in a- 
apropiere de piriiasul A^a-Mica, 
intre Obcina-CepchesuluT si Che- 
rechavas. 

A{a, pirift, format din doua iz- 
voare: Afa-Mica 91 A fa-Marc, 
carf se unesc aproape de ho- 
tar in jud. Neam^u. Cel d'fn- 
tiiu izvoreste din mun^ii Tran- 
silvanieT, intrind in judej printre 
muntele Obcina-CepchesuluT si 
coastele PicioruluT-Cherechavas, 
formtnd fntru cit-va limita des- 
parjitoare despre Transilvania, 
adica de la pichetul Afa pana 
la punctul cotat, cu ocasiunea 
delimitariT hotaruluT, 847 m.; eel 
deal doilea izvoreste tot din 
mun^il TransilvanieT, intrind pc 
sub'culmele munteluT Piciorul- 
IcoaneT ; traverseaza teritoriul 
plasiT Piatra-Muntele, pana la 
rasaritul PicioruluT-Cherechavas, 
unde se uneste intr'un singur 
curs cu piriul A^a-Mica; se stre- 
coara apoT in direcfiunea V.- 
N.-E., printre ramurile munfi- 
lor Bourul si Crucea-Rosie (de-a 
dreapta), si ramurile muntilor 
A{a si Magura-SomuzuluT (de-a I 
stinga), pana la varsarea sa in 
piriul Tarcaul, pu^in mat in su- 
sul despre gura piriul 111 Lap- 



toacele, care vine de cea-1'alta 
parte a piriuluT Tarcaul. 

A{a, ramura de munfl, pe teri- 
toriul comuneT Pingarafi, plasa 
Piatra-Muntele, jud. Neamfu, si- 
tuata intre Piriul-CheeT si piriul 
A$a, afluentf at TarcauluT. 

A^a-Mare, piriias, (v. A{a, piriu), 
curge prin jud. Neamfu. 

A{a-Mic&, piriias, v. Afa, pirift, 
jud. Neamju. 

A^t-Sadic, ruinele unui sat, in 
pi. Silistra-Noua, com. Hairam- 
Chioi, jud. Constanta, situate 
pe valea Armutlia in partea sud- 
estica a plasiT si a comuneT. 
Sunt asezate intre pichetul A{i- 
Sadic si pichetul Armutlia. 

Audea, sat, in comuna Hangu, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamfu, 
asezat pe valea piriuluT cu asa 
numire si a piriuluT Hangu. 

Are o popuiatiune de vre-o 
600 suflete, dintre cart: 103 
cap! de familie (282 barba^T, 303 
femel), din cart 46 cart stiu carte. 

LocuitoriT se ocupa cu plu- 
taria si numaT prea pu^in cu 
agricultura. 

In acest sat se afla : o bise- 
rica de lemn, cu 1 preot si 2 
cclesiarcT ; 3 fierarT, 2 rotarT. Co- 
municafiunea cu satele vecine 
se face prin un drum natural, 
care incepind dintre kil. 100 — 10 1 
al soseleT judefene-nafionalc Pia- 
tra-Prisaceni, ducc in susul vaeT 
piriuluT Hangu pana la satul Bo- 
boteni. 

Numarul vitelor se urea la 
760 capete. 

Audea, deal, in prelungirea mun- 
teluT Iurca, din comuna Hangu, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 

Audea, piriias, in com. Hangu, 



pi. Piatra-Muntele, jud. Neamfu; 
izvoreste dintre ramurele mun- 
tilor Iurca (Giurga) 91 muntilor 
Doamna, catre hotarulj mo$ieT. 
Bal^atesti ; curge pe"sub poalele 
dealuluT cu a sa numire, udind 
satul Audea, in dreptul caruia 
se si varsa pe partea stinga a 
piriuluT Hangu. 

Aurar, vezT Bistrifa, rift, judfe^ul 
Nearafu. 

Aurei, nut/tire, cc se da uneT 
par^T din coin. rur. Vladesti, 
pi. Riurile, jud. Muscel. 

Aureilor (P&durea-), pfidure, 
com. Vladesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel. 

Aureilor (Valea-), pirift, izvo- 
reste din padurea cu acelasT 
nume, strabate cat. Vladesti- 
Paminteni, pi. Riurile, jud. Mus- 
cel, si se varsa in riul Bratia, 
in raionul com. rur. Vladesti. 

Aurel, iaz, (prival), jud. Braila, in- 
tre privalul Filipoiul ?i Dunarea- 
Vechie, com. Chiscani. Malu- 
rile sale filnd ridicate serva de 
drum prin balta ; el pleaca din 
privalul Filipoiul maT jos de gir- 
liciul ^erbanuluT, merge spre E., 
ocolind ezerul Dunarea- Vechie 
si se varsa in Dunarea- Vechie in 
.dreptul satuluT Turcoaia din Do- 
brogea. 

Aurel, proprietatc inosneneasca, 
in com. Piclele, jud. Buzau; arc 
52 hect. viT, fineaja si araturT. 

Aure^ti, com. run, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea, compusa din 2 ca- 
tune : Silca si Auresti. Se po- 
ves teste cum ca'sT trage acest 
nume din cauza, ca vechiT eT lo- 
cuitorT se ocupaG cu auraria. 

Este situata pe valea OltuluT 
la 45 kil. departe de capitala 



Digitized by 



Google 



AURESTI 



HO 



AVERESTI 



jude^uluT, si la 8 kil. de a sub- 
prefecture!. 

Are o popula^iune de 485 lo- 
cuitorT: 252 barba^T si 233 fe- 
meT, in care intra si 5 familiT 
de 'pganT; 120 capT de fami- 
lie; 108 contribuabilTin 1 18 case. 
In comuna e o singura biserica 
fondata la anul 1881 cu chel- 
tuiala parinteluT Vlasie si a D-lor 
Nae Turanca, Gheorghe Croito- 
rul, Ion Tranca si al{T locuitorT. 

LocuitoriT se ocupa cu agri- 
cultura si viticultura si prea 
pu^inT cu dulgheria. ET desfac 
produsul muncel lor la Draga- 
sani si la Cimpul-Mare. 

LocuitorT au 167 boT, 47 vacT, 
42 vi{eT, 4 caT, 24 capre, 248 
01 si 326 porcT. LocuitoriT au 
fost iraproprietari^T in numar 
de 95 la anul 1864, cind K s'au 
dat 314 hect. pamint. 

Pe riul Oltul, in raionul com., 
sunt 4 mori. 

Are o scoala cu a careT m- 
trefinere statul cheltueste anual 
1080 let, iar com. 30 lei. $tid 
carte 16 barba^T. 

Comuna se intinde pc o su- 
prafa^a de 314 hect. 

Sunt in comuna 98 merT, 79 
peri, 68 nucT, 99 ciresT; iar li- 
vezile dati 1 2 care de fin. 

Calea ferata Piatra-Rimnic si 
calea judefiana traversc'aza co- 
muna de la N. spre Sud ; merg 
amindoua paralel. 

Veniturile comuneT se urea 
la 1845 leT anual si cheltuelilc 
la aceeasT suma. 

Comuna Auresti este braz- 
data dc dealurilc Verzi si Za- 
voiul-Galita si udata de vaile Si- 
lea si Nisipoasa. Se margin este 
cu riul Oltul, dealul Verzi, com. 
Zavideni si com. Orlesti. 

Aure§ti, sat, face parte din c. rur. 
Auresti, pi. Oltul-d.-s., j. Vilcea. 

Auresti, dial, in raionul com. cu 



acelasT nume, pi. Oltul-d.-s., jud. 
Vilcea; pe dinsul se cultiva 58 
hect. vie. 

Aurora, sat, in com. rur. Cujui- 
rul, pi. Cimpul, jud. Mehedin^i ; 
are aproape 200 familii si este 
sat construit din noii. 

Aurul, munte, pi. Trotusul, jud. 
Bacaii, de pe teritoriul comuneT 
Tirgul-Trotus. 

Au§ul, vale, in judeful Olt; izvo- 
reste de la Estul comuneT Va^a, 
pi. Vedea-d.-s. si se varsa in 
girla Ve^isoara, pe {annul St., 
tot in raionul comuneT Vafa. 

Avel, deal, com. Lungesti, plasa 
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Averesti, com. rur., in partea de 
N.-V. a plasiT Crasna. jud. Fal- 
ciu, la 17 kil. distan^a de capi- 
talajude^uluT. Situa^ia teritoriuluT 
accidental. E marginita la N. cu 
comuna Armaseni, la S. cu Ta- 
balaesti, la E. cu Pahnesti, si 
la V. cu Bo^esti. Este formata 
din satele : Averesti, Plopi si 
Ro^iori, pe o suprafa^a cam de 
1 1 87 hect. si cu o popula^iune 
de 180 familiT sau 826 suflcte 
si 180 contrib. 

Arc o biserica cu 1 preot. 

Numarul vitelor cornute e de 
500; caT sunt 50, oT 500 si porcT 
220. 

Avere§ti, com. rur., in pi. Fun- 
dul, jud. Roman, spre S.-E. de 
orasul Roman. Este alcatuita din 
satele: Averesti, (Averesti-Ra- 
zasi) si Golani (Averesti-d.-j.), cu 
resedin^a comuneT in s. Ave- 
resti-Razasi. Este asezata pe 
platoul ce desparte piriul Bra- 
teasca de pir. Averesti. Este 
situata la o departare de 3 1 kil. 
de Damienesti, resedin^a plasiT, 
si la 14 kil. de orasul Roman. 



E legata cu amindouS aceste lo- 
cality prin sosea. Are o popu- 
latfune de 284 capT de familiT, 
262 contrib., 12 18 loc, din carT 
56 stiu carte ; sunt 341 case. Po- 
pula^iunea este romina, afara de 
6 fam. de EvreT. LocuitoriT a- 
cesteT comunTse ocupa, pe linga 
altele, si cu transportul de pia- 
tra din dealurile acesteT comunT, 
care sunt situate parte in partea 
de N.E., si cele maT marl in par- 
tea de N. Are o scoala mixta 
si 2 bisericT, una de piatra si 
alta de lemn. Venitul anual al a- 
cesteT comune este de 3963 lef 
si cheltuelile de 3686 leT. A- 
ceasta comuna fine de circum- 
scripta fiscala Bratesti. Este for- 
mats maT toata de razesT. 

Avere§ti, sat, in centrul com. 
Averesti, plasa Crasna, jude^ul 
Faleiii, situat pe coasta dea- 
luluT si valea cu asemenea nu- 
mire, cu o popula^iune de 98 
familiT, 480 suflete si 98 contri- 
buabilT. Este resedinfa comuneT, 
are o biserica vechc cu 1 preot 
si 2 dascalT. LocuitoriT sunt ra- 
zesT vechT. 

Averesti, deal, foarte inalt, jud. 
Roman, eel maT inalt din tot 
jude^ul dupa Dealul-MaruluT, si 
pietros, situat in com. Averesti, 
plasa Fundul, spre N.-E. de s. 
Averesti-d.-s. La poalele acestuf 
deal este asezat satul Averesti - 
d.-j. (Golani). Se maT numestc 
si Dealul-Golanilor. 

Avere§ti, loc izolat, in com. Gi- 
rovul, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u. 

Avere§ti, % mosie, in pi. Fundul, 
jud. Roman, com. Averesti* De- 
spre aeeasta mosie aminteste un 
document de la 1742, Februa- 
rie 2, cind Ghedeon, Episcop de 
Roman, se jelueste luT Const. 



Digitized by 



Google 



AVERESTI 



141 



AVRAMEN! 



Mavrocordat ca niste par^T din 
proprietatea EpiscopieT de la 
Averesti si de la Muncel, se im- 
presor de r&zesf. 

Avere§ti, mosie, in com. Girovul, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam{u, 
situata pc valea Cracaulul, Jntre 
mobile : Bo$asti, Lelesti, Giro- 
vul, etc. 

A fost proprietatea mSn&stiril 
Aron-Voda de linga Iasi, si 
inchinata PatriarhieT din 'Jari- 
grad. Se mal numestc Slobozia- 
Avcresti. 

Averesti, piriias, cc curgc prin 
com. Averesti, pi. Fundul, jud. 
Roman, de la N. la S. si se 
varsa in piriul Brateasca de a 
dreapta aproape de satul Go- 
lani (Averesti-d.-j.). 

Avere§ti f schit, in satul Averesti, 
com. cu asemcnea numc, plasa 
Crasna, jud. Falciii, infiinjat in 
1765, de catre un razes numit 
Sava, din satul Averesti, care, 
calugarindu-se, a infiin^at schi- 
tul pe r&zcsia luT. Dar inainte 
de a-1 sfirsi, l-a inlocuit in egu- 
mcnie un alt calugar numit So- 
fronie, care a ispravit bisericu- 
{a. Aceasta se vede din o carte 
dc danic ftcuta schitulul dc 
catre niste razesT, prin care se 
zice, ca in acel an s'a facut schi- 
tul. Acest schit in urma, la 1789, 
a fost inchinat EpiscopieT dc 
HusI si dupa secularizarea ma- 
nastirilor s'a desfiinjat rimiind 
ca bi sericS de mir. 

Avere§ti-de-Jos, numirc, ce se 
mat da satuluT Golani, din c. A- 
veresti, pi. Fundul, jud. Roman. 

Avere§ti-de-Sus, numirc, cc se 
mal d4 satului Averesti-R&zcsi, 
jud. Roman. 

Avere§ti-Raze§i, sat, in plasa 



Fundul, jud. Roman, com. Ave- 
resti, spre S.-V. de orasul Ro- 
man, la o departare de 14 kil., 
si la 31 kil. de resedinfa pla- 
sil, com. rur. Damienesti. Este 
asezat pe piriul Averesti. Este 
resedin^a com. Averesti. Are 
184 cap* de fam., 182 contri- 
buabill, 790 loc, din carT 48 stiu 
carte; stau in 228 case. Populafi- 
unea este romina, afara de 4 fam. 
EvreT. Locuitoril acestuT sat lu- 
creazS caruje ordinare si se o- 
cupa cu transportul de piatra, 
pe care o scot din dealurile a- 
cesteT com. Sunt 646 vite cor- 
nute mar!. Are o scoala mixta, 
si o bisericS de lemn. Este lo- 
cuit numal de nizesT. Se mat 
numeste si Averesti-d.-s. 

Avram, deal, pi. Tazlaul-d.-j., 
jud. BacSu, pe teritoriul com. 
S&nduleni. 

Avram, moviid, jud. Braila, la 
3 Va kil. spre V. dc satul St&n- 
cu$a, din com. cu acelasT numc. 

Avram, vale, plasa Siretul-d.-s., 
jud. Bacftu, com. Filipeni. 

Avram-Unchia§, mcwila, in pi. 
Gradistea, pe teritoriul comunel 
Amara, jud. R.-Sarat; e asezata 
in mijlocul unuT cimp intins; e 
acoperita cu verdca^a si din de- 
partare pare ca o sentinela la 
postul el. 

A vr a ma, ////////£, pe mosia Buda, 
com. Buda, pi. Her^a, judejul 
Dorohoiu. 

AvrSmeni, com. rur., in pi. Ba- 
seu, jud. Dorohoiu, formata din 
satele Adasani, Avrameni, Bo- 
rolea si Zahoreni, cu resedin^a 
primariet in Avrameni. Are 509 
familil si 1454 suflete; 2 bi- 
sericT cu 2 preo^I, 2 cintare^T si 
2 palamarl; o scoala cu un in- 



va^ator. E la 10 kil. de Saveni, 
resedinja plasiT si la 58 kil. de 
Dorohoiu. 

SateniT poseda 558 hect. 56 
aril pamint, iar proprietariT 5 106 
hect. 23 ariT cimp, 300 hectare 
76 aril padure, 14 iazurT si 12 
pogoane vie. Budgetul la veni- 
turt e de 1. 5590 b. 89 si la 
cheltuell de lei 3694. Vite mart 
cornute 1131, cat 296, ol 3924, 
capre 3 1 , porcl 490 si stupT 1 79. 

AvrSmeni, sat, in com. cu ase- 
menea numire, pi. BaseQ, jud. 
Dorohoiu, cu 222 fam. sau 633 
sufl. si o placuta situate; la 10 
kil. N.-E. de T.-Saveni, resc- 
din^a subprefecturil, si la 1 1 kil. 
de satul Mitoc. Asezarile sate- 
nilor in mare parte suntbune; 
unele au livezT, altele gradinT. 

Proprietatea mosieT este a fra- 
{ilor Isacescu. 

Biserica cu patronul Sf. Ni- 
colae este mica, facuta din lemn 
si tencuita la 1852, din ordinul 
fostuluT proprietar marele logo- 
fat Nicolae Andrei Milo. 

Are o scoala cu 1 inva^ator. 

Calitatea pamintuluf este buna. 

SateniT poseda 429 hect. 65 ariT 

pamint; *ar proprietatea 2864 

hect. 39 ariT cimp si 85 hect. 

93 ariT padure de stejar tinara. 

IazurT sunt trel, dintre can 
maT mare este acela numit al 
MiluluT, de 4 hect. intindere. 

LivezT pe mosie sunt in doua 
locurT, cu diferi^T pomT roditrrl 
.si 4 po^oane vie. 

Piraie principale ce tree pe 
mosie sunt Volova^ul si Bodeasa. 

DrumurT, acel de la DarabanT 
la Steftnesti, la Saveni, Doro- 
hoiu si Botosani. 

Hotarele mosieT: cu Ichimeni, 
Saveni, Sirbi, LiveniMitropoIicT, 
Tescureni si Adasani. 

E de observat ca familia Isa- 
cescu este una din vechile fa- 
miliT ale MoldoveT. Asa, la 1577 



Digitized by 



Google 



AVRAMKNI 



142 



AXINTELE 



Februarie 5, manastirea Moldo- 
vi^a din Bucovina, cumpara a 
8-a parte din mosia Corlata din 
{inutul SuceveT, de la loan Isa- 
cescu. La 1737, manastirea Iliesti 
se intemeia de Ionascu Isacescu, 
care 11 dete mosiile Iliesti a 3 -a 
parte, Balaceanca, Iacobinesti a 
4-a parte, Orasani jumatate, pe 
linga Sasesoara. 

Familia Milo este asemenea 
vechia. Asa, la 1761, in timpul 
DomnieT luT Calimach-Voda, se 
gaseste staroste de Cernau^i 
Enache Milo, franc de origina. 
(«Letop.» t. 3-a, pag. 246). 

La 1769, clnd {ara era ocu- 
pata de RusT sub generalul Elem, 
in deputa^ia ce fu trimesa la 
Imparateasa Ecaterina a II- a, 
se afla si Enache Milo, bivel 
Spatariu. 

Pe cind republicele Venejiel 
si Genevel disputau preponde- 
rcnja in Orient, multe familiT 
din aceste locurT se stabilira la 
Constantinopole, in mahalalele 
Pera si Galata. Din aceste fa- 
miliT italiene, trecura in Moldova 
si Valahia, cu timpul, adusT de 
DomniT pamintenl si fanariotf. 
Intre asa familiT era si Milo, pe 
linga Alexandri, Cozadini, Cuza, 
Negri, Romalo, Ventura, s. a. 

Avrameni, deal, pe mosia Sirbi, 
com. Sirbi, pi. Baseul, jud. Do- 
rohoiu. 

Avrameni, movild, formata in 
hotarul mosiilor Avrameni si 
Sirbi, din pi. Baseul, jud. I)o- 
rohoiii. 

Avrameni, pirhl, izvoreste de 
pe teritoriul satuluT si comuneT 
Avrameni, pi. Baseul, jud. Do- 
rohoiCi, trcce pe mosiile Sirbi 
si Hanesti si se varsa in pir. Ba- 
seul din pi. cu aceeasT numire. 

Avramenilor (Valea-), vale, pe 



mosia Sirbi, com. Sirbi, plasa 
Baseul, jud. Dorohoiu. 

Avramesti, sat, in pi. Tutova, jud. 
Tutova, spre N.-V. de orasul Bir- 
lad, pe piriul Valea-Mare. Are 
772 loc, din carT 5 1 stiu carte, si 
193 case. Formeaza o comuna 
(com. Avramesti) cu catunele : 
UricarT, Marasesti si Coroba- 
nesti. Are in toata com. 1351 
loc, din carT 90 stiu carte, 348 
contribuabilT si 854 case. Se 
cultiva viea pe o suprafaja de 
73,50 hect., si livezile cu prunT 
pe o suprafa^a de 8,75 hect. 
Cu comerciul se ocupa in toata 
com. 9 oamenT, din carT 8 Ro- | 
minT si 1 Evreu, in 10 stabili- 
mente comerciale, din carT 6 cir- 
ciumT. Teritoriul com. este delu- 
ros. Intr'o padure din cuprinsul 
acesteT com. s'a gasit monede 
antice ce sunt donate liceuluT 
din Birlad. Are o scoala pri- 
mara de baefT si 4 bisericT. Con- 
tribu^tile directe a loc. acesteT 
com. se ridica la suma de 7223 
1. 42 b. 

Avrame§tilor, deal, la margin ca 
de S.-E. a com. Colonesti, pi. 
Slanisesti, jud. Tecuciu ; separa 
aceasta com. si jud. Tecuciu de 
com. Avramesti, jud. Tutova. 
Alt. 370 m. 

Avr6me§tilor (Piriul-), vczT 
Valea-Mare, piriu, jude^ul Tu- 
tova. 

Avreliuc, movild, in pi. Constan- 
ta, jud. Constanta, in apropie- 
rea si la N.-V. orasuluT Con- 
stanta. Are o inaltime de 57 
metri. Fost punct trigonometric 
de observa^iune de primul rang. 
Imprejurul acesteT movile sunt 
o mul^ime de altele maT micT; 
ea le domina pe toate, pre- 
cum si intreg orasul pana la 
mare. Pe la rasaritul eT trece 



soseaua judefeana Constanta - 
Tulcea. 

Avregul, munte, in jud. Arges, 
plaiul Lovistea. 

Avrigianca, pod, peste viroaga 
Zagna, spre S.-V. de satul Va- 
deni, jud. Braila, ca la 3 V* kil. 
Aci se impreuna viroaga Chi^cT 
cu Zagna. El serva de hotar 
intre com. Vladeni si Cazasul. 
Pe aci trece drumul Braila-Ga- 
la^i. La acest pod se inLilncsc 
mosiile : Slatina-Cimpincanca si 
Domeniul BraileT. 

Axinia, piriil, jud. Succava, vczT 
Bugeoaia. 

Axinte, deal, in com. Plescsti, 
jud. Suceava. 

Axinte, isvor, pe mosia M indrcsti, 
com. Brehuesti, pi. Sirctul, jud. 
Botosani, din care ese Piriul- 
PopiT. 

Axinte, o parte din sesul Sirctu- 
luT, in com. Dolhasca, jud. Su- 
ceava. 

Axinteanca, padure, in pi. Cim- 
puluT, jud. Ialomi^a, intre riul 
Ialomi^a si satul Axintele; are 
suprafafa de 100 hect. ; compusa 
din stejar, ulm, salcie si pal tin 
in etate de 10 anT. 

Axintele, com, rur., in pi. Cim- 
pul, jud. Ialomifa, situata in 
partea de E. a plasiT, pe malul 
drept al riuluT Ialomija, intre 
comunele Fundul-Crasani, din pi. 
Ialomi^a-Balta si Frumusica. Se 
compune din satele Axintele si 
Barbatescu. 

Teritoriul comuneT are supra. 
fa{a de 3050 hect, din carT 160 
hect. padure si coprinde patru 
mosiT particulare, purtind nume- 
le proprietarilor. Dupa legea ru- 



Digitized by 



Google 



AXINTKLK 



143 



AZAPLAK 



rala din 1864 sunt 135 loc. 
improprietari^I, iar 109 nu sunt 
iraproprietaritl. 

Dupa recensaxnintul din anul 
1 890, populafiunea comunei este 
de 13 17 locuitorl, cu 294 capl 
de familie .si 1023 niembri de 
familie. Dupa najionalitate sunt: 
1 308 Rominl, S Grecl si 4 Bul- 
garl, to^I de religiune crestina 
ortodoxa. Dupe profesiunl se 
aria : 342 agricultorl, 3 racse- 
riasl, 6 comercianflf, 3 profesiunl 
libere si 40 servitorl. Din aces- 
tia 100 persoane stiu carte. 

Popula^ia comuneT in 1887 
era: 232 familii Rominl, 5 fa- 
in i lit 'figanl, 4 familii Greet, 
o familie de Unhurt si una de 
IzraelitI, sail 1017 locuitorl cu 
244 barbafr 244 femet .si 529 
copil. Contribuabill se aflau 200, 
din carl 14 Rominl si 3 straini. 
Loc. straini se ocupa cu comer- 
ciul de producte, vite si bauturl, 
iar ceM'al^I cu agricultura. 

Vite: 610 cal, 840 bol, 2410 
ol, 7 capre, 16 bivoll si 300 
porcl. 

Venitul comunei in 1887—88 
era de 4247 lei si chelt. de 
4331 lei. 

Pentru instruc^iunea popula- 
te! este o scoala primara cu 
un inva^ator retribuit de co- 
muna. 

Biserica s'a zidit la anul 1 823, 
la care serves te un preot si 
doldascall; pentru intre^inerea 
el, comuna contribue anual cu 
suma de 240 1. 

Axintele, sat, in plasa Cimpul, 
jud. Ialomi^a, pendinte de co- 
muna cu acelasf nume ; este si. 
tuat la 4 kil. spre S. de riul Ia- 
lomi^a si inconjurat de tret par^I 
cu dealurl, ce sunt formate de 
coasta riulul Ialomi^a. 

AicT este resedin^a primariel 
si a judecatoriel comunale. 
Sunt 172 familii Rominl, 5 



familii figanl si cite o familie 
de IzraeliJI, Grecl si Ungurl. 

Este o scoala mixta cu un 
invajator retribuit de comuna 
si o biserica la care serveste un 
preot si dol dascall. 

Axintoaei (Iazul-), vezl Lupe- 
nil, com. Hudesti-Marl, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Azacliu, sat, in pi. Macin, jud. 
Tulcea, cat. comunei Pisica, si- 
tuat in partea N.-V. a plasil si 
in cea apusana a comunei, pe 
malul drept al Dunarel, la 1 1 
kil. in linie dreapta spre V. de 
cat. de resedinta, Pisica. Vechiul 
nume a lost Cazacul, pe care 
Turcil 1'au schimbat in Azacliii. 
Dealurl nu are, pamintul fiind 
jos si mlastinos. Dunarea il uda 
la apus, ca si gtrlele Tanase, 
Hilerul si Zatoaca ; Combrea .si 
La^imea la rasarit. Bal^f sunt 
Combrea, Plosca, La^imea si Mo- 
canulul la S. si rasarit. Loeurile 
ridicate poarta numele de grin- 
durl, asa avem : grindul Valca- 
nul, Oalelor, Zatoaca si La{i- 
mea ; numal ele sunt produc- 
tive, restul de mlastinl dau stuf; 
numeroasele si intinsele batyl 
dau peste destul de bun. La 
miaza-zi este o padure, a Go- 
laseilor. Intinderea este de 4000 
hect, din care 600 hect. loc 
sanatos, 250 hect. padure, 1200 
hect. lacurl si 1950 hect. mlas- 
tinl cu stuf. Popula^ia e de 78 
fain, cu 215 sufl., top Rominl; 
se ocupa cu pescaria, agricul- 
ture pufma, cu 15 plugurl; sunt 
4 circiumarl. Se exporta vite, 
cereale si lapte. In sat e o scoala 
mixta, fondata in 1886 de lo- 
cuitorl, cu o institutoare ; o bi- 
serica zidita in 1834, cu 230 lei 
venit si 10 hect., cu un preot 
si un cintare{. Sunt 3 drumurl 
comunale: la Tulcea, Pisica si 
Ghecet. Satul doreste bune cal 



de comunica^ie; el sta in comu- 
nicajie pe apa cu orasul Galaji, 
in fa{a caruia se afla asezat. 

Azaplar, com. rur., din jude^ul 
Constanta, pi. Mangalia ; situata 
in partea meridionals a judefului, 
la 18 kil. spre S.-V. de orasul 
Constanta, capitala districtulul, 
si in cea centrala a plasil, la 20 
kil. spre N.-V. de oraselul Man- 
galia, resedinja el, pe un platou 
al dealulul Arta-Burun. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu com. Kdil-Chiof; la rasarit 
cu com. Topraisar ; la miaza-zi cu 
comunele Sari-Ghiol si Chiragi; 
iar la apus cu comunele Cara- 
Onier si Enghez. 

Relieful solulul e accidentat 
de urmatoarele principale dea- 
lurl : Carasuluc-Bair (114 m.) 
la N.-V.; Cara-Sirti (132 111.) 
la apus, Cara-Iuiuc-Bair (130 m.) 
la S.-V.; Tirpan (117 m.) si Ha- 
zaplar (120 m.) la miaza-zi, Co- 
gea-Sirt-Bair (100 m.) la rasarit, 
Arta-Burun (117 m.)prin centru ; 
toate aceste dealurl sunt aco- 
perite cu fine(e si semanaturi. 
Movilele sunt numeroase (34), 
toate artificiale si servind ca 
puncte de orientare sau obser- 
va^il; principalele sunt: Orta- 
Iuc la N.-V., Cara-ChioMuc (100 
m.) la N.E., Erebi-Ler (1 14 m.) 
la N.-V., MustafacMuiuc (126 
m.) la S.-V., Hazaplar I (120 
m.), Hazaplar II (116 m.), Ca- 
simcea (150 m.) la S. ; Iasi- 
Iuc (117 m.), Ciatal-Iuc (125 
m.) prin centru. 

Hidrografia e reprezentata nu- 
mal prin niste val carl n'au apa 
de cit primavara si toamna in 
timpul ploilor celor marl; prin- 
cipalele sunt : Enghez - Buiuc - 
Dere formata din unirea vailor 
Carasuluc-Ceair si Erebiler la 
N.-V. ; Chiuvan-Alceac la N.-E. 
si Casimcea la miaza-zi. 

Clima este aceea a platoulul 



Digitized by 



Google 



AZAl'LAK 



144 



AZUGA 



dobrogean ; in genere verile 
sunt calduroase, ernile aspre, 
vintul din spre rasarit predo- 
minind mat tot timpul anuluT; 
plot purine ; cliraat relativ sana- 
tos ; maladit rare. 

Catunele care formeaza com. 
sunt patru si anume : Azaplar, 
resedin^a, spre miaza-zi, pe pla- 
toul Arta-Burun; Cara-Chioi, 
spre miaza-noapte, la 4 kil. spre 
N.-E. de resedin^a, tot pe pla- 
toul Arta-Burun ; Erebiler spre 
apus, la 4 kil. spre N.-E. de 
resedin^a, pe valea Erebiler ; 
Mustafaci tot spre apus, la 3 
kil. spre N.-V. de resedin^a, pe 
valea Mustafaci sati Erebiler. 
Cascle de si adunate sunt insa 
fara regula, lipsite de gradinT 
sail pom! roditorT, rau zidite si 
unele din ele ruinate. 

Suprafa^a totala a comunct 
este de 10150 hect., din carl: 
150 hect. ocupate de vetrele 
celor 4 sate cu 204 case; iar 
restul ioooo hect. impar^it intre 
stat si proprietary cart posed a 
3600 hect. si locuitoriT carl au 
6400 hect. 

Popula^iunea intreaga a co- 
muneT pe anul 1895 — 96 se ri- 
dica la 198 fam., cu 571 mem- 
bri, in total dec! 769 suflete ; 
iar in 1896 — 97 era de 920 sufl., 
in majoritate TurcT si TatarT. 

In comuna nu este nicT o bi- 
serica crestina; sunt 4 giamiT 
cu cite un hoge si anume : 2 
in cat. Azaplar, una in catunul 
Cara-Chioi si alta in cat. Ere- 
biler. 

Scoala n'are comuna, desi nu- 
marul copiilor de scoala este 
destul de mare, ca la 120; co- 
piiT, cart pot, se due la scolile 
din satele invecinate, ca Ghe- 
ringec, Ghelingic si Biulbiul. 

Din cele 10150 hect. intin- 
derea comuneT, 150 hect. sunt 
neproductive (Vasele loc), 10000 
hect. sunt productive, din care, 



dupa calitatea terenurilor: 4925 
hect. loc arabil, din carl 3600 
hect. ale locuitorilor, 2475 h. 
loc necultivat, din care 2100 
hect. ale locuitorilor, 2600 hect. 
loc izlaz, din carl 700 hect. ale 
locuitorilor. 

Ocupa^iunile locuitorilor sunt: 
agricultura, fund in comuna 131 
plugarT, carl au 48 plugurT (40 
cu boT, 8 cu cat), 8 masinT de 
secerat ; cresterea vitelor, comu- 
na avind 140 15 capete de vite, 
din cart: 447 cat, 781 boT, 10 
bivolT, 1 1650 oT, 56 capre, 31 
pore!. Industria este cea casnica. 
Comer^ul e destul de activ ; 
se face prin gara Murfatlar la 
38 kil. spre N.; se importa ma- 
nufacture, vinurT, instrumente a- 
gricole si se exporta cereale, 
vite (oT), lina, brinzeturl, etc. 
Budgetul acestel comune este 
la ven. de 4918 let; cheltuelile 
se ridica la 2176 lei, ramanind 
dec! un excedent in plus de 
1742 let. Sunt in comuna 135 
contribuabilT. Caile de comu- 
nica^ie sunt: 1. drumul judefean 
Medjidia-Mangalia, ce strabate 
comuna prin mijloc, trecind prin 
catunele Mustafaci si Azaplar; 
2. spre Constanta direct; dru- 
mun vecinale sau eomunale ce 
unesc satele intre ele si cu cele 
mat invecinate ca spre Enghez, 
spre Cavadar, spre Sarighiol, 
spre Cara-Omer, spre Chiragi, 
spre Acbasi, Topraisari, etc. 

Sunt in com. 6 morf de vint 
si 30 pu^uri. 

Azaplar, sat> in jud. Constanta, 
plasa Mangalia, catunul de re 
sedin^a al comuneT Azaplar ; si- 
tuat mat mult in partea cen- 
trala a plasiT si cea meridio- 
nals a comuneT ; este asezat in 
valea Dere-AIceac-Hazaplar si e 
inchis la sud de dealul Haza- 
plar cu virfurile Hazaplar I cu 
I20metri si Hazaplar II cu 1 \6 



metri, iar la N. de dealul Arta- 
Burun. 

Suprafa^a sa este de 2200 
hect. dintre carl 40 hect. sunt 
ocupate de vatra satulul cu 99 
case. 

Popula^iunea sa, compusa maf 
ales din TurcT, este de 63 fa- 
miliT cu 452 suflete, ocupmdu- 
se cu agricultura si cu creste- 
rea vitelor. Drumurile care tree 
prin acest sat sunt urmStoarele: 
soseaua judefeana Cuzgun-Man- 
galia care trece prin centrul sa- 
tuluT, strabatindu-se de la nord- 
vest catre sud-est; drumurile 
eomunale carepleaca dintr'insul 
spre satele Erebiler, Cara-Chioi, 
Topari-Sari, Keragi, Copucci 
si Cara-Omer. 

Azizie, sat, in jud. Constanta, pi. 
Medjidia, catunul comuneT Tor- 
toman ; situat in partea nord- 
vestica a plasiT si cea apusana 
a comuneT, la 6 kil. spre apus 
de catunul de resedin^a, Tor- 
toman. Este asezat in valea Gea- 
bac-Culac, intre satele Devcea 
si Geabacu si este inchis la N. 
de dealul Geabacu-Bair, iar la 
S. de dealul Oba-Bair. Supra- 
fa^a sa este de 1242 hectare, 
dintre carT 18 hectare sunt ocu- 
pate numaT de gradinT si de va- 
tra satuluT cu 34 case. 

Popula^iunea sa, compusa pe 
jumatate din RomtnT, este dc 
34 familiT cu 151 suflete, ocu- 
pindu-se maT ales cu cresterea 
vitelor. Fiind un sat nou, are 
casele maT man, frumoase si re- 
gulate bine, $oseaua jude^eana 
Cerna-Voda-Medjidia trece pela 
sudul satuluT; drumurT eomunale 
pleaca la Devcea si la Geabacu. 

Azuga, catun, resedin^a comuneT 
Predeal, plaiul Peles, jude^ul 
Prahova, in partea de N. a {;!- 
reT, la 7 kil. de la hotar, unde 
vaile Prahovita si Azusfa se im- 



Digitized by 



Google 



AZUGA 



145 



AZUGA 



preuna, formind riul Prahova. 
Acest catun, ca si toata comuna 
Predeal, este ocolit de mun{! 
inalp, traversat in lung si lat 
de un sir neintrerupt de virfur!, 
dealur!, piscurt si colnice, urn- 
brit cu padur! seculare, multa 
vreme neumblate de picior de 
om, udat de o mutyime de ape 
cristaline, ce serpuesc unele li- 
nistit, altele cu o repeziciune 
navalnica. 

Azuga de az!, sau localitatea 
unde apele Azuga si Prahovtya 
se intilnesc, formind valea Pra- 
hove!, s'a numit pana la anul 
1 88 1 Intre-Prahove, iar din a- 
cel an, o data cu deschiderea 
gare!, s'a dat aceste! locality 
numirea de Azuga, dupa va- 
lea ce din vechime poarta acest 
nume. 

Construc^iunile ce se gasesc 
la Azuga sunt: Casa Adminis- 
tra^iune! Domeniilor Coroane!, 
casa $os ; scoala, zidita din fon- 
durile bunuluT nostru Suvefan; 
fabrica de ciment; fabrica de 
sticlarie ; gara si casa Blebea. 
La poalele muntelul Sorica se 
ridica cladirile fabricel de pos- 
tav si fabrica de salam. 

Pe luncile Azuge! se intinde 
un sat nou, cu strade regulate, 
compus din case frumoase si 
solide, pentru loculn^a lucrato- 
rilor fabricel de postav. Tere- 
nul pe care este infiin^at acest 
sat, este dat de M. S. Regele, 
proprietarul mosie!, in mod gra- 
tuit; iar fabrica de postav, care 
a facut cu cheltuiala sa aceste 
construe^!, vinde de vec! celor 
ce voesc a se stabili definitiv aci, 
case cu curdle lor, in pre{ul 
costulu! si numa! cu condtyiunea 
d'a i se rambursa valoarea in 
rate, pe termen de 10 ant, fara 
nici o dobinda. In sus, pe valea 
Azugel, sunt fabricele de var 
Aldasaro si Renard si in Susaiu 
fabrica de cherestea Schiel. 



Afara de luncile AzugeT, nu 
sunt locurl propril pentru a- 
ratura, ci numal de fine^e. Ina- 
inte cu 40 — 50 an!, aci se cui- 
tiva in §i cinepa, cartoff si le- 
gume. Pomi! roditorT lipsesc cu 
desavirsire. 

Livezile si fine^ile sunt bo- 
gate in plante graminee si le- 
guminoase din cele mal bune, 
ceea ce da brinzeturilor de A- 
zuga o reputa^iune particulars. 

Padurile ocupa aproape in- 
treaga suprafa^a a teritoriulu! 
comunet Predeal. Relieful, al- 
titudinea si natura terenuluT, 
convin aci numaT pentru vege- 
ta^iunea forestiera. 

Fagul formeaza vSpecia domi- 
nanta a padurilor, apot vine 
bradul si moliftul, care a ince- 
put a fi mal rar, din causa ca 
exploatajiunile de pana acum 
s'au facut mat mult pentru ex- 
trac^iunea lut. 

Primele inceputurl de indus- 
trie in Azuga le gasim pe la 
anul 1830. 

Un anume Asian, venind din 
Rucar, unde dupa cum se stie, 
exista pe la finele secolulu! tre- 
cut o fabrica de sticlarie, a in- 
fiin^at aci intre Prahova pe li- 
vezT, la marginea padurei, cam 
pe locul unde este astaz! pi- 
chetul de paza, o fabrica de 
sticlarie. Aceasta fabrica n'a 
putut func^iona de cit 2 — 3 lun!, 
si raminind pustie, proprietarul 
mosieT, Banul Filipescu, a in- 
chiriat-o unul bucurestean, la- 
bras Lipscanul, care a fugit mat 
inainte d'a incepe fabrica^iunea, 
fabrica ramanind cu totui in pa- 
rasire. 

Din lemnaria cladirilor fa- 
bricel de sticlarie sT-atl construit 
mal tirziu muty! {aran! din A- 
zuga, pe marginea soselel na- 
(ionale, casele lor, iar piatra si- 
licata, adusa din carierile din 
Azuga, mun^i! Zamura, si alt 



material brut, adunat de Iabras 
Lipscanul, atrecut in posesiunea 
fabricel de sticlarie actuala, care 
s'a infiin^at la 1880, func^ionind 
la inceput cu un cuptor. La 1 88 r 
s'a construit inca un cuptor sis- 
tematic cu gaz aerian si la 189 1 
eel d'al treilea cuptor, cu foe 
direct. 

Produsele fabricel de sticlarie 
sunt bine cautate pe pie^ele ro- 
mine si, sub regimul tarifulul 
autonom, fabrica aceasta a facut 
insemnate progrese. Ea ocupa 
actualmente 250 lucrator!, in 
mare parte din Boemia. 

La locul unde muntele Sorica 
se scalda in apa Azugel, pe un 
piatou frumos umbrit de o pa- 
dure deasa cu arbor! maty!, este 
fabrica de postav de la Azuga, 
un mare stabiliment industrial, 
cu cladir! impunatoare si cu ma- 
sin! multe si perfecjionate. A 
inceput sa func^ioneze la 1 A- 
prilie 1887. 

Fabrica de postav intrebuin- 
{eaza in fabrica^iune numa! lina 
curata din {ara si produce toate 
^esaturile de lina cunoscute in 
comerciul rominesc sub numele 
de brasovenie. Ea ocupa in 
permanent un numar de 400 
lucrator! de ambe-sexe, din car! 
aproape jumatate sunt Romin!, 
iar ceM'aty! in mare parte Sas! 
din Transilvania. 

La anul 1885, inginerul E. 
Erler a infiin^at la Azuga, pe 
mosia Sorica, o fabrica siste- 
matica de ciment romin. 

La 1888, tot acest inginer a 
infiin^at pe Valea-Seaca o noua 
instala^iune analoga, iar la 1892 
a construit in muntele Piatra- 
Arsa un cuptor sistematic pen- 
tru var alb. Fabrica aceasta 
ocupa in permanent 70 lucra- 
tor!, in mare parte Romin!. 

Acum vr'o 15 an!, d. Ma- 
teiu Mocanu a infiin^at la Azu- 
ga o fabrica de cascaval, pro- 



34049. Jfertfe Mcfionar QtograAc. 



19 



Digitized by 



Google 



AZUGA 



146 



AZUGA 



ducind anual 30000 kgr. ca^caval 
de buna calitate, cunoscut in 
toate parole sub denumirea de 
ca$caval de Azuga. 

La anul 1877, d-1 Carol Schee- 
ser a infiin$at aci o fabrica de 
salam. Ea func^ioneaza regulat 
cu S ma$ini speciale $i produce 
salam de o calitate egala daca 
nu superioarS salamulut de Si- 
biu, precum 51 tot felul de car- 
nurt afumate. 

Azuga, stap'e de drum de fier, 



in jud. Prahova, pi. Pele?, com- 
Predeal, pe liniaPloe?ti-Predeal; 
pusa in circulate la 10 Iunie 
1879; intre stabile Bu?teni (3,7 
kilom.) $i Predeal (7,7 kil.), la 
930,50 m. inal£ime d'asupra ni- 
veluluT mariT. Venitul acestet 
sta^ii pe anul 1896 a fost de 
139080 1. 40 b. 

Azuga, piriil, izvore?te de la E. 
de com. Predeal, plaiul Pele$, 
jud. Prahova, din muntele Fa{a- 
Gavanei ; curge de la S. spre 



N., face o curbs pe la S. de 
muntele Petricica, $'apo! ia di- 
rec^ia spre S. p&na la locul nu- 
mit Cheia-AzugeT, de unde se 
indrepteaza spre V. pana la 
Azuga, unde se varsa in piriul 
Prahovija, in fa{a muntelul So- 
rica, nu departe de gara Azuga. 
Pir. Azuga prime?te pe dreap- 
ta, Valea-Limba?eluluT $i pe stin- 
ga vaile : Turcul, SteveT, Un. 
ghia-Mica, Orjogoaia, Ceau^oaia, 
Valea-CazaculuT $i Urechia, afara 
de altele mat mict. 



Digitized by 



Google 



B 



BaarltC-Bair, deal, in jud. Cons- 
stanza, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. rur. Mamut-Cuius ; se 
desface din dealul Cara-Dede- 
Bair, se intinde spre miaza-noapte 
intr'o direc^ie generala de la S. 
spre N., printre vaile Pestera- 
Dere, Pestera-Ceair, Chioi-De- 
resi si Cesme-Culac, brazdind 
partea centrala a plasil si cea 
de mijloc a comunei; se ridica 
pana la 115 m. dominind vaile 
mal sus amintite, satele Mamut- 
Cuius si Ibris-Cuius, asezate, u- 
nul, eel d'intiiu la poalele sale 
rasaritene, cel-1'alt la poalele a- 
pusane ale lui; pe muchia lut 
se intretae mal multe drumurl 
comunale ce due de la Mamut- 
Cuius in diferite direcfiunl; este 
acoperit cu fine^e si purine se- 
manaturt. 

Baba, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimntcul-d.-s., cat. com. Babeni, 
asezat in partea de apus, la poa- 
lele dealuluT Baba, pe pir. Baba. 

Baba sau Rasuceni-Baba, cat., 
(v. Rasuceni-Baba), in jude^ul 
Vlasca. 

Baba, deal % in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., se desface din dea- 
lul Ematica, se intinde printre 
comunele Pardosi, Babeni si De 



dulesti, lasa prelungirile spre ra- 
sarit: Bibeanca, Dedulesti, Fin- 
tina-Turculuf si Doua-Coae; 
este acoperit cu padurl si pa- 
sunT. 

Baba (La-), han, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., com. Ba- 
beni, pe drumul catre comuna 
Dedulesti. 

Baba, izvor, jud. Putna, care u- 
nindu-se cu un altul numit Pie- 
troasa, formeaza piriul Paucesti, 
pe teritoriul comunel cu acelasf 
nume, pi. Racaciuni. 

Baba, tnovild, in jud. Braila, la 
500 m. spre V. de satul Scar- 
latesti, din com. Fleasca. 

Baba, movild, in jud. R.-Sarat, 
pi. Gradistea, com. Amara, in 
apropiere de lacul Balta-Alba; 
punct trigonometric de obser- 
vable pentru statul-major aus- 
triac ca si pentru eel romin, in 
facerea har$if f aril-Rominestt. 

Baba, muchic de deal> in jud. 
Prahova, com. Salcia, pi. Pod- 
goria, acoperita cu padure. 

Baba, padure insemnata in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d, s., com. 
Babeni ; fine de circumscripta 



VII silvica, ocolul Babeni; e- 
senfa de fag si pu^in stejar. 

Baba, pirift, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti ; 
izvoreste din dealul Baba si se 
varsa in riul R.-Sarat, mat jos 
de cat. Dedulesti. 

Baba, pi rift, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., comuna Babeni ; 
izvoreste din dealul Baba, uda 
partea apusana a comunel si se 
varsa in riul R.-Sarat, linga ca- 
tunul Babeni. 

Baba, vdicea, in jud. Olt, izvo- 
reste dupa teritoriul comunel 
Corna^elul, pi. Oltul-d.-s., si se 
varsa in Valea-Gugului, pe {ar- 
mul sting, tot in raionul comu- 
nel Corna^elul. 

Baba-Alecu, escr, in jud. Braila, 
situat la E. de ezerul Fertele^ul. 

Baba- Ana, com. rur., in plasa 
Tohani, jud. Buzau, la o dis- 
tant de orasul Buzau de 41640 
m., situata pe ambele malun 
ale piriulul Istau. Limitele sale 
sunt: La N. drumul Condura- 
tuluT, care o desparte de com. 
Vintileanca, pe care merge pana 
la movila f i^irligul, de unde o 
ia pe hotarul mosiet Schiopoae, 



Digitized by 



Google 



BABA-ANA 



148 



BABA-DOBRA 



p&n& d& in drumul AmaruluT ; 
la S. drumul AmaruluT si la V. 
hotarul mosieT Fulga din jud. 
Prahova, pe care merge p&na 
in drumul Dumanoaia, atinge 
pu^in hotarul mosiel Degera- 
{ianca si se indrepteazS in Dru- 
mul-ConduratuluT. 

Suprafa^a sa este de 4257 
hect., din cart 2530 arabile, 10 
padure, 784 iinea^a, 636 izlaz 
si 297 smircurl si sterp. Pro- 
priety^ mat insemnate sunt : Ba- 
ba-Ana, Baba-Ana-Ist&ul, Urle- 
{ianca, Gorgonelele, Schiopoaia 
si C&lug&reni. Se cultiva mat 
mult porumb si orz. Terenul e 
ses, ml&stinos si supus adesea 
inecurilor. LocuitoriT tr&esc nu- 
maidin agriculture, ale c&retpro- 
ducte le desfac la gara Mizil, cu 
care comuna e pus& in contact 
prin soseaua vecinala* Mizil-Co- 
torcea. Are o casSrie si 7 stine 
pe mosia Baba-Ana si in lunca 
Gorganelelor. 

Vite are: 354 bol, I70vact, 
105 vi^eT, 4 bivolT, 31 cat, 59 
epe, 37 minzT, 3600 oT, 7 capre, 
4 asinT si 237 porct. 

Aceasta comuna e formata 
din catunele Baba-Ana-d.-j., Ba- 
ba-Ana-d.-s. si Gorg&nelele. Po~ 
pula^ia este de 820 locuit, din 
cart b&rba{T insurant 175, nein- 
suraff 9, v&duvT 8, bae{T 200; 
iar femef m&ritate 175, v&duve 
19, fete 234. ET trSesc in 190 
case. Strain! sunt 2 UngurT si 
1 Grec; meseriasf sunt 3 lem- 
narl. Media nasterilor e de 24, 
a deceselor de 17, a c&satorii- 
lor de 1 1 ; popula^ia creste cu 
o medie anual£ de 6-y. 

Comuna are 167 contribua- 
bilT, din car! 14 comercian^T Ro- 
minT. Stabilimente 7. 

Comuna are o scoald. in cat. 
Baba-Ana-d.-j., cu o populate 
de 60 elevl si o eleva. Carte 
stiu 62 loc. Are o bisericS in 
cat. Baba-Ana-d.-s., Adormirea, 



cu 1 preot, 1 cint&re{ si 1 pa- 
racliser. 

CirciumT sunt 6. 

Inainte de 1830, accst teri- 
toriu era o vast£ leasa de ma- 
racini, avind la Drumul-M&rgi- 
neanuluT o circiuma, unde vin- 
dea Baba-Ana, care a dat nu- 
mele seu intregel comune. 

Baba- Ana, deal, in jud. Prahova, 
la V. de c&t. Nucetul, comuna 
Gornetul-Cuib, pi. Podgoria, a- 
coperit cu viT, si numit ast-fcl 
de la o vechie posesoarc. 

Baba-Ana, mofie, in com. Baba- 
Ana, jud. Buz&u, formata din 
2 sfon: Gorg£nelele si DumS- 
noaia; are 630 hect., mai toate 
arabile si o mic& pad. (8 hect.) 
numitS UlmiT-R&ducanuluT. 

Baba-Ana, pise, in com. Mon- 
teorul, jude^ul Buzau, acoperit 
parte de p&dure, parte de vie, 
plantata in sistem american, si 
pufina livede de prunt. 

Baba-Ana, ripa, in judeful Pra- 
hova, sub Virful-Comorilor si 
dealul Baba-Ana, com. Gorne- 
tul-Cuib, pi. Podgoria. Terenul 
fiind humos fuge spre vale, mat 
ales in timpurT ploioase. 

Baba-Ana, vale, in pi. Borcea, 
jud. Ialomi^a, linga satul Mi- 
haiu-Viteazul. 

I Baba-Ana-de-Jos, catun, al co- 
1 munet Baba-Ana, jud. Buzau, 
situat pe malul sting al piriulut 
Istaul si la o distant de 5800 
m. de Mizil. E resedin^a com. 
Are 370 loc. si 84 case. De 
dinsul e alipit si cat. Istaul. 

Baba-Ana-de-Sus, catun al co- 
munet Baba-Ana, jud. Buzau, 
are 270 loc. si 65 case. De din- 
sul e alipit cftt. Gorganelele. 



Baba-Ana-Istaul, mo$ie, jude^ul 
Buzau, fost& a statulut, pendinte 
de Mitropolie, acum v?ndut& si 
incorporate cu Baba-Ana ; are 
654 hect. finea^e, izlaz si pu- 
rine araturT. 

Baba-Anghelina,////////*, in co- 
muna H&budul, plasa Tirgsorul, 
jud. Prahova, din care isi ia 
inceput riule^ul Pribeagul. 

Baba-Bair, deal, in pi. Macin. 
jud. Tulcea, pe teritortul com. 
Coium-Punar (si pe teritoriul c&- 
tunulut Coium-Punar) ; este o ra- 
murS a insemnatet culmi de 
dealurl numitcL Ghiun-Ghiurmes; 
se desface dintr'insul si se in- 
dreaptS spre miaza-zi, avind o 
direcfiune generals de la N.-E. la 
S.-V., se intinde printre ptraiele 
Iugi-Dere si Coium-Punar. Satul 
Coium-Punar este asezat la poa- 
lele sale. Intra si in jud. Constan 
{a prin prelungirea sa numita Si- 
nir-Tastepesi, ce merge de se tor- 
mina pe malurile inalte si ri- 
poase ale piriulut Aigar- Ahmet ; 
ajunge la 125 m. inal^ime, fiind 
si punct trigonometric de ob- 
servable rangul al 3 -lea, domi- 
nind asupra satuluf si hanuluT 
Coium-Punar. Este acoperit in 
partea de miazi-noapte cu pa- 
durt si la miaz<i-zi cu fine^e si 
ar£turT. 

Baba-Boaga, sat, pi. Galasesti, 
jud. Argcs, face parte din co- 
muna rural& Mozaceni. (V. accst 
nume). 

Baba-Chira, colina, in comuna 
si catunul Calvini, jud. Buzau. 

Baba-Dobra, canal, in insula 
Balta, pi. Borcea, jud. Ialomita, 
in dreptul satulul Cocargea. 

Baba-Dobra, colina, m com. si 
catunul Calvini, jud. BuzaCi. 



Digitized by 



Google 



BABA-DRAGA 



149 



BABADAG 



Baba-Draga,</s#/, in partca sud- 
estica pe teritoriul comunel Fol- 
testi, plasa Prutul, judejul Co- 

• vurluiu, la departare de 33 kil. 
de Gala^i. De la acest punct 
calea jude^eana, inceputa din 
stradaTraian a orasuluT Gala^i, 
se imparte in doua: linia Ga- 
la^i-Falciu pe malul PrutuluT si 
Galafi-Birlad prin mijlocul jud. 
Covurluiu. 

Baba-Ghicea, deal, pi. Tazlaul- 
d.-j., com. Barsanesti, jude^ul 
Bacau, situat pe teritoriul sa- 
tulut Caraclaul. 

Baba-Ghicea, deal, in partea de 
E. a satulul Cordeni, comuna 
Ivine^esti, pi. Crasna, jude^ul 
Falciu. Pe poala luT de V. si 
pe sesul CrasneT, e situat satul 
Cordeni. 

Baba-Ienei, fintiud si loc izolat, 
in raionul cat. Sterianul-d.-s., 
com. Butimanul, plasa Znagov, 
jud. Ilfov. 

Baba-Ileana, deal, jud. Tecuciu, 
la E. de satul Pogle^ul, comuna 
Corbeasca; pe care se afla o 
padure aparfinind statuluf. Din 
acest deal izvoreste piriul Co- 
troman^ul, care unit cu Ghili- 
menul formeaza Pogle^ul. 

Baba-Ioana-V&duva (De la-), 

loc izolat, jude^ul Prahova, cu 
mat mulflf pomt roditon, tufe si 
salcif, in suprafa^a de aproape 
2 hect., situat in com. Pucheni- 
MicT, pi. Crivina. 

Baba-Ivana, vale, in plasa la- 
lomi^a-Balta, jud. Ialomi{a, teri- 
toriul com. Hagieni, formeaza 
marginea viilor locuitorilor co- 
muneT. 

Baba-Izvorul, pirin, in pi. Rim- 
nicul-d.-s., comuna Dedulesti, 



jud. R.-Sarat, izvoreste din dea- 
lul Baba, uda partea de apus 
a comuneT, si se varsa, dupa un 
curs repede, in piriul Valea-De- 
dulestilor. 

Baba-Lina, loc izolat, pi. Nego- 
esti, com. Vasila^i-Popesti, jud. 
Ilfov. 

Baba-Lupa, fintina, pi. Cimpul, 
com. Calafat, jud. Dolj. 

Baba-Moarta, deal, pe mosia 
Ivancaufi, com. Paltinisul, plasa 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Baba-Moarta, lac, in plasa Ia- 
lomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, in 
apropiere de satul Gura-Ialo- 
mi^el. 

Baba-Nicula, circiumd izolata, in 
drumul BordeT, (astazT soseaua 
jude^eana Iasi-Vasluiti), pe teri- 
toriul com. Ciurea, pi. Codrul, 
jud. Iasi; dateaza de mult timp; 
locul este insemnat pentru mul- 
tele tilhariT si omoruri ce se 
faceau in timpurile mat vechT. 

Baba-Nicula, pod, in soseaua 
com. Ciurea, plasa Codrul, jud. 
Iasi, peste Rosa (Oi^aj. 

Baba-Poenile, deal, in plaiul 
Rimnicul, com. Danulesti, jud. 
R.-Sarat; se desface din Dealul- 
Danulestilor, brazdeaza partea 
de apus a comuneT, se intinde 
printre riul R.-Sarat si afluentul 
sau Piriul-Danulcstilor ; este a- 
coperit cu padurT si intinse pa- 
sunt. 

Baba-Rada, deal, pi. Balta, jud. 
Dolj, pe care este situata com. 
Zavalul. 

Baba-Rada, lac, in jud. Braila, 
situat la V. de com. Bertcsti- 
d.-j., la 3—4 kil. departare. 



Baba-Sanda, deal, in jud. Pra- 
hova, in partea de N. a cat. 
Cuibul, com. Gornetul-Cuib, pi. 
Podgoria, numit ast-fel de la o 
vechie posesoare. 

Baba-Sanda, japse, in jud. Bra- 
ila, situata la N.-E. de ezerul 
$erban si la V. de Orzea, ezer 
cu care se uneste; prin ea trece 
Aurelul, canal. 

Baba-Sanda, pirin, in jud. Pra- 
hova, izvoreste din poalele dea- 
lului Cuibul, c. Gornetul-Cuib, 
pi. Podgoria ; curge de la N.-V. 
spre S.-E. pe linga dealul si 
izlazul Baba-Sanda, si se varsa 
in girla Sarafelul, in partea de 
E. a biserice! din Cuib, tot in 
raionul com. Gornetul-Cuib. 

Baba-Sima, mosie, jud. Praho- 
va, a statuluT, pe teritoriul c. 
Fulga, pi. Cimpul. A fost pana 
acum cite-va decenii, a manas- 
tirel Stavropoleos. 

Baba-Sorca, colind, in com. si 
cat. Calvini, jud. Buzau. 

Baba-Stanca, viroaga, ese din 
Neajlov in dreptul moarei si se 
varsa in Neajlov pe proprieta- 
tea Babele, jud. Vlasca. 

Baba-Zamfira, movild, in com. 
Mihailesti, jud. Buzau. 

Babadag, plasa, in jude^ul Tul- 
cea, asezata in partea de mijloc 
a lui. 

$i-a luat numele de la rcsc- 
dinfa sa, orasul Bibadag. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu pi. Isaccea si pi. Tulcea, la 
miaza-zi cu plasa Istrulut, la apus 
cu pi. Macin si jud. Constanta, 
iar la rasarit cu pi. Tulcea, lacul 
Razelm si Marea. 

Relieful sau cuprinde doua 
regiuni : l^esul ocupind */.; din 



Digitized by 



Google 



BABADAG 



150 



BABADAG 



intinderea plasiT, si coprinzind 
jumatate din marile lacurT si o 
mica intindere acoperita cu stuf. 
Dealurile ocupind 4 /« din supra- 
fa{a eT, brazdind-o la apus, mia- 
za-noapte si miaza-zi. Cele mal 
inseranate sunt : Culmea-Baba- 
dagulul cu virful Baba, 329 m., 
Topolog, Bas-Punar, Ciucurova, 
Dautcea, Consul (323 m.). Cili- 
cul (405 m.), toate acoperite cu 
intinse si frumoase padun, nu- 
mitc padurile BabadaguluT. 

Aceasta plasa este udata la 
miaza-noapte si prin mijloc de 
riul Tai$a cu afluen^ii sat piraele 
Accadin si Teli^a ; Teli^a la ra- 
sarit ; Slava-Rusa cu afluen^it 
sal Slava-Cerkeza si Camena la 
miaza-zi. BahVile sunt intinse si 
numeroase. Lacurile Razelm , 
Babadag, Golovita, Zmeica si 
Sinoe comunica toate intre ele 
si au o suprafata totala de 1 800 
kil. patra^T sau 180000 hect. 
Sunt cele niaf marl din toata 
Rominia; produc peste chefal, 
morun foarte cautat. 

Clima eT este sanatoasa din 
pricina padurilor celor intinse 
si a aerulul curat ce vine de la 
mare, adus de continucle brize 
dulcT ; ploT potrivite, mat multe 
ca in cele-1'alte plasl. 

Intinderea totala a pklsif este 
de 1300 kil. patra^T sail 13000 
hectare, din care 3800 hectare 
ocupate de vetrele comunelor, 
25000 hectare ocupate de bal{I 
si Ioj neproductiv, iar restul dc 
102000 hect. padurT si locun 
arabile. 

PopukuViunea sa este ameste- 
cata. BulgariT sunt in mal mare 
nuraar dar cedeaza terenul in- 
cet-incet Rominilor. Sunt SOOO 
familil cu 20000 suflete, din 
care 9000 Bulgarl, 3000 RominT, 
2000 TurcT-TatarT, 5000 Rusl- 
LipovenT, 1500 German!, restul 
alte na^ionalitati, Greet, OvreT, 
'pgani si ArmenT. 



Comunele carT compun aceasta 
pi. sunt : Babadag, oras, rese- 
dinfa plasiT, in centru, nu de- 
parte de lacul Babadag ; Ar- 
mutlia, com. rurala, cu catunele 
Armutlia si Camber, in mijloc 
pe riul Tai^a; Atmagea, la apus, 
pe piriul Atmagea; Bas-Chioi 
cu cat. Bas-Chioi si Cineli, la 
apus pe riul Tai^a ; Canlibugeac 
cu catunele Canlibugeac si Pasa- 
Cisla, la rasarit, linga lacul Zme- 
ica; Caraman-Choi, la S.-E., pe 
lacul Razelm ; Ciamurli-d.-j., cu 
cat. Ceamurli-d.-j. si Cangagia, 
la miaza-zi, pe piriul Slava-Rusa; 
Ciucurova, (sau Slava-Cerkeza); 
Congaz, cu cat. Congaz, Hagi- 
lar si Satul-Nou, la E., pe piriul 
Tali^a; Enisala, cu cat. Enisala 
si Visterna, la rasarit, nu de- 
parte de lacul Razelm ; Jurilovca 
la S.-E., pe lacul Zmeica ; Nal- 
bant si Trestenic, la N. pe pi- 
riul Tali^a ; Slava-Rusa cu cat. 
Slava-Rusa, Slava-Cerkeza si 
Teche, la miaza-zi si apus, pe 
piriul Slava ; in total pi. are 1 
com. urb., 12 com. run, ce cu- 
prind 19 sate. 

S'au cultivat in pi. Babadag 
37837 hect., din cart 28912 h. 
cereale si 9125 hect. legume. 

Caile de comunica^ie sunt : 
soseaua nationals Tulcea-Baba- 
dag-Isaccea, soselele jude^ene 
Babadag -Macin, Babadag-Juri- 
lovca si alte drumurl comunale 
ce unesc com. intre ele. 

Aceasta pi. cuprinde vechiul 
mutesareflic turcesc al Babada- 
gulul, cu resedin^a in orasul Ba- 
badag ; avea 24 com. rur.; dar 
la 1892, din ele 8 au format 
o noua plasa aceca a TstruluT, 
iar tret s'au dat noual plasT a 
Isaecel. 

Babadag, com, urb. f in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, jud. Tulcea, 
la 44° 54' 55" latitudine boreala 
si la 26° 21' 50" longitudine E., 



situata in partea centrala a ju- 
de^uluT, la 35 kil. spre miaza-zi 
de orasul Tulcea, capitala dis- 
trictulu! si in partea rasariteana 
a plasiT, a caret resedin^a este. 

Numele sau este turcesc si 
vine din cuvintele: baba=tata, 
parinte si dagh=munte ; adica 
tatal mun^ilor, cacT se credea 
ca dealul, la poalele caruia este 
asezat orasul, este eel mal inalt 
munte sau deal din Dobrogea 
intreaga. 

Hotarul sau amanun^it este 
acesta: plecind de pe malul 
nord-vestic al laculuT Toprac- 
Chiopru de ltnga cat. Satul-Nou, 
se indreapta mat intiiu spre 
S.-S.-V., urcind valea Sini-Dere, 
pe la poalele dealurilor Tas-Bair 
si Asmalar-Bair ; urea in dealul 
Caragidi-Bair, de unde o ia spre 
apus pe muchia luT pana la 
poalele dealuluT Tasli-Bair; d'aci 
o ia spre miaza-zi, taie valea 
Cari - Iol - Dere, urea in dealul 
Carada-Bair, se indreapta spre 
rasarit pe muchia luT, o ia apoi 
spre S.-E., taind vaile Hribes- 
coi-Hara, Sevaiova-Hara ; iar de 
la poalele dealuluT Camena, 
ia spre rasarit, taie soseaua na- 
tionals Tulcea - Babadag - Con - 
stanza, la kilom. 47, taie valea 
Gealtai-Deresi si ajunge la poa- 
lele movileT Visterna, de unde 
o ia spre miaza-noapte pe la 
poalele dealuluT Bairac - Bair , 
printre dealurile Balta-Bair si 
Stuparul, spre Nord-Est urci 
si coboara dealul Culacula-Bair, 
taie valea Ceairelor, dealul Ca- 
labalic-Bair, trece pe la poalele 
movileT Chiuciuc-Suhat, ajunge 
pe malul laculuT Babadag, il tra- 
verseaza oprindu-se pe malul 
opus la cherhanaua satuluT Ze- 
bil; de aci se indreapta spre 
N.-V.-V., taie iar lacul Babadag 
dealungul, paraseste lacul, taie 
soseaua nationals la kil. 30, 
ia pe malul sudic al batyil To- 



Digitized by 



Google 



BABADAG 



151 



BABADAG 



prac-Chiopru $i la Satul-Nou a- 
jungem de unde am plecat. For- 
ma luT este aceea a unuT trapez 
neregulat; lungimea perimetru- 
lul este de vre-o no kil.; iar 
intinderea totala se ridica la 
1 20 kil. patrajT (sau 1 2000 hec- 
tare). 

Marginile. Se margineste la 
miaza-noapte cu comunele ru- 
rale Zebil $i Congaz, de care 
se desparte prin lacul Babadag 
$i balta Topra-Chiopru, la mia- 
za-zi cu comunele Ciamurli-d.-j., 
Canlibugeac §i Jurilofca; la ra- 
sarit cu com. Enisala, jar la a- 
pus cu comunele Slava-Ruseasca 
$i Armutlia. 

Relieful soluluT fine mat nu- 
mal de regiunea dealurilor, afara 
de lacul Babadag. El este braz- 
dat de urmatoarele dealurT la V : 
Iaila-Tepe (138 metri), Ghel- 
Tepe, Asmalar-Bair (132 metri), 
Sanchi-Bair, mal toate acoperite 
cu padurT in partea nord-vestica 
a comunet; dealul Caragidi-Bair, 
Carada-Bair (253 metri), eel ma! 
inalt din aceasta regiune domi- 
nind §i asupra ora$uluT Baba- 
dag, din spre apus ; Acairac- 
Bair (147 metri) la miaza-zi, a- 
cesta ca ?i precedentele acope- 
rit cu padurl; dealul Bairac 
cu virful Bairac Bair (196 metri), 
dealul Balta-Bair, Culacula-Bair, 
dealul Molfa, Canara-Baba, Ca- 
labalic-Bair la rasarit, acoperite 
parte cu padurl, parte cu fi- 
neje; dealul Sultan -Tepe (69 
metri), dealul Cosiu-Iel (43 m.) 
la miaza-noapte, acoperite cu 
verdea^a; iar in interiorul co- 
munet, la Sud-Estul ora$uluT se 
afla dealul Orta-Bair $i prelun- 
girea sa Coium-Baba (233 me- 
tri), unul din cele ma! frumoase 
$i din care o priveli?te admira- 
bila se desfa§ura inaintea ochi- 
lor: intinsul lac Razelm, Baba- 
dag, Marea in zare, dealul Be$- 
Tepe in N., Denis-Tepe in a- 



pus, inchid orizontul vedereT de 
pe acest deal. 

Apele. Nu sunt piriuri insem- 
nate, ci numal ni$te vaT, maT 
tot-d'a-una secT, de ?i curg prin 
paduroasele dealurl ale culmeT 
BabadaguluT (cacT toate dealu- 
rile enumerate maf sus, fac parte 
din culmea BabadaguluT); cele 
mat insemnate sunt : Sini Dere 
?i Ada-Tirla-Cula, la Nord-Vest, 
varsindu-se in balta Toprac- 
Chiopru ; Tirla-Cula la miaza- 
noapte $i Valea - BabadaguluT, 
cea mal insemnata (12 kil.), ce 
trece prin mijlocul ora$uluT, se 
varsa in lacul Babadag ; Valea- 
Nucilor, ce o uda la rasarit, 
Gealtai-Deresi, afluent al riuluT 
Slava, o uda la miaza-zi. Bal^ile 
de pe teritoriul eT sunt : Iezerul 
Babadag la miaza-noapte, care 
apar^ine deodata $i eoniunelor 
Zebil $i Enisala; balta Toprac- 
Chiopru la N.V., acoperita cu 
stuf. 

Clima comunel este din cele 
maT sanatoase din causa veci- 
natafiT munjilor acoperi^I cu pa- 
durl ; nu este riguroasa ci mal 
mult temperata; vintul de la mare 
sufla des $i i-o racore$te; ploT 
cad destule ; boale prea purine 
bintue comuna. 

Orasul este a^ezat pe ambele 
malurT ale vaiel BabadaguluT, la 
poalele nord-vestice ale frumo- 
suluT deal Coium-Baba; are una 
din cele maT pl&cute pozi^iunT; 
pacat ca interiorul nu cores- 
punde cu exteriorul ; ni$te stra- 
de inguste, pietruite cu piatra 
de riu ; case micT, cu aspect trist, 
unele darimate, aratind ca nu 
de mult barbaria a plecat din 
aceste locurT; cum e$T insa afa- 
ra din ora$, spre miaza-zi, pozi- 
{iunile devin din cele maT splen- 
dide; o $osea frumoasa ce ?er- 
pue$te printre paduroase dea- 
lurT, ce par ca ni$te mun^T ; o 
racoare in timpul vereT din cele 



maT placute, iata ce i-a stabilit 
reputa^iunea ^i atrac^iunea din 
timpurile cele maT vechT. 

Orasul are 350 hectare intin- 
dere. Populafiunea este ameste- 
cata ; elementul predominant 
sunt BulgariT. Sunt 78 1 familiT cu 
3 1 01 suflete; dupa cult.: 1744 
ortodoxT, 5 catolicT, 219 armenT, 
17 luteranT, 905 mahomedanT, 
205 mosaicT; dupa origine: 590 
RominT, 1088 BulgarT, 668TurcT, 
169 TatarT, 47 Ru$T, 19 GrecT, 
17 GermanT, 219 ArmenT, 207 
OvreT, 72 f'R an ^ Instruc^iunea 
se preda in doua $coale prima- 
re, una de baejT cu dot insti- 
tutorT $i alta de fete cu doua 
institutoare. Cultul religios se 
exercita in 3 bisericT ortodoxe, 
geamiT, 1 sinagoga. 

In Babadag e: un oficiu tele- 
graf-postal al caruT venit pe a 
nul 1896,97 a fost de leT 7199 
banT 25, impar^it ast-fel : tele- 
fon leT 62,50, telegraf leT 107 1,20, 
po$ta leT 4704,70 ; un spital rural. 

Calitatea pamintuluT este me- 
diocre ; padurT multe ; se seama- 
na porumb, meiu, ovaz ^i le- 
gume. LocuitoriT se ocupa cu 
agricultura, cresterea vitelor, in- 
dustria nu e maT de loc. Sunt 
la apus viile Carada, dau vin me- 
diocru. Comerciul, din lipsa de 
caT de comunica^ie, nu e pros- 
per ; se importa cele trebuincioa- 
se unuT ora$, coloniale, manufac- 
turale $i se exporta lemne, cere- 
ale, vite ?i lina. Budgetul este 
la veniturT de 27915 leT $i la 
cheltuelT de 26986 leT, cu 584 
contribuabilT. CaT de comunica- 
^ie: ^oseaua nafionala Tulcea- 
Babadag-Constan^a ; ^osele ju- 
de^ene la Macin, Jurilovca, ?i 
caT comunale, la diferite sate. 
Babadag e un vechiu ora^. O- 
data ajunsese capitala Dobro- 
geT, concentrase in sine tot co- 
merciul peninsuleT ; aci rezida 
pasa guvernatorul ; avea gradinl 



Digitized by 



Google 



BABADAG 



J 52 



BABADAG-IOL-IUC 



frumoase, case cu aspect pla- 
cut; avea ca la 100.000 suflete. 
Navalirea si jefuirea barbarilor, 
lipsa de cat de comunica^ie, l'a 
facut sa decada. Cind se va face 
calea ferata Tulcea - Babadag - 
Constanta, atunct poate ca st-ar 
recistiga intreaga insemnatate de 
odinioara. 

Babadag, lac insemnat, in jude- 
{ul Tulcea, *plasa Babadag, pe 
teritoriul comunet urbane Ba- 
badag, si pe acela al coraune- 
lor rurale Zibil, Enisala si Con- 
gaz ; este situat in par tea rasa- 
riteana a plasit; este format 
de revarsarile marelut ezer Ra- 
zelm, de aceea apa lut este sa- 
rata si amara. El are o forma 
lunguia^a-eliptica, cu o direc^ie 
de la N.-V. spre S.-E. Lungi- 
mea sa cea mal mare, de la sa- 
tul-Nou pana aproape de Eni- 
saia, este de 1 1 kil. si la^imea 
cea mal intinsa, intre Babadag 
si comuna Zibil, este de 3 kil. ; 
iar suprafa^a sa totala este de 
16 kil. sau de 1600 hect. La 
apus el are doua prelungirt: 
balta Toprac-Chiopru si Coada- 
Bal{it; iar spre rasarit, intre el 
si lacul Razelm, un stuf intins 
si mlastinos le desparte; nu- 
mat la miaza-noapte de acest 
stuf un fir de apa stabileste co- 
munica^iunea intre cele doua la- 
curt. De multe ort apa Razel- 
mulul crescind, acopera in mare 
parte stuful despar^itor si o pin- 
za de apa le uneste. De o parte 
si de alta sunt dealurt cart isi 
sfirsesc ondula^iunile lor de ver- 
zile malurl ale laculut, a.sa la 
miaza-zi avem dealurile : Cala- 
balic-Bair, Chiuciuc-Suhat, Molfa, 
Canara-Baba, Sultan-Tepe, Co- 
siu-Sol, Ghel-Tepe, Iaila-Bair ; 
iar Denis-Tepe, Tugarlea-Bair, 
Dealul-din-Fundul-Gavanulut la 
miaza-noapte. Malurile sale sunt 
in general joase, numat lingi 



Babadag, si mat jos de Zibil, 
sunt cam pu^in ripoase; iar lin- 
ga Satul-Nou si Zibil sunt joase 
si mlastinoase. Daca, de la lo- 
cul unde balta Toprac-Chio- 
pru comunica cu ezerul Baba- 
dag, ducem o linie dreapta spre 
rasarit pana la Cherhanaua sa- 
tulut Zibil, si de aci, spre mia- 
za-zi, o alta linie dreapta pana 
la poalele virfulut Chiuciuc-Su- 
har, avem lacul Babadag im- 
pact in 3 parft: partea nor- 
dica si prelungirea numita Coa- 
da-Bal^iT, apar^in comunet Zibil, 
600 hect. in total; partea Sud- 
vestica si jumatatea orientala a 
prelungirel, Toprac-Chiopru, a- 
par^in orasulul Babadag 600 
hectare ; partea rasariteana, 300 
hect, apar^ine comunet Enisala 
si numat jumatatea occidentals 
a batyit Toprac-Chiopru, 100 
hect., apar^ine catunulut Satul- 
Nou al comunet Congaz. Basi- 
nul sau este eel mat insemnat 
din jude{, avtnd o intindere de 
800 kil. si coprinzind mat toata 
plasa Isaccea, partea nordica a 
plasit Babadag, si o mica parte 
din plasa Tulcea. El este com- 
pus din marele basin al riulut 
Tai^a-Telita, al izvorulut Teh>, 
al piriulut Babadag si al altora 
mat mict. In ele se varsa: la a- 
pus piriul Tai^a unit cu Teli^a ; 
la Nord izvorul Teli{a si Valea- 
Cairacul, la miaza-zi Sini-Dere, 
Ada-Tirla-Cula, Tasli-Cula, Ba- 
badag. El este foarte produc- 
tiv in peste, ca chefal, stiuca, 
somn, une-ort si morun. Locui- 
torit din Zibil, sat asezat pe 
malul nordic, se ocupa cu pes- 
caria ; cet din Babadag mat pu- 
£in. Pestele aci pescuit se con- 
suma in Zibil, Babadag, Eni- 
sala, Satul-Nou. Pe malul sau 
de la miaza-zi are si cite-va vit, 
mat cu seama la gura piriulut 
Babadag. De-alungul lut, in par- 
tea de apus, merge drumul na- 



tional Tulcea - Babadag - Cons- 
tanta. 

Babadag, piriu insemnat, in pi. 
Babadag, jud. Tulcea, pe teri- 
toriul comunet urbane Babadag ; 
izvoreste din culmea mun^ilor 
Babadagulut, si anume din dea- 
lul Pahotnicat-Haraj; se indrep- 
teaza spre miaza-noapte, avind 
o direc^ie generala de la S.-V. 
spre N.-E; curge printre dea- 
lurile Orta-Bair, Coium-Baba, 
Canara-Baba, Sultan-Tepe, de-o 
parte, la rasarit; si Carada-Bair, 
Caragidi-Bair si Ianchi-Bair, de 
alta parte, la apus. De-o parte 
si de alta pana la podul Duva, 
pe ambele malurt, se ridica dea- 
lurt inalte si acoperite cu p£- 
durt; de la podul Duva intra 
in orasui Babadag, pe care il 
uda de-alungul, de la S.-V. la 
N.-E. si dupa un curs de 9 kil. 
se varsa in ezerul Babadag, in 
partea sudica a lut, avind la 
gura sa de-o parte si de alta 
viile orasulut Babadag. Printre 
numeroasele vat ce se deschid 
intrinsul, mat insemnata este 
acea a piriulut Doruchi-Dere; 
pe malurile sale merge soseaua 
na^ionala Tulcea-Babadag-Con- 
stan^a; posi^iunile ce el stra- 
bate sunt foarte frumoase. 

Babadag-Iol-Iuc, deal insem- 
nat, in pi. Istrulut, jud. Tulcea, 
pe teritoriul comunet Tocsof, §i 
pe acela al catunulut sau Rim- 
nicul-d.-s., la hotarul catre co- 
muna Beidant. El este punctul 
culminant al dealulut Zindan- 
Bair ; este cuprins intre piraiele 
Curu-Dere si Sarighiol-Dere; arc 
o inahume de 197 m. ; este punct 
trigonometric de observa^ie de 
rangul al 3 -lea si prin inahjimea 
sa domina asupra satelor Rim- 
nicul-d.-s., Rimnicul-d.-j. (ale co. 
munet Tocsof) si Sarighiol (al 
com. Beidant) ; pe culmea sa 



Digitized by 



Google 



UAKALtC 



153 



BA1IEI-DOBROAE (IZVORUL-) 



trece limita dintre cele doua 
sate, Rimnicul-d.-s. ?i Sarighiol. 
El este acoperit cu semanaturl 
$i fine^e ; pe la poalele lu! tree 
drumurile comunale Tocsof-Sa- 
righiol, Tocsof-Beidant, Tocsof- 
Potur-Hamamgi. 

Babalic, iezer, in jud. Braila, la 
sudul tirlel Noroaele din com. 
Gropeni; comunica la S. cu ie- 
zerul Ri$ni{ele, iar la N. cu Lata. 

Baban (Lacul-lui-), com. rur., 
in jud. R.-Sarat, plasa Marginea- 
d.-s. VezI Lacul-luT-Baban. 

Babanului (Dealul-), deal, in 
com. Ceplentya, pi. Bahluiul, jud. 
Ia$i; se intinde de la V. spre 
E., printre satele Ceplenifa $i 
Buhalnifa. 

Babanului ({jfesul-), ses, in com. 
Cepleni^a, pi. Bahluiul, jude^ul 
Ia$i, intre satele Ceplenifa $i 
Buhalni^a. 

Babe, munte, in com. Pingara^i, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u, 
situat intre schitul Tarcaul $i 
hotarul Transilvaniel. 

Babel (Pirciul-), colind, in com. 
Mane^ti, cat. Reghine?ti, jud. 
Buzau, acoperita de izlaz al mo?- 
nenilor. 

Babei (Dealul-), deal, pi. Mun- 
telul, com. Vasile^ti, jud. Bacati, 
situat d'a stinga Trotu^ulut si 
linga satul Leorda. 

Babei (Virful-), deal,\n com. E- 
derile, pi. Filipesti, jud. Prahova, 
serve^te de pasune vitelor loc. 

Babei (Dealul-), deal pe teri- 
toriul comunel Negoe$ti, plasa 
Vrancea, jud. Putna, desparjit 
de dealul Zeica, de pe acelasi 
teritoriQ, prin piriul Bahna. 



Babei (Dealul-), deal, in com. 
Plese?ti, jud. Suceava. 

Babei (Dealul-), deal, se intinde 
la sudul com. Ciortesti, plasa 
Crasna, jud. Vasluiu; pe linga el 
trece $oseaua Vasluiu-Iasi. 

Babei (Fintina-), fintina, pe 
mo$ia Cordareni, com. Corda- 
reni, plasa Prutul-d.-j., jude^ul 
Dorohoiu. 

Babei (Fintina-), fintina, in par- 
tea de N. a satulul Craesti, jud. 
Tecuciu ; confine apafoarte buna 
de baut. 

Babei (Izvorul-), izvor. in com. 
Nehoia^ui, jud. Buzau, ese din 
Virful-Babel $i se scurge in pi- 
riul Bisca-Mare, mat jos de var- 
satura izvorulul Surducul. 

Babei (Virful-), munte, in com. 
Nehoia?ul, judejul BuzaCi, intre 
muntele Poiana-din-Cale $i pi- 
riul Bisca-Mare (1240 m.). 

Babei (Pietrele-), munte, in plaiul 
Rimnicul, com. Bisoca, judeful 
R.-Sarat, in partea de apus a 
comunel; areo inatyime cam de 
1000 m.; e acoperit cu pasunl; 
vara are stine de 01. 

Babei (Valea-), parohie, formata 
din o parte din com. Cimpurile, 
pi. Zabrau^i, jud. Putna, avind 
3 biserici, din care una parohiala 
cu hramul Sfin^ii Voivozi ?i alte 
2 fiiiale cu hramuriie Sf. Ni- 
colae si Adormirea. 

Babei (Valea-), pddure, pe teri- 
toriul comunei Cimpurile, plasa 
Zabrauji, jud. Putna. Intinderea 
el impreuna cu a padurel Piriul- 
Sarat, este de 200 falcf (284 
hectare). Ambele paduri sunt 
proprietatea d-luT Alecu Lu- 
pa$cu. 



Babei (Piciorul-), pise, foarte 
inalt al muntelut Siriul,jud. Bu- 
zau, are 1345 m.inal^ime; se afla 
d'asupra un mic platou acoperit 
de verdea^a, de unde se des- 
fasura una din cele mat fru- 
moase privelistl. 

Babei (Piriul-), piria, pi. Sire- 
tul-d.-s., jud BacaQ, care $erpu- 
este prin com. Berbinceni, unde 
uda Vaieni. El ese din lunca 
Valeanca ?i se varsa in Piriul- 
Catuseanul. 

Babei (Piriul-), piriias, in com. 
Tazlaul, pi. Bistri^a, jud. Neam^u, 
izvoreste dintre ramurile dealu- 
rilor numite Coasta-Tazlaului, 
catre apusul dealuluT Cociorva ; 
curge in direcfiune rasariteana, 
strabatind, aproape de varsarea 
sa in riul Tazlaul, ?oseaua ju- 
de^eana Dobreni-Moine?ti, linga 
kilometrul 43. 

Babei (Valea-), piria, ce izvo- 
reste din Fintina -PetreanuluT , 
jud. Putna, uda comunele Cim- 
purile ?i Fitione^ti ?i se varsa 
in §u?i^a, la satul Cimpurile-d.-j. 

Babei (Piriul-), piria, vezf Ma- 
tiesei, jud. Suceava. 

Babei (Valea-), vale, in plasa 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, c. 
Hagieni. 

Babei (Valea-), vale, jud. Pra- 
hova, izvoreste in apropiere de 
muntele Virful-cu-Dor, comuna 
Predeal, plaiul Pele$ ; curge 
de la V. spre E. §i se varsa in 
girlita Urlatoarea, in raionul 
cat. Poiana-f apulut, ?i impreuna 
in riul Prahova, pe malul drept, 
tot in cercul cat. Poiana-Ja- 
puluT. 

Babei-Dobroae (Izvorul-), />- 

vor, in com. Cislaul, cat. Buda, 



61019. MnrtU Dicttonar Q*ograAo. 



20 



Digitized by 



Google 



BABEI-M1RA (IZVORUL-) 



154 



BABELE 



jud. BuzSu ; se scurge in riul 
Cricovul. 

Babei-Mira (Izvorul-), isvor, 
in com. Pirscovul, cat. B&dila, 
jud. Buzau, ese din muntele Sca^ 
risoara si se scurge in Izvorul- 
SariT. 

Babele, com. rur. t se compune 
din cat. Gaureni (Sterea in ac- 
tele oficiale) sau Danciulesti si 
Babele, in pi. NeajlovuluT, jud. 
Vlasca, pe partea stinga a ape! 
Neajlovul, departe de Bucuresti 
32 kil., de Giurgiti 49 kil., iar 
de Obedeni, resedin{a plasiT, 10 
kil. Distan^a intre catunele com. 
este de 2 x h kil. Numele com. 
se pare ca vine de la un schit 
de c^lugari^e b&trine, care la 1 77 5 
era metoc si care se afla pe 
aceasta proprietate. In el se re- 
trageau babele de prin satele 
circumvecine si care inainte sta- 
pineau mosia, pana ce s'a desfi- 
in^at acel metoc si a trecut 
mosia in stapinirea mitropolieT. 
AzI apar^ine statulul in puterea 
lege! din 1862, a secularizariT 
averilor m&naslirestT. 

In 1887 se afla aci 293 fam. cu 
351 contribuabilT, sau 1271 sufl. 
Venitul comunal pe 1886 era 
de 10639 1., iar cheltuelile de 
9525 1.; in 1887 venitul era de 
4303 lei iar cheltuelile de 3231 
leT, si in 1888 venitul era de 
4060 1. iar cheltuelile de 4024 
1. Impozitul total pe rolurT al c. 
in 1888 a fost de 6831 1. 76 b. 
Aci se afla o scoala mixta 
cu 5 clase, condusa de un in- 
vestor la care, in 1888, a ur- 
mat : 34 baeflf si 3 fete; — dupa 
lege trebuia sa urmeze 40 bae^T 
si 10 fete. 

In com. este o biserica cu 1 
preot si 2 cintare^T; la aceasta bi- 
serica in 1888 s'a oficiat 42 
botezurl, 1 1 casatoriT si 22 in- 
mormintarl. 



In intreaga com. s'a arat in 
1887, suprafafa de 11 30 hect. 
cu diferite cereale. 

Prin aceasta com. curge vi- 
roaga Corbi care da in Neajlov, 
viroaga Valea-Mueril care da in 
viroaga Corbi, viroaga Baba- 
Stanca si apa NeajlovuluT. Aci 
este lacul Gisca. 

Pe apa NeajlovuluT este o 
moara. 

In susul moriT se zice ca a 
fost la 1775, schitul sau meto- 
hul Babele. 

De aceasta com. fin padurile 
Babele-de-deal si Babele-de-lun- 
ca, ambele de 900 hect. 

Pe aceasta proprietate' trece 
drumul ZimniceT sau al Doam- 
neT. Aci este un pod ce se zice 
podul DoamneT. 

MaT trece prin comuna: ve- 
chiul drum al OlaculuT sau ve- 
chiul drum al CraioveT, drumul 
MavrodinuluT ce merge prin 
Rusi-luT-Asan. 

Babele, cdtun, pendinte de com. 
cu acelasT nume, situat pe par- 
tea stingcl a apeT Neajlovul, in 
pi. Neajlov, jud. Vlasca. 

Proprietatea statuluT; fosta a 
mitropolieT. 

Are suprafa^a totala de 1750 
hect. Are padure in doua tru- 
purt : Babele-de-deal, 750 hect. 
si Babele-de-lunca, 150, hect. 

S'a improprietarit la 1864 un 
numar de 64 loc. care au luat 
285 hect. 

In acest cat. este scoala, pri- 
maria si biserica. (V. c. Babele)- 

Babele, sat razasesc pustiit, pe 
teritoriul com. Gagesti, pi. Gir- 
lele, jud. Putna, asezat pe malul 
drept al Putnel, intre Vitanesti 
si Cucue^ii-de-sub-Magura. In 
silistea lut se vad un mare nu- 
mar de nucT. Pe aci trece so- 
seaua jude^eana Focsani-Bolo- 
testi-Tichirisul. 



Babele, canal, in insula Balta, pi. 
Ialomi^a-Balta, jud. Iaiomita, in 
dreptul satulut Stelnica. 

Babele, cornet pietros, jud. Mehe- 
dinfi, pe soseaua Severin-Balta- 
Baia-de-arama, intre hotarul c. 
rur. Gornovi^a si Balta. 

Babele, maT multe izvoare, pe 
teritoriul com. Gagesti, pi. Gir- 
lele, jud. Putna, care s'au cap- 
tat pentru alimentarea sistema- 
tica cu apa a orasuluT Focsani. 

Babele, munte, in jud. Prahova, 
la stinga mun^ilor Jepi, spre 
valea Ialomi^eT, inalt de 2060 
m. d'asupra niveluluT MareT- 
Negre. 

Pe el parca sunt semanate o 
multime de pietre, carl prima- 
vara sunt acoperite cu un bo- 
gat covor, format de o muhVi- 
me de viorele albastre (viola 
declinata), ce cresc pe ele si 
carora poporui le zice Unghia- 
pasdrel. 

Babele, padure, in jud Vlasca, 
depinde de com. Babele ; proprie- 
tate a statuluT ; se compune din 
doua trupurT: a) Babele-de-deal 
in suprafa^a de 750 hect. com- 
pusa din cer, girni^a si stejar; 
b) Babele-de-lunca in suprafafa 
de 150 hect. compusa din lemne 
de sleau, cum : ar(ar, jugastru, 
teiu, frasin etc. Ambele depind 
de ocolul silvic Ghimpafi. Au 
inceput sa se exploateze la a- 
nul 1 86 1 cea de deal, si la 1866 
cea de lunca. 

Babele, in jud. Vlasca, fost schit, 
situat m com. Babele 

Babele, stinca mare de piatra, 
jud. Mehedinfi, in virful munte- 
luT cu acelasT nume, in hotarul 
comun& rurala Schela-CladoveT. 
Se poate vedea de ori-ce treca- 



Digitized by 



Google 



BABELE 



BABII (VALEA-) 



tor, in partea dreaptd a ?osele! 
$i calel ferate Turnu - Severin- 
Virctorova. Despre aceste babese 
poveste^te urmitoarea legends, 
care s'a trans mis din tata in flu, 
numiti legenda babel Dochia $i 
a fiulul seu Dragomir: 

cA fost o baba cc se chcma Dochia, 
care avca turmc dc ot sumedenic, ctmpiT 
tntinse, muiiyi, dealuri si vat, pe care lc 
stapinea. Avea si un fiu, ce se numea 
Dragomir, si nora, femee buna ; dar 
baba fiind din fire cam re a, uu traia 
bine cu nora-sa, cum fac mat toate soa- 
crele cu nurorile, si ca sa-I gaseasca vina, 
spre a o urt si fiul sau Dragomir, a tri- 
mes-o la rlu sa spele doua felurt de lina: 
Una alba si ltna neagra. Ltna alba s'o 
faca neagra, si pe cea neagra s'o faca 
alba. Nora-sa a facut ltna alba, neagra, 
iar Una neagra a tot spalat'o si ea alba 
nu s'a mat facut, din care pricina, biata 
nora era tot mthnita. Intr'o zi pe clnd 
ea spala la Una neagra, D-zeii (unit zic 
Sf Pctru) a venit la ea si a tntrebat'o : 
de ce estl necajita, si tot spelt la Una? 
ea i-a spus ca a trimes'o soacra-sa sa 
spele ltna alba pana o tnegri si pe cea 
neagra pana o albi. Ea a facut lina alba 
neagra; iar pe a neagra o tot spala si 
nu se mat face alba. 

Atunct D-zeu i-a dat o chita (buchet) 
de ghiocet pe care sa o duca soacra-sei ; 
i-a dus'o si baba vazlnd ghioceii a stri- 
gat pe fiul sau Dragomir : «Dragomire al 
maichit! uite a tnflorit ghioceii, a venit 
primavara si not nu am mat pornit oilc 
la munto. Nora-sa iar s'a dus la riii sa 
spele Una neagra ca sa o faca alba. D-zeu 
iar a venit la ea, tnsa schimbat, si iar 
a intrebat-o ce tot spala la ltna neagra ; 
ea iar i-a spus ca a trimis-o soacra-sa, 
sa spele ltna neagra pana o albi. 

A tunc! D-zeu i-a dat o chita de fragt 
coapte, s'o duca soacrai. Ea i-o duse, 
si soacra-sa Dochia, vazlnd fragile, iar a 
strigat pefiul sau Dragomir: «Dragomire al 
maichiT ! uite, s'aii copt fragile, a venit vara, 
si not nu am mat pornit oile la munte, 
sa lc masuram». 

Atunct baba Dochia a luat pe ea 
noua cojoace si a plecat cu oile, cu fiul 
sau Dragomir la munte. D-zcu a potri- 
vit atunct, si a pus tret zile de ale veret, 
de era o caldura mare tn ctt baba abca a 
adus oile la munte ; iar dupa tret zile a dat 
ploae caldicica, apot o bloata de s'au udat 
toate cojoacele babei.si ea le-a lepadat cite 
unul, ctte unul, pana a ramas numat cu 
unul. 1'e urma >'a pus un gor tare, de 



tnghepi lemnele si plesneau pictrele, si 
baba n'a mat putut suferi gerul si a mers 
la fiul sau Dragomir, care era de alta 
parte, si vaztndu-1 i-a zis: «Dragomire al 
maichiT ! Lumea moare si plesneste si tu 
chip in fluerel ! Dar el era mort si Hi- 
ghest cu sloete de ghia^a la gura; apot 
a highest si baba Dochia cu ot cu tot, 
si s'a prefacut in sloin de piatra >i se afla 
pana tn ziua de asta-zt, rcprezentata tn 
acest judef prin sttncele numitc Babele 
din boldul Babele, muntele Matorapi si 
prin sttneile numite Babele dintre com. 
rur. Balta si com. rur. Gornovifa. 

De atunct lumea a numit zilele de 
la I si pana la 9 Martie «Babe», numind 
baba de la tnttt Martie, baba Dochia, 
iar pe cea de la noua Martie, patru-zect 
de mucenip.» 

Legenda babe! Dochia se po- 
veste$te, atit de popula^iunea 
muntean^ din jude^ul Mehedin^T, 
cit $i de locuitoril munteni ve- 
cini cu not, bine injeles de cei 
de la poalele Carpa^ilor. Ea mat 
exists §i la Romini! Macedo- 
neni. 

Poporul Romin celebreaz& prin 
obiceiu, inc&p&n& ast&zl, numele 
Dochie la I Martie de ziua cu- 
hioaseT Evdochia, c&reea ii con- 
sacra, cele d'intil zile ale pri- 
m£verei ast-fel numite Babele, 
iar a noua zi, noua Martie, cind 
se serbeazi Sf. 40 MucenicI sau 
Martin, copii au obiceiul a bate 
p&mintul cu ciomege ?i topoare, 
zicind vorbele : 

Tuna ger si est caldura, 
Sa se faca vremea buna ; 
Sa pornim plugurile 
Sa brazdam mosiile. 

Iar bcttrinil fac turte din ftina 
de griu $i porumb pe care le 
impung cu {eava, le coc ?i le 
maninci unse cu miere de stup 
?i cei ma! be^ivi fin a bea 40 
pahare de bautura, {uica sati 
vin, in onoarea celor 40 de Mar- 
tin. 

Babele, vale, judeful Mehedin^i, 
numita ?i Vaiea-Babelor, in com. 
rur. Ilfova^ul, plaiul Cerna. 



Babele-Mari, lac, in insula Balta, 
jud. Ialomi{a, pi. Ialomi^a-Balta, 
teritoriul com. Dude?ti. 

Babele-Mici, lac, in insula Balta, 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
teritoriul comuneT Dude^ti. 

Babe$ul, Zanoaga ?i Brato- 
cea (Muntii-), mofii ale sta- 
tulut, in jud. Prahova, pendinte 
de m&n&stirea Znagov, care pe 
periodul 1888 — 93 s'au arendat 
cu 2800 lei anual. 

Babe§ul } munte, la N, de com. 
M&neciui-Ungureni, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova, udat de 
piriul Cheia la N. $i piriul Ba- 
be$ul la S. 

Babe^ul, pddure astatului, in jud. 
Prahova, in intindere de 850 
hect., pendinte de com. Te?ila, 
pi. Pele^ul. 

Babe^ul, pirttt, in jud. Prahova, 
izvore^te din muntele Babe^ul, 
curge de la N.-V. c&tre S.-E. 
?i se vars& in riul Teleajenul, 
pe maiul drept, in raionul co- 
muneT M&neciul-Ungureni, plasa 
Teleajenul. 

Babe{ul, catun, al comunel Pa.- 
nat5ul, jud. Buziu, cu 14 locui- 
torf ?i 3 case. 

Babe{ului (Lacul-), lac mic, in 
com. P£nat&ul, cStunul Babe^ul, 
jud. Buz&u. 

Babe^ulul (Coasta-), pddure, in 
com. P&n&taul, jud. BuzSQ, 80 
hect., face un corp cu Caldura, 
Malurile ?i Nicioaia ; proprietate 
mo$neneasc&. 

Babil (Dealul-), deal, jud. Me- 
hedin^i, in com. rur. B&se$tiT. 

Babii (Valea-), vale, in comuna 



Digitized by 



Google 



BABINA 



156 



BAC-CIAU? 



Fometesti, plasa Horezul, jud. 
Vilcea. 

Babina, lac, in jude^ul Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul comunel ur- 
bane Chilia-Vechie, situat in par- 
tea centrals a plSsil si in cea de 
miazS-zi a comunel; comunica 
cu grindul Chilia-Vechie prin 
Girla-JidanuluT, cu bra^ul Sulina 
prin girla Lopatna si cu lacul 
Matifa ; partea sa de miazS-noap- 
te poarta numele de Saon ; este 
inconjurat de toate parole cu 
stuf; are o suprafa^a de 2 kil. 
patra^I, 2000 hect.; pestele sail 
este bun si se exports la Chilia 
si Mahmudia, prin mat raulte cher- 
hanale (pescarii) de pe malul sSu. 

Babinilor (Piriul-), piriti, in 

jud. BacSu, plasa Siretul-d.-j., 

comuna Milesti, izvore^te din 

locul numit InfundStura si se 

varsa in piriul Racataul. 

Babinof (Bra{ul-). Unul din nu- 
meroasele bra{e prin care bra- 
{ul Chilia se arunca in mare; 
el in special stabile=>te comuni- 
ca^ia intre bra^ul principal Chi- 
lia si bra^ul Cernof. Este situat 
in jud. Tulcea, plasa Sulina, co- 
muna Svistofca, in partea rasa- 
riteana a plasit si a comunel ; 
e lung de 5 kil. si pe ambele 
sale malurl creste stuf ; la stin- 
ga lui se intinde ostrovul Mes- 
lin, iar la dreapta se intinde 
ostrovul Ciornoi. 

Baboe^ti, cdtun, in jude^ul Olt, 
pendinte de comuna Valea-Me- 
rilor, plasa Mijlocul, situat pe 
coasta dealulul sting al girlei 
Plapcea, cam in centrul comu- 
nel, intre Popesti si Barosesti. 
Are 225 locuitorT, ma! to{i mo^- 
nenT. Aci se afla scoala si pri- 
maria comunel. 

Baboi, pise, com. Balce^ti, plasa 



01te{ul-d.-j., jud. Vilcea. Pe a- 
cest pise se zice, ca s'ar fi ga- 
sit sparturl de oale, cSrSmizT, 
monede romane, instrumente de 
fler. Locuitorii povestesc, ca pe 
acest pise a fost comuna in ve- 
chime. 

Baboi, pi riil, pi. Baile^ti, com. 
Urzicu^a, jud. Dolj ; nu poarta 
aceeasi numire in tot lungul lui. 
Asa in N.-V. com. Urzicu^a se 
numeste piriul Urzic^a, si nu- 
maT in partea de S. a satului, 
unde se intilneste cu un alt pi- 
riil, se chiamS Baboi. Se varsa 
in riul Dasna^uiul, pe partea 
dreapta. 

Baboiasa, ieser, in jud. BrSila, 
da in Scurtul, in partea de N.-E. 

Baboiul, movila, in jud. BrSila, 
numita si CarabS{, la 1 kilom. 
spre S. de satul Scor^arul-Ve- 
chiu, serva de hotar intre mosiile 
Scor^arul-Vechiu si Domeniul 
Brailei. 

In timpul Turcilor pe dinsa 
era spinzurStoare. 

Baboiul, movila, in jud. Braila, 
la I kilom. spre N. de satul 
Strimbul. 

Baboiul, mahala, in com. rur. 
Prisaceau, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^I. 

Bab§a, jud. Suceava, mic afflu- 
ent ai piriuiuT Sabasa. 

Bab§a, punct de papas, sub poa- 
lele munteluT Stinisoara, in jud. 
Suceava, la gura piriuiuT de la 
care si-a luat numele. Aci sunt: 
un han si cite-va case, instala- 
^iunT forestiere de ale Domeniu- 
lui Coroanei. Pe aci trece si 
linia ferata pe care se tran- 
sports butucT din fundul Saba- 
sel la Bistri^a. 



Babuci-Culac, vale insemnata, 
in jud. Constanta, pi. Silistia- 
NouS, pe teritoriul comunelor 
rur. Dobromirul-din-vale si Eni- 
semlia, (anume pe acela ai cat. 
acesteia, Bazirgian); se desface 
din par(ile rSsSritene ale dea- 
luluT Smir-Bair; se intinde spre 
rasarit, avind o direc^iune ge- 
nerals de la S.-V. spre N.-E., 
brSzdind partea centrala a plasif, 
pe cea nordica a com. Dobro- 
mirul-din-vale si pe cea apusana 
a com. Enisemiia; se intinde prin 
tre dealurile Bas-Punar, de o 
parte, la stinga, si Chiuciuc-Hagi- 
Sirti, de alta parte, pe dreap- 
ta, si, dupa un drum de 6 kil. 
merge de se deschide in valea 
Urluia, pe stinga, linga satul 
Bazirgian ; este dominata de 
virfurile Calaigi si Bazirgian ; 
printr'insa merge si un drum 
vecinai Dobromir-Bazirgian. 

Bac-Ciau§, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul co- 
munelor Ciucurova si Atmagea ; 
este mat mult o prelungire oc- 
cidentals a dealului Pelitul, ce 
se desface din virful Sivri-Tepe, 
(alt. 236 m.) ; se intinde spre 
apus, avind o direc^Kine gene- 
rals de la N.-E. spre S.-V.; brSz- 
deazS partea apusanS a plasii 
si a comunei Ciucurova si pe 
cea rSsSriteanS a comunei At- 
magea; se Intinde printre pi- 
raiele Dulgherul, afluent al vaii 
Arman-Cesme sau Slava-Cerke- 
zeascS; vSileJidini si Bac-Ciaus, 
afluen^T ai vSii Bas-Chioi; pe mu- 
chia sa trece drumul comunal At- 
magea-Ciucurova ; se ridicS pana 
la o tnahnme de 228 m.; din el isi 
ia nastere piriul Bac-Ciaus, c^-i 
udS poalele sale nordice ; in par- 
tea de miazS-noapte are purine 
padun, iar poalele, care merg 
de se sfirsesc pe malul piriuHn 
Ciucurova, sunt acoperite ou 
pasuni. 



Digitized by 



Google 



HAC-CIAl'S 



157 



BACAU 



Bac-Ciau§, piriu t in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
com. Atmagea; izvoreste din 
dealul Bac-Ciaus, de la poalele 
sale nordice, trece pe sub ele, 
se indreapta spre rasarit, avind 
o direcjiune generala de la S.- 
V. spre N.-E.; curge pe la poa- 
lele dealulut Echili-Orman, unde 
se uneste cu piriul Valea-Jidini, 
si amindoua unite sub numele 
de Bas-Chioi merg de se varsa 
in piriul Taifa, pe dreapta luT, 
pu{in mat sus de satul Bas- 
Chioi, linga viile luT; cursul sau 
este de 4 kil. (neunit cu Valea- 
Jidim); curge prin padurt si li- 
vezt, brazdind partea apusana 
a plasil si rasariteana a com. ; 
pe malul sau merge drumul co- 
munal Atmagea-Bas-Chioi. 

BaC-Cuiusu, sat, in jud. Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, catunul 
com. rur. Beilicu, asezat in par- 
tea estica a plasil si a comuneT 
la 6 kil. spre N.-E.-E. de rese- 
cting Beilicu, pe ambele maluri 
ale vait Bac-Cuiusu, la poalele N.- 
V. ale dealulul Echi-Iuiuc-Alceac. 
Teritoriul sau se margineste la 
N. cu com. rur. Mirleanul si A- 
liman ; la E. cu cat. Polucci (al 
com. Enige din pi. Medjidia), 
la S. cu com. urb. Cuzgun, si 
la V. cu cat. Demircea. 

Reiieful sau este foarte acci- 
DealurT sunt : Chior-Cuius (alt. 
121 m.) la N., Bac-Cuius-Bair 
(alt. 101 m.) la V., si preiungi- 
rile apusane ale deaiuriior de pe 
hotarul de rasarit : Polucci (alt. 
78 m.), Azur-Culac-Bair (alt. 82 
m.) si Echi-Iuiuc-Olceac, cu virful 
Cuzgun (alt. 181 m.) ; ele sunt 
acoperite cu fine^e si paduri Jn- 
tinse si frumoase; movile sunt 
purine si neinsemnate. 

Cursuri de apa nu are catu- 
nul, ci numaT vai intortochiate, 
intre carl: valea Mirleanu la V. 
si adiacenta sa valea Bac-Cuiusu 



prin mijloc, trecind prin sat, 
Tiutiuluc-Ceair prin consul N.-E. 

Clima in general este frigu- 
roasa, dar sanatoasa. 

Intinderea totala e de 965 
hect., din cart 56 hect. ocupate 
de vatra satuluf si gradini. 

Populafiunea sa se ridica la 
5 fam. cu 21 sufl., ocupindu-se 
cu cresterea viteior. 

Bac-Cuiusu-Culac, vale, sad alt 
nume al vai! Mirleanu, jude^ul 
Constanta, nume ce-1 poarta de 
la capatul sau si pana la satul 
Bac-Cuiusu. Sub acest nume va- 
lea se desface din poalele apu- 
sane ale dealului Echiu-Iuiuc-Ol- 
ceac; se indreapta spre miaza- 
noapte, avind o direc^ie gene- 
rala de la S.-E. spre N.-V., braz- 
dind partea N.-E. a plasil, pe 
cea orientala a comuneT Beilicu 
si pe cea sudica si centrala a 
eatunulut sau Bac-Cuiusu ; dru- 
mul si-1 face numai prin paduri; 
este taiata de drumul jude^ean 
Ostrov-Cuzgun ; ea este domi- 
nate de dealul Echi-Iuiuc- Olceac 
si anume de virful eel inalt 
Cuzgun. 

Bacalba§a, vechiu han sau ra- 
tos, pe teritoriul com. Tulucesti, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu, pe 
soseaua jude^eana, la departare 
de vr'o 12 kil. de la Galap. 
Numele il are de la fostul pro- 
prietar al mosiei respective Ba- 
calbasa. De la acest punct, dru- 
mul se imparte in doua, catre 
Birlad-Falciu si catre Cuca. 

Bacalul, deal, in jud. Falciu, pe 
teritoriul com. Bazga, pi. Podo- 
leni, in partea de N.-V. ; a fost 
acoperit cu padure; acum e loc 
de cultura. 

Bacargic-Tepe, movild, in jud. 
Constanta, pi. Constanta, pe te- 
ritoriul com. rur. Gargilacul, este 



asezat pe culmea dealulu! Mo- 
vila-CaldareT, avind o inatyime 
de 35 metri, dominind prin inal- 
{imea sa catunul Gargilacul-Mic, 
lacul Gargilacul, drumul ce duce 
de la Cara-Coium la Chior-Ces- 
me si marea; este punct trigo- 
nometric de I-iul grad; este 
asezat in partea rasariteana a 
plasil, sudica a comunei si ra- 
sariteana a catunului Gargilacul- 
Mic, de care se afla departe cu 
1 l l% kil. ; este artificiala si este 
acoperita toata cu verdeafa. 

Bacau, judef, numit ast-fel de la 
capitala sa. Unul din cele 32 
districte ale RominieT, si unul 
din cele 13 ale MoldoveT, in- 
tinzindu-se de la sesul Sirelului 
pana in creasta mun^ilor Car- 
pa{i,la hotarul {aril spre Ardeal, 
si coprinzind valea de jos a Bis- 
tri^ef si aproape intreg cursul 
Trotusului. Teritoriul saQ de 
41 1 3 18 hectare se coprinde in- 
tre 46° si 46^,42' latitudine bo- 
realasiintre23 a ,42',3S"si24°,SS / 
longitudine Est. Lungimile cele 
maT man ale judefului sunt : in 
senzul de la N. la S., masurat 
pe merid. 24 ,26',3O de 72000, 
m., iar in sensul de la V. la E., 
masurata pe paralelul 46', 31', 
30", de 92,475 m. 

Hotarele. Teritoriul seu se 
margineste: la N. cu judejele 
Neam^u si Roman ; la N.-E. cu 
jude^ul Tutova; la E. cu jude- 
\\i\ Tecuciu ; la S.-E. si S. cu 
jude^ul Putna; iar la Vest cu 
Transilvania. Hotarele amanun- 
{ite sunt dup£ cum urmeaza : 

a) Hotarul cu jud. Neam{u, 
incepe in grani^a despre Ardeal, 
aproape la 3750 m. la Nord de 
muntele Ciudomir; apoi hota- 
rul merge in direcfie generala 
catre E.; inconjoara izvoarele 
apei Caminca si ale ape! A sau I, 
de unde, in acest senz, aproxi- 
mativ la 2IOOO m. hotarul ur- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



168 



UACAU 



meaza pe piriul Coman (Piriul- 
Negru) si cam la 25500 m. iar 
incepe pe uscat; la 29000 m. 
strabate apa Tazlaul-Mare ; la 
30000 m., atinge hotarul des- 
par^itor intre pia§ile Taziaul-d.-s. 
si Bistri^a-d.-s. ; de aci hotarul 
merge in senzul N.-E. pana la 
35000 m., de unde iar ia de 
odata direc^ia spre E. si la 4 1 000 
m. da in apa Bistri^a; apoT la 
43000 m. trece prin calea fe- 
rata . Baciu-Piatra, si ceva mat 
departe prin soseaua cu aceeasi 
direc^ie si in fine, la 45000 m., 
se termini hotarul cu jude{ul 
Neam^u, la satul Piriul-Runcu- 
lui, unde incepe a se hotari cu 
Romanul. 

b) Hotarul cu jude^ul Roman 
incepe de la satul Piriul-Run- 
culul, trece in direc^ia E.-N.-E., 
pe o distant de 5000 m., si 
apoi se duce spre E. ; iar la 
8000 m. taie calea ferata Ba- 
cati-Roman si inainte, la 9500 
m., soseaua cu aceeasi destina- 
{ie; urmeaza tot aceasta direc- 
{ie pana ce, la 13000 m. da \\\ 
riui Siret; apoT continua pe a- 
cest riu spre S., pana la 19000 
m., si strabate Siretul in direc- 
{ia estica la 28000 m. ; trece apa 
piriulul Odobul, pana la 3 5 500 
m., unde se gaseste satul Fun- 
dul-Tutova, jude^ul Tutova. 

c) Hotarul cu jude^ul Tutova 
incepe in direc^ia S.-E., si se ter- 
mini la s. T igara-d.-j., jud. BacSu. 

d) Hotarul spre jud. Tecuciu 
pitrunde cu un col{ in inte- 
rior si apoi apuca iar direc- 
{ia S.-E., da in apa riului Ber- 
heciu, si presinta inca doua 
colour! spre V. De la satul Fi- 
lipenl se indreapta limita spre 
S. si da in apa Fulgerisul si de 
aci in direc^ia V.-S.-V., la 35300 
m., unde da in apa Siretului la 
Diene^. Aci se termina hotarul 
cu jude{ul Tecuciu si lungimea 
lui este de 35300 m. 



e) Hotarul spre jud. Putna 
incepe, de la Diene{ de peapa Si- 
retulul, pe care o trece apucind 
spre V., la 4200 m , si taie ca- 
lea ferata Focsani-Bacati si in- 
data si soseaua tot cu aceeasi 
destinafie ; de aci, dupa o lun- 
gime de 12400 m., in dreptul 
comunei Gropile, hotarul ia di- 
rec^ia S.-S.-E. pana la 26400 
m., unde da intr'un ptriias, pe 
care-i urmeaza pana ia 28600 
m., la varsarea lui in Trotus ; 
apoi strabate Trotusul, calea 
ferata si soseaua Adjud-Ocna ; 
de acolo hotarul urmeaza di- 
rec^ia S.-V. avind cite-va mici 
devia^iunipana lapoalele munte- 
lui Ciabucul, de pe hotarul Tran- 
silvanieT. 

Se noteaza aci ca hotarul ca- 
tre jude^ul Putna, dupa ce tre- 
ce sesul SiretuluT, intra in re- 
giunea mun^ilor, trecind prin 
zarile culmelor. Lungimea ho- 
tarulul este de 74100 m. 

f) Hotarul spre Transilvania 
incepe de la muntele Ciabucul, in 
direc^ie generate N.-N.-V., cu 
multe devia^iunl ; la 6000 m. da in 
apa Casinul, prin pir. Clabuc si in 
jospe apa Casinul, apoi se urcape 
muntele Coarnele, trece in mun- 
tele Runcul-Alb si la 16000 m. 
strabate soseaua Onesti-Sarata ; 
se urea prin valea piriulul Cer- 
nica pe muntele Cernica ; apoi 
trece dealul Brezol, si, la 24000 
m., da In piriiasul Pescarul, pe 
care'l urmeaza in jos pana la 
varsarea sa in riul Slanicul, la 
25300 m. ; de unde merge in 
sus pe piriul Chesches, la 26300 
m. si apoi strabate piriul Puful, 
la 27500 m. La 31030 m. trece 
prin muntele .^andrul-Mare si 
Sandrul-Mic, la 33000 m. prin 
Jiganca si Nemira-Mare si la 
34000 m. da in piriul Neniira; 
apoi la vale la 39000 m. intra 
in piriul Berz&u{i ; apoT in jos 
urmeaza pe acesta pana la 46000 



m., unde da in piriul Uzul; in 
sus pe acesta, la 47250 m., ?i de 
aci inainte, la 51000 m., trece 
prin Piciorul-Oprejesculuf §i prin 
curmatura Muierusul, unde da in 
piriul Muierusul si apoi in piriul 
Carunta si inainte, panS. la 53000 
m., unde da in piriul Ciobanas 
si inainte in sus pe acesta pana 
la 57300 metri de aci, urcindu- 
se pe zarea muntelui $olintarul, 
trecind piscul, coboari pe $0- 
lintar la 61500 m. si inainta in 
jos pe acesta pana la 65000 m., 
unde da in piriul $uli{a ; de aci 
in suspe acest riti, la 73000 m. 
pana la piriul Agapioasa si pe 
acesta in sus pana la 76600 m. 
si trecind culmea pe un picior 
de munte numit Cherecbiuc, la 
78000 kil. coborind, da in pi- 
riul Ciughesul, pe care-1 urmeaza 
in sus pana la 81000 m. ; de 
aci strabattnd zarea muntelui 
Voica, apoi muntele Apahaus, 
muntele Arsi$a-PopiI si muntele 
Aldamas din sira HausuluT pana 
la 91000 m., da in apa Trotu- 
sulul la pasul Ghimesul, si pe 
acesta in sus, la 9 1 300 m., pana la 
gura piriulul Ciudomir, urmind 
iar in sus pana la 98000 m. la 
poalele Ciudomirulul-Mare, pe 
care, mal trecindu-1, mat merge 
in direcjia N. pana la 102000 
m. la muntele Tarcati. 

Forma. Daca de la gura pi- 
riulul Racaciuni in Siret ducem 
o linie la satul Hirja de pe Oi- 
tuz, otyinem un paralelogram 
ale carui laturl merg de la pa- 
sul Oituzului la muntele Ciu 
domir, apoi la satul Serbesti 
linga intrarea SiretuluT in jude^ ; 
de acolo la satul Racaciuni si 
in fine la pasul Oituzului. La 
acest paralelogram se alatura 
spre E. un sector de cere a ca- 
rui coarda este apa Siretului 
de la $erbesti la Racaciuni si 
spre S. un trapez cu laturile 
paralele, care merg de la satul 



Digitized by 



Google 



bacaC 



159 



1JACAU 



Gropile la pasul Oituzul si de la 
esirea Trotusulut din jude$ la 
piriul Lipsea; laturile nepara- 
lele sunt, pe de o parte'lan^ul 
Carpa^ilor, de la pasul Oituzul la 
piriul Lipsea si pe de alta parte 
o linie care de la satul Gropile, 
se coboara spre S.-E. paralel cu 
riul Trotusul. 

Configurafiunea t&rimulul. — 
Regiunt. — Pamintul acestuT ju- 
de{ se poate impar^i in tret re- 
giunt : 

1. Regiunea dealurilor din 
stinga Siretulul, de la hotarele 
jude{elorTutovasiTecuciu pana 
in valea sa, ocupind o intindere 
de 57996 hect. 

2. Regiunea sesurilor ce se 
intinde de la malul sting al Si- 
retulul pana la o linie formats 
de soseaua Adjud-Onesti-Hele- 
giul si inainte in sus pe Tazlaul 
pana la Tefcant, apoi pe so- 
seaua Bacau-Ocna pana ce da 
in hotarul judefulut Neamju, in 
apropiere de satul Balcani; a- 
ceasta regiune ocupa o intin- 
dere de 1 1 1672 hect. 

3. Regiunea mun^ilor fine de 
la linia mai sus descrisa si pana 
la hotarul judejulul spre Aus- 
tro-Ungaria, avind o intindere 
de hect. 241650. 

Idrografie ft orografte. Ar- 
tera fluviala cea mai insemnata 
a judrjuluT BacaQ este Siretul, 
care il strabate in partfca sa 
orientals. Toate apele secun- 
dare ce-1 uda sunt afluen\I si 
sub-afluenti at Siretuiut. Apele 
acestuT jude^ sunt de munte, cu 
caracter torentfal in regiunea 
muntoasa. Cind este seceta sunt 
aproape uscate, dar indata ce 
ploua, eie se umfla si se revarsa 
fecind mart stricaciunt ferastra- 
ielor, podurilor, holdelor si chiar 
locuintelor satestt. 

Pe malul sting al Siretulul, 
in regiunea dealurilor, avem ca 
afluenp at luT: 



1 . piriul Odobul. 

2. Piriul-Morit. 

3. Racataul. 

4. Diene^ul. 

5. Fulgerisul. 

Tot in aceasta regiune insa, la 
extremitatea ei orientals, curg : 

6. piriul Berheciui care dupa 
ce primeste Blidariul, Rahova, 
Viea-Popit, Ungureni , Runcul, 
Bota, Piscui-Eaculut, Stanistea, 
Troienita, Poenile si Ghirineasa, 
se varsa in riul Birlad 

7. piriul Dunavaul care se 
varsa tot in riul Birlad. 

Cei cinci primi afluenfi diiecp 
at Siretulut sunt despar^t de 
cet dot ultiml, tributart ai Bir- 
ladulut, printr'o serie de deaiuri 
zise ale Birladului, care prezinta, 
pana in malul Siretulul, la satul 
Diene^ul, urm&toarele piscurt : 
Blidariul, Rahova, Viea-Popit, Un- 
gureni, Bota, Piscul-Lacului, Sta- 
nistea , Troienita, Piscul-Popit, 
Poenile si altele. 

Din acestea se ramifica spre 
Apus alte tret sirurt de dealurt : 
unul desparte Odobul de Piriul- 
Morii sau Valea-Mare, prezin- 
tind piscurile: Tutova, J'lgara, 
Trestia, Bobeica, Brusturosul si 
altele. 

Al doilea desparte Racataul 
de Valea-Mare si Siretul, pre- 
lungindu-se pana la satul Gura- 
Racataul, avind piscurile : Cu- 
cuietf, Dealul-Corbului, Porcari, 
Giurgiul, Dealul-Bisericil si al- 
tele. 

Al treilea sir desparte Die- 
netul de Fulgerisul cu piscu- 
rile: Poenilor, Stilpul, Dealul- 
Mare, Hameiul si Diene^ul. 

Despre rasarit, servind de ho- 
tar jude^ulut Bacau, aflam o alta 
ramificafiune de dealurt, care 
desparte Berheciui de Piriul-Ze- 
letinulut si prezinta piscurile: 
Baiceni, Bainacul, Raiul, Spria, 
Tarni{a,Padureni, Petresti, Dom- 
ntya si Berheciui ; iar altul mat 



mic ce se intinde intre Berhe- 
ciui si Dunavajul, avind piscu- 
rile : Coroiul, Clenciul, Magura, 
Palanca si Dobriana. 

In regiunea sesurilor se lar- 
geste clmpia care incepe de pe 
malul sting al Siretulul, pre- 
lungindu-se pe malul sau drept, 
uade se confunda cu a riului 
Bistri^a, fitnd-ca ultimele ramu- 
rele ale mun^ilor Bistri^et-Marl 
se sfirsesc mat sus in judejul 
Roman. 

De la Bistri^a si Siret in di- 
rectfa apusulut se ridica tarimul 
incetinel, uniform, si este d'abia 
brazdat de catre mict piraie, 
parte tributare Bistri^el si Sire- 
tulut, curgind spre E., parte cu 
scurgere spre V., in Tazlaul- 
Mare si in Trotusul; ele sunt 
despar^ite la izvoare de siabele 
ramifica^iunt ale munjilor Taz- 
laulut, care venind din judeful 
Neam^u, se prelungesc spre S.- 
E., mat intiiu intre Bistri^a si 
Taziaul-Mare si apot intre acesta 
si Trotusul pe de o parte, iar 
pe de alta parte, spre Siret; 
apot eie parasesc teritoriul ju- 
de^ulul spre a patrunde in ju- 
de^ul Putna, cu numele de sirul 
Ciortolomului. 

Cele maf insemnate piscurt 
ale acestel serit de dealurt, care 
imparte in doua secfiunt longi- 
tudinale regiunea sesurilor, sunt: 

Pescareni, Opcina, Boi^a, Sa- 
criesul, Craciuna, Piatra, Casan- 
dra, Capul, Dealul-^ipotelut, Bu- 
da, Comoara, Jiganul, Prajila, 
Dealul-Buzet, Andriesesti, Cor- 
netul, Chicerea, Capa^ina, Run- 
cul, Plesa, Tocila, Dealul-Manas- 
tirit, Piscul-Stinii, Magura, Ca- 
lugara sau Dealul-Mare, Magura, 
Sohodolul, Runcul, Trestia, Te- 
leanca, Bosoteni, Pietricica, Ca- 
runta, Dealul-Nou, Dohotariul, 
Plopul, Bradul, Timpoia, Var- 
zarisul, Cleja, Ciungul, Piatra-Vi- 
nata, Balaneasa, Magura, Arsi^a, 



Digitized by 



Google 



HACAU 



160 



BAl'AU 



Pesterea , Leordoaia , Mocirla, 
Cirligatul, Tinoasa, Ciortanul, 
f e^eica, Madura, Ciresul, Ba- 
lanul, Benea, Ciocanul si Bo- 
beica. 

De pe povirnisurile orientale 
ale acestor culm!: 

Bistri^a primeste pe dreapta 
piraiele: 

1. Dragova. 

2. Blagesti. 

3. Prejoaia. 

4. Trebisul (Birnat). 

5. Negelul. 

6. Piriul-Liuzilor, unit cu 

7. Batata. 

Siretul primeste pe raalul sau 
drept, de la confluen^a sa cu 
Bistri^a in jos piraiele : 

1. Valea-Mare. 

2. Cleja. 

3. Valea-Rea. 

4. Racaciuni, incarcat cu a- 
pele piriuluT. 

5. Berindesti. 

De pe clina occidentals a 
sirulul de dealuri se due: 

In Tazlaul-Mare, pe malul sau 
sting, piraiele: 

1. Valea-Larga. 

2. Comanul. 

3. Valea-Rea. 

4. Dragugesti. 

5. Bratila. 

Trotusul pe malul sau sting, 
de la confluen^a sa cu Tazlaul- 
Mare, primeste numaT un piriu 
mal insemnat: 

1. Piriul-Mare, incarcat cu pi- 
riiasele : 

2. UnghiuluT si 

3. Piriul-$erboaief. 
Regiunea munfilor este str&- 

batuta in direc^ia N.-V. spre S.- 
E. de riul Trotusul, care, de 
la pasul Chimes si pana la ju- 
de^ul Putna, primeste pe stinga 
piraiele : 

1. Ciudomirul. 

2. Caminca. 

3. Sugurul. 

4. Cracul-Dracoi. 



5- Agasul. 

6. Asaul. 

7. Urmenisul. 

8. Plopul. 

9. Larga. 

10. Caraclaul. 

1 1 . Tazlaul-Mare, riu care cur- 
ge de la N.-V. spre S.-E. si pri- 
meste la rindul sau, pe malu-T 
drept, piraiele : 

12. Piriul-Negru sau Coman, 
cu o muhVime de subt afluen^i : 

13. Ludasi. 

14. Solontul. 

15. Tazlaul-Sarat, pe care il 
primeste la Te^cani. 

16. Cerna. 

17. Piriul-Moreni. 

18. Piriul-Chicera. 

Pe dreapta primeste Trotusul 
piraie multe, carl curg in val a- 
dinct, transversale in raport cu 
direcjiunea Carpajilor, si anume: 

1. Popoiul. 

2. Ciughesul, care primeste 
pe stinga piriiasele : 

3. Hausul si 

4. Voica. 

5. Sul(a, se scurge in Trotus 
primind pe stinga piriiasul : 

6. Agapioasa, iar pe dreapta: 

7. $olintarul. 

8. Ciobclnasul, se varsa in 
Trotus incarcat cu piriiasele : 

9. Carunta si 

10. Muierusul. 

11. Leloa'a, afluent alTrotu- 
sului ca si : 

12. Chiricelul. 

13. $upanu\ incarcat cu : 

14. $upanelul si cu : 

15. Piriul-Socilor. 

16. Piriul- Vaif-Malului. 

17. Darmaneasca, avind con- 
fluent la satul Darmanesti, 

18. Uzul, care primeste pe 
dreapta piraiele : 

19. B&rzauti $i 

20. Piriul Izvorul-Negru, iar 
pe stinga : 

21. Piriul-Piticilor. 

22. Doftana, tributara Tro- 



tusului, este incarcata pe stinga 
cu piraiele : 

23. Cracul-cel-Mare. 

24. Fundul-Ciungetului. 

25. Slanicul se varsa in Tro- 
tus in fa{a orasuiuT T.-Ocna. 

26. Oituzul, care se varsa la 
Onestt si se incarca pe dreapta 
la satul Herastrau cu piriul : 

27. Lesun^ul. 

28. Casinul, tributar al Tro- 
tusului, care primeste pe stinga 
piriul : 

29. Curi^a, iar pe dreapta pi- 
riul : 

30. Halosul-Mic. 

31. Halosul-Mare, si mal in 
susul apeT pe : 

32. Calasaul si pe 

33. Zboina. 

Trotusul mal primeste pe 
dreapta : 

34. Caiujul-Mic. 

35. Caiutul-Mare. 

Din punctul de vedere oro- 
grafic, avem de observat, ca nica- 
en alt unde-va in Moldova si- 
rurile man de mun^I ale Car- 
pallor orientalT nu intra de la 
ho tar mat departe inauntrul {arel. 

Aceasta regiune muntoasa s'ar 
putea impar^i in doua printr'o 
linie care ar uni satul Coma- 
nesti cu Tirgul-Ocna si acest 
oras cu manastirea Bogdana. 

Partea din dreapta a aces- 
teT liniT spre apus cuprinde si- 
ruri cu piscuri a caror inaWVi- 
me variaza intre 1400 m. si 
1600 m. ; ele is! au cea mal mare 
largime intre obirsia CasinuluT 
si tirgul Caiu^ul, in tinie dreapta 
de la S.-S.-V. spre N.-E. Intr'a- 
ceasta parte mun^ii sunt stra- 
batu{I in curmezis de cele doua 
trecatorl principale din valea 
Oituzului, la Poiana-Sarata din 
Transilvania, si din Valea-Tro- 
tusului, prin Palanca si pasul 
Chimes, tot in Transilvania. 

Intre acestea mal sunt inca 
tref trecatorl maT mici prin va- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



1G1 



BACAU 



lea UzuluT, a Doftanii si a Sla- 
niculuT, care de asemenea stra- 
bat in Transilvania. 

In partea de la stinga a a- 
cestel linii, ultimele ramifica^ium 
ale sirurilor muntoase cad re- 
pede in vaile Tazlaului-Sarat si 
ale TrotusuluT. 

Cele mai insemnatesirunsunt: 
In partea nord-vestica a ju- 
de^ulul se gaseste un masiv 
muntos, care strabate sijudejul 
Neam^u pana in malul Bistri^ei 
si al afluentului sau Bicazul, a- 
vind ca virf maT culminant Tar- 
caul-Mare, cu 1668 metri, si- 
tuat la col^ui Nord-Vest al ju- 
de{ului, de unde se ramifica 
doua sire : una ia direcfia spre 
Sud, urmind granijajud. Bacau 
spre Transilvania, numita Cul- 
mea-Ciudomir, cu virfurile Ciu- 
domirul-Mare, 168 1 m. si Ciu- 
domirasul pana in valea Trotu- 
sului; iar alta, culmea Gosmea- 
nuluT, prin jude^ul Neam{u, a- 
proape de limita acestuia spre 
judeful Bacau, cu direc^ia spre 
N.-E. In cea dintii naste : 

1. Un sir, care din muntele 
Ciudomirul-Mare, trece prin pis- 
cul Ciudomirasul si apoise curma 
spre S.-E. pana in dreptul sa- 
tuluT Brusturoasa, de - alungul 
vael Caminca. 

2. $ira numita Pietroasa, care, 
din muntele TarcauluT, ia di- 
rec^ia S.-E. intre piraiele Ca- 
minca si Asaul, cu virfurile : So- 
cilor, Socior(i 335 m.), Preutesele 
(1345 m.), Pietrosul, Alunisul, 
Muncelul (1296 m.), Danciul si 
Gardul. Din aceasta sira se des- 
prind spre V. masivele Palosul 
(1 188 m.) siMacesul(i288 m.). 

3. $ira Moinestilor, care naste 
in com. Gosmeanul, jud. Neamju, 
si trece prin piscul Geamana 
(1447 m.) la limita judefelor, 
de unde se prelungeste spre S. 
intre Asaul si Tazlaul-Sarat, pre- 
zintind piscurile : Strigoiul (1 248 



m.), Runcul-Stinelor (1274 m.), 
Runcul-Rau (1221 m.), Tasbuga 
(1156 m.) si Dealul-Santa, unde 
susfine un podis pe care se afla 
asezat tirgul Moinesti si unde 
se gaseste si pasul Moinesti. 

Din acest podis sira se con- 
tinue in direc^ia spre S.-E. cu 
virfurile : Tarni^a, Obcina-Ber- 
zun{ului, Ursoaia, Ousorul, Dra- 
coaia si Dealul-Salinelor pan.l 
in Trotus la Tirgul-Ocna ; tot 
din acest podis spre E. se ra- 
mi fica pe malul drept al Tazlau- 
luI-Sarat, catre satul Leontinesti, 
mun^il Gilea si Maloiul ; spre 
S.-E. sira se prelungeste in di- 
rec^ia Onesti, terminindu-se cu 
dealul Perchiul.Toate acestea for- 
meaza o ghebositate cuprinsa 
intre Trotus si cele doua Taz- 
laurl. 

4. Din muntele Geamana se 
desprinde sire muntoase numite 
ale PietreT, printre Tazlaul-Sa- 
rat si ceM'al^I afluen^T ai Taz- 
laulut-Mare, pana la satul Ma- 
ghiresti, trecind prin virfurile: 
Fruntea-Coman, Ilolmul- Gea- 
mana, Uturele-Mic, Uturele(7o8 
m.), (ambil cuprinst intre piriia- 
sele Solon^ul si Cucutei; si Pia- 
tra-Crapata. 

c) Printre sirele din drcapta 
TrotusuluT, sunt : 

1. $ira HausuluT, care fine 
grani{a, de la piscul Voica in 
sus, prin piscurile: Fagetul-Alb, 
Apahaus, Arsi^a-Popoiul si Al- 
damasul, linga care se deschide 
pasul Chimes de la Palanca. 

Din aceasta culme, la virful 
Apahaus se intind tret picioare; 
iar din Fagetul-Alb si Voica 
alte doua si toate despart a- 
fluen^T din stinga Ciughesulul. 

2. Intre Ciughes si Sul{a se 
afla masivul Cotumba (1220 m.), 
care la granit/i trece prin munt/il 
Cherecbiuc, dintre Ciughes si 
Agapioasa, se indreapta spre 
N.-V. pana in dealul Cotumba, 



unde se largeste si ramificin- 
du-se in muntele Falt.ueanu, ce 
se apropie de satul Sul{a, se 
lasa in Trotus la satul Cotumba. 

3. $ira Bordel, de la E. m. 
Pelisca (1329 m.), dintre Sul$a 
si Ciobinas, trece prin mun^il 
Soli n tar, si se curma spre mun- 
tele Carunta (1323 m.j. 

4. $ira dintre Ciobanas si Uz, 
venind din Transilvania, trece 
prin Piciorul-Obrejesculul (1098 
m.), cu direct/ia V. spre E. pana 
in Trotus, prezentind virfurile: 
Chinul, unde se despart trei ra- 
mure : una trecind prin mun- 
tele Lapus spre satul cu acelasf 
nume; alta spre satul Darma- 
nesti si a treia spre satul Le- 
loaia cu virfurile : Leloaia (1048 
m.), Leloi^a, Bocna, Chiricel, 
Goan^a si Tasbuga. 

5. Din virful $andrul-Mare 
(1650 m.), pleaca: $ira-OituzuluT, 
care se indreapta la N. spre Uz, 
trecind prin piscurile ^andrul- 
Mic, f iganca (1634 m.), Nemira- 
Mare (1654 m.), Farcul-Mare 
(1654 m.), Farcul-Mic( 1346m.) si 
Chilisca (1425 111.), de unde ese 
Dealul-Mare, care desparte Uzul 
de an 1 u en tele s;lu Piriul-Negru. 

6. Din Farcul-Mare se bifurca 
o sira, care merge in direc^ia 
rasaritulul, spre satul Doftana, 
despar^ind Uzul de Doftana. 
Aceasta se bifurca in sira Dof- 
tanel, care desparte Uzul de 
piriul Cracul-cel-Mare. 

7. $ira Slcaniculul, care incepe 
din muntele $andrul-Mare, trece 
in mun^iT Chesches si Puful, 
se indreapta intre Doftana si 
Slanic pana la Tirgul-Ocna, pre- 
zentind piscurile: Ciresoaia si 
Magura (717 111.). 

8. Culmea OituzuluT, dintre 
Slanic si Oituz, pleaca din Lun- 
ca-PescaruluT si trece prin pis- 
curile : Cernica, Cerbul, Picio- 
rul-BorvizuluT, Piciorul-Porculul 
si Crosna (400 m.). 



6i59i MareU Dicfionar Gcograftc. 



21 



Digitized by 



Google 



1JACAU 



162 



BACAU 



9. $iraGrozestilor, care pleaca 
din Runcul-Alb, desparte Oitu- 
zul de Casin ; din ea se ramified : 

10. M&gura-Casinulut, care 
trecind prin Runcu se indreapta 
spre mSnSstirea Casinulut. 

11. $ira dintre Casin si $u- 
si{a (jud. Putna) face parte din 
mun$it Zabr&u$i, incepe in mun- 
tele Coarnele si arunca spre Ca- 
sin, sirele: Sboina-Verde, Sboi- 
na-Neagr£ si Virful-Razboiuluf, 
apot Halosul-Mare si Halosul- 
Mic, si trece in direcfia r&s&ri- 
tulut prin Ursoaia (718 m.), si 
Suiul, chiar pe limita spre jud. 
Putna. Ultimele ramurl ale a- 
cestet culm! sunt dealurile : C11- 
panului, GoronuluT si Bilea, prin 
com. Caiu$. 

Clima. Situa^iunea geografica 
a jud. Bacau determina si cii- 
ma sa. Regiunea muntoasa ce 
ocupa, c&tre apus, mat bine de 
jum&tate din intreguljudej, im- 
piedicind intrarea curen^iior mat 
calzT despre S.-V. fac ca clima 
intregului jude{ sa fie mat ri- 
guroasa. Cu toate acestea, vaile 
pe care le formeazel apele Tro 
tusulut, Tazlaulut, a Bistri^el si 
SiretuluT, constituesc atitea ca- 
nale de ventila^iune, menite a 
mat egaliza si indulci clima. Mij- 
lociiie de temperature ale celor 
sase lunt din primavara si vara 
anulut 1886 comunicate de d. 
Hepites, directorul InstitutuluT 
meteorologic al Rominiet, sunt : 
Martie . ... -f- 0.7 
Aprilie . . . . ~\- 6.\ 
Main . . . . +12.5 
lunie . . . . -j- i-4-i 
Iulie . . . . -f l6 -4 
August . . . +18.0 
Temperatura medie a anulut, 
dedusa din observa^iunile di- 
recte, plus minima, a fost pen- 
tru anul 1888: Letea+7°.6; 
Bucuresti -\- 8°. 5, dedusS. nu- 
mat din obscrva^iunile directe 
de la 8 a. in., 2 p. m. si 8 p. 



m. A fost dar ma? friguros anul 
la Letea si probabil si pe se- 
surile jud. Bac&u, de cit in Bu- 
curesti. 

Caldura cea mat mare a fost 
la Letea in zilele de 27 Iulie, 
2 si 3 August, cu -(- 36°. 

In Bucuresti, in ziua de 16 
August cu + 36°.8. 

Frigul eel mat mare a fost 
la Letea in ziua de 2 Ianuarie, 
cu — 25 . 

In Bucuresti in ziua dc 4 Ia- 
nuarie cu — 30°. 5. 

Diferen^a intre extreme a 
fost dar: 

La Letea de 6i'\ 

La Bucuresti, de 67°.3. 

In anul 1888, temperatura de 
— 30 °. 5 a fost cea mat scazuta 
din toate cite s'a observat dc 
la 1857— 1892. 

Diferen^a maxima, a tempe- 
rature! care s'a observat in cur- 
sul unet zile a fost: la Letea 
23°, in zilele de 4 si 5 Octom- 
brie, intre -f- 35 ° si + 12° si 
intre 32° si + 9°- 

In Bucuresti 2 1 °, la 24 Sep- 
tembrie, intre 4-25° si -j- 4 . 

Mijlocia anualS a variat^iunilor 
diurne a fost, la Letea 1 1 4, .8 ; 
in Bucuresti, 1 1 °.4. 

Mijlocia maximelor: 

La Letea -f I4».6; in Bu- 
curesti -|~ I 4 «9- 

Mijlocia minimclor : 

La Letea -[- 2 °.8 ; in Bucu- 
resti -f- 3°. 5. 

Mijlociile anuale ale observa- 
^iunilor directe : 

8 ore a. m. 2. p. m. S.p. m. 

La Letea -f- 70.7 -f 120.4 -f 70.6 
In Bucur. -f- 70.6 -f 140.1 -fSn.S 

Zile de inghe{: 

La Letea, inghet; partial 53; 
inghe^ total 64 zile. 

In Bucuresti, inghet, partial 
j6\ inghet, total 57 zile. 

Zile de vara (adica zile in 
care maxima a fost de 25 grade 
si mat sus): 



La Letea, zile 105. 

In Bucuresti, zile 113. 

In cea ce priveste reparti^iu- 
nea vintuluT dup& direc^iunT, vin- 
tul dominant la Letea in r888 
a fost, in timp de noua lunt, 
eel de N. ; numat in tret lunt 
ati predomnit alte direc^iunT: in 
Ianuarie N.-V. in Martie S.-V., 
si In Iulie S. Direc^iunea prin- 
cipal a cu care Nordul i$I dis- 
puta domnia era cea de Sud. 

Acelast lucru il g£siin insa si 
maTpronun^at, cind studiem roza 
vinturilor pe anotimpurt $i mal 
ales pe anul intreg. Aci vedem 
ca Nordul domina cu 38.18 °'u 
si ca imediat dupa aceasta vine 
Sudul cu 22.17 °.' ; ast-fel in cit, 
pentru intreg anul 1888, nu r&- 
min de cit 39.65 % pentru toate 
cele-I-alte directiunt principale 
ale rozet vinturilor ; 20 % din 
accst rest vin de la N.-V., ur- 
mind deschiderile formate prin 
vaile Bistrtyet, Tazlaulul si Tro- 
tusuluT in zidul Carpa^ilor, iar 
i2°/o vin de la S.-V. 

Putcm face oare-care rezerve 
asupra concluziunilor ce ar voi 
cine-va sa traga din datele co- 
municate, cact nu s'au putut 
avea in vedere de cit observa- 
{iunile fticute intr'un singur an, 
si anume in anul 1888, care 
sub raportul meteorologic s'a 
prezintat in toatft Europa ca un 
an exceptional. 

Se poate insa trage conclu- 
ziunl asupra climet, din obser- 
va^iunile anului 1888, fiind-ca 
se g^sesc diferen^e sistematice 
intre observa^iunile ficute in a- 
celasT an si in Bucuresti, a carul 
clima a fost studiata de d. He- 
pites pe temeiul observa^iunilor 
facute in timp de 32 de ant, de 
la 1857—1888. 

Producpum. a) Minerals Ju- 
de^ul poseda o boga^ie nemargi- 
nita in straturiie de sare de pe 
malul sting, al Trotusulut for- 



Digitized by 



Google 



bacaO 



168 



bacaO 



mind corpul subteran al dealu- 
rilor dup£ acest mal, care este 
de forma$iune eocenicS. supe- 
rioard. Stratul ce se exploateaza 
del anual 1 7CXX>ooo kilogr. sare, 
care socotindu-se 9 lei suta de 
kilogr. cum se vinde in locali- 
tate, aduce statulul un vcnit de 
lei 1350000 (vezl Tirgul-Ocna, 
saline). In multe partf la Gro- 
zesti, la Dcalul-Noil (Sarata), etc., 
se gaseste sarea chiar la supra - 
fa{a pamintulul. 

In partea mun^ilor se exploa- 
teaza p«lcura, din care se ex- 
trage petrolul, mat cu seam a 
la Te{cani, Cimpeni (petrolul 
galben pe Dealul-Pirjol) , So- 
lon^ul, Stanesti, Valca-Arinilor 
(Tazlaul), Moinesti, Comanesti, 
Doftana, Tirgul-Ocna, I Iirja , 
Manastirea Casinul, etc. Produc- 
ts nea anuald este de 7000000 
kilogr. petrol, acum vre-o 20 
de ant nu da nici sfcrtul din 
produc^iunea de astazl. 

Straturile de carbunl de pa- 
mint, de forma^iune mat noua, 
lignita, care se gasesc la Brus- 
turoasa, Comanesti, Darmanesti, 
Doftana si Caiu{ul (Ursoaia), nu 
se exploateaza. Lignita de la 
Comanesti, expusa si prcmiata 
la Paris in anul 1867 cu oca- 
ziunea Expozi^iunet din acest 
oras, este de o calitatc foarte 
bunit. 

Ozocherita, sail ceara de pa- 
mint, s'a gasit nu numai la Moi- 
nesti, la Solon$, ci si in Vaiea- 
SlaniculuT, aproape de T.-Ocna; 
dar nu se exploateaza de cit la 
Solonf. Celc doua pu^url de o- 
zocherita de la Solon \ dad 700 
pctnit la 800 kilogr. pe saptamina, 
care se transports la Moinesti, 
unde se rafineazit in fabrica d-luT 
L. Lobel. Parafina ce se extrage 
de aci se vinde, cea galbenfi, 
cu 2 let 50 b. kilogr. .si cea 
alba, cu 3 let kilogr. 

Piatra de var se gaseste la 



Grozesti, din care se scoate var 
hidraulic de o foarte buna ca- 
litate. 

Cariere de piatra de var se 
gasesc la Radeana, la Valea- 
Seaca (c. Bogdana) si la SolonJ, 
care dau un var de o calitatc 
prea buna. S'a mat gasit un fel 
de marmura (alabastru), in multe 
localita^! dintre Tazlaul si Sire- 
tul, cea ce face sit se presupuna 
ca exista blocurl marl subterane. 
Gips se gaseste la locul numit 
Domni^a (v. a. a). 

Apele mineral e. In acest ju- 
de$ se gasesc cele mat vecht 
si mal renumite ape minerale 
din $ara. 

Bfiile Sklnicul, a Cctror ex- 
pioatare dateaza de la inccputiil 
secolulut, urmeaza progresind in 
fie-care an. Ele sunt alcaline, mu- 
riatice, sulfuroase si feruginoase, 
in numitr de 10 izvoare; s'au 
descoperit si altcle, care nu sunt 
incit intrebuin^ate. 

Baile Nctstilsachi, din coastele 
Tirgulul-Ocna, con^in aceleasl 
elemente ca cele de la Slanic, 
cu mid diferen^e. 

Baile Sarata (Dealul-Noii), nu 
departe de Bacaii, conjin sare 
multct si iod. 

Apele de la Tirgul-Ocna nu- 
mite Vilcica, ce se scurg de la 
saline, sunt sitratc si iodurate. 
Ape sitrate numite in gencre 
Slatinc, sunt aproape pretutin- 
denl in acest judc$ si anumc : 
la Grozesti, Manastirea Casinul, 
Berzunjul, Solonjul, Podurilc, 
Valea-Rea, Valea-Mare, Valea- 
Arinilor, Luncani, Siobozia-Lun- 
cani, B&sesti, Magiresti, Schitul- 
Frumoasa si Sanduleni. 

Ape sulfuroase numite in ge- 
nere Puturoase, se gasesc prin 
comunele Grozesti (Puturosui), 
Gropile (Ruptura si Puturosui), 
Magiresti (Stanesti), Solon^ul si 
Cucuie^i, pe Valea-Tazlaulul. 

Ape acidulate, numite in ge- 



nere de popor Borghisurf, se 
mal gasesc prin Valea-Doftanel. 

Pe teritoriul comunel Gro- 
zesti s'au gasit ape feruginoase, 
la Hatman ; ape carbonice se 
afla tot in aceasta comuna la 
dealul Albert; iar la Manasca 
sunt emana^iunf de gazurl si 
apa, care {isneste din pimint 
p&nct la o inSl^ime mare. 

In comuna Vctsiesti, pe piriul 
Glodul, se gilsesc izvoare, nu- 
mite de popor «ap& de gus&», 
cilcT are credin^il ck acele ape 
tctm&duesc gusa. 

b) Vcgetale. Clima ricoroasit, 
calitatea buna a solulul, maf cu 
seama in sesul SiretuluT, mul- 
^imca apelor curg&toare care 
adapa vitile, toate acestea sunt 
tot atitea cauze ce fac din jud. 
Bacctu una din cele mat mSnoase 
p&r{T ale ^rel. Pe lingit calitatea 
cxcep^ionalit a solulut s&ii, se 
adaogS, precum Vctzurilm, bo- 
giUil naturale ascunse in mun^T, 
care insit numaT in parte sunt 
exploatate. 

Pitminturile de culture nu o- 
cupa nici un sfert din intin- 
dereajudc^ulul, adic& 97907,42 
hect. din 41 1318,90 hect, intin- 
derea intreguluT jude$. 

La cimp se scamclna mat mult 
griu rosu de Roman, griu de 
Banat si orz ; la munte, porumb, 
secarit si ovaz de foarte bun& 
calitate. 

In jude^ul Bacaii, prin intro- 
ducerea unor metoade maf bune 
in lucrarea pamintulut, prin in- 
trebuin^area crescindi a masi- 
nelor agricole, se face plugilrie 
mare; iar, din cauza bunet ca- 
lita^T a fine^elor si a pasunelor, 
animalele folositoare prospers, 
asa ca productul agricultureT 
in acest judej, atinge cifra de 
14000000 lei, dintre care nu- 
mai 9000000 pentru cereale si 
alte plante. 

In regiunea munfilor se afla 



Digitized by 



Google 



bacaC 



1G4 



BACAC 



intinse pasunt, care nutresc oile 
si caprele din jude(. 

Culturile cele mat bune se 
pot vedea pe mobile Fintine- 
lele, Spineni, Calugara-Mare, 
Valea-Seaca, Faraoani, Raca- 
ciuni, Gioseni, Horgesti, Dealul- 
Mare , Ungureni , Parincca si 
Petresti. 

CulturatutunuluTinflorea, ina- 
inte de stabilirea monopoluluT, 
prin comunele Blagesti si Valea- 
luUon, care produceaii tutun in 
valoarea anuala de 150000 leT. 

Fine^ele sunt in unele locurT 
purine si de proasta calitate, 
din care cauza locuitorit de pe 
acolo is! desfac vitele pe pre- 
{urt reduse. 

Cultura vie! are in jude^ul 
Bacau locurT binecuvintate, mat 
cu seama in Tirgul-Ocna si pe 
coastele dealurilor despre V. de 
Bistri^a. In anul 1 890 viile ocupau 
o intindere de 3650,76 hect., si 
au produs 1903,47 hectol. vin 
negru si 85598,75 hectol. vin 
alb; iar, dupa controlurile divi- 
ziet filoxerice(i89i), viea lucra- 
toare ar ocupa 48,58 V2 hect. si 
cea nelucratoare 248 V2 hect. In 
anul 1 890 s'a mat facut in district 
146,06 hectol. {uica de prune; 
750,58 hectol. rachiu de tesco- 
vina si de drojdii; 9930,58 spirt 
de bucate si 14 hectol. o^et de 
vin. 

To{T mun{it din partea vestica 
a judetuluT sunt imbraca^t cu 
padurl seculare de arbori, parte 
rasinost, adicacu esen{e,ca: bra- 
dul, moliftul si pinul, si parte 
foiost, ca stejarit, fagiT, arinit si 
mesteacanit. 

In partea estica, cele doua 
rindurt de dealurt din dreapta 
si stinga Siretulut, sunt imbra- 
cate si ele cu padurT de stcjan 
si fagt; iar prin lunct sunt: arinf, 
plopi si rachi^t. 

Padurile Statulul din jude^, in 
nuniar de 23, dintre care nu- 



maT 8 amenajate cu plan de ex- 
ploatare, ocupa o intindere de 
6 19 14 hect. 

Casa Sf. Spiridon posed& 4 
padurt, toate ingrijite si ocu- 
pind 7184 [hectare, iar padu- 
rile particulare mal intinse si 
mat bine ingrijite sunt padurile: 
Doftana, Beleghetul, Comanesti, 
Palanca, Glodisoarele, Ludasi, 
Flocesti, Te^cani si Fintinelele. 

Industria cherestelei de brad 
si de molift a luat avint, favo- 
rizata fiind de inmul^irea sose- 
lelor si a cailor ferate, si ast-fel 
s'a si raspindit cultura sistema- 
tica a padurilor. 

Raposatul Prin{ Schoenburg- 
Waldenburg a intreprins pe mo- 
sia soviet sale, Fintinelele, o cul- 
tura de padurl sistematica, iar 
dupa moartea prin^ulut, s'a con- 
tinuat si se continue, de vaduva 
sa, cu mare activitate. La Fin- 
tinele s'au facut si se fac plan- 
ta^tunT noua de p&dure de brad, 
molift si stejar, din cele mat bune 
esenfe. Aceste sadhtsunt astazt 
foarte frumoase si progreseaza 
invederat. 

De altmintert padurile sunt 
mat toate amenajate si numat 
brazil cet batrinl sunt supust 
taierit, dupa sistema de gradi- 
narit. Industria cherestelet nu 
amenin^a existen^a padurit de 
brad, c.lcl exploatatoril sunt in- 
datora^T, prin contractele lor, a 
fcri padurile de toate darama- 
turile, adunindu-le in gramezt, 
spre a le pazi de incendiu. 

Astazt, de cind padurile au 
dobindit un pre{ mat mare prin 
caile ferate, atit Statul, cit si 
cel-Fal^l proprietary iau masurt 
mat serioase pentru a le scapa 
de focurt. Incendiile au devenit 
mult mat rare. Codrul mare de 
brad era amenin^at prin exploa- 
tarea neregulata din trecut. De 
la crearea cailor ferate incoace, 
exploatarea a tnceput a fi re- 



gulate si vedem ridicindu-se ti- 
nerit de brad in toate parole 
cite nu au fost arse in trecut. 
Adevaratul inamical paduriTsunt 
facatorit de rele, care incendiaza 
padurile, in mod sistematic, mat 
in toft anit, in timp de seceta 
spre a la^i locurile de ima.?. 

Padurile ocupa in judetul Ba- 
cau o intindere aproximativa de 
250000 hect. Multe din ele insa 
sunt distruse prin ardere. Se 
intimpla adesea ca facatoril de 
rele s£ le dea foe din mal multe 
par$t si atuncT totul este redus 
in regiunt desolate. 

c) Animate. Padurile seculare 
si mat cu seama cele de pe 
mun^it Comanestilor sunt foarte 
bogate in flare salbatice si vi- 
naturt de tot soiul, precum : ursl, 
lupl, rist (lynx), cerbt, caprioare, 
mistreat, vulpt, cocost negri de 
munte si gainust; in piraie sunt 
pastravt, si in riuri: mreana, 
lin, crap, stiuca, clean si ochean. 
Vinatorea de ursl se face cu mare 
pericol, mat cu seama iarna, 
cind ursit se retrag in barloage 
(vizuint). Acolo, intre stinct, se 
duce vinatorul, se prezintS la 
gura barlogulut, provoaca pe urs 
ca sa iasa si atunct se intimpla 
adese-ort lupta crincena, corp la 
corp, intre animalul salbatic si 
vinator. Sunt vinatort, destul de 
curagiost, care intra m vizuina 
ursulul, cind ursul nu vrea sa 
iasa, si atunct lupta urmeazS in 
subterana. La Comanesti s'a in- 
timplat epizode inspaimintatoare 
la asemenea vinatort, si chiar 
nenorocirt. 

Cind la munte nu este ghinda 
si cind nu se face nict smeura, 
mincare favorita a ursilor, atuncT 
aceste fiare neavind hrana la 
munte, se coboar^ prin luna hit 
August din mun^it cct mart, se 
apropie de poalele lor si se hra- 
nesc acolo cu porumb, cind este 
inca in lapte. Pe mosia Caiu^i 



Digitized by 



Google 



baoaC 



165 



BACAU 



este o localitate, care se zice la 
Pralea, in ultimele ramure ale 
Carpajilor. Desisurile paduroase 
de acolo dau ursilor adapost 
sigur, si toamna el se aduna in- 
tr'insele in mare num^r. De 
aceea localitatea este renumita 
pentru vin&torile de ursi, care 
insa se fac nu tocmal fara pe- 
ricol. Se vede ca ursii, fiind aci 
la poalele mun$ilor, se simt ne- 
siguri, si indata ce v&d pe vi- 
nator, il ataca tot-d'auna. 

Risii nu se pot vina alt-fel 
decit prinzindu-i in capcane de 
fter, fiind-ca risul, cind este go- 
nit, sare in copacT tufosl si se 
ascunde acolo. Gainusele sau 
leruncil, care tr&iesc numat in 
bradeturile de pe locurt sese 
sau din luncT, se ingina cu un 
mic flueras de os, fabricat de 
puscasil insisf, cu care imiteaza 
asa de bine ciripitul pasareT, 
incit pasarea vine zburind repede 
spre vinator, se pune jos, sub 
brad, cite o data la ci{T-va past, 
$i ast-fel cade victim^. 

Recensimintul din 1890 a 
dat urm&toarele cifre pentru a- 
nimaleledomestice: Cat 8287; 16 
magarT; 82632 vite man cornute; 
porcT 24078; capre 7737; ot in 
numar de 86962, care apar^in 
unut numar de 4404 proprietari 
si care in 1 89 1 ati dat 2799 
kgr. linajigae, 90114V2 kgr. lina 
(urcana, 52307 kgr. Una ames- 
tecata, si 6592 kgr. Una mty&. 
Iar din laptele oilor se face la 
munte, brinza de cosule{e, de 
burduf 51 cascavalur! (la Bele- 
ghet) foarte bune. 

In anul 1890 s'au intre^inut 
in priselcT, 7247 stupt de albine, 
care au dat 1521.922 kgr. miere 
si 5896.454 kgr. ceara. 

Proprietatea. Pamintul jude- 
{ului Bacau coprindc proprietari 
mart, apar^inind particularilor. 
Printre proprietari! mart, in nu- 
mar aproximativ de 250, cu mo- 



?il maT intinse sunt : fhuVrf Ghica 
de la Comanesti, care impreuna 
poseda 80000 falct impact ast- 
fel: D. Ghica: Comanesti cu 
Palanca; Eug. Ghica: Ag&sul 
cu Bratulesti ; G. Ghica : Larga 
cu Ciobanasul ; principesa Al. 
$tirbey : Darmanesti cu Brustu- 
roasa; N. Ghica: Doftanacu Be- 
leghetul ; principesa Schoenburg- 
Waldenburg: Fintinelele, Girleni 
siValea-Seaca; D. Lecca :Dealul- 
Mare; Caton Lecca: Parincea; 
Gh. Esarcu : Spineni ; Iorgu 
Sturdza : Saucesti ; fra^ii Kru- 
penschi : Stanesti; frazil Bra- 
cscu si Gh. Cantili: Calugara; 
fra^ii Iurascu : Onesti cu Ceta- 
$uia ; Alisa Lecca: Gjoseni ; 
mostenitoriT luT Alex. Vidrascu : 
Petresti ; N. Sterian : Filipeni ; 
Alexandrina Cassu : Faraoani ; 
Rosetti : Te^cani ; Societatea de 
exploatare a petroleulul: Moi- 
nesti si $olon$ul ; I. Lecca : Un- 
gureni ; D. Strat: Racataul si 
o parte din Racaciuni ; Iunius 
Lecca: Radomiresti si Viforeni ; 
Lazu: Bahnaseni; Furnarachi : 
o parte din Racaciuni si Co- 
man ; Alex. Constantinescu, V. 
Buzdugan, IVLn'a Sturdza; mos- 
tenitoriT Col. Pisoschi, Hanu^a, 
to{I proprietari pe mosiile din 
com. Racaciuni ; Ana G-l Ca- 
targi: Caiu{ul; Gh. Strat: Hor- 
gesti ; Negroponte : mosia Gro- 
zesti. 

Epitropia Case! Sf. Spiridon 
din Iasi stapineste mosit pe te- 
ritoriul comunelor Blagesti, Va- 
lca-luMon ; in Tirgul - Trotus : 
Sianicul; in Bogdanesti : Rusi ; 
in Tirgul-Ocna : Magura. 

Statul stapineste mobile de 
munte : Casinul, impact intr'un 
trup cu padure si alte doua 
fara padure; Bogdana si Hel- 
{iul cu padurT. Mat sunt cu pa- 
durl mobile : Lapo?ul, PIopul, 
Lucace§ti, Lucclcesti-Titesti, Fru- 
moasa, Pirjolul, NSsoiesti, Ce- 



ti^uia, Poiana, Tirgul - Glodyri, 
Praje^ti, Hertiona sunt mo^il de 
cimp ; asemenea §i Tisa-Silves 
tri, P3nce$ti, cu pSdure ?i Le- 
tea cu Sili^tele, parte din C&- 
lugira 5*1 Le^cani (Racova), ftra 
padure, care sunt destinate a se 
parcela in loturt mict, care se 
vor vinde locuitorilor filra pa- 
mint. Mai sunt multe mosiT care 
aparfin raze^ilor marun^I. 

Mo^iile si acareturile jude^u- 
luT sunt: mosiile Iliesti, Ripa- 
Iepil si Chetris; apot casele 
Busuioc. 

Improprietari^T, in urma lege! 
din 1864, au fost 201 81 locui- 
tori cu 72454,26 hectare pa 
mint in farina si in vatra sa- 
tulul. 

Insurant s'au improprietarit 
1 268 cu 4080 fillcT pimint. Ru- 
fetasiT Ocnet (v. a. c.) in nu- 
mar de 1602 poseda 13442 
hectare. 

Industria. Jude^ul Bacau este 
unul din jude^ele cele mat in- 
dustriale ale ^areT, cu un viitor 
mare, de vreme ce in mun^iT 
sat sunt numeroase mine de tot 
felul si patru ape marl torenfiale. 

Doua industrii mart extrac- 
tive are jude^ul Bacau : 1 . a 
sare!, in puterea monopolulut 
StatuluT, si anume la salinele de 
la Tirgul-Ocna, care dau sare 
de o calitate superioara celor- 
lalte mine de acest fel din {ara; 
2. a petroleuluf, care din cauza 
abundenfel minelor de pacura, 
in multe localita{T din acest ju- 
de^ a ftcut sa se infiin^eze peste 
30 rafinarii, care pe linga ca 
daii aproximativ 40000 hectoli- 
tre petroleu pe an, mat dau pa- 
rafina (ManAstirea Casinul si 
Moinesti) si alte extrase. Indus- 
tria petroleulut a progresat mult 
in acest jude^ de cind s'a in- 
ceput la Moinesti si Solontul o 
exploatare de catre fostul pro- 
prietar Theiler si care azi se 



Digitized by 



Google 



BACAU 



166 



BACAU 



urmeaza cu activitate de catre 
o societate straina. In 1885, Fer- 
nand Hue, in lucrarea sa asu- 
pra petroleuluT, ne spune ca au 
dat numa! 12000 tone. 

Domeniul Solon{ul-Moinesti- 
Tazlaul, care cuprinde peste 3000 
falcT locurT de imas, este eel 
mat avut in teren petrolifer, in 
ozocherita si lignita. Societatea 
romina pentru industria si co- 
merciul petroleuluT a extras can- 
titru:T de petrol tot mat marl in 
anil din urma si anume dupa 
cum urmeaza: 

1887/88: 3300 tone Weiti. 

1888/89: 3700 » » 

1890/91 : 6215 » » 

Fabrica Theilcr, din Valea- 
Arinilor, a extras in anul 1890- 
1891, din 5337800 kgr. ttyciu: 

33 1 8000 kgr. petrol de lampa 
1 1 0600 » solzT de parafina 
423069 » uleiurT 
281222 » residurl. 

Inainte de anil 1858, cind s'a 
instalat prima fabrica de petrol 
de la Te^cani, de catre niste 
Evret din Gali^ia, si la i860 
cind s'a instalat cea de la Moi- 
nesti (Theiler) de catre Wolf 
LazarovicT, pilcura sc ardea in 
gropT deschise, pentru a o lipsi 
de productele volatile, pe cind 
pacura groasa ce raminea, era 
singura intrebuin^ata in comer- 
ciu, pentru ungerea caru^elor. 
Parafina se fabrica la Moinesti 
numaT din anul 1866, iar uleiul 
dc uns din 1887. 

Alte industriT maT vedem in 
jud. Bacau, si anume : 

O fabrica de hirtie la Bacau 
(Letea), infiin^ata de o societate 
romineasca, prin legea de la 17 
lanuarie 1881. In 1889, cind 
s'a acordat fabriceT avantagiile 
legcT industriale, fabrica avea 
un capital de 2400000 leT si in- 
trebuin^a 150 lucratorT. 

La Grozavesti, in localitatea 
numita Iordacat, se afla instalata, 



de catre proprietarul mosieT Ne- 
groponte, o fabrica de var hi- 
draulic si ciment, in valoare de 
peste 150000 leT, pentru pros- 
perarea careia proprietarul a si 
proiectat construc^iunea unel caT 
ferate pe Valea-OituzuluT. MaT 
sunt alte doua fabricl de var 
ordinar in com. Bogdana. 

Pietre de moara, bune, se fac 
la Comanesti. 

Caramida se fabrica in apro- 
piere de Tirgul-Ocna in satul 
Piriul-BoghiT, com. Tirgul-Tro- 
tusul, unde in toate curdle $a- 
ranilor se vad barbap, feme! si 
copiT facind caramida. 

FabricT maT marT de caramida, 
adica locurT unde se intrebuin- 
{caza lucratorT cu plata, sunt 
la Tirgul-Ocna 4, alte doua la 
Bacati, iar una la Margineni- 
Munteni. 

In tot jude^ul sunt doua olariT, 
la Bacau. 

O fabrica de sticlarie in co- 
muna Bogdanesti. 

O alta industrie, care si-a luat 
un avint colosal, gra^ie nume- 
roaselor caT ce strai>at jude^ul, 
este cheresteaua de brad si mo- 
lift. De acest fel sunt in jud. 
Bacau 3 ferestraie cu abur sis- 
tematice, si peste 90 ferestraie 
de apa, di litre care cele maT 
multe pe Trotus, la Brusturoa- 
sa, unde lucreaza compania 
Goetz de la Gala^i. 

Prin industriile cele marT, cata 
sa notam 4 fabricT de spirt, care 
lucreaza la Te^cani, la Fintinele 
(Hemeius), la Racova si la Mar- 
gineni-Munteni, care au dat, in 
1890, 9930.58 hectol. spirt. MaT 
este si o fabrica de bere. 

Fabrica de spirt, Ellenberger, 
care este situata pe teritoriul 
comuneT Margineni-Munteni, la 
3 kil. departare de orasul Bacau, 
pe un tarim ses, linga calea fe- 
rata Bacau-Piatra si pe malul pi- 
riuluT Trebesul, este construita 



dupa sistema cea maT nou5 91 
produce alcool de 93 ° absolut, 
inlesnind tot de odat& ingra- 
sarea sistematica a unuT numar 
de 1500 capete de vite. Graj- 
durile sunt sub un singur aco- 
peramint, lucrate dup^ ecl maT 
perfec^ionat sistem. Apa se cis- 
tiga prin fintinT artesiane clc la 
o adincime de 138 m. In aceasta 
fabrica se maT produc romurT, 
coniacurl si licorurT. 

Rachiu s'a scos in 1 890 si 
din prune ({uica) 146.06 hec- 
tolitri, din vin 14 hectol. ^»i din 
tescovina si drojdiT 705.58 hec- 
tolitri. La Tetcani sc fabrica 
un rachiu de masa anisonat, de 
o calitate superioara. 

Localita^ile cu podgoriT rcnu- 
mite se gasesc pe acolo unde 
clima este maT dulce. Ele daft 
un vin in genere alb cu gust 
placut si se afla pe comunelc 
Gioseni, Dealul-Mare, Tirgul- 
Ocna, Tirgul-Trotusul, Bogda- 
nesti, Faraoani, Cleja, etc. 

In aceasta grupa de industriT 
alimentare intra si morile si a- 
nume: o moara sistematica cu 
turbina, 5 cu abur, 276 cu apa, 
5 dc vint si 3 miscatc de ani- 
male. 

Alte industriT sunt : 3 fabricT 
de sapun ordinar, producind 
40000 kilogr. pe an; 4 fabricT 
de luminarT de seu ; 2 draste 
sau piue pentru cergT; 2 de 
postav (siac), in Bacau, si pes- 
te 30 piue de bfitut sucmane 
care bat 28060 metril pe an; 
4 dubalariT sau tabacariT, (in 
Bacau si Tirgul-Ocna); 3 fabricT 
ststematice de lemnarie. Foarte 
multa butnarie sau dogarie (bu^ 
si feiurite vase de vin, cofe, ciu- 
bere, scafe si altele, toate din 
lemn de brad) se face maT cu 
seama in comunele Cleja, Pau- 
cesti si Faraoani ; multe din 
podgoriile ^areT se indestuleaza 
cu vase fabricate in aceste lo- 



Digitized by 



Google 



HACAU 



U\7 



UACAU 



calite{T. In deosebite locurt se 
lucreaze roterie; c&ru{e se fa- 
brice mat cu seama la Moinesti. 
In comuna Nadisa se fac cobze 
foarte cautate de leutariT jude- 
{ulul. 

Industria casnica se compune 
din {es&turT de line, (cergT, lei- 
cere si sucmane), bumbac, ci- 
nepe, in si metase (marame la 
Tirgul-Ocna) si alte raulte, c&ct 
jeranul in genere isl fabric^ sin- 
ger aproape toate uneltele sale, 
precum si lucrurile de imbr£c&- 
minte. Cu introducerea indus- 
triilormanuale in scoalele rurale, 
industria easnicft va propjlsi in 
jude$. 

Centrurile de industrie mat 
insemnate sunt: Bacaii si Tirgul- 
Ocna. In$e in acest din urma 
oras industria pare se fi dat 
inapoT, eacT multe din industriilc 
manuale de la penitenciarul din 
acest tirg, care au meritat a- 
titea laude, au dispirut si acum 
nu se mat lucreaze de cit lin- 
gun si bastoane de lemn, cufite, 
satire si mid obiecte de piatre. 
Pe la jumetatea secoluluT nos- 
tru, se fabricau aci pistoale si 
revolvere, iar din in si cinepe 
se ficeau pinza si fringhil. 

In scrierea « Notice sur la Rou- 
maniev publicate la 1868, de 
comisiunea insarcinate cu lucrd- 
rile necesaril pentru expunerea 
productelor romine la Expositfa 
universale din Paris de la 1867, 
gesim urmetoarea relate : 

^Penitenciarul Ocna cuprinde 
mat multe ramurt de industrie, 
care se desfe.sura in profitul sta- 
tuIuT si in acelasi timp al sta- 
bilimentuluT insusl: se numere 
o manufacture de pinze, de od- 
•goane (fringhil groase de co- 
rabii) si de fringhiT, care este 
exploatata cu ajutorul capitalu- 
rilor private si care procure 
condamna^ilor micT sume la e- 
sirea lor din inchisoare, contri- 



buind a le ameliora dispozi^iunile 
morale. Cantitatea de cinepe 
care s'a consumat anual in anil 
1863— 1864 este de 27672 1 /2 
ocale. Producfiunea pinzeT s'a ri- 
dicat la 10254 coflf. Cheltuelile 
ocazionate au fost de 176 149 
lei vechT si veniturile de 213663 
lef vechl, cea ce de un bene- 
ficiu net de 37513 lei vechf si 
in plus materialul brut si pro- 
ducte in magazil in valoare de 
73544 lei vechT*. 

Comerciul. Rominil se mde- 
letnicesc cu munca cunpuluT si 
transportul cu carele, iar co- 
merciul se geseste mat tot in 
miinile Evreilor, Armenilor si 
Grecilor din judej. 

BilciurT se {in in urmetoarele 
localite^I : la Baeeti de 2 orl pe 
an, la Onesti de 7 orT, la Tirgul- 
Ocna de 4 orl, la Moinesti de 
5 orl, la Comenesti de 4 orl, 
la Dermenesti de 4 orl, la Bog- 
danesti de 2 orf, la Redeana 
de 2 orT, la Casin, eel ma! 
mare ttrg, care fine de la 8 — 20 
August, la Perincea, Glodurile, 
Valea-Rea si Ceiuful. 

Comerciul interior se face la 
aceste ttrgurf cu cereale, vite, 
cherestea si lemne de construc- 
(ie, pinze si pieT, petroliti si pe- 
cure, vin si spirt, sare si cer- 
bunl de pemint, var si pietre 
de mort si de construc^ie, etc. 

Productele jude^uluT adunate 
mal toate la Baceu si Tirgul- 
Ocna, precum la Moinesti, oras 
comercial din cauza produc^iu- 
neT petroleului, fac schimb cu 
producte de ale TransilvanieT, 
prin trecetorile Ghimesul, Uzul 
si Oituzul. 

Administrafia. Jude^ul Baceu 
este subimper^it in urmetoarele 
plesl (1892): plasa Siretul-d.-s. 
curesedin^ala Secuieni ; pi. Sire- 
tul-d.-j. cu resedinfa la Perincea; 
pi. Bistri^a-d.-s. cu resedinja la 
Girleni ; plasa Bistrtya-d.-j. cu re- 



sedinfa la Valea-Seace ; plasa 
Trotusul cu resedin^a laTirgul- 
Ocna ; plasa Tazleul-d.-s. cu re- 
sedinja la Scor^eni ; plasa Taz- 
leul-d.-j. cu resedin^a la Valea- 
Rea; plasa Muntelui cu rese- 
din^a la Moinesti. 

In numer de 4 au fost ple- 
sile mal inainte de aceaste im- 
per^ire administrative si anume: 
plasa Bistrita-d.-s., plasa Bis- 
tri{a-d.-j., plasa Tazleul-d.-s. si 
pi. Tazleul-d.-j.-Trotusul. $i mat 
in vechT erau cinci piesT, caci 
plasa Tazleul-d.-j.-Trotusul for- 
mau doue plesi deosebite : pi. 
Tazlaul-d.-j. si pi. Trotusul, care 
mat in urme inse, dupe legea 
din 1882, privitoare la reduce- 
rea si fixarea numaruluT sub- 
prefecturilor, s'au contopit in- 
tr'una singure. 

In anul 1 896 cele 8 plasT s'au 
redus iarasl la 4 si anume : Bis- 
tri^a-d.-s., Bistri^a d.-j M Tazleul- 
d.-s. si Tazleul-d.-j.-Trotusul. 

a) Plasa Bistrifa-d.-s. s'a for- 
mat din comunele plesilor Bis- 
tri^a-d.-s. si Siretul-d.-s. la care 
s'a ma! adeogat comunele : Slo- 
bozia-Luncani si Luncani din 
fosta plase Tazleul-d.-s., precum 
si comunele : Bacau^ Ceiugera- 
Mare, Dealul-Nou si Luzi-Ce- 
lugera, din fosta pi. Bistri^a-d.-j. 

b) Plasa Bistri^a-d.-j. s'a format 
din comunele fostelor plesl Si- 
retul-d.-j. si Bistri^-d.-j., afare 
de cele 4 comune din aceaste 
ultime plase, care s'au alipit pe 
linge plasa precedente. 

c) Plasa Tazleul-d.-s. s'a for- 
mat din toate comunele fostei 
plase a Muntelui la care s'au 
alipit comuna Doftana din fosta 
plase Trotusul si comunele: Beh- 
neseni, Besesti, Bucsesti, Le- 
ontinesti, Schitul-Frumoasa si 
Solon^ul din fosta plase Taz- 
leul-d.-s. 

d) Toate comunele fostelor 
plesT Tazleul-d.-s, si Trotusul 



Digitized by 



Google 



BACAU 



1G8 



BACAU 



(afara de Doftana) precum si co- 
munele: Ardeoani, Nadisa, Scor- 
{eni si Te^cani din fosta plasa 
Tazlaul-d.-s., au format plasa 
cea mai mare cu numele Taz- 
laul-d.-j.-Trotusul. 

In jud. Bacau sunt doua co- 
mune urbane si 87 comune ru- 
rale coprinzind 405 sate sau ca- 
tune. 

Budgetul. Budgetul ordinar al 
districtulul pe exerci^iul 1891-92 
are: la veniturl let 340497,35 si 
la cheltuell let 323299*75; ex " 
cedentul este de lei 17192,60. 

Budgetul extraordinar a ze- 
cimel a treia adaoga ca la chel- 
tuell s'a trecut suma de lei 
31859,10, procentele si amorti- 
za^ia imprumutuluT de 450000 
lei, lasind libera suma de lei 
36451,89, pentru plata datorii- 
lor contractate cu construirea 
palatuluT. Budgetul acesta dar 
se prezinta cu 118423,36 la ve- 
niturl, si 118157,35 la cheltuell, 
lasind un escedent de lei 266,01. 
Budgetul drumurilor se prezinta 
cu 1 1 3984,99 lei la veniturl, cu 
1 10260 la cheltuell si lasa un 
excedent cle 37 2 4>99 le »- J ude " 
{ul are angajat la creditul agri- 
col suma de 73675 lei. 

Impozite. Acestea sunt: ca- 
tre stat : cal de comunica^ie lei 
174486; patente lei 29687,39; 
fonciar lei 33 2 5 6 5i 8 4i licence 
lei 111991,40; catre jude^: doua 
zeciml ordinarc lei 143912,57; a 
treia zeci me lei 71974,88; doua 
zeciml ale drum. 108877,87. 

Serviciul sanitar. — Persona- 
lul sanitar al judefulul in anui 
1890 s'a compus din: un me- 
dic primar al districtulul, 4 me- 
dic! de plasa, dol medicl al o- 
raselor Bacau si Tirgul-Ocna, 9 
moase, platite unele de stat si 
altele de comune, dintre care 
2 cu resedinja in Bacau, 2 in 
Tirgul-Ocna, 1 in circumscripta 
I cu resedint ; a in Moinesti, care 



avea de vizitat 5 comune, 1 in 
circumscripta II cu resedin^a la 
Comanesti, avea 3 comune, 1 
in circumscripta III cu rese- 
din^a la Valea-Rea, care avea 
de vizitat 6 comune, 1 in cir- 
cumscripta IV cu resedin^a la 
Onesti, avea 7 comune, si 1 
in circumscripta V, avea o co 
muna; mai este si 1 medic vc- 
terinar al districtulul. 

Pe linga acest personal se mai 
adaoga medicil spitalelor si sub- 
chirurgil sau vaccinatoril lor. 

Dupa cum se arata in publica- 
{iunea ofidala din «Monitorul» 
No. 1 28 din 11 Septembrie 1891, 
numarul nascu^ilor din jude{, 
afara de orasele Bacau si Tir- 
gul-Ocna, in anul 1890, se ri- 
dica la cifra de 5979 copil (3 1 5 1 
bae^I si 2827 fete), dintre carl 
sunt legitiml 2962 bae{I si 2616 
fete, iar nelegitiml 190 bae^I si 
2 1 6 fete. RominI s'au nascut 300 1 
baejl si 2673 fete; Evrel 137 
baetf, 142 fete; altf strainl 14 
baeft 11 fete. Mortalitatea a 
fost de 5570 indivizl: 2863 de 
sex barbatesc si 2706 de sex 
femeesc. 

In anul 1891 s'au numarat 
6742 nasterl si 7615 mor^I in 
comunele rurale ale jude^ulul. 

In orasul Bacaii avem pentru 
anul 1 890, nascu^I 444, din carl 
187 RominI si 257 Evrel. Copil 
legitiml dintre RominI au fost 
47 baejl si 77 fete; Evrel 104 
bae^I si 1 17 fete ; nelegitiml Ro- 
minI, 20 bae{I si 33 fete; Evrel 
1 5 bae^I si 2 1 fete. Moasele au 
asistat la 49 lehuzil : 40 nasterl 
fiziologice, 9 avorturl, 5 nascu^I 
mor^I. Mortalitalitatea a fost 
printre RominI de 125 barba{I 
§\ 1 10 femel; iar printre Evrel 
108 barba^I si 105 femel. 

In orasul Tirgul-Ocna s'au 
nascut 129 bae^I si 124 fete. 
Moasele au asistat la 107 nas- 
terl fiziologice, 4 patologice, 4 



nasterl premature, 1 1 avorturl. 

MorJI au fost 240: 139 de 
sex barbatesc si 101 de sex fe- 
meesc. Mortalitatea enorma a 
fost intre copiil mid, de la nas- 
tere pana la 5 anl. 

Ajutorul medical gratuit s'a 
dat la 9075 indivizl, dintre carl 
3175 la domiciliu si 5900 la dis- 
pensariu, si anume : 4709 de me- 
dicil plasilor, 1506 de medicil 
oraselor, 3166 de medicil spi- 
talelor. 

Numarul copiilor vaccina^ este 
de 7795, dar cu succes numal 
7028. Revaccina^I cu succes 745, 
fara succes 22. 

Pentru popula^iunea saraca, 
medicamentele s'au dat gratuit. 
Jude^ul a mai venit in ajutor, 
pe linga sumele alocate (6000 
lei) de comune, cu 1000 lei pen- 
tru ordonan^e gratuite si com- 
baterea epidemiilor, osebit ca a 
mai cumparat o mare cantitate 
de sulfat de chinina, necesara 
pentru combaterea frigurilor pa- 
lustre ce au bintuit pe o scara 
intinsa. 

Statul a acordat suma de 500 
lei pentru intre^inerea a 10 pa- 
turl in timpul verel, special pen- 
tru pelagrosl, numarul lor fund 
mare. 

Constatan de medicina legala 
au fost 1533, liberindu-se 37 
acte pentru autopsil, 18 pentru 
deflorarl, 319 pentru plagl, 484 
pentru contuziunl, 9 pentru con- 
statarea faculta^ilor mintale, 242 
pentru scutirl de contribu^iunl. 

Orbl, in anul 1890 au fost: 
53 barbapf, 49 femel; surdo- 
inuflf : 70 barba^I, 46 femel ; cres- 
tinl: 36 barba^I 13 femel. Mis- 
carea alienator mintall a fost: 
11 barbap, 3 femel. 

In intregul district sunt 5 
spitale (5891): 

i . Spitalul Pavel si Ana Chris- 
tea, cu 29 paturl pentru bar- 
ba{I si 13 pentru femel. Are re- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



109 



BACAU 



sedin^a in orasul Bacau ; este in- 
tre^inut din fondul Pavel si Ana 
Christea, de jude{ si de stat, cu 
o subvenfiune pentru intre^lne- 
rea a 10 paturf, spre a se cauta 
pelagrosil. Se administreaza de 
jude(. 

2. Spitalul Izraelit, cu 6 pa- 
turl pentru barbatf $i 6 pentru 
femel. Are resedinfa in orasul 
Bacau ; este intrefmut de co- 
munitatea Izraelita si adminis- 
trat de un comitet. 

3. Spitalul Moinesti, cu 10 
paturl pentru barba^T si 9 pen- 
tru feme!. Are resedin^a in Moi- 
nesti si este intrejinut si admi- 
nistrat de jude{. 

4. Spitalul Sf. Spiridon, cu 20 
paturf pentru barbaflf si 10 pen- 
tru feme!. Are resedinja in Tir- 
gul-Ocna, si este intrefinut si 
administrat de Epitropia caseT 
Sf. Spiridon din Iasi. 

5. Spitalul penitenciaruluT Tir- 
gul-Ocna, cu 1 2 paturi, intre^inut 
si administrat de stat. 

In intregul district sunt 4 far- 
macil, 2 in orasul Bacau, 1 in 
Moinesti si I in Tirgul-Ocna. 

Pofta §i telegrafuL BiurourT 
telegrafo-postale cu serviciul per- 
manent se gasesc : la Bacau, in- 
fiin^at in 1856, luna Septembrie; 
la Tirgul-Ocna, infiinjat in 2 
Martie, 1861 ; si la Moinesti, in- 
fiin^at in 8 Februarie, 1871 ; pe 
linga care se mat adaoga, ose- 
bit de cele de pe la sta^iunile 
drumurilor de fer si de pe la 
halte, un biurou func^ionind nu- 
ma! pe timpul vereT la baile de 
la Slanic. 

Circulafia. Jude^ul Bacau e 
strabatut de urmatoarele cai: 

1. Cat ferate. a) Linia Bu- 
curesti-Roman, intra in jude^ul 
Bacau la satul Racaciuni, pe 
care-1 lasa, dimpreuna cu stasia 
Racaciuni, la stinga. Stasia Ra- 
caciuni se gaseste la 274 kil. 
de Bucuresti, la Nord de Sas- 



cut cu 16 kilom. si la Sud de 
Bacau cu 28 kil. Linia taie : 
c. Racaciuni, intra in Faraoani, 
pe care se afla halta Faraoani, 
com. Valea-Mare, comuna Valea- 
Seaca in care se afla stasia Valea- 
Seaca, la stinga liniei, comuna 
Rusi, si prin comuna Letea, a- 
junge la stasia Bacau, la 302 
kil. de la Bucuresti. Aceasta 
sta^ie este departe de Iasi cu 
cu 160 kil. si de Gala^i cu 190 
kil. (pe la Tecuciu). 

Din comuna Bacati linia trece 
in comuna Margineni-Munteni, 
apol in comuna Osebifi-Margi- 
neni, Fintinele, 306 kil. de la 
Bucuresti, unde se afla halta cu 
numele Fintinele, precum si po- 
dul de lifer de 200 m. in lun- 
gime peste riul Bistri^a, apol 
prin comuna Ciumasul, comuna 
$erbesti, comuna Beresti, de 
unde linia intra in districtul Ro- 
man, pe la comuna Galbeni. 

Asa dar linia Bucuresti-Ro- 
man, taie districtul Bacau, de 
la kil. 270 — 321, pe lungime 
de 51 kil., avind o sta^ie prin- 
cipals : Bacau, doua mat pufin im- 
portante : Racaciuni si Valea- 
Seaca si doua halte : Faraoani si 
Fintinele ; si 34 cantoane pen- 
tru pazitoril liniei. 

Linia taie soseaua na^ionala 
Bucuresti-Roman la 298 kil. ; 
soseaua nafionala Bacau-Tirgul- 
Ocna la 301 kil. si soseaua na- 
tional! Bacau-Moinesti la 303 
kil. ; iar soseaua Bacau-Piatra 
o trece la 307 kil. ; trece piriul 
Negel la 302 kil. printr'un pod 
boltit de piatra, de 5 m. des- 
chidere, si trece piriul Trebesul 
la 305 kil. cu un pod de 20 m. 

In acest jude{ sunt doua sa- 
paturT mat mar! in pamint : una 
de 800 m. lungime si cu adin- 
cimea maxima de 5 m. ; cea- 
lalta de 1600 m. lungime cu 
adincime maxima de 15 m. Cea 
dintii este aproape de Bacau la 



comuna Rusi ; cea d'a doua este 
imediat dupa podul de peste 
Bistrifa. O a treia sapatura mal 
pu\\n inalta (3 m, ,50 maxim) este 
pe comuna Beresti la 318 kil. ; 
are o lungime de 1400 m. 

Stasia Bacau are inatyime d'a- 
supra Marei-Negre de 185 m. ; 
stasia Racaciuni este la 143 m. 
inaUame, stasia Valea-SeacS la 
152 m. si haltele Faraoani la 
147 metri si Fintinele la 182. 
Punctul eel mal inalt al liniei 
in acest jude{ este la 316 kil., 
unde se suie la 2 1 1 m. 

In comuna Racaciuni, Siretul 
schimbindu-si albia ce avea cind 
s'a construit linia, a mincat ta- 
rimul pe care se facuse linia, 
ast-fel ca a trebuit sa se mute 
linia in doua rindurl spre a in- 
latura un accident. 

Linia Bucuresti-Roman a fost 
construita de Strussberg. Mer- 
ge ast - fel : Bucuresti - Buzau- 
Braila-Barbosi-Marasesti - Bacau- 
Roman, si a fost pusa in cir- 
culate la 1872. In urma s'a 
facut unirea directa : Buzau- 
Rimnic-Focsani-Marasesti, h'nie 
care a fost construita de Stat 
la 1 88 1. Re^eaua principala con- 
struita de Strussberg a fost ras- 
cumparata de Stat, la 1880. Li- 
nia are suisurl grele de cite 
10 — 11 mm. pe metru. 

b) Linia Bacati-Piatra pleaca 
din stasia Bacau si ajunge la 
Piatra, parcurgind o distan^a de 
58 kil. Daca consideram kilo- 
metragiul de la Bucuresti, vom 
avea pentru stasia Piatra o de- 
partare de capitala ^aril de 360 
kilom. 

Linia Bacau-Piatra taie comu- 
nele urmatoare in jud. Bacau : 
Margineni, Fintinelele si Gir- 
leni, pe care se afla stasia Gir- 
leni la 13 kil. departe de Bacau. 

Din comuna Girleni trece in 
com. Racova si apol in judejul 
Neam^u, prin com. Buhusi. 



5 1,59 i. Mar$ls Diefionar Geograjlc. 



22 



Digitized by 



Google 



BACAU 



170 



BACAU 



Linia Bac&u-Piatra a fost con- 
struita de stat si pus5 in cir- 
culate la anul 1885. Aceasta 
linie a fost construitS cu material 
mic. Departarea intre sine era 
mai micS de cit la liniile cele- 
l'alte (i m oo, in loc de i m so) 
si atit vagoanele cit si masinele 
eraii midf, neputlnd circula pe 
liniile cele -l'alte. De aceea, atit 
pasageriT cit si marfurile, tre- 
buiati sa schimbe vagoanele in 
stasia Bacau, daca aveau de mers 
spre Piatra. Aceste schimban 
de vagoane pricinuiati pagube 
prin pTerderi de timp si chel- 
tuelT de manipulate, si de aceea 
statul a decis ca linia sa se 
transforme din ingusta in nor- 
mals. 

Lucr&rile s'au inceput in anul 
1 89 1 si s'au terminat. Linia se 
largeste de o potriva, de o parte 
si de alta, si poduriie, care toate 
erau de lemn, s'au facut acum 
de fier. Linia are suisurT bune, 
maxima rampa 5 mm. pe metru 
si taiejude^ui Bacau pe kil. 22. 
Pe aceasta linie nu se afla can- 
toane afara de cele din static 

Linia taie soseaua nationals 
Bacau-Moinesti la kil. 303, so- 
seaua Bacau-Piatra la kil. 312 
si inca o data la kil. 324, trece 
piriul Negel imediat la esirea 
din statfa Bacau, apoiTrebesul 
la kil. 304, printr'un pod de 
lemn, acoperit si lung de 200 m. 
Stasia Girleni are inal^ime d'a- 
supra marel de 198 m. 

c) Linia Adjud-Tirgul Ocna 
intra in jude^ul Bacau si trece la: 

1 . Caiu^ul la kil. 267 de Bucu- 
resti ; stasia Caiu^ul si satul sunt 
pe stinga liniei. 

2. Onesti la kil. 282 de Bu- 
curesti ; stasia Onesti si satul 
sunt pe stinga liniei. 

3. Tirgul-Ocna la kil. 294 de 
Bucuresti ; stasia Tirgul-Ocna si 
orasul sunt pe stinga liniei. 

Tirgul Ocna este departe de 



Adjud cu 50 kil. si Adjudul de 
Bacau cu 58 kil. 

Linia trece riul Trotusul, dupS 
ce ese din stasia Onesti spre 
Tirgul-Ocna, pe un pod de fier 
care serveste si pentru sosea ; de 
aceea el este facut mai larg si 
impar^it in doua par^i : in dreapta 
trece linia ferata si in stinga so- 
seaua. 

Inatyimile d'asupra marel sunt: 
Caiutul 198 m., Onesti 199.70 
m., Tirgul-Ocna 210 m. 

Linia a fost construita de stat 
si s'a dat circulate! la 1884. 

In construc^ie se gaseste : 

1 . Linia Tirgul-Ocna-Moinesti, 
are 28 kil. si trece prin satele: 
Valcelele, Bogata, Doftana, Dar- 
manesti, Comanesti si Vasiesti, 
trece peste Trotus, la 5 kil. de 
la Tirgul-Ocna, printr'un pod 
de fier de 80 m. lungime, apot 
peste riul Doftana la 10 kil. 
pe un pod de fier de 60 m. 
lungime. Trece riul Uzul la Dar- 
manesti pe un pod de 120 
metri lungime si apol iar Tro- 
tusul lingi Comanesti la kil. 19 
pe un pod de 150 m. lungime. 
Afara de Tirgul-Ocna, are sta- 
bile Doftana, Comanesti si Moi- 
nes ti. 

2. Linia Comanesti-Palanca. 
Proectate sunt : 

Linia Moinesti-Te^cani, care 
se va construi spre a se face 
juncfiune cu liniile unguresti la 
pasul Ghimes, si linia Onesti- 
Iordacat. 

Tot in acest jude{ proprie- 
tarul Negroponte doreste sa 
construiasca o linie ferata pe 
mosiile sale si sa o lege cu 
liniile statuluT. Linia s'a studiat. 
Stasia de junc^iune ar fi Onesti 
si linia ar avea 22 kil. lungime, 
trecind prin comunele Bogda- 
nesti si Grozesti, $i terminin- 
du-se la piriul Iordacat, afluent 
al OituzuluT. AceastS linie ar 
fi facuta pe valea OituzuluT, pe 



care Tar trece de mai multe 
or!; ar costa 4 milioane de lei. 

2. §oseIe. a) Cat na^ionale : 
caiea nationals No. 9, Rac&- 
ciuni-Bacau-Galbeni : 54 kil. a- 
dica : Bacau-Galbeni 22 kilora., 
Bacau-Racaciuni 32 kil., total 
54 kil.; calea nationals No. 15, 
Bacau-Buhus : 24 kil. ; calea na- 
tionals No. 14, Caiuful-Onesti- 
Oituzul (Hirja): 54 1 2 kil. ; calea 
nationals No. 26, Bacau-Orasa- 
Onesti-Tirgul-Ocna : 65 kil. ; to- 
tal 195 l /2 kil. 

Pe calea na^onala No. 9, in 
direc^ia Bacau-Galbeni, este po- 
dul de fer, cu picioare de pia- 
tra cubica, pe riul Bistrifa, linga 
orasul Bacau. Pe calea natio- 
nals No. 26, intre Orasa si O- 
nesti, este un pod de fier sistem 
american, cu picioare de fonta 
pe apa Tazlaul-Marc, anume la 
Helegiul, un catun din comuna 
Dragugesti. 

b) Cat jude^ene soseluite in 
cea maT mare parte : Bacau-Moi- 
nesti -Tirgul -Ocna 75.000 kil.; 
Bacaii-Parincea 26.439 kil.; Ba- 
cau-Birlad 25.300 kil.; Te^cani- 
Sanduleni 10.785 kil. ; Valea-RS- 
cataul 14.505 kil.; $ipoteni-Co- 
manesti 1.773 kil.; Vasiesti-Co- 
m&nesti-Palanca 35.880 kil.; Va- 
lea-Uzulu! 19.980 kil.; Tirgul- 
Ocna-Sianic 1 8 kil. ; total 228.322 
kilometri. 

c) Cat vecinale: Onesti-Casi- 
nul-Manastirea-Casinul 14 kil.; 
Grozesti-Bahna-Ocna 5 kil. ; Oc- 
na-BSrsanesti-Gura-Vaii 1 1.2 so 
kil.; Ocna-Slanic 20 kil.; Dar- 
manesti-Poteca-UzuluI 3.000 kil.; 
Moincsti-Poduri- Te^cani - Nadisa 
20 kil.; Scor^eni-Luncani 8 kil.; 
Mdgiresti - Solon^ul - Gura - Solon- 
^uluT 13 kil.; Calea-Tari$ei 3.200 
kil. ; Scor^eni-Ba^cani(jud. Neam- 
^u) 1 3 kilom. ; Valea-luMon-Po- 
dul-Lespezi 10.300 kil.; Saucesti- 
Spineni -Serbesti - Galbeni (jud. 
Neam^u) 16 kil. ; Lespezi-He- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



171 



BACAU 



meius-Margineni-Munteni 8.6 oo 
kil. ; Blage$ti-Buhu?i 2.190 kil ; 
Hemeiu$-Ciuma$i-Bere$ti 13 kil.; 
Cirapeni - Obir$ia - Gloduri - 0{e- 
lesti 1 1 kil. ; Obir$ia-Mare$ti- 
Lunca 7 kil.; Lecca-Parincea- 
Nane?ti - Pance^ti 12 kil.; Ta- 
rna^i - Horgesti - Petre^ti 10.200 
kil.; Petre?ti - Racataul 2 kil.; 
Fundul-Racriciuni-Cleja - Faraoa- 
ni-Valea-Marc-Dealul-Nou - Calu- 
gara 23.117 kil. ; Gropile-Ripile- 
Racaciuni 9.700 kil.; Valea-Rea- 
Berzun{ul-Poduri u.e kil.; Bu- 
hociul-Bibire$ti 4.7 kilometri; to- 
tal 25L42T kil. 

d) Caile comunale in total au 
134.868 kil. 

Populafiunea. Dupa ultimul 
recensamint din 1890, jude^ul 
Bacau numara 172496 de locui- 
tort. Densitatea popula^iu net este 
de 41 locuitort pe kilom. pa- 
trat. 

Acest numar se descompune 
in 19200 popula^iune urbana, cu 
5591 capl de farailie ?i 153296 
popula^iune rurala, cu 29494 
cap! de familie. Contribuabilt 
sunt 35327. 

Mi^carea populafiunet, dupa 
extractele matriculare, aprobate 
de serviciul statistic de la 1891, 
Iulie I $i pana la 1892, Iulie 1, 
este : na?tert 6742, casatori^I 
2974, morft 7615. Excedentde 
morjl 873. Virsta de 100 de 
ant o ating 29 barba^I $i 27 
femet, prin sate; in ora$e nict 
unul nu ajungc la a$a virsta. 

In raport cu starea civila, in 
popula^iunea urbana gasim, prin- 
tre 9493 barba^I, numat 3517 
insurant, 394 vaduvi $i 15 di- 
vor^a^r; iar printre femet, in 
numar de 9707, maritate sunt 
3517, vaduve 1303 $i divor- 
ce 25. 

In sate: din 77230 locuitort 
de sex barbatesc, sunt 32931 
insurant, 3786 vaduvi ?i 135 di- 
vor{a$I ; iar pentru femet, din 



76646, maritate sunt 33933, va- 
duve 5844 $i divorjate 126. 

Dupa nafionalitate, populajiu- 
nea urbana se imparte in 9665 
Romint, 1199 Ungurt, 7369 E- 
vret, 530 Arment, 45 Greet, 
629 German!, 20 Ru$I, 5 Sirbt, 
18 Francezt, 55 Italient, 12 EI- 
ve^ient, 2 Turct, 36 Bulgart, in 
total 19200 suflete. 

Popula^iunea rurala se com- 
punedin 123 132 Romint, 24715 
Ungurt, 5197 Evrel, 47 Greet, 
1 1 1 Germant, 5 Ru$I, 5 Fran- 
cezt, 58 Italient, 1 Englez, 35 
Bulgart, in total 152296 suflete. 

Dupa protec^iunt loc. se im- 
part in paminteni sub protec- 
{iunea romina. de care, afara de 
Romint, fin $i Armenit, Ungurii 
?i Evreit: 170883. Sub protec- 
fiunea austro-ungara 590 Aus- 
triact $i 601 Ungurt, germana 
105, elena49, bulgara 54, rusa 
5, franceza 23, italiana 81, el- 
ve^iana 12, engleza I, turca 2, 
din alte state 89. Total 172496. 

Dupa felul ocupa^iunilor sunt 
la ora?e: 900 agricultort, 940 
meseria$T, 13 industrial sau fa- 
bricanflf, 745 comercian^t, 842 
profesiunt libere, 67 1 munciton, 
1224 servitort, 9023 fara ocu- 
pafit, in total 14367. La sate 
sunt: 90056 agricultori, 1894 
meseriasi, 358 industrial sati 
fabrican^t, 1622 comercian^I, 
1362 profesiunt libere, 8377 
muncitort, 2493 servitort, in to- 
tal 1 06 1 62. 

La mijlocul secolulut nostru, 
popula^ia jude^ulut era numat 
de 140450 loc. $i 28090 fam., 
din 2 orase ?i 2 tirgurt (Bacau, 
Tirgul-Ocna, Tirgul-Trotu^ul $i 
Moine.sti) ?i 163 sate, impar^ite 
dupa grade §i profesiunt ast-fel: 

Scutipf de impozite : 

Boert $i fit de boeri 241, func- 
^ionart fara rang 15, preo^t ?i 
ajutoare (clerul) 764, profesort 
$i medict 4, strain! 192, inten- 



denfl 91 servitort 770, privile- 
giaflf 177, slujba^t 1584, Jigant 
de la manastirt 118, ^pgani de 
at particularilor 300, soldaflf 47, 
slujitort 204, infirmt 2830. 

Clase contribuabile : 

NegustorI?i me§te?ugart 381, 
Mazilo-rupta^t 1976, {arant cul- 
tivator! 16547, oament fara do- 
micilii! fix 123, emigrant privi- 
legiajt 677 , Evrei 504, strain! 
trafican^t 125, Ti& an * de ai sta- 
tului 611; (Soutzo: « Notions sur 
la MoIdavie», 1849). 

Dupa cum vedem, cea mat 
mare parte a popula^iunet este 
romina, vorbind dialectul mol- 
dovenesc, caracterizat prin indul- 
cirea sunetelor tart, prin schim- 
barea lut e terminal m i $i prin 
intrebuinfarea a unor alte cu- 
vinte pentru a desemna unelc 
obiecte. Se zice de pilda : aiasta 
in loc de aceasta; su?it in loc 
de sucit ; di pi colo in loc de • 
de pe colo ; di undi, in loc : 
de unde. Se mat zice : prostire 
la cear§af, pestelca la ?or{, glod 
in loc de noroiu, omat la zapada, 
oghial la plapoma, gavanos la 
borcan, etc. etc. Jarani! mat 
schimba litera/in h: hier (fier), 
$i litera / in ch : chieptene, 
(pieptene), chiatra (piatra), Schi- 
neni (Spineni). 

CultuL Cultul ortodox are 
un numar de 125736 de adepflf 
(Romint, Grecl, Bulgart, Ru^t, 
Sirbt). 

Districtul Bacau, biserice^tc, 
depinde de eparhia RomanuluT. 
Episcopul de Roman nume^tc 
un protoiereu ?i un sub-pro- 
toiereu, ambit cu re$edin$a in 
Bacau, care la rindul lor insar- 
cineaza onorific preo^i localnict, 
numi^t proesto^T, ca sa le ajute, 
cite unul de fie-care plasa. 

Administrarea generala, pre- 
cum ^i judecarea clerulut, se 
face de catre consistoriul de 
linga eparhia Romanulut. 



Digitized by 



Google 



BACAU 



172 



BACA© 



Parohiile, dupS ultima lege 
din 1894, sunt in numar de 99, 
din care 6 in comunele urbane 
(3 in Bacau si 3 in Tirgul-Ocna) 
si 93 in cele rurale. 

Bisericl sunt 2 1 1 active, 7 in 
construc^ie, 12 inchise. 

Opt bisericl sunt intrefinute 
de stat si anume cele a caror 
avere a trecut in stapinirea sta- 
tuluT, care sunt : biserica Prc- 
cista din Bacau, schitul Fru- 
moasa, biserica din Berzun{, bi- 
sericUe Precista, Raducanul si a 
penitenciarulul din Tirgul-Ocna, 
manastirele Bogdana si Casinul; 
iar doua, schitul Magura si bi- 
serica de la baile Slanic, sunt 
intre^inute de catre Epitror/ia 
Sf. Spiridon din Iasi. 

Cele urbane ma! au si veniturt 
ale lor proprit, iar cele-1'alte, 
de prin comunele rurale, sunt 
intre^inute de comune si de 
enoriasl. 

Deservenflf aT bisericelor sunt : 
139 preo^r si 333 cintare^T. 

C&lugarf sunt 17, dintre cart 
5 la schitul Magura si 1 1 la 
m&nastirea Bogdana. 

In « Analele Statistice» de Mar- 
xian (1863) gasim urmatoarea 
relate despre manastirele si schi- 
turile din districtul Bacau: 

Neinchinate : Lapos cu 6 ca- 
lugarl, Asaul cu 1 1 calugan, 
Sava cu 40 calugari^e, Bogdana 
cu 24 calugarl, schitul Magura 
cu 6 calugarl. Total 65 calu- 
garl si 40 calugari^e. 

Inchinate la Sfintele locuri: 
Lucacesti, Cimpeni cu 2 calu- 
gaiT, Frumoasa cu I calugar, 
Plopul cu 1 calugar, Berzun^ul 
cu 3 c&lugarl, Casinul cu 4 ca- 
lug&rT, Precista (Bacau) cu 3 ca- 
lugarl, Precista si Raducanul cu 
4 calugarl. Total 18 calugan. 

Cultul catolic numara in a- 
cestjud. 32463 credinciosT, mai 
mult ca in orT-ce alt jude$ din 
^ara. 



Episcopul catolic de Bucu- 
resti are sub autoritatea sa, in 
jude^ul Bacau, dot vicarl: unul 
se chiama al Trotusulul cu re- 
sedin^a in Tirgul-Trotusul. De a- 
cest vicariat depind 4 parohii: 
cea din Tirgul-Trotusul si cele din 
satele cu SacuT: Darmanesti, 
Pustiana si Grozesti. Al doi- 
lea vicariat este al BacauluT, cu 
resedin^a in Bacau. De acest 
vicariat depind parohjT de prin 
locurile locuite de Ciangai si 
anume : Prajesti, Bacau, Liuzi- 
Calugara, Valea-Seaca, Valea- 
Mare, Cleja si Faraoani. Bise- 
ricT catolice sunt 62 active, 2 
in construc^ie, deservite de 12 
preofT, 54 cintare^T si eclesiarhT. 

De acest rit {in Unguril, in 
numar de 25914, dintre cart 
2471 5 prin mat mult de 80 sate. 

Protestan^'iT sunt in numar 
de 53. O singura capela pro- 
testanta se gaseste la Fintinele, 
construita de r&posatul Prin{ E- 
milWittgenstein-Berleburg-Sain. 

Cultul mozaic. Jude^ul Ba- 
cau este unul din jude^ele, in 
care numarul Evreilor este re- 
lativ mat mic de cit in alte ju- 
de^e ale MoldoveT. Aci sunt 
1 35 1 2 adep^T aT cultulul mozaic, 
pe cind in Iasi sunt 40862. Nu 
au nict o sinagoga, ci numai 
scolT de rugaciunt (belferiT) cu 
mat mul^I rabinT. In Tirgul-Ocna 
s'a inceput cladirea uneT sina- 

ArmeniT sunt din secta nes- 
toriana, in numar de 726 si au 
doua bisericl, deservite de 2 
preo^I, 3 ctntare{T si 3 ecleseirhf. 

Cultul mahometan num&ra nu- 
mai 2 adep^T. 

Instrucfiunea. Din popula^iu- 
nea intreaga a jude^ulul, 172496 
locuitorT, stiu carte : la orase, 
baYba{T 3989 ; feme! 2040 ; in 
total 6029 ; la sate, baYbajr 7846 ; 
femel 2915 ; in total 10761. 

1. $coli primare. a) Instrucfiu- 



nea populafmnel rurale se face 
in 79 scoll rurale, din care 7 
sunt mixte, 1 de fete $i 1 de 
bae{T; ele au fost frecuentate, 
in anul scolar 1 890 — 9 1 , de 
1554 baeflf si 300 fete; total 
1854, din 18526 copiT in vfrst& 
de scoala. 

Investor! si inv&$&toare au 
fost, in acelasl an, 80. 

Localurile scoalelor sunt 44 
construite de comun£, 4 de 
particular!, 7 cumparate, 17 in- 
chiriate si 2 cedate comune! pe 
timp hotarit. 

In vatra satelor, aparfinind 
scoalelor, se gasesc 1 2,6633 hect. 
paminturl imprejmuite si 4,3494 
hect. paminturl neimprejmuite. 
In farina, scolile au 224,5563 
hect. pamlnt. 

b) Popula^iunea urbana pri- 
meste inva^tura primarS in 10 
scolT primare urbane, dintre care 
6 de b&e$T (3 Bacau, 2 Tirgul- 
Ocna si 1 Moinesti); 4 de fete 
(2 Bacau, 1 Tirgul-Ocna si I Moi- 
nesti). $coalele de baeflf au 21 
institutorT si 1 134 elevT; iar 
scoalele de fete, 694 eleve si 14 
institutoare. Copiif in virsta de 
scoala sunt in numar de 2422. 

Din local url, 3 sunt construi- 
te de comune, in valoare de 
82000 lei, 5 sunt cumparate si 
2 inchiriate, toate de zid. Doua 
din ele sunt in stare buna, 4 
bunisoare si 4 in stare foarterea. 

2. $colI secundare. Instruc- 
fiunea secundara se da bSie^i- 
lor intr'un gimnaziu clasic, des- 
tinat a deveni liceu, in capt- 
tala jude^ulul. In anul scolar 
1 89 1 — 92 a fost populat de 124 
elevT, cursurile predindu-li-se de 
catre 14 profesorT, dintre car! 
1 1 titulari. Dintre scolart, 57 
s'au promovat si 67 au ramas 
repeten^T. Au absolvit toate stu- 
diele 21 elevT. Fetele primesc 
inva^atura intr'o scoala profe- 
sionala, care a fost 3 an! ex- 



Digitized by 



Google 



bacaO 



173 



bacaC 



ternat secundar ; in anul sco- 
lar 1891/92 a fost frecuentati de 
78 eleve, dintre care 8 s'au re- 
tras, 6 au r&mas repetente si 
54 s'au promovat. 

Corpul didactic era compus 
atunct din 6 profesoare si acum 
e compus din 8. 

3. In capitala maleste o scoalci 
private de fete, coprinzind am- 
bele cursurT, primar si urban. 

Marxian, in Analele Statistice, 
ne relateazS c& au funcjionat, 
in anul scolar 1 86 1 — 62 : 

$coale primare 5, dintre care 
3 de b&ep si 2 de fete, cu 1 1 
profesori la b&eflf si 4 la fete; 
iar elevf au fost 456 si eleve 105. 

In anul scolar 1862 — 63: 

$coale de b&e{T 3, scoalc dc 
fete 2 : total 5 ; profesori de 
baett 13, de fete 5: total 18. 
ElevT 410, eleve 212 : total 
622. 

Cea d'intil scoal& infiin{at& 
in judeful Bacati a fost scoala 
primary No. I din Bacau (1839). 

Justifta. In jud. Bacau sunt: 
(1894) un tribunal, in capitala 
jude^ulut; o curte cu juratf si 
9 judec&toriT de pace, la Bacau, 
Tirgul-Ocna, PaYmcea, Secuieni, 
Moinesti, Valea-Rea, Scor^eni, 
Valea-Mare si Girleni. 

In anul 1891 au fost 57 indi- 
vizf preveni^T la curtea cu jurafr 
1003 la trib.-corec^ionale ; s'au 
dat 27 17 ca>{T de judecata; s'au 
terminat 520 procese civile, 30 
comerciale ?i 13 electorale; s'au 
judecat 18 divor{uri. 

Armata. In jud. BacSu se 
aflaurm&toarele corpurlde trupa: 

I regiment de infanterie, care 
inainte de noua organ izare din 

II Iulie 91, purta numele de 
Regimen tul 27 Doroban^T, apar- 
{inind CorpuluT 4 de armata, 
Divizia 8-a, Brigada 15a Infan- 
terie; un escadron de cal&rasl, 
aparjinind Regimentulul 8 de 
C£l&rasT, Corpul 4 de armata, 



Brigada 4-a Cavalerie; o ba- 
terie de artilerie. 

RegimentuI Bac&Ci No. 27, se 
compune din 3 batalioane (1 
permanent si 2 cu schimbul), si 
un pluton afara* din rindurT, si 
este condus de: 1 colonel, 1 
lt.-colonel, 2 majon, 10 c&pi- 
tanl, 12 locotenen^I si 8 sub- 
locotenenflf. 

Efectivul trupel, dup& budget, 
a fost in 1 89 1 de 2440 oament. 

Batalionul permanent si unul 
cu schimbul au resedin^a la Ba- 
Cclu ; al 2 -lea batalion cu schim- 
bul is! are resedin^a la Tirgul- 
Ocna. 

Companiile din batalionul cu 
schimbul au urmatoarele rese- 
dinfe: 

i-iul batalion cu schimbul, 
comp. I, II si HI cu resedin^a 
in Bacilli; comp. IV-a cu rese- 
din^a in Parincea. 

Al 2-lea batalion cu schim- 
bul, comp. I-a si II a, cu rese- 
din^a in Moinesti ; comp. Hl-a 
si IV-a cu resedin^a in Tirgul- 
Ocna. 

Acest regiment da* oamenT, 
can pazesc frontiera si temni{a 
districtuluT. 

Frontiera se p&zeste de 55 
oament din trupa cu schimbul, 
repartizaflf la 13 pichete, alter- 
nind in fie-care saptaminS cite 
4 sergen^T, 5 caporalT si 46 sold. 

Intret'inerea regim. costs pe 
Stat (i89i)anual, I. 785298 b. 
81, repartizaflf ast-fel: 

Solde lef 283586.61 ; indem- 
nitate let 315354; echipament 
let 33502.60 bant; tmbrac&minte 
let 131902.20; mic echipament 
si cazarmament lei 20853.40. 

In anul 1891, din intregul di- 
strict, au fost inscrisT pe tabloul 
de recensamint 1896 tinerl; din 
acestia au fost examina^T 1086, 
recruta^I in prezen$3. 794, recru- 
ta{T in absents 61, in serviciul 
auxiliar in. Numarul recru^ilor 



este mat mare decit num&rul 
tinerilor inscrisl in tablou. 

Etnografia §i istoricul judc- 
(uluL — LocuitoriT judejulul Ba- 
c&u sunt, cea mat mare parte, 
Rominl. Gasim ?nc& , printre 
satenil agricultorT, si vechf co- 
lonl de origin^ maghiarS, p&s- 
trind p&n& acum limba lor si 
religiunea catolica. ApoT, ca maf 
in toate jude{ele t&ret, se afla\ 
printre locuitoril statornict, E- 
vrel, Armenl si f iganf. Popu- 
la^iunea romin& se compune din 
MoldovenI, b&stinasl al loculul, 
si din MocanI, venial mat dc 
curind din Ardeal. Fie-care din 
aceste ramure i?T pastreazi ca- 
racterele sale etnice, in asa grad, 
c& sunt sate intregl de sute de 
familil de Ciang&T, cart nu stiii 
incS un cuvint romineste, spre 
exemplu in : Faraoani, Cleja, etc. 

Romtnil mosnenl din partea 
munteluT se deosibesc mat cu 
seama prin statura lor innalta, 
sp£toasa\ prin t&ria lor si prin 
agerimea minuet lor. 

MocaniT, can de vre-un secol 
incoace, au venit s£ se stabi- 
leasc& in acest jude{, ocupa. mat 
cu seamft satele din vSile Oitu- 
zuluT si CasinuluT. ET sT-au pa- 
strat portul ardelenesc. 

Colonistit Ungun se impart 
in dou& ramure: maT intiT, sunt 
numi^ir CiangSI (Czango Magya- 
rok), cart din timpurt nememo- 
rate, poatc chiar inainte de in- 
temeierea principatului Moldo- 
vef, locuesc basinul SiretuluT, 
pe malul drept si se intind de 
la LespezT, limita superioarS a 
lor, p&na in dreptul RScaciunilor, 
limita inferioaia\ La 1420, Si- 
gismund, prin^ul TransilvanieT, 
autorizS pe un num&r mare de 
SaxonI si de Szechlerl sa pSrS- 
seascfi ^ara. Emigran^iT se sta- 
bilcsc in Moldova, undc fura 
primUT bine de Alcxandru-cel- 
Bun. El furS impar^i^i in 9 pa- 



Digitized by 



Google 



bacaC 



174 



BACAC 



rohiT, sub autoritatea Episco- 
puluT catolic de Bacau. Parohiile 
germane in urma. au disp&rut 
orls'au contopitcu cele maghiare. 
Printre CiangaT gasim mutyT cu 
nume nem^esc, ca Schuster, Mai- 
ler, etc. Szechleril (sau SacuiT) 
s'au asezat prin Bacau, stabi- 
lind parohiT la Faraoani, Calu- 
gara (cu sucursale la Bacau si 
Barafi), Grozesti (cu sucursale la 
Trotusul si Ocna). (« Alexandre 
le Bon», par E. Picot et G. 
Bengesco, p. 44). 

Sub raportul vorbirel lor, e! 
se deosibesc printr'aceia, ca nu 
pot pronun^a f si c, ci rostesc, 
de pildS : se in loc de ce, si si 
in loc de fi. 

A1{I Ungurl sau SacuT, ve- 
nial in Moldova pe la jumata- 
tea secoluluT XVII-lea si prin 
ai XVIII-lea, s'au asezat pe mo- 
bile vecinase cu Transilvania, 
pe valea Trotusului si prin ale 
afluenfilor lul in dreapta. 

Nu se poate sti cu siguranja 
la ce moment au venit Evreil 
s& locuiasccl cu permanent in 
acest jude^; dar se constats e- 
xistcn^a lor la Tirgul-Trotusul 
in secolul XVIII-lea, cad acolo 
se gSsesc morniinte evreesti de 
pe acele timpuri. CeT mat mulf! 
ins£ au venit maT de curind, 
can din Rusia, can din Aus- 
tro-Ungaria (Gali^ia). Gramadi- 
rea lor in timpiT maT recen^T 
(1882— 1887), a facut ca sute 
de familii evreestT s& emigreze 
spre a sc stabili in Palestina; 
dar foarte multe din acelea s'au 
in tors curind inapol. 

Cit despre Jigani, putem zice 
ca, de la emanciparea lor din 
robie, ei, din zi in zi maT mult, 
se contopesc in popula^iunca ro- 
mineasca, in cit caracteristica si 
statistica lor a devenit azT foarte 
anevoioasS de facut, intru cit 
priveste jude^ul Bacau in special. 

In privin^a Armenilor, d. Xe- 



nopol (in « Archiva SocietafeT sti- 
in^ifice si literare» din Iasi, 1889, 
No. 1) constats ca, pe cind Ge- 
noveziT faceau comerciu in {arile 
noastre despre sud si rasarit, 
pe la gurile DunareT, ArmeniT 
luaseri aceiasT sarcinS in Mol- 
dova, unde ei venise din Polonia, 
din orasul Leopol. Gasim o bi- 
serica armeneascS. in Iasi la anul 
1395. Cu zece ani maT inainte, 
cucerirea Armeniel de catre Sul- 
tanul EgiptuluT Saban, impras- 
tiaseaceasta popula^iune. Cit-va 
maT in urma, la 141 8, pe timpul 
luT Alexandru-cel-Bun, 3000 de 
familii armenestT, din cele alun- 
gate din Armenia, printr'o cum- 
plit£ navalire a Turcomanilor, 
vin in Moldova si se aseaz& in 
parole sudice ale t&reT, precum 
in Cetatea-Alba, unde cu 3 anl 
in urma, iT gaseste Guilbert de 
Lannoy, si in Gala^i; apoT iT 
vedem si maT sus, in orasele 
Vasluiu, Iasi,Botosani, Dorohoiu 
si pana in Hotin si Suceava. 
Bac&ul, fiind un punct interme- 
dial trebue sa fi avut si dinsul 
partea sa din aceast& colonizare 
armeneasca. 

Un pasagiu din ziarul cala- 
torieT PatriarhuluT Macarie din 
Antiohia, pe care il vom repro- 
duce maT la vale, ne confirm^, 
acest fapt, pentru secolul XVII. 
ArmeniT din toat& partea de sus 
a MoldoveT se servesc, ca limba 
uzualS, de dialectul armenesc; 
numaT cei de curind venial din 
Constantinopol si aseza^I ca ne- 
gu^atorl in orasele Moldovel-d. 
j., intrebuin^eazcl intre dinsii 
limba turceasca (Prince N. Sou- 
tzo, « Notions statistiques sur 
Moldavic», p. 52). 

Daca ins& am voi s& aruncam 
chiar si o privire retrospective 
asupra locuitorilor jude^ulul Ba- 
cau, dintr'un trecut departat, 
apoT referindu-ne in secoliT cind 
popoarele barbare cutreerati ^a- 



rile romine, putem, fara totusT 
de a ne sprijini pe documente 
pozitive, s& recurgem la topo- 
nimia citor-va locality! clin acest 
jude$ si s^ tragem dintr'insa 
dovezT, ck intr'insul au locuit 
odinioanl CumaniT, de oare-ce 
aci se aflS si acum numirile to- 
pice de Comanesti, Coman si 
alteleanaloage; d asemenea au 
stat aci si UziT, de oare-ce ga- 
sim numirile de Uz $i Oituz. 
Dar locality din Bacau cu mult 
maT numeroase dovedesc, prin 
denumirile lor actuale, o inriurire 
directs $i statornica a popoa- 
relor slavone ; destul ne este sa 
citam numirile Bistri^a, Soho- 
dolul, Ciudomirul, Liuzii 91 al- 
tele. 

Din epoca invaziunilor bar- 
bare, dac& nu si maT vechT, a- 
dicd din timpuri preistorice, cat3 
sS fie si numeroasele movile, ce 
se vad in deosebitele par^T ale 
jud. Bac£u, si din care cea maT 
inalta si maT insemnati este, 
fanl indoiala, cea din comuna 
Prajesti. Chiar la apus de orasul 
Bacau, in dreptul loculuT numit 
Dumbrava, si la Iliesti, comuna 
Ardeoani, sunt movile marT si 
altele maT micT. Despre aceasta, 
ca si despre orl-ce alte movile, 
se zice, c£ ar fi vechT morniinte. 
Ipotezele, ca movilele arfipuncte 
strategice sau strejT, nu poate 
fi serios sus^inuta, de vreme ce 
multe din movile si maT cu sea- 
mS cea de la Iliesti, sunt in. 
conjuratc, la distance nu prea 
man, de dealurile naturale, care 
de sine formeaza puncte stra- 
tegice cu mult maT insemnate 
de cit movilele construite de 
min& omeneasca. 

In fine, o a treia ipoteza este 
aceea emisS de calatorul ma- 
ghiar P. A. Gego, care a fost 
trimis la 1836 de Academia 
din Buda-Pesta sa cerceteze pe 
Unguril din Moldova, si care, 



Digitized by 



Google 



BACAU 



175 



BACAU 



sus^inind, c£ Ciangail sunt ur- 
masl al Cumanilor, pretinde c& 
dilmele (movilele) ce se v&d nu 
departe de orasul Bacau, sunt 
vechl altare, unde Cumanit jert- 
feau zeilor, si c2. acele dilme sunt 
numite ale Cumanilor. (V. «Foaia 
pentru minte, inim& si literature » 
din Brasov, 1839, No. 43 — 46). 

Istoricul complet al jude^ulul 
Bac&u, incepind din timpurile 
antice si p&n& in zilele noastre, 
este greu de ftcut. Abia daca 
se poate intruni vre-o cite-va 
nofiunl istorice ating&toare de 
intregul {inut ; de altminteri, mat 
toate faptele cunoscute in istoria 
^ret Moldovel, ca petrecute in 
acest judet, se rapoarta la cite 
o anume localitate dintr'insul. 
Nol ne-am impus de a le relata 
pe scurt, acolo unde trat£m des- 
pre fie-care localitate in parte 
(vezl Bacau, Valea-Seaca, Tre- 
bisul, Rac^ciuni, MSnSstirea Ca- 
sinul, Onesti, Ghimesul, Tirgul- 
Ocna, Borzesti si altele). Denumi- 
rea generals a jude^ulul, fiind 
aceeasl cu a orasulul ce-I serva 
de capitals, n'avera alt mijloc 
de a o explica de cit referin- 
du-ne tot laceea ce spunem des- 
pre origina orasulul, carele ne- 
gresit, din cauza situa^iunelsale 
mal centrale si mat lesne de a- 
bordat, a fost prefer it tuturor 
celor-l'alte locality! ca resedin^a 
a au tori tailor. 

Acolo, decl, s'au asezat incS 
de timpuriu centrurile de admi- 
nistrate. De aceia, si cele dou& 
{inuturl din vechime, al Bac&u- 
lul si al Trotusulul, s'ati unit in 
vremurl mal noua, alegindu-se 
orasul Bae&u ca resedin^il. D. V. 
A. Urechia, bazindu-se pe docu- 
ments afirmi cS, pe la 1304, 
inainte de venirea in Moldova 
a lut Dragos-Bogdan, se afla 
aci un principat moldovean, cu 
capitala in orasul Bacau, care 
poseda un palat princiar. 



In timpul dinastiel Comneni- 
lor, domnitoare in Constanti- 
nopole, Unguril erau atacatff e- 
nergic de c&tre BizantinI pen- 
tru pr&daciunile si incursiunile 
pe care le feceau in imperiul 
de r&s£rit. In unul din aceste 
atacurl, ne spune cronicarul Ci- 
namus, Grecii an fost ajuta^I de 
de o armat& de ValachI (Ro- 
minl), anul 1 161. D-l Xenopol 
ne dovedeste, c£ locuin^a aces- 
tor ValachI era chiar Bac&ul, 
intarind p&rerea lut si cu m£r- 
turisirea unuT alt cronicar bi- 
zantin, Nicetas Choniates, care 
ne spune ca la 1167 Manoil 
Comneanul, imp&ratul bizantin, 
era s3 fie omorit de un nepot 
al s&ti, generalul Andronic Com- 
neanul. Atentatul fiind desco- 
perit, acesta fuge peste Dun&- 
re, si este prins de niste Va- 
lachI din finutul Bac&ulul 9*1 tri- 
mis imp&ratulul (A. D. Xenopol, 
vol. I, p. 559—5^3). 

DecT, dup£ cronicaril bizan- 
tini, BacSul exista ca principat 
locuit de ValachI, in acelas timp 
pe clnd aveau fiin{& ducatele 
lul loan, T£rcas, Seneslati, Lir- 
tiol (Muntenia) si republicele : 
Vrancea, Cimpul-Lung, Tighe- 
ciul, Bolohodul (Moldova), din 
sec. XII si inainte de descS- 
licare. 

Inc& de pe la anul 1401, sub 
Domnia lul Alexandru-cel-Bun, 
Episcopia latin easc&, care mal 
inainte era asezatS in Tirgul- 
Siret, s'a mutat in Bacciu, aflin- 
du-se acolo mal in mijlocul c&- 
lugfirilor catolicl. (pineal : «Cro- 
nica Rominilor», ed. II; t. I; p. 
593). Pe aceast£ episcopie stra- 
ins, mul^I din Domnil p&min- 
tenl au dSruit-o cu mosil, cu 
scutirl ?i privilegil de tot felul. 
Spre dovadS, se pot ve^ea multe 
urice domnestl, cum spre exem- 
plu : al lul Istrati Dabija-VodS. 
din anul 1662 (vezI«Uricarul» lul 



T. Codrescu, vol. V, p. 230) ; 
al lul Duca-Vod&, din 7 Iulie 
1665 ?i acela din 14 Decem- 
brie 1675, al lul Antonie Ro- 
setti, amindouS reproduse de 
d. B. P. Hasdeu in scrierea sa: 
« Istoria toleranjel religioase in 
Rominia», BucurestI 1868, pa- 
gina 46 si 47). 

Jude^ul Bac&u a fost adese- 
orl teatrul luptclor dintre prin- 
cipil Moldovel si al Ardealulul. 
II vedem citat ca atare, spre 
exemplu, la 1467, in bataliile 
dintre Stefan-cel-Mare ?i Matel 
Corvin (vezl pineal: «CronicaRo- 
minilor», la anul 1467). 

Cu dol secoll in urm&, croni- 
cele Moldovel (Miron Costin:«Le- 
topisetuU, cap. XVII si XVIII) 
ne arata, c& o bun a parte din 
primele har^e intre Vasile-Vodi- 
Lupu si antagonistul sau §tefan- 
VodS-Gheorghi^a, ajutat fiind 
acesta de oaste transilvand, tri- 
misi de prin^ul George Racofi, 
s'au petrecut, la anul 1643, P r,n 
^inutul BacSu, intre capitala ju- 
de^ulul si satul RSc£ciuni, pre- 
cum si pe valea Trotu^ulul. 

In luna Septembrie, 161 1, Ra- 
du-§erban, voevodul Munteniei, 
dupA ce biruise pe Gabriel Ba- 
ton la Petresti, v&zindu-se pSra- 
sit de ostasil s£I, se gr^beste 
a trece in Moldova ; de la Lun- 
ca-Mare, aproape de BacSu, T&- 
taril trimisl de compe^itorul 
s&u Radu-Mihnea, il iau la goa- 
ncl si ^erban-VodS abia scapi 
cu ci^I-va oamenl in tirg la Su- 
ceava. (Raportul lul Sigismund 
Forgach in « Istoria Rominilor* 
de A. Xenopol, vol. Ill, p. 444 
si « Istoria Rominci», de Gr. To- 
cilescu, p. 1 16). 

In fine, coborind inc&, cu 200 
anl mal la vale, putem cita ca 
un eveniment rclzboinic mal re- 
cent, intrarea in jude^ul Bacau, 
pe la pasul Oituzulul, a gtne- 
ralulul polonez Iosef Bern, ca- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



170 



BACAU 



pul uneT avangarde ungurestT ; 
dupa ce batuse in ziua de 27 
lulie 1849, pe Rust la Szepszi 
Szt-Georgy, a urmarit si in 
vins ostile rusestT comandate 
de generalul Moller, in apro- 
piere de Onesti ; dar nesim- 
^indu-se secundat, Bern a mar- 
ginit intru atita indraznea^a sa 
incercare in Moldova si de la 
Tirgul-Ocna s'a retras peste 
hotar, tot pe unde venise. 

Despre contestarile ce sta- 
pinirea romineasca a avut ade- 
sea, in trecut, cu Ungaria, tot- 
d'auna gata a depasi granule 
sale spre a calca pe teritoriul 
Moldovel, avem, chiar de pe la 
inceputul secolulul nostra, do- 
vezi, care se ating de jude^ul 
Bacau. E un raport al stolni- 
culul Ion Virnav, ispravnic de 
finutul Bacau, care relateaza 
visteriel, la 8 lulie 1 804, in ce 
fel facuse SacuiT calcare pe te- 
ritoriul jude^ulut la malul pi- 
riulul Ciughesulul. (VezT «Uri- 
carul» lui Codrescu, vol. IV, 
p. 90). 

Cu un an mat inainte, admi- 
nistra^ia visteriel intocmise pen- 
tru Domnitorul Alexandra Mo- 
ruzzi, o condica foarte detaliata, 
unde se arata anume tot birul 
ce se platea si tote scutirile de 
care se bucurati diferi^ii pro- 
prietarl din intreaga {ara a Mol- 
dovel, fie boieri, fie razesT, fie 
breslasT, fie calugarl de prin 
manastin, fie negu^atori pamin- 
tenT si strain*, fie chiar si JidovT. 

Intru ceea ce priveste {inutul 
Bacau, impar^it in ale sale sase 
ocoale de pe atuncT si anume : 
Bistri^a-d.-j., Bistri^a-d.-s., Taz- 
laul-d.-s., Tazlaul-Sarat, Tazla- 
ul-d.-j. si Trotusul, constatam, 
ca birurile se ridicau la suma 
de leT v. 139811, parale 60; iar 
Liuzil, sau indivizu scuti^I de 
bir sub diferite pretexte, eraii 
in numar de 147 1. (VezT: «Uri- 



carul» lui Codrescu, vol. VII, p. 
288—300). 

Nu mat pu^in interesanta pen- 
tru cunostin^a starel acestulju- 
de\ este incercarea de cadastru 
ce s'a facut la anul 1824, d e 
catre ispravnicul {inutulul si al$i 
boieri, dupa o {idula domnea- 
sca, ca sa se inscrie cite anume 
mosii se aflau in acest judef, 
spre a se avea in vedere la fa- 
cerea finulul pentru menziluri 
(postii)si neferi (jandarml). (VezT: 
«Uricarul» lut Codrescu, vol. V, 
pagina 176). 

Un alt document din 1834 
ne arata, ca dintre cele 138 
asezaminte manastirestt, ce se 
aflau pe atuncl in Moldova, 
{inutul Bacau conjinea 13 si 
anume : Manastirea Tazlaul , 
schitul Pralea, manastirea Casi- 
nul, manastirea Berzun^ul, schi- 
tul Magura, schitul Buciumi, 
schitul Asau, sch. NilatuluT (?), 
schitul LaposuluT, schitul Savu, 
manastirea Precista, manastirea 
Bogdana, manastirea Raducanul. 
(VezT «Uricarul» lul Codrescu, 
vol. VIII, p. 231). 

Insa, pe de alta parte, un ra- 
port din anul 1838 asupra scoa- 
lelor din Moldova, ne da trista 
incredin^are, ca in acel an, statul 
nu intrefinea inca nici o scoala 
in acel jude{. 

Cu doi an! mat inainte, mi- 
sionarul ungur Gego vizitase 
Moldova, unde i-se paruse, — 
vazind probabil mul^imea Un- 
gurilor din jud. Bacau, lucru 
de altminteri exceptional, — ca 
peste tot locul nu sunt decit 
UngurT, Ciangdi si SacuT. Intr'o 
statistica, cu totul inchipuita, el 
spune, ca in Moldova intreaga 
sunt peste 55000 Maghiari ca- 
tolicT, vorbind ungureste, iar 
daca s'ar numara si eel carl au 
schimbat legea si graiul, apoi 
eel pu^in a patra parte din lo- 
cuitoriT ^arei ar fi de origina ma- 



ghiari Din norocire, statistica 
publicata la 1849 (pag. 67) de 
Prin^ul N. $u{u, restabile^te a- 
devaratul faptelor, aratind ca nu- 
marul tutulor catolicilor, — nu 
numaT Ungurt, — din Moldova, 
era nuinal de 44317, a$a ca nu 
puteau sa fi fost atit de nume- 
rosl cu 13 am maf inainte. 

Pe linga aceste notice istorice 
foarte resfirate asupra judetului 
Bacau, credem, ca nu e fara folos 
a aminti vre-o cite-va fapte bio- 
grafice si a spune, spre ex., ca 
Bacau I a dat nastere citor-va 
din oamenii de frunte ai Mol- 
dovel. InsusT Marele $tefan - 
Voda a fost nascut in Borzesti, 
pe la anul 1436 (Gr. Tocilescu, 
«IstoriaRomina»);$tefan Gheor- 
ghi^a Voevod era originar din 
satul sau mostenesc Racaciuni. 
Sa adaogam, ca doi din fruntasir 
desteptareT noastre na^ionale, a- 
mindot contimporanl cu nof, 
si-au avut. unul leaganul si cel- 
Talt mormintul, in jud. Bacau. 

Ilustrul nostru poet Vasile A- 
lexandri, s'a nascut la 1 82 1 in 
Bacau, iar Constantin Negri, 
acel vrednic luptator, care a 
combatut asa mult pentru inte- 
meierea drepturilor politice ale 
RominieT, si-a petrecut ultimele 
zile si si-a dat sfirsitul in Tir- 
gul-Ocna, unde el se retrasese 
la 1866. Mormintul lul se afla 
in biserica Raducanul din acest 
tirg. AcestI corifet al poporulul 
nostra din epoce cu totul dife- 
rite, au lasat memoria lor vie 
in jud. Bacau unde, dupa cit se 
vede, «el au aflat mingiieri ?i inta- 
riri in momente de oboseala*. 
Poate, ca si dinsiT au sop tit a- 
tunct, spre a-sl inviora sufletul, 
doina ce o cinta Bacauanii de 
pe malurile repezl si volburoase 
ale Bistri^eT: 

Bistri^a, apa viie, 
Du-ml necazul in pustie; 



Digitized by 



Google 



BACAU 



177 



BACAU 



Du-1 si du-1 sa nu mai vie. — 
Dorule, vrajmasule! 
Ce rau am putut sa-^I fac? 
De-mi tot dal mereti de hac ! 

Spre a incheia aceasta ochire 
aruncatl in treacat asupra unor 
fapte si intimplurt ce, in timpul 
de odinioara, s'au petrecut in 
cuprinsul jud. Bacaii, voin re- 
produce acum doua foarte inte- 
resante darl de seama despre 
starea acestuT frumos {mut, pe 
la mijlocul si pe la sfirsitul se- 
colulul XVII-lea. Una va f\ un 
extras — tiparit pentru prima 
oara in limba romina — din ziarul 
calatoriel ce Patriarhul Antio- 
hiel, Macarie, a facut, la anul 
1655, prin Moldova, intorcindu- 
se din Moscova Aceasta re- 
late a fost scrisa zi cu zi, in 
limba araba, de Paul din Alep, 
arhidiaconul PatriarhuluT. Nol 
dam aci o traducere, dupa ver- 
siunea engleza a lul Belfour 
(tip. in .Londra la 1834. NumaT 
parte din vol. I a acesteT cala- 
toril a fost reprodusa de d. B. 
P. Hasdeu, in «Arhiva jstorica»). 
Textul ce nol punem subt ochil 
cititorilor rominl este din vol. 
IMea, partea VIII, cartea XV, 
trattnd despre Moldova. In sec- 
{iunea I, care se incepe cu in- 
trarea Patriarhulul in ziua de 
1 Sept. anul lumil 7165 (1656) 
in Iasi, ni se spune cum noul 
Voevod $tefan Gherghi£I din 
Racaciuni il face o primire mult 
mat buna decit cea care o in- 
cercase cu un an inainte de la 
precedentul voevod, Vasile Lu- 
pu ; apol analistul Paul din 
Alep urmeaza in acest fel, vol. 
II, p. 318: 

«Pe la sfirsitul lul Septembrie, 
Beiul ($tefan Gherghi^a Voevod) 
se porni intr'o calatorie de pla- 
cere la Husi si de acolo la Ga- 
lafi, unde avea sa viziteze o 
manastire ce de curind se cla- 



dise in apropiere de acest oras ; 
el lua fagaduiala de la stapinul 
nostru Patriarhul, ca va veni 
si dinsul acolo. Decl indata ce 
sosi la Gala^i, tramise vorba 
stapinului nostru; iar vechilul 
si boieril luT ingrijind sa ni se 
dea trasuri si escorta, nol ne 
porniram din Iasi, Miercurl in 
ziua de 8 ale lunil Tesrin el 
Ewel, fiind intimpina^I la port'ile 
de afara cu obicTnuita eeremonie. 
Ajunseram mai intit la dealul 
FrumoaseT, unde este un palat 
de piatra; dar mai inainte dc 
a sosi de acolo trecuram un pod 
de piatra, unde se petrecuse o 
incaierare intre eel din urma 
Voevod (Lupu) si Beiul actual. 
Acela fiind batut, fu silit sa-si 
caute adapost in ^ara Cazacilor. 
Pe locul unde se petrecea ba- 
talia, hirccle mor^ilor inca se 
puteau vedea». (Batalia dela Po- 
pricani 1653, intre Timus si §te- 
fan Gherghita). 

A doua zi sosiram la orasul 
numit Roman; acolo sunt foarte 
multe bisericT de piatra, precum 
si o foarte frumoasa manastire 
cu numele Sfintel Paraschive. 
E o cladire foarte frumoasa, inal- 
^ata de Alexandru Voevod, pre- 
cum si o locuin^a pentru Epis- 
cop. In acest oras sunt si mai 
multe case frumoase pe care le 
stapinesc Armenii, care au tra- 
suri si altele trebuitoare pentru 
calatori. De acolo, pe drumun 
foarte rele si dupa ce intilniram 
o girla larga (Bistri^a) pe care 
o trecuram in luntre, ajunseram 
la un alt oras. 

Numele acestuia este Bacau 
(Bakovi); intr'insul sunt mat 
multe bisericl de piatra. Din a- 
cest loc, pe cal foarte anevo- 
ioase, trecind prin codri si prin 
mun^T, care semanau cu caile de 
prin Moscova, ba chiar si ma! 
salbatice, am sosit la intiiulsat 
dintre cele stapinite de BeiQ ; 



pe acestea el le primise mos- 
tenire de la tatal si de la bunul 
saQ ; ele sunt dintre cele mai 
frumoase si mai populate dintre 
sate, cad fie-care catun are pe 
el cite o casa boereasca si cite 
o biserica. 

Orl-ce col^ al acestel farl, de 
la Roman pana la Focsani, e 
acoperit cu orase si sate, si ele 
sunt in asa placute pozi^iunl, 
udate de fintinl si riule^e, in 
cit nici se poate spune. Din 
toata Moldova, acesta este {inu- 
tul eel mai frumos si mai tare 
locuit. De la Roman pana so- 
sestl in Focsani, e cale de cincl 
zile. Tot in acea parte e si ho- 
tarul despre {ara Ungureasca, 
unde locueste multa ^aranime 
saseasca, care este de lege 
franca, adica inchinatorl Papil 
si au bisericl ale lor; cacl, dupa 
cum ne-am informat, in Ungaria 
sunt nenumarate secte si na- 
^kinl, ast-fel in cit in aceeasl fa- 
milie se afla mai multe religiunl, 
tatal buna-oara fiind de o lege, 
nevasta de alta, iar copiil luind 
fie-care credin^ele care-I place. 
Craiul si dregatoril sunt Calvi- 
nistl; aparatoril ceta^ilor sunt 
Sasl. Merglnd mai inainte, nol 
aflaram drumurl foarte grele si 
patrunseram in codri mai no- 
roiosl si mai salbaticl de cit 
orl unde; iar in mijlocul lor fu- 
ram sili^I sa dormim, neputind 
ajunge pana la conac. In ace- 
lasl timp, nol deteram drumul 
vitelor noastre, ca sa pasca unde 
vor voi si aprinseram focurl, care 
t'lnura pana diminea^a. AtuncI 
adunlndu-ne vitele purceseram 
inainte ; iar in ziua de LunI so- 
siram la unul din tirgurile sta- 
pinite de Beiu si numit Bog- 
dana (Boghzini), precum se chia- 
ma si manastirea, pe care el a 
zidit-o acolo. Aceasta este pe 
un loc asezat intre mun{I, pe 
o vale cu pasunl frumoase, pe 



8iJ04, Marele Dlcflonar Utografie. 



23 



Digitized by 



Google 



BACAU 



17S 



BACAU 



care de patru liturl le apara 
inatyimile. Prin vale curge o girla 
mare numitaTrotusul (Tatrosh). 

Ascultind poruncile BeiuluT, 
nol ne-am lasat bagagele in tirg 
la Bogdana si am pornit fara 
de sarcine in spre manastirea 
BeiuluT (Casinul ?) care este mal 
in laturT de tirg. Ca sa patrunzT 
intr'insa, trebue sa intri intr'o 
rovina ingusta care, atit in dosul, 
cit si in fa{a manastirel sau in 
jurul el, este singura trecere 
pan& la manastire. Indata ce 
trecuram dincolo de rovina si 
pe cind ne apropiam de ma- 
nastire, ne aflaram pe un cimp 
verde nivelat si intarit prin prejur. 
In mijlocul acestul cimp sta ma- 
nastirea inconjurata cu nume- 
roase flntini de apa dulce. Beiul 
ajunse inaintea noastra cu Doam- 
na sa si cu boerii inso$i{T de 
nevestele lor. 

Cu acest prilej se finu acolo 
o mare panaghirie sau serbare, 
mal cu seam& spre amintirea 
Sf. Paraschive, fecioara bulgara 
ale carel moaste se afla in ma 
nastirea luT Vasile Voda (Trei- 
ErarhT). A doua zi dupa so- 
sirea noastra no! slujiram letur- 
ghia, de fa{a cu Beiul, intr'o bi- 
serica de lemn pe care o ridi- 
case aproape de manastire, im- 
preuna cu cite-va chili! spre a 
servi pana cind se va saving 
cladirea ce se zidea acolo. Dupa 
leturghie petrecuram in ospe^e 
pana catre seara. Descrierea 
manastirel este ast-fel : E incon- 
jurata de un zid lat si inalt cu 
patru turnurl, cite unul la fie- 
care col{, afara de clopotnifa ce 
este d'asupra porfei. Toata a- 
eeasta cladire s'a inatyat in timpul 
acestel verl si se zice ca ail fost 
intrebuin$a{I la lucru mal mult de 
800 Jancua (CiangaT) din aceste 
locurT; dar cladirea bisericel nu 
este inca savirsita; ea este in- 
chinata celor dol Voivozl al ta- 



berel ingerestl Sfin^il Mihail si 
Gavril, precum si intregeT osti 
cerestl. Beiul a trimis sa ia pen- 
tru aceasta manastire un ista- 
ticon, de la Patriarhul din Con- 
stantinopol, spre a o declara 
Stavropigiaca, a o pune sub 
stapinirea patriarhatului si a nu 
avea nicl odata vr'o alta in- 
chinare. Dinsul ceru si de la 
Patriarhul nostru un drept de 
acelasT fel; iar prea Sf. Sascrise 
pentru dinsul un istaticon cu 
acelasT scop, inso^indu-1 cu bles- 
teme, anateme si cele-1'alte. 
Pentru intre^inerea manastirel, 
Beiul it darui mat multe sate 
si alte mosii cu marl venituri. 
In ziua de Mercurl, Beiul se 
porni si in sfirsit not il urma- 
nlm pana la micul tirg Bogdana. 
Jot de diminea^a, foarte de tim- 
puriii, Beiul tramise dupa sta- 
pinul nostru Patriarhul ca sa 
aiba cu Sf. Sa o intrevedere de 
desparfire; Patriarhul facu o ru- 
gaciune pentru dinsul si pentru 
Doamna; dupa aceea, Beiul se 
porni la Iasi, lasind pe seam a 
noastra un capitan cu compania 
sa, ca sa ne excorteze pana la 
Focsani. In acea seara no! a- 
junseram intr'un tirgstapinit de 
un mare boer, al carui nume 
era Dabija ; acolo, dupa porun- 
cile BeiuluT, ni se arata un mare 
respect; si dupa cum tot el 
dorea, in ziua urmatoare not 
sosiram intr'un alt tirgulej: al 
aceluiasT boer. Aci era un palat 
mare, asezat pe malul unul riu 
larg, de asupra unul deal inalt 
si vesel; intr' acest loc fugise 
Beiul §tefan dupa ce, pentru 
intiia oara, fusese b&tut aproape 
de Iasi de catre Timus si Ca- 
zacit luT. Aci isl lua el resedin^a 
ca intr'un loc apropiat si de 
Ungaria si de f ara-Romineasca. 
To^I se mirau, cum not am pu- 
tut trece prin aceasta cale, pe 
unde nimenl nu calatorise, nicl 



chiar dintre calugarT. Acel boer 
(Dabija) avea la dinsul pe ne- 
vasta SardaruluT sau capeteniei 
pe care de curind il ucisese 
Beiul Vasile. Ea este din nea- 
mul nostru si cunoaste obiceiu- 
rile noastre, fiind urmasa luf 
Petre-Voda care a trait in exil 
la Alep. 

Simbata sosiram in Focsani, 
unde deteram drumul capitanu- 
lul, trami^ind printr'insul scri- 
sorT catre Beiii. Aci o capitanie 
de ostasl ne intimpina din par- 
tea BeiuluT fareI-RominestI». 

Iaca in fine cite-va extracte din 
«Descriptio Moldaviae» a Prin- 
cipelui Dim. Cantemir, (tip. de 
Societatea Academica Romina, 
torn. II, p. 27) relative la {inutul 
Bacau : 

«Jinutul Bacau, peste care 
este un vornic cu scaunul in 
Bacau, tirg situat intr'o insula 
a riului Bistri^a, vestit pentru 
abunden^a merelor si a altor 
fructe. Are un episcop catolic, 
caresenumeste«de Bacau » pen- 
tru ca in ^inuturile de pe linga 
munte sunt mutyT supusl Mol- 
dovenT, numi^T catolici, dupa 
na^ionalitate si religiunea lor, 
pe care i-a asezat acolo $tefan- 
cel-Mare dupa ce a batut pe 
Mateiu, regele unguresc, si i-a 
impar^it pe la boerii sat. Este 
de insemnat satul Cantemires- 
tilor din finutul Roman (?) nuinit 
Faraoani, at caruT locuitori, mat 
bine de 200 familil, sunt cato- 
lici si au o biserici de piatr£ 
foarte veche ; Ocna si Trotusul, 
linga apa TrotusuluT, tirgurl me- 
morabile pentru salinele exce- 
lente ce se gasesc imprejurul 
lor. Pe aicT este intrarea cea 
mai larga din Moldova in Tran- 
silvania. 

tn salinele de la Ocna nu e 
trebuin^a de nicl o maestrie 
pentru cura^it sarea, cacl sapind 
pamintul de un cot sau dot de 



Digitized by 



Google 



BACAU 



179 



BACAC 



adinc, se gaseste sare prea cu- 
rata, care sa stravede ca cris- 
talul sau porfirul, nefiind ames- 
tecata cu pamint cit de pu^in. 
^i aceste saline nict odata nu 
se sfirsesc, macar ca lucreaza 
intr'insele multe sute de oamenT. 
Pentru ca in locurile unde se 
taie tablele sau drobil de sare, 
se lasa intr'un loc si intr'altul 
columne de acest cristal de sare 
care sa sprijineasca pamintul si 
boltitura si sa aiba loc de a se 
la{i vinele cele not, si asa apof 
boljile acestea atit se umplu de 
sare, pana in 20 de an!, in cit 
nicT se cunosc ca au fost de- 
sertate vre-odata. $i se gasesc 
intr'insele une-orT pestl intreg! 
impreuna crescuflf, care nu se 
deosibesc de loc de pestil ceT 
fires t!, care se prind prin riurile 
de prin prejur. Pe Tazlaul-Sa- 
rat, nu departe de satul Moi- 
nesti, curge, dintr'un izvor, pa- 
cura cu apa amestecata, cu care 
se servesc ^aranit pentru unsul 
carelor si zic ca daca s'ar putea 
bine scurge apa, ar fi cu mult 
mat buna pentru trebuinfa caset 
de cit acea ce se scoate din 
arborT». 

Toate cite le-am spus in par- 
tea descriptiva de la inceputul 
acestuT articol, arata cita deo- 
sebire exista intre starea ac- 
tuals a jude^ulu! Bacau si as- 
pectul sail de acum 250 si 200 
de anT. 

Marcajud. : StincT cu bradet. 

Bacau, com. urb %i pi. Bistri^a-d.-s., 
jud. Bacau, este capitala judc- 
fulul cu acelast nume. 

Situafia. Acest oras este a- 
sezat la ses, pe malul drept al 
riuluT Bistrtya, care-T spala mar- 
ginea rasariteana, si se gaseste 
la o distant aproximativ de 4 
kil. de varsarea acestuT riu in 
Siret. Esind din oras in direc- 
{iunea rasarituluT, dincolo de po- 



dul Bistri^eT, malul SiretuluT este 
la o departare aproximativa de 
S kil. Aci, la Radomiresti, se va 
construi de catre stat un pod 
mare de fier, care actualmente 
este in studiu. In partea de sus 
a orasuluT se scurg in Bistrtya 
apele pir. Birnatul (Trebisul) si 
ale piriuluT Negelul, care ?T 111- 
conjura toata partea de N., des- 
criind o incovoitura. 

Bacaul e situat la 46°.33'35" 
latitud. boreala si 24°.37'is" lon- 
gitud. orientals, cu ora 1. 38*29" 
pe cind in Bucuresti este 1.35Y'. 

Bacaul se poate considera ca 
inima MoldoveT; printr'insul se 
pun in legatura districtele din 
N. fare! cu cele de la S., prin 
sosele na^ionale si printr'o cale 
ferata. Se gaseste la o depar- 
tare de 302 kil. de Bucuresti, 
160 kil. de Iasi, 190 kil. de Ga- 
latf si 58 kil. de Piatra. Altitu- 
dinea d'asupra niveluluT MareT- 
Negre este de i6i m ,20. 

Limit e. farina orasuluT se 
margineste la N. cu com. Mar- 
gineni-Munteni, la E. cu riul 
Bistri^a, la S. cu com. Leteasi 
cu comuna Calugara-Mare, la 
V. cu com. Calugara-Mare si 
com. Margineni-Munteni. 

Populafiunea. Dupa recense- 
mintuPdin 1890 — 91 senumara: 
391 1 capT de familie si 12675 
suflete, dintre car! 6299 barba^T 
si 6376 feme!. Dupa sex si stare 
civila, popula^ia se imparte : ne- 
insuraflf 381 5 barb, si 3249 fern. ; 
casatorij! 2156 barb, si 2234 
fern. ; divonfap 8 barb, si 13 fern.; 
vaduv! 284 barb, si 880 fern. 

Miscarea populate!: 484 nas- 
cu^I, 192 casatorifi, 381 morpf. 

$titi a citi si scrie 4481 lo- 
cuitori si anume: 2861 barbaf! 
si 1 61 8 feme!. Dupa na^ionali- 
tate sunt: 5 1 10 Romint, 6122 
EvreT, 560 German!, 485 Un- 
guri, 218 ArraenT, 33 Greci, 25 
Bulgart, 20 Rusi, 20 Italieni, 



15 PolonT, 14 FrancezI, 12 El- 
ve^ienl si 1 Turc. 

Dupa protecfiune: austro-un- 
gara 382 (371 AustriacT si 11 
Ungurl), elena 33, bulgara 23, 
italiana 20, franceza 14, ger- 
mana 13 si elve^iana 12; iar 
restul e de protec^iune romina, 
coprinzind, afara de RominT, pe 
Armenf, pe Ungurt (476) si pe 
EvreT. 

Dupa religiune: 5170 orto- 
doxi, 6122 mozaicT, 1133 cato- 
licT ; ArmenT - Gregorien! (orto- 
doxi) 218 si 1 mahometan. 

Sub raportul ocupa^iunilor se 
deosebesc: agricultorT, mat to^i 
RominT, 299, meseria$I 604, in 
mare parte German!, industrial 
sau fabricanp 5 , comercian^T 
(Greci, EvreT si ArmenT) 604, 
muncitorT 421, servitor! 964, 
profesiunT libere 690, iar restul 
fara ocupa^ie profesionala. 

Marca orasuluT este o padure 
de bradet cu un cerb. 

Case, edificil, bis. si strade. 
In orasul Bacau sunt 4 subim- 
parfir!, secV" saQ culor!. 

Casele sunt de caramida, din- 
tre care unele in stil modern, 
foarte ales. Cea ma! insemnata 
cladire este Palatul Administra- 
tiv, situat pe calea nafionala 
BacaG-Focsani, construit cu mij- 
loacele propril ale judefulu! si 
anume din venitul zecimilor a- 
di^ionale, si terminat in 1889. 

Acest edificiu, care a costat 
689900 leT, nu are un stil bine 
pronunfat, dar cu cele doua ale 
sale catun, cu ferestrele sale 
foarte man, cu cele tre! intrar!, 
cu scara-i principals de piatra 
masivcl, cu balcoane de lespez! 
de piatra; apo! inlauntru, cu co- 
ridoare largi, salT spa^ioase, cu 
un salon de ceremoni!, luxos 
mobilat, si in fine cu acopera- 
mintul saG in forma de man- 
sarde prezinta totus! un aspect 
monumental. Intr'insul sunt ins- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



ISO 



BACAU 



talate mat toate autorita^ile, 
precum : Prefectura, Consiliul ju- 
de^ean cu Coraitetul sau perma- 
nent, Tribunalul, Judecatoria de 
ocol, Casieria generala, Posta si 
Telegraful, infiin^at in oras la 
1856, Creditul agricol, Serviciuj 
tecnic si Serviciul higienic al 
jude^uluf. Architectul care a 
executatlucrarilea fost Filip Xe- 
nopol. Liceul «Principele Ferdi- 
nand », situatpe strada jude^iana, 
azl denumita a liceulut «Princi- 
pele Ferdinand*, este asemenea 
o cladire frumoasa, construita de 
stat, care s'a terminat la 1891 
$i a cos tat 220000 lei. 

Palatul public, care este con- 
struit de comuna din excedente 
in valoare de 1 00000 lei, cu- 
prinde o sala de teatru si ca- 
zarma pompieriior. 

Casa primariei este situate in 
ccntru, alaturea cu Palatul Ad- 
ministrativ. Gara, construita in 
1870, este situata la extremi- 
tatea nord-vestica a orasuluT; 
ea este o cladire frumoasa cu 
doua caturi si cu sal! spa^ioase. 
Gazduirea in oras se face in doua 
otelurT mar! cu doua caturi nu- 
mite: Hotel-Central si Europa, 
situate pe strada principals. Mai 
sunt si alte cinci hanuii de o 
insemnatate secundara. De la 
1891 incoace s'au facut trei lo- 
calurT de scoala: No. 2 de fete 
si alta de bae{T, ambelepe strada 
Coroi si No. 2 de bae^I pe so- 
seaua nationals Bacau-Ocna. Fie- 
care din acestc 3 localurT au 
fost cladite de comuna Bacau 
si construc^ia lor a costat cite 
70000 lei. 

Bisericele sunt in numar de 
opt si anume: 

I. Precista, fosta manastire, 
careia apar{inea mosia Letea; e 
asezata pe strada ce poarta nu- 
mele ei, la Estul orasuluT. A- 
ceasta biserica este eel maT ve- 
chiu monument al tirgulut; a 



fost cladita la 1472 de Alexan- 
dru, fiul luT $tefan-cel-Mare. 

2. Sf. Nicolae, catedrala, in 
centrul orasuluT, pe calea na- 
tionals Bacau-Roman, cladita. la 
1840 de catre enoriasT. 

3. S-fn Impara^T, situata in 
partea vestica a orasuluT, pe stra- 
da Girii, cladita la 1 845 derapo- 
satul Emanoil Krupenski si al^it. 

4. Sf. Ion, in centrul orasulul, 
pe o ulicioara a stradei Busuioc. 

5. Buna-Vestire, pe strada cu 
acelasT nume, construita la 1880 
de arhitectul orasuluT de pe a- 
atuncT, inginerul Iosef Szavloski, 
cu mijloacele unuT coni'tet par- 
ticular, la care Gh. Morariu si 
Gh. Manoliu au contribuit cu 
sume maT man. 

6. Sf. Treime (cimitirul), afara 
din oras, pe soseaua Bacau-Foc- 
sanT, zidita de comuna la 1876. 

Din aceste bisericT, 5 sunt 
subventionary de comuna, iar 
una (Precista) de stat si din 
veniturile lor propriT. Sunt de- 
servite de 7 preo^T, 1 diacon si 
7 dascalT. CatoliciT din Bacau 
au cladit intrc aniT 1845 — 186 1, 
pe strada Buna-Vestire, o bise- 
serica, numita de popor Baraga, 
la care cladire a contribuit si 
Imparatul AustrieT, Franz Iosef 
I, cu 1000 florin!. De aseme- 
nea, Armenil sT-au zidit la 1850, 
pe strada Armeneasca, o bise- 
rica mare, la care a contribuit 
cu o suma de bam (200 gal- 
bam) Mihail Sturdza, fostul Domn 
al Moldovei ; fie-care are cite 1 
preot si 1 dascal. 

KvreiT au cincT scoale (havre), 
uncle 'sT fac rugaciunile. 

Gradina publica este situata 
in centrul orasulul, pe calea Ba- 
cau-Roman, si a fost facuta de 
raposatul Dimitrie Kracti, pe 
cind era prefect. In acest loc 
de preumblare s'a asezat bus- 
tul lui Vasile Alexandri. 

In tot orasul sunt patru piete: 



una cu hala, construita pe tim- 
pul cind Leon Sachelarie era 
primar, si alta, Pia^a-Vechie, pe 
strada Mare; a treia, in fa{a ca- 
zarmiT Pompieriior (casa Sion) 
si alta pe calea Bacau-Ocna. 

MaT sunt doua cofetarif, din 
care una cu gradina. 

In stare deconstruc^e sunt: ca- 
zarma pompieriior si un turn (foi- 
sor) pentru observarea incendii- 
lor. Canalul colector al apelor din 
oras s'a dat iestimp (1893) in 
antrepriza. Se trateaza alimen- 
tarea cu apa. din izvoarele de 
la Bara^i -Margin en i, carl au o 
altitudine de 30 m. in raport 
cu orasul, si se gasesc la 3 ',i 
kil. departare. Toate Jucrarile 
de ali men tare cu apa si scur- 
gere a apelor vor costa 1 14000 
lei. S'a proiectat a se construi 
un abatoriu sistematic in locul 
zalhanaleT actuale de linga za- 
gazul BistriteT; de asemenea se 
va deschide un bulevard de la 
gara la bariera Calugara, pe lo- 
cul viran al comuneT. 

In fa{a garit s'au construit 
cazarmele de artilerie, compuse 
din 19 pavilioane. In interiorul 
orasuluT circula trasurt cu doT 
caT si cu un cal. 

Sunt 12 strade man, bine a- 
liniate, dar cea maT mare parte 
nepavate, ci numaT soseluite : 

Calea Bacau-Roman, stradcle: 
Precista, Buna-Vestire, Busuioc, 
Judefiana sail a Liceulut, Ga- 
reT, PrimavereT, Justi^ieT, Arme- 
neasca, Lecca, Bulevardul si ca- 
lea Bacau-Ocna. 

Din cauza vintuluT ce bate a- 
proape 8 lunT pe an si a ane- 
voin^eT cu care se aduce apa 
din Bistrita, orasul a avut a su- 
feri incendiT man, cart au clis- 
trus strade intregT, mat cu sea- 
ma din centru, unde casele fiind 
aproape lipite una de alta, a 
fost adase-orT cu neputinta de 
a se localiza focul. 



Digitized by 



Google 



BACAU 



181 



BACAC 



ImprejurimL Privind in zbor 
de pasare, observam ca vatra 
orasului se afla pc un loc scs, 
a caret uniformitate nu este va- 
riata de nicT o ondula{iune a 
tlrimuluf. ImprejurimUe din con- 
tra sunt accidentate si ele pre- 
zinta pozifunl frumoase ; ast-fel 
la N., pe malurile piriului Ne- 
gelul, se intind regulat brazdele 
verzf de legume ale gradinarii- 
lor, dincolo de care se Zurestc 
Lunca-lui-Rugina, plina de pri- 
vighetori, apoi inal^imile si dum- 
bravile de pe mosia Fintinelele ; 
spre V. dealurile paduroase ale 
SohodoluluT, CalugareT si Dea- 
lul-Nou; la S. se vede Cimi- 
tirul si frumosul pare La-Po- 
rumbarul, de linga fabrica de 
liirtie Letea, devenit gradina de 
petrecere a Bacaoanilor in zilele 
de sarbatoare; iar la E., dincolo 
de Bistri^a si Siret, culmile a- 
coperite cu copacT, de la Buhoci. 

§coale. In acest oras se afla 
urmatoarele scoale : 

$coale publice: Liceul clasic 
«Principele Ferdinand*, infiin- 
{at in 1867; este asezat in loca- 
lul sau propria, cladit de Stat. 
Cursurile sunt predate de 14 
profesorT, dintre care 1 1 titular! 
si 3 supliniton, iar lntreVmerea 
liceulul se urea la suma de let 
S4840 anual. 

In anul scolar 1891 — 92 era 
inca gimnaziu si a fost populat 
de 191 elevl, dintre care 124 
s'au promovat si 6j ati ramas 
repeten^I. In anul 1891 — 1892 
gimnaziul a dat 21 absolven^T. 

Externatul secundar de fete 
lnfiin^at la 1890, a fost trans- 
format in scoala profesionala, cu 
inceperea anulul 1893 — 1894. 

Trel scoale primare urbane 
de bae{T. Ele au fost populate 
in 1890 — 91 de 724 elevl si in- 
fiin^ate : No. I, la 1839, No. 2 
la 1859 si No. 3 la 1870. 
Doua scoale primare de fete. 



A fost frecuentate in anul scolar 
1890 — 91 de 388 eleve si infi- 
in^ate: No. 1 la 1858 si No. 2 
la 1870. 

Doua scoale private," una de 
bae^i si alta de fete. 

Afara de acestea, comunita- 
{ile catolice si armene au cite 
o scoala mixta, iar Izraeli^il au 
7 scoale, numite belferil. Evrcil 
au vrut sa faca pe scama lor 
o scoala profesionala de fete, 
dar din lipsa de mijloace, au 
facut numat o scoala primara 
de fete pe strada Busuioc, unde 
se inva^a, pe linga. limba ro- 
mina si cea germana. Se mai 
inva^a si religiunea mozaica. 

In orasul Bacau se afla doua 
tipografiT: Tautu si Margulius, 5 
librarii si I litografie. 

Stabifimente sanitare. Spitale 
se gascsc doua : a) Spitalul Pa- 
vel si Ana Christea, cu 42 pa- 
turl, intretfnut din fondurile do- 
natorilor al caror nume il poarta 
si dintr'o subven^ie anuala, a- 
cordata de comuna. De la 1 Oc- 
tombrie 1891 pana la 1 Octom- 
brij 1892, s'au cautat in acest 
spital 596 birbaflf si 377 feme!. 
ft) Un spital i^/aelit cu 1 1 pa- 
turl, asezat intr'un local bun. 

In tot orasul sunt doua far- 
maciT. 

Industria. Stabilimentele in- 
dustriale sunt: o moara siste- 
matica a d-luT Cristea, cu tur- 
bina, fosta moara Meleca si 2 
alte mori de apa; o fabrica de 
cherestea f enof & C-nie, care 
se aprovizioneaza din padurile 
jude^elor Neam^u si Suceava, 
cu lemn de brad, transportat 
pe plute pina in Bacau; o sapu- 
nerie ; o fabrica de apa gazoasa. ; 
o fabrica de luminarl de seu ; 
2 caramidarii ; 4 tabacarii ; 2 
fabric! de postavurT groase (sa- 
iac) ; 2 fabricl de oale de pamint. 
Lemnaria se lucreaza mult in 
acest oras. Afara de boloboace, 



se mat fabrica paturT, dulapurT, 
scaune si mese, toate cu un ma- 
terial foarte bun si cu prc^uri 
moderate. Asemenea, meseriasii 
orasului se ocupa cu ciobota- 
rie, croitorie, confectfunl de ca- 
ciule si de cojoace. Femeile \es 
in stative, (razboaie) matase, din 
care fac borangicul ; pinza de 
bumbac, de in si de cinepa, pre 
cum si laicere (scoar^e de Una). 

Acest oras a participat cu o- 
biecte fabricate intr'insul si a- 
nume: vestminte brodate (suc- 
mane) si icoane de argint, la 
Expozijia din Paris, de la 1867. 

In orasul Bacau sunt doua 
societal economice : *Carpa{tf», 
cu 97 membril si cu un capital 
de 56252 let si a < Func^ionari- 
lor Publ"cT», cu 56 membriT ac- 
tivi si un capital de 16030 lei. 

Animafefe. Dupa recensamin- 
tul din 1890, se gasesc in ora- 
sul Bacau: vite bovine 784, 
pore! 100, cal 300, ol 310 si 
capre 20. Pasunatul vitelor se 
face pe imasui tirguluT si pe lo- 
curile de pasune ale mosiilor in- 
vecinate. ProprietariT vitelor pla- 
tesc, pentru suhat, proprietariior 
mosiilor vecine. Pentru indestu- 
larea publica s'au consumat, in 
anul 1892/93, 3617 vite bovine, 
10923 mieT, 01, capre si 1739 
porcT. 

Comerciuf. Comerciul este 
destul de insemnat si se face 
mai cu seama prin importarea 
obiectelor de imbracaminte, ma- 
re parte de provenin^a austro- 
ungara; apoT fierarie, alam t arie, 
sticlarie, etc. Sunt doua tiigurl 
(iarmaroace) anuale : la 29 Iu- 
nie si la 29 August. Ele se 
fin in partea estica a orasu- 
luT ; sunt si doua saptaminalc : 
Joia si Dumineca. Pe piafa de 
pe soseaua Bacau-Ocna se des- 
fac lemne de foe si fine^e, pre- 
cum si lingcl biserica catolica. 
Se numara 35 debitan^I de tu- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



182 



bacaO 



tun ale caror dughene sunt in 
acela^i timp $i circiume. 

Budget ul. In anul 1 89 1 — 92, 
budgetul ordinar al comuneT a 
fost de 3761 16 let 74 ban! la 
veniturl 91 de 370072 lei 05 banl 
la cheltueli. Budgetul drumuri- 
lor avea 21200 lei la venitur! 
$i 21175 lei la cheltueli. 

Proprietatea. — Suprafa^a o- 
ra$ulut Bacau, fara de a seso- 
coti farina imprejmuitoare $i con- 
si derindu-se ca limita a ora$uluT, 
despre apus, re^eaua principals 
a cael ferate, incepind de la so- 
seaua Bacau- Ocna pana la pi- 
riul Negelul $i tnainte pe acest 
pirtii ?i pe locul po^teT vechT 
pana in Girla-Morilor, este de 
34260.24 hectare. 

La finele anulut i89i,coinuna 
avea urmatoarea avere imobila : 
primaria, 4 localun de ?colT pri- 
mare, o casa linga $coala No. 
1 de fete, un abator, o gradina 
publica, un cimitir, o pia^a de 
tirg de vite, locul cu fabrica de 
cherestea f 6110 ^ ° pravalie in 
strada Tavernilor, o pia^a dc 
victualii, o pia^a deschisa linga 
cca de victualii, mai multe lo- 
curi virane \\\ piata zisa veche, 
locurile cu grajdul cailor comu- 
nalT $i pentru depozit de fu- 
ragiu, casele foaste Sion-Mavro- 
mati, 3 localun de garda de 
bariera, farina cu paminturile 
dc hrana si doua ima$uri. 

Parte din tcritoriul orasulut 
sianums colful sud-estic, cu 364 
case, cuprinde locurt situate pe 
in >$ia statuluf Letea, unde pro- 
prietarii platesc embatic ; iar 
restul este loc gospod (dom- 
nesc). 

Pe la anul 1823, veniturilc 
tirgulu!, fiind rati administrate 
si neindestulatoare pentru tntre- 
(inercaorasuluT, tirgove^it au rc- 
claniat DomnitoruluT Ion Sandu 1 
Sturdza, care printr'un hrisov 
din 23 Iulic 1823, a alcatuit o 



noua a$ezare de venit, in care 
se poate vedea felui cum s'a 
regulat atuncT proprietatea in 
acest ora.s : 

«Cu mila luT Dumnczeu, No! loan 
Sandu Sturdza, Voevod Domn fare! 
Moldovci. Se face stire cu acest hrisov 
al Domuiei mele, ca lnfa{asindu-se ina- 
intea Domnicl noastre toata obstia locui- 
torilor tirgove^! din tirgul Bacaulu! cu 
jalba asupra alcatuire!, ca dupa cererea 
D-lor-Sale Boierilor de acolo, s'a fost 
facut de oras un venit obstesc tirgulu! 
acestuia, spre a se inlesni In cele de ob- 
steasca trebuin^a a tirgulu!, care alca- 
tuire s'a in tar it si prin Domnescul Hri- 
sovul nostra ce s'au dat in luna tre- 
cuta Martic a anului acesta 1823, ne-aii 
anitat ca aceca asezarc de venit nefiind 
alcatuita prin stirea si obsteasca invoire 
a tirgove^ilor si nicT cu chibiuirea ace 
cuviincioasa dupa starea accstut tirg, lc 
cade cu raulta greutate si cu asuprirca 
ce mai »im£itoare pentru unit, facind ru- 
gaminte ca sa ne milostivim Domnia-me, 
si in locul ace! asezasen, sa intarim a- 
cestuT tirg alta alcatuire de venit, care 
este cu primirca tuturor locuitorilor tir- 
govep si cu toata obsteasca muljamire. 

Drept aceea Domnia-me increlinzin- 
du-nc asupra adevaralu! aratarilor ace>- 
tora a jaluitorilor si insusi voinja noas- 
tra fiind ca o asemenea alcatuire dc ve- 
nit obstesc al tirgulu! sa fie in cit se 
poate mai chibzuita dupa starea aces- 
tui tirg si cu obsteasca mul^amirc a 
tirgove^ilor. lata prin acest al nostra 
Domncsc Hrisov intocma! dupa cererea 
lor, care o am gasit si no! intra tot 
dreapta, si cu cuviin^a, hotarim si, in 
locul eel mat din nainte asczari de cutie, 
cuprinsa pi in Hrisovul nostra dc mat 
sus pomenit, care prin acesta 11 nusiim 
si-1 oborlra cu totul din fiii^a, legiuim 
tirgulu! acesta pomenit Bacau, alcatuirea 
aceasta mai jos insemnata de cutie si 
de venit al obstie! tirgului, adeca : 

1. Mahalitul tirgului, care sa-1 ia dupa 
riuduiala aceea ce so urmeaza si pe la 
alte tirguri, sau vinzindu-se cu anul, sail 
in credin^a cautindu-se. 

2. C'otaritul tirguluT »a fie iarasi venit 
al cutici si de la tot rachiul, holerca 
sail vinul ce se va vinde sail cu vurta 
sail pe la crlsme si pe la dughent, ^a 
ia cutia cite zece paralc dc tot vasul 
cind sc va masura, neavind voie vinza- 
torii de a masura vasele precum nici in- 
susT crlsmaril la cautarea socotelelor cu 
apa sail alt-fel, de cit numai cu cotul. 

3. C'asapia tirgului sa dee pe tot anul 



cite cincT-zecT lei venit la cutia tirgulut, 
macar on-cine ar fi {iitoriT casapiet, afara 
de ceea ce s'a obicinuit a se da la is- 
pravnicie. 

4. Strainii ce vin cu marfurt de le 
vind in tirg la iarmaroace si la zilele 
de tirg, sa dee la cutie cite dot let de 
un car, si cite un leu de o caru^a cu 
marfa, on de ce natie ar fi. 

5. Ce! ce vor cumpara acareturt dc 
vecT in tirgul acesta, or! si cine ar fi, 
sa dee la cutie cite do! lei la suta pe 
toata suma prc^ulu! cit va cuprinde cum- 
paratura. 

6. Ce! ce vor stringe perje de velni^a 
pentru negu^atorie, sa dec cite zece pa- 
rale dc toata mier^a la cutia tirgulut, a- 
fara. pe ace! ce vor stringe pentru tre- 
buin^a numa! a casclor lor, care nu au 
sa se supuna cu aceasta piata. 

7. Or!-ce strain va veni ca sa des- 
chida dughiana noua in tirg, pentru on- 
ce fcl dc alesveris, afara de tirgovep! 
ace! vech!, sa dee la cutie zece lc!, clnd 
va deschide dughiana, iar in urma nu 
are sa se ma! supuna cu aceasta piata. 

S. Ce! ce vor voi a prindc vrc un 
loc din nou din locul tlrguluT, care nu 
vor fi nic! cu o pricina sa se invoiarca 
ma! In tl! cu cpitropi! cutiei a tirgulu! 
pentru a plati un bezman hotarit la cutie, 
si apo! sa aiba voie a prinde locul si a 
face binea pe dinsul. 

9. Cc! ce se vor rlndui cu ^idulc dc 
la ispravnicie in cercctarea negufitorilor 
pentru pricin! de socotel! sail pentru pre- 
^eluirc de venit si alte lucrar!, sa dec la 
cutie do! le! de va fi pricina mica, iar 
de pricin! ma! mar! sa dee si paua la 
cine! le! de o pricina. 

10. Din pia^ul tirgulu! sa ia cutia 
venit de la to{! ace! ce vin cu marfur! 
si ori'-ce alte lucruri de vinzarc cite cine! 
parale de tot caral, iar capitanul isprav- 
nicie!, vame^i! saii alfi! din zapci! is- 
pravnicie! sa nu ia nimica dc la nimc- 
nea ca sa lipscasca jafurilc. 

11. Straini! cc nu vor prinde ca si 
ce!-l'al^! locuitori tirgove^! la havalelfle 
si cheltuclele tirgulu!, sa nu fie voliiici 
a intra ca sa-s! faca aratura in farina 
pe locul tirgului; si in ^.vrina sa nu sc. 
intinda nimenea ma! mult cu inchidcrc 
dc loc, ce pe cit este astaz! farina sa 
se insemneze cu pietre statornicc de ho- 
tara, pentru ca sa. ramie de-a pururea 
sloboda spre hrana locuitorilor tirgului. 

12. Tof! ce! ce vor lua lemnedefoc 
din padure de pe mosia tirgulu! sa dec 
cite zece parale dc tot carul la cutia tir- 
gulu!, afara lusa. de locuitori! tirgoven, 
car! n'ail m! se supuna cu aceasta piata. 



Digitized by 



Google 



BACAU 



183 



IIACAU 



13. Nimenea dc azt inainte sa nu fie 
volnic a mat da cuiva loc din locul tir- 
gului, ce se arta slobod, fara stirea Epi- 
tropilor cutiet si a toata obstea tirgove- 
plor, iar acel cc s'ar tmputemici de sine 
intr'o urmare ca aceasta, ort cine ar fi, 
sa se supuna a da straf, una suta let la 
cutia tirgulut si locul sa se ia iarast ob- 
stesc. 

Acestea sunt veniturile si privilegiile 
care se legiuiesc tirgului acestuia al Ba- 
eaului, ca sa le aiba de-a pururea nes- 
mintitc si nestramutate , si obstia tir- 
goveplor, alegtnd epitropi pe cine vor 
socoti, oament de buna In^elcgere, si cu 
frica lui Dumnezeii, acei epitropi sa fie 
iiisarciiiajT cu tinerea cutiei sub pecetea 
tirgului si cu stringerea tuturor acestor 
venituri numat la cutie, precum si cu 
cheltuirea din venitul cutiei, care are sa 
se faca numai pcutru trebuinr,! obstestt 
tirgului si mal cu de adinsul peutru al- 
catuirc de o scoala obstca&ca a tirgului, 
111 cit s'ar putea mai incuviiujata spre 
niva^atura copiilor tirgove^ilor, fara nicl 
o plata de la sine, pentru ca sa se in- 
lcsneasca in acest chip si cei mai sa- 
raci lutru cistigare de iuvajaturt, iar mai 
prisosind ceva la cutie, alara de trebu- 
infa scoalet, aceea sa se intrebuiujeze 
si in alte cheltueli de trebuinfa si de 
havaleleie tirgului si a mosiet tirgului ; 
datori fiind epitropi! a da seama pe tot 
anul de venitul cutiei ce se va strtnge 
si de cheltuelile facute, carl pururea au 
r»a urme/e dupa. voinr,a si dupa cea mai 
oosteasca primire a tlrgovcjilor si acea 
suina cercetind-o obstia sa o si isca- 
leasea de va fi buna si fara pricina si 
sa se dea iarast epitropilor ca sa se pue 
in pastrare la epitropia cutiei. Spre a- 
ceasta dar s'a dat acest al nostru Dom- 
nesc hrisov, intarit cu a noastra Dom- 
neasca iscaiitura si pecete, ca sa stea dc 
a pururea In mlna tlrgoveplor ca o 111- 
taritura statornica si in veci nesmintita 
asupra legiuirei acestor de mai sus in- 
semuate obstestt venituri si privilegii a 
tirgului, poftind si pe luminapt Donuii, 
frar.it nostri, cart din prouia cereasca se 
vor orindui In urma noastra, obladuitori 
pamintului acesta, nu numat sa nu stra- 
mute saii sminteasca, ceva din aceste ho- 
tarite, ci mat virtus, ca pentru o ob- 
steasca trebuinfa, sa adaoge cele ce se 
vor mai gasi de cuviinpi pentru a Dom- 
niilor sale, in veci nesfirsita lauda si 
fericita pomenire. 

S'aii scris la scauuul DomnieT mele 
in orasul Iasi, lutru cea d'intiiii Domnie 
a noastra la Moldova, in anul al doilea, 
la leatul 1823, Iulie 23. 



Iscalitt : Not loan Sandu Sturdza 
Voevod. Spre neschimbare. N. Dumi- 
trascu». 

(L. S.) 

Ne urmindu-se insa intru toate 
dizpozi^iunile acestul hrisov, sau 
dup& cum se exprima jurnalul 
din 22 Maiu 1840 al boerilor, 
negu {atari lor $i cea-lalta ob$tie: 
«... nepazindu-se buna-cuviin^a 
$i facindu-se jignire celor spre 
folos to^imei proprietari local- 
nici, s'a Jncheiat numitul jurnal, 
prin rare se institue anume per- 
soane ca sa privegheze la apa- 
rarea to{imeT proprietarilor $i 111- 
dreptarea celor de cuviin{a» : 

• Anul 1840. Luna Mai 22. lloierit, 
Negu^atorit si cealanta obstie, acei ce 
ne allam local nicl Tirgului llacau >i 
avem Insusirile si driturilc proprietari 
mo>iet pomenitului tirg, in privire luiud 
cele pana acum urmate rinduielii, intru 
toate dreptatjle acestet proprietary, ne- 
pazindu-se buna cuviintjU, s'au lacut ji- 
gnire celor spre folos torjmet proprietari 
local nicT, can mat din urma nefacindu- 
sc trebuincioasa stavilarisirc, dupa !m- 
prcjurart ail sporit jignire Inclt s'a facut 
nesuferita ; dect dupa drepta^ile de pro- 
prietari, precum suntem am cautat a ne 
aduna unit cu al^it si a ne conglasui 
spre punerc la cale de a tntimpina relele 
vatamart a proprietari, stavilindu-le Intru 
toate cc ar putea sa mat aduca jignire 
si a face indreptart nccuviin^elor urmate 
pana acum. 

Asa intrunindu-ne si socotindu-ne cu 
de-amaruntul pentru toate cite trebuin^t 
cer a-a avca a lor regularisirc si buna 
orinduiala, statornicita pe viitorime spre 
curmare a tot felul de catahrisurl, care 
pana acum s'au facut de catre acei rail 
itiaravifT in drepta^ile proprietapt, intr'o 
unire cu ^o^it am alcatuit urmatoarele : 

1. Am ales dotdintrcBoiert si dot dintre 
negu^itori, sub numire dc ocrotitort drep- 
ta^ilor proprietar^et, pe llnga care vor fi 
dot si din cealanta otitic, supust ocro- 
titorilor spre lucrarea celor de trebuin^a 
la apararea dreptar^ilor tojimet proprieta- 
rilor si indreptatca celor dc cuviin^a. 

2. Pentru ca la cele mat multe lucrart 
ce cere trebuin^a a savirsi domntt ocro- 
titort, este dc cuviin^a de a se conglasui 
mat cu mult, spre a se urma toate cu 
buna, orinduiala si te.neinicic, care o a- 



semenea adunare dc deosebite madulari, 
este cu neorinduiala de a se face cu care 
cum se va gasi, ce am socotit de cuviinfa 
asa adica, sa se aleaga ca ni^te deputaji 
de catre tot,tmea boerilor sase dintre dum- 
nealor, si de catre tor^mea negujitorilor 
sase dintre et, precum si de catre cea- 
lanta obstie proprietari iarast diutre et 
sase, de a caror alest nume incheindu- 
se Jurnal sub a noastrc iscaliturt se va 
pastra la dumnealor ocrotitt>rii, dupa care 
ort la ce trebuinja vor avea a conglasui, 
li se va face cuno^eut si se vor aduna 
fara a da sminteala lucrarei cu ncadunarea 
la vremea ceruta. lnsa cind de la intim- 
plare nu se vor alia to^t ca sa se adunc, 
atunct lucrarea se poate face si numai 
cu jumatate din numarul alesilor, fiind 
acestia ort si din care trcapta, dar mai 
cu pupn nu. Tot acestt alest fiind com- 
plectul intrcg, adica eel putin pana la 
jumatate aii sa incheie si seama cutiei 
Domnilor ocrotitort la implinirea ficste- 
caruia an, si asa cu a c east a rinduiala 
vor putea fi si toate lucrarile Domnilor 
ocrotitort fara banuiala despre vre - o 
parte. 

3. Dumnealor Ocrotitorit, vor facepatru 
Coi.dicl, si anume : Una pentru regula- 
risirea locurilor din tirg spre curmarea 
catahrisclor de imprcsurare ; a doua Con- 
dica pentru regularisirea locurilor de 
hrana din r^arina ; a treia Condica pen- 
tru veniturile ce se vor stringe din cele 
harazite prin luminatul llrisov-gospod, 
din anul 1823, precum si acelc ce se 
vor mat scoate de catre Dumnealor o- 
crotitorit, impreuna cu ale sale madu- 
lari a mat fi de cuviin^a sa se adunc 
in folosul cutiet spre intimpinarea chel- 
tuelelor trebuitoare pentru lucrarile te- 
meinicilor imbunata^irt a proprietajet ; si 
al patrulea : Condica pentru toate chel- 
tuielele ce se vor face din cutia tirgu- 
lut, pentru care au D-lor ocrotitorii sa 
dea suma curata pe fie-care an, fiind 
toate aceste condict snuruite si legate 
bine si pccetluitc cu pecetea Ispravni- 
ciel si a Kforiei si a boerilor din ma- 
dulari ce vor voi sa pue pecetile lor 
facindu-se condicile cu chcltuiala din 
cutie ; ascmenea si oscbita hirtie, cer- 
neala cita va merge in lucrarile insar- 
cinatelor Domnilor ocrotitort, tot din cu- 
tie are sa fie. 

4. Inchcindu-sc sama Ocrotitorilor si 
trecind banit peste cheltuiele urmate in 
anul acela, pentru acel prisos se va so- 
coti de adunarea legiuita mat sus, si se 
va hotari sau sa se iutrebuin^eze in ceva 
sail sa stee de rezerva pana cind se vor 
mat aduna si atunct cu intrunirea so- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



184 



BACAU 



cotinfeT, sa se hotarasca ce sa. se faca 
cu acet bant pcntru folosul obstet, in- 
felcgindu-se la debatable si cu cuprin- 
derca hrisovuluT din anul 1823. 

5. Locurilc din tirg si mahalalelc se 
vor regularisi Intru acclast chip, adcca 
pe tori acet ce vor avca locuri cu bi- 
nale din invechime si pana. la trecutul 
an 1823 facute, se vor margini intru a- 
ceeasi ce se vor fi gasind staph nndu-le, 
daca insa, nu se va atinge prin pasirca 
hotarelor cuprinzatoarc prin documcn- 
turl de schimosire iufrumuse^eret tirgu- 
lui, strlmtorind uliplc cu cuprindere de 
mat mult loc, caci aceasta e in drepta- 
tea Eforiel de a regularisi si pentru ina- 
iute a priveghia, si masurindu-li-se, cu 
stinjinul gospod, .se vor trece in con- 
dica suma stiujiuilor ficste-caruia l<>c, pe 
numelc proprietarulut sau, dindu-i-se si 
document de catra d-lor Ocrotitorit. 

Iar pentru locurilc date de tirg fara 
bant, acelea care n'au binaie pe dinsclc 
si date in vremea sus zisa pana la 1823, 
fiind-ca a unor de asemenea locuri, pro- 
prietarit nu se gasesc locuind in acest 
tirg, dar macar si acelor ce se gasesc 
locuind aice, pentru ca poate sa le fi 
tiind spre spiculajie particularnicc, iar 
nu pentru neaparata lor trcbuin^a, vor 
socoti d-lor ocrotitorii impreuna cu ose- 
bitele alcse madulart si vor punc la cale 
ce trebuic a regularisi pentru asemenea 
spre mat bunul folos al obstiei. 

6. Pentru locurilc acele care de la 
1S23 si incoace pana acum, fiind-ca toate 
acele locuri s'aii dat cu catahrisis dc 
catra. acct rau inaravi^t, calcind legiui- 
riie Domnesculut Hrisov din 1 823, Iu- 
lie 23, care de la sine luind insusire de 
Epitropt, l'au impar^t prin felurt de 
rusferturt si cut ail avut drepturt de a 
i se da loc si cut n'au avut drept; pe 
linga aceste apot le-aii dat si cit nu 
li-aii cazut pentru facerea asczaret unut 
locuitor dind pentru un loc, in care ar 
incape tret si patru asezart, cu a carora 
rca urmare s'aii mat inchis si un putin 
imas ce mat ramasese desprc Bi strip 
pentru trcbuinfa obstiei. Intru acesta 
facind d-lor Ocrotitorit patru nzatoare cer- 
cetare tutumr acelora, care allindu-se cu 
asemenea locurt, de catra cine li s'a dat 
si ce rusfeturf au pliitit, si deslushid a- 
devarul pentru cite locurt se vor gasi 
prinse si date unora si altora, fara a 
avca datatorit insusirile legilor din Dom- 
ncscul Hrisov, si primitorit de implini- 
tort celor cuprinse prin el. Vor face un 
izvod lamuritor dc datatort ce s'aii luat 
ncdreapta. insusire ca sa harazeasca. lo- 
curt, de primitorit locurilor, de cati- 



mea marimet si de suma priimita rus- 
fert si sa faca chemare madularilor cu 
zi hotarita si precum s'a vorbit mat sus 
ca eel mat purin sa fie la acea adunare 
sa incheie jurnal si sa iscaleasca fiestc- 
care intr'insul, si sa se puc acei izvod 
pe masa acet presus viitoare zi ca sa 
se debitorisasca si sa se ia in judecata 
toate catahrisurile urmate cu darea a- 
celor locurt si pentru doveditcle luaturi 
rusfert, inclieindu-se jurnal se vor ini- 
plini de ocrotitort prin ispravnicie de la 
cutezatort si se vor trece in condica a- 
dunaret folosurilor proprietart , tot o- 
data se va implini si cite una suta let 
straf legiuit prin Hrisov. Iar cu acei 
care li s'au dat locurile, se va urma a t a 
adica acelor de au avut drept a li se 
da loc de a^ezare, sa li se dee, soco- 
tindu-se de completul madularilor ce se 
va cuveni, platind acum priimitorul lo- 
culut bezmau ce se legiuicstc prin hri- 
sov in folosul cutiet tirguluf, insa nu- 
mat acum odata pentru tot-dauna, iar 
nu si inainte, socotindu-se aceasta ca 
un filotim dar nu bezmaluirc, insa nu- 
mat cit loc se va cuveni, pe care i se 
va da si document de d-lor Ocrotitorit, 
trecindii-t in condica, dar prisosul va 
ramine in folosul obstiei spre largimea 
imasulut, >au se va da altora ce li se 
va cuveni cu folosul cutiet ; iar cit pen- 
tru acei care nu vor avea in^usirt de a 
li se da locurt, si se vor gasi ca li-aii 
dat acele macar si cu binaie, de ar fi 
toate sa se ia tit folosul obstiei tirgulut 
ce are dritul proprietat.it, cu care d-lor 
Ocrotitorit vor pazi urmarea sus zisa 
pentru pri*osirilc din locurile acelora ce 
li s'au cuvenit a li se da si unii ca a- 
cej.tia, care fara a nu avea drept de 
proprietarf, si prin nedreptate s'aii silit 
a-si cistiga locurt, pe care si-ad facut si 
binaie, fiind-ca acele toate sa iaii in fo- 
losul obstiei proprietarilor, et ist vor 
cauta ort-ce pretence vor avea cu acet 
ce le au dat locurile cu neeredinja, si 
datatorul loculut se va strafui potrivit 
cu cuprinderea Hrisovuluf. 

7. Tot locul de hrana ce cste in fa- 
rina tirgulut, se va masura cu Inginer 
in primavara si vara aceasta, care se va 
si impar^i localnicilor proprietart de ca- 
tra Inginer in cuprinsul vidomastiet ce 
d-lor Ocrotitorit vor da, la a caria lu- 
crare obstia tirgulut proprietara este da- 
toare a da din inceput si pana la is- 
pravire a tot lucrul ingineresc oamenit 
trebuinciost, fara vre-o cerere de plata 
de la cutie, decit numat inginerulut i 
se va plati dupa tocmeala ce va avea. 
Se face still t si aceasta, ca inginerul are 



sa imparta locul de hrana tn parple, 
adica diud un rind de bucap din locul 
mat bun si analoghicos, dupa bunatatca 
si rautatea pamintulut si sa dee si din 
locul eel prost. 

8. In lucrarea vidomastiel vor cer- 
ceta d-lor Ocrotitorit cu patrunzime pe 
tojt localnicit tirgove^t; tntii pentru in- 
susirile proprieta^et de i se cuvine a a- 
vea loc de hrana si apot facind un i>- 
vod de numelc acelor si citimea cit se 
cuvine ficste-caruia, la presus viitoarea 
zi a madularilor se va punc pe masa 
spre a se debatarisi, ca dupa aceste po- 
trivit sa li se dec si lucrurile de hrana, 
faciudu-se tot chipul de silin^e, ca de 
se va putea sa mat ramiie si ceva imas, 
ca sa. lipseasca tot felul de strigari, si 
asa se va trece in condica, dupa care 
d-lor Ocrotitorit vor slobozi si pdule 
fie^te-carui.i pe numele sau de suma pra- 
jinilor ce i s'a dat pana la cea mat de 
pe urma ob>tie proprietart, ca dupa a- 
cele tidule sa-st stapincasca locurile tic 
hrana fieste-care, fara insa a-1 putea da- 
nui sau vinde ; cact care va cuteza in- 
tru asemenea, locul i se va lua in fo- 
losul obstiet si unul ca acela nict odi- 
nioara nu va mat putea cistiga o ase- 
menea dreptate. 

Iar pentru acet care, din intlmplare, 
s'ar departa de aice din tirg cu locuinja, 
nu vor mat putea avea dreptate sa sta- 
pincasca locul de hrana, ci va ramine 
in folosul obstiet, care a far a numat cind 
locuitorul va inchiria casele, care se vor 
inlocui de inchirie^t, socotindu-se ca 
niste locuitort, sunt in dreptate a stii- 
pini paminturile ce va avea inchiriitorul, 
daca insa il va da, decit numat atunci 
se va lua in folosul cutiet, si mat cu 
dinadin>ul a ob^tief, adica: cind oarc- 
care boier, din imprejurarf pentru in— 
delungat vremclniceste, sau pcutru mat 
pu^in, povajuit de imprejurart, s'ar duce 
la vre-un loc si casele le-ar inchiria de 
Judecatorie, Ispravnicie, Scoala si alte a- 
semene, atunct U)curile de hrana aceia 
ca.^e, vor r.amine in folosul ob^tict pana 
la intoircere, adeca: sa se lase pentru 
imas, mijlocind Ocrotitorit inchipuire prin 
schimbare vremelniceasca ca sa se ala- 
ture/.c de imas lasat pentru vitele obstiei 
tirguluf. Asemcnc si pentru cet ce sc 
vor savlrsi din viafa fara. a le ramine a- 
devara^t clironomt, atunct iara^t locurilc 
de hrana, ce vor fi avut, vor ramine in 
folosul obstiei, insa toate niste asemenc 
locurt pastrindu-le d-lor ocrotitort ca 
dupa vreme sa se poata intirapina clin- 
tr'insele lipsa la care ar cere trebuin^ 
dupa dreptate a i se da. 



Digitized by 



Google 



BACAU 



185 



BACAU 



9. Ctnd oare-care din locuiton, din 
binale locuitoare si nu spiculatoare, pre- 
cum de pilda crtsme, hanun, dughene 
si altc asemenea se vor vinde de vecT, 
dupa trebuinfa ce-T va indemna, atuncT 
acca binca locuitoare, daca se va locui 
de cumparator, vor avea drcptate a {ine 
si locurile de hrana ce va fi avind vin- 
zatorul, peste 10 ant daca va fi strain 
venit din alt oras sau sat si de va fi 
crestin, (iar fiind de alta na^ie si sudit 
nu va putea intra in locurile de hrana), 
dar pana la vremea de 10 ant locurile 
vor ramlne In folosul ob^tiet; iar fiind 
cumparatorul vechiu tirgovaj de 10 ant 
sau mat invechit, atunci va tragc si lo- 
curile vlnzatorilor, daca insa nu va ave 
alte locuri de hrana de mat inainte, dar 
avind asemene loc de hrana, nu va mat 
pute cere alt loc, si cu asa chip poate 
ramine proprietar cumparatorul, si vin- 
zatorul ramlne stirpit de dreptajt pentru 
tot-d'auna, iar la tntimplare de inchiriat 
se va aplicarisi la punctul mat su:> al 
S-lca. 

10. Locul, ce se va pute opri pentru 
imas, se va pastra tot intr'o ingraditura. 
cu cea-1'alta farina, in care cite o vita 
sau mult doua, acelc mat cu nevoe tre- 
buitoare pentru Indcminare si hrana a 
fieste-caruia din locuitorit proprietart, se 
va primi a se pasuna, insa a localnicilor 
cu pastor tocmit de obstie; iar mat multe 
vite sa nu se ingaduiasca a se baga in 
acest imas mat virtos ot, nict pe eel din 
afara de imas nu vor fi slobodc a se 
pasuna, insa a localnicilor proprietart 
slobozenie o vor avea numat pe vreme 
pana cind se vor da oile In stina, iar 
apot altora nict iutr'o vreme nu vor fi 
slobode a se pasuna, bez de tret capre 
ce poate sa le aiba unit pentru trcbuin^a 
de cura si aceasta pentru ca sa se p<>ata 
Inlesni hrana celor-l'alte dobitoace a 
proprietarilor. 

11. Pentru ca proprietatea tirgulut 
se gaseste impresurata de catra megie- 
sitele mosit, intre care trebuin^a cere 
neaparat de a se scoate de sub impre- 
surare la a caruia lucrart, fara a nu fi 
inadinst vechilt staruitort pana in sfir;.it 
(nu poate fi nimica adus Intru savlrsire). 
De aceea d-lor Ocrotitorit tmpreuna cu 
ale sale madulart, vor socoti a alcatui 
niste destoinict vechilt de asemenea trca- 
ba, credinciost, cinstift si harnict in lu- 
crart, carora plata alcatuirei si cheltue- 
lile ce va cere trebuinfa osebit a *e mat 
face, se vor da din cutia tirgulut. 

12. Ort la ce lucrare va cere tre- 
.buiiiya a se aduna ale sale madulart, se 

Infelegc ca dupa forma mat sus zisa, sc I 



va iscali de toft cift se vor aduna in a- 
cea zi presus fiitoare si dupa conglasui- 
rea ce va urma In tofimea adunaret a- 
lese cu d-lor Ocrotitorit, daca nu va fi 
unire In In^elegere si socotinft si vor fi 
dezbinart, atunci socotinfele se vor da 
in judecata si glasurile covirsitoare ade- 
verite prin iscaliturile presus fiitoriior 
acelet zile, va ramine temet Inca si de 
la se pune in lucrare, iar pentru cct- 
l'alft i^t va da socotinfa pe care s'a in- 
lemeiat de nu s'a unit, si asa pe acele 
jurnalurt, care se vor pastra cuprinderet 
lor fara abatere intru cit de pupn, 111- 
felegtndu-se dar mat lamurit ca aceste 
adunart si conglasuirt, n'au sa privcasca 
catra alta, de cit nuraat catra apararea 
dreptafilor proprietajet spre a je tmbu- 
natap intru toate. 

Asa dar aceste fiind soeotinfele noas- 
tre ce se cuprind In aratatele 12 punc- 
turt, spre curmarea a tot felul de catahri- 
suri, care pana acum a urmat indrepta- 
file proprietafet, si spre a se imbuna- 
tafi intru tuate catra. care priveUe buna 
punere la cale a unet propricta^i de mat 
mulft proprietart, precum si a dreptap- 
lor proprietarilor et, tncheiam acest jur- 
nal sub a noastre iscaliturt, punere de 
degete si peccft, pe temeiul carora se 
vor pazi nestramutate toate cuprindcrile 
lut atit acum precum si In viitorime, 
spre odihna localnicilor proprietart si 
nejignirca dreptafilor proprietajet. 

Urmeaza 46 iscaliturt si 10 puneri de 
degete. 

Adeverite de Eforia orasulut liacau, 
N(». 374, la 1 lulie iS40». 

Istoricul orafuiuL In privin^a 
punere! inceputuluT tirgTiluT sunt 
mal multe legende, insa lipsesc 
cu totul date sigure si docu 
mente pozitive. Dintre legende 
vom alege pe cea care pare a 
explica de odata, atit funda^iu- 
nea originara a tirgulut, cit si 
numele de Bacau. Aceasta este 
si cea mat acreditata printre ba- 
trinit din tirg si mat cu seama 
printre Ciangait (UnguriT) can 
populeaza sate intregl fn acest 
jude v . Doua din aceste sate, Ca- 
lugara-Mare si Liuzi-Calugara 
sunt chiar la poarta orasulut. 
Dintre acesti Ciangal unit pre- 
tind, ca in documente vechl de 
ale p&minturilor lor s'ar fi vor- 



bind chiar de un oare-care Bako, 
ungur din Calugara, care a pus 
si inceputul si a dat si numele 
sau tirgulut Bacau. lata cum 
spun el, ca-sl amintesc din ba- 
trinT : 

«Un oare-care ungur, din Ca- 
lugara de loc, avea pamintun 
pana in apa Bistri^el, adica si 
pe acolo pe unde azl e orasul ; 
fiind dinsul un mare tiihar, a 
fugit in Ungaria, unde a fost 
prins si condamnat la moarte. 
Precum se stie, pe atuncT con- 
damna^ii nu erau executant, dac& 
primeau sa fie calau (aceasta si 
asta-zt se aplica in Rusia) un 
timp oare-care ; acesta primi 
si dupi expirarea termenulul, 
raminind liber, se intoarse iar 
in Moldova la paminturile sale. 

Ungureste calau se chiama 
bako. Asa cS el cind veni si 
deschise o crlsma pe soseaua 
RomanuluT, adica in cap&tul de 
sus al viitorulul oras, toata lu- 
mea o cunoscu sub numele de 
crisma lul Bako. Crisma fiind 
pe drumul principal al Moldo- 
veT, numele el de Bako deveni 
foarte cunoscut, ca un punct in- 
semnat pentru toata regiunea. 
Imprejurul el au inceput a se 
vinde buca{I din paminturile lul 
Bako ; asa s'a lipit casa de casi, 
s'a lungit uli^a, si s'au deschis 
altele, care toate ati luat si ele 
numele de Bako». 

Dupa legenda aceasta ar ur- 
ma, ca orasul actual sa se fi in- 
tins treptat de la N. spre S., 
adica de prin mahalaua Roma- 
nulul, in josul apei ; aceasta 
consecin^a a legendel este ve- 
rificata de fapt; in adevar, de 
cite orl se cearca sapaturt mat 
serioase pentru vre-o construc- 
^iune in partea din sus a tir- 
gulut, mat tot-d'a-una se da peste 
temelii, beciuri, adica urme de 
cladiri anterioare ; din contra, 
aceasta nu se intimpla nicl o 



04404* Marti* JJicfiOHUf Qioyinjic, 



24 



Digitized by 



Google 



bacaC 



186 



BACAU 



data cu partea din jos a ora- 
sulu!, unde solul pare a fi lip- 
sit de construc^iuni vechi. 

Acum doua sute de ani a- 
proape, Dimitrie Cantemir ne 
poveste^te, ca orasul era situat 
intr'o insula a riuluT Bistri^a 
(«Descrierea Moldove!», tradu- 
cerea romtna, torn. II, pag. 18); 
lucru ce a putut sa fie cu pu- 
t'myk pe acele timpurl, cunos- 
cindu-se de top schimbarile ca- 
pricioase ale cursulu! riulul. 

Intru adeverirea acestei ne- 
cunoscute mutarl a riuluT, adu- 
cem urmatoarele: «A fost o- 
biceiu ca sa aiba Catolici!, lo- 
cuitor! in Moldova, un episcop 
cu episcopia in tirg la Bacau. 
Apa Bistri^e! a surpat biserica, 
$i de atuncT s'a mutat in {ara 
le^easca. Acum episcopul Sta- 
nislas Iezerski, ce se numeste 
al Bac&ulu!, venind si voind sa 
se a$eze in {ara, Voevodul i-a 
dat poslujnicTdeoameni strain!, 
pe care sa-T aseze in satul Tre- 
bes al Episcopiei, ce este la 
tirg la Bacati ; i-a ma! dat E- 
piscopiel si tot felul de alte 
scutir!». (Uricul lui Grigorie 
Ghica, dat in 1741). 

Chiar astazi parole marginase, 
de la estul si nordul podisu- 
lul mat ridicat al tirguluT, sunt 
supuse la dese revarsar! ale ri- 
ulul Bistrija, cind vine mare, pre- 
cum si ale celor doua piraie : Bar- 
natul si Negelul. Pentru apararea 
acestet par^I a orasulu!, de desele 
revarsar! ale riuluT, s'a inceput 
construirea unui dig (zagaz), care 
este pe jumatate neterminat. 

Acest oras, din vechi me, a fost 
scaunul uneT episcopil catolice, 
cu titlul «Episcopus Bacoven- 
sis», creata in locul cele! de la 
Siret in anul 1401, de catre 
papa Bonifaciu IX-lea, avind o 
mosie si astazl, sub stapinirea 
embaticulul. In secolul al XVI- 
lea, aceasta episcopie fu unita 



cu vicariatul apostolic din f ara- 
Romtneasca, si titularul purta 
titlul «Episcopus Argensis et Ba- 
covensis* (« Alexandre le Bon», 
de Bengesco, pag. 62). 

Din cele precedente se vede, 
ca pe la jumatatea secolului tre- 
cut, Episcopia s'a mutat in Po- 
lonia. (Melhisedec, «Papizmul si 
biserica ort. in reg. Rominie!»,p. 
17). Prin secolul al XVI-lea era 
la Bacau o manastire franciscana, 
care a fost distrusa de un foe. 

In orasul Bacau, pe timpul 
lu! Alexandru-cel-Bun (140 1 — 
1433), care locuia adese-orl in 
acest tirg, trecea frontiera mol- 
doveana, si aci se afla un sta- 
biliment de vam&, dimpreuna cu 
cite unui la Trotus si la Taz- 
lau. Postavurile de Orient, cu 
destina^ie pentru Brasov, se va- 
muiau la Bacau si Trotus. 

La 1422, Alexandru-cel-Bun 
a dat manastire! Bistri^a, jud. 
Neam^u, vama de la Tazlau, 
care depindea de cea din Bacau 
si care probabii apar^inea atunc! 
aceleias! manastir!. La 1456, $te- 
fan-cel-Mare confirma posesiu- 
nea vamilor manastire! Bistri^a. 
Despre numeie orasulu! Ba- 
cau, despre Episcopia catolica 
dintr'insul si despre vama ce 
se afla acolo, trateaza si d. B. 
P. Hasdeu, in torn. HI din «Ety- 
mologicum Magnum Romanian », 
p. 2288 — 2294. Credem de mare 
interes a extrage si a decopia 
dintr'acea erudita noti^a, faptele 
urmatoare : In privin^a numelu!, 
d. Hasdeu respingind pentru 
dinsul o origina ungureasca, pre- 
cum, bine in^eles, si ridicula lu! 
derivapune din numeie zeulu! 
Bacchus, pare a inclina catre o 
etimologie turanica, ce s'ar afla 
in rela^iune cu ocuparea {inu- 
tului, ca si a intregel Moldove, 
de Cuman!, ma! inainte de al 
XIMea secol. 

D. Hasdeu vorbeste apo! de- 



spre Episcopia catolicS din Ba- 
cati, pentru care citeazel hrisoave 
de la Duca-Voda si de la An- 
ton Ruset, precum $i un pasa- 
giu din Miron Costin, cu ur- 
matorul cuprins: « Episcopul de 
Bacau are titlul : al bisericilor 
catolice din toata $ara Moldovii. 
Autoritatea iu! se intinde si a- 
supra Bugiacului, unde loeuese 
nu pu^in! Catolici, anume in Ce- 
tatea-Alba, in Tighina si in cele 
$apte sate hane?ti». (Vez! lista 
Episcopilor catolic! din Bacau in : 
Benco, «Milcovia*, II, 24 — 35). 
Tot a?a de interesanta pentru 
trecutul orasulu! nostru este ?i 
descrierea lui, facuti la 1640, de 
episcopul italian Marco Bandini 
9*1 tiparitain Kurz's «Magazin», 
II, pagina 14: «Orasul Bacau 
a fost intr'o vreme re$edin{a 
Domnilor Moldove!, rnaT ales a- 
tunc! cind traia Margareta, fiica 
Voevoduiu! unguresc ^tefan din 
Transilvania §i prima so^ie a lui 
Alexandru-Voda (f 1410, sub 
care Bacau I ajunsese la apogeul 
inflorirel sale). Pe atuncl se matya 
in partea sudica a orasulu! un 
palat domnesc, care acum zace 
in cenu?a. Pozi^iunea orasulu! e 
cea ma! desfatata, scaldat la 
rasarit fiind de riui Bistrifa, care 
se revarsa cu violent din mun^ii 
Ardealulu!, la miaza-zi privind 
intinsa cimpie acoperita cu dese 
sate romtne^t!; despre criva^ 
pana la Carpa^I avind vestita 
vale a Bistritel, numita ast-fei 
dupa riu, $i in fine despre a- 
pus, la departare de o leghe, 
mun^! ?i dealurT, intrerupte prin 
vaT, cale de tre! zile pana la 
Transilvania. Aerul e eel ma! 
sanatos ; padurl frumoase prin 
natura si prin art£, stejari^e, 
fiare salbatice $i pasar! mul^ime, 
riur! pline de pest! deiicios! ne- 
cunoscu^I in Italia, apo! bel?ug 
de vite, de grine, de poame, 
unt §i miere». 



Digitized by 



Google 



bacaO 



187 



BACEA 



In fine, d. Hasdeii se expri- 
ma intr'ast-fel despre vama Ba- 
cauluT: «In secolul XV, Bacaul 
mat avea inca o alta insemna- 
tate, cea maT mare din punctul 
nostra de vedere, fiind-ca, dupa 
cum se vede, ea a lasat pana as- 
tazT o urma in graiu. Pana la 
anexarea catre Moldova la 1475 
adistrictuluTPutnei («Letopise{» 
I, p. 128), Bacaul era oras de 
hotar despre Muntenia si chiar 
despre Ardeal. Aci trebuia sa 
se vamuiasca marfurile. In trac- 
tatul comercial cu Polonia, din 
1407, Alexandra -eel -Bun zice 
(«Archiva Istorica* I, 1, p. 131): 
a exportatiuniT postavurilor la 
UngurT si la MuntenT este slo- 
boda ; anume pentra exporta- 
tiunea munteneasca se va plati 
in Suceava de la 1 grivna, 3 
grosT, si apoT la tntoarcerea din 
Valachia cu marfa de acolo, fie 
piper, fie lina, fie orT-ce, se va 
plati InBac&fl de la 12 cintare, 
1 h rabla de argint...» si maTjos: 
«importatiunea ceret muntenestT 
si brasovene$tf e libera, platin- 
du-se vama de la o peatra de 
ceara in BacaQ 1 gros...» 

«Tot ast-fel suna tractatul co- 
mercial cu Polonia din 1434 
de la $tefan Voda (Kalusznia- 
cki: «Dokumenta Moldavskio», 
Lwow, 1874, p. 25) si de la 
Petra Voda din 1456 (ibid., p. 
37). Despre depozitul marfurilor 
straine in Bacati vorbeste un 
hrisov al lu! $tefan-cel-Mare din 
1460 («Arhiva Istorica* I, 2, p. 
7) : «OrT-care negu^ator va veni 
fie de or! unde, si-st va depune 
marfurile in Bacau, sa dea ca- 
lugarilor (de la Tazlau), vama 
cea mare de grivna, iar de mar- 
furile trecatoare sa se Tea dupa 
lege vama de car....», adica o 
vamuire mare, dupa valoare si 
o vamuire mica, dupa greutate. 
Un alt hrisov de la $tefan-cel- 
Mare, din 1459 (*Arh. Istor.v I, 



1 , p. 114), ne arata in Bacau 
o autoritate judictara, compusa 
din judecatori (sudi{i), avind 
la dispozifiunea lor giobnicT si 
slugl, agen^t pentru executarea 
sentin^elor. Din acea epoca s'a 
nascut si a ramas in graiul ro- 
minesc o locu^iune proverbiala 
foarte interesanta : <a si gasi Ba- 
caul*, pe care Cihac o traduce 
prin: «trouver son diable», sau 
«son bourreau*, iar d. $aineanu, 
prin: «Seinen Meisterfinden» — 
«ST-a gasit Bacaul ». .. si care vrea 
sa zica pur si simplu : a mers pana 
a dat de hotar, a ajuns la vama, 
a fost oprit si scotocit si a putut 
sa mearga mal nainte. Nascut 
in secolul XV, cind pe calaton, 
si mat ales pe neguston, if in- 
grozeau cele doua vamT, «mi-am 
gasit Bacaul », este un adevarat 
monument istoric*. 

Reluind acum sirul evenimen- 
telor istorice, al caror teatru a 
fost Bacau, vom aminti, ca la 
1476, Bacaul d'impreuna cu alte 
orase a fost pustiit, dindu-i-se 
foe de $tefan-cel-Mare, in retra- 
gerea sa la Valea-Alba (Raz- 
boieni) d'inaintea Turcilor (Gr. 
Tocilescu, «Istoria Romina», p. 
68). Orasul Bacau, resedin^a nu- 
mai a (inutulul din vechime, 
ce-i purta numele, devine in se- 
colul al XVI I-lea, capitala a doua 
{inutun alipite, al Bacaulu! si 
al Trotusului. 

Printre faptele istorice petre- 
cute aci, gasim urmatoarele : 
a) «Pe timpul luptelor inversu- 
nate pentru Domnie dintre Gheor- 
ghe-$tefan si Vasile-Voda, acesta 
aflind despre uneltirile logoft- 
tului Gheorghe-^tefan si ca a- 
cesta s'a in^eles cu Raco^i si 
cu Domnul Munteniel Mate!- Vo- 
da, ca sa-l detroneze, tramite 
pe Seculi si pe Iacomi, vataft 
de aprozT si pe Aiexandru Cos- 
tin, cu carte domneasca, sa che- 
me indata la Curte pe logofat. 



Acestia ajungind la Bacau sunt 
intimpinap de strajile ungurestf, 
care-T ia la goana impuscindu-1 
cu pistoalele, — Iacomi... cade 
mort.(«Letopise{ul MoldoveI», t. 
I., p. 300). Iar tot in acel timp 
(1653) Gh. $tefan, cind plecase 
cu ajutoral luT Mate! Voda sa 
alunge din nou de pe tron pe Va- 
sile Lupu, se muta cu temelia 
oastet sale, de la Racaciuni la 
Bac«lu, unde 11 sosi ajutor de la 
Racop II, pe $tefan Petki cu 
un corp de TransilvanenT». («Le- 
topisepil Moldovei», t. I, pag. 

318). 

b) In anul 17 12, in Bacau fu 
prins, de catre Vornicul Mano- 
lache Rosetti, fostul rege al Po- 
lonieT si rege al LotaringieT, Sta- 
nislav Leszynski (a caraia fiica 
a fost so^ia lui Ludovic XV), 
care trecea drept ofi^er din ar- 
mata suedeza. El a fost predat 
luT Neculae Mavrocordat, Dom- 
nul MoldoveT. 

La Bacau s'a nascut ilustrul 
nostra poet Vasile Alexandri, 
in anul 1 82 1, la 1 Iulie. Dupa 
toata probabilitatea, din aceste 
locuri a adunat el o buna parte 
din comoara de poezil populare, 
ce ne-a dat. 

Bac&u, stafie de dr. d. f., jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., comuna 
Bacau, pe linia Marasesti-Ro- 
man, pusa in circulate la 1 Sep- 
tembrie 1872. Se afla intre sta- 
bile Valea-Seaca (10 kil.) si Fin- 
tinele (12.1 kil.). Inatyimea d'a- 
supra nivelului maril de 160.77 
m. Venitul acestet sta^il pe a- 
nul 1896 a fost de 758.319 1. 
17 b. 

Bacea, cdtun, in jud. Olt, pen- 
dinte de com. Timpeni, situat 
pe malul sting al Dorofeiulul, 
3 kil. la N. de Timpeni, rese- 
din^a comunel. Are o pop. de 
700 loc, maioritate mosnenT. 



Digitized by 



Google 



BACEA 



188 



BAC1UL-P05TA 



Cel mal insemnat intre din?ii e 
Dumitru $erbanescu, cu 100 h. 
arabile $i 15 hect padure. EI 
poseda 200 boT, 170 vacT, 150 
caT, 1700 of, 150 porcT $i 2 ma- 
garl. 

Aci se afla o biserica cladita 
la 1857 de Ion Brumu?lla $i 
Dumitru $erbanescu. E deser- 
vit§. de I preot ?i I cintaret, 
platip de locuitorl $i de com. 

Se zice ca Bacea i?I trage 
numele de la un cioban, care 
avea o stina mare, a^ezata in 
acel loc, unde s'a format satul 
mal tirziu. 

Sacea, pir. mic in jude^ul Olt, 
care se formeaza pe teritoriul 
comunel Timpeni, cat. Bacea, 
pi. $erbane$ti. Curge de la E. 
catre V., prin mijlocul satulul 
$i se varsa in Dorofeiu pe stin- 
ga luT. 

Bachii (Lacul-), lac, in comuna 
Nehoia^ul, cat. Ba?ceni, jude^ul 
Buzau, pe muntele Dealul-Zmeu- 
lui ; are mult pe$te, mal cu seama 
soreasca 91 purcol. 

Bacin, lac, in plasa Sulina, ju- 
de^ul Tulcea, pe teritoriul co- 
munel urbane Chitia-Veche, in 
partea apusana a pla?ii $i a 
comunel ; are o intindere de 30 
hect.; este inconjurat cu stufi- 
$url, 5*1 comunica prin mici gir- 
lie cu lacul Maxinca, $i bra^ul 
Tatarul (o derivable a bra^ului 
Chilia) de care e format in re- 
varsarile sale ; pe$tele sau este 
pu{in cautat. 

Bacin, lac, in jude^ul Tulcea, 
plasa Sulina, pe teritoriul com. 
urbane Chilia- Veche, in par- 
tea S.-V. a pla?il $i a comunel; 
el este mal mult o continua^ie 
a laculuT Costin, cu care comu- 
nica prin gitul Costinciuc; iar 
el formeaza la rindu-T lacul Pos- 



tar §i f ihac, din care pleaca 
girla Aliboca-Suhatul; comu- 
nica $i cu girla Iacob-Suhatul ; 
suprafa^a este de 80 hect. ; e in- 
conjurat numal cu stuf, pe?te 
bun ?i in mare cantitate, fiind 
bine alimentat de cele doua 
girle de maT sus. 

Baciul sau Baciul-de-Sus, cat. 
din com. Bleje^ti, pi. Glavacio- 
cul, jud. Vla$ca. O mahala din 
acest catun este pe proprieta- 
tea d-lul Ap. Grajdanescu cu 
un venit anual de 10000 lei. 

In acest catun este o biserica 
cu hramul Sf. loan Botezatorul, 
cu un preot $i 2 dascalf; de- 
pinde de parohia Baciui-Posta. 

In acest catun este $coala 
comunala $i primaria. Sunt case 
bune de locuit. Oamenil mun- 
citori. Este situat pe coastele 
apei Glavaciocul. 

Bacilli, balta insemnata in plasa 
Medjidia, comuna Rasova, jud. 
Constanta. Este situata in partea 
apusana a pla^ii $i cea centrala 
a comunel, intinzindu-se de la 
Moara-lui-Mamic, pana in drep- 
tul ruinelor satulul Ghioi-Ra?ca, 
printre dealurile Germelul $i 
Mustana la apus ?i Dealul-Ba- 
ciulul la rasarit. Are o lungime 
de 6 kil. pe o largime maxima 
de Va kil. cu o suprafa^a de 
1300 hect. Ea nu este de cit 
partea rasariteana a marel bal{I 
Alimon, cea apusana fiind balta 
Vederoasa. Este acoperita in in- 
tregime de stuf, care este foarte 
des. Valea Arabaji-Ceair se des- 
chide in aceasta balta, impreuna 
cu valea Ceraclar prin partea 
sa de sud. 

Baciul, bdi deapasarata, in jud. 
Prahova, ce izvorasc din minele 
de sare parasite. Sunt situate in 
centrul com. urbane Slanicul, 
plaiul Varbilaul. Apele apar{in 



statulul $i se arendeaza de Di- 
recfiunea generals a monopo- 
luluf statulul. Sunt situate 111 
regiunea unul munte de sare, 
ce domina asupra vederel Sla- 
niculul. Comunica^ia la bal se 
face cu inlesnire prin gara Sla- 
niculul. 

Apele sunt sarate $i mal con- 
{in iod in mare cantitate $i fier. 
Ele sunt bune pentru reumatism, 
boale de femei, de piele, scro- 
fule $i altele. 

S'au facut analize calitative 
de mat mul^I medicl ; insa nu 
s'au publicat pana acum. 

Baile sunt administrate de d. 
Ion T. Popescu, care le cauta 
in antrepriza, in asistenfa d-lor 
dr. Margulius $i Argesanu. 

Baciul, loc cu izvoare, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. Bratila, judeful 
Bacau, pe teritoriul satulul Gu- 
ra-Vaii, de unde obir$e$te pi- 
riul Gura-Vail. 

Baciul, munte, comuna rur. Ru- 
carul, plaiul Dimbovija, jude^ul 
Mu$cel. 

Baciul, padure, supusa regimuluT 
silvic, pe muntele cu acela^i nu- 
me, proprietatea d-lu! Anastase 
$i a altora, pendinte de com. 
Rucarul, plaiul Dimbovi^a, jud. 
Muscel, in intindere de 2 50 hect., 
avind esen^a dominanta molift. 
Etatea el este intre 40 — 60 am. 
Se margine^te la N. $i V. cu 
Austro-Ungaria. 

Baciul, pin a, com. Rucar, plasa 
Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Baciul, mic pirifi, afluent al §o- 
muzului-Mare, in com. Dolhasca, 
jud. Suceava. 

Baciul-Po^ta, cat. din comuna 
Bleje?ti, pi. Glavaciocul, jude^ul 
Vla^ca, situat pe proprietatea 



Digitized by 



Google 



BACU T LUI (I)KALUL-) 



189 



BAGHIEI (GRINDUL-) 



Neamfu si Blejesti, a fra^lor 
C. si G. Olanescu. Are un venit 
anual de 50000 let. 

In acest catun, ia 1864, s'a 
improprietarit 75 locuitorT, luind 
295 hect. Pe aceasta proprie- 
tary este paclurea Sinica in su- 
prafaja de 250 hect. 

Inainte de a se face soseaua 
Bucuresti-Pitesti-Slatina- Craiova 
si inainte de a se construi linia 
feratS Bucuresti-Virciorova era 
a 3-a posta sau stafiune unde 
se schimbau caiT de olac, ce 
faceau cursa Bucure?ti-Craiova. 
Aceasta a facut sa-T se zica Ba- 
ciul-Posta ca sa se deosibeasca 
de cele-1-alte catune cu numirea 
de Baciul. (Vezi com. Blejesti). 

Baciulul (Dealul-), deal, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. rur. Rasova ; se 
desface din Dealul-Malagenilor, 
si anume din virful numit Mo- 
vila-ArnautuluT; se intinde spre 
miaza-noapte, avind o direc^iune 
generala de la S.-E. spre N.- 
V. ; brazdeaza partea apusana 
a plasii si cea S.-V. a comunei; 
se intinde de-alungul bal^il Ve- 
deroasa pana in Dunare. Arc 
o inafyime de 120 m. Este de na- 
tura sttncoasa si are o rauhVime 
de vaT ripoase ; malurile DunariT 
(Girla-Vericra) sunt inalte si ri 
poase; la poalele N.-V. ale lut 
se gases te izolata Moara-IuT-Ma- 
mic. Este acoperit cu verdca^a, 
pasunT si pe id si colo cite-va 
semanaturl. 

Baciulul (Groapa-), loc izolat, 
in com. Mlajetul, jud. Buzau, 
si punct de hotar despre com. 
Colfi. 

Baciulul (Izvorul-), izvor, in 
com. Canesti, catunul Negosina, 
jud. Buzau. E avut in substance 
minerale si mat cu sea ma in 
sare. Incepe de la Saraturi, din 



Fundul-VaiT, si se scurge in pir. 
Sara^elul-Bercil, in com. Poli- 
ciori, cat. Scor^oasa. 

Baciului (Movila-), movila, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., c. Bra- 
tila, pe teritoriul satului Ciortea. 

Badacd, vezi Bascni, iaz, jude- 
\w\ lasi. 

Badalar, movila insemnata, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, 
pe teritoriul com. urb. Mangalia; 
situata in partea rasariteana a 
plasiT si cea apusana a comunei, 
la 4 kil. spre N.-V. de oras, pe 
muchia dealulul Mangalia, are 
o mal^ime de 67 m., dominind 
cele 13 mict movile in mijlo- 
cul carora se afla, apot drumu- 
rile ce due de la Mangalia la 
Cara-Omer si Medjidia ; a ser- 
vit odinioara ca punct de orien- 
tare ; este acoperita cu verdea^a. 

Badala§, deal, pe coasta caruia 
e situat satul Balteni, din com. 
Hermeziul, pi. Turia, jud. Iasi ; 
numit ast-fel dupa numele unul 
pazitor de liotare. 

Badea, tnahala, comuna Parau- 
sani, pi. Mijlocul, jud. Vilcca. 
Arc o populate de 120 locui- 
torT. 

Badeasa, sat, jud. Arges, plasa 
Pitesti ; face parte din com. rur. 
Borlesti-Varzari. (V. a. n.) 

Bade! (Dealul-), deal, com. Ba- 
jesti, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Bade! (Gura-), picket, in jud. 
R.-Sarat, pi. OrasuluT. (V. Gura- 
BadeT). 

Badei (Valea-), pirin, in jud. 
R.-Sarat, pi. OrasuluT, comuna 
Brosteni ; izvoreste din Dealul- 
Taisulul; uda partea de rasarit 



a comunei ; se varsa in riul Mil- 
cov, pe dreapta luT, trecind prin 
cat. Bro?teni. 

Badei (Valea-), pir., izvoreste 
din coasta numita Valea-BadeT, 
comuna Vladesti, plasa Riu- 
rile, jud. Muscel, se varsa in 
Valea-luT-Dan, pe teritoriul a- 
celeiasT comune, si impreuna 
se varsa in riul Bratia. 

Badei (Valea-), in jud. Vilcca. 
(Vezi Daroaia). 

Badiului (Capita-), colind, in 
com. Vintila-Voda, cat. Bodi- 
nesti, jud. Buzau. 

Badragi, sdtifor, m jud. Doro- 
hoiu ; vezi RusiT-Ciomirtan, sat, 
com. Zamostia, pi. Berhometele. 

Badragi, dumbrava de stejarT, 
in jud. Dorohoiu, pe teritoriul 
satului RusiT-Ciomirtan, comuna 
Zamostia, pi. Berhometele. 

Bagdat, sat, in jud. Braila, la S. 
de com. Dedulesti, pe muchia 
maluluT sudic al viroagel Buzee- 
lului-Sec, la 2 kil. de satul De- 
dulesti, numit ast-fel dupa nu- 
mele proprietaruluT mosiei. Va- 
tra satului este de 16 hectare, 
avind 32 case si 3 circiumT. Po- 
puiatiunca este de 185 locui- 
tori; animalele sunt: 88 cat, 
190 vite cornute, 760 ol si 50 
porct. 

Bagdat, mo^ie, in jud. Braila, si- 
tuata la S.-V. si pendinte dc 
com. Dedulesti, pi. Ianca, pro- 
prietatea mostenitorilor T. Bag- 
dat, cu suprafa^a 1800 hect. si 
venit 40000 lei. 

Baghiei (Grindul-), grind, sau 
loc ridicat deasupra stufului \w- 
conjurator, in jud. Tulcca, pi. 
Macin, pe teritoriul comunei ur- 



Digitized by 



Google 



BAGHIUL 



190 



BAHLUIUL 



bane Macin (si pe al catunuluT 
sau numit Ghecet). Se desfacc 
din Grindul-Ghecetului ; se in- 
tinde spre miaza-noapte, avind 
o direc^iune generala de la Sud- 
Vest spre Nord-Est ; are o for- 
ma lunguia^a, cu o intindere de 
4 kil. si cu o suprafa^a de 80 
hect. ; are spre rasarit o pre- 
lungire numita Grindul-Pietroiu- 
luT; la miaza-noapte comunica 
cu Grindul-SpinauluT, la Sud cu 
Grindul-Spinauiui, OaeT si Cle- 
cea-Mare; pe la Nord trece si 
girla Spinaul ce se varsa in 
Balta-La^imei ; el este inconju- 
rat de toate parole numai cu 
stuf; nu este cultivat, fiind pu- 
^in cam pietros. 

Baghiul, munte, in piaiul Clo- 
sani, jud. Mehedinfi. 

Bagiurea, sat, numit in vechime 
si Voicautf, in com. Darabani, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, cu 
250 familiT, 932 suflete si situ- 
ate placuta. Are vederl intinse 
asupra Basarabiei si a Bucovi- 
neT, pe podisul inalt si parte 
din costisa dealulul, ce domina 
asupra Prutulul, pana la al ca- 
ruia mai se intind poalele dea- 
luluT. 

Asezarile satenilor in mare 
parte sunt bune, cu livezi si 
gradinT ; proprietatea nu are a- 
sezare. 

Biserica cu patronul Sf. Du- 
mitru, cu I preot, 2 cintare^i 
si 1 palam. este mica, constru- 
ita din lemn si lipita, facuta de 
sateni. 

Calitatea pamintulul este buna. 
SateniTposeda735 hect. pamint. 

Drumurile principale sunt : 
spre Dorohoiu si Darabani ; spre 
Baranca-Hudestilor, catre Her^a 
si Mamornifa. 

Vechimea satuluT este insem- 
nata, cacT documentc vechl a- 
cum de 300 an! trecuJT, vorbesc 



de acest sat. Din vechime, dupa 
acte, satul avea doua par^i deo- 
sebite una de alta: Bagiurea- 
din-Deal si Bagiurea -din- Vale, 
dar prin sporirea populate! a- 
cum s'au impreunat. 

In ograda case! locuitoruluT 
Gh. Vasilescu se afla o piatra 
cu inscrip^ia urmatoare : 

« 1797, Noembrie 8. Aid au 
impuscat TurciT pe Grigoras Cris- 
tea Paharnicul, in vremea ciu- 
mel. Dumnezeu sa-l erte». 

lata legenda ce se pastreaza 
in popor asupra acestel intim- 
plari: 

•Grigoras Cristea Paharnic, locuitor 
din Suli^a, era Ocolas si avea pomnca 
dc la Octrmuire, sa arda casele molip- 
site de ciuma. In acel timp locuia, in 
acest sat, cape tenia uneT potere de TurcT 
numit Hasan. Casa In care vie^uia Ha- 
san a fost bsinuita ca molipsita de ciu- 
ma, fiind-ca murise tn ea o fata mare. 
Acea fata primind de la un om care za- 
cuse de boala ciumel, 200 let banl, 
pre^ul unor bot ce-i vtnduse tatSl ei, se 
zice ca prin contactul banilor, fata tn- 
bolnavindu-se a murit. AtuncT Grigoras 
Ocolasul a pus de a dat foe caseT. Tur- 
cul Hasan afltndu-se de cea-1'alta parte 
a PrutuluT si vaztnd flacara focului, a 
alergat In graba si gasind casa arzind 
cu lucrurilc din ea, Intre cart eraii si a 
TurculuT, acesta tnfuriat de mlnie a tn- 
puscat pe Ocolas, care pusese sa dea 
foe casei. Sofia mortului, auzind de a- 
ccasta Intlmplare, a venit de la Suli^a, 
a ridicat si transportat cadavrul, tnmor- 
mfntindu-1 la Sulija ; iar pe locul undc 
a cazut raortul, a Infipt crucea de pia- 
tra, cu inscripfia de mat sus». 

Bagolat, locuinfd izolatd, in jud. 
R.-Sarat, pi. Gradistea, comuna 
Valcele, pe drumul catre comu- 
nele Gulianca si Ciorasti ; nu 
se stie de unde ft vine numele. 

Bahl!ne§ti, lac, in jud. Tulcea, 
pe teritoriul com. urb. Mahmudia, 
in partea nordica a plasiT si a 
comuneT; suprafafa 40 hect.; in- 
conjurat cu stuf; se varsa in 
girla $ondul; peste pu^in si ne- 
cautat. 



Bahlue^ul, piriU, ce curge prin 
jud. Roman, plasa Siretul-d.-s M 
com. Strunga. Izvoreste la S. 
de satul MovileniT ; curge de la 
N.-V. catre S.-E. Uda foarte 
pu^in pamintul acestel comune, 
dupa care apoT trece in jud. 
Iasi, unde se uneste cu un alt 
piriias, tot cu numele de Bah- 
lue^ul, ce izvoreste din padurea 
Va^cani, jud. Suceava. Primeste 
in sine, pe teritoriul jud. Iasi pe 
pir. Sirca si altele si apoT" se 
varsa, mat in jos de Podul-IloaeF 
}n riul Bahluiul de-a dreapta. 

Bahlue^ul, piriU, izvoreste din 
padurea Vatcani, jud. Suceava, 
intra in jud. Iasi prin partea 
de N.-V. a com. Baiceni, udind 
o parte de la V. a plase? Bah- 
luiul, paria la Tfrgul-Frumos ; iar 
de acolo toata partea de N. a 
plasiT Cirligatura, si la tlrguso- 
rul Podul-IloaeY, se varsa in 
dreapta riuluY Bahluiul, dupa ce 
primeste in cursul sati mat muI^T 
afluen^T. 

Bahluetul-Rece, filrlu, ce trece 
in jud. Suceava, prin satele Giur- 
gesti si Costesti din com. Ru- 
ginoasa, si, dupa ce formeazS 
iazurile Giurgesti, PTetrisurile si 
Dadesti, si a primit, din stinga, 
piraiele Dragoteni, Giurgesti si 
Valea-BuneT, iar din dreapta 
pir. Paunesti, trece in com. Da- 
desti, jud. Iasi, si se varsa in 
Bahluiu. 

Bahluiul, plasa, in partea des- 
pre N.-V. a jude^uluT Iasi; si-a 
luat numele de la riul Bahluiul 
ce curge prin mijlocul eT; se 
intinde de la N.-V. spre S., pe 
dealurile si podisele dintre riu- 
rile Jijia si Bahluiul, pe valea 
Bahluiulut si pe dealurile si po- 
disele din dreapta riuluT Ba- 
hluiii, pana in marginea despre 
jud. Suceava. 



Digitized by 



Google 



BAHLUIUL 



11)1 



BAHLUIUL 



Limitele. Se ma«-gineste la N. 
cu jud. Botosani, incepind ho- 
tarul din malul drept al riulul Ji- 
jia, prin o linie mal mult dreapta, 
inclinata spre S.-V. ; trece prin 
marginea de N.-V. a comune- 
lor: §ipotele, Cepleni^a si Ba- 
deni, pana in dreptul satuluT 
Sticlaria; la V. se margineste 
cu jud. Suceava, incepind ho- 
tarul din dreptul satului Sti- 
claria; continua pe marginea de 
V. a com. Badeni, lasindu-se 
spre S. pe marginea de V. a 
comunelor: Ceplentya, Cotnari, 
Baiceni, si pe piriul Bahlue{ul, 
pana in marginea teritoriuluT 
Tirgul-Frumos; la S. se margi- 
neste cu Tirgul-Frumos si plasa 
Cirligatura, pana dincolo de tir- 
gusorul Podul-IloaeT ; la E. cu 
pi. Turia, din marginea jud. Bo- 
tosani, pana in dreptul satului 
Vladeni, din com. $ipotele, a- 
vind de hotar apa Jijiel (ce curge 
de la N. spre S.); iar din mar- 
ginea teritoriuluT satului Vla- 
deni, din malul drept al riulul 
Jijiel, pleaca o linie dreapta de 
la E. la V., facind hotarul de 
N. al plasil Copoul ; de acolo se 
lasa spre S., pe marginea de 
V. a plasil Copoul, in malul 
sting al riulul Bahluiul, linga tir- 
gusorul Podul-IloaeT. 

Aceasta plasa e formata din 
comunele urmatoare: 

I. $ipotele, cu satele: $ipo- 
tele, Iazul-Nou ($ipotele-d.-s.), 
Mitocul ($ipotele-d.-j.) , Buha- 
ieni, Chiscareni-Nol, Chiscareni- 
Vechl , Draganesti , Fintinele 
(Cioara), Halceni, Iacobeni, O- 
nesti, Plugari, $oldana si Vla- 
deni, in partea de N.-E. a plasil, 
intre riul Jijia si piriul Jijioara. 
2. Badeni, cu satele : Ba- 
deni, Fetesti, Zagavia, Scobin^i, 
Steclaria si Traisteni (Luparia), 
in partea de N.-V. a plasil, de-a 
dreapta si de-a stinga riulul Bah- 
luiul. 



3. Cepleni^a, cu satele: Ce- 
plenija, Buhalni^a, Steclaria, Vi- 
rfyi, Moara-PrefectuluT si Boro- 
soaia, la N.-V. plasil, de-a dreapta 
si de-a stinga riulul Bahluiul. 

4. Cotnari, cu satele : Valea, 
Dealul, Zlodica, Horodistea si 
Luparia, Zbereni, Hodura si Io- 
sipeni, in centrul si partea de 
V. a plasil, de-a dreapta si de-a 
stinga riulul Bahluiul. 

5. Baiceni, cu satele: Baiceni, 
Barbatesti, Cirjoaia, Coasta-Ma- 
gurel, Cucuteni, Zbereni, Seca- 
resti, Balosinesti si Dadesti, in 
partea despre V. a plasil, de-a 
dreapta riulul Bahluiul. 

6. Belcesti, cu satele: Cio- 
rani, Valeni si Rusi sub numele 
de Belcesti; UJmi-NoI, Ulmi- 
Vechl, Polieni, Liteni, Arama 
(Protopopul) , Coarnele-Caprel, 
Focurile (Praguri) si Munteni, in 
mijlocul plasil, de-a dreapta si 
de-a stinga riulul Bahluiul. 

7. Birlesti, cu satele: Birlesti, 
Erbiceni, Spinoasa si Totoesti, 
la S.-E. plasil de-a dreapta si 
de-a stinga riulul Bahluiti, si 

8. Tirgusorul Podul-Iloaei, la 
S. plasil, de-a dreapta si de-a 
stinga riulul Bahluiu. 

Suprafafa teritoriuluT plasil 
este de 74123 hect. 

Calitatea solulul e reputata 
ca di ntre cele mal bune si pro- 
ductive. 

Clima variaza dupa pozifiunl, 
ape si padurl ; mal racoroasa in 
partea de S.-E., din cauza pa- 
durilor. Aerul este curat si sa- 
natos. 

Dealurile. In aceasta plasa se 
intind doua sirurT de dealurT 
marT, de la N., pornind din jud. 
Botosani ; unul trece printre riu- 
rile Jijia si Bahluiul, cu diferite 
ramificarl, formind doua val 
marl, iar altul pe dreapta Bah- 
luiuluT. 

Ramurile ce se desfac in di- 
ferite directum, din aceste doua 



sirurT, formeaza : piscurl, podise 
si val, carl toate au numirile 
lor, prin locality le pe unde se 
gasesc, ast-fel sunt: 

In comuna Sipotele: Odaea, 
Domneasca, Viisoara, Balusul, 
Nucusorul, Novaci, J ireghea, Plu- 
gari, Solova^ul, Rediul, Mamali- 
ga, Iacobenilor, Gavriloaea, To- 
rnule^, $oldana, Grajduri, Bu- 
haeni, Draganestilor, VaceT, Bu- 
ghel, Topala, Vladeni, Hilceni- 
lor, Berbecu^iT, Mitocul, Zugravu- 
luT, Urzicanilor, Calpagiul, $ipo- 
tele, Chiscareni, Coroleuca, Cru- 
cea, Urzicani si Vladoaia. 

In comuna Badeni : Dealul-luT- 
Voda, BisericeT, Hatei si Vintila. 

In comuna Ceplenifa: Baba- 
nul, Galusca, Ureche si Petrosija. 

In comuna Cotnari : Catelina, 
Piciorul-Catelinel, Paraclisul, Zlo- 
dica, Chiscovul, Ineamanul, Fur- 
cilor, MindruluT, Sarata, Liten- 
cel, Botul-Mingalariel, Chilia, 
LunceT, Vulpoiul, Dumbrava, 
Breazul, Hodura si Hri^oaia. 

In comuna Baiceni : Piscul, 
Valea - Raculul, Horodistea, Ple- 
trosul, Naslaul, Sarata, Rozno- 
vanul, Viisoara, Magura, Fili- 
pasul si Ceta^uia. 

In comuna Belcesti : Bahluiul, 
Rusil-Ciorani, Ciomagul, Morel 
si LungeT. 

In comuna Birlesti : Norocelul, 
Mosinoael, PosteT, Moarei, Ra- 
diul, Nucusorul, Dorostei, Birle- 
sti, Racea, J intel, Vulturul, Hlin- 
cea si Sarata. 

Printre aceste dealurT, se afla 
un numar de izvoare si piraie, 
carl in cursul lor alimenteaza 
satele, vaile si sesurile cu apa 
necesara; precum si un numar 
de iazuri marl si mid, carl pe 
linga ca servesc pentru adapatul 
vitelor, dar apoT produc stuh 
si pescaril. 

Dintre riurl sunt : Bahluiul si 
Jijia. 

Dintre piraie : Meletinul, Stir- 



Digitized by 



Google 



BAHLUIUL 



192 



BAHLUIUL 



leoca, Mitocul, Prajanul, Coma- 
nacul, Novaci, Racea, Fetesti, 
Scobin^i, Hatei, Luciul, Hucul, 
Buhalnt^a , Hodura , Rascana , 
Cotnari, Pacurari, Racea (Sirca), 
Cirjoaia, Valea-Raculul, f oleasa 
(Valea-OrzeT), Spinoasa, Lungei, 
DorosteiT, Capsa, Totoesti, Bah- 
lue^ul si Jijioara. 

DrumurX. Plasa Bahluiului, i 
este {esuta de un nutnar mare 
de drumuri comunale si veci- 
nale, carl leaga satele si comu- 
ncle intre ele. Cele mai princi- 
pale sunt : 

1. Drumul Podul-Iloael-Hir- 
lau; incepe din tirgusorul Po- 
dul-Iloael; merge spre N.-V. pe 
valea si malul drept al nului 
Bahluiu, pana in comuna Bel- 
cesti ; de acolo pe partea stinga, 
trecind prin satele: Belcesti, 
Hodura, Moara-Prefectuiui, Ce- 
plenifa si Badeni, pana in mar- 
ginea tirgului Hirlau din jud. 
Botosani. 

2. Drumul ce pleaca din tir- 
gul Podul-IloaeT, pe malul sting 
al Bahluiului, trece prin satele: 
Birlesti, Erbiceni, Focuri, Coar- 
nele-CapreT, pana la Petrosi^a, 
de unde se desface in doua ra- 
murT: una pleaca catre Nord- 
Kst, in com. $ipotele, prin sa- 
tele : Chiscareni, $ipotele si $o- 
dana, pana in malul drept al 
Jijiel, de unde trece la Andrie- 
sani, com. Epureni, pi. Turia ; 
iar alta ramura, prin Traisteni, 
Onesti si Plugari, dind in so- 
seaua na^ionala din jude^ul Bo- 
tosani. 

3. Drumul ce plead de la 
Tirgul-Frumos, spre Nord, pe 
marginea de Sud-Vest a plasiT, 
prin satele : Cucuteni, Baiceni, 
Magura, Cirjoaia si la Cotnari, 
se leaga cu soseaua mixta. 

Afara de aceste sunt doua 
drumuri man: unul mixt de la 
Tirgul-Frumos la Hirlau ; trece 
prin comunele : Baiceni, Cot- 



nari, Ceplenifa si Badeni; altul 
judefean, trece de la Nordul pla- 
seT Copoul in sus prin comu- 
nele : $ipotele, Onesti si se lea- 
ga cu soseaua na^ionala din ju- 
de^ul Botosani ; iar pe o mica 
parte de la V. trece caiea fera- 
ta : Podul-Iloael-Tirgul-Frumos. 

Pe cit este de bogat in pro- 
ducfiuni pamintul plasiT Bah- 
luiu, pe atit produc^iunea in- 
dustrials se afla cu totul in ur- 
111a ; cacT, afara de 3 1 morT de 
apl, 1 de vint, 10 de abun, 
pentru macinat faina, si o vel- 
ni(a, unde se fabrica rachiurT, 
industria mare nu se mat in- 
seamna prin nimica alta. 

Industria casnica, in unele lo- 
cality, totusi se men^ine prin 
lucrul cinepeT, a inulu! si a li- 
ne!, facindu-se diferite {esaturT, 
precum : pinza, {oale, sumane, 
scorjurl, etc. 

Prin scoalele rurale, in citc-va 
locality, a inceput a se lucra 
palaril de paie si aceasta in- 
dustrie merge progresind din 
an in an. 

Comerciul locuitorilor consta 
in desfacerea cerealelor si a vi- 
telor, prin tirgurile din vecina- 
tate: Podul-IloaeT, Tirgul-Fru- 
mos si Hirlau ; iar proprietary 
marl fac vinzari de proclucte 
in cantita^T insemnate cu strai- 
natatea. 

Vinurile si fructele sunt cau- 
tate atit in (ara cit si in afara. 

Populafia. In plasa Bahluiu- 
lui se afla o populate de : 5471 
familil sau 257 18 locuiton, din- 
tre can: 131 10 sunt barba^T si 
12608 feme! ; din acestia: 22920 
sunt RominT, 2633 EvreT, 19 Ger- 
man!, 13 PolonT, 13 Ungurl, 6 
Rust, 2 GrecT si I Lipovan. 

RominiT in general se ocupa 
cu agricultura si cresterea vite- 
lor. EvreiT, carl traesc cea maT 
mare parte in tirgusorul Podul- 
IloaeT, fac corner^ cu bacanil si 



lipscanil. Alfil sunt mestesugari 
precum : croitorl, ciobotarl, fie- 
rarT, tinichigil, stolen, zidari; 
al{ii fac corner^ ambulant prin 
sate cumparind : pieT, vite, pro- 
ducte, fructe, pasarl, brinza, oua, 
etc. ; iar al^il sunt posesorT de 
mosii; ceM'al^T strain! se afla 
in diferite servicif pe la mosil. 

Plasa Bahluiului, unita cu Cir- 
ligatura, se administreaz^ de ca- 
tre un sub-prefect cu resedinfa 
in tirgusorul Podul-IloaeT ; are 
sub administrarea sa opt co- 
mu ne din aceasta plasa, cu 58 
sate si un tirgusor. 

Fie-care comuna e adminis- 
trate de un primar cu consiliul 
comunal. 

Pentru pricinele mid de ju- 
decafl dintre locuitorT, sunt in- 
stitute judecatori I comunale, iar 
pentru apelurl si pricinT marT, 
judecatoria de Ocol in Tirgul- 
Frumos, care are sub juridic- 
$ia sa ambele plasT. 

Tot in Tirgul-Frumos se afla 
garnizoana militara, sub a ca- 
reia juridic^ie sunt sefiT de gar- 
nizoane de prin comunele din 
ambele plasT. 

Numarul bisericilor este de 
35 (dintre carl una catolica), cu 
33 preo^T, 28 cintarerjf si 27 
eclesiarhT. 

Numarul scoalelor e de 21, 
cu 21 inva^aton si 3 invafa- 
toare si cu o populate de 753 
elevT si 18 eleve. 

Bahluiul, sat, in com. Radeni, 
plasa Cosula, jud. Botosani, si- 
tuat in padure in partea de V. 
a comunel Radeni, pe piriui 
Bahluiul, de la care sT-a luat ^i 
numele. 

E populat de figanl lingu- 
rarT, carT au aicea maT mult 
sedere vremelnica, cacT, mai cu 
seama in timpul vereT, urabli 
din sat in sat cu mestesugul ce 
au. In timpul ernel se intorc 



Digitized by 



Google 



BAHLUIUL 



193 



HAHNA 



inapoT si se ocupa cu rotaria, 
linguraria, facerea de man gal, 
etc. 

Sunt 40 familtf, cu 163 su- 
flete. 

Bahluiul, deal, pe teritoriul com. 
Belcesti, pi. Bahluiul, jud. Iasi ; 
porneste din malul drept al riulut 
Bahluiul, prelungindu-se de la 
N. la S. pe o intindere de 250 
metri, avind inal^imeade 150 m. 
de la nivelul riuluf Bahluiul. El 
este traversat de drumul, ce duce 
la tirgusorul Podul-Iloael. 

Bahluiul, piriii, izvoreste din dea- 
lul Runcul din padurea Storesti, 
com. Storesti, pi. Copula, jud. Bo- 
tosani si curge prin padure, spre 
S.E., marginit de dealurl inalte 
de ambele par^i ; el e format 
din doua bra^e : Bahluiul si Hu- 
mosul. 

Humosul izvoreste in padurea 
Deleni, com. Deleni, din Dealul- 
Mare; curge de le V. spre E., 
pana pe mosia Vladeni, com. 
Radeni, unde se uneste cu Bah- 
luiul; uda satul Bahluiul, in pa- 
dure, pe mosia Vladeni ; apoi in 
direc^ia S.E., strabate valea sa 
prin codrii Deleni, uda satul 
Pircovaci, apol orasul Hirlau, 
care e asezat pe stinga sa; de 
la Hirlau, ese din regiunea pa- 
durilor si intra in regiunea ciin- 
peana, intr'un ses iarg, pe teri- 
toriul jud. Iasi, pe la comuna 
Badeni, plasa Bahluiul. 

Pe teritoriul jude^ulul Botosani 
primeste din codrii Deleni o 
mul^ime de piriiase, si anume: 
Magioara si Recea pe stinga, iar 
Vacari^a, Racosul, Humosul, Ti- 
sa si Pircovaci pe dreapta. 

In jud. Iasi, trece prin satul Ba- 
deni, unde primeste in stinga 
piriul Luciul ; in com. Cepleni^a, 
primeste la stinga Piriul-Hatei 
si la dreapta piriul Buhalni^a ; 
intre comunele Cotnari si Bai- 



ceni, primeste in dreapta piriul 
Cirjoaia; trece apol prin comu- 
nele Belcesti si Birlesti, unde, 
la satul Spinoasa, primeste la 
dreapta Piriul-Hucului; iar in 
mijlocul tirgusorulut Podul-Uoa- 
ei, piriul Bahlue^ul. In orasul 
Iasi primeste la stinga Cacaina 
si la dreapta Nicolina; de acolo 
trece printre comunele: Hulbo- 
ca (unde primeste in stinga pi- 
raele Casova si Valea-Lungei) si 
Tomesti, primind aicT, in dreap- 
ta, piriul Humule^ul ; in urma se 
varsa in riul Jijiea linga coasta 
dealuluT Doarana, intre comu- 
nele '^ujora si Tomesti, aproape 
de satul Chiperesti. 

In cursul sau formeaza micT 
rezervoare de apa (iazurT), unde 
sunt instalate morl de apa si 
fabricl pentru batut sumani. De 
aceste se afla mai multe in pa- 
dure pe teritoriul comunelor 
Radeni si Deleni. 

Bahluiul nu seaca nici-odata 
si are pestT micT si gustosl, pre- 
cum si racT. 

Bahluiul, podis, in jude^ul Iasi; 
este o prelungire a dealuluT 
Bahluiul, intinzindu-se de la N. 
spre S., pana la soseaua na^io- 
nala Podul-IloaeT-Tirgul-Frumos, 
pe o lungime cam de 3150 
metri. 

Bahluiul, vale, prin care curge 
piriul Bahluiul, in judefele Bo- 
te >sani si Iasi. 

Bahna, com, rur. in jud. Roman, 
plasa Siretul-d.-j., spre sud-vest 
de orasul Roman, la extremi- 
tatea jude^uluT, la 22 kil. de o- 
rasul Roman si la 21 kil. de re- 
sedin^a plasiT. Este asezata pe 
ses. E formata de catunele: 
Bahna, Aramesti-Boeresti (Li- 
liacul) , Aramesti-Razasi , Bah- 
nisoara si Urzici, cu resedin{a 
coin, in satul Bahna. Are 425 



capl de familif, 429 contribua- 
bilf, 1460 loc, din carl 127 stiu 
carte si 359 case. Toata popu- 
la^iunea este romina, afara de 8 
familii Evrel. Se lucreaza caru^e, 
roate si {esaturi alese de Una. 
Sunt 1390 capete vite marl. Are 
o scoala mixta, care a fost fre- 
cuentata in 1886 — Sj y de 37 e- 
levl (36 bae$i si 1 fata) din 68 
inscrisi (66 baefi si 2 fete). Are 
5 bisericT (2 de lemn si 3 de va- 
latucl). Aceasta comuna tine de 
circumscripta fiscala Galbeni. 
Venitul anual al comunei este 
de 2709 leT, 41 b. si cheltuelile 
de 2549 lei. 

Este legata prin sosea cu o- 
rasul Roman. 

Bahna, sat, al com. Bogdanesti, 
jud. Bacati, pi. Trotusul, situat 
pe piriiasul cu acelast nume, d'a 
stinga OituzuluT, la o depar- 
tare de 2685 m. de Bogdanesti. 
La anul i89i,din acest catun, 
aii urmat la scoala 6 bae^I si 
1 fata, din 51 copii in virsta 
de scoala. Cap! de familie sunt 
56, suflete 288, dintrecari: 229 
Unguri si 59 RominT. Rominii 
de aci sunt de statu ra inalta si 
foarte voinicl. Animale sunt: 14 
cai, 139 vite cornute, 3 pore! 
si 19 capre. 

Bahna, sat, situat pe valea ape! 
Bahna, jud. Mehedinfi, ^ine de 
comuna rurala Virciorova. Prin 
satul Bahna trece drumul Vir- 
ciorova Bahna-Balta, din plaiul 
Cerna. 

Bahna, sat, in com. Girovul, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neam^u, a- 
sezat pe valea si podisul din 
stinga al piriulul Cracaul, for- 
mind limita comunei despre pi. 
de-Sus-Mijlocul. 

Are o popula^iune de 81 su- 
flete, dintre cari 22 cap! de fa- 
milie, sau 35 barbaflf si 56 fem.; 



5J,S9i, Manl* Vlcfionar Qwgrajic, 



26 



Digitized by 



Google 



BAHNA 



194 



BAHNA 



dupa starea civile sunt: 38 necS- 
s&tori^I, 39 casatoripf, 2 v&duvT, 
2 divor^I ; in raport cu in- 
struc^iunea: 7 stiu carte si 74 
nu stiu. Case 27. 

Locuitoril se ocup& cu agri- 
cultura si cresterea vitelor. Te- 
renul este relativ cit se poate 
de producator. 

In acest sat se aria. : o fienirie, 2 
rot&rtf, 3 mori de apa\ Vite sunt 
in num&r de 240. 

Bahna, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-j., spre sud-vest de 
orasul Roman, la extremitatea 
jude^ulul, la 22 kil. de orasul 
Roman si la 21 kil. de resedin^a 
plasiT. Este asezat pe ses. E re- 
sedinta comunei Bahna. Are 
144 capl de familie, 149 contri- 
buabill, 509 loc, din carl 63 
stiu carte ; 135 case. Popula- 
^iunea este rominS, afarS de 6 
fam. Evrel. Se lucreazi cftru^e, 
roate si {es&turl alese de lin&. 
Sunt 438 capete vite marl. Are 
o scoala mixta, care a fost fre- 
cuentat£ in 1886—87 de 37 
elevt (36 bae^i si I fata) din 68 
inscrisi (66 b&e^i si 2 fete). Are 
2 bisericT: una de valatuel si 
alta de lemn deservite de dol 
preo^i. Este legata cu orasul 
Roman prin sosea. 

De vechimea acestul sat a- 
minteste un document de la 
1752. Este de notat, cum da- 
cest sat apar^inea jud. Neam^u, 
de unde se deduce cum e<l mar- 
ginea de vest a jud. Roman, 
era mat aproape dc orasul Ro- 
man cum este in prezent. Din 
acest sat era episcopul de Husi 
Inocentie, dupa cum se constat;! 
dintr'o hot&rnicie de la 1752, 
de unde se vede, ca pe acele 
timpuri acest sat era impar^t 
intre 3 batrint razesT: Gelasie, 
Neghi^u si Pavel. 

Bahna sau Bahni{a, denumire, 



ce o da poporul satului Gu- 
noaia, com. R&chitoasa, pi. Sta- 
nisesti, jud. Tecuciu. 

Bahna, balta, in jud. Dorohoiii, 
formata din scursoarea Siretu- 
luT, pe teritoriul satului Bali- 
nesti, com. Zatnostia, pi. Ber- 
hometele. 

Bahna, deal, jud. Bac&u, pi. Tro- 
tusul, com. Bogdanesti, pe te- 
ritoriul satului cu acelasl nume, 
situat d'a stinga Oituzului. 

Bahna, iaz, in com. Fl&minzi, 
pi. Copula, jud. Botosani. 

Bahna, isvor de ap&, pe terito- 
riul comunei Valea-Sarii, plasa 
Vrancea, jud. Putna, care for- 
meaza obTsia piriului Strata. 

Bahna, limita de granifd, intre 
Rominia si Ungaria in jude- 
{ul Mehedin^i. In urma unor 
nein^eiegerl ivite in anul 1886, 
intre locuitoril din com. rurala 
Virciorova si ceT din Ungaria, 
pentru terenul, care era neutru 
intre Virciorova 51 Orsova, s'a 
stabilit, in paguba locuitorilor 
Vircioroveni si a statulul, prin 
conven^ia de delimitare din a- 
nul 1887 ca, in loc de riul Cerna 
ce urma sa fie limits intre am- 
bele sate, sa fie Bahna grani^a 
definitive numai la Virciorova, 
intre Rominia si imperiul Au- 
stro-Ungar. 

Austro Ungaria af&cut astfel 
o calcarc de teren in p£mtntul 
^urii rominestl, ma! bine de 
100 mil pogoane. Sunt multe 
hrisoave in satele limitrofe cart 
dovedcsc, c& incd din timpul 
lul Mircea-cel-Mare, Domnul J a- 
riT-RominestT, a fosthotarul intre 
I'ara-Romineasca si Austria pe 
apa Cerna si Bfiile-Calde (Me- 
hadia), si chiar tractatul de la 
$istov, din anul 179 1, August 



21, numeste apa Cerna, limita 
intre imperiul Austriac si f ara- 
Romineasca\ 

Bahna, mope, jude^ul Bacau, pla- 
sa Trotusul, comuna BogdS- 
nesti, despre care T. Codrescu 
(«Buciumul Romin», 1875, pag. 
85) se exprim&ast-fel: « Aceasta 
mosie a fost a Kneazulul Dimi- 
trie Cantacuzin, cump&rata la 
1847, cu pre^ul de 3632 galbenf 
de la d-lul Caminarul Spiridon 
Pandeli, ce o cump&rase mal ina- 
inte de la d-lul Vornicul Scarlat 
Miclescu, carele la anul 1841 
siguripseste pe cucoana d-sale 
Ralu, n&scuta Roset, cu a- 
ceastS mosie, pentru vinzarea 
mosiel Borza de la {inutul Bo- 
tosani, ce o avea zestre, vin- 
dut& c&tre Vorn. IancuGiurgea; 
iaracumala 1853, aceasta mo- 
sie, d-luf kneazul Cantacuzin o 
vinde d-sale ScirdaruluT Mano- 
lache Apostoliu in pre{ de 5000 
galbeni. Are sat, 3 nevolnici, 5 
slujbasl volnict, I v^tav, 4 v^- 
dane ; pe linga mosiile Groze^ti, 
BogdSnesti, Tisesti si altele, cu 
un num^r de 25 locuitorI». 

Bahna, mope, in com. Girovul, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 
Impreuna cu un loc situat pe 
mosia Dinesti, numit Cotul-lul- 
Simion - Ciobanul (ca de 3 1 /s 
falcl), are o intindere pSnS la 
491 V* hectare (343 »/a fiUcI). 

Se invecineste la N. cu deli- 
mitarea din 1864 (p^mintul pe 
care s'au improprietSrit insura- 
^eil satului Bahna), si cu mosia 
Zidesti ; la S. cu mosiile Ivanesti 
si Roznovul ; la E. cu Mclrgineni 
si la V. cu apa Crac&ul, ce este 
hotar despre mosia Roznovul. 

Aceasta mosie se compune 
din locurl de araturS si fine^e, 
avind o livede cu poml rodi- 
tor! si douS mori, una pe apa 
Crac&ulul si alta in sat, precum 



Digitized by 



Google 



BAHNA 



195 



BAHNA-SCHITULUI 



$i mat raulte acarete. Mai ina- 
inte vreme se arenda la un loc 
(ca un singur trup) cu Gura- 
Vaei-Turturesti ; la 1884 insa 
a fost vinduta separat, prin inalt 
decret regal, D-lui lord. Co- 
raani^a, pe suma de 2i4iooleT. 
Se mal numeste si Trotya, de 
pe tirapul cind era pendinte de 
manastirea Bisericani. 

Bahna, mind de car bunt, in jud. 
Mehedinfi, pi. Ocolul, situata pe 
teritoriul comunel Virciorova, si 
la N. de aceasta comuna. 

Minele de la Bahna au fost 
puse in exploatare si exploatarea 
lor a ^inut pana la anul 1889, 
cind a incetat. Acum nu se 
exploateaza la Bahna, de cit 
piatra. Minele de la Bahna sunt 
legate cu sta^iunea c. f. r. Vir- 
ciorova-Bucuresti prin o cale fe- 
rata ingusta, care merge la Vir- 
ciorova pe valea Bahnel pana 
la minele Bahnei. Din studiul 
geologic facut asupra jude^uluT 
Mehedinfi, de D. Sabba $tefa- 
nescu si inginerul Draghiceanu, 
se dovedeste, ca plaiul Cerna si 
plaiul Closani sunt foarte bogate 
in toate felurile de mineralurl. 

Bahna, pddure, jud. Tecuciu, la 
N. de com. Umbraresti. 

Bahna, jud. Mehedin{i, picket de 
grani^a, intre Rominiasi banatul 
Temisoarel. 

Bahna, piriU, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, com. Bogdanesti, care 
uda satul cu acelasl nume si se 
varsa d'a stinga Oituzulul. 

Bahna, piriiaf, pi. Siretul-d.-s., 
jud. Bacau, care curge pe la 
apusul comunel Sacueni si se 
varsa in piriul Valea-Rea. 

Bahna, piriU, izvoreste din iazul 
Bahna, com. Flaminzi, jude^ul 



Botosani ; curge prin partea de 
S. si S.-E. a comunei Uriceni, 
pi. Cosula, si unindu-se cu piriul 
Tulburea, se varsa in Miletin. 

Bahna, piriU, com. Caiinesti, pi. 
Siretul, jude^ul Botosani. VezI 
Chiua, piriu. 

Bahna, piriU. V. Budaiul, piriu, 
c. Movileni, pi. Copoul, jud. Iasi. 

Bahna, piriU, jude^ul Mehedinfi ; 
izvoreste din muntele Baiul sau 
Baia, trece prin satul Bahna, dupa 
ce uda mat multe comune si sate 
in drumul sau, pana la Vircio- 
rova, unde se varsa in Dunare. 

Bahna, piriii. V. Caluiusul, piriii, 
jud. Neam$u. 

Bahna, piriii, pe teritoriul co- 
munel Negriiesti, plasa Vrancea, 
jud. Putna, ce se varsa in stinga 
Putnel. Acest piriu despartedea- 
ul Zeica de Dealul-Babel. 

Bahna, piriu, care curge prin ju- 
de^ul Roman, plasa Siretul-d.-j., 
com. Bahna. Izvoreste de linga 
satul Ruptura; curge de la N.-V. 
catre S.-E., trecind prin satele : 
Galbeni si Buciumi 51 se varsa, 
la extremitatea sudica a jude- 
{uluT, in piriul Turbata, de a 
drcapta. 

Bahna, piriu, in comuna Sasca, 
jud. Suceava, care se varsa in 
$omuzul-BaeI. 

Bahna, piriU, in comuna Stol- 
niceni, jud. Suceava. Primeste 
din dreapta pe Ciupesti, Piriul- 
Cur^tf, Piriul-lui-Vas, Piriul Pie- 
tril, Piriul-luT-D. Zaharia, Oprisa- 
nul, Darabanul si Olariul ; .si dupa 
un curs de 2000 m. se varsa in 
iazul proprieta^i!. 

Bahna, piriU, izvoreste de sub 



dealul BahneT, curge spre Apus 
de satul Deleni, com. Ciortesti, 
plasa Crasna, jud. Vasluiu, si 
se varsa in Vasluef la Podul- 
de-Piatra. 

Bahna, proprietate a statuluT, in 
jud. Muscel, pendinte de mitro- 
polia din Bucuresti, care, im- 
preuna cu Grigoreni, s'a aren- 
dat pe periodul 1888 — 93, cu 
495 lei anual. 

Bahna, §es, in jud. Dorohoiu, pe 
teritoriul satulul Horlaceni, co- 
muna Vaculesti, plasa Copula. 

Bahna, §es, din comuna Sirca, 
plasa Cirligatura, judejul Iasi ; 
se intinde din marginea Iazulul- 
Lunganilor, pana pe maluldrept 
al piriulul Bahlue^ul. 

Bahna, fes, in jud. Neam^u, care 
se intinde catre sudul satulul 
Negriiesti, comuna Roznov, pi. 
Bistri^a, pana in malul riului 
Bistri^a. 

Bahna, vale, in com. run Vircio- 
rova, pi. Ocolul, jud. Mehedin^i. 

Bahna -Bote^ti, mocirld, linga 
satul cu acest nume din com. 
Bradatelul, jud. Suceava. 

Bahna-lui-Manolache, obirfia 
piriulul Glodurile, in comuna 
Preutesti, jud. Suceava. 

Bahna-lui-VodS, baltd, jude^ul 
Iasi, pe teritoriul satulul Tri- 
festi, comunaHcrmeziul. Se zice, 
ca sl-a luat numele de la An- 
ton-Voda, care avea o mica pro- 
prietate pe aceasta mosie. 

Bahna-Morilor, vale, in com. 
Stolniceni, jud. Suceava, parte 
cuitivabila, parte fine£. 

Bahna-Schitulul, finef, pe se- 



Digitized by 



Google 



BAHNARl 



196 



BAHNIJA 



sul $omuzuluT-Mare, in corauna 
Dolhasca, jud. Succava. 

Bahnari, sat> in partea dc N.-E. 
a comuneT Munteni-d.-j., plasa 
Crasna, jud. Vasluiti. Este si- 
tuat pe coasta dcaluluT Meri- 
eni, pe valea Bahnari si pc coasta 
dealulul Bahnari ; prin mijlocul 
luT trece piriul cu acelasl nume. 
Are o suprafa^a de 2937 hect., 
din can 2566 hect. partea pro- 
prietaruIuT, iar restul de 171 
hect. al locui tori lor. Are o popu- 
late de 148 familil sati 432 su- 
flete, din car! 1 fam. EvreT cu 
9 suflete. 

In sat se afla o biserica zi- 
dita la i860 de Stefan Anghe- 
lu^a, fost proprietar, servita de 
1 preot si 1 cintare{. 

LocuitoriT poseda 34 plugun 
si 80 care cu bof. 

Vite sunt 802 capete, din carT 
269 vite man cornute, 433 01, 
7 caT si 95 rimatorT. 

Bahnari, sat, in partea de Est 
a com. Radiul, plasa Stemntcul, 
jud. VasluiCi, sttuat pe dealul 
Bustea pe coasta de Est. Parte 
din acest sat se afla pe terito- 
riul com. Munteni-d.-j. Are o su- 
prafa^a de 819 hect. si o po- 
pulate de 90 familil sau 285 
suflete. 

Sunt 60 vite mart cornute, 
200 01, 3 car, 7 rimaton si 7 
stupf cu albine. 

Bahnari, deal, pe a caruia coasta 
c asezata o parte a satuluT Bah- 
nari, comuna Munteni-d.-j., pi. 
Crasna, jud. Vasluiti. 

Bahnari, podis, se inti nde la A- 
pus de satul Bahnari, comuna 
Munteni-d.-j., plasa Crasna, ju- 
de{ul Vasluiti. 

Bahnari, vale, se intinde in par- 
tea de Nord-Est a satuliu Mun- 



teni-d.-j., plasa Crasna, judcful 
Vasluiti. 

Bahnariul, deal, din jud. Fal- 
citi, in spre Nord-Est de satul 
Stoisesti, comuna cu asemenea 
numire, pi. Mijlocul ; este aco- 
pcrit cu padure si viilc satenilor ; 
se ma! numeste si Dealul-Viei. 

Bahnariul, padure, in jud. Fal- 
citi. (Vezl Bahnariul, deal). 

Bahnei (Dealul-), deal, judeful 
Tecuciti, sttuat la N.-V. de ora- 
sul Tecuciti; incepe din padurea 
Frunceasca si continua spre S.- 
E., in raionul orasului Tecuciti. 

Bahnei ( Padurea-), padure, pro- 
prietatea statuluT, jud. Musccl, 
com. Vladesti. 

Bahnei (Piriul-), pirin, in ju- 
de^ul Dorohoiu, numit si Piriul- 
Scursurelor ; ia nastere din niste 
mlastine de pe linga satul Loz- 
na; curge spre Sud-Vest, for- 
mind Iazul-Noti, trece spre ie- 
zatura morel, unde face o coti- 
tura si se varsa in iazul Hapfu. 

Bahnei (Piriul-), piriii, numit 
ast-fel de la sesul cu asa nu- 
mire, de pe teritoriul comuner 
Solesti, pi. Crasna, jud. Vasluiti, 
de unde si izvoreste; strabate 
acest ses si se varsa in Vaslue{. 

Bahnei (§esul-), ses, in comuna 
Radeni, pe mosia VladenKjud. 
Botosani ; se intinde de ambele 
par^T ale piriulut Vladeni. 

Bahnei (ijfesul-), ses, numit ast- 
fel, pentru ca pamintul sati este 
bahnos (mlastinos) ; se afla spre 
S.-E. de Iazul-RaculuT, din com. 
Miclesti, pi. Crasna, jude^ul Vas- 
luiti. 

Bahnei (Valea-), vah, izvoreste 



din padurea statuluT Bahna, co- 
muna Vladesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel ; strabate catunul Prislo- 
pul si dupa ce primeste ca a- 
fluent valea Putina, sc varsa 
in riul Bratia. 

Bahnele, mahala, in Focsani, 
despar^irealV, carepanain 1863 
forma o comuna rurala dcosc- 
bita, cu acest nume. 

Bahni^a, loc isolat, la confluen^a 
piriulut Petricelul, cu Piriul-Satu- 
luT, com. Storesti, pi. Cosula, 
jud. Botosani. 

Bahni{a, piriias, ce izvoreste 
dintre ramurile S.-V. ale culmef 
Mestacanul, com. Bargaoani, pi. 
de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u ; 
curge in direc^iune N.-S., tra- 
versind soseaua jude^eana Pia- 
tra-Bozieni, intre kil. 20 — 21 si 
varsindu-se in iazul format de 
scursoarea piraielor Turdesti, 
Balnisoara s. a., care easezat pe 
terenurile ce vin catre miaza- 
noapte de satul Hirtopul. 

Bahni^a, piriias, in com. Bar- 
gaoani, pi. de-Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u ; izvoreste din culmele 
dealurilor ce se scobor din ra- 
ni ura Mestacanul, catre apusul 
satuluT Bargaoani ; curge in dt- 
rec^iune N.-O., unindu-se cu 
pir. Certieni, pe partea sa din 
dreapta, la extremitatea despre 
N. a satuluT Bargaoani, si for- 
meaza iazul Breaza, in dreptul 
satuluT cu aceeasT numire. 

Bahni^a, pirin, in jud. Vasluiti; 
ia nastere din niste izvoare de 
sub dealul cu asemenea numire; 
curge spre S.-E. de satul Buda, 
din com. Buda-Rafaila, si se var- 
sa in pir. Stemnicul. 

Bahni^a, vale, prin care curge 
piriul cu asemenea numire ; se 



Digitized by 



Google 



BAHR1M 



197 



BAIA 



afla in partea de E. a satuluT 
Buda, din com. Buda-Rafaila, pi. 
Stemnicul, jud. Vasluiu. 

Bahrim, deal, in judetul Falciii, 
spre S.-V. de s. si com. Gura- 
BohotinuluT, pi. Podolcni ; este 
o prelungire a dealului Voloca. 

Baia, com. rur. $i sat in centrul plS- 
siT Moldova-d.-s., jud. Suceava, 
si cam in centrul jude^ului. Se 
margineste la E. cu com. Fin- 
tina-Mare, la V. cu Sasca, des- 
parfindu-se prin semne conven- 
tionale, coasta elesteuluT si riul 
Moldova si la N. cu Faltrceni 
prin piriui Buciunicni. Are for- 
ma unuT patrulater neregulat, 
inclinat spre riul Moldova. Pc- 
rimetrul comuneT e in lungime 
de 25000 m. 

Formata dintr'un singur sat, 
Baia, e populate cu 620 capT 
de fam. ce numara 2570 sufl. 
sau 1269 barba^F si 130 1 fern., 
din can 154 Izraeliji. Contrib. 
sunt 687. 

Budgetul comuneT pe anul 
1892 — 1893 are la venit. 10843 
lei si la chelt. 10807 lei; iar 
al drumurilor 1887 let la venit si 
1 774 let la chelt. In toata comuna 
sunt: 133 caT, 420 bol, 446 
vacT, 274 oT, 10 capre, 323 
porcT si 200 stupi. In comuna 
sunt 3 morf (2 pe Moldova si 
una pe Somuzul-Baiei) ; o fa- 
brica de spirt, a propriety f, ce 
produce anual 516310 litrun, al 
caror pre{ pe loc e de 5 lei 
decalitrul, la care fabrica sunt 
intrebuin$a{T 60 de oamenT; un 
fierastrau primitiv, cu 2 pinze, 
pus in miscare de apa adusa, 
pe canalul VelniteT, din Mol- 
dova. Ma! sunt : 2 fierarT bum 
Nem^T si maT muI^T Tigam, 
6 cizmarT. Comer^ul accsteT 
comune e, ca peste tot lo- 
cul in acest jude{, activ. Sunt 
treT circiume si 2 casapii. Pe 



linga plugaria, cea ma! mare 
parte dintre locuitori se ocupa 
cu fabricarea de: doni^e, cofi^e, 
budae, putinT si alte fabricate 
din brad, pe can le desfac pe la 
lasi, Botosani,Dorohoiu, Vasluiu, 
Roman, etc. 

Altitudinea comuneT de la ni- 
velul marei variaza intre 400 
— 700 m. E udata de riul Mol- 
dova cu afluent'ii sal, din dreapta : 
Bogata, Jerna si Miclausa, iar 
dinstinga: Recea, Somuzul-BaieT- 
MarT, unit cu $omu?ul-BaieT-MicT 
si doua iazuri. 

Mosia e a mostenitorilor mar- 
chizei Carolina de Bedmar. Su- 
prafa{a tentorial.! a comuneT e 
d e 3 8 53 falcT, din can 1728 pa- 
dure, 1325 loc de cultura si 800 
netrebnic. 

Locuitori! improprietari^T dupa 
legea din 1864 sunt: 35 frun- 
tasi, 146 mijiocasi si 202 codasT, 
stapinind 1346 falcT. 

In apele comuneT se gaseste 
aproape tot felul de pestT de 
riu si iaz; iar in padurT se a- 
dapostesc mistreat, lupT, capri- 
oare, etc. $esul Baei e renu- 
mit pentru fantul ca atrage mult 
vinat de ciinp. 

La 1 803, « Baia- Bogata, adumi- 
sale Logofatulu! Constantin Bals, 
avea 291 liuzT, platind bir 4540 
lei pe an, fund si 25 liuzT de 
ceT fara bir». («Uricarul» de T. 
Codr. VII, p. 249). 

La 1850 «Baia-Bogata la {inu- 
tul SuceveT, Ocolul MoldoveT, 
mosie a raposatulul kneaz Alecu 
Cantacuzino, are sat cu doua bi- 
sericT, cincT preo^T, doT diaconT, 
patru dascalT, un privilegiat, 
patru-zecT si unu nevolnicT, 57 
vadane, un vatav, 37 slujbasT- 
volnicT. Pe linga mosiile Cotul- 
Baia, Boroaia si altele. Numarul 
de 326 locuitori ». («Buciumul 
Rom.v An. I, 1875, p. i>j). Isi 
trage numele de la baia (mina 
metalurgica)ce se afla in vechime 



acisidin metalcle scoasedindca- 
lul si piriui Bogata si riul Mol- 
dova. Vatra satulul ocupa su- 
prafa^a de 342 falcT. 

La 15 August, ziua hramuluT 
bisericet, se face tirg si joe mare, 
cu care ocazie satul e vizi tat 
de locuitori! de prin toate sa- 
tele invecinate si de tirgove^ii 
din Falticeni. 

.Are o biserica zidita de Petru 
Rares la 1532. «Dupa intoar- 
cerea din fara Ungureasca Pe- 
tru - Voda-Rare$ facu biserica 
din Baia». (Gr. Ureche, «Letop.» 
I, p. 25). Biserica a fost zugra- 
vita si pe dinauntru si pe din 
afar a. Inauntru se vad chipurilc 
luT Petru Rares - Voda, Elena 
Doamna si a fiicei lor. Cu vre-o 
ci{I-va an! in urma s'a zugravit 
din nou pe din afanl. E servita 
de 2 preo{T si 2 cintare^T. 

$coala rurala mixta cu un in- 
va{ator platit de stat, s'a infiin- 
{at la 1865 si e frecuentata de 
60 scolarT. 

In marginea N.-V. a satuluT se 
afla ruinele bisericeT luT Stefan - 
eel-Mare numite l^iscrica-AIba; 
iar in gradina pro])rieta^if se vad 
ruinele uneT bisericT ce poarta 
numele de Biserica -Saseasca. 
(V. a. n.). 

Alte locurl maT insemnate prin 
imprejurimT sunt: Ceta^uia, lo- 
caiitate pe un cap de deal, in 
partea sudica a satulul, peste 
riul Moldova, numita ast-fel pen- 
tru ca asa au apucat-o si locui- 
toril de la mosT-stramosf. Se ba- 
nueste, ca sub scoar^a superfi- 
ciala de pamint, trebue sa f\c 
zidun, iar batriniT povestesc, ca 
aci ar fi ingropatT ban! in bu^i, 
precura si alte odoare vechT. 

In oborul prinurieT, in mai- 
danul (pia^a) comuneT, la locui- 
torul N"icolae Radu, in livada 
lui Costache Boz si alte locali- 
ta^T, se gasesc temelil de ziduri, 
de pivnije, de cladin maT mult 



Digitized by 



Google 



BAIA 



198 



BAIA 



sau mal pu{in marl, de sute- 
rane, etc. Batrinul Boz spune, 
ca ar fi auzit de la paring! sal, 
ca in livada lor ar fi fost in 
vechime o bisericS. 

Drumurile principale sunt: la 
Faiticen! (7000 m.), la Sasca 
(4500 metri), la Fintina-Mare 
(7000 m.), la Bogata (3000 m.). 

Din trecutul satuluL In ve- 
chime Baia a fost un tirg marc 
si se crede, ca aci a fost chiar 
scaunul Domniei primuluT des- 
calecator al MoldoveT, Dragos- 
Voda. Descresterea sa incepu 
dupa mutarea autorita^ilor la 
Suceava. Uni! cronicarT crcd, ca 
inceputul cet^ii Baia a fost pus 
de niste olarl : «Asisderea si 
ttrgul Baia 1-au descalicat niste 
olar! sasl ; Olarie saseste se 
chiama Baia». (N. Costin. «Le- 
top.» I, pag. 84 si Apendice I, 
P- 379)- Orasul exista ins& mat 
inainte de descalecarea luT Dra- 
gos, dupa cum arata o geo- 
grafie ruseasca, anterioara anu- 
lul 1347 si se crede, ca aci, si 
anume la Bogata, ar h fost mine 
exploatate de Roman! («Istoria 
Rom.» de A. D. Xenopol, vol. 
I, pag. 244). 

Din «Noti{a asupra minelor» 
adresata la 1832, Maiu 31, Gu- 
vernulut provizoriu rusesc, ce 
administra atunc! Moldova, de 
catre directorul scoale! de arte, 
Mihailtc de Hodocin, extragem 
urmatoarele: «Netagaduite do- 
vezT ale exploatafie! minelor se 
infd^isaza la Baia, pe riul Mol- 
dova, din urmatoarele date si 
argumente : 

I. Pentru ca Romani! dupa 
numele anticel politiT Baia, a- 
sezata linga Neapole, unde sunt 
ape minerale si metaluri, la co- 
loniza^ia lor in Galia au numit 
asemenea loc Baiona si in Da- 
cia pe acest temeiu au dat nu- 
mele de Baia la toate locurile 
unde au aflat asemenea pro- 



ducte. De aceia, in Ungaria si 
in Transilvania, mal toate mi- 
nele se chiama Banja (Baia), 
dupS care Rominil au numit 
moneta: banl, precum Italieni! 
de ast&zT o numesc in chipul 
urm&tor : Bajocco. 

2. Baia, in Moldova, a fost, 
in epoca vechie, politie insem- 
nata si locuita de Ungur! si 
Sasl TransilvanT, car! nu puteau 
fi alta de cit miner!. Aceasta 
se adevereaza din ruinele afla- 
toare astaz! la Baia, din bise- 
ricele si mormintele sasestl, 
din carl, acel cu inscrip^ia din 
anul 1652, este al unuT Lupu 
Banariul, adica lucrator debanl; 
de asemenea au fost si aproa- 
pele sat Sasca, locuit de minen 
Sast. Se pare inca, ca ei au dat 
numele lor si tirgulu! Neam^u. . .» 
(«Uricarul» de T. Codrescu, vol. 
VIII, pag. 25). 

In prima harta geo grafted a 
Rominiel de Iacov Esslcr si 
George Ubelin , publicata in 
1 5 13: « Tabula moderna Sar- 
matiae sive Hungariae, Polo- 
niae, Russiae, Prussiae et Va- 
lachiae. E. Ptolemeo Argent : 
I5I3», Baia este omisa («Ar- 
hivaistorica» de B. P. Hasdeu, I, 
pagina 178 — 179). 

Orasul Baia a fost locuit de 
mul^I Sasl. «De asemenea in- 
tilnim in Moldova Baia, inca 
de prin veacul XV-lea, ca lo- 
cuita de Sasl». (A. D. Xenopol, 
«Ist. Rom.» II, pag. 233). Mal 
multe documente pomenesc de 
Sasi! din Baia. Asa, in 1453, 
Alexandru Voda har^zeste ma- 
nastire! Probota intre altele . . . 
«... si I-am dat, cu voia $ol- 
tuzului si Purgarilor de la Baia, 
ca de la moara lor sa aiba a 
lua manSstirea noastra pe tot 
anul cite 12 coloade (masur!) 
de orz si 4 coloade de griu 
far a nicl o zabava ; iara daca 
Sasii din Baia vor calca vre-o 



data aceasta tocmeala, atunc! 
acel Sasl ne vor plati 60 de 
ruble argint . . .» («Arh. Ist.» dc 
B. P. Hasdeu, I, p. 102). 

La 1407, Alexandru-cel-Bun 
reguleaza taxele vamale pentru 
marfurile de import §i export: 
«... iara pentru exportajiunea 
postavurilor la Bistrifa, in Un- 
garia, se va plati, in Suceava, de 
la I grivna pana la 3 grosl, 
in Baia, de la 1 grivna pana 
la 1 l h gros!, la Moldavia ase- 
menea si la intoarcere din Un- 
garia, cu marfa de acolo, se va 
plati de la un tarhat in Molda- 
via pana la 2 gros!, in Baia 
asemenea». 

«Cumpar?nd vite sau cirlan! 
in Bacau sau in tirgul lul Ro- 
man sau in Baia, sau in Neamfu, 
sau in alte orase ale noastre, la 
locul cumparaturel se va da 
vama: de la 1 vita — 1 gros, 
asemenea de la 10 01 sau de 
la 10 pore!, sau de la 100 pie! 
de miel; de la 100 pie! de bou 
pana la 10 grosl; de la 100 
pie! crude pana la 2 grosl*. 

«Importa{iunea jderilor ungu- 
rest! e libera, platindu-se vama 
de la 1 grivna in Baia pana la 
1 V* grosl, . . . din care jder! liber 
este a se vinde numa! dupa ce 
nof ne vom alege cit ne va 
trebui ...» («Arh. Ist.» de B. P. 
Hasdeu, I, p. 130—132). 

Printr'un hrisov al lul $tefan 
Voda, din 31 August 1458, 
se da ceara de la toate cris- 
mele din Baia, manastiref Mol- 
davia. («Uricarul» de T. Co 
drescu, vol. X, p. 127). 

In asezamtntul comercial fi- 
cut de $tefan-cel-Mare in Su- 
ceava, la 1460, Iulie 3, se zice: 
«Cine va duce postavur! la Bis- 
tri^a sau la Ungaria, va plati, 
in Suceava, de grivna 3 grosl, 
in Baia, de grivna 1 V* gros!... 
iar intorcindu-se din Ungaria 
va plati, de fie-care sarcina sau 



Digitized by 



Google 



BAIA 



199 



BAIA 



tarhat, in Baia, 2 grosi ...» In 
Baia se cumparau vite cornute 
sau necornute. Exporta^iunea 
cerel muntenestl e libera, pla- 
tind vama de fie-care piatra de 
ceara cite un gros in Baia, etc. 
Exporta^iunea jderilor ungurestT 
e liberS, platind vam& la fron- 
tiers in Baia sau in Bacaii cite 
un gros ...» («Arhiva Ist.» de B. 
P. HasdeQ, II, p. 173—175)- 

«MateI Corvin avea sa rafu- 
iasc& cu §tefan o vechie soco- 
tealS, acea a prSdaret Ardea- 
luluT. El intra in Moldova prin 
pasul Oituzulul, in 19 Noem- 
brie, 1465, arde Romanul, se 
indreaptaspre Suceava si ajunge 
la Baia, in 14 Decembrie. Aco- 
lea trebuind sapoposeasca iarasi, 
spre a-sl odihni armata, ma! ales 
fund vreme de iarn&, el se in- 
tSreste in acest oras, in cit $te- 
fan cind il ataca intr'o noapte, 
trebui sal ia cuasalt». Nusunt 
exacte dec! cele ce spune U- 
rechc, c& Mate! ar fi fost sur- 
prins de $tefan, pe cind «ist 
l^sase oastea fara nicl o paza 
la bauturl si jocuri*. Dlugosz, 
istoricul polon, care trebuia s& 
cunoasca mal bineimprejurarile, 
de oare-ce era contimporan Re- 
gelul unguresc si DomnuluT Mol- 
dovei, povesteste ast-fel aceasta 
b&talie: «Dupa cea sosit Matias 
Craiul in orasul Baia, si a in- 
t&rit orasul (c&cl se temea de 
n&vaTirea Moldovenilor) cu san- 
$uri si cu care, $tefan-Voda, 
care se asezase cu oastea sa 
intre riurile Moldova si $omu- 
zul, gindind ca a venit timpul 
cind cu pufml sa bata pe mul^T, 
lasind cail si sarcinele in ta- 
b&r&, pedestru si usor a venit 
la Baia si aprinzind orasul din 
vre-o cite-va laturi, in 15 De- 
cembrie, noaptea, a navalit peste 
UngurT, si a {inut bataia ames 
tecata panft in revarsatul zorilor. 
Iara c&zind muty! dintre Unguri 



si mulflf sodomindu-se in flacari, 
Craiul Matias, ranit pe trel lo- 
curl, ci nu de moarte, ca s& nu 
vina in raiinile Rominilor, cu o 
lectica s'au scos din locul b&t&iT. 
Partea cea mat mare a ostirilor 
ungurestT venind la munjT, si 
aflind drumurile ce se taiase de 
MoldovenT, au ars carele si bo- 
ga{ia, si ingropind 500 dc bom- 
barde, ca s& nu se poata folosi 
Moldovenil cu dinseic, au trecut 
cu fuga in Ardeal. Prin facerea 
de bine a unul Romin a sc&pat 
Craiul Ungaiiel de nu s'aprins, 
sau nu s'a t&iat, pe care Ro- 
min $tefan-Vodci l'a pedepsit 
cu raoartea, dup& ce a in^eles 
tradarea luT. Spun ca 10000 de 
UngurT au pierit in bataia aceia ; 
steaguri militarestt vre-o cite-va 
s'au prins, care le-au trimes 
$tefan-Voda\ prin soliT saT, in 
semn de biruinta, CraiuluT Ca- 
zimir». (A. D. Xenopol, «Ist. 
Rom.» vol. II, p. 395 — 396). 

Inainte de lupta de la Raz- 
boenl, orasul Baia fu ars pen- 
tru a doua oara, tot de $tefan- 
cel-Mare, impreuna cu Iasul, Ba- 
caul si Romanul, pentru a ri- 
dica ast-fel Turcilor putin^a a- 
d&postiret. (A. D. Xenopol si 
Gr. Tocilescu). 

Baltazar de Piscia comunicind 
PapiT (Scrisoare din Vratislavia, 
1476, Septembrie 16) noutap ca- 
pitate de la 5 tineri GenovezI, 
carl fusese lua^T robt de TurcT, 
spune ca $tefan-cel-Mare a ars 
Vasluiul, Iasi, Bacaul, Romanul 
si Baia. ApoT lasind o garni- 
zona in Suceava, Stefan avu o 
lupta cu Turcil intr'o padurice, 
la dep&rtate de o jumatate zi 
de la Bagna («Columna luT Tra- 
ian», p. 379). 

Episcopul catolic Fra Ber- 
nardo Quirini, in 1599, aratS c& 
Baia numara la 3000 case. (A. 
D. Xenopol. «Ist. Rom.« III, p. 
533)- 



In Baia se intimpla, pe tim- 
pul Domnief lul Constantin Can- 
temir Vod& (1685) lupta Hat- 
manulul Velicico cu un podgeaz 
mare de Lesl. «. . . . Intr'acea 
vreme esit-au Hatmanul Veli- 
cico, cu pu^ina oaste ce avea, 
spre {inutul Sucevel, impotriva 
a multe podgeazuri Lesesti ce 
umbla de stricau in ^ara; g&sit- 
au atuncT un podgeaz mare la 
Bae, si s'au lovit Hatmanul Ve- 
licico cu dinsiT prea tare, cit 
1-au lovit pe Hatmanul dintr'un 
sine^, de T-au rupt zaua de pe 
linga grumaz. Velicico navalea 
in razboiu singur cu suli^a in 
mini si altul 1-au lovit de 'I-au 
rupt spogirniccala de la friul 
calului si altul I-au lovit din si- 
ne{ dirlogul de la sea. $i n'au 
putut sa izbindeasca, si au pur- 
ees Moldovenil in risipa; si au 
fugit Hatmanul Velicico, si multa 
stricSciune au facut acel podgeaz 
Lesesc ; si alte multe podgeazuri 
Lesesti loveau pe alte locurl de 

stricau in {ara » §i mal la 

vale : «Venise trel Sirbi, aid in 
$ara, si slujeasca, carii acel 
Sirbi, mat nainte vreme fusese 
ches&gilf, anume Hie si Stanciul 
si Dimaiuruc; ispoveditus'au la 
un calugar grec la Gala^i, tre- 
cind Dunirea; si acel calugar 
I-au pirit la Duca - Voda de 
le-au luat Duca - Voda 70 de 
pungi de ban! si multe odoare 
scumpe; si pe urma si-au gasit 
vreme acel Sirbi, de s'au dus 
in $ara Leseasca; si acel au ba- 
tut pe Hatmanul Velicico la 
Bae ; si f&ceau multe podgeazuri 
si rauta^I ^areT, ca eraii oamenT 
foarte harnicl; si a?a s'au in- 
timplat intr'un podgeaz de i-au 
impresurat mul^ime de Tatari». 
(I. Neculcea, «Letopis.» II, pag. 

230- 

In 1741, Baia era inca tirg; 
dovada un document din acel an, 
in care se zice : «Tirgove^iT de 



Digitized by 



Google 



IJAIA 



200 



BAIA-DE-ARAMA 



Baia» <?i <hotarul tirgulul Baia». 
(«Uricarul> vol. I, p. 262). 

La 1776, Iulie: «Comisarii 
Austriece^ti ?i Turce^ti pentru 
delimitarea BucovineT se intil- 
nira mat intii in Baia unde '$T-aii 
aratat plenipoten^ele $i s'aii a- 
pucat de demarcaciune» . (« Uric. » 
dc T. Codrescu, vol. IX, p. 255). 

La 1803 : «BaiaBogata, a Du- 
misale Logof. Constantin Bal?, 
avea 293 liuzl, platind bir 4540 
1. pe an fund $i 25 liuzt de eel 
fara bir». («Uricar.» de T. Co- 
drescu, vol. VII, p. 240). 

Muzcul National din Bucu- 
resti poseda maT niulte petre 
funerare cu inscrip{iunT latin e 
$i germane referitoare la colo- 
nia saseasca din Baia. 

Baia, deal, jud. Tecuciu, se Jn- 
ttnde de la Nicoresti, merge 
spre S.-K. pana in sesul ora- 
$ului Tecuciu. 

Baia (La-), localitate, in jude^ul 
Prahova, comuna Opari^i, plaiul 
Teleajenul, unde este un izvor cu 
apa minerals, ce confine sare 
si pucioasa. Apa sa nu se in- 
trebuin^eaza de locuitori. 

Batrinif spun, ca in acest loc 
a fost odinioara mina de sare 
si aceasta se do vedette prin ur- 
mele podurilor $i ale drumurilor 
regulate ce duceau de la Baia 
in toate direcfiunile. 

Timpul cind aceasta mina se 
exploata in regula nu se $tie 
cu siguran{a, dar se $tie ca pana 
laanul 1803, on-ce locuitor avea 
voie sa ia sare, in schimbul uneT 
dari anuale de un fuior de cinepa 
saii de in $i o gaina. 

Baia, plrift, jud. Tecuciu, curge 
la S. de satul Cosi^eni, comuna 
Brahascsti. Se zice, ca isT trage 
numele de la un calugar numit 
Baia, care a facut si biserica 
dinCosi^eni, unde este ingropat. 



Baia, vale, in com. rur. Roc?o- 
neni, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Baia, vale t in jud. Prahova, iz- 
voreste din dealul Malini, com. 
Pacure^i, pi. Podgoria; curge 
de la N.-E. spre V. §i se varsa 
in girla Turburea, tot \\\ raionul 
com. Pacure^i. 

Baia, vale, jud. Tecuciu, ineepe 
din satul Vizuresti, merge spre 
S., paralel cu dealul cu acclasT 
nume si continua pana in pro- 
prietatea Tecucenilor. 

Baia-de-Arama, com. urb. 9 in 
jud. Mehedin{i, asezata in par- 
tea de N.-E. a plaiulul Closani, 
la distanta de 61 kil. de orasul 
T.-Severin; e situate pe valea apel 
Bulba $i valea orasuluT, intre 
dealurile Cornitul - Bail, dealul 
Dochiciul, Dealul-Mare; formea- 
za comunS cu satele Tarni{a, Dea- 
lul-Mare, Mahalalele, Valea-Ora- 
suluT, Zgindaresti $i Ocneni. 

Se margine^te la rasarit cu 
com. Negoe$ti $i satul Pade^ti ; 
la apus cu com. Ponoarele ; la 
miaza-zi cu com. Comane^ti $i 
satul Pistri^a ; $i ia miaza-noapte 
cu comunele Marase^ti si Or- 
ze$ti. 

Aceasta comuna are 180 con- 
tribuabili, cu 1050 locuitori in 
230 case. Orasul Baia-de-Ara- 
ma si-a luat numele de la mi- 
nele de arama ce eraii puse 
alta data in exploatare, $i ale 
caror nimasi^e se vad si pana 
asta-zT. (V. Ocnele si Baroaia). 

Baia-de-Arama este unul di li- 
tre cele maT bune debu$eurT pen- 
tru desfacerea cerealelor in pla- 
iul Closani. MaT ales Dumineca, 
cind locuitori! plasil se aduna 
aci spre a face tirguelile de 
saptamina. Baia-de-Arama este 
resedinja subprefectureT plaiu- 
lut Closani, judecatoriei ocolulul 



Baia-de-Arama, a companiei I-ia 
de dorobanfi. Are o ?coala pri- 
mara urbana de bae^T cu 2 ins- 
titutorT §i o ?coala primara ur- 
bana de fete cu 1 institutoare, 
frecuentate de 120 elevi .si 67 
de eleve. Are localuri de $coala 
in conditiunl foarte bune. Mat 
ales localul §coalei de fete, con- 
stant cu spesele d-luT proprie- 
tor I. A. Protopopescu, din com. 
rur. Strehaia, pi. Motrul-d.-j., in 
anul 1892, cu suma de 12000 
de let $i daruita comuneT Baia- 
de-Arama, intruneste toate con- 
di^iunile cerute unul local pro- 
priu pentru $coala. Are 2 bi- 
serici cu 2 preopf $i 4 cintaretT. 
Are 9 circiumT. Un oficiu tele- 
grafo-po?tal al carui venit pe 
anul fin. 1896 — 97 a fost de 
lei 3058.34 $i un spital, cu lo- 
cal propriu, intrefmut dejudef. 
In Baia-de-Arama, industria {e- 
saturilor de lina este foarte dcz- 
voltata. Ocupa^iunea zilnica a 
locuit. din Baia este comerciul 
si agricultura. In comuna sunt: 
14 plugurl, 20 care cu bol, 21 
caru^e, 89 stupT. In acest tirg 
tree patru $osele: 1 jude^iana, 
2 vecinale $i 1 comunala. Bud- 
getul comunelf este de 6936 lei 
la venituri j?i de 6325 leT Ia 
cheltueli. Numarul vitelor in a- 
ceasta comuna este de 316 vite 
man eornute, 50 caT, 89 ol, $6 
capre si 196 rimatorT. La Baia- 
de-Arama se g&sesc ape mine- 
rale $i carbunl. 

Pozi^ia cea frumoasa, intre 
dealun, a ora^ulul Baia-de-A- 
rama, si eftinatatea vietii, in a- 
ceasta localitate, face a fi reco- 
mandata pentru vizitare ^i pe- 
trecere in lunile de vara, ca loc 
ce are o clima dulce $i placuta. 
In Baia-de-Arama se mai afla 
spheric, iar in dealul Cojocul 
o fintina frumoasa, cu ap3 bun5 
de baut, ce serve^te pentru spi- 
talul din aceasta localitate, Apa 



Digitized by 



Google 



BA1A-DE-ARAMA 



201 



BAICAXI 



de la aceasta fintina, ar putea 
fi adusa in oras. 

Baia-de-Arama, mina, numita 
si Minele-Baia-de-Arama, in co- 
muna urbana Baia-de-Arama, pi. 
Closani, jud. Mehedinti ; a fost 
pusa in exploatare in mat multe 
rinduri. Se crede, ca cei dintiiiu 
car! au exploatat aceste mi- 
ne, au fost RomaniT, apoT mat 
tirziu Nem^ii, Unguril si Ro- 
mini!. Proprietarul acestor mine, 
principele Nicolae Bibescu, avoit 
a le exploata cu concursul unei 
society!, sub numele de «Socie- 
tatea exploatare! mi n el or din 
Baia-de-Arama », constituita in 
Paris. N'au inceput lucrarile pana 
asta-zl; iar lucrarile incepute de 
prin^ul Bibescu in 1 88 1 , aii fost 
suspendate. 

Actualmente, mina aceasta a- 
par^ine D-lu! George Vernescu, 
care a si inceput construcfia 
unu! drum de fer de interes lo- 
cal, pentru inlesnirea exploatare! 
padurilor si minelor de la Baia- 
de-Arama. 

Baia-de-Arama, munte, in pi. 
Closani, jud. Mehedin^i, numit 
si Culmea-MunteluT- Baia-de-A- 
rama, cu o inal^ime ca la 800 m. 

Baia-de-Arama, schit, in jud. 
Mehedin^i, numit si Schitul-Baia- 
de-Arama, cu o frumoasa ma- 
nastire, care prezinta oare-care 
interes prin elegan^a stilulul in- 
teriorulul sau. Toate cladirile a- 
ceste! sfinte manastii! din prejur 
ce sunt facute de zid de piatra, 
sunt acum lasate in parasire. 

Baia-de-Fier, com. rur., in jud. 
Gorj, plaiul Novaci, la Nord- 
Estul plaiulul, situata pe ambele 
malurl ale piriulul Baia-de-Fier 
ce se ma! numeste si Galbenul ; 
se liiniteaza la E. cu com. Po- 
lovraci, la V. cu Cernadia, la 



S. cu Poenari, iar la N. se in- 
tinde pana in piriul Latori^a. 

Numele T-ar fi venind, se zice, 
de la fierul ce se extragea odata 
. din aceasta localitate si aceasta 
se adevereste si prin urmele uneT 
fabric! aproapedisparute. Seeom- 
pune din 3 catune si anume : 
Baia, Schodolul si Neagra. 

Are o suprafa^a de aproape 
1 1300 hect., din care 3 parj!sunt 
ale statului si 1 a locui tori lor, 
car! sunt clacas! improprietariti. 
Din numarul acestor hect. 800 
sunt aratura, 800 livez!, 5600 
hect. padure, 4100 hect. pa- 
sune. 

Comuna are 254 familiT, cu 
1095 suflete, din car! 208 con- 
tribuabil!. Loc. poseda 1077 
vite mar! cornute, 163 ca!, 4500 
o!, 505 rimator!, 257 capre, 38 
stup!, 50 plugur!, 60 care cu bo!, 
7 earu^e cu ca!. Venitul co- 
mune! este de 1800 le!, iar chel- 
tuelile de le! 1789. 

Prin comuna trece piriul Baia- 
de-Fier (Galbenul) si o sosea, care 
este in construc^ie si care mer- 
ge de la Bumbesti-d.-Jiu, la Polo- 
vraci. 

Sunt 2 mor!, 42 fin tin!, 1 
joagar, 4 eircium!. Comereiul se 
face de 4 Romin! si 1 Grec. 

Comuna poseda I scoala fre- 
cuentata de 34 elev!, din 45 in- 
serts! si 2 biseric!, deservite de 
cite I preot si 2 cintarep. 

Baia-de-Fier, catun, in judeful 
Gorj, face parte din com. Baia- 
de-Fier; este asezat pe ambele 
malur! ale riulu! Baia-de-Fier; 
se limiteaza la rasarit cu cat. 
Schodolul, la apus cu apa Cer- 
nadia, la Nord cu Piatra-Boii 
(munte) si la S. cu com. Poenari. 
Cu o populate de 181 fam., 
cu 770 suflete, din car! 160 
contribuabil!. Locuitori! poseda 
32 plugur!, 42 care cu bo!, 6 
canine cu cai, 857 vite mar! 



cornute, 121 ca!, 4050 o!, 195 
capre, 385 rimator! si 38 stup!. 

Prin centrul acestu! catun trece 
piriul Baia-de-Fier. 

Caile de comunica^ie ce tree 
prin acest catun sunt : poteca 
ce vine din mun|I si duce la 
Poenari si soseaua vecinala Cer- 
nadia- Polo vraci. 

Din acest catun ma! es si 
alte potec!, care suie la munte 
si se despart in ma! multe di- 
rec^iun!, ducind la stine ; din a- 
cestea, poteca principals este 
cea care trece peste mun^i!: Sta- 
nisoara, Galbenul, Urda si de 
aci la Timpa (frontiera). 

Catunul ma! poseda 1 joagar 
pe proprietatea statulu!, 2 mor!, 
I a statulu! si I a locuitorilor 
si 30 fintin!. 

Proprietatea apar^ine locuito- 
rilor si statulu!. 

Biserica este ziditu de Arhi- 
mandritul Dionisie Balaceseu. 

In apropiere de aceasta co- 
muna, la 600 m. pe dreapta pi- 
riulu! Baia, este o pestera, in care 
poate intra cine-va in interior cu 
o luminare, la oare-care distan^a 
de la gura e!; de la un oare- 
care loc nu se ma! poate merge 
inainte, cac! se stinge luminarea, 
de aceia pestera a ramas pana 
acum necunoscuta. 

Baia-Verde, vez! Carbuneanu, 
gura de oend, in jud. Prahova, 
com. Slanicul, pi. Varbilaul. A- 
par^ine statulu! si confine sare 
si iod. 

Baia^i, sat, cu 120 loc, jud. Ar- 
ges, pi. Lovisrea; face parte din 
com. rur. Perisani, (v. a. n.); are 
o biserica cu hramul Sf. Dumi- 
tru, cu un preot si un cin- 
tare{. 

Baicani, trup de mope, jud. Te- 
cuciu, fosta proprietate a statului, 
in com. Motoseni. Aducea un 



5WI Mar*i4 I)ic$iQn*r (fry r«l«, 



26 



Digitized by 



Google 



BAICUL 



202 



BAIRAM-DEDE 



venit statulul de 4961 lei; acum 
s'a lmpar^it la locuitori. 

Baicul, ias, in judejul BrSila, 
care pleaca din canalul Mucu- 
roaia, de la N. tirlel Cotul-Girlel, 
pendinte de com. Bertesti-d.-j., 
merge spre N.-E. trece in com. 
Bertesti-d.-j., pe la E. iezeruluT 
Untea si apol da in iazul Vin- 
toaia. 

Baicul, vale y in pi. Borcea, jud. 
Ialomi^a, situata intre satul Ro- 
se$i-Volnasi si canalul Borcea ; 
confine apa numaT cind Borcea 
debordeazS. 

Baidac, iaz, in jud. Dorohoiu, 
vezl Tureatca, sat si com., pi. 
Berhometele. 

Baimacului (Dealul-), deal, 
jud. Tecuciu, situat in raionul 
com. Colonesti, pi. StSnisesti ; 
se ramified din zarea Dobrot- 
forulul. 

Bairac, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Babadag, pe teritoriul comunel 
urbane Babadag; este o pre- 
lungire orientals a dealulul Or- 
ta-Bair ; se intinde spre rasarit, 
avind o direc^iune generals de 
la N.-V. spre S.-E., brSzdind 
par tea centrals a plSsil si sudica 
a comunei ; se ridica pSna la o 
inal^ime de 1 96 m. ; este acoperit 
in cea mat mare parte numal 
cu paduri ; pe la poalele lul trece 
drumul comunal Babadag-Cia- 
murli-d.-j. 

Bairac-Bair, virfiilcA malinalt 
din culmea dealuluT Bairac, si- 
tuat in jud. Tulcea, in partea 
centrals a plSsi! si cea de mia- 
za-zi a comunel urbane Baba- 
dag; are o inal^ime de 196 m. 
si este punct trigonometric de 
observa^ie de rangul 3-lea ; do- 
mina asupra drumuluT vecinal 



Babadag-Canlibugeac si asupra 
vaiT Ceeliu-Chioi, ce trece pe la 
poalele sale; e acoperit cu pa- 
dun. 

Bairam-Dede, co'n. rur.> situata 
in partea meridionals a jude^u- 
lul Constanta, la 6 kil. spre S.- 
V. de orasul Constanta, capi- 
tala lul, si in partea tot sudica 
a plSsil Silistra-NouS, la 60 kil. 
spre S.-E. de orasul Ostrov, re- 
sedinfa plasii. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu satul Bekter din pi. Man- 
gal ia, la V. cu comuna Hairan- 
Chioi ; la S. cu comuna Cara- 
Omer si la E. cu com. Cazil- 
Murad, ambele din pi. Mangalia. 

Relieful solulul e in general 
pu^in accidentat de culmea Bai- 
ram-Dede cu ramifica$iunilesale. 
Principalele dealurl sunt: Bai- 
ram-Dede-Bair, cu virful Cogea- 
Iuiuk (180 m.) la V., Mezarlic- 
Bair (161 m.) la S.-E., Cazil- 
Murad (164 m.) la rasarit, Cune- 
Bair(i68 m.) si Malcoci-Mezarlic 
(176 m.) la miazS-zi ; aceste dea- 
lurl sunt acoperite cu fine^e, 
pfisunl si semSnSturl. Movilele 
sunt numeroase si gramadite 
mat cu seama in sud-vestul 
satulul Bairam-Dede; principa- 
lele sunt: Cogea-Iuiuk (168 m.) 
la V., Tasli-Iuiuk (178 m.), ele 
au servit ca puncte de orientare 
si observable ; unele tind sa dis- 
para, fiind arate de locuitort. 

Hidrografia este reprezintatS 
numal prin cite-vavSI, cSdape 
curgatoare nu avtm de loc; a- 
cele vSI con^in apa numai in 
timpurile ploioase si primSva- 
ra; principalele sunt: Afighi- 
nea, trece prin s. Bairam-Dede, 
brSzdind partea centrala a co- 
muneT; valea Chiogerciul-Punar- 
Ceair la rSsSrit si Cricic-Ceair la 
apus, pe hotar. 

Clima comunei din cauza lipseT 
de paduri este cam asprS, cu 



vert cSlduroase si iernT aspre ; 
vfntul de N.-E. sufla in continuu 
aproape; ploaie cade in micS 
cantitate. 

Catunele carl o formeaza sunt : 
Bairam-Dede resedin^a, asezat 
in partea nordicS, pe valea Afi- 
ghinea, inchis la apus de drumul 
Mezarlic-Bair ; Cialmageain par- 
tea sudicS, la 6 kil. spre S.-V. 
de resedin^a, pe valea Sarap- 
cea, intre dealurile Malcoci-Me- 
zarlic la Vest si Curu-Bair la E. 

Suprafa^a totals a comunei 
este de 6252 hect., din car! 71 
hect. ocupate de vatra celor 2 
sate cu 169 case, iar restul de 
61 8 1 hect. impar^it intre locui- 
tori, careposeda 5123 hect., si 
stat cu proprietarl carl au 1058 
hectare. 

Popula^iunea totals este de 
206 familil cu 927 suflete, carl 
se impart ast-fel: dupS sex: 
469 bSrba^I si 458 femel; du- 
pS starea civiia: necSsStoriflf 
519, cSsStoriflf 369, vSduvI 39; 
dupS instruc^ie: stiu carte 43, 
nu stiu 884; dupS cetS^enie: 
ceta^enl RominI 916, supusi 
strSini 9, nesupusi strSinl 2 ; 
dupS religie: Ortodoxl 152, Ca- 
tolicl 9, MahomedanI 760, Lipo- 
venl 6 ; dupS ocupa^iune : 3 cir- 
ciumari si 309 agricultori; dupa 
avere: 107 cu proprietSflf, 82 
neimproprietSrip. 

In ceea ce priveste calitatea 
pSmintuluI, cele 6252 hect. ale 
comunel se impart ast-fel : 

71 hect. teren neproductiv 
(vetrele satelor) ; 6 1 8 1 hect. teren 
productiv, din carl: 2731 hect. 
loc cultivabil, (din carl \ 70 hect. 
ale statulul cu proprietarl, 2561 
hect. ale locuitori lor); 1870 hect. 
loc necultivabil, (din carl 206 
ale statulul cu proprietarl, 1664 
hect. ale locuitorilor); 1580 hect. 
loc izlaz, (din carl 682 hect. ale 
statulul cu proprietarl, 898 hect. 
ale locuitorilor). 



Digitized by 



Google 



BAIRAM-DEDE 



203 



BAIUL 



Budgetul comuneT este de 
5843 lei la veniturT si 3423 leT 
la cheltuelT, cu un excedent in 
plus de 2420 lei. Sunt 3 1 8 con- 
tribuabilT. 

Caile de coraunica^ie sunt: 
drumul Ostrov-Mangalia, ce tre- 
ce prin sat, si drumuri comu- 
nale catre Cazil-Mezad, Sevendie, 
Dimircea, Haivan-Chioi, Docu- 
zaci, etc. 

Sunt 7 geamiT, 6 in cat. Bairam- 
Dede si 1 in cat. Ciacul-Argea, 
cu cite 1 pog. si 10 hect., cacT 
maioritatea populatfuneT e ma- 
homedana; crestiniT se due la 
slujba prin satele invecinate. 

Bairam-Dede, sat, in jud. Con- 
stanta, plasa Silistra-Noua, ca- 
tunul de resedin{a al comuneT 
Bairam-Dede; situat in partea 
sudica a plasiT si cea nordica 
a comuneT pe valea Afighinea, 
intre dealurile Mezarlic-Bair la 
Est si Bairam-Dede la Vest 
Are o suprafa^a de 9708 hec- 
tare, dintre care 64 hectare sunt 
ocupate numaT de vatra satu- 
luT si de gradinT. Popula^iunea 
compusa din TurcT, RominT si 
BulgarT, este de 298 familiT, cu 
908 suflete si se ocupa cu agri- 
cultura $i cu cresterea vitelor. 

Bairam-Dede, deal, in jude^ul 
Constanta, plasa Silistra-Noua, 
pc teritoriul comuneT si catu- 
nuluT Bairam-Dede, de unde i-a 
venit si numele. Se intinde pe 
la apusul satuluT Bairam-Dede, 
de la movila Ciali pana la virful 
Tasli-Iuiuk, avind o direcfiune de 
la nord catre sud. Inal^imeasa 
maxima este de 180 metri, pe 
care o atinge in virful sau Ho- 
gea-Iuiuk. 

Bairam-Dede-Bair, deal, in ju- 
de$ul Constanta, plasa Medji- 
dia, comuna Caraboci ; situat 
in partea nordica a comuneT si 



a plasiT, cu direcfia Sud-Vest- 
Nord-Est si o inal^ime medie 
de 135 metri. Este acoperit de 
pasunT $i de semanatun maT ales 
pe poale. Din drumul comunal 
Bairam-Dede-Caugagi, care mer- 
ge paralel si pe culmea apu- 
sana a acestuT deal, da un alt 
drum spre rasarit, la Caz?l-Mu- 
rad, care tae acest deal in doua 
par^I. 

Baisa, sat, situat in mijlocul pa- 
dureT, pe mosia Stancesti, co- 
muna Curtesti, plasa Tirgul, ju- 
deful Botosani. Numara 18 fa- 
miliT, cu 60 suflete. Vite sunt: 
4 caT, 3 vacT si 7 porcT. 

Baisa, deal, in partea de Est a 
comuneT Brehuesti, jude^ul Bo- 
tosani ; este o continuare a dea- 
lurilor din com. Curtesti si este 
acoperit cu padure. 

Baisa, padure, care se intinde in 
partea dc Vest a com. Curtesti, 
pe mosia Stancesti si parte pe 
mosia Brehuesti, comuna Bre- 
huesti, jud. Botosani. 

Baisa, piriil, izvoreste din pa- 
durea Agafton si se varsa in 
piriul Hliboci, pe teritoriul co- 
muneT Curtesti, plasa Tirgul, ju- 
de^ul Botosani. 

Baisa, ses, prin care curge pi- 
riul Baisa, pe teritoriul comu- 
neT Curtesti, mosia Agafton, ju- 
dc^ul Botosani ; este productiv in 
fine^uri. 

Baiul, numit si «Dihamul», munte, 
in jud. Prahova, com. Predea- 
lul, plaiul Pelesul, care serveste 
de limita intre jude^ele Prahova 
si Dimbovi^a, la Nord de mun- 
tele Tirla-BerbeculuT. E inalt de 
1598 metri d'asupra niveluluT 
MareT-Negre. 

Din jalba boerilor Constan- 



tin Crejulescu, Constantin Du- 
descu, Medelnicerul Grigore Hri- 
soscoleu si Bibica, sofia rapo- 
satuluT Paleologu, catre Mihail 
Const. Su^u Voevod, se con- 
stats urmatoarele: 

1. Ca niste Sa$T din Rijno- 
vul TransilvanieT, in zilele luT 
Alexandra- Voda, bazaJT pe un 
zapis al luT Mihaiu-Voda-cei-Vi- 
teaz, care le dedese muntele 
sa pasca cu oile, au cerut luT 
Alexandru Voda sa ie intareasca 
actul, si acesta, dupa cerceta- 
rile ficute, a luat acest munte, 
ca o mosie ce se afla dom- 
neasca si a dat-o danie biseri- 
ceT crestinestT din satul Rijnov. 

2. Ca s'a numit epitrop al 
munteluT Baiul, Stolnicul Du- 
mitrache, a orinduit pe unul, Io- 
ni^a Leabul din Brasov, ca sa 
aiba asta epistasie, sa vinda 
muntele cut va vrea si baniT 
sa-T cheltuiasca la trebile bise- 
riceT si pe tot anul sa-sT dea 
socoteala la dumnealuT Stol- 
nicul. 

3. Ca dupa moartea luT Lea- 
bul, boeril au reclamat iarasT 
si ca Domnul Mavrogheni a 
orinduit pe $tefanica, isprav- 
nicul jude^uluT si pe Mihalache, 
vataf ot plaiul Prahova, carT 
mergind la fa{a loculuT, din 
marturiile ce au fost, s'a ade- 
verit spusele boerilor $i li s'a 
lasat mun^iT in stapinire. 

4. Ca* la leat 1790, in vre- 
mea stapinireT Nemjilor, SasiT 
dind jalba la Viena, au venit 
cu ordin aicT in {ara, cind la 
divan se afla Entenberg si s'au 
judecat, probind boeriT de mai 
sus, posesoriT munteluT, ca ra- 
posaJiT intru fericire DomnT, n'au 
facut cu totul danie nicT bise- 
ricei din Rijnov, nicT Sasiior, 
fara numaT iarba sa o pasca 
cu oile. 

5. Ca cu toate reclamafiunile 
boerilor, muntele Baiul, numit 



Digitized by 



Google 



BATUL 



204 



BALABANAR-TEPE 



si Dihamul, a ramas bisericet 
ro mines tf din Rijnov, cad asta 
era dorin^a fra^ilor Udriste si 
Toma Postelnicul, donatorT. 

Baiul, piriQ s in jud. Dimbovi^a, 
care isT ia nasterea din cuprin- 
sul comune! Branistea, pi. Bo- 
lintinul, trece pe linga comunele 
Cornetul, Sardanul, Poiana-Lun- 
ga-d.-s., printre Ciorogirla si Ras- 
toaca si merge de se varsa in 
cea din urma, pe teritoriul ju- 
de{ulu! Ilfov, intre com. FIo- 
resti din Ilfov si Gaiseni din 
Dimbovi^a. Baiul, la sorgintea 
sa in com. Branistea, se numeste 
Baerelul. VezT: Branistea, Ras- 
toaca, Ciorogirla. 

Baiului (Obcina-), r a muni de 
munft, catre Sud-Vest de grupa 
stincoasa a CiahlauluT, in jud. 
Neam^u. 

Bal-Bair, ileal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul co- 
njunct Ciamurli-d.-s., si pe al 
catunulul sati Caugagi ; el este 
mat mult o prelungire nordica 
a dealulul Chiuciuc-Bair, cu care 
sta in legatura prin culmea stin- 
coasa a Tas-BairuluT ; se intinde 
spre miaza-noapte dealungul pi- 
riuluT Slava-Ruseasca, avind o 
dircc{iune general a. de la S.-E. 
spre N.-V. ; la poalele lui oricn- 
tale se intinde o parte din sa- 
tul Caugagi ; spre rasarit el se 
prelungestecu dealul Tasli-Bair; 
pe la poalele sale apusane trece 
dm mill comunal Ceamurli-d.-s. 
Babadag; se ridica pana la o 
inahVime de 125 metri si este a- 
coperit in mare parte cu pa- 
dun ; numal pe la poalele sale 
se intind pasunT si fine^e. 

Bal-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Istrul, pe teritoriul comunei 
Ciamurli-d.-s., si pe al catunulul 
sail Caugagi ; este maf mult 



o continua^ie sud-estica a dea- 
lului Tasli-Bair ; se indrepteaza 
spre miaza-zi avind o direc^iune 
generala de la N.-V. la S.-E. ; 
brazdeaza partea de miaza-noap- 
te a plasil si cea de S.-E. a 
comuneT; se prelungeste spre 
miaza-zi cu dealurile Eniceri si 
Cara-Burun; de eel d'intiiu este 
despar^it printr'o vale adinca si 
prapastioasa ; pe poalele sale 
curge piriul Slava-Ruseasca, pe 
malul careia merge vechia sosea 
nationals. Tulcea-Babadag-Con- 
stanza, precum si drumul co- 
munal Potur-Hamangi-Caugagi ; 
in partea nord-estica este aeo- 
perit cu padun purine, pe la poale 
cu finca^a si verdea^a. 

Bala-de-JOS, com. rur., in plaiul 
Closani, jud. Mehedin^i, asezata 
in partea de mijloc, la distan^a 
de 42 kil. de orasul Turnul-Se- 
verin. Este situata pe valea ce 
incepe de la Bala-d.-s., si parte 
pe deal ; formeaza com. cu cat. 
Carsiul avind peste tot 145 con- 
tribuabili cu 800 locuiton, in 
156 case. Ocupafiunea locuito- 
rilor este agricultura si cresterea 
vitelor. Calitatea pamintuluT este 
de mijloc. Aci se cultiva si pomi 
mul^i. Loc. poscda 31 plugun, 
68 care cu boi, 5 carufe cu cai 
si ii2stupi. Com. are o biserica 
cu un preot si dot cintare^T; o 
scoala cu 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 36 elevi, si o circiuma. 
Budgetul comuneT coprinde : la 
venitun 894 let si la chelt. 491 
lei. Vite sunt : 408 vite marT 
cornutc, 19 cat, 182 oT, 21 ri- 
matorT. Prin aceasta comun& trece 
soseaua comunala Papesti Iupca- 
Giurgesti-Bala-d.-j. Comuna se 
margincste : la rasarit cu com. 
Iupca, la miaza-zi cu com. Ru- 
dina, la apus cu com. Bala-d.-s., 
si la miaza-noapte cu comuna 
Crainici. Pe teritoriul el se afla 
ape minerale (v. Cirsiul, deal). 



Bala-de-Sus, com. rur., asezata 
in partea de mijloc a plaiuluT 
Closani, jud. Mehedinti, la 45 
kil. de orasul Turn ul-Severin; 
este situata pe valea ce vine de 
la Rieni, si duce la Bala-d.-j. 
Formeaza comuna, cu satele Be- 
resti si Laturoasa si mahalalele 
Zagoaicea, Valea-PopiT, Ursoaia 
si Moristea; avind peste tot 140 
contribuabilT, cu 750 locuitorl, 
in 152 case. Ocupa^iunea locui- 
torilor este agricultura, cresterea 
vitelor si cultura pomilor. Cali- 
tatea pamintulul este de mijloc. 
Loc. poseda 20 plugun, 48 care 
cu boi, 3 carufe cu cai si 160 
stupT. Com. are 2 biserici cu 1 
preot si 2 cintare^T; 1 scoala 
cu 1 inva^ator, frecucntata de 
27 elevi ; o circiuma. In a- 
ceasta comunS, ca in toate co- 
munele de munte, se afla muty 
si frumosT pomi roditorT. Prin- 
tr'insa trece soseaua comunala 
Craguesti - Rudi na - Bala-d. -s.-Co- 
manesti, care o leaga cu so- 
seaua SeverinuluT si Baia-de-A- 
rama. Vite sunt: 308 vite mari 
cornute, 162 oT, 16 cai si 168 
rimaton. 

Dealurile ma! principale din 
aceasta comuna sunt: Dealul- 
Ulmului, Zagoaicei, Corhanului, 
Orni^eT, Laturoasel si Moristei; 
iar vaile mai principale sunt: 
Valea-Zagoaicei, Popii, Pietrei, 
Chicioara, Bratesulutsi Moristei ; 
sunt toate acoperite cu diferitT 
pomi si vii, afara de Valea-Chi- 
cioareT, care este acoperita cu 
padure. 

Balabanar-Tepe, movila, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, com. 
Edil-Chioi ; situata in partea 
nordica a plasil si cea centrala 
a comuneT; cu inal^ime de 93 
metri, dominindsatul Edil-Chioi, 
valea Amzacea-Dere si dealul 
Cerchezinc-Bair ; a fost punct 
trigonometric de observable de 



Digitized by 



Google 



HALABANCEA 



205 



ISALA1IANCEA 



rangul al II-lea; este acope- 
rita cu verdeaja ; prin apropicre 
si pe la vcstul sail trecc soseaua 
jude{eana Amzacea-Uzunlar. 

Balabancea, com, rnr, y in plasa 
Isaccea, jud. Tulcea, situata in 
partea apusana a jude^uluT, la 
13 kil. spre S.-V. de orasul 
Tulcea, capitala judefuluT, si in 
partea sudica a plasiT, la 30 kil. 
spre S. de orasul Isaccea, re- 
seclin^a plasif. 

Numele sau este o corupt'uine 
a celu! dintiiu nume : Balaban- 
Chioi, satui lut Balahan. 

Hotarul amanunfit este ur- 
matorul : Plecind din virful dea- 
luluT Breazul, de asupra manas- 
tirci Cocosul, se indreapta spre 
N.-V., trece prin apropierea nia- 
nastiriT, pe la poalclc DealuluT- 
Cocosuluf, pe muchia Dealulul- 
CadiuluT, pana in virful dealuluT 
Gilmele-Insirate; in tot accst 
parcurs a strabatut de-alungul 
intinsa padure a Taipei ; de aci 
sc indreapta spre apus, coboara 
in valca piriuluT Luncavi^a, pe 
care o inso{estc pana la con- 
fiuen^a sa cu Luncavicioara, la 
locul numit PoduMuI-Trandafir ; 
se indreapta pu^in spre S.-V. 
si urea in virful dealului Go- 
goanccT; de aci, aproape intr'o 
linie dreapta, se dirige spre S.- 
V., taie valea Luncavicioara , 
trece peste Dealul-FieruluT, trecc 
prin ValeaLupuluT, pe la poa- 
lele Dealului-$tubcilor, se urea 
in Dealul -luI-Negoiii , a carui 
muchie o urmareste pana in vir- 
ful Almalia; de aci, urmind a- 
ccasta direc^ie cu oare-carT co- 
titurT, pe muchiile dcalurilor 
David si Amzalii si pe la poalele 
lut Carapcea, ajunge in piriul 
Tai^a, la 2 kil. mat jos de satul 
Balabancea ; din acest loc, (urea 
pu{in spre N. pe linga piriul 
Taija, pana aproape de satul 
Balabancea), se indreapta spre 



rasarit, pana la poalele dealuluT 
Boclogea, deasupra com. Orta- 
Chioi, deundeapolse indreapta 
spre miaza-noapte, pe muchia 
dealului Boclogea, pana da in 
ruinele ValuluMuT-Traian ; de aci 
se indreaptti spre N.-V. dea- 
lungul acestul val, pe care il pa- 
raseste pentru a urea dealul Pir- 
lita, de unde apol sc scoboara in 
valea Pirlita, la locul numit Moa- 
ra-ManastireT-CocosuI ; de aci se 
indreapta spre N.-Est, urcind 
in susul vaii Pirlita, pana ajunge 
in dealul Breazul, deasupra vii- 
lor Badila, de unde am plecat. 
Forma lut este aceea a unuT 
exagon si a unuT pentagon, unite 
impreuna pe o muchie a lor; 
lungimea perimetruluT este de 
aproape 1 10 kil., iar interiorul 
lut are o intindere cam de 60 
kil. p. sau 6000 hect. 

Marginile comunel sunt a- 
cestea: La miaza-noapte se in- 
vecineste cu com. urb. Isaccea, 
tie care se desparte prin dea- 
lurile Breazul, Cadiul si padurea 
Tai^a, si cu com. rur Lunca- 
vi{a, desparfite prin valea Lun- 
cavijei si dealul Gogoncea; la 
miaza-zi cu com. Orta-Chioi ; la 
rasarit cu comunele Alibei-Chioi, 
desparfindu-se prin dealul Bo- 
clogea, Mcidan-Chioi, de care 
se desparte prin ruinele Valu- 
luMuT-Traian si Nicoli^el , de 
care se desparte prin valea Pir- 
lita si dealul Breazul ; la apus se 
invecineste cu comunele Greci, 
despar^ita fiind prin Dcalul-luf- 
Negoiu, Cerna, despar^ita fiind 
de aceasta prin dcalurile David 
si Amzalii si cu catunul Ac-Pu- 
nar, al comunei Cirjelar, de care 
sc desparte prin dealurile Am- 
zalii si Carapcea. 

Dealurile, Este cea mal ac- 
cidental com. din toata plasa, 
si una din cele mat deluroase 
din tot jude^ul ; dealurl sunt 
foarte multc ; principalele sunt: 



la miaza-noapte Dealul-Breazu- 
luf, DealuI-CadiuluT, Dealul-Co- 
cosulul si dealul Gilmelele-Insi- 
rate, toate acoperite de intinsa 
padure a Taipei; la apus sunt 
dealurile : Gogoncea, Ficrul, Stu- 
beilor, (407 in.), figanca (309 
m.), Dealul-lui-Negoiii (403 m.), 
Almalia (370 m.), David (346 
m.), Hancearca, Amzalii (250m.) 
si Carapcea, toate acoperite cu 
padurl si de natura stincoasa in 
general ; la rasarit avem dea- 
lurile: Culmea, Boclogea (280 
m.), Geaferca, Coslugea, Pirlita 
si Tai^a, iarasT acoperite cu pa- 
durT intinse si frumoase, a caror 
escn{a principals este teiul. 

Riurile si piraiele carl o uda 
in toate sensurile sunt nenu- 
merate ; vom spune pe cele mat 
insemnate. Riul Taija, ce-sT ia 
nasteredih Dealul-CadiuluT, o uda 
prin mijloc, trecind si prin sa- 
tele Tai^a, ^iganca, Hancearca 
si Balabancea ; afluen^il sal eel nu- 
merosT uda comuna in toate di- 
rect ile, asa avem pe dr. Valea- 
CadiuluT, Valea-figanceT unita cu 
vaile Taija Mica, Valea-Lupulut 
si Valea-Lunga, care o uda la 
miaza-noapte ; valea Carbunaria, 
valea Sarap-Dere unita cu valea 
David prin mijloc, valea Han- 
cearca si valea Acar-Cula tot 
prin miljoc; pe stinga: valea 
Coslugea la S.-E.; valea Stipa- 
nulul si valea Holiukliu la rasa- 
rit; valea Pirlita unita cu va- 
lea Pirlita-Mica la N.-E. Toate 
aceste riurl si piraie au cursurl 
repezl si mat tot-de-auna apa, din 
pricina padurilor pe unde tree, 
si carl, dupa cum sestie intre^in 
umezcala. 

Clima este foarte sanatoasa 
si curata; vinturi bat din toate 
parole ; ploi sunt mal dese ca 
in alte par$I; si de si une-ori nu 
ploua mult timp, totusT nicl o 
data seceta nu e mare, din pri- 
cina numeroasclor piraie si pa 



Digitized by 



Google 



BALABANCEA 



206 



BALABANCEA 



dun de carT e acoperit pamin- 
tul sau. 

Catunele comuneT asa sunt: 
Balabancea, catunul de resedin^a, 
asezat la miaza-zi, pe malul 
drept al piriuluT Tai^a ; Islam- 
Giaferca, spre rasarit, pe valea 
Coslugea, la 2V2 kil. spre Est 
de catunul Balabancea; Han- 
cearca in mijloc, pe malul drept 
al riuluT Tai{a, la 5 kil. spre N. 
de cat. de resedin^i; Giaferca- 
Rusa, tot in mijloc, pe valea Ho- 
liucliu, la 6 kil. spre N. de cat. 
de resedin^a ; f iganca, la miaza- 
noapte, pe malul drept al riului 
Tai$a, la 8 kil. spre N. de cat. 
de resedin^a; Tai^a, alipit de 
linga eel precedent, formind im- 
preuna o aglomera{ie fara sepa- 
rate fizica, ci numaT administra- 
tive ; mat sunt si locuin^T izolate, 
asa Moara-ManastireT-Cocosul, 
pe valea Pirlita, la 9 kil. spre 
N.-E. de cat. de resedin{a si 
manastirea Tai{a, pe malul drept 
al vaii Tai^a-Mica, tot la 9 kil., 
spre N.-V. de catunul de rese- 
din^a. 

Intinderea totala a comunei 
este de aproape 6000 hect, din 
carl 213 hect. ocupate de va- 
tra tuturor satelor ; 2777 hect. 
aparfin locuitorilor si 3223 hect. 
apar^in satul uT. 

Popula^iunea este amestecata, 
compusa din RusT, RominT, TurcT 
si EvreT, in care elementul pre- 
domnitor sunt Rusii. Sunt peste 
tot 206 familiT (104 ruse, 75 ro- 
mine, 25 turcestT, 2 evreestT), cu 
1265 suflete, (708 Rust, 434 Ro- 
minT, 1 1 5 TurcT, 8 EvreT) ; 393 
barba^T, 332 feme! ; 295 insura^T, 
29 netnsura^T, 12 vaduvT. Ro- 
mtniT loeuese in catunele Bala- 
bancea si Islam-Geaferca; RusiT 
in catunele Balabancea, Han- 
cearca, r J1& anca si Geaferca-Ru- 
sa; TurciTin catunul Balabancea; 
iar EvreT risiptyT. 

Dealurile comuneT sunt pie- 



troase. Din cele 6000 hect. pa- 
mint al comuneT, 2199 sunt lo- 
curT arabile, iar restul de 3801 
hect. pasunT si padurT mat cu 
seama. Pe locurile arabile se cul- 
tiva porumb, griu, orz, secara, 
meiu, cartoafe, dughie si ovaz. 
Ocupa^iunea principals a lo- 
cuitorilor sunt agricultura si cres- 
terea vitelor. Sunt in comuna 
575 agriculton cu 56 plugurT; 
3 141 vite din can : 480 boT, 419 
vacT, 123 caT, 98 epe, 107 ber- 
becT, 1090 oT, 74 {apT, 460 ca- 
pre, 150 porcT, 160 scroafe. In- 
dustria este cea casnica. Sunt 
cite-va mori pe apa. Comerful 
nu e tocmaT activ ; exportul con- 
sta in lemne si vite, importul in 
manufacture si coloniale ; sunt 
5 comercian^T circiumarT in co- 
muna. 

Budgetul comuneT este de 
4100 lei la veniturT. Cheltuelile 
sunt de 3957 let, raminind un 
excedent de leT 143. Contribua- 
bilT sunt 206. 

Caile de comunica^ie sunt toate 
drumur! com. : asa este unul ce 
uneste catunele Balabancea-Han- 
cearca-f iganca-Tai{a, se duce la 
manastirea Cocosul si la Isaccea; 
altul la Orta-Chioi, un altul la 
Cerna-Greci-Macin ; altul la Ali- 
bei-Chioi-Babadag. 

E o scoala mixta in catunul 
Balabancea, fundata in 15 Oc- 
tombre i89i,de consiliul jude- 
{ean, cu un singur inva{ator ; 
cu 30 elevT inscrisT. 

Sunt 4 bisericT crestine si o 
giamie. Bis. din cat. de resc- 
din^a Balabancea, fundata intr'o 
casa cerchezeasca in urma ras- 
boiuluT din 1877 — 78, cu hra- 
mul SfinfiT ApostolT Petru si 
Pavel, un preot, ce serveste si 
la catunul Islam-Giaferca, si un 
cintare{, are si 5 hectare pa- 
mint; o alta in catunul Islam- 
Giaferca, cu hramul Acopera- 
mintul-MaiciT-DomnuluT, fundata 



in anul 1859, de o rusoaica din 
satul Giaferca-Rusa, are un cin- 
tare{ ; o a treia in catunul Han- 
cearca, cu hramul Adormirea- 
MaiciT-DomnuluT, la care vin si 
locuitoriT din catunul Giaferca- 
Rusa, cacT aci nu este biserica, 
este foarte vechie ; la inceput 
a fost manastire calugareasca. 
Catunele figanca si Tai^a n'au 
biserica, dar locuitoriT se due in 
manastirea Taifa, la 1 kil. de- 
partare spre Nord-Vest, unde 
serveste preotul din Hancearca. 
Geamia din catunul Balabancea, 
fundata, dupa razboiul de la a- 
nul 1877, intr'o casa cerche- 
zeasca, de catre Turcil locui- 
torT din catun, are 1 hoge, pre- 
cum si 5 hectare pamint date 
de comuna. 

IstoricuL Despre aceasta co- 
muna nu se stie maT nimic, nu- 
maT ca a fost fundata de TurcT, 
peste carT au venit inc£ din se- 
colul trecut figanT, RusT si Ro- 
minT din Basarabia. Dupa raz- 
boiul de la 1877—78, TurciT 
fiind invinsT, incep sa emigreze 
in Bulgaria si Turcia, lucru care 
continua si astazl. 

Balabancea, sat, in jud. Tulcea, 
plasa Isaccea, catunul comunei 
Balabancea, situat in partea su- 
dica a plasiT, si in cea de mia- 
za-zi a comuneT, a careT rese- 
din^a este, pe malul drept al 
piriuluT Taifa, la poalele dea- 
luluT Carapcea. Numele sail este 
o modificare a vechiuluT nume 
Balaban - Chioi (satul luT Bala- 
laban). Teritoriul sati are o in- 
tindere de 960 hect., din care 
60 ocupate de vatra satul uT, 
restul al locuitorilor. Dealurile 
ce-1 brazdeaza sunt : Carapcea 
si Amzalii (250 metri) la apus, 
Giaferca (230 metri) la rasarit. 
Riul Tai^a il uda prin mijloc. 
Sc marginestela miaza-noaptecu 
cat. Hancearca si Giaferca-Rusa ; 



Digitized by 



Google 



BALABANI 



207 



BALACI 



la rSsirit cu c&tunul Islam-Gia- 
ferca ; la miaza-zi cu comuna Or- 
ta-Chioi ; la apus cu c&tunul 
Ac-Punar (al comunel Cirjelar). 
Populafia este de 81 familil, 
din care 30 romine, 25 ruse, 
25 turcestl, 1 evreeasca, cu 387 
sufl. (i4oRominI, 115 TurcT, 130 
Rusi, 2 Evrel) ; se ocupa cu a- 
gricultura si cu cresterea vitelor. 
Are o scoala, singura in comuna, 
cu I investor. Are o bisericft 
cu I preot si I cint&re{. De la 
el pleach drumurl comunale la 
Hancearca, Giaferca-RusS, Gia- 
ferca - Turca, Orta - Chioi, Ac - 
Punar. Se cultiva in cat. Bala- 
bancea, griu, meiu, porumb ; pA- 
durl sunt in partea apusana. 

Balabani, sat, face parte din co- 
muna rurala Boteni (v. a. n.), 
plasa Argeselul, jud. Muscel. 
Este situat la sudul comunel 
si are o populate de 153 locui- 
torT (78 barbaflf si 75 feme!) cu 
34 capl de familie. 

Balabanul, deal, in com. rurala 
Bobaija, plasa Ocolul-d.-s., ju- 
deful Mehedinti. 

Balabanul, insula, pe Dunare, 
in plasa Ialomita-Borcea, jude- 
{ul Ialomi^a, in dreptul satulut 
LSteni; are lungimca de 4 kil. 
si confine pasuni si padurT dc 
salcie si plop. 

Balabanul, lac, in jud. Braiia, si- 
tuat pe lunca cu acclasf nume, la 
V. com. Dudescu, pi. Ianca; este 
format din plol si vara seaca. 

Balabanul, lunca, in jud. Braiia, 
spre V. de com. Dudescu, pi. 
Ianca. Din malul el despre sat 
se ofera observatorulut o pla- 
cuta priveliste: gara Cire?, co- 
munele Slobozia- Ores, Faurei, 
Batogul, etc. Ea este productive 
si ofera bune pasuni. 



Balabanul, movila, jud. Tecuciu, 
in raionul com. Negulesti, pi. 
Berheciti ; este punctul eel mal 
ridicat al dealulul R&spopT. 

Balabanul, munte insemnat, in 
jud. BuzSii, pe frontiera Tran- 
silvanieT, la N. de Penteleu ; are 
1670 metri inaltime si pasuni 
excelente. 

Balabanul, munte, in jud. Pra- 
hova, la N. de com. Maneciul- 
Ungureni, plaiul Teleajenul, pe 
care il uda riul Teleajenul si 
piriul Timpa. 

Balabanul, numire vechi?, a satu- 
lul Nisipoasa, in jud. Prahova, 
comuna Hirsa, pi. Podgoria. 

Balabanul, picket militar de 
vara, jud. BuzSu, pe frontiera 
TransilvanieT, la poalele munte- 
lul Balabanul. 

Balabanul, //V//<r/vechiu de fron- 
tiera, pe Dunare, in insula cu 
acclasi nume, din jud. lalomija. 

Balabanul, popina marc, in jud. 
Braiia, pe malul viroagel Putu- 
rosul, la I kil. spre' N.-V. de 
satul Dudescu. 

Balabanul, vale, cu put'ma apa, 
in com. rurala Bobaifa, plasa 
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti. 

Balabanulul (Rlpa-), ripa, jud. 
Tecuciu, in colful de N.-E. a 
comunel Bo ghesti, pi. Zeletinul. 

Balaca, sat, in jud. Prahova, face 
parte din com. rurala Scaeni, 
pi. Podgoria. Are o populafiune 
de 268 loc. (140 barbaflf si 128 
fern el). 

Aci e o biserica fondata de 
familia Cantacuzino, la anul 
1797, si refacuta la anul 1840, 
de Grigore Filipescu. 



Inainte vreme acest sat se 
numea Valea-Capusestilor. 

Balaca-Scaeni, in jud. Prahova, 
proprietatea Eforiel spitalelor 
civile din Bucuresci, fosta pen- 
dinte de schitul Tirgsor, com. 
ScSeni, pi. Podgoria, in intin- 
dere de 604 hect., din carl 80 
hect. suprafafa impadurita si 
5 24 hect. terencultivabil si finefe, 
arendata pe periodul 1886 — 91 
cu 5000 lei anual, impreuna cu 
o moara cu 4 roate de pe apa 
Teleajenulul. 

Balacali-Alcea, pi tin, in jud. 
Tulcea, plasa Babadag, pe te- 
ritoriul comunel rurale Slava- 
Ruseasca si pe al com. urbane 
Babadag; izvoreste din culmea 
Babadagului si anume din mu- 
chiile lui Carada-Bair si din poa- 
lele nord-rasaritene ale lui, se 
indreapta spre rasarit, avind o 
direcfiune generala de la V. la 
E. ; cursul sau descrie un semi- 
cere, curgind pe la poalele dealu- 
lul Carada-Bair, pe linga viile de 
la Carada, si pe la poalele lui 
Caragidi-Bair, si dupa un curs 
de S kil. merge de se varsa in 
piriul Babadag, pe stinga, ceva 
mal sus de orasul Babadag, 
linga podul Duva; curge mal 
mult prin padurl; pe muchia, 
care margineste malul sting, mer- 
ge drumul comunal Babadag- 
Slava-Cercheza-Ciucurova. 

Balaci, stafie de drum de fer, 
jud. Teleorman, pi. Teleorman, 
com. Balaci, pe linia Costesti- 
Rosiori, pusa in circulate la I 
Ianuarie 1887. Se afla in tre sta- 
bile Mirosi (8.7 kil.) si Beuca 
(9.4 kil.). Inal^imea d'asupra ni- 
veluluT maril de 144.58 m. Ve- 
nitulacestelsta$il, pe anul 1896, 
a fost de 161 224 lei 62 banT. 
In aceasta gara se face insem- 
nat trafic de cereale. Cumpa- 



Digitized by 



Google 



PALAC1UL 



208 



BALACIUL 



ratorit incarca aci vara pentru 
T.-Magurele si iarna direct pen- 
tru Braila. Aceasta gara. este 
legata prin sosele vecinale cu 
comunele Balaciul si Gumesti. 

Balaciul, com. rur., in pi. Ialo- 
mifa-Balta, jud. Ialomifa ; este 
situata la margtnca de Vest a 
plasit, pe inalul sting al riulut 
Ialomi{a, intrc comunele Fun- 
dul-Crasani si Sarajeni. 

Teritoriul comunet are supra- 
fa{ade7i4i hect., din carl 156 
hect. padure si 30 hect. baltis 
si formeaza 10 mosit, car! sunt 
propriety! particulare. Impro- 
prietari^I dupa legea rurala din 
1864, sunt 1 10 locuitort si ne- 
improprietari^t 68. 

Se compunc din satele : Bala- 
eiul-d.-s., Balaciul-d.-j., Cranjosul 
si din catunele (tirlele): Vlas- 
ceni, f i^eica, Popescu, Vlascea- 
nul, Mutul, Cazacul si Musatul. 

Resedin^a primariet si a ju- 
decatoriei comunale este in sa- 
tul Balaciul-d.-s. 

Dupa recensamintul din anul 
1 890, populafia coniuncT este de 
805 locuitorT, cu 188 cap! de 
familie si 617 membrit de fa- 
milie, sau 417 barba^i si 388 
feme!. Dupa na^ionalitate sunt: 
803 Romint si 2 Greet, to^i de 
religie crestina ortodoxa. Dupa 
profesiunT : 257 agricultort, 7 
meseriast, I industrias, 6 co- 
mercian^t, 1 profesiune libera, 15 
muncitor! si 10 servitor!. Stiu 
carte 6S persoanc, iar 72J nu 
stiu. 

Populafia comuneT in 1887, 
era de 166 familit Romint, 12 
familit Tigant si 2 familii Greet, 
sati peste tot de 846 locuitort, 
din cart: 203 barbatt, 213 fe- 
me! si 430 copit. Contribuabilt 
eraii 157, din cart 21 se ocupau 
cu comerciul, iar cei Tal^I cu a- 
gricultura. 

Vite: 81 S bot, 477 cat, 1567 



ot, 2 bivolt si 324 porct, sau in 
total 3185 vite. 

Venitul comunet in 1887- 1888 
era de 3369 let si chelt. de 
3460 let. 

Aci este o scoala primara 
mixta cu 32 elevt si 4 eleve si 
cu un inva^ator retribuit. Sunt 
doua biserict, la care servesc 
dot preo^t si 4 cintareflf ; comuna 
contribue cu suma anuala de 492 
let pentru intre^inerea bisericilor 
si plata personalulut. 

Prin comuna trece calea ju- 
de^eana Slobozia-Urziceni. 

Balaciul, com. rur., in jude^ul 
si pi. TeleormanuluT, situata pc 
valea Burdea, intre comunele 
Silistea-Gumesti la E., Dobro- 
testi la S., Tecuciul-Kalinderu 
la V., si catunul Ca^elesti, care 
face parte din comuna Tecuciul- 
Kalinderu, la N. piriul Burdea 
strabate aceasta comuna de la 
N. spre S., pe marginea satulut. 
Pe dealul despre N.-E. se afla 
catunul Padurefi, pendinte de 
aceasta comuna. 

Atit catunul cit si comuna de 
resedin^a sunt asezate intrc dea- 
lurt si valcele ; valceaua Bala- 
celul vine despre com. Surdu- 
lesti si Hodorogul despre com. 
Zimbreasca. 

Prin mijlocul comunei strabate 
calea judejeana Turnul-Rosiori- 
Strimbeni, care o pune in lega- 
tura cu comunele Dobrotesti si 
Surdulcsti, iar cu comunele Te- 
cuciul si Gumesti este legata prin 
cat vecinale. 

Pe linga localurile sub -pre- 
fecture! si oficiul telcgrafo-pos- 
tal, proprietatea jude^ulut, mat 
este si acela al pri marie! si al 
scoalet mixte, care a fost fre- 
cuentata in anul 1889 — 90 de 
32 elevt. Biserict are doua : una 
in satul Balaci si cea-1'alta in 
cat. Padure^i, cu 2 preo^t si 4 
cintare^I. 



Popula^iunea comunei este de 
H30suflete, din car! 1125 Ro- 
mint, 3 Greet, 2 Bulgari si un 
Sirb. Din acestia 265 sunt capi 
de familit ; contribuabilt sunt 

243. 

Teritoriul comunei ocupa o 
suprafa^a de 3280 hect. Din a- 
cestea, 2560 apar^in ma! multor 
proprietart, dintre can cet mat 
principalt sunt d-nit Ghija loan 
cu 800 hect., G. Petraru, Dr. 
Rimniceanu si atyii. 

Locuitort improprietaritt, du- 
pa legea rurala, sunt 156, pea- 
proape 720 hect. 

Comuna Balaciul este situata 
la 28 kil. socotite pe calea ju- 
de^eana de la Rosiori ; de la A- 
lexandria este in departare de 
60 kil. socotite tot pe calea ju- 
dcteana. 

Terenul acestet coraunc este 
mat mult ses si prea pu^in de- 
luros si nu e tocmat productiv. 
In partea despre Sud-Vest este 
si o padurice sau braniste in 
intindere ca de 5 hect., pro- 
prietate particulars. Se cultiva 
grid, porumb si rapi^a. 

Locuitorit, cam sanlcaciosf, se 
indeletnicesc numai cu agricul- 
tura; et sunt la infa^isare ser- 
bezt si bintui^t de diferite boale, 
precum : frigurile, varsatul, pe- 
lagra si altele. 

Vite sunt : de 4449 capete, 
dintre carl 785 vite mart cornute, 
194 cat, 25 magart, 3240 01 si 
205 porct. 

Budgetul comunet este de 
3735 let la veniturt si 4482 let 
16 ban! la cheltuell. 

Pe teritoriul acestet comunc 
se $ine bilciu \\\ ziua de Sf. 
Petru (29 Iunie), care dureaza o 
saptamina, in care timp se face 
comerciu de vite, lemnarie si 
diferite articole de trebuin^a cas- 
nica. Are un oficiu telegrafic, 
intrc^inut acum de stat, si care 
pana in anul 1889, a fost intre- 



Digitized by 



Google 



BALACIUL 



209 



KALACIUL 



{inut de judet- Venitul oficiuluT 
telegrafo - postal, pe anul fin. 
1896—87 afost de 7916 lei, 85 
bant. Coinpaniile I-a si Il-a din 
regimentul 28 de dorobanflf sta- 
{ioneaza aci. 

Pana la anul 1870 aceasta co- 
inuna purta numirea de Balaei- 
P&dure{i, astazT poarta o sin- 
gura numire: Balaciul. Ea este 
resedin^a plasii TeleormanuluT 
si pana in anul 1876, a stat a- 
lipita de comuna Surdulesti. 

Dupa Dionisie Fotino, la a- 
nul 1785, Balaciul facea parte 
din pi. Cotineni; iar dupa fm- 
par^irea administrative din se- 
colul trecut, sub Domnia luT 
Constantin Mavrocordat, facea | 
parte din plasa ce se numia, pe 
atunci, Mijlocul. La Balaci era 
si una din cele 7 c&pitanil ale 
judefului. 

Numele acestei comune il Ta- 
sini si prin secolul al 17-lea. Pe 
aci se aflau intinsele domeni! ale 
familielBalacenilor, si Aga Cons- 
tantin Balaceanu este eel care 
a cladit, la 1684, biserica ce e- 
xista inca, destul de neingrijita, 
din nenorocire. La usa acesteT 
biserici se g&seste urmatoarea 
inscrip^iune: « Aceasta sfinta si 
Dumnezeiasca biserica s'a zidit 
din temelie de raposatul vel 
Aga Constantin Balaceanul, in 
zileie prea fericitulu! Ion $erban 
Cantacuzino, Jinind in casatorie 
pe prea iubita fiicci a Mariel 
Sale Domni^a Maria, azT leat 
7192, August S, care biserica 
de atunci si pana acum fiind 
netencuita, lipsindu'i si pisania, 
am executat-o azT, am tencuit-o, 
am zugravit-o, am pus si pisania 
eu, Constantin Balaceanu vel ban, 
impreuna cu fiul mieu, Dumnea- 
lul biv-vel Hatman $tefan Ba- 
laceanul, i Dumnealul biv-vel 
Aga Constantin Balaceanul, i 
Dumnealul vel comis Iancu Ba- 
laceanul si Dumnealul Grigorie 



Balaceanul, spre vecinica pome- 
nire, in zileie prea fericitulu! 
Domn Grigforie Dumitru Ghica 
Voevod, la anul 1825, Decem- 
brie 4». 

In interiorul biseri<^ se vad 
inca portretele c ,riIor, bine 
zugravite si carl probeaza, ca zu- 
gravul a fost maestru de merit. 
Cu toata zidaria el cea solida, 
aceasta biserica e in complecta 
ruina si neingrijita. 

Tot aci, in fa^a bisericel, se 
vad ruinele unei cladirl neter- 
minate. 

Din diferite documente isto- 
rice, se constata, ca Aga Cons- 
tantin Balaceanu ar fi voit sa-sT 
eladeasca aci palatul saii, sa se 
faca Domn si sa mute aci seau- 
nul DomnieT, de oare-ce el ga- 
sise, ca la Balaci ar fi punctul 
eel mal central al faril. Neizbu- 
tind a se face Domn, el a lasat 
in parasire cladirile ce incepuse, 
afara de biserica. 

Ca Aga Constantin Balaceanu 
avea dorinja de a se face Domn, 
rezulta si din cele scrise de is- 
toricul Dionisie Fotino, pe care 
il citam : « Constantin Voda 
(Brincoveanul), dupa ce a luat 
frinele guvernulul, a trimis cu- 
rierl ca sa intoarca pe boeril 
ce if trimisese $erban-Voda solf 
c&tre imparatul Austriel. Din 
acestia, trel s'au intors in {ara, 
iar Aga Constantin Balaceanu, 
ginerele lul $erban-Voda, ra- 
manind in Transilvania, s'a lipit 
pe linga un vizionar general 
austriac anume Haisler, carele 
is! inchipuia ca cu 4000 ostasl 
va scapa fara-Romineasca de 
tirania turceasca. Constantin- 
Voda auzind de aceasta si va- 
zind {ara inconjurata de peste 
1 00000 Turd si 50000 Tatarl, a 
scris de doua or! lul Balaceanu 
ca sa abandoneze asemenea plan, 
care nu putea sa aduca de cit 
stricaciune $i peirea {aril ; a scris 



asemenea si generalului Haisler 
aratindu-I, ca planul saii este 
nerealizabil si consiliile intere- 
sate ale Balaceanului erau ne- 
socotite. 

Aga Balaceanu nu renun^a 
insa la proiectul sail si nuraai 
imprejurarea ca Turcil au baiut 
pe Austriac! in Transilvania, i-a 
pus capat. In acea batalie a ca- 
zut si Balaceanu, iar Constan- 
tin-Voda, i-a luat capul si Ta 
trimis in {ara de i'aii ingropat 
in mormintul parin^ilor sal. 

Aceasta afirmajiune este con- 
firmata printr'o scrisoare a lu! 
Constantin - Voda - Brincoveanul 
catre imparatul Leopold I, in 
credin^indu-1 despre fidelitatea 
sa si rugindu-1 «sa nu creaza 
calomniile lut Constantin Bala- 
ceanu, care voia sa ocupe tro- 
nul ^aril si care era cu totul 
strain de credinja catre ^ara si 
de adevar». 

Scrisoarea se gaseste in liml)a 
latina in colec^ia Hurmuzachi si 
poarta data de 2 August 1689, 
din Cerne^i. 

Tot in aceasta colec^iune se 
gaseste si o scrisoare a postel- 
nicuku Mihaiu Bajescul, catre 
egumenul Macarie, in care se 
vorbeste despre planurile lul 
Constantin Brincoveanul. Din a- 
ceasta scrisoare rezulta, ca Voda, 
prfcepind ca Aga Balaceanul e 
in^eles cu generalul 1 laisler, voia 
sS-1 prinza si pe acest din urma 
si sa-1 piarza dimpreuna cu Ba- 
laceanul. Scrisoarea poarta data 
de 8 Februarie, 1690. 

Balaciul, sat, face parte din com. 
rur. Romanesti, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
207 loc. (112 barba^I si 95 fe- 
me!). E udat de piraele ^asa 
si Trestia. Copit in virsta de 
scoala 1 1 (7 bae^I si 4 fete). 
Aci e o biserica ruinata. Anul 
fonddril el nu se cunoaste. 



H59i. M*rti$ Dicfionar Gtogrnfic. 



37 



Digitized by 



Google 



BALACIUL 



210 



BALANUL 



Balaciul, padure particular^, su- 
pusa regimuluT silvic, apar^ine 
com. Roinanesti, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Balaciul, padure particular^, su- 
pusa regimulul silvic, apar^ine 
com. Slavesti, pi. Oltetul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Balaciul, vale, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Amarasti. 

Balaciul-de-Jos, sat, in plasa 
Ialomi^a-Balta, jude^ul Ialomi^a, 
pendinte de comuna Balaciul ; 
este situat pe malul sting si 
linga apa riuluT Ialomi^a, in 
dreptul satelor Copuzul si Cm- 
sani-d.-j., carl sunt pe {annul 
drept al riului. 

Numirea de Balaciul-d.-j. i s'a 
dat spre a- 1 deosebi de sa- 
tul Balaciul, care este situat la 
2 kilometri rnal spre nord si 
pentru care se si numeste Ba- 
laciul-d.-s. 

Sunt in sat 72 familiT Rom in t 
si 10 familiT figanl, carl se o- 
cupa cu plugaria si au : 279 boT, 
477 01, 130 porct, 241 cal si 2 
bivoli. 

Aid se afla o biserica con- 
struita la anul 1836, la care 
serveste un preot si 2 dascall. 

Balaciul-de-Sus, sat, in f>lasa 
Ialomi{a-Balta, jude^ul Ialomija, 
pendinte de comuna Balaciul ; 
este situat la 2V2 kil. spre N. 
de riul Ialomi^a, pe o mica vale, 
linga calea jude^eana Slobozia- 
Urziceni. 

Numirea de Balaciul-d.-s. i s'a 
dat spre a-1 deosebi de satul Ba- 
laciul, care este mat spre sud, 
pe malul sting al riului Ialo- 
mi{a si care se numeste Bala- 
ciul-d.-j. 

Aid este resedin^a primarieT, 
a judecatoriel com. si a fost si a 
companiel a 6 de doroban^I din 



regimentui 5 Ialomi^a No. 23, 
care s'a mutat la Brosteni-Nol. 

Popula^ia satuluT este de 84 
familiT RominT, 2 familii f iganl 
si 2 familiT GrecT. 

Are o scoala primara mixta, 
cu 32 elevT si 4 eleve si cu un 
inva^ator retribuit de comuna. 

In sat se afla o biserica, la 
care serveste un preot si do! 
cintareJT. 

Balalia, fintina cu apa ce con- 
fine iod si pucioasa, in jude^ul 
Prahova, pi. Podgoria, comuna 
Pacuresti ; apa acestel fin tin! se 
intrebuin^eaza la baut. 

Balamuci, sat, face parte din 
com. rur. Micsunesti-Greci, (v. 
a. n.) plasa Mostistea, jude^ul 
Ilfov. Este situat la S. de Mic- 
sunesti-Man, intre lacul Calda- 
rusani si riul Ialomi{a, in mij- 
locul padure! Balamuci. 

Suprafa^a satuluT e de 1 1 50 
hect., din carl statulul apar^in 
7 1 1 hectare si locuitorilor 439 
hect. Statul cultiva prin aren- 
dasii sal 211 hect., 25 ramin 
sterpe, 75 izlaz, 400 padure. 
Locuitoril cultiva 225 hect, re- 
zervind pentru izlaz 214 hec- 
tare. 

In raionul satuluT e un lac, 
care poarta numele de Coada- 
Laculul-Caldarusani, numit ast- 
fel fiind-ca este o parte din la- 
cul Caldarusani. 

Popula^ia e de 319 locuitorT. 

Comerciul se face de I han- 
giCi si 1 circiumar. 

Sunt 287 vite marT si 488 
vite micT. 

Acest sat s'a infiin^at pe la 
anul 1609 pe pamintul Tatomi- 
rul, o parte din mosia Balamu- 
ceanca, iar la anul 18 17 s'a a- 
sezat pe locui unde e azT. 

Are o singura biserica, facuta 
cu cheltuiala locuitorilor, pe la 
anul 1 8 17. Materialul acestel bi- 



sericT s'a daruit de Grigore Ghi- 
ca, de la Mavrodin. 

In lunca, spre N. de catunul 
Balamuci, se afla o raanastire 
cam ruinata, numita Schitul, zi- 
dita pe la anul 1756, cu chel- 
tuiala luT Papa si Irina. La zi- 
direa acestel manastirT, au fost 
ajuta^T si de calugarul Eromo- 
nach Pimen. 

In curtea acestel m&nastirl 
a fost pana la anul 1871 o 
inchisoare pentru facatoril de 
rele. 

Balamuci-din-Deal, padure a 
statulul, in intindere de 50 hect. 
pendinte de com. Micsunesti- 
Greci, plasa Mostistea, jude^ul 
Ilfov. 

Balancea, mosie nelocuita, in pi. 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialouiija, te- 
ritoriul comunei Bucul ; are su- 
prafa^a de 1020 hect., din can 
400 hect. padure. 

Balancea, padure, in plasa la- 
lomi^a-Balta, judeful Ialoimfa, 
com. Bucul, cu suprafa^a de 400 
hect. si cu esen^a: stejar, ulm, 
plop, salcie, anin si jugastru. 

Balanul, sat, in comuna Masta- 
caul, plasa Bistrifa, jud. Nearoju; 
este asezat pe podisul cuprins 
intre ramifica^iunile catre rasa- 
rit a culmelor Negulesti, Iapa 
si Alunisul si intre riul Bistrija, 
la 15 kil. 100 m. departare de 
orasul Piatra. 

Terenurile sale accidentate, in 
partea despre V., nu sunt pro- 
priT agriculture!. 

LocuitoriT se indeletnicesc cu 
agricultura si plutaria. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin soseaua jude- 
Jeana Dobreni-Rozno v-Moinesti ; 
prin un drum natural, care in- 
cepe din dreptul kil. 24, al so- 
selei precedente si duce prin 



Digitized by 



Google 



BALANUL 



211 



BALA?OIENI 



satul Portaresti la satul Masta- 
caul ; printr'un drum care trece 
prin satul Chintinici si da in 
drumul Negulestilor. 

B&lanul, vezl Mitocul-luT-Balan, 
catun, in comuna Bal^atesti, pi. 
dc Sus-Mijlocul, jud. Neam{u. 

Balanul, deal, in jud. Dorohoiu, 
pe teritoriul satulul Teloasa, 
com. Paltinisul, pi. Prutul-d.-j. 

Balanul, ias, in partea de Nord- 
Est a comuneT Todireni, plasa 
Jijia, jud. Botosani. 

Balanul, locuinta izolata, plasa 
Negoesti, spre Est dc comuna 
Preasna-Noua, jud. Ilfov. 

Balanul, lunca, in comuna Sal- 
cea, pi. Sirctul, jud. Botosani ; 
are o intindere de 10 hect. 

Balanul, munte, in comuna Bros- 
teni, jud. Suceava. 

Balanul, piriii, pe teritoriul co- 
muneT Tichirisul, plasa Vrancea, 
jud. Putna, ce se varsa in stinga 
Putnef. 

Balar-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
plasa Babadag, pe teritoriul co- 
muneT Armutli, si pe catunul 
sau Camber; el este o prelun- 
gire nordica a dealuluT Tasli- 
Bair ; se indreapta spre miaza- 
noapte, avind o direc^iune ge- 
nerals de la Sud-Vest spre N.- 
E., brazdind partea de miaza- 
noapte a plasiT si cea centrala 
a comuneT, ftcind oare-cum si 
hotarul intre satul Armutli si 
Camber; poaleie sale se intind 
pana in piriul Tai^a; linga el 
si pe piriul Tai^a este asezat 
satul Camber; pe la poaleie lut 
curge piriul Cara-Cialic si aflu- 
entul sau Dere-Cula, care il in- 
conjoara ca un semi-cere ; vir- 



ful sau culminant atinge 247 
metri si e punct trigonometric 
de observable de rangul al 3-lea ; 
lasa spre apus prelungirea nu- 
mita Uzum-Bair; pe la poaleie 
nordice, trece drumul jude^ean 
Babadag-Pas-Chioi ; pe la cele 
apusene drumul vecinal Slava- 
Cercheza; si pe la cele rasari- 
tene drumul vecinal Slava-Cer- 
cheza-Camber ; este acoperit cu 
padurT intinse si fine^e bogate. 

Balasia, lac, in com. Simileasca, 
jud. Buzau, pe mosia Vergu- 
leasa; confine peste, maT cu 
seama baboiT. 

Balasia, numirc, data uneT parfT 
din mosia Verguleasa, comuna 
Simileasca, jud. Buzati, pe care 
se afla lacul Balasia. 

Bala§a, deal, acoperit cu padure 
de fag, pe mosia Probota, jud. 
Suceava. 

Bala§a, poiana, din jud. Suceava, 
in suprafaja de 200 m. patraJT, 
sub dealul cu acelasT nume. 

Bala§oieni, com. rur., plasa Sa- 
barul, jud. Ilfov, situata spre 
V. de Bucuresti, pe {armul drept 
al riuluT Arges, la 28 kil. de- 
parte de Bucuresti. 

Se compune din satele : Ba- 
lasoieni, Bolovani si Hobaia, cu 
o populate de 1249 locuitorT, 
carT traesc in 242 case si 4 
bordeie. 

Pana laanul 1880, aceste treT 
catune formau, impreuna cu O- 
grezeni, o singura comuna cu 
numirea de Ogrezeni-Hobaia, iar 
de la aceasta data, repartizindu- 
se, a ramas a se administra in 
parte Ogrezeni si in parte a- 
ceste treT catune. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2145 hect. 

Statul, d-niT V. Steriu, N. De- 



lide, G. Mintulescu si Dem. Ta- 
nasescu, proprietary aii 1 5 16 
hectare si locuitoriT 629 hec- 
tare. 

ProprietariT cultivS 601 hect. 
(17 ramin sterpe, 162 izlaz, I 
vie si 735 padure). LocuitoriT 
cultiva577 hect. (25 ramin sterpe 
si restul rezervat pentru cultura 
vieT). 

Comuna numara 264 contri- 
buabilT, cu un budget de 4166 
leT la veniturT si 4016 leT la 
cheltuelT. In anul 1885 erau 250 
contribuabilT. 

In comuna sunt 2 bisericT cu 
2 preo^T (la Balasoieni si Ho- 
baia), I scoala mixta, I moaril 
cu aburT, 2 masinT de treerat 
cu aburT, 1 helesteu si 2 podurT 
statatoare. 

Numarul vitelor marT e dc 
847 (190 caT si epe, 267 boT, 
326 vacT si vifeT, 64 taurT) si de 
890 vite micT (8 capre, 216 pora, 
666 oT). 

Comereiul se face de 6 cir- 
ciumarT. 

S'aQ stabilit in comuna 13 
strainT. 

Dintre locuitori, 277 sunt plu- 
garT, 9 industriasT, 20 au dife- 
rite profesiunT. Aratura se face 
cu 121 plugurT: 78 cu boT, 43 
cu caT. LocuitoriT au 179 care 
si caru^e : 1 10 cu boT si 69 
cu caT. 

ImproprietariJT sunt 154 loc. 
si neimproprietari^T 158. 

Balasoieni sta in legaturS cu 
comuna Tintava, printr'o sosea 
vecinalS terminata. 

Balasoieni, sat, face parte din 
comuna rurala cu acelasT nume, 
jud. Ilfov. Este situat la V. de 
Bucuresti, pe {armul drept al 
riuluT Arges. Aci este resedin^a 
primarieT. 

Suprafa^a totala a satuluT e 
de 870 hect. cu o populate de 
741 locuitorT, RominT, can se 



Digitized by 



Google 



BAI.ASOIENI 



212 



BALCANI 



ocupa cu agricultura si crcste- 
rea vitelor. 

Din tot tcrenul, statu 1 si d-1 
V. Steriu, au 488 hect. si lo- 
cuitoriT 382 hect. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
Dumitru, deservita dc un preot 
si 2 cintaretT si o scoala mix- 
ta frecuentata de 24 elevt si 
1 elev&, cu intre^inerea careia | 
statul si comuna cheltuesc a- 
nual 1632 let. Localul, in stare 
mediocra, s'a cumparat de ju- 
det in anul 1887. Aci maT este 
1 moara cu aburT si 2 masinT 
de treerat cu aburT; 1 helesteu 
si 1 pod statator. 

Comerciul se face dc 4 cir- 
ciumarT. 

Numarul vitelor man e de 
435 si al celor mid de 793. 

S'au stabilit in sat 13 strainT. 

Acest sat s'a infiintat cam 
pe la anul 1830, cind au esit 
la linie, de catre o proprieta- 
tareasa cu numele de B&lasa, 
care avea in stapinire aceasta 
mosie. Parte din acest catun 
cste asezat pe cimpia ce poarta 
numele dc Matca, nume ce vine 
dc acolo, ca in timpurile vcchl 
matca riulut Argcs a fost chiar 
pc aci si ca proba este nisipul 
in mare cantitate, ce se afla pe 
aceasta linie, cu numirea de 
Matca. 

Biserica din acest sat s'a zi- 
dit la anul 1830 cle un pro- 
prictar anumc Tudosic. 

Balas,oieni, padurc a statuluT, in 
intindcrc dc 150 hectare, in 
judctul Tlfnv. (Vczi ()grczcm\ 
pad 11 re). 

Bala§oieni-luI-Mihaiu-Voda, 

locuin((i izolata, plasa Sabarul, 
jud. Ilfov, apar^ine de comuna 
Balasoieni. 

Balaurul, deal* foarte inalt in 
pi. Corod, com. Balasesti, jud. 



Tutova, sprc V. de satul Ba- 
lasesti. 

Balaurul, drum vestit, prin jud. 
Neam^u, care leaga pe o intin- 
dere de 38 kil. localit-a^ile : Pia- 
tra, Darmanesti, Sarata-Balau- 
ruluT, Dobreni, Podul-Precistei, 
Oslobeni, Cracaoani, Bal^atesti 
(stafiune balneara), Humulesti 
si Tirgul-Neam{ului. 

Balaurul, finthid, cu ap£ mine- 
rals, in jud. Neam^u, situata in 
valea ce se intinde sub poalele 
despre V. a dealului Balaurul, 
pe teritoriul comunel Gircina, 
pi. Piatra-Muntele. Puterea mi- 
nerals a apei este slaba, si nu- 
maT dupa atita se mal cunoaste, 
ca confine in disolu^iune mine 
ralurl, fiind-ca in depozitele no- 
roioase, ce se gasesc pe fundul 
fintinef, se constata forma^iune 
saliferS, analoaga celel din mun- 
tele Cozla. Izvorul, asta-zi este 
cu desavirsire parasit, si din 
cauza aceasta tinde a se as- 
tupa de tot. 

Balaurul, mosie, in com. Carpi- 
nistea, jud. Buzau. Are 1200 
hect. din care 660 date locui- 
torilor, iar 540 ramase proprie- 
taruluT. 

Balaurul, munte, in jud. Buzau; 
face hotar intre comunele Car- 
pi nistea, Piclele si Policiori ; o 
mare parte dintr'insul cade pe i 
mosia statuluT Piclele-BanuluT, 
unde e ? operit cu finea^a si 
semanat T. 

Balaurul, pddure, in jud. Neamfu, 
pc cuprinsul dealului cu a sa 
numirc; confine mult lemn dc 
stejar, care a inceput a se si 
exploata inca din anul 1889. 
Aceasta localitate este vestita 
si pentru pradaciunile ce s'au sa- 
virsit in timpurT, la drumul mare. 



Balaurul, ramurd de dcalurt, in 
jud. Neamfu, situata la 6 kil. 
departare de orasul Piatra; se 
intinde in direcfiunea N.-S., for- 
mind linia de hotar intre co- 
munele Gircina, Dobreni si Ca- 
ciulesti; este traversal prin mij- 
loc de soseaua jude^eana Pia- 
tra-Neam^u ; partea cc vine in 
stinga acestuf drum, cind merge 
spre Tirgul-Neam{u, se ma! nu- 
meste si Sarata. 

Balaurul, vale, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Negoesti, prin 
care trece limita dc S. catrc 
com. Adincata. 

Balaurul-Mic (Balaurelul), co- 

lind, in com. Carpi nistea, jud. 
Buzau, ramificatie din muntclc 
Balaurul. 

Balaurului (Gura-Vaii-), izvor, 
in com. Carpinistea, jud. Buzaii; 
ese din muntele Balaurul si se 
scurge, la dreapta, in riul Sla 
nicul. 

Balaurului (Magura-), mdgurd, 
la hotarul dintre comunele Ga- 
ragaul si Necsesti, jud. Teleor- 
man, la N. celet d'intii ; are o 
inalfime ca de 20 m. si peri- 
fcria ca de 60. 

Balaurului (Muchia-), nnmirc, 
data unci lungT ser'u dc colinc, 
care despart com. Beciul dc 
com. Carpinistea, jud. Buzaii. 

Balcani, sat, in com. Tazlaul, 
pi. Bistri^a, jud. Neam^u, situat 
la 40 kil. 500 m. departare de 
orasul Piatra, in drumul soselef 
judejene Dobreni-Moinesti (la 
al 48 kil. 500 m.); cu margi- 
nile sale formeaza hotarul des- 
pre jude^ul Bacau. 

Are o populate de 235 lo 
cuiton, care se indeletniceste cu 
agricultura si cresterea vitelor. 



Digitized by 



Google 



BALCANI 



213 



BALDOVINESTI 



In acest sat se afla o bise- 
rica cu i preot si 2 dasc&lt. 

Inainte de secularizarea ave- 
rilor manastirestl, acest sat im- 
preuna cu mosia cu aceeasf nu- 
mire, apar^inea manastirel Taz- 
Uul. 

Balcani, mo fie, situata la capa- 
tul despre S. al com. Tazl&ul, 
al plasil Bistri^a si al jude- 
tului Neamju, intre mosiile mS- 
nastirilor Tazlaui si Frumoasa, 
for mind, cu margin ile sale des- 
pre miaza-zi, hotarul despre ju- 
de^ul Baciu. Inainte de secula- 
rizarc atirna de m&n&stirca Taz- 
laui, inchinata sf. Mormint; iar 
asta-zT aparfmc statulul. Are sat. 

Balcani, vale, la S. de comuna 
Moidoveni, pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romanafi, pe care curge 
une-orl o mica apasoara rupta 
din Olt; e strabatuta de soseaua 
Stoenesti-Izlaz. 

Balcanul, deal, in com. Baleni, 
pi. Zimbrul, jud. Covurluiii, spre 
E., linga drumul mare. E aco 
perit cu padure. 

Balcanul, podif, in com. Baleni, 
pi. Zimbrul, jud. Covurluiu, in 
direc^ie spre Pu^ichioaia. 

Balcec, insula, in Dunare, jud. 
Dolj, numita in vechime Brcasta. 

Balcic-Iuc, rnoinld, in jud. Cons- 
tanta, pi. Mangalia, com. Sari- 
ghiol, cat. Hagilar; situata in 
partea de S. a plasil si a comunef ; 
cu o inal^ime de ioo m.; fost 
punct trigonometric de obser* 
va^iune de rangul al II ; aco peri ta 
cu verdea^a. 

Balciul, sat, in centrui com. Mi- 
roslava, pi. Stavnicul, jud. Iasi ; 
situat pe valea dintre dealurile 
Nucul si Balciul; cu o popu- 



late de 34 fam. sau 1 88 loc. ; 
are o biserica. 

Sunt in sat 202 vite marl 
cornute, 68o of, I capra, 30 
caT si 62 rimatorl. 

Balciul, piriU, izvoreste din sa- 
tul Balciul, com. Miroslava, pi. 
Stavnicul, jud. Iasi, curge prin 
Valea-UrsuluT si se varsa in pi- 
riul cu asemenea numire. 

Balciul, v. Focsoaia, podif, com. 
Miroslava, plasa Stavnicul, jud. 
Iasi. 

Baldaran-Iuc-Bair, deal, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 
ritoriul com. rurale Biuiuc-Ta- 
tligeac ; se desface din dealul 
Tausan-Bair si se indreapta spre 
miaza-zi, avind o direct'ie de la 
Nord spre Sud ; merge printre 
vaile Arnaut-Bostan-Dere si Biu- 
jiuc-Dere ; nu este tocmai asa 
de inalt, are inaltimea marina 
numal de 63 m., cu toate acestea 
domina valea Mangea-Bunar si 
comuna Biuiuc-Tatligeac ; braz- 
deaza partea rasariteana a plasil 
si cea nordica a comuneT ; este 
acoperit cu scmanaturT si pasune. 

Baldaran-Iuiuc, movild, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, la ho- 
tarul comunelor rurale Tuzla si 
Toprai-Sari, pe culmea dealulu! 
Tausan-Bair, serva ca punct tri- 
gonometric de I-ul grad, avind o 
inait'ime de 70 metri. Este vir- 
ful eel mat inalt al dealulu! Tau- 
san-Bair si domina prin inal- 
timea sa com. Tuzla, vaile Ar- 
naut-Bostan-Dere, Diujiuk-De- 
rea, dealurile Tausan-Bair, Bal- 
darin-Iuc-Bair si Dermen-Bair, 
precum si drumurile Tuzla-Pe- 
velei, Tuzla-Buiuc-Tatligeac si 
Tuzla-Carli-Chioi. 

Baldirnac-Ceair, un alt nume 
al vdit Urluia, nume ce-l pas- 



treaz& de la satul Urluia si pana 
la satul Polucci, de unde ia pe 
eel de Polucci-Ceair, pana la 
varsarea sa in iezerul Vede - 
roasa (Sarpul). Sub numele de 
Baldirnac-Ceair brazdeaza, in di- 
rectiunea S. E. spre Nord-Vest, 
partea apusana a plasiT Mcd- 
jidia, jud. Constanta, si pe cea 
nordica a comunel Enige, si pri- 
meste ca adiacente, pe dreapta, 
vaile Uzum-Culac si Lusutunar- 
Ceair, iar pe stinga vaile Nas- 
tratin-Culac si Cara-Aci-Abea ; 
prin ea merge calea Polucci- 
Urluia. 

Baldovine^ti, com. n/r., in partea 
de V. a plasil Oltetul-Oltul-d.-s., 
jud. Romanati *, e situata pe un 
tcren inalt si se compune din 
satele : Baldovinesti (505 locuit.), 
Gubandrul(435 locuit.), Tarbesti 
(1 17 locuit.), insiruite spre apus 
catre hotarul judetulul si din 
satul Pietrosui (350 locuit.) pe 
tarmul st'ng al OltetuluT. E 
departe de Caracal de 37 kil., 
iar de Bals de 6 kil. La su- 
dul sati se afla Dealul-ChilieT cu 
188 m. altitudine d'asupra nivc- 
lului marel. 

Are o populatie de 1407 su- 
flete, din carl 724 barbatT si 
683 femeT; 329 cap! de familie; 
610 casatoriti si 796 nec&sato- 
ri^T ; 81 stiindcartesi 287 contrib. 
Locuitoril, totT RominT, se ocupa 
cu agricultura. In 1887 s'a cul- 
tivat 310 hect. griu; 420 po- 
rumb ; 30 ovaz si 20 hect. viT; 
iar vite marl au fost 1647, vite 
mici 1806 si rimatori 352. 

Are 8 circiumT. Budgetul co- 
munei pe 1886 — 87 a fost de 
27 1 7 let la venit si 2665 let la 
cheltueli. 

Are o scoaia primara mixta 
de gradul II cu un invatator, 
in care au urmat 1 8 elevi din 58 
copif (40 b. si 18 f.) in virsta 
de scoaia. 



Digitized by 



Google 



liALDOVINKSTI 



214 



BALGIULUI (DEALUL-) 



Are trei bisericT : Sf. Nicolae 
(i 860), Intrarea In Biserica (1 864) 
si Sf. Hie, cu 2 preopf si 6 
cintareflf. 

Baldovine^ti, sat, jud. Braila, 
com. Cazasul, pe muchia dea- 
lulul cu acelasT nume, la 3 x \% 
kil. spre N. de satul Cazasul. 
E situat pe o intindere, de la 
E. spre V. de 3 kil. cu vil si 
88 case prin ele. Cu 4 circiumT. 
Arc o populatfune de 100 cap! 
de fam. sau 387 sufl., din carl 
196 baxbatf si 1 90 feme!, 168 
casatori^T, 216 necasatoripf, 57 
V»tiu carte. Animale sunt: 280 
cat, 780 vite cornute, 1670 oT 
si 80 rimatori. 

Baldovine§ti, deal, jud. Braila, 
care se intinde de la E. spre 
V., in partea de N. a plasiT Va- 
deni, separind lunca SiretuluT de 
platoul nordic al jude^uluT. Poar- 
ta acest nurae de la satul Pis- 
cul din com. Izlazul, ca la 3 kil. 
spre N. de orasul Braila. Merge 
spre V., traversind comunele: 
Izlazul, Cazasul, Nazirulsi Cotul- 
Lung pana dincolo de vadul 
Malacov. Pe aceasta muchie se 
afla multe vii si case, pe o fntin- 
dere de 789 hect. in com. Ca- 
zasul, 73 hect. in comuna Na- 
zirul, 10 hect. in com. Cotul- 
Lung si pe o lungime de 4 kil. 
in com. Izlazul. 

Baldovine§ti, fosta mandstire pe 
vremuri, in jud. Teleorman, a 
care! biserica se vede si astazi 
in partea de N. a Ciolanestilor- 
din-Deal, in cea maT complecta 
ruin&. Biserica este cu totul izo- 
lata. Zidaria el pare a fi fost 
solida. Imprejuru-T se crede, c'a I 
fost asezat mat inainte satul ' 
Ciolanesti. Manastirea se afirma, 
ca a fost zidita de un oare-care ; 
Baldovin, dc la care isT trage 
si numele. 



P&na acum ctyi-va ant se ve- 
deau imprejurul bisericel urme 
de locuin^e, care acum au dis- 
parut cu totul, arindu-se pa- 
mintul de catre arendasT, pro- 
prietarl si iocuiton. 

Baldovine^ti, numire ce purta 
maT inainte Ciolanesti-din-Deal, 
din pi. Teleorman, jude^ul Te- 
leorman, astazi mosia StatuluT. 

Baldovine§ti - Ciolanesti , pd- 
dure a StatuluT, 111 plasa Tele- 
orman, jud. Teleorman, cu o 
intindere de aproape 300 hect. 

Baldovinul, loc, in comuna rur. 
Ciresul, plaiul Cerna, jud. Me- 
hedin^i. 

Baldovinul, piriias, afluent al 
piriuluT Ursoaia (v. a. n.) co- 
muna Mateesti, pi. Olte^ul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Baldovinul, vale, in com. Fin- 
{esti, judejul Buzau, renumita 
printr'o sorginta de apa sulfu- 
roasa, ce se scurge intr'insa. 

Balea, Romani, Braduleful 
§i Ludeasa, pddurl particu- 
lar, supuse regimulul silvic, a- 
flate pe mosia Romani, com. 
Rimesti, plasa Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Baleasa, com, rur,, in partea de 
V. a pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. 
Romana{i, aproape de hotarul 
Doljului, situata pe ovalenumita 
Baleasa. Se compune din satul 
Baleasa, 942 suflete, si catunul 
Strimba, 170 suflete, Satul se 
ma! numea si Selisteni. E de- 
parte de Caracal de 40 kil., iar 
de Bals de 9 kil. 

Are o populate de 1 1 12 lo- 
cuitori, to£i RominT, din carl: 
578 barba^T si 534 femeT, 242 
cap! de familie; 501 casatori^T 



si 611 necasatorip; 35 can stiu 
carte si 1077 carT nu stiu si 
203 contribuabili. Locuitori! se 
ocupa cu agricultura si creste- 
rea vitelor. 

In 1 887, au fost vite mart 372, 
vite mici 450 si rimatori 150. 

Are 4 circiumt. Budgetul co- 
munel pe 1886/87 a fost de 
3450 lei la venit si 3405 lei la 
cheltuelT. $coal& nu este; iar 
bisericT sunt 2: S-^iT ApostolT 
(1 878) si Buna-Vestire,in Strimba 
(1856), cu 2 preopsi4 cintarefT. 

Balgiul, sat, in jud. Constanta, 
plasa Hirsova, catunul Eni-Sa- 
rai ; situat in partea centrala a 
plasiT si a comuneT, la 1 x \t kil. 
spre rasarit de catunul de re- 
sedinja Eni-$arai. E asezat in va- 
lea Balgiul, pe malul drept al 
piriuluT Haidar, fund dominat 
la Nord de catre dealul Bal- 
giul si la Sud de catre dealul 
CapugiuluT cu virful sau Capu- 
giul-Iuc, care are o inal{ime 
de 1 1 5 metri si este la 1 1 /» kil. 
spre Sud de sat. Suprafaja sa 
este de 1065 hect., dintre care 
20 hect. sunt ocupate de vatra 
satuluT si de gradinl. Popula- 
Jiunea, a careT maioritate este 
formats de BulgarT si TurcT este 
de 35 familiT, cu 161 suflete. 
$oseaua jude^eana Babadag(Tul- 
cea)-Hirsova trece prin partea 
sudica a satuluT. DrumurT co- 
munale pleaca la Karapelit, la 
Garlici si la Eni-$arai. 

Balgiul -Mare, lac, in insula 
Balta, teritoriui comuneT Du- 
desti, plasa Ialomi^a-Balta, jucl. 
Ialomi^a. 

Balgiul-Mic, lac, in insula Bal- 
ta, teritoriui comuneT Dudesti, 
plasa Ialomija-Balta, jude^ul Ia- 
lomi^a. 

Balgiului (Dealul-), deal, in ju- 



Digitized by 



Google 



HALHUTUL 



215 



BAUNTKyn 



de^ul Constanta, plasa Hirsova, 
pe teritoriul comunel rurale Eni- 
$arai si anume pe acela al c&- 
tunulul s&u Balgiul. Se intinde de 
la Nord-Estul satulirf Balgiul, 
din sesul Porumbistea, pSniH la 
piriul Haidar, cu o direc^ie de 
la N.-V. catre S.-E. Este situat 
in partea centrals a piasiT si a 
comunei si este acoperit cu se- 
manaturl. 

Balhutul, lac, in jud. Rimnicul- 
Sarat, plasa Marginea-d.-j., co- 
muna Maxineni, in partea de 
rasarit, format de revars&rile 
SiretuluT; produce caraeuda ce 
se consume in comuna. 

Bali, balta, in jud. Dolj, plasa 
Cimpul, la N.-V. com. Dessa ; 
are o suprafaja de 3 hect. 

Bali-Iuc, movila, in jud. Con- 
stanta, partea sudica a plasii 
Mangalia, comuna Caraomer ; 
are o inftl^iine de 182 metri si 
doming valea Dere-Chioi si dea- 
lul Bair-Iuiuc. 

Balica, ias % in jud. Dorohoiu. 
(Vezi Braesti, sat si com., plasa 
Cosula). 

Balica, pddure, plasa Trotusul, 
jud. Bacilu, pe teritoriul comu- 
nei' Bogdanesti. 



»mu- 



Balica, pddure, pi. Tazl&ul-d.-j., 
jud. Bacau, pe teritoriul comu- 
nel Tirgul-Valea-Rea. 

Balica, piriias, plasa Trotusul, 
jud. Bac&u, care se varsS d'a 
dreapta OituzuluT, dupi ce strS- 
bate comuna Bogdanesti. 

Balica, piriias, pi. Tazlaul-d.-j., 
jude^ul Bacau, ce izvoreste din 
padurea cu acelasi nume si se 
varsa in piriul Valea-Rea, la Gir- 
{ariul. 



Balic&i (Piriul-), pirin, jude^ul 
Vasluiu; izvoreste de sub dea- 
lul cu asemenea numire, trece 
pe teritoriul satelor Golgofta 
si I vanes ti, si se varsa in pi- 
riul Racova, in partea de Nord- 
Est a satuluT Ivdnesti, aproape 
de podui RacoveT. 

Baliga, sat, in partea de Vest a 
com. Todiresti, pi. Fundurile, 
jud. Vasluiu, situat intre doua 
dealuri, pe o intindere de 4 
hect. si cu o populate de 28 
familii sau 112 suflete. Locui- 
toril poseda 74 vite marl cor- 
nute, 81 oT, 5 cal si 10 rim&tori. 

Balii(Piciorul-), rawificafie, din 
muntele Curul-Muntelul, jude- 
tul Buz^u, ce se prelungeste 
pins la intilnirea piriuluT Siriul 
cu riul Buzati. In poaleie sale 
este izvorul suifuros termal, nu- 
mit Lunca-ftiraZapada. 

Balii (Lunca-), ses, pe margi- 
nea riuluT Sl&nicul, in comuna 
Minzalesti, jud. Buzau. 

Balintesti, com. rur., in pi. Ho- 
rincea, jud. Covurluiu, asezata 
pe valea Chineja, la dep&rtare 
de 75 kil. de la Galafi ; se m&r- 
gineste la N. cu teritoriul co- 
munel Beresti, la N.-E. cu com. 
Slivna, la S. cu B&neasa si la 
V. cu Jor&sti ; e udata de piriul 
Chineja, de piriias ul Cioinagi si 
de Iazul-Miclesculul sau Chis- 
teala-Vechie. 

Aceasta comuna, e formats 
din patru catune cart, in ordine 
N.S., sunt: Cioinagi, Balintesti 
(resedinja), Ghibar{eni si Po- 
chiscani. Dintre catune, cele 
d' in tit sunt departate de rese- 
din^a comunala cu vr'o 800 m., 
iar Pochiscani cu 2 kil. 

SateniT de aid sunt fostl cla 
casT improprietari^I. In intreaga 
comuna se gasesc 165 case, lo- 



cuind in ele 137 contribuabili 
sau 169 familii cu 700 suflete, 
din carl 343 barbafi, 357 femeT, 
359 necasStorifr 309 casatorifr 
32 vaduvf, 80 cu stiin^a de carte. 
Strain! sunt 2 familir de EvreT 
cu 10 suflete. 

Comuna Balintesti este cea 
mal micS in privirea populate! 
din tot jud. Covurluiu. 

Suprafa^a teritoriulul acestef 
comune este de 5146 hect, din 
carl 4547 1/2 hect. apar^in pro- 
prieta^el marl si restul sateni- 
lor. Proprietatea mare e impar- 
{ita in patru mostf cu acelasi 
nume ca al catunelor. 

Plugaria si cresterea vitelor e 
ocupafia principal a locuitori- 
lor. Producfia totala agricola e 
de 2591 1 hectolitri pe an; re- 
colta mijlocie 3—4 chile pe hec- 
tar ; plugurl sunt 70, din can 20 
sistematice. CirciumT sunt 5. Fe- 
meile lucreaza cinepa, lina si 
cultiva viermt de matase. 

Vite sunt: 5 taurl, 388 bol, 
355 vadf, 124 vi^el si 26 cai. 

Veniturile comunale se urea 
la 31 19 lei 40 b. pe an si chel- 
tuelile la 2653 lei. Darile directe 
catre stat, judef, comuna si ca- 
mera de comerciu sunt de 6874 
let 16 banT. 

Sunt doua biserici in aceasta 
comuna : Sf. Gheorghe in Ba- 
lintesti, construita din birne in 
1 828 ; Inal^area - Domnuluf in 
Ghibar^eni, zidita in 1843 de 
raposatul Manolache Cirja ; in- 
tiia poseda pamint rural (8V2 
falcT), a doua este intre^inuta 
de proprietarul respectiv. Dupa 
noua alcatuire parohiala, com. 
Balintesti formeaza o parohie cu 
catedrala Sf. Gheorghe ; 1 preot 
paroh si 3 cintare^I. 

$coala este una singura, mixta, 
cu 52 elevT inscrisl, din carl ur- 
meaza regulat 42 ; se inva^a in 
ea si facerea palariilor depae; 
de la 1 879 a dat 8 absolvent, 



Digitized by 



Google 



BALINTESTI 



216 



BALOSINESTI 



carl s'au dedat parte plugarieT, 
parte meseriilor ; scoala n'are 
pamint. 

Prin Balintesti trcce calea ve- 
cinala-comunala spre Beresti, pe 
o intindere de 4 kil., si linia fe- 
rata Gala^i-Birlad. 

Balintesti, satul principal si re- 
sedin^a comuneT cu acelasT nu- 
me,pl. Horincea, jud. Covurluiii; 
cu 108 case; are o biserica si 
o scoala. (V. Balintesti com.). 

Balinte^ti, mosie particular^ de 
321 hect., in comuna cu acelasT 
nume, jud. Covurluiii. 

Baling, sat, in jud. Dorohoiu, 
din vechime Balincea, in com. 
ITavirna, pi. Prutul-d.-s., cu 109 
fam., 393 sufl. si buna situate. 
Asezarile satenilor sunt mare 
parte bune, restul mijlocii, multe 
cu livezuT, purine gradine; iar a 
stapinului mosiel, casa mica de 
valatucT, cu heiuri modeste, li- 
vezue tinara si gradina de le- 
gume. 

Mosia a fost din vechime a 
manastirel Vorone^ul, din Bu- 
covina, daruita de $tefan-Vo- 
da-cel-Mare, la 5 Aprilie I457> 
si se stapini pana la 1785, cind 
s'a vindut. 

Biserica, cu patronul Sf. Ni- 
colae, cu un preot, 1 cintare^ 
si I palamar, este dc zid, facuta 
din ordinul Vistierniculul Nico- 
lae Rosetti-Roznovanul, fost pro- 
prietar. 

Calitateapamintului este buna, 
e productiv si fertil. 

Satenii improprietariti poseda 
183 hect. 31 an pamint si 1360 
hect. 50 an sunt ale proprietiujeT. 
Baseul, ce curge pe hotar, e 
sin guru I piriii maT principal ce 
trece prin sat. 

DrumurT sunt: de la Radaufi 
spre Botosani ; de la Iler^a la 
Saveni si spre Dorohoiu. 



Hotarele mosiel sunt cu : $tiu- 
beieni, Vorniceni si Tataraseni. 

Balistera, localitate, in jud. Pra- 
hova, pe albia riului Prahova, 
com. Crivina,pl. Crivina, de unde 
locuitorii scot si cara pietris. 

Bali{a, vale, in jud. Prahova; iz- 
voreste de la E. de com. Cor- 
nul, plaiul Prahova, curge spre 
S.-V. si se varsa in riul Pra- 
hova, in raionul cat. Cimpini^a 
si a orasulul Cimpina. I s'a dat 
acest nume, pentru ca la inee- 
put a fost facuta de un locuitor 
anume Balu^a. Se zice ca apa 
ce cadea dupa dealurt ineca gra- 
dina acestui om. El ca sa im- 
pedice aceasta, a facut un san{ 
prin gradina lui si l'a dus pana 
in riul Cimpini^a, ca ast-fel apa 
ce venea de pe dealurt s& se 
scurga in riii. Cu timpul insa 
s'a format o valcea, ce acum e 
foarte mare. 

Balmajul, munte, in plaiul Clo- 
sani, jud. Mehedin^i, acoperit 
cu paduri de brazl, din care 
se fabrica sindrila pentru aco- 
peritul caselor. 

Balmajul, pi rift, izvorestc din 
muntele Balmajul si se varsa in 
apa Cerna in jud. Mehedint.i ; 
confine mult peste si anume 
pastravl 

Balomireasca sau Marianca, 

mosie, com. Teiul, jud. Arges, 
pi. Galasesti, proprietatca Efo- 
riel spitalelor civile din Bucu- 
resti ; arc o arenda anuala de 
800 lei. 

Balomire§ti, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Bira, pe 
malul sting al piriuluT Albuia, 
la o departare de 1 kil. de tirgu- 
sorul Bira si spre N.-V. de el. 
Este asezat pe platoul Bira. Are 



34 cap! de familie, 40 contrib., 
153 loc, din carl 2 stiu carte 
si 37 case. Popula^iunea este 
toata romini. Sunt 248 capete 
de vite marl. 

Despre acest sat se vorbeste 
intr'un document de la 13 Ia- 
nuarie 1586, dat din Roman. 
El purta si atuncT ca si acum 
tot numele de Balomiresti. Tot 
de acest sat aminteste si un do- 
cument de la 161 5, Martie 24, 
dat din Iasi, prin care mai mufti 
boerT marturisesc despre lega- 
litatea achizi{iunei teritoriale ale 
mareluT comis Demitriu Goia. 
(«Arh. Ist.» t. I, p. 158). 

Balomiresti, mosie, in jud. Ro- 
man, pi. Siretul-d.-s., com. Bira; 
parte era razaseasc&, iar parte 
depindea maT inainte de manSs- 
tirea Barboiul din Iasi, care era 
supusa manastirei Golia si a- 
ceasta inchinata la Sf. Munte 
Vatopedion. 

Balomirul, valcea, in jud. Olt, 
pi. Oltul-d.-s.; se varsa. in Cun 
grea-Mare, pe t&rmul sting, \w 
raionul com. Ciomagesti. 

Balomirul, valcea, in jud. Olt, 
care se formeaza pe teritoriul 
com. Perie^i, plasa Jiul-d.-s., in 
partea dc apus ; curge catre S., 
trece pe teritoriul com. Mier- 
lesti si se varsa in Iminog. 

Balosina,/V>//7; izvorestc de prin 
porniturile satulul Ciortesti, co- 
muna Ciortesti, pi. Crasna, jud. 
Vasluiu, si unindu-se cu piriul 
^erbesti, ce izvorestc din padu- 
rea $erbesti, curge spre apus 
de satul $erbesti si se varsa in 
piriul Vaslue^ul, la podul de la 
Tarasi (Gura-$erbesti). 

Balosine§ti, v. Sicaresti, sat, din 
com. Baiceni, pi. Bahluiii, ju- 
de$ul Iasi. 



Digitized by 



Google 



UALOSINUL 



217 



BALOSII rvlRKUL-) 



Balosinul, lac, in com. Catina, 
cat. Motruna, jud. Buzau, pe 
culraea muntelul Balosinul; i se 
zice si Lacul-din-Virf. 

Balosinul, mosie, in com. Valea- 
Muscelulul, jud. Buzau. V. (Ho- 
tarul-Sibiesc). 

Balosinul, mosie, in com. Nano- 
vul, jud. Teleorman, proprie- 
tate a d-lui C. Atanasiu. 

Balosinul, munte insemnat si 
punct trigonometric, intre comu- 
nele C&tina, Patirlagi si Valea- 
Muscelului, jud. Buzau, pe carl 
le desparte. 

Balosinul, numire vechie de com. 
run, ce era situata in apropiere 
de com. actuala Nanovul, jud. 
Teleorman, pe marginea Vedci, 
spre N.-E., unde se vede o ma- 
gura mare, d'asupra careia sc 
gasea inca acum vre-o trei-zecl 
de anl o cruce de piatra alba, 
inalta ca de 3 m. si de o ju- 
matate m. groasa, avind pe 
dinsa o inscripfiune cu litere 
chirilice, pe care nimenl nu s'a 
interesat a o copia. 

Balosinul, pddure, in com. Ca- 
tina, cat. Motruna, jud. Buzau; 
face un corp cu sforile : Fafa- 
cu-Goruni si Gorunisul, de 250 
hect. Se numeste de obiceiu Pa- 
durea-Catinef. 

Balosinul, pddure, In comunele 
Patirlagi si Valea - MusceluluT, 
jud. Buzau, de 1 140 hect., pro - 
prietatea mosnenilor din ambele 
comune. Face un singur corp 
cu sforile: Bradule^ul, Plaiul- 
cu-Plopi si Slemnea. 

Balosinul- Mare, izvor, in com. 
Catina, cat. Motruna, jud. Bu- 
zau; ese din muntele Virful-Sti- 
ne! .si da in nul Bisca-ChiojduluL 

6iS94. Marele Dlcfionar (ieograjic. 



Balosinul-Mic, izvor, in com. 
Catina, cat. Motruna, jud. Bu- 
zau, ese din muntele Virful Sti- 
neT si da in riul Bisca-Chioj- 
duluT, pu{in maT la vale de Ba- 
losinul-Mare. 

Balosinul-Mic, pddure mosne- 
neasca, in com. Catina, jud. Bu- 
zau, care face un corp cu sforile : 
Gradinile-LungI, Gorunisul, Tir- 
la Cirlanilor si Virful-Stinel. 

Balosinului (Valea-), izvor, in 
com. Valea-MusceluluT, jud. Bu- 
zau; ese din muntele Balosinul 
si, dupa ce primeste ma! multe 
izvorase, se varsa in piriul Va- 
lea-MusceluluT, sub numele de 
Maloteasa; confine sulf. 

Balo§ (Schitul-lui-), sat, in co- 
muna Radeni, pi. Cosula, jud. 
Botosani, in partea de V., aproa- 
pe de pir. Bahluiul, in padure. 

Numele 11 vine de la schitul 
Balos, acum desfiin^at. 

Are o populate de 24 fam. 
cu 70 suflete, locuitori Ti& an * 
lingurarT, carl n'au pamint pro- 
prietate a lor, ci numaT o se- 
dere vremelnica , ocupindu - se 
parte cu lucrarea pamintuluT, 
parte cu rotaria si linguraria ; 
populafia variaza din an in an. 
Se afla 14 vite cornute, 11 cat 
mart si mict, 20 porcT. (V. Ba- 
losul, schit). 

Balo?ani, sat, jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Capreni, situat 
pe malul drept al piriuluT Ama- 
radia, la 4500 m. Est de Ca- 
preni-d.-j., de care se desparte 
prin o prelungire a dealuluT Tin- 
daresti din jud. Gorj ; cu 204 
sufl., 104 barbaJT si 100 femeT. 
Copitf din acest sat urmeaza la 
scoala de bae{I si la cea de fete 
din satul Capreni-d.-s., com. Ca- 
preni. Numarul scolarilor din a- 
cest sat, pe anul 1 892 — 93, a fost 



de 8 baetf, iar al fetelor de 2. 
Cu virsta de scoala sunt 13 bae{T 
si 10 fete. $titi carte 9 barba^T 
si 1 femee. In sat este o bise- 
rica de lemn, avind ca patron 
Nasterea Maicei DojnnuluT. Ca 
proprietate, biserica are 8 Va 
hect. pamint rural. 

Circiuma este una singura. 

Comunica^iunea in acest cat. 
se face prin soseaua comunala, 
care o leaga la N.-E. cu Bul- 
zesti, iar la S.-V. cu soseaua ju- 
de^eana Craiova- Capreni, trecind 
pe un pod de lemn peste A- 
maradia. 

Balo^ani, baltd, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, comuna Capreni ; se 
scurge pe dreapta riuluT Ama- 
radia; intr'insa se gases te peste. 

Balo§ani, deal, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, comuna Capreni, pc 
care este situata com. Capreni. 
Are o Inal^ime de aproape 500 
m. si este acoperit cu padurt si 
finete. Se lasa din dealul Iclea- 
nul, jud. Gorj. 

Balo$ani, pddure, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Capreni. 

Balo^ani, pise, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, comuna Capreni, pe 
dealul Balosani. 

Balo$eni sail Dumbrava, secfie 
din satul Cimpeni, pi. SiretuI- 
d.-s., jud. Bacau, com. Saeuieni. 

Balo§i, deal, in plaiui Closani, 
jud. Mehedin^i; ^iue de terito- 
riul comunelor Baia-de-Arama si 
Ponoarele. 

BalO§ii (Virful-), colind, in co- 
muna Gura-Niscovulul, cat. Sa- 
senil-Vechl, jud. Buzau; e aco- 
perita cu padurt si vie. Are un 
pu{ cu apa renumita prin acele 
locurl. 



28 



Digitized by 



Google 



BALOSUL 



218 



BALOTEASA 



Balo§ul, deal, jud. Tecuciu, la 
N.-V. de satul Salcu^a; pe dinsul 
se afla padurea cu acelasi nume. 

Balo^ul, munte, in com. Cislaul, 
jud. Buzati, acoperit de padu- 
rea Cislaul. 

Balo^ul, padure, jud. Tecuciu, la 
N.-V. de satul Salcu^a, comuna 
Valea-Rea. Balosul este denu- 
mirea populara a numeluf Bals. 

Balo§ul, poiana, in jurul schitu- 
lui Balos, jud. Botosani. 

BalO§ul, scfrity acum desfiinfat ; 
este situat pc mosia Vladeni, 
com. Radeni, pi. Cosula, jud. 
Botosani, in padure, sub niste 
prapastil in forma de terase, pe 
coasta de S. a dealulul Holm. 

A fost schit de oalugari$e ; 
asti-zl insa nu se gaseste de cit 
biserica aproape de ruina; iar 
prin-prejur, in poiana, se vad 
ruini de case si beciurl, ceea ce 
denota ca a fost locuin^e. 

Nu se poate sti anul fondarel, 
dar s'a desfiin^at, se zice, de vre-o 
30 — 40 an! in urma, din cauza 
unor intrigl intre proprietarul 
mosiel si stari^a, iar catapeteas- 
ma si podoabeledinauntru s'au 
adus la bis. din satul Radeni. 

Balota, sta/ie de drum de fier, 
jud. Mehedin^i. (VezT Palota). 

Balota, deal, in pi. Ocolul-d.-j., 
jud. Mehedin^i; fine de terito- 
riul comunei Zegaia. De la a- 
cest deal sl-a luat nuraele sta- 
{iunea c. f. r. Virciorova-Bu- 
curesti -Palota, numite de Nem^i, 
« Palota », In loc de Balota. 

Balota, mosie a statulut, jud. Dolj, 
pi. Amaradia, comuna Velesti, 
satul Balota-d.-s., arendata de la 
1893 — 98 pe 1200 let anual. Pe 
aceasta mosie sunt 3 loturi date 



la locuiton si unel cete de mos- 
neni. 

Balota, parohie, formata din com. 
Balota si din cat. Balota-d.-s., 
pendinte de comuna Velesti, in 
jud. Dolj. In parohie sunt 328 
familit, cu 1332 de suflete. Are 
4 biserici, trei de zid si una 
de lemn, deservite de 2 preo{T 
cu 4 otntarep. 

Balota, padure, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Velesti, satul 
Balota-d.-s., in intindere de 500 
de hect. ; apar^ine statului; este 
amenajata. Lemnul care predo- 
minft este girni{a. Face parte 
din ocolul Bucova{, circumscrip- 
ta XVII silvica. 

Balota, trup de padure, a statu- 
lut, in intindere de 100 hect., in 
jud. Prahova, pendinte de co- 
munele Batesti si Pucheni, pi. 
Crivina, care impreuna cu tru- 
purile : Bodirlanul (263 hect.), 
Vacaria (25 hect.) si Pucheni 
(150 hect.), formeaza padurea 
Gura-Criva^ului. 

Balota, pise, com. Robesti, plasa 
Cozia, jud. Vilcea. 

Balota, virf 9 al culmel Paringul, 
in jud. Vilcea. De aci se deta- 
seza. culmea Paringul de culmea 
Polovraci, care serveste de linie 
despar^itoare intre apele Olte- 
{ulul si CerneT, pana la conflu- 
en^a lor. 

Balota-de-Jos, sat, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Balota, situat 
in stinga piriuluT Giamartaluiul 
la 6 kil. N.-V. de Murgasul si 
la 1 1 kil. N.-E. de Negoesti, cu 
265 barba^i si 213 feme!, total 
478 de suflete. Locuesc in no 
case, construite parte de zid si 
parte din birne. In sat nu este 
scoala; copii urmcaza la scoala 



mixta din satul Busteni. Numa- 
rul scolarilor este de 14 bae^I. Cu 
virsta de scoala sunt 45 baefl 
si 25 fete. Stiu carte 8 locuitorl. 
In sat este o biserici de zid, cu 
hramul Sf. VoevozT, deservita de 
1 preot paroh si de 1 cintare^. 
Ca proprietate, biserica poseda 
8V2 hect. p&mint rural. 

Comunica^ia in acest catun se 
face prin soseaua vecinala, eare-1 
pune in legStura, la N.-V. cu 
Balota-d.-s., iar la Sud-Est cu 
Gaia-d.-s. 

Balota-de-Jos, padure, judeful 
Dolj, pi. Amaradia, com. Ba- 
lota, satul Balota-d.-j. 

Balota-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
plasa Amaradia, com. Velesti, 
asezat in S. comunei Velesti, pe 
malul sting al piriuluT Giamar- 
taluiul, la 5680 metri de com. 
de resedin{a\ Are 197 suflete, 
95 b^rba^T si 102 femei, si 80 
case mal toate construite din 
birne. Copii din acest sat ur- 
meaza la scoala mixta din sa- 
tul Velesti, ce este la o depar- 
tare de 5680 metri. 

Numarul scolarilor, pe anul 
1892 — 93, s'a urcat la 16 bae{i; 
cu virsta de scoala. sunt 26 ba- 
e{T si 12 fete. $tiu carte 20 
barbae 

In sat este o bisericS de zid, 
fondata la 1782 de Caluda; ser- 
beaza hramul Sfin^ilor Arhan- 
ghelt Mihailsi Gavril. Are 8 hect. 
proprietate, 1 cint£re{ si se ser- 
veste de preotul satelor Velesti 
si Rupturile, pi. Amaradia, com. 
Velesti. O singur£ circiuma. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin sosele vecinale si 
comunale, carl il pun in lega- 
tura, la N. cu Velesti, la S.-E. 
cu Balota-d.-j. si la Vest cu 
Spineni. 

Baloteasa, sat, In jud. Dimbo- 



Digitized by 



Google 



BALOTE^TI 



219 



HALOTE^TI 



vi{a, plasa Cobia, catunul co- 
munel Pietroaia. 

Balotesti, com. rur. t pi. Znago- 
vul, jud. Ilfov ; cade spre N. de 
Bucuresti, la distant de 25 kii. 
de acest oras, intre valea Po- 
ciovalistea si padurea Vladi- 
ceasca. 

Se compune din satele: Ba- 
lotesti, Cacaleji, Preo{esti, Po- 
pesti-Petresti si Saftica, cu 891 
locuiton, carl tr&esc in 206 case 
si 3 bordeie. 

Suprafaja totals a comunel 
e de 3563 hect. 

Proprietaril au 2953 hect. si 
locuitorit 610 hect. 

ProprietariT au in raionul co- 
munel 1590 hect. p&dure si 112 
hect. rezervate pentru izlaz. Lo- 
cuitoril cultiva tot terenul, re 
zervind pentru fine^e 30 hect. 

In comuna sunt 5 bisericT, 
de fie-care catun cite una, de- 
servite de 5 preoflf. Are o scoaia 
mixta; o masina de treerat cu 
abun, I pod stltator si 4 he- 
lestaie. 

Comerciul se face de 9 cir- 
ciumari si 1 hangiu. 

Comuna numara 185 contri- 
buabilT, cu un budget de 4474 
lei la vcniturl si 4413 lei la 
cheltuelT. In anul 1885 erau 186 
contribuabilT. 

Dintre locuitorT, to6 sunt plu- 
garT si 6 au diferite profesiuni. 
Ocupa^ia lor de c&petenie e a- 
gricultura si cresterea vitelor. 

Aratura se face cu 107 plu- 
guri: 95 cu boi si 12 cu cai. 
Locuitorit au 161 care si ca- 
ru{e : 139 cu boT si 22 cu caT. 

NumSrul vitelor e de 75 1 vite 
marl: 140 cat si epe, 370 bof, 
173 vacT si vi{ei, 18 taurt, 50 
bivolT si bivolife, si de 1658 
vite micT: 121 capre, i54porcT, 
1383 ot. 

Impropriet&ritT sunt 1 15 locui- 
torT si neimproprietari^r 107. 



In comun& s'au stabilit 15 
strainl. 

Balotesti, com. rur., asezata in 
partea de Nord a plasiT Oco- 
lul-d.-s., jud. Mehedin^i, la dis- 
tant de 15 kii. de orasul Tur- 
nul-Severin, situata pe valea nu- 
lui Topolni^a, formeaza comuna 
cu catuna Pirlagele, avind re- 
sedinfa in Balotesti. Se margi- 
neste : la rasarit cu comunele 
Balvanesti si Bobaita; la Sud 
si Vest cu comuna Jidosti^a si 
la Nord cu comuna Godeanul ; 
iar la Sud si Est cu comuna 
Izvorul-BirgeT. Are 135 contri- 
buabili cu 900 locuiton, in 142 
case. Ocupajiunea locuitorilor 
este agricultura si cresterea vi- 
telor. Calitatea pamintuluT este 
mat mult pietroasa, afara de 
Valea-Topolni{eT, care este fer- 
ti t a. Loc. poseda: 28 plugurT, 44 
care cu boT, 4 caru^e cu cai si 
96 stupT. Com. are 2 biserici cu 
2 preoflf si 4 cintarepf ; 1 scoaia 
cu I inva^., frecuentata de 42 
eievT si 2 eleve. Are si o circiuma. 

Budgetul comunel coprinde : 
la veniturl 2425 lei si la chel- 
tuelT 1 173 let. 

Vite sunt: 264 vite marl cor- 
nute, 14 cai, 270 01 si 160 ri- 
m&torT. 

Prin aceasta comuna trece so- 
seaua vecinala Turnul-Severin- 
I lalinga-Balta-Baia-de-Aramu. 

Pe teritoriul comunel Balo- 
testi, se afla ruinele Grade^ul 
si Martalogi. 

Dealurile maT principale in 
aceasta comuna sunt : Griide{ul 
Rosea, Cleinicul-Mare, Cleinicul- 
Mic, Curila, ^firleacul, Corneanul 
si Cioaca-TurculuT. Iar vaile mat 
principale sunt: Valea-Stirbi^ei 
la poala-Gradc^uluT si Valca-To- 
polni^eT. 

Balotesti (Cacaleti), sat, plasa 
Znagov, jud. Ilfov, face parte 



din com. rur. Balotesti (v. a. n.). 
Cade spre S. de Preotesti si are 
aceeasT pozifie topografica ca 
Preotesti. Spre E. este un loc 
mult zmircos, numit Ghioca. 

Are o biserica vechie, cu hra- 
mul Sfintul Niculae, care s'a 
reedificat de curind de pro- 
prietarul mosiet, d-nul loan N. 
Lahovari. Biserica e deservita 
de I preot si 1 cintare^. In co- 
muna este I helesteu. $coala, 
mixta, e frecuentata de 29 elevi 
si 4 eleve. Cu intre^inerea aces- 
tci scolT, statu 1 si comuna chel- 
tuesc anual 2004 leT. Localul e 
oferit gratuit de d. Lahovari. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

Popula^ia e de 408 locuiton, 
dintre carT 9 strain!. 

Intinderea satuluT e de 1082 
hect., avind d. Lahovari 820 
hect. si loc. 262 hect. In corpul 
mosieT sunt 440 hect. padure. 
Pentru izlaz se rezerva 50 hect. 
Locuitorif cultiva tot p&mtntul. 

In sat sunt case marl boe- 
restT si un pare foarte frumos. 

Balotesti, sat, in com. Dioche^i, 
plasa 3 U! ?U a » J U( J- Putna, situat 
pe piriul Zabrau{i. In ce pri- 
veste popula^iunea si cele-1-alte 
date statistice ale acestuT sat, 
a se vedea comuna Dioche^i. 
Cit priveste numele de Balo- 
testi, pe carc-1 poarta satul, 
el cata si de fundat de un a- 
nume Balota. Numele de Ba- 
lota ne intimpina des in hri- 
soavele vechT din Muntenia si 
Moldova. Asa, la 143 1 , Ale- 
xandru-cel-Bun harazeste un sat 
luT Balota si luT Oancea (UTa- 
nitzki, «Materiaitaly dlTa isorii», 
pag. 34, op. Hasdeu, «Etymo- 
logicum» II, 2379—2380). 

Balotesti, mosie a statu luT, pe 
teritoriul comuneT Dioche^i, pi. 
Susi^a, jud. Putna, fosta pro- 



Digitized by 



Google 



BALOTE?TI 



220 



BAL$-SLATINA 



prietate a m5nastirel Mera. A 
fostarendat& pe periodul 1 876/86 
cu 8910 lei anual. 

Balote§ti, padure mare, pusa a- 
cum in exploatare ; {ine de te- 
ritoriul comunel Balotesti, pi. 
Ocolul-d.-s., jud. Mehedin^i. 

Balotesti (Mera-),/w^//Y, apar- 
{inind mosielstat. Balotesti, jud. 
Putna. Are ointind. de 1640 falci 
si e lmpar^ita in 1 1 cantoane sau 
trupurl: 1. Berea- Balotesti de 
1220 falci; 2. 19 paminturl de 
60 falci; 3. 5 paminturl de 20 
falci; 4. 3 p&minturl de 14 falci; 
5. 2 paminturl de 12 falci; 6. 1 
pamint de 8 falci ; 7. Hliseie de 
la Clipicesti de 90 falci; 8. Va- 
leni de 1 50 falci ; 9. Voloscani 
de 33 falci; 10. Nistoresti de 
1 falce 91 1 1. Racoasa de 32 falci. 

Balotile, lac, in insula Balta, ju- 
de^ul Ialomi^a, teritoriul com. Di- 
chiseni, pi. Borcea. 

Balotina, izvor, in jud. Prahova; 
uda com. Sirna, pi. Tirgsorul 
si se varsa in riul Prahova. 

Bal§, com. rur. si resedin^a subpre- 
fecturel, pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., 
jud. Romana^i. Mai de mult se 
numea Vulpeanca. Se compune 
din satele: Bals (1500 loc). 
Gorganasul (200 loc), Spineni 
(200 loc.) si Mainesti (121 loc). 
E situata pe un teren ses, pe 
malul drept al Olte^uluT, acolo 
unde valea acestul riu capata 
extensia cca mat mare, si a- 
proape de varsarea piriuluT Fra- 
fia in Olte^ul. E departata de 
Caracal de 32 kil. si de Bu- 
curesti de 210 kil. La Nord se 
afla Dealul-Chiliei, punct trian- 
gulat cu 188 m. inal^ime d'a- 
supra nivelului maril, iar spre 
E. se afla Deaiul-Surului, cu 
aceeasl altitudine. 



Bals este un tirgusor frumos, 
strabatut de linia ferata si so- 
seaua nationals Bucuresti-Vir- 
ciorova ; are cladirl frumoase si 
comerciul este viu. Sunt 26 sta- 
bilimente comerciale. La im- 
portant acestei comune con- 
tribue si pozi^iunea sa favorabila 
in valea fertila a Olte^ulul. 

In Bals este : resedin^a medi- 
culul plasil, resedinja unel com- 
panil din reg. 19 de doroban^I, 
care are cazarma sa ; un biurou 
telegrafo-postal al carui venit pe 
anul financiar 1896/97 a fost 
de 7418 lei 90 banl; un spital 
rural ; o fabricade spirt si drojdil 
de bere. 

Budgetul comunel pe 1886 si 
1887 a fost de 16423 lei la ve- 
nitur! si 16044 ^ la cheltueli. 

Are o populate de 202 1 locui- 
torl, mal top Rominl, din carl: 
1025 barbapf si 996 femei; 514 
capl de familie ; 969 casatorip 
si 1047 necasatorip; 315 cu 
stiin^a de carte si 1706 fara 
stiin^a de carte; si 439 de con- 
tribuabilf. 

Vite marl sunt 11 27, vite 
mid 3600 si rimatori 450. 

Are o scoala primara de fete 
de gradul I si alta de baepf de 
gradul I ; cu cite 3 profesorl. 

Au urmat scoala 86 baep si 
24 fete, din 155 (no baepf si 
45 fete) copii in stare a o urma. 

In Bals sunt 3 bisericl: Sf. 
Dumitru(i76o — 7268), inceputa 
din temelie de protopopul R. 
Cazanescu si terminate de $tef. 
Trapezunda, vel ban al scau- 
nului Craiovel; Cuvioasa Paras- 
chiva (1824) si S-^il Voivozi 
(1810; cu 3 preor.1 si 6 ctntaretl. 

In apropiere de Bals se afla 
si casele de pe proprietatea Mi- 
rila a d-lul G. Chi^u din Craiova. 

Bal§, deal, in plasa Olte^ul-Ol- 
tul d.-s. , judejul Romana^i, in- 
tre riul Tesluiul si Olte^ul ; 



este un deal populat si desco- 
perit. Dealul-Bal$uluT este escar- 
pat si acoperit cu p&durl in 
partea despre Slatina si foarte 
dulce inclinat si descoperit in 
partea opusa. Direc^iunea coa- 
melor sale il face s& aiba oare- 
care important, din punctul de 
vedere militar, mai cu seama 
cind o armata s'ar retrage de 
buna-voe sau silita, catre Sla- 
tina, servind de pozifiune de 
post-garda. 

Dealul Bals este un deal se- 
cundar, cad nu serveste de linie 
despar^itoare de afluen{I direct 
al Dunarel, ci el desparte apele 
unor afluenp secundarl al Du- 
narel, ca Olte^ul si Tesluiul care 
isl dau apele lor Dunarel prin 
mijlocirea Oltulul. 

Bal§, padure, jud. Tecuciu, la V. 
de tirgusorul Ivesti ; are o in- 
tindere de 30 falci; apar^ine 
d-lui M. Bals ; poarta si numelc 
de Livada-Bals. 

Bal^, piriiaf, jud. Tecuciu, in 
partea de E. a com. Burdusaci J 
curge spre V. si se varsa in 
piriul Deleni, com. Burdusaci. 

Bal§, pod, pe apa Olte^ulul, in jud. 
Romana^i, arendat cu 3300 lei 
pe an, asezat linga com. Bals. 

Bal§, schit, in jude^ul Romana^i, 
linga satul cu aceeasl numire. 

Bal$, stable de dr. d. f., jude^ul 
Romana^i, pi. Oltul-d.-s., com. 
Bals, pe linia Slatina-Craiova, 
pusa in circulate la 5 Ianuarie 
1875. Se afla intre stabile Pia- 
tra-Olt (13 kil.) si Pelesti (16,1 
kil.). Inal^imea d'asupra nive- 
lului maril de 122.76 m. Veni- 
tul acestei stafil, pe anul 1896, 
a fost de 95224 lei 92 bani. 

Bal§-Slatina, fosea nafionald, in 



Digitized by 



Google 



BAL?ANUL 



221 



BALTA 



jud. Romanaji, foarte bine con- 
stants (12 m. lSrgime). Porneste 
din centrul orasululSlatinacukil. 
185 (de la Bucuresti), trece cele 
douS bra^e ale Oltulul, pe 2 po- 
durl de fier, urcS malul Oltulul, 
lasS in dreapta cSt. GSneasa, 
strSbate sat. Cornesul, unde se 
intretae cu soseaua Rimnic-Co- 
rabia (kil. 194), trece riul Cor- 
nesul si urci Dealul-SaruluT, pe 
a cSruI coasts se aflS kil. 200, 
situatin mijlocul pSdurelMirila; 
de la kil. 201, calea incepe a 
scobori cStre Bals, trece riul Be- 
chetul (Burluiul); la kil. 202 unde 
se termini pSdurea, urcS un mic 
deal si scoboarS din nou; lasS 
in dreapta satul Mirila ca la 800 
m. ; aci sS intretae cu soseaua 
judeJeanS din valea 01te{uluT, a- 
proape de kil. 205; trece pe 
ling! satul Teisul, traverseazS 
riul Pengea, pe pod de leran 
lung de 30 m., lasS in stinga 
stasia Bals ca la 600 metri si 
cu kil. 209 intra in comuna 
Bal?, trece riul Olte^ul, pe pod 
de lemn de 64 m.; iar la kil. 
2 1 1 ese din Bals, traverseazS 
calea feratS si urcS pe culmea 
dealulul Bals, unde se aflS kil. 
212; la kil. 213 trece din nou 
calea feratS, urcSadevSratacr eas- 
ts a dealului Bal? (kil. 215); 
iar de la kil. 219 incepe a sco- 
bori in valea Teslui, trece riul 
(16 m.), si, pe lingS stasia Pie- 
lesti, se indreaptS spre Craiova. 

Bal§anul, vale, in jud. Dolj, pi. 
BSilesti, care trece prin satul 
BSilesti. 

Balta, plasa, in jud. BrSila, si- 
tuate in partea de S.-E. a ju- 
de^ului ; se intinde pe toatS par- 
tea sud-esticS a platoulul jude- 
{ulut si pe lunca DunSrel. Tere- 
nul sSu ocupS si mare parte din 
Balta-DunSrif, din tie DunSrea- 
Vapoarelor si DunSrea-Vechie. 



AceastS plasS se numeste ast- 
fel pentru cS cea mal mare parte 
din teritoriul sSu este situat pe 
luncS si baltS. Se mSrgineste la 
N. cu plasa Vadeni; la E. cu 
Dobrogea, de care se desparte 
prin DunSrea-Vechie ; la Sud cu 
plasa CSlmS$uiul si jud. Ialo- 
mi{a; la Vest cu plasa Ianca si 
cu plasa CSlmS^uiul. 

Este formats din comuneie : 

1 . Bertesti - d. - s., cu satele : 
Bertesti-d.-s. si Gura-CalmS^u- 
iuluT si tirlele: Otmitul, PSpurei, 
Cotul-GirleT, Nedeicul si Buste. 

2. Bertesti- d.-j. cu satele: 
Bertesti-d.-j., Gura-Girlu^eT, Poli- 
zesti si tirlele: Iapa si Dinisor. 

3. Bordeiul-Verde cu satele : 
Bordeiul-Verde, Druica, Creste- 
zul, Mototolesti, Spinul, Vlad si 
Col^ica. 

4. Ciacirul cu satul Ciacirul. 

5. Filiul cu satele : Filiul (Bu- 
disteanca), Iarba-Dulce, Lisco- 
teanca (CSrSmidari), Liscotean- 
ca, Satnoeni si Albule^ul. 

6. Gropeni cu satul Gropeni 
si tirlele : GingSrSsoaia, PravS^ul, 
Delea si Noroaeie. 

7. InsurS^ei cu satele: Insu- 
rS^ei si Carag'.ca. 

8. Lacurezi cu satele: Lacu- 
rezi si Padina (Fintinelele). 

9. Mihaiu - Bravul cu satele : 
Mihaiu-Bravul si Cucuta. 

10. Osman cu satele: Osman, 
MorotestijMovila-VSmelsilmina. 

1 1 . Pirlita cu satul Pirlita. 

12. Stancufa cu satele: StSn- 
cu^a, Stanca, Podari, Cornul- 
Malului si tirlele : BSndoiul, Ma- 
rasi, Stoinesti si Agaua. 

13. Valea - Cinepel cu satul 
Valea-Cinepel si tiria Coceni. 

14. Vizirul cu satele: Vizirul 
Grozesti, Giurgeni, Bajani, Tim- 
pul, Tirlele, "^ScSul si Cojo- 
cari. 

AceastS plasa are o supra- 
fa^i de 157 170 hectare, din care 
140000 pentru semanSturl, iar 



restul pentru izlaz, vii si grS- 
dinl cu zarzavat. 

PSmintul este mal pufin pro- 
ductiv ca in plSsile Vadeni, Ianca 
si CSlmS^uiul, din cauza cS este 
mal nisipos. 

AceastS plasS este strSbStutS 
de muchia platoulul de nord, ce 
vine din plasa VSdeni; si merge 
spre sud, traversind comuneie : 
Gropeni, Ciacirul, Vizirul si StSn- 
cu^a, pSnS ce dS in lunca CSi- 
mS^uiuluI. 

Muchia platoulul de sud vine 
din jud. Ialomi^a, mergind spre 
N., trece prin satul Mihaiu-Bra- 
vul, pe la V. satelor Bertesti- 
d.-s. si Bertesti-d.-j. pSnS la cS- 
tunul Podari, din comuna StSn- 
cu^a, de unde ia direc^ia spre 
Vest. De aci pSnS la satul La- 
cul-Rezi, ia numire de $uvi{a. 
De la Lacul-Rezi continuS tot 
spre Vest trecind prin satele : 
InsurSt^ei, Caragica, Zavoaia, Du- 
descul, ScSrlStesti, Fleasca, Ju- 
gureanul, Ulmul si Ruse^ul. 

In partea de E. se aflS lunca 
DunSrel formats de cele douS 
bra^e: DunSrea-Vechie ^i Duna- 
rea-Vapoarelor. PeaceastS lunca 
se formeazS mat multe canalun, 
privalurl si iezere, dintre care 
cele mat principaie sunt : 

Canalurile : Manusoaia , Vii- 
ciul, Cremene, Pasca, Stupari^a, 
Lata si Minoaia. 

Privalurile : al Satulul, Armi- 
neasa, GingSrSsoaia, Scheuca, 
Dobrisan, BSndoiul, Zatna, VSr- 
sStura, Strimba, Veriga-Stoe- 
nesti, Mucuroaia, etc. 

Iezerele : $erban, Lungulet^ul, 
Trufasi, Ulmul, Pestele, Huturele, 
Rotundul, Pietroiul, Bustea, No- 
eanul, etc. 

AceastS plasS, pe platoul de 
Nord, are mat multe lacuri, 
mat toate cu apa sSratS si a- 
vind aceeasl compozi^ie ca La- 
cul-Sarat, de lingS BrSila. 

Apele curgatoare din plasa 



Digitized by 



Google 



BALTA 



222 



HALT A 



sunt: Dun&rea - Vapoarelor si 
Dunarea-Vechie, care sedespart 
din jud. Ialomi^a si curg spre 
N., una spre V. pe linga satele 
Bertesti, St&ncu^a, Ciacirul si 
Gropeni, iar alta, pe sub poalele 
munfilor din Dobrogea, spre E. 

Comunica^ia in aceastS plasft 
se face pe soseaua jude^ean^ 
Braila-Calarasi, care incepe din 
orasul Braila si merge pana la 
satul Vizirul. Asemenea comu- 
nicat'ia se mat face si pe dru- 
murl vecinale precum : drumul 
Braila-Piua-PetreT, care intra in 
pi. la com. Gropeni, trece pi in 
satele Gropeni si Ciacirul, de 
unde fine tot muchia platou- 
luT pan£ la Arama, unde co- 
boara muchia, continuind pe 
lunca DunareT, trece Calma^uiul 
linga c&tunul Podari, apot urc£ 
platoul jud. de S. si, trecind prin 
satul Mihaiti-Bravul, intra in ju- 
de^ul Ialomi^a, la satul Luciul. 

In aceasta plasa sunt purine 
vil, iar padurT de tufa este nu- 
mai una intre comunele: Pirlita, 
Lacul-Rezi si Bcrtesti-d.-j., nu- 
mit& Viisoara. In schimb pe balta 
dintre Dunarea - Vapoarelor si 
Dunarea-Vechie, in ostroavele si 
pe privalurile din com. : Gro- 
peni, Ciacirul, StSncuta, Ber- 
testi-d.-j. si Bertesti-d.-s., sunt 
mai multe padurT de salcie, r£- 
chita si plop. 

P&mintul produce tot felul 
de cereale. 

lata recolta anuiuT 1889 — 90: 
351376 hectare, care au pro- 
dus: grid 21228 hectol.; secara 
10327; orz 246510; porumb 
65550; ovaz 33527; mei 31148; 
cartoft 19200; fasole 5 1400; lintc 
4400; fin 190000 kilograme. 

Industria in aceasta plasa este 
pufin dezvoltata. LocuitoriT din 
comunele de pe linga Dunare 
fac cosun de nuiele si rogojinT 
de papura. In cea mat mare 
parte din scoale s'a introdus im- 



pletitul paiulul, alpapure! si al 
nuielelor, fiind infiin^at in com. 
Vizirul un atelier pe lingS scoal&, 
in scop ca inva^&toril s& capete 
cunostin{I in ce priveste lucrul 
manual. 

Popula^iunea plasii se com- 
pune din 4380 capT de familie, 
sau 19660 locuiton, din can 
1896 stiu carte si 17764 nu stiu. 
Sunt 3022 contribuabill, 153 
paten tar! RominT si 16 strain!. 
Casa de economie numara. 280 
librete de economie, cu 34000 
lei. In plasa. sunt 1990 de sa- 
tent impropriet^ri^ dupa legea 
din 1878; iar 1 160 sunt ne- 
improprietari^I. 

In plasd sunt 14 biserici, cu 
18 preoff, 19 paracliserl si 18 
cintareti. 

$coale sunt: 12 de bae{I, cu 
680 elevl ; 1 1 scoll de fete cu 
2i5oeleve; 3 scoale mixte, cu 
90 elevT si eleve. 

Animale in plas£ sunt: 27323 
vite cornute, din cart 10900 boT, 
12000 vacf, 270 taurl, 3820 vi- 
{eT, 12 bivolf, 9250 caT, 70 ma- 
garT, 5292001,6890 rimatorl si 
140 de capre. 

Balta, plasa, in jud. Dolj, numita 
ast-fel de la numeroasele bal^f 
ce se gasesc de-alungul Dunarii 
in aceasti plasa. 

Situata pe malul sting al Du- 
narii si pe eel drept al JiuluT. 

Se margineste la N. cu plasa 
Jiul-d.-mj., de care se desparte 
prin o linie conventionale, dusa 
din Jiu, pani in Dezna^uiul, de 
la E. la V. La S. se margineste 
cu Duiicirea, din dreptul corau- 
net Cirna pana in malul drept 
al JiuluT. La E. se margineste cu 
pi. Jiul-d.-j., de care se desparte 
prin Jiu, din dreptul com. Padea 
p&na in Dunare. 

La V. se margineste cu pi. 
Bailesti, de care se desparte prin 
riul Dezna^uiul,, de la com. Ce- 



ratul p£n& la com. Cirna, iar 
de aci este limita conventionale 
ce taie balta Bistre^ul $i ajunge 
pSna in Dun&re. 

Terenul acesteT pla§i este in 
general ses, afara de cite-va dea- 
luri mid, cu o inal^ime cam de 
15 m., ce formeaz& malul drept 
al JiuluT. Ast-fel se num&r& dea 
lul Comosteni si Dealul-Viilor. 
Movile sunt foarte numeroase, 
ridicate de oamenT, parte in zi- 
lele noastre, iar cele mai multe 
in timpurile vechT. 

Intre acestea se num&ra Mo- 
vila-Ostri, ce e inSl^ata de pe 
timpul Romanilor; iar mat jos, 
pe sesul Chischilau, se g&seste 
un sail J: adinc in care se afl£ 
risipituri de car&mid& antic^ sft- 
ramat£ si potmolita de namolul 
JiuluT; acest san{ s'a numit Ce- 
ta^uia. ApoT avem Movila-Mare, 
Movila-TurculuT, MSgura - Lupu- 
luT, Movila-V&il, toate in co- 
munaNedeia; MSgurelele, Cara- 
van u I, Creminea, etc. in Goicea- 
Mica ; Tirnova, Piciorusul, Tur- 
tita, Magura-Ostri si altele multe. 
(V. comunele din aceasti pi.). 

Aceasta plas& este udata de 
Dunare la S., care formeazS. li- 
mita despirtftoare c&tre Bul- 
garia ; de Jiu la E., care o des- 
parte de pi. Jiul-d.-j. $i care for- 
meaza la Zival o cascade de 2 
m. inai^ime; de Dezna^uiul, care 
in mare parte o desparte de pi. 
Bailesti si care se scurge pe te- 
ritoriul acesteT pl&sl in balta Ne- 
deia. Aceasta balta se scurge 
si ea la rindul eT in Dunare, 
precum si in Jiu. (V. Jiul si Dez- 
na^uiul). In intreaga plasa se 
gasesc o mul^ime de bk\\\, intre 
care se numara Gighera, Balta- 
CirneT, Sgiavocinul, etc. In Du- 
nare, in fa{a acesteT pl£sl, se 
gasesc numeroase insule, intre 
can se numara insula Copanija 
ca mat insemnata. (V. cursul flu- 
viuluT Dun£rea si comunele din 



Digitized by 



Google 



BALTA 



223 



BALTA 



aceasta plasa, situate la Du- 
nare). 

Aceasta plasa cuprinde 1 6 co- 
mune si anume: Birca, Birza, 
Cirna, Comosteni, Gingiova, Gi- 
ghera, Giurgifa, Goieea-Mare, 
Goicea-Mica, Greeesti, Horezul- 
Poenari, Macesul-d.-s., Macesul- 
d.-j., Nedeia, Valea-Stanciulul si 
Zavalul. 

Inainte de 1892, pi. Balta cu- 
prindea comunele Ghidecinul, 
Rastul, Negoiul, Catanele, Bi- 
stre^ul, Plosca, Coveiul, Baile>ti, 
Afuma^i, Urzicuta, Silistea-Cru- 
cel, Cioroiasul, Intorsura, Lipo- 
vul, Caloparul, Segircea, Ceratul, 
Giurgifa, Birca, Goicea-Mare, 
Goicea-Mica, Cirna, Macesul-d.- 
s., Macesul-d.-j., Gighera si No- 
deia, toate in numar de 26, ce 
compuneau pi. Balta cu rese- 
din^a suh-prefectureT in comuna 
Birca. 

Plasa este strabatuta de ur- 
matoarele cat de comunica^ie : 
calea jude^eana Craiova-Birca ; 
calea comunala Segircea - Gi- 
ghera, Gighera-Bechet prin Z.l- 
val si Comosteni ; calea comu- 
nala Birca-Grecesti, Birca-Cirna, 
Goicea : Gingiovul, Goicea-Gighe- 
ra, prin Macesul-d.-j. si Nedeia; 
calea jude^eana Birca-Bistretul 
si o mul^ime de alte cal comu- 
nale ce unesc comunele acestei 
plasT cu cele din plasile vecine 
si intre ele. 

Resedin^asub-prefectureT este 
in com. Macesul-d.-s. 

Balta, fosta plasa separata, de la 
1834 pana la 1883, in jud. Ialo- 
mi$a. In 1883 s'a unit cu pi. Ia- 
lomi^a, formindu-se plasa Ialo- 
mi{a- Balta. Cu noua reorga- 
nizare administrative, care s'a 
pus in aplicare la 1892, s'a rein- 
fiin(at plasa Balta si prin deci- 
siunea luata de consiliul general 
al jude{ulul, \\\ seclin^a din 21 
Iunie 1892, rescdinfa sub-pre- 



fecture! acestei plasl s'a hotarit 
in satul Piua-Petre! si pi. co- 
prinde comunele: Cegani, Bor- 
dusani, Facaeni, Gaija, Vladeni, 
Chioara, Piua-Petrel, Giurgeni, 
Luciul, Gura-Ialomi^el, Hagieni, 
'^indareiii si Murgeanca. 

Balta, plasa desfun^ata, care co- 
prindea partea de S.-V. a jud. 
Romanafi ; isl trage numele de 
la imensa balta Potelul; secom- 
punea din 26 com. rur.; avea 
populate de peste 30,000 locui- 
torl si avea ca resedinfa a sub- 
prefecture! com. rur. Obirsia. 
Observind pe o harta, se vede 
ca limita, ce separa aceasta pi. 
de pi. Oltul-d.-j., e acum formata 
de linia ferata Corabia-Caracal. 
Eas'a contopit cu pi. Oltul-d.-j., 
ctnd subprefectura s'a mutat la 
Corabia pentru anibele plasT \\\- 
trunite. 

Cultura pamintulul in plasa 
Balta se face dupa metoadele 
cele mat nol, si apropierea de 
Dunare si porturl favorizeaza 
mult agrieultura si indeamna 
pe locuitorT a se ocupa tcmeinic 
de ea. 

Balta, com. rur., asezata in cen- 
trul plaiulut Cerna, jud. Mchc- 
dinji, la distanja de 40 kil. de 
orasul Turnul-Severin. Formeaza 
comuna cu satul Sfodea, avind 
si mahalalele Oprijeasca, Ani- 
^easca si Lazareasca. Este si- 
tuata pe valea Topolni{eI, avind 
o suprafa^a de 1650 hect. Se 
margineste: la rasarit cu satul 
Runcsorul al comunel Dilma, la 
miaza-zi cu comuna Marga, la 
apus cu comuna Ciresul si la 
miaza-noapte cu comunele Gor- 
novi^a si Prcjna; avind peste 
tot 174 eontrib. cu 865 loc. in 
202 case. Ocupa^iunea locui- 
torilor este agrieultura si cres- 
terea vitelor. Calitatea pamin- 
tuluT este, pe valea Topohityel, 



fertila, iar pe dealurl mijlocie. 
Loc. poseda : 24plugurl, 49 care 
cu bol, 11 caru^e cu eal si 452 
stupT. Com. are 2 bis., cu 2 preo^T 
si 2 cintare^t; o scoala cu 1 
inva^ator, frecuentata de 36 elevT 
si 2 eleve. Are si 3 circiuml. 
Budgetul comuneT coprinde : la 
ven. 1242 lef, si la chelt. 914 
let. Vite in aceasta comuna 
sunt: 392 vite mar! cornute, 
30 cat, 603 ot, 360 rimatorl 
si 200 capre. 

In comuna Balta este rese- 
din^a plaiulut Cerna. Prin aceas- 
ta comuna treee soseaua ve- 
ci nala Halinga - Balta - Baia - de - 
A ram a. 

Dealurile mat principale din 
aceasta comuna sunt: Perisorul, 
Bordea si Cornctul-Bobic ; iar 
vaile mat principale sunt: Co- 
sustea si Balta. 

Pe teritoriul acestei comune, 
cu ocaziunea facerel unul pu{, 
s'a descoperit in pamint car- 
bunl intocmal ca eel de la Ban- 
na. Tot aci se afla, pe Valea- 
Bel^el, un izvor cu pucioasa. 

La apus de comuna Balta, 
in locul numit Ponoralul, se afla 
morminte foarte vechl, ruinele 
unul templu, si alte pietre ce au 
servit ca fundament de case. 

Pe aci se vad si urmele unul 
drum veehiu, care duce pe vale 
spre Carpa^I. Se spune ca in 
vechime a existat aci un sat, 
care era in legatura cu alte sate 
de peste Carpa^T, prin acel drum 
veehiu (?) 

La rasarit de comuna Balta, 
in locul numit Criva, in mijlocul 
unei padurl seculare, se afla 
morminte cu cruel de piatra. 

La miaza-zi de comuna Balta, 
in locul numit Natamcuia, a fost 
hanul lul Tudor Vladimirescu, 
carelea avutlegaturl decomerciu 
cu Nicolae Zoiean, de oare-ce 
Tudor a stat ca vataf de plaiu 
mat mul^i anl in satul Balta. 



Digitized by 



Google 



BALTA 



224 



BALTA- ALB A 



Se povesteste despre slugerul 
Tudor, ca era un om religios, 
si ca pedepsea aspru pe ceT ce 
nu veneau la biserica in zile de 
sarbatoare. Asa caodata, in ziua 
de Sf. Gheorghe, eel mat nota- 
bil locuitor din comuna Balta, 
Ani^escu, fiind-ca n'a venit la 
biserica, dupa terrainarea servi- 
ciuluT divin, din porunca sluge- 
rului Tudor, a fost adus si ba- 
gat cu capul si cu miinile in 
jug. Aceasta pedeapsa o aplica 
tuturor locuitorilor de sub ad- 
ministra^iunea sa, de cite-orinu-t 
ascultau poruncile. 

Balta, cimpie, in com. rurala 
Balta, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
din^i. 

Balta, colina, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-s., comuna Filiasi, satul Balta. 

Balta, deal, pe teritoriul satulu! 
Andrieseni, com. Epureni, pi. 
Turia, jud. Iasi. 

Balta, insula, in jud. Ialomi^a, 
situata intre Dunare si Borcea; 
se intinde in plasile Borcea si 
Ialomi^a-Balta, din dreptul ora- 
sulu! Calarasi pana in dreptul 
satulut Piua-Petret. Este cea ma! 
mare insula a RominieT, avind 
lungimea de 90 kil. La^imea 
cea mat mare este de 15 kil. 
intre satele Fetesti si Cernavoda 
din jude^ul Constanta. Insula 
este compusa din doua par^T, 
despar^ite prin canalul Riul nu- 
mit si Gura-Balii, in dreptul sa- 
tului $ocariciul. 

Pe aceasta insula se afla multe 
padurl de salcie si plop; pa- 
sun! bogate, unde se nutresc 
zee! de mil de vite; bah;! pli- 
ne cu stufurl; lacurT si cana- 
luri (privale), carT dau mart can- 
titafi de pestc. Este foarte bo- 
gata \\\ vinaturl: caprioare, ie- 
purT, mistreat, vulpT, lupi, vie- 



zur!, vidre, etc., si pasar! ca : 
lebede, babi^e, (pelican!), cali- 
far!, cocor!, giste si ra$e sal- 
batice, became, graur!, etc. Stupi! 
cu albine se cultivau inainte 
pe aic! in mare numar. 

Pe aceasta insula, intre satele 
Fetesti si Cernavoda, este acum 
calea ferata, care prin podurile 
de pe Dunare si Borcea, leaga 
capitala $ari! cu Marea-Neagra. 

Balta, lac, in com. Grabicina, jud. 
Buzau ; ia nastere din izvoa- 
rele ce es din Virful-Coci si se 
varsa in izvorul Grabicine!. 

Balta, lac, in hotarul comune! 
rurale Balta, din plaiul Cerna, 
jud. Mehedin^i, care se ma! nu- 
meste si Balta-Bal^ei; e format 
de riul Topolni^a. 

Balta, lac, in jud. Prahova, la N. 
de com. Balta-Doamne!, plasa 
Cimpul, cu sorgintea tot in co- 
muna. 

Balta, mosie, in jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-s., comuna Filiasi; apar- 
{ine baronulu! Elie de Gliinek. 

Balta, padure, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-s., comuna Filiasi, satul 
Balta; este amenajata si are 917 
hectare suprafa^a. Esen^e: alun, 
fag, frasin si ulm. 

Balta, picket de grani^a, pe mar- 

ginea Dunari!, in jud. Mehe- 

dinji, numit si pichetul Balta- 
§leaulu!. 

Balta, fost picket de granija, in 
plaiul Cerna, jud. Mehedin^i. 

Balta, pirifi, in com. rur. Balta, 
plaiul Cerna, jud. Mehedin^i. 

Balta, piriil, pe teritoriul comu- 
ne! Padureni, plasa $usi{a, jud. 
Putna, ce se varsa in Siret. 



Balta, vale, in com. rur. Balta, 
plaiul Cerna, jud. Mehedin^i. 

Balta, vale, pe teritoriul comu- 
ne! Colacul, pi. Vrancea, jud. 
Putna, situata jos linga riul 
Putna, intre Tichirisul si Cola- 
cul. Are un pamint nisipos si 
fertil. 

Balta, vdlcea, in jud. Ilfov. (Vez! 
Ursoaia). 

Balta- A lb a, com. rur., in jud. 
R.-Sarat, pi. Gradistea, pe piriul 
Viroaga-Batye!-Albe. 

$!-a luat numele de la lacul 
Balta-Alba, linga care este a- 
sezat. 

Este situata in partea de mia- 
za-zi a jude^ului, la 22 kil. spre 
S.-E. de orasul Rimnicul-Sarat, 
si in partea de mijloc a plasil, 
la 8 kil. spre N.-V. de Gradis- 
tea-d.-s., resedin^a plasil. Co- 
mune invecinate sunt : Amara si 
Slobozia-Galbenul la 7 kil., Cii- 
neni si Ghergheasa la 8 kil., 
Drogul la 9 kil. 

Se margineste la N.-V. cu 
Boldul, la N.-E. cu Vilcelele, 
la S.-E. cu lacul Balta si la S.- 
V. cu Ghergheasa. 

Este o comuna de ctmp ; nu 
are dealur!, ci numai malurile 
piriulu! Viroaga, si ic!-colea ci- 
te-va movile risipite. 

Piriul Viroaga o uda la mia- 
za-zi si apus, formind 2 mic! ia- 
zur! ; Sarata o uda mai la S. ; 
iar Varsatura-Bal{e!-Albe intre 
ele amindoua ; Hircin trece prin- 
tr'insa. Sunt in com. 31 pu{ur! 
(7 — 15 m. adincime). 

Clima comune! este variabila, 
vara cu caldur! mar! si iarna cu 
frig si viscole aduse de Criva{; 
de alt-fel nu tocma! sanatoasa 
din pricina mlastinilor. 

Are un singur catun, eel de 
resedin^a. 

Suprafa^a comune! e de 1466 



Digitized by 



Google 



BALTA-ALBA 



BALTA-ALBA 



hect., din carl 666 hect. ale lo- 
cuitorilor (40 hect. vatra comu- 
nel) si 800 ale proprieta^el pri- 
vate. 

Popula^ia e de 157 fam., cu 
650 sufl.; dupa sex: 318 bar 
ba^T, 332 femei; dupa starea ci- 
vila: 397 casatori^f, 328 neca- 
satori^T, 25 vaduvT ; dupa cul- 
tural 90 stiii carte; to(T sunt 
RominT ortodoxt. 

Are o biserica cu hramul A- 
dormirea - Maicit - DomnuluT, zi- 
dita in 1867, de loan Balacea- 
nu, cu so^ia sa Anghelusa si 
mama luT; are 17 pogoane si 
150 lei venit; are 1 preot, 1 
dascal, I paracliser. 

Are o scoala mixta, fundata 
in 1882, de comuna, de Con- 
stantin Palosanu, cu 1 inva(ator 
si 30 elevl inscrisT. 

CalitateapamintuluT e mijlocie, 
fiind nisipos si mult clisos. Co- 
muna are 1291 hect. arabile si 
175 hect. imas. 

Ocupa^iile locuitorilor sunt : 
agricultura si cresterea vitelor. 
Loc. au: 351 boi, 230 vact, 160 
cat, 120 epe, 1000 ot, 91 rima- 
torl. Industriae incepatoare; iar 
comer^ul consta in importul de 
brasovenii, coloniale, spirtoase 
si export de cereale. Transpor- 
tul se face prin gara Rimnicul 
Sarat. 

Sunt 5 circiumarl in comuna. 

Sunt drumurl vecinale spre 
Ghergheasa, spre Amara si un 
drum ce da in soseaua jude- 
^eana Rimnic-Braila. 

Comuna are 1 28 contribuabili. 
Veniturile sunt: 2000 let; chelt. : 
1845 lei, contribu^iunile sunt 111 
suma de 5420 lei, 60 bant. 

Balta-Alba, sat, in jud. R.-Su- 
rat, pi. Gradistea, cat. de resc- 
din^a al comunel Gradistea-d.-s. 
si tot-de-odata si resedin^a plasii. 
Este asezat in partea de Nord- 
Vest a comunel, pe malul ra- 

5i59i, Marti* JHcftonar Giograjic, 



saritean al Baltel-Albe. Are o 
intindere de 135 hect. si o po- 
pulate de 128 familil, cu 580 
suflete ; 1 20 contribuabili ; 70 
stiutorl de carte ; to$I RominI 
ortodoxl. Are o biserica si o 
scoala a comunel. Aci e si sta- 
bilimentul balnear. (VezI Balta- 
Alba, bdlh 

Balta-Alba, lac, in jud. R.-Sa- 
rat, plasa Gradistea, com. Gra- 
distea-d.-s., proprietate a statu- 
luT, in intindere de 1000 hect., 
cu un venit de 27610 let, pro- 
ducind crap, oble^I, ce se vind 
si se consuma in Buzau, Plo- 
esti, Rimnicul-Sarat si in loca- 
litate. 

Dam aci o descripfiune a Bal- 
tet-Albe, facuta de poetul V. 
Alexandri in 1847, si luata din 
nuvela sa : «24 ore la Balta- 
Alba », publicata in «Rominia 
literara», din anul 1855: 

«Peste jumatate de ceas am 
sosit intr'un sat, alcatuit din 
bordee acoperite cu stuh si co- 
ronate cu cuibun de cocostim. 
Forma bizari a acelor locuin^e, 
prin carl se inal^a o mul{ime 
de cumpent de fintini, ca niste 
gituri de cucoare uriase ; urletul 
ciinilor, ce alearga pe sub gar- 
duri, ciocanitul berzelor, cart isi 
dau capul pe spate, la razele 
lunit si intr'un cuvint ameste- 
cul acela de umbra si lumina, 
care da lucrurilor o privire fan- 
tastica, ma facura sa ma cred 
in alta lume .... 

Cind ma trezil insa din acea 
uimire placutfi, ma vazui singur 
in mijlocul unel pie(e neregu- 
late si plina de spin! .... 

Un ceas intreg am umblat 
ca o naluca printre gardurile 
satuluT, cind sarind peste o yaca 
culcata in mijlocul uli^iT, cind 
trezind vre-un cocos adormit, 
care saria speriat de pe gard 



pe casa, cind impiedicindu-ma 
de jugul unui car lasat in drum, 
cind ferindu-ma de a pica intr'o 

fintina Dar in zadar, nici 

una din acele case nu avea in- 
fa^isarea de tractir si dupa o 
lunga preumblare ramasel incre- 
din^at, ca acea ce cautam nu se 
afla in Balta-Alba . . . 

Dimineaja pe la 8 ceasurl 
ma treziT intr'un vuet infrico- 
sat, intr'o harhabae infernala 
de sunete de clopote, de tro- 
pot de cat, si racnete de oa- 
menT. Ce putea fi acel zgo - 
mot ? . . . . Casele ardeati sau 
o banda de salbaticT dusmanl 
dasera navala in sat ? . . . . Ju- 
matate speriat si buimacit de 
somn, esiT iute afara cu pisto- 
lul in mina, dar in loc de cele 
ce gindiam, v£zul plin de mi- 
rare vre-o treT-zect de trasurl 
de toata forma, briste, braso- 
vence, carete, calestT, toate in- 
hamate de cite patm, sase sau 
opt cat, si toate indrept?ndu-se 
in fuga mare catre o balta ce 
sticlea departe la razele soarelul. 

Acea balta era izvorul minu- 
nilor, de care auzisem vorbind 
la Braila, cu atita entuziasm. 

!^>i asta nu trebue sa va mire. 

Inchipui^i-va, a doua zi o mul- 
^ime de calestl europenestt , 
pline de figurl europenestt si 
de tualete tot europenestt. Nu 
puteam crede ca eram treaz, 
si m^ credeam a fi fa{a la o 
fantasmagorie nepriceputa, fan- 
tasmagorie cu atit mat curioasa, 
ca-ml infa^isa tot soiul de con- 
trasturT, precum baloane de Vie- 
na cu inhamaturl necunoscutc 
pe la not, palariT de Franca cu 
islice orientale, frace cu ante- 
riurt, tualete pariziene cu cos- 
tumurt straine si orientale. MaT 
adauga^T la acestea pocnetele si 
racnetele postasilor, miscarea a 
treT-zect trasurt, ce se intreceau 

29 



Digitized by 



Google 



BALTA-ALBA 



220 



BALT\-!UU 



pe cimp, mutyimea cailor inha- 
ma{T la dinsele, clopo{eiT ce su- 
nati la gitul lor 

Ma porniT in urma trasurilor... 

Pe marginea unel bal^T late 
zariT de o data un soiti de tirg, 
ce nu era tirg, un soiti de bilciu, 
ce nu era bilciu, adunatura ex- 
tra-ordinara si o insirare de cor- 
tun, de casu^e de scindurT, de 
viziuinT, facute cu rogojinT, de 
brasovence, de cat, de bo!, de 
oamenl, carl formati de departe 
una din privelistele cele mat ori- 
ginate de pe fa^a pamintuluT. 
Linga o cutie de scindurT, undc 
l)ogatul tragea ciubuc, se cla- 
tina de vint o satra de ^olurT, 
in care saracul sc pirlea la soare. 
Aproape de aceasta se ridica 
o cusca de rogojinT lipita de o 
brasoveanca, ce slujea de odaie 
de dormit. Mat incolo un car 
mare acoperit de un laicer, fi- 
gura ca un pat cu doua rindurT, 
cacT la rindul de sus, adica in 
car, stau gramadtyT o femeiecu 
treT copiT, iar la rindul de jos, 
adica sub car, gazduia barbatul 
impreuna cu un ciine 

Inaintam ca o marina printre 
aceie minuni, oprindu-ma cite o 
data speriat in preajraa unor 
trupur! de oamenl, lungite goale, 
pe marginea drumuluT, si min- 
jite cu glod din cap pana in 
picioare ; acei nenorociflf erati 
patimasi, ce intr'adins se min- 
jeati cu glodul din balta, ca cu 
alifia cea maT vindecatoare. 

Balta era plina de scaldatori 
si vuia de racnete si de risete. 
To{T din toate parfile, barba^T 
si femei, veneati de se aruncati 
in apa, la un loc, cu o nepa- 
sare vrednica de timpurile cele 
mat nevinovate a lumei, si cu 
o veseiie, ce ma indemna si pe 
mine sa iaii o baie». 

Forma^iunea BalteT Albe este 



aceasta: piraiele Harcaul si Sa- 
rata, venind man in mal mul^i ani 
d'arindul, au umplut dumbrava, 
ce seafla la rasarit de com. Balta- 
Alba; apelc scazind, dumbrava 
a ramas, ast-fel se explica pen- 
tru ce ea pe fie-care an scade 
cu cite pu^in, dar scade, nea- 
vind izvoare interne; la inceput 
era pu^in sarata, dar evaporin- 
du-se apa, sarea s'a depus in 
sedimente. Chiar pe maluri se 
poate vedea, pana la oare-care 
depfirtare de lac, depozite de 
sare, aratind locul pana unde 
se intindea. Ka nu are scurgere, 
de unde si numele eT de balta. 
Un miros de oua clocite este 
scinnul caracteristic al acestei 
ape ; totusT nu se strica nicl apa, 
nicT aerul d'imprejur, din pri- 
cina mareT cantita^T de sare ce 
confine, care e un puternic anti- 
septic, precum si din neconte- 
nita primenire a aerulul de d'a- 
supra, de vint. 

Balta- AlbS, in jud. R.-Sarat, o 
parte din lacul Balta-Alba, re- 
zcrvata pentru baT, pe malul ca- 
ruia se afla si un stabiliment 
balnear. Patimasi! ce vin aci, se 
scalda intr'insa, ba o beau chiar, 
dupa o destilare prealabiia. Ea 
este buna pentru boalele depiele, 
reumatism, rachitism, viermT in- 
testinalT. L)n litru de apa de a- 
ceasta confine: 270.0600 par^i 
clorura de natrium, 23.0115 par^T 
sulfura de natrium, 19.01 85 acid 
carbonic, 6.0321 clorura de mag- 
nesia, si 5. 02 18 par(! clorura de 
calce. 

Balta-Andrei-Hoanca , balta , 
aproape de satul Roscani, pe 
mosia Fintinelele, com. Fintine- 
lele, pi. Siretul, jud. Bntosani, 
cu o suprafa^a de 2 hect. 

Balta-Arsa, sat, situat in padu- 
rea mosicT Baiceni, spre V. de 



Baiceni, comuna Curtesti, plasa 
Tirgul, jud. Botosani. 

Numele sau vine de la o balta 
fara apa, cu stuh si loziT, care 
a fost arsa. 

Acest catun este locuit de 
16 familiT JiganT lingurarT, cu 
70 suflete, ocupindu-se cu lucra- 
rea pamintuluT si cu linguraria. 

Balta-Arsa, deal, in partea de 
S.-V. a satuluT Baiceni, comuna 
Curtesti, pi. Tirgul, jude^ul Bo- 
tosani. 

Balta-Arsa, lacusor, in mijlocul 
padureT Cirjoaea, din satul Cir- 
joaea, com. Baiceni, plasa Bah- 
luiul, jud. Iasi; poarta aceasta 
numire din cauza, ca acolo ar fi 
ars un numar de arborT; iar pe 
locul ars, stringindu-se apa, s'a 
format lacusorul. 

Balta-Arsa, in jud. Dorohoiu. 
(VezT Humcni, piriti, com. Di- 
macheni, pi. Cosula). 

Balta-Bair, deal, jud. Tulcea, 
plasa Babadag, pc teritoriul co- 
muneT urbane Babadag; este 
maT mult o prelungire sud-esticS 
a dealuluT Choium-Baba; se in- 
tinde spre miaza-zi, avind o di- 
recfie generala de la N.-V. spre 
S.-E. ; brazdeaza partea rasari- 
teana a plasii si cea de miaza- 
zi a comuneT; se intinde de- 
alungul piriuluT Valea-Nucilor, 
se leaga cu dealul de la miaza- 
zi numit Bairac ; din poalele sale 
sudice izvoreste piriul Cialiu- 
Chioi, afluent al piriuluT Mil-Vel- 
Alciac; ajunge pana la o inal- 
{ime de 280 m.; e punct trigono- 
metric de observa^ie de rangul 
al 3-lea; pe la poalele sale ori- 
entate si pe malurile piriului 
Valea-Nucilor, merge drumulve- 
cinal Babadag- Canli - Bugeac ; 
este acoperit in total i tate nunial 
cu padurT. 



Digitized by 



Google 



BALTA-BADALANULUI 



P.ALTA-DOAMNET 



Balta-B&d&lanuluI,///^/V a sta- 
tuluT, foasta pendinte de Mitro- 
polia MoIdoveT, aflatoare llnga 
Gala^i, in partea sud-estica, si 
apar^inind comuneT $ivi{a, pi. 
Prutul, jud. Covurluiu. Accasta 
mosie are balta de pescuire si 
pamint cultivabil. E arendata 
cu 52000 let pe an. 

Balta-Bisericei, fcs in jude{ui 
Falciii, in partea de S.-K. a co- 
muneT Rasesti, pi. Podoleni. In 
vechime se aflau aict cite-va case 
si o biserica, cart formau un 
mic satisor numit Rasesti. 

Urmele bisericeT se constat;! 
prin locul cimitiruluT, unde se 
vad si asta-zi mormintele si ple- 
trele de pe ele. 

Balta-Brate§ul, tnofie a statuluT, 
foasta pendinte de Mitropolia 
MoIdoveT, in com. $ivi{a, plasa 
Prutul, jud. Covurluiu, formata 
din 1500 hect. balta cu pcste 
si stuf, 3375 hect. arabilc si 
314' 2 hectare padure; arenda: 
96000 lei pe an. 

Balta-Cailor, balta, in judc(ul 
Falciu, pe sesul JijieT, comuna 
" Isaia, pi. Podoleni, formata din 
varsarea JijieT. 

Balta-Ciocanului, balta, in par- 
tea de E. a comuneT Popauji, pi. 
Tirgul, jud. Botosani, pe mosia 
statuluT. Are izvor prooriti. 

Balta-Ciungului, balta, in com. 
rurala Gogosul, plasa Blahni^a, 
jud. Mehedin^i. 

Balta- Cimpulul, balta, in jud. 
Dorohoiu, formata din varsarea 
SiretuluT, pe teritoriul comuneT 
Zamostia, plasa Cosula. 

Balta- Cojocarului, balta , si- 
tuata pe sesul SiretuluT, mosia 
Fintinelele, com. Fintinelele, pi. 



Siretul, jud. Botosani ; are o su- 
prafata de 2 hect. 

Balta-Cotului, iaz, pi. Bistrija- 
d.-j., jud. Bacatt, de pe terito- 
riul com. Racaciuni. 

Balta-cu-Arini, lac moeirlos, In 
suprafa^a de 10 — 15 prajinT, pe 
Dealul-RotarieT, din com. Valea- 
GloduluT, jud. Suceava. 

Balta-CU-Frasinul, mahala, in 
pi. Motrul-d.-j., jud. Mehcdinfi; 
(ine de teritoriul comunet Stre- 
haia. 

Balta-CU-Pe§te, mlastitia,\n par- 
tea de S. a mosief Cazarmaresti, 
comuna Cucoreni, plasa Tirgul, 
jud. Botosani, formata din iz- 
voare. 

Balta-cu-Pe§te, balta, jude(ul 
Dolj, pi. Jiul-d.-s., com. Floresti, 
linga care se varsa Valea-Lunga, 
pe st. Gilortulut. 

Balta-cu-Salciile, balta, judetul 
Dolj, pl.Jiul-d.-j., com. Rozistea. 

Balta-CU-Stuf, lac, in com. Ta- 
baresti, jud. Buzau ; se formcaza 
din izvoare, ce vin de prin co- 
muna f intesti si se scurge in 
lacul Bentul. 

Balta-CU-Stuf, lac, in com. Lu- 
ciul, jud. Buzaii, divizat in Balta- 
Mare si Balta-Mica; lsf ia nas- 
tere de la Cotul-JiganuluT, din 
comuna Tabaresti; adesea seaca 
vara. 

Balta-cu-§tiuca, balta, la S.-E. 
de com. Dabuleni, plasa Balta- 
Oltul-d.-j., jud. Romanat'i. 

Balta-din-Mijloc, este una din 
ramificatiunile laculuT Sinoe. Ra- 
mifica^iunea meridionals, in for- 
ma de girla, lunga de 8 kil., larga 



de 1 5 m., in jud. Constanta, plasa 
Constanta, com. Cara-Harman, 
are in cursu-T doua micT insule si 
strabate nisipul Cara-Harman. 

Balta-din-Sat, baltd, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j., com. Bechetul, for- 
mata din plot. 

Balta -Doamnei, com. rur. y in 
jud. Prahova, plasa Cimpul. A- 
nul tnfiintareT nu se cunoaste ; 
se stie insa pozitiv, ca s'a for- 
mat din oamem veni^t aci de 
la munte. 

Este situata pe tarmul sting: 
al riuluT Ialomi{a, avind la N. 
lacul numit Balta; se afla la 27 
kil. departe de capitala jude- 
\u\\\\ si la 1 1 kil. de resedin^a 
plasiT. 

Se compune din 3 catune : 
Balta-Doamnet, Lacul -TurculuT 
si Curcubeul, avind opopulatiunc 
de 1273 locuitorT, din carT 645 
barbafT si 628 femeT, in care in- 
tra si 12 familii T'£ an f» carl se 
ocuoa cu caramidaria si vioara. 
CapT de familie sunt 273, con- 
tribuabilT 241, case de locuit 
262 si bordee 2. 

In comuna sunt 2 biserict : 
una in c.itunul Lacul-Turculut, 
fondata la anul 1871 si a doua 
in Balta-DoamneT, cu urmatoa- 
rea inscrip^ie : «Acest sfint si 
Dumnezeesc locas, prin indem- 
nul si ajutorul tutulor locuito- 
rilor comunet, s'a inceput din 
temelie la anul 1883, Iulie 1, 
in zilele Prea S. Mitropolit Pri 
mat al Rominiet Calinic si ale 
Majesta^eT Sale RegeluT Carol 
I, RegineT Elizabeta, proprietar 
al Dorneniului CoroaneT Gher- 
ghita, care prin d. Administra- 
tor loan Kalinderua ajutat mult 
la lucrarea acestuT sfint locas, 
precum asemenea si cu ajutorul 
d-luT I. Macedon, arendasul mo- 
siei Gherghi{a, si s'a terminat 
in anul 1888, Mar,tie 10, in zi- 



Digitized by 



Google 



BALTA^DOAMNEf 



228 



BALTA-I-UI-FKLIUTA 



lele Prea S. S. Mitropolitulul 
Iosif Primatul RominieT, de Ar- 
hitect Calistrat monacul din ma- 
nastirea Caldarusani si de sub- 
semnatul zugrav Costache Po- 
pescu din Mizil». 

Aceste bisericl sunt deservite 
de doi preo^T. 

Locuitorif acesteT comunc se 
ocupa mat mult cu agricultura 
si put'm cu olaria. Kf desfac pro 
dusul munceT agricole la PloestT, 
iar olaria la Slobozia si Bucu- 
restT. 

Locuitoril s'aii improprieta- 
rit dupa legea rurala din 1 864, 
pe mosia statuluT, cind li s'a 
dat 560 hect. pamint. Ei au 152 
cat, 481 vacl, 2236 01, 5 bivolf, 
27 capre, 143 porcT. 

Carte a inceput sa se lnve^e 
aci de la anul 1862. Adminis- 
tra^ia Domenielor CoroaneT, din 
ordinul M. S. Regelui, a con- 
struit aci un local propriu pen- 
tru scoala, care s'a frecuentat, 
in anul 1892 — 1893, de 43 co- 
pii, din numarul de 151 copiT, 
87 bae^T si 64 fete, in virsta 
de scoala. Cu intre^inerea scoa- 
let, statui cheltueste anual 1080 
leT. Stiti carte 104 barbati si 
6 femeT. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^S de 613 hect. Aci nu se 
fabrica nici vin, nicT {uica. Gin- 
dacii de matase se cultiva in 
mica cantitate. Stupt cu albine 
sunt vr'o 65. 

Pamintul e prielnic la toata 
cultura. Dintre pomil roditori 
sunt: 32 men, 13 perl, 248 duzT, 
19 ciresT, 62 nucT, 347 prunT. 

Comerciul se exercita m co- 
muna de 4 circiuman. 

Bugetul comunel se urea la 
suma de 4000 let anual. 

O sosea it inlesneste comu- 
niea(ia cu comunele Gorgota si 
Tiganesti. 

E strabatuta de riul Ialomi(a 
la S., si de riul Prahova la N. 



Tot in partea de Nord e lacul 
numit Balta. 

Se margineste la N. cu riul 
Prahova; la sud cu jude^ul II- 
fov, de care se desparte prin 
riul Ialomi^a ; la E. cu comuna 
Gherghita si la V. cu comuna 
Potigraful. 

Balta-Doamnei, sat, in jud. Pra- 
hova, care face parte din com. 
rur. cu acelasi nume, pi. Cim- 
pul. Numele sau se crede a vent 
de la lacul cu acelasT nume, ce 
se gdseste aci si de la doamna 
Stanca, sofia hi5f Mihaiu-Bravul, 
fostfi proprietary a acesteT mosiT. 

Balta -Doamnel, balta, numita 
si Balta-Prisacii, in jude^ul Su- 
ceava, cu o suprafa^a de 4 pr&- 
jinT si destul de adinca, pe coasta 
dealului Peter, si in care, se zice, 
ca s'ar fi inecat o Doamna ur- 
marita de Turd sau Tatari. 

Balta-Dracilor, balta, din com. 
Storesti, plasa Cosula, jude^ul 
Botosani, asezata in p£dure, si 
numita ast-fel, se zice, din cauza 
ca oamenii nu se pot apropia 
de dinsa ca sa'sT adape vitele, 
fiindu-T malurile foarte mocir- 
loase. 

Balta-Dracului, balta, in jud. 
Dorohoiu, in padurea Hudesti, 
comuna Hudesti-Mari, pi. Pru- 
tul-d.-s. 

Balta-fara-Fund, balta, plasa 
Tazlaul-d.-j., jud. Bacaii, bogata 
in pestT, situata in comuna Gro- 
pile. 

Balta-Fierului, vale, in comuna 
Sascioara, plasa Mijlocul, jude- 
^ul Vilcea. 

Balta -Ganei, [>adurv , numita 
dupa o balta ce este in mijlo- 
cul et; se aria pe dealul Pis- 



cul-GaneT, din satul Fru muscle, 
com. Pausesti, plasa Cirligatura, 
jud. Iasi. 

Balta-Judelui, balta ', in judeful 
Romana^i, aproape de schitul 
Hotarani, plasa Ocolul, unde 
au fost caramidariile Romanilor, 
si unde s'a gasit chiar cuptoa- 
rele lor. 

Balta-Lata, balta, in jud. Do- 
rohoiu, formata din piriul Si- 
listea, pe teritoriui comunei Tu- 
reatca, plasa Berhomete ; maT 
primeste si piriul Pietrosul ; se 
scurge in Molni^a. 

Balta-Lata, balta, formata din 
varsarea riului Jijia, intre sa- 
tele Luccni-BacaloaieT si Luce- 
ni-SturzoaieT, din com. Stinca, 
pi. Branistea, jud. Iasi. 

Balta-Lucai, balta, pe mosia si 
com. Fintinelele, pi. Siretul, ju- 
de^ul Botosani. 

Balta -lui-Asanache, suburb ie, 
in Focsani, despar^irea IV, nu- 
mita ast-fel de la o balta mica, 
cu aceiasl numire. 

Balta -lui-Caciulan, balta, in 
com. rur. Burila-Mica, pi. Bah- 
nita, jud. Mehedin^i. 

Balta-lui-Dinca, balta, pe mo- 
sia si com. Fintinelele, pi. Siretul, 
jude^ul Botosani; are 1 hectar 
suprafa^a. 

Balta-lui-DohatCU, balta, in ju 
de^ul Dorohoiu, in suprafa^a de 
un hectar, formata din varsarea 
PrutuluT, linga Radau^i, plasa 
Prutul-d.-j. 

Balta-luI-Feliu^S, balta, pe mo- 
sia si com. Fintinelele, pi. Si- 
retul, jud. Botosani ; are 1 hect. 
intindere. 



Digitized by 



Google 



BALTA-LUI-HATM 



2 4 20 



BALTA-XKAGkA 



Balta-lui-Haim, balta, in jud. 
Dorohoiu, satul Ivancau^i, com. 
Radaufr pi. Prutul-d.-j. 

Balta-lui-MinciunS, iaz, in va- 
lea cu acelasT nume, pe mosia 
tirgulut Hirlau, jud. Botosani. 

Balta -lui-Minciuna, valt\ pe 
mosia Hirlaul, in partea de Est 
a com. Hirlaul, jud. Botosani. 

Balta-lui-Pic&, balta, jud. Dolj, 
pi. Jiui-d.-j., com. BcchetuI, cc se 
formeaza din revarsarile riuluT 
Jiul. 

Balta-lui-§oarec, balta, in jud. 
Dorohoiu, la Vest de satul Mi- 
leanca, com. cu asemenea nu- 
mire. 

Balta-Lung&, numele unuT sat, 
ce a cxistat mat inainte de a 
se forma com. Cringeni, judejul 
Teleorman. 

Dupa ce s'a desfiin^at, satul 
si locuitoril s'au risipit, parte 
din eT au trecut la com. Beciul 
din jud. Olt, parte au format 
noul sat Cringeni. 

Balta-Lunga, balta, pi. Tazlaul- 
d.-j., jud. Bacau, pe teritoriul 
com. Gropile. 

Balta-Lunga, balta, pe sesul Si- 
retulul, formata din dcbordarea 
apelor, pe mosia si com. Fin- 
tinelele, pi. Siretul, jud. Boto- 
sani; cu o supraf. de 13 hect. 

Balta- Maicilor, balta mare, la 
N. jud. Ilfov. Se intinde intre 
E. padurel Radu Voda si V. pa- 
dureT figanesti. Are o forma 
lungarea^a serpuita, cu un cap 
la S. si altul la N. si se varsa 
in riul Ialomi^a la S. de cat. Lu- 
paria-Saracineasca, pi. Znagovul. 
Se mal numeste lacul Tiga- 
nesti. Pe malul drept al lacului 



este manastirea si satul Balteni; 
iar spre Nord manastirea f iga- 
nesti. Are 3 izvoare principale: 
unul la N. de Ciocanari, altul 
intre Peris si Ciocanari si altul 
spre E. de Peris. 

Balta-Mare, balta, formata din 
dcbordarea apelor SiretuluT, jud. 
Botosani, pe mosia si com. Fin- 
tinelele, pi. Siretul; are o supra- 
fa(a de 17 hect.; e bogata in 
peste. 

Balta-Mare, balta, formata din 
revarsarile PrutuluT pe mosia si 
com. Ostopceni, pi. $tefanesti, 
jud. Botosani; are mult peste. 

Balta-Mare, balta, in jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj., com. Livezile, cu 
o suprafa^a de 15 hect.; are 
peste. 

Balta-Mare, balta, in jud. Dolj, 
pi. Balta, com. Macesul-d.-j., cu 
o suprafa^a de 70 pog. ; comu- 
nica in partea de E. cu balta 
Nedeiul, prin girla Craiovija si 
se intinde spre Vest in mosia 
Cirna, sub numele de Balta- 
Cirnei. 

Balta-Mare, balta, in jud. Do- 
rohoiu, pe mosia Suharaul, com. 
Suharaul, pi. Prutul-d.-s. 

Balta-Mare, balta, in judetul 
Falciu. (V. Siminesti, ses, com. 
Vetrisoaia, pi. Prutul). 

Balta-Mare, balta, in jud. Iasi ; 
se intinde de la N., pe sesul 
PrutuluT, spre S., prin comuna 
llermeziul, pe linga satele Pro- 
I bota si Cirnieeni, din pi. Turia 
si continua pe sesul Jijief, pana 
aproape de riul Jijiia. 

Balta-Mare, balta, in com. rur. 
Burila-Miea, plasa Blahni^a, jud. 
Mehedin^i. 



Balta-Mare, balta, care ocupa o 
suprafa^a de peste 18 hect., in 
com. rur. Gogosi, pi. Blahni^a, 
jud. Mehedin^i. 

Balta-Mare, baltoaca, spre Est 
de satul Lunca, din com. Pas- 
cani, jud. Suceava, avind o su- 
prafafa de 298 m. p. 

Balta-Mare, balta, in com. Bal- 
teni, pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Balta-Mare, girla, ce serveste 
de comunica^ie laculu! Sinoe cu 
Marea-Neagra, in jud. Constanta, 
partea de rasarit a plasif Con- 
stanta si a comunel Cara-I Tar- 
man ; are 9 kil. lungime ; e lar- 
ga de 15 m. ; se deschide in 
mare impreuna cu Balta-din-Mij- 
loc, cu care se uneste, la locul 
numit Gura-BuazuluT, 6 kil. spre 
S.-E. de satul Cara-Harman. 

Balta-Marichii, balta, in com. 
rur. Gogosi, pi. Blahni^a, jud. 
Mehedinfi. 

Balta-Medeanului, ses, in jud. 
Falciu ; se intinde spre N. de 
satul si comuna Rasesti, plasa 
Podoleni ; pe acest ses se afla o 
balta. 

Balta-MicS, balta, jud. Dorohoiu, 
pe mosia Suharaul, comuna cu 
asemenea numire, pi. Prutul d.-s. 

Balta-Mica, balta, in com. rur. 
Gogosi, pi. Blahni^a, jud. Mc- 
hedin{i. 

Balta-NeagrS, sat, face parte 
din com. rur. Micsunesti-Greci 
(v. a. 11.), pi. Mostistea, jud. Ilfov. 
Este situat spre V. de Micsu- 
nesti-MarT, pe t&nnul drept al 
riulu! Ialomita si la E. de pa 
durea cu acelasT nume. 

Suprafata totala a satulut e 
de 95 hect., cu o populate dc 



Digitized by 



Google 



BALTA-NEAGRA 



230 



BALTA-OLTUL-DE-JOS 



129 loc., RominT, carl se ocupa 
cu agricultura si cresterea vi- 
telor. Tot terenul apar(ine loc. 

Vite marl sunt 98 si vite 
mid 114. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciuraar. 

Balta-NeagrS, balta, in judeful 
Ilfov, plasa Mosti«?tea, linga sa- 
tul cu acelasT nume. 

Balta-Neagra, padure, a statuluT, 
in intindere de 75 hect., pen- 
dinte de com. Micsunesti-Greci, 
pi. Mostistea, jtfd. Ilfov. 

Balta-Neagra, farina, pe sesul 
sting al SiretuluT, in com. Dol- 
hasca, judeful Suceava, despre 
care se spune, ca maT nainte 
forma o mlastina mare, in care 
s'ar fi inecat attyia Turdf, in cit 
locul a crescut, s'a scurs si a 
devenit cultivabil. 

Balta-Nicului, balta, in jud. Fal- 
citi, pe sesul dintre Prutet §1 
Prut, la Girla-Vladicai, linga sa- 
tul Broscosesti, com. Stanilesti, 
plasa Prutul. 

Balta-Noua, lac, pe mosia Cos- 
mesti, com. $oldanesti, jud. Su- 
ceava, in suprafafa de 75 prajinl. 

Balta-Noua, /#£, in suprafata de 
4 prajini, pe sesul SiretuluF, in 
com. Stolniccni-Prajescu, jud. 
Suceava. 

Balta-Noua, mlastina, acopcrita 
de stuf si rogoz, in com. Les- 
pezilc, jud. Suceava. 

Balta-Noua, mo fie nelocuita, in 
jud. Roman, plasa Siretul-d.-j., 
com. Cirligi. 

Balta-Oarbei, balta, m pi. Mo- 
trul-d.-j., jud. Mehedin^i; ^ine dc 
teritoriul com. rur. Strehaia. 



Balta-Odael, balta, in jud. Doro- 
hoiu, la V. de satul Mileanca, 
plasa Baseul, formata de piriul 
Goleanca. 

Balta -Oltul -de -Jos, plasa, in 
partea de S. a jud. Romana^i; 
se numeste ast-fel, pentru ca e 
formata din desfiintatele plasl: 
Balta si Oltul-d.-j. Vechia plasa 
Balta, se numise asa, de la mul- 
tele balpf ce coprindea, intre care 
mai mare e Potelul; avea rese- 
dinta subprefectureT la Obirsia. 
Plasa Oltu-d.-j., era asa numita, 
pentru ca era situata linga cur- 
sul eel mat de jos al OltuluT, 
in jud. Roman aft avea subpre- 
fectura la Izlaz. 

Din jud. Romanafi, ce are 
forma unui paralelogram, im- 
pact in tref plasT, prin 2 linil 
paralele la baza (Dunarea), pi. 
Balta-Oltul-d.-j. ocupa por^iunea 
de linga. Dunare in partea de 
jos a OltuluT. 

Aceasta plasa are la rasarit 
un hotar natural, riul Oltul, 
care o desparte dejud. Teleor- 
man; in partea S. e despar^ita 
de Bulgaria, prin fl. Dunarea ; 
la V. se invecineste cu pi. Jiul- 
d.-j. (Dolj) ; la N. cu pi. Ocolul 
(Romana^i), avind in aceste din 
urma 2 par^T hotare artificiale 
determinate prin imparfirea ad- 
ministrative! a comunelor. 

Aproape de gara Vladila se 
tae al 44° grad de latitudine bo- 
reala, cu al 22 grad de longit. 
orientals. Plasa Balta- Oltu-d.-j. 
este cea maT mare din jud. Ro- 
manafi, mat mare chiar de cit 
cele 2 luate impreuna. Are o 
lat'ime de 22 kil. socotita pe 
linia ferata si o lungime de a- 
proape 54 kil. socotita pe so- 
seaua ce merge din DabuienT 
pana la Izlaz, prin satele de pe 
marginea DunariT. 

Suprafata sa este de 170,849 
hect., din 333,660 cit are intreg 



jude^ul, si face parte din rc- 
giunea sesului. Inclinarea tere- 
nuluT, spre Dunare, e mat mica 
ca in regiunea dealurilor, abia 
este superioara unuT metru pe 
kil.; asa Caracal e departe de 
Corabia de 42 kil. si diferenfa 
de nivel s'a constatat a fi nu- 
maT de 52 — 55 m., ast-fel s'a 
determinat, cu toata exactitatea 
posibila, ca inclinarea generala 
a soluluT in aceasta regiune nu 
este maT mare de i Tn .03 pe kil. 

Ca altitudine observam, ca cele 
mat inalte puncte nu ating cifra 
140 m. d'asupra nivelulu! marn, 
dar nict nu se scoboara mat jos 
de 20 m. Gura OltuluT are 19 
m. d'asupra niveluluT maril, Iz- 
laz 57, Selistioara 53 m., Cora- 
bia 83 m., Ascutita-cu-Col^ de 
la Grojdibodul 60 m., Magura- 
cu-Vita de la Amarasti 125 m.si 
Magura-PanciT de la Marotinul- 
de-jos 138 m. 

Teritoriul aceste! pla$T se p6te 
imparl natural in 3 regiunT: a 
DunariT, a OltuluT, si coljul du- 
nelor sad al nisipurilor, la N.-V. 
cu o fasie de sate in mijloc- 
Dealurile sunt ran si mid, in 
cit sesul domina in toata plasa 
cu micT ondulatfunl de teren. 

Magurele si movilele sunt nu- 
meroase .si stau insirate paralel 
si de-alungul {armuluT septen- 
trional al DunareT, in grupe de 
3, 4, 5, pana la 16. Ele afi ser- 
vit de ca puncte de observatie, 
fie ca morminte oamenilor de 
demult sail din epoca romana, 
cacT ele apar^in tutulor popoa- 
relor, care au locuit pe parain- 
tul DacieT, incepind chiar din 
epoca de piatra. 

In plasa Balta-Oltul-d.-j. sunt 
baltile Glodul si Vultoarea la S. 
de Dabuleni, imensa balta Po- 
telul, care e inconjurata de 7 eo- 
mune, si care, pe o insula din 
mijloc, maT are o balta, Plomini. 
Potelul comunica cu Dunarea 



Digitized by 



Google 



BALTA-OLTUL-DE-JOS 



231 



BALTA-OLTCL- DE-JOS 



prin girla Celeiul, care se ter- 
mina la Izlaz. 

Insule, ma! principale sunt, 
incepind din spre Dolj: Domni^a 
Baiasa, Papadia-Mare, Fapadia- 
Mica, lbra, Potelul, Dragovei, 
Guinea, Chiehinetele, Corabia, 
Prundul-lu!- Ahmed. Barda- Plo- 
pii, Calnova^ul, Renea, Izlaz, Chi- 
ehinetele, etc. 

Terenul quaternar constitue 
solul intrege! plast. La Corabia 
are o grosime de 10 m. si raa- 
terialul scos din 4 cariere ser- 
va la intre^inerea sosclelor din 
apropieie. Terenurile quaternare 
se continua prin Vadastra, Va- 
dastri^a, Obirsia, Bucinisul, A- 
marasti, etc. Se ma! disting cim- 
piile intinse de nisip, cu dea- 
lurl si coline, formate din nisi- 
pul adus de Jiu si transportat 
de vintun pana la Celariul, So- 
reni si Grojdibodul. 

Clima e placuta, aerui sana- 
tos, iar vinturile aceleasT ca ale 
intregel par^i dunarene din {ara. 

Plasa Balta-Oltul-d.-j. e for- 
mats din 40 de comune rurale 
si anume: Amara^ti-d.-s., Ama- 
rasti-d.-j., Apele-Vil, Brastava- 
\u\, Bucinisul, Celariul, Celeiul, 
Cilieni , Crusovul , Dabuleni , 
Dobresti, Gircovul, Ghizdavesti, 
Giuvarasti, Gradinile, Grojdibo- 
dul, Gura-Padinel, Hotarul, Ian- 
ca, Izliceni, lzlazul, Jieni (Go- 
lul), Marotinul-d.-j., Marotinul- 
d.-s., Moldoveni, Obirsia, Or- 
lea, Poetul, Potlogeni, Rotunda, 
Rusanesti-d.-j., Selistioara, Jo- 
reni, Studina, Tia-mare, Urzica, 
Vadastra, Vadastri^a, Visina si 
Zvorsca, avind ca rcsedin^a a sub- 
prefecture! com. urb. Corabia, 
port la Dunare si stafiune de 
cale ferata. 

Are o populate de 62,505 
loc, ceea ce vine cite 5V2 pog. 
de fie-care loc. Din acestia sunt 
3 1 ,908 barba^T si 30,597 feme! ; 
dupa religiune sunt 62,502 or- 



todoxT si 3 catolic! ; dupa na- 
{ionalitate 61,459 Rominl, 25 
Greet, 12 BulgarT, 5 Sirbl, 2 
German!, 1 Austro-Ungar si r 
Turc ; are 1 2,000 famili! si 1 1 ,639 
de contribuabil!. In 1888 au fost 
3 191 nascuflf (1545 barb, si 1646 
fem.), 3239 mor(I (2080 barb, 
si 1 1 59 fem.) si 1332 de cas&- 
tori^I. 

Case de locuit sunt 1757 si 
bordee in pamint sunt 11,148; 
sunt 297 circiuml si alte stabili- 
mente comerciale, 282 cazane dc 
facut rachiu, 6 mori cu aburi, 
2 cu cal si 69 pe apa. 

Bisericeste se administreaza 
de protoiereul din Caracal. Are 
55 biseric! cu jj preot!, 81 
cintare^I si 16 paracliser!. Are 
37 de scoale : 25 de bae^I, 2 
de fete si 10 mixte, cu 44 
inva^atorl, unde au urmat 1255 
elev! (11 58 bac^! si 97 fete); 
iar in Corabia se afla o scoala 
urbana de fete cu 2 institutoare. 

Afara de juriile comunale, 
car! judeca pricin! mat mid, este 
in aceasta plasa si o judecatorie 
de ocol la Corabia, pendinte de 
tribunalul din Caracal. Ma! ina- 
inte de a se contopi cele doua 
plas!, era o judecatorie la Izlaz 
si alta la Obirsia. 

In Corabia se afla si spitalul 
de plasa, cu un medic, un sub- 
chirurg si 4 infirmier!, cu 10 
paturt; aci e resedin^a medicu- 
lu! de ocol si a une! moase ; 
are si o farmacie. 

Este un singur biuroii tele- 
grafo-postal, la Corabia, afara 
de ale cailor ferate, de unde se 
expediaza posta rurala, de 3 or! 
pe Sciptamina; in comunele ru- 
rale, primari! impart corespon- 
dent dupa destina^ie. 

In aceasta plasa sunt 51 de 
proprietarl mar! si 14,840 pro- 
prietar! mici. 

In ceea ce priveste calitatea 
pamintulu!, avem : 9413 1 hect. 



pamint arabil ; 1078 1 hect. izlaz 
de pasune; 3916 hect. livezi de 
fin; 267 hect. livezi de prunt; 
200 hect. gradinarif ; 5563 hect. 
cu vi!; 4041 hect. p&durl, si 
43 helestae si bal^I pe o supra- 
fa(a de 5367 hect. 

Vite mar! sunt : 7496 ca!, 8069 
epe, 400 armasarl, 15843 bol, 
14.859 vac!, 288 taur!, 1586 bi- 
vol!, [624 bivoli^e, 50 catirl, 
164 asin!, 97.561 o!, 251 capre, 
33«9 ] 3 rimatorf. 

Cu comerciul se ocupa nu- 
ma! straini!, si in special cu co- 
merciul de cereale, Greci! stabi- 
li^I m Corabia si Caracal. La 
Corabia se desface mul^imea 
productelor. Foarte purine co- 
mune de apus transports ce- 
realele si la Bechet, de unde 
suntpornite la Braila si Galati. 

Bilciurl la: Dabuleni, Izbiee- 
ni, Crusovul, Studina, etc. 

Plasa e strabatuta de la N. 
la S. de o cale ferata si de o 
sosea. Linia ferata se termina 
la debarcaderul portulu! Corabia 
si are 2 sta(iun! : Corabia si 
Visina; intra m aceasta plasa 
de la com. Studina si are 26 
kilom. 

O sosea, venind din Bechet, 
trece prin Dabuleni, se conti- 
nua prin toate satele de linga 
balta Potelul, trece prin Cora- 
bia si Izlaz si duce la T.-Ma- 
gurele; alta pleaca din Izlaz si 
sue prin comunele de pe linga 
Olt pana la Stoenesti. 

Afara de aceste sosele si de 
aceea, care trece prin Rede, Do- 
brotesti si merge la Bechet, o 
mul^ime de alte drumur! na- 
turale inlesnesc transporturile. 

Dunarea, hotarul de S. al 
piasi!, fiind si al ^ari!, este pazit 
de dorobanp, in urmatoarele pi- 
chete de grani^a : Blana, Silves- 
trul, Amarasti, Broasca, Mircioi- 
ca, Despar^irea, Culmi^a, Gra- 
distea, Dragovei, Orlea, Celeiul, 



Digitized by 



Google 



BALTA-PLOPUIAJI 



2*2 



BALTA-ROGOJINA 



al portuluT Corabia, Selistioara, 
Gircovul, PlopiT, Selistea, Ver- 
dea, Izlaz si Girla. 

Balta-Plopului, jude^ul Buzati. 
(VezT PlopuluT (Balta-), sati Cu- 
cuteni-Pirscoveni). 

Balta-Popil, balta, pe mosia si 
comuna Fin tin el el e , plasa Si- 
retul, jud. Botosani ; are intin- 
dere de I hectar. 

Balta-Popil, balta, formata din 
varsarea JijieT, in satul Icuseni, 
com. Stinca, pi. Branistea, ju- 
detul Iasi. 

Balta-Popil, lac, in suprafa^a de 
100 prajinT, in satul Mitesti, co- 
muna Miroslavcsti, jude^ul Su- 
ceava. 

Balta-Popil, lac, adesea sec, pe 
sesul SiretuluT, teritoriul com. 
Stolniceni, jud. Suceava. 

Balta-Popil, mlastina, in supra- 
fa^a de o falce, pe sesul Sire- 
tuluT, mosia Cosmesti, comuna 
Stolniceni, jud. Suceava. 

Balta-Popil, schcle, pe Bistri^a, 
in comuna Madeiul, jude^ul Su- 
ceava. 

Balta-Porcului, sat, in jude^ul 
Suceava, numit in partea sudica 
La-RusT, iar in cea nordica Bal- 
teni. $i mat nainte se numea 
Valea-Porculul, (v. docum., din 
1663, in «Uricar.» de T. Codr., 
vol. X, p. 158). E aflator pe mo- 
sia si in com. Silistea, pi. So- 
muzul. IsT trage numele de la 
o balta existenta in partea nu- 
mita Baltcni, care alta-data sc 
zice, ca era scaldatoarea mistre- 
Jilor. Asezat pe albia piriuluT 
cu acelasT nume, numara 17 case, 
populate cu 17 cap! de familie, 
sau 57 suflete, din carl 32 bar- 



bae si 25 feme!. Are 7 contri- 
buabill. Vatra satulut ocupa su- 
prafa^a de 6 falcT si 40 pra- 
jini. (Despre mosie vezT Silis- 
tea). Improprietari^T dupa legea 
din 1864 sunt: 2 fruntas! si 8 
mijlocasT, stapinind 23 falcT si 
45 prajinT. Biserica si scoala 
din §tirba{ serveste si acestuT 
sat. 

DrumurT principale sunt: la 
$tirba{ 2000 metri si la Budaf 
tot 2000 metri. 

Se spune, ca acest sat ar fi 
fost format de niste calicT din 
Galifia, veni^T pe timpul unei 
foamete. 

Unit di litre oameni stiii si a- 
cum inca leseste si ruseste. 

Balta - Porcului , balta , plasa 
Trotusul, jud. Bacati, comuna 
Hirja, formata de apele, ce se 
aduna la poalcle munteluT Pal- 
tinis. 

Balta - Percului, piriias, plasa 
Trotus, jud. Bacau, com. Hirja, 
care izvoreste din balta cu a- 
celasT nume si se varsa in Pi- 
riul-DobruluT. 

Balta-Porcului, piriii mic, aflu- 
ent al SuceveT, in judetul Su- 
ceava. 

Balta-Prisacii, v. Balta -Doam- 
neT, jud. Suceava. 

Balta-Paiului, balta, in judetul 
Dorohoiti, pe mosia Virful-Cim- 
puluT, plasa Berhometele, for- 
mata din varsarea SiretuluT. 

Balta-Ra^ei, catun, in comuna 
FaureT, plasa $usita, jud. Putna, 
situat pe girla din partea dreapta 
a PutneT, chiar in locul unde 
se varsa in Putna. De la Balta- 
Ra^el, Putna se coteste, para- 
sindu-sl cursul spre rasarit, apu- 
cind spre S. pan a la Rastoaca, 



unde se uneste cu Milcovul. Ca- 
tunul are o populate de 342 
suflete, carl locuesc in 76 case. 
Are o biserica filiala, cu hramul 
Adormirea. $coala nu se afla 
in sat. CopiT in virsta de a o 
frecuenta, sunt 18, din can unif 
urmeaza cursurile scoaleT din 
Faurei, situata la o departare 
de 6 kil. de sat. 

Balta-Ra^ei, mic lac, de 20 pra- 
jinT, in padurea Luparia, din 
comuna Valea-GloduluT, jud. Su 
ceava, unde se gasesc multe ra^e 
salbatice. 

Balta-Ra{ei, lac mlastinos, ju- 
detul Tecuciu, in raionul com. 
Cosmesti, pi. Nicoresti, in jos 
de podul Cosmesti. 

Balta-Ra^ei, piriii, judetul Dolj, 
plasa Jiul-d.-s., comuna "pin^a- 
reni ; ese din coasta dealuluT 
Floresti, curge de la E.-V. pe 
teritoriul comunel Floresti, apoT 
patrunde pe mosia fintdreni si, 
in dreptul satuluT Picu, se varsa 
pe malul sting al riului Jiul. Are 
peste. Lungimea acestuT piriu 
este de 8 kil. 

Balta-Radacinei, balta, in jud. 
Falciu, pe sesul dintre Prute^ si 
Prut, la Girla-Vladicai, linga sa- 
tul Broscasesti, com. Stanilesti, 
plasa Prutul. 

Balta-Radacinei, balta, in jud. 
Falciu, in partea de N. a Dea- 
luluT-Rosu, in sesul JijieT, com. 
Bazga, plasa Podoleni. 

Balta-Rece, lac, in com. rurala 
Cernaia, plasa Motrul-d.-j., jud. 
Mehedin^i. 

Balta-Rogojina, lac scs, judetul 
Dolj, pi. Amaradia, com. Nego- 
esti, pe care se intinde comuna 
Negfoesti. 



Digitized by 



Google 



BALTA-RO$IK 



233 



BALTA-VERDE 



Balta-Ro§ie, balta, in jud. Do- 
rohoiu, pe sesul Prutulul, in de- 
parture de I kil. de la mar- 
ginea padurel, pe teritoriul sa- 
tulul Horbova, com. Mamornifa, 
plasa Her^a. 

Balta-Rujei, mocirld, in padu- 
rea comunei Tatarusi, judeful 
Suceava. 

Balta-Rusului, balta, in judeful 
Falctii, intre Prutef si Prut, in 
partea de Vest a satulut Con- 
drea, comuna Lunca- Banulul, 
plasa Prutul. 

Balta-Stejarului, $es, in jude- 
\\i\ Falciii, in partea de Vest a 
com. Salageni, plasa Podoleni, 
Iing£ riul Jijiea; eu o suprafa^a 
de 15 hectare. 

Balta-Teiului, balta, plasa Bis- 
trifa-d.-j., jud. Bacau, la margi- 
nea padureT Fintina - BodiT, din 
com. Racaciuni. 

Balta-Jiganului, balta, pe mo- 
sia si com. Fintinelele, pi. Si- 
retul, jud. Botosani. 

Balta-Turcului, balta, in partea 
de Nord a comunei Costinesti, 
plasa Tirgul, jud. Botosani. 

Balta - Turcului, (Movila-de- 

la-), movilft, in partea de N. a 
satului Dolina, com. Costinesti, 
pi. Tirgul, jud. Botosani. 

Balta-Ursului, deal, plasa Bis- 
trija-d.-s., jud. Bacau, comuna 
Margineni-Munteni. 

Balta- Verde, corn, rut., in jud. 
Dolj, plasa Ocolul, asezata pe 
malul sting al JiuluT, la o de- 
partare de 5 kil. de Craiova. 

Se invecineste la Est cu co- 
muna Preajba; la Vest cu co- 
munele Cernelele si Bucovaful, 



de care se desparte prin Jiu ; la 
N. cu orasul Craiova si la S. 
cu comuna Podari. Limita de 
N. incepe de linga casele consu- 
lulul nem^esc, merge drept spre 
V., trece Valea-FeteT, sue dea- 
lul Popoveni, trecc pe linga ba- 
riera Bechetulul, de aci merge 
spre N.-V., peste balta Geano- 
glu si se indrepteaza spre V. 
pana la bariera Bucova$uluI. Li- 
mita de S. incepe din punctul 
numit Zalhanaua-luI-Sterie, pe 
malul sting al JiuluT, merge spre 
S.-E., pana la catunul Mofleni ; 
de aci se indrepteaza drept spre 
E. pana la catunul Popoveni, 
de aci o ia spre S.-E. pana la 
podul de fier Jitianu, al caief 
ferate Craiova -Calafat, iar de 
aci spre E. trece pe linga ca- 
tunul Balta- Verde pana la punc- 
tul Cornetul unde se termini. 
Limita de E. incepe din punc- 
tul caselor consululuT nemfesc, 
merge drept spre E. in plaiul 
viilor, la raagura de la Beucea, 
de aci se indrepteaza spre Sud, 
pana in Valea-cu-CorniT ; ia in 
lungul sau aceasta vale, drept 
spre V. si dupa 400 metri se 
indrepteaza spre S., trece Valea- 
Buduroaielor, de la Nordul sa- 
tulut Preajba; de aci se indrep- 
teaza spre V. pe drumul F;l- 
eailor, eoteste spre stinga, tre- 
cind calea jude^iana Craiova- 
Bechet, iar de aci {inteste spre 
capatul de E. al linieT de Sud 
in punctul numit Cornetul. Li- 
mita de V. incepe din bariera 
Bucovatulul, merge drept spre 
S., pana la lunca Moflenilor ; de 
aci o ia -spre S.-V. si da drept 
in Jiu, in punctul numit Zalha- 
naua-lui-Sterie, capatul de Vest 
al linieT de Sud. 

Terenul comunei este ses si 
baltos, din care cauza si com. 
s'a numit Balta. In mare parte 
insa, comuna este acoperita cu 
nisipuri. 



Comuna este udata : 1. de riul 
Jiul, care atinge teritoriul acestei 
comune din punctul numit Zal- 
hanaua-Iui-Sterie, trece pe linga 
catunele Mofleni, Popoveni, Bra- 
nistea si Balta-Verde, pana in 
punctul numit Cornetul ; 2. de 
piriul Circea, ce izvoreste din dea- 
lul Circea, merge spre S.-V. si 
se impreuna cu piriul Facailor, 
pe care se afla doua mori nu- 
mite Facfif, merge drept spre 
S. si se varsa in lacul Bizdina, 
care la rindul sau se scurge in 
Jiu; 3. de piriul $erca, care-sT 
are izvorul in bal^ile Gcanoglu 
de linga orasul Craiova; de la 
V. merge spre E. prin Nordul 
catunului Popoveni si se varsa 
in Balta-Manastirel-Jitia; 4. de 
piriul Popoveni, care pleacadin 
Balta-Popil, trece prin Vestul 
catunului Popoveni si da in Jiu. 

Peste Jiu se afla podul numit 
Bucova^ul, in marginea catunului 
Mofleni ; tot peste Jiu, podul dc 
fier numit Jitianul, in partea de 
S. a catunului Branistea. Intre 
catunul Mofleni si Craiova se afla 
un pod peste piriul $erca; tot 
pe $erca se afla unul intre Cra- 
iova si catunul Branistea si unul 
intre cat. Popoveni si Craiova. 
Peste piriul Facal se afla un 
pod in dreptul Morilor. 

In comuna se gasesc urma- 
toarele lacurl: Bizdina la E. de 
cat. Balta-Verde; are scurgere in 
Jiii. Balta-Manastirei-Jitia, impre- 
jurul manastirel Jitia si a catu- 
nului Branistea, se varsa in Jiu, 
la Estul catunului Balta Verde. 
Balta-Popil, la Nord de cat. Po- 
poveni, se scurge in Jiii pe la 
Vestul catunului Popoveni. Bal- 
ta- de- la- Fintina- Hanulul- Chin - 
tescului, se scurge in piriul $er- 
ca. Balta-Branistea, ce inconjura 
cat. Branistea. Aceasta balta 
confine pufma apa, cite-va o- 
chiurl si pe intinderea sa creste 
papura si trestie. Lafimea sa 



6i59i. Muni* JHefitmur Qeograjic. 



30 



Digitized by 



Google 



B ALT A- VERDE 



234 



BALTA-VERDE 



este de ioo metri, iar lungimea, 
care are forma unut arc de cere, 
este de 2 kil. aproximativ. 

Comuna s'a Infiin^at la anul 
1864. Se compune azt din 4 ca- 
tune: Balta- Verde, Branistea, Po- 
poveni si Mofleni. Catunul de re- 
sedin^a este Branistea. Alta-data 
a avut resedin{a in cat. Balta- 
Verde, pana la anul 1891, cind, 
eonstruindu-se un local nou pen- 
tru primaria din Branistea, s'aii 
mutat autorita^ile, unde se afla 
asta-zt. Fa^a de cat. de rese- 
din^a, ast-fel sunt situate cele- 
1-alte tret: cat. Popoveni este 
spre N.-E. de cat. de resedin^a, 
cat. Balta- Verde spre S.-E. si 
cat. Mofleni la V. 

Pe la anul 1876, com. Balta- 
Verde era unita cu com. Po- 
dari, avind resedin^a in Podari. 

In com. Balta Verde se ga 
sesc doua manastirt : i.in cat. 
Mofleni, numita Bocovaful Ve- 
chiu, reparata de stat la anul 
1873 ; in serviciul manastiret se 
afla 1 preot, 1 cintaret si 1 pa- 
racliser. 2. Manastirea Jitia, in 
Branistea, fondata la anul 1572 
de catre Constantin Basarab ; 
a fost reedificata la anul 165 1 
si reparata la 1853 de catre ca- 
lugart. In jurul manastiret Jitia 
se vad ruinele chili elor ce a- 
par^ineau manastiret. In manas- 
tire se gasesc inscrip^it, dar 
care nu aii putut fi descifrate 
bine de catre locuitort. In ser- 
viciul manastiret sunt 2 preo(t, 
2 cintare^t si un paraciiser. Linga 
manastirea Jitia, cat. Branistea, 
se vad doua movile de pamint, 
in care, dupa spusa batrinilor, 
se gasesc osemintele multor sol- 
da{t Rust. 

In comuna se afla o singura 
biserica, in cat. Popoveni, fon- 
data la anul 1854 de obstia lo- 
cuitorilor si reedificat 1 de co- 
muna la anul 1892; are 1 preot 
si I cintare{. 



Comuna este strabatuta de un 
drum vechiii, numit Drumul-Sa- 
ret, care plecind din jud. Vil- 
cea, de la Ocna, atinge terito- 
riul acestet comune in punctul 
Casele-Consululut-Nem^esc ; de 
aci merge spre S., trece prin 
partea de N.-V. a catunulut 
Balta- Verde, si apot merge ca 
la 200 metri spre V., unde da 
in soseaua jude^eana Craiova- 
Calafat, in dreptul podulut de 
fier. 

In catunul Branistea se afla o 
scoala mixta, la care urmeaza 
scolarit din toata comuna ; ea 
func^ioneaza din anul 1849 si e 
intre^inuta de stat si comuna. 
$coala are o farina de 8V2 hect. 
Localul in zidarie e in buna 
stare; are un singur inva^ator. 

Totalul popula^iunet din co- 
muna este 1263 sufl., ast-fel ?m- 
par^ite: Balta- Verde 320 suflete, 
Branistea 202, Popoveni 403 si 
Mofleni 338. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 162 locuitort inpaminte - 
niflf. Dupa legea din 1879 sunt 
9 insurant improprietari^t. Po- 
pula^iunea creste in medie de 
6% pe fie-care catun. Boalele 
ce bintuesc mat mult comuna 
sunt: frigurile, scarlatina si an- 
ghina. Portul locuitorilor este 
national. Femeile poarta vara 
sor^uri-fuste, pe cap cirpe albe 
de bumbac, iar iarna fuste de 
ltna groase, scurteict, etc. Bar- 
ba^il poarta camasi lungt, haine 
dc dimie alba si cojoace frumos 
brodate. 

In toata comuna se gasesc 
285 case si 16 bordee. 

Suprafata intregulut teritoriu 
comunal este de 1850 hect. sati 
3700pogoane, din care: pamint 
arabil 780 hect., fmeata 550 
hect., izlaz 300 hect, lac si te- 
ren sterp 55 hect., padure 165 
hect. 

In comuna se afla doua mosit: 



mosia numita Balta -Verde, ce 
azt apar^ine statuluT, iar inainte 
apar^inea manastiret Jitia; mosia 
locuitorilor improprietari^I, la un 
loc cu a diferiftlor proprietart 
din orasul Craiova ; impreuna 
dau un venit de 44450 lei. 

Deosebit, mosia Balta- Verde 
da un venit de 14400 let. A- 
laturt de cat. Mofleni, de am- 
bele par^t ale soselel judefene 
Craiova-Bucova^, se afla lunca 
statulut numita Mofleni, cu o in- 
tindere de 65 hect. In catunele 
Balta- Verde si Branistea se afla 
zavoaele cu aceleasT numirt, ce 
aparfin locuitorilor, avind o su- 
prafata de 100 hect. In cat. Po- 
poveni se afla un zavoiu de cite- 
va hect., ce aparfine statulut. 
Padurile sunt compuse din ste- 
jar, cer, ar^ar, frasin, corn ; 
predomina stejarul. 

Viile, in intindere de 100 hect, 
apar^in locuitorilor si se gasesc 
pe mosia statulut Balta- Verde 
si in Podari; produc vin ros 
de calitate inferioara. 

Locuitorit acestet comune se 
ocupa mult cu agricultura. Plu- 
gurile si uneltele de munca vecht 
au fost inlocuite prin cele per- 
fectfonate. Atit pe mosia sta- 
tulut cit si pe proprietatea lo- 
cuitorilor se seamana : griu, po- 
rumb, orz, cinepa si ovaz. 

Comuna Balta- Verde este una 
din comunele, in care industria 
este mat dezvoltata, mat ales 
ca este asezata in apropiere de 
orasul Craiova. 

Ast-fel, in comuna, in satul 
Mofleni, se afla o mica fabrica 
de caramidarie. Un om lucreaza 
pana la 600 buca^I pe zi ?i 'e 
vindecu 35 — 45 let miea decara- 
mida arsa. Mat in toata comuna 
se gasesc cazane de arama, pen- 
tru fabricarea rachiulut de prune. 

Linga catunul Branistea, la 
marginea Jiulut, se afla o mica 
fabrica de clet, in care se scoate 



Digitized by 



Google 



PALTA-VERDE 



285 



BALTA-VIE 



cleiul din c^rnu rile Iuatc de pe 
pieT de vite. 

In cStunul Mofleni, alaturT cu 
podul Bucova^uluT, se afla o 
laptarie model, care da brinzS 
alba, cascaval si unt de buna 
calitate. 

Pe mosia statuluT Balta-Verde 
sunt doui morT de apa, pe pi- 
riul F&C&T, la conacul mosieT. 

In comuna Balta-Verde sunt 
9 meseriasT, din can 2 croitorT de 
haine , In catunul Balta-Verde ; 
2 croitorT si I cizmar in Bra- 
nistea; 2 croitorT in Popoveni; 
un croitor si un cizmar in Mo- 
fleni. 

In comuna se glsesc 19 co- 
mercian^T, dintre carT 2 circiu- 
marT in Balta-Verde; 5 circiumarT 
si 2 bacanT la cele 5 circiumT 
si cele doua biciniT din catunul 
Branistea; un circiumar in ca- 
tunul Popoveni; iar in Mofleni 
8 circiumarT, la cele 8 circiumT 
ce se g£sesc in acest din urma 
citun. 

LocuitoriT isT desfac produc- 
tele ce constH din griu, orz, 
oviz, meiu, lapte dulce, iaurt 
si unt in mare cantitate, in o- 
rasul Craiova. ET imports cele 
necesarif pentru consuma^ia zil- 
nica si imbracaminte. 

Linia ferata Craiova-Calafat 
trece intre catunele Branistea 
si Balta-Verde. $oseaua jude- 
^cana Craiova-Calafat, lunga, pe 
teritoriul comuneT Balta-Verde, 
de 4 kil., trece printre catunele 
zise maT sus. Calea jude^eana 
Craiova-Bucovat, lunga in co- 
muna de 4 kil., trece prin ca- 
tunul Mofleni. Drumul comunal 
Popoveni-Craiova, caile vecinale 
Popoveni-Branistea si Branistea- 
Balta- Verde, precum si Mofleni- 
Branistea, ce unesc catunul de 
resedin^a cu catunele vecine, 
trece prin comuna. 

Mili^ienT in comuna sunt 127, 
rezervistT 24. 



Venitul comuneT pe 1893 — 94 
a fost de 5488 let, 21 banT si 
cheltuelile de 5268 let. 

Balta-Verde, com. rur., in plasa 
Blahni^a, jud. Mehedin^i, la di- 
stant de 40 kil. de orasul Tur- 
nul-Severin, situata pe cimpie, 
formeaza comuna singura, avind 
155 contribuabilT, cu 820 loc. in 
181 case. Ocupa^iunea locuito- 
rilor este agricultura si cresterea 
vitelor. Calitatea pamintuluT este 
de mijloc. Loc. poseda : 1 8 plu- 
gurT, 38 care cu boT si 9 canine 
cu caT. Are o biserica cu 1 
preot si 2 cintare^T; in comu- 
na e o circiuma. Budgetul co- 
muneT coprinde : la veniturl 2340 
lei si la cheltuelT 988 lei. Nu- 
marul vitelor in comuna e de 238 
vite marT cornute, 27 caT, 206 
oT si 200 rimatorl. 

O sosea comunala o leaga 
cu comunele Jiana si Flaminda, 
unde se impreuna cu soseaua, 
ce vine de la Gruia si mer- 
ge la Turnul-Severin. In a- 
ceasta comuna se afla o cimpie 
frumoasa, ce se intinde si pe 
teritoriul comunelor vecine, si 
care poarta numele de Cimpia- 
DeciuluT. 

Are o scoala mixta. 

Balta-Verde, sat, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Balta Verde, este 
situat pe malul drcpt al JiuluT, 
la 5 kil. de Craiova, e situat in 
S.-Kstul comunei Balta-Verde. 
Are 130 suflete, 148 barbaJT si 
172 femei. Locuesc in 73 case 
$\ 13 bordee; dintre carT, 43 
sunt de zid si 30 de paiante. 
CopiiT din acest sat, urmeaza 
la scoala mixta din satul Bra- 
nistea, ce este la o departare de 
1500 m. Numarul scolarilor pe 
1892 — 93 se urea la 12 baepf si 
5 fete. Cu virsta de scoala sunt 
48 bae^T si 6 fete. $tiu carte 
47 barba^T si 4 feme!. 



Intre satul Balta-Verde si sa- 
tul Branistea, este manastirea 
Jitianul. 

Prin partea de N.-V. a satuluT 
Balta-Verde, trece Drumul-Sarel 
care de aci maT merge cu vre-o 
200 m. spre V. unde da in so- 
seaua jude^eana Craiova-Calafat, 
la podul de fYer. In acest sat 
sunt 2 circiumT. 

Balta-Verde, balta, in jud. Dolj, 
situata in partea de E. a co- 
munei Balta-Verde, pi. Ocolul. 

Balta-Verde, balta, in comuna 
rurala Balta-Verde, pi. Blahni^a, 
jud. Mehedin^i. 

Balta-Verde, hlas, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Balta-Verde, 
satul Balta-Verde, in intindere 
de 500 hectare. 

Balta-Verde, luncd a statuluT, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, com. Balta- 
Verde, satul Balta-Verde, pe 
mosia statuluT. Are intindere de 
65 hect., si se gaseste alaturT 
de satul Mofleni, com. Balta- 
Verde, de ambele parfT ale 
soseleT judefene Craiova - Bu- 
covaj. 

Balta-Verde, ntosic a statuluT, 
jud. Dolj, plasa Ocolul, comu- 
na Balta-Verde, satul Balta-Ver- 
de, arendata de la 1893 — 98 cu 
12400 leT an. Inainte apar^inea 
manastireT Jitia. Pe piriul Facai, 
de peaceasta mosie, sunt 2 morT 
de apa. 

Balta-Verde, zavoin, jud. Dolj, 
plasa Ocolul, com. Balta-Verde, 
satul Balta-Verde; apar^ine lo- 
cui tori lor. 

Balta-Vie, balta, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Grindeni ; cu o 
suprafaja de 2 hect. si cu a- 
dincime de 2 m. 



Digitized by 



Google 



BALTACUL 



236 



BANIT (MUCHIA-CU-) 



BaltacuU^vV/Y/tf , in jud.Prahova; 
izvoreste din com. Filipesti-de- 
Padtire, pi. Filipesti ; trece prin 
fine^e, curge spre S. si se varsa 
in girla Rosioara. 

Baltacul, riu, inccpe din riul Pal- 
tinasul; uda mobile: Pueni, 
Prundul, din jud. Ilfov, si se varsa 
in riul Podulul -Zisu ; avind o 
direc^iunc dela N.-E. si o lun- 
gime dc 4 kil. 

Baltagul, deal, se intinde in par- 
tea de Nord a satuluT Delesti 
din com. Pietresti, pi. Stemnicul, 
jud. Vasluiu. 

Baltinului (Gruiul-). (Vez! Gru 
iul-Baltinuluf, jud. Ncam^u). 

Bal^atul, mo$ii\ a Statului, in 
com. Hanul-Conachi, pi. Siretul, 
jud. Covurluiu; arcnda 19. n 2 let 
pe an. 

Bal^a^i, pi rift, curge pe teritoriul 
comunei Stiobor&nii, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu, pe sub poalele dea- 
lulul Liestii si se varsa in piriul 
Crasna. 

BaltOl, vale, in com. Milostea, pi. 
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. 

Balul, plrift, in jud. Gorj, la N. 
comunei Novaci ; izvoreste din 
muntele Balul, Austro Ungaria, 
si se varsa in Lotru. 

Balu$e§ti, plrift, ce curge prin 
jud. Roman, pi. Fundul, com. 
Balusesti, izvoreste de la Est 
de satul Mesteacanul; curge dc 
la nord-est spre sud-vest; trece 
prin satul Balusesti si la vest de 
satul Iucse.stil-d.-j.; se varsa in 
pir. Ciolacul, pe dreapta. 

Banatul-Olteniei. Dupa pacea 
dela Passarovitz, la anul 171 8, 
dintre Austria si Turcia, aceasta 



din urma ceda cele! d'intiiu 
Banatul - Olteniei sau Valachia- 
Mica, adica toata ^ara d'adrep- 
tul Oltulul (coprinzind cele chief 
jude^e: Mehedin^i, Gorj, Vilcea, 
Romana{i si Dolj), Domn al^arei 
fiind loan Mavrocordat, fratele 
lui Nicolae Mavrocordat, Dom- 
nul Moldovel. La anul 1739, la 
incheierea pacif de la Belgrad, 
intre aceleasi doua puteri, Olte- 
nia fu retrocedata TurcieT si rein- 
corporata cu fara-Romincasca; 
ast-fel statu Oltenia, sub scep- 
trul Habsburgilor, un timp de 21 
de ani. Asta-zi incS se mat vor- 
beste in Valachia-Mica, despre 
«Nem$if cu coada». Asupra a- 
cestet epoce, s'au publicat in 
timpul din urma, o sumi de 
documente de mare intcres, cu- 
lese de Hurmuzachi si editate de 
Academia Romtna. 

Banca, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, pe piriul Recea. Are 
629 locuirorl, din carl 65 stiii 
carte; 150 case. Formeaza com. 
Banca cu catuncle Ghermanesti 
si Fedesti. In toata comunasunt 
1499 loc, din can : 8r stiu carte; 
256 contrib.; 355 case. Se cul- 
tiva vie, pe o suprafa^a de 44 
hect. Comerciul se face de 17 
persoanc, din can 1 1 Romim, 
6 EvreT, in 17 stabilimente. Are 
o scoala primara de bae^T, o 
static de drum de fer si un o- 
ficiti postal, sucursala a celuT 
din Zorleni. Sunt in com. 3 bi- 
serici. Venit. comuneT sunt in 
suma de 10,298 lei, 54 ban!. 

Banca, stafie dc dr. d. f., jud. 
Tutova, pi. Tirgul, com. Banca, 
pe linia Birlad-Vasluiu, pusa in 
circulate la 13 Noemvrie 1886. 
Se afla intre stabile Zorleni 9.2 
kil. si Rosiesti 11.2 kil. Inal- 
{imea d'asupra nivelului mariT 
69,97'". 

Venitul acestei sta^ii, pe a- 



nul 1896, a fost de 39.864 lei 
60 ban!. 

Banca, fintina, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-j., com. Damianul, pc linga 
care trece hotarul de N. catre 
comuna Caciulatesti, pi. Jiul-d.-j. 

Bancea, padure, pi. Bistri{a-d.-j., 
jud. Bacau, pc teritoriul com. 
Faraoani. 

Bancea, vale, pi. Bistri^a-d.-j., 
jud. Bacati, pe teritoriul com. 
Faraoani. 

Bancila, localitate, in jud. Pra 
hova, com. Margineni-d.-j., pi. 
Filipesti. 

Banciului (Valea-), vale, in pi. 
Cimpul, jud. Ialomi^a, terito- 
riul com. $tcfenesti, despartc 
jud. Ialomita de jud. Ilfov. 

Bancoghiciul, deal, in jud. Fal- 
ciu, in partea de Vest a com. 
Vutcani, plasa Mijlocul. 

Bancul, lac mic, in jud. Braila, 
la 1 l /a kil. spre N.-V. de satul 
Vadeni; comunica spre V. cu 
viroagele Sire^elul. 

Bancului (Movila-), movila, in 
jud. Braila, la 4 kil. spre Kst 
de satul Mihaiu-Bravul, pc lunca 
Dunarii. 

Bandea, proprietate a statului, 
pendinte de manastirca Cimpu- 
lung, in jud. Muscel. S a aren- 
dat pe periodul 1885-95 cu 5 20 
lei anual. 

Bandrabura, loc cu izvoare, pl« 
Siretul-d.-s., jud. Bacati, deundc 
obirseste piriul Blidariul, din com. 
Marasti. 

Banil (Muchia-cu-), muchu\ in 
com. Cislaul, cat. Barasti, jud. 



Digitized by 



Google 



BANIJA 



237 



BANUL 



Buzau, continua^te din muntele 
Gilma. Se zice, ca aci ar fi fost 
ingropata o mare comoara, dar 
nu se stie cine a gasit-o. 

Bani^a, Iesermic,m jud. Braila, 
intre piriul Girlu{a si Tezerul 
Girla-Mare din comuna Ber- 
testiT-d.-s. 

Bantya, numire, data unci par^T, 
ca de 40 hect. din padurea sta- 
tuluT Gavanesti-Cotul-Ciorii, de 
pe mosia Gavanesti-Privi^i, jud. 
Buzau. 

Bani{& (Movila-lui-), movifd, in 
com. Padina, jud. Buzau, numita 
ast-fel dupaun mocan, Ni$a Ba- 
nita, ce-sl avea tirla aci. 

Baniul, catun, al comuneT Cala- 
parul-d.-s., in judejul Gorj, in 
partea despre N.-E. a comunel 
si la o departare cam de 5 kil., 
cste situat in Valea-Racilor si 
are o suprafa^a de 65 hect., din 
care 4 hect. padure si 36 hect. . 
cultura, fine^e si pasunc, pro 
prietate a D-lor C. Saidac si 
I. Scafes ; 18 hect. cultura, cu 
2 hect. vie si 5 hect. prunT sunt 
ale locuitorilor. 

Are o populate de 14 fami- 
lit, cu 56 suflete, din cart 1 2 con- 
tribuabilt, ocupindu-se cu mun- 
ca cimpulul si cresterea vitelor. 
Locuitoril poseda 4 plugurT, 7 
care cu bof, 6 stupl, 39 vite 
marl cornute, 2 cai, 59 of si 9 
rimatorT. 

Pe marginea despre V. a a- 
ccstuT catun curge piriul Jil - 
ful-Mic. 

Catunul e traversat de so- 
seaua comunala, ce vine despre 
N. si care il leaga in acea parte 
cu cat. Baniul al comunel Raci; 
la S.-V. 11 leaga cu comuna sa 
Calaparul. 

In acest catun sunt 2 putun 
si 1 fintina. 



Baniul, cfitun al comunel Raci, 
din pi. Jiul, jud. Gorj, situat in 
partea despre S. si la 2 kil. de- 
parte de comuna. Numirea, se 
zice, 11 vine de la un vechiu 
Ban, ce ar fi locuit in acea lo- 
calitate. Este situat in Valea-Ra- 
cilor si are o suprafa^a de 25 
hect., din cart, 4 hect. padure, 
7 hect. loc de cultura, finete si 
pasunc, proprietate a d-lui Lco- 
veanu ; 12 hect. arabile si 2 
hect. prunT sunt ale locuito- 
rilor. 

Are o populate de 30 fam. 
cu 200 sufl., din carl 25 con- 
tribuabilT. LocuitoriT poseda 4 
plugurT, 6 care cu boT, 2 stupt, 
28 vite man cornute, 4 caT, 38 
01 si 27 rimatorT. * 

Catunul e strabatut de so- 
seaua comunala, ce vine despre 
N. din com. Raci si se indreapta 
sprc S., legindu-1 cu cat. Ba- 
niul d.-j., ce apar^ine comuneT 
Calaparul-d.-s. 

Pe marginea despre V. a a- 
cestuT catun curge piriul Jityul- 
Mic, pe care se gaseste un fa- 
cau cu 1 alergator. 

In catun se afla 1 biscrica, 
facuta de IocuitorT, la anul 1820; 
cu un preot si 2 cintare^T. 

In catun se maT gaseste 2 
pu^urT si I fintina. 

Banov, catun, pendinte de co- 
muna Catunul, plasa Neajiovul, 
jud. Vlasca. I s'a dat numele 
dupa proprietarul mosieT, Pol- 
covnicul Banov, care din ostirea 
ruseasca a trecut in serviciul 
ostiriT rominestl, sub administra- 
{ia generaluluT Kisseleff. 

Banoviceni, makala, in partea 
de rasarit a orasuluT T. -Severin, 
formata din locuitoriT satuluT Ba- 
novi^a, stramuta^T in Severin. 

Banovi^a, fost sat, in pi. Oco- 
lul-d.-s., jud. Mehedin^i, asta-zT 



desfiinfat. Nu exista de cit bi- 
serica de zid, la care rherg lo- 
cuitoriF din satele Dudasi si Ba- 
noviceni din Severin, fiind in 
apropiere de dinsa, si ca fosti 
IocuitorT aT satuluT Banovi^a. Aci 
se pretinde a ^ fost locuin^a 
Banilor SeverinuluT. Se pretinde 
iarasT, ca Banove^i sau Banovi- 
ceni nu puteaii sa fie de cit 
oamenii de incredere aT Banilor, 
carora lea fost daruita mosia; 
ei au luat numele de Banovefi, 
adica oamcnT aT Banilor. 

Banta§a, vezf Ghida, deal, in jud. 
Roman. 

Banul, vezT Cacarazeni, sat, in 
jud. Iasi. 

Banul, insula \ in Dunare, cu 36 
hect. padure; depinde de com. 
Celeiul, jud. Romanati. 

# 

Banul, loc de izvoare, pi. Tn>- 
tusul, jud. Bacau, pe teritoriul 
comuneT Manastirea-Casinul, de 
unde isT are obirsia piriiasul Ca 
lasaul-Mic. 

Banul, loc izolat pc Berheciu, 
jud. Tecuciu, in raionul comu- 
neT Gohorul, unde a fost iazul 
si moara numite a BanuluT. 

Banul, in anas tire de calugarT, in 
orasul Buzau, jud. BuzAu, fon- 
data in I57i,de vornicul An- 
dronic, care a ?nzestrat-o cu maT 
multe mosiT. In anul 1722, ju- 
pineasa Adriana, vaduva vor- 
niculuT $erban Cantacuzino, o 
rezidi, insa maT 'nainte de a o 
termina, se remarita cu marele 
postelnic loan Stamos, care, pen- 
tru cauza fanariotica, in frontis- 
piciul ce-1 pune bisericeT, da 
uit^rei pe primul fondator si in 
in^elegere cu Nicolae Mavro - 
cordat, Domnul t^reT, printr'un 
hrisov din 1722, o inchina ma 



Digitized by 



Google 



BANUL 



238 



BANULUI (DRIMUL-) 



nftstirel Dusca, de la Tricale, 
eparhia Larisa. Cu aceasta o- 
caziune, biserica, pe linga pri- 
ma eT dona^iune, pe linga da- 
rurile f&cute de Mihaiu-Viteazul 
si de alp Domnl, a mai primit o 
parte din averea biserice! Bros- 
teni, precum si ma! multe mosil 
d&ruite din nou, in citajunse a fi 
una din cele mai avute ale ta- 
re!. Dupa secuiarizare a deve- 
nit bisericS de mir, si in 1884 
a fost restaurata de Ministerul 
Cultelor. 

Inscrippunea dup& frontispi- 
ciu este aceasta: 

« Sfinta si Dumnczeiasca biserica aceasta, 
al caruia hram Buna-Vestire a Nasca- 
toarcT de D-^eu se praznueste, ne-tiindu- 
se de cine s'a zidit intiiii si farimindu- 
se, D-eT Adriana, care a fost jupaneasa 
lui Stefan Caiitacuzino vornic, dupamoar- 
tea D-luT, tndemnindu-se din Dumneze- 
iasca rivna, a zidit-o din temelie si a in- 
frumuse^at-o cu zugraveala pe dinauntru 
fn zilele raposatului Doran loan Constan- 
tin Voevod ; dupa aceea, din voia luT 
D-zeii, casatorindu-se cu Dl. Ion S tamos, 
mare postelnic, cu D-luT d'impreuna, cu 
ttmpla, cu odajdii si cu altc odoarc o au 
Impodobit, cu chilii primprejur o au in- 
temeiat si cu alte dobitoace si venituri 
o au inzestrat, ajutorind-o cu hrisoave 
si cu mill domnestT, acum in zilele prea 
inal^atuluT si prea in^eleptului Domn loan 
X teniae Alexandru Voevod si o au lu- 
chinat la Sf. manastire, ce se numeste 
Dusca. unde se praznucste Blagoveste- 
niilc, spre vecinica pomenirc a D-lor si 
a parinjilor, fiind cursul anilor de la 
Christos : 1722; iar de la Adam: 7230*. 

Dipticul: • Pomelnicul ferteir.ilnr ctitori 
ai Sf. ManastirT Banul din orasul Buzaii, 
facuta Intiiu de Andronic vUtierul, liind 
cursul anilor de la Adam : 7079, iar de 
la Christos : 1571*. 

cDomui : Mircea, Alexandru, Michael, 
Alexandra, Gabriel, Radu, Alexandru, 
Leon, Mateiu, Nicolae, Michaiu, Constan- 
tin, Grigore, Mateiu, Constantin, Michael, 
Alexandru si Constantin. 

• Arhierei : Stefan si Kfrem. 

• Ctitori; Andronic, Adriana, Serban, 
I'driste, Musea, Calota, Mile, etc. 

• Acestc iiumirT ctit«>ricstl le am adu- 
nat, ce am putut gasi prin hrisoavele *i 
zapisele de cumparatorT si danii, ce are 
Sf. Manastirc, si am seris aict din po- 



runca Sf. sale parinteluT chiar Iacob E- 
gximenul ca in veci sa pomencasca. A- 
nul 1832*. 

«I\ S. La accst pomelnic s'a avut in 
vedcre si eel vechiu al manastiruY*. 

Dintre obiectele sacre, aflate 
in aceasta biserica. cu oare-care 
important istorica, vom men- 
pona : 

a) O icoana foarte vechie si 
de o frumoasa picture, repre- 
zentind pe Maica DornnuluT. c&- 
reia i se da si puterea de a 
face minunl. Elena Doamna, so- 
pa lui Constantin Brincoveanu, 
fugind in Buz&u, puse sa o im- 
brace cu argint, in anul 1697 ; 
in anul 1 8 19 vel stolnicul Ale- 
xandru Vacarescu a poleit-o 
cu aur. Icoana are aceasta in- 
scriptie : 

• Aceasta sfinta icoana s'a ferecat de 
Ilina lui Constantin Nicolae Voevod Ba- 
sarab, egumen Paisie, la 7205, iar acum 
s'a prefacut si poleit de D-lui vel Stol- 
nicul Alexandru Vacarescu . . . egumen 
Iosif archimandrit . . . Christos 1819*. 

b) O evanghelie daruitS. de 
Adriana, in 17 16 si ferecata cu 
aur, cu inscripjia: 

« Aceasta sfinta evanghelie e facuta de 
roaba lui Dumne/eu Adriana, jupinea>a 
Hit $erbau Constantin v«>rnicul. 1 7 16». 

Numirea Banu ce se da a- 
cestel bisericl e inexplicabila, 
de oare-ce nict unul din ctitori! 
eT n'a fost ban. Dintr'un hri- 
sov al lui Mihaiu-Viteazul din 
1594, prin care da voe caluga- 
rilor acestel man&stirl sa faca 
o moar& pe apa Buzaulul, re- 
zultS, ca pe atuncl era cunos- 
cuta sub numele de Buna-Ves- 
tire. Intr'un hrisov al luT Ale- 
xandru Bias din 7137 (1629), 
se numeste biserica lui Andro- 
nie Vistierul cu hramul Blago- 
vesteniel. Numirea dar de Banu 
e de mai tirziu. 

Sincal in a sa cronica scrie : 

«In anul 1546, Coda Voruicul orindu- 
ind sa se puie hotare : la Braila, la Giur- 



giu, la Turnu, pe care le luase TurciT 
de la f ara-Romtncasca, In comisiunea 
de delimitare a luat parte si un mare 
ban ; din care cauza hotarele accstor lo- 
cun se numesc ale Banulut*. 

Biserica Banul, posedind cite- 
va propriety! cu acest nume, 
precum : Odaia-BanuluT, Movila- 
Banului, etc., de la propriety 
e probabil, ca a trecut numele 
si la bisericS. Totusf intr'un hri- 
sov al lui Constantin Brinco- 
veanu, din anul 1 7 10, dat mos- 
nenilor Mocesti, se vorbeste de 
Enache, Banul de la Mocesti si 
intr'altul de Vod£ Banul (?) de 
la BuzSu. Poate ca acest Voda 
Banul s& fi dat numele si bi- 
sericel. 

Banul, sfoarS de mo§ie t jud. Te- 
cuciQ, in raionul comunel Gohor, 
fosta proprietate unul boer, Ba- 
nul; merge din apa BerheciuluT 
pana" in muchia dealulul Gohor- 
Ireasca. In partea de V., pe Ber- 
heciu, a fost un iaz cu moara; 
asta-zl nu se Veld de cit oare- 
care urme ; locul poarta insa nu- 
mele de iazul si moara Banuluf. 

Banul, nutnire prescurtata\ data 
c^t. Simileasca-Banului, sau Ca- 
ramidaria, din com. Simileasca, 
jud. BuzSu. 

Banul, vale, numit& si Valea-Ba- 
nulul, in com. rur. Bala-d.-j., 
plaiul Closani, jud. Mehedin^i. 

Banul-Frincu, numire, data cic 
locuitoril unei par^f din mosia 
Doamna-BSlasa, din com. Mi- 
hailesti, jud. Buzau. 

Banului (Dealul-), deal, in com. 
StSnesti, pi. Oltul-d.-j., jude{ul 
Vilcea. 

Banului (Drumul), drum vechiu 
pe hotarul domeniuluT Giurgiu, 
jude^ul Vlasca, ales la 154^ 



Digitized by 



Google 



BANULUI (HlRBOCA-) 



289 



BARACUI, 



cu ocazia deiimitaril domeniuluf 
despre vecinatafile de catre N. 
Drumul s'a facut de catre Mir- 
cea-Voda-Ciobanul, impreuna cu 
Marele-Ban, de la care a ramas 
numele de Drumul-Banului, 

Banului (Hlrboca-), mope, in 
com. Vadul-Sore?ti, jud. Buzau. 
(V. Hirboca sau Blestematele). 

Banului (Izvorul-), isvor, in jud. 
Prahova ; curge din muntele Ca- 
lugarul, com. Star- Chi ojdul, pi. 
Teleajenul; ia direc^ia N.-E. $i 
se varsa in Bisca-Fara-Cale, tot 
in raionul com. Star-Chiojdul. 

Banului (Magura), magura, in 
com. Putineiul, jud. Teleorman, 
ridicata pe timpul razboaielor 
luT Mihaiu-Viteazul cu TurciT. 

Banului (Moisica-), mope, in 
com. Zmeeni, jud. Buzau. (V. 
Moisica). 

Banului (Movila-), (B&deni- 
Milui^i) catun, al comuneT Cio- 
ranca, jud. Buzau ; 390 loeui- 
tori $i 98 case. 

Banului (Movila-), movila in- 
semnata, in com. Cioranca, jud. 
Buzau ; face tot de o data ho- 
tar intre mobile Badeni-Miluiji 
?i Corneasca. 

Banului (Movila-), mope, in co- 
muna Cioranca, jud. Buzau. (V. 
Badeni-Miluiji). 

Banului (Odaia-), catun, al com. 
Simileasca, jud. Buzau ; are 220 
loc. §i 44 case. 

Banului (Odaia-), padure, a sta 
tuluT, pe mo$ia Negreasca, din 
com. Simileasca, jud. Buzau; 
190 hect. 

Banului (Piatra-), pise stincos, 



in com. $i cat. Ru$iava$ul, jud. 
Buzau, peste care e drumul la 
muntele Biidea ; mal poarta nu- 
mirile de Col{ul-Piet;reT si de 
Piatra-luT-Vilcu. 

Banului (Piclele-), padure a sta- 
tului, pe mo$ia Piclelecu-Sforile, 
din com. Piclele ; face un corp 
cu sforile de padure: Glodul, 
Badiloaia, Calugarul $i Malul- 
Spart, din com. Canesti ; are 
198 hect. 

Banului (Piriul-), ptriil, izvo- 
re$te de la Fintina-Popil, din 
Dealul-Bratenilor, pe teritoriul 
comuneT Dingeni, jud. Boto$ani ; 
curge pe linga satul Dingeni >i 
se varsa in Jijia. 

Banului (Podul-), pod veehiu, 
pe ^oseaua nationals Buzaii-Plo- 
esti, in com. Stilpul, jud. Buzau, 
intre padurile Cringul $i Balta- 
Plopulul. 

Banului (Poiana-),/W#//tf, com. 
Slanicul, plaiul Varbilaul, jud. 
Prahova. 

Banului (S&rata-), padure a sta- 
tulul, pe mo$ia Sarata-Bugheni, 
din com. Gura-Sara{ei, jud. Bu- 
zau ; are 40 1 hect. 

Banului (Sfoara-), numire, data 
padurel Glodul, din com. Canesti, 
catunele Glodul si Petcari, jud. 
Buzau ; face parte din corpul 
de padure Piclele-Banului ; are 
27 hect. 

Banului (Sforile-), mope a sta- 
tulul, pendinte de manastirea 
Banul, in com. Piclele, jud. Bu- 
zau ; are 830 hectare, afara de 
peste 100 hect. padurea Piclele- 
BanuluT, ?i 1 1 hect. vie, restul e 
loc de aratura, de finea^a ?i loc 
sterp. Acum e vinduta $i des- 
par^ita in 3 partf. 



Banului (Sforile-), mope, in 
com. Cilibia, jud. Buzau. (V. 
Movila-Oaei, v. Cilibia si $tubeul- 
Mo§iilor). 

Banului (Stupina-), isvor, in 
com. Odaile, jud. Buzau. (V. 
Stupinele). 

Banului (Stupina-), he izolat, 
in com. Pirscovul, jud. Buzau; 
formeaza hotar despre comuna 
Trestia. 

Banului (Valea-), numire vechie, 
a cat. Zapodia, din com. Trestia, 
jud. Buzaii. 

Banului (Valea-), catun, al co- 
muneT Balanesti, jud. Buzau ; 
are 120 loc. ^i 20 case. 

Banului (Valea-), numire, data 
unet par^I din moj?ia statulul 
Titule$ti-Cozieni, din com. Ba- 
lanesti, jud. Buzau. 

Banului (Valcica-), vdlcea, jud. 
Tecuciu; incepe din mijlocul 
sfoarel de mosie Banul $i con- 
tinue spre E. in raionul com. 
Gohor. 

Baraca, lac, in judeful R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni, 
asezat in partea de miaza-zi a 
comuneT, pe o poiana din cul- 
mea Catau^ulul ; produce §tiuca, 
caracuda maruntl, ce se vinde 
$i se consuma in localitate. 

Barace^ti, in jud. Prahova, nu- 
mire, ce se mat da cat. Cosmina- 
d.-j., plaiul Varbilaul. 

Baracul, movila, in jud. Braila, 
la un kil. spre V. de satul Du- 
descu ; serva de hotar intre co- 
munele Dudescu $i Slujitorii-Al- 
bule^ti. 

Baracul, vale, jude^ul Vla^ca, 



Digitized by 



Google 



HARAKTARUL-BIANCA 



240 



BARAfl 



ce ese pe proprietatea Visina, 
merge pe la Vadul-StarichiT, prin 
Corbi-Mari si da in Neajlov, pe 
aceasta din urma proprietate. 

Baraictarul-Bianca, in jude^ul 
Prahova, proprietate a Eforief 
spitalelor civile din Bucuresti, 
fosta pendinte de manastirea 
Brebul, com. Draganesti, plasa 
Cimpul, in liitindere de 1352 
hect., toate arabile si flnea^l ; a- 
rcndata pe periodul 1888 — 93 
cu 20.768 lei anual. 

Baraictarul-Brebul, sat, in jud. 
Prahova; face parte din comuna 
rurala Draganesti, pi. Cimpul. 
Aci este o biserica cladita in a- 
nul 1852, de un calugar, pe cind 
mosia apartinea de manastirea 
Brebul. 

Baranca, loc izolat, in jud. Do- 
rohoiu, intre riul Prut si pa- 
durea Hudesti, pi. Prutul-d.-s. 
Aid se afla niste cosere ale 
proprietate! mosie! si un pichet 
pe frontiera. 

Baranca, movila, in judetul Ro- 
mana^i. 

Baranca, pddure, in jud. Doro- 
hoiu, pe mosia Zamostia, com. 
cu asemenea numire, pi. Ber- 
hometele ; se intinde din hotarul 
BucovineT pana aproape de sat, 
pe o suprafa^a de 1030 hect., 
si este situata atit pe deal cit 
si pe sesul SiretuluT; cu mat 
multe esen^ede lemn, intre carl 
domina stejarul. 

Baranca, pirin, in jud. Doro- 
hoiu, ia nastere din izvoarele: 
Cojocarul si Rautul, de pe mosia 
Zamostia, comune cu asemenea 
numire, pi. Berhometele, si dupa 
ce primeste in cursul sati pi- 
raele: JIumaria, Stejeritul, Tri- 
fan, Sorohanenilor si Putrida, se 



varsa in riul Siret, ce trece prin 
marginea comunel. 

Baranca, ses, in jud. Dorohoiu ; 
se intinde intre piriul si padu- 
rea BaranceT, de pe teritoriul 
comunel Zamostia, pi. Berho- 
metele. 

Baranca-Her^ei, sat, in judetul 
Dorohoiu, pe mosia Her^a, co- 
muna Movila, pi. Her^a, cu 60 
fam. 300 sufl. Asezarile sateni- 
lor sunt parte bune cu DvezT. 

Satenil nu sunt improprie- 
tari^T. Mosia are 524 hect. 14 
arilcimp si 57 hect. 28 ar. pa- 
dure mica. 

Piriul ce curge pe mosie este 
Pietrisul. 

Piatra de zidarie se strtnge 
numa! pentru trebuin^ele locale. 

Hotarele mosie! sunt : Tir- 
nauca, Her^a si Pilipau^i. 

Baranga, canal, in insula Balta, 
jud. Ialomi^a, plasa Borcea, pe 
teritoriul comunel Cocargea. 

Baranul, vale, jud. Vlasca, ce 
ilzice si Crevedia ; vine din Pie- 
tresti si mosia Vadul-Stanchil. 

Baratca, loc izolat, in comuna 
Birgaoani, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neam^u, situata pe partea 
dreapta a sosele! Piatra-Bozieni, 
intre 23 — 24 kil. Sunt aci vre-o 
3 case nu ma!, carora locuitori! 
1c zic curte, cu toata aparen^a 
ce au de a fi mai mult niste 
hambare pentru pastratul gri- 
nelor. 

Baratca, piriias, ce izvoreste din 
podisele despre sudul satulu! Bir- 
gaoani, com. Birgaoani, pi. de 
Sus-Mijlocul, jud. Neam^u, curge 
in direc^iune sudica, traversind 
soseauajude^iana Piatra-Bozieni, 
intre al 22 — 23 kil., si se varsa 
pe partea stinga si In capatul 



despre rasarit al iazulu! Bala- 
nesti. 

Baratul, pddure, supusa regi- 
mulu! silvic, pe mosia Muntele- 
Baratul comuna Leresti, plaiul 
Dimbovi^a, jud. Muscel, in 111- 
tindere aproximativa de 500 
hect., cu un masiv des compus 
din fag!, plop! si mesteacan! §i 
spre virf pu^in! molif{!. Este si- 
tuata 111 regiune muntoasa, cu 
pante repez!, din car! se scurg 
piraie. Se invecineste la Nord 
cu Vacarea, la Sud cu Bojorita, 
la Est cu Riul-Tirgulul si la V. 
cu Boldul. 

Bara^ii, sat, pi. Bistri^a-d.-j., jud. 
Bacau, al com. Osebtyi-Margi- 
neni, asezat aproape de Bacau. 
Is! trage numele probabil de la 
cuvintul barat, denumire ce se 
da superiorulu! manastire! ca- 
tolice din Bacau, provenind sau 
de la borat=frate pe ungureste, 
sati de la Beratul turcesc ce 
se acorda preofilor catoiicf a- 
seza^I in {arile noastre, care a- 
veau propriety! nu departe in 
tirgusorul Trebes, Aceste pro- 
priety! ati trecut in stapini- 
rea bisericii catolice din Ia$!. 
(V. Episcop. Melchisedec, «Pa- 
pismul si biserica Ortodoxa in 
regatul Rominie!*, p. 28). In a- 
cest catun se afla o biserica ea- 
tolica foarte vechie, care este 
deservita de un preot din Ba- 
cau. Numarul capilor de familie 
este de 90 si a sufletelor de 
350. Sunt 2 circiumi. Animate 
se gasesc: 5 cat, 152 vite cor- 
nute si 44 porcl. 

Baraji, deal, pi. Bistrn;a-d.-j.,jud. 
Bacau, com. Osebi^i-Margineni. 

Bara^i, mosie, plasa Bistri^a-d.-j., 
jud. Bacaii, com. Osebifi-Mar- 
gineni, de 234 falc!. Despre a- 
ceasta mosie, Th. Codrescu («Bu- 



Digitized by 



Google 



BARASCA 



241 



BARCANELE 



. ciumul romin», pagina 186), se 
exprima ast-fel : «mosie a bise- 
riceT catolice din Iasi. Are sat 
cu o biseridi, un dascal, un ma- 
zil, un c&pit&ier, patru vadane, 
1 1 slujbasT volnicT; pe linga mo- 
siile Margineni, Calugara si al- 
tele, cu un num&r de 44 lo- 
cuiton». 

Barasca, vdlcea, in jud. Olt; iz- 
voreste de pe teritoriul comuneT 
Corna{elul, pi. Oltul-d.-s., si se 
varsa in Valea-GuguluT, pe \Slt- 
mul sting, tot in raionul com. 
Corn^elul. 

Barba-Alba, balta, jud. Dolj, 
pi. Cimpul, com. Poiana. 

Barba-Lata, movila, in judeful 
Braila, la S. de Slujitori-Albo- 
testi, plasa Calma{uiul ; la 4 5 
kil. de aceasta comuni, 

Barba-Rasa, prival, in judcful 
Braila* in circumscripta Chis- 
cani, intre Dun&rea-Vapoarelor 
si Dun£rea- Vechie. 

Barbu, mandstire de calugarife, 
in com. Gr&jdana, jud. Buz&Ci, 
catunul Milutyi, situata pe un 
r&sf&tat platou, umbrit la S.-E. 
de piiduroase coline, iar la N.- 
V. scSldat de incre^itele unde 
ale riuluT Niscovul. A fost fon- 
datl la 1662 de Barbu Vel... si 
so^ia sa Despa. Mat in urma a fost 
inchinata Sf. Mormint si a fost 
metoh al minSstireT Vacaresti. 
Dupa secularizare a devcnit bi- 
serica de mir. In anul 1 87 r schi- 
tul de maict Sf. Gheorge, din 
com. Boziorul, fiind amenin^at 
de izvoare, care maT in urma 
la si darimat, Episcopul Dio- 
nisie a mutat calugari{ele de la 
Sf. Gheorge la Barbu si asa a 
devenit iar schit, servind tot- 
de-odata si locui tori lor din cd- 
tunul Leiculesti. 



Barbu, movila. in com. Carage- 
lele, pe mosia f uguiatul, jud. 
Buzau. 

Barbu, pirifas, pi. Trotusul, jud. 
Bac&ii; curge pe teritoriul com. 
Bogdana si se varsa in piriul 
cu acelasT nume. 

Barbu, padure, a statuluT, pe 
mosia Badeni -Milui^i, jud. Bu- 
zfiii ; are 954 hect , precum si 
cite-va locurl arabile, in com. 
Grajdana. 

Barbu, poiana, pi. Jiul-d.-s., com. 
Floresti, jud. Dolj. 

Barbu (Lacul- lui-), balta ?n- 
tinsa, in jud. Olt, pe teritoriul 
comunel Serbanesti-d.-s., pi. Ser- 
banesti. 

Barbu (Movila - lui-), magura, 
spre risarit de com. Visina, pi. 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i. 

Barbul-Mircea, simp, in plasa 
Dumbrava, jud. Mehedin^i, com. 
rur. Bal{ati-d.-j. 

Barbului (l)ealul-), deal, com. 
Hirtiesti, pi. Argeselul, jud.Mus- 
cel. 

Barbului (Piriul-), pi tin, uda 

com. Cireasovul, de la N. la S., 
face mal multe zig-zagurT, se im- 
preuna cu piraiele Porcul si Cirea- 
sovul si se varsa in riul Olt, in 
raionul comuneT Cireasovul, pi. 
Oltul-d.-j., din care izvoreste. 

Barbului (Reda-), vechie numire 
a mosiel Scheiul din com. Ghc- 
raseni, jud. Buzau. 

Barbului (Stupina-), be ho/at 
in com. Tis&ul, cat. Leiculesti, 
jud. Buzati. 

Barbului (Stupina-), vechie uu- 



mire, a cat. Leiculesti, com. Ti- 
saul, jud. Buzau. 

Barbului (Valea-), vechie nu- 
mire, a cat. Barbuncesti, com. 
Grajdana, jud. Buzau. 

Barbului( Valea-), vale, com. Po- 
pesti, pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Barbului (Valea-), vale, pe pro- 
prietatea Pueni, plasa Marginea, 
jud. Vlasca. 

Barbului (Virful-), munte, in 
com. Mldjetul, jud. Buzau, in- 
tre riul Bisca-Rosilei, Valea-Sta- 
nilei si Valea-Larga ; are mal 
multe ramifica{iT, acoperite cu 
padurl seculare. 

Barcaciul, padure, a statuluT, in 
intindere de 253 hect., situata 
in com. Vaideeni, pi. Horezul, 
jud. Vilcea. 

Barcan, deal, la V. com. Bunesti, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea. Numele 
lui vine dela un om, Barcan, ce 
se stabilise aci si unde a trait 
toata via^a. 

Barcanele, sat, face parte di n com . 
rur. Pausesti-Otasaul, pi. Oco- 
lul, jud. Vilcea. Are, impreuna 
cu Valeni, o populate de 517 
loc. (276 barba^Tsi 241 feme!). 
Cade in partea de N.-E. a co- 
munel si este udat de riul O- 
tasaul. Are o scoala frecuentata 
de 1 7 copiT (9 baeflf si 8 fete), la 
o distant de 2 kil. de catunul 
Urseresti. Locuitoril sat s'aii im- 
proprietarit in anul 1864, pe 
1 36 hect. pamint, pe mosia sta- 
tuluT Baicanele. 

Barcanele, padurice, a statuluT, 
in intindere de 6 hect, pendinte 
de com. Pausesti-Otasaul, plasa 
Ocolul, jud. Vilcea. Apar^ine 
schituluT Dintr'un-Lemn. 



6{49{. Marele Dtcflonar Geogrr>JL\ 



31 



Digitized by 



Google 



BARCEA 



242 



BARCEA 



Barcea, com. rur., jud. Tecuciu, 
pi. Birlad. Compusa dirt 5 ca- 
tune: Barcea-Noua, Barcea-Ve- 
chie, Dorasti, Draganesti si Po- 
doleni. Kste situata pe loc ses, 
Valea-Birladului, la 9 kil. departe 
de capitala jud. si 8 la kil. de a 
plasil. Are o populate de 1 8 1 8 
suflete cu 480 familii, din can 
459 barba^i, 450 feme! casato- 
rtyf, 30 barbaJT si 25 feme! ne- 
casatoripf, 15 barba^T si 10 fe- 
me! vaduvl, 490 bae{T si 358 
fete. Ei locuesc in 502 case, fa- 
cute de gard. 

Numarul nasterilor pe anul 
1893 — 94 a fost de 78, iar a de- 
ceselor 8 1 . Popula^ia a descres- 
cut dec! in acel an cu 3 Vo - 

Suprafa^a intregei com. este 
de 13994 hect., din care 6292 
hect. pammt arabil, 280 fine^e, 
2745 hect. izlaz, 3757 hect. pa- 
durT, 920 hect. loc sterp si 51 
hect. vil. 

Mosiile de pe teritoriul com. 
sunt: Draganesti, Dorasti, Bar- 
cea si Podoleni. 

Terenul acestei comune nu 
este accidentat; prezinta un sin- 
gur deal : Dealul-Podolenilor, 
care are o inatyime de 50 m. 
Acest deal este acoperit cu pa- 
~ durl si viT. 

In comuna se afla 12 EvreT. 
MeseriasT sunt: 4fierari, 1 1 lem- 
narT, I cizmar si 20 circiuman. 
Industria e marginita la tre- 
buin^ele casnice. In satul Dra- 
ganesti se afla o moara de 
apa cu turbina, arendata d-lui 
Tache Anastasiu. Tot aci se 
afla si un iaz sistematic. Bud- 
getul com. este de 8.337 let. Nu- 
marul eontribuabililor 425. 

Comuna are 2 scolf: una in 
catunul Barcea- Veehie si alta in 
cat. Dr&ganesti, ambele mixte. 
Cea din Barcea dateaza de la 
LS65, iar cea din Draganesti, de 
la 1879. Ambele sunt intretinute 
de comuna ; au cite 1 7 hect. si 1 6 



aril pamint arabil. Localul din 
catunul Barcea- Veehie este con- 
stant de comuna in anul 1891, 
de zid, in stare buna; eel din 
Draganesti este inchiriat. 

$coala din Barcea e frecuen- 
tata de 60 copil (58 baejl si 2 
fete) ; are 1 inva^ator ; cea din 
Draganesti are 25 copi!(22 bae^I 
si 3 fete), o lnva^atoare. Copil 
in virsta de scoala sunt 149 (70 
bae^i si 79 fete). $tiu carte no 
barba^i si 8 femei. 

In comuna sunt 3 biserici, 
deservite de 3 preo{T si 3 cin 
tare^T. 

Locuitorl improprietarip dupa 
legea din 1864 sunt 364, iar 
dupa legea din 1879 sunt 170. 
Mili^ieni sunt 1 00, rezervistf 40. 
In comuna se afla 2 c&l- 
darl de rachiu, una in Barcea 
si alta in Podoleni, care pro- 
duc anual 1 50 vedre de rachiu, 
facut din tescovina si drojdie. 

Locuitoril tsi desfac produc- 
tele in orasul Tecuciu si in tir- 
gul Ivesti. Transportul produc- 
telor il fac cu carele cu boT pe 
soseaua najionala. 

Cat de comunicafie sunt : Ca- 
lea ferata Tecucki-Ivesti, care 
trece prin partea de rasarit a 
satelor: Draganesti, Dorasti si 
Barcea-Noua ; trece peste un 
pod de fier apa BirladuluT in 
satul Draganesti si peste un al- 
tul la N. de Barcea Corozelul; 
pe dinsa e stasia Halta-Barcea, 
la o departare de Dorasti de 500 
m. $oseaua nationals Tecuciu- 
Galafi, care trece prin satele 
Draganesti, Dorasti si Barcea- 
Noua, pe o lungime de 10 kil., 
avind un pod de fier pe Birlad, 
inainte de a intra in Draganesti 
si altul peste Corozel, intre Do- 
rasti si Barcea. 

$oseauaBarcea-Movileni, care 
incepe din soseaua national;!, tre- 
ce prin Barcea-Vechie, trece Bir- 
ladul prin un vad, da in satul 



Podoleni, se ridicS pelaasazi- 
sul Dealul-Hrube si ajunge in 
Movileni ; are o intindere de 
8 kil. $oseaua Podoleni-Umbra- 
resti, pe o intindere de 3 kil. 
$oseaua Barcea-Cudabli pe o 
intindere de 1 2 kil. si caile na- 
turale Draganesti-Matca, in lun- 
gime de 11 kil., Draganesti-Cu- 
dabli, de 15 kil. 

Locuitoril aft: 810 bof, 544 
vacT, 12 taurl, 161 cal, 103 epe, 
21 armasari, 6 asinl, 6 bivoli, 
4750 ol, aceste impar^ite in 7 
stint, 3 pe mosia Dorasti si 4 
pe mosia Draganesti, care pro- 
duc anual 14000 ocale brinza. In 
com. sunt si 160 stupt. 

Limitele com. sunt la N. ora- 
sulul TecuciG, despar^it prin o 
linie conventionale, care incepe 
din hotarul mosiei Movileni, 
merge spre E., trece Birladul 
pe linga mosia Cernicari, pana 
la hotarul mosiei Cudabli. La 
Sudul comune! Umbraresti, care 
incepind prin o linie ddinvoiala, 
din mosia Movileni, trece Birla- 
dul pe linga mosia Umbraresti, si 
tine pana in mosia Cudabli, jud. 
Covurluiu. La Est com. Cudabli, 
care formeaza si hotarul jude(u- 
lul, mergind spre Nord pana in 
hotarul mosiei Pu^eni. La Vest 
com. Movileni, despar^ita prin 
linie, care incepe din comuna 
Umbraresti, merge spre N. pe 
linga Movileni, pana in hotarul 
mosiei Sturdza, care apar^inea 
orasulul Tecuciu. 

Com. este strabatuta de riul 
Birlad care trece prin partea 
de V. a satulul Draganesti, des- 
parte satul Barcea- Veche de Po- 
doleni si in urma trece in com. 
Umbraresti. 

Mat este udata si de pWul 
Corozelul, care vine de la Nord 
spre Vest, trece calea ferati, 
soseaua nafionala, desparte satul 
Dorasti de Barcea-Noua, intra 
in Barcea-Vechie si se vars£ in 



Digitized by 



Google 



BARCEA 



243 



BARGILELE 



BaltS. Acest piriti este periculos 
prima-vara si in timpur! ploioase, 
cac! vine foarte repcde, rupind 
podurile si stricind tot ce ga- 
seste in cale. 

Com. de la anul 1874 — 76 a 
fost unita cu satul Matca si ma- 
halaua Cernicari, care asta-z! 
tine de Tecuciu. De la acest 
an s'a separat. Matca a facut 
o comuna a parte, iar Cernicari 
a trecut la Tecuciu. Comuna se 
nuraca, pe acea vreme Cerni- 
cari. 

Ca fapt istoric putem men- 
tiona urmatoarea intimplare : La 
anul 1564, Alexandru Lapusnea- 
nu venea despre Galaji, pentru a 
2-a oara Domn al Moldovc!. El 
poposeste la N. de satul Dra- 
ganesti, in localitatea numita 
Dumbrava - Draganestilor. La 
pusneanul intrase in Moldova 
cu 7 mil de Spahil si cu 3 mil 
oaste de strinsura, avind si po- 
runca de la Sultan sa ceara 
de la Hanul Tatarilor ajutor. 
Kl mergea avind alaturf pe Vor- 
nicul Bogdan, amindo! calar! 
pe armasari turcest!. Ajun'sT la 
Draganesti 11 intimpinara boeril 
luT Tomsa-Voda: Vornicul Mo- 
{oc, Postelnicul Veverifa, Spa- 
tarul Spancioc si Vistiernicul 
StroicT. ETse inchinaralu! Lapus- 
ncanul, dar nu-! sarutara poala, 
dupa cum era obiceiul. «Bine a{! 
venit boerf !» le zise Lapusnea- 
nul. «Sa fil Maria ta sanatos!* 
raspunsera ei. «Am auzitde bin- 
tuirile {are!», zise Lapusneanul, 
«si am venit sa o mintuT». <Si nu 
banuesti Maria ta», zise Mofoc, 
*T ara este linistita, pentru aceea 
obstia ne-a trimis sa-{! spunem, 
ca norodul nu te vrea, nic! te 
iubeste si Maria ta sa te intorcf 
inapoT». Llpusncanul raspunse : 
«De nu me iubesc c!, eu it iu- 
besc pre dinsi! ; si de nu me* 
vrea fara, eu o void pe dinsa ; si 
void tot merge orl cu voie, or! 



fara voie». $i ridicindu-se cu oas- 
tea sa ad mers grabnic sprc 
Iasi, iar Tomsa-Voda cu Vor- 
nicul Mofoc, cu Spancioc si Ve- 
verifa au fugit in Polonia laLiov, 
unde Regele Polonie! trimise pe 
hatmanul Crasinski si lead ta- 
iat capetele la to{!, cac! Lapus- 
neanul cerca extradarea lor. (Le- 
top. t. I, pag. 219 si 220). 

Barcea, mosic, in com. cu ace- 
las! nume, jud. Tecuciu, pro- 
prietateastatulu!; arc 3152 hect. 
pamint arabil, aducind un ve- 
nit de 39000 le!. Inainte apar- 
{inca manastire! Dancu (Iasi). 

Barcea, f>ddure, jude^ul Tecuciu, 
proprietatea statulu!, in partea 
de E. a satulu! Barcea. Are o in- 
tindere de 90 falc!, cu trupurile : 
Dealul de 60 falc!, strabatuta 
de Valea-Basicu^e!, Valea-Ro- 
bilor, Valea-Arcaciul si Lunca 
de 30 falcl, la S. de sat. 

Barcea, stafie de drum de fer, 
jud. Tecuciu, plasa Birlad-Ni- 
coresti, com. Barcea, pe linia 
Barbosi-Tecucid, pusa in circula- 
te la 13 Septembrie 1892. Se 
afla intre stabile : Ivesti 9.5 kil. 
si Tecuciu 8.5 kil. Inatyimea d'a- 
supra nivelulu! mari! de 31.59 
kil. Venitul aceste! stafi! pe a- 
nul 1896 a fost de 20.768 lc! 
si 35 ban!. 

Barcea-Nou&, sat, jude^ul Te- 
cuciu, face parte din comuna 
Barcea. Situat pe ambelc laturi 
ale sosele! na^ionalc Teeuciu- 
Gala^i. Aic! e resedinfa comu- 
ne!. Are o populafiune de 55 
cap! de familic, cu 246 suflete, 
car! loeuese in 54 case, $tiu 
carte 1 8 barba^i si 3 feme!. Co- 
merciul se face de 2 circiumar!. 
Acest sat a fost infiin^at in anul 
1 88 1, in urma inunda^iilor fa- 
cute de Birlad. Locuitori! de 



aic! aft venit din satele de prin 
prcjur, care au fost inundate. 

Barcea-Vechie, sat, judejul Te- 
cuciu, face parte din com. Bar- 
cea. Situat pe malul sting al 
riului Birlad. Are o populajiunc 
de 150 cap! de familie cu 564 
suflete, locuind in 149 case. Stiu 
carte 43 barba{T si 3 feme!. Co- 
rn erciul il fac 4 circiumar! si 2 
bacan!. Are o scoala mixta cu 
un inva^ator. Aic! se afla bise- 
rica cu hramul Sfin{i!-Voivozf. 
Aceasta biserica s'a zidit in 
1796; la 1846 s'a reparat de 
Iancu Malaxa si asa a durat 
pana la [882, cind focul a dis 
trus-o, ramiind numa! zidaria. 
La 1884 s'a refacut. 

Barchezii (Valea-), hvor, in 
com. Canesti, jud. Buzau, cat. 
Pacurilc ; esc din mun^ii Umbra 
relul si se scurgc in piriul Sa- 
ra^eiul-Berci!; confine multa sare 
in disolu^iune. 

Barcul, deal, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Helesticni. 

Barcul, poiand, com. Ulmetul, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Barcul-Mare, baltd, in jud. Fal- 
ciu, in partea nordica a com. 
Lunca-Banulu!, pi. Prutul, la S. 
de satul Focsa. 

Barcul-Urlatu, baltd. in judctul 
Falciu, in partea de N.-P2. a 
com. Lunca Banulu!, pi. Prutul, 
intre satele Focsa si Condrea. 

Barda-Plopii, insula, in Dunarc, 
intre comuncle Gircovul si Izla- 
zul din jud. Romana^'i. 

Bargilele, deal, situat intre ra- 
mura Petru-Voda si Domesnicul, 
com. Pipirigul, pi. de Sus-Mijlo- 
cul, jud. Neam^u. 



Digitized by 



Google 



BARG1I.KLK 



244 



BASACAN 



Bargilele, pining ce izvoreste 
dintre ramurile mun^ilor ce se 
intind catre S.-E. de satul Dol- 
hesti, com. Pipirigul, pi. de Sus- 
Mijlocul, jud. Neamju; curge in 
direc^iune spre S., pana la sa- 
tul Coroiul, com. Calugareni, pi. 
Piatra-Muntele, unde unindu-se 
cu piriul aceluT sat, numit Co- 
roiul si cu piriul Bulatan, for- 
meaza Piriul-Largulul. 

Bariciul, movila, in jud. Braila, 
ca la 12 kil. spre N. de satul 
Sufesti si de {annul sting al 
riului Buzau, pe muchia dea- 
luluT Suliganul ; serva de ho- 
tar intre Su^esti si Rimnicul- 
Sarat. 

Barlanul, izvor si localitate, in 
jud. Prahova, comuna Poscsti, 
pi. Teleajenul. 

Barna, sat, jude^ulTecuciu ; face 
parte din com. Godinesti, pi. 
Berheciu ; asezat la N. com. si 
la N. jud., formind hotarul; des- 
par^it de jud. Bacau prin Dea- 
lul-Fruntestilor ; e la distan^a 
de 10 kil. si 800 m. de rese- 
din{a comunei ; are o populate 
de 17 cap! de fam. cu 70 sufl. f 
locuind in 15 case. 

Barna, huciu de pad// re, situat 
pc Piriul-luT-Stahic, in comuna 
Calul-Iapa, plasa Piatra Muntele, 
jud. Neam^u. 

Barna, vale, numita si Valca-Bar- 
ncl, in com. rur. Dobra, plasa 
Cimpul, jud. Mehedinfi. 

Barnarl, v. Gura-Barnaruluf, jud. 
Succava. 

Barnari, muntc, in com. Brosteni, 
jud. Suceava, avind 1704 m. 
alt. d'asupra nivcluluT marif. 

Barnarul, phi/1, in com. Bros- 



teni, jud. Suceava. Izvoreste de 
sub Bada, curge de la S.-V. 
spre N.-E. ; uda teritoriul co- 
muneT pe o intindere de 1 1 kil. 
si, dupa ce a invirtit un fieras- 
trau, se varsa in Bistri^a. 

Baroianul, cat. al com. Sibiciul- 
d.-s., jud. Buzau ; are 4 loc. si 
1 casa. 

Baroianului (Izvorul-), izvor, 
in com. Sibiciul-d.-s., jud. Buzau, 
ese din coastele malurilor ve- 
cine si se scurge in riul Buzau, 
face hotar despre com. Mlajetul. 

Baron, pin ft, pi. Znagovul, jud. 
Ufov ; se varsa in balta Znago- 
vul, la N. de com. Tincabcsti. 

Baron, vale, jud. Ilfov, prin care 
trece piriul cu acelasl numc. 

BarOSe§ti, catun, in jud. Olt, pen- 
dinte de com. Valea-Merilor, pi. 
Mijlocul, situat in partea de Est 
a comunei, in imediata apro- 
piere de com. Sinesti, pe coasta 
dealulut sting al PlapceT. Arc 
225 locuitorl, mat to\\ mosnenT. 

Barosul, vale, in com. rur. Pru- 
nisori, pi. Ocolul-d.-j., jud. Mc- 
hcdin^i. 

BartOSul, deal, jud. Prahova, cu 
dircc^ia S.-E., in com. Di{csti, 
plasa Filipesti. Pe dealun sunt 
plan tap vil, prunT, nucT si men. 

Barza, sat, in apropiere de Olt, 
cu 100 fam., jud. Argcs, plasa 
Topologul ; face parte din com. 
rur. Budesti. (V. a. n.) 

Barza, catun, la Sud de com. Sto- 
boresti, din pi. Teleormanulul, 
jud. Teleorman. Este situat pe 
proprictatea statuluT numita Bar- 
za-Stoboresti. Are o popula^iune 
de 210 sun 1 ., din carl 49 contrib. 



In marginea acestut catun, 
despre riul Vedea, curge piriul 
Barza, care se varsa in Vedea. 

Barza, coasta, com. Madulari, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Barza, pise, in jud. Olt, la Est 
de com. Ciomagesti, pi. Oltul- 
d.-s. Serveste parte pentru cul- 
tura, parte pentru pasunareavi- 
telor. 

Barza, piriU, jud. Teleorman, cc 
se varsa la poalele catunuluT cu 
acelasl nume, in riul Vedea, stra- 
batind si prin padurea statului 
cu acelasl nume. 

Cursul luf incepe mal sus dc 
com. Mozaceni, si arc ca afluent 
piriTasul Merisul, care incepe din 
dreptul com. Stoboresti. 

Barza, trup, din mosiile mostc- 
nilor din cat. Burdea-Caldararul, 
pendinte de com. Strimbeni, jud. 
Teleorman. IT mat zice si Adu- 
nap-Mosteni. 

Barza, vdlcea, incepe de la Nord- 
Vestul com. Stoboresti, jud. Te- 
leorman, si urmcaza. cursul pi- 
riului cu acelasl nume. 

Barza-Stobore§ti, mosie, a sta 
tului, in pi. Teleonnanului, jud. 
Teleorman. Cea mat mare parte 
din aceasta mosie a fost vin- 
duta in loturl satenilor de prin 
comunele invecinate. 

Basa, munte, in com. Corbi, plaiul 
Nucsoara, jud. Muscel. Virful 
sau poarta acelasl nume. 

Basacan, munte, jud. Bacau, pi- 
Trotusul, pe teritoriul com. Dof- 
tana. 

Basacan, pddure, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, pe teritoriul com. Dof- 
tana. 



Digitized by 



Google 



BASAMAC 



245 



IS ASA RAW 



Basamac, ehsteit, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Preajba, in dreptul 
caruia se impreuna Valea-Var- 
zariilor cu Valea-luMonica, com. 
Preajba. 

Basarab, cim pie, in jud. Vilcea. 
(VezI Tirsa). 

Basarab, iaz, cu o suprafa{a dc 
20 hectare, pe mosia Ripiceni, 
comuna Movila-Rupta, judc{ul 
Botosani. 

Basaraba, sat, pe mosia cu a- 
celasT nume, din comuna Preu- 
testi, plasa Somuzul, jud. Su- 
ceava. 

Unit spun, ca primul desca- 
licator al satuluT ar ft fost un 
cioban venit din Basarabia, de 
unde si numele satuluT. 

Asezat pe piriul Duruitoarca, 
din dreapta $omuzulut-Mare, nu- 
mara 165 case populate cu 170 
capf de familie sau 680 suflcte, 
din carl 387 barbaJT si 383 fern. 
Din acestia sunt 27 strainT. Are 
149 contribuabilT. 

Vatra satului ocupa suprafa^a 
de 20 falct si 25 prajinf. 

Intre proprietarii vechT at mo- 
sief se (in minte Alecu Forascu, 
de la care a trecut la Smaranda 
Rosctti-Balanescu, care o vindu 
doctorulul A. Greceanu, de la 
care a fost cumparata dc actua- 
lul proprietar Al. Grig. Bona- 
che. Mosia e in intindere de 
1300 falcT, din care 610 falcT 
cultivabile, 600 falct padure si 
90 faldf necultivate. fmproprie- 
tari^i dupa legea din 1864 sunt 
42 mijloc. si 48 codasT, stapinind 
266 fald si 75 prajinl. 

Are : o biserica cu patronul 
Sf. Andrei, zidita la 1836 de 
A. Forascu, improprietarita la 
1864, cu 8 l * falci loc de cul- 
tura, deservita fund de un preot 
si un cintare^; o scoala rurala 
mixta infiin^ata la 1879, cu un 



inva^ator platit de stat, frecu- 
entata de 48 elevl. 

Numarul copiilor intre 7 — 12 
anl din raza scoalel e de 86 
baetf si 69 fete. 

DrumurT principale sunt : la 
Preutesti (3500 m.) si la Dol- 
hesti-Mart (5000 m.). 

Pe la 1843, « Basaraba, la X'i' 
nutui SuccveT, ocolul Somuzulul, 
music cu par{i si a domniel sale 
PostclniculuJ Alecu Botez, zes- 
tre de pe cucoana d-sale Ralu, 
nascuta Basota, si a clironomi- 
lor lul Slndulache Lapusneanu, 
Negoi{a Radu si al^ii. Are sat 
cu o biserica, 2 preojl, 2 das- 
call, 13 nevolnicT, 8 vadane, 11 
slujbasl volnicT, 2 . EvreT ; pe 
ling.l mosiile Platonesti sau Ma- 
il oli, Arghiri, Preutesti si altele, 
cu un numar de 45 locuitori.* 
(«Bucium. Rom.», an. I-iti, pa- 
tina 226). 

Basarabi, com, rur., jud. Dolj, 
pi. Cimpul, la 84 kil. de Cra 
iova si la 4 kil. de Calafat, care 
este rcscdinfa plasiT. 

E situata pe malul sting al Du- 
narit in fata eomunelor : Co- 
sova, Stanotiraul, Cu^ova si Chi- 
rimbco. Se invecincste la N. cu 
comuna Poiana; la S. cu Du 
narea de asupra niveluluT careia 
terenul comuneT are o inal{ime 
medic de 7 m. ; la apus cu co- 
muna Calafat; la rasarit cu ca- 
tunul Golen^i. 

Comuna este udata la S. de 
Dunare. In mijlocul ef se aria 
o balta numita Comani, plina cu 
pestt ; aceasta balta se scurge 
in Dunare. 

Comuna s'a format in anul 
1 880, in urma improprietaririlor 
facute dupa legea rurala din 
1879. 

Se compune dintr'un singur 
cat 11 n numit Basarabi. 

Se gasesc in comuna urmele 
unci cet<HT numita Hunia-Lun- 



ga, ce se crede a fi ftcuta de 
Germanl. 

De asemenea atit in apusul 
cit si in rasaritul comunel se 
gasesc tabu, san^uri vechl. 

Are o biserica fondata de ca- 
trc locuitorT. In tinda bisericcl 
se gasesc scrise numele locui- 
torilor, carT au fost delega^f pen- 
tru strin^erea de pe la satenT. 
In serviciul bisericel se afla un 
preot si do! cintare^i. Biserica 
are o proprietate de 17 po- 
goane arabile. 

In comunS se afla o scoala 
mixta, ce functioneazS din anul 
1884; este intre^inuta de co- 
muna; arc o proprietate de 8 
hect. ; iar in vatra satuluT are 
1 hectar. In anul 1892 — 93, 
a fost frecuentata de 59 baett 
si 4 fete. In etatc de scoala 
sunt 158 loc. Stiu carte 85, a- 
dica 78 barba^T si 7 femet. 

Popula^ia comuneT este de 958 
suflete, din care 477 barba^T si 
481 femei. Media mor^ilor este 
de 43, iar a nasterilor de 52. 

Case sunt in numar de 200, 
facute din pamint batut, au si 
gradina. Bordce sunt 29. 

Suprafa^a comunel este de 
56*35 po£. din care 4975 pojr. 
j)amint arabil, 300 finea^a, 180 
izlaz, 50 lac si teren stcrp. 

Mosia se numeste Comani ; a 
par^ine statuluT; are o supr. de 
4975 P°£- & este arendata de la 
1884 — 1894 cu 47000 let an ual. 
Suprafata vinduta c de 1427 
hect. 2589 m.; suprafa^a ramasa: 
394 hect. 0395 m. Azt s'a dat 
in loturt locuitorilor improprie 
tariff. Se seamana pe dinsa £riu, 
porumb, orz, met, fasole, cincpa, 
in, etc. 

Viile de 520 po^. apar^in lo- 
cuitorilor ; produceaii vin ros, 
dar acum sunt distruse de fi- 
loxerfi. 

In comuna sunt doua m«>ri 
de vite; 5 fierarT, 2 rotari, 2 



Digitized by 



Google 



BASARABI 



246 



BASCOVUL CPO?TA-) 



lemnarT, 3 circiumi si 4 comer- 
cianpf. 

LocuitoriT i^I desfac produc- 
telc la Calafat, unde se due pe 
soseaua judefeana Craiova-Ca- 
lafat. In schimbul cerealelor im- 
porta blane, cuie $i cele nece- 
sare pentru casa. Cu vitele se 
due la bilciurl. 

La 4 kil. departe de comuna 
trece calea ferata, avind sta^ie 
la Golen^i $iPoiana; <>i soseaua 
jud. Craiova-Calafat. O poteca 
duce din sat la Dunare. 

Venitul pe 1893 — 94 a fost 
de lei 2131,38 ; iar cheltuelilc 
de lei 1847,35. 

Vite cornute sunt 214, cai 
16, oT 48. 

Basarabi, sat, pendintc de com. 
rur. cu acela^T nume, jud. Dolj, 
pi. Cimpul, situat la 4 kil. N.-E. 
de Calafat. 

Populafiunea e de 85 famili! 
cu 346 suflete. 

Are o biseric& parohiala cu 
hramul Sf. Niculae, de zid, de- 
servita de 1 preot paroh cu 2 
cintare^T. 

In sat se afla o scoala mixta, 
r.eavind insa localul e! propriu. 
Copii in virsta de scoala sunt 
in numar de 151, 81 bae^f $i 
70 fete, din car! numai 56, 49 
baepf ?i 7 fete urmeaza re- 
gulat. 

Comunicafia in acest catun 
se face prin soseaua jude^eana 
Craiova - Calafat, care-1 pune in 
legatura la N.-E. cu satul Go- 
Icn^i $1 la S.-V. cu com. urbana 
Calafat. 

Basarabi, stafic de dr. d. f.,jud. 
Succava, pi. Somuzul, com. Prco- 
testi, pe linia Dolhasca-Falticeni, 
pusa in circulate la 10 Octom- 
vrie, 1887. Se afla intre statiile 
Dolhasca, 13 kil. si Falticeni, 
11,5 kil. Inaltfmca d'asupra ni- 
velului marii de 238,61'". Veni- 



tul acestet sta^ii pe anul 1896, 
a fost de 8595 lei. 

Basarabia, tas, in suprafa^a de 
18 — 20 falci, in com. Preute§ti, 
jud. Suceava, format de Somu- 
zul-Mare. La iezatura sa este o 
moara a proprieta^iT. 

Basarabia, padure de fag pe mo- 
sia cu acela^T nume, in jud. Su- 
ceava. 

Basarabilor (Magura-), ma- 
gum, la Est com. Slobozia-Min- 
dra, din pi. Calma^uiul, jud. Te- 
leorman. 

Bascovele, com. rur., pe apa cu 
acela^T nume, jud. $i pi. Arges, 
la 19 kil. de Curtea-de- Arges, 
re$edin{a pla>iT $i la 1 1 kil. 
de Pite?ti, se compune din 13 
sate §i anume : Bune?ti, Bu- 
zoesti, Ciore?ti, Dragole$ti, Graj- 
durile, Linte?ti, Bascovele, Ne- 
goe?ti, Piele^ti, (re^edin^a pri- 
mariel), Sandule^ti, Ur^oaia, Va- 
lea-Porculut, Virloveni $i Zam- 
firesti, avind peste tot 300 fa- 
miliT cu 1465 suflete, din car! 
10 familil cu 38 suflete, T* l & anT - 
In com. sunt 4 bisericT, din care 
una este schitul Bascovul; cele-1- 
alte trelsunt in satele Grajdurile, 
Lintesti $i Piele^ti ; o ^coala pri- 
mara rurala si o circiuma. Bud- 
getul com. pe anul 1882 — 83 a 
fost de 2364 let 07 banl la ve- 
niturt, ?i de 2363 let la chel- 
tueli. Dupa o publica^e oficiala 
din 1887, aceasta com. numara 
233 contribuabilt ?i are un bud- 
get de 3258 let la veniturl si 
de 2944 lei la eheltueli. 

Numarul vitelor era in 1887 
de 690 capete vite marl : 640 
boi si vacl, 50 cai, si 934 vite 
marunte: 468 01, 466 rimatori. 

Bascovelul, sat, pe apaBascovul, 
cu 28 fam., in jud. Arges, pi. 



Pite?ti ; face parte din com. rur. 
Draganul-Bascovelul, (v. a. n.) ; 
are o biserica cu hramul Toff- 
Sfin^il, cu un preot ?i un cin- 
tareV 

Bascovul, sat, pe apa cu acela^T 
nume, jud. Arge?, plasa Pite?ti, 
pendinte de com. rur. Babana. 
(V. a. n.). 

Bascovul sau Bascovul, sat, 
pendinte de corn. rur. Pietroaia, 
plasa Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, 
situat pe o girla a pinulul Poi, 
la 2 kil. spre N.-E. de Pietroaia, 
unde e re$edin{a comuneT. 

Popula^iunea e de 95 familil, 
cu 445 suflete. 

Are o biserica parohiala cu 
hramul Sf. Nicolae, deservita de 
un preot paroh cu un cintaret- 
Ca proprietate, biserica poseda 
8 V2 hect. panjint rural, plus un 
venit de 60 lei anual. 

Satul e lipsit de $coala. Coptf 
in virsta de a o frecuenta sunt 
40; 17 baeflf ?i 23 fete. 

Comunica^ia cu acest catun 
e foarte dificila din cauza tere- 
nului accidentat, pe care se afla - 
asezat. Spre a ajunge la Pie- 
troaia, locuitoril din Bascov sunt 
nevoipf a trece dealul, care des- 
parte aceste doua c&tune. 

Bascovul, mosie particulara, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
Pietroaia; apartfne satenilor. 

Bascovul , padure particulara , 
jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., 
com. Pietroaia, pe mo$ia Basco- 
vul; apar^ine satenilor. 

Bascovul, piriii, din jud. Arge?; 
trece pe la satul 51 pe la schi- 
tul cu acelasi nume, ?i se varsa 
in riul Arges la N. de ora$ul 
Pitesti. 

Bascovul (Po^ta-), jud. Arge?, 



Digitized by 



Google 



BASCOVUL 



247 



BA^-CHIOI 



pi. Pitesti,intiia po$ta pe drumul 
vechiu al posteT de la Pitesti la 
Rimnicul-Vilcel. Cele -l'alte poste 
erau: Topologul, Coeorul si Rim- 
nicul. Posta Bascovul avea (r 850) 
un num5r de 36 cat. 

Bascovul sau Bascovele (Schi- 
tul-), cu hraraul Intrarea-in-Bi- 
sericd, intemeiat de $erban-Vo- 
da-Cantacuzino, in jud. si plasa 
Arges, com. rur. Bascovele, in sa- 
tul Bascovul; este^////de maici; 
avea maT nainte 20 de caiugarite; 
astazi este redus la biserica de 
mir, si pentru tntre^inerea ser- 
viciulul divin, este inscris, in 
budgetul MinisteruluT Cultelor, 
o suma de 1070 lei; are dol 
preo^i, un cint&re{ si un para- 
cliser. 

Bascovul-Fle§ti, com. rur., pe 
apa Bascovul, la 15 kil. de Pi- 
testi, jud. Arges, pi. Pitesti ; se 
compunedin 10 sate si catune, 
anume: Braileni-Animoasa, Flo- 
rea, Glimbocul-Flesti, Mica, Pai- 
sesti, Rotaresti, Soresti, Steja- 
retul, Uiasca si Valea-UrsuluT, 
avind peste tot 480 case, cu 
270 fain, si 1685 sufl. In com. 
sunt: 2 biserict, una in Gura-Bas- 
covulul si alta in Flesti, deser- 
vite de dol preo^i, dol cint^rep si 
un paracliser ; o scoala primara 
ruraia; 10 circiume. Budgetul 
comunel pe anui 1882 — 83 a 
fost de 2475 1. 96 b. la veni- 
turl si de 1774 1. la cheltuell. 

Dupa o recenta publica^ie o- 
ficiala, aceasta comuna numara 
255 contrib. si are un budget 
de 3978 let la ven. si de 3361 
lei la chelt. 

Num&rul vitelor in anul 1887 
era de 2754 capete vitc marl: 
2712 boT si vacl, 42 caT si 305 
vite m^runte: 60 of, 35 capre 
si 210 rimatorl. 

Basta, deal, in jud. Falciti, in 



partea de K. a com. Iv.lnesti, 
pi. Prutul. 

Bastachi (Iazul-lul-), iaz, se 
afla la marginea de E. a satu- 
lu! Moara-Grecilor, com. Mun- 
teni-d.-s., pi. Crasna, jud. Vas- 
luiu ; numit ast-fel dupa numele 
proprietarulul. Este bogat in 
peste si stuh; are si o moara 
de api pe el. 

Ba$-Culac, vale, numele sub care 
valea Tortoman II se deschide 
din dealul Paspala-Bair, pe te- 
ritoriul comunel Carol, catunul 
Doroban^ul, plasa Constanta, 
jud. Constanta; in partea ves" 
tica a plfisil, si cea apusana a 
comunel; se afla intre dealurile 
Biuiuc-Bair si Bilarlar si este 
dominate de movilele Paspala- 
Iuiuc si Biuiuc-Iuc pe drcapta, 
Dere-Chioi pe stinga; prin ea 
merge un drum comunai, Do- 
roban^ul-Dere-Chioi. 

Ba§-Chioi, com. rur. dinjude^ul 
Tulcea, pi. Babadag, asezata in 
partea centrals a jude^ului, la 
29 kil. spre S.-V. de orasul 
Tulcea, resedin^a judejulut, si 
in partea apusana a plasil, la 
20 kil. spre N.-V. de orasul 
Babadag, resedin^a plasiT. 

Numele s&u turcesc vine de 
la bas = boer si chioi = sat; 
la inceput a fost Pasa-Chioi $i 
prin corecfiune a devenit Bas- 
Chioi. 

Hotarul amSnun^it al com, 
este urmatorul: Plecind din vir- 
ful dealuluTConsulul, se dirige 111- 
tr'o direcfie generalaspre miaza- 
zi, coboara dealul Consulul, pa- 
seste peste dealul Dautcea, pen- 
tru a taia valea Musafir-Culac, 
trece peste muchiadealulul Iasi- 
Orman, taie valea Bac - Ceius, 
pentru a urea dealul Bac-Ceius, 
si virfui Sivri-Tepe ; se indreapta 
spreS.E., taie Valea-Jidinei, urea 



Dealui-Jidinel, in virfui cu acelasT 
nume; de aci o ia spre r&Scirit o- 
prindu-se intr'un virf al dealului 
Tasli-Bair; de unde se indreapta 
spre N.-E., pe la poalcle dea- 
luluT Tasli-Bair si Uzum-Bair, 
pana da in drumul comunai Ar- 
mutli-Ciucurova, pe care il ur- 
meaza pu^in, pana la poalcle 
dealului Pletrosul, de unde se 
indreapta spre miaza-noapte si 
da in valea Riulul-Tai^a, linga 
satul Bas-Chioi; de aci o ia 
spre N.-E., taie valea Ormangi- 
Cula, pe la poalele dealulut Ghel- 
Tepe, taie valea piriului Teli^a, 
la confluenfa cu valea Alceac- 
Punar si urea dealul Sari-Tepe, 
m virfui Esil-Tepc; de aci se 
indreapta spre N. f pe muchia 
dealului Sari-Tepe, pana in vir- 
fui cu acelasl nume, de unde o 
ia spre apus, taie valea Alceac- 
Punar, piriul Tai^a, urea si co- 
boara dealul Ghel-Tepe, urea 
dealul Starauni-Culac, din virfui 
caruia se indreapta spre apus 
sau maT bine zis spre S.-V., 
taie piriul Tai^a, la confluenta 
lui cu piriul Accadin, urea dea- 
lul Consulul si ajungem de unde 
am plecat. Forma teritoriuluT 
este in general aceea a unul pa- 
trat sinuat; lungimea perime- 
truluf de 47 kil.; iar intinderea 
totala a interiorulu! este de 4677 
hectare. 

Com. se invecineste la miaza- 
noapte cu com. Nalbant; laN.-V. 
cu com. Ali-bei-Chioi ; la apus 
cu catunul Dautcea (al comunel 
Orta-Chioi) si cu comuna At- 
magea ; la miaza-zi cu comuna 
Ciucurova si catunul Slava-Cer- 
chezeasca (al comunel (Slava- 
Ruseasca) ; la rasarit cu comu- 
na Armutli si cu catunul Ila- 
gilar (al comunel Congaz). 

Dealurile cart o brazdeaza 
sunt numeroase, unele de pia- 
tra, altele acoperite cu padur! 
si vil ; mal insemnate sunt : Sari- 



Digitized by 



Google 



13AS-CI1IOI 



248 



BAS-CHIOI 



Tepe (Usturoios) cu vtrfurile E- 
sil-Tepe (54 m.) si Sari-Tepe 
(72 m.), la N.-E. ; Ghel-Tepe 
(134 m.) la miaza-noapte ; Pie- 
trosul la S.-E. ; Stamuni-Culac 
(521 m.) la N.-V. ; Consulul, cu 
2 virfuri (de 329 si 315 m.), 
Tatar-Bai (Dealul-Tatarului), Da- 
utcea (260 m), Iasi-Orman (276 
m.), Echili-Orman, Ciz-Bair(Dea- 
lul-Fetii), Canara-Ceair (Dealul- 
cu-Piatra-Rosie), la apus; dea- 
lurile Bac-Ciaus, cu virful Si- 
vri-Tepe (236 m.), Parcea-Daa 
(deal cu o bucata de padure), 
Curt-Bair (Dealul-LupuluT), Che- 
res-Bair (deal de var), Sari-Mi- 
silic (deal cu tufe rosil), Orta- 
Burun (Nasul-Tovarasulul), Sa- 
ra-Masa-Lic (Dealul- Usturoios), 
Mara (Dealul-Gaurosul), dealul 
Pariti (Dealul-Paralelor) , Sipil- 
gean (Dealul-IzvoruluI-de-Via{a), 
la Sud si Sud-Vest. Coiinele 
sunt acoperite cu pasunT ; ele 
sunt : Accadin (Cadina-Alba), U- 
zum-Cairac (Colina-Lungaj, Be- 
gen (Colina-Gindaculul), Caraul 
(Deal-de-Paza), Tatar-Bair (Coli- 
na-TataruluT), situate toate in par- 
tea apusana a comunel; movilele 
sunt toate naturale, ele sunt : 
Esil-Tepe (Movila-Verdej, Sari- 
Tepe, la N.-E. ; Ghel-Tepe, (Mo- 
vila- Goala) , Camanli - Vraiste, 
(Movila-cu-Prundis), Tausan-Te- 
pe, (Movila-Iepurelui), Sivri-Tc- 
pe, (Movila-Ascutita), la S. si 
V., Nalbant la N. 

Riurile si piraiele carl o uda 
sunt dcstule, insa ma! toate sunt 
niste vaT, can n'aii apa de cit 
primavara, la topirca zapezil. 
Tatya o uda prin mijloc ; aflu- 
en^ii sal de pe stinga o uda la 
N., iar cele de pe partea dreapta 
uda comuna la S., asa avem: 
vaile Sipilgean, Bas-Chioi, for- 
mats din valea Musafir-Culac, 
continuatie a vailor Ghiubelca 
si Canara-Ceair, unita cu valea 
Bac Ceius, primeste pe dreapta 



valea Jidini, care uda com. la a- 
pus; valea Ormangi-Culac si 
piriul Nalbant sau Telifa la ra- 
sarit. Mat avem apot vaile Ciu- 
curova la S.-V. ; Armutli (Va- 
lea-ParuluT) la apus, vaile Begen 
(Valea-Gindaculul), si Cineli (De- 
cora^ia-luI-Ali) tot la apus ; Zi- 
bileanul (Valea-Pomenii), la N. ; 
Domus-Culac (Izvorul-PorculuT) 
tot la apus ; Moldovanschicula 
(Valea - MoldoveanuluT) , Giam- 
bas-Coanlic (Prisaca-Giambasu- 
lul), Cartal-Cula (Valea-Vulturu- 
lut), Ai-Cula (Valea-Ursului), Ca- 
ra-Cula (Valea-Neagra), si Curu- 
Giadina (Valea -Uscata), braz- 
deaza partea apusana a comu- 
nel, mai cu scama col^ul S.-V.; 
inaiurile lor sunt inafte, altele 
joase ca al piriulul Tai{a. La- 
curt nu sunt in comuna. 

Clima comunel este sanatoasa; 
aerul viu si rece ; vinturile pre- 
dominatoare sunt cele de mia- 
za noapte si miaza-zi ; plot po- 
trivite, rare-on seceta ; boalele 
ce bintue comuna sunt: gilcT, 
diaree, tuse ordinara si convul- 
sive, une-ori anghina difterica. 

Catunele cart o formeaza sunt : 
1. Bas-Chioi, (Satul-Pasel), catu- 
nul de resedin^a, asezat pe ma- 
lul sting al riului Tai{a, si la 
poalele orientale ale dealului Ta- 
tar-Bair, in partea rasariteana a 
comunel ; 2. Cineli in partea 
apusana a comunef, pe malul 
drept al riului Taita, .si la poa- 
lele estice ale dealului Consulul. 

Intinderea totala a comunel 
este de 4677 hect., din cari 627 
hect. ale StatuluT, rcstul de 4050 
hect. ale locuitorilor ; din aceste 
50 hect. sunt ocupate de vetrele 
celor doua sate. 

Popula^ia in intreaga comuna 
este toata bulgareasca, insa vor- 
besc romineste cea mat mare 
parte ; sunt 348 familif cu 1677 
suflete, 606 barbatT, 623 feme!; 
279 copif in virsta de scoala, 



141 bae$I, 138 fete; 903 insu- 
ra t*> 553 neinsurafl, 12 vaduvi; 
372 contribuabili. Moravurile si 
obiceiurile lor se apropie de 
cele ale noastre, numai in im- 
bracaminte difera de Romini; 
asa, in loc de i^arl sau panta- 
loni, poarta ciacsiri turcestl. se 
incing peste mijloc cu briu de 
lina ; au ilice, zabune, cojoa- 
ce, imuriuce (sumane) ; in cap 
poarta si vara si iarna caciull; 
in picioare poarta opine! in ge- 
neral, cizme si ghete rar. Fe- 
meile umbla cu picioarele goale 
si vara si iarna, numai Dumi- 
neca si sarbatoarea pun papucT 
si pan toft; poarta fuste de lina, 
bete cu ciucurl, scurteici, ili- 
ce ; pe cap se iinbrobodesc cu 
tulpane, barise de diferite cu- 
lorT, dupa ce fac maT intiiu un 
conciu, peste care pun un fes 
turcesc, mic si rotat si peste 
acesta se acopera; de fesuri a- 
tirna nisce baerl cu parale tur- 
cestl ce sunt legate sub bar- 
bie ; la git poarta salbe de lefti 
si mahmudele. 

Este o scoala in catunul de 
resedin^a, Bas-Chioi, fundata in 
1880 de obstia locuitorilor, cu 
10 hect. pamint, 2 inva^aton, 
90 elevi inscrisl, in 1893-94, 
70 bac^i, 20 fete. 

Este o biserica cu hramul 
Adormirea-Maicil-Domnului; a 
fost facuta in anul 1844 de 
obstia locuitorilor; are 7 hect. 
pe care le inchiriaza cu 70 lei, 
si 10 hect., pe care le cultiva 
prcotul pentru sine; bis. e de- 
servita de 1 preot si 1 cintare{ ; 
slujba o fac in limba bulgara. 

Pamintul este in general ar- 
gilos, pu^in calcaros si arinos ; 
dealurile sunt mai toate pie- 
troase si acoperite cu padurf. 
Din cele 4677 hect. ale comunel, 
3760 hect. sunt locurl arabile, 
292 hect. padure, 61 hect. fi- 
ne^e, 291 hect. izlaz, 273 hect. 



Digitized by 



Google 



UAS-CHIOI 



249 



I1A.S-1»UXAR 



teren neproductiv ; apar^in lo- 
cuitorilor, afara de padurl si 
locurile neproductive ce apar^in 
statuluT. 

Se seamana in comuna : po- 
rumb, gnu, orz, ovaz, meiti, du- 
ghie, borciag ; cinepa si in mat 
pu^in. 

Sunt 326 agricultori, can au 
2 53 plugurt de fier, 1 masina 
de seceratsi 3 de vinturat, 373 
bol, 185 vacT, 74 bivoli si bi- 
voli^e, 423 cal, 251 epe, 9 ma- 
gari, 6317 ol, 113 capre, 465 
porcT. Sunt in com. 2 mort de 
vint, 2 mori de apa ce mal au 
si cite o piua fie-care. Sunt 12 
meseriasl : 7 croitori, 2 fierarT, 
2 lemnari si 1 cojocar. Comer- 
ful este foarte activ ; sunt 4 co 
mercian^i : I manufacturar si 3 
circiumarT. Com, exporta ce- 
reale si vinuri in valoare de 
100.000 let, si importa articole 
de bacanie si manufacture, in va- 
loare de peste 100.000 lei. 

Budgetul : Veniturile sunt de 
5692 lei, 22 banl. Cheltuelile 
sunt de 5422 lei, 30 banl, ra- 
minind un escedent de 275 lei, 
90 banl. Contribuabill sunt 348. 

Caile de comunica^ie sunt: 
Drumul jude^ean Babadag-Ma- 
cin, ce trece prin comuna, si 
drumurile comunale, ce due, de 
la catunul de resedin^a, la ca- 
tunul Cineli, la com. Ali-Bei- 
Chioi, la comuna Nalbant, la 
comuna Armutli, la com. Ciu- 
curova, si spre Satul-Nou-Baba- 
dag; din acestea 2 sunt pie- 
truite, cele ce due la Babadag, 
cele-1-alte sunt naturale. 

Istoric. Despre aceasta co- 
muna, din batrini se spune, ca 
a fost intemeiata de Bulgaril, can 
au venit din Basarabia, intre anil 
1828 — 1830 si s'au asezat prin- 
tre Turcil ce locuiau aci pe acea 
vreme. Turcil, vazind, ca numa- 
rul Crestinilor creste din ce in 
ce, s'au ridicat §i au plecat in 

f {694. Mv$l» Dlcjiotutr Otogra/lr, 



alte sate locuite de coreligio- 
naril lor. Ca povestiri asupra 
celor-1-alte locuri, n'avem de cit 
asupra vail Bac-Ceis, anume ca 
pe valea aceasta a fost un sat 
turcesc, al carel locuitorl erau 
scuti^I de toate datoriile si da- 
rile catre Stat, guvernul oto- 
man dindu-le pamint de munca 
gratis, aceasta in schimbul unel 
victoril ce el repurtasera asu- 
pra Crestinilor ; el a fost des- 
fiin{at probabil de vre-o emi- 
grate. 



Chioi, sat, in jud. Tulcea, 
plasa Babadag, catunul comu- 
nel Bas-Chioi, situat in partea 
apusana a plasii si in cea nord- 
estica a comunei, a care! rese- 
dinja este, pe malul drept al 
piriulul Taija si la poalele ori- 
entale ale dealulul Tatar-Bair ; 
numele sau este turcesc ; se 
numea in vechime Pas -Chioi, 
Satul-Pasei. Se margineste la 
miaza-noapte cu comuna Nal- 
bant, la miaza-zi cu catunul Sla- 
va-Cerchezeasca, al com. Slava- 
Ruseasca, la apus cu catunul 
Cineli si comuna Atmagea, iar 
la rasarit cu comuna Armutli 
si catunul Hagilar al comunei 
Congaz. Dealurile, care braz- 
deaza teritoriul sau, sunt: Sari- 
Tepe la Nord-Est; Ghel-Tepe 
la Nord ; Tatar-Bair, Dautcea, 
Echil-Orman, Iasi-Orman la a- 
pus ; Bac-Ceius cu virful Sivri- 
Tepe la Sud-V. ; Jidini, Pelitul 
si Pietrosul, la miaza-zi. Riul 
Taifa il uda prin mijloc; pira- 
iele Ormangi-Cuiac si Telifa, la 
rasarit; valea Bas-Chioi prin mij- 
loc ; vaile Musafir-Culac si Bac- 
Ceis la apus. Intinderea sa este 
de 3797 hectare, din care 37 
hectare compun vatra satulul. 
Popula^ia, toata bulgara, este de 
272 familiT cu 1297 suflete. Are 
biserica si scoala comunei. Pa- 
mintul pe aci este productiv ; 



se cultiva porumb, meiti, giiu, 
etc. Industria casnica si comenjul 
sunt active. DrumurT comunale il 
unesc cu catunul Cineli, cu co- 
munele Nalbant, Atmagea, Cin- 
curova, Babadag. 

Ba^- Chioi, piriu insemnat, in 
jud. Tulcea, plasa Babadag, pe 
teritoriul comunei Bas-Chioi, si 
al celor doua catune ale sale 
Bas-Chioi si Cineli ; este for- 
mat din doua piraie : valea Bac- 
Ciaus, ce izvoreste din dealul 
Bac-Ciaus si valea Jidini, ce izvo- 
reste din dealul Jidini ; se unesc 
amindoua la poalele dealulul 
Sivri-Tepe si, sub numele de 
Bas-Chioi, merge de se varsa 
in piriul Tai^a, ceva mal la a- 
pus de satul Bas-Chioi. Curge 
printre dealurile Bac-Ciaus, Iasi- 
Orman, Ciz-Bair si Cuzu-Bair 
de o parte, la apus, si dealurile 
Jidini,' Pelitul si Cuzul-Mare la 
rasarit. Cursul sau este lung de 
8 kil. si brazdeaza partea apu- 
sana a comunei si a plasii. Pri- 
meste ca afluent mal insemnat 
pe dreapta, piriul Musafir-Cu- 
lac. Pe valea sa merge dru- 
mul comunal Bas-Chioi-Ciucu- 
rova, si pe aceea a piriulul Mu- 
safir-Culac merge drumul veci- 
nal Atmagea-Bas-Chioi. 

Ba§-Punar, sat, in jud. Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, cat. co- 
munei Hairam-Chioi. Este situat 
in partea S.-E. a plasii si cea 
rasariteana a comunei, la 6 kil. 
spre N.-E. de catunul de rese- 
din^a, Hairam-Chioi si la 2 l /a kil. 
spre N.-V. de catunul Bairam- 
Dede. Este asezat pe valea Bas- 
Punar, intr'un loc unde valea 
devine pu^in mal larga si unde 
malurile el sunt mal pu^in inalte 
si mat pu^in stincoase. Este in- 
chis la rasarit de dealul Bas- 
Punar-Bair; la N.-V. de dealul 
Cesme-Bair; la V. de dealul 

82 



Digitized by 



Google 



BAS-PUNAR 



250 



BAS-PUNAR 



Tuzla-Mezarlic-Bair ?i la S.-V. de 
dealul Ciali-Perde, cu vlrful sati 
Ciali-Perde, de 176 m. 

Suprafaja sa este de 1381 
hect., dintre care 8 hect. sunt 
ocupate de vatra satulul $i de 
gr&dini, cu 27 case. 

Populajiuneasa, compusa mat 
numai din TurcT, este de 16 
familil, cu jS suflete, ocupin- 
du-se mai mult cu agricultura. 
Painintul produce griu ?i ovaz, 
in cantitate si calitate destul de 
satisfacatoare. Casele sunt 111 
general mici, $i inconj urate fie- 
care de cite o curte destul de 
mare cu cite o gradina. DrumurT 
comunale pleaca la Demircea, 
la Bairam-Dede, la Cozil-Murad, 
la Becter $i la Malcoci, mergind 
fie-care in directum opuse, in- 
tocma! ca ni^te raze, care pleaca 
dintr'un centru al unei circum- 
ferin^e. 

Ba^-Punar, sat, in judejul Cons- 
tanta, pi. Mangalia, cat. comu- 
nei Gheringec, situat in partea 
centrala a pla^ii $i cea meridio- 
nals a comuneT, la 3 kii. spre 
S.-E. de cat. Copucei si la 9 
kil. spre S.-V. de cat. Gherin- 
gec, re$edin{a comunel, pe ma- 
lul nordic al laculul Mangalia, 
la locul unde se deschide Valea- 
Viilor, pe drumul Mangalia-Cara- 
Omer. Are 1025 hect. intindere, 
din care 125 hect. ocupate de 
vatra vechiuluT sat. Cel actual 
e mult mat mic. Are o popu- 
late numal de 7 familil cu 30 
suflete, ce se ocupa cu agricul- 
tura. 

Ba§-Punar, sat, in jud. Tuleea, 
plasa Babadag, pe teritoriul co- 
munel Slava-Ruseasca. E situat 
in partea apusana a plaVii ^i cea 
vestica a comuneT, la 10 kil. 
spre apus de catunul de rese- 
din^a, Slava-Ruseasca, pe malul 
st. al vaTi Slava-Ruseasca, la poa- 



lele sudice ale dealulu! Ciucu- 
rova. Numele sau este turcesc 
si vine de la ba$ = cap, pu- 
nar = fintina ; trad us ar fi Ca- 
pul-Fintinet, nume ce a luat 
$i piriul Slava, la izvorui lui. Ho- 
tarul sau incepe din dealul Ba$- 
Punar, se indreapta spre rasa- 
rit, taie valea Chiri$liva, urea dea- 
lul Ciucurova, se indreapta apoT 
spre S.-E., pe muchia lui, pana 
in dreptul cat. Slava-Cercheza, 
de aci spre S.-V., pe muchia dea- 
luluT Ibri$iorul, pana da in pi- 
riul Slava-Rusa, de unde o ia 
spre apus, taie valea Ericli-Cu- 
lac, ?i urea dealul Periclic, pana 
la limita jude{uluT, pe care o 
urmeaza spre N., unde ajunge in 
dealul Ba$-Punar, de unde am 
plecat. Forma sa este neregu- 
lata; are 32 kil. lungime, pe o 
intindere de 1838 hect. Dealu- 
rile ce-1 brazdeaza sunt : Ba§- 
Punar, Periclic, la apus; Do- 
lama la sud ; Ibri^orul la rasarit 
(241 m.); Ciucurova (335 m.) 
la miaza-noapte; toate sunt a- 
coperite cu paduri. Riul Slava- 
Ruseasca, ce izvore^te sub nu- 
mele de Ba$-Punar, il uda prin 
mijloc. Pe linga sat tree aflu- 
en^it [sa! : Chiri^liva la N.-V., 
Cai-Culac unit cu Amutlu-Culac, 
la S.-E. $i Ericli-Culac la S. 
Intinderea catunulul e de 1838 
hect., din carl 30 hect. ocupate 
de vatra satulul, 460 hect. ale 
Iocuitorilor, 1348 hect. ale sta- 
tuluT. Popula^ia catunulul este 
ruseasca; venita de curind, a 
adoptat moravurile $i imbraca- 
mintea romineasca. Sunt 63 fa- 
milil cu 455 suflete, din carl 
283 barba^T, 172 feme!; 60 copiT 
de ^coala; 10 insurati, 14 ne- 
insuratt, 7 vaduvT ; contribuabilT 
sunt 45. Are o scoala mixta 
fundata in 1893 de loc. Este o 
biserica cu hramul Sf. Metodiu 
$1 Ciril, zidita in 1886 de loc, 
deservita de un preot romin $i 



un cintare^ rus. Pamintul loculuf 
este negru ?i pietros; din el 
1250 hect. sunt paduri, 606 hect. 
loc cultivabil. Locuitorif au 52 
pluguri, 260 boi, 320 cat, 195 
ot, 35 capre, 120 porci; 3 mori 
de apa. Budgetul este de 1700 
lei la vent turf $i 1600 lei la chel- 
tuelT. DrumurT sunt cele comu- 
nale ce due la catunul de rese- 
din^i Slava-Ruseasca, la com. 
Ciucurova, la catunul Slava-Cer- 
cheza, la com. Topologul, din 
jud. Constanta, la com. Atma- 
gea. Cerchezil ail locuit aci mai 
inaintederazboiulde la 1877-78; 
la 1879 Cerchezil au plecat $i 
atuncT au venit RominiT ce azi 
sunt in numar de 4 familil cu 
21 sufiV^i Ru$ii, can mai inainte 
• locuiau in satul Teche, ceva mat 
jos de el, pe piriul Slava. 

Ba§-Punar, deal, in judejul 
Constanta, plasa Hir§ova, pe te- 
ritoriul comunei Topologul; face 
parte din culmea dealurilor Ba- 
badagulul ?i e situat in partea 
rasariteana a pla$ii ?i a comu- 
nel. Pe muchia lui trece $i ho- 
tarul despar^itor intre cele 2 ju- 
de^e Tuleea $i Constanta. Plea- 
ca din nodul central Sultan- 
Bair, ?i se indreapta spre S.-E., 
printre vaile Ba$-Punar $i Chi- 
ri?livoi. Are 294 m. inah:ime si 
este acoperit cu paduri intinse. 

Ba§-Punar, piriU, in jud. Tul- 
eea, pi. Babadag §i Constant 
pi. Hir$ova. Izvoreste din dea- 
lul Sultan-Bair, din jud. Cons- 
tanta, dar intra repede in ju- 
detul Tuleea, se indreapta spre 
rasarit, avind o direcfie generala 
de la N.-V. spre S.-E., curge 
pe la poalele dealulu! Ba$-Punar, 
pana la satul Ba§-Punar, de uncle 
incepe sa poarte numele de Sla- 
va-Ruseasca. Curge numal prin 
padun, prin locurl de toata fru- 
muse^ea. Pe valea sa merge pi- 



Digitized by 



Google 



BA?-PUNAR 



251 



BA^EUL 



torescul drum com. de la To- 
polog (Constanta) la Bas-Punar 
(Tulcea). Primeste ca afluen^f la 
pir. Amutlu-Culac unit cu Chai- 
Culac. Lungimea sa e de 8 kil. 
Cursul siu cste foarte rcpede. 

Bay-Punar, vale, jud. Constanta, 
plasile Silistra-Noua si Manga- 
lia, pe teritoriul com. rur. Cara- 
Omer si Cazil-Murad, din plasty 
Mangalia, si Bairam-Dede si Ha- 
ram-Chioi, din pi. Silistra-Noua. 
Este una din principalele brafe 
care formeaza valea Urluia. Se 
deschide din poalele nordice ale 
dealului Cara-Omer, sub numele 
de Dere-Chioi; se dirige spre 
miaza-noapte, avind o direct une 
generala de la S.-E. spre N.-V.; 
ia apol numele de Ali-Bei-Chioi, 
trecind prin satul Ali-Bei-Chioi, 
in urma pe acela de Afighinea, 
intrind in pi. Silistra-Noua, unde 
trece prin satul Bairam-Dede, de 
unde ia numele de Bas-Punar; 
strabate satul cu acelasl nume ; 
intra din nou in pi. Mangalia si 
se uneste cu valea Borungea, Hn- 
ga satul Becter, al com. Cazil 
Murad. Are o lungime de 15 
kil. Dealurile printre care ea 
merge sunt: Buiuc-Bair, Ali- 
Bei-Chioi, Sari-Bair, Curu-Bair, 
Bairam-Dede, Ciali-Perde, Me- 
zarlic-Bair si Cisme-Bair pe stin- 
ga; Iuci-Ghiolgiu-Bair, Ali-Bei- 
Chioi-Bair, Mezarlic, Chazil-Mu- 
rad-Bair, Mezarlic-Bar si Bas-Pu- 
nar-Bair pe dreapta. Ea are apa 
numaf prima-vara, dupa topirea 
zapezilor si toamna dupa plot. 
Prin ea merge drumul comunal 
Becter- Bas-Punar-Bairam -Dcdc- 
Ali-Bei-Chioi-Cara-Omer. 

Ba§-Punar, mic^ vale, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, com. 
Gheringec, cat. Bas-Punar. Vine 
din dealui Copucei, trece pe la 
r&sSrit de satul Bas-Punar si sc 
deschide in lacul Mangalia. 



Ba§-Punar-Bair, deal, in jud. 
Constanta, plasile Silistra-Noua 
si Mangalia, pe com. Hairam- 
Chioi, cat. Bas-Punar, de la cart 
st-a luat si numele, si com. Caztl- 
Merand, cat. Terziveli. Sc des- 
face din dealui Mezarlic-Bair, a 
vind o direc^iune generala de la 
S.-E. spre N.-V. printrevaile Bas- 
Punar, Cazimerad-Ceair si Bo- 
rungea. Are 167 m.inaltime, do- 
mi ntnd satul si valea Bas-Punar. 
E de natura stineoasa; acopcrit 
cu tufXrisurT si fine^e. 

Ba§-Punar-S!rt!, deal insemnat, 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
Noua, pe teritoriul comunelor 
rur. Para-Chioi, Dobromirul-din- 
Vale,Caranlic. Se desface din cul- 
mea Sari-Iol-Bair, din care face 
parte de la vlrful numit Calaigi ; 
se intinde spre rasarit, avind o 
direcfiune generala de la S.-V. 
spre N.-E., brazdind partea ccn- 
trala a plasil, pe cea sudica a 
com. Caranlic, cea nord-vcstica 
a com. Dobromirul, si pe cea 
sud-esticd a com. Para-Chioi ; se 
ridica la 187 m. cu virful Ba- 
zirgian ; domina vaile Babuci- 
Culac, Cuiugiuc-Culac si drumul 
jude^an Lipnita-Dobromir ; este 
acoperit cu fine^e si livezl. 

Bas,a, jud. Braila, numirea cc se 

da de locuitort satulul Filipcsti. 

Se zice, ca un turc numit Basa, 

pe timpul raialet, tinea suhat si 

avca tirla aci. 

Bas^eul, plasa, in partea de S.-E. 
a jude^uluT Dorohoiu. $I-a luat 
numirea de la piriul Baseul. 

Terenul pi. este margin it : la N. 
cu pi. Prutul-d.-j., de care se des- 
parte prin hotarul mosiilor : Ba- 
linti, Draguseni-Nichiteni, Avra- 
meni, Adasani si Liveni-Mitro- 
poliet, din asta pi., despre mosi- 
ile : Tatarasani, Cordareni, Pu- 
tureni, Ichimeni, Ghereni si Mi- 



tocul, din pi. Prutul-d.-j. ; la S. 
cu jud. Botosani, de care se 
desparte prin cursul JijieT, ince- 
pind de la varsarea Ibanesef in 
ea, pe mosia Borzesti si pana 
la hotarul mosiel Plopeni-Jianul ; 
apotprin hotarul mosiel acesteia, 
a $tiubeienilor, Vlasinestilor si 
Hanestilor, pana la piriul Ba- 
seuluT; la Est cu Basarabia, de 
care se desparte prin cursul 
PrutuluT, incepind de la varsarea 
piriulul Ghereni, dintre mosiile 
Mitocul si Savenil-MitropolieT, 
continuind pana la varsarea pi- 
riulul din jos de satul Boldiso- 
rul; de acolo cu jud. Botosani, 
de care se desparte prin hota- 
rul mosiilor Zahoreni si Baro- 
lea, pana la malul piriulut Ba- 
seul ; la Vest cu plasa Cosula, 
de care se desparte prin hota- 
rul mosiel Borzesti din asta pi., 
despre mosia Tautesti din acea 
plasa, incepind de la varsarea 
Ibanesef in Jijia si apoT hota- 
rul mosiel Vorniceni din asta 
plasa, despre mosia Vladeni din 
acea plasa, iar de acolo inainte 
cu plasa Prutul-d.-s. de care se 
desparte prin hotarul mosiilor 
Cordareni si $ipoteni din acea 
plasa, de mosiile: Stiubeieni si 
Baling din asta plasa. 

Teritoriul plasiTeste de 61063 
hect. 79 arit, din carT 655 hect. 
94 aril sunt padure si 60407 
hect. 85 arit cimp curat. Din 
acestca, 8715 hect. 76 arif sunt 
proprietatea locuitorilor fostfcla 
casT, improprietariti dupa legea 
din 1864. 

Dealurile sc intind printre vaf 
largT si manoase, ce sunt riuratc 
de piraie. Ridicatura cea mare 
este Geamanul de peste Baro- 
lea, pe a careia movila este pusa 
piramida geodezica, corespunza- 
toare cu acele de pe Darabani 
si Ibanesti, necesara la ridicarea 
planulut topografic. 

Solul, in general, este de buna 



Digitized by 



Google 



BASEUL 



252 



BASEUL 



calitate, avind baza de nisip si 
lut, cu destula patura de hu- 
ma, si formeaza un pamint ve- 
getal manos si fertil, afara de 
pu^inele par^T ce sunt ma! pu- 
{in fertile. 

PadurT cresc pe o intindere 
de 655 hect, 95 ariT. 

Apele sunt indestulatoare tre- 
buin^elor, atit de acele stata- 
toare, ca iazurile, cit si de acele 
curgatoare, capiraiele.Dintre 64 
iazurT acum existente, pe deo- 
sebitemosif, mat principalesunt: 
Monastireanul, de 315 hect., pe 
$tiubeieni ; Roznovanul, de 1 1 5 
hect., pe Hanesti ; Ursul, de 
71 hect., pe Plopeni-Jianul; Vel- 
niceriul, de 57 hect., pe Odaia- 
Bozia; Fleondora, de 43 hect., 
pe Fleondora ; al Racilor, de 35 
hectare, pe Vorniceni ; al Cio- 
laculuT, de 30 hectare, pe Ada- 
sani ; Podrigai, de 22 hectare, 
pe Draguseni ; al Manolesei, de 
14 hectare, pe Domosani ; al Sa- 
tulului, de 7 hectare, pe Podri- 
ga. Cele maT principale piraie 
sunt: Baseul, incepator de pe 
Cristinesti, se varsa in Prut la 
Ostopceni ; Bodeasa, incepator 
de pe Pu^ureni, se varsa in 
Baseu la Sirbi ; Bodronul, in- 
cepator de pe Horodistea si 
Paltinisul, unindu-sT ramurele pe 
Bivol, se varsa in Prut, la Vo- 
lonetul-Stroici ; Ibaneasa, ince- 
pator de pe Ibanesti, se varsa 
in Jijia, pe Borzesti, drept Epu- 
reni din jude^ul Botosani ; No- 
vacul, incepator de pe Liveni- 
MitropolieT, se varsa in Volo- 
va^ul la Hri^eni ; Podriga, in- 
cepator de pe Concesti , se 
varsa in Based, linga Savenii- 
Volova{ul, incepator de pe Pal- 
tinisul, se varsa in Prut la la- 
turea din sus a Boldisorului. Ri- 
un sunt doua : Prutul, incepa- 
tor din Carpafu Galilei, intra 
in $ara pe la Cotul-Boian si se 
varsa in Dunare ; Jijia, incepa- 



tor de pe Hiliseul-Curt, se varsa 
in Prut la Scoposeni, in jud. 
Falciu. 

In pi. sunt 4542 fam. sau 17285 
suflete. Din acedia sunt: 18 
prco^T, 1 diacon, 28 cintaretf, 
21 paliman, 8 inva^atorT si res- 
tul sunt: proprietart, profesio- 
nistl, meseriasT, comercian^T ; 
masa insa sunt agricultorT si vi- 
ticulton, RominI ; o mica parte 
sunt streinT. 

Sunt 18 biserict in plasa. 

Intre^inerea bisericelor in ge- 
nere se face de comune, iar a 
unora de proprietariT de mosiT. 

Aproape fie-care comuna are 
cite o scoala, afara de Birzesti 
si Vlasinesti; sunt 8 scoli, cu 
8 inva^atort si 485 scolarl; din 
aceste 6 sunt mixte, 1 de bae{I 
si I de fete in Saveni. Intre^i- 
nerea lor se face de comune si 
de stat. 

Resedin^a sub-prefecture! se 
afla in Saveni. 

Actuala plasa (1890) este im- 
par^ita in 9 comune rurale si a- 
nume: 

1. Avrameni, cu satele : A- 
daseni, Avrameni, Barolea si 
Zahoreni. 

2. Borzesti, cu satele: Plo- 
peni-MarT , Borzesti , Plopeni- 
Mici, Podul-StamateT, Tautesti 
si Vicoleni. 

3. Draguseni, cu satele: Dra- 
guseni-d.-s., Draguseni-d.-j., I- 
chimeni, Nichiteni si Podriga. 

4. Manoleasa, cu satele : Bol- 
dul -Rlzasi , Domosani-Hri^eni , 
Domosani Manoleasa, Fleondora, 

Hri{eni - Pancu , Hri^eni Stroici, 
Livenii -Vecht-MetropolieT, Stin- 
ca-LiveniT-Noi, Stroici, $erpeni- 
{a, Tescureni-Bagiurea, Tescu- 
reni-Timus, Volova^ul Iacovachi, 
Volova^ul-StroicT. 

5. Saveni, cu satele : Saveni, 
Saveni-Tirg si Bozieni. 

6. Sirbi, cu satele: Hanesti, 
Sirbi si Glodoaia. 



7. $tiubeieni, cu satele : Chis- 
careni, Cotul-Negru, Ibaneasa, 
Odaia-Bozia, Petriceni si $tiu- 
beieni. 

8. Vlasinesti, cu satul Vla- 
sinesti. 

9. Vorniceni, cu satul Vor- 
niceni. 

Veniturile comunelor din a- 
ceasta plasa s'au ridicat, in a- 
nul 1889, la 75255 lei, 60 ban! 
si cheltuelile la 65195 lei, J J 
banT; iar in 1890 veniturile au 
fost de 79258 lei, 98 bani si 
cheltuelile de 61044 let, 42 ban!. 

S'au aflat in plasa in anul 
1889: 10448 vite mart cornute, 
28841 oT, 75 cap re, 2680 cai, 
3914 porcf, 12 catirT si 1121 
stupT. 

Baseul, sat, in jud. Dorohoiu, pe 
mosia Hudesti-Marl, pi. Prutul- 
d.-s., cu o populate de 96 fam. 
cu 459 suflete. Satenil impro- 
prietari^i au 280 hect. 69 ar. 
pamint. 

Bas,eul, pi riff, izvoreste din pa- 
durea de pe Cristinesti, comuna 
Ibanesti, plasa Prutul-d.-s., jude- 
{ul Dorohoiu, curge in jos pe 
la Hudesti-Mart, Havirna, Stiu- 
beieni, Vlasinesti pana la Ha- 
nesti, de unde intra in jud. Bo- 
tosani, ma! sus de satul Bra- 
teni, strabate comuna Brateni, 
satele Stefanestisi Bobulesti, si se 
varsa in Prut, in dreptul satulur 
Ostopceni, com. Ostopceni, pi- 
$tefanesti. 

Kste marginit cu dealurT pan£ 
ce aju nge pe teritoriul comi nei 
satul $tefanesti, de aicea intra 
pe intinsul ses al Baseului si 
Prutulul, prin care serpueste pan^ 
la varsarea sa. 

In jud. Botosani, Baseul trece 
pe linga satele: Brateni-Slobozia, 
Siliscani, Ratos-Apostol in dreap- 
ta si Mihalaseni, Odaia-Mosco- 
viei, (Odaia-Siliscani-Razasi, Ne- 



Digitized by 



Google 



BASEUL 



253 



BATINUL 



^rescu), Paun si Nastase in sttn- 
ora, toate In comuna Brateni ; 
trece apoT pe linga satul si tir- 
£ul $tefanesti si in fine pe linga 
Bobule>ti, in dreapta. 

Primeste pe stinga piraiele: 
Hodoroaia, Sarata, Popoaia, carT 
vin din vaile cu aceleasT nume. 

Ba§eul, vale, prin care curge pi- 
riul Baseul 51 pe care sunt ase- 
zate satele comuneT Brateni, jud. 
Botosani 1 ; este acoperita de ima- 
surT si fine^e. 

Ba§euhri ({Jesul-), ses, care in- 
cepe din gura vaiT Popoaia si a 
piriuluT Popoaia, se intindepana 
in marginea satuluT $tefanesti, 
tirgul $tefanesti, satul Bobulesti, 
jud. Botosani, si pana in Prut; 
are o intindere foarte mare si 
e ocupat de imasurT, unde se 
cresc o multime de vite. 

Pe marginea PrutuluT sunt pa- 
durT de salcie si plop, si mat 
multe girle si baltf formate din 
revarsarile PrutuluT si BaseuluT, 
foarte bogate in peste. 

In aceasta parte, Prutul are 
sesul eel maTjos, care adese-orT 
e inundat de Prut si de Baseu, 
care il acopera cu apa, de sea- 
mana cu un lac foarte mare, maT 
ales primavara. 

Ba§ta, sat, in jud. Roman, plasa 
Siretul-d.-j., com. Sacueni, pe 
malul drept al riuluT Siretul, a- 
proape de varsarea pir. Valea- 
Neagra in el si spre S.-E. de sa- 
tul Sacueni si la o departare 
de 3 kil. de el. Este asezat pe 
ses intr'un loc jos si mlastinos. 
Are 47 capT de fam., 48 con- 
tribuabilt, i94locuitorI, locuind 
in 39 case. Popula^iunea este 
numal romina. Sunt 83 capete 
de vite mart. LocuitoriT a- 
cestui sat, din cauza inunda^iu- 
nilor, la care sunt supusT fn tim- 
purile plotoase, au inceput a se 



muta pu{in maT spre N., tot pe 
malul drept al riuluT Siretul, for- 
mind un alt sat, tot cu numele 
de Basta. 

Ba§turea, movila, in jud. Braila, 
la 3 kil. spre sudul satuluT Ca- 
zasul, aproape de calea ferata 
Braila-Buzau. 

Batacla-Ba§a, deal, in judetul 
Constanta, pi. Hirsova, pe teri- 
toriul comunel rurale Tatar si 
anume pe acela al catunuluT 
Doerani, si jud. Tulcea, pi. Is- 
truluT, pe teritoriul com. Cia- 
murli-d.-s. Se desface din dealul 
Periclic, indreptindu-se spre mia- 
za-zi cu o direc^iune de la N. 
spre V. Dupa un drum de 1 l /a 
kil. ese din jud. Constanta si 
intra in jud. Tulcea, intinzin- 
du-se pana la catunul Hagi-O- 
mer. Are o inaljime de 350 m., 
iar la locul de unde se desface 
din vtrful Doerani, are inal^imea 
de 391 m. Este acoperit cu 
purine padurl. 

Batacla-Dere, vale insemnata, 
in jud. Cons^an^a, pi. Hirsova, 
pe teritoriul comunelor rurale 
Siriul si Ghizdaresti, si anume 
pe acela al catunelor Capugi si 
Tichilesti. Este un afluent al vail 
Talasman-Culac, deschizindu-se 
in aceasta vale tocmaT in dreptui 
sat. Tichilesti. Malul sau de N. 
este cu mult maT inalt si maT ripos 
de cit eel de S. Are o direc- 
fiune de la rasarit spre apus, 
t'mind de la satul Capugi pana 
la satul Tichilesti, si avind o 
lungime de 5 kil. Brazdeaza par- 
tea V. a plasif, cea E. a comu- 
neT Ghizdaresti si cea V. a co- 
muneT $iriul. Este acoperita nu- 
mai cu pasunT. 

Batacul, lac, in jud. Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul com. urb. 
Chilia-Vechie, in partea de mia- 



za-zi a plasiT si a comuneT. Este 
format de girla Aliboca-Suha- 
tul. Are o intindere de 20 hec- 
tare, inconjurate cu stuf. Confine 
peste pu$in, dar bun si cautat. 

Batalul, sat, in pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomi^a, pendinte de co- 
muna Albesti, situat pe malul 
drept al riului Ialomifa, pe linga 
lacul Batalul, dupa care satul 
poarta numele. Teritoriul satu- 
luT are o suprafa^a de 800 hect. 
si este proprietary particular^. 

AicT se afla 24 familiT RominT 
si 1 familie GrecT. 

$coala si biserica din satul 
Albesti servesc si locuitorilor 
din Batalul. 

Batalul, cdtun, in pi. Ialomita- 
Balta, com. Cosimbesti, jude^ul 
Ialomi^a. 

Batalul, lac, in pi. Ialomi^a-Bal- 
ta, jud. Ialomi^a, pendinte de 
comuna Albesti ; linga satul Ba- 
talul. 

Bataluri, movila, plasa Oltenita, 
jud. Ilfov. (Vezi Gumelni^a). 

Batalyrile, vezi Andolina, vale, 
jud. Ialomija. 

Batca, fintind, com. Dragasani, 
pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 

Bate§ti si Pucheni, most! ale 
statuluT, in jud. Prahova, pen- 
dinte de manastirile Znagovul 
si f iganesti si carl pe perioclul 
1883 — 93 s'au arendat cu 26000 
leT anual, in plus lei 960 plata 
de padurarT. 

Batia, sat, in jud. Olt; face par- 
te din com. rur. Vulturesti, pi. 
Oltul-d.-s. 

Batinul, ostrov^ cu padure de sal- 
cie, in suprafa^a de 340 hect, 



Digitized by 



Google 



BATIRE.?TI 



254 



BATOJI 



situat pe domeniul Giurgiului ; 
depinde de ocolul silvic Giurgiu, 
jud. Vlasca. 

Batire§ti, loc izolat, com. Glavile, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Batogele, iaz, in jud. Suceava, 
in suprafa^ci do I l /2 falcT, din 
josul satuluT Ruginoasa; este 
format de piriul Dumbravi^a. 

Batogul, comuna r ura la, jude- 
\u\ Braila, plasa Ianca, asezata 
in partea de S.-S.-E. a lacu- 
lut Batogul si la N. de piriul 
Calma^uiul, in departare de I 
kil. Com. este asezata intr'o lo- 
calitate baltoasa, din care cauza 
locuitoriT suferS adesea de fri- 
gurl. 

Se invecineste la Est cu Io- 
nesti, la S. si S.-E. cu Slobozia, 
Ciresul ?i Calm^uiul si la N. cu 
Filipesti. 

Suprafa^a comunet e de 6162 
hect. si are forma unut poligon 
neregulat; ecompus&din mosiile 
Batogul si Col^ica. 

Popula^ia e de 862 sufl., din 
cart 176 cap! de familie, 121 
car! stiu si 741 can nu stiu 
carte; contribuabili sunt 126, 
patentarT 8, to^i RominT. Veni- 
tul comuneT e de 3443 1. 85 b. 
si chelt. 3412 1. 87 b. Sunt 76 
s&teni impropriet&riti si 61 ne- 
improprietari^T. Sunt 4 debite. 

Vite sunt: 543 boT, 410 vaci, 
19 taurf, 223 vi^eT, 452 caf, 
2757 ot, 329 rimatorl. Suhatul 
vitelor e de 872 hectare. Co- 
muna arc o biserica, zidita la 
1852, cu cheltuiala locuitorilor; 
are 1 preot, un cintare{ si 1 
paracliser ; cu patronul Sf. Ni- 
colae. 

In com. se afia un cimitir a- 
fara din comuna spre Nord, 1 
seoala mixta, infiin$ata la 1852, 
cu 24 elevi si 4 elcvc ; o moara 
cle aburl. 



DrumurT : la Braila spre N.-E. 
pe lfng& lacul Batogul, prin Bor- 
deiul-VerdesiSilistrarul, 52 kil.; 
la Berlesti spre N.; la Filipesti, 
IS kil.; la BuzSu spre V. prin 
tirla Mocanul si com. Strimbul 
si apot in jud. Buzati ; la Slo- 
bozia-Cires spre S.-V., traversind 
calea ferat£ FSureT-Fetesti pe la 
cantonul 8, distant 8 kil. ; la 
Dudescu spre S., prin proprie- 
tatea locuitorilor peste C&lm&- 
^uiu drept la Dudescu, 5 kil. ; 
la SlujitoriT-Albotesti spre S.-E., 
apucind spre dreapta pe hota- 
rul BatoguluT cu Ionesti, trece 
Calm&tuiul pe podul din dreptul 
FiliuluT, apot viroaga Puturosul, 
d'aci direct la SlujitoriT-Albo- 
testi, 10 kil., la Vizirulspre E. 
prin Ionesti, tirla Liscoteanca 
direct la Vizirul, distant 21 kil. 

Comuna s'a infiin^at la 1824. 
PanS la 1837 s'a numit Ciurari, 
dupS meseria unora din locui- 
torT. Numele de Batogul il poar- 
ta de la 1837 incoace si pro- 
babil, ca vine maT mult de la 
Batog, pe^te preparat din cra- 
pul ce se scotea in acel timp 
dintr'o surpaturS formats in mal 
de apa Gilma^uiulul spre S.-V. 
de comuna, la distan^a de 3 — 4 
kil., unde se afl& o moara\ 

Batogul, sat, in jud. Braila, la 
S. com. cu acelasT nume, pe val- 
ceaua ce traversa aceasta com. 
si la 52 kil. spre S.-V. de orasul 
Braila. Se crede c& acest sat 
s'a infiin^at la 1835 de c&lu- 
garii ce administrau mosia md- 
nastireascS. Numit ast-fel dupa 
numele familie! sateanulu! Ba- 
tog. Vatra satului e de 67 hect., 
avind 101 case si 4 circiumT, 
2 morl de vint, I moar& de a- 
buri si o praV&lie. 

Popula^ia satuluT se compune 
din 123 cap! de familie sau 602 
locuitorT, din carl 296 ba>ba{i $i 
306 femei ; 226 cas&tori^i si 



361 necas&toritf ; 113 cart stiu 
carte si 489 cart nu $tiu. Ani- 
mate sunt: 239 cat, 565 vite cor- 
nute, 2000 ol si 170 rimatorf. 

Batogul, sat, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., c&tunul com. 
Valea-RaJeT. E asezat in partea 
de miazS-zi a comuneT, periul Cil- 
n&ul, la 500 metri spre Sud de 
cStunul de resedin^i, Valea-Ra- 
JeT, si are o intindere de 22 
hect, si o populate de 32 fa- 
milii, care cuprind 106 suflete, 
din cart 20 contribuabili. 

Batogul, catun, in pi. Ialomita- 
Balta, com. Sudi^i, jud. Ialomifa. 

Batogul, lac, in jud. Braila, si- 
tuat la N. de com. Batogul, pi. 
Ianca, in departare de 1 V* kil- 

Are o suprafata de 90 hect. 
Apa confine substance minerale- 

LocuitoriT bolnavl de reuma- 
tism si boale de pele, fac bai si 
se insanatoseaza ; asemenea se 
vindecS prin sc&ldare si vitelea- 
tinse de rie si boale de picioare. 

Batogul, mosie, in jud. Braila, 
pendinte decom. cu acela$I nu- 
me, pi. Ianca; apar^ine Eforiel 
spitalelor civile; are 3600 hect. 
cu venit de 26374 lei ; 1800 
hect. apar^in mostenitorilor Fi- 
loti si aduce un venit de 10898 
lei anual. 

Batogul, vale, com. Kdcrilc, pi. 
Filipesti, jud. Prahova; se varsa 
in riul Cricovul. 

Bato{i, com. rur., in plasa Blah- 
ni^a, jud. Mehedinji, la distant 
de 31 kil. de orasul Turnul-Se- 
verin, situata la poalele dea- 
luluT Aleonul si pe marginea Du- 
ll are!. Se margineste : la rasa- 
rit cu mosia statulul Rogova, 
pe care se afia situate comu- 
nele Rogova si Scapaul, des- 



Digitized by 



Google 



BATOTI-MOSNENl 



255 



BAZANULUI (VALEA-) 



partita de acestea prin soseaua 
vecinala Simian-Stirmina-Gruia ; 
la miaza-zi cu comuna Devese- 
lul ; la apus cu satul Vrancea- 
de-Devesel si la miaza-noapte cu 
regatul sirbesc, de care se des- 
parte prin Dunare. Formeaza 
comuna cu catunele : Atirna$i, 
Securicea, Ostrovul-Corbulul $i 
Bato{i-Mo<;neni. Are 208 contri- 
buabili, din 1050 locuitorl, locu- 
ind in 251 case. 

Ocupa{iunea locuitorilor este 
agricultura si cresterea vitelor; 
parte dintr'insil se ocupa si cu 
pescuitul pestelul din Dunare. 
Pamintul este parte bun si parte 
nisipos, dar produ^tiv. Locuito- 
ril poseda 52 plugurl, 100 care 
cu boT, 16 canine cu cal si 46 
stupi. 

In aceasta comuna sunt 3 bi- 
sericl, deservite de 3 preopf si 
4 cintarejl; o scoala cu 1 in- 
va^ator, platit de jude{, frecuen- 
tatl de 28 elevl. 

Budgetul comunel coprinde 
la veniturl 64 1 o lei, iar la chel- 
tuell 2534 lei. Sunt in comuna 
671 vite marl cornute, 36 cal, 
401 ol si 270 rimatorl. Aceasta 
comuna este legata de soseaua 
vecinala Turnul-Severin-Hinova- 
Gruia, printr'o sosea comunala. 

Locuitoril comunel ruraie Ba- 
to^i, ca sa vina maT repede la 
orasul Turnul-Severin, tree Du- 
narea pe teritoriul regatulul sir- 
besc, sub dealul ce vine de la 
Podvirsca spre Virbi{ si ce se in- 
tinde pana in Dunare ; ei co- 
boara la Cladova, peunde iarasl 
tree Dunarea la Turnul-Severin. 

Aceasta trecere o fac fara 
nici o greutate, de oare-ce se 
gasesc mat mul{I in legaturl de 
rudenie cu locuitoril regatulul 
Sirbesc, carl prin aceste locurl 
sunt totl Romini. 

In partea de Vest a comunel, 
pe marginea Dunarel, unde ac- 
tualmente se afla pichetul No. 7, 



' pentru paza frontierel, se afla 
ni$te zidaril vecht, asemenca ce- 
lor de la Severin, de linga pi- 
ciorul podulul luT Traian. Lo- 
cul, unde se afla aceste ruine, 
se numeste, de locuitoril co- 
munelor vecine, Cetatea. La a- 
ceste ruine se vede venind, des- 
pre Sud, un drum vechiu, a$- 
ternut cu caramida, ce adesea 
se gaseste in pamint, dc catre 
locuitorl, cind fac araturi cu 
plugurile. Drumul acesta se nu- 
meste de locuitorl drumul ceta- 
{eT. O asemenea zidire se vede 
si pe malul opus al Dunarel in 
partea sirbeasca. In partea de 
Est a catunuluT Batoti-Mosneni 
se afla un deal inalt, al carui 
virf se numeste de locuitorl Ce- 
tafuia. Aci in virf se afla ni^te 
redute in partea de Sud. Des- 
pre aceste redute, batrinil po- 
vestesc, ca avind razboiu Turcil 
cu Muscalii, Turcil se aflau a- 
seza^T in partea dreapta a Du- 
narel, pe o cimpie seasa ; iar 
Muscalii pe locui Ceta^uia. In- 
cingindu-se lupta intre dinsil, 
Turcil au fost atit de groaznic 
batu{T, in cit cadavrele ce au 
lasat pe urma ar fi servit de 
hrana corbilor. 

De aceea satul de aci ar fi 
luat numele de Corbova ; iar 
insula din Dunare numele de 
Ostrovul-Corbulul. 

La Ceta^uia se gasesc ghiu- 
lele $i monede vechl in pamint. 

Pe teritoriul comunel Bato^i 
s'a gasit o serie de obiecte de 
bronz, cari, dupa parerea dom- 
nulut N. Densu^ianu, ar fi din 
epoca de bronz. 

Bato{i-Mo§neni, cdtun, in pi. 
Blahni^a, jud. Mehedin^i; fine 
de com. rur. Batofi. 

BatO{i, picket de grant ftl, pe mar- 
ginea DunareT, pe teritoriul com. 
Batofi, jud. MehedinV». 



Batovul, cimp, numit si Cimpul- 
BatovuluT, in com. rur. Iablani- 
$a, plasa Dumbrava, jud. Mehe- 
dinfi. 

Baur, movila, in plasa Ialomija- 
Balta, jud. Ialomi^a, linga satul 
Luciul. Legenda spune ca poar- 
ta numele unui general rus, care 
is! concentrase trupele pe aci in- 
tr'un razboiu ce Rusil au pur- 
tat contra Tureilor, si depe mo- 
vila observa pozi{iunile turce^ti 
de la Hirsova. 

Bazaci, mic afluent, al $omuzuluI 
Mic, trece prin com. Plese^ti, 
jud. Suceava. 

Bazan-Cau§an, misie particu- 
lara, de 858 hect., in com. Be- 
resti, pi. Horincea, jud. Covur- 
luiu. 

Bazanul, podi$ t spre N. de va 
lea cu acelasl nume, jud. Co- 
vurluiu, la zarea dealuluT de E., 
formind hotarul intre comunele 

« Bere^ti, Prodanesti, Beresti-Me- 
rea de o parte si Slivna de alta. 
De aice, acelasl podis continua 
intre com. Slivna, Prodanesti, 
Slivna - Gane^ti ^i Slivna-Cava- 
dinesti, formind un fel de semi- 
cere in fundul vailor Slivna si 
Bazanul. 

Bazanului (Padurea-), padure, 
aflatoare pe dealul rasaritean al 
vaiei cu acela?! nume, in com. 
Beresti, pi. Horincea, jud. Co- 
vurluiu ; apar^ine razasilor din 
Merea ?i Beresti. 

Bazanului (Valea-), vale, in cu- 
prinsul com. Beresti, pi. Horin- 
cea, jud. Covurluiu. Aceasta vale 
incepe din padurea particulara 
cu acela^i nume si e seaca pan«1 
aproape de satul Merea, din 
aceea^I comuna; de aci izvo- 
reste piriiasul Merea, care da 



Digitized by 



Google 



HAZARGIAN 



>>:>{) 



EAZ1KGIAN 



numele sau si vail ce se pre- 
lungeste in jos. 

Bazargian, *#/, jud. Constanta. 
(V. Bazirgian). 

Bazatul, padure, jud. Tecuciii, 
la V. de satul Mindresti, in 
raionul com. Pu^eni, plasa Nico- 
resti. 

Bazdavan, lac, format de Girla- 
Bolil, com. Ciumesti, jud. Muscel. 

Bazga, com. rur., jud. Fajciu, in 
partea de N. V. a plasit Podo- 
lent, la 34 kil. de Husi. Se mar- 
gineste la N. cu comunele Co- 
vazna si Cozia; la S. cu Radu- 
caneni; la Est cu riul Jijia si la 
V. cu jud. Vasluiu. Este for- 
mats din satele Bazga si Rosul, 
care formeazi un trup de mosie, 
in suprafa^a cam de 2150 hect. 
si cu o populate de 343 familiT, 
1064 suflete, din cart 202 con- 
trib. Locuitorit, afara de agri- 
culture, se ocupa si cu cultura 
viilor si a livezilor. 

ViT sunt pe o intindere de 
70 hect.; si 270 hect. sunt pa- 
dure. Budgetul comunet e de 
2381 lei si 26 ban! la venitun 
si de 2057 lei la cheltueiT. 

Sunt in com. 772 vite cor- 
nute, 115 caT, 1102 ot si 108 
porcl. 

Bazga, sat, in jud. Falciu, in com. 
Bazga, pi. Podoleni, pe valea 
piriuiu! Bazga. E asezat pe o co- 
lina\ in fa$a caruia la S. se inal- 
ta Dealul-GorguluT, acoperit cu 
vil, livezt si padurl. La V. este 
Dealul-Ursoael, acoperit cu vil si 
livezT; la N., nu tocmat departe, 
Dealul-OfuluT, al carui virf poar- 
ta denumirea de Dot-Let; intre 
S. si E. se inal{a dealul Bes- 
leaga, acoperit cu vit si livezt; 
iar spre E. se aria tirgusorul Ra- 
ducaneni. 



?e marginea satulut, despre 
E.,trece soseauajude^ean^, care 
suie dealul spre Cozia catre 
jud. Iasi. 

Suprafata vetret satulut este 
de 49 hect., cu 15 hect. impre- 
jurul satulut pentru pasunat. 

Popula^ia este de 275 familii, 
803 suflete, din cart 145 con- 
tribuabilt. Aici e resedin^a co- 
munet. In partea de S. a sa- 
tulut, la poalele dealulut des- 
pre V., se intinde gr&dina cu 
livada si casele frumoase ale 
proprieta^ei, pe din fa{a carora 
trece soseaua jude^anS. In cen- 
trul satulut se afla o biserica 
de lemn, cu hramul Sfin^it-Voe- 
vozt, la care serveste 1 preot 
cu 2 dascalt. AceastS biserica 
a fost intiiu la Unghiul-Gradef, 
m >sia Bohotinulut, pe malul Ji- 
jiet, de unde s'a adus la Ro- 
su si in fine s'a stramutat la 
Bazga. Tot in sat se afl& doua 
circiume; o moara de aburt si 
o velni^a (povarna) cu douS cal- 
dari mici pentru fabricat rachiu 
din drojdit, tescovina si prune. 
Prin mijlocul satulut curge pi- 
riul ce vine din fundul Bazgat. 
Producfiunea viilor si a live- 
zilor este abundenta. 

Pozi{iunea locului este delu- 
roasa. La distant de 500 me- 
tri spre S. se afla tirgusorul Ra- 
ducaneni. 

lata legenda despre numirea 
si infiin^area satulut: 

Numele satulut de Bazga, ar veni de 
la o fata, numita Hasa, fiica RaboaeT, 
ce-st avea locuin^a in ectasia de de-asu- 
pra satulut Mosna, cc purta numele de 
Ceta^uia-Doamnel. Se zice ca mosia, pe 
care se afla asta-zi satul Bazga, a fost 
data dc Raboaea, ca zestre fete! sale 
Basa, la maritisul el cu un flu al lui N<»- 
orescu, care era proprietar al unui vechiii 
sat, ce se afla In partea de Vest a Ba/.- 
gai. Intrupate la un loc, m >>iile au luat 
numirea de Bazga. 

Se mal povesteste, ca Noore>cu avea 
pe linga dinsul un viteaz numit loni^a, 
care adesea se lupta cu Tatarii si-t res- 



pingea, cind faceau tncalcan pe proprie- 
tatea sa. 

Sub poalele dealulut Mitocul, se afla o 
piatra. vechie, cu inscrippe nediscifrabila, 
despre care se zice ca ea aminteste locul 
unde loni^a Viteazul a fost ucis cu arcul 
de catre un Tatar, carui, taiitdu-I capul, 
1-a luat ca semn de tnvingcrea lut, iar 
corpul i &'a ingropat unde-T semnul pie- 
trel. Aceasta piatra, se zice, e a^e/ata 
de loan Comila, cumnatul lui Iouifa Vi- 
teazul. 

O alta versiune c>te, ca Ioni|,a Viteazul, 
de si, a fo>t insagetat, hi!>a rezistlnd du- 
rerilor s'a retras la cetafuia DoaraiicT Ka- 
boaea, deasupra MosneT, unde a si murit 

Bazga, piriil, in jud. Falciu ; iz- 
voreste din FunduI-Bazg&I, com. 
cu asemene numire, pi. Podo- 
leni; curge prin mijlocul satulut 
si se varsa in piriul Fundul-Bo 
hotinulut. 

Bazirgian sau Bazargian, m/, in 
jud. Constanta, pi. Silistra-Noua, 
c^t. comunet Enisenlia, situat in 
partea rasariteani a plasit si cea 
nordica a comunet, la 9 kil. spre 
V. de satul Enisenlia, resedinfa 
comunet, pe ambele malurt ale 
Vclit Derinea-Ceair (sau Beilicul), 
la poalele rasiritene ale dealulut 
Ciucur-Cuir si cele apusene ale 
dealulut Bazargian. Are case 
frumoase. Intinderea sa totala 
este de 401 hect., din cart 102 
hect. ocupate de vatra si gra- 
dinile satulut. 

Popula^ia intreaga e de 58 
familii, cu 291 suflete, ce se 0- 
cupa cu cresterea vitelor. 

Bazirgian, deal, in jude^ul Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Enisenlia, cat. Bazirgian. Se des- 
face din dealul Cara-Amat-Bair, 
se intinde spre apus in direcfi- 
unea de N.-V., prin partea estica 
a plasit, si cea nordici a co- 
munet, printre vaile Derinea- 
Ceair (sau Beilicul) si adiacenta 
sa Migeletul. La poalele sale 
vestice e asezat satul Bazirgian, 
pe care-1 doming prin inil^iniea 



Digitized by 



Google 



BAZIRGIAN 



257 



BABAWA 



sa de 112 m. Este de naturS 
stincoasel, facind malurile v&iel 
Beilicul inalte si pietroase. E 
t£iat de drumul comunal Ba- 
zirgian-Cara-Amet. Este acope- 
rit cu padurT, tuferisun si crin- 
gurl. 

Bazirgian, vale mica, in jude^ul 
Constanta, plasa Silistra-Nou;l, 
com. Enisenlia, cat. Bazirgian. 
Se desface din dealul Cavele- 
Burun, merge prin dealul Taili- 
Sirti si Mezarlic-Bair, prin tu- 
f&risurl si p&duri, si dupft un 
drum de 4 kil. se deschide in 
valea Derinea-Ceair, lingS satui 
Bazirgian. Printr'insa merge un 
drum vecinal ce duce de la Ba- 
zirgian la Teche-Chioi. 

Bazirgian, virf de deal, in ju- 
deful Constanta, plasa Silistra- 
Nou&, pe teritoriul comunei ru- 
rale Dobromirul-din-Vale, situat 
in partea central^ a pl&sii si cea 
septentrional^ a comunei, la 3 
kil. spre N. de satul Dobromirul- 
din-Vale, pe una din ramifica^iile 
dealulul Bas - Punar - Sirti. Este 
punct strategic important, c&cl 
doming prin in&l{imea sa, care 
e de 187 m., valea Urluia, a- 
diacenta sa Babuci-Culac, sa- 
tele Dobromirul-din-Vale si Do- 
bromirul-din-Deal, drumul jude- 
{ean Ostrov-Hazarlic-Enisenlia , 
eel comunal Pari - Chioi - Bazir - 
gian. Este acoperit cu livezl si 
tufarisurl, resturl din intinse pi- 
durl arse si distruse. 

Babadea, pddure, pe mosia T&- 
tclresti, din pi. Teleorman, jud. 
Teleorman : are o intindere de 
80 hect; se afl& intre comuneie 
Izvorul-d.-j. din jud. Argcs, Bu- 
covul-Aduna^i si Rica, din jud. 
Teleorman. 

Babai^a, com. rur., compusa din 
citunele C&lugari$a si B&bai^a, 

Ai59i. Mar*l4 JHcftow QHtgrafic 



pi. Glavaciocul, jud. Vlasca, si- 
tuate pe coasta stingS a v^ii 
Cleni^a. Este departe de Giurgiu 
de 54 kil., de Obedeni, rese- 
din{a pl&sii, de 30 kil., de Bu- 
curesti de 72 kil., de Alexandria 
de 40 kil. 

In 1887 se aflau in comuni 
302 familil, cu 427 contribuabill, 
din 2078 suflete. 

Venitul comunal pe 1886 era 
de 1. 13750, iar cheltuelile de I. 
1 2041; in 1887 venitul era dc 
I- l 375°i iar chelt. de 2495 1.; 
in 1888 venitul era de 1. 10096 
si cheltuelile de 8153 1. 

S'a cultivat in 1887 in aceastfl 
comun£ suprafaja de 1900 hect. 
cu diferite cereale. 

In comunS se afl& o scoald 
mixta de gradul al 2-lea, con- 
dus& de un inv&t&tor; localul 
este sub acelas! acoperis cu al 
primiriei. In 1887 au fostinscrisl 
lA scoala 21 b&e{i si 4 fete, din 
56 b&e{i si 24 fete in virstS, de 
scoali; in 1888 au urmat nu- 
mai 29 b&e{i si 3 fete, din 63 
b&e{T si 42 fete, ce trebuiau dup& 
lege si urmeze. 

In intreaga comunS sunt 2 
biserici: una in C&lug£rita, alta 
in BAbaiJa, cu 3 preofl si 3 cin- 
t&refl. In 1887 s'a oficiat la am- 
bele biserici 69 botezurl, 19 ca- 
s&toril si 41 inmormint£rI ; in 
1888 la aceleasl biserici s'a ofi- 
ciat 80 botezurl, 24 c&s&torii si 
55 inmormint&n. 

Impozitul total al comunei a 
fost pentru 1888 de let 1882. 

In 1888 s'a imprumutat la 
creditul agricol din Giurgiu un 
numir de 42 loc. din aceastii 
comunS cu lei 5083. 

Aci se cultivi tot felul de 
grine : porumb, rapi^a; se cul- 
tiv& prea pufin ov&z si meiii. 
Nu sunt de loc pometurl. 

Este si p£dure in suprafafd, 
de 71 hect., compusS. din trel 
trupurl. 



C&tunele sunt dep&rtate intre 
ele cu 3 kil. si sunt unite prin 
soseaua, ce duce pe valea Cle- 
ni{a, la Fr&sinet. 

In aceasti comunS se aflau in 
anul 1888: 696 bol si vaci, 20 
bivoll, 205 cal, 2085 ol, 10 ri- 
m&torl, 2 m&garl. 

Locuitoril sunt harnici, au 
case bune, ftcute de gard, lipite 
cu pamint si invelite cu cocenl, 
purine din ele sunt acoperite 
cu sindrila. Sunt case, patulc 
si magazii indestul&toare, pen- 
tru arendas. 

Babai^a, catun, pendinte de co- 
muna cu acelasT nume, situat 
pe coasta sting& a apel Cleni^a, 
in marginea pl&sil Glavaciocul, 
jud. Vlasca, despre plasa Otf- 
nistea. 

Proprietatea mostenitorilor co- 
lonelulul Grig. Locusteanu. 

Suprafafa intregel mosil este 
de 4910 hect., estimate de cre- 
ditul fonciar din Bucuresti, lei 
676000. S'au impropriet&rit la 
1864: frunta?! 48, mijlocasl 87, 
p&lmasl 35, in total 170; au 
luat 780 hect. 

Arenda anuali este 42000 1. 

La aceasti proprietate se afl& 
trel petece de pftdure si anume : 
Giunosul, cu suprafa^a de 40 
hect.; Bilocul, cu suprafa^a de 
16 hect. si Branistea, cu supra- 
fa$a de 1 5 hect. ; in total 7 1 
hectare. 

Este o biserici cu 2 preo{I 
si 2 dascclll. 

§coala in acest Ccitun este la 
un loc cu primcLria. Aci este un 
mic hclestett pentru ad&pat vi- 
tele. 

BSbana, com. rur., jud. Arges, 
pi. Pitesti. La 8 kil. de com. 
rur. Bascovul-Flestil, rcsedin^a 
subprefecturii, si la 8 kil. de 
Pitesti. Se compune din satele : 
Bibana, BSncilesti , Bascovul, 

33 



Digitized by 



Google 



BABANA 



258 



BABENI 



Cringul-Rau si Plesesti, avind 
peste tot 109 contribuabilT, din 
587 locuitorl; 2 bisericT deser- 
vite de 2 preo^T, 2 cintarepf si 
2 paraclisen; o scoala primara 
rurala si o circiuma. Budgetul 
comuneT pe anul 1982/83 a fost 
de 1 1 39 1. 94 b. la venitun si 
de 1 1 19 1. la cheltuell, iar pe 
anul 1887/88 a fost de 1364 
lei la venitun si de 975 lei la 
eheltuelT. Pe teritoriul comuneT 
curg piraiele Bascovul si Cotme- 
ni^a. In comuna erau in 1887 
261 capete de vite marl (236 
boT si vacT, 25 cat) si 240 ca- 
pete de vite marunte (140 oT, 
30 capre si 70 rimatorT). 

B&bana, sat, pe apa Cotmeni{a, 
jud. Arges, pi. Pitesti ; face parte 
din com. rur. cu acelasT nume ; 
are 45 de familil cu 275 ioc. ; 
o biserica cu hramul Adormi- 
rea, deservita de 1 preot, 1 cin- 
tare{ si 1 paracliser; o scoala 
primara rurala. In acest sat este 
resedin^a comunel rurale Ba- 
bana. 

Babanul sau Maguricea, pa- 
iana, la S. comunel Dobriceni, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea, unde se 
zice ca ar fi fost in vechime o 
biserica tatareasca. 

Babanul, ripa, situata. pe malul 
drept al JiuluT, intre satele Gura- 
MotruluT si Bilta, pi. Jiul-d.-s., 
jud. Dolj. 

Babanului (Izvorul-), invar, 
in jud. Prahova; curgc de la 
N. comunel Singerul, pi. Pod- 
goria, si se varsa in riul Crico- 
vul, tot \\\ raionul comuneT Sin- 
gerul. 

Babanoaia, lac, pe dcalul des- 
pre K. al comunel Viisoara, in 
drumul spre Suhaia, jud. Te- 
leorman. 



B&beanca, deal, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., com. Ba- 
beni; se desface din Dealul-Ba- 
beT, brazdeaza partea de apus 
a comuneT; acoperit cu padurT. 

Babeanca, sfoara. de mosie, in 
com. Tohani, jud. Buzau, des- 
par^ita in doua : Babeanca-Bag- 
dat, 80 hect., maT toate vie ; Ba- 
beanca-Pliniceanul, 40 hect., a- 
rabile si vie. 

Babeanul, masie, in com. To- 
hani, cat. Tohaneanca, jud. Bu- 
zau, de 130 hect., toate arabile. 

B&beanul, doua trupurT de pa- 
dure particular^ supusa regi- 
muluT silvic, in intindere de 250 
hect., proprietatea dluT Babeanu, 
pendinte de comunele Salcia si 
Singerul, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova. 

Babeasa, lac, in pi. Borcea, jud. 
Ialomi^a, spre K. si in apro- 
piere de satul Cacomeanca. 

Babeni, cam. rur., in jud. R.-S3- 
rat, plasa Rimnicul-d.-s., pe riul 
Rimnicul-Sarat. 

$T-a luat numele de la padu- 
rea statuluT Baba. 

Este asezata in partea de a- 
pus a jude^uluT, la 1 1 kil. spre 
V. de orasul R.-S;1rat, si in par- 
tea de rasarit a plasiT Rimni- 
cul-d.-s. si la 7 kil. spre N.-V. de 
com. Sgirci^i, resedin{a plasiT. 
Comunele invecinate de Babeni 
sunt : Jideni la 3 kil., Dcdulesti 
la 4 kil., Slobozia la 9 kil., Buda 
la 9 kil., Pardosi la 10 kil., Da- 
nulesti la 10 kil. 

Este o comuna din regiunea 
dealurilor. Dealurile, carl braz- 
deaza comuna, sunt : Muchia- 
PuscasuluT la apus, 'J'ifna tot la 
apus, Dealul-VulturuluT la mia- 
za-noapte, Poiana-MalaiuluT la 
apus, Vinturoasa in centru, Baba 



la S.-V., Babeanca in mijloc, 
Huiul la apus. 

Riurile carl ud3. com. sunt: 
R.-Sarat la rasarit, de la N.-V. 
la S.-E., Baba la miaz5-noapte, 
Recea la apus, figanul la mia- 
za-zi, Bal^atul la miaza-zi. Sunt 
in com. 12 pu^url. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu com. Jideni, de care se des- 
parte prin riul R.-Sarat; la apus 
cu com. Grebanul, de care se 
desparte prin piriul Oreavul;la 
N.-V. cu com. Dedulesti, decare 
se desparte prin piriul Dedu- 
lestilor; la miaza-zi cu comuna 
Sgirci^i, de care se desparte 
prin dealul Vintureasa. 

Clima comuneT este sanatoasa, 
vara racoroasa, iarna temperata, 
neexpusa vintuluT la rasarit, a- 
dapostita fiind de Dealul-Cojat- 
culuT. 

Catunele, carl compun aceasta 
com., sunt: Babeni, catunul de 
resedin$a, la miaz&-noapte, pe 
riul R.-Sarat; Draghesti, la S., 
la 500 m., tot pe riul Rimnicul, 
Raducesti, si maT spre S., la I 
kil., tot pe riul Rimnicul. 

Suprafafa comuneT e de 2547 
hect., din carl no hect. ocu- 
pate de vatra comuneT, 1097 
hect. ale locuitorilor, 450 ale 
proprieta^iT private. 

Popula^ia comuneT se com- 
pune din 260 familiT, carT cu- 
prind 1034 suflete ; dupa sex: 
533 barbajl, 494 feme!; dupa 
starea civila : 52 1 casatori^T, 416 
necasatori^T, 6j vaduvT; dupa 
cultura: 50 stiu carte, 984 nu 
stiu ; dupa na^ionalita^T : 3 strainT, 
restul RominT. 

In comuna sunt 2 bisericT: 
1 . Una cu hramul Inatyarea Dom- 
nuluT, in catunul Babeni, zidita 
in anul 1703, in timpul luiCon- 
stantin Brincoveanu, a so^iel 
sale Doamna Maria, si a Epis- 
copuluT de Buzau Daniil, de 
catre Dotie sin Nica; s'a zu- 



Digitized by 



Google 



BABEN1 



250 



BABENI 



gravit de Jupin Negoifa Dedu- 
lescu si familia sa, cu ajutorul 
arhimandrituluT Nictare, in anul 
1 718. 2. Biseriea din cat. Dr a - 
grhesti, cu hramul Adormirea- 
MaiciT-DomnuluT, zidita in 1747, 
a caret pisanie o dam aci : «Cu 
vrerca TataluT, cu ajutorul Fiu- 
luT, si cu darul SfintuluT Duh, 
s'aii inceput aceasta sfinta si 
Dumnezeiasca biseriea, si s'au 
zidit din temelie si s'au Infru- 
musetat de DumneaeT Jupineasa 
Maria Visteria, sotfe a raoosa- 
tuluT de vecT, loan Dedulescu 
si de fiul Dumnealor NeculaT, 
in zilele prea inal^atuluT Domn 
Constantin Mavrocordat si a E- 
piscopuluT de Buzati, chir Me- 
todie, cinstindu-se hramul bise- 
riceT acestia, tntru cinstea si 
marirea prea SfinteT de Dum- 
nezeu nascatoare si pururea Fe- 
cioareT Maria si a SfintuluT si 
de minunT facator Neculae Mi- 
ralechiu, leat 1747*. Cea d'in- 
tiiu biseriea poseda o moara, do- 
nate cu un venit de 800 let, 
iar a doua se ingrijeste de lo- 
cuitorT. 

Comuna are o scoala de bae{T, 
fondata de niste calug&rT, cu 1 
inva^ator si 36 elevt. 

Pamintul este marunfos, cli- 
sos si nisipos. Sunt 250 hect. 
loc arabil, 200 hect. imas 200 
hect. padure, 40 hect. viT, 207 
hect. fine^e, 200 hect. nepro- 
ductiv. 

Locuitoril poseda 62 plugurif; 
io66capete devite, din car! 282 
boT, 58 vacT, 15 caf, 23 epe, 
437 01, 66 capre si 183 rima- 
tori. Industria loc. e simpla;se 
ocupa cu olaria. Sunt 6 comer- 
cianJT, din cart 4 circiumarT. 
Transportul cerealelor se face 
prin gara Rimnicul-Sarat, la 10 
kil. spre S.-E. 

$oseaua ce vine de la Rim 
nicul Sarat-Sgirci{i, trece prin 
comuna ; o alta duce la Dedu- 



lesti, Budajitia; a alta apuca 
spre Jideni-Slobozia, Plainesti ; 
si o a patra spre Greaban si 
Putrida. 

Sunt 207 contribuabilt. Ve- 
niturile suntde 2521 lei 78 bant, 
iar cheltuelile se ridica la suma 
de 2500 lei, 62 bant. Contri- 
bujiunile locuitorilor sunt de 
4624 let 42 b. 

Cele 2 bisericT sunt zidite 
de peste un secol si juma - 
tate. Ca familii insemnate este 
aceea a Dedulestilor , de ori- 
gina din com. Dedulesti, cart 
posedau mosii si in aceasta co- 
muna si a caror evlavie se 
manifesto des prin ridicarl de 
bisericf si inzestrarea lor cu 
mosit si alte veniturt. 

Babeni, com. run, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea, compusa din 5 ca- 
tune : Babeni-UngurenT, Babeni- 
RominT, Valea-Mare, Valea-Ri- 
ioasa si Bonciul. Comuna trebue 
sa se fi infiin^at inainte de a- 
nul 1 5 73, cacT iaca ce gasim 
intr'un memorandum, despre fa- 
cerea unuT iaz de moara din 
apa Bistri^eT, memorandum pu- 
blicat de d. B. P. Hasdeii in 
«Cuvinte din Batnni», p. 23: 

• Adica cu Kvtcmic Egumenul ot Bis- 
tri^a, cum sa sc stie ca am cheltuit pre 
iazul de la moara de Babeni, in zilele 
hit Alexandru Voda, aspri gata 3S00 si 
10 vaci grase si 10 01 si 12 rimatori 
grasT si 4 biv«»lT si 200 de ohomace de 
grtu si alte bucatc multe mtneatoare ; 
decT 1'am facut cu cu multa truda si <>s- 
tencala m am platit tot cu stlnjenul de 
au sapat piintrcg de in apa Bistri^cT, de 
unde sc inccpc ia/ul paiia din j<»ul mc- 
tohulut ; iara fara c'am platit am mun- 
cit mult si cu oamenil manastireT, ca sa 
he stintet mauastiri de hrana ; iar cine 
sc \«>r axnesteca intr'acest iaz, sa fie 
proclet de 318 paring si de tot saborul 
stintei mana^tin; >i care egument nu vor 
sa \iv accst iaz, sa le fie parage de ju- 
decata maica precesta ; si l'am sfirsit luna 
Decembrie 21, leatul 70S2 (1 573)»- 

Este situata pe valea OltuluT 



si pe riul Bistrija, la 20 kil. de 
resedinfa jude^uluT si la 18 kil. 
de a subprefectureT. 

Mat de obiceiu locuitorit co- 
munelor vecine numesc aceasta 
comuna Un^ureni. 

Are o populatiune de 1460 
locuitorT: 799 barbatT si 661 fe- 
rn ef, in care intra si 20 familit 
defioranl; 290 capl de familie. 
Locuiesc in 279 de case si 4 
bordeie. 

In comuna sunt 3 bisericT : 
a) la Babeni-Un^ureni, fondata 
in anul 1864; b) la Babeni-Ro- 
mini, zidit.l in anul 1832 si c) 
la Valea-Mare, zidita in anul 
1 82 1 , de clucerul loan Lahovari. 

LocuitoriT se ocupa cu agri- 
culture Cef din Babeni-Ungu- 
renT se ocupS cu cresterea oi- 
lor, avind maf fie-care locuitor 
cite un eiopor de oT, de ia care 
ob{in brinza si Una, cu care fac 
corner^. MestesugarT sunt 12. ET 
desfac produsul munceT lor la 
bilciul din Riureni. 

In comuna sunt 160 cat, 200 
bot, 600 vacT, 20 capre si mal 
bine de 2000 ot. 

Pe un brat al nulut Bistri^a 
sunt 3 mort in comuna. 

LocuitoriT, in numar de 185, 
s'au improprietarit la anul 1864, 
pe mosia statuluTBistri^a-Babeni, 
cind li s*au dat 742 hectare 
pamint. 

$coala dateaza de 52 de anT. 
Cladirea e buna; e proprietatca 
comuneT. Se frecuenta de 34 
copiT, 24 bae^T si 10 fete, din 
numarul de 174, 98 baetT si 76 
fete, in virsta de scoala. Este 
dotata cu 8 V* hectare pamint. 
^tiu carte 570 b^rba^T si 30 fe- 
meT. Cu intre^inerea scoalei sta- 
tul cheltueste anual 2592 leT, 
iar comuna 35 leT. 

Stupl cu albine sunt 90, 
carT dau 47 kilog. miere si 24 
kilog. ceara. 

Comuna, cu izlaz cu tot, are 



Digitized by 



Google 



BABENI 



260 



BABENI-UNGURENI 



3450 hectare. Juica se fabrica 
pana la 1300 decalitri anual. 

In partea de Est a comuneT 
trece soseaua numita a OltuluT, 
iar din comuna pleaca la Ho- 
rez, in partea de N.-V., o alta 
sosea care trece prin Frincesti, 
Genuneni, Floresti, etc. 

Veniturile comuneT sc urea 
la 3921 lei si cheltuelile la 3190 
IcT anual. 

Mosia Babeni s'a vindut in 
lotun si a fost cumparata de 
105 locuitorT. 

Babeni, com. rur.,pl Olte^ul-d.-j., 
jud. Vilcea, formata din 3 catu- 
ne : Babeni, Rudari si Birzani. 

Este situata pe vaile Olte^ul 
si Cerna si pe dealul Babeni, 
la 25 kil. departe de resedin^a 
jude^uluT si la 5 kil. de a sub- 
prefecturiT. 

Are o populate de 705 loc. 
(365 barbafi si 340 femeT) ; 200 
capT de familie ; 140 contribua- 
bilT. Locuiesc in 200 case. 

In comuna sunt 2 bisericT. 
Cea din Birzani este ruinata si 
ctitor are pe Mateiu Blrzanu, 
iar cea din Babeni s'a zidit la 
anul 1 812 de boerul Babeanu. 

Sunt in comuna 50 mestesu- 
gari: dulgheri, rotari, croitorT 
si albieri. ET desfac produsul 
muncei mat la toate bilciurile 
din Oltenia. 

LocuitoriT au: 30 caT, 140 bof, 
60 vact, 106 capre, 220 oT si 
250 porcT. LocuitoriT sunt parte 
mosnenT, parte improprietari^f 
la 1864, pe mosiile mai multor 
particular!. 

$tiu carte 40 barb, si 7 fern. 

Tuica se fabrica in mica can- 
titate. Livezile dau ca la 300 
care de fin. 

E brazdata de dealurile: Sur- 
patul, Lungul, Poiana-cu-Frasi- 
nul, etc. Veniturile comuneT se 
urea la 1 1 3 1 leT si cheltuelile 
la aceeasT suma. 



Babeni, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., catunul de rese- 
din^a al comuneT Babeni. $i-a 
luat numele de la dealul si mosia 
Babeni. Este a?ezat in partea de 
rasarit a comuneT, pe malul drept 
al riuluT Rimnicul-Sarat. Are o 
intindere de vre-o 460 hect., cu 
o populate de 134 familil, cu 
525 loc; 130 contribuabil! ; 40 
carT stiu carte. Are o biserica 
cu 1 preot si 2 cintare^T ; scoala 
e a comuneT. 

Babeni, sat, face parte din com. 
rur. Babeni, plasa Oltc^ul-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
290 loc. (1 50 barb, si 140 fern.). 
Aci e resedin^a comuneT. Are 
o biserica zidita la 18 12 de 
boeriT Babeni. CopiT in virsta 
de scoala sunt 59 (38 bae^T si 21 
fete). 

Babeni, stafie de drum de fier, 
jud. Vilcea, pi. Ocolul, comuna 
Babeni, pe linia Dragasani-R.- 
VilceT, pusa in circulate la 20 
Iunie, 1887. Se afla intre stabile 
Slavitesti (3.2 kil.) si Govora 
(8.5 kil.). Indlt'imea d'asupra ni- 
veluluT maril de 197.35 m. Ve- 
nitul acesteT sta^T pe anul 1896 
a fost de 52.279 lei 59 banT. 

Babeni, alt nume al cat. Loio- 
esti, comuna Popinzelesti, plasa 
Oiteful-Oltul-d.-s., jud. Roma- 
na^i, situat in stinga TesluiuluT, 
aproape de unde acest riu intra 
in pi. Ocolul; are 162 de lo- 
cuitorT. 

Babeni, deal, in raionul comuneT 
Babeni, pi. Oltejul-d.-j., jude^ul 
Vilcea, pe care se cultiva 1 1 
hect. si 50 ariT de vie. 

B&beni, manastire, in judc^ul R.- 
Sarat, plasa Rimnicul-d.-s., co- 
muna Babeni, fundata in anul 
1703, \\\ timpul EpiscopuluT de 



Buzau Daniil si luT Constantin 
Brincoveanul, de Dotie sinNica; 
s'a zugravit de Jupin Negoi{3 
Dedulescu si familia sa, cu a- 
jutorul arhimandrituluT Nictarc, 
in 17 1 8. 

Babeni, mosie a statuluT, pendinte 
de manastirea Bistri{a, situate 
in com. Babeni, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea, care, pe periodul 
1888 — 93, s'a arendat cu 6655 
leT anual, afara de 319 hect. 
parcelate in loturT la locuitorT. 

Babeni, pddure, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., comuna Ba- 
beni, pe dealul Baba, {mind dc 
circumscripta VH-a silvica, 0- 
colul Babeni. Are o intindere de 
900 hect., din can 300 hect. 
sunt proprietate particular^ si 
600 ale statuluT. Are ca esen{e 
de lemne : fag, jugastru, gorun 
si teiii. 

Babeni, pddure, particular;! si a 
statuluT, fosta pendinte de ma- 
nastirea Bistri^a, situata in com. 
Babeni, pi. Oltul-d.-s., jud. Vil- 
cea, in intindere de 64 hect. 
E formata din trupurile : Ebraia, 
25 hect, Putreda, 10 hect., Za- 
voiul, 9 hect. si Puntul-Bistri(a, 
20 hect. 

B&beni-Romini, sat, face parte 
din com. rur. Babeni, (v. a. n.) 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. S'a 
numit Romini, sore a se deo 
sebi de Ungureni, populat cu 
RominT emigra^I din Transilva- 
nia. Are o populate de 500 lo- 
cuitorT (270 barba^T si 230 femelj. 
Aci e o biserica, fondata la anul 
1832. CopiT in virsta de scoala 
sunt 6j (34 bae^T si 33 fete). 

Babeni-Ungureni, sat, face par- 
te din com. rur. Babeni, (v. a. 
n.) pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 
Are o populate de 600 locui- 



Digitized by 



Google 



BABK?TI 



261 



KABOESTI 



tori, 340 barbafi si 260 fcmel. 
Locuitoril acestul sat aii emi- 
^rat din Transilvania si de a- 
ceea poart£ numele de Ungurenl. 
Aci e o biserica fondata la 
1 864 de locuitorf precum si o sco- 
ala. Copil in vlrsta de scoala. sunt 
77, 45 b&eti si 32 fete, din cart 
urmeaz£ 18, 13 baeflf si S fete. 

Babe^ti, mosie, in com. Pipirigul, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam- 
tu, situata la extremitatea des- 
pre N.-V. a jude^ulut, intre mo- 
siile Pluton, Pipirigul s. a. 

A fost pendinte de Manas- 
tirea-NeamtuluT si inchinata Mi- 
tropolieldin Iasi, starea la; as- 
ril-zl aparjine statulul. Are sat. 

BSbiceni, com. rur^ in partea de 
Vest a plasii Steftnesti, jud. Bo- 
tosani, formats din satele: Ba- 
biceni, Birsanesti, Brosteni si 
Guranda. Are o suprafafa de 
4971 hect., din cart 4464 ale 
proprietarilor si 507 hect. ale 
locuitorilor. 

Teritoriul comunel este de- 
luros, iar natura pamintulul lu- 
tos, negru sau galben, ocupat cu 
semanaturl, fine^e si imasurl; 
iar in partea de N.-V. acoperit 
cu padurl, carl au o intindere 
de 556 hect.; sunt si 14 hect. 
viT, carl produc isohectol. vin. 

Are o popula^iune de 972 su- 
flete sau 284 familii, locuind in 
274 case ; sunt 263 contrib. 

Locuitoril sunt RominI si se 
ocupa cu agricultura si cresterea 
vitelor. 

Sunt 481 bolsi vacl, 105 cat, 
2024 of, 313 rimaton si 223 
stupl cu albine. 

Sunt 2 morl, una dc apa si 
una de abur. 

Prin aceasta com una trece so- 
seaua judefeana pietruita Boto- 
sani-^tefanesti. 

Are 2 bisericl cu 2 preo^I si 
4 cintarep; 1 scoala a statului 



cu 1 inva^itor, 57 bae{I si 15 
fete. 

Budgetul comunel e de 6645 
let la veniturt si de 6246 let si 
30 banl la cheltuell. 

B&biceni, sat, in partea de Sud 
a com. Babiceni, pi. Stefanesti, 
jud. Botosani, asezat pc valea 
si partea dreapta a piriuluT Co- 
rogea. 

Mosia are intindere de 1199 
hectare si o populate de 145 
familii, sau 375 suflete, din carl 
185 barbatf si 190 fern eT, locui- 
torl RominI si ci^T-va Evref. 

Aid este resedin^a comunel. 
Are 1 biserica, cu 1 prcot si 
2 cintare^i si o scoala mixta 
cu 1 invajator, 57 elevl si 15 
eleve. 

Babiceni, deal, in com. $olda- 
nesti, pi. Miletinul, jud. Boto- 
sani. 

Babiciul, com. rur., in pi. Oco- 
lul, jud. Romanati, situata linga 
Olt, spre S.-E. de Caracal la o 
departarede 18 kil. Secompune 
din satele Blbiciul-Mostenesc, 
Babiciul - Episeopesc (Babiciul - 
d. -j. si Babiciul -d. • s.) si din 
Pre*jba-de-Cimp. Altitudinea te- 
renulul este de 100 m. d'asu- 
pra nivelulul maril. 

Are o populate de 1646 lo- 
cuitorf, din carl 864 barba^I si 
782 feme!; 342 cap! de familie; 
j66 casatori^I, 880 necasatortyi; 
54 cu stiin^a de carte si 1592 
fara stiin^a de carte ; 339 con- 
tribuabilt, to(I RominT. 

Singurul mijloc, prin care lo- 
cuitoril tsT capata traiul, este a- 
gricultura. Vite mart au fost, m 
1887, 1488, vite mici 3583 si 
porci 269. 

Are 8 circiuml si 2 bisericl: 
Sf. Dumitru (1808) si S-{iI Voi- 
vozi (1846), cu 2 preo^I si 4 cin- 
tareji. Scoala este. Budgetul co- 



munet pc 1886 — 87 a fost de 
4275 1. la ven. si 4087 1. la chelt. 

Aci se fac 2 bilciurl, pe pro- 
prtetatea statuluT, unul la 20 
Iulie si altul la 26 Octombrie ; 
ambele {in cite 3 zile si se fac 
din timpul lul Tudor Vladimi- 
rescu (18 1 7). 

Mai multe magurl inconjura 
satul si aproape de Olt se ob- 
serva niste ruine, de sigur ro- 
mane. Tot pe aci trecea dru- 
mul roman, care venea de la Iz- 
laz si, trecind prin Antina, a- 
jungea la Drubetis. 

Babiciul, movila' si punct trigo- 
nometric dc observare, la apus 
de comuna cu aceeasi numirc, in 
jud. Romana^i. 

Babiciul-de-Jos, cdtun al comu- 
nel Babiciul, pi. Ocolul, judetul 
Romana^i. Se numeste si Babi- 
ciul-Episcopesc. 

Babiciul-de-Sus, cdtun al co 
munel Babiciul, pi. Ocolul, jud. 
Romana^i. Se numeste si Babi- 
ciul-Mostenesc. 

Baboc, loc y pi. Tazlaul-d.-j., jud. 
Bacau, com. Dragugesti, subt o 
costisa de deal de linga satul 
Dragugesti. 

Baboesti, com rur. f jud. Ar^cs, 
pi. Lovistea. La 22 kil. de re- 
sedin^a subprefecturil, com. rur. 
^uici, si la 51 kil. de Pitesti. Sc 
compune din 4 sate si anumc: 
Baboesti, Daesti, Pacala si Sim- 
botinul, avind peste tot 210 fain, 
cu 1 105 sufl. Tn comuna sunt: 
2 bisericl, in Baboesti si in Sim- 
botinul ; o scoala primara rurala 
si 2 circiuml. Budgetul com. pc 
anul 1882—83 a fost de 920 I. 
la venit si de 865 1. la chelt. 
Dupa o publica^ie oficiala 
(1887), aceasta comuna numara 
190 contribuabill si are un bud 



Digitized by 



Google 



RABOESTI 



262 



BACEASCA 



get de 2030 lei la veniturf si 
de 1755 let la cheltuelT. 

Numarul vitelor in 1887 era 
de 374 capete vite marT, 325 
bo! si vacT, 42 cat, 7 bivolT si 
615 vite marunte, 430 01, 50 ca- 
pre si 135 rtmatorT. 

B&boe§ti, sat, jud. Arge?, plasa 
Lovistea; face parte din com. 
run cu acelasi nume. 

AicT este resedinta primarieT. 
In sat este o biserica, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, avind un preot 
si un cintare{. 

B&boe§ti, sat, in cuprinsul mo- 
sieT cu aceasta numire, comuna 
Pipirigul, pi. de Sus-Mijlocul, 
jude^ul Neam^u. Este asezat pe 
partea stinga a piraielor Pipiri- 
gul si Minzatul, intre ramurile 
muntoase ce se detaseaza din 
Halauca, marginea jud. Suceava. 

Terenurile sale se deschid ca- 
trc rasarit spre valea PipiriguluT 
si sunt imprejmuite cu padurT 
in exploatare. 

Vatra satuluT are o suprafa^a 
de 42 hect. 90 arif. Populaflu- 
nea se ridica la 502 sufi. sau 
95 familii din 22 vaduvT, 6 ne- 
volnicT, un Evreu. Contribuabilf 
sunt 95. 

LocuitoriT se ocupa cu agri- 
cultura si cresterea vitelor; dar 
fiind-ca in aceste par^T solui este 
cu desavirsire improductiv, el 
au angajat locurT de cultura in 
alte comune marginase si chiar 
afara din hotarul jude^ulut. 

In sat se afla: o biserica de 
lemn, cu un preot si un ecli- 
siarh ; o piua pentru facutul 
sucmanilor; o moara de apa cu 
o piatra; un fferastrau sistematic 
pentru exploatarea padurilor. 

Numarul vitelor se urea la 
2069 capete, din carT: 104 boT, 
40 vacT, 1800 de of, 30 cat, 35 
rimaton si 60 vite mid cornute 
(vi^eT, juncT, etc.). 



Babusa, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Bacesti, spre S.- 
V. de tirgusorul Bacesti si la o 
departafe de 2 kil. de el. Este 
pe pir. Babusa. Are 57 caplde 
familie, 84 contrib., 223 loc, din 
can 10 stiu carte si 57 case. 
Populafiunea este toata romina, 
afara de o singura familie evre- 
iasca. Sunt 127 capete vite marT. 
Are o biserica de lemn. Acest 
sat este aproape de jur-impre- 
jur inconjurat de dealurT foarte 
in alte. 

Babu§a, piriii, ce uda jud. Ro- 
man, pi. Fundul, com. Bacesti. 
Curge de la S. spre N., trece 
pe linga satul Babusa si, la N.- 
V. de acest sat, se varsa in riul 
Birlad de-a dreapta. Valea sa 
este marginita de dealurT foarte 
inalte. 

Babusa, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tutova, com. Tulesti, spre N. 
de satul Tulesti. Are 49 lo- 
cuitorT, din carT 2 stiu carte ; 
14 case. 

B&cani, .w/, in jud. Tutova, pi. Si- 
mi la, spre N. de Birlad, aproape 
de confluen^a pir. Bogdana cu 
Simila. Are 245 loc, din carl 
33 stiu carte si 58 case. For- 
meaza o comuna (com. Bacani) 
cu catunele : Drujesti, Susani 
si Vulpasesti. In intreaga com. 
sunt 897 locuitorT, din can 69 
stiu carte, 175 contrib. si 233 
case. Se cultiva viea pe o supraf. 
de 13.25 hect. Cu comerciul se 
ocupa 17 locuitorT, din can 15 
Romini si 2 EvreT, cu 9 stab, 
comerciale, din can 2 circiumi. 
Are o scoala primara de bae\T 
si un oficiu postal rural, sucur- 
sala a celuf din Zorleni. In co- 
muna sunt 2 bisericT. Aici, la 
anul 1692, in timpul domnieT luT 
Constant! n Cantemir, s'aii strins 
fiiT luT Gavrili^a cu mul^T al{T 



boerT din {ara de jos, la nunta 
luT Ion Paladi, si au facut jura- 
mint cu tofiT ca, sprijini^T de 
Constantin Brincoveanul, sa se 
duca la Poarta si sa starue s5 
scoata din domnie pe Cantemir- 
Voda si sa puna in locu-T pe 
unul, Vornicul VelicTco ; pla- 
nul lor a fost descoperit Dom- 
nuluT. 

Bacanul, vezi Tintava-Balasoaia, 
pi. Sabarul, jud. Ilfov. 

BScanuluI(Cotul-), numire data 
uneT parflf din crivina aflata pe 
malul drept al riuluT Buzau, jud. 
Buzau, pe mosia Tabaresti, din 
com. Tabaresti; are 30 hect. 

Bacanului (Movila-), movila, 
in jud. Braila, la 5 kil. spre S.- 
V. de satul Surdila-Greci. 

Bacanului (Sfoara-), mope, in 
com. Lipia, jud. Buzau ; face parte 
din corpul mosieT mosnenesti 
Bancesti. 

Bacalaul sati Marine§ti, loc, in 
jud. Bacaii, pi. Trotusul, com. 
Caiu^ul, linga satul Caiu^ul. 

Bacarani, mahala, face parte din 
com. rur. Virleni, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Bacaranilor ( Valea-), 7V7/V, spre 
E. comuneT Virleni, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Baceasca, sat, face parte din 
com. rur. Bailesti (v. a. n.), pi- 
Riurile, jud. Muscel. Numele ii 
vine de la girla Baceasca. 

Are o populate de 169 loc, 
90 barbap si 79 femeT, cu 39 
capT de familie. 

Baceasca, girla, izvoreste din 
Dealul-d.-s., com. Balilesti, pi- 
Riurile, jud. Muscel, merge catre 



Digitized by 



Google 



HACKASCA 



20!* 



KACESTI 



S.-K. si se varsa in riul Bratia, 
in raionul acesteT comune. 

Baceasca, padure, 40 hect. fag 
si stejar, etatea de la \6o — 200 
anl. Apartine de com. Balilesti, 
pi. Riurile, jud. Muscel. E la 5 
kil. departe de gara Stilpeni. 

Arboril aii aci o inalfime de 
la 20 — 25 metri. 

B&ceni, catun, al comuneT Gura- 
Aninoasei, jud. Buzau ; are 170 
locuiton si 43 case. 

Baceni, cdtun, pendinte de co- 
muna Ursoaia, plasa Mijlocul, 
judejul Olt, situat pe lunca, in 
dreapta girlei Plapcea si sub 
surpatura Golasul. 

Are aproape 90 locuiton, din 
care 14 improprietariflf dupa le- 
gea rurala, si ceM'alp mosnenT. 
El poseda 40 boT, 10 vacT, 12 
cat, 145 ol si 20 porcT. 

Bace§ti, com. rur. y la S. de co- 
muna Cordesti, plasa Gilortulul, 
jud. Gorj. Se margineste la N. 
cu comuna Cordesti ; la S. cu 
catunul Balosani, pendinte de 
comuna Capreni, jud. Dolj ; la 
V. cu comuna Pegeni ; la Est 
cu comuna Zeicoiul, din jude- 
{ul Dolj. Aci e si limita S.-E. 
a jude^uluT Gorj cu judeful Dolj. 
Numirea de Bacesti se zice cat 
vine de la un baciu, ce in ve- 
chime se afla cu oile in aceste 
locality. Comuna se compune 
dincatunele: Bacesti si Mahala. 
lele, Dealul-Varatic si Dealul- 
Leulul. 

E situata pe ses si coasta, pe 
malul sting al piriuluT Amara- 
dia. Are o suprafafa cam de 
700 hect., din care 200 hectare 
padure, 250 hect. arabile, 200 
hect. fine^e, 21 hect. vie si 29 
hect. livezT de prunT. Produce I 
cam 1070 hectolitri porumb, 170 I 
hectolitri gru, 80 hectolitri fa- | 



.sole, 700 kgr. lina, 11000 kgr. 
fin, 860 decalitri vin, 380 deca- 
litri {uica. 

LocuitoriT sunt mosnent. Po- 
pulafia e de 226 familiT, 6/6 su- 
flete, din can 210 contribuabilT. 
Budgetul comuneT este de let 
1 139, banl 18, la veniturT si de 
lei 1040, banl 94, la cheltuelT. 
LocuitoriT poseda 30 plugurT, 70 
care cu boT, 403 vite man cor- 
nute, 13 cal, 604 oT, 32 capre 
si 243 rimatorT. 

$oseaua vecinala, care merge 
spre comunele Cordesti, Hure- 
zani-d.-j. si Piscoiul, strabate a- 
ceasta comuna. 

In comuna sunt 12 fintinT si 
4 pu^urT. 

$coala primara de bae^T, fon- 
data la anul 1856, e frecuentata 
astazT de 43 elevt si 2 eleve, din 
6j inscrisT. 

Comuna are si I biserica de 
zid, facuta pe la anul 1866, de 
Dinca Gulie. 

Intre hotarele comunelor Ba- 
cesti si Cordesti, se afla rui- 
nele uneTvechi bisericTde lemn; 
oamenil batrinl spun, ca aci in 
vechime ar fi fost un schit de 
calugarT. 

Bacesti, com. rur. t in jud. Ro- 
man, plasa Fundul, la extremi- 
tatea de Sud-Est a jude^uluT, 
pe riul Birlad si spre Sud-Est 
de orasul Roman, la o depar- 
tare de 30 kil. de oras si de 
28 kil. de resedin^a plasiT. Te- 
ritoriul acesteT com. este foarte 
accidentat. Formeaza o comuna 
cu catunele : Atreia- Parte, Ba- 
busa, tirgusorul Bacesti, satul 
Bicesti si Paltinisul, cu rese- 
dinfa comuneT in tirgusorul Ba- 
cesti. Are 437 capT de familie, 
5iocontribuabilT, 1638 locuitorT, 
din carT 225 stiu carte ; 430 
case. Aceasta populatfune este 
in cea maT mare parte romina, a- 
fara de 109 familiT EvreT. In- 



tr'aceasta comuna se face iar- 
maroc saptaminal Dumineca si 
2 iarmaroace anuale la 9 Mar- 
tie si 8 Septembrie. Se lucreaza 
roate, canine, boloboace si fierul. 
Sunt 920 vite marT. Are o scoala 
primara de bae£i (mixta pana la 
15 Sept. 1887) care in cursul a- 
nuluT scolar 1886 — Sy, a fost 
frecuentata de 37 elevT, 25 ba- 
e^I si 12 fete, din 40 inscrisT, 
27 bae{T si 13 fete, cu un lo- 
cal bun si o scoala de fete, in- 
fiin^ata in anul 1887, Septembrie 
15, pentru a doua oara. Are o 
biserica de zid. Formeaza cu 
com. Bozieni si Oniceni o cir- 
cumscrip{ie fiscala. Venitul a- 
nual al acesteT comune este de 
10 1 41 leT, iar cheltuelile sunt 
de 9669 leT. Este legata cu ora- 
sul Roman prin sosea. 

Bacesti, tirgu§or, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Bacesti, la ex- 
tremitatea de S.-E. si a com. 
Bacesti si a jud. Roman, pe ma- 
lul sting al riulul Birlad si la 
o departare de 30 kil. 500 m. 
de orasul Roman si de 28 kil 
de resedin^a plasiT. Este asezat 
pe ses. Este resedin^a coin. Ba. 
cesti. Are 229 cap. de fam., S 10 
contrib., 930 loc. din carT 210 
stiu carte si 230 case. Aceasta 
popula^iune este compusa din 
108 fam. EvreT si restul Rominl. 
Mul(T din locuitoriT acestuT tir- 
gusor se ocupa cu comerciul. 
Se lucreaza caru^e ordinare, roa- 
te, poloboace si fierul. Se face 
iarmaroc saptaminal Dumineca 
si 2 iarmaroace anuale: Ja 9 
Martie si 8 Septembrie. Sunt 
239 vite marT. Are o scoala 
primara de bae^T (mixta pana 
la 15 Sept. 1887), care in cur- 
sul anuluT scolar 1886 — S7 a 
fost frecuentata de 37 elevi, 
25 bae$T, 12 fete, din 40 in- 
scrisT, 27 bae^T, 13 fete, cu un 
bun local, si o scoala de fete, 



Digitized by 



Google 



KACESTI 



•264 



BADAKAI 



infiin^ata la 15 Septembrie 1887, 
pentru a doua oara. Are o bi- 
serica de zid. Este legat cu ora- 
sul Roman prin sosea. Pozi^iu- 
nea acestui tirgusor, la extre- 
mitatea jude^ului, pe soseauaju- 
dc^eana Roman- Vasluiu, il face 
ca sa fie eel mai mare si eel 
mat comercial dintre toate tir- 
gusoarele din jude^. Aid a fost 
mai inainte resedinta pi. Fun- 
dul, dar s'a mutat, fiind-ca era 
prca departe de centrul plasiT. 

Bace§ti, sat, resedin^a comunei 
cu acelasT numc, din pi. Gilor- 
tulut, jud. Gorj. Esituatpe ses, 
pe partea stinga a piriulul Ama- 
razuia. Are o suprafata de 376 
hect., din carl 100 hect. padure, 
150 hect. arabile, 11 hect. vie, 
10 hect. finete si 15 hect. li- 
vezT de pruni. 

Locuitoril sunt mosnenl. Sunt 
168 familil, cu 486 suflete, din 
care 160 contribuabilT, to{T Ro- 
minT si ocupindu-se cu agricul- 
tura si cresterea vitelor. Locui- 
toril poseda 17 plugurT, 40 care 
cu boi, 303 vite marl cornute, 9 
cat, 400 01, 20 capre si 150 ri- 
matorl. 

Prin catun trece o sosea ve- 
cinala, ce vine din cat. Balo- 
sanil, jud. Dolj, strabatindu-l in 
partea despre V. 

In catun sunt 7 fin tin I si 3 
pu^uri. 

Are: 1 biserica de zid, 1 
scoala si niste ruine despre ca- 
re s'a vorbit la descrierca co- 
muneT. 

Bace^ti, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Bacesti, spre N. 
de tirgusorul B&cesti, formind o 
continuitate de case cu acesta. 
Este asezat pe ses. Are 114 
cap! de familie, 85 contribuabilT, 
319 locuiton, din can 4 stiu 
carte, si 104 case. Populafiunea 
este numal romina. Sunt 378 



vite cornute marl. Este legat 
cu tirgusorul Bacesti si orasul 
Roman prin sosea. 

Bacesti, siliste, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-s., com. Filiasi. 

Bachii (Piscul-),/v.sr, in comuna 
Badeni-PamintenT, plaiul Dim- 
bovifa, jud. Muscel. 

Bacila, vale, in jud. Vilcca. (VezT 
Daroaia). 

Bacioiul, sat, face parte din com. 
rurala Corbeasca, pi. Berheciul, 
jud. Tccuciu. Situat pe coasta 
dealuluT numit Livada. La o 
distant de 3 kil. si 1 50 m. 
departe de resedin^a comunei. 
Sat numai de JiganI, numi^I, 
de locuitoril din apropiere, Ur- 
sarif. Are o populate de 112 
cap! de familie, cu 412 suflete. 
De curind statu I a dat cite 10 
prajinl pamint arabil fie-caruT 
cap de familie; in total 17 falcT. 
Locuintele lor sunt, parte bor- 
dee si parte case micT de gard. 
Numal iarna stau acasa, iar vara 
lasa vre-un batrin sau vre-o 
batrina in sat, iar ceMal^T umbla 
din sat in sat, ca nomazil, lu- 
crind diferite unelte de fier, sau 
tocmindu-se la munca cimpulut, 
sau umblind pe la diferite pe- 
trecerl prin sate, parte din ei 
fiind lautari. 

Bacioiul, numire data uneT par^T 
din cat. Babe^ul, com. Panataul, 
jud. Buzati. 

Bacioaia, cariera de piatra, in 
jud. Neam^u, situata in dealul 
cu a sa numire, ramura mun- 
^ilor Cozlei, intre culmile Bor- 
zogheanul si Cirlomanul. Se afla 
pusa in comunica^iune cu orasul 
Piatra prin drumul ce duce pe 
linga biserica Valea-Viet. Trans- 
ports materialulul exploatat se 



face cu multa anevoin^, din 
pricina natureT terenurilor si a 
druraului aproape impracticabil. 

Bacioaia, deal, in jud. Neam^u, 
in prelungireacatre apus a mun- 
telulCozla. (V. Bacioaia, cariera). 

Bacioaia, padure, in partea de 
Est a comunei Poiana-CirnuluT, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu, la ho- 
tarul cu satul Comarna, din ju- 
de^ul Iasi. 

Bacioiulul (Finttna-), fintina, 
in catunul Piatra, com. Badeni- 
Ungurem, plaiul Dimbovi{a, ju- 
de^ul Muscel. 

Bacle^ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschivul, comuna Sendresti, 
spre Sud de satul ^endresti 
Are loc. 264, din carl 2 stiu 
carte ; 112 case. 

Bada, parte din satul Coz&nesti, 
jud. Suceava. 

Bada, munte, in com. Dorna, ju- 
de^ul Suceava, parte acoperit de 
padure, parte cu pasuni si fi- 
na^urT. 

Bad&rai, sat, in partea de N. a 
com. Bivolari, pi. Turia, jud. 
Iasi, marginea despre jude{ui 
Botosani. Se numea din vechime 
Iugani (Lungani); insa, mat in 
urma, si-a luat numele de Ba- 
darai de la o familie de razes! 
asezata aid. Are o populate de 
51 familii sau 157 locuiton si 
o biserica. 

Prin sat trece soseaua jude- 
{eana Iasi-Botosani 

Proprietatea satulul este ra- 
zaseasca. Are pu^ina padure, vii 
si livezf. 

Numarul vitelor este de 285 
capete, din can: 175 vite marf 
cornute, 33 cat, 40 01 si 37 ri- 
matorl. 



Digitized by 



Google 



BADARAI 



HADKNI 



BddariU, sat, face parte din co- 
muna rurala Ciomagesti, plasa 
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pulate de 156 locuitorl. 

B&dar&i, potior, in jud. Dorohoiu, 
in partea de Vest a dealulul 
Holmul, com. Vornieeni, plasa 
Baseul. 

Bideanul, loan n (a izolata, in ju- 
dejul Tutova, pi. Pereschiv. 

B&deanul, sfoara de mosie, in 
com. Pietroasa-d.-s., jud. Buzaii, 
a mosnenilor Badeni; are 103 
hect., din carl 50 padure. Vezi 
Badeni-Pisculeni. 

B&d&ei (Opcina-), mnnte, in com. 
Brosteni, jud. Suceava, acope- 
rit de padure si pasunt. 

Badei (VIrful-), virf, in jud. Su- 
ceava, inalt de 1400 m. deasupra 
nivelulu! marii. Formeaza hotar 
intrecomunele Brosteni si Dorna. 

Badeni, com. rur., in marginea 
despre N.-V. a plasi! Bahluiul, 
jud. Iasi. Asezarea e! se pre- 
zinta sub doua forme : ca parte 
deluroasa si ca parte cimpeana. 
Partea deluroasa incepe din ma- 
lul drept al riulul Bahluiul, con- 
tinue spre S.-V. si este formata 
din satele: Scobin^i, Fetesti, Za- 
gavia, Sticlaria si parte din Ba- 
deni, avind dealurile acoperite 
cu padurt, vil si livezf ; iar par- 
tea cimpeana, incepe din malul 
sting al riulut Bahluiul, continua 
spre N.-E. si este formata din 
satele: Luparia,Petrosi{a si parte 
din Badeni, prezintind pe su- 
prafa^a delusoare si podise, a- 
coperite cu finefe, imase si a- 
raturl. 

Suprafa^a comunel este de 
9734 hect., cu o populate de 
609 fam. sau 2860 locuitorl. 

Are patru biserici, cu 3 preo^f, 



3 eintare{! si 3 eclesiarhT ; doua 
sco IT cu 2 invafator! si 90 sco- 
lari, din cart 66 bae^I si 24 fete ; 
o moara de apa si doua cu vapor. 

Prin mijlocul comunel trece 
soseaua mixta Tirgul-Frumos- 
Hirlaii. 

Budgetul el este de 10222 
lei, 20 bam la venitur! si de 
10122 let, 61 bant la cheltueli. 

Numarul vitelor din intreaga 
comuna se urea la 8616 capete, 
din car! 23 19 vite mart cornute, 
188 caT, 5416 oT si 693 rimaton. 

B&deni, sat, cu 30 fam., judeful 
Arges, pi. Oltul, face parte din 
com. rur. Danieei. (V. a. n.). 

Badeni, vezT Frailest!, sat, in 
jud. Ialomi{a. 

Badeni, sat, in centrul comunel 
Badeni, pi. Bahluiul, jud. Iasi, 
situat pe ambele mallirT ale riu- 
lul Bahluiul, intre dealurile Bi- 
sericei si al Hatef, pe o intin- 
dere de 506 hect. Are o po- 
pulate de 133 familiT, sail 636 
locuitorl, RominT, carl se ocupa 
cu agricultura si cresterea vi- 
telor. 

Are o biscrica zidita in anul 
1845, de catre fostul proprietor 
Pascan u, cu I preot, I cintare^ 
si 1 eclcsiarh ; o scoala infiin- 
{ata in anul 188 1, frecuentata 
de 37 elevi; o moara cu vapor 
si una de apa, pentru macinat 
fain a de grid si papusoiu, si 
doua poduri mart de lemn peste 
apa riulul Bahluiul. Mosia este 
proprietate privata. 

Numarul vitelor este de I 145 
capete, din car! 411 vite mart 
cornute, 56 ca!, 457 01 si 221 
rimaton. 

B&deni, sat, face parte din com. 
rur. Badeni-PamintcnT, jude^ul 
Muscel. 

Are o populate de 468 loc, 



238 barbati si 230 feme!, cu 
117 capf de familie. Prin mij- 
locul satuluf trece Valea-Bade- 
nilor. 

Aci este o biserica, zidita de 
Stanciu Bacioiu si reedificata 
mai tirziu, deservita de I preot 
si I dascal. 

Linga catunul Badeni este 
Col^ul-Bufni^cT, munte. 

Badeni, catun, comuna Runcul, 
plaiul Dimbovita, jud. Dimbo- 
vit;a. (V f . Runcul). 

Badeni sau Secara-Priboiul, 

catun, pendinte de comuna Za 
dariciul, pi. Xeajlovul, jude{ul 
Vlasca ; proprietatea Kforie! spi- 
talelor civile din Bucuresti ; si- 
tuata pe coasta stinga a vaVI 
NeajlovuluT. 

Are venit anual 1500 le!. Su- 
prafa^a totala a mosie! este de 
750 hect, S'aii improprietarit, la 
1864, 40 locuitor! pe 130 hec- 
tare. Din acestea, 542 hectare 
sunt acoperite cu padure si 7^ 
hect. sunt loc de eultura. 

Padurea se compune din Pri- 
boiul 382 hect. si Badeni 160 
hectare. 

Prin acest catun trece soseaua 
jude^eana ce duce pe valea Neaj- 
lovulu!, atit ciitrc Bucuresti, pe 
la Malul-Spart, cit si catre Giur- 
giu, pe la Obedeni. (V. com. 
Zadariciul). 

Badeni, frumoasa colind, in com. 
Breaza, cat. Badeni, jud. Buzaii, 
acoperita cu vil. 

Badeni, mosie, in com. Breaza, 
cat. Badeni, jud. Buzau, pro- 
prietate in devalmasie a mos- 
nenilor Popesti. (V. Popesti). 

Badeni, mosie, in com. Pietroa- 
sa-d.-s, judejul Buzau; are 530 
hect. araturi, finea$a si teren 
din care se scoate piatra de 



44*94, MwU Mctiomr QtografU, 



34 



Digitized by 



Google 



BADENI 



266 



BADENI-PIETROASA 



construe^!. Proprietatea e di- 
vizata intre mosneni!, carl po- 
seda 203 hect. si familia Ale- [ 
xandrescu, care are 327 hect. 

Badeni, pddure, in com una Pie- 
troasa-d.-s., jud. Buzau ; are 106 
hect., proprietate a mosneniior 
si a fam. Alexandrescu. 

Badeni, picket de granita, in jud. 1 
Dimbovi^a, despre Transilvania ; 

da pe la muntele Mioarele. 

i 

Badeni-Milui^i, mofie a statu- 
luT, jud. Buzau, compusa din sfo- 1 
rile imprastiate: Urzesti, Bu- , 
gheni, Glavesul sail Limpezisul, ! 
Mirosi, Lipia, un loc de vie in 
Carlomanesti si un loc infundat , 
la Zoresti, toate odinioara ale 
schitului Barbu, ce depindea dc 
manastirea Vacaresti. Terenul 
arabil, ca 1230 hect., parte s'a 
dat insura^eilor, parte s'a vindut I 
si parte inca il poseda statul 
impreuna cu padurea Barbul si 
tinara padure Lastarul-Milui^i- ' 
Barbul, aflate pe teritoriul aces- 
tei mosi!, din comunele Cioran- I 
ca, Clondirul, Lipia, $aringa I 

si Valea-Teanculul. 

i 

Badeni-Milui{i, numire, ce o mat j 
poarta mofia Barbuleanca, din 
com. Amarul, jud. Buzau. 

1 
BSdeni-Miule^tl, pddure a sta- 

tulul, pendinte de comuna Vra- 

nesti, pi. Podgoria, jud. Muscel, 

in intindere de 22 hect. | 

1 

Badeni-P&mlnteni, com. rur., \ 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel, ] 
la E. de Cimpulung si la 12 
kil. departe de acest oras. Este 
situata pe ambele malurl ale riu- 
lu! Dimbovi^a si pe vaile Ba- 
deni si Stoeneasca. 

Are o populate dc 1349 lo- 
cuitorT (682 barba^i si 721 fe- 
me!) cu 245 cap! de familie. 



Se margineste la N. cu comuna 
Badeni-Ungureni, la S. cu com. 
Ceta^eni-din-Deal, la E. cu jud. 
Dimbovi^a si la V. cu orasul 
Cimpulung. 

Se compune din 3 catune : 
Stoenesti, Badeni si Cotenesti. 
Inainte-vreme purta numele de 
Stoenesti si chiar azi se uzita 
ma! mult Stoenesti de cit Ba- 
deni. 

S'a nu mi t Badeni-Pamfnteni 
spre deosebire de Badeni-Ungu- 
renT. Este format din Rominii 
venial aci din Transilvania, ca- 
rora le zice in porecle si Un- 
guren!. 

Locuitorii se ma! ocupa cu 
cresterea vitelor, facerea si trans- 
portul cherestelei, al varulu! si 
manufacturelor ca: panura alba 
si neagra de iina, pinza, plo- 
cade, procovi^e, scoar^e, etc. 

Produsul oilor (lina si brinza) 
se consuma parte in casa, parte 
se vinde. 

In jurul comune! sunt livez! 
cu fine^e, muscele, gradin! cu 
prun!, dealur! cu pasun! de vite, 
paduri compuse din fag, stejar, 
mesteacan, jugastru, si la munfi 
brazi. In raionul comune! sunt 
7 munff: Priseaca, Fagetelul, 
Geabelea, Vijea, Tincava, Tibra, 
Gruiul-UrsuluT. 

Riul Dimboviia uda comuna 
de la N. spre S. dimpreuna cu 
vaile Stoeneasca si Badenilor. 
In comuna sunt 9 ferastraie, 4 
morl si 1 piua, 

Locuitori!sunt parte mosnen!, 
parte s'au improprietarit la 1 864, 
pe mosiile d-lor G. $tefanescu, 
D. Cristescu si d-nel Zoe Corna- 
{eanu. 

Parte din locuitor!cultiva stupi : 
cu albine. Porumbul se cultiva 
pe 30 hect. si {uica se fabrica 
pana la 5000 decalitri. 

Budgetul comune! pe anul 
1889—90 a fost de 2734 le!la 
venit. si de 2732 le! la chelt. 



In mun^i! despre care am vor- 
bit ma! sus, si care formeaza 
un fel de seraicerc in partea de 
N.-E. si S. a comune!, se fa- 
brica, in intervalul de la 15 
Maiu pana la 15 August, casul. 

Comuna are 3 biseric!: la Stoe- 
nesti, Badeni si Cotenesti, de- 
servite de 3 preo^T si 4 cintaretf. 

$coala de bae£!, cu intre^i- 
nerea careea statul cheltueste 
anual 1512 lei, se frecuenta de 
53 bae^f, din 1 8 1 in virsta de 
scoala. In cat. Stoenesti, pen- 
dinte tot de aceasta comuna, 
este si o scoala de fete, frecuen- 
tata de 27 eleve, din 95 in e- 
tate de scoala. Localul scoalel 
de bae^i serveste intrege! co- 
mune. Localul scoale! de fete 
din catunul Slobozia s'a oferit 
gratuit de d-1 C. Runcescu, in- 
vestor. Cu scoala de fete, sta- 
tul cheltueste anual 1404 le!. 

Comuna inscrie anual in bud- 
getul sau pentru scoala 180 lei 
si pentru cult 420 lei. Localul 
scoalei s'a cladit la anul 1856. 

$tiu carte 131 barbaflf si 21 
feme!. 

Istoria spune ca, la anul 1595, 
Mihaiu-Viteazul aci s'a retras, in 
urma rezbeluiu! dela Calugaren! 
si a asteptat ajutor delaBatori, 
Domnul Transilvanie! (vez! Stoe- 
nesti). In catunul Stoenesti se 
afla munp de piatra calcaroasa, 
foarte buna, pentru fabricarea 
varulul. Tot in Stoenesti este 
si Glodul, izvor cu apa mine- 
rals (v. a. n.), buna pentru vin- 
decarea gusa^ilor. 

Badeni- Pietroasa, mofie a sta- 
tulu!, in com. Pietroasa-d.-j., jud. 
Buzau, cat. Ochiul-Boulu!, pen- 
dinte de manastirea Bradul. Are 
800 hect., din care 702 padure. 

Badeni-Pietroasa, mope a sta- 
tuluu in com. Pietroasa-d.-j., jud. 
Buzau, reunita cu sforile Ur- 



Digitized by 



Google 



bAdeni-imsculen! 



267 



radeni-unguren! 



zeasca saQ Catina; are aproape 
300 hect. araturT, flnea{a si ca- 
riere de piatra. Depinde de 
Episcopia BuzSuluT si de mi- 
nastirea Bradul. 

Bddeni - PisculenI, pddure, in 
com. Tisftul, jud. Buzati, cat. 
Pisculeni. Are 850 hect, din care 
100 curaturT. Ecompus&din sfo- 
rile : Vilara, Negresti, Badeanul, 
Genesti, Moldoveni, Ivascul, Ale- 
xandresti, Turculeasa si Popesti. 
Se poseda de fam. Alexandrescu 1 
in tovarasie cu al^T mosnenT. 1 

i 
B&deni - Pope§ti, cat., al com. 
Breaza, jud. Buzati ; are 480 1. ! 
si 98 case; e renumtt prin viile 
sale. 

BSdeni-Pope§ti, mo$ie, in com. 

Clondirul, jud. Buzaii, face un 1 

corp cu Catinele de 330 hect., 1 

parte arabile, parte izlaz. ' 

B&deni-Slobozia, pddurt a sta- 1 
tuluT, In intindere de 2000 hect, , 
pendinte de com. Badeni-Un- 
gurenT, plaiul Dimbovija, jud. I 
Muscel, formats din 4 trupurT: 
Dealul-PietreT, 200 hect., Valca- 
Stoene?^, 600 hect., Plaiul-Ba- 
deni, 800 hect., si Fa{a-SatuluT, | 
400 hect. 

B&deni-Slobozia, proprietate a j 
statuluT, pendinte de manSstirea I 
Cimpulung, in jud. Muscel. Pe 
periodul 1885 — 95 s'a arendat 
anual cu 3000 let. 

Bftdeni - Ungureni, com. rur., 
plaiul Dimbovija, jud. Muscel, 
situata pe ambele {SrmurT ale 
riuluT Dimbovija, care o strabate 
de la N. spre S. si la distan^a 
de 14. kil. de orasul Cimpulung. 
Este resedin^a subprefectureT si 
a judecatoriel de ocol. 

$T-a luat numele de la catunul 
vecin Badeni si s'a numit Un- 



gureni, pentru-ca locuitoril sat 
ati fost RominT venial din Tran- 
silvania, carora li s'a zis in 
deriziune Ungureni. Are o po- 
pulate de 672 locuitorl, 321 bar- 
bap ?* 351 femeT, cu 122 cap! 
de familie. 

Se compune din 3 catune : 
Slobozia, Piatra si Lunca-Gir- 
teT, si se margineste la N. cu 
Dragoslavele, la S. cu Badeni- 
PamintenT, la E. cu jud. Dim- 
bovifa si la V. cu orasul Ctm- 
pulung si com. Valea-Mare. 

LocuitoriT se ocupa cu cres- 
terea vitelor. Lina si brinza oilor, 
parte se intrebuinjeaza pentru 
casa, parte se vinde nelucrata 
sau lucrata ca haine : plocade, 
saricl, procovije, etc. 

In jurul comuneT sunt padurt 
de fag, plop, mesteacan, anin, 
ulm, alun, paltin, jugastru si pu- 
$in stejar. GradinT cu prunT sunt 
purine. Este un singur munte, 
Runcul. 

Riul Dimbovi^a uda comuna 
in tot lungul sati de la N". spre 
S., si primeste pe dreapta, in 
cercul com., Valea-MateiasuluT 
$\ pe stinga Valea-RunculuT. Pe 
apa riuluT Dimbovi^a este o 
dirsta, 2 morT si 2 ferastrae. 

Locuitori! comuneT au fost 
clacast si s'au improprietarit pe 
mosia statuluT Badeni-Slobozia, 
pendinte de manastirea Cimpu- 
lung si pe a d-luT Costea loan. 

Pe teritoriul comuneT, la Ma- 
teiasul, in catunul Piatra, trece 
soseaua nafionala Cimpulung- 
Frontiera si soseaua jude^eana 
Tirgoviste-Rucar. Un pod de 
lemn, facut in anul trecut, lea- 
ga com. Badeni-UngurenT cu Ba- 
deni-PamintenT. 

StupT cu albine se cultiva de 
ci^T-va locuitori si produc anual 
20 kil. mere si 8 kil. ceara. 
Porumbul se cultiva pe 50 hect. 
fuica se produce, cind se fac 
prune, ca la 1200 decalitri. 



In comuna este o singura bi- 
serica, fondata de Logofttul N. 
Stefanescu, in catunul Slobozia, 
pe pisania careea se citeste ur- 
matoarea inscrip^iune: «Acest 
sfint lacas s'a zidit din temelie 
de mine, robul luT Dumnezeu 
Nicolae Steftnescu, biv-vel treti 
logofatu Moldovi, cu toata a 
mea cheltuiala, intru cinstea si 
slava AdormtreT Maici Dora- 
nuluT si a Sf. Erarh Nicolae, 
prin indemnarea si buna sfe- 
tuire a bunuluT meu duhovni- 
cesc parinte Chirie Filaret Scri- 
ban, egumenu manastireT Cim- 
pulung, de care sunt crescut, 
savirsindu-se spre veclnica po- 
menire a neamuluT meii, cum si 
a maT sus pomenituluT meu pa- 
rinte la anul 1 83 1, August 15; 
la 1869 s'a reparat de locuitoriT 
satuluT.» Aceasta biserica este 
deservita de I preot si de r cin- 
taref. 

Budgetul comuneT prezinta pe 
anul 1889 — 90, la veniturT, suma 
de 977 let si la cheltueli 973 lei. 

$coala, cu intrefmerea careea, 
statul cheltueste anual 1296 lei, 
se frecuenta de 45 bae^T si 9 
fete, din numarul de 130 copiT 
cu etatea de la 6—12 anT, 60 
bae^T si 70 fete. Localul scoaleT 
s'a cladit la anul i860. 

Sunt 76 barbaflf, carT stiii car- 
te si 26 femeT, in total 102 ;. iar 
fclra stiin^a de carte sunt 245 
barbaflf si 325 femeT, in total 
570; 15% dintr'fnsiT stiu decl 
carte. 

Com. contribue pentru scoala 
cu 91 leT anual, lemne, car^T 
la copiT, plata servitoruluf, re- 
para^iT si material didactic, si 
pentru biserica cu 90 leT. 

In comuna sunt cite-va izvoa- 
re cu apa minerala, dar neana- 
lizate; iar la locul numit Run- 
cul se afla un izvor, de unde 
iau oameniT apa de leac, buna 
pentru vindecat paraliziile, zic 



Digitized by 



Google 



BADENILOR (PI,AHL-) 



208 



badest! 



ef. In comuna este o fabrica de 
var. 

«Jumatate din satul Badeni, 
(scrie rap. C. D. Aricescu) cu 
clacasl, cu mun^i! si cu tot ve- 
nitul lor, l'a cumparat Mateiu 
Basarab, de la unul, Coman Inas- 
caul .si de la frazil lul, carora 
fusese daruit de catre Aiexan- 
dru Voda la anul 7132 (1624), 
Iunie 24. DupS cumpaYcltoare, 
Mateiu a orinduit ca toate daj- 
diile, ce acest sat da la Domnie, 
sub numirea de birul taleruluT, 
de mierea cu cear&, de galeata, 
oerit, etc., sa ramiie pe seama 
manastirei Cimpulungulul ; iar 
locuitoriT astor sate se judecati 
de judecatori! (ispravniciT) pus! 
de catre manastire. Toate a- 
cestea le adevereaza hrisoavele 
din condica manastirei. » 

Badenilor (Plaiul-), />la//7 } com. 
Badeni-PamintenI, plaiul Dim- 
bovi^a, jud. Muscel. 

B&denilor (Valea-), vale, izvo- 
reste din mun^il Geabelea si 
Vijea, trece prin mijlocul satulu! 
Badeni, plaiul Dimbovi^a, in jud. 
Muscel, si se varsa in riul Dim- 
bovija. Pe aceasta vale sunt 9 
ferastrae si 2 morl. 

Badesti, com, rur,, pi. Nucsoara, 
jud. Muscel, la S.-V. de Cim- 
pulung, 25 kil. departe de a- 
cest oras. Este situata pe ma- 
lul sting al riulut Doamna. 

N'are nicT un catun alipit. 

Aceasta comuna cade pe mo- 
sia statulu! cu acee;ul numire 
si a fost proprietatea lul Nico- 
lae Basarab Voevod, care, la a- 
nul 1352, prin hrisov o daruestc 
manastire! Cimpulung, precum 
o dovedeste pisania dupa pia- 
tra mormintala a acestut Donin, 
piatra, care asta-z! nu se ma! 
gaseste, fiind poate astupata sau 
stramutata din loc. 



Se margineste la N. cu com. 
Domnesti, la S. cu com. Rete- 
voesti, la E. cu comunele Ani- 
noasa si Vladesti si la V. cu 
com. Petrosani, de care se des- 
parte prin riul Doamna. 

Are o populate de 849 loc, 
din car! 25 JiganT, 449 feme! 
si 400 barba^i, cu 150 cap! de 
familie, car! traesc in 159 case. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultural cresterea vitelor si lem- 
naria, numai de brad pentru 
si^a. 

Comuna numara 145 contri- 
buabilf. Avea la 1885 un bud- 
get de 1 1 30 lei la venitur! si 
1 1 10 lei la cheltueli. Azi veni- 
tul comune! se urea la 1165 '• 
venitur! si cheltuelile la 1 102 1. 

Riul Doamna trece pe la V. 
comune!. In el se varsa pi- 
raiele : Caminitoaia la N., Voi- 
neagul si Urzicarul in centru si 
Valea-Seaca la S. Aceste piraie 
strabat comuna de la E. spre V. 
Din riul Doamna se formeaza 
un iaz aproape in tot lungul 
comune!, pe care se afla o moara\ 
Intre iaz si riul Doamna se afla 
o insula acoperita cu padur! de 
anini, salcii si richita. Pentru 
inlesnirea comunica^iel, intre co- 
muna Badesti si Petrosani, peste 
riul Doamna si iaz, s'a instalat 
o punte mare de lemn. 

Comuna are 565 hect. locur! 
de aratura, fine^e si izlaz. Lo- 
cuitori! au capatat pamint dupa 
legea din 1864, cind s'ati im- 
proprietarit M2 locuitorl. 

Mosia, fosta a statuluT, in m- 
tindere de 225 hect., s'a vindut 
in lotur!, la anul 1888, satenilor 
din Badesti, Domnesti, Petrosani, 
etc. 

La nordul comune! sunt fru- 
moase livez! si {arine, ma! ales 
intre piraiele Camini^oaia si Voi- 
neagul ; iar la Sud este izlazul 
comune!. 

In comuna este o singura bi- 



serica vechie, de lemn, fondata 
de niste calugarl, deservita de 
2 preopf si 1 cinta>e{. 

Are o scoalS, care s'a infiin^at 
la anul 1883, condus& de un in- 
va^ator normalist, frecuentata de 
45 copil, din 62 inscrisl. Cu in 
tre^inerea el, statul cheltueste 
1242 le! anual. $tiu carte 69 
barbaflf si 30 feme!. 

In comuna sunt 2 izvoare cu 
ap& feruginoasa, numite de lo- 
cuitor! ape de leac. Porumbul 
se cultiva pe 215 hect. si pru- 
nele dau anual pana la 300 de- 
calitri {uica. Stup! sunt 40, cari 
dau 160 kg. miere. 

Badesti, sat, face parte din co- 
muna rurala Vranesti, pi. Pod- 
goria, jud. Muscel. 

Badesti, catun y in com. rur. Men{ii 
din-Fa^a, plasa Motrul-d.-j., jud. 
Mehedin^i. 

! B&de§ti, catun, pendinte de com. 
Mozaceni, dinpl.Teleorman,jud. 
Teleorman. E situat pe valca 
Cotmeni, in departare ca de 4 
kil. de comuna Mozaceni si la 
3 l a kil. de com. Tufeni. Are 

1 265 locuitor!, din car! 54 con- 

j tribuabil!. 

B&de§ti, deal, w com. rur. Strc- 
I haia, pi. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedint'i. 

! Badesti, deal, in com. Vranesti, 
pi. Podgoria, jud. Muscel. 

Badesti, inosie, in pi. Teleorma- 
nulul, com. Mozaceni, jud. Te- 
leorman. Purta in vechime nu- 
mirea de Mihaieasca, ce se maf 
aude si astaz!. Aceasta mosie 
forma un singur trup cu o alta 
sfoara de mosie, situata in par- 
tea dreapta a riulu! Cotmeana, 
si careea it zicea Dimbovi^a. brau 
ale manastirei Mihaiu-Voda. 



Digitized by 



Google 



BADESTI 



2H9 



BAWLA 



Bade^ti, padure a statuluT, in in- 
tindere de 400 hect, pendinte 
de com. Badesti, pi. Nucsoara, 
jud. Muscel. 

B&de§ti, pddure, situata in lunca 
VedeT, jud. Teleorman, aproape 
de catunul cu acelasT nume. In 
aceasta padure se varsa riul 
Cotmeana in Vedea. 

B&de§ti, fast picket de granifa, 
in pi. Closani, jud. Mehedin^i. 

B&de§ti, proprietate a statuluT, 
in jud. Muscel, pendinte de mk- 
n3stirea Cimpulung; s'aarendat 
pe periodui 1888 — 93 cu 7000 
leT anual. Aceasta moste s'a vin- 
dut de vect in 1889. 

B&dia, deal, acoperit cu padure, 
in partea de N.-E. a com. Iz- 
voarele, pi. Siul-d.-s., jud. Olt. 

B&dia, fintind de bdut, situata 
pe valea IminoguluT, la poalele 
dealuluT cu acest nume, despre 
teritoriul comuneT Izvoarele, pi. 
Siul-d.-s., jud. Olt. 

TikdiSL, pddure, pe dealul cu acest 
nume, situat la Nord-Estul co- 
munei Izvoarele, plasa Siul-d.-s., 
jud. Olt. 

Badia, virf de deal, com. Breaza- 
d.-s., pi. Prahova, jud. Prahova. 

Badica, mine de manastire, pe 
un deal inalt, in jud. Dimbovi^a, 
in forma de triunghiu de pira- 
mida, in comuna Cucuteni, cat. 
Vilcana-d.-s. VizitatoriT bailor 
iodo-salifere din Vilcana, in ex 
cursiunile ce le fac la Pietrari 
si Riul-Alb, tree maT tot-d'auna 
pe sub inaltul deal, ce confine 
ruinele manastireT Badica. 

Badicea, sat; face parte din com. 
rur. Va{a, pi. Vedea-d.-s., jud. 



Olt. Are o popula^iune de 170 
locuiton. Cade in partea de N. 
a comuneT si este situat pe Dea- 
I lul-Ciurestilor. 

• Badicea, deal, in partea de S.- 
I E. a comunei Va{a, pi. Vedea- 
| d.-s., jud. Olt, lun^ d e 7°° m -» 
pe care se cultiva orz, ov^z, se- 
I cara, purine vil si in special 



, prunT. 

I 
B&diceilor (Lacul-), lac, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Marsani, 
cu suprafa^a de 1 ! /> hect. 

B&diceni, sat, cu 440 sufl. pe 
apa Vilsanul, jud. Arges, plasa 

j Arges ; face parte din com. rur. 

I Malurcni-BadiccnT. Aid este re- 

i seclin^a primarieT, si o biserica 
cu hramul Intrarea-in-Biserica, 
deservita de un preot si un cin- 

I tarej. Are o scoala primara ru- 
rala. 

I 

Bddiceni, schit tnic, cu hramul 
Sf. Nicolae, in jud. Arges, pi. 
Arges, Knga satul cu acelasT nu- 
me. Este redus la biserica de 
mir, deservita de un preot, un 
cint&rej si un paracliser si intre- 
{inuta de comuna. 

Bddiceni, mofie, cu o intindere 
de 556 pogoane, din care 500 
pogoane padure, jud. si pi. Ar- 
ges, proprietatea statuluT ; are o 
arenda anuala (1877 — 1887; de 
312 lei. 

BSdiceni-Pauleasca, mo fie, cu 

o intindere de 695 pogoane, ju- 
de^ul Arges, plasa Arges, pro- 
prietatea StatuluT, pendinte de 
Schitul-Buhga ; are si 650 po- 
goane padure. La 1877 avea 
un venit anual de 799 lei si 35 
ban! si a fost ipotecata impre- 
una cu alte mosil ale statuluT 
pentru asigurarea biletelor ipo- 
tecare, emise in suma de 27 ml- 



lioane. Pe ultimul period, arenda 
anuala a scazut la 243 let si 
36 banT. 

B& dices cul, deal, pe care este 
situata comuna Podeni - VechI, 
plasa Podgoria, jud. Prahova. 

B&dicul, izvor, in comuna Min- 
zalesti, judeful Buzau, catunul 
Gura-BadiculuT, incepe din Dea- 
lul-BadicuIuT si se varsa in piriul 
$ghiabul. 

B&dicul, mafic mosneneasca, in 
comuna Minzalesti, cat. Gura- 
BadiculuT, jude^ul Buzau ; arc 
80 hectare. 

B&dicului (Dealul-), col bid t in 
comuna Minzalesti, jud. Buz&il, 
catunul Gura-BadiculuT, acope- 
rita de padure si izlaz. 

B&dicului (Dosul-), loc izolat, 
in comuna Minzalesti, judctul 
Buzau, cat. Gura-BadiculuT. 

Bddiculul (Gura-), cdtun, al co 
muneT Minzalesti, jud. Buzau, 
situat pe malul sting al piriuluT 
$ghiabul, intr'o frumoasa strtmp- 
toare ; are 270 locuitorl si 43 
case. De dinsul e alipit si ca- 
tunasul Besli. 

Badila, fnofie, in comuna Pirsco- 
vul, catunul Badila, jud. Buzau ; 
are 2500 hect., din care 1 000 
le poseda locuitoril, iar restul 
de 1500 formeaza 8 sforT cu 
suprafe^e diferite. 

B&dila, pirift, in jud. R.-Sarat, 
plaiulRimnic; izvoreste din dea- 
lul Danulesti, uda com. Danu- 
lesti, in partea de miaza-noapte 
si se varsa in riul Rimnicul-Sa- 
rat, in fa{a catunului Dedulesti. 

B&dila, podgoril de vil in se in- 
nate, in jud. Tulcea, pi. Isao 



Digitized by 



Google 



BADILA 



270 



BADULESTT 



cea, pe teritoriul comuneT ur- 
bane Isaccea, situate in valea 
cu acela$T nume, dintre dealu- 
rile Breazul $i "[\igulea, in par- 
tea nordica a pla^ii $i cea de 
miaza-zi a comunel. La 2 kil. 
spre apus se afla manastirea 
Coco$ul, care poseda 14 hect. 
dintr'insa ?i locuitoriT din Isac- 
cea, car! poseda restul. Are o 
intindere de 1 10 hectare $i pro- 
duce 4550 decalitri de vin, ne- 
gru maT cu seama. Drumul co- 
munal Isaccea-Balabancea trece 
pe linga ea. 

Badila, vale, in comuna Gura- 
Ni^covului, cat. Saveni - VechT, 
jud. Buzau. 

Badila-Blestematele, catun, al 
com. Pirscovul, jud. Buzau, cu 3 
sub-diviziuni : Badila, Balanul $i 
Valea-Sarii; cu 700 locuitor! $i 
138 case. VezT Blestematele. 

Badila-Blestematele, mosie, in 
comuna Pirscovul, jude^ul Bu- 
zau, cat. Badila; are 550 hect., 
din care 380 padure, restul li- 
vezf, finea^a ?i araturT. 

Badiloaia, numire, datauneTpartf 
din pddurea statu luf Piclele-Ba- 
nulut, jud. Buzau, ce se intinde 
in com. Cane$ti, catunul Gon- 
^e^ti ; are 52 hectare. 

B&di^e§ti, sat, jud. Arge$, plasa 
Topologul, pendinte de com. 
rur. Alimane^ti-Ciofringeni. 

Badi{e§ti, sat, fine de com. rur. 
Zagaia, din plasa Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedin^i ; este situat pe 
dealui Zagaia. 

Badi^i, valcca, pe teritoriul co- 
muneT Draghiciul, plasa Riurile, 
jud. Muscel. 



Slave^ti, plasa Olteful-d.-s., ju- 
de^ul Vilcea. 

Badiu{i, sat, in comuna $i satul 
$tefane?ti, pe mo?ia $tefane$ti, 
jud. Boto^ani, pe malul drept 
al pirtuluT Ba^eul, in marginea 
de Sud-Est a tirguluT $tefane?ti, 
ca mahala sau suburbie. 

Are o suprafa^a de 250 hect., 
pamint al locuitorilor im proprie- 
tary la 1864 $i o populate de 
109 familii sau 419 suflete, din 
car! 44 contribuabilT. 

LocuitoriT sunt toff RominT $i 
se ocupa cu agricultura ?i cre?- 
terea vitelor ; sunt harnicT $i bum 
gospodarT, ail case bune ?i gra- 
dinT imprejmuite cu gardurT. 

LocuitoriT poseda 122 vite 
cornute, 18 caT marT^i micT, 336 
of, 89 porcT ?i 125 stupT. 

In com. este o biserica cu 1 
preot $i 2 cintareff. 

Legerida atribue intemeerea 
acestui sat luT $tefan Stircea, 
vechilul luT Const. Palade, ca- 
rele la anul 1704, cind satul se 
afla impra^tiat pe $esu! Prutu- 
luT Tar fi mutat aicT. 

In partea de Est a satului, 
peste pinul Ba§eul, se afla un 
pod de piatra foarte vechiu ?i 
care, spune legenda, ar f\ fa- 
cut de $tefan-cel-Mare. 

Bddivani, sat, numit in k>cali- 
tate $i Bazavani ; f ne de com. 
rur. Hore^ti, plasa Vailor, jud. 
Mehedinfi, $i este situat la S.- 
E. de comuna Horcsti; are 220 
loc, $i 40 case. 

Badirlegiul, catun, al comunei 
Nehoia^ul, jud. Buzau, divizat 
in Badirlegiul-Mic $i Badirlegiul- 
Mare, situat pe malul sting al 
riuluT Buzau, in fa{a guriT pi- 
riuluT Nehoiul ; are 260 locui- 
torl $i 54 case. 



Badi^oi, mahala, din com. rur. Badirlegiul, padure, in comuna 



Nehoiasul, jud. Buz&u, cat. Ba- 
dirlegiul, are aproape 80 hect. 

Baduca, pise, pe dealui $irea, 
comuna Dobrotinetul, plasa 01- 
tul-d.-j., jud. Olt. 

Baduleasa, sat, face parte din 
com. rur. Fundeni-Gherasi (v. 
a. n.), pi. Dimbovifa, jud. Ilfov. 
Suprafa^a totala a satului e de 
320 hect. cu o populate de 59 
loc. Proprietatea este a d-luT N. 
I. Gherasi, din care cultiva 220 
hect.; restul este padure. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor marT e de 
45 ?i al eel or micT de 433. 

Baduleasa, catun, pendinte de 
com. Baneasa, din plasa Cal- 
ma^uiuluT, jud. Teleorman. Este 
situat pe deal, pe partea dreapta 
a soseliT Turnul - Magurele - Ro- 
?iori, pe cit timp com. Baneasa 
este pe partea stinga, in vale. 

Populaf unea e de 295 suflete, 
din carT 68 contribuabilT. Are o 
biserica, deservita de un preot 
$i 1 cintaref In anul 1890 s'a 
infiin^at o ?coala mixta, care a 
fost frecuentata de 15 elevT. 

Circiumi are treT. 

Baduleasca, mosie, in comuna 
Vispe$ti, jud. Buzau, desparfta 
in 3 sforT : Baduleasca, Cirje- 
neasca $i Narteasca ; 720 hect. 
viT, araturT, finea^a $i padure ; 
proprietate in devalma^ie a mo?- 
nenilor Vispesti. 

Baduleasca, padure, in comuna 
Vispesti, jud. Buzau, pe mosia 
Baduleasca; are 180 hectare. 

Badule^ti, com. rur., plasa Co- 
bia, jud. Dimbovi^a. Este a«;e- 
zata pe cimpie j?i in partea de 
Nord se invecine$te cu doua dea- 
luri inalte. Aceste dealurl inca 



Digitized by 



Google 



HADULEfTI 



271 



BAESTI 



din vechime poarta numirea de: 
Dealul-Mitu si Unchiasul-Mihaiu. 
Comuna se desparte de aceste 
dealurl prin piriul Potopul. In 
comunS sunt 854 locuitorl. Pa- 
mintul produce porumb mult. 
Vite sunt purine. Pe deal este 
multa padure. Sunt doua bise- 
ricT in comuna, intre^inute de 
enoriasi si o scoala, intretfnuta 
de stat. In Badulesti este o mare 
nioara de aburl si una de apa. 
Comuna se invecineste la rasa- 
rit cu Gaesti si Gura-Foil; spre 
apus cu Valea-Mare, uninduse 
cu cite trele aceste comune prin 
soseaua na^ionala Bucuresti-Pi~ 
testi; spre miaza-noapte se in- 
vecineste cu dealurile ; spre mia- 
za-zi cu com. Cringurile, cu care 
se uneste prin soseaua comunala. 
JjJcoala este frecuentata de 34 
pana la 40 copii de ambe sexe. 
Comuna are un venit de 1874 
lei si are cam 200 de contri- 
buabill. 

Badulesti, sat, face parte din 
com. rur. Rijleful-Govora, plasa 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pulate de 210 locuitorl. 

Badulesti, mosie, in com. Fin- 
{esti, jud. Buzau. Are 650 hect., 
din cart 230 padure, restul vii, 
araturt si finete. Proprietate mos- 
n^neasca. 

B&dule$ti, mosie, in com. G;l- 
geni-Vintileanca, cat. Sahateni- 
d.-s., jud. Buzau. Are 180 hect. 
ar&turl, vii si inecuri. Mai ina- 
inte ftcea un corp cu mosia 
fandSroaia. 

Badulesti, mosie mosncneasca, 
in com. si cat. Tisaul, jud. Bu- 
zau. Are 60 hect., din carl 49 
padure, restul ar&turl si livezt. 
Face un corp cu sforile de mo- 
sil: Bunif, Glogoveanul, Rail si 
Sarul. 



Badulesti, padure, in com. Ti- 
saul, jud. Buz^u. Are 52 hect., 
din carl 4 hect. araturf, 1 l /* 
hect. livezl si 4 hect. izlaz. 

Balasa (Schitul-), trup de pa- 
dure, a statuluT, in intindere de 
325 hect., for mind padurea Da- 
esti, situata in comuna Popesti, 
pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, im- 
preuna cu trupurile : Firijba, 
Valea-MarculuT, Valea-Calulul si 
Bratasanca. 

Bdiasca, izvor, in com. Aldeni, 
jud. Buzau. Ese din muntele I 
Virful-Mare si se scurge in riul 
Sianicul. j 

B&e§ti, com. rur., plasa Olte^ul- , 
d.-s., jud. Vilcea, compusa din 
3 catune : Turburea, Dobricea 
si Strachinesti. 

Este situata pe dealul Tur- 
burea, pe piriul Dobricea, pe o 
parte din dealul Gruiul si pe 
riul Olte^ul, la 50 kil. departe 
de capitala jude^ulul si la 4 kil. 
de a subprefecturel. 

La inceput aceasta comuna 
se compunea numal din 2 ca- 
tune : Dobricea si Turburea. 
Mai pe urma s'a unit si catunul 
Strachinesti, care inainte singur 
forma o comuna. 

Are o populate de 771 lo- 
cuitort, din carl 212 capT de fa- 
milie, i8ocontribuabilI; locuiesc 
in 212 case. 

In comuna sunt 3 bisericT : 
una in Turburea, care surpin- 
du-se din cauza unul cutremur, 
a fost rezidita de locuitorl ; alta 
in Dobricea, biserica veche de 
lemn, unde se afla si cimitirul 
comunel ; iar la Strachinesti este 
fostul schit Strachinesti, care 
s'a inchis din cauza ca e ruinat. 

Maioritatea locuitorilor se o- 
cupa cu agricultura, viticultura 
si arboricultura. Pu^inl cu tim- 
piaria. Mestesugarf sunt 38. Pe j 



riul Olte^ul sunt 3 morT, in drep- 
tul comunel, si, pe pir. Dobri- 
cea, este una care umbia numat 
cind ploua si vine mai mare 
piriul. 

Locuitoril to{I sunt mosnenT. 

Copii in virsta de scoala sunt 
in, baepf 61 si fete 50. Cu in- 
tre^inerea seoalei statul chel- 
tueste anual 1080 lei. $tiu carte 
60 barbae si 1 femee. 

Stupl cu albine sunt vr'o 20. 
Juica se fabrica pufina. 

Vatra satulul are 50 hect. 
Cu izlaz cu tot, Ioc arabil si 
padure, pamintul ocupat de co- 
muna, se urea la 320 hect. 

Venitul comunel se urea a- 
nual la 1769 let si cheltuelile 
la 937 lei. 

Comuna e brazdata de piscul 
Magura, cultivat cu vii ; dealul 
Gruiul, Colina - Strachinestilor, 
Turburea, Piscul - Martologul ul 
si Dealul-Malaestilor. Este udata 
de vaile: Dobricea, a Gaietari- 
lor, Iordache, a Martologulul, 
a Turburei si a VieT, si de riul 
Olte^ul, care o uda in partea 
de V. 

Se margineste cu comunele : 
Parausani, Rosiile, Romanesti, 
Gradistea, Obislavul si Zgubea. 
La N.-V. se afla mosia statulul 
numita Budoiul. 

Bae$ti, com. rur., in plaiul Sia- 
nicul, jud. Buzau, situata pe am- 
bele maluri ale riulul Sianicul, 
la o distan^a de oras de 26 kilo- 
metri. Limitele: la N., ince- 
pind din muntele Balaurul, se 
lasa in jos pe poalele sale, trece 
riul Sianicul si merge pe ho- 
tarul padurel Draghiciul pana 
in mosia Balaurul ; la E. se in- 
vecineste cu mosia Balaurul si 
padurea Bagdat, com. Blajani ; 
la S., incepe din padurea Bag- 
dat, de la Valea-Nuculul, si 
merge in linie dreapta peste co- 
line pana in muchia Ciuciure- 



Digitized by 



Google 



UAESTl 



272 



BAHMA$ENI 



lor, de unde se lasa in jos, 
trece riul Slanicul si se urea 
drept in muntele Moara-de-Vint ; 
la V M incepe din muntele Moa- 
ra-de-Vint si pe culmea muchiel 
Piclelor merge pana in muntele 
Balaurul. 

Suprafa^a sa este de 1297 
hect., din care : 584 arabile, 145 
padure, 155 fineaja, 158 izlaz, 
5 livezl, 41 vii si 149 sterp. 
Propriety! mal insemnate sunt : 
Balaurul, Bae$ti, Ciuciurele si 
Popone^ul, ale mosnenilor Ba- 
esti ?i Merei, §i parte parti cu- 
lare. Terenul e accidentat $i pu- 
\\n fertil; totusl se cultiva: po- 
rumb, griu si plante din mica 
cultura. Calitatea vinului e in- 
ferioara. Industria ?i comerciul 
se marginesc la trebuin^ele cas- 
nice. Caile de comunica^ie sunt 
anevoioase. In catunul Popone^i 
este o moara pe riul Slanicul. 

Numarul vitelor este de: 130 
boT, 48 vacT, 26 vi^el, 13 cal, 
20 epe, 10 minzl, 800 ol, 51 
capre si 80 porcl. 

Comuna e fonnata din 3 ca- 
tune: Bae$ti, Ciuciurele si Po- 
pone^i. Popula^ia sa este de 600 
locuitorT, din carl: barba^I in- 
surant 125, neinsuraflf 18, va- 
duvl 6, bae^I 149; iar femel ma- 
ritate 125, vaduve 16, fete 161. 
Case sunt 126. Strain! nu sunt. 
Media na^terilor e de 23, a de- 
ceselor de 18, a casatoriilor de 
6. Popula^ia creste cu o medie 
anuala de 5 suflete. 

Comuna are 119 contribua- 
bill, din cart 6 comercian^I, Ro- 
minl. Stabilimente comerciale 
sunt 2. 

Budgetul comunei e de 1157 
let, 46 bam. 

Carte stiii 43 locuitorl. Bi- 
serica este una, in cat. Bae^ti, 
cu hramul Sf. VoevozT, deser- 
vita de 1 preot $i 1 cintaref. 

Numirea $I-o datoreste vechei 
cete de mosneni, Baestil. 



Bae§ti, cdtun al comunei Baesti, 
jud. Buzau ; are 290 locuitorT $i 
58 case. 

Bae§ti, deal, in raionul comunei 
cu acelasl nume, jud. Vilcea, 
pe care se cultiva 10 hect. 50 
aril vie. 

Bae§ti, deal, comuna Romanesti, 
pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Baes,ti, mosie, in comuna Baesti, 
jud. Buzau, de 132 hect., apar- 
{inind mat multor proprietarl. 

Baesti, mosie, a mosnenilor Ba- 
esti, in com. Baesti, jud. Huzau; 
are aproape 350 hect. scmana- 
turl, fineata si izlaz, purine vii 
$1 livezl. 

Baesti, padure particular^, supusa 
regimulul silvic, apar^ine de co- 
muna Baesti, pi. Olteful-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Bae§ti, vale, izvore<?te din pa- 
durea Gradistea, si se varsa in 
Riul-Tirgulul pe malul sting, 
dupa ce uda comuna Schitul- 
Golesti, pi Riurile, jud. Muscel. 

Bae§ti, vale, ce se varsa in girla 
Varbilaul, com. Varbilaul, jud. 
Prahova. 

B&e{elul, piriu, izvoreste din 
dealul Glodul, uda centrul co- 
munei Caline$ti, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, $\ se varsa in Riul-Olt, 
in dreptul Ostrovulul-Bisericel. 
Se zice ca numele sad ar veni 
de la faptul, ca venind mare, 
s'ar fi inecat \\\ el un bae^el. 

Are de afluent piriul Su- 
$ula. 

Baganaua, locuinfd izolatd, in 
jud. R.-Sarat, plasa Marginea- 
d.-j., comuna Slobozia-Ciorasti, 
spre rasarit de ea. AzI e han 



I pe drumul spre comunele Obi- 
I lesti si Marti nesti. 

j Baganaua, si Urse§ti, padure, 
: jud. R.-Sarat, plasa Margin ea- 
d.-j. (VezI Urse^ti). 

B&gaul, sat, in jud. Filciu, a$e- 

' zat intre doua dealuri marl nu- 
mite Moisei si Zgurel. Face parte 
din com. Oteleni, pi. Mijlocul 
si se afl& la distant de 3 x \t 
kil. de satul de lesedin^a. Are 
o suprafa^a de 27 hectare si 
o popula^iune de 1 1 familil cu 

' 38 suflete, din carl 1 1 contri- 
buabill. Locuitoril sunt raze$I. 
Prin mijlocul satulul trece pi- 

' riul Moisei. Pe mosie se afla 4 
hect. de padure si 5 de vie. 
Are numirea de la pozhViunea 

I sa, fund virit intr'o ripi. 

B&ge§ti, sat, jude^ul Arges, pi. 
1 Oltul, cu 140 loc. ; face parte 
] din com. rur. Uda-d.-j. Are o 

biserica cu hramul Buna-Vestire, 
j servita de un preot $i un cin- 

tare{. 

Bagiuleasa, mosie, in comuna 

Pirscovul, jud. Buzau, cat. Ba- 

dila, avind 203 hect., din carl 
105 padure. 

Bdgneni, uumire, ce se da unel 
par^I din comuna Vlade^ti, pi. 
Riurile, jud. Muscel. 

B&hma$eni, mosie, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-s., com. Bahma- 
?eni, cu o intindere de 600 hect. 
Despre aceasta, T. Codrescu 
(«Buciumul Romin», pag. 86) se 
exprima ast-fel : «... a lul Aga 
Dimitrie Strat. Are sat, patru 
bejenarl-hrisovoli^f, trel nevol- 
nicl, opt vadane, opt slujba^I- 
volnici, un vatav, dol Evrel; 
pe iinga mosiile Cimpeni, So- 
lon^ul, Borze^ti si altele, cu un 
numar de 38 locuitorI». 



Digitized by 



Google 



BAUNASENI 



278 



BAIINISOARA 



Bahna§eni, com. rur., jude^ul 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., situata 
in valea piriulul Solon^ul, a pi- 
riiasuluT Borzesti si aceea a riu- 
lul Tazlaul-Mare. Este alcatuita 
de 5 catune : Bahnaseni, rese- 
din^a, Borzesti, Pirjolul, Tartya 
sau Gura-Solon^ul si Cimpeni. 
Bahnaseni fac parte din o- 
colul Tazlaul-d.-s., inca de pe 
la 1803. Mosia Cimpeni a apar- 
finut manastirel Agapia, din 
jud. Neam^u ; iar mosia Bahna- 
seni, mal intiiu Banulul C. Mi- 
clescu (Condica Liuzilor, in «U- 
ricarul* lul Codrescu) si mat 
apoi a trecut in proprietatea 
luT Aga Dimitrie Strat. 

Comuna se margineste la N. 
cu comunele Schitul-Frumoasa 
si Basesti; la E. cu comuna 
Scor^eni; la S. cu comunele Ar- 
deoani si Leontinesti si la V. 
cu com. Solon^ul. Teritoriul sau 
este brazdat de Dealul-Cornu- 
luT, al-Tari{eI si altele. 

Are o scoala mixta, care func- 
{ioneaza din 1884, in satul Bah- 
naseni, intrefinuta de comuna, 
in foarte rea stare, intr'un local 
apar^inind comunel. In 1891, 
scoala a fost frecuentata de 9 
copil, dintre carT o fata. In a- 
nul 1879 s'a dat scoalel 6 falci 
si 40 prajint pamint in farina. 
Se gasesc in com. 4 bisericf 
ortodoxe, cu 2 preofl si 6 cinta- 
refi, §\ una catolica ; 485 casede 
locuit, rare in satul Bahnaseni 
si adunate in cele-lalte sate, si 
6 circiuml. 

Sunt 489 capl de familie, cu 
17 17 suflete, dintre care 17 16 
Romini si I Grec, toft de pro- 
tecfiune romina. Dupa felul o- 
cupafiunef se deosebesc in : 390 
agricultorl, 19 meseriasl, 5 in- 
dustrial!, 7 comercianp, 15 pro- 
fesiunT libere, 166 muncitorlsi 20 
servitorT. $tiu carte 145 loc, 
dintre car! 7 femei ; nu stiu carte 
1572, dintre carl 830 feme!. 



Contribuabilt, dupa noul re- 
censamint, sunt 304. Dupa legea 
rurala din 1864, s'au dat la 197 
locuitort, 608 falci si 29 prajint 
pamint. La 1879, s'au impro- 

. prietarit in satele Cimpeni si 
Pirjolul, 6 Insura^eT, dindu-li-se 
15 falci pamint. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de peste 2000 hectare. 
Proprietor mare este Vasiie La- 
zu; are o mosie de 815 hect. 
ce-i da un venit aproximativ de 
14700 lei. Statul are mosia Pir- 
jolul-Cimpeni ce da un venit de 
peste 23000 let si padurile Pir- 
jolul- Cimpeni, Bahnaseni, carl 
ocupa o suprafafa de 600 hect. 
Societatea romina de petrol po- 
seda 128,40 hect, ce dau un ve- 
nit de 2100 let. Totalul impozi- 
telor este de 88 1 lei. 

In aceasta comuna sunt 4 fa- 
bric! de gaz.Pacura, care abunda 

I in teritoriul ei, se gaseste ma! 

J cu seama la Cimpeni, Pirjolul 
si Tari^a ; ea este galbena des- 

1 chisa si se scoate din 23 pu- 

I furl de 50 stinjenf adincime, 
dind fie-care cite 6 vedre pe 
saptamina. Au fost odinioara 
pufurl carl, adincl numal de 38 
stinjenl, dedeau 3000 vedre pe 
saptamina fie-care, adica de 100 

( de orl mal mult de cit cele ac- 
tuate. Densitatea pacurei de aci 
variaza intre 50° si 52° B. 

Viile ocupa 1.50 hectare, care 
la 1890, au produs 2 hectolitri 
vin negru si 20.50 hectolitri vin 

' alb. Dupa controalele diviziei 
filoxerice (1891) viea lucratoare 
are 3 hectare, cea nelucratoare 
l lt hectar. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 555.92 hect. 

Animale sunt : 67 cal, 965 
vite cornute, 155 porci, 97 ca- 
pre si 1 1 38 ol, carl aparfin la 
40 proprietarl si carT, la 1891, 
au dat 2027 kgr. lina furcana. 
Budgetul comunel, pe exerci- 



1 fiul 1 89 1 — 92, are la venitun 
5760 lei, 20 ban! si la cheltuell 
4640 lei, 06 banl. 

Teritoriul comunel este stra- 

' batut de linia vecinala Calea-Ta- 
ri^el, care, unind satele acestei 
comune, duce la satul Gura- 
Solon^ulul sau Tarita, punind 

I in comunicare satul de rese- 
dinta cu Leontinesti, Ardeoani 
si Schitul-Frumoasa. 

I Distance : la Bacau, capitala 

districtulul, 36 kil., la Scor^eni, 
resedin^a plasil, 10 kil.; la co- 
muna Moinesti, 13 kil.; la co- 
muna Schitul-Frumoasa, 22 kil.; 
la comuna Basesti, 15 kil.; la 
com. Scor^eni, 10 kil. ; la com. 
Ardeoani, 7 kilom.; la comuna 

i Leontinesti, 15 kil,; la comuna 
Solon^ul, 4 kil. 

Bahn&§eni, din vechime Plesesti, 
sat, jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., 
resedin^a comunel cu acelasi 

I nume, situat pe apa Solon^ul. 
Are o scoala mixta si o bise- 
rica ortodoxa, cladita de Aga 
Dimitrie Strat si deservita de 1 

! preot si 2 cintare^I. Sunt 2 cir- 

I ciuml. Capl de familie sunt 105 ; 
suflete, 339. Animale se nutnara : 
1 5 cal, 226 vite cornute, 35 porci 

I si 5 capre. Pe teritoriul acestul 
sat se gasesc 20 pujurl de pa- 

l cura. 

i 

I B&hn&§eni, pddure, jud. Bacart, 

pi. Tazlaul-d.-s., in comuna cu 

acelasi nume. Are o intindere 

I de aproape 100 hect.; este fo- 

1 ioasa, continind si pufin brad 

si este supusa regimului silvic. 

B&hni§oara, sat, in jud. Neam^u, 
I care pana la 1875, apar^inuse 

com. Silistea, din pi. Bistri^a. 

De la acel an insa, prin anu- 
I mita lege, a trecut ca anexa la 

com. Bahna, jud. Roman. 

1 B&hni$oara, sat, in jud. Roman, 



UiSi. Jtar§l§ Dicftonar Qeoyrujic. 



85 



Digitized by 



Google 



BAHNISOARA 



274 



BAICOASA 



com. Bahna, plasa Siretul-d.-j., 
spre S.-V. de satul Bahna, in 
marginea jude^ulul, la o depar- 
tare de I kil. 500 in. de satul 
Bahna. Este asezat pe coasta 
despre est a unul deal. Are 85 
capi de familie, 88 contrib., 308 
loc, din care 1 stie carte si 68 
case. Populajiunea este numai 
romina\ Sunt 238 capete vite 
marl. Acest sat {inea mal inain- 
tea de com. Silistea, jud. Neam^u. 

B&hni§oara, piriias, in jud. Ne- 
amfu, spre marginea despre V. 
a plasil de Sus-Mijlocul ; izvo 
reste din ramura dealurilor Mes- 
teacanul, catre rasaritul satului 
Ghigoesti; curge in direc^iune 
sudica, traversind soseaua jude- 
{eana Piatra-Bozieni, intre kil. 
18-19; se varsa in piriiasul de 
scursoare al iazuluT Trudesti, ce 
vine situat mat catre apus si 
este in legatur£ cu iazul, in care 
se vars£ piriul Bahni^a. 

B&icanul, sat, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, comuna Amarasti , 
cu 230 suflete, 1 1 1 barbapf si 
114 femei. Case sunt 99, con- 
struite in mare parte din birne. 
Copiil din acest sat urmeaza la 
scoala mixta, din satul F&rcasul, 
com. Amar&sti. Numarul scola- 
rilor este de 5 bae{T. Cu virsta. 
de scoala sunt 19 copil. $tiu 
carte 10 barba^I. Este o bise- 
rica construitS din birne. 

Baicanul, vale, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. AmaYftsti, sa- 
tul Baicanul. 

Baicanul, vale, izvoreste din dea- 
lurile de V. ale comunel Ursi, 
plasa Oltul-d.-s., jud. Olt, si se 
varsa in girla Cungrisoara, tot 
in raionul comunel Ursi. 

Baiceni, com. nir., in partea des- 
pre S.-E. a plasil Bahluiul, jud. 



Iasi. Se intinde de la N. spre 
S., de-a dreapta riulul Bahluiul 
si de-a stinga piriuluT Bahlue^ul. 
Tot teritoriul eT este accidentat, 
prezintind dealurl acoperite cu 
p&durl, val si podise. 

E formata din satele : Baiceni, 
Dadesti, Cucuteni, Zbiereni, Sa- 
caresti, Balosinesti, Cirjoaia, Bar- 
b&testi si Coasta-M&gurel, ce se 
tntind pe o suprafa^a de 7500 
hect. Popula^ia este de 505 fa- 
milil sau 2258 locuitori Romini, 
carl se ocupa cu agricultura si 
cresterea vitelor si parte din el 
cu cultura viilor si a livezilor. 

Are : 6 biserici, cu 6 preo^I, 
8 cintare^T si 6 eclesiarh! ; 3 scoli 
cu 3 inva^atorl si 96 scolarT, 65 
baep si 3 1 fete ; 6 mori de apa. 

Budgetul comune! este de 
1 1 897 lei, 87 banl la venitun, 
si de 1 1 803 lei, 80 ban! la chelt. 

Numarul vitelor este de 3925 
capete, din carl : 1 305 vite marl 
cornute, 183 cai, 2093 01 si 344 
rimatorl. 

Baiceni, sat, situat pe coasta 
deaiuluT Basaraboaia, in centrul 
comuneT Curtesti, plasa Tir- 
gul, jud. Botosani. Are o intin- 
dere de 1055 hect. si o popu- 
la^iune de 126 familif, cu 497 
suflete, din carl 100 contrib. 

Are o biserica, claditain 1848, 
deservita de un preot si doi 
cintSre^I. 

In privin^a intemeierel satului, 
se povesteste, din batrinf, ca 
eel d'intit locuitori ar fi venit 
aici din Basarabia, pentru care 
si numele satului era odinioarS 
Basarahi, schimbindu-se in urmfi 
in Baiceni, dupa numele unel 
familii bogate, BaiceniT. 

In acest sat se gasesc 1 1 5 
vite cornute, vacf si bol, 14 cat 
man si mict, 30 pom si 30 
stupl. Se afli o circiuma. 

Baiceni, sat, si resedin^a comuneT 



Baiceni, din plasa Bahluiul, jud. 
Iasi. $i-a luat numirea, spune 
legenda, de la o baie de banf, 
ce se zice ca era din vechime 
in aceasta localitate. E situat 
in valea dealurilor de la Trei- 
Movile, pe o suprafa^a de 1037 
hect. (din can 56 sunt padure). 
Are o populate de 73 fam. 
sau 398 locuitori de origina ro- 
mina, carl se ocup£ cu agri- 
cultura, cresterea vitelor, cultura 
viilor si a livezilor. Are o bi- 
serici de lemn, care servea in 
trecut de schit calugaresc ; cu 1 
preot, 1 cintare{ si 1 eclesiarc, 
o scoal&, infiin$at& in anul 1883, 
frecuentata de 20 elevl. 

In partea despre apus a sa- 
tului, la poalele dealulul Ceta- 
{uia, se afla o fintina cu apa 
sulfuroasa. (V. Puturoasa, apa 
minerala). 

Mosia Baiceni este propric- 
tatea comunel Iasi, cedata de 
citre Stat, d'impreuna cu alte 
mosii, in pre^ul a 10 milioane 
lei datorite comunel. 

Num&rul vitelor este de 616 
capete, din carl 178 vite marl 
cornute, 54 cai, 314 01 si 70 
rimatorl. 

Baiceni, mosie nelocuita, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-s., com. 
Helestieni, in hotar cu satul 
BSiceni, din jud. Iasi. 

Baiceni, padure, in intindere de 
140 hect. pe mosia Baiceni, co- 
muna Curtesti, plasa Tirgulju- 
deful Botosani. 

Baiceni, pise de deal, jud. Bacilli, 
pi. Siretul-d.-s., situat pe limita 
com. Odobesti, spre jud. Tutova. 

Baicoasa, pirin, jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com.Talpasi, pe dreapta 
riulul Plosca ; ese din Dealul-Nis- 
toiulul, de pe teritoriul satului 
Nistoiul, comuna Talpasi. 



Digitized by 



Google 



BATCOltJ 



275 



BAICOlfl 



B&icoifi, com. rur., plasa Fili- 
pesti, jud. Prahova, infi'm^ata, 
dupS, cum spun batrinif, de Con- 
stantin Ghica. Se stie pozitiv 
ca mosia a fost proprietatea luT 
Mihaiii Viteazul si ca acesta a 
dat-o mosnenilor PloestenI in 
schimbul mosieT lor, cacT aci, 
la PloestT, Mihaiu Voda hotarise 
sa infiinteze oras din satul mo?- 
tenesc al Ploestilor. 

Este situata pe malul riuluT 
Prahova, la 17 kil. departe de 
capitala judefuluT si la 16 kil. 
de resedin^a plasiT. 

La inceput a fost situate in 
partea de N., unde asta-zT este 
livada boereasca si cu timpul 
s'a mutat aci. 

Se compune din 4 catune : 
Baicoiu, Cotoiul, Tufeni si Ga- 
g'eni, avind o populafiune dc 
3257 loc. (i6i9barba{T si 1638 
femei), in care intra si 6 familil 
de TTiganT. 

CapT de familie sunt 797 ; 
contribuabilT 782. 

In comuna sunt doua bise- 
rict, ambele in Baicoiu, una cu 
hrarnul S-tiT ImparatT, fondata 
de proprietara Principesa Cleo- 
patra Trubetzkoi, intre aniT 
1838 — 1845; si a doua cu hra- 
rnul Sf. Nicolae si Antonie, pur- 
tfnd numele de Biserica-Hagica, 
fondata de locuitorT, in anul 
1872, neposedind nicT o in- 
scriptie. 

Ambele bisericT sunt deser- 
vite de treT preofT. 

Ocupa^iunea de capetenie a 
locuitorilor e agxicultura. Parte 
din eT se maT ocupa cu chiri- 
^eria. Mestesugarl sunt 35: dul- 
gherT, dogarT si cizmarT. El des- 
fac produsul munceT lor in o- 
rasul Ploesti. 

Constantin Ghica, biv-vel Io- 
gof&t dc X a ra-d.-j., proprietarul 
mosieT, a otyinut la 5 Maiu 1792, 
de la Voda Mihaiu Su^u, carte 
Domneasca de slobozenie «ca 



sa faca tirg pe mosia dumnealuT 
Baicoiu, odata pe saptamina, 
pentru alisverisul locuitorilor 
par^it loculuT si pentru oaresT- 
care folos al d-luT». 

In comuna sunt 85 cat si epe, 
1067 bol, 182 vacT, 15 bivoli, 
3 capre, 1773 oT, 850 porcl. 

LocuitoriT s'ati improprietarit 
la anul 1864, in numar de 600, 
pe mosia Principeset Cleopatra 
Trubetzkoi, cind li s'au dat 1600 
hect. pamlnt. 

Scoala exista in comuna de 
la anul 1856. Localul e pro- 
prietatea comuneT. Carte regu- 
lat a inceput sa se inve{e de la 
1870. In anul scolar 1892 — 93, 
scoala s'a frecuentat de 102 
copiT (81 baetf si 21 fete), din 
numarulde257 copil (1 29 bae{T 
si 128 fete) cu virsta de scoala. 
Cu intretfnerea scoaleT, statul 
cheltueste anual 4378 leT. $tiii 
carte 410 barbatf si 20 femeT. 

Comuna se tntinde pe o su- 
prafaja de 2400 hect. 

In raionul comuneT, pe mosia 
proprietarului, este un izvor de 
apa minerala, care coprinde iod, 
pucioasa, fier si sare. Din con- 
statarile facute, aceasta apa e 
foarte buna contra reumatismu- 
luT si pelagret. 

Sunt in comuna mal multe 
pu^uri de pacura. ExploatatoriT 
lor sT-au" pTerdut aci capitalurile, 
cact sapind la deschiderea ju- 
nior de puturT ati dat de sare 
si au fost nevoitf sa inceteze 
on-ce lucrare, cad pana la o 
adincime de 40 metri au gasit 
straturT nestrabatute de sare. 

Aceste locurT poarta numele 
de saramurT. 

fuica se fabrica in comuna 
pana la 2493 hectolitri, iar vin 
prea pufin. 

Pamintul e pu^in prielnic cul- 
ture!. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 1 1 circiumart. 



Budgetul comuneT se urea la 
6000 leT. 

Afara de micile sosele din 
interiorul comuneT, una spre E., 
si alta spre V. pun in comuni- 
ca^ie comuna Baicoiu cu comu- 
nele Xi ntea ? l Floresti. 

In partea de N. a comuneT 
e movila numita a CapreT. 

Se margin este la N. cu com. 
Scor^eni, la S. cu orasul Ploesti, 
la E. cu com. fi ntea ?i ' a V. 
cu Floresti si Nedelea. 

Notite is tor ice. Se stie, ca la 
anul 183 1, Iordachesi Farmache, 
capii Arnaufilor, can se aflaii 
peste Olt, fura chema^T la Bu- 
curesti de Caimacam, ca, im- 
preuna cu Sava, sa pazeasca 
capitala. 

Ceata luT Iordache si a luT 
Farmache se despar^i la Slatina 
in doua grupe : una se indrepta 
spre Bucuresti, pe la Pitesti si 
Gaesti; cea-1-alta, tot la Bucu- 
resti, pe la Talpa si Vadul-Lat. 
Aceste doua grupe de ArnaufT 
comisera in drumul lor jafurt, 
pradind chiar bisericT. 

Din Gaesti, ArnautfT se 111- 
dreptara spre Tirgoviste, unde 
cerura cu sila dela ispravnicT 
banT si proviant ; ispravniciT fu- 
gira noaptea calarT peste dca- 
lurT, oprindu-se in Baicoiti. 

Duca, comandantul corpuluT 
de ostire din Ploesti, primind 
din partea luT Ipsilante porunca 
sa vie la Tfrgoviste, }n drumul 
sau tabari la Baicoiu, lasind strejT 
la Ploesti, Cimpina si Margineni. 

Generalul Constantin Ghica, 
unul dintre emigrat'n din 1822, 
murind departe de fcra luT, cor- 
pul sau a fost adus si inmor- 
mintat la mosia sa Baicoiu. 

Aci e palatul decedatel Prin- 
cipese Cleopatra Trubetzkoi, m- 
conjurat de o gradina foarte fru- 
moasa. 

Raposatul Cesar Boliac intre- 
prinzfnd o calatorie in anul 1845 



Digitized by 



Google 



HATCOlC 



a ajuns pana la Baicoiu, si-sT ! 
scrie impresiile in urmatoril ter- t 
menl : 

cPrinfeasa TrubeUkoi, care ne-a o- 
prit patm zile in castelul saii din Bai- 
coiu, ne-a facut sa vedem si cea mat 
larga hora ce 5sT poate cine-va inchipui, 
de cele mat frumoase ^arancufe, fete si 
neveste tinere, cu camasi largi de bo- 
rangic, cu marami albe pe cap saii cu 
cununt de flori pe cosine, toate albe, toate 
rumene, toate cu ochii negri, juclnd o 
hora gra{ioasa». 

AicT la Baicoiu, a fost in a- 
nul 1859, sub Domnitorul Cuza, 
cea intiiu tabara a ostirilor Ro- 
minesti, (MoldovenT si'Muntenl), 
sub comanda generalului I. Flo- 
rescu. 

Baicoiu, sat, face parte din com. 
rur. cu acelasT nume, pi. Fili- 
pesti, jud. Prahova. Are o po- 
pula^iune de 2511 loc, 1258 b. 
si 1255 f. Aci e resedin^a co- 
munet. 

Baicoiu, stafie de dr. d. f., jud. 
Prahova, pi. Filipesti, com. Flo- 
resti, pe linia Ploesti-Predeal, pu- 
sa in circulate la 10 Iunie 1879. 
Se afla intre stabile Buda (11.7 
kil.) si Cimpina (14 kil.). Inal- 
{imea d'asupra nivelulul mariT, 
313,63 m. Venitul acestel sta^ii, 
pe anul 1896, a fost de 55977 
lei, 21 bani. 

Baicoiu, cimpie, in com. rur. Al- 
bulesti, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Baicoiu, deal, com. Baicoiu, pi. 
Filipesti, jud. Prahova, pe care 
se cultiva 6V2 hect. vie. 

Baicoiu, vale, in com. rur. Al- 
bulesti, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedinti. 

Baicule§ti, com. rur., pe riul Ar- 
ges, jud. si pi. Arges, la 10 
kil. de Curtea-de-Arges, rese- 



27H 

din^a subprefectureT, si la 20 kil. 
de Pitesti. Se compune din 3 
sate : Baicule^ti, Manicesti si Zi- 
goneni, avind in tot 196 con- 
tribuabili din 1063 loc. In co- 
muna sunt treT biserici, cite una 
in fie-care sat, doua scolf pri- 
mare rurale si 6 circiumT. Bud- 
getul com. pe anul 1882 — 83 a 
fost de 1879 1. 74 b. la veni- 
turT si de 1785 1. la cheltuelT; 
iar pe anul 1887 — 88 a fost de 
4083 1. la venituri si de 4106 1. 
la cheltueli. Prin com. aceasta 
trece soseaua Pitesti- Curtea-de- 
Arges. 

Numarul vitelor a fost in 1887, 
de 1097 capete vite man: 1025 
bol si vacT, 72 caT, si 1094 vite 
marunte: 180 01, 108 capre si 
806 rimatorT. 

Baicule§ti, sat, cu 327 loc, pe 
apa ArgesuluT, jud. si pi. Ar- 
ges. Face parte din com. rur. cu 
acelasl nume. Are o biserica cu 
hramul S-{ii Ingeri, deservita de 
un preot si un cintare^. 

Baicu§ (Moara-lul-), loc izolat, 
in com. Mlajetul, cat. Intre-Si- 
bicee, jud. Buzau, unde se afla 
maT multe izvoare cu ape mi- 
nerale, in care predomina pu- 
cioasa. 1st iau inceputul in apro- 
piere de Piatra-LastunuluT si se 
scurg in Valea-Col^ilor. 

Baicu§ (Podul-lui-), loc izolat 
in faimoasa finea^a Rosila, din 
com. Gura-TeghiT, jud. Buzau. 

Baila - Mare si Baila - Mica , 

dealurl, in raionul comunel Bu- 
disteni, plasa Podgoria, jude(ul 
Muscel, printre cart trece un 
mic piriias, numit Pietroasa. 

Baile-Nastasache, padure, m 
jud. Bacau, plasa Trotusul, com. 
Tirgul-Ocna, proprietatea d-lul 
Botezatu. Este foioasa (fag si ste- 



BATLESTI 



jar). Are o intinderede 14 hect. 
si este supusa regimului silvic. 

Baile-Tatarilor, loc izolat, com. 
Teisani, pi. Teleajenul, jud. Pra- 
hova. 



Baileasa, munte, in jud. Gorj, la 
N. comunel Aninisul, situat in- 
tre mun^il Rotunda si Florile- 
Albe. 1st ia origina din gitul 
Plesea si se termina la dealul Gi- 
lortul. Este acoperit maT mult 
cu padure. 

Bailesti, plasa, in jud. Dolj, nu- 
mita ast-fel de la com. Bailesti, 
resedin^a acestel plasl. 

Forma ef se poate asemana 
cu un patrat. 

Situata pe maiul sting al Du- 
naril si pe malul drept al riulm 
Dasna^uiul. 

Limitele sunt la N. pi. Dum- 
brava-d.-j. si Jiul-d.-mj. Limita 
catre plasa Dumbrava-d.-j. este 
formata de o linie conventio- 
nale, ce incepe din dreptul com. 
Galicea pana la com. Perisorul, 
de unde, pana la com. Ceratul, 
se margineste cu pi. Jiul-d.-mj. 
Limita de S. este formata de 
Dunare, incepind din dreptul 
com. Ghidiciul si pan& in drep- 
tul com. Cirna, pi. Balta. Li- 
mita de V. este conventional^, 
despar^ind aceasta plasa de pi. 
Cimpul. Are direcfiunea de la 
N.-S., incepind din com. Gali- 
cea pana in Dunare. Limita de 
E. este formata de riul Dasna- 
tuiul, incepind din dreptul com. 
Intorsura, pana la com. Giur- 
gi{a, pi. Balta, catre pi. Jiul- 
d.-mj. ; iar de la com. Giur- 
gi{a si pana la com. Plosca for- 
meaza limita despar^itoare cdtre 
pi. Balta. De la Plosca in jos 
o linie conventionale, mergind 
spre S. pana la Dunare, des- 
parte pi. Bailesti de pi. Balta, 
taind balta Bistre^ul. 



Digitized by 



Google 



BAT LEST! 



277 



BAII/R§TI 



In DunSre, in dreptul acestel 
plasl este insula Galenul. 

Terenul acestet plasT este in 
genere ses, afara de mid dea- 
lurT ce se gasesc prin coltul 
N.-V., unde se afla dealul Smar- 
d3ce^iul, ce sta in legatura cu 
dealurile Virtopul si Rudarul, 
continua^iunT ale dealuluT Ra- 
dovan. Cu cit ne lasam spre S., I 
cu atita terenul este maT ses si ! 
cind ajungem in regiunea se- | 
suluT Dunarit, dam de regiunt ! 
joase si baltoase. De-alungul I 
tarmulut sting, se gasesc o mul- 
time de movile, carl au servit 
ca puncte de observafiune in ' 
.timpul razboaielor de la 1818 — 
1828 si 1877. In com. Bistretul ' 
gasirn movila Caravan ul ; in Ne- I 
goiul : Coteiosul, Cirstit si Za- 
velca; in Plosca: magurele Po- | 
piciul si Strimtura. 

Aceasta plasa este udata in 
partea de S. de fluviul Dunarea, 
care o desparte de Bulgaria. La 
N. si de alungul Dunarel se in- 
tind, ca si in pi. Cimpul, dune 
dintre can maT marl, sunt cele 
din com. Rastul si Bistretul. Pe 
limita de E., 'catre plSsile Jiul- 
d.-mj. si Balta, curge riul Das- 
natuiul, cu direc^ia N.-S., care, 
din dreptul com. Plosca, se in- 
drepteaza spre E. pentru a se 
varsa in balta Nedcia, pi. Balta. 
Balflfsunt: Rastul, Bistretul sau 
CilugSrul, la 4 kil. departe dc 
Dun&re, Cilieni, Coteiul, Renea, 
Ochiota, Tinoasa, Cotlova. In 
balta Renea se scurge girla Po- 
rumbul. 

Aceasta plasa coprindc 15 
com. si anumc : Afumati, Bai- 
lesti, Bistretul, Boureni, Cata- 
nele, Cioroiasul, Coveiul, Gali- 
cea, Galiciutca, Giubega, Nc- 
goiul, Plosca, Rastul, Silistea- 
Crucet, Urzicu^a. 

Comerciul se face cu Craiova 
si cu schela Calafat, unde loc. due 
cereale si vite, si de unde aduc 



articole de manufacture, articole 
coloniale, lemnariT pentru con- 
strue^ unt. 

Prin aceasta plasa trece ca- 
lea - ferata Craiova - Calafat, ce 
trece prin com. Urzicuta- Afu- 
mati, satul Boureni si com. Bai- 
lesti. Calea judeteana Craiova- 
Calafat trece prin aceasta plasa 
prin com. Giubega si Galicea. 

Calea judeteana Craiova-Bis- 
tre^ul trece prin Vestul com. 
Plosca si se termina la com. Bis- 
tretul." 

Din com. Bailesti pornesc o 
mult'ime de cat comunale spre 
comunele vecine, precum: calea 
vecinala Bailesti- Giubega, prin 
GaliciuTca ; calea vecinala Bai- 
lesti-Plosca, prin com. Coveiul, 
Catanele si Bistretul; calea ve- 
cinala Bailesti-Rastul ; calea ve- 
cinala Bailesti-Negoiul ; calea ve- 
cinala Bailesti-Giurgita, prin com. 
Afumati-Urzicuta; calea vecinala 
Urzicuta-Giubega, prin com. Si- 
listea- Crucei, Cioroiasul, Gali- 
ciutca si Giubega. 

B&ile§ti, com. rur., in jud. Dolj, 
pi. Bailesti, s : tuata la 57 kil. 
S.-V. de Craiova si la 32 kil. 
N. - E. de Calafat, longitudine 
orient. 2i°,2\ latitudine boreala 
44.', 2, 15", pe loc ses, avind in 
mijlocul sail o balta. Se limi- 
teaza la N.-V. si V. cu com. 
Galicea-Mare, la S.-V. cu com. 
Seaca, la S. cu comunele Ras- 
tul si Negoiul ; la S.-E. cu com. 
Coveiul si la E. cu com. Bou- 
reni, la N.-E. si N. cu com. Si- 
listea-Crucet. Catre toate aceste 
comune limitele sunt conventio- 
nale. Limita de N. si V., for- 
mats de teritoriul com. Gaii- 
cea-Mare, incepe de la N., din 
drumul Bailesti-Craiova, merge 
drept spre V. pan a la Magura- 
Cilieni, de unde facind un ung- 
hiu de ioo°, si apucind spre S.-V. 
face o mica c^itura spre V. si 



merge de se atinge de teritoriul 
catunuluT Seaca, printr'un mic 
colt- Aci face un unghiu de 85 
gr. si apuca spre E., limitindu-se 
cu com. Rastul, pana la cringul 
BobintaruluT, de aci spre N.-E. 
pana la magurele Coteiul si Ne- 
goiul, apot soreN.-N.-V. cu com. 
Boureni si cu com. Coveiul si 
la N.-V. cu com. Silistea-CruceT. 

In aceasta comuna e rese- 
dinta plasit Bailesti. 

Terenul el este cu totul ses. 
In S.-E. comunei se afla o mi- 
ca gramadire de nisipurt aduse 
de vinturt, careea se cauta a-i 
se pune stavila prin plantatiT 
de salcimT. Pe la mijloc e stra- 
batuta de valea Balsanul. 

In cenrrul comuneT, cu direc- 
tiunea de la V.-E., se afla o balta 
numita Cilieni, in forma de pot- 
coava, ce ia nastere de la ho- 
tarul mosiet despre V., traver- 
seaza comuna de la V. la E., se 
pierde in partea de S.-E. a mo- 
siel si reapare pe mosia vecina, 
Coveiul. Suprafata acestet baltt, 
plina une-on cu pc^tl, este de 
33 de hect. 

Comuna a fost infiintata a- 
cum 200 de ani de doi fratt 
BratestT, pro or ie tart aict. MaT 
tirziu a fost risipita din cauza 
razboaielor, dind nastere ladoua 
catune : Silistea si Bailesti. Aces- 
te doua catune s'au contopit 
intr'o singura comuna, numita 
Bailesti, asezata dupa regula, dc 
catre Voda $tirbeiii, pe locul ca- 
tunulut Silistea, pe la anul 1832. 
Comuna s'a populat repedc cu 
locuitorit de prin satele vecine, 
pentru ca aci erati scutitt de 
serviciul armateT. Azt comuna 
se compune dintr'un singur ca 
tun numit Bailesti ; in vechimc 
se compunea din catunele Silis- 
tea si Bailesti, ale caror urme se 
vad spre S.-E. de comuna. 

In com. sunt 3 biserict, fon- 
date de locuitorl, cu ajutorul 



Digitized by 



Google 



bAtle?ti 



278 



BATLKSTI 



proprietaruluT si al canta^'iT pu- 
blice : 

I. Biserica Sf. ApostolT, in- 
cepute la anul 1842 si termi- 
nate la 1844. 2. Biserica Sf. Ni- | 
colae, incepute la anul 1851 si 1 
terminate la 1853. 3. Biserica 
Adormirea MaiciT-DomnuluT, in- 
ceputa la 1885 si terminate la j 
anul 1887. Toate sunt ftcute 1 
de zid. Din punctul de vedere \ 
bisericesc, aceste locasurT sfinte ; 
sunt lmp^ite in doua parohiT: 
a) parohia bisericet Sf. Ni co- 
lae, deservite de 2 preo^T si 2 j 
cfnteretT; si b) parohia biseri- 
celor Sf. Apostoll si Adormi- ' 
rea, deservite de 3 preotf si 2 j 
cintarejT. In tinda bisericet Sf. 
ApostolT se gase?te inscripfia : 

• Leatul 1844 Iunic 20, s'a ispravil 
de zugravit. Zugrav 1). Postelnicu Barbu». 

In tinda bisericet Sf. Nicolae 
de-asupra useT se gaseste scris : 

•Accasta Sf. biserica s'a zidit din tc- 
mclie, la anul 1853, cu cheltuiala si os- 
tencala locuitorilor din asta comuna, iar 
la anul 1874 fiind stricata, s'a reparat prin 
staruiii^a si ingrijirea preotuluT Pctrc Du- 
raitrescu, fiind epitropT Iota Roiangiu 
si Petcu Iota. 1S74, Iunie 17*. 

In biserica Adormirea Maicet- | 
DomnuluT, pe frontispiciul bi- j 
sericeT, la dreapta si la stinga ' 
intrirei, pe doua lespczt de mar- 
mora, cu litere mart aurite se 
afla scris : 

«Accasta sfinta biserica, care s'a in- 
ccput a cladi in i885,Iulic 8, dc catre ! 
accstT ctiton ^i to{T fra^iT no^trit Bailes- I 
teni si comunele vecinc, intre care cti- 
ton d'intiiii Maria Sa Principelc Ale- 1 
xaiidru Barbu Stirbciit si rcpausata Ma- I 
ria, so^ia Sa si pentru fiii si fiicele Ma- 
riei Sale: Barbu, Iorgu, Eliza, Elena, 
Zne, Maria, Alexandrina si Ioana, Dum- 
nezeu sa-1 fericeasca pentru ajutorul lo- 1 
ca ( ului acesta. Adam Maier, Maria Maier I 
cu ctitoriT. Preda Teodorcscu si fami- ' 
lia >a, garant lucrareT acesteT sfinte bi- 
serici. Florea Rusu din comuna Goi- i 
cea-Mare. Planul facut de catre ingine- 
rul K. Litorc/ek, executat de catre ar- I 



chitectul Dimitrie Stefan Macedoneanul 
si fiul saii Alexandru Dumitrescu, Duca 
Stefan, fratele arhitectuluT si s'a termi- 
nat la anul 1887, Scptembrie 5. Ctito- 
riT, al carora numi mat jos aratate sunt, 
au staruit si tngrijit cu alergatura si cu 
privegherea pentru ridicarea din temclic 
a acesteT sfinte zidin, pe la aceasta sfinta 
cladire, spre binele si fericirea vie^eT lor 
si spre mtntuirea si odihnirea sufletelor 
rcpausa^ilor paring, fraff si aT lor» (ur- 
meaza apoT numele locuitorilor). 

In anul 1828, la 14 Septem- 
brie, s'a dat aci vestita lupte 
intre RusT si TurcT, in care nu- 
maT 4200 solda^T Rust intre cart 
erau si panduril RominT at slu- 
geruluT Solomon, sub comanda 
generaluluT rus Gheismar, in- 
vinserS armata Turcilor, com- 
pusa din 26000 de oamenl. 

Rusil au fost victoriosl $i au 
luat Turcilor si 24 de steagun. 

Tot in Bailesti a fost stabilit 
cuartierul general al diviziunei 
III, in r&zboiul romino-ruso-turc 
din anul 1877 — 78. Aci statfo- 
nau in permanent regimentele 
II si VII de lime, al IX-lea de 
doroban^T si un batalion din re- 
gimentul XI de dorobanflf, ba- 
teria VI din regimentul III si 
bateriile 1, 3 si 6 din regimen- 
tul IV de artilerie si un esca- 
dron din regimentul V calarasT. 

In comuna Bailesti sunt doua 
scolT, una de bSe^T si una de 
fete. $coala de baetf func^io- 
neazft din 1840, cea de fete din 
1877; sunt intre^inute de stat 
si de comunS. 

Localul construit de zid e in 
bun& stare, $coala de baeflf are 
2 inva^atorl, scoala de fete 1 
inv^atoare. Au fost frecuentate 
in termen mediu de 162 elevt, 
din 239 inscrisT. In virste de 
scoala sunt 610 bae^T si 427 
fete. $tiu carte 1423 locuiton, 
din carl 1173 barba{T si 250 
femeT. 

Totalul locuitorilor in comuna 
cste de 6507, din carl, 3253 b£r- 
ba^T si 3193 femeT. 



Din acestia, 61 sunt strainldc 
natfune : AustriacT, Bulgarl si 
SirbT. Dupalegeadin anul 1864, 
sunt 739 locuitorT impaminte- 
ni{T. Dupa legea din 1879 sunt 
22 insurant. 

Popula^iunea acesteT comune 
se adaposteste in 1332 case si 
60 bordeie; casele sunt facute 
parte din paiante, parte de zid, 
parte din gard lipit cu lut. 

Suprafafa intreguluT teritoriu 
comunal este de 12 130 hect, 
din care: 11272 hect. pamint 
arabil, 22 hect. finete, 750 l j% 
hect. izlaz, 33 lac si teren sterp, 
52 V2 hect. padure. 

In com. Bailesti se afla douS 
mosiT. Una numite Bailesti, cu 
o suprafata de 7228 hectare, 
da un venit anual de 300000 
pana la 400000 lei, cind recol- 
tele sunt bune. AzT mosia Bai- 
lesti apar^ine PrincipeluT Ale- 
xandru B. Stirbeiu. Se zice ca 
ar fi apar^inut celor dol frat* 
Bratesti, carTaQ pus inceputulco- 
muneT; de la acestia ar fi trecut 
in stepinirea lut Constantin Vo- 
da-"Brincoveanul ; apoT, prin suc- 
cesiune, familieT Bibescu si in 
fine pe urma in familia $tirbeiu. 
Cea-1'alta mosie apar^ine locuito- 
rilor. Are o suprafata de 4044 
hect. pamint arabil si da un 
venit de 161 760 let. Se seamana 
pe aceste doua mosiT : gritt, po- 
rumb, orz, ovaz, meiti, rapifS 
si cinepa. 

In S.-E. comuneT este o plan- 
ta^ie, in intindere de 40 hect, 
situate pe mosia proprietaruluT. 
Spre S.-V. se afla crtngul nu- 
mit Brobin^arul, cu o suprafata 
de 12V2 hect. Plantatfile sunt 
compuse din stejarT, plopT, silciT 
si salcamT ; acestia din uroia" 
predomina. In Brobin^ar, pre- 
domina arbustul ale caruT fructe 
se numesc brobin^e si care ser- 
vesc la vopsitul stofelor. 

Viile au o intindere de 300 



Digitized by 



Google 



UAILESTI 



279 



BAIMACULUI (VALEA-) 



hect. Se gasesc pe mosia pro- 
prietarulul, dar apar^in locuito- 
rilor. 

Pe mosia proprietarului se aria 
o moara cu aburl, sistem per- 
fec^ionat, unde se fabrica dife- 
rite calitap de faina, gris, etc. 
De asemenea si locuitorii au 
cite-va morl cu vite. Se gasesc 
in cornuna ateliere de timplarie 
si de fierarie. Locuitorii lucreaza : 
funii, sacl, cosurl pentru casa 
si rogojini pe o scara mai in- j 
tinsa. De asemenea se fabrica . 
de catre locuitorl tigle si cara | 
mida. 

In comuna Bailesti se gasesc 
35 meseriasi si anurae : fierarl, 
tiinplarl, cizmari, cojocarl, croi- 
tori, tinichigil, dogarl si bar- 
bieri. Sunt 93 comercian^I, din- 
tre carl 6 sunt strainl. CirciumI 
sunt 22 in comuna, iar baca- 
nil 4. Locuitorii exporta produc- 
tele prin portul Calafat, schelele 
Rastul, Negoiul si Bistretul. In 
comuna se ^in 4 bilciurl pe an 
si anuine: la 9 Martie, la Sf. 
Gheorghe, la Sf. Petru si la 
14 Septembrie. Trel se ^in cam 
in E. comunel pe mosia pro- 
prietarului si unul la S.-V., pe 
mosia locuitorilor. Productele 
se transports cu carul, pe so- 
seaua jude^eana Craiova-Calafat. 
Pe teritoriul acestel com. trece 
calea ferata Craiova-Calafat, a- 
vind ca sta{ie Bailesti, la l /* kil. 
de comuna. 

Caile ce strabat comuna sunt: 
Calea vecinala ce duce spre N. 
la Craiova, lunga de 4*/* kil. 
in com. Bailesti. Calea vecinala 
ce duce spre Vest la Calafat, 
lunga de 5 kil. Calea vecinala 
ce duce spre S.-V. la Poiana- 
Lunga de 9 kil. in Bailesti si care 
este nesoseluita. Calea vecinala 
ce duce spre S. la com. Rastul, 
lunga de 6 kil.; in com. nu este 
in intregime soseluita. Calea ve- 
cinala ce duce spre E. la Bou- 



reni, lunga de 4 1 /* kilom., so- 
seluita. 

ContribuabilT sunt 1243 loc. 

Venitul comunei pe 1893/94 
a fostde 16.486 lei, 34 banl, si 
cheltuelile de 15.190 lei, J$ ban!. 

Vite cornute 900, 01 280, cal 
140, porcf 85. 

In Bailesti se afla un spital 
rural construit de stat, func^io- 
nind de la 11 Noembrie 1890, 
cu 30 de paturl. Miscarea po- 
pula^iunei, in acest spital in cur- 
sul anulul 1892, a fost de 6jj 
bolnavl, 465 barbafr 147 femei 
si 65 copil, dintre carl 34 bae{I 
si 31 fete; consultafiunl gratuite 
s'aii dat la 4648 barbat.1 si 37 12 
feme!. 

Bailesti, stafie de dr. d. f., jud. 
Dolj, pi. Balta, com. Bailesti, 
pe linia Craiova-Calafat, pusa in I 
circulate la 1 Decembrie, 1895. 
Se afla intre stafiunile Afumafi 
(14,2 kil.) si Mo^ei (12,8 kil.). ' 
Inal^imea d'asupra nivelului ma- | 
ril de 59,67 m. Venitul acestel 1 
sta^ii pe anul 1896, a fost de 
42.997 1., 20 b. j 

t 
Bailesti, sat, jud. Dolj, pi. Bai- , 

lesti, comuna Bailesti, resedin^a 
plasii Bailesti, este resedin^a sub- 
prefecture! si a primariel. (Vezi 
comuna cu acelasl nume). 

B&ile§ti, balta, pe teritoriul co- | 
munel cu aceeasl numire, plasa 
Bailesti, jud. Dolj. 

Bailesti, mosie % jud. Dolj, plasa 
Bailesti, com. Bailesti, in intin- 
dere de 7228 hect., aduce ve- 
nit anual de peste 300.000 lei. : 

Aparfme Principelul Alexan- 
dru B. $tirbeiu. Se crede ca ar 
fi aparjinut fra^ilor Bratesti, carl 
au pus inceputul comunel; de 
la acestia ar fi trecut in pose- 
si unea lui Constantin-Voda-Brin- 
coveanul, apoi in a fra^ilor Bi- 



bescu si in fine in a Principelui 
Alexandru B. ^tirbeiu. 

Baimacul, sat, jud. Bacau, pi. 

Siretul-d.-s., al comunel rurale 
Obirsia, situat la poalele dea- 
lulul Baimacul si pe piriiasele 
Mirza si Glodul. Biserica este 
cladita la 1873, de catre locui- 
torl; are 2 cintare^T. CapT de 
fam. sunt 151 si sufl. 551. A- 
nimale se gasesc r 31 cat, 393 
vite cornute, 181 porcf si 14 
capre. Locuitorii razesl au case 
curate, cu gradinl bine imprej- 
muite. 

Baimacul, deal, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., situat intre eomu- 
nele Obirsia si Gloduri. 

Baimacul, mosie, jud. Bacaii, 
pi. Siretul-d.-s., comuna Obir- 
sia, cu o intindere de 491 falcl, 
apar^inind locuitorilor razesl. 
Despre dinsa, Th. Codrescu se 
exprima ast-fel : « . . . mosie cu 
par^I si razaseasca, in care are 
parte Dumnealul Pitarul Miha- 
lachi Eni, care la 1 844 mai cum- 
para, dela Vasile si Ion Roman, 
10 st. deacolo, cite 44 lei stln- 
jenul si al{I stinjeni, de la Io- 
ni{a si Anton Ciuperca; este 
razes si Gheorghe Ursul si alji 
mai muh;I razesl si partasl in 
ea. Are sat, cu o biserica, un 
preot, doi dascall, un pri vile- 
git, trel nevolnici, una vadana; 
pe lingd mosiile Racataul, Vlad- 
nicul si altele, cu un numar de 
30 locuitorl*. («Buciumul Ro- 
min», pagina 88). 

Baimacul, piriias, jud. Bacaii, 
pi. Siretul-d.-s., com. Obirsia \ 
uda mosia cu acelasl nume si 
se varsa in piriul Berheciul. 

B&imacului (Valea-), vah\]u- 
de^ul Bacau, pi. Siretul-d.-s., in 
com. Obirsia. 



Digitized by 



Google 



BAIOASA 



280 



KAJESTl 



B&ioasa, balta, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Caiu^ul, de pe 
teritoriul satulul Caiu{. 

Bai^escul, munte, in comuna Ma- 
lini, jud. Suceava, avtnd tnalfi- 
mea de 1346 metri. 

Bajani, satisor, in jud. Braila, la 
N.-E. de com. Silistrarul, ling,! 
drumul de fier Braila-Buzau, la 

5 kil. de com. Silistrarul, spre 
N.-E. Suprafa^a vetret satulut 
e de 8 hect., avind 16 case. Po- 
pulafiunea e de 17 capt de fa- 
milie,' sau 87 suflete, din can : 
36 barba^I, 5 1 feme!, 34 casa- 
tori^I, 53 necasatoritl. Animale 
sunt: 40 cat, 130 vite cornute, 
480 oT si 20 rimatorf. 

Bajani, satisor, in jud. Braila, la 

6 kil. spre S.-E. de satul Vi- 
zirul, pe muchia platoulut de N. 
de pe lunca Dunarif, infiin^at 
de familia satenilor, numita Ba- 
janiT. Popula^ia : 52 capi de fa- 
milie, sau 212 locuitorl, din carl: 
108 barba^I si 1 04 femei; 89 
cas&tori^I, 1 1 8 necasatori^I ; 32, 
can stiii si 209, carl nu stiu 
carte. Animale sunt: 109 cal, 1 
307 vite cornute, 740 o! si 36 ; 

rimatorl. 

1 

Bajani, cat., al com. Scurtesti, jud. 1 
Buzau ; 1 50 locuitorl ; 29 case. 

Bajani, mo fie, in com. Scurtesti, j 
cat. Bajani, jud. Buzau; are 356 
hect., mat toate arabile. 

Bajaniei (Dealul-), deal, com. 
Fage^elul, pi. Vedea-d.-s., jud. 
Olt. Se ma! nu me§te si Coasta- 
CioriceT. Cade la E. de comuna. 
Pe acest deal este situat o parte 
din cat. Ciorica. Serva locuito- 
rilor, parte pentru agricultura, 
parte pentru pasunatul vitelor. 
E paralel cu riul Vedea si girla 
Ciorica si are o lungime de 30 kil 



Se crede, c& numele IT vine 
de la bajenie, cacT, se zice, ca 
aci s'au ascuns locuitoril, in 
timpul zaverei, de frica Turcilor 
si Zavergiilor. 

Bajaniei (Drumul-), drum la 
E. com. Vlaici, pi. Vedea-d.-j., 
jud. Olt, care merge paralel cu 
comuna, servindu-i de limita cu 
jud. Arges. Se povestcstc, ca 
pe acest drum treceau o data 
locuitoril Vlasceni, pentru a se 
ascunde in mun^I, de frica Tur- 
cilor si ca asa de multe eraii 
carele lor, in cit steteau bajenite 
pe acest drum, de unde, se cre- 
de, i s'a dat numele de drumul 
Bajanil. 

Directia acestuT drum este de 
la S. spre N. 

Bajeasca, padure, supusa regi- 
mulul siivic, in com. Bajesti, pi. 
Riurile, jud. Muscel, in intin- 
dere de 2220 hect., compusa din 
stejar, fag, carpen, plop si mes- 
teacan. 

Bajenari-Clondirul, numireve- 
chie, a cat. Clondirul, jud. Buz3.ii. 

Bajenari-Cre{ul, numire veckie, 
a cat. Mirosi, din com. Amarul, 
jud. Buzau. 

Bajenari - Haralampie, numi- 
re vec/iie, a cat. Atirna^i din com. 
Clondirul, jud. Buzau, numit si 
Mosia-Pitarulul-Haralampie. 

Bajenarilor (Izvorul-), izvor, 
in com. Panataul, jud. Buzau, 
cat. Corcoianul ; incepe din Mu- 
chia-Predvalif si se scurge in 
Valea-Panataului. 

Bajenarilor (Valea-), vale, in 
com. Bal&nesti, jud. Buzau, cat. 
Cozieni. 

Bajene§ti, sat, cu 44 loc, jud. 



Arges, pi. Pitesti ; face parte 
din com. rur. Sl&tioarele. 

B&}en\Gi,surpaturd, com. Popesti, 
pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Bajescu, movila, situata la N".- 
V. de com. Pirlita, plasa Balta, 
jud. Braila, la 2 kil. depaYtare. 

Bajesti, com. rur. t pi. Riurile, jud. 
Muscel, la S.-V. de Cimpulung, 
34 kil. departe de acest oras. 
Numele-I vine de la un vechiu 
proprietar, Bajescu. N'are nici 
un catun alipit. 

Este asezata pe £irmul drept 
al riului Bratia si are o popu- 
late de 833 locuitorT, 411 bar- 
ba^f si 422 femet, cu 152 cap! 
de familie, carl tr£esc in 184 
case. 

Locuitoril se ocupi cu agri- 
cultura si cresterea vitelor. 

Numlrul contribuabililor ede 
154. In anul 1886, venitul co- 
munel era de 1305 lei si chel- 
tuelile de 1264 let. Asta-zi, 1889- 
90, venitul se urea la 1635 lei 
si cheltuelile la 945 lei. 

Riul Bratia uda aceasta co- 
muna in partea de E. si girla 
Biji in partea de N. Pe Bratia 
e o moara vechie si o povarna. 
Comuna se intinde pe o supra- 
fa^a de 445 hect. Locuitoril, in 
nuinar de 118, s'au improprie- 
tarit pe mosia d-luT Barbu Beiu. 

In raionul comunel este o bi- 
serica vechie, zidit£ de Mare§ 
Beiu si deservita de 2 preofi 
si 1 cintare^. 

$coala, care dateaza de la 
1 87 1, se frecuenta de 33 elevl 
si eleve, din numarul de 93, in 
virsta de la 6—12 ani. $tiu 
carte, 1 34 barba^i si 26 feme!. 
Cu intre^inerea $coaleI, statul 
cheltueste 1242 let anual. In ju- 
ral acestel comune sunt livezf, 
dealurl si padurT. Porumbul se 
cultiva pe 264 hectare. Izlazul 



Digitized by 



Google 



HAJESTI 



28 1 



KALANI 



comuneT e stapinit de loc. in in- 
diviziune. Prunele dau in ter- 
men mijlociu 7856 decalitri {uica. 
Loc. poseda 436 boT si vacT, 
10 cai, 150 rimatorT, 80 capre 
si 276 01. 

Baje§ti, sat, plasa Dealul-Dim- 
bovi^a, catunul comuneT Vaca- 
resti, jud. Dimbovtya. 

Baje§ti, catun, (tirla), in pi. Ja- 
lomita-Balta, jud. Ialomita, teri- 
toriul com. Ciulni^a. 

Balaia, sat, jud. Baeati, plasa Si- 
retul-d.-s., al comuneT Marasti, 
situat la poalele dealulu! Ma 
gura, in stinga piriulul Duna 
va^ul, la o departare de 1425 m. 
de catunul Mares ti-d.-s. (scoala). 
Cap! de familie sunt 86, suflete 
396. Animale sunt: 18 cai, 188 
vite marl cornute, 81 porcl si 
13 capre. 

Balaia, ie.zer, in jud. Braila, si- 
tuat intre Armeneasa si Dunare; 
comunica la N. cu catunul Ba- 
laifa si cu Bratesul. 

Balaia, iezer, situat linga ostro- 
vul Iapa, in jud. Braila, la S.-V. 
de iezerul Gisca. 

Balaia, iivor, in com. Madura, 
jud. Buzau, catunul Ciuta. In- 
cepe de la Mangal, padurea Pi- 
clenceT,sise scurgein riul Buzau. 

Balaia, Japse, in jude^ul Braila. 
Incepe din Filipoiu, \\\ partea 
dreapta, merge spre Sud si da 
in Gemene. 

B&laia, localitate izolata, in jud. 
Braila, situata la intilnirea Du- 
narii cu Vilciul, in dreptul co- 
muneT Gropeni, plasa Balta. 

I 

Balaia - Lipieneasca, mosie, in 
coinuna Ghcraseni, jud. Buzau, 

H&k Marti* MeHonor Gtogrfn. 



de 354 hect., din can 260 ara- 
bile, 75 ftnea^a si 20 padure. 

f 

Balaia-Pope§ti, catun, al comu- 
neT Gheraseni, jud. Buzau ; are 
60 locuitorT si 12 case; de din- 
sul e alipit si catunasul Tres- 
tianca. 

Balaia-Trestianca, mosie, in co- 
muna Gheraseni, jude^ul Buzau, 
catunul Balaia, de 500 hect., din 
carT 350 arabile, restul padure, 
finea^a, stuf si baltis. 

Balan, vezT Cotul-luT-Balan, sat, 
in jud. Roman, plasa Fundul, 
comuna Iucsesti. 

Balan (Dealul-lui-), deal, jud. 
Bacau, plasa Siretul-d.-j., situat 
pe teritoriul com. Raeataul. 

BSlan (Dealul-lui-), deal, jud. 
Bacail, pi. Siretul-d.-j.. comuna 
Gioseni, care face o vale numita 
Valea-luT-Tache. 

Balan (Dealul-lui-), numit si 
Gura-CiresuluT, deal, situat in 
partea de Nord a com. Sinesti, 
plasa Mijlocul, jud. Olt. Are di- 
rec{iunea Nord-Sud si se intinde 
pana la Potcoava, pe o distan{a 
de 6 kil. E acoperit cu semana- 
turf si padurt. 

B&lan (Lacul-lui-), com. rur., 
jud. R.-Sarat. (VezT LacuMuT- 
Balan). , 

Balan (Lacul-lui-), lac, in jud. 
R.-Sarat, plasa Marginea-d.-j., 
comuna Lacul-luT-Balan, numit 
ast-fel de la un fost proprietar 
al sail, loan Balanul. Se afla in 
partea de apus a com. Produce 
earacuda marunta si stiuca, ce 
se vinde si se consuma in lo- 
calitate. 

Balan (Piscul-lui-), virf, in se* 



micercul de mun{T, ce inconjoara 
com. Valea-MusceluluT, jud. Bu- 

j zau ; face hotar despre comuna 

! Mlajetul. 

I 

Balan (Piriul-lui-), pirin, in ju- 
| de^ul R.-Sarat, plasa Marginea- 
d.-j., comuna Obilesti. Este for- 
mat de izvoare de pe teritoriul 
comuneT. Uda com. prin mijloc, 
trece prin catunul de resedin^a 
si se varsa pe partea dreapta 
a riului R.-Sarat. 

Balan (Pu^ul - lui-), loc izolat, 
in com. Grajdana, jud. Buzau, 
in padurea Miluiti. Kste hotarul 
locurilor date improprietaritilor 
din 1864. 

Balani, catun, apar^inind comu- 
neT Slobozia, din plasa Ocolul, 
jud. Gorj. Este situat pe dealul 
Polata, pe o suprafa^a cam de 
125 hect., din can 50 hect. ara- 
bile, 30 hect. padure, 43 hect. 
fmete, izlaz si livezT cu prunT si 
2 hect. vie, producind aproxi- 
mativ 200 hectolitri fasole, IOO 
decalitri vin si IOO kgr. ci- 
nepa. 

Are o populate de 27 familiT, 
cu 120 suflete, din can 20 con- 
tribuabilT. LocuitoriT poseda 10 
plugun, 20 care cu boT, 40 vite 
man cornute, 70 oT, 30 capre, 
50 rimatorT. 

Prin acest catun trece apa 
Cernadia. 

Catunul are I moara si 2 
fintinT. 

Are si I biserica de zid, de- 
servita de 1 preot si I eintare{. 

Bdlani, catun, aparjinind comu- 
neT Pociovalistea, din plasa No- 
vaci, jud. Gorj, spre rasarit de 
riul Gilort si la Sud de com. 
Novaci. Are o suprafafa de 250 
hect. Se produce aproximativ 
212 hectolitri porumb, 157 kgr. 
fasole, 67 decalitri {uica, 75 kgr. 



86 



Digitized by 



Google 



BALANI 



282 



BALASI 



lina, iookgr. cinepa, 22000 kgr. 
fin, 52 hectolitri griu. 1 

Are o populatfune de 1 1 fa- 
milii, cu 41 suflete, din carl 10 j 
contribuabill. Locuitorit poseda 
5 plugurl, 10 care cu bol, 60 
vite marl cornute, 5 cat, 50 01, | 
30 cap re, 30 porct. 

Acest catun, parte e proprie- : 
tatea satenilor inosnenl, iar parte 
e proprietate particular^. Sate- 1 
nil ma! ati si mun^il Mohorul si I 
Iezerul ce sunt parte acoperi^I I 
cu padure, iar parte plesuvi. 

Balani, deal, al catunulu! Balani, I 
ce aparfine comuneT Sloboziadin , 
plasa Ocolul, jud. Gorj, situat 
la N. catunulut. Este prelungi- 
rea dealului Cuca. Are o forma 
pirauiidala. Pe el sunt viile si 
livezile cu prunl ale locuitorilor. 

m 

B&lani, deal, numit si Dealul-Ba- | 
lanilor, in com. rur. Dragotesti, \ 
plasa Vailor, jud. Mehedin^i. 

Balanul, sat vechiii, in jud. Te- 
leorman, care a existat p&n& a- 
proape de punerea in aplicare 
a lege! rurale din 1864, situat pe 
valea Orbeasca, pe malul sting 
al Vedel. LocuitoriT acestul sat 
s'au impact in urma pe la co- ' 
munele Orbeasca-d.-j. si Orbea- 
sca-d.-s. Aci se {mea p&n& acum 
vre-o 50 de am si un tirg anual. 

B&lanul, sub-divide, a cat. Ba- 
dila, com. Pirscovul, jud. Buziu. 

Balanul, deal, jud. Bacau, plasa 
T&zl&ul-d.-j., pe teritoriul catu- 
nulu* Balaneasa. Face parte din 
sirul dealurilor dintre Tazlaul- 
Mare si Siretul. 

Balanul, deal, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Oniceni, spre 
S. de satul Oniceni. 

B&lanul> fir de dealurl, avind 



ca ramificatiun! spre E., in lun- 
gul comunef Lapusata, in jud. 
Viicea, dealurile: Beresti, Saru- 
lesti si Lapusoiu. Aceste 3 dea- 
luri traverseaza comuna de la 
V. la E. 

Balanul, canal, in jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul comuneT 
Turcoaia. Se desface din Du- 
nare, la vre-o 4 kil. mal jos de 
com. Pucineaga, ia ma! intiiu o 
direc^ie spre rasarit, si apol, ft- 
cind un mare arc de cere, mer- 
ge de se scurge, dupa un curs 
de 6 kil., in iezerul Turcoaia, in 
partea luT rasariteana. El braz- 
deaza partea apusana a plasii si 
sudica a comunei, servind mat 
in tot cursul sati ca limita intre 
comunele Turcoaia si Satul-Nou. 
Comunica cu girla Apa-Noro- 
ioasa, prin canalul Redeluia. 
O alta scurgere a sa merge de 
se pierde in stuful, care pe toata 
lungimea il inconjoara. 

Balanul, iaz, in partea de N.-E. 
a comuneT Todireni, plasa Jijia, 
jud. Botosani. 

Balanul, lac mic, in jud. Braila, 
la 3 kil. spre N.-E. de satul 
Ciacirul, pe hotarul comunelor 
Ciacirul si Gropeni. 

Balanul, lac, in pi. Borcea, com. 
Tonea, jud. Ialomi^a. 

Balanul, ostrov, cu padure de 
salcie, pe domeniul GiurgiuluT, 
in suprafa^a de 50 hect. Depinde 
de ocolul silvic Giurgiu, jud. 
Vlasca. 

Balanul, pise de deal, la E. de 
satul Mindresti, com. Pu{eni, pi. 
Nicoresti, jud. Tecuciu. 

Balanul, piriiaf, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Basasti. Izvo- 
reste din Gleva si se varsa in 



Tazlau, dupa ce ud& satul Bal- 
cani. 

Balanul, pirlia§, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, care ese din Coasta- 
PetrisuluT si se varsa \\\ stinga 
SlaniculuT. 

Balanul, vale, pe proprietatea 
Stanesti ; da in valea Pirjolea, 
pi. Marginea, jud. Vlasca. 

Balanul-de-Jos, locizolat, pi. Ne- 
goesti, c. Gurbanesti, jud. Ufov. 

Balanul-de-Sus, he isolat, pi. 
Negoesti, com. Gurbanesti, jud. 
Tlfov. 

Balanului (Movila-), movila, in 
jud. Braila, la 1 l /s kil. spre S.- 
V. de satul Ruse^ul. 

Balanului (Movila-), movila, 
la N.-E. de com. Dabuleni, jud. 
Romana^i, aproape de hotarul 
mosiei Sadova. 

Balanului (Valea-), §es, in co- 
muna Glodeanul-Sarat, jud. Bu- 
zau, acoperit de semanaturi. 

Bala^a, padure, in pi. Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomi^a, comuna 0- 
grada. Are o supraf. de 35 hect.; 
cu esen^a numal stejar. 

Bala§a, valcea, la Nord-Vestul o- 
rasului Rosiori, jud. Teleorman. 
Se desparte in doua ramuri: 
una spre com. Basesti, cea-l-alt3 
spre comunele Magureni sau Cio- 
canul si Maldaeni. I se maT zice 
si Valea-Ocaril. 

Bala§a (Domnita-), insula, in 
Dunare, in dreptul com. Dabu- 
leni, si alaturl de hotarul dintre 
Dolj si Romana^i. 

Balani, fintind, in com. Sianicul, 
plaiul Nucsoara, jud. Muscel. 



Digitized by 



Google 



BALAURUL 



288 



bAlaceanu 



Balaurul, cimp, numit si Cimpul- 
B&lauruluT, in com. rur. Iablanifa, 
pi. Dumbrava, jud. Mehedinfi. 

Balaurul, deal, numit si Dealul- 
BalauruluT, in com. rur. Padina- 
Mare, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Balabane§ti, sat, jud. Tutova, 
pi. Corodul, spre S.-E. de Bir- 
lad pe piriiasul Balabanesti. For- 
meaza singura o comunft. Are 
1350 loc, din car! 342 stiu 
carte, cu 300 contrib. ; 349 case. 
Se cultivS pe o scara intinsa 
viermft de matas&. Se cultiva viea 
pe o supraf. de 158 hect, din 
carT 950 hect. nelucr&toare. Li- 
vezT cu prunT sunt pe o supraf. 
de 8 hect. Comerciul se face 
de 1 5 oamenT, top RominT, in 1 5 
stabilimente comerciale, din cart 
8 circiuml. Are o scoala primarS 
de bcie^T si una de fete. In com. 
sunt 2 bisericT. Drumul jude^ean 
Birlad-Galafi trece prin acest sat. 
Contribupunile directe ale locui- 
torilor din aceast& com. ating 
cifra de 8177 I. 96 b. Teritoriul 
comuneT este deluros. Pe unul 
din dealurile acestel comune se 
gasesc carierT de prund, cele 
maT bune din jude^. 

Balab&ne§ti, piriia§, ce curge 
prin jud. Tutova, pi. Corod, 
comuna Balabanesti si se varsa 
in piriui Jeraca{, de a stinga. 

Balaceana, pirin, in jud. Su- 
ceava, mic afluent al SuhaT-MicT. 

Balaceanca, sat, pi. Dimbovija, 
jud. Ilfov, la E. de Glina-Gher- 
man, situat pe malul drept al 
riulut Dimbovija. La N. e in- 
conjurat de dealurT ; iaz la E. ; 
pamintul e baltos. De aci riul 
Dimbovi^a coteste spreS. Acest 
sat face parte din com. rurala 
Bobesti-Balaceanca. 



Suprafaja totals a satuluT e 
de 1090 hect. cu o populate 
de 541 loc. Proprietarul , d-1 
Eft. Diamandescu, are 850 hect. 
si locuitorii 240 hect. 

In sat e o biserica, cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare{. 

B&laceanca, mofie, pe care, la 
anul 1864 s'au improprietarit 
parte din locuitorii comuneT Cep- 
tura, pi. Cricovul, jud. Prahova. 

B&l&Ceanca, padure, in plasa 
Ialomita-Balta, jud. Ialomi^a, co- 
muna Balaciurile. Are o supra- \ 
fa{a de 150 hect. cu esen^ele : I 
stejar, ulm, salcie si plop. 1 

I 

BSlaceanu, com. rur., in jud. 
R.-S&rat, plasa Rimnicul-d.-j., 
pe piriui Valea-BouluT. 

Este asezata in partea de 
miaza-zi a jude^uluT, la 17 kil. 
spre S. de orasul R.-Sarat, si 
in mijlocul plasiT Rimnicul-d.-j., 
a care! resedin{& este. Comu- | 
nele invecinate sunt : Galbenul 
la 4 kil., Socariciul la 5 kil., 
Ghergheasa la 6 kil., Slobozia- 
Galbenul si Costieni-d.-j. la 7 
kil., Salcioara la 8 kil., Cos- 
tieni-MarT la 10 kil., Drogul si | 
Jirlaul la n kil. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu com. Salcioara, de care se des- 
parte prin piriui Colacul-de-Pia- 
tra, la rasarit cu comuna Gher- 
gheasa, la miaza-zi cu comuna 
Slobozia-Galbenu, si la apus cu 
comunele Socariciul si Costieni- 
MarT. 

Este o comuna de cimp, a- 
sezata pe malurile uneT vaT; 
dealuri nu are. 

Printr'insa trece piriui Bal£- 
ceanu, care este o parte din 
piriui Valea-BouluT, si care for- 
meaza la nordul comunei heles- 
teul Balaceanu. Acest piriu se 
varsa in lacul Jirlaul. In co- 



muna sunt 120 pu^urT (6 — 10 
m. adincime) si 2 fintinL 

Suprafa^a comuneT este de 
3000 hect., din carl 2000 hect. 
ale locuitorilor. Din acestea 20 
hect. sunt ocupate de vatra co- 
muneT, si 1000 hect. sunt ale 
proprieta^el private. 

Popula^ia comuneT este de 
326 fam., carT cuprind 1361 su- 
flete; dup& sex sunt : 689 barb., 
672 femeT; dup& starea civila : 
346 casatorifT, 983 nec&satoritT, 
32 vaduvT; dupi cultura: 76 
stiu carte, 1285 nu stiu; top 
sunt RominT ortodoxT. 

Comuna are o biserica cu 
hramul Sf. Dumitru, fondata in 
anul 1 86 1 de catre locuitorT, in 
timpul luT Alexandru Cuza. Are 
un venit de 610 leT si 52 po- 
goane p&mint; e deservita de 
2 preo^t, 1 cintaref .si 1 para- 
ciiser. 

In comuna este o scoala, mixta, 
fondata in 1892, de preoteasa 
Dumitru Ene. Are 1 invafator, 
154 eievl inscrisT (93 baeflf si 
61 fete). 

Calitatea pamintuluT este bu- 
na. Cele 3000 hect. se divid ast- 
fel: 2750 hect. pamint arabii, 
205 hect. imas, 25 hect. fine^e, 
20 hect. neproductiv (vatra co- 
muneT). 

LocuitoriT ati 250 plugurl si 

masina de secerat; 3189 ca- 
pete de vite, din carT 679 boT, 
406 vacl, 340 caT, 178 epe, 1307 
oT, 279 rimatort. Industria este 
simpla, cea domestic^ ; in com. 
se afla 1 cojocar, 2 plap£marT, 

1 timplar. Comerciul este destul 
de activ, constind in importul de 
lucrurile necesare pentru traiu 
si instrumente agricole, si in ex- 
portul de cereal e si vite. Trans- 
ports productelor se face prin 
stasia Joi{a, la o departare de 
12 kil. spre apus. In comuna 
sunt 12 comercian^T, din carT II 
RominT, 1 Evreu. Din acestia 



Digitized by 



Google 



BALACEANU 



284 



BALACESTT 



2 sunt bacanl, 9 circiumarl si 
1 marchidan. 

Caile de comunicafie sunt : 
Drumul ce vine de la Rimnicul- 
Sarat-Socariciul, si care se duce 
spre Faurel, trecind prin comu- 
nele Slobozia-Galbenul, Galbc- 
nul, Jirboiul si Nisipurl ; acel cc 
merge spre Gherghesa - Balta- 
Alba; un altul spre Salcioara 
Boldul-Nicolesti ; si al patrulea 
spre Pirli^i, jud. Buzau. 

Comuna are 352 contribua- 
bilT; veniturile sunt de S348 lei, 
97 ban!; iar cheltuelile de 5290 
let, 5 bant; contribufiunile co- 
munei se ridica la 8648 let si 
75 bani. 

Balaceanu, deal, jud. Bacau, 
pi. Bistri^a-d.-s., depemarginca 
comunei Buda, spre com. Buhus, 
jud. Neam^u. 

Balaceanu, lac, in jud. R.-Sa- 
rat, plasa Rimnicul-d.-j., com. 
Balaceanu, format din piriul cu 
acelasi nume, in partea de mia- 
za-noapte a comunei. Are 12 
pogoane intindere, cu 300 lei 
venit anual. Din el se scoate 
crap, caracuda si albisoara, ce se 
consuma mai mult in localitate. 

Balaceanu, pirin, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicui-d.-j., o alta nu- 
mire a piriului Valea-BouluT ; 
trece prin comuna Balaceanu. 
VezI Valea-BouluT. 

Balaceanului (Valea-), vale, 
in jud. Constanta, pi. Hirsova, 
pe teritoriul com. rur. Groapa- 
CiobanuluT, cat. Cadi-Cisla. Se 
desface pu^in ma! la Est dc 
Trel-Movile, indreptindu-se spre 
N., cu o direcfiune generala de 
la S.-E. catre X.-V. si dupa un 
drum de 2V2 kil., se deschide 
in Valea-Cislel, care sub numele 
de Valea-Bentulul, se varsa in 
balta Hazarlic-Ghiol. 



Balacelul, piriia§, jud. Teleor- 
man, format din izvoarele dea- 
lurilor din dreptul catunulul Ca- 
{elesti, can impreunindu-se cu 
alte ape, imprejurul com. Balaci, 
formeaza un mic elesteu, numit 
Hodorogui, care se varsa in 
piriul Burdca. 

Balacelul, vdlcea, urmeaza cur- 
sul piriului cu acelasi nume, 
jud. Teleorman. 

Balaceni, parte din com. Ripile, 
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-j.; era 
numita in vechimc Balaceni. Aci 
se afla o cetate pe dreapta Tro- 
tusulul, ale caref urme se vad 
inca si azi. Poporul zice, ca a- 
ceste intariri au fost facute in 
timpul razboiulul dintre Aus- 
triacl si TurcT, pe cind catanele 
nem^est! purtail «parul facut 
coada, intocmalca femeile. Popo- 
rul i-a numit Nem^ii cu coada. » 

Balaceni, in vechimc numele co- 
munei Mo^ateT, pi. Cimpul, jud. 
Dolj. 

Balaceni, mo fie, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Mo^atel. 

Balaceni! (Virful-), munte, in ju- 
de^ul Suceava, com. Malini. 

Balaceni, com. rur., din pi. Oco- 
lul, jud. Gorj, spre S. si la 23 
kil. departe de orasul T.-Jiu. Se 
compune din 2 catune : Virful 
si Balacesti. Numirea se zice, ca 
o are de la un fost Ban al Craio- 
veT, numit Balaceanul, care a 
avut si proprietate aci. Este si- 
tuat pe loc ses si la V. com. 
Cirbesti, in partea dreapta a 
riulul Jiul, in apropiere de Bi- 
stri^a. Are o suprafata de 1367 
hect., din car! 42 hect. padure, 
1 1 2 hect. imas si vatra satuluT, 
50 hect. finea{a si 1162 hect. 
cultura. 



Are o populate de 969 sufletc, 
in 242 famiil, din car! 23 Ti& an * I 
150 contribuabill. Veniturile co- 
munei sunt de lei 1208, banl 54, 
iar cheltuelile de lei 1 204, bani 
59. Locuitoril poseda 20 plu- 
gurl, 56 care cu bol, 2 canine 
cu cal, 114 vite marl cornute, 
10 cal, 49 porcl si 15 01. 

Prin comuna trece $6seaua 
comunala, care o pune in lega- 
tura la N.-V. cu comunele $0- 
manesti si Stejerei, si la S.V. 
cu com. Rosia. 

In comuna se gasesc 6 pu- 
{url si 4 cismcle. 

Comuna are o scoala, frccucn 
tata de 25 elevT. 

In comuna sunt 3 biscrici, 
deservite de 2 preojl si 4 cin- 
tare^i. 

Spre S.-V. de catunul Virful, 
pe malul sting al riului Tismana, 
se gasesc ruinele unei ceta^i, 
care ocupa o suprafa^a aproapc 
de 2 hect. Zidurile, carl formau 
laturile, se vad si acum, si in 
ceie mai multe locurl isl con- 
serve inai^imea de 3 — 4 metri. 
Construct a fost facuta din 
caramida. Pe linga zid, in partea 
din afara, pare a fi avut si san{; 
intrarea si esirea in cetate, era 
prin'douapor^I opuse, ale caror 
urme se mai pot vedea si as- 
ta-zi; intiia asezata spre mia- 
za - noapte, iar cea-1'alta spre 
tniaza-zi, ambele in direcfia riu- 
lul Tismana. 

BSlace^ti, jud. Dolj. (VezT Bola- 
cesti-Iordacheni.) 

Balacesti, cdtun, al com. Bala- 
cesti, jud. Gorj. Este situat pe 
loc ses, la V. comunei Cirbesti, in 
partea dreapta a riulul Jiul, in a- 
propiere de Bistri^a. Are su- 
prafa^a de 800 hect., din can 
42 hect. padure, 112 hect. p2- 
sune, 50 hect., fine^e si 596 hect. 
aratura. 



Digitized by 



Google 



BALACE?TT 



285 



UALANEASA 



Loc. poseda 12 plugurl, 30 
care cu bol si vacT, 2 caru^e cu 
cat, 72 vite mart cornute, 6 caT, 
25 porcf, 15 ol. 

Are o populate de 600 su- 
flete, din carl 88 contribuabilf. 

Are o scoala frecuentata de 1 
25 elevT. ! 

Are 2 biserici de lemn, fon- > 
date de locuitori, in anul 1790 
si deservite de 1 preot si 2 cin- 
tare{I. 

Balace^ti, vale, in com. Bala- 
cesti, pi. Ocolul, jud. Gorj, pe 
care e situat cat. Vir^ul. Aceasta 
vale inccpc de la N. si se ter- 
mina in albia Jiului. E limitata 
pe partea dreapta de dealul 
Vir^ul. 

Bal&ce§tilor (Dealul-), deal, 
jud. Dolj, pi. Jiul d.-s., comuna 
Argetoaia, satul Balacesti-Iorda- 
chesti, de 200 m. Este acopcrit 
cu vii si se lasa din dealul Po- 
roieni, jud. Mehedinfi. 

Balaci{a, com. rur., asezata in 
partea de S. a plasii Dumbrava, 
jud. Mehedinji, la distant de 
62 kil. de orasul Turnul-Severin. 
Situata pe cimpie si mid dea- 
luri, formeaza comuna singura, 
avind 4 mahalale, si anume : Ma- 
halaua Mifulestilor, Graurestilor, 
Florcstilor si Popestilor. Are 261 
contrib. din 13 16 loc, in 352 
case. Se margineste la rasarit 
cu com. Cleanovul, la apus cu 
comuna Dobra, la miaza-zi cu 
comuna Prisaceaua si la miaza- 
noapte cu comuna Gvardeni^a. 
Locuitoril poseda 41 plugurl, 73 
care cu boT, 16 caru{e cu cat 
si 116 stupT. Comuna are o In- 
serted, cu 1 preot si 2 cintare^l; 
o scoala cu un inva^ator, fre- 
cuentata de 43 elevl si 3 eleve 
si 3 circiumt. Budgetul comu- 
nei coprinde: la veniturl 6704 
let si la chelt. 1 141 lei. Numa- 



rul vitelor este de 538 vite mart 
cornute, 47 caT, 439 01 si 496 
rimatorf. Prin aceasta comuna 
trece soseauaTurnul-Severin-Ro- 
gova-Corlatelul-Balacita, impreu- 
nindu-se aci cu acela care vine 
de la Biclesul-Gvardenija. Prin 
aceasta comuna trece si Brazda 
sau Valul-luI-Traian, ce vine de 
la Dobra si merge la Cleanov. 
Partea de miaza-noapte a co- 
munel Balaci{a este udata de 
riurile Desna^uiul-Mare si Des- 
natuiul-mic; iar in partea de 
miaza-zi este udata de Riul-Va- 
duluT. DealurT mal insemnate 
sunt: dealul Gvardeni{a si dea- 
lul Balacifa, intre care se for- 
meaza valea numita Valea-Mare. 
In marginea comuneT se afla La- 
cul-Rosu. Aci se face in fie-care 
an, la sfirsitul lul Martie, un 
bilciu insemnat. Com. Balaci{a, 
inainte de 1864, purta numele 
de Pore areata, de la porcariile 
ce erau infiin^atc in acest loc, 
si figura ca cat. la adevarata 
com. Balaci^a, care asta-zl se 
numeste Gvardenija, in loc de 
Balaeifa. 

B&laci^a, deal, in com. rur. Ba- 
laci{a, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedinti. 

B<U&CU{a, izvor, ia nastere din 
partea de N. si V. a catunuluT 
Balaca, com. Scaeni, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova, de unde 
luind o direcfie dreapta, spre 
S., se vars& in Iazul-Fctef. Nu- 
mirea si-a luat-o de la c&tunul 
Balaca. 

Balaifa, piriiaf, pi. Siretul-d. j., 
jud. Bacau, care isT are izvoa- 
rele pe teritoriul comunci Ma- 
rasti, in padurca Godovanul si 
se varsa in piriul Berheciu, dupa 
ce uda satul Valea. 

Bal&lai, numire vechie, a catunu- 



luT Dumitresti-d.-s-., din comu- 
na Dumitresti, plaiul Rimnicul, 
jud. R.-Sarat. 

Bdlalau sau Iazul-Morilor, />/,:;, 

in jud. R.-Sarat, plaiul Rimni- 
cul, com. Dumitresti. Se des- 
face din riul Motnaul, trece prin 
cat. Dumitresti-d.-s. unde sunt 
2 morT si se arunca tot in riul 
Motnaul. 

B&lal&U, lac, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, comuna Dumi- 
tresti, in catunul de resediiija. 

Bal&l&U, munte, in jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Doftana, si- 
tuat mat sus de muntele Dra- 
coaia, de-a stinga TrotusuluT. 

Bdlaneasa, sat, pi. Tazlaul-d -j., 
com. Tirgul- Valea -Rea, jud. Ba- 
cau, situat pe piriul cu acelasT 
numc, de-a stinga TazlauluT-Ma- 
re, la o departare de 2 kilom. 
de scoala din tirg. Are o bise- 
rica ortodoxa, cu 2 cintare^T, ri- 
dicata la 1855 de defunctul G. 
Condopolo, si una catolica, ri- 
dicata de locuitori, la i860. 

Circiumt sunt 3. Cap! de fa- 
milie sunt 99 cu 402 suflcte. 
Animate sunt : 35 caT, 222 vitc 
cornute, 25 porcT, 5 capre. 

Balaneasa, deal, plasa Tazlaul- 
d.-s., comuna Tirgul- Valca-Rea, 
jud. Bacau, pe teritoriul satuluf 
Balaneasa. Face parte din sira 
dealurilor, ce desparte Tazlaul- 
Mare de Siret. 

Balaneasa, deal, pi. Sirctul-d.-j., 
jud. Bacau, pe teritoriul satuluf 
Leca saii Ungurcni, din c. Leca. 

Bdldneasa, iaz, pe mosia Finti- 
nelele, com. Fintmelele, pi. Sire- 
tul, jud. Botosani. Are o su- 
prafa^a de 2 hect. Este format 
din izvoare si mid piraie. 



Digitized by 



Google 



BALANEASA 



286 



BALANESTI 



Balaneasa, mo§ie, cu padure in 
exploatare, pi. Tazlaul-d.-j., co- 
muna Tirgul-Valea-Rea, jude^ul 
Bacau. Are o intindere de 364 
hect., cu un venit anual de lei 
10.900. Proprietatea d-lor Dumi- 
tru si Panait Condopolo. 

«Aceasta mo$ie cu parff si 
razaseasca, in care mosie are 
parte 51 d-luT Costachi Roset, 
Sf. manastire Berzuntul, inchi- 
nata la Sf. Munte Atos, in jos ; 
iar din razesY sunt si Ion Radul, 
Dumitru Apostica, NeculaT Stin- 
gaciul si altf mat multf razesT 
si partasY in ea. Are un sat cu 

biserica, 1 preot, 2 dascalT, 

1 privilegiat, 4 mazilY, 2 nevol- 
nicT; pe linga mosiile Poiana, 
Orasa-Mare si altele, cu un nu- 
mar de 35 locuiton.* (Th. Co- 
drescu, «BuciumulRom.», p. 89). 

B&laneasa, padure, situata intre 
satele Ghionoaia si Tavadaresti, 
com. Vultureni, plasa Berheciu, 
jud. Tecuciu. 

Balaneasa, padure, pi. Tazlaul- 
d.-j., com. Tirgul-Valea-Rea, jud. 
Bacau, proprietatea fra^ilor Con- 
dopolo. Este populata de fagY, 
ulmT, stejarf si carpent. Are o in- 
tindere de 443 hect. si este su- 
pusa regimuluY silvic. 

Balaneasa, piriil, plasa Tazlaul- 
d.-j., comuna Tirgul-Valea-Rea, 
jud. Bacau, care izvoreste din 
muntele Ousorul, curge de la 
E. spre V. si se varsa de-a 
stinga TazlauluY-Mare. 

Balaneasa, ptrin, plasa Siretul- 
d.-j., com. Lcca, jud. Bacau ; 
obirsestc de sub dealul cu a- 
celasY nume, se incarca cu pi- 
riiasul Velni^a si se varsa in pi- 
riul Racataul. 

Balanelul, deal, situat intre co- 
muna Gropile, din jud. Bacau, 



pi. Tazlaul-d.-j. si com. Dragu- 
sani, jud. Putna, pi. RacaciunT. 
Dintr'insul izvoreste piriul Dra- 
gusani. 

Balanelul, pise de deal, pi. Taz- ! 
laul-d.-j., jud. Bacau, din cul- j 
mea CiortolomuluT. 

Balaneni, loc izolat, pi. Nego- 
esti, com. Preasna-Noua, jude- 
\\A Ilfov. 

Balanescului (Nucul-), loc iso- 
late in com. Balanesti, jude^ul 
Buzau. 

Balanescului (Odaia -), locuinfd 
izolata, in plasa Marginea-d.-s., 
com. Obilesti, jud. R.-Sarat, a- 
sezata in partea de miaza-zi, pe 
mosia BalanesculuT. AzY e han 
pe drumul catre comunele : Mar- 
ti nesti, Voetin si Bogza. 

Balanescului (Tufele-), loc iso- 
late in com. Balanesti, jude^ul 
Buzau. 

Balanesti, com, rur., in plaiul 
Pirscovul, jude^ul Buzau, situata 
pe ambele malurT ale piriuluT Sa- 
ra^elul - Balanestilor, la distanja 
de oras de 43 kilometri. 

Limitele sale sunt: la Nord, 
incepe de la BlidarY si merge 
la Crucea-luT-Chiri^a ; se lasa 
in gura UlmetuluT, urea pe ma- 
lul LazuluT, pana in Virful-Bo- 
soveiuluT si merge pe plaiur! 
pana in Virful-JunculuT, despre 
comuna Boziorul ; la Vest in- 
cepe din Virful-JunculuT, merge 
prin Virful -TiseT , PredealuluT, 
CosmeT, Virful - cu - Argelele si 
ajunge in virful PanatauluY, des- 
pre comunele Sibiciul-d.-s., si 
Panataul; la Sud, incepind din 
Virful-Panataului, se lasa pe ho- 
tarul mo^iel Mosesti, catunul Pie- 
trarul, pe care merge pana in 
izvorul Muratoarea-Posobestilor, 



despre comuna Trestia ; la Est, 
incepe din izvorul Mur&toarea, 
urea pe malul ZapodieY si merge 
peste coline, pan3. in Blidari. 

Suprafa^a sa este de 2900 
hect., din care 386 arabile, 976 
padure; 381 fineata\ 398 izlaz, 
186 livezY, 5 vil $i 568 sterp. 
Proprietatt maT insemnate sunt : 
Balanesti, Marculeasca, Moseas- 
ca si Tihulesti-CozienY, parte ale 
statuluY, parte in devcllmasie ale 
cetelor de mosnenY : Mosesti, 
Marculesti, descendintY din Popa 
Neagu si Balanesti, descendintl 
dinmosiY lor: DrSgusinul si Jin- 
tea, la carT se mat pot adauga : 
Gr. Coloescu si G. Marculescu, 
avind parflT mart din proprieta- 
tea mosneneasca. Teritoriul a- 
cestei comune, fiind muntos, nu 
permite altS culturS, de cit acea 
a porumbuluT. Industria e redusS 
la trebuin^ele domes tice si in 
cit-va aplicatS la {esaturY, ob- 
iecte de lemnarie si mat cu sea- 
ma rotarie si fabricarea {uiceT. 
Are 5 tirgurY : la MosY, 25 Martie, 
23 Aprilie, 15 August si 8 No 
embrie, ce se fin in fie-care an 
si cind se desfac tuica si vite. 
Pe apa SarateluluY are 6 morf de 
macinat porumbul, din care 2 
sunt ale statuluY ; o stina" pe 
mosia Tihulesti, tot a statuluT. 
Cat de comunicafie n'are de cit 
albia riulul Saratelul- Balanesti- 
lor, care in timp de iarna si maT 
cu seama, pe timpul ploios, im- 
piedica orY-ce transport. 

Vite are: 447 boT, 175 vaci, 
43 viJeY, 26 caT, 21 epe, 10 minzl, 
1250 oY, 107 capre si 280 porcf. 
StupY sunt 88. 

Aceasta com. e formata din 
catunele : Balanesti, Bercesti, 
Bodromiresti , Cocirceni-Cozieni, 
Fa^a-luY-Nan, Marculesti, Tur- 
burea, Valea-Epei si Valea-Ba- 
nuluT, avind o populafie de 2050 
locuiton, din carY : barba^T in- 
sura^T 462, neinsura^T 23, v&- 



Digitized by 



Google 



BALANE$TI 



2S7 



HALANKSTI 



duvi 28, divor^a^r 5, baeflf 486; 
feme! militate 462, vaduve 87, 
fete 497. Are 521 case. Str&- 
inf sunt : 6 Ungurl si 2 Greet. 
MeseriasT sunt : 7 lemnarl, 1 
timplar, 16 rotarT, 1 fierar, I 
boiangiu si 2 cizmarl, la carl ' 
s'ar ma! putea adauga un mare 
numSr de jaran!, carl traesc din 
cioplitul lemnelor pentru case, 
doage si roate. Media nasterilor 
e de 72, a deceselor de 60, acasa- 
toriilor tie 11. Populafia creste 
cu o medie anuala de 12 suflete. 

Dinpunct de vedere financiar, 
comuna are 384 contribuabill, 
din carl 27 comercianflf Romini. 
Stabilimente 10. Budgetul co- 
munel e de 3060 let si 46 bant. 

Comuna are o scoala in ca- 
tunul Cozieni, cu o populate 
de 5 5 elevl si 3 eleve. Carte 
stiu 209 locuitori. Are 4 bise- 
rici: Cozieni-d.-j., vechiu schit 
si metoh al Episcopiel de Buzaci, , 
cu hramul Sf. Treime; Cozieni- 
d.-s., cu hramul Adormirea Mai- 
cel-DomnuluT; Baianesti cu Sf. 
Voevozi si Coctrceni cu Sf. Teo- 
dor si Buna-Vestire. Biserica ca- , 
tedrala este Sf. Voivozi. Preo{! 
sunt 5, cintarefr 4 si paracliser! i 
4. Circiuml are 5. Casele loc. 
sunt in genere bune si curate. 
In timp de invaziunl, teritoriul 
acestel comune, mal cu seama 
Valea- Bajenarilor si Virful-Sti- 
nel, au servit multora ca un 
sigur azil. Numele pare a fi 
luat de la un Baianescu, c&ci 
ne intimpina des numirile : Nu- , 
cul-BalanesculuI, Tufele-Bfdancs- ' 
culul, etc. I 

Baianesti, com. rur., in partca 
de la N. E. a piasil Ocolul, jud. 
Gorj, situata pe malul drept al 
piriulul Amaradia. E formats din 
4catune: Baianesti, Pistesti,unde ! 
este si resedinfa, numit si Pis- 
testi-din-Vale, catunul Toropi si 
catunul Viezuri. Se mflrgfineste 



la N. cu com. Voetesti, la Vest 
cu com. Vadeni si Curtisoara, 
la S. cu com. Petresti, catunul : 
Dragoeni, si comuna Budieni, 
si la Est cu comuna Glodeni, 
catunul Basnegi. Are o intin- 
dere de 2000 hectare, din carl ■ 
260 hect. arabile, 315 hect. fi- 
ne{e, 122 hect. vie, 1 100 hect. i 
padure, 180 hect. izlaz si po- 
met $i 23 hect. vatra satulu!, , 
a bisericel, a easel comunel si a 
scoalel. 

Are o popula^iune de 572 
familii, cu 1 136 suflete, din can 
564 contribuabill, to{I Romini 
ocupindu-se cu agricultura, cres- 
terea vitelor, sidirea vie!, plan- ' 
tarea pomilor roditor! si lem- 
nfoia simpla. Locuitoril poseda : 
64 plugurl, 133 care cu bol, 
12 ciru^e cu cal, 500 vite marl 
cornute, 30 cal, 1430 ol, 310 
rimatori si 50 stupT de albine. 

Apele ce uda aceasta com. 
sunt : Amaradia, care vine din | 
comuna Voetesti ; Slastiul, care j 
izvorestela picioarele dealurilor 
Caloianul si Tere^elul. , 

Caile de comunicafie sunt : 
soseaua jude{eana, care vine de 
la T.-Jiu, atinge partea de Sud 
a comune! si trece la Est; so- 
seaua comunala, care o strabate 
in toata intinderea eT, viind din 
soseaua jude^eana si o pune in 
legatur& cu comunele vecine, 
prin soseaua vecinala Balanesti- 
Glodeni si Baianesti -Voetesti ; 
mat sunt si alte drumurl ordi- 
nare si poteci, care o pun in le- 
gatura cu comunele si ciltunele 
invecinate. 

In comuna se gasesc 10 pu- 
{uri si 17 fintinl. 

Are 6 biserici, intre carl 3 
sunt de zid, slujite de 3 preo^T. 
Una este parohiala, care este 
fondata de locuitori, in anul 
1882. Cele-l'alte cincl sunt fon- 
date : cea din catunul Toropi, 
la anul 1845; cea din Pistest!, 



la 1864. Aci mal este una de 
lemn, cu data fond&re! necunos- 
cuta. In catunul Baianesti mat 
este inca una de lemn, cu data 
fondarel de asemenea necunos- 
cuta; reparata la anul 1887. In 
catunul Viezuri, fondata la anul 
1850, de d. Grigore Saftoiul. 

Comuna are un local de pri- 
mSrie si o scoala publica, fon- 
data de locuitorf, in anul 1887 
si frecuentata de 39 elev! si 3 
eleve, din 48 inscrisl. 

B^lane^ti, com. rur., plasa Siul- 
d.-s., jud. Oit, situata pe valea 
IminoguluT, pe piriul Coteni^a, 
si malul Oltulu!, la 23 kil. de- 
parte de capitala jude^uluT si la 
7 kil. de resedinfa plasil. 

Se compune din 2 catune : 
Baianesti si Malul-Rosu, cu o po- 
pula^iune de 1450 locuitori, 828 
barba^T si 622 femeT; 314 cap! 
de familie ; 294 contribuabill, lo- 
cuind in 175 case, 130 bordee. 
Afara de 2 familii J igane, 2 Bul- 
gari, 4 GermanI si 1 Grec, to^T 
locuitori! sunt Romini. 

Se spune, ca aceasta comuna 
s'a intemeiat pe la anul 1795, 
mat intiiu pe valea OltuluT, in 
locul numit Izlaz, de catre niste 
locuitori venial aci de peste Olt, 
dela Recica, Grojdibodul, Cora- 
bia, etc. si aseza^I pe pamintul 
unutproprietar anume Baianescu, 
dela care s'a si numit Baianesti. 
Mal tirziu, comuna fiind asezata 
in drumul mare Turnul-Magu- 
rele-Slatina, din cauza navaiiri- 
lor, s'a mutat pe locul unde se 
afla azl. Mai tirziu s'a intemeiat 
si cat. Malul-Rosu, pe malul Ol- 
tuluT, de catre un proprietor nu- 
mit Dinu Baianescu ; numele 
si l'a luat de la un mal de pa- 
mint rosu, care e in apropierc 
si azt acoperit cu vi!. 

Mal to^i locuitoril se ocupa 
cu agricultura, viticultura si cres- 
terea vitelor. IndustriasT sunt : 



Digitized by 



Google 



BALANKSTL 



288 



liALANESTI 



2 cizman, 2 fierarT si 2 dul- 
gheri. 

Solul, afara de cite-va par^T 
cam nisipoase, pe valea Imino- 
gulul si a OltuluT, e fertil. Se 
cultiva tot felul de cereale si 
pu^ina cinepa si in. Cultura al- 
binelor e neglijata; nu sunt de 
cit vr'o 40 stupT. Pamintul de 
munca are o intindere de 1200 
hect. arabile si 8 de fine^e. Viile 
se intind pe o suprafa^a cam 
de 65 hect., iar pe valea Oltu- 
luT se afla Zavoiul, aproape 50 
hect. arabile de intindere. Li- 
vezile dafi aproape 20 care de 
fin. 

Cultura gindacilor de matase 
produce ca la 40 klg. gogosT. 
Aceste producte se desfac mat 
ales la tirgurile din Slatina si 
Caracal. 

LocuitoriT, in numar de 250, 
s'au improprietarit dupa legea 
rurala din 1864. ET au 110 cat, 
740 boT, 130 vacT, 20 bivolT, 
1680 01, 6 capre si 140 porcl. 
, In comuna e o biserica de- 
servita de 2 preo^T si 2 cinta- 
re^I, plati^T de comuna. Biserica 
esituatain Balanesti, fondata de 
Pan. Const. Izvoranu, pe la a- 
nul 1820. 

$coala e lnfiin^ata cam de la 
1857, dar maT regulat func^io- 
neaza de la 1867. Cladirea e 
proprietatea comuneT si e in bu- 
na stare. S'a frecuentat in anul 
1892 — 93 de 24 copil, 23 ba- 
e(T si 1 fata, din numarul de 
208 copiT, 110 bae^T, 98 fete, in 
etate de scoala. Cu intre^inerea 
el, statul cheltueste anual 1242 
let. $tiu carte 238 barba^T si 23 
feme!. 

Comerciul se exercita de 6 
circiumarT. Se mal face si bilciu 
de 2 on pe an, la Inal^are si 
Sf. Maria-Mare. 

Veniturile comuneT pe ultimul 
exerci^iu se urea la 2440 lei si 
cheltuelile la 21 81 lei anual. 



$oseaua jude^eana leaga co- 
muna la N. cu com. Coteana si 
la S. cu Viisoara. Teritoriul sau 
e udat de la N. la S. de apele: 
Oltul, Iminogul si Coteni^a, cum 
si de valceaua Adincata. Pe te- 
ritoriul el se afla 2 maguri in- 
semnate: Magura Mare si Ma- 
gura-Balanestilor. 

Se margineste la N. cu com. 
Coteana, la E. cu Izvoarele, la 
S. cu Marun{ei, la S.-V. cu Vii- 
soara si la V. cu riul Oltul. 

Ca fapt istoric se povesteste 
numal, ca pe la anul 1821, tre- 
cind pe aci panduriT lul Tudor, 
car! apucasera. drumul pe riul 
Iminog in sus, au jafuit pe pro- 
prietarul Dinu Balacescu, si 1 aii 
facut marl stricaciuni. 

Balanesti, sat, com. Curteni, pi. 
Crasna, jud. Falciu. 

Balanesti, sat, in comuna Bar- 
gaoani, pi. de Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u, situat in dreapta so- 
selet jude^ene Piatra - Bozieni ; 
formeaza col^ul despre Nord al 
careuluT, alcatuit de satul Hir- 
top la V., satul Ghilaesti spre 
S., si satul Dirloaca catre E. 

Terenurile sale plane, sunt 
continuare a vailor, ce se des- 
fasoara de la N.-S. si V.-E. a 
comuneT, prezintind si multe lo- 
cun mlastioase. 

Suprafa^a totala e de 950 
hect. Popula^iunea e de 300 su- 
flete, sau 69 fam., dintre carT 
6 J fam. rominestl si 2 fam. e- 
vreestT, 1 3 vaduve si 8 nevolnicT. 
Loc. se ocupa cu agricultura. 

Numarul contribuabililor 150. 

In acest sat se afla o bise- 
rica, fara preot, ci numaT cu 1 
eclesiarh. 

Numarul vitelor se urea la 
360 capete, dintre carT: 40 boT, 
100 vacT, 1 10 oT, 50 rimaton, 
20 caT si cpe si 30 vite micT cor- 
nute. 



Comunica^iunea cu locurile ve- 
cine se face prin un drum na- 
tural, ce da in soseaua jude^eana 
Piatra-Bozieni, intre 22 — 23 kil.; 
si un altul, ce trece prin satul 
Hirtop-Ghilaesti. 

Balanesti, sat, face parte din co- 
muna cu acelasT nume, din pi. 
Siul-d.-s., jud. Olt. Are 1280 lo- 
cuitorl si e situat in partea de 
E. a comuneT pe valea Imino- 
guluT si piriul Coteni^a. E re- 
sedin^a comuneT si are o bise- 
rica zidita la 1820 si reparata 
la 1888. VechiT sal ctitori au 
fost Pan. Constantin Izvoranul 
si sofia sa Safta; poarta hra- 
mul S-^il Impara^i Constantin 
si Elena si a Sf. Erarh Nicolae. 
Ca populate scolara are 194 
1 copiT, 102 bae^T, 92 fete, din 
can urmeaza la scoala 24, 2$ 
baefi si 1 fata. 

I 
1 

I Balanesti, sat, In jud. R.-Sarat, 
j plasa Margin ea-d.-s., catunul co- 
muneT Lacul-luT-Balean, asezat 
j pe piriul Balanesti, la apusul co- 
muneT. VezT Cocosari. 

! Bal&ne§ti, sat, in jud. R.-Sarat, 
I plaiul Rimnicul, catunul comunei 
, Dumitresti. Numit asa dupa nu- 
mele familieT de razasl, Bala- 
nesti, ce au locuit si loeuese aci. 
I E asezat in partea de miaza- 
noapte a comuneT, linga catunul 
de resedin^a. 

Balanesti, sat, face parte din com. 

Vultureni, plasa Berheciu, jud. 

Tecuciu. Asezat pe valea cu a- 

celasT nume, e strabatut de piriul 

Balanesti. La o distant de 2 

I kil. si 200 m. departe de Vul- 

j tureni. Are o populate de 17 

cap! de familie, cu 97 suflete, 

I locuind in 15 case. Comerciul il 

face un circiumar. AicT se afla 

o biserica, cu hramul Adormi- 

rea-MaiceT-DomnuluT, care a ser- 



Digitized by 



Google 



liALANESTl 



280 



BALANESTI 



vit ca schit de calugari ; in [ 
urm5. a devenit biserica de mir. 
Nu se stie precis data fundarel, 
gasiin insa scris pe biserica data 
7267=1759. La 1834 s'a re- 
para t. I 

Balanesti, sat, face parte din 
com. Giurgioana, pi. Zeletin,jud. 
Tecuciu. Asezat pe dealul cu 
acelasl nurae, la o departare 
de resedinja comunei de 1 kil. 
si 240 m. Are o populate de 42 
capl de famiiie, cu 165 suflete, 
locuind in 39 case. Aid se afla 
o scoala mixta, care dateaza de 
la 1870 si se trecuenta de 48 
bae^I, din numarul de 109 copil, 
73 bae{I si 36 fete. Comerciul se 
face de un circiumar. Locuitorif 
sunt improprietar^T dupa legea 
rurala. 

Balanesti, cat., in jud. Braila, la 
E. de satul Urleasca, pe malul 
drept al vail Ianca, in fa{a Mo- 
vilei-Vamei, Jnfiin^at la 1859. 
Suprafafa vetrel satului este de 
S hect., avind 14 case. Popula- 
{iunea e de 16 capt cle familie 
sau 83 locuiton, din cart 47 bar- 
bafi si 36 femei, 30 casatorifi 
si S3 necasatori^I. Stiu carte 2 
loc. si nu stiu 63. Animale sunt: 
63 cat, 202 vite cornute, 57 ol 
si 42 rimatori. 

Balanesti, cat. de resedin{a, al 
com. Balanesti, jud. Buzaii; 350 
locuiton si 94 case. Are sub- 
divizia Tihulesti. 

Balanesti, cdtun, al com. Balanul, 
jud. Gorj. Are o intindere de 
500 hect., din carl 50 hect. ara- 
bilc, 60 hect. fine^e, 27 hect. 
vie, 50 hect. izlaz si pomet, 297 
hect. padure si 5 hect. vatra 
satului. 

Are o popula^iune de 199 fa- 
mi HI, cu 551 suflete. Locuitoril 
poseda 10 pluguri, 45 care cu 



boi si 5 caru^e cu cai, 190 vite 
man cornute, 16 cat, 630 oT, 90 
rimatori si 20 stupl cu albine. 

Apele, ce uda cat., s'au des- 
cris la comuna sa. Caile de co- 
munica^ie asemenea. 

In Balanesti sunt 4 pu^url si 
6 fintinl. 

BisericI sunt 2, slujite de I 
preot paroh si 1 cintare^. Una 
este de lemn, vechie, si una 
de zid. 

Balanesti, cfitim, aparfine de 
com. Urbeasca-Horezul, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea. 

In acest catun se vede un iz- 
vor cu apa de pucioasa. 

Aci este o biserica fondata, 
dupa cum spune tradi^ia, de un 
arhiereu, cu numele de Ste- 
fan, de origina din com. Rimesti, 
pi. Horezul, nascut dintr'o fa- 
milie foarte vechie, numita Na- 
nes. DescendentT din aceasta 
familie se mat gasesc si asta-zl, 
trdind in com. Horezul. 

Acest arhiereu, se zice, ca a 
fost Kpiscop, ba chiar Mitro- 
polit al Ungro-Vlahiei si ca fa- 
cind niste greseli marl contra 
canoanelor bisericesti, a fost ras 
pe jumatate si izgonit din scau- 
nul episcopal. El a venit la lo- 
cul sau natal si drept ispasirea 
pacatelor, dispunind si de mij- 
loace, a pus temelia acestet bi- 
sericl. Data fondarei, se spune, 
a fi pe la anul 1496. Ea este 
construita dintr'un fel de pia- 
tra foarte tare si foarte poroasa, 
numita siga si care, combi- 
nata cu var si nisip, s'a o^elit 
in deajuns, spre a fi putut sa 
reziste. A stat mal mul^T an! 
in paraginire, in cit, dupa cum 
spun mosii, traiton astazi, au 
pomenit crescu^I pe partea de 
d'asupra bol^el et plopT inal^i 
de la 4 — 5 metri. A fost re- 
parata de mal multe orl; ul- 
tima data la anul 1855. 



B&l&ne§ti, deal, in com. Tohani, 
jud. Buzau, acoperit cu vil, carl 
produc un vin cu oare-care re- 
puta^iune. 

Balanesti, deal, pe teritoriul sa- 
tului Hiliseul, com. cu aseme- 
nea numire, pi. Cosula, jud. Do- 
rohoiu. 

Balanesti, deal, in raionul com. 
Balanesti, pi. Siul-d.-s., jud. Olt, 
pe care se cultiva 55 hect. 50 
aril vie. 

Bal&ne§ti, deal, satul Balanesti, 
com. Giurgioana, jud. Tecuciu. 
Se intinde in directia N.-S. 

B&l&ne$ti, deal, la V. comunei 
Romani, plasa Horezul, jude^ul 
Vilcea. 

Balanesti, iaz, jud. Neamfu, si- 
tuat la rasaritul satului cu asa 
numire, com. Bargaoani, plasa 
de Sus-Mijlocul. Este format din 
scursoarea bal{Uor ce se intind 
catre apusul sau, provenite din 
piriiasele Trudesti , Ghigoesti , 
Balnisoara, Bahni^a si altele, ce 
se scobor din podisele si dea- 
lurile despre V. a com. Bar- 
gaoani. In spre capatul sau des- 
pre E. ma! este alimentat de 
apele piriiasulul Baranta. 

Constantin Negruzzi in scri- 
soarea I-a: «Preumblare«, asea- 
mana acest iaz cu fin tin a Ipo- 
crenet, unde se scaldau Muzele, 
din pricina, ca in satul l^ala- 
nesti, locuia pe atuncl fabulistul 
A. Donicl. 

Balanesti, mahala, face parte 
din comuna Ganesti, pi. Mij- 
locul, jud. Vilcea. 

B&lane§ti, milgurd, pe teritoriul 
comunei Balanesti, plasa Siul- 
d -s., jud. Olt, cam la jumatate 
distan^a intre aceasta comuna 



5W$i, Marelt DWUmar Qeogrqjlc. 



37 



Digitized by 



Google 



BALANESTI 



290 



BALANOAIA 



si Coteana. Nu se stie, daca e 
naturals sau artificiala. Are o 
circonferinta la baza de 124 
metri si o inal{ime ca de 1,50 
metri. Se presupune, ca a servit 
drept hotar intre aceste doua 
comune. 

Balane^ti, mo§ie mosneneasca, 

in comuna Balanesti, jud. Buzau- 

Are 1220 hect., din care 415 

padure, formats din sforile: Tei- | 

sul, Valea-Kpel si Birza, iar 

1 
restul finea^a, izlaz si livezT de 

pruni. 

I 

Balane§ti, mo§ie, in jud. Tutova, , 

plasa Tirgul, com. Vinderei, pe 1 

ambele malurl a piriulu! Jeva- 

r&{, proprietatea statulul, aren- 

data, in ultimul period, cu 3480 j 

lei anual. | 

Balanesti, vezT Pomirla, padure, 
in jud. Dorohoiti. 

B&lane§ti, padure, in jud. Tu- 
tova, pi. Tirgul, com. VindereT, 
de 13 hect., proprietatea sta- 
tuluT. 

Balane§ti, pirift, in jud. R.-Sa- 
rat, plasa Marginea-d.-s., com. 
Lacul-luT-Balan, izvoreste din 
dealul Costandoiu, trece prin 
ciltunul Balanesti si se varsa in 
riul Rimna. 

Bdlane^ti, pi rift, curge prin sa- 
tul cu acelasi nurae, com. Vul- 
tureni, jud. Tecuciu, si se varsa 
in Berheciii. 

Balanesti, pi rift, ce curge prin 
jud. Tutova, pi. Tirgul, com. 
VindereT, prin valea cu aseme- 
nea numire si se varsa in dreapta 
piriiasuluT Jevar&$. 

Balanesti, vie, in com. Tohan, 
jud. Buzau, pe dealul Balanesti, 
de 90 hect. 



B&lane§ti (Sforile-), numire, 
data unel p&r{I din mosia sta- 
tulul Tihulesti-Cozieni, din com. 
Balanesti, jud. Buzau. 

Balane§ti-Du§mane§ti, mope, 
in comuna si cat. Tohani, jud. 
Buzau, are 670 hect., din care 
10 arabile, 512 vii, restul izlaz 
si sterp. Pe aceasta mosie e 
dealul Balanesti, cu renumitele 
vii ale locuitorilor din Tohani. 

Balane^tilor (R!ul-), rift, ce-T 
sc mai zice si Riul-Rimestilor, iz- 
voreste din virful muntelui Ro- 
man, proprietate a mat multor 
mosnen! din plaiul Horezul. Cur- 
ge spre S. in jud. Vilcea; uda 
partca de N.-E. a comunet; se 
intilneste cu Luncav&ciorul, a- 
proape de vatra comunei Ho- 
rezul si se varsa in Luncava^, 
Vezi cuvintele : Horezul si Trais- 
tari. 

Bal&ne§tilor (Sara^elul-), rift, 
jud. Buzau, vezT Sara^elul. 

BalanicS, catun, (tirla), in plasa 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialomita, co- 
muna Andrasesti. ^ 

1 
Balanoaia, balta, situata in jud. ' 

Tecuciu, la V. de satul Ho- 

mocea, com. Homocea. t 

Balanoaia, movila vechie, pe 
cimpia BurnazuluT, jud. Vlasca. 

Balanoaia, com. rur., compusa 
din catunele: Balanoaia, Coso- 
veni, Nazirul, Oncesti, Turbatul, 
Cantemirul si Ruica sau Buciu- 
meni, situata in lunca DunariT, 
pi. Marginea, jud. Vlasca; de- 
parte de Giurgiu de 10 kil. si | 
de Stanesti, resedin^a plasil, de ' 
7 kil. 

In 1888 avea 362 familiT, cu 
579 contribuabilf, sau 2 1 30 sufl. 

Venitul comunal in 1888 era 



de 1 1 848 si cheltuelile de 8097 
lei, 62 ban I. 

In comuna intreag£ sunt 4 
biserict; una, in cat. Balanoaia, 
cladita la 1845 de proprietara 
mosiel Balanoaia, Epitropia Sf. 
Spiridon-NoudinBucure^ti, dupa 
staruin^a fostului arendas Poli- 
hronie ; a doua, in c£tunul Tur- 
batul, zidita la 1862, de locui- 
tort; atreia, in Oncesti, la 1856; 
a patra, in satul Cantemir, fa- 
cuta de locuiton, la 1888. Ele 
sunt deservite de 5 preo^T si 6 
cintare^i si {in de parohia Bala- 
noaia. 

Are o scoala mixta cu doua 
clase, condusa de o inva^atoare; 
scoala a fost frecuentata in 1 888, 
de 22 baetl si 2 fete. 

Aci se afla particele de pa- 
dure de pe proprietatea Bala- 
noaia: partea de la apus a sa- 
tulut Balanoaia a statulul, pa- 
durea de la catunul Cantemir 
si padurea de la Turbatul si 
Onceasca. 

S'a gasit intr'o cariera de pie- 
tris ma! muite oseminte de fo- 
sile. 

In 1888 erau in comuna: 570 
bo! si vact, 155 bivoli, 620 cat, 
2000 oT, 35 capre, n asinf si 
340 rimatorT. 

Departarea cea maf mare a 
unuia din catunele, ce constitue 
aceasta comuna, de Giurgiu, este 
de 13 kil., si cea mai apropiata 
de 7 kil. 

B&lanoaia, catun, pendinte de 
com. Balanoaia, pi. Marginea, 
jude^ul Vlasca, situat pe lunca 
Giurgiulut, sub Dealul-Dunarif. 
Proprietate a Sf. Spiridon-Nou 
din Bucuresti. 

Are venit anual 18000 let. 

Supraf. mosiel este de 11 5° 
hect. La 1 864 s'au improprietd- 
rit 75 locuitorl, fost! clacasT, cu 
215 hect. 

Are o biserica zidita la 1845 



Digitized by 



Google 



balAnoaia 



291 



BALA§E$TI 



de Epitropie, dupa staruin^ele 
vechiulul arendas Polihronie, cu 
hramul Sf. Gheorghc. La aceasta 
biserica servesc 2 preoflf si 2 
cintareflL 

Mai jos de satul Balanoaia, 
trece vechiul Drum-al-Banului, 
hotar dintre domeniul GiurgiuluT 
si aceasta mosie. Acest drum a. 
fost soseluit de armata ruseasca, 
la 1878, cu ocazia razboiulul cu 
TurciT. 

Acest catun este departe de 
Giurgiu cu 8 kil. 

B&lanoaia, movild vechie, pe do- 
meniul GiurgiuluT, jud. Vlasca. 

Balanoaia, jud. Vlasca, petic de 
pddure, de stejar, in supra- 
fa^a de 50 hect., alaturi de satul 
Balanoaia, de la care si-a luat 
numele. 

Balariel, vale, vezl Curmatura- 
Balariei, jud. Suceava. 

Balaril, com, rur,, compusa din 
catunele Curuieni-d.-j. sau Gor- 
neni, Curuieni-d.-s., Chifia si 
Stilpul, situate in pi. Cilnistel, 
jud. Vlasca, pe platoui d'intre 
Neajlovul si Cilnistea. Distan^a 
dc Giurgiu e de 40 kil., iar de 
Ghimpa^T, resedin^a plasif, de 6 
kil. si 30 kil. de Bucuresti. 

In 1887 erau aci 266familil, 
cu 236 contribuabill. 

Venitul comunal in 1887 era 
dc leT 3750, cheltueli 3128 lei. 

Are o scoala mixta cu 4 clase, 
condusa de un Inva^ator si la 
care, in 1888, au urraat 41 baeflf 
si 4 fete. 

In aceasta comuna sunt 2 bi- 
seridf, una in Balaril, alta in 
Gormeni sau Curuieni, la ambele 
servesc 2 preo^i 91 4 dascall, 
Vine de parohia Balaril. Distan^a 
cea mai mare intre catunele, ce 
tfne de aceasta parohie, este de 
1 1 kil. In com. sunt 6 circiumi. 



B&l&rii, cdtun, pendinte de com. 
Balartf, pi. Cilnistea, jud. Vlasca, 
proprietatea d-lul G. Vernescu. ; 

In acest catun sunt 215 loc, 
improprietarip la 1864, pe o su- 
prafafa de 675 hect. 

Aci este o biserica, cu hramul 
Sf. Voivozl, deservita de un 
preot si 2 cintare^T, la care in 
1888 s'au oficiat 43 botezurl, 12 | 
casatorii si 25 inmormintari. 

Prin acest sat trece soseaua ! 
jude^eana, ce duce la Bucuresti. 
Aci este localul scoalei si al 
primariel. 

Proprietarui are case cu gra- 
ding si elesteuri frumoase. Sunt 
case de arendasT cu han mare, 
magazil si patulc indestulatoare. 

Aci este lacul si magura Gra- 
distoiul. (VezT com. Balaril). 

Balaril, catun, pendinte de com. 
Arsache, pi. Marginca, judeful 
Vlasca, situat pe proprietatea 
Parapani. Fosta a manastirei 
Radu-Voda, pe la 1828. 

Suprafafa acestut trup, ina- 
inte de a se contopi cu Para- 
pani, era de 1520 hect. Este 
situat pe malul Dunartf," intre 
Arsache si Pfetrosani, departe 
de Giurgiu de 24 kil. Printr'a- 
cest catun trece soseaua, care 
merge din Giurgiu la Zimnicea. 

In BalariT este o bis. cu hra- 
mul Sf. Petru, zidita la 1868, de 
locuitorii; are un preot si 2 cin- 
tarc^i. In 1888 s'au oficiat aci 
21 botezurl, 4 casatorii si 8 in- 
mormintari. 

Locuitor! improprietartyT in a- 
cest catun, in 1864, au fost 120, 
car! au luat supraf. de 360 hect. 

Aci, in vechime era o ceta- 
fuie, de o oare-care insemna- 
tate. 

B&l&rii, vdlcea, ce vine din pro- 
prietatea Letca- Vechie si da in 
Neajlov, in com. Balaril, jude- 
{ul Vlasca. 



B&ia§ani,judc^ul Dolj. (Vezi Ba- 
losani). 

Bal&§eni, mo§ie, in jud. Neam^u, 
fara sat, situata pe linga mosia 
Manesti, in com. Petricani, pi. 
de Sus-Mijlocul. A facut parte 
din terenurile, carl alcatuiau des- 
fiin^ata com. Boistea. Inainte de 
secularizarea averilor manasti- 
rcstl, a fost proprietatea manas- 
tirei Agapia .si inchinata Mitro- 
poliei din Iasi, starea II; asta-zi 
apar^inc statuluT. I se mai zice 
si Grasi. 

Bala§e§ti, sat, in jud. Tutova, 
pi. Corodul, spre S.-E. de Bir- 
lad, la 15 kil. de acest oras. 
Are 730 loc, din carl 52 stiu 
carte ; 205 case. Formeaza o 
com., Balasesti, cu cat. Pupezeni. 
In toata com. sunt: 105 1 loc, 
din cart 125 stiu carte; 215 con- 
tribuabill; 286 case. Se cultiva 
via pe o supraf. de 67,50 hect. 
si prunil pe o suprafa^a dc 3 
hect. Comerciu se face de 15 
oamenT, din cart 12 RominT si 
3 strainl, in 12 stabilimentc co- 
merciale, din cari 8 circiumi. 
Are : o moara cu vapor! ; o 
scoala primara de bae^T; 2 bi- 
sericT. Contribu^iunile directe a 
locuitorilor acestei comune, sunt 
dc 13199 1., 49 b. 

Bal&§e§ti, da ltd mica, in jude^ul 
Tulcea, pi. Macin, pe tcritoriul 
comunei Pisica si pe al catunului 
sati Azacliu, asezata in partca 
nord-estica a plasii, si sud-ves- 
tica a comuneT. Este formata de 
o varsare anterioara a DunariT; 
dar acum nu mat comunica cu 
ea. E inconjurata de toate par- 
ole numaT cu stuf si in apro- 
pierea-T de toate parole, se ridica 
Grindul-La^imeT, al Valcanului si 
al Oalelor. E aproape sa dispara, 
de oare-ce a inceput de mult 
sa sece. 



Digitized by 



Google 



bAla^oiul 



292 



BALCE?TI 



Bdl&^oiul, ogas, numit si Ogasul- 
Balasoiului, in com. rur. Aduna^i- 
Teiului, pi. Dumbrava, jude^ul 
Mehedin^i. 

Bala§oiul, vale, com. Deleni, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Olt. 

Bal&t&ul, baltd, in jud. Falciu, 
numita si Podul-Oprei, in lntin- 
dere de 15 hect., pe teritoriul 
comuneT Bunesti, pi. Crasna, in 
partea de V. E bogata in peste. 

B&l&te$ti, deal, la V. comuneT 
Craesti, jud. Tecuciu, formind 
limita comuneT. Continua spre 
S. cu dealul Benesti si Craesti 
p&n£ la Gura-Craestilor. Are o 
lungime de 4 kil. 

Balaurelul (Balaurul-mic), co- 
Una, in com. C&rpinistea, jud. 
Buzau, acoperita de finea^a si 
araturT. 

B&l&urelul, mosie, in com. Car- 
pinistea, cat. Izvorul-Dulce, jud. 
Buzau ; face un corp cu mosia 
Izvorul-Dulce. 

B&l&UZlll, pirifi, in jud. R.-Sarat, 
pi. Rimnicul-d.-s., com. Racovi- 
^eni ; izvoreste din dealul Hir- 
boaca, uda partea de apus a co- 
munet, si merge de se varsa in 
riul Cilnaul, maTjos de cat. Ni- 
sipeni, al comunei Racovi^eni. 
Valea sa e frumoasa si malurile 
sunt acoperite cu bogate sema- 
naturT in timpul veret. 

Balbaitoarea, loc intre muntele 
Zmeuratul si Plaiul-IcoaneT, com. 
Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, 
jud. Prahova. 

B&lboca, scs, jud. Bacau, plasa 
Siretul-d.-j., com. Milesti, aco- 
perit cu pasune. 

B&lc, lac. cu peste, in partea de 1 



S. a com. Cornetul, pi. Saba 
rul, jud. Ilfov, in intindere a 
proximativa ca dc 4 hect. 

Balcani, sat, plasa Tazlaul-d.-s., 
com. Basasti, jud. Bacau, asezat 
de-a stinga ptr. Coman, la S. dc 
s. Baeani, care {ine decom. Taz- 
laul, jud. Neam^u, si la o depar- 
tare de 4300 m. de satul Ba- 
sasti (scoala). Are o circiuma. 
Cap! de familie sunt 55; suflete 
114. Animale sunt: 4 cat, 90 
vite mart cornute, 5 porcT si 
o caprS. Are o moara de apa 
si un fiferalstrau. 

Balcani, deal, pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, imbracat cu p£durT, 
situat la N. comunei Basasti. 

Balcani, mosie, pi. Tazlaul-d.-s., 
com. Bas&sti, jud. Bacau, nu- 
mita si Balcani-Borsesti. Are o 
intindere de 301 hect. si aduce 
un venit de 3400 1. anual. Pro- 
prietatea d-nei Ecaterina Gheor- 
ghiu. 

Balcani, padure, pi. Tazlaul-d.-s., 
com. Basasti, jud. Bacau, cu o 
intindere de 100 hect. Proprie- 
tatea d-neT Ecaterina Gheorghiu. 
Esen{a, care predominS printre 
arborit acesteT padurT, estc bra- 
dul. Aceasta padure este su- 
pusa regimulul silvic. 

Balcani, piriias, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Basasti ; iz- 
voreste din com. Tazlaul, jude- 
^ul Neam^u ; curge de la N.-V. 
spre S.-V. si se varsa in Taz- 
laul-Mare. 

Balce^ti, com. rur., pe apa To- 
pologul, jud. Arges, pi. Topo- 
logul, la 20 kil. de Tigveni, re- 
sedin^a subprefecturet, si la 20 
kil. de Pitesti. Se compune din 
satele : Balcesti, Giltofani, Linia- 
HanuluT, Mazararul, Rotaresti si 



Valea-Balceasca, avind peste tot 
200 familif, cu 774 suflete. In 
comuna sunt 3 bisericT : in Bal- 
cesti, Giltofani si Valea-Bal- 
ceasca; o scoala primarS ru- 
rala. Budgetul comuneT pe anul 
1882—83 a fost de 1767 lei, 60 
bant la venituri si de 1732 let 
la cheltuelT. AicT este resedin- 
{a judecatoriel de ocol Olt-To- 
polog. In 1887, aceasta comuna 
numara 183 contribuabilT si avea 
un budget de 462 1 lei la veni- 
turi si de 4346 leT la cheltuelf. 
Numarul vitelor in 1887 era 
de 248 capete vite man, 211 
boT si vacT, 37 caT si de 132 
vite marunte, 75 oT, 7 capre si 
150 rimStorT. 

Bcilce^ti, com. rur., plasa Olte- 
{ul-d.-j., jud. Vilcea. N'are nici 
un catun alipit. Se numeste ast- 
fel de la un bilciu ce se finea 
in vechime in aceasta localitate. 

Este situata pe valea Pesteartel, 
Dealul-Bllcestilor si Obrejia-01- 
te^uluT, la 75 kil. departe de 
capitala jude^ului si la 40 kil. 
de a sub-prefecturel. 

Are o populate de 1079 lo- 
cuitorl (556 barba^isi 523 femei) 
in care intr£ 4 familii de X^ ni 
si 3 de Bulgarl; 269 capT de 
familie. 

In comuni sunt 3 biserici: 
una, cu hramul Sfint'iT-IngerT, 
fondata la anul 1885; o alta, 
cu hramul Adormirea-Maicei- 
Domnului, fondata laanuli87i 
si a treia, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, fondata la anul 1864. 

Aci locuitoriT se ocupa cu 0- 
laria, dulgheria, rotaria, tim- 
plaria si boiangeria, cizmaria ?i 
cojocaria. Comerciul e destul de 
dezvoltat, din cauza, c£ aci se 
face regulat un tirg saptaminal. 

Locuitorii desfac produsul 
munceT lor, atit la Craiova, Dra- 
gasani, Riurcni, cit si la tirgul 
saptaminal. 



Digitized by 



Google 



BALCE$TI 



293 



RALD1MANEASCA 



Comuna are aproximativ 30 
cal, 700 boT, 800 vacT, peste 
300 capre ?i peste 3000 ot. 

Pe apa OltefuluT, in raionul 

comuneT, este o singura moara. 

Locuitorii sunt mo^nenT, afara 

de 41, cart s'au improprietarit 

la anul 1864. 

$coala dateaza in comuna de la 
1848. Localul e proprietatea co- 
muneT. Se frecuentade 37 copil 
(29 baefT $i 8 fete) din numarul 
de 129 (68 baefT $i 61 fete), 
in virstS de $coala. $tiii carte 
1 5 5 barbaflf §i 5 femeT. Cu intre- 
t'tnerea ?coaleT, statul cheltue$te 
anual 1 566 1., iar comuna 106 lei. 
Locuitorii cultiva gindacT de 
matase, dar numaT pentru tre- 
buin^ele lor. In toata comuna 
abia sunt vr'o 40 stupT cu al- 
bine. 

Xuica se fabrica pe an cam 
2500 decalitri. Vatra satulul are ' 
390 hect., iar cu izlaz cu tot se | 
intinde pe o suprafafa de peste I 
2000 hect. I 

Prin comuna trece $oseaua | 
jude{eana\ care merge spre Cra- ■ 
iova, trece prin comunele din , 
jud. Dolj: Bulze?ti, Murgasul, 
MatocT, Floresti $i Craiova. Aci 
se intilnesc ?oselele: CerneT, Ol- 
te^uluT, Pe^teaneT ?i drumurile 
vecinale de pe $asa $i din co- ' 
muna Gorune^ti. 

Veniturile anuale ale comuneT 
se urea la 591 7 let ^i cheltuelile 
la 5051 let. 

E brazdata de : Dealul-Balces- 
tilor, Ulicioiul, Piscul-luT-Baboiu 
$i Piscul-UlicioiuluT $i udata de 
piraiele : Aninoasa,Mijlociul, Ma- 
dulareasa, Rachi^a, Blidereasa 
$i Stupineana, ?i de riurile Ol- 
tejul, Cerna ?i Pe^teana. 

B&lce^ti, sat pe apa Topologulul, 
jude^ul Arge?, plasa Topologul. 
Are 278 locuitorl $i face parte 
din comuna cu acela^T nume. j 
In acest sat este leaganul fa- , 



milicT Balce?tilor ?i aci s'a nas- 
cut, la 1 8 19, marele nostru isto- 
ric Nic. Balcescu. In sat este 
o biserica vechie, cu hramul A- 
dormirea, avind doT preoflf, un 
cintare{ $i un paracliser, $i case 
marl boere$tT, zidite la 1828, de 
raposatul Iancu Balcescu. 

BMce§ti, caturty alipit com. Cir- 
ligeT, din plasa Novaci-Amara- 
radia, jud. Gorj. Este situat pe 
malul drept al GilortuluT, intre 
catunele Benge^ti, Ciocadia, Pi- 
{icul §i Pere$ti. Are o suprafafa 
de 840 hectare. 

Cu o populate de 60 familil, 
285 suflete, din can 67 contri- 
buabilT. Loc. poseda 8 pluguri, 
20 care cu boT, 2 caru^e cu caT, 
242 vite marl cornute, 41 caT, 
223 oT, 8 capre, 64 rimatori, 5 
bivoll $i 30 stupT. 

Catunul are o biserica, ser- 
vita de 1 preot $i 1 cintarej ; 
2 circiumT. 

Balce^ti, deal, in raionul comu- 
neT Balce?ti, plasa Olte^ul-d.-j., 
jude^ul Vilcea, pe care se cul- 
tiva 35 hect. vie. 

B&lce§ti, pddure particular^, su- 
pusa regimuluT silvic, pendinte 
de comuna Bllcesti, plasa Ol- 
te^ul-d.-j., jud. Vilcea. 

BSlcil (Valea-), vale, in com. 
Gura-Ni?covuIuT, jud. Buzau, ca- 
tunul Saseni-VechT; curge numaT 
dupa ploT. 

B&lcilor (Dealul-), colind, in 
comuna Vintila- Voda, jude^ul 
Buzau, catunul Sirbe^ti, acope- 
rita de padurT $i araturT. 

B&lciuca, baltd, situata in jud. 
Dolj, la 2 kil. de Dunare, la 
S.-E. de cat. Desa, pi. CimpuluT. 



prietatea Oncesti- Cosovcni, pi. 
Marginea, jud. Vla?ca. 

B&lcoaia, pi rill t curge prin co- 
muna Epureni, plasa Prutul, ju- 
deful Falciu, $i, in sus de locul 
numit Gura-Van, se une.^te cu 
piriul Cir^a. 

Bdlcoiul, insula, judejul Dolj, in 
Dunare, situata in drcptul ora- 
$uluT Calafat. 

B&lcoiul, piriil, in jude^ulBacau ; 
izvore$te din poalele munteluT 
Runcul §i, dupa ce face hotar 
intre comunele Bogdane$ti $i 
Groze^ti, se varsa d'a dreapta 
OituzuluT. 

BSlcu^a, sat, in comuna rurala 
Sascut, plasa Racaciuni, jude^ul 
Putna, situat pe piriul cu ace- 
la?T nume. Populajia e de 486 
suflete, can loeuese in 1 29 case. 
Satul n'are nicT biserica, nicT 
?coala. Din 117 copii: 69 bae^T, 
48 fete, urmeazS 30 baefl la 
singura ?coala din comuna, afla- 
toare la Sascut. (VezT Sascutul). 

Balcu^a, piriil, pe teritoriul co- 
muneT Sascut, plasa Racaciuni, 
judeful Putna, ce se varsa in 
Siret, maT jos de satul cu ace- 
la$I nume. 

Baldaluiului (MSgura-), ma- 

gurd, jude^ul Dolj, plasa Jiul- 
de-Mijloc, com. Lipovul, s. Li- 
povul-d.-s. (VezT Grindul-Balda). 

Bdldeasca, mosie a statul uT, in 
jude{ul Olt, fosta pendinte de 
manastirea Sarindarul, $i care pc 
periodul 1887—97 s'a arendat 
cu 2750 lei anual. 

B&ldi, vale, in jude^ul Vilcea. 

(VezT Bodi). 



B&lciului (Valea-), vale, pe pro- 1 Baldim&neasca, mosie, in com. 



Digitized by 



Google 



BALDIMANEASCA 



294 



BALENI 



Bcceni, jude^ul Buzau, catunul 
Oile^ti. (Vezi Beldimaneasa). 

B&ldim&neasca, vale, in com. 
Minzale^ti, jud. Buzau, catunul 
Sareni; se scurge in valea Po- 
iana-Ascunsa. 

Baleaca, cdtun, pendinte de co- 
muna Naipul, plasa Cilni^tea, 
jude^ul Vla^ca. 

Baleanca, numire, cc sc ma! da 
mo^iel Hinsarul, din comunaBo- 
ziorul, catunul Nucul, judc^ul 
Buzau. 

Baleanul, plasa Sabarul, judc^ul 
Ilfov. (Vezi Bolintinul-dc-mij- 
loc). 

Baleanul, deal, in comuna ru- 
rala Samarine^ti, plasa Motrul- 
d.-s., jud. Mehedin^i. 

Baleanul- Mo§teni, jud. Ilfov. 
(Vezi Bolintinul-din-Deal). 

Baleasa, cdtun, aparfinind com. 
Negreni, din plasa Gilortul, ju- 
de^ul Gorj. Este situat parte pe 
$es, parte pe coasta $i pe malul 
drept al piriuluT Negreana. Are 
o suprafa^a de 206 hectare, din 
carl 50 hect. padure, 40 hect. 
arabile, 98 hect. fine^e, 9 hect. 
vie, 7 hect. livezl de prunT $1 
2 hect. izlaz. 

Are o populate de 43 familif, 
intre can 2 familil f iganl. Nu- 
mara 180 suflete; 20 contribua- 
bilt. Locuitoril sunt mo^nenT, $i 
poseda 9 plugurl, 10 care cu 
boT, 90 vite mart cornute, 2 
caT, no 01, 5 capre $i 40 rima- 
torl. 

Piriul Ncgreana uda acest 
catun $i ?oseauajudeteana Cra- 
iova-Pietre^ti-d.-s., trecc prin el. 

Baleni, com. ru>\, in pi. Zimbrul, 
jud. Covurluiu, la departare de 



50 kil. de Galafi. E udata de 
piraiele Suhuluiul-Sec $i Suhu- 
luiul-cu-Apa. Se margine$te la 
E. cu satul Pu^ichioaia, com. 
Bujor, la Vest cu Cudalbi, la 
Nord cu Virlezi §i la Sud cu 
Cuca. 

Are doua catune: Baleni, re- 
$edin{a $i Z&gancea, aceasta din 
urma situata ceva maT jos $i in 
partea nord-vestica a celel d'in- 
tit. LocuitoriT sunt RominI, fo$tf 
claca^I improprietariflf la 1864, 
afara de vr'o 20 lucratorl strain!, 
in serviciul proprieta^ei marT $i 
de 2 familil de Armeni comer- 
cian^T, cu 12 suflete. In ambele 
catune se afla 387 case, locuite 
de 336 contribuabill, familil fund 
392 cu 1.747 suflete, din cart 
914 barbapf, 833 femei; 891 ne- 
casatori^t, 707 casatoritT, 149 
vaduvT; 121 cu $tiin{a de carte, 
1.626 fara. 

Intinderea teritoriulul acestel 
comune se socoate la 8065 
hect., specificate dupa intrebuin- 
^areast-fel: 5741 hect arabile, 
776 ima$, 858 p&dure, 321 fi- 
nefe, 114 vil, 51 vatra satulul 
$i restul pamint netrebnic. Din 
teritoriu, 1278 hect. aparfine 
satenilor, iar cea-1-alta parte 
proprieta^e! marl, formata din 
doua mo$iT cu acela^I nume ca 
$i satele. 

Se seamana in com. Baleni, 
cu deosebire: griu, secara, orz, 
ovaz, paring $i popu?ot. Recol- 
ta mijlocie pe hectar e de 4 
chile. 

Numarul total al vitelor e de 
5,594 capetc, $i anume : boi 
677, vacl 404, juncl 54, junce 
8, minza^T 124, minzate 145, 
vi^ei 151 ; cat 85, epe 187 ; ber- 
beci 102, of ?i capre 3.654. 

Circiume sunt 8, pravalil cu 
alte marfur! 2 ; ma$inl agricole 
5, plugurl sistematice 40. Piste 
$i o moara cu vapor a proprie- 
tarulut mo^iei Baleni, domnul 



G. M. Cantacuzino, infan^ata in 
1864, $i care macin& anual 3456 
hectol. 

Veniturile comune! se urea la 
7897 lei pe an, iar cheltuelile 
la 7697. 

In aceasta comunS, $i anume 
in re$edin{a el, este o singura 
biserica, cu hramul Sf. Arhan- 
ghell (VoevozT), zidita intre anii 
1870, Iunie 1, $i 1871, Noem- 
brie 14, care are ca inzestrare 
17 falcT pamint. Dup& intocmi- 
rea sinodala din 1888, com. Ba- 
leni formeaza o parohie; e de- 
servita de un preot paroh, 1 
preot ajutor $i 2 cintare{r. 

Are o ?coala mixt£, infiintata 
in anul 1864, frecuentata de 58 
elevl. 

BSleni sau Buleni, sat, jud. Ba- 
cau, pi. Tazlaul-d.-s., al com. 
Buc^e^ti, situat pe dealul Buda 
$i pe valea superioara a Cer- 
nuluT, la o departare de 800 m. 
de satul Buc$e$ti ($coala). Are 
o circiuma. Cap! de familie sunt 
31, suflete 95. Animate se nu- 
mara: 8 caf, 35 vite cornute, 
\ 11 porcT $i 31 capre. 

I Baleni, satul principal $i re$edin{a 
com. Baleni, pi. Zimbrul, jud. 

, Covurluiu, situat pe o colina cu 
pozi^ie frumoasa. Arc 322 con- 
tribuabill; 378 familil cu 1699 
suflete. Are o biserica ?i o 

1 ^coala. 

1 

J B&leni, mahala, in pi. Motrul- 
d.-s., jud. Mehedin^i, com. rur. 
Samarine?ti. 

Baleni, mahala, in com. Crai- 
| nici, plaiul Clo?ani, jud. Mehe- 
din^i. 

Baleni, mosie particulars, de vr'o 
4000 hect., in cuprinsul com. 
Baleni, plasa Zimbrul, jud. Co- 
I vurluiu. 



Digitized by 



Google 



BALENI 



295 



KALE^TI 



Baleni, padure, in comuna cu a- 
cela^I nume, jud. Covurluiu. 

Baleni, fes intins, in comuna cu 
acelasT nume, In direcfia dru- 
muluf spre Pechea, jud. Co- 
vurluiu. 

B&leni, vale, jud. Bacaii, pi. Taz- 
laul-d.-s., pe teritoriul com. Buc- 
sesti. 

Baleni, vale, in com. rur. Sa- 
marinesti, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedinji. 

Balem-Cuca-Gala^i, drum ve- 
cinal insemnat, jud. Covurluiu, 
ce trece prin dealul Poleitul, stra- 
batind punctele: Baleni, Cuca, 
Polobocul, Mogos, Poleitul, Ghi- 
banul, Tatarca, Traian, Bacal- 
basa $i Gala^i. 

Baleni- Motrogani, pi. Sabarul, 
jud. Ilfov. (VezT Domnesti-d.-s.). 

Baleni-Romlni, com, rur., plasa 
Ialomifa, jude^ul Dimbovita. A- 
ceasta comuna este situata pe 
cimpie. Are un mare lac, ce se 
compune din tref helestae, din 
care se scoate mutyT pestl, raci 
si scoicT. Cimpiile si ridicatu- 
rile de pamint sau vilcelele din 
jurul s&u poarta numele ur- 
matoare : Dealul-Plesia, Valea- 
Babil, Valea-Lupulul, Valea-cu- 
EpurT, Cimpia-Ciovlica, Cimpia- 
MaluluT, Lunca-Mare si Movila- 
din - Poiana- Frumoasa. Aceasta 
comuna are o populate de 1625 
locuitort, Rominl, impar^I pe 
cincYuli^e: Ulita-Bisericel, Uli{a- 
Rosetti, UlUa-Valter-Maracinea- 
nu,UH^a-Carol I si Ulita-Emanci- 
pata. Baleni are in raionul s&ti 
nul Ialomi^a, ce curge in par- 
tea de rasarit a comunel si 
piriul Piscovul sau Maresti (vezi \ 
Adinca). Com. produce tot felul j 
de cereale si din animate are ol , 



si vite cornute. In Baleni-Romtnl 
este: o moara de apa, o mare fa- 
brica de f&ina si o fabrica de 
spirt, care exporta in straina- 
tate. Prin Baleni trece soseaua 
jude^eana Tirgoviste-Butimanul. 
Aceasta com. se invecineste la 
rasarit cu com. Maresti-Marcesti, 
de care se desparte prin Ialo- 
mifa, la apus cu Baieni-Sirbl, 
la miaza-noapte cu Bucsiani si 
Habeni si la miaza-zi cu com. 
Corna^elul, de care se desparte 
prin padure. Are o biserica si 
o scoala. $coala este mixta si 
are un inva^ator. Localul este 
bun, cladit anume pentru scoala, 
de zid, spafios si higienic, si 
cu primaria la un loc. $coala 
este frecuentata de 50 — 55 copil 
de ambele sexe. In comuna sunt 
peste 69 bae{i si 40 fete cu 
etatea de scoala. Comuna are 
un venit de 8090 lei si vre-o 
370 contribuabilf. $coala n'are 
pamint. 

B&leni-Sirbi, com, rur., in jud. 
Dimbovi^a, vecina si aproape 
lipita de Baleni-Rominl. Este si- 
tuata totpe cimpie. Are o po- 
pulate de 1563 locuitorl, mai 
to{T de origina slava, stabili^f 
aci din timpurile vechT. In com. 
este o biserica si o scoala. La 
Baleni se face un mare tirg a- 
nual, in ziua de 24 Iunie, adica la 
Dragaica. $coala din Baleni-Sir- 
bf este mixta si are un inva^ator. 
Localul scoalei este nou, mare 
si bun, construit in 1885, cladit 
anume pentru scoala, si cu pri- 
maria la un loc. $coala este in- 
fiin^ita la 1859. Eaeste frecuen- 
tata de 68 — 75 elevl de ambele 
sexe. In comuna suntpreste 109 
copil cu etatea de scoala. Co- 
muna are un venit de 3128 lei 
si vr'o 276 contribuabilf. $coala 
n'are pamint. 

B&lescul, munte, in com. Goi- 



desti, jud. Buzati, situat aproape 
de frontiera, intre riul Bisca-Mica 
si pfriul Cilianos. Pana in 1888 
apar^ineaTransilvaniet; in urma 
delimitarel a fost alipit de jud. 
Buzati. 

B&lescul, munte, in jud. Gorj, la 
N. com. Baia-d.-fier, proprieta- 
tea statulul; este acoperit cu 
padure. 

Balescu{ul, munte, in com. Goi- 
desti, ramificafie din muntele 
Balescu, jud. Buzati ; e acoperit 
de padure. 

Bcde§ti, com. rur., din pi. Ocolul, 
jud. Gorj, situata pe ses spre 
S.-V. de com. Slobozia, la o 
departare de 5 kil. de T.-Jiti. 
Se compune din catunele Ba- 
lesti si Rasova. Are o supra- 
faja de 753 hectare, din can: 
449 hect. arabile, 202 hect. pa- 
dure, 2 hect. vie, 100 hect. li- 
vezl cu prunl si fine^e. 

Are o populate de 332 fa- 
milil cu 1446 suflete, din carl 1 
277 contribuabilf. Venitul co- 
munel este de 1466 lei 12 b. 
cheltuelile de 1286 lei 10 banl. 
LocuitoriT poseda 90 plugurl, 
160 care cu bo!, 12 canine cu 
cat, 18 stupf, 650 vite marT cor- 
nute, 280 ol, 22 capre, 12 caT 
si 648 rimatorf. 

Apele ce uda comuna sunt: 
Jiul, $usi$a, Iazul si Poloaga. 

Comunica^ia se face prin ca- 
lea jude^eana Tirgul-Jiu-Severin 
si prin soseaua comunala, ce 
merge prin catune. 

In comuna se gasesc 70 pu- 
^uri, 2 fintinf si 1 moara. 

Comuna are o scoala frecu- 
entata de 42 elevl si 1 elevd, 
din 49 inscrisT. 

Are 7 bisericf, din care 6 
vechT de lemn si 1 de zid, toate 
ftlcute de locuitorl si servite de 
2 preo^I si 4 cintarefi. 



Digitized by 



Google 



BALESTI 



206 



J5ALESTI 



Balesti, com. rur. f in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Marginea-d.-j.,linga balta 
Lacul-Negru. 

$I-a luat numele de la mosia 
Balesti. 

Este asezata in partea de mij- 
loc a jude^uluT, la 18 kil. spre 
E. de orasul R.-Sarat, si in par- 
tea apusana a plasil, la 24 kil. 
spre S.-V. de com. Maicanesti,* 
resedin{a plasil. Comunele in- 
vecinate sunt : Ciorasti si Slo- 
bozia-Mihalceni la 7 kil., Mar- 
tinesti la 11 kil., Puesti si Ma- 
crina la 4 kil., Bogza la 9 kil., 
Sihlea la 12 kil. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu com. Bogza, la apus cu Voe- 
tinul, la rasaritcu Ciorasti si Slo- 
bozia-Mihalceni, la miaza-zi cu 
comunele Nicolesti si Puesti. 

Este o comuna decimp; n'are 
dealuri. 

Riurile, carl o uda, sunt: Slim- 
nicul si Cofatcul, spre miaza- 
noapte, carl se varsa in Lacul- 
Negru, ce se afla. la rasaritul 
comunel; Helesteul-cu- Balta la 
miaza-zi, care se varsa tot in 
Lacul-Negru. Sunt in comuna 
1 10 pupjrf. 

Comuna are un singur cat., 
eel de resedin^a. 

Suprafa^a comunel este de 
3600 hect., din carl 100 hect. 
vatra comunel, 1000 hect. ale 
locuitorilor, 2500 hect. ale pro- 
prieta^ir private. 

Popula^ia comunel este de 302 
familiT, cu 1167 suflete. Dupa 
sex sunt: 592 barbaflf, 575 fe- 
mel; dupa starea civila: 530 
casatori^i, 600 necasatoriji, 37 
vaduvT; to{T sunt RominI orto- 
doxi. 

Comuna are o biserica, cu 
hramul Sf. Nicolae si Buna-Ves- 
tire, fundata in 1830 de Ale- 
xandru Ghica, caruia i se mal 
zicea si Caciula-Mare si reparata 
in 1882; in 1883 s'a zugravit 
si s'a sfin^it de Inocen{ic, Epis- 



copul de Buzau ; are 34 po- 
goane pamint: e deservitade 2 
preopf, 1 cintare{ si 1 paracliser. 

In comuna este o scoala mix- 
ta, fundata in 1874 de comuna; 
are 1 inva^ator si 62 elevl, din 
carl 2 fete. 

Calitatea pamintulul este me- 
diocra; mare parte din terenfiind 
acoperit cu mlastinl. In privin^a 
culturil sunt: 2296 hect. loc a- 
rabil, n 54 hect. imas, 20 hect. 
padure, 30 hect. fine{e. 

Locuitorii au : 420 plugurT, 1 
moara cu aburi, 1 marina de 
secerat; 2888 capete de vite, 
din carl: 918 boT, 481 vacl, 
165 cat, 2 magarl, 508 01, 487 
rimatorT. Industria este cea do- 
mestical Comuna are 5 potco- 
varl, 3 macelarl, 1 brutar, 1 
bogasier. Comerciul este activ 
si consta in importul de colo- 
niale, vestminte, instrumente 
agricole si in exportul de vite 
si cereale. Transportul produc- 
telor se face prin stasia Sihlea, 
la 12 kil. spre N.-V. In comuna 
sunt 9 comerciantT RominI, din 
carl 5 circiumarl. 

Caile de comunicafie sunt 
drumurile vecinale: spre Rim- 
nicul-Sarat, Martinesti, Bogza- 
Sihlea-PJainesti, Ciorasti, Slobo- 
zia-Mihalceni si spre Voetin. 

Comuna are 301 contribua- 
bilT. Veniturile sunt de 11555 
lei, 97 bant, iar cheltuelile de 
1 1489 lei, 37 bant. Contribu^iu- 
nile sunt de 16054 lei, 09bani. 

Ca loc istoric este balta Ne- 
gru, insemnatapentru impacarea 
lul Radu-cel-Frumos, Domnul 
Muntenief, cu $tefan-cel-Mare, 
Domnul Moldovel, cam pe la 
anul 1479. 

Balesti, sat, spre Sud-Vest de 
satul Cozmesti, din comuna Coz- 
mesti, pi. Stemnicul, jud. Vas- 
luiu, situat pe dealul si valea 
Poiana, pe o intindere de 344 



hectare, proprietatea razesilor. 
Are o populate de 120 familiT, 
sail 450 suflete, din car! 12 fa- 
miliT de T*& an * & 2 de EvreT. 

Prin mijlocul satuluT trece pi- 
riul cu acelasl nume. 

Numarul vitelor e de 380 vite 
marT cornute, 32 cat, 550 ol si 
150 rimatorT. 

Are o biserica facuta de lemn. 

Se spune, ca pamintul raza- 
sesc din batrinl, se imparfea in 
doua razasii: una a unul razas 
Dima si alta a unuia Picioroaga; 
partea de pamint a luT Dima se 
numea Domnesti. iar a lui Pi- 
cioroaga, Balesti. Aceste razasii 
s'au micsorat, prin uzurpare, de 
catrecalugarii manastirei Fistici. 

Balesti, catun, facind parte din 
comuna Balesti, plasa Ocolul, 
jud. Gorj. Are o suprafaja de 
600 hect., din carl 150 hectare 
padure, 369 hectare arabile, 1 
hectar vie, 80 hectare livezl cu 
pruni si fine^e. 

Are o populate de 213 fa- 
miliT, cu 917 suflete, intre cart 
180 contribuabill. Locuitorii au 
60 pluguri, 100 care cu bol, 2 
caru^e cu cal, 10 stupl cu albine, 
500 vite marl cornute, 8 cai, 
200 01, 12 capre si 548 ri- 
matori. 

Com. are o scoala frecuentata 
de 42 elevl si I eleva, cu 1 
inva^ator. 

Are 5 bisericl vechT de leinn 
si I de zid, servite de 2 preop 
si 4 cintare^I. 

In catun se gasesc 60 pu^uri 
si 2 fintinl. 

Balesti, deal, in partea de Sud 
a comunel Cozmesti, pi. Stem- 
nicul, jud. Vasluiu. 

Balesti, locuinfa izolatd, jude^ul 
Dolj, plasa Amaradia, situata 
in stinga riulul Amarazuia, la 
Sud de satul Bulzesti. 



Digitized by 



Google 



BALESTI 



297 



BALILESTI 



Bale^ti, pddure, in jud. R.-Sa- 
rat, plasa Marginea-d.-s., com. 
Balesti. Are 40 hect. cu esenja 
salcie. 

Bale§ti, piriil, izvoreste din va- 
lea Poiana, din partea de Vest 
a satulul Balesti, comuna Coz- 
mesti, pi. Stemnicul, jud. Vas- 
luiu, curge prin mijlocul satulul 
si se varsa in dreapta piriuluT 
Fistica. 

Balhac, deal, pe mosia Hirtopul, 
com. $oldanesti, jud. Suceava. 

Balicioasa, piriil, pe teritoriul 
comunel Racoasa, pi. Zabrau^i, 
jud. Putna, ce se varsa in stinga 
$usi$e!. 

Baligelul, numire, data mosiel 
Datcoiul, din comuna Tohani, 
jud. Buzau. 

Baligoasa, culme, judejul Buzau, 
care incepe din Muchia-Deleni 
91 merge de se uneste cu Mu- 
chia-BodiT, din com. Beciul. 

Baligoasa, vale, jud. Buzau, ce 
isi ia inceputul din Muchia-De- 
leni, comuna Grabicina, stra- 
bate comuna Beciul si da in 
Sara^elul-Bercil, ?n comuna si 
catunul Policiori. 

Baligoasa (Tocila-), mosie, in 
com. Beciul, jude^ul Buzau. VezT 
Tocila-Baligosi. 

BaligO§i, sat, in jud. Braila. Vezt 
Slobozia-Ciresiul. 

Baligo§i, catun, al comunel Be- 
ciul, jud. Buzau. Are 280 locui- 
torl si 56 case. 

BaligO$i, mosie, de 2400 hectare, 
proprietatea Doamnel Eliza Rah- 
tivan, in judeful Braila; se ma! 
nuraeste si Slobozia-Ciresiul. 



BaligO^i, mo fie, in comuna Be- ! 

ciul, jude^ul Buzau, catunul Ba- | 
ligosi. Are aproape 1000 hect., 

din care 200 arabile, restul pa- | 

dure, izlaz, finea^a si sterp. j 

Balileasca, pddure, supusa regi- ' 

muluT silvic, comuna Balilesti, j 

plasa Riurile, jude^ul Muscel, ! 
in intindere de 1500 hectare, 

compusa din : stejar, fag, car- I 
pen, mesteacan si jugastru. 

B&lile$ti, com, rur., pi. Riurile, 
jud. Muscel, la S.-V. de Cim- 
pulung, la 25 kil. departe de 
acest oras. Este situata pe am- 
bele malurT ale riuluT Bratia. 

Se margineste la N. cu com. 
Golesti, la S. cu com. Bajesti, 
la E. cu com. Stilpeni. 

Numele si '1 trage dela pri- 
mul proprietar, numitBalila,care 
s'a stabilit aci, pe mosia ce-I 
s'a dat de Domn, in urma unor 
servicil aduse {arel. Acest pro- 
prietar a adus din diferite par^i 
mat m\x\\\ loc, de sl-aii facut 
case; iar locuitoril din comunele 
limitrofe numeau aceasta adu- 
nare Grupa-luI-Balila. 

Se compune din 4 catune : 
Balilesti, Rominesti, Valea-Mare 
si Baceasca si are o populate 
de 956 locuitori, 499 barba^T si 
457 femel, cu 229 capl de fa- 
milie, carl traesc in 210 case. 

Locuitoril din aceasta comuna, 
afara de munca cimpuluT, se mat 
ocupa cu fabricarea Juice! si lu- 
crarea lemnulu! ce se exploa- 
teaza din padurile comunel. El 
au 173 vac!, 223 bol, 275 ca- 
pre, 171 porcT, 31 cal, 86 01. 

Comuna numara 200 contrib. 
Venitul ei in 1889 — 90, se urea 
la 1526 1. si cheltuelile la 1520 1. 

In jurul comunel sunt livezl 
de fine{e si mai cu seama de 
prunl. 

In aceasta comuna se gasesc 
doua scrii dc dealurl : una catre 



V., prelungirea culmel de mun^T 
si dealurl, ce merg printre riul 
Doamna, de o parte, si riul Bra- 
tia de alta; si alta serie, catre 
E., prelungire a culmel de mun^I 
si dealurl, ce merge pe de o 
parte printre riul Bratia, iar pe 
de alta printre riul Bughia si 
Riul-TirguluT. Aceasta serie din 
urma se terminape teritoriul co- 
munel intr'o cimpie foarte in- 
tinsa, avind un pa mint propriu 
pentru orl-ce cultura; iar cea- 
l'alta serie de V. merge ma! 
departe catre S., prin comuna 
Bajesti, si se termina in comu- 
na Piscani ; pe la poalele el 
trece riul Bratia unit cu riul 
Tirgul. 

Ambele seriT de dealurl sunt 
acoperite cu o mutyime de pa- 
durl de fag, stejar, carpen, plop, 
din care locuitoril fac sindrila 
pentru acoperamintele caselor, 
anini, paltini si frasinl. 

Riul Bratia strabate comuna 
in tot lungul ei si primeste pe 
stinga girlele Valea-Mare si Va- 
lea-Popit si de dreapta girlele Ba- 
ceasca, Valea-Satulul si Valea- 
Ciurei. Pe riul Bratia, in raio- 
nul comunei, sunt 2 morl si 2 
ferastrae, propriety! ale d-lor 
$tefan Stilpeanu si loan Cata- 
nescu. Ambele fierastrae taie tot 
felul de lemne si produc anual 
o cantitate de peste 3800 blani, 
ce se intrebuin^eaza in comuna, 
sau se exportii la tirgul sapta- 
minal din Pitesti. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 809 hect. Mosia e a 
locuitorilor, din mosl - stramosl. 
Proprietarl marl sunt d-niT: $te- 
fan Stilpeanu, I. Catanescu, Fa- 
gejeanu, George si Grigore Ar- 
senescu. 

$oselele din aceasta comuna 
sunt: a) soseaua comunala, ce 
vine de la S. din com. Bajesti, 
trece prin catunul Balilesti, pe 
la marsrinea catunuluT Baceasca 



*4*»t Mmtli IHcfionar Qngrajlc. 



88 



Digitized by 



Google 



BALILESTI 



298 



BALINESTI (BISKRICA-) 



si merge mat departe spre N. 
in com. Golesti ; b) soseaua co- 
munala, ce vine de La E. din 
com. Stilpeni, trece prin catu- 
nele Rominesti si Valea-Mare si 
da in soseaua, care merge la 
comuna Golesti. Ambele sosele 
sunt legate intre ele prin o a 
treia ce pune in legatura catu- 
nele Balilesti si Rominesti, ca- 
tune, ce sunt despar^ite prin riul 
Bratia. 

In comuna sunt 2 bisericT .si 
o scoala mixta. 

Comerciul se face de 4 hangil. 

Balilesti, sat, cu 55 familit, jud. 
Arges, pi. Topologul, face parte 
din com. rur. Tigveni. Are o bi- 
serica cu hramul Cuvioasa Pa- 
raschiva, deservita de un preot 
si un cintare{. 

Balilesti, sat, face parte din com. 
rur. cu acelasT nume, jud. Mus- 
cel. Este situat pe malul drept 
al riuluT Bratia. I 

Popula^ia lui e de 349 lo- j 
cuitorl, 181 barbapf si 169 fe- ' 
met, cu 77 capT de familie. Aci 
e resedin^a comuneT. 

Are o biserica, cladita la anul 
1767 de locuitorii comuneT, carT, 
in timpul de fafa, ca si in tre- 
cut, formeaza o epitropie pen- 
tru intre^inerea el. Ea este de- 
servita de 1 preot si 1 dascal. 

$coala, cu intre^inerea cfireea 
statul cheltueste anual 1080 lef, 
se frecuenta de 48 copiT, din 
numarul de 105 bae^T si 82 fete, 
cu etate de la 6 — 12 ant. Scoala 
s'a infiin^at pe la anul 1846, de 
un batrin inva^ator, care, pen- 
tru silin^ele ce-sT da, de a ras- 
pindi lumina in sat, era reeom- 
pensat de locuitorii comuneT cu 
o mica retribu^iune. 

$titi carte 108 barba^T si 32 
feme!. 

Satul c udat de la E. spre 
V. de Valea-Ciurel si Valea-Sa- 



tuluT, carl se varsa, pe {annul 
drept, in riul Bratia. 

Comerciul se face de 2 hangil. 

Balilesti, mo fie. (V. Balteni). 

Balinesti, sat, in com. Zamostia, 
pi. Berhometele, jud. Dorohoiu, 
pe malul SiretuluT, cu 1 1 1 fam. 
si 437 sufl. Asezariic satenilor, 
in parte, bunisoare cu gradine 
si livezul. Proprietatea mosieT, 
acum este a statuluT, iar inain- 
tea secularizareT, era a manas- 
tireT Varaticul, iar din vechime 
a MareluT Logofat loan Tautu. 

Sateni! improprietari^T au 438 
hect. 2 1 aril in a lor dispoztyie ; 
iar statul 443 hect. 95 aril cimp 
si 455 hect. 23 aril padure ti- 
nara, cu multe esenfe, in care pre- 
domina fagul si stejarul. Pamin- 
tul este bun si fertil. Se gaseste 
piatra, atit de cea calcarica cit 
si de cea silicioasa. 

Aid sa afla o biserica cu hra- 
mul Sf. Nicolae, cu 1 preot, 
2 cintare^T si 1 palamar; care 
biserica, dupa cronice si inscrip- 
{ie, este facuta la 151 1, de ve- 
chiul proprietar al mosieT, Marele 
Logofat loan Tautu. (VezT Ba 
linesti-Biserica). 

Piriu principal este Verichia, 
ce trece peste mosie. 

DrumurT principale sunt: spre 
Granesti, spre Zamostia si spre 
Mihaileni. 

Hotarele mosieT: Botosani^a, 
Rusi-Ciomartan, Bucovina si riul 
Siretul. 

BSline§ti (Biserica-), biserica. 
Acest monument interesant al 

• Moldovel, din satul Balinesti, 
comuna Zamostia, plasa Berho- 
metele, jud. Dorohoiu, memori- 
zaza o epoca foarte distinsa in 
istorie. Logofatul Miron Costin 
si Prin^ul Dimitrie Cantemir, in 
scrierile lor zic ca : «diplomatul 
MoldoveT, Marele-Logofat loan 



Tautu, dupa ce a incheiat trac- 
tatul de capitularea $a.reT cu 
Poarta Otomana la 1 5 1 1 , trimes 
de Bogdan $tefan Voda; cu 
baniT ce dusese pesches si pe 
can Sultanul i-au daruit lui, de 
indata a facut in Constantinopol 
palatul numit Bogdan-Seraiu, in 
care era si capela cu patronul 
Sf. Nicolae, iar la mosia sa, Ba- 
linesti, din {inutul SuceveT, a 
desavirsit biserica cu patronul 
Sf. Nicolae*. 

Vornicul Urechie, in cronica 
sa spune, ca: « Bogdan $tefan 
Voda, feciorul luT $tefan-cel- 
Mare, trimes-a la impara^ia Tur- 
cilor, pe Tautu, Logofatul-cel- 
Mare, cu slujitorl si pedestrime 
Darabani, de a dus birul zece 
pungT de ban! si s'a inchi- 
nat cu fara, la Sultanul Solei- 
man. Iar imp^ra^ia, de bucurie 
mare cu dragoste i-au pritnit 
si a daruit to$T banil T^utuluf- 
LogofatuluT-celuT-Mare, si i-au 
adus in $ara si s'a apucat cu 
ace! banl de a zidit o biserica in 
satul Balinesti, pe Siret, in {i- 
nutul SuceveT, care traieste ?i 
astazT*. («Let.» t. I, pag. 179). 

AceastS biserica, construita 
pe dealul de pe laturea dreapta 
a SiretuluT, este, in afari, de 
forma lungareafa; cu fundurile 
poligonale ; e temelia de piatra, 
inalta de un metru de la su- 
prafa^a terenuluT, cu doua rin- 
durT de pietre cioplite in par- 
tea superioara; pere^iT decara- 
mida mare si tare ; cimentul, cu 
muruiala calcarici ce formeazS 
un bloc in total ; col^urile toate, 
de jos pana sus, de piatra mare 
cioplita, precum si briul de sub 
streasina de jur imprejur ; feres- 
trele si usile incadrate cu piatra 
mare, sculptata in ciubuce ; ten- 
cuiala in genere a disparut, zi- 
dul e pretutindene gol, confinind 
in trupul sau, din loc in loc, 
olane zmal^uite, simetric asezate, 



Digitized by 



Google 



BALI?OARA 



299 



bAloaia 



pe a Cclrora fundurl, in bas-re- 
lief, se vede marca MoldoveT, 
adica: Zimbrul, Steaua, dot Del- 
finl $i o Femeie. 

In launtrul bisericel se vede, 
c& pere^il au fost peste tot zu- 
gr&vi{T, cu chipurile sfinfilor $i 
tablourf sacre. Pe partea din 
dreapta a pereteluT desp^r^itor 
corulut de amvon, sunt zugr£- 
vite portretele LogofttuluT loan 
T&utu, a sofieT sale Margareta 
$i ale fiilor: P£tra$cu, loan ?i 
Anastasia, in superbul costum 
Venetian, brodat cu aur, cum se 
vede la portretele $i a altor lo- 
gofeflf marl, ce ar lasa a se 
crede. c5 a$a era uniforma dem- 
niti^ef ce ocupau : cingatoarea 
cu paftale in pietre scumpe, dea- 
supra mantia mSrea^S, cu mine- 
cele despicate $i gulerul de sa- 
mur, iar pe cap tocul, cu bro- 
darie de aur in arcade. 

Pardoseala, in peristil, are zece 
morminte, pe de-asupra cu les- 
pezt, de pe cart cu greu se pot 
descifra acum inscrip^iunile sla- 
vone. 

Tradijia poporana arat£: c& 
sub biserica ar fi o taini^a mare, 
boltita, ce ar confine multe o- 
doare, a careea intrare prin pre- 
danta, era cunoscuta. in vechime 
numaT unu! batrin, carele muri, 
far& a maT spune la cine-va 
secretul. Find biserica deterio- 
rate, de vandalizmul p&ginilor, 
carl impunsera cu sulifa icoa- 
nele, s'a reparat in parte la zi- 
dire ?i catapiteazma, de c&tre 
boerul Jignicer Irimia Bahrincscu 
din Bucovina, proprietar al mo- 
$ieT, la anul 1763. 

Inscripfia pe piatra\ a$ezat& 
in peretele din afarS al bisericel 
$i cu caractere slavone, este in- 
descifrabili. Abia s'ar putea cu- 
noa$te: 6 Decern. 7007 (1499). 
Eruditul ?i neobositul scrii- 
tor, Episcopul Melhisedec de la 
Roman, prin carteasa: « Notice 



istorice $i arheologice, adunate 
de la 48 m&nSstiri $i biseric! 
anticedin Moldova», tiparita, in 
1885, la pag. 292 — 295, arata 
inscripfiile epitafice, care au fost 
copiate de pictorul Rucevschi 
la 1882 $i depuse la Academia 
RominS 5*1 car! ar fi acestea: 

1. «Acesta este mormintul 
Panulul loan Tautu-Mare-Logo- 
fatal DomnuluT $tefan-cel-Mare, 
raposat la anul (7008) 1500, 
Septembrie 28 ». 

2. Epitaful lui Teodor, fiul 
Marelul Logoflit loan T&utu : 

«Pan loan Tautu-Logofat, in- 
frumuse^a acest mormint fiuluT 
sau Teodor, carele s'a mutat la 
vectnicul loca$, in anul 7002 
(1494), Septembrie 20 ». 

3. Epitaful lul Petru, fiu tot 
al Marelul Logofat T&utu : 

«Pan loan T&utu Logofat in- 
frumuse^a acest mormint fiu lul 
sau Petru, carele s'a mutat la 
vecTnicul loca$, in anul 7002, 
Septembrie 20 ». 

4. Epitaful uneT kneaghine, tot 
din familia Log. Tiutu : 

c Acest mormint infrumusetci 
Dragoli T&utulovicT, maicel sale 
Kneaghinel MarieT, care s'a mu- 
tat la vectnicele loca?urT, in a- 
nul 7007 (1499)) Martie 23*. 

5. Epitaful pe mormintul so- 
viet LogoftituluT Tautu: 

« Acest mormint este al roa- 
bel luT Dumnezeu MarieT, Knea- 
ghinel panulul Tautul-Logofat, 
care s'a mutat la vecmicul loca? 
in anul (7008) 1500, Septembrie 
29*. 

6. Epitaful Kneaghinei Ange. 
linei, so{ia lui Dragan Tautul : 

« Acest mormint infrumuse^a 
Dragan Tautul-Logof&t, Knea- 
ghinel sale Angelinel, care s'a 
mutat la vecinicul loca$ in anul 
7125 (1617), MaT 30*. 

Despre Dragan T&utul sa face 
menfiune in hrisovul luT Irimia 
Movila\ din anul 1606, pentru 



inchinarea m&nastireT Golia. El 
figureaz& acolo ca scriitor al u- 
riculuT. 

7. Epitaful unel fete a Logo- 
fatuluT TSutu: 

« Acest mormint este al roa- 
beT luT Dumnezeu Vasilica, fata 
TautuluT-Logofat, care a rapo- 
sat in anul (7003) 1495, luna 
Septembrie 18, vccmica pome- 
nire. II facu $1 infrumuse^ loan 
Tautul- Logofat*. 

Bali§oara, mope, in com. Cos- 
te$ti, jud. Buz&u, c&t. Budi^teni, 
de 160 hect., din care 15 pa- 
dure; e imp&rtita. in dou& sfbrT, 
de cite 80 hect. 

Bali§oara - GlodenI, mosie, in 
com. Coste$ti, jud. Buz&u, c&t. 
Budi?teni; are 80 hect. arabile. 
VezT Budi^teni. 

Baliteni, deal. (VezT Tatareni, 
deal, din com. Telejna, pi. Mij- 
locul, jud. Vasluiu). 

BSlite^ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tutova, com. I I&l&re^ti. 

BSliiei (Dealul-), deal, jud. Ba- 
cdii, pi. Siretul-d.-j., pe teritoriul 
tirguluT Gloduri. 

Baim&e§ti,yW sat, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Adincata ^i azT 
sili^te. 

Balmugeasca, padure, in jud. 
Falciti, pe o suprafa^a de 18 V* 
hect., in partea de N. a com. 
Sal£geni, pi. Podoleni. 

Baloaia, lac, in com. Goide^ti, 
jud. Buzau, cat. Ivane^ul. MaT 
inainte avea apS; acum estufari?. 

B&loaia, mosie, in comuna Goi- 
dc^ti, jud. Buzau, cilt. Ivane^ul, 
de 140 hect; mo?neneasca ; pa- 
dure $i arciturT. 



Digitized by 



Google 



BALOASA 



300 



BAI-TARETUL 



B&loasa, deal, la poalele caruia 
este situat cat. Slatioarele din 
com. Ocnele-MarT, pi. Ocolul, 
jud. Vflcea. 

Baloasa, piriil, pe teritoriul com. 
Naruja, pi. Vrancea, jud. Putna; 
izvoreste din muntele Sboina si 
se varsa in Naruja. 

Baloiul, sat, jud. Arges, pi. 01- 
tul, pendinte de com. rur. Stoi- 
lesti. 

Baloiul, deal, la poalele caruia 
se afla situata com. Surpatele, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Baloiul, padure, de stejar, in su- 
prafa^a de 16 hect., situata pe 
proprietatea Bahama, pi. Glava- 
ciocul, jud. Vlasca. 

Baloiul, petic de padure, de 1 5 
hect., pe proprietatea Babaija, 
pi. Glavaciocul, jud. Vlasca. 

Balos (Dealul-), deal, in pi. 
Vrancea, jud. Putna; are mult 
ghips, care inca nu e exploatat 
in mod sistematic; femeile, dupa 
ce-1 ard, il disolva in apa si-1 
intrebuinteaza la spoitul caselor ; 
cojocariT se servesc de el la al- 
bitul pieilor. 

Balo^ilor (Piriul-), pirifi, pe te- 
ritoriul plasii Girlele, jud. Putna, 
ce izvoreste din Magura si se 
varsa in Putna. 

Bal$icu{a, petic de pddure, pe 
proprietatea Zaverteni, in supra- 
fa{a de 200 hect., pendinte de 
Zaverteni-Ghimpeni, din ocolul 
silvic Cirtojan, jud. Vlasca. 

Bal§ioara, sat, face parte din 
com. rur. Madulari, pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu- 
la^iune de 287 locuitorT, 138 
barba^i si 149 feme!; ca popu- 



la^iune scolara are 54 coptf, 28 
bae^i si 26 fete. 

Bal^ioara, deal, com. Madulari, 
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. 

Bal^ioara, vale, com. Lungesti, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Bal^ioara, vale, ce uda par tea de 
E. a dealulul cu acelasT nume, 
com. Madulari, in jud. Vilcea. 
Numirea sa vine de la o balta 
sau b&ltisioara ce a fost inainte 
vreme acolo si apoT a devenit 
vale. 

Bal§oiul, sat, face parte din com. 
rur. Ganesti, pi. Mijlocul, jud. 
Vilcea. 

Baltani, vale, jud. Dolj, pi. Das- 
na^uiul-d.-s., com. Carpeni, prin 
care curge piriul Carpeni, aflat 
pe ripa stinga a riului Dasna- 
Juiul. 

Baltanul, lac, in com. rur. Imoa 
sa, pi. Motrul-d.-s., jud. Mehe- 
dinfi. 

Baltani, fost picket de grani^a, pe 
marginea DunariT, in pi. Cim- 
pul, jud. Mehedin^i, teritoriul 
com. rur. Pristolul. 

Baltana, mahala, in pi. Motrul- 
d.-j., jud. Mehedin^i ; {ine de 
com. rur. Biltanele. 

Baltacaciul, in partea de Est a 
comuneT Brezoaia, plasa Zna- 
gov, jude^ul Ilfov, loc foarte 
mocirlos, asezat pe ambele ma- 
lurT ale riului Ilfova^ul. 

Baltageasca, localitate, in jude- 
^ul Falciu, unde a fost satul cu 
aseinenea nume. (Vezi Podisul, 
deal, com. Basesti, pi. Mijlocul). 

Baltage§ti, sat, in judeful Con- 



stanta, plasa Medjidia, c^tunul 
comuneT Tas-Punar, situat in 
partea nord-vesticS a plasii si 
a comuneT, la 8 1 /* kil. spre N. 
de catunul de resedin^a, Tas- 
Punar. Este asezat pe valea Sa- 
tis - Dere sau Boazgicu - Dere, 
fund inchis la Vest de dealul 
Zovol-Bair, cu virful sau Zovol- 
Iuiuc, care are 1 1 2 metri ; iar 
la Nord-Est de dealul Alah- 
Bair, cu virful sau Saragea-Iu- 
iuc, care are 204 metri. Su- 
prafa^a sa este de 4287 hec- 
tare, din care 17 hectare sunt 
ocupate de vatra satuluT si de 
gradinT. Populafiunea sa, com- 
pusa maT mult din Romini si 
Bulgarl, este de 57 familil, cu 
250suflete, ocupindu-se cu cres- 
terea vitelor si cu agricultura. 
Pamintul produce tot felul de 
cereale, dar ma! ales porumb si 
griu. DrumurT comunale: unul 
pleaca spre Nord si se rami- 
fica in doua ramurT, una ducind 
la satul Capugi si alta la Ti- 
chilesti ; doua drumuri pleaca 
la Boazgicul, unul la Tas-Pu- 
nar, altul la Chior-Cesme, altul 
la Saragea si in fine, un altul 
la Satis-Chioi. 

Baltage^ti, vale, in partea dc 
Est a comunci Viltotesti, plasa 
Mijlocul, jud. Falciu. 

Baltarea^a, parte din mosia ora- 
sului Alexandria, jude^ul Tele- 
orman, unde se afla o moaii 
de macinat pe riul Vedea. 

BaltSreti(Po§tea-), cdtun, al co- 
munel Clondirul, jude^ul Buzau; 
360 locuitorT si j6 case. 

Baltaretul, sat, face parte din 
comuna Cosmesti, plasa Nico- 
resti, jud. Tecuciu. E asezat pe 
partea stinga a SiretuluT, la 
departare de 1 kil. de resedinta 
comuneT. Are o populafiune de 



Digitized by 



Google 



BAl.TARETUL (CV POIANA-DRACINA) 



no\ 



kai.ten;i 



66 cap! de familie, cu 304 su- 
flete, locuind In 62 case. Sc 
nume^te ast-fel, pentru c£ estc 
a$ezat pe un loc baltos, din care 
cauza este des inundat de Siret. 

BSlt&retul (cu Poiana-Draci- 
na), mofia statulul, jud. Dolj, pi. 
Dracina- d.-s., comuna T m l» a " 
rendata de la 1887—97 cu 1606 
let anual. Suprafaja mosie! vin- 
duta celor 50 locuitorf, in 1885, 
este de aproape 470 pogoane. 

Balt&retul si Dracinul, p&du- 
rea statuluf, judeful Dolj, plasa 
Dracina-d.-s., comuna Jiul. Se 
g&seste pe mo^ia statulul Bal 
t&reful si Poiana- Dracina. Are 
o intindere de 170 hectare. Lem- 
nul, care predomina, este cerul 
si girni^a ; se mal g&sesc : fagT, 
carpenl, frasint, alunf, jugastri 
si ar^arif. 

B&lt&retului (Izvorul-), izvor, 
in comuna Grabicina, jud. Bu- 
zau. Incepe de la Virful-Cocii si 
se scurge in apa Grabicina. 

B&ltaria, iaz, pe mosia Dolina, 
comuna Costinesti, plasa Tirgul, 
jud. Botosani. 

B&lt&ul, bahna, de-asupra satuluT 
^olesti, judejul Suceava; obirsia 
piriulul Paltinisul. 

B&lteanca, lac, intre manastirea 
"pganesti si lacul Cocioc, care 
inconjura catunul Balteni la N".- 
E. si Sud, plasa Znagov, jude- 
\u\ Ilfov. 

Balteanu (Valea-lui-), valcea, 
pe teritoriul comunel Bal^i, 
pi. Mijlocul, jude^ul Olt. Curge 
catre E. si da in Negrisoara, pe 
partea dreapta, in com. Birci. 

Balteanul, sat, in partea de Sud 
a comunel Lunca-BanuluT, plasa 



Prutul, jude^ul Falciu, situat pe 
coasta dealuluT Prutul, de a 
dreapta Prute^uluT. $i-a luat nu- 
mirea de la un batrin pescar, 
numit Balteanul, care s'a ase- 
zat in aceasta localitate eel in- 
tiiu, in urma cu vr'o 50 de an!, 
cind nu era infiin^at satul. Are 
o suprafa^a cam de 1000 hect. 
si o popula^iune de 10 familii, 
cu 37 suflete, din carl 7 contri- 
buabilf. Mosia este proprietate 
particular^. 

Balteni, com. rur., din plasa Jiu- 
luf, jude^ul Gorj, situate pe par- 
tea sting& a JiuluT si de-a-lun- 
gul soselel na^ionale Filiasi-Pie- 
trosani, la Sud de Vladuleni ; 
formeaza singura comuna. 

Are o suprafa{£ de 721 hect. 
din carl 225 hect. padure, 45 
hect. izlaz, 100 hect. finefe, 351 
hect. arabile. 

Numirea se zice ca o are din 
vechime, de la un diacon nu- 
mit Balta. 

Locuitoril poseda 37 plugurl, 
144 care cu bol, 9 caru^e cu 
cal, 865 ol si capre, 170 porcT. 

Venitul com. este de 1103 
leT, ban! 09, *ar cheltuelile tot 
dc 1 103 lei, ban! 09. 

Comunica^ia in comuna se 
face prin calea nationals Filiasi- 
Pietrosani, care o pune in co- 
municatie la N. cu Vladuleni, 
iar la Sud cu Pestiana. 

Are o populate de 872 su- 
flete, cu 169 familii, din carl 22 
^iganl; are 190 contribuabill. 

Are o scoala frecuentata. de 
29 elevi si I eleva, din 32 in- 
serts!. 

Are 2 biseridf, I de zid, fon- 
data la 18 12 de locuitorl si alta 
de lemn, fondata la anul 182 1, 
de Barbu Panescu. 

In comuna se mal gaseste 1 
moara de macinat, pe apa Jiu- 
lul, a d-lul Dinca Skileru, si 
2 circiumt. 



Balteni, com. rur., pi. Siul-d.-s., 
jud. Olt, situata pe amindouS ma- 
lurile ale girlei Iminogul, care o 
strSbate de la N. catre S., la 
12 kil. departe de capitala ju- 
de{ului si la 16 kil. de a pl&sil. 
Se desparte in doua linil : Bar- 
bulesti si Ghindesti. 

Are o populate de 1642 lo-s, 
cuitori (831 barba^! si 811 fe- 
mel), din carl 325 cap! de fa- 
milie si tot attyf contribuabilT, 
locuind in 323 case si 2 bordeie. 
To^I sunt Romin! si se ocupS 
numaT cu agricultura, afara de 3 
Jigan! fierarl, 1 Bulgar braso- 
vean, 1 Ungur timplar si 1 
Austriac mecanic. 

Comuna e foarte vechie; maf 
inainte a fost units cu Periefi. 
Nu se stie data infiin^ariT el. 
Legenda spune, ca si-a luat nu- 
mirea de la o vale numita Bal- 
(ata, ce se intinde in partea de 
N. a comuneT si pe care, in ve- 
chime, se vedea adesea-orT urn- 
blind o caprioara batata. Pri- 
mil ei locuitorf sunt si ctitor! 
at bisericet. Dupa numele lor 
sunt numite si mahalalele co- 
munel. 

La 1864, s'au improprictarit 
86 locuitorT pe 95 hect. pamint. 
Locuitoril au : 179 cat si epe, 
716 bot, 36 vacl, 1054 oT si 86 
rimatori. 

In raionul comunel se aflS o 
biserica fondata de mat mul{T 
locuitori. S'a reparat la 1872. 
Este deservita de 2 preo^i si 
2 cintare^T, platiflf din fondurile 
comunel. 

^coala dateaza aci de la 1828 
si a func^ionat cu intreruperl. 
Localul actual s'a infiin^at, de 
comuna, la 1889, la un loc cu 
primaria. 

Se frecuenta de 13 copit, din 
numarul de 175, in v?rst& de 
scoala. Cu tntre^inerea el, statul 
cheltueste anual 1080 lei. Stiu 
carte 163 barba^I si 2 femei. 



Digitized by 



Google 



BALTENI 



302 



hAlTENI SAO TATAR ANI 



Comerciul se face de 5 cir- 
ciumarl. 

Aci e si o moar& cu aburf. 

Budgetul comuneT, pe ultimul 
an financiar, era de 2908 let la 
venituri si de 2838 lei la chel- 
tuelt. 

Pamintul e prea pu{in acci- 
dentat si de buna calitate. 

O sosea comunala leaga co- 
muna Balteni cu Slatina la V. 
si alta la S. o leaga cu Perie^i 
si toate cele-ralte comune si- 
tuate pe valea IminoguluT. 

Valcelele mat insemnate, care 
str&bat teritoriul comunelsunt: 
Valceaua-Mica, Valceaua-cu-La- 
cul-cu-Qirbune, spre V.; Valea- 
IminoguluT, care o traverseaza 
prin mijloc; Valea-IniveluluT si 
Vedifa spre E., servind si de 
hotar. Toate aceste v&lcele isl 
iau nastere de la N. comune! si 
se vars& in Iminog mat la S. el. 
Se invecineste la N. cu com. 
Priseaca, la V. cu Turia, la E. 
cu Potcoava si la S. cu Periefi. 

BSlteni, com. rur., pi. Cerna-d.-s., 
jud. Vilcea, compusS din 4 ma- 
halale. Se numeste ast-fel, fiind- 
ca este asezata intre doua baltf : 
Balta-Mare si Balta-Treaptului. 

Este situate pe valea riuluf 
Cerna, la 60 kil. departe de 
resedinfa jude^uluT si la 30 kil. 
de a sub-prefecturel. 

Are o popula^iune de 390 
loc. (190 barbaifl si 200 feme!), 
in care intra si 3 famililde ^p- 
gani; 120 cap! de familie; 125 
contribuabill; loeuese in 120 ca- 
se. In comuna sunt 2 bisericT. 

LocuitoriT se ocupa mat mult 
cu agricultura. El desfac pro- 
dusul munccT lor la : Craiova, 
Rimnic, T.-Horczul, Gingulesti 
si Riureni. 

In comuna sunt: 13 caT, 378 
boi, 127 vacT, 130 of, 18 capre 
si 150 porcT. Pe riul Cerna, in 
raionul comuneT, e o moara. 



Parte din locuitori sunt mos- 
nenT, parte Jmproprietclri^T la 
1 864 cu 44 hect., pe mosia Bal- 
teni, a statului. 

Copil m virsta d'a frecuenta 
scoala sunt 43 (28 baeflf si 15 
fete). Stiu carte 30 barbafi si 
1 femeie. 

O sosea vecinala inlesneste 
comunicafia intre aceasta co- 
muna si comunele Ulmetul si 
Pojogi. 

Este brizdata de dealurile : 
Meiul, Piscul-Inalt, Gavanele si 
Cernelele si udata de vilile : Ie- 
purele, Ocolitura, Gavanele si 
Riul-Cerna. In jurul comunei 
sunt lacurile : Caramida, Balta, 
Treaptul si Padinile. 

BSlteni (Momaia), sat, cu 160 
loc, jud. Arges, pi. Topologul, 
face parte din com. rur. Tigveni. 
Aci este o biserica vechie, fa- 
cuta de Ioni^a Baiteanu, avind 
hramul S-^il IngerT si deservita 
de un preot si un cintare{. 

Bdlteni, com. rur., plasa Ialomifa, 
jud. Dimbovifa. AstazT Balteni 
este resedin^a de com. rurala 
si formeaza o comuna cu c&tu- 
nele Calugareni si St&nesti si 
are o populate in total de 844 
locuitorT RominT. Aceasta co- 
muna este situate pe cimpie si 
prin coprinsul eT curg riurile II- 
fovelul si Colentina, avind dona 
podurl: unul pe riul Ilfovel si 
unul pe riul Colentina. In com. 
sunt doua bisericT ; o scoala, in- 
fiin^ata in anul 1889, mixta, fre- 
cuentata de 40 — 55 elevT de 
ambe-sexe, avind un investor. 
Localul scoalei este cu al prima- 
riefla un loc. In com. sunt peste 
80 copiT de ambe-sexe in virsta 
de scoala. Comuna are un ve- 
nit anual de 2950 leT si cam 
vre-o 250 contribuabill. Catunul 
Stanesti a fost tcatrul luptelor 
di ntre Romini si Turci petimpul 



luT Mihaiu-Viteazul (1 595- 1599), 
impreuna cu alte sate si catune 
din apropiere, Mavrodin si Boan- 
ga. Aceasta comuna este legata 
cu cele vecine prin sosele co- 
munale si se invecineste cu Bil- 
ciuresti spre rasarit, cu Confesti 
spre apus, cu Ghergani spre 
miaza-zi si cu Corna^elul spre 
miaza-noapte. 

Balteni, sat, in partea de Sud 
a comuneT Hermeziul, pi. Turia, 
jud. Iasi, situat pe coasta dea- 
lulul Badalas. Are o populate 
de 86 familiT sau 347 locuitori. 
Are o biserica zidita din piatra 
la 1 84 1, deservita de 1 preot si 2 
cintarep, si o velnija pentru fa- 
bricarea rachiuluf. 

Prin mijlocul satuluT trece so- 
seaua jude^eana Iasi-Botosani. 

Numarul vitelor e de 717 ca- 
pete, din carl: 267 vite marfcor- 
nute, 371 of, 35 cat si 44 ri- 
matorl. 

Balteni, sat y face parte din co- 
muna rurala Cociocul, pi. Zna- 
gov, jud. Ilfov. Cade la N. de 
Cocioc, intre padurea Radu-Vo- 
da, Valea-Sticlarie! si padurea 
f iganesti. 

Are o suprafa^a de 1 838 hect, 
cu o populate de 248 locui- 
tori. DomeniuluT Coroanel apar- 
{in 1640 hect. si locuitorilor 198 
hect. Pe Domeniul Coroanel se 
cultiva 50 hect. (6 izlaz si 1 5^4 
padure). Locuitori! cultivS tot 
terenul. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot 
si 2 cintarepf. 

Numarul vitelor marl e de 
150 si al celor mid de 158. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarf. 

Balteni sau TatSrani, sat, face 
parte din com. rurala Mihaest'ij 
plasa Oltul-d.-s., jud. Vilce3- 



Digitized by 



Google 



BALTENI 



308 



BALT1SOARA 



Are o populate de 187 loc. 
(95 barba^I si 92 femel). Cade 
in partea de S. a comunel, pe 
malul Oltulul si pe ambele ma- 
luri ale vaiel Arsanca. Pamintul 
sau, ma! ales spre Olt, este 
foarte baltos si din aceasta cauza 
i s'a dat numele de Balteni. 
Ca popula^iune scolara are 29 
copil (n baeflf si 18 fete). 

Este la 3 kil. departe de c£- 
tunul Mihaesti, unde este scoala. 

Balteni, vezl Slobozia, pi. Saba- 
rul, jud. Ilfov. 

Balteni, catun, pendinte de co- 
muna Beciul, plasa Siul-d.-j., 
jud. Olt, situat sub malul Ol- 
tuluT, in stinga Siului si la N. 
de catunul Beciul. Are o po- 
pulajiune de 298 loc, din can 
80 sunt improprietari^T dupa lc- 
gea rurala. Are forma unul am- 
fiteatru, la poalele caruia se in- 
tind vii, pana in malul Siului. 
Locuitorii fin de parohia din 
catunul Beciul, cu care se afla ' 
in nemijlocita apropiere. Aci e 
localul de scoala. 

Balteni, vcchie numire a cat. Co- , 
tuciori, jud. Buzau. 

B&lteni, staft'e de dr. d. f., jud. 
Vasluiu, pi. Fundul, cat. Bro- 
docul, peliniaVasluiu-Iasi, pusa 
in circulate la 1 Maiu 1892. 
Se afla intre stabile Vasluiu, 
9.7 kil., si Birzesti, 7.5 kil. Inal- 
^imea d'asupra nivelulul maril 
de 94.62 m . 

Venitul acestel stafiT pe anul 
1896 afostde 17 162 lei, 45 b. 

Balteni, deal, se intinde la Estul 
com. Laza, din plasa Racova si 
satului Balteni, din com. Bro- 
doc, pi. Stemnicul, jud. Vasluiu. 

B&lteni, lac, ce -si ia nastere din 
sus de com. Cociocul, pi. Zna- 



gov, jud. Ilfov si se prelungeste 
spre E., pana in dreptul cat. 
Ciolpani, de unde se intoarce 
catre S. si apol catre V., for- 
mind cu chipul acesta o mica 
peninsula, pe care se afla situata 
manastirea pga n e$ti. 

B&lteni, loc izolat, com. Balteni, 
pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Bdlteni, malt a la, face parte din 
com. rurala Folesti-d.-s., plaiul 
Horezul, jud. Vilcea. Cade in 
centrul comunel, linga riul Bis- 
trija. 

Balteni, impreuna cu sforile Ba- 
lilesti si Ciupagul, mofie, jud. 
Arges, pi. Topologul, proprie- 
tatea statulul. Are o intindere 
de 1373 pogoane, din carl 630 
pogoane padure, si un venit a- 
nual (1876 — 1886) de 7015 lei 
78 banl. 

B&lteni, mofie a statulul, pen- 
dinte de manastirea Horezul, si- 
tuata in com. Balteni, jud. Vil- 
cea. S'a arendat, impreuna cu 
trupurile ce-I apar^in, cu 1600 
lei anual. 

B&lteni, padure a statulul, fosta 
pendinte de manastirea Hore- 
zul, situata in com. Pojogi, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, in in- 
tindere de 96 hect., formata din 
trupurile: Caramida, 20 hect., 
Gavanele, 20 hect., Valea-Oco- 
liturel, 35 hect., si Valea-Iepu- 
relul, 21 hect. 

BSlteni, fost schit, linga cat. Bal- 
teni, in jud. Ilfov. 

Bdlteni, vale, in com. Balteni, 
din pi. Jiulut, jud. Gorj. Vine 
de la N., din spre Vladuleni si 
se termina la extremitatea sa- 
tului. Este formata de Dealul- 
Suli^el. 



B&lteni, vezl Balta-Porculul, jud. 
Suceava. 

Balteni-Capul-R&deni, sat, in 
partea despre N. a com. Bro- 
docul, pi. Stemnicul, jud. Vas- 
luiu, pe o intindere de 1 5 1 hect. 
Are o populate de 35 familil sau 
168 suflete. 

Numarul vitelor e de: 78 vite 
marl cornute, 171 ol, 18 cal, 
45 rimatorl; sunt si 40 stupl. 

Balteni - Deleni, sat, in partea 
de N.-V. a com. Brodocul, pi. 
Stemnicul, jud. Vasluiu, situat 
pe dealul cu asemenea numire, 
pe o intindere dc 144 hect. Arc 
o populate de 37 familil sau 
167 suflete. 

Are o biserica zidita la 1844, 
deservita de I preot si 1 cintare{. 

Baltcni-Rlpi, sat, in partea de 
V. a com. Brodocul, plasa Stem- 
nicul, jud. Vasluiu, situat parte 
pe coasta dealulul cu asemenea 
numire si parte pe ses, pe o su- 
prafa^a de 1543 hect., din carl 
320 hect. padure, proprietatea 
statulul. Are o populate de 132 
familil sau 560 suflete, din carl 
2 familil de Evrei. 

Are o scoala intrefinuta de 
comuna, infiin^ata la 1877 si 
frecuentata de 37 elevl. 

Prin acest sat curg riul Bir- 
lad si piriul Stemnicul. 

B&ltina§ul, insula, spre V. de 
balta Greaca, formata de bra- 
tele Giambracul si Mocaneasca, 
jud. Ilfov. Vezl Greaca, balta. 

Baltic (Movila - din-), movild, 
pe Dealul-Baltisulul, in pi. Cim- 
pulul, jud. Ialomija, com.Jilavele. 

Balti§oara, catun, al com. Run- 
cul, plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
situat pe ses, spre N. de co- 
muna. Are o suprafafa cam de 



Digitized by 



Google 



BALTISUJ. 



304 



B ALT ATI 



700 hect, din carl 155 hect. a- 
rabile, 354 hect. p&dure, 26 hect. 
vie si 55 hect. livezi si prunT. 

Are o populate de 70 familil I 
cu 379 suflete, din carl 58 
contribuabill. LocuitoriT poseda 
20 plugurT, 50 care cu boT si 
vaci, 2 c&ruje, 10 stupT, 250 
vite marl cornute, 345 01, 240 
capre, 16 cat si 200 rimatori. 

Catunul e strabatut de so- 
seaua comunala. 

Teritoriul lul e udat de apa 
Sohodolul, pecare sunt 4 morT 
si I piv& si de apa Baltisoara. 

Are si 1 cup tor pentru fa- 
cerea varulut; 6 fintinT. 

Intr'acest catun este 1 bise- 
ric& facutfi de locuitorl si deser- 
vita de I preot si 1 cintare^. 

Balti^ul, sat, face parte din com. 
rur. Ocina, pi. Pelesul, jud. Pra- 
hova. 

Balti^ul, lac, in jud, R.-Sarat, 
pi. Rtranicul-d.-j., com. NisipurT. 
Kste formats, de revarsarile la- 
cululjirlaiisau Drog; in timpul 
ploilor, e acoperit cu stuf, din 
care se fac rogojinT. 

Balti^ul, vale, com. Ocina, plaiul 
Pelesul, jud. Prahova. 

Balti^ului (Dealul-), deal, in 
pi. CimpuluT, com. Jilavele, jud. 
Ialomi^a. 

Balti^a, sat, pi. Ialomija, cat. co- 
munel Frasinul, jud. Dimbovi^a. 

Balti^a, baltd, pe teritoriul co- 
muneT Vulturul, jud. Putna. 

Balti^a, loc izolat, in com. Goi- 
desti, jud. Buzau, in apropiere 
de riul Bisca-Mica. 

Balti^a, mosie a statuluT, comuna 
MSnesti, pi. Tirgsor, jud. Pra- 
hova, pendinte de manastirea 



Viforita, care pe periodul 1888- 
93, s'a arendat cu 6600 lei a- 
nual. 

Balti^a, pirlil, mic afluent al pi- 
riuluT Borca, jud. Suceava. 

Baltita-Stan'ta, mosie a statulut, 
pe care, la- 1864, s'aii improprie- 
tarit locuitoriT comuneT Manesti, 
pi. Tirgsor, jud. Prahova. 

Baltic, vale, pe proprietatea Raz- 
miresti, a Eforiel Spitalelor Ci- 
vile din Bucuresti, pi. Marginea, 
jud. Vlasca. 

Baltic, vale, pe proprietatea Tres- 
tenicul, plasa Marginea, judejul 
Vlasca. 

Baltoaica, deal, in comuna rur. 
Cleanovul, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Batata, sat, pi. Oltulul, jude^ul 
Arges; face parte din com. rur. 
Cuca. Are 100 suflete. 

Bal{atul, deal, in com. Albesti, 
in fa{a comuneT Peretul, jude^ul 
Teleorman, dincolo de Vedea, 
pe t&rmul sting al acestut riu, 
si pe prelungirea dealuluT, care 
se intinde intre comunele Meri, 
Albesti, p&na la Mavrodin. 

Bal^atul, mdgurd, in balta Su- 
haia, in dreptul comuneT Vii- 
soara, jud. Teleorman. 

Bal^ata, sat, plasa Bistri^a-d.-j., 
com. Valea-SeacS, jud. BacaTi, 
situat pe piriul cu acelasT nume, 
la o departare de 3 kil. de satul 
Valea-SeacS. Are iocapidefa- 
milie, cu 37 suflete. 

Batata, sat, plasa Bistri^a-d.-j., 
com. Rusi, jud. Bac&u, situat 
pe piriul cu acelasi nume, la o 
departare de 16 kil. de satul 



Rusi. Are o biseric£ ridicatS in 
anul 1858 dedefunctul I. Giusca 
si la care serveste preotul din 
com. Dealul-Nou; o circiuma. 
Cap! de familie sunt 24, cu 79 
suflete. 

Bal^ata, deal, plasa Bistri^a-d.-j., 
com. Rusi, jud. Bac£ti. 

Bal^ata, movild, jud. Bac&ti, pi. 
Bistri^a-d.-j., pe teritoriul comu- 
neT Rusi. 

Bal^ata, piriU, jud. Bac&u, plasa 
Bistri^a-d.-j., care uda satul cu 
acelasT nume si se scurge de-a 
dreapta SiretuluT, dupa ce uda 
satul Batata. 

Bal^ata, vale, com. Belefi, plasa 
Podgoria, jud. Muscel. 

Bal^ata, vdlcea, pe teritoriul co- 
muneT Bal^a^i, plasa Mijlocul, 
jud. Olt; are direcfiunea N.-E. 
si da in Plapcea, pe dreapta eT. 
Legenda spune, c& sT-a luat nu- 
mele de la un urs bal^at, ce ar 
fi locuit aci in vechime. 

Bal^ata - Corbului, poiand fru- 
moasa,in munte, numitl si Balta- 
CerbuluT, in plaiul Cerna, jud. 
Mehedin^i ; insemnati pentru 
multele certurT ce se intimpla 
intre locuitoriT austriacT, cu lo- 
cuitoriT d'imprejur, pentru pose- 
darea acestuT teritoriu. 

Bal^i, com. rur., pi. Mijlocul, 
jud. Olt, situata pe riul Plapcea, 
la 20 kil. departe de capitala 
jude^uluT si la 10 kil. de rese- 
din^a phisiT. 

Se compune din 3 catune: 
Margineni, Slobozia si Balfa^ 
cu o populafiune de 1379 lo- 
cuitorl, 657 barbafT, 722 feme!, 
334 cap! de familie si contrib. 
Comuna e vechie. Date certe 
'despre infiin^area eT nu sunt. 



Digitized by 



Google 



BALXAJI 



805 



liALJAH 



Se dovedeste din ni.ste zapise 
vechT, ca comuna a fost locuita 
nuraai de mosnenl. 

Locuitoril, intre car! se afla 
si 5 familiT Xig ar ri> se ocupa nu- 
mal cu plugaria si desfac pro- 
ductele lor la Slatina si gara 
Potcoava. Maioritatea, ma! ales 
eel din Margineni, sunt mo?- 
nenl. Improprietarip sunt 88, pe 
348 hect. din mosia Schitul-So- 
potul, fosta metoh a EpiscopieT 
de Arges. Ei poseda 280 cal, 60 
epe, 280 bol, 200 vacl, 10 ca- 
pre, 1800 ol si 60 porcT. 

Teritoriul comunel ocupa o 
supraf. de 2.200 hect. 

In raionul comunel sunt 5 bi- 
sericl, din carl: 3 in Margineni, 
1 in Slobozia si I in Balpip, 
deservite de 4 preop, platip cu 
cite 80 lei anual, din budgetul 
comuneT si de locuitorl, prin di- 
ferite Invoell particulare. 

Carte a inceput a se inva^a 
aci de la 1 8 16; scoala s'a infi- 
inpit cam de 50 anl si a func- 
ponat cu raulte si dese intreru- 
perl. Regulat funcponeaza de la 
1886. Se frecuenta de 13 copil, 
top baep, din numarul de 175, 
103 baep, 72 fete, cu virsta de 
scoala. Intrepnerea el costa pc 
stat, 1080 lei anual. $tiu carte 
40 barbap si nicl o femeie. 

Comerciul se face de catrc 
5 circiumarl. 

Budgetul comunel, pe ultimul 
an financiar, prezinta. la venitur! 
3037 lei si la chcltuell 2098 lei 

O sosea vecinala, care trecc 
prin mijlocul comunel, o leaga 
la N.-V. cu com. Mogosesti, la 
N.-E. cu Negreni, prin soseaua 
naponala, si fa S. cu Potcoava 

Teritoriul comunel e udat in 
partea de V., de girla Plapcea, 
care curge de la N. la S. si pri- 
meste urmatoarele valcele : Bal- 
$ata, Popesti si Mogoseasca, pc 
dreapta; iar pe stinga: Plapcea 
Mica si ValeaCornilor, Valea 



Scoculul si Valea-Diculul. In par- 
tea de E. si de S.-E. curge piriul 
Negrisoara, care primeste pe 
dreapta, Valea-Popil si Balteanul. 

La N. se ridica, de o parte 
si de alta a girlel Plapcea, doua 
dealurl: Mogosesti la N.-V. si 
Piscani la N.-E. In acest deal, 
cu direcpunea N.-S., se afla pis- 
cul Iepurele. 

La E. se prelungeste, de la 
N. la S., Dealul-Grecilor, care 
limiteaza com. Batyap de com. 
Birci. 

Se limiteaza la N. cu com. 
Mogosesti si Scornicesti, la E. 
cu Birci, la S. cu Potcoava si 
la V. cu com. Turia, cat. Va 
lea-Mare. 

B&l{ap, com. rur., in jud. R.-Sl 
rat, plasa Rimnicul-d.-s., pe ma 
lul drept al riulul R.-Sarat. 

$i-a luat numele de la mosia 
Balpip. 

Este asezata in partea apu- 
sana a judepiluf, la 2 kil. spre 
Sud-Est de orasui R.-Sarat si 
in partea rasariteana a plasii, 
la 6 kil. spre Sud-Est de com. 
Sgirci^i, resedinpi plasii. Co- 
munele invecinate sunt: Obi- 
dip la 5 kil., Jideni la 7 kil., 
Grebanul la 8 kil., Costieni-Marl 
si Costieni-d.-j. la 9 kil., $tu- 
beiul si Socariciul la IO kil. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu orasui R.-Sarat, de care se 
desparte prin riul Rimnicul ; la 
rasarit cu Obidip ; la miaza-zi 
cu comunele Salcioara, Costieni- 
MarT si Costieni-d.-j.; la apus cu 
cat. Darima^i, al com. Sgirci^i. 

Este o comuna de cimp; nu 
are dealuri; are insa 2 sirurl de 
movile departe una de alta de 
1 V* kil., pe drumul spre Cos- 
tieni. 

Riurile carl o uda sunt: R.- 
Sarat la miaza - noapte ; Iazul- 
Morilor, ce trece prin mijlocul 
comunil. Are 3 pufurl, 20 pana 



la 30 metri adincime; apa se 
maf aduce si din riul Rimnic. 

Catunele, carl compun com., 
sunt: Bal{a{i, cat. de resedinja, 
la apus, pe riul R.-Sarat; Ru- 
bla, la 2 kil. spre rasarit, pe 
Iazul-Morilor, divizat in doua: 
Rubla-Mare si Rubla-Mica. 

Suprafa^a comunel este de 
3440 hectare, din can 40 hect. 
ocupate de vatra comunil, 1900 
hect. ale locuitorilor, 1500 hect. 
ale particularilor. 

Populapa comunel este de 737 
familiT, carl coprind 1985 su- 
flete ; dupa sex sunt 1737 barb., 
715 femel; dupa starea civila: 
730 casatorip, 1240 necasato- 
rip, 15 vaduvi; 112 stiu carte; 
top sunt RominI ortodoxl. 

Com. are 2 bisericT : I.Una 
in catunul Bal^ap, cu hramul Sf. 
Gheorghe, zidita in 1865 de 
preouul $tefan Rosescu, familia 
sa si cu ajutorul locuitorilor ; 
are 17 pogoane pamint arabil 
si e deservita de I preot, I cm- 
tare { si 1 paracliser ; 2. Biserica 
din catunul Rubla, cu hramul 
Cuvioasa Paraschiva, fondata in 
anul 1867, tot de preotul Ste- 
fan Rosescu si cu ajutorul lo- 
cuitorilor ; are 17 pogoane pa- 
mint arabil ; este deservita de 1 
preot, 1 cintaref si 1 paracliser. 

In com. este o scoala mixta, 
fondata in anul 1 854 de stat ; are 
1 inv&tator si 56 elevl inscrisl. 

Calitatea pamintululeste buna. 
2300 hect. sunt loc arabil, 1 100 
hect. ima$. 

Locuitoril poseda: 215 plu- 
guri; 450 bol, 149 vacl, 75 cal, 
32 epe, 1500 ol si 30 rimatorl. 
Industria este simpla, cea do- 
mestica. In comuna sunt : 4 
timplart; 7 morl de macinat, 2 
cu abun si 5 pe apa. Transpor- 
ts se face prin gara R.-Sarat 
la 3 kil. spre Nord-Vest. In co- 
muna sunt 13 comercianp Ro- 
minI, top circiumarl. 



64691, Mar$l4 JHefUmar Q'ognJU, 



89 



Digitized by 



Google 



BAL'fATl 



306 



UALIA'J'I 



Caile de comunica^ie sunt : 
I. $oseaua, ce vine din orasul 
Rimnicul-Sarat, trece prin co- 
muna si se indreapta spre Fau- 
ret, judeful Buzau, trecind prin 
comunele Costieni - Mart, Bala- 
teanul, Galbenul , Jirlaul - Nisi- 
purt; 2. §oseaua, ce duce spre 
Salcioara, Ghergheasa - Amara ; 
3. Spre stasia Joi{a ; 4. Spre co- 
munele Obidifi, Macrina, Nico- 
lesti, Ciorasti; si 5. Spre Sgirciti. 

Budgetul. Comuna are 258 
eontribuabilt. Veniturile sunt 
de 4500 let, 65 ban!, iar chel- 
tuelile sunt de 3923 let, 14 bant. 
Contribu^iunile comunet suntde 
1 1 .67 1 lei, 1 7 bant. 

Bal{a{i, com. rur., in plasa Tir- 
gulut, jud. Teleorman, la extre- 
mitatea despre Vest a plasiT. 
Este situata intre doua vat, a 
Vedet si a Bratcovulut. 

Se margineste la Est cu co- 
muna Cucue^i, la Vest cu co- 
muna Socetul (Neaga), la Nord 
cu comuna Didesti, de care este 
separata prin Lunca- Vedet, si la 
Sud cu hotarul com. Mihaesti, 
din jud. Oltul. 

De pedealurile, peste care este 
situata, domina tot sesul de pe 
Lunca-Vedet, pe care se afla in- 
sirate comunele: Cucue^i, Scri- 
oastea, Papa si orasul Rosiori. 

Se compune din 3 catune : 
Bal{a{i, resedin^a, Bratcovul si 
Gresia. 

Catunul Bal{a{i este asezat 
pe malul drept al riulut Vedea ; 
catunul Bratcovul pe Valea-Brat- 
covulut, de unde si-a luat si 
numirea; iar catunul Gresia pe 
lunca dintre Vedea si Bratcov, 
la o departare de 2 1 /2 kilome- 
tri, spre Sud- Est. 

Intinderea comunet, impreuna 
cu a mosiilor aflate pe dinsa, 
este de aproape 3500 hectare, 
d'impreuna cu pamintul delimi- 
tat locuitorilor, in anul 1864. 



Proprietarit principalt sunt: 
mostenitorit Anton Puricescu cu 
800 hect. pamint arabil si 150 
hectare padure ; d-na Zoe Iz- 
voranu cu 533 hectare arabile 
si 1 80 hectare padure ; d. ge- 
neral E. Arion cu 252 hectare 
arabile si 45 hectare padure ; 
d. dr. M. Tocitu cu 296 hec- 
tare arabile, cumparate de la 
stat. Locuitorit improprietaritt 
sunt: in Bal^i, 174 pe 720 
hectare; in Bratcov, 132 locui- 
tort pe 430 hectare, iar in Gre- 
sia, 31 locuitort avind 107 hec- 
tare arabile si 10V2 hectare vit. 

Terenul este fertil ; numat o 
mica parte este mlastinoasa si 
cu prundis, pe Valea-Vedet. 

Numarul vitelor din comuna 
si catun este de 5029 capete, 
din cart ion vite mart cornute, 
219 cat, 12 magari, 3328 01, 
20 capre si 399 porct. 

Budgetul com. in anul 1890 
a fost de 8591 let, 69 bant la 
veniturt si de 6504 let, 60 bant 
la cheituelt. 

Are : o scoala, care a fost fre- 
cuentata de 21 elevt; doua bi- 
serict, una in comuna Bal^i si 
alta in cat. Bratcovul cu sase 
deserven^t, adica cite un preot, 
un cintare^ si cite un eclesiarc 
de fie-care. 

Comuna Balfafi arc sosele ve- 
cinale spre toate catunele et, 
precum si spre com. Socetul, de 
care nu este desparfita de cit 
printr'o mica distan^a de cip-va 
metri, ast-fel ca un necunosea- 
tor al localita^ii ar crede ca So- 
cetul si Bal^i sunt una si a- 
eeeasi comuna. 

Din cat. Gresia, o ramura ca 
de 3 Veil, duce in soseaua jude- 
teana Rosiori-Urlueni si Rosiori- 
S trim beni. 

La marginea despre apus a 
Bal^ilor reapar urmele Drumu- 
lut-luT-Traian, care incepe de la 
com. Flaminda ; acest drum insa 



nu se mat vede de cit pe dis- 
tant de cite-va sute de metri 
si, indata ce trece in jud. Olt, 
dispare cu desavirsire. 

Spre N. de cat. Gresia se afla 
o magura mare, scobita la mij- 
loc, in privin^a careea locuitorit 
povestesc legenda lut Maias Pur- 
caras. 

Acest Maias PurcaYas era un 
urias, care, de pe inal^imea ma- 
guret, sprijinit in ciomaorul saii, 
sarea tocmat la Nicopole, unde 
isT avea iubita si de unde se 
inapoia la magura, sprijinit tot 
in ciomag. 

Magura-lut-Maias-Purcaras are 
inalfime ca de 3 metri, iar peri- 
feria et este ca de 40 m. 

Satul Ballafi ca si cat. Gresia 
sunt foarte vechi. Sub domnia 
lut Nicolae Mavrocordat facea 
parte din pi. Mijlocul. 

In descrierea Valahiet, facuta 
de Nicolae Lazar in anul 1789, 
il vedem trecut sub numirea de 
Batyesti, din eroare de pronun- 
{are, de sigur, si pus in aceeast 
plasa cu sat. Didesti, care este 
in apropiere. 

Cat. Gresia pare a fi si mat ve- 
chiu ca sat. Bal^i; se zice ca pe 
timpul lut Mihaiu Viteazul, ostile 
eroulut ist ascu^eau aci sabiile 
pe gresii. La marginea acestui 
catun se vad inca urmele unei 
intariturt de pamint, care are for- 
ma unut drept-unghiu ; lungimea 
et este de 90 metri si lat'miea 
de 70 metri; din toate parole 
se poate vedea ca a fost ocolita 
cu un san$ de pamint, care acum 
s'a astupat. Intrarea intariturel 
se vede inca spre miaza-zi. Prin 
preajma si in interior s'au ga- 
sit, in multe rindurt, unelte de 
razboiu si monete. 

Imprejurui satulut erau, in se- 
colul trecut, padurt seculare. Bal- 
{afi, ca si alte sate de prin pre- 
jur aii fost, in mat multe rin- 
durt, parasite de locuitort, in 



Digitized by 



Google 



BALTAJI 



807 



BALTATM>F.-MIJLOC 



timpiT invaziunilor straine ; apoT 
s'aii rcpopulat cu locuitorT ve- 
ni{T din diferite locality ale jariT 
si maT ales de la munte si de 
peste Olt. Parte din locuitorf 
s'au refu^iat aci de la Dun&re, 
din jud. VIa?ca. 

Balta^i, sat, in jud. R.-Sarat, pi. I 

Rtmnicul-d.-j., cat. de resedin^ 

al comuneT Ba^a^i. $i-a luat nu- , 

mele de la mosia cu acelasT nu- 

me. Este asezat in partea de a- 

pus a comuneT, pe malul drept 

al rluluT R.-Salrat, la o mica de- 

p&rtare de orasul R.-S3rat. Are i 

o intindere cam de 48 hect. ; 

419 capT de familiT, cu 1095 su- 

flete, din car* 145 contrib.; are j 

o biserica\ cu 1 preot, I cint3- 

ref si o scoala. 

! 

t 

Bai^i, sat, in partea de S.-E. \ 

a com. $tioborSni, pi. Crasna, 

jud. Vasluiu. $i-a luat numele 

de la o familie de locuitorf ve- 

nit» din satul Balta{i, jud. Fal- 

ciu, care s'a stabilit aicT. E si- 

tuat la poalele DealuluT-Liestilor, 

pe o intindere de 1569 hect., 

din care 429 hect. p&dure si 

897 hect. loc de culturi, fmete, 

imas, sunt ale propriet&teT ; iar 

243 h. sunt ale locuitorilor, carT 

sunt in numSr de 130 fam. sau 

650 sufl. RominT, ocuplndu-se 

cu agricultura si cresterea vite- 

lor. Loc. poseda. 42 plu^urt si 30 

care cu boT; precum si 20 stupi 

cu albine. 

Are : o bisericS cu 2 dascall, 
facuta. la 1735, de fostul pro- 
prietar Veisa ; o moara cu a- 
buri ; 2 circiume ; 1 iaz. 

Num&rul vitelor e dc 588 ca- 
pcte, din carl : 266 vite marl 
cornute, 32 caf, 250 01 si 40 
rimatori. 

Bal{a{i, cdtun % pendinte de com. 
cu acest nume, pi. Mijlocul, jud. 
Olt, situat pe st. girlel Plapcea- 



Mare, in partea dc S. a comu- 
nei. E rescdinja comuncl si arc 
o biserica zidita. la 1890 dc lo- 
cuitort. 

B&l{ati, sub-divizic a cat. Micrea, 
din com. Gura NiscovuluT, jud. 
Buzaii. 

BSlta^i, deal, numit si Dealul Bal 
Jailor, in jude^ul Mchedin{i, pe 
care sunt asczate cele 2 comune: 
Bal^ati-d.-j. si BaUatf-d.-s. 

Bdl{a{i, mic izvor, in com. Be- 
let'i, pi. Podgforia, jud. Muscel, 
din care loeuitoriT iau apa, buna 
de leac, zic cT. 

B^l^a^i, mosie, situata in comuna 
cu acelasi nume, din plasaTir- 
guluT, jud. Teleorman; are o in- 
tindere de aproape 150 hect. 
si apartine la diferi^T proprietary 

B^afi, picket vechiu, cu No. 34, 
cdtre hotarul MoldoveT, in apro- 
piere de orasul Focsani, in jud. 
R.-Sarat, pi. Ora^uluT, com. Vir- 
tescoi, pe malul sting al riuluT 
Milcovul. 

B&lta{i-de-Jos, com. rur., in pi. 
Dumbrava, jud. Mchedin^i, la 
distant de 49 kil. de orasul 
Turnu-Severin ; este situate pe 
vale si dealuri, avind o supraf. 
de 3000 hect. cu o populajiune 
de 218 contrib., din 1 100 locui- 
torf, locuind in 320 case. 

Se mSrgineste : la E. cu co- 
muna Albulesti, la S. cu com. 
Biclesul, la Vest cu com. Bal- 
{a^i-d.-s. si la N. cu proprietatea 
statulul Strehaia. Formeaza co- 
muna cu c&tunele : Higiul, Ur- 
soaia si mahalalele: Dealul-Mare, 
Fa^a si Golineasa. Ocupa^iunea 
locuitorilor este agricultura si 
cresterea vitelor. 

Calitateapamintului este buna. 
Locuitoril poseda: 56 plugun, 



120 care cu boT, 16 caru^c cu 
cal si 108 stupT. 

Are 2 biscricl cu 2 preojf si 
4 cintare{T; o scoala cu 1 invft- 
t&tor, frecuentata. de 30 elevT. 

Budgetul comuneT coprinde : 
la veniturT 1444 leT si la chelt. 
1 141 leT. Numarul vitelor in a- 
ceasta comuna este de : 800 vitc 
marT cornute, 56 caf, 416 01 si 
401 rimatori. 

Prin accasta commit trece so- 
seaua comunala. Brtgleasa-B&l- 
tati-AlbuIesti-Piria. 

Dealuri maT principale in a- 
ccastS com. sunt : Dealul-Mare, 
pe care sc afla situata maha- 
laua Dealul-Mare si la ale caruf 
])oale se aria* mahalaua Ursoaia ; 
Dealul-HigiuluT, laalec^ruT poa- 
le se aflS mahalaua Golineasa; 
Bresnicioara ; Steaja. 

V&ile maT principale sunt : 
Valea-Mare, Valea-HigiuluT, Va- 
lea-GolineseT, Valea-Bresnicioa- 
rcT si Valea-StejeT. 

Bdl^i-de-Sus, com. rur., in pi. 
Dumbrava, jud. Mehedin^i, la 
o distant de 46 kil. de orasul 
Turnul-Severin, situate pe Dea- 
lul-BAHa^ilor. FormeazS comuni 
cu satul Guira. Are 153 contri- 
buabilT din 965 locuitorT, locuind 
in 193 case. Ocupafiunea locui- 
torilor este agricultura si cres- 
terea vitelor. Calitatea pimin- 
tuluT este foarte bun&. Loc. po- 
scdal : 34 plugun, 7 1 care cu boT 
si 1 2 c&ruje cu caT ; 46 stupT. 
In com. sunt: 2 bisericT deser- 
vite de 2 preojt si 4 cintire^T. 
Budgetul comuneT coprinde, la 
veniturT 947 lei si la cheltuelT 
781 leT. Num&rul vitelor cstede : 
526 vite man cornute, 216 oT, 
36 cat si 216 rim<itorT. Aceastal 
comunal este situata pe soseaua 
Brigleasa-Bal^ati- Albulesti. 

Balta^i-de-Mijloc, fost catun, 
in com. rur. Bal^i, pi. Dum- 



Digitized by 



Google 



BALTATt-VARZARI 



809 



BALTATEST1 



brava, jud. Mehedin^i ; acum cstc 
alipit com. rur. Bal^i. 

Baltati-V&rzari, inahala,\v\ com. 
rur. Bal^a^i, P'- Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

B&l{atul, hotar de pamint, in 
com. rur. Glogova, plaiul Clo- 
sani, jud. Mehedinfi. 

Bal{dte$ti, com. rur., in jud. 
Neamju, numita ast-fel de la 
satul de resedin^a al ei. Ocupa 
partea despre Sud si centrul al 
celor doua extremity! ale plasiT 
de Sus-Mijlocul. E asezata in dru- 
mul sosele! nafionale jude^ene 
Piatra-Neam^u, la 28 kil. depar- 
tare de orasul Piatra, pe dea- 
lurile si vaile dintre piraieleVa- 
raticul si Cracaul. Se margineste 
la S.-E. cu paminturile com. 
Cracaoani, la N.-V. cu comunele 
♦ Buhalni^a, Hangul, Filiorul si 
la N.-E. cu Grumazesti. 

Este formata din satele si ca- 
tunele : Balfatesti, Mitocul-luT- 
Balan, Valea-Arinil si Valea-Sea- 
ca. Are o populajiune de 2179 
suflete, dintre can : 465 capt 
de familie, sau 2135 suflete a- 
flatoare fa{a in com. si 17 ab- 
sente, la facerea recensamintului 
populate! ; dupa sex sunt : 1091 
barba^I, 1061 femeT ; dupa sta- 
rea civila : 1 108 necasatori^T, 91 5 
casatori^T, 128 vaduvT, 1 divor- 
{at; in raport cu instrucfiunea: 
146 stiu carte, 2006 nu stiu ; 
dupa virsta: 573 copil sunt dc 
sex barbatesc, 503 copil de sex 
femeesc ; dupa nationality : 50 
sunt strain!. Locuitori se ocupa 
cu agricultura, cu cresterca vi- 
telor si cu comerciul. 

Dintre locuitorit improprieta- 
ri{i, in 1864, sunt asta-zT: 142 
carT ocupa singuri locurile lor, 
238 din eel cart ocupa locurl 
ca urmasT, 2 stapinesc locurile 
altora si 74, can de si insurant 



si lucraton de pamint, insa nu 
au nicl un fcl de proprietate. 

Solul se cultiva pe o Intin- 
dere de 1428 hect. 93 aril. 

Imasul (suhatul) are o intin- 
dere de 237 hect., nutrind 3236 
capete de vite. 

In aceasta comuna sunt 3 
bisericT, in buna stare, intrefi- 
nute de comuna, din fondul de 
700 lei, deservite de 2 preo^T si 
4 cmtare^T. Vcnitul fonciar a- 
nual al paminturilor, ce apar- 
{in acestor bisericT, se urea la 
suma de 990 lei. O scoala, cu 
un inva^ator, este intre^inuta de 
stat. 

Budgetul comuneT este de 
6861 let la venituri si 6825 leT 
si 26 banT la chcltuell. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin soseaua ju- 
de^eana Piatra-Neam^u, precum 
§i prin drumurile comunale, ce 
dau in aceasta sosea de la di- 
ferite sate. 

Budgetul drumurilor este de 
746 lei, 26 banl la venituri si 
740 let la cheltuelT. 

Baltate§ti, sat, in com. Baltatesti, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam- 
{u, asezat la 470 metri d'asupra 
niveluluT marif, in drumul so- 
selel jude^ene Piatra-Neam^u, la 
o departatc de 28 kil. de Pia- 
tra, de 10 kil. de Neam{u si 38 
kil. de gara Pascani. 

Se numeste ast-fel de la mul- 
tele locun mlastinoase, provenite 
din bogatele surse ale izvoare- 
lor, carl se afla pe cuprinde- 
rea sa. 

Terenuriie sale sunt acciden- 
tal, satul fiind imprejmuit din 
toate parole cu dealun, car! se 
deschid in partea de catre N., 
prczintind, in forma^iunea lor 
geologica, paturi carl apar^in 
grupei ter^iare si probabil $i sis- 
temuluT miocen. S'aCi gasit cal- 
care si greziun, prezintmd cris- 



tate romboidale, ce sunt cris- 
tale de granat, precum si ghips 
rosiatic caracteristic, si ghips sa- 
lifer. Cu siguran^a. insa, nu se 
poate preciza anume caruT sis- 
tem aparfin, de oare-ce nu s'ati 
gasit fosile. (VezT « A nuarul geo- 
logic*, III, 1888). 

Popula^iunea acestuT sat se 
urea la 340 locuitort, car! se 
ocupa, pe timpul veref, foarte 
mult, cu comerciul productelor 
animale, a pasarilor, etc. agri- 
cultura si prea pu^in cu indus- 
tria si comerciul propriu zis. 

In acest sat se afla rese- 
din^a comuneT, I biserica de 
piatra deservita de 1 preot si 
2 eclisiarht; o scoala, cu o po- 
pula^iune de 60 elevT. Aci e sta- 
^iune balneara, cu 5 otelun man, 
cart cuprind peste 80 de ca- 
mere; ofarmacie; sta^iune tele- 
grafica-postala. In sat sunt 5 ro- 
tarT, intre car! si 1 strungar ; 1 
barbier, etc. 

Bal{ate$ti, impreuna cu satul 
Minjesti, au fost da^T danie de 
Barnovski $i Vasile-Voda, ma- 
nastire! Hangul; iar maT tirziti 
a fost intarita acea danie prin 
hrisovul luT Neculai-Voda-Ma- 
vrocordat la 17 15 si s'au inchi- 
nat, impreuna cu manastirea 
Hangul, Patriarhiei de Alexan- 
dria. (VezI Minjesti, mosie). 

Asemenea se spune, ca acest 
sat, impreuna cu mosiile Batya- 
testi, Buhalni^a, Minjesti si Cra- 
caoani, ar fi alcatuit, in vre- 
murT, un cnezat. 

Balfate^ti, stafie balneara, in 
jud. Neamfu, linga satul cu a- 
ceeasl numire, pe partea dreapti 
a piriuluT Sarata. 

Izvoarele mineraledin aceasta 
localitate sunt cunoscute din 
timpuri vechT; batrinii poves- 
tesc ca le-au gasit sub form^ 
de fintinl, pe care le numeau 
Fintinele-de-Slatina-Rea, numire 



Digitized by 



Google 



BALTATE$TI 



309 



BALTATESTI 



ce se pastreaza §i pSni astazl 
printre locuitorf. 

Ce! d'intiiu, carl aQ inceput 
s£ le cerceteze, sa le ingrijeasca 
$i sa le cureje, au fost PrincipiT 
Cantacuzin (din familia Cneji- 
lor), venipdin Rusia, unde tr&i- 
r£ pana atuncl, spre a se stabili 
aicT. El le-au ingradit, au deschis 
izvoarele $i au cladit in apropiere 
2 barace mart, undeafi a^ezatcSzi, 
pentru scaldarea lor ?i a vizi- 
tatorilor, ce le veneati ca oaspe^I 
pe timpul verei (1810). 

Nu trecu mult $i se vesti in 
tar& de efectele bine-cuvintatc 
ale Slatinel-Rele de la Baltate$ti. 
Vizitatori! patima$i sporeau pe 
fie-care an $i se stabileau prin 
sat $i vecinatate, unde cArau 
apa cu vasele. 

Pe atuncl erau numal trei 
fin tin! de slatinft (saramura): 
i.Olga, 2. Elena, 3. Gheorghe 
sau Fintina-Cneazulul. Izvorul 
al patrulea s'a descoperit mal 
tirziu. 

Cea d'intiiu analizi a apelor 
acestea s'a ftcut pe la anul 
1839, de catre dr. I. Cihac $i 
provizorul Franz Humpel,cu care 
ocazie s'a vazut ca conjin : acrime 
caxbonica, idro-sulfurica $i idro- 
clorica; apoT soda, magnezie, po- 
tash, calce, fier $i iod. Izvorul- 
Cneazululeracel malimbel^ugat, 
dind peste 100 de oca de apa 
pe minut; temperatura apeT era 
de 14° sub presiunea atmosfe- 
rica de 24 . 

O a doua analiza, $i mai com- 
plects de cit cea-l'alta, s'a ftcut 
la 1856, de dr. Stenner. Cu a- 
aceasta ocazie s'a constatat, ca 
boalele, car! erau combatute cu 
succes prin bai, sunt: Poalaalba, 
guturaiul incuibat, umflatura 
ghindurilor §i alte boale scrofu- 
loase, reumatizmul cronic, pete- 
le, picingine, noduri, be$icu^e, 
bube, limbridf, trinjT si felurite 
boli nervoase. 



MaT tirzlG baile s'au dat in 
antrepriza particular^. 

La 1 870 stabilimentul de pri- 
mire a vizitatorilor era compus 
dintr'o cladire de lemn, cu 24 
de odai , in forma de potcoavS ; 
avind pe linga dinsele §ase bu- 
c&tilriT ?i $ase cabine pentru 
feredee. Tratamentul boalelor 
se facea ordinar, dupa prescrip- 
{iunea arenda^ulul, care pe a- 
cele vremurl era un Evreu. 

La 1878 s'au cumpirat de la 
Principele D. $tirbeiu, de d-1 dr. 
D.Cantemir care a f&cut, prin a- 
jutorul d-luT dr. Konya, o ultima 
analiza amanunjita, schimbind 
tot-odata $i numirile izvoarelor : 
No. 1, Carol I; No. 2, Indepen- 
dent : No. 3, Elisabeta; $i No. 
4, Cuza-Voda (20 Octombrie 
1885). Rezultatele acestei ana- 
lize sunt: 

1 Izvorul Carol I : Apa este 
limped e, cu un gust s&rat-amar 
$i cu o reac^iune "bare-cum aci- 
da. Temperatura apeT, la 20 
Octombrie 1883, era de 7 
C. Greutatea specific^: 12206. 
In 1000 grame de apa : Clor 
143,7023, brom, 0,0661, anhi- 
drida sulfurics 6,8096, anhidrida 
carbonic^ 0,1052, anhidrida si- 
Hcica 0,0064, soda 130,5079, po- 
tass 0,1576, calciQ 0,5265, mag- 
nezie 0,2828, protoxid de fier 
0,0099, urme de iod. Grupind 
intre dinsele aceste substance 
in combinafiunile, in care se afla 
probabil, in apa, avem urmS- 
torul rezultat: Clorura de na- 
trium 237,1435, bromurademag- | 
nezie 0,0761, sulfat de potasa | 
0,2913, sulfat de calciu 1,2789, 
sulfat de magnezie 23,391 1, sul- ; 
fat de natriu 10,7111, carbo- 
nat de fier 0,0130, carbonat de 
magnezie 0,0368, fosfat de alu- 
miniu 0,0064, subs tan ja orga- I 
nica 0,0166; suma substan^elor 
fixe : 272,9957. Acid carbonic 
combinat cu carbonari simpli j 



in bicarbonaflf 0,0383, acid car- 
bonic liber 0,3561 ; suma totaia a 
parjilor constitutive: 263,3901. 
Par^T constitutive nepondera- 
bile: iod ?i litiu. 

2. Izvorul-Elisabeta : Acest iz- 
vor se afla la cfyl-va pa$T de 
Izvorul-Carol I. Proprieta^ile sale 
fizice §i chimice sunt aceleasl, 
cu deosebire in cantitatea saru- 
rilor. Temperatura, la 20 Oc- 
tombrie 1884, afostde6,5°C, iar 
greutatea specifica: 1,2033. A- 
naliza cantitativa : Clor 1 28,4962, 
brom 0,0652, anhidrida sulfurata 
2,6480, anhidrida silicicao,0075, 
soda 116,0105, potasa 0,1706, 
calciu 0,1426, magnezie 0,3153, 
protoxid de fier 0,0054. Grupin- 
du-le, avem urmatorul rezultat : 
Clorura de natriu 21 1,9861, bro- 
mura de magnezie 0,0749, sulfat 
de potasa 0,3 1 53, sulfat de cal- 
ciQ 0,8419, sulfat de magnezie 
22,6036, sulfat de natriu 8,081.4, 
carbonat de fier 0,0072, carbo- 
nat de magnezie 0,1 132, fosfor 
de aluminiu 0,0258, acid sili- 
cic 0,0075, substance organ i- 
ce 0,0194; suma partflor fixe 
244.0763. Acid carbonic com- 
binat cu carbonari simpli in bi- 
carbonat 0,0620, acid carbonic 
liber 0,3031 ; suma totaia a par- 
{ilor constitutive 244,44 1 4. Par^I 
constitutive neponderabile : iod, 
litiu $i acid sulfidric. 

3. Izvorul-Cuza-Voda: Acest 
izvor se afla aproape de cele- 
l'alte doua. El se intrebuin^ea- 
za ca medicament intern. Apa 
este sarata, in sarun minerale, 
limpede, cu un gust sarat-amar. 
Reac^iunea ape! este neutra. 
Temperatura, la 20 Octombrie 
1884, era j\ Greutatea speci- 
cifica: 1,0148, Analiza cantita- 
tiva: Clor 8,7323, brom 0,0094, 
anhidrida sulfurica 2,1743, anhi- 
drida carbonicl 0,5527, anhidri- 
da silicica 0,0319, soda 8,1602, 
potasa 0,1254, calciu 0.4976, 



Digitized by 



Google 



BALTATE?TI 



310 



BALUS-SILVESTRI 



magnezie 0,5900, protoxid de 
fier 0,0015. Grupind intre din- 
scle aceste substance, dau: clo- 
rur& de natriu 14,4060, sul- 
fur& de magnezie 0,0108, sul- 
fat de potash 0,2318, sulfat de 
calciu 1,1902, sulfat de mag- 
nezie 1,0023, sulfat de natriu 
i,2i25,carbonat de fier 0,0024, 
carbonat de magnezie 0,5199, 
acid salicilic 0,0319, substance 
organice 0,0362 ; suma p&r{ilor 
fixe 18,640. Acid carbonic com- 
binat in bicarbonat 0,2732, acid 
carbonic liber 0,0053 ; suma p&r- 
{ilor in total 18,9225. P^T ne- 
ponderabile: stron^iu, litiu si iod. 

4. Izvorul Independent, a- 
vind multa analogie cu izvorul 
Carol I, a fost analizat numaT 
calitativ. 

Din analizele expuse, rezultS, 
c& aceste ape minerale trebuesc 
clasate in clasa apelor clorurate- 
sodice, si maT rees urmStoa- 
rele concluziunT: 1. ca aproape 
a patra parte din ap&, consists 
in clorur de sodiu ; 2. caracte- 
ristic pentru apa s£ratil din B5l- 
tatesti, este marea lor bog&^ie 
in sulfate, ceea-ce contribue mult 
la valoarea lor terapeuticS. In- 
trebuinjarea practice a acestor 
ape poate servi: a) la inhala- 
{iunT si pulveriza^iunT; b) la b&T 
gradate : calde si reel ; c) pen- 
tru b£ut este numaT acea din izvo- 
rul Cuza-Vod&. 

Din apele minerale de la B&l- 
{atesti se extrage prin evapo- 
ra^iune, o sare de coloare alb&- 
cenu$ie, numit£ sare minerals de 
Baty&testi, care serv& pentru b£T, 
si afar& de aceasta o sare cris- 
talizata, cu un gust amar-sHrat 
si cu efecte purgative excelente, 
numit&: sare aterniala de B&1{&- 
testi. A fost anaiizata de d-nul 
dr. Bernarth si a prezintat ur- 
m£toarea compozi^ie : sulfat de 
sodiu 43, 5 50 gr., ciorurade sodiu 
0,880 gr., carbonat de sodiu 



0,060 gr., ap£ de cristaliza^iune 
54,490 gr. ; total 99 gr. 980%. 
Ast&-zl statfunea balneal B&l- 
^atesti merge pe cale propSsi- 
toare sub toate raporturile. (VezT 
dr. Al. $aabner-Tuduri : «Stu- 
diu asupra apelor minerale din 
jude^ul Neam^u*, 1890. Ase- 
menea dr. Cantemir: «BSile mi- 
nerale de la B&ltatesti», 1884; 
idem «Asachi», revista, Piatra, 
1884, No. 3, etc.). 

Bal{ate§ti, mofie, in jud. Neamtu, 
situate intre mosiile Varaticul, ( 
Crac&oani, Hangul s. a. A fost 
proprietatea vistierului Hie Can- ' 
tacuzin, apoT maT tirziu a cnea- 
zuluT Gh. Cantacuzin si acuma 
a Principelui $tirbeiu. Are sat. 

Bdl{ate§ti, mosie, din com. Br&- 
esti, pi. Cirlig&tura, jud. Iasi, 
pe care este infiinjat satul nou, 
Valea-Oilor. Are o intindere de 
862 hect., pamint foarte roditor. 
Aceasti mosie este proprieta- 
tea statuluT. 

Baltate§ti,/)/r/V^, c. Bal^testi,pl. 
de Sus-mijlocul, jud. Neamtu. 

Bal^a^anul, catun, {ine de com. 
rur. Grcci, pi. Motrul-d.-j., jud. 
Mehedin^i. 

Bal{a{ei, deal, spre apus, in co- 
muna B&leni, pi. Zimbrul, jud. 
Covurluiu, intre piraiele Suhu- 
luiul-Sec si Suhuluiul-cu-Apa. 

Bal{a{ei, vale, corespunzatoare 
dealuluT cu acela^T nume, in co- 
muna B&leni, pi. Zimbrul, jud, 
Covurluiu. 

Bal{e§ti, sat, face parte din com. 
rur. Podeni-VechT, pi. Podgoria, 
jud. Prahova. Are o biserica 
vechie, facutS. de locuitorT. Anul 
fond&reT si ctitoriT nu-i se cu- 
nosc. 



Acest sat inainte de a se vn* 
cu Podeni-VechT, forma cofl»" 
cu c&tunul Izesti, si se nume a 
dc locuitorT: Cireseanca, -> v 
naia, Polini si Piscupia. 

Bailie-din- Todire§ti, m la § t i w 1 • 

in jud. Suceava, pe sesul c\rcr 
al piriuluT Suha-MicS. 



Bal^oican, pirin, in co 
Clean ovul, pi. Dumbrav 
Mehedinfi. 






caSU 



Bal$i{a, vale si mic pirirl? \ 

pe lingS com. Cimpeni, f>l- ^V 
te^ui-Oltul-d.-s., jud. Romanaf/; 
O mul^ime de alte v&T se p> I ercf } n 
valea Balsi^a, iar de-o paxte $,* 
de cea-l-alt£ se ridicS de.a.lvil de 
S. al Balsulul. Valea se terming 
in Valea-Olte^uluT, la com. V} r ^ 
tina. 

Balura, deal, situat la S. -ci^ s ^" 
tul Godinesti-d.-j., com. CS<^^ /# 
nesti, pi. Berheciu, jud. Teour/# 

Balu§ sau Balo^, sat, ju<J- Ba " 
ciu, plasa Siretul-d.-s., al 0<)m, 
Odobesti, situat d'a stin^T- 3 - P l * 
riuluT Odobesti, la o derj**^*' c 
de 2700 m. de satul Odc^^^ ?t1, 
In apropiere de acest «=-^^^ se 



priidau odinioara de tilha^C^ ■ 



latoriT, ce strSb^teau soseavJ ^ a " 
cail-Birlad. In sat sunt 3^ ° a P r 
de familie si 134 suflete. ^* m ' 
male sunt: 10 cai, 134 vit^ ° or ' 
nute si 24 porcT. 

Balu$, deal, jud. Bacau, pi- _" 
retul-d.-s., din com. Berbcn<^ 0/n " 

Balu§ (Dealul-lui-), deal, pc 
teritoriul satulul Iazul-Nou, din 
com. $ipotele, pi. Bahluiu, jud, 
Iasi. Numit ast-fel, se zice, dup^ 
numele unuT ho$, ce-sT avea 1 _ 
cuin^a pe el. 

Balu^-Silvestri, mosie, jud. Ba- 



Digitized by 



Googli 



HA I. US A 



811 



BALUSESTI 



cau, pi. Siretul-d.-j., din com. 
Odobesti, cu o intindere de 294 
falcT. 

Balu§a, name, ce mat poarta sa- 
tul Balus, jud. Bac&u. 

B&lu§ca, padure a statului, in 
jud. R.-Sarat, pi. Rimnicul-d.-s., 
com. Jideni. Face parte din cir- 
cumscripta Vila silvica, ocolul 
Babeni. Se intinde pe Dealul- 
Co{atculuI. Esen^ele principale 
sunt: fag, jugastru si frasin. In- 
tinderea paduret este de 200 
hectare. 

Baluseni, com. rur., situata in 
partea de S. a pl&sil Tirgului, 
jud. Botosani; se intinde pe un 
teritoriu deluros si acoperit parte 
cu p&dure. 

Comuna se compune din sa- 
tele : Baluseni (Zosin), Buzeni, 
Cosuleni,Stanceni,Tocileni,Tul- 
bureni si Zeicesti. 

Suprafaja comunel e de 8296 
hectare. Are o populate de 879 
familii sau 3200 suflete, avind 
618 contribuabill. 

Pamintul este mal mult ar- 
gilos, avind coloarea bruna-ce- 
nusie si in unele pa>{! rosiatica ; 
este insa de calitate buna si ro- 
ditor. 

Intinderea locurilor cultivate 
e de 2783 hectare. 

In partea de Vest si Sud-V. 
a comunel sunt padurl de ste- 
jar, carl se exploateaza si aCi o 
intindere de 243 hectare. 

Comuna e strabatuta de pi- 
raiele Siena si Teisoara si are 2 
iazuri mart : iazul Stftnceni si 
iazul Baluseni sau Zosin, din 
carl se scoate mult peste, stub 
si papura ; sunt si 3 iazuri ma! 
mid. 

Are 2 morl de apa\ cu mat 
multe pietre, la cele doua iazuri 
marl. 

Numarul vitelor e de : 782 bol, 



762 vacl, 218 cal, 1984 porci, 
2310 01, 1 1 capre si 9 bivoli; 220 
stupl. 

Prin partea de Nord a co- 
munei trece calea jude^eana pie- 
truita, Botosani-$tefanesti ; ase- 
menea prin partea de Vest e 
strabatuta de calea nationals. 
Botosani -Hirlati. 

Budgetul comunel e de 13445 
lei la veniturl si 11649 let la 
cheltuell. 

Sunt 6 bisericl cu 4 preofl 
si 9 cintare^I; 2 scoll cu 2 in- 
va^atorl, 1 20 baetf si 20 fete ; 
13 circiume. Sunt 14 comerci- 
an{I si 22 meseriasl. 

B&lu$eni (Zosin), sat, in partea 
de Sud a comunei Baluseni, pi. 
Tirgului, jud. Botosani, asezat pe 
coasta dealului Zosin, in dreapta 
piriulul Siena. Mosia are o su- 
prafaja de 2373 hect. si o po- 
pulate de 210 familii cu 795 
suflete, avind 162 contribuabill. 

Spre Nord de sat, pe valea 
piriulul Siena, se afla iazul Ba- 
luseni, sau Zosin, bogat in peste, 
stuh si papur& ; are o moara 
de apa; spre Est de iaz se afla 
gradinl de zarzavaturl, cultivate 
de Bulgari, carl vin aid in top j 
anil si fac corner^ de legume 
pe pia^a orasulul Botosani; el I 
intrebuin^eazaapSdin iazul Ba- I 
luseni, pentru iriga^iune cu un j 
sistem de ro{I marl purtate de j 
cai. Aid este resedinja prima- i 
riel comunel Baluseni. Are o i 
biseric£ cu 1 preot si 2 cihta- 
repf si I scoala, cu un invajator, I 
frecuentati de 70 scolarl. 

Numarul vitelor este de: 510 | 
vite cornute, 58 cai man si mid, \ 
730 ol, Ti capre, 3 bivoli, 591 j 
porci, 70 stupi cu albine. j 

Sunt 8 meseriasl, 3 comerci- | 
an{I; 2 circiumi. 

Balu^eni-Stamatele, sat, in par- 
tea de Nord a comunel Finti- 



nelele, plasa Siretul, judejul Bo- 
tosani, asezat pe loc ses. Are 
o suprafat& de 938 hect. si o 
populate de 281 familii sau 1446 
suflete si 300 contrib. Locuito- 
ril sunt parte RominI si parte 
RusI; sunt si cite-va familii de 
Evrel. Locuitoril se ocupS cu a- 
gricultura si cu cresterea vitelor. 
Pe mosie se afla o mica pa 
dure de stejarl de 13 hectare, 
si cite-va lunci, padurl de r;l- 
chita, la Siret. Se afla si o 
moara de apa pe girla morif; 
un lac numit Plisa; si bal^le : A- 
lior, Iliasca si Trestioasa, bo- 
gate in peste. 

In acest sat se afla o bise- 
ricl, cu un preot si dol cinta- 
re{I ; o scoala, a comunel, cu 
un inva^ator si 49 scolarl. In 
sat se gasesc: 471 vite cornute, 
50 cai marl si mid, 1351 01, 

8 capre, 1 1 1 porci si 275 stupl. 
Se afla dol comercian{T ; 1 1 me- 
seriasl; o circiuma. 

B&lu$enilor (Iazul-) sau Zo- 
sin, iaz mare, pe valea Sic- 
nei, in partea de Nord a satu- 
lui B&luseni-Zosin, comuna Ba- 
luseni, pi. Tirgulul, jud. Boto- 
sani. Are o intindere de 100 hec- 
tare ; din acest iaz se scoate mult 
peste si mult stuh si papunl ; are 
o moara de apa, sistem noQ. 

Balu§e§ti, com. rur., in jud. Ro- 
man, plasa Fundul, spre S.- E. 
de orasul Roman si la o de- 
partare de 13 kil. de el, si de 

9 kil. si 500 metri de resedin^a 
plasil. Teritoriul acestel comune 
este foarte accidentat si dru- 
murile in rea stare. E formati 
din satele : Balusesti, Mestea- 
cani si Tabara, cu resedin^a co- 
munel in satul Balusesti. Are 
255 capl de familie, 240 con- 
tribuabill, 1098 locuitorl, din 
carl 25 stiu carte; 281 case. 

Popul. acestei com. este corn- 



Digitized by 



Google 



BALUSESTI 



312 



BALUJA 



pusa din Rominl $i Ungurl. Un- 
guril sunt 107 familil, 470 loc. 
Mai sunt $i 2 fam. de Evrel. Se 
lucreaza pu^in oiaria. Sunt 622 
capete vite mart. Are 2 bisericl: 
una ortodoxa, de lemn, $i una 
catolica, de zid. Are o $coala 
primara mixta, infiin^atcl in anul 
1886, $i care a fost frecuentata 
in anul 1886 — 87 de 45 elevT, 
44 b£e{T $i I fata. 

Aceasta comuna $ine de cir- 
cumscripta fiscala Batrine$ti . 
Veniturile anuale al com. este 
de 3228 let ?i cheltuelile de 
3228 lei. 

Balu§e§ti, sat, in com. Dochia, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamfu, 
a$ezat pe podi^ele, ce se intind 
in curbatura dealurilor Margi- 
neni. Se mSrgine^te la Vest cu 
satul Dochia, de care se des- 
parte prin culmea dealulul Mar- 
gineni ; la Est cu satul Itrine§ti ; 
la Nord cu hotarul comuneT 
Bargaoani. 

In acest sat sunt 25 de case, 
populate de 20 de familil, sau 
51 de barba^l, 52 femel, dintre 
carl : 56 nec&satoritl, 36 casa- 
tori{l $i 1 1 vaduvl, top r&ze$T 
r&ma§laicl, in urma improprie- 
tSrel locuitorilor la Dochia. 

Poseda : o biserica cu 1 preot 
$i 1 dascal ; un fierar ?i un rotar. 

NumSrul vitelor se urea la 5 5 
capete: 18 bol, 22 vacl, 6 cat, 
5 rimatorl ?i 4 juncl. 

Balu§e§ti, sat, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Balu$e?ti, pe j 
malul drept apiriulul Balu§e$ti, 
spre S.-E. de ora$ul Roman ?i 
la o dep&rtare de 13 kil. de el I 
$i de 9 kil. 500 m. de re?edin{a 
piasil. Este a^ezata pe coasta I 
despre S. a dealulul Balu$e$ti. 
Este resedin^a com. Baluse$ti. 
Are 2 1 3 cap! de familil, 193 con- 
tribuabill, 890 locuitorl, din can 
24 stin carte; 234 case. Din ' 



ace?tia, 107 familil, 470 locui- 
torl, sunt Ungurl $i 2 familil 
Evrel. Se lucreaza pu^in oiaria. 
Sunt 591 capl vite marl. Are 

biserica ortodoxa, de lemn $i 
una catolica de zid. FormeazS 
impreuna cu satele: Calugareni, 
Migla, Negri, Poiana-luMura?c, 
Recea, Ro^iori ?i Ru$i din jud. 
Roman, precum $i cu satele Bog- 
dan e$ti, Buhociu, Praje$ti ?i Sa- 
tul-Nou, din jud. BacSCi, o paro- 
hie catolica, cu re?edin^a preo- 
tulul in satul Praje$ti, jud. Bacau. 
Are o ?coala primara mixta, in- 
fiin^ata in anul 1886 $i care a 
fost frecuentata in anul $colar 
1886 — 87 de 45 elevl, 44 baejl, 

1 fete. Este legat de ora?ul Ro- 
man prin $osea. Se mal nume^te 
$i Balu$e$ti-Boere$tl. 

Balu§e§ti, deal, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Baiu?e$ti, pe 
coasta caruia este a?ezat satul 
Balu$e$ti. Acest deal face parte 
din ?irul dealurilor din stinga 
Siretulul. 

B&lu§e§ti, mosie, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Balu?e$ti. A- 
vea parte aid mal inainte, pe 
la 1840, ?i manastirea Neam- 
{ulul, care era inchinata sf. Mi- 
tropolil, starea I-iu. 

Balu§e§ti - Boeresjti, vezl Balu 
$e§ti, sat, in jud. Roman, plasa 
Fundul. 

Balu§e$ti-Mici, sat, in jud. Ro 
man, pi. Siretul-d.-s., com. Da 
gi{a, spre S.-E. de satul Dagi^a 
?i la o departare de vr'o 3 kil. 
de el. Are 24 capl de familil, 
24 contribuabilf, 126 locuitorl, 
dintre carl n ?tiu carte $i 37 
case. Popula^ia este romina, a- 
fara de o familie Evrel. Acest 
sat finea pana la 1 Aprilie 1887, 
de desfiin^ata com. Vovrie§ti, 
care s'a alipit la com. Dagi^a. 



Balu$e§ti-Todire§ti, sat, pe mo- 
$ia Ruginoasa, com. Vascani, 
pi. Siretul-d.-s., jud. Suceava. 
Se crede c2l-$i trage numele de 
la ni?te padurarl fugi{l de la 
familia Balu? (Bal§) §i adapos- 
ti^I aci. E a§ezat pe ambele 
coaste ale dealulul Ciumalul. 
Numara 118 case, populate cu 
156 capl de familie, sau 515 
suflete, din carl 252 barbajl §i 
263 femel. Din ace?tia sunt 5 
Evrel. Are 124 contribuabilf. Va- 
tra satulul ocupa suprafafa de 53 
falcl $i 32 prajinf. Despre mo- 
$ie, vezl Ruginoasa. Improprie- 
tari^l, dupa legile din 1864 ?i 
1878, sunt 29 frunta$l, 6b mij- 
loca§l ?i 95 coda§I, stapinind 
356 falcl ?i 70 prajinl. 

Are o biserica de lemn, lipo- 
veneasca, 5 — 6 familil dintre sa- 
teni fiind lipoveni improprieta- 
ri^l aci. $coala din Todire§ti ser- 
va ?i acestul sat. 

Drumurl principale sunt: la 
Bidili^a, 2010 m., la Stroe^ti, 2 
kil., la Harmane^ti, 4 kil. metri 
$i jum. 

Pe la 1850, «Balu§e$ti, la ^inu- 
tul Sucevel, ocolul Siretulul, 
mo$ie a dumi-sale Logofttulul 
Costache Sturdza. Are un sat 
cu dol nevolnicl, doua vadane, 
un vatav. Pe linga mosiile : Cri- 
ve^ti, Ruginoasa ?i altele, cu 
un numarde 15 locuitorl*. («Bu- 
ciumul Rom?n», anul I, 1875, 
pag. 142.). 

BMu$ului(Dealul-),^v*/, situat 
la E. de satul Burdusaci, in jud. 
Tecuciu. Se aflape linga satele: 
Deleni ?i Burdusaci. Merge pini 
in drumul ce duce la Birlad, 
unde incepe Dealul-Buc$ef, for- 
mind hotarul spre judeful Tu- 
tova. 

Balu{a, catun, in com. rur. Po- 
noarele, plaiul Clo.^ani, jud. Me- 
hedin^i. Are 30 familil. 



Digitized by 



Google 



BALU'fA 



313 



BANEASA 



Balu^a, lac, in com. Panataul, 
cat. Plai^orul, jud. Buzau. 

Balu^oiul, piriU ; izvore$te din 
dealul Izvoarele, com. Zavideni, 
pi. Oltul-d.-s. ?i se varsa in riul 
Oltul, in jud. Vilcea. 

Banaguiul, rin, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-mj., com. Intorsura, pc 
dreapta piriulul Dasna^uiul. 

Bananai, sat, peArge?. Are 45 
falcl. Face parte din com. rur. 
Prundul, (veziacest nume), jud. 
Arge$, pi. Pite^ti. 

Banare§ti, sat, cu 149 fam., jud. 
Arge$, plasa Pite$ti. Face parte 
din com. rur. Sapata-d.-j. 

Bana^eni, numire vechie, a catu- 
nului Gingiova, jud. Dolj. 

Banceasca (DrSgaica-Veche), 

cat. al com. Simileasca, judejul 
Buzau, cu 560 loc. in 1 16 case. 

Banceasca (Iorguleasca-), mo- 
sie, in com. Simileasca, jude^ul 
Buzau, cat. Banceasca ; fosta pro- 
prietate a statulul ; pendinte de 
Episcopie; 1090 hect., din care 
390 s'a dat locuitorilor, iar 700 
s'au vindut. Aceasta are ca 500 
hect. arabile, mare parte gra- 
dinl de zarzavat, I40 finea^a $i 
60 crivina; renumita pentru vi 
nat $i mai cu seama pentru : be 
ca{e, sitarT, etc. Pe aceasta mo 
$ie s'a cultivat $i orez. 

Banceasca-Crivina,/^///^-, pc 
mo$ia Banceasca, jud. Buzau. 
(VezT Banceasca). 

B&nceni, sat, in comuna Mamor- 
nifa, pi. Her$a, jud. Dorohoiu, 
cu 67 familil sau 272 suflete. 
Pozitia placuta. A^ezarile sate 
nilor sunt parte bune, multe aii 
livezT, restul gradini. 



Proprietatea mo$iei este a E- 
pitropiel Sf. Spiridon din Ia$i. 

Satenil improprietari{i poseda 
211 hect. 23 aril pamint ; iar 
proprietatea mo^iel are 587 hect. 
16 aril cimp ?i 85 hect. 92 aril 
padure. 

Piriul, ce trece prin mo$ie, se 
numeste Sanihaul. 

Drumul principal e eel jude- 
{ean Her^a-Mamorni^a. 

Mo^ia se invecine^te cu : Hrea{- 
ca, Molni^a, Prutul ?i Sanihaul. 

Bance^ti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tutova, comuna Voine$ti, spre 
S.-E. de satul Voine$ti. Are 136 
loc, din car! 9 $tiu carte ; 33 
case. 

Bance^ti, deal, pe teritoriul com. 
I Baneasa, plasa Prutul, jud. Co- 
vurluiu. Incepe din Valea-Ba- 
neasa $i merge spre JonLsti. 

Bance^ti, mosie mo^neneasca, in 
com. Lipia, jud. Buzau, are ca 
600 hect. araturi, vil, livezl $i 
padurl. Se sub-divide in urma- 
toarele sfori: Buduce^ti, Bani- 
cioi, Gogalniceanca, Glodeni, Pi- 
roce$ti, Pistre?ti, Macule^ti $i 
Ioan-Bacanul. 

Bance§ti, sfoard de mosie, in com. 
Valea-TeanculuT, jud. Buzau, a- 
vind 70 hect. araturi $i vie. 

Bancila, numire, data uneT parp 
din padurea statulul Vintila-Vo- 
da, jud. Buzau. 

B&ncil&, numele unut cat., care a 
aparfmut comunel Bolote^ti, pi. 
Girlele, jud. Putna. E situat, pe 
Putna, la un kil. departe de sa- 
tul Balotesti. 

Bancila (Valea-lui-), vdlcea, 
care se formeaza pe teritoriul 
comunel Milcovul, pi. Siul-d.-s., 
jud. Olt §i da in riul Oltul. 



Bancileasca, padure, pe terito- 
riul comunel Balotesti, pi. Gir- 
lele, jud. Putna, apar^inind ra- 
ze^ilor de cat. Bancila. Are o 
intindere de 29 hect. 

Bancile$ti, cdtun, jud. Arge?, pi. 
Pite^ti. Face parte din com. rur. 
Babana. Are 8 fam. 

B&ndoiul, padure, in jud. Braila, 
situata m pi. Balta. Se margi- 
ned din toate parole de Cim- 
pul-Bal^eT. Suprafafa este de 1 
hect. ; esen^a ; salcie. 

Bandoiul, prival, in jud. Braila; 
incepe din Vilciu, mai jos de 
catunul cu acela^I nume ; se in- 
dreapta catre N. $i se varsa in 
jap$a Rogozul. 

Bandoiul, tirla, in jud. Braila, 
pendinte de com. Stancu^a, pi. 
Balta; pe malul drept al VilciuluT, 
unde incepe gura VerigeT-Ban- 
doiulul; cu 88 sufl., 16 familil. 

Baneasa, com. rur., in pi. Prutul, 
jud. Covurluiu, pe valea Chine- 
jet, la 64 kilom. de Gala^i; se 
margine^te la N. cu * com. Ba- 
lm te$ti, la E. cu Vlade$ti (cat. 
Ro^cani), la S. cu Bujor (cat. 
Moscu) $i la V. cu Jora$ti. 

Comuna aceasta, propriu zis, 
n'are catun, ci numat ni?te sim- 
ple mahalale, odinioara deose- 
bite, azl aproape impreunate, 
carl poarta numele de Baneasa, 
Buc^eneasca, Fulgere^ti ?i, pu{in 
mai in sus, Slobozia-Baneasa. A- 
ceasta din urma, e singura re- 
cunoscuta oficial ca catun. 

Locuitoril de aid, ?i anume 
din mahalaua Baneasa ?i parte 
din Fulgere$ti, sunt raze^I, iar 
eel din Buc$eneasca ?i SI. -Ba- 
neasa, fo^tl clacasl; capl de fa- 
mine 345, cu 1557 suflete, din 
carl 625 barba^T, 630 feme!, 654 
necasatori^I, 523 casatoriflf, 78 



BWi. MartU Diction** Q«ografic~ 



40 



Digitized by 



Google 



BANEASA 



314 



BANEASA 



v&duvt, 243 stiu carte, 10 12 nu ; 
strain! nu sunt, de cit do! EvreT, 
ce tin pravalil de bacanie si ma- 
runt'i?url. 

Teritoriul este accidentat mat 
mult ; sunt dealurt, rip! si vai, prea 
pu{in loc ses ; suprafa^a sa e de 
3748 hect., din cart trei par^I 
arabile, 53 hect. padun, 715 
ima$, 57 fine^e, 6o l h vil. In va- 
tra satuluT sunt paduri si lunci 
de saicie. Proprieta^eT man a- 
par{in 1591 hect. 24 aril, im- 
parjite la trei mosit : Slobozia-Ba- 
neasa, Boereasca $i Bucseneasca. 
(V. a. n.). 

Numarul total al vitelor din 
com. Baneasa e de 2135 capete, 
?i anume: 580 boT, 260 vaci, 
70 minza{i, 8 minzate, 185 vi- 
$el, 8 cat si epe, 700 ot si miet, 
30 berbecl, 50 {apl si capre, 
si 100 rlmatort. 

Circiumi sunt 4, si pravalil 
de alte marfurl 2 ; mon de vint 
4, ce produc anual cite 150 — 
200 lef ; sunt : o marina agricola $i 
plugurl sistematice 10. Secultiva 
in mare parte : cincpa, inul ?i 
gindaciT de matasa ; albinele 
pufm. 

Veniturile comuneT se ridica. 
la 6931 lei pe an, iar cheltuie- 
lile la 3519; darile directe in 
total se cifreaza la 7160 1., 16 b. 

Biseric! sunt 4 : Buna-Vestire, 
in mahalaua de jos Baneasa, zidi- 
ta la 1 8 14; Sf. Atanasie $i Chiril, 
despre care, legenda spune, ca 
ar fi existind din 1790, in Buc^e- 
neasca ; Prea-Cuvioasa-Paraschi- 
va, in Fulgere^ti, din 1844; ?i 
Sf. Gheorghe, in SI.- Baneasa, 
din 1803. Dintre acestea, Sf. 
Gheorghe $i Sf. Atanasie $i Chi- 
ril sunt inchise, fiind ruinate. 
Toata corauna Baneasa formeaza 

parohie, cu catedrala Buna- 
Vestire, deservita de I paroh, 

1 preot ajutor $i 4 cintarep. 
Are o scoala mixta, frecuen 

tata de4S elevi, din 75 inscri^f. 



Prin Baneasa, pe o intindere 
de 5 kil., trece calea vecinala 
Bujor-Bere^ti ; asemenea, cai ve- 
cinale-comunale mal mict sunt: 
spre Jora?ti la V. de 7 kil., $i 
spre Ro^cani la E. de 5 kil. 
Pe aicf trece $i linia ferata Ga- 
lafi-Birlad. 

Legenda spune, ca numele de 
Baneasa ar veni de la so^ia unul 
Ban, careea it zicea Banoaia sad 
Baneasa; probabil, ca era pro- 
prietara vre-unei mo§it de aict. 
Se mat poveste^te din batrinT, 
ca in Baneasa ar fi existat in 
vechime un tirg mare. Povesti- 
rea aceasta se intemeiaza pe 
faptul, ca cu ocazia sapaturilor 
facute, s'au gasit urme de cara- 
mizt, oale, etc., de forma ve- 
chie. 

Baneasa, com. rur., la extremi- 
tatea de N.-E. a pla$il Calma- 
{uiul, jud. Teleorman, pe valea 
Calma^uiuluT, in partea stinga, 
la vr'o tret kil. de com. Puti- 
neiu. Este situata intre dealurile 
acelet vai $i intre $oseaua ju- 
de^eana Turnul-Ro?iorT $i com. 
Salcia. Are tret catune : Badu- 
leasa, §ipote!e si Iamandinul. 

Jumatate com. Baneasa este 
situata pe deal $i jumatate pe 
ses ; catunele Iamandinul §i $i- 
potele se afl& situate pe o alta 
vilcea, numita a ^ipotelor, tot 
pe partea stinga a CalmatuiuluT,' 
la o departare de 4 kilometri, 
in partea opusa despre E. a 
com. Baneasa; iar catunul Ba- 
duleasa, pe coasta dealulut Si- 
potelor. 

Comuna Baneasa se inveci- ! 
neste la N. cu cimpia mosiei Be- ! 
liton, la S. si S.-V. cu catunul 
Cirlomanul, din com. Putineiu $i 
mosia Putineiu, la E. cu mosia 
Belitorl $i la V. cu com. Salcia. 

Catunele Iamandinul, Sipotele 
si Baduleasa se invecinesc la S. 
cu c'^m. Putineiu, la N. cu mo- 



$ia Belitorl, la E. cu com. Bog- 
dana ?i la V. cu com. Baneasa, 
de care aparfin. 

Comuna Baneasa este udata 
in partea de V. $i S.-V. de pi- 
riul Calma^uiul $i este a?ezata in- 
tr'o pozi^ie foarte frumoasa, pe 
coasta dealulut. Catunele §ipo- 
tele $i Iamandinul, de asemenea 
sunt a$ezate pe valea cu ace- 
lasl nume, formind ca o grading 
naturala, inconjurata mat de toa- 
te parole de dealun, pe care 
sunt plantate vil. 

Popula^ia comuneT, dimpreunS 
cu a catunelor, este de 1446 
suflete, din carl 421 capi.de fa- 
milie 5*1 270 contribuabill. 

Numarul vitelor din comunS 
^i catune este de 5797 capete, 
din can 1 1 12 vite marl cornute, 
446 cat, 3750 vite mict cornute 
si 491 porct. 

Budgetul acestei comune este 
dele! 3761.70 la venit. ?i 3759.80 
la cheltuelT. 

Are doua ?colI, una in com. 
Baneasa si alta in catunul Ba- 
duleasa; cea din Baneasa, cu un 
numar de 20 elevi, si cea din 
Baduleasa, cu un numar de 15 
elevT. Aceste scoli sunt dotate 
cu cite 8V2 hect. de pamint 
arabil. Are doua biserici, una 
in com. Baneasa, ?i alta in ca- 
tunul Baduleasa, cu trei preop 
si tret cintarefl. 

Comuna Baneasa se leaga cu 
gara si comuna Salcia prin 
?osea vecinala, impietrita pe 
intindere de 2 l k kilometri. 

Calea jude^eana trece pe deal, 
intre comuna Baneasa ?i catu- 
nul Baduleasa. De la fie-care din 
acestea pleaca cite o ramurS de 
sosea vecinala, care se impre- 
una cu soseaua jude^eana. 
alta $osea spre Putineiu, dupl 
ce strabate catunul Cirloman, 
ese tot in soseaua jude{ean! 

Drumul-luT-Traian trece prin 
partea de Vest a catunului B2- 



Digitized by 



Google 



HANEASA 



Bin 



BANEASA 



duleasa, venind despre Putineifl, 
si luind direcjiunea catre catu- 
nul AdJncata, din comuna Be- 
litori. 

Pe coamele dealurilor comu- 
nel Baneasa, sunt mul^ime de 
maguri, din care unele au mare 
important istorica. Ast-fel este 
Magura-Colunulu! sau a Strai- 
nulul, in care s'au gasit dife- 
rite monete ; magura Posirlia ; 
Magura-SerafimuluT, spre com. 
Belitori, si altele. 

Din poalele dealuluT $ipote- 
le, curg abundente izvoare de 
apa, carf, dupa ce uda livezile, 
merg de se scurgin Calmajuiu, 
formind un teren mlastinos. 

Dealurile, pe carf sunt ase- 
zate aceste catune, poarta ace- 
leasr numirT, ca si catunele. 

Teritoriul, pe care se afla a- 
sezata comuna cu catunele si 
mo^iile ce-T aparjin, ocupa o 
intindere de peste 4900 hectare 
si se Jmparte ast-fel : comuna 
Baneasa cu mobile ei 2050 hec- 
tare ; catunele Iamandinul, $i- 
potele si Baduleasa 1845 hec- 
tare. Locuitorii improprietari^I 
sunt: din Baneasa 153 pe 601 
hectare, in catunul Baduleasa 
53 pe 225 hectare, in catunul 
Sipotele 32 pe 125 hect. si in 
catunul Iamandinul 38 pe 190 
hectare. 

Pe mosia statulul $ipotele- 
Baduleasa au fost improprieta- 
rip, la anul 1879, un m are nu- 
mar de insurant, si vinzarea in 
loturi a continuat si in anif din 
urma. Viile din aceasta comuna 
^i din catune, ocupa o intindere 
de 92 Va hectare. 

Terenul este de o buna ca- 
litate ; pe dinsul sunt livezT in- 
tinse, precum si izlazurl bune 
pentru pasunat. 

Mosia statului $ipotele a fost 
a m£nastirel Vierosul, iar Ba- 
duleasa a manastirel Schitul- 
Trivalea . Catunul Iamandinul 



s'a format in urma improprie- 
tarireT insura^eilor din anul 1 879. 

B&neasa, com. rur., jud. Vlasca, 
compusa din catunul Baneasa- 
Sf. - George, Baneasa - Hagiuluf 
sau Angelo, Baneasa- Brailoiu, 
azt a d-lul Rizu, situata pe ma- 
lul drept al Dunarii, avind, in 
jos, balta cu acelasr nume. 1 

Suprafa^a tuturor acestor pro- ' 
prieta^I este de 5238 hectare, j 
din care s'a dat in 1864, la 140 ; 
locuitorl, fostf clacasr, suprafafa j 
802 hectare. 

Venitul intreg al acestor mo- 1 
sir, in care intra si satul Gos- ' 
tinul, este de 52000 lei. 

In 1888, se aflau 177 contri- 
buabili, 245 familtf, cu 860 su- 
flete. 

Venitul comunal, pel 886, era 
de 4272 lei, iar cheltuelile de 
3489 lei. In 1887, venitul co- 
munal era de 3470 ; iar cheltu- I 
elile de 3178 let. 

S'a cultivat, in 1887, in in- 
treaga com., suprafaja de 1500 
hect. S'a produs mat mult griu, 
porumb, pu^ina rapi^a, ovaz si 
meiu. 

Se lucreaza rogojint din pa- 

pura, ce se afla pe balta; ele 

se vind la Giurgiu, Alexandria 

si Bucurestf. 

1 
In aceasta comuna se afla o 

biserica, pe proprietatea d-lul 

Rizu, la care oficiaza un preot 

si dol cintarep ; depinde de pa- 

rohia Frasinul. In 1888 s'au ofi- 

ciat 38 botezuri, 8 casatorii si 

22 inmormintarl. | 

Este o scoala mixta, cu 2 
clase, bineconstruita, la care au 
urmat, in 1888 : baeflf 36, fete 14. 

In 1888 era cultivate o su- 
prafa^a de 63 hect, 25 arii cu 
vie. Produce vin bun. 

Este un petic de padure, a sta- 
tulul, in suprafafa de 69 hec- 
tare, depinde de ocolul silvic 
Giurgiu. Pe marginea satulut , 



trece soseaua judefeana, ce duce 
la Giurgiu. Asemenea trece so- 
seaua, ce duce la stasia Baneasa; 
drumul de fier Giurgiu-Bucuresti. 
De Bucuresti este departe cu 
53 kil., de Giurgiu cu 19 kil., 
iar de Stanesti, resedin{a plasii 
Marginea, cu 22 kil. Prin com. 
maT trece soseaua judefeana, care 
duce la Pruntul-Comeni, unde 
ese din jude{ si intra in Ilfov. 

Pe proprieta^ile, ce depind de 
aceasta com. se afla Lacul-Rosu ; 
se mat afla lacurile Co^ofana- 
Mare si Cojofana-Mica; Moarta, 
o viroagi ce desparte proprie- 
tatea Rizu, de domeniul Giur- 
giu ; Cracul-Domnesc, o viroaga\ 
ce ese din Moarta si da in Du- 
nare; Comasca, o alt£ viroaga, 
ce ese din Dunare, in cresterea 
ei si da iarasi in Dunare, dupa 
ce s'a unit cu Cacova. 

In com. sunt 6 circiumr. 

In comuna sunt de asemenea 
si 5 pichete de pazit grinele. 

Baneasa, satul, sau mal bine zis, 
mahalaua principals din comuna 
cu acelasr nume, pi. PrutuI, jud. 
Covurluiu. (Vezr Baneasa, c6m.). 

Baneasa, sat, plasa Dimbovifa, 
jude^ul Ilfov. Face parte din co- 
muna ruralS Baneasa-Herastrau. 
Este situat la Nord de Bucu- 
re^tr, pe malul sting al riulur 
Colentina si pe calea na^ionala 
Bucure^ti-Ploesti, distan^a 5 kil. 
de Bucuresti. Este proprietatea 
principeser Helene de Montes- 
quieu. 

A fost proprietatea familier 
Brincoveanu. Are o frumoasa 
padure, care serva ca loc de 
preumblare, locuitorilor din Bu- 
curesti. In timpul lur Voda-Su- 
{u, apar^inea boerulur Nicolae 
Vacarescu (Cocosatul). Lai 821, 
Tudor puse sentinele la Ba- 
neasa, pentru a impredica fuga 
boerilor. 



Digitized by 



Google 



BANEASA 



316 



baneasa-iierastraO 



Numele sau, Baneasa, se da- 
toreste principesct Baneasa Zoe 
Brincoveanu, care intemeia a- 
cest catun, pe la anul 1839. 

Biserica, despre care vorbim 
mat jos, este fondata de Ena- 
chifa Vacarescu. Linga biserica 
se afla ruinele mare^e ale pala- 
tulut, fostulut Domnitor George 
Bibescu, inceput la anul 1848 si 
ramas neterminat m urma eve- 
nimentelor intimplate in acel an 
si a abdicaril Prin^ulul Bibescu. 

Suprafafa totala a satului e 
de 695 hect., apar^inind princi- 
peseT de CourVal, din carl se 
cultiva 180 hect., 350 padure si 
165 rezervate pentru izlaz.Impre- 
una cu Damaroaia si Grefoacele, 
are 571 loc, cu 126 contrib. 

Aci este resedinfa priniarieT. 
Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^. In sat sunt doua 
scoale : una de bae{T si alta de 
fete, frecuentate de 28 elevl si 1 5 
eleve. Cu ambele, statul si com. 
cheltuesc anual 60 16 lei. Localul 
scoalel este in bune condi^iunT. 

Baneasa, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Giurgeni, spre N. 
de satul Giurgeni si la 3 kil. 500 
m. de el. Are 9 cap! de familie, 
8 contribuabilT, 88 locuitorl, din 
cart 1 stie carte. In sat sunt 
10 case. Locuitoril au 24 ca- 
pete vite marl. Satul se mai 
numeste si Slobozia-Sacaleni. 

Baneasa, catun, pendinte de co- 
muna Mihailesti, pi. Cilnistea, 
jud. Vlasca. 

Baneasa, stafie de drum de fier, 
judeful Vlasca, pi. Marginea, 
comuna Baneasa, pe linia Bu- 
curesti-Giurgiu, pusa in circu- 
late la 1 Noembrie 1869. Se 
afla intre stabile Comana (18,1 
kil.) si Fratesti (12.4 kil.). Inal- 
timea d'asupra niveluluT mariT 



e de 84,18 m. Venitul acesteT ! 
sta^T, pe anul 1896, a fost de . 
21677 lei, 25 bam. 

Baneasa, balta, in jud. Vlasca, 
ce $ine de comuna cu acelasi 
nume. E situata pe proprieta^ile 
statuluT si a d-IuT Angelo, am- , 
bele cu acelasi nume ; si in jo- 
sul Giurgiulul. Provine din var- 
satura Dunarii. Din ea se scot 
cantita^I mart de peste si ract. 

Baneasa, deal, corespondentul 
vaiet cu acelasT nume, din jud. 
Covurluiu. 

Baneasa, fintina, com. Tina, pi. 
Mijlocul, jud. Vilcea. 

Baneasa, lac, format de riul Co- 
lentina, pe linga satul cu ace- 
lasT nume, in jud. Ilfov. 

Baneasa, mosie nelocuita, in pi. 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, co- 
muna Poiana; cu suprafaja de 
1500 hect., din can no hect. 
padure, pentru care se plateste 
fonciera 300 lei anual. 

Baneasa, mosie, situata la S. de 
satul Condrachesti, pi. Berhe- 
ciul, jud. Tecuciu. 

Bcineasa, pddttre, in pi. Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomifa, pe {annul 
drept al riulut Ialomi^a, terito- 
riul comunei Poiana; aresupra- 
fa{a de no hect. 

Baneasa, padure particulars, pe 
mosia Baneasa, com. Baneasa, 
jud. Ilfov, in intindere de 200 
hect. Por^iunea de padure, din 
interiorul linieT ferate a forturi- 
lor, este supusa regimuluT silvic. 

Bdneasa, padure, supusa regi- 
muluT silvic, comuna Glimbo- 
celul, plasa Podgoria, jude^ul 
Muscel, avind impreuna cu tru- 



purile Goleasca, Dinuleasa, Cil- 
ceasca, Tomeasca, Ghorasoaia, 
Chiriceasca si Chi^easca, o in- 
tindere de 1350 hect. Padurea 
e compusa din : stejar, fag, car- 
pen, jugastru, plop $i frasin. 

Baneasa, padure, pe muntele cu 
acelasT nume, supusS regimuluT 
silvic, comuna Albesti, plaiul 
Dimbovi{a, jud. Muscel. E in in- 
tindere aproximativS. de 450 
hect., cu vegeta^iunea activa. 
Masivul e rar, avind ca esen^a 
principals, fag si pu^in molift. 
Virsta eT variaza intre 40 si 
100 anT. 

Se invecineste la N. cu pa- 
durea Jupinesti, la S. cu statul, 
la E. cu padurea Cernatul, la 
V. cu muntele Pap&ul. 

B&neasa, petic de padure, de 
60 hect. pe proprietatea statuluT 
cu acelasT nume. E pendinte de 
ocolul Giurgiu, jud. Vlasca. 

Baneasa, vale, care incepe din 
teritoriul com. Beresti, pi. Ho- 
rincea, jud. Covurluiu, si se ter- 
mina la satul Baneasa, com. omo- 
nima, de la care si-a luat numele. 

B&neasa-Her&strau, com. rur % , 
pi. Dimbovi^a, jud. Ilfov, situata 
la N. de Bucuresti, pe {annul 
sting al riulut Colentina si pe 
calea nafionala Bucuresti-Ploesti, 
la 5 kil. departe de Bucuresti. 

Se compune din satele: Ba- 
neasa, Damaroaia, Grefoacele, 
Floreasca, Herastraul si Pipera, 
cu o populate de 2333 locui- 
torl, can traesc in 565 case. 

Suprafa^a totala a comunei 
e de 3363 hect. 

Proprietary au 2580 hectare, 
din cart cultiva 1560 hect., 47° 
rezervate pentru izlaz si 550 hect. 
padure; iar locuitoril au 7^S 
hect., pe carl le cultiva, fara si 
aiba locurl sterpe sau de izlaz. 



Digitized by 



Google 



BANEASCA 



817 



FA NEST! 



Comuna are 246 contribuabilT, 
cu un budget de 14.399 k* l a 
venituri si 1 1.7 16 lei la chclt. 

Dintre locuitorf, 219 sunt plu- 
garl, 12 industriast, 58 au di- 
ferite profesiunl. Ocupa^ia lor 
de capetenie e agricultura si 
cresterea vitelor. 

Aratura se face cu 133 plu- 
gurl : 131 cu boT si 2 cu caT. Lo- 
cuitorit aQ 210 care si carafe: 
149 cu boT si 61 cu cat. 

Comerciul se face de 17 cir- 
ciumarT. 

In comuni sunt 958 vite mart, 
din carT: 186 caT si epe, 2 ar- 
mSsarT, 264 bot, 191 vacT, 40 
viteT, 13 tauri, 76 bivolT si 186 
bivoli^e; si 1365 vite mict, din 
cart: 1254 of, 2 capre si 109 ri- 
matorT. 

Improprietaritf sunt 140 loc. 
si neimproprietari{T 166. 

S'au stabilit in comuna 22 
strain!. Aceasta comuna este a- 
sezata. intre Bucuresti si forturT. 

Baneasca, plrin, izvoreste din 
dealul Carbunele si se varsa Jn 
riul Argeselul, in raionul comu- 
neT Boteni, pi. Argeselul, jud. 
Muscel. 

B&nesele, izvor y jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Cosoveni-d.-j. 

B&nesele, piritt, jud. Dolj, plasa 
Ocolul, com. Malul-Mare ; izvo- 
reste in apropiere de comuna 
Cosoveni-d.-s. si se varsa in bal- 
ta Nicola (vezf Nicola), pe teri- 
toriul comuneT Malul-Mare. 

BSne^ti, com. rur., plaiul Pra- 
hova, jud. Prahova, situate pe 
loc ses si pe dealurT, aproape 
de riul Doftana. 

Aceasta com. se m&rgineste 
la E. cu comuna Telega, la V. 
cu riurile Prahova si Doftana, 
la N. cu com. Telega, iar la S. 
cu mosia Bobolia. 



Terenul comuneT este acci- 
dentat de piscurile: Piscul-cu- 
Stina, M&gura si de valea, nu- 
mita Valea-Rea. 

Aceasta com. este udata de 
riul Doftana, pe care se afla un 
pod, ce apar^ine jumatate aceste! 
comune si jum&tate cat. Slo- 
bozia. 

Com. a fost fondata de loc. 
Cat. de resedinja este Urleta. Se 
compune din 2 catune: Urleta 
si Banesti. In anil 1875 si 76 
cuprindea si catunele Bobolia si 
Slobozia, pendinte azl de com. 
Poiana. Pe teritoriul acesteT co- 
mune se afla silistea Banesti. 
(V. Banesti, siliste). 

Sunt doua biserict, una in 
cat. Urleta si alta in cat. Ba- 
nesti. Cea din Urleta a fost fon- 
data la 1 843 — 44 ; azl este rui- 
nata. Cea din Banesti a fost zi- 
dita la 1865 — 66. Sunt dot pre- 
o{T si dot cintare^I. Fie-care are 
cite 17 pogoane, date dupa le- 
gea rurala din 1874. Cea din 
Urleta are hramul Sf. VoevozT, 
iar cea din Banesti, Adormirea 
MaiceT DomnuluT. 

In catunul Banesti se afla o 
scoaia mixta, cc func^ioneaza de 
la 1859 si este intrefinuta de 
stat $i de comuna. Are un in- 
va^ator. Localul de zid este in 
buna stare. A fost frecuentata 
de 94 bae^T si 4 fete. $tiu carte 
30 in Urleta si 40 in Banesti. 

Populafia comuneT este de 
1433 su A-» din care: in Urleta 
sunt 104 barba^T, 94 femef, 129 
neinsura^T, 9 vaduvT si 113 fete; 
in cat. Banesti sunt 209 bar- 
ba{T, 220 feme!, 295 neinsura^T, 
14 vaduvT, 242 fete. Dupa legea 
rurala din 1864 sunt 218 ?m- 
proprietari^T. Dupa legea din 
1879, sunt 35 insura{ef, precum 
si 118 cumparatorl at mosieT 
statuluT Banesti-Urleta. 

In cat. Urleta sunt 1 50 case. 
In Bfmesti sunt 202 case. Uncle 



case sunt de zid, altele de nu- 
ele si paianta. Toate ati gradina. 
In comuna sunt : 543 boT, 
199 vacT, 115 vi$el, 140 cat, 
5 epe, 657 oT, 20 capre si 23 
porcT ; 40 stupT cu albine. 

Suprafafc intregulul teritoriu 
comunal este de 1 122 hect., din 
care 669 hect. pamint arabil, 
354 hect. finea{asi99 hect. pa- 
durT tuftlris. 

Mosia din com. se numeste 
Urleta-Banesti ; apar^inea statu- 
luT, care a dat-o in loturT micT 
locuitorilor. Se seamana griu, 
porumb si ovaz. Padurile au 99 
hect., aparfm locuitorilor si se 
compun din tuft, alunt, plopt si 
mesteacanT. Se gasesc 7 hect. 
viT, care apar^in la 1 1 locuiton. 
Se afla in comuna cite-va vel- 
ni{e, unde se fabrica rachiu de 
prune. In cat. Urleta sunt 6 me- 
seriasf, iar in Banesti sunt 10. 
In Urleta sunt doua circiumT, 
iar in Banesti sunt tret. Comer- 
cianflf sunt cincT, to{T circiumarT. 
J LocuitoriT isT transporta pro- 
I ductele la Ploesti si prin comu- 
I nele, in care se {in bilciurT. Trans- 
ports il fac cu carele, pe so- 
1 seaua najionala si pe soselu^e, 
I car! au in comuna o lungime 
I de 9 kilometri. 
I Contribuabill sunt 376. 

I B&ne§ti, sat, jud. Arges, pi. To- 
pologul ; face parte din com. rur. 

I Urluesti-Babeni. (V. a. n.). 
I 

j B&ne§ti, sat, cu 410 loc, jude- 

I {ul Arges, pi. OltuluT ; face par- 

j te din com. rur. Stoiceni-Plc- 

soiu. (V. a. n.). 

1 

BSne§ti, sat, in centrul comuneT 
Fintinelele, pi. Siretul, jud. Bo- 
tosani, pe sesul Siretulut. Are o 
suprafa^a de 595 hect. si o po- 
pulate de 127 familiT, sau 405 
suflete. In accst sat e o lunca 
de salcie si plop la Siret ; in 



Digitized by 



Google 



BANESTI 



318 



BARACEA 



sat e o moara de apa, la iazul 
Vadulc*. 

Are I biserica deservita de I 
preot si 2 cintarep. Numarul vi- 
tclor: 1 1 8 vite cornute, 28 cat 
marl si mid, 160 oX si 51 porci; 
95 stupT. In localitate sunt 9 
meseriasT si 3 comercian^f ; 2 
circiume. 

Banesti, sat de resedin^a, a co- 
munel Banesti, pi. Prahova, jud. 
Prahova ; cu 980 loc. ; 202 case ; 
1 bisericS si 1 scoala; 3 cir- 
ciumT. 

Bdne§ti, sat, face parte din com. 
Craesti, jud. Tecuciu. E situat 
111 partea de V. a comunel, pe 
valea cu acelasl nume, la o de- 
parture de resedinfa comunel 
de 4 kil. si 300 m. 

Are o populate de 96 capT 
de familie cu 253 suflete, locu- 
ind in 92 case. $tiu carte 18 
barba^I si 4 femeT. 

Aci este o scoala, care s'a in- 
fiin^at in anul 1892, intrefinuta 
de comuna. Se frecuenta de 51 
coptf, 49 bae^i si 2 fete, din nu- 
marul de 65, in virsta de scoala. 

Are o biserica cu hramul S-^ii 
VoevozT, facuta de locuitorT la 
anul 1872. Locuitoril spun, c& 
satul are o vechime de 300 ant. 

Banesti, deal, comuna Banesti, 
plaiul Prahova, jud. Prahova, 
pe care se cultiva 2 1 2 hect. vie. 

Bine^ti, mosie, pe teritoriul com. 
Banesti, pi. Prahova, jud. Pra- 
hova, cu o intindere de 557 1 /^ 
hect., fost&proprietatea statului, 
iar acum data in loturT locuito- 
rilor. Se seamana pe ea: porumb, 
oviz si griu. 

Banesti, mosie, in jud. Neam^u, 
fara sat, cu parti si razSseasca ; 
este situata pc linga mosia Cos- 
tisa, in plasa Bistrija. O parte 



aparjinuse Banesei Smaranda 
Crupenski. 

Banesti, siliste, pe teritoriul co- 
muneT Banesti, plaiul Prahova, 
jud. Prahova, numita si Lunca- 
$ilistea, situate pe malul Pra- 
hoveT, spre S. de confluen^a eT 
cu Doftana. Se spune, ca aci era, 
inainte de venirea Tatarilor, sa- 
tul Banesti ; si se povesteste cS 
in ziua de Vinerea-Mare (Sf. 
Paraschiva), cind satenil jucau 
hora, de o data s'au pomenit 
cu un potop de Tatarf, care 
'I-au macelarit pe to{i, afara de 
4 familiT, care aii SLat ascunse 
in girla, sub stufun, 4 zile; iar 
dupa plecarea Tatarilor, acele 
4 familil au fondat actualul sat 
Banesti. 

Banetului (Dealul - Bumba - 
ml-), colina, in com. Minzalesti, 
jud. Buzau, cat. Sareni ; e aco- 
perita de tufans si ilnea^a. 

Banica, movila, in plasa Cim- 
puluT, comuna Barbulesti, jud. 
Ialomija. 

B&nica ( V&lceaua-lui-), vdlcea, 
com. Tetoiul, pi. Mijlocul, jud. 
Vilcea. 

Banice^ti, trup de padure, a sta- 
tului, situat in comuna Cirsta- 
nesti, plaiul Horezul, jud. Vil- 
cea; in intindere de 32 hec- 
tare, formind impreuna cu tru- 
pul Penca, padurea Cucesti. 

Bdnicioaia, numire, data unei 
par^T din mosia Bancesti, a mos- 
nenilor din Lipia, jud. Buzau. 

Bdnoaia, vale, comuna Folesti- 
d.-s., plaiul Horezul, jud. Vilcea. 



de 586 locuitorT, 306 barba{T 
si 280 feme!. Popula^ia scolara 
e de 77 copiT. 

BSnute§ti, sat, jud. Arges, pi. 
Oltul; face parte din com. rur. 
Dragutesti-Sapunari. 

Banu^a, deal, situat la V. de co- 
muna Priseaca, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt, cu direcjia de la N. 
la S. si cu o lungime de 1500 
metri. 

B&nu{ul, deal, in com. Ro$ia, pi. 
Jiul, judetul Gorj. Incepe de la 
N. comuneT, din catunul Rogo- 
jelul si se termina in soseaua 
comuneT, la locul numit Valea- 
RosieT. Pe acest deal se afla 
plantafiT de vit si prunt, pe coaste; 
iar creasta e acopeiita cu pa- 
dure. 

B&rangi, sat, cu 82 suflete, jud 
Arges, pi. Oltul; face parte din 
com. rur. Cremenari-Mo^nenT. 

Baranul, cimpie, in comuna rur. 
Dedovi^a, pi. Ocolul-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

B&rariul, deal, in jud. Falciu, 
pe care se afla viT. (V. Bunesti, 
comuna, pi. Crasna). 

Barasca, izvor, in com. Cisiaul, 
jud. Buzau. Ese din mun{iT Gil- 
ma si Seciul si se varsa in Iazul- 
BuzauluT, la Popa-Moise. In timp 
de ploae, e foarte violent si a- 
duce man pagube locuitorilor, 
inecind lunca CisiauluT. 

Baratul, munte, in com. rur. Le- 
resti, plaiul Dimbovifa, jud. Mus- 
cel, situat la confluen^a riulul 
Tirgul cu riul Riusorul. 



B&n^e§ti, sat, face parte din com. Baracea, piriias, pi. Trotu^ul, co- 
rur. Madulari, pi. Cerna-d.-j., muna Casinul, jud. Bacau; izvo- 

jud. Vilcea. Are o popula^iune reste din doua fintinT de pe te- 



Digitized by 



Google 



KARACEA 



319 



BARAGANUL 



ritoriul catunuluT Casinul si se 
varsa de partea stinga a piriu- 
lul Casinul. 

Baracea, piriti, uda com. Posesti, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova; se 
varsa in piriul Zeletinul si im- j 
preuna cu acesta, in riul Bisca. 

B&r&cea, pirifi, izvoreste din pa- 
durea Dra^anesti-figania, din 
pi. Tirgulul, jud. Teleorman, si 
se varsa in riul Vedea, in drep- 
tul comunel Peretul. Are pietris 
foarte abundent (prund) si ser- 
veste ca hotar al mal multor 
mosil. 

Baracelul, mcvild, in jud. Braila, 
la S. movileT Baracul. , 

Baraganul, cimp intins, in mij- 
locul jud. Ialorai^a; face parte 
din plasile Borcea si Ialomi{a- 
Balta si este cimpul eel mat mare 
si mat productiv al Rominiel. 
Poarta numirea de Baraganul, 
din riul Ialomifa spre S. pana 
in Valea-Rusulul, Valea-Visinel 
si Coasta-de-S.; iar de la E., 
din canalul Borcea, spre V. pana 
in Valea-Culcajilor si valea Dor- 
Marunt, avind o suprafa^a (apro- 
ximativ) de 250.500 hect. 

Baraganul este un cimp in- 
clinat de la N. spre S.-E. si 
formeaza o continuare a cim- 
piilor din jud. Ilfov si pi. Cim- 
pulut. E intrerupta la N. de riul 
Ialoini{a, la E. de Borcea si la 
S. de Coasta-de-S. Inal^imea 
de la nivelul MariT-Negre este 
in partea de N., in dreptul sa- 
tuluT Slobozia, 62 m. 60 ; in 
mijloc, la gara Guinea, 54 m. 
85; la gara Silistea, sr m. 25. 

Acest cimp a fost mult timp 
un pustiu, presarat de movile si 
acoperit de plante anuale, a ca- 
ror inal^ime serveau de ascun- 
zatoare fiarelor salbatece, si pe 
suprafa^a caruia se intretaiau 



drumurl, Cart duceau de la sa- 
tele de pe Borcea, la cele de pe 
riul Ialomi^a; iar din distant 
in distant se aflau locuin^e izo- 
late, cart serveau calatorilor ca 
locurl de adapost. In unele tim- 
puri ale anulul, Bariganul era 
cutreerat de vinatori de dro- 
pil, carl mergeau in caruje aco- 
perite cu coviltire, ce serveau de 
ascunzatoare, singurul mijloc 
spre a se apropia de acele pa- 
sari. 

Mat tirziu, acest cimp a in- 
ceput a servi pentru pasunatul 
vitelor, fonnindu-se pentru acest 
scop, din loc in loc, tirle si ast- 
fel pustiul a inceput a fi locuit. 
Imprejurul acelor tirle a ince- 
put a se semana cereale in mi- 
ca cantitate, a caror frumoasa 
reusita a atras plugarf din sa- 
tele de pe ling& Borcea, riul 
Ialomifa, din alte judeje si chiar 
din Transilvania. AcestT plugarl, 
facind bordeie si case mici de 
nuele lipite si acoperite cu pae, 
au format catune, purtind nu- 
mirea de tirle ; iar dinsiT au luat 
numirea de tirlasi, numire care 
se da si asta-zl plugarilor, cart 
cultiva acest cimp. Acum, pe 
Baraganul, se afla o mulftme de 
tirle, cart prezinta aspectul unor 
sate si plugarii loeuiese pe aid 
vara si adesea si iarna, aproa- 
pe parasind locuin^ele ce le a 
veau prin sate. 

Patura de pamint pentru cul- 
turaa Baraganulul, este formata 
de un strat negru argilo-nisipos, 
amestecat cu substance organi- 
ce. In partea de E. predomini 
nisipul. A trecut prin doua fa- 
ze distincte, adica, mal intiiu 
neexploatarea pe un timp ce nu 
se poate preciza si apol pasu- 
natul, cart sunt condi^iunile cele 
mat avantagioase, pentru ca un 
pamint agricol sa fie cit de pro- 
ductiv. 

Statul poseda pe Baragan 21 



mosil, cart aduc un venit, ce 
din an in an se mareste. Aces- 
te proprietor sunt : Petroiul, 
Calarasi, Stelnica- Pirjani, Bla- 
godeasca, Buciumeni-FratilestI, 
Bobul sau Cornoaica, Carareni 
sau Hagieni, Fundul-CrasanI, Je- 
galia sau Deleanca, Buesti, Fe- 
testi, Plersica-Borduselul, Dichi- 
seni, Trimseani cu trupurile, Ber- 
lesti-PopestT, Ceacul, Gaifa, Ca- 
larasi- VechI, Sudiji si Pisculeas- 
ca. Eforia spitalelor civile po- 
seda 4 mosii : Calarasi-Lichirestf, 
Dudesti, Popeni si Stolnica. 

Pe cimpul BaraganuluT, statul 
a plantat, dupa toate cerinfele 
stiin^ei, pe mosia Trimseani, 250 
hect. padure de salcimi; ase- 
menea plantatie, pe o intindere 
de 500 hect., s'a facut pe teri- 
toriul com. Jegalia si in curind 
se vor mat planta 1000 hect. 
pe teritoriul com. Hagieni. Cele 
doua paduri d'intiiu sunt in dez- 
voltare, ceea ce dovedeste ca 
terenul si clima Baraganulul este 
favorabila salcimulul. In curind 
se va face incercare de a se 
impaduri acest cimp si cu stejar. 

Ape curgatoare si lacurl lip- 
sesc cu desavirsire pe Bara- 
gan ; chiar apa de baut nu se 
poate procura in unele par^i ; 
iar intr'altele se scoate cu bur- 
duful tras de vite de la o adin- 
cime de 25-30 metri ; ceea ce 
a facut ca sa se prevada acum 
ci^I-va ant in budgetul statulul, 
suma de 100.000 lei, spre a se 
face studil pentru construirea 
de pu^url arteziene. 

Pentru ca Baraganul sa fie 
locuit intr'un mod stabil, este 
neaparata trebuin^a de un sis- 
tem de canale de iriga^iune si 
prin aceasta, pe pustiul de alta 
data, vor inflori sate si orase 
marl si bogate. 

Baraganul este strabatut de 
trei Cell ferate : Bucuresti-Fete^ti 
cu stabile Dilga-Mare, Ghim>- 



Digitized by 



Google 



BARAGANUL 



320 



BARA^TI 



pa$i, Guinea, Marcule^ti $i Ele- 
na ; Calara^i-Slobozia, cu stabile 
Sili$tea ?i Guinea §i calea fe- 
rata Fete^ti-Faurei, avind pe 
Baragan stasia Hagieni. 

Afara de calea jude^eana Ca- 
lara$i-Slobozia, cu §osea neim- 
pietrita, cele -l'alte cat de pe Ba- 
ragan sunt drumurl primitive. 

Istoria spune, ca Baraganul 
a fost adesea loc de refugiu 
?i lupta al popoarelor, cart au 
trecut sau au ocupat {ara pen- 
tru un timp oare-care; a?a, in 
anul 335 tnainte de era cre§- 
tina, Aiexandru -eel-Mare , re- 
gele MacedonieT, trecind intr'o 
noapte Dunarea, pe la Silistra, 
a surprins pe Ge{I, carl s'au 
inchis mai intiiu intr'o cetate de 
lemn, ce era construita de el, 
la departare de trei sferturl de 
ceas de Dunare ; dar, neputind 
rezista, luara fuga pe cal, cu fe- 
me!, cu copil ?i tot ce aveau 
$i se napustira pe cimpul Bara- 
ganulul. 

La 597 dupa Christos, Petru, 
fratele lul Priscu, general Bizan- 
tin, trecu Dunarea pe la Trans- 
marisca (Turtucaia); ucide in 
lupta pe Pirogost, voevodul Sla- 
vilor, inainteaza in contra aces- 
tora, carl populau in mare desime 
locurile din partea de jos a riu 
lul Ialomi^a, insa, ratacind trei 
zile pe cimpul Baraganulul, a 
fost silit a se retrage. 

La 1398, sultanul Baiazet, su- 
pranumit $i Fulgerul, intrind in 
{ara, trecind Dunarea pe la Si- 
listra, prada $i ucide tot ce 
intilne^te in cale ; iar Mircea-cel- 
Mare, cu 3000 RominT, se in- 
tare?te in padurile dese, ce {ar- 
muiau cimpul Baraganulul, undc 
armata turca i?i facea mi^carile, 
$i dupa mai multe har^ueli, la 
Rovine, batu pe Turci $i il sili 
a se retrage peste Dunare. 

Prin multe jude^e ale {aril, 
poporul roinin, da numire de 



baragan, orl-carulloc sau cimp 
mat intins $i pastreaza in limba 
mai multe zicaton, ca: «Striga 
ca pe Baragan ; merge ca pe 
Baragan ; pare ca se afla pe Ba- 
ragan*, etc. 

Baraganul, numire, pe care a 
purtat-o satul Mihaiu-Viteazul, 
jude^ul Ialomi{a, $i care se mai 
pastreaza de popula^iune. 

Baraganul, deal, la N. comunei 
Dobriceni , piasa "Ocolul, jud. 
Vilcea. 

Baraganul, luncd, pe teritoriul 
comunei Leice^ti, plaiul Nuc- 
?oara, jud. Muscel. 

Baraganul, mosie nelocuita, a 
statuluT, in plasa Borcea, jud. 
Ialomi^a, fosta pendinte de ma- 
nastirea Cernica. Are suprafafa 
de 900 hect., din carl 20 hect. 
padure, $i este arendatape pe- 
riodul 1888 — 1893, cusuma de 
15000 let anual. 

Baraganul, poiand, com. Raco- 
vifa, plasa Riul-Doamnel, jud. 
Muscel. 

Baraganul, pise, la V. de com. 
Ciomage$ti, pi. Oltul-d.-s., jud. 
Olt. Serveste parte pentru cul- 
tura, parte pentru pa^unarea vi- 
telor. 

Baraganul, vale, com. Racovifa, 
pi. Riul-Doamnei, jud. Muscel. 

B&raganul, vale, izvore§te din 
culmea Scari$oara, com. Fole$ti- 
d.-j., plaiul Horezul, jud. Vilcea, 
?i se varsa in riul Bistri^a, tot 
in raionul comunei. 

Baraganulul (Valea-), vale, in 
plasa Borcea, jude^ul Ialomi^a. 
Se intinde de linga satul Fau- 
rel, comuna Ulmul, spre N.-E. 



$i ^ine pana la satul Valea- 
Mare. 

Baraganoiu, loc isolate com.Pur- 
careni, plasa Riul-Doamnel, jud. 
Muscel. 

Barane§ti, sat, face parte din 
comuna rurala Rijle^ul-Viero§ul, 
plasa Vedea-d.-s., judejul Olt. 
Are o popula^iune de 128 loc. 

Barane§ti, mosie nelocuita, in 
jud. Roman, plasa Fundul, co- 
muna Balu§e$ti. 

Barane§tilor (Piscul-),//^ co- 
muna Rijle{ul-Viero$ul, plasa Ve 
dea-d.-s., jud. Olt. 

Baranoaia, deal, judejul Bacau, 
plasa Tazlaul-d.-s., din comuna 
Basa$ti. 

Bara^ul, vdlcea, in plasa Tele- 
orman, jude^ul Teleorman, in- 
cepe din padurea Cornetul a- 
proape de comuna Ciolane^ti- 
din-Deal ?i se plerde in valea 
Tinoasa, in dreptul comunei Ga- 
ragaul. 

Barascul, cismea, judejul Dolj, 
plasa Jiul-d.-s., comuna Bra- 
losti^a. 

Bfira^ti, sat, face parte din co- 
muna rurala Bara^ti - de - Vede, 
plasa Vedea-d.-s., jude^ul Olt. 
Aci e re?edin^a comunei. Cade 
in centrul comunei $i are po- 
pula^iune de 80 locuitorl. Este 
situat linga riul Vedifa. 

Bdra^ti, sat, face parte din com. 
rur. Maldarul, plasa Vedea-d.-j., 
jud. Olt. Are o popula{iune de 
40 familil. Aci e o biserica in 
ruina. Anul fondarii ?i ctitorii 
nu i-se cunosc, pentru ca in- 
scrip^ia de d'asupra u$el sa 
^ters. 



Digitized by 



Google 



BAKASTI 



821 



BARASTI-DE-VEDE 



B§ra§ti, sat, in jude^ul R.-Sarat, ' 
plasa Rimnicul-d.-s., cStunul co- 
munei Sgirci{i, asezat in partea 
de miaz&zi a comunet ; este sat 
format de curind ; are o intin- 
dere cam de 910 hectare. 

Bara^ti, sat, pe mosia spitaluluT 
Stamate, din Falticeni, si a lui 
Const. Mirza, din com. Ciumu- 
lesti, plasa Moldova, jude^ul Su- 
ceava. E asezat pe sesul sting al 
MoldoveT. Partea de N. poarta 
numele de B&r&sti-Mirza, iar cea 
de Sud B&rasti-Ganea. NumirS 
101 case, populate cu 117 capT 
de familie, sau 441 suflete, din 
cart 220 b&rba^T si 221 femei; 
din acestia sunt 13 izraeli^T. Are 
121 contribuabill. In acest sat 
sunt 2 circiuml si 4 moriste, pe 
apa $omuzuIuT-Baei. Vatra sa- 
tuluT ocupa suprafa^a de 3 falc! 
$i 35 prajinT. Asezarile locuito- 
rilor sunt bunicele. Mai inainte 
de Mirzesti, a fost proprietar al 1 
mosiel, Nicolae Beldiceanu, care | 
o cumparase de la Constantin 
Ganea. 

Ambele mosii au intinderea 
de 360 felcT, din carl 260 falcT 
loc de culture, 4 falcT pftdure, 
30 fSld f?na{ si 60 falc! loc ne- 
productiv. Improprietari^T, dupa 
legea din 1864, sunt 9 fruntasi, | 
10 palmasT si 22 codasT, stapi 
nind 64 file! si 35 prajinT. 

Biserica si scoala din Ciumu- 
lesti - Ganea serveste si acestui 
sat. Drumurile principale sunt : 
la Falticeni 16 kil. si la Dr& 
guseni 1 1 kil. 

La 1803: «Ba>&sci, aluTloni{a 
Iamandi, avea 100 liuzi platind 
bir 1344 lei », («Uricarul», de T. 
Codrescu VII, p. 250). 

In «StatisticamosiiIor din Mol- 
dova*, a lut E. C, publicatS in 
«Buciumul Romin», 1875 — JJ> 
citim : «Calna, Costesti si Be- 
resti, toate intr'un hotar, la {i- 
nutul Sucevel; mosie cu par$I 



si r&z3seasca\ in care mosie ati 
parte si d-lor comisul Costache 
Ganea, Frazil Morfunesti, d-lor 
Constantin Hirlescu, Iconomul 
Eftimie Stamate si al^iT ; pe lin- 
g& mosiile : Camirzani, Ciomu- 
lesti si altele, ftra sat». («Buc. 
Rom.», An. II, p. 94). 

Tot in «Buciumul Romin», 
anul I, p. 237, in aceeasl sta- 
tistica, ma! citim :«Beresti, Calna 
si Costesti, toate intr'un hotar, 
la {inutul Sucevel, mosie cu 
p&rjl si r&zeseasca, pentru care 
mosie la 1 841, d-luT comisul Cos- 
tache Ganea se judec& la divan, 
pentru de a se trage linii pe 
hart£ desparjitoare de pa^ile 
d-lor - sale frazil Mor^unesti si 
Constantin Hirlescu. cu p£r{ile 
ce au acolo. Are parte si Sf. 
Sa Iconumul Iftimi Stamate si 
alJT mat mutyT r&zesl si partasi 
in ea ; pe HngS mosiile Boroaia, 
Bogdilnesti si altele, far& sat». 

! 

Bara§ti, cdtun, al comunet Cis- 
laul, jude^ul Buz£u ; 460 locui- 
torl si 106 case. 

t 

I 
Bara^ti, pddure a statu luT, in co- I 

rauna Cisl^ul, jud. Buzau, ca de | 

1000 hect. ; face parte din ma- 

rele corp Cisl&ul cu trupurile. | 

! 

Bar&§ti-de-Cepturi, comuna ru- \ 
raid, plasa Vedea-d.-s., jude^ul j 
Olt, situate si foarte raspindita ! 
pe dealurile si vaile riurilor Ve- I 
di$a, Ceptura si Eiul, cam la . 
40 kil. dep&rtare de capitala ' 
jude{uluT si la 4 kil. de a plasiT. ' 
Se compune din 6 catune : j 
Lazaresti, Prodani, Marun{ei,Vir- 
sesti, Boroesti si Ve^eni, cu o 
populafiune de 850 locuitorl, in 
care intra si 3 familil de 'fi- 
gani; 280 capT de familie ; 200 
contribuabill, locuind in 245 case. 
Locuitoril sc ocupa numai cu 
agricultura. Produsul munceT il 
desfac in orasul Pitesti. EI au , 



350 boT, 160 vact, 20 cat si epe, 
1700 ol si 175 porcT. 

Locuitoril sunt mosnenT. Co- 
muna se intinde pe o supra- 
fa^a de 900 hect. 

In raionul comunei sunt 3 bi- 
sericl : la LazSresti, Ve^eni si 
Boroesti, deservite de 3 preo^T, 
pl&ti$l de locuitorl si comuni. 

Terenul cultivabil produce 
cam 3000 chile porumb, 4000 
chile griu, 800 ovaz si prea pu- 
{in orz. Pamintul nu e prielnic 
la toati cultura. 

Sunt in comunS 470 pomi ro- 
ditori. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Veniturile comunei se ridica 
la 1969 lei anual si cheltuelile 
la aceeasl sumi. 

Se m^rgineste cu comuna B&- 
risti-de-Vede la Est, Spineni la 
Vest, Mereni la Nord si Vlaici 
la Sud. Terenul saCi e delos si 
ripos. Se leag& spre Nord cu 
comuna Mereni, prin o sosea 
comunala si spre Sud cu Vlaici. 

B&r&§ti-de-Vede, com. r//;., pi. 
Vedea-d.-s., jude^ul Olt, situate 
d'alungul riulul Vedija, la 56 
kil. departe de capitala jude^u- 
lul si la 8 kil. cle a plasil. 

Se compune din 8 c&tune : 
Motoesti, Mogosesti, Blegi, B£- 
nlsti, Chirci, Pdvaloiul, Cirstesti 
si Plesesti ; cu o populate de 
2420 locuitorl, 1008 barba^f si 
141 2 femei; 450 cap! de fami- 
lie; 318 contribuabill, locuind in 
450 case. 

Resedin^a comunei e in c&t. 
Ba>asti. 

Dup& cum se spune, aceasta 
comuna pare a fi infiin^ata, cam 
pe la anul 1800. 

Afari de agriculture, 40 lo- 
cuitorl, se ma! ocup& cu cojo- 
cdria si cizinaria. Produsul mun- 
ceT il desfac la Pitesti. 

To{I locuitoril sunt mosneni. 



41 



Digitized by 



Google 



BARASTI-DOMIRE?TI 



322 



BAKUALEXI 



Ei au : 80 cat, 480 boT, 100 vacl, 
80 capre, 600 01, 400 pore! si 
60 iepe. 

Comuna, cu izlaz cu tot, are 
1500 hect. 

In raionul comunei sunt 3 
biserici: la Mo^oesti, Blegi si 
Plesesti, deservite de 3 preo^T, 
plati^T din fondurile comunei. 

$coala func^ioneaza, regulat, 
de la 1879. Localul s'a cladit 
la anul 1 847 si este proprietatea 
comunei. Se frecuenta de 14 
copil, 13 bae{I si 1 fata, din nu- 
marul de 200 copil, 146 bae^I 
si 54 fete, in virsta de scoala. 
$tiu carte 600 barba^T. Cu in- 
tre^inerea scoaleT, statul cheltu- 
este anual 1080 let. 

In termen mijlociti, se fabrica 
anual pana la 480 hectol. {uica; 
iar viile dau pana la 32 hecto- 
litri vin. Inul si cinepa se cul- 
tiva, maT pu^in insa. 

Terenul cultivat produce in 
termen mijlociti 6000 chile po- 
rumb, 5 500 chile gnu, 3000 chile 
orz si 200 chile meiti. Pamintul e 
favorabil tutulor cerealelor. 

Dintre pomt roditorl, se ga- 
sesc aci : 2000 men, 780 pen, 
6500 duzT, 14740 ciresl, 1000 
nucl. Livezile dau 300 care de 
fin. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumart. 

Veniturile comunei, dupa ul- 
timul budget, se urea la 1476 
lei si cheltuelile la 1366 leT. 

O sosea comunala o pune in 
comunica^ie la N. cu com. Va{a 
si la S. cu com. Vlaici. 

E brazdata de dealul Gruiul, ce 
face limita intre aceasta comuna 
si com. Barasti-de-Ceptun, cu 
care se invecineste la V. si dc 
dealul Guinestilor, care este si 
tuat intre cat. Barasti si Mo{o- 
esti. Direcfia lor e de la N. la 
S. si pe ele se cultiva diferitc 
cereale. 

E udata de apele: Vedi^a, Za- 



gasul, Marghia si Runcul si de 
vaile : Ulmul-Mare, Ulmul-Mic, 
Strimba-Mare si Strimba-Mica. 

Riul Vedita face in dreptul 
scoaleT, o mare ocolitura spre E. 
si apol revine iarasi la cursul 
de ma! tnainte. 

Se margineste la N. cu com. 
Va{a, la S. cu com. Vlaici, la 
E. cu jud. Arges si la V. cu 
com. Barasti-de-Cepturi. 

Bara§ti-Domire§ti, padure in- 
semnata, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Sgircifi. A 
dat numele sati si satulul, ce se 
formeaza acuma. Face parte din 
circumscripta VII silvica, oco- 
lul Babeni. Are o intindere de 
191 hect., din cart, 16 proprie- 
tatea statuluT si 175 aparfin par- 
ticularilor. Esen^ele principale 
sunt: stejarul si ulmul. 

Bar&§ti-Ganea, v. Barasti, jud. 
Suceava. I 

1 
Bara§ti-Mirza, v. Barasti, jud. 

Suceava. ! 

l 

! 

B&ra§ti-Popii, sat, pe mosia cu ' 
acelasl nume, din com. Boroaia, 
pi. Moldova-d. j., jud. Suceava. | 
Asezat pe sesul dintre piriul 
Risca si Moldova; numara 66 
case, populate cu 71 cap! de 
fam., sau 295 sufl., din car! 135 
barba^T si 160 femeT. Din acestia 
sunt 7 izraeli^I. Are 60 contrib. 
Vatra satulul ocupa suprafa^a 
de 5 falcl si 62 1 /* prajini. Ase- 
zarile locuitorilor sunt de mijloc. 
Mosia e proprietatea spitalulu! 
Stamate, din Falticeni, cumpa- 
rata fiind de decedatul proprie- 
tar Iconomul Iftimie Stamate, de 
la manastirea Risca. E in intin- 
dere de 190 falcl, din carl 140 
cultivable si 50 falcl prundis 
nefolositor. 

Improprietari^T la 1864 sunt 
31 palmasT, stapinind 77 falcT si 



40 prajint si la 1879 s'au im- 
proprietarit inca 8 insured cu 
24 falcT. 

Are o biserica, zidita de Ico- 
nomul Iftimie Stamate, deservita 
de un preot si 2 cintarep. Scoala 
din Boroaia-Riscai serva si a- 
cestul sat. 

Intre 1841 — 1843 : « Barasti, la 
finutul SuceveT, ocolul MoldoveT, 
mosie a Sf. Sale Iconom. Iftimie 
Stamate. Are sat cu o biserica, 
un preot, 2 dascalT, un privile- 
giat, 3 nevolnicl, 12 vadane, 7 
slujbasT volnicT, un vataf, 4 Ji- 
dovT; pe linga mosiile Boroaia, 
Giulcsti, Or^esti si altele, cu un 
numar de 40 locuitorT». $i iarasi : 
«Barasti, la {inutul Suceava, 0- 
colul MoldoveT, mosie a Sf. Ma- 
nastin Risca, inchinata Sf. Mi- 
tropolii, starea I-a, pe linga mo- 
sia Boroaia si altele, fara sat». 
(«Buciumul Romin», An. I, 1875, 
pag. 225 si 334). 

Barbacariu, balta, pe teritoriul 
com. Paltinisul, pi. Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiu ; este formata din 
varsarea Prutulut. 

B&rbatul, deal, situat la E. de 
com. Pirlita, in jud. Braila, in 
apropiere si in drumul spre Stan- 
cufa. 

Barbatului (Valea-), vale, to 
com. Plescoiul, jud. BuzaQ ; in- 
cepe dela muntele Moara-de- Vint 
si da in valea Hot&rasca. 

BarbScu^i, delisor, pe teritoriul 
satulul Mitocul, din com. $ipo- 
tele, pi. Bahluiul, jud. Iasi. 

BSrbalaul, vale, la S. de satul 
Belciuneasa, com. Craesti, plasa 
Stanisesti, jud. Tecuciu. 

Barb&leni, sat, cu 20 fam. ?i 
100 suflete, jud. Arges, pi. 01- 
tul, pendinte de com. rur. Lau- 



Digitized by 



Google 



BARBALOTESTI 



323 



bXrbatesti 



nele-d.-s. Are o biserica. cu hra- 
mul Adormirea, cu un preot si 
un cint&re$. 

Barbalote§ti, sat, cu 200 loc, 
jud. si pi. Arges ; face parte din 
com. rur. Cerbureni-Iasi. Are o 
biserica cu hramul In£l{area, a- 
vind un preot si un cintSre^. 

Barbarigeni, sat; face parte din 
com. rur. Cermegesti, pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 240 locuitorT, 1 00 bar- 
ba^T 91 140 femel. 

Copil in virstl de scoaUL sunt 
40, 18 bae$T si 22 fete, din can 
urmeazS numal 3. E la distant 
de 600 metri de Chiricesti, re- 
sedin^a comuneT. 

Aci e o bis. Anul fondareT 
si ctitoril, nu se cunosc. 

Barbateasca, a?/, jud. Arges, pi. 
Oltul, pendinte de com. rur. B&r- 
batesti. (V. a. n.). 

Barbatescu, sat, in plasa Cim- 
puluT, jud. Ialomija, pendinte de 
com. Axintele. Este situat pe 
lunca si sub coasta riuluT Ialo- 
mi{a, la un kil. de riul Ialomi{a. 

Numirea vechie aacestuT sat 
era M&r5cineanca, luatcl dup& 
numele unul fost proprietar al 
mosieT. 

Populafia este de 60 fam. de 
RominT, 3 fam. de GrecT si una 
de UngurT. 

Biserica si scoala din Axin- 
tele servesc si locuitorilor din 
B£rbatescu. 

Barbatescu. (V. Coasta-B^rbS- 
testilor, jud. Suceava). 

B&rbate§ti, com. rur., jud. Ar- 
ges, pi. OltuluT, la 34 kil. de 
resedinja subprefecturil, com. 
rur. Tigveni si la 3 kil. de Pi- 
testi. Se compune din satele Bftr- 
b&testi, Barbateasca, Brinzesti, 



C&tusea, Ciocesti, Linia-Tigani, 
Piculesti si Redesti, avind peste 
tot 125 contrib., din 654 loc, 
in care intr& 44 fam. de TTiganf. 
Are : o bisericS veche f£cut£ de 
locuitorT; o scoala. primary ru- 
raUi; o circiuma. Budgetul co- 
munel, pe anul 1882 — 83, a fost 
de 931 leT, 38 banl la veniturT 
si de 869 lei la chelt. ; iar pe 
anul 1887—88 a fost de 2245 
lei la veniturT si de 2007 let la 
chelt. Num&rul vitelor era in a- 
nul 1887 de 315 capete vite 
marT : 300 bot si vacT, 1 5 caT si 
de 415 vite mSrunte: 200 01, 15 
capre si 200 rimatorT. Aceasta. 
comuna se ma! numeste si B5r- 
bitesti-CotmeneT. 

Bdrb&te§ti, com. rur. : in partea 
de Sud a comuneT Piriul-Boia, 
pi. GilortuI, jud. Gorj, spre S.- 
V. si la o distant de 37 kil. 
de orasul T.-Jiul. Se compune 
din c&tunele : Barbatesti, Socul 
si Curteana. E situate pe Dea- 
lul-B&rbatestilor si malul drept 
al GilortuluT. Are o suprafa^a 
cam de 1 560 hect., din carl 128 
hect. arabile, 20 hect. vie, 30 
hect. livezT de prunT, restul pa- 
dure, fine^e si tufaris, proprie- 
tate ad-lul maiorGr. Calinescu. 
Produce anual cam: 1230 hcc- 
tolitri porumb, 5ohectolitri griu, 
2000 decalitri vin si 6000 deca- 
litri {uica. 

Are o populate de 467 fa- 
milil, cu 2190 suflete, din can 
337 contribuabilT. LocuitoriT po- 
seda. 50plugurT, 1 17 care cu boT, 
1 c&ru{a cu caT, 576 vite marl 
cornute, 742 ol, 341 capre, 574 
rim&torl si 60 cat. Venitul co- 
muneT este de 1568 lei, 34 bam, 
iar cheltuelile sunt de 1577 lei, 
89 bam. 

Riul GilortuI trece prin mij- 
locul hotarulul. Aci este podul 
de fier al c&iet ferate T.-Jiul- 
Filiasi. Comuna este traversal 



de soseaua judefeana T.-Jiul- 
Filiasi ce vine de la N. legind-o 
cu comuna Piriul-Boia. La E. 
se leaga prin calea vecinala cu 
Viersani, traversind linia ferata. 
lfngi gara Barbatesti ; la V. cu 
Jicleni printr'un drum de care, 
peste deal. In marginea de E. 
a satului este stasia Barbatesti 
a caieT ferate T.-Jiul-Filiasi. 

Comuna are 2 cismele de zid, 
22 pujuri cu cump&n& si 8 iz- 
voare acoperite; 41 stupt. 

Are 3 bisericT, una zidita la 
1849, a ^ ta m 1866, iar cea de 
a treia in 1882; toate ftcute de 
locuitorT si deservite de 1 preot 
si 2 cint&re$T. 

B&rbate$ti, com. rur., pi. Hore- 
zul, jud. Vilcea. N'are nicT un 
cStun alipit. Dupa. cum spun 
batriniT, numirea de Barbatesti 
i s'a dat dupa numele strSmo- 
suluT lor Barbateanul, care s'a 
stabilit eel d'intiu aci. 

Este situate pe riul Ot&s&ul, 
intre dealurile Dobriceni si Cos- 
testi, la 27 kil. departe de re- 
sedin^a judefuluT si la 20 kil. 
de a sub-prefectureT. 

Are o popula^iune de 1597 
locuitorT (797 bSrba^f si 800 fe- 
mel), in care intra si 6 familie 
de f iganl ; 47 1 cap! de familie, 
cu 360 contribuabilT si 376 case. 

In comuna. sunt 6 bisericT 
(impreuna si cu Schitul-PStrun- 
sa) : Biserica Ernaticul, cu hra- 
mul Buna-Vestire, care este pa- 
rohial^, fondata la anul 1780, 
de: Iosif Eromonahul, popa N. 
Gorovoiu, Samoil Eromonahul, 
etc. ; biserica Mierlesti, filcuti, 
in anul 1776, de kir Macarie 
Eromonahul si al{il ; biserica 
VatSseasca, fondata de $tefan 
VStaful, la anul 1679, cu hramul 
Sf. Nicolae, in zilele luT $tefan 
Voevod Cantacuzino. Despre 
cele l'alte nu se cunoaste nicT 
anul fondSriT, nicT ctitoriT. 



Digitized by 



Google 



BARBATE§TI 



3-24 



BARHATEVTILOR (CULMEA-) 



Pe linga agricultura, locui- 
torii se mat ocupa: 4 cu tim- 
plana, 6 cu rotaria, 2 cu dul- 
gheria, 2 cu cojocaria si 6 cu o- 
laria. EI desfac produsele mun- 
cet lor, la: Craiova, Caracal, Sla- 
tina si in jud. Teleorman. 

In comuna sunt: 64 bol, 390 
vaci, 240 caT, 2060 01, 350 ca- 
pre, 4<x>porci; in total 3504. 

In raionul comuneT sunt 12 
morT. 

Locuitorii top sunt mosnenl. 
Deaceasta comuna aparfm mun- 
\U Piatra si Aibul (Buila). 

Pe teritoriul comunel se ga- 
seste un fel de piatra, numita 
trand, si un alt fel, din care se 
fabrica var. 

$coala exista in comuna, de 
la anul 1845. Actualul local s'a 
cladit in 1889. Cladirea e buna; 
e proprietatea comuneT. Este fre- 
cuentata de 13 bae{i, din nu- 
marul de 160 copil, 79 bae|I 
si 81 fete, in virsta de scoala. 
§tiu carte 178 barba^i si 8 feme!. 
Cu intrefmerea scoalel, statul 
cheltueste anual 1512 lei, iar 
comuna 70 lei". 

Cind anil sunt productivl, se 
fabrica pana la 3000 decalitri 
^uica. 

Toata comuna are 750 hect. 
pamint. 

Dintre cereale, se cultiva aci, 
numal porumbul. 

O sosea comunala leaga a- 
ceasta com. cu Dobriceni, spre 
E. si Bodesti, spre S. 

Veniturile si cheltuelile co- 
muneT se urea la 1730 lei. 

Comuna este udata de riul 
Otasaul si de urmatoarele vaT: 
Dinga^i, Patrunsa, Vataseasca, 
Bradul, Ponorul, Negoesti si 
Gaina. 

Barbate^ti sail Barbate^ti - 
Cotmenei, sat, jude^ul Arges, 
plasa OltuluT ; face parte din 
comuna rur. cu acelasT nume. 



Are 150 loc. si o biserica, cu ' 
hramul Cuvioasa-Paraschiva, cu 
un preot si un cintarej. In a- 
cest sat este resedinta primariel. 
Este si o scoala primara ru- 
rala. 

Barbatesti, sat, in par tea despre 
apus a com. Baiceni, pi. Bah- 
luiul, jud. Iasi, situat pe coasta 
dealuluT cu asemenea numire, 
pe linga. care trece piriul Bah- 
lueful. Are o populate de 25 
familiT, cu in locuiton. 

Acest sat este intrupat in 
mosia Cucuteni. 

Numarul vitelor este de 269 
capete, din carT: 74 vite man 
cornute, 5 caf, 165 oT si 25 ri- 
matorl. 

Barbatesti, catun, in jud. Gorj, 
resedinta comunel, situat pe ma 
lul drept al GilortuluT si sub 
dealul cu acelasT nume. Are o 
suprafa^a cam de 700 hect., din 
care 51 hect. cultura, 6 vie, 15 
livezl de prunl; restul padure, 
fine^e si tufaris. Pamintul, pe 
vale, e fertil si produce anual 
cam 500 hect. porumb, 10 hect. 
griu, 600 decal. vin, 300 decal. 
{uica. 

Are o populate de 171 fa- 
miliT, cu 660 suflete, din can 
117 contribuabilT. Locuitorii po- 
seda 18 plugurl, 60 care cu bol, 
1 caru{a, 216 vite mart cornu- 
te, 267 oT, 117 capre, 229 ri- 
matorl si 16 caT. 

Riul GilortuI uda acest catun 
de la N. la S. 

Catunul e traversat de so- 
seaua jude^eana T.-Jiul-Craiova, 
ce-1 leaga la N". cu Socul, iar la 
S. cu Pietresti-d.-j., la E. cu com. 
Viersani, prin cale vecinala. 

Catunul are 12 pu^url cu cum- 
pana si 2 cismele de zid. 

Are 1 biserica, facuta la anul 
1866, de locuiton; deservita de 
1 preot si 2 cintarc^T. 



BSrbate§ti, stafie de dr. d. f., 
jud. Gorj, pi. Gilort, cat. Bar- 
batesti, pe linia Filiasi-Tirgul- 
Jiulul, pusa in circulate la 16 
Ianuarie 1888. Se afl& intre sta- 
bile Bibesti, 10,4 kil. si Car- 
bunesti, 9.6 kil. In&l{imea d'a- 
supra nivelulul maril de 174,32™. 
Venitul acestel sta^il, pe anul 
1896, a fost de 20.955 ' e? - 

Barbate^ti, deal, in comuna cu 
acelasT nume, jud. Gorj. Are di- 
recfiunea N.-S., fiind o prelun- 
gire a dealuluT Socul. Se ter- 
ming la S., linga com. Saulesti, 
in Valea-GilortuluT. 

Barbate§ti, deal, in jud. Iasi, pe 
coasta caruia e situat satul cu 
asemenea numire, din com. Bai- 
ceni, pi. Bahluiul. 

Barbdte$ti, deal, in raionul co- 
muneT cu acelasT nume, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea, pe care se 
cultiva 50 aril vie. 

Barbate^ti, loc izolat, in comuna 
Bodesti, plaiul Horezul, judeful 
Vilcea. 

Bdrbate§ti, mosie nelocuita, in 
jud. Roman, pi. Fundul, com. 
Giurgeni. 

Barbate^ti - Cotmenei, sat, in 
jud. Arges. (V. satul Barbatesti). 

Barbate^tilor (Culmea-), cuhne 
de munte, in jud. Vilcea; por- 
neste din culmea Vinturari{a. 
Aceasta culme desparte mun- 
tele Vinturari^a de Piciorul-Mo- 
truluT, separind riul Otasaul de 
Govora (Birsescu) si se termina 
in apropiere de Olt. 

La S. de com. Barbatesti, a- 
ceasta culme intra in regiunea 
dealurilor si poarta numele de 
Dealul-Birsestilor, Birlogul, O 
raturile si altele. 



Digitized by 



Google 



BARHKSTI 



325 



HARBOS1 



B&rbe§ti, cdtun, al com. $tirbeiul, 
pi. Olte{ul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
mana{i, situat pe stinga Olte- 
{ulul. Are 300 locuitorT, toflRo- ! 
mini, cu 80 de familil. Are o 
bisericS, S-fn VoevozI(i85o), cu ! 
un preot si 2 cintareflf. 

Barbe^ti, in jud. Roman, numi- | 
re, ce se da mat de mult sa- 
tulul, Branisteni-d.-j., pe mosia, 
care era a cronicaruluT Miron 
Costin. f 

Barbe^ti, in jud. Roman. (VezT 
Birlesti). 

Barbe§ti, hliza de mofie, in jud. 
Roman, plasa Siretul-d.-j., com. | 
Branisteni-d.-j. 

Barbiciul, deal, acoperit de pa- , 
sunl, linga satul Stroesti, din 
com. Vascani, jud. Suceava. 

Barbierul, prival, in jud. Braila, ' 
situat in ostrovul Iapa. Incepe 
din partea dreapta a Manusoaief; 
traverseaza p&durea Vulpasul si 
da spre N. in iczerul Vulpasul. , 

Barbin^a, deal ; vezl Tat&r&ni, 
deal in com. Teleajna, plasa 
Mijlocul, jud. Vasluiu. 

Barboasa, sat; face parte din 
com. Oncesti, pi. Stanisesti, jud. 
Tecuciu. Situat pe coasta dea- 
lului Stircul. Are o popula- 
te de 85 cap! de familie, cu 
288 suflete, in 83 case. Co- 
pil in virsta de scoala 50, 29 
baeflf si 21 fete. Comerciul se 
face de 2 ctrciuman. AicT se 
afla o biserica, cu hramul Na- 
sterea Maicel Domnulul, zidita 
de Popa Iosif, sail Iosup. A 
doua s'a filcut de locuitori, in 
18 1 8, dupi cum se vede din 
inscripjia, ce a avut de-asupra 
usel, si care s'a pus gresit si la 
actuala biserica, care s'a filcut 1 



la 1844. S'a reparat in 1874. 
LocuitoriT I-aQ donat 12 stin- 
jeni de pamint arabil. La dis- 
tanfa de 100 m. de biserica, se 
afla un rimnic cu peste, care 
se numeste Rimnicul-luI-Popa- 
Iosup. 

Barboiul, com. rur., in pi. Dum- 
brava, jud. Mehedin^i, la dis- 
tant de 68 kil., de orasul Tur- 
nul-Severin. Este situate pe fa{a 1 
dealuluT, numit al Lupestilor; cu ' 
pozifiune frumoasa, fiind udat 
in partea de S. de piriul nu- 
mit Valea-Corzului. Mat e bra- 
zdat si de ogasele OchioiuluT 
spre apus, Barboiulul si Cepoes- 
tilor. \ 

Formeaza comuna singura, 
marginindu-se : la rSsarit cu co- 
muna 'X'xvA, pendinte de jud. 
Dolj ; la apus cu com. Grecesti ; 
la miaza-noapte cu com. Secul, 
prin Ctitunul "fiuleni, si la mia- 
za-zi cu com. Gogosi, de jud. 
Dolj. Are 189 contribuabilt, cu 
1000 locuitori, in 328 case. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura si cresterea vitelor. 
Calitatea pSmintului e foarte 
buna. Loc. poscda 42 plugurl, yj 
care cu bol, 15 caru^e cu cal 
si 60 stupl. In com. e o bise- 
rica, deservita de 1 preot si 2 
cintareJI. 

Budgetul comuneT coprinde: 
la venitun suma de 1079 let, 
iar la cheltuelT 942 lei. Num5- ' 
rul vitelor este de : 563 vite marl 
cornute, 47 cat, 436 ot si 401 
rimatorl. Prin aceasta comuna 
trece soseaua comunala Biclesul- 
Corzul-Barboiul. 

Barboiul, deal, la V. de com. 
Caiugareni, pi. Cricovul, jude 
\\\\ Prahova. 

Barboiul, girla; izvoreste din 
partea de N.-E. a com. Caiu- 
gareni, pi. Cricovul, jud. Pra- 1 



hova; curge spre S., face mat 
multe zigzagurl si intra in com. 
Vadul-S&pat, pi. Cricovul. 

B&rboiul, oga§, in com. rur. B&r- 
boiul, din jud. Mehedinfi, plasa 
Dumbrava; se scurge in piriul 
Valea-Corzului si trece in Dolj. 

Barbosul, trup de mofie, a sta- 
tulul, in jud. Olt. 

Barbo^i, sat, in com. Filesti, pi. 
SiretuI, jud. Covurluiii, in apro- 
pierea gSreT cu acelasT mime. 
Are 57 fam. cu 182 suflete. Arc 
bi series si o scoala. 

Barbo^i, com. rur., in partea dc 
N. a piasil Mijlocul, jud. Falciu ; 
formats din satele B&rbosi si 
TSetura-Barbosi, cart impreuna, 
formeaza o singura mosie, pro- 
prietatea Domni{eT Elena Cuza. 
Intinderea comunei e de peste 
2000 hect., si cu o populate 
de 100 fam., cu 293 sufl. si 79 
contribuabill. 

Are o biserica ; o curte boe- 
reasca. 

Prin com. tree 3 piriaie : Moi- 
sie, Izvorul si Pruna. Padure se 
aflS in supraf. cam de 474 hect. 

Budgetul comunei cuprinde 
la veniturt 2371 lei, 35 banl, si 
la cheltuele 21 10 lei, 24 banl. 

Vite marl cornute 310, 162 
01, 44 cat si 55 porcl. 

B&rbo§i, sat, in comuna BSrbosi, 
pi. Mijlocul, jud. Falciu, si care 
impreuna cu satul TSetura-BSr- 
bosi, formeazS o singurS mosie, 
fosta proprietate a fam. Cuza. 
Se aflS situat intre douS dealurl, 
sub p&durea Barbosi. Din intin- 
derea mosiel (V. BSrbosi, com.) 
vatra satulul cuprinde 53 hect., 
iar locuitoriT iiiiproprietari^I cam 
476' 2 hect. p&mint. NumSrul 
locuitorilor e de : 90 fam., cu 
253 sufl. si 74 contrib. 



Digitized by 



Google 



KARBOSI 



326 



BARBULEANCA 



Aici se aria : primaria, palatul 
fostulul Domnitor Cuza, si bise- 
rica, descrvita de un dascal si 
facuta in anul 1797. 

Prin sat tree piraiele: Moi- 
sie si Izvorul. 

In acest sat s'a nascut Ale- 
xandru loan I. Cuza, Domni- 
torul Rominiel. 

Barbosi, (vezi Dobrosesti), plasa 
Znagovul, jud. Ilfov. 

Barbo^i, numire, ce se da in ve- 
chime satulul Branisteni-d.-j. din 
pi. Siretul-d.-j., jud. Roman. 

Barbo^i, stafie de dr. d. f., jud. 
Covurluiu, pi. SiretuI, com. Fi- 
lesti, pe linia Braila-Galafi, pusa 
in circulate la 13 Septembrie 
1872. Se afla intre stabile Va- 
deni (8,1 kil.) si Galafi (12 kil.). 
Inatyimea d'asupra nivelului ma- 
rit 7,4 m. Venitul acestei stafil, 
pe anul 1896, a fost de 63.410 
lei, 50 bam. 

Barbosi, deal, in jud. Falciu ; sc 
intinde intre comunele : Barbosi 
si Malaesti, pi. Mijlocul, pana la 
satul Posta-Elanulul, de undo 
formeaza ramura despre Valea 
Radiului, care se prelungeste 
pana la marginea de Sud, sprc 
com. Urdesti. 

Bdrbo^i, deal, in jud. Falciu, pe 
tcritoriul satulut Ghermanesti, 
com. cu asemenea nume, plasa 
Podoleni ; in partea de Sud. 

Barbosi, mofie particulars, de 
560 hect., in com. Filesti, pi. 
SiretuI, jud. Covurluiu. 

Barbosi, mofie, in jud. Neamtu, 
fara sat, asezata intre mosiile 
Radiul, Muncelul, s. a. in plasa 
Bistri^a. Aparfine case! raposa 
tulut vornic Sandu Crupenski. 
Se zice, ca aceasta mosie ar 



fi fost odinioara a lui Miron 
Costin ; parerea insa este cu de- 
savirsire eronata, de oare-ce e 
numal o asemanare de nume ; 
adevarafil Barbosi ai lui Miron 
Costin se numesc asta-zT Bra- 
nisteni. De aid l'a rapit Dumi- 
trasco Macrin, vatavul de pa- 
harnicei, impreuna cu lefegil, 
si 1-a dus la Roman. Acum nu 
mal apar^ine jud. Neam^u ; de 
cind cu o delimitare a hotaru- 
lul intre judefe, a trecut la ju- 
de{ul Roman. 

Barbosi, padure de salcie, in ju- 
de^ul Braila, ca de 2 hect. in 
cotul format de riul SiretuI, din 
fa{a garci cu acelasl nume, din 
jud. Covurluiu. 

Barbosi (Podul-de-la-), pod, pc 
Siret, linga stasia dr. d. f. de 
la Barbosi, jud. Covurluiu, care 
pana la construirea liniel ferate 
Marasesti-Buzau, dupa razboiul 
din 1877/78, era cheia comuni- 
ca^iilor dintre Moldova si Mun- 
tenia. Din punctul de vederc 
militar, rolul acestul pod a fost 
mare : cine dintre betigeran{T 
avea stapinirea lui, era sigur 
de mersul inainte al trupelor 
sale. De aci provenea, ca intiia 
preocupare, ce aii avut-o tot- 
d'auna, mal ales Rusii, in raz- 
boaiele lor contra Turciel, a fost 
d'a-sl asigura trecatoarea pe a- 
cest pod. Asta-zl, de si impor- 
tant strategic^ a podulul de la 
Barbosi a mal scazut, totusl ea 
este inca destul de mare, fie 
din punctul de vedere militar, fie 
economic, fiind-ca leaga comu- 
nica^ia de uscat intre Gala^i si 
Braila si intre Braila cu Moldova. 
Podul acesta este tubular, de 
fier, de 246 m. lung, sprijinit 
pe 10 arcade; opt dintre ele 
au cite 19 m. de deschidere, si 
cele doua din mijloc, au o lun 
gime de 47 m. 



B&rbo§i-Gala{i, variantd de li- 
nie ferata, menitS a scurta cu 
7 kil. curba dintre Barbosi si 
Gala^i, care e de 19 kil., pe 
cind distan^a directs intre Ga- 
laJi-Barbosi e numai de 5 kil. 
Aceasta variants, lung& de 4 
kil., serveste si spre a departa 
linia ferata de malul Bratesului, 
supus intr'una naruirel. Devia{ia, 
de la linia principals, incepe de 
la distanfa de 6 1 /* kil. de la 
stasia Barbosi si da in ea la 
1 */» kil. de stasia Gala^i. Intra- 
rea in oras se face printr'un tu- 
nel din nordul Gala^ilor (Vadul- 
Ungurulul), in lungime de j6j 
m. La fie-care cap al tunelulul 
este cite o adincime pana la 18 
m., iar ca lungime cea despre 
Barbosi are 1357 m. si cea des- 
pre Gala^i 474, reprezintind a- 
mindoua un cub de pSmint de 
aproape 1 00000 metri cubl. 

Aceasta variants, construita 
in 1882, nu s'a putut intrebuinfa 
de indata, din cauza ca talazu- 
rile taieturilor tunelulul, s'au sur- 
pat mal inainte. In 1890 s'au 
facut noua lucrarl de imbunata- 
$irl si rectificare, dupa carl s'a 
si dat tunelul, circulate!. 

Barbo§i-Ghermane§ti, mofie a 
statulul, in jud. Ilfov, pendinte 
de manastirea Caldarusani ; s'a 
arendat, pe periodul 1885-95, cu 
7000 lei anual. 

Barbuleanca, numire, ce se mat 
da parcel de mo fie Badeni-Miluift 
din com. Clondirul, jud. Buzau. 

Barbuleanca, sfoard de mofie, 
in com. Merei, jud. Buzau, pro- 
prietate a statulul, pendinte de 
manastirea Barbul. Are 30 hect. 
aratura si vil, e rupta din tru- 
pul mosiei Poporul-Lipia. (Vezf 
Pangratia). 



Barbuleanca, nutnire, ce se 



niaf 



Digitized by 



Google 



BARBULEANCA 



327 



BARIJULEJUL 



da mosief Salcioara din com. 
Smeeni, jud. Buzau. 

Barbuleanca, mope, in comuna 
Amarul, cat. Mirosi, jud. Buzau, 
fosta proprietate a statuluT. Are 
654 hect., din carl 580 arabile, 
52 izlaz si restul sterp. 

Barbuleasca, mosic, in com. si 
cat. Largul, jud. Buzau. Are 500 
hect., mare parte arabile. 

Barbulescul, movilfi, In jude^ul 
Braila, la I kil., spre N. de sa- 
tul Dedulesti, pe hotarul de V. 
al com. Ianca, pe muchia Bu- 
zeelului, pana unde se intinde 
comuna Ciineni, din jude^ul R.- 
Sarat. 

Barbule§ti, com. rur., in plasa 
CimpuluT, jud. Ialomi^a, pe par- 
tea stinga a riului lalomi^a. Te- 
ritoriul acestel comune are o 
suprafa^ii de 3300 hect., din carl 
610 hectare padure. Se intinde 
din riul Ialomi^a, spre N., tre- 
cind peste piriul Sarata, pana 
in teritoriul satuluT Cotorca, in- 
vecinindu-se cu comunele : Ur- 
ziceni, Armasesti, Jilavele, Mol- 
doveni si Cosereni. 

Cuprinde trei mosii, apar^i- 
nind la trei proprietan, si dupa 
legea rurala din 1864, sunt 1m- 
proprietarip 1 1 1 locuiton si ne- 
iinproprietaritT au mal ramas 49. 
Se compune din satele : Bar- 
bulesti, Posta si Ursari, cu re- 
sedin^a primariel si a judecato- 
riet comunale, in Barbulesti. 
Dupa recensemintul din anul 

* 1890, populafia comunel este 
de 1736 ioc, din carl 369 capt 
de familie, cu 1367 suflete, sau 
808 barbafT si 856 feme!. Dupa 
na^ionalitate sunt: 1730 RominI 
si 6 Bulgari, to{T de religiune 
crestina-ortodoxa. Dupa profe- 
siunT: 342 agricultorT, 2 mese- 
riasl, 4 comercian^T, 70 munci- 



torT si 10 servitor!. Din acestia, 
45 persoane stiu carte. 
I Dupa statistica din 1887, po- 

pulajia comunel era de 177 fa- 
miliT RominT, 93 familiT Jiganl 
si 4 familiT Austro-UngarT, sau 
1323 locuitorl, din car! 339 
barbajT, 358 femeT si 626 co- 
piT. Numarul contribuabililor era 
de 211, din carl 6 se ocu- 
pau cu comerciul de bauturT, 
producte, etc., iar ceM'al^T cu 
agricultura, avind cultivate: 425 
hect. griu, 170 hect. orz, 52 
hect. ovaz, 116 hect. secara, 
770 hect. porumb, 39 hect. fa- 
sole, 8 hect. zarzavat, 1 70 hect. 
finete si 56 hect. bostanariT. 

Vite sunt: 576 boT, 137 cat, 
7 bivolT, 1 1 asinT, 344 rimatorl 
si 1375 oT. 

Venitul comunel in 1887-88 
era de 3555 lei si cheltuelile de 
4244 let. 

Instruc^iunea popula^el se 
preda intr'o scoala mixta de un 
inva^ator, retribuit de comuna, 
la 20 elevl si 4 eleve. 

Pentru cultul religios se afla 
o biserica, la care serves te un 
preot si 2 dascalT, phltiflf din 
budgetul comunel. 

Pe teritoriul comunel, in par- 
tea de E., trece calea nationals, 
sosea impietrita, Bucuresti-Ur- 
ziceni. 

Barbulesti, sat, in plasa Cim- 
pulul, jude^ul Ialomi^a, pendinte 
de comuna cu acelasT nume. Este 
situat pe un mic grind, pe ma- 
lul drept al piriulu! Sarata, in- 
tre acest piriu si riul Ialomija 
si spre Vest de Urzicenl. 

AicT este resedinfa primariel 
si a judecatorieT comunel Bar- 
bulesti. 

Popula^ia satului consta. din 
124 familiT RominI, 93 familiT 
TpganT si 4 Austro-UngarT. 

Se afla o scoala mixta, cu un 
investor, retribuit de cotnunS 



si cu o populate de 32 elevl 
si 5 eleve. 

Biserica satuluT este constru- 
ita la 1 815, data, care se con- 
serve in inscripfia d'asupra in- 
trarii si este deservita de 1 preot 
si do! dascalT. 

Sunt in sat: 428 boT, 121 caT, 
3 bivolT, 1090 oT, 2 capre, 9 a- 
sinT si 250 porct. 

Barbule§ti. (VezT Matecsti). 

Barbulesti, mahala, din comuna 
Balteni, plasa Siul-d.-s., jude^ul 
Olt, numita ast-fel dupa numele 
unuia din primiT fondatorl a! 
comunel Barbu-Ghindea. 

B&rbule{ul, com. rur., in jude- 
{ul Dimbovi^a, plaiul Dimbovi^a- 
Ialomi^a; se compune. din mat 
multe vat, uli^e sau catunase, 
precum: Ghemeleul, Valea-Ti- 
seT, Centrul si altele, cu o po- 
pulate de 1 121 locuitorl RominT. 
Aceasta comuna este situata pe 
dealurT si pe vai, carl se numesc : 
Ceta^uia, Ghemeleul, Virful -Ia- 
covuluT, Virful - Comani, Virful- 
RiuluT, Gorganul, MSrul - P&du- 
re{, Omul-Mort, Burenul, Saula 
si Virful - Teiulul. Prin raionul 
acesteT comune curg piraiele : 
Valea-TiseT, Valea-Barbule^uluT 
si Valea-Runcu, avind un pod 
peste Valea-Tisei si un pod pe 
Valea-RunculuT. ApoT mat are 
comuna si doua lacuri : Lacul- 
SpatSroiul si Lacul-Purcelica. In 
raionul acesteT comune, pe dea- 
lul numit Ceta^uia, este un izvor 
cu apa minerala cu gust de pu- 
cioasa. In BarbuleJ este o bi- 
serica, intre^inuta de enoriasT si 
o scoala intrefinutci de stat. Ca 
industrie, este o moar& de apa. 
Barbule^ul se invecineste, spre 
rasarit cu comuna Riul- A lb, de 
care se desparte prin dealurT 
pline de p^durT si cu care se 
uneste prin soseaua comunalS; 



Digitized by 



Google 



BARBUNCEASCA 



328 



BARCANELE 



spre apus se invecineste cu co- 
muna Gemenea, dinjude^ulDim- 
bovija si Miclosani, din jude^ul 
Muscel, de cart se desparte ia- 
rasi prin dealuri, acoperite cu 
padurl, unindu-se cu Miclosani, 
prin soseaua comunala, iar cu 
Gemenea prin drum practic ne- 
soseluit ; spre miaza-noapte se 
invecineste cu comuna Pucheni, 
judeful Muscel, despSr^indu-se 
prin dealurT, vat si pSduri si u- 
nindu-se prin drum practic; iar 
spre miaza-zi se invecineste cu 
comuna Pietrari, de care se des- 
parte iar&st prin dealuri, v&i si 
padurT, dar cu care se leaga 
printr'o frumoasa sosea vecinaia. 
$coala din BarbuleJ este infi- 
intatS in 1884- 1885; e mixta 
cu un investor si e frecuentata 
de 50 — 61 de elevT si eleve. 
Comuna are un venit de 1298 
lei si peste 250 contribuabilT. 

Barbunceasca, vale, in comuna 
Grajdana, jud. Buzau ; cse din 
padurea Barbuncesti si da in 
Niscovul. 

Barbuncesti, catun, al comune! 
Grajdana, jud. Buzau ; are 60 
locuitori si 10 case; sub-divizia 
Glodeneni. 

Barbuncesti, mosie, in comuna 
Grajdana, jude^ul Buzau, catu- 
nul Barbuncesti ; proprietate a 
statuluT, pendinte de Episcopie. 
Are 17 hectare arabile, din carl 
1 1 s'au dat locuitorilor. 

Barbunce§ti-Zapodia, padure 
a statuluT, in comuna Grajdana, 
jude^ul Buzau, cat. Barbuncesti, 
pendinte de Episcpie; are 251 
hectare. 

Barbun^a, pirifl, ce uda terito- 
riul comuneT Colacul, pi. Vran- 
cea, jud. Putna, si se varsa in 
Putna. 



B&rbureaua, vale, comuna Stoe- \ 
nesti, plasa Ocolul, jude^ul Vil- 
cea. Se varsa in riul Cerna, tot 

in raionui acesteT comune. 

1 

Barbureaua, vale, comuna De- | 
joiul, plasa Cerna-d.-j., jude^ul 
Vilcea; izvoreste din Dealul-Sco- 
rosul, creste mat cu deosebire 
din ploi si se varsa in riul 
Cerna. j 

Barbusa, virf de munte, in dreap- 
ta riulul Arges, jude^ul Arges, 
plasa Lo vis tea. 

Barbuda, vechie suburbie, a ora- 
suluT Cimpulung, jud. Muscel. 

Barbu$eni, mosie, fara sat, in 
jude^ul Neam^u, comuna Radiul, 
plasa Bistri^a ; asezata intre mo- ( 
siile Radiul, Polobocul, s. a. Se 
stapineste de catre clironomiT 
reposatului Sandu Crupenski. 

Barbu§or, piriii, in judeful R.- 
Sarat, plasa Rimnicul-d.-s., co- 
muna Pardosi ; izvoreste din dea- 
lul Ernatica ; uda partea de mia- 
za-zi a comunei si merge de se 
varsa, dupa un curs de 5 kil., 
in riul Cilnau, pe partea stinga 
a luT, ma! jos de catunul Cos- 
tomirul. 

Barca, sat, face parte din com. 
rur. Turia, plasa Oltul-d.-j., ju- 
de^ul Olt. Are o populafiune 
de 225 locuitori. Aci e o bise- 
rica, fondata la anul 1882, de 
locuitori. 

Bare a, mosie a statulut, in ju- 
de^ul Olt, fosta pendinte de ma- 
nastirea Plumbuita, care pe pe- 
riodul 1886 — 96, s'a arendat cu 
6500 lei, anual. 

B&rca, padure, in pi. Ialomifa- 
Balta, jud. Ialomi^a, linga satul 
Fundul-Crasani. 



Barca, (vezT Valea-Mare), padure 
a statuluT, in jud. Olt. 

B&rcaciul, catun, pendinte de 
com. Gruiul, plaiul Novaci, jud. 
Gorj, in partea de E. a comu- 
nei ; situat pe Valea-PiriuluT, nu- 
mit Valea-GruiuluT ; are o su- 
prafa^a cam de 105 hect., din 
carT 40 hect. arabile, 25 hect. 
fine^e, 7 hect. pomet, 2 hect. 
vie, 16 hect. padure, n hect. 
izlaz si 4 hect. vatra satuluT. 
Produce anual cam 80 hectol. 
porumb, 350 kgr. griu, 350 de- 
cal, rachiu, 70 decal. vin si 50 
kgr. lina. 

Are o populate de 60 fami- 
lil, cu 158 suflete, intre car! 30 
contribuabill. LocuitoriT posedi 
5 plugurT, 10 care cu boi, 142 
vite man cornute, 13 caT, 154 
oT, 27 rimator! si 30 capre. 

Catunul maT are 2 pu^uri. 

Are si I biserica de lemn, 
deservita de preotul din coin. 
Gruiul. 

Barcaciul, (vezT Muntele-Vdlea- 
nul-si-Barcaciul), mosiT ale sta- 
tuluT. 

Barcaciulul (Gura-), numire ve- 
chie, a catunuluT Pometesti, din 
com. Adincata, pi. Amaradia, 
jud. Dolj. 

Barcanul, ieser, in jud. Braila, in 
balta com. Tichilesti, intre pri- 
valul Porcul si Filipoiul; comu- 
nic3 cu privalul Porcul, in par- 
tea de N.-V. 

Barcana, piriias, in partea dfc 
N. a com. Rachitoasa ; cur^e 
prin jud. Tecuciu, spre S.-E. ?i 
se varsa in Zeletin. 

Barcanele, mosie a statuluT, si- 
tuata in com. Pausesti-Otasfti, 
plasa Ocolul, jud. Vilcea, fosta 
pendinte de schitul Dintr'un 



Digitized by 



Google 



BARCANEASCA 



820 



HARCANESTJ 



Lenin. S'a arendat pe periodul ' 
1888-93, cu 638 let anual. 

Barcaneasca sau Buc§iani-de- 

Sus, catun. (Vezl com. Bucsia- 
ni-d.-s.) 

Barcane§ti, com. rur., in pi. Cim- 
pulut, jud. Ialomi^a; este situata 
pe partea dreapta a riulut la- 
lomifa, intre comunelc Eliza- 
StoenestT si Speteni. 

Teritoriul comunet se intinde 
din riul Ialomtya, spre S., eo- 
prinzind lunca, coasta riulut si 
cimpul ses, pana in teritoriul sa- 
tuluT Vlaiculesti si are supra- 
fa{a de 1875 hect., din cart 175 
hect. padure, apar^inind la do! 
proprietary Dupa legea rurala 
din 1864, sunt improprietaritl, 1 
192 locuitorT si neimproprieta- 

T\\\ 13. ' 

Se compune dintr'un singur | 
sat, situ at la margin ea de S. a 
luncif si d'alungul coastel riului 
lalomi^a, in vecinatatea satelor I 
Speteni si Eliza-Stoenestl. Aid 
este re?edin{a primariet si a ju- 
decatoriet comunale. 

Dupa recensimlntul din anul 
1890, popula^ia comunet eonsta 
din 1727 locuitorl, cu 428 capi 
de familie si 1299 membri de 
familie, sau 859 barbaflf si 868 | 
femeT. Dupa nafionalitate sunt: 
1703 Romint, 15 Bulgart, 1 Grec ! 
si 8 alte nationality. Dupa re- 
ligie seafla: 17 18 Crestint orto- 
doxi, 6 CatolicT si 3 Mosaic!. 
Dupa profesiunT se afla: 447 
agricultort, 5 meseriasi, 10 co- 
mercian^I, 5 profesiunT libere, 5 
"muncitort si 25 servitorl. Din 
acestia, 195 stiu carte si 1532 1 
nu stiu. 

Dupa statistica din 1887, po- , 
pula^ia comunei eonsta din 370 
familit RominT, 4 familit f igant, 
I familie Greet, I familie Izrae- 
li^I, 2 familit German! si I fa 1 
milie Ungurl, sau 1504 locuitorl, , 



compust din 354 barba{T, 373 
feme! si jjj copii. Numarul con- 
tribuabililor era 256, din carl 
33 se ocupau cu comerciul de 
bauturt, producte, vite, etc., iar 
ceM'al^T cu plugaria, avind cul- 
tivate : 566 hect. griu, 55 hect. 
orz, 150 hect. ovaz, 60 hect. se- 
cara, 450 hect. porumb, 75 hect. 
meiii, 200 hect. fasole, 5 hect. 
viT, 5 hect. zarzavat, 30 hect. 
bostanarii si 15 hect. pomT ro- 
ditorT. 

Vite : 385 cat, 408 boT, 3480 
ot, 43 capre, 8 bivolT si 585 
porcl. 

Venitul comunet, in 1887-88, 
se urea la 3918 let si cheltue- 
lile la 4701 let. 

Instruc^iunea se preda intr'o 
scoala primara mixta, de un in- 
va^ator, retribuit de stat si co- 
muna, la 62 elevt si 43 eleve. 
Localul seoalet este in buna 1 
stare si este construit de co- 
muna. 

Aict se afla o biserica, cu un , 
preot si dot dascalt, plati^t de 
comuna, cu suma de 480 let. I 

B&rc&ne§ti, com. rur., pi. Cri- | 
vina, jud. Prahova. ' 

Dintr'un document de la Pe- ' 
tru-Voda, nepotul lut Mircea- | 
Voda, din anul 1567, se vede 
ca Petru-Voda intareste, logofa- | 
tulut Coresi, cumparatoarea mo- | 
siet Blrcanesti, de la un oare- ' 
care Manea si 5 razoare de mo- , 
sie, de la un Avrut, din Ploesti. | 

Nu se stie, daca pe acea vre- 
me a existat sat. 

N'are nict un catun alipit. Are I 
o popula^iune de 502 locuitort; 
105 capi de familie, 94 contri- 
buabilT si 127 case de locuit. 

In comuna e o singura bise- 
rica, cu hramul Adormirea Mai- 
cet DomnuluT, fondata, la anul 
1838, de Scarlat Bfircanescu, 
proprietarul mosiet, deservita de 
un singur preot. I 



Locuitorit se ocupa cu agri- 
cultura si parte cu zidaria. In 
comuna sunt 40 cat, 65 vact, 
130 bot, 40 rimatort si 2 bivolt. 

S'au improprietarit, la 1864, 
dupa legea rurala, 91 locuitort. 

$coala s'a infiinfat la anul 
1890. Localul eproprietatead-Iut 
Scarlat Blrcanescu si s'a fre- 
cuentat, in anul scolar 1892-93, 
de 43 bae^I si 2 fete. Cu intre- 
{inerea scoalei, statul cheltueste 
anual 10S0 let. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafaja de 327 hect. pamint de 
munca si izlaz. Vin si ^uica nu 
se fabric^. 

Comerciul se exereita in co- 
munei de 2 circiumart. 

P'aci trece soseaua na^ionala 
Bucuresti-Ploesti. 

In marginea comunei este e- 
le^teul Tat^rani, din care ese 
mat multe izvoare, ce se varsfl 
in riul Prahova. 

B^rcane^ti, com. rur., pi. Siul- 
d.-s., jud. Olt, situata pe valea 
si amindoua malurile Iminogulut, 
la 22 kil., departe de capitala 
jude^ulut, fiindsi resedin^a plasit. 

Se compune din 4 catune : 
Barcanesti, Greci, Vilcelele-d.-s., 
Vilcelele-d.-j. Cu o popula^iune 
de3324loc, 1680 barba^t, 1644 
femet, din cart 769 capi de fam. 
si 820 contrib., cu 580 case de 
locuit si 50 bordeie. 

Afara de 14 familit de If iganT. 
parte fierarT, parte lautarl, to^t 
loc. sunt Romint, si se ocupa 
excluziv cu plugaria. 

Data infiintaret comunet, nu 
se stie. Batrinit povestesc, ca 
primit fondatort, ar fi parte po- 
posi^t aci din Oltenia, parte 
descins din parole muntoase ale 
Munteniet. Se crede, a fi foarte 
vechie. 

S'au improprietarit, dupa le- 
gea rurala, din 1864, 506 loc, 
dindu-li-se 1 5 1 8 hect. Et au : 700 



5W$l. M*fl* Dtcfiomar Q«ograjlo. 



42 



Digitized by 



Google 



HARCANEyn 



330 



BARCANESTI 



cai si epe, 800 boT, 300 vact, 
50 capre, 5000 oT si 1400 ri- 
matorT. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafafa de 5450 hect. 

Sunt patru bisericl, adica in 
fie-care catun cite una. Cea mai 
vcchie e cea din cat. Greci, zi- 
dita la anul 18 19, dc r&posatul 
Draghiceanu si Elena. Ele sunt 
deservite de 6 preofl, 8 cinta- 
re^I si paraclisert, platijT din bud- 
getul comuneT si de locuitorT. 

Scoala dateazd. aci cam de pe 
la anul 1857, si a funcjionat cu 
intrcruperl. Actualmente sunt 
doua*. una in cat. Barcanesti, 
infiinjata de vr'o 7 anT, si alta 
in cat. Greci, proprietate a d-lor 
fra{T Kalinderu, Jnfiin^ata de 3 | 
ant. Amindoua cladirile sunt 
bune. Ele sunt frecuentate de 
45 elevT, din numdrul de 323, 
in virsta de scoala. Cu intre^i- 
nerea lor, statul cheltueste anual, 
2268 lcT. $tiu carte 200 barbafT 
si 15 femel. 

Cultura albinelor numara cam 
143 stupT. Cinepa si inul sunt 
pufin cultivate. 

Coinerciul se exercita de 9 
circiumart. In comuna, pe linga 
alte micT stabilimente, se afla si 
o in oar a de aburT. 

Budgetul comuneT, pe ultimul 
exerci^iu, prezinta la ven. suma 
de let 3015 si la cheltueli 2713 
lei anual. 

Comuna e strabatuta de so- 
seauajudeteana: Slatina-Rosiori, 
prin cat. Greci, dela V. la E. 
si de soscauacomunala Mierlesti- 
Izvoarele, care o traverscaza de 
a-lungul, pe Valea-IminoguluT, 
dela N. la S. 

Pe teritoriul acestct comunc, 
in partea de N.-V. trece Braz- 
da-luT-Novac. In partea de N., 
pe malul drept al IminoguluT, 
in cat. Greci, se afla schitul 
Greci, azl mai mult ruinat. In 
dreapta si stinga IminoguluT, se 



ridica cite-va dealurT neinsem- 
nate, cu direc^iunea dela N. la 
Sud. Unele sunt cultivabile, iar 
altele sunt acoperite cu padurl 
si fine^e. Dincolo de aceste dea- 
lurT, spre E., se intinde Cimpia- 
BoianuluT. 

Afara de Valea- IminoguluT, 
teritoriul acesteT comune e tra- 
versat de urmatoarele piraTe : 
Cernatul, Valea-CaluluT, Valea- 
luMspas, Valea-luI-Meila spre E. 
si Liza, Valea-CiobanuluT, Va- 
lea- Greci lor, Valea-UstruceT, f i- 
ganca, Rudareasa, Tomirul-Mare 
si Tomirul-Mic, spre V. Toate se 
varsa in riul Iminogul. 

Pamtntul acesteT com. e mat 
mult ses, mat ales spre E., in 
Cimpia-BoianuluT, unde e maT 
mult argilos si pu^in fertil ; in 
cele-l'alte pSrp, e pu^in acciden- 
tat si maT prielnic culture! ce- 
real el or. 

Comuna se invecineste la N. 
cu Mierlesti, la E. cu $erbanesti, 
la S. cu Izvoarele si la V. cu 
Coteana. 

BSrcane^ti, sat, in jud. Neam^u, 
asezat pe coastele dealuluT Pi- 
chlul Qlclaul), spnf S.-V. de sa- 
tul Cindesti, in cat. Cindesti, pi. 
Bistri{a; cu partea sa de c&tre 
Sud formeazi hotarul jud. BacAu. 

Are o intindere de 414 hect. 
Cu o populate de 548 sufl., sau 
300 fam., 10 vaduve si 16 ne- 
volnicT. To{I sunt RominT, si 
se ocupa cu exploatarea p&inin- 
tulut, cu plutaria si cuindustria 
primitiva. 

Terenurile, carT alcatuesc cu- 
prinsul sau, sunt maT mult mun- 
toase si deluroase, prezintind in 
forma^iunea lor dcpozite calca- 
roase, din care se extrage varul, 
de o calitate mijlocie. Locurile 
pentru agricultural sunt restrinse, 
asa c& semfinaturile, sunt repre- 
zentate de abia prin: 71 hect. 
61 ariT de griu, 8 hect. 88 ariT 



de seeara, si aproape la nemica 
alte culturl. 

In acest sat se afla: o bise- 
rica, cu un preot si 2 dascalT, 
intretinuti din fondurile comu- 
nale; 2 varariT, 4 rotaril, I fie- 
rarie. 

Numirul vitelor se urea la 
472 capete, dintre carT: 50 boT, 
100 vaci, 200 oT, 12 cal, 50 ri- 
m&torl si 60 vite micT cor- 
nute. 

Comunicafiunea, cu satele ve- 
cine, se face prin un drum na- 
tural, care duce prin satul Cin- 
desti. 

Barcane§ti, sat, numit si Covec, 
face parte din comuna cu acest 
nume, plasa Siul-d.-s., jud. Olt. 
Are o populafiune de 650 loc. 
E resedin^a comuneT si poseda 
o biserica fondata la anul 1843 
si o scoala, zidita de comunl 
Intr'insul sunt 80 locuitorT, im- 
proprietaritT, dupi legea rurald, 
pe 456 hect. din mosia d-lu! 
Alex. Izvoranu. Locuit. poseda : 
124 boT, 160 vac!, 30 caT, 800 
of si 356 rimStorT. 

Barcane^ti, sat; face parte din 
com. rur. St&ncesti, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 281 loc, I39barba{isi 
142 femef. 

Cade in partea de S. a co- 
muneT, aproape de riul Cerna. 
Aci e o bis., aproape ruinata. Co- 
pil in virsta de scoala sunt 16, 
8 bae^T si 8 fete. E la distant de 
3 kil. de cat. Mijlocul, unde e 
scoala. 

Barcane§ti, sat t in com. r" r 
Gorunesti, pi. Oltetul-d.-j., j" d - 
Vilcea. 

B&rcane^ti saii Buc^iani-de- 
Sus, catun, pendinte de corn. 
Bucsiani,jud. Vlasca. (VeziBuc- 
siani-d.-s.). 



Digitized by 



Google 



BARCANE?TI 



331 



BARGAOANT 



Barcane^ti, deal, in raionul co- 
muncl Barcanesti, pi. Siul-d.-s., 
jud. Olt, pe care sc cultiva 3 
hect. vie. 

Barcanesti, pddure, jud. Bacau, 
plasa Bistrifa-d.-s., din comuna 
Valea-luT-Ion. 

Barcane§tilor (Dealul-), deal, 
in comuna Stanesti, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. 

Barchii (Vilceaua-), vilcea, in- 
tre comuna Cet^eni-din-Dcal si 
Ceta^cni-din-Vale, plaiul Dim- 
bo vi^a, jud. Musccl. 

BarCU^a, loc izolat, in jud. Dolj, 
pe teritoriul comuncT Barca, pi. 
Balta. E situat pe malul sting 
ai Desna^uiuluT, la 1 '/« kil., la S. 
dc Barca. Aci, sc vad urme dc 
zidurt foarte vechT. 

Bardanoasa, girld, in judejul 
F&lciu. (V. Siminesti, comuna 
Vetrisoaia, pi. Prutul). 

Bardanoasa, luncd, in judc^ul 
Falciu. (V. Siminesti, ses, com. 
Vetrisoaia, pi. Prutul). 

Bardeasca, numire, data uneT 
sfori de mosie, proprictate a 
mosnenilor Leresti, din comuna 
Catina, jud. Buzau. 

Barduica, cdtun, numit si Valca- 
Perilor, in pi. Ocolul-d.-j., jud. 
Mehedin^i; {ine dc comuna rur. 
Timna. 

Bdreana, sat, face parte din co- 
muna Rachitoasa, din jud. Te- 
cuciu. Situat la N. comuncT, pe 
coasta dealulut Rachitoasa, la o 
departare de 4 kil. 890 m., dc 
resedin^a comuneT. Are o po- 
pula^iune de 65 cap! de familie, 
cu 268 suflete. To^T locuitoriT 
sunt f iganT. El sunt improprie- 



ty! la 1864, cind s*a format 
si satul. Mare parte din el sunt 
desrobiJT de la Rachitoasa. Lo- 
cuin^ele sunt , parte case de 
gard, si parte bordee. Loc. se 
ocupa cu lemnaria si cresterea 
vitelor. In partca de E. a sa- 
tului, trece riul Zelctin si so- 
seaua, care duce la Colonesti. 

Bdre§ti, sat, pe valca Bareasca, 
jud. Argcs, pi. Lovistea; are 44 
familiT si face parte din comuna 
rur. Cicanesti. 

B&re§ti, cdtun, al com. Morun- 
glavul, plasa Olte^ul-Oltul-d.-s., 
jud. Romana^i ; situat pe {annul 
sting al riule^ulul Burluiul, la 
poalelc dealuluT Cocoresti si Se- 
cilor. Are 80 de familiT si 380 
locuitorT, o biserica, Sf. Nicolae 
(1844), cu un prcot si 2 cin- 
tareJT. 

B&rgaoani, com. rur., in judc{ul 
Neam^u, partea despre S.-E. a 
plasiT de Sus-Mijlocul, asezata 
pe valea, ce se intindc la vre-o 
6 kil. mai catre apus de tirgul 
Bozieni, in direcfiunea N.S., de 
comuna Talpa, pe o largime mal 
bine de 2 kil., cum si pe podi- 
sele, ce se scobor, de sub poa- 
lelc dcalurilor: Certieni, Mestea- 
can si Margineni. 

Se margineste la E. cu ju- 
de^ul Roman, comuna Bozieni si 
com. Budesti-GhicaT; la S. cu 
com. Margineni ; la V. cu o 
mica parte din com. Dochia, cu 
com. $erbesti si Dragomircsti ; 
iar la N. cu com. Talpa. 

Este formata din satele : Ba- 
la nesti, Barg&oani, Breaza, Cer- 
tieni, Dirloaca, Ghilaesti, Maxi- 
mesti, Vladiceni si locul izolat 
Baratca ; cu o suprafa^a cam de 
7160 de hect. Are o popula- 
tiune de 2405 locuitorT, sati 639 
familiT, din carT 1205 barba^T, 
1200 feme!; copiT, 591 baefT si 



541 fete. Dup& starea civila : 
1 185 necasatorifT, 1058 casa- 
toritT, 154 vaduvT, 57 nevolnicf, 
8 divor^T. Dupa instruc^iunc : 
147 stiu carte si 2258 nu stiu 
carte. Dup& nafionalitate : 7 fa- 
miliT Evrel si 156 UngurT. 

Dintre locuitoriT improprie- 
tari^f, in 1864, sunt astazf: 121, 
carT stapinesc insi-s! Iocurile lor; 
205, ca urmasT; 2 locurT ramase 
pe seama comuneT; 107 loc. 
carT dc si insurafT si cultivatorT 
de pamint, dar nu au nicT un 
soiu de proprietate. 

Cea mat marc parte a popu- 
la^iunei sc ocupa cu agricultura, 
si cu cresterea vitelor. 

Solul este productiv, insa se 
cultiva numaT pe o intinderc 
de 21 19 hect., si anume: 560 
hect. griu, 171 hect. ovaz, 845 
hect. porumb, 15 hect. cinepa\ 
12 hect. fasole, 390 hect. orz, 
16 hect. livezT artificiale si no 
hect. finc^e naturale. 

Imasul are o intindere de 100 
hect. 20 arif si nutreste 3 121 
capete de vite, dintre carT: 404 
boT, 784 vacT, noo de oT, 299 
rimaton, 212 cal - epe si 322 
vite marT cornute. 

Budgetul comunei este dc 
6844 leT, laveniturTsi 5713 IcT, 
la cheltuelT. Numarul contribua- 
bililor, 807. 

In aceasta comuna sunt 7 
bisericT ortodoxe, dintre can: 2 
in stare de rcparafiune, deser- 
vite de 3 preo^T si 5 eclesiarhi, 
plattyT din fondurile comunale, 
cu 480 lei. Are o biserica cato- 
lica, fara preot localnic ; 2 scolf ; 
4 morT de apa; o fierarie si 4 
rotariT. 

Comunica^iunea, cu satele ve- 
cine, se face prin soseaua ju- 
defeana Piatra-Bozieni, care par- 
curge comuna, prin mijlocul sau, 
de la apus catre r&sarit; prin 
soseaua, care incepe de la locul 
numit Baratca (intre al 23 — 24 



Digitized by 



Google 



BARC.AU 



832 



BAROIUL 



kil. al soselel precedente) si duce 
spre nordul vael prin satele Bar 
gaoani, Breaza si Talpa ; prin so- 
seaua, ce se ramifica de la nor- 
dul satului Bargaoani si trecc 
prin satele Craesti si Bornis la 
Dragomiresti, precum si prin 
alte drumun marginase .si na 
turale, dintre diferitele locality. 
Fondul drumurilor e de 1630 
leT, 40 banl, la venituri si 1090 
lei, la cheltuell. 

Bargau, piritl, afluent al piriu- 
lul Boura, din com. Cristesti, 
jud. Suceava. Este format de 
piraiele Teilor si Sodomenilor. 
Lungimea cursuluT sau e de 1450 
metri. 

Bargau, pise dedeal, in jud. Su- 
ceava, de-asupra satului Boureni. 

Barlani, deal, in com. rur. Bala- 
d.-j., plaiul Ciosani, jud. Mche- 
din^i.- 

Barladeanul-Vasile, picket ve- 
chiu, cu No. 89, catre hotarul 
Moldovet, in jud. R.-Sarat, pi. 
Marginea-d.-j., com. Corbul, in 
partea de apus a comunel. 

Barlale^ti, sat, in plasa Tirgul, 
com. Iepureni, jud. Tutova, sprc 
S. de satul Iepureni. Arc 436 
locuiton si 106 case. 

Barlogi, sat si com. rur. y pe apa 
Drimbovnicul, un afluent al Neaj- 
lovului, jud. Arges, plasa Gala- 
sesti. La 12 kil. de com. rur. 
Costesti, resedin^a subprefec- 
tureT si la 47 kil de Pitesti. Se 
compune din satele : Barlogul 
si Lesile, avind pestc tot 215 
contribuabilt, cu 922 loc, din 
carl 16 Greet si 14 figanf. In 
comuna este o biscrica vechie, 
cu hramul Cuvioasa Paraschiva, 
deservita de 2 prco^T si 1 cin- 
tarcj. O scoala primara rurala 



si 5 circiumT. Budgetul comunel, 
pe anul 1882-83, a fost de let 
1653, ban! 59, la venituri si de 
1476 leT la cheltuell. 

Numarui vitelor, in 1887, era 
de 713 capete vite marl: 585 
boT si vacl, 1 1 8 cat, 4 bivoli, 6 
asini, si de 2365 vite marunte: 
2257 01 si 108 rimatorl. 

Barluiul, sat, face parte din co- 
muna rur. Ciumagi, pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. 

Barluiul, vale, care isi are sor- 
gintea la locul numit La-Fin- 
tina-Seaca, com. Ciumagi, plasa 
Cerna-d.s., jud. Vilcea, si se 
varsa in riul Cerna. 

Barnarelul, munte, in comuna 
Brosteni, jud. Suceava. 

Barnarelul, piria, in com. Bros- 
teni, jud. Suceava; izvoreste de 
sub Bada, curge de la V. la E., 
uda teritoriul com. pe o lun- 
gime de 10 kil., si, dupa ce in- 
virteste o moara, se varsa in 
Bistri^a, in dreptul satului Cru- 
cea. Drept Gura-Barnarelulul se 
afla aruncat un pod peste Bis- 
trita, pod facut de M. S. Re- 
gele si care leaga satul Crucea 
cu Dorna. 

Baroaia, deal, plasa Amaradia, 
com. Capreni, jud. Dolj ; eaco- 
perit cu finc^e. 

Baroaia, mind de arama, in plaiul 
Ciosani, jud. Mehedin^i. ^'me de 
hotarul com. rur. Marasesti. E si- 
tuata pe valea apeT Brebina, 
spre apus de com. Marasesti, 
in apropiere de com. Obirsia. 
Gura mineT incepe din valceaua 
Baroaia, si continua pe sui) dea- 
lul numit Cracul-Manei, unde is! 
are rasuflatorile. 

MaT jos, pe Valca-RiuluT, cum 
se numeste in localitate apa Bre- 



bina, se vede .si asta-zi locul 
unde au fost instalate fabricile 
pentru extragerea metalulul. De 
asemenea se vad si conductele, 
sapate in piatra, prin care se 
aducea apa la cusni{a. (V. Cus- 
ni^a, vale, si Cracul-Manei). 

Baroaia, prival, in jud. Braila ; 
uneste iezcrul Tituloaia, din co- 
muna Vizirul, cu canalul Vilciul. 

Baroiul, sat, face parte din com. 
rur. Tetoiul, pi. Mijlocul, jud. 
Vilcea. Are o populate de 133 
locuiton, 75 barba^lsi 58 femei. 
Ca populate scolara are 19 co- 
pii, 12 baeflf si 7 fete. 

Baroiul, girld insemnata, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, pe teri- 
toriul comunelor Hirsova, Cio- 
banul, Girlici, Sarai, Daeni si 
Ostrov. Este un canal al Du- 
narii, prin care se scurge o in- 
semnata cantitate de apa, cind 
fluviul a crescut prea mult. Se 
desface din Dunare, de linga ma- 
halaua Varosi, a orasulut Hir- 
sova, se indreapta spre miaza- 
noapte, avind o direc^ie generala 
de la S.-V. spre N.-E., aproape 
paralel cu Dun area- Vechie ; for- 
meaza si alimenteaza cu apa 
batyile Girlu^a si Groapa-Cioba- 
nuluT pe stinga, Cioroiul si Ha- 
zarlic-Ghiol pe dreapta, largin- 
du-se ea insasT in forma de balt£ 
la Nord de satul Girlici; dupa 
un drum de 35 kil. se deschide 
iar in Dunare, la 2V2 kil. mal 
in sus de satul Ostrov, in drep- 
tul MovileT-Popii. Largimea me- 
die e de 10 — 20 m. si adincimea 
de 1 — 6 m. In ea, pe dreapta, se 
deschid vaile : Viilor, Girlici, 
Bertesti, Topirseiul, Pinga si 
Mosul. Dealungul sau merge 
drumul jude^ean Hirsova-Macin. 
Intre ea si Dunare se intindc 
stuf presarat cu bal^i. Dealurile: 
Ciobanul, Caraula, Girliciului, 



Digitized by 



Google 



BARSANUL 



333 



HARSOIUL 



Viilor, Daenilor, Mosululsi Ros- 
ti ridica intru cit-va malul sau ! 
drept, pe care se afla asezate 
satele Ciobanul, Girlici si Daeni. ] 

I 
Barsanul, loc de tzvoare, jude^ul ■ 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., de pe 
muntele Bratesti; loc de unde , 
isl ia obirsia p'riul Birsanesti. 

Barsescu, ria. (V. Cacova). 

Barse§ti, com. rur., pi. Vrancea, | 
jud. Putna, situat pe ambele 
malurT ale Putnel. In dreapta 
riulul, sub dealul numit Dum- | 
brava, e situat satul Barsesti, 
iar in fata acestuia, pe malul 
sting, e satul Topesti, asezat par- 
te sub dealul Curmaturi si par- 
te pe Muchia-Petrimanulul. 

Distan^a de capitala jude^ulul 
e de 53 kil. 

Marginile comunei sunt : la 
N.-V. Negrilesti, la S. Seinesti, 
la S.-V. Paulesti, la E. Colacul 
si Valea-Sarei, la S.-E. Poiana- 

Aceasta corauna se compune 
din catunele Barsesti si Topesti, 
avind resedin^a in eel d'intiiu. 
Populafiunea acestel comunc , 
dupa recensamintul din 1890, e 
de 236 capl de familie, cu 1 101 
suflete, din carl: 568 barbatf 
si 533 feme!. 

Dupa starea civila sunt: 561 
neinsura^I, din carl 320 barba^I 
si 241 femel, si 457 insurant, 82 
vaduvi, din car! 20 barbatl, 62 
feme! si 1 divor^at. Dupa na$i- 
onalitate sunt: 1007 Romini si 
4 Ungurl. Dupa religie : 1097 
ortodoxl si 4 catolicT. Dupa fe- 
lul ocupa{iune! : 229 agricultorl, 
2 industrial, 4 comercian^i, 3 
profesiunl libere, 80 muncitorl 
si 30 servitori. 

$tiu carte 31 persoane, din 
cart 27 barba^I si 4 femei. 
Case de locuit sunt 272. 
Cultul crestin-ortodox e re- 
prezentat prin 2 bisericl : una 



parohiala, in satul Barsesti, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva, cea- 
1-alta filiala, cu hramul Sfin^ii- 
Voevozl. 

Comuna numara 207 contrib. 
In anul 1886 erau 212 contrib.; 
iar in anul 1869 numal 186. 

Budgetul comunei pe anul fi- 
nanciar 1893 — 94 era urmato- 
rul : veniturl 2342 lei, 13 bant, 
chelt. 2338 lei, 27 bani. 

Podisul intins de pe malul 
Putnel, in care sunt ^arinele sa- 
tenilor, are un pamint fertil, ne- 
gru la suprafa^a si asezat pe un 
strat argilos galben. Com. are 
o intindere de 2300 hect., din 
carl: 150 hect. cultivabile, 500 
hect. livezl de fin, 1400 hect. 
izlaz si restul vtf si padurl. 

Numarul cultivatorilor a fost 
in anul 1893 — 94, de 218. 

Instrumentele agricole, decarl 
dispun cultivatorii din comuna 
Barsesti, sunt: 35 plugurl de 
lemn, si o moara de apa. 

Vitele aflate pe teritoriul co- 
munei sunt, dupa ultima numa- 
ratoare, 4347 capete, din carl: 
244 bol, 252 vacl, 55 cal, 3600 
ol, 50 capre si 146 rimatori. 

In anul io'j$ se aflau in co- 
muna 140 stupi de albine. 

Sunt 4 circiuml si 4 fabricl 
de rachiu. 

Comunica^ia in aceasta co- 
muna se face prin cal vecinale 
si comunale, care o leaga de 
Tichiris (14 kil.), de Spinesti, 
Poiana si Negrilesti. 

Barsesti, sat, cu 120 fam., jud. 
Arges, pi. Topologul; face parte 
din com. rur. Cepari-Barsesti. 
Arc o biserica, cu hramul Intim- 
pinarea Domnulul, deservita de 
1 preot, 1 cintaret si 1 para 
cliser. Are o scoala primara ru- 
ral a. 

Barse§ti, sat, in com. cu acelasl 
nume, pi. Vrancea, jud. Putna. 



E situat pe malul drept al Putnel, 
sub dealul numit Dumbrava. Aci 
e resedinfa comunei. Locuitorif 
se ocupa mal toji cu cultivarea 
pamintulul. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Cuvioasa Paraschiva. 

BSrse^ti-Bercioiul, com. rur., 
pe apa Oltului, jud. Arges, pi. 
Topologul, la 36 kil. de resc- 
din^a pl&sil, com. rur. Tigveni, 
si la 3 1 kil. de Pitesti. Comuna 
se compune din 4 sate : Bar- 
sesti - de - Olt, Bercioiul, Galto- 
fani si Ruda, avind peste tot 
215 contrib., cu 796 loc, din 
care 30 figanT. In comuna sunt 
3 bisericl, in Barsesti -de -Olt, 
Bercioiul si Ruda. Are o scoala 
primara rurala si 4 circiumi. Bud- 
getul com. pe anul 1882 — 83 a 
fost de 19 14 lei, 46 bani la ve- 
niturl, si de 1773 lei la chelt.; 
iar pe anul 1887 — 88 a fost de 
3178 lei la ven. si de 2639 lei 
la chelt. Numarul vitelor a fost 
f in anul 1887 de 465 capete vi- 
| te marl : 420 bol si vaci, 40 caf, 
' 5 bivoli si de 210 vite marunte : 
50 ol, 10 capre si 150 rimatori. 

I Barse§ti-de-01t, sat, CU314 lo- 
cuitorl, jud. Arges, pi. Topolo- 

I gul ; face parte din com. rur. 

I Barscsti-Bercioiul. Are o biserica 
cu hramul Adormirea, deservita 
de 1 preot si I cintare^. 

I B&rsoiul, com. rur., jud. Arges, 
pi. Oltului, la 39 kil. de resc- 

1 dinja plasii, Tigveni si la 28 kil- 
de Pitesti. Se compune din ca- 
tunele: Barsoiul, Linia-DealuluT, 
Linia-Mijlocului si Timplari, a" 
vind peste tot 223 contribua- 
bill, din 854 locuitorl. Comuna 
are trel bisericl si o scoala pri- 
mara rurala. Budgetul comunei 
pe anul 1 882 — 83, a fost de 1 2 1 8 
lei, 40 bani la veniturl, si de 
1 198 lei, la chcltueli ; iar pc a- 



Digitized by 



Google 



BARSOTUL 



334 



BASASTI 



nul 1887 — 88 a fost de 4040 
let la veniturT si de 3889 lei la 
cheltuelT. 

Numarul vitelor era in anul 
1887 de 344 vite mart, (332 bo! 
si vacT, 2 bivoli si 10 cal), si 
de 538 vite marunte, (308 oT, 
20 capre si 210 rimatori). 

Barsoiul, sat, cu 200 suflete, ju- 
deful Arges, pi. Oltulul; face 
parte din com. rur. cu acelasT 
nume. Are o biserica cu hra 
mul Sf. Nicolae, cu un preot si 
un ctntarc{, si o scoala primarii 
rurala. In acest sat cste rese- 
din{a comuneT. 

Bartalu§ul, sat, in jud. Tutova, 
pi. Paraschiv, com. Sendresti, 
sprc E. de satul $endresti. Are 
264 loc. si 112 case. Aceasta 
popula^iunc e socotita cu aceea 
din Baclesti si Valea-CaseT. 

Bartalu§ul, sat, in jud. Tutova, 
pi. Tutova, com. Puesti. Are 
416 loc. si 91 case. MaT inainte 
satul se numea Mocani. 

Bartalu§ul, sat, in jud. Tutova, 
pi. Tutova, com. Puesti, spre 
S.-V. de tirgusorul Puesti. Are 
235 loc. si 60 case. Mai de mult 
satul se numea Lingurari. 

Barta§e§ti, sat, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., al com. Botesti, si- 
tuat pe dealul Rahova, d'a stin- 
ga piriuluT Racataul, la o de- 
parture de 2300 metri de satul 
Botesti. Are o circiuma. Cap! 
de familie sunt 43 cu 157 sufl. 
Animale sunt: 3 cal, 50 vite 
cornute si 6 capre. 

Baruiul, lac, in plasa Borcea, 
comuna Dichiseni, jude^ul Ialo- 
mi^a. 

Barvareaja, balta, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., com. Mihai^a. 



Barazu{ul, (ung. Bardocz-patak) 
piriias, pi. MunteluT, com. Dar 
manesti, jud. Bacau. Vine din 
Transilvania, intra in {ara la 
Valcica-CapreT, se incarca cu pi- 
riiasul Nemira, de unde ramine 
pe grani^a 7 kil., pana ce se 
varsa d'a dreapta in Uz, cur- 
gind de la S. spre N. 

Barzavoaia, catun, in pi. Ialo- 
mi^a-Balta, comuna Larga, jud. 
Ialomi^a. 

Barzuica, catun, al com. Birza, 
pi. Olte^ul-Oltul-d.-j., jude^ul Ro- 
mana^i. Se mat numeste si Se- 
leste. E situat spre rasarit dc 
Birza, se invecineste la E. cu 
comuna Brane^ul. 

Are 69 locuitorT. Altitudinea 
terenulut d'asupra niveluluf ma- 
rit este de 13 m. 

Barzule^ti, sat, pi. Bistrija-d.-j., 
comuna Dealul-Nou. E situat d'a 
dreapta piriuluT Turluiul, mal 
la vale de satul Iazul. Satul nu- 
mara 13 cap! de familie si 32 
suflete. Animale sunt: 5 cal, 
18 vite cornute, 10 porcT si 2 
capre. 

Barzule^ti-Coman, mosie, jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., comuna 
Dealul-Nou, cu o intindere de 
56 falci. 

Basaraboaia, deal, pe teritoriul 
satuluT Baiceni, com. Curtesti, 
pi. Tirgul, jud. Botosani. $i-a 
luat numele de la cea intiiu fa- 
milie, venita, se zice, din Ba 
sarabia, care s'a asezat pe locul 
satuluT Baiceni. Acest deal sc 
prelungeste pe teritoriul satului 
Oraseni, sub numele de Dealul 
Vief si inainteaza si pe teritoriul 
comuneT Cristesti, sub numele dc 
Muchia-MiletinuluT. 

Basasti, com. rur., jud. Bacau, 



pi. Tazlaul-d.-s., situata in valea 
de sus a riulul Tazlaul-Mare. 
Este alcatuita din 5 catune: Ba- 
sasti, resedin^a, Haineala, Lu- 
dasi, Timaresti .si Balcani. 

Balcani, dimpreuna cu ma- 
nastirea Tazlaul, in condica I Ju- 
zilor, se gasesc facind parte din 
jude^ul Bacau; in urma ati fost 
trecute in jud. Neam^u, rami- 
nind numaT o parte din Bal- 
cani in jud. Bacau («Buciumul 
Romin» si «Statistica» din 1875). 
Tot in acele timpun, Basasti 
se gaseau, alcatuind o comuna 
cu Schitul-Frumoasa; azT sunt 
deslipite. 

Basasti avea o mosie apar- 
{inind parte SpataruluT Spiridon 
Pan dele, iar parte razaseasca, cu 
7 EvreT, etc. («Buciumul Romin^, 
anul I, p. 227). 

In «Chestionarul arheologic* 
al d-luT Odobescu, de la Acadc- 
mia romina, se vorbeste de dealul 
Runcul-FeteT si de locul numit 
Chilie din acesta comuna. 

Teritoriul comuneT se inve- 
cineste la N. cu comuna Taz- 
laul (jud. Neam^u); la N.-E. cu 
comuna si cat. Valea-luMon si 
Blagesti, la S.-E. cu teritoriul 
comuneT Bahnaseni si la V. cu 
com. Schitul-Frumoasa. 

Riul Tazlaul-Mare strabate de 
la N.-V. spre S.-E. comuna, la- 
sind satele Balcani si Ludasi 
pe dreapta, iar pe stinga satul 
Basasti. 

La E. se intind dealurile Ba- 
sasti, Dumca si Jghiabul, cite-?T 
trele din seria dealurilor, care 
despart Tazlaul-Mare de Bistri- 
{a ; la N. se afla dealul Balcani, 
iar la S. dealul Baranoaia. Toate 
imbracate cu padurT. 

Are o scoala mixta, care func- 
^ioneaza din 1866, in satul Ba- 
sasti; e intre^inuta de comuna, 
intr'un local in stare bunicica, 
in valoare de 2400 IcT, daruit 
pentru tot-d'a-una comuneT. La 



Digitized by 



Google 



15ASASTI 



335 



HASASTI 



1891, scoala a fost frecuentata 
de 17 copil, dintre care 2 fete. 

Se gasesc: 2 bisericl, una in 
Basasti si alta in Ludasi, cu un 
preot si 3 cintare^T; 453 case 
de locuit, dese in Basasti si 
Haineala, rarl in cele-1'alte; 10 
circiuml. 

Populatiunea numara46i cap! 
de familie, cu 1544 suflete, din- 
tre earl 1536 Romini si 8 Evrel, 
de protecjiune austriaca. Dupa 
felul ocupa{iuneI se deosebesc 
in 680 agricultorl, 20 meseriasl, 
9 comercianJI, 13 profesiunl li- 
ber e, 300 m unci tori si 25 ser- 
vitorl. $titi carte 126, dintre 
can 10 femel; nu stiu carte 
141S, dintre cart 748 femel. 
Sunt 279 contribuabili. Dupa 
legea rural;!, din 1864, la 192 
locuitori s'au dat 639 falci pa- 
inint in improprietarire. 

Teritoriui comunei are intin- 
dcre de peste 5000 hect. Padu- 
rile Dumca, Jgheabul, Balcani, 
Basasti, Piriul-Codrulul, Cornul, 
Piciorul-$arpeluI si Brusturoasa- 
Casoasa, ocupa o suprafata de 
4000 hectare. 

Intre proprietarl sunt: Epis- 
copul de Buzau, Dionisie Cli- 
mescu, care are o mosie de a- 
proapc 292 hect., cu un venit a- 
nual de 3465 let, si Ecaterina 
Gheorghiu, care are o mosie de 
301 hect., cu un venit anual dc 
3400 lei. 

Dupa controalele diviziel fi- 
loxcricc (189 1), viea lucratoare 
ocupa 36 hect. 

Animale sunt: 70 cat, 844 
vite cornute, 147 porcl, 23 ca- 
pre si 1006 ol. 

StupT de albine sunt 104. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 824 hectare. 

Budgetul comunei pe exerci- 
^iul 1891-92 avea la venituri let 
9140, banl 78, si la cheltucli lei 
4968, banl 57. 

Teritoriui comunei este stra- 



batut de calea vecinala : Basasti- 
Cimpeni-Gura-$olon{ul-Scor{eni, 
si de cai comunale, care leaga 
satele intre ele. 

Distance: la Bacau, capitala 
districtulul, 39 kil.; la com. Moi- 
nesti, 21 kil.; la com. Valea-luT- 
Ion 74 kil.; la com. Blagesti 69 
kil. ; la com. Bahnaseni 5 kil. ; la 
com. Schitul-Frumoasa 1 1 kil.; si 
la Scor^eni, resedinfa plasil, 8 
kilometri. 

Bdsa§ti, com, rur,, in partea de 
S.-V. a plasil Mijlocul, jud. Fal- 
ciu, situata pe doua dealurl, nu- 
mite Podisul si Dealul-Viilor, carl 
au direcjiunea de la N. spre S. 
Este formata numal din satul Ba- 
sasti. Prin mijlocul sau, in partea 
de jos, se deschide o scurgere 
a piriulul Manole, cc vine din 
partea de N. a dealulul Podisul. 
Suprafata teritoriulul comunei e 
de 2145 hect., din carl 433 
hect. padure. Are o populate 
de 252 familil, cu 928 suflete si 
256 contribuabili. 

Locuitoril din vechime au fost 
mosnenl insa cu timpul au pier- 
dut mosia si documentele, fi- 
indu-le, se zice, rapite de catre 
proprietaril megiesl. 

Aceasta mosie, mal tirziu, a 
venit m proprietatea Domni^el 
Natalia Ghica, fiica fostulul 
Domnitor Grigorie Al. Ghiea- 
Voda, pana la 1883, cind s'a 
vindut d-lul N. Juvara. 

In acest sat se afla : o scoala, 
infiin{ata in 1878, frecuentata 
de 42 elevi ; doua biserice, una 
afara din sat, pe deal, fondata 
la 1 85 1 de Grigorie Al. Ghica- 
Voda, si alta, fara inscrip^ie, dar 
care, dupa spunerea batrinilor, 
ar avea o vechime de 200 anl, 
fiind facuta dupa ce se stricase 
un schit, care se afla in padure 
la E. dc Drumul-luI-Anghelufa. 
Fie-care biserica are cite un 
preot si 2 dascall. 



Budgetul la veniturl e de 3553 
•lei, iar la cheltuell de 3154 k!, 
65 banl. 

Vite marl cornute sunt 608, 
cai 80, ol 683 si porcl 285. 

Basasti, sat, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-s., resedinfa comunei cu 
acelasl nume. Basasti erau im- 
partial in : Basasti-Boieresti, Ba- 
sasti-d.-s. si Basasti-d.-j. (Stati- 
stica din 1875). Situat pe dea- 
lul din stinga Tazlaulul - Mare. 
Are o scoala mixta, o biserica 
cu I preot si I cintarej, zidita 
de locuitori, si 5 circiuml. Capl 
de familie sunt 162, si suflete 
538. Animale se numara: 32 
cai, 297 vite marl cornute, 64 
porcT si 14 capre. 

BasS^ti, sat, in jud. Falciu. (VezI 
Basesti, com. rur., pi. Mijlocul). 

Bcisa^ti, deal, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-s., din partea estica 
a comunei cu acelasi nume ; face 
parte din sirul dealurilor, care 
desparte Tazlaul de Bistri^a. 

Basasti, mo§ie, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Basasti, cu o 
intindere de Soofalcl. Pe aceasta 
mosie se afla un izvor de ape 
clorhidrice. Despre aceasta mo- 
sie, Th. Codrescu, se exprima 
ast-fel : («Buciumul Romin», pa- 
gina 227) *cu par^I si raza- 
seasca, in care are parte casa 
raposatulul Spatarulul Spiridon 
Pandele; sunt si al{I mal mul^I 
razasi si partasT in ea. Are sat 
cu 2 bisericl, 4 preo^T, 4 das- 
calT, I privilegiat, 18 mazill, 2 
capataierl, 20 nevolnici, 21 vii- 
dane, 25 slujbasi-volnicT, 1 va- 
tav, 7 jidovl; pe linga mosilie 
Vasaiesti, Ra^eni, Schitul-Fru- 
moasa, si altele, cu 180 loc.» 

Basasti, padure, jud. Bacati, pi. 
Tazlaul-d.-s., din com. Basasti. 



Digitized by 



Google 



BASENI 



336 



BASESTI 



Baseni, sat, cu 164 familil, jud. 
Arges pi. Cotmeana; face parte 
din com. rur. Baseni-Stirci. Are 
o biserica, cu hramul Cuviosa Pa- 
raschiva, deservita de un preot, 
un cintare{ si un paracliser. Are 
o scoala primara rurala. 

Baseni, iaz, in jud. Iasi, in va- 
lea dintre dealurile Nihaila si 
Hodruz, format de piriul Baseni, 
pe mosia figanasi, com. Cirni- 
ceni, pi. Turia. 

Baseni, pirin, in jud. Iasi; izvo- 
reste din padurea podisuluT Ba- 
seni, din com. Cirniceni, plasa 
Turia; curge de la N. la S. si 
formeaza iazul Baseni, de pe 
mosia Tiganasi. 

Baseni, /W//, in jud. Iasi, pe care 
se afla situat tirgusorul Camina- 
resti, din c. Cirniceni, pi. Turia ; 
este o ramificare a dealulul Turia. 

Baseni -Stlrci, com. rur., jud. 
Arges, pi. Cotmeana, pe apa 
Teleormanul, la 1 8 kil. de Cos- 
testi, resedin^a plasil, si la 31 
kil. de Pitesti. Se compune din 
satele: Baseni, Stirci-d.-j. si Stir- 
ci-d. -s., avind peste tot 221 
contribuabili din 1030 locuitori. 
Comuna are doua bisericl, una 
in Baseni si una in Stirci, a- 
vind dol preoflf, dol cintare^i 
si dot paracliser!, si o scoala 
primara rurala. Budgetul co- 
munel pe anul 1882-83 a fost 
de 2047 l e *> x 7 Dar u la veni- 
turi si de 1976 lei la cheltuelT ; 
iar in anul 1887-88 a fost de 
2026 lei la veniturT si de 2150 
let la cheltuelT. Teritoriul co- 
munei este udat de apele Te- 
leormanul si Teleormanelul. 

Numarul vitelor a fost in 1887 
de 360 capete de vite marl: 
318 boi si vacl, 42 cai, si de 
1210 vite marunte: 1020 of, 10 
capre si 180 rimatorl- 



BSse^ti, com. rur., la extremita- 
tea de N. a pl&sil Calmafuiulul, 
jud. Teleorman, limitrofa cu ju- 
dejul Olt. Are un catun, Ra{a- 
Tolceasca, infiinfat, dupa anul 
1880, pe proprietatea statulutcu 
acelasl nume, din spornicil in- 
surant. Este situat pe coasta 
despre Vest a Calma^uiulul, 4ar 
catunul Ra{a, mat sus de Cal- 
ma^uiu, pe loc ses, la o depar- 
tare de 3 kil. de comuna si la 
alflf trel kil. de limitajud. Olt. 

La N. se afla comuna Miha- 
esti-d.-j. din jud. Olt, la o de- 
partare de 5 kil.; la Sud com. 
Doroban^ul; la Est piriul Cal- 
matuiul ; si la V. comuna Crin- 
geni. 

In departare, ca de 2 '/* kilo- 
metri, e piriul Calma^uiul, care 
curge pe doua cracurl, carl se 
impreuneaza aci si ia direc^iu- 
nea la Sud, spre comuna Doro- 
banful. La N.-E. comunei se afla 
un lac, numit Lacul-CiocirlieT. 

Pe sesul acestel comune se 
gasesc inca trel lacurl : Brota- 
neasa, Lacul-luI-Pirjol si Lacul- 
luI-Scarlat. 

Intinderea comunei, dimpre 
una cu mosiile ce cad in raza 
el, este de 5140 hect. Pe mosil 
sunt difertyl proprietarl, dintre 
carl statul cu 3043 hectare ra- 
mase pe seama sa, din cari 
230 hectare suntpadure; mos- 
tenitori! decedatulul C. Ionescu, 
in catunul Ra{a, poseda 175 hec- 
tare ; preotul M. Bunescu 183 
hectare ; iar ceM'al^ proprietarl 
au cite 50 — 70 hectare pamint 
arabil. 

Locuitoril improprietari^r in 
aceasta comuna sunt: pe mosia 
Basesti 262, pe o intindere de 
1158 hectare. Viile din coprin- 
sul comunei sunt ca de 55 hec- 
tare. Terenul este clasificat prin- 
tre cele de calitate superioara ; 
este negru-vegetal si foarte pro- 
ductiv. 



Padurea e impar^itS in 4 pi J - 
curt si anume : a lui Dima, alul 
Marinescu, a lui Pirvan si cea 
de a patra a Tufelor sau Bra- 
nistea-GreculuI. 

Popula^iunea comunei este de 
2456 locuitori, dintre carl in 
com. Basesti sunt 355 capT de fa- 
milie si 307 contribuabili, iar in 
catunul Ra{a sunt 310 suflete 
si 26 contribuabili. 

Numarul vitelor este de 2698 
capete, dintre carl 201 cat, iepe, 
etc., 762 vite marl cornute, 1095 
oT si berbeci si 639 porcl. 

Producfiunea agricola in anul 
1890 a fost de 21000 hectolitri 
griu, 300 orz, 100 ovaz, 12000 
porumb si 400 hectol. cinepa. 
Pe mosia statulul sunt 80 hec- 
tare padure. Budgetul comunei 
este de 5701 lei, 30 banl la veni- 
turi si 5391 lei, 24 banl la chel- 
tuell. 

Are: o scoala cu un in viator 
si 33 elevl; doua bisericl, una 
in comuna Basesti si alta in ca- 
tunul Ra{a, fie-care cu cite un 
preot si dol cintare^I. 

La extremitatea despre N. a 
comunei, unde este si conacul 
mosiel, se gaseste o fabric^ de 
spirt a d-lul G. Miliaressi ; tot 
aci se afla si o moara de maci- 
nat cu aburi. 

Caile de comunica^iune sunt: 
spre orasul Rosiori soseaua ve- 
cinala, pe o distan^a de 20 kil.; 
spre com. Dorobanfi si comuna 
Cringeni tot sosele vecinale. 

Imprejurul acestel comune se 
gasesc mal multe m^gure: Ma- 
gura-Mare, de 8 m. inal^ime si 
50 metri la baza, Magura-CorniT, 
Magura - Chirulul si altele mai 
mid. 

Comuna Basesti isl trage nu- 
mirea de la valceaua Basa. Ea 
s'a populat mal cu temeiu, pe 
la anul 1 800, de catre niste nio- 
cant, ce au venit aci cu oile la 
pasunat. Dupa ce s'afi stabilit 



Digitized by 



Google 



BASEST! 



JW7 



BATAIA 



acestia si au inceput s£ formeze 
satul, au mat venit in urm& si 
al$I locuitorT de peste Olt ce 
pribegeau, din cauza razmiri^er 
de pe timpul luT Pazvantoglu. 
La acestia s'aii adaogat si cite- 
va cete de BulgarT de prin pre- 
jurul PlevneT, can s'au imparfit 
si la satul vecin, Cringeni. 

In apropiere de B&sesti, spre 
N., era satul B&calesti, ale carui 
urme se vSd si ast&zT; peste 
300 gropT de bordee si loeul 
unde a fost biserica, sc g&seau 
pan5. acum ctyl-va an!. 

Satul Bacalesti focea parte 
din judetul Olt, plasa Margin cT; 
in nomenclatura comunelor din 
1769 nu se vede trecut, fiincl 
considerat ca un c&tun de pu- 
^inS importan^a. 

Tolccasca purta in veehime 
numirea de Gilmeiul, iar o alta 
parte din mosia statu lui apar- 
{inea familici Ionascu, din Sla- 
tina, care a d&ruit mat multe 
mosif, pentru intrefmerea seoa- 
lelor si bisericef din acel oras, 
instituind pentru acest scop fon- 
dajiunea, care poarta numirea 
Ionascu. 

Base^ti, sat, plasa Cobia, catu- 
nul comunei Valea-Mare, jude- 
tul Dimbovita; are ca la 50000 
aril pidure, in raionul sail. 

B&se§ti, mosie si locuinfa izolata 
in plasa Corodul, jud. Tutova. 

Basnegi, catun, apar{iind com. 
Glodeni, din plasa Amaradia, 
judetul Gorj, situat pe loc ses, 
pe malul drept al piriulut Ama- 
radia si in partea de N.-V. a 
comunei sale. Are o suprafafa 
cam de 327 hect. din care 120 
hect. arabile, 30 hect. fine^e, 40 
hect. pidure, 17 hect. vie, 116 
hect. izlaz, 4 hect. vatra satu 
lui, toate apar^inind locuitorilor. 
Producfiunea sa se urci a- 



proximativ la 12 hectolitri po- 
rumb, 13 hectolitri griii, 700 
decalitri vin, 80 kilograme lin& 
si 9000 kilograme fin. 

Are o populate de 88 familil 
cu 356 suflete, din cart 5 1 con- 
tribuabill, totf ocupindu-se cu 
agricultura si cresterea vitelor. 
LocuitoriT posedi 7 pluguri, 18 
care cu boT, 181 vite marl cor- 
nute, 225 01, 8 cai, 50 rima 
tort, 40 stupT de albine, carl 
dau 50 kilograme miere si 10 
kgr. ceara. 

Are I biserica de lemn, cu I 
cintilret si deservita de preotul 
comunei Glodeni. 

Ba^curetul, catunas, al comunei 
Sibiciul-d.-s., judetul Buzau ; are 
16 locuitorT si 4 case. 

Ba§ica, eutu/i, In plasa Motrul- 
d.-s., judetul Mehedin^i; {inc de 
com. rur. Florcsti. 

Bd§ica, movilti, in comuna Bol- 
dest, pe mosia JMndanca, ju- 
detul Buzau. 

Ba§ica, movild, in com. si eat. 
Cilibia, jud. Buzau. 

Ba$ica-cu-Bani, movild, in jud. 
Braila, la apusul sat. Insura{ei. 

B&§ica-de-la-Colini, movild, in 
com. si cat. Glodeanul-S&rat, jud. 
Buzau. 

B&§icele, doua" movile al&turate, 
in com. Boldesti, pe mosia Rm- 
caeiovul, jud. Buzau. 

Ba§icele, movile, in com. Ghe- 
raseni, pe mosia Gheraseni, jud. 
Buzau. 

Ba§icele, movile, in jud. Braila, 
situate spre V. de com. Tichi 
lesti, intre soseaua jude{eana 
Braila-C&larasi si cat. Ciucea. 



Ba§icu{ele, battel, in valea Du- 
n&riT, pendinte de com. Malul, 
pi. Marginea, jud. Vlasca. 

B&§icu{ele, pddure de salcie, in 
suprafa^a de 249 hect., pe ma- 
lul Dun&riT, situate pe domeniul 
Giurgiu ; depinde de ocolul sil- 
vic Giurgiu, jud. Vlasca. 

Ba§ine§ti, deal, in comuna Fin- 
^esti, jud. Buzaii, aeopcrit de 
vii. 

Ba§ine§ti, -vale, in com. Fin^esti, 
jud. Buzau. Incepe de la Xavoiul 
si sc scurge in valea Persunari, 
facind hotar despre comuna Ju- 
gureni. 

Bataia, vczl Turnul, loc ir.olat, 
in jud. Muscel. 

Bataia, pddurice, in intindere de 
5 hect., comuna Berevoesti-Un- 
gureni, plaiul Nucsoara, jude- 
tul Muscel. 

Bataia si Benea, pdduri parti- 
cular, supuse regimului silvic, 
aflate pe mosia Cucesti, pendinte 
de comuna Cirstariesti, pi. IIo- 
rezul, jud. Vilcea. 

Bataia, in jud. Muscel, fosti pro- 
priety fe a DoamneT Chiajna, fiica 
lui Radu-Voda, pe care a da- 
ruit-o manastirei Radu-Vodi. A- 
ceastS mosie a trecut mai tir> 
ziu in posesiunea mSnastirei din 
Cimpulung, in schimbul uneT alte 
mosiT, numita Persiceana. Mina- 
stirea din Cimpulung a stapinit 
Bataia pentru apropiere $i mi- 
iitistirea Radu-Vodd Persiceana, 
pentru acelasl raotiv. 

Legenda spune, ci Doamna 
Chiajna a l&sat, cu guri de 
moarte ca, mosia s'o ia saii K- 
piscopia de Arges, saii m&ncis- 
tirea Cimpulung, adicd aceea 
care o va inmorminta. Murind 



6iS9i. Ma.fi* £Hc(ionar Geografic. 



43 



Digitized by 



Google 



BATA1A-MARE 



338 



BATEST1 



a luat-o calugariT de la Cirapu- 
lung. Pe cind o transportau spre 
oras, ar ft venit, se zice, si ca- 
lugariT de la Curtea-de-Arges, 
si intilnind pe eel din Cimpu- 
lung in acest loc, s'au luat la 
bataie. D'atuncT acest loc s'a 
numit Bataia. Invingatoril au 
fost calugariT din Cimpulung. 

Bataia-Mare, petec de padure, 
pe proprietatea Gradi stead. -j., 
jude^ul Vlasca, situat in lunca 
dintre nurile: Argesul si Cil- 
nistea, \\\ fa^a manftstireT Co- 
mana, la 4V2 kilom. departare. 
Frafif Tunusli arata in *Istoria 
TfariT» si d. Gr. Tocilescu eon- 
firmain «Istoria Rominilor» a sa, 
ca la anul 1765: «un corp dc 
armata de 16000 TurcT, inain- 
tind din Giurgiu spre capitala 
Bucuresti, inconjura pe RusI in 
raanastirea Comana. Pirvu veni 
ca sa-T scape, dar fu coprins si 
omorit cu toflf oameniTsaT(i770). 
Turcii parasira Comana si se 
retrasera la Giurgiu : Generalul 
rus Stoffeln, dupa ce-T batu aci, 
intra in Bucuresti*. 

Se gasesc si azT urmele a- 
celet bataliT; adese-orl satenii 
dau peste pintenT, sage{! si oase 
de oamenl. 

Bataioasa, ripa, com. Folesti- 
d.-j., plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

B&taiosului (Valea-), vale, iz- 
voreste din ripa cu acelasT nume, 
com. Folesti-d.-j., jud. Vilcea, 
trece prin centrul comuneT si 
se varsa in riul Bistri^a, in ra- 
ionul acestet comunc. 

Batdlia, deal, in jud. Mehedinfi. 
(V. com. Ciresul). 

Batareni, sat, face parte din com. 
rur. Maldarul, plasa Vedea-d.-j., 
jud. Olt. Are o populafiune de 
70 familil. 



Bataringa, vale, in com. Pie- 
troasa-d.-j., pad urea Bradul-Ber- 
ca, jud. Buzau. 

Batas,anca, vale, izvoreste din 
raionul comuneT Batasani, plasa 
Cerna-d.-j., jud. Vilcea, si se 
varsa in riul Cerna, tot in ra- 
ionul comuneT Batasani. 

Batatura-Vacilor, loc izolat, in 
com. Cislaul, jud. Buzau, pe 
muntele Piatra-Bufnel. E ada- 
post de vite. 

Bataturei (Valea-), vale, in jud. 
MusccI, ce se varsa in riul Ar- 
gcselul, pe teritoriul com. rur. 
Davidesti, pi. Argeselul, de unde 
izvoreste. 

Bataturile, colind, in coin. Vis- 
pesti, jud. Buzau. Ramificatie 
din muntil Istrifa. 

Bataturile, iezer, jud. Braila, in 
balta comuneT Vizirul, intre ca- 
nalul Vilciul si Dunarea-Vechic. 

Bate§ani, com. rur., pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea, compusa din 
doua catune : '^arcanesti si Pie- 
lesti. IsT are nuinirea de la va- 
lea Batesanca. Este situata pe 
valea riuluT Cerna, la 65 kil. 
dcparte de capitala jude^uluT si 
la 20 kil. de Dragasani. 

Are o populate de 784 lo- 
cuitori, 387 barba^I si 397 fe- 
me!; cu 184 capT de familie, 
121 eontribuabilT, locuind in 205 j 
case. 

In comuna sunt 2 bisericT. 
Anul fondaril lor nu se cunoaste. 

LocuitoriT se ocupa cu agri- ! 
cultura, rotaria, butaria, cizma- 
ria, cojocaria si olaria. ET des- 
fac produsul munceT lor la Cra- 
iova, Dragasani, Balcesti si rare- 
oil la Caracal si Magurele. 

LocuitoriT sunt mosnenT, afara 
de 18, carT s'au improprietarit 



la 1 864, pe mosia d-luT I. Ote- 
telesanu si carora li s'a dat 63 
hectare. LocuitoriT au : 12 cai, 
194 boT, 75 vacT, 388 oT si 159 
rimatorT. 

$coala exista in comuna de 
la 1864. Cladirea este proprie- 
tatea comuneT. Se frecuenta de 
36 copiT, din numanil de J?> in 
virsta de scoaia. $tiu carte 50 
de barba^T. Cu intret'merea scoa- 
leT statul cheltueste anual n 88 
lei si comuna 40 lei. 

Vatra satuluT are 138 hect., 
iar cu izlazul 1000 hect. 

Terenul cultivabil produce 
pana la 745 kile de porumb, 
griu, orz si ovaz. 

In comuna e o sosea comu- 
nala, care o leaga cu Margineni 
la N., Pietroasa la S., si prin- 
tr'insa trece soseaua jude^eana, 
care leaga Maciuca cu Oteteli- 
sul. Veniturile si cheltuelile co- 
munei se urea la 800 lei. 

E brazdata de dealurile : Ro- 
gojina si Sociul la E. ; DealuJ- 
cu-Viile la V.; si udata devaile: 
Rogojina, Silia, Sirbeaua, Va- 
iea-Mare, Popa si Batesanca, §i 
de riul Cerna, care-T uda partea 
de V. 

Se margineste cu eomunele : 
Madulari, la K. ; Vasila^i, la V.; 
Margineni, la N. ; si Pietroasa, 
la S. 

B&te$ani, deal, in com. Batesani, 
pi. Cerna d.-j., jud. Vilcea, pe 
care se cultiva 54 hect. vie. 

Bate§ti, com. rur., plasa Crivina, 
jud. Prahova. Aceasta comuna 
apartinea inainte vreme de pi. 
Cimpul si se numea Roininesti. 
Date sigure despre infiin^area 
el nu sunt. In arhiva primariei 
se gasesc acte din anul 1828, 
relative la comuna. 

Este situata pe loc ses, la 10 
kil. departe de capitala jud. si 
la 4 kilom. de resedinja pla^ii- 



Digitized by 



Google 



BATE?TI 



839 



BATWE$TI 



Se compune din 2 cfttune : 
Batesti si Catunul-Moara, avind 
o popula^iunc de j6y locuitori, 
367 barba^f 91 400 feme!, in care 
intra si 5 familil de f iganT. 

Cap! de familie sunt 179; 
contribuabilf 160; case de lo- 
cuit 200. 

In comuna e o singura bise- 
rica, cu hramul Nasterea-Maicii- 
DomnuluT, ce a fost, in trecut, 
sub ingrijirea manastirei T'£#* 
nesti. Anul cind s'a fondat, nu 
se stie, fiind lipsita de orT-ce 
inscriptie, dar se stie ca s'a re- 
parat la anul 1841. Este deser- 
vita de un preot. 

Afara de agriculture, 23 lo- 
cuitorT se ocupa cu olaria. Pro- 
dusul muncel lor il desfac in 
orasul Ploesti si in localitate. 

Locuitorii s'au improprietarit 
la anul 1864 si in anul 1892, 
pe mosia statulul Batesti, tru- 
purile Branciog- Poienile si Ba- 
testi -Pucheni, din cart li s'au 
dat in total 580 hect. Ei au : 
96 cat si epe, 1 17 vacT, 7 bivoll, 
54 capre, 547 ot, 814 porcT. 

In raionul coraunet, pe riul 
Leaot, sunt 2 morl de m&cinat. 

$coala nu exista in comuna 
(1890). In virsta de scoala sunt 
52 bae^I si 4 fete. $tiu carte 18 
barba^T si 5 feme!. 

Toata suprafa^a comunet este 
de 1080 hectare. 

TVicA se fabric^ in mica can- 
titatc. Pamintul e priincios nu- 
mal porumbulul, griului si ova- 
zuluT. Se cultiva si pu^in meiu. 
Un hectar da in termen mediti : 
7 hectol. porumb, 14 hectolitri 
griu, 7 ! /2 hectol. ovaz, 7 hec- 
tolitri meiu. Dintre poml rodi- 
torl sunt : 100 merl, 50 perl, 
150 duzT, 20 ciresi si ioonudf. 

Comerciul se exercita in co- 
muna, de 3 circiumarl. 

Budgetul cornunei prezinta la 
venitun suma de 3496 lei, 33 
ban! si la cheltuell 2305 lei. 



Soseaua com. Batesti - Brazi- 
Pucheni - Mart o pune in lega- 
tura cu soseaua na^ionala Bu- 
curesti-Ploesti. 

E udata de riul Leaotul si 
de riuler,ul Ograda, zis si La- 
Fintina - Raduluf, riulef ce se 
varsa in riul Leaotul, in fa^a 
bisericeT. 

Bdte§ti, sat, face parte din co- 
muna rurala Batesti, plasa Cri- 
vina, jud. Prahova. 

BSte§ti-PuchenI, pddure a sta- 
tuluT, in jud. Prahova, cu o in- 
tindcre de 538 hectare, formats 
din trupurile : Bodirlanul, 263 
hect.; Vacaria, 25 hect.; Balota, 
100 hect., si Pucheni 150 hect., 
pcndinte dc comunelc Batesti si 
Pucheni, plasa Cricovul. 

Bdte§ul, iczcr, in jud. Braila, la 
Sudul iczeruluT Balaia, din com. 
Gropeni. 

Bdtiasca, sat, face parte din co- 
muna rurala Vulturesti , plasa 
Argeselul, jude^ul Muscel. Aci 
este o biserica in buna stare, 
cladita de curind. Loc. sat s'au 
improprietarit pc mosia statulul 
Batiasca, ce are peste 1 500 hect. 

Batiasca, proprietate a statulul, 
pe care, la 1 864, s'au improprie- 
tarit locuitorii din catunul Ba- 
tiesti, comuna Vulturesti, plasa 
Argeselul, jud. Muscel. 

Batiasca-de-Est, pddure a sta- 
tulul, in intindere de 600 hect., i 
situata in comuna Vulturesti, ! 
plasa Argeselul, jud. Muscel. 

I 

BStiasca-de-Vest, pddure a sta- 1 
tuluT, in intindere de 358 hect., I 
situata in comuna Vulturesti, pi. | 
Argeselul, jud. Muscel. i 

B&tine§ti, com. rur., in plasa $u- ! 



si{a, jud. Putna. Comuna Bati- 
nesti e situata in cimpia de pe 
malul sting al PutneT, ce pur- 
cede din vale de la Jifesti si 
merge pana in Siret. Canalul 
de la Olesesti incepe d'aicT, ina- 
inte a servi de apa nu numal 
la morT, din carl 3 sunt in co- 
muna, dar si la udatul gradi- 
nelor. Din Batinesti incepe rc- 
giunea de cimpie; satele incep 
a nu maf fi cu casele inconju- 
rate de vif si de pomf roditorT. 

Distan^a de capitaia judeju- 
lul e de 15 kil., spre Nord, iar 
de Odobesti de 12 kilom., spre 
Nord-Est. 

Inalfimca este de 102 metri 
deasupra nivelulut mariT. 

Comuna Batinesti e formata 
din catunele: Batinesti, Igesti si 
Patrascani. Inainte de noua im- 
par^ire administrativa din 1892, 
aceasta comuna ftcea parte din 
plasa Girlele. 

Populafiunea comuneT, dupa 
recensamintul din 1890, era de 
224 cap! de familie, cu 855 de 
suflete, din carl: 441 barbaff si 
411 feme!. Aceasta popula^iunc 
se imparjea ast-fel : 

Dupa starea civila : 452 ne- 
insuraJT, din carl: 245 barbatj 
si 207 femei ; 354 insurant, 45 
vaduvl, din can: 21 barba^f si 
24 feme!; 4 divor^T, din caff: 
I barbat si 3 feme!. 

Dupa nafionalitate : 832 Ro- 
mint, 1 Sirb, 2 UngurT si 20 
dc diferite na^ionalita^T. 

Dupa protec^iune: 852 Ro- 
minl, 2 Ungurl si I Sirb. 

Dupa religiune : 832 Orto- 
doxT, 2 CatolicT, 1 Armean si 
20 MozaicT. 

Dupa felul ocupa^iunel : 179 
agricultorl, 19 meseriasT, 31 co- 
mercian^T, 3 profesiuni libere, 
90 muncitorl si 14 servitor!. 

Stiu carte 226, din carl: 212 
barba^T si 14 feme!. 

Numarul caselor de locuit 197 



Digitized by 



Google 



KATTNEST! 



340 



BATRfNA 



Miscarea popula^iuneT, in anul 
1892 a fost : 10 casatorii, 33 
nastert si 40 mor^i. 

Cultul crestin ortodox e re- 
prczentat prin 2 bisericT: una 
parohiala, cu hramul Sfin^iT-Voi- 
vozi ; cea-l'alta filiala, cu hra- 
mul Sf. Gheorghe. Ambele sunt 
situate in satul Batinesti. Pen- 
tru intre^inerealor, comuna vine 
in ajutor cu 200 lei anual. I 

Instruc^iunea se preda intr'o ; 
scoala mixta, situata in satul 
Batinesti si care e frecuenta- 
ta de 35 copii, din carl: 32 
bac^I, 3 fete, din 10 1 in virsta 
dc scoala. Comuna vine in aju- 
torul scoaleT cu 247 lei anual. . 
In comuna sunt 187 contri- I 
buabili. 

Budgetul comunei pe anul fi- 
nanciar 1893/94 era urmatorul: 

Veniturf 4.728,93, cheltuelf 
4.727,22. 

Pamintul comunei este parte 
pictros si parte lutos, de co- 
loare inchisa. LocuitoriT sea- 
mana mat mult porumb de cit 
cereale de toamna si de prima- 
vara. Griul produce de la 20-25 
hcctolitri de hect. ; asemenea 
$i orzul. Recolta porumbuluT 
este cite o data pina la 30 hec- 
tol. de hect. Gradinile cu zar- 
zavaturl formeaza cu deosebire 
resursa de capetenie a locui to- 
ri lor. Afara de fasolea si ma- 
zarca, pe care loc. le seamana in 
porumb, sc mal cultiva cartofT, 
morcovf, usturoiu si maf cu 
scama ceapa si varza. 

Numarul cultivat. e de 129. 

Instrumentele agricole, de car! 
dispun cultivatorii din com. Ba- 
tinesti, sunt : 2 masinT de sc- 
manat, 3 masini de treerat, 5 
dc vinturat, 2 de batut porumb 
si 3 masini de batut porumb 
cu manivela, 22plugurl delemn, 
56 plugurT de fier, 12 grape de 
fier si 60 care. 

Vitele aflate pe teritoriul co- 



munet sunt: 1.094 capete, din 
cart: 373 bot, 231 vaci, 90 cat, 
300 01, 15 capre si 85 porci. 
Se maTafla in comuna 86 stupi 
de albine. 

Industria din com. Batinesti 
e pu{in dezvoltata. Are 1 fa- 
brica de rachiii, 5 de maturl, I 
vararie, 1 cizmarie si 3 morf dc 
apa. Comerciul se exercita de 
1 2 persoane : 8 RominT si 4 Iz- 
raeli{T, in 12 stabilimente, din 
cart: 8 de bauturT spirtoase si 
4 de bauturl si coloniale. 

Comunica{ia in aceasta co- 
muna se face prin soseaua na- 
tionals Focsani-Bacaii, care trecc 
prin partea de rasarit a comu- 
nei si prin soselele vecinale si 
comunale, can o pun in lega- 
tura cu Odobesti si "pfesti. 
Linia ferata Focsani-Marasesti 
trecc in apropierca el. 

O parte din familia Sturdza, 
sc gaseste, din vechime, aci. 

Batine§ti, sat, in comuna cu a- 
celasT nume, pi. $usi{a, jud. Put- 
na. E situat pe malul sting al 
PutneT, in cimpia ce purcccle 
din vale de f ifesti si merge pana 
in Siret. E udat de Girla-Mo- 
rilor, care pune in miscare 3 
morl ale locuitorilor. 

Cultul e reprczentat prin 2 
bisericl ; una parohiala, cu hra- 
mul S-(iT VoevozT ; alta filiala, 
cu hramul Sf. Gheorghe. Are 
o scoala mixta, intre^inuta de 
comuna. E frecucntata de 18 
copiT, din can : 16 bae{i si 2 fete, 
din 49 in virsta de scoala. 

Batinesti, parohie y formata din 
comuna cu acelast nume, plasa 
Sustya, jud. Putna, coprinzind 2 
bisericT, situate in satul Bati- 
nesti : una parohiala cu hramul 
S-fu VoevozT ; alta filiala cu hra- 
mul Sf. Gheorghe. 

B&tlagioaia, movila, la 1 l /« kil. 



spre E. de satul Bertesti-d.-j., 
din jud. Braila, pe tarmul drept 
al privaluluT cu acelasT nume, 

Batlagioaia, prival, in jud. Brai- 
la, care uneste lacul Bertea, din 
com. Bertesti-d.-j., cu piriul Cal- 
matuiul, pe teritoriul com. Bcr- 
testi-d.-s. 

Batni^ul, prival, in jud. Braila, 
care uneste iezcrul Batnisul, in 
partea de E., cu iezerul Leba- 
doiul, si partea de N.-E. cu pri- 
valul Ruptura-Bandoiul. 

Batnisul, iczcr marc, in jud. Brai 
la, in partea de E. a com. Stan- 
cu{a, intre Vilciul si Dunarca- 
Vechie. 

Batoaia, deal, in partea dc S. si 
S.-V. acomuneT Ursi, pi. Cerna- 
d.-s., jud. Vilcca. 

Batoaia, vale, com. Ursi, plasa 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Batoaia si §orle§ti, padurl par 
ticulare, supuse regimuluT silvic, 
aflate pe mosia Ursi, com. Ursi, 
pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Batrina, canal, (prival), in plasa 
Borcea, jud. lalomi^a, teritoriul 
com. Varasti. 

Batrina, deal, al com. Stancsti, 
situat spre E. dc comuna, in 
jud. Gorj. Inccpedin com. Ru^i 
si sc termina in comuna ur- 
bana T.-Jiul. 

Batrina, lac, in jud. Braila, la 
500 m. spre E. de satul Sluji- 
tori-AlbotestT, sub muchia pla- 
toului de S. al jude{uluT despre 
lunca Calma^uiuluT. 

Batrina, mo$ie, pe care, la anul 
1864, s'au improprietarit parte 
din locuitoril comunei Vadul-Sa- 



Digitized by 



Google 



BATRlNA, saC gtierc.iieasa 



B41 



FATRtNE^TT 



pat, pi. Cricovul, jude^ul Pra- 
hova. 

Batrina sau Ghergheasa, mosie 
a statuluT, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-j., com. Ghergheasa, 
in intindere de 3050 hect. 

Batrina, movi/d, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-j., com. So- 
cariciul, in partca de rasarit, pe 
malul drept al balfif Socariciul. 
A fost punct trigonometric de j 
observable al statuluT major aus- • 
triac $i al celui romin. 

Batrina, munte, in jud. Dimbo- 
vita, aproapc de grani^a, linga 
Obirsie. Sub muntele Batrina 
este mSnastirca Pestera-ObirsieT, 
sub o pestera. Aceasta sutc- 
rana este lunga ca de 150 metri 
si merge aproape orizontal sub 
munte, din ce in ce micsorin- 
du-se, pana ce ajunge asa de 
mica, in cit omul nu maT poa- 
te patrunde. De acolo ese un 
izvor de apa foarte limpedc. In 
aceasta pestera sau grota, la 
20 pasT de manastire, este o 
cruce, de la care nu po{T inainta 
mat departe, de cit numat cu 
luminarea. (V. Pestera, schitul). 

Batrina, munte, in raionul com. 
rur. Lercsti, plaiul Dimbovija, 
jud. Muscel, situat la Nordul co- 
muneT, pe culmea Carpajilor. 

Batrina, /fddure, supusa regimului 
silvic, pe mosia Muntele-Batrina, 
com. Leresti, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel, in intindere apro- 
ximativa de 400 hect., cu un 
masiv des, com pus din fag, 
plop, mesteacan, spre virf si pu- 
\'m molift. Esituata pe pante re- 
pezT, din carl se scurg piraie. 
Se invecineste la N. cu Bor- 
casiul, la S. cu Riul-Tirgului, la 
E. cu Plaiul-luT-Patru si la V. 
cu Piscanul. 



B&trina, picket vechiu, de fron- 
tiera, pe Dunare, in pi. Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomi^a, in dreptul 
satului Facaeni. 

Bdtrin& (Stina-), munte insem- 
nat, intre comunele Laposul si 
Cislaul, jud. Buzau, acoperit de 
padurea statulul Piscupeasa; face 
parte din corpul Cislaul. 

Bdtrineanca (Stimnicul-), pi- 
riias, care incepe din judejul 
Prahova. Uda com. Batrini, pi. 
Teleajenul, de unde izvoreste 
(si anume din muntele Virful-lut- 
X'lgan). Curge spre S. ; trece pe 
la E. de com. Posesti, si intra 
in jud. Buzau pe la Malul-Pie- 
tret si muntele Carafte. Primes te 
pe stinga girla Chiojdul, si iz- 
voarele Valea A nil si Rotarea. 
Se varsa in riul Bisca-Chiojdului 
in com. Catina. 

Pe aceasta girla sunt 4 morl 
pcntru macinat. 

Batrineanca, vale, pc care cur- | 
ge girla cu acelasl nume, jud. 
Prahova si Buzau. 

Batrinei (Deaiul-), deal, in jud. \ 
Neam^u, grupul mun^ilor Tar- I 
caul-Mare, com. Pingara^i, pi. 
Piatra-Muntele. 

Batrinei (Deaiul-), deal, in par- 
tea de S. a com Cursesti, pi. 
Racova, jud. Vasluiu. * 

Batrinei (Piriul-), piriias, in 
jud. Neam^u, ce izvoreste din 
deaiul cu a sa numire, situat in 
fundacul format de mun^'iT Ma- 
gura, ^omuzul, la V.; ramura 
dealurilor Crivel, la N., si ra- 
mura dealurilor PietreT, la S. 
Curge prin valea lor, in direc- 
{iunea V.-E. pana la capatul 
despre rasarit al celor doua 
culmT, Criva si Piatra, in dreptul 
carora se varsa pe partea stinga 



a piriuluT Tarcaul, cam la vr'o 
3 kil. in susul satului Tarcaul. 

B&trinele, deal, in com. Breaza, 
jud. Buzau, pe mosia statulul 
Sf. Gheorghe-Nou. E acoperit de 
vil. 

B&trine^ti, com. rur., in judejul 
Roman, pi. Fundul, pe malul 
sting al riuluT Siretul, spre S.- 
S.-E. de orasul Roman si la o 
departare de 20 kil. de el si de 
5 kil. de resedin^a plasit. Este 
asezata pe un teren accidentat. 
E compusa din satele: Batrinesti 
(Batrinesti-d.-j. si Batrinesti-d.-s.), 
Rocna si Spiridonesti, cu resc 
din^a com. in satul Batrinesti. 
Are 192 capf de fam., 203 con- 
tribuabili din 744 loc. din carl 
44 stiu carte; 177 case. Po- 
pula^ia este romina afara de 3 
fam. EvreT. Se face comerciu cu 
vite si cereale. Sunt 683 vite 
marl cornute. Sunt doua bisc- 
ricT: una de zid si alta de lemn. 
Are o scoala primara mixta, care 
a fost frecuentata in a. 1886-87 
de 27 elevT, din 34 inscrisl. For- 
meaza cu comunele : Baluscsti, 
Damiencsti, lueses ti si Negri o 
circumscripfie fiscala. Vcnitul a- 
nual al comunel este 2802 let, 
32 bam si chelt. de 2693 lei. 
Este legata prin sosea cu Ro- 
man. Are un pod plutitor pe 
riul Siretul, la cat. Spiridonesti. 

Batrinesti, sat, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Batrinesti, la 
confluenja piriuluT Vaicelele cu 
piriul Glodeni, spre S.-S.-E. de 
orasul Roman si la o departare 
de 20 kil. de el si de 5 kil. de 
resedinja plasil. Este asezat pc 
o coasta de deal. Este resedin^a 
comunet Batrinesti. Are 71 cap! 
de fam., 83 contrib. cu 290 lo- 
cuitorT, din carl 25 stiu carte; 
66 case. Popular/ia este romina, 
afara de o fam. Evrel. Face co- 



Digitized by 



Google 



BATRlNE?TI-DE-JOS 



342 



BATRlNl 



merciu cu vite si cereale. Sunt 
236 vitc marl cornute. Are o 
biserica dc lcmn si o scoala 
mixta, care a fost frecuentata 
in anul 1886 — 87 de 27 elevt, 
din 34 inscrist. 

Acest sat mat inainte era cu- 
noscut sub numele de : Batri- 
nesti-d-j., (Batrinesti-lut-Burchi, 
Batrinesti-Hermeziulut si Batri- 
nesti-Razest, dupa numele pro- 
prietaruluT mosief) si Batrinesti- 
d.-s., (Batrinesti-lut-Doni). 

Batrine§ti-de-Jos, parte din sa- 
tul Batrinesti, jud. Roman, care 
apar^inca mat inainte familiilor: 
Burchi, Hermeziul si mat mul- 
tor razcst. 

Batrine§ti-de-Sus, parte din sa- 
tul Batrinesti, jud. Roman, ce 
apar^inea mat dc mult familiet 
vornicului Gr. Doni. 

Batrinesti - Guloaia (Zahari- 
Oaia), sat, in com. $oldanesti, 
pl.Tirgul-MiletinulJud.Botosani, 
in partca de N. a comuneT, pe 
valca Dristea. Are o suprafaja 
dc 1784 hect. 5*1 o populate de 
120 fam., sau 460 sufl., cu 114 
contribuabilt. 

Arc o biserica cu 1 cintare$. 

Se zice, ca in Silistra dc astazt 
a locuitorilo.r, a fost in vechime 
un sat cu numele Zaharioaia. 
Numarul vitelor e dc 213, din 
carl: 98 cat mart si mict, 1999 
01 si 61 porcl. 

Batrine^ti-Hermeziului, parte 
din satul Batrinesti-d.-j., judc- 
^ul Roman. 

Batrine§ti-lui-Burchi, parte din 
satul Batrinesti-d.-j., judetul Ro- 
man. 

Batrinesti - Raze§i, parte din 
satul Batrinesti-d.-j., jude^ul Ro- 
man, 



Batrini, com. rur., pi. Teleajenul, 
jud. Prahova, situata pe valea 
girlet Batrineanca, la 60 kil. de- 
parte de capitala jude^ulut si la 
28 kil. de a plaiulut. 

Asupra infiin^aret acestei co- 
mune, legenda spune urmatoa- 
rele : Aceasta comuna s'a in- 
fiin^at de un batrin numit Chi- 
ojdul, care s'a asezat aci cu fe- 
meia si dot copit at sat. Pe eel 
mat mare, tatal-sau Pa casatorit 
si i-a dat ca zestre locul despre 
miaza-noapte, unde s'a format 
comuna Star-Chiojdul, Chiojdul 
dupa numele baiatulut si Stari 
— om cu avere ; iar pe feciorul 
eel mic Ta instalat, dupa ce l'a 
insurat, pe locul unde este azT 
Chiojdul-Mic, sau Chiojdul-din- 
Bisca, jud. Buzau. 

Ambit copit veneaii sa vada 
pe paring! lor, pe batrint, cart 
ramasesera pe acest loc ; de 
aceea aceasta comuna s'a numit 
Batrini. 

Legenda mat spune, ca ba- 
trinul s'a stabilit aci inca din 
timpul invaziunet Tatarilor, ba ca 
chiar era Tatar. Cea ce se prea 
poate, caci mat toate numirile 
topice din Chiojdul-Mare sunt 
tatarestt. D-nul Macoveiu din 
Chiojdul-Mare poseda o impor- 
tanta colec^iune de hrisoave si 
alte documente privitoare la 
istoricul comunelor Batrini si 
Chiojdul. 

Comuna Batrini se compune 
din 2 catune : Poiana-Mare si 
cat. de resedin^a Batrini, avind 
o popula^iune de 1598 locuitort, 
733 b., 665 f., cu 533 capt de 
familie, 283 contrib. Sunt 376 
case de locuit si 176 odat si 
bordee. 

In comuna sunt doua biserict, 
deservite de 2 preo^t, una re- 
parata la anul 1 851, si una fa- 
cuta din noti la anul 1866. 

Locuitorit se ocupa cu cres- 
terea vitelor, lemnaria de con- 



strue^ si parte din el, cu cul- 
tura livezilor de prunT. Et des- 
fac produsul muncef lor la Va- 
leni-de-Munte, Ploesti si Bucu- 
resti. In comuna sunt : 141 cat, 
595 boT, 235 vacT, 276 capre, 
1439 ot si 275 porcT. 

Pe girla Batrini, in raionul 
comunet, sunt 4 mort. 

$coala functfoneaza in com. 
din anul 1839. Localul e pro- 
prietatea comunet si s'a frecu- 
entat in anul scolar 1892 — 93, 
de 52 copit, din numarul de 
301 in virsta de scoala. Cu in- 
tre^inerea scoalet, statul chel- 
tueste anual 1080 let. Stiii carte 
87 barba^t si 8 femet. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 3 circiuman. 

Veniturile comuneT se urea la 
3000 let si cheltuelile la 2800 
let anual. 

Nu are de cit o singura so- 
sea, ce merge din Star-Chiojdul 
la Rincezi si Valeni spre Ploesti. 

Comuna este brazdat3, in par- 
tea de N.-E., de dealul Hcrul 
si spre S.-V. de Paltinisul. Pe 
ambele se cultiva cereale ; parte 
servesc pentru fine^c. 

E^udata prin centru de girla 
Batrineanca si de alte mici iz- 
voare, precum e ZmeuratuI, cart 
se varsa in girla Batrineanca. 

Se margineste la N. cu mun^iT 
Transilvaniet, de care se des- 
parte prin virfuriie: Virtejul, Ri- 
pa-Magarulut, Topora si Zmeu- 
ratuI; la Sud cu comuna Po- 
sesti si catunele Valea-Plopu- 
lut si Rotarea, de care se des 
parte prin Girla-Stimniculut; la 
E. cu com. Star-Chiojdul ; la V. 
cu com. Rincezi. 

Batrini, sat, face parte din co- 
muna rurala cu acelast numc, 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova. 
Aci e resedin^a comunet. 

Batrini, picket de granija, in jud. 



Digitized by 



Google 



ISATktXI 



'MX 



BAZGAKEI 



Prahova, despre Transilvania si 
trecatoare pe la muntele Breaza. 

Batrini, plain, jud. Prahova, pe 
unde era pichetul si trecatoarea 
Minie^i, spre Transilvania. 

Batrinul, deal, in com. Temisani, 
din plasa Jiulul, jud. Gorj, spre 
S. de comuna. Incepe din lo- 
cul numit Groapa-Lupilor, merge 
de-alungul comunel spre S. ; de 
aci intra in comuna Dragotesti, 
care apartfne jud. Mehedin^i. 

Batrinul-IzvoreJ si Ciudin, mo- 

sie particular^ de 156 hect., in 
comuna Cudalbi, pi. Zimbrul, 
jud. Covurluiu. 

BStrinului (Stina-), colina, in 
com. Nehoiasul, jud. Buzaii, ca- 
tunul Bisccni. 

Batrinului (V&lceaua-), valcea, 
in mosia Letca-Veche, care se 
varsa in Valea-Paisuluf, jude^ul 
Vlasca. 

Batrioara, vale, izvoreste dintre 
mun^ii Gilmeia si Comarnicul ; 
curgc de la N.-E. catrc S.-V. si 
se varsa in riul Prahova, pe ma- 
lul sting, in raionul com. Comar- 
nicul, pi. Pelesul, jud. Prahova. 

BS^coveni, com, rur., situata pe 
coastcle vael Cleni^a, la vestui 
jude^ulul, in pi. Glavacioeul, ju- 
de^ul Vlasca. 

Proprietatea ScminaruluT Ni- 
fon ramasa de la fostul Mitro- 
polit Nifon. Inainte apar^ineafa- 
miliei N. Ba^covcanu. Aci maT 
sunt c?^f-va mosncnl Petre Cioc , 
si atyil. 

Suprafa^a totala este de 3200 
hect. 

S'a improprictarit la 1864 200 
locuitorT, pe 600 hect. 

Venitul anual al mosiel este 
de 30000 lei. , 



In 1887 se aflaQ aci 174 con- 
tribuabill, din 748 suflete. 

Venitul comunal in 1886, era 
de 3410 lei, iar cheltuelile de 
2225 lei. In anul 1887 venitu- 
rile erati de 2410 lei, iar chel- 
tuelile de 1540 lei. 

S'a cultivat in 1887 o supra- 
fa(a de 1 000 hect. cu diferite 
cereale, intre care maT mult griu 
si porumb. 

Este o biserica cu hramul 
Sf. Nicolae, zidita in 1857, de- 
servita de un preot si 2 cin- 
tare^t. 

Este o scoala comunala mixta, 
cu 6 clase, condusa de un in- 
vestor si frecuentate de 32 bae^I 
si 8 fete, din numarul de 35 
in virsta de scoala. 

Este departe de Giurgiu cu 
52 kil., de Obedeni, resedin^a 
plasil, cu 27 kil., de Alexandria 
cu 25 kil. 

Printr'insa trece soseaua ju- 
de^eana care duce prin Galete- 
nul si Frasinul. 

Sunt: patru circiuml; o moa- 
ra pe apa Clin i (a. 

BStcoveni, sati Rindurica on 
RotSre^ti, catun, pendinte de 
comuna Talpa-Ba(coveni, plasa 
Glavacioeul, jud. Vlasca, pro- 
prietatea d-lul I. Culoglu. Are 
o suprafa^l de 300 hect. Sunt 45 
loc, improprietartyl la 1864, pe 
o suprafaja de 125 hect. Aci 
au si mosnenil Ba^coveni par- 
tea ramasa lor. (VezI Talpa- 
Ba^covcni). 

BSJcoveni sau Linia-Coastel, 

maliala, pendinte de comuna 
Talpa - Ba^coveni, pi. Glavacio- 
eul, jud. Vlasca, proprietatea 
d-lul N. Juga; in suprafa^a de 
200 hect. Aci, in 1864, s'a im- 
proprictarit 30 loeuitorl, pe o 
suprafa^a de 86 hectare. 

B&Jcoveni, vale, ce vine despre 



$oricesti si da in Valea-Clini^c!, 
jud. Vlasca. 

B&tcoveni-de-Jos sau Gurgu- 
efi. (VezI Gurgueji). 

Bafcoveni-de-Sus, sau Talpa- 
Bafcoveni, catun, pendinte de 
com. Talpa-Bajcoveni, judejul 
Vilcea. 

Bauca, pi rift, in jud. Suceava, 
afluent al piriuluT Neagra-Saru- 
lul. Izvoreste din muntele Cali 
manul. Are o lungime de 4 
kil. In el se varsa, pe stinga, 
pir. Baucuja. 

B&ucu{a, afluent al piriulul Bauca, 
din jud. Suceava. Are o lungime 
de 1 kil. 200 m. 

B&zachita, loc, pe teritoriul co- 
munel Isalni^a, pi. Ocolul, jud. 
Dolj, unde se gaseste pietris 
bun din albia Jiului. 

Bazal&ul, siliste de sat vechie, 
pe proprietatea Stanesti, plasa 
Marginea, jud. Vlasca. 

Baz&vani, sat, in com. rur. IIo- 
rasti, pi. Vailor, jud. Mehedinft. 

B&zavani, deal, m com. rur. Ho- 
rasti, pi. Vailor, jud. Mehedin^i. 

B&zga, sat, pi. Siretul-d.-j., com. 
Racataul, jud. Bacau, situat in 
valea Racataul, de-a dreapta pi- 
riulul, la o departare de 900 m. 
de satul Racataul. Are 1 cir- 
ciuma. Capl de familie sunt 54 
cu 194 suflete. Animale sunt: 
14 cal, 61 vite marl cornute, 
31 rimatorl si 34 capre. 

Bazg&rei, com. rur,, pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romana^i, si- 
tuata pe niste dealurl marl, linga 
apa Geamartaluiul. E formata 
din Bazgarei-d.-s. si Bazgarei- 



Digitized by 



Google 



KAZGUTA 



XU 



1JECENI 



d.-j. (170 locuitorlsi 35 familii); 
Prisaca (119 locuitorlsi 35 fa- 
inilir), si Simniceni (100 locui- 
tori si 20 familii). E departe 
cu 52 kil. de Caracal si cu 21 
kil. de Bals. Altitudinea tere- 
nulul d'asupra nivelulu! maril e 
de 200 m. Are 84 contribua- 
bill, cu 86 familii, din carT: 2 
de Nem^t si 2 de f iganl, iar 
restul Rominl, si o populate 
de 389 locuitorl, din car! 214 
b&rba^I si 175 feme!; I90cas&- 
tori^I si 199 necasatori^I; 20 
stiu carte. 

Budgetul comunel pe i886!$j 
a fost de 1015 let la veniturl 
si de 1003 la cheltuell. Ocupa^ia 
locuitorilor e agricultura si cres- 
terea vitelor. In 1887 s'a cul- 
tivat 135 hect. cu griti, 102 cu 
porumb, 25 cu orz, 1 cu ovaz, 
si 4 cu vil. Vite mart au fost 
291, vite mid 457. Are o bise- 
rica, Adormirea Maicel Dom- 
nulul (1801), deservir£ de un 
preot si 2 cintare{I. 

Bazgu^a, loc izolat, in jud. Fal- 
ciu, la stinga piriulul Bazga, co- 
muna cu asemenea numire, pi. 
Podoleni. Se zice, ca aid ar fi 
fost un mic satisor, care nu prea 
de mult s'ar fi desfiin^at. 

Beceni, com. rur., in plaiul Sla- 
nic, jud. Buzau, situate pe am- 
bele maluri ale riului Sl&nic, de- 
parte de Buzau de 33 kil. Limi- 
tele sale sunt : La N., incepind 
din margin ea riului Sl&nic, din 
gura izvorulul Bodea, merge pe 
acest izvor, spre V., pana in Muc- 
hia-CorbuluI, de unde selasaspre 
V. pe plaiul muntelut Ocea, pe ( 
care merge pana in muntele Vir- 
ful-Mare si de aci p&na in Muc- 
hia- VaieT-Pu$uluI, despre com. 
Beciul. La S., din Muchia- Vaiel- 
Pu^uluT, merge pe plaiul mun- 
telui Mo{oiul, pana in riul Slanic, 
linga izvorul Valea-Vacii, trece 1 



Sl&nicul, urc^ pe Muchia- V£iel- 
P&rulul si ajunge in muchia Gar- 
doaia, despre com. Carpinistea. 
La E. continua pe muchia Gar- 
doaia pan& in muchia Dimia- 
na, despre jud. Rimnicul-Sarat, 
de unde se curbeazS spre V., 
coboar& muchia Dimiana, mer- 
gind pe plaiu pana in albia 
riului Slanic, in dreptul izvorulul 
Gura-BodiT, com. Dimiana. 

Suprafa^a acestel comune e 
de 2106 hect., din carl 787 a- 
rabile, 389padure, 148 finea^a, 
553 izlaz, 16 livezl, 10 vie si 
212 sterp. Proprietor ma! in- 
semnate sunt: Beceni, Baldima- 
neasa, P3nacheasca, Enculeasca, 
Margari^i si Potlogea. Parte sunt 
particulare, parte ale cetelor de 
mosnenl : Becenil, descending 
din mosul lor Popa Luca Be- 
ceanul ; Enachestil, descending 
din mosul lor Enache Blanarul 
si mosnenii Potlogea, descen- 
ding din mosul Chir Potlogea. 

Teritoriul e foarte accidentat, 
atit de coline, cit si de multele 
val carl il strabat. Cultura prin- 
cipals e porumbul si griul, mai 
cu seam& eel de vara\ Sunt li- 
vezi de pruni si de p&sunat. 
Din punct de vedere geologic, 
malurile SlSniculuI, prezinta aci 
eel mat mare in teres prin te- 
renul cu paludine in strati fica^il 
oblice, con^iind foarte multe fo- 
sile, precum: psilodon^i, unio, 
litogliff, sferosiderit, etc. 

Are o mica industrie cu cojo- 
caria si boengeria. Multa lem- 
n&rie si vite se desfac la cele 
6 tirgurl, ce se {in aci in fie- 
care an, la : 20 Iulie, 6 August, 
15 August, 8 Septembrie, 8 
Noembrie si 26 Decembrie. Ca- 
lea cea mat insemnata de co- 
munica^ie, e soseaua jude^eana i 
Sapoca-Lopatari, pe care ins& | 
circula^ia se intrerupe, cind riul 
Sl&nic vine mare. Clima e sftna- 
toasa, apele riului Sl&nic, prin I 



substan^ele ce le conjin, usu- 
reaz& mult pe suferinzil, carl vin 
in timpul verii aci pentru bai 
reel. 

Vite are: 175 boi, 121 vacl, 
75 vifel, 14 cal, 13 epe, 7 
minzt, 2000 01, 33 capre si 135 
porcl. 

Aceast& comuna e format! 
din catunele: Beceni, Enculesti, 
Gura-Ocil, MargSri^i, Ocea si Oi- 
lesti, avind o populate de 730 
loc, din carl: b^rba^T insurant 
138, neinsura^t 21, vdduvl 9, 
bae^t 204; iar feme! maritate 
138, vaduve 32 si fete 188, can 
loeuese in 157 case. Meseria^i 
sunt: 4 cojocarl, 2 lemnari, 1 
butnar, I cizmar, I boengiu $i 
2 brutarL Media nasterilor e de 
25, a deceselor de 15, a casa- 
toriilor de 6. Popula^ia creste cu 

medie anuala de 10 suflete. 
Comuna are 1 1 1 contribua- 

bill, din carl 1 1 comercianji Ro- 
mini si I strain. Stabilimente 
comerciale sunt 11. Budgetul 
comunei e de lei 511 3,20. 

Are o scoala in cSt. Beceni, 
populata de 39 elevi si 2 eleve. 
Carte stiu 86 loc. Are o bise- 
rica cu hramul : Intrarea in Bi- 
serica, cu 1 preot, 1 cintare^i 

1 paracliser. Are 7 circiumi. E 
resedin^a unel companil de do- 
roban^I si a servit mai mult 
timp de resedin^a sub-prefec- 
turel plaiului Slanic. Casele lo- 
cuitorilor sunt in genere curate 
si bine construite. Sunt de va- 
zut casele Perie^ianu-Buzau, carl, 
prin stabilimentul lor horticol, a 
trag mul^i vizitatorl. 

Dupa tradi^ie, numele aces- 
tei comune ar deriva de la unul, 
Becea, care in timpil de invazii 
si-ar fi gusit scaparea in padurile 
de aci. Mai in urni& ar fi adunat 
si pe al^I membri ai familiei 
sale, ar fi zidit biserica la anul 
1589 si ar fi facut pe fiul sau 
Luca preot. Din acest preot de- 



Digitized by 



Google 



BECENI 



:i4o 



BECHETUL 



riva niosneniT BecenT, numi{T si 
Ceata Preofilor. Dintr'un chri- 
sov, dat de Mateiu Basarab, in 
1663, prin care fixeaza hotarele 
mal multor proprietaji ale ma- 
nastirel Ot Menedecul (Vintila- 
Voda), ce se invecina cu mos- 
nenii BecenT, rezulta, ca ceata 
mosnenilor Beceni exista in a- 
cel timp $i isi avea propri eta- 
tile recunoscute. 

Beceni, catun de refedtnfa, al co- 
muneT Beceni, jud. BuzaTi, cu 260 
locuitort si 52 case. Are un co- 
iner$ animat si inceputurl de 'In- 
dustrie, mat cu seama cojocarie. 

Beceni, n/ofie, in com. si cat. 
Beceni, jud. Buzau, proprietatc 
uiosneneasca. Are 320 hect., din 
care 64 arabile, 57 padure, res 
tul fin ea^a, izlaz, livezT si sterp. 
Se maT numeste si Ceata Preo 
{ilor. 

Beceni-de-Jos, numire ce sc mat 
da ///^/V/Cocorasti, jud. Buzaii, 
din com. Carpinistea. 

Bece^ti, sat, pe mosia cu ase- 
menea numire, com. Hrea^ca, 
pi. Her{a, jud. Dorohoiu, cu 49 
familil si 206 suflete. Biserica, 
cu patronul St. Nicolae, are 1 
preot, 2 cintareflf si 1 palamar; 
este mica, de lemn si tencuita, 
facuta de Sandu Brah.t 

Calitatea pamintulul este, in 
parte, buna. SateniT improprie 
tariff au 7 hect. 16 ariT pamint; 
iar razasiT 555 hect. 65 arit cimp 
si 117 hect. 43 aril padure. Pi- 
riul ce trece pe mosie este Mol 
nicioara. Hotarele mosiel sunt: 
Buda, Fundoaia, Hrea^ca, Go- 
dinesti si Tirnauca. 

Becheanul, vale, ce incepe din 
proprietatea Uzunul si se scurgc 
in Valea-GavaneT, chiar pe a 
ceasta proprietate, jud. Vlasca. 



Becheni, catun, apar^inind com. 
Zorlesti, jud. Gorj. E situat la 
partea de K. a com., pe Dealul- 
Muerif, avind o suprafa^a cam 1 
i de 440 hect. Produce anual cam 
! 128 hect. porumb, 75 hect. fa- 
sole, 130 decalitri vin, 242 de- 
calitri {uica, 2 16 kgr. Una, 39000 
I kgr. fin. Cu o populate de 22 
familiT, 106 suflete, din carl 15 
contribuabill. LocuitoriT poseda 
7 pluguri, 9 care cu bot, 86 
* vite marl cornute, 7 caT, 144 
oT si 22 rimatorl. 

In catun sunt 6 fintint; cir- 
ciuma. Catunul are biserica. 

Becheritoiul, mahala, in judc- 
\w\ Mehedin{i, com. rur. Mata- 
sari, plasa Vailor. 

Becherul, deal, sub Virful-Do 
rului, spre N.-V. com. Gornetul- 
Cuib, plasa Podgoria, jud. Pra- 
hova. S'a numit ast-fel, pentru- 
ca a fost locuin{a unuT locuitor 
becher, din cat. Gornetul, anu- 
me Samoil. Aci a plantat vie, 
care si azi se numeste Via-Be- 
cheruluT. 

Locuitoril if maT zic si Bi- 
chelul. 

Becherul, insula, in Dunare, 
drept laculGreaca, din jud.Ilfov. 

Becherul, padurice a statulut, in 
intindere de 15 hect., in jude- 
(ul Ilfov. (VezT $analul-DunareT, 
padure). 

Bechetul, com. rur., in jude{ul 
Dolj, plasa Jiul-d.-j., la 63 kil. 
de resedin^a plasiT, com. Caciu- 
lesti. 

Situata pe malul sting al Du- 
narel, in fa^a portuluT bulgaresc 
Rahova. 

Se invecincste la Nord cu co- 
muna Damian, la Sud cu Du- 
narea, la Est cu com. Calarasi 
si la Vest cu com. Grindeni. 



Terenul comunei este cu totul 
ses ; nu se gasesc de cit cite-va 
movile pe hotar, pe limitele de 
Nord-Est si Vest. 

Comuna Bechetul este udatil la 
S. de Dunare, care are, in drep- 
tul sad, o lafime de 1450 me- 
tri si o adincime de 30 metri. 
Nivelul sau de-asupra MariT-Ne- 
gre, este cam de 16 metri. 

Comuna mal este udata de 
riul Jiul, ce se varsa in Dunare, 
chiar in dreptul satuluT cu ace- 
last nume, pana acum 15 ani. 
Fundul albielsale, ridicmdu-se, 
pe de o parte din cauza nlmo- 
luIuT depus de apele riulut, pe 
de altd parte din cauza nisipu- 
rilor aduse de vmturl, au silit 
Jiulsa-si caute un alt drum, var- 
sindu-sT apele chiar in fa^a in- 
sulet Copani^a. Aci, pe malul 
sting al JiuluT, se gasesc ade- 
vdrate dune, cart nu au fost fi- 
xate, de cit cind locuitorit s'au 
hotarit sa faca planta^iunT de 
salcimT. 

In com. Bechetul se gasesc o 
mul^ime de bal^T, intre carl se 
numara : Balta-Luminoasa, for- 
mat;! din revarsarile JiuluT, si- 
tuata in V. comunei; are o lun- 
gime de la Vest la Est de 300 
metri si are ioo metri la^ime de 
la N.-S. ; suprafata e de 30 kil. 
patraJT. 

Lacul Radanul in E. comunei, 
format din izvoare si din revar- 
sarile DunareT ; este acoperit cu 
stuh, trestie si papura. Are o 
Ifirgime de 100 metri si o lun- 
gime de 3000 metri. 

Balta-luT-Pica e formata din 
revarsarile JiuluT. Balta-din-Sat, 
e formata din plol. 

Jiul se revarsa in timpurile plo- 
ioase si la topirea zapezilor. 

Comuna Bechetul a fost infi- 
in^ata, la anul 1830, in urmatoa- 
rele imprejurdrT: Dupa termi- 
narea rezbeluluT din 1828, din- 
tre RusT si TurcT, o parte din 



3W4. MmnU DtotUm** ttograje* 



U 



Digitized by 



Google 



BECHETUL 



MO 



HEl'HETUL 



RominT, ce locuiati in Turcia (azT 
Bulgaria), ati trecut Dunarea, in 
Rominia, si s'ati asezat cu lo- 
cuin^ele lor, pe locul numit pe 
atuncT Pichet, care era un punct 
de aparare al (areT, drept Ra- 
hova BulgarieT. ApoT venira lo- 
cuitoriT din alte par^T ale com. 
si ast-fel fundara comuna Be 
chetul, care fiind port, a facut, in 
1874 mare trafic cu importul 
marfurilor pentru orasele Olte- 
niel. Portul comunel Bechetul se 
numea inainte Schela-Ciobanu- 
luT. Aci s'a batut Mateiu-Basa- 
rab cu TurciT, dupa cum arata 
inscriptiunea de pe manastirea 
Sadova. 

Bechetul a fost teatrul mul 
tor lupte dintre RominT si RusT 
contra Turciior. Prima luptaeste 
acea purtata de Mihaiti-Viteazul 
la 1598, care, dupa ce sc lup- 
tase vitejeste contra Turciior, 
urcindu-se de la Nicopole spre 
Vidin, se notarise sa-sT intoarca 
ostile pe la Rahova. De abia 
jumatate oaste trecuse, si incepu 
un vint cu vifor, in cit cea- 
l'alta jumatate a trebuit sa as- 
tepte 10 zile, pana sa se poto- 
leasca vintul. 

Tot ast-fel au pafit si ostile 
romine 111 1877, cind din cauza 
uneT picle dese si a unul vint 
viforos, ce batea asupra Raho- 
vet, an fost silite sa paraseasca 
acest oras. 

Pe la Bechct a trecut gene- 
ralul rus Geismar, la 1829, si a 
ocupat Rahova. La anul 1877 
Bechetul a fost atacat si jefuit 
de Turn si de bande de Cer 
chezi, care treceau Dunarea in 
barcT, pentru a savirsi jafurl si 
omorun pe teritoriul romin. Tur- 
cii nu s'au sfiit atun cT, ca sa 
vina cu vapoare de rezbel, cu 
nave cuirasate si monitoare, sa 
intre in apt-le si forturile romine, 
sa ia cu si la, slepun si vase in 
carcate cu griii sub pavilionul 



romin si chiar strain. Ast-fel au 
facut la gura JiuluT, la Bechet, 
unde solda^il otomant debar- 
cau, pradau si ardeau cu pe- 
trol iu proprieta^ile si pichetele 
Rominilor, in can nu se aflaii 
de cit doT sau tret oamenl de 
paza, pe cart it macelareau fara 
mila. Tot atuncT, la anul 1877, 
s'au asezat escadroanele regi- 
mentului I de rosion, patrulind 
si avind sub privighere malul 
DunareT. 

Cind cu atacurile Turciior de 
la 11 Mai u 1877, la Bechet se 
afla un batalion din regimentul 
1 5 doroban^T, escadrorul Ilfov 
din regimentul III calarasT, o 
sec^ie din bateria HI, regimen- 
tul IV <Ie artilerie, trupc facind 
parte din detasamentul colone- 
lului Cantilli. MaT bine de 1 */* 
ord, doua tunurt romine, au sus 
{inut cu vigoare lupta cu 12 
tunuri turcesti si focul nostru 
nu s'a oprit de cit cind Turcii 
au incetat pe al lor. Vaporul ru 
sesc ce sta^iona acolo, a putut 
sa intre in apa JiuluT, dar din 
cauza nisipurilor de la gura 
JiuluT in Dunarc, se inamoli si 
inamiciT faeura man stricaciuni 
avind o ^inta fixa. La 17, 20 
si 21 Mai u, artileria noastra de 
de la Bechet s'a luptat cu cea 
protivnica si cu bastimentele dc 
rezbel turcestT, care incrucisau 
intre Rahova si Nicopole. La 
24 MaiCi, la Bechet, se afla re- 
gimentul 16 de doroban^T cu 
un dctasament la Ostroveni, pe 
malul sting al JiuluT, un bata- 
lion din regimentul 15 doroban{T, 
bateriile 1 si 2 din regimentul 
IV de artilerie, regimental VII 
de calarasT. Numai la 14 Iunie, 
la amiazT, incepe atacul eel mare 
asupra intaririlor de la Rahova. 
cind se distrug mai multe edi 
ficii si se da foe cetateT turcestT. 
Ae^iunea tunurilor romine {inn 
pana la 6 ore seara .si fu atit 



de vie, in cit sili garnizoana 
turceasca a parasi orasul. Bom- 
bardarea reincepe a doua zi, 
dar TurciT nu raspund ; numai 
pe seara artileria turceasca ras- 
punde viguros pana in noapte. 

La 14 Septembrie se facu un 
inceput de atac asupra ceta^ei 
turcestT. Dupa ordinul ce-1 pri- 
meste colonelul Sklniceanu, sa 
atace Rahova, generalul Lupu, 
comandantul corpuluT de obser- 
va^iune de la Calafat, primeste 
ordinul sa sus^ina pe malul sting 
al DunareT, ac{iunea ce trupele 
noastre depe malul drept al Du- 
nareT aveaii sa intreprinda in con- 
tra RahoveT. Si intr'adevar, dupi 
ce remite comandamentul din 
fa^a VidinuluT, colonel. Anghele 
scu, se duce la Bechet, cu scop de 
a ajuta atacul in d rep tat asupra 
RahoveT. In 8 Noembrie, Turcii 
sim^indu-se impresura^T de toate 
parole pe malul drept, vazind 
miscarile de imbarcare faeute dc 
trupele generaluluT Lupu la Be 
chet, spre a-T lua in spate, de- 
moraliza^! de energicele ataeuri 
de peste zi, se retrag spre 
gost, catre Lom-Palanca. Gene- 
ralul Lupu trece la Rahova, dupi 
ce TurciT parasisera orasul. 

In comuna sunt 2 biserici, 
din care una fondata la 1833, de 
lemn, cu hramul Sf. Gheorghe, 
azT cu totul stricata. Cea-l-altii, 
inceputa in 1861 si terminate la 
1870, s'a fondat de loc. comu- 
neT si serbeaza hramul Sf. Nico 
lae. Are un preot si doi cintaretl. 

In com. sunt trel scoll: una 
dc bae^T una de fete si una 
mixta cu o singura clasa. Cea de 
bae{T func^ioneaza de la anul 
1835 si are un invajator. A fost 
frecuentata de 70 bae^T. §coah 
de fete func^ioneaza de la anul 
1 88 1, Octombrie 1 ; are o inva 
^atoare. A fost frecuenUta de 
28 fete. Inva^atorul si inva{a- 
toarea sunt plati^f de stat, iar 



Digitized by 



Google 



BECHETUL 



347 



BECHETUL 



cele-I-alte chclt., precum lemnele, 
servitorii si localul, sunt in sar- 
cina comuneT. $coala mixta func- 
tioneaza de la I Aprilie 1890. 
Localul de zid este in buna 
stare. In 1892—93 a fost fre- 
cuentata de 30 copii. 

In virsta de scoala sunt 92 
b&cji si 104 fete in toata com. 

$tiii carte, 235 barbaflf si 125 
feme!. 

Populajia comuneT este del 169 
suflete, din car* 48 strain! si a- 
nume : 6 EvreT, 2 German!, 4 
Ungurl, 1 Sirb, 25 Greet si 10 
Bulbar!. 

Sunt 587 barbae, s82femct; 
314 capf de familic. 

Pupa legea rurala din 1864, 
sunt 146 imp&mintenitt, iar dupa 
cea din 1879 sunt 82 insured. 
Case sunt 277 si bordee 25. 

Suprafa^a teritoriuluT comunal 
este de 2040 hectare, din care 
1440 hect. p&mint arabil, 146 
hect. finea^a, 120 hect. izlaz, 
44 hect. lac, 50 p&durc. 

Mosia se numeste Bechet Ca- 
larasl. Afanl de pamintul dat lo- 
cuitorilor, dupa legrile din 1864 
si 1879, apar{ine statuluT. A- 
renda in total este de 127 100 
let anual. 

Inainte, accasta mosic aparji- 
nea schituluT Roaba. 

PadurT sc g&sesc pe mosia sta- 
tuluT, in intinderc de 50 hect. 
Pe Dun&re sunt 5 ostroave, a- 
copcrite cu padurl: Dr&cinul cu 
1 00 hectare; Prundul-Gol 300 
hect. ; Prundul-Nou 30 hect., etc. 

Au apar^inut si aparjin sta- 
tuluT, care le da in taere prin 
licita^iunT. 

Viile in intindere de 49 hect., 
se g&sesc pe mosia locuitorilor 
si produc vin rosu mediocru. 

Se fabrica {uica; cazane sunt 
doua, micT, ce apar^in locuitori- 
lor. Se {ese pinza de in, cinepa, 
bumbac si borangic, numai cit 
trebue pentru casa. 



Sunt : 2 ateliere de timplarie, 
2 ficr&rif cu o rotarie si 3 fierarT 
figanT. Sunt 5 fierarT, 4 tim- 
plari, 2 tinichigiT, 3 cizmarl si 
2 croitorf. 

Caramida se lucreaza de la 
400 — 600 buc&fi pe zi si se vind 
dupa calitate intre 25 si 35 let 
miea. 

Comerciul eel mare sc face 
in comuna, unde fund si port, 
are o mare activitate. Aci sc 
afla o c^pitclnic de port, de 
clasa 3 -a. 

In 1 89 1 s'a pcrceput in vama 
BechetuluT 20570 leT din impor- 
tat'iunl in valoare de 316959 let. 
S'a cxportat m&rfurT in valoarc 
de 5437686 lei. 

Comuna este slrabatuta de 
soseaua jude^cana, ce duce la 
Craiova, avind in comuna o lun- 
<jime de 3 kil. O calc comunala 
lunga de 2 kil. o leagft cu Ca- 
larasi la N.-K. si cu Ostrovcni 
la N.-V. 

CirciumT si bac&niT sunt 26. 
Comerciantf sunt 6^, din cari 
26 strainT. 

In Bechet sc afla u n spital 
cu 10 paturi, intrejinut de ju- 
dc{, infiin^at la anul 1882. 

ContribuabilT sunt 265. 

Ven. fonciar e de 37660 I. 12 
b. ; ven. budgetar pe 1893 94 
este de 41474 1. 60 b. ; chclt. 
sunt de 40974 leT 22 bant. 

Vite cornute sunt 475. Sunt 
500 oT, 70 caT si 140 porcT. 

Imprcjurul BechetuluT se vad 
niste ruine vechT. 

Odinioara, acest orasel purta 
numirea de Ciobanul. Numirea 
actuals de Bechet, insemneaza 
pe ruseste pichet de granija ; de 
aceea, pe habile StatuluT-major 
austriac, localitatea este insem- 
nata cu Pichet. 

Bechetul, com. rur., pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jude^ul Romanafi, si- 
tuat pe riulejul Burluiul (Beche- 



tul). E inconjurata de dealurT 
si are o altitudine de 50 metri, 
d'asupra niveluluT marii. E de- 
parte de 7 kil. de Bals si de33 kil. 
de Caracal. E in apropiere de 
calea ferata si soseaua Siatina- 
Craiova si de linia ferata Co- 
rabia-R.-Vilcea. Se compune din 
Bechetul-d.-j. (228 loc.) si Be- 
chetul-d.-s. (193 loc). 

Are 84 de contrib., 119 capi 
de familie si o populate de 421 
locuitorT, din cari: 220 barbajT 
si 201 femeT; 225 casatoriJT si 
175 nec&s&toritT. 

Budgetul com. pe 1886/87 a 
fost de 759 1. la veniturT si 754 
lei la cheltuelT. 

In anul 1887 s'asemanat 114 
hect. cu griu, 126 cu porumb, 
9 cu orz, 2 cu ovaz, 7 cu se- 
cara, 2 cu cinepa si 26 cu vii. 

Are o circiuma. $coala nu 
este. Are o biserica, Sf. Treimc, 
(1857); c deservita de 1 preot 
si 2 cintare^T. 

Bechetul, sat, jud. Dolj, plasa 
Dasnatuiul-d.-j., com. Calugareni, 
cu 108 suflete, 63 barba^T si 45 
femeT. Locuesc in 24 case si 2 
bordee. CopiiT din acest sat ur- 
meaza la scoala mixta din satul 
CalugareT, ce este la o depar- 
tare de 1500 in. Au urmat re- 
gulat la scoala, in anul 1892 93, 
1 2 bae^T. Cu virsta de scoala sunt 
15 bacJT si 4 fete, $tiii carte 10 
barbajT si 3 femci. 

Acest sat este asezat la 2S00 
m. sprc E. de Calugarcni. 

Bechetul, sat, jud. Mehedinji, in 
com. rur. Patulele, pi. Blahni^a. 

Bechetul, balta, situata la N. co- 
munei cu acelasT nume, judc^ul 
Dolj, pi. Jiul-d.-j. 

Bechetul, deal, jud. Dorohoiu, pe 
mosia Buhaiul, com. $endriceni, 
pi. Cosula. 



Digitized by 



Google 



BECHETUL 



848 



BECIUL 



Bechetul, deal, in jud. Mehedin^i, ' 
pi. Ocolul-d.-s., punct bun de 
observa^iune pe marginea Du- 
nareL 

Bechetul, deal, in jud. Mehe- 
din^i, pi. Ocolul-d.-s., ^ine de 
com. rur. Piatra-Alba. 

Bechetul, deal, linga satul Bla- 
gesti, in com. Pascani, jude^u! 
Suceava. 

Bechetul, locuinfd izolata, in jud. 
Tutova, pi. Tirgul, com. Gura- 
Simila, aproape de varsarea pi- 
riulul Horoeta, in Birlad. 

Bechetul, mope, com. Calugarii, 
satul Bechetul, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-j. Are intindere de 
400 pogoane. Apar^ine d-luT 
Verbiceanu. Cuprinde pe dinsa 
25 pogoane fine^e. 

Bechetul, mope, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-j., com. Calugarei, 
satul Bechetul. Are o intindere 
de 250 pog. si apar^ine d-lui 
Calistrat Strimbeanu. 

Bechetul, movild, situata laE. de 
comuna Ulmul, pi. Calma^uiul, 
jud. Braila, distan^a de 2 kil. 
de aceasta comuna. Aci era sta- 
{iunea postel vechl la Braila-Bu- 
curesti. Servea Rusilor in cam- 
pania din 1877. 

Bechetul, padure a statuluT, jud. 
Dolj, com. Bechetul. Are o in- 
tindere de 50 hectare. Se ga- 
seste pe mosia statului Bechetul. 
Lemnul, care predomina, este 
salcia. 

Bechetul, pad., divizata sub trel 
numirl: Bechetul, Paulcsti si Pir- 
lita. Se intinde pe dealul Be- 
chetul, de-a stinga piriului Vas- 
Ineful, comuna Poiana-CirnuluT, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. 



Bechetul-Cal&ra§i, mope a sta- 
tuluT, jud Dolj, plasa Jiul-d.-j., 
com. Bechetul. Are o intindere 
de 945 5 hect. A fost arendata 
de la 1893 — 98, cu 127 100 lei a- 
nual. Inainte apar^inea schitu- 
lul Roaba. 

Bechetul -Calara^i, padure 2 
statului, jud. Dolj, pe teritoriul 
comunelor Bechetul si Calarasi. 
Face parte din ocolul Murta, 
circumscripta XVII siivica. 

Bechetul-de-Jos, catun, al co- 
munel Bechetul, jud. Romana^i. 
E asezat pe (armul drept al 
riulul Burluiul (Bechetul). Se in- 
vecineste la apus cu comuna 
Bjbicepti. Are 288 locuitori. 

Bechetul-de-Sus, catun, al co- 
munel Bechetul, jud. Romana^i. 
E situat la N. de Bechetul-d.-j., 
tot pe malul drept al Burluiu- 
lul. Are 193 locuitori. 

Bechi, poiana, com. Scor^eni, 
plaiul si jud. Prahova. 

Bechianca, vale, com. Mogo- 
sesti, pi. Vedea-d.-j., jud. Olt. 

Bechir-Ceair, deal, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag si pe teritoriul 
com. Slava-Ruscasca. El este 
mat mult o prelungire orientals 
a dealulul Deolniuc-Bair, din pi. 
IstruluT, comana Ciamurli-d.-s. 
Face hotarul intre aceste doua 
plasi, despar^ind si com. Slava- 
Ruseasca de Ciamurli-d.-s. Se 
intinde spre rasarit, avind o 
direc^iune generate de la N.-V. 
spre S.-E. si merge de se sfir- 
seste pe malul apusan si drept 
al piriului Slava-Ruseasca. Punc- 
tul sau culminant are o inal- 
$ime de 192 m. si este punct 
trigonometric de observa^ie, de 
rangul3-lea. Pelapoalele lul ori- 
entale, si pe malul piriului Sla- 



va, trece drumul vecinal Can- 
gagi-Slava-Ruseasca. Este aco- 
perit cu padurl si purine fine^e. 

Bechirul, catun (tirla), in plasa 
Borcea, jud. Ialomi^a, comuna 
Rasa. 

Beciul, com, rur., in plaiul Sla- 
nicul, jud. Buzati. E situata d'a- 
lungul vae! Baligosi, intr'o po- 
zi^ie foarte izolata si la o dis- 
tant de Buzau de 36 kilome- 
tri. Limite: La Nord incepe din 
muchia Deleni, mergind spre 
Vest peste plaiu, pana in Mu- 
chia-lui-Cirlig (despre comuna 
Niculesti). La Vest, din Muchia- 
lui-Cirlig, se lasa in jos peste 
Golul-Baligoasel, da in hotarul 
mosiel Gura-Vael, se urea pufm 
spre N., pe linga apa Bali- 
goasel si iar se intoarce in ho- 
tarul mosiel Gura-VaeT, pe care 
merge pana in muntele Nego- 
sina; se lasa apoi in jos pc 
hotarul mosiel Scor^oasa, pani 
in Muchia -Catinel (comunele 
Grabicina si Policiori). LaSud, 
din Muchia-CatineT, printr'o lim- 
ba foarte ingusta de pamint, 
merge in muntele Moara-de-Vint 
(despre comunele Piclele si Ples- 
coiul). La Est, din muntele Moa- 
ra-de-Vint, se indrepteaza spre 
muchia Piua (despre comuna 
Carpinistea) si se urea continuu 
prin muchiile : Vizireanul, Be- 
ciul, Galbeza, muntele Ocea, 
muchiile Cerbulul si Baligosi, 
pana ajunge la Fagl; de aci 
merge in muchia Deleni (des- 
pre comunele Beceni si Gura- 
Dimienii). Suprafa^a sa este de 
2631 hect., din carl 911 arabile, 
304 padure, 552 finea^a, 615 
izlaz, 55 livezl, 13 vie si 180 
sterp. Proprietor ma! insemnate 
sunt : Beciul, Baligosi si Tocila- 
Baligoasa, a singurel cete de 
mosnenl, afla{I in aceasta co- 
muna, numitf Tocilenil, descen- 



Digitized by 



Google 



BECIUL 



3*9 



BECIUL 



den^I din $erban Tocila. Teri- 
toriul e muntos si pu^in fertil, 
insa e important din punct de 
vedere geologic. Aci se g&sesc 
salzele de la Arbanasi, pacura 
si alte substance minerale. Co- 
munica^iae dificila. Anual se {in 
doua tirgurl: la 14 Septembrie 
si la 31 Noembrie. 

Vite are: 280 boT, 315 vacl, 
130 vi{el, 20 cat, 5 epe, 3 minzl. 
3000 ol, 35 capre, 100 porcl si 
2 asinf. StupT 75. 

Comuna e formats din catu- 
nele Baiigosi, Beciul, Tocila si 
Schitul, avind o populate de 
860 loc, din can : barba^T ?n- 
sura^T 152, neinsura^T 37, vaduvl 
20, baeflf 228; iar femeT mSri- 
tate 152, vaduve 26, fete 245. 
Ei traesc in 175 case. Str&inT 
si meste-ugarT n'are. Media nas- 
terilor e de 26, a deceselor de 
19, a cisatoriilor de 6, Popu- 
la{ia creste cu o medie anuala 
de 7 suflete. 

Comuna are 117 contribua- 
bilT; 2 comercian^T. VenituI fon- 
ciarede245i4 lei; darea ciilor 
de comunicajie 702 leT;foncie- 
ra 1386.70; taxa spirtoaselor 
270.80 ; total fiscal 2381.50; per- 
ceperea2i i.o8;jude{ene422.i6; 
drum. 140.80; comunale422.i6; 
comerciale 1.60. Total general 
3579.32. Budgetul comunei e 
de lei 664.57. 

$tiu carte 23 loc. BisericT sunt 
doua : una in Beciu si alta in 
Baiigosi, cu dot prenyl si trel 
cintare{I. Biserica parohiaia e 
Sf. Nicolae. 

Numele i s'a dat dupa pozi- 
^iunea sa, fiind inconjurata de 
dealurl si mun^I inalji, cart cul- 
mineaza in Virful-ImprumutuIuT. 
Locuitoril stau prin vii. Nu- 
mirea Beciul, face a presupune, 
ca comuna si-a luat inceputul 
in timpul invaziunilor, cind ce\ 
ce se refugeaii in acestc vaT 
izolate si acoperite de padurl 



seculare, erau sigurT, ca n'au sa 
fie gasifl. 

Beciul, com. rur., pi. Siul-d.-j., 
jud. Olt, situate sub malul 01- 
tuluT si in stinga Siulul, la 55 
kil. departe de capitala jude- 
{ulul si la 22 kil. de Dr&gSnesti, 
resedinfa plasil. 

Se compune din 4 catune: 
Beciul, unde e si resedin^a co- 
munei, Balteni, Birsesti si $0- 
tinga sau Smirdanul, cu o po- 
pulate de 1096 loc, 540 b£r- 
ba^I si 556 femeT, cu 411 cap! 
de famil'ie, 421 contribuabilT, lo- 
cuind in 138 case si 263 bordee. 
Comuna e foarte vechie. Le- 
genda spune, ca numele si l'a 
luat de la un beciu zidit sub 
p&mint, poate chiar din timpul 
Gefilor, care servea oamenilor 
de loc de retragere in tim- 
pul primejdiilor, si mal ales pen- 
tru pastrarea trofeelor si pr£- 
zilor luate de la inamicl in 
timpul razboaielor, dupa cum 
spune d-nul Tocilescu : «R&zbo- 
iul si prada erau indeletnicirile 
obictnuite ale Ge^ilor. ET se re- 
trageau in timpurl de primejdic, 
cu tot avutul si cu vitele lor, 
in pesterl si in scorburile mun- 
^ilor. Locuin^ele lor erau mal 
tot-d'auna ling& ape». 

Alfil spun ca aceasta pestera 
ar fi zidita, sub casele lul, de 
un vechiu proprietar, numitBir- 
sescu, pentru pastrarea vinu- 
rilor, sau pentru scopul d'a se 
adaposti in timpul razmiri{e- 
lor, unde se inchidea ca intr'o 
cetate. Birsescu, murind fera 
mostenitori, inching proprietatea 
sa Sf. MitropoliT. Batrinil mal 
povestesc, ca p^rin^it lor, de 
multe on, in vremurl de res- 
triste, si-au gisit mintuirea, as- 
cunzindu se in acest beciu. Mat 
la urma, multfi vreme a stat sub 
stapinirca Turcilor. 

In anul 1890, cu ocaziunea 



sapaturilor la soseaua comunala, 
s'au gftsit r£ma^i$e din zidaria 
aceluT beciu. 

Toflf locuitoril, afara de 10 
X'lganT, 1 Bulgar si 1 Grec, sunt 
RominI si se ocupa cu agricul- 
tura si cultura viilor. Productele 
le desfac la T.-Magurele. 

S'au improprietarit 321 loc. 
dupa legea rurala din 1864, 
cind li s'au dat 848 hect. EI au ; 
25i,caT, 198 iepe, 350 boT, r 16 
vact, 25 bivoli, 1900 ol si 160 
porct. 

Comuna se intinde pc o su- 
prafa^a de 1788 hect., din Olt 
pdni in Calma^uiu. Pamintul de 
culture e mat mult ses si de 
lunca, nu tocmal fertil, argilos- 
nisipos. 

In raionul comunei sunt 2 
biserict, deservite de 3 preo^I, 
4 cint&retl si 2 paraclisert, pla- 
tiflf de comuni. 

^coala func^ioneazi regulat 
de la anul 1889. E frecuentata 
de 1 1 copit. Cu intrefincrea ei, 
statul cheltueste 1080 lei. $tiu 
carte 26 barba^T si 2 feme!. 

Se fabrica in comuna, in ter 
men mijiociii, 90 hectol. tesco- 
vina ; iar viile, cart ocupa o su- 
prafa^a de 112.75 hect. produc 
1600 hectol. vin. 

StupT cu albine sunt 113. 

Terenul cultivabil produce 
8420 hectol. porumb, 8600 hec- 
tol. griu, 120 hectol. orz, 97 
hectol. ovaz, 20 hectol. meiii. 

Comerciul se face de 4 cir- 
ciumarT. Statul are aci 2 morT 
de macinat pe apa Siuluf. 

Veniturile comunei se ridica 
la suma de 3400 lei si ch tu- 
elile la 3260 lei anual. 

Comuna e legata printr'o so- 
sea vecinala, pe malul Oltulul, 
la N. cu Birsesti si la S. cu 
Dudul. Pe Dealul-Oltulul trece 
soseaua jude^eana Slatina-T.- 
Magurele. 

Teritoriul eT e brazdat de Dea 



Digitized by 



Google 



BECIUL 



350 



BECIULUT (DEALUL-) 



lul-OltuluT, care in partea de 
N. si S.-V. e acoperit cu viT. 
Pe valca OltuluT mat curge si 
£?rla Siul, in care se scurg 
girlele Pirlita si Piva, care for- 
meaza balta Bratca. Intre Olt 
si Siu se ridica zavoiul statu- 
luT, numit Beciirl-Birseasca ; iar 
intre Siu si amindoua laturile 
girli^ei Piva, se intinde izlazul 
statuluT, ca 48 hect. La E. de 
comuna, pe Dealul-Oltului, se 
intinde un ses mare, cu locurl 
arabile, pana in valea Calma- 
{uiuluT. 

Aceasta comuna se inveci- 
ncstc la N. cu Birsesti, la E. 
cu jud. Teleorman, la S. cu co- 
muna Dudul, si la V. cu riul 
Oltul, care o desparte de com. 
Scarisoara, din jud. Romana^i. 

Beciul, sat, face parte din com. 
rur. cu acelasT nume, pi. Siul- 
d.-j. E situat pe coasta si sub 
malul OltuluT, in partea de S. 
a comuneT. S'a numit ast-fel de 
la un beciu saii pestera vechie, 
zidita aci, sub malul OltuluT, si 
in care ceT vech! se ascundeati 
in timpul razmeri^ilor. E rese- 
din^a comuneT si arc o popu- 
la^iune de 360 locuitort, din carT 
130 s'au improprietarit dupa le- 
^ea rurala. 

Aci se afla o biserica, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, fondata in a- 
nul 1877, de locuitorl, deser- 
vita de 2 preoJT si 2 cintarc^T, 
Pe piatra de pe use se citeste : 
«Intrarca eclor ce nadajduesc 
spre tine ; intarcste Doamne bi- 
serica, care aT rascumparat cu 
scump singe al tau». 

Beciul, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Orasului, comuna Vartescoi. $i-a 
luat numele de la Beciul -Calu- 
garesc, ce se afla pe mosia ma- 
nastiriT Sf. loan din Focsani. E 
asezat in partea de Vest a co- 
munei, la 4 kil. spre Vest de 



catunul de resedinja, Rotaresti. 
Are 15 hectare, cu o populate 
de 101 familil, cu 404 locuitorl; 
1 10 contribuabill. Are o bise- 
rica, care e deservita de preo- 
tul din Rotaresti. 

Beciul, cdtun de resedin^a, al co- 
muneT Beciul, jude^ul Buzau, cu 
340 locuitorl si 70 case. Are 
subdiviziunea Arbanasi. 

Beciul, deal, in jud. Iasi, com. 
Buznea, cat. Cirligatura. E nu- 
mit ast-fel de la un beciu, ce 
este sub coasta lul rasaritean&. 
Se afla intre dealurile Ilorpazul 
si Lacatuscle, prelungindu - se 
pana de-asupra iazulul numit 
Buznea. Pe podisul lul, in par- 
tea despre Vest, e situat satul 
Buznea. 

Beciul, deal, in raionui comunei 
Obilesti-VechT, plasa Negoesti, 
jud. Ilfov. Incepe de pe terito- 
riul comuneT si are direc^iunea 
de la Nord la Sud. S'a numit 
ast-fel, pentru-ca pe el a avut 
Constantin Brincoveanul, palat 
la anul 17 12. Accst palat, dupa 
ce Brincoveanul a fost dus la 
Constantinopol, acazutin ruinc, 
raminind nuraai beciul de sub pa- 
lat, ale caruT urme se vad si as- 
tazT. Pe acest deal Brincovea- 
nul a avut si un observator, de 
unde privea in Bucuresti. 

Beciul, deal, in jud. Mehcdinfi, 
com. rur. Bobai^a, plasa Ocolul. 
(VezT com. rur. Bobai^a). 

Beciul, deal, in raionui com. Be- 
ciul, plasa Siul-d.-j., jude^ul Olt, 
pe care se cultiva 1 1 2 hectare 
si 75 aril vie. 

Beciul, insula, in lacul Suhaia, 
in dreptul comunei Suhaia, ju- 
de^ul Teleorman. LocuitoriT din 
aceasta comuna isT pasuneaza 



vitele in aceasta insula. Pe dinsa 
se vad cite-va mo vile, can n'au 
nicT o important 

Beciul, izvor, in com. Beciul, ju- 
de^ul Buzau ; incepe din mun. 
tele Balaurul si se scurge in 
valea Baligoasa. 

Beciul, loc, jude^ul Mehedinfi, in 
com. rur. Vinjui-Marc, catunul 
Poroini^a, in apropicre de pa- 
durea Virciorova. 

Beciul, mosie, in com. Beciul, ju- 
de^ul Buzau, de 1420 hect. Are 
pacura. S'au sapat 10 pi^uri, 
dar produsul lor nesatisfacind 
pe proprietary s'aabandonatcx- 
plorarea. Are sorbin {T mincralc 
a caror scurgere, dau terenuluf, 
pe o intinsa suprafaja, o co- 
loarc albastra - vinata\ Pe dinsa 
se afla si salzele dc la Arba- 
nasi, unde intensitatea gazelor 
in fierbere, c ca si la salzele dc 
la Picle. 

Beciul, mosie a statuluf, jude|ul 
Olt. (Vczf Barsesti). 

Beciul, movild, in pi. Ialomita- 
Balta, comuna Sarafcni, judc^ul 
Ialomifa. Pe aceasta movila se 
vad mai multe sapatun ncrc- 
gulate. Se povesteste ca ar fi 
fost aci cind-va un sat tata- 
resc. 

Beciul, phture, in jud. R.-Sarat, 
plasa Orasului, com. Virtcscoiii, 
catunul Beciul. 

Beciul-Tataresc. (VezT Dcalul 
Coteni, jud. Bacau). 

Beciului (Dealul-), deal, in ju- 
de(ul Roman, plasa Fundui, co- 
muna Rosiori, la Est de satul 
Rusi. Se intinde de la Nord la 
Sud. Partea despre Sud a aces- 
tul deal se numeste Cracana. 



Digitized by 



Google 



BECU'Lli (DOSUL-) 



:*5i 



ISKIlAKl A 



Beciului (Dosul-), pa dure, pe 
mosia Beciul, jud. Buzau, avind 
47 hectare. 

Beciului (Gura), padure, in ju 
de{ul Buzau, comuna Beceni, ca- 
tunul Ocea ; proprietate mos 
neneasca. 

Beciului (Valea-), sat, in plasa 
Marginea-d.-s., catunul comunei 
Slobozia, jud. R.-Sarat, asezat 
in partea de Vest a comunei. 
Intinderea si popula^ia sunt so- 
cotite in ale catunului Coroteni. 
(V. a. n.). 

Beciului (Valea-), padure, in 
com. si cat. Policiori, jud. Bu- 
zau. Are 1 6 hectare si se afla pe 
mosia Gura Vael. 

Beciului (Virful-), vhf, pe cul- 
mea dealulul Gornetul, jude^ul 
Prahova, com. Gornetui - Cuih, 
plasa Podgoria. E numit ast-fel, 
pentru-ca in vechime se facuse 
aci de proprietarl niste heciuri 
peutru conservarea vinulul. A 
cest virf este situat in partea 
de Vest a comunei si e acope- 
rit cu vie si padure. 

Beciurile, loc izolat, pe {annul 
sting al riulul Suceava, comuna 
Suceava, plasa Sirctul, judejul 
Botosani. 

Legenda spune, ca pe acest 
loc a fost biserica si case mart, 
carl au fost sfaramate de Tatar!. 

Beciurile-Domne^ti, subtcraua, 
jud. Bacau, plasa Trotusul, com. 
si manastirea Casinul. Are 3 me 
tri adineime. Se intra intr'insa 
prin tr'o deschizatura de piatra 
din curtea fostcT manastiri. Be 
ciurileau plafondul boltit si sus- 
{inut de columne. In fundul a 
cestor beciurt, legenda spune, 
era usa unuT drum subteran, 
azlastupat, care raspundea pana 



in padure, loc de retragere al 
VoevoduluT Gh. $tefan. 

Bec^atli, sat, face parte din co 
muna rurala Virleni, pi. Cerna 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu 
lajiune dc 350 locuitorl. Aci c 
o biserica reparata la anul 1850 
si Schitul-din-Dealul-Viilor, cc 
fine tot de catunul Becsani, re 
parat la anul 1864. 

Becule^ti, sat, judejul Olt; face 
parte din com. rur. Ciomagesti, 
plasa Oltul-d.-s. Are o popula- 
tiune de 278 locuitorl. In sat e 
o biserica facuta din lemnele ce 
erau pe mosia manastirel Co- 
zia. Este lucrata de enoriasl si 
s'a reparat la anul i860 de Hie 
Piscan, care i-a eumparat un 
clopot si a invelit-o din nou. 

Becule^ti, catun, al comunei Ce- 
pari, plasa Olte^ul-Oltul-d.-s., ju- 
de^ul Romana^i. Se mal numeste 
si Beieulesti, pentru ca c situat 
j linga. riul Beica. Are 100 locui- 
torl si o biserica, Sf. Nicolae, 
fondata in 1832 si deservita de 

I un preot. 

1 

j Begene-Ceair, vale, in jude^ul 
Constanta, plasa Siiistra-Noua, 
pe teritoriul comunei rurale Ese- 
Chioi . Este format! din uni- 
rea a doua val mai mid : Punar- 
Orman-Ceair si Chilege-Ceair, 
ce pleaca amindoua din colinele 
Cuciuc-Cainardjiulul, de pe teri- 
toriul bulgaresc al comunei Ese- 
Chioi. Unirea se face chiar pe 
hotarul Dobrogel, spre Bulgaria. 

I Se dirigeapol spre N., intr'o di- 
recfie generala de laS.-V. spre 
N.- Est, printre dealurile Tium- 
bet-Bair si Tanas -Sirti, braz- 
dind partea sudica a plasii si cea 
rasariteana a comunei. Dupa un 
drum de 6 Veil, se deschide in 
valea Ese-Chioi, pe dreapta, la 
2 kil. mai jos de satul Girltya. 



! Malurile sunt acoperite cu ver- 
dea^a. Prin vale merge un drum 
comunal, ce duce de la Ese-Chioi 
la Garlifa si Galija. 

Begul, catun, al comunei Pana- 
; taul, jud. Buzau; are 180 locui- 
torl si 41 case. 

Begul, iezer, jud. Braila, situat 
in ostrovul Iapa, la Sud - Vest 
de iezerul Jegara. In el da Pri- 
vaiul-lul-lancu. 

Begul, izvor, in com. Panataul, 
jud. Buzaii, catunul Begul. Esc 
1 din muntele Blidiselul si se 
j scurge in Valea-Panataulul. 

t 

I Begul, munte, in comuna Pana 

taul, jud. Buzau, de 840 metri 
1 inalthne. E acoperit mare parte 

numai cu poml si mai cu seama 

cu nucl. 

, Begul, vdlcea, comuna Stanesti, 
j plasa Cerna-d.-j., jud. Vilcea. 

I Beguleasa (Movilele-), doua 
I movile alaturate, in plasa Iaio 
I mi^a-Balta, comuna Slobozia, 
jud. Ialomi^a. 

Begule§tilor (Virful-), munte, 
in comuna Gura-Teghi, jude{ul 
Buzau, cat. Argasalesti. Aco- 
perit de finea^a si alunis. 

Beharca, sat, in jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-s., comuna Co^ofeni-din- 
Fa$a. E situat la 1500 metri 
N.-V. de Co^ofeni-d.-j., unde 
e resedin^a comunei. Cu 457 
suflete, 197 barba^I si 260 femel. 
Locuesc in 93 case. 

In sat este o scoala mixta, ce 
fune^ioneaza din 1848, fund fn- 
tre^inuta de stat si comuna. Lo- 
calul, construit din zid, este in 
buna stare. Are I inva^ator si 
2 sail de studifi. Sala I are o 
suprafaja de 48 m. p. $i sala 



Digitized by 



Google 



BEI-ASLAN-BAIR 



852 



BEI-DAUT 



II de 14 m. p. In anul scolar 
1892 — 93 a fost frecuentata de 
60 copiT, 58 baep si 2 fete, si 
anume: 16 baeJT din Co^ofeni- 
d.-j., 21 bae{t si 1 fata din Be- 
harca si 28 bae^T si 1 fata din 
Cojofeni-d.-s. Au avut virsta 
de scoala 56 bae{T si 25 fete. 
Stiu carte 68 barbaflf si 1 femee. 
Pe aci trece soseaua natio- 
nals. Craiova-Tirgul-Jiu si linia 
ferata Craiova-T.-Severin. 

Bei-Aslan-Bair, deal, in jude^ul 
Constanta, plasa Medjidia, pe 
teritoriul comuneT Mamut-Cuius. 
E situat in partea sudica a plasiT 
si cea sud-vestica a comuneT. 
Se desface din dealul Biulbiul 
si se intinde spre miaza-noapte, 
intr'o direc^iune de la S.-E. spre 
N.-V. printre vaile Bei-Aslan- 
Culac-Dautlar spre rasarit si 
Dichilitas-Dere spre apus. Are 
127 m. in virful Cuciue-Biulbiul. 
E acoperit cu fine^e si sema- 
naturi. 

Bei-Aslan-Bair, deal, injud^ul 
Constanta, plasa Medjidia, in 
comuna rurala Biulbiul. Se in- 
tinde spre apus, intr'o directfe 
generala de la E. spre V., prin- 
tre vaile Bei- Aslan-Culac-Dautlar 
la miaza-zi si Odagi-Culac la 
miaza-noapte. La poalele sale 
sudice se gasesc ruinele satuluT 
Rosianu. Este acoperit cu se- 
manaturt si pasunT si are 115 
m. inal^ime. 

Bei-Aslan-Culac-Dautlar, va- 
le, in jud. Constanta, pi. Med- 
jidia, pe teritoriul comuneT ur- 
bane Medjidia si pe acela al 
comuneT rurale Ciuciuc- Biul- 
biul. Este adevaratul nume al 
vaeT Dautlar-Biuiuc-Dere. E in- 
dreptata spre miaza-zi, cu o di- 
rec^ie de la N.-V. catre S.-E. ; 
merge printre dealurile Bei-As- 
lan-Bair, care se aria si la ra- 



saritul si la apusul acesteT vaT 
si se termina cu malurile nord- 
vestice ale dealuluT Oreen-Bair, 
dupa un drum de 6 kil. In a- 
ceasta vale se afla si cat. Ro- 
sianu. Este traversata in lungi- 
me de drumul Rosianu-Mamut- 
Cuius si taiata pe la mijloc 
crucis, de drumul Endec-Cara- 
Chioi-Mamut-Cuius. Brazdeaza 
partea sud-estica a plasiT, pe cea 
sudica a comuneT Medjidia si 
pe cea vestica a com. Biulbiul. 

Bei-Bugiac, sat, in jud. Tulcea, 
plasa Tulcea, catunul comuneT 
Sarinasut. E situat la 3 kil. 
spre N.-E. de resedinta comunei, 
linga un lac sarat numit Sara- 
turile. Numele sati este turcesc 
si inseamna coi^ul (sau mosia) 
BeiuluT. Are 220 hect. intin- 
dere. Popula^ia e de no familit, 
cu 448 suflete, din can 106 Ro- 
minT, 342 TurcT, TatarT. Locui- 
toriT se ocupa cu agricultura. 

Bei-Daut, com. rur., situata in 
partea sudica a jud. Tulcea si 
cea centrala a plasiT IstruluT, 
pe piriul Bei-Daut. 

Se margineste la N. cu co- 
muna Ciamurli-d.-s. ; la E. cu 
comuna Potur, la V. cu com. 
Casimcea si la S. cu comunele 
Tocsof si Cogelac. 

Face parte din regiunea dealu- 
rilor. E brazdata de urmatoarele 
dealurT: Cesme(284m.), Cail-De- 
re, Ciaric-Cairic(287 m.), la N.- 
V. ; apol dealurile Durale la N. ; 
Movila- Verde (100 m.) la E.; Pe- 
clic (147 m.), Bair-Hagi-Avat la 
S.; Gogea-Bair (192 m.), Sari- 
ghiol (273 m.), Ghiurgeamric- 
Caragea-Punar (289 m.) la V. 
Aceste 3 din urma sunt aco- 
perite cu padurT si tufarisurT, 
cele-lalte cu livezT si semanatun. 

Apele, care uda com., sunt: 
piriul Bei-Daut, de la N.-V. spre 
S.-E.; apoT afluen^iT, pe stinga: 



valea Calaigi la N. ; pe dreapta : 
valea Ciarinci la N.-V. ; vaile 

! Cail-Dere si Gogea-Dere la V.; 

\ vaile Culac-Alcea, Curt-Balic si 

j Sarighiol-Dere la S.-V. ; vaile 

I Iurtli si Hagi-Avat la S. 

I Catunele care o formeaza 

sunt: Bei-Daut, resedinta, la E. 
pe piriul Bei-Daut ; Cail-Dere, 

I la 7 kil. spre N.-V., pe piriul 
Cail-Dere ; Sarighiol, la 5 kil. 

j spre V., pe valea piriuluT Sari- 
ghiol-Dere. 

1 Intinderea comuneT este de 

5380 hect, din carT 270 hect. 
vetrele celor 3 sate, 2920 hect. 
ale locuitorilor, 1 190 hect. ale 
statuluT. 

Popula^iunea este atnestecata; 
elementul predominant este eel 
bulgaresc. Sunt 214 familii cu 
1 107 suflete, din carl 270 bar- 
bafl, 234 femeT si 603 copiT. 
Dupa nafionalitate avera : 33 
RominT, 886 BulgarT, 161 TurcT, 
8 TatarT, 4 EvreT si 15 pR anT - 
Calitatea pamintuluT e buna 
pentru agricultura. S'au sema- 
nat 3441 hect., din carT: griu 
1575 hect. cu 12600 hectol.; 
orz 1250 hect. cu 17500 hectol.; 
ovaz 95 hect. cu 1420 hectol.; 
porumb 285 hect. cu 570 hec- 
tol. ; meiu 35 hect. cu 35 hec- 
tol. ; in 23 hect. cu 23 hectol.; 
legume 8 hect. cu 900 hectol.; 
fine^e naturale 167 hect. cu 
63460 kil. 

LocuitoriT au : 220 plugurT ; 
vite in numlr de 2027 capete, 
din carT: 512 boT, 210 vacT, 180 
caT si epe, 1015 oT si capre, 
1 10 porci. Sunt 12 comerc'ian^T. 
Venitul comuneT e de 4819 
leT, iar cheltuelile de 4634 lei. 
Sunt 201 contribuabilT. 

Comuna e legata cu Potur, 
Cogelac, Ciamurli si Casimcea, 
prin cai comunale. 

$colT sunt doua, intre^inute 
de stat, cu 2 inva^aton, 92 elevl 
inscrisT. 



Digitized by 



Google 



BKI-DAIT 



858 



BEILI 



BisericT sunt 2 : una in Bei 
Daut, cu hramul Aducerea mo?- 
telor St. Nicolae; a 2 a in Sa- 
ri-Ghiol, cu hramul St. Haralam- 
bie. Bisericele au io hect. pa- 
mint. Sunt deservite de cite un 
preot si un cintare{. 

Bei-Daut, sat, in jud. Tulcea, pi. 
Istrul, catunul de resedint& al 
comunei Bei-Daut. E asezat la 
E., pe piriul Bei-Daut. Are o 
intindere de 120 hect. Popula- 
{ia sa este de 102 familil cu 
460 suflete, ocupindu-se cu a- 
gricultura si cu cresterea vitelor. 

Bei-Daut, pi rift, in jud. Tulcea, 
plasile Babadag si Istrul, si pe 
teritoriile comunelor Bei-Daut 
si Potur si Ciamurli-d.-s. Izvo 
reste din dealurile de linga sa- 
tul Bas-Punar; seindreapta. spre 
miazci-zi, avind o direcfiune ge- 
nerals de la N.-V. spre S.E., 
descriind un mare semi-cere. Es- 
te format de doua piriiase : Dura- 
sa-Cairac si Cavaclac-Cairac. U 
da satele Testemel, Bei-Daut, ale 
comunei Bei-Daut, Potur si Ha- 
mamgi, ale comunei Potur. Cursul 
sfiu este de 20 kil. Malurile sale 
pana" la satul Bei-Daut sunt ri- 
poase si inalte, iar de aci, pana 
la varsare, curge prin cimpie, 
brazdind partea nordica a pla- 
sil Istrul. Curge printre dealu 
rile : Iurtluc-Bair, Sari-Meselic, 
Durale, Movila- Verde, Cara-Bu- 
run la N. ; dealurile Cesme, 
Cail-Dere, Ghiurgeamric, Go- 
gea-Bair, Peclic, Dealul-Mare si 
Maadem-Bair la S. Basinul sau 
este de 35 kil. p., coprinzind 
partea nordica a plasil IstruluT, 
cu teritoriul comunelor Bei-Daut 
si Potur, si partea sudica a pla- 
sil Babadag, com. Ciamurli-d.-s. 
E coprins intre dealurile Dolama, 
Cesme, Ciaric-Cairac, Caragea- 
Punar, Sari-Ghiol, Hagi-Avat- 
Bair si Maadem-Bair la S.; Cia- 



murli , Ciuciuc - Bair, Eniceri , | 
Cara-Burun la N. Afluen^I prin- 
cipal! sunt : Dolojan, Calaigi si \ 
Ciamurli-d.-s. pe stinga ; vaile I 
Ciarinci, Cail-Dere, Dulgea, Sari- | 
Ghiol, Hagi-Avat, pe dreapta. 

Bei-Orman-Bair, deal, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Noua, pe 
teritoriul bulgaresc al comunei 
Girli^a. Se desface din dealul 
Tamas-Sirti si anume din virful 
Cuiugiuc. Se intinde spre mia- 
za-noapte, avind o direc^ie ge- 
nerate de la N. spre S., braz- 
dind partea de miaza-zi a plasil 
si a comunei. Pe poalele sale 
rasaritene trece drumul comu- 
nal Girli^a-Cuciuc-Cainargi, pre- 
cum si valea Cavac-Culac-Ceair, 
care-1 desparte de culraea Gar- 
van-Bair. Are o inal^ime 145 m., 
dominind drumul si valea de 
mal sus. Este acoperit numai 
cu fine^e si tufarisurl, resturi 
din intinsele si frumoasele pa- 
dun ce-1 acoperea odinioara si 
care ati fost distruse prin o taere 
nesistematica. 

Beica, padure particulars, su- 
pusa regimului silvic. Apar^ine 
com. Draganul, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Beica, /*///, izvoreste dintre dea- 
lurile Draganul $i Gusoeni, jud. 
Vilcea. Curge de la N. catre 
S.-E. si se varsi in Olt, din sus 
de com. Arcesti, jud. Romana^i, 
dupa ce uda comunele : Midu- 
lari, Usurei, $usani si Rimesti. 
Largimea medie a riulul in 
timpul verei este de 3 m.; adin- 
cimea de o m., 20. Largimea 
medie a albiel este de 20 m., 
iar la Arcesti are 44 m. Fun- 
dul confine numai nisip ; iar 
{armurile au o inal^ime de la 4 
pana la 5 111., si sunt foarte ri- 
poase. 

De la origine si pana la Ri- 



mesti, valea este tngusta, iar 
d'aci inainte se laYgeste mult si 
atinge maximul sau la Coco- 
rasti, de 2 kil. 

Valea acestul riu este pro- 
ductive. In aceasta, vale se afla 
o sosea comunala, care uneste 
Stupina cu Plesoiul. Un singur 
pod de lemn traverseazi Beica, 
stabilit aproape de Arcesti, jud. 
Romanati, care are o lungime 
de 44 metri, si apar^ine soselel 
nafionale Piatra-Dragasani. 

Primeste mal mutyl afluen^I 
de pu^ina insemnatate. 

Se mal numeste si Beiha. 

Beica, vale mare, prin care curge 
riul cu acelasi nume, jud. Ro- 
manati. 

Beicule§ti. (VezT Beculesti, jud. 
Romanati). 

Beila. (Vezi Fistica, deal, jud. 
Vasluiu). 

Belli, deal, in jud. Tulcea, plasa 
Tulcea, pe teritoriul comunei 
Bes-Tepe, si anume pe acela al 
c&tunulul sau Pirlita. E situat 
in partea centrals a plasil si in 
cea de apus a comunei. Are o 
direc^iune general^ de la apus 
spre rasarit. Se ridic& panS la 
o in^ime de 197 m. E punct 
trigonometric de observable, de 
rangul 3-lea, si domina asupra 
satului Pirlita, precum si asupra 
bra^ulul Dunaril St. Gheorghe, 
pe o mare intindere. La poa- 
lele sale nordice si pe malul 
drept al bra^ulul St. Gheorghe, 
se intinde satul Pirlita. La ra- 
sarit se prelungeste cu dealul 
Chiuciuc-Beili. Din poalele sa- 
le estice izvoreste piriul Tu- 
ria. Pe la poalele sale apusane 
curg vaile Curcusul-Mare si So- 
fular. Pe la N. trece drumul 
comunal Malcoci-Pirlita-Mahmu- 
dia, pe la S. calea jude^eana 



51>&91>, Manl* ZHcfk>nar Geografic, 



45 



Digitized by 



Google 



BEILIC-CEAIR 



354 



BEILICUL 



Tulcea-Mahmudia, iar pe mu 
chie calea vecinala Pirlita-Sari 
Ghiol. EI este acoperit nutnal 
cu fine^e si cu purine semana- ( 
turt. i 

Beilic-Ceair, un alt nume al pi- 
riuluf Almaliu. Uda partea apu- 
sana a pi. Silistra-Noua, in jud. 
Constanta, si pe cea centrala si 
rasariteana a comunei Almaliu. i 
Se intinde de la satul Almaliu ! 
puna la confluen^a sa cu piriul 
Pampur - Ghiolgiu -Ceair. Malu- 
rile sale sunt inalte si ripoase ; ju- 
matate apusana este acoperita cu 
nisip ; malul sudic este acoperit 
cu vi! frumoase. Este inchis in- 
tre dealurile Trincovifa si Sari- 
Mesea-Bair. Prin valea sa mer- 
ge drumul comunal, ce duce 
de la Almaliu la Ese-Chioi si 
la iezerul Girli^a. 

Beilic-Ceair, vale, in jud. Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, pe teri- 
toriul com. rur. Beilicul, Carau- 
lic si Ghiuvegea. Se desface din 
pantele sud-estice ale dealulul 
Mezarlic-Bair, din apropiere de 
s. Ghiuvegea. Se indrcapta mat 
intiiu spre miaza-noapte, pana 
da de calea jude^eana ce duce 
de la Ostrov la Cuzgun. De aci 
inclina pu{in spre rasarit, pana 
linga satul Beilicul, de unde o 
ia spre N.-E. spre a se des- 
chide in lacul Mirleanu, in par- 
tea sud-vestica numita lacul Bei- 
licul. Are o direcfiune generala 
de la S.-V. spre N.-E. Braz- 
deaza partea centrala a plasil 
si a comunei Beilicul, pe cea 
nordica a comunei Ghiuvegea 
si pe cea apusana a comunei 
Caranlic. Dealurile, intre care e 
coprins teritoriul brazdat de a 
ceasta vale si adiacentele sale, 
sunt: Calaurgina-Ciacal, Mer- 
chez, Cisla, la V.; Mezarlic-Bair, 
la S.; Ciatal-Orman si Hasan- 
Oman la E. Are o lungime de 



15 kil. Malurile sale sunt in 
general joase si acoperite cu 
livezl si finefe. Vaile adiacente 
ale sale sunt: Cisla- Punar u- 
nita cu Valea-luI-Ghenciu, iar 
pe dreapta, mal multe val fara 
vre-o insemnatate. Este taiata 
de doua drumurl comunale, ce 
due de la Ghiuvegea Ia Beilic. 

Beilicul, com. rur., din jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua. 

Este situara in partea apusana 
a jude^ulul, la 85 kil. spre V. 
de orasul Constanta, capitala 
districtului, si in cea de N. a 
plasil, la 38 kil. de orasul Os- j 
trov, resedin^a ocolulul. Comu- i 
nele invecinate cu dinsa sunt : 
Mirleanu la 5 kil. spre N.-E., ! 
Cuzgun la 7 kil. spre S.-E., A- 
liman la 8 kil. spre N.-S., Ca- 
ranlic la 8 kil. spre S., Oltina 
la 8 kil. spre V. 

Forma comunei este aceea a 
doua dreptunghiurl alipite. Lun- 
gimea totala e de 44 kil., iar in- 
tinderea totala de 13220 po- 
goane sau 6399 hect. 

Se marginestela miaza-noapte 
cu jud. Ialomi^a, de care se des- 
parte prin Dunare ; la rasarit cu 
comuna rurala Mirleanu, de care 
este despar^ita prin lacul Mir- 
leanu, si dealul Chiorcuius, cu 
com. Aliman, desparfita fund 
tot prin dealul Chiorcuius si cu 
com. Enige, din pi. Medjidia, 
despar(indu-se de aceasta prin 
dealurile Polucci, Uzun-Culac- 
Ceair si Echi-Iuiuc-Olceac ; la 
miaza-zi cu com. urb. Cuzgun, 
de care e separata printr'o linie 
conven^ionala si cu com. rur. 
Caranlic, de care e separata prin 
dealul Hasan-Orman ; iar la apus 
cu com. rur. Oltina, de care 
este separata prin dealurile Ol- 
tina, Calburgina si Tuna-Orman. 

Relieful solulul este in gene- 
ral accidental afani de partea 
centrala, pe unde se intinde larga 



vale numita Beilicul. Dealurile, 
carl brazdeaza teritoriul comu- 
nei, sunt: Tuna-Orman (1 17 m.) 
si Calburgina (12 1 m.) Ia N. si 
N.-V., dominind Dunarea, lacul 
Mirleanul si satul Beilicul; Ha- 
san-Orman (134 m.), dominind 
satul si valea Beilicul ; Cuzgun 
(173 in.), dominind valea Beili- 
cul, si satul Dunarea si orasul 
Cuzgun. Dealurile Chiorcuius 
(121 m.), Polucci (72- m.), Uzun- 
Culac-Bair (86 m.), si Echi-Iuiuc- 
Olceac, cu virful Cuzgun (181 
m.), se gasesc pe hotarul rasa- 
ritean al comunei si trimet ra- 
mifica^iile lor vestice si sud-ves- 
tice sa brazdeze interiorul. Ele 
sunt acoperite: cele de la N. 
si N.-V. cu fine^e si semanaturi ; 
cele de la S. cu pasunt si tufa- 
risurl ; cele de la rasarit cu p;l- 
duri intinse si frumoase. Movile 
sunt in numar de sase, si gra- 
madite in partea nordica, uncle 
se afla movila Calburgina (126 
m.) pe hotar chiar, si in partea 
sudica, unde este movila Cuz- 
gun ([81 m.) in col^ul sud-estic 
al comunei ; ele sunt artificiale 
si acoperite cu iarba; au servit 
ca puncte de observajie. 

Dunarea uda com. la miaza- 
noapte, pe o distant de 4 kil. 
Malul sau e destul de inalt, dar 
nu abrupt si pietros, ridicindu- 
se in pante pu^in escarpate. In 
dreptul dealulul Tuna-Orman, 
fluviul are una din cele mat mi- 
ni me la^iml (400 m.) pentru cur- 
sul sau inferior. Formeazaun os- 
trov de forma lunguia^a (10 hect.) 
numit Talerul, acoperit cu sal- 
cii si pietris. 

Vaile sunt numeroase: va- 
lea Curu-Orman la apus si S.-V.; 
Beilicul prin mijlocul si sudul 
comunei, amindoua deschizindu- 
se in lacul Beilicul ; cea d'a doua 
are ca val adiacente, pe dreapta, 
valea Deinircea, ce trecc prin 
satul Demircea, unita cu valea 



Digitized by 



Google 



BEILICUL 



355 



BEILICUL 



Voinea-Mare; valea Mirleanu cu 
adiacenta sa pe stinga, valea 
Bac- Cuius -Ceelac, prin partea 
nordica si rasariteana a comu- 
neT, cea d'a doua trecind prin 
satul Bac-Cuius ; in fine valea 
Tiutiuluc-Ceair, prin partea nord- 
estica a comunel. Malurile lor, de 
si sunt inalte, nu suntabrupte. 
Ale celor din urma cincT sunt a- 
coperite cu tufarisurT si padurl 
intinse. 

Bal^T avcm : Mirleanu la ra- 
sarit. Aparfine in intregime co- 
munel Mirleanu. Prelungirea sa 
sudica, lacul Beilicul (80 hect.), 
cacoperita cu stuf si mid insule 
plutitoare, in partea de rasarit 
a satuluT Beilicul. 

Comuna se compune din tret 
cat.: Beilicul, resedin^a, asezat in 
partea apusana a com., pe malul 
apusan al laculuT Beilicul, la poa- 
lele nordice ale dealulul Hasan- 
Orman, intre deschiderile celor 
doua valprincipale, Curu-Orman 
si Beilicul. E asezat pe niste pante 
ale dealulul, cu case frumoase, 
bine zidite si asezate regulat 
pe 15 uli^T. Demircca e asezat 
in partea sudica a comuneT, la 
4 kil. sprc S.-K. de resedin^a, 
in ambele malurl ale vael De- 
mircea, lapoaleleapusane ale dea- 
lulul Bac-Cuius si cele rasaritene 
ale dealulul Cuzgun. Casclc sunt 
mici si asezate pe doua ulife 
transversale ; in partea apusa- 
na sunt viile satulul. Bac-Cuius, 
sat mic, cu casele neregulate, 
rau zidite asezate ict si colo, 
este situat in partea rasariteana 
a comuneT, la 6 kil. spre S.-E.- 
E. de resedinja, intre padurl, pe 
ambele malurl ale vaeT Bac-Cuius- 
Culac, la poalele nord-vestice 
ale dealulul Echii-Iuiuc-Olceac, 
si la cele rasaritene ale dealuluf 
Bac-Cuius-Bair. 

Suprafafa totala a comunel 
este de 6399 hect., din cart 127 
hect. ocupate de vetrele celor 



3 sate cu 169 case, iar restul 
de 6272 hect, imparl te intre lo- 
cuitorl, ce poseda 5933 hect. si 
statul cu proprietary carl au 
339 hect. 

Popula^iunea totala in 1896 era 
de 268 fam. cu 1068 sufl., tm- 
parfita dupa cum urmeaza: 531 
barba^T, 537 femeT; 575 neca- 
satori^T, 448 casatoripf, 45 va- 
duvT; 88 stiu carte. 

Dupa ocupa^iuni sunt: 380 a- 
gricultorl si meseriasT, 5 circiu- 
marT, 6 diferite profcsil. 

Contribuabili sunt 391. 

In ceea ce priveste calitatea 
pamintulul, cele 6399 hect. ale 
comuneT se divid in: 

282 hect. loc neproductiv, din 
carT 127 hect. vatra satuluT, 57 
hect. bal^T, stuf, etc. ; 6\*7 hect. 
loc producti v, din care: 3508 
hect. loc cultivabil, 500 hect. 
ale statuluT cu proprietarn, 3008 
hect. ale locuitorilor ; 400 hect. 
loc necultivabil, tot al statuluT, 
bal^i, stuf, mlastine, etc. ; 230 
izlaz al locuitorilor ; 935 hect. 
padurT, din carT 900 hect. ale 
locuitorilor. 

Budgetul comuneT e la veni- 
turT de 4375 leT si la cheltuelT de 
3053 lei, remanind deel un ex- 
cedent in plus de 1331 lei. 

Cal de comunica^ie sunt : un 
drum mare ce vine de la Ra- 
sova prin Mirleanu, Beilic-Ol- 
tina, drumurT comunale la Oltt- 
na, Aliman, Demircca si Cuzgun. 

BisericT sunt doua, una in 
Beilic cu hramul Sf. Haralambie, 
a 2-a in cat. Demircea cu hra- 
mul S-ta Treime, fundate de lo- 
cuitorT, intre^inute de comuna, 
cu cite 10 hect. de la stat, de- 
servite de 1 preot, 2 paracliserl, 
si 1 cintare^. 

$coala e una singura, rurala, 
mixta, cu 1 in viator si 1 in- 
va^atoare, cu 125 elevl inscrisT, 
60 bae^T si 65 fete, $coala are 
10 hect. 



' Beilicul, sat, in jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, cat. de rese- 

| din^a al comuneT rurale Beilicul. 
E sat frumos, bine aranjat, case 

I bine zidite, pe 15 uli^I ce se 
intretaie regulat. Este asezat pe 
malul apusan al laculuT Beilicul, 
la poalele nordice ale dealulul 
Hasan-Orman, intre vaile Curu- 
Orman si Beilicul. Teritoriul sau 
se margineste la N. cu jud. Ia- 
lomi^a, de care e despar^it prin 
Dunare; la E. cu com. Mirleanu 

[ si cat. Demircea; la S. cu co- 
muna urb. Cuzgun si cea rurala 
Caranlic; la Vest cu comuna 
rurala Oltina. E traversat de 

! doua val largl: Curu-Orman si 
Beilicul. Dealurile, can brazdea- 

| za cat., sunt : Tuna-Orman (1 17 
m.) si Calburgina (126 m.) la 

I N. si N.-V. ; Hasan-Orman, 136 
m., la S. ; Demircea, 126 m., la 

I E. Sunt acoperite cu fine^e si 
tufisurT. Movili sunt purine, ar- 

| tificiale. Printre ele insemn&m : 
Calbargina, 126 m., la N.-V., 

1 dominind satul. Dunarea uda 

i satul la N., pe o distan^a de 4 

I kil., formtnd ostrovul Talerul, a- 
coperit cu salcil. 

Intinderea totala e de 4563 
hect. ocupate de vatra si gra- 
dinile satuluT. 

Popula^iunea este de 350 fa- 

| milii, cu 1068 sufletc, ocupin- 
du-se cu agricultura. 

t 
Beilicul, sat, in pi. Borcea, pen- 
dinte de com. Jegalia, jud. la 
lomi^a. Este situat pe malul de 
V. al laculuT Jegalia, peste care 
este construit un pod de lemn, 
ce pune in comunica^ie satul 
Beilicul cu Jegalia. 

Are 600 locuitort, cu 200 bar- 

| bap, 190 femeT si 210 copil. 

$coala primara mixta din Je- 
galia serveste si loc. din Beilicul. 
Biserica din acest sat este zi- 
dita la 1856, si este deservita 

1 de 1 preot si 1 cintare^. 



Digitized by 



Google 



BETLICUL 



356 



BEIUL 



Beilicul, cdtun, al comunei Sa- 
geata, jud. Buzau. Are 350 lo- 
cuiton si 6& case. Aci se vad 
inca multe urme din fortifica^iile 
ridicate de generalul Langeron, 
in timpul razboiulul ruso-turc 
de la 1808. 

Beilicul, balta mica, in jud. Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, comuna 
Beilicul, cat. Beilicul, de la care 
sl-a luat si numele. Este for- 
mata de marea balta Mirleanu, 
fiindu-I mal mult o prelungire. 
Este situata in partea nordica 
a plasi! si a comunei, la rasarit 
de satul Beilicul. Are 80 hect. 
intindere, pu^ina apa si mult 
stuf. In ea se deschide valea 
Beilicul. 

Beilicul, canal (prival), in plasa 
Borcea, insula Balta, jud. Ialo- 
mi^a. Curge pe teritoriul comu- 
nelor Socariciul si Jegalia. 

Beilicul, mo fie, in com. Sageata, 
jud. Buzau, proprietatea statu- 
lut, pendinte de Sf. Gheorghe- 
Nou. Are ca 470 hect. si se 
arendeaza impreuna cu sforile : 
Unguriul si Ojeasca din com. 
Magura, si cu sfoara Albesti, 
din com. Albesti. 

Beilicul, movild insemnata, intre 
comunele Glodeanul-Sarat si Mi- 
hailesti, jud. Buzau. 

Beilicul, vale insemnata, din jud. 
Constanta, plasa Silistra-Noua. 
Este formata din rcunirea mat 
multor val secundare: 1. De- 
mircea, ce trece prin satul De- 
mircea; 2. Derinea-Ceair, care 
vine din Bulgaria sub numele 
de valea Enisenlia, trece prin 
satele Hazarlic si Enisenlia, de 
unde ia numele de Gheren-Ceair, 
trece apol prin satul Bazirgian, 
de unde ia numele de valea 
Dcrinea-Ceair, care la rindu-I 



primeste pe dreapta valea Mi- 
geleti, prelungirea vael Tiutiu- 
liuc cu Cuciuc-Alcea ; 3. valea 
Cuzgun ce trece prin oraselul 
Cuzgun; 4. continua^iavaeTCeair- 
Orman sau Iort-Culac; pe stinga: 
5. valea Teche-Chioi-Ceair, ce 
trece prin satele Dobromirul-din- 
Vale, Dobromirul- din -Deal si 
Teche-Chioi si care e formata 
din unirea vailor Medmedi-Culac, 
Iucari - Mahala - Ceair, Uzun - Cu- 
lac ; 6. valea Babuci-Culac ; 7. va- 
lea Ciucur-Chioi, ce uda satul 
CtucurChioi; si in fine 8. valea 
Caranlic, ce trece prin satul 
Caranlic. Totalitatea acestor vai 
cuprinde o suprafa^a de 68000 
hectare, cu comunele rurale : 
Beilicul, Caranlic, Cuzgun, Do- 
bromirul, Enisenlia si Hazarlic. 
Este cuprinsa intre dealurile 
Hasan-Orman, Distrail , Sinir- 
Ban, Sinir-Iol-Bair si Uzun-Bair 
la apus, Ghiol-Punar, Mulverac- 
ceuci, Echi-Iuiuc-Orman si De- 
mircea la rasarit. Valea princi- 
pals are o lungime de 48 kil. 
?i se deschide in balta Beilicul. 
Toate vaile acestea nu au apa 
in permanent, din cauza pu{i- 
nelor plol, si a tcrenulul nisi- 
pos, cu toate padurile carl le 
inconjoara de toate parole. Nu- 
mal vaile Cuzgun si Caranlic 
au, mai in tot-d'auna, apa. Prin 
ele tree o mul^ime de drumurl 
comunale, ce unesc satele in- 
tre ele. 

Beilicului (Movila), movild, pe 
teritoriul com. Obilesti-Vechl, 
pi. Negoesti, jud. Ilfov. Are o 
inatyime de vr'o 20 m. si s'a 
numit ast-fel, pentru ca in ve- 
chime aci aveau Turcil punctul 
unde stringeau vitele ce luau 
de zeciuiala (beilic) de la iocui- 
toril ^arii. 

Beilicului (Movilele-), doua mo- 
vile, in pi. Borcea, com. Jegalia, 



jud. Ialomi^a, linga satul Bei- 
licul. 

Beilicului (Valea-), vale, in pi. 
lalomi^a-Balta, com. Dor-Marunt, 
jud. Ialomi^a. Este o continu 
are a vaei Dor-M&runt. 

Beiul, com. rur., jud. Teleorman, 
in partea de E. a plasiTMargi- 
nea, la punctul, unde se impre- 
una valea VedeT cu a Teleor- 
manulul, precum si riurile cu 
acelasl nume, pe muchia dea- 
lulul despre E. Are tret catune : 
Beiul, resedinta, Beiul-Sf.-Eca- 
terina si Cirtocleasca, careea in 
vechime ft zicea Aninoasa. Ca- 
tunul Beiul e situat pe malul 
sting al rtuluT Teleorman, iar 
Beiul-Sf.-Ecaterina este situat 
in vale ; cat. Cirtocleasca pe pla- 
toul despre N. al com., in de- 
parture de 1 l J2 kil. de cat dc 
resedinta. 

Se invecineste cu com. Sto- 
robaneasa la S.-E., cu comuna 
Cervenia la S., cu riul Vedea 
la N.-V. si cu cimpia numita 
Burnazul la E. 

Intinderea comuneT, dimpre- 
una cu a mosiilor de pe dinsa, 
este de 2950 hect. Proprietarl 
sunt: D. C. D. B&dulescu cu 
670 hect. arabile ; statul, cu pro- 
prietat'de sale Beiul-Sf.-Ecate- 
rina 517 hect. si Cirtocleasca 
340 hect. Din acestea 50 hect. 
sunt acoperite cu padure. 

Viile locuitorilor au o intin- 
dere de 83 hect. Terenul co- 
munei este foarte priincios cul- 
ture!. 

Populajiunea comunei este dc 
1616 suflete, din care 284 capl 
de familie si 172 contribuabill. 

Numarul vitelor din comuna 
si catune este de 3368 capete, 
din carl 384 cal, 350 vite marl 
cornute, 2149 ol si berbeel, 66 
capre si 221 rimatorl. 

Product unea agricola in anul 



Digitized by 



Google 



BF.U'1, SAf BrciUMENl 



357 



HEK1R-AGA-CTLAC 



1890 a fost de 9462 hectolitri 
griu, 860 hectol. orz 91 10750 
hectol. porumb. 

Budgetul comunet este de IcT 
4914,21 la venitur! si de lei 
4410,25 la cheltuelT. 

Are : o scoala, frecuentata de 
41 elevi; o biserica, in catunul 
Beiul, deservita de 1 preot si 1 
cintaref» o moara cu aburT si o 
piua de abale, pe apa Teleor- 
manuluT. 

Cu comunele Cervenia si Sto- 
robaneasa se leaga prin caf ve- 
cinale. Cu calea judeteana Ale- 
xandria-Zimnicea prin $osea ve- 
cinala, avind si un pod peste 
riul Vedea, numitPodul-Desului. 

Numirea comune! Beiul, se 
crede, ar fi ramas de la un 
pasa turc, anume Zamct-Bei, 
care se stabilise aci, pe la a- 
nul 1 761. 

Beiul sail Buciumeni, catun, 
pendinte de com. Chiriac, pi. 
Marginea, jud. Vlasca, pe pro- 
prietatea Chiriac. 

In 1864 s'au improprietarit, in 
acest c&tun 52 loc, pe o su- 
prafaja de 158 hect. 

Se afla o biserica, deservita 
de 1 preot si 2 cfnt&re^T, pen- 
dinte de parohia Chiriac. In 
1888 s'au oficiat 57 botezurT, 9 
casatori! si 25 inmormintarT. 

Sunt 3 circiumT. 

Beiului (Movila-), main lei 9 in 
jud. Constanta, pi. Constanta, 
pe teritoriul comune! rurale Ca- 
ra-Harman, si anume pe acela 
al catunuluT s^u Peletlia. E si- 
tuate in partea nordica a plasii 
si apusana a comunet, pe muchia 
dealulut Peletlia. Are 136 m. si 
doming piriul Peletlia, fiind la 
2 kil. spre S.-V. de el. 

Bejan (Movila-lui-), movila, pc 
teritoriul com. Cudalbi, pi. Zim- 
brul, jud. Covurluiu, pe mosia 



numita Vatavul, in spre V., la 
Drumul-MatceT, jud. Tecuciu. 

Bejani, trup din satul Humulesti, 
com. Humulesti, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neamtu. 

I 

Bej&narilor (Drumul-), drum 
vechiil, in jud. Tecuciu ; incepe 
din hotarul de S. al comuneT 
Ivesti, traverseaza com. Bucesti, 
Liesti, si se termini pe terito- 
riul mosieT $erbanesti, comuna 
Liesti. 

Bejan&rita, nnmire vechie a sa- 
tulut Maldaresti, comuna Negu- 
lesti, pi. Berheciti, jud. Tecuciu. 

Bejenari, sat, com. Dracsani, pi. 
Tirgul-Miletin, jud. Botosani. 

Bejenele, vale, pi. Cimpul, com. 
Piscul, jud. Dolj. 

Bejene§ti, sat, in partea de S.- 
E. a comunel Laza, plasa Ra- 
cova, jud. Vasluiti, situat pe 
coasta dealuluT Bejenesti. 

Are o intindere de 35 hect., 
din carl 8 hect. vie, si o po- 
pulate de 8 familii sau 32 sufl. 
Romini. LocuitoriT poseda 3 plu- 
gun, 4 care cu boT, 1 caru^a 
cu cat; 10 stupT cu albine. 

Mosia este proprietatea sta- 
tuiul. 

Num&rul vitelor este de : 24 
vite mari cornute, 50 of, 6 caf 
si 18 rim&torl. 

Bejeni, baltd, pi. Cimpul, com 
Piscul, jud. Dolj, cu o suprafa^a 
de 10 pog. ; are pu(in peste. 

Bejenia, deal, pi. TazlAul-d. s., 
com. Ardeoani, jud. Bacau. A- 
coperit cu paclurl si fine^e. 

Bejenia, deal, in jud. Mehedinji, 
comuna rur. ^ovarna-cl.-j., plaiul 
Closani. 



Bejenia, peidure, de arbor! foiosT, 
jud. Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., in 
com. Tirgul-Valea-Rea. 

Bejenia, pddure, pi. Tazlaul-d.-j., 
in com. Sanduleni, jud. Bacftil. 
Are o intindere de 500 hect. 
Numele s&u vine probabil de la 
faptul, ca aci se ascundeaii oa- 
menii pe timpurile de bejenie, 
produsa de invaziile straine. 

Bejenia, piritl, pi. Tazlaul-d.-s., 
com. Ardeoani, care isT are o- 
birsia la Scursura, jud. Bacau. 
Curge pe teritoriul satulul Ar- 
deoani si se varsS in Tazlaul- 
Sarat d'a stin^a. 

Bejenia, ses, pi. Tazlaul-d.-s., in 
com. Ardeoani, judeful Bacau, 
lingS satul Uiesti. 

Bejenia, vale, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., pe teritoriul satuluf 
Mateesti, din com. Sanduleni. 

Bejeni^a, pin ll, jud. Mehedinfi, 
in com. rur. Orzesti, plaiul Go 
sani. 

Bejgani. (VezT satul Larga, jud. 
Ialomi^a). 

Bekir-Aga-Bair, deal, in jud. 
Constanta, plasa Medjidia, com. 
urb. Cernavoda, in partea apu- 
sana a plasiT si r5s&ritean& a co- 
muneT. Se desface din dealul 
Oba-Bair, cu o direcfie spre S., 
pSncl in balta si valea Carasu. 
E de natura stincoasa. Are 1 1 4 
m. in virful Cilibi-Chioi. Este a- 
coperit cu semanaturl. Pe la poa 
lele sale sudice trece calea fe- 
rata Cernavoda-Constanta. E ta- 
iat de drumul judefean Cerna- 
voda-Medjidia. 

Bekir-Aga-Culac, vale, in ju- 
de{ul Constanta, pi. Medjidia, 
com. Tortoman, cat. Cilibi-Chi< i. 



Digitized by 



Google 



BEKIR-AGA-GILCAZAR 



35ft 



BET,CE?TI 



Vine din dealul Oba-Bair, sub 
numele de Oba-Culac; merge 
printxe dealurilc Bekir-Aga- 
Bair, la apus, pe dreapta, si Ci- 
occurac-Bair spre stinga, si se 
deschide in valea Carasu, Iing& 
stasia Mircea-Voda. E talata. de 
drumul Cernavoda-Medjidia. 

Bekir- Aga - Gilcazar, vale, in 
jud. Constanta, plasa Medjidia, 
com. urb. Cernavoda. Vine din 
dealul Bekir-Cuga-Bair ; se in- 
dreapta spre apus pe la poalele 
sudice ale Dealulul - Turculul. 
Prin interiorul comunelse uneste 
cu Valea-Turcului si formeazS, 
Valea-Cismelil, ce se deschide 
in balta Carasu. 

Bekter, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, c&t. comunel rur. 
Cazil-Murap, situat in partea a- 
pusani a pl&sil si a comunel, 
la 7 kil. spre N.-V. de c&t. de 
resedin^, pe valea Borungea, la 
locul de intilnire al acesteia cu 
valea Bas-Punar si la poalele 
nordice ale dealului Bas-Punar. 
Are o suprafa^S. de 520 hect., 
din cart 12 hectare ocupate de 
vatra satulul, cu 53 case; iar 
populafia este de 60 familii cu 
227 suflete, ocupindu-se in spe- 
cial cu agricultura. 

Bel a, com. rur., plaiul Iaiomi^a, 
jud. Dimbovita, situate parte pe 
dealuri si parte pe vaX Are in 
apropierea sa : Piscul - Miercan, 
Virful-Jicului si Valea-Popil si 
este udata de plriul Bisdidelul, 
care trece prin centrul comu- 
nel, si de vSlcelele: Valea-Moril 
si Valea-Plopuiul. Aceast£ co- 
muna. se compune din trei c&- 
tune: Bela, Nistoresti si Bros- 
tcni-NoI, avind peste tot o po- 
pulate de 1 100 locuitorl Ro- 
mini. Are: o moar& de ap&; o 
biseric& intre^inuta de enoriasi; 
o scoalS. intre^inuta de stat. A- 



ceastS comuna. se invecineste 
spre r&s&rit cu comuna Urseiul, 
de care se desparte prin dea- 
lurt acoperite cu p&durl si cu 
care se uneste prin drum neso- 
seluit ; spre apus se invecineste 
cu comuna $erbanesti-Podurile, 
de care se desparte iar£si prin 
dealuri si v&I, unindu-se tot prin 
drum nesoseluit ; spre miazS- 
noapte, cu com. Besdeadul, de 
care desparte prin piriul Bisdi- 
delul si cu care se uneste prin 
sosea comunala' ; iar spre mia- 
z&zi, cu comuna Virfurile, des- 
p&r^indu-se de dinsa prin dea- 
luri, vat si p&durl si unindu- 
se cu dinsa prin drumurl rele 
si nesoseluite. $coala din Bela 
este mixta, cu un investor, si 
frecuentata de 42 — 50 elev! si 
cleve. Localul este cl&dit in 1885 
anume pentru scoala, cu pri- 
m&ria la un loc, de zid, acope- 
rit cu fer, pardosit cu dusumea 
si cu dou£ lncSperi marl si hi- 
gienice. Scoala n'are p&mint. Co- 
muna are 1269 lei venit $i 180 
contrib. In comuna sunt 57 b&- 
e{I ?i 53 fete cu etate de scoal&. 

Belcea, sat, in partea de V. a 
comunel Costinesti, pi. Tirgul, 
jud. Botosani, pe mosia Costi- 
nesti. Cu o populafiune de 15 
familii sau 92 suflete. Satul, se 
zice, e infiin^at de vechiul pro- 
prietar V. Arapu, care i-ar fi 
dat numele dupa voe. 

Belcea, deal, in com. Mirono- 
slava, pi. Stavnicul, jud. Iasi, lin- 
g& satul Proselnici. 

Belcea, loc, jud. Bacaii, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. Ripile; e intarit 
cu san^uri, care se vSd inc& si 
ast&zl pe teritoriul c&tunulut 
Slobozia-Mielulul. 

Belce^ti, com. rur., in centrul pla- 
sit Bahluiul, jud. Iasi. Este for- 



mats din satele : Ciorani, V&- 
leni si Rusi, cu numele de Bel- 
cesti ; Ulmi-Nol, Ulmi-Vechl, Po- 
lieni, Li ten i, Arama-Protopopul, 
Coarnele-Caprel, Focurile (Pra- 
guri) si Munteni. Are o supra- 
fa^S. cam de 14286 hect., din 
cart 286 sunt acoperite de a- 
pele iazurilor. Are o populate 
de 1054 familii sau 5137 locui- 
torl, din carl: 350 suflete sunt 
Evrei, 150 Ungurl si 300 Rusi, 
iar cell-alp Rominl. 

Privind suprafa^a in relief a 
comunel, se vede formata din 
mid dealuri, v&I si sesurl, car! 
compun o regiune mat mult cim- 
peneasdi. P£m?ntul produce tot 
soiul de cereale si se compune 
din pSmint arabil, la o adinci- 
me de aproape un mctru ; mai 
in jos se afla argil a, calcar si 
nisip. 

Cultura griulul si a p^puso- 
iulul se face in mare intindcre. 
Imasele si fine^ele sunt intinsc 
si abundente. 

In comuni sunt : cinci bise- 
rici, cu 7 preopf, 8 cintSre^I si 
I eclesiarh; patru scoli, cu 4 
inv^atorl si o InvS^toare, si cu 
o populate scolari de 197 e- 
levl si 34 cleve ; 5 morl de ap& 
si I de aburl. Tot teritoriul co- 
munel e pe mosia statului. 

Budgetul este de 56204 Id 
la veniturl si de 50937 lei la 
cheltuell. 

NumSrul vitelor se urea la 
15453 capete, din can: 4910 
vite marl corn ute, 8601 ol, 561 
cal si 1 38 1 rimatorl. 

Belce§ti, sat, din com. Belcesti, 
pi. Bahluiul, jud. Iasi, alc&tuit 
din trei c&tune : Valeni, Ciorani 
si Rusi. E asezat in partea des- 
pre N.-V. a comunel, pe malul 
sting al riulul Bahluiul, la o de- 
pSrtare de o orS de Tirgul-Fru- 
mos, spre V., si de 2 orede tir- 
gusorul Podul- Iloael spre S. 



Digitized by 



Google 



KELCESTI 



359 



BELCIUGATA 



Are o populate de 418 familiT 
sau 207 1 locuitorT RominI, carl 
se ocupa cu agricultura si cres- 
terea vitelor. 

Este re?edin$a comuneT. Are : 
o casa de primarie frumoasa; o 
biserica, cu 2 preo{I, 2 cinta- 
re^T si un eclesiarh ; o scoala de 
bae^T, cu 2 inva^aton, infiinfata 
la 1865, frecuentata de 92 elevT, 
avind un local frumos si bun ; 
o scoala de fete infiin^ata in anul 
1885, frecuentata de 26 eleve. 

In sat sunt patru morl de 
apa si una de aburl. 

In marginea de S. a satulul 
se afla un pod mare, construit 
din lemn, peste apa riulul Bah- 
luiul, pe care trece drumul la- 
teral, de la Podul • Iloael spre 
Hirlau (Botosani). 

Numarul vitelor e de 5937 
capete, din carl: 1974 vite marl 
cornute, 172 cat, 3297 01 si 494 
rimatorT. 

Belce§ti, sat, in jud. Neam^u, 
com. Cindesti, plasa Bistrifa. E 
asezat pe sesurile .si podisele ce 
se intind in dreapta riulul Bis- 
tri^a si a piriuluT Radiul, spre ra- 
sarit de satul Socea, din com. 
Socea, marginindu-se catre N. 
cu satul Be$esti-d.-j., iar catre 
S. cu satele Vadurelele si Cin- 
der ti. 

Are o intindere de 160 hect.; 
o popula^iune de 54 suflete, sau 
20 familiT, top RominI dc bas- 
tina, carl se ocupa cu agricul- 
tura si plutaria. In acest sat se 
afla un rotar. 

Numarul vitelor se urea la 
38 capete, dintre carl: 8 bot, 
10 vacl, 8 01, 1 cal, 5 porcT si 
6 v\\cX. 



Belce^ti, mope, in jud. Neamfu, 
cu par^I ?i razaseasca, fara sat, 
situata pe linga mosiile : $er- 
besti-lui-Talpan, din com. Talpa, 
pi. de Sus-Mijlocul, si Tupila{i, 
din jud. Roman. In ea a avut 
parte si manastirea Cetajuia dc 
linga Iasi, fiind inchinata Sf. 
Mormint. La 1840 Stefan Lean- 
ca, Stefan Lozonsky si atyil vind 
o suma de stinjenl din acest ho- 
tar Logofatulul Stefan Catargiu, 
carl se stapinesc si astazl de 
■ urmasil acestuia. 

I 
Belce§ti (Parte-din-), mo fie, in 

jud. Neam^u, pi. Bistrifa, com. 

Cindesti ; n'are sat. 

Terenurile din aceasta parte 
I con{in depozite calcare. Prin 

vaile si apropierea riurilor se 

gasesc bolovanl marl de calcar, 

pe can locuitoril din impreju- 
i rime if aduna si din carl fac un 
I var de o calitate relativ buna. 

Vararil sistematice insa nu se 

gasesc. 

Belcicovul, plasa Negoesti, jud. 
Ilfov. (VezI Dona). 

Belcicovul, mope a statului, in 
jud. Ilfov, pendinte de Plata- 
resti, S -\\\ ApostolT si Stavro- 
poleos. S'a arendat pe periodul 
1886 — 96, impreuna cu trupul 
Sohatul-Moara-Noua, cu 28400 
let anual. 

Belci (La-), toe, jud. Mchedint'i, 
in comuna rurala Imoasa, pi. 
Motrul-d.s. 

Belcil (Dealul-), deal, jud.-Me- 
hedin^i, in comuna rurala Ne- 
gomirul, plasa Vfiilor. 



Petrosani, jud. Vlasca. A fost 
canalizata de RusT, la 1877, pen- 
tru a putea transports pe dinsa, 
cu vase, cereale si a le duce la 
Dunare, unde da gura el. Aci, 
in dreptui varsaturel et in Du- 
nare, este un pichet, unde se 
pazeste grani^a si unde se fac 
si incarcaturl de bucate, in va- 
sele de pe Dunare. 

Belcineanca, mic catun, al co- 
muneT Bosoteni, plasa Ocolul, 
jud. Romana^i. 

Belcineanu, f intind, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j., com. Rozistea. 

Belcineanu, pirin, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Rozistea. 

Belcineanu, ripd, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Rozistea. 

Belcioaei (Valea-), vale, com. 
Podeni-Vechl, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. 

Belciu (La-), strimtoare fru- 
moasa, formata de stincl, in co- 
muna Minzalesti, jud. Buzaii, pe 
apa Rimniculul, aproape de mun- 
tele Furul-Mare. 

Belciugata, lac mic, in jude^ul 
Constanta, plasa Hirsova, pe te- 
ritoriul comunei rurale Ciobanul. 
E situat in partea apusana a 
plasil si cea nordica a comunei, 
nu departe de malul DunareT. 
Are o intindere de 25 hect., cu 
o forma curioasa, ce seamana 
cu a unu! ciocan si a unel ni- 
covale unite prin cozile lor. Pro- 
duce foarte pu{in peste si de ca- 
litate mediocra. 



Belce^ti, sat, in jud. Tutova, pi. Belcii (Mahalaua-), ma/iala, Belciugata, jud. Olt. (VezT Sea- 

Pereschiv, com. Pogonesti, pc jud. Mehedin^i, cu 30 case, in | ca si Belciugata, mope a sta- 

piriul Tutova. Arc 107 locui- com. rur. Negomirul, pi. Vailor. | tuluT). 

tori, din carl 7 still carte, si 27 j 

case. Belcina, girla, pe proprietatea \ Belciugata, zdvoitt, in valea Ar- 



Digitized by 



Google 



BELCIUGATA-MARK 



800 



BKLCIUGUL 



gesulul, pe proprietatea Gra- 
distea-d.-s., plasa Cilnistea, jud. 
Vlasca. 

Belciugata-Mare, pirin, judetul 
Dolj, pi. Ocolul, com. Pielestl. 
Se varsa pe dreapta riuluT Taz- 
luiul, linga podul de fier din 
satul Pirsani, com. Pielesti. 

Belciugata-Mica, pirifl, judetul 
Dolj, pi. Ocolul, com. Pielesti, 
ce se varsa pe dreapta riulut 
Tazluiul, linga mosia d-luT Tru- 
^escu. 

Belciugatele-Coje§ti, com. rur., 
pi. Mostistea, jud. Ilfov, situata 
la E. de Bucuresti, linga valea 
Mostistea, la distan^L de 27 kil. 
de Bucuresti. 

Se compune din satele : Bel- 
ciugatele-d.-s., Belciugatele-d.j., 
Cojesti si Cindesti, cu o popu- 
late de 805 locuitori, carl traesc 
in 2 1 1 case. 

Se intinde pe o suprafafa de 
3401 hect. 

D-nil Dim. Bratianu, FrafiT 
Rasti, N. G. Marinescu si C. 
Cioflan, au 2760 hect. si locui- 
tori! 641 hect. 

Proprietary cultiva 1 8 16 hect. 
(170 ramin sterpe, 75 izlaz si 
699 padure). Locuitoril cultiva 
tot terenul. 

Comuna numara 183 contri- 
buabilT. Are un budget de 3626 
let la veniturlsi de 3625 lei la 
cheltuelt. In anul 1885 erau 182 
contribuabilT. 

In comuna sunt: 2 bisericT, cu 
2 preo^T, (la Belciugatele-d.-j. si 
Cojesti); 1 scoala mixta; 1 moara 
cu aburt, 2 masinl de treierat 
cu aburl; 5 helestaie. 

Numarul vitelor mart e de 
991 (400 cat si iepe, 11 arma- 
sart, 284 boT, 244 vacT si vi^eT, 
6 taurT, 10 bivolT, 36 bivolife 
si de 1974 vite mici (94 porcT, 
1880 of). 



Dintre locuitori, 199 sunt plu- 
gar! si 24 au diferite profesiuni. 

Aratura se face cu 94 plu- 
guri: 43 cu bol, 51 cu cat. 

Locuitoril au 156 care si ca- 
nine: 57 cu boi, 99 cu caf. 

Improprietari^f sunt 127 loc. 
si neimproprietari^t 10 1. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarT si 1 hangiu. 

Belciugatele-de-Jos, sat, face 
parte din comuna rurala Bel- 
ciugatele-Cojesti, pi. Mostistea, 
jud. Ilfov. Formeaza un trup cu 
Belciugatele-d.-s., avind aceeast 
pozifie topografica. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
5 1 1 hect. cu o populate de 
297 loc. Fra^ii Rasti au 300 
hect. si locuitoril 211 hect. 

PropMetariT cultiva tot tere- 
nul, avind si o mica padurice 
de 6 hect. 

Are : o biserica cu hramul A- 
dormirea, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^; 2 helestaie. 

Comerciul se face de 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
356 si al celor mict de 516. 

Belciugatele-de-Sus, sat; face 
parte din com. rur. Belciugatele- 
Cojestt, pi. Mostistea, jud. Ilfov. 
Este situat la E. de Bucuresti, 
intre Valea- Mostistea si Valea- 
Sarul, linga calea judefeana Bu- 
curesti-Braila. 

Aci este resedin^a primariei. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1000 hect. Are o populate de 
128 suflete. Familia raposatului 
Dimitrie Bratianu are 892 hect. 
si locuitoril 108 hect. 

Proprietary cultiva 562 hect., 
30 ramin sterpe, 300 sunt pa- 
dure. Locuitoril cultiva tot te- 
renul fara sa aiba locuri de pa- 
sune. 

Are o scoala mixta frecuen- 
tata de 12 elevl si eleve, cu in- 
tre^inerea careea statul, judetul 



si comuna cheituesc anual 1374 
lei. Localul scoalel l'a oferit rap. 
Dimitrie Bratianu. In raionul 
comune! este un helesteu. 

Comerciul se face de 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
140 si al celor mict de 339. 

Belciugoiul, lac, in insula Balta, 
pi. Ialomita-Balta, com. Stelnica, 
jud. Ialomi^a. 

Belciugul, sat; face parte din 
com. rur. Gherghi^a, pi. Cimpul, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 520 locuitori, 258, barba^T, 26c 
feme!. Aci e o biserica cu hra- 
mul Adormirea - Maicei - Domnu- 
lul, zidita de enoriasf acum 75 
ant. 

Belciugul, sat, in com. Costieni, 
pi. Biliesti, jud. Putna, situat pe 
riul Rimnic, la intrarea sa in 
jud. Putna. Are o popula^iune 
de 180 suflete, carl locuesc in 
41 case. Satul n'are nicT bise- 
rica, nicl scoala. Copii in virsta 
de a urma la scoala sunt 40, 
din cart: 22 bae^I si 18 fete. 

Belciugul, sat, in pi. Marginea- 
d.-j., com. Maicanesti, jud. Rim- 
nicul-Sarat, la apus, pe riul Rim- 
nicul-Sarat, la 1050 m. spre V. 
de catunul Bolboaca. Are 8 
hect. cu 56 famiiif, 227 suflete. 

Belciugul, catun, in pi. Teleor- 
manului, jud. Teleorman. Are o 
populajiune de 579 suflete cu 
75 contribuabilT. 

Belciugul, deal, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-j., com. Orodelul, 
inalt de 14 m. 

Belciugul, deal, jud. Fiilciu, nu- 
mit ast-fel de la forma sa na- 
turala, in chipul unuT belciug. 
Se prelungeste din com. Bere- 
zeni, printre comunele Bozia $i 



Digitized by 



Google 



BELCIUGUL 



801 



BELDIMAN (SCIHTUL-LU!-) 



Gagesti, pi. Prutul si se tcrmi- I 
na in sesul Prutulul. 

Culmea acestul deal face ho- | 
tar intre ambele comune. Spre 
partea de S. a dealuluT, intre | 
mosiile Bogdanesti si Jurcani, 
se aria Movila-luT-Dumitru. | 

Belciugul, helesteft, jud. Teleor- 
raan, in catunul cu acelasT nu- 
rae. Produce peste mult. : 

Belciugul, lac, jud. Teleorman, I 
la N.-V. comunel Saelele; ser- | 
veste ca seran de ho tar ai mo- : 
siel Saelele cu mosia statulut 
Uda-Clocociovul, in direcjiunea 
spre care se afla un pile de pa- 
dure cu aceeasl numire. 

Belciugul, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Tulcea, comuna urbana Mah- | 
mudia. E numit asa, dupa for- ' 
ma lul. Are 60 hect. si este I 
format de brajul Sf. Gheorghe, t 
cu care comunica prin 2 micT | 
girltye. ! 

Belciugul, localitate, jud. Braila, 
la N. de satul Cazasul, unde in 
vechime au fost tirle cu acest 

nurae. 

Belciugul, locuinfa izolatd, jud. 
Ilfov, pi. Negoesti, com. Gur- 
banesti. 

Belciugul, loc izolat, com. Ga- 
nesti, pi. Mijlocul, jud. Vilcca. 

Belciugul, picket vechiu, cu No. I 
76, spre Moldova, in pi. Mar- 
ginea-d.-j., com. Maicanesti, jud. 1 

Riranicul-Sarat. 

1 

Belciugul, pile de pddure, jud. 1 
Teleorman, in com. Uda-Cloco- 
ciovul. 

Belciugul, ruphird a riuluT Siret, 
intre satul Vadeni si padurea 
Barbo^i, jud. Braila. 

SStJS, Marelt IHcfionar titvgrajic. 



Belciugul, vdlcea, jud. Olt, care \ 
da in Calma{uiu, in com. Sea- 
ca-Belciugata, pi. $erbanesti. 

Belciul sau Belcilovul, sat, jud. 
Arges, plasa Pitesti; face parte 
din com. rur. Mogosoaia. 

1 

Belciul, da ltd, in jud. Gorj, com. 
Balteni, din pi. JiuluT. K for- 
mats din riul Jiul si nu seaca 
nicl o data. Are o suprafaja de 
2 hect. Din ea se prinde mult 
peste. 

Belciul, deal, jud. Bacau, plasa j 
Tazlaul-d.-j., com. Brfttila, de pe | 
teritoriul catunulul Gura-Vael. I 
Acest deal este situat d'a dreap- | 
ta Tazlaului-Mare. | 

I 

Belciul, deal, la S. de com. Ca 
lugureni, pi. Cricovul, jud. Pra- 1 
hova. 

Belciul, piriii, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., com. Ripile, care 
lsl are obirsia din locul numit 
Huitoarea. Curge pe teritoriul 
catunulul Slobozia-Mielului si se 
varsa in Tazlaul-Mare. 

Belciul, ses, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. Bratila, pc care 
se afla movila Giurchea. 

Belciuneasa, sat; face parte din 
com. Cnlesti, pi. Stanisesti, jud. 
Tecuciu. K asezat pe coasta dea- 
luluT Marghiolul, in partea de 
V. a comunel, la o distan^a de 
resedin^a comunel de 7 kilo- 
mctri. 

Are o populate de 42 cap! 
de familie, cu 151 suflete, carl 
loeuese in 40 case. Sunt 19 
copil, 9 bae{T si 1 o fete, in virs- 
ta de scoala. Satul este stra- 
batut de un drum, ce se des- 
parte din soseaua ce duce la 
Stanisesti si se ridica spre V. 
in sat. Este inconjurat la V. 



de Valea-MarghioluluT si la S. 
de valea Barbalaul. 

Belciunul, sat, jud. Dolj, plasa 
Jiul-de-Mijloc, com. Foisorul. E 
situat la 8 kil. de Foisorul. Are 
227 suflete, 115 barba\T si 1 12 
feme!. Locuescin 78 case. Copiil 
din acest sat urmeaza la scoa- 
la din satul si comuna Foiso- 
rul, ce este la o departare de 
7 kil. Numarul scolarilor pe 
1892 — 93 a fost de 4. Cu virsta 
de scoala sunt 13 copii. Stiu 
carte 6 barba^T. In sat este o 
biserica cu hramul Adormirea- 
MaiceT-DomnuluT. Are 2 cinta- 
reflf si 1 preot ce slujeste si la 
biserica din Foisorul. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin sosele vecinale si 
comunale, carl il pun in lcga- 
turala E. cu Foisorul, iar la V. 
cu soseaua jude^eana Craiova- 
Bistrejul si cu linia ferata Cra- 
iova- Calafat. 

Belciunul, lac, jud. Dolj, plasa 
Jiul-de-Mijloc, com. Foisorul, in 
care se gasesc mul{i racl si pestT. 

Belciunul, locuinfa izo!atd> pe 
malul drept al Jiului. E situata 
pe teritoriul comunel Foisorul, 
plasa Jiul-de-Mijloc, jud. Dolj. 

Beldia, deal, acoperit cu vil si 
pometurf, com. Filipesti-de-Pa- 
dure, pi. Filipesti, jud. Prahova. 

Beldiman, dtal, pi. Tazlaul-d.-j., 
comuna Sanduleni, jud. Bacau, 
pe teritoriul satulul Sanduleni. 

Beldiman, deal, in hotarul co- 
munel Curteni, pi. Crasna,jud. 
Falciu. 

Beldiman. (Vczi Miroslava, iaz, 
jud. Iasi). 

Beldiman (Schitul-lul-), loc i- 



46 



Digitized by 



Google 



BELDIMANEASCA 



302 



BKLKTl 



zolat, in gura Vael-ArinuluT, co- 
muna Stanisesti, jud. Tecuciu. 
Aid a fost un schit, al caruT ln- 
temeietor este Alexandru Bel- 
diman. AstazT nu mat ex is ta de 
cit urme, iar car^ile si odoare- 
le bisericestT se gasesc la bise- 
rica din Slobozia-d.-j., comuna 
Stanisesti. 

Beldimaneasca, mofie, in co- 
muna Beceni, jud. Buzau, cu 
190 hect., din carl 40 padure, 
Valea-Nucului si Gherghina, res- 
tul arabil si islaz. 

Beldimanoaia, padurice a sta- 
tuluT; in intindere de 20 hect., 
comuna $tefanesti, plasa Riul- 
Doainnei, jud. Muscel. K com- 
pusa din anin, pluta si salcie. 

Beleciugul, continual ea vestica a 
dealulul Poduri, din com. Sol- 
danesti, jud. Suceava. 

Belecline, canal, in pi. Borcea, 
linga satul Cacomeanca, jude- 
^ul Ialomi^a. 

Beleghetul, sat, plasa Muntelui 
com. Brusturoasa, jud. Bacau. 
Era reliumit mat inainte prin I 
fabricarea cascavaluluT, care pur- 
ta numele satuluT. AicT sunt 
multe stine. 

Beleghetul, deal, pi. Muntelui, 
com. Brusturoasa, jud. Bacaii, 
pe teritoriul satulul Sul{a, de 
unde izvoreste piriul cu acelasT 

nunie. 

Beleghetul sau Belghe^ul, mo- 
$/e, pi. MunteluT, com. Brustu- 
roasa, jud. Bacau, proprietatea ' 
lut Nicolae N. Ghica; pc ease 
afla padurea Carunta. Are o 
intindere aproape de 15000 hec- 
tare, cu padurea d'impreuna. Ve- 
nitul mosiet este de 70300 leT, 
iar impozitele sunt de 4218 lei, 



Th. Codrescu («Buciumul Ro- 
min», pag. 232) se exprima ast- 
fel : «mosie in care are parte 
si d-IuT Aga Nicu Ghica, care 
la 1840, mat cumpara ci^T-va 
stinjem de la Vasile Tisascu; 
aii parte si d-lor Dvornicerul 
Iancu si Caminarul Costacht Le- 
ondari, clironomiT raposatuluT 
Banul Leondari, d-lui Satrariui 
Constantin Maris si alpf mat 
mul^T razasT si partasT in ea». 

Beleghetul, pirln, pi. MunteluT, 
jud. Bacau, care izvoreste de 
sub dealul cu acelasT nume si 
din muntele Muncel si se varsa 
d'a stinga TrotusuluT, dupa ce 
a udat satul cu acelasT nume. 

Beleghetul, vale, pi. Muntelui, 
com. Brusturoasa, jud. Bacau, 
formata de pir. cu acelasT nume. 

Belegosul, loc izolat, com. Ca- 
limanesti, plaiul Cozia, jude^ul 
Vilcea. 

Beletinul, poiana, in com. ruraia 
Isverna, plaiul Cerna, judejul 
Mchedin^i. 

Bele^easca, mo§ie, in com. Pi- 
clele, catunul Berca, jud. Buzau. 
Are 350 hect. din can 50 hect. 
padurea Carpinisul, 15 hect. vie 
si restul arabil. Pe aceasta mo- 
sie sunt si cite-va pu^uri de pa- 
cura. 

Bele^i, com, rm\, pi. Podgoria, 
jud. Muscel, la S. de Cimpu- 
lung, 65 kil. departe de acest 
oras si 25 kil. de resedin{a 
subprefectureT. Este situata pe 
ambele malurif ale girleT Circi- 
novul. 

MaT inainte purta numele de 
Bele^i-Negresti. 

Se compune din 3 catune: 
Bele{i, Negresti si Zgripcesti. Se 
margineste la N. cu comunele 



Davidesti si Voroveni, la S. cu 
comuna Priboeni, la E. cu co- 
muna Dobresti si la V. cu co- 
muna Con^esti. 

Are o populate de 1438 lo- 
cuitori, din cart 680 barba^I si 
758 femeT, cu 353 cap! de fa 
milie, car! locuesc in 348 case. 

Comuna numan! 446 contri- 
buabilT si are un venit de 2479 
let anuai. 

LocuitoriT acestei comune, pc 
linga agricultura, se maT ocupa 
cu rotaria, dulgheria si facerea 
de care, pe carl le vind in ju- 
de^ul Vlasca. Porumbul se cul- 
tiva pe 145 hect. Prunele daii 
anual cam 2500 dccalitri {uica. 

Loc. au 316 01, 771 caprc, 
884 vacT si 363 porcT. 

In jurul catunelor sunt pmlne 
viT si livezl de prunT. Sunt pa 
dun de fag, stejar, carpcn, etc. 

Girla Circinovul strabate co- 
muna de la N. spre S. In ea 
se varsa, pe teritoriul comuneT, 
piraele Vaiea-Dobrestilor, Len- 
{ea si Valea-VaciT. Pe aceasta 
girla se gasesc cite-va mon si 
ferastrae, car! in timpul vercT, 
nu func^ioneaza din cauza lipsei 
de apa. Peste Circinov este un 
mic pod de lemn, din dreptul 
caruia se despart soselele ce due 
spre Dobresti si Negresti. 

Mosia e a locuitorilor din vre- 
me indelungata, insa sunt ci(i-va 
improprietariflf pe mosia statu- 
luT Cimpulungeanca, in toate 
categoriile. 

Intreaga comuna are aproxi- 
mativ 920 hect. d'impreuna cu 
padurile. 

In comuna sunt 3 bisericT, in 
fie-care catun cite una, deser- 
vite de 4 preo{T si 3 cintareti. 

^coala, cu intre^inerea careia 
statui cheltucste anual 1 242 lei, 
se frecuenta de 55 elevl din 
numarul de 140, in etate de 
scoala. §tiii carte 120 barba{I 
si 4 femel. 



Digitized by 



Google 



BELFJI 



8fl3 



BELIBON (FtNTtNA-LU!-) 



Dintr'un hrisov dela Radu- 
Vod£ Mihnea, din io Martie 
1623, rezulta ca « Tatul de la Be- 
le{i» st-a cump&rat mosie aci, 
inc£ din zilele lul Mihaiu-Voda 
si decT, pe acea vreme, dupa 
cum se constata din actul dc 
vinzare dc mat jos, exista satul 
Bclcfi : 

#f Adcca Rada, fata lul Vintila dc Bc- 
lct, scri>-ara zabi>ul mcti la mana Uchi- 
mcii I'atrn m la varu-mcn Tatul (fratclc 
hit) si vam-mcu Dragul, >a fiia dc ma- 
na crediu^a la mana lor, sa sa -tiia ca 
lcam vaiidut partia mTa dc moMia cata. 
sa va aflah din hutarul Ncgrestelor pana 
intr'al rrin«»iaiiil<>r, cata >a va ga>i, vert 
in satri, vcrT 111 apa, vert u>cat, vcrT in 
cinpit, cata sa va alia vcrT dc nmsiTa 
vert dc cumparaturc, si parte mTa dc 
mora sf dc vita dila '('iganesti cata sa 
(Va) aMa parte mTa, ;i facuta si denfacuta, 
m am datu drcptfi banT gata ughi II, si 
la accasta t<»cmcala fost'au oameni bunt 
maraturria, anumc : Tatul din Bek-n' si 
Radul dc cMe, i Scrban dc acolo, i 
l'iravul si Stan Vatnful din Bucurcsti si 
l>umitra ; co paharnicul si alapT fra^T care 
s't»r punc iscaliture mai jos, si arau >cris 
eu loan din Brc^ti. 

Ku l>imitra>c<> paharnic (am Mib-cri^, 
cu Kada fata luT Vintila*. 

Vez! «Cuvintc din Batrini*,de 
B. P. Hasdcu, pag. 101. 

Bele^i, sat; face parte din com. 
rur. cu acclast nume, in judc- 
\u\ Muscel. Cade in partea de 
S. a comuneT. Aci c rescdinta 
comuneT. 

Are o populate de 430 Inc., 
210 barbaflf si 220 feme'i, cu 126 
cap! de familie. Biserica din a- 
cest catun s'a cladit cu ajutorul 
locuitorilor. 

Bele^i, deal, in raionul cumunet 
cu acelasi nume, pi. Podgoria, 
jud. Muscel, pe care sc cultiva 
5,50 hect. vie. 

Bele^oaica, pddure, supusa regi- 
muluf silvic, com. Bele{i, plasa 
Podgoria, judejul Muscel, avind 



750 hect. impreunS cu trupul 
de padure Goleasca. Ksenfa do- 
minant a : stejar si fag. 

Belezlichi-Strtl, deal, in jude- 
\\x\ Constanta, pi. Silistra-Noua, 
pe teritoriul comunel rurale Al- 
maliu. Se desface din dealurile 
Bulgariei orientale, intra in Cons- 
tan fa, pe la miaza-zi de piriul 
Pampur-Ghiolgiu, pe linga pi- 
chetul No. 8. Se indreapta spre 
rasarit, intr'o direc^ie generala 
de la S.-V. spre N.E., printre 
piriul Pampur Ghiolgiu si valea 
Curu-Canara. Brazdeaza partea 
apusana a plasii si cea sudica 
a comuneT. Are o inah;iiiie de 
114 m. si taie drumul Almaliu- 
Kse-Chioi si Ostrov-Ese-Chioi. 
Face ripos malul iezerulul Gir- 
li{a, linga care se sfirseste. K 
acoperit de tufari.su rl si pa- 
sunl. 

Belgheful. (Vczi BclcghetuI, mo- 
sie, jud. Bacau). 

Belgunul, eat. al com. Leotesti, 
pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
manafi. Situat pu(in mai la N. 
de satul Lolocsti, pe soscaua 
jude^eana, care merge in susul 
Olte^uluT, pe malul sting, catre 
hotarul jude^ului din spre Vil- 
cea. 

Beli-Bou, fian, in satul Mo^ca, 
jud. Succava, numit ast-fel de 
la primul lul proprietar. Se po- 
vesteste ca Doamna IuT Mihail 
Sturdza, proprietara mosiel, tre- 
cind o data si vazind ca un mo- 
jic s'a invrednicit sa-sf faca o 
cladire asa de mare, ar fi scos 
papucul, cu care ar fi lovit peste 
gura pe Beli-bou. 

Belia, rin, jud. Prahova. Isi ia 
nastere din mun{tT com. Talea; 
uda partea de N. a cat. Gura- 
Belil, com. Breaza-d.-s., pi. Pra- 



hova, si se varsa in riul Pra- 
hova, la locul numit Gura-Belif, 
la S. de com. Comarnicul. 

Belibon (Ftntina-lul-), in jud. 
Neam{u, izvor de ape minerale, 
situat la I kil. departare de Tir- 
gul-Neam^u, in suburbia Pome- 
te, pe piriul Corogenilor. 

Apa filtrata este incolora, ino- 
dora si cu un gust foarte sarat ; 
lasata pu^in timp la aer, des- 
volta besicu^e gazoase de anhi- 
dridacarbonica si in acelasl timp 
se turbura, lasind un depozit 
galben de sesquioxid de fier. 

Densitatea este egala cu 1 , 1 347 
la tempcratura de I5°I50. 

Anaiiza cantitativa raportata 
la 1000 de grame de apa a 
dat urmatoarele rezultate : Clor, 
106,1 132. Brom, 0,0168. Iod, ur- 
me. Anhidrida sulfurica, 3,3070. 
Anhidrida borica, 0,0006. An- 
hidrida silicica, 0,0101. Anhi- 
drida fosforica, 0,0025. Sodiu, 
6<S,5833. Potasiu, 0,5046. Litiii, 
0,0005. Calciti, 1,2287. Magne- 
ziu, 0,2021. Sesquioxid de fier, 
0,0078. 

Daca grupam intre dinsele a- 
ceste substance, in combina^iu- 
ncle, in cart probabil se afla in 
apa, gasim ca 100 grame de 
apa, coprind : 

Clorura de sodiu : 1 74,4394. 
Clorura de potasiu, 0,5395. Bro- 
mura de magneziu, 0,0193. Io- 
dura de magneziu, urmc. Sul- 
fat de potasiu, 0,4956. Sul- 
fat de magneziu, 1,0015. Sulfat 
de calciu, 4,0995. Carbonat dc 
calciu, 0,0522. Carbonat de li- 
tiu, 0,0026. Carbonat de fier, 
0,0 1 2 1. Boratde magneziu, 0,008. 
Fosfat de calciu, 0,0041. Anhi- 
drida silicica, 0,0101. Suma sub- 
stantelor fixe, 180,6767. 

Aceste ape fac parte din gru- 
pul izvoarelor de la Oglinzi si 
au fost analizate de d-1 Petru 
Poni. 



Digitized by 



Google 



BELTCIUL 



864 



BELITORI 



Numirea populara e 
boul. 



Bcli- 



Beliciul, tide, pendinte de com. 
Pirlita, pi. Balta. Situate la E., 
pc malul sting al Calma^uiuluT. 
Aii 6 familil, cu 30 suflete. 

Belii (Cariera-), carierd de pia- 
tra, in mosia Breaza, comuna 
Talea, plaiul Pelcsul, jud. Pra- 
hova. 

Belii (Lunca-), lunca, in direc- 
^iunea N.-E. si alatur! de com. 
Horezul, jud. Vilcea. Ea a fost 
daruita manastire! Horezul, de 
un calugar anumc Beloiu, si a 
fost incorporate cu mosia Ro- 
mani. 

Belii (Valea-), valt\ in partea 
de E. a comunel Talea, pi. Pe- 
lesul, jud. Prahova. Sc varsa in 
Valea-TalieT si impreuna in riul 
Prahova, pe malul drept, la N. 
de com. Breaza-d.-s. 

Belimoaica, catun, pendinte de 
com. Zadariciul, pi. Neajlovul, 
jud. Vlasca, situat pe partea 
stinga a NeajlovuluT. 

Belimoaica, petic de padure de 
stejar, in suprafa^a de 1 80 hect. 
E proprietatea statulu! si de- 
pinde de ocolul silvic Cirtojani, 
jud. Vlasca. 

Belina, insula, in Dunare, la S.- 
V. comunel Cioara, jud. Te- 
leorman. Este una din cele ma! 
importante pe distan^a dintre 
gura Oltulu! pana la gura riu- 
lu! Vedea, la limita jude{ulu!. 
Intinderca el este de 23 hec* 
tare, avind pc dinsa zavoiu de 
salcie. 

In dreptul aceste! insule, pc 
margin ca Dunarii, se afla pi- 
chetul militar, care poarta nu- 
mirea tot de Belina. 



Belita, deal gol, intre Cristesti si 
Draguseni, jud. Suceava. 

Belitori, com, rur., in partea de 
E. a plasi! Tirgulul, la limita 
cu pi. Calma^uiuiuT, jud. Teleor- 
man. Este situata pe Valea-Ur- 
luiulul, la impreunarea acestel 
va! cu valea Adincata. In toata 
lungimea sa e strabatuta de pi- 
riul Urluiul si udata de apele 
ce izvorasc din dealurile ce o 
inconjoara. 

Tre! vai importante isi au 
gura lor pe teritoriul acesteT 
comune : Valea-Urluiulul, cea 
mat principals ; Valca-Epureasca, 
ceva ma! spre N.-V. de com., 
cu un mic piriu ce da tot in 
Urluiu si cu o ramificafte, spre 
rasarit, numita Valea- Serafimu- 
lul; in fine Valea- Adincata, 
care is! are inceputul in apro- 
piere de com. Doroban^ul si da 
tot in Valea-Urluiulul. Valea A- 
dincata are o ramifica^ie nu- 
mita Valea-Gongului. Intre co- 
muna Belitori si catunul Dulceni 
ma! este o valcea, careia it zice 
Valceaua-Laganulul. Piriul Ur- 
luiul, alimentat de apele altor 
piraie si izvoare, prezinta, in tre- 
cerea lu! prin comuna, un vo" 
lum ma! mare si este revarsat 
pc o intindere mare, formind 
mai multe elestaic, din carl lo- 
cuitorii scot peste, trestie si 
papura. 

Comuna Belitori arc alaturate 
doua catune: Adincata si Dul- 
ceni. Catunul Adincata se afla 
situat la departare de 4 kil. la V. 
de resedin^a, pe valea ce poarta 
numirea tot de Adincata; iar 
catunul Deleni este situat pe 
partea dreapta a UrluiuluT, la 
o departare de 3 kil. spre S.-E. 

Catunul de resedin^a Belitori 
are o mare intindere ; este si- 
tuat pe ambcle malur! ale pi- 
riu lul Urluiul, cum si in valea 
formata de dinsul. 



Pe teritoriul comunel se afl& 
mosia statuluT numita Cozia-Be- 
litori, pe care au fost improprie- 
# tari{T, in anul 1880, un numar 
de insured, pe 346 hect. 

Mosiile de pe teritoriul aces- 
tel comune aparfin ma! multor 
proprietary printre carl sunt si 
mai muty! mosneni. Intinderea 
lor este de aproape 8000 hect. 
Proprietari principal! sunt: d-nii 
M. C. $u{u, Leonida Paciurea 
si Gr. Lahovari cu 6000 hect., 
din car! 4750 pamint arabil, 650 
hect. padure, 560 livezi si izlaz 
si 30 hect. vie. Apo! vin locui- 
tori! mosnen! cu 250 hect. In 
catunul Dulceni sunt 587 hect. 
pamint arabil, din care 5 hect. 
padure. Mosia Dulceni este pro- 
prietatea d-lu! P. S. Aureiian. 
In cat. Adincata sunt 420 hect. 
arabile, proprietatea d-lu! D. Bil- 
direscu. 

Terenul acestor mosif este 
fertil. 

Pe cursul Urluiulu! se gasesc 
o mul^ime de gradin! de zar- 
zavat, iar pe proprieta^ile locui- 
torilor se afla 93 hect. vil. 

Comuna si mosiile de pe dinsa 
au ca limite : la N. mosia Ro- 
siori-de-Vede ; la V. si S.-V. 
mosiile: Doroban^ul, Cirliga{i 
si Caravanitf ; la S. si S.-E. 
mosiile Baneasa, Baduleasa $i 
Pirlita; la E. si la N.-E. parte 
din mosiile Bogdana-Nenciulesti, 
Piosca si Peretul. 

Popula^iunea comunel si a ca- 
tunelor el este de 2454 suflete, 
din car! 586 cap! de famtlie si 
687 contribuabill. Vite sunt 9380 
capete, din carl: 605 cai, 2138 
vite mar!cornute, 5603 vite mici 
cornute si 944 porcl. 

Budgetul comunel este de lei 
9177,87 la ven. si lei 7167,3? 
la elicit. 

Are o scoala, intr'un fruraos 
local, frccuentata de 155 elevi. 
BisericT sunt 2, deservite de 3 



Digitized by 



Google 



BF.LTJA 



866 



BELOTUL 



preo{T, 2 cintarcfT si 2 paracli- 
serT. j 

Sunt douS mor! cu aburT, din 
care una parasita. 

Cailede comunicat'ie, cu care 
se leaga comuna sunt : de la 
comuna Belitori, prin catunul 
Dulceni, la com. Pirlita; spre 
com.Peretul, pedeal, prin drum 
vecinal si in fine cu calea jude- 
{eana Turnul-Rosiori, printr'un 
drum vecinal, care merge pa- 
ralel cu Valea-Urluiului. 

Sunt mal multe magurl: Ma- 
gura-de-Streaja la S. comunel, 
inalta de 12 m. si larga de 54 
metri ; Mugura-Mare, spre V. ; 
Magura-Epurcasca, in padurca 
numita Epureasca ; Magura-Ber- 
beceluf si altele. Spre catu- 
nul Adincata trece, pe o h\- 
tindere de 3 kil., venind din 
spre Dunare, DrumuI-lui-Traian ; 
iar la limita comuneT despre 
Rosiori, se vad urmele unel in- 
tariturT de pamint, care a ser- 
vit si Rusilor, in razboiul de la 
1812. 

Satul Belitori il gasim prin 
diferite documente din secolii 
din urma. Origina numelul luT, 
dupa d. Gr. Tocilescu, este cu- 
vintul bellator. 

In timpul reformer luT Con- 
stants Mavrocordat (1741), sa- 
tul Belitori se vede trecut tot 
in plasa Tirguluf ; el era format 
pe atuncl aproape numal din 
mosnenl. 

In colecfiunile Academic! ro- 
mine se afla o jaluire a unul 
mosnean anume Vladu de la 
Belitori (sud Belitori), purtind 
data din luna Maiu, 1794. Acest 
Vlad se jalueste, catre Domni- 
torul Alexandru Constantin Mo- 
ruzzi, in numele mat multor 
mosnenl, ca, avind acolo mosie 
stramoseasca, li s'a cotropit de 
catre unul, Dumitru Polizu. 

Beli^a, vale, jud. Olt ; izvoreste 



de la V. de com. Negreni, pi. 
Vedea-d.-j., si se varsa in girla 
Negrisoara, tot in raionul co- 
muneT Negreni. 

Beloaia, munte, jud. Gorj, la N. 
comunel Polovraci, proprietate 
a statului. E mat mult acoperit 
cu padure. 

Beloianul, cifmea, pi. Trotusul, 
com. Hirja, jud. Bacau, facuta 
de preotul Ionija Beloianu de 
la Sarata (Transilvania). 

Belo^ul, com. run, jud. Doij, in 
plasa Dumbrava-d.-s., situata in 
partea-T de N.E., la 22 kil. de- [ 
partare de Craiova si la 5 kil. 
dcparte de $opotul, resedin^a 
plash Dumbrava-d.-s. 

Comuna este asezata pe dea- 
lurile Belo^ul si Sirsca si pe Va- 
Ica-Belo^uluT. 

Se invecineste la E. cu com. | 
Predesti ; la V. cu com. $opo- 
tul, de care se desparte prin li- 
vezT ; la N. cu com. Rasnicul, 
de care se desparte prin pa- 
dure ; la S. cu com. Plesoiul, 
de care se desparte prin p3- 
mint arabil. 

Comuna este accidental de 
dealurile Belo^ul si Sirsca. \ 

Este udata de piriul Belo^ul, | 
ce izvoreste din deaiul Belo^ul, 
curge prin valea Belo^ul, se u- 
neste cu piraiele $opotul si Go- 
gosul, si se varsa pe malul drept 
ai riuluT Obedeanca. 

In vechime, comuna se nu- 
mia Mesdroaia si apol Pereni. 
AzT este compusa din 2 sate si 
o mahala, satul Belo^ul, sat de 
resedin{a\ asezat pe deaiul Be 
io(ul si satul Sirsca, asezat pe 
deaiul Sirsca. Mahalaua se ch'ia- 
ma Pereni. 

In comuna este 1 singura bi- 
scrica, fondata in 1834 de me- 
delnicerul loan Poroineanu Este 
in ruina. 



In satul Belo^ul este o scoala 
mixta, ce func^ioneaza din a- 
nul i860; este intrefinuta de 
stat. Locaiul construit din bir- 
ne este in buna stare. Are o 
singura sal& de studiu cu un 
inva^ator. In anul scolar 1892- 
1893 a fost frecuentata de 22 
copiT. 

Totalul locuitorilor se urea la 
893 suflete (519 barba^I si 374 
feme!), din carl in Beloju 580 si 
in Sirsca 313, locuind in 151 
case. 

Suprafa^a comunel este de a- 
proape2640 pog., din care 2120 
pog. pamint arabil, 390 pog. fi- 
nea^a, 100 pog. padure si 30 
pog. izlaz. 

Mosiile au o intindere de 
1570 pog., cu un venit anual 
de 4000 let si apar^in d-luT I. I. 
Gradisteanu in Beloju si locui- 
torilor mosnenT in Sirsca. 

Padurl se gasesc in intindere 
de 30 hect. si tufarisurl in in- 
tindere de 20 hect. Se gasesc si 
pe mosia d-luT I. I. Gradisteanu 
si pe a locuitorilor. 

Inainte apar^inea d-luT I. Gra- 
disteanu si mosnenilor Stanesti 
si Caprioresti. Lemnul care se 
gaseste este : stejarul, uhnui, 
carpenul, frasinul, jugastrul si 
cerul. 

Viile, in intindere de 30 hect., 
produc vin bun rosu si aparfin 
mosnenilor. 

LocuitoriT lucreaza caramida 
pentru case, putind face un ora 
pe zi pana la 500 buca^T. Mica 
arsa se vinde cu 16 let. 

CirciumT sunt 2. 

Comuna Belo{ul este unita cu 
com. $opotul si Predesti, prin 
cite o sosea vecinala. 

ContribuabilT sunt 146. 

Venitul comuneT pe 1892-93 
a fost de let 1668,09 si chelt. 
de 1608 let. 

Vite mart cornute 314, 01 240, 
capre 28, cat 18. 



Digitized by 



Google 



BELOJUf. 



366 



BENEST1 



Belo^ul, sat, pi. Dumbrava-d.-s., 
com.Belo^ul, jud. Dolj. Eimpras- 
tiat. Are 580 sufl., 371 feme! si 
209 barba^T. In sat este o scoala 
mixta ce funcjioneaza din i860. 
Este jntrejinuta de stat. 

Localul e construit din birne. 
A fost frecuentata de 1 5 copiT din 
Belojul si 10 coptf din Sirsca. 

Cu virsta de scoala sunt 24 
de copir. 

Belojul, deal, pi. Dumbrava-d.-s., 
cum. Belo^ul, jud. Dolj, pe care 
este situat satul Belotul. 

BelO^ul, piritl, plasa Dumbrava- 
d.-s., com. Gogosul, jud. Dolj. 
Ese din Dealul-Grecestilor, jud. 
Mehedinfi. Uda comunele Go- 
gosul si Belotul si in apropiere 
de com. Predesti, plasa Dum- 
brava-d.-s., se uneste cu piraiele 
Gogosul si $tefanelul, cu care 
impreuna se varsa in riul Obe- 
deanul, aflat pe dreapta riuluT 

jia. 

Belotul, vale, pi. Dumbrava-d.-s., 
com. Belotul, jud. Dolj. 

Belu, tirld, jud. Br&ila, pe ^r- 
mul sting al riului Buzau, fa^a 
in fa{a cu satul Desira^i, din co- 
muna Scor^arul-Nou, la 3 kilo- 
metri, spreV.de Scor^arul-Nou. 

Belului (Podul-), pod, pe riul 
Doamna, in ccrcul comunei ru- 
rale Piscani, plasa Riul-Doam- 
neT, jud. Muscel. 

Belzeni, sat, in plasa si judejul 
Tutova, comuna* Dragomiresti. 
Are 166 locuitorT, carl locuesc 
in 43 case. Se lucreaza cove^f, 
lingurf, cause, etc. 

Bencea, indgurd, plasa Ocolul, 
comuna Preajba, jud. Dolj, in 
Plaiul-Viilor, asezata in partea 
tie Vest a comunei Preajba, ca- 



tre hotarui cu comuna Balta- 
Verde, plasa Ocolul. 

Benche§ti, jud.Vasluiti. (Vczi Bu- 
tucaria, sat). 

Benchiul, deal in partea de S.- 
• E. a satuluT Zlatunoaia, comuna 
Zlatunoaia, plasa Tirgul-Miletin, 
jud. Botosani. 

Benea, loc } cu izvoare de ape sul- 
furoase, jude^ul Bacail, pi. Taz- 
l3.ul-d.-j., de pe teritoriul comu- 
nei Ripile. 

Benea si Bataia, pdduri parti- 
culare, supuse regimuluT silvic, 
aflate pe mosia Cucesti, pen- 
dinte de comuna Cirstanesti, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Benei (Dealul-), deal, jude^ul 
Bacati, plasa Tazl&ul-d.-j., com. 
Gropile, pe teritoriul catunuluT 
Capota, care desparte comuna 
Gropile, la Vest, de comunele 
Bratila si Ripile. Acest deal face 
parte din sira dealurilor ce des- 
part Trotusul de Siret. 

Benei (Piriul-), //>/#, plasa Taz- 
I5.ul-cl.-j., comuna Ripile, jude^ul 
Bacau, care curge pe teritoriul 
catunelor Petrascani si Paltinata, 
prin Valea-BeneT si se varsa in 
Trotus, d'a stinga, dupa ce s'a 
incarcat cu pir. Paltinata-Mare, 
Piriul - Unghiulul si Piriul-de-la- 
Perja. 

Benei (Valea-), vale y plasa Taz- 
I&ul-d.-j., ccmuna Ripile, judetul 
Bacau, pe teritoriul catunuluT 
Paltinata. 

Bene§ti, com. rur. t plasa Olte^ul- 
d.-j., jud. Vilcea, situate pe va- 
lea riuluT Olte^ul, departe 75 kil. 
de resedin^a jude^uluT si la 30 
kil. de a subprefectureT. N'are 
nicT un catun alipit. 



O tradifie din gura batrinilor 
afirma, ca pe aci ar fi pas tori t 
Bucur Ciobanul, fondatorul Bu- 
curestilor, 01 le sale si aceasta 
inainte de anul 1362. « Aid era 
sd fie, 7aq. batrinii, Bucuresti*. 
Cu toate cercet&rile facute, nu 
s'a putut descoperi timpul fon- 
dareT acesteT comune. LocuitoriT 
spun numat ca satul este foarte 
vechiu. 

Are o populate de 356 lo- 
cuitorT, 189 barba^T si 167 fe- 
me!, in care intra si 5 familif 
de "pganT; 69 capf de familie; 
77 contrib., locuind in 81 case. 

Este o singurS biserica cu in- 
scrip^ia urmatoare : 

« Aceasta, sfinta biserica, cu 
hramul Sf. Treime si Sf. Voi- 
vozl, in coprinderea eel or ce 
erau scrise, s'a zidit din teme- 
lie, de mosul meu Barbu Ote- 
telisanu, fost vornic, incepind-o 
in zilele stapinireT lul Carol al 
Vl-lea, imparatul Austriei si sa- 
virsind-o in zilele luT Constantin 
Nicolae Voda, in anul 1746, 
Septembrie I. Insa acum in zi- 
lele Marie! sale Carol I, Dom- 
nul RominieT, Eu Grigore Ote- 
telisanu, fost mare aga, nepot 
de flu al sus numituluf, ce sunt 
nascut la anul 1786, F'ebruarie 
6, vazind-o ajunsa in proasta 
stare, cad cutremurul, ecl mare 
de la 1802 surpase multa ten- 
cuiala din launtrul, stricind 5?i 
chipurile sfin^iior ce erau zugra- 
vite ; iar alte stricate de timp 
?i alte imprejurarT, am facut cu 
ajutorul lul Dumnezeu cele cc 
se arata ^i am zugravit-o prin 
ceT maT bun! pictori din Craiova, 
anume Isidor Selagianu «?i Cos- 
tache Petrescu, la care ma a- 
jutat $i nepotul mleu de var Cos- 
tica N. Oteteli^anu, terminind-o 
la anul 1868 .si 82 a virstel mele^. 

Aceasta inscripjie este sapat^ 
in piatra si cu litere poieite in 
aur. 



Digitized by 



Google 



BENE§T1 



mi 



bengesii 



Loc. se ocupa cu agricultura ! 
si ma! mult cu dulgheria. ET des- 
fac tot produsul muncel lor la 
tirgul din Baleesti si la Craiova. 

In comuna sunt: 12 caT, 30 
boT, 40vacT, 150 ot si 80 porcl. 

Pe riul OIte{ui, in raionul co- 
muneT, sunt 3 mori. 

Locuitoril, in numar de 71, 
s'aii improprietarit la anul 1864, 
cind li s'a dat 210 hectare din 
mosia d-lul Gr. Otetelisanu. 

La 1821, in biserica Sf. Trei- 
me, despre care am vorbit mai 
sus, s'aii ascuns mai multe fa- 
milil boerestT de peste Oltet, de 
goana lul Tudor Vladimirescu, 
si aci, Mind inconjuratT de pan- 
dun, s'au aparat cu arme din 
turnul bisericei, omorind mai 
mutyi pandurl. In fine capitu- 
tulind, pandurilau ars maT multe 
icoane, facind foe in biserica. 
Icoanele, pu$in arse, si carbunil 
icoanelor, se conserva inca. 

Casele Benesculul, la 50 me- 
tri departe de biserica, ati fost 
loeul eel mai principal de azil 
in accl timp. Krau piine de boerl 
si baricadate erau toate intia- 
rile. Boerii capitulind,aii fost mal- 
trata^T de pandurl, cart au de- 
capitat pe un profesor francez, 
luindu-1 drept Gr. Otetelisanu. 
Sosind aci, slugerul Tudor a 
spinzurat pe doi pandurl, ce se 
facuse culpabill de omorireapro- 
fesoruluT francez; iar capetele 
pandurilor le-a infipt in JepI, de 
o parte si de alta a porfilor. 

$coala dateaza in comuna de 
54 am. Locaiul e bun,construit 
de d. Gr. Otetelisanu la anul 
1838. Acum e proprietatea co- 
munel, dupa legea din 1864 si 
are 1 hect. pamint in farina. 

$eoala se frecuenta de 4 co- 
pif, din numarul de 43, 24 ba- 
e{T si 19 fete, in virsta de scoala. 
Cu intrctincrea seoaleT, statul 
cheltueste anual 1 188 lei, iar co- 
muna 65 let. 



Vatra satulul se intinde pe 
20 hect. Locuitoril ciacasl au 
210 hect. iar proprietarul 1750 
hect. pamint. 

Veniturile comunel se urea 
la 1050 le! anual si cheltuelile 
la aceeasl suraa. 

$oseaua jude^eana Oltejul, ce 
vine de la Polovraci si merge 
la Craiova, inlesneste comuni- 
ca$ia intre aceasta comuna si al- 
tele. 

In jurul comunel Benesti sunt 
comunele: Vasila^i, la Est; Lo- 
custeni, la Nord ; Cirlogani, la 
Nord-Est ; $tirbesti, la Vest ; si 
Otetelisul, la Sud. In raionul co- 
munel sunt : Dealul - FrtnculuT, 
Valea-FrincuiuT , Poiana-lui-Co- 
tocea, Valea - Caselor si Valea- 
JfvuluT. 

Bene§ti, sat, spre Nord-Est de sa- 
tul Tanacul, comuna Tanacul, 
plasa Crasna, jude^ul Vasluiu, 
situat pe coasta dealurilor Pa- 
lancasi al Morilor, pe o intindere 
cam de 1001 hect. din carl: 61 
hect. padure, 16 hect. vil si li- 
vezf, iar restul loc de cultura, 
imas si fine^. Are o populate de 
166 familii sau 541 suflete, Ro- 
minf, din carl 9 Evrei si 2 ^i- 
ganl. Locuitoril poseda : 60 plu- 
gurt si 60 care cu bol, 4 plu- 
gurl cu cal si 60 stupl cu albine. 

Aie o biserica facuta din va- 
latucl la 1862, deservita de 1 
preot si 1 eclesiarh ; cite-va mori 
de vint si 2 circiume. 

Numarul vitelor e de 965 ca- 
pete, din carl: 332 vite mart 
cornute, 300 of, 33 cat si 300 
rimatort. 

Bene§ti, deal, in raionul comu- 
nel Benesti, plasa Olte^ul d.-j., 
jud. Vilcea, pe care se cultiva 
23 hect. si 50 aril vie. 

Benesti, padure particular^, su- 
pusa regimulul silvic, pendinte 



de com. Benesti, pi. Olte^ul-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Benesti, vale, in partea de S.-E. 
a satulul Benesti, com. Craesti, 
pi. Stanisesti, jud. Tecuciu. 

Benga, catun al com. Maruntf- 
sul, jud. Buzau, cu 180 locui- 
tort si 51 case. 



! Benga, izvor, in com. Marun^isul, 
jud. Buzau, cat. Benga. Ese din 
padurea Benga si se scurge in 
riul Buzau. 

Benga, mosie a statuluT, in com. 
Maruntisul, jud. Buzau, pendinte 
de schitul Verbila, din jud. Pra- 
hova. Are 100 hect., date acum 
insura^eilor. 

Benga, movild, in com. Cara 
gelele, jud. Buzau. 

I 
Benga, padure a statuluT, in com. 

Maruntisul, jud. Buzau; are 100 
hect., din care 14 curatura. 

' Benga, padure, situata pe teri- 
toriul com. Timpeni, plasa Ser- 

1 banesti, jud. Olt. De la aceasta 
padure, se ziee, catunul Tim- 
peni-d.-j. s'a mat numit si Benga. 

Bengeasca (Sarata-), mosie, in 
com. Gura-Sara^t, jud. Buzau, 
cat. Atirna^i. Are 620 hect. vif, 
izlaz, si araturl si 15 hect, pa- 
durea Ciungalanul, proprietatea 
D-eT Olga Bengescu, n. Lahovari. 

1 Benge^ti, com. rur., in jud. Gorj, 
partea de N. a plasil Amaradia, 
situata, parte pe loc ses, in va- 
lea GilortuluT, parte pe un deal 
pu^in mai ridicat. E formata 
din 4 catune, adica: Bengesti- 
d.-j., Bengesti-d.-mj., unde e $i 
resedin^a comuneT, Bengesti-d.-s. 
si catunul Bircel. Se margineste 
la N. cu com. Ciocardia, la V. 



Digitized by 



Google 



BENGKSTl 



808 



hKNIA 



cu Sacelul si Bobul, la S. cu 
Albeni si la E. cu Carligel si 
Prigoria. Are o intindere cam 
de 2400 hect., din can 230 
hect. arabile, 290fine{e, 25 hect. 
vil, 35 hect. pomet, 1600 pa- 
dure, 198 izlaz si 22 vatra sat. 

Are o populate de 325 fa- 
milit, cu 1460 suflete, din cart 
210 contribuabill, to{I Rominl, 
afara de vre-o 30 FrancezI, o- 
cupa^I cu taerea padurilor, din 
care lucreaza cherestea. 

Locuitoril poseda: 127 plu- 
gurl, 2 1 3 care cu boi, 1 3 caru^e 
cu cat, 541 vite mart cornute, 
1 10 cai, 2724 ol si 132 rimatori. 

Budgetul comunei are la ve- 
nit 1244 lef, iar la cheltuell 
1080 lef. 

Comuna este udata de apele 
Gilortului si ale Ciocadiel. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua jude^eana T.-Jiui-Viicea, 
prin soseaua comunala impie- 
trita, care trece prin interiorul 
comunei si duce la com. Bobul, 
catunul Mogosani, com. Sacelul 
si printr'un drum ordinar, care 
pleaca din Bengesti, trecind 
prin com. Sacelul si peste Dea- 
lul-$urupa{ilor si intra in com. 
$urupa{i. 

Comuna are: 4 morf pe riui 
Gilortul, din carl 3 cu cite 3 
alergdtorl; 12 pu^urT cu cum- 
pana si 5 fintinl. 

Are I local de primarie si I 
scoala frecuentata de 36 elevi 
si I eleva, din 45 inscrisl. 

Are 3 bisericl de lemn facute 
de locuitoril comunei. Biserica 
din catunul Bengesti-d.-mj., e 
fondata la anul 1 730 si a fost 
reparata la anul 1822 de locui- 
torl. Bisericele sunt deservite de 
2 preo^t si 4 cintarepf. 

In aceasta comuna se gasesc 
niste ruine de zidurl, despre 
carl locuitoril spun ca ar fi fost 
o construc^ie a frafilor Buzesti. 
Pe platoul Cimpul Mare, la locul 



numit Gorgani, sunt niste mo- 
vile, numite in localitate Mete- 
reze si despre care se zice, ca 
ar fi fost niste fortifica^ii. 

Bengesti, deal, jud. Mehcdinfi, 
in com. rur. Samarinesti, plasa 
Motrui-d.-s. 

Benge§ti-de-Jos, catun al co- 
munei Bengesti, pi. Amaradia, 
jud. Gorj, pe malul sting a riu- 
lul Gilortul si mal jos de con- 
fluen^a lul cu Ciocadia. Are o 
suprafa^a cam de 800 hect., din 
carl 80 hect. arabile, 100 hect. 
fine{e, 15 hect. pomet, 8 hect. 
vie, 500 hect. padure, 92 hect. 
izlaz si 5 hect. vatra satulul. 

Are o populate de 100 fa- 
milii, cu 430 suflete, din carl 70 
contribuabili, to{I Romini. Lo- 
cuitoril poseda 30 plugurt, 50 
care cu boi, 2 caru^e cu cat, 
154 vite marl cornute, 17 cai, 
126 ol si 29 rimatori. 

In catun se afla I moara, 5 
pu^uri si 2 izvoare. 

Benge§ti-de-Mijloc, catun, re- 
sedinfa comunei Bengesti din 
pi. Amaradia, jud. Gorj. E si- 
tuat in valea riulul Gilortul, ce-va 
mai sus de punctul de confluen- 
{a a lui cu Ciocadia si pe ma- 
lul drept al Gilortului. Are o 
suprafa^a cam de 600 hect., din 
carl 60 hect. arabile, 80 hect. 
finefe, 10 hect. vil, 12 pomet, 
30 hect. izlaz, 400 hect. padure, 
8 vatra satulul. Aceasta pro- 
prietate este parte a locui tori lor 
improprietari^I dupa iegea ru- 
rala si parte proprietareasca. 

Are o populate de 90 fami- 
lil cu 350 suflete, din carl 60 
contribuabill ; sunt 30 FrancezI, 
carl sunt ocupa^I cu taerea pa- 
duril. Locuitoril poseda 36 plu- 
gurt, 60 care cu boi, 6 carufe 
cu cai, 1 10 vite marl cornute, 
36 cat, 21 T2 oT si 40 rimatori. 



In catun sunt 2 morl pe apa 
Gilortului, 2 pu^url si 1 izvor. 

Are I biserica deservita de 
1 preot si 1 cintare^. 

In catun sunt localurile pri- 
mariel si ale scoalel. 

Benge§ti-de-Sus, catun, al co- 
munei Bengesti, pi. Amaradia, 
jud. Gorj, la N.-E. catunuluT de 
resedin^a. E situat pe un loc 
mal ridicat, mal sus de punctul 
de confluen^a al Gilortului cu 
Ciocadia, si intre aceste ape. 

Are o suprafa^a cam de 600 
hect. arabile, 60 hect. finefe, 7 
vie, 8 hect. pomet, 400 hcet. 
padure, 70 izlaz si 5 hect. va- 
tra satului. 

Are o populate de 70 fami- 
lil, cu 340 suflete si 40 contri- 
buabilT. Locuitoril poseda 28 
plugurl, 58 care cu boi, 5 ca- 
nine cu cai, 1 16 vite marl cornu- 
te, 21 cai, 183 ol si 28 rimatori. 

In catun sunt 2 pu^uri si 1 
izvor. 

Benghea, lac, in insula Balta, pi. 
Borcea, com. Cocargea, jud. Ia- 
lomi{a. 

Benghiul, prival, jud. Braila; in- 
cepe din Privalul - lul - Stancu. 
Merge la S.-V. de se varsa in 
Dunarea-Macinulul, la Bechetul- 
Iglifa. 

Benheci, padure, in partea de E. 
a comunei Tudora, jud. Boto- 
sani. Se intinde pe Dcalul-Mare 
si vaile de prin prejur. 

Benheci, padure, in partea de 
S.-V. a comunei Trusesti, plasa 
Jijia, jud. Botosani, in intindere 
de 300 hect., proprietate a sta- 
tulul. Se exploateaza si e com- 
pusa din stejar, teiu, frasin si 
jugastru. 

Benia, izvor, in com. Chiojdul- 



Digitized by 



Google 



BENIA 



369 



BENTUL 



din-Bisca, jud. Buzau, pe ho- 
tarul PrahoveT; se scurge ?n va- 
lea Bracletul. 

i 

Benia, loc tzolat si fes intins, 
intre muntele Bradetul, din jud. 
Buzau, Valea-TeiuluT si Valea- 
Stubeului, in com. Chiojdul-din- 
Bisca, pe hotarul despre jud. 
Prahova. 

Benii (Glrla-), girlfi, comuna 
Valeni, plasa Podgoria, judejul 

Muscel. 

i 

f 
Benii (Girla-), girh fa, jud. Pra- 
hova ; izvoreste din Dealul-Gru- : 
iuluT, com. Star-Chiojdul, plaiul 
Teleajenul. la direcjia S.-V. si 
se varsa in girla Chiojdul, tot 
in raionul com. Star-Chiojdul 

Benii (Valea-), vale, com. Go- 
lesti, pi. Podgoria, jud. Muscel. | 

Benii (Valea-), loc de finefe, \ 
jud. Prahova, la E. de catunul I 
Cuibul, com. Gornetui-Cuib, pi. 
Podgoria, ce se intinde pana 
in dealul Baba-Ana si Dealul-Nu- 
cetulul. 

Benii (Valea-), vale jud. Pra- 
hova, uda partea de E. a ca- 
tunulul Cuibul, com. Gornetui- , 
Cuib, plasa Podgoria, de unde 
izvoreste. Curge de la N.-V. 
spre S.-E., primeste Valea-Glo- 
dulut si se varsa in piriul Nu- j 
ce^eanca, la localitatea numita 
Podul-Frinculul, com. Gornetul- 
Cuib. ! 

I 

Benii (Vlrful-), loc izolat, in co- I 
muna Strimbeni, plaiul Varbi- ' 
lau, jud. Prahova. i 

Bentul, c&tun al com. Tabaresti, 
jud. Buzau. Are 530 locuitori, 
in 112 case. | 

_ i 

Bentul, lac, situat la N.-V. de I 



com. Batogul, jude^ul Braila. 
Se formeaza din ploi si din to- 
pi rea zapezel. Vara seaca. 

Bentul, lac y in com. Tabaresti, 
jud. Buzau, la niarginca riului 
Buzau. IsT ia nastere de la Balta- 
cu-Stuf si se scurge in riul Bu- 
zau. Confine mult peste. 

Bentul (Dudeasca-), mof/e, in 
com. Tabaresti, cat. Bentul, ju- 
detul Buzau. Are 2200 hect., 
din car! 980 arabile, 152 pa- 
durea Cotul-Bentu, 200 izlaz, 
300 fineafa si restul stuf si sterp. 

Bentul-Sirbilor, adincatura sail 
gavan, jud. Teleorman, pe mo- 
sia Viisoara, in marginea riului i 
Calmatuiul, la S., intre comu- 
nele Liza si Viisoara. 1 

Bentulul (Valea-), vale, in jud. | 

Constanta, plasa Hirsova, pe « 

teritoriul comunel rurale Cioba , 
nul, in partea apusana a plasil 

si cea sud-estica a comunel. ! 

Este formata din valea Cisla, ce I 

pleaca din poalele apusane ale ' 

dealuiu! Cardi-Cisla si din Valea- | 

Balaceanulul, ce vine din poa- ' 

lele vestice ale dealulul Muslui. I 

Cea d'intiiu trece prin satul Ca- I 

di-Cisla si amindoua, unindu-se, ' 
merg printre dealurile Cadi-Cisla 
la rasarit si Caraula la apus. Taie 
drumul judefean Mucin- Hirsova, 

si se deschide in lacul Hazarlic- I 
Ghiol, in partea sudica a lul. 

Ben^a, loc izolat, pe teritoriul 1 
satuluT Epureni, pi. Prutul, ju- 
deful Falciu, in partea de E., 1 
in valea de la confluen^a pirae- 
lor Cir^a si Balcoia, alaturea cu 1 
Piscul-luT-Voda. 

Din tradifiune si spusele ba- 
trinilor se nareaza despre acest 

loc urmatoarele: 

1 

Aici odinioara, a fost tirg secuesc si 
dupa o invaziune a Tatarilor, atlt tirgo- I 



vefiT ctt ^i ceT-1'al^T locuitori, lucratorl 
de pamlnt, au para^it locuin^ele si s'au 
ascuns 111 partea despre HusT, unde pe 
atuncT eraii codri secular!; iar Tatarii 
gasind ttrgul nelocutt, i-a dat foe. Dupa 
retragerea Tatarilor, locuitoriT va/.ind tlr- 
gul ar^ si lucul pustiit, au ramas in par- 
tea Husilor, unde fugisera. fiind mai la 
adapost prin co^ri. In nnua l<>r asezare, 
parte din SecuT se ocupau cu casapia, 
si ast-fel localitatea s'a numit Husi, de 
la cuvintul maghiar husit, care inseainna 
came. Apot, cu incetui s'a format ora-ul 
Hum. Locuitori! Unguri afla\i hi llu>t 
si in satul Comii-Ungurl, se trag din 
vechil locuitori, stramuta{! de la Ben^a, 
in aceste h»calitatl. 

Ca probabil ca acestT locui- 
tori se trag din vechit SecuenT, 
ne incredin^eaza un vechiii o- 
biceiu traditional al locuitori- 
lor catolicT din Husi si Corni, 
cart odata in fie-care an, la o 
zi hotarita, vin cu preotul in 
aceasta localitate si fac ruga- 
ciunt pentru sufletele mor^ilor, 
ingenunchiind pe locul unde ar 
fi existat biserica ; iar dupa ter- 
minarea procesiunel se reintorc. 

Timpul cind a existat acest 
tirg nu se cunoaste de batrinT, 
iar daca versiunea e adevarata, 
ca dupa arderea lul a urmat 
infiin^area orasuiu! HusT, atuncl 
nu mai ramine cuvint, ca vechi- 
mea if e foarte adinca. 

Bentul, lac, in plasa Ialomi^a- 
Balta, com. Sara^eni, jud. Ialo- 
mi^a. Este format din apele pro- 
venite din debordarea riului Ia- 
lomi^a. 

Bentul, lac, in plasa Ialomifa- 
Balta, jud. Ialomi^a. Este situat 
intre satul Dudesti si canalul 
Borcea. 

Bentul, pddure, in pi. Ialomi^a- 
Balta, comuna Copuzul, jude^ul 
Ialomi^a. Formeaza cu padurea 
Odaia-Calugarului, un trup de 
130 hect., cu esen^a : stejar, plop 
si salcie. 



$6M. MwnU Diefionw (hogr«ftc. 



47 



Digitized by 



Google 



BEN'fL'L 



IMO 



BERBENCKNI 



Ben^ul, vale, in plasa lalomi^a- 
Balta, spre V. $i in apropiere 
de satul Fra{ile$ti, jude^ul Ialo- 
ini{a. Are forma unet potcoave 
$i confine apa numal cind riul 
Ialomi{a debordeaza. 

Ben^ul, vale, in plasa Ialomi{a- 
Balta, com. Cazanesti, jud. Ia- 
lomi{a. Confine apa numal cind 
riul Ialomi^a debordeaza. 



ce duce prin Rasuceni, de la 
care $T-a luat $i numirea de Ra- 
suceni-Berbecari. 

Berbecarul, valcea. (Vezi Bur- 
li^tea, jud. Teleorman). 

Berbecel (Movila-lui-), movila 
insemnata, in com. Zili^teanca, 
jud. Buzau, cat. Haimanalele, pe 
mo$ia Ercari. 



Bentul-de-Sus, lac, in plasa la- Berbecelui (Magura-), mdgu 
lomi{a-Balta, com. Bordu^ani, rd, la S.-E. comunei Belitori, i 

jud. Ialomija. jud. Teleorman. 



Ben{ul-Mare, lac, in plasa Ia- 
lomifa-Balta, com. Bordu^ani, 
jud. Ialomija. 

Bentul-Mo§-Dobrica 7 lac, in 
plasa Ialomi^a-Balta, com. Bor- 
du^ani, jud. Ialomifa. 

Benfuri, lac, in insula Balta, pi. 
Ialomi^a-Balta, com. Bordu^ani, 
jud. Ialomifa. 

Ben^uri, doua la curt, in insula 
Balta, plasa Borcea, com. So- 
cariciul, jud. Ialomi^a. 

Beorlegic-Tepe, movila, in ju- 
de^ul C >nstan{a, plasa Hir.sova, 
pe teritoriul comunei rurale Cal- 
fa, pe muchia dealulut Turben 
cea-Bair, in partea rasariteana 
a pla^il ?i a comunei, aproape 
de hotarul jude{ulul. Are 318 
m. $t este acoperita cu verdea^a. 

Berarul, jud. Prahova. (VeziBe- 

rivoe). 

Beraria, trup, din Tirgul Ncam^u, 
pi. deSus -Mijlocul.jud. Neani^u. 

Berbecari sati Rasuceni, cat,, 
pendinte de comuna Rasuceni, 
jud. Vlasca. 

Berbecari, vale, judctul Vlasca, 



Berbece^ti, numire vechie, a sa- 
tulul Stanile^ti, jud. Falciu. | 

Berbecul, movila, in com. Ga- ! 
vanesti, linga lacul Costeiul, ju- 
de^ul Buzau. 

Berbecului (Poiana-), loc izo- j 
lat, in com. Nehoiasul, jud. Bu- ! 
zau, cat. Gura-Siretulul, ramifi- 
ca{ie din muntele Piciorul-Balil. 

Berbecului (Valea-), vale, jud. 
Olt; izvore.ste de la E. de com. 
Negreni, pi. Vedea-d.-j. Se varsa 
\\\ glrla Negrisoara, in raionul 
com. Negreni. 

Berbenceni,ftf///./7<r.,jud.Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., situata pe va- 
lea piriulul Odobul, care dupa ce 
se incarca pe teritoriul el, cu 
Girla-de-la-Valeni, se varsa d'a 
stinga riulul Siret. | 

Se compune din 5 catune : 
Berbenceni, Valeni sau Berben- 
ceni-Mid $i Gura-Drumulul. 

Fundeni - Raza$e§ti, Berben- 
ceni-Raza.se<>ti ?i Chiticeni faceau j 
parte (1803) din jud. Roman, O- 
eolul-d.-j. («Condica Liuzilor», in 1 
«Uricarul» lul Codrescu, Vol. 
VII, p. 280—283). 

In Statistica din 1874, gasim 
comuna alcatuita numal din cele 
dintiiu 3 catune. 



Se invecine^te: la N., cu co- 
muna Ciuture$ti, jud. Roman, $i 
cu com. Odobe?ti; la S., cu co- 
munele Sacueni $i Praje?ti ; la V., 
cu secfia Hertiona, din com. O- 
dobe^ti ; la N., cu com. Poiana- 
Iura^cu, jud. Roman. 

$coala are, de curind infiin- 
{ata. Se numara 4 bisericl or- 
todoxe, deservite de 2 preo^T ?i 
2 cintare^I. Sunt 267 case de 
locuit ?i 4 circiumi. 

Populafiunea numara 27 1 capl 
de familie ?i 996 sufl., dintre 
carl: 980 RominI, 12 Izraeli^I 
$i 4 ArmenI, to{I de protecjiune 
romina. Dupa felul ocupa^iunil 
se deosibesc: 512 agricultorl. 
15 meseria^I, 2 comercian^I, 4 
profesiunl libere, 17 muncitorl 
$i 19 servitorl. Sub raportul in- 
struc^iunel, gasim j6 carl stiti 
citi $i scrie, din care 16 femei, 
$i 920 carl nu ?tiu carte. Con- 
tribuabilil, dupa recensamintul 
pentru periodul 1 89 1 — 1 896, se 
ridica la 212. Dupa legea ru- 
rala din 1864, s'au improprieta- 
rit 9 loc. cu 22 falcT $i 40 pnl- 
jini pamint in tarina. 

Semanaturile $\ recolta in a- 
nul 1890 — 1891 au fost: griu 
1259,90 hectol., porumb 2313,40 
hectol., orz 924,50 hectol., ovaz 
468,70 hectol., rapi^a 352,60 
hectol., cinepa 64,50 hectol., 
cartoft 7229,600 kgr. , fasole 
3614,800 kgr., mazare 8520,600 
kgr., livada naturala, fine(e 
296930 kgr. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 873,33 hect. 

Teritoriul comunal are o in- 
tindere de 1522,95 hect. Sunt 
5 proprietarl: Theodor Codrescu 
are o mo$ie de 101,69 hect., 
cu un venit anual de 1635 lei; 
Lascar Em. Lupascu are o mo- 
sie de 191,63 hect., cu un ve- 
nit anual de 3700 lei; C. Da- 
videscu are o mo?ie de 60,87 
hect., cu un venit anual de 1402 



Digitized by 



Google 



BERBEXCENT 



371 



BERBE?TT 



lef; Zamfira Nacu are o mosie 
de 211,87 hect. cu un venit de 
4358 let; Petru Negel stapineste 
82,94 hect. si arc un venit a 
nual de 1720 lei. 

Totalul impozitclor este de 
906,12 let. 

P&durilc, care sunt marunte, 
ad o suprafa^a de 137 hectare. 
Viilc ocupa o intindcre de 21,23 
hect., care, in 1890, au produs 
1 5,20 hectol. vin negru si 620,80 
hectol. vin alb. 

Animale sunt: 78 caT, 789 
vite cornute, 139 porcl, 18 ca 
pre si 278 oT, carf apar^in la 
28 proprictarT si car!, in 1891, 
au produs 561 kgr. lina {urcana. 

Stupi de albine sunt 169, care 
la 1890, au dat 654,537 kgr. 
miere si 218,179 kgr. ceara. 

Budgetul comunel pe exerci- 
V»ul 1 89 1 — 92 are la veniturf, 1. 
3554 b. 29, si la chelt, 1. 1161 
b. 23. 

Ten tori ul comunel este stra- 
batut de 2 cai comunale: una 
prunduita, ce pleaca din satul 
Berbenceni si trece prin Fun- 
deni ; alta neprunduita, ce pleaca 
din Chiticeni. Amindoua dau in 
calea jude^eana, ce merge la 
Bacau. 

Distan{ele : la Bacau, capitala 
districtuluf, 18 kil. ; la com. O- 
dobesti, 14 kil.; la comuna Sa 
cuieni, resedinfa plasiT, 5 kil. ; 
la Prajesti 1 1 kil. 

Berbenceni, sat, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s. $i resedinta comu- 
nei cu acelasi nume, situat pe 
piriul Odobul. BisericI sunt 2 : 
una cladita din vechime de ca- 
lugarT, acum in stare de ruina, 
si care a fost schit, si alta 111- 
fiin^ata la 1 881 de locuitorT, 
deservita de un preot si un das- 
cal. Se gasesc 2 circiuml. CapT 
de familie sunt 84 si sufl. 360. 
Animale sunt : 28 cat, 297 vite 
cornute, 68 porcl si 16 caprc. 



Berbenceni, Barbanceni sau 
Berbinceni, mosie, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-s., cu o intindcre 
de 900 falcT dimpreuna cu pa- 
durile, care se intind prin com. 
cu acelasi nume. 

Despre aceasta mosie extra- 
gem : « Mosie cu par{! si raze- 
seasca, hi care are parte d-lul 
Medelnicerul Vasile Nacu, iara 
din razesl sunt Niculal Balaija, 
Ioni^a Calaroiu, urmasil lu! Con- 
durachi Ariton, Vasile Timofti 
sau Moga, D. Damaschin, Ion 
Lozinsca, 5>tcfan Obreja, Ionita 
Domescu si alt'n mat mul{I ra- 
zes? in ca; iara la 1843 Lupu 
Damaschin, sc judeca pentru 
rescumpararca a 16 stinjenf din 
ea, cu Medelnicerul Vasile Nacu, 
fostul gincre al PaharniceseT Ca- 
tinca Burchi. Are sat cu o bi- 
serica, 46 mazilf, 1 capataier, 7 
nevolnicT, 8 vadane, 4 slujbasi 
volnicf, 1 jidov; pe linga mosiile 
Chiticeni, Fundcni, Ilertioana 
si altele, cu un numar de 75 
locuitorT*. (Th. Codrescu, «Bu- 
ciumul Rom?n», pag. 234). 

Berbeni, fost picket de grani{a 
la munte, in plaiul Closani, ju- 
de^ul Mehedin^i. 

Berbeniceni, mahala, jud. Mc- 
hedin^i, in pi. Motrul-d.-s.; fine 
de com. rur. Floresti, numita si 
Berbeni^a. 

Berbeniceni, mahala, jud. Me- 
hedinfi, in com. rur. Dragotesti, 
pi. Vailor. 

Berbe§ti, com. rur., pi. 01te{ul- 
d.-s., jud. Vilcea. E compusa 
din 4 catune: Dam^eni, Pasarei, 
Valea-Mare si Berbesti. Numele 
sau, se crede, a veni dcla Bar- 
bin, un fugar, venit aci cam pe 
la anul 1682, in timpul DomnieT 
lul $erban Voda Cantacuzin. 
Neamului sau i s'a zis Berbi- 



nesti si din ce in ce a ramas 
Berbesti. 

Este situata pe marginea riu- 
lul Tiriia, la departare de 54 
kil. de capitala judejulut si la 
10 kil. de a sub-prefectureT. 

Are o populajiune de 1736 
loc, 870 barbae si 866 femei; 
250 capi de familie; 170 con- 
tribuabili locuind in 304 case. 

In com. sunt 4 bisericl: una 
in Berbesti, ftcuta la anul 1866; 
a doua in Dam^eni, fondata la 
anul 1854; a treia in Pasarcf, 
fondata la anul 1841 si cea din 
Valea-Mare, zidita la anul 1845. 
Toate sunt zidite cu spesele lo- 
cuitorilor. 

Locuitorif se ocupa in spe- 
cial cu agricultura. Mestesugarl 
sunt : 4 dulgherl si 2 cizmarf. 

Cea mat mare parte din lo- 
cuitorT sunt mo^nenl ; 12 s'au 
improprietarit la 1864, pe mo- 
sia statului Berbesti, cind li s'au 
dat 49 hect. pamint. 

$coala s'a infiin^at in anul 
1 89 1. Localul e proprietate par 
ticulara. CopiT in virsta de scoala 
sunt 91, 54 bae(i si 37 fete. 5>tiu 
carte 42 barba^T si 5 femeT. Cu 
intre^inerea scoaleT, statul chel- 
tueste anual 1080 lei. 

fuica se fabrica cam 2500 
decal. anual. 

Intreaga comuna are 525 hect. 
Terenul cultivat produce cam 
500 chile porumb si pu^in griu. 
In comuna sunt : 300 merf, 250 
perl, 450 nudf, 200 ciresl; iar 
livezile dau 200 care de fin. 

$oseaua jude^eana pune in 
comunica^ie aceasta comuna cu 
comunele Turcestt si Slavesti. 

Veniturile si cheltuelile com. 
se urea la 1300 lei. 

E brazdata de dealurile : A- 
lunul si Balteni si udata de vaile : 
Rosioarel, Piriul-Mare, Cadausef, 
si de riul Tiriia, care uda cen- 
trul comunel. 

Se margineste cu comunele : 



Digitized by 



Google 



BERBEfTT 



372 



BERCA 



Turcesti, Pojogi, Badeni, Alu- 
nul si la S. cu Valea-Strimbel. 

Berbe§ti, sat, face parte din com. 
rur. cu acelasi nume, plasa 01- 
te^ul-d.-s., jud. Vilcea. Are o 
popula^iune de 425 locuitorT, 
221 barbap si 204 femeT. Aci 
e o biserica fondata la an. 1866. 

Berbe§ti, deal, in raionul comu- 
nei Berbesti, plaiul Olte^ul-d.-s., 
jud. Vilcea, pe care se cultiva 
7 hect 50 ar. vie. 

Berbe§ti, mosie a statului, pen- 
dinte de manastirea Polovraci, 
jud. Vilcea, care pe periodul 
1886 — 96, s'a arendat cu 2010 
lei anual. 

Berbe§ti, pddure a statului, in 
intindere de 300 hect, fosta 
pendinte de manastirea Polo- 
vraci. Situata in comuna Tur- 
cesti, pi. Oltejul-d.-s., jud. Vil- 
cea, si formata din trupurile Ghi- 
gi (200 hect.) si Valea-Rosiori 
(100 hect.). 

Berbe^ul, vale, plasa Jiul-d.-s., 
com. Argetoaia, jud. Dolj, prin 
care curge Piriul-Berbesului. 

Berbe§ului (Piriul-), pirln, iz- 
voreste din jud. Mehedin^i. Uda 
teritoriul com. Argetoaia, tre- 
cc in com. Salcia, pi. Jiul-d.-s., 
jud. Dolj, unde se varsa pe ripa 
dreapta a riului Valea-luI-Petru. 
Primeste ca afluen^I piraiele : 
Leurdoasa, Macrea si piriul Se- 
cul, ce vine din comuna Secul, 
jud. Mehedin^i. 

Berbota§i-Orman, padure, in 
intindere de vre-o 180 hect., 
in jud. Constanta, pi. Silistra- 
Noua, pe teritoriul atit rominesc 
cit si pe eel bulgaresc al com. 
rur. Garvan. In partea de mia- 
za-zi a plasil si a comunei se 



intinde pe ramifica^iile orientale 
ale dealuluT Garvan-Bair, prin- 
tre vaile Culac-Punar-Ceair si 
Cara-Culac. Este strabatuta de 
un drum comunal Ciuciuc-Cai- 
nargi-Cranova. Esen^ele princi- 
pale: fag, carpen si tuftris. 

Berca, sat de res ed in fa al com. 
Piclele, jud. Buzau, cu 550 lo- 
cuitorT si 131 case. De dinsul 
s'a alipit catunasele : Attrna^i, 
Alexesti, Dimulesti si Valea-Lu- 
pului. 

Berca, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-j., catunul comunei 
Jirlau. Padurea Berca a statului, 
are 200 hect.; cu esen{a salcie. 

Berca, loc arabil, jud. Tecuciu, 
situat in partea de S.-E. a sa- 
tulul $erbanesti, com. Liesti, in 
marginea padurel Hanul-Cona- 
chi. Aceasta mosie este proprie- 
tatea d-lul Gheorghiade. Se in- 
tinde spre E. pana in valea Cal- 
ma^uiulul si la S. pana in pro- 
prietatea d-lui Veron. 

Berca, mdfidstire, in comuna Pi- 
clele, cat. Berca, jud. Buzau, si- 
tuata pe un inalt si strategic 
pise, ce se ridica pe malul sting 
al riului Buzau, d'asupra catu- 
nulul Berca. Ea a fost fondata 
de Mihalcea Cindescu si so^ia 
sa, Alexandrina Cantacuzino, la 1 
anul 1694. E insemnata prin , 
arhitectura el si mal cu seama 1 
prin sculpturile in piatra de la 
usa intrarel si de la coloanele 
din mijlocul bisericel, carl se 
disting foarte mult prin armo- 
nia formelor si gustul ce a con- I 
dus pe sculptor. Mai multe co- 
loane de piatra, cesus^ineau am- 
vonul, care s'a darimat, au fost 
profanate, puindu-se doua, ca 
sa susfie cotlonul bucatariel de 
la Berca; iar doua, pe eel de 
la Episcopie. Usile de la intrare I 



sunt de stejar, sculptate cu o 
mare maestrie ; in mijloc poarta 
inscrip^iunea : « Mihalcea, Vel 
Stolnic Cindescu, Alexandrina 
Cantacuzino*. 

Biserica a fost inconjurata de 
un patrulater de zidurl tan si 
de vaste palate, din care tim- 
pul si focul, n'a lasat de cit 
ruine. Beciurile caselor se con- 
serve inca bine. Sunt demne de 
vazut bobble si stilpii ce le sus- 
{in. Din beciurl pleaca doua 
subterane boltite: una in par- 
tea de E., care merge pana in 
malul riului Buzau, distrusa in 
mare parte, si alta spre N.-V. 
in padurl, care abia se mal cu- 
noaste. 

Totul in fine denota, ca ea 
a fost zidita de Cindesti, ca sa 
le serve de cetate, unde sa se 
poata fortifica si la pericol sa 
fuga prin subterane. 

Frontispiciul este acesta: 

«Cu vrerea Tatalui, cu ajuto- 
rul FiuluT si cu sporirea Duhu- 
lui sfint, ziditu-s'a din temelie 
aceasta sfinta si dumnezeeasca 
manastire, intru slava si lauda 
a tot {iitorulul Dumnezeu, de 
robul lui Dumnezeu Mihalcea 
vel Stolnicul si de roaba lui 
Dumnezeu Alexandrina Canta- 
cuzino so{ul Dumisale i sfii ey 
Mihalcea, Moise, $erban si s'a 
inchinat intru paza si fericita 
sfinfilor mal marilor cerestilor 
Voevozl Michael si Gabriel, ca 
sa fie D-lor vecinica pomenire. 

Slava lui D-zeu celul ce ne-a 
ajutat dupa* inceput de am a- 
juns si sfirsitul. $i saQ zid't in 
zilele blagocestivulul domn Iw 
Constantin Basarab Voevod, la 
anul 7202. ilivpivc 1694 Iunie6». 

Dipticul ctitorilor : «Mihalcea, 
Ana monachia, (se vede ca Ale- 
xandra Cantacuzino, dupa moar- 
tea so^ului el, a intrat in vleafa 
monachala), Mihalcea, Constan- 
tin Voevod, Maria Doamna, Ma- 



Digitized by 



Google 



BERCA 



878 



BERCENI 



teiu Voevod, $erban Voevod, 
Pauna, Udriste, Ursu, etc.». 

Aceasta biserica a fost metoh 
al Episcopiel Buzati, care ad 
rainistra si averile sale. AzI e 
biserica de mir. In casele ce afl 
maT ramas este instalata o scoala 
primara cu 4 clase. $coala a 
fost infiinfata de Episcopul Dio- 
nisie in manastirea Nifon, cu 
scop de a prepara pe fiil sa- 
tenilor pentru seminaril. Dupa 
moartea sa, scoala a trecut la 
stat, care a mutat-o aci. 

Berca, numire, ce se mal da mo- 
pel Badeni-Pietioasa din com. 
Pietroasa-d.-j., jud. Buzau. 

Berca, numire, ce poarta o parte 
din mopa statului Piclele si Ur- 
latori. E numita de locuitorl si 
Piclele-Berca. Se afla in jud. Bu- 
zau. 

Berca, p&durice, parte din pa- 
durea Hanul-Conachi, hi partea 
de E., pe teritoriul com. Liesti, 
pi. Birlad, jud. Tecuciu. 

Berca-Bradul, mope a statului, 
jud. Buzau. (VezT Bradul). 

Berca-Mierlari, mope, jud. Bu- 
zau. (VezT Mierlari). 

Berca-Sfoara, numire, ce ma! 
poarta sfoara de mope Albesti, 
din com. Albesti, jud. Buzau. 
(Vezi Albesti-UngurenI). 

Bercarul, vad, jud. Braila, la 
N.-E. de satul Cazasul, pe unde 
coboara drumul de fier si dru- 
mul Braila-Gala^i, muchia Baldo- 
vinesti. 

Bercareasca, piriia§, afluent al 
Ncrejului-Mic, 111 partea-i dreap 
ta\ jud. Putna. 

Bercea (Rusca-lui-), surpdtura, 



in malul OltuluT, jud. Olt, teri- 
toriul com. Gostavajul, pi. Siul- 
d.-j., in dreptul catunulul Za- 
noaga. I 

1 
Berceluiul, baltd, jud. Teleor- 
man, formata din revarsarile ' 
Dunarei. Gura acesteT balp, la 
care sunt facute inchizatorT pen- 
tru ca pestele sa nu poata fugi, 
este in dreptul comuneT Fla- 
minda si poarta numirea de Ve- 
riga ; iar cind apele Dunarei vin 
prea marl, ele se intind pe lunca 
dintre Dunare si Olt. Sunt ani 
cind apele Dunarei si Oltulul re- ' 
varsate de odata, inunda tot a- 
cest teren si chiar parte din so- 
seaua Turnul-Port. 

In anil eel bun! se scot can- 
titap insemnate de peste din 
aceasta balta ; une-orl se scoate 
peste 500000 kilogr. Varieta- 
{ile de peste sunt : crapul si 
stiuca mal cu osebire, salaul, li- 
nu, caracuda si cega. 

Berceni, com, rur., pi. Cricovul, 
jud. Prahova. Inainte vreme a- 
parfinea de plasa Cimpul si se 
numea Moara-din-Cupe. 

Este situata pe loc ses, ltnga 
riul Teleajenul, la 7 kil. departe 
de capitala jude^ulul si la 15 
kil. de resedinja plasiT. 

Se compune din doua catune: 
Berceni si Catunul, avind o po- 
pula^iune de 712 locuitorl, 413 
barba^T, 299 femeT, in care in- 
tra si 23 familii de fi^ani. 

CapT de familie sunt 160 ; con- 
tribuabili 140; loeuese in 154 
case. 

In comuna este o biserica, 
construita din nou in anul 1 89 1, 
deservita de un preot. 

Locuitoril se ocupa numal cu 
agricultura. Produsul muncei il 
desfac in orasul Ploesti. 

Locuitoril, in numar de 117, 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mosia Berceni, dindu-li-se 430 



hect. EI aii 30 caT, 1 89 bol, 1 1 8 
vaci, 6bivolI, 100 1 01 si 69 pordf. 

In raionul comuneT, pe apa 
Dimbul, e o piva si o moara. 

$coala exista in comuna din 
anul 1893. Localul e proprie- 
tatea comuneT. CopiT in virsta 
de scoala sunt 100: 56 baep 
si 44 fete. 

Un hect. produce pana la 14 
hectol. griti si i4hectol. porumb. 

Comerciul se exercita de un 
singur circiumar. 

Budgetul comuneT prezinta la 
veniturT suma de leT 2538.54; 
iar la cheltuelT de leT 1970. 

Prin comuna trece o singura 
sosea, ce merge spre orasul 
Ploesti. 

E udata de riul Teleajenul si 
de riul Dimbul. 

Berceni, sat, face parte din com. 
rur. Bobesti - Balaceanca, plasa 
Dimbovi^a, jud. Ilfov. 

Suprafa^a totala a satuluT e 
de 1060 hect., impreuna cu Bo- 
besti. Apar^in d-luT proprietar 
Gr. Balaceanu 820 hect. si locui- 
torilor 240 hect. 

Numarul vitelor man e de 
139 si al celor micT de 170. 

Berceni (Bolintinul-Cotroce- 
ni-), sat; face parte din com. 
rur. Bolintinul-din-Deal, pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov, in apropiere 
de riul Ciorogirla. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
599 hect. Are o populate de 
570 loc. 

D-l Em. Baleanu si statul ail 
337 hect. si locuitoril 262 hect. 

ProprietariT cultiva 22 hect., 
115 pidure. Locuitoril cultiva 
tot terenul, rezervind 2 hect. 
pentru cultura vieT. 

Are o povarna. Comerciul se 
face de 2 circiuman si 1 hangiu. 

Numarul vitelor man c dc 
291 si al celor micT de 469. 

S'au stabilit in sat 29 stra : uf. 



Digitized by 



Google 



RERCENI 



374 



RF.REASA 



Berceni, fort, in jurul Bucurcs- 
tilor, jud. Ilfov. 

Berceni, vale, cc trcceprin com. 
Blejesti, plasa Glavaciocul, jud. 
Vlasca. (VezT com. Blejesti). 

Berceni-Dobreni, com. rur., pi. 
Sabarul, jud. Ilfov, situata la 
S. de Bucuresti, pe un afluent 
al riului Sabarul, la distant de 
13 kil. de Bucuresti. Sta in le- 
gatura cu Dobreni prin o so- 
sea vecinala. Este situata pe un 
loc ses si o valceluse, care poar- 
ta numele comuneT. 

N'are nicT un catun alipit. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
2417 hect. si are o populate 
de 887 locuitorl, carl traesc in 
194 case si 1 bordeiu. 

D-1I. Pr. Dimitrescu are 1871 
hect. si locuitoril 546 hect. 

Proprietarul cultiva 1 807 hect. 
(35 sunt sterpe, 29 izlaz). 

Locuitoril cultiva 502 hect., 
(10 sunt sterpe, 29 izlaz, 5 vie). 

Coinuna numara 183 contrib. 
si are un budget de lei 3438 la 
venituri si 3526 lei la cheltuelT. 
In anul 1885 erau 170 contrib. 

In comuna e: o biserica cu 
hramul Sf. Nicolae, deservita de 
2 preo{T; o scoala mixta, fre- 
cuentata de 16 elevl si eleve, 
cu intre^inerea careea statul si 
comuna cheltueste anual 1760 
lei ; 1 masina de treierat, 2 po- 
durl statatoare. 

In com. sunt 2 bal{T. 

Numarul vitelor e de 682 vite 
man: 183 cat si epe, 316 boi, 
184 vac! si vi^el, si de 1 281 
vite mici: i23porcI si 1158 ot. 

Dintre locuitorl 207 sunt plu- 
garl si 5 au diferite profesiunl. 

Aratura se face cu 188 plu- 
gurl: 177 cu bot si 1 1 cu cal. 
Locuitoril au 168 care si ca- 
ru{e : 151 cu hot si 17 cu cat. 

Improprietari^i sunt 74 locui- 
torl si neimproprietari^I 147. 



Comerciul se face dc 7 cir- 
ciumarl. 

Bercenilor (Movila-), movila, 
pi. Bailesti, com. AfumaVi, in 
satul Amzulesti, jud. Dolj. 

Bercenilor (Stufaria-), stufd- 
fie, plasa Balta, com. Macesul- 
d.-j., jud. Dolj. 

j Berce§ti, catun al com. Bala- 
nesti, jud. Buzau. Are 180 lo- 
cuitorl si 40 case. 

Berce§ti, catun, apart'ine comunci 
Cernadia, jud. Gorj. Esituatpe 
partea dreapta a piriulul Cer- 
nadia. Numele il este dat de 
Bercescu, fondatorul sau. Lo- 
cuitoril sunt venial din comuna 
Voineasca-de-Lotrul, pe la anul 

j 1690. Are o suprafafa cam de 
1530 hect., producind aproxi- 
mativ 350 hectolitri porumb, 
172 kgr. fasole, 1205 litri {uica, 
433 kg*"- Una, 100 kgr. cinepa, 
2 kgr. ceara si 150000 kgr. fin. 
Are o populate de 117 fam. 

! cu 392 suflete, din care 100 

! contribuabilT. Locuitoril poseda 
21 plugurl, 3 canine cu cat, 33 
care cu bol, 148 vite marl cor- 

! nute, 39 caT, 289 ol, 8 capre, 
10 rimatorl. 

Catunul are o biserica zidita 
de locuitort la anul 1835 ; 3 
morT si 5 fintini. 

, Bercil (Saratelul-), pirin, jud. 
Buzau. (VezT Sara{elul-BerciT). 

Bercioaia, colind, in com. Ma- 
! ne?ti, cat. Ciomagul, jud. Buzau, 
acoperita cu padure si izlaz. 

Bercioaia, mope, in com. Ma- 
nesti, jud. Buzau. (VezT Mavra). 

Bercioaia, ripd si Iocuin(d i.zo- 
latd, comuna Domnesti, jude^ul 
Muscel. 



Bercioiul, sat, cu 222 loc, jud. 
Arges, pi. Topologul; face parte 
din com. rur. Birsesti-Bercioiul. 
Are o biserica cu hramul To{F- 
Sfin^if, avind un preot si un 
cintare^. 

Bercioiul, mosie, cu o intindere 
dc 1077 pogoanc, din care cea 
mal mare parte padure, judctul 
Arges, pi. Topologul, propric- 
tatea statului si foasta pendintc 
de manastirca Cozia. Are o a- 
renda anuala de 1200 lei. 

Bercioaia, vale, izvoreste dupa 
propriet. statuluT, numita Deal. 
Curge prin comuna Domnesti, 
plaiul Nucsoara, jud. Muscel, 
de la V. spre E. Din an in 
an ingrijeste pe locuitorl, prin 
pagubele ce le face, maT ales 
in timpil ploiosl, cind devinc 
furioasa. 

Berdila, vale, pi. Bistri{a-d. s., 
de pe teri tori ul com. Ciumasi, 
jud. Bacaii. 

Berea, deal, jud. Falciu. Incepe 
de la Ripa-Porcin?T, com. Hur- 
duji, pi. Mjlocul, vine in partea 
de V. de Elan, la o deplrtarc 
de 1 kil. Pe acest deal se face 
cultura de cereale. 

Berea (Balote§ti), trup de pa- 
dure, jud. Putna. (VezT Mcra-Ba- 
lotesti). 

Bereasa, com. rur., in centrul 
plasil Mijlocul, jud. Vasluiu, la 
28 kil. de orasul Vasluiu ; si la 6 
kil. de Codaesti, resed. plasii. 
Este situata pe treT dealuri: al- 
BereseF, al-Bo^oaet si Riscani, 
carl se {in cu dealuri le Cirlesti 
si Bola^i. Este formats dinsatele: 
Bereasa, Riscani, Cirlesti si Bo- 
Joaia. Are o suprafa^a de 2145 
hect., din carl 12 hect. padure 
si 1416 hect. loc decultura.fi- 



Digitized by 



Google 



UEKKASA 



87i1 



BEKUNDKSTl 



na{ si imas sunt ale proprie- 
ta^ef, iar 709 hect. sunt ale lo- 
cuitorilor. In aceste 709 hect. 
intra si 8 hect. padure si 2 
hect. vie. Are o populate de 
216 familiT cu 636 suflete, intre 
cari 7 fam. Evrei. Locuitoril se 
ocupa cu agricultura si creste- 
rea vitelor. Ei poseda: 61 plu- 
gurl, 67 care cu bol, 6 pluguri 
si 26 canine cu cai, precum si 
70 stupl. 

In aceasta comuna sunt: 3 bi- 
sericl cu 1 preot si 3 cintarep ; 
2 iazurl; 2 circiuml. Comer- 
ciul se face de 3 RominT si 2 
strain!. 

Budgetulcom. e de ^Soleila 
veniturl si 1739 lei la cheltuelT. 

Numarul vitelor e de 301 vi- 
te marl cornute, 287 oT, 70 caT 
si 58 rimatorT. 

Bereasa, sat de resedin^a, la S. 
de comuna Bereasa, plasa Mij- 
locul, jud. Vasluiu. E situat pe 
coasta dealuluT Bereasa, numit 
si al-Danestilor. Se intinde pe o 
suprafa^a de 572 hectare, din 
carl 7 hectare padure si 4 hec- 
tare vie. Are o populate de 124 
familit, cu 382 suflete, RominT, 
razesl si 2 1 Evrei. Locuitoril se 
ocupa cu agricultura, cresterea 
vitelor si pu^in cu cultura albi- 
nelor. ET poseda 42 pluguri si 
46 caru$c cu cat, precum si 20 
stupl cu albine. 

In acest sat este o biserica 
facuta de obstia locuitorilor si 
deservita de I preot si 2 dascalT. 

Numarul vitelor c de 119 
vite marl cornute, 41 caT, 115 
ot si 25 rimatorf. 

Prin partea vestica a satulul 
curge piriul numit alBercse!, 
care ese din iezisorul de pe mo- 
sia Riscani si se varsa spre S. 
in apa Telejna. 



Bereasca, deal, jud. Iasi. (VezT 
Dealul-Mare, com. Voinesti, pi. 
Stavnicul). 

Bereasca, mosie ne/ocuitd, in pi. 
Cimpulul, comuna Condeesti, 
jud. Ialomi^a. 

Bereasca, padure, Jn pi. Cimpu- 
luT, com. Condeesti, jud. Ialo- 
mi^a, pe mosia cu acelasi nume. 

Bereasca, piria, jud. Iasi; izvo- 
reste de sub dealul Voinesti, pi. 
Stavnicul. Curge spre E., intra 
in com. Mogosesti, trece pe se- 
sul Vocotesti-Minjesti, si, dupa 
ce se impreuna cu piriul Min- 
jesti, se varsa in iazul de la 
Birca. 

Bereasca-de-Jos, mahala, din 
com. rur. Ploestiori, plasa Tirg- 
sorul, judejul Prahova. Mai ina- 
inte se numea Ploesciori-Dimi- 
triuluT. 

Bereasca-de-Sus, maha/a, din 
com. rur. Ploestiori, plasa Tirg- 
sorul, jud. Prahova. Mai inainte 
se numea Ploestiori-Manastirei- 
Marginenl si Bereasca- Veche. 

Berendeasca, mosie a statulul, 
in comuna Simileasca, jude^ul 
Buzau. (VezT Verguleasa). 

Berendeasca, mosie, in com. f in- 
testi, jud. Buzau, de 580 hect, 
mal toate arabile ; apoT izlaz, 
finea^a si un mic pile de pa- 
dure : Ulmil. 

Berendeasca (Opari^i-de-la- 
Ulmi), mosie, in comuna f in- 
testi, jud. Buzau, cu 320 hect. 
arabile. Facea ma! inainte un 
corp cu Berendeasca. Are o mica 
padure cu 2 hect. : Ulmii. 



Bereasca, jud. Prahova. (VezT Berendei, sat, cu 31 familil, ju- 
Tirgsoreanca). de(ul Arges, plasa Pitesti ; face 



parte din com. rur. Galasesti. 
Aid este resedin^a primaries co- 
munel. 

Berendei, v&lcea, jude^ul Olt, pe 
teritoriul comunei Corbul, plasa 
Mijlocul. Ese din dealul Run- 
cul ; curge catre S.-V. si da in 
Vedi^a, pe stinga el, linga ca- 
tunul Bran is tea. 

Berendeiul-Nou, sat, jud. Olt; 
face parte din comuna Daneasa, 
pi. Siul-d.-j. E situat pe Valea- 
Oltulul, intre Olt si malul drept 
al SiuluT, la 3 kil. distanfa de 
Daneasa, resedin^a comunei. Are 
o popula^iune de 358 locuitorl, 
din carl 50 improprietari^I dupa 
legea rurala. Aci e o biserica 
zidita la anul 1743. Locuitoril 
au 170 vite marl cornute, 18 
caT, 200 01 si 45 porcl. 

Berendeiul-Vechiu, sat, jude- 
^ul Olt, pendinte de com. Gos- 
tava^ul, plasa Siul-d.-j , situat 
pe malul drept al Siulul, la 2 
kil. spre N. de Cioflanul, resc- 
dinfa comunei. Are o popula- 
{iune de 420 locuitorl, 220 bar- 
bap si 2O0 femeT, din carl 30 
sunt improprietarip dupa legea 
rurala. ET poseda 100 vite marl 
cornute, 19 caT si epe, 598 oT 
si 108 porcT. 

Aci se afla o biserica fondata 
la anul 1859 de Mihail Coma- 
neanu si reparata la anul 1893. 

Berende§ti, sat, pe riul Arges, 
cu 167 locuiton, judejul Arges, 
plasa Lovistea, face parte din 
com. rur. Corbeni. (VezT acest 
nume). Are o scoala primara 
rurala, o biserica cu hramul A- 
dormirea, deservita de un preot 
si un cintaref. 

Berende§ti, sat, jud. Roman, ce 
exista maT inainte in plasa Mol- 
dova. Asta-zT este desfiinfat. 



Digitized by 



Google 



BEREND1$UL 



370 



BERESTI 



Despre el, un document de la 
1606, Maiu 12, dat de Irimia 
Movila, zice ca l'a dat, impre- 
una cu satul Sabaoani, danie 
m&nastireT Secul. El a fost ase- 
zat dup& toata probabilitatea pe 
sesul SiretuluT, la Est de satul 
Sabaoani, acolo pe unde curge 
astS-zi pirlul Berendisul, si unde 
tradi^iunea locuitorilor de prin 
prejur, pune un vechiu cimitir 
si ruinele uneT bisericT cu acest 
nume, Berendesti. El era locuit 
de UngurT, carl de sigur la des- 
fiin^area satuluT s'au mutat in 
Sabaoani. 

Berendisul, piritt, ce curge prin 
plasa Moldova, comuna Tama- 
seni, jud. Roman. Izvoreste din j 
marginea de Est a platouluT ce 
separa basinul SiretuluT de al 
Moldovel. Curge de la Vest la 
Est prin sesul SiretuluT si se 
varsa in riul Siret, de-a dreapta, 
la satul Tam&seni. 

Beresei (Dealul-), deal, jude^ul 

Vasluiu. (VezT Sur&nesti, deal). | 

I 

Beresei (Dealul-), deal, pe care 
se afla satul Bereasa, din com. 
Bereasa, plasa Mijlocul, judejul , 
Vasluiu. 

Beresei (Pirlul-), piriu, ce curge 
dintr'un mic iezisor, de pe mo- 
sia Riscanilor, din comuna Be- 
reasa, pi. Mijlocul, jude^ul Vas- 
luiu, strabate teritoriul acesteT 
comunT, trece prin partea ves- I 
tic& a satuluT Bereasa si la su- 1 
dul comuneT da in apa Telejna. 

Beresti, com, rur., plasa Bistrija- 
d.-s., jude^ul Bacau, situate in 
valea piriiasuluT Beresti si pe 
dealurile dintre Bistri^a si Siret. 
Se compune din 3 c&tune : 
Beresti, resedin^, Climesti, ma! \ 
sus si Padureni, maT la Sud de j 
Beresti. i 



Pe la 1803, cind s'a intocmit 
Condica Liuzilor, se afla in ju- 
de^ul Neam^u, ocolul Siret, sub 
numele de Beresti-ItestT. («Uri- 
carul» lui Codrescu, vol. VII, 
pag. 272). 

Se invecineste : la Nord cu 
teritoriul comuneT Galbeni, ju- 
de^ul Neam^u, de gara careia 
se indep^rteaza cu 6 kil. ; la 
E., cu teritoriul comuneT $er- 
besti ; la S., cu sec^ia Bradul 
(comuna $erbesti) ; la Vest cu 
teritoriul comuneT Racova. 

Are o scoala mixta in satul 
Beresti, care function eaza din 
i860, intre^inuta de stat si a- 
sezat& intr'un local cladit cu va- 
l&tucT, inchiriat de comuna. La 
1 89 1, scoala a fost frecuentata 
de 29 copiT, dintre can 9 fete. 

BisericT sunt 3, deservite de 

I preot si 4 cintare^T. Se nu- 
mara 370 case de locuit, dese, 
si 7 circiumT. 

Populafiunea numara 368 capT 
de familie si 1525 suflete, din- 
tre car! 1480 RominT, 34 Izra- 
eli^I, 9 ArmenT si 2 UngurT, to{T 
de protecjiune romina. Dupa fe- 
lul ocupafiuneT se deosibesc in : 
600 agricultorT, 11 meseriasT, 10 
comercianp, 25 profesiunT libere, 
40 muncitorT si 3 1 servitorT. $tiu 
citi si scrie in, dintre carT 

II femeT; nu stiu carte 14 14, 
dintre carT 745 femeT. Contri- 
buabili, dupS recensSmintul pen- i 
tru periodul 1891 — 96, sunt 323. ' 

Sem&n&turile si recolta lor, 
in anul agricol 1890 — 189 1, a , 
fost : 

Griu, 5104.10 hectolitri; se- 
car&, 25.80 hectolitri; porumb, 
10724.20 hectol. ; orz, 2175.80 
hectolitri ; ovaz, 103.20 hecto- 
litri ; rapi{5, 430.00 hectolitri ; 
cinepa, 64.50 hectolitri; cartoft, 
173510.400 kgr.; fas., 3614.800 
kgr. ; mazare, 774.600 kgr ; li- 
vada naturals, finefe, 54222 ki- 
lograme. 



Totalul paminturilor de cul- 
ture este de 1149.72 hectare. 

Dupa legea rurala. din 1864 
s'au dat 129 ftlcT si 40 prajini 
pamint, la 38 locuitorT in im- 
proprietarire. 

Comuna are o intindere de 
3661 hectare. ProprietarT man 
sunt : urmasiT luT Alexandru Ca- 
targiu, care stapinesc o intin- 
dere de 501 hectare, ce le da 
un venit de 10000 lei anual ; 
Ovanes Christea, care stSpineste 
387 hect.,cedauun venit de 9000 
let pe an ; Mihail Costea Haret, 
107 hectare, care-T d& 1700 lei; 
urmasiT luT Gh. Razmeri{a\ cu 
180 hectare si venit de 3000 
lei ; Pr. C. Borcea, 95.28 hec- 
tare si venit 2300 leT; si Dimi- 
trie Giosanul cu 50 hectare si 
venit de 1800 lei. Impozitele 
ating cifra de 1555 leT. 

P&durile (cea maT mare parte 
marunta) ocupi 410 hectare. 

Viile au 168 hect. si au pro- 
dus, in 1890, 51.68 hectolitri 
vin alb. 

Animate sunt: 144 caT, 817 
vite marT cornute, 264 porcT si 
1328 oT, carT apar^in la 21 pro- 
prietarT si carT, in 1 88 1, au dat 
2656 kgr. lina amestecata. 

StupT de albine se gasesc 60, 
care, in 1890, au dat 232.380 
kgr. miere si 77.460 kgr. cearl 

Satele acesteT comune sunt 
legate intre ele printr'o cale ve- 
cinala, venind de la Ciumasi si 
care raspunde printr'o alta, co- 
munala, la com. $erbesti, taind 
calea ferati si soseaua natio- 
nals Bacati-Roman. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtuluT, 18 kil.; la Girleni, 
resedin^a plasiT, 8 kil. 

Budgetul comuneT pe exerci- 
{iul 1 89 1 — 92 are: la venituri 
leT 5245, banT 56, si la cheltu- 
ielT leT 2885, banT 65. 

Bere§ti, com. rur., plasa Tazlaul- 



Digitized by 



Google 



BERESTI 



377 



BERESTI 



d.-j., jud. Bacau, situate de-a 
dreapta riulul TazlSul-Mare. Estc 
alcatuita din 4 catune : Beresti, 
resedin^a, pe valea pir. Strimbul, 
Stroesti si Rominesti mat la N. f 
Gura-Cernulul, la confluenta pi- 
riuIuT Cernul cu Tazl&ul-Mare, 
si Prisaca, pc malul drept al 
Tazl&ulul-Mare. 

In condica Liuzilor gasim Be- 
resti -R&zasestT, iar in statist tea 
din 1874 mat gasiin un catun, 
Stejari-Mindri. 

Teritoriul sau se margincste 
la N. cu al comuneT Te{cani, 
la E. cu al com. Bosoteni, la 
S. cu al com. V&nduleni (Ver- 
sesti) si la V. cu al com. Buc- 
sesti (Turluianul). 

Teritoriul s&u este udat dc 
piriul Cernul, in cursul sail in- 
ferior, de piriul Strimbul si dc 
Tazl^ul-Mare si accidentat de 
dealurile: Pravila, VaYzari si 
M&t&ciunilor. 

Are o scoali mixta, care func- 
{ioneaz£ de la 1881, in satul 
Beresti, intre^inutil de stat, a- 
vind un local in stare bun&, con- 
struit de comunS. In anul 1891, 
scoala a fost frecuentati de 32 , 
copiT, printre cart 6 fete. 

Sunt 3 bis. ortodoxe, cite una 
in satele Beresti, Stroesti si Pri- 
saca, deservite de 2 preoJT si 3 
cint^re^T. Sunt 432 case de iocuit, 
dese in Beresti si Stroesti, rare 
in cele-1'alte doua, si4circiuml. I 

Animaie sunt: 63 cal, 10 13 
vite mart cornute, 298 pord, 
27 capre si 858 oT, care apar- I 
{in la 62 proprietart si cart in 
1891, au dat 2287 kgr. lind 
(urcaiiS. si 35 kgr. lind m\\d. 

Producjiunea rccoltel in anul | 
1 890 — 9 1 a fost : 

Griu 874 hectolitri, secarft 99 
hectolitri, porumb 4963 hecto- 
litri, orz 318 hectolitri, ov&z 952 
hectolitri, cinepi 108 hectolitri, 
cartoft 2IOO kgr., fasole 3SOO 
kgr. si finefe 342000 kgr. | 



Suprafafa tntinderei pdmin- 
tulul de cultura este de 1264.30 
hectare. 

Populat'iuneanumarii 433 cap! 
de familie, cu 1732 suflcte. Bir- 
ba{T sunt 862, femei 870, totf 
Romini si de protec^iune romi- 
na. Dupft felul ocupa^iune! sunt 
1299 agricultorl, 15 meseriasi, 
9 comerc'ian^T, 12 profesiunT li- 
bere, 32 muncitorT si 23 servi- 
tor!. $tiil a citi si a scrie 118 
(12 femei), 11 u stiu carte 1 614 
(858 femei). ContribuabilT, dupa 
noul rcccns&mint, sunt 356. In 
anul 1864, s'aii impropriet&rit 
66 locuitori, cu 196 feld si 40 
prajini pSmint. 

Teritoriul comuneT are o m- 
tindere de 1375 hectare. P&du- 
rilc ocupft o suprafa^a de peste 
300 hectare. 

Proprietor este Constantin Ti- 
sescu, cu o mosie de 591 hect. 
ce-i da un venit anual de 1 1700 
lei, si al{t mai mid precum : 
I. Mote^, cu o mosie de 36 
hect. si un venit de 1000 lei; 
C. Mote{, 39 hect. si un venit 
de 1 100 lei; Vasile Gabor, 36 
hect. si 1080 lei venit; Vasile 
S. Gabor, 37 hectare si 1200 
lei. Totalul impozitelor estc dc 
804 lei. 

Vil sunt pe o intindere de 
13 hect., si in 1890 ail dat 
233 hectolitri vin alb. 

StupT de albine sunt 98, car! 
in 1890 au dat 6S kgr. micre 
si tot atita ccanl. 

Budgetul comuneT pc cxerci- 
tiul 1 89 1 — 92 a avut la veniturl 
31 13 lei si la cheltuclT 21 14 let, 
61 ban!. 

Comuna este strSbfttuta* de 
cat vecinale comunale, care o 
leaga cu comunelc vecine si cu 
soseaua jude^eana : Bacail-Tir- 
gul-Ocna. 

Distance: la BacaTi, capitala 
districtuluT 30 kil. ; la Tirgul- 
Ocna 38 kil.; la com. Buesesti 



8 kil. ; la com. Sanduleni 6 kil. ; 
la com. Te^cani 8 kil. ; la com. 
Bosoteni 3 kil. si la Tirgul-Va- 
lea-Rea, resedin^a pl&sii, 1 1 kil. 

Beresti, comuna rurala, in pla- 
sa Horincca, judejul Covurluiti, 
resedin^a plaViI Horincea, pe 
valea Chinejei, la 82 kil. de 
Gala^T. Se margineste la N. cu 
Obirseni (jud. Tutova) si Lu- 
pesti, la E. cu Slivna, la S. cu 
Balintesti si Jor&sti si la V. cu 
VindercT si R&desti din Tutova. 
Aceasti comuna e udatl de pi- 
raiele Horincea, in margin ea ri- 
slriteani a comuneT, Chineja, cc 
izvoreste chiar de aid si de pi- 
riiasul Merea. Are 5 catune : Me- 
rca,Tirgul-Beresti, resedin^a, Sa- 
tul- Beresti, Aldesti .si $ipotelc, 
toate aprcape unele dc altele, 
afari de Aldesti si §ipotele, carl 
sc g&sesc mai sus si dep&rtate 
de resedinfa comunali cu 4 kil. 
Mai e apoi lingS. $ipotele un 
grupusor de case cu numele 
P&n&sesti, carl insi nu formeaza' 
cfttun a parte. Dintre catune, 
T.-Beresti e lnfiinfat de vr*o 50 
anT, cele l'alte sunt mult mai 
vechl. 

LocuitoriT acesteT com. sunt : 
in T.-Beresti, bezmSnarT, mai 
mult EvrcT comercian^I si me- 
seriasi, prea pufinT RominT. In 
cele-1'altc citune mai mult rS- 
zesT si pufinT fosti clacasT, to{! 
RominT ins^l, a ciror ocupafic 
principals e plugdria si creste- 
rea vitelor. Numarul tuturor ca- 
selor din com. Beresti e de 692. 
ContribuabilT sunt 527; familiT 
762 cu 2922 sufl., din carl 1492 
bftrba^T, 1 430 feme!, 1494 ne- 
casatori^T, 1 240 cisatori^T, 179 
vaduvT, 9 divor{a{T, 325 stiind 
carte si 2597 nestiind carte. Nu- 
marul Evreilor din T.-Beresti c 
dc 78 familiT, cu 412 suflete. 

Terenul de aici e compus maT 
mult din dealurT si vST; pu^inul 



bJ.l'J. Jlareie IHifionar (jCogru,ic. 



48 



Digitized by 



Google 



BERESTI 



378 



BEREFT! 



ses aflator e neroditor si aco- 
perit cu nisip. Suprafafa in- 
treaga a teritoriulul se calcu- 
leaza la aproape 3771 hectare, 
ast-fel specificate dupa intre- 
buin^are : 2661 pamint arabil, 
401 padure, 472 imas, 63 fi- 
ne{e, 168V2 vil; restul velrele 
satelor, teren netrebnic si ripT. 
Din pamint, 18 10 hect. apar^in 
proprieta{ei man, impartita in 
patru trupuri de mosii : T. -Be- 
resti cu Tufele-lul - Pacuraru , 
Tercheleni-Voinesti - Bazan- Cau- 
san, Voinesti-fapeni si Caluga- 
reasca; 1961 hect. sunt ale sa- 
tenilor. 

Se seamina de ordinar : gnu, 
orz, ovaz, secara si papu^ol. Pro- 
duc^ia mijlocie totala se socoa- 
te : 1. 000 chile grid, 1.800 se- 
cara, 1.800 orz, peste 2.000 pa- 
pusoT si 700 ovaz. Recolta mij- 
locie pc falce e : griti, secara si 
orz 4 chile, papusoi pana la 5. 
Fasole, bob, mazere : cartoft, var- 
za si alte legume se cultiva in- 
deajuns. Satenii se mai ocupa 
cu viile, livezile, carausia, scoa- 
terea pietrei si taiatul padurilor. 

Masinl agricole sunt 5 ; plu- 
gurl sistematice 20 ; monf cu a- 
bun 3; circiume 21, osebit de 
alte pravalii de bacanie, lipsca- 
nie, etc. Meseriast diferip exista 
cu deosebire in Tirgul-Beresti, 
unde se aflfi si o fabrics de lu- 
minarf de ceara. Femeile se ocu- 
pa cu cultura gindacilor de ma- 
tasa, a inuluT si a cinepeT. In re- 
sedin^a comunala e o baie ev- 
reiasca in bune condign, precum 
si o mica baie rcce la Manole 
Dima, facuta prin canalizarea si 
inmagazinarea intr'un basin a 
ape! unuT izvoras din partea a- 
pusana a tirgului. In Tirgul-Be- 
resti se face bilciu saptaminal 
in fie-care Duminica. 

Vite sunt: 800 bol, 600 vaci, 
200 caT si 600 01. 

Veniturile comunalc sc ridica 



la 10049 let 42 banT, iar chel- 
tuelile la 9046 let, 1 2 bani. Da- 
rile directe totale se urea la 
19762 lei, 68 bani. 

Biserici sunt 4 : Sf. Gheorghe, 
in Tirgul-Beresti, care dateazade 
vr'o 30 am; Sf. Voevozl in satul 
Beresti, iarasi nu de mult con. 
struita; Sf. Nicolae in Mcrea si 
Adormirea Maicel Domnului, in 
Aldesti. Afara de biserica din 
Aldesti, care are pamint rural 
si e alipita de parohia Proda- 
nesti, cele-1'alte biserici n'au pa- 
mint. Popula^ia respective for- 
meaz& o singura parohie, cu 
catedrala Sf. VoevozT, 1 preot 
paroh, 1 preot ajutor si 4 cin- 
tare^i. 

EvreiT au in Tirgul-Beresti o 
sinagogS. 

§col! sunt 4 : una de bae^T, 
doua mixte si una de fete. In 
intiia, de bae$T, din Tirgul-Be- 
resti, cu 40 elevT regulap din 
70 inscrisT, se inva^a si imple- 
titul palariilor de paie. A doua, 
de fete, tot in Tirgul-Beresti, 
are 40 eleve, care urmeaza re- 
gulat, din 45 inscrise. A treia, 
mixta, in satul Beresti, are 21 
scolari regula{T din 54 inmatri- 
cula^i; si aice se inva^a imple- 
titul palariilor. A patra, tot mix- 
ta, in Aldesti, are 35 elevT ins- 
crisT, din carl urmeazS regulat 
12 — 15. 

In com. Beresti, si anume in 
Tirgul-Beresti, e resedin^a uneia 
din cele doua judecatorii de 
pace rurale ale jud. Covurluiu, 
precum si sediul medicului pla- 
sii Ilorincea. 

Beresti, com. rur., in jud. Put- 
na, pi. Racaciuni. 

Comuna Beresti e asezata pe 
malul drept al Siretulul. Dis- 
tant de capitala jude^ulut e de 
51 kil. spre N., iar de resedinja 
plasif, Adjudul-Nou, de 7 kil. 

Marginilc acestei com. sunt: 



la N. si N.-E. comunele Min- 
drisca si Valea-Seaca ; la S. Ad- 
judul-Vechiu si Adjudul-Nou; la 
E. Siretul, care o desparte de 
jud. Tecuciu ; iar la V. Sascutul 
si PSncesti. 

Popula^iunea comunel, dupa 
recensemintul din 1890, e de 
221 cap! de familie, cu 872 su- 
flete, din cari 418 barba^I si 
454 feme!. 

Aceasta popula^iune se im- 
parte ast-fel: Dupa stare civi- 
le: 464 neinsura^T, din cari: 
236 barba^t si 228 femei, 324 
insurant si 83 vaduvl, din cari: 
20 barba^i si 63 femeT. 

Dupa na^ionalitate : 828 Ro- 
mini, 1 Bulgar, 22 UngurT si 21 
de diferite na^ionalita^i. 

Dupa religie: 829 OrtodoxT, 
22 CatolicT si 21 Mozaicl. 

Dupa felul ocupa^iuneT : 154 
agricultorT, 19 meseriast, 6 co- 
mercianpf, 7 profesiunt libere si 
46 servitorT. 

$tiu carte 67 persoane, din 
cart: 64 barbap si 3 femel. 

Numarul caselor de locuit in 
aceasta comuna, e de 205. 

Miscarea popula^iuneT in anul 
1 892 a fost : 6 casatorii, 47 na- 
sterl si 34 morp. 

O biserica parohiala, cu hra- 
mul Sf. Pantelimon, se afla in 
comuna\ care vine in ajutorul 
et cu 350 lei anual. 

Instruc^iunea publica se pre- 
da intr'o scoala mixta, frecuen- 
tata de 19 copiT, din can: 17 
bae{! si 2 fete, din 102, 45 baeji 
si 57 fete, cu virsta de scoala. 

Comuna cheltueste cu intre- 
^inerea el 852 lei anual. 

Comuna numara 171 contri- 
buabili, adica I la 5.10 locui- 
torl. In anul 1886 erau 147 con- 
tribuabilT, iar in 1869 numaT 135. 

Budgetul comunel pe anul 
financiar 1893/94 a fost urma- 
torul: venituri 4162,68; chel- 
tueiT 3970*64. 



Digitized by 



Google 



BEREST1 



379 



BERESTI 



In atyi anl, budgetul de veni- 
turile si cheltuelile comunel era: 

In 1868-69 la veniturl 3000 
lei; iar in anul 1885-86 la veni- 
turl 3216 lei si la cheltuell a- 
ceeasi suma. 

Pamintul comunel este bun, 
priincios porumbulul, dar mal 
ales griulul, care aduce 20 — 25 
hectol. de hect. Cultura sfeclel 
se face pe o scara foarte in- 
tinsa. 

In anul 1892, produc^iunea a 
fost: griu 5 191 hect. ; orz4752; 
porumb42i4; meiu 1450; car- 
tofl 7 mil. kgr. 

Instrumentele agricole de carl 
dispune comuna, sunt: 13 plu- 
gurl de lemn si 64 de fier; 18 
grape de fier, 9 tavalugurl si 54 
care. 

Vitele aflate pe teritoriul co- 
munel sunt: 1 1 14 capete, si a- 
nume: 233 bol, 218 vacl, 85 
cal, 300 01, 28 capre si 250 
porcl. 

Numarul cultivator! lor a fost 
de 152. 

Se afla in comuna 240 stupl 
de albine, carl produc 1 20 kgr. 
de miere si 18 kgr. ceara. Kgr. 
de miere se vinde cu 80 banl, 
iar eel de ceara, cu 4 lei. 

Industria acestel comune se 
reduce aproape exclusiv la cea 
casnica, mal to^I satenil ocu- 
pindu-se cu plugaria. O moara 
de apa e aproape singurul sta- 
biliment industrial. 

Comerciul se exercita de 7 
persoane (5 RominI, 2 Izraeli^I) 
in 7 stabilimente, din carl: S de 
bauturl spirtoase, 1 de coloniale 
si cereale si 1 de lemne. 

Comunica^ia acestel comune, 
cu cele din imprejuriml, se face 
prin sosele comunale si vecinale, 
care o leaga la S. cu Adjudul- 
Vechiu, la N.-V. cu Mindrisca, 
iar la V. cu Pancesti si Sascut. 
In apropiere de Beresti trece 
si soseaua na^ionala, care pleaca 



din Focsani, spre nordul Mol- ' 
dovel, precum si linia ferata , 
Focsani-Pascani. 

Bere§ti, sat, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-s., al comunel cu a- 
celasi nume. Este resedin^a com. 
Are scoala. Biserici sunt 2, cu 1 
preot si 3 cintare^i. Una din ele 
este zidita la 181 8 de Hagiul 
Constantin Calin si restaurata 
la 1843, si alta s'a facut de loc. in 
1882. Circiumi sunt 6. Cap! de 
familie se afla 224 si sufl. 907. 
Animale sunt: 92 cai, 524 vite 
cornute si 174 porcl. 

Bere§ti, in vechime numit Strim- 
ba, sat, jud. Bacau, pi. Tazlaul- 
d.-j., si resedinfa comunel cu a- 
celasl nume, situat pe valea pi- 
riulul Strimbul. 

■ Are: o scoala, la care, in 1891, 
din acest catun, au urmat ij 
bae^T si 5 fete, din 105 copil 
in virsta de scoala ; o biserica 
ortodoxa, cladita de locuitorl si 
proprietar, la 1827 si reparata 
la 1874, deservita de 2 preopf 
si 1 cintare^. Circiumi sunt 3. 
Capl de familie se gasesc 276, 
suflete 1043. 

Animale se numara: 39 cal, 
610 vite cornute, 171 porcl si 
13 capre. 

Bere§ti, sat, jud. Dorohoiti, pe 
inosia Zvoristea, com. cu ase- ] 
menea numire, pi. Berhometele. | 
Cu 136 fam., 544 suflete. Bisc- j 
rica, cu patronul Sf. Nicolac, 
fara preot, cu 2 cintare^I, 1 pa- | 
lamar, este din lemn si mica, 
facuta in anul 1800, de Vasile ' 
Calmuschi. j 

! 

Bere§ti, sat, in jud. Iasi, partea | 

de E. a com. Bosiea, pi. Bra- | 

nistea. E situat intre riurile Jijia | 
$i Prutul, pe o suprafa^a de 98 

hect. Are o populate de 2 1 fa- | 

milil, cu 107 locuitori, carl se 1 



ocupa cu agricultura, iar in timpul 
ernel cu pescaria, cu facerea de 
rogojini $i cosciuge. 

Numarul vitelor e de 304 ca- 
pete, din carl: 94 vite marl 
cornute, 175 ol, 13 cal si 22 
rimatorl. 

Bere§ti, sat ; face parte din com. 
rur. Lapusata, plasa Cerna d.-s., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
542 locuitorl, 278 barba^I si 264 
femel. 

Aci e o biserica, cu hramul 
Sf. Nicolae, rezidita la anul 1885. 
Copil in virsta de scoala sunt 
68 y 29 bae^I si 39 fete, din carl 
urmeaza 15, 9 baepf si 6 fete. 
Este la distant de 1 l /* kil. de 
cat. Sarulesti, unde este scoala. 

8ere§ti, sat, jud. Mchedin{i, in 
plaiul Closani ; {ine de com. rur. 
Rudina; este situat pe vale. 

Beresti, catun, apar^inind comu- 
nel Alimpiesti, jud. Gorj. 

Are o suprafa^a de 60 hect. 
Produc^iunea acestul catun se 
sue la 215 hectol. porumb, 78 
kgr. fasole, 542 decal. vin, 45 
decal. {uica, 93 kgr. lina, 100 
kgr. cinepa, 9 kgr. ceara, 98 
hectol. griii, 45000 kgr. fin. 

Are o populate de 44 fam., 
232 sufl., din carl 37 contrib. 
Locuitori! poseda : 4 plugurl, 5 
care cu boT, j6 vite marl cor- 
nute, 2 cal, 62 ol, 4 capre, 1 1 
rimatorl si 21 stupl. 

Cai de comunica^ie sunt: so- 
seaua comunala Poenari, si un 
drum de care, ce merge din so- 
seaua comunala spre rasarit, tre- 
cind peste Dealul-Tauzulul, la 
com. Milostea de Vilcea, unde 
da in soseaua jude^eana. 

Bere§ti, catun, pendinte de co- 
muna Aduna^i-Copacenl, plasa 
Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe 
coasta dreapta a riului Arges, 



Digitized by 



Google 



BERESTI 



380 



BERE VOESCUL-M A RE 



proprietatea d-nel PetrovicT-Ar- 
mis. Este sosea comunala pana 
in soseaua nationals Giurgiu-Bu- 
curesti. E departe de Giurgiu 
de 53 kil., de Bucuresti de 23 kil. 

47 locuitort improprietari^T la 
1864 au luat supraf. de 188 
hect. 

In acest catun sunt: 150 01, 
102 bol si vacT, 30 caT si 40 
rimatorT. Sunt 3 circiuml. (V. 
com. Copaceni-Aduna^T). 

Bere§ti, fost sat, catrc 1873, pi. 
Amaradia, com. Slavu^a, jud. 
Dolj. 

Bere§ti, deal, jud. Mehedin{i, in 
com. run Bala-d.-j., plaiul Clo- 
sani. 

Bere§ti, deal, in jud. Vilcea. (V. 
Balan). 

Bere§ti, mosie, pi. Bistrija-d.-s., 
com. Beresti, jud. Bacau, despre 
care Th. Codrescu, («Buciumul 
Romin», pag. 235) se exprima 
ast-fel: « mosie cu par^T razasesti, 
din care la 1841, raposatul Log. 
Lupusor Bals cumpara o suma 
de stinjeni de la capitanul C. 
Fhores si d-luT Vornicul Alecu 
Catargiu, cumpara stinjeni din 
Beresti de la Ghcorghe sin Ion 
Stele, Niculae Pantiziu, Dimitrie 
Ludu, cite 250 let stinjenul si 
din Badureni de la Gh. Stele si 
al^iT, cite 200 lei stinjenul; are 
parte si d-lui Cluccrul Haulica 
si dintre razes! sunt, din ba- 
trini, Ion Ciolan, Sava Irimia 
si Iov, Polcovnicul Vasile Li- 
ch'n, Tanase Tacu, etc. si al^i 
mai mul^f razesi si partasT in 
ea. Are sat, cu 2 bisericT, 4 preo^I, 
1 diacon, 4 dascalT, 1 privilegiat, 
54 mazilF, 2 capataierT, 10 ne- 
volnicT, 15 vadane, I jidov ; pc 
linga mosiile Gimesti, Lijcani, 
Ciumasi si altele ; numara 200 
locuitori». 



Bere§ti, mosie, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., comuna Beresti, cu 
o intindere de 600 falci, impar- 
{i^T intre mai mul^I proprietan. 
Despre accasta Th. Codrescu in 
«Buciumul Romin», pagina 236, 
ne spune : « mosie in care avea 
parte si Sf. manastire Berzun- 
{ul, inchinata Sf. Lavre, din mun- 
tele Atos in jos ; pe la anul 
1840, d-luT Aga Enachi Cru- 
penski cumpara 4 stinjeni din 
ea de la preotul Toader V. On- 
tila, Nicola! Stanciu, loan, Mi- 
halache si Maria sin prcoteasa 
Gafi^a, din batrinul Porcescu ; 
avea parte in ea si casa rapo- 
satului Caminarul Toma Rafaila 
si al^iT. Are sat cu biserica, 2 
preo^T, 2 dascalT, I privilegiat, 
17 mazilt, 13 nevolnicf, 8 va- 
dane, 3 jidovT ; pe linga mosiile: 
Nadija (Nadisa), Turluiul, Ver- 
sesti, Stroesti si altele; cu un 
numar de 128 locuitorT». 

Beresti, mosie, nelocuita, in piasa 
Siretul-d.-j., comuna Galbeni, ju- 
de^ul Roman. 

Bere§ti, parohie, judc^ul Putna, 
compusa din comuna cu acelasT 
nume. Are o biserica parohiala 
cu hramul Sf. Pantelimon. 

Comuna chcltueste cu tntre- 
{inerea el, 350 lei anual. 

Beresti, piriii, jude^ul Bacau, 
plasa Bistri^a d.-s., care serpu- 
este prin comuna, ce poarta nu- 
mele sau si se varsa in piriul 
Turbata. 

Bere§ti-Sat, sat, in comuna Be- 
resti, plasa Horincea, judc^ul 
Covurluiu. Este asezat ceva mai 
sus de tirgul cu acelasi nume. 
Are 211 contribuabili, 284 fa- 
miliT, cu U59sufletc. MaT ina- 
inte, impreuna cu catuna Merea, 
forma comuna aparte. Are o bi- 
serica si o scoala. 



Bere§ti-Tirg, tirgiisor rural, eel 
mai mare de acest fel din ju- 
de^ul Covurluiu, in comuna Be- 
resti, plasa Horincea. Numara 
107 case, asezate aproape in sir 
si cele mai multe lipite una de 
alta, de ambele laturi ale unel 
strade, dupa modelul tuturor 
ttrgusoarelor rurale din {ara. 
Contribuabili sunt 173, familif 
194, cu 844 suflete. Aproape ju- 
matate din popula^iune e com- 
pusa din EvreT, carl se indelet- 
nicesc en comerciul. Mai ina- 
inte numai T. -Beresti singur, for- 
ma o comuna aparte. 

Terenul, 215 hect, pe care 
e asezat Tirgul-Beresti, e supus 
bezmanului (embatic). Actul in 
virtu tea caruia se infiin^eaza a- 
cest ttrg, dateaza de la 15 Fe 
bruarie (pus insa in aplicare la 
1 Septembrie), 1844. Proprieta- 
rul sail actual e Epitropia Ca- 
se! Sf. Spiridon din last, careia 
i-a revenit in 1 879, in urma da- 
niel facuta de catre Dimitrie Su- 
cevanu, fostul protopsalt al Mi- 
tropoliel Moldovel si Succvei, 
cunoscut ma! bine sub numele 
de Psaltul Dimitri^a. 

In T.-Beresti se afla : o bise- 
rica, o sinagoga, doua scoli, 
judecatorie de pace, un medic 
de plasa, o baie, etc. (VezT Be- 
resti, comuna). 

Berevoescul, munte, la nordul 
jude^ulut Muscel. Serveste de 
limitaa^aret spre Transilvania. 

Berevoescul -de -Jos, mo fie a 
statulul, jud. Prahova, compusa 
din doua buca{T, in intindere 
totals de 45 hect., din cari 23 
hect. padure, in 3 pilcuri, nu- 
mite : Piscul - Runculul, Poiana- 
Vatafuiut si Cotul-cu-PlopL Pro- 
prietatea d-luT Naum Papazoglu. 
Valoarea ei e de 29000 lei. 

Berevoescul- Mare si Berevo- 



Digitized by 



Google 



BEREVOESCUL-MIC 



881 



BEREVOESTI-PAMtNTENj 



escul-Mic, Mitnfi, la nordul 
jude^uluT Muscel, intrc riul Dim- 
bovifa si frontiers. 

Berevoescul-Mic, padure a sta- 
tului, in intindere de 150 hcct. 
Apar^ine de mun^iT manastircT 
Cimpulung, cart fac parte din 
comunelc Corbisori si Berevo- 
esti, plaiul Nucsoara, jude^ul 
Muscel. 

Berevoe§ti, padure, in judeful 
Muscel, supusa regimuluT silvic, 
proprietate a d-lor D. Hristescu 
si Tache Berevoescu, in intin- 
dere dc 150 hect., avind esen^a 
dominant;! fag, iar pe coastele 
expuse spre K. si stejar. 

Berevoescul, proprietate a sta- 
tuluT, in jud. Muscel, pendinte 
de manastirea Vierosul, S'a a- 
rendatpe periodul 1888 — 1893, 
cu 7550 lei anual. Ea coprinde 
trupurile : Hirjea, Napirtianul, 
Branistea, Plaiul -Lung si Pis- 
can ul. 

Berevoe§ti-Paminterii, comund 
rurald, plaiul Nucsoara, jude^ul 
Muscel, la Sud-Vest de Cimpu- 
Lung, 12 kil. departe dc acest 
oras. E asezata pe malul sting al 
riulul Bratia, pe ambele malurT 
ale piriuluT Valea-SatuluT si pe 
dealul numit O^elul. 

Se compune din 3 catune : 
Berevoesti-PamintenT, O^elul si 
Bratia, cu rcsedin^a in catunul 
Berevoesti. 

Are o populate de 810 lo- 
cuitorf, 408 barba^T si 402 fe- 
mef, cu 195 cap! de familie, carl 
traesc in 192 case. 

LocuitoriT, pe linga agricul- 
ture, se mat ocupa cu faccrea 
de ulucT, fierarie, cujocarie si 
rotarie si cu cresterea vitelor. 
In comuna sunt: 703 boT si vacT, 
117 capre, 97 porcT, 55 cat si 
1 77 1 01. 



In jurul comuneT sunt livezi 
de pruni, padurT cu arborT, cu 
esen^ele : fagT, mesteacani, a 
nint, plopi, ulmf, carpenT, alunT 
si stejarl. 

Riul Bratia, care se uneste 
cu Bratioara, mal sus de com. 
Albesti, uda aceasta comuna pe 
partea de Vest si primeste ca 
afluen{T maT multe pirate micT, 
intre carl Valea - SatuluT, Batri- 
nul-Turnului si PiriuI-luT-Meila. 
Valea-SatuluT o fonneaza Piriul- 
Tirgulul si al-CiocanuluI. 

Pe riul Bratia sunt 5 morf si 
1 fierastrau, care taie busteni de 
nuc si alte esenje, ce se gasesc 
in padurile din comuna. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 4508 hect, din can 
508 hect. sunt fine^e si aratura 
si 4000 hectare izlaz si padure. 
Mosia e a locuitorilor din vre- 
murT indepartate, afara de ctyT- 
va carl au capatat-o prin impro- 
prietarire si dota. 

Comuna numara 147 contri- 
buabili si avea, la 1887, un bud- 
get de 1207 l e * l a veniturl si 
1 172 ieT la cheltuelT. In anul 
1889 — 90, venitul comuneT se 
urea la 1409 lei si cheltuelile 
la 1251 let. 

Numirca comuneT, de Bere- 
voesti, vine de la Bera, primul 
locuitor care s'a stabilit aci, si 
de Pamintenf, pentru ca locui- 
torit nu sunt venial din alta 
parte, ci nascu(I si creseu^T aci. 

In raionul comuneT sunt 2 bi- 
sericT si un schit ruinat, cdifi- 
cat, se zice, de locuitoriT comu- 
nei de atuncT, si in loc dc ser- 
vitorT, paracliserT, cintarcjT, etc., 
eraii calugarT carT scrveau, si, 
pentru intrctincrea lor, biserica 
avea venit, fiind dotata cu pro- 
prietate, de fondatoril c.\. MaT 
in urma, murind dintre enoriasT, 
fiii lor s'au retras din acea lo- 
calitate mai la sat si au delasat 
biserica. 



Calugarii au stapinit averea 
bisericel cit au trait ; apoT, dupa 
moartea lor, s'a luat inapoT pro- 
prietatea de mostenitoril dona- 
torilor si schitul s'a ruinat. Ca- 
lugarii, se crede, ar fi venit aci 
de la schitul Ciocanul, care e in 
apropiere. Nu se stie anul fon- 
dariT accluT schit ; nu exista nicT 
o inscrip^ie sau pisanie. 

Scoala, cu ntre^inerea careia 
statul cheltueste anual 1242 lei, 
sj frecuenta regulat de 21 elevT 
si el eve. 

Pamintul comuneT e bogat in 
carbunl, can nu se exploateaza, 
nefiind bine forma^T. 

Ca locurl istorice gasim in 
comuna : Piscul-TurnuluT, Negru- 
Voda si Bataia. (VezT aceste 
nume). 

Mosia Bataia a fost proprie- 
tate, se zice, a Doamnel Chiajna, 
pe care aceasta a daruit-o ma- 
nastireT Radu-Voda. MaT tirziu 
a trecut in stapinirea manas- 
tirel Cimpulung, in schimbul mo- 
siel Persiceana. 

Aceasta comuna este coprinsa 
intre comunele Berevoesti-Un- 
gurenT la S.-E., Godeni si Ma- 
halaua-Malul la N. si Albesti 
la V. 

Pe teritoriul comuneT sunt so- 
scle comunale, carT merg pana 
in soseaua jude^eana Cimpulung- 
Curtea-de-Arges. Pe riul Bratia 
este o punte, la Gura-Vaiel-Sa- 
tuluT, facuta de locuitorT. Aceasta 
punte leaga toate comunele din 
plaiul Nucsoara, cu orasul Cim- 
pulung. 

Berevoe§ti-P&minteni, sat, face 
parte din com. rur. cu acelasT 
nume, jud. Muscel. Este situat 
pe malul sting al riuluT Bratia 
si pe ambele malurT ale Vaiel- 
SatuluT. 

Acest sat fiind in ccntrul co- 
munei si maT populat, este rese- 
dinja autorita^iT comunale. 



Digitized by 



Google 



BEREVOE?TM NGURENI 



382 



BEREZENl 



Are 2 biserici dc zid, una pe 
Valea-Satului si alta la Gura- 
Vaiel-Satulul. Cea de pe Valea- 
SatuluT este edificata de locui- 
tori, la anul 1862, pe locul unei 
alte biserici, care data cam dela 
la anul 1 400; iar cea de la Gu- 
ra-Vaief-Satului s'a zidit de lo- 
cuitort la anul 1600. Pisanil nu 
sunt. Ambele sunt deservite de 
2 preo^I si 2 dascall. 

$coala, cu Intre^inerea careia 
statul cheltueste anual 1242 lei, 
se frecuenta de 2 1 elevT si eleve. 
De la 1877, localul scoalel este 
cu chirie, pentru ca arzind ve- 
chiul local, cladit anume la 1864, 
nu s'a mai construit altul. 

Popula^ia satulul e de 680 
locuitorf, 340 barbapf si 340 fe- 
me!, cu 165 capl de famiiie. 

Berevoe§ti-Ungureni, com. ru- 
rala, plaiul Nuc^oara, jud. Mus 
cel, situata la S.-V. de Cimpu- 
lung, 12 kil. departe de acest 
oras, pe ambele malurl ale riu- 
luT Bratia. 

Se compune din 3 catune : 
Berevoesti-Ungurenf, Manesti si 
Gamacesti, cu resedin{a in Be- 
revoesti. 

Is! trage numele de la un Be- 
revoescu. f 1 zice Ungureni pentru 
ca eel ma! mul^T locuitorl sunt 
venip aci de peste munp, din 
Transilvania. 

Are o populate de 618 lo- 
cuitorl, 291 barbapf si 327 fe- 
me!, cu 140 cap! de famiiie, can 
locuesc in 142 case. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura, cresterea vitelor si cu 
facerea cheresteleT. ET au : 506 
boT, vaci si vi^el, 31 cai si epe, 
i70porcT, 1847 of si capre. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 449 hect., din cart 
266 hect. teren bun de cultivat, 
iar restul de 183 hect. impro- 
priu pentru orl ce cultura. 

Numarul contribuabililor e de 



130. In anul 1887, budgetul sau 1 
prezinta la veniturl 956 lei si 
la cheltuell 930 lei. In anul 
1889 — 90, venitul se urea la 
1902 let si cheltuelile la 975 I. 

In jurul comunei sunt: livezi 
cu pruiit, dealul Teisul, padurea 
Sterminosul si mun^ii Napirtia- 
nul si Piscanul, ambii proprie- 
ta$I ale statulul. Padurile con^in 
lemn de fag, stejar, ulm, fra- 
sin, plop, carpen, alun si ju- 
gastru ; iar pe mun{f sunt mai 
ales brazl si moliffl. 

Riul Bratia uda partea de E. 
a cat. Gamacesti si a Berevo- 
estilor-Ungurenl si partea de V. 
a cat. Manesti. Pe riul Bratia, 
in cercul comunei, sunt 2 morl, 
dintre care una func^ioneaza, si 
o piua in care se ingroasa di- 
miile. In partea de N. a comu- 
nei, pe marginea Riusorulul, a 
fost inainte vreme un sat mic. 
Asta-zl inca se vad in acel loc 
urmele bisericel, unde s'a ase- 
zat o cruce si ci^T-va arborl. 

Locuitorif au pamint prin im- 
proprietarire ; ct\ din Berevoesti 
si Gamacesti pe mosia Vierosul, 
si eel din Manesti pe mosia nu- 
mita Cimpulungeanca. 

Statul are aci 2 mosil: Herja 
si Bataia, si in^arcatoarele : Riu- 
sorul si Rogodul, pe apa Riu- 
sorul, Macelarul, Oboarele cele- 
Mari, Plaiul-Lung, Plesnitoarea, 
Cheia si Cindeasca, unde se afla 
un izvor de apa minerala. 

Prin comuna trece soseaua 
Cimpulung-Curtea-de-Arges si 
soselele comunale, mergind spre 
S. la com. Aninoasa si spre N. 
la com. Berevoesti-Pamintenl. 

Spre E., pe teritoriul comu- 
nei Berevoesti-Pamintenl, se vad 
niste ruine vechl, unde se zice 
ca a fost o cetate fondata pe 
timpul Tatarilor. Acele ruine 
sunt in locul numit Malul-Viel, 
pentru ca aci aii fost odata vii. 
In com. este o bis. si o scoala. 



In partea de N.-V. sunt mine 
de carbuni; nu se exploateaza 
insa, nefiind carbunil bine petri- 
fica^I. 

Berevoe^ti-Ungureni, sat, face 
parte din com. rur. cu acelasi 
nume, jud. Muscel. Are o po- 
pulate de 411 locuitorl, 196 
barba^I si 2 1 5 femei, cu 95 capl 
de famiiie. Locuitoril s'au im- 
proprietarit pe mosia statulul 
Vierosul si au 139 hect. pamint 
bun pentru cultura. 

Riul Bratia uda partea de E. 
a acestul sat. 

Aci este o scoala frecuentata 
regulat de 24 elevl si eleve, cu 
intre^inerea careia statul chel- 
tueste anual 1242 lei. Scoala 
dateaza in acest sat cam de la 
1840. De la 1877— 1 886 a fost 
inchisa. De la 1886 func^io- 
neaza regulat. 

Biserica, care este de piatra, 
s'a construit de locuitorl in lo- 
cul unei alte biserici de lemn. 
Este deservita de 1 preot si 1 
dascal. 

Berezana, sat, in plasa Tirgul, 
com. Blagesti, jud. Tutova. 

Berezeni, com. rur., in partea 
de S.-E. a plasii Prutul, jude^ul 
Falciu, asezata pe sesul Prutulul 
in partea de E. si pe dealurile 
de la V., despre com. Rosiesti. 
E margin ita la N. cu com. Rin- 
ceni si la S. cu com. Bozia. 
Este formata din satele: Bere- 
zeni, Vicoleni si Satul-Nou. Se 
intinde pe o suprafa^a de 4433 
hect. Are o populate de 296 
familil, cu 1155 suflete si 360 
contribuabill , intre carl sunt: 
40 Evrei, 12 Unguri, 10 Bul- 
garl si 7 Armenl. To^I locui- 
torif, afara de Evreil si Armenii, 
se ocupa cu lucrarea pamintulul. 
Viea se cultiva pe o intindeie de 
37 hect. Padurea este mica. 



Digitized by 



Google 



BEREZENI 



383 



BERHECIl* 



Are: o scoala si doua biserici; 
un iaz si doua balp cu peste. j 

Prute^ul si Prutul ft uda mar- 
ginea de E. ; Pirtul-Musat mar- I 
ginea de N. si Copaceanca mar 
ginea de V. 

Budgetul la veniturt de 6700 
let, la cheltuell de 4400 leT. 

Vite: 1324 vite cornute, 138 , 
cat, 2123 ot si 226 porci. 

Berezeni, sat, judeful Falciu, in 
partea de N.-E. a comunel Be- \ 
rezeni, plasa Prutul, asezat pe 
platoul Prutului. Suprafaja 1110- 
siel este de 2145 hect., Are o 
populate de 100 familiT, cu 400 
suflete si 125 contribuabilT. 

Este resedin^a comunel. Are : 
o scoala infiintata in 1862, fre- 
cuentata de 20 scolarl ; o bise- 
rica, cu I preot si 2 cintare{i, 
foarte vechie. A fost restaurata , 
in 1884. 

Acest sat e udat, in partea 
de N., de piriul Musatul, in cen- | 
tru de piriul Berezesti si la E. 
de Prute{ul. 1 

Satul Berezeni formeaza un 
trup cu satul Vicoleni, de care 
sedespare numaT prin piriul Be- 
rezeni ce trece printre ele. 

I 

Berezeni, balta, numitasi Bozia, 
pi. Prutul, comunele Berezeni si 
Bozia, pi. Prutul, jud. Falciu, 
formata din doua girle. Este bo 
gatii in peste si stuf. Are o , 
suprafafa de 214V2 hectare pe | 
Berezeni, si de 2860 hectare pe | 
Bozia. 

Berezeni, movild, in partea de 
N. a satulul si com. Berezeni, j 
pi. Prutul, jud. Falciu. Se zice 
ca ar fi fost facuta la 1 7 1 1 , in 
timpul razboiului de la Stani- 
lesti. 

Berezeni, pirifi, jud. Falciu ; iz- 1 
voreste din Dealul-Bal^cr, trece | 
de la V. la E,, de a curmezisul, i 



printre satele Berezeni si Vico- 
leni, com. Berezeni, pi. Prutul, 
si se varsa in girla Prute^ul. 

Berezlogi, sat, in jud. Suceava, 
pe mosia cu acelasi nume, din 
com. Lespezi. Asezat pe podi- 
sul de d'asupra dealulul cu a- 
celasT nume, e inconjurat de pa- 
durl mart de fag si stejar. Nu- 
niara 10 case populate cu 15 
cap! de familie sau 28 suflete, 
din carl 18 barbap si 10 feme!. 
Din acestia sunt 10 strain!. Are 
14 contribuabilt. Vatra satulut 
ocupa suprafa^a de 2 falcT. Mo 
sia, proprietatea d-lor Anghel 
Valy si V. Teodorescu, este in 
intindere de 8&6 falcl, din cart 
126 cultivabile, 500 padure, 200 
fine^ si 60 loc nefolositor. $ooala 
si biserica din Sire^el servesc 
si acestul sat. 

Berezlogi, deal, in comuna Les- 
pezi, jud. Suceava. 

Berezlogi, mosie, in judeful Su- 
ceava; are o suprafafa de 520 fal- 
cT, acoperite ma! mult de padure. 

Berezna, loc, in jud. Dorohoici, 
aproape de satul Dersca, com. 
cu asemcnea numire, plasa Ber- 
hometele, unde se afla un sanf 
mare facut din vechime si care 
are: 210 stinjenF, sau 468 me- 
tri si 38 cm. in lungime ; 6 stin- 
jcnl, sau 13 metri si 38 cm. in 
la^imc si 2 stinjenT sau 4 metri 
si 26 cm. in adtncime. Capatul 
lul da la o parte in piriul Bu- 
haiul si la alta parte in piriul Bu- 
haesul. Pamintul din acest san{ 
formeaza un val pe malul apu- 
san. Atit acest val inalt inca 
de 4 stinjenT sail 8 metri si 92 
cm. cit si sanful, este curmat 
la mijloc spre a lasa loc de tre- 
cere. De la acest val, spre Vest, 
este o suprafa^a plana cam pa- 
trata, ca de 72 hect., asigurata, 



in fa{a, de sanf si val, iar in 
latun, de piraie si in fund, de 
codru mare. Tradifmnea spune, 
ca aicea era odinioara cetate 
de aparare, avind la curmatura 
poarta. 

Berghelul, balta, care in timpul 
revarsarel Siretulul confine mul^I 
pestT. E situata la V. de satul 
Homocea, pi. Berheciul, jud. Te- 
cuciu. 

Berghiul, vale, la E. de satul 
Oncesti-Noi, comuna cu acelasi 
nume, plasa Stanisesti, jud. Te- 
cuciu. 

Berheciu, plasa, situata la N.-V. 
jud. Tccuciu. Numele sau vine 
de la riul Bedieciii, care o stra- 
bate in partea de E. Aceasta 
plasa mat inainte purta numele 
de Ocolul-Polocinulul. 

Se compune din 10 coraune : 
Condrachesti, Corbasca, Corni, 
Gaiceana, Godinesti, Homocea, 
Huruesti, Negulesti, Ploscu^eni, 
Vultureni. Are 75 catune. 

Are o populate de 16290 su- 
flete. 

Li mite : La N. jud. Bacau, 
de care se desparte prin o linie 
conventionale, ce incepc din ma- 
lul SiretuluT, mergind pe linga 
satele Marvila, Pogle^ul, Ghilo- 
vesti, pana la N. comunel Godi- 
nesti ; la S. pi. Nicoresti ; la E. 
riul Berheciu ; la V. Siretul. 

Resedin^a sub-prefectureT este 
in Tirgul-Gaiceana, comuna Gai- 
ceana. 

Comune mat populate in a- 
ceasta plasa sunt : Condrachesti, 
Corbeasca, Gaiceana, Huruesti, 
Homocea si Vultureni. 

Aceasta plasa e brazdata de 
2 dealurt, care merg paralel cu 
Siretul si care poarta numele 
satelor ce se afla pe dinsul. 
Dcalul, care incepe de la E. de 
satul Pogle^ul, merge in direc^ia 



Digitized by 



Google 



BERUECIU 



884 



BERHECIUL 



N.-S. si se continue pana in 
Dealul-Nicorestilor. 

Este strabatuta de Valea- 
BerheciuluT si de Valea-Poloci- 
nului. 

In aceasta plasa funct'ioneaza 
13 scolt ruralemixte cu cite un 
inva^ator; 12 scoli dateaza mai 
de mult, iar a 13 a in satul Gher- 
dana, com. Condrachesti, este 
infiin^ata anul acesta. Accste 
scoli se frecuenta de 1963 copiT, 
1007 bae^T si 956 fete. 

Are man intinderl de padurl, 
can parte sunt proprietatea sta- 
tuluT, parte a d-lul Dimitrie 
Sturdza, in com. Gaiceana. 

In aceasta plasa viea se cul- 
tiva pe o scara intinsa, dupa 
cum se vede din acest tabloti : 
In Condrachesti 89 hect. soarii; 
Corbeasca 138 hect; Corni 101 
hect.; Gaiceana 183 hect.; Co- 
dinesti 95 hect. 50 aril; Ho- 
mocea 108 hect. 75 aril; Hu- 
ruesti 143 hect; Negulesti 76 
hect.; Ploscu^eni 3 hect. 50 aril; 
Vultureni 82 hect. 

Plasa Berheciu e impar^ita Jn 
17 parohii: Parohia Ocheni cu 
biserica parohiala S-^iT Apostoli 
din Ocheni, compusa din Con- 
drachesti, Floresti, Fundoaia, O- 
cheni si Palanca. Parohia Gher- 
dana cu biserica parohiala Sf. 
Dumitru, compusa din Dragestt 
si Gherdana. 

Com. Corbeasca are 2 parohii : 
Corbeasca, cu hramul S-^ii Voi- 
vozT, compusa din satele: Cor- 
beasca, Fofaza, Pogle^ul, Bacioiu. 
parohia ScaYisoara, cu biserica 
parohiala Sf. Nicolae, compusa 
din Marvila, Rogoaza, Scarisoara 
si Porcclre^ul. 

Com. Corni are 2 parohii : Pa- 
rohia Corni, cu biserica parohiala 
Sf. Nicolae, compusa din Corni- 
d.-s., Corni-d.-j. si Giurgeni ; pa- 
rohia Tataresti, cu biserica pa- 
rohiala Inal^area-Cinstitei-CrucT, 
compusa din Costi.sa, Tataresti 



I si Ungureni, deservita de 1 preot 

I paroh si 2 cintarepf. 

i Com. Gainceana are 2 parohii: 

Parohia Hu^u, cu biserica Cuvi- 

! oasa Paraschiva, compusa din 
Hu(u, Ghilovesti, Arnioasa, Zla- 
tareasa si Valea-MoriT, deservita 
de 1 preot si 2 cintareti; paro- 
hia Gaiceana, compusa din ca- 
tunele : Tirgul-Gaiceana, Lunca, 
Petroasa, Popcsti si Recea, cu 
biserica parohiala S-ta Treime, 
deservita de I preot paroh si 
un ajutor, cu 4 cintareti. 

Comuna Godinesti are 2 pa- 
rohii : Parohia Godinesti, com- 
pusa din: Godinesti-d.-j., Godi- 
nesti-d.-s., Valea-LupuluT, Fra- 
{ia si f iganesti, cu biserica pa- 
rohiala Sfin^ii-VoevozT, deser- 
vita de un preot paroh si un 
ajutor, cu 2 cintSre^i ; parohia 
Valea-Salciei, compusa din Me- 
deleni, Nastaseni, Poenele, Va- 
lea-Lupului, Valea- Salciel, Va- 
lea-Merilor, Barna, deservita de 
1 preot cu 4 cint&re{i. Parohia 
Homocea coprinde Homocea si 
Lespezi, biserica parohiala Sf. 
Gheorghe, deservita de 1 preot 
paroh, cu 1 ajutor si 3 cin- 
tareti. 

Comuna Huruesti are 2 pa- 
rohii : Parohia Huruesti, com- 
pusa din : Huruesti, Capotesti, 
Dumbrava, $arba, cu biserica 
parohiala Sf. Gheorghe, deser- 
vita de 1 preot si 2 cintareti ; 
parohia Sendresti, compusa din 
Galesti, Nedelcul, Perchiul si 
Pradaesul, deservita de 1 preot 
si 2 cintareti. 

Comuna Negulesti are 2 pa- 
rohii : Parohia Blaga compusa 
din: Blaga, Cauia-d.-s., Cauia- 
d.-j. si Raspochi, avind bise- 
rica cu hramul Sf. Nicolae, de- 
servita de 1 preot si 2 cinta- 
reti; parohia Maldaresti, cu bi- 
serica parohiala Adormirea-Mai- 
cel - Domnulul, compusa din 
Negulesti, Largaseni si Malda- \ 



resti, deservita de 1 preot cu 
2 cintareti. 

Comuna Vultureni are 2 pa- 
rohii: Parohia Balanesti, cu bise- 
rica parohiala Adormirea-Maicel- 
Domnulul compusa din : Bala- 
nesti, Bodeasa, Gradesti, Dosof- 
teiul, Melescani, Tavadaresti si 
Rugetlu, cu un preot si 2 cin- 
tarep; parohia Vultureni, com- 
pusa din: Vultureni, Nazaroaia, 
Dadesti, Deleni, Lichitiseni, cu 
biserica parohiala Adormirea- 
Maicel-Domnulul. 

In aceasta plasa se afla 2 sate, 
numal de Ungurl: satele Ploscu- 
{eni si Unguri, in comuna Gai- 
ceana. In fie-care din aceste sate 
se afla cite o biserica catolica. 
Riurile ce strabat aceasta 
plasa sunt: Siretul, care intra 
in jude^ la satul Marvila, comuna 
Corbeasca, merge in partea de 
V. a piasil, pana la Ploscu^eni 
si intra in pi. Nicoresti. Polo- 
cinul vine de la Corbeasca si 
se varsa in Siret la Homocea, 
si Berheciul in partea de E. 

Cale de comunicajie mai in- 
semnata : $oseaua jude^eanaTe- 
cuciu-Gaiceana pe Valea-Berhe- 
ciulul. 

Berheciu, stafie de dr. d. f., jud. 
Tecuciu, pi. Berheciu, com. Go- 
bar, pe linia Tecuciu - Birlad, 
pusa in circulate la 13 Sep- 
temvrie, 1872. Se afla intre sta- 
bile Tecuciu, 15,9 kil., si Ghi- 
digenT, 12,2 kil. Inal^imea d'asu- 
pra niveluluT maril de 44,11'". 
Venitul acestel stafil pe anul 
1896 a fost de 91,629 lei 35 b. 

Berheciu, fir de deaiurT, jud. 
Bacau, plasa Siretul-d.-s., de pe 
stinga piriului cu acelasT nume, 
intre com. Ofelesti si Filipeni. 

Berheciul (Briheciul), r/;7, iz- 
voreste de sub dealul Raiul, pe 
tcritoriul com. Obirsia, jud. Ba- 



Digitized by 



Google 



BERIIECIU 



SS5 



BER1IOMKTELE 



cuu, uncle se incarca cu Bai- 
macul. Primeste pe stinga pi- i 
riiasele : Mirza, Glodul si B&lai- 
ta, care vin din com. Marasti ; 
trcce prin com. Tirgul-Glodu- 
rile si O^elesti si apoT intra in 
jud. Teeuciii, trecind pe linga ' 
satele Tarni^a, Taula, Lozinca, 
Godinesti, Vultureni, Negulesti, 
Corbi{a, Corcioveni, Brahasesti, 
Nartesti-d.-s. si Nartesti d.-j. Pri- 
meste pe dreapta urmatoarele 
piraie : Reprive{ul, Gaiceana si 
alte mat mid piriiase, iar pe stin- 
ga piriul Strimba si nul Zeleti- 
nul. El curge in direcfia N.-S. pe 
ovale intinsa si frumoasa, pe ca- 
re se face semanaturi si fine^e. 
La capul dealului Corcioreni, fa- 
ce o curba spre E., se uneste cu 
Zeletinul, trece soseaua nationa- 
ls, calea ferata Tecuciu Birlad si, 
chipa ce a parcurs plasile Berhe- 
ciu si Zeletinul, avind de la intra- 
rea in judet si pana la varsare o 
lungime de 70 kil., se varsa in 1 
noil Birlad, in fata satuluT Ne- 
giilesti, pi. Nicoresti, jud. Te- 
cuciu. Pe dinsul se afla 2 mort I 
de apa. Are o albie de 3 — 4 
m. si o adincime de 1 — 2 m. ! 
Largimea vaeT este \n termen j 
mediu de 300 m. Prima-vara si | 
in timpurT ploioase se revarsa 
pe intreagavale, producind marl 
stricciciunT. 

Berheciu, ses, plasa Siretul-d.-s., 
com. Tirgul-Glodurile, de-a lun- 
gul piriuluT cu asa nume, jud. 
Bacaii. 

Berhoi, subdiviziune a cat. Coca- 
Xiculesti, jud. Buzau, comuna 
Niculesti. 

Berhometele, plasa, in partea 
de S.-V. a jud. Dorohoiu. 

Marginele acestei plasi sunt: 
la N. plasa Her^a, de care se i 
desparte prin hotarul mosiilor: i 
Stanesti si Tureatca din asta ; 



plasa, despre mosiile : Miho- 
reni, Culiceni si Tirnauca din 
acea plasa; la S. cu jud. Bo- 
tosani, de care se desparte prin 
linia ce demarcS marginele din- 
tre aceste doua judete ; la Vest 
cu pi. Cosula, de care se des- 
parte prin hotarul mosiilor : Tu- 
reatca, Dersca, Lozna, Virful- 
CimpuluT si lonasani din asta 
plasa, despre mosiele : Ibanesti, 
Hiliseul, Buhaiul, $endriceni, 
1 Iorlateni, Sauceni^a, Prelipca, 
Goroveiul si Braesti din acea 
plasa; la V. cu Bucovina, de 
care se desparte prin linia ce 
hotareste frontiera dintre am- 
bele aceste (arf. 

Forma teritoriala a plasiT este 
neregulata, maT mult lungareata, 
in direct'ia despre N. - V., c5- 
tre Sud-Vest, nial ingusta la 
partea nordica de cit la cea su- 
dica, si pufin spintecata prin 
particica anghiularS, ce face Bu- 
covina, intre piriul Molni^a si 
riul Siret , pana la confluen- 
ta lor. 

Intinderea teritoriuluT plasiT 
e de 51668 hect. 76 aril, din 
carl sunt: 14729 hect. 46 aril 
padure si 36939 hect. 30 aril 
cimp. Aceste de pe urma se 
subimpart prin aplicarea legiT 
din 1 864, fostilor clacasT 15279 
hect. 55 arii, ramiind proprie- 
tarilor de mosil 21603 hect. 01 
aril cimp curat, pe linga 14729 
hect. 46 aril padure. 

Suprafa^a teritoriulul intregeT 
plasT, este accidental de mul- 
tele ramurl micT de dealurT, ce 
se intind din coamele inalte ale 
dealurilor, catre sesul SiretuluT. 
Plasa pare ca marginita, in mare 
parte din lungimea ei, de sesul 
dealului, ce intra din Bucovina 
pe la Mitocul-DragomirneT, din 
dreapta vaet Siretulul si de si- 
rul dealului, ce intra iara-sT din 
Bucovina, pe la Mihoreni si Cu- 
liceni, din stinga vaei Siretulul. 



Solul este in parte bun si 
fertil, iar parte mal slab. Acel 
de pe asezaturl si podisuri este 
bine compus, avind destul hu- 
mus ; este bun, dar nu asa fer- 
til ca acel din plasiie de cimp ; 
numal acel de pe ses, avind 
groasapatura de aluvian-vegetal, 
este manos si abondent; acel 
de pe unele costise si dealurT 
cuprinde nasip icT-colea, ames- 
tecat cu pu^in prund, pe aiu- 
rea cu maT mult, iara la alte lo- 
curl chiar marT blocurT stincoase 
de piatra. 

PadurT in aceasta plasa sunt 
din a stinga Siretulul incepind 
de la Sinau^i, pe la : Tureatca, 
Piriul-Negru, Dersca, Lozna, Vir- 
ful-CimpuluT si lonasani, ce se 
^in de la olalta. Parte este ba- 
trina, cu marT arborT, si parte ti- 
nara, cu esen^e de fag, carpen, 
stejar si frasin, ca predominante, 
pe linga ulmT, teT, plopT si altele; 
iara din a dreapta SiretuluT, in- 
cepind din hotarul BucovineT de 
la Mitocul-DragomirneT, pe la : A- 
dincata, Zvonstea, Gremesti, Za- 
mostia si Han^esti, carT formeaza 
o continua^ie neintrerupta, fiind 
parte batrina, cu frumosi arborT, 
iara parte tinara, in care pre- 
domini fagul si stejarul si in 
unele locurf mesteacanul ; aproa- 
pe de frontiera catre Bucovina 
se iveste bradul. 

Dintre 20 iazurT acum exis- 
tente, pe deosebite mosiT, cele 
maT principale sunt: $iscariul,de 
10 hect., pe Zvoristea; Baidac, 
de 3 1 ,2 hect., pe Tureatca; Bei- 
zadeleT, de 20 hect., pe Dersca; 
Holban, de 2 hect., pe Lozna ; 
farineT, de 2 hect , pe Culiceni. 
Din totalul numar al piraielor, 
maT mult brT maT pu{in marT, 
cele maT principale sunt: Arsi^a, 
incep<ltor de pe Buhaiu, se vars& 
in Molni^a; Baranca, incepator 
de pe Zamostia, se varsa in Siret ; 
Buhaiul, de pe Dersca, se varsa in 



55213. Marele bivfwuar Uenynuic. 



49 



Digitized by 



Google 



fcERIIULEASA 



m\ 



HfeRISLAVESTl 



Iezer la Dorohoiu ; Ghilia, de pe 
Dersca, se varsa in Buhaiu ; Hu- 
maria, de pe Zamostia, se varsa in 
Siret; Leahu, de pe Zvoristea, 
se varsa in Siret; Meredeul, de 
pe Mogosesti, se varsa in Siret 
la Talpa; Negrul, de pe Tu- 
reatca, se varsa in Molnija; Si- 
retul, riu, trece prin plasa; Si- 
re^elul, de pe Virful-CimpuluT, 
se varsa in Siret la Dumbraveni, 
jud. Botosani; Virichia, de pe 
Botosani^a din Bucovina, se var- 
sa in Siret ; si Vladeanul de pe 
piriul Negru, se varsa in Mol- 
ni^a. 

Popula^ia din plasa intreaga e 
de 6190 fam. cu 24032 sufl.,dupa 
recensamintul din 1890. Din a- 
cestia sunt: 20 preo^I, 41 cin- 
tarep, 29 palamarl, 9 inva^atorl 
si restul : proprietary profesio- 
nistl, meseriasl, comercianpf, a- 
gricultorl si viticultorl, Romini 
si strain!. 

In plasa este un sub-protoe- 
reu ; 33 bisertci, din cart 3 va- 
cante de preoflf si 2 inchise, 
fiind in rea stare. 

In plasa Berhometele sunt : 9 
scoll cu 9 inva^atori si 601 e- 
levi; din acestea 7 sunt mixte, 
1 de bae$I si una de fete, in Zvo- 
ristea. Intre^inerea lor se face 
de comune si stat. 

Aceasta plasa are 9 comune 
rurale : 

1. Adincata, cu satele: Adin- 
cata si Mitocul. 

2. Dersca, cu satele : Cindesti, 
Dersca, Piriul-Negru, Vifcani si 
Vladeni. 

3. Gramesti, cu satele : Bo- 
tosani^a, Gramesti, Budesti si 
Verpolea. 

4. Hin^esti, cu satul Hin^esti. 

5. Lozna, cu satele: Calinesti, 
Lozna si Talpa. 

6. Tureatca, cu satele : Ca- 
lieni, Mihoreni, Pueni, Sinau^i 
si Tureatca. 

7. Virful-CimpuluT, cu satele: 



Dobronau^i-Hapii, Ionasani, Ma- 
ghera si Virful-Cimpulul. 

8. Zvoristea, cu satele : Bc- 
resti, Buda, Dealul, Poiana, Pus- 
taiu, Slobozia, Stinca, Zvoristea, 
$erbanesti si Vatra. 

9. Zamostia, cu satele: Bali- 
nesti, Ciomirtan si Zamostia. 
Toate aceste comune au 32 sate. 

Veniturile comunelor din a- 
ceasta plasa au fost, in anul 
1889 — 90, de lei 68785, ban! 66 
si cheltuclile de lei 50823, ban! 
65 ; iar in 1890— 91, de 1. 60505, 
bant 75 la venit. si de lei 50081, 
bant 60 la chelt. 

Numarul vitelor aflate in cur- 
sul anului 1889 a fost de: 7989 
vite marl albe cornute, 13255 
oT, 117 capre, 135 1 cat, 5180 
porcT si 1540 stupl. 

Berhuleasa, mo fie; in com. Ni- 
culesti, jude^ul Buzau ; are 260 
hect., din care 40 padurT. 

Beria, vale, jud. Olt; incepe din 
hotarul mosieT Preotesti, com. 
Oporelul, pi. Oltul-d.-j. ; merge 
spre S., trecind prin mosia mos- 
nenilor Oporeni, prin padurea 
I lorezul si Deleanca, si se varsa 
in riul Tesluiul, la locul numit 
Fulgoiul. 

Beria-Mare, sat; face parte din 
com. rur. Oporelul, plasa Oltul- 
d.-j., jud. Olt. Are o populate 
de 224 loc. Aci e o biserica 
fondata de Sardarul Ion Deleanu 
si so^ia sa, la anul l842,Iunie 12. 

Beria- Mica, sat ; face parte din 
com. rur. Oporelul, plasa Oltul- 
d.-j., jud. Oit. Are o populafi- 
une de 128 locuitorl. 

Berila, tnunte, com. Rucarul, pi. 
Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Berila, padure, supusa regimulul 
silvic, pe muntele cu acelasT 



I 



nume, proprietate a d-lui I. Be- 
jan. Pendinte de com. Rucarul, 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. 
Are o intindere de 1 10 hect., im- 
preuna cu padurea Piscul-Fur- 
cilor, avind esen^a dominanta 
fag. 

Etatea e! variaza intre 10— 
20 ant. 

Berila, vale, in partea de V. a 
com. Scaiosi, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova. Aceasta vale serveste 
de fine^e. Aci se afla un izvor 
de apa minerals, care confine 
pucioasa, si care se numeste 
Fintina-de-Leac. 

Berindei, deal, jud. Mehedinti, 
in plaiul Cerna; ^ine de terito 
riul comune! Ilori^ul. 

Berinde^ti, sat, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-j., al comunet Raca- 
ciuni, situat aproape de hota- 
rul jude^uluT, spre Putna. Are 
22 cap! de familie si 81 suflete. 
Animate sunt : 3 caT, 42 vite 
cornute si 12 porcT. 

Berislave§ti, com. rur., pe apa 
Coisca, jud. Arges, plasa Lo- 
vistea. La 9 kil. de resedinfa 
subprefectureT, com. rur. $uici, 
si la 5 kil. de Pitesti. Se com- 
pune din urmatoarele sate si ca- 
tune : Berislavesti, 120 familii ; 
Stoenesti, 100 familii; Scaueni, 
1 10 familii; Robaia, 100 fami- 
lii si Enculesti, Sy familii ; peste 
tot 507 familii cu 1364 suflete, 
din care 4 fil de ^iganl. In co 
muna sunt : 3 bisericl, Schitul- 
Berislavesti, Schitul- Scaueni si 
biserica din s. Robaia; o scoala 
primara rur. ; o circiuma. Bud- 
getul comunel, pe anul financiar 
1882— 83, a fost de 1061 lei la 
veniturl si de 962 lei la chel- 
tuell. 

Comuna numara 205 contri- 
buabill si are un budget de 1839 



Digitized by 



Google 



BERISLAVESTI 



387 



BERNEVICA 



let la veniturl 91 de 1491 lei la 
cheltuelT. 

Numarul vitelor in anul 1887 
era de 348 vite marl : 3 12 bol si 
vacl, 36 cat si 380 vite marunte : 
290 01, 90 capre si 100 rimatorl. 

Berislavesti, sat, pe apa Coisca, 
jud. Arges, plasa Lovistea. Are 
o scoala primara rurala. Face 
parte din com. rur. cu acelasl 
nume. Satul Berislavesti numara 
120 familil si este resedin^a pri- 
mariel comuneT. 

Berislavesti, schit, cu hramul 
Sfin^iT TreMerarchT, judeful Ar- 
ges, plaiul Lovistea, intemeiat 
de familia Berislavestilor, pe la 
jumatatea veaculul trecut, prin 
testamentul fondatoruluT, din 28 
Octorabrie 7269 (1761). Egu- 
menul acestul schit trebuia sa 
fie numit de catre Episcopul 
dupa vremT al Argesului si de 
egumenul Coziel, pc ltnga care 
se alatura si un membru al fa- 
mi liel, ca purtator de grija. Din 
veniturile schituluT se dedea a- 
nual un ajutor spitalulul Pante- 
limon, din Bucuresti. 

Actualmente, atit schitul cit 
si avcrea luT, sunt subt admi- 
nistrafia Eforief spitalelor civile 
din Bucuresti. Schitul Berisla- 
vesti poseda 5 mosif. Pentru in- 
tre^inerea serviciulul divin este 
un superior, un preot si un cinta- 
re{ si se inscrie anual in budgc- 
tul Eforiel o suma de 2192 lei. 

Berisl&ve^ti ( Vatra - Schitu - 
lui-), mo§ie, com. Berislavesti, 
jud. Arges, plasa Lovistea, pro- 
prietatea Eforief spitalelor ci- 
vile din Bucuresti, pendinte de 
schitul Berislave?ti. (VezI accst 
nume). Are o intindere de 3235 
pogoane, din care 580 pogoane 
padure. Arenda anuala a aces- 
tef proprieta{I este pentru pe- 
riodul prezent de 3100 lei. 



Berivoe, deal, in partea de Vest 
a cat. Cuibul, comuna Gornetul- 
Cuib, plasa Podgoria, jud. Pra- 
hova. E acoperit cu vil si nu- 
mit ast-fel de la un Voicu Be- 
rarul, care era vier acolo. Parte 
din acest deal se numeste Be- 
rarul, parte Berivoe. 

Berivoe^ti, sat, jud. Dimbovita, 
plaiul Dimbovita-Ialomi{a, catu- 
nul com. Ma^aeni. 

Berje§ti si Discul^i, tnofie, pi. 
Trotusul, pe linga mosia Bog- 
dana, din comuna Bogdana, ju- 
de^ul Bacau. 

Berleasca, lac, in insula Balta, 
plasa Ialomita-Balta, com. Stel- 
nica, jud. Ialomi^a. 

Berle§ti, sat, la N.-V. com. Io- 
nesti-Berlesti, in jud. Braila, la 
hotarul de V. despre com. Bato- 
gul, la 50 kil. spre S.-V. de o- 
rasul Braila. Infiin^at in anul 
1849, prin staruinta fostilor pro- 
prietarl. S'a numit ast-fel, dupa 
numele fostulul proprietar al mo- 
siel. 

Aci este resedinta com. Io- 
nesti-Berlestf, pendinte de plasa 
Ianca. Suprafa^a vetrcl satului 
este de 38 hect., avind 72 case 1 
si o circiuma. 

Are o scoala mixta infiin^ata 
la 1869, intrefinuta de comuna 
si judej, far& local propriu ; este ' 
frecuentata de 20 clevf si 10 
eleve. 

Populatia satuluT este de 90 
cap! de familie sau 394 suflete, 
din care 89 casatorijl si 305 nc- 
casatori^I; 75 stiu carte. 

Animalelc din sat sunt: 150 
caf, 500 vite cornute, 1000 de 

ol si 100 rimatorl. 

I 

Berle^ti, catun, jud. Gorj, pen- ! 
dinte de comuna Scrada, plasa 
Gilortului, situat pe ses si coasta. , 



Are o suprafa^a de 1003 hect, 
din care 402 hect. padure, 260 
hect. arabile, 300 hect. fine$e, 
15 hect. vie, 18 hect. livezl de 
prunl si 8 hect. izlaz. 

Produce 800 hectol. porumb, 
202 hectol. griu, 45 hectolitri 
fasole, 520 kgr. Una, 35 hecto- 
litri samin^a de cinepa, 18200 
kgr. fin, 1306 decal. vin, 1405 
decal. {uica. 

Are o populate de 1 2 1 fami- 
lif, cu 610 suflete, din carl no 
contribuabili. Locuitoril poseda : 
37 pluguri, 2 caru^e cu cal, 57 
care cu bol, 204 vite man cor- 
nute, 10 cal, 320 of, 55 capre 
si 132 rimatorf. 

O sosea vecinala, ce vine din 
spre Scrada, strabate catunul. 

In comuna se gasesc 3 fin- 
tinf si 16 pu^urf. 

Catunul are 1 biserica de zid, 
construita de locuitorf in anul 
1889, deservita de 1 preot si 
2 cintare^f. 

Berle§ti, urmc de sat, in plasa 
Ialomita-Balta, jud. Ialomi^a, pe 
{annul drept al riuluf Ialomifa, 
in dreptul satului Ograda. Acest 
sat avea 800 familil, pe la 1830, 
si se zice ca in urmaunel ciume, 
satul s'a pustiit si locuitoril ra- 
masl s'au imprastiat printr'alte 
sate, purtind pana acum numi- 
rea de Berlesteni. Biserica sa- 
tului, care a stat mult timp in 
toata intregimea, este asta-zf 
ruinata. 

Berle§ti-Pope§ti, mafic a sta- 
tulul, in plasa Ialomi^a-Balta, co- 
muna Sudi^i, jud. Ialomi^a, fosta 
pendinte de manastirca Slobo- 
zia. Are o suprafa^a de 14000 
hect., din carl 100 hect. padure. 
Pe periodul 1883 — 1893 a fost 
arendata cu suma de 62000 lei 
anual. 

Bernevica, iaz, in jud. Neam^u, 



Digitized by 



Google 



BERTESTI-VACARESTl 



390 



BERZUNJUL 



de familie si are 361 sufl., din 
care 190 b&rbati, 171 femei; 89 
c&satori{T, 275 necasatori^I ; 54 
stiu carte. 

Animalele din sat sunt: 206 
cat, 870 cornute, 2600 ol, 189 
rimatorl. Suprafa^a satuluT e de 
58 hect. Sunt Sy case si 3 clr- 
ciuml. 

Berte§ti-Vacare§ti, mope, jude- 
{ul Braila, pe care se afl& com. 
Mihaiu-Bravul si Bertesti-d.-s.; 
e proprietatea statulul. 

Bertii (Plaiul-), frumoasa colina, 
in com. Nehoiasul, jud. Buzau, 
intre Poiana-Cepil si muntele 
Tehar&ul ; are finea^a si p&durl. 

BertOl, balta, jude^ul Dolj, plasa 
Cimpul, com. Piscul, cu o su- 
prafata cam de 15 pogoane. Se 
gaseste intr'insa foarte pu^in 
peste. 

Berza, sat, in partea de N.-E. a 
comunei Ringhilesti, pi. $tefa- 
nesti, jud. Botosani, situat pe 
t&rmul Prutului, intr'o vale a- 
dinca. 

Mosia se intinde din Prut 
spre V., si are o suprafa^a de 
868 hect. si o popula^iune de 
39 familii sau 168 suflete, cu 
32 contribuabilT. 

Are 1 biserica cu 1 preot si 
2 cintare{I. 

Tot la acest sat s'au numarat 
si locuitoriT de la Odaia-Berza, 
care c asezat intr'o vale spre 
V. de Berza, unde se afl& si 
casele proprietarulul mosiel, cla- 
diri frumoase in conj urate de o 
grading mare si bine cultivate. 

Satul, se zice, e infiin^at a- 
cum 100 ant, de Gh. DonicT. 
Pe intinsul acesteT vaT se afla 
multe bal^I. 

La mosia Berza s'a mat alipit 
mosioara satuliil G&ureni, at c£- 
reia locuiton s'au stramutat in 



Berza. Pe teritoriul a cestui sat 
se g&sesc : 309 vite cornute, 80 
cai marl si micT, 1297 ol, 16 
capre, 220 porcT si 60 stupl. 
Sunt 2 meseriasT, 3 comercian^i; 
o circiuma\ 

Berza, deal, care margineste Pru- 
tul, in com. Ringhilesti, pi. Ste- 
fanesti, jud. Botosani. 

Berzel (Movila-), movild, in pi. 
Borcea, jud. Ialomi^a, spre N. 
de lacul Gala^uT, linga Valea- 
BerzeT. 

Berzel (Piscul-), pise, com. Ra- 
covi^a, pi. Riul-DoamneT, jud. 
Muscel. 

Berzel (Valea-), va/e, in plasa 
Borcea, jud. Ialomi^a, pe teri- 
toriul comunelor Ciocanesti-Sirbl 
si Mihaiu-ViteazuI,o continuare 
a vaeT Bitea. 

Berzel (Valea-), vale, izvoreste 
de la E. comunei B&esti, plasa 
Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea, si se 
vars& in piriul Dobricea. 

Berzunjul, com. rur., pi. Taz- 
l£ul-d.-j., jude^ul Bac&u, ase- 
zata spre V. de Tazlaul-Mare, 
parte in valea piriulul Berzun- 
\\x\y parte pe dealurl. Se alc&- 
tueste din 8 catune : Ghilea, pe 
deaiul cu acelasl nume ; Marti- 
nul, pe deal; Dragomirul, in vale, 
mal la S. de acest din urmS ; 
Scariga, la confluen^a piriuiui 
Berzun^ul cu Tazlaul-Mare; iar 
Tazl&ul sau Prajoaia pe malul 
drept al Tazlaulul-Mare, mal sus 
de Scariga. 

In condica Liuzilor, gasim 
Berzun^ul apar^intnd m&nastirel 
cu acelasl nume. In statistica din 
1874, se vede ca avea un catun, 
Albile, probabil jumatatea sa- 
tulul Albile din Barsanesti ; iar 
Prajoaia si Dragomir lipseau. 



Comuna se margineste laS.- 
V. cu com. Doftana, la S. cu 
com. BarsSnesti, la E. cu com. 
Valea-Rea, la N. cu com. Be- 
resti si la N.-V. cu comunele 
Bucsesti si Podurile. 

Piriul Berzun^ul aduna toate 
piriiasele si le duce in Tazlaul- 
Mare. Ridicaturile sunt: Magu- 
ra-Berzun^uluI, sir de munpf, si 
dealurile Ghilea si Martin. 

Are o scoala mixta, care func- 
{ioneaza din 1865, in s. Berzun- 
$ul, intre^inuta de stat ; se afla tn- 
tr'un local de zid, in stare buna, 
construit de comuna. Are6ftlcl 
p&mint in {anna, si 50 prajini 
in vatra satului. In anul 1891 
scoala a fost frecuentatS de 28 
copii, printre carl 5 fete. 

Sunt 2 bisericl ortodoxe, una 
in Berzun^ul si alta in Moreni, 
deservite de 2 preo^T, 4 cinta- 
re^f si 1 eclesiarh, si o biserica 
catolica in cat. Butucari. Sunt 
590 case de locuit si 12 cir- 
ciuml. 

Popula^iunea numara 593 cap! 
de familie, cu 2149 suflete, bar- 
bae 1072 si feme! 1077. 

Dupa na^ionalitate sunt : 1 88 1 
Rominl, 1 Grec, 248 Ungunsi 
19 Izraeli^T, tofl de protect'iune 
romina. Dupa felui ocupa^iunei 
se deosibesc : 666 agricultori, 
24 meseriasT, 20 industrial, 20 
comercianp, 16 profesiuni libere, 
40 muncitori si 16 servitor!. $tiu 
carte 51 barbaflf si 1 1 femei. 
ContribuabilT, dupa noul recen- 
samtnt, sunt 496. Dup&legearu- 
ral& din 1864, s'au improprie- 
tarit 406 locuiton cu 1 3 1 6 ftlcT 
si 40 prajini p&mint. La 1879 
s'au dat, la 112 insured, 280 
falcT in impropriet&rire. 

Teritoriul comunei are o in- 
tindere de 6400 hect. PSdurea 
statuluT Berzun^ul ocupS 2472 
hect. sau 1651 f&lcl. Proprietar 
mare este statu I ; are o mosie 
de peste 4000 hect. Inconjura- 



Digitized by 



Google 



BERZUNfUL 



891 



BESDEADUL 



toarea-manastirei-Berzuntul, care 
da statulut peste ncxx) let. 

In aceasta comuna se gasesc 
4 izvoare cu apa sarata. 

Viile ocupa o intindere de 
50 hect., care in 1890 au dat 
500 hectol. vin alb. In comuna 
s'a facut 19 hectolitri ^uica de 
prune. 

Stupt de albine sunt 1 30, care 
in 1890 au dat 260 kgr. miere 
?i 195 kgr. ceara. 

Animate sunt: 78 cat, 1239 
vite cornute, 132 porct, 88 ca- 
pre si 987 ot. Oile apar^in la 
53 proprietari si au dat, in 
1891, 1974 kgr. lina mi^a. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1837.72 hectare. 

Budgetul comuneT pe exerci- 
t'tui 1 89 1 —92 are la veniturt 
5070 let, $6 ban! si la cheltu- 
eli 3087 lei, 90 bant. 

Comuna este strabatuta de 
cal vecinale comunale, care leaga 
satele acestel comune cu Podu- 
rile si cu Tirgul-Valea Rea, de 
pe soseaua jude^eana. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtulut, 42 kil.; la Tirgul- 
Ocna, 37 kilom.; la comuna 
Tirgul-Valea-Rea, resedin^a pla- 
sit, 1 1 kil.; la comunele : Dof- 
tana, 33 kil.; Beresti, 23 kil.; 
Sanduleni 15 kil.; Bucsesti 7 
kil.; Podurile, 1 1 kil. si la O- 
nesti, 27 kil. 

Berzun^ul, sat, pi. Tazlaul-d.-j. - 
Trotusul, jud. Bacau, si rese- 
din^a comuneT Berzun^ul, situat 
pe piriul cu acelas! nume. Are 
o scoala mixta, la care, in 1891, 
aii urmat din acest catun 20 
bae^I si 5 fete, din 1 20 copii in 
virsta de scoala. Biserica orto- 
doxa, asezata intre acest sat si 
satul Martinul, este fosta ma- 
nastire a Berzun^ulut, deservita 
de 2 preo^I, 2 cintarejt si 1 e- 
clesiarh. Circiumt sunt 4. Capt 
de fam. se afla 202, cu 663 sufl. 



Berzun^ul, mdndstire, pi. Taz- j 
laul-d.-j., comuna Berzunjul, ju- I 
de^ul Bacau, intemeiata de Bog- 1 
dan-Voda, domnul MoldoveT, in 
1566 — 1572. Tot acest domn a \ 
dat Sf. manastirt «dreapta ocina 1 
si mosie, jumatate de sat Cio- I 
fresti, jud. Tecuciu, si multe ' 
salase de XiR an **» ( v - «Uricul 
lut Bogdan Vo£vod» din 7078 t 
(1570), Aprilie 20, pag. 163, in 
Uricarul lui Th. Codrescu, No. I 
X). Hramul bisericet era Ador- 
mirea-prea • Curatet-Nascatoare- | 
de-Dumnezeu-si-Pururea-Fecioa- 
ret-Maria. Asemenea i-a mat dat 
manastiret si o bucata de loc 
ce se numea Fundatura-Nadiset. 
Acest loc este spre N. deTre- 
bis, unde se cumpaneste apa 
spre Bistri^a. 

Astazt, biserica fostei manas- 
tirt, este transformata in bise- 
rica de mir. 

Berzunjul, mosie a statulut, cu 
o intindere de 4000 hect., pi. 
Tazlaul-d.-j., comuna Berzun^ul, 
jud. Bacau. Despre aceasta Th. 
Codrescu, («Buciumul Romin», 
pag. 278), ne spune: «cu par^I 
si a Sf. manastirt cu acest nume, 
facuta acolo pe ea, inchinata la 
S-ta Lavra-Mare, de la muntele 
Aton ; are parte in ea si d-lut 
Comisul Costachi Crupenschi si 
al^it. Are sat cu 2 bisericT, 2 
preo{I, 2 dascalf, 42 bejenart- 
hrisovoli^t, 12 nevolnicT, 6 va- 
dane, 20 slujbast-volnici, 3 ji- 
dovt; pe linga mosiile Poiana, 
Balaneasa, Scariga si altele, cu 
un numar de 200 locuitort». 

Berzunjul, pfidure, pi. Tazlaul- 
d.-j., com. Berzun^ul, jud. Ba- 
cau, neamenajata, cu o intin- 
dere de 2472 hect.; cu arbort 
foiost. 

Berzunjul-Mare, pi rift, pi. Taz- 
laul-d.-j., jud. Bacau ; curge pe 



teritoriul comunet Berzun^ul. 1st 
are obirsia de la localitatea nu- 
mita Birzul, si se varsa in dreapta 
Tazlaulut-Mare, la Scariga, dupa 
ce s'a incarcat cu piriiasele Dra- 
gomirul, Butucari, Puscasul si 
Berzun^ul- Negru. 

Berzuntul-Negru, piriias, pi. 
Tazlaul-d.-j., comuna Berzunjul, 
jud. Bacau. 1st are obirsia de 
la localitatea numita Neagra si 
se varsa in catunul Scariga, in 
piriul Berzun^ul-Mare. 

Besdeadul, com. rur. y jud. Dim- 
bovi^a, plaiul Dimbovi^a - Ialo- 
mi{a, situata pe valea Besdede- 
lulut si pe dealurt. Se compune 
din tret catune : Besdeadul, Ri- 
mata-Costisata si Valea-Leurdei, 
avind o populate de 3000 lo- 
cuitort. Dealurile din cuprin- 
sul com. si din apropiere sunt : 
VJrful-Maguret-Mart, Virful-Run- 
culut, Virful-Malulut,Virful-Coas- 
tet-Satulut, care sunt spre N. ; 
Virful-Magurei-d.-j., Virful-Fusa- 
rulut, Virful - Gruiului, Dealul- 
Muscelelor, Virful-Urseiulut, Vir- 
ful-cel-Inalt si Virful-Voinef. Vat 
sunt: Valea-Morit, Valea-Sarata, 
Valea-lut-Cazan,Valea-Malurilor, 
Valea - Corbului, Valea-Coporo- 
dului, Valea-lut-Coman, Valea- 
Birzii si Valea-Leurdef. Aceasta 
din urma vale are : Virful-Bra{i, 
Virfui-^irnit si Virful -VechiuluT. 
Prin raionul acestet comune cur- 
ge piriul BesdideJul, cu afluen^it 
sat Valea-Coporodulut si Valea- 
LeurdeT. Tot in cuprinsul aces- 
tet comune este un izvor cu apa 
de pucioasa si doua izvoare cu 
apa sarata, numite saraturt. In 
comuna se produc prune multe, 
din can se fabrica tuica. Sunt 
tretmoristi pe piriul Besdedelul. 
In aceasta comuna sunt tret bi- 
serici si trei scoli : o scoala de 
bae^t cu dot invityatorT, una de 
fete cu o inva^atoare si una mixta 



Digitized by 



Google 



BESDEDELUL 



392 



BES-TEPE 



cu un invafator. $coala de bae^T 
cu dot inva^atorl si cea de fete 
sunt in cat. de resedin^a, Bes- 
deadul, in acelasi local ; iar scoala 
mixta este in catunul Valea-Lc- 
urdeT. Inva^atorul din Besdead, 
si inva^atoarea, precum si eel 
din Valea-LeurdeT, sunt plati^T 
de stat ; iar invafatorul clasa I 
si II de la scoala de bae^i din 
Besdedel este platit de comuna. 
In Besdead sunt tre! man lo- 
cale publice, cladite anume pen- 
tru scoala, in 1869, unul in Va- 
lea-LeurdeT, cladit in 18895*1 u- 
nul tot in Besdead, in care este 
primaria, percepfia si toate ser- 
viciilecomunale. In comuna Bes- 
deadul sunt peste 350 bae^t 5*1 
2 $7 fete cu etatea de scoala. 
$coalele sunt frecuentate de un 
numar de 100 — 150 baep si 
3 j — 57 fete. Comuna are un 
venit de 4351 lei si este una 
din cele mal marl si din cele 
mat frumoase si mat bogate co- 
mune rurale din jude^ul Dim- 
bovita. In marginea comunei, in 
partea de Nord, este un mal 
inalt, compus din strate subfirl 
si in forma de placl de ardezie, 
ce seamana din departare cu 
coardele unui instrument muzi- 
cal. Acest mal minunat in toate 
verile, este vizitat de persoane, 
ce vin pe la baile Pucioasa. Pe 
linga drumul eel plin de pozj- 
t;i! incintatoare, vizitatorul ad- 
mira, dupa ce a sosit la Bes- 
dead, nu numal marimea comu- 
nei si frumuse^ea et, dar si si- 
tua^ia loculut pitoresc, care se 
numeste Malul-de-Rasuna. Locul 
poarta acest nume, pentru ca 
se produce aci un ecou din cele 
ma! puternice si mal curioase. 
Acest ecou este produs de stra- 
tele malulul zis Malul-de-Rasuna. 
Bezdeadul se invecineste spre 
Est cu comunele Ocina si Ta- 
lea, din plaiul si judeful Prahova, 
de care se desparte prin dea- 



luri man si padure si cu care 
se uneste prindrumuri practice; 
spre Vest cu catunul Buciumeni, 
din comuna Ti{a, de care se 
desparte printr'un deal, unin- 
du-se prin linie de sosea comu- 
nala; spre Nord, cu cat. Mus- 
celul, despar^indu-se prin deal 
si padure ; iar spre Sud se in- 
vecineste cu comunele Bela, Ur- 
seiul si Virfurile, despar^indu-se 
de cele din urma prin dealun 
cu padurT, iar de Bela prin pi- 
riulBesdedelul, cu care se uneste 
printr'o buna sosea comunala. 

Besdedelul, piriii, ce izvoreste 
din mun^iT ce despart jude^ul 
Dimbovi^a de jude^ul Prahova, 
spre Est de comuna Moroeni. 
Curge spre Sud, trecind prin co- 
muna Besdeadul, pe linga co- 
muna Bela, prin catunul Diaco- 
nesti, pe linga comuna Serba- 
nesti-Podurile, si merge de se 
varsa in partea stinga a Ialo- 
miteT, la catunul Gura-Besdede- 
lul, in apropiere de fabrica de 
praf de pusea de la Laculefe si | 
in apropiere de comuna Bra- . 
nesti. In Besdedel se varsa pi- i 
riiasele : Valea - CoporoduluT si 
Valea-Leurdei, in raionul comu- 
nei Besdeadul ; Valea - Morii si 
Valea-Plopulul, in raionul com. 
Bela si altele mal micf. Besde- 
delul este de o repeziciune mare 
si in timpurl pioioase vine foarte 
mare. Peste Besdedel este un 
mare pod de piatra pe soseaua 
nafionala intre pulberaria anna- 
te! si baile Pucioasa. 

Besdedelului (Gura-), locuinfd 
izolata, jud. Dimbovi^a, la gura 
piriulut cu acelasi nume. 

Besetca,jude{ul Iasi. (Vezi Prisa- 
cani, padure). 

BesetCU^a, jud. Iasi. (Vezi Prisa- 
cani, padure). 



Beslegiul, movila, spre Vest de 
comuna Celeiul, plasa Balta-Ol- 
tul-d.-j., jud. Romana^i, la mij- 
locul distance! dintre com. Or- 
lea si Celeiul. Are 44 metri al- 
titudine de asupra nivelulut ma- 
ril ; este aproape de Dunare. 

Besne^ti, numire vechie a unul 
trup din mosia Calomfiresti, din 
plasa Marginea, jud. Teleorman, 
proprietate a Calomfirestilor, pe 
timpul lul Mihaiu-Viteazul. 

Besne^ti, numire vechie, ce purta 
odinioara satul Surdulesti, jud. 
Teleorman. Besnesti erau ase- 
za^T ceva mai departe de actu- 
ala comuna Surdulesti. 

Besnetul, vale, in plasa Borcea, 
comuna Dichiseni, jude^ul Ia- 
lomita. 

Be§-Tepe, com. rur. t in judetul 
Tulcea, plasa Tulcea. Situata 
in partea rasariteana a judefu- 
lul, la 24 kil. spre Est de ora- 
sul Tulcea, capitala districtului 
si in partea centrala a plasii, la 
5 kil. spre V. de oraselul Mah- 
mudia, resedin^a plaseT. 

Numele sau si la luat de la 
dealul Bes-Tepe din apropiere. 
Cuvintul e turcesc si vine de la : 
^=cincT si ^^=deal, colina, 
si in adevar din deal se inalja 
cinci ridicatun, carl au deter- 
minat numele dealului si al satu- 
lut ; inainte se tnai numea Bes- 
Tepe-Turceasca, in opozifte cu 
Bes-Tepe - Romineasca, carl au 
devenit mat in urma oraselul 
Mahmudia, raminind cu numele 
de Bes-Tepe, satul de la Vest 
de Mahmudia. 

Lungimea hotaruluf, care are 
forma unul poligon neregulat, 
este de 85 kil., iar intinderea 
totala a terenulul cuprins in- 
tr'insul, este de 125 kil. patra^f 
sau 12500 hect., in care intin- 



Digitized by 



Google 



BES-TEPE 



308 



BES-TEI'E 



dere intra si stufurile si bal- 
tile. 

Se margineste la miaza-noap- 
te cu comuna urbana Chilia-Ve- 
chie, de care se desparte prin 
Grindul-Stipoculul ; la apus cu 
catunul Prislova, ai comunel Mal- 
coci; la S.-V. cu comuna Sari- 
Ghiol, de care se desparte prin 
soseaua judejeana, valea Cur- 
cusul-Mare siMovila-CerdaeuluI; 
la miazazi cu catunul Caraibil. 
al comunel Sarinasof, de care 
sc desparte pu{in prin dealul 
Cairacile; la rasarit cu comu- 
na urbana Mahmudia. 

In ce priveste relieful solulul, 
doua par^i din cincl numaT, sunt 
ocupate de pamint solid cu dea- 
lurl si val, restul e ocupat de 
Dunare, girle, lacurt, ghioluri 
si stuf. Ca dealurl mat tnsem- 
nate avem : la apus Pirlita, la 
miazazi de satul Pirlita, cu vir- 
furile Beili, 197 m., si Chiuciuc- 
Beili, 114 m., acoperite in parte 
cu fine^e si cu semanaturT si 
in parte cu tufaris; la miazazi 
dealul Cairacile, de natura stan- 
coasa, intretaiat de o mul^ime 
de drumurT, cu o inatyime de 
deal, de 1 1 8 m., acoperit cu fi 
ne$e si pasuni ; la rasarit Bes- 
Tepe, de natura pietroasa, cu 
5 ridicaturt, in forma de dinfl, 
acoperit pe coaste cu tufaris 
pu{in si in colo cu pasuni; eel 
mat inalt virf al dealului Bes- 
Tepe masoara 242 m., de la 
care se intinde una din cele mal 
frumoase privelistT, si un aitul 
are 215 m. inalfime. 

Movilele sunt foarte nume- 
roase, unele naturale, altele fa- 
cute de mina omuluT, pentru in- 
groparea celor cazu{I in luptele 
dintre TurcT, Rust, Rominf, ce 
s'au dat in mare numar prin 
aceste locurt. Cea mat insem 
nata este Movila-Ceardaculul, 
care dupa cum o arata si nu 
mele, ceardac = paza, scrvea ca 



punct de observable, cacT de pe 
dinsa, 180 m., privirea se pierde 
dincolo de Dunare prin stufurl 
si lacurl. Alte movile sunt ras 
pindite in diferite par(T ale co- 
munel §i masoara 60 — 100 m.; 
sunt acoperite cu verdeafa. Pe 
intinderea cea uniforma a stu- 
fulut, gasim grindurile : Stipocul, 
la N., cu ridicatura Stipocul, 44 
in.; Rusca, pe linga girla cu a- 
celasi nume si pe care se afla 
si Tirla-luI-Nenu ; iar ca ridica- 
turT, carl au servit ca puncte 
trigonometrice, avem, linga bra- 
{ul Sulina: Girla-Ciobanului, de 
3.2 m., la mila 34 si o alta de 
2.5 m., la mila No. 38. 

Comuna e destul de udata. 
Mat intaiu avem cele doua bra{e 
ale DunareT : Sulina, la miaza- 
noapte, pe o lungime de 9 mile, 
15 kil., de la mila 31 — 40, pri- 
mind Girlele Ciobanulul si Rusca; 
Sf. Gheorghe, tot la miaza-noap- 
te, pe o lungime de 8 kil., de la 
2 kil. mat jos de satul Prislova 
si pana la 1 kil. mat sus de Mah- 
mudia, primind apele lacuiuT 
Cara-Suhat. Intre aceste bra{e, 
si mat la N"., avem girlele: $on- 
dul, la N. de bra^ul Sulina, pri- 
mind apele lacurilor Bahlinesti 
si Fortuna ; Girla - Ciobanulul 
tot la N. de bra^ul Sulina ; girla 
Rusca, intre Sulina si Sf. Gheor- 
ghe, cite-si trele scurgindu-se in 
bra^ul Sulina, cea dintiiu intre 
milele 24—25, a 2-a intre mi- 
lele 34-35, a 3 -a la mila 36. 
Alte girle sunt: Litcovul, care 
uneste girla Rusca, cu lacul Gor- 
gova, si sc varsa in bra^ul Sf. 
Gheorghe, in dreptul satulul Du- 
nava{ul-d.-s. ; Marchelul, ce unes- 
te lacul Cara-Suhat cu Ghiolul- 
Marchel si se varsa intr'un mic 
sat linga satul Uzlina; Darnoiul, 
4 kil. lungime, la S. de bra^ul Sf. 
Gheorghe, din care se desfare 
si cu care se impreuna, inchi- 
zind intre ele insula Latoca, 



mlastinoasa si acoperita cu stuf 
des. Mai sunt apol 4 girle, carl 
alimenteaza lacul Cara-Suhat cu 
apa din braful Sf. Gheorghe; 
alte 10, car! se scurg pe malul 
drept al aceluiasl bra{, intre la- 
cul Cara-Suhat si satul cu ace- 
lasT nume; o alta, care uneste 
girla Rusca cu bra$ul Sulina, 
deschizindu-se intre milele 32 — 
33. In dreptul insulet Latoca, de 
180 hect., se mat afla o alta mica 
insula, de 10 hect., tot mlas- 
tinoasa si acoperita cu stuf. In 
partea uscata a terenului co- 
munel sunt mat multe vaT, carl 
n'au apa, de cit in timpurT plo- 
ioase, toamna si prima-vara : So- 
fular, unita cu valea Curcusul- 
Mare, se varsa in bra^ul Sf. 
Gheorghe, linga satul Prislova, 
brazdind partea apusana a comu- 
nel; Valea -LutuluT- Alb, cu ma- 
lurT inalte, humoase, unindu-se 
chiar in mijlocul comunel cu 
vaile Chior-Culac si Turia, uda 
partea sudica si centrala a co- 
muneT si se varsa in girla Dir- 
noiul. Lacurl sunt multe : Bah- 
linesti, de 50 hect., la miaza- 
noapte de girla $ondui, in care 
se scurge; Fortuna, de forma ro 
tunda, al 3-lea lac mare al del- 
teT dunarene, dupl Gorgova si 
Rosu ; are 600 hect. si se scurge 
tot in girla Sondul ; Cara-Suhat, 
de forma lunguiafa, de 85 hect, 
la N". de bra^ul St. Gheorghe, 
in care se curge prin 4 bra^e ; 
Litcovul, de 15 hect., la miaza- 
noapte de precedentul ; toate 
sunt inconjurate cu stuf si pro- 
duc marl cantita^T de peste. 

Catunele, din carl se compune 
aceasta comuna, sunt : BesTepe, 
resedin^a, asezata spre miaza-zi 
la impreunarea a tret vat : Va- 
lea-Lutulut-Alb, Chior-Culac si 
Turia; Pirlita, asezat spre apus, 
la 6 kil. spre N.-V. de cat. de 
resedin^a si la poalele nordice ale 
dealuluT Begli ; Cara-Suhat, de 



6&213- ifarele Dicfionar Geografic. 



50 



Digitized by 



Google 



BES-TEPE 



39 i 



BES-TEPE 



pe malul drept al bra^uluT Sf. 
Gheorghe, Jine de Mahmudia. 

Intinderea totala a comunei 
este de 125 kil. p. sau 12500 
hect, din carl 5321 hect. ocu- 
pate de pamint ferm, iarrestul 
de 7179 ocupate de Dunare, 
girle, lacurl (1100 hect.) si stu- 
faril intinse (6079 hect.). Din 
pamintul ferm, 270 hect. sunt 
ocupate de cele 2 vetre ale sta- 
tulut, 4603 hect. apar^in locuito- 
rilor, 147 hect. sunt viT, 10 hect. 
ale bisericeT, 10 hect. ale scoa- 
lel, si 100 hect. loc neproductiv, 
al statului. 

Popula^iunea e compusa din : 
RominT, Turd, TatarT, BulgarT, 
RusT, ArmenT si EvreT. Sunt 
266 familiT, cu 1345 suflete, din 
cari: RouiinT 160 familil, cu 816 
sufl. ; BulgarT 50 familiT, cu 248 
suflete; Turd si Tatar! 18 fa- 
milit, cu 89 sufl. ; RusT-Lipoveni 
35 familiT, cu 181 sufl.; 1 Ar- 
mean, 1 Grec, 7 EvreT. 

Insfruc^iunea se preda intr'o 
scoala mixta, aflatoare in cat. 
de re^edin^a, Bes-Tepe, fondata 
in 1882 de locuitori; are 20 hect. 
pamint, cite 10 hect. in fie-care 
catun, ce-T aduc un venit de 
120 lei anual. $coala este in 
buna stare; are un invafator pla- 
tit de stat; in 1893 — 94, au fost 
84 elevl inscrisT, 63 RominT, 19 
BulgarT si 2 EvreT. 

In comuna sunt 2 bisericT or- 
todoxe : una in Bes-Tepe, cu 
hramul Sf. Dumitru, fondata dc 
locuitorT la i860; are un venit 
de 450 lei anual, provenit din 
vinzarea luminarilor si din con- 
tribu^iunilc benevole ale locuit, , 
precum si 10 hect. pamint; arc » 
I preot, I cintarc^ si 1 para- ' 
cliser. Are ca filiala a doua pe 
cca din catunul Pirlita, cu hra- 
mul Sf. VoevozT, fondata de lo- 
cuit. in 1869; e in buna stare, si 
are un venit de 520 let, si 10 
hect. pamint ; e deservita dc I 



preot, 1 cintare^ si 1 paracliser. 
Mohamedanii au o geamie, cu 
un hoge, intre^inuta de Musul- 
manT, contribuind si statul cu 
60 leT lunar. 

Calitatea pamintuluT este buna 
in parte. 

Se seamana griu, orz, papusoT, 
ovaz, fasole, in, cartofT si linte. 

Din intinderea comunei sunt 
2330 hect. loc arabil, 145 hect. 
ocupate de viT, can produc pana 
la 725 hectolitri vin, 220 hect. 
plantain cu gradinT; restul de 
2300 hect. aproape, sunt ocu- 
pate cu fine^e si pasun!, si pe 
ici si colo (220 hect.), ocupate 
cu tufarisun, resturl din intin- 
sele padurT devastate. 

In comuna sunt: iSOplugarT 
cu 120 plugun. Vite sunt: 4770 
capete, din cari : 486 boi, 348 
vact, 130 bivolT, 79 caT, 19 epc, 
4 asinT, 2760 oT, 80 berbecT, 
660 capre, 15 {apT, 200 porcT. 
Pescdria este una din ocupa^iu- 
nile principale ale Rusilor, maT cu 
seama din Pirlita. Pe.stele se tran- 
sport;! la Tulcea. Sunt 14 mori 
de vint. In com. sunt 4 comer- 
cian^T, din carT 3 circiumari si 1 
bacan. 

Budgctul este de 4500 lei la 
veniturT si de 4000 lei la chel- 
tuelT. In comuna sunt 520 con- 
tribuabilT. 

Caile de comunica^ie sunt: 
soseaua judcfeana Tulcea-Mah- 
mudia, ce trecc prin Malcoci- 
Pirlita-Bes-Tepc, sau o alta va 
rianta, de-adreptul, Malcoci-Bes- 
Tepe Mahmudia ; apoT o mul 
time de drumurT comunale spre: 
Mahmudia, Sarinasuf, Caraibil, 
Sari-Ghiol. 

Aceasta comuna e fondata in 
secolul trecut de TurcT. Pe la 
1835 s'adistrus satul din pricina 
luptelor continue intre RusT si 
TurcT si tocmaT in 1856 a fost 
reinfiin^at de RominT si Bui- 
garT. 



Be§-Tepe, sat, in plasa si jud. 
Tulcea, cat. de resedin^a al co- 
munei Bes-Tepe. Asezat in par- 
tea meridionals al comunei, la in- 
crucisarea a 3 vat: Lutul-Alb, 
Chior-Culac si Turia. Are o in- 
tindere de 3500 hect., si o po- 
pulate de 207 familiT, cu 1063 
suflete, din can: 743 RominT, 
221 Bulgarl, 89 TurcT si Titan, 
3 ArmenT, 7 EvreT, can se o- 
cupa cu agricultura si cresterea 
vitelor. Pamintul e de bunaca- 
litate si produce ovaz, griu si 
secara. In sat se afla o biserica 
si scoala mixta a comuneT. 

Be§-Tepe, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Tulcea, pe teritoriui comu- 
neT rurale Bes-Tepe si pe al co- 
muneT urbane Mahmudia. Are 
o direcfiune generala de la V. 
spre E., brazdind partea cen- 
traia a plaseT, cea rasariteana a 
comuneT Bes-Tepe si pe cea a- 
pusana a com. Mahmudia. Aceste 
doua comune sunt asezate pe 
poalele dealuluT, una la apus si 
alta la rasarit. Are 5 virfurT, 
de unde si numele sau (bes = 
cincT, tepe = deal, virf), unui de 
242 metri inatyime, punct trigo- 
nometric de ordinul i-iu, un altul 
de 215, apoT unul de 209, un al 
4-lea de 199 metri si eel maT 
mic de 180 metri, cite-sT patru, 
puncte trigonometrice de ran- 
gul a 3 -lea. Natura luT este stin- 
coasa si vaT ripoase si prapas- 
tioase il intretae. Pe la poalele 
sudice merge drumul jude^ean 
Tulcea-Mahmudia, iar pe la cele 
nordice, calea vecinala Mahmu- 
dia-Bes-Tepe-Pirlita. Pe la poa- 
lele sale apusane curge piriul Bes- 
Tepe. El este acoperit numaT 
cu pasunT. Daca se urea cine- 
va pe virful eel mal inalt, (242 
metri) despre Bes-Tepe, are in 
fa{a o priveliste din cele maT 
admirabiie, maT cu seama pe un 
timp senin al diminefeT, sau al 



Digitized by 



Google 



BES-TEPE 



895 



UE?OUL 



serel. In spre miaza-noapte pri- 
virea se pierde in intinderea 
fara margin! a deltel, de o su- 
prafa{a verde deschisa, presarata 
cu dung! saii pangl'tcl argintii, 
si pete de aceeas! coloare, spre 
brajele Sulina, Sf. Gheorghe, nu- 
meroasele girle si lacurt ; in spre 
apus dealurile acoperite, carl cu 
verdea^a, car! cu semanaturT, is! 
pierd ondula^iunile lor multiple 
in zare; in spre miaza-zi se vede 
intinsul lac Razelm, de dupa 
niste micT dealurl ; si, in depar- 
tare, pe malul de miaza-zi, se 
vad dealurile BabadaguluT, care 
inchid intr'o vale, ca o co- 
moara, orasul ce-le poarta nu- 
mele; in spre rasarit, la picioa- 
rele dealulut chiar, vezf oraselul 
Mahmudia, care e mat mult un 
sat mare de cit orasel in spre 
apus, ca intr'o pilnie cu 3 col- 
our! ; se vede satul Bes-Tcpe cu 
acoperisurile cenusii de stuf in- 
vechit. La poaiele nordice ale 
lui, car! privesc Dunarea, se vad 
ruinele une! biserici creatine si 
resturi ale unei taberi turcesti 
(nu poate sa fie romana cart 
nu s'a gasit nicl o piatra cu 
inscript'ie latina, nicf de alt-fel). 
La miaza-zi, in vale, dintre al 
2-lea si i-iul virf ai dealuluf, se 
vede o mica scobitura in stinca, 
in care apa de ploae nu se evapo- 
reaza tot-d'a-una si care e numita 
de locuitorl Izvorul-Tamaduirii. 
In partea de apus a virfului celul 
mare, tot intr'o vale, s'a desco- 
perit o fintina, linga care s'a 
gasit o piatra cu inscrip^ie ro- 
mana, necomplecta, ce se pas- 
treaza la primarie. Apa era a- 
dusa prin conducte de oiane, 
carl au oare-carl stria^iunT pe 
ele. Din munte la vale se sapa, 
pana se va da de capatul izvo- 
rulul. Se presupune ca e foarte 
vcchiu. 

Be§-Tepe, piriU, in jud. Tulcea, 



pi. Tulcea, comuna Bes-Tepe. 
Este format din unirea a doua 
micT vai: Chior-Culac si Va- 
lea-LutuluI-Alb, ce se unesc 
chiar in satul Bes-Tepe. Se in- 
dreapta spre miaza-noapte, a- 
vind o direc^ie generala de la 
S. la N. Brazdeaza partea cen- 
trala a plasel si a comunel. 
Primeste pe stinga piriul Tu- 
ria si dupa un curs de 4 kil. 
se varsa in girla Dirnoiul (un 
mic braf al canalulul Sf. Gheor- 
ghe). Pe malurile sale cele ri- 
poase sunt asezate vil si merge 
drumul comunai Bes-Tepe-Pir- 
lita. Sl-a luat numele de la dea- 
lul Bes-Tepe, ale carui poale 
le uda. 

Be§cher, locuinfd izolatd, in ju- 
de^ul Tutova, pi. Simila. 

Be§gule§ti, sub-divizie a cat. Va- 
lea-CatineT, jud. Buzau, din co- 
muna Catina, locuita de descen- 
ding! lui Hie Besgu, capitan de 
potera pe la inceputul secoluluT. 

Be§icu{a, loc arabil, situat la E. 
de satul Calma^uiul, com. Cal- 
ma^uiul, pi. BirladuluT, jud. Te- 
cuciu. Acest loc se intinde din 
satul Calma^uiul pana in Valea- 
CeruluT. 

Be$icu{a, mahala, jude^ul Mehe- 
dinji, in plasa Blahni^a; fine de 
com. rur. Orcvifa. 

Be§icu^a-cu-Vizuinele,///w<:/</V 

hotar intre mosia statului Dra- 
ganesti-f igania si mobile Ra- 
doesti si Rateasca, din jud. Te- 
leorman. 

Be$icu{a - Giamba§ulul, moin- 
la, in jud. Teleorman, comuna 
Putineiul, in partea despre S.-E. 

Be§icu{a-luI-Boboc, movild, in 
com. Laceni, jud. Teleorman; 



serveste ca semn de hotar al 
mosiel locuitorilor improprieta- 
ri^T pe un trup de mosie din a- 
ceasta comuna. 

Be^icu^a-Ulmului, magurd, in 
com. Furculesti, jud. Teleorman. 

Be§icu{ei (Valea-), vale, jude- 
^ul Tecuciu ; ese din padurea 
Dorasca, com. Barcea; merge 
spre S. ; se impreuna cu valea 
Arcaciul si Valea-Robilor ; unite 
merg pana in padurea Torcesti. 

Be^leaga, munte, izlaz si pa Jure, 
in com. Nehoiasul, jud. Buzau. 

Be^legei. (V. Dealul-Beslegei, co- 
muna Raducaneni, pi. Podoleni, 
jud. Falciu). 

Be§lii, numire data par{il de N. 
a cat. Sghiabul, din com. Min- 
zalesti, jud. Buzau, unde locuesc 
o parte din mosneni! Beslii, de- 
rivatt din eel stabili^i in com. 
Manesti. 

Be§lii (Mane§ri), cat. de rcfc- 
dinfdal com. Manesti, jud. Buzau, 
cu 250 loc. si 56 case. Numirca 
sl-a luat'o de la mosneni! BesliT, 
stabili^i aci de vre-o 3 secole. 
(VezT istoricui com. Manesti). 

Befoul, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, catunul com. rur. 
Corabaci. E situat in partea me- 
ridionals a plasel si a comunel, 
la 2 x k kil. mat spre S.-E. de 
catunul de resedin^a, Carabaca. 
Este asezat pe valea Cultim.es- 
Ceair, tocmat la inceputul ei si 
este inchis la N.-V. de dealul 
Sirti-Curu-Bair, la N.-E. de dea- 
lul Caula-Bair. 

Suprafa^a sa este de 1450 
hect, dintre care 15 hect. sunt 
ocupate de gradini si de vatra 
satuluf. Popula^iunea, compusa 
aproape din TurcT, este de 36 



Digitized by 



Google 



BESOUL-DERE 



396 



BETESTI-DE-SUS 



familil cu 173 suflete, ocupin- 
du-se in special cu agricultura- 
Pamintul produce tot felul de 
cereal e, dar mat ales ovaz, meiu 
si secara. Casele mict sunt ase- 
zate foarte regulat, formind mal 
multe strazi drepte. Drumurl co- 
munale vin de la satele inveci- 
nate : Cangagi , Kazil-Murad, 
Merdevenli-Punar, Ciobanisa si 
Copadin. 

Be^oul-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Constanta, pe teri- 
toriul comunei rurale Copadin. 
Situata in partea apusana a co- 
munei. Se desface din ultimile 
ramifica^iunT sudice ale dealului 
Copadin si anume din dreptul 
satului Copadin, se indreapta 
spre miaza-zi avind o direc^iunc 
mal mult de la N. la S. Merge 
paralel si pe la apusul dealulut 
Arabi-Alciala si formeaza valea 
AJceac-Alcea. Prin mijlocul ei 
merge drumul comunal Besoul- 
Copadin. 

Be§teleiu (Schitul-), schit, cu 
hramul Sf. Troika, jud.Arges.pl. 
Pitesti, in com. urb. Pitesti. Pela 
inceputul veaculut intemeiat de 
familia Besteleiti, care se afla 
inmormintata aid. Biserica a fost 
in urma, la anul 1862, reparata 
de arhimandritul Policarp, Egu- 
menul manastirei Mihaiu-Voda. 
Schitul-Besteleiu era metoh al 
manastirei Mihaiu-Voda din Bu- 
curesti, care era inchinata la 
manastirea Simonopetra, din 
muntele Athos. 

La sccularizarea averilor bi- 
sericesti, schitul s'a redus la 
biserica de mir, avind dol preo^T, 
uncintare{ si un paracliser. Pen- 
tru intrefinerea cuitulul divin 
se inscrie pe tot anul la budge- 
tul general al statului (1886 — $7) 
o suma de 1788 lei. Biserica 
este in buna stare, dar casele 
sunt in ruina. Intre cardie vechl 



ale acestul schit este o Evan- 
ghelie greco-romina, din edhVia 
Mitropolitulul Teodosie. 

Be§teleiu (Vatra-Schitului-), 

mosie, jud. Arges, pi. Pitesti, 
proprietatea statului. Avea la 
1878 o arenda anuala de 2709 
lei, 78 bam. 

Peperiodul 1880 — 85, arenda 
acesteT mosil a scazut la 450 lei. 

Be§teleoaia, sat, jud. Dimbo- 
vi^a, pi. Ialomir,a, com. si cat. 
Bolovani. 

Be^teloaia, padure, in intindere 
de 25 hect., com. $tefanesti, 
pi. Riul-Doamnel, jud. Muscel. 
E compusa din plute si salcie. 

Betegi, catun, pendinte de co- 
muna Bucovul-Adunar/i, din pi. 
TeleormanuluT, jud. Teleorman. 
Are 304 locuitorl si 69 contri- 
buabill. 

Betejanul, poiana, comuna Poe- 
nari, plasa OItet.ul-d.-j., jude^ul 
Vilcea. 

Be{e§ti, sat, in com. Socea, pi. 
Bistri^a, jud. Neam^u , asezat 
pe apa piriulul Radiul, in cotyul 
despre N.-V. al careulul ce for- 
meaza impreuna cu satul Bel- 
cesti, spre S., satul Radiul spre 
V. si satul Socea, spre S.-V. 

Terenurile sale, in mare parte, 
si mal cu deosebire spre partea 
satelor Socea si Radiul, sunt 
calcaroase. Din pietre se ex- 
ploateaza un var de o calitatc 
superioara, care se cauta. mult, 
atit prin imprejurime, cit si pe 
pier, el e tirgurtlor afara de judet,. 
Varariile sunt foarte bine in- 
grijite. 

Intinderea satului, impreuna 
cu locurile vecinase ce-T aparr/in, 
e de 945 hect. (71 falcl). Are o 
popular/iune de 320 suflete, sau 



79 familil, 3 Vaduve, 5 nevol- 
nicl, tor,I RominI, care se ocupa 
cu plutaria si exploatarea pa- 
mintului. 

Numarul contribuab. e de 70. 

In sat se afla : o biserica, cu 
1 preot si 1 dascal, intre^inuta 
din fondurile comunale ; o moara 
pe apa Radiului. 

Numarul vitelor se urea la 
200 capete. 

Comunica^ie cu satele mar- 
ginase se face prin soseauaco- 
munala: Be^esti-Radiul si Be- 
{esti-Belcesti-Vadurele, precum 
si prin drumul comunal, ce 
se intinde spre N., paralel cu 
riul Bistrifa si podisul, pe care 
se afla padurea Cafinul, pan& 
la satul Ruseni, comuna Mes- 
teacanul. 

Be^e^ti, mosie cu par{I, comuna 
Socea, pi. Bistri^a, jud. Neam^u, 
apart/mind easel lul Manolache 
si Iordache Crupenschi. Este si- 
tuata pe linga mobile Soci, Cin- 
desti, Vadurelele s. a. Odinioara, 
a format un trup cu mosiile Co- 
trean^a, Stanesti, Barbuseni, San- 
dresti, Belcesti, f irbeni ("prdeni) 
si Motocani. Asti-zi insa, sin- 
gura aceasta mosie e despar- 
{ita in trel : O parte aparjine 
lul Alecu Crupenschi, care a- 
duce un venit anual de 2500 
lei ; o parte lui Sandu Crupens- 
chi, cu acelasi venit ; si a treia 
d-nel Safta Crupenschi, cu un 
venit de 6500 lei. 

Numarul vitelor, carl apartJn 
proprietarilor, se urea la 42 1 ca- 
pete, din can : 24 boi, 9 vaci, 
380 01 si 8 cat. 

Be^e^ti-de-Jos, trup de sat, co- 
muna Socea, pi. Bistri^a, jud. 
Neamt^u ; impreuna cu trupul 
Be^esti-d.-s., formeaza satul Be- 
testi. 

Be$e§ti-de-Sus, trup de sat, in 



Digitized by 



Google 



BEJIVll 



397 



BTANCA 



comuna Socea, pi. Bistri^a, jud. 
Neatn^u ; impreuna cu trupul 
Be^esti-d.-j., formeaza satul Be- 
{esti. 

Be^ivii, iezer, situat in jud. Braila, 
la N.-V. de Matoaele; fara co- 
municat'iune. ' 

Be^ivul, popind lunga, judejul 
Braila, la 500 m. spre N.-E. de 
satul Ruse^ul, pe {annul sting 
al Calma^uiului. 

Beuca, com. rur., pi. Teleorma- 
nuluT, jud. Teleorman, pe Va- 
lea-Burdei, la Estul plase!. Se 
margineste: la E., cu comuna 
Ciurari, din pi. Tirgulu! si cu > 
com. Ciolanesti; la S. cu com. 
Dragsenei din pi. Tirgulu!; la ' 
V. cu mosiile Merisani, Dobro- 
testi si Didesti ; iar la N. cu 
com. Balaciul. Este asezata pe 
dealul numit Cirja, pe platoul 
Burdel, ce se intinde d'asupra | 
vae! Burdea. 

In apropiere de comuna se 
afla gura uneT valcele ce! zice 1 
Redea, care da in Valca-Burde!. 
Prin interiorul comuneT trece 
linia ferata Costesti-Magurele si 
pu^in mat la N.-E. comune! sc 
afla stafmnea cu numele de 
Beuca. 

La N.-V. se afla un elesteii 
format din apele Burdef si ale 
izvoarelor ce curg din deal, nu- 
mit de locuitori Lacul-Boeresc. 
Are un c&tun, Plopi, la S.V., 
la o dep&rtare ca de 6 kil. 

Populafiunea el este de 1 1 84 
suflete saii 303 cap! de familic 
cu 286 contribuabill. Vitele sunt 
in numar de 5417 capete : 177 
cat, 552 vite marl cornutc, 4491 
vite mid cornute si 197 pore!. 
Pe teritoriul acestel comune 
se afla : mosia Beuca a d-lul Gene- 
ral A. Berendeiu, de 1500 hect; 
o padure cu acelas! nume, de 
300 hect, cu arbor! numa! de 



tufan ; mosia Plopi, a d-lui Cons- 
tantin Leventi, de 350 hect, i 
dintre care 275 pamint arabil I 
si 75 hect. padure. Mosiel Beu- 
ca, locuitori! 1! ma! zic si Be- i 
rendoaica, dup& numele proprie- 
tarului. ! 

Solul acestel comune este 
parte mlastinos, parte humos 
si pe alocurea roscat, ccea ce 
ll face greolu la produc^iune, 
cmd nu este favorizat de plo! 
ma! abundente. 

Ocupa{iunea locuitorilor, pe 
linga agriculture, este si cres- 
terea vitelor, in special a oilor. 
Prim&vara mare parte dintr'insii 
se due cu oile la Bucuresti sau 
Craiova unde le laptaresc ; iar- 
na se ocupa ci{i-va cu cojoc&ria. 

Are un local de scoal& la un 
loc cu primlria, daruit de pro- 
prietar. Scoala are un inves- 
tor si 25 elev!. Este o bisericd 
deservita de un preot si un 
dascal. 

Aci se afla si o moara cu a- 
bur!, a propriety!, precum si 
o frumoasa cas& de locuit, 1m- 
prejurul c^reia este o vie si di- 
ferite plantafiun!, car! dau un 
frumos aspect locuin^el. 

Budgctul com. este de 3315 
le! la venitur! si 3269 le!, jS 
banl la cheltuel!. 

Comuna Beuca se leaga cu 
gara Beuca, cu comunele Drag- 
senei si Dobrotesti cu com. Zim- 
breasca, la 5 kil., si cu calca ju- 
dc^caua Rosiori-Strlmbcni, 4 kil., 
prin druinur! vecinale. 

In partea despre Est se afla 
doua maguri : a lu! mos Dobre, 
de 4 metri inalta si 200 metri 
pcriferie ; o alta de 5 m. inal- 
^ime, spre N., numiti Magura- 
de-Ia-Lacul-Boeresc. 

Prin imprejurimele comune! 
Beuca s'au gasit in mai multe 
rinduri vase si unelte, de felul 
celor descoperite la com. Zim- 
breasca, despre car! vorbeste d. 



Tocilescu in scrierea sa «Dacia 
inainte de Roman!*. Fragmen- 
tele de vase si uneltele desco- 
perite la Beuca, au per fee ta a- 
semanare cu cele de la Zim- 
breasca, fapt ce se explica prin 
apropierea acestor doua loca- 
lity!. 

Beuca, s/a/ie de drum de fier, 
jude{ul Teleorman, plasa Tele- 
orman, comuna Beuca, pe linia 
Costesti-Rosiori, pusa in circu- 
late la 1 Ianuarie 1887. Se afla 
intre stafiile Balaci, 9.4 kil., si 
Papa, 9.6 kil. Inatyimea d'asu- 
pra nivelulu! mari! e de 122.26 
metri. Venitul acestc! sta^ii pe 
1896, afost de 58.930 lei, 85 b. 

Beuca, padure, situata in com. 
cu acelasi nume, din plasa Te- 
leormanuluf, jude^ul Teleorman, 
proprietatca d lu! general Be- 
rendeiu. Prin o parte din aceasta 
padure trece linia ferata Cos- 
testi-Magurele. 

Bezdina, judejul Dolj. (Vcz! Biz- 
dina). 

Bezercul, iaz, judeful Dorohoiu, 
format din piriul Iazul-Popilor, 
pe mosia Brosc&u{i, comuna cu 
asemenca numire, plasa Cosula. 

Bezianul, vale, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, comuna Velesti, de 
unde incepe limita de S. catre 
com. Balota, satul Balota-d.-s., 
pi. Amaradia. 

Bezianul, vale, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Velesti, prin 
care curge pir. cu acelas! nume. 

Bezman, mope particulars, de 
179 hect, in com. Cudalbi, pi. 
Zimbrul, jud. Covurluiu. 

Bianca. (Vez! Baraictarul, jude^ul 
Prahova). 



Digitized by 



Google 



BIANCA 



398 



BTlilRESTI 



Bianca, proprietate a EforieT spi- 
talelor civile din Bucuresti, fosta 
pendinte de manastirea Brebul, 
com. Draganesti, pi. Cimpul, 
jud. Prahova. Este in intindere 
de 362 hect., toate arabile si 
fine^e. A fost arendata pe pe- 
riodul 1888 — 95, cu 7000 leT 
anual. 

Bibanul, vale, numita si Valea- 
BibanuluT, in com. rur. $lasoma, 
plasa Dumbrava, jude^ul Mehe- 
dinji. 

Bibe§ti, com. rur., in partea de 
S. a comuneT Saulesti, pi. Gi- 
lortul, jud. Gorj, si la 47 kil. 
direcfiune S.-E. de orasul T.- 
Jiu. Se compune din 2 catune: 
Bibesti si Sterpoaia. E situata 
pe ambele maluri ale Gilortu- 
lu! si pe valceaua Sterpoaia. 

Are o suprafa^a cam de 6500 
hect., din cart 490 arabile, 3 
hect. vie, 30 hect. prunet, iar 
restul padure, tufaris, fineje si 
ripe. 

Are o populate de 210 fa- 
milit, cu 976 suflete, din cart 168 
contribuabill. 

Locuitoril poseda 60 plugurT, 
2 canine cu cat, 88 care cu boT, 
55 stup!, 33s vite mar! cornute, 
203 ol, 49 capre, 79 rimatorf 
si 23 cat. 

Riul Gilortul uda comuna in 
partea despre E. 

Comuna e traversata de so- 
seaua jude^eana T.-Jiu-Filiasi, ce 
o Icaga la N. cu comuna Sau- 
lesti, iar la S. cu comuna Ani- 
noasa, Mat este legata cu co- 
munele si catunele invecinate 
prin maf multe sosele comu- 
nale. Ca mijloc de comuni- 
ca^ie, ma! are si linia ferata T.- 
Jiu-Filiasi, avind ca static mat 
apropiata, stasia Bibesti. 

Comuna poseda 2 cismele de 
zid, 3 pu^urT cu cumpana si 8 
izvoare. 



Are 2 biserici deservite de 1 
preot si 2 cintarep. 

Bibesti, cdtun, resedinja comunei 
Bibesti, din plasa Gilortul, jud. 
Gorj. E situat pe ambele ma- 
lurT ale riului Gilortul si sub 
culmea dealuluT Aninosita. Are 
o suprafa^a cam de 1625 nec * 
tare, din car! 1 35 hect. ara- 
bile, 14 hect. prunet, restul pa- 
dure, fine^e, tufaris si ripe. 

Producfia anuala e cam de 
900 hectolitri porumb, 450 hec- 
tolitri griu si 2800 decalitri 
{uica. 

Are o populate de 40 fa- 
miliT, cu 240 suflete, din cart 30 
contribuabilT. Locuitoril poseda 
10 plugurT, I caru^a cu caT, 15 
care cu bol, 15 stupT, 70 vite 
marl cornute, 78 01, 22 rima- 
torT si 7 caT. 

Riul Gilortul trece prin mij- 
locul hotaruluT, curgind de la 
N. la S. 

Catunul e traversat de so- 
seaua comunala cc o pune in 
comunica^ie, la N., prin soseaua 
jude^eana T.-Jiti-Filiasi, cu co- 
muna Saulesti, iar la S. sc leaga 
cu comuna Aninoasa. De aci, 
aceasta sosea ocoleste Culmea- 
Aninosija spre N., puind-o in 
comunicafie cu cat. Sterpoaia. 

Catunul poseda 2 cismele dc 
zid si 3 izvoare acoperite. 

Are o biserica, deservita dc 1 
preot. 

Bibesti, stafie de drum de fier, 
jud. Gorj, pi. Gilortul, comuna 
Andriesti, pe linia Filiasi-T.-Jiu- 
lut, pusa in circulate la 16 Fe- 
bruarie 1888. Se afla intre sta- 
bile Gilortul (14 kil.) si Barba- 
testi (10.4 kil.). Inal^imea d'a- 
supraniveluluT mariT ede 147 m. 
Venitul acestel sta^ii pe anul 
1896 a fost de 49982 1., 48 b. 



despre E. a comuneT Piscurile, 
jud. Gorj. Vine in prelungire 
despre N.-V. si merge spre S.- 
E. Este acoperit pe coama cu 
paduri, iar pe coasta cu viT si 
prunT. 

El formeaza Valea- Piscurile 
spre E., vale pe care este ase- 
zata comuna Piscurile. 

Bibica, vale, uda centrul com. 
Dobroteasa, pi. Oltul-d.-s., jud. 
Olt, si se varsa in girla Cun- 
grca-Mare, tot pe teritoriul co- 
muneT Dobroteasa. 

Bibicel, cdtun, (tirla), in pi. Ia- 
lomi^a-Balta, comuna Cazanesti, 
jud. Ialomi\a. 

Bibire§ti, sat, jud. Bacau, plasa 
Siretul-d.-j., comuna Leca. Este 
asezat pe piriul Racataul, mai 
jos de confluen^a piriiasuluT Var- 
nifa, la o departare de 4360 
m. de Ungureni. Se povesteste 
ca satul este fondat de un ra- 
zes bogat din Beresti (pi. Bis- 
tri^a-d.-s.) numit Bibire, care, 
acum vre-o 200 de am, a venit 
in acest loc ce-1 avea de zestre 
de la tata-sau, si s'a stabilit cu 
ci^T-va robT si clacasT. AtyiT spun 
ca Bibire ar fi mostenit acest 
loc de la un stramos al sau, 
care a trait pe timpul luT $tefan- 
ccl-Mare, de la care primise lo- 
cul, pentru vitejia ce a aratat in- 
tr'un razboiu. Are o biserica 
construitadelemn,in anul 17 19, 
de batriniT mosnenT, si o cir- 
ciuma. CapT de familiT se nu- 
mara 107, suflete 425. Animale 
sunt: 22 caT, 226 vite cornute, 
106 porcT. 

Bibire§ti, deal, jud. Bacau, plasa 
Siretul-d.-j., comuna Leca, pe 
teritoriul satuluT cu acelasT nu- 
me. 



Bibesti, deal, situat in partea | Bibire$ti, mosie, jud. Bacau, pi. 



Digitized by 



Google 



B1BOLEA 



390 



MCAZUL 



Siretul-d.-j., care dimpreunS cu 
Botesti «avea p5r{I si rSz&sasc&; 
in care mosil au cump&r&turl si 
d-lor boeril Vornicul Iancu Giur- 
gea, Banul Anastase Ion, C&mi- 
narul Coste Poliene, iar& din nV 
zesl sunt si neamurile $tiuculesc 
si Tab&nese, Petre G&lusc£, etc.; 
are parte si d-nel Stolniceasa 
Ruxandra Negoaea, si atyl mai 
mul^I r&zesT si pjirtasl in ea. Are 
sat cu o bisericS, 2 preotf, 2 
dasc&lf, 4 privilegia^T, 43 mazill, 
4 nevolnicl, 4 vaxlane, 4 jidovl ; 
pe iing& mobile Mile^ti, Zl&tari, 
Dealul-Mare, Ungureni si altele, 
cu un numcir de 48 Ioc.*.(Th. 
Codrescu, «Buciumul Romin», 
pag. 284). 

Bibolea, deal, com. Tina, plasa 
Mijlocul, jud. Vilcea. 

Bica, balta, jud. Dolj, plasa Jiul 
d.-j. , comuna C&ciul&testi ; sc 
formeaz£ din ploT. 

Bica, insula, pe canalul Dun&rel, 
in jud. Romana^i, plasa Balta- 
Oltul-d.-j., dependinte de com. 
Ianca. Are 10 hect. paxlure. 

Bica, lac, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-j., 
com. C&ci'ul&testi ; cu peste. 

Bica, ramificafie din muntele Is- 
tri^a, in com. Pietroasa-d.-j., ju- 
de^ul Buz&u. Are mult& piatnl 
de construcjiune. 

Bica-lui-Gherman, loc izolat, 
plasa Sabarul, jud. llfov. (Vezi 
Bicul). 

Bicazul, com. rur. y jud. Neamfu, 
in plasa Piatra-Muntele, asezatl 
pe ambele malurl ale riuluT cu a 
sa numire, intre hotarul Tran- 
silvaniel si muntele Cosmifa. 

Se m&rgineste la N. cu com. 
Hangul si com. Buhalni^a ; la 
E. cu com. Pingara^i ; la V.-S. cu 



Transilvania, de care in parte 
se desp&r$este prin limita con- 
ventionale naturals, iar in parte 
prin piriiasele Chi^irigul, Bicazul, 
Ticosul, precum si prin mun{il : 
Verde, Ivanos, Floarea. 

Terenuriie sale sunt muntoase 
si str&b&tute de lung! si adincl 
VcLT, printre care serpuesc o mul- 
fune de piriiase mid si repezt. 

Kste formata din localit&{ile si 
sateic : Bicazul, Chifirigul, Capsa, 
Cirnul, Cheile-Bicazulul, Crasna, 
Fir^igul, Floarea, Fundul-Bica- 
zulul, Gura Bicazului, Hamzoaia, 
Izvorul-MunteluT, M&rceni, Nea- 
gra, Poiana-Corbulul, Secul, Tas- 
ca si Ticosul. Are o popula^iune 
de 2416 sufl., sau 1 1 10 cap! de 
familie, can loeuese in 512 case. 
DupA sex sunt: 1094 barbatT, 
1 141 femel; dup& starea civile: 
891 nec&satori$I, 364 capl dc 
familie insurant; 106 viiduvT, 40 
v&duve; 6j6 copil sunt de sex 
b&rbatesc, 564 copil de sex fe- 
meesc; sunt 7 Evrel; 2038 sunt 
fara* cunostin{3. de carte si 168 
poseda cunostin^ele elementare. 

Din numarul locuitorilor im- 
proprietari^I in 1864, sunt asta- 
zl, 193 cart st&pinesc locurile 
lor; 84 stSpinesc locurile ca ur- 
masl ; un loc e par&sit si ocupat 
de c&tre comunS. Dintre eel 
improprietari^i in 1878 sunt 125, 
cart stftpinesc insi-sllocurile lor; 
un loc e par&sit si ocupat de 
com. ; 62 sunt, carl de si insu- 
ra{T si cultivator! de pfimint, nu 
art inc£ nicT u n fel de impro- 
prietarirc, precum niciprilejul de 
a mosteni dupa urma pirin^iior 
lor legitimT. 

LocuitoriT se indeletniccsc cu 
cresterea vitelor, plutaria si prea 
pu^in cu agricultura, din pri- 
cing c& solul nu prea este ro- 
ditor, prin faptul forma^iunet 
sale, de natura muntoasa\ 

Imasul (suhatul), are o intin- 
dcrc de 482 hectare, 26 aril, si 



nutreste un numir de 3752 ca- 
pete de vite. 

Budgetul comunel e de 8892 
lei, 10 ban! la veniturl si 8249 
lei, 74 banl la cheltuell. 

In aceastft comuna. sunt 4 
bisericT, trei in stare bun£ si 
una rea, cu 12 servitorl pl&titt 
din fondurile comunale cu 800 
de let. Venitul fonciar al pS- 
minturilor bisericesti se urea la 
suma de 1792 let. E o scoalS, cu 
un investor pl&tit de stat. Sunt : 
4 fer&strae cu 16 pinzt, purtate 
cu apa; si 4 ferSstrae purtate 
cu masina, la can servesc 57 
de lucritorl, in c&tunul A(a ; 
16 ferastrae cu 2 circulare de 
ap& si 122 lucriton in c&t. Chi- 
tirigul ; 6 morl pentru m^cinat, 
dintre carl 2 cu cite 2 pletre ; 
o piua\ pentru fecutul sucma- 
nilor, cu 4 gSvane ; 2 schell de 
chcrestigie; 1 car&midarie; 9 ro- 
tdrii ; 7 circiumt; un bogasier ; 
o vam& (trccStoare) ; o garni- 
zoana\ 

Comunica^ia cu cele l'alte sate 
vecinase se face prin : soseaua 
mixta Piatra-Pris&cani ; prin so- 
seaua Bicaz-Trec&toarea, in Tran- 
silvania. 

Fondul drumurilor e de 2300 
lei la veniturl si 950 lei la chel- 
tuell. 

Bicazul, sat, situat pe malul drept 
al riuluT Bistri^a, jud. Neam^u, 
la 24 kil. dep&rtare de orasul 
Piatra, comuna Bicazul, pi. Pia- 
tra-Muntele. 

Se mttrgineste la S.-E. cu sa- 
tul Marceni, de care se desparte 
prin piriul Bicazul ; la N. cu sa- 
tul Ctrnul, de care se desparte 
prin piriul Izvorul-Muntelul ; la 
E. cu Capsa, de care se des- 
parte prin riul Bistrtya. 

Terenuriie sale sunt bogate 
in gresiurl, care se exploateazi. 
(V. Cozmi^a, Stinca-VulturuluT, 
muntele Sima). 



Digitized by 



Google 



BICAZUL 



400 



lilCIIESTI 



In acest sat se afla : resedin^a 
comunei ; o sta^iune postala; 2 bi- 
sericT; I schela mare de che- 
restea ; 3 rotaril ; 3 mori de apa, 
dintre can 2 cu cite 2 pietre ; 
1 caramidarie; 1 piua cu 4 ga- 
vane ; o scoala frecuentata de 
86 elevT. 

Numarul vitelor e de 1350. 

NumirT vecliT: Tirgusorul si 
Ciungi. 

Bicazul, izvor de ape minerale, 
jud. Neam^u, in dreptul podului 
al 4-lea, pe drumul ce duce de 
la satul Bicazul, spre Chi^irig, 
pe partea stinga a pir. Bicazul, 
intre piraiele Tasca si al Neagu- 
luT. Apa izvoreste in abunden^a 
si confine hidrogen sulfurat in 
mid catimT; pana acum inca nu 
i s'a facut analiza. 

Bicazul, mosie cu parpf, impreuna 
cu mosia Chi^irigul, pe cuprinsul 
comunei Bicazul, plasa Piatra- 
Muntele, asezata pe linga mo- 
bile Potagul, Secul, Tarcaul, s. a. 
In ea a avut parte si man as - 
tirea Buhalnifa, supusa biseri- 
ceT Sf. Hie din Iasi, si inchinata 
PatriarhieT de Alexandria, pre- 
cum si manastirea Bisericani, 
inchinata Mitropoliel din Iasi, 
starea II. Are sat. 

AstazI aceasta mosie apar- 
{ine domeniulut CoroaneT. 

Bicazul, miinte, in com. Bicazul, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u, 
situat linga satul cu a sa nu- 
mire. 

Bicazul, pirifi, jud, Neam^u, nu- 
mit ast-fel, se zice, de la un 
mirzac tataresc. 

Izvoreste din mun^il Transilva- 
nieT. Intra in jude^ pe la punctul 
numit Trecatoarea-BicazuluT, cur- 
ge in direc^iune N.-E., udind sa- 
tele: Chifirigul, Ticosul, Neagra, 
Tasca, Marceni, si se varsa in 



riul Bistrija, pe partea dreapta, I 
intre satele Bicazul si Gura-Bica- 
zuluT, ducind cu sine si urma- 
toarele ape ce primeste pe stin- 
ga: Chi^irig-ul, Neagra, Tasca, 
Piriul-Neagului ; iar pe dreapta: 
Secul-Buhalni^eT si Piriul-Grivel. 

Bicazul, schitisor, jud. Neara^u, 
linga satul cu a sa numire, com. 
Bicazul, plasa Piatra-Muntele. 

Bicazul, vamdy jud. Neam^u, la 
hotarul TransilvanieT, in comuna 
Bicazul, plasa Piatra-Muntele ; 
se mai numeste: Trecatoarea- 
BicazuluT. 

Bicazului (Cheile-), jud. Neam- 
{u. (VezT Cheile). 

Bicazului (Cirnul-), jud. Neam- 
tu. (V. Cirnul-BicazuluT). 

Bicazului (Fundul-), jud. Neam 
\u. (V. Fundul-BicazuluT). 

Bicazului (Gura-), jud. Neam 
{u. (V. Gura-BicazuluT). 

Bice§ti-de-Jos, sat, in jud. Rim- 
nicul-Sarat, plaiul Rimnicul, ca- 
tunul si comuna Dumitresti, in 
partea de rasarit, la 4 kil. spre 
E., pe riul Rimnicul-Sarat. Are 
o intindere de 2550 hect. si o 
populate de 75 familiT, cu 286 
suflete, din carl 68 contribuabilT; 
17 stiii carte. Mat inainte se 
numea Gurcari. 

Bice§ti-de-Sus , sat, in plaiul 
Rimnicul, jud. R.-Sarat, catunul 
comunei Dumitresti, la rasarit, 
pe riul Rimnicul-Sarat, la 3 kil. 
spre Est de catunul de rese- 
dinfa. Are 1 740 hect. Cu o popu- 
late de 182 familiT, cu 702 su- 
flete, din carl 161 contribuabilT; 
89 stiu carte. Are o biserica. 
Si-a luat nuniele de la vechiT ra- 
zesT, BicestiT. 



Bichelul. (VezI Becherul, judeful 
Prahova). 

Bichelul, ripa, sub Virful-Como- 
rilor si spre dealul Baba-Ana, 
com. Gornetul-Cuib, plasa Pod- 
goria, jude^ul Prahova. Terenul, 
fiind humos, fuge spre vale, maT 
ales in timpurT ploioase. 

Biche§ti, sat, face parte din co- 
j muna Boghesti, plasa Zeietinul, 
jud. Tecuciu. E situat pe coasta 
dealuluT cu acest nume si ase- 
zat la nordul comunei, la o dis- 
tan{a de 3 kil. si 500 m. de 
resedin^a comunei. Are o po- 
pulate de 6 J capl de familif, cu 
290 suflete, carl loeuese in 64 
case. 

CopiT in virsta de scoala sunt 
17 (14 bae^T si 13 fete). 
I Aici se afla o biserica, cu 

I hramul S-{iI VoevozT. Ea estc 
facuta de locuitort in 1802. De- 
i asupra usel, se vede data 1805. 
! S'a reparat la anul 1848. 

Satul isl trage denumirea de 
la un proprietar numit Bechiu. 
LocuitoriT sunt razesT. 
Despre acest sat se istori- 
seste urmatoarele : 

Unde se afla act ual men te sa- 
tul, eraii doua mid satuleje: 
Scrofeni si Valeana-Mare. Din 
cauza ciumel, murind o mare 
parte din locuiton, eel rama>I 
s'ati retras in Boghesti-d.-s. 

BatriniT maT spun ca atuncT, 
in sat nefiind biserica, locui- 
toriT is! ingropau mor^n prin gra- 
dinT si maT muI^T la un loc, ceea 
ce se constata si astazl, g5- 
sindu-se maT multe craniun la 
un loc. 

Pe la 1627, dupa o danie 
scrisa, ce se pastreaza si astl'i 
de locuitorul Antohi Dorin din 
Bichesti, o Armeanca, din familia 
Balsestilor, darueste a patra 
parte din satul Scrofeni ca vad 
de moara (ce exista si pani as- 



Digitized by 



Google 



BICHESTI 



401 



MLARLAR-BA1R 



tazl pe Zeletin), unul nepot al 
sau, Chris tea, din satul Girlesti, 
jud. Roman. 

Acest Christea si-a vlndut 
dania lu! Bechiu, din cat. Fru 
muselul, com. Muncel, care sta- 
bilindu-se aicT, a intemeiat satul 
caruia i-a dat numele de Bi- 
chesti. 

Uricul de danie este scris in 
slavoneste si se afla iscalitT : 
Andreiu Iocatan, din satul Scro- 
feni si loan Negru, din catunul 
Nafurdesti, sat care astazT nu 
mat exista si care finea de ra- 
ionul com. Muncel. 

Biche^ti, deal, situat la E. de 
satul cu acelasl nume, comuna 
Boghesti, jud. Tecuciu. 

Biche^ti, jud. Tecuciu, sfoara de 
mo$ie, in ralonul com. Gohorul. 
Incepe din valea BerheciuiuT 
pana in muchia dealuluT $ipan. 
Aceasta mosie a fost proprie- 
tatea iut Bichescu ; in urma a 
trecut prin vinzare la locuitorii 
din Gohor. 

Bichil (Ripa-), localitate, in co- 
muna Salcia, pi. Podgoria, jud. 
Prahova, ce serva pentru pa- 
$unea vitelor. 

Bichil (Valea-), vale, comuna 
Racovi{a, plasa Riul-DoamneT, 
jud. Muscel. 

Biftia, deal, cu directia de la N. 
spre S. in com. Turia, jud. Olt. 

Biftia, girld, izvoreste de la N. 
de com. Turia, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt. Are directia de la N. 
spre S., taie caiea ferata si se 
varsa in girla Dirjovul, tot in 
raionul comuneT Turia. 

Bighilin, deal, spre E. de com. 
Bucovul, pi. Cricovul, jud. Pra- 
hova, care azl serveste de pa 



sune pentru vite. Se numea 
Plaiul-MoraruluT. 

Bigiu^ca,//V/X ce vine din Buco- 
vina si trece prin satul Pasatul, 
comuna Buda, pi. Her{a, jud. 
Dorohoiu. 

Bila, cdtun, pendinte de comuna 
Camineasca, pi. Cilnistea, jude- 
{ul Vasluiu. E situat in valea 
CilnisteT. $i-a luat numirea de 
la magura Bila, ce se afla pe a- 
ceasta proprietate. 

In acest catun este o biserica 
de zid, cu hramul Sf. Troika, 
la care slujeste un preot si un 
cintare^. Aci, in 1887, s'au oficiat 
56 botezun, 8 casatoriT si 32 
inmormintart. Depinde de pa- 
rohia Pangal. 

Bila este situata pe valea Cil- 
nistea, intr'un loc mocirlos. Pc 
aci este soseaua judefeana ce 
vine din Obedeni si duce la 
Pangal. Locuitorii sufer mult aci 
vara de frigurl, din cauza miaz 
melor exhalate de locurile smtr 
coase ramase in urma varsa 
turel CilnisteT. 

Bilahoiu, deal, cese intindelaves- 
tul comuneT Deleni, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu. Pe el se face cul 
tura de cereale. 

Bilahoiu, piritt. V. ManastireT(Pi- 
riul-), din comuna Deleni, plasa 
Crasna, jud. Vasluiu. 

Bilahoiu, vale, formata din pre- 
lungirea dealuluT cu aceasta nu- 
mire, in partea vestica a co- 
muneT Deleni, pi. Crasna, jud. 
Vasluiu. 

Bilarlar, vechia numire a calu- 
nulut Doroban^ul din comuna 
Carol I (vechiul Dana-Chioi), 
jud. Constanta. 

Bilarlar, deal, in jud. Constanta, 



plasa Constanta, com. Carol I, 
catunul Doroban^ul (sau Bilar- 
lar). E situat in partea sud-ves- 
tica a placet si cea apusana a 
comuneT. E coprins intre vaile 
Buiuc-Culac-Dere la apus si Bu- 
iuc-Dere la rasarit. Are 1 1 5 m. f 
dominind satul Doroban^ul, a- 
sezat la poalele-I estice. E aco- 
perit cu semanaturT si fine^e. 

Bilarlar, deal, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, com. Tortoman, 
catunul Dere-Chioi. E situat in 
partea nord-estica a comuneT, 
intinzindu-se printre vaile Tor- 
toman la apus si Dere-Chioi la 
rasarit. Are 108 m. in virful De- 
re-Chioi, dominind satul Dere- 
Chioi, vaile de maT sus si dru- 
mul Doroban^ul-Dere-Chioi. E 
acoperit cu fine^e. 

Bilarlar, movild, inalta de 129 
metri, pe hotarul dintre plasile 
Medjidia si Constanta, in jud. 
Constanta, pe muchia dealuluT 
Tuzla-Bair, la 5 kil., spre V., de 
cat. Bilarlar, al comuneT Dana- 
Chioi. Domineaza valea Sali-Bei- 
Dere, drumul Doroban^ul-Talas- 
man. E acoperit cu verdea^a. 

Bilarlar-Bair, deal insemnat, in 
jud. Constanta, partea nordica 
a plasel Constanta si cea sudica 
a comuneT Pazarii. Se intinde 
de la Vest spre Est, printre va- 
lea Ester la Nord si confluen- 
tele vaeT Catasul sau Medjidia 
la S. si anume printre vaile Tas- 
liik-Dere, Mangalia-Dere, Valea- 
Lunga, etc., ce pleaca din poa- 
lele sale meridionale. Are ca vir- 
furi: Ghelingec-Tepe, 189 metri, 
Bilarlar-Tepessi, 176 metri, Es- 
ter-Cara-Tepe, 177 metri. Domi- 
neaza vaile de maT sus, satele 
Pazarii, Ghelingec si Ester, dru- 
mul I lirsova-Caramurat. Estede 
natura stincoasa si acoperit cu 
semanaturT si fine^e. 



56213. Morels Dlcfionar Geograflc. 



51 



Digitized by 



Google 



BILARLAR-TEPESSI 



402 



BILIESTI 



Bilarlar-Tepessi, unul din vir- 
furile dealulul, in jud. Cons- 
tanta, pi. Constanta, comuna 
Pazarli. Asezat cam in mijlocul 
culmeT, are 176 m. inal^ime, do- 
minind satul Pazarli. E acoperit 
cu fine^e si pasunl. 

Bilavoiul, piriias, ce curge prin 
plasa Simila, jud. Tutova. Izvo- 
reste de pe teritoriul comuneT 
Costesti, uda aceasta comuna 
curgind de la V. spre E. si se 
varsa in dreapta riuluT Btrlad. 

Bilciureasa, he izolat, comuna 
Pucheni, plasa Argeselul, jude- 
\\A Muscel. 

Bilciuresti, com. rur., jud. Dim- 
bovija, plasa Ialomi{a. Aceasta 
comuna este resedin^a plaseT Ia- 
lomtya. Se compune din trei ca- 
tune : Bilciuresti, Socetul si Fre- 
Cti^ei si are o populate de 2000 
locuitorT. Bilciuresti sunt situa{T 
pe o cimpie frumoasa, pe ma- 
lul drept al Ialomi^eT, pe soseaua 
jude{. Tirgovistea-Butimanul. Se 
produce cereale multe pe cim- 
piile sale. Are o mare moara de 
aburl si trei brutaYiT. In Bilciu- 
resti este : resedinja subprefec- 
turei ; o judec&torie de ocol ; 2 
bisericT;2 scoIT, 1 de bae^Isi I de 
fete, $coala de fete este infiin- 
yata la 1 Decembrie 1889, in- 
tre^inuta din fondurile lasate 
spre acest scop, prin testament, 
de catre defunctul proprietar, 
Chirija Vasilescu. Acest pios 
Romin a lasat cu testament o 
mosie de 90 hect. si mat bine, 
precum si alte fonduri, ca sa 
se cladeasca un mare local de 
scoala si sa se intre^ina si unul 
sau do! lnva^&torl sau fnv^a- 
toare. Prin neobositul concurs 
al primuluT executor testamen- 
tar, Ion Ciuflea, in vara anuluT 
1889, s'a si cladit localul, care 
este din cele mat frumoase din 



jude^ul Dimbovifa, pentru care 
s'a cheltuit peste 20000 lei, fara 
a se ataca fondul. Acest local 
are doua marl camere, una pen- 
tru scoala de bae{T, piatita de 
stat si una pentru scoala de fete, 
piatita din fondurile Chiri^a Va 
silescu ; ma! are o mare camera 
pentru atelier de lucru si mal 
multe camere pentru biblioteca, 
cancelarie, director si servitor!, 
precum si o mare intindere de 
pSmint pentru gradina, curte si 
agriculture practice, $coalele 
sunt frecuentate de vr'o 55 —70 
bae{T si 23—40 fete. In com. 
sunt peste 165 copiT de ambc 
sexe cu etatea de scoala. Co- 
muna are 4522 lei venit. Bil- 
ciuresti se invecineste la Est cu 
com. Comesti si Frasinul, des- 
p&r{indu-se de ele prin riui Ialo- 
mifa; la V., cu Corna^elul; la N. 
cu Dobra, Gheboaia si Finta; si 
la Sud cu Cojasca, cu care se 
uneste prin soseaua jude{ean5. 
La Bilciuresti, in 1889, s'a infi- 
in^at si o stafie telegrafo - pos- 
tals. 

Bilie§ti, plasa, in partea de S.- 
E. a jude^ulul Putna. 

Plasa Biliesti se maYgineste 
la N. si N.-V. cu plasa Susi^a; 
la V. cu plasa Girlele si cu ju- 
de^ul Rimnicul-Sarat ; la Sud si 
S.-E. cu jude^ul Rimnicul-Sarat; 
iar la E. cu jude^ul Tecuciu, de 
care-1 desparte Siretul. 

Pi. Biliesti este o adevarata pi. 
de cimpie in toata puterea cu- 
vintuluI.Valea el este numai ses, 
pamint intins intre Siret si Putna 
si intre Putna si Milcov. In a- 
cest ses, riurile acestea si-au sa- 
pat o matca, prin care curge o 
apa lina si blinda, ce nu aduce 
de cit lut si nisip. Mai sunt in 
acest ses batylfacute din izvoare 
si menfmute pe marl inrinderi 
de pamint, ast-fel ca apa, atit 
dc necesara vegetal uneT, devine, 



prin abundenfa e!, vatamatoarc, 
silind ast-fel pe locuitorl sa se 
gindeasca serios la sbicirea mlas- 
tinilor si la secarea batyilor. 

Riurile si piraiele, care uda 
aceasta plasa, afarS de cele po- 
menite mal sus, sunt : Rimna 
pe teritoriul comuneT Rastoaca, 
unde se varsa in Milcov ; Rim- 
nicul-Sarat, care uda comuna 
Costieni, dupa care da in Siret; 
Leica, care uda comuna Cali- 
eni ; Iezarelul si Girla-Morilor in 
comuna Biliesti. 

Plasa Biliesti se compune din 
n com., cu 25 sate si un tirg. 

lata si numele acestor com. 
cu satele ce le formeaza : 

1. Biliesti, cu satele: Biliesti 
si Sasul, in partea de Nord a 
plaseT. 

2. Calieni, cu satele: Caiieni 
si Malurile, in partea de Sud- 
Vest a plasei. 

3. Costieni, cu satele : Bel- 
ciugul si Costieni, in marginea 
de Sud a plaseT, despre Rinini- 
cul-Sarat. 

4. Jora^ti, cu satele: Jorasti, 
Mindresti si Vinatori, in partea 
de Vest a plaseT, la marginea 
plaseT Girlele. 

5. Mircesti, cu satele : Mir- 
cesti, Paraipani si Radulesti, la 
marginea de N. a plaseT, unde 
se hotareste cu plasa $usi(a. 

6. Namoloasa, cu satele : Ble- 
hani, Clucerul si Namoloasa, in 
partea de S.-E. a plaseT, despre 
jude^ul Tecuciu. 

7. Nanesti, format din satul 
Nanesti, in partea de Sud-V. a 
plaseT. 

8. Rastoaca, formata din sa- 
tul Rastoaca, in partea de V. 
a plaseT, la confluen^a Milcovu- 
IuT cu Putna. 

9. Suraia, cu satele : Butu- 
ceni, Dimaciul, Dumbravifa si 
Suraia, in partea de mijloc a 
plaseT. 

10. Tirgul Namoloasa, format 



Digitized by 



Google 



B1LIESTI 



403 



BILIESTI 



din ttrgul N&moloasa, in partea 
de S.-E. a pl&§ef. 

II. Vulturul, cu satele : Bo- 
firlaul, Vadul-Ro$u, Vuiturul- 
d.-j. $i Vulturul-d.-s., in partea 
de mijloc a pl&$el. 

Popula^iunea pl5$ei, dup£ re- 
cens&mlntul din 1890, este de 
4140 capete de fam., cu 16032 
suflete, din carl: 8177 b^rba^T 
?i 7^55 femel. Aceaste popula- 
{nine se impcir^ea ast-fel: 

Dup& starea civile : 7921 ne- 
insura{i (4236 b^rba^i ?i 3685 
femel), 7429 insurant, 628 v&- 
duvT (199 b&rbapf 91 429 femel) 
§i 9 divor{afl(. 

Dup& nafionalitate : 1 5698 Ro- 
minf, 27 Greci, 19 Bulgari, 7 
Unguri, 1 Rus $i 278 diferite 
nationality. 

Dup&religic: 15747 ortodoxi, 
3 catolicT, 283 mozaicT $i 1 ar- 
mean. 

Dup& felul ocupa^iunet: 4583 
agricultorT, 160 meseria^i, 60 
industrial, 277 comercian^T, 90 
profesiuni libere, 446 muncitorl 
$i 131 servitort. 

$tiu carte: 1 431 persoane, 
din carl 1276 b£rba{i $i 155 
femei. 

Numclrul caselor de locuit este 
de 3697. 

Mi^carea populafiunei in anul 
1892, a fost: 160 c&s&toril, 686 
natter! , 676 morp ?i 1 di- 
vor^at. 

Cultul cre^tin ortodox e re- 
prezentat prin 21 bisericl, din 
carl: 12 parohiale $i 9 filiale. 
Dup& noua impSrfire a parohii- 
lor, pi. Bilie^ti cuprinde urm&- 
toarele 12 parohii: 

1. Bilie^ti, formats din com. 
Bilie^ti, cu 2 bisericl: cea pa- 
rohiale in satul Bilie^ti, cu hra- 
mul S^iT Voevozl; ceal-alte, fi- 
HalS, cu hramul S-^il VoevozT, in 
satul Sasul. 

2. C&lieni, formate din com. 
cu aceia$I nume, cu 2 bisericl : 



cea parohialS, cu hramul Sf. 
Gheorghe, in satul C&lieni ; cea- 
l-alte filiate, cu hramul Cuvioasa 
Paraschiva, in satul Malurile. 

3. Jote^ti, formate din com. 
cu acela^I nume, cu 3 bisericf: 
cea parohiala, cu hramul Sf. Ni- 
colae, in satul Jor&$ti ; cele-l-alte 
2 filiale, una, cu hramul S-^ilVoe- 

I vozi, in satul Vinatori §i alta, cu 

I hramul S-{ii Imp&rap, in satul 

| Mindre^ti. 

J 4. Mirce^ti, formate din com. 

I cu aceiast nume, cu 2 bisericl: 
cea parohiala, cu hramul S-fii 
Voevozt, in satul Mirce^ti; cea- 
1-alte, filiate, cu hramul S-^if Voe- 
vozT, in satul R&dule$ti. 

5. N&moloasa, formate din co- 
muna cu acela$I nume, cu 1 bi- 
sericl parohiate, cu hramul Po- 
gorirea-Sf.-Duh, in satul N&mo- 
loasa. 

6. N&ne?ti, formate din com. 
cu acela$I nume, cu 1 biserici 
parohiate, cu hramul Inal^area- 
DomnuluT, in satul N&ne?ti. 

7. RSstoaca, formate din co- 
muna cu acela$I nume, cu 1 bi- 
sericl parohiate, cu hramul Sf. 
Nicolae, in satul R&stoaca. 

8. Suraia, formate din o parte 
din com. Suraia, cu o singura 
bisericl parohiate, cu hramul 
Cuvioasa - Paraschiva, in satul 
Suraia. 

9. Dumbtevi^a, formate din o 
parte din comuna Suraia, satele 
Dumbr&vi^a ?i Dimaciul, cu 2 
bisericl: cea parohiate cu hra- 
mul Sf. Hie in satul Dumbte- 
vi{a; cea-l-alte, filiate, cu hramul 
Adormirea, in satul Dimaciul. 

10. Tirgul-N&moloasa, forma- 
te din comunele Tirgul-N&mo- 
ioasa ?i Costieni, cu 2 bisericl: 
cea parohiate, cu hramul Ador- 
mirea, inTirgul-Namoloasa; cea- 
l-alte, filiate, cu hramul Sf. Trei- 
me, in satul Costieni. 

1 1 . Vulturul, formate din o 
parte din com. Vulturul, cu 2 



bisericl: cea parohiate, cu hra- 
mul Adormirea, in Vulturul-d.-j.; 
I cea-l-alte, filial^, cu hramul So- 
borul-Sf.-Ion-Botez£torul, in sa- 
j tul Vulturul-d.-s. 
I 12. Vadul-Ro$u, formate din 

! o parte din com. Vulturul, sa- 
1 tele Vadul-Ro$u ?i Botfrteul, 
1 cu 2 bisericl: cea parohiate in 
satul Vadul-Ro^u, avind hramul 
I S-{ii Voevozi ; cea-l-alte, cu hra- 
I mul Sf. Nicolae, in satul Bo- 
^irlaul. 

Instruc^iunea se pred& in 9 
$colf, din can 2 de b&e{T, 2 de 
! fete $i 5 mixte. Din aceste 
, $coiI, 5 sunt construite de co- 
' mune, iar restul, parte sunt in 
localurl inchiriate, parte in lo- 
cator! cedate comunei pe un timp 
hoterit. Num&rul copiilor, car! au 
I frecuentat $coa!a in ultimui an, 
j au fost de 437, 346 b£e{T, 91 
I fete, din 2043, 1097 bSep, 946 
t fete, cu virsta de $coal<i. 

Plasa numarS. 3337 contrib., 

I adic& 1 la 4,80 locuitorl. In a- 

nul 1886 erau 2863 contribui- 

tort; iar in anul 1869 numaf 

I 2400. 

I Re$edin{a subprefecturel este 

in com. Suraia, cat. Suraia. 

In pi. Bilie$ti este o judecS- 
torie de ocol, cu re$edin$a pe 
lingS sub-prefectura placet. 

Din punctul de vedere mili- 
tar, pi. Bilie^ti fiind a^ezate la 
confluen^a Siretulul cu Putna, 
este unul din punctele strate- 
gice mat insemnate ale Romi- 
nieT, fecind parte din linia de 
fortifica^ir Foc?ani -NSmoloasa - 
Gala^i, care ap&te intrarea in 
Muntenia. 

Serviciul postal se face zilnic, 
fiind un biurou de po^te in Su- 
raia. 

In Bilie^ti, p£mintul este ne- 
gru, afate de marginea Sire- 
tulul, intr'o departare de la 
2 p&ni la 3 kilometri de la 
matca apel, pe toate linia Sire- 



Digitized by 



Google 



BILIESTI 



404 



BTL1ESTI 



tuluT. Se cultiva mat mult po- 
rumb de cit gnu, cad pamintul 
este mlastinos, tare, greu de lu- 
cru, adica talpos, dupa cum se | 
zice. Satenil si cel-l-atyl cultiva- 
torl isl fac semanaturile de toam- 
na pentru griu, orz si ovaz in 
luna luT August. Semanaturile 
de primavara, pentru griu, orz 
si ovaz, in luna Marti e. Porum- 
bul se seamana in luna Aprilie. 
Secerisul griulul, orzulut si ova- 
zulul se face in luna Iunie. Po- 
rumbul se culege in Septembrie. 
S'a cultivat in 1 892 : griu 3 1 8 1 
hect. 98 aril; secara 285 hect. 
91 aril; orz 556 hect. 66 aril; 
rapi^a 271 hect.; porumb 7669 
hect. 83 aril; ovaz 25 hect. 60 
arii; meiQ 5 hectare 50 aril ; 
cinepa 8 hectare ; cartoft 5 
hectare; fasole 5 hectare 50 a- 
ril; HvezT de fin 4889 hect. 

60 aril. 

1 

Numarul cultivatorilor a fost 
de 2423. 

Instrumentele agricole, de care 
dispun cultivated! din plasa Bi- 
liesti, sunt: S masinl de treerat 
cu abur, I de batut porumbul 
cu manivela, 2 de semanat, 5 
de vinturat, 198 pluguri de lemn, 
744 fier, 37 grape de fier, 10 
rari^e. Sunt 4 morl de apa. 

In pi. Biliesti nu sunt podgoril. 
Vi{a se cultiva pe o inlinderc 
mica si calitatea produsuiui ci 
e inferioara celor-l-alte produsc 
ale jude^ulul. 

Albinaria e pu^in dezvoltata 
in aceasta plasa. Purina produc- 
{iune serva abia la trebuin^ele 
casnice. Din 396 stupT, s'a cu- 
lcs, in 1892, 214 kgr. miere si 
^^ kgr. ceara. Kgr. de mierc 
vinzindu se cu 75 bani, iar eel 
de ceara cu 3,50, s'a adunat, 
din vinzarea mierel produse, 220 
lei. 

Afara de cea casnica, indus- 
tria plasei Biliesti e prea pu^in 
desvoltata. Sunt cu totul 20 fa- 



bric! de rachiu de tescovina, 3 
caramidaril, 4 fabric! de cheres- 
trae, I piua si 3 dogarii. Indus- 
tria rogojinariel e ma! dezvol- 
tata si anume in comunele Bi- 
liesti, Mircesti, Rastoaca si Su- 
raia, unde satenil au papura 
cu indestulare la indemina. In 
aceste comune sunt 105 rogo- 
jinaril, cart ocupa 220 de sa- 
tenT. Produc^iunea anuala se ri- 
dica pana la 6400 le!. Facerea 
maturilor ocupa si ea 15 fabri- 
can^I sateni. Printre diferi^il me- 
seriasi a! plasei Biliesti, putem 
cita: 14 croitor!, 35 cizmar!, 25 
fierari, 2 rotarl, 6 brutarl si 10 
cojocarl. 

Stabilimente comerciaie in pi. 
Biliesti, sunt: 36 de bauturl 
spirtoase;7 de coloniale; 31 de 
bauturl spirtoase si coloniale ; 
3 de manufacture si 75 diferite 
stabilimente (brasovenie, boian- 
gerie, etc). 

In pi. Biliesti comunica^ia se 
face prin sosele vecinale si co- 
munale, care leaga diferitele co- 
mune intre dinsele. Siretul este 
unul din mijloaccle de comuni- 
ca^ie, pentru transportul iemnc- 
lor de construc^ie, care se face 
pe plute, carl merg pana la Ga- 
iafl. 

Biliesti, com. rur. t in pi. Biliesti, 
jud. Putna, asezata pe malul Si- 
retulul, in partea de N. a pla- 
sei, la o distan^a de 3 kil. de 
sub-prefectura, Suraia, si de 12 
kil. de capitala jude{ulul. 

Marginilc comunel sunt: la 
N. si N.-V. Mircesti, la S. si 
S.-E. Suraia, iar la K. Siretul, 
prin care e despar^it de jud. 
Tecuciu. Teritoriul comunel Bi- 
liesti e udat, pe linga riul Si- 
ret, de afluen^il acestuia, piraiele 
Iezarelul si Girla-Morilor. 

Biliesti e formata din satele : 
Biliesti si Sasul, cu resedinta in 
eel d'intiiu. 



Populafiunea comunel, dupa 
eel din urma recensamint, e de 
328 capl de familie, cu 1400 su- 
flete, din carl : 698 barbaflf si 702 
femel. Ea se impar^ea ast-fel : 

Dupa starea civila : 669 nein- 
sura^I, (347 barba^I, 322 feme!), 
656 insurap, 71 vaduvi, (20 bar- 
bajl, 51 femel), 4 divor^I (3 
barba^!, 1 femee). 

Dupa nationalitate : 1394 Ro- 
minl si 6 de diferite nationali- 
ty. 

Dupa religiune: 1394 orto- 
doxl si 6 mozaicl. 

Dupa felul ocupatiunel: 356 
agricultorl, 15 meseriasl, 9 in- 
dustrial, 13 comercian^I, 3 pro- 
fesiunl liberate, 25 muncitor! si 
15 servitor!. 

$tiu carte : 87 persoane, (S^ 
barbajl, 4 feme!). 

Numarul caselor de locuit e 
de 303. 

Miscarea populafiunel in anul 
1892, a fost: 8 c£satoriI, 49 
nasterl si 48 morp. 

Are 2 bisericl: una parohiala, 
cu hramul S-$iI Voevozl, in Bi- 
liesti; cea-1-alta, filiala, cu hra- 
mul Sfin{il Voevozl, in satul 
Sasul. 

Instruc^iunea publica se pre- 
da intr'o scoala mixta, con- 
struita de comuna. Are o popu- 
lafiune scolara de 40 copii, 39 
bae^I, 1 fata ; numarul copiilor 
cu virsta de scoala fund de 
203, 109 bae$I si 94 fete. 

Comuna numara 276 contri- 
buabil!, adica I la 5,07 locui- 
torl. In anul 1886 eraii 235 con- 
tribuabill, iar in anul 1869 nu- 
ma! 215. 

Budgetul comunel pe anul 
financiar 1893/94 a fost la ve- 
niturl de lei 3463,16 si la chel- 
tuell de lei 3296,16. 

Terenul comunel fiind de bal 
ta, nisipos, satenil nu cultiva 
de cit porumb, care aduce abia 
12 hectol. de hect. 



Digitized by 



Google 



RILIESTI 



405 



BIRCEI 



Num&rul cultivatorilor a fost 
in 1892 de 193. 

Instrumenteleagricole, decare 
dispun cultivatoriT din Biliesti, 
sunt 14 pluguri de lemn, 35 de 
fier si 118 care. 

Vitele aflate pe teritoriul co- \ 
munei, sunt dup& ultima nu- 
m&ratoare 1725, din care: 520 
bol, 550 vacl, 155 cat, 300 ol 
si 200 porcl. 

In anul 1893 comuna numara 
60 stupt de albine, carl au pro- 
dus 14 kil. miere si 1 1 kil. cearii. 
Atit mierea, cit si ceara produsS, 
nu s'ati vindut, ci s'au intre- \ 
buinfat pentru trebuinfele cas- 
nice. 

Afara de fabricarea rachiulul 
de tescovinS, pentru care se 
afla in comun& 2 cazane, sin- 
gura industrie maT insemnat& 
este facerea rogojinilor si a ma- 
turilor, bailie oferind satenilor 
papuri cu indestulare. 

Sunt peste 100 fabricanfl de 
ro^ojinl si 15 de maturl. Se 
maT afla si o moarci de apa. Co- 
merciul se face de 5 persoane, 
RominT, in 5 stabilimente : 1 de 
bauturl spirtoase si 4 de colo- 
niale si bauturl spirtoase. 

Diferite sosele vecinale si co- 
munale, sunt in legatura cu Bi- 
liesti, de o parte cu Suraia, la 
S., de alta parte cu Mircesti 
la N.-V. 

Biliesti, cdtun de resedin^a al co- 
muneT cu acelasT nume, pi. Bi- 
liesti, jud. Putna. E situat pe 
rnalul SiretuluT. Casele satuluT 
sunt imprastiate in curaturile 
de padun, pe care le-au starpit 
si din cari au ramas ctyT-va co- 
pa ci prin sat, care ne arata dis 
pozi^iunea pamintuluT de a pro- 
duce p&dure. In Biliesti sunt 
mutyT pomT roditori de tot nea- 
mui : merT, peri, ciresT, visinl si 
nucl. Roadele pomilor se vind 
cu pre^uri bune la Galaji. 1 



Are o bisericS parohiala, cu 
hramul S-^if Voevozi. Are o 
scoal& mixta, construita de co- 
mun&, in care urmeazS 30 co- 
pi!, din car! : 29 b£e{T si 1 fata, 
din 145, 75 bae^T, 70 fete, cu 
virsta de scoala. 

Biliesti, parokie, formata din co- 
muna cu acelasT nume, pi. Bi- 
liesti, jud. Putna, avind 2 bi- 
serici : cea parohiala, cu hra- 
mul S-{iI Voevozi, in catunul Bi- 
liesti ; cea-1-alta, filial^, cu hra- 
mul S-^ii Voevozi, in Sasul. 

Bindulesti, vdlcea, formata pe 
teritoriul com. Valeni, pi. $er- 
bSnesti, jud. Olt, cu direcfia 
N.-E.; da in riul Vedea. 

Binelul (Plaiul-), plain, la S. 
de com. Tirlcst', plaiul Telea- 
jenul, jud. Prahova, pe care sc 
aflci p&dure si locurl de pasune. 

Bioca, ruscd, jud. Teleorman, pc 
care locuitorii din com. Saelele 
urea si coboara dealul din spre 
calea jude^eana Turnul-Slatina 
si unde sc aria si locurile de 
munca ale lor si ale propric- 
tat'ii. 

Biolete, mdgurd, in comuna Se- 
garcea-din-Deal, spre N.-E., jud. 
Teleorman. 

Bira-Basul, ostrov, de mica in- 
semnatate, in Dunare, pi. Silis- 
tra-Noua, jud. Constanta, pe 
teritoriul com. rur. Satul-Noti, 
situat in partea nordica a pla- 
scT si a comuneT, apropiat maT 
mult de {annul ialomi^ean de 
cit de cei dobrogean. Are 2 kil. 
lungime, 400 m. la^ime, o in- 
tindere generate de 415 hect. 
Aceasta insula e acoperita cu 
salcii si richita. 

Birai, mahala a com. rur. Al- 



majelul, pi. Cimpul, jud. Mehe- 
dinji. 

Bir&ul, loc izolat, in com. Araa- 
rul, jud. Buzau, pe marginea 
piriulul Ist£ul, numit adesea si 
La-Moara-Biraulul. 

Bir&ului (Moara-), movild, in 
com. Amarul, jud. Buzau, pe 
mosia Dulbanul. 

Bircei, cdtun, al comuneT Ben- 
gesti, pi. Amaradia, jud. Gorj, 
situat la N. comuneT sale, pe o 
colina de pe malul drept al Gi- 
lortuluT. 

Are o suprafafa cam de 400 
hect., din can 40 hect. arabile, 
50 hect. fine{e, 300 hect. pa- 
dure, 6 hect. izlaz si 4 hect. 
vatra satulul. 

Are o populate de 65 fam., 
cu 340 sufl., din carT 40 contri- 
buabilT. LocuitoriT poseda 33 
plugurl, 45 care cu boT, 161 vite 
mart cornute, 36 caT, 321 ol 
si 35 rimatorl. 

Catunul are o moara pe apa 
GilortuluT; 3 pu{uri si 1 fintin^i. 

Are 1 biserica, deservita de 
1 preot si 1 cintire{. 

Bircei, com. rur., plasa Mijlocul, 
jud. Olt, situata pe piriul Ne- 
grisoara, la distant de 23 kil. 
de capitala jude^ulul si la 12 
kil. de a plaseT. 

Are o populate de 854 loc, 
400 barba^T si 454 femeT, cu 
202 capT de familie, 168 con- 
tribuabill; loeuese in 202 case. 
Nu se stie nimic pozitiv des- 
pre infiin^area acestel comune, 
fund foarte vechie. LocuitoriT 
sunt to{T RominT, si se ocupa 
numaT cu agricultura. Produc- 
tele le desfac la Slatina ^i gara 
Potcoava. MaT to{T locuitorii sunt 
mosnenT si poseda: 54 cai, 25 
epe, 180 boT, 30 vacT, 1300 01 
si 195 porcl. 



Digitized by 



Google 



BIRCECL 



406 



BISERICA 



Teritoriul comunei se intinde 
pe o suprafa{3. de 950 hect. 

In raionul sau, afari de pu- 
rine cladiri particulare mal in- 
semnate, se afl& localul de scoalS, 
primaria si o biserica. cu hra- 
mul Sf. Nicolae si Ion Boteza- 
torul, rczidita la 1888. E de- 
servita de 1 preot, platit de lo- 
cuitorl. j 

Carte a inceput a se InvS^a ! 
aci mal de mult, dar scoala s'a 
infiin^at pe la 1872 si a durat 
p5na la 1 876, cind s'a suprimat 
si reinfiin^at la 1 891. De atuncl ! 
func^ioneazci regulat. Localul e ! 
proprietatea comunei. Se fre- 
cuent& de 32 copil, din numarul 
de 112 in etate de scoala. In- 
tre^inerea el cost& pe stat 1080 
lei anual. $tiu carte 40 b£r- 

bap- \ 

Gindacii de m&tase dau p&na 

la 50 kgr. gogosi. Stupi sunt 
23. Terenul cultivat produce a- 
nual, in termen mijlociu, 7098 
hcctol. porumb, 4508 hectol. 
griu, 1044 hectol. orz, 700 hec- 
tol. ovaz. 

Dintre pom! roditon, sunt : 
150 inert, 75 perl, 350 duzT, 24 
ciresl. Livezile dau pana la 135 
care de fin. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumarl. 

BudgctuI comunei pe exerci- 
{iul 1892 — 93 s'a incheiat la 
veniturl cu 3765 lei si la chel- 
tucl! cu 3661 lei. 

Comuna se leaga printr'o so- 
sea vecinala la N. cu Negreni, 
la S. cu Potcoava. 

De la N. la S. e traversata 
de piriul Negrisoara. In dreapta 
el se fnal^cl Dealul-Grecilor, iar 
in stinga deaiul Osica. Arain- 
doua sunt acoperite cu sem&- 
naturl. 

Comuna se invecineste la N. 
cu Negreni ; la E. cu c5t. Un- 
gheni, la S. cu Potcoava si la 
V. cu Bal^i. 



Birceul, deal, in comuna Bircei, 
pi. Mijlocul, jud. Olt, pe care 
se cultiva. 1 hect. vie. 

Bire§ti, numire, ce se da din ve- 
chime satului Ghiraesti, din ju- 
de^ul Roman. 

Birjar (Fintina-de-1 a-), ////////#, 
plasa Ocolul, com. Mischi, ju- 
de^ul Dolj. 

Birone§ti, jude^ul Bacau. (VezI 
Blinzi). 

Birou (Manoaica-),/^///r, spre 
S. de com. Z&noaga, pi. Oco- 
lul, jud. Romana^i. 

Birul, deal, in partea de E. a 
mosiel Milnastirea-Doamnei, co- 
muna Curtesti, pi. Tirgul, jud. 
Botosani. 

Bisagi-Lung, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul comunei 
urbane Chilia-Vechie, in partea 
de apus a plSseT si a comunei. 
Este inconjurat de toate parole 
cu stuf. Are o suprafa^S. de 70 
hectare. ComunicS prin girli^e 
mid cu lacurile Bisagi-Mic, Ta- 
tanir si cu girla Pardin. Are 
peste pu{in si necautat. 

Bisagi-Mic, lac, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina, pe teritoriul comu- 
nei urbane Chilia-Veche, in par- 
tea apusan£ a pl&sei si a comu- 
nei. E asezat linga lacul Bisagi- 
Lung. Are 60 hectare. Este in- 
conjurat cu stuf si comunica 
prin girli^e cu lacurile Tatanir 
si Bisagi-Lung. 

Bischiului (Poiana), poiana, co- 
muna Cotesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel. 

Bisdinul, lac, pi. Jiul-d.-s., com. 
Scaesti, jud. Dolj. Are o supra- 
fa{a de 25 m. si confine peste. 



Se scurge in riul Jiul. Este a- 
sezat la N.-V. comunei Scaesti. 

Biserica, sat, jud. si pi. Arges; 
face parte din com. rur. Malu- 
1 reni-Bidiceni. 

Biserica, sat, face parte din co- 
muna rur. Zatreni, pi. Mijlocul, 
jud. Vilcea. Are o populafiune 
de 152 loc, 76 barba^i si 76 
femei. Are o scoala frecuentata 
de 20 eievl si eleve. Aci este 
o biseric3, fondatH la anul 18 12 
de boierul aga Stefan Ganescu 
si reparatS la anul 1854. 

Biserica, ma/iala, in com. rur. 
Peri, pi. Ocolul-d.-j., jude^ulMe- 
hedin^i. 

Biserica, pise al dealulul Olteful, 
in partea de E. a comunei Za- 
treni, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 
Se numeste ast-fel pentru ca 
pleaca tocmai din dreptul bisc- 
ricel comunei Z&treni. 

Biserica, ramurd de dealurl, in 
com. Buhalni^a, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u. 

Biserica, surpatura in malul 01- 
tulul, in dreptul c&tunuluf Za- 
noaga, pi. Siul-d.-j., jud. Olt. 
Serveste locuitorilor a sui si a 
cobori acel deal inalt si ripos. 

Biserica sau Valea-Bisericei, 

vale, in com. rur. Samarinesti, 
plasa Motrul-d.-s., jud. Mehe- 
din^i. 

Biserica, vdlcea, care se formeaza 
pe partea de E. a teritoriuluT 
comunei Mierlesti, pi. Siul-d.-s., 
jud. Olt. Taie deaiul despre ra- 
sarit, trecind pe ling* biserica 
c&tunului MSgura, si d£ in Imi- 
nog, pe stinga. 

Biserica, vdlcea, care se for- 



Digitized by 



Google 



B1SERICA-ALBA 



407 



B1SERICA-SASEASCA 



meaza pe teritoriul com. Milco- 
vul, plasa Siul-d.-s., jud. Olt, si 
se varsa in Olt, linga catunul 
Milcovul- din -Vale. Pe aceasta 
valcea, linia ferata Bucuresti- 
Virciorova, dupa ce face un cot 
catre S., plecind din gara Sla- 
tina, apuca catre V. si pogoara 
in valea OltuluT, pe care il trece 
pe un pod de fier foarte solid 
si frumos, eel mal frumos poate 
din cite a facut compania Strus 
berg in Rominia. 

Biserica-Albci, jude^ul Suceava, 
ruinele unel biserici marefe zi- 
dita de eroul Moldovel, $tefan 
eel Mare, dupa lupta de la Baia. 
Se afia fn partea nord-vestica 
a satulu! Baia, servind acum de 
cimitir. NicI o inscrip^ie nu se 
gaseste in juru-i. Zidurile si tur- 
nul stau intregT, dar acopera 
mintul si bolta sunt distruse. 
Locuitoril il serbeaza si astazi 
patronul, Sf. Gheorghe, aducind 
fie-care din ceea ce au mai bun 
din ale mincaril si bauturii, ca 
sa imparts la saracl. 

Biserica-Arsa, siliste, jud. Dolj, 
plasa Jiul - d. - j., comuna Grin 
deni, satul Ostroveni, despre 
care se povesteste ca in vechi- 
me a fost un sat cu biserica pe 
dinsa, sat care a fost ars de 
TurcT, catre 1806. 

Biserica-Arsa, vale, jud. Dolj, 
plasa Jiul-d.-j., com. Grindeni, 
satul Ostroveni. 

Biserica- Cet a tea, mine, in ju- 
de^ul Tulcea, plasa Tulcea, pe 
teritoriul comune! urbane Mah- 
mudia, la poalele nordice ale 
dealulul Bes-Tepe, in partea cen- 
trals a plasel si nord-vestica a 
comunel. Dupa unil locuitorT, ar 
fi ruinele unel vechT biserice ce 
tinea de com. Mahmudia; dupa 
alJiT, ar fi resturl de intariturl. 



Spre Vest intr'adevar se vad 
chiar urmele unel tabere tur- 
cestl. 

Biserica-din-Vale, ruine de bi- 
sericd, judeful Dolj, plasa Balta, 
comuna Giurgifa. 

! Biserica-Doamnei, biserica in 
I ruine, in comuna si catunul La- 
po^ul, jud. Buzau. (VezT Neaga, 
! sau Doamna-Neaga). 

I Biserica - Domneasca, vechie 

I suburbie, a orasulul Cimpulung, 

(183 1), in jud. Muscel. Coprin- 

dea toata partea de la Boer 

I Urianu pana la Manastire. 

I Biserica-Floarei, jud. Tecuciu, 
1 vechie numire a ttrgulul Ivesti, 
resedin^a sub-prefecturel placet 
j Birladului. 

I Biserica- Gole§tilor, jud. Mus- 
cel. (VezT Schttul-Golesti). 

j Biserica-Lereasca, sat, jude^ul 

1 Arge$, plasa Pite^ti ; face parte 

I din com. rur. Gavana-Valea-Rca. 

I 

! Biserica- Logofatului -Tautu. 

I (VezT Balances sat, plasa Ber- 

I hometele, jud. Dorohoiu). 

, Biserica-Saseasca, mine, spre 
' Est de satul Tirnauca, comuna 
I cu asemenea numire, pi. Her^a, 
: jud. Dorohoiu, despre care tra- 
I difia populara spune, ca in tim- 
purile batrine era acolo biserica 
saseasca, inconjuratade un mare 
sat si ca in apropiere se aflau 
marl case cu beciurl adincT, so- 
li J ziditc, a stipinuluT mo^iei, din 
carl beciurl ar ma! fi existind 
I inca in pamint ; iar cavitatea ce 
este acolo, ar fi locul drumulul 
I ce ducea la usele tarl de fier, 
de cart or! -cine s'a incercat, 
I n'a avut putinja a se apropia^ 
I si asa stau parasite in pamint. 



Biserica-S&seasc&, ruinele unei 
biserici catolice aflatoare in gra- 
dina proprieta^ii din satul Baia. 
judeful Suceava. Inatyimea zidu- 
rilor ajung si acum panS la 9 
metri. Inscriptil n'are. 

lata noti^ele ce s'a putut cu- 
lege relativ la aceasta biserica : 

Biserica-Saseasca a fost bise- 
rica catolica zidita de Alexan- 
dru - eel - Bun pentru prima sa 
so^ie, Margareta de LozonJ, o 
princesa maghiara din Transil- 
vania, fiica lut Stefan de Lozonf, 
in care biserica dinsa fu ingropata 
la 1 410. O inscript'ie mormintala 
latina, scrisa in rune scandinave, 
pomeneste pe '<Catherina, anno 
1485 ». (A. D. Xenopol, «Istoria 
Rom.v Vol. N, p. 158 si Vol. 
II, p. 234). 

$tefan Bathazaris, preot ca- 
tolic din Suceava, descrie papel 
Clement VII memoriul si starea 
bisericilor catolice din Moldova, 
cart, din 24 de alta-data, au maT 
ramas abia3 — 4 (Scrisoarea din 
Iasi, 1604, Martie 30): «Qua- 
tuor ecclesue videlicet : Cotna- 
riensis, Sochaviensis, Romanien- 
sis, Bauensis, certas vine as Cotli- 
narii habent quas Princeps le- 
remias ad petitionem Domino- 
rum Polonomm nobis Praesby- 
teris concesserat, ut quilibat nos- 
trum su<e ecclesi<e decimam viui 
accipiat*. (B. P. Hasdeu, «Co- 
lumna lul Traian », anul VII, to- 
mul I, p. 319). 

Vito Piluzio, in 10 lul. 1682, 
trimite catre Propaganda fide 
o rela^iune, in care descrie sta- 
rea catolicilor in Moldova. Des- 
pre Baia zice : «Baia : Chiesa 
di pietra con cinque Altar i, pa- 
r anient i di diver si colori, calice 
oTargento, croce di valuta 60 
scudi, tre cam pane ; Jiaveva p 
vigne, adesso tre se nc colti- 
vano; 23 case, ma intendo cJCil 
Popolo si a fuggito net Monti. 
Paroco il P. M-ro G-io B-atta 



Digitized by 



Google 



BISERICA-VECIIIE 



408 



BISERICANI 



Volpone da Fiorentino di 50 
anni, Religiosso (Tottime qua- 
nta •». («Col. lulTraian», anul IV, 
p. 261). (Baia: Biserica de pia 
tra cu cincl altare, ornamente 
de diferite colon, potirul de ar- 
gint, cruce valorind 60 scuzT, 
tret clopote ; avea 9 vit, acum 
treT nu sunt cultivate; 23 case, 
dar aflu ca poporul ar fi fugit in 
mun^T. Paroh e preotul M-ro G-io 
Ion B-atta Volpone, din Florenfa, 
de 50 an!, religios, de prea bune 
calitatt). 

In raportul adresat de catre 
franciscanul Baudini, catre *con- 
gregatio de propaganda fide», 
ca«Archiepiscopus Metropolita- 
nus Marcinopolitanus in parti- 
bus*, ins&rcinat ca sa viziteze 
bisericile si manastirile din Mol- 
dova, se scrie despre Biserica 
Saseasca : «/;/ medio cede site 
est Baptisterium cum uno acneo 
candelabro ; sub quo Baptisterio 
jacet Margaretha ilia, vere ge- 
nii n preciosa Moldavicorum Ec- 
clesiarum fuudatrix y cui hoc 
Epitap kium ad comu dextrum 
altaris in sanctuario adscriptu m 
legitur : Anno MCCCCX hoc 
templum in honor cm Beatissi- 
nue, Mar iie virgin is dedicatum, 
ab Illustrissimo Principe Ale- 
xandra Wajvoda icdificatum est 
una cum monaster io Moldavicnsi 
cujus p'ue mcmoriic conjux Mar- 
garetha sub fonte Baptismal is 
sepulta est, Requiescat in vitic 
aeternte resurectioncm. Amen*. 
(Metnor. Istor. ale Sucevel de 
W. Schmidt, publ. in «Binele 
Public», 18 Decembrie 1892). 

Biserica - Vechie, deal, jude^ul 
Falciu, pe tcritoriul satuluT Gher- 
manesti, comuna cu asemenea 
numire, plasa Podoleni, spre S. 

Biserica ni, mdnastire, judc^ul 
Neam^u, la o ora depurtare de 
orasul Piatra, pe teritoriul co 



mune! Pingara^i, plasa Piatra- 
Muntele. Este asezata pe un 
munte inalt, acoperit cu imense 
pfidurl de brad, intre muntele 
Pietrosul spre Apus, dealurile: 
Crucei, Grecul si Germanul spre 
S. ; intre dealurile Simon, Vir- 
nava si Metodica la Nord. 

Aceasta manastire are aspec- 
tul unei adevarate sihastril; de 
trei paY^I e inconjuratu cu cla- 
dirf de 2 etaje, a car or zidurl 
foarte inalte se cunosc ca sunt 
ridicate pe temeliiie altora mai 
vechi. Biserica se aria in mar- 
ginea cur^e! si cu zidul el din 
dreapta formeaza inconjuratoa- 
rea din afara a mSndstirei; in 
aceastS parte ea n'are nicT o 
fereastra, si alaturea cu zidul 
se afla. o prapastie enorma, ceea 
ce face peste putin^l orl-ce a- 
propiere despre aceasta lature. 
In col^ul despre N. al curfei 
se afla un paraclis de construc- 
{iune placuta; iar la cea-1'alta 
extremitate (in col{) se afla un 
observator foarte vechiu, dar 
solid. 

M&nastirea bis. are o vechi me 
de 378 am; este zidita la 7020, 
(15 12) ins! dup& cum se vede 
din pomelnicul el (in forma de 
calendar), unde sunt trecujl to{I 
acei car! au daruit cite ceva bi- 
sericei, inceputul el dateazi de 
la 7006 (1498), prin sirguin^a 
starejulul Iosif-Ieromonahul si 
a fost terminate numaT de catre 
$tefan Voevod si Bogdan Voe- 
vod, cart au impodobit'o cu o 
mul^ime de darurl. 

La 7028 (1520) $tefan Voe- 
vod eel tindr i-a daruit mosia 
Branistea. 

La 7040, (1532) in 18 Sept., 
Petru Rares in fuga sa spre 
Transilvania, a nemerit aicea la 
un sihastru duhovnic, care i-a 
aratat calea spre {ara ungu- 
reasca. Drept recunostin^a, Pe- 
tru, Impreuna cu Doamna luT, 



Maria, la 7043, (1535) a infru- 
muse^at-o din nou. 

La 7140 (1632), Dumitrascu, 
Ileana si Sofia Buhus, au facut 
zid imprejur si clisernifa afara 
de turnurl, prin osirdia Egu- 
menuluT Partenie. 

La 7127, (1619) Radu Voe- 
vod i-a daruit mosia Popcesti. 

La 7123, (161 5) Stefan Tom- 
sa si Doamna Axamina i-au 
daruit mosia Troika (Bahna), 
precum si un rind de vestminte. 

La 7138 (1630), Miron Bar- 
nowski i-a daruit Poiana intre 
vaduri, 10 boi si 10 stupT. 

La 7142, (1634) prin hrisovul 
din 15 Martie a lui Moise Movili 
Voevod, i s'a redat satul Vina- 
tori, daruit de Chiri^l Dumi- 
trachi Postelnicul. (V. Vinatori, 
sat, coinuna Vinatori-Dumbrava- 
Rosie, plasa Piatra-Muntele). 

La 7146(1638), Ieromonahul 
Iosif a daruit un epatrahir de 
matase verde, cu opt sfin^i, cu- 
suflf cu fir de aur si coroana de 
mirgaritar, incheiat cu 30 de 
bumbl de argint; pe dinsul este 
si inscrip^iunea de danie, scrisa 
slavoneste. 

La 7160 (1652), Eustratie Da- 
bija si Ecaterina Doamna au 
daruit o prisaca, stupT si un sa- 
las de f igani. 

La 7287, (1779) Iunie 3, Ha^i 
Sava, a facut si daruit manasti- 
re! o cristelni^a de argint, pentru 
sfinfirea apel, sculptata pe mar- 
gine si in mijloc cu botezul 
DomnuluT, drept schimbul unul 
loc de circiuma, ce a luat de 
la diaconul Iosif de Bisericani, 
fiind Egumen Ieromonahul Ioil ; 
inscripfia daniel e sapata cu lite- 
re rominestl imprejurul vasulul. 

La 9 August, in fie-care an, 
se face pomenirea lui $tef. Voe- 
vod, Magdalena Doamna, Ru- 
xandra, Nastasia, Ganavra Li- 
vian Voevod (acesta din urma 
a daruit 100 galbeni in aur). 



Digitized by 



Google 



BISERICAXI 



400 



BISERICEl (DEALUL-) 



La 20 Iuniti 1782, dupa in- 
scrip^ia, ce se afla in slavoneste 
deasupra useT, aceasta biserica 
s'a preftcut din temelie, in zi- 
lele luT Const. D. Moruzzi Voe- 
vod, cu osirdia si cheltuiala cti- 
torilor si a IeromonahuluT Iosif, 
egumen de Bisericanl. 

Afara din biserica, linga usa 
bisericeT, este un mormint, aco- 
perit cu o piatra mare, pe care 
se afla sapat o aquila cu doua 
capete si cu o coroana deasupra, 
impreuna cu inscripfia romi- 
neasca: «Sub aceasta piatra, a- 
ceste doua trupuri odihnesc, a 
Catrinel, jupineasa luT Iordachi 
Cantacuzino, vel vistier, care s'a 
pristavit la 7187 (1679) si a 
fiuluT lor, Toader, care s'a pris- 
tavit in f arigrad, la anul 7194 
si s'a adus aici de fiul sau, Va- 
sile vel spatar, scos de la f a- 
rigrad cu cheltuiala fericitulul 
Domn $erban Cantacuzino Voe- 
vod si Safta, jupineasa luT Toa- 
der Vistier. Cu fiul lor loan, 
care s'au pristavit la anul 7182 
lasind lutnea aceasta, vesel s'a 
mutat catre vectnica vTea^W. 

In launtrul bisericel se mal 
pastreaza: peste 20 candele de 
argint, cincl evanghelil slavone 
si romtne, toate legate cu ar- 
gint; icoane asemenea; sapte 
cruet de deosebite marimT; cinci 
chivote frumoase, cu cite cinci 
turnuri si multe alte vase pre- 
tioase, daruite dupa vremurl de 
catre diferi^T credinciosT. 

In cladirile manastireT se afla 
acum un penitenciar pentru co- 
recfiune, populat de 285 in- 
divizl. 

Numarul calugarilor servitor! 
este astazT red us la patru, pe 
cind mat inainte de seculariza- 
rea averilor manastirestT varia 
de la 30 in sus. 

Bisericani, mof/e a statulut, ju- 
de^ul Bacaii, plasa Tazlaul-d.-j., 



pe teritoriul com. Tirgul-Valea- 
Rea. 

BisericS (Catunul-de-la-), ah 

tuna§ al com. Valea-MusccluluT, 
jud. Buzau, alipit de cat. Ma 
nolesti. 

Biserica (Movila-de-la-), mo- 

vild insemnata, in comuna Bol- 
desti, jud. Buzau, cat. Gradistea, 
in apropiere de biserica. 

Bisericel (Balta-), balta, jud. 
Dolj, pi. Ocolul, com. Malul-Ma- 
re ; comunica cu balta Gildaele, 
aceeasT com., si impreuna se 
scurg pe malu! sting al r. Jiul. 

Bisericel (Balta-), balta, jud. 
Dolj, plasa Jiul-de-Mijloc, com. 
Livezile ; cu trcstie. 

Bisericel (Dealul-), deal, jude- 
{ul Bacau, pi. Bistri^a-d.-s., pe 
teritoriul satuluT Buda. 

Bisericel (Dealul-), deal, jud. 
Bacau, pi. Siretul-d.-j., pe teri- 
toriul com. Filipeni. 

Bisericel (Dealul-), deal, jude- 
{ul Bacau, pi. Siretul-d.-j., pe 
teritoriul com. Racataul. 

Bisericel (Dealul-), deal, in par- 
tea de E. a mosieT Juresti, co- 
muna Zlatunoaia, plasa Tirgul- 
Miletin, jud. Botosani. 

Bisericel (Dealul-), deal, pe te- 
ritoriul satuluT Birsanesti, com. 
Babiceni pi. Stefanesti, jude^ul 
Botosani ; incepe de linga satul 
Guranda si se intindc pana in 
valca BirnazuluT. 

Bisericel (Dealul-), ramijicafie 
a Deal ului -Mare, dintresesul Pru- 
tulul si Valea-ParuluT, com. Mas- 
tacani, pi. Prutul, jude^ul Co- 
vurluiu. 



Bisericel (Dealul-), deal, jude- 
{ul Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., 
com. Rasnicul, pe care se afla 
asezat sat. Rasnicul-Oghian sau 
Batrinul, com. Rasnicul. Este a- 
coperit cu tufarisurl si are o 
inal^ime aproximativa de 45 m. 

Bisericel (Dealul-), deal, jude- 
{ul Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, co- 
muna Livezile, cu inal{iniea a- 
proximativa de 80 metri, aco- 
perit cu padurl. 

Bisericel (Dealul-), deal, pe te- 
ritoriul com. Isaia, plasa Podo- 
ieni, jud. Falciu, in partea de 
S.-V. a satuluT. Are aceasta nu- 
mire de la o biserica vechie ce 
se afla pe el. 

Bisericel (Dealul-), deal, jud. 
Iasi ; se intinde spre Sud de la 
satul Badeni, com. Badeni, pi. 
Bahluiul, formind malul drept 
al riulul Bahluiul pana la satul 
Cepleni^a. Legenda spune ca 
din vechime, acest deal era 
acoperit cu padurl man ne- 
strabatute, cart cu timpul s'au 
stirpit; asta-zi este acoperit cu 
vit, livezl si {arinT. Pe coasta 
luT despre rasarit, se afla bise- 
rica si o parte a satuluT Badeni. 
De pe culmea sa se scoate pia- 
tra. 

Bisericel (Dealul-), deal in com. 
rur. Cazanesti, pi. Motrul-d.-s., 
jud. Mehedin^T. 

Bisericel (Dealul-), deal, aco- 
perit cu viT, situat cam in cen- 
trul comuneT Calinesti, pi. Pod- 
goria, jud. Muscel. In partea de 
E. a acestuT deal este cimitirul 
comuneT. 

Bisericel (Dealul-), deal, jude- 
tul Neam^u, linga sat. Almasul, 
com. Dobreni, pi. Piatra-Mun- 
tele ; serves te de loc de aratura. 



65213. Afartle DU(ionar Geograftc. 



62 



Digitized by 



Google 



BISERICEI (DEALUL-) 



410 



BISERICEI (VALEA-) 



Bisericei (Dealul-), deal, jude- 
^ul Neam^u, in marginea satului 
Ruginoasa, com. Bozieni, plasa 
de Sus-Mijlocul; este numit ast- 
fel, fiind-ca pe coastele sale se 
afla cladita biserica satului. 

Bisericei (Dealul-), deal, lung de 
1 200 m., in com. Rijie^ul-Vie- 
ros, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt, 
cu direc^ia de la N. spre S. Pa- 
mintul sati e prielnic la cultura 
prunilor, si, ingrasat, e prielnic 
si la cultura griuluf, porumbu- 
luT, etc. 

Bisericei (Dealul-), deal, jude- 
{ul Suceava, pe care sta parte 
din satul Topile, din com. Pas- 
cani. 

Bisericei (Dealul-), deal, pe care 
se afla biserica satului Mirosla- 
vesti, jud. Suceava. 

Bisericei (Dealul-), coastd cul- 
tivabila, linga satul Harmanesti, 
jud. Suceava. 

Bisericei (Dealul-), deal, situat 
in raionul com. Podul-TurculuT, 
pi. Zeletin, jud. Tecuciu. 

Bisericei (Dealul-), deal, rami- 
ficare a dealuluT Schelea ; se 
intinde de la N.-E. spre S.- 
E. prin partea sudica a satului 
Valea-OneT, din comuna Cosesti, 
pi. Racova, jud. Vasluiu. 

Bisericei (Dealul-), deal; se in- 
tinde in com. Dume£ti, pi. Fun- 
dun, jud. Vasluiu. Pe coasta lui 
despre S. e asezat s. Dumesti. 

Bisericei (Dealul-), deal, pepro- 
prietatea Stanesti, pi. Marginea, 
jud. Vla^ca, numita ast fel, pen- 
tru ca se afla pe dinsul biserica 
satului. 



Carbunescului, colina, in co- 
muna Calvini, jud. Buzau, cat. 
Bisceni. 

Bisericei (Girla-), girla ; ia nas- 
tere dupa teritoriul comuneT Ju- 
pinesti, pi. Riul-Doamnei, jude- 
{ul Muscel, si se varsa in iazul 
ce-1 formeaza riul Doarana pe 
malul sau drept. 

Bisericei (Lacul-), lac, pe pro- 
prietatea Silistea- Vechie, pen- 
dinte de manastirea Cascioarele, 
jud. Vlasca. 

Bisericei (Mahalaua-), mahala, 
pi. Ocolul, com. Cosoveni-d.-j., 
jud. Dolj. 

Bisericei (Ostrovul-), ostrov, in 
riul Oltul, in dreptul comunei 
Calmest!, pi. Cozia, jud. Vilcea, 
numit ast-fel, pentru-ca este a- 
sezat tocmai in dreptul bise- 
ricei. 

Bisericei (Padurea-), padure 
de zavoiti, jud. Olt, situata la 
S. de Ghimpeteni, jud. Teleor- 
man, pe lunca riului Vedea, in 
stinga el, in dreptul com. Te- 
tulesti. Aparfine bisericei din 
cat. Ungureni, de unde se si 
numeste Padurea-BisericeT. 

Bisericei (Piscul-), pise, la E. 
de com. Ciomagesti, pi. Oltul- 
d -s., jud. Olt. Serveste parte 
pentru cultura, parte pentru pa- 
sun area vitelor. 

Bisericei (Piriul-), phin, pe te- 
ritoriul plasel Vrancea, jude^ul 
Putna; desparte Satul-Mare de 
Vatra- Satului si se varsa in 
stinga ZabaleT. 

Bisericei (Piriul-), jud. Suceava, 
mic afluent al piriuluT Sabasa. 



Bisericei (Fa{a-), sau Muchia- | Bisericei (Piriul-), pirin ; uda 



partea de N.-V. a comunei Ci- 
resiul, pi. Cerna-d.-s., jud. Vil- 
cea, si se varsa in riul Cerna, 
tot in raionul comunei Ciresiul. 

Bisericei (Valea-), vale, jude- 
jul Bacau, pi. Siretul-d.-j., com. 
Nanesti. 

Bisericei (Valea-), vale, ce co- 
boara din padurea satului Co- 
ciugeni spre Albesti, com. Bui- 
maceni, pi. Jijia, judejul Boto- 
sani. 

Bisericei ( Valea-), vale ; se in- 
tinde prin mijlocul satului Drac- 
sani, com. Dracsani, pi. Tirgul- 
Miletin, jud. Botosani. 

Bisericei (Valea-), vale, in co- 
muna Mafacineni, jud. Buzau, 
cat. Mates ti. E formata din plol 
si se revarsa pe cimpit. 

Bisericei (Valea-), vale, intre 
cat. Oasele, com. Cuca si com. 
Baleni, pi. Zimbrul, jude^ul Co- 
vurluiu; apar^ine teritoriulul Ba- 
lenilor. 

Bisericei (Valea-), vale; izvo- 
reste din padurea numita Va- 
lea-Mica, strabate cat. Vladesti, 
pi. Riurile, in jud. Muscel, trece 
pe linga scoala si primarie si se 
varsa in riul Bratia. 

Bisericei (Valea-), vale; izvo- 
reste de la E. comuneT Mioveni, 
pi. Riul-Doamnei, jud. Muscel, 
si se varsa in riul Argeselul, pe 
{annul sting, tot in raionul a- 
cesteT comune. 

Bisericei (Valea-), vale; izvo- 
reste din jud. Arges, dintre Dea- 
lul -Catinei si Dealul -Dotariet, 
strabate com. PoenareT, plaiul 
Nucsoara, in jud. Muscel, de la 
V. spre E., trece pe linga bi- 
serica comunei, si se varsa in 



Digitized by 



Google 



BISERlCEl (VALEA-) 



411 



BISOCA 



riul Doamna, tot in cercul aces- ! 
tel comune. 

Bisericel (Valea-), vale; izvo- 
reste de la locul numit Poiana- 
Laculu!, se impreuna cu girla 
Golestilor, com. Golesti, plasa 
Riurile, jud. Muscel, si se varsa 
in riul Bratia. 

Bisericel (Valea-), vale, com. 
Gura Vitioare!, pi. Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Bisericel (Valea-), vale, jud. 
Prahova. Isl ia nastere din dea- 
lul Scaeni, trece spre N. de bi- 
serica Scaeni, pi. Podgoria, si 
se pierde in padurea Anghela- 
che. Curge numaT in timpurf 
ploioase. 

Bisericel (Valea-), vale, com. 
Poiana-de-Varbilau, plaiul Var- 
bilaul, jud. Prahova, numita ast- 
fel pentru-ca pe aceasta vale se 
afla inainte biserica comunel. 

Bisericel (Valea-), vale, com. 
Ocina, plaiul Pelesul, jud. Pra- 
hova. 

Bisericel (Valea-), vale, in par- 
tea de E. a com. Boldesti, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, numita 
ast-fel pentru ca in vechime a 
fost pe acea vale o biserica, 
care s'a ruinat foarte de demuit, 
cacl nicl unul dintre batrint nu 
stle a spune ceva despre ea. 

Bisericel (Valea-), vale; incepe 
din ripa $oimuluT, com. Valea- 
Lunga, plaiul si jud. Prahova. ' 
Are o direc^iune de la N.-V. 
spre S. si se varsa in Cricovul- 
Dulce. S'a numit ast-fel de la 
o biserica, ce a fost in vechime, 
pe platoul frumos ce se afla aci. ( 

Bisericei (Valea-), deal, conti- 
nuare a munfilor Arnota, din I 



jud. Vilcea. V. Porcilor (Dea- ! 
lul-). • I 

i 
Bisericei (Valea-), vale; izvo- ! 

reste din Dealul-Popil si se var- ■ 

sa in riul Cerna, trecind prin 

comunele Margineni si Cerna- : 

d.-j., din jud. Vilcea. 

Bisericei (Valea-), vale, in com. 
Titireciul, pi. Ocolul, jud. Vil- 
cea, in departare de l k kil. de 
vatra satuluT si spre N. 

Bisericei (V&lceaua-), vdlcea; 
izvoreste din raionul comunet 
Diculesti, pi. Olte^ul-d.-j., jud. 
Vilcea; se uneste cu piriul Ta- 
masoaia si, impreuna cu val- 
ceaua Surcelul, se varsa in riul 
Olteful, tot in cercul comune! 
Diculesti. 

Bisericile, loc izolat, in com. Goi- 
desti, jud. Buzau, si punct de 
hotar despre com. Lopatari. 

Bisericu^a, muchie, in com. Min- 
z&lesti, jud. Buzau, si punct de 
hotar despre judejul Rimnicul- 
Sarat. 

Bisericu{a, mine, in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
comunet Jurilovca, pe promon- 
toriul limbel de pamint, care 
desparte iezerul Razelm de Ma- 
rea-Neagra. AzT nu se vede aci 
de cit sfaramatur! de pietre fara ; 
nici o regula raspindite ; nu se j 
vede nici un fel de temelie. Lo- 
cuitorit din Jurilovca spun ca j 
aci a fost o bisericu^a rusa a 
pescarilor din com. Jurilovca. | 
E si punct trigonometric de ran- I 
gul al 3-lea. Are 3 metri inal- 1 
{ime si o frumoasa vedere peste 
lac si peste mare. Numeroase pa- | 
sari de mare, lari alb!, is! au lo- 
cuin^ele printre sfarimaturT si o ] 
mul^ime de ra{e salbatice se vad ( 
imprejurul el. 1 



Bisericu{a, mine, in jud. Tulcea, 
plasa Macin, pe teritoriul com. 
rur. Vacareni, si anume pe a- 
cela al catunuluT Garvan, pe o 
ridicatura de pamint dintre gir- 
lele Latimea si Girla-Mare, in 
partea nordica a plasel si a comu- 
net. Nu se stie sigur ce insem 
neaza. Loc. zic, si e probabil, ca 
sunt ruinele unetbisericTdintr'un 
sat, ce odinioara se afla acolo. 

Bisoaicile, lac, in insula Balta, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Stelnica, 
jud. Ialomi^a. 

Bisoca, com. rur., in jud. R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, la poalele 
muntelu! cu acelas! nume. 

$i-a luat numele de la mun- 
tele Bisoca. 

Este asezata in partea apu- 
sana a jude^ulut, la 5 1 kil. spre 
N.-V. de orasul R.-Sarat si in 
partea de apus a plaiulul, la 23 
kil. spre S.-V. de com. Dumi- 
tresti, resedin^a plaiulul. Comu- 
nele invecinate sunt : Jitia la 9 
kil., Valea-Salci! la 15 kil., Cim- 
pulungeanca la 16 kil. 

Se margineste la rasarit cu 
com $amlesti din jud. Buzau, 
de care se desparte prin mu- 
chiile Bisoca si Ulmusorul; la 
apus cu com. Minzalesti, tot din 
jud. Buzlu, de care se desparte 
prin piriul Recea ; la miaza-noap- 
te cu com. Jitia, de care se 
desparte prin riul Rimnicul. 

Este o comuna din regiunea 
muntilor. Este brazdata la rasa- 
rit de muchiile : Ulmusorul, Du- 
iul, Piatra-Catelel ; la apus, de 
virfurile : Curcubata, Lacurile, 
Piramida, Recea, Plesul, $elariile 
si Martin ; la miaza-noapte sunt 
muchiile : Scropus saQ SchituI, 
$indila, Piatra-Babei, Piatra-Ple- 
sii prin Carimbul si culmea Pes- 
te-Rimnic; la mtaza-zi se ga- 
sesc virfurile : Virful-luT-Dragan 
si Malul-Calulul. 



Digitized by 



Google 



BISOCA 



412 



BISOCA 



E udata de numeroase piraie, 
toate afluente aleriulut Rimnicul- 
Sarat, care o strabat de la V. la 
E., in partea de miaza-noapte ; 
principaleie sunt : Foltea, Gava- 
nul, Necoara, Ulmusorul si Boul, 
la miaza-zi ; Saratul si Recea- 
Moldovanul, la miaza-noapte; 
Maluselul, Martin .si Curcubata, 
considerate ca izvoare ale riulul 
Rimnicul, la apus ; Purcelul, Sa- 
rile, Dulce, $indila, la miaza- 
noapte. Lacurl mat insemnate 
are : Lacul-din-Sart, Lacul-lut- 
D. Popa, Dobrin, Lacul-Limpe- 
de, Vintila-Voda, Lacul-de-la- 
Poiana-din-Deal si Lacul-din-Ne- 
gru. 

Catunele car! o compun sunt : 
Bisoca, resedinfa, la miaza-zi ; 
Baltagari, la apus; Sarile, la a- 
pus ; $indila, la nord ; Recea, 
la apus; Lopatareasca, la Sud; 
Bisocu^a si Poiana, la rasarit. 

Suprafa^a comuneT este de 
10340 hect, din carl 200 hect. 
ocupate de vatra satelor, 536 
hect. ale locuitorilor, 9604 ale 
particularilor, afara de padurt. 

Popula^ia este de 326 familit, 
cu 1 47 1 suflete. Dupa sex sunt : 
769 barbapf, 702 feme!; dupa 
starea civila: 652 cas&toritl, 746 
necasatori^t, jt, vaduvt; 118 
still carte; to{T sunt Romini or- 
todoxt. 

Sunt 2 biserict : una de lemn, 
fondatain 1835 ; alta de zid, cu 
hramul S-£it Voevozi, zidita in 
1883, de catrelocuitorl; are un 
venit de 168 lei si e deservita 
de 1 preot, 1 dascal si 1 para- 
cliser. 

Comuna are o scoala de bae{I, 
fondata in 1 890 de locuitorl ; cu 
1 Jnva^ator si frecuentata dc 
102 elcvi. 

Calitatea pamintulut este me- 
diocra. Pamintul fiind pictros si 
stincos, este bun pentru pasunT, 
si confine multa sare. 

Comuna are 460 hect. ara- 



bile, 800 hect. i mas, 8420 hect. 
padurt, V2 hect. vit, 809 hect. 
fine^e, 650 hect. neproductiv. 

Locuit. au: 30 plugurl; 5176 
capete de vite, din carl: 260 
boT, 280 vaci, 40 cat, 65 epc, 
4253 01, 1 10 capre si 168 ri- 
maton. Sunt 5 mort de apa, 17 
ferastraie, 2 pive, 1 fabrica de 
gaz, 3 chiristigit. Sarea nu se 
exploateaza. Comerciul este ac- 
tiv ; consta in import de cereale, 
coloniale si in exportul vitelor 
si iemnelor; transportul se face 
prin gara Sihlea, la 45 kil. spre 
rasarit. Sunt 12 comercian^I. 

Caiie de comunica^ie, rele, din 
cauza ca locurile sunt pietroase 
si prapastioase, sunt: I. dru- 
mul spre comuna Jitia ; 2. spre 
Mtnzalesti; 3. spre Sarulesti ; 
4. spre Andreasi, pe culmt. 

Budgetui comunel este de 
3012 lei 27 bant la veniturl si 
de 2751 lei 13 banl la chel- 
tueii. Com. are 332 contribuabilt. 

Pe dealul $indila se gasesc 
in mat multe locuri oase ome 
nesti ingropate in ordine ; la u- 
nele se gasesc sagepf si cu^ite. 

Dam aci o mica descrip^ie 
luata din UV>oo-K'>v7]7stixoc, spi- 
ritual lucrare a rap. A. I. Odo- 
bescu : 

«Pe o frumoasa zi de vara 
ma odihnisem cite-va ore la schi- 
tul Gavanul, o minunata infun- 
datura in mun^i, citc-va colibe 
si o bisericu^a de birne sema- 
nate printr'o pajiste smatyuite 
cu flort, pe care o inci nge un 
semi-cere de inalte stinct pes- 
tri^e, ce poarta numirea foarte 
nemerita de Curcubeata. De a- 
colo plecaiii calare, ca sa merg 
la Bisoca, sat in doua chipurt 
interesant : mat intiiu, de sub 
dealul pe care el sade, izvoreste 
Peceneaga, un piriu cu numc 
prefios pentru ctnografil taret, 
al doilea, pentru ca in el traesc 
si se prasesc eel mat frumosl 



barba^I din tot plaiul inconju- 
rator. Ca proba despre aceasta 
din urma parti cularitate a sa- 
tulu! Bisoca, particularitate, care 
mat tirziu am putut s'o con- 
stat in toata intinderea eT, a- 
veam cu mine drept calauza de 
la Gavanul pana acolo, un voi- 
nic Bisocean, un fel de oaches 
Apolon muntenesc, carele cu- 
nostea ca in palma toate coti- 
turiie raun^ilor si se mat price- 
pea si la multe altele, caci era 
si vinator, si cioban, si cosas, 
si cintare{ la biserica, si cinta- 
re{ cu cavalul. Doamne iarta! 
para-mi-se ca mai mester era la 
fluier de cit in strana, ba inca 
stia sa spuna si basme de \\ era 
drag sa-1 asculft. 

«Cind ajunseram pe muchia 
plaiuluT ce desparte vaile des- 
pre Buzau de cele despre Rim- 
nic, privelistea, din vesela si 
placuta ce era, se facu de-odata 
marea^a. 

«In spate aveamculmea in tinsa 
a Penteleului, starostele munt'i- 
lor din Buzau, si pe sub dinsul 
se rinduiau, ca trepte ale unei 
scarl de uriasl, plaiul Razbo- 
iulut, mun^il Neharni^, ambele 
Muse, Macesul, Brezeul, Piatra- 
Penei, Carimbul si multe altele 
mat asezate ; dar drept in fa{a 
noastra, adapostite sub piscu- 
rile seme{e ale Furulul si ale 
Stejicului, se inaltau, ca niste 
pere^i surf si macinap de-alungul 
unei perdele de bradet, stincele 
Neculelor la poalele carora se 
asternea, intocmai ca un laicer 
verde si inflorat, o poiana larga 
si desfatata. 

«Intr'adevar ai fi zis, cu ba- 
lada pastoreasca, ca acel picior 
dc plaiu este intocmai ca o gura 
de raiu. 

< Stam si ma uitam cu acea 
uimire produsa adesea in not 
de privelistcle neasteptate ce ne 



Digitized by 



Google 



BISOCA 



413 



BISTRA 



izbesc vedcrile pe unele culmi 
desp&r$itoare de vat. 



(A. I. Odobcscu, «Scrieri lite- I 
rare si istorice», Vol. Ill, pag. 
172—174). I 

Bisoca, sat y in plaiul RimniculuT, ' 
judeful R.-S&rat, catunul de rc- 
sedin^a al comunei Bisoca ; nu- ' 
mit ast-fel dela muntele Bisoca. 
Inainte se numea Foltea-Sarile, 
de la piriul Foltea-S&riT, care o 
uda. E asezatS la Sud, la poa- 
lele munteluT Bisoca si pe pi- 
riul Foltea - S£ril. Are o intin- , 
dere de 140 hect., si o popu- 
la^iune de 46 familii, cu 196 su- 
flete, din car! 46 contribuabili ; 
3 1 stiu carte. Are o biserica de- 
servitS de 1 preot, 1 cintSre^ si 
1 paracliser. Aci e si scoala co- 
munalS. Mai coprinde si catu- 
nul Poiana-BouluMui-Dragan. 

1 
Bisoca, izvor, In comuna Minzfi- 

lesti, jud. Buzau, c&tunul Sghia- 

bul. Ese din muntele Bisoca, se 

uneste cu izvorul S&ra{clul si 

d& in piriul Sghiabul. 

Bisoca, sfoara de mosie a sta- 
tulut, pendinte de schitul G»l- 
vanele, jud. Buzaii ; are 20 hec- 
tare finea^L 

Bisoca (Minzale^ti), mosic, in , 
comuna Minzalesti, jud. Buzaii, 
cat. Sghiabul, de 200 hect. : fi- 
nea{a, livezi si izlaz ; proprietate 
mosneneascS in devalmasie, face 
parte din mosia Minzaleasca. 

Bisoca, mosie, in comuna Vin- 
tilci-Vodci, jud. Buzaii, constind 
dintr'un frumos ses, situat in poa- 
lele muntelul Bisoca. Are 300 
hect., din care 34 pSdure, 21 
arabile, restul finea{a\ 



Sl&nie, parte in judejul BuzAu, 
parte in R.-S&rat. Are 1 1000 hec- 
tare, din care 6000 p£dure, 1000 
locurtdeporumb, apoT fine^e, iz- 
laz, etc. Aceast& mosie, de si 
avut& in mine, din cauza de- 
p&rtarei si greuta^el drumului, 
nu se poate exploata ingrijit. 

Bisoca, munte insemnat, pe ho 
tar, intre judejelc Buzau si R.- 
S&rat; are 973 metri in&l^ime. ' 
E avut in mine si mat cu seama 
de : fier (pirita), plumb, arama 
si pucioasa. Aci sunt : Gropilc 
de-Aur, de unde Rusii in anul 
1828 — 1836, au scos foarte mult 
aur. Dintr'o coasta a sa : Pia- . 
tra-Ca^elet, ese piriiasul Pccenga, 
al carut nume ne aminteste pe 
vechit PecengI sau Pacina^i, carl 
au locuit aci. Probabil c& tri- 
bul Pecenegilor-BisinT s& fi lasat l 
numele muntelul Bisoca, cind au 
trecut pe aci in fara OltuluT. Pe 1 
un ses al sau, ascuns in padure, 
se vede inc& o scar& de zid in 
spirala, care se lasa foarte adinc 
in p&mint, dar unde nu se poatc 
intra din cauza aerulut greii si 
a arbustilor, cart i-au acoperit 
gura. In apropiere se afla o pia- 
tra cu inscrip^iunl aproapc in- 
descrifabile. D. Odobcscu, vi- 
zitind acest munte si necunos- 
cindu-i important istorica si ar- 
cheologica, il descrie numaT din 
punctul de vederc al frumuse- 
filor fizice. («Pseudo Kincghe- 
ticos*, pag. 231). 

Formeaza masiv aparte, ale 
carut ramificajii se intind si in 
plaiul Rimnic, din jud. Rimnicul- 
S&rat, si in Shlnic (Buz&ii) ; arc o 
malfime de 973 metri si c aco- 
perit cu padurt si pasuni ; vara 
se face pe el stine de 01. Alte 
virfuri sunt : Veveri^ele, Ceta- 
tuia, Vornicul, Papa, Ripa Alba, 
Ghizdita si altele. 



Bisoca, mosie, la Nordui plaiuluT Bisoca (La-), cdtunas, sub-divi- 



ziune a satului R.-Sarat, jude- 
{ul R. Sarat. 

Bisoca (Spre-), deal, in jude^ul 
R. -Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Valea-Salciel. Se intinde d'alun- 
gul riului Cilnaul. E acoperit cu 
padurT. 

Bisocu{a, sat, in jude^ul R.-Sa- 
rat, plaiul Rimnicul, cStunul co- 
munet Bisoca, asezat tot la poa- 
lele munteluT Bisoca, la 2 l /a kil. 
spre Est. Are 290 hectare si o 
populate de 35 familii, cu 202 
suflete, din can 35 contribuabili, 
to^I Romini. 

Bisocu^a, munte y ramifica^ie din 
muntele Bisoca, judejul Buzau, 
pe hotarul jud. R.-Sarat. 

Bisorca, deal, in fa{a comunei 
Virtopul, plaiul Vulcanul, jud. 
Gorj, ce se prelungeste de laV. 
spre N.-E., pe o intindere de 3 
kil. Acest deal este acoperit de 
p&dure si tuftris. 

Este proprietatea locuitorilor 
din Virtopul. 

Bisorca, vale, cc pleaca din capul 
comunei Virtopul, plaiul Vul- 
canul, jud. Gorj, de la E. spre 
V. si trece in jud. Mehedin^i, 
pe proprietatea Glogoveanul. 

Bisrocului(Dealul-), deal, com. 
Brcaza-d.-s., pi. si jud. Prahova. 

Bistra, piriias, format din dou& 
izvoare : Bistra-Mare si Bistra- 
Mic.l, jud. Neam{u, ce es din 
partea rasiritean^l a culmet lle- 
ghesul, ^rupa Ceahlaulut, des- 
par^indu-se unul de altul prin 
culmea mun^ilor Bistra. Cur^e 
in partea vesticS a jude^ulut, fur- 
mindu-I hotarul despre Transil- 
vania, de la gura piriiasului F'rin- 
turile, linga muntele Fige^elul, 
panS la gura afluentulul sau Bis- 



Digitized by 



Google 



BISTRA 



414 



BTSTRETUL 



tri^a, la coasta crestei dcspre E. 
a picioruluT Chicerului. 

Bistra, ramurd de munfi, ce se 
detaseaza din grupa Ceahlaulul. 
VezI Bistra, piriia?, jud. Neam^u. 

Bistra- Mare, plriia^ valea Bis- 
tra, jud. Neam{u. 

Bistra- Mica, piriia§ 9 valea Bis- 
tra, jud. Neam^u.' 

Bistreful, com. rur., jud. Dolj, in 
pi. Baile^ti, situata in partea de 
S., la o distan^a de 58 kil. de- 
parte de Craiova si la 20 kil. 
departe de resedin^a pi. Baile$ti. 

Situata la Dunare, in fa{a lo- 
calita^ilor urmatoare din Bulga- 
ria : Cibrul-Palanca, mic orasel 
turcesc $i satele CordosuluT $i 
VarosuluT, locuite in mare parte 
de Rominl. 

Se invecineste la N. cu com. 
Afuma^i $i cu o parte din Goi- 
cea Mica, plasa Balta; la S. se 
margine$te cu Dunarea; la V. 
cu com. Catanele ; la E. cu com. 
Plosca. 

In comuna se gase^te o mo- 
vila numita Caravanul. Dune de 
nisip se intind de alungul Du- 
nare!. 

Se gasesc urmatoarele bal^I: 
doua numite Bistre^ul, la 4 kil. 
departe de Dunare, si balta Ca- 
lugarul, cu o suprafa^a de 15 
hect. 

Comuna se compune dintr'un 
cdtun, numit Bistre^ul. 

La marginea DunareT, in fa{a 
oraselului Cibrul-Palanca, se vad 
in comuna ruinele unor ziduri 
numite Cetatea; dupa mone- 
dele gasite acolo, se crede, ca 
dateaza din timpul iuT Sever 
Septimiu. 

In comuna sunt doua bise- 
ricT: una inceputa la anul 1827, 
terminate la 1832 de catre lo- 
cuiton ?i azt in ruina ; cea- 



I'alta ziditala anul, 1886 tot de 
locuiton. Ambele serbeaza hra- 
mul la Sf. Nicolae. 

Sunt doua scoii primare, una 
de bae^T si una de fete ; ambele 
sunt sub acela^I acoperis. Func- 
{ioneaza de la 1869. Sunt in- 
tre^inute de stat $i de com. Lo- 
cahil de zid este in buna stare. 
$coala de baeft are do! in- 
va^atorT, iar cea de fete o in- 
va^atoare. In anul 1892 — 93 a 
fost frecuentata de 129 baefl'. 
Sunt in etate de scoala 263 co- 
piT. Stiu carte 1 16 locuiton, din 
cart 82 barba^t si 24 feme!. 

Popula^ia comuneT este de 
2787 suflete, din carl 1425 bar- 
ba{! si 1 36 1 feme!, it sunt de 
na^ionalitate greaca. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt impaminteni^I 283, iar dupa 
cea din 1879 sunt 50 insura^eT. 

Case sunt 482, bordee 12. 

Casele sunt facute din pamint 
batut, zid, caramida si lemn. 

Suprafa^a teritoriuluT comu- 
nal este de 5850 hect., adica 
2700 hect. arabile, 1500 hect. 
fine^e, 550 hect. izlaz, 950 hect. 
lac $i teren sterp, 150 hect. pa- 
dure. Mo^ia se nume?te Bistre- 
{ul; apar^ine statuiui. Are 373 
hect. arabile, ce sunt date in 
arenda si aduce un venit de 
65000 let. Din mo?ia statuiui 
s a dat 1 1 20 hect. in loturi 
Se seamana pe mo^ie : grid, po 
rumb, orz, ovaz, $i rare-on meiu 
Padure este una, de stejari, nu 
mita Bistre^ul, ce apar^ine statu 
lul. Are o suprafa^ade 150 hect 
Viile au o intindere de 1 52 hect, 
se gasesc pe mo^ia Bistre^ul, a 
parkin locuitorilor$i dau vin bun 
Pe mo$ia statuiui seafla o moara 
de aburl. Sttne se gasesc tot pe 
mo$ia statuiui. Se fabrica brinza 
ordinara. Meseria^I sunt 15, din 
carl 12 fierari si 3 cizmari. Este 
schela la Dunare, cu care e le- 
gate prin o $osea. Are un biurou 



vamal si serva de sucursala bi- 
roulul vamal din Bechet. Bis- 
tre^ul e legat de Craiova prin so- 
seauajude^eanacetreceprin Bir- 
ca, Postaresti, CerituI, Segarcea 
si livezile; la N.-V. e legat cu 
Catanele prin o sosea lunga de 
10 kil. 

Contribuabill sunt 499. 

Budgetul este de 8174 let, 
29 ban! la venitur! si de 7912 
lei, 17 banl la cheltuelT. Vite 
cornute sunt 420, capre 48 si 
cai 21. 

Bistre^ul a jucat un rol in- 
semnat in timpul razboiulul ro- 
mino-ruso-turc, din 1877 — 78. In 
18 Maiu 1877, un detasament de 
Turcl a pornit de la Cibrul-Pa- 
lanca, incercind sa debarce aci ; 
a fost alungat de reg. i-iu de 
rosiorl. 

In lunile Iunie si Iulie din a- 
cela$T an, se aflaii sta^ionate aci 
doua escadroane din reg. 5 de 
calara^T si reg. 6 de calara^i 
intreg. 

Bistre^ul, balta, jud. Dolj, plasa 
Baile^ti, com. Bistre^ul. Are o 
suprafa^a de 800 hect. E ase- 
zata la 4 kil. departe de Du- 
nare. 

Bistre^ul, jud. Romana^i, nume 
mat vechiu al mare! bdltl din 
marginea DunareT, numita acum 
Potelul. Aceasta balta comunica 
cu Dunarea si la apus (comuna 
Dabuleni) si la Est (comuna Ce- 
leiul) prin doua girle, din care 
una se nume^te Celeiul, si care 
se impreuna cu Dunarea, tocmal 
la cat. Corabia-Vechie. 

Bistre^ul, mopa a statuiui, jud. 
Dolj, pi. Bailesti, com. Bistre- 
^ul. Impreuna cu Balta, arendata 
de la 1893 — 98, cu 65000 lei 
anual. Suprafa^a mosiel este de 
373 hect. Era mat mare ; din- 
tr'insa s'aQ dat 1 120 pog. in 



Digitized by 



Google 



BISTREJUL 



415 



BISTRICIOARA 



loturi. Pana la secularizarea a- ' 
verilor bisericestt, depindea de | 
man&stirea Tismana. 

Bistre^ul, padure a statuluT, jud. 
Dolj, pi. Bailesti, com. Bistre^ul. 
Are o intindere de ^150 hcct. 
Este compusa numat de stejar, 
si se gaseste pe mosia statulut 
Bistrejul. 

Bistre^ul, mic schit, linga com. 
cu aceeasi numire, in pi. Bai- 
lesti, jud. Dolj. 

Bistre{ului (Brani?tea-), bra- 
ni§te, jud. Dolj, plasa Bailesti, 
com. Plosca, pe linga care trece 
hotarul de V. catre com. Ur- 
zicufa, pi. Bailesti. Face parte 
din ocolul Piscul, circumscrip- 
ta XVII silvica. Are o intin- 
dere de 40 hect. 

Bistriceanca, movild de hotar- 
nicie, jud. Dolj, plasa Cimpul, 
com. Ciuperceni. 

Bistriceanul, sihoia, com. Va- 
leni, pi. Podgoria, jud. Muscel. 

Bistricioara, com. rur., jude^ul 
Neam{u, la extremitatea despre 
V. a plasel Piatra-Muntele, ase- 
zata de-alungul piriulul cu a sa 
numire, pe mun^it si dealurile 
ce formeaza grupa Grin^iesulut, 
in partea jude^ului Neam^u. Prin 
marginele sale de catre apus 
formeaza hotarul Transilvaniel, 
de care se desparte prin cur- 
surile piriiaselor Prisacani si Pin- 
tecul ; la S.-E. se inatya marele 
masiv stincos al CeahlauluT, la 
N. se afla com. Calugareni si 
riul Bistri^a. 

Este formata din satele : Bis- 
tricioara, Grinfiesul - Mic, Grin- 
tiesuI-MaresiPoiana-Grintiesulut, 
impreuna cu catunele : Pintecul 
si Prisacani. Are o populajiune 
de 1743 suflete, 865 barbatf, 878 



femei; 850 necasatoritt, 736 ca- 
satori{I; 148 vaduvt, dintre carl 
96 vaduve, 4 divor{a{i, 6j ne- 
volnict; 322 copil de sex bar- 
batesc; 364 copii de sexfemeesc; 
sunt 23 strain!, dintre carl 9 fa- 
miliT evreesti; 65 stiu carte. 

Terenurile com. Bistricioara 
mat toate sunt intre^esate de 
ramurl muntoase, prezintind ca- 
tre grani^a, spre nordul satulut 
Poiana-Grin^iesulut,siintrecursul 
piriului Grin^iesul-Mare, un tn- 
treg sistem stincos, numit Pie- 
trele-Rosit, ce se desfasoara pe 

mare intindere, in ramurl, sub 
forma de grebla dinfata, sprc 
S.-V.; aceste dealurt sunt aco- 
perite cu imense padurtde brad, 
din carl parte sunt puse in ex- 
ploatare. 

Locurile pentru agricultura 
sunt restrinse si aceasta mat 
mult si din pricina altitudinci 
si a forma^iunel solului; singura 
cultura care se face ma! cu pri- 
in{a este a porumbuluT, ce ->- 
cupa o intindere de 200 hect.; 
despre cele l'alte se poate zice 
ca mal nicl nu exista in aceste 
regiunT. 

Locuitorif se ocupa cu plu- 
taria, agricultura si pu{in cu in- 
dustria primitiva. Dintre cei im- 
proprietariti in 1864 sunt 124 
cart stapincsc insi-.fi locurile lor; 
142 ca urmasT. Un loc e parasit 
si ocupat de comuna; un loc 
stapinit de catre alfit; 16 sunt, 
can de si insurant si cultivatorl 
de pamint, nu au nicT un fcl 
de proprietate si nicl prilejul 
de a mosteni dupa urma parin- 
^ilor lor legiui^T. 

In aceasta comuna sunt 3 bi- 
sericT, descrvite de 2 prco^I si 
6 eclesiarhT, intre^inu^I din fon- 
durile com. Are: 2 scoli, cu cite 

1 inva^ator; o piua pentru fa- 
cerea sucmanelor, cu 4 gavane 
si o alta cu 2 gavane; 12 morl, 
9 circiumT, 5 bacanit, 3 dulgheriT, 



3 fierarii, 2 cojocarit, 5 linarif, 
7 ferastraie pentru exploatatul 
padurilor. 

Budgetul comuncl e de 12968 
lei la venituri si de 11921 let 
la cheltueli. Numarul contribua- 
biiilor e de 500. Case sunt 342. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin soseaua mixta 
Piatra- Prisacani, care strabate 
comuna prin mijlocul e! pe o 
intindere de 18 kil. 

Fondul drumuriior e de 2360 
lei la venituri si de 2300 let la 
cheltueli. 

Imasul are o intindere de 450 
nectare. Vite sunt 9243, din 
can: 437 boT, 770 vaci, 4628 
oT, 96 cat, 276 porcl si 376 
vi{el. 

Bistricioara, sat, comuna Bistri 
cioara, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u, asezat pe intersec{iu- 
nea vailor Bistri^a si Bistri- 
cioara, in unghiul format de dru- 
murile Piatra-Prisacani .si Bistri- 
cioara-Galul, pe malul drept al 
piriului cu aceiasi numire, la 38 
kilometri departare de orasul 
Piatra. 

Se margineste la E. cu mun- 
tele Ciahlaul, ramurile secun- 
dare; la N.-V. cu satul Calu- 
gareni, de care se desparte prin 
ramura mun^ilor Maluste^ul .si 
Buraga; spre S.-V., in susul pi- 
riului Bistricioara, cu satul Grin- 
^iesul-Mare. 

Terenurile sale sunt deschise 
si joase catre N.-E., in partea 
riulul Bristri^a, din care cauza 
apelc acestuT piriu inainteaza 
intr'o curbatura spre V., impinse 
fund in aceasta direc^iune si de 
promontoriile dealuluT Hangul, 
ce se ridica in fa^a satului, pe 
malul sau sting. Suprafa^a ve- 
trei satulut e de 95 hect., 5036 
ariT. Popula^iunea e de 530 su- 
flete, sau 252 familil, 30 va- 
duvt, 10 1 bae^T, 122 fete, 5 E- 



Digitized by 



Google 



BISTRICIOARA 



410 



BlSTRlfA 



vrel si 20 nevolnicT. Locuitoril 
se ocupa cu plutaria, cresterea 
vitelor, industria mica si agri- 
cultura. 

Numarul contrib. e de 175. 

In acest sat se afla : o bise- 
rica cu 1 preot si 2 eclisiarhT; 
o scoala, frecuentata de 89 e- 
levi ; 2 olaril ; 1 cizmar ; 1 ftc- 
rastrati sistematic pentru ex- 
ploatarea padurilor. Numarul vi- 
telor e de 2656 capete, dintre 
carl: 150 boT, 250 vacT, 2000 
01, 30 cal, 96 rimatorl si 130 
vi^el. 

Comunica^iunea cu satele ve 
cine se face prin soseaua nu- 
mita a Tulghesulul, sati Piatra- 
Prisacani, ce este pietruita pana 
la satul Hangul, ducind prin , 
satul Rapciunita, si, in spre 
Transilvania, tae la ho tar mun- 
\n Gherghiulul, (1265 metri) si 
duce prin satele asezate pe va- 
lea riului Bistricioara, la sta- 
fiunea balneara de la Borsec, 
iar mat departe conduce in cim- 
pia Gherghiulul. Aceasta sosea, 
din dreptul kil. 109, face lega- 
tura cu soseaua ce duce, prin 
satul Calugareni, la satul Galul, 
si apoT, in susul riului Bistri{a, 
la Dorna din jude^ul Suceava. 
Afara de aceste doua drumuri, 
mal sunt cite-va potecT, dintre 
carl unele foarte grele, ce due 
in interiorul masivului muntos. 

Bistricioara, girld, jude^ul Ba- 
cau, plasa Bistri^a-d.-s. Este un 
bra{ al Bistri^el, format prin dese 
revarsarl, care inchid un pa mint 
baltos pe stinga sa, intre din- 
sul si Bistri^a. Trece pe terito- 
riul comunelor Fintinelele si Gir- 
leni, despar^ind satul Girleni de 
satele : Lespezi, Paladesti, He- 
meiusi si Racila si pe la co- 
muna rurala Fintinelele, unin 
du-se cu Bistri^a si cu piriul Bir- 
nat la Nord de Bacau. Aceasta 
girla misca multe morT, pentru 



care cuvint se mat numeste Girla- 
Morilor. 

Bistricioara, mosie, jud.Neam^u, 
situata pe cuprinsul comuneT cu 
a sa numire, pe linga mosiile Bu- 
halni^a, Hangul, Poiana, Calu- 
gareni si altele. A fost proprie- 
tatea KneazuluT Gheorghe Can- 
tacuzen ; astazT formeaza trup 
cu mosia Hangului si se exploa- 
teaza la un loc de catre d-nil 
Gheorghe si Valerian Ciuntu. 

Pentru transportul arborilordin 
padurea din aceasta parte s'a fa- 
cut, de catre arendasie, un drum 
de fier cu 12 vagonete. Pen- 
tru taiatul si fasonatui lemnelor 
sunt 12 ferastrae, la care ser- 
vesc 5 1 lucratorl. Pe vara fieras- 
traele taie vre-o 1050 de plute. 
Valoarea in ban! ce poseda a- 
rendasia pe cuprinsul aceste! 
mosil este socotita aproximativ 
pentru averea mobiliara numal 
la cifra de 43600 lei. (VezI Han- 
gul, mosie). 

Bistricioara, piriil, in plaiul Vul- 
can, jud. Gorj. la nastere de sub 
muntele Piatra si curge de la 
N. la S. Se varsa in riul Bis- 
trija, in hotarul com. Pestisani. 

Bistricioara, piriU, izvoreste din 
mun^ii TransilvanieT, intra in ju- 
de^ul Neam^u, pe la satul Tol- 
gyes (Tulghes, trecatoarea Pri- 
sacani), in dreptul caruia pri- 
meste din dreapta piriul Pintec, 
iar din stinga piriul Prisacani, 
ce vin pe hotar; strabate apoT 
teritoriul comuneT Bistricioara, 
in direcfiune Vest-Nord-Est, u- 
dind satele : Poiana, Grin{iesul- 
Mare, Grin^iesul-Mic, in dreptul 
carora primeste piriiasele Grin- 
{iesul-Mare si Grin^tesul-Mic si 
merge pana in marginea despre 
Est a satulut Bistricioara, unde 
se varsa pe dreapta riului Bis- 
tri^a, intre satul Calugareni si 



Rapciunita, aproape laal 105-lea 
kil. al drumului ce duce spre 
Prisacani. 

Apele sale sunt mid, si nu 
pot servi nicl transportulul de 
lemnaril. 

Bistricioara, vale, jud. Neatn^u, 
situata de-alungul piriulul cu a 
sa numire. Incepe din dreptul 
satulul Corbul (Hollo) din Tran- 
silvania, trece hotarul si inain- 
teaza pana in valea riului Bis- 
tri^a, pe o intindere, in jude^ul 
Neam^u, de 18 kilometri si o lar- 
gime, care nu ajunge mal in nicl 
o localitate maximul de 3 kil. 

Satele si catunele asezate pe 
cuprinsul sau, sunt : Bistricioara, 
Grin^iesul-Mare, Grin^iesul-Mic, 
Poiana-Grin^ie^ului,Pichetul-Pin- 
tec si vama Prisacani. 

Apele ce o uda, sunt : piraiele 
Bistri^a, Pintecul, Coromislele, 
Piriul-Alb, Piriul-Toacal, Arsi^a- 
Luncelor, al-GrasuluI, al-Mora- 
riulul, al-Morarasului, al-Jidanu- 
lul, Prisacani, Bradul, Magura, 
al Sghiabulul, Grin^iesul - Mare, 
Grin^iesul-Mic si Drani^ire. 

Bistri^a, plasa, jud. Neamtu, in 
partea despre Sud-Est a jude- 
^ului, asezata pe sirul mun^ilor 
si al dealurilor ce se prelungesc 
din trunchiul principal al Car- 
pafilor Moldovel, in direct'iune 
rasariteana, intre cursul riului 
Bistri^a si hotarul TransilvanieT, 
cum si pe vaile, podisele si dea- 
lurile ce se intind in direc^iune 
Nord-Sud, de la rasaritul cur- 
sulul Bistri^el pana in hotarul 
despre jude^ul Roman, formind 
in totalitate spre Sud linia mar- 
ginasa cu judeful Bacau. 

Se margineste la Est cu ju- 
de^ul Roman, de care se des- 
parte prin o linie conven^ionala 
aproape dreapta, care, incepind 
din partea nordica a satulul Bir- 
cul, teritoriul comunel Silistea, 



Digitized by 



Google 



BISTRIJA 



417 



BISTRITA 



se coboara in josul satuluT Mar- 
ginea, comuna Buhus, in apro- 
piere de locul unde riul Bistrifa 
se alatureaza de calea ferata, 
marginea judefuluT Bacau ; la 
S. se margineste cu jud. Bacau, 
de care se desparte prin riul 
Bistri^a, in susul cursuluT sau 
pana la imbucatura piriuluT Co- 
treanja; iar de acolo, urmind 
curgerea in spre obirsia acestui 
piriu, trece linia de hotar pe la 
rasaritul culmel Lingurari si co- 
borind in josul satulul Balcani, 
teritoriul comunel Tazlaul, in- 
tretae soseaua judejcana Do- 
breni-Moinesti intre al 50 — 51 
kil., spre gura pirliasuluT Nacla- 
dul, pe care-1 urmeaza catre iz- 
vorul sau, continuindu-sc pe sub 
culmile despre Sud ale ramureT 
Nacladul pana la muntele Tarha- 
oasul, marginea TransilvanieT ; 
la Vest se margineste cu Tran 
silvania, de care se desparte prin 
linia de hotar ce duce pana in 
susul pichetuluT Tarcuja ; la N. 
se margined te cu plasa Piatra- 
Muntele, de care se desparte prin 
culmile ramurilor Porfirul si Ne- 
gulesti, pana la gura pir. Calul, 
precum si marginea despre N. 
a satelor Slobozia si Negritesti, 
din com. Roznov, de unde se 
margineste cu pi. de Sus-Mijocul, 
de care se desparte prin o lime 
conventionale!, ce trece pe la N.- 
V. satelor Romini si Gosmani, 
de pe teritoriul com. Silistea. 

Impdr(irea administrativd : 
Aceasta plasa este forma ta din 
urmatoarele comune : 

1. Silt f tea, cu satele: Silistea, 
Romini, Runcul, Bircul, Gos- 
mani si Birjoveni, in partea des- 
pre Nord-Est a plasei, intre pi. 
Piatra-Muntele si jud. Roman. 

2. Costi§a, cu satele : Costisa, 
sau Hirlecesti, Ciolpanul, Mo- 
cani, Orbicul, Sberesti-d.-j., Sbe- 
resti-d.-s., sau Sberesti-luT-Boian 
si Manioaia sau Marienesti, in 



partea de centru-rasarit a plasiT 
si intre riul Bistri^a si hotarui 
jude^uluT Roman. 

3. Iluhuful, cu satele: Buhu- 
sul, tirg, Buhusoaia, Bucuresti- ; 
MicT, Budesti, Marginea si Or- 
bicul, la Sudul comunel Costisa ' 
si a plaseT, intre jude^ul Roman 
si Bacau. ' 

4. Rozuovul, cu satele: Roz- 
npvul, Chintiniciul, Slobozia si 
Negritesti, in partea despre N. 1 
a plaseT, de-a dreapta si de-a 
stinga riuluT Bistri^a. | 

5. Podoleni, cu satele: Podo- 
leni si Durnesti, in centrul si 
partea despre Est a plaseT, in- 
tre riul Bistri^a si culmile des- 
pre Est a dealuluT Orbicul. 1 

6. Xanefti, cu satele : Zanesti, 
Fauri-d.-s., Fauri-d.-j. si Traian, 
m centrul plaseT, intre riul Bis- ' 
trita si dealurile Negritesti. 

7 . McsteacanHl,cu satele: Mes- 
teacanul, Negulesti, Balanul, Smi- 
rea, Marginea, Portaresti, Valea- 
NechituluT (Schitul - NechituluT) 
si $ovoaia, in partea despre N. 
a plaseT, intre riul Bistrita si ra- 
murile Carpafilor de peste ho- 
tarui TransilvanieT. 

8. Borle§ti, cu satele : Bor- 
lesti, Ruscni si Puriccni, in cen- 
trul plaseT, de-a dreapta riuluT 
Bistri^a. 

9. Radiul, cu satele : Radiul, 
Miraufeni si Polobocul (Jurcani), 
in centrul plaseT, intre riul Bis- 
tri^a si tamura mun^ilor Dragva. 

10. Socea, cu satele : Betesti- 
d.-s., Betesti-d.-j., Soci-d.-s., So- 
ci-d.-j. si Vadurelele, in centrul 
plaseT, de-a dreapta riuluT Bis- 
tri^a. 

1 1 . Cinde^ti, cu satele : Cin- 
desti, Belcesti, Cotrean^a, Bar- 
canesti, Frunzeni si ^irdeni, in 
partea despre S. a plaseT, de-a 
dreapta riuluT Bistri^a. 

12. Tazlaul, cu satele: Taz- 
laul, Frumoasa si Balcani, in 
partea despre S. a plasel, intre 



ramurele munteluT Dragva, ho- 
tarui jud. BacaQ si hotarui Tran- 
silvanieT. 

Suprafafa teritoriuluT acesteT 
plasT este strabatuta in toate di- 
rec^iunile de vre-o 32 de ramurl 
muntoase, cu numirT ce variaza 
adesea dupa denumirea satelor, 
a comunelor si a localita^ilor, pe 
unde se intind si care prezinta 
in paturele formajiunilor lor, maT 
cu oscbire, gresiul dur, care da 
pietrc foarte bune pentru cons- 
truufiunT; calcar, din care se 
face un var de o calitate supe- 
rioara, marne salifiere, patun 
lungT salifiere, schisturT lutoase 
moT, gresiurT de magura, etc. 

Grupa mun^ilor Cicu-Tarcaul, 
ocupa excluziv maT toata aceasta 
plasa si dintre piscurile cele mal 
insemnate sunt: Sim^iasul 1372 
in., Has-IIausul 1555 m., Salasul- 
luT-Mihaiu 1489 metri, Tarcaul 
1664 m., Cindomirul-Mare (la 
hotar) 168 1 m., Arsi^a-Tarcu^iT 
1372 m., etc. 

RiurTsunt: Bistri^a si Tazlaul. 
Piraie si ptriiase: Calul, Iapa, 
Mesteacanoasa, Ulioaia, Nechi- 
zelul, Nechidul, al-PoduluT, al- 
Pode^uluT, Radiul, Mirauteni, 
Dragva, Lingura, Cotrean^a, 
Nahladul, al-BabeT, al-CociorveT, 
Puciosul, al-ijoimuluT, Carpa- 
nul, Brusturosul, Straja, Fes- 
tiosul, Racila, al - CarpanuluT, 
al-RaduluT, Paramistea, Cracul- 
fapuluT, Tarcaul, Limpeziorul, 
etc., impreuna cu afluen^iT si 
sub-afluen^iT lor, in partea pla- 
seT ce se intinde spre apus din 
dreapta riuluT Bistrija, apoT : 
Cracaul, Caluiusul (Calniul), Plo- 
pesti , Orbicul, Bosculeasa, etc. 
impreuna cu afluenfiT lor, in 
partea plaseT ce se intinde spre 
rasarit din stinga riuluT Bis- 
trifa. 

Calitatea soluluT atirna dupa 
pozi^iunea, forma si altitudinea 
locurilor, ast-fel : mun^iT sunt a- 



56213. Marele Dicfiouar Geugrafic. 



53 



Digitized by 



Google 



BISTRlfA 



418 



BISTRIJA 



coperi^T cu paduri de brazT, mes- 
teacani, carpenl, fagl, etc., car! 
dau, pentru construc^iunl si alte 
diverse trebuin^e, un lemn de o 
specie si calitate superioara, dar 
a caror terenurl sunt cu desa- 
virsire impropril culturel plan- 
telor agricole ; podisele, vaile si 
sesurile, de si inguste, insa pre- 
zintind in cea ma! mare parte 
terenurl noul, formate prin ta- 
erea padurilor si scoaterea ra- 
dacinilor, sunt inca nestoarsc 
de puterea productive, asa ca 
pot fi inca mult timp la nive- 
lul producerel terenurilor din 
regiunile mai pu^in muntoase. 

In toata partea plasei ce se 
intinde catre apusul riulul Bis- 
trifa se simte, din pricina mun- 
Jilor si a padurilor, o clima 
mai aspra in timpul erne! si 
mai racoroasa pe timpul verel, 
de eft m partea despre rasarit 
91 mai cu seama pe valea riu- 
luT Bistri^a, unde predomina cu- 
rentul atmosferic N.-S. 

Produc^iunea placet Bistri^a 
este foarte variata: terenurile 
cuprinse pe dreapta riulul Bis- 
tri{a si mai cu seama in spre 
apusul liniei ce formeaza sa- 
tele: Negulesti, Mesteacanul, Va- 
lea-Nechiului, Tazlaul, Frumoa- 
sa sj Balcani, sunt acoperite cu 
paduri vaste, din carl de abia, 
de un timp incoace, au inceput 
a se exploata, in raport cu in- 
tlnderea lor, parcele foarte mid, 
dar carl pe Hnga ca indestu- 
leaza satele si tirgusoarele de 
prin prejur, se exporta mult a- 
fara din jude{. Cu toate ca a- 
ceasta regiune, din pricina con- 
figura^iunel sale naturale, este 
unproductive ori-carel alte cul- 
turi, totusl natura, in legea el 
de compensare, a inzestrat-o cu 
boga^iile mun^ilor sal, ce con- 
tin Jntre altele: pietre calca- 
roase, din care se face var (cum 
la satele : Soci, Be^esti, Barca- 



nesti, Cindesti, Frunzeni, etc.), 
pietre de gresiu dur, din care 
se cioplesc lespezl pentru cla- 
dirl (cum la Negulesti, etc.); 
schisturi lutoase, din care se 
fabrica olariile, caramidele, etc. 
Despre rasaritul liniei acestor 
sate insa, terenurile se intind, 
aplecindu-se maT mult catrc 
valea Bistri^ei, si fiind formate 
din podisuri, dealurl si val cu 
mult mai joase la nivel de cit 
cele precedente, reprezinta re- 
giunea culturel plantelor agri- 
cole pe o intindere de 15583 
hect si 18 aril, carl repartizatc 
dupa felul semanaturilor sunt: 
2303 hect, 44 aril gnu; 1237 
hect, 81 arii orz; 1845 hect., 
55 aril ovaz; 7540 hect. 63 arii 
porumb; 341 hect, 71 aril se- 
cara; 172 hect, 72 arilhrisca; 
54 hect., 99 aril mazare ; 69 
hect., 82 arii cinepa; 33 hect., 
22 arii cartoft; 121 hect, 3j> 
aril fasole ; 2 hect., 88 arii in ; 
15 hect, 6y arilmeiu; 113 hect. 
raptya; 58 hect, 61 aril paring; 
1693 hect., 64 aril fine^e. 

Suhatul vitelor are o intin- 
dere generala de 3 151 hect., 
9 aiii, nutrind un numar de 
22690 capete de vite. 

Industria este bine reprezin 
tata sub toate formele el. Pos- 
tavaria (si mai cu osebire pos 
tavul asa zis militaresc), se lu- 
creaza in marea fabrica a rapo- 
satulul colonel Eugen Alcaz 
(linga tirgul Buhus), iar sateniT 
se indeletnicesc cu facutul suc- 
manilor. In comuna Tazlaul sunt 
cusatorl vestifl pentru asemenea 
lucrarl. Fferaril sunt 14, rotaril 
34, vararii 22, mori de apa. 36, 
fabricl de cherestea cu mai multe 
ferastrae 3, dintre carl cele mat 
sistematice sunt cele de la Ne- 
gulesti (ale d-lul Avram Juster) 
si de la Mesteacanul (ale d-luT 
Leon Bogdan), etc. Este o fa- 
brica de spirt, cum si ctte-va 



cazane; o fabrica de luminarl 
de seu ; o fabrica de uleiu. 

In raport cu intinderea sa, 
plasa Bistrija are cele mat pu- 
rine, precum si cele ma! scurte 
drumur! dintre toate plasile in- 
tregulul judef atit din greutatea 
ce intimpina lucratoril la sapatul 
stincelor $i nivelarea in parte 
a terenurilor, cit $i din lipsa 
fondurilor bane?tl in car! se ga- 
sesc comunele, jude^ul ?i di- 
feritil exploataton din parfile 
muntoase, a?a ca mai toata re- 
(eaua drumurilor este concen- 
trate spre centrul $i rasSritul 
pia^el pe valea Bistri^el. Cele 
ma! principale drumurl sunt : 

1. Drumul national Buhu§- 
Roman care pleaca din ocolul 
vitelor al tirgu$orulu! Buhu^ ?i 
trece hotarul judefulul pe la 
hanul Donicl. 

2. ^oseaua jude^eana Buhu?- 
Roman, care incepe din marginea 
despre N.-S. a tirgu^orulu! Bu- 
hu?, in dreptul rato?ulu! (hanulul) 
din vale, si stribate, in direct une 
S.-N., teritoriul comunelor Cos- 
tisea si Silistea, cind de-o parte 
si cind de alta, paralel cu apa 
Orbiculul (pe care-l intretaie de 
3 on), trecind ast-fel prin sa- 
tele : Orbicul-d.-j., Orbicul-d.-s., 
Silistea si Romin J , apol prin 
satele Gosmani si Bircul, la ra- 
saritul caruia traverseaze hota- 
rul jud. Roman. 

3. $oseaua jude^eana Roznov- 
Moinesti, continuare a drumulu! 
jude^ean Dobreni-Roznov-Moi- 
nesti, incepe din mar^nea des- 
pre N. a comunei Roznov, in 
dreptul kil. 19, trece prin satul 
Roznov, traversind riul Bistrifa, 
intre al 22 — 23 kil. si merge 
paralel cu dinsul in direc^iune 
N.-S. pana in dreptul satulu! 
Ruseni, teritoriul com. Borlesti, 
de unde se indrepteaza spre S.- 
V. pana la kil. 36, unde iarasl 
apuca linia dreapta spre S.-E., 



Digitized by 



Google 



BISTRIJA 



410 



BISTRITA 



$i apol direct spre S., trecind 
prin satele Frumoasa ?i Balcani, 
in josul caruia tae hotarul des- 
pre jud. Bacau. Aceasta $osea, 
in aceasta plasa are o lungime 
de 32 kil. 

4. Drumurile comunale Buhu$- 
Mocani ; Roznov - Slobozia - Do - 
chia; Zane^ti-Traian ; Podoleni- 
Durne$ti-Romini, impreuna cu 
toate cele-1'alte drumuri ce leaga 
re^edin^ele diferitelor com. cu 
satele vecina^e. (A se vedea dru- 
murile fie-careia com. la comu- 
nele respective). 

5. Osebit de cele alte dru- 
murl na{ionale, judefene, comu- 
nale, mat este drumul mixt, 
continuare a drumurilor Prisa- 
cani-Piatra-Roznov-Bacau, ce in- 
cepe din marginea despre N. a 
comuneT Roznov $i strabate in- 
tregul teritoriu al placet, in di- 
recfiune N.S.E., trecind prin 
satele Roznov, Zarne^ti, (Fauri- 
d.-s. $i Fauri-d.-j.), locul izolat 
Manioaia, satele Costi^a $i Bu- 
hu§. 

6. Calea ferata, Piatra-Bacau, 
care in aceasta pi. are 3 garl: 
Roznov, Podoleni $i Buhu$. 

Fondul drumurilor prezintS la 
venit. pe seama comunelor res- 
pective suma de lei 22495, Da ™ 
42; iar la chelt. 16870 let, 51 
banl. 

Popula^iunea se ridica la cifra 
de 24574 de sufl., cart traesc 
in 5751 decase; dintre ace^tia 
245 1 1 sunt prezen^T in satele 
lor, iar 63 cart sunt dusl in a- 
fara de cuprinsul comunelor lor. 
Dupa sex sunt: 12226 barba{T 
$i 12348 feme!; dupa starea ci- 
vila: 125 10 necasatoriJI; 10329 
capi de familie casatorijl; 1786 
vaduvl, 39 divor{a{i; sunt 5922 
copil de sex barbatesc, 6071 
copil de sex femeesc; 1892 stra- 
in!; 22721, carl nu poseda nict 
o cuno§tin{a de carte, numat 
1853 $tiu carte. 



Rominii se ocupa cu agricul- 
tura, plutaria ?i comerciul; stra- 
inil se ocupa cu industria $i co- 
merciul. 

Dintre loc. improprietaritl in 
1864, sunt: 1207 car * ocupa 
in$i-$I locurile lor asta-zl; 971, 
ca urma$I; 5 stapinesc locurile 
altora; 10 locurl sunt ramase pe 
seama diferitelor comune. Din- 
tre eel improprietari{I in 1878, 
sunt asta-zl: 168, cu locurile lor; 

13 stfipinind ca urma^I; 9 lo- 
curi stapmite de comune ; iar 
1250 de locuitorl, carl, de $i in- 
sura^I $i muncitori de pamint, 
nu au nici un soiu de pro- 
prietate, precum nici perspec- 
tiva de a mo^teni dupa urma 
parin^ilor lor legiui{i. 

In pi. Bistri^a sunt 29 de bi- 
sericl ortodoxe, dintre cart 16 
in stare buna, 13 in stare rea; 
la aceste bisericl servesc 92 
preojl $i eclesiarhi, plati^i din 
fondurile comunale cu suma de 
1. 7701, banl 74 $i 720 1. din 
fondurile EpitropieT Sf. Spiridon 
din Ia$i, osebit ca la unele co- 
mune preo^ii mat au angajamente 
cu locuitorii de cite 2 — 4 1. de 
nume pe an, iar altele benefi- 
ciaza de clacile ce le dau loc. 
pentru cultura terenurilor bise- 
rice^tl, 

Venitul fonciar anual al pa- 
minturilor date bisericilor se urc& 
la suma de 7245 lei. 

In aceasta plasS sunt 16 $colI, 

14 rurale in comunele rurale $i 
2 urbane in tirgul Buhu?, din- 
tre carl 10 intrefmute de stat 
$i 6 de comune ; au 20 de in- 
vatatorl. 

Re^edin^a sub-prefecturel e in 
tirgul Buhu§. 

Serviciui sanitar se efectueaza 
prin ingrijirea mediculul de pi. 
in ajutorul caruia este o fai- 
macie mare in tirgul Buhu$, cum 
$i medicamentele depozitare pe 
la resedin^ele comunelor. 



Bistri{a, com. rur., in pi. Ocolul- 
d.-s., jud. Mehedinji, la distant 
de 12 kil. de ora$ul Turnu-Se- 
verin, situata pe doua val ce 
se unesc. Formeaza comuna cu 
catunele: Ierghevifa $i Poroina, 
avind 286 contrib. din 1296 lo- 
cuitorl ce loeuese in 300 case. 
Ocupa^iunea locuitorilor este a- 
gricultura §i cre^terea vitelor. 
Calitatea pamintulul este destul 
de buna. Loc. poseda: 46 plu- 
gurl, 96 care cu bol, 12 c£ru{e 
cu cal ?i 157 stupl. Budgetul 
comunel coprinde la venit. 3810 
1. $i la chelt. 2235 1. Com. are 
2 bisericl, deservite de 1 preot 
§i 2 cintare^I; 2 $coale cu 2 
invajatorl, una in comuna Bis- 
tri^a ?i alta in cat. Poroina. Cea 
din Bistri^a este frecuentata de 
24 elevl $i 2 eleve; iar cea din 
Poroina-Ierghevi^a de 21 elevl 
$i 3 eleve. Are $i 3 circiumi. 
Prin aceasta comuna trece $0- 
seaua comunala Gura-Bistri^el- 
Bistri^a-Izvovul-Ane?tilor-Bros- 
carl, servind tot de-o-data ?i ca 
prescurtare a $oseleI jude^ene 
Dumbrava, cu incepere de la ca- 
tunul Ho^ul ?i pani la Gura- 
Bistri^ei, unde se impreuna cu 
?oseaua na^ionala Virciorova-Bu- 
cure^ti. In comuna se gasesc 
foarte multe morl de apa. In raza 
comunel se gasesc ruine vechl 
romane $i un drum vechiu ce 
duce spre comuna rurala Izvo- 
rul-Ane?tilor. 

Bistrita, sat. (VezI Pingaraciorul, 
jud. Neam^u). 

Bistri{a. (VezI Cirnul-Bistritel, sat, 
in com. Buhalni^a, plasa Piatra- 
Muntele, jud. Neam^u). 

Bistrita, mica halta a C. F. R., 
jud. Mehedin^i, pe Unia Vircio- 
rova-Bucure?ti, situata pe cimpia 
de Hnga com. rur. $imianul, intre 
gara T.-Severin $i gara Palota. 



Digitized by 



Google 



B1STRITA 



420 



BISTRITA 



Bistri^a, cimpie frumoasa, in co- 
inuna rurala Bistrija, pi. Ocolul- 
d.-s.,jud. Mehedin^i. Se intinde 
pana in Dunare, si este pose- 
data de stat si loc. BistricenT. 

Bistri^a, deal, jud. Neam^u, in 
ramura mun^ilor Bistri^a-Mol- 
dave; face prelungire ramurelor 
Viisoara si CozleT. In forma^iu- 
nea paturilor se observa paturl 
salifiere, ca in Cozla, fara sis- 
tema cu conglomerate, car! se 
prelungesc panS dincolo de Pin 
gara^i. 

Bistri^a, deal, in com. Romani, 
plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Bistri{a, gurd, numita si Gura 
Bistri^eT, pi. Ocolul-d.-s., judc 
{ul Mehedin^i, de unde incepe so 
seaua Bistri^a-Izvorul- A ncstilor. 

Bistri{a, izvor cu apd miner aid, 
ling& mSnastirea cu a sa numire, 
jud. Neam^u, com. Doamna, pi. 
Piatra- Muntele. Are un gust 
foarte amar, prin cantitatea mi- 
neralelor ce confine in diso- 
lu^iune. (VezT «Baile {are! noas- 
tre» din «Rominul» 20 — 24 Iunie 
1889, de Dr. Gh. Crainiceanu). 

Bistri^a, manastire > in corauna 
Doamna, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neamtu, zidit& la inceputul vea- 
culul alXV-lea, anul 1420(6928) 
de catre Alcxandru - eel- Bun, 
care o inzestra cu multe sate, 
mosil si odoare scumpe, cum- 
parate din ^inutul Neam^ului, ^i- 
nutul SuceveT, {inutul las!, de 
peste Prut, de pe la codri! Bi- 
culul si de prin aite ifinutun, 
de pe la stapiniT mosinasi ce 
prin stramo^easca stapinire le-aii 
avut (VezT Gr. Ureche, c. IV, 
asemenea Anafora obtcstei adu- 
narT a MoldoveT, din 18 17, pen- 
tru felul proprieta^ilor in {ara 
din vechime). 



Tot in timpul acestul domni- 
tor, fiind mitropolit Chir Iosif, 
care a mers impreuna cu Gh. 
Tamblac, mare teolog, la sobo- 
rul al 8-lea din Constantinopol, 
s'a trimis de catre Ana, mama 
imparatuluT Paleologu si so^ia lui 
Emanuel Paleologu , Doamnei 
Ana a lui Alexandru Voda, o 1 
icoana a sfinteT Ana, maica prea i 
curate! Fecioare, ferecata si fru- 
mos impodobita cu daruri impa 
rate^tl, care a fost daruita acesteT 
m anas tin, pastrtndu-se si asta-zT 
ca facatoare de minunT. (VezT 
scrisoarea : Gheorghe Mitrop. 
Mold. 1723 «Uricarul», torn. I). 

La 1432 s'a ingropat aici Ale- 
xandru Voda eel Bun. 

La 1496 (7004) Iuliu 25, mu- 
rine! Alexandru, fiul lui Stefan 
eel Mare, s'a ingropat linga stra- 
mosul sail la aceasta manastire. 
(Gr. Ureche, c. XII, «Lctop.» I, 

P. 135). 

La 1546 (7054) Petru Rarcs 
Voda zidestc alaturea, in par- 
tea despre N., o altS biserica, 
care asta-zT serva drept paraclis, 
facind si alte imbunata^in, dupa 
cum se poate vedea din urma- 
torul Hrisov al DomnuluT insult: 

«In numele TataluT $1 al Fiu- 
luT si al Sf. Duh, Troika sfinta 
cea de o fiin^ si nedesparfita. 
lata eii robul DomnuluT meu si 
stapin Isus Cristos Io Petru Voc- 
vod, cu mila luT D-zcti domn ^a- 
riT MoldoveT, instiin^are facem 
cu acest hrisov tuturor cuT li 
se cuvine a vedea, or! citindu-se 
vor auzi, care Domnia mea bine 
am voit cu a noastra buna-voire 
$i luminata si curata inimS cu 
toata voia noastra si ajutorul 
lu! D-zeu si am facut Domnia 
mea pentru sufletul mosilor, 
stramo^ilor si parin^ilor DomnieT 
mcle, $i pentru sanatatea noas- 
tra $i mintuirea sufletului $i pen- 
tru sufletul raposa^ilor feciorilor 
no$tri si a tuturor pravoslavni- 



cilor crestinl si vecinica odihnS, 
am dat si am miluit si am in- 
tarit sfinta ruga Manastire! Bis- 
tri^el cu un sat anume Mojesti- 
cu-MorT si cu tot venitul in \\- 
nutul Covurluiulul, i-am miluit 
fiind-ca si eu am fost miluit 
cind pu^in se pornise minia lui 
D-zeu asupra mea, si pe {ara 
noastrS a MoldoveT imparatul 
f arigradului Suliman Sultan s'a 
pornit, ca sa vie cu toata pu- 
terea sa in pamintul nostru, pen- 
tru pacatele noastre, iar mat 
virtos ale mele. 

«Atunc! am vazutcanu voiu 
putea sa le stau in potriva, si 
lasind ostile mele, am fugit, si 
am ajuns la manstirea Bistri^eT 
si intrind in Sf. Biseric£ am ca- 
zut la pamint inaintea sfintelor 
icoane, si mult am plins, asis- 
derea si Egumenul si tot so- 
borul plingea impreuna cu mine 
cu fierbin^T lacriml, si am dat 
fagaduin^a luT D-zeu si prea Cu- 
rate! lui Maice, ca de ma voiu 
intoarce iara?T la scaunul meu 
cu bine si biruitor, atunci din 
temelie voiu inoi sfinta Manas- 
tire a Adormirel Prea curate! 
Fecioare, iar parin^il inca au 
imui^it ruga catre D-zeu, dind 
multe laude, facind denie pen- 
tru mine si dandu-le sarutare 
am zis: «parin^T sfin^T, ruga^T pe 
D-zeii si ma erta^T^, si m'am des- 
par^it de dinsiT, si m'am dus 
prin locurT pustif, si am e$it la 
Ia^i si cu mila lui D-zeu, si a- 
coperamintul Prea CurateT Mai- 
ce, si ruga tuturor sfin^ilor, bi- 
ruind, am luat iaras! scaunul 
mieu, si mi-am adus aminte de 
fagaduin^a mea, si indata trime- 
find am inoit din temelie sfinta 
manastire, facind imprejur si zid 
si pe dc'nlauntru am impodo- 
bit-o infrumuse^ind cu o biseri- 
ca imparateasca Adormirel Prea 
sfintel Nascatoare de D-zeu la 
Bistri^a, si am miluit-o cu acest 



Digitized by 



Google 



BTSTRITX 



421 



WSTRTTA 



sat anunie Mojesti cu tot veni- | 
tul, ca s& fie pentru sufletul mo- 
silor si str&mosilor nostri, si I 
pentru sufletul p&rin{iIor nostri 
si pentru mintuirea noastri si 
a Doamnet noastre Elena si a 
fiilor nostri, si pentru sufletul , 
tuturor pravoslavnicilor crestinl 
carl din veac au r&posat, s& fie 
in veci neciintit; iar hotarul a- 
celul mal sus numit sat sd fie 
hotar pe unde din vechiu s'a 
st&pinit, si fie in veci neciintit. 
Pre care este credin^a Domniet , 
mele, No! Petru Voevod si cre- 
din^a prea iubi^ilor fii Domniel 
mele : Hies, $tefan, Costandin, I 
si credinja boerilor domniet 
mele : Ifrim Hurul, Borcea Vor- 
nic, Sturza, Moghila, P&rc&labil 
Hotinulul, Hurul i Miron, Par- 
c&lab Neamjulul, Tomcea, Pa>c&- 
lab de Cetatea-Alba\ Petru Var- 
tic, portarul de Suceava, Iuru 
sp&tar, Dan Vist., Hr&bor Post., 
Hamzi, P&trascu Paharn., Neagu 
Stoln., Placsci Comis , si crc- 
dinfa tuturor boerilor mai mid. 
Iar& dup& vieafa noastri cine 
va fi domn in pamintul nostru, 
din neamul nostru sau din fe- 
cioril nostri, sau dintr'alt neam 
ori-care va fi, pe-cine il va a- 
lege D-zeu a fi Domn in pa- 
mintul nostru si se va ispiti si 
a strica dania noastrS. si intfi- 
rirea si miluirea aceasta, ce am 
ftcut la sfinta manastire Bistri- 
fa, precum scrie acest Uric, u- 
nul ca acela sS fie blestihnat 
de Domnul Dumnezeul nostru 
Isus Cristos si de Maica Pre- 
cista si de 4 evanghelistl si de 
12 VerhovnicI apostolf, si de 
70 apostoll si de 318 paring 
de Niceea si de 24 proorocf a 
lui D-zeu, si partea lul cu Iuda 
si proclitul Arie si sa fm par- 
tea lul cu JidoviT carl au stri- 
gat asupra Domnuiul nostru 
Isus Cristos: singele lut asupra 
noastri si asupra feciorilor no- 



stri ; iar pentru mat mare crc- 
din^l si int&rirc am poruncit cre- 
dinciosulul boer al nostru Ma- 
teias logof. ca s& scrie si pe- 
cetea noastrS s& spinzure c&trc 
acest adev£rat Uric al nostru. 

Nol Petru Rares Voevod, Ve- 
leatu 7054 (1546).* 

Cu toate acestea ins& la 1687 
(7 ^5)* aceasta mSnastire, to 
tusi a fost inchinata sfintuluT 
mormtnt, prin urmatoarca danie: 

«Eu, Doamna Safta, Doamna 
a reposatulut Gheorghe Stefan 
Voevod, ce a fost dintru mila 
lui D-zeu Domn (are! MoldoveT, 
si de'mpreuna cu varul nieil Pa- 
trasco, ce aii fost Pi tar ficioru- 
lul Dumitrache Spataru, facem 
stire tuturor cui se cade a auzi, 
cu aceasta carte i zapis al nos- 
tru pentru rindul sfintei ma- 
nastirl ce se chiama Bistrija la 
t'mutul Neamtulul, unde este 
hramul adormirel prea sfintei 
Fccioare Mariel, nascatoarea lui 
Isus Cristos, pre apa Bistri^el, 
din sus de tirgul Pietrel, care 
este zidita si ftcuta de mosil 
nostril eel bum si batrinl ; vft- 
zind no! ca au remas la mare 
pustictate si grea stricare ca 
sau schimosit si au lipsit din 
toate podoabcle el, si ce s'au 
chemat : vesminte scumpe, o- 
doare multe, si mosil bune si 
mul^i serbT "pgant ce au fost 
dat si miluit si intarit de Dom- 
nul Alexandru Voevod eel bun 
si batrin, carele este acolo as- 
trueat, dinprcuna cu Doamna 
sa Ana, si cu coconil set si deel 
si not fiind dintrc acei ctitorl 
batrinl si stiind si dintre parin- 
\U nostri si vazlnd multe danil 
carl sunt de la paring! nostri 
si acum lipsind acestea toate, 
si pustiindu-se de locuitoril eel 
rai carl au locuit intr'insa: so- 
cotit'am si nol aducind D-zeu, 
pe Dumnezeescui si a toatd lu- 
mea spasuitoriu, prefericitul a- 



les Dosoteiu, patriarchul al sfin- 
tei ceta^I Ierusalimul, si vazind 
si atyl ctitorl inchinind si alte 
sfinte m&nastirl la sfintul si de 
viea^a datatoriu Mormintul lui 
Cristos, inchinat-am si nol a- 
ceasta sfinta manSstire anume 
Bistri^a, cu toate podoabele el 
si toate veniturile el, ca sa fie 
pomanS vecinica la mormintul 
lui Cristos; si prin mina aces- 
tul Dumnezeesc p&rinte, ce mat 
sus scriem, si urmltorilor sf- 
sale, in veci sa se pomeneasca 
mosil nostri ctitorl in veci, eel 
marl si cei mat mid si sa ne 
pomenim si not cu dinsii, 7195 
(1687) Marte 4. > 

In timpul dupa inchinare, in 
fa^a bisericei, era urmatoarca 
inscrip^iune: «La aceasta sfinta 
manastire stapin este prea sfin- 
fitul Patriarch al Ierusalimulul 
Kir Kir Kirilo, 1849, de la Sa- 
mos August 31 » 

La 7251 Aprilie 20, prin hri- 
sovul de miluire catre manas- 
tirile inchinate Sf. mormint, Con- 
stantin Nicolal Voevod, porun- 
ccste sa se scuteasca si aceasta 
manastire de toata desetina pe 
toate bucatele cc-I vor fi drepte 
ale el, si toate oile de gostina, 
si Vildraritul pe tot vinul, ce 
vor avea drepte din viile ma- 
nastirel. 

La 1826 Marte 22, prin ana- 
foraoa Mitropolitulul Veniamin, 
semnata si de Kpiscopii Ghera- 
s ; m al Romanulul si Meletie al 
I IusuluT, se numestc aid, ca Egu- 
men pamintean Macarie Kro- 
diacon. (V. «Uric.» I, p. 215). 

La aceasta manastire nu se 
gasesc ornamente vechi, ci mi- 
ni ai o poala pentru mormint fa- 
cuta de Gh. Asachi, cu inscrip- 
{ia: «Alexandru-ceI-Bun, parin- 
tele patrici, 1432 ^ ; si un po- 
melnic, in care s'a p&strat nu- 
mele domnilor vechi si ale fa- 
miliilor lor, precum si portretcle 



Digitized by 



Google 



BISTRIJA 



422 



RTSTRITA 



lul $tefan-cel-Mare Voev., Petru 
Voevod Rare?, Elena Doamna, 
Maria Doamna, Roman Voevod, 
tatal lul Alexandru-cel-Bun, A- 
lexandru-cel-Bun, Ana Doamna. 

Casele domnestl, facute de 
Alexandru-cel-Bun, serva acum 
pentru locutn^a Egumenulul ; sub 
ele se afla o subterana, despre 
care tradijiunea spune, ca. in 
ea au fost tnchisl si decapita^I 
47 de boerf, pentru ca eraii tra- 
datorii {are! si domnitorulul. 

Zidul, care incepe de la ca- 
sele egumenesti si duce pana 
la chiliile servitorilor, este facut, 
dupa cum arata o inscriptiune, 
din temelie, cu osteneala si chel- 
tuiala lul Iacov Arhimandritul, 
Egumen manastirei Bistri^a, din 
toata. ramasi{a averei sale, pen- 
tru sufletul sau si al parin^ilor 
sal, la anul 1776. 

Dintre veniturile acestei ma- 
nastin insemnam: mosia Bis 
tri^a i Plopusorul, jiid. Neam^u; 
mosia Braina, cu satul, situat 
Jntre mosiile Macsineni si Pc- 
nelul din ocolul SiretuluT, {inu- 
tul Gala^ului; mosia Branistc, 
din jud. Neamfu. 

Bistri{a, manastirv, in jud. Vil- 
cea, fondata la mceputul seco- 
lulul al XVI, de catre patru 
fra^I Basarabestl, numi{I Craio- 
vesti : Barbu, Pirvu, Danciu si 
Radu. Reproducem cele mai de 
jos,dupa raportul d-lutTocilescu 
asupra acestei manastin: «Pisa- 
nia vcchie de la biserica nu mat 
exista. Este insa alta inscrip- 
tiune de piatra din anul 1683, 
incastrata in zid sub clopotni^a, 
care T tine locul. Ea are co- 
prinsul urmator: 

« Sfinta aceasta si Dumncze- 
iasca manastire pomeneste a fi 
zidita intiiu si den temelie de 
Barbu Banul Craiovescu, carcle 
aid si ingerescul cin al caluga- 
riel mai pe urma au luat, iar 



dupa aceia reaua vrajmasie a 
crudulul Mihne Voda Dracea ce 
au avut pe dinsul, den fa^a pa- 
mintulul a o sterge silind cu tu- 
nurl si cu alte cint zidurile I au 
spart. Insa Dumnezeu cel-ci stri- 
catele dreage, slabele intareste 
si desnadajduirile omenesti in 
buna nadejde si fiinja le aduce, 
acela n'ati iasat tiranica pohta 
a Mihnel a savirsi de tot, ci iara 
Barbul Banul intramare si pu- 
tere dind, iara o au prefacut, 
ma! buna inca si mai frumoasa; 
si dupre aceia iara bunatatea si 
adinca in^elepciune dumnezeasca 
a^i^ind si fund din rodul BarbuluT 
oameni mart si vrednicl, o au 
t'mut si o au pazit, precum si 
Preda vel Vorn. Brincoveanul, 
in toata viea^a lui au facut, si 
pre unde au fost cite ceva stri- 
catau dres. Iara in anil cestT mat 
de pre urma cu mat mare o- 
sirdie si mai cu mare cheltuiala 
nepotul sau Constantin vel Spa- 
tar, carele despre tot tragindu- 
se da vechia dunga a Craio- 
vestilor, care si Basarabesti se 
chiama, si despre muma si mai 
din batrina si imparatesca casa 
a Cantacuzinilor, vrind a ras- 
punde blagorodniel si evlaviei 
sale carea catre Dumnezee$tile 
lucrurl avea, multe au intarit 
multe au in frumuse{at, si den 
nou au fiicut la aceasta Dumne- 
zeiasca si sfinta casa, dind si la- 
sind precum i s'au cazut in 
veac bun pomenire bunutul si 
luminatulul si neamulul sail si 
lul, savirsind aceasta in zilele 
unchiulul sau, lul Ion Serban 
Voevod eel tinar, si fiind egu- 
men Parthenie Eromonah, lcat 
7192, (1683) mesi^a Septem- 
brie I2». 

Constantin vel Spatar, care 
a reparat manastirea, este vii- 
torul Domn Brincoveanul. 

In biserica" se pastreaza un ta- 
blou pe pinza, reprezentind ple- 



carea lui Barbu Craiovescul la 
mlnastire, ca sa se calugareasca. 
Barbu cu barba alba, imbricat 
in costumul timpuluT, Jine ca- 
pul plecat pe mina dreapta, iar 
mina stinga o ^ine la ureche in 
semn de adio pentru toate cele 
lumestT; dupa dinsul vine un 
tinar cu dulamS imblanita, ur- 
mat de o ceata de alte 18 per- 
soane, tot in dulame rosil cu 
blana, intreaga familie a Cra- 
iovestilor. Pe pinza se citeste : 
« Aceasta musama s'ascos dupa 
cea vechie prin osirdia Sfin^iel 
sale Parintelul Kyr Gavriil, E- 
gumenul manastirei Bistri^a, a- 
nul 1830a. Tabloul original nu 
se mai pastreaza. 

Picturile din interiorul bise- 
riccl sunt toate moderne. La 
stinga este portretul mural al 
lul Barbu Craiovescul, intiiul fon- 
dator al acestei manastin (1498) 
si la dreapta se afla portretul 
lul Barbu Dimitrie $tirbel, prin- 
cipele Domnitor, (1855). 

Inscrip^iunea pusa la intrarca 
despre bolni^ a clopotni^el ne 
spune: « Fiind ca aceasta ma- 
nastire Bistri^a se afla in sta- 
rea cea mai ruinoasa, asa din 
cauza aceasta a ho tar it Maria 
Sa Domnul Gheorghe Bibescu, 
in anul 1 845 , darimarea acestei 
mine, impreuna cu biserica, si a 
se recladi precum exista in fiin^a. 
La 26 Septembrie, anul 1846, 
s'au pus temelia de MM. Lor 
Domnul si Doamna, in prezenja 
tutulor ministrilor si boerimel. 
In anul 1850 si 185 1, din pri- 
cina evenimentelor, a fost intre- 
rupta aceasta cladire ; la anul 
1852 incepindu-se iarasl lucra- 
rea, in anul 1855 desavirsindu-se 
sfinta biserica, la 15 August, 
in ziua Sf. Maril, s'a sfinfit prin 
Eminen^a sa Parintele Mitropolit 
D. D. Nifon in prezen^a MM. 
Lor Domnulut si Doamnel $tir- 
bel, si in luna lui Septembrie 



Digitized by 



Google 



BISTR1JA 



423 



BISTRI'JA 



1856, s'au predat toate cladirile 
gata. Proectele acestor cladirl 
s'au alcatuit si executat de ar- 
hitec^tf cladirilor manastirestT 
Ion Shlater, Scarlat Benis si a- 
jutorul Iuliu Fraivald sub igu- 
menirea ParinteluT Gavriil Ar 
him f». 

In curte, rezimata de clopot- 
ni{a, este piatra funerara a luT 
Pirvu Craiovescu, avind inscrip- 
Jia: «In luna Aprilie, zilele 28, 
repausat-au robul lu! Dumnezeti 
Jupan Pirvul, Marele Ban al Cra- 
ioveT, in zilele blagocestivului 
Ion Moise Voevod, in anul 7037, 
(1529)*. 

Se stie ca acest Pirvu era fra 
tele banulut Barbu Craiovescu, 
fiui boerului Neagoe. 

Din odoarele manastirci in 
semnam urmatoarele : 

Icoanele imparatestT, carl par 
a fi din timpul lul Brincoveanu. 

O cmce de lemn ferecata in 
argint, daruita de jupin Manta, 
in anul 7072 (1564). 

O alta cruce mat mare de 
argint, din timpul luT Mateiii 
Voevod, 7150 (1642). 

O cruce mica de lemn imbra 
cata in argint, din anul 1678. 

O cruce in filigran, din 1804. 

Doua ripide de argint suflate 
cu aur, identice cu cele de la 
manastirea Horezul, din 7193 
(I68 S ). 

Doa sfesnice marl imparatestT 
de bronz, din 17 10. 

Anaforija de argint, suflata 
cu aur din 1685, s. a. 

In biserica se pastreaza si 
moastele Sf. Grigore Decapo- 
litul, intr'un frumos sicriu de ar- 
gint, lung de i ,n 4S, facut de 
Constant"! n $erban Basarab si 
so^ia sa Doamna Balasa. Amin- 
dol se reprezinta in relief pe 
capac. Sicriul a fost lucrat in 
Ungaria si a costat peste 1500 
galbenl. 

In clopotnija se afl5 4 clo- 



pote, din carT 2 din 1497, adica 
din anul fonda^iunel manastireT. 

Intr'o camaru^a dintr'o aripa 
a edificiuluT, D-l Gr. G. Toci- 
lescu a gasit zacind in dezor- 
dine 120 manuscripte, din carl 
72 slavone, 4 grecestf, 44 ro- 
minestT si 267 car^I tiparite, din 
carl 131 slavone, 53 romine, 30 
slavo romine, 50 grecestT, 2 gre- 
co-romtne si I germano-rus, pe 
care le-a depus la muzeul na- 
tional. 

In manastirea Bistri{a a fost 
instalata in timpul din urma, o 
scoala de sub-ofi^ert. 

Manastirea se administreaza 
de un ingrijitor, avind pentru 
biserica personalul strict necesar. 

Bistri^a, culmc de munte, in ju- 
de^ul Vilcea, ce porneste din 
muntele Cocorul , se indrep- 
teaza drept catre S., despar- 
{ind riul Horezul de Bistri^a si 
se termina in dreptul comunei 
Horezul. Are un singur pise mai 
principal, muntele Cocorul. 

Bistri^a, padure, numita si Pa 
durea-Bistri{eI, in com. rurala 
Bistrita, plasa Ocolul-d.-s., jud. 
Mchedin^i, proprietatea statului. 

Bistri^a, pddure, linga manastirea 
cu aceiasT numire, jud. Neam{u, 
pe mosia numita Inconjuratoa- 
rea-Manastirel-Bistri^a, teritoriul 
com. Doamna, pi. Piatra-Mun- 
tele. Are o intindere de 1221 
pog. ; se aria pusa in exploatare. 
Numirea vechie : Vatra-Ma- 
nastirel. 

Bistri^a, pddure, intre comunele 
Resca si FalcoiCi, pi. Ocolul, ju- 
de^ul Romana^i. 

Bistri^a,//V//7, jud. Neamju ; izvo. 
reste spre E. de piciorul mun 
telul Chicerul, din o ramifica- 
t'mne despre Sud a munteluT 



Ceahlaul. E situat pe teritoriul 
comunei Bicazul, plasa Piatra- 
Muntele. Se varsa in piriul Bis- 
tri^a, drept pe linia de hotar 
despre Transilvania. 

Bistri^a, ///'//#/, in com. Doamna, 
pi. Piatra-Muntele,jud. Neam^u. 
E format catre obirsia sa din 
doua izvorase: Valea-Mare si 
Valea-Mica. Curge paralel cu 
drumul de comunica^te al ma- 
nastireT Bistri^a, traversind so- 
seaua mixta Piatra-Bicaz, intre 
kil. 61 si 62. Se varsa in riulBis- 
tri^alingtl schela numita Schela- 
luI-Tabon, in fa^a satuluT Bitca- 
Doamnel. 

Bistri^a. (VezI Sarata-Bistri^eT, ju- 
de^ul Neam^u). 

Bistri^a, dela slavonescul RHCTp-K, 
ce insemneaza apa repede, rift, 
jud. Suceava, Neamfu si Bacaii. 
IsT are obirsia dc sub muntele 
Prislopul ce formeazd hotarul in- 
tre Maramures si Transilvania. 
La inceput poarta numele de 
Bistri^a-Aurie, de la aurul ce 
alta data se spala din nisipul 
de pe albia el. Uda oraselele: 
Iacobeni, unde e o fabrica de 
fier si un mare hait, (opritoare 
unde se stringe apa, care inles- 
neste mersul plutelor cind apa 
e scazuta) si Dorna din Buco- 
vina. Intrind in ^ara la Gura- 
NegreT, curge de-o cam data 
de la V. spre E. si adapa co- 
muna Dorna pe o lungime de 
14 — 18 kilom. La poalele Bo- 
golinulul (intre Col^ul-AcreT ?i 
CheeT), trece in comuna Brosteni 
si-si indrepteaza cursul de la 
N.-V. spre S.-E., udind toate sa- 
tele, ce alcatuesc aceastl comu- 
na, pe o intindere de 34 kil. 
formind 20 de serpuiri si 36 
grinduri. De la gura piriulut 
Neagra-Brostenilor si pana la 
gura piriuluT Ca^elusa, pe o lun- 



Digitized by 



Google 



MSTRIJA 



424 



BISTRI^A 



gime de 4 kil., formeaza ho- 
tar intre comunele Brosteni si 
Madeiul. De aci paraseste com. 
Brosteni, strabatc Madeiul pe o 
intindere de 6 kilom. Formind 
1 1 cotun mart si 8 grindurT, 
i$T continua cursul in comunele 
Borca si Sabasa, pe o lungime 
de 4 kil. si in comuna Farcasa 
pe o distanja de 12 kil. for- 
mind hotar intre aceasta com. 
$i com. Calugareni din jude^ul 
Neamfu. La Poiana-Popestilor, 
trece in jude^ul Neam^u, face 
ocolul CeahlauluT, udind comu- 
nele Calugareni, Galul, Bicazul, 
etc. si orasul Piatra si merge 
de se varsa in Siret, din jos de 
Bacau. 

In jude^ul Suceava, incepind 
de la hotar, are de tributarT, 
de-adreapta: pe Neagra-Sarului, 
Arinul, Ortoaia, Rusca, Osoiul, 
Sunatori si Zugreni, in comuna 
Dorna ; piraiele : BogolinuluT, Ni- 
Jenilor, al-luT-Mihaiu, al-luT-Nacu, 
al - Li^uluT , Scaricelei , Lespe- 
zilor, Barnarelul, Toancelor, 
BarnaruluT, CapreT, Capri^eT, Ca- 
boaia, Rosea si Neagra-Broste- 
ntlor in com. Brosteni ; piraiele : 
Case!, Haleasa, Soldanul, Lostu- 
$a, MadeiuluT si ChiriaculuT in 
com. Madeiul; Cobuz, Borca, 
Leonte, Tari^enilor si Topli^a 
in comuna Borca; piriul Ste- 
jarul in comuna Farcasa. De-a 
stinga priineste piraiele: ArameT, 
Chirilul, Opainestilor, FieruluT, 
CaldareT, CaseT, Crucea, $arpe- 
lu!, LesuluT, CiineluT, UrsuluT, 
al lui Borta, pganuluT, Pusdra, 
Holdi^a, MaluluT, CaseT, Sfirbie, 
FieruluT, Cotirgasul si Ca^elusa 
in comuna Brosteni; Pietroasa, 
Puciosul, Cirjel si Ragajeni in 
comuna Madeiul; Sabasa in Sa- 
basa; piraiele: fiflei, PinteT, al 
lui-Gaina, Socii, Crucea, Far- 
casa, ArieT, Secatura si Crapa- 
turilor in comuna Farcasa. 

Lafimea BistriteT variaza in- 



tre 50 — 100 m., iar adincimea 
intre 1 — 3 m. In verile sece- 
toase scade chiar sub un metru. 
Iu^eala cursuluT variaza dupa 
marimea apei. La sivoiu e foarte 
repede, pe cind la genunl (unde 
apa e foarte adinca) si la belJT, 
pare ca abia se misca. Albia 
sa este stmcoasa si prundoasa. 
Cind iarna e grea, inghea^a, si 
atunct calatoriile se fac cu sa- 
niile pe luciul eT. SloiT cara^T 
de dinsa primavara, la ruptul 
ghc^eT, pricinuesc multe strica- 
cium, si nu o data s'ati vazut 
garduri, poduri, grinzT, case si 
chiar animale, ca porct, ciinT, 
tirite de sloT la vale. Urletul si 
trosnetele, pe carl le scot sloii 
in mersul si gramadirea lor, a- 
desea sunt tot atit de puternice, 
ca si bubuitul tunetuluT. 

De cum s'ati cura^it sloiT si 
pana toamna, Bistri^a e naviga- 
bila pentru plute, usurind ast- 
fel exploatarea padurilor. Pluta 
e alcatuita din ma! multe lemne: 
grinzT, catargutT, catargele, du- 
lapl, etc., legate prin chingt sau 
grinzT. Ea se cirmueste cu doua 
lope^T numite condeie. Primul 
plutas se numeste cirmaciu si 
eel din urma dalcaus. La opri- 
rea in schela se leaga de un 
^arus, numit pociumb, printr'un 
ginj (nuia rasucita), numita cio- 
cirlie. ZecT de miT de plute lu- 
neca in fie-care vara la vale pe 
luciul eT, ducindu-se peste inarT 
in alte ^arT, ca sa se prefaca in 
aur si sa imboga^easca {ara. lata 
de ce, cu drept cuvint, i s'ar 
putea zice si la 110T Bistri^a- 
Aurie. 

Incorsetata de mun{T uriasT, 
imbracafi sau goT, si stincT pra- 
pastioase, tot cursul sau infa^i- 
seaza o mare varia^ie de ta- 
blourT, care maT de care maT mi- 
nunate. Nimic maT frumos ca o 
scoborire pe pluta de la Dorna 
la Piatra, cale care, cind e apa 



potrivita, se poate face in 18 
pina la 20 ore. 

Aproape fie-care localitate ce 
{armureste acest riu, ba chiar 
fie-care stinca, isT are numele 
sau, capatat in urma vre-unet 
intimplarT. 

Pornind la Dorna pe plutii, 
din schela de la Gura-ArinuluT, 
at pe stinga Buliceni din Buco- 
vina, maT la vale Ortoaia noas- 
tra, fa^a cu Gherghi^eni si din 
jos de ele, Rusca Bucovineana 
se uita cu drag la sora eT de 
dincoace. Dupa ce trecT Osoiul 
(la noT) vin Sunatori in fa^a cu 
Hirtoapa-Frumusica, de dincolo, 
si apoT Zugreni fa^a in fa^a cu 
Calinesti. Pan3 aci drumul e li- 
nistit si calatorul are tot timpul 
sa admire tablourile incintatoare 
ce-1 inconjoara. Din cind in cind 
dinsul maT arunca cite o privire 
spre Pietrosul-ArdealuluT, alb de 
ninsoare si prin Iulie. Dar am 
ajuns intr'o genune ! Aci apa e 
foarte lina. In bungheturile de 
bradet, cintare^iT veri! cu multa 
maestrie se intrec a ne desfata 
cu cintecele lor. Inainte-ne insa, 
cursul Bistri^eT se pierde, se in- 
chide. Nu vedem de cit fasia 
de apa ce am lasat in urma-ne 
si incolo piramtde si pere^T de 
stincT, carT se pierd in nor!. 
Cirmaciul face un semn dalcau- 
suluT, isT scoate palaria, o pune 
jos si peste dinsa nelipsitul to- 
por, inghite o dusca de holerca 
(rachiQ), ca sa maT prinda la 
inima, controleaza starea jugu- 
luT si a condeiuluT, isT face cruce, 
isT in^epeneste picioarele si, cind 
pluta e aproape sa se izbeasca 
de stinca, ne vesteste Col^ul- 
AcreT. Aci, ce e drept, o lopata 
face o vleafd. Pluta e rapita de 
curent, care o poarta ca pe o 
jucarie. PlutasiT isT incordeaza 
toate puterile, intrind in lupta 
cu furia apeT. 

Primejdia se compenseaza insa 



Digitized by 



Google 



BISTRIJA 



42o 



BISTRIJA 



cu prisos prin frumusefile ce 
ne inconjoara. Continuind dru- 
mul, trecem Colbul si intram in 
Che!, unde ni se arata Piatra- 
Puscata si Piatra-VinatoruluT, 
apoT Coiful, Scaricica si, ajun- 
gind la cascada Moara-Draculul, 
am scapat de pericol. Mai la 
vale vedem, in stinga, Piriul- 
ArameT, ce formeaza hotarul 
din spre Bucovina, cacT pana 
aci Bistri^a serva de frontiera. 
Dupa locul numit In-Pisc, ur- 
meaza pe dreapta, Pipereni, 
si pe stinga satele Chirilul, Co- 
joci si intram In-Litu si apoi 
In-Caldare. Urmeaza Izvorul- 
Rau si, dupa Dimbul-Colaculul, 
satul Crucea, Genunea-Crucel, 
lasam Piriul-Crucei in stinga si 
Barnarelul in dreapta, trecem 
pe sub podul ce inlesneste comu- 
nicatfa destul de penibila intre 
Crucea si Dorna, si tot scobo- 
rind, pe cind in dreapta se inal^a 
falnic Barnarul, in stinga vedem 
Bitca-luT-Tirsina, Piriul-$arpeluT, 
al LesuluT, intram in Balta-Cil- 
nelut, Cirligata si, intre Dealul- 
Ursulul, puiu stincos de munte 
pe care se vede ingusta cale 
in zigzagurl serpuind in sus ca 
pe perete, si Barnarul, patrundem 
in Toance. Dupa ce am salutat, 
nu cu pu^ina frica, Piatra-luT- 
Toader, ajungem la Gura-Bar- 
narulul, unde sunt faimoasele 
instalatiuni forestiere ale M. S. 
RegeluT, dupa care urmeaza sa- 
tele: Holda, Holdi^a, Brosteni, 
in fa{a NegreT, Haleasa, Lun- 
geni, Cotirgasi, Frasinul, Poia- 
na-GisteT, Madeiul, in fa^l cu Pi- 
riul-CirjeT, Borca, in fa^a Saba- 
seT, Piriul-PinteT, Stejarul, Far- 
casa si, in fine, Crapaturile, din 
josul caruia trece in jud. Neamfu. 
La Crucea si Brosteni avem 
de admirat local urile de scoale 
facute danie de M. S. Regcle, 
la Madeiu, Borca si Farcasa, pe 
cele construite de Administra^ia 



Domeniulul CoroaneT. La Borca 
nu ne e permis a trece, fara a 
arunca o ochire si asupra bise- 
ricel zidita de aceeasl Adminis- 
tra^iune. 

Bistri^a intra in jud. Neam- 
{u, curgind de la apus catre 
rasarit, prin dreptul loculuT Ste- 
jarul, pana la satul Popesti 
(Pochesti), formind pe o intin- 
dere de 5 kil. hotarul jude^ulul 
Suceava; de-aicT coboara in di- 
recfiune S.-E. prin marginea co- 
munel Galu si mij locul comuneT 
Calugareni, pana la imbucatura 
cu piriul Bistricioara, formind 
vre-o 3 cotiturT marl : una intre 
satul Galu (din stinga) si To- 
pliceni (din dreapta) ; a doua 
in fa{a satuluT Roseni si a treia, 
la satul Poiana-TeiuluT. 

De la primirea piriuluT Bis- 
tricioarei, se indreapta mat mult 
catre K., si in linie dreapta, stra- 
bate teritoriul comunei Hangul 
si Buhalni^a, pana la satul Izvo- 
rul-Alb (imbucatura piriului cu 
aceeasT numire), unde facind o 
curbatura mare catre Est (in 
fa^a satului Poenari), tsl schimba 
cursul direct spre S. pana la 
primirea (din dreapta) a piriia- 
sului CriveT, sail maT bine zis 
pana al-TurculuT, udind terito- 
riul cat. Bicazul. 

De la Gura-Turculul se ridica 
direct catre E., prin com. Pin- 
garafi, Vadurile si Doamna, 
pana la Piatra, formind ast-fel 
o enorma cotitura spre vestul 
muntclut Cozmi^a. Uda orasul 
Piatra in partea despre V. si, 
din dreptul sail, scoboara din 
noil mat mult catre S., urmind 
pe prelungirea linieT si a cursu- 
lul ce l'a avut de la satul Ca- 
lugareni spre Izvorul-Alb. Tre- 
ce prin comuna Vinatori-Dum- 
brava-Rosie, Calul-Iapa si Roz- 
nov, unde intra pe teritoriul 
plaseT Bistri^a, despar^ind com. 
Zanesti, Podoleni, Costisa si Bu- 



husul (carl vin pe stinga sa), de 
com. Mesteacanul, Borlesti, RS- 
diul, Socea si Cindesti (din 
dreapta), pana la imbucatura 
piriiasuluT Cotreanfa, de unde, a- 
pucind spre E., formeaza mar- 
ginea jude^ului Bacau. 

In general, cxprimind geome- 
triceste formele cursulul acestuf 
riu, in judc^ul Neam^u, vedem: 
a) ca alcatueste un unghiu ob- 
tuz deschis catre Nord (cres- 
tetul spre Vest), cu laturile : 
Galu-Bistricioara si Bistricioara- 
Izvorul-Alb ; b) un unghiu drcpt, 
cu laturile: Poenari-Piriul-Crivel 
(eel intiiil in comuna Buhalni^a, 
eel de al doilea in com. Bicazul), 
si piriul CriveT-Piatra ; c) o linie 
dreapta, ale carcia extremita^T 
sunt : Piatra-Piriul-Cotrean^a. 

Stratul albiei sale e stiucos ; 
si e de remarcat, ca in multe 
localita^T : Toancele, Piatra-luT- 
Osman, Piatra-DraculuT, etc. in 
jud. Suceava si Cheile-BicazuluT, 
la Moara-luT-Bocancea, in jud. 
Neam^u, aceste stinci se ridica 
deasupra fe^eT apeT, periclitind 
adese-on via^a si avutui pluta- 
silor si al diversilor exploata- 
torT, cares! transpoarta produ- 
sele, din partea mun^ilor, pe cur- 
sul riuluT. 

Apele Bistri^eT, de oblcinuit, 
sunt iimpez! si reel ; coloarea 
(privita in catime mare), e al- 
bastra-verzue ; confine multe mi- 
nerale in disolu^iune. 

AfluentiT sai din dreapta, in 
jud. Neam^u sunt piraiele: Ste- 
jaruluT, Busumeni , DreptuluT, 
Tarni^a, Zahorna, Rosenilor, Ca- 
lugilreni, Bistricioara, (cu sub-a- 
fluen^ir sat) Duraul, Rapciune, 
Boura-Fir^igT, Izvorul-Alb, Secul, 
BouluT, Izvorul-MunteluT, Dodeni, 
Bicazul, (cu sub-afluen^iT), CriveT, 
Tarcaul (cu sub-aflen^ii), Oan^ul, 
Vadurile, Doamna, Agircia, Ca- 
zacul, Petro-Dava, Vinatori, Ca- 
lul (cu sub-afluen^iT), Iapa (cu 



552/3. ifareU Dicfionar Grogm/lc. 



Digitized by 



Google 



B1STRIJA 



426 



MSTRIJA 



sub-afluen^ti), Mestacanoasa, Ne- 
chritul (cu sub-afluen^iT), Radiul 
(cu sub-afluen^ii), Cotrean^a. 

Din stinga primeste piraiele : 
Razimul, Galul, RachiteT, Cor- 
ni, Bostanul, Largului, Rotaru- 
luT, Hangiul (cu sub-afluen^il), 
Bradi^elul , Scaitul - Buhalni^el , 
Drutului, Potoci, Botosul, Pin- 
gara^i, Pingiriciorul, Bistri^a, Bor- 
zogheanul, Iordanul, Cuejdiul 
(cu sub-afluen^il), Cracaul (cu 
sub-afluen^il), Caluiusul (cu a- 
fluenfil), Orbicul, s. a. 

Cursul Bistri^eT numaT in jud. 
Neam^u, este de 125 kil. (din 
280 kilometri). 

In jud. Bacau intra maT la 
S. de BuhusT. De la Piatra la 
Bacau pastreaza mat pretutin- 
denl largimea de 70 in. Adin- 
cimea pe aceasta por^iune nu 
e nicaierT mat mica de 1 in. si, 
in unele locurT, este si de 3 
metri. Valea acestul riu cotnu- 
nica cu Transilvania prin pa- 
sul Tulghes deschis de Bistri- 
cioara §i prin pasui Bicazulul 
deschis de riul Bicazul, 51 cu 
valea riulul Moldova, prin $0 
seaua vael Sabasului. 

Dimitrie Cantemir in cartea 
sa: «Descrierea MoldoveY» sc 
exprima ast-fel : «Bistri{a este 
atit de repede, incit surpa cele 
mat mart pietre din munte si le 
duce cu sine» (pag. 7, torn. II). 

Pestil care traesc in Bistri^a 
sunt : boistenT, blehi^T, mrene, 
clenT, zvirlugl, grindele, zgla- 
vocT, lipeni, chiscar! si los- 
tri{e; iar in afluen^i! el, pas 
trav! si midhal. Ultimul soiti 
de pestT se gaseste rar si se a- 
seamana la piele si in felul tra- 
iuluT, cu mantusul de la ses. 

Pe Bistri^a sunt doua poduri 
de fier, unul intre GirlenT si Bu- 
hus, lung de 204 metri, cu 4 
deschiderT; altul intre Bacau si 
Fintinelele, lung de 201.05 m., 
tot cu 4 deschiderT. 



Bistri^a, riil, in plaiui Vulcanul, ' 
jud. Gorj. la nastere de sub 
muntele Oslea si curge de la 
N.-V. la S.-E., lasind, in partea 
de V., Gropurile-BouluT, mun- 
{iTBoul, Frasinul, Tarni^a, Cra- 
cul-Lat si Muntele- VirfuluT si 
spre E. mun{il Tigvele, Bulzul, 
Botul-VaraticuluT, Botul-Dealu- 
luT-Lung si Piva. Ese din mun^I 
intre catunele Frincesti si Gu- 
reni. Udain cursul sau, pe dreap- 
ta : comunele Pestisani si Te- 
lesti, iar pe stinga: com. Bra- 
diceni ; trece apoi prin com. $0- 
manesti si la catunul Virful, 
dupa ce se uneste cu Jalesiul, 
se varsa in Jiu. Are ca afluen^T 
pe stinga, piriul Baltisoara si pe 
dreapta Borostina. 

Mijloacele de trecere peste a- 
cest riu sunt 3 poduri de lemn : 
I in Pestisani, in dreptul corau- 
nef $omanesti, al 2-ica tot aci, 
facut cu lemne daruite de pro- 
prietarul din localitatesi al 3-lea 
in dreptul catunuluT Buduhala. 

Bistrija, riu; izvoreste din mun- 
tele Briota; curge de la N. ca- 
tre S. in jud. Vilcea, pana la 
com. Tomsani ; de aci se in- 
drepteaza catre S.-E. si se varsa 
in Olt, pe malul drept, la com. 
Babeni, catunul Rtioasa, dupa 
ce a par curs o lungime de 50 kil. 
Largimea medie a apei Bis 
tri^a este de 6 metri, adinci- 
mea de 50 cm. lu^eala curen- 
tuluT 3 m. Largimea medie a 
albieT este de 25 m. Fundul con- 
fine pietris mare pana la Tom- 
sani, iar d'aci la vale, pietrisul 
se micsoreaza din ce in ce, ast- 
fel ca la com. Babeni e maf 
mult nisip. 

De la originasipana la manas- 
tirea Bistrifa, valea riulu! Bis- 
tri^a este foarte ingustS si foar- 
te adinca, prezintind aspectul 
unel marl crapatur! ; iar de aci 
la vale se largestc treptat si a- 



tinge 1 kil. la com. Frincesti si 
3 kil. in dreptul comunel Ba- 
beni. Valea riulul Bistrifa este 
populata si productive. 

Peste riul Bistri^a sunt 3 po- 
duri de lemn : Unul la Folesti- 
d.-j., lung de 25 m., altul la 
Frincesti, lung de 35 m., si al- 
tul la Babeni de 45 in. 

Bistri^a primeste 3 afluen^i 
mat principal! : riul Horezul, pe 
dreapta, si riurile Otasaul si Cos- 
testi, pe stinga. Acest riu uda 
comunele: Tomsani, Folesti-d.-s., 
Folesti-d.-j., Frincesti, Genuneni 
si Babeni. 

Bistrifa, riulef, in pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedinfi. Se formeazS din 
izvoarele ce vin din padurea 
Bistri^eT, curge prin mijlocul co- 
munel, punind in miscare 25 
morT ale locuitorilor BistricenT si 
2 fabric! defaina; apoi, dupa ce 
serveste la udatul gradinelor de 
zarzavaturi si cimpului, in timp 
de seceta, se varsS in Dunare. 

Bistrija, fes, jud. Bacau, pi. Bis- 
tri^a d.-s., pe malul drept al Bis- 
tri^ei, prin comunele Valea-lui- 
Ion si Blagesti. 

Bistri^a, trup, in partea vestica 
a orasuluT Piatra, jud. Neam^u ; 
cuprins intre mahalaua Precista 
si Prundul-Mara^ei. 

Bistri^a, tmp de mo$ie. (Vezi: 
Incunjuratoarea - Manas tire! -Bis- 
tri^a, mosic, jud. Neam^u). 

Bistri^a, vale, in pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedin^i, pe unde curge 
piriul Bistri^a, si in care este 
asezata com. rur. Bistri^a. 

Bistri^a, vale, jud. Suceava, Neam- 
^u si Bacau, formata de muntii 
ce se intind pe ambele malun ale 
riului cu a sa numire. Se intinde 
de la hotarul jud. Suceava, com. 



Digitized by 



Google 



BISTRITA 



427 



BISTRITA-DE-JOS 



Galul, in regiunea muntoasa, ' 
unde prezinta o alternan^a de 
giturt si expansiunl. In giturT • 
de multe orl largimea vaei se 
reduce la largimea albiet riulut ; 
iar in expansiuni ea trece de • 
I kil. Cele mat principale lar- 
girT ale vae! sunt la Hangul si 
Bicazul, confluen^a Bicazului. La 
S. de Piatra, valea se largeste ! 
si largimea sesului Bistri^ei va- 
riazaintre 3 — 4 kil., si, impreuna 
cu podisele marginase, trece pes- 
te 7 kil. pana la 12 kil. 

Cota sesului Bistri^ei la Han- 
gul e 491,22 m.; la confluenfa 
Tarcaului 396,35 m.; la Piatra 
316 m.; la Buhus 206,11 m. ; 
la Bacau 161 m. 

Satele si localita^ile izolate, 
asezate pe cuprinderea sa, in 
jud. Neamfu, sunt: 

Popesti, Poiana-FaguluT, Gu- 
ra-DreptuluT, Savinesti, Ursi, Ga- 
lul, Piriul-Galul, Ruseni, Poiana- 
Rachi^il, Topoliceni (com. Ga- 
lul), Stejarul, Busumeni, Frumo- 
sul, Dreptul, Roseni, Poiana- 
Teiului, Poiana-Larguluf, Gura- 
Largului, Calugareni (com. Ca- 
lugareni), Bistricioara (com. Bis 
tricioara), Capul-Dealulul, Rap- 
ciuni^a, Hangul, Boura-Fir^igi 
(com. Hangul), Buhalni^a, Strim- 
ptura, Izvorul-Alb, Poenari, Se- 
cul-BuhalniteT, Potoci, Botosul, 
Chindi, Cirnul-Bistritel, Izvorul- 
MunteluT (com. Buhalni^a), Cir- 
nul, Olteni, Poiana-Carbunari, 
Cojujna, Dodeni, Bicazul, Fetes- 
ti-Poiana-Capsei (com. Bicazul), 
Gura-Tarcau, Strimptura, Straja, 
Stejarul, Lunca, Pingaraciorul, 
Petricica (com. Pingara^i), Xi- 
{eni, Oan{ul, Preluca, Vadurile, 
Maliciul (com. Vadurile), Vitsoa- 
ra, Garata, Tabon, Bitca-Doam- 
neT, Agircia, CazaciT, Chindia 
(com. Doamna), Piatra, oras, 
Petro-Dava, Valeni, Vinatori- 
Pletrit (com. Vinatori-Dumbra- 
va-Rosie), Dumbrava-Rosic-d.- i 



j., Savinesti (com. Calul-Iapa), 
Roznov, Chintiniciul (com. Roz- 
nov), Gura-MesteacanuluT, Bala 
nul (com. Mesteacanul), Ruseni 
(com. Borlesti), Frunzeni (com. 
Cindesti) ; osebit de acelea cart 
vin situate mai departe de cur- 
sul riulut, precum : satele Calul, 
Zanesti, Podoleni, Fauri, Bu- 
ciulesti, Manioaia etc. 

Valea Bistri^eT comunica cu 
Transilvania: prin pasulTulghe- 
sulul, deschis de piriul Bistri- 
cioara; prin trecatoarea Bica- 
zuluT, deschisa de piriul cu a- 
cecasl numire, si prin diferitc 
poteci de cat; iar cu valea Mol- 
dovel: prin gitul Pipirig-Neam^u; 
prin soseaua Piatra-Neam^u, care 
tae Cracdul ; prin soseaua Pia- 
tra-Bozieni. 

Considerat'iunl militare. Va- 
lea Bistri^el, fiind locuita in tot | 
cursul eT, constitue o buna linic 
de rocada pentru a supreveghia 
drumurile si poteci le, carl vin de 
peste frontier;!. Ea are si pre- 
tioase defensive. Intr'adevar, Va- 
lea-Bistr'HeT formeaza un defileu 
lung de 100 kil. si usor de dis- 
putat. Pozi^iunile de oprire se 
pot cauta in particular, la jonc- 
{iunea vael Bistri^el cu soseaua ( 
Suhas-Cornul-Luncei. Retrage- ! 
reaarfi asigurata: spre Neam^u, 
prin drumul Gitul-Pipirig-Neam- 
{u; pe dealul din fa^a Bistricioa- 
ref, cu retragerea spre Neam^u 
prin drumul Hangul-Neam^u ; la 
Bicaz, sau maT jos imprejurul 1 
PietriT, cu retragerea spre Ro- 
man prin Bozieni, saii spre Ba- 
cau, dupa imprejurarT. Linia Bis- 
tri^el are insa inconvcnicntul de 
a putea fi intoarsa prin valea 1 
Moldovel si aSiretuluI; cu toate 
acestea intr'un caz de atac din- 
spre apus, basinul Bistri^eT, prin 
pasurile sale pu^inpractabile, prin 
lungul si dificilul defileu, prin 
caderea sa, in caz de invaziune 
la Bacaii, prea departe de {ara 



Romineasca (Valahia), constitue 
o sec^iune de al doilea ordin si 
prin urmare va fi intrebuinfata 
de inamic numal pentru a in- 
toarce in basinul Trotusulul, care 
prezinta avantagiu din pricina 
comunica^iilor mat bune, mat a- 
propiate si ma! numeroase, cit 
si din aceea ca atacul pe acolo 
conduce la rezultate mat sigure. 

Bistri^a-de-Jos, plasa, jud. Ba- 
cau, ast-fel numita de la riul Bis- 
tri^a, care o uda. Ea e situata pe 
valea Bistri^ei si a SiretuluT, pana 
in zarea dealurilor, ce despart 
apele acestor riurl de ale Taz- 
lauluMVIare si de ale TrotusuluT. 

Teritoriul plasel se margineste 
cu riul Siret, de la Holtul pana 
la gura piriulul Racaciuni, catre 
comunele Buhociul din plasa Si- 
retul-d.-s., Tamasi, Gioseni, Ra- 
cataul si Pincesti, din pi. Siretul- 
d.-j.; la V. cu com. Nadisa din 
pi. Tazlaul-d.-s. si cu comunele 
Bosoteni, Sinduleni, Tirgul-Va- 
lea-Rea, Dragugesti si Bratila, 
din pi. Tazlaul-d.-j.; la N., cu 
comunele Fintinelele, Margineni- 
Munteni si Saucesti, din pi. Bis- 
tri^a-d.-s.; la S., cu jud. Putna 
si cu comuna Gropile, din pi. 
Tazlaul-d.-j. 

Forma sa este a unul drept- 
unghiu lunguie^, care are laturile 
mici la N. si S., laturile mari la 
V. si E., iar virfurile unghiurilor 
in s. Holtul, s. Secatura, s. Ca- 
pota, si gura piriuluT Racaciuni. 

Riul Bistri^a intra intr'aceasta 
plasa pe la orasul Bacau, pe 
care lasindu-1 pe dreapta, curge 
de la N. spre S. si se varsa in 
Siret mai sus de sat. Galbeni. 
Siretul intra la satul Holtul si 
face o curba, cu deschizatura 
spre E., pe toata limita estica 
a plaseT, pana ce ese din jude{, 
spre a curge pe limita jude^elor 
Putna si Tecuciu. Ambele aceste 
riurl se incarca, pe malurile lor 



Digitized by 



Google 



B1STR1TA-DE-J0S 



42R 



BTSTRIJA-DE-JOS 



drepte, cu o mul{ime de piraie, 
printre care cele mai insemnate 
sunt: Birnatul, Negelul, aproape 
secat, Batata, Valea-Mare, Cleja 
si Racaciuni, care curge chiar 
pe limita placet spre jud. Putna. 
Toate aceste piraie se. scurg 
din dealurile de la limita ves- 
tica. Sunt foarte slabe ridicatun 
intre Si ret si Bistri^a, mat sus 
de confluen^a lor. 

Clima se aseamana cu a cele! 
din pi. Bistri^a-d.-s., dar in unele 
locurl este chiar ma! blinda si 
vi^a da strugun mat dulc! si vin 
mai bun. Pamintul este ma! ro- 
ditor si in cereale, din pri- 
cina revarsarilor dese ale Bis- 
tri^eT si ale SiretuluT, care dupa 
ce-sT retrag apele lor, lasa bal- 
toace si girle, precum si un na- 
mol mlastinos. 

Dupa vechia sub - imparfire, 
plasa cu numele acesta se in- 
tindea si dincolo de malui Si- 
retuluT pana. la limita estica a 
judejulu! si avea resedin^a la 
Parincea. Comuncle asezate in 
aceasta parte a jude{ului, in nu- 
mar de 10 si anume : Botesti, 
Gioseni, Leca, Milesti, Nanesti, 
Pancesti, Petresti, Racataul, Ta- 
masi si Tirgul-Parincea, au for- 
mat pi. Siretul-d.-j. 

In aceasta plasa, comunele 
sunt 8 ramase din vechea plasa, 
si 5 cc i s'aii adaugat din cele 
deslipite din plasa Bistri{a-d.-s.; 
in total dec! 13. Rcsedin^a pla- 
sel este in Valea-Seaca. 

1. Letea, cu 7 catune: Chi- 
sata, Cremenea, Domnita-Maria, 
Letea, Radomiresti-d.-j., Rado- 
miresti-d.-s., $erbanesti, situate 
intre riul Bistri^a si Siret si pe 
malul drept al Bistri^el. 

2. Rt/fi, cu 5 sate: Batata, 
Coteni, Furnicari,Izvoarele, Rusi, 
situate la S. de Letea si pana 
la confluen^a celor doua riurT. 

3. Baca ft 9 com. urb., situ at a 
de-a dreapta Bistri{el, mai la N. 



si la V. de catunele comune! 
Letea. 

4. Osebifi-Mdrginenl, cu 4 
sate: Bara^i, Gheraesti, Osebi^i- 
MarginenT, Sohodolul, situate la 
V. de Bacau. 

5. Cdlugdra-Mare, cu satele: 
Calugara-Mare si Sohodolul, si- 
tuate la S.-V. de orasul Bacau. 

6. Liuzi-Cdlugdrdy cu 4 sate: 
Corhana, Liuzi, Negelul si Ose- 
bi{i, situate la S. de comuna 
precedenta. 

7. Dcalul-Noiiy cu 8 sate: Bir- 
zulesti, Coman, Dealul-Nou, Gai- 
dariu, Iazul, Pietricica, Sarata si 
Talpa, situate la S. si S.-V. de 
precedenta comuna. 

8. Valea-Seaca, cu 6 sate: Al- 
beni, Batata, Buchila, Floresti, 
Galaeni si Valea-Seaca, resedin^a 
plaseT, situate d'a dreapta Bistri- 
teT si la S. de com. Dealul-Nou. ' 

9. / r alea-Mare, cu 5 sate : \ 
Costija, Valea-Draga, Valea-d.-j., ( 
Valea-Mare si Valea-d.-s., situate ' 
d'a dreapta Bistri^el la S. de 
comuna precedenta. 

10. Faraoani, cu un singur 
cat., Faraoani, situat la S. de 
comuna precedenta. 

1 1 . Cleja, cu 3 sate : Cleja, 
Somusca si Valea-Rea, situate 
la S. de comuna precedenta. 

12. Racaciuni, cu 4 sate: Gis- 
teni, Racaciuni, Satul-Nou si 
Teiusul, situate d'a dreapta Bis- 
tri^cT si pe piriul Racaciuni. 

13. Fundul-Rdcaciuni, cu 4 
sate : Ciocani, Curmatura, Fun- 
dul-Racaciuni si Gisteni, situate 
la V. de comuna precedenta, in 
cursul superior al piriuluT Ra- 
caciuni. 

In Valea-Mare esterescdin^aju- 
decatoriei de pace, pentru toata 
plasa, afara de comunele Letea, 
Rusi si Osebit'i-MargincnT, care 
^in de cea din orasul Bacau. 

Comunica(ia cu orasul Bacau 
si plasilc megicse, se face prin 
urmatoarele drumurl: 



1. Calea ferata Bacau-Adjud, 
care pleaca din orasul Bacau 
spre S., taind toate comunele 
insirate pe malul drept al Bis- 
tri^eT si al SiretuluT. Aceasta 
linie are stadium la Valea-Seaca, 
Faraoani (halta) .si Racaciuni, de 
unde intra in jud. Putna. 

2. $oseaua na^onala, care de 
la Bacau se coboara paralel cu 
calea ferata, tot pe malul drept 
al SiretuluT, si intra in jud. me- 
gies de la S., la satul Racaciuni. 

3. Calea jude^eana, care pleaca 
din Bacau, strabate comunele 
Letea si Rusi si apoT trece Si- 
retul, de unde patrunde in pi. 
Siretul-d.-j. si duce la Tirgul- 
Parincea. 

4. Calea nationals, ce pleaca 
din Bacau si duce prin Calu- 
gara-Mare, la Onesti. 

5. Calea jude^eana, care din 
Bacau intra numaT decit in pi. 
Bistri^a-d.-s., pe la Margineni- 
MuntenT si duce la Moinesti si 
Tirgul-Ocna. 

Afara de aceste cal mat sunt 
cele vecinale-comunale, care des- 
part intre ele satele din aceasta 
plasa. 

Numarul caselor din sate, im- 
preuna cu ale orasului Bacau, a- 
tinge cifra de 8333, printre care 
105 circiume. 

Popula^iunea rur. este de 5327 
capl de familie, cu 20095 su ^-' 
iar cea urbana de 391 1 capT de 
familie, cu 12675 suflete. Total 
9238 capT de familie, cu 32776 
suflete. 

Dupa na^ionalitate si profe- 
siune, ea se imparte: 

Populafiunea rur. in: 7276 Ro- 
minT, 433 Evrel, 12387 Unguri, 
73 ArmenT; 9818 agricultorT, 39 
meseriasT, 7J comercianp, 72 
profesiunT libere, 1074 munci- 
torT si 257 servitorl. Populafm- 
nea urbana: 51 10 RominT, 6122 
EvreT, 485 Ungurf, 560 Ger- 
man!, 218 ArmenT, 33 GrecT ; 



Digitized by 



Google 



BISTRIJ* -DE-JOS 



429 



BTSTRIJA-DK-Srs 



299 agriculton, 604 meseria$T, 
S industrial, 604 comercian^T, 
690 profesiuni libere, 421 mun- 
citorT ?i 964 servitorT. Totalul 
populafiunilor, dupa na^ionali- 
tate, este: 12386 RominT, 6555 
EvreT, 12872 Unguri, 560 Ger- 
man!, 291 ArmenT si 33 Greet; 
iar dupa profesiunl: 10118 agri- 
cultorl, 643 meseriasl, 5 indus- 
trial, 681 comercianfi, 762 pro- 
fesiunl libere si 1495 muncitorT. 
$tiu carte la sate 405 barbajT 
si 88 femei ; nu stiu carte 8719 
b^rba^T si 9030 feme!; la oras 
?tiu carte 2861 b&rba{I $\ 1706 
feme!, nu stiu carte 4000 bar- 
ba{f si 4194 femei. Totalul ce- 
lor, carl stiu carte sunt de 3266 
barbap si 1706 feme!, iar celor 
carl nu stiu carte: 127 19 bar- 
baflf si 13224 feme!. 

ContribuabilT sunt 4367; mi- 
proprietaritT au fost 2380 cu 
7513 falci si 812 prajini. 

Numarul parohiilor este dc 
9 cu 27 bisericl filiate, deservite 
de 6 preo^t si 4 cintare^T; sunt 
$i 16 biserici catolice in comu- 
nele rurale. (Pentru Bacau, vezl 
descrierea orasuluT). 

Scoale rurale sunt 9, care, la 
1 89 1, ail fost frecuentate de 184 
bSe^T si 40 fete. N'au scoale 
comunele Valea-Mare, Faraoani, 
Dealul-Noti, Cleja, Fundul Raca- 
ciuni si Osebi{i-MarginenT, mal 
toate locuite de Unguri. Chiar 
in cazul de se infiin^eaza vre-o 
$coala in acele comune, locui- 
toril Unguri nu vor s^-si tra- 
mitcl copiT $i ele se desfiin{caz£, 
precum s'a intimplat cu cea din 
com. Cleja, infiin^ata in 1885 
$i desfiin^ata* in 1890, din lipsa 
de elevl. Copiil Unfurl inva^a 
s& citeasci in limba lor, cu preo- 
{il catolicT. 

Din punctul de vedere ai eco- 
nomies rurale, avem urmatoa- 
rele producte in cuprinsul a- 
cestel phis!: 



a) P&minturile de cultura in 
cereale, legume, fine^e si livezi, 

I au o intindere de 1 I23i.i6hect, 
I din aproximativ 31560.67 hect. 

teritoriul intreg al pl&seT. 
! P&durile ocupa o suprafa^ci 

I de 10309 hect. 

Viile ocupfi 177.304 hect., 

care au dat, in 1 89 1, 32465.08 

hectolitri vin alb $i 305.83 hect. 

vin negru ; dupa controalele divi- 
1 ziel filoxerice, viea lucratoare 
, are o intindere de 1628 hect. 

?i cea nelucr&toare de 64 s /! hect. 
I La 1 89 1, s'a produs 399.64 

I hectolitri rachiu si 28 hectolitri 

{uic&. 

b) Animale sunt: vite cor- 
nute 10128, caT 1 75 1 , pore! 
5394, capre 11 56, 01 9023, a- 
parjinind aproximativ la 450 
proprietary si care au dat, la 
1 89 1, lini {igae 518 kil., {ur- 
can& 4767 kil., mi^a 148 kil. si 
lina amestecat£ 11576 kil. 

StupT de albine, la 1 89 1, s'au 
numarat 597, care au dat miere 
1515.93 kilogr. si cearS 405.98 
kilogr. 

Budgetul comunelor din plasa 
era in 1891—92 de 81287.77 
IcT la venituri si de 41720.81 
lei la cheltuelf. 

Bistrita-de-Sus, plasa, jud. Ba- 
cau, numita ast-fel de la mil 
Bistri^a, care o uda de la N.-V. 
la S.-E.; ea cuprinde partca cea 
mai nordica a jude^uluT. 

Teritoriul pldsei acestia se 
margine^te la N. : a) cu terito- 
riile com. Condesti $i Sili^tea 
din jud. Neam^u, printr'o linie 
care de la Valea-luUon merge 
in direcfia estica\ t&ind apa Bi- 
stri^eT, linia c&el ferate $i $0- 
seaua Bacau - Buhusi, p&na la 
Le^cana; b) cu teritoriile com. 
Galbeni, Neagra $i Poiana-Iu. 
rascul din jud. Roman, printr'o 
linie incovoiata, ce taie calea fe- 
rata Bac&ii-Roman, $oseaua cu 



aceea$T destina^ie ?i apol merge 
de la Le^cana la $erbe$ti *» ' a 
E. se margine$te tot cu jud. Ro- 
man, de care o desparte riul 
Siret, de la $erbe$ti pan& mal 
sus de Spineni ; apol malul 
sting al Bistri^eT o desparte de 
com. Bogdane$ti $i Praje?ti din 
pi. Siretul-d.-s., de la Spineni 
la Holtul; la S. se margine?te: 
a) cu pi. Bistrita-d.-j., printr'o 
linie $ov&ita\ care trece de la 
Holtul, in direcfie vestica, intre 
com. Sauce.sti $i Margineni-Mu li- 
tem din aceasta. plas&, ?i com. 
Letea, Bacilu ?i Osebi^i - Mar- 
gineni din plasa vecina\ taie 
apele SiretuluT, soseaua Bacau- 
Roman, apoT str&bate apa Bis- 
tri^cT pe la N. de ora?ul Bacau, 
trece prin incruci^area $oselei 
Bacati-Piatra cu linia ferata Ba- 
cau-Roman, apoT strabate linia 
ferata Bacau-Piatra, terminindu- 
se la Secatura ; b) de aci se 
milrgineste cu pi. Tazlaul-d.-s., 
printr'o linie care, cu direcfia 
tot spre V., trece printre com. 
Fintinelele, Girleni, Buda ?i Va- 
lea-luMon din aceasta plasa, si 
com. Luncani, Slobozia-Luncani 
?i Brlsa^ti din pi. vecina\ 

Aceasta plasa are forma unuT 
triunghiu culcat, cu baza la E., 
in albia SiretuluT, de la $er- 
be?ti la Holtul si cu virful in 
satul Valea-luMon situat la ves- 
tul phlsei. 

Afara de riul Bistri^a, care o 
uda de la N.-V. spre S.-E., des- 
criind o curba cu concavitatea 
spre S.V., plasa mal este udata 
la E. de Siret, care formeaza 
chiar limita $i curge in direc^ia 
de la N. la S., descriind un arc 
deccrc, cu convexitatea spre E., 
in dreptul plasel Siretui-d.-s. 

Ultimele ramificSrl ale dealu- 
rilor ce despart Siretul de Bis- 
tri^a, ale cSror val se apropie 
foarte mult, fara ca sa se intru- 
neascS alt unde-va de cit numaT 



Digitized by 



Google 



BISTRIJA-DK-SUS 



430 



BISTRITA-DF-StTS 



in plasa vecinS de la S., se ter- 
minal la N. de limita jude^ului 
spre Roman. JumStatea esticS 
si partea sud-esticS a acestei 
plasi sunt cu totul sese si cu- 
prind partea nordicS a sesului 
Siretulul ; iar la vestul placet se 
aflS sesul Bistri^ei ; numa! la S. 
st S.-E. limita trece chiar prin 
zSrile dealurilor dtntre Bistri^a 
si TazlSul-Mare. (V. BacSu, judef, 
orografie, idrografie si descrie- 
reacomunelor din aceastS plasa) . 

Clima este sSnStoasS si dulce, 
aerul tot-d'a-una premenit, din 
cauza celor douS ape rScori- 
toare. Totus!, clima nu-si pierde 
caracterul sau continental, fiind 
ca verile sunt foarte calde si 
ploile repezi, iar ernile asprc 
in cit riurile inghia^S de pot fi 
strSbStute cu piciorul si cu carul. 
Anotimpurile ma!plScute si mat 
lung!, sunt primavara si toamna. 

Inainte de noua impSr^ire ad- 
ministrative, plasa era sub-im- 
pSr^ttS in 29 comune rurale si 
orasul Bacau, resedin^a plaset. 
Comunele : Dealul-Nou , CSlu- 
gSra-Mare, Liuzi-CSlugSra, Ose- 
bi$i-MSrgineni si Bacau s'au tre- 
cut in pi. Bistri^a-d.-j.; comune- 
le: Berbenceni, Bogdanesti, Bu- 
hociul, Filipeni, MSrasti, Obirsia, 
Odobesti, O^elesti, PrSjesti, Sa- 
cuieni si Tirgul-Glodurile, adicS 
cu totul 1 1 comune de dincolo 
de Siret, au format noua plasS 
Siretul-d.-s. ; si in fine numaT 
douS : Luncani si Slobozia-Lun- 
cani s'au alipit de plasa Taz- 
iSul-d.-s. 

Cele' 12 comune din aceasta 
plasa coprind 47 catune : 

1. Bere§ti, cu 3 sate: Beresti, 
Climesti si Padureni, situatS in 
partea de N. a plasel, la limita 
spre jude^ul Roman. 

2. $erbe$ti f cu 2 sate : Bra- 
dul si Serbcsti, situata la K. de 
cea precedentl pSna in malul 
drept al Siretulul. 



3. Spineni, cu 6 sate: Bog- 
dana, Ca^alesti, Cotul-Iurascu, 
Peletiuci-d.-j., Peletiuci-d.-s. si 
Spineni, situata pe malul drept 
al Siretulul, la S. de comuna 
precedents. 

4. Stiucefti, cu 4 sate : Dos- 
pinesti, Holtul, Podul-de-Fier si 
Saucesti, situata la S. de com. 
precedents, pe ambele malurl 
ale Siretului si in cotul ce el 
face spre estul plSse!. 

5. Chuna§i, cu 5 sate: Bor- 
leanu, Ciumasi, Fage^elul, Ilie- 
sul si Itesti, la S. de comuna 
Beresti, pana in malul sting al 
Bistr^e!. 

6. Racova, cu 4 sate : Gura- 
VaeT, HSlmScioaia, Le^cana si 
Racova, la V. de comuna prece- 
dents si e asezatS d'a lungul 
malulu! sting al Bistri^e! si la 
limita plaset spre jude^ele Ro- 
man si Neamtu. 

ApoT pe malul drept al Bis- 
trifeT se intind de la V. spre 
K. comunele : 

7. Valea-lul-Ion, cu 7 sate: 
Boi^a, Cotrean^a, Frunzeni, PSs- 
cSreni, Poiana-NegustoruluT, Tir- 
zieni si Valea-luMon, situatS la 
V. plasei. 

%. Blagepi, cu I sat: BlSgesti, 
situata la E. de comuna prece- 
dents. 

9. Buda, cu 2 sate : Buda si 
Sipotele, asezatS la E. de co- 
muna precedents. 

10. Girleni, cu 5 sate: Gir- 
leni, resedin{a plSsei, Lespezi, 
PSlSdesti, Racila si Surina. 

r 1 . Fintinelele, cu 5 sate : 
Andriesesti, Fintinelele, Heme- 
iusul, SecStura si Trebisul, care 
se intinde de la S.-E. comuneT 
Girleni pSnS dincolo de Bistri^a. 

12. Mtirgineni-Munteni , cu 3 
sate : GherSesti, Margineni-Mun- 
teni si Valea-BuduiuT, situatS la 
S. de comuna precedents. 

La Girleni este resedin{a pla- 
sei si a judecStorieT de pace; 



numai Saucesti si Murgineni- 
MuntenT depind de judecatoria 
din orasul BacSii. 

Aceasta plasS coprinde 12 
parohi! si 1 1 scoale rurale. Co- 
muna Buda nu are scoalS. 

Pe marginea esticS a plSsei 
tree : calea feratS, cu halta Fin- 
tinelele si soseaua nationals Ba- 
cSu-Roman, cu poduri pe Bis- 
tri^a si din care se desprinde 
soseaua BacSii-Birlad, care trece 
pe la satul Holtul din aceastS 
plasa, unde se aflS podul pe 
Siret. 

Tot de la BacSii pStrunde 
in aceastS plasS calea feratS 
BacSti-Piatra, cu stasia Girleni in 
aceastS pi., si soseaua nationals 
cu aceeasl destina^ie. Ambele cST 
au poduri pe Bistri^a intre Gir- 
leni si Buhusi (jud. Neamtu). 

La MSrgineni-Muntent, trece 
soseaua BacSQ-Tirgul-Ocna, pe 
la sudul plSseT. 

AfarS de aceste cST, sunt cele 
vecinale si comunale, care leagS 
diferitele comune ale acestei 
plSsT, formind sleahuri lung!. 

Toate satele din aceastS pla- 
sS aii aproximativ 3358 case 
de locuit, printre care 83 cir- 
ciume. 

Populajia, care e de 17366 
suflete, cu 4422 familil, se im- 
parte, dupS na^ionalitate si felul 
ocupa^iune! in modul urmStor: 
14393 Romini, 468 Evrel, 2433 
Ungurl, 73 German!, 9 ArmenT 
si Grecl ; 7503 agricultorl, 190 
meseriasT, 5 industriasT, 115 co- 
mercian^I, 231 profesiunt libere, 
355 muncitorl, 297 servitori. 

$tiu carte 815 bSrba^t si 118 
feme!. 

Contribuabili sunt 3480. Bud- 
getul comunelor din aceasta pi. 
era in 1891 — 92 de 94924.12 
le! la venitur! si de 46354.31 
lei la cheltuelT. 

NumSrul parohiilor este de 
12, cu 39 biseric! filiale, deser- 



Digitized by 



Google 



BISTR1TA-DE-SUS 



431 



BTSTRIJEI-M( )LDOVE (MASIVUL-) 



vite de 22 preo^T si 38 cinta- 
rep. BisericI catolice sunt 4, de- 
servite de 4 preofi si 1 cintarej; 
e si 1 biserica protestanta. 

$coale rurale sunt 11, care 
in 1891:92 au fost frecuentate 
de 236 baetT si 144 fete. 1 

Paminturile de cultura sunt 
de 10413.00 hect. din 27259.14, 
intinderea aproximativa aplaseT. 

Padurile ocupa o intindere de 
1 1444 hectare. 

Viile au 267.15 hect, care, 
la 1 89 1, au produs 31204 hec- 
tolitri vin alb si 6688 vin negru ; 
dupa controalele divizieT filo- t 
xerice, viile lucratoare sunt de 
187 , /i hect. si cele nelucratoare 
de i8 l 2 hectare. 

In aceasta plasa se afla 2 vel- 
ni{e (fabrice de spirt), care pro- 
due 5820.08 hectol. spirt. 

Animate sunt: 9758 vite cor- 
nute, 825 caT, 2603 porci, 84 
capre si 7686 oT, carl au dat 
in 1891, lina {igae 5298 kgr., 
mi^a 65 kgr., iar amestecata 
9285 kgr. Stupil de albine, in 
numar de 496, au dat in 1891, 
miere 3036.434 kgr., si ccara 
1022.151 kgr. ' 

i 
BistrHa-de-Sus,/>/<?^? ///////?. (V. \ 
plasa de Sus-Mijlocul, jude^ul 
Neam^u). j 

I 
Bistri^el (ManSstirea-), sat, la 
2 kil. departare de orasul Pia- 
tra, jud. Neam^u, in comuna ' 
Doamna, pi. Piatra-Muntele, a- , 
sezat pe podisul, ce se intinde I 
in stinga riuluT Bistri^a, sub 
coastele dealurilor DoamneT, carl 
se prelungese catre E. prin grupa 
dealurilor numita a Bistrifel si I 
apol a CozleT. | 

Terenurile sale prezinta in I 
mare parte formal unea cu sare, ] 
cu aceleasi caractere semnalate | 
in muntele Cozla, ale caru! pa- 
turi inclinate spre S.-V., par a ft ! 
de o grosime colosala ; in rca- i 



litate tnsa nu este asa, si faptul 
se poate explica usor printr'o 
incre^itura deasa a depozitelor 
si prin ruptura par^ilor superi- 
oare ale creditor de catre apele 
marilor posterioare epocef sali- 
fere. 

Populafmnea acestuT sat se 
urea la 596 suflete, sau 173 fa- 
mi lit, intre care una evreiasca. 
Sunt 288 barba^i si 308 femei; 
dintr'acestia 284 sunt necasa- 
tori{T, 262 casatortyi, 48 vaduvT, 
2 divor{a{T si 21 nevolnicT. Stiu 
carte 83 persoane. 

Originea acestor locuitort se 
poate constata din diverse da- 
nil si urice. La 1548, Alexan- 
dra eel -Bun haraze^te manas- 
tireT Bistri^a 31 de salase de Ji- 
ganT si 1 2 bordee de Tatar! (v. 
«Arhiva Istorica»,T. I, p. 121). 
La 1572, Ioan-cel-Cumplit inta- 
reste manastiret Bistrifa pro- 
prietatea asupra 34 de TiganT 
cu femeile si copiiT lor, carl erau 
rob! mai de mult. («Arhiva Is- 
torica», pag. 133; de asemenea 
«Columna-luT-Traian», 1877, p. 
320). Desfiin^induse robia, cea 
mat mare parte a ramas popu- 
late stability loculuT unde s'au 
nascut si crescut si unde aveau 
amintirl de tinere^e si familie. 
Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura, plutaria si cresterea vi- 
telor. 

Numarul contrib. e de 110. 
In sat seafla: o bis. deservita 
de I preot si I eclesiarh; o scoala 
cu I inva^ator platit de stat, 
in care urmeaza 50 clevT ; rc- 
sedin^a autoritafilor comunale. 
La poarta primaries sc afla o 
fintina, cu aeoperamint, care 
dupa inscriptia cc poseda, se 
vede ca este faouta de Arhi- 
mandritul Const. Ghenadie, fost 
superior al manastireT Bistri^a, 
in anul 1674. 

N.umarul vitelor se urea la 
510 capete: 120 bo!, 90 vact, 



800 oT, 20 cat, 100 rimatorl si 
' 100 vite mid cornute. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cinase se face prin soseaua mixta 
Piatra-Prisacani. 

1 Bistritei-Moldove (Masivul-), 
masiv orografic, ce se intinde 

' la Est si de-alungul muntflor 
DorneT, GrentfesuluT, CeahlauluT 
si a uneT par^T din masivul Tar- 

I cauluT. Clinele acestuT masiv sunt 
de o valoare foarte inegala. : 
clina occidentals e foarte re- 

| pede, din pricina apropieret cres- 
tet de riul Bistri^a si se termina 
prin cracT scur^T in acest riu ; 

i clina rasariteana si sudicS, mult 

j mat tra^anatil, se termina prin 
dealurT, a carora reliefuri merg 

1 descrescind pana in sesul Mol- 
dovet, Siretului si Bistri^eT din 

1 jos de Piatra. 

Linia de despar^ire a mun- 
^ilor de dealurile Bistri^cT se 

' poate considera aceia ce uneste 

I localita^ile Piatra-Secul-Baia ; la 
Estul aceste! liniT, drumurile se 
inmul^esc si pun in comunica- 
^iune, peste dealurT, vaile Bis- 
triteT si ale MoldoveT. Din aces- 
tea sunt de notat : soseaua Pia- 
tra-Roman, prin Bozieni ; po- 
teca culme! Bistri^a, care uneste 
drumul din valea OstreT cu acel 
din valea CracauluT ; drumul de 
laNeam^ujn valea Bistri^eT, prin 
Piping ; si de la Neam^u la Han- 
^ul, prin Cracaul-Ne^ru. 

In privirea oreolo^ica, d. Co- 
bilecscu, in calatoriile sale, a 
observat ca forma^iunile acestor 
mun^T, inecpind cu cele mat 
vechT sunt : Cretacee, cart cu- 
prind depozitele Rossfeldice - 
Greziul masiv de Goduia si lam, 
na, depozite cu ICxo^yra Co- 
lumba si Hiero^liff; Eocene, carl 
cuprind Gresiurile de Sztrolka; 
Oli^ocene, carT cuprind depo- 
zite menelitice, depozite de Bo- 
narowka, Grcsiul de magura ; 



Digitized by 



Google 



BISTRITA-PLOPUSORU L 



432 



BIUIUC-CARA-TEPE 



Miocene, cart cuprind depozi- 
tele salifiere; Pliscene, car! co- 
prind depozitele Sarmatice. 

In privirea strategic! militare, 
mun{i! Bistri{e! Moldove, prin 
panta lor occidentals, string Bis- 
tri^a intr'un defileu lung si usor 
de disputat si ofera pozi^iun! 
de flanc pentru a supraveghca 
comunica^iunea acestei vaT, sau 
a anfila debuseurile vailor din 
dreapta Bistri^et. Prin panta lor 
orientals, mamelonata, brazdata 
de va! si comunica^iun!, munflT 
Bistri^e! ofera pozi^iun! tactice, 
carl permit uneT aparar! bine 
cuprinsa de misiunea e!, a a- 
duce cea mai mare jena des- 
cindereT prin valca Moldove! ca- 
tre Roman. Drumurile paralele 
cu valea Cracaulut ar permite 
aparari! a se retrage spre Bacaii, 
care ar trebui intarit pentru a 
asigura o buna rezisten^a a a- 
cestet apararT. 

Bistri{a-Plopu§orul, mo fie, a 
m&nastire! Bistri^a, jud. Neam- 
{u, comuna Doamna, plasa Pia- 
tra-Muntele. A fost inchinata 
Sf. Mormint. Are sat. 

Bitan (PIrlul-lui-), mic ajluent 
al Negri soare!, in comuna Bros- 
teni, jud. Succava. 

Bitche^iul, deal, jud. Bacaii, pi. 
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul sa- 
tulu! Faraoani. 

Bitil (Plaiul-), ramijicafie, din 
muntele Tatarul-Mare, din jude- 
^ul Prahova, care culmineaza la 
Nord • Est in muntele Tatarul- 
Micsi muntele Maliia ; el ocazio- 
neaza curmatura piriuluTCrasna, 
din com. Chiojdul, jud. Buzati. 

Biton, movild, la 3Y2 kil. spre 
Sud de s. Dudescu, jud. Braila. 

Bi^ina-Paminteni,^7/, face parte 



din com. rur. Dragoesti-Bifinele, 
plasa Mostistea, jud. Ilfov. Este 
situat la Nord-Est de Bucuresti, 
linga balta formata de Valea- 
Calugareni. In partea de Nord 
si Sud are dealur! frumoase. La 
Vest are padurea Bi^inelele, in- 
conjurata de locun smircoase. 

Aci este resedin^a primaries 

Suprafa^a totala a satuluT este 
de 888 hect. Are o populate de 
282 locuiton, Romini, carl se 
ocupa cu agricultura si creste- 
rea vitelor. 

Proprietari! : General C. Bra- 
tianu, Doctorul S. $tefanescu, 
Vera D. si Stefan Ciocirlan, au 
900 hect. si locuitori! 188 hec- 
tare. 

Proprietaril cultiva 488 hect. ; 
115 ramin sterpe, 40 sunt izlaz 
si 57 padure. LocuitoriT cultiva 
tot terenul, rezervind 12 hec- 
tare fine^e. 

Are o biseriea cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot si 
1 cintare^. Este o masina de 
treierat cu aburT, 1 helesteti si 
1 pod statator. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumart. 

Numarut vitelor man e de 
317 si al celor mic! de 750. 

S'aii stabilit in sat 2 strain!. 

Bijina-Ungureni, sat, face parte 
din com. rur. Dragoesti-Bi^inele, 
plasa Mostistea, jud. Ilfov. Este 
situat la Sud de Bi^ina-Pamin- 
ten!, linga balta formata de Va- 
lea - Calugareni. Pamintul este 
baltos. 

Suprafa^a totala a satulu! este 
de 418 hectare. Are o populate 
de 882 locuiton, Rominf, car! 
se ocupa cu agricultura si cres- 
tcrea vitelor. 

Statul are 600 hectare si lo- 
cuitorii 218 hectare. 

Statul cultiva prin arendasi! 
sa! 400 hect. ; 125 ramin sterpe, 
75 izlaz. Locuitori! cultiva 198 



hectare, restul il are rezervat 
pentru izlaz. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor mar! este de 
289 si al celor mic! de 557. 

Bijinelele, padure, plasa Mostis- 
tea, jud. Ilfov, linga satul Bi{i- 
nelele , inconjurata de locur! 
smircoase. 

Bijoiului (Fintina-), fintina, in 
valea cuacelas! nume, in dreptul 
satulu! Podoleni, com. Barcea, 
plasa Birlad, jud. Tecuciu. 

Bijoiului (Valea-), vale, jude- 
{ul Tecuciu. (Vez! Adinca). 

Biuiuc-Bilar-Dere, vale, in ju- 
de^ul Constanta, plasa Medji- 
dia, pe teritoriul com. rur. Pa- 
zarli, si anume pe acela al c3- 
tunulu! Doroban^ul. Este o con- 
tin uare a vae! Tasli- Iuc- Dere, 
merge intr'o direc^iune de la 
Nord-Est catre S.-V., printre 
dealurile Tuzla-Bair la Vest si 
Bilarlar la Est si dupa un drum 
de 3 kil. se continua prin valea 
Tasla-Iuk-Dere, brazdind ast-fel 
partea sud - vestica a plase! si a 
comune! si cea vestica a catu- 
nulul. Este taiata de drumurile, 
ce merg de la Dorobanful la 
Chior-Cesme si la Tas-Punar. 

Biuiuc-Cara-Tepe, deal, in jud. 
Tulcea, plasa Babadag, pe teri- 
toriul comune! Nalbant, .si pe 
acela al catunulu! Trestenic. Es- 
te o prelungire orientals a dealu- 
lu! Cogea-Cara-Bair. Se indreap- 
ta spre miaza-zi, avind o di- 
rec^iune generala de la N.-V. 
spre S.E., brazdind partea de 
miaza-noapte a plase! si cea ra- 
sariteana a comune!. Se intinde 
printre piriul Valea-Carbunari- 
lor, sau piriul Teli^a, afluent al 
piriului Tai^a, si afluentul sau 



Digitized by 



Google 



BIUIUC-CARTALlc 



483 



BIUIUC-ORMAN-HAIR 



Valea-Alceac-Culac-Punar ; lasa 
sprc miaza-zi prelungirea numi- 
ta dealul Ciuciuc-Cara-Tepe. Are 
o lnal^imede 177 metri. Epunct 
trigonometric de observa^ie, ran- 
gul al 3 -lea. Prin Jnal^imea sa 
domina asupra satulul Treste- 
nic si asupra Vael-Carbunarilor. 
Pe la poalele sale tree drumu- 
rile comunale : Trestenic-Ereca- 
{ei ; Trestenic-Posta ; Trestenic- 
Cataloi. Este acoperit cu fme{e, 
pasunl si purine semanatun. 

Biuiuc-Cartalic, piria, in jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, pe terito 
riul comunei Ali-Bei-Chioi, si pe 
al catunulul sau Accadin. Izvo- 
reste din dealul Eni-Ormangic- 
Tepe; se indreapta spre mia- 
za-zi, avind o direcfiune gene- 
rate de la N.-V. spre S.-E.; braz- 
deaza partea sudica a plasel si 
cea apusana a comunei; si du- 
pa un curs de 3 kil., facut ju- 
matate prin padurl si jumatate 
prin o vale deschisa si acoperita 
cu verdeafa, merge de se var- 
sa in piriul Accadin, pe drepta, 
pu^in ceva mat jos de satul Ac- 
cadin. Cursul sau este repede, 
si pe alocurea malurile sale sunt 
inalte si pietroase. 

Biuiuc-Ceral-Ceair, vale, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriut comunei Chioseler. Este 
asezata intre dealurile San-Iue- 
Bair la N., ChiorculBair si Mu- 
ruarlichi-Bair la V., Cuciuc-Cis- 
me-Bair la S. Are forma unef 
albil, at carel parent ar ft dea- 
lurile sus citate ; com. Chioseler 
se afla inchisa in aceasta vale 
larga si fertila, ce e maT toata 
acoperita cu semanatun. Are o 
direcfie de la N. spre S. si braz- 
deaza partea sudica a plasel si 
cea nordica a comunei. 

Biuiuc - Cogealac - Tepe, deal, 
in jud. Tulcea, plasa IstruluT, 



I pe teritoriul comunei Cogealac, 
j care si-a luat numele de la el, 
I si pe acela al catunulul Cogea 
I lac, la hotarul catre com. Tocsof. 
j Este punctul culminant al dea- 
I lulul Cascalac-Bair, ce brazdea- 
za partea sudica a plaseT si a 
j comunei. E asezat la vre-o 5 
I kil. spre soare-apune de com. 
I Cogealac. Are o inal^ime de 
194,9 metri si este punct trigo- 
1 nometric de observa^ic de ran- 
I gul i-iu. Prin inal^imea sa, el 
, domina asupra satelor Cogea- 
! lac, Tariverde, Tocsof si Sere- 
1 met, din jud. Constanta, nefiind 
de cit la 1 * 2 kil. departe de ho- 
tarul despar^itor intre cele doua 
jude^e. 
i 

Biuiuc-Dere, un alt numc al 
j vdel Enghez, din jud. Constan- 
i ^a, partea nord-vestica a plasel 
Mangalia, si cea sudica a co- 
! munei Enghez, nume pe care-1 
j poartd intre satele Erebeiler si 
i Biuiuc-Enghez. Aceasta vale es 
te coprinsa intre dealurile Eng- 
hez, la rasarit si Dichili-Tasi, la 
apus. Prin ca merge drumul 
Enghez-Erebeiler. 

Biuiuc-Dere (Valea-Mare pe ro- 
mineste), vale, in jud. Constan- 
ta, partea apusana a plasef Cons- 
tanta si a comunei Carol I. Se 
desface din dealul Bilarlar-Bair ; 
se indreapti spre miaza-zi, cu 
o direc(ie de la N.-E. spre S.- 
V., printre dealurile Bilarlar pe 
dreapta, si Paspala-Bair pe stin- 
ga ; trece prin satul Bilarlar, sail 
Doroban^ul, si se unestc, dupa 
un drum de 7 kil., cu valea Tuz- 
laiub-Dere, spre a forma valea 
Tortoman. 

Biuiuc-Dere, un alt nume al 
vdel Vaivasin-Dere, ce br&zdea- 
' za partea sudica a plasel Med- 
jidia si cea nordica a comu- j 
I nel Biulbiul, in jud. Constan 1 



{a. Se gaseste situata intre dea- 
lurile Vaivasin-Bair la N. si Oda- 
gi-Bair la S. si e taiata de dru- 
mul direct Medjidia-Copadin. 

Biuiuc - Iuiuc, movila, in jud. 
Constanta, partea nordica a pla- 
sel Constanta si cea centraia a 
comunei Carahannan, pe mu- 
chia dealului Gargalic, la 3 l /a 
kil. spre S.-E. de catunul Pe- 
letlia. Are 102 m. inal^ime, do- 
minind piriul si satul Peletiia, 
si drumul Peletiia Caraharman. 
E acoperita cu verdea^a. 

Biuiuc-Mezarlic-Bair, deal, in 
jud. Constant, partea meridio- 
nals a pl&sel Medjidia si cea ra- 
sariteana a comunei Cocargea; 
se desface din dealul Arta-Bu- 
rum-Bair ; se intinde spre mia- 
za-noapte, intr'o direct'ic gene- 
rate de la S.-P2. spre N.-V., prin- 
tre vaile Curt-Culac la rasarit, 
Diordingi-Orman la miaza noap- 
te, Iai Ceair la apus. Are 109 
m., dominind satul Cocargea si 
vaile de ma! sus. Este taiat de 
o multime de drumuri, acoperit 
cu fine^e si semanitun. La poa- 
lele lul se afla un mare cimitir 
turcesc. 

Biuiuc- Orman - Bair, deal, in 
jud Tulcea, plasa Babadag, pe 
teritoriul comunei Enisala, si pe 
acela al celor doua catune ale 
sale Enisala si Visterna. Este 
o prelungirc sudica a dealului 
Orta-Bair. Se intinde spre mia- 
zS-zi, avind o direcfiune gene- 
rals de la N.-V. spre S.-E., brSz- 
dind partea sud-estica a plasel 
si pc cea de miaza-zi a comu 
nel. Se intinde printre piriul 
Mil-Vel-Alciac si afluentul s.lu, 
valea Cheeliu-Chioi. Pe muchiasa 
trece hotarul desparfitor intre 
satele lCnisala si Visterna, pre- 
cum si drumurile comunale Vis- 
terna-Jurilovca si Visterna-Can- 



66918. Uartlt Dlcfitnar Qeografte. 



65 



Digitized by 



Google 



BlUIUC-ORMAN-CULAC 



434 



BIULBIUL 



li-Bugeac. Atinge o inal^ime de 
1 80 metri, dominind asupra pi- 
raielor menfionate ma! sus. Este 
acoperit in cea mat mare parte 
cu padurf frumoase, si numai 
pe la poale se afla ceva fine^e si 
izlazurl, precum si tufarisuri ce 
apar^in comunel Canli-Bugeac. 

Biuiuc-Orman-Culac, vale, in 
jud. Constanta, partea sudica 
a placet Silistra-Noua si cea ra- 
sariteana a comunel Regep-Cu- 
ius. Se desface din poalele a- 
pusane ale dealului Simir - Iol - 
Bair, si, mergind printre acest 
deal la N. si Uzun-Bair la S., 
se dirige spre apus, numai prin 
padurl si se deschide in valea 
Calaigit-Regep-Cuius. 

Biuiuc - Osen -Bei -Tepe , virf 
de deal, in judetul Constanta, 
partea rasariteana a plasel Hir- 
sova si a comunel Calfa, pe 
muchia dealulul Sulugeac-Bair, 
la 2 kililometri spre S.-E. de 
satul Calfa. Are 243 m. si do- 
mina prin lnal^imea sa satul Cal- 
fa, piriul Topologul, valea Su- 
lugeac-Dere si drumul Calfa- 
Dulgerul. La poalele sale sud- 
estice se vdd si azt ruinele sa- 
tului Osen-Bei, azt Silistea. 

Biuiuciu, movildy in jud. Con- 
stanta, plasa Silistra-Noua, pe 
teritoriul comunel urbane Cuz- 
gun si anume pe acela al ca- 
tunulut sau Cara-Amat. Este si- 
tuata pe una din ramifica^iunile 
nord-vestice ale dealulul Mulver- 
Acceuci, in partea rasariteana 
a plase! si cea sud-estiea a co- 
munel, la 2 kil. spre S.-E. de 
satul Cara-Amat. Are o inaltime 
de 183 m. E pu net strategic im- 
portant, dominind satul Cara- 
Amat, drumurile comunale Ur- 
luice-Cara-Amat ; Ghiol-Punar , 
Cara - Amat , Urluia - Nastradin , 
vaile Sat-Culac, Cara-Aci-Alcea, 



Cuiu-Culac si Diudiutliuc-Cucu- 
ciuc-Aiceac. Este acoperita nu- 
mai cu padurT. 

Biulbiul, comunti rural a 9 din jud. 
Constanta, plasa Medjidia. E 
situata in partea centrala a ju- 
defului, la 36 kil. spre S.-V. de 
orasul Constanta, capitala dis- 
trictulul, si in cea meridionals 
a plasei, la 16 kil. spre Sud-Est 
de oraselul Medjidia, resedin^a 
el, intr'o vale ca o pilnie, din- 
tre dealurile Culac-Bair si Biul- 
biul-Bair. 

Ssmargineste la miaza-noapte 
cu com. Alacapi si Medjidia 
(orasul) ; la miaza-zi cu com. 
Osmancea (pi. Mangalia); la E. 
cu com. Murfatlar (plasa Con- 
stanta) si Osman-Faci (pi. Man- 
galia); la V. cu com. Mamut 
Cuius si Copadin (plasa Con- 
stanta). 

Solul e accidentat de culmile : 
Medjidia la miaza-noapte si Biul- 
biul la miaza-zi. Principalele dea- 
lurl, can brazdeaza com., sunt: 
Medjidia (1 1 1 m.) la N. ; dealul 
Tabia-Fran^uzeasca (1 1 r m.) la 
N.-V. ; dealul Odagi-Bair (127 m.) 
la N.-V. ; dealurile Bei-Aslan- 
Bair I, Bei- Asian Bair II (127 
m.) la V. ; dealurile Bair-Biul- 
biul-Chiuciuc (130 m.) la S.-V., 
Ciobanisa Bair, la S ; Manga- 
lia-CuIac Bair la E. ; Chiueiuc- 
Murfat (89 m.), Cara-Acic-Bair 
(112 m.) Endec-Cara-Chioi (121 
111.) la N.-E. ; apot prin interio- 
rul comunel (caclcele precedente 
sunt pe la hotarul el) avem dea- 
lurile: Cara-Chioi-Bair (127 m.), 
Seit-Iurtluc-Murfat (129 m.), Or- 
cen-Mezarlic (133), Orcen-Bair, 
Sulmec-Patlagan, Chiuciuc-Biul- 
biul-Bair si Buluc Bair. Aceste 
dealurl sunt acoperite, car! cu 
fine^e, carl cu semanaturi. Din 
distant in distan^a, sunt nume- 
roase movile artificiale, printre 
carl deosebim: Endec-Cara- 



Chioi (1 12 m.) la N.-V., Cara- 
Acic-Alcea (in m.) la N., Cia- 
tal-Tepe (127 m.) la N.-V., Idres- 
Ghermes (1 27 m.), Chiuciuc-Biul- 
biul-Nord (127 m.) la V., Chiu- 
ciuc-Biulbiul-Sud (139 m.) la S.- 
V., Curt-Baba-Iuc(93 m.), Endec- 
Tepe (132 m.), Cara-Tepe (131 
m.), prin mijloc si spre rasarit. 

Sunt 287 plugarT, carl au 347 
pluguri (127 cu boT, 10 cu cai), 
I masina de treerat cu aburi, 
1 masina de semanat, 9 masini 
de secerat, 6 masini de batut 
porumb, 113 grape de fier, 221 
care si caru^e (24 cu boi, 197 
cu cat), 3 masinl de vinturat, 
1 de cosit. Sunt 109 pu^uri 
(106 prin sate, 3 pe cimp). 

LocuitoriT au 13264 capete 
de vite, din carl: 571 caf, 1308 
boi, 5 bivolT, 1 6 magari, 1 1 297 
oT, 31 capre si 32 porcT. 

Sunt 2 morl de vint. Comer- 
ciul e activ; se face prin gara 
Murfatlar, la 14 kil. spre N.-E. 
si constl in import de masinl 
agricole, manufacture bauturi 
spirtoase si in export de cereale, 
vite (boi, ol), lina cu produsele 
ei, brinzeturl, etc. 

Budgetul e la veniturl de 
6230 lef, lacheltuclide 3590 lei. 

Glide comunicatie sunt : dru- 
mul jude^ean Mangalia-Medjidia, 
ce trece prin satele Biulbiul-Biu- 
iuc si Endec-Cara-Chioi ; apoi 
drumurfvecinale spre satele: Co- 
badin, Osman-Faci, Osmancea 
direct, Murfatlar, Alacapi, Co- 
chirleni, Mamut-Cuius, Agem- 
ler, etc., unind si catunele in- 
tre ele. 

Sunt in comuna 7 geamiT cu 
7 hogl, 4 in eatunul Biulbiul- 
Mic, si cite una in celc-l alte 
catune. 

$coala este una singura, mixta 
rurala, in eatunul Biulbiul-Mic. 
Areiohect. Cu 1 inva^ator, 28 
elevi inscrisl(i7 baepsi 1 1 fete). 
Mai sunt 6 scoll musulmane, pe 



Digitized by 



Google 



B1ULBIUL-BUIUC-BAIR 



485 



B1ULBIUL-MARE 



lfnp^l gcamiT, 3 in c&tunul Biul- 
biul-Mic si cite una in cele-lalte 
catune. 

La 2 kil. spre N.-V. de Chiu- 
ciuc-BiulbiulsuntruineleunuIsat, 
Rosian, distrus demult; la N., 
pe linga satul Endec-Cara-Chioi 
trece valul mic de p3mint, an- 
terior celuT ftcut de Traian. 

Principalele v5T sunt : Biringi- 
Medjidia-Dere si Ichingi-Medji- 
dia-Dere, la N.-V. ; Biuiuc-Dere, 
Scid-Curt-Culac, OdagiCulac si 
Bei- Aslan-Culac-Dautlar, la apus; 
Ciobanisa-Dere, la S. ; Sarapci- 
Dere unita. cu Ebe-Chioi-Ceair 
la S.-E. ; Cara-Suluc-Dere si Ser- | 
pla-Culac, adiacente ale vSeT Ca- I 
rasul, la N.-E. Ele au apa numaT 
prim&vara. 

Catunele, carl o compun, sunt 
patru: 1. Biulbiul-Biuiuc, rese- 
dinfa, spre S.-E., pe platourile 
Cular-Bair si Biuiuiuc-Biulbiul- 
Bair; 2. Biulbiul-Chiuciuc, la 3 
kil. spre S.-V. de resedin{a\ intre 
dealurile Orcean-Bair la N.-V. 
si Bair-Biulbiul-Chiuciuc la S.-E.; 
3. Murfat-Chiuciuc sail Turc- 
Murfat, la 5 kil. spre N. de re- 
sedin^ci, pe valea Cara-Subec- , 
dea, intre dealurile Chiuciuc- 
Murfat si Endec - Cara - Chioi ; 
4 Endec-Cara-Chioi, in partea 
nordicl a comunef, la 7 kilom. ! 
spre N.-V. de resedin^a, pe un 
cot al dealulul Cara-Chioi-Bair. 

Suprafaja sa este de 123 kil. 
patra^T, sau 1 2384 hect., din can : 
75 hect. ocupate de vatra sa- 
tuluT, cu 237 case, iar restul im- 
pact intre locuitorT, carlau 8863 
hect., si statul, cu proprietary, 
3410 hect. 

Popula^iunea comuneT este dc 
331 famili, cu 1458 suflete, im- 
p&r$itadup& cum urmeazil: dup& 
sex: 783 barbap, 675 femei ; 
dup& starea civile : 803 neca- 
satoritt, 604 c3s5tori^i, 51 va- 
duvT; 52 stiii carte, 1406 nu stiu. 

Sunt 1 4 19 ceta^enT RominT, I 



39 supusT strain! ; 434 crestinl 
ortodoxl , 1024 mahometanT ; 
287 agriculton, 4 comercian^i, 
29 avind alte profesiunT. 

Sunt 620 lmproprietari^T, 10 
neimproprietari^I. 

ContribuabilT sunt 320. 

Din cele 12348 hect. intin- 
derea comuneT sunt: 75 hect. 
vetrele satelor; 12273 hect. te- 
ren productiv, din carl: 7034 
hect. loc cultivabil, 5814 al lo- 
cuitorilor si 11 90 al statuluT cu 
proprietarit; 4926 hect. loc ne- 
cukivabil, 2736 al locuitorilor 
si 1220 al statuluT cu proprie- 
tary; 313 hect. izlaz al locui- 
torilor. 

' I 

Biulbiul-Buiuc-Bair, deal, in 
judejul Constanta, partea sudicS 
a plaseT Medjidia, si cea cen- 
trala a comuneT Biulbiul. Se des- 
face din dealul Chiuliuc-Bair. Se 
intinde spre apus, intr'o diree{ie 
generals de la N.-E. spre S.-V., ' 
printre sirul Sulmec-Patlagan la 
apus si valea Ebe-Chioi-Ceair la 
rasarit. Are 142 m. si doming 
satul Biulbiul-Mare, asezat la poa- 
lele sale rasftritene. Este acope- 
rit cu flne^e si sem&naturT. 

Biulbiul-Chiuciuc, deal, in ju- 
de^ul Constanta, partea sudicS. 
a plaseT Medjidia si a comuneT 
Biulbiul. Se desface din dealul 
Biulbiul-Biuiuc. Se intinde spre 
miaza-zi, intr'o direc^ie generala 
de la S.-E. spre S.-V., printre 
vaile Naleiac-Dere, la apus, si 
Ebe-Chioi si Ciobanul, la ras3rit. 
Are 137 m., dominind satul Biul- 
biul-Cuciuc asezat la poalele sale 
nordice; e acoperit cu sem&- 
naturi. 

Biulbiul-Chiuciuc, virf de deal, 
inalt de 137 m., la I kil. spre 
S. de satul cu acelasT nume, pe 
care il doming. Este acoperit cu 
verdea^a. 



Biulbiul-Chiuciuc, movild, in ju- 
de^ul Constanta, pi. Medjidia, 
pe teritoriul comuneT urbane 
Medjidia. Este asezati pe culmea 
dealuluT Bei-Aslan-Bair, avind o 
inal^ime de 127 metri. E vir- 
ful eel maT inalt al acestuT deal 
si serveste de punct trigono- 
metric. Este asezat in partea de 
S. a plaseT si a comuneT si do- 
mina vaile Dichili-Tasli-Dere si 
Bei-Aslan-Culac-Dautlax, precum 
si c&t. Rosian si drumurile, care 
tree pe la sudul s£u, ducind 
de la Rosian la Mamut-Cuiusu, 
si de la Rosian la Molceova. 

Biulbiul-Chiuciuc, movild, in ju- 
de^ul Constanta, sudul plSseT 
Medjidia, pe teritoriul comuneT 
rurale Biulbiul. Este asezata. pe 
culmea dealuluT Bair-Biulbiul- 
Chiuciuc. Are o inal^ime de 130 
metri si serveste ca punct tri- 
gonometric de a Il-a categoric 
Prin inalfimea sa domina comu- 
nele rurale Chiuciuc-Biulbiul si 
Copadin, precum si valea Nal- 
ciac-Dere si dealul Copadin. Pe 
la nord-vestul s&u trece drumul 
Copadin-Ciuciuc-Biulbiul, pe la 
S. trece drumul Copadin-Elibe- 
Chioi si pe la r&sarit drumul 
Chiuciuc- Biulbiul - Ciobanisa - A - 
gemler. 

Biulbiul-Mare, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, catunul de 
resedin{£ al comuneT Biulbiul. 
Este situat in partea sudica a 
plclseT, si cea sud-estica a co- 
muneT, pe valea Serpla-Culac. 
E inchis, la N. de dealul Culac- 
Bair, la V. de dealul Biulbiul- 
Biuiuc, si la S. de dealul Ebe- 
Chioi-Bair. E sat adunat, insS 
mic, cu casele nu tocmaT bine 
zidite. Are o suprafa{£ de 2710 
hect., din care 26 hect. ocupate 
de vatra satuluT, cu 46 case 
si gr&dinele locuitorilor. Popu- 
lafta este de 80 familiT, cu 36 



Digitized by 



Google 



BIULBIUL-MIC 



436 



BIVOLARI 



suflete, mat to^T TurcT, ocupin- I 
du-se cu pastoritul si agricul- . 
tura. De la el pleaca o mul^iine | 
de drumuri la satele invecinate. | 
La 2 1 2 kil. spre N.-E. de el, se 
vad ruinele ValuluT-luT-Traian. i 

I 
Biulbiul-Mic, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, catunul co- 
muneT Biulbiul, asezat in partea ' 
merdionala a placet si cea sud- I 
vestica a comuneT, la 3 kil. spre ' 
S.-V. de catunul de resedin^a, | 
pe sesul $ulmec - Patlagan, ce i 
este inchis la N. de dealul Biul- I 
biul-Biuiuc, la E. de dealul Ebe- 
Chioi, la S. de dealul Biulbiul- 
Chiuciuc, si la V. de dealul Or- , 
cean-Bair. Este mal mare si mai 
bine ingrijit ca precedentui. Are I 
o suprafa^a de 3634 hect., din 
cart 26 hect. ocupate de gra- ( 
dinele locuitorilor si vatra sa- j 
tuluT, cu 119 case. Popula^ia j 
este de 155 familif, cu 683 su- | 
flete, in majoritate TurcT si Ta- 
tart, carl se ocupa cu cresterea | 

viteior. I 

I 

Bivolari, com. rur., jud. Iasi, in 
capatul de N. al plaseT Turia, 
in marginea de S. a jud. Boto- 
sanT, situata pe valea Prutului 
si intinzindu-se de la N. spre 
S., paralel cu riul Prut. Terenul 
sau se ridica treptat spre par- 
tea de V., si e acoperit de la- 
nurT, ogoare si imase, iar in 
partea de E. pe ses pana in 
marginea riuluT Prut sunt : flne- 
^ele, padurile si satele. Parain- 
tui produce totsoiul de cereale; 
vil si livezl sunt foarte purine. 

Comuna este formata. din sa- 
tele: Bivolari (tirgusor), Bivo- 
lari (sat), Buruenesti, Soione^ul, 
Chilienesti, Tabara- ManastireT, 
Cornul-Negru si Badarai. 

Are o populate de 821 fam. 
sau 2873 loc, din can peste 
1000 sunt EvreT. Rominil se o- 
cupa cu agricultura si cresterea 



viteior. In com. se aria: cinclbis., 
deservite de 3 preo{T, 5 cintare^T 
si 3 eclesiarct; trel scoll cu 3 in- 
va^atorT si o inva^atoare, si cu 
o populate scolara de 148 e- 
levf, 115 bae^T si 33 fete. 

Prin mijlocul comuneT trece 
soseaua jude^eancl Iasi-Botosani. 

Budgetul e de 11858 lei 48 
ban! la venitun si 1 181 1 lei 72 
banT la cheltuelT. 

Numarul viteior se urea la 
8S00 capT, din cari : 2596 vite 
man cornute, 448 cat, 4744 oT, 
939 rimatorT si 33 capre. 

Bivolari, tirgusor, jud. Iasi, in- 
fiin^at in 1834. Se afla in par- 
tea de S. a com. Bivolari, pi. 
Turia, situat pe valea si malul 
drept al riulut Prut, la o depar- 
ture de 43 kil. de orasul Iasi. 
Prin mijlocul tirgusoruluT trec^ 
soseaua judefeana Iasi-Botosani. 
Are o populate de 338 familii 
sau 1206 locuitorT, din cart pes- 
te 1000 sunt EvreT, ocupindu- 
se, parte cu comerciul, parte cu 
meseriile, ca : croitoria, ciobo- 
taria, etc. ; parte fac comerciu 
ambulant prin satele limitrofe, 
cumparind : vite, producte, pa- 
san, oua, etc. 

Acest tirgusor este resedin^a 
atit a comuneT Bivolari, cit si a 
plaseT Turia. Are: o biserica, zi- 
dita la 1 838 de familia Ghica, 
si servita de I preotsi 2 cintaretT; 
o scoaia de bae{T, mfiin^ata in 
1865, frecuentata de 83 elevi, cu 
2 mvatatorl ; o scoaia de fete, in- 
fiin^'ita in anul 188 1, frecuen- 
tata de 26 eleve. Se mai afla 
aicf: cancelaria comuneT, a sub- 
prefectureT, expedi^ia postala, 
cazarma doroban^ilor pentru pa- 
za frontiere! si un spital jude- 
tcan. In margina de E. a tirgu- 
soruluT se afla casa proprieta- 
^eT, zidire mare si frumoasa. 

Numarul viteior e de 2672 
capete, din can: 324 vite man 



cornute, 141 caT, 2052 oT, 33 
capre si 122 rimatorT. 

Bivolari, sat, in partea de K. a 
comuneT Dingeni, pi. Jijia, jud. 
Botosani, pe valea PiriuluT-Hri^- 
culuT. Are o suprafa^a de 1072 
hect., din carl 52 hect. padurc, 
si o populate de 24 familiT, cu 
100 suflete, din carl 16 contri- 
buabilT. 

Are 2 iazuri pe Piriul-Hrit- 
culuT. In acest sat se afla 89 
vite cornute, 18 caT, 216 01, 16 
porcT; 16 stupT. 

Bivolari, saf, jud. Iasi, com. Bi- 
volari, pi. Turia, care in vechime 
se numeaBradui. E situat pe ma- 
lul drept al PrutuluT, alaturea cu 
tirgusorul Bivolari. Are o po- 
pulate de 129 familiT, sau 471 
locuitorT RominT, carl se ocupa 
cu agricultura si cresterea vi- 
teior , iar in timpul ernel cu 
pescuitul. 

Numarul viteior e de 3022 
capete, din can: 837 vite man 
cornute, 103 caT, 1667 oT si 
415 rimatorT. 

Bivolari, localitate, pe marginea 
OltuluT in jud. Arges, pi. Lo- 
vistea, pendinte de com. rur. 
Jiblea, aproape de manastirea 
Cozia, din jud. Vilcea. Numirea 
locali ta^'T 11 vine de acolo, ca aci 
era maT nainte bivol&ria c&lu- 
garilor de la Cozia. AicTs'ades- 
coperit in timpul din urma un 
izvor termal foarte puternic, de 
27 J si in apropiere de acest 
izvor s'a scos la lumina, in vara 
anulul 1887, ruinele unor baT 
romane de piatra cioplita si 
de caramizl, intocmaT construite 
dupe acelasT plan ca si baile 
dezgropate in Italia. In ruinele 
cladireT s'au gasit numeroase 
faramaturl de oale si de sticla 
groasa, precum si mai multe 
monede romane de aur, de ar- 



Digitized by 



Google 



BtVOT.ARI 



437 



BTVOLUL 



gint si de bronz, toate ante- | 

rioaresau contimporane cuceriril j 

Daciei de RomanT. Apele mi- ' 

nerale de la Bivolari auun vii- 

, i 

tor asigurat, de oare-ce sunt 

singurele in Rominia, care su 

fie termale. I 

! 

Bivolari, mahala, in com. rur. 
Giogova, plaiul Closani, jude- ' 

%u\ Meheclin^i. I 

i 

Bivolarilor (Valea-), vale, pe 
mosia Bivolari, com. Dingeni, 
pi. Jijia, jud. Botosani ; se in- 
tinde spre Sud de satul Bivo- 
lari si e udata de Piriul-Hri^- 
culuT. 

Bi volar ul, pise, comuna Romani, 

pi. Horezul, jud. Vilcea. j 

i 

Bivola$, pddure (vezl Pomirla, 
padure), com. Pomirla, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Bivola^, pirlti, ia nastere de pe 
teritoriul comunel Hiliseul, pi. 
Cosula, judeful Dorohoiu ; trece 
prin satul Hiliseul-Curt si se 
varsa in riul Jijia. 

Bivolaria, deal, com. Pascani, 
jud. Suceava. 

Bivolaria, poiand, in padurea 
Deleni, com. Deleni, pi. Cosula, 
jud. Botosani. 

Bivolaria, poiani, in com. Pas- 
cani, jud. Suceava, strabatuta 
de piriul Ermolia. 

Bivolaria,^*/, periulCalma{uiul, 
la N.-V. com. Putineiul, jud. Te- 
leorman; este punct de ho tar 
al paminturilor locuitorilor im- 
proprietari{I la 1864. 

Bivolaria-Ruseasca, padure de 
fag si stejar, in com. Brosteni, 
jud. Suceava. 



Bivol&riel (V&lceaua-), valcca, 
izvoreste din dcalul Baloiul, co- 
muna Surpatele, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea, si, dupa ce se im- 
preuna cu Valea-Sucetulut, in 
dreptul laculul Ve^elul, se varsa 
in riul Otasaul, cam in mijlocul 
comunet Surpatele. 

Bivolile, com. rur., in par tea de 
N.-H. a plasel Prutuld.-j., jud. 
Dorohoiu. La 23 kil. de Saveni, 
resedin^a plasilor Baseul si Pru- 
tul-d.-j. si la 45 kil. de Doro- 
hoiu. Este formata din satele 
Bivolul-Mare si Bivolul-Mic. Are: 
360 familif, cu 1262 suflete ; 1 bi- 
serica cu 1 preot, 2 cintare^I si 
1 palamar; I scoala cu I in- 
va^ator frecuentata de 32 elevT; 
797 hect. 66 aril pamint al loc. ; 
3948 hect. 81 aril cimp; 8 ia- 
zurl si 4 poor. vie. 

Budgetul com. in 1889—90 
a fost de let 3 1 20, bant 40 la 
veniturl si de let 3043, ban! 40 
la cheltuell; iar in 18^0—91 de 
let 2922 la veniturf si de lei 
2878 la cheltuell. 

Vite marl cornute sunt 860, 
of 1600, cai 280, porcT 230 si 
stup! 210. 

Bivolilor (Lacul-), lac, in com. 
si cat. Lap-^ul, jud. Buzau. Are 
multd trestie si {iperig. 

Bivoli^a, com. rur., in pi. Tirgu- 
lul pe valea CiineluT, jud. Te- 
leorman ; are un catun Marina. 
Se invecineste la N. cu com. 
Virtoapele, la S., si in foarte 
mica apropiere, cu catunul $tc- 
fane^ti, al comunel Antone^ti, la 
Est cu hotarul com. Orbeasca- 
d.-j. si la Vest cu catunul Ce- 
tatea al com. Antonesti. 

Suprafa^a comunel, dimpreuna 
cu a mosiilor aflate pe dinsa, 
este de 1700 hect. Mosia cu 
acclasi mime aparfme mat mul- 
tor proprietari: D-l C. Butcu- 



lescu are 175 hect. arabile, 14 
hect. padure si 15 hect. izlaz 
si fine^e. Statul poseda 500 hect. 
arabile, 300 hect. padure si 20 
hect. livezi si finefe. Din mosia 
statuluT s'a vindut o parte lo- 
cuitorilor in lotun. In padurea 
Bivoli^a se gasesc lemne de ste- 
jarica, ulm, ar^ar si altele. 

Viile din comuna sunt in in- 
tindere de 29 V* hect. Solul 
este negru-vegetal si foarte priin- 
cios agriculturel. 

Popula^iunea comunel dim- 
preuna. cu a catunuluT este de 
558 suflete, din carl 177 capl 
de familie si 136 contribuabilf. 

Numarul vitelor din comuna 
si catun este de 1772 capete, 
din carl 385 vite cornute marl, 
98 caf, 1 183 01 si io5 porcl. 

Budgetul comunel este de 
3120 lei, 20 bani la veniturT si 
2257 lei, 75 bant la cheltuell. 

Are o scoala la care urmeaz& 
17 elevT; o biserici servita de 
un preot, un cintare^ ?i un pa- 
racliser. 

Se leaga cu com. Orbeasca- 
d.-j., cu com. Calinesti si cu 
cat. Cetatea prin sosele vecinale. 

Proprietatea statuluT a fost 
a manastirel Caldarusani. Cat. 
Marina poarti si numirea de 
Afumafi. 

In apropiere de comuna, spre 
N., este o magur.1 inalta de 7 
m. si larga de 50 m., numita 
Magura-luI-Teaca. 

Bivolija, loc izolat, pi. Znago- 
vul, jud. Ilfov, intre satele Gulia 
si Camarasul. 

Bivolul, deal, jud. Iasi, in com. 
Buznea, pi. Cirligatura, numit 
ast-fel, fiind-ca pe el a existat 
o veini^a, in care se intrefineau 
mult! bivolt. Acest deal este 
scurt si se intinde din hotarul 
jude^ului Roman, pana printre 
dealurile Scaiul si Prosia. 



Digitized by 



Google 



BIVOLUL 



488 



B1VOLUL-MIC 



Bivolul, girla, in jud. Tulcea, pi. | 
Sulina, pe teritoriul comunei 
urbane Sulina, in partea de ra- 
sarit a plaseT si de mijloc a co- 
munei ; serva de scurgere unui I 
mic lac (6 hectare) de pe ma- ' 
lul mareT in girla Imputita ; are 
o lungime de 4 kit. si curge 1 
numaT prin stuf. 

Bivolul, movila mare, jud. Braila, 
la marginea de Vest a satuluT 
Surdila-Gaiseanca, linga calea 

ferata FaureT-Fetesti. j 

i 
\ 

Bivolul-Dalia, munte, jud. Su- 

ceava, intre comuncle Malini, 

Boroaia si jud. Neamtu, avind 

1534 mctri d'asupra nivclului 

maril. ' 

i 
Bivolul-Mare, ce se numeste si 
Bivolul-La^escului, sat, pc ' 
mosia cu asemenca numire, co- 1 
muna Bivolile, plasa Prutul-de- 
j., jud. Dorohoiu, asezat pe am- , 
bcle laturf ale piriuluT Volovft- 
{ul. Are o populate de 200 fa- 
milli si 800 suflete. Asezarile 
stltcnilor sunt mat mult bune ; 
unele au livezuT, altele gradine. 
Biscrica cu patronul Sf. Mihail 
si Gavril, servita de 1 preot, 
2 cintare^T, 1 palamar , estc 
mieft, de lenin si tencuita; nu 
se stie de cine si cind e facuta. 1 
$coala, cu 1 invatator si 32 e- 
levl, are un local bun facut de 
comuna. Calitatea pamintului 
estc mal in total buna. Sate- I 
nil improprietaritT au 597 hcct., 
75 aril; iar proprictarit mosiei 
au 2846 hectare, 25 arif cimp. 
Iazurl, pe intreaga mosie, sunt 
7, din carl acel a luT Botdur 
este mat mare, avind 8 hec- 
tare 63 aril intindere, cu pcstl 
frumosT si racT bunt. Viea de 
pc mosie este de 4 pogoane. ' 
Piraie prineipale sunt : Volova- 
\u\ si Pusroaia. 

Drumuii mat insemnate : acel , 



de la Radau^i, ce duce prin Mi- 
leanca la Dorohoiu, si acel de 
la Darabani, ce duce prin Pu- 
{ureni la Stefanesti. 

Hotarele mosieT sunt : Bivo- 
lul-Mic, Darabani, Paltinisul, I- 
vancaufi, Horodistea, Radiul si 
Radau^i. ' 

Bivolul-Mic, ce se numeste si 
Lipan sau Spinoana, sat, jud. 
Dorohoiu, pe mosia cu aseme- 
nea numire, comuna Bivolile, 
plasa Prutul-d.-j. Are 160 fam., 
cu 462 suflete. 

Calitatea pamintulut e ma! in 
totalitatc buna. SateniT impro- 
prietari^i au 197 hect., 25 aril; 
proprietarit mosieT au 1 102 hec- 
tare, 56 aril. Iaz este unul de 
mica intindere. Piraiele, ce tree 
pe mosie, sunt Volova^ul si Pus- 
toaia. Drumuri prineipale : a- 
cel de la Mioreni la Mileanca, 
si acel de la Bivolul-Mare la 
Cofusca. i 

1 lotarele : Bivolul-Mare, Co- 
tusca si Mioreni. 

La anul 1649 (7157) Tatarii 
CrimuluT, intorcindu-se de la 
incursia ce facusera in Polonia, 
intrara in Moldova si faceau stri- 
caciunl. Vasile Lupu Vod& luind 
cunostin^a de aceasta, ordona , 
la capitani a lua ostin, a lovi 
hoardele tatare si a le scoate din 
tara. Intimpinind RominiT, pe 
Tatar! la satul Bratuleni, in Ba- 
sarabia, incarca^i de prazT si 
robt, iT lovira cu furie pe ne- ] 
asteptate, ^inindu-le calea si pe 
la Lapusna, le luara prazile si-f 
alungara din tara. Hanul cu 
mirzacii se miniara si luind 
in voire de la Turcf, se intelesera 
cu Hmil, ITatmanul Cazacilor, si 
in 1650 (7158) intrara pe doua 1 
locuri in Moldova, raspindind 
focul, pradarea, robia si moar- ' 
tea, ca razbunare. Corpul, ce a- 
pucase pe la Soroca, coprinse 
in drumul saii : Iasi, Cirligatura, I 



Hirlaul, Dorohoiul, Suceava, Cer- 
naufi si Hotinul, devastind to- 
tul, lasind praf in urma sa. In 
asa grele imprejurarT, multe case 
boerestTs'au prapadit, cind luara 
pe jupineasa StolniculuT Miron 
Ciogolea si pe Stefan Murgulef, 
pamtntean vestit al Cernau^uluT, 
unde au si pierit. («Letop.» torn. 

I. P a S- 313 ?i 323)- 

La 1670 (7178) Octombrie 
15, prin act formal, ocinile din 
Parhaufi si Mara^ei, cu tot ve- 
nitul lor, al Marelul Armas Toa- 
der Murgule^, din familia emi- 
grate! in Polonia, si a jupinesel 
luT, s'au impart! t intre Ionasc 
Balus Vel-Pircalab si Tudose 
Dubau Biv-vel-Pircalab. («Arh. 
1st. Rom.» torn. I, pag. 248). 

La 1 68 1 (7189), Duca-Voda, 
in a 3 a Domnie la Moldova, 
ca lacom ce era, scoase pe {ara, 
marl dart, care cu grele chi- 
nurT, batai si inchisori se im- 
plineau. 

Pentru aceasta, pe Vornicui 
Toader Palade, Spatarul Tudose 
Dubau si Spatarul Chiriac Sturd- 
za, i-au pus in flare la inchisoare, 
la SeimenT, ^inindu-i pana ce au 
platit darile; pe Vistiernicul Ur- 
sachi-cel-Bogat, dezbracat gol, 
l'a legat de un stilp in ger, pana 
ce .a dat 250 pungT de banT; 
pe Vistiernicul Isar si pe Vor- 
nicui $ipoteanu, dezbraca^T go! 
si unsi cu miere, i-au ^inut le- 
ga{T de stilpT a-I minca mustele, 
pana ce dadura banii ; pe jupi- 
neasa luT Stefan Braescu, a Me- 
delnicerulul Bucium si a Comi- 
suluT Stamate, murindu-le boeril 
de asa necazurT suferite, le tinea 
ziua legate la puscT si noaptea 
le da la inchisoare pe seama 
seimenilor, pana ce au platit 
baniT. In asa grele imprejurari, 
aii fugit in Polonia spre a sta 
pana in vremurl bune : Spatarul 
Dubau, Stolnicul Neniu, Medel- 
nicerul Mo^oc, Armasul Dragu- 



Digitized by 



Google 



BlVOLULUi (LACUL-) 



489 



BlCUL 



tescu, Logofatul NicolaT Mur- 
gulej, Medelnicerul Savin si C. 
Sbierea. (*Letop», torn. II, p. 23). 

Bivolului (Lacul-), lac, pe te- 
ritoriul comunei Saelele, jud. 
Teleorman, la hotarul mosiel cu 
acelasi nume; se intinde pana 
spre mosia Uda-Clocociovul. 

Bivolului (Muchia-) sau Dea- 
lul-Mare, colind, in com. Gra 
bicina, jud. Buzau, pe hotarul 
cat. Manesti. 

Bizdadelei (Casa-), (Beizade- 
lei), locuhifd /so lata, in com. 
Goidesti, cat. Virlam, jud. Bu- 
zau, pe malul sting: al riului 
Bisca-Rozilei, situata intr'o fru- 
moasa pozifiune. Fosta a luf 
Costache Ghica, vechiu proprie- 
tar al muntelui Penteleul. 

Bizdadelei (Valea-), (Beiza- 
delei), vale, in com. Gura-Sar.i- 
t'ri, jud. Buzau, care desparte 
mobile Brinzeasca, Bengescu si 
Nenciulesti-Mosneni; incepe din 
muntele Ciuhoiul si se scurge 
in piriul Sarata. 

Bizdadelelor(Putul-), (Beiza- 
delelor), foe ho I at, in com una 
Gura-Sara{iT, cat. Izvorul-Dulce, 
jud. Buzau. Are 3 pu^uri alfitu- 
ratc, situate pe malul sting" al 
vdcT Bizdadeaua. 

Bizdina, lae, jud. Dolj, pl.OcoIul, 
com. Balta- Verde, la E. de satul 
Balta- Verde. Intr'insul se varsa 
pir. Circea, unit cu pir. Facailc. 
Acest lac se scurge in riul Jiul. 

Bizighe^ti, sat, com. Faurei, pi. 
^iisi^a, jude{ul Butna, situat pe 
girla din stinga I'utnel, la 5 kil. 
spre N.-E. de Faurei. 

Are o biserica filiala, cu hra- 
mul Adormirea. 

$coa!a nu se afla in sat. Din 



10 copii, in virsta de a o frecu- 
enta, urmeaza 6 la scoala din 
Faurei. 

Comunica^ia se face prin so- 
sele vecinale, care leaga satul, 
la S.-V., de Balta-Ra^el, la S. 
de Faurei, peste riul Putna, si 
la V., traversind linia ferata Foc- 
sani-Adjud si soseaua nafionala, 
ce leaga Focsani cu nordul Mol- 
doveT, de satul Grozesti. 

Satul Bizighesti, cu vaduri de 
moara, pe girlele Putnel, si cu 
viT, apar^inea m 1776 lui Mano- 
lache Bogdan, biv-vel Paharnic. 

In 1803, satul apar^inea Vis- 
tierniculul Iordache Roset, dupa 
cum vedem in condica liuzilor 
facuta pentru Domnul Moruzzi. 

Bizirichia, pddure, la N. comu- 
nei Gherghi^a, pi. Cimpul, jud. 
Prahova. 

Biciieni, fost sat, jud. Teleorman, 
la locul unde s'a format m unna 
orasul Alexandria. Mosia pe care 
se afla situat satul purta acelasT 
nume si tinea de Mitropolie. 

Biclana, vale, in com. rur. Sla- 
somatul, plasa Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Biclesul, cow. rur., asczata in 
par tea de mijloc a plascT Dum- 
brava, jud. Mehedinji, la dis- 
tant de 48 kil. de orasul Tur- 
nul-Severin. Situata parte pe Va- 
lea-BiclesuluT, ce duce la Albu- 
lesti, parte pe Dealul-BiclesuluT, 
formeaza comuna cu satul Sma- 
dovicioara si mahalalele Branis- 
tia si Salistim^a. 

Se margineste : la E. cu co- 
munele. Balta^i-d.-s. si Albulesti; 
la S. cu comunele Corzul si Pe- 
tra; la V. cu com. Podul-Gro- 
suluT; la N. cu com. Aduna^i- 
TeiuluT. Este resedin^a plasel 
Dumbrava. 

Aceasta comuna are 321 con- 



tribuabilT, din 1855 locuitori, lo- 
cuind in 441 case. Ocupafiunea 
locuiforilor este agricultura si 
cresterea vitelor. Calitatea pa- 
mintuluT este buna. Locuitorii 
poseda 65 plugun, 126 care cu 
boT, 16 earu^e cu caT, 200 stu- 
pT. Are : o biserica, deservita 
de cu un preot si dot cintd- 
re{T ; o scoala cu un inva^ator, 
frecuentata de 24 elevT si 2 e- 
lcve. In com. sunt 5 circiuml. 
Budgetul este de 2695 lei la 
venitun si 2590 lei la cheltuell., 
Vite sunt : 756 vite man cornute, 
41 cat, 506 01 si 720 rimatorl. 

Prin aceasta comuna trece so- 
seaua jude^ana, numita Cuimea- 
DumbraveT, ce porneste din so- 
seaua na^ionala, in dealul Balo- 
ta si duce in jud. Dolj, straba- 
tind pi. Dumbrava. 

Vaile din aceasta comuna sunt: 
Fagetul numit si Orasul-I ? a^c- 
tul, O^asul-de-la Mincsti si Mat- 
ca sau Valea- Biclesulul, care 
este mat insemnata. 

Bicle^ul, deal, acopcrit parte cu 
vil, parte cu padure si parte loc 
de munca, in com. rur. Biclesul, 
pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i. 

Biclesul, vale, ce duce la com. 
rur. Albulesti si pe care este 
asczata com. rur. Biclesul din 
pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i. 

Bicul, numit si iyendreni, sat, 
jud. Vasluiu, la E. si la 3 kil. 
de satul Ipatelc, de care se 
desparte prin dealul Holciul. 
Are, impreuna cu satul Cioca- 
Boca, care este alaturca, 1298 
hect. si o populafie de 200 fa- 
milit, sau 680 suflete. 

Locuitorii, se zice, sunt venial 
aid din Bucovina, de la un sat 
numit $endreni. 

Vite: 125 vite marl cornute, 
400 01, S capre, 22 cal, 30 rima- 
torl si 40 stupl. 



Digitized by 



Google 



BtCUL 



440 



BlLCA 



Bicul (Bica-lui-Gherman), lo- 
cuinfd izolatd, pi. Sabarul, com. 
Popesti-Bicul, jud. Ilfov. Aci sunt 
asa numitele stavilare. Riul Dim- 
bovi{a, la Bicul, se imparte in 
trel: o parte alimenteaza filtrele, 
carl indestuleaza conductele sub- 
terane din Bucuresti, a doua 
se transmitc prin canal in Cio- 
rogirla si a trcia trece prin Bu- 
curesti. 

Bidilifa, sat, numit si Crive^ti, 
pe mosia cu acelasi nume, din 
com. Lespezile, pi. Siretul-d.-s., 
jud. Suceava. Este strabatut de 
piriul de la care si-a luat nu- 
mele. Numara 103 case, popu- 
late cu 109 capT de familie, sau 
453 suflete, din carl 227 bar- 
ba^I si 226 feme!. Din acestia 
sunt 15 strain!. Contribuabili 
sunt 1 10. Vatra satuluf ocupa 
suprafa^a de 13 falcl, 75 prajinl. 
Parte din mosie e proprietatea 
statuluT si parte a D-lor C. 
Gheorghiadi, Gr. Andrei si E. 
Vlahu. Are fntindere de 590 falcl, 
din carl 362 cultivable, 60 
padure, 120 fine{ si restut ioc 
nefolositor. Improprietari^T sunt 
14 fruntasT, 10 mijlocasl si 10 
codasi, stapinind 120 falcl. Are: 
o biserica, cu patronul Sf. Voe- 
vozT, zidita la 1841, servita fund 
de un preot si un cintaret ; o 
scoala rurala mixta, cu un inva- 
{ator platit de comuna si fre- 
cuentata de 30 scolan. Scoala 
e improprietaritacu 5 hect., date 
de arendasul mosiel statului. 

La 1803 : «Argatf Borsoael ot 
Crivesti numarau 4 liuzl, pla- 
tind bir 48 lei pe an, la carl 
se mat adaogau 65 liuzT, pla- 
tind 1076 lei bir anual, cet de 
pe Hirtoapele a manastirel Pro- 
bota». («Uricariul», de T. Co- 
drescu, VII, p. 247). 

Bidili^a, pirift, in com. Lespezile, 
jud. Suceava. Izvoreste din pa 



durea Vladnicul; curge sub nu- 
mele de Piriul-Racului pan a la 
moara lut Gr. Andrei, de unde 
ia numirea de Piriul-Moarei, con- 
tinue cu acest nume pan a in 
satul Bidiii^a, de unde trece pe 
sub o bitculi^a, de la care se credo 
ca si-a luat numele, pe care-l 
da si satuluT. Dupa un curs dc 
4 kilom. se varsa in Siret, la 
locul numit Coasta-Mare. Are 
de afluent, din dreapta, Gher- 
ghina si Piriul-Velni^ei, iar din 
stinga Piriul-Chiliel. 

Bidili^a, ses, al piriulut cu acest 
nume, acoperit cu padure si fi- 
ne(, jud. Suceava. La^imea sa 
variaza intre 300 — 400 m. 

BK (Virful-lui-), munte marc, 
got si pietros, intre com. Col^i 
si Panataul, jud. Buzau. 

Biidea, sub-divizie, a cat. Ru?ia- 
va^ul, com. Rusiava^ul, jud. Bu- 
zau. 

Biidea, izvor, in com. Rusiava- 
{ul, jud. Buzau ; ese din muntele 
Biidea si da in valea Rusiava^ul. 
Are pu^ina pucioasa. 

Biidea, munte, in com. Rusiava- 
ful, jud. Buzau, pe malul sting 
ai riulul Buzau, acoperit de pa- 
dure. Pe coastele sale de N.-E., 
in 1 82 1, a fost o crincena lup- 
ta intre TurcT si EteristT. Intr'o 
gusa a sa e situat schitul Cfr- j 
nul. Pufin maf spre N.-V. arcun 
drum sapat in piatra, care duce 
in com. Pan at Tail si pe care tra- 
di^ia il atribue DoamneT Neaga. 

Biilor (Dealul-), colind, in com. 
Panataul, cat. Valea - FintineT, 
jud. Buzau, formata din stinci 
acoperite de tufaris. 

Bijul, girld, izvoreste din Dealul- 
TurculuT; uda com. Bajesti, pi. 



Riurile, in jud. Muscel, in par- 
tea de N. si se varsa in riul 
Bratia, pe {annul drept. 

Bijul, girld, uda partea de V. a 
comunei Golesti, plasa Riuiile, 
jud. Muscel. Izvoreste din Pis- 
cul-Stroisor, aceeas! comuna, si- 
sl continua drumul prin com. 
Balilesti. 

Bilbiitoarea, izvor, \\\ comuna 
ChiojduI-din-Bisca, jud. Buzau ; 
ese din munte Pitica si da in 
izvorul Bilbiitoarea-Mare. 

Bilbiitoarea-Mare, izvor, in co- 
muna Chiojdul-din -Bisca jud. 
Buzau; ese din muntele Pitica, 
uda in zigzagurl una din cele ■ 
maf romantice poiene si, dupa 
ce se uneste cu Bilbiitoarca- 
Mica si izvorul Pacuri^a, se var- 
sa in izvorul Pacura, in apropiere 
de punctul Gaura-Zmeului. 

Bilca, com. rur., in plasa Raca- 
ciuni, jude^ul Putna, situata pe 
piriul cu acelasi nume, la o dis- 
tant de 18 kil. de sub-prefec- 
tura plaseT Adjudul-NoQ si la 
62 kil. de capitala jude^uluT. 

Marginele acestef com. sunt: 
la S.-E. Co^ofanesti, ia E. Cor- 
na^eiul, la N. Borsani, la V. 
comuna Caiu^ul, din jud. Bacau, 
de care o desparte dealul Bilca. 

Comuna Bilca n'are nici un 
catun alipit. 

Popula^iunea comunei, dupa 
recensamintul din i8jd, este de 
139 cap! de familie, cu 568 su- 
flete, din carl: 284 barba^I si 
284 feme!. Aceasta popula^iune 
se imparfea ast-fel : 

Dupa starea civila: 282 ne- 
insura^f, din cart: 144 barba^Isi 
138 feme!; 270 insura^T ; 16 
vaduvT, din carl: 5 barbaff si 
1 1 femei. 

Dupa na^ionalitate : 567 Ro- 
minl si I Ungur. 



Digitized by 



Google 



BtLCA 



441 



HlLCULUl (DEALUL-) 



DupS religie : 567 cre^tinl-or- 
todoxl $i 1 catolic. 

DupS felul ocupa^iunel : 164 
agricultorl, 2 meseria?!, 2 comer- 
cian{I §i 5 profesiunl libere. 

§tiu carte 12 persoane, n 
b&rba^I $i I femee. 

Case de locuit sunt 148. 

In comunel e o biserica pa- 
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae, 
pentru intre^inerea c&reia co- 
muna cheltue^te 440 lei pe an. 

$coala nu se afl& !n comunS, 
de §i sunt 102 copiT, 45 b£et! 
?i 57 fete, in virsta. de a o fre- 
cuenta. Din ace$tia 19, 17 ba- 
e{I $i 2 fete* urmeazS. la $coalele 
din comunele invecinate. 

Comuna num&ra. 1 18 contri- 
buabill, adici I la 4.81 locui- 
tori. In anul 1886 erau 109 con- 
tribuitorl, iar in 1869 erau 117. 

Budgetul comunel pe anul fi- 
nanciar 1893 — 94 era la veniturl 
2957 lei, 58 banl, $i la cheitu- 
ell de 2956 lei, 57 banl. 

In 1868 — 69 era la veniturl 
de 1750 lei; iar in 1885 — 1886 
era la veniturl, 3396 lei §i la 
cheltuell 3396 lei. 

Teritoriul comunel Bilca, cea 
mai mare parte arabil, este mal 
cu seanii favorabil culturel po- 
rumbulul. 

LivezI de poml roditorl aco- 
per£ o parte insemnata din te- 
ritoriul el. 

Num&rul cultivatorilor a fost 
in 1893 de 134. 

EI posed& : 20 plugurl de 
lemn, 47 plugurl de fier §i 3 
grape de fier. 

Vitele aflate pe teritoriul co- 
munel sunt, dup& ultima nume- 
r&toare 495 capete, din carl: 
164 bol, 193 vacl, 120 cal $i 
18 porcl. 

In anul 1893, 116 stupi de 
albine au produs 21 kgr. miere 
$i 1 1 kgr. cear&. 

Viile au produs 726 hectol., 
in valoare de lei 10890. 



In comuni sunt 8 fier&ril, 1 
c&?£rie, 5 pesc&ril, 3 morl de 
ap&, 2 bicclnil, 1 1 circiume $i 
un debit de tutun. 

Bilciurl periodice se fac la 29 
Iunie. 29 August, 8 Septembrie 
$1 8 Noembrie. 

Comunica^ia in comun& se 
face prin $oseaua comunala, care 
pleach din Adjud, mergind spre 
Nord-Vestul judetulul. In apro- 
piere trece linia ferata Adjud- 
Tirgul-Ocna. 

Bilca, sta(ie de drum de fier, ju- 
deful Putna, plasa RacSciuni, 
comuna Bilca, pe linia Adjud- 
T.- Ocna, pus& in circulate la 
22 Iunie 1884. Se afl& intre sta- 
{iunile Ureche$ti, 8.5 kil. $i C&- 
iuful, 5.8 kil. 

In&l$imea d'asupra nivelulul 
mSril e de 144.16 m. Venitul 
acestei sta^ii, pe anul 1896, a 
fost de 154605 lei $i 95 .banl. 

Bilca, deal, jud. Bac£u, pi. Tro- 
tu$ul, situat d'a dreapta C&iu{u- 
luI-Mare, din com. Caiu^ul. 

Bilca, deal, pe teritoriul comu- 
nel cu acela^I nume, plasa R&- 
c&ciuni, jud. Putna. Situat pe 
hotarul de V. al comunel, dea- 
lul acesta o desparte de com. 
Caiu^ul, din jude^ul Bacati. 

Bilca, piriU, ce traverseaz& co- 
munele Bilca ^i Co{ofene$ti, pi. 
R&c&ciuni, jud. Putna. Izvore^te 
din Gropile-Bud&iului $i din iz- 
voarele de pe apa Tulbure $i 
se varsi in Trotu?. 

Acest piriu pune in mi$care 
6 morl, din carl 3 in Bilca §i 
3 in Co{of£ne$ti. 

Bilca, parohie, formats din co- 
munele Bilca $i Co$ofane$ti, din 
plasa R&c&ciuni, jud. Putna, a- 
vind 2 biserici : una parohialS, 
cu liramul Sf. Nicolae, in Bilca ; 



alta filial^, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe, in Co{ofene$ti. 

Bilca-Bor§ani,juJ. Putna. (VezI 
Bilca-PSunesti). 

Bilca -Paune^ti, mope a statu- 
lui, pe teritoriul comuneior Bilca 
$i PAune^ti, jud. Putna. FosU 
proprietate a m&n£stirel Birno- 
va. Are o p&dure, in intindere 
de 1840 fdlci, impar^ita in 2 
cantoane: 1. Bilca - Bor§ani, cu 
1480 ftici $i 2. P2une$ti, cu 360 
falcl. Lemnul ce se scoate de 
aci in mal mare cantitate este 
fagul, dupS care vine mestea- 
c&nul ?i apol stejarul. Mo$ia a 
fost arendata, pe periodul 1880- 
1885, cu 6600 lei anual; iar pe 
periodul 1885— 95, cu 4757 lei 
anual. 

Bilcilor (Izvorul-), izvor, vine 
din com. Chiojdeanca, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova $i in raio- 
nul com. Salcia, se impreuni 
cu izvoarele Ciuciurul, Oancea, 
Ciinelul, P^curel, Stupina-Popei, 
Burlacul ?i Vulpea 91 formeazi 
girla Salcia. 

Bilciul-Iancului, in jud.Vilcea. 
(Vezi Sute^ti). 

Bllciulul (Fintina-), fintind, ju 
defui Dolj, plasa Balta, com. 
Gingiova, fecut£ de locuitoril 
comunel, c^tre anul 1882. 

Bilcul, deal, care se intinde de- 
alungul riulul Arge$, spre co- 
muna Prisibeni - Buturugenl, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov, la 2 1 /* kil. 
departe de acest sat. 

Bilcul, trup de mofie, nelocuit, pe 
proprietatea m&n&stirei C&scioa- 
rele, pi. Neajlovul, jud. Vla$ca. 

Bilcului (Dealul), deal, pe mo- 
$ia Hirtoapele, com. Lespezile, 



96*13, UartU IHcfion* Gngrafic* 



60 



Digitized by 



Google 



BtLCULlI (VALEA-) 



442 



BlLDANA 



jud. Suceava, parte cultivabil, 
parte acoperit de padure. 

BIlcului (Valea-), vale, la Sud 
de cat. Ciocanul, corauna Gra- 
dinari, plasa Sabarul, in jud. II- 
fov, care formeaza un fel de 
cere. Aceasta vale spre satul 
Falcoianca se numeste Salcioa- 
rele. Vara seaca si este acope- 
rita de trestie si rogoz. 

Blldana, com. rur., pi. Bolinti- 
nul, situata la sudul jud. Dim- 
bovi(a. 

Se margineste la E. cu com. 
Ciocanesti, jud. Ilfov; la S. cu 
com. Tartasesti si Brezoaia, jud. 
Ilfov; la V. cu com. Brezoaele 
si Slobozia-Moara, jud. Dimbo- 
vi^a si la N. cu com. Vizuresti, 
jud. Dimbovi^a. 

Se compune din 2 catune : 
Bildana si Fundata. 

Casele ce alcatuesc aceasta 
comuna sunt asezate pe doua 
rindurl de-alungul soselet na^io- 
nale Tirgoviste-Fundata. 

Suprafa^a totala a comuneT 
este de 1500 hect. Are o po- 
pulate de 748 locuiton, carl 
traesc in 210 case. 

E udata in partea de V. de 
girla Ilfova^ul, cunoscuta aci sub 
numele de Moarta si de Ilfov. 
Paralel cu aceasta girla si mat in 
apropiere de com. curge viroaga 
numita. Valceaua-Omului, care 
izvoreste mat sus de com. Bal- 
teni, jud. Dimbovi^a, trece prin 
helesteul Sardarul si se varsa 
in girla Ilfova^ul maT jos de co- I 
muna Brezdea, la confluen{a nu- j 
mita Balcataciul. ! 

In partea de N.-E. a cat. Bii- , 
dana este lacul numit Gogu, 
care in timpuri ploioase is! ma- 
reste cantitatea apel printr'o I 
valcea numita Barac, ce-1 pune 
in comunicajie cu girla Colen- 
tina, de linga Vizuresti. 

Resedin^a comunel pana in 



1896 era in cat. Bildana, iar de 
atunci s'a mutat in cat. Fun- 
data. 

Afara de soseaua na^ionala 
Tirgoviste-Fundata, care se im- 
preuna cu soseaua na^ionala Pi- 
testi-Bucuresti, la esirea din cat. 
Fundata, comuna mat e stra- 
batuta de soseaua comunala Bil- 
dana-Brezoaele, incepind de la 
punctul Mincatura si avind di- 
recfia de la E. la V. 

In comuna e o scoala, care 
s'a infiin^at la 1 Septemare 1896, 
si dou3. biserici : una in cat. Bil- 
dana, sub numele de Manasti- 
rea-Bildana, cu hramul Ador- 
mirea si alta in Fundata cu hra- 
mul Izvorul-TamaduireT. Aceasta 
biserica s'a zidit de decedatul 
proprietar Mate! Funda^eanu ; 
ruinindu-se insa, a fost rezidita 
la 18 1 5 de paharnicul Dumitru 
Persiceanu, caruia i s'a cuve- 
nit proprietatea vistierulul Mate! 
Funda^eanu, in urma casatoriel 
ce a contractat cu fiica acestuia, 
anume Sultana. 

Mai tirziu cazind in ruina a 
fost rezidita din temelie de Pi- 
tarul Nicolae si Ispravnicui Ion 
Prisiceni, terminindu-se in anui 
1845, pe timpui domniet lul 
George Bibescu, mitropolit fiind 
Neofit. 

Comuna Bildana e situata in 
regiunea sesulul si pamintul sail 
este foarte prielnic agriculture!. 
Produce cu imbelsugare: griu, 
orz, ovaz, meiu, rapi^a, varza, lu- 
cerna, cinepa, secara, etc. Po- 
rumbul se cultiva pe o supra- 
fa^a de 800 hect. 

Din animalele necesaril gos- 
podariei si lucrarilor agricole 
se cresc : bol, vacl, 01, rimatori. 

Sunt in comuna 40 boi, 130 
vacl, 1 OCX) ol, 144 rimatori si 
180 cat. 

Partea de E. a comunel, pe 
o suprafa^a de 300 hect., este 
umbrita de padurl, in carl pre- 



domina stejarul, ulmul, frasinul, 
carpenul, ar^arul si teiul. 

Locuitorii sunt parte mosneni, 
parte improprietari^f. 

Inainte de 18 1 5 aceasta co- 
muna nu era cunoscuta sub ac- 
tuaiul nume, ci sub numele de 
Mosneanu. 

Acest nume si l'a luat de la 
un mosnean numit Bildan, om 
destept si vrednic, care avea 
mare cinste chiar la Voda Ca- 
ragea, si care Fa numit mat mare 
in sfatul satuluT. Sub numele de 
Bildan il gasim ca vechil al mos- 
nenilor in ocolnija mosiilor, fa- 
cuta la 1820 de Clucerul Preda 
Saulescu. 

Bildana, mdndstire, com. Bilda- 
na, pi. Boiintinul, jud. Dimbo- 
vi^a, asta-zl ruinata. In vechime 
era aci o mica bisericuja. 

In anul 1827, proprietarul Po- 
pa Gheorghe, eclesiarhul bise- 
ricei Curtea-Domneasca din Tir- 
goviste, dupa cum adevereste 
un vechiu document, in asocia- 
^ie cu Clucerul Costache Hiotu, 
au construit actualele chilii, in- 
stalind aci, la anul 1 83 1, 12 ca- 
lugari^e. 

La sfln^irea acesteT manastirl, 
spun batrinii ca a luat parte si 
generalui Kiseleff, care a inzes- 
trat'o cu doua marl icoane lu- 
crate in margaritar, ce stau in 
fiin^a si azl. 

In anul 1834 Popa Gheorghe 
Eclesiarhul, sim^indu-se catre 
sflrsitul vie^el a trecut prtn tes- 
tament mosia si ingrijirea manas- 
tirel fiicel sale Elena, casatorita 
cu Slugerul Paun Pascal, pu- 
nindu-le obligate, cu afurisenie, 
sa aiba grije de manastire, iar 
la rindul lor urmasii lor sa fac5 
tot asemenea. 

Murind Slugerul Pascal, sojia 
sa, Elena, a reparat radical ma- 
nastirea, in anul 1861. 

Prin testamentul din lulie, 



Digitized by 



Google 



BtLDAXA 



443 



BtLTA 



1873, Elena Pascal a transmis 
mosia nepoatel sale, D-na Irina 
Dr. G. Polizu, cu condi^iune si 
Intre^ina m&n&stirea, iar c&lug&- 
ri^ele si fie inlocuite prin 5 fe- 
me! batrtne mirene, c&rora si 
le procure cele necesare pentru 
traT. 

Dela 1873 — 1887 manistirea 
a fost bine ingrijita'. Murind Doc- 
torul Polizu, ea s'a desfiinfat, 
c&cT mostenitoriT, pentru e?irea 
din indiviziune au vindut mosia, 
au gonit c&lug&ritele, d&rimind 
si chili ile lor. 

AzT, din impozanta m&n&stire, 
n'a rdmas de cit ruin&. Pe fron- 
tispiciul bisericet se mat poate 
citi : «S'a ridicat aceasta" sfinta 
biserici de robiT lut Dumnezeu 
Clucer Hiotu si Popa Gheorghe 
Eclesiarhul bisericet DomnestT 
din Tirgoviste si protopop a tot 
jude^ul Dimbovi^a si de roaba 
lul Dumnezeu Maria Presbitera, 
spre slava si cinstea N&scatoa- 
rei-de-Dumnezeu si a MareluT- 
Mucenic Gheorghe si a sfintuluT 
Nicolae, in zilele puternicului 
impSrat a toata. Rusia Nicolae 
Pavlovidf, fiind MuscaliTin {ara\ 
prin blagoslovenia P. S. Parin- 
tele Episcop RImniculuT Kir Neo- 
fit, fiind ocirmuitor al sfinlel Mi- 
tropolil cu P. S. Panntele Mi- 
tropolit Kir Grigore, ce din piz- 
ma boerilor a fost izgonit in {ara 
Musc&leasci, s'a s&virsit la leat 
1 83 1, Septembre 8». 

Bildana, poiand, in comuna B&- 
jesti, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Bildani, pise, com. Popesti, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Bilhacul, catting al com. Cotul- 
CioareT, jud. BuzaTi ; are 280 loc. 
si 68 case. 

Bilhacul (Lacul-Cdlugarilor), 

lac, in com. Cotul-Cioarel, jude- 



$ul Buz&u, format din mat multe 
basine, legate intre ele prin vi- 
roage. Are mult peste. E o con- 
tinuare din lacul Bentul ; se in- 
tinde prin com. Cilibia si Co- 
tul-Cioarei ; se scurge in valea 
Buzoelul, din jud. Br&ila, com. 
Vizireni. 

Bilhacul, mosie, in com. Cotul- 
Cioarel, jud. Buz&u, c&t. Bilhacul ; 
are 1200 hect., mare parte a- 
rabile, restul lac, stuf&ris si 
sterp. 

Bilhacului (Valea-), vale, aco- 
peritS cu stuferis, in com. Cilibia, 
pe mosia $tubeul, jud. Buz£u. 

Bilta, com. rur., jude^ul Gorj, in 
plaiul Vulcan, situata" la N. co- 
munei Br&diceni 91 la 16 kil. di- 
rec{iune V. de orasul T.-Jiul. 
Se compune din c&tunele Bilta 
si Valea-Mare. 

Are o suprafa^a de 780 hect., 
din carl 220 hect. arabile, 148 
hect. fine^e, 60 hect. izlaz, 92 
hect. vil si 200 hect. livezT de 
prunt. 

Venitul comunel este de lei 
1 1 1 1, bani 20, iar cheltuelile de 
lei 990, ban! 75. 

Are 320 fam., cu 2320 sufl., 
din carT 250 contrib. Loc. po- 
sed£ : 87 plugurT, 92 care cu bol 
si vacT, 620 vite marl cornute, 
95 cat, 2200 01, 70 capre si 
278 rim&tori. 

Prin Bilta trece soseaua co- 
munala\ care o leag& cu c&tu- 
nele sale, Balta si Valea-Mare. 

In comuna sunt 10 pu^url si 

1 fintina\ 

Are: I scoalS. fondati la 1838 
si frecuentata ast&zl de 33 copil, 
din 36 inscrisT; 2 biserici de 
lemn, deservite de 2 preo^I si 

2 cintare^I. 

Bilta, sat, pendinte de comuna 
rurali Filiasul, pi. Jiul-d.-s., ju- 



deful Dolj, situat pe piriul cu 
acelasi nume, care se vars£ in 
dreapta Jiului, in punctul unde 
acest riu face o cotituri foarte 
mare p&n& la satul Cotina. LSr- 
gimea Jiului e in acest loc de 
85 metri, iar adincimea de 3,15 
metri. 

Satul Bilta e asezat la o de- 
partare de 5400 metri S.-V. de 
Filiasul, unde e resedin^a co- 
munei. 

Popula^iunea e de 222 fam., 
cu 760 suflete. 

Are o biserica' parohialS, con- 
struiti din lemn, avind hramul 
Sfin^il VoevozT, fondati la 1820, 
de locuitori si deservita. de I 
preot paroh si un cintare$. Bi- 
serica posed& 7V2 hectare pi- 
mint. 

Satul e lipsit de scoal&. Copitf 
in virsta d'a o frecuenta sunt 
in numar de 82, 38 bfie{i si 44 
fete. 

Comunica^ia in acest c&tun se 
face prin sosele comunale, carl 
o pun in legatura* la N.-V. cu 
Gura-Motrulul, din jude^ul Me- 
hedin^i, la S. cu Cotina, iar la 
N.E., trecind Jiul peste un pod 
dc lemn, cu Filiasul. 

Bilta, cdtun, resedinfa comunei 
Bilta. E situat la E. de c£tu- 
nul Valea-Mare, din plaiul Vul- 
can, jud. Gorj. 

Are o suprafa^a" cam de 460 
hect., din car! 130 hect. arabile, 
128 hect. fine^e, 40 hect. izlaz, 
62 hect. vii si no hect. livezi 
de prunT. Produce in termen de 
mijloc 1300 hectolitri porumb, 
23 hectolitri fasole, 1260 deca- 
litri vin, 790 decalitri {uic&, 800 
kgr. brinza\ 2600 kgr. lina" si 
9600 kgr. fin. Pcimintul este pu- 
^in fertil. 

Are o populate de 213 fa- 
milit, din carl 2 familil figanl, 
1344 suflete, 163 contribuabilL 
Locuitoril poseda 52 plugurf, 



Digitized by 



Google 



BtLTA 



444 



BlNDAUL 



6o care cu boT, 360 vite marl 
cornute, 54 cat, 1400 oT, 40 
capre si 155 rimatorl. 

Prin acest catun trece apa 
Bilta. 

Este strabatut de soseaua co- 
munala, ce vine din catunul ve- 
cin, Valea-Mare, de la V. spre 
E., si se leaga cu soseaua corau- 
nala Runcul. Spre S. se leaga 
cu comuna Arcani si Bradiceni 
prin drumurT ordinare. 

In catun sunt 4 pu{un. 

Are 1 biserica de lemn, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintare{. 

Bilta, pirla, izvoreste din Capul- 
Obirsiei, din com. Bilta, plaiui 
Vulcan, jud. Gorj ; curge de la 
N. la S., atingind com. Bra- 
diceni, pe care o lasa in dreapta; 
se varsa in Bistrifa, ceva mai 
sus de satul Telesti. 

Bilta, parohie, formatadin o parte 
a comunei Filial si anume din 
catunele Bilta, Schitul si Raco- 
vi^a, jud. Dolj. In aceasta pa- 
rohie sunt doua biserici: una. 
parohiala, in catunul Bilta si alta, 
filiala, in catunul Schitul. Am- 
bele biserici sunt deservite dc 
2 preoji si 2 cintarepf. 

Bilta, pi rift, pe teritoriul comunei 
rurale Filiasi, pi. Jiul-d.-s., jud. 
Dolj. Uda satul cu acelasl nume 
si merge de se varsa in dreapta 
JiuluT, in punctul unde acest riu 
face o cotitura foarte mare pana 
la satul Cotina. 

Bilta, rlpa, jud. Dolj, plasa Jiul- 
d.-s., com. Filiasi, satul Bilta. 

Biltanele, com. rur., jud. Mehe- 
din(i, in plasa Motrul-d.-j., la 
o distan^a de 40 kil. de orasul 
Turnul-Severin. Este situata pe 
vale, intre 2 dealuri paralele, 
acoperite cu padurl sccuiare si 
e udata de mai multe izvoare. 



Are o poztyiune frumoasS. 
Este constituita din sapte ma- 
halale si anume : Belgeasa, Mus- 
calesti, Durloesti, $urcani, Flue- 
rari, Popesti si Schiopani, avind 
peste tot 96 contribuabill cu 
510 locuitort, ce loeuese in 114 
case. Ocupa^iunea locuitorilor 
este agricultura si cresterea vi- 
telor. Calitatea pamintulul e bu- 
na. Locuitoril poseda: 21 plu- 
gurl, 40 care cu boT, 5 canine 
cu cal si 22 stupT. Comuna are 
o biserica, deservita de 1 preot 
si 2 cintare^T; o scoala cu 1 
tnvafator, frecuentata de 20elevT. 

Budgetul comunei la veniturl 
de 790 lei si la cheltuell de 502 
lei. Sunt 320 vite marl cornute, 
18 cal, 182 ol si 190 rima- 
torf. 

Prin aceasta comuna trece 
soseaua comunala Plopi-Blida- 
rul - Biltanel - Strehaia. Dealurile 
mai principale din aceasta co- 
muna sunt : Cirna, in partea de 
miaza-noapte si Dosul-Mare in 
partea de miaza-zi. 

Prin Biltanele curgepiriul Sla- 
tinicul, ce se formeaza din iz- 
voare de pe coprinsul comunei 
si comunelor vecine si care se 
varsa in Husnifa. 

Comuna Biltanele si-a luat 
numele de la balfile ce erau in 
aceste locurT, inainte de a se 
incepe cultura pamintulul. S'a 
format in anul 1806. Pana atunci 
locuitoril se aflati stabili(T prin 
conace, pe Valea-Cirnel si Dea- 
lul-CirneT. 

El au fost aduna(I de vistie- 
rul Nicolae Boboc, care si-a 
construit aci o frumoasa cula 
si ma! pe urma a facut si o bi- 
serica de lemn. 

Biltanele, mahala, jud. Mehe- 
din^i, in plasa Ocolul-d.-j. ; {ine 
de com. rur. Igiroasa. 

Biltanele, padure, in com. rur. 



Biltanele, plasa Motrul-d.-j., ju- 
de^ul Mehedinfi. 

Biltanul, canal, in insula Balta, 
plasa Ialomi^a-Balta, com. Stel- 
nica, jud. Ialomita; pune in co- 
rn unicafie lacul Perianul cu la- 
cul Cobilcic. 

Bilvane§ti, com. rur., jud. Me- 
hedin^i, in plaiui Cerna, la dis- 
tant de 23 kil. de Turnul-Se- 
verin si situata pe deal. For- 
meaza comuna cu catunul Ca« 
linesti, avind 123 contribuabill, 
din 784 locuitort, locuind in 132 
case. Ocupajiunea locuitorilor 
este agricultura si mat cu seama 
cresterea vitelor. El poseda 17 
plugurl, 36 care cu bol, 2 ca- 
nine cu cal si 201 stupl. Bud- 
getul este la veniturl de 161 3 
lei si la cheltuell de 730 lei. 
Sunt 216 vite marl cornute, 7 
caf, 60 01, 140 rimatorl si 140 
capre. 

Bincaci, vale, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Negoesti, taiata 
de-a curmezisul de hotarul de 
N. al comunei Negoesti, catre 
com. Bradesti, din pi. Jiul-d.-s. 

Bindaul, mic lac, in com. Pa- 
dina, jud. Buzau, care mai ina- 
inte se trecea cu luntrea si 
avea maluri foarte nisipoase. 

Bindaul, movila insemnata, in co- 
muna Padina, jud. Buzau, linga 
lacul Bindaul, numita ast-fel 
dupa Bindea-Mocanul, ce-sl avea 
tirla aci. Pana in 1832, in jurul 
sau, a fost vechiul sat Macoveiu, 
care apol s'a mutat parte mai 
la S. si a dat nastere satuluT 
Padina, parte la Trandafirul. 
Cauza mutarel a fost pe de o 
parte impilarile, iar pe de alta 
miazmele emanate din lacul Bin- 
daul, carl imbolnaveau pe lo- 
cuitorl. 



Digitized by 



Google 



BlNDEA 



445 



BtRCA 



Bindea, munte, in comuna rurala 
Corbi, plaiul Nucsoara, jude^ul | 
Muscel. Locuitoril it zic Pindea. 
Se numeste ast-fel, pentru-ca aci 
se face paza granite!. Virful sau 
poartS acelasl nume. 

Este unul din cele 6 pichete 
ale jude^ulul Muscel pentru paza 
fruntariel, la 40 ldl. departe de 
pichetul Gropile. 

De aci ese izvorul, care im- 
preuna cu eel din Valea-Rea, 
formeaza riul Doamna. 

Bindea serveste de pichet di- 
nainte de 1856. 

Bindea, pddure, tn Intindere de 
482 hect, proprietatea statulul. 
Face parte din marea padure 
Corbi, plaiul Nucsoara, jud. Mus 
eel si e formata din 10 trupurl: 
Plaisorul, Preotesele, Bindea, 
Zanoaga, Papaul, Rusul, Platica, 
Alunisul, Padurile si Cringul, 
avind toate o intindere de 17530 
hectare. 

Blnde^ti, deal, in com. Margi- 
neni, plasa de Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u. E situ at la hotarul 
despre comuna Zanesti. 

Blnde^ti, iaz, in com. Margineni, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neamfu, 
situat sub poalele dealului cu 
a sa numire. 

Bira, com. rur., in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., spre N.-E. de 
orasul Roman si la 16 kil. de 
el. Este asezata pe platoul Bira. 
Formeaza o comuna, com. Bira, 
cu catunele Bira (sat), Bira (tirg), 
Balomiresti si O^eleni, cu rese- 
din^a com. in tirgusorul Bira. 
Are 415 cap! de fam., 455 con- 
tribuabill, 1865 loc, din carl 1 10 
stiQ carte ; 448 case. Se face aci 
comerciu cu cereale, vite si lu- 
cruri de prima necesitate. Sunt 
1489 vite marl. Com. are 3 bis., 
doua de zid si una de lemn. 



FormeazS o circumscrip^ie fis- 
cala cu com. Boghicea si Sta- 
nza. Venitul anual al comuneT 
este de lei 6259, banl 99 si chel- 
tuelile de lei 5680. 

Bira, sat, pi. Znagovul; face parte 
din com. rur. Lipia-BojdanI, ju- 
detul Ilfov. Este situat la N. de 
Gruiul, pe malul sting al riului 
Ialomi^a. In partea de V. locul 
e smircos. 

Populafia lul e de 456 sufl. 

Suprafafa totala a satulul e 
de 1025 hect, din carl 721 a- 
parfin statulul si 304 locuitori- 
lor. Statul cultiva prin arendasil 
sal 608 hect., 2 ramin sterpe, 
45 rezervate de izlaz si 66 sunt 
padure. Locuitoril cultiva tot 
terenul. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl e de 
274 si al celor mid de 550. 

Bira, tirgufor, jud. Roman, in 
plasa Siretul-d.-s., spre N.-E. de 
orasul Roman si la 16 kil. de 
el. Este asezat pe platoul Bira. 
Are 71 cap! de fam., 60 con- 
tribuabilt, 407 loc, din carl 66 
stiu carte; 83 case. Sunt 93 
vite marl cornute. Este o bi- 
serica de lemn. Bira este re- 
resedi n{a sub - prefecture! pla - 
sel Siretul-d.-s., si a comunel 
Bira. Tot aid este si o judeca- 
torie de ocol. Are un oficiu 
postal-rural. Pozi^iunea acestul 
tirgusor in mijlocul plasel si le- 
garea lul prin o sosea cu ora- 
sul Roman, sosea jude^eana, il 
face sa f\e al 3 -lea centru co- 
mercial in jude{. In marginea 
de V. a tirgusorulul sunt case 
marl ale proprietarulul. 

Bira, sat, jud. Roman, in pi. Si- 
retul-d.-s., com. Bira.. Are 53 
capl de fam., 45 contrib., 217 
locuitorl, din carl 12 stiu carte; 



64 case. Popula^ia este compusa 
din RominI si Evrel. Sunt 403 
vite marl cornute. 

Bira, padure a statulul, in intin- 
dere de 40 hect.; formeaza un 
trup cu padurea Gruiul, care are 
450 hect. Este pendinte de co- 
muna Lipia-BojdanI, pi. Znago- 
vul, jud. Ilfov. 

Bira, piriia§, in partea de V. a 
comunei Sutesti, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Bira, platoil, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-s., com. Bira, pe care 
este asezata com. Bira. 

Biranul, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-s., com. Argetoaia. Este si- 
tuat la o distant de 2 V* k»l. 
de Argetoaia-d.-s., unde e rese- 
dinfa comunel. Are 135 suflete, 
6$ barba^I si 67 femel. Copiil 
din acest sat urmeaza la scoalele 
din satul Argetoaia-d.-s., ce sunt 
la o departare de 2 1 /s kil. Numal 
2 bae^T au urmat, in 1892 — 93, 
regulat la scoala. Cu virsta de 
scoala sunt 8 baeflf si 4 fete. 
$tiu carte 2 barbaflf. In sat sunt 
60 de case si 14 bordee. 

Bir&iacul, catun, cu 20 familil, 
jud. Mehedin^i, in plaiul Clo- 
sani. X me de com - rur - Ponoa- 
rele si este asezat pe deal, in- 
vecinindu-se cu minele de la 
Baroaia. 

In acest catun se gaseste o 
fintina cu apa minerala. 

Birca, com. rur., jud. Dolj, pi. 
Balta, la 48 kil. departe de Cra- 
iova si la 1 1 kil. de resedinja 
plasel, Macesul-d.-s. 

Situata pe malul sting al Das- 
na^uiuiul. 

Se invecineste la N. cu com. 
Giurgi{a, la S. cu com. Goicea- 
Mica, la E. cu com. Horezul- 



Digitized by 



Google 



bIrca 



446 



BtRDIGANI 



Poenari si la V. cu com. Urzi- 
cu^a, cat. Tonelele. 

Terenul comuneT este compus 
din huma si argil. 

Birca este udata de riul Das- 
n&tuiul, ce trece prin vestul co- 
munei, cu direc^iunea de N.- 
S. Acesta primeste piriul Birca 
in fa^a gurei riului Urzicufa. 

FintinI sunt cele urmatoare : 
Fintina-lui-Popa-Mitreiu,F?ntina- 
Inalta, Fintina-lui-Voiu. 

Dupa spusa batrinilor, comuna 
isl trage numele de la o familie 
numita Berculescu. La inceput 
s'a numit Bircu^a si cuprindea 
catunul Goicea-Mica, azl co- 
muna. 

Se compune dintr'un singur 
c&tun, numit Birca. 

Birca, sat, jud. Dolj, pi. Balta, 
comuna Birca, situat pe malul 
piriului D&sn&tuiul, la 48 kil. 
de capitala jude^ulul. Are 1497 
suflete, 7 7 7 barba^isi 720 femeT, 
car! locuesc in 334 case si 190 
bordee. In sat este o scoala 
mixta. Pentru localul scoalel s'au 
cheltuit 10975 lei. Cu virsta de 
scoala sunt 80 baetf si 91 fete. 
Au urmat regulat, in anul sco- 
lar 1892 — 93, 77 b&etf si 12 i 
fete. §tiQ carte 178 b3rba{T si 
18 feme!. In sat este o singura 
bis., cu hramul Sfin^if Dumitru 
si Gheorghe, fondata de un 
grec, Hagi Enus, la 1801 — 1803. 

Biserica e deservita de I preot 
paroh, un preot supra-numerar 
si 1 cintaref. 

Aci se afla si resedin^a jude- 
c&toriei de ocol a pl^seT Balta 
si un biurou postal-rural, care 
dcserveste 27 de comune. 

Cailc de comunica^iune ale a- 
cestui catun sunt: $oseaua ju- 
de^eana Craiova-Bistre^ul, careil 
pune in leg&turft la N.-E. cu 
Ceratul si la S.-V., trecind po- 
dul de lemn peste piriul D&s- 
nafuiul, cu Bistre^ul. 



Birca, balta, din com. Miroslava, 
pi. Stavnic, jud. Iasi, in care se 
scurg mat multe piriiase. Nu 
seaca nicl o data, si in timpul 
em el nu inghea^a. 

Birca, iaz, in com. Mogosesti, 
pi. Stavnic, jud. Iasi, pe mosia 
Minjesti, format din mat multe 
piraie. 

Birca, circiumd izolatd, in com. 
Miroslava, pi. Stavnic, jude^ul 
Iasi, pe teritoriul satulul Cor- 
nesti, linga drumul Budesti. 

Birca, pddure a statulul, in in- 
tindere de 150 beet, pendinte 
de com. Turia, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt. 

Bircan, jude^ul Neam^u. (Vezf 
Piriul-luI-Bircan). 

Birca, deal, in raionul comunei 
Contesti, plasa Argeselul, jude- 
{ul Muscel. 

Birca, lac mare, pe dealul cu a- 
celast nume, com. Con^esti, jud. 
Muscel, avind o lungi me de peste 
120 m. si o lafime de 8 metri. 

Birchii (Valea-), vale, comuna 
Ceta^eni-din-Deal, plaiul Dimbo- 
vi{a, jud. Muscel. 

Birchiule^ti, poiand, com. Bal- 
cesti, plasa Olte^ul-d.-j., judc^ul 
Vilcea. 

Bircioaia, \\\ jude^ul Putna. (VezT 
Burcioaia). 

Bircul, sat, in capatul despre N. 
al com. Silistea, si la extremi- 
tatea despre Est a placet Bis- 
tri{a, in jud. Neam^u. E asezat 
pe valea din stinga piriulul Or- 
bicul, intre satul Hirtesti, com. 
Margineni, la Nord - Vest ; so- 
seaua Gosmani si Birjoveni, de 



care se desparte printr'o curi- 
tura de dealun, la Sud ; hota- 
rul jud. Roman la Est. 

Are o suprafar£ de 1072 hec- 
taril si 50 aril (750 faicT), si o 
populafiune de 435 sun*., 99 bar- 
ba{I, 99 femei si 237 copiT. Con- 
tribuabili sunt 159. Familif 163. 

In acest sat se afla : o biserica, 
deservita de 1 preot si 2 ecle- 
siarhl; o scoala; o moara pe 
apa Orbiculul. Strain! sunt 4 
EvreT. 

Locuitorii se ocupa excluziv 
cu agricultura. 

Vite sunt 441, dintre carl: 
20 cat, 17 epe, 60 bol, 120 
vact, 144 01, 40 porci si 40 vite 
mid cornute. 

Bircul, pddure, pe cuprinsul mo- 
sief cu a sa numire, in comuna 
Silistea, plasa Bistri^a, jude^ul 
Neam^u. Are o intindere de 92 
pogoane. 

Bircul-Qo§mani, mope cu par^i, 
jud. Neam^u, in plasa Bistri^a, 
situata intre mosiile Bunca, Bir- 
joveni si Silistea. Pe cuprinsul 
eT se afla satele cu aceleasi nu- 
min. Mai inainte vreme o parte 
a fost sub penden^a Episcopiei 
de Roman, iar alta parte apar- 
{inea raposatulul Caminar Gr. 
Alcaz. AstazI este proprietatea 
statulul. 

Bircu^a, nume, ce purta in ve- 
chime com. Birca, jud. Dolj. 

Birda, vah\ in com. rur. Izvo- 
rul-Birzel, plasa Ocolul d.-s., ju- 
de(ul Mehedin^i. 

Birdahan, iaz, in partea despre 
Nord a Dealului-CismeleT, in a- 
propiere de satul Cucuteni, din 
comuna Cucuteni, plasa Stavnic, 
jud. Iasi. 

Birdigani, numire vechie, ce se 



Digitized by 



Google 



kIrdocul 



447 



BtRLA 



mat d& si acum catunulul Vul- 
turesti-d.-j., plasa Argeselul, ju- 
de^ul Muscel. (VezT Vulture^ti). 

Birdocul, poiand, comuna Bro$- 
teni, plasa Cerna-d.-s., jude{ul 
Vilcea. 

Birgdoant, sat, in comuna Bir- 
gaoani, jud. Neam^u, a$ezat pe 
sesul coprins intre dealurile Mes- 
teaeanul, spre Vest §i Certieni, 
spre Est, precum si intre pira- 
iele Bahni^a si Certieni, carl lsl 
unesc cursurile spre partea des- 
pre Nord a sa. 

Are o suprafa{«l de 1780 hec- 
tare, si o populafiune de 814 
suflete, sau 210 familii, 40 va- 
duve, 20 nevolnici. 

In acest sat se afl&: doua bi- 
serici ortodoxe, deservite de dol 
preojl $i dot eclesiarhl ; o bi- 
serici catolica, cu un dascal ; o 
^coalci ; 3 rotaril ; o fierarie. 

Contribuabili sunt 300. 

Streinl sunt 135 Ungurl. 

Mai inainte de a se uni pla- 
$ile De-Sus-Mijlocul, acest sat 
a fost re$cdinta sub-prefecture! 
plasel Mijlocul. AstazI insa a 
ramas numal ca re$edin£i a au- 
torita^ilor comunale. In locali- 
tate se face iarmaroc la 23 A- 
prilie. 

Vite sunt 1396, dintre car! 
200 boT, 306 vacT, 500 oT, 1 40 
porcT, 100 cal $1 epe, 150 vite 
mid cornutc. 

Birg&oani, mosie, situata pe linga 
mosiile Balanesti, $erbe$ti - lul- 
Talpan, Prajesti $i altele, in co- 
muna Birgaoani, plasa De Sus- 
Mijlocul, jude^ul Neam^u. Apar- 
{inea PrincipeluT Stefan Vogo- 
ride, care la 1840 a avut judc- 
cata de impresurare despre mo- 
sia Talpa. 

Blrjoveni, com. rur., in plasa Si- 
retul-d.-j,, jud. Roman, spre S.- 



V. de orasul Roman si la o de- 
partare de 16 kil. de el si de 
15 kil.de re$edin{a pl£sel. Este 
asezata pe culmea dealurilor, ce 
desparte jud. Roman de jude- 
\\A Neam^u ; are o pozi^iune fru- 
moasa. E formats din sateleBir- 
joveni si Praje^ti, cu re?edin{a 
comunel in satul Birjoveni. Are 
1 66 cap! de familie, cu 123 con- 
tribuabili, din 575 locuitorl, 31 
stiii carte. Locuesc in 132 case. 
Popula^iunea este toata Romina 
afara de o familie EvreT. Sunt 
1490 capete vite marl. Are o 
biserica de zid. Vcnitul anual 
al el este de 2175 lei, 34 ban! 
si cheltuelile de 2142 let. Este 
legata cu orasul Roman prin 
$osea. 

Blrjoveni, sat, la extremitatea 
despre Est a comunel Silistea, 
precum si a plasel Bistri^a, ju- 
de{ul Neamju, a$ezat intr'o cur- 
batura de dealurl, spre limita 
jude^ulul Roman, care il des- 
parte la N.-V. de satul Go.smani, 
la Vest de satul Silistea si la 
Sud de satul Runcul. 

Intinderea teritoriulul sau e 
de 318 hect. (244 falcT). Are o 
popula^iune de 610 suflete, sau 
184 familii, cu 174 barbajl, 147 
femei $i 289 copil ; str&ini sunt 
7 Evrei. 

Contribuabili sunt 162. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura si cre$terea vitelor. 

In acest sat se afla : prim&- 
ria; o biserici deservitS de 1 
preot $i 2 eclesiarhl ; o scoala 
cu o popula^iune de 48 elevl. 

Numarul vitelor se urc& la 
1268 capete si anume : 15 caT, 
28 epe, 220 bo!, 2 12 vacl, 690 
ol, 51 pore! $i 48 vi{el. 

Numirea vechie a satulu! : Cre- 
teni-Lipovenl. 

Birjoveni, sat si re$edin{a comu- 
nel cu aceeasl numire, in jud. 



Roman pi. Siretul-d.-j., spre S.- 
V. de orasul Roman $i la o de- 
p&rtare de 16 kil. de el si de 
15 kil. de resedin^a plasel. Este 
a$ezat pe culmea dealurilor, ce 
desparte jude^ul Roman de ju- 
de^ul Neamfu si are o pozifiune 
frumoasa. Are 119 capl de fa- 
milie, cu 84 contribuabili, din 
374 locuitorl, 29 stiu carte. Sunt 
82 case. Popula^iunea este nu- 
mai romina, afara numal de I 
familie Evrei. Sunt 1050 vite. 
Are o biserica de zid. Este 
legat cu orasul Roman prin 
$osea. 

Birjoveni, sat, in jud. Tutova, 
plasa Simila, com. Radaesti, spre 
Nord de satul Radaesti. 

Birla, com. rur., la Vestul pl&sel 
Teleorman, jud. Teleorman. II 
se mal zice si Birla-$elareasa. 

E situata pe $£rmul sting al 
riului Cotmeana, intre comunele 
Mozaceni si Cioce?ti-Mindra la 
N. La V. se margineste cu riul 
Cotmeana $i la E. cu valea Te- 
cuciulul. 

Este compusa din tret catune : 
Birla, re$edin{a, Podi^orul la S., 
situat pe piriia^ul Ceroaia, si $e- 
lareasa la N., tot pe valea Cot- 
menel. 

O parte din acest sat, poar- 
ta ?i az! numirea de Doroban- 
^ia, r^masa — spun batrinil— de 
pe timpul domniel lui Mihaiu- 
Viteazul. 

Pe linga riul Cotmeana, care 
uda partea vestica, mal strabate 
comuna un alt piriia$, Ceroaia, 
care uda partea de E. si de S. 
a el, si se varsa in Cotmeana 
tot in raionul com. Birla. 

Prin centrul comunel strabate 
soseaua jude^eana Rosiori-Stol- 
nici, din car! pornesc diferite 
drumurl vecinale spre com. Mi- 
rosi si catunele Podi^orul si ^e- 
lareasa. 



Digitized by 



Google 



BtRLAUUL 



448 



BtRLADUL 



Popula^iunea este de 1456 
suflete, dintre care 260 in ca- 
tunul Podi?orul, 966 in Birla ?i 
230 in catunul $elareasa. Con- 
tribuabili sunt 420. 

Sunt in aceasta comuna 4 co- 
jocan, 1 cismar, 6 fierarT $i 8 
lautart. 

Ocupafiunea locuitorilor este 
agricultura. Terenul nu este fer- 
til, din cauza sarurilor ce con- 
fine. 

Intinderea acestel comune ?i 
a catunelor sale este de aproa- 
pe 1200 hect , din care 400 hect. 
proprietatea mostenitorilor Bir- 
leanu, $i 25 hect. padure in ca- 
tunul Podi^orul; 500 hect. ara 
bile 91 18 hect. padure, proprie 
tatea D-nel Felicia Papadopol, 
Jn catunul $elareasa. Padurile 
de pe aceste mo$iI confin nu- 
mal stejari $i tufanl. 

Locuitoril improprietari^T, du- 
pa legea rurala, ati aproape 
170 hect., numal in catunele Po- 
di?orul $i $elareasa; eel din 
Birla ati numal locurl de casa. 

Are o ?coala mixta, intre^i- 
nuta de jude{, cu un inva^ator 
§i 18 elevl; doua bisericl: una 
in catunul Podi§orul ?i cea l'alta 
in com. Birla, deservite de trei 
preoflf §i $ase cintarefY. O moa- 
ra cu abur func^ioneaza in com. 
$elareasa. 

Budgetul comunei este de lei 
4083.44 la venituri $i 4081.19 la 
cheltuelY. 

Vite sunt 2500, dintre carl 
358 boY $i vacl, 1828 oY $i ber- 
becT, 135 cai $i magarY ?i 179 
porcl. 

In aceasta comuna se gasesc 
ruine vechi, ceea ce face pe lo- 
cuitori sa creaza ca ar f\ ascunse 
tntr'insele comorl $i it indeamna 
sa faca maY in toflf anil sapaturY. 

Origin ea acestel comune este 
foarte vechie. Locuitoril poves- 
tesc ca ar fi intemeiata de un 
mo$, Birla, de la care i-ar fi ra- 



mas numele. O altS tradifie 
spune ca aceasta localitate $Y-ar 
fi tragind originea de pe timpul 
«legaturii lui Mihaiu-Viteazub. 
Birla e trecutaprintre satele prin- 
cipal, in secolul trecut, dupa 
catagrafia generala facuta sub 
domnia lui Nicolae Mavrocor- 
dat. Acest sat facea pe atuncl 
parte tot din jud. Teleorman $i 
plasa careia aparfinea, purta nu- 
mele de pi. Cotlaeni. 

Birladul, plasa, jud. Tecuciu, si- 
tuata in partea sudica a jude- 
{ulul. I§T trage numele de la riul 
Birlad care o strabate de la 
N.-E. spre S.-V. 

Se compune din 10 comune: 
Barcea t Buce$ti, Cdlmdfuiu/, Fun- 
deni, Ive$ti, Lie§ti, Movileni, 
Torce§ti, Tudor- Vludimirescu $i 
Umbrdrefti. Catune sunt 27. 

Are o populate de 17575 
suflete. 

Se margine^te la E. cu jud. 
Covurluiu, de care se desparte 
prin riul $i valea Gerulul ; la V. 
cu riul Siret, ce o desparte de 
jud. Putna; la N. cu pla?ile Ni- 
core^ti, Berheciu ?i Zeletin ; la 
S. cu jud. Covurluiu, de care o 
desparte prin o linie conventio- 
nale, ce merge din satul Tudor- 
Vladimirescu pana in Siret. 

Re^edin^a sub-prefecturel este 
in tirgul Ive$ti. Pana in 1892, 
cind s'a facut noua impar^ire, 
pi. Birlad a fost cind unita cind 
separata de pi. Nicore?ti, avind 
un singur sub-prefect cu re$e- 
din^a in Ive$ti. 

In aceasta plasa sunt 18 ?coa- 
le, din care 7 de baetf, 4 de 
fete ?i restul mixte. Cea din 
Ive$ti $i cea din Lie$ti au cite 
2 inva^atori. 

Construc^iile ?colare sunt 3 
de zid, iar cele l'alte de gard. 
Din aceste localuri, 5 sunt pro- 
prietapf ale comunelor, iar cele 
l'alte sunt inchiriate de comune. 



In plasa Birlad se cultiva vie 
in urmatoarele locality: 

Barcea, 5 1 hect; Buce^ti, 133 
hect. 25 aril ; Calma^uiul, 21.25 
hect.; Fundeni, 61.75 hect.; I- 
ve?ti, 39 hect; Lie?ti, 163.25 
hect; Movileni, 79.75 hect;Tor- 
ce?ti, 47.25 hect.; Tudor-Vladi- 
mirescu, 7 hect; Umbrare^ti, 
122 hect. 

Are 15 parohiT rurale, fixate 
de Sf. Sinod in 1894, care sunt: 

Parohia Barcea, cu biserica 
parohiala S-^ii VoevozY §i Sf. 
M. Arhidiacon $tefan, compusa 
din satele : Barcea-Noua, Bar- 
cea-Vechie ?i Podoleni, avind 
2 biserict, I preot paroh ?i 2 
cintare^T. 

Parohia Dragane§ti, cu bise- 
rica parohiala S-(ii VoevozT, com- 
pusa din satele : Dora^ti ?i Dra- 
gane^ti, are o biserica, I preot 
paroh $i 1 cintare{. 

Parohia Buce§ti, cu bis. pa- 
rohiala Adormirea-MaiciT-Dom- 
nuluT, compusa din satele : Bu- 
ce^ti §i Vultureni, are 1 bise- 
rica, I preot paroh cu 2 cin- 
taretf. 

Parohia Vultureni, cu biserica 
catedrala S-^il Voevozi, compusa 
din satele : Blajeri-d.-j., Diecheni 
§i Vultureni, are 1 biserica, 1 
preot paroh cu 2 cintare^T. 

Parohia Grivi^a, cu biserica 
catedrala S-^il Voevozl, com- 
pusa din satele: Calmatuiul §i 
Grivita, are 1 biserici, 1 preot 
paroh $i 2 cintare^I. 

Parohia Fundeni, cu biserica 
catedrala Inal^area- DomnuluT, 
compusa din satele : Fundeni $i 
Lungociu, are 2 bisericl, 1 preot 
paroh ?i 3 cintare^I. 

Parohia Ive$ti, cu biserica ca- 
tedrala Sf. Gheorghe, compusa 
din satele : Ive$ti ?i Blajeri-d.-s., 
are 1 biserica, 1 preot paroh ?i 
2 cintareflf. 

Parohia Lie$ti, cu biserica 
catedrala Cuvioasa-Paraschiva, 



Digitized by 



Google 



BtRLADUL 



440 



BtRLADUL 



cornpusa din satul Liesti, are I 
biserica, I preot paroh, I ajutor 
si 2 cintare^T. 

Parohia $erbanesti, cu bise- 
rica catedrala Adormirea-Mai- 
cti-DomnuluI, cornpusa dintr'un 
singur catun, avind 2 bisericT, 
i preot paroh, I preot ajutor 
si I cintaref. 

Parohia Movileni, cu biserica 
catedrala S-{ii Voevozi, cornpusa 
din satele : Movileni-d.-s. si Mo- 
vileni-d.-j., cu 2 bisericT, I preot 
paroh, I preot ajutor si 3 cin- 
tarefl. 

Parohia Torcesti, cu biserica 
catedrala S-$iI Voevozi, cornpusa 
din satele : Torcesti si Catunasi, 
avind 1 biserica, 1 preot paroh 
si 2 cintare^T. 

Parohia Tudor-Vladimirescu, 
cu biserica catedrala S-^if Voe- 
vozi, cornpusa din satele : Tu- 
dor-Vladimirescu si Hanul-Co- 
nachi, avind 1 biserica, 1 preot 
paroh, I ajutor si 2 cintare^I. 

Parohia Silistea, cu biserica 
catedrala S-^il Voevozi, cornpusa 
din satele : Condrea, Salcia si 
Silistea, avind I biserica, I preot 
paroh si 2 cintareji. 

Parohia Umbraresti, cu bise- 
rica catedrala S -{il Voevozi, corn- 
pusa din satele : Umbraresti, Slo- 
bozia-Umbraresti si Tamasani, 
avind I biserica, I preot paroh 
si 3 cintarefl. 

Birladul, oraf, plasa Tirgul, jud. 
Tutova, asezat pe ambele ma- 
lurl ale rlulul Birlad. Este pus 
mat tot pe ses, afara de subur- 
biile : Morile-de-Vint si parte din 
Cotul-Negru, care sunt pe dea- 
lurl. 

Ocupa o suprafa^a de 450 
hectare. 

Are o popula^iune de 1945 1 
locuitorl, din carl: 9553 barba^i 
si 9898 femel. $tiu carte 6291, 
nu stiu 13 160. Locuesc in 3926 
case. 



Locuitoril orasulul sunt in 
maioritate Romini; sunt ci^I-va 
Grecl, Evrel si BulgarT. 

Loc. se ocupa cu agricultura, 
cresterea vitelor, industria si co- 
merciul. 

Cultura viei se face, in co- 
prinsul acestel comune, pe o su- 
prafa{a de 143 hect., din carl 
11.25 nelucratoare. 

Industriile, carl se practice 
sunt: cizmaria, croitoria, cojoca- 
ria, lemnaria, fieraria, zidaria, etc.; 
parte din loc. se ocupa si cu 
tabacaria, olaria, muingeria si 
fabricarea sapunulul. 

Are 7 morl cu vapor si mal 
multe de vint. 

Comerciul sail este activ si 
il face mal mult cu Galafi, de 
care se afla la o departare de 
142 kil. Are 976 stabilimente 
comerciale. 

Acest oras serveste ca pia^a 
de desfacere a cerealelor, nu nu- 
mal din acest judej, ci si a ce- 
lor vecine. 

Are 4 piefe. 

Aid in fie-care an de la 20 
pana la 29 August, se face cite 
un iarmaroc, ce dateaza de la 
anul 1863, pentru tot felul de 
animate, producte si obiecte de 
prima necesitate ; asemenea se 
maT face si cite unul saptami- 
nal, in fie-care Mar{i si MlercurT, 
pentru vite. 

Este sta^iune de dr. d. f. la 

51 kil. de orasul Tecuciu si la 

52 kil. de Vasluiu. 

Poseda: un liceu, Liceul Co- 
dreanu, cu o biblioteca; un gim- 
naziu real; o scoala normala; o 
scoala de meserii pentru bae^i; 
una pentru fete; 6 scoll pri- 
mare de baeflf, din care scoala 
No. I s'a infiin^at la 1831; 5 
de fete ; 2 pensionate de fete ; 
si clte-va societal culturale. 

Are: un spital, spitalul Elena 
Beldiman, cu o incapere de 90 
paturl; 13 bisericl, din carl cea 



mal vechie (Biserica-Domneasca) 
facuta de Vasile Lupu, serveste 
de catedrala; 3 farmacii; 3 tipo- 
grafil; 5 libraril; 1 teatru; 1 o- 
ficiu telegrafo-postal ; 1 casa de 
credit agricol; 2 gradini publice, 
dintre carl, una situata in mar- 
ginea despre N. a orasuluT, ve- 
chie, mare si frumoasa. 

Cladirile publice cele mat prin- 
cipale sunt : liceul, spitalul, scoa- 
la No. 3 de bae{i, etc. 

Este divizata in 5 desparfirl, 
cu cite un comisar fie-care. 

Este comuna urbana; rese- 
din^a prefecture! si a tribuna- 
lulul jud. Tutova; are 2 jude- 
catoril de pace. 

Contribu^iunile directe sunt 
de 1 79 1 26 lei, 12 ban!. Veni- 
turile comunel pc anul 1886-87 
ati fost de 481017 lei, 78 banl, 
din carl 28866 lei, 80 banl pen- 
tru drumurl; in 1896-97 veni- 
turile ca si cheltuelile au fost 
de 605064 lei, 59 banl. 

Notice istorice. Orasul Birlad 
e unul din orasele a caror ve- 
chime dateaza dinainte de in- 
fiinjarea statulul Moldovean. Pe 
la inceputul secolulul XII, cu 
vre-o cite-va secole inainte de 
descalicare, a existat in Mol- 
dova-d.'j., un mic stat, cu Bir- 
ladul ca capitala, cu Tecuciul 
si Gala^ul ca orase principale 
si cuprinzind actualele judefe 
a Tutovel, a Tecuciulul si a 
CovurluiuluT, cu par^I din jude- 
fele Vasluiu si Falciu. Statul 
Birladuhu se marginea la S. cu 
Dunarea; la N. cu opcina ce 
desparte apele Tutovet de ale 
Siretulul, Bahluiulul si Jijiel ; la 
E. cu Prutul, la V. cu Siretul. 

Dintr'un document, pe care 
d. Ion Bogdan insa il contesta 
de autentic, ar rezulta, ca acest 
stat era pus sub suzeranitatea 
regelul Gali^iel, formind o feuda 
a acestul Rege si ca avea la 
aceasta epoca de principe pe 



WiJ. MmnU Dieting* GwgrafU, 



67 



Digitized by 



Google 



BtRLADUl. 



450 



lilRLADUL 



Ivanco RotislavovicI, care se 
intitula principe al Birladului. 

Intr'un text al unel cronice 
rusesti, intilnim pentru intiiasi 
data numele orasulul Birlad. La 
1 174, principele de Susdali, An- 
dreiu, miniindu-se pe frazil Ro- 
tislavicT, trimise sa le spuna: 
«de nu voi^f sa facepf pe voia 
mea, tu Rurice dute in Smo- 
lensk la fratele tau, iar tu Da- 
vide, dute in Birlad, cacT in fara 
ruseasca nu-{T ingadui sa staT». 

Deja pe acea vreme locuitoril 
de aci, erau RominT crestini. In 
susfmerea acestet parerl se a- 
due doua marturii contimpo- 
rane : una a luT Nicetas Cho- 
niates din secolul XII, in care 
se pomeneste de poporul Vlah ; 
iar a doua e o bula a papei 
Honoriu III, din secolul XIII, in 
care se vorbeste de poporul 
«Blacorum». 

Cind anume statul Birladului 
s'a alipit de Moldova, nu se stie 
cu preciziune. In I374alipirea era 
un fapt indeplinit, de oare-ce ve- 
dem pe Iuga Koriatovici, Dora- 
nul MoldoveT, datind un uric in 
acel an, din Birlad. 

Alexandru-cel-Bun, impar^ind 
fara in mod administrativ si re- 
gulind boeriile, a onnduit pen- 
tru fara-d.-j. un vornic mare, 
numit Vornicul- Birladului, a 
carui resedinja era in tirgul Bir- 
ladului, unde-1 gasim tot ast- 
fel si pe la 1628. 

La anul 1422, vedem tirgul 
Birladului Mind un oras comercial, 
cu un venit oare-care, cacT Ale- 
xandru-ccl-Bun darueste vama 
Birladului ca venit manastirel 
Bistrifa. 

In scrisoarea luT Hies Voevod, 
din anul 1434 (6943) Septem- 
brie 1, catre Regele PolonieT, 
se arata condi^iunile de pace 
dintre Hies si frate-sau Stefan, 
promi^ind credin^a Regeluf Vla- 
dislav. Hies spune ca a dat fra- 



teluT sau: «. . . . din stapinirea 
noastra stramoseasca , anume 
orasul Chilia cu vamile si iazu- 
rile, canatirna de acelasi oras 
si piata VasluiuluT, cu {inutul, 
care atirna de acea pia^a si la 
stapinirea TutoveT, tirgul Bir- 
ladului, cu tot {inutul si morile 
Covurluiulul si pia^a TecuciuluT 
cu tot {inutul. ...» 

La 1444, Birladul este ars 
cu desavirsire de Tatar!. 

^tefan-cel-Mare, in asezamin- 
tul comercial ce-1 incheie cu tri- 
mesii Regelut Poloniei la 1460, 
Iulie 3, prevede anume ce taxe 
sa perceapa la import si la ex- 
port vama Birladului. 

Litre anil 1550 — 1556 il ve- 
dem tirg mare cu 3 bisericT. 

Prin acest oras era inainte 
calea principals intre Gala^i-Su- 
ceava si Gala^i-Iasi, cacl Petru 
Rares, cind s'a intors de a doua 
oara in scaunuldomniel, la 154 1, 
pornind din Galaji a poposit 
aid in Birlad la boerul sau Hu- 
ra- Vornicul, facindu-1 acesta ma- 
re ospa£ si cinste ; de aci a plecat 
Domnul prin Roman la Succava. 

Estepradat, la 1683, impreuna 
cu o parte din judef, de catre 
Tatar!, sub conducerea lui Mu- 
rat Gherei, Hanul de Crimea, 
cind acesta se ducea din ordinul 
Sultanului sa inconjure Viena. 
Asemenea este piradat la 1686, 
in timpul domniel lui Const. 
Cantemir, de catre armata po 
lona condusa de Sobieschi. 

Pe la inceputul secolului al 
XVIII lea, Birladul avea o tem- 
ni{a si poate centrala pentru 
partea de jos a MoldoveT, cacl 
vedem pe Nee. Mavrocordat, la 
1 7 10, cind venea sa se aseze 
in scaunul domniel, ca, in dru- 
mul sau prin Birlad, s'a oprit 
aici si gasind temni^a plina de 
oamenT, inchi^I din pricina da- 
torii lor catre Turcf, i-ajudecatsi 
negasindu-I vinova^I, i-a liberat. 



Birladul este leaganul vechit 
familii moldovenestl Kostake- 
Epureanu. 

Birladul, riii. Izvoreste din in- 
fundatura a doua dealurT aco- 
perite cu padurl, situate intre 
satele : Giurgeni si Valea-Ursu- 
lut, jud. Roman, plasa Fundul. 
la nastere din doua micT iz- 
voare si curge mat intiiu de 
la N.-V. catra S.-E. pana la Ha- 
nul-Ciubota-Rosie, de unde se 
indreapta spre E. Strabate sa- 
tele Giurgeni si Valea - Ursu- 
lui, pe la apus de eel intiiu si 
pe la rasarit de eel al doilea, 
trece pe linga .Hanul-Ciubota- 
Rosie, satul Lunca, prin apro- 
piere de satele: Linsesti, Oni- 
ceni, Marmureni, Ciorneiul, Pus- 
tieta. Babusa, pe la S. de tirg- 
sorul Bacesti si la o distan- 
{a de 200 m. spre E. de a- 
cest tirgusor trece pe terito- 
riul jud. Vasluiu. De la izvor 
si pana la Hanul-Ciubota-Rosie, 
albia sa este foarte strimpta, de 
oare-ce dealurile de a dreapta 
si de a stinga luT, sunt foarte 
aproape unele de altele, ceea 
ce a si facut ca in cursul sau 
pana la Hanul - Ciubota - Rosie, 
sa-sT sape o albie foarte adinca, 
cu malurile drepte, asa ca nicl 
odata apele acestuiriu pana la 
acest loc nu es din albie. De 
la Hanul-Ciubota-Rosie, dealu- 
rile incep a se departa de cur- 
sul sau, asa c& si malurile de- 
vin mat mici si adese-orl in tim- 
purile ploioase, fac debordari. 
Dealurile din dreapta lui sunt 
de 2 orl mal marl, de cit cele 
din stinga. $esul prin care curge 
incepe a se largi din ce in ce 
de la Hanul-Ciubota-Rosie catre 
tirgusorul Bacesti. Ambele ma- 
lurl ale acestui riu sunt plan- 
tate cu rachi^i si sesul, prin care 
curge, este acoperit cu fine^e. 
Birladul primeste pe terit. ju- 



Digitized by 



Google 



BlRLADUL 



451 



BtRLADEANUL 



defuluT Roman, Jncepind de la 
izvor, urmatoril afluen^i: piriul' 
Giurgeni, piriul Ciubota - Ro - 
sie, piriul Sacalus, piriul Va- 
lea-lul-Ene, piriul Trestiana, pi- 
riul Marmureni, piriul Bozian- 
ca, piriul Craiasca (Toinar), for- 
mat din piriul Chiseli{a, adaus 
pe stinga cu piriul Fodor si din 
piriul Zimbrul si piriul Garbo- 
va$ul pe stinga; piriul Goronul, 
Piriul-$ipotului, Piriul-OceT, pir. 
Pustieta si pir. Babusa pe dreapta. 

Acest ria uda teritoriul jud. 
Roman pe o lungime aproape 
de 20 kil. 

Daca finem seama de pozi- 
tiunea dealurilor, prin care cur- 
ge acest riQ pana la tirgusorul 
Bacesti de terenul lutos prin 
care s'a sapat albia sa si de 
afluen^ir scurp ce-I primeste, 
apoT cu drept cuvint, putem sa 
numim cursul sau pana la tirgu- 
sorul Bacesti : cursul superior 
al riulu! Birlad. 

Din cauza micimeT apelor a- 
cestul riu, locuitoril marginal 
pana aproape de Bacesti, il nu- 
mesc Birladel si numaT de la 
acest tirgusor in jos incep a-1 
numi cu numele de Birlad. 

Intra in jud. Tutova pe la 
com. Costesti si ese pe la com. 
Priponesti - d.-j., transversindu-1 
prin mijlocul sau de la N.-E. 
spre S.-V. 

El primeste in ordinea var- 
sfireT, in jud. Vasluiu, pe stin- 
ga, piraiele : Sacova^ul, Slav- 
nicul, Piriul-Sintenilor, Gabasna, 
Vasluiul, Crasna si Idricea si 
pe dreapta: Stemnicul si Ra- 
cova ; in jud. Tutova pe stinga 
piraiele: Recea, Trausul, Tres- 
tiana, Jeravaful, Hobana, Bir- 
zota, Birzojelul si Girbova^ul, si 
pe dreapta piraiele : Bilavoiul, 
Buga, Horoeta, Simila, Tutova 
si Pereschivul ; in jud. Tecu- 
ciu pe stinga, piraul Cozore- 
lul si pe dreapta : Berheciul si 



I Tecucelul. Se varsa in riul Si- 
j ret, de a stinga, la satul $er- 
banesti, jud. Tecuciu, dupa cc 
uda jud. Roman, Vasluiu, Tu- 
I tova si Tecuciu. 
I Acest riu este inconjurat de 

o culme de dealuri, ce sunt dis- 
puse, asa ca formeaza o elipsa 
! in jurul sau, din carl pureed 
: culm! centripede, ce se plerd in 
valea principals pe unde curge. 
I Cursul luT este foarte lin, dar viu, 
I si largimea nu-i este mal mare 
de 3 metri, pana la confluen^a 
I cu Vasluiul ; de aicT, prin afluen- 
I {if sal, ce*i primeste de a dreap- 
ta si de a stinga, volumul ape- 
lor sale se mareste treptat si 
se largeste de la 10 — 20 m. A- 
dincimea sa in partea de jos este 
in general de 1 l /a m., darprezin- 
ta valurT frecuente. Inalfimea se- 
suluT prin care curge descreste 
in modul urmator : Podul de Pia- 
tra de linga Vasluiu are 84, "'09; 
Podul-Doamnei 73, m i 1; la Birlad 
S8, m 84; GuraTutoveT So, ,n 39 ; 
Ghidigeni 47,"74; Podul-Berhe- 
ciuluT44, m 3S ; la Tecuciu 36, ln i6 
si Ivesti 3 I , ,n 85. 

Lungimea sa in jud. Tecuciu 
este de 53 kil. 

Pe Birlad sunt 8 poduri de 
fier: 1) intre Barcea si Tecu- 
ciu, lung, de 62,28 m., cu 3 
deschideri ; 2) intre Birlad si 
Zorleni, lung, de 42,5 m., cu 
o deschidere ; 3) intre Rosiesti 
si Crasna, lung de 42,45 m., cu 
o deschidere; 4) tot intre Ro- 
siesti si Crasna ; 5) intre Cras- 
na si Munteni, de 42,45 m., cu 
o deschidere; 6) intre Vasluiu 
si Balteni, de 42,45 m., cu o 
deschidere ; 7) tot intre Vasluiu 
si Balteni ; 8) intre Barsesti si 
Buhaesti, de 31,20 m., cu o 
deschidere. 

Blrladul, stafie de dr. d, f., jud. 
Tutova, pi. Tirgul, com. Birlad, 
pe linia Tecuciu-Birlad, pusa in 



circulate la 13 Sept. 1872. Se 
afla intre stabile Tutova (15.0 
kil.) si Zorleni (7.3 kil.). Inalfi- 
mea de-asupra nivelulul maril 
J de 58.53" 1 *. Venitul acestel sta^ii 
pe anul 1896, a fost de 614694 
lei 55 ban!. 

Blrladul, prival, care uneste ie- 

zerul Matifa cu Veriga-Stoenesti, 

I in hotarul dintre comuna Ber- 

testi-d.-s. si Bertesti-d.-j., jud. 

Braila. 

Birladul, fes, in jud. Falciu, cu 

o suprafa^a de 343 hect. Se in- 

tinde in partea de S. a comu- 

nel Tirzea, pi. Crasna, de-a stinga 

j riulul Birladul. 

I 
Bfrladului (Dealul-), deal, la V. 

I de satul Munteni-d.-j., comuna 
Munteni-d.-j., pi. Crasna, jude- 

| {ul Vasluiu. Se prelungeste si 
in partea de N.-E. a comuneT 

I Brodocul, pi. Stemnicul. 

j BIrladuluI (§esul-), fes, ce se in- 
tinde pe {armurile rtuluT Birladul. 

I com. Birzesti, pi. Stemnicul, jud. 
Vasluiu. Are o intindere de 750 

I hect. Este bogat in finefe; iar 
pe 100 hect. se cultiva porumb. 

BIrladuluI (Valea-), vale, com. 

Liesti, pi. Birlad, jud. Tecuciu. 

Are o lungime de 2 kil. si o 

la^ime de I kil. 

Pe aceasta vale a existat alta- 
I data $erbanesti-VechI. Actual- 

mente se afla pe dinsa cu viT 

si gradinl pomf fructiferi. 
I Sub numele de Valea-Birla- 

dului se injelege in general tot 

sesul ce-l strabate riul Birladul. 

I 
Birladeanul, deal, la V. de sa- 
tul Suhule^ul, com. Suhule(ul, pi. 
Funduri, jud. Vasluiu. $i-a luat 
numele de la un locuitor, nu- 
mit Birladeanul, care si-a cladit 
o casa pe virful acestui deal. 



Digitized by 



Google 



BtRLADEANUL 



452 



HtRLE$TI-UNGURl 



Birladeanul, vale, formats din 
prelungirea coastet dealulul Bir- 
ladeanul, c. Suhulejul, pi. Fun- 
dun, jud. Vasluiu. Se intinde 
spre S.-V. de SuhuleJ, si e bo- 
gata in p£sune. 

Blrladelul, numire, ce se da de 
catre locuitoriT marginasT, cur- 
sulul superior al riulul Birladul, 
jud. Roman. 

BirlSdelul, girld, izvoreste din 
jud. Tutova si se varsa in Siret, 
la V. de $erbanesti, com. Bra- 
nistea, pi. Siretul, jude^ul Co- 
vurluiu. 

Birlazelul - Vechiu (Carabu- 
tul), pirifc, uda com. Negri- 
lesti, pi. Nicoresti, jud. Tecuciti, 
in partea N.-V. si se vars& in 
riul Berheciul. 

Birlesti, com. rur. f jud. Iasi, in 
partea despre S.-K. a plasel 
Bahluiul, linga tirgusorul Podul- 
Iloaef. E formata din satele: 
Birlesti, Totocsti, Erbiceni si 
Spinoasa, pe o intindere a- 
proape de 12000 h. si are o po- 
pulate de 502 familiT sail 2375 
locuitorl. 

Aceasta comuna fiind favori- 
zatfi de intinderl man de imase 
si fine^e, a dat loc unei culturT 
alese de vite cornute precum: 
oT, bo! si vacT, de cea mat fru- 
moasa si mat cautata rasa, cu 
cart se facea un corner^ intins, 
pc la tirgurile de prin prejur, 
precum si cu strainatatea. A- 
ceasta cultura, insa, a inceput 
a se pterde din cauza scumpeteT 
pamtntuluT, si din lipsa de ex- 
port a vitelor. 

Pe teritoriul comuneT, in par- 
tea despre V., trcce calea ferata 
si soseaua nationals de la Iasi 
Podul-IloaeT spre Tirgul-Frumos ; 
iar pe sesul BahluiuluT, prin mij- 
locul comuneT, este un drum co- 



munal de la Podal-Iloaei la Bel- 
cesti. 

In comunS sunt patru bise- 
ricl, cu 4 preo^T, 4 cintare^I si 
1 eclesiarc; doua scolT, cu 2 in- 
vafatorl si 80 elevT ; se mat afla 
doua morl, una de apa si alta 
de aburi. 

Budgetul este la venituri de 
1 2541 lei, 7 bant, iar la chel- 
tueli de 11 600 lei, 85 ban*. 

Numarul vitelor se urea la 
10389 capete din carl : 2354 
vite marl cornute, 236 cat, 7212 
01 si 587 rimatori. 

Birlesti, cdtun, jud. Gorj, apar- 
{inind comuneT Bumbestide-JiT, 
pi. Novaci. Situat pe loc ses, in 
valea riuluT Jiul, la sudul co- 
muneT sale. Acest catun, inainte 
de 1875, a facut parte din co- 
muna Tetila. Are o suprafa{a 
cam de 300 hect., din car T 135 
hect. arabile, 125 hect. fine^e, 
3 hect. vie si pomet, 232 hect. 
padure si 3 hect. vatra satuluT. 

Are o populate de 135 fa- 
miliT, cu 538 suflete, din carT 
112 contribuabilT, top Romini 
si ocuptndu-se cu agricultura si 
crestcrea vitelor. LocuitoriT po- 
seda 15 plugurT, 30 care cu boT, 
557 vite man cornute, 50 caT, 
509 oT, 703 rimatorT, 87 capre 
si 2 teascurT de vin. 

Sunt in Birlesti 2 pupirl si 5 
fintini. 

Are 1 biserica slujita de 1 
preot si 1 cintare^. 

Birlesti, sat, din com. Birlesti, 
pi. Bahluiul, jud. Iasi. Se com- 
pune din doua micT satisoare 
cu aceeasT numire ; eel d'intiiu 
e situat de-a stinga riulul Bah- 
luiul, si numara 50 familiT, sau 
250 suflete. Se zice ca acest 
satisor s'a infiin^at cu vre-o suta 
de am in urma, de catre cite- 
va familiT venite din parple de 
jos ale MoldoveT. Al doilea s&- 



tisor se numeste Birlesti-Ungurf. 
E situat in partea dreapta a 
riuluT Bahluiul si are 17 familiT, 
sau 40 suflete. Locuitorii sunt 
de origina Ungurl, adusl de fos- 
tul proprietar Gh. Sturdza, cu 
vre-o 40 de ani in urma, im- 
proprietarindu-T dupa legea din 
1 864. In acest sat se afla o bi- 
serica catolicS fori deservenp. 

Intinderea mosiel Birlesti e 
cam de 3000 hect., din carl ca 
la 300 sunt ale locuitorilor. 

Numarul vitelor este de 505 
capete, din carl: 182 vite marl 
cornute, 45 caT, 250 ol si 28 
rim&tori. 

Birlesti, sub-divizie a cat. Buda, 
din com. Cislaul, jud. Buzau. 

Birlesti, sub-divizie a cat. PetrS- 
chesti, din com. Niculesti, jud. 
Buzau. 

Birlesti, deal, din com. Birlesti, 
pi. Bahluiul, jud. Iasi. V. Re- 
diul. 

Birlesti, fostd mosie, fara sat, 
jud. Suceava, acum formind un 
trup cu Harmanesti. «B?rlesti- 
HarmanestT, la judeful SuceveT, 
mosie a sf. Manastirl Risca, in- 
chinata Sf. MitropoliT, starea la; 
pe lingcl mosiele P&scani, Hir- 
toapele si altele, far£ sat.» («Bu- 
ciumul Romtn», An. I. 1875, 
pag. 190). 

Bfrle§ti-Burdule§ti, cdtun, pen 
dinte de com. Buzesti, pi. Mij- 
locul, jud. Olt, situat in lunca, 
pe ambele malurl ale VedeT. 
Are 293 locuitorT si o biserica 
cu hramul Sf. Nicolae, zidit& de 
maT mulp locuitorT la anul 1837, 
in zilele DomnitoruluT Alex. D. 
Ghica, Mitropolit fiind Grigorie. 

Blrle§ti-Unguri. (VezT Birlesti, 
sat, jud. Iasi). 



Digitized by 



Google 



BtRLOAGA 



453 



BlRNOVA SI PIKTRARTA 



Birloaga, deal, la S. com. Ge- 
nuneni, plasa Oltul-d.-s., jud. 
Vilcea. 

Birloaga, vdlcea; uda poalele dea- 
lulul cu acela$I nume $i se var- 
sa in riul Bistrija, jud. Vilcea. 

Blrloagele, mic afluent al pi- 
riului Teiul, din com. Farca^a, 
jud. Suceava. 

Birloagelor (Piriul-),///'//?, jud. 
Suceava. Numit ast-fel de la bir- 
loagele de ur$i de pe albia sa. 
Izvoreste din muntele Dealul- 
Lat; curge de la N. la S.; uda 
com. Neagra-$arului, pe o lun- 
gime de 1400 m. $i se varsa 
in piriul Neagra-$arulul. 

Blrloaia, deal, in com. Bodesti- 
PrecisteT, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u. 

Birloaia, pin as, in com. Bo- 
de$ti-PrecisteI, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u ; se varsa in 
piriul Cracaul. 

Birloaica, moard de apa, pe pi- 
riul Giorocul-Mare, pc teritoriul 
com. Giorocul-Mare, pi. Jiul-d.-j., 
jud. Dolj. 

Birlogul, com. rur., in pi. Oco- 
lul, jud. Vilcea. N'arc nicl un 
catun alipit, insa estc divizata 
in 2 mahalale : de sus $i de jos. 

Este situata pe ambele ma- 
luri ale vaeT Strimba, la 20 
kil. departe de capitala judejulul 
$i la 1 3 kil. de a subprefecturel. 

Are o populate de 412 lo- 
cuitorl; 115 cap! de familie ; 
85 contribuabill, locuind in 105 
case. 

In comuna sunt 2 biseric! : 
una rezidita in anul 1826 si 
alta la 1876. Pe linga agricul- 
ture, locuitorii se mal ocupa $i 
cu vinzarea sarel prin judejele 



vecine. ET ati 175 boT, 50 cat, 
110 vacT, 180 porcl. To{i locui- 
torii sunt mo?nenI. 

$coala nu exista in comuna. 
Copil, in virsta d'a o frecuenta, 
sunt 59, 31 bae^I $i 28 fete. 

$tiu carte 25 barb. ?i 1 fern. 

In term en mijlociu se fabrica 
anual pana la 2200 decal. fuica. 

Pe tot teritoriul comune! sunt: 
300 merl, 60 perl, 350 nucl, 
100 cire^I, iar livezile dau circa 
50 care marl de fin. 

Soseaua comunala Birlogul ?i 
$oseaua vecinala Strimba pun 
in comunica^ie aceasta comuna 
cu Pletrari-d.-s. §i Pletrari-d.-j. 

Veniturile ?i cheltuelile comu- 
nel se urea la 500 lei anual. 

E brazdata de dealuriie: Strim- 
ba, Piscul-Inalt, Surpatura, Pri- 
saca $i Bornaciul $i este udata 
de valea Strimba. 

In jurul comunel sunt locu- 
rile Strimba $1 Mlaciul. 

Birlogul, deal, in jud. Vilcea, 
prelungire a culmel Barbate^ti, 
care, de la S. com. Barbatesti, 
intra in regiunca dealurilor. 

Birlogul, deal, in raionul comu- 
nel Birlogul, plasa Ocolul, jud. 
Vilcea, pe care se cultiva I 
hect. 50 arii vie. 

Blrlovi{a, girld, }ud. Tecuciu; se 
formeaza din Siret cind vine 
marc; merge pe linga satele ve- 
chi: Bucesti, Vultureni si Lie^ti, 
si se varsa in Birlad, in fa{a sa- 
tulul Liesti. 

Vara adesea-011 seaca. Cind 
SiretuI vine mare, aducc mult 
peste. 

Blrna, pise, pe dealul $irea, com. 
Dobrotinetul, plasa Oltul-d.-j., 
jud. Olt. 

Birnele, pddure, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., in com. Gropile. 



BIrnova, stafie de dr. d. f., jud. 
Ia?i, pi. Codrul, com. Ciurea, 
pe linia Vasluiu-Iasi, pusa in cir- 
culate la 1 Maiu 1892. Se afla 
intre stabile Grajduri, 5.1 kil. 
?i Ciurea, 9.9 kil. Inaljimea d'a- 
supra niveluluT maril de 245.73 
m. Venitul acestel stajii, pe a- 
nul 1896, a fost de 13.052 lei, 
95 banl. 

BIrnova, mdndstire, in satul Bir- 
nova, com. Buciumi, pi. Codrul, 
jud. Ia§i, inceputa a se zidi de 
Barnovschi-Voevod, in anul 1664 
si terminate de Eustajie-Dabija- 
Voda, care este $i ingropat aci. 

In turnul bisericel de la poar- 
ta, se afla un clopot, ftcut, la 
1614, de Tom?a-Voevod. Se ve- 
de ca a fost adus aici de la 
vre-o alta biserica mal vechie. 

Manastirea e bogata in o- 
doare ?i vesminte. Dejurimpre- 
jur este inconjurata de zidirl. 

Casele din curtea bisericel 
sunt in ruina ; in doua camere, 
ce se mal conserva inca, se a- 
fla scoaia intre^inuta de comu- 
na, infiintata la 1865 si frecuen- 
tata de 31 elevl. 

Manastirea este dintre acele 
secularizate $i asta-zl e sub in- 
grijirea statulul, avind 2 preo^I, 
1 cintare{ $i 1 eclesiarc. 

La 7236 (1728) fiind boala 
de friguri peste toata Moldova, 
s'a ridicat Grigore-Voda-Ghica, 
cu toata curtea sa, si au mers 
la aceasta manastire, unde ga- 
sind aer curat ?i apa buna, a 
stat doua septaminl ; dupa care, 
insanatosinduse de frigurile ce 
avusese, s'a intors la Iasi. 

In timpul sederel sale aid, 
a pus de a zidit casele ce erau 
ruinate si a facut zidul de pia- 
tra imprcjurul manastiref. 

Birnova §i Pietraria, (V. Pictra- 
ria) sat, in com. Buciumi, pi. 
Codrul, jud. Ia^i. $i a luat nu-. 



Digitized by 



Google 



BlROIUL 



454 



BtRSANESTI 



mele de la manastirea Birnova. 
Satul este asezat la poalele dea- 
luluT Petraria. Are o suprafa^a 
de 825 hect. si o populate de 
83 familil sau 454 locuitorl. 

Aid se afla manastirea Bir- 
nova. In partea de S. a satulul 
este padurea Birnova, proprie- 
tatea statu luT. 

Numarul vitelor e de 478 ca- 
pete, din can: 344 vite marl cor- 
nute, 66 of si 78 rimatorl. 

Biroiul, sat; face parte din com. 
rur. Cirlogani, pi. Oltejul-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
90 locuitorl, 50 barbaflf, 40 fe- 
me!. Este la distant de 1300 
metri de resedinja comuneT. 

Pe mosia din acest sat, fosta 
a D-lor Const. Margaritescu si 
I. G. Cernatescu, s'au impropie- 
tarit 22 locuiton la anul 1864. 

Birsan, deal, In com. Mogosesti, 
plasa Stavnicul, jud. Iasi. Este 
acoperit de padure, si e proprie- 
tatea statuluT. Peste el trece dru- 
mul numit Birsan, care merge 
din satul Mogosesti la orasul 
Iasi. 

Birsana, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgul, com. Cirja, spre N. de 
satul Cirja si pe riul Prutul. Are 
624 locuitorl, din carl 42 stiu 
carte, si 148 case. In aceasta 
populate se cuprinde si acca 
din Hraniceni. 

Birsan ul, catun, din comuna ur- 
bana Dragasani, pi. Olte^ul-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Birsane§ti, com. rur., jud. Ba 
cau, plasa Tazlaul-d.-j. Este o 
limba de pamint, care se hitinde 
piezis de la Trotusul, dincolo de 
com. Tirgul-Trotusul, pana la 
Tazlaul-Mare, pe malul drept al 
acestuia. Comuna este alcatuita 
din 5 catune : Birsanesti, rese- 



dinfa, pe piriul cu acelasl nu- 
me, cu sec^ia Seuca ; Albele, 
pe piriul cu acelasl nume ; Glo- 
dosul, pe valea piriuluT Birsa- 
nesti, ce are scurgere in Tazlati; 
Bratesti, Caraclaul, pe valea pi- 
riuluT Caraclaul, cu scurgere in 
Trotus ; Codreanu, sat noii. 

In condica Liuzilor gasim 
Bratesti razasesti, Caraclaul al 
Caminarulul Costachi Crupens- 
ki ; iar in Statistica din 1874, 
gasim 3 catune mat mult : Ha- 
rapul, Livezile si Zebia. 

Teritoriul comuneT se margi- 
neste la E. cu al com. Bratila 
si Valea-Rea ; la S. cu al com. 
Ripele, si Tirgul-Trotusul ; la 
V. cu al com. Doftana ; si la N. 
cu al com. Berzunful. Aceasta 
comuna are un tarim foarte ac- 
cidental Ridicaturile sunt: Pra- 
vila-Dobra, Magura si Scarusul. 

Are o scoala mixta, care func- 
{ioneaza de la 1866, in satul 
Birsanesti, intre^inuta de stat, 
intr'un acelasT local cu Prima- 
ria; are 3 prajini pamint in va- 
tra satulul. La anul 1891 scoala 
a fost frecuentata de 43 bae{T. 

Sunt 4 bisericT, cite una in 
catunele Birsanesti, Caraclaul, 
Bratesti si Albele, deservite de 
2 preotf, un diacon si 7 cinta- 
re^T. Sunt 630 case locuit si 1 1 
circiumT. 

Popula^iunea este de 639 cap! 
de familie, cu 2376 suflete, din 
carl 1325 barba(T si 105 1 femet. 
Dupa na^ionalitate sunt : 2276 
RominT, 88 Unguri si I2lzrae- 
li^T, to^T de protec^iune romina. 
Dupa felul ocupa^iunilsunt: 1 147 
agricultorl, 7 meseriasT, 10 co- 
mercian^T, 31 profesiunT libere, 
753 muncitorl si 27 serviton. 
Stiii carte J7 persoane, nu stiu 
2299. ContribuabilT sunt 445. 
Dupa legea rurala din 1864, s'au 
improprietarit 329 locuitorl, cu 
949 falcT pamint. 

Teritoriul comuneT are o in- 



tindere de 4039 hect. P&durile : 
Pravila, Zebia, Bolfun si Magu- 
ricea, ocupa peste 1000 hect. 

Semanaturile si recolta, in a- 
nul 1890 — 91, au fost: griu, 124 
hectol. ; secara, 1472 hectol. ; 
porumb, 4992 hectol.; orz, 144 
hectol.; ov&z, 5232 hectol.; ci- 
nepa, 256 hectol.; cartoft 160 
kgr.; fasole, 4500 kgr.; mazare, 
4500 kgr. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1591.15 hect. 

Viile sunt pe o intindere de 
44.25 hect, care in 1890, au 
produs 1345.20 hectol. vin alb. 

Animale sunt: 92 caT, 1496 
vite cornute, 222 porct, 350 ca- 
pre si 1560 oT, care in 1891 au 
dat 2335 kgr. lina {urcana. StupT 
de albine sunt 192, care, la 
1890, au dat 50 kgr. miere si 
25 kgr. cear&. 

Budgetul comuneT pe exerci- 
{iul 1891-92 a fost la venitun dc 
lei 10545, Dan ? 97» & ' a cne l" 
tuell de let 3737, bant 90. 

Comuna este strabatuta de 
soseaua jude^eana Tirgul-Ocna- 
Bacau, prin Onesti, si de o cale 
vecinala care o leaga direct cu 
Tirgul-Ocna. 

Distan^ele : la Bacaii, capitala 
districtuluT, 44 kil. ; la Tirgul- 
Ocna, 23 kil.; la com. Bratila, 
7 kil.; la com Doftana, 18 kil.; 
la com. Berzunful, 23 kil. ; la 
com. Valea-Rea, resedin^a pla- 
seT, 15 kil.; la com. Ripile, 18 
kil., si la Tirgul-Trotusul, 19 kil. 

Birsane§ti, sat, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., resedinta comunei 
cu acelasT nume, situat pe pir. 
Birsanesti. Satul coprinde o sec- 
fie, Seuca, in vale. Are o scoala 
la care, in anul 1891, din acest 
catun au urmat 21 copil, din 
121 in virsta de scoala. Aci se 
afla o biserica ortodoxS, cladita 
de locuitorT, si deservita de 1 
preot si de 2 cintare^T. CirciumT 



Digitized by 



Google 



lilRSANESTI 



455 



BlRSESTI 



sunt 2. Capl de familie 191, cu 
6j6 suflete. Animale sunt: 21 
cai, 433 vite cornute, 71 porcT 
si 12 capre. 

La apus de acest sat se afla 
o sili^te, unde se zice ca ar fi 
fost vechiul sat Birsanesti si ca 
locuitorii, de frica paginilor, s'ar 
fi retras in padure, adica in locul 
unde este actualul sat, in ve- 
chime fiind acolo padure. In si- 
li^te s'au gasit ban! vechi de 
arama. 

La marginea satulul se vad 
zidurile uneT biseric! la locul 
numit La-Biserica-Parasita. 

Aceasta biserica cladita de 
Leon Crupenski, purta hramul 
S-tilor Mihail si Gavril. 

Birsanesti, mo fie, com. Birsa- 
nesti, pi. Tazlaul-d.-j., jud. Ba- 
cau. Are 164 hect., si un venit 
anual de 5000 lei; aparfine ca- 
pitanulut Arcadie $eptilici. 

Th. Codrescu («Buciumul Ro- 
m?n», p. 225) trateaza despre a- 
ceasta mosie ast-fel : «. . .mosie 
cu par^I a d-lul Caminariul Lu- 
cachi Veiner, d-lui Comisul Cos- 
tachi Crupenski, casa raposatulu! 
Manolachi Crupenski si atyil. Are 
sat, cu o biserica, 2 preopf, 2 das- 
call, un privilegiat, I capataier, 
6 nevolnicl, 4 vadane, 14 sluj- 
basi-volnicl, 2 vataft ; pe linga 
mosiileTirgul-Ocnel, Poiana, Ca- 
zanul, Zebia si altele, cu un nu- 
mar de 82 locuitori*. 

BIrsane§ti, padure de stejar si 
fag, coin. Birsanesti, plasa Taz- 
laul-d.-j., jud. Bacau. Are o in- 
tindere de 300 hect. si este su- 
pusa regimulul silvic. 

Birsanesti, pirift, comuna Birsa- 
nesti, pi. Tazlaul-d.-j., jud. Ba- 
cau ; curge pe teritoriul satuhu 
cu acelasl nume. Is! are obirsia 
din localitatea Birsanul si se 
varsa in Tazlaul-Mare. 



Birsane^ti, vale, com. Birsanesti, 
pi. Tazlaul-d.-j., pe care se afla 
situat satul cu acelasl nume. ; 

Birseanul sail Vulpea, munte j 
la N. cat. Scurtesti, com. Ste- 
festi, pi. Varbilaul, jud. Prahova. j 

I 
Birseasca, padure a statuluT, in , 

intindere de 75 hect., situata in 

com. Vulturesti, pi. Argeselul, 

jud. Muscel. I 

! 

Birseasca, padure a statuluT, in | 

intindere de 600 hect., pendinte 

de com. Beciul, plasa Siul-d.-j., 

jud. Olt. 

Birsene§ti, sat, in partea de N. 
a comuner Babiceni, jud. Boto- 
sani. Situat pe valea piriulul Co- 
rogea. Are o suprafa^a de 1209 
hect. si o populate de 52 fa- 
milil, cu 234 suflete. Sunt 50 
contribuabili. 

Are o padure de stejar de 
20 hect. 

In sat sunt : 87 vite cornute, 
34 caT, 372 ol, 50 porci, 54 
stupL Sunt 8 meseriasT si 2 co- 
mercian^r. 

Blrseni, deal, numit si Dealul- 
Birsenilor, in com. rur. Ciovir- 
nasani, pi. Motrul-d.-s., jud. Me- 
hedin^i. 

Birsescul, loc, in comuna rurala 
Imoasa, pi. Motru-d.-s., jud. Me- 
hedinji, pe care este asezat sa- 
tul Berdesti. 

Birse^ti, com, rur., pi. Siul-d.-j., 
jud. Olt, situata pe valea Ol- 
tului si girla Siul, la 52 kil. de- 
parte de capitala jud. si la 1 8 kil. 
de Draganesti, resedin^a plasel. 
Are o popula^iune de 906 lo- 
cuitori (456 barba^r si 450 fe- 
meT), 231 capT de familie, din 
carl 2 1 1 contribuabilr ; locuesc 
in 149 case si 80 bordee. 



Comuna e vechie, compusa 
numaT din mosnem. 

Locuitorir sunt top RominT si 
se ocupa numai cu agricultura. 
Sunt si 12 mestesugari: 2 co- 
jocarT, 3 dulghenf, 4 rotarr, 1 
fierar si 2 abagtf. Comuna se 
intinde pe o suprafafa de 3645 
pogoane, sail 1823 hect., din 
carT 39 sunt acoperite cu vtf. 
Produsele se desfac la T.-Ma- 
gurele. 

In comuna este o biserica de- 
servita de I preot si 1 cintarej, 
platip de locuitorL 

N'are scoala. Carte stiu 64 
barba^I si 6 feme!. 

Dintre pomi roditorf se ga- 
sesc : 98 men, 74 peri, 1 1 1 duzr, 
50 ciresi, 20 nucT si 40 pruni. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumarr. 

Veniturile comuneT sunt de 
4572 1. si cheltuelile de 3969 1. 

O sosea comunala, pe valea 
OltuluT, leaga comuna la N. cu 
Viespesti si la S. cu Dudul. Pe 
dealul Oltulur trece soseaua ju- 
de^eana Slatina-Turnu-Magurele. 

Teritoriul acester comune e 
strabatut de la N. la S. de Dea- 
lul-Oltulur, sub care e asezata 
comuna, prin care trece girla 
Siul-Sec. Intre Olt si Siu se in- 
tind zavoaiele. Dealul e aco- 
perit cu vii, care dau in mijlociu 
6-7000 hectol. vin pe an. 

Comuna se margineste la N. cu 
Viespesti, la E. cu Beciul si la 
V. cu riul Oltul. 

Birse§ti, com. rur., pi. Ocolul, 
jud. Vilcea, compusa din 2 ca- 
tune: Birsesti si Buleta. 

Este situata pe riul Birsesti 
si valea Buleta, la 9 kil. departe 
de resedin^a jude^ulul si la 5 kil. 
de a plasel. 

Inainte de 1863, Buleta si Bir- 
sesti forrnau doua comune se- 
parate. De la aceasta data Bu- 
leta s'a alipit de Birsesti si co- 



Digitized by 



Google 



bIksesti 



456 



BtkZA 



muna s'a numit Birsesti, dupa 
nuraele proprietarilor. 

Are o populafiune de 814 lo- 
cuitori (425 barbap si 389 fe- 
me!) ; 167 cap! de familie; 156 
contrib.; locuesc in 134 case. 

In comuna sunt 2 bisericl, una 
in Buleta si alta in Birsesti. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura si chirigeria. El aii 386 
bot, 3 1 5 vacl, 260 ot, 30 capre, 
20 cat si 300 porcT. 

Pe rtul Birsesti, in raionul co- 
munel, e o moara de macinat. 

Parte din loc. in numar de 163, 
s'au improprietarit in anul 1 864, 
cind li s'au dat 608 hect., pe 
mosia statulut Govora si a altor 
4 proprietan Birsesti. 

In raionul comunel sunt ci- 
te- va izvoare de apa minerala, 
pe carl locuitori! le numesc In- 
Sanlturl. 

$coala nu e in comuna. Co- 
pit in virsta d'a o frecuenta sunt 
91, din carl numat 4 urmeaza 
la scoalele din comunele vecine. 
$tiu carte 34 barbaft si 4 femet. 

Cind timpul e prielnic se fa- 
brica 7000 decalitri Juica. 

Vatra comunel cu izlazul, are 
1500 hectare. 

In comuna sunt 400 merl, 100 
pert, 30 nucT. Veniturile si chel 
tuelile sunt de 1498 lei anual. 

E brazdata de dealurile : Cio- 
bea, Piscul-Rarisul, Dealul-Rizei 
si Chiciura, si udata de valea 
Buleta si rlul Birsesti. 

Birsesti, catiin, al comunel Be- 
ciul, plasa Siul-d.-j., jude^ul Olt, 
situat pe vale, intre malul sting 
al Siulut si Dealul-OltuluT, in 
partea de N.-V. a comunel. 
Are o popula^iune de 190 lo- 
cuitori, din cart 50 sunt impro- 
priet&ritl dupa legea rurala din 
1864. La E., pe coasta dealulut, 
se intind viile; iar la N. se afl& 
balta Pirlita. Aci se afla o bi- 
serica, de a caret parohie fin si 



locuitorit din catunul $otinga; 
s'a zidit in 1883, de enoriasil 
sat. Ea poarta urraatoarea in- 
scrip^iune: 

«Aceasta sfinta si Dumneze- 
iasca biserica, ce praznueste hra- 
mul Nasterel Maicet-Domnulul si 
a Sailor Voevozt, s'a zidit din 
nou, in 1883 si s'a terminat in 
1887, in zilele Prea Inal^atulul 
nostru Rege Carol I, si a soviet 
sale Elisabeta Regina si al Prea 
S. S. Ghenadie de Arges, cu 
blagoslovenia tutulor enoriasilor 
din acest catun, si cu alte sate 
invecinate, ajutind si preotul 
Constantin si toata obstea si s'a 
zugravit de Costache Zugravu, 
1887, Noembrie 8». 

E deservita de I preot si 1 | 
cintarej, plati^t de locuitori si 
de comuna. 

Birsesti, sat, face parte din co- 
muna rurala Birsesti, pi. Ocolul, 
jud. Vilcea. 

Birsesti, deal, pe malul Oltulut, 
in raionul comunel Birsesti, pi. 
Siul-d.-j, judeful Olt, pe care 
se cultiva 38 hect. arabile si 75 
aril vie. 

Birsesti, deal, in raionul comunel 
Birsesti, plasa Ocolul, jude^ul 
Vilcea. 

Birsesti, deal, in jud. Vilcea, pre- 
lungirea culmet Barbatesti, care, 
de la sudul comunel Barbatesti, 
intra in regiunea dealurilor. 

Birsesti sau Beciul, mosie a sta- 
tulut, jud. Olt, fosta pendinte 
de Mitropolia din Bucuresti, care, 
peperiodul 1884 — 94, s'a aren- 
dat cu 30000 let anual, in plus 
1200 lei plata de padurarl si 
confinistt. 

Birsesti sau Barse^ti, parohie, 
formats din comuna cu acelasl 



nume, pi. Vrancea, jud. Putna. 
(V. Barsesti, com. r.) Are 2 bi- 
sericl, una parohiala, cu hramul 
Cuvioasa-Paraschiva in satul Bar- 
sesti ; cea-lalta filiala, cu hramul 
S-Jil Voivozl, in satul Topesti. 

Birsesti, riii, izvoreste din mat 
multe piraie de la N. comunel 
Birsesti, pi. Ocolul, si se varsa 
in riul Olt, in comuna Mihaesti, 
jud. Vilcea. 

Birsoiul, deal, com. Casa Vechie, 
pi. Oltul d. s., jud. Olt. 

Birteni, mosie a statulut, in jud. 
Romanafi. 

Birtise^ti, sat, jud. Roman, in 
pi. Moldova, com. Botesti, spre 
E. de satul Botesti si la o de- 
partare de 2 kil. de el. Este 
asezat pe ses. Are 159 cap! de 
familie, i46contribuabilt,din 589 
locuitori, din can 50 stiu carte; 
locuesc in 145 case. Aceasta 
populate este compusa din 120 
cap! de familie (480 loc.) Un- 
gurt, 4 familil Evrel si restul 
Rom int. Are o biserica cato- 
lica. Sunt 275 capete vite marl. 
Se face bilciu anual, la 23 A- 
prilie. 

Birza, com. rur., jud. Dolj, in 
pi. Balta, situata pe costisea, ce 
margineste malul drept al Jiulut. 

In fa{a satulul si pe malul 
sting al Jiulul, se intinde padu- 
rea statulut Glavaciocul. Este 
taiata prin centru de soseaua 
comunala vecinala, cu indrep- 
tarea spre N.-S. 

Se margineste la E. cu com. 
Murta si cu comuna Caciulatesti, 
de care se desparte prin Jiu ; 
la V. cu comuna Ceritul, de 
care se desparte prin drumul 
Nedeia ; la N. cu com. Padea, de 
care se desparte printr'un ho tar, 
care, incepind de la drumul Ne- 



Digitized by 



Google 



bIrza 



457 



KtRZA 



deia, merge cu direcfiunea N.- 
S; la S. se margineste cu com. 
Valea-Stanciulul. 

Atit malurile JiuluT, cit si mi- 
cele ondula^iunl, pe care este 
situate comuna, au o inaltimc 
ca de 15 — 16 m. 

Comuna este udata de Jiu. 

La inceput comuna s'a numit 
Baxza. Legenda spune ca nu- 
mele sau vine de la imprejura 
rea ca pe un copac secular de 
mutyl ani is! facea cuibul o bar- 
z&. Chiar dupa ce comuna s'a 
stabilit aci, inca puii sat is! aveau 
cuibul in acest batrin stejar. 
Mai tirziu a luat numele de 
Birza. Azi comuna se compune 
din doua catune, Birza, care este 
si catunul de resedinta si Ju- 
guresti spre N. de Birza, a- 
proape de Jiu. Anui fondarel 
nu se cunoaste, dar se stie ca 
pe la anul 1864, in urmaimpro 
prietaririlor, era mai spre apus 
de locul unde se afla azi. In 
acest an s'a mutat mai spre ra- 
sarit pe proprietatea d lul C. 
N. Mihail, care apar{inuse lul San- 
dulache Clucerul. Pe locul unde 
se afla inainte de 1846 comuna, 
a ramas si azi biserica, linga 
care s'a facut cimitir. 

In comuna sunt doua bise- 
ricl : una in Birza si alta in 1*u- 
guresti ; ambele serbeaza hramul 
Sf. Dumitru. Sunt facute de zid 
de Sandulache Clucerul, la anul 
18 13 cea din Birza, si la anul 
1825 cea din Sandulesti. Am- 
bele au cite un preot si cite un 
cintare^. In urma legel clerulul 
s'a format o singura parohie, 
cu un preot pentru ambele bi- 
sericl. Se gasesc in tinda am- 
belor bisericl inscrip^if nedesci- 
frabile. Biserica din fuguresti 
are 17 pogoane pamint, dupa 
legea din 1864. 

In comuna se afla o scoala 
mixta, situata afara din sat, in- 
tre catunul Birza si com. Va- 



lea-StanciuluI. Func^ioneaza din 
1873. Este intre^inuta de d-1 
C. Mihail. 

Localul facut de zid a fost 
facut cu cheltuiala (50000 let) 
d-lui C. Mihail si a altor par- 
ticular!. E foarte frumos con- 
struit, in stii modern. Ambele 
scoli se gasesc sub acelasi aco- 
peris. $coala are 4 sail pentru 
clase; cinct camere pentru lo- 
cuin^a inva{atoruluI si pentru 
cancelarie. Are o imprejmuire 
de 1250 hectare si o proprie- 
tate de 17 pogoane. A fost fre- 
cuentata pe 1893 — 94 de 136 
bae{Isi34fete si anume: 46 bae^i 
si 18 fete din Valea-StanciuluT, 
46 baep si 9 fete din Birza, 26 
bae^T si 7 fete din 'fugure§ti. 

In virsta de scoala sunt 89 
bae^I si 54 fete in Birza, 63 
bae^I si 41 fete in f ugure§ti. 
$tiii carte 55 barba^I si 8 femei 
in Birza; 18 b&rba{I si 6 feme! 
in ^Tugurcsti. 

Populafia comunel se urea la 
2396 suflete, din carl 1286 bar- 
bae, iiiofemel; locuescin 100 
case si 141 bordee. 

Dupa legea rurala din 1864. 
sunt 187 locuitorl impaminte- 
ni^T, iar dupa legea din 1879 
sunt 37 insurant. Popula^ia 
create in medie de 12 pe am- 
bele catune. 

Suprafa^a teritoriulut comu- 
nal este de 3335 hectare sail 
6670 pog. ; din acestea 4670 po- 
goane sunt ocupate de pamint 
arabil. Izlaz e prea pu^in prin 
locurile impadurite. Sunt 200 
pog. izlaz si 9000 pogoane pa- 
dure. 

Mosiile de pe teritoriul com. 
sunt: Birza, proprietate particu- 
lara, cu suprafa^a de 3000 pog. 
arabile si 1\iguresti, cu o su- 
prafa^i de 1670 pog. arabile. 

Birza, cu un venit de 47 mil 
lei, este proprietatea d-iul C. 
N. Mihail; a fost proprietate a 



lul Sandulache Clucerul, supra 
numit Pieptanarul. 

Birza, com. rur., plasa Olte^ul- 
Oltul-d.-j., jud. Romana^i. Se 
compune din satul Birza (500 
locuitorl) si Barzuica, caruia il 
mai zice si Silistea, (69 locuitorl). 
E situata pe riul Olte^ul, in va- 
lea si pe {annul sting al riule- 
{ulul Genge, departe 27 kil. de 
Caracal si 6 kil. departe de 
Balsiul. 

Are 130 de contribuabill, 165 
capl de familie si o populate 
de 569 locuitorl, din carl 15 
'f iganl, iar restul RominT : 287 
barba^I si 274 femei; 263 casa- 
tori^i si 307 necasatori{I; 21 stiu 
carte si 549 nu stiu. 

Budgetui comunel pe 18S687 
a fost de 1589 lei la venitur! 
si 1548 lei la cheltuell. 

Ocupafia locuitoriior e agrt- 
cultura si cresterea vitelor. Vite 
marl au fost 372, vite mid 450 
si porci 140. Are 3 circiuml. 
$coala nu este. Are o biserica, 
S-tul Nicolae (1852), deservita 
de un preot si 2 cintare^I. 

Birza, sat, jud. Dolj, pi. Balta, 
comuna Birza, situat pe malul 
drept al Jiulul, la 2 kil. N. de 
Valea-Stanciulul. 

Aci e resedin^a com. MaT 
inainte satul Birza se compunea 
din 2 mahalale: Birza si f ugu- 
resti ; dar azi f uguresti formeaza 
un catun deosebit. 

Are o populate de 1596 su- 
flete, 872 barbapf si 724 femei, 
locuind in 84 case si 74 bor- 
dee. In sat este o scoala de 
baefl ?i fete, situata la margi- 
nea com., in apropiere de com. 
Valea-Stanciulul. Func^ioneaza 
din 1884; este intrefinuta de d. 
C. X. Mihail. S'a cheltuit 50.000 
lei pentru construirea localulul, 
care este in foarte buna stare. In 
anul scolar 1892 — 93 a fost fre- 



65915* UareU Diefionar Gtagr<{Jlc, 



58 



Digitized by 



Google 



bIrza 



458 



BtKZKlUI.-DK-GfLORT 



cuentata de 136 baetf si 34 fete, 
din Birza 46 baeflf si 9 fete, din 
T uguresti 26 bae$T si 7 fete si 
din Valea-Stanciulul 64 bae$T si 
18 fete. Sec^iunea bae^ilor are 
1 inva^ator, si cea de fete o in- 
va^atoare. $coala are 17 po- 
goane proprietary, de la satul 
f uguresti, com. Birza. Cu vir- 
sta de scoala sunt 89 bae{I si 
54 fete. $titi carte 55 barbafi 
$i 8 feme!. In sat este o bise- 
rica cu hramul S-tul Dumitru, 
deservita de 1 preot, care slu- 
jeste si la biserica din J uguresti. 
Comunicafia se face prin so- 
sele vecinale si comunale, carl 
pun. satul in legatura la V. cu 
'J'uguresti, iar laS. cu Grecesti. 

Birza, catun, jud. Mehedin{i, in 
plasa Ocolul-d.-s. ; £ine de com. 
rur. Pitulasi. 

Birza, colina, in com. Balanesti, 
cat. Fa^a-luT-Nanu, jud. Buzau; 
face hotar despre com. Bozio- 
rul si Trestia. E acoperita de 
padure mosneneasca. 

Birza, deal, com. figanesti, pi. 
Podgoria, jud. Muscel. 

Birza, mope, situata pe teritoriul 
comunel Birza, pi. Balta, jud. 
Dolj, proprietatea d-luT C. N. 
Mihail; are 500 hect. padure 
9*1 350 hect. viT. 

Birza, parohie, formata de co- 
munele Birza si Valea-Stanciu- 
lul, jud. Dolj. In parohie sunt 

3 bisericT, toate de zid : una pa- 
rohiala in catunul Birza si 2 
filiate in catunele f u ^ ure ? t ^ ?* 
Valea-StanciuluT. Tret preo^T si 

4 cintarepf deservesc aceste bi- 
sericT. 

Birza, padure, pe mosia Zapodia, 
din com. Trestia, jud. Buzau ; 
are aproape 30 hect. intindere. 



Birza si Talpiciul, numire data 
uneT par{I din padurea statulut 
Alunisul, din comuna Balanesti, 
jud. Buzau. Face parte din cor- 
pul Cozieni-TihulestT. Are 416 
hect. 

Birza, padure, jud. Dolj, plasa 
Balta, com. Birza, satul Birza, 
cu o suprafafa de 900 pogoane. 
Aparjine d-luT C. N. Mihail. Ina- 
inte apar^inea luT Sandulache 
Clucerul, zis si Pieptanarul. Se 
compune din stejarT, ulmT si 
girni^a. 

Birza- Palanca, picket de gra- 
nifd, pe marginea DunareT, jud. 
Mehedinfi, in pi. Blahni^a. 

Birzan, izvor, in com. Popaufi, 
pi. Tirgul, jud. Botosani. 

Birzani, sat; face parte din com. 
rur. Babeni, plasa Oltejul-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o popula^iune 
de 225 locuitorT, 115 barbap si 
no feme!. Aci e o biserica 
zidita de Mateiu Birzanu acum 
e ruinata. Ca populate scola 
ra are 23 copil, 10 b&e{T si 13 
fete. 

Birzeasca, vale; formats din 2 
izvoare. Curge de sub dealurile 
comuneT Vulturesti, unde poarta 
numele de Hale, si se varsa in 
riul Argeselul, pe malul sting, 
in raionul comunel Birzesti, pi. 
Argeselul, jud. Muscel. 

Birzei (Valea-), vale; izvoreste 
de la N. com. Teisani, pi Te- 
Ieajenul, jud. Prahova ; se im- 
preuna cu Valea -Crucei, si a- 
mindoua se varsa in valea Dra- 
j gomirul, care este un afluent al 
riului Teleajenul. 

Birzeiul, deal, jud. Gorj ; merge 
din hotarulpoenei La-Fintina-Or- 
buluT, despre rasarit din com. 



Negoesti ; trece pe linga Albeni ; 
se intinde pana la Birzeiul-de- 
Gilort. 

Birzeiul-de-Gilort, comuna m- 
rald, situata in partea de Sud a 
comuneT Albeni, plasa Amara- 
dia, jud. Gorj, si in direc{iunea 
E., la distant de 38 kil., de o- 
rasul T.-Jiul. Este formata din 
3 catune: Birzeiul-de-Gilort, Le- 
culesti si Cilnicul. Are o su- 
prafa^a cam de 2000 hect., din 
carl 309 hect. arabile, 9 hect. 
vie, 15 hect. livezT de prunl, 
restul fmeje, padure si tufaris. 
Proprietatea d-neT Paulina Ma- 
cescu. 

Spre Valea-GilortuluT, pamin- 
tul este fertil, iar pe dealuri pu- 
{in productiv. 

Are o populate de 189 fa- 
miliT, cu 810 suflete, din carl 
150 contribuabilT. 

Venitul comuneT e de 846 
let; iar cheltuelile de 842 lei, 
47 banT. 

Locuttoril poseda 40 plugurl, 
81 care cu boT, 655 vite marl 
cornute, 170 oT, 377 capre, 303 
rimatorl, 43 cal si 60 stupT. 

Comuna este lipsita de co 
munica^ie practicabila ; o mica 
sosea comunala, o pune in le- 
gatura la N. cu Albeni. La S. 
se leaga cu Pojarul, prin dru- 
murl ordinare, care traverseaza 
dealurT si vaT foarte accidentate. 
La S.-V., pe malul drept al Gi- 
lortuluT, incepe soseaua comu- 
nala, ce o pune in comunica- 
{ie cu iptefanesti. 

In comuna se gaseste 1 moara, 
pe apa GilortuluT; 6 pu^urT cu 
cumpana si 20 izvoare acoperite. 

Are 1 scoala, frecuentata de 
23 elevT din 47 inscrisi. 

Are 5 bisericT, din care una 
este reparata de defunctul Ge- 
neral Gh. Magheru, la 1857; 
este deservita de 2 preo^T si 2 
cintare^T. 



Digitized by 



Google 



BtRZEIUL-DE-GILORT 



469 



BtRZE$TI 



Blrzeiul-de-Gilort, c&tun, ju- 
deful Gorj, re?edin{a com. cu a- 
cela$i nume, din pi. Amaradia- 
Novaci. Este situat pe dealurf 
$i vaT, pe o suprafafa cam de 
700 hect., din carl 103 hect. 
arabile, 5 hect. livezl de prunT, 
3 hect. vie, proprietate a d-neT 
Paulina Macescu. 

Are o populate de 60 familil, 
cu 320 suflete, din cart 60 con- 
tribuabill. Locuitorii poseda 13 
plugurf, 20 care cu bot, 191 
vite marl cornute, 45 oT, 140 
capre, 98 rimatori ?i 14 cat. 

Gilortul curge pe la V. cat. 
?i in direcfiune de la N. la S. 

Catunul nu este traversat de 
nic! o $osea, afara numat in 
partea de V., la scoborire, de 

?osea comunala, care ii leaga 
cu comuna $tefane?ti. Comuni- 
ca{ia este dificila, iar pe tim- 
purl ploioase devine aproape 
impracticabila. 

Are 1 §coala frecuentata de 
23 elevT. 

Are 1 biserica, deservita de 

1 preot §i 1 cintare{. 

Btrzeiul-de-Qilort, deal, al co- 
muneT cu acela?I nume, judeful 
Gorj. Are o direcjiune N.-S.- 
V. ; este o prelungire a dealului 
Negoe$ti ; ramifica^iunUe sale se 
intind pana in Valea-Gilortuluf. 

Blrzeiul-de-P&dure, com. rur. t 
in partea de N.-V. a comunet 
Licuriciul, plasa Amaradia, jud. 
Gorj, $i in direcfiune V., la dis- 
tant de 39 kil., de ora?ul T.- 
Jiul. Formeaza o singura co- 
muna. Casele sunt raspindite la 
distance mart, ast-fel ca nu pot 
forma catune. 

Comuna e situata pe dealur! 
$i vat. Are o suprafa{a cam de 
450 hect. din care 150 hect. 
cultivabile, 13 hect. prunet, iar 
restul fine^e, padure §i tufari?. 
Pamintul este pu^in fertil. 



Are o populate de3i8fam., 
cu 1230 sufl., din carT 303 con- 
tribuabill. Venitul comunef e 
de lei 1673, ban* 14, iar chel- 
tuelile de let 1095, ban! 91. 
Locuitorii au 15 pluguri, 1 ca- 
ru^a cu caT, 7 t care cu boT, 20 
stupl, 973 vite mar! cornute, 
746 of, 56 capre, 481 rimatori 
%\ 36 cal. 

Comuna e traversata in par- 
tea de E. de ?oseaua comunala, 
ce vine de la S., din comuna 
Scrada ?i o pune in comuni- 
cafie la N. cu Birzeiul-de-Gilort, 
la V. cu Licuriciul; comunica- 
$ia este foarte anevoioasa din 
cauza dealurilor prea escarpate. 
Vaile cele mal principale din 
comuna sunt: Valea-ScaunuluT, 
Valea-ScurtuluT, Valea-JidovuluT 
?i Valea-Mare. 

Dealurile cele maT principale 
sunt: Licuriciul-Ghigoiul, Dea- 
lul-Glavanilor, Dealul-Mare, ?i 
Dealul-Pojarulul, acoperite parte 
cu padurl ?i parte cu locurf a- 
rabile ?i livezT de fin. 

In comuna se afla 3 pufuri cu 
cumpana $i 10 izvoare acoperite. 

Comuna are 1 biserica, fon- 
data la anul 1800, de 3 locui- 
torl frunta^T ai satuluT. Preoflf 
n'are. E deservita pe rind de 3 
preojl din comunele vecine, ?i 
de 2 cintare^I localT. Are o $coala 
frecuentata de 30 elevT, din 35 
inscri$T. 

Pe locul defunctulul Constan- 
tin C. Mutulescu $i la locul nu- 
mit Sili§tea, de cite-ori se sapa, 
se gasesc schelete intregl de 
oamenT, fara urma de co$ciuge. 
In aceasta localitate a fost o 
batalie, sub domnia luT Mateiu- 
Voda-Basarab, pe la anul 1631. 

Blrzescul, f intind .si he izolat, 
com. Bune^ti, pi. Ocolul, jud. 
Vilcea. 

Bfrze^ti, com. rur.> pi. Arge$e- 



lul, jud. Muscel, la S. de Clm- 
pulung, situata pe ambele ma- 
luri ale riulul Arge^el. Distan{a 
de la aceasta comuna pana la 
Cimpulung este de 23 kil. pe 
?osea; iar pana la re$edin{a 
subprefecturet de 7 kil. 

Se compune din 2 catune : 
Birze?ti ?i Albule$ti. Se raar- 
gine^te la E. cu com. Bo{e$ti, 
jud. Dimbovifa, la N. cu com. 
Vulture^ti, la S. cu com. Vo- 
roveni $i la E. cu com. Stilpeni 
$i Livezeni. 

Numele sau vine de la ni$te 
ciobant, dupa spusa locuitorilor, 
din Jara Birsei (Ardeal), cart 
s'au stabiiit intiiu aci cu oile. 

Are o populate de 546 lo- 
cuitorl, 297 barbaflf $i 249 fe- 
me!, cu 99 capl de familie, can 
traesc in 125 case. 

Locuitorii se ocupa, pe linga 
agricultura ?i cre«vterea vitelor, 
$i cu rotaria. In comuna sunt 
40 stupi cu albine. GindaciT de 
matase dau pana la 40 kgr. 
gogo ? T. 

Loc. au: 18 cat, 75 vacT, 194 
boT, 306 capre, 97 01 §i 116 
porcf. 

Comuna este strabatuta de 
piraiele §i vilcelele : Lentea, Ra- 
dacina-Mica, Radacina : Mare, U- 
liul, Circinovul, Muerea, Birzeas- 
ca, Patulul, Albina, Uluba, Cio- 
magul, Catrina ?i Inul $i de riul 
Arge$elul, care o strabate dela N. 
spre S. In partea de E. e aco- 
perita cu livezT ?i padure, in 
centru are izlaz, iar la V. lunca 
Arge?eluluT, care merge pana in 
valea UlubeT. 

Pozijia este dcluroasa. Com. 
este strabatuta de urmatoarele 
dealuri: Gruiul, Radacina, Cir- 
cinovul, Scarlat, Inul, Ple^ea, 
Albina ?i Uluba 9*1 de urmatoa- 
rele piscurl: Brezaia, Lia $i Cio- 
magul. 

In raionul comunel este o sin- 
gura biserica, deservita de 1 



Digitized by 



Google 



BlRZESTI 



460 



BlRZESTI 



preot si i clascSl. Aceasta bi- 
serica s'a construit de obstea 
locuitorilor, la anul 1882, pe lo- 
cul uneT alte biserici foarte vechl. 
Ea se intre^ine de enoriasl 
si din venitul bilciulul Sf. Ni- I 
colae, ce se face la 6 Deeembrie. 

Scoala se frecuenta de 41 co- | 
pil, din 50 in virsta de scoala. | 
Cu lntre^inerea e! statul chel- j 
tueste anual 1242 let. Localul 
§coaleI s'a cladit de obstea co- 
munei in anil 1859 — 60. 

$tiu carte 114 baxba^I si 8 
fern el. 

In raionul comunei este o 
singura moara vechie. Locuitoril 
comunei sunt mosnenl. Comuna 
are 1 10 contribuabilT si se in- 
tinde pe o suprafa^a de 350 
hect. Are un budget de 825 lei 
la veniturl (1887) si de 778 lei la 
cheltueli. In 1889-90, venitul 
comunei s'a urcat la 1477 let 
si cheltuelile la 732 lei, in carl 
intra .si 1. 30 intrebuinfatlpentru 
scoala. 

In comuna sunt ma! multe 
velni^e (povernT) pentru fabri- 
carea {uicel. 

Birzesti, com. rur. y in centrul 
dcspre N. a plaseT Stemnicul, ju- 
dejul Vasluiu, la distan^a de 18 
kil. de orasul Vasluiu si de 13 
kil. de resedin^a plaseT, Negresli. 
E situate pe culmea si vaile for- 
mate din doua sirurl de dealurl, 
in a cftrora continuare se for- 
meaza sesul, prin care curge 
riul Birlad. 

Se compune din satele: Bir- 
zesti - LudestT, Birzesti - RazesT, 
Birzesti-d.-s., Birzestt-cl.-j. sau 
Barnovschi, Muntenesti, Lude- 
sti-Budaiul cu parte din Codrul, 
Tacmanesti (Calugareni) si Bra- 
hasoaia (Calugareni-VechT), carl 
sunt situate in drcapta riulul 
Birlad ; iar in stinga din satele 
Dobroslovesti (Balanesti) si Can- 
^alaresti. Se intinde pe o supraf. 



de 3500 hect. pSmint arabil, 
500 hect, fine^e si imase, 380 
hectare padure, 120 hectare a- 
coperite cu vil si livezT. Partea 
de p&niint arabila este subdivi- 
zata ast-fel: pe 250 hect. se 
cultiva papusoiul, pe 200 hect. 
griul, pe 150 hect. orzul, pe 
109 hect. ovazul, pe 50 hect. 
sacara, pe 16 hectare legume, 
iar cam pe 5 hect. se cultiva 
cinepS. 

Are o populate de 390 fa- 
milil sau 1980 suflete locuiton, 
din can 7 familii, cu 25 su- 
flete EvreT. 

In aceasta comuna sunt 5 bi- 
serici si o scoala. 

Num&rul contribuabilor e de 
338, de la care statul incaseaza 
2028 leT, iar al comercian$ilor 
16 RominI si 7 strain!. Vite 
sunt: 1056 vite marl cornute, 
1022 01, 108 caT, 60 rimatorl 
si 94 stupt. 

Budgetul comunei e de 3609 
lef, 53 ban! la veniturl si de 3609 
let, 40 ban! la cheltueli. 

Birzesti, com. rur., pi. Ocolul, 
jud. Vilcea. N'are nicl un cat. 
alipit. 

Este situata pe valea riulul 
Otasaul, la 27 kil. departe de 
capitala jude^ului si la 20 kil. 
de a subprefecturei. 

Are o popula^iune de 397 lo- 
cuiton, 168 barba(T si 229 fe- 
mel; 97 cap! de familie ; yj 
contribuabilT; locuesc in 75 case. 

Aci e o singura bis. Anul 
fondarel si ctitorii nu se cunosc. 
Locuitoril se ocupa numal cu 
agricultura.Au 52 cal, 60 boT, 
70 vacT si 22 oT. 

Pe riul Otasaul, in raionul 
comunei, sunt 3 mor! de ma- 
cinat. Locuitoril to{I sunt mos- 
neni. 

Comuna e lipsita de scoala. 

CopiT in virsta d'a o frecuenta 

sunt ^9, 20 bae^I si 29 fete. 



$tiu carte 8 barba^T si nicT o 
femee. 

Comuna are ca la 150 hect. 
pamint. 

Sunt in raionul comunei 50 
merT, 45 perl, 200 nucl, 50 ci- 
resT; iar livezile dau 100 care 
de fin. 

Sta in legatura prin sosele co- 
munale cu comunele : Bodesti 
la N., Stoenesti la E., Pletrari 
la S., Costesti la V. 

Veniturile comunei se urea la 
700 lei si cheltuelile la aceeast 
suma. 

Birzesti, sat, pi. Dimbovifa, jud. 
Ilfov; face parte din com. rur. 
Dudesti-Cioplea. Are 180 hect., 
proprietatea D-lui D. Voreas, 
si 32 locuitorl. In cercul sa- 
tulul se cultiva 12 hect. vie. 

Birzesti, sat, numit si Berdesti, 
in comuna rurala Imoasa, plasa 
Motrul-d.-s., jud. Mehedin^i. 

Birzesti, sat ; face parte din co- 
muna rurala cu acelasl nume, 
din jud. Muscel. Este despar^it 
de eel I'alt catun (Albulesti), cu 
care formeaza comuna Birzesti, 
prin riul Argeselul. Ocupa par- 
tea din centru si de est a co- 
munei. 

Aci este resedin^a comunei 
si tot aci este biserica si scoala. 
Are o populate de 498 locui- 
torl, 269 barba^I si 229 femel. 
Pozijia sa este minunat de fru- 
moasa. 

Birzesti, sat de resedin^a, in par- 
tea de V. a com. Birzesti, pi. 
Stemnicul, jud. Vasluiu, situat pe 
ambele malurl ale piriiasulul 
Muntenesti, intre dealurile Cor- 
bul, Preda-Birzesti si Ludesti- 
Budaiti, pe o suprafa^a cam de 
500 hect. Are o populate de 
152 fam. sau 600 sufi\, RominT. 
Numele de Birzesti, l'a luat, 



Digitized by 



Google 



BtRZE$TI 



461 



BlSCA 



spun batriniT, de la Hatmanul 
Birzu, fost proprietar in timpu- 
rile vechl. Satul acesta, alta data 
era format din 4 catune deose- 
bite, carl se numeaii : Ludesti, 
Birzesti - RazesT, Birzesti - d. - j. 
(Barnovschi) si Birzesti-d.-s.; as- 
ta-zT toate aceste sate formeaza 
un singur sat cu numele de Bir- 
zesti. Are o scoala infiin^ata la 
1865, frecuentata de 35 elevl; I 
o biserica zidita de Vornicul 1 
Constantin-Virnav, la 1846, in | 
locul alteT bisericl vechT de lemn, 
a razesilor, care la 1 847 a fost 5 
mutata in satul Dobroslovesti. 

Prin mijlocul satuluT curge 
de la N. spre S., piriul Munte- 
nesti, care la partea de S. a sa- 
tuluT formeaza un iaz, pe o su- 
prafaja de 6 hect. 

Proprietatea locuitorilor ra- 
zesT este de 740 hect. pamint. 

Numarul vitelor este de 730 
vite marl cornute, 60 caT, 200 
oT, 50 rimatort si 27 stupT. 

Ca punct insemnat in acest 
sat, este coasta dealulul Ludesti- 
Budaiul, spre E., unde se zice ca 
ar fi existat un tirgusor numit 
Ludesti. Pe acest loc, se ga- 
sesc si astazt obiecte vechl, 
astupate de pamint. 

Birze§ti, stafie de dr. d. f., jud. 
Vasluiu, pi. Funduri, com. Bir- 
zesti, pe linia Vasluiu-Iasi, pusa 
in circulate la i-iu Maiu 1892. 
Se afla intre stabile Balteni 
(7.5 kil.) si Buhae^ti (6.1 kil.). 
Inatyimea d'asupra niveluluT ma- 
rii de 100.90 m. 

Birzesti, deal, in com. Birzesti, 
pi. Stemnicul, jud. Vasluiu. Vezt 
Ludesti-Budaiul, deal. 

Birzesti, deal, in raionul comuncl 
Birzesti, pi. Ocolul, jud. Vilcea, 
pe care se cultiva 50 aril vie. 

Birzesti, padure, supusa regimu- 



luT silvic, com. Birzesti, pi. Ar- 
geselul, jud. Muscel, proprietate 
a mosnenilor Birzesti, in intin- 
dere aproximativa de 1000 hect. 
Este situata de ambele coaste 
ale riuluT Argeselul si are ca e- 
senfa stejar. 

Se margineste la N. cu pa- 
durea mosnenilor Vulturesti, la 
S. cu mosia statuluT Birzesti, la 
E. cu padurea mosnenilor Bo- 
{esti, din jud. D}mbovi{a, si la 
V. cu padurea statuluT Radesti. 

Se taie in devalmasie de lo- 
cuitori. 



Birzote§ti, Neagota si Ro- 
mani, mosil ale statulul, pen- 
dinte de manastirea Bistri^a, si- 
tuate in com. Romani, pi. Ho- 
rezul, jud. Vilcea. Pe periodul 
1888 — 93 s'au arendat cu 7100 
let anual. 

Birzofelul, piriias, jud. Tutova, 
ce curge prin pi. Corodul. Izvo- 
reste de pe teritoriul cat. Bo- 
rodesti. Uda comuna Visureni, 
trecind pe la V. de satul Visu- 
reni si se varsa in Birlad, de 
a stinga, la N. de cat. Crivesti. 



Birzii (VIrful-), colind, in com. ■ Birzoiul, vale, la N. comuneT $i 
Catina, jud. Buzau, pe hotarul I rinoasa, pi. 'Oltul-d.-s., judeful 
jud. Prahova. ' Vilcea. 



! 



Birzila, deal, in com. Pacure^i, 
pi. Podgoria, jud. Prahova. 

Birzoe§ti, parte din satul Lun- 
gesti, pi. Corod, jud. Tutova. 

Birzoe§ti, piru'as, jud. Tutova, I 
ce izvoreste de la S. de satul 
Lunges ti si se varsa m piriul 1 
Jurava^el, de a stinga. 

Blrzota, piriU, jud. Tutova, ce 1 
curge prin pi. Corodul. Izvoreste 
din com. Cotoroaia. Curge, in 
forma de arc de cere intors spre 
S., de la E. spre V. Uda co- 
munele Cotoroaia, Cer^esti, Po- 1 
chi-Dia si Salceni si se varsa in 
Birlad, de a stinga, spre N. de ( 
satul Crivesti, dupa ce a primit 
pe stinga piriul Recea, unit cu ■ 
Cetajuia si Salceni. 

Birzoteni, sat; face parte din 
com. rur. Romani, piaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea. Are o popula- 
{iune de 245 locuitorT, 119 bar- , 
ba^i si 126 feme?. 

E la o distan^a de 3 kil. de 
cat. Romani, unde e scoala si 1 
primaria. Ca populate scolara I 
are 21 copiT, 10 bae^T si II fete. I 



Blrzotei, torent; izvoreste din ra- 
ionul comuneT Jupinesti, plasa 
Riul-DoamneT, jud. Muscel, si 
se varsa in riul Doamna, pe 
malul drept. 

Birzul, loc cu izvoare, jud. Ba- 
cau, plasa Tazlaul-d.-j., pe te- 
ritoriul comuneT Berzunjul. 

Birzul, loc cu izvoare \ jud. Ba- 
cau, plasa Tazlaul-d.-s., comuna 
Ardeoani, pe teritoriul satulul 
Hemeeni. 

Birzul, loc cu izvoare, jude^ul 
Bacaii, plasa Tazlaul-d.-j., pe 
muntele Magura-Berzun^uluT, de 
unde isT are obirsia piriul Ber- 
zunJulMare. 

Birzul, piriias, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-s., comuna Ardeoani, 
care curge pe teritoriul satulut 
Hemeeni ; is! are obirsia la lo- 
calitatea Birzul si se varsa in 
Tazlaul-Sarat. 

Bisca, edtun, al comuneT Chioj- 
dul-din- Bisca, jud. Buzau, cu 
440 locuitorT si 99 case; are 
subdivizia Pe-Bisca. 



Digitized by 



Google 



BfSCA 



462 



BtSCA-MICA 



Bisca, stabiliment balnear y in co- 
muna Gura-Teghii, cat. Lunca- 
Pirciulul, jud. Buzau, la 88 kil. 
de orasul Buzau si situat pe 
malul drept al riuluT Bisca-Ro 
zilel. Este proprietatea d-lui $te- 
faii Boranescu, Are un orizont 
cam marginit;darclima e dulce, 
aerul curat, imbalsamat de mi- 
rosul brazilor, traiul e mulja- 
mitor si eftin. Se face cura de 
lapte si zer, baT red, etc. Apro- 
pierea de mun{I inlesneste fa- 
cerea de escursiunT in una din 
parole cele mat frumoase ale 
fare!. 

Bfsca, viroaga, pe lunca Siretu- 
luT, in comuna Cazasul. Pleaca 
din viroaga Iarlaul si merge spre 
S.-E., prin jude^ul Braila, pe la 
N.SatuluiNem^esc, pierzindu-se 
pe teritoriul comunet Izlaz. 

Bfsca-Chiojdului, com. rur., ju- 
de$ul Buzau. (VezT Chiojdul-din- 
Bisca). 

Bisca-Chiojdului, riii, in plasa 
Buzau, jud. Buzau, format din 
piraiele Bisca-cu-Cale si Bisca- 
fara-Cale, care se impreuna la 
poalele munteluT Plesea, pe ho- 
tarul jude^ulut Prahova, pu^in 
mat sus de catunul Bisca. Acest 
riu, care uda comunele Chioj- 
dul, Catina, Calvini, desparte 
apoT comuna Cislaul de Marun- 
fisul, atinge catunul Gura-Biscil 
si merge de se varsa in Buzau, 
linga catunul Cislaul, in fa^a iz- 
voruluT Cirnul. Primeste ma! 
mul{T afluenp, din car! mat in- 
semnap, pepartea dreapta, sunt: 
izvoarele: Plopilor, Ciuciurul-luT- 
$erban, Ciocirlanul , Cacicea, 
Spatarescul, Muratoarea, Batri- 
neanca sau Stimnicul, Catina, 
Zeletinul, Salcia, etc. ; iar pe 
stinga, incepind tot de la Nord : 
Plescioara , Pacura , Stupina , 
Smacinisul, Lera, Corbul, Cep- 



turasul, Valea - CatineT, Valea- 
Seaca-Mare, Valea-Seaca-Mica, 
Valea-Humii, Bradeful, etc. Cur- 
sul sau e repede si albia sa foarte 
nisipoasa, de aceea este pericu- 
loasa in timpurl ploioase, cind 
volumul apelor sale creste foarte 
mult. Malul drept e frumos, fund 
format numaf din coline si mun^T 
acoperi^T de padurT, fine^e, li- 
vezT si vie ; eel sting, in urma 
taerel padurilor, s'a transformat 
intr'un vast prund ripos si ne- 
stabil, incepind de la foca, in 
comuna Mfirunt'isul, pana in co- 
muna Catina, din care cauza 
comunica^ia devine adesea di- 
ficila. 

Btsca-cu-Cale,///7#, ce izvoreste 
din dosul muntelui Fa{a-Craiu 
luT, de la punctul numit Gama- 
lia, jude^ul Prahova. Curge spre 
S.-E. pana la poiana din Ca- 
pul-Pisculu?, comuna Star-Chioj- 
dul, plaiul Teleajenul; face o co- 
titura spre Sud ; formeaza in 
mica parte limita cu jude^ul Bu- 
zau ; se impreuna cu piriul Bis- 
ca-fara-Cale, la poalele muntelui 
Plesea, pu{in mat sus de sa- 
tul Bisca, formind riul Bisca- 
Chiojdului, care apol intra in 
jude^ul Buzau, unde se varsa 
in riul Buzau, linga cat. Cislaul. 

Are de afluen^T, in jud. Pra- 
hova, izvoarele: Tisa si Condri. 

In cursul sau formeaza mat 
multe cascade. Calea pe albia 
acesteT ape este foarte grea. 

Pe aci Mihaiu-Viteazul si-a 
trecut o parte din armata, in 
Transilvania, la anul 1599, Oc- 
tombrie 7. 

In anul 1848, Rusii ocupind 
^ara, au gramadit multa armata 
pe aceasta vale, fiind foarte pri- 
incioasa pentru o invazie in 
Transilvania. 

Pe acest piriti, pe teritoriul 
jude^uluT Prahova, este un fie 
rastrau pentru taiat cherestea. 



Blsca-f&ra-Cale, pirifl; izvoreste 
din muntele Plaiul - PurcaruluT, 
jud. Prahova; curge spre S.-E.; 
face o cotitura in comuna Star- 
Chiojdul, plaiul Teleajenul ; se 
indreapta spre Sud si dupa ce 
se uneste cu piriul Bisca-cu- 
Cale, intra in judejul Buzau, 
formind riul Bisca - Chiojdulut, 
care se varsa in riul Buzau. Are 
de afluentT izvoarele Smeuratul 
si Banul. 

Blsca-Mare, piriil; izvoreste din 
munt'11 Transilvaniei (Racau^i) ; 
se indreapta spre S.; atinge ju- 
de{ul Buzau, pu^in mat la N. 
de muntele Poiana-din-Cale, la 
varsatura izvoruluT Surducul ; 
formeaza apoT limita de N.-E. 
a judefuluT, pSna la intilnirea sa 
cu izvorul Pitac-Patac; intra in ju- 
de{ pe la pichetul Ciocanul, u- 
dind la dreapta poalele munfi- 
lor Paltinisul, Podul-CaluluT, Po- 
dul-Grecilor $i Arsele si la stinga 
ale munfilor Hosszukos, Cernatul 
si Cursele, la poalele caruia se u- 
neste cu Bisca-Mica, la cismeaua 
Vi?anul, dind nastere riulut Bis- 
ca-Rozilet. Primeste mat mul^t 
afluen^I, in jude^ul Buzau, pe 
dreapta: Surducul, Izvorul-Ca- 
lului si Fa^a-MileT, iar pe stinga: 
Pitac-Patac, Bisculi^a, Cernatul, 
Izvorul - MileT, etc. E foarte a- 
vuta in pastravt. 

Bisca-MicS, piria ; izvoreste din 
Transilvania si intra in jude^ul 
Buzau pe la poalele muntelui 
Giurgiu, la varsatura izvoruluT 
Cilianos, udind la stinga poa- 
lele muntiHr: Musele, Neharna, 
Chilmiziul, Neharni^a si Razbo- 
iul, cu ramifica^iile lor ; iar la 
dreapta mun^il : Balescul, Za- 
noaga, MiclSusul, Piscunasul, 
Piciorul-Caprii si Cursele, la ale 
carui poale se uneste cu Bisca- 
Mare si da nastere riulul Bis- 
ca -Rozilel. Biscele sunt renu- 



Digitized by 



Google 



BlSCA-ROZILEl (BtSCENI) 



463 



BlSClI (GURA-) 



mite in {ara nu numa! pentru 
rapiditatea, limpezimea si ra- 
ceala lor, dar si prin regiunile 
incintatoare ce strabat. 

Bisca - Rozilei (Blsceni), ca- 
tun, al comunei Nehoiasul, ju- 
de^ul Buzau, cu 430 locuitorl 
si 80 case. Are multe fierastrae 
pentru fabricarea scindurilor. 

Bisca-Rozilel, ri&, format din 
Bisca-Mare si Bisca-Mica, carl, 
dupa ce au facut ocolul masi- 
vuluT Penteleul, cu ramifica^iu- 
nile sale, se unesc amindoua la 
poalele munteJuT Cursele, la Vi- 
san, unde izbesc cu mare furie 
stinca de la Vadul-Cornulul. De 
aci, riul se indreapta spre S.-V., 
sub nuineledeBisa-Rozilelsi uda 
in curmezis comunele Gura-Te- 
ghif, Goidesti, Nehoiasul si Mia- 
jetul, printre mun{ii Virlam, Biz- 
dadeaua, Ifigva, Fulgerisul, Brin- 
za, Costa-MoriT, Taini^a, Gotesul, 
Barbui, etc., la sting asi printre 
Vadul-CornuluT, Rozila, Malaele, 
Tega, Paltinisul si Arsele la 
dreapta. Se varsa in Buzau in 
comuna Nehoiasul, cat. Lunca- 
Priporului, in dreptul punctulut, 
unde era mat inainte vama. Ain- 
bele sale maluri sunt frumoase, 
afar& de cite-va stinci si tere- 
nur! fugatoare pe dreapta, a- 
vind pozi{iuni pitorestl, animate 
de muljimea lucratorilor din ne- 
numaratele fierastrae, situate de 
alungul el. 

Bisc&ceni, sat, in partea de E. 
a comuneT Ostopceni, pi. Ste- 
fanesti, jud. Botosani, situat pe 
o coasta de deal, in forma de am- 
fiteatru, linga Prut. 

Are o suprafa^a de 292 hect. 
si o populate de 92 familiT saQ 
373 suflete. Aid este o biserica 
deservita de I preot si 1 cintarej. 
Mosia Biscaceni, se zice, ca for- 
ma in vechime, impreuna cu Os- 



topceni-Razasi, un singur trup, 
dar pe urma s'a vindut de ur- 
masil lui Balos. 

Pe aceasta parte de mosie, 
linga Prut, a fost satul Istra- 
teni, care la 1853 s'a stricat de 
Balos, din care pricina locui- 
toril s'au mutat in Biscaceni. 
Se mai vorbeste ca lingl Prut 
au fost case marl vechl, dar ca 
s'au risipit cu malul Prutuluf. 

Vite in acest sat sunt : 93 
vite cornute, 25 cat marl si micT, 
460 01, 40 porci. 

Bisceni, catun, al com.Minzalesti, 
jud. Buzau, cu 90 locuitorl si 
18 case, situat de alungul malu- 
luT sting al riuluT Slanicul, in- 
cepind de la Grunj si conti- 
nuindu-se pana la Sari. 

Blsceni, vechie numire a cdtu- 
nulul Bisca-RozileT, din com. Ne- 
hoiasul, jud. Buzau. 

Btsceni-de-Jos, catun, al com. 
Calvini, jud. Buzau, cu 430 locui- 
torl si 108 case. De dinsul se 
alipeste adesea, in datele ofi- 
ciale, com. Frasinetul si Olari. 

Bisceni-de-Jos, mosie, in com. 
Calvini, jud. Buzau, cu 900 hect , 
din care peste 200 padure, a- 
pot livezT, finea^a, mult izlaz si 
prundis. Se ia impreuna cu ho- 
tarul Veresul. 

Bisceni-de-Sus, catun, al com. 
Calvini, jud. Buzau, cu 450 lo- 
cuitorl si 102 case. 

Bisceni- de-Sus, mosie, in com. 
Calvini, jud. Buzau, de aproape 
1900 hect., din can 340 padure, 
restul livezT, fineje, izlaz, cura 
turt si prundis. Proprietate mos- 
neneasea in devalmasie. Se ia im- 
preuna cu Ceta^uia si Cerbul. 



I nata prin frumusejea arhitec- 
tureT sale, situata in cat. Bis- 
ceni-d.-j., com. Calvini, jud. Bu- 
zau. Are urmatorul frontispi- 
ciu: «Cu voia TataluT, fiulul si 
ajutorul sf. Duh, ridicatu-s'a a- 
cest sft. locas intru lauda si 
cinstea prea sfintuiul arhiereu 
eel din Mira Liciel, Nicolae fa- 
catorul de minuni, pe vremea 
prea inal^atel imparatri^eT Doam- 
na Kcaterina Alexenia si lumina- 
tului el marele cneaz Pavel Pe- 
trovicT, pastorind norodul prea 
Sf. sa Mitropolit a toata Un- 
gro-Vlachia, chir Grigore si in 
eparhie pazitor Sf. sa Episcop 
al BuzauluT, chir Cosma. Iar de 
zugravit s'a savirsit in zilele 
inatyatuluT Domn loan Alexan- 
dru Ipsilante Voevod, prin os- 
teneala si cheltuiala DumnealuT 
Pana Tudor Saseanu, vataf de 
plaiu, si s'a zidit din temelie. 
precum se vede si s'a savirsit 
in luna Maiu 9, leatu 1735 ». 

Aceasta biserica a fost tot- 
d'a una de mir. E situata pe o 
colinS inconjurata de padure. 
Padurea taindu-se, mat multe iz- 
voare, si mal cu seama Bradu- 
leful, o amenin^a, daca nu-T se 
va face o noua plantajie, care 
sa abata cursul izvoare l or. 

Bisci (Intre-), frumos piatoil, ce 
se ridica la poalele muntelul 
Cursele, intre Bisca-Mare si Bis- 
ca-Mica, jud. BuzaQ. 

Biscianului (Seciul-), proprie- 
tate mosneneasca, in com. Gura- 
TeghiT, cat. Paltinisul-d.-s., jud. 
Buzau, padure si fine^e. 

Biscii (Dosul-), padure, in com. 
Mlajetul, cat. Stanila, jud. Bu- 
zau, care impreuna cu sforilePle- 
suva si Fundea, formeaza cor- 
pul de padure Coriiasul. 



Bisceni-S&seni, bisericd insem- I Biscii (Gura-), #?/«//, al com. Ma- 



Digitized by 



Google 



BtSCII (GURA-) 



404 



BlTCA 



runfi^ul, jud. Buz&u; are 280 
locuitorl $i 62 case; esituat pe 
uialul sting al riulul Bisca-Chioj- 
dului, la varsatura sa in Buzau. 

Biscii (Gura-), numire ce se mat 
da ?nosiel Valea-Seaca, din com. 
M.lrun{i$ul, jud. Buzau. 

Biscul, dt'il, pe teritoriul com. 
Tabalae$ti, plasa Crasna, jud. 
Falciu. 

Bisculi^ a (Magura-Carpenu- 
lul), isvor, in com. Chiojdul-din- 
Bisca, jud. Buzau. Incepe de la 
colina Magura-Carpenului $i d& 
in Bisca-cu-Cale. 

Bisculi{a, isvor % in com. Chioj- 
dul-din-Bisca, jud. Buzau. Iz- 
vore?te din muntele Stevia. Pri- 
me?te pe dreapta izvorul Car- 
penul $i se scurge in Bisca-cu-Ca- 
le, la poiana din Capul-PlaiuluT. 

Bisculi^a, piriU, in com. Goi- 
de$ti, jud. Buzau. Izvore$te din 
Transilvania; intra in judef, prin- 
tre muntele Hosszukos $i poa- 
lele Penteleulul ?i merge de se 
varsS in Bisca-Mare, pu^in mat 
jos de pichetul Cocianul. Pri- 
me?te pe stinga mat multe iz- 
voare, din care mat insemnate 
sunt: Coriiul, Stinel, Porcului, 
TiseT, etc. Are mutyi pastravl. 

Bise^ti, com. rur., jud. Mehe- 
din{i, in pi. Ocolul-d.-s., la 27 
kil. de ora$ul Turnul-Severin, 
situate pe vai. Formeaza co- 
muna cu c&tunul Budane$ti-Cra- 
cul Lung ?i mahalaua Paise$ti. 
Se margine^te la E. cu c&tu- 
nul Racova, ce apar^ine comu- 
nel Ilova^ul ; la S. cu com. Bo- 
bai^a ?i Crague^ti ; la V. cu com. 
Balvane^ti; iar la N. cu com. 
Dilboci^a. Are i84contribuabilI, 
din 926 locuit, ce locuesc in 202 
case. Ocupa^iunea locuitorilor 



este agricultura, cre?terea vite- 
lor $i caratul lemnelor la ora- 
§ul Severin. Pamintul, fiind mun- 
tos, este pu^in productiv. Cea 
mat mare parte este pietros, a- 
coperit cu padurl §i pruni. Are 
o biserica deservita de 1 preot 
$i 2 cintarepf ; o $coala cu I in- 
va^ator, platit de jude{ §i fre- 
cuentata de 23 elevi. 

Budgetul comunei: la veni- 
turi 1888 lei 91 la cheltuelt 1299 
lei. Sunt 588 vite mart cornute, 
1 1 cat, 300 01, 234 rimatorl $i 
217 capre. Prin aceasta comuna 
merge ?oseaua comunala Prej- 
neni-Bise$ti. 

In Bise$ti se afla un zid de pia- 
tra, care dovede^te urme romane ; 
un cimitir, ale carul morminte 
sunt fie-care ocolite cu piatra 
(vezt Go$tila, movila.) Pe o ra- 
mifica^iune a dealulut Razure- 
lele, se vad ni$te metereze, sa- 
pate in pamint, in forma de 
cere. Din acest loc, ochiul poate 
predomina $oseaua Crague?ti, 
pan& la locul numit Braceva, 
unde se impreuna cu §oseaua 
jude{ean£ Turnul - Severin - Tir- 
gul-Jiul. 

Dealurile mat principale din 
aceasta comun& sunt : Bucu 
re$ti, Girdanul, Padi?ul, Razu- 
relele, Domogletul, cu frumoasa 
pozi^ie Budane^ti, acoperit cu 
vil, Dealul-Mare, Culmea-Lagu- 
lui $i Cioaca - Babel, inalta de 
450 m. §i de unde se poate 
privi fluviulDunarea $i ora$ul Se- 
verin. Val mat principale sunt : 
Iazo$ti, a-Stancil, Feregosul, a- 
CrivineT, a-Pade?ului $i a-Girda- 
nului; iar ptriaie sunt: Girda- 
nul, Valea-Rea, Fagara^ul, care 
toate unindu-se la Budane^ti, 
formind piriul Co$u$ti{a. Pe a- 
cest piriu sunt morl de macinat. 

Bisdina, sat, jud. Doij, pi. Jiul- 
d.-mj., com. Caloparul, cu 158 
suflete, 82 barba^I §i 76 feme!. 



Locuesc in 32 case ?i 2 bordee, 
construite foarte purine de zid, 
restul din paiante. Aproape fie- 
care casa are gradina de zarza- 
vaturl. Copiil din acest sat ur- 
meaza la $coaIa mixta din satul 
Caloparul, ce este la 6 kil. ?i 
jum. departare. Au urmat re- 
gulat la scoala 6 bae^i ; cu vir- 
sta de $coal£ sunt 19. §tiu 
carte 2 barbapf. 

Bisdina, mosie, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-mj., com. Caloparul, sa- 
tul Bisdina. 

Bi§inari, loc i so I at, pe malul 
drept al piriulul Neam^u, in co- 
muna Petricani, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neam^u. 

Bita, vilcea, izvoreste de la K. 
de com. Mereni, pi. Vedea-d -s., 
jud. Ol t, $i se varsa in girla 
Eiu$orul, pe ^armul drept, tot 
in cercul com. Mereni. 

Bitca. V. satul Lunca, din com. 
Pa^cani, jud. Suceava. 

Bitca, balta, pe teritoriul com. 
Paltini?, pi. Prutul-d.-j., jude^ul 
Dorohoiu. 

Bitca, deal, jud. Bacau, plasa Si- 
retul-d.-s. din com. Ma>a$ti. 

Bitca, deal, jud. Bacau, pi. Tro- 
tu^ul, com. Bodgane^ti, a carul 
zare desparte la apus comuna 
Bogdane^ti de com. Grozasti. 

Bitca, deal, jude^ul BacSu, plasa 
Tazlaul-d.-s. din com. Schitul- 
Frumoasa. 

Bitca, deal, pe teritoriul satulul 
Paltini?, com. cu asemenea nu- 
mire, pi. Prutul-d. j., jud. Do- 
rohoiu 

Bftca, numita ?i Movila-Mare, 



Digitized by 



Google 



bItca 



465 



UlTCA-FOCSA 



movila, pe locul numit Rosno- ' 
veni, pe teritoriul satulul Hili- >, 
seul-Curt, com. Hiliseul, pi. Co- 
sula^jud. Dorohoiu. 

Bitca, movila, catre N.-E. de sa- 
tul Horodistea, corauna Horo- 
distea, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu a careia baza e de 4 hect. 
suprafaja, iar inatyiniea ca de 
90 m. Are forma piramidahl. 
Prin un git se impreuna cu Dea- 
lul-SatuluI, care se intinde in a- 
ceasta parte ca un promontoriti 
catre Prut. Virful Bitcel este lat 
si asezat in partea sa interna, 
cu marginele ridicate ceva si 
avind loc de esire spre V. In 
aceasta asezatura se vede locul 
a doua sapaturt, cu resturl de 
caramida sau pamint ars si htr- 
buri. Tradi^ia populara spune, 
ca, din mare vechime, ar fi fost 
aici niste zidaril in pamint, ce 
au avut in ele multe odoare 
scumpe, dar can s'ar fi scos de 
acolo fara sa se stie de cine si 
cind ; ca odoareie ramasese 
de cind era acolo cetate, si pe 
cind movila era cu mult mai 
mare, nu asa redusa ca azl prin 
{ernurire si spalatul apelor. Cos- 
tisele ei sunt foarte povirnite si 
lasa a se vedea pe ele resturi 
de caramizl, pamint ars si urma 
uneT sapaturt. O alta versiune 
a tradi^iei spune, ca odini- 
oara prin daramaturl s'ar fi ivit 
urme de catacombe, oseminte 
omenestf si zidarie cu grinzi de 
lemn innegrite cu totul. Se crede 
ca daca s'ar sapa si mai inla- 
untrul deaiuluT, peste care marea 
paturade pamint n'aingaduit a se 
putea face cercetarl, s'ar gasi lu- 
crurl interesante. S'a gasit niste 
sage^I de fier de razboiu, din 
carl doua ar fi posedat si rapo- 
satul Gheorghe Balta, proprieta- 
ry mosiel. (VezI V. Al. Ureche, 
in «Buletinul Intruc^iunel Pu- 
blico, din 1856—66). 



Bitca, movila uriasa, de forma- 
{iune naturala, pe baza stincoasa 
de piatra gresa. Se afla spre E. 
de satul Radau^i, plasa Prutul- 
d.-j., jud. Dorohoiu, linga Prut. 
Partea despre apa, perpendicu- 
lara si stincoasa, opreste curen- 
tele Prutulul. 

Bitca, munte ripos, jud. Bacaii, 
pi. Trotusul, pe teritoriul com. 
Manastirea-Casinul. 

Bitca, munte, jud. Baeau, plasa 
Trotusul, com. Tirgul-Trotusul, 
din culmea Slanicul, situat linga 
muntele Fine^e. 

Bitca, ses, in partea de S. a sa- 
tulul Podoleni, plasa Podoleni, 
jud. Falciul. 

Bitca-Boloh&noasa, munte, in 
comuna Malini, jude^ul Su- 
ccava. 

Bitca-Busuioc, munte, in com. 
Brosteni, jud. Suceava. 

Bitca-Cailor, pise de munte, pe 
hotarul mosiel Tarcaul, comuna 
Pingara{i, plasa Piatra-Muntele, 
jud. Neam^u. E situat intre riul 
Bistri^a si piscul munteluT Mur- 
gociul. 

Bitca-Celarului, munte, \x\ com. 
Malini, jud. Suceava. 

Bitca-Chiriaculul, munte, pe te- 
ritoriul mosiel Borca, in com. 
Madeiul, jud. Suceava. 

Bltca-Comorii, munte, pe teri- 
toriul mosiel Borca, in com. 
Madeiul, jude^ul Suceava; are 
15 17 metri de alt. d'asupra ni- 
velului mariT. 

Bitca-cu-Tisa, munte, (1202.2 m. 
alt), com. Neagra-$arulut, jud. 
Suceava. 



Bitca-cu-Tir§I, munte, in com. 
Malini, jud. Suceava. 

Bitca-de-PiatrS, pise, la extre- 
mitatea despre V. a ramuret 

. mun^ilor Crucea-Rosie. Situat 
pe hotarul Transilvaniei, intre 
Poiana-Rosie si piriul Brates, pe 
raionul plasel Piatra-Muntele, 

I jud. Neam^u. 

I Bitca-Doamnei, sat, in comuna 
Doamna, plasa Piatra-Muntele, 
jud. Neam{u (vezI Doamna, sat). 

Bitca-Doamnei, deal-platoa, ju- 
de{ul Neam^u, in forma triun- 
ghiulara, situat intre Mun^ii- 
, Doamnei, (ramura Cernegurei), 
fa{a in fata cu Piscul-Cirloma- 
nului. 

Aci se vad inca si asta-zi rui- 
nele unuT palat domnesc, despre 
care se zice ca ar fi fost locuit 
de refagiata Domni^a Ruxanda, 
fiica lui Petru Rares, care cind 
voia sa mearga la manastirea 
Bistri^ei, intindea peste apa riu- 
lul Bistrifa o punte de piele de 
bivol. 

Bitca-Doamnei, deal, jude^ul 
Neam^u, in ramura mun^ilor Coz- 
la, fa^a in fa{a cu dealul-pla- 
tou cu aceeasl numire si des- 
par^it de dinsui prin riul Bis- 
trita. 

O legenda spune ca Domntya 
Ruxanda intindea originalul sau 
pod de piele de bivol, peste 
amindoua aceste bitce. Aceasta 
legenda, de si se bucura de 
multa crezare in marea parte a 
popula$iunei bastinase, nu e in- 
tern eiata pe un fapt adevarat, 
cad de la Bitca- Doamnei, din 
ramura Cernegurei, pana la a- 
ceasta, e o distan^a aproxima- 
tiva de 800 m. 

Bitca -Foc§a, munte, in com. 
Brosteni, jud. Suceava. 



W19> MwnU IHciionar Qwgrofl* 



69 



Digitized by 



Google 



Hi rCA-GARDURILOR 



466 



IstTLANUL 



Bitca-Gardurilor. VezT Gardu- 
rile, stinci, jud. Neara^u. 

Bitca-Gainei, munte, pe terito- 
riul mosieT Borca, in com. Ma- 
deiul, jud. Suceava. 

Bitca-Gropilor, munte, in com. 
Brosteni, jud. Suceava. 

Bitca-Hunei, munte, in comuna 
Neagra-SaruluT, jud. Suceava. 

BItca-Lacurilor, pise, al mun- 
telul Migovanul, jud. Suceava. 

BItca-luI-Chiriac, munte, in co- 
muna Neagra-$arului, jud. Su- 
ceava. 

Bitca-lui-Moglan, munte, in co- 
muna Malini, jud. Suceava. 

Bitca-lui-Tirsin, munte, 1263 m. 
altit., in com. Brosteni, jud. Su- 
ceava. 

Bitca-Mihailetului, munte, in 
com. Brosteni, jud. Suceava. 

Bitca-Muscalilor, munte, in co- 
muna Malini, jud. Suceava. 

Bitca-Neagra, loc en izvoare, 
jud. Bacau, plasa Tazlaul-d.-s., 
pe teritoriul com. Schitul-Fru- 
moasa. 

Bitca-NeagrS, munte, in com. 
Brosteni, jud. Suceava. 

Bitca-Neagra, munte, in com. 
Malini, jud. Suceava. 

Bitca-Neagra, pise de munte, 
intre Risca-Mare si Slatioara, in 
comuna Bogdanesti, judeful Su- 
ceava. 

Bitca-Nu^ai, virful dealuluT de 
d'asupra satuluT Uda, din com. 
Tatarusi, jud. Suceava. 



Bitca-Opchioarei, munte, in co- 
muna Brosteni, jud. Suceava. 

Bitca-Popii, munte, in com. Bros- 
teni, jud. Suceava. 

Bitca-Popii, munte, 608 metri 
altit., in com. Malini, jud. Su- 
ceava. 

Bftca-Rafei, munte, 1531 m. al- 
tit., in com. Brosteni, jud. Su- 
ceava. 

Bitca-Rujii, eulme de deal, in- 
tre com. Tatarusi si Cristesti, 
jud. Suceava. 

Bitca-Sahastrului. VezT Picio- 
rul-SahastruluT, jud. Neam^u. 

Bitca-Scaunelelor, virful mun- 
telul Plesul, com. Bogdanesti, 
jud. Suceava. VezT Cerdac (La-). 

Bitca-Spaimei. VezT Corhana, 
jud. Suceava. 

Bitca-faranului, munte, in co- 
muna Dorna, jud. Suceava. 

Bitca-Tiganulul, unul dintre pis- 
cur He munte lul Cdlimanul, din 
com. Neagra-SaruluT, jud. Su- 
ceava. 

Bitca-Zmeilor, pise de deal, in- 
tre com. Cristesti si Tatarusi, 
jud. Suceava. In suteranele si 
prin bungetele padurilor de pe 
acest pise se adaposteau alta 
data tilhan, can, stravestiff in 
haine si la fe{e, purtind in cap 
coarne si clopote, navaleau din 
cind in cind in satul Tatarusi, 
de pradau. Ajunsesera cu cute- 
zan^a pan'acolo, ca fetele cele 
maT frumoase deveneau jertfa 
lor. De aci numele acestuT pise. 

Bitcari, sat, apar^inind comuneT 
Nistoresti, plasa Vrancea, jud. 



Putna. Are o popula^iune de 
250 suflete, carT loeuese in 64 
case. 

Bitcei (Piriul-), mic afluejit al 
piriuluT Stejarul, comuna Far- 
casa, jud. Suceava. 

Bitcele-Andrienilor, ridicdturi 
de munfl, jud. Suceava, de for- 
me conice, intre cele patru pi- 
raie numite Serisoare, ce dau 
nastere pir. $erisorul-Mic, din 
com. $arul-DorniT. 

Bitcele-Foc§ei,//^r«r/^ /////////, 
situate in ramura munteluT Va- 
raticul, catre sudul manastireT 
Varaticul, in com. Filiorul, pi. 
de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u. 
Ele au fost cercetate de d. Co- 
bilcescu, care a recunoscut, in 
forma^iunea paturilor lor, siste- 
mul de Bonarowska, iar de-asu- 
pra acestuia adevaratul grez de 
magura al luT C. M. Paul. 

Bitcul, movild, la sudul movilei 
Baba, com. Fleasca, jud. Braila. 

Bitculesele, prival, intre canalul 
Vilciul si Dunarea-Vechie, com. 
Stancu^a, jud. Braila. Pleaca din 
Vilciu, intre privalul Zatna si 
ruptura Bandoiul; merge spre 
N.-E. prin Iezerul-BanisuluT si 
se uneste cu privalul Ozinca- 
Vcchie u aproape de Dunarea- 
Vechie, linga hotarul nordic al 
com. Stancu^a. 

Bitea, vale, in pi. Borcea, jud. 
Ialomifa. Se intinde in partea 
de N. a laculul Galafuiul, spre 
N.-V., unde se desface in ma! 
multe vaT maT micT, luind maT 
multe direc^iunT. 

Bitlanul si Sfredelele-Bitla- 

nului, pddnre, situata in plasa 
Balta, jud. Braila. Se margineste 
la E. cu iezerul Mrejarul, laV. 



Digitized by 



Google 



BtTLANULUI (MAGURA-) 



467 



BLAGODEASCA 



cu jap$a Sfredelele. Suprafa^a I 
e de 6 hect. Are esenfa salcie. 

Bitlanulul (M&gura-), mdgurd, 
la N.-E. mo?iei Traista, com. j 
Piatra, jud. Teleorman. E punct 
despar^itor intre aceasta mosie 
$i mo?ia Suhaia. i 

Bizdina sau Bizdina, sat, pen- 
dinte de com. rur. Caloparul, | 
pi. Jiul-d.-mj., jud. Dolj. Situat 
pe malul drept al Jiulu!, la 6 
kil. S.-E. de Caloparul, unde e 
re?edin{a comune!. In partea de 
S. a satului se afla satul Biz- 
dina. 

Populafiunea e de 40 familil, 
cu 280 suflete. 

Comunicatia in acest sat se 
face prin $osele vecinale $i co- 
munale, care-1 pun in legatura 
la S. cu Foi$orul, iar la N.-V. 
cu Glodul. 

Bizdina, deal §i punct trigono- 
metric de observa^iune, (152 m.) 
linga satul cu aceea$! numire, 
jud. Dolj. 

Bizdina, lac, com. Balta- Verde, 
pi. Ocolul, jud. Dolj, la E. sa- 
tuluT Balta- Verde; se scurge in 
riul Jiul. 

Blzga, in vechime PSdureni, 
sat, pi. Siretul-d.-j., com. Gio- 
seni, jud. Bacau. Situat pe malul 
sting al SiretuluT $i la o depar- 
tare de 6 kil. de satul Horge$ti. 
Are I circiuma. Cap! de fami- 
lie sunt 16, cu 59 suflete. Ani- 
male: 37 vite cornute, 20 porci 
$i 1 capra. 

Bizga, deal, pi. Siretul-d.-j., com. 
Gioseni, jud. Bacau. 

BiZga, mo$ie, pi. Siretul-d.-j., pe 
terit. comu. Gioseni, jud. Bacau. 
Despre aceasta mosie, Th. Co- 
drescu, in «Buciumul Romin», p. 



231, se exprima ast-fel : «mo$ie 
cu par^i $i raza§easca, in care 
are parte $i Sf. Episcopie a Ro- 
manulul, casa raposatulut Lo 
gofat Toader Sturdza, care la 
1843, cumpara de la Safta, fiica 
raposatulu! Andre! Pepelea, 2 
falcl pamint; sunt §i atyi mal 
mutyi raze$T 9*1 parta$! in ea. 
Are sat, 1 vataf, 4 slujbasl-vol- 
nict; pe linga mobile Parincea, 
Mile$ti §i altele, cu un numar 
de 44 locuitom. 

Bizoianca, lac, in pi. Borcea, 
com. Gildaul, jud. Ialomi^a. 

Bizului (Valea-), numire data 
VaieMVluHilui, com. Jepul, pi. 
Nicoresti, jud. Tecuciu. 

Blaga, sat, jude^ul Tecuciu ; face 
parte din com. Negule$ti, plasa 
Berheciu. Situat in centrul co- 
munef. Aic! se afla re$edin{a 
comunel. Are o populafiune de 
68 cap! de familie, cu 232 su- 
flete, locuind in 6j case. Tot 
aci se afla ?i $coala mixta, care 
dateaza de la 1 868. Se frecuenta 
de 32 copil. 

Are o biserica cu patronul 
Sf. Nicolae. Ea este facuta de 
preotul GheorgheCristea $i Strat 
Lupu la 1646; de atunci $i pana 
astazt s'a reparat in 1 836 ?i 1 862. 

Are pamint donat de Ero- 
monahul Luchian. 

Locuitori! sunt vech! razes!. 

Blaga, sat, in partea de Nord a 
comunel Poiana-Cirnulu!, plasa 
Crasna, jud. Vasluiu, asezat pe 
valea $i malul drept al piriulu! 
Vaslue^ul, pe o suprafa^a de 888 
hect, din car! : 286 hect. pa- 
dure, 528 hect. loc de cultura, 
fine{, ima$ ale proprieta^eT, iar 
30 hect. ale locuitorilor. Cu o 
populate de 20 familif, sail 113 
suflete, locuitor! Romin!, car! se 
ocupa cu agricultura ?i creste- 



rea vitelor. Ef poseda : 8 plugurl 
$i 16 care cu boi, precum $i 32 
stupl cu albine. 

In sat este o biseripa in ruine 
§\ o circiuma. 

Vite sunt: 85 vite mar! cor- 
nute, 30 o!, 4 cai si 20 rimaton. 

Blaga, deal, in jude^ul Suceava, 
com. Preute$ti, mo^ia Hu>i, a- 
coperit de padure de fag. 

Blaga, padure, pe dealul cu a- 
semenea numire, in partea de 
Nord a comune! Poiana-Cirnu 
lu!, plasa Crasna, jude{ul Vas- 
luiu, in Iiotar cu corauna Poie- 
nele, din jude^ul Ia$i. 

Blaga, piriU, jud. Tecuciu; izvo- 
re$te din punctul numit Fundul- 
Blage! ; trece prin satul cu ace- 
la$i nume ; se varsa in Ber- 
heciu, la punctul numit Gura- 
Blage!. 

Blaga, poiand, in jud. Suceava, 
in padurea cu acest nume. 

Blaga, vale, pleaca din capul co- 
mune! Piriul, plaiul Vulcan, ju- 
de{ul Gorj, din partea despre 
Nord ; merge in aceasta direc- 
{iune, lasind la Est Dealul-Mare, 
iar la Vest Dealul-Padina $i Vie- 
zureni. 

Blagea, loc cu izvoare, jude^ul 
Bacau, plasa Bistri^a-d.-s., de 
pe teritoriul comune! Valea-lu!- 
Ion. 

Blagea, sili^te, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-s., comuna Blage^ti, 
unde era alta data asezat sa- 
tul Blagcsti. 

Blagodeasca, mo§ie nelocuitth 
proprietate a statulu!, in plasa 
Ialomi^a-Balta, comuna Chioara, 
judejul Ialomi^a, fosta pendinte 
de manastirea Margineni. Are 



Digitized by 



Google 



BLAHNITA 



468 



BLANA 



suprafafa 5500 hect., din cart 
3400 hect. balta, 100 hect. pa- 
dure, 300 hectare izlaz si 1700 
pamint -arabil. A fost arendata 1 
pe periodul 1885 — 95 cu suma 
de 29100 leT anual. 

Blahnija, plasd, jude^ul Mehe- 
din{I, isi ia numele de la riul 
Blahni^a, ce o uda prin mijlo- 
cul el. Se intinde de la Vest 
spre Sud, ocupind partea sud- 
vestica a judefului. Se margi- 
neste : la Est cu plasile Cimpul j 
si Dumbrava, la Nord cu plasa 
Ocolul-d.-s. si Ocol-d.-j. , la V. I 
si S. cu Dunarea. ; 

Aceasta plasa este formata 
din 21 comune si anume : 

1. Balta -Verde, cu catunele: 
Balta- Verde si Atirna^i ; 2. Ba- I 
toji, cu catunele: Bato{i, Sicu- , 
ricea, Ostrovul-CorbuluT si Ba- 
to^i-Mosneni ; 3. Bucura, cu ca- 
tunele : Bucura, Viasul si Smir- 
datetul ; 4. Burila-Mare, cu ca- 
tunele: Burila-Mare si Izvorul- 
Frumos ; 5. Burila-Mica, cu ca- 
tunele : Burila-Mica, Mileni si 
Straini-Deveselul ; 6. Ciorobo- 
reni, cu cat. Cioroboreni ; 7. 
Crivina, cu catunul Crivina; 8. 
Danciul, cu cat. Danciul ; 9. 
Deveselul, cu catunele : Devese- 
lul si Vrancea ; 10. Flaminda, 
cu cat. Flaminda; 11. Gogosi, 
cu catunele: Gogosi si Ostrovul- 
Mare ; 12. Gruia, cu cat. Gruia; 
13. Izvoarele, cu cat. Izvoa- 
rele ; 14. Jiana-Mare, cu catu- 
nele : Jiana-Mare si Jiana-Ve- 
chie; 15. Orevi^a, cu catunele: 
Olteanca si Orevi{a; 16. Patu- 
lele, cu catunele : Bechetul, Pa- 
tulele si Poiana-Cioarei ; 17. Ro- 
gova, cu cat. Rogova ; 18. Sca- 
paul, cu cat. Scapaul; 19. fi- 
ganasul, cu catunele : f iganasul 
si Ilotarani; 20. Vinjule^ul, cu 
catunele : Vinjuletul si Porvi- 
ni^a; 21. Vinjul-Mare, cu cat. 
Vinjul-Mare. 



Resedinja plasel Blahni^a se 
afla in com. FJaminda. 

Suprafa^a plasel Blahni^a este 
de 15200 hect., din care 3964 
hect. sunt cultivabile, 1000 a- [ 
coperite cu padure, 5000 cu vii 
si restul necultivabile. 1 

In aceasta plasa, statul po- , 
seda 5 mosif, ce dau un venit a- ' 
nual de 167.720 let. 

In pi. Blahni^a sunt 18 scoa- 
le, si 40 bisericT. Popula^iunea ; 
pla?ef Blahnita este de 6043 
contribuabill, din 32,046 locui- 
tori. Locuitorif se ocupa cu a- 
gricultura, cresterea vitelor, cul- 
tura viilor, si eel de pe margi- 
nea DunareT se ocupa si cu pes- 
cuitul din Dunare. 

In aceasta plasa se produce 
porumb, griu, secara, orz, ovaz. 
Mai cu seama partea despre 
Dunare Mind nisipoasa, produce 
multa secara. Dealurilc renu- 
mite din aceasta plasa, pentru 
vinurile ce dau, sunt : Orevi^a, 
Rogova si Vinjul-Mare. 

Aceasta plasa are insemna- 
tate si din punctul de vedere 
istoric. Mat multe lupte intre 
Rominl si TurcT, si mat ales 
lupte intre Rust si Turci, s'aii 
dat aci in anil 1853 si 1854. 

Nu mat pu{in insemnata este 
aceasta plasa si din punctul de 
vedere al ruinelor si antichi ta- 
ilor romane ce poseda in co- 
munele : Bato^i, Crivina, Go 
gbsul si Orevi^a. 

Are un bilciu mat insemnat, 
care se {ine in prima Duminica 
a lunet lul Martie, si un altul la 
Rusalii. 

In plasa Blahnita se afla 2 
porturi la Dunare : Gruia si Iz- 
voarele, pentru incarcatul cerea- 
lclor. La Gruia se afla si o vama. 

Blahnita, pi rift, jud. Mehedin^i; 
izvoreste din dealul satului, Va- 
lea-Ho^uluT, trece prin comu. 
nele : Izvorul Anestilor, Broscari, 



Rogova, Vinjulef, si dupa ce pri- 
meste in cursul sau piriul Opri- 
sorul si formeaza mal multe balp, 
se varsa in Dunare. 

Blahnita, riulef, jude^ul Gorj ; iz- 
voreste din muntele Muncelul ; 
curge de la N. catre S.-E.; stra- 
bate plaiul Novaci ; intra in pi. 
Amaradia ; se varsa in Gilort, 
mal jos de Petresti-d.-s., udind 
Turba^i, Magheresti, Colibasul 
si Comanesti. 

Doua podurf de lemn, unul al 
soselei jude^ene T.-Jiu-Rimnicul- 
Vilcea si al 2-lea al soselei ju- 
defene T.-Jiu-Petresti-d.-s., inles- 
nesc trecerea Blah ni {el. 

Blahnita primeste pe dreapta 
3 afluentl: Scoar^a, Bobul si 
Larga, iar pe stinga Crasna, 
care uda Dragoesti. 

Blajul, sat, cu 65 loc, jud. Ar- 
ges, pi. Topologul ; face parte 
din com. rur. Tigveni. Are o 
biserica, cu hramul Sf. Nicolae, 
deservita de un preot si un cin- 
tare^. 

Blajul, cdtun, in jud. Mehedin^i, 
pi. Vailor, in com. rur. Drago- 
testi. 

Blajul (Blaji), cat, al com. Ru- 
sanesti-d.-s., plasa Olte^ul-Oltul- 
d.-s., jude^ul Romana^i, asezat 
linga Olte^ pe malul drept, pe 
un teren cu o altitudine de 143 
m. d'asupra nivelulut martf. Are 
40 familil si 100 loc. Are o bi- 
serica S-{iI Impara^I(i863), de- 
servita de un preot. Spre Sud 
este si o moara cu aburi. 

Blajul, deal, in jud. Mehedinji, 
com. rur. Rosiu^a, pi. Vailor. 

Blajul, vale, In com. rur. Rosiu^a, 
pi. Vailor, jud. Mehedin^i. 

Blana, munte, jud. Dimbovi^a, in 



Digitized by 



Google 



BI.ANA 



469 



HLAGE?TI 



sus de Moroeni, pe dreapta riu- 
lul Ialomi^a. Acest munte este [ 
acoperit cu padurT mart. Este 
situat in plaiul Ialomi^a. 

Blana, picket de granifd, pe Du- 
nare, spre S. dc Dabuleni, in- 
tre hotarul jud. Dolj si Roma- | 
nar/i ; eel d'intiiu pichet, ince- 
pind dinspre Dolj. 

Bl&nariul, deal, in com. Tomesti, 
pi. Codrul, jud. Iasi; se Jntinde 
de la V. spre E., pe partea 
dreapta a sesulul Bahluiul, ter- 
minindu-se in marginea despre 
V. a satulu! Tomesti, unde for- 
meaza un pise inalt numit Pis- 
cul-IuT-Miron. Pe arabele luT coa- 
ste se afla viT si livezT, iar pe 
poala de N.-E. trece soseaua 
na^ionala Iasi-f u{ora. 

Blasova, cdtun, pe grindul Bla- 
sova, din com. Chi^cani, jude^ul 
Braila. Are 5 case si mat multc 
bordee locuite de 50 locuiton, 
care se ocupa in special cu 
scoaterea pietrel din munte. 

Blasova, munte pietros, in lunca 
Dunarel, la cotul ce face Duna- 
rea-Vechie, intre privalul Aurel 
si ostrovul Igli^a, din com. Chis- 
cani, jude^ul Braila. Aci este 
o cariera importanta de piatra 
de coloare vinata-cenusie, mult 
cautata pentru pavagiu. Se ex- 
ploateaza piatra in mare can- 
titate pentru pavatul strazilor 
Brailei. 

Bl&geasca sau Blageni, pirin, 
jud. Bacau, pi. Bistri^a-d.-s.; iz- 
voreste din dealurile, care des- 
part riurile Tazlaul-Mare si Bis 
tri^a si anume din locul cu iz- 
voare numit al-BIageT. Strabatc 
comunele rurale Vaiea-luMon si 
Blagesti si, dupa ce se incarca 
cu piriul Girla-MoriT, se scurge 
in Bistri^a. 



Bl&geni. VezT Blageasca, judejul 

Bacau. I 

Bldge§ti, com. rur., pi. Bistrifa- . 
d.-s., jud. Bacau. Numele si-1 
are de la piriul Blageasca, ce 
trece pe teritoriul comunet, var- 
sindu-se in Bistri^a pe malul 
sau drept. Tree printr'insa si 
piriia^ele Ciubota si Boi^a, care 
se scurg tot in Bistri^a. 

Aceasta comuna este asezata 
la poalele dealulul din sira co- 
linelor ce despart riurile Tazlaul- 
Mare si Bistri^a, si se inveci- 
neste la E. cu comuna Buda, 
la V. cu com. Valea-luMon, la 
S. cu com. Luncani, iar la N. 
cu com. Buhusi, de gara careia 
este legata printr'o cale veci- 
nala, soseluita, de3ioo m., si de 
care o desparte riul Bistri^a. 

Comuna este alcatuita dintr'un 
singur sat, care poarta acelasl 
nume. MaT inainte cuprindea 
si catunele Buda si $ipotele, 
care ati fost in urma deslipite, 
spre a forma o comuna a parte, 
Buda. 

Aci se afla proprietatea Bla- 
gesti, apar^inind epitropieT Sf. 
Spiridon din Iasi, si care are 
o intindere de vre-o 2608 hect. 
si s'a dat in arenda cu 27300 
IcT pe an. 

Scoala este mixta, intre^inuta 
de stat si asezata intr'un local 
bun, de caramida, daruit pen- 
tru tot-d'a-una comuneT, si care 
func^ioneaza din anul infiin^areT 
el, de la 1865. In vatra satulul, 
scoala are ioprajinTimprejmuite, 
iar in farina, 6 falcl. Valoarea 
local uluT este de 3500 lei. 

In aceasta comuna sunt doua 
bisericT, deservite de 2 preorjf 
si 2 cintare^T. 

Sunt 1458 suflete, distribuite 
la 400 familii. 

Dupa nationalitate sunt: 1836 
RominT, 66 Evrel, 2 UngurT, 2 
GermanI si 2 Greet. Dintre a- 



cestia: 1454 sunt de protec- 
{iune romina, 2 de protec^iune 
austro-ungara si 2 de protec- 
{iune germana. In 1873 nu eraii 
de cit 4jidovTpe mosia Bagesti. 
(VezT «Buciumul Romin». An. I, 
pag. 284). 

Sunt 672 agricultorT, 9 me- 
seriasT, 1 industrias, 8 comer- 
cian^T, cu 30 profesiunllibere, 50 
m unci tori si 46 servitorl. 

$tiu carte 119 persoane, nu 
stiu 1339. 

ContribuabilT sunt 296. 
Dupa legea rurala din 1864, 
s'a dat, la 322 locuitorT, 94 T 
falcl si 40 prajinl. 

Padurea EpitropieT are o in- 
tindere de 5018 hect.; are esenfa 
fag si stejar, cu care se face 
negoj insemnat, inlesnit fiind 
de calea ferata din apropiere. 

Viile ocupa o intindere de 
8.75 hectare, si produc 266 
hectol. vin alb. Blagesti si co- 
muna vecina ValealuMon erau 
renumite prin recolta tutunuluT. 
Pana la stabilirea monopolului, 
numaT ele faceau afacerT de 
150,000 lei anual. 

Veniturile comuneT sunt de let 
6583.45 ?i chelt. de lei 2994.95. 
Teritoriul intregel comune are 
o intindere de 8506.39 hect. 

Semanaturile si recolta lor, 
in anul 1890 — 91, au fostigriu 
121.55 hect, 1973.70 hectol.; 
secara 1.43 hect., 12.90 hectol.; 
porumb 696.41 hect., 12624.80 
hectol.; orz 57.20 hect, 1225.50 
hectol.; ovaz 14.30 hect, 421.40 
hectol.: cinepa 2.86 hect., 25.80 
hectol.; cartofT 2.86 hectare, 
14459.30 kgr.; fasole 15.73 nect - 
10844.400 kgr.; fine\e 489.06 
hect, 1 2600 1 6 kgr. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1401.40 hect. 

Vite sunt: M9cai, 1266 vite 
cornute, 261 porcT, 19 capre, 
800 oT si 70 stupT de albine. 
Departarea comuneT de re 



Digitized by 



Google 



BLAGESTT 



470 



BLAGOAEI (DEALUL-) 



sedin^a plaseT Girleni, este dc 
13 ki)., si de Bacau de 22 kil. 

Blagesti, sat, jud. Bacaii, plasa 
Bistri^a-d.-s., resedin{a comunei 
cu acelast nume. Acest sat era 
asezat in vechime chiar in vale, 
pe piriul Blageasca; Jnsa dupa 
defrisarea padurilor si deschi- 
derea paminturilor de cultura, 
sau poate din cauza inunda^ii- 
lor dese ale piriulut, locuitoriT 
au parasit vatra vechiului sat si 
s'au gramadit la padure, mat 
la deal. 

Satul are 340 case, 9 circiumt 
si 2 bisericl situate in centru, 
una de caramida zidita la 1844 
de caminarul Angheli, grec de 
origina; a doua de lemn, facuta, 
se zice, de niste calugarf, situ- 
ata in apropierea celeM'alte, dar 
asta-zl in stare de ruina. Biseri- 
cele sunt deservite de 2 preo(t 
si 2 cmtaretr. In acest sat se 
afla o velni^a sistematica si in 
buna stare, construitS de Alex. 
MacarovicT, dar care nu func- 
{ioneazS. 

Blagesti, sat, in jud. Tutova, pi. 
Tirgulut, spre E. de oras, pe pi- 
riul Liscovul. Are 1231 loc, din 
carl 49 stiu carte; locuesc in 203 
case. Formeaza o com., Blagesti 
cu catunele : Igesti si Berezana. 
In intreaga com. sunt 1 741 loc, 
din carl 70 stiu carte, 289 con- 
tribuabilt si 410 case. Se cultiva 
viea pe o supraf. de 113 hect. 
Cu comerciu se ocupa 9 persoa- 
ne, toft Romint, in 9 stabilimente 
comerciale, din carl 3 circiuml. 
Are o scoala primara de bae{i. 
In toata com. sunt 4 bisericT. 
Contribu^iunile directe sunt de 
8275 let, 39 bant. 

Blagesti, sat, pe mosia si in co- 
muna Pascani, jud. Suceava, pi. 
Siretul-d.-j. I^t trage numele de 
la un pescar statornicit mal 



intit pe acest loc. Asezat pe 
sesul din stinga SiretuluT, la E. 
si la o distant de 3679 m. de 
resedin^a comunei. Numara 135 
case, populate cu 135 cap! de 
fam. sau 508 suflete, din carl 
255 barba^T si 253 feme!. Din 
acestia sunt 9 strain!. Are 121 
contrib. Vatra satului ocupa su- 
prafafa de 44 fact si 67 prajint. 
Asezarile locuitorilor, de mijloc. 
Improprietari^i, dupa legea din 
1864, sunt S 2 mijlocast si 19 
codast, stapinind 285 falci si 24 
prajint. 

Are o biserica de lemn, cu pa- 
tronul Pogorirea-Sf.-Duh, cladita 
la 1800, de satent, deservita de 
I preot si 2 cintare^I si im- 
proprietarita cu 8 falci si 40 
prajint. 

E o scoalS de bae$I. 

Intre Pascani si Blagesti sunt 
aruncate doua podurl peste Si- 
ret, unul de fier, pentru linia 
ferata, si cel-1'alt pe vase al 
propriety t, care incaseaza" taxe 
de la trecatort. 

Linga Blagesti se vad ruinelc 
unel bisericl vechT (v. Vascani). 

Blagesti, baltoacd, in jud. Su- 
ceava, in suprafa^a de 239 m. ; 
se afla in mijlocul satului cu a- 
cest nume, din com. Pascani. 

Balge^ti, deal, in partea de N.- 
V. a com. Bo^esti, pi. Crasna, 
jud. Falciu, paralel cu Dealul 
Gogulul. 

Blagesti, iaz, jud. Falciu, format 
de piriul Bo^esti, pe mosia Bo- 
{esti, plasa Crasna. (V. Bo^esti, 
piriu). 

Bldge§ti, mo §ie, jude^ul Bacau, 
plasa Bistri^a-d.-s. din comuna 
Blagesti, despre care T. Co- 
drescu («Buciumul Romin», pa- 
gina 284) ne spune : «mosie 
a spitalului Sf. Spiridon din 



Iasi. Are sat cu 4 bisericl, 1 1 
preo^i, 3 diaconl, 8 dascali, i 
privilegiat, 1 1 mazilf, 2 capa- 
taiert, 17 nevolnict, 18 vadane, 
48 slujbasl volnicl, 4 Evrel, 1 
vatav; pe linga mosiile Luncani, 
Lespizai, Sipotele si altele, cu 
un numar de 240 locuitort». 

Blagesti, jud. Suceava: « Blagesti 
si Fintina-Mare, la ^inutul Su- 
ceava, ocolul Moldovet, mo fie 
cu par^I si a d-sale Aga Alecu 
Botez, iar la anul 1843, dum- 
neael cucoana Elenca, nascuta 
Cantacuzin-Pascanu, vinde fra- 
teluT d-sale, Vornicul Diraitrie 
Cantacuzin-Pascanu, partea sa 
de Fintina-Mare, Timpesti sau 
Cotesti, cu veclnic drit de 1800 
care de foe si cherestea din 
codrii Bael. Are sat cu o bi- 
serica, tret preo^f, un diacon, 
do! dascali, cincl-spre-zece ne- 
volnict, 12 vadane, n slujbasT- 
volnict, un vataf, un Evreu; pe 
linga mosiile Baia, Zahalea si 
altele, cu un numar de 50 lo- 
cuitoru. («Buciumul Romin», an. 
I, pag. 283). AstazI e cunos- 
cuta sub numele de Fintina- 
Mare. 



numele 



B15ge§ti, padure, jud. Bacau, pi. 
Bistri$a-d.-s., com. Blagesti. E 
situata pe dealurt cu val adinci 
orientate, in general, de la V. 
spre E. Cuprinde multe sec^ii 
sau port'iunt: Valea-Piriulul-Tul- 
bure, Piriul-Tocilei, Prajoaia, 
Ghilele, Ciubota, Christeni, Bo- 
teasca si Valea-luMon. Intinde- 
rea sa este'de 5018 hect. E pro- 
prietatea Epitropiet Sf. Spiri- 
don din Ias/i. 

Blagesti, fes, in judetul Falciu. 
Arc o suprafa^a de 26 hect.; 
se intinde in partea de S. a 
s. si a com. Bo^esti, pi. Crasna. 

Blagoaei (Dealul-), deal, jud. 



Digitized by 



Google 



BLAJANCA 



471 



BLAJERl-DE-JOS 



Bacau, pi. Siretul-d.-s., pe teri- 
toriul coinunel Tirgul-Glodurile. 

Blajanca, movild, in com. Cer- 
natesti, catunul Sapoca, judeful 
Buzau. 

I 
Blajanca, sfoara de mosie, in ' 
comuna Zilisteanca, catunul Slo- 
bozia, jud. Buzau. Are o tntin- 
dere de 40 hect., din carl 20 
arabile, 13 padure si 7 vie, a 
mosnenilor Mihailesti. 

Blajanca, vale, in com. Blajani, 
jud. Buzau ; incepe din Dealul- 
Cornencil, uda comunele Bla- 
jani, Cernatesti si Maracineni si 
se varsa in riul Buzau, pu^in 
mat jos de catunul Matesti. 

Blajani, com. rur., in plaiul Sla- 
nic, judejul Buzau, intre riurile 
Slanic si Cilnau, de care se afla 
la dep&rtare egala, si la o dis- 
tant de oras de 22 kil. Limi- 
tele sale sunt: la Nord, dealul 
Jinfareni, sau Muchia-luI-Dra- i 
ghicl, care o desparte de com. 
Carpi nistea ; la P2st, Dealul-Cor- 
nencil, care o desparte de co- 
muna Vadul - Soresti, colinele 
Virful-Ieazulul si Cheia, care o 
despart de comuna Zarnesti-de- 
Cilnau, apoi dealul Flaminda, 
care o desparte de comuna Zi- 
listeanca; la Sud, incepind din 
Flaminda, merge la Tatarani, . 
trece pe la capul mosiilor Paicul 
si Canela, ajunge in valea Buga 
si de aci in Valea-Ulmulul, prin ' 
care se desparte de comuna Cer- 
natesti ; la Vest, urmeaza plaiul 
Virfuiul-Mare, prin punctele Pe- 
troiul, Valea-Blajencel, Nisipu- 
rile, VirfulTitilel si Virful-Sti- 
nel, pana in Muchia-luI-Dra- 
ghicl, dcspar^indu-se de comu- 
nele Aldeni si Bacsti. 

Suprafaja sa este de 1272 
hect, din care 765 arabile, 261 
padure, 10 finea^a, 54 izlaz, S | 



livezt, 1 1 3 vie si 64 sterp. Pro- 
prietor ma! insemnate sunt: 
Blajani (particular^), Tatarani- 
Sorcstl, Potirnicheasca si Cilni- 
ul-Girbovi, ale cetelor de mos- 
nenl: Blajani, Potirnichesti si 
Rinciogi. Aspectul comunei este 
al unui m&re{ amfiteatru, unde 
locuitoril stau in vale, inconju- 
raflf de toate parole de coline, 
acoperite cu cereale, pomt, vil 
si livezl. Terenul nu e indestul 
de fertil, din cauza ca humu- 
sul a fost tirit in vale de plol. 
Vinul este de o calitate inferioara 
si se consuma mal mult in loca- 
litate. Cal de comunica{ie aproa- 
pe lipsesc, afara de soseaua co- 
munala Maracineni-Soreasca. 

Vite sunt: 396 bol, 160 vacl, 
68 vi^ei, 46 caT, 39 epe, 28 
minji, 1300 01, 55 capre si 209 
porcl. StupT sunt 50. 

Comuna e formata din catu- 
nele Blajani si Soresti, cu o po- 
pulate de 1550 locuitorl, din 
carl barbafl insura^! 315, nein- 
suraji 85, vSduv! 16, bae^t 385 ; 
iar femel maritate 315, vaduve 
44, fete 300. Are 308 case. Stra- 
in! sunt 3 Austro-ungarl. Me- 
seriasl sunt: 3 lemnarl, 3 but- 
nari si 2 fierarl. 

Comuna are 236 contribua- 
bill, din carl 19 comercian^I Ro- 
minl. Stabilimente sunt 3. Bud- 
getul com. este de 15 16 lei si 
63 ban!. 

In Blajani este o scoali fre- 
cuentata dc 53 elevT. Carte stiu 
1 33 locuitorl. Sunt doua bisericT. 
deservite de 2 preo^I si 2 cin- 
tiire^I. Catedrala e Sf. Nicolae. 
Circiumlsunt 2. Locuin^ele sunt 
in genere bune. 

Dupa tradi^ie, primil loeuitori, 
can s'aii stabilit aci, au fost din 
Blaj,deundesi numelede Blajani. 
Succesorii lor sunt ceata mosne- 
nilor Blajani de astazl. Unul din 
acesti mosneni, Soare, s'a stabi- 
lit mal jos si descending! sal 



au dat nastere catunului Soresti, 
care s'a format in jurul schi- 
tulut Flaminda, desfiin^at din 
vechime si in locul caruia s'a 
ridicat biserica de mir a locui- 
torilor din catunul Soresti. 

Blajani, catim de rcsed/nfa', al 
com. Blajani, jud. Buzau ; are 
1200 locuitorl si 241 case. 

Blajani, sat ; face parte din com. 
rur. Margineni, plasa Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
274 locuitorl, i4obarbafisi 134 
feme!. Aci e o biserica. Anul 
fondarel si ctitoril nu se cunosc. 
Copil in virsta de scoala sunt 
26, 13 b3e{f si 13 fete. 

Bl&jani, deal, intre comunele Zi- 
listeanca si Blajani, jude^ul Bu- 
zau, de 497 metri fnalfime; pe 
dinsul se afla vie, ce produce 
vin bunicel. 

Bl&jani, mosie a mosnenilor Bla- 
jani, din jud. Buzau. (Vez! Tata- 
rani si Soresti). 

Blajani-Bagdat, v<osie t in co- 
muna Blajani, jud. Buzau ; are 
600 hect., din care 300 arabile, 
150 padure, 40 finea^a si izlaz, 
restul dat locuitorilor. 

Bldjeri, pi via, jud. Tecuciu ; iz- 
voreste la E. de satul f iganesti, 
comuna Godinesti si curge in di- 
rect'ia V.-E. La izvorul acestu! 
ptriu s'a gasit mal multe mil- 
sele de animale, din care una 
de mfuimea unui pumn. 

Bl^jeri-de-Jos, sat, jude^ul Te 
cuciti ; face parte din com. Bu- 
cesti, plasa Birlad. E situat pc 
ambele par^I ale sosele! na^io- 
nale, la S. de Ivesti. Are o po- 
pula^iune de 70 familil, cu 214 
suflete. 

Astazl satul este aproape con- 



Digitized by 



Google 



BLAJERI-DE-SUS 



472 



BLEBEA 



topit cu satul Diecheni si tir- 
gul Ivesti. Inainte de anul 1881, 
satul era asezat pe vale, intre 
riul Birlad si girla Birlovi^a, pe 
un ses mlastinos si supus inun 
* dafiilor. Ma! mulflf b&trini spun 
ca str&mosil lor sunt venip de 
peste munp, din Blaj. EI s'au 
asezat mat intiiu pe deal, unde 
se afla actualmente satul ; in 
urma deselor inva^iuni turcesti, 
el s'au retras ins& pe vale, ling& 
o pSdure seculara. 

Au avut si o biserica fecuta 
dupa infiin^area tirgului Ivesti. 
Biserica s'a fecut de locuitori. 
A durat panS cind satul s'a mutat 
in deal ; din acel timp s'a ruinat. 

Blajeri-de-Sus, sat, judeful Te- 
cuciu ; face parte din comuna 
Torcesti, plasa Birlad. Situat 
pe loc ses, la E. de tirgul Ivesti, 
departe de resedin^a comunel 
de 300 nietri. 

Are o popula^iune de 519 su- 
flete, din carl 129 barba^I si 
141 feme!, 133 bae{I si 137 fete, 
18 vaduvT, 113 femel maritate, 
28 vaduve. $tiu carte 36. Lo- 
cuesc in 50 case. Copil in virsta. 
de scoala sunt 91, 44 b&eflf si 
47 fete. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Satul este strabatut de so- 
seaua judefeana Ivesti -CalniS- 
{uiul; iarlaVest de calea fera- 
ta Ivesti-Hanu-Conachi, ce des- 
parte satul de tirgul Ivesti. 

Acest sat a fost unit cu Bla- 
jeri-d.-j. ; dup& ce Ivesti s'au 
marit, ei s'au ridicat pe deal, in 
partea de E. a Ivestilor, fiind 
chiar unit cu Ivesti. Locuitori! 
au aceeasi origin^, ca si eel din 
Blajeri-d.-j. 

BlSjerilor (Ripa-), ripd cu pi- 
riu, jud. Tecuciu, situata intre 
satele N&z&rioaia si Dadesti, co- 
muna Vultureni, pi. Berheciu. 



Blajoaia, pddure, jude^ul Bacau, 
plasa Siretul-d.-j., pe teritoriul 
comunei Gioseni. 

Blajoaia, piriu, jud. Bac&u, pi. 
Siretul-d.-j.; curge pe teritoriul 
comunei Gioseni si se scurge 
d'a dreapta SiretuluT. 

Blanari, sat, in judetul R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, comuna Dumi- 
tresfi, in partea de Nord a co- 
munei, la poalele dealulul Bla- 
nari, de unde are si numele. 
Intinderea si popula^ia sunt so- 
cotite in acele ale catunulul de 
resedin{&, Dumitresti-d.-j. 

Blanari, deal, in jud. R.-Sarat, 
plaiul Rimnicul, comuna Dumi- 
tresti; se desface din Culmea- 
Lupanului ; brazdeaza partea de 
Vest a comunei; e acoperit cu 
p&durl. 

Blanari (La-), han, in judetul 
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. 
Dumitresti, pe drumul, ce duce 
la comuna Chiojdeni. 

Blaneasa, loc arabil, jud. Te- 
cuciu, situat pe lingS soseaua 
ce merge din Tecuciu la Birlad, 
in raionul com. f ig&nesti, pi. 
Nicoresti. 

Bl&nesei (Valea-), vale, judetul 
Tecuciu, situate la E. de satul 
cu acelasl nume; merge in di- 
rec^ie N.-S. Pe dinsa se afla 
drumul ce merge la CarlomS- 
nesti (jud. Tutova). 

Blani^a (Iazul-lui-), iaz, numit 
ast-fel de la numele proprieta- 
rului. Se afla in partea de N.- 
V. a comunei Deleni, din plasa 
Crasna, jud. Vasluiu. 

Blanoasa (La Stina-), stina, ju- 
detul R.-Sarat, in plasa Margi- 
nea-d.-j., com. Gulianca, loc de 



iernare pentru oile, ce vin de 
la munte. 

Bleaja, par (tune din mosia sta- 
tului, numitcl Episcopia. E si- 
tuate in com. Plopi-SlavitestI, 
din pi. Calmafuiului, jud. Te- 
leorman, intre Lunca-OltuluT si 
Dealul-Oltului. Are o intindere 
ca de 50 hect. si o pSdure de 
cite-va hectare. 

Bleaja, piriu, ce uda com. Strim- 
beni-Blejoiul, pi. Tirgsorul, ju- 
detul Prahova. De la acest piriu 
si-a luat numele satul Blejoiul. 

Blea§ca sau Stingaci, sat, spre 
V. de satul Armasoaia, plasa 
Racova, jud. Vasluiu, asezat in- 
tr'o vale si inconjurat de dea- 
lurl, pe o intindere de 1072 
hect., din carl 214 hect. padure 
si 428 hect. loc de cultura, fi- 
na{, imas sunt ale proprieta^ei, 
iar 430 hect ale locuitorilor. 

Are o populate de 27 familil 
sau 242 suflete, locuitori Ro- 
mini, carl se ocupa cu agricul- 
tura si cresterea vitelor. EI po- 
seda 1 1 plugurl si 9 care cu 
bol, 4 pluguri si 4 canine cu cal, 
precum si 36 stupl cu albine. 

In acest sat este o biserica 
far& deserven^I. Sunt 2 circiuml. 

Vite : 86 vite marl cornute, 
40 ol, 11 cal si 13 rimatorl. 

Bleau (M&gura-lui-), mdgurd, 
jud. Teleorman, in nordul co- 
munei Ologi, hotar intre mo- 
bile Ologi si Secara de o par- 
te, si pSminturile date impro- 
prietari^ilor din 1864, de alta. 

Blebea, sat, in com. Petricani, 
plasa de Sus-Mijlocul, judetul 
Neam^u. (V. M&nesti, sat). 

Blebea, deal, in ramura Gruoici- 
zestilor, com. Petricani, pi. de- 
Sus-Mijlocul, jud. Neamju. 



Digitized by 



Google 



HLEBEA 



473 



BLKJESTI SAU NEAMJU 



Blebea, mof/e y jud. Neam^u. V. 
Ocea-Blebea. 

Blebea, mo§ie, pe apa Neamju- 
lut, situata pe linga mobile Bois- 
tea, Petricani, in com. Petricani, 
plasa de Sus-Mijlocul, judetul 
Neam^u; are sat. Inainte de se- 
cularizarea averilor manastirestl, 
aparjinuse schituluT Vovidenia, 
supus manastirel Neam^u si in- 
chinat MitropolieT de Iasi, starea 
la. AstazI aparfine statulul. 

Blebea, padurice, pe mosia cu 
a sa numire, com. Petricani, pi. 
de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u. 
Are o mtindere de 150 hect. 

Blebea, tirld, la sudul tirlel Ga- 
vetul, din com. Scor(arul-Nou, 
jud. Braila, pe muchia platou- 
lul. Vatra tirlel e de 30 hect., 
avind 3 case si o moara de a- 
burl. Are 1 1 locuitorT, carl po- 
seda: 3 cal, 10 vitecornute, 106 
ol, 5 capre si 40 rimatorl. 

Blegani, silifte, plasa Trotusul, 
com.Manastirea-Casinul, judetul 
Bacau. 

Blege§ti, mahala, in com. rur. 
Biltanele, pi. Motrul-d.-j., jud. 
Mehedintf. 

Blegi, sat; face parte din com. 
rur. Baresti-deCepturl, pi. Ve- 
dea-d.-s., jud. Olt. Este situat 
in partea de N.-E. a comunel, 
si are o populafiune de 100 lo- 
cuitorT. In sat e o biserica, care 
s'a construit pe locul celei vechl. 

Blegul, sat, jud. R.-Sarat, plasa 
Rimnicul-d.-s., cat. comunel Ra- 
covifeni, asezat la rasaritul el, 
pe piriui Blegul. Intinderea si 
popula^iunea lul sunt socotite 
in cat. de resedin^a, Racovijeni. 

Blegul, piriii, pi. Rimnicul-d.-s., 



com. Racovi^eni, jud. R.-Sarat. 
Izvoreste din dealul Blegul, uda 
catunul Blegul si se varsa in 
riul Cilnaul. 

Blehani, sat, com. Nainoloasa, 
pi. Biliesti, jud. Putna. E situat 
pe riul Siretul, la E. de satul 
Namoloasa. 

Copil in virsta de scoala 
sunt 34. 

Blehani, sat, pi. Marginea-d.-j., 
cat. comunel Corbul, jud. R.- 
Sarat, asezat in partea de ra- 
sarit. E ma! mult o desparfire 
a catunulul de resedin{a Cor- 
bul. Intinderea si populafia lul 
sunt socotite in cat. Corbul. 

Bleici, com, rur., pe apa Simni- 
culuT, jud. Arges, pi. Topolo- 
gul. La 10 kil. de resedinta 
plasel, com. rur. Tigveni si la 
26 kil. de Pitesti. Se compune 
din catunele : Bleici, Magura, 
Opatesti, Popesti si Prodanesti, 
avind 157 fam., cu 839 suflete. 
In com. sunt 3 bisericl: in Po- 
pesti, Prodanesti si Opatesti, si 
o scoala primara rurala. Bud- 
getul comuneT, pe anul 1882-83, 
a fost de 1372 lei 95 banl la 
veniturT si de 1336 let la chel- 
tuelT. 

In Bleici sunt 165 contrib. 

Numarul vitelor in anul 1887 
era de 198 vite marl (275 boT 
si vacT, 23 cal) si de 250 vite 
marunte (70 oT, 35 capre si 145 
rimatorl). Prin comuna trece so- 
seaua, ce duce de la Curtea-de- 
Arges la Rimnicul-VilciT. 

Bleici, sat, jud. Arges, pi. To- 
pologul ; face parte din com. 
rur. cu acela^T nume. Aici este 
rcsedin^a primariel. 

Blejan (Magura-lui-), mdgurd, 
la N.-E. mosiel Viisoara, spre 
com. Gauriciul, jud. Teleorman. 



Blejani, sat; face parte din com. 
rur. Izvorul, pi. Vedea-d.-s., ju- 
detul Olt. Are o populajiune 
de 170 locuitorT. Cade in par- 
tea de V. a comuneT. 

Blejani, sat; face parte din com. 
rur. Scundul, pi. 01tul-d.-s.,jud. 
Vilcea. Are o populate de 55 
locuitorT. Este la distanja de 

1 Va kil. de catunul Padurefi, 
unde e scoala. Are 1 biserica. 

Blejani, deal, la V. de com. Iz- 
vorul, pi. Vedea-d.-s., jud. Olt. 
Pe el se cultiva prunl, vie si sunt 
pasunl si padure. Are o lungime 
de 1 kil. Se zice ca-sT trage nu- 
mele de la un mos, ce purta 
acest nume. 

Bleje§ti sau Neam^u, com. rur., 
compusa din cat Baciul-Posta, 
Baciul-d.-s., Blejesti (Neam^u), 
Fetele si Purani-Sf.-George sau 
Cotorani, pi. Glavaciocul, jud. 
Vlasca. Distanfa pana la Giur- 
giu e de 59 kil., iar pana la O- 
bedeni, rcsedinta plaseT, de 16 
kilom. 

In 1887, au fost in aceasta co- 
muna 489 contribuabilT safl 493 
fam., cu 2451 suflete. 

Venitul comuna! in 1886 era 
de lei 8701, iar chelt. de 8625 
lei; in 1887 venitul era de lei 
5483, iar cheltuelile de 3577 leT. 

In acelasT an s'a cultivat, cu di- 
ferite cereale, supraf. 3800 hect. 

In aceasta com. sunt 2 bis. : 
una la Baciul-Posta si alta la 
Blejesti (Neam^u), la care slujesc 

2 preotl si 4 cintare^I. Distan^a 
cea mal mare a catunelor din 
aceasta parohie este de 9 l /a kil., 
adica intre Neam{u si Cotorani. 

Este o scoala comunala mixta 
cu 6 clase in satul Blejesti, la 
care, in 1888, au urmat 30 baeflf. 

De aceasta comuna depind 
padurile care aparfin frafilor 
C. si Gr. Olanescu: Lacullul- 



$6$19. Uarele Diction** GtogrujiQ, 



60 



Digitized by 



Google 



BLEJESTI 



474 



BIJDARELE 



Hie, 50 hcct.; Sericul, 20ohect.; 
Gradina-luI-Bobe, 75 hect.; Os- 
trovul, 2 hect.; Fierea, 72 hect.; 
Cotorani, a statuluT, 250 hectare; 
Baciul, a d-lui Grajdanescu, 50 
hectare. 

Prin Blejesti trece soseaua ju- 
de^eana Giurgiu-Pangal-$iilari. 

In aceasta comuna se afla o 
moara de foe. 

Vite sunt: 640 bol si vaci, 
12 hi volt, 220 cal, 2452 ol, 40 
cap re, 3 asinT si 325 rimatorl. 

Sunt 7 circiumT. 

Blejesti, cdtun, compus din doua 
mahalale: Blejesti-Neam{u si Ble- 
jesti-d.-s., ambele pendinte de 
com. Blejesti, din pi. Glavaciocul, 
jud. Vlasca, situate pe coastele 
vaii Glavaciocul. Cea d'intiiu este 
proprietatea fra^ilor Olanescu, 
cea de a doua a d-lui Grajda 
nescu. 

LocuitorT improprietari^T, la 
1864, in aceste catune, au fost 
240 la Blejesti, a frafilor Ola- 
nescu, cu 940 hect. si 125 ; la 
Blejesti d-lui Grajdanescu au luat 
350 hect. 

In acest catun se afla o bi- 
serica, deservita de un preot si 
2 cintare^I. 

Aci sunt 4 circiuml. 

Bleje§ti-Osebi^i, catun, pendinte 
decom. Cozmesti, pi. Glavaciocul, 
jud Vlasca. Aci este o bis., de- 
servita de un preot si un dascal. 
Apar^ine mosnenilor Blejesti. 

Blejoiul, sat; face parte din co- 
muna rur. Strimbeni-BIejoiul, pi. 
Tirgusorul, jud. Prahova. Aci e 
o biserica edificata, nu se stie 
cind, si reparata la anul 1764 
de catre o femee anume Balasa. 
Aceasta biserica avea si chilii 
de jur fniprejur, servind ca raa- 
nastire. 



linga fosta manastire cu acelasi 
nume. 

Blendii (Movila-),;//^//^ insem- 
nata, in comuna Mizil, jude^ul 
Buzau ; face hotar despre com. 
Tohani. 

Bleojul, deal, situat intre s. To- 
flea si Brahasesti-d.-s., com. Bra- 
hasesti, pi. Zeletin, jud. Tecuciti. 

Bleotului (Dealul-), deal, com. 
Stanesti, plasa Oltul-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Bleoturile, trup din mosia sta- 
tuhtl Nenciulesti sau Parul-Ro- 
tund, jud. Teleorman, vindut in 
anul 1885. Este. situat pe teri- 
toriul comunel Nenciulesti si for- 
ma ma! inainte un corp intreg 
cu mosia Parul - Rotund. Mat 
poarta si numirea de Viesparul. 

Blestematele, vechie numire a 
cat. Badila, din com. Pirscovul, 
jud. Buzau. 

Blestematele, numire ce se mal 
da mosiei Hirboca-BanuluT, din 
com. Vadul-Soresti, jud. Buziu. 

Blestematele, vechiu^r///'/de ca- 
lugari^e, in com. Pirscovul, cat. 
Badila, jude^ul Buzau. Tradi^ia 
spune ca maicele de aci, prin 
faptele lor si-au atras blestemul 
Episcopului, care lea alungat 
si a inchis schitul, din care cau- 
za s'a ruinat, de asta-zi nu-Tse 
mat cunosc nicT urmele. 

Blestema^iile, lac, in insula Bal- 
ta, jud. Ialomi^a, pi. Ialomi^a- 
Balta, com. Stelnica. 

Blestema^iile-Mari, lac, in in- 
sula Balta, plasa Ialomifa-Balta, 
com. 'Dudesti, jud. Ialomi^a. 



Blejoiul, he izolat, jud. Prahova, | Blestem^iile-Mid, lac, in in- 



sula Balta, pi. Ialomi^a-Balta, 
com. Dudesti, jud. Ialorai^a. 

Bleve§ti, ?iumire vechie a sub- 
divisiunel Cetatea, cat. Carlo- 
mSnesti, com. Gura-Niscovului, 
jud. Buzau. 

Blezeni, vale, jud. Vilcea, (vezl 
Porcilor Dealul), continuare a 
mun^ilor Arnota si Buila. 

Blidanul, deal, jud. Falciu, pe 
teritoriul comunel Cosmesti, pi. 
Podoleni, pe sesul Jijiel, in su- 
prafa^a de 2 hect. 

Blidarele, com. rur., in pi. Ora- 
sulul, jud. R.-Sarat, pe piriul 
Valea-Blidarif. 

Este asezata in partea nor- 
dica a jude^uluT, la 33 kil. spre 
N. de orasul Rimnicul-Sarat, si 
in partea apusana a plaseT, la 2 
kil. spre N.-V. de com. Cotes- 
ti, resedin^a plasei. Comunele 
invecinate sunt : Bontesti si Cim- 
pineanca la 2 kil., Brosteni la 
4 kil., Faraoanele la 7 kil., Go- 
lesti la 8 kil. 

Se margineste la miazS-noap- 
te cu com. Faraoanele, de care 
se desparte prin piriul Pietrosul ; 
la apus cu com. Bontesti ; la 
rasarit cu com. Cirligele ; la mia- 
zazi cu com. Cotesti, de care se 
desparte prin pir. Valea-Blidarii. 

Este brazdata in partea de 
apus de ramifica^iile dealului 
Perisorul. 

Riurile carl o uda sunt nein- 
semnate, formate de ploi, si 
sect in timpul veref; asa sunt 
Valea-BlidariT, ce o uda la mia- 
za-zi ; Valea-MereT, care o uda 
la miaza-noapte. Mai sunt 5 pu- 
{url (30 — 38 m. adincime) si 2 
fintinl (1 — 10 m. adincime). 

Suprafafa comunei este de 402 
hect, din car! 50 hect. ocupate 
de vatra comunei, 363 hect. a- 
le locuitorilor. 



Digitized by 



Google 



BLIDART 



475 



BLIDARULUI (DEALUL-) 



Populafia corauneT este de 93 
familil, cu 553 suflete : 277 bar- 
bafl si 275 feme!; 398 casato- 
riji, 109 necasatori{I, 46 vaduvl; 
50 stiu carte, 503 nu stiu ; to{I 
sunt Romini ortodoxl. 

In comuna este o biserica 
vechie, cu hramul Sf. Niculae, 
fund at a in 1788 de locuitorl; 
are un venit de 370 lei; e de- 
servita de I cintare^ si un pa- 
racliser. 

Comuna are o scoala mixta, 
intr'un local inchiriat ; cursurile 
se predau de un inva^ator pla- 
tit de judef, sunt 49 elevT in- 
scrisi (1892 — 93). 

Calitatea pamintulul este bu- 
na\, mai ales pentru vie, fiind 
constituit din argil, amestecat 
cu pu{in nisip. Comuna are 5 
hect. loc arabil, 2 hect. imas, 70 
hect. padurl, 276 hect. vii, 10 
hect. neproductiv. 

Loc. au : 112 bot, 40 vacl, 
1 5 cal, 9 epe, 30 ol, I capra si 
157 rimatorl; 20 plugurl. Sunt 
2 timplari, 2 marchidanl, 2 ciz- 
marl si 1 plapamar. 

Caile de comunicafie sunt dru- 
murile vecinale : Bontesti-Odo- 
basca; Cotesti-gara Cotesti; Fa- 
raoanele-Virtescoiti - Cimpinean - 
ca; Cotesti-Popesti-Plainesti si 
Rimnicul-Sarat. 

Comuna are 121 contribua- 
bill. Veniturile sunt de 4708 lei, 
09 banl ; iar cheltuelile de 4666 
lei, 7 7 banl. 

Blidari, cpm. rur., pe apa Sim- 
nicului, jud. Arges, pi. Topolo- 
gul, la 16 kil. de resedin^a pla- 
cet, com. run Tigveni, si la 28 
kil. de Pitesti. Se compune din 
doua sate: Aldesti (53 fam.) si 
Blidari (64 f.), avind peste tot 
590 locuitorT. In com. este o 
biserica, in satul Aldesti. Dupa 
o statistics din 1887, aceasta 
com. are 1 1 1 contrib. si un bud- 
get comunal de 1335 lei la ve- 



nit si de 1295 lei la cheltuell. A 
I fost mai inainte intrunita cu co- 
i muna Bleici ; in urraa s'au des- 

par^it, formind fie-care o com. 

deosebita. 

Numarul vitelor era in 1887 
j de 192 capete vite marl: 180 

bol si vacl, 12 cal, si de 198 

vite marunte : 60 ol, 30 capre si 

108 rimatorl. 
j Prin comun& trece soseaua, 

ce duce de la Curtea-de- Arges la 

Rimnicul-Vilcel. 

Blidari, sat, cu 44 fam. pe apa 
Simniculul, jud. Arges, pi. To 
pologul. Face parte din com. 
I rur. cu acelasl nume. 

I Blidari, cdtun, alcomunel Ohaba, 
din plaiul Novaci, jude^ul Gorj, 
situat pe dealul cu acelasl nume 
si in partea de S.-K. a comunel 

1 de resedin{a. Areo intindere cam 
de 200 hect., din carl 60 hect. 
arabile, 85 hect. fine^e, 50 hect. 
izlaz si padure, 5 hect. vatra 
satulul, toata aparfiind locuito- 
rilor sateni. 

! Are o populate de 18 fam., 

cu 85 de sufl., din carl 12 con- 
tribuabili, to{i Romini, ocupindu- 
se cu agricuitura si cresterea 
vitelor. Locuitoril poseda: 3 plu- 
gurl, 7 care cu bol, 8 stupl, 50 
vite marl cornute, 2 cal si 1 80 01. 
In catun se afla 3 pu^uri. 

Blidari, izvor; curge din mun- 
tele Stejarelul, com. Star-Chioj- 
dul, plaiul Teleajenul, jud. Pra- 
hova; ia direc^ia S.-V. ; se varsa ( 
in girla Chiojdul, tot in raionul 
comunel Star-Chiojdul. ' 

Blidari, locuinfd izolatd, judeful 
Dimbovi^a, in piasa Cobia. , 

Blidari, loc izolat, in intindere I 
de 6 hect., pendinte de com. 
Cheia, plaiul Cozia, jud. Vilcea, 
pe mosia statului Iezerasi Brazi. j 



' Blidari, piriii, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, com. Bogdana ; izvo- 
reste din padurea Bogdana si 

j se varsa in Trotus. 

1 
Blidari, siliste, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, pe teritoriul comunel 

Bogdana. 

i 

Blidarul, virf de deal, jude^ul 

Bacau, plasa Siretul-d.-s , com. 

! Marasti, care face parte din se- 

i ria de ridicaturl, ce desparte ba- 

sinul piriulul Berheciul, de al 

riulul Racataul. 

Blidarul, pirin, jud. Bacau, pi. 
Siretal-d.-s., com. Marasti ; stra- 
bate mosia Valea-Marasti si o- 
birseste in locul numit Bandra- 
bura, scurgindu-se in piriul Du- 
nava^ul, pe dreapta sa. 

Blidarul, cdtun, in jud. Mehe- 
din^i, com. rur. Salatrucul, pi. 
Motrul-d.-j. 

Blidarul, deal, in jud. Mehedin^i, 
in com. rur. Bala-d.-j., plaiul 
Closani, jud. Mehedin^i. 

Blidarul, loc izolat, com. Cheia, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

Blidarul, pirin, in com. rur. $u- 
si^a, plasa Motrul-d.-j., judeful 
Mehedin^i ; se varsa in piriul 
$usi{a. 

Blidarul, vale, in com. rur. $u- 
si^a, plasa Motrul-d.-j., jude^ul 
Mehedin^i, pe unde curge pi- 
riul Blidarul. 

Blidarul, vale, in com. rur. Gro- 
sesti, pi. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedin^i. 

Blidarului (Dealul-), deal, jud. 
Dolj, pi. Amaradia, com. Tal- 
pasul, ce se lasa din Dealul- 
Mueril. Este acoperit cu padurl. 



Digitized by 



Google 



BLIDAREA 



476 



BLlNZI 



Blid&rea, izvor, in com, Bala- | 

nesti, catunul Fa^alul-Nanu, ju- i 

de^ul Buz&u. Ese de la Poiana- ' 

UrsuluT si da in S&ra{elul-B£- ; 
lanestilor. 

Blid&rea, pddure mosneneasca, j 
in com. Baianesti, jud. Buzau; 
are 57 hect. | 

Blidaresei (Izvorul-), izvor, in 
com. Magura, catunul Ciuta, 
jud. Buzau ; incepe din padurea | 
Ciuta si se scurge in riul Buzau. 

Blid&rl (Pe-), loc izolat, in com. ; 
Boziorul, jud. Buzau, in apro- 
piere de padurea BlidSrea, pe | 
hotarul despre com. Baianesti. , 

Blidarii (Dealul-), colind, in co- 
muna si catunul Nehoiasul, ju- I 
de^ul Buzau, in apropiere de 
piriiasul Bon^ul-Mic. 

Blidarii (Valea-), vale, in co- 
muna Magura. E formata din 
Izvorul-Tocil si Izvorul- Cerbu- 
luT, care izvoresc din padurea Iz- 
voranu. Aceste izvoare, dupa 
ce se unesc pu^in mat la Sud, 
dau nasterea acestei vat, care 
se scurge in riul Niscovul. 

Blidireasa, loc izolat, comuna 
Bllcesti, plasa Olte^ul-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Blidireasa, piria, jud. Suceava, 
mic afluent al Suh&T-Mici. 

Blidireasa, piriil, ce se varsa in 
riul Muereasca, in raionul com. 
Muereasca-d.-s., plaiul Cozia, jud. 
Vilcea. 

Blidi§elul, pise, in com. Pan& 
taul, cat. Begul, jud. Buzau, ra- 
mi fica^ie din muntele Bii ; face 
hotar despre com. Sibiciul-d.-s. 

Blidni^a, furca, numita si Furca- 



Blidni^eT, mahala in pi. Ocolul, 
jud. Mehedin^i ; {ine de com. 
ruraia Bistri^a. 

Bliojul, baltd, formata din apa 
JijieT, la S.-V. de satul Bosia, 
pi. Branistea, jud. Iasi ; produce 
stuh, papura si are peste. 

Blinde^ti, sat, din com. Cirni- 
ceni, pi. Turia, jud. Iasi. $I-a 
luat numele, se zice, de la un 
razes, numit Blinde^teanu, care 
a fost eel intiiu om, ce s*a ase- 
zat pe locul numit asta-zi Odaia, 
unde a existat intiia oara satul, 
si din care sat acum se v&d 
numat urmele unuT vechiu ci- 
mitir. Intr'adevSr, pe la 1780, 
in urma schimbuluT de p&mint 
facut intre locuitorT si proprie- 
tarul mosiel CSminSresti, satul 
s'a strSmutat pe costisea dealu- 
lul, numit Dealul-SatuluT, in par- 
tea de S. a comunei, intre sa- 
tele Cirniceni si tirgusorul fi- 
ganasi. Satul are o suprafa^a de 
803 hect. si o populate de 35 
familil sau 145 suflete. In Blin- 
desti este o*biserica f&cuta de 
locuitorl in 1872, deservita de 
I preot si 2 cintare^i si o scoa- 
la, infi'm^ata la 1880, frecuentata 
de 35 elevT. 

Num&rul vitelor e de 320 ca- 
pete, din carl: 221 vite marl cor- 
nute, 23 cal, 8 ol si 68 rimatorl. 

Blinde^ti, balta, ce se intinde de 
la satul Blindesti, com. Cirnice- 
ni, pi. Turia, jud. Iasi, pe sesul 
Jijiei, paralel cu riul Jijiea, cu 
care se si uneste aproape de 
Valul-lui-Traian. 

Blinde§ti, iaz, spre N*. de satul 
Blindesti, com. Cirniceni, plasa 
Turia, jud. Iasi. 

Blindul, deal, jud. Bacaii, plasa 
Tazlaul-d.-s., pe teritoriul com. 
Nadisa. 



Blfndule$ti, cdtun, apartinind co- 
munei Andreesti, din pi. Gilor- 
tulut, jud. Gorj, situat la N. de 
catunul Andreesti, pe ses si coas- 
ts in partea dreapta a piriuluT 
Desiul. Are o suprafa^a de 290 
hect., din care 120 hect. p&dure, 
90 hect. arabile, 70 hect. fine^e, 
40 hect. vie, 5 hect. livezT de 
prunl si 1 hect. izlaz. 

Are o populate de 45 fami- 
lil, cu 121 suflete, intre cart 42 
contribuabilf, to{I ocupindu-se 
cu agricultura si cresterea vite- 
lor. Locuitorii posed! 20 plu- 
gurt, 1 carina cu cat, 25 care 
cu bot, 70 vite mari cornute, 5 
caT, 150 ol, 40 cap re si 60 ri- 
matorl. 

O sosea vecinala, ce vine din 
spre citunul Andreesti, strabate 
acest catun, indeptrindu-se spre 
com. Vladimirul. 

Blinesel (Dealul-), deal, jud. Te- 
cuciu, la E. de satul Slobozia- 
Blaneasa, comuna Negrilesti. E 
situat intre Valea-BlaneseT si va- 
lea Sarborsa. 

Bllnzi, sat, jud. Tecuciu ; face 
parte din com. Corodul, pi. Ni- 
coresti. Situat in centrul com. si 
strabatut de piriul 'Corozelul, e 
departe de resedin^a com. de 1 
kil. Are o populate de 129 capi 
de familil,. cu 640 suflete, carl 
iocuesc in 127 case. Are 120 
contribuabill. 

Locuitorii au : 188 bol, 58 va- 
cl, 2 taurT, 41 cal, 23 epe, 3 ar- 
masarl, 2 asini, u bivoll, 125 
01 si 16 capre. Intinderea sa- 
tulul e de 3021 hect. si 59 arii. 
Vatra satului are o suprafa^a 
de 60 hect. si 20 aril, coprin- 
zind si un iaz cu o suprafa^a dc 
1 hect. si 3 aril. 

Satul are o scoaia, care da- 
teaza din anul 1892. E frecuen- 
tata de 42 copiJ, 38 bae^I si 4 
fete, din numarul de 102 copiT, 



Digitized by 



Google 



BLtNZI 



477 



BOARCA 



54 ba^I $i 58 fete, in virsta de 
§coal&. 

Are o biserica, cu hramul A- 
dormirea-Maicel-DomnuluT. Bi- 
serica actuala este facuta de 
Constantin Vidra?cu, cu ajuto- 
rul locuitorilor ; cele! vechl nu 
i se cunoa?te data fondareT. 
Un pomelnic, ce s'a pastrat, da 
data de 1836; in acesta ne in- 
timpina Safta Negri, fondatoa- 
rea bisericel. La 1836 s'a rezi- 
dit de Vasile Sturdza. 

In biserica se afla mormintul 
luT Constantin Sturdza $i a fra- 
teluT sau Vasile Sturdza. 

Bllnzi, padure, jud. Tecuciu, si- 
tuata la E. de satul cu acela^I 
nume, com. Corodul. Este stra- 
batuta de Valea-PopiT ?i de va- 
lea Radiul. 

Bllnzi ?i Birone^ti, mosie, pi. 
Siretul-d.-s., judejul Bacau. «La 
1 84 1, dumneaei, Sardareasa A- 
nica Gorgos, se judeca cu casa ra- 
posatuluT $tefanica Roset, pen- 
tru pamint din acest hotar* (Th. 
Codrescu, «Buciumul Romin», 
pag. 286). 

Bloje§ti, sat, jud. Arge$, pi. OI- 
tul ; face parte din com. rur. Va- 
lea-Ungureni. 

Bludure^ti, numire ce se da mai 
inainte satulul Dagija, din pi. 
Siretul-d.-s., jud. Roman. 

Blujde§ti, deal, in com. rur. O- 
revifa, pi. Blahnifa, judeful Me- 
hedinji. 

Boaca, sat, pendinte de comuna 
rurala Carpenul, pi. Dumbrava- 
d.-s., jud. Dolj, situat la 1 V* 
kil. N.-E. de Carpenul, unde e 
re^edin^a comuneT. 

Popula^iunea e de 73 familiT, 
cu 346 suflete. 

Are o biserica de lemn, cu 



hramul Sf. Nicolae, deservita de | 
preotul ?i cintare^it bisericel pa- I 
rohiale din Carpen. t 

Din 50 copiT, 28 bae^T $i 22 
fete, in virsta de a o frecuenta, 
urmeaza numaT 12, 10 bae^I $i 1 
2 fete. ' 

Comunicajiunea in acest cat. | 
se face prin $oseaua vecinala, : 
care il leaga la E. de catunul ( 
Geble§ti, iar la V. de Carpen. I 

] 

Boaca, catun, jud. Mehedin^i, in | 
pi. Motrul-d.-s. ; {ine de com. I 
rur. Bro?teni. , 

Boaca, izvor, jud. Buzati, in co- 
muna Magura, cat. Ciuta ; iese 
din padurea Picleni ?i da in riul 
Buzau. 

Boaca, piritt, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-s., com. Carpen, 
ceizvore^te din dealul Gurgue$ti, 
comuna Carpen, §i se varsa pe 
ripa stinga a riulut Dasna^uiul. 
Curge pe valea Baltani. 

Boaca, vale, in comuna rurala 
Bro^teni, pi. Motrul-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

Boacsin, insula, in Dunare, drept 
Olteni^a, in jud. Ilfov. 

Boalca, vale ; izvore^te din dea- 
lurile Pietri?ul $i Valea-Neagra, 
com. Mihae§ti, plasa Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea; trece prin cat. Mi- 
hae§ti ; formeaza balta Magura 
se varsa in piriul Arsanca. 

Boalda, piriil; uda centrul co- 
munel Cire^iul, pi. Cerna-d.-s., 
§i se varsa in riul Cerna, tot 
in raionul comuneT Cire$iul, ju- 
deful Vilcea. 

Boanga, sat, jud. Dimbovifa, pi. 
Ialomi^a, cat. comuneT Podul-Bar- 
bieruluT. Aci, ?i la catunele din 
apropiere : St&ne$ti si Mavrodin, 



au fost lupte intre Turd ?i Ro- 
minl(i594 — 1 599)- In apropiere 
este padurea Racari. 

Boanga, vale, in jud. Ilfov, prin 
care curge piriul cu asemenea 
numire. 

Se varsa in riul Dimbovifa, 
la V. de Bucure^ti, linga com. 
Militari. Pamintul coprins intre 
aceasta vale si riul Dimbovi^a, 
e cu totul mocirlos. Imprejurul 
acestet va! sunt mai multe hec- 
tare padure, impar^ite in 5 tru- 
purl. 

Boangherul, movila, la S. de 
com. Strimba, pi. Ocolul, jud. 
Romana^i. 

Boanta, catun, al com. Preajba- 
de-Padure, pi. Ocolul, jud. Ro- 
manafi, situat pe malul drept al 
TasluiuluT, pe soseaua Caracal- 
Preajba-de-Padure. 

Boanta, biserica, jud. R.-Sarat, 
in plasa Orasulul, comuna Vir- 
tescoiu ; are o vechime de mai 
bine de 100 ant. V. Virtescoiu. 

Boanta, mosie, proprietate a sta- 
tulut, cu 300 pog. padure, in 
plasa Ocolul, jud. Romana^i, 
linga satul cu acelasf nume, si 
punct de observable de rangul 
al 3 -lea. 

Boanga, sat, in com. Oniscani, pi. 
Siretul-d.-j., jud. Roman, pe ma- 
lul drept al riulul Siretul. Are 
58 capl de familie, din carf 58 
contribuabilT. Loc. sunt 225, din 
carl 6 stiu carte. Sunt 39 case. 
Loc. poseda 70 capete vite 
mart. 

Boarca, sat, jud. R.-Sarat, in pi. 
Gradistca, cat. comuncl Dom- 
ni^a, asezat in partea de apus 
a comunef, pe malul sting al riu 
lul Buzau. 



Digitized by 



Google 



BOARCA 



478 



BOAZGIC-DERE 



Boarca, pddure, a statuluT. jud. 
R.-Sarat, in pi. Gradistea, co- 
muna Domnita, catunul Boarca. 
Arc 37 hect.. Esen^e principale : 
salcie, plop si singer. 

Boarul, deal, in jud. Tecuciu, 
pe parteadeE. a satulut Craesti, 
continuare a dealului Aparato- 
rul; merge in direc^ia N.-E., pana 
in Dcalul-SohodunuluT, comuna 
Cracsli, plasa Stanisesti. 

Boasic, ostrov, pe Dunare, in pi. 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, in 
dreptul satulut Bordusani ; arc 
pad ure si pasuni. 

Boasic, pddure, in ostrovul cu 
acelasT nume, pc Dunare, plasa 
Ialomita-Balta, jud. Ialomifa, in 
dreptul satuluT Bordusani. Are 
20 hect. padure de salcie sj plop. 

Boasic, picket de frontiers, pe 
Dunare, in plasa Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomifa, in dreptul satuluT 
Bordusani. Este situat in ostro- 
vul cu acelasT nume. 

Boata, cdtuUy jud. Mebedin^i, in 
plasa Motrul-d.-j.; {ine de com. 
rural a Bresni^a-de-Motru. Are 42 
familil. 

Boatca, sat, jud. Roman, in pi. 
Siretul-d.-s., comuna Dagi^a, in 
marginea de E. a jude(uluT, si 
la o departare de 3 kil. de sa- 
tul Dagi^a. Are 20 cap! de fa- 
milit, din can 20 contribuabilT. 
Loc. sunt 95 ; el loeuese in 23 
case. Popula^ia este numaT ro- 
mina. Sunt 174 capete vite mart. 

Boazgic sau Boa^cic, sat, in 
jud. Constanta, plasa Hirsova, 
catunul com. Topalul. Este ase- 
zat in partea sudica a plasei si 
cea sud-estica a comunef, la 10 
kil. sprc Sud-Est de resedinta 
Topalul. 



Teritoriul sau se margineste : 
la N. cu catunul de resedinta 
Topalul; la Est cu catunul Ca- 
pugi, al com. Siriul, si cu ca- 
tunele Baltagesti si Tas-Punar, 
ale comunel Tas-Punar, plasa 
Medjidia; la S. cu com. Seimeni- 
Mari; si la V. cu jud. Ialomifa, 
de care sc desparte prin Du- 
nare. 

Relieful sau este accidentat 
de prelungirile vestice ale dea- 
lurilor Zavol-Bair, de 126 me- 
tri, si Pinar-Bair, de ii6metri, 
aflatoare pe hotarul de Est; 
de prelungirile nordice ale dea- 
luluT La-Movila- GreculuT, de 96 
metri. De la hotarul de Sud, ele 
sunt acoperite cu semanaturl 
si fine^e. 

Movile sunt numeroase : Cher 
gheligi-Iuc, de 116 m. si Boaz- 
gic-Tcpe, de 46 metri, la S.-E. ; 
ele sunt artificiale si acoperite 
cu verdea^a. 

Apclc carl uda teritoriul sail, 
sunt : Dunarea, la Vest, formind 
trei ostroave : Boazgicul-Mare, 
Boazgicul-Micsi Cala-Chioi, aco- 
perite cu salcii ; piriul Boazgie- 
Dere, ce trece prin centru si 
pe la Sud de catun si se varsd 
in Dunare, linga satul ce se ga- 
seste in fata ostroavelor cu ace- 
lasT nume. 

Ca vaT avem : Cala-Chioi, Ca- 
nara si Zavolul la Nord ; Valea- 
Mare la S., pe hotar. 

Tntinderea totalaeste de 3756 
hectare, din carl 1 1 5 hectare 
ocupate de vatra si gradinile 
satuluT. 

Populatiunea sa e de 180 fa- 
milil, cu 667 suflete, a caror o- 
cupatiune principals este agri* 
cultura. 

Boazgic I, ostrov, pe Dunare, 
jud. Constanta, pi. Hirsova, co- 
muna Topalul; {ine de catunul 
Boazgic, in fa^a caruia se afla. 
Are o lungime de 1 V* kil. si are 



o forma triunghiulara. Este si- 
tuat in partea sudica a pla$e!, 
cea sud-vestica a comunei si ves- 
tica a catunulul. Este acoperit 
cu paduri de salcit si din a- 
ceasta cauza este si nelocuit. 
In apropierealul se afla ostrovul 
Boazgic II. 

Boazgic II, ostrov, pe Dunare, 
jud. Constanta, pi. Hirsova, co- 
muna Topalul, in fa^a catunuluT 
Boazgic. Este pu{in mat mic ca 
Boazgic I, avind o lungime de 
aproape 1 kil. Are forma unei 
lentile biconvexe; este acoperit 
peste tot cu stufisurT si pSdun 
de salcit. E nelocuit. 

Boazgic-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, com. To- 
palul, cat. Boazgic, in partea 
apusana a plasei .si sudica a co- 
munei. Se desface din dealul 
Zavol-Bair; se intinde intr'o di- 
rec^ie de la N.-E. spre S.-V. 
printre vaile Zavolul, Boazgic- 
Dere si Dunare, ce-T fac ma- 
lul inalt si stincos. Are 89 m.; 
domina vaile de mat sus, satul 
Boazgic, asezat la poalele sud- 
vestice ale lui si drumul Balta- 
gesti-Boazgic. E acoperit cu fi- 
ne$e si semanaturl. 

Boazgic-Dere, piriil insemnat, 
in jud. Constanta, plasile Hir- 
sova si Medjidia, pe teritoriul 
comunelor Sirin si Topalul, din 
pi. Hirsova si Tas-Punar, din pi. 
Medjidia. Este format din unirea 
a doua vai: Uzuncea si Satis- 
Chioi; ceadintiiii plecind din poa- 
lele sudice ale dealuluT Capugi, 
cea de-a doua din poalele sud- 
vestice ale dealului Insiratele, 
trecind si prin satele Satis-Chioi 
turc si romin. Aceste val se u- 
nesc ceva maT jos de Satis- 
Chioi romin, si indreptindu-se 
spre miaza-zi, intr'o direc^ie ge- 
nerala de la N. spre S.-V. Piriul 



Digitized by 



Google 



BOAZGIC-TEPESSI 



479 



BOBAI'I'A 



trece prin satul Baltagesti, unde ' 
primeste pe stinga, piriul Sa- 
ragea-Dere, ce trece prin satul j 
Saragea, ia numele de Boazgic, 
si, dupa un curs de aproape 20 i 
kil., se varsa in Dunare, linga 
satul Boazgic. 

Dealurile, printre care curge, I 
sunt : Erchesec, Zavolul si Boaz- • 
gic la apus ; Insiratele, Hosi- | 
Tepe, Pinar-Tepe si Movila-Gre- | 
culuT, la rasarit si miaza-zi. Prin | 
valea sa merge drumul Satis- 
Chioi- Baltagesti- Boazgic -Terzi- | 
Chioi. I 

Boazgic-Tepessi, vlrf de deal, 
al culmel Movila-Greculul, de 48 ' 
m. mal^ime, pe hotarul dintre 
pl&sile Hirsova si Medjidia, jud. 
Constanta, la 4 kil. spre S.-E. 
de satul Boazgic, dominind vaile: 
Valea -Mare, Boazgic si satul I 
Boazgic. Este acoperit cu pa- 

sune. j 

1 

Boazului (Gura-), insula, in Du- 
nare, in dreptul com. Izlazul, din 
jud. Romana^i. Se mal numeste 
si Catina. Are 26 hect. padure. ' 
Depinde de com. Bircovul. 

Boba, sat; face parte din com. 
rur. Fagejelul, pi. Vedea-d. s., 
jud. Olt. Are o populate de 
360 locuitorT si cade in partea 
de S. a comunel, pe inalul drept 
al riuluT Vedea si pe dealul Boba. 
Aci e o biserici, fondata la 
anul 1824, care are urmatoarea 
inscrip^ie : «Aceasta sfinta si 
Dumnezeiasca biserica, ce praz- 
nueste hramul Cuvioasa-Paras- 
chiva, s'a ridicat dintru inec- 
put de robil lui D-zeu, Popa Stan 
Duhovnicu, Andreiu, Ion, etc., 
in zilele luminatuluT Domn Ion | 
Grigore Gliica Voevod, cu bla- 
goslovenia P. S. S. Grigore Ar- 
gcsiu». 

Boba, deal, com. Fage^elul, pi. 



Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o di- 
rec^ie paralela cu riul Vedea. 
Pe acest deal sunt asezate ca- 
tunele : F&gefelul, Boba si Isaci. 
Dealul serva locuitorilor pentru 
agriculture si izlaz. Este situat 
in centrul comunel. 

Bobaia, cdtun, aparfinind comu- 
nel Aninoasa, pi. Gilortul, jud. 
Gorj. E situat pe ses si in par- I 
tea stinga a Gilortulul, pe o su- \ 
prafa^a de 575 hect., din carl 1 
197 hect. padure, 210 hect. ara- I 
bile, 153 fine^e, 4 hect. vie, 8 
hect. livezt de prun! si 3 hect. 1 
izlaz. 

Are o populate de 22 fami- 1 
lit, cu 80 suflete, din carl 20 con- 1 
tribuabilT, ocupindu-se cu agri- | 
cultura si cresterea vitelor. 1 

LocuitoriT sunt impropriety- 1 
ri^I, dupa legea rurala din 1864. I 
Ei poseda 15 plugurT, 35 care 
cu bol, 50 vite mart cornute, ! 

2 cai, 50 01, 30 capre si 50 ri 
matorT. . 

In catun se gasesc: I pu{ si ' 

3 izvoare. 

1 

Bobai{a, com. rut., in pi. Oco- 
lul-d.-s., jud. Mehedin^i, situata I 
pe un loc ridicat, la distan^a 
de 18 kil. de orasul Turnul- | 
Severin. Formeaza commit cu 
catunul $iscul-Rosu, avind 148 | 
contribuabili, din 800 locuitorl. 
Sunt 196 case. Ocupa^iunea lo- | 
cuitorilor este agricultura si cres- 1 
terea vitelor. O parte din et se 1 
ocupa cu dulgheria si croitoria. 
Pamintul, parte este bun, iar par 
te este pietros. Produce: porumb, , 
grid, orz, secara, fasole, cinepa, 
in si fine^e naturale. Locuitorii 
poseda: 20 plugurT, 86 care cu 
bol, 1 2 caru^e cu cat si 96 stupT. 
Are o biserica, cu I preot si 2 
cintare{T; o scoala, cu I inva- 
Jaior, frecuentata de 48 elevl 
si 2 eleve. 

Budgetul comunel coprinde: 



la veniturT 1444 let, iar la chel- 
tuelT j66 lei. Numarul vitelor 
este de 688 vite marl cornute, 
30 cai, 671 ol, 260 rimatorT si 
760 capre. 

Aceasta com. se margineste 
cu comunele: Pitulasul, Balotesti 
la apus ; la miaza-noapte cu Bal- 
vanesti si Basesti ; la r&sarit cu 
Craguesti ; la miaza-zi cu Coli- 
basul. Cu aceste comune este le- 
gata prin sosele comunale, iar de 
soseaua judejeana Sever in-Tir- 
gul-Jiul este legata prin soseaua 
comunala Malova^ul-Birda-Pitu- 
lasul - Bobaija - Balvanesti , etc. 
Deal, cele mat insemnate sunt: # 
Bobai^a, Balabanul, Beciul, carl 
formeaza si vaile : Balabanul, Va- 
lea-Seaca, Bobai^a si Madveli^a. 

Ca locurl istorice in aceastd 
comuna sunt de notat : Ceta- 
tea, Cimpul-Mare si Beciul. 

Cetatea este situata in par- 
tea de S., cam spre E. la poa- 
lele Dealului-cu-Vil. Acest loc, 
adica Cracul-Cetatea, are in par- 
tea de N. o scobituri in forma 
unul crov mic ; iar in partea de 
S.,seridica drept in sus, avind 
o inal^ime de aproape 60 m. 
Deasupra aceste! inal^imT, se 
afla o cimpie acoperita, parte 
cu tufe mici de alun, si parte 
acoperita cu semanaturL In par- 
tea de N". este taiat de soseaua 
ce leaga comuna cu comuna ve- 
cina, Colibasul. La facerea a- 
cesteT sosele, in anul 1890, s'a 
gasit in acest loc un schelet 
de om, si, linga dinsul, o mo- 
neda de argint, din timpul im 
paratulul Eliu Adrian, bine con- 
servata. Aci se vad si urme de 
zidarii vecht. Tra Ji^ia spune ca 
aci ar fi fost o cetate romana, 
care s'a intre^inut de catre lo- 
cuitorii comunel, carl se serveau 
de dinsa in timpul navalirel bar- 
barilor, pentru a se retrage si 
a se ascunde aci si la Cracul-Be- 
cuiluT, cu femeile, copiit si avu- 



Digitized by 



Google 



BOBAIJA 



480 



BOBE$TI-BALACEANCA 



tul lor. Pentru a nu fi surprin?! 
de barbart, in cutreerarile lor 
dupa jafurt, locuitorii Bobai - 
{enT i$T aveau de regula strejile 
asezate pe Cimpul-Mare, loc ri- 
dicat, car! streji, la vederea a- 
cestor barban, vesteau pe lo- , 
cuitort. 

In com. Bobai {a se gasesc $i 
asta-zl obiecte din acele vremt. 
A$a se mat afla o piva (piua) 
pentru fabricarea diraiel, care 
este sapata in piatra, avind ma- 
iurl tot de piatra. Aceasta piua 
se gase$te pusa ca semn de ho- 
tar 5*1 nu indrazne$te nimenT a 
o ridica, de frica a nu muri, 
cact credin^a pe aci este, ca eel 
care o va ridica §i muta din 
acest loc, va muri pe data. 

Pe Cracul-Balaban se spune 
ca ar fi trecut un drum roman, 
ale caret urme se vad $i pana 
asta-zT. Asemenea urme se vad 
$i in partea de N. a comunel. 
Monede ?i obiecte primitive de 
fer, se gasesc in aceasta co- 
muna ?i acum. 

Bobarja, deal, in com. rur. Bo- 
baifa, pi. Ocolul-d.-s., jud. Me- 
hedin^i. 

Bobarul, loc izolat, com. Mi- 
ce§ti, plasa Riul-DoamneT, jud. 
Muscel. 

Bobarul, movild, in raionul com. 
Singerul, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, acoperita cu padure. 

Bobe, plain, in partea de N. a 
com. Star-Chiojdul, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova. Se in- 
tinde de la N.-E. la S.-V. Pe 
el se afla fineje $i locurl de 
aratura. 

Bobei (Dealul-), deal, jud. Gorj, 
situat in partea de N.-V. a co- 
muneT Costeni, din plaiul Vul- 
canul. Pe creasta acestul deal 



trece hotarul dintre jude^ele Me- 
hedin^i §i Gorj. Acest deal apar- 
{ine locuitorilor comunel Cos- 
teni. Parte e acoperit cu izlaz, 
iar parte este stincos. 

Bobeica, deal, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-j., pe teritoriul co- 
munel Ru$i. 

Bobeica, deal, plasa Siretul-d.-s., 
com. Marasti, facind parte din 
seria dealurilor, ce despart Si- 
retul de piriul Berheciul. 

Bobeica, deal, jud. Bacau, plasa 
Siretul-d.-s., com. Berbeceni, a- 
?ezat pe malul sting al piriuluT 
Odobul. 

Bobeica, deal, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., pe teritoriul co- 
munei Barsane^ti. 

Bobeica, deal, V. Dealul-Mare, 
com. SJrca, pi. Cirligatura, jud. 
Ia$i. 

Bobeica, dial, la poalele caruia 
e situat satul Lazareni, com. 
Golae?ti, pi. Brani^tea, jude^ul 
Ia$i. 

Bobeica, munte, jud. Bacau, pi. 
Trotu?ul, pe teritoriul comune! 
Hirja. 

Bobeica, pise, VezI Dealul-Mare, 
com. Sine^ti, plasa Cirligatura, 
jud. Ia$i. 

Bobeica, piriias, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-j.. pe teritoriul co- 
munel Ru$i ; se scurge in Bis- 
trija. 

Bobeica (Dealul-lui-), deal, co- 
munele Curte$ti $i Slobozia-Se- 
catura, jud. Boto^ani. (VezI Le- 
bada, deal). 

Bobeica (Dealul-lui-), deal, ju- 



de^ul Tecuciu, la E. de satul 
Crae^ti, continuare a dealului 
Pojorita. Merge in direc^ia N.- 
S., pana in dealul Domni^orul, 
comuna Crae^ti, pi. Stanisesti. 

Bobeni, numire, ce avea in ve- 

I chime parte din satul Dracea, 

din plasa Calma^uiulul, judejul 

I Teleorman, precum §i un trup 

din mosia cu acelasi nume. 

i 

Bob esc u, sat, in jud. Falciu, par- 
i tea de Vest a comunet Epureni, 
! plasa Prutul. E situat pe o vale 
strimta, numita Valea-Bobe$tilor, 
intre dealurile J^ohanul $i Draga- 
nul, la distan^a cam de 3 kil. 
de satul de re$edin{a, Epureni. 
Vatra satulul are o suprafafa 
de 8 hect. 91 o populate de 58 
familil, 192 suflete din can 54 
contribuabill. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
culture §i cre$terea vitelor. 
Prin sat trece piriul Lohanul. 
Acest sat se afla pe proprie- 
tatea statulul, fosta mo$ie a E- 
piscopiei de Hu§i. 

Bobe§ti-Andronache, sat, pi. 
Dimbovija, jud. Ilfov, la V. de 
Glina-Gherman. Are o pozitie 
piacuta. Intre acest sat $i Le- 
urdeni, pamintul e smircos. Face 
parte din com. rurala Bobe§ti- 
Balaceanca $i are 276 locuitorl. 

Suprafata totaia a satulul este 
de 1060 hect. arabile impreuna 
cu Berheceni, aparjinind pro- 
prietarului Gr. Balaceanu 820 
hect. $i locuitorilor 240 hect. 

Are o biserica cu hramul A- 
dormirea-Maicil-DomnuluI, de- 
servitade 1 preot §i 1 cintare^; 
^i o $coala frecuentata de 17 
elevT, cu intre^inerea careia sta- 
tul, jude^ul $i comuna, cheltuesc 
1660 lei. 

Bobe§ti-Balaceanca, com. rur., 
pi. Dimbovi^a, jud. Ilfov, la E. 



Digitized by 



Google 



BOBE^TILOR (VALEA) 



481 



BOBOCEI 



de Bucuresti. Este situate pe 
malurile riulul Dimbovita, la dis- 
tant de 19 kil. de Bucuresti. 

Se compune din 8 catune: 
Balaceanca, Bobesti , Berceni, 
Glina - Gherman, Glina - Macri, 
Manolache, Potoceanca si $er- 
banesti. Are o populate de 1596 
locuitorl, car! traesc in 373 case. 

Suprafafa totala a comuneT 
este de 4164 hect. Proprietary 
au 3270 hect., din carl cultiva 
3108 hect. (5 ramin sterpe, 128 
hect. izlaz si 30 hect. padure); 
iar locuitoril cultiva 894 hect., 
fara sa aiba locurl pentru pa- 
sunea vitelor. 

Resedinja comunel este in ca- 
tunul Glina-Gherman. 

In comuna sunt 3 bisericl, de- 
servite de 3 preo{i; 1 scoala 
de baeff si 1 de fete, care func- 
{ioneaza intr'un local oferit de 
d. Eft. Diamandescu, proprieta- 
rul mosiel Balaceanca. 

Comuna numara 333 contri- 
buabilT si are un budget de 5273 
let la veniturl si de 5268 let la 
cheltuell. In anul 1885 erau 267 
contribuabill. 

Dintre locuitorl, 342 sunt plu- 
gari. Ocupajia lor de capetenie 
e agricultura si cresterea vite- 
lor; 73 au diferite profesiunl. 
Aratura se face cu 212 plugurf, 
172 cu bo! si 40 cu cal. Lo- 
cuitoril au 275 care si caru^e, 
194 cu bol si 81 cu cat. 

Comerciul se face de 8 cir- 
ciumari si 2 hangil. 

Numarul vitelor marl e de 
1 141 si al celor mict de 2304. 
Vite man: 434 cat si epe, 7 ar- 
masari, 476 boT, 134 vacT, 52 
vi^eT, 20 taurl, 17 bivoli si bi- 
voli^e. Vite micT: 60 capre, 164 
pore! si 2080 ot. 

Itnproprietariflf sunt 140 lo- 
cuitorl si neiinproprietarip 277. 

Bobe§tilor (Valea-), vale, intre 
dealurile Lohanul si Draganul, c. 



Epureni, pi. Prutul, jud. Falciu, 
pe care se afla situat satul Bo- 
besti si pe unde trece piriul 
Lohan. 

Bobica, deal cu vit, in plasa Mo- 
trul-d.-j., jud. Mehedinji, pe te- 
ritoriul mosiel statulul Strehaia. 

Bobiceanului (Valea-), vale, 
pi. Jiul-d.-s., com. Floresti, jud. 
Dolj. 

Bobice§ti, com. rur., in mijlocul 
plasel OlteJul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
manafi, situata aproape de var- 
sarea ape! Caluiulul in Oltejul. 
Se invecineste cu Oboga, Mo- 
ra nglavul, Bechetul si Leotesti. 
E departe de 37 kil. de Caracal si 
6 kil. de Bals, si se compune din 
Bobesti-d.-s. si Bobesti-d.-j. (100 
fam.), Govora (60 fam.), si Co- 
manesti (40 fam.). Altitudinea 
terenulul d'asupra niveluluTmarit 
este de 120 m. Are 221 con- 
tribuabilt, 245 cap! de fam. si 
o populate de 987 loc, din 
cart: 606 barbaJT si 381 femeT, 
419 casatori^T, si 568 necasato- 
rip; 36 stiu carte si 951 nu stiu, 

Budgetul comuneT pe 1886 87 
a fost de 2042 lei la veniturt 
si de 2025 let la cheltuell. 

Ocupajia locuitorilor c agri- 
cultura si cresterea vitelor. 

Are 600 vite man, 1450 vite 
mid si 288 rimatorf. 

Arc o scoala primara dc gra- 
dul I, cu un inva^ator, frecuen 
tata de 50 de elevt, din 86 in 
virsta de scoala ; o biserica, Cu- 
vioasa-Paraschiva (1848), deser- 
vita de un prcot si 2 cmtarcjl ; 
8 circiumT 

Bobice^ti, deal, inccpe din par- 
tea dc N.-E. a com. Opari^i, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova. 
Formeaza cu dealul Predealul un 
unghiu obtuz; apoi se continua 
spre V. si S., formind yirfurile 



Dogarul si Maclanul, unde se 
termina. Pe acest deal sunt plan- 
tate vii si livezl de prunf. 

Bobice§ti-de-Jos, catun, al com. 
Bobicesti, pi. Olte^ul-Oltul-d.-j., 
jud. Romana^i. 

Bobice§ti-de-Sus, catun, al com. 
Bobicesti, pi. Oltejul-d.-s., jud. 
Romanaji. 

Bobicul, deal, com. rur. Balta, 
plaiul Cerna, jud. Mehedin^i, 

Bobie^ti, mahala, com. rur. Pa- 
dina-Mica, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Bobii (Valea-), vale, trece pe 
la S. catunuiui Piscani, pi. Riul- 
Doamnel, jud. Muscel; merge 
catre S. si se varsa in riul Tir- 
gului, pe malul sail drept. 

Bobi§oarele, balta \ com. Foltcsti, 
pi. Prutul, jud. Covurluiu, for- 
mats din varsaturile PrutuluT. 

Bobi§ul, pi rift, izvoreste din par- 
tea de N. a com. $uletea, P'» 
Mijlocul, jud. Falciu; curge spre 
S., pe partea de V. a comuneT, 
si, in jos de sat, se uneste cu 
piriul De-pe-Vale. 

Bobllca, deal, com. Birzesti, pi. 
Stemnicul, jud. Vasluiu. (VezT 
Ludesti-BudaiCi, deal). 

Boblegi, sat, cu 108 suflete, pi. 
Galasesti, jud. Arges; face parte 
din com. rur. Cer^anile. 

Boboaca, alt nume al catunuiui 
Oltcfani, com. $tirbeiu, p'- Ol- 
te^ul-Oltul-d.-s., jud. Romana{i. 

Boboasa, lac, plasa Borcea, co- 
muna Dichiseni, jud. Ialomi^a. 

Bobocei, movila, situata in ra- 



66213, MareU JHcfUmar Q*ogrqfic % 



01 



Digitized by 



Google 



BOBOCESTI 



482 



BOBOL1A 



ionul comuneT Toresti, pi. Bir- 
lad, jud. Tecuciu. 

Boboce^ti, numire, ce poarta si 
astazT parte din com.Doagele,sau 
Dobrotesti, din jud. Teleorman. 
Bobocesti era ma! de mult timp 
un catun, care facea parte din 
satul Merisani. AstazT, din pri- 
cina inmul{irei popula^iunei, for- 
meaza o mahala a comunei Do- 
brotesti. 

Boboce§ti, deal, in com. rur. Iz- 
vorul-Birzel, pi. Ocolul-d.-s., ju- 
dejul Mehedin^i. 

Boboci, ape minerale, ?n comuna 
Tohani,cat. Valea-Scheilor, jud. 
Buzau, care izvoresc de sub dea- 
lul Dragaica si se scurg in Valea- 
Scheilor. Pozifia locului e placuta 
si sanatoasa, inconjurata din 
toate parole de coline acoperitc 
cu viT, livezT si padun, avind in 
fa{a un rasfafat ses, pe care s'a 
fondat o stajiune balneara. Ele 
au fost proprietatea lut I. Cra- 
ciunescu, care, impreuna cu toata 
averea sa, le-a lasat pentru fon- 
darea si intre^inerea unet scoli 
secondare in Mizil. Aceste ape 
confin : sulf, magnezie, clorure 
de sodiu, iod, sulfat de soda 
si carbonat de magnezie si se in « 
trebuin^eaza cu succes pentru : 
reumatizm, scrofule, boale de 
piele si viciarea singeluT. Apa 
curge cu abunden^a din patru iz- 
voare,din care doufiservade baut 
si doua de scaldat. Izvoarelc au 
fost cunoscute din vechime sub 
numele de : Finti na-de-Leac, unde 
mul^T suferinzl veneau sa bea 
apa. In anul 1825, fura trans- 
formate in sta^iune balneara, cea 
d'intiiu in {ara, si in 1 828, Domnul 
Grigore Ghica, viind aci cu fa- 
milia si curtea sa, le asigura, pe 
linga renume, numerosi vizita- 
tort. Rush, in timpul ocupa^iu- 
nilor, le-ati destinat pentru sol- 



dajii bolnavt si le adusera multe 
imbunata^in, ceea ce contribui 
ca ele sa mearga prosperind 
pana in 1866. Atunct averea 
luT Craciunescu trecind sub ad- 
ministrafia com. Mizil, com. nu 
numai ca le neglija, dar distruse 
on-ce construc^ie si in scurt timp 
fura parasite si uitate. In 1885, 
primaria incepu a le restaura, 
captii apele si construi un otel. 

Boboci, deal, in jud. Muscel, la 
Nordul comunei Jupinesti, plasa 
Riul-DoamneT, intre jud. Arges 
si Valea-CopanuluT. 

Bobocul (Zili§tea), cat. al co- 
muneT Cochirlcanca, jud. Buzaii, 
cu 490 loc. si 100 case. Are 
pendinte de dinsul catunasul Pa- 
rul. Mat to^T cartografiT con- 
funda baile Boboci cu acest cat. 

Bobocul, deal, numit si Curiacul, 
com. Cimpina, pi. si jud. Pra- 
hova, care serva de pasune si 
aratura. 

Bobocul, stape de dr. de f., jud. 
Buzau, plasa CimpuluT, cat. Co- 
chirlcanca, pe linia Buzau-Mara- 
sesti, pusa in circulate la 1 3 Iunie 
1881. Se afla intre stabile Bu- 
zau (1 1.5 kil.) si Zoifa (10.7 kil.). 
Inal^imea d'asupra nivelulul ma- 
rii de 121.30 m. Venitul acestet 
sta^iT, pe anul 1896, a fost de 
4 8 753 let, 53 bant. 

Bobocul, lac mare, la E. com. 
Tichilesti, aproape de Dunarea- 
Vechie, jud. Braila, la N. iezerulul 
Serbanul, din comuna Gropeni. 
Comunica in partea de N. cu 
privalul Aurel, prin privalul Bo- 
bocul, si in partea de E. cu ieze- 
rul $erbanul. 

Bobocul, prival mic, jud. Braila, 
ce uneste iezcrul Bobocul cu 
privalul Aurel. 



Boboe^ti, catun, la N. comunei 
Pesteana, jud. Gorj si alipita a- 
cesteT comune din pi. Ocolul. 
Situatsub dealurile Pirisul si 0- 
prisanul, are o suprafa^a de 270 
hect., din care 190 hect. padure, 
45 hect arabile, 30 hect. fine^e, 
4 hect. izlaz si 1 hect. livezi de 
prunT; pamintul e pu^in fertil. 

Are o populate de 50 fam., 
din care 1 de ^iganl, cu 282 
suflete, din carl 17 contribuabili. 
LocuitoriT sunt to{T mosnenl si 
se ocupa cu agricultura si ola- 
ria. Poseda 2 plugurY, 37 care cu 
bot, 152 vitemari cornute, local, 
72 01, 80 cap re si 70 rimatorl. 

Catun ul e traversat de o sosea 
comunala, care are direc^iunea 
S.-E. si care il leaga cu so- 
seaua comunala a catunului ve- 
cin, Pesteana. 

In catun se gasesc 6 pu{ur! 
si 10 izvoare. 

Are 1 biserica de lemn, fon- 
data la anul 1824, deservita 
de 1 cintare^ si 1 preot de la 
catunul Pesteana. 

Bobolea-Bufna, vale, jud. Dolj, 
pi. Ocolul, com. Preajba. 

Bobolea-Graur, fbithia, jude{ul 
Dolj, pi. Ocolul, com. Preajba. 

Bobolia, sat, face parte din co- 
muna rurala Poiana, pi. si jud. 
Prahova. Are o popula^iune de 
355 loc, 173 barbapf si 182 fe- 
me!. Aci e o biserica fondata 
la anul 1838 de stari^ul manas- 
tirei Predealul. LocuitoriT sal 
s'au improprietarit la 1864, pe 
mosia statulut Bobolia. 

Bobolia, mosie a statulul pen- 
dinte de manastirea Predealul, 
jude^ul Prahova. Pe periodul 
1887 — 97 s'a arendat cu 4290 
lei anual. 

Bobolia, padure a statulul, in 



Digitized by 



Google 



BOBOLlt (VALEA-) 



483 



BOBUL 



intindere de 500 hect. formats 
din trupurile: Bobolia (400 hect.) 
.si Tufarul (100 hect.) si pendinte 
de com. Poiana, plaiul si jud. 
Prahova. 

Bobolii (Valea-), vale seaca, in 
com. Grajdana, jud. Buzaii. 

Bobone^ul, movila, jud. Braila, 
situata la N. de com. Surdila- 
Gaiseanca, pe hotarul dintre mo- 
bile Gaiseanca si Filipcsti. 

Bobone^ul, movila, jud. Braila, 
situata la S.-E. de com. Fili- 
pesti, la o departare de 300 m. 
de c. f. Braila-Bucuresti. 

Bobo§ul, sat ; face parte din co- 
mum. Vultureni, pi. Berheciul, 
jud. Tecuciu. E situat intr'o groa- 
pa. Prin sat trece Piriul-Glodului. 
Se afla la o distanja de 7 kil. si 
323 m. departe de Vultureni. 
Are o populate de 42 capl de 
familie, cu 175 suflete, locuind 
in 42 case. CopiT in virsta de 
scoala sunt: 28 copil, 27 bae{T 
si 1 fata. 

Boboteni, sdtisor, in com. Hangul, 
pi. Piatra-Mun tele, jud. Neam{u, 
asezat in fundacul ramurel mun- 
{ilor Bangui, Audea si Boboteni, 
pe valea piriului Hangul, in 
dreptul confluen^eT piriiasuluT cu 
aceasi numire. 

Are o popula^iune de 87 de 
fam. cu 355 locuitori: 162 bar- 
bae, 192 feniei; 186 necasato- 
ri^i, 140 casatori{I, 27 vaduvi, 
1 divor^at; numaT 12 stiu carte. 

Locuitori! se ocupa cu agri- 
cultura, dar mal cu seama cu 
plutaria si exploatatul lemnelor 
din padurile vecine. 

Comunicafiunea cu satele din 
prejur se face prin un drum ce 
trece prin satul Audea. 

Boboteni, deal, in ramura mun- 



{ilor Hangul, situat linga satul 
cu a sa numire, com. Hangul, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamju. 

Boboteni, piriias; izvoreste de la 
hotarul comuneT Hangul, jud. 
Neamfu, din partea despre N., 
din niste dealuri ce poarta a- 
ceeasi denumire. Se varsa in 
stinga piriului Hangul, in mar- 
ginca de sus a satuluT Boboteni. 

Bobul, com. run, jud. Gorj, in 
partea de N.-V. a plasel Ama- 
radia. 1st are numirea de la va- 
lea Bobaia, In vechime se nu- 
mea Dilmocul, de la numele u- 
nul proprietar sirb numit Dil- 
moc. Cea mat mare parte din 
accasta comuna c situata pe loc 
ses, pe malul drcpt al riulul 
Blahni^a si o parte pe costise. 
Este format din 3 catune si 1 
mahala numita .Raba. Catunele 
sunt : Bobul, unde este si rese- 
dinja comuneT, Haesti si Mogo- 
sani, amindoua acestea la N. 
catuneT de resedinfa. Catunele 
Bobul si Mogosani mal de mult 
au format com. impreuna pana 
cind, la 1875, ati fost alipite de 
com. Scoar^a. Comuna Bobul se 
margineste la Nord cu com. Se- 
celul, la V. cu comuna Scoar^a, 
la S. cu catunul Colibasul, din 
comuna Pojogeni si la E. cu 
comuna Bengesti. Tot la Nord 
maT atinge si com. Magheresti. 

Are o intindere de 4781 hec- 
tare, din carl aproape 2053 hec- 
tare arabile, 1767 hect. fineje. 
81 hect. vie, 391 hect. padure 
mare, 259 hect. padure marunta, 
168 hect. livczl si pomT, 43 hect. 
izlaz si 19 hect. vatra satului. 
Aceastaproprietate apar^ine sta- 
tuluT, satenilor, carl sunt impro- 
prietariflf dupa legea rurala si 
proprietarilor : C. N. Mihail si 
mostenitoriT generaluiuT Flo- 
rescu. 

Are o populate de 288 con- ! 



tribuabilT, 320 familii, 1357 su- 
flete, dintre carT 2 familiT de fi- 
ganT. LocuitoriT poseda 57 plu- 
gurT, 2 caru£e cu cat, 119 care 
cu boT, 774 vite mart cornute, 
57 cal, 1238 oT, 326 rimatori, 
55 capre, 3 bivolT si 45 stupT. 

Budgetul comuneT are la ve- 
niturT 161 3 leT, banT 29, iar la 
cheltuelT 1567 lei, banT 44. 

Apele, ce uda teritoriul aces- 
teT comune, sunt : Blahnija si 
piriul Boba'ta, ce izvoreste chiar 
din interiorul comuneT, din par- 
tea de N.-V. si se varsa in Blah- 
ni{a, la catunul Bobul. 

Comunica^iunea se face prin 
soseaua jude^eana, ce vine de 
la V., prin comuna Scoar^a si 
trece pe la S. comuneT, cu care 
se leaga prin soseaua comunala 
si printr'un drum ordinar, cu 
numele Balacianul, care pleaca 
din centrul catunuluT Mogosani, 
merge spre S.-E., trece apa Blah- 
ntya, urea in Cimpul-Mare, trece 
peste soseaua jude^eana si merge 
la PTetresti-d.-s. (Tirgul - Carbu- 
nesti). Acest Balacian, se zice, 
ca a fost capitan al lui Mogos- 
Vornicul. 

In com. Bobul se gasesc 5 
pu^urT si 8 izvoare. 

Comuna are I scoala publica, 
in catunul Mogosani, frecuen- 
tata de 3 1 elevT, din 40 inscrisT ; 
4 bisericT : 1 fondata la anul 
1729, alta la anul 1764, alta la 
anul 1 8 10, si alta care este cea 
maT veche. Bisericele sunt de- 
servite de I preot, 3 cintareJT si 
3 paraclisen. 

Bobul, cdtun de resedinja, al co- 
muneT Bobul, din plasa Ama- 
radia, jude^ul Gorj. Este situat 
parte pe ses, parte pe coasta. 
Are o intindere cam de 2934 
hect., din care 1371 hect. ara- 
bile, 1083 hect. fine^e, 53 hect. 
vie, 137 hect. padure mare, 168 
hect. padure mica, 108 hect. po- 



Digitized by 



Google 



BOBUL 



484 



BOBULESTI 



met, 1 8 hect. izlaz, 7 hect. va- 
tra satulul. 

Are o populate de 150 fa- 
mi lit, cu 562 suflete, din cart 
139 contribuabili. LocuitoriT po- 
seda 27 plugurT, 65 care cu boT, 
2 caru^e cu caT, 352 vite marl 
cornute, 24 caT, 896 01, 832 ri- 
matorT, 9 capre, 3 bivolT ?i 32 
stupT. 

Catunul are 2 pu^un $i 3 iz- 
voare, precum $i 2 circiuml. 

Are 2 bisericl de lemn, de. 
servite de 1 preot, 1 cintare^ 
$i 1 paracliser. 

Bobul, sat, jude^ul Ialomi^a, in 
pi. Ialomi^a-Balta, pendinte de 
comuna Chioara. Este situat pe 
malul drept al riulut Ialomifa, 
spre V. ?i lipit de satul Chioara. 
Inainte purta numirea de Cor- 
neanca. Este populat cu Rominl 
transilvaneni. $coala $i biserica 
din satul Chioara servesc $i lo- 
cuitorilor de aici. 

Bobul, sat. (VezT Odaia-Bran, co- 
muna Golae?ti, plasa Brani^tea, 
jud. Ia$i). 

Bobul, colina, in com. Mlajetul, 
catunul Topilele, jud. Buzau, a- 
coperita de padurea statulul 
Mlajetul. 

Bobul, deal, pe teritoriul comu- 
nel Bunesti, plasa Crasna, ju- 
de^ul Falciu. 

Bobul, deal, numit ?i Dealul-Bo- 
buiul, in com. rur. Ciovarna^eni, 
pi. Motrul-d.-s., jud. Mehedin^i. 

Bobul, deal, linga com. Osica, 
plasa Ocolul, judejul Romana^i. 
Are 144 metri de altitudine d'a- 
supra nivelulu! mariT. Este o ra- 
mura detasata din Dealul-Muerii. 

Bobul, munte, in plaiul Clo$ani, 
jud. Mehedin^i. 



Bobul, padure, in insula Balta, 
plasa Ialomi^a-Balta, com. Vla- 
deni, jud. Ialomifa. Face parte 
din trupul padure! Vladeni ?i 
are 50 hect. plop $i salcie. 

Bobul, padure, in plasa Ialomi^a- 
Balta, comuna Chioara, jude^ul 
Ialomi^a. Are 10 hectare cu e- 
sen^e plop, ulm $i stejar. 

Bobul, padure, pe mo$ia Odaia- 
Bran, com. Golae^ti, plasa Bra- 
ni$tea, jud. Iasi. 

Bobul, phiii, izvore^te din dea- 
lul Bobul ?i unindu-se cu Pi- 
riul-Fundoael, in centrul satu- 
lul $i com. Bunesti, plasa Crasna, 
jud. Falciu, se varsa spre Sud 
in piriul Crasna. 

Bobul, plaiii cu vil, numit si 
Plaiul-BobuluT, in com. rur. De- 
veselul, plasa Blahni^a, jude^ul 
Mehedin^i. 

Bobul, riulcf, se desface din Va- 
lea-GrootisuluI, curge de la N.- 
V. catre S. si se varsa in riul 
Teleajenul, pe malul drept, in 
raionul com. Maneciul-Ungurenl, 
plaiul Teleajenul, jude^ul Pra- 
hova. 

Bobul, vale, com. urbana Urlaji, 
plasa Cricovul, jud. Prahova. 

Bobul, vale, jud. Romana^i, care 
trece pe linga dealul cu ace- 
eas! numire si se termina in Olt. 

Bobul (Muntele-), judetul Pra- 
hova, mosie a statulul, pendinte 
de schitul Izvoarele, care pe 
periodul, anuluT 1888 — 1893, 
s'a arendat cu 330 lei anual. 

Bobul (Muntele), padure a sta- 
tuluT, in devalmasie, in intindere 
de 445 hect., situata in plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova. 



Bobul-Mare, munte, la Nord de 
comuna Maneciul-Ungureni, pla- 
iul Teleajenul, jud. Prahova, co- 
prins intre apa Stancea la N.- 
E., si apa Bobul la S. Partea 
sa de E. este udata de riul Te~ 
leajenul. 

Bobul - Mare (Muntele-), pa- 

dure particular^, supusa regimu- 
lul silvic inca din anui 1883, 
pe mosia Muntele-Bobul-Mare, 
pendinte de com. Maneciul, pla- 
iul Teleajenul, jud. Prahova. 

Bobul- Mic, munte, spre N. de 
muntele Bobul-Marc, si din sus 
de manastirea Susana, comuna 
Maneciul-Ungureni, pi. Teleaje- 
nul, jud. Prahova, coprins intre 
pir. Rogozul la S. si piriul Mo- 
gosul la N. Partea sa de E. este 
udata de riul Teleajenul. 

Bobule§ti, com. rur., in partea 
de E. a plasel $tefanesti, jud. 
Botosani, linga Prut. Se intinde 
parte pe sesul BaseuluT $i Pru- 
tulut si parte pe dealuri. E for- 
mata numaT din satul Bobule?ti. 
Are o supraf. de 2449 hect., din 
cart 774 hect., apar^in locuito- 
rilor, si o populate de 236 fa- 
milil, sau 102 1 suflete, din carl 
157 contribuabili. 

Calitatea pamintulul este bu- 
na. Locurile de cultura au o in- 
tindere de 1500 hect. 

O parte din teritoriul comu- 
net e acoperit cu padure, din 
care : partea de padure de ste- 
jar, situata pe dealuri in partea 
de V., e de jj hectare, si par- 
tea de padure de plop si salcie 
de pe lunca Prutului la E., este 
de 100 hect. Se exploateaza 
sistematic. 

Vite sunt: 335 bol, 244vacT, 
109 cat, 167 porcT, 993 ol. Loc. 
au 332 stup! cu albine. 

Comuna e udata la E. de Prut 
si de afluentul sau Baseul, care 



Digitized by 



Google 



BOBULUl (DEALUI.-) 



485 



BOCLOGEA 



curg in acelasi ses, iar la V. de 
pir. Corogea. Are I moara de 
apa la Prut si 2 morl pe iazul 
Corogea. 

Satul Bobulesti e asezat pe 
tarmul drept al piriului Baseul. 
In partea de V. trece soseaua 
judeteanaStefancsti-Iasi, cu care 
se Icagci prin o sosea comu- 
nala pietruita. 

Budgetul coraunel are la ve- 
nituri 3860 lei si la cheltuell 
3715 lei, 74 banl. 

In Bobulesti este 1 biserica 
de lemn deservita de I preot 
si 2 cintare^i; o scoala, a sta- 
tulul, cu 1 inva{ator, freeuen- 
tata de 37 elevt si 2 eleve; 2 
circiuml. 

Bobului (Dealul-), deal, plasa 
Dumbrava d.-s., com. Rasnicul, I 
jud. Dolj, pe muchia caruia trccc 
limita de N. catre com. Scaesli, , 
pi. Jiul-d.-s. ! 

Bobului (Dealul-), deal, plasa ! 
Dumbrava d.-j., com. Virtopul, 
jud. Dolj, asezat la N. comunei; 
are o lnal^ime aproximativa de 
100 m. si este acoperit cu fi- 
ne{e. 

Bobului (Dealul-), deal, stra- 
bate partea de E. a com. Ro- 
siile, pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcca; 
are direcfia de la N. spre S. 

Boca, deal, com. rur. Iablani{a, 
pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i. 

Boca, deal, situat la V. de satul 
Vultureni, com. cu acelasi nu 
me, pi. Berheciul, jud. Tecuciu. 

Boca, deal, In partea de E. a 
satulul Cursesti-RazesI, comuna 
Cursesti, plasa Racova, jude^ul 
Vasluiu. 

Boca, vale, com. rur. lablani^a, 
pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i. 



Bocan (Dealul-lui-), deal, la N. 
de com. Va{a, pi. Vedea-d.-s., ] 
jud. Oit, cu direc^ia oblica, in- 
clinat de la N. catre S. si cu o , 
lungime de 650 metri. E acoperit 
pe coaste de padure ; pe coama 
se cultiva cereale si sunt poml. 
Se crede ca s'a numit ast-fel 
de la primul locuitor, ce a fost | 
aci si care se chiema Dumitru 
Bocan. 

1 

Bocana-Mare, colina, in com. 
Catina, cat. Saticul, jud. Buzaii. : 

Bocancea (Moara-lul-), he i- 

zolat, com. Pingarafi, (linga sa- j 
tul Streaja), pi. Piatra-Muntelc, 
jud. Neam^u. Aceasta localitate 
este cunoscuta si vestita pluta- | 
silor mat cu osebirc, pentru ca 
in albia riulul Bistri^a, in acea 
localitate, sunt niste stinci foarte 
periculoase, care, cind e apa 
scazuta, se vad esite la supra- 
ta^a. 

Bocanilor (Dealul-), munte, co- 
muna $arul-DorneT, jud. Suceava, 
parte acoperit cu padure dc 
brad si parte cu ffne^un. 

Bocanul, deal, linga satul Cos- 
testi, com. Ruginoasa, jud. Su- 
ceava. 

Bocea, poiand, in padurea Run- 
cul, com. Silistea, pi. Bistri^a, 
j jud. Neam^u. 

Boceni, sat, com. rur. Izvorelul, 
pi. Ocolul-d.-j., jud. Mehedin^i. 
Are 60 case. 

Boceni, deal, com. rur. Orevi^a, 
pi. Blahnifa, jud. Mehedin^i. 

Boceni, wall a la, com. rur. Sla- 
! soma, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Bocenilor (Plrlul-), pirin, pi. 



Bistrifa-d.-s., jud. Bacau, ce tre- 
ce prin satul Valea-luMon si se 
varsa pe stinga piriului Vrabia. 

Boce§ti, sat, cu 34 fam., pi. Pi- 
testi, jud. Arges; face parte din 
com. rur. Draganul Bascovel. 

Boce^ti, ma ha la, comuna Valca- 
Lunga, plaiul si jud. Prahova. 

Bochila, he izolat, com. Cheia, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

Bocirna, i/uaite insemnat (1500 
m.), in comuna Chiojdul-din- 
Bisca, jud. Buzaii, si comuna 
Drajna d.-j., pi. Teleajenul, jud. 
Prahova, in apropiere de fron- 
tiera, intre piraiele Crasna si 
Siriul. Face parte din catena Si- 
riuluT. Arc padurl imensc de 
brazt, fagl, si pasunl, pentru care 
sunt stabilite aci doua stint. Pe 
poalele sale de S.-E. este Lacul- 
SiriuluT sau Fe^ele. Proprietatea 
mosnenilor din Star-Chiojdul, 
jud. Prahova. 

Boclogea, deal, in jud. Tulcea, 
plasa Isaccea, pe teritoriul co- 
munelor Balabancea si Meidan- 
Chioi. Se desface din dealul 
Pirlita. Se intinde spre miaza-zi, 
avind o directiune generala de 
la Nord-Vest la Sud-Est. Braz- 
deaza partea rasariteana a plasel 
si a comunei Balabancea si pe 
cea apusana a comunei Meidan- 
Chioi, despar^ind teritoriile a- 
cestor doua comune. Se intinde 
parte printre piraiele Boclogea 
si Taifa ; iar ramuriie sale apu- 
sene se intind printre afluentn 
orientall a! piriului Taifa. Din 
poalele sale apusane izvoresc 
piraiele Valea-Holiucliu, a-Stipa- 
nuluT si Coslugea, afluen^I ai 
Taipei. Iar din cele orientale ese 
piriul Boclogea, afluent tot al 
Taipei. Dealurile, ce se desfac 
dintr'insul, sunt : dealurile Cos- 



Digitized by 



Google 



BOCLOGEA 



486 



BODAPROSTE 



lugea si Gcaferca. La poalele 
lut sunt satele Geaferca-Rusa, 
Islan-GeafercasiOrta-Chioi. Este 
taiat de drumurile comunale 
Geaferca-Nicoli{el, Balabancea- 
Alibei-Chiol si Balabancea-Mei- 
dan-Chioi. Natura lui este stin- 
eoasa pe culml. E acoperit in 
mare parte cu padurl. 

Boclogea, pi rift, in jud. Tulcca, 
plasa Isaccea, pe teritoriile co- 
munelor Mcidan-Chioi si Orta- 
Chioi. Izvoreste din poalele ori- 
entale ale dealulul Boclogea. Se 
indreapta spre miaza-zi, avind o 
direc^iune generala de la N.-V. 
la S.-E. Curge de-alungul dea- 
lului Boclogea, si dupa un curs 
de 14 kil. se varsa In pir. Tai{a, 
la vre-o 2 kil. spre rasarit de 
satul Orta-Chioi, in fa{a satuluT 
Dautcea si linga dealul Consulul. 
Basinul sau este mic, cam de 
18 kil. patra^i (1800 hect). Este 
coprins intre dealurile Boclogea 
la apus, Pirlita la N. si Fundul- 
Bur^il, Eni-Ormangic-Tepe, Es- 
chi-Balic, la rasarit. Ca afluen^T 
mal inscmnatt, are vaile Stupari 
si Mcidan-Chioi, pe stinga. Cur- 
ge prin padurl seculare si prin 
livezl fertile. Malurile sale sunt 
ripoase in general. Pe el sunt 
morl numeroase : TreT-MorT, 
Moara luI-Chiriac,a-lui-Ali, a-lul- 
lordache a-Calugarilor, etc. Pe 
valea sa merg drumurile co- 
munale : figaiica-Taifa-Meidan- 
Chioi. Este taiata, pe aproape 
de izvorul sau, de ruinele Va- 
lului-IuT-Traian. 

Bocna-Mare sau Bogna, mnn- 
te> jud. Bacilli, plasa Muntclui, 
pe teritoriul comunei Comanesti, 
de-a dreapta Trotusulul si a 
piriului Sipanul. 

Bocna-Mica sau Bogna, mmi- 
te, jud. Bacaii, plasa MunteluT, 
comuna Comanesti. E situat dc- 



a-stinga piriului Sipanul, for- 
mind o strinuoare, prin care 
trece piriul. 

Bocni^a, deal. VezT Dealul-Mare, 
com. Sirca, pi. Cirligatura, ju- 
de^ul Iasi. 

Bocsa, sat ; face parte din com. 
rur. Maciuca, plasa Ccrna-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Are o populate de 320 lo- 
cuitorT. Copii in virsta de scoala 
sunt 60, 33 bae^i si 27 fete. 
Bocsa e la departare de 1 l j* kil. 
de satul Oveselul, resedinta co- 
munei. 

Aci e o biserica, cu urmatoarca 
inscrip^ie: 

«Aceasta sfinta si Dumneze- 
iasca biserica, cu patronagiul In- 
trarea-in-Biserica, mat inainte de 
lemn, se ruinasc si dindu-se jos 
la S Martie, s'a fondat din te- 
melie de zid la anul 1884, dupa 
staruin^a d-lor EpitropT Radu 
Mateiu, Radu Radulescu, Du- 
mitru Oprea, etc., in zilele Prea 
Sf. sale Parintelul EpiscopIosif». 

Bocsa, vdlcea, spre N". comuna 
Zatreni, pi. Mijlocul, jud. Vil- 
cea, intre piscul Ciortesti (li- 
mita) si Piscul-Burjii. Numit ast- 
fel pentru-ca in vechimc eraii 
gropl multe, unde se faceau 
carbunl de bocse. 

Bocsoaia, fintind, com. Ganesti, 
pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Boc§ea, dial, in com. Maciuca, 
pi. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. 

Boc§ea, vale; izvoreste din raio- 
nul comuncT Maciuca, pi. Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea, si se varsa in 
riul Cerna, tot pe teritoriul a- 
cestel comune, pe care o uda in 
partea de V. Curge numal in 
timpurt ploioase sau cind se to- 
peste zapada. 



Boc§eani, sat; face parte din com. 
rur. Ionesti-Minculul, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Vilcea. 

Are o populate de 165 lo- 
cuitort, 93 barba^i, 72 femeT. 
Cade in centrul comunei. E la 
distant de 1 kil. de cat. O- 
beni, resedin^a scoalel. Copif in 
virsta de scoala sunt ^8, 23 
bae^I si 15 fete, din care ur- 
meaza 17, 12 bae^I si 5 fete. 

Este strabatut la E. de calea 
ferata si soseaua na^ionala. Are 
o biserica zidita la anul 1743 
de Mincu si Udrea Paharnicul, 
in timpul domniei lui Ion Mi- 
hail Cantacuzin Voevod. 

Bocul, munte, in com. Grabicina, 
jud. Buzau, acoperit cu padure. 

Bocul, pddure, a statulut, in com. 
Grabicina, jud. Buzau, pendinte 
de Poiana-MaruluT; are 1000 
hect. 

Bocului (Izvorul-), izvor, in co- 
muna Grabicina, jud. Buzau ; in- 
cepe din Cismeaua-Boculul si se 
scurge in valea Grabicina. 

Bocului (Virful-), numire data 
unet culml a munteluT Umbra- 
relul, din com. Grabicina, jud. 
Buzau. 

Bodaproste, lac, in jud. Tulcca, 
plasa Sulina, si pe teritoriul co- 
munei urbane Chilia-Vechie. E 
situat in partea apusana a plasel 
si in cea sud-vestica a comunei. 
Este format de revarsarile bra- 
{ulul Sulina, cu care comunica 
prin doua mid girlie. Mai co- 
munica prin mid girli^e cu la- 
curile Cablovata si Triozorul. 
In interiorul sau sunt 4 mid in- 
sule^e acoperite cu stuf si a ca- 
ror suprafafa totala este de 15 
hect. Suprafa^a intregului lac 
este de 2.20 kil. (220 hect.). 
Este inconjurat de toate par- 



Digitized by 



Google 



BODAESTI 



487 



BODAKSTl 



^ile cu stuf. Produce mult pes- 
te bun, care se exporta, prin 
cherhanalele de linga bra^ul Su- 
lina, pe Sulina in sus, spre Tul- 
cea si in jos de Mahmudia. 

Bod&e$ti, com. n/r., in pi. Ama- 
radia, jud. Dolj, situata in par- 
tea de V. a comunei, la 32 kil. 
departe de Craiova si la 3 kil. 
departe de Melinesti, rcsedinta 
plasei. Limitele comunei vSunt: 
la N. com. Valea-Boulul, la S. 
Melinesti, la V. com. Filiasi si 
Fratostifa, la E. com. Ama- 
rasti, de care se desparte prin 
riul Amaradia. Limita de N. in- 
cepe din Dealul-Farcasulul, trcce 
riul Amaradia si apol ajunge la 
coin. Fratosti^a. Limita de S., 
cu direcfia dc la E.-V., ineepe 
din dealul Tarnija, trece riul 
Amaradia spre V., pana in Va- 
lea - AlmajuluT. Limita de E. 
este formata de Dealul-Farca- 
sulul si cea dc V. de Valea-Al- 
majulul. 

Terenul com. este aecidentat 
dedealurile: Tarni^a, Fareasulul, 
acoperite en padurl si de Piscul- 
CorbuluT, acoperit cu vil. Pe 
inaljimea lor se gasesc cite-va 
cariere de piatra. 

Comuna este udata in partca 
de K. de riul Amaradia, ce cur- 
ge cu direcfia N.-S. 

Populafia crede ca aceasta 
comuna dateaza din 1822. As- 
ta-zl este compusa din treT sa- 
te: Bodaesti, sat de rcsedinta, 
asezat la E., Ohaba spre N.-V., 
si Valea-Mueril spre V. 

In comuna sunt 3 biserict. 
Una se afla in satul Bodaesti. 
A fost fondata de boeril Vla- 
doianu si Brailoiu si s'a reparat 
in 1884, de generalul Fotino. 
Are ca hram Schimbarea-la-Fa- 
$a. Biserica din satul Ohaba a 
fost facuta de locuitorl la 1843. 
Are ca patron Cuvioasa-Paras- 
chiva. Biserica din Valea-MueriT 



a fost facuta de locuitorl la 
1847. Are ca patron Sf. loan. 
Pentru serviciul bisericilor sunt j 
2 preo{I si 5 cintare^T. Dupa 
legea rurala din 1864, ail fie- 
care 2 hect. proprietate. I 

In comuna, si anume in satul 
Bodaesti, este 1 scoala mixta, 
care funcfioneaza din 18S2; c 
intre^inuta de stat si comuna I 
Are I inva^ator. In anul scolar 
1892-93 a fost frecuentata dc j 
36 bae{I. 

Popula^ia comunei se urea la ' 
1 100 suflete, din can 581 bar- I 
ba{T si 519 femeT. Dupa legea 
rurala din 1864 s'au impropric- 
tarit 103 locuitorl. 

Case sunt 266, construite cea 
ma! mare parte din birne. Prin- 
tre cele de zid este una marc 
boereasca, in satul Bodaesti zi- 
dita. de bocrul Brailoiu si re- 
parata in urma de d. general 
A. Fotino, noul proprietar. 

Suprafata comunei este de 
4500 pogoane, din carl 2500 
pogoane arabile, 1743 pogoane 
padure, 200 pogoane finca$a, 
50 pogoane izlaz si 7 pogoane 
teren sterp. 

Mosil sunt 3, dc fie-carc sat 
cite una, purtind numele satu- 
lul pe care se gaseste. 

Padurl sunt 3, dintre care cea 
de pe mosia Valea-MueriT are 
intindere de 600 pogoane si a- 
par^ine d-lul general A. Fotino. 
Pe amindoua cele-1'alte mosil 
se gaseste padure, ce apar^ine 
satcnilor. Felul arborilor sunt : 
cerl, gorunl si stejarl. 

Din cele 2500 pogoane ara- 
bile, pe 160, sunt sadite vil, ce 
aparfm satenilor si care produc 
vin bun. 

Locuitoril lucreaza caramida 
pentru case. Pe mosia d-lul ge- 
neral Fotino este o stina, undc 
se face brinza de o calitate su- 
per ioara. 

MeseriasI sunt 5, din carl 3 



timplarl in Bodaesti si 2 dogari 
in Ohaba. Animale sunt: 900 
vite marl cornute, 1102 ol, 260 
porci si 1 10 capre. 

Circiumi sunt 3, cite una in 
fie-care sat. Comercianp sunt 3. 

Prin comuna trece soseauaju- 
defeana Capreni-Amaradia-Cra- 
iova, pe o lungime de 2 kil., si 
3 soselc comunale : una ce vine 
din spre comuna Melinesti, aita 
din spre comuna Amarasti si 
alta din spre comuna Filiasi. 

Contribuabili sunt 200. 

Venitul com. pe anul 1892 — 93 
a fost de 1887 lei si 39 ban!. 

Cheltuelile pe anul 1892—93 
au fost de 1530 lei si j6 bam. 

Bodaesti, sat, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Bodaesti. E si- 
tuat pe malul drept al Amaradiel. 
Are o populate de 217 sufl., 114 
barba^Isi 103 femei. Locuesc in 
50 case, construite cite-va din 
caramida si restul de birne. 
Printre case este una veche boe- 
reasca, zidita de raposatul Brai- 
loiu si reparata dc d-1 General 
Fotino. 

In sat este o scoala mixta, 
care, in anul scolar 1892 — 93, a 
fost frecuentata de 36 copil, 7 
baetfdin Boltesti, 21 din Ohaba 
si 8 din Valea-Mueril. Cu virsta 
de scoala sunt 30 copil. $tiu 
carte 12 barba^I. 

Este o biserica zidita cam pe 
la 1843; serbeaza Schimbarea- 
la-Fa{a. In tin da acestei bise- 
ricl se gaseste inscrip^iunea : 
« Reparata de d-1 General Fo- 
tino, cu sofia sa Aretia. La anul 
1 884*. Are 1 preot si 1 cin- 
tare{. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua jude^eana, care lcaga Cra- 
iova de nordul jude^ulul, punind 
Bodaesti, in legatura la S. cu 
Melinesti si la N. cu Cruse^ul. 
Alte doua sosele comunale il 
pun in legatura la N.-E. cu Tal- 



Digitized by 



Google 



BODAESTI 



488 



BODE$TI 



pasul si la Sud-Vest cu Fra- 
tosti^a. 

Bodae§ti, mope, pe teritoriul co- 
muneT cu acelasl nume, plasa 
Amaradia, jud. Dolj. Pe dtnsa 
se afla 500 hect. padure si 25 
hect. viT. 

Bodea, colina, intre com. Beceni 
si Gura-DimieneT, jud. Buzau, 
acoperita de izlaz si padure. 

Bodea, deal ; incepe din margi- 
nea satulul Lipova^ul, pi. Cras- 
na, jud. Vasluiu, si se termina 
spre V., formind podisul Bodea. 

Bodea, izlaz, in com. Beceni, 
jud. Buzau ; incepe din munce- 
lul Vaiel-CorbuluT si da in riul 
Slanicul, in fa^a vaiet Gura-Di- 
mienel. 

Bodea, padure, in com. Beceni, 
cltunul Margariti, jud. Buzau, 
dc 80 hect. arabile. 

Bodea, piriu, izvorcste de sub 
dealul Bodea, curge prin partea 
de V. a satulul Lipova^ul, pi. 
Crasna, jud, Vasluiu, si, aproape 
de piriul Bro$teni, se varsa in 
piriul Butnariul. 

Bodea, podis, jud. Vasluiu. (V. 
Bodea, deal). 

Bodeasa, sat, face parte din co- 
muna Vultureni, pi. Berheciul, 
jud. Tecuciu. E situat pc valea 
Bodeasa. Cade in partea dc V. 
a comuneT, la o distan^a de 6 
kil. si 25 m. Are o populate 
de 12 cap! de familie, cu 38 su- 
flete, locuind in 8 case. 

Bodeasa, deal, jud. Dorohoiu ; 
incepe de-asupra satului Bivolul- 
Mare, din partea vestica; se 
prelungeste prin com. Bivolile, 
pi. Prutul-d. j., si trece spre S., 



pana la tirgul $tefanesti, in ju- 
dejul Botosani. 

Bodeasa, deal, pe mosia Co- 
dreanu, com. Mileanca, plasa 
Baseul, jud. Dorohoiu. 

Bodeasa, deal, jud. Dorohoiu; 
se intinde in partea de S. a sa- 
tulul Avrameni, comuna cu a- 
semenea numire, in ho tar cu 
comuna Bodeasa, plasa Baseul. 
Pe culmea lut, in partea de V., 
in apropiere de hotarul mosiel 
Draguseni, se afla movila Bor- 
toasa, in direc^ia S.-E. movila 
Fagadaul si in fa{a satului o 
alta movila. 

Bodeasa, deal, in hotarul dintre 
comunele Saveni si Bodeasa, 
pi. Baseul, jud. Dorohoiu. 

Bodeasa, movila, in partea de 
S. a comuneT Bivolile, pi. Pru- 
tul d.-j., jud. Dorohoiu, pe dea- 
lul Bodeasa. 

Bodeasa, padure, jud. Tecuciu. 
E situata pe prelungirea dea- 
lu'.uT Bichesti, \\\ raionul com. 
Podul-Turculul. 

Bodeasa, pirin, ce izvorcste de 
pe mosia Pu{ureni, com. Co- 
^usca, pi. Prutul d.-j., jud. Do- 
rohoiu, dintr'un hirtop ; curge 
peste mat multe mosif in jos, 
pana ce se varsa in piriul Ba- 
seul, pe mosia Sirbi. 

Bodeasa, piriil, jud. Tecuciu; 
izvorcste din padurea cu ace- 
lasT nume, strabate prin centru 
comuna Podul-TurculuT, merge 
in dircc(ia E.-V., si se varsa in 
Zeletin, in partea stinga. 

Bodeasa, vale, intre dcalurilc 
Bozieni si Bodeasa, in hotarul 
comuneT Saveni, pi. Baseul, ju- 
de^ul Dorohoiu. 



Bodeasa, vale, intre dealurile 
Bivolul si Bodeasa, com. Bivo- 
lile, plasa Prutul-d.-j., judeful 
Dorohoiu. 

Bodeasa, vale, jud. Tecuciu, pe 
care e situat s. cu acelast nume. 

Bodescu (Muntele-), padure, 
{mind de comuna Tulnici, pi. 
Vrancea, jud. Putna. Este pro- 
prietatea d-lul Dimitrie Nico- 
laide. 

Intindereaei este de 350 falcT. 

Bode§ti, com. rur., in partea de 
Nord a plaseT Mijlocul, jude{ul 
Vasluiu, la distant de 35 kil. 
de orasul Vasluiu si de 13 kil. 
de Codaesti, resedin^a plaseT. 
E situata pe mai multe dealurl 
si vaT, parte acoperite de padurT. 
Este formata din satele: Bo- 
desti, Borosasti, Tirgusorul, Bo- 
rasti (Epureanu), Scinteia, Sa- 
sova, Radiul-Sctnteia (Damacu- 
seni), Tufesti-d.-s. si Tufesti-d.- 
j. Se intinde pe o suprafa^a de 
5927 hectare arabile, din can 
749 hectare padure si 4124 
hectare loc de cultura, finat 
si imas sunt ale proprieta^el ; 
iar 1054 hectare, din carl 286 
hectare padure sunt ale lo- 
cuitorilor. Locuitoril poseda 8i 
piugun si 108 care cu bo!, 1 1 
pluguri si 21 caru{e cu caT, 
precum si 1 10 stupt cu albine. 
Comuna are o populate de 533 
cap! de fam. sail 1680 locuitorl. 

Are 4 bisericT, deservite de 
4 prcoflf si 6 eclesiarcT; o scoa- 
la; doua mort cu vapori, 3 de 
apa; 3 iazuri; si 10 circiumi. 
Comerciul se face de 13 Ro- 
mini si HstrainT. 

Budgetul comuneT e de 5074 
leT la venitun si de 4149 leT, 
50 banT la cheltuelT. 

Numarul vitelor e de 1232 
vite marT cornute, 1289 01, 36 
capre, 180 caT si 140 rimatorT 



Digitized by 



Google 



BODESTI 



4S9 



BODESTI 



Bode§ti, com. rur., plaiul Hore- 
zul, jud. Vilcea. N'are nicl un 
catun alipit. Este situata d'alun- 
gul riulul Otasaul, la o distant 
de 25 kil. de resedinfa jude^u- 
lul $i la 15 kil. de a sub-pre- 
fecturel. 

Are o populafiune de 1570 
locuitorl, in care intra si 4 fa- 
milii de figanl; 315 cap! de fa- 
milie, din carl 218 contrib.; lo- 
cuesc in 264 case. 

In raionul comunel sunt 3 bi- 
sericl: una cu hramul Intrarea- 
in-Biserica cu inscrip^iunea: «A- 
ceasta sfinta si Dumnezeiasca 
biserica, intru care se cinsteste 
hramul Ovedenia prea sfintei de 
Dumnezeu nascatoare si puru- 
rea fecioarel Maria, care din te- 
melie e zidita din bun gindul 
si cu toata cheltuiala parinteluT 
Chir Clement Episcopul Rimni- 
culul, dimpreuna cu Neofit prea 
sfinfitul parinte Chir Antonie 
Arhimandrit Egumenul Bistri^eT 
si cu parintele Chir Ilarion Ar- 
himandrit si cu popa Michu, ne- 
pot prea sfin^itulul Parinte E- 
piscop si cu Popa Nicolae, fra- 
tele EgumenuluT PopaGheorghe, 
in zilele prea luminatului Ion 
Grigorie Voevod, in anul 7248, 
Octombre, 28 zile (1740) ». 

A doua biserica, cu hramul 
Sf. Treirae, s'a zidit din temelie 
si «impodobit si alte multc cu 
cheltuiala cuviosulut Eromonah 
Chir Partenie, Egumenul manas- 
tirel Strahaia, Pareonoh de Ma- 
nastirea Fedelesoiul, in care si 
egumen au fost si s'a sfin^it de 
iubitorul de Dumnezeu Chir Ino- 
cenfiu, Episcopul RimniculuT, si 
case imprejur date zestre si slo- 
bode sa fie si nesupuse de ni- 
menl, iar cine o va supune, on 
din neamul mleu sau din nea- 
mul pope! luT Ion, care au fost 

ispravnic sa fie afurisi^i de 

318 sfin^T paring si sa fie la un 
loc cu Iuda vinzatorul, eel ce 



o vor inchina si nu vor {'me le- 
gatura. $i s'a savirsit la anul 
7240 (1732)*. 

A treia biserica, cu hramul 
Sf. loan, s'a zidit la anul 1826, 
«in zilele luminatului Domn Ion 
Grigorie Ghica Voevod, cu bla- 
goslovenia Prea S. S. parinteluT 
Chir Neofit, Episcopul Rimni- 
culul, de Popa Ion Codrea si 
altii». 

LocuitoriT comunel Bodesti se 
ocupa cu agricultura, timplaria 
si cresterea vitelor. Produsul mun- 
cel il desfac la Riureni si Ji- 
lava, afara de ce transports in 
jude^ele cimpene. 

LocuitoriT sunt mosnenl. El 
au 20 boT, 227 caT, 215 vacT, 
12 capre, 40 ol si 247 porcT. 

In comuna e o moara cu un 
ficrastrau sistematic, care aduce 
un venit anual de 800 lei. 

Scoala funcjioneaza regulat 
de la 1870. Cladirea e proprie- 
tatea comunel. Se frecuenta de 
23 copil, 22 baep si 1 fata, din 
numarul de 159, 84 bae{T si 75 
fete in virsta de scoala. $titi 
carte 60 barba^f si 6 feme!. Cu 
intre^inerea scoalei statul chel- 
tueste anual 1080 lei, iar co- 
muna 70 lei. 

StupT cu albine sunt vr'o 35. 

Cultura prunilor e foarte mult 
raspindita. ^uic&, in termen mij- 
lociu, se fabrica 5000 decal. a- 
nual. Cultura merilor si a nucilor 
e mult dezvoltata. 

Vatra satulul are 300 hect; 
iar cu izlaz cu tot, intinderea 
comunel se urea la 500 hec- 
tare. 

Soseaua comunala ce trece in 
direcfiunea S. si N. pune com. 
Bodesti in legatura cu comunele 
Birzesti si Barbatesti. 

Veniturilc si cheltuelile comu- 
nel se urea la suma de 1100 1. 
anual. 

E brazdata de dealurile : Pie- 
sea, Mauricea, Piscul-lui-Mocan, 



Rosurile si udata de vaile: Cu- 
raturile, Valea-Seaca si Ponorul, 
si de riul Otasaul, care o uda 
curgind de la N. spre S. 

Bodesti, sat, numit si Bodesti- 
Buhusoaia; este situat in drumul 
ce duce de la tirgul BuhusT, prin 
satul Ciolpani, (com. Costisa), in 
com. Buhusul, pi. Bistrija, jud. 
Neam{u, spre partea dreapta a 
piriiasului Bosculeasa, intre ho- 
tarul jude^uluT Roman si dealul 
Salistea. 

Are o popula^iune de vr'o 62 
familil, carl se ocupa cu culti- 
varea pamintuluT, precum si cu 
cresterea vitelor, pu^inl cu plu- 
taria. 

In sat se afla I biserica, de- 
servita de 1 preot si 2 ecle- 
s'arhT. 

Numarul vitelor se urea la 125 
capete, si anume: 43 bol, 35 
vacl, 17 caT, 30 vite mid cor- 
nute. 

Bodesti, sat; face parte din co- 
muna rurala Posesti, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova. Are o po- 
pula^iune de 542 loc, 281 bar- 
bae si 261 femel. Aci e o bi- 
serica, cu hramul Sf. Gheor- 
£ne. 

Bodesti, sat, in comuna Spinesti, 
plasa Vrancea, jud. Putna. Este 
situat pe malul drept al PutneT, 
intr'un hirtop, spre Est si peste 
deal de Spinesti. 

Are o biserica filiala, cu hra- 
mul Adormirea. 

Satenii neavind in Bodesti loc 
de farina cu indestulare, se due 
la cimpie, unde is! fac semana- 
turile de porumb. Ef se ocupa 
si cu carausia de dulapl si de 
scindurl, pe care le iau de la 
fierastrae si le due la cimp de 
le vind. 

Ion Ionescu, in cartea-T des- 
pre agricultura jude^uluT Putna, 



65213. JfareU Dicfionar Gcografie. 



62 



Digitized by 



Google 



BODESTI 



490 



BODESTI-PRECISTEI 



public^ urmatoarea legenda. pri- 
vitoare la satul Bodesti : 

«0 femee numita Vrancioaia, 
locuind aid si de la care s'a 
luat numele de Vrancea, avea 
7 feciort, intre carl s'a linpar^it 
pamintui VranceT. Cel d'intiiii 
a facut satul Budesti, numit dupa 
numele luT Buduescu, al doilea 
Paulesti de la numele luT Paul, 
etc. Se mai spune ca $tefan 
eel Mare venind in locurile a- 
cestca, a fost primit de fecioriT 
VrancioaeT la muntele zis Masa- 
luT-Bucur, unde este scris pe 
piatra, numele lul $tefan Voda 
si BucuruluT si ca $tefan Voda 
ar fi daruit pamintui VranceT fe- 
ciorilor VrancioaeT, pentru buna 
primire ce-T s'a facut». 

Bode§ti, sat, in centrul comuneT 
Bodesti, din plasa Mijlocul, ju- 
de{ul Vasluiu, situat pe Valea- 
RaceT, avind in partea de Est 
dealul Bodesti si spre Sud dea- 
lul Radiul. Prin mijlocul satuluT 
trece piriul Bodesti si prin par- 
tea de N., piriul Rebricea. 

Teritoriul pendinte de sat 
are o suprafa^a de 548 hect., 
din can 97 hect. padure si 332 
hect. loc de cultura, fine{, imas, 
sunt ale proprieta(eT, iar 127 
hect. ale locuitorilor. LocuitoriT 
poseda 12 plugurT si 12 care 
cu boT, 2 plugurT si 1 caru^a 
cu cat, precum si 20 stupT cu 
albine. El sunt in numar de 64 
familiT, sati 209 suflete, din carl 
doua familiT de figam. Este 
resedin^a comuneT. Are o bi- 
serica, deservita de 1 preot si 
1 eclesiarh ; o scoala infiin^ata 
la anul 1881, frecuentata. de 31 
elevT; o moara de apa; 1 iaz ; . 
I circiuma. 1 

Numarul vitelor este de 156 
vite marl cornute, 12 caT, 160 I 
oT, 2 bivoli^e si 9 rimaton. 

Bodesti, sat, face parte din com. ( 



rur. Aluna, plasa 01te{ul-d.-s., 
jude^ul Vilcea. Are o populate 
scolara de 25 copiT. Aci este o 
biserica cu hramul Sf. Voevozi. 
Anul fondareT nu se stie. S'a 
reparat la anul 1862. 

Acest ciitun, inainte d'a se 
alipi la Igoiul si Alunul, apar- 
{inea de comuna Mateesti, pi. 
Olte^ul-d.-s. 

Bodesti, fast sat, in com. Tata- 
rusi, jud. Suceava. 

Bodesti, deal, in comuna Les 
pezi, jud. Suceava. 

Bode§ti, deal, la Est de satul 
Bodesti, comuna Bodesti, plasa 
Mijlocul, jud. Vasluiu. 

Bodesti, padure de fag, impes- 
trijata cu alte esenje, in intin- 
dere de 200 falcT, ce acopere 
dealul cu acest nume, din jud. 
Suceava. 

Bodesti , padure, proprietatea 
mosnenilor Bodesti, plasa Ho 
rezul, jude^ul Vilcea, supusa re- 
gimuluT silvic, in suprafaja a- 
proximativa de 150 hectare. 

Bodesti, pi ritl, in com. Lespezi, 
jud. Suceava, mic afluent al pi- 
riuluT Con^easca. 

Bode§ti, piriil, izvorestc de sub 
dealul Bodesti, trece prin mij- 
locul satuluT Bodesti, com. Bo- 
desti, pi. Mijlocul, judejul Vas- 
luiu, curge spre V. si se varsa 
in piriul Dobrianul. 

Bode§ti-Buhu§oaia, mosie, in 
comuna Buhusul, plasa Bistrtya, 
jude^ul Neamju ; se afla ase- 
zata intre mosiile Carmanesti si 
Costisa, Mogosesti si Lijcani. 
A fost proprietatea raposatuluT 
Aga Alecu BuhusT. Are sat si 
tir^. 



Bode§ti-Precistei, com. rur., in 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam{u, 
situata pe podisele si dealurile 
ceseintind la sudul comunelor 
Cracaoani, Grumazesti si Usca^i, 
marginindu-se catre Sud -Vest 
cu comuna Dobrcni, iar catre 
Sud - Est cu comuna Cirligi si 
Dragomiresti. 

Terenurile sale sunt straba- 
tute in direc^iunea Nord - Sud 
de apele CracauluT, precum si 
de piriiasele Seaca, Birloaia, O- 
d ail or si Breaza, ce se varsa in 
Cracau. 

Este formata din satele si ca- 
tunele: Bodesti -PrecisteT, Odo- 
beni, Corni, Strimbi, Bordea si 
Dumbravile. Are o populate de 
2810 suflete, sau 646 familiT, can 
repartizaJT dupa categoriT, dau, 
dupa sex: 1570 barbaflf, 1440 
femeT; dupa starea civila : 1488 
nccasatoriflf, 1141 casatorifT, 179 
vaduvT, 2 divor$a{T; dupa na- 
{ionalitapf: 15 strainT; 162 stiu 
carte. 

Dintre locuitoriT improprieta- 
ri{T in 1864 sunt astazT : 178 
carT stapinesc singurT locurile 
lor ; 1 70 ca urmasT. Un loc este 
parasit si stapinit de com. 

Solul este productiv si se cul- 
tiva pe o intindere de 171 1 hec- 
tare: griu 231 hectare; secara 
5 hectare, porumb 551 hectare, 
orz 168 hectare, ovaz 292 hec- 
tare, cinepa 18 hectare, mazare 
5 hectare, livezT artificiale 12 
hectare, livezT naturale 400 hec- 
tare, cartofT 14 hectare, fasole 
15 hectare. 

SateniT, pe linga cultura pa- 
mintuluT si cresterea vitelor, se 
ocupa mult si cu {esaturile de 
sucman, pe care le desfac prin 
iarmaroacele ce se fac, atit in 
localitate, cit si prin impreju- 
rime si jude^ele limitrofe. 

Tn aceasta comuna se afla 
4 bisericT, una in stare buna si 
3 in stare rea, cu 16 servitorT, 



Digitized by 



Google 



BODE$TI-PRECTSTEI 



491 



BODRON 



plattyl din fondurile comunale 
cu iooo de let. Venitul fonciar 
anual al paminturilor acestor bi- 
sericl se urea la suma de 1780 
lei. Sunt 7 morl de apa, dintre 
car* una o ingrijeste un preot si 
apar^ine biserice! Sf. Spiridon 
din last; 2 pive pentru facutul 
sucmanelor; 4 dulgherit. 

Budgetul comunei e de 8740 
lei, 80 bant la venitun si 8565 
lef, 44 bant la cheltuelT. 

Comunicajiunea cu satele me- 
giese se face prin : soseaua ju- 
de^eana Piatra-Neam^u ; drumul 
comunal Bodesti - Corni-Cirligi ; 
drumul Oslobeni - Grum5zesti , 
precum si prin alte drumunf na- 
turale, ce leaga diverselc loca- 
HtatT intre ele. 

Bode§ti-PrecisteI, sat, situat la 
1 3 kil. departare de orasul Pia- 
tra, in com. Bodesti -PrecisteT, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam- 
{u. Este asezat pe podisele ce 
se intind de-a lungul CracauluT, 
marginindu-se la N. cu satele 
Oslobeni si Dumbravile; la S. 
cu satul Dobreni, de care se des- 
parte prin culmea dealulul Pro- 
halu; la E. cu satul Corni, de 
care se desparte prin o alta cul- 
me de deal, ce e in prelungirea 
dealulul Padurea-Grumazesti. 

Are o popula^iune de 1075 
suflete, sau 147 de familil : 949 
de barbajT, 1008 femel ; 1025 
necasatori$f, 810 casatori^I, 121 
vaduvl, I divorjat ; 131 stiu 
carte. 

Locuitorii se indeletnicesc cu 
agricultura, cresterea vitelor, in- 
dustria casnica si comerciul. In 
sat se lucreaza sucmane cu o 
adevarata indemanare. 

In acest sat se afla : 3 bise- 
ricl, dintre care una zidita din 
nou cu spesele locuitorilor, pe 
locul alteia, care fiind facuta din 
lemn, au stramutat'o pe coasta 
dealulul din stinga soseleT Pia- 



tra-Neain^u, servind la cimitir, 
cu 2 preo{T si eclesiarcl; 2 pive, 
din carl una apar^ine Sf. Spi- 
ridon din Iasi ; 4 morl de apa; 
3 dulgherii. Sunt 2 scoli, popu- 
late cu 76 bae^I si 98 fete. 

Bode§ti-Precistei, mosie, in co- 
muna Bodesti-Precistet, pi. Pia- 
tra-Muntele, jud. Neam^u, ase- 
zata pe linga mosiile Dobreni, 
Grumazesti, Cirligi , Bersasti si 
Corni. 

A fost data danie manastirei 
Precista din Roman, si inchi- 
nata Sf. Spiridon din Iasi. Are 
sat. Mosia Bodesti-PrecisteT, as- 
ta-zi e imparl ta in doua tru- 
pun, dintre care unul e arendat 
cu 26.000 de lei anual si altul cu 
4400 lei anual. 

Bodli (Valea-), vale; izvoreste 
din dealul Suvi^a ; primeste de 
afluen^I vaile : Poeni^i, IlanuluT, 
Di^oiul si Piriul-Bildif si se var- 
s& in urma in riul Cacova, com. 
Cacova, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Bodina, izvor, in comuna Tres- 
| tioara, cat. Atbesti, jud. Buzau; 
incepe din vatra catunului si sc 
scurge in Sara^elul-BerciT. 

Bodine§ti, catun, al com. Vintila- 
Voda, jud. Buzau ; are 1 70 lo- 
cuitori si 48 case. 

Bodine^ti, colinii, in comuna 
Vintila-Voda, judeful Buzau, 
acoperita in mare parte cu pa- 
dure. 

Bodine^ti, mosie, in com. Vin- 
tila-Voda, jud. Buzau; are 150 
hect., din care 30 padure; face 
un corp cu Coca si Colniceiul. 

I Bodine§ti, mosie, in com. Vin- 
tila-Voda, cat. Boldinesti, jud. 
Buzau; are 360 hect, despar- 
fita in tret sforl: Bodinesti-Pi- 



1 cleanul cu 264 hect., Bodinesti- 
Iarca cu 62 hect. si Biserica- 
| Bodinesti cu 34 hect. 

Bodine§ti-Butuceasca, numire 
data unet par{I din padure, ce 
acopere colina Muchia-ArapuluF, 
care face corp cu Colnicele si 
Scorusul din padurea Vintila- 
Voda\ jud. Buzau. 

Bodirlanul, trup de padure, a 
statuluT, in intindere de 263 
hect., pendinte de coinunele Ba- 
testi si Pucheni, plasa Crivina, 
jud. Prahova. Impreun& cu tru- 
purile: Vacaria 25 hect., Balota 
100 hect. si Pucheni 150 hect., 
formeaza padurea Gura- Criva- 
tulul. 

Bodromire§ti, eatun,a\ cum Ba- 
lanesti, jud. Buzau, cu 90 lo- 
cuiton si 20 case. 

Bodron, mic sat, pe mosia cu 
asemenea numire, pe teritoriul 
com. Mitocul, plasa Prutul-d.- 
j. jud. Dorohoiii, cu 33 fa- 
mi lit si 98 suflete. Apar{inea 
mai inainte de trupul mosiel 
Crasnaleuca, dar acum se aren- 
deaza a parte. Proprietatea mo- 
siel este a D-luI Teodor Cali- 
machi, luat& ca dota prin casa- 
toria sa cu Principesa Zenaida 
Moruzzi. 

Calitatea pamintului este bu- 
na. Satenii nu sunt inproprie- 
tari^T, fiind acum din nou adu- 
na^T aicf. Mosia are 1085 hect. 
31 ariT cimp. Piriul, ce curge 
pe hotarul despre Nichiteni, e 
Volova^ul. Hotarele mosiel sunt: 
Crasnaleuca, Co^usca, Nichiteni, 
Ichimeni si Adasani. 

Bodron, pirifi, jud. Dorohoiu, 
incepator de pe Horodistea si 
Paltinis, com. cu asemenea nu- 
mire, pi. Prutul-d.-j. Unindu-se 
ambele ramurl pe teritoriul co- 



Digitized by 



Google 



BODRUZ 



492 



B0GAT1 



muna Bivolile, se varsa in Prut, | 
la Volova^ul-Stroici. I 

I 

Bodruz, deal, pe teritoriul satului [ 

Borsa, com. Roscani, pi. Turia, I 

jud. Iasi. j 

Boereasca, mosie particular^, de 
233 hect., 24 aril, in com. Ba- 
neasa, plasa Prutul, jud. Co- 
vurluiu. 

Boereasca, pddure, plasa Cim- 
puluT, com. Malul, jude{ul Ialo- 
mifa. 

Boereasca, pddure, supusa regi- 
mulu! silvic, pe proprietatea cu 
acelasT nume, cat. Negresti, co- 
muna Belegi, pi. Podgoria, jud. 
Muscel, in intindere de 1000 
hect., compusa din stejar, fag, 
paltin, jugastru, carpen si mes- 
teacan. 

Boereasca, poiand, comuna Fo- 
lesti-d.-s., plaiul Horezul, jude- 
{ul Vilcea. 

Boereasca (Fintina-), fintind, 
com. Tesluiul, plasa Oltul-d.-j., 
jud. Olt. 

Boereasca (Movila-), movild 
insemnata, in com. Boldesti, jud. 
Buzau, pe hotarul jud. Prahova, 
in dreptul laculuT Fulga. 

Boeresc (Dealul-), ramificafie 
a dealulut dintre piraiele Covur- 
luiul si Suhuluiul, com. Masta- 
cani, pi. Prutul, jud. Covurluiu. 

Boere§ti-StrlmbenI, sat cu 100 
familil si 340 suflete, jud. Arges, 
pi. Galasesti, facind parte din co- 
muna rur. Suseni. Are o bise- 
rica, cu hramul Inal{area-Dom- 
nuluT, deservita de 2 preo^f si 1 
cintare{, si 1 scoala primara rur. 

Boerilor (Drumul-), drum, care 



incepe din soseaua Craiova Ca- 
racal, spre apus de Radomir 
si trece prin Zanoaga si Leul. 

Boerul-Dinu, poiand, com. Ro- 
manesti, plasa Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. 

Bogata, sat, jud. Bacau, pi. Tro- 
tusul, com. Dofteana, situat pe 
malul drept al TrotusuluT, ia o 
departare de 4 kil. de satul 
Dofteana. Are o biserica cato- 
lica, cladita la 1885 de locui- 
torl si 2 circiumT. Capl de fa- 
milie sunt 57, suflete 220. Ani- 
mate se numara: 14 caT, 118 
vite cornute, 29 rimaton si 4 
capre. 

Bogata, sat, in pi. Borcca, pen- 
dinte de comuna Rasa, jude^ul 
Ialomi^a, situat la sudul laculuT 
Galafuiul, pe malul sting al cana- 
lulul Botul, spre V. si in apro- 
priere de satul Rasa, de care 
se desparte printr'un git al la- 
culuT Gala(uiul, peste care se afla 
un pod de lemn. 

Popula^ia satului e de 89 fa- 
milil Rominl •si 40 familil f i- 
ganl, in total 455 locuiton. 

Aci se afla o biserica, la care 
serveste un preot si un dascal. 

Scoala satului este mixta, cu 
un invajator retribuit de stat 
si comuna, si este frecuentata 
de 49 elevT. 

Bogata, sat, pe mosia Baia, in 
com. Sasca, plasa Moldova-d.-s., 
jud. Suceava, numit ast-fel de 
la minele de aur ce se aflau aci 
inca de pe timpul Romanilor. 
Este asezat pe ^armurile riuluT cu 
acelasi nume. Numara 140 case, 
populate cu 154 cap! de fam., 
sau 567 suflete, din cart 297 
barba^i si 270 feme!. Din acestia 
2 sunt strain!. Are 113 contri- 
buabili. Vatra satului ocupa su- 
prafa^a de 70 falcT, 20 prajinT. 



Improprietari^I la 1864 sunt 26 
mijlocasl si 45 codasi, stapinind 
216 falct si 40 prajini. 

Are o biserica de lemn, cu 
patronul S-{iI VoevozT, cladita 
de locuiton la 1840 — 184 1 si 
restaurata la 1868; e deservita 
de un preot si do! cintare^T din 
Baia. $coala din Baia serva si 
acestul sat. 

Drumurile principale sunt: la 
Baia (1200 metri) si la $inca 
(2400 metri). 

Bogata, deal, in com. Prcutesti, 
jud. Suceava, acoperit cu pa- 
dure de fag. 

Bogata, pi rift, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, com. Dofteana, care 
curge pe teritoriul satului Bo- 
gata, si se varsa in Trotus, pj 
malul sau drept. 

Bogata, plrift, ce strabate satul 
cu acest nume, jud. Suceava. 
Izvoreste din Culmca-Harjurilor, 
curge de la N.-V. spre S.E., 
u da teritoriul comuneT, pe o lun- 
gime de 100 kil., si se varsa 
in Moldova, la vad, drept satul 
Baia. 

Are de tributan din dreapta: 
Piriul-BouluT, Paltinul, marit cu 
piriul Valea-Vacel si piriul Tal- 
pa; iar din stinga Bogafica si 
Jincuta. 

Boga{i, una din com. rur., cele 
mai despre apus ale jud. Dim- 
bovifa, in pi. Dimbovi^a. Este 
situata spre apus de Tirgoviste, 
intre doua dealurl si pe o vale, 
ce se intinde de la rasarit spre 
apus. Aceasta comuna se coni- 
pune din cinci catune : Suseni 
cu 900 locuiton, Boga^ii cu 
1746 locuiton, Chi^esti cu 963 
locuitorT, Glimbocelul cu 218 
locuiton si Strimbul cu 92 lo- 
cuitorf. Peste tot Bjgafi are o 
populate de 3919 locuiton Ro- 



Digitized by 



Google 



BOGACIOATCA 



498 



BOGDANA 



mini. In raionul comunel sunt : | 
Dealul- Sec, Piscul • Croitoruluf, 
Piscul Boboacel, Dealul-Noii si i 
Dalgoaia. Piriul Glimbocelul cur- 
ge prin mijlocul comunel si dca 
lungul sail Comuna create vite 
marl cornute si pe teritoriul sau 
sunt paduri, prea pufm po 
rumb si vin mult. In Bogafi 
sunt cincl bisericl si o scoala 
mixta, cu do! invasion, sala- 
ria^f de stat. Localul scoalci 
este cladit In 1887 anume pen- 
tru scoala, dar cu primaria la 
un loc. $coala este frecuentata 
de 104-120 copii de atnbe sexe, 
din 225 baietl si 250 fete in 
etate de scoala. Comuna are 
un venit de 4375 let. Boga^i 
se invecineste spre miaza-zi cu 
comuna Glimbocelul, din jude^ul 
Muscel, cu care se leaga prin 
sosea comunala. Drumul de la 
Tirgoviste la Bo^a^i, he chiar 
si prin Dragomire^ti, resedin{a 
plaseiDimbovi^a, este foarte im- 
practicabil, tie oare ce sunt nu- 
mai vai, dealurf si padurt marl 
de trecut pina in Boga^i si nicl 
un petic de sosea de la Dra- 
gomiresti inainte. Comunele Bo- 
testi si Bogafi, din cauza izo- 
laril lor de centrele administra- 
tive si a pozi^iei lor salbatice 
si deluroase, se zice ca au fost 
cuibul a mal multor capetenil 
dehaiducl, precum : Radu An- 
ghel, Chiu^a si al^il. 



situat catunul cu acelasi nume, Bogdan, loc izolat, com. Corbi, 

plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel. plaiul Nucsoara, jud. Muscel. 

1 

1 

Boga{ica, mic ajluent, al Boga- Bogdan, magura, jud. Dolj, pi. 

tel (500 m.) jud. Suceava. Cimpul, coin. Ciupcrceni. 



acioaica, trup de mosie y a- 
copcrit cu prunl si padure ma- 
runta, situat in com. 'pganesti, 
pi. Podgoria, jud. Muscel. 

Bogate§ti, sat; face parte din co- 
muna rurala Valea-Mare, plaiul 
Dimbovi^a, jud. Muscel. Este 
situat pe dealul cu acelasT nume 
si are o populate de T44 lo- 
cuitorl, 6$ barba^I si 76 feme!. 

Bogate§ti, deal, pe care se afia 



Boga^il (Dealul-), deal, in co- 
muna Sasca, jud. Suceava. Par- 
tea sudica a acestut deal e cop- 
torita de o mul^ime de gropi 
carl, se zice, ar fi urmcle mi- 
nelor de aur... (V. 1st. Rom. », 
de A. D. Xcnopol, pag. 244, 
vol. I). 

Bogdan, sat. V. Vcioseni, sat, 
com. Kpureni, pi. Prutul, jud. 
Kalciii. 

Bogdan, citnpie, judeful Vilcea. 
(V. Porcilor, Dealul). 

Bogdan, deal, pe teritoriul sa 
tului Paltinisul, comuna cu ase- 
menea numiro, plasa Prutul-d.- 
j., jucl. Dorohoiii. 

Bogdan, deal, in partea de V. 
a comuneT Margineni-d. s., pi. 
Filipesti, jud. Prahova. A fost 
plan tat cu vi{a, care s'a distrus 
din cauza filoxerel. AstazI serva 
pentru pasunatul vitelor. 

Bogdan, deal, la Nord de com. 
Madulari, plasa Cerna, jude^ul 
Vilcea. 

Bogdan, deal, la Vest de com. 
Buncsti, plasa Ocolul, judc{ul 
Vilcea. 

Bogdan, canal, jud. lalomifa, in 
pi. Ialomi^a Balta. com. Chioara. 

Bogdan, canal, in insula Balta, 
jud. Ialomi{a, plasa Borcca, co- 
muna Tonea. 



Bogdan, mctcrcz, jud. Dolj, pi. 
Cimpul, com. Ciupcrceni, din 
care s'a bombardat in 1877 -j8, 
orasul Vidin si vapoarele tur- 
ccsti de rezbel. 

Bogdan, inunte, in com. Cheia, 
plaiul Cozia, jud. Vilcea. 

Bogdan, ostrov, pe Dunare, in 
jud. Dolj, plasa Cimpul, com. 
Ciupcrceni. 

Bogdan, padure, pe teritoriul eo- 
munei Bogddnesti, pi. Trotusul, 
jud. Bacfui. 

Bogdan, picket, pi. Cimpul, co 
muna Ciupcrceni, jud. Dolj. 

Bogdan, vale, ce izvoreste de la 
poalele munteluT Gugujul, curge 
tic la K. spre V. si se varsa in 
riul Prahova, pe {annul sting, 
in raionul com. Comarnicul, pla- 
iul Pelesul, jud. Prahova. 

Bogdan, vale, ce izvoreste de pe 
teritoriul com. Genuneni si se 
varsa in riul Otlsaul, com. Sur- 
patcle, plasa Oltul-d.-s., judcjul 
Vilcea. 

Bogdan (Iazul-lul-), iaz mare, 
azl secat, pe teritoriul comunei 
Obirsia, pi. Sirctul-d.-s., jude{ul 
Bacau. 

Bogdan- Prosie si Potroci, mic 
trup de mosie particular^, de 
143 hect., com. Craesti, plasa 
Zimbrul, jud. Covurluiu. 



Bogdan, iaz, in marginea de N. Bogdana, com. rur., pi. Trotu- 
a satulul FY>curile, comuna Bel- ( sul, jud. Hacau. Se alcatueste 
cesti, pi. Bahluiul, jud. Iasi. 1 din 8 catune : Radeana si Gu- 



Digitized by 



Google 



BOGDANA 



494 



BOGDANA 



tinasul, in valea pir. Gutinasul; 
Vranceni si Corbul, pe stinga 
Trotusulul; Bogdana, Valea-Sea- 
ca (resedinfa) si Livada, pe va- 
lea pirlulul Bogdana; Girbova- 
nul si Marcesti sau Mircesti, mat 
la vale, de-a dreapta riuluT Tro- 
tusul. 

In condica Liuzilor gasim Gir- 
bovanul, Negoesti-Razesesti si 
Bogdana, a manastirel cu ace- 
lasl nume; iar in statistica din 
1874, lipsea MSrcesti. 

Teritoriul s£G se mSrgineste 
la V. cu com. Onesti, la N. cu 
com. Jevreni, la S. si la E. cu 
com. Caiujul. 

Comuna este strabatut£ de 
dealurile : Ciortolomul, Ruptura- 
Vechie si Ruptura-Noua. 

Are o scoala. mixta, care func- 
tioncazS de la 1858, in s. Bog- 
dana, intre^inuta de stat; se afla 
intr'un local de zid, in stare buna, 
daruit de arhimandritul Anton 
Dumbrava, dimpreuna cu 50 pr&- 
jimpamint in vatra satuluT. In 
1891, scoala a fost frecuentata 
de 17 copif, dintre carT 2 fete. 

Biserici sunt 6 : 4 ortodoxc, 
cite una in satele Bogdana (fosta 
manastire), Gutinasul, Radeana 
si Girbovanul, deservite de 5 
preo^i, 6 cintare^T si 1 eclesiarh ; 
2 catolice, una in Gutinasul si 
alta in Valea-Seaca, deservite 
de preotul din Grozesti. Sunt 
564 case de locuit si 15 circiumf. 

Populajiunea numara 572 cap! 
de familie, cu 2030 suflete, din 
carl 1069 barbafl si 961 femet. 
Dupa na^ionalitate sunt: 1748 
Romini, 245 Ungunsi37 Izrai- 
li{I; 2023 sunt de protecjiune 
romini, 5 austriaca si 2 ungara. 

Dupa felul ocupatiuneT sunt : 
336 agricultori, 12 meseriasT, 
35 comerc'ian^T, 40 de profesiunT 
libere, 128 muncitori si 70 ser- 
vitorT. 

Stiii a citi si scrie 115, din 
can 19 femcT, nu stiii carte 1915, 



din carl 942 feme!; contrib. sunt 
497. S'au impropriet&rit 380 lo- 
cuitorl cu 1 24 1 falcT pamint. La 
1879 s'a dat la 60 insura^ei 150 
falci p&mint in improprietarire. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de aproape 8000 hect. 
Nu mat p&durile Valea-Seaca, Gir- 
bovanul, Corbul si Bogdana o- 
cupa peste 4000 hect. Proprie 
tarl marl sunt: G. DonicT, care 
are o mosie cu un venit de 
9400 lei, statu 1, mostenitoril 
luT Grigorie al Palaghijel, care 
au o mosie de 45 hect., si venit 
1890 lei, Constantin Corbu cu 
150 hect. si venit de 160 lei, 
Km. DonicT, cu o mosie de 391 
hect. si venit de 1 5932 1. si altacu 
venit de 1390 lei si Tulea Welt 
cu 416 hect., si venit de 25000 1. 

Se afl5 doua mori de ap& si 
una de vint, precum si cariere 
de piatra, de unde se scoate 
mult var. ; 

Totalul impozitelor este de i 
lei 2869,50. 

Viile ocupa 89.39 hect, care 
la 1890 ail dat 63.24 hectol. , 
vin negru si 632.35 hectol. vin 
alb. 

Animale sunt: 63 caT, 11 94 
vite cornute, 222 porcT, 68 ca 
pre si 1927 01, carl apar^in la 
180 proprietan si carT, la 1 891, 
au dat 3854 kgr. Una {urcana. 
StupT de albine sunt 75. j 

Budgetul com u net pe exerci- 
fiul 1891—92, are la venitun 
lei 14960, ban! 23, si la chel- 
tuelf lei 4956, banl 90. 

Totalul paminturilor de cul- 
ture este de 1 162.51 hect. 

Comuna este strabatuta de 
calea ferata si de soseaua na- 
tionals Adjud-Ocna. 

Distance: la Bacau, capitala 
districtulul 64 kil. ; la Tirgul- 
Ocna, rescdinja plascT, 26 kil. ; 
la com. Caiu^ul 9 kil. ; la coin. 
Onesti 14 kil. ; la com. Jevereni 
7 kil. si la com. Ripiie 12 kil. 



Bogdana, com. rur., in plasa Tir- 
guluT, jud. Teleorman, situate 
intre Valea-UrluiuluT si alta val- 
cea numita Valea-Ghioanei. Se 
invecineste la Sud cu catunul 
Ulmeni, de la comuna Spatarei, 
la Nord cu comuna Brosteanca, 
la Est cu cimpia despre com. 
Plosca si la Vest cu hotarele 
dintre catunul Baduleasasi parte 
din comuna Putineiul. 

Arcun c£tun, Brosteanca, care 
pana la anul 1885 era comuna 
separata si a fost alipita atunc! 
la com. Bogdana. 

C&tunul Brosteanca este a^c- 
zat pe partea stinga a Vael-Ur- 
luiulul, pe deal; Bogdana mai 
sprc Nord-Vest, pe aceeasi vale 
si in aceeasi direcfiune. 

Suprafafa comunel, cu toate 
proprieta^ile aflate pe dinsa, c 
de aproape de 3100 hectare. 

Proprietaril principal! sunt: 
Statul, cu mosia Bogdana-Nen- 
ciulcsti: 1675 hectare arabile, 
25 hect. padure si 120 hectare 
vil, din care cea mai mare parte 
s'au distrus, iar parte au fost 
rascumparate de locuitori; mos- 
tenitoril ZSganescu, can poscda 
aproape 400 hect. ; D. Constan- 
tin Ioanidi, care are 175 hect. 
in catunul Brosteanca. Locui- 
toril im proprietary* dupa legea 
rurala si mai in urma sunt 174 
din comuna Bogdana pe o in- 
tindcre de 821 hect. ; iar din 
catunul Brosteanca sunt 65 loc. 
pe 260 hectare. Mosia Bogdana- 
Nenciulestl finea inainte de sc- 
cularizarea averilor manastircsti, 
de manastirea Cozia. 

Pe mosia Bogdana-Nenciulestf, 
s'au mai impropriet&rit in anul 
1879 un numaYde 52 insured, 
pe o intindere de 260 hec- 
tare. 

Locurile ce li s'a dat pentru 
case sunt chiar la marginea sa- 
tulul, spre catunul Ulmeni; tru- 
pul de mosie, pe care au fost 



Digitized by 



Google 



BOGDANA 



495 



BOGDANA 



lmproprietari^T poarta nunrrea 
de Aliraanul. 

Populafiunea coin., Impreuna 
cu aceia a catunuluT, e dc 1660 
suflete, din carl 460 cap! de fa- 
milie si 301 contribuabilT. Ocu- 
pa^iunea locuitorilor este agri- 
cultura si cresterea vitelor. 

Numarul vitelor din com. c 
de 4503 capete, din cart 1013 
vite marl cornute, 469 cal, 2486 
ol, 6 caprc si 529 porcl. 

Budgetul comuncT este de lei 
6833 $i 89 ban! la veniturl si 
de lei 6029 si 39 ban! la chel- 
tuell. 

Arc o scoala, cu 48 elevi ; 
doua biserici, una in Bogdana 
deservita de 2 preoflf si 2 cin- 
tcire^T si alta in catunul Bros- 
teanca, deservita de un preot si 
un daseal. Sunt doua mori, una 
cu aburt si alta pe Valea-Urluiu- 
luT. Tot aci sunt si doua elec- 
tee, provenite din oprirca ape- 
lor UrluiuluT si din scursorile 
apelor de izvoare ale dealurilor 
invecinate. Viile de pe dealul 
numit Heria erau odata renu- 
mite pentru vinul lor ; acum insa 
cea maT mare parte din vil fund 
paragina\ nu mal produc vinuri 
bune. 

Comuna Bogdana se leaga cu 
catunul Brostcanca si cu com. 
Spa tare! prin sosele vecinale. 

Pe tentorial comunelBogdana 
sunt o mul^ime de maguri si 
movile. La Sud-Estul el se afla 
m&gura Gaunoasa care serves te 
ca hotar intre mosiile Bogdana 
si Ulmeni. In timpul ocupafiu- 
net armatelor austriacc, la anul 
1854, cind statul- major al a- 
cestor armate a ridicat planul 
topografic al {aril, magura Gau- 
noasa a servit ca punct trigo- 
nometric principal; iar pe tim- 
pul razboaelor cu Turcif, a ser- 
vit ca punct de observa^iune, 
de oare-ce de pe aceasta ma- 
gura se vede in toate d'rectiu- 



nile spre Dunare. Magura -Oc- 
ni^elor, se afla pe dealul numit 
al Ocni^eT, aproape de catunul 
Zlata de la comuna Dracea. Ma- 
gura-Chiala, la Sud-Vestul co- 
munel. Magurele si movilele nu- 
mite Insiratele incep de la ho- 
tarul mosiel Bogdana spre ca 
tunul Ulmeni si se {in lan{ pana 
la eel -fait hotar despre catunul 
$ipotele. Magura-Ursului se afla 
chiar la mijlocul mosiel Bog- 
dana; aci loc. au facut difcrite 
sapaturT, umblind dupa comort. 

Din Dealul-Ocni^eT curge un 
izvor de apa minerala, ale carel 
calita^T si compozijiune chimica 
nu sunt inca cunoscute. 

Pe la inceputul acestut secol, 
in a doua a sa decenie, un pasa 
turc is! alesese locuin^a in aceasta 
comuna d impreuna cu slujitoril 
luT, pe dealul, pe care locuitorit 
I'au numit Heria, ca alegorje 
fata de acel pasa, pe care ?l 
considerau ca pe o pasare ra- 
pitoare (herie). 

Viile paraginitc, se zice, ca 
sunt sadite chiar de acel pasa 
si locuitoriT, fiind-ca locul le in- 
spira spaima, l'au numit Heria, 
numire ce a ramas pana astazi. 

Bogdana, sat, jud. Bacaii, plasa 
Trotusul, al comunef cu acclasl. 
nume, situat pe piriul cu acc- 
lasT nume, intr'un loc prea fru- 
mos. Are o scoala mixta de 
baeflf, la care, in 1 891, din a- 
cest catun au urmat 6 bae^T, 
din 28 copiT in virsta de scoala. 
Aci se afla o biserica ortodoxa, 
fosta manastire (vezl Bogdana, 
manastire), deservita de 3 preo^T, 
2 cintare{I si a eclesiarh. Cir- 
ciumi are 2. Se numara 102 
cap! de familie si 376 suflete. 
Animate sunt: 9 ca!, 107 vite 
cornute, 34 porcl si 1 capra. 

Aci avea mosie Domnitorul 
Gh. Stefan. Cind Gh. Stefan- 
Voda cauta sa rastoarne pe Va- 



sile-Voda, dupa ce sT-a luat ziua 
buna de la Domn, spunindu-i 

j ca pleaca la {ara, ca-I este ju- 
pineasa despre moarte, ajunge 
la Bogdana, unde gaseste prin 
potece oastea ungureasca, cu 

j loan Kemeny, care oaste, im- 
preuna cu ajutorul oastei mun- 
tenestl, ce sosea in acel timp 

! la Rimnic, trcbuia sa faca in- 

I vazie in Moldova. 

Bogdana, sat, jud. Bacaii, plasa 

Bistri^a-d.-s., al com. Spineni, si- 

' tuat intre Peletuci-d.-s. si $er- 

besti, la o distant de 2775 m. 

' de catunul Ca^alesti, pe sesul 

I Siretulul. Numara 18 cap! de 

I familie si 56 suflete. Animate 

sunt: 2 cat, 30 vite cornute si 1 1 

I porcl. Aci se intimpla foarte 

I dese revarsan ale riulul. 

Bogdana, sat, in jud. Tutova, 
plasa Simila, compus din doua 
parJT : Bogdana-d.-s. si Bogdana- 
d.-j., pe partea dreapta a piriu- 
luT Bogdana si spre N. de Birlad, 
asezat pe coasta de E. a dea- 
lulut Tabara. Are 448 locuitorl, 
din carl 9 stiu carte si 1 1 1 case. 
Are 125,50 hect. vil si 50,50 
hect. livezT cu prunT. Formeaza 
o com. (Comuna Bogdana) cu 
catunele: Fintina BlanaruluT, Su- 
ceveni si Similisioara. In intreaga 
com. sunt 1972 locuitorl, din carl 
125 stiu carte, 315 contribua- 
bill si 514 case. Comerciul se 
face de 1 5 oamenT, din carl 1 1 
Romini, 3 Evrel, 1 Grec, in 15 
stabilimente comerciale, din carl 
1 1 circiuml. Se lucreaza rotaria 
si caru^aria ordinara. In cuprin- 
sul acestuT sat este o moara cu 
aburt. Are o scoala primara de 
bae{T. In toata com. sunt 3 bi- 
sericT. Contribu^iunile directe ale 
locuitorilor din intreaga com. se 
ridica la suma de 11918 leL 

Bogdana, manastire, jud. Bacaii, 



Digitized by 



Google 



BOGDANA 



496 



BOGDANULUI (DRUMUL) 



pi. Trotusul, spre S.-E. de satul 
cu acelasl nume si inconjurata 
de mun^i si paduri. Ea este zi- 
dita pe la anul 1680, de marelc 
logofat Solomon Birladeanul, al 
caruT mormint se afla in bise- 
rica. Fiind darimata pe la juma- 
tatea secolulul urmator, calu- 
gariT, in numar de 24 pe atunct, 
aii rezidit-o cu ban! lua^T din 
vinderea, catre Episcopul de 
Rt)man si cu voia SoboruluT bi- 
sericesc al {aril, a uneT parti 
din satul Plascsti, com. Bahna- 
seni, daruit bisericeT de ctitorul 
Solomon. Ea cuprinde si mor- 
mintul lul Ion Cantacuzino, pe 
a care! piatra se afla scrise ver- 
surt rominesti, si acel al capita- 
nuluiMateiti Lepadatu,muntean, 
ucis de tilharT la 1 684. Aceasta 
manastire se administreaza de un 
superior si este deservita de 
7 calugarl, 2 preo^T si 1 dia- 
con. Are in interior sculpturl 
si picturt frumoase si multe o- 
doare de aur si de argint, prin- 1 
tre care o evanghelie data de 
Mitropolitul Theodosie, care a I 
fost furata, si pe care Mihaiu Ra- | 
covi^a, Domnul MoldoveT, a res- 
cumparat-o si a dat-o inapoT ma- 
nils ti ret. Locul, pe care s'a zidit 
manastirea, se chiama Secatura 
si a fost daruit de Solomon 
Birladeanul, cu o mult'imede mo- 
siT, prin tre care si Bogdana, 
fosta. mosie a lut Gh. Stefan 
Voevod (VezT: Bogdana, sat). 
I)c la secularizare, se intrefine 
cu o subvenfie de la stat de 
4300 let. (Melchisedec, « Notice 
Istoricc asupra bisericelor din 
Moldova».) 

Bogdana, deal, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., comuna Odobesti, 
care desparte piriiaselc Berhe- 
ciul si Odobul. 

Bogdana, insula, in Dunare, ma! 
jos de satul Ciuperceni, plasa 



Cimpul, jud. Dolj. E compusa 
din 3 micT ostroave. 

Bogdana, mosie, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Bogdana, a sta- 
tulut. A fost in stapinirea E- 
piscopiet RomanuluT. De la a- 
ceasta mosie se ia o arenda de 
3500 lei anual. 

Th. Codrescu («Buciumul Ro 
m?n», pag. 328), ne spune des- 
pre aceasta mosie urmatoarele : 
« Bogdana, Secatura, Gaureana, 
par^i din Vladnici si Costesti, 
la {mutul BacauluT, ocolul Tro- 
tusuluT, mosie a S-teT manastirl 
Bogdana, inchinata S-teT Mitro- 
polif, starea a 3-a, ce este fa- 
cuta pe acea mosie la 1798 (?; 
de raposatul marele Logofat So- 
lomon Birladeanul sa so{ia sa 
Ana, care au afierosit aceasta 
mosie tot atunc! acestel manas- 
tirl. Are sat cu doua biserict, 
4 preo^T, 1 diacon, 4 dascalt, 1 
privilegiat, 11 bejenarl hrisovo- 
li{T, 8 nevolnicT, 4 vadane, 10 
slujbasT volnicT, 1 vataf, 2 E- 
vret; pe linga module Radeana, 
Raclufi, Negresti si altele; cu 
un numar de iod locuiton./> 

Bogdana, padure, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, comuna Bogdana, fo- 
ioasa si resinoasa, proprietate 
a statu lut si fosta proprietate a 
m anas ti ret Bogdana. Este ame- 
najata pe o intindere de 1378 
falct, sati 1929 hectare. 

Bogdana, pi rift, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, comuna Bogdana, care 
curge pe teritoriul catunelor Bog- 
dana si Valea-Seaca. 1st are o- 
birsia de la locul numit al-Vi- 
natorului si se varsa in Trotus 
pe dreapta, dupa ce se incarca 
cu piriiasele Barbul, Dohotariul, 
Piriul-PorculuT si Valea-Seaca. 

Bogdana, pirift, jud. Tutova, 
ce curge prin plasa Simila. Iz- 



voreste din comuna Bogdana, 
dintr'o infundatura de deal nu- 
mita Fundul-Arsi^eT ; curge de 
la N. spre S. si se varsa in p;- 
riul Simila de-a stinga, pe te- 
ritoriul comunel Bacani, dupa 
ce primes te pe dreapta piriul 
Bogdani^a. E numit si Bogdanul. 

Bogdana, ses, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, comuna Bogdana, pe 
teritoriul cu acelasT nume. 

Bogdana-de-Jos, jud. Tutova, 
parte din satul Bogdana. 

Bogdana-de-Sus, jud. Tutova, 
parte d«n satul Bogdana. 

Bogdana-Nenciule§ti, mosie a 
statulul, jude^ul Teleorman, in 
plasa TirguluT, com. Bogdana. 
Are o intindere de 1675 hect., 
dintre care 25 padure. 

Bogdanul, sat, cu 1 50 locuiton, 
jud. Arges, plasa Pitesti ; face 
parte din com. rurala Richitele- 

d..j. 

Bogdanul, pirift, comuna Buda, 
plasa Stanisesti, jud. Tecuciu. 
Poarta acest nume de la izvo 
rul sau. Din padurea statuluT, 
curge in direcjia V.-E. Uda sa- 
tul Buda si in partea de V. a 
satuluT se varsa in Zeletin. 



Bogdanul, jude^ul 
Bogdana, piriti. 



Tutova. V. 



Bogdanului (Drumul-), drum 
vechift si foarte scurt, jude{ul 
Buzau, in tre orasele Buzau si 
R.-Sarat. Incepe din Gura-Cil- 
naului, trece pe la Zoi{a si d.l 
in Rimnic. Se crede de unit 
ca acesta e drumul, pe care ar 
fi mers trimisiT luT Radu al V-lea 
intru intimpinarea lut Bogdan, 
Domnul MoldoveT, care voia sa 
faca o incursiune in Muntenia 



Digitized by 



Google 



BOGDANULUI (EUNDENI-DE-LA-DRUMl T L) 



407 



BOGDANESTI 



in anul 1307. («Cronicele Ro- 
minieu, ed. II, vol. I, pag. 181). 
E maT probabil insa, ca acest 
drum, legind Muntenia cu Mol- 
dova, care purta in vechime nu- 
mele de Bogdania, s'a numit 
din aceasta pricina: Drumul- 
BogdanuluT, adica Drumul-Mol- 
dovel. 

Bogdanului (Fundeni • de-la- 
Drumul-), snb-diviziune a cat. 
Fundeni-Cuculeasa, com. Fun- 
deni, jud. Buzau. 

Bogdaneasca, piria, pi. Siretul- 
d.-s M com. Prajesti, jud. Bacau. 
Serpue?te de la E. spre V., §i 
se scurge pe malul sting al Si- 
retuluT. 

Bogdaneasa, piria, jud. Suceava. 
Izvore^te din Poienele-Gainilor, 
uda com. Bogdanesti, pe o lun- 
gime de 10 kil. §i se varsa in 
Ri?ca, din josul satuluT Bogda- 
nesti. Confine peste : porcosel 
§i clean. Cind vine mare des- j 
value ici-colea carbuni de pa- 

1 
mint. 



Bogdanelul, piria, pi. Dumbra- 
va-d.-s., com. Brabova, jude^ul 
Dolj ; izvore$te din jud. Mehe- 
din^i, se incarca cu Valea-Re- 
pede, cu care impreuna se varsa 
in riul Rachita, afluent al riu- 
lul Obedeanul. Curge in direc- 
{iunea de la V. spre E., avind 
3 vadurl $i un mic pod in co- 
muna Brabova. La es'irea din 
aceasta comuna, se incarca pe 
stinga cu piriul Pleana. 

Bogd&ne§ti, com. rur., pi. Tro- 
tu?ul, jud. Bacau, situata pe va- 
lea de pe malul drept al Tro- 
tusulul, pina in Valea-OituzuluT. 
Comuna este alcatuita din ca- 
tunele: Bogdanesti, pe malul 
sting al Oituzulul (re$edin{a) ; 
Bahna, Pirgane^ti, Nicore^ti, Sa- 



tul-Nou si Tisesti, pe drumul 
spre Tirgul-Ocna, Tuta, pe ma- 
lul drept al Trotusulul, la E. de 
satul Piriul-Boghil $i Fabrica-de- 
Sticla. 

Se crede ca numele sau ar 
fi fost mai inainte Valea Oitu- 
zulul §i ca, pe timpul lut $te- 
fan-cel-Mare, i s'ar fi schimbat 
numele in Bogdanesti, dupa nu- 
mele lui Bogdan, fiul lut $te- 
fan. In «Condica Liuzilor» (1 802) 

gasim cu numele Bogdanesti- 
SafteTRuset, si in «Statistica» din 
1874, o vedem compusa numal 
din 6 catune, acele de mat sus 
afara de Fabrica-de-Sticla ?i Pir- 
garesti. 

Teritoriul comuneT, cam on- 
dulat de dealurile Cre^ul, Bu- 
hoci, Bogdanesti, Nicore?ti, etc., 
se margine^te la E. cu com. O- 
nesti, la N. cu teritoriul com. 
Tirgul-Trotu^ul prin Trotus, la 
V. cu com. Grozesti §\ la S. cu 
com. Ca$inul. 

Piriia§ele Cre{ul si Bahna uda 
teritoriul comunei §i se scurg 
in Trotus; iar piriiasul Curi^a, 
care curge pe la margin ea sa dc 
S., se scurge in Piriul-CasinuluT. 

Are o scoala mixta, care func- 
^ioneaza din 1865, in satul Bog- 
danesti, intre{inuta de stat $i a- 
vind si 6 falcl pamint in farina si 
40 prajini in vatra satuluT. La 
anul 1 89 1, scoala a fost frecu- 
entata de 31 copit. 

BisericI sunt 4: una ortodoxa 
in satul Bogdanesti, deservita 
de 2 preo^I si I cintarej; 3 
catoltce, cite una in catunele 
Tuta, Pirgaresti s 1 Satul-Nou. 
Sunt 645 case de locuit, in ca- 
tunele Satul-Nou $i Tuta, s> 
1 1 circiuml. 

Popula^iunea numara65S capT 
de familie, cu 2786 suflete : bar- 
bap 141 1, femei 1375. Dupa 
nafionalitate sunt: 2684 RominI, 

1 Bulgar, ior U n gun. Dupa pro- 
tecpune sunt: 2684 dc protec- 



pune romina, 57 austriaca, 44 
ungara s> 1 bulgara. Dupa felul 
ocupapunif se impart in: 1586 
agricultorl, 12 meseriasT, 31 in- 
dustriasT, 12 comercianp, 14 a- 
vind profesiuni libere, 10 mun- 
citori si 28 servitorT. $tiu aciti 
Si scrie 74 persoane (9 femci); 
nu stiu carte 2712 (i366femei). 
Contrib. sunt 551. Dupa legea 
rurala din 1864 s'au improprie- 
tarit 532 locuitorl, cu 1664 falci 
si 35 prajint pamint. 

Teritoriul comuneT are o in- 
tindere de 4302 hect. Padurile 
ocupa aproape 1500 hect. 

Proprietarl mart sunt: Frazil 
Weisengrlin : ati o mo$ic de 2402 
hect., cu un venit de 30300 let 
pe an, pe care aii cumparat-o 
de la frazil Bogdan. Mo$ia Ti 
sesti, cu o intindere de 235 hect. 
Si venit de 6000 lei, apar(ine 
AngeliceT Rosctti Tetcanu ; lCpi- 
tropiel Sf. Spiridon din Iasi, care 
ia un venit de 4622 lei; Ta- 
sicai Apostol, care are o parte 
de 3000 lei venit ; lui Ianos Ga- 
bor, cu o parte de 40 hect., pro- 
ducind venit de 1200 lei. 

Totalul impozitelor este de 
2617 lei. 

Se gaseste o fabrica de sti- 
clarie si un fierastrau de apa. 

Viile ocupa o suprafa^a de 
55.50 hect. care, la 1890, au 
dat 65.99 hectol. vin negru si 
1044.01 hectol. vin alb. 

Budgetul comunei pe excr- 
ci^iul 1 89 1 — 1892 avea la veni- 
turi lei 18673, banl 77 si la chel- 
tuell, lei 36657, ban! 15. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1380.15 hect. 

Animale sunt: 214 cat, 1349 
vite cornute, 197 porcT, 173 
capre si ^45 oT, carl apar^in 
la 74 proprietarl si carl la 1891, 
au dat 34kgr. Una {igae, 35 "7 
kgr. lina {urcana, 625 kgr. Iina 
amestecata s 1 IQI kgr. lina 
mi^a. 



MIJJ. Mcrtle Dicfitr 



Geoffroflc. 



63 



Digitized by 



Google 



BOGDANESTI 



408 



BOGDANESTI 



Comuna este strabatuta de 
calea na^ionala Onesti-Pasul-Oi- 
tuzul, care are un pod mare la 
satul Bogdanesti si e legata prin 
Grozesti cu Tirgul-Ocna, prin 

cale vecinala comunala so- 
seluita. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtului, 58 kil. ; la Tirgul- 
Ocna, resedin^a plasei, 20 kil. ; 
la com. Onesti 8 kil. ; la com. 
Grozesti 7 kil.; la com. Tirgul- 
Trotusul 15 kil.; la com. Ca- 
sinul 15 kil. 

Bogdanesti, com. rur , pi. Sire- 
tul-d.-s., jud. Bacau, asezata in- 
tre piriul Odobul si Valea-Mare. 
Se compune din 4 catune : Bog- 
danesti-d.-s., Bogdanesti - d. - j., 
Ilertioana-RazesI, resedinja, si 
Hertioana-Satului sau Hertioana- 
Manastirel. 

In statistica din 1874 se ga- 
seste compusa din 3 catune : 
Bogdanesti, Hertioana-Razesi si 
Hertioana-Manastirei. 

Se margineste la E. cu com. 
Berbenceni, la N. cu com. Po- 
iana-luUurascu, la V. si S. cu 
com. Prajesti. 

Are o scoala mixta in Her- 
tioana-RazesI, intreyinuta de co- 
muna, cu 40 prajinl in vatra 
satuluT si 6 falci pamint in fa- 
rina. Scoala este infiin^ata la 
1888; in 1 89 1 a fost frecuen- 
tata de 10 copil (5 baeflf si 5 
fete). Sunt 3 biserici: 2 orto- 
doxe, in satele Hertioana-Ra- 
zesI si Bogdanesti-d.-j., si 1 ca- 
tolica, in Bogdanesti-d.-j. 

Sunt 212 case de locuit si 

1 circiuma. 

Popula^iunea numara 213 cap! 
de familie, cu 726 suflete, din- 
tre can: 576 RominI, 142 Un- 
gurl, 7 Izraeli^I si 1 German, 
to^I insa de protec^iune romina. 
Dupa felul ocupajiunei sunt: 
23 1 agricultorl, 4 meseriasl, 1 co- 
merciant, 1 5 cu profesiunl libere, 



40 muncitori si 22 servitorl. 
$tiu carte 49, dintre carl 6 fe- 
mel; nu stiu carte 677 , dintre 
car! 354 femel. Contribuabili 
sunt 146. Dupa legea rurala 
din 1864, s'au dat la 87 locui- 
tori, 194 falci si 17 prajinl pa- 
mint in farina, in improprie- 
tarire. 

Intinderea comunel este de 
900 hectare. 

Proprietarl marl sunt: Eudo- 
chia I. Lecca, cu o mosie de 
516 hect., ce-i da un venit a- 
nual de 9000 lei ; $tefan f ar- 
{escu, cu o mosie de 397 hect., 
ce-I da un venit de 7200 lei pe 
an ; Gr. Osmachi Teodoru, cu o 
mosie de 64.75 hect. ce da un ve- 
nit de 2072 lei; Eliza Mustea cu 
48.43 hect. si venit de 1 5 50 lei. 
Totalul impozitelor este de lei 
2632.10. 

In aceasta comuna se gaseste 
padurea statulul Hertioana, in 
intindere de 15 hect., fara in- 
semnatate, si care aparfinea ma- 
nastirel Casinul. 

Vil sunt pe o intindere de 
25.88 hect, care in 1890, au 
produs 9.12 hectol. vin negru 
si 778.24 vin alb. 

Animale sunt: 68 cal, 417 
vite cornute, 223 porcl, 5 capre 
si 985 ol. 

Stupi de albine sunt 6^, carl 
la 1 890, au dat 244 kgr. miere 
si 81.330 kgr. ceara. 

Budgetul comunel pe exerci- 
$iul 1 89 1 — 92 era la veniturl de 
lei 2376, banl 83, si la cheltueli 
de lei 1248, banl 05. 

Comuna este strabatuta de 
cal comunale, carl o leaga cu 
comunele vecine. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtului 17 kil.; la Prajesti 
3 kil.; la Berbenceni 1 1 kil.; iar 
la Sacuieni, resedinfa plasel, 10 
kilom. 

Bogdanesti, com. rur., jud. Su- 



ceava, situata in partea de S.- 
V. a plasel Moldova-d.-j., spre 
S.-V. si la o departare de 16 
kil., de Falticeni. Se margineste 
la E. cu Fintina-Mare, la V. cu 
com. Malini si Pipirigul din ju- 
dejul Neam^u, la Sud cu com. 
Boroaia si jud. Neam^u si la 
N. cu Baia si Fintina-Mare. Are 
forma unul dreptunghiu incli- 
nat spre Est, incepind din cul- 
mea Plesului pana in sesul Mol 
dovel, trei par^t fiind munte si 
una cimp. 

E formata din satele : Bogda- 
nesti, Risca, Jahalea si Slatioara, 
cu resedin^a in satul, de la care 
isl trage numele. Este populate 
cu 1 102 capl de familie, ce nu- 
mara 3758 suflete, sau 1882 
barbafl si 1876 femel, din carl 
56 Izraeli^f, comercian^T. Contri- 
buabili sunt 775 Are 3 bise- 
rici : in satele Bogdanesti, Risca 
si Slatioara, deservite de 4 pre- 
o\\ si 5 cintarep si o manas- 
tire, Risca, cu 14 cllugarl. Are 
doua scoale rurale, frecuentate 
de 96 elevl. Budgetul comunel 
pe anul 1892 — 93 avea la veni- 
turl 12589 lei, 73 banl si la 
cheltueli 1 2446 lei, 40 banl ; al 
drumurilor la venit 3642 lei, 50 
banl si la cheltueli 2460 lei. In 
toata comuna sunt 3 10 cal, 1363 
bol, 1322 vacl, 3041 ol, 38 ca- 
pre si 336 porcl. 

E strabatuta de piraiele: Risca, 
Riscuja, Slatioara, Buftea, Bu- 
dacelul, Strimba, Bogdaneasa, 
f iganca, Bolohanosul, Piriul-Sla- 
tinei, Trestioara, Piriul-PlopuluT 
si Alunisul. 

Cel mal inalt munte e Pie- 
sul. 

Mosia e proprietatea statulul, 
fosta a manastirel Risca, careia 
fusese facuta danie de Petru 
Rares. Trupul Bogdanesti insa, 
pe timpul lul Nicolae Mavro 
cordat, era al vistierniculul Ni- 
colae Cantacuzino. Lctopise{ul 



Digitized by 



Google 



BOGDANE?TT 



499 



BOC.DANKSTl 



Moldovel ne spune accasta : «Ilie 
Cantacuzino, neprietin Domnulul 
^reT, nou numit (Nicolae Ma- 
vrocordat), din f ara - Le$easc5 
prin farS de odat& la satul luT 
la Bogd&ne^ti, care sat st& sub 
mun^i, apoi pe Oituz au tre- 
cut la Brasov». («Letopisetul», 

H, p. 72). 

Suprafa^a tentorial^ a comu- 
nel e de 168 10 hect., din care 
13928 hect. padure, 1544 hect. 
loc de culture, 333 hectare fi- 
ne{e si 267 netrebnic. Arenda 
anuald. a mosiei e de 26310 let; 
iar p&durea de fag se vinde cu 
170 lei hectarul. 

Locuitorl Improprietari^T la 
1864 au fost 58 fruntasi, 235 
mijlocasl si 281 codasT, st&pi- 
nind 1 96 1 f&lci. 

In toati comuna sunt 6 cir- 
ciume si 5 dughene; 3 morl, cu 
cite 2 pietre ale propriet&teT si 
2 piue ale locuitorilor. Morile 
aduc venit 4320 lei pe an. 

Instalarea celor 2 fier^strae, 
cu cite 2 jugurl, din c&tunul Sl&- 
tioara, proprietatea d-lul Da- 
vid Leibu Zaraful, a costat 
20000 lei, intrebuinjindu-se in 
serviciu 50 lucrStorl. Capitalul 
de exploatare e de 50000 lei. 
Se taie cite 8700 metri ciibl 
anual, vinzindu-se cite 28 lei 
mctrul cub pe loc. 

Sub poalele muntelui Plesul 
se afli dou5 fintinl bogate de 
slatinS, a c&ror ap£ p&n& mal 
anil trecujl o intrebuin^au lo- 
cuitoril la bucate, fiind foarte 
s&rat^; de cind cu monopolul 
s&rei, statul interzice aceasta in- 
trebuinfare. 

Locurl mal insemnate in co- 
mun£ sunt: 

Man&stirea Risca; urmele u- 
nul schit numit Bogoslovul ; spre 
nordul satulul Bogd&nesti, te- 
melia, pe care urma a se zidi 
un alt schit, pe la 1853, de 
Archimandritul Nionel ajutat de 



- 1 



atyl c&Iug&ri ; la-Cruce si la-Hus- 
c&rie. V. a. n. 

«Bogd&nesti, Petrilesti si Bo- 
goslovul intr'un hotar, la ^inu- 
tul Sucevel, ocolul Moldovel, 
mosie a Sf. m&n£stirl Risca, in- 
chinata Sf. Mitropolii, starea I. 
Are sat cu o biserici, deservita 
de 3 preoflf, 3 diaconT, 2 das- 
call, 20 nevolnicl, 19 v&dane, 
un bejenar hrisovolit, 20 sluj- 
basi volnicT, 2 jidovl; pe ling& 
mosiile Boroaia, Baia, Or^esti, 
Poiana, Pris&ci si altelc, cu un 
num&r de 324 locuitorl. (Intre 
1843 — ! ^4S» v - «Buciumul Ro- 
min», anul I, p. 329). 

Bogdane§ti, com, rur., plaiul Co- 
zia, jud. Vilcea. E situate pe 
dealul Bogd&nesti, la nord de 
Rimnic, pe malul drept al Ol- 
tulul. 

Acest sat este foarte vechiu 
si se probeaz& prin urmiUoarea 
delimitafiune, din anul 1608, pu- 
blican de d-1 B. P. Hasdeu,in 
«Cuvintedin B&trinl», pag. 158: i 

cScris'am inn 6 boeri care am fost 
hotarnicl si tocamealnict sfinteT manas- 
tiri la Cozia, in^a egumen a fost parin- 
tclc Pahomie ; daca a avut plr£ cu Sar- 
kiz de Bujorani, pentru ca au avut Sarkiz 
ocitia dimpreuna cu sfinta manastirc, 
dec! ne-au luat egumenul dimpreuna cu 
Sarkiz pre ravase domiustT, dec! not 
inca am mcrs precuvintul domnul nostril 
de am cautat si am calcat ocina satului 
ttogdancsti de la Olt, dect am aflat pre 
Sarkiz mostean, ca aii fost cumparat Sar- 
kiz inca din zilcle Minuet Voda, si i am 
cautat si cardie hit Sarkiz ce aii avut 
de mosie, dect not inca am facut cartca 
de la mina noastra la Sarkiz sa-st fie 
mosia pre carp ce au avut, insa am ho- 
tarit cimpul cu padurea, de am facut o- 
cina la Sarkiz 2 codrit, un codru pre 
linga hotarul Calimauestilor si am pus 
piatra dincoacc de valea mare >i sa 
mearga acel endru din apa Oltuluf cu 
padurea cu tot pana la hotarul Mueresti, 
si ccl-lalt codru..., pre Mueresti si prin 
padure pre sleamea.... pe...., e pe Muc- 
reasca pana la Merit-C irnulut.... alatu- 
rea.... IMaviccneasca pre decindea, si de 
catre selistea Bogdane^tilor undc pogoara 



calea Carulut dc la Ruda si cu padurea 
cu tot pana in hotarul Mueresti, iar se- 
listea sa o fie pe cumparaturt si le au 
fost aleasa mat dinaintc vrenie de mos- 
teani satulut de s'au stiut partea Vladu- 
^easca; ci am ales sa ^ie Sarkiz 2 par^T 
si cu vadul morit din seliste, iar o parte 
de seliste despre malul Ko>u, alaturea 
cu valea in jos, care parte au fost a 
Siret, sa aiba a o {inca Cozii-Atiii; dect 
not acestt sasc boert, anume Pirvu Lo- 
gofat ot Kuda, i Francul ot Potaro^ani, i 
Anghel Comis ot Saracinesti, i Preda 
Logofat ot Hirsesti, i Ghioca et Simbo- 
tin, i Hud ot Dae>ti, not asa am ale* 
si marturisim cu sufletele noa>tre si pen- 
tru crcdin^a ne-am pus mat jos pcce^ile 
ca sa se creaza: scris in luua April 15 
zilc, leat 71 16 (l6oS)». 

E la 9 kil. spre nord de rc- 
sedin^a jude^ului si la 15 kil. 
de a sub-prefecturel. N'are nicl 
un c&tun alipit. 

Are o populajiune de79i lo- 
cuitorl, adici 380 bSrbatl yi 41 1 
femei. Cap! de familie sunt 1 80 ; 
case 179; contribuabill 217. 

In comunS. sunt 2 bis. : una 
fon data la anul 1 761 (7269) si 
alta la anul 1784 (7292); cca 
d'intiiu de p?rc£labul Gheorghe, 
Episcop fiind Kyr Gri^orie de 
la Rimnic; a doua de jupin 
Ion Rimnic, jupin Ispas Pitesti, 
Preda Bujoreanu aga, Iordan 
si Zamfirache din Bogd^nesti, 
Episcop fiind Kyr Filaret. Prima 
s'a reparat la anul 1885 s^ 1 a 
doua la 1854. 

Locuitoril se ocupft cu agri- 
cultura si cresterea vitelor. Sunt 
si 4 rotari si 9 dulgherL 

In comuni sunt : 6 cat, 263 
bol, 220 vacl, 50 capre, 217 ol 
^i 342 porcl. 

Pe valea Muereasca-d.-j., in 
raionul comunel, sunt 4 morl. 

Locuitoril sunt parte mosneni, 
parte improprietclri^I. Celor ?m- 
proprietari^I, in num^r de 95, 
li s'au dat 285 hect, pe mosiile 
Bujoreanu, Episcopia, Dincft Al- 
bule^u si C. Carabelea. 

.^coala dateazil in comuiitl de 
la anul 1830. Se frecuenta de 



Digitized by 



Google 



BOCDANESTI 



500 



BOGDANESTI 



45 copil, 33 bae^T si 12 fete, 
din numarul de 95, 53 baepf si 
42 fete, cu virsta de scoala. 
$tiu carte 31 barbapf si 1 fe- 
mec. Cu intre^inerea scoalel, sta- 
tul cheltueste anual 1 188 lei. 

Stupl cu albine sunt 120. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 289 hect. 

Veniturile comuneT pe anul 
fin. 1892-93 s'au ridicatla 1670 
lei si cheltuelile la 1190 let. 

Pe la E. el trece soseaua na- 
tionals ce duce de laR.-Vilcea 
la granija, la Riul-Vadulul. 

La sudui comunei e dealul 
Limpcdea si spre V. culmea Bog- 
danesti. Valea-Muereasca uda 
partea de N. a comuneT si valea 
Turburoasa partea de S. In vatra 
satului sunt 8 pu£uri si 5 fintinl. 

Se margineste la N. cu com. 
Muereasca d.-j. si Caiimanesti ; 
la S. cu com. Bujoreni ; la E. 
cu jud. Arges, de care se des- 
parte prin riul Oltul ; si la V. 
cu com. Vladesti si parte din 
com. Muereasca-d.-j. 

BogdSne^ti, sat, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, si rcsedin^a comunei cu 
acelasi nume, situat pe malul 
sting al Oituzulul. Se compune 
din 3 sec^ii: Munteni, Deleni 
si Slobozia. Mai inainte se chie- 
ma Valea-Oituzulul. Are: o scoa- 
la mixta, la care, in 1891, din 
acest sat aii urmat 24 baejl, 
din 134 copil in virsta de scoala; 
o biserica ortodoxa, zidita de 
jupineasa Safta Bogdaneasa Ja 
1790, si dcservita de 2 preo^I 
si I cintare^. Are 5 circiuml. Ca- 
pl de familic sunt 318, suflete 
1023. Animale sunt: 38 cal, 
584 vite cornute, 18 porcl si 142 
capre. Linga satul acesta se a 
fla un pod mare de lcmn, pe 
apa Oituzulul, pe soseaua Oncsti- 
Poiana-Sarata. 

Bogdane^ti, sat, in partea de 



S. a com. Bozia, plasa Prutul, 
jud. FalciCi, asezat pe sesul riu- 
lu! Prut, la gura vael CopSceana. 

Dupa* tradi^iune, numirea sa- 
tului ar fi r^mas de la numele 
unul vechiu proprietar Bogdan, 
ce s'ar fi asezat eel intiiti in a- 
cest loc. 

Suprafa^a teritoriulut mosiei 
e de 983 hect. 44 aril, iar popu- 
la^ia satului de 50 familiT, cu 209 
suflete si 40 contribuabill, carl 
pe linga agriculture se ocupa 
si cu pescuitul. ViT sunt pe2*/2 
hect. Pe sesul Prutulul se afla 
o balta si o girla; iar spre N.- 
V. de sat, pe Dealul-luT Belciug, 
Movila-luI-Dumitru. 

Mai in centru e iazul Bogda- 
nesti. 

Are o biserica, deservita de 
un prcot, f&cuta la 1840. 

Bogdane§ti, sat, in partea su- 
dica a com. Cucuteni, pi. Stav- 
nicul, jud. Iasi, asezat pe un po- 
dis. Are o populate de 65 fa- 
milil sau 305 locuitorl. $coala 
intre^inuta de comuna si infiin- 
{ata in 1830, este frecuentata 
de 30 elevl. Are biserica, fa 
cuti la 1881 de locuitorl, deser- 
vita de 1 preot si 1 cintare^. 

Numarul vitelor c de 4 1 5 ca- 
pete, din carl : 263 vite man 
cornute, 52 ol, 43 cat si 57 ri- 
matorl. 

Bogdane^ti, sat, face parte din 
com. rur. Gornetul-Cuib, plasa 
Podgoria, jud. Prahova. Este si- 
tuat pe Valea- Bogdanesti lor, sub 
poalele VirfuluT-Crucei si sub 
poalele Vaiel-Buzatulul. Are o 
popula^iune de 95 locuitorl. 

In partea de E. a acestul ca- 
tun, se presupune a fi mine de 
plumb si pucioasS, iar in par- 
tea de N.-E. se afia o intinsa 
culme de piatra, care merge 
pan^ in culmea dealulul Nasta- 
soaia, care se numestc Cana- 



raua-de-Piatra\ si undc s'ar gasi 
cea mal buna piatra de con- 
struc^ie. Pana acum nu s'a pus 
inca in exploatare. 

Satul Bogdanesti, se crede, a 
fi ?nfiin{at pe la anul 1690, o 
data cu catunul Cuibul, cSci u- 
nul dintre cet 9 mosT, carl for- 
mau cSt. Cuibul, la intemeierea 
lul, certindu-se cu ceM'atyl, a 
fugit de el si s'a asezat intr'o 
vale, luind pentru sine terito- 
riul acelel v&L Acel mossenu- 
mea Bogdan, si dupa numele 
lul s'a numit catunul Bogdanesti. 

Acest catun ocupa partea de 
N.-V. a comunei Gornetul-Cuib. 
Este inconjurat la N. de Virful- 
de-la-Cruce si de Virful-Fasiilor; 
la S. si E. de livezl cu pruni ; 
la Vest de locurl sese, dupa 
caie apoi vin pad url, carl merg 
pana in comuna Gura-Vitioarci. 

Bogdanesti, sat, judejul Roman, 
ce exista pe la 1569 si de care 
pomeneste un hrisov a lul Bog- 
dan- Voda, fiul lul Lapusncanul 
din acel an, 28 Ianuarie. (V. 
«Cronicele Rom.», pag. 195). 
Nu se stic pozitiv unde anume 
si in ce loc era acest sat; se 
crede, ca era aproape de satul 
Scheia. 

Bogdanesti, sat, pe mosia si in 
comuna cu acelasi nume, jud. 
Suceava. Se crede ca-si trage nu- 
mele de la Bogdan al IV-lea In- 
crucisatul, carear fi fost proprie- 
tarul mosiei si in timpul caruia 
s'ar fi inceput satul. Asezat pe 
ambele {armurl ale pir. Risca, 
numara 438 case, populate cu 
546 cap! de familil, sau 1904 
sufl., din carl 95 5 barbajlsi 949 
femel; din acestia sunt 25 strain!, 
Evrel comerciantl. Are 378 con 
tribuabill. Vatra satului ocupa 
suprafa^a de 298 falci si 26 pr£- 
jinl. Improprietari^i la 1864 sunt 
35 frunt, 146 mij. si 104 cod., 



Digitized by 



Google 



BOGDANESTI 



501 



IKHJDAXESTI 



stapinind 1 1 36 falcT ^i 40prajinl. 
Are: o biserica dc lcmn cu 
patronul S-^iT VoivozT, zidita dc 
locuitoril satuluT, deservita de 2 
prco^T si 2 cintare^T si impropric- 
tarita cu 25 falcl teren de cul- 
tura; o scoala rurala mixta, in- 
fiin^ata de stat la 1858, cu 
un in viator, si frecuentata de 
56 scolarl. Pe la 1865, in satul 
Bogdanesti se afla sub-prcfec- 
tura plasel Moldova. 

Bogdanesti, sat, in jud. Tutova, 
pi. Simila, in partea dc N. K. 
a jude^uluT, asezat pc coastclc 
a doua dealurT. Arc 514 loc, 
din carl 59 stiu carte si 156 
case. Formeaza o comuna, co- 
rnuna Bogdanesti, cu cat. Fol- 
testi. Intreaga comuna are 693 
loc, din carl 83 stiu carte. Sunt 
129 contribuabill si 213 case. 
Are 48.50 hect. vif si 6.75 hect. 
livezT cu pruni. Comerciul se 
face de 5 locuitorT, din can 4 
Rominl si 1 Kvreti. Are o scoala 
primara de bae{T. In toata co- 
muna sunt 2 bisericT. 

Bogdanesti, sat; face parte din 
com. rurala Cirstancsti, plaiul 
Ilorezul, jud. Vilcea. Are o po 
pula^iune de 196 locuitorT, din 
carl 100 barba^I si 96 feme!. 
Are o biserica fondata la anul 
1662 si reparata. la anul 1805. 

O parte din mosia Bogda- 
nesti a fost cumparata si inchi- 
nata manastirel Ilorezul, de pa- 
rintele Ion, egumenul manastirel 
1 lorezul. 

Ilrisovullui Constantin Voda 
Brincoveanul se exprima ast-fel: 

«.... si iara a cumparat (jmriutclc I<»n) 
o music cc so chiama lingil tnc^ti dc pv 
apa Luncavafulul, dc la jupiuca.sa A>pra 
r«»cnareasa drcpt talcrc 00, care m<>>k 
<» au dat manastirel llorc/ul, ca sa-i lie 
hrana. 7209 (i7oi)». 

Bogdcine^ti, sat; face parte din 
com. rurala Tomsani, plaiul Ilo- 



rezul, jud. Vilcea. Acest catun, 
unit cu Modarceni, are o po- 
pulate de 350 locuitorl, din 
I carl 150 barbajl si 200 femeT. I 
1 Aci e o biserica fondata la anul 
1 812 de Nicolae Lecca si Ba | 
dica Chiceanu si reparata la . 
anul 1880. I 

Bogd&ne§ti, deal, jud. Bacau, 
plasa Trotusul, comuna Bogda- ' 
nesti, care face parte din sira 
1 dealurilor ce desparte Slfmicul 1 
de Oituz. 

Bogdanesti, culme dc deal, la \ 
V. de com. Bogdanesti, plaiul 
I Cozia, jud. Vilcea. 

, i 

1 Bogdanesti, deal, in jud. Tutova, 
plasa Simila, com. Bogdanesti. I 

BogdSne§ti, iaz t in gura Vael- I 
luI-Marcu, format din piriul cu 
asemenea numire, pe teritoriul 
satuluT Bogdanesti, com. Bozia, I 
plasa Prutul, jud. Falciu. 

Bogdanesti, mosic, pi. Siretul 
d.-s., jud. Bacau, «mosie cu par^T 
si razeseasca, in care mosie are 
parte si d-luT Vornicul Gheor- 
ghe Dona, care, la 1842, mat 1 
cumpara43 stinjenT de la Gheor 
ghe sin Ionija Ciocan, 6 stin- 
jenT de la Costache Codaescu, j 

15 stj. de la Vasile Huiban, iar 
din razes! ma! sunt si Grigorie 
Mustea, Sandu Ceapa si al^I 
mul^T razest si partasl in ea. 
Are un sat cu o biserica, 1 
preot, 2 dascall, 3 privilegia{T, 

16 mazili, un capataier, 3 ne- 
volnici, 10 vSdane, 9 slujbasT 
volnicT, 1 Evrcu; pe linga mo- 
siile Hertioana, Cautuseni, Po- 
iana-luMurascu si altele, cu un 
numar de 75 locuitorT*. (T. Co- 
drescu, 'Buciumul Romin», pa- 
gina 329). 



plasa Trotusul, comuna Bogda- 
nesti, ce aparfine fra{ilor Weisen- 
griin, can au cumparat-o de la 
K. Bogdan. Despre aceasta, T. 
Codrescu, («Buciumul Romin», 
P a &- 33°) ne spune : « mosie a 
d sale Logofeteasa Anica Roset- 
Roznovanu, clironomisita de la 
fiul sau Manolachi-Roset. Are 
sat cu o biserica, 2 preo^I, 2 
dascalT, I privilegiat, 3 mazili, 
13 nevolnicT, 8 vadane, 23 sluj- 
basT volnicT, un vataf ; pe linga 
mosiile Casinul, Poienele, Nico- 
resti, Filipesti si altele, cu un 
numar de 225 locuitorl ». 

Bogdanesti, mosic a statuluT, in 
jud. Vilcea, pendinte de manas- 
tirea Arnota, care s'a are n dat 
pe periodul 1888— 93, cu 1550 
let anual. De la 31 Decembre 
1888 s'a vindut de vect. 

Bogd&ne$ti, padure, jud. Bacaii, 
pi. Trotusul, com. Bogdanesti, 
care se intinde si in com. G10- 
zesti. ProprietarT: fra^iT Weisen- 
griin. Fste foioasa : fag si stcjar. 
Are o intindere de 286 hect. si 
este supusa regimuluT silvic. 

Bogdanesti, pdduricc a statului 
in intindere pe 6 hect., pendinte 
de com. Maldaresti, plaiul Ilo- 
rezul, jud. Vilcea. 

Bogdanesti, padure particulars 
si supusa regimuluT silvic, aflata 
pe mosia Bogdanesti, c. Cirsta- 
nesti, plaiul Ilorezul, jud. Vilcea. 

BogdSne§ti, piria, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d. s., din com. Bog- 
danesti. Kl se varsa d'a stinga 
Siretului. 

Bogdanesti, plriil, ce curge prin 
jud. Tutova, pi. Simila, comuna 
Bogdanesti. 



Bogdanesti, mosic, jud. Bacau, | Bogdanesti, vd/cea, ce izvorcste 



Digitized by 



Google 



BOGDANESTl-DK-JOS 



502 



ROGHENI 



din cat. Bogdanesti, com. Gorne- 
tul-Cuib, pi. Podgoria, jud. Pra- 
hova, de sub Canaraua-de-Pia- 
tra. Curge de la N.-E. spre S.-V. 
si la Sudul acestuT cat. se varsa 
in piriul Sara^elul, tot in raio- 
nul com. Gornetul-Cuib. 

Bogdane§ti-de-Jos, sat, judeful 
Bacau, pi. Siretul-d.-s., in com. 
Bogdanesti. Se afla la o dcpar- 
tare de I kil. de satul Her- 
tioana - Raze.sT. Aci se gasesc 
doua bisericl : una ortodoxa, zi- 
dita la 1840, de Gavriil Osmachi, 
si alta catolica, zidita de locui- 
ton, la 1867. Cap! de familic 
sunt 18 si suflete 43. Animale 
se numara: 14 caT, 13 vite cor- 
nute si 8 porcl. 

Bogdane§ti-de-Sus, sat, jude- 
ful Bacau, pi. Siretul-d.-s., al co- 
mune! Bogdanesti. Se afla la o 
dcpartare de 1 kilom. de Her- 
tioana-Razesf. Cap! de familie 
sunt 213 si suflete 726. Ani- 
male se numara: 21 cat, 170 
vitecornute, 85 pordf si 5 capre. 

Bogdane§tilor (Dealul-). VezT 
Deaiul LupuluT, jud. Suceava. 

Bogdani^a, sat, in jud. Tutova, 
pl.Simila, spreN. de Birlad, pe 
piriul Bogdanifa. Are 262 lo- 
cuitorl, din carl 47 stiu carte ; 
166 contribuabill ; 165 case. E 
socotita in aceasta populate si 
acea din Schitul-Bogdani^a. For- 
meaza comuna Bogdani^a cu ca- 
tunele: Tunsesti-d.-j., Tunsesti- 
d.-s., Schitul-Bogdanifa, Schitul- 
Car(ibasi, Coroesti si Gura-VaeT. 
Intreaga com. are 999 loc, din 
carl 88 stiu carte; i66contrib.; 
165 case. Are 36,75 hect. vtf, 
din carl 2,25 nelucratoarcsi 26,50 
livezi cu prunT. Comerciti se face 
de catre 10 locuitorl, din cart 9 
Romini si 1 strain, in 14 stabi- 
limente comerciale, din carl o 



circiuma. Are o scoala primara 
de baejT. In coprinsul acestel 
comune sunt 2 schitun si 2 bi- 
sericl. Aid a fost, inainte de 
unirea administrative a plasilor, 
resedin^a subprefecturel plasel 
Simila. 

Contribufiunile directe ale lo- 
cuitorilor intregei comune sunt 
de 7035 let, 98 banT. 

Bogdani^a, deal, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Bogdanifa. 

Bogdani{a, mosie nelocuita, in 
jud. Tutova, pi. Simila, com. cu 
asemenea numire, proprietatea 
statuluT, arendata in ultimul pe- 
riod cu 605 lei anual. 

Bogdani^a, padure, in jud. Tu- 
tova, pe mosia cu asemenea 
numire, in marime de 47 hect., 
proprietatea statuluT. 

Bogdani^a, piriias, ce curge prin 
jud. Tutova, pi. Simila, com. Bog- 
danija, si se varsa in pir. Bogdana. 

Bogdani^a, schit, in jud. Tutova, 
pi. Simila, com. Bogdanifa, spre 
N. de satul Bogdani^a. 

Bogdani^a, farina, in partea dc 
S.-E. a cat. Gornetul, comuna 
Gornetul Cuib, pi. Podgoria, ju- 
de^ul Prahova, pe care se cul- 
tiva porumb, griti si ovaz. Restul 
este acoperit cu padure secu- 
lara, izlaz si pu^ina fine^e. A- 
ceasta proprietate, se zice, a a- 
parfinutin vechime unui locuitor 
cu numele de Bogdan, pe care 
a inchinat-o manastirel Cotro- 
ceni si s'a vindut de Stat. 

Bogea, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., 
com. Almajul, nume, sub care 
se maT cunoaste satul Almajul- 
Mosneni. 

Bogeni, ma /t a la ; face parte din 



com. rur. Dejoiul, plasa Cerna- 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
la^ia de 289 locuitorl, 150 bar- 
ba^I si 130 femeT. Se afla in 
partea de N. a comunel. 

Boge^ti, sat, cu 41 fam., judejul 
Arges, pi. Pitesti ; face parte din 
com. rur. Draganul-Bascovel. 

Boge§ti, sat, in jud. si pi. Tu- 
tova, spre N.-V. de oras pe apa 
Tutova. Are 403 loc, din carl 

30 stiu carte si 124 case. For- 
meaza comuna Bogesti cu ca- 
tunele: Tomesti, Perieni si Po- 
gana. Intreaga com. are 2388 lo- 
cuitorl, din carl 75 stiu carte; 
503 contribuabill; 62 1 case. Are 
27,50 hectare vii si 1 hectar 
livede de pruni. Comerciul se 
face de 27 locuitorl, din carl 19 
RominT, 7 Evrei si 1 strain, in 

31 stabilimente comerciale, din 
carl 19 circiumT. Are o scoala 
primara de bae{i. Pe aid trece 
soseaua jude^eana Birlad-Bacau, 
ce are un pod peste apaTutovei. 
In toata com. sunt 4 bisericl. 
Contribu^iunile directe ale locui- 
torilor intregei comune se ridica 
la suma de 192 17 lei, 77 banT. 

Boghea, deal, jud. Iasi, in ca- 
patul caruia, despre S., se afla 
satul Cornesti, com. Miroslava, 
plasa Stavnicul. (Vezf Focsoaia, 
podis). 

Boghea, lac,m insula Balta, jud. 
Ialomi^a, plasa Ialomi^a- Balta, 
com. Dudesti. 

Boghea, padurice, pe dealul Bo- 
ghea, com. Miroslava, pi. Stav- 
nicul, jud. Iasi. 

Boghea, piriil, jud. Iasi. (Vczi 
Tele^ul, piriu, com. Miroslava, 
pi. Stavnicul.) 

Bogheni, sat, pe piriul Idrici, 



Digitized by 



Google 



BOGHE$TI 



503 



BOGHE$T!-£)K-JOS 



com. Roses ti, pi. Crasna, jud. I 
F&lciu, pe o suprafa{£ de 723 
hect. si cu o populate de 1 1 
familil, cu 28 suflete. 

Boghe§ti, com. rur., pi. Zeletinul, 
jud. Tecuciu. E situate peculmea 
dealuluT ce incepe din N&rtesti 
si continue in jud. Tutova. Este 
la o distant de 40 kil. departe 
de capitala jude^ulul. Se com- 
pune din 4 c&tune : Boghesti- 
d.-j., Boghesti-d.-s., Bichesti si 
Chijcani. 

Are o populate de 361 capl 
de familie, cu 1324 suflete, din 
car! 295 contrib., care locuesc 
in 304 case. 

In com. se afl& 2 bisericT, in 
Boghesti-d.-j. si Bichesti, deser- 
vite de 1 preot cu 4 cintire^. 

Scoala dateazi in comuna, din 
anul 1866. Se frecuentata de 55 | 
copil, 53 b£e{i si 2 fete, din nu- j 
ni&rul de 173, 95 b&e{I si 78 | 
fete, in virst£ de scoala. j 

Num&rul vitelor din comuni 
se urea la: 480 bol, 220 vacl, 
24 cat, 33 epe, 1181 01 si 170 
porcl. 

In Boghesti se gasesc §\ 20 | 
stupT; 2 mori de ap&: una nu- 
mit& a Sulgerulul si a 2 a a Co- 
roiuluT. Pe Hng3. acestea mat are ' 
si 1 moarS de abur si 2 de vint. 

Budgetul com. se urc& la ci- | 
fra de 3084 lei. 

Locuitoril isi desfac produ- 
sele munceT lor la Tecuciu sau 
la tirgusorul Podul-TurculuT. 

Comuna e br&zdat& de dea 
lurile: Bichesti, Boghesti si Chi{- 
cani. E str&b&tuta de riul Zeleti- 
nul, care ud& comuna in partea 
de V., merge paralel cu soseaua 
nationals. In riul Zeletin se var- 
s& piraiele Vlejulul si Olulul, cc 
vin din partea de E. a comunei. 

Comuna este str&b&tuta do 
mal multe drumuri mid natu- 
rale, carl se unesc cu soseauaTe- 
cuciu-Podul-TurculuI. La mar- 



ginea de N. a com., pe sosea, 
se afl& o velni{&, unde se fabri- 
cs cantit^I marl de rachiu. 

Se m&rgineste la N. cu com. 
Podul-Turculul, la S. cu Goho- 
rul, la E. cu jud. Tutova si la 
V. cu Valea-ZeletinuluT. 

Boghe§ti-de-Jos, sat, jud. Te- 
cuciu ; face parte din .com. cu 
acelasi nume. Situat in centrul 
com., ceea ce a fecut ca si fie 
si resedin^a com. Are o popu- 
late de 162 capl de familie, cu 
656 suflete, locuind in 160 case. 
Aici se aflS scoala comunei, care 
se frecuenta de 55 copil, 53 
b&eflf si 2 fete. 

Biserica din acest sat, cu hra- 
mul Sfinfil-Voevozl, este ftcuta 
de locuitorl, in anul 1850, in 
locul altel bisericf, care era f&- 
cuta pe la 1774, dupi cum se 
vede din o inscripjie, ce se g5- 
seste in Penticostariu. 

Locuitoril sunt r&zesl vechT. 
Satul se numea inainte Bulzesti. 

Dintr'un uric de pe vremea 
luT Stefan eel Mare, urice ce se a- 
fl& in pistrarea locuitorilor din 
sat, aflim c5 un oare-care Maxim 
Staroste a vindut o parte din 
Bulzesti lui Christea si descen- 
den^ilor luT. 

Dintr'un decret al lui Vasile 
Lupu, voevod, ni se aratft c& 
Christea si rudele sale au cum- 
p^jat buca^I de p&mint din satul 
Bulzesti : 

Cu mila lui Dumnezeu Ste- 
fan Voevod, Domnul p&mintuluT 
Moldovel. $tiut s3. fie prin a- 
ceastS. foae a noastra intru au- 
zirea tutulor, pentru ci a venit 
inaintea noastrS, si la al nostri 
boerl, sluga noastra Maxim Sta- 
rostele si cu fratele luT Stan si 
nepotul a luT, Sarea si nepotul 
Dr&ghiciu, si nepoata Maria, si 
Mafta, si Stan, si Anusca, si 
str&nepot a lor Cosma, si sora 
lui, Dodia, si var lor, Lazar, si 



sora lui, Floarea, si Gherghina, 
si fiica ei, Cristina, si ginerele 
si fratele lui, Negul, si v&r lor, 
Hie Vasile, si frate a lor Tri- 
fan, si sora lor Neasca si v&rul 
ei, Fanta, fiul StaneT, si flu a luT 
Toadir, fiu a luT Bora si accste 
surorl fiicel Necsei Trojan, si 
Luca, si frate a lor Vanco, si 
nepotul Danciul si sora a luT, 
Anusca, si str&nepotul eT, Ra- 
dul, si frate Oaniche, si Stancu, 
si sor5, Sara, si Cerne, si stra- 
nepoata lor Parasca, si sora lor, 
Catinca Dr&ghiciu, nepot a lor, 
frate si surorl a lui Stan Bora, 
si nepotul Nicu dup& dinsiT, de 
a lor buna, voe, de nimenea si- 
liti, s'au vindut cu intrebarea tu- 
tulor, dindu-li-se lor drept Uric, 
in vedenia, si inaintea Doamnel 
noastre Stefan Voevod, o bu- 
catS de p&mint din Bulzesti din 
hotarul de sus si jum&tate din 
fintina din jos, si a vindut slu- 
geT noastre Christea si strttne- 
pot a lui Petru si stranepoata 
Stana cu 120 zlo^I tiitaresti slu- 
jele noastre Christea si Petru si 
Stana au platit to{I si au im- 
plinit de sus stitea aratata, 120 
zlo{I tat&resti in minele sluget 
noastre mare starostele. . . toate 
numirile de la inceput, si de a 
lor buni voe s'au plinit plata 
deplin, dindu-le si de la nol ?n- 
t&rirea slugilor noastre Christea 
si strSnepot lui Petru si ne- 
poata lor, Stana, pentru o bu- 
cat& pSmint din Bulzesti din ho- 
tarul din sus si jum&tate din 
fintina de jos si le-am dat si de 
la no! Uric a Domniel Noastre 
^tefan Voevod, atit pentru din- 
sil cit si pentru fiul lor si ne- 
po^ilor si stTtlnepo^ilor, aduna{I 
fiind to^t credinciosil boeril no- 
stri, credincios PanS, boer Io- 
nasc, credincios boer Andro- 
naki, credincios boer Negri la, 
credincios boer Costin, credin- 
cios boer Condrea, infiin^torul 



Digitized by 



Google 



BOGHE?TI-DE-SUS 



504 



BOGHICEA 



satuluT Condrea, Nemes, credin- | 
cios boer Petica, credincios boer , 
Toadir Novogoroski, credincios 
boer Toadir Portar, credincios 
boer Sulgheroschi , credincios 
boer Spatar, credincios boer 
Sterga Stolniculul , credincios 
boer Dorni Comis, credincios 
boer Trotusanu si to{! boerii 
marl si mid ce s'a scris ma! 
sus, ca sa le fie vesnic Uric a 
DomnieT Noastre $tefan Voe- 
vod, intr aceasta fac intarita si 
spre credinja am spinzurat si 
pecetea noastra. 

Am scris eu M . . . 

In Ilirlaii, 7030 (1522) lulic 4. 

Dintr'un alt hrisov al luT Va- 
sile Lupu : 

Not Vasile Voevod, cu mila 
lut Dumnezeii Domn {are! Mol- 
dovel, iata au venit inaintea 
noastra si inaintea boerilor nos- 
tri acest om anume Cristea din 
Girlesti, aratind inaintea noas- 
tra niste zapise de pamint ve- 
chT, de la Dumbrava, ce au fost 
Vornic mare si de la Ursu, ce 
a fost iarasT Vornic mare si de 
la Florea, din tirgul Birlad si de 
la Miltiade Zama, din Pescarie 
si de la MacoveT, din Placin^el 
si de la Vlasie, din Bulzesti si 
de la al^t mul{! oamenl bum, 
intru care scriu si arat cum ca 
acest Cristea a cumparat inain- 
tea noastra 4 paminrur! la frun- 
te din pirici si pana in sat, cu 
paduri si piriul tot venit din ho- 
tarul satuluT Bulzesti, ce este la 
{inutul Tecuciulul, de la Maria 
SpataruluT, drept o vaca cu vi- 
{el si 2 galben! ban! unguresti, 
si iar a ma! cumparat socru- 
sau Rafeiu partea luT Obozoc, 
cum se va alege din sat din 
Bulzesti drept 400 de taleri ban! 
gata, si iar a mat cumparat im- 
preuna cu Rafeiu de la Nes- 
tor, feciorul luT Balse, partea 
lu! ce sc va alege din satul 



Scrofeni, din a patra parte drept 
90 de galben! ban!, si not in- 
credin{indu-ne de la Cristea, i-am 
dat acest! ban! pe aceste mo- 
si! ; de la no! inca i-am dat 
Uric si intaritura, ca altul sa nu 
se amestece. 

Domnul au zis de s'ail scris dc Cristea, 

111 lasi, la anul 7146 (163S) 
(L. P.) < 

Boghe§ti-de-Sus, sat, jud. Te- 
cuciii; face parte din com. cu 
acest nume. Situat pe Dealul- 
Boghestilor, despar^it de Bo- 
ghesti-d.-j. prin o ripa, se aria 
la 1 kil. departe de resedinja 
comunef. Are o popula^iune de 
39 cap! de familie, cu 169 su- 
flete, locuind in 38 case. 

Copi! in virsta de scoala sunt: 
18, din car! 9 bae^T si 9 fete. 

Boghia, sat, face parte din co- 
muna rurala Fauresti, plasa 01- 
te^ul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po- 
pula^iune de 267 locuitor!, 145 
barba{!si 122 feme!. $colar! sunt 
33 copi!, 15 bae{! si 18 fete. 
Aci e o biserica de lemn, con- 
struita cu cheltuiala locuitorilor. 

Boghian, deal, in comuna Prco- 
testi, jud. Suceava, acoperit cu 
pad u re de fag si pasun!. 

Boghianul, pi rift, izvoreste din 
valea satulu! Coracaesti, jude- 
^ul Botosani, comuna Brehuesti, 
uda satele Baluseni si Banesti, 
din comuna Fintinelele, plasa 
Siretul si formeaza iazul Vadu- 
le{ul, comuna Fintinelele. 

Boghicea, com. rur., in jud. Ro- 
man, plasa Siretul-d.-s., in mar- 
ginea de N.-E. a jude^ulu! si 
spre N.-E. de orasul Roman. 
E la o departare de 10 kil. de 
oras si la 5 kil. de rescdin^a 
plasei. Formeaza comuna Boghi- 
cea cu catuncle : Causcni. Ghi- 



deon, Mistra (Rogoaza), Slobo- 
zia (Petresti) si Vadul-Veje! (Va- 
dul-de-Arama), cu resedin^a co- 
rn une! in satul Boghicea. Arc 
589 cap! de familie, 622 con- 
tribuabil!, 2944 locuitor!, din 
car! 75 stiu carte; 611 case. 
Popula^iunea se compune in cea 
ma! mare parte din Romiirf si 
f igan! ; afara de acestia mat 
sunt 62 famili!, 153 locuitor! 
Ungur! si 13 familii Evre!. Sunt 
1605 vite mar! cornute. Are o 
biserica ortodoxa, de zid, si 2 
catolice, de valatuc!. Are o scoala 
primara mixta, care, in cursul 
anului scolar 1886 — 87, a fost 
frccuentata de 40 elev!, 38 ba- 
e\;i si 2 fete, din 45 inscris!, 43 
baep si 2 fete. Venitul anual al 
aceste! comune este de 5873 
le! si cheltuelile de 5502 le!. Te 
ritoriul comune! este foarte ac- 
cidentat si e acoperit in cea 
mat mare parte cu padun. Este 
legata cu orasul Roman prin 
sosea. 

Boghicea, sat, jud. Roman, in 
plasa Siretul-d.-s., com. Boghi- 
cea, peambcle malur! ale Piriu- 
lu! -Velni^e!, afluent al piriulul 
Albuia, la N.-E. de orasul Ro- 
man si la o departare de 16 
kil. de el si 5 kil. de resedinja 
plase!. Este resedinja com. Bo- 
ghicea. Are 964 cap! de fami- 
lie, 246 contribuabili, 783 locu- 
itor!, din car! 42 stiu carte ; 
loeuese in 172 case. 

Populafia este romina, afara 
de 62 famili!, 133 locuitor!, Un- 
gur!; in aceasta cifra sunt cu- 
prins! si Unguri! din satul Slo- 
bozia si 5 famili! Evre!. Sunt 
in acest sat 902 vite mar! cor- 
nute. Are o biserici ortodoxa 
de zid si 1 catolica de valatuc!. 
Tine de parohia catolica Otc- 
Icni. 

Are o scoala primara mixta, 
care in cursul anulu! 1886—87 



Digitized by 



Google 



BOGHICESCUL 



505 



BOGZA 



a fost frecuentata de 40 elevi, | 
38 bae{T si 2 fete, din 45 in- 
scri^T, 43 bae{I si 2 fete. Este le- ; 
gat cu orasul Roman prin sosea. 

1 
Boghicescul, sat, in jud. Mehe- 

din^i, plasa Motrul-d.-s.; {me de ! 

com. rur. Glogova. LocuitoriT din I 

acest sat se ocupa in special 

cu fabricarea oalelor de pamint. 

I 
Boghii (Plriul-),//V//7, jud. Ba 

cau, plasa Trotu?ul, pe terito- I 

riul comunel Tirgul - Trotusul, 

care obirseste din muntele Po- j 

deiul si se varsa d'a dreapta j 

TrotusuluT, dupa ce a trecut | 

prin satul ce poarrii acelasl 

nume. 1 

1 
Boghileni, jud. Dorohoiu, (V. 

Pomirla, padure, com. Pomirla, 

plasa Prutul d.-s.) 

I 
Boghinei (Dealul-), deal, ce sc 
prelungeste in partea de N.-V. 
a comunel Minjesti, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu. 

Boghiul, deal, ramificare a Dea- j 
lulul Mare, comuna Braesti, pi. 
Cirligatura, jud. la si. 

i 

Boghiul, deal, incom.Mastacaul, 
pi. Bistrifa, jud. Neamfu. j 

Boghiul, deal, jud. Olt; formeaza 
malul sting al DorofeiuluT, la 
S., pe teritoriul com. Serbanesti- 
d.-j., pi. $erbanesti. Are direc- 
fiunea N.S., o lungime de 4-5 
kil. si o inal^ime de 10 — 16 
metri. 

Boghiul, piriias, in comuna Mas- 
tacaul , plasa Bistri{a, jude^ul j 
Neam^u; izvoreste din dealul cu 
a sa numire, si se varsa in pi 
riul Mastiicanoasa. 

Bogna-Mare. (V. Bocna -Mare, 
jud. Bacaii). 



Bogna-Mica. 

jud. Bacau). 



(V. Bocna-Mica, 



Bogolinului (Pirtul-), pirin, a- 
fluent al Bistri{el, in comuna 
Brosteni, jud. Suceava ; formeaza 
cascada Moara-Dracului. 

BogOSlOVul, deal, linga satul Ca- 
lul, in com. Calul-Iapa, plasa 
Piatra-Muntele , jud. Neamfu; 
se aria in prelungirea dealulut 
Horodistea. 

BogOSlOVul , parte din most a 
Hogdanesti, din jurul localita{eT 
cu acest nume, jud. Suceava. 

BogOslOVul,//V/7V7/, jud. Neamju, 
ce izvoreste din dealul cu a sa 
numire, curge paralel cu piriia- 
sul numit Dunarea, si se varsa 
pe stinga piriulul Calul, aproape 
de satul Calul. 

BogOSlOVul, urmele until schit, 
inceput de Archimandritul Neo- 
nel, pe la 1835, aflatoare in 
partea nordica a satuluT Bog- 
dan esti, jud. Suceava. 

Bogza, com. rur., in pi. Mar- 
g'mca-d.-s., jud. R.-Sarat, pe riul 
Slimnicul. 

Este asezata in partea de 
mijloc a jude^ulul, la 19 kil. 
spre N.-E. de orasul R.-Sarat 
si \\\ partea rasariteana a plaseT, 
la 8 kil. spre r&saYit de Plai- 
nest!, resedinfa plasef. Comune 
invecinate sunt: Sihlea la 6 kil., 
Voetinul la 8 kil., Dragosloveni 
la II kil., Timboesti la 14 kil. 

Se margineste la N. cu com. 
Slobozia-Ciorasti, la rasarit cu 
com. Martinesti, la miaza-zi cu 
com. Balaesti si Voetinul, la V. 
cu Sihlea si Plainesti. 

Este o comuna de cimp ; nu 
are dealuri in interiorul comunel, 
numai vre-o doua-treT movile la 
apus. 



Riul Slimnicul, o udadela N.- 
V. la S.-E. in partea de miaza- 
noapte si de mijloc. Sunt 92 
pufuri. 

Catunele, can compun aceasta 
comuna, sunt: Caeata la apus 
si Rcteza^i la rasarit. 

Suprafata comunel este cle 
5523 hect., din cart 193 hect. 
vatra comunei, 1078 hect. ale 
locuitorilor si 4252 hect. ale 
particularilor. 

Populafia este de 396 fa mi lit, 
cu 1 79 1 suflete : 893 barbafi si 
898 femeT; 743 casatori^T, 953 
nec«1satori(T, 96 v&duvT ; 22S 
stiu carte; to{T sunt RominT 
ortodoxT. 

Sunt 2 bisericl in comunS : 
una in eatunul Bogza, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, zidita la 1854 
de locuiton, servita de I preot 
si 2 cintarefi; a doua in ca- 
tunuil C&eata, cu hramul Sf. 
Gheorghe, zidita la 1838 de 
Teodor Gorjan, are 1 preot si 
1 cintarej; ambele sunt ingri- 
jite de comuna si locuitort. 

Sunt doua scoll mixte: una 
in cat. Bogza, fondata in 1868 
de locuitort; alta in cat. Ca- 
eata, fondata de stat in 1892; 
are 2 inva^torT si e frecuentata 
de 92 elevi. 

CalitateapSmintuluieste bun&, 
fiind compus din argil ameste- 
cat cu pamint negru. Comuna 
are 4094 hect. pamint arabil, 
966 hect. imas, 287 hect. pa- 
duri si 76 hect. fine^e. 

LocuitoriT au 115 plugurl si 
I moari cu aburl. 

In comuna sunt 8813 capete 
de vite, din carl: 862 boi, 602 
vacT, 124 cat, 250 epe, 11 a- 
sinT, 6700 ol, 4 caprc si 260 
rimStorl. Sunt 5 cojoearl, 2 ciz- 
marl si I caretas. 

Transportul se face prin g:ara 
Sihlea, la 7 kil. spre E. Sunt 
10 comercian{I, din carl 6 cir- 
ci urn art. 



55913. Morels Dtcftonar Qtogrnfic. 



04 



Digitized by 



Google 



BOGZA 



506 



BOHOTINUL 



Caile de comunica^ie sunt ca 
ile vecinale : spre Plainesti ; spre 
Sihlea, gara Sihlea; spre Mar- 
tinesti-Ciorasti ; spre Balani-Ma- 
crina; spre Voetin-Rimnicul-Sa- 
rat; spre Obilesti. 

Comuna are 530 contribua- 
bilT. Veniturile sunt de 6382 leu 
99 banT, 91 cheltuelile de 6304 
let, 61 banT. 

Bogza, sat, jud. R.-Sarat, plasa 
Marginea, catunul de resedinja 
al comunel Bogza, asezat in mij- 
locul comuneT, pe malul sting 
al riuluT Slimnicul. Are 1 1 1 hect. 
si o populate de 190 familii, 
cu 940 suflete, 256 contribua- 
bill ; 147 stiu carte. Are o bi- 
serica si o scoala. 

Bogza, loc, pi. Siretul-d.-s., jud. 
Bacau, pe teritoriul comunel O- 
dobesti. 

Bogza, ripd, in padurea mosicT 
Spataresti, jud. Suceava. 

Bogza si Hiriia, padure, plasa 
Marginea-d.-j., jude^ul R.-Sarat. 
(V. Tufele-luI-Tirga). j 

Bogzani, cdtun. (VezT Ionasani, 
sat, com. Virful-Cimpului, plasa 1 
Berhometele, jud. Dorohoiu). I 

Bogza^ti, loc izolat, comuna Us- 
ca^i, pi. de Sus-Mijlocul, jud. 
Neamfu. 

Bogzeni, cdtun, com. Chiojdul- 
din Bisca, jud. Buzau, cu 240 

locuitor! si 65 case. | 

I 

Bogze§ti, com. rur., pi, Siretul- 
d.-j., jud. Roman, spre V. de 
orasul Roman, situata la mar- 
ginea jude^uluT, la o depar- 
tare de 12 kil. de orasul Ro- 
man si la 1 1 kil. de resedinfa , 
plaseT. Este asezata pe coasta 
de E. a dealurilor ce despart | 



jud. Roman de jud. Neamju. 
Formeaza comuna Bogzesti cu 
catunele: Butnaresti, Cucosi (Un- 
cesti), Ghini^esti, Giulesti-din- 
Deal, Giulesti-din-Vale si Un- 
cesti, cu resedin^a com. in sa- 
tul Butnaresti. Are 405 capT 
de familie, cu 1421 suflete, 220 
contribuabilT. $tiu carte 1 13 per- 
soane. Sunt 345 case. Popula- 
^iunea este compusa din Ro- 
mini si 7 fam. EvreT. Sunt 993 
vite mart cornute. Are 2 bise- 
rict : una de zid si una de va- 
latucT. Are o scoala primara 
mixta in satul Butnaresti. Ve- 
nitul comuneT este de 2600 lei 
si cheltuelile de 2548 lei. 

Bogze§ti, sat, jud. Roman, in pi. 
Siretul-d.-j., com. Bogzesti, spre 
V. de orasul Roman si la o de- 
partare de 12 kil. de el si de 
1 1 kil. de resedin^a plaseT. Este 
asezat la poalele dealurilor de 
V. a jude^ulul. Are 79 capT de 
familie; 54 contrib., din 297 lo- 
cuitorl, din carT 43 stiu carte. 
Sunt 7 1 case. Populafiunea este 
romina, afara de 1 fam. de EvreT. 
Sunt 158 vite marT cornute. Are 
o biserica de valatucl. 

Bogzii (Piatra-), munte stincos, 
in com. Mlajetul, catunele To- 
pilele si Dupa-Piatra, jud. Buzau, 
in care sunt 3 excava^iuni insem- 
nate, unde, dupa tradtyie, ar fi lo- 
cuit Tataril, can* le-ar fi si sapat. 

BogziI( Piatra-), frumos //^stin- 
cos, in com. Chiojdul-din-Bisca, 
cat. Bogzeni, jud. Buz&u. 

BogZOl, sub-divizie a cat. Ne- 
mertea, din Gura-TeghiT, jude^ul 
Buzau. 

Bogzoi, culme, a colineT Hara- 
netul, din com. Sibiciul-d.-s., 
jud. Buzau, intre catunele Bas- 
curetul si Dragonoi. 



Bohari, sat cu 423 suflete, jud. 
Arges, plasa Arges; face parte 
din com. rur. Malureni-Badiceni. 
Are o biserica cu hramul A- 
dormirea, deservita de un preot, 
un cintare^ si un paracliser. 

Bohoghina, cdtun. (VezT Iona- 
sani, sat, com. Virful-CimpuluT, 
plasa Berhometele, judeful Do- 
rohoiu). 

Bohoghina, padure \ proprietatca 
statuluT, in partea de N. a co- 
muneT Bucecea, pi. Siretul, ju- 
de^ul Botosani ; are o intindere 
de 81 hect. 

Bohorelul, cdtun, jud. Mehedin^i, 
in pi. Vailor; Jine de com. rur. 
Dragotesti. 

Bohotinul, com. rur., in partea 
de N.-V. a plaseT Podoleni, ju- 
de^ul Falciu, formata numaT din 
satul Bohotinul, situat la poalele 
dealurilor: Pletrisul, ChiriloaeT, 
Robul si Girnejul, can formeaza 
un semi-cere in jurul satuluT, a- 
vind deschiderea catre partea 
de Nord-Est. 

Suprafa^a teritoriuluT comu- 
neT este cam de 1430 hect. Po- 
pulajia e de 283 familii, sau 105 1 
suflete, din can 220 contribua- 
bilT. In com. sunt 14 familiT iz- 
raelite si 4 catolice. 

Despre numirea satuluT sunt 
doua versiunT : intiia c& $T-a luat 
numele de la piriul Bohotinul, ce 
trece prin comuna ; si a doua 
c£ i s'ar fi dat acest nume 
dupa numele unuT vechiu pro- 
prietar, numit Bohotineanul. 

Acum 50 anTin urma, aicT a e- 
xistat tirgusorul Bohotinul-Mare ; 
in urma tirgusorul s'a stramu- 
tat la Raducaneni, unde exista 
si astazT. 

In sat se afla o scoala infi- 
in^atl la 1879, frecuentata de 
41 elevT; o biserica deservita 



Digitized by 



Google 



BOHOTINUL 



507 



HOI ANA 



de I preot si 2 dascalT, facuta 
la 1852. 

In curtea bisericei se aria o 
zidire raarea^a, dar neispravita, 
pe care locuitoril o numesc ina- 
nastire; ea dateaza de vr'o 70 
de am si este pe cale de ruina. 

Sunt 2 fabrice : o povarna 
pentru fabricarea spirtulul de 
cereale, si alta de fabricat li- 
corurT, infiin^ata la 1885. 

Mosia Bohotinul forma din ve- 
chime, un trup cu mobile : Isa- 
iea, Gura-Bohotinului, Raduca- 
neni, Bazga, Cozia si Salageni, 
sub numirea de Bohotinul-Mare 
fost& proprietate a HatmanuluT 
Raducanul-Rosetti. AstazI se afla 
divizata intre mal mulp proprie- 
tarl, parte din familia Rosetti. 

Vite sunt : 43 1 vite marl cor- 
nute, 103 caT, 1433 oT, 289porcI. 

Bohotinul, sat. (Vezi Bohotinul 
comuna, jud. Falciu). 

Bohotinul, deal, se prelungeste 
intre comunele Mosna - Raduca- 
neni si Bohotinul, pi. Podoleni, 
jud. Falciu, facind hotar intre 
ele. Este o ramificare a dealu- 
lui Cetafuia. 

Bohotinul. iaz, format din pi- 
riul cu asemenea numire, pe te- 
ritoriul comuneT Bohotinul, jud. 
Falciu, bogat in peste si racl. 

Bohotinul, piria. (VezT Fundul- 
BohotinuluT piriu, com. Bazga, 
plasa Podoleni, jud. Falciu). 

Bohotinul, platoU, jud. Falciu ; 
se intinde spre Sud pe dealul 
Bohotinul, pana la locul numit 
Arboras. Pe acest platou se afla 
cea ma! mare parte din pamin- 
turile de cultura ale vechilor 
clacasT din satul si com. Mosna, 
plasa Podoleni. 

Boia, cdtun, aparfinind comuneT 



Piriul-Boia, din plasa Gilortul, 
jud. Gorj, situat pe dealul Boia 
si pe partea dreapta a riulul Gi- 
lortul. 

Are o suprafa^a cam de 800 
hect., din care 206 hect. ara- 
bile, 5 hect. vie, 8 hect. prunl, 
restul fine^e, padure, tufaris, iz- 
laz, etc. 

Are o populate de 104 fa- 
milit, cu 360 suflete, din carl 
70 contribuabilf, to{T Romini, 
ocupindu-se cu agricultura. 

Locuitoril poseda 15 plugurT, 
22 care cu boT, 14 stupT, 209 
vite marl cornute, 307 oT, 74 
capre, 150 rimatorT si 15 cal. 

Aci se gasesc 4 fintinT cu 
cumpana si 5 izvoare acopcrite. 

Comunicafia in acest catun 
se face printr'o sosea vecinala, 
care il leaga cu catunul de re- 
sedin^a si printr'un drum de 
care, care il leaga cu comuna 
ficleni, spre V. 

Este o biserica, construita la 
1803 de locuitori si deservita 
de 1 preot si 2 clntare^i. 

Boia, deal, apartfne comuneT Pi- 
riul-Boia, jud. Gorj ; este o bi- 
furcate a dealului Socul ; se ter- 
ming la S. in valea GilortuluT. 

Boia, lac, pe mosia Radeni, co- 
muna Radeni, plasa Cosula, ju- 
dejul Botosani, in partea de N. 
a comunei, bogat in peste. 

Boia, piriil, format de Boia-Mare 
si Boia-Mica, jud. Arges, plasa 
Lovistea ; se varsa in Olt. 

Boia, pise, situat pe teritoriul 
comuneT Coteanca, plasa Siul- 
d.-s., jud. Olt, in partea de S.- 
V., pe malul OltuluT. Loc stra- 
tegic si punct de observa^iune. 
Se zice ca intr'un razboiu ruso- 
turc, TurciT se asezasera pe a- 
ceasta inatyime, iar Cazacii se 
intarisera pe piscul numit de 



atuncT Cazaci, maT la nord. Ba- 
talia s'a dat apoT pe valea Bir- 
jovului, la deal, si a fost atit 
de crunta, in cit s'ar fi infectat 
valea de lesurile lor. (VezT Pu- 
turoasa si Cazaci). 

Boia, stincd, com. Otesani, plaiul 
Horezul, jud. Vilcea, in apro- 
pierea careia se gasesc ape sul- 
furoase. 

Boia, vale, jud. Dolj, pi. Amara- 
dia, com. Melinesti. 

Boian. (VezT Sbieresti-d.-s., jud. 
Neam^u). 

Boian, deal, jud. Dolj, pi. Dum- 
brava-d.-s., com. $opotul, care 
impreuna cu dealul Buciumul 
formeaza Valea-Mare sau Sopo- 
tul, prin care curge piriul pe- 
riodic $opotul. 

Boian, picket de frontiera, No. 
12, jud. Gorj. Se afla situat pe 
clina S.-E. a munteluT Boian. 
Poteca, ce se privegheaza din 
acest pichet, trece pe la Coasta- 
luT-Rusu si apoT scoboara in Va- 
lea-GilortuluT, cursul caruiail ur- 
meaza pana la Novaci. Patru- 
larea intre Boian si pichetul a- 
laturat, Mindrul, se face pe po- 
teca ce trece pe deal urile: Gau- 
rile, Piatra-Taiata, Valea-Gruiu- 
lui, a Piclesulul si in fine pe 
coasta estica a munteluT Min- 
drul, pana la muntele Tarta- 
raul, unde se afla pichetul Min- 
drul. Aceasta poteca poate fi 
strabatuta si de animale incar- 
cate cu samar. 

Intre^inerea se face cu greu- 
tate, iar comunica^ia se intre 
rupe iarna din causa zapezeT. 

Boiana, padure, pe mosia Dul- 
ceni, din pi. TirguluT, jud. Te- 
leorman. Are 5 hect. si e si- 
tuata d'asupra cat. Dulceni. 



Digitized by 



Google 



BOIANA 



508 



BOISOARA 



Boiana, vale ; incepe de la ho- 
tarulmosieTBrosteanca, spre co- 
muna Pirlita, jud. Teleorman, 
trcce pe linga catunul Dulceni 
din com. Belitori si pe linga 
proprieta{ile locuitorilor si se 
pierde in Valea-UrluiuluT, aproa- 
pe de satul Bogdana. 

Boiana, vdlcea, intre mosiile La 
ceni si Calinesti sau Setrarul, 
din pi. Tirgului, jud. Teleorman. 

Boianul, platoU ridicat si intins 
intre Iminog la V. si Vcdea la 
E., jud. Olt. De la Barcanesti 
si Alimanesti, pana la Valeni, 
dtstan{a lui e de pestc 20 kil.; 
iar de la N. spre S., de la 
Greci, com. Barcanesti, pana 
la Seaca-Belciugata, de pestc 
25 kil. 

Aceastacimpie, atitde intinsa, 
e prca pu^in productive, din cau- 
za pamintulul sau argilos, care 
la seccta se usuca si crapa, pir- 
lind orl-ce vegeta^iune; iar la 
ploaie {ine apa, formeaza lacuri, 
distrugind ast-fel recoltele. Iz- 
voarele de apa se gasesc la 
mart adincimi. Stirpiciunea a- 
cestui pamint a dat n aster e si 
versurilor ce se aud pe la ve- 
cini : 

Vaitd'Se prepelifa, 

Pe ampul Boianulul, 

De liorul mdlaiului. 

Turmc numeroase de 01 si 
alte vite gasesc aci un loc in- 
tins si cu pasuni abundente. 

Cam in mijlocul acesteT cim- 
pii se vad inca urme de zidin 
vechi, despre carl, batrinii spun 
ca se afla in locul unde in ve- 
chime ar fi fost un sat, anume 
Musat. Alfu spun ca s'ar fl nu- 
mit Virtopul. $1 ca locuitorii an 
fost jcfui^i si taia{I de TurcT. Ci\i 
aii mal putut scapa, s'au refu- 
giat in com. Alimanesti. 

Boianul, vdlcea, situata pe teri- 



toriul comunei Comani, plasa 
Siul-d.-j., jud. Olt. Se numeste 
ast-fel, pentru ca izvoreste din 
cimpia cu acest nume, 

Boicul, mic afluent al pir. Suha- 
Mare, com. Malini, jude^ul Su- 
ceava. 

Boielazul, dm pie, com. rur. Ci- 
resul, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
din^i. 

Boielazul, ogas, com. rur. Cire- 
sul, plaiul Cerna, jude^ul Mehe- 
dinji. 

Boieni^a, deal, com. rur. Pruni- 
sori, pi. Qcolul-d.-j., jud. Mehe- 
dint'i. La poalele acestul deal se 
afla comuna rur. Fintina Dom- 
neasca. 

Boieni^ca, deal cu vii, com. rur. 
Izvorul-Anistilor, plasa Ocolul- 
d.-j., jud. Mehedinfi. 

Boier-Ghifa, fintina, pi. Ocolul, 
com. Mischi, jud. Dolj. 

Boii-Negri, lac, jud. Braila, in 
marginea de V. a satuluT Sur- 
dila-Greci, ce comunica in partca 
de N. cu viroaga Faurci. 

Boii-Negri, movild, jud. Braila, 
la 3 l /a kil. spre S. de satul Bor- 
deiul-Verde si de Liscoteanca 
EforieT, pe hotarul dintre mosia 
Bordeiul- Verde. 

Boilor (Iazul-), iax y in jurul Fal- 
ticenilor, jud. Suceava, pomenit 
in hrisovul satulu! Padureni. 

Boilor (Mo Vila-), movild, plasa 
Bailesti, com. Afuma{i,jud. Dolj. 

Boilor (Podi^ul-), podis, jud. 
Bacaii, pi. Tazlaul-d.-s., com. 
Scor^eni, pe teritoriul satulul 
Grigoreni. 



Boini^a, pirifi ; izvoreste din dea- 
lul Hirsova, com. Hirsova, pi. 
Racova, jud. Vasluiu. Uda par- 
tea de Nord a comunei Poe- 
nesti si se varsa in piriul Ra- 
cova. 

Boireasca, baltd, pe scsul co- 
munei Calinesti, plasa Siretul, 
jud. Botosani. 

Boireasca, baltd, pe mosia Bre- 
huesti, com. Brehuesti, pi. Si- 
retul, jud. Botosani. Este for- 
mata din izvoare. 

Boi^oara, com. rur,, aproape de 
muntele Zanoga, jud. Arges, 
plasa Lovistea, la 31 kil. de rc- 
sedin^a sub-prefecturel, comuna 
rurala $uici, si la 79 kil. de Pi- 
testi. Se compune din 3 catune: 
Boisoara (338 loc), Bumbuesti 
(557I0C.) si Gaujani (546 loc), 
avind peste tot 403 familiT, 
cu 1 62 1 loc, din carl 22 Ji- 
gani. In comuna sunt trel bise- 
ricT, cite una de fie-care catun ; 
o scoala primara rurala; 3 cir- 
ciume. Budgetul comunei pe 
anul financiar 1882 — 83 a fost 
de 1440 let, 82 ban!, la veni- 
tun si de 1420 let, 82 bam la 
cheltuell. 

Dupa o publicajie oficiala 
(1887) aceasta comuna numara 
289 contribuabili si are un bud- 
get de 3729 lei la veniturT si 
de 3474 lei la cheltuell. 

Numarul vitelor era in 1887 
de 971 capete vite marl, (740 
bo! si vaci, 231 caT) si 3225 
vite marunte (2747 oT, 305 ca- 
pre si 173 rtmaton). 

Boisoara, sat, cu 538 loc, jud. 
Arges, pi. Lovistea; (ace parte 
din comuna rurala cu acelasi 
nume. Aid este resedin^a pri- 
maries In acest sat este o bi- 
serica, cu hramul Sf. Nicolae, 
avind dol preo^I si un cintaret- 



Digitized by 



Google 



BOlSOARA-CiAn.Wl 



:>o<) 



BOITA 



Boi^oara-Gaujani , com. rur, 
jud. Arges, (V. Boisoara). 

Boisjtea, sat, in com. Petricani, 
plasa de Sus-Mijlocul, jude^ul 
Neam^u. Este asezat pe coasta 
despre S.-V. a dcaluluT cu a- 
ceiaslnumire, intre satele: Occa, 
Topoli{a si ^olicca la Sud (si- 
tuate fiind in vale, sub coastcle 
dealului) ; Pctricani-d.-s. si Tirgul- 
Nou spre K.; Sacalusesti la V., 
Fabrica si Blebea, dc care se 
desparte prin culmea dealului 
numit Padurea-Grasi, la nord. 

Cit»va ant in urma. pana la 
1878, acest sat, impreuna cu 
satele : Blebea, Fabrica, Grasi, 
Manesti, Plopi si Schitul, au 
format com. Boistea. 

Populatiunea sa se urea la 1 80 
familil, care se ocupa cu agri- 
cultura si crcsterea vitelor. In 
sat sc afla o biserica, cu 11 n 
preot si dol eclesiard; o scoalci. 
cu o populajiune de 52 elevT. 

Comunica^iunea cu satele me- 
giese se face prin un drum co- 
munal, care vine de la Tirgul- 
Xou si da in soseaua ce vine 
de la Oslobeni, prin satele Gru- 
mazesti, Ocea, G u mules ti ; pre- 
cum si prin un drum natural 
ce se coboara prin Plopi la sa- 
tul Ocea, com. llumulcsti. 

Boistea, deal, spre E. de satul 
Comarna-d.-j., com. Poeni, pi. 
Codrul, jud. Iasi. 

Boistea, deal, jud. Neam{u, in 
prelungirea dealului Pildurca- 
Grasilor, coprins intre piriul 
Neam^u, la Nord, si piriul To- 
poli^a, catre Sud. In parte ser- 
va de loc de aratura. 

Boistea, trup, (mahala) din com. 
urb. Tirgul Neamju, pi. de Sus- 
Mijlocul, jud. Neairyu. 



Trotusul, din com. Javreni «cu 
par{! si razeseasca, in care mo- 
si e are parte si casa raposatu- 
lui Logofat Raducanul Roset: 
razes! sunt Simion Zabrau^eanul 
cu frazil sal, dascalul Di mi trie 
din Caiu{, Maria Macovioasa, , 
Christian, Movilian, etc. si A\\ 
razesl si partasl in ea. Are sat, 
cu o biserica, I preot, 2 das- 
cali, 6 nevolnicT, I vadana, 3 
slujbasT volnicT, 1 vataf, I Evreu ; 
pe linga mosiile Ilelteiul, Bor- 
zesti si altele, cu un numar de 
75 locuitori*. (T. Codrescu, < Bu- 
ciumul Romin , pag. 333). 

Boi§tea, mosie, cu sat, in com. 
Petricani, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamtu, situata pe linga 
mosiile Petricani, Blebea si Grasi. 
A aparfmut manastirei Aga- 
pia, fiind inchinata Mitropoliel 
de Iasi, starca Ha. 

Boistea, padure, situata in partca 
despre N.-E. a dealului cu a 
sa numire, com. Petricani, plasa 
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. 

Boi^tea-Boiereasca, sat, jud. 
Bacau, pi. Trotusul, al comunei 
Javreni, situat la ses, mal jos 
de cele-1-alte Boiste, pe malul 
sting al Trotusului. Are o bi- 
serica ortodoxa, cu I preot si 2 
cintarejl, eladita de locuitorl, pc 
la 1830. Circiuma este I. Se 
numara 48 capl de familie si 
167 suflete. Se gasesc: 9 cal, 
151 vitc cornute, 21 porcl si 7 
capre. 

Boi§tea-BoiereascS,/^///r^, in 

jud. Bacau, pi. Trotusul, in co- 
muna Javreni, proprietatea d-lui 
Radu Rosetti. Este foioasa, de 
fag si stejar ; are o intindere dc 
143 hect. si este supusa regi- 
mulul silvic. 



Boistea, tnosie, jud. Bacau, pi. Boi§tea-Galin, sat, jud. Bacau, 



pi. Trotusul, al com. Javreni, 
situat pe j;esul Trotusului, d'a 
stinga riulul si la limita spre 
jud. Putna. Capl de familie sunt 
16, suflete 49. Animale se nu- 
mara: 8 cai, 14 vite cornute si 2 
capre. 

Boi§tea-Galin, padure, jude^ul 
Bacau, pi. Trotusul, in comuna 
Javreni. Este foioasa, de fag si 
stejar. Are o intindere de 195 
hect. si este supusa regimului 
silvic. 

Boi§tea-Raze§i, sat, jud. Bacaii, 
pi. Trotusul, al com. Javreni, 
situat in stinga Trotusului, mal 
sus de celc-ralte Boiste. Capl 
de familie sunt 30, suflete 95. 
Animale sunt: 12 cal, 62 vite 
cornute, 8 porcl si cite-va capre. 

Boi§tea-Raze§i 7 padure, judejul 
Bacaii, pi. Trotusul, in comuna 
Javreni, proprietatea razcsilor 
din comuna. Este foioasa, de fag 
si stejar. Are o intindere dc 70 
hect. si este supusa regimului 
silvic. 

Boi{a (inainte Boistea), sat, ju 
de^ul Bacau, plasa Bistri^a-d.-s., 
al com. rur. Valea-luMon, pe 
piriul cu acelasl nume. Aci sunt 
10 familii, cu8i suflete. Se ga- 
sesc in sat: 3 cal, 26 vitc cor- 
nute si 10 01. Departarca de la 
resedin^a comunei este de 3 kil. 

Boi^a, deal ripos, jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., comuna Bklgcsti, 
situat pe malul drept al Bis- 
tri^ei. 

Boi{a, pin/7, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-s., care ese din dea- 
lurile ce despart Tazlaul-Marc 
de Bistri{a si se scurge intr'a- 
ceasta din urma pe malul saii 
drept, dupa ce a curs parte pe 
teritoriul comunei Valea-luMon, 



Digitized by 



Google 



BOJA 



">10 



BOLATAUI. 



unde uda satul Boi^a, si apoT 
pc teritoriul comunel Blagesti. 

Boja, sat ; face parte din com. 
rur. Rosul, jud. Ilfov. Se afla 
la E. de Rosul, pe malul drept 
al riulut Dimbovi^a. 

Se intinde pe o suprafaja de 
35 hect., proprietatealocuitorilor, 
car! cultiva 30 hectare si 4 le 
rezerva pentru izlaz. 

Populafia lut e de 49 locui- 
torl. Sunt 38 vite mart. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Bojdani, sat ; face parte din co- 
muna rurala Lipia-Bojdani, ju- 
de^ul Ilfov. Kste situat la S. 
de com. Gruiul, pe malul drept 
al riului lalomi^a. Locul coprins 
intre partea de N. a satuluT si 
riul Ialomi^a este baltos, din 
cauz3. ca este mult aplecat spre 
riil. La S. este pad urea Balta- 
Neagra. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
VoevozT, deservita de 1 preot 
si 1 cintare^ ; 1 moard cu aburi. 

Popula{ia lui c de 495 sufl. 

Suprafa^a totala a satulul e 
de 1360 hect., din carl 1095 
hect. apar^in statului si 265 lo- 
cuitorilor. Statul cultiva prin a- 
rendasil sal 620 hect.; 4 ramin 
sterpc, 52 izlaz si 419 padure. 
Locuitoril cultiva tot terenul. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciuman. 

Numarul vitelor mar! e de 
206 si al celor mici de 88. 

Bojdoc, tnovild, jud. Braila, la 
2V2 kil. spre S. de satul Jugu- 
rcanul. 

Bojeni, deal cu padure, pi. O- 
colul-d.-s., jud. Mehedin^i; fine 
de com. rur. Bistri^a. 

Bojeni, Iezerul-Dobricea, pa- 

durl particulare, supuse regimu- 



lu! silvic; aparfin comunel Si- 
nesti, plasa Olte^ul-d.-s., jude^ul 
Vilcea. 

Bojica. (V. Hirlaul, com. urb. si 
Pircovaci, sat, com. Deleni, pi. 
Cosula, jud. Botosani). 

Bojila, sat, com. Popesti, plasa 
CirligStura, jud. Iasi, asezat pe 
un pise al DealuluT-Mare, incon- 
jurat de pSdurT, pe o intindere 
de 417 hect., din can 24 sunt 
ale locuitorilor. Are o popu- 
late de 30 fam., cu 122 sufl. 
Are o biserica de lemn, facuta 
la 1831. 

Prin mij locul satuluT trcce pi- 
riul $acova{ul. 

Numarul vitelor este de 147 
capete, din carl: 106 vite mart 
cornute, 17 cal si 24 rim&tori. 

Bojinca, deal, jud. Iasi, pi. Turia, 
o ramificare a dealulut Turia, 
in partea despre S. a satuluT 
Perieni, formind hotarul spre 
Cirneni. 

Bojinul, sat, pi. Amaradia, com. 
Mierea-Birnici, jud. Dolj, situat 
pe malul drept al AmaradieT, la 
500 m. N. de Mierea-Birnici. 
Are 25 familiT, cu 98 suflete, 
46 barba^I si 52 femel. Locuesc 
in 26 case. Copiif din sat ur- 
meaza la scoala mixta din satul 
Cruse^ul, com. Mierea-Birnici, ce 
este la o depirtare de 1 kil. 
Comunicafia se face prin so- 
seaua jude^eana, care leaga Cra- 
iova de N. jude^uluT. 

Bojoiul, catun, al comuneT Roba- 
nesti-d.s., pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., 
jud. Romana^i, situat in partea 
dreapta a apeT Tasiuiulul; se 
invecincstc cu Ciupuria si Golfi- 
nul ; are 243 locuitorl. 

Bojorita, padure, supus& regimu- 
lui silvic, pe mosia Bojorita, co- 



muna Leresti, plaiul Dimbovija, 
jud. Muscel, in intindere aproxi- 
mativa de 400 hect. 

Este situate pe dealurT, re- 
giunt muntoase, cu pante re- 
pezT, mat cu osebire pe coasta 
riulu! Tirgul. Se invecineste la 
N. cu Valea-Ursului, la S. cu 
izlazul Leresti, la E. cu riul 
Tirgul, $i la V. cu Lalu. 

Bolatului (Valea-), vale, ce se 
varsa in riul Argeselul, in raio- 
nul comunel Boteni, plasa Ar- 
geselul, jud. Muscel. 

Bolatii, sat, in partea de N.-V. 
a comunei Bereasa, pi. Mijlo- 
cul, jud. Vasluiu. Situat pe $e 
sul piriului si coasta dealulul 
Bolaji, pe o suprafa^ de 358 
hect. Are o populate de 6 fa- 
milii, cu 26 suflete, locuitorl Ro- 
mini, ocupindu-se cu agricultura 
?i cre^terea vitelor. 

Are 7 vite mart cornute, 4 
cat si 10 oT. 

Bola^ilor (Dealul-), deal, se in- 
tinde de la N. la S., in partea 
V. a comunel Bereasa, pi. Mij- 
locul, jud. Vasluiu. 

Bolatilor (Piriul-), piria, izvo- 
reste din lazul-Dracsenilor; trecc 
pe sesul Cirlestilor ?i al Bola- 
{ilor, din com. Bereasa, pi. Mij- 
locul, jud. Vasluiu ; curge de la 
Nord spre Sud ?i, esind din co- 
muna, se varsa in piriul Rebri- 
cea, din jos de Rato^ul - Cuzel. 

Boldtaul, deal, cam mlastinos, ce 
se afla spre Sud-Vest de satul 
Ioneasa, din com. Ciumule^ti, 
jude{ul Suceava. 

Bolataul, groapa, plinS cu apa\ 
jud. Suceava, com. Madeiul ; nu 
seaca nicl odata. 

Bolataul, pise de munte, judeful 



Digitized by 



Google 



BOLATAUL 



511 



BOLDA 



Baca.ii, plasa MunteluT, de pe 
teritoriul comuneT Comanesti ; 
face parte din siral Laposului. 

Bol&taul, piria, afluental piriutui 
Borca, jud. Suceava. 

Bolat&ul-Mare, piria, in com. 
Dorna, jud. Suceava; izvoreste 
din Dosul-Hascei (munte), curge 
de la S. spre N. si dupa un 
curs de 4100 m. se varsa in 
Bistri^a. Are de tributar in 
stinga, pe Orzaria. 

Bolboaca, numire vechie, a co- 
munei si catunuluT Maicanesti, 
jud. R.-Sarat, dupa numele uneT 
bal^T formate de riul R.-Sarat 
in revSrsarile sale, ltnga comuna. 

Bolboaca, gropl cu apa, formate 
de cotiturile viroageT Puturosul, 
pe teritoriul comuneT Pirlita, sub , 
machia platoulut nutnit $ubi$a, 
jud. Braila. 

Bolboaca, vale, in comuna Bol- 
bosi, din plasa Jiul, jud. Gorj ; 
incepe de la V.; din com. $ia- 
cul, jude^ul Mehedinfi ; trece 
prin comuna Bolbosi si se di- 
rige spre S. catre com. Ohaba. 

Bolboaca, sat, in partea de Est 
a com. Lipova{ul, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu, asezat pe coastele 
dealurilor: Bolboaca si Pletra- 
ria spre Est, pe o intindere de 
197 hect., din carl 8 hect. vil. 
Are o populate de47 familil sau 
203 suflete, parte Romini si parte 
RusnacT, ocupindu-se cu lucra- 
rea pamintuluT si cresterea vi- 
telor. ET poseda 13 plugurT, 20 
care cu boT si o caru^a cu cat. 

In sat sunt doua circiume. 

Numarul vitelor e de 72 vite 
marl cornute, 20 oT, 8 caT si 40 
rim&torT. 



Stemnicul, jud. Vasluiu, situata 
in mijlocul sesuluT Balteni; este 
de o adincime insemnata. Din 

I ea isT ia curs un piriias cu a- 
celasT nume, ce se scurge in riul 

I Birlad. Se mai numeste si Vesca. 

Bolboaca, deal, se intinde de 
la satul Bolboaca, comuna Li- 
pov^ul, plasa Crasna, jude^ul 
Vasluiu, spre Est, in comuna 
Deleni, unde se leaga cu dealul 
Deleni. 

Bolboaca, pirifi, izvoreste din 
Dealul- Delenilor. Curge de la 
Vest spre Est, prin mijlocul sa- 
tuluT Bolboaca, com. Lipova^ul, 
plasa Crasna, judejul Vasluiu, 
prin padurea statulul si dupa 
un curs pe o distant de 5 kil. 
se varsS in riul Birlad, dupa ce 
primeste drept afluen^r piriia- 
sele: Zizinca si Bolbocelul. 

Bolbocelul, piriias, izvoreste din 
dealul Pletraria. Curge prin par- 
tea de Nord a satuluT Bolboca, 
comuna Lipovajul, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu si afara din sat se 
varsa in piriul Bolboaca. 

Bolborosita, in jud. Dorohoiu, 
ochiA adinc, in suprafaja de 2 
stinjeni diametru, cu izvoare de 
apa cam cenusie, ce adesea-orl 
bolboroseste. Adincimea nu s'a 
sondat, dar se crede a fi mare. 
Apa se scurge in piriias la 
vale. 

Bolborosoaia, piriA, in jud. Tu- 
tova, plasa Pereschivul; izvoreste 
din marginea nordici a com. 
Prisecani. Uda aceasta comuna 
si se varsa in piriul Pereschivul, 
dupa ce s'a incarcat cu piraiele 
Fintina-Nuculul si Fintina-Tri- 
fuluT. E numit si Bolbosoaia. 



Bolboaca, baltd, in partea nor- j Bolbosoaia, piriu, jud. Tutova. 
dica a comuneT Brodocul, plasa 1 (Vezi Bolborosoaia). 



Bolbo^i, com. rur., jud. Gorj, pi. 
JiuluT, pe $armul drept al Jih>iIuT- 
Mare, si la N.-V. comuneT Ohaba. 

Formeaza singura comuna. 

Situata parte pe ses si parte 
pe dealul numit Chiri^a, are o 
suprafaja de 926 hect., din care 
92 hect. padure, 200 hect. izlaz, 
100 hect. fine^e si 534 hect. 
arabile. 

Produce aproximativ 1096 
hectoi. griu, 1156 hectol. po- 
rumb, 16 hectol. orz, 2 hectol. 
fasole, 294 decal. vin si 6400 
decal. ^uica. 

Are o populate de 190 fa- 
milii, cu IOD2 suflete, din carl 
1 Sirb si 15 f igani; are 320 con- 
tribuabill. 

Venitul comunei este de 1350 
let, iar cheltuelile de 1194. 

Locuitoril poseda 37 plugurf, 
144 care cu bol si vacT, 9 cft- 
ruje cu caT, 449 vite marT cor- 
nute, 60 cat, 893 of si capre 
si 170 porcl. 

Comunica^ia se face prin so- 
seaua comunala, care o pune in 
legatura la E. cu com. Raei, la 
V. cu Sura din Mehedinfi, iar 
la S.-E. cu Ohaba. 

Comuna are 5 morT, din can 
una cu abur si 2 circiuml. 

Are 1 scoala frecuentata de 
21 elevT, din 39 inscrisT. 

Are 2 bisericl, 1 de zid si al- 
ta de lemn, construita de locui- 
tori pe la 1812, deservite de 
2 preofl si 2 ctntare^T. 

Bolbosi, tnakala, jud. Mehedin^i, 
in pi. Motrul-d.-s., com. rur. 
Strimtul. 

Bolca, munte, la N.-E. comuneT 
Rimesti, plaiul Horezul, jude{ul 
Vilcea. Serveste in tot-d'a-una 
dc suhat pentru vitele mart. 

Bolda, curs de apa, in balta Su- 
haia, jud. Teleorman ; incepe 
din dreptul satuluT Suhaia si 



Digitized by 



Google 



bOLDAN (LA-) 



512 



BOLDESTI 



merge pan& aproape de orasul 
Zimnicea, unde se scurge in 
DunSre. 

Boldan (La-), poiand, in c&t. 
Slohozia, com. Badeni-Ungureni, 
plaiul Dimbovija, jud. Muscel. 

Boldea, deal ; se intinde la V. de 
satul R&duesti, com. Ptetresti, 
pi. Stemnic, jud. Vasluiu. 

Boldea, pirifi; uda teritoriul sa- 
tulul Lipova-MSnistireT, com. 
Hirsova, pi. Racova, jud. Vas- 
luiu, si se varsa in piriul Hir- 
sova-Lunca. 

Bolde§ti, com. run, in plasa To- 
hani, jud. Buzaii, situata pe am- 
bele malurl alepiriuluT Istaul si 
pe frumosul platoul ce se ridi- 
ca d'asupra laculuT Boldesti, la 
o distant de Buz3u de 46 kilo- 
metri. Limitele sale sunt: La 
N. incepe din hotarele mosiei 
Fulga (Prahova), care, de la Mo- 
vila-BoereascS, intr& foarte mult 
in jud. Buzaii, (3 kil.) facind un 
unghiu ascu^it, din care cauza 
comunica^ia intre comunele Bol 
desti si Baba-Ana se face prin 
Prahova, si merge pe hotarul 
Fulgii pan& la Cotul-AmaruluT; 
la E., incepind din Cotul-Ama- 
ruluT, se lasa pe hotarul mosiei 
Afumcicioara si Dulbanul, pe 
drumul zis al-Iut-Ghica, p&na. 
da in hotarul mosiei CufurituI, 
com. Glodeanul-SSrat; la S., in- 
cepind din capul DrumuluMul 
Ghica, merge pe la capul locu- 
rilor locuitorilor Salcienl, pana 
in Valea-Crejuleasca, apol pe 
vale in sus, p&n& in hotarul 
mosiei Cioranca, jud. Prahova, 
de care se desparte prin Valea- 
f olii si Calma^uiul-Vechiu ; la 
V., incepind de la Movila-MuscS- 
leasca, d& in hotarul Fulgii, pe 
care merge p&n& ce se indrep- 
teaz£ spre Cotul-AmaruluT. 



Suprafa{a estc de 4780 hect., 
din care 3790 arabile, 520 izlaz 
si 470 lacurl, viroage, stuferis I 
si sterp. Proprietor mat insem- 
nate sunt : Boldesti, Znagovul, 
f &nd&rica, Rincaciovul, Afuma- 
cioara sau Semeseasca, parte ale 
statuluT, parte ale cetelor de mos- 
nenl stabili^I aci : Girbesti, Ba- 
l&nesti, Butuceanul, Stan Popa, 
Paraschiv si Gr. Dinu. Terenul 
e ses, ins£ malul drept al pi- 
riuluT Istaul si al laculut Bol- 
dest'!, fiind pu^in mat ridicat, (9 
metri), partea sud-vestic& a co- 
mune! formeaza un alt ses, care 
doming pe eel de la Sud-Est. 
Produc^iunea principals sunt ce- 
realele, ma! cu seam a porum- 
bul, apoi orzul si griul. Are 
peste in lacului Boldesti, in ju- 
rul cSruia e si mult vinat, mat 
cu seam& ra(e si giste silba- 
tice, stirct, pelicanT, dropif, etc. 
Are o stina\ pe mosia Boldesti. 
Comerciul consta in desfacerea 
cerealelor. Cat de comunicatie 
mat insemnate sunt: Boldesti- 
Mizil prin Baba-Ana ; Boldesti- 
Glodeanul-Saratul si Drumul-lui 
Ghica, prin Dulbunul la Ama- 
rul, dar din cauza lipset de pia- 
tra, in timp ploios, cind bal- 
{ile : Boldesti, Znagovul, Gra- 
distea, Bivolul, Topliceanu, etc. 
debordeaza si transform;! mat 
toata partea vestica intr'un lac, 
comunica^ia devine foarte ane- 
voioasS. 

Vite are: 714 bot, 216 vact, 
150 vi^et, 107 cat, 190 epe, 90 
minjt, 3100 ot, 12 capre, 8 a- 
sint si 430 porct, afarft de tur- 
mcle si cirezile ce vin din alte 
partipentrupSsune.Stuptsunt48. 
Aceasta comuiici e formats din 
c&tunele Boldesti si Gradistea, 
avind 1 130 loc, din cart: b&r- 
ba^t insurant 259, neinsura^T 7, 
vaduvt 15, biie^i 288; iar femet 
maritate 259, v&duve 33, fete 
1 68 ; traesc in 252 case. Str&- 



int sunt 2 GrecT. Mestesugart 
sunt: 6 dulghenf, 2 cizmarf, 
3 cojocarif, 2 fierari si 1 croitor. 
Media nasterilor e de 40, a do- 
ceselor de 20 si a casatoriilor 
de 11. Populafia creste cu o 
medie anuala de 20 suflete. 

Comuna are 210 contrib., 
din carl 1 1 comercian^T Romini. 
Stabilimente sunt 6. Budgetul 
comune! e de let 3691.29. 

Comuna are o scoalS in cat. 
Boldesti, frecuentata de 5 1 elevt 
si 2 eleve. Carte stiu 1 14 per- 
soane. Are 2 bis., una in Bol- 
desti si alta in Gradistea, descr 
vite de 2 preo^t, 2 cintareti si 
I paracliser. Catedrala e cea cu 
hramul Adormirea. Circiumtsunt 
6. Locuin^ele sunt si mple, afara 
de casele si frumoasa grSdina a 
D-neT Elena Drosu dup& mosia 
'fSndarica. 

Localitate cu oare-care impor 
tan^ istorica e Silistca-Gradistei. 
(Vezt Afumiciori). 

Boldesti, com. rur., pi. Podgo 
ria, jud. Prahova. Este situata 
lingS riul Teleajenul si pe vaile : 
Rogojina, Scirnava si Vangelc, 
la 10 kil. departe de capitala 
jude^ulut si la 19 kil. de resc- 
din^a pl^set. 

Se compune din 4 catune: 
Boldesti, LipSnesti, Seciul si 
§ipotul, avind o popula(iune de 
1882 loc, 1012 barba^t, 870 
feme!, cu 560 cap! de familie, 
452 contribuabilt, locuind in, 
560 case. 

In comun5 sunt 4 biserict: 
una in $ipot, ziditS cu cheltuiala 
Paharniculut Gheorghe Boldescu, 
Postelniculut Anastase Calozisu 
si al^ii, la anul 1 840 ; a doua in 
Lipanesti, fondata din tcmelie 
cu cheltuiala d-lor Costache Li- 
p^nescu, Ion si Sultana Lipa- 
nescu, fostt proprietan, la anul 
1 8 10; a treia in Boldesti, fon- 
data la 1 8 1 2 de Gheorghe Bol- 



Digitized by 



Google 



BOLDE^TI 



518 



BOLDESTI 



descu si a patra in Seciul, fon- 
data la anul 1801, prin contri- 
bujia locuitorilor. 

Aceste bisericl sunt deservite 
de trel preo^I. 

Ocupafiunea de capetenie a 
locuitorilor e agricultura si cres- 
terea vitelor. El desfac produsul 
muncel lor la Ploesti. 

Locuitoril sunt parte mos- 
nenl, parte lmproprietari^T la 
1864, pe mosiile Boldesti, Lipa- 
nesti si pe mosiile Eforiel Spi- 
talelor civile, cind s'a dat 400 
hect. la 105 locuitorl. El au 37 
caT, 22 epe, 218 vacT, 460 oT, 
570 porcl si boiT trebuinciosT 
la munca. 

In raionul comuneT, pe riul 
Teleajenul, sunt 3 morl de ma- 
cinat. 

$coala exista in comuna de 
la 1886. Localul e proprietatea 
bfsericei din cat. Sipotul si co- 
muna iT plateste chirie. $coala 
s'a frecuentat in anul scolar 
1892 — 93, de 87 copil, din cart 
80 baejl si 7 fete, din numarul 
de 181 copil, 121 baeflf si 60 
fete, cu virsta de carte. Cu 111- 
tre^inerea scoalel, statul chel- 
tueste anual 1404 leT. $tiu carte 
137 barba^i si 36 feme!. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^S de 2000 hect. arabile. 

Terenul cultivabil produce 
cam 2100 hectolitri griti, 1400 
hectolitri ovaz si 6000 hectolitri 
porumb. Orz, meiu si rapija nu 
se cultiva. Livezile dau 3 1 5 care 
de fin. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 12 circiumari. 

Veniturile comuneT se urea 
la 7653 let si cheltuelilela6232 
let anual. 

Diferite sosele pun in comu- 
nica^ie com. Boldesti cu comu 
nele Magurele, Scaeni, Malaesti 
si Podeni-VechT. 

In partea de rasarit, comuna 
Boldesti e brazdata de dealul 



Seciul, cu direc^ia E.S., plantat 
cu vil si cu livezT de prunl. 

Afara de riul Teleajenul, com. 
este strabatuta de vaile : Van- 
gele, a-BisericeT, Girlija, Rogo- 
jina si Scirnava. 

Se m&rgineste cu comunele : 
Podeni-VechT, Scaeni, Blejoiul, 
Malaesti si Magurelele. 

Boldesti, catuu de resedin^a, al 
comuneT Boldesti, jud. Buzau, 
cu 580 loc. si 127 case. Are 
sub-divizia f andarica. E situat 
pe malul de Vest al laculuT 1 
Boldesti, in forma de amfitea- 
tru, ceea ce iT da un aspect j 
placut. 

Boldesti, sat, face parte din co- 
muna rurala cu acelasl nume, 
plasa Podgoria, jud. Prahova. I 
Are o biserica fondata din te- 
melie, la anul 1 8 1 2, de Gheorghe 
Boldescu, fost proprietar. 

Acest sat se maT numea Bol- 
desti-VechT. 

Bolde§ti, sat, in com. Vascani, 
pi. Siretul-d.-j., jud. Succava. 
E asezat in jurul 11 nu! iaz for- 
mat din izvoare. Numara 59 
case, populate cu 58 cap! de 
familiT, sau 181 suflete, din can 
84 barbajT si 97 femeT. Are 52 
contribuabilT. Vatra satuluT o- 
cupa o suprafa^a de 34 falcT si 
76 prajinT. 

Mosia, proprietatea d-luT Gene- 
ral Al. RadovicT, e in intindere 
de 497 hectare, din can 429 
cultivable, 58 hect. pSdure si 
10 hect. sterp. Improprietaritl 
la 1864 si 1878 sunt 16 frun- 
tasl, 13 mijl. si 10 cod., stapi- 
nind 92 falcT si 60 prajinT. 

Are o bisericl de lemn, cu 
hramul Sf. Nicolae, ce nu maT 
function eaza, fund ruinata t a- 
proape. Face parte din parohia 
Vascani. $coaladin Ilarmanesti 
serveste si acestuT sat. 



Odata cu infiinfarea acestuT 
sat s'a infiinjat si o velni^a. 

La 1803: « Boldesti a Pahar- 
niculuT Constantin Festila, care 
a cladit si biserica, numara 41 
liuzT, cu 584 lei bir anual, avind 
si 2 liuzT, din ceT fara bir». ( <U- 
ricarul*, de T. Codrescu, vol. 
VII, pag. 247). 

Intre 1843 — 45 :« Boldesti, la 
{inutul Sucevel, ocolul Siretul, 
mosie a d sale PaharniceseT A- 
nastasia Festila. Are sat cu o bi- 
serica, I preot, 2 dascalT, I ne- 
volnic, 3 vadane, 5 slujbasi vol- 
nicT, 1 Evreii ; pe linga mosiile 
Balosesti, Harmanesti, Ruginoa 
sa, Dragoteni si altele, cu un 
numar de 22 locuitorl*. («Bu- 
ciumul Romin», an. I, pag. 333). 

Boldest!, deal, in com. Boldesti, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, pe care 
se cultiva 10 hect. vie. 

Boldesti, deal, parte acoperit cu 
padure si parte sterp, in com. 
Vascani, jud. Suceava. 

Boldesti, iaz, in satul cu acest 
nume, in suprafafa de 1 falce, 
jud. Suceava. 

Boldesti, lac, in com. Boldesti, 
jud. Buzau. E format in mare 
parte din scursoarea piriuluT Is- 
taul, care maT intiiii se bifurca 
in doua ramuri: una dind nas- 
tere laculuT Amarul, iar alta la- 
culuT Fulga (Prahova). Aceste 
lacurl se scurg in forma de vi- 
roage acoperite de stufaris si 
merg de se reunesc in lacul 
Boldesti, care apoT se scurge 
in piriul Sarata. Suprafa^a sa 
este de 8 hectare, iar adinci- 
mea sa variaza intre 2 si 5 
metri. Are mult peste, maT cu 
seam a borzoi u. Suprafaja sa e 
maT in tot-d'a una vizitata de 
pasari selbatice, precum : ra^e, 
giste, stircT si pelicanT. 



55213. Marti* Dicfionar Geografic, 



65 



Digitized by 



Google 



BOLDESTI 



514 



BOI 1 )UL-CRE'|X T LEASCA 



Bolde^ti, mosie a statuluT in co- 
muna Boldesti, jud. BuzSu, nu- 
mita* in genere Rincftciovul. (V. 
Rinc3ciovul). 

Boldesti, mo fie in com. Boldest!, 
jud. Buz&u. Are 1520 hect, raal 
toate arabile, proprietatea rep. 
Alexandru N. Lahovari, il zice 
si Lahovareasca. 

Boldesti, padure de stejar si fag, 
ce unbraca* dealul cu acelasT 
nurae, jud. Suceava. 

Boldesti, pin H t comuna V&scani, 
jud. Suceava; izvoreste din sa- 
tul cu acelasi nume, formeazci 
iazul din sat, invirteste 2 mon, 
face hotar intre comuna Vas- 
cani si Ruginoasa si se vars& 
in Siret, din josul satulul Bil- 
ges ti. Primeste din dreapta : 
Ciumalul, Rogoaza, Ha>manesti, 
Piriul-luT-Curca. si Piriul-'pganu- 
lut; iar din stinga piriul Puesti. 

Boldicioaia, canal in insula Bal- 
ta, pi. Ialomi{a-Balta, com. Du- 
desti, jud. Ialomi^a. 

Boldi^orul. (VezT Boldul-RazesI, 
sat, com. Manoleasa, plasa Ba- 
sed, jud. Dorohoifi). 

Boldoveni, deal, in plaiul Clo- 
sani, jud. Mehedlnfi. 

Boldul, com. rur., in plasa Gra- 
distea, pc piriul Viroaga, jude- 
{ul R.-Sarat. $I-a luat numele 
de la mosia Boldul. Este asezata 
?n partea de miazS. zi a jude- 
tuluT, la 17 kil. spre S.-E. de 
orasul Rimnicul-S&rat, si in par- 
tea de N. a pklsei, la 13 kil. 
spre N.-V. de comuna Gradistea- 
d.-s., resedin^a pl3sel. Comunele 
in vecinate sunt: Balta-Albi la 
6 kil., Ghergheasa la 7 kil. si 
Vilcelele la 10 kil. 
Se margincstc la N. cu Ma- 



crina, la E. cu Vilcelele, la S. cu 
Balta-Alba\ la apus cu Gher- 
gheasa si Salcioara. 

Este o comunS de cimp; nu 
are dealurT, ci numal cite-va 
movilT, ca Gorgana. 

Piriul Viroaga o ud£ la apus, 
formind si balta Boldul. Are si 
302 pu^url cu 5 — 7 metri a- 
dincime. 

C&tune nu mat are altele, a- 
far& de eel de resedin$a\ 

Suprafa^a este de 6326 hect, 
din carl 170 hect. vatra comu- 
neT, 1 1 56 hect. ale locuitorilor, 
5000 hect. ale parttcularilor. 

Popula^ia este de 416 familiT, 
cart cuprind i860 suflete: ion 
barba^i si 849 femeT; 796 casato- 
ri^I, 1052 nec3sStori^i, 12 v&- 
duvi ; 148 stiu carte; to^I sunt 
RominI ortodoxl. 

Are o bisericci, cu hramul 
Sfinfu Imp&ra^T Constantin si E- 
lena, ziditS in anul 1836, de pro- 
prietarul mosii loan Bal&ccanu 
si so^ia sa Maria, deservit£ de 
2 prco$I si 2 cintSre^t. Are 51 
pogoane cultivabile. 

Are o scoal& mixtS, fondata 
in anul 1891, de cStre locuitorl, 
cu 1 inv&t&tor si frecuentatl de 
203 elevT. 

Calitatea pttmintulul este buna\ 
Comuna are : 5 172 hect. arabile, 
950 hect. imas. In privinta in- 
tinderii si producer)! sem&natu- 
rilor, pe 1892, avem: 1 148 hect. 
griu cu 22.960 hectol. ; 908 
hect. secara cu 55388 hectol.; 
1470 hect. porumb cu 29400 
hectol.; 1449 hect. orz cu 29980 
hectol. 

Locuitoril au 1 50 plugun si 1 
moar& cu aburl. In comuna sunt 
3903 capete de vite, din cart : 
725 bol, 325 vacl, 270 cat, 205 
epe, 1980 oi,2SOrimatorT. Trans- 
ports! se face prin gara R.-Sa- 
rat. Sunt 30 comerc'ian^T, din 
cart 1 bacan si 12 circiumarT. 

Caile de comunicafie sunt : 



soseaua jude{ean& Rimnicul-O- 
biditi-Boldul-BrSila ; Salcioara- 
Bal&ceanul; spre M&crina; spre 
Vilcelele-Domnija. 

Comuna are 360 contribuabilT. 
Veniturile sunt de 7425 lei, 75 b.; 
cheltuelile sunt de 7231 lei, 20 
banl. 

Boldul, sat; face parte din com. 
rur. Stefenesti-Lipov&tul, plasa 
Dimbovifa, jud Ilfov. Este si- 
tuat la S. de $tefenesti-d.-j., 
intre Bucuresti si forturl. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
25 hect., proprietatea locuitori- 
lor. Are o populate de 547 lo- 
cuitorl. 

Aci este o mica bisericu^l 
facutS de f iganl. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarT. 

Numarul vitelor mart e de 
9 si alcelor micT de 112. 

Boldul, helesten, jud. R.-Sarat, 
in pi. Gradistea, com. Boldul, 
format de piriul Viroaga si aco- 
perit cu stuf. Produce caracuda 
si stiuci, ce se consume de lo- 
cuitorl. 

Boldul, insula, pe sanalul Du- 
n&reT. Are 50 hectare pidure. 
Depinde de com. Celeiul, plasa 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Roinanati. 

Boldul, ma/tala, a orasul ui Ca- 
racal, in partea de apus, locuitS 
de agricultorl si carausi. 

Boldul, munte; fine de comuna 
Albesti, plaiul Dimbovifa, jud. 
Muscel. 

Boldul-Cretuleasca,/<fr////Y par- 
ticulara\ E situate pe mosia Cre- 
{uleasca, com. $tef&nesti, plasa 
Dimbovi^a, jud. Ilfov. Por^iunea 
de padure din interiorul linieT 
ferate a forturilor este supusa 
regimuluT silvic. 



Digitized by 



Google 



BOLDUL-RAZES! 



515 



BOLINTINUL 



Boldul-R&ze§I, sat, numit si 
Boldisorul, pe mosia cu aseme- 
nea numire, com. Manoleasa, 
plasa Baseul, jud. Dorohoiu, cu 
9 familii si 33 suflete. E asezat 
pe malul PrutuluT, din sus de 
varsarea pir. Volovajul. Malul 
inalt al PrutuluT este aci stincos 
si de pe el se vede foarte bine 
sirul marilor blocurl pietroase 
din partea stinga a riulu! Pru- 
tul. Satenii sunt insist stapiniT 
mosieT, cacT satul este raze- 
sie vechie. Biserica, cu hramul 
Sf. Petru si Pavel, avind 1 preot, 
cu 2 cintarepf si 1 palamar, este 
mica si vechie, de lemn facuta 
de obstia razeseasca. | 

Calitatea pamintulut e parte | 
buna si parte slaba ; catre Prut 1 
unele Iocuri ati mult nisip, care j 
la seceta, impiedica fertilitatea. 

Proprietatea mosiel are 148 I 
hect, 77 ar. cimp. | 

Apele, ce uda teritoriul mo- [ 
siel, sunt: riul Prutul si piriul j 
Volovajul. 

Drumurl principale : acel de j 
la Radau^i la Mitoc, ce duce la 
$tefanesti si acel ducator prin | 
Volovat la Botosani. I 

Hotarele : riul Prutul, piraiele 
Volova^ul, Ripiceni si Sarata. 

Se vad in aceasta localitate I 
doua locurl cu urme de sanfurl t 
numite: Mormintele si $an{u- 
rile. 

I 

Boldului (Culmea-), culme, a- i 
proape perpendiculara pe cul- 
mea Ghezera si care constitue un 
platoti d'asupra orasulul Cimpu- ! 
lung:, in jud. Muscel. O ramura 
a CulmeT-BolduluI se prelun 
geste spre S. prin riurile Bughea 
si Sora, pana la confluenja lor. 
(Vezi Ghezera, masiv). , 

Boldului (La-Sfoara-) , hau, 

jud. R.-Sarat, in plasa Gradistea, | 
comuna Boldul, pe drumul spre 
Obiditi si R.-Sarat. I 



Boldului (Mo Vila-), movild, a- 
flatoare pe mosia Cudalbi, pi. 
Zimbrul, jude^ul Covurluiu, pe 
grindul sting al piriului Gerul. 

Boldurul, iaz. (V. Bivolul-Mare, 
sat, com. Bivolile, plasa Prutul- 
d.-j., jud. Dorohoiu). 

Bolfosul, deal ; se intinde pe te- 
ritoriul satulul Havirna, comuna 
cu asemenea numire, pi. Her^a, 
jud. Dorohoiu. 

Boli, deal, de-alungul caruia este 
asezata com. Ciumesti, pi. Riul- 
DoamneT, jud. Muscel. 

Boll, girld; strabate de la Vest 
spre Est, com. Ciumesti, plasa 
Riul-Doamnel, jud. Muscel, si 
formeaza lacurile Bazdavanul sj 
Rugina. 

Boliac, deal, jud. Roman, in pi. 
Fundul, com. Bacesti si Oniceni, 
spre V. de tirgusorul Bacesti. 

Bolintinul, plasa, situata in par- 
tea de miaza-zi a jud. Dimbo- 
vija. Aceasta plasa si-a luat nu- 
mele de la vre-o sase sate cu 
acelasi nume, ce sunt in apro- 
piere si car! acum se afla in jud. 
Ilfov, pe malul riuluT Sabarul, cu 
numele de: Bolintinul-din-Deal, 
Bolintinul -din - Vale, etc. Plasa 
Bolintinul se afla ma! toata fn- 
tre riurile Dimbovi^a si Arge- 
sul, afara de o mica parte des- 
pre Sud-Est, care se intinde pu- 
{in si peste Dimbovi^a, pe malul 
sail sting sau rasaritean. Plasa 
Bolintinul se invecineste spre 
Est cu plasa lalomi^a, de care 
se desparte prin riul Dimbo- 
vi{a ; spre Nord tot cu o parte 
din pi. Ialomita si o mica parte 
din plasa Dealul, desparfindu-se 
de aceasta tot prin Dimbovi^a ; 
tot spre Nord se mat inveci- 
neste si cu plasa Cobia; spre 



Vest se invecineste cu o parte 
din plasa Cobia, de care se des- 
parte prin riul Argesul ; spre 
Sud-Vest si Sud se invecineste 
cu jude^ul Vlasca, de care se 
desparte iarasl prin riul Argesul ; 
spre Sud-Est se invecineste cu 
jude^ul Ilfov, neavind nicl un 
hotar natural. Plasa Bolintinul 
este acoperita cu cimpiT intinse 
si arc o clima calduroasa si dulcc, 
neavind munte si alt deal, coiina 
sau movila, de cit cite-va midf 
valcele in partea de Nord, din- 
tre care mai insemnata este Va- 
lea-Su^a si un deal numit Dca- 
lul-Speriat. Pamintul acestei plasf 
este foarte productiv in cerealc, 
precum : griu, porumb, mciii, 
orz si ovaz; in animale : bof, 
caT, oT si capre, precum si in 
vinaturL 

In aceasta plasa se afla trel 
fintinT cu apa minerals, linga pa- 
durea satuluT Gaiseni, dintre 
can una este inchisa cu zid, 
acolo se afla o cruce si icoana 
Maicel-DomnuluT, cu Izvorul-Ta- 
maduirel. 

In plasa Bolintinul, se afla: 
o moara cu aburt in comuna 
Bildana; o moara cu aburT, o 
moara. de apa sistem noti, o 
fabrica mare de faina si gris si 
o mare fabrica de spirt, toate 
acestea in comuna Cornetul, ca- 
tunul Boteni, pe malul drept al 
Dimbovi^eT ; o moara pe apa 
Rastoaca, in comuna Gaiseni ; 
o moara de aburl in comuna 
Lungule^i ; o moara de aburT 
in com. Potlogi-Rurall ; o moara 
de aburl in com. Titu; in fine 
o moara de apa pe piriul $u{a, 
in com. VacaYesti-de-Rastoaca. 

Comuna urbana Potlogi - Ur- 
ban! si gara Titu, sunt centrele 
de desfacere a cea mat mare 
parte din cerealele ce produce, 
nu numai aceasta plasa, dar si 
altele din apropiere. 

Linga gara Titu este comuna 



Digitized by 



Google 



BOLINTINUL (SPTREA-VECHIK) 



510 



BOL1NTINUL-DTN-DEAL 



Titu, care este resedin^a plasei. 
Plasa Bolintinul este strabatuta 
de doua linii ferate : una prin- 
cipals. Bucuresti- Virciorova, care 
intra in plasa Bolintinul, tre- 
cind riul Dimbovi^a, intre catu- 
nele Boteni si Salcu^a, trece prin 
Titu, gar& principals, si, pelinga 
Costesti-din-Deal, intra in plasa 
Cobia. Alta linie ferata secun- 
dara este Titu-Tirgoviste, care 
merge spre Nord, trece Dim- j 
bovija pe un mare pod in apro- ! 
piere de catunele Podul-Rizil si j 
Besteloaia, intra in plasa Ialo- I 
mi{a, apot in plasa Dealul si 
merge la Tirgoviste. 

Afara de caile ferate, plasa 
Bolintinul este strabatuta si de 
sosele mart si bune, precum : 
soseaua nationals Bucuresti-Pi- 
testi, ce trece prin comunele Bil- 
dana, Slobozia - Moara, Lungu- 
le{i, Serdanul, Cornetui, Titu, 
Costesti-din-Deal si merge ina- 
inte, spre Vest, in plasa Cobia ; 
soseaua vecinala, ce trece prin 
Podul - luT - Petrache, Branistea, 
Titu, Cornetui si Odobesti. 

Plasa Bolintinul are 21 com., 
din cart una urbana anume Pot- 
logi-Urbanl si 20 rurale: Bil- 
dana, Branistea, Brezoaele, Cor- 
netui, Costesti, Crovul, Gaiseni, 
Chinesti, Lungule^i, Marunjisul, 
Odobesti, Poiana- Lunga- d.-j., 
Poiana-Lunga-d.-s., Potlogi-Ru- 
ralT, Produlesti, Rominesti, Ser- 
danul, Slobozia-MoarS, Titu si 
Vacaresti - de - Rastoaca. Peste 
tot plasa Bolintinul are o po- 
pulate de 30564 locuitorl. In 
aceasta plasa este o judecatorie 
de ocol si subprefectura, amin- 
douacu resedin^a in com. Titu. 

Centrele ma! populate ale pla- 
sei sunt : Crovul, cu patru ca- 
tune si cu 3000 locuitorl: Lun- 
gule^i, cu 2760 locuitorl; Bra- 
nistea, cu 2584 locuitorl; Pot- 
logi-RuralT, cu 2482 locuitorl ; 
Titu cu 1606 locuitorl in 8 cat. 



In plasa Bolintinul sunt doua 
manastin: manastirea Bildana, 
intre^inuta din fondurile case! 
doctorului Polizu si manastirea 
Gaiseni, intre^inuta de Eforie. 
Afara de acestea ma! sunt prin 
diferiteie comune 36 biserict, in- 
tre^inute de enoriasi. 

In aceasta plasa sunt doua 
scoale de fete : una in Titu si 
una in Potlogi-UrbanT, precum 
si 18 scoale mixte de fete si 
bae{T, cite una prin comunele : 
Branistea, Brezoaele, Costesti, 
Gaiseni, Ghinesti , Lunguleti, 
Poiana-Lunga-d.-s., Potlogi-Ru- 
rall, Produlesti, Serdanul, Slo- 
' bozia-Moara, Titu, VScaresti-de- 
Rastoaca, Poiana- Lunga - d.-j., 
Cornetui, Rominesti, Odobesti 
si Crovul. Din toata plasa Bo- 
lintinul, numa! in comunele Ma- 
runfisul si Bildana nu sunt scolT. 

Bolintinul (Spirea-Vechie), mo- 

sie, nelocuita, pi. Sabarul, jud. 
Ilfov. 

Bolintinul-Anastasescului. (V. 
Bolintinul-Spiridon.) 

Bolintinul-Cotroceni. (V. Ber- 
ceni, pi. Sabarul, jud. Ilfov). 

Bolintinul-Cotroceni, padure a 
statuluT, in intindere de 243 hect. 
pendinte de comuna Bolintinul- 
din-Deal, pi. Sabarul, jud. Ilfov. 

Bolintinul-de-Mijloc (Balea- 
nu), sat; face parte din com. 
rur. Bolintinul-dinVale, pi. Sa- 
barul, jud. Ilfov; e situat linga 
riul Arges. 

Are o suprafa{a de 1040 hect. 
si o populate de 1009 locuitori. 

D-l Em. Baleanu are 606 hect. 
si locuitoril '434 hect. 

Atit proprietarul cit si Iocui- 
toril cultiva tot terenul, fara sa 
rezerve locurT de fine^e. Aci e 
un pod statator. 



Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari. 

Sunt in sat 588 vite mart si 
573 vite mict. 

In acest sat sunt case marl 
boeresti ale familif BaleanuluT 
si o gradina intinsa cu mutyime 
de arbor! fructiferT. 

Bolintinul-din-Deal, com. rur., 
pi. Sabarul, jud. Ilfov, situata 
la V. de Bucuresti, in apro- 
piere de riul Ciorogirla, la 23 
kil. departarede Bucuresti. Sta 
in legatura cuPoenari-Vulpescu, 
prin o sosea vecinala. 

Se compune din satele : Bo- 
lintinul-din-Deal si Berceni, cu 
o populate de 17 17 locuitorl, 
carl traesc in 341 case. 

Se intinde pe o suprafaja de 
1665 hect. 

D-l Em. Baleanu si statul au 
923 hect. si locuitoril 742 hect. 

Proprietarii cultiva 768 hect.; 
40 hect. sunt izlaz si 115 pa- 
dure . Locuitoril cultiva 703 
hect., 73 ramin sterpe si 2 sunt 
ocupate dc vie. 

Comuna numara 314 contri- 
buabilf, carl dau un venit de 
4489 lef la veniturT si 4406 la 
cheltuell. In anul 1885 erau 339 
contribuabilT. 

In comuna e o biserica, cu 
hramul Sf. Nicolae, deservita de 
1 preot si 2 cintSre^r, o scoala 
mixta frecuentata de 36 elevi 
si 2 eleve, cu intre^inerea careia 
statul si comuna cheltuesc anual 
1684 lei. Localul s'a construit 
de judef in anul 1889, pe tere- 
nul oferit gratuit de D-l Baleanu. 

Mai are 1 moara cu aburT, 1 
moara de apa, I povarna, 1 
zalhana, 4 masini de treerat cu 
aburi, 1 pod statator. 

Numarul vitelor marl e dc 
905 : 168 cat si epe, 272 boT, 387 
vacl si vi^ef, 78 taurt, si de 929 
vite mict: 162 porcl si 867 of. 

Dintre locuitori, 390 sunt plu- 



Digitized by 



Google 



BOL1NTINUL-IUN-DEAL 



517 



BOL1NTINU1.-MOSNFNI 



garl, iar 13 au diferite profe- 
siunT. 

Aratura se face cu 118 plu- 
gur! : 117 cu bol si I cu cai. 
Locuitorii au 215 care si ca- 
nine: 165 cu bo!, 20 cu cai. 

ImproprietartyT sunt 234 lo- 
cuitorl si neimproprietaritl 175. 

Comerciul se face de 4 cir I 
ciumarl si 2 hangil. ; 

S'au stabilit in comuna 43 | 
strain!. | 

Bolintinul-din-Deal (Baleanu- I 
Mo§teni), sat; face parte din | 
com. rur. cu acelasi numc, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov; e situat la V. 
dc Bucuresti, pe soseaua jude \ 
{eana, Bucuresti-Pitesti. Nu de- , 
parte trece riul Ciorogirla. 

Cu incepere de la 1 Noem- I 
brie 1890, in comuna Bolintinul ; 
funcjioneaza un oficiu de tele 
graf si posta usoara. | 

Aci era manastire de calugarT, | 
in timpul lul Mateiu-Basarab. , 
Consiliul jude^ean al jud. Ilfov | 
a hotarit infiin^area in com. Bo- I 
lintinul a unuT spital rural si d-1 | 
Em. Baleanu a oferit 20,006 lei ' 
pentru acest scop. j 

Aci este resedin^a primaries I 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1066 hect. 9*1 are o populate | 
de 1 147 locuitorT. 

D-1 Em. Baleanu are 586 hect. ! 
si locuitorii 480 hect. 

Proprietarul cultiva 540 hect. 
si rezerva 40 pentru izlaz. Lo- | 
cuitoril cultiva tot terenul, a- 
fara de 27 hect. carl ram in 
sterpe. Com. are o biserica, cu 
hramul Sf. Nicolae, deservita de 
1 preot si 2 cintarefT. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl si 1 hangiu. 

Numarul vitelor mart e de 
620 si al celor mid de 565. 

S'au stabilit in sat 14 strain!. 

Bolintinul -din -Vale (Mo§ne- 
ni-Dragoiul), com. rur., plasa | 



Sabarul, jud. Ilfov, situata la 
V. de Bucuresti, pe malul sting 
al riulu! Arges si malul drept 
al riuluT Rastoaca, la 24 kil. de- 
partare de Bucuresti. 

Aci s'a nascut la anul 1826 
(f l $73) Dimitrie Bolintineanu, 
fost ministru al {areT sub Cuza- 
Voda, unul din poefii ce! ma! 
de frunte a! Rominie!, care a 
?mboga\it literatura noastra cu 
multe opere de valoare si ca- 
ruia, aci, pe locul unde odih- 
nesc ramasitele-I pamintesti, i s'a 
ridicat un fruraos monument. 

La 16 Martie 1821, Tudor 
Vladimirescu, sosind la Bolin- 
tinul-din-Vale, in drumul spre 
Bucuresti, a poposit cu pan- 
duril sat aci, de unde a trimis 
o proclatna$ie catre locuitorii din 
Bucuresti. 

Com. se compune din satele : 
Bolintinul-Draganeasca, Bolinti- 
nul-Mosneni, Bolintinul-d.-mj. si 
Malul-Spart, cu o populate de 
3261 loc, carl traesc in 685 case. 

Se intinde pe o suprafafa dc 
2451 hect. 

Frajil Dedu, mosnenil, Em. 
Baleanu si statul au 1045 hect. 
si locuitorii 1406 hect. Proprie- 
tariT cultiva tot terenul, fara sa 
rezerve locurl de izlaz. 

Comuna are 655 contribua- 
bilT si un budget de 13032 lei 
la veniturl si 10121 lei la chel- 
tuell. In anul 1885 erau 644 
contribuabill. 

In comuna sunt 2 bisericT; 
una in Bolintinul-Mosneni si alta 
in Malul-Spart, deservite de 3 
preo^I; si in celel'alte catune 
este cite un preot pentru tre- 
buin{ele cerute de religie. 

Are 2 scolt mixte, 1 moara 
cu aburT, 1 povarna, I masina 
de treerat si 2 podur! stata- 
toare. 

Numarul vitelor man e de 
1980, din carl: 463 cai si epe, 
653 bol, 860 vac! si vifel, 4 



taurl, si de 161 7 vite mid : 408 
porcT si 1209 of. 

Dintre locuitorT, 722 sunt plu- 
garl, 53 industrials! si 17 au di- 
ferite profesiunT. 

Aratura se face cu 210 plu- 
gurl: 131 cu bol si 79 cu cai. 
Locuitorii au 466 care si ca- 
nine: 289 cu bol si 177 cu cai. 

Improprietin^! sunt 354 loc. 
si neimproprietari^i 456. 

Comerciul se face de 17 cir- 
ciumari si I hangiu. 

S'au stabilit in comuna 19 
strainl. 

Peste riul Rastoaca, intre Bo- 
lintinul-din-Deal si Bolintinul- 
din-Vale, este un pod de lemn. 

Bolintinul-Draganeasca, sat; 
face parte din com. rur. Bolin- 
tinul-din-Vale, pi. Sabarul, jud. 
Ilfov; e situat intre riul Arges 
si Sabarul. Pe aci trece soseaua 
jude^eana Bucuresti-Pitesti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
361 hect. si are o populate de 
750 locuitori. 

D-nii frap Dedu au 128 hect. 
si locuitorii 233 hect. 

Atit proprietarif, cit si locui- 
torii cultiva tot terenu, lfara sa 
rezerve locuri de pasune. 

Are 1 moara cu aburT, 1 ma- 
sina de treerat si I pod. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

In sat sunt 447 vite marl si 
572 vite micT. 

Bolintinul-Mo§neni, sat; face 
parte din com. rur. Bolintinul- 
din-Vale, pi. Sabarul, jud. Ilfov ; 
e situat linga riul Arges. 

Aci este resedin^a primarieT. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
300 hect., proprietatea mosne- 
nilor, si are o populate de 494 
locuitorT. 

Are o bis., cu hramul Sfinta- 
Treime, deservita de I preot si 
I cintarej, si o scoala de baep si 



Digitized by 



Google 



BOLINTINUL-SPIRIDON 



518 



BOLOHANUL 



una de fete, frecucntata de 83 
clevl si 22 eleve, cu intrejinerea 
carora statul si comuna chel- 
tuesc anual 3823 let. Localul 
este proprietatea comuneT si se 
afla in bune condijiunlhigienice. 

Aci e o povarna. 

Comerciul se face de 1 1 cir- 
ciumarl si 1 hangiu. 

Numarul vitelor mart e de 
267 si al celor mict de 238. 

S'au stabilit aci 12 strain!. 

Bolintinul-Spiridon, (Bolinti- 
nul- Anastasescului), sat ; face 
parte din com. rur. Poenari, pi. 
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat 
la S. de Poenari-Mosteni, pe {ar- 
mul sting al riulu! Rastoaca. In 
partea de E. are locurl baltoase. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
165 hect. si are o populate de 
170 locuitori. 

D-l T. Anastasescu are 68 
hect. si locuitori! 97 hect. 

Proprietarul cultiva tot tere- 
nul. Locuitori! rezerva 12 hect. 
pentru izlaz. 

Numarul vitelor mar! e de 
140 si al celor mic! de 168. 

Bolisjtea, parte din sesul Sire- 
tulu!, in com. Dolhasca, jude^ul 
Suceava. 

Bolni^a, catun, din jud. si pi. Ar- 
gesuf, pe riul Argesul, pendinte 
de com. rur. Flaminzesti, la N. 
si in apropiere de manastirea 
Curtea - de - Arges. Probabil ca 
aic! era Bolni^a, locul de ingro- 
paciune a parinfilor monah! al 
Episcopiel. 

Bolni^a, bisericd, linga manasti- 
rea Bistri^a, jud. Vilcea ; zidire 
vechie. Inscripjia de d'asupra 
use! biserice! este cea urma- 
toare : 

«f Acest pridvor zugravitu- 
s'au din bun gindul Dumneae! 
jupinease! Andriene! Vornicese! 



a DumnealuiSerban Cantacuzino 
vel-Vornic, in zilele luminatulu! 
Domn Ion Constantin Basarab 
Voevod, fiind egumen Chir $te- 
fan Eromonahul. Leat. 7218 
(1710). Zograf Iosef Eromonah 
Hranite*. 

Bolni^a, deal, ramificare a dea- 
lulu! Movili^el, ce se prelungeste 
de la N. spre S.-V.; se termina 
linga satul Gaureni, din comuna 
Scheia, plasa Funduri, jud. Vas- 
luiu; se numeste ast-fel pentru 
ca pe el s'a facut odata carantina 
pentru vitele bolnave. 

Bolni^a, iaz, pe mosia Todireni, 
cat. Todireni, pi. Jijia, jude^ul 
Botosani. 

Bolni^a, ponor, pe teritoriul co- 
mune! Havirna, com. cu ase- 
menea numire, pi. Iler^a, jud. 
Dorohoiu. 

Bolni{a-de-la-Mal, loc de vie, 
avind pe el o casa si ma! mul^f 
arbor! fructifen, in intindere de 
2 hect. 4413 m. p. Situat afara 
din raionul orasulu! Rimnicul, 
jud. Vilcea. Fost pendinte de 
Episcopia Rimniculu! si vindut 
de stat. 

Boloaia, numele unu! vechiu sat 
desfiintat. (V. Zapodeni, sat, ju- 
de^ul Vasluiu). 

Boloaia. (V. Chicerea, deal, din 
com. Zapodeni, pi. Mijlocul, ju- 
deful Vasluiu). 

Bolocan, pise, la N. de com. 
Apostolache, pi. Podgoria, ju- 
de^ul Prahova. 

Bolocanilor (Dealul-), deal, ce 
se numeste ast-fel, se zice, de la 
un om batrin, numit Bolocan, 
care a stat ma! mult timp aic!. 
Se intinde in partea de Est a 



comune! Cozmesti, pi. Stemni- 
cul, jud. Vasluiu. 

Boloce^ti-Iordache^ti, sat, ju 
deful Dolj, pi. Jiul-d.-s., comuna 
Argetoaia, situat la I kil. de 
resedin^a comunei, cu 104 su- 
flete, 54 barbaf! si 50 feme!. 
Locuesc in 40 case si 9 bordee. 
Copii! din sat urmeaza la scoala 
din satul Argetoaia-d.-s., ce este 
la o departare de aproape 1 
kil. In anul 1892 — 93 au urmat 
regulat la scoala 3 bae{!. Cu 
virsta de scoala sunt 4 bacfi. 
$tiu carte 6 barba^I. 

Bolocul, schit de calugar!, pe 
coastele Magurei, de asupra sa- 
tulu! Padureni, pi. §usita, jud. 
Putna, la o departare de 4 kil. 
de acest sat. 

Bologai, sat, cu 238 loc, judc- 
{ul Arges, pi. Oltul, pendinte 
de com. rur. Stoilesti. 

Bolohani, padure, in com. Mo- 
gosesti, plasa Stavnicul, jude^ul 
Iasi. Numita ast-fel de la bo- 
lovantfsi prabusiturile, ce se afla 
in ea. Este proprietatea statulu!. 

BOlohani, piriU ; izvoreste din 
padurea Birnova, spre Vest de 
satul Todirel, com. Ciurca, pi. 
Codrul, jud. Iasi. Curge spre 
Nord in sesul Tinoasa. Se var- 
sa in piriul Nicolina. 

Bolohanul, deal, in partea de 
S.-E. a comune! Slobozia-Seca- 
tura, plasa Cosula, jud. Boto- 
sani, numit ast-fel de la stinca 
de piatra, ce se afla pe virful sau. 

Bolohanul. (V. Movila-Mica, jud. 
Suceava). 

Bolohanul, podis, pe mosia Sto 
resti, com. Storesti, pi. Cosula, 
jud. Botosani. 



Digitized by 



Google 



BOLOHANULUI (ptRilASUL-) 



519 



BOLOTE?TI 



Bolohanului (P!r!ia§ul-), //- 
riias y in com. Bode$ti-PrecisteT, 
plasa Piatra - Muntele , jude^ul 
Neani^u ; se varsa in piriul Cra- 
caul. 

Bolohanului (Piriul-), mic a- 
Jluenty al piriului Sabasa, judetul 
Suceava. 

Boloh&ni§ul, picket t \w&. Neamju, 
pe hotarul Transilvaniel. E si- | 
tuat intre pichetul Bitca, La- , 
zaroiu si Tarcufa, aproape de 
apa piriia?uluT cu aceia^T numire. 

Boloh&ni§ul, ramurd de dealurf 
muntoase, jud. Neamju, ce se 
intinde din hotarul TransilvanieT, 
in direc^iune estica, paralel cu 
piriul Tarcu^a $i catre mijlocul 
sau se recurbeaza, scobindu-se 
in unghiu, spre N.-V. Din a- 
ceasta pleaca o nouS ramura, ce 
se intinde, indreptindu-se spre 
riul Bolohanosul. Pe extremi- 
tatea eT se intinde apol tan- 
Rental o alta ramura. para- 
lela cu cursul piriului Boloha- 
nosul, a$a cS privita in relief 
aceasta grupa se reprezinta sub 
forma unu! enorm K intors pe 
dreapta (^). InahVimea piscuri- 
lor din aceasta. ramura ating 
cota de 1300 m. 

Bolohanosul, piriias , judetul 
Neam^u, caruia ma! it zice ?i 
Bolahani§ul. Izvore^te din hota- 
rul TransilvanieT, intra in jude^, 
indreptindu-se in direcfiunea V.- 
K. f strecurindu-se printre cur- 
matura Lazaroiu (in stinga) $i 
piciorul de nord al munteluT Ar- 
$ita-Tarcu{iT (din dreapta), apol 
printre ramurile Brate^ul $i B >- 
lohani^ul (pe teritoriul comunel 
Pingara(i), pana la schitul Tar- 
caul, unde se varsa pe stinga 
piriului Tarcaul. 

Bolohanosul, piriii, afluent al 



piriului Moi§a (3 kil.), judetul 
Suceava. 

Bolomireasca, sat, jud. Arge?, 
plasa Oltului, J>endinte de com. 
rur. Stoile^ti. 

Bolo^ini, vale y com. Racovija, 
pi. Riul-Doamnel, jud. Muscel. 

Boloteasa, fintina, comuna Su- 
testi, plasa Oltul-d.-j., judetul 
Vilcea. 

Boloteasca, pddure, situata pe 
teritoriul comunel Bolote^ti, pi. 
Girlele, jud. Putna. Are o in- 
tindere de 69 hect. $i aparfine 
raze$ilor din Bancila. 

Bolote§ti, com. rur., in pi. Gir- 
lele, jud. Putna. 

Comuna Bolote?ti e situata 
pe malul drept al PutneT, intre 
Magura §i Putna. 

Distan^a de la re?edin{a sub- 
prefectureT, Odobe?ti, e de 12 
kil. spre N., iar de la capitala 
judc^ulul, 18 kil. spre N.-V. 

Marginile acesteT comune sunt: 
la N., peste riul Putna, Jife^ti ; i 
la N.-V. Gage?ti ; la S. Jari^tea 
$i Varsatura ; iar la S.-E. Odo- ' 
be$ti. 

Comuna Bolote$ti e formats 
din catunele : Bolote^ti, Capo- 
te$ti, Ivance^ti, Purcele^ti $i Su- ' 
hintea. Catunul de re$edin{a e 
Bolote^ti. 

Popula^iunea comuneT, dup& 
eel din urma recensamint, e de 
330 cap! de familif, cu 1472 ' 
suflete, din carl : 734 barba^I 
$i 738 femeT. Aceasta popula- ! 
{iune se impar^ea ast-fel : 

Dupa stare civila: 851 nein- 1 
sura^T, 430 barba^T §i 42 1 femeT; 
592 insura^T, 24 vaduvi, 8 bar- ' 
ba{! $i 16 femeT, 5 divor{a{T. 
Dupa nafionalitate : 1465 Ro- ' 
minT, 1 Grec, 2 Sirbf $i 4 de 
diferite nationality. Dupa re- j 



ligiune: 1468 ortodoxT ?i 4 Ar- 
menl. Dupa felul ocupaJiuniT: 
369 agricultorl, 8 meseria^T, 36 
comercianfT, 7 profesiunT libe- 
rale, 158 muncitorl ?i 33 ser- 
vitor!, ^tiu carte 170 persoane, 
160 barba^T 9*1 10 femeT. Numa- 
rul caselor de locuit e de 377. 

Mi^carea populafiuniT in anul 
1892 a fost: 15 casatoriT, 57 
na^terT $i 67 mor^T. 

In comuna sunt 5 bisericT, 
din care una parohiala, cu hra- 
raul Sf. Nicolae, in com. Bolo- 
te$ti, iar 4 filiale : in catunul 
Purcele$ti, cu hramul Cuvioasa 
Paraschiva; in catunul Capo- 
te?ti, cu hramul Adormirea; in 
catunul Ivance$ti , cu hramul 
Sf. Gheorghe; in catunul Scin- 
teia, cu hramul Inal^area Dom- 
nuluT. Pentru intretinerea aces- 
tor bisericT, comuna prevede in 
budgetul eT suma de 750 lei 
anual. 

In Bolote$ti e o $coala mix- 
ta, fondata de comuna $i in- 
tre^inuta de dinsa. $ coa ' a e 
frecuentata de 24 copil, 14 
bae{T, 10 fete, din 140, 63 ba- 
e{T, 77 fete, ci^i au virsta de 
^coala. 

Comuna numara 321 contri- 
buabilT, ceea ce revine la 1 de 
4.58 locuitorl. In 1886 erau 292 
contribuitorT, pe cind in 1869 
numal 269. 

Budgetul comune!, pe anul 
financiar 1893/94, era urmato- 
rul : veniturT 8060 let, 04 banT 
?i cheltueli 8050 leT, 24 banT. 

In anul 1885/1886 veniturile 
$i cheltuelile comuneT erau la 
veniturT de9i86 leT $i la cheltu- 
elT de 9186 leT. 

Pamintul din comuna Bolo- 
te?ti este nisipos ?i argilos. Oa- 
menil seaman^ numaT primavara 
porumb, griu, orz $i secara, ca- 
patind 15 hectolitri la hectarul 
de ^riu $i 20 hectolitri la po- 
rumb. 



Digitized by 



Google 



BOLOTE$TI 



520 



BOLOVANI 



S'a semanat peste 2500 hec- 
tare si producfiunea a fost de 
50000 hectolitri. 

Instrumentele agricole de care 
dispun cultivatoril din Bolotesti, 
sunt : 2 masinl de semanat, 2 
de vinturat, 1 5 plugurl de lemn, 
45 de fier, I grapa de fier si 
5 rari^e. 

Vitele aflate pe teritoriul co- 
muneT sunt 970, din carl: 347 
bol, 166 vacl, 66 cat, 296 ol, 
31 capre si 70 porcT. 

Cultura vi^el in anul 1893 a 
produs let 62106. 

In aceasta comima, fiind Gir- 
la-Morilor, proprietaril au ve- 
niturl insemnate de la morile, 
in numar de 9, can umbla tot 
anul, afara de lunile geroase. 
Rachiul se face in 20 de fa- 
bric!. MeseriasI sunt: 4 fierari. 
Comerciul se face in 15 stabi- 
mente, din carl : 1 1 de bauturl 
spirtoase, 2 de coloniale si bau- 
turl spirtoase si 2 de coloniale 
si diferite marunjisurl. 

Bilciii se face la 21 Maid si 
la 14 Octombrie. 

Comuna e legata de Focsani, 
prin calea jude^eana Focsani- 
Bolotesti-Tichiri,sul, lunga de 18 
kil., care o pune in comunica- 
{ie la N.-V. cu Gagesti; de co- 
muna Odobesti printr'o sosea 
comunala, lunga de zece kil. ; 
printr'o alta sosea e legate, la 
V. de Jaristea, iar la Nord de 
Jifesti. 

Bolotesti, cdtun, in comuna cu ace- 
lasl nume, pi. Girlele. jud. Putna. 
E situ at pe malul Putnel, intre 
Madura si Putna. 

Arc o bisericS parohiala cu 
hramul Sf. Niculae. 

Catunul poseda o scoala mixta, 
zidita de comuna, frecuentata 
de 24 copii (14 bae{I, 1 o fete), 
din 140 in virsta de scoala. 

BolOte^ti, parohie, in comuna cu 



acelasl nume, pi. Girlele, jud. ; 
Putna, formata din o biserica ! 
parohiala, cu hramul Sf. Nicolae ! 
in satul Bolotesti, si din 4 filiale: 
cea din Purcelesti, cu hramul ' 
Cuvioasa-Paraschiva; din Capo- 
testi, cu hramul Adormirea; din 
Ivancesti cu hram. Sf. Gheorghe; 
si din Scinteia, cu hramul Inal- 
{area-DomnuluT. Cu intrejinerea 
lor comuna cheltueste 750 lei 
anual. 

Bolovani, com. rur. jud. Dim- 
bovi{a, pi. Ialomi^a, situata pe 
o cimpie frumoasa, spre S. de ; 
Tirgoviste, in apropiere de riu- | 
rile Ilfovul si Dimbovi^a si in 
apropiere de soseaua na^ionala 
Tirgoviste-Fundata. Aceasta co- 
muna se compune din sase ca- 
tune : Bolovani, Aduna^i, Crin- 
gasi, Podul-luT-Petrache, Beste- 
loaia si Branesti, si are o popula- 
te de 1484 locuitorl Rominl. La 
Bolovani este o padure de a- 
proape 105 hect. 500 aril. In 
raionul comunel este un pod 
peste Dimbovtya, numit Podul- 
lul Petrache, in catunul cu ace- 
lasT nume si 2 podurt peste II- 
fov. Mai la vale de Bolovani, 
riul Ilfovul, din cauza inunda- 
{iilor, inca din trecut a fost des 
par^it in doua, de mina omulul. 
O parte din el si anume cea mat 
mare curge la vale cu numele de 
Colintina si trece cu acest nu- 
me prin catunele Calugareni, 
Stoinesti, Colacul, prin centrul 
com. Vizuresti, in mijlocul ca- 
reia este un pod peste Colintina, 
si apol intra in jud. Ilfov. Cea-l'al- 
ta parte a IlfovuluT, si anume cea 
mat mica apuca spre dreapta la 
vale si trece prin com. Conjesti 
sub numele de Ilfovul sau Pus- 
nicul, trece pe linga comuna 
Baiteni sub numele de Ilfovul; 
peste acesta sunt doua podurT in 
raionul acestel comunc; intra in 
plasa Bolintinui si trece tot cu 



numele de Ilfovul printre comu- 
nele Slobozia-Moara, ce se afla 
pe malul sau drept, Podul-Bar- 
bierulut si Bildana de pe malul 
sau sting si se duce apoi la vale 
in jud. Ilfovul. caruia if da numele 
sau, varsindu-se in Dimbovi^a. 

In Bolovani, locuitorifse ocupa 
cu agricultural au si o moara de 
aburT. 

In aceasta com. sunt 2 bise- 
ricl si o scoala. $coala din Bo- 
lovani este mixta, fundata in 
1862 si are un invajator. In com. 
sunt 138 copii de ambele sexe 
in virsta de scoala, din can 40 
frecuenta scoala. Localul scoa- 
lel este cu primaria la un loc. 
$coala are 1 7 pogoane pamint. 
Com. are 4607 lei venit si peste 
340 contribuabill. 

Se invecineste la rasarit cu 
comuna Corna^elul, de care se 
desparte prin cimpie si cu care 
se uneste printr'o sosea ve- 
cino-comunala; la apus se in- 
vecineste cu com. Ghinesti si 
Bran is tea, de care se desparte 
prin riul Dimbovi^a, legindu-se 
cu Branistea, printr'o frumoasa 
sosea vecino - comunala ; spre 
miaza-noapte se invecineste cu 
comuna Baleni si cu catunele 
Mircea-Voda si Nucetul si spre 
miaza-zi cu com. Con^esti. 

Bolovani, sat mic ; face parte din 
com. rur. Balasoeni, pi. Sabarul, 
jud. Ilfov. Are o suprafaja de 
420 hect. si o populate de 24 
locuitorl. D-l. N. Delide si G. 
Mintulescu au 404 hect. si lo- 
cuitoril 16 hect. 

Acest sat, pana la 1 871, s'a 
numit Bujoreanca, se zice, dc 
la floarea numita bujor, care 
crestea in mare cantitate in acel 
loc. Dela 1870, pu^ini locuitorl 
esind cu casele la linie, au ase- 
zat satul pe lunca, unde erau 
numat bolovani. Pamintul de a- 
ratura e pe deal. 



Digitized by 



Google 



BOLOVANI 



521 



BOLTA 



Bolovani, colina stincoasS, in 
com. Col^i, cat. Col{i-d.-s., jud. 
Buzau. 

Bolovani (Piscul-cu-), colina 
stincoasd, in com. Madura, jud. 
Buz&u. 

Bolovanul, deal, jud. Bac&u, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti ; face 
parte din sirul dealurilor dintrc 
Tazlaul-Mare si Trotusul. 

Bolovanul, deal, jud. Bacan, pi. 
Trotusul, pe teritoriul comunef 
Grozesti. 

Bolovanul, deal, jud. Mehcdinf!, 
plaiul Closani, com. ruralft Ne- 
goesti ; $ine de hotarul statuluT 
Padesul. Aci se gasesc stinci de 
piatrft, din cart sc fac pietre de 
moar&, carl se vind cu pre^ul 
de la 160 lei p&na la 300 let 
perechea. 

Bolovanul, lived c y in com. Sla- 
nicul, plaiul Nucsoara, jude^ul 
Muscel. 

Bolovanul, loc izolat, in raionul 
com.Comanita,pl.01tul-d.-j.,jud. 
Olt, unde se vad ruinele unet 
vechl m^nist'ir!. 

Bolovanul, loc izolat, la sudul, 
comunet Robesti, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. 

Bolovanul mahala, jud. Mehe- 
din^i, in plasa Ocolul-d.-s. ; {ine 
de com. rur. Malore^ul. 

Bolovanul, muntc, jud. Bacftu, 
pi. Trotusul, din culmea Oitu- 
zuluT, de pe lingft muntele P&l- 
tinisul si pe drumul la Slfinic, 
intre comunele Hirja si Tirgul- 
Trotusul. 

Bolovanul, valcca, comuna Pro- 
vtya-d.-j., jud. si plasa Prahova; 

55213. Marti* Dicfionar Gtografic. 



se varsS in riul Provi^a (Prolo- 
vi^a), tot in raionul comunel Pro- 
vi^a-d.-j., dc unde izvoreste. 

Bolovanului (Poiana-),/W^//<?, 
comuna Popesti, plasa Cerna- 
d.-s., jud. Vilcea. 

Bolovoaia, dcal-platon, in pre 
lungirea ramuret muntilor Cer- 
negura, jud. Neam{u. E situat 
in dreptul satulu! Vinatori-Pictrii . 
In privirea geologic^, se obser- 
ve c& acest deal prezinta in forma- 
{iunea pftturilor sale schisturt mc- 
nelitice, cu infiltratium de gips ; 
spre marginea vestic£ a Valenilor 
pftturile acestuT deal impreunS cu 
ale CernegurcT dau pricing unuT 
cre{ anticlinal (precum formeaza 
si p£turile Cernegurei cu ale 
Pictricic&T). In susul culmel, spre 
apusul pisculiu Cerncgura, apar 
bancurl de conglomerate poli- 
gene, compusc din boabe, carl 
de ordinar nu tree de marimea 
unci nuct, si cart constau din 
gresiurT oligogienice si din quar- 
{urf bine cimentate. Stratelc 
de conglomerate scpleacaspre 
Sud, acoperind fafa de miaz&zi 
a culm el. 

La o micft departure, spre mia- 
7&-7A de satul Vftleni, toate de- 
pozitele acestea dispar sub al- 
teie mat nouil : marnele salifiere 
superioare, carl continua a forma 
sirurl de mun$T(prelungirea Cer- 
negurcT) din dreapta riuluT Bis- 
tri^a, pftni la gura piriuluT Calul. 

Bolta, com. rur., jud. Dolj, in 
pi. Amaradia, la 26 kil. dc rc- 
sedinja plftseT, com. Melinesti. 

Situate pe valea Giamarta- 
luiulut si pe piriul cu acelasT 
nume, ea se invecineste la E. 
cu com. Bulzesti, la V. cu riul 
Giamartaluiul, la N. cu comuna 
Velesti, la S. cu comuna Mur- 
gasul. 

Terenul comunef este acci- 



dentat de dou& sirurT de dea- 
lun, a c&ror inSl^ime variazd 
intre 300 — 350 de metri. 

Comuna este udat£ la V. de 
riul Giamartaluiul si curge in 
direcjiunea N.S., avind 3 vaduri 
in dreptul aeesteT comune si 4 
podurT : la Gura-Meilor, Gura- 
Lupului, in Gura-Fintinilor si 
la Gura-Gardurilor. 

MicT bal{i formate de ploT 
merg de se scurg in Giamar- 
taiuiu. 

Comuna a fost infiin^ati la 
1865. Catunul dc resedin^il este 
Busteni. Se compune din 4 eft- 
tune si anume : Balota-d.-j., Bus- 
teni, Crucile si Gaia-d.-s. 

In comuiici sunt 3 bisericT : 
Una in c&tunul Gaia-d.-s., cu 
hramul Sf. Dumitru, fondatS la 
1848 de C. Brfttaseanul; alta in 
cfttunul Crucile, cu hramul Inal- 
tarea-DomnuluT, zidifcl la anul 
1753, de c&tre Praden Ciobanul*, 
a treia in catunul Balota-d.-j., 
cu hramul Sf. Voevozl, ziditft 
la anul 1852. TreT cintare^T si 
dot preoji oficiazii succesiv la 
cele 3 bisericT. Biserica din Ba- 
lota are o proprietate de 1 2 po- 
goane arabile. 

In comunft se aflft, in cat. 
Gaia, o scoalS mixt<i, ce func- 
^ioneaza de la I Nocmbrie 1893. 
Este intre^inutft de comund si 
are un singur in victor. Localul 
este daruit de d-1 Licft Nedel- 
covict. 

Au virsta de scoalS 64 de 
copiT; stiu carte 25 locuitort. 

Popula^ia comunet este de 
1 128 suflete, din can 645 fe- 
meT, locuind in 252 de case. 
Dupft legea din 1864 sunt 194 
improprietari^T. 

Suprafa^a intreguluT teritoriu 
comunal este de 9800 hect, din 
care 960 hect. pamint arabil, 
345 hect. izlaz, 8495 hect. pft- 
dure. 

Cele 960 hect. arabile apar- 

66 



Digitized by 



Google 



bolta-tIlharilor 



522 



BONDEA 



tin locuitorilor improprietaritT la 
anul 1864. 

Padurile sunt Balota si Gaia. 
Ele apar^in D-luI Lica Nedelco- 
vicT si ColoneluluT Andronescu. 
Padurile sunt compuse din cer, 
gtrnita, fag si carpen. 

Viile in intindere de 30 hect. 
apar^in locuitorilor improprieta- 
ritT la 1864. Produc vin de ca- 
litate mijlocie. 

O moara de abur! se afla pe 
tnosia Balota. 

Vite man cornutc sunt 567, ot 
650, porcT 108, capre 85, cal46. 

Locuitori! isTdesfac productele 
in orasul Craiova, unde se due 
pc Drumul-MuereT si pe soseaua 
Vilcea-Craiova. 

CtrciumI sunt doua, in catu- 
nele Balota si Gaia d.-s. Conier- 
cian^T sunt 3, circiumarl. 

Numarul contribuabililor se 
urea la 155. 

Venitul budgetar pe exerci- 
tiul 1893 — 94 este de lei 2363; 
cheltuelilc budgetare sunt de let 
1698. 

Bolta-Tilharilor, pestere, intr'o 
s tinea din Pealul-Mare, in codrif 
Deleni, pi. Cosula, jud. Boto- 
sani. (Vezi amiinunte si legenda, 
descrise la Dealul-Mare). 

Bolta-^iganului, he izolat, co- 
muna Auresti, plasa Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea. 

Bolta^i, sat, la N.-V. de Afu- 
mati, pc malul sting al vaiel 
Pasarea. Face parte din coin, 
rur. Afumat'i, pi. Dimbovi^a, ju- 
detul Ilfov. 

Are 205 locuiton, to^T Ro- 
mint. 

Bol^unul, deal, jud. Bacatl, pi. 
Tazlfiul-d.-j., din com. Birsanesti, 
care face parte din sirul dealu- 
rilor de pe malul TazlauluT- 
Mare. 



Bol^unul, pa dure, judetul Bacful, 
pi. Tazlaul-d.-j., din com. Bir- 
sanesti. 

Bombei (Dealul), munte pdsu- 
nabil, jud. Suceava, intre piraele 
Serisorul-Mic si Serisorul-Mare, 
din comuna Sarul-Dornei, avind 
1032 m. de alt. 

Bombore§ti,/rtY////Y, pe domeniul 
orasuluT Alexandria, jud. Tele- 
orman, in intindere ca de 70 
hect. Are lemne de tufan, ulm 
si altele. 

Bombotei, groapa mare, judetul 
Dolj, pi. Jiul-d. j., com. Sadova. 

Bombi^a, deal, jud. Bacail, pi. 
Siretul-d.-j., com. Botesti. 

Boncaele (La-), loc izolat, in 
comuna Magura, jud. Buzau, in 
padurea statuluT Madura si Un- 
guriu. 

Boncea, pint}, ce izvoreste din 
judetul Ialomita, de la locul nu- 
mit Crucea-BadiT si intra in jud. 
Ilfov spre E. de movila Obi- 
leasca. 

Cursul sail e de la N. spre 
S.-E. In jud. Ilfov se numeste 
Valea-ArgoveT. Se varsa in balta 
Mostistea, servind de limita, in 
mica parte, intre jud. Ialomita 
si Ilfov. 

Boncea, vale, prin care curge 
piriul cu acelasT nume, in jud. 
Ilfov. 

Bonci, 7>ee///e nit mire a eat. Mus- 
celul-^igan, din com. Rusiavaful, 
jud. Buzau. 

Boncilor (Izvorul-), izvor, in 
comuna Rusiava^ul, judetul Bu- 
zau ; incepe de la Muscelul-'JT 
gan si se scurge in valca Rusia- 
va{ul. 



Boncilor (Muchia-), eolind in- 
semnata, in com. Rusiavatul, 
cat. Muscelul-figan, jud. Buzau. 

Bonciul, sat; face parte din com. 

rur. Babeni, pi. Otasaul, jud. 
j Vilcea. Are o populate de 70 

locuitorT, ^S barba^T si 32 fe- 
i me!. Se afla la I kil. de catunul 
j Ungureni, unde este resedin^a 
j primariei si a scoalet. 

I Bonciul, insula, pe Dunare, in 
pi. Borcea, in dreptul satului 
; Rose^i- Volnasi, jud. Ialomita; 
I are o lungime de 2 kil. si are 
I paclurc si pasunf. 

Bonciul, lac, in pi. Ialomita Bal- 
ta, com. Giurgeni, jud. Ialomita. 

Bonciul, padure, jud. Ialomita. 

Bonciului (Virful-), eolina, in 
jud. Buzau, com. Braesti, aco- 
perita cu fineata. 

Boncul, virf de deal, com. $0- 
trile, pi. si jud. Prahova, numit 
ast-fel, se zice, dupa numele 
unul locuitor, Boncul, care se 
stabilise aci. 

Boncului (Padurea-), padure, 
particular^, supusa regimuluf sil- 
vic inca din anul 1883, pe mo- 
sia Comarnicul, com. Comarni- 
cul, pi. Pelesul, jud. Prahova. 

Boncului (Valea-), vale; izvo- 
reste din dealul cu acelasT nu- 
me, com. Sotrile, pi. si judetul 
Prahova, curge spre S. de cat. 
Osebitul; se intilneste cu Valea- 
$erbuloaia, formind riul Cim- 
pinita, ce trece prin partea de 
N. a com. urbane Cimpina, si 
se varsa in riul Prahova. 

Bondea, munte, in jud. Buzau, 
com. Polciori, intre com. Gura- 
Vael si Valea-Dragomirului; e 



Digitized by 



Google 



BONDOCI 



523 



BONTE$Tl 



acoperit cu pidurea Bondrea, a 
mosnenilor Negrosani. 

Bondoci, sat, face parte din 
com. rur. Va{a, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt. Are o popula^iune de 
222 locuitorif. Este situat pe dca- 
lul Ciuresti. 

Aci e o biscrica cu hramul 
Nasterea-Maicei-Domnului, zidi- 
ta la anul 1885. 

Bondoci, deal, spre E. de com. 
Va{a, pi. Vedca-d.-s., jud. Olt, 
cu o lungime de 4 kil. Serv& 
pentru p&sunc, vif, semanaturT. 
Are p&dure. 

Bondocul, vale, plasa Oltenija, 
jud. Ilfov; curge lingS com. Cri- 
ve^ile si se varsS in riul Arges. 

Bondorica, vale ; izvoreste din 
poalele paduref Grigorieni si se 
varsa in riul Bratia, pe terito- 
riul cStunului Vl&desti - P£min- 
teni, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Bondrea. (VezI Crivesti, sat, ju- 
de^ul Tutova). 

Bondrea, cdtnnas, al com. C&- 
nesti, jud. Buz&ti, alipit de cat. 
Negosina. El purta in vechime 
numele de Plopeni si Zarneasca. 

Bondrea, cdtun, al com. Cezieni, 
pi. Ocolul, jud. Komanat'i, si- 
tuat spre apus de Cezieni si 
linga apa Tazluiului. E t&at 
de soseaua, care trece din Ca- 
racal spre Preajba. Are 246 lo- 
cuitorl. E legat cu Caracalul, 
prin o linie telefonic& de pro- 
prietarul Cezienilor. 

Bondrei (Piriul-), mic a fluent, 
al piriului FSrcasa, jud. Suceava. I 

Bone-SIrti, deal, in jud. Cons- . 
tan^a, pi. Silistra-Nouft, pe te- 
ritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se 



desface din dealul Hagi Durac- 
Sirti, ceva ma! sus de satul Ese- 
Chioi, ce e asezat la poalele luf 
sudice. Se intinde spre E. prin- 
tre vaile Chiuciuc-Chessen-Ceair 
si Esechioi-Dere, cu o direc- 
{iune generals de la S.-V. spre 
N.-E., br&zdind partea apusana 
a pl&sef si cea nordicS a co- 
muneT. Ramifica^iile lui nordice 
se terming pe malul sudic al 
laculul Girli^a. Are o in&l£ime de 
1 12 m., dominind s. si valea Ese- 
Chioi. Este acoperit cu cite-va 
p&dur!, tuf&risurl si purine vii 
ale satului Ese-Chioi. Pe muchia 
lui merge drumul jude^ean Al- 
maliul-Girli^a. 

Bonghi§oaia, da ltd, pe mosia 
Fintinelele, com. Fintinelele, pi. \ 
Siretul, jud. Botosani. Are o 

suprafa{a de ^70 hectare. , 

I 

Bon tea, deal acoperit cu huceag, 
pe mosia Manolea, jud. Suceava. 

Bonfe (Pe-), jud. Buz&u, nu- 
mire dati teritoriuluT coprins in- 
tre piriiasul Bonful, muntele 
Monteorul si riul Buz&ul. 

Bon{e§ti, com. rurald, in plasa 
Orasul, jud. R.-SSrat, asezatS 
pe piriul Mera. 

Se afla in partea nordici a 
jude^ulul, la 35 kil. spre N. 
de orasul R.-S&rat, si in par- 
tea apusanS a pl&seT, la 4 kil. 
spre N.-V. de com. Cotesti, re- 
sedinfa plftsei. Comunele inve- 
cinate sunt: Blidari la 2 kil., 
Cirligele la 3 kil., Faraoanele la 
5 kil., Budesti la 6 kil., Golesti 
la 9 kil. 

Se mArginestelamiazS-noaptc 
cu com. Faraoanele, de care se 
desparte prin Valea-Pietroasa\ la 
ras&rit cu Cirligele si Blidarea ; 
la miaz&zi si apus cu Odobasca, 
de care se desparte prin Dea- 
lul-Corni^elor. 



Este o comunii din regiunea 
deal uri lor. Spre apusul el se ra- 
mified dealurile Deleanul si Pe- 
risorul. 

Riurile, can o udi sunt mic! 
piraie, ca: D&lh&u$ul spre miaza- 
noapte, Valea-Merel prin mijloc, 
Dilgovul la miaza-zi. Are 5 pu- 
{url (4 — 10 m. adincime) si 5 
fintinl (1 — 4 m. adincime). 

C&tunelc carl compun comuna 
sunt: Bon^esti, resedin^a, la a- 
pus, spre piriul Mera; Dalh&u- 
{ul, la 1700 m. spre N., pe pi- 
riul Dalhauful. 

Suprafata comunel e de 2383 
hect, din carl 250 hect. vatra 
comuneT, 1400 hect. ale locui- 
torilor, 733 hect. ale proprie- 
t&$ef private. 

Populafia este de 252 fami- 
liT, cu 1092 suflete, din carl 
568 barba^i si 532 feme!; 377 
cSsStori^T, 689 nec&s£tori{T, 26 
vaduvf ; 158 stiu carte; 2 sunt 
str&ini; to^T sunt ortodoxl. 

In comuni sunt 3 biserici: 
una, cu hramul Izvorul-T&m&- 
duireT, fondata. in 1820, de sta- 
re^ul Dionisie Arhimandritul 
cu ajutorul locuitorilor; a doua, 
cu hramul Sfin{iMmpaYatI, fon- 
dat& in 1840, de stareful Bene- 
dict Archimandritul si de locui- 
torT; a treia, cea din czltunulBon- 
{esti, cu Hramul Sfin{iI-Voevozi, 
zidita" la 1625, reparatS la 1779, 
de stare^ul Eftimie, la 1809 pre- 
ftcuta de stare^ul Teoctist, la 
1827 de stare^ul Dionisie, asa 
cum se g&seste astizT. Biserica 
din Dalhau^ este schit (vezi 
Dalhau^ul, schit) ; cele din Bon- 
^esti sunt deservite de I preot, 
1 dasc&l si 1 paracliser. 

Comuna are o scoali mixta, 
fondati in 1886 de locuitort, cu 
1 investor, frecuentatS de 45 
elevi. 

Calitatea pimintului este me- 
diocre, fiind argilos si calcaros. 
Comuna are 13 hect. arabile, 



Digitized by 



Google 



BONJE?TI 



524 



BORA 



1500 hectare padur!, 623 hec- 
tare vif. 

In comuna sunt 741 capetc 
de vite, din carl: 231 bol, 74 
vac!, 38 cat, 16 epe, 162 oT, 
18 capre si 202 rimatorl. 

Locuitori! se ocupa cu fabri- 
carea vinulu! si a rachiuluT. 

Transportul se face prin sta- 
sia Cotesti, la 10 kil. spre Est. 

In comuna sunt 41 comcrci- 
an^i (7 strain!), din carT I ba- 
can si 6 circiumari. 

Ca! de comunica^ie sunt : dru- 
mul vecinal spre Faraoanele-Vir- 
tescoiti ; spreOdobasca; spre Cir- 
ligele; spre Cotesti-Plainesti-R.- 
Sarat. 

Comuna are 223 contribua- 
bill. Veniturile sunt de 8645 let, 
14 ban! si cheltuelile de 8428 lei, 
80 bam. 

Bon{e§ti, sat, jud. R.-Sarat, in 
plasa Orasul, catunul de rese- 
dinfa al comunel Bon{esti, ase- 
zat spre Vest de pirtul Mera, 
la poalelc dealulul Perisul. Are 
lOOO hect. intindere si o popu- 
late de 113 familif, cu 504 sufl., 
din cart 100 contribuabill; 80 
stiu carte; to^I sunt Romin! or- 
todoxT. Are o biserica si o scoala 
a comunei. 

Bonjul, cdtun, al comunei Ne- 
hoiasul, jud. Buzau ; arc 270 lo- 
cuitori si 39 case. 

Bon{ul, munte, in jud. Buzau, co- 
muna Nehoiasul, cat. Broasca, 
pe mosia Jaristea, acopcrit cu 
finca^a, padure si izlaz. 

Bon^ul, piriias, in jud. Buzau, 
comuna Nehoiasul, cat. Broasca; 
incepe de la Malul-Capre! si da 
in Buzau, pu^in mat la Nord de 
altpiriu cu acclaslnume. Ambelc 
Bon^e sunt avute in pastravl. 

Bon^ul, piriia§ y in jud. Buzau, 



comuna Nehoiasul, incepe din 
Seciul-Pope! si da in Buzau, in 
dreptul catunulul Muscelusa. 

Bonului (Balta-), balta, jude^ul 
Dolj, plasa Jiul-d.-j., com. Ro- 
zistea, pe mosia d-nel N. Paianu. 

Booveni-de-Jos, sat, jud. Dolj, 
plasa Jiul-de-Mijloc, com. Foi- 
sorul, situat la 3 kil. de com. 
de resedinfa, cu 245 suflete, 123 
barba^i si 122 femel. Locuesc 
in 46 case, construite parte din 
zid si cele ma! multe din pa- 
iante. Copii! din sat urmeaza la 
scoala mixta din satul Foisorul, 
care este la o departare de 3 
kil. de sat. Numarul scolarilor 
in 1892 — 93 a fost de 6 baepf. 
Cu virsta de scoala sunt 15 
copi!, 9 bae{! si 6 fete. Stiu 
carte 6 barba^I. 
E strabatut de dealurl. 

Booveni-de-Jos, padure parti 
culara, jud. Dolj, plasa Jiul-de- 
Mijloc, com. Foisorul, satul Boo- 
veni-d.-j. Apar^ine d-lu! N. Gan- 
cea. 

Booveni-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
plasa Jiul-de-Mijloc, com. Foi- 
sorul, situat pe piriul Boul, la 
40 kil. N.-V. de Craiova, cu 
209 suflete, 107 barba^T si 102 
feme!. Locuesc in 45 case. Co- 
pii! din acest sat urmeaza la 
scoala mixta din satul Foisorul, 
com. Foisorul, ce este la depar- 
tare de 4 kil. In anul scolar 
1892—93 au urmat regulat la 
scoala 10 bae^T. Cu virsta de 
scoala sunt 18 copii, 12 bae^I 
si 6 fete. Stiu carte 6 barba^I. 
Din cauza dealurilor din acest' 
sat, comunicatia e foarte ane- 
voioasa. 

Booveni-de-Sus, padure, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-mj., com. Foi- 
sorul, satul Booveni-d.-s., in in- 



tindere de 500 pog. Aparfme 
d-lu! N. Gancea. 

Bora, com. rur. y in plasa Ialo- 
mita-Balta, jud. Ialomi^a ; este 
situata pe partea dreapta a riu- 
lu! Ialomifa, intre comunele Co- 
simbesti si Ciulnifa. 

Teritoriul comunei se intinde 
din riul Ialomi^a spre Sud, pe 
cimpulBaraganul, pana mal spre 
sud de linia ferata Bucuresti- 
Fetesti, pe o suprafa^a de 4,094 
hect. padure, restul fiind locur! 
de aratura, pSsune si coprinde 
tre! mosii. Dupa legea rurala 
din 1864, sunt improprietari^! 
46 locuitor! ; 68 nu sunt im- 
proprietarip. 

Se compune dintr'un singur 
sat, in care se afla rcsedin{a 
primariel si a judecatorie! co- 
munale, si este situat pe o in- 
gusta lunca, sub coasta Bara- 
ganului, in fa{a satulu! Slobozia, 
cu care comunica prin doua 
podurl de lemn. Inainte, comuna 
se compunea din satele Bora-d.- 
s. si Bora-d.-j., numite ast-fel 
dupa locul cc ocupau in susul si 
josul riulu! Ialomi^a ; dar prin in- 
muhVirea popula^iunel, cele doua 
sate s'au unit, formind numa! u- 
nul cu numirea de Bora. Pendinte 
de comuna ma! sunt $i urma- 
toarele 5 catunc (tirle), situate 
pe mosic, in campul Baraganul : 
Boziul, Duful, Harapu, Zlota-Ve- 
chie si Olani^a. 

Popula^ia comunei este de 
857 locuitor!, cu 200 cap! de 
famil'ie, 451 barbat! si 406 
feme!. Dupa nafionalitate sunt: 
832 RominI, 2 Grec!, i6Bulgar!, 
4 Ungurisi 5 de alte nationality!. 
Dupa religiune sunt: 855 crcs- 
tin! ortodox! si 2 catolicl. Sunt 
227 agricultorl, 10 meserias!, 
10 comercian^T, 5 profesiun! li- 
bere, 80 muncitor! si 70 ser- 
vitor!. Din acestia, 8^ stiQ carte. 
Numarul contribuabililor era in 



Digitized by 



Google 



BORA 



BORANE$TI 



1890 do 138, din car* 14 se ! 
ocupau cu comcrciulde bauturi, | 
vite, producte, etc. ; iar ceM'al^T 
cu agricultural cultivaserS: 100 
hect. griu, 1 000 hect. orz, 70 i 
hect. secara, 80 hect. porumb, | 
500 hect. meiu, 200 hect. fasole, 1 
2 hect. vilf, 30 hect. zarzavat si 
10 hect. bostanarit. 

Vite: 84 bot, 270 caT, 1 000 
oT t 30 capre, 20 bivoli, 4 asint, 
si 130 porcf. 

Instruc^iunea se preda in doua 
scoli, una de bae^T, cu 40 elevT, 
avind un inva^ator retribuit dc 
stat si comuna, si una de fete, cu 
16 elcvc avind o lnva^atoareretri 
buita de comunfi. Pentru scoala 
de bae^I si fete, cste un singur 
local, construit de comuna. 

In com. -cste o biscrica, la 
care serveste un preot si do! 
dascall, plati^i de comuna cu 
480 lei pe an. 

Venitul comuncT, in 1887-88, 
era de 4580 let si cheltuelile 
de 7419 let. 

Prin parteadeS. a teritoriulut 
comune! trecc calea fcrata Bu- 
curesti-Fetesti si pe marginea 
de Vest a satulul trece calea 
judc^eana Calara^i-Slobozia. 

Bora, vechie mimire a mos/e? Ma- 
covciu, din com. Padina, judc{ul 
Buzau. 

Bora, mitnte, la N. de com. No 
vaci, jud. Gorj, pe care se afla 
pichetulNo. 17, al companiei 6, 
din rcgimentul 18 doroban^i. 

Bora, pichet defronti era, No. 17, 
al companiei 6, din regimen tul 
18 doroban^T, jud. Gorj. Se afla 
situat pe clina nordicd. a raun- 
telui Bora. Poteca, cc se prive- 
gheaz& de acest pichet, intni in 
{ara pe valea Lotrulut, apoi urea 
muntele Bora, pana in apropierc 
de pichet; de aci urmeazi coasta 
sudiccl a muntelu! Bora, pana la 



coasta Benghia, pe care o st re- 
bate, apoi trece pe coasta ves- 
tica a muntelul Papusa, in fine 
ia direc^ia sudicS pana aproapc 
de Florile-Albe, unde se bi- 
furca, o parte scoborind in No- 
vaci. Tot de la Papusa pleaca 
o poteca spre E. panft la mun- 
tele Musetoiul ; de aci ia direcjia I 
spre S. pan£ la satul Baia-de- 
Fier.Patrularea cu pichetui vecin ] 
se face pe aceeasT potecS pana 1 
la seaua formats de coasta Ben- 
ghia cu muntele Bora; de aci ia , 
direc^ia N., coboara valea Lo- ! 
truluT, pe care o urmeazS pana 1 
la muntele Timpa. Patrularea 
de la Bora la Vidra se face 
pe poteca ce scoboarS pe cli- 
na estica a muntelul Bora pana I 
da in valea Lotrulul, trece acest I 
riu si suie pe dealul Vidra. . 
Intrefmerea potecilor e cam ane- | 
voioas&, din cauza caderei co- ( 
pacilor si prabusiturel pamintu- . 
lul. In timpul erneT, comunica | 
{ia devine imposibila, din cauza 

zapezel. f 

1 

Borahoiu, deal, pe teritoriul co- , 
munet Dr&nceni, pi. Podoleni, ' 
jud. Falciu. 

1 

Boranescul, padure parti culara, 
in jud. Praliova,inintindcredeSo 1 
hect., proprictatea d-lul Andrei u 
Boranescu, supusa regimulul sil- 
vic si pendinte de com. Iorda 1 
cheanu, pi. Cricovul. 

I 

Boranescul, vale, jud. Braila, la 
N. com. Urleasca, aproape dc 
catunul Esna, pe care se for- 
meaza primavara un lac, ce seaca 
vara. 

Boranesti, com. rur., jud. Ialo- 
mi{a,in pi. CimpuluT, situata pe 
partea dreapta a riulut Ialomija, 
intre comunele Spcteni si Co- 
sereni. 

Teritoriul comunetse intindc 1 



din riul Ialomita, sprcS., pana 
in jud. Ilfov, avind o suprafa^a 
de 2088 hect, din carl 291 hect. 
padure; coprinde cincT mosil, 
apar^inind la mat mul^i proprie- 
tart. Dupa legea rurala din 1 864, 
sunt improprietari^r 1 1 8 locui- 
torl; neimproprietari^I sunt 71 
locuitort. 

Comuna sc compune din sa 
telc Boranesti si Sintesti, cu re- 
sedin^a primarict si a judecato- 
riel comunale in Boranesti. 

Popula^iunea comune! este de 
1384 locuitorl, cu 280 cap! de 
familie, 673 barba^I si 711 fe- 
mel. Sunt to{i RominI si dc re- 
ligiunecrestina ortodoxa. In co- 
muna sunt: 295 agricultorT, 18 
meseriast, 2 industriast, 5 co- 
mercian^t, 3 cu profcsiunl libere, 
90 muncitorl si 25 servitort. Din 
to{t locuitoriT, 61 1 stiu carte. 

Numarul contribuabililor este 
de 213, din can 12 persoane 
fac corner^ cu producte, bauturt 
si vite, iar cei -Patyt se ocupa 
numat cu agricultura. 

Vite: 140 cat, 860 bot, 2600 
ol, 1 10 capre, 26 bivolT si 660 
porct. 

Venitul comune!, in 1887 — %%, 
era de 2918 lei si cheltuelile 
de 499S lei. 

In comuna este o scoalS pri- 
mara de ba^T, cu 38 elcvt, avind 
invajator retribuit dc statsi com., 
si o scoala de fete, cu 17 eleve, 
avind o inva^atoarc platita de 
comunS. 

Sunt dou<l bisericT, la car! ser- 
vesc do! preoff si patru cinta- 
re^T, si pentru intre^inerea carcia 
com. are trecuta in budget suma 
de 492 let. 

Boranesti, sat, in jud. Ialomita, 
plasa Cimpulut, pendinte dc co- 
muna cu acelast numc. I^stc si- 
tuat pe partea dreapta, la 2 kil. 
de riul Ialomita, intr'un loc fru- 
mos, pe lunca si sub coasta. Se 



Digitized by 



Google 



BORASCUL 



526 



BORASTI 



invecineste spre E. cu satul Spe- 
teni si spre V. cu satul Sintesti. 

Aci este resedinfa primariel 
si a judecStoriel comunale. 

Popula^iunea este de 210 fam. 
de Rominl si 10 familii de figanl. 
Biserica satuluT este construita 
de curind; e deservita de un 
preot si dot dascall. 

Sunt doua scoll, una de b&eflf, 
cu un fnva^itor si alta de fete, 
cu o inva^atoare; sunt frecu- 
entate de 38 elevl si 17 eleve. 

Vite : 1 20 cat, 600 bol, 2000 
of, 100 cap re, 16 bivoll si 500 
porcT. 

Borascul, com. rur., din pi. Jiul, 
jud. Gorj, in partea de N. a co- 
munel Calaparul-d.-s. si in valea 
numitS, Borascul. Se compune din 
catunele Borascul si Gura-MentiT. 
Numirea o poartS din vechime 
si dupa valea cu acelasl nuine. 
Calitatea pamintulul este me- 
diocre. 

Are o suprafa^a de 1300 hect, 
din carl 550 hect. padure mare, 
400 hect. loc de cultura, fine^e si 
p3sune. 

Venitul com. este de 2092 
let, bani 52, iar cheltuelile de 
lei 2091, bant 69. 

Are o populate de 356 fa- 
milii, cu 1620 suflete RominT si 
38 familii Jigani rudarT, cu 167 
suflete. Numarul contribuabililor 
este de 344. 

Comuna in lung este udat& 
de piriul BorSscu, care sc varsa 
in Jil{, in com. Calaparul-d.-s. Lo- 
cuitoriT poseda : 65 plugurl, 195 
care cu bol, 10 caru^e cu cal, 
755 vite mart cornute, 61 cal, 
1223 ol, 121 capre, 167 rima- 
torl si 40 stupi. # 

Prin com. trece soseaua co- 
munala, ce vine de la V., despre 
Strehaia, din jud. Mchedin^i si 
o leaga la E. cu soseaua comu- 
nala, ce vine din com. Ohaba. 

In com. sunt 2 facae cu cite 



2 alerg&torl pe riul Jil^ul, care tre- 
ce spre E. de comuna la I kil. 
dep&rtarc. Sunt 20 pu^url, 4 fin- 
tint, 7 ctrciumi, 4 pravalil carl 
vind bumbacaril si alte m&run- 
{isurt. 

Comuna are: o primarie; 1 
scoala, frecuentata de 59 elevT; 

3 bisericl, deservite de 2 preo^T 
si 3 cintare^I. 

Borascul, cdtun, resedin^a com. 
Borascul, din pi. Jiul, jud. Gorj, 
situat pe valea Borascul. Are 
o suprafa^a de 1250 hect., din 
can 500 hect. p&dure, 400 hect. 
loc de cultura, finea$a siizlaz sunt 
ale proprietarilor ; 230 hect. a- 
rabile, 80 hect. vil si 90 hect. 
prunl sunt ale locuitorilor. 

Are o populate de 321 fami- 
lii, cu 1465 suflete Rominl, si 
3 familii figanl rudarT, cu 12 su- 
flete. Are 313 contribuabilT. 

Locuitoril acestuT catun sunt 
avu^T si se ocupi cu comerciul 
de porcT, cresterea vitelor si 
munca cimpuluT. ET poseda : 59 
plugurl, 180 care cu boT, 10 
carufe cu caT, 645 vite marT 
cornute, 55 caT, 1158 01, 121 
capre, 128 ri ma tori si 30 stupT. 

Are 2 facae, cu cite 2 aier- 
gatorl, pe riul Jiul; 1 pu{; 7 
circiuml; 4 pravalil. 

Are o scoala, infiinjata la a- 
nul 185 1 si frecuentata de 59 
elevT. 

Are 3 bisericl, din can 2 fa- 
cute de iocuiton, una la anul 
1820, cea-1'alta la 1841 ; cea d'a 
3-a e facuta de d-nul C. SaAroiu, 
la anul 1875. Sunt deservite de 
2 preo^I si 2 cintaxepf. 

Borascul, deal, in com. rur. Cir- 
ceni, pi. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedin^i. 

Borascul, vale, pe care e situate 
com. Borascul, cu catunele Bo- 
rascul si Gura-MentiT, jud. Gorj. 



Ac£sta vale vine din spre V. 
din jude^ul Mehedin^i si se tcr- 
mina la extremitatea E. a co- 
munet Boniscul. 

Borasti, com. rur., in centrul pla- 
sel Fundurile, jud. Vasluiu, la 
distant de 41 kil. de orasul 
Vasluiu, de 8 kil. de Negrcsti, 
resedin^a plasel, situata pe vai 
si dealurT, printre carl curg mai 
multe piraie; este formats din 
satele : Bonisti, Dragesti, So- 
fronesti, Aleesti, Petresti si 
Iezerul, peosuprafa^ de 2743 
hect., din can 672 padure, 19 
hect., vie, iar restul loc de cul- 
tura, fina{ si imas, Are o po- 
pulate de 200 familii, sau 1082 
suflete, locuitorl Rominl. El se 
ocupa cu agricultura si cresterea 
vitelor, iar o mica parte cu cul- 
tura viel si a livezilor. El po- 
seda 148 plugurl si 50 care cu 
bol, 36 plugurl si 66 c&rujl cu 
cal si 216 stupi. 

Pamintul e fertil si produce 
tot soiul de cereale ; vaile sunt 
bogate in finale si imase, iar in 
cite-va locality! sunt padurt mid. 

In comuna sunt 3 bisericl si 
o scoala. 

Comerciul se face de 6 Ro- 
minT si 3 strainl. 

Budgetul se urcS la suma de 
2881 lei, 20 ban! la venituri si 
de 2826 lei, 92 bani la cheltuell. 
Statul incaseaza 960 lei de la 
160 contribuabilT. 

Vite sunt: 11 30 vite marl 
cornute, 1400 ol, 19 capre, 203 
cal si 294 rimatorl. 

Borasti, sat de resedinfd, al co- 
munel Borasti, pi. Fundurile, jud. 
Vasluiu, situat pe dealurile Ola 
riul si al Cuzel, iar cea mai mare 
parte pe valea Borasti, prin 
care trece piriul Rapoda. 

Are o intindere de 514 hect. 
si o populate de 165 familii 
sau 613 suflete, din carl 13 sunt 



Digitized by 



Google 



BORATTL 



527 



BORCA 



EvreT si 8 J igani, iar restul Ro- 
minl, razesl vechT, ocupindu-se 
cu agricultura, cresterea vitelor 
si parte cu cultura livezilor si 
a viilor. Ei poseda : 30 plugurl 
si 40 care cu boT, 8 pluguri si 
12 carutc cu cal si 100 stupT. 

Are o scoala, infiin$ata in a- 
nul 1 88 1 si frecuentata de 40 e 
lcvi; o biserica facuta in 1802. 

Pe teritoriul acestul sat se 
afla si cite-va padurl mici. 

Vite sunt: 250 vite marl cor- 
nute, 3 bivoll, 200 oT, 2 caprc 
si 60 rimatorT. 

Bora^ul, izvor abondent de a- 
pa, in com. Birla, jud. Teleor- j 
man. Din acest izvor si din | 
alte varsatun de ape se for- I 
meaza un elesteti in acca co- | 
muni De la acest izvor si de | 
la elesteul cc el formeaza s'a 
dat numirea mahalaleT din a- | 
ceasta parte a satulul Birla, ] 
careia 11 zicc Mahal au a- Bora- I 
tuluT. j 

Borca, com, rur., situata in par- 
tea de S.-V. a pi. Muntele, jud. j 
Suceava, spre V. si la o dis- 
tant de 63 kil. de Falticeni. 1 
Se megieseste la E. cu com. | 
Sabasa, de care se desparte prin 
riul Bistri^a; la V. cu Transil- 
vania, de care se desparte prin 
coama muntelut Albia ; la S. cu 
comuna Farca^a, de care se des- 
parte prin Virful-StejaruluT si 
piriul Toplifa; la N. cu com. 
Madeiul, avind ca hotar piriul 
Chiriac. Are forma unui poli- 
gon destul de neregulat. 

Eformatadintr'un singur sat, 
Borca, Impar^it in tret mahalale: 
Borca, Poiana-Borci! si Poiana- 
SociT. 

In toata comuna sunt 2 cir- 
ciumT, 2 piue si un fierastraii. 
Budgetul com. pe anul 1892 — 
93, are la veniturt 5910 lei si 
la cheltuell 5852 let; iar al dru- 



murilor la venit 307 lei si la 
cheltuell 300 let. 

In comuna sunt 40 cal, 60 
boT, 70 vacT, 191 1 of si 419 
porcT. 

E udata de Bistri^a cu aflu- 
enfil saT : Chiriacul, Cobuzul, 
Borca, Leonte, Tartyeni si To- 
pli{a. Munftf eel maT Jnsemnatt 
din comuna sunt: Budacul, In- 
tre - Bore! ( 1634) , Migovanul 
(1499), Gemeni (1434), Ortoaia 
(1562), Slopajul (1689), Arsi^a- 
Rea ( 1 269 ), Bitca - Stejarului 
(1350), etc. 

Mosia face parte din Dome- 
niul CoroaneT. Are o suprafa{a 
de 17861 hect., din carl 1128 
padure si 6583 cultivabil. 

La 1864 si 1878 s'au impro- 
prietarit 13 fruntast, 70 mijlo- 
cast si 35 codasT, stapinind 441 
falcT. 

Locurile mai insemnate din 
comuna sunt: Apele minerale 
de la Borca ; frumoasa vedere 
de pe Budacul ; marile cascade, 
(peste 10 m.) de la Cheile-BorceT 
Pe coasta munteluT Intre-BorcT, 
la o inal^ime de 1700 m., se 
afla un mic lacu-or cu apa 
bihlita incarcata de pucioasa 
si de un gust neplacut. Locu- 
itoriT au ingradit acest lac, a 
caruia suprafafa e cam de Sy 
m. p. iar adincimea de V* m. 

La 1803 «Borca-Socii a ma- 
nastiriT Slatina, avea37 liuzT pla- 
tind bir 664 letpe an». («Uri- 
carul», deT. Codrescu, VII, pag. 

255). 

Intre 1843 — 1845 « Borca i 
Socea la {inutul Sucevei, ocol. 
MunteiuT, mosie a Sf. Mitropo- 
liT starea I. Are sat cu o bise- 
rica, 2 preofT, 2 dascalf, 15 ne- 
volnicT, 10 vadane, 7 slujbasT 
volnicT, un vatav, un jidov; pc 
linga mosiile : Hangul, Sabasa, 
Piriul-CirjeT si altele, cu un nu- 
mar de 70 locuitoriu. («Bucium. 
Rom.», An. I, pag. 369). 



Borca, sat, pe Domeniul Coroa- 
nel, jud. Suceava, formind sin- 
gur o comuna. Asezat pe {ar- 
mul drept al Bistri^eT, e straba- 
tut de piriul, de la care si-a 
luat numele cum si de piraele 
Chiriac, Cobuzul, Leonte, Tari- 
$eni si Topli^a. 

Numara 193 case, populate cu 
208 capf de fam. sati S^S su- 
flete, din cart 438 barbatl si 
400 femeT (8 strain* IzraclitT). 
Are 214 contribuabl. — Vatra 
satulul ocupa o suprafa{a de 
290 falcl 66 prj. si 34 stj. 

In Borca sunt 2 bisericl: 
una vechie de lemn, cladita de 
locuitorl la 1830, in care nu se 
mal oficiaza ; a doua de zid, cu 
hramul Sf. Apostoli Pctru si 
Pavel, zidita in 189 1 de Adminis- 
trafta Domeniilor Coroanel si in- 
zestrata cu toate cele necesare. 
A ceasta biserica e servita de 
I preot si 2 cintare^T. Este o 
scoala rurala de bac^f, cu un in- 
vd^ator platit de Stat, infiin^ata 
la 1859, avind local propria, res- 
taurat cu totul la 1885 de admi- 
nistra^iaDom. Coroanel, care a 
si inzestrat-o cu un atelier de 
timplariesi strungarie, cu tot mo- 
bilierul si aparatele didactice 
necesare, biblioteca, cheltuind 
pentru aceasta scoala 8000 let. 
E frecuentata de 35 scolarl si 
improprietarita cu 6 falci fina^, 
in virful unui munte, care n'a- 
duce de cit 40 — 60 lei anual, 
fiind peste putin^a a se face 
vre-o cultura si neputindu-se 
scobori nicl finul de acolo. 
$coala rurala de fete are o 
invajatoare platita de Stat; 
s'a infiinfata la 1890; are un 
local nou cladit si inzestrat de a- 
ceeasi administrate, cheltuindu- 
se si pentru aceasta 8000 lei. 
E frecuentata de 25 — 30 eleve. 

Drumurile principale sunt : la 
Madeiul (1500 m.) si la Sabasa 
(250 m.) 



Digitized by 



Google 



BORCA 



528 



BORCEA 



Borca, sat t din com. rur. Zgu- 
bea, plasa Oltefu-d.s., jud. Vil- 
cea. 

Borca, izvor de apa minerala, 
la 4 kil. de gura BorceT, pc 
piriu in sus, jud. Suceava. Pina 
la izvor calea e ingusta si abia 
se poate duce cineva cu ca>u{a 
pina acolo. Izvoreste din o stin- 
ca, de sub poalele munteluf Bu- 
dacul, aflatoare pe {annul sting 
al piriuluf Borca. Apa acestuT 
izvor, luata proaspata, este lim- 
pede, fera floare si miros si de 
un gust foarte piacut, acru si 
cam sSrat. Astupata bine, se p5s- 
treaza neschimbata mult timp; 
iar lasata destupata se rasufla, 
pierzind acrimea carbonic^, care 
fuge sub forma de bulbucel si 
las.l o asezatura rosiatica de 
oxid de fier. Cind temperatura 
atmosferei e de 170, a ape! e 
de 60. Greutatea specifica cstc 
de 1,0004. Izvorul da 60 HtrurT 
intr'o ora. In 16 unci! de a- 
ceasta apa, par^i compacte se 
afla: 25.215 carbonat de natriii, 
0.500 protoxid de fier, 1.300 car- 
bonat de magnezie, 3.150 car- 
bonat de var, 1. 100 pamint de 
cremene (silicc), 0.035 rasiml, 
7.500 sare, 0.270 se risipesc 
prin lucrare=39,ooo. 

In 100 palmace cubice de 
apa se afla 140 de acid carbo- 
nic. Amestecind cu aceasta apa 
vin bun, mixtura aceasta ia 111- 
data o coloare rosie inchisa si 
produce o fierbere spumoasa, 
care se sporeste, daca se pune 
zahar pi sat. 

Acest izvor se afla intr'o vale 
strimta, inconjurata cu mun^T, 
unde razelc soareluT se arata 
tirziti. Aceasta apa se poate in- 
trebuinfa ca bautura si in bal. 
Chipul intrebuin^arei si boalclc 
la care poate fi aplicata, sunt 
cele ale apeior feruginoase in 
gencre. 



Ceva mat sus de acest izvor 
(10 m.) se vad ruinele caselor 
de piatra, ce serveau de bat ' 
DomnitoruluT Mihail Sturdza. 

Borca, piriii , jud. Suceava. Iz- 
voreste de sub Grin£iesul-Mare, 
despar^ind acest munte de Cris- 
tisorul, curge de ia V. spre E., 
uda teritoriul comunei, careia 
ia dat numele, pe o iungime 
de peste 12 kilom. si dupa ce 
a invirtit 2 piue, 2 mon, un 
fienlstrau si a format un hait, 
merge de se arunca in Bistrita, 
in dreptul satului. In cursui | 
sail formeaza mat multe cascade, 
dintre can doua la Chei, in 
inai^ime una de peste 10 m. si I 
a doua de 5.50 m. Pe albia ! 
Borcel se afla un canal al comp. 
Goetz, pe care se daii butucit, 
in Iungime de peste 8 kil. 
Apa Borceif se deosibeste, prin 
frumuse^ea, limpezimea si colo- 
ritul el albastruiii, de a tuturor 
piraielor din jud. Suceava. Are 
de afluen^T din dreapta: Piriu l- 
CurmatureT, al-TableT, al-Albii- 
lor, Stegioara-Mica, Piriul-Mare, 
Zgheabul, Piriul-Dcrdii, Bolataul, 
al-Cirjenilor, Busmeiului, Secul, 
al-BurcutuluI-din-Dos, Zgeabul- 
Sabasenilor, Piriul-Iliestilor, al- 
RunculuT, al-UrsuluT, Zgheabul- 
Pietrenilor si Bahli^a; iar din 
stinga: al-Zgheabului, Zgheabul- 
HornuluT, al-Stinelor, al-Siragu- 
rilor, Piriul-Rau, Borcu^a, al-Bor- 
cutuluI-din-Fa^a, al-Budaculm, 
Zaharia, Stigioara, Slopa^ul (6 
kil ), Cocazisul, Secul si Fun- 
doaia. 

Borcanul, lac mare pe proprie- 
tatea Bucsiani-d.-s. f pi. Neajlo- 
vuluT, jud. Vlasca. 

Borcane^ti, sat, in plaiul Cerna, 
c. r. Ilova^ul, jud. Mehedinft. 

Borcane§ti, sat, jud. Mehe- 



din^i, in plaiul Cerna, c. r. Ilo- 
va^ul. 

Borcane§ti, vechic nntnire, a cat. 
Cil^esci, din c. Gura-Sara^ii, jud. 
Buzau. 

Borcane^ti, deal, in c. r. Ilo- 
vaful, plaiul Cerna, jud. Mche- 
dinfi, situat spre apusdecom. 

Borca^iul, muntc inalt, intre mun 
t'u Iezerul si Oticul, aproape de 
locul, unde izvoreste riul Dim- 
bo vi^a, in jud. Musccl. 

Borcea, plasa, in jud. Ialomifa, 
situata in partea de S. a jude- 
{uluT. $i-a luat numirea dupa 
Borcea, care o uda si care este 
eel ma! mare brat a ' Dunarel. 

Pana la 1832, jude^ul se afla 
impact in sapte plast si plasa 
Borcea se compunea din pi. Cio- 
canestilor, pendinte panaatunci 
de jud. Ilfov si pi. Lichiresti, 
care finea de acest judej. 

Plasa Borcea se margineste la 
N. cu plasile Cimpul si Ialomita- 
Balta, avind ca limita capatul 
de S. al mosiilor din acele piasl 
si cart mosif se intind ma! spre 
S. de linia ferata Bucuresti-Fe- 
testi.. Limita despre S. si E. o 
formeaza Dunarea ; iar limita 
despre V., care desparte plasa 
de jud. Ilfov, trece prin valea 
Argova, lacul Mostistea, si merge 
spre S. pana in Dunare, lingS 
pichetul Intre-Grivale, din jude- 
\\x\ Ilfov. 

Terenul acestei plasT este pu^in 
accidentatsi coprinde tret plr^T: 
partea baltoas.l, care o formeaza 
lunca Dunarel si a BorceT; te- 
rasa sail partea ce se afla intre 
lacul Calarasi, bra$ul Borcea si 
coasta de S. a BaraganuluT si 
in fine, cimpia sau partea de S. 
a Baraganului, coprinsa intre li- 
mita de N. a plasei Borcea si 
coasta de S. a Baraganului. 



Digitized by 



Google 



BORCEA 



529 



BORCEA 



Prin aceasta plasa curge Du- 
narea, care o uda de la apus, 
din dreptul satuluT Ulmul, spre 
rasarit, pana in dreptul satulul 
Dudesti din pi. Ialomi^a-Balta. 
Dunarea formeaza in aceasta 
plasa, brafele: Borcea, Gura-Balil, 
Botul, Cacina, etc. si lacurile 
maT principale: Sticlinul, Boia- 
nul, Gala{uiul, Calarasi si Je- 
galia. 

In aceasta plasa se afla o co- 
muna urbana si 19 comune ru- 
rale, formate din 45 sate, si a- 
nume : 

1. Cdldrasi, oras, capital a ju- 
dejulul si resedin^a sub-prefec- 
turiT placet Borcea. 

2. Tonea cu satele: Cadina, 
Rose$i-ClacasT, Gambeta si To- 
nea. 

3. Rosefi- Volnast, format din- 
tr'un singur sat. 

4. Dichiseni cu satele : Cos- 
logeni, Satnoeni 51 Dichiseni. 

5. §ocariciul cu satele: Hol- 
tina $i $ocariciul. 

6. Jegalia cu satele: Beilicul 
si Jegalia. 

7. Gilddul cu satele : Mirleanul 
si Gildaul. 

8. Petroiul, format dintr'un 
singur sat. 

9. Cocargea cu satele : Bu- 
liga si Cocargea. 

10. Cdldrasi -Vechl, format 
dintr'un singur sat. 

11. Ceacul ', format dintrun 
singur sat. 

12. Cacomeanca, format din- 
tr'un singur sat. 

13. Rasa cu satele: Bogata, 
Cunesti, Glavacioaca, Vaidomir, 
Lefter si Rasa. 

14. Ciocanesti- Sirbl, format 
dintr'un singur sat. 

15. Ciocdnesti-Mdrginenf, for- 
mat din satele: Ciocanesti-Pa- 
minteni, Gaunosi si Ciocanesti - 
Margineni. 

16. Vdrdsti, format dintr'un 
singur sat. 



17. Ulmul, format din satele: 
Nenciulesti, Bosneagul, Faurei 
si Ulmul. 

18. Plevna, format din satele: 
Valea-RusuluT si Valea-Mare. 

19. Lupsani, cu satele : Va- 
lea-Seaca, Hoinari si Lupsani. 

20. MihaiU - Viteazulcu satele : 
Crucea-Giurchi, Furciturile, Va- 
lea-luMchim si MihaiQ-Viteazul. 

Dupa recensamintul din 1890, 
popula^iunea plasel, ftra a ora- 
sulut Calarasi, este de 32347 
locuitori, cu 7414 cap! de fam. 
si 24933 membrii de familie. 
Sunt 16707 barbap si 15640 
femel. Dupa profesiuni se afla: 
8667 agricul tori, 1 16 meseriasT, 
17 industrias!, 237 comercian^T, 
102 de profesiuni libere, 554 
muncitort si 543 servitorl. Din 
acestia 3442 stiu carte si 28905 
nu stiu. 

Pamintul de cultura al placet 
este de doua calita{i : pamint 
negru argilo-nisipos, pe cimpul 
Baragan si terasa, care produce 
cu abundenja gnQ, porumb, orz, 
meiu, fasole, etc. si pamint a- 
luvian, in insula Baltasi pe lunca 
Dunarel, acarul productfune este 
slaba si adesea nimicita din cauza 
inunda^iunilor. In partea de V. 
a plasel sunt padurl de stejar 
si in insula Balta si pe lunca 
DunareT, intinse paduri desalcie 
si plop, precum si mult stuf; 
asemenea se mat afla pasiunl 
intinse, pe carl se nutresc turme 
de 01, cirezT de vite, herghelil 
de cat si turme de porcT. Nu- 
marul vitelor din plasa era in 
1887 de 99310 capete; in 1888 
se gaseati 1 12364 capete. 

Comerciul principal al plasel 
se face cu cereale, car! se ex- 
ports prin portul Calarasi si 
prin micile Scheie de pe Bor- 
cea; comerciul cu vite se face 
atit in intcriorul cit si afara din 
Jara. Micul comerciu cu manu- 
facture coloniale, bauturi, etc. se 



face in fie-care comuna. In o- 
rasul Calarasi este in fie-care 
an, de la 1 — 10 Septembrie, un 
mare bilciQ cu vite si manufac- 
turl si, la 9 Martie, un bilciu 
numai cu vite. 

Cat de comunicajie sunt : 
caile navigabile : Dunarea si Bor- 
cea; calea ferata Ciulni^a-Cala- 
rasi cu ramura Calarasi-Port ; 
soseaua jude^eana Calarasi-Ro- 
se^i-Volnasi si soseaua jude^eana 
Calarasi-Siobozia. 

Venitul comunelor din plasa 
e de 108019 let si cheltuelile 
din 103457 let. 

In Calarasi este un spital ju- 
de^ean cu 50 paturl, pus sub in- 
grijirea unuT medic si a unui 
sub-chirurg. 

Instrucfiunea in plasa, afara de 
oras, se preda, in 1887, in 30 
scoale primare rurale, la 1288 
elevi si 375 eleve, de 31 inva- 
JatorT si inva^atoare, din carl 
13 erau retribuiflf de stat si 17 
de comune si judej. 

Pentru cultul religios se afla 
35 bisericl, cu 108 deserven^T. 

Statul poseda in aceasta plasa 
22 de propriety! si anume : 
Cunesti sau Rizeanca, Jegalia, 
Faurei, Gaunosi, Varasti, Cioca- 
nesti (Mihaiu-Voda), Ciocanesti 
(Margineni), Dichiseni, Trimsani 
cu trupurile, Bogata, Ceacul sau 
Valea-PlopuluT, Lupsani, Ulmul, 
Calarasi-VechT, Coslogeni, Cu- 
resti, Calarasi (Marcu^a), Petro- 
iul, Baragan ul, Cunesti (Radu- 
Voda), Culca^i (Nucetul) si Cul- 
ca{i (Razvan). 

Kforia Spitalelor civile din 
Bucuresti poseda mosia Calarasi- 
LichirestT. 

Borcea, eel mal mare braf al 
Dundrel, jude^ul Ialomi^a, pla- 
sile Borcea si Ialomi^a-Balta. 

La doua kil. spre E. de Si- 
listrasi din dreptul orasuluT Ca- 
larasi, spre S. si in departare de 



6521$. Martlt ZHcfionar QtogrqjU. 



67 



Digitized by 



Google 



BORCEA 



530 



BORCICA 



6 kil., Dunarea se desparte in 
dou& bra^e : unul, eel mat mare 
isT urmeaza cursul spre E., con- 
servind numirea fluviuluT ; iar 
altul mat mic, numit Borcea, 
curge spre N. si N.-E., facind 
micT cotitun pana in marginea 
orasuluT CalarasT, unde formeaza 
spre E. un unghiu drept. 

Dupa ce primeste aci canalul 
Jirlaul, prin care curge lacul Ca- 
larasi in Borcea, acesta curge 
spre E. pana in dreptul satuluT 
Magureni, unde se desparte in 
doua ramurl, apoT in tret ramurT, 
formind insula Trimsani. De 
aci Borcea curge spre N.-E., 
apoT spre N., facind un mare 
arc, pana se varsa iarasT in Du- 
nare. 

Intre satele ^ocariclul si Bei- 
licul, Borcea primeste alt bra{ 
al DunareT, numit Gura-Balii si 
Riul, care taie insula Balta in 
doua par^T. Din dreptul satuluT 
Cocargea si pana la satul Du- 
desti, Borcea se desparte in 
doua ramurT, formind ostrovul 
Rosul. 

Punctul, de unde Borcea isT 
ia curgere, se numeste Gura- 
Borcel-d.-s., iar punctul unde se 
uneste iarasT cu Dunarea, se nu- 
meste Gura-Borcei-d.-j. 

Lungimea BorceT este aproape 
de ioo kil ; la^imea variaza in- 
tre 80 — 150 m; iar adincimea, 
de la Gura-BorceT-d.-s. pana la 
satul §ocariciul, variaza de la 
It— 4 metri, cind apele suntsca- 
zute si de la ^ocariciul pana 
la Gura-BorceT-d.-j., variaza de 
la 5 — 8 metri, iarasT cind apele 
sunt scazute. 

Nivelul BorceT, ca ?i al Du- 
nareT, are ca limita in cresterea 
si descresterea apeT 7.015 m. 

Cind apele sunt in crestere, 
Borcea este navigabila, pentru 
vase de orT-ce capacity, de la 
Gura-BorceT-d.-s. pana la satul 
Magureni, unde se desparte in 



doua ramurT , formind insula 
Trimsani. De la satul Socariciul, 
unde Borcea sc uneste cu Riul, 
pana la Gura-Borcel-d.-j., este 
navigabila in tot timpul anuluT. 

Malul sting al BorceT este do- 
mi nat de cimpul Baraganului. Pe 
{annul acestui bra{ se afla por- 
tul Calarasi si \6 comune, carl 
sunt micT Scheie. Malul drept 
il formeaza insula Balta, care 
mai adesea este inundat, din 
care cauza pe aci nu se afla nict 
un sat. 

Au inceput a sc face lucran 
de dragare a canaluluT Borcea. 

Prin aceasta prima lucrare si 
prin ducerea apeT, in dreptul 
satuluT Magureni, pe un singnr 
canal, Borcea devine navigabila 
in tot timpul, pe toata lungimea 
sa si comunele de pe malul a- 
cesteT ape vor deveni porturT 
importante. 

Peste acest bra{, linga satul 
Fetesti, plasa Ialomi^a-Balta, se 
afla un pod, care are picioarele 
de piatra si suprastructure de 
fier, in lungimea de 42 metri. 
Se maT afla doua viaducte, unul 
de 400 metri si altul de 150 m. 
Acest pod, Impreuna cu marele 
pod de peste Dunare, servesc 
pentru a pune in comunica^ie 
{ara cu cele doua jude^e ale 
sale, din dreapta Dunarei. 

Borcea, static de drum de fier, 
jud. Ialomita, plasa Balta, com. 
Fetesti, pe linia Fetesti-Con- 
stan^a, pusa in circulate la 26 
Septembrie 1896. Se afla intre 
stabile Fetesti (7.6 kil.) si Du- 
nare (7.6 kil.). Inal^imea d'a- 
supra niveluluT mariT de 17.07 
m. Venitul acesteT sta^iT pe # a- 
nul 1896, a fost de 8836 lei, 
85 banT. 

Borcea, iezer mic, jud. Braila, 
la N. -PZ. batyiT din comuna 
Chiscani, intre privalul Scurtul 



si Dunarea- Vechie. Comunica cu 
privalul Scurtul la S. 

Borcea-de-Sus, plasa (desfiin- 
tata),ajud.Ialomita( 1 892). Acea- 
sta plasa coprindea comunele : 
Ceacul, Cacomeanca, Rusi, Cio- 
canesti - MarginenT , Ciocanesti- 
SirbT, Varasti, Ulmul, Plevna, 
Mihaiu-Viteazul si Lupsani s> 
are resedin{a subprefectureT in 
satul Ciocanesti-MarginenT. 

Borcea-de-Jos, plasa (desfiin- 
$ata), a jud. Ialomi{a( i 892). Acea- 
sta plasa coprindea comunele : 
Tonea, Rose^i - VolnasT, Dichi- 
seni, §ocariciul, Jegalia, Galdaul, 
Pietroiul , Cocargea , Dudesti, 
Fetesti si Stelnica si are rese- 
din^a subprefectureT in satul 
Socariciul. 

Borceasca, mosie uelocuifd,jud. 
Ialomi{a, in plasa Ialomita- Bal- 
ta, com. Perie^i, cu o suprafata 
de 600 hect., din can 19 hect. 
baltis, pe lunca riului Ialomita. 

Borcel sau Bor§ei (Valea-), 

vale, ce seintinde din satul Da- 
vidoaia, com. Corlateni, pi. Co- 
sula, jud. Dorohoiu, trece spre 
Sud, pe mosi'a Corlateni, unde 
se impreuna cu valea si sesul 
JijieT. Pe ea se afla iazul cu a- 
semenea numire. 

Borce§ti, mosie, Borcesti i Oglin- 
desti, la ^inutul SuceveT, pe la 
I 843 — 45 era mosie cu par^T, in 
care au par(i Sf. man as tire Pro- 
bota, inchinata Sf. Mormint, Sf. 
manastire a Neam^uluT, inchi- 
nata Sfinte! MitropoliT, starea I, 
pe linga mosiile Oglindesti, Sa- 
vesti si altele, fara sat(«Buciu- 
mul Romin», an. I, pag. 370). 
AstazT se afl& in comuna Dra- 
ganesti, jud. Suceava. 

Borcica, prival, jud. Ialomita, 



Digitized by 



Google 



BOKClI (KtNTlNA-) 



531 



BORDEELE 



in plasa Borcea, pe teritoriul co- 
munei Calarasi-VechT. 

Borcii (Fintina-), fintina, co- 
muna Valeni, plasa Podgoria, 
jud. Muscel. 

Borcii (Izvorul-), izvor, jude- 
Buzau, com. Paltineni ; incepc 
din Valea-MunteluT-Nehoiul si 
peste BlidarT da in riul Buzau. 

Borcila; vezi Burla, sat, in co- 
muna Gorbanesti, pi. Miletinul, 
jud. Botosani. 

Borcila, fes, pe vaica Sicnel, co- 
muna Zlatinoaia, plasa Mileti- 
tinul, jude^ul Botosani, produc- 
tiv in fine^e si pasiune. 

Borcileni, sat, asezat pe coasta 
de deal, la partea de Nord a I 
comunel Soldanesti, plasa Mi- i 
letinul, jud. Botosani. $i-a luat 
numele de la vechiul proprie- 
tary Gheorghe Borcila. Are o in- 
tindere de 286 hectare si o po- 
pulate de 33 familif, sau 143 
suflete. * 

Borcutului (PIriul-din-fata-), , 
piri/i, mic afluent al piriului 
Borca, jud. Suceava. 

Borcutului (Piriul-din susul), J 
piriii, mic afluent al piriului 
Borca, jud. Suceava. 

Borcu^a, mic afluent, al piriului 1 
Borca, jud. Suceava. j 

3ordea, sat. (Vezi Foc§a, sat, ju- 
de^ul Falciu). 

Bordea, trup de sat, in com. Bo- 
desti-PrecisteT, plasa Piatra-Mun- 
tele, judejul Neamfu. 

Bordea, deal ; se intinde din co- 
muna Negoesti, plasa Stavnicul, 
jud. Iasi, spre Nord-Est; incon- ! 



jura toata partea despre Su 1 
a comunelor Mogosesti si Ciu- 
rea, in forma unel linil curbe ; 
este maT peste tot acoperit cu 
padurT. Din acest deal se des- 
fac alte ramificarT, ce strabat 
tot teritoriul comunel Ciurea in 
diferite direcfiunT, numite : Pis- 
cul-BordeT,al-CaluluT,Poiana-Cai- 
lor, Pripoarele, Mesteacanul, Co- 
loneafa, Palanca, Cazacul, Perjul, 
Todirel, Popa-Vasile, Lopet'le, 
Sapte-Tei, Lunca, Voda, Prisa- 
cilc, Oifa, Nijalea, Stejarusul, Ri- 
setele, Birsani, Vara{icelul,$anta 
si Piciorul-BordeT. 

Bordea, deal, in partea de N. 
a satulul Borosasti si a tirguluT 
Ratesul-Epureanuluf, din comuna 
Bodesti, plasa Mijlocul, jude^ul 
Vasluiu. Acest deal face hotar 
intre jude^ele Vasluiu si Iasi. 

Bordea, drum, jud. Iasi, ce trece 
de la Nord la Sud peste dea- 
lul-Bordii si prin Padurea BordiT 
de la Iasi spre Vasluiu, printre 
comunele Mog-osesti, din plasa 
Stavnicul si Ciurea din plasa Co- 
drul. Acesta era din vechimedru- 
mul principal carelegacomunica- 
$ia ^areT de sus cu {ara de jos a 
MoldoveT, spre capital*!. Pe a- 
cest drum veneaii hordele tur- 
cestt si tataresti la Iasi si tot 
pe acolea se a^ineau la pinda hai- 
duciT codrilor, vinind pe TurcT, 
Tatar! si Grecl. Era mare pe- 
ricol calatoria pe acest drum 
in acele timpurt. Vitejia si in- 
drazneala haiducilor ce t'mcau 
potecile ati ramas proverbiale. 
Si astazi cxista in popor zica- 
toarea «ca la Bordea » sau «nu -T 
la Bordea». 

Bordea, hirtop, in comuna Sipo- 
tele, plasa Bahluiul, jud. Iasi. 



Podoforia, jud. Prahova. Vezf 
Tisa, mosie a statuluT. 

Bordea, padure a statuluT, in ju- 
de^ul Prahova, plasa Cricovul, 
care impreuna cu trupul Fund- 
dul-luT-Stan, de 151 hect., for- 
meaza padurea Tisa. 

Bordea, pise, ce se inalfape cul- 
mea dealuluT Bordea, com. Mo- 
gosesti, plasa Stavnicul, judejul 
Iasi. Se zice ca numele i s'a 
dat de la un haiduc, care, pe la 
1730, prada si ucidea pe TurcT, 
Greet si TatarT, ce treceau spre 
Iasi. (VezT Bordea, drum). 

Bordea, vale, in jud. Buzau, co- 
muna Vispesti, catunul Valeanca; 
incepe din muntele Istrifa, se 
scurge in Valea-PutineiuluT si 
ambele unite, in piriul Tisaul. 

Bordeasca, sat, jud. R.-Sa- 
rat, plasa Rimnicul-d.-j., catu- 
nul com. Obilesti, asezat spre 
Vest, pe piriul Balanul, la 100 
metri spre Vest de catunul de 
resedinta, Obilesti. Are 1500 
hect., si o populate de 169 
familiT, cu 753 suflete, din can 
225 contribuabilT; 50 stiu carte; 
to{i sunt RominT ortodoxi. Are 
o biserica. 

Bordeasca, padure, in jud. R.- 
Sarat, pi. Margin ea-d.-j., comuna 
Obilesti, cat. Bordeasca. Are 16 
hect. padure, fag, plop si alun. 

Bordee (La-), loc izolat, in ju- 
de^ul Buzau, com. Magura, in 
padurea statuluT Ungurem. 

Bordee (La-), pise, in jud. Bu- 
zau, com. Monteorul, pe hota- 
rul mosieT Sarata-Banul, acope- 
rit cu padure. 



Bordea, trup de padure a sta- Bordeele, sat; face parte din c<> 
tuluT, com. Apostolache, plasa | muna rurala Ileana- Sulimanul, 



Digitized by 



Google 



BORDEELE 



532 



BORDEIUL- VERDK 



plasa Mostistea, jud. Ilfov. Se 
intinde pe o suprafa^a de 856 
hect. si are o populafiune de 193 
locuitori. 

D. I. C. Papadopolu are 790 
hcct. si locuitorii 66 hect. 

Proprictarul cultiva 590 hec- 
tare, avind ,200 izlaz. Locuitori! 
cultiva tot terenul. 

Are 2 helestae ; 1 masina de 
treerat cu aburi, 1 moara cu 
aburl, 2 podurl statatoare. 

Comerciul sc face de 2 cir- 
ciumarl. 

Numarul vitelor marl cste de 
260 si al celor micf de 517. 

Bordeele, deal, in com. rur. Or- 
zisti, plaiul Closani, judc^ul Me- 
hedin^i. 

Bordeele, vale, care limiteaza 
proprietatea Baciul de proprie- 
tatea Mirsia, jud. Vlasca. Inccpe 
din mosia Baciul si da in Valca- 
MilcovuluT. 

Bordeele (Valea-cu-), vale, in 
jud. Buzau, com. Cotyi, catunul 
Alunisul, acoperita cu o sfoara 
ca de 30 hect. padure, facind 
parte din padurca statului Alu- 
nisul, Se scurgc in Valea-Bo- 
uluT. In timp de ploaic e foarte 
violenta si aducc marT bolo- 
vani. 

Bordeelor (Mahalaua-), ma- 

hala, in partca despre Nord- 
Est a orasulu! Piatra, judcjul 
Neamfu. 

Bordeelor (Poiana-), poiana, 

in padurea Runcul, com. Silis- 

tca, plasa Bistrifa, jud. Neam^u. 

Are o suprafa^a de 60 stin- 

jenl. 

Bordei (Culmea-), culme, plasa 
MunteluT, com. Brusturoasa, care 
incepe in muntele ^olintar pe 
granija si se curma pana in 



muntele Garunta, intre piraiele 
$ul{a si Ciobanasul. 

Bordeiasa, iezer; jud. Braila, si- 
tuat in partea sudica a ostro- 
vulu! Corotisca. Sc unestc prin 
japsa sa cu Dimuleasa. 

Bordeilor (Piriul-), pirin, uda 
comuna Ciresul, plasa Cerna- 
d.-s. .si se varsa in riul Cerna, 
tot in raionul comunci Ciresul, 
jud. Vilcea. 

Bordeiu (La-), poiana, catunul 
Slobozia, comuna Badeni-Ungu- 
reni, plaiul Dimbovi^a, judejul 
Muscel. 

Bordeiul, deal, pe teritoriul sa- 
tulul si comune! Paltinisul, Pru- 
tul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Bordeiul, mica insula, in Dunare, 
in apropiere de com. rur. Cri- 
vina , plasa Blahni^a, judeful 
Mehedin^i. 

Bordeiul, deal cultivabil, in mar- 
ginea satulul Bidili^a, jud. Su- 
ceava. 

Bordeiul-de-Sare, localitate s in 
com. Podeni-NoT, pi. Podgoria, 
jud. Prahova, numita si Magura, 
unde se gaseste multa sare. 

Bordeiul-Tilharului, loc izolat, 
in com. Curtesti, pi. Tirgul, ju- 
de^ul Botosani. 

Bordeiul-Turcului, deal, jude- 
{ul Mehedin^i. (VezT com. rur. 
Lumnicul). 

Bordeiul- Verde, com. rur., pi. 
Balta, jud. Braila, asezata pe 
ses. Se invecineste la S.-E. cu 
Vizirul, la V. cu Ionesti-Ber- 
lesti, la N.-V. cu Perisorul, la 
N.-E. cu Urleasca si la S. cu 
Filiul. Are forma unuT poligon 



neregulat. Suprafa^a com. e de 
9890 hect. Populajia e de 1328 
sufl.,din can 3 18 cap! defamilic. 
$tiu carte 204 persoane, nu stiQ 
1 1 24. Contrib. sunt 206. Vc- 
nitul comunet este de 5584 lei 
si chelt.de 5531 let. Sateni din 
1864 improprietari^i sunt 107 si 
neimproprietarip 60, Are 4 de- 
bite si 6 circiumT. 

Producfia totala €37380 hectol., 
din cart: 1390 griu, 29700 orz. 
4200 porumb, 2090 ovaz. Vite 
mar! cornute : 2271, din carl : 
boi 1053, vact 816, taurf 50, vitef 
332, bivoh 20;cal70i, magari 
15, oJ 5169, rimatorl 469 si ca- 
pre4. Suhatul vitelor are 1958 
hect. 

Comuna are o biserica, zidita 
la 1869 de locuitori, deservita 
de 1 preot, 1 cintarej si 2 pa- 
racliseri, cu patronul Sf. Dumi- 
tru. Cimitirul e situat la sudul 
comunel. Are 2 scoale: una 
de baeflf si alta de fete, prima 
infiinjata la 1863, are 41 elevT si 
a doua la 1879, 34 fete. In co- 
muna se afla o moara de aburi 
si I de vint. 

Drumuri: la gara Ianca spre 
N.-V.; la Perisor spre N.-V.; la 
Braila spre N.E. prin catunele 
Borta-EnceisiSilistrarul, 40 kil.; 
la Vizirul spre S.-E., prin tirlele 
Groseni, 14 kil.; la Filiul, spre 
S.-E., spre Movila-OlaruluT, 9 
kil., la Batogul, spre S. -V, prin 
tirlele Filiul, 12 kil.; la Berlesti 
spre V., pe la Crucea si Pu^ul- 
Boif. In interiorul comunel sunt 
1 3 strade si frumoaseplantaJiunT. 

Comuna e infiin^ata pe la 
i860, de catre Ion Avram si 
aty'il; iar numele provine de la 
un bordeiu acoperit cu iarba, ce 
era in drumul mare de la Braila- 
Bucuresti.Calatorii,ce poposeati 
aci, ii ziceau «La Bordeiul- Ver- 
de*. Spre E. de com. la 5 kil. 
departare, se afla un loc unde 
alta data, se zice, ca a fost o 



Digitized by 



Google 



BORDEIUL-VKRDK 



533 



liOKDKNI 



ceta^uie ftcuti de Ru$T la 1821. 
Dintr'insa bombardau raiaua Vi- 
ziruluT, ce finea de TurcT; se 
v&d §i azi santurile cetcLfuiel. 

Bordeiul-Verde, sat, injudejul 
Br&ila, partea de E. a comuneT 
cu acelasT nume, la 40 kil. spre 
S.-V. de ora$ul Br&ila. S'a infi- 
injat pe la 1858 $i-T s'a dat a- 
cest nume, dup& un bordeiu ce 
se afla pe movila din drumul 
Filiul si pe care vara crestea 
iarba. 

Suprafaja satuluT este de 79 
hect. Sunt 193 case, 7 circiuml, 
o moard de vint, o moar& de 
aburl, o lipsc&nie; 7 stupT cu 
albine. 

Are o scoati de b&e{i, infiin- 
{at£ la 1864, intret'inuta de stat 
si frecuentatS de 65 elevl; precum 
si o scoala. de fete, infi'm^atA la 
1879, frecuentatS de 42 eleve, 
intretinuti de comunS. Ambele 
scoale au un local bun de zid. 

Biserica ziditA de locuitori la 
1870, cste deservita de 1 preot, 
2 cintire^T si 2 paracliserT. Po- 
pula{iunea satuluT este de 223 
cap! de familie, cu 906 suflete, 
din carl 461 barba{T si 455 fe- 
me »i 399 c&sfitori$T si 507 ne- 
c&satorip ; 291 stiti carte sj 615 
nu stiu. 

In sat sunt: 1229 vite marl 
comute, 417 cat, 10 asinf, 3096 
01, 4 capre si 275 rimStori. 

Bordeiului (Dealul-), deal, ju- 
deful TecuciO, situat pe t&rmul 
sting al riului Birlad, com. f i- 
g£nesti, pi. Nicoresti. Merge in 
direcfia N.-S. si se intinde p&n<i 
in Valea-Stupinel. 

Bordeiului (Valea-), vale, in 
jud. Buz&Q, com. Gura-Nisco- 
vuluf, cat. S&seni-Noi; mat tot- 
d'auna seac&. 

Bordeiului (Valea-), vale, co- 



muna Singerul, pi. Podgoria, ju- 
dejul Prahova. . 

Bordeiului (Valea-), vale, si- 
tuate pe malul sting al BlrladuluT, 
pe ling& dealul cu acest nume ; 
continue spre S. p&n& aproape 
de Ungureni, com. Jig&nesti, 
pi. Nicoresti, jud. Tecuciu. 

Bordeiului ( V&lceaoa-), vdlcea, 
situate in partea de E. a com. 
Brebul, pi. si jud. Prahova. 

Bordeni, com. rur., plaiul si ju- 
deful Prahova. Circuit legenda 
printre locuitoril b&trinT, c5 a- 
cest sat s'a infiin^at inc& din 
timpul luT Negru-VodS, de unul 
din ostasii acestuia, r&mas aci 
in urma unei bat&lii cc Radu- 
Negru a avut cu T&taril. 

Urmc de bordeie t&taxesti 
se cunosc si asta>zT prin p&iu- 
durea statuluT Misleanca saii Co- 
coraV<ti-MisliI, in apropriere de 
aceastcl comunA. 

Numele de Bordeni si l'a luat, 
se zice, de la bordeiul primulut 
locuitor, adic& al ostasulul lul 
Negru, stabilit pentru prima-oar& 
aci, si a prim it cu timpul numele, 
in loc de La-BordeiCi, Bordeiul, 
pe acela de La-Bordeni, Bor- 
deni. 

Comuna Bordeni este situate 
pe ambele ^irmurl ale girlelor 
Runcul si Mislea, ce curg prin- 
tr'insa, la 25 kil. departe de ca- 
pitala jude^ulul si la 13 kil. de 
resedinfa pl&seT. 

Se compune din 3 c&tune : 
Bordeni-MarT, Sirca si Bordeni- 
MicT, cu o populafiune de 1 3 1 8 
locuitort, 640 b&rba{I si 678 fe- 
meT; sunt 302 cap! de familie, 
272 contribuabill si 310 case de 
locuit. 

In comuna, sunt doua. bise- 
ricl: una in cat. Bordeni -Marl, 
avind urm&toareainscrip$ie: «Cu 
vrerea TatSlui si cu a Fiului si 



cu ajutorul sfintuluT Duh, zidi- 
tu-s'a din temelie aceasta. sfinta 
bisericft de dumnealul Pitarul 
Sterie Bordeanu si de dumnealul 
Logofttul loan Bordeanu, fra^T 
bunt $i cu al altor pravoslavnicl 
cre.^tint, in zilele Prea lumina- 
tulul nostru Domn Ion Alexan- 
dru Dumitru Ghica Voevod si 
in zilele Prea Osfint'itului nostru 
Mitropolit Kyr Neofit, in leatu 
1 84 1, Octombric in 26 ». 

Cea de a doua biseric& s'a 
fondat de enoriasT, cam de vr'o 
100 am. S'a reparat acum 60 
anf, precum si la 1881. 

Mat to^f locuitorii se ocupa 
cu agricultura. Me>tesugari sunt: 
4 dulgheri, 4 cizmarf, 2 rotarT, 
2 zidan. EI desfac produsul 
muncel lor la orasul Ploesti. 

To^T locuitoriT sunt mosnenT. 
ET au 260 caT si 30 epe, 150 
vacl, 106 capre, 40 01 si 273 
porcl, afara de boil trebuinciosi 
la munca cimpuluT. 

Scoala exists in comuna de 44 
am. S'a frecuentat de 25 copii 
(22 b. 3 f.), din numarul de 242 
copii (119 b. 123 f.), cu virsta 
de scoala. Cu intre^increa scoa- 
leT, statul chcltueste anual 1404 
lei. $tiu carte 25 b^rba^i si 5 
femei. 

ToatS comuna se intinde pe 
o suprafafci de 1750 hect. 

f uica se fabric^ cam 200 
hectol. anual. 

P^mintul nu e priclnic la toata 
cultura. Terenul cultivabil pro- 
duce 327 hectol. porumb, 1985 
hectol. ov&z, singurele cereale 
ce se cultivcl aci. Dintre pomT 
roditorT sunt: 1600 men, 1300 
peri, 60 duzT, 100 ciresi, 800 
nuct, 60.OOO pruni, 200 visinT. 
Livezile dau cam 100 care dc fin. 

Comerciul se exercita in com. 
de 3 circiumari. 

Veniturile comunei se urcS la 
suma de 5900 lei si cheltuelilc 
la 4490 lei. 



Digitized by 



Google 



BORDENI 



534 



BORDESTl 



Comunaare soselelc: Bordeni - 
Cocorasti-Mislea, Bordeni-Scor- 
tcni, Bordeni-B ucoiu si Jintea, 
can o pun in legatura. cu co- 
munele : Cocorasti-MisliT, Scor- 
teni, Baicoiu si Tintea. Prin com. 
sunt stradele: Cazanesti, Vitfi- 
nesti, a PrimarieT, a DcaluluT, Mis- 
lenceT, Bazgani, Buzestt si Sirca. 

E brazdata de dealurile: Cim- 
poitorul, Poiana-PicioareT si Vir- 
ful-DealuluT, toate trele a^opc- 
perite cu vii, acum filoxerate, 
?i cu pom! roditorT, toate si- 
tuate in partea de N. a com. 
Tot in partea de N. a com. sunt 
dealurile: Virful-ManeT, Divanul- 
Ursuluf si Virful-Iconi^cf, aco- 
pcritc cu paduri. 

Estrabatutadcgirlelc: Runcul, 
Valea-Seana, Sarata,Valea-Leur- 
da si Valea-Neori. 

Se margineste cu comuncle: 
Cozmincle la N., Cocorasti-MisliT 
la E., Baicoiu si Tintea la S. si 
Scor^eni la V. 

Bordeni, deal, com. Bordcni, pla- 
iul si jud. Prahova, pe care se 
cultiva 45 hect. vie. 

Bordeni Mari, sat; face parte din 
com. rur. Bordeni, pi. jud. Pra- 
hova. Are o populate de 913 
loc. (450 b. 463 f.). Inainte vre- 
rae purta numele de Doftane^ul- 
Mare. 

Bordeni- Mici, sat; face parte din 
com. rurala Bordeni, plasa si 
jud. Prahova. Are o populate 
de 258 locuiton (120 b. 138 f.) 
Locuitorii maT numesc acest ca- 
tun si Marginea. Inainte vreme 
se numea Doftane^ul-Mic. 

Borde^ti, com. rur. in pi. Mar- 
ginea-d.-s., jud. R.-Sarat, la poa- 
lele 1 )ealuluT-Bordestilor. 

Este a^ezata in partea de mij- 
loc a jud., la 23 kil. spre N.- 
V. de orasul R.-Sarat, si in 



partea apusana a plaseT, la 8 kil. 
spre N.-V. de com. Plainesti, 
resedinta plaseT. — Comune lnve- 
cinate sunt: Dragosloveni la 5 
kil., Tamboesti la 6 kil., Lacul- 
luT-Baban la 8 kil., Ureehesti 
la 9 kil., Dumitresti la 7 kil. 

Se margineste la N. cu cat. 
Gura-CalitiT (comuna Lacul-luT- 
Baban), de care este desp.irtit 
prin dealul Costandoiu; la mia- 
za-zi cu Plainesti si cu Tirn- 
boesti, de care este despar^it 
prin Dealul-Timboestilor; la ra- 
sarit cu Dragosloveni, de care 
este desparfit prin riul Rimni- 
cul ; la apus cu Dumitresti, de 
care este despar^it prin dealul 
Turcule^ul. 

Este din regiunea dealurilor, 
brazdata fund de ramificat'iile 
dealurilor Streja si Nuci, la V. 

Riurile can o uda sunt Rimna, 
la rasarit, de la N.-V. la S.-E., 
si cu afluen^iT saT Ciuciurele si 
Piriul-Bordestilor. Sunt si 15 
pu^uri (6 — 8 m. ad.), 10 fin- 
ttnT (1 — 5 m. ad.), si 1 cismea. 

Catunc alte nu mat are, afara 
de eel de resedin{a. 

Suprafa^a comuneT este de 
1055 hect: 20 hect. vatra co- 
muneT, 500 hect. ale locuitorilor, 
600 hect. ale StatuluT, 30 hect. 
ale EforieT Spitalelor civile. 

Populatia e de2l8 familii, cu 
917 suflete; 478 barbaJT, 439 
femeT; 180 casatoritT, 724 ne- 
casatoritT si 13 vaduvT; 140 
still carte. 

Are o biserica foarte vechie, 
fundata, se zice, de o familie 
domneasca (vezTBordesti, schit), 
cu hramul «Adormirea-MaiciT- 
DomnuluT», cu 180 lei venit, 
si deservita de 1 preot, 1 cin- 
tare^, 1 paracliser. 

Comuna are o scoala de bae{T, 
fundata in i860 de com.; are 1 
invatator si cu 56 elevT insciisT. 

Calitatea pamintului este bu- 
nicica, terenul fiind negru-clisos. 



Com. are 60 hect. arabile, 600 
hect. padure, 360 hect. viT, 30 
hect. finete, 5. hect. nepro- 
ductive. 

In com. sunt 26plugurT; 550 
capcte de vite, din carl: 178 
boT, 4 1 vacT, 6 1 caT, 6 epe si 263 
rimatorT. Se cultiva viea. Se fa- 
bric;! vin si rachiu de tesco- 
vina. Transportul se face prin 
£ara Gu^estiT la 9 kil. spre ra- 
sarit. Sunt 46 comerciantT. 

Caile de comunicat'ie sunt dru- 
murile vecinale : spre Dumitresti ; 
spre Dragosloveni-Plamesti-ofara 
Gugesti ; spre Lacul-luT-Baleanu ; 
spre Slobozia-Rimnicul-Sarat. 

Comuna are 198 contribua- 
bilT. Veniturile sunt de 4690 leT 
40 bam, iar cheltuelile de 4462 
lei. 

Pe cind proprietarif boerT a- 
veau dreptul de a face table de 
capitate pentru clacasiT din mo- 
sie, iar com. se comnunea din 
clacasT si mosneni, ea se des- 
parfise in doua: cea de clacasT, 
Borde5tiT-d.-s., cea de mosnenT, 
BordestiT-d.-j. ; maT tirziCi va- 
zind ca e nefolositoare aceasta 
despar^ire, s'au unitiarasTintr'un 
trup. 

Borde^ti, sat, jud. R.-Sarat, in 
plasa Margin ea-d.-s M catunul co- 
muneT Tirnboesti, numit ast-fel 
pentru ca odata facea parte din 
comuna Bordesti. Se maT nu- 
meste si Bordesti-d.-j., in opo- 
zi^ie cu comuna sus-numita, a 
careT pozi^ie e ?nalt t a. E asezata 
m partea de apus, la poalele 
DealuluT-Nucilor, pe riul Slim- 
nicul, la 700 metri spre Vest 
de catunul de rescdin{a. Are o 
intindere de 10 hect. Popula- 
te unea e socotita in aceea a ca- 
tunuluT de resedin^a, Tirnboesti. 
(V. a. n.). 

Bordesti, mosic, jud. R.-Sarat, 
in pi. Marginea-d.-s., pendinte 



Digitized by 



Google 



BORDESTI 



■W5 



HOKDUSKANI-MAKL 



de comuna Bordesti. Se intinde , 
la apusul comunct. Vezi Bu- 
desti, comuna. , 

Borde§ti, pa dure, jud. R.-Sarat, 
in pi. Marg'mea-d.-s., comuna 
Bordesti, asezata in partca dc 
apus a el, pe Dealul-Nucilor. 
Depindc de circumscripta VII 
silvica, ocolul Varzaresti. Are 
o intindere cam de iooo hect. 
K situata pe mosia Bordesti; 
apart'me statulut. Kscnte prin- 
cipale sunt: stejar (60 ' ,0 ), fag, 
plop, teiii, ulm, frasin si carpen. 
Exploatarea este cam grea, lo- 
curile fiind rele si transportul a- 
nevoios. 

Bordesti, piriii, in pi. Marginea- 
d.-s., judetul R.-Sarat; izvoreste 
din dealul Traistenilor, uda co- 
muna in par tea de rasarit, tre- 
ce prin catunul de re^edin^a 
si merge dc se varsa in riul 
Rimna, pe dreapta lul. Valea luT 
este strimta si taie in doua co- 
muna. 

Borde§ti, schit, jud. R.-Sarat, in 
plasa Marginea-d.-s., in comuna 
Bordesti. La intrarea in dreapta 
sunt zugravitl, t'mind in mini 
biserica, urmatoriT: Jupin Ma- 
naila Voevod, JupinUa Maria, 
Raducan, Serban, loan (til), si 
Chiajna, Maria (Mice; ; iar in po- 
melnicul bisericei sunt pomeni^T, 
dupa spusa preotului, urmato- 
ril: Constantin, Maria, Manaila, 
Maria, Mira, Chiajna, Fauna, 
Stana, Anita, $tefan .si Rada. 
Din batrini se spune ca e foarte 
vechie, faeuta de un Domn, care 
s'ar fi adapostit intr'un bordciu, 
cine stic de ce imprcjurarl tur- 
buratoarc in {ara, si dupa aceea 
venind cu Doamna si copiit sal, 
au zidit o biserica, lnzestrind-o 
cu cele trebuincioase. Aci la in- 
ceput a fost schit de calugarl, 
cu numirea Bordesti. Guar se 



tin minte, ca fiind vezute, patru , 
din chili I si o casa in cur tea 
bisericei, imprejmuita cu zid, din 
care cea mai mare parte exista ' 
si astazi. Acelasi Domn a mai 
facut si biserica catcdrala din 
R.-Sarat, si biserica ce a fost la 
Maxineni. 

Borde§ti-de Jos, sat, jud. Rim- | 
nicul-Sarat, in plasa Marginca- 
d.-s., parte din comuna Bor- 
desti, si in care eraii numai mos- 
nenl. 

Borde§ti-de-Sus, sat, in care 
sedeau numai clacasl. Acum Bor- \ 
desti-d.-s. si Bordesti-d.-j. for- 
meaza comuna Bordesti, jud. I 
R.-Sarat. 

Bordul, munte, al comunei Do- 
brita, jud. Gorj. Pe acest munte, 
in partca de N. se afla padure 
dc brazl, in intindere de 5 hect. 
si padurl de fag, de aproape 
nceeasi intindere. 

Bordu^eani, com. rur., jud. Ia- 
lomita, in plasa Ialomita-Balta, 
situata intre comunele Facficni 
si Cegani. 

Teritoriul comunei se intinde 
din Dunare spre V., coprinzind 
o parte din insula Balta si par- 
te din Baragan, pana in terito- 
riul comunei Hagicni, avind su- 
prafata de 1 5000 hect., din cart 
10500 se afla in insula Balta. 
Coprinde trei mosil, apartinind 
particularilor. Dupa legea rura- 
la din 1K64, sunt improprietariti 
1 28 locuitori; ne improprieta- 
riti mai sunt 131 loc. 

Se compune din satele : Bor- 
duseani-Mari, Borduseani-MicI si 
Sateni si din catunele : Grin- 
dul-Pietrii si Movila-Cabalul, a- 
vind resedinta primariei si a ju- 
dccatoriel comunale in satul 
Borduseani-Marl. 

Popula^ia comunei este de 



1057 locuitori, cu 363 cap! de 
familii si 1294 membri de fa- 
milie: 855 barba^f si &05 femel. 
Sunt 147 1 Roraini, 7 Grecl, 1 
Sirb, 1 Ungur, 2 Rust si 173 
de alte nationalist!; 1483 sunt 
cresti ni ortodoxi, 1 catolic ?i 
175 de diferite alte religiuni. 
Dupa profesiunl sunt : 394 a- 
gricultorl, 15 meseriasl, 14 co- 
mercianti, 6 de profesiuni libere, 
197 muncitori si 51 servitori; 
247 loc. stiu carte. 

Numarul contribuabililor era 
in 1S87 de2i6, din carl 15 Ro- 
minl si 10 de alte nationalitati. 
Loc. se ocupa cu comerciul dc 
producte, vite si bautun, iar cei- 
1-alti cu plugaria. Au cultivate : 
500 hect. griu, 600 hect. orz, 
750 hect. ovaz, 250 hect. se- 
cara, 540 hect. porumb, 300 
hect. meiii, 75 hect. fasole, 5 
hect. linte, 5 hect. vii si 500 
hect. finetc. 

Vite: 1620 boi, 700 cat, 7700 
ol, 10 capre, 15 asini, 195 bi- 
voli si 1300 porci. 

Budgetul comunei in 1887-88 
la veniturl era de de 4010 lei 
si la cheltuelf de 1424 lei. 

Instructiuneasepreda in doua 
scoli primare mixte, la 49 elevT 
si 27 eleve, de dol invataton, 
din can unul retribuit de stat 
si comuna, iar cel-1-alt numai de 
comuna. 

Aici se afla doua bisericl, la 
carl servesc dol preotl si trei 
cintdreti, platiti de comuna, cu 
suma anuala de 492 lei. 

Bordu§eani-MarI, sat, in plasa 
Ialomita-Balta, pendinte de co- 
muna Borduseani, jud. Ialomita; 
este situat pe t^rmul stin^ si 
in apropiere de Borcea, care 
continuu rupe din terenul ce 
formeaza vatra satului, asa ca 
locuitoril sunt nevoi^, din aceas- 
ta cauza, a-si stramuta locuin- 
tele din ce in ce mai departe 



Digitized by 



Google 



BORDUSEANI-MICI 



586 



BORDU?OAlA 



de {arm. Satul se invecineste la 
S. cu Cegani si la N. cu Bor- 
duseani-MicI. 

Aici este resedin^a primariei. 

Popuia^ia secompune din 120 
familii de RominT, 10 familii de 
TiganT, 2 familii de Greci si 18 
familii de LipovenT. 

Biserica este zidita in 1850 
si are dol preo{! si do! cintaie^i. 

Este o scoala mixta, cu un 
inva^ator retribuit de stat. 

Vite sunt: 800 bol, 250 cat, 
1500 oT, 10 capre, 120 bivoll, 
8 asini si 800 porcl. 

Bordu§eani-Mici, sat, in plasa 
Ialomita-Balta, pendinte de co- 
muna Borduseani, jud. Ialomi^a; 
este situat pe $armul sting al 
Borcei si spre nord in apropiere 
de satul Borduseani-MarT. Acest 
sat este acum cu totul parasit, 
din cauza ca apa Bored rupe 
din vatra satulul, din care pri- 
cing locuitoril parte s'au retras 
in alte sate, parte in satul Sa- 
teni. 

Se afla 20 familii de RominT 
si 1 familie de 1*iganT. 

E o biserica departe de {ar- 
mul BorceT, zidita de catre pro- 
prietarul mosieT. 

Vite : 700 bot, 400 caT, 6200 
oT, 50 bivoll, 2 asinT si 400 ri- 
matorl. 

Borduselele, com. rur , in jud. 
Ialomi^a. pi. Ialomi^a-Baita, si- 
tuata pe partea dreapta a riu- 
luT Ialomija intre comunele Mar- 
silieni si Rasi. 

Teritoriul comuneT se intinde 
din riul Ialomi^a spre Sud, pina 
mat jos de linia cue! ferate Bu- 
curesti-Fetesti, pe o suprafa{a 
de 7000 hect. si coprinde doua 
mosii: Orezi, proprietate parti- 
ticulara, si PTersica sau Bordu- 
selele, cu trupul Piscul-Carapa- 
nuluT, proprietate a statu I ui, 
foasttt pendinte de manastirile 



Vacaresti si Radu-Voda siaren- 
data pe periodul 1892 — 1893 
cu suma de 32.050 let. Dupa 
legea rural& din anul 1864, sunt 
improprietari$i 147 locuitorl, ne- 
improprietaritl se malaria 141. 

Comuna se compune din sa- 
tele: Borduselul-Mare, Borduse- 
lul-Mic, PTersica si Orezi, avind 
resedinja primariei si a judeca- 
toriel comunale in Borduselul- 
Mare. 

Populafiunea este de 1550 lo- 
cuitorl, cu 307 cap! de familie, 
si 1243 membri de familie, 767 
barbaflf si 783 feme!. Sunt 1548 
RominT si 2 GrecT, de religiune 
crestina ortodoxa. Dupa profe- 
siunl sunt : 397 agricultorT, 9 
meseriasl, 7 comercianflf, 7 pro- 
fesiunT libere, 36 muncitorl si 
29 servitor! ; 165 loc. stiii carte. 

Numarul contribuabililor in 
1887 era de 196, din carl 5 
RominT si 4 strain!, car! se o- 
cupau cu comerciul de bauturl 
si producte, iar ceM'al^T cu a- 
gricultura. 

Vite: 405 caT, 610 bol, 2000 
oT, 5 capre, 2 bivoll, 5 asinT si 
450 rimatorl. 

Venitul comuneT se urea in 
1887-1888 la 4193 let si chel- 
tueiile dc 5107 leT. 

Instrucfiunea se preda in 3 
scoll primare mixte, de 3 inva- 
{atorl, din car! unul este retri- 
buit de stat si comuna, iar ceT 
1'atyT numal de comuna. 

Sunt treT bisericT, la carl ser- 
vesc 3 preo^T si 3 cintare^T; co- 
muna are prevazut pentru cult 
suma anuala de 420 leT. 

Bordu§elul-Mare, sat, in plasa 
Ialomtya-Balta, pendinte de co- 
muna Borduselele, jud. Ialomi^a; 
este situat la 2 1 /* kil. de riul 
Ialomi^a, pe ^armul drept, sub 
coasta cimpuluT Baraganul. 

Acest sat este acum lipit de 
satul Borduselul-Mic, cu care 



impreunS poartS numirea Bor- 
duselele. Se invecineste la Est 
CO satul Mars i lien i sau Dilga- 
Mare si la Vest cu satul PTersica. 

AicT este resedin^a primariei. 

Popula^ia satulul este de 130 
familii de RominT si 3 familii 
de I'iganl. 

Instrucjiunea se preda intr'o 
scoala mixta, la 49 elevl si 2 
eleve, de un inva^tor, retribuit 
de stat si de comuna. 

Este o biserica zidita la 1856, 
la care servesc 1 preot si 1 
cintSre{. 

Vite: 175 cal, 250 bol, 700 
oT, S capre, 160 rimatorl si 3 
asinT. 

Bordu§elul-Mic, sat, in plasa 
Ialoini{a-Balta, pendinte de co- 
muna Borduselele, jud. Ialomi^a ; 
este situat la 2 1 /* kil. de riul 
Ialomija, pe {armul drept, sub 
coasta cimpuluT Baraganul. Este 
lipit acum de satul Borduselul- 
Mare, cu care impreuna poarta 
numirea de Borduselele. 

Biserica si scoala din Bordu- 
selul-Mare servesc si locuitori- 
lor acestuT sat. 

Bordujjeni, sub divizie a. cat. 
Coiteasca, din com. Sageata, 
jud. Buzau. 

Bordu§e§ti-Maguleasa, vechie 
numire a pad. Argesianu, din 
com. Tisaul, jud. Buzau. VezT 
Argesianu. 

BordllJJOaia, mosie in jud. Buzau, 
com. rur. Mlajetul, cat. Valea 
SibiciuluT, cu 200 hect. mai toata 
pietris si izlaz ; c proprietate 
mosneneasca. 

Bordujjoaia, munte, stincos, in 
com. rur. Mlajetul, situat la gura 
Vael-SibiciuluT, jud. BuzSu. 

Bordu^oaia, sorgirite de apa mi- 



Digitized by 



Google 



HOREJUL 



537 



BORLESTI 



nerala, injud. Buzati, com. rur. 
Mlajetul, cat. Valea-Sibiciulul. 
Ese din Dealul-Gornetului si sc 
scurgein Valea-Sibiciulul, lastin- 
ga. Confine fier, sulf si carbon 
in abonden^l ; insa nu se poate 
utiliza, din cauza dificulta^el dru- 
mulul, precum si a departarel lo- 
calita^el. 

Bore^ul, vale, ce se varsa in riul 
Doamna, in raionul comunei 
StanestI, plaiul Nucsoara, jud. 
Muscel. 

Bore^ul, valcea, cc izvoreste din 
Dealul-Tomestilor, teritoriul co- 
munei Buzesti, pi. Mijlocul, jud. 
Olt; curge catre S.-V., trcce 
prin cat. Spala^ei si se varsa" 
in Vedea, pe stinga el. 

Borghezului (Pirlia^ul-), />/- 
riias, in com. Mastacanul, plasa 
Bistri^a, jud. Ncamtu. 

Borle§ti, com. rur., in centrul 
pla^el Bistri(a, jud. Neam^u, a- 
sezata pe podisele ce se ridica 
spre apusul si in dreapta riu- 
lul Bistri{a, cum si spre rasJi- 
rit de dealurile NechiduluT, Scau- 
nele si Cafinul. 

Se m&rgineste la nord cu 
com. Mastacanul, de carese des- 
parte (in parte) prin ultimele 
coaste ale dealulul Draganul ; 
la rasarit cu riul Bistri^a, care 
o desparte de terenurile com. 
Zanesti si de o niicapor^iunc din 
com. Podoleni ; la sud cu com. 
Radiul, iar la apus cu parte din 
paminturile com. Tazlaul si parte 
din com. Mastacanul. 

Kste udata de apele piraiclor : 
NechiduluT, Nechizelulul si Po- 
dulul. 

Imprcuna cu satelc : Boriesti, 
Ruseni, Puriceni, din care se 
alcatueste, aceasta comuna are 
o suprafaja de 4686 hectare si 
o popula^iune de 1798 suflete, 



dintre cari 410 insurant, 140 ' 
neinsura^t, 113 vaduvl, 36 va- ' 
duve ; 296 copil de sex barba- I 
tesc, 316 copil de sex femeesc, j 
102 nevolnici si 21 strain!. I 

Dintre locuitoril improprieta- 
ri{T in 1864, sunt asta-zi : 177 1 
carl poseda insisl locurile lor, ; 
1 1 5 ca urmasi, unul care stapi- , 
neste locul altuia ; 2 locurl sunt j 
ramase pe seama comunei ; 59 de I 
persoane sunt carl n'aii inca I 
nicl un soiu de proprietate. 

Principala ocupa^iune a lo- 
cuitorilor Romini e agricultura 
si plutaria; a strainilor comer- 
ciul. 

Terenurile sunt productive, | 
cultivindu-se pe o intindere de ' 
891 hect. 68 arii, si ami me : , 
191 hect. griu, 46 hect. secara, 
S 1 hect. 1 1 arii hrisca, 424 hect. ! 
97 arif porumb, 157 hect. 60 , 
aril ovaz, 2 hect. mciu, 10 hect. ' 
cinepa, 2 hect. cartofl, 25 hect. ' 
fasole, 2 hect. mazare. I 

Suhaturile au o intindere de j 
hect., nutrind un numar de 2275 1 
capete de vite: 468 bo!, 213 
vaci, 1050 ol, 75 ca! si epe, 322 
rimatori, 147 vitet si junci. I 

In aceasta comuna sc afla : o 
scoala,.cu un inva^ator platit de 
catre stat ; 2 biserici avind 7 ' 
servitorl: 3 preo^i, 4 dascalT, 
intre^inu^I de comuna. Venitul | 
fonciar anual al paminturilor 
bisericesti se urea la 890 lei. \ 
In com. sunt 7 morl de apa. 

Budgctul e de 5094 lei, 64 j 
bani la veniturl si 5032 lei, 28 
ban! la cheltuell. Num&rul con- ( 
tiibuabililor e de 393. 

Comunica^ia cu satele vecine j 
se face prin : soscaua jude^eana 
Roznov -Tazlaul, care strabatc 
comuna prin partea sa nordica; 
un drum comunal, ce dure din 
marginea despre V. a comunei j 
la Negulesti ; alt drum, ce duce 
spre N. in satul Mastacanul ; un ( 
drum, ce duce in com. Radiul. , 



Boriesti, sat, pe riul Arges, jud. 
Arges, pi. Pitesti, cu 74 fami- 
lil, 300 locuitorl. Areo bisericS 
vechie, cu hramul Sf. Nicolae, 
avind un preot si un cintare^. 
Acest sat face parte din com. 
rur. Borlesti-Varzari. 

Borle§ti, sat, jud. Neam^u, si- 
tuat pe Valea - NechiduluT, in 
drumul Dobreni-Tazlaul, la al 
30-leakil., departe de satul Roz- 
nov cu 8 kil. si de Piatra cu 21 
kilometri. 

Se margineste spre E. cu pa- 
durea Ca^inul si satul Puriceni; 
spre V. cu satele $ovoia si Mas- 
tacaul; spre N. cu satul Mas- 
tacanul; spre S., in parte, cu sa- 
tul Valea-Nechidulul. 

Are o suprafa^a de 3034 hect. 
si o populafiune de 1292 su- 
flete, sau 292 familil. 

Contribuabiil sunt 299. 

Este resedinfa comunei. Are o 
biserica, la care servesc 2 preojl 
si 2 eclesiarcl; o scoala, cu o 
popula^iune de 82 elevl ; 5 morl 
de apa. 

Numarul vitelor e de 988 ca- 
pete: 588 boi, 103 vaci, 270 o! f 
31 caT si epe, 127 rimatori, 79 
vi{e! si juncT. 

Numirea vechie: Nechitul si 
Borilesti. 

Borle^ti, mosic, cu p5r(! raza- 
sestl, situata in tie mosiile Ne- 
gresti si Dumbravile, in com. 
Boriesti, pi. Bistri^a, jud. Neam- 
^u. N'are sat. In ea a avut par- 
te si vornicul Iordache Catargiu. 
Numire vechie: Gligoaia. 

Borle§ti, mosit\ pe care e asezat 
satul Boriesti, din plasa Bistri- 
^a, jude{ul Neam^u. riste si- 
tuat intre mosiile Polobocul , 
Mastacanul si Tauri. Arendata, 
aduce un ventt anual de 27000 
lei. Arendasul poseda 100 de boi 
jugarl, 100 vac!, 14 bivoll, 40 



55213. Mnrele l>ii(U 



68 



Digitized by 



Google 



BORLE$TI 



538 



BOROAIA 



cat, 40 porcT, 800 01, 20 pluguri 
de fier $i 10 harabale. 

Inainte de secularizarea ave- 
rt lor, o parte din aceasta mosie 
apar^inea inanastirei Tazlaul si 
a fost inchinata Sf. Mormint; 
alta parte, a lui Gr. Ursarescu, 
a fost cumparata de veci de capi- 
tanul Sava Leustean. 

Numire vechie : Nechitul. 

Borle^ti, pddure, in com. cu a- 
ceiasi numire, pi. Bistrita, jud. 
Neam^u, arendata cu suma de 
1053 lei, 97 bani, pe an. 

Borle^ti-Mitocul, padure, jud. 
Neam^u, arendata cu 4031 lei, 
pe an; e situata in prelungirea 
padurel Borlesti. 

Borlesti- Varzari, com. rur., pe 
riul Arges, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, la 9 kil. de Bascovul-Fles- 
ti, resedinfa sub-prefectureT, si 
la II kil. de Pitesti. Se com- 
pune din satele Borlesti si Var- 
zari, avind impreuna 1 10 fami- 
lil, cu 524locuitori f din care 2 1 
locuiton figanl. In com. sunt : 
doua bisericT, cu dot preo^T si 
doT cintarefr una facuta de 
Radu Varzaru si alta de ju- 
p!n Pavel Ratescu, pe la ince- 
putul secoluluT; o scoala pri- 
mara rurala/, 5 circiume. Bud- 
getul com. pe anul 1882-83 a 
fost de 1099 lei la veniturl si 
de 1076 lei la cheltuelT. 

Aceasta comuna num&ra 89 
contribuabili si are un budget 
de 1640 lei la veniturT 91 de 1329 
lei la cheltuelT. 

Numarul vitelor era in 1887 
de 405 vite mart : 390 bot si 
vacT, 2 bivoli si 13 cat, si 365 
vite marunte : 1 50 ot, 6y capre 
si 148 rim at or 1. 

Borliana, sau Burleanul, in ve- 
chime Borlesti si Burlesti, sat, 
jud. Bacau, plasa Bistri^a-d. s., 



com. Cumiasi, cu case foarte 
rare. Capt de familie sunt 12, 
suflete 34. Animale se numara : 
4 cal, 1 2 vite cornute si 6 porci. 
Distan^a la resedinta, unde e 
scoala, este de 4 kil. 

Borlii (Dealul-), sat, cu 50 lo- 
cuiton, jud. Arges, pi. Pitesti ; 
face parte din com. rur. Samara. 

Bornaciul, surpaturd, com. Bir- 
logul, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Bornaceasca, numire data de 
{arani mosiei Brosteni, din com. 
Amarul, jud. Buzau. 

Borni, fhithid, com. Roesti, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Borni^ul, sat, in com. Dragomi- 
resti, pi. de Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u, asezat in crucisul dru- 
murilor, ce vin de la satul Dra- 
gomiresti catre satul Cramesti, 
com. Talpa, si de la satul Mas- 
tacanul la satul Hlapesti, spre 
marginea de E. a comunei. 

Se margineste la E. cu com. 
Talpa, de care se desparte prin 
dealul cu a sa numire si prin 
Dealul- Usca^i lor; la S. cu ca- 
tunul Mastacanul; la V. cu sa- 
tul Dragomiresti ; la N. cu Us- 
ca^i, de care se desparte prin 
limite conventionale. 

Are o popula{iune de vr'o 
50 locuiton, can se indeletni- 
cesc cu agricultura, exploatarea 
padurilor si prea pufin cu cres- 
terea special a a vitelor. 

Numarul vitelor se urea la 
170 capete. 

Numirea vechie: ArSmoaia. 

Boroaia, com. rur., in plasa Mol- 
dova-d.-j., jud. Suceava, spre S. 
si la o departare de 14 kil. de 
Falticeni. Se margineste la E. 
cu com. Draganesti si Ciumu- 
lesti, despar$indu-se de dinsele 



prin riul Moldova si semne con- 
ventionale ; la V. cu com. Bog- 
danesti, avind ca ho tar piriul 
Chilineasa, la S. cu com. Dra- 
ganesti si jude^ul Neamfu, de 
care se desparte prin piraiele 
Tirzia si Bitca-Scaunelelor ; la 
N. cu comuna Fintina-Mare, de 
care se desparte prin piriul 
Risca. Are forma unuT trapez 
regulat, ale carui laturl paralele 
sunt formate de riul Moldova 
si culmea mun^ilor, inclinat fiind 
spre N.-E. E compusa din sa- 
tele : Boroaia -RisceT, B&rasti, 
Grosi, Moisa si Tirzia, cu rese- 
dinta in Boroaia-Riscet. 

E populate cu 903 cap! de 
familie, in totul 3523 suflete, 
1765 barbaj! si 1758 femeT, 
din can 113 Izraeli^I. Contri- 
buabili sunt 1026. In toata co- 
muna sunt : 1 stoler, 4 cismari, 
2 cojocari, 3 boiangii, 17 dul- 
gherl, I tinichigiu, I croitor, 1 2 
dogarl, 7 fieran, 3 olarl, 9 ba- 
cani, 11 circiumari si I pitar. 
Se afla in comuna o moara 
in liarasti, cu 4 pietre, si o piua 
pe piriul Risca, proprietAp ale 
spitalului jude^ean Stamati. Are 
5 bisericf, in satele Boroaia-Ris- 
ceT, Bar&sti, Moisa, Grosi si Tir- 
zia, deservite de S preo^T si 10 
cintare^I si 2 scoaie rurale mixte, 
frecuentate de peste 1 10 elevl. 
Numarul copiilor intre 7 — 12 
anl din toata comuna, e de 204 
bae{I si 143 fete. 

Budgetul comunei, pe anul 
1892 — 1893, are la veniturl lei 
7730 si la cheltuell 7707 leT, 
bani 83 ; al drumurilor 5214 lei 
la venit si 4004 lei la cheltuell. In 
comuna sunt 149 cat, 693 boT, 
656 vacl, 1446 01, 6 capre si 
550 pore!. Altitudinea comu- 
neT de la nivelul mare! este de 
355 metri. 

E udata de Moldova si de 
piraele Risca, Seaca, Chilineasa 
si Tirzia. 



Digitized by 



Google 



BOROAIA 



539 



BOROGII!NE<iTl 



Mosia este parte proprietatea 
Statu lul, iar Barasti si Boroaia- 
NeamtuluT sunt particulare. Su- 
prafa{a tentorial^ a comunel e 
de 5064 hect., din care 1200 
p&dure, 2933 hect. lanurT si fi- 
ne{e si 931 hect. sterp. Mat mult 
de l /i parte din teritoriul co- 
muneTeste muntos; restul, afara 
de mobile Barasti si Boroaia- 
Neam^ulul, cart sunt mat ma- 
noase, e neprielnic agriculture!. 
Pu^in grid se seamSna si rar se 
intimpla de se culege o recolta 
buna, "^arinele cultivate cu po- 
rumb se ingrase. Alte sem&n£- 
turl cu care se indelctnicesc lo- 
cuitoril sunt : ovelzul, hrisca si, 
pentru casa numal, cartoft, bob, 
mazare si fasole. Pe linga plu- 
garie, unil dintre locuitori se 
ocupa si cu fabricatul si nd rile! 
(dranitel). 

Padurile comuncT sunt numal 
niste huceagurl de carpen, mes 
teac&n, lozie, salcic, foarte pufm 
brad si fag. 

Principalele cai de comuni 
ca^iune sunt : soseaua judejeana 
Dumbravija - Tirgul - Neam{u (1 
kil.) ; cea vecino-comunala dintre 
Boroaia - Bogdanesti (4 kil.) si 
cea comunala Boroaia - Riscel- 
Moisa 4 1 /* kil. Pe la 1843—45, 
« Boroaia cu citunele: Tirzia, 
Grosi, Poiana, Slfitioara, Mun- 
tele-Haiauca si altele, la {inutul 
SuceveT, ocolul Muntelul, mosic 
a Sf. Mitropolif, starea I. Are 
sat, cu o biserica, deservita de 
2 preoflf, 2 diaconl si 2 dascali, 
11 nSvolnicT, 18 slujbasl vol- 
nicT, 17 vadane, 3 jidovT ; pe 
linga mobile Baia, Borasti, Or- 
testi-cu-Boroaia-Ncomtului si al- 
tele, cu un num&r de 182 lo- 
cuitorl.* («Buciumul Romfn», a- 
nul I, p. 370). 

Boroaia, deal, in partea de Est 
a com. Buda, plasa Stanisesti, 
jud. Tccuciu. 



Boroaia-Neam^ulul, sat, in co- 
rauna Boroaia, jud. Suceava, zis 
si Nem^eni, nutuit ast- fel de 
oare-ce mosia a fost a minSs- 
tirel Neamju. Asezat intre pi- 
raiele Suca si Risca, num&r& 
89 case, populate cu 94 capl de 
familie, saQ 397 suflete, din carl 
186 barbae si 21 1 femei. Din 
acestia sunt 96 Izraeli^f. Are 
78 contribuabilL Vatra satuluT 
ocupa 9 falcf. Mosia, proprieta- 
tea d-neT Clara Eug. Singurof, 
e in intindere de 170 felci, din 
care 100 faici cultivabile si 70 
finef. Improprietari$i, dupa le- 
gea din 1864, sunt 28 mijlocasl 
si 27 codasT, stapinind 179 ftlci 
si 40 prajinl; la 1879 s'au mai 
improprietarit 4 insurant, cu 1 2 
faici. Biserica si scoala din Bo- 
roaia-Riscei serva si acestui sat 

Boroaia-Ri^cei, sat, in com. Bo 
roaia, jud. Suceava, numit ast- 
fel pentru ca altadata aparji | 
nea manistirel Risca. Este re- 1 
sedin{a coinunet. Asezat pe va- 
lea piriulul Seaca si pe sesul 
dintre Seaca si Risca, numara I 
373 case, populate cu 436 capT 1 
dc familie sail 1 622 suflete, din | 
carl 831 barba^i si 791 feme!; 
din acestia 28 hdrbatT si 4 fe- I 
met sunt Izraeli^I. Are 600 contri- 
buabilL Vatra satulul ocupa su- 
prafafa de 47 ftlcl, 65 prajinT. 
Parte din mosie e vinduta de 
curind in loturl si parte a ramas 
statuluf. Improprietari^I la 1864 
sunt 37 fruntasl, 126 mijiocasT 
si 95 codasT, stSptnind 945 ftlcl; 
la 1879 s'au improprietarit 44 
insurant cu 132 faicl si in 1889 
s'au vindut 106 loturi micT a 5 
hectare. 

Are : o biserica, cladita de lo- 
cuitorl la 1808, cu lemnul de 
pe loc, cu patronil Sf. Petru si 
Sf. Maria, deservita de 2 preo{I 
si 2 cintareti; o scoala rurala 
mixta, cu un inva^ator platit de 



stat, mfiiii^ata la 1858; are un 
local de zid; e frecuentata de 
70 scolari. 

Se crede ca satul nu e mai 
vechiu ca de 130 an*. Batri- 
niT spun ca mosif lor au venit 
din Ardeal si ca mul^I dintre 
el s'au botezat in urma; decT, 
mul{T dintre primiT descaiica- 
torl ai Boroaelau fost SasI, ca 
si la Baia si la Sasca. 

Drumurile principale sunt : 
soseaua comunala de-a-lungul 
satuluT, 4 kil. ; la Bogdanesti, 
5 kil. 

Borobane^ti, sat, in jud. si pi. 
Argesului. (Vczi Dealul-Boro- 
bancsti). 

Boroda, piriia§, jud. Neam^u, 
ce izvoreste din dealul Minteana, 
ramura Balaurul ; curge in sprc 
dealul satulul Gircina, pe teri- 
toiiul comuneT Gircina, plasa 
Piatra Muntele ; se varsa de a 
stinga plnuluT Cuejdiul. 

Borode^ti, sat, in jud. Tutova, 
plasa Corodul, com. Pochi-Dia, 
sprc Nord dc satul Pochi - Dia, 
pe piriul Birzota. Aci se cultiva 
tutunul. 

Boroe§ti, sat ; face parte din co- 
muna rurala Barasti-de-Cepturl, 
plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. E 
situat pe dealul dintre Ceptura 
si Eiul. 

Are o biserica, fondata la 
anul 1 83 1, de Dumitru Popescu. 

Boroe^ti, sat; face parte din co- 
muna rurala Miresti, plasa Ve- 
dea-d.-j., jud. Olt. 

Borogea, sat; ^ine de com. rur. 
Peri, plasa Ocolul-d.-j., jude^ul 
Mehedin^i; e compus din Borogi- 
din-Dos si Borogi-din-Fa^a. 

Boroghine§ti, sat, cu 185 locui- 



Digitized by 



Google 



ijoi«h;u>in-i>os 



540 



KOKOSKNI 



tori, jud. si plasa Arges ; face 
parte din com. rur. Corbureni- 
Iasi. Are o biserica cu hramul ! 
Sf. IngerT, deservita de un preot 
si un cintare^. 

Borogi-din-Dos, mahala, in co- 
muna rurala Peri, plasa Ocolul- 
d.-j., jud. Mehedin^i. 

Borogi-din-Fa^a, mahala, in co- 
muna rurala Peri, plasa Ocolul- 
d.-j., jud. Mehedin^i. 

Boroilll, pi nil ; ia nasterc din 
balta Sarlaul, com. Pascani, ju- 
deful Succava, si sc varsa in 
piriul lermolia. 

Borolea, sat, jud. Dorohohl, pe 
mosia cu asemenca numire, co- 
muna Avrameni, plasa Baseul ; 
are 109 familiT, cu 278 suflete. 

Proprietatea mo$ieT este a 
mal multor razes!, avind f\e- 
care parole lor deosebite. Bise- 
rica, cu patronul Sfintul Gheor- 
ghe, deservita de 1 prcot, 1 
cintare^ si 1 palamar, estedezid 
solid, facuta, in 1848, de fos- 
tul proprietor Gheorghe Marcu, 
dupaspusa poporuluTsi insemna- 
rile ce sunt, caei inscrip{ie n'are. 

Calitatea pamintuluT, \n mare 
parte este buna. Sate nil linpro- 
prietari^I au 57 hect., 50 ariT; 
iar proprietaril mosiel au 1 461 
hect., 88 aril cimp si 143 hect. 
75 aril padure de stejar tinara. 
Iazurl sunt 4, intre can mat 
mare este acela numit Iazul- 
MarculuT, avind suprafa^a de I 
hectar si 13 aril. 

Pe teritoriul acestui sat este 
dealul Geamanul. 

Hotarele mosiel sunt: Sirbi, 
Ilanesti, Sarata , Zahoreni si 
Flondora. 

Borole^ti, mahala, in com. rur. 
Greci, plasa Motrul-d.-j. jude^ul 
Mehedin{i. 



Borongea, movila, in jud. Cons- 
tanta, pi. Medjidia, pe teritoriul 
comunel Kioseler si anume pe 
acela al catunuluT Borongea. 
Face parte din dealul Mezarlic- 
Borongea-Bair, al carut virf cul- 
minant este, si arc o inal{ime de 
164 metri. Prin inaltimca sa do- 
mi na toate deal u rile, care sunt 
imprejur si anume: Muuzuarliki- 
Bair, Muuzuarliki-Alccac, Curu- 
Giugiuc-Bair, Mezarlic-Borongea 
care se afla la o departare de 
2 l ,2 kil. de movila. Pe la S. 
movilei trece drumul de la Co- 
padin la Ghiol-Punar. 

Borongea, vale, din jud. Cons- 
tanta, plasile Man gal i a, Medjidia 
si Silistra-Noua, pe cart lc des- 
parte. Este una din principalele 
ramurt ce formcaza valca Urluia. 
Se desface sub numele de Sinir- 
Dere din poalele vestice ale dea- 
lului Meragi-Bair si se indreapta 
spre apus, avind o directfe ge- 
neral;! de la E. spre V. Mai are 
si urmatoarelenumiri: Amzacea- 
Dere,Cealic-Cum-Ceair,Agemler, 
Sofular, Cultimcs. Trece prin 14 
sate, carl suntasezate cind pe ma- 
lurile sale, cind in vale ; acestea 
sunt : Edil-Chioi,Osmaneea,Cio- 
banisa, Agemler, Sofular, Mer- 
devenli-Punar, Besoul, Caugagi, 
Carabaia, Kertic-Punar, Terzi- 
veli, Beehtcr, Kioseler si in fine 
Borongea. La 4 kil. spre E., se 
uneste cu valea Demircea, pen- 
tru a forma impreuna valea Ur- 
luia. Vaile adiacente ale sale 
sunt: Pasa-Conac-Dere, Canara- 
Dere,Kioreni,Arabil-Aceala,Col- 
ccac-Alcea, pe dreapta; Kivan- 
Alceac,Cadmuler Alceac,Biuiuc- 
Enghez, Carasuluc, Kiucine-En- 
ghez , Musur-Cuiuc, Mangaci- 
Ceair, unitacu Culac-Deair, Mer- 
deven-Ceair, Cazil-Murad-Ceair, 
Bas - Punar (sau Afighinea) si 
Cricic-Ceair, pe stinga. Totali- 
tatea acestor vai ocupa o in- 



tindere de 48.000 hect. in par- 
tea sudica a jud. cu teritoriul co- 
munelor: Edil-Chioi, Osmancea, 
Agemler, Enghez, Cavaclar, Ca- 
zil Murad (pi. Mangalia), Cara- 
baia, Kioseler (pi. Medjidia), Bai- 
ram-Dede, Hairan-Chioi (pi. Si- 
listra-Noua). 

Borosasti, sat, in partca de X. 
a com. Bodesti, plasa Mijlocul, 
jud. Vasluiu. 

Este situat intre dealurilc : 
Poiana, Leselor, Livczilor si VieT. 
Curgprin mijlocul satuluT piraelc 
Furn iceasa si Mirzoaia. Are o 
suprafafa de 2664 hect., loc de 
cultura, f?na{, imas, care sunt ale 
proprietatei si 215 hect., in care 
intra 28 hect. padure, ale lo- 
cuitorilor. Accstia poseda 20 
plugun si 30 care cu boT, 6 
plugurt si 6 caru^e cu caf, prc- 
cum si 40 stupl cu albinc. Sa- 
tul are o populate de 93 fam. 
sail 390 suflete, din carl 78 fa- 
miliT sunt de Rominl, 1 1 de "p" 
gam si 4 de EvreT. 

In sat se afla o biserica, fa- 
cuta de vcchiul proprietar, Ma- 
nolache Costache Epureanu, pe 
la 1 824, deservita de I preot si 2 
eclesiarcl. In padurea Borosasti 
se afla o mica si vechic bisericu- 
ta, numita Schitul-Borosasti; aici 
in vechime locuiau calugarT; as- 
ta-zi insa e mal mult o ruina. 

Satul Borosasti forma pina la 
1 88 1 com. Borosasti, insa de 
atunci s'aalipit la satul Bodesti, 
unde e si resedin^a. 

Mosia este proprietatea Epi- 
trop. Spit. Sf. Spiridon, din las!. 

Vite sunt: 268 vite mart cor- 
nute, 49 cai, 465 of, 3 capre si 
32 rimatorl. 

Borosasti, tirgusor. (V. Ratesul- 
P>pureanu, com. Bodesti, plasa 
Mijlocul, jud. Vasluiu). 

Boroseni, sat, pe mosia Ringhi- 



Digitized by 



Google 



BOROSESTl 



541 



BORSANl 



lesti, pi. $teftnesti, jud. Boto- 
sani, situat linga Prut, la varsa- 
rea piriulu! Corogea, intr'un loc 
ripos, numit Ponoara. Acest sat 
e intemeiat pe la anul 1865, de 
proprietarul mosiel, care dadu 
voc la mat mutyTT»ganMingurari 
sa-sl facabordeedelocuit. Numc 
1c il vine de la cuvintul baros, cio- 
canulcel greti cu care lucreaza 
fierarii. Are o populate de 42 fa- 
miliT, sau 161 suflete, "p£ a m 
si parte Romlni, car! se ocupa 
cu lucrarca pamintulul, iar in 
tirnpul erne! cu facerea lingu- 
riior si coventor (albii) de lemn, 
pc care le lucreaza din lcmnul 
padureT, de linga Prut. 

Inainte de anul 1 864, erau aid 
3 morl de apa pe Prut, din carl 
asta-zf se mat vad urme in apele 
PrutuluT. Numarul vitelor este 
de 60 vite cornute, 8 cai marl 
si mici si 12 porci. 

Borose^ti, sat; face parte din 
com. rur. Sutesti, pi. Oltul d.-j., 
jud. Vilcea. Are o populate de 
222 locuitori O09 b. si 1 1 3 f. ); 
si o populate soolarade 37 copii. 

Aci e o biserica, cu hramul Sf. 
Voevozl, din leatul 7330 (1822). 
Pe perete, in dreapta usci, sunt 
ctitoril: Vasile Erodiaconul, Ma- 
rica Diaconeasa, Constantin, 
Rada, Matciu Erodiaconul si 
Sanda Diaconeasa. 

Locuitori! spun caaceasta bi- 
serica s'a ars de Turcl la anul 
1 82 1 si s'a reconstruit de eno- 
riasl la anul 1823. 

Borose§ti, deal, la V. comunet 
Sutesti, pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Borosoaia, sat, in partea de N. 
a com. Cepleni^a, pi. Bahluiul, 
jud. Iasi, in hotarul despre jud. 
Botosani, la o distanta de 20 
kil. de satul de resedinta a 
com. Are o popula^iune de 20 
familii, sau 74 locuitori. 



Numarul vitelor este de 144 
capete, din carl: 155 vite man 
cornute, 15 cai si 14 rimatori. 

Borosoaia, deal, linga satul Bo- 
rosoaia, din com. Cepleni^a, pi. 
Bahluiul, jud. Iasi. 

Boro^teni, catun al com. Pesti- 
sani, in partea de N.-E. a a- 
ccstel comune, jud. Gorj, si- 
tuat pe ses si pe dealul cu acelasT 
nume. Are o suprafa^a de 421 
hect., din carl 130 hect. padure, 
90hect. arabile, 1 70 hect. finc^e, 
25 hect. izlaz si 6 hect. vie. 

Produce in termen mijlociii 
640 hectol. porumb, 16 hectol. 
fasole, 30 decal. vin, 400 kgr. 
brinza, 900 kgr. Una, 2400 kgr. 
cinepa si 96,000 kgr. fin. 

Pamintul e pu{m fertil. 

Are o populate de 103 fa- 
mi lif, (din carl 3 de 'figanT), cu 
480 suflete; 109 contribuabilT. 
Locuitorif poscda 14 pluguri, 
3 caru(e cu cai, 42 care cu boi, 
304 vite marl cornute, 40 cai, 
440 of, 140 capre, 115 rima- 
tori si 15 stupT. 

Prin catun trecc soseaua co- 
munala, care il leaga la V. cu 
com. Topes ti, iar la S.-E. cu 
catunul vecin, Pestisani. 

In catun se gases te 1 moara, 
pe apa Borostina, si 6 pu{url. 

Are 1 biserica de lemn, fon- j 
data, la 1832, de Egumenul Ste- j 
fan Arhimandritul. 

Borovaful, pirin, jud. Mehedin^i, j 
in plasa Ocolul-d.-s.; curge prin | 
teritoriul com. rur. Virciorova ' 
si se varsa in Dunare. | 

Borozan, mic afluent al Sascei- . 
Marl, in com. Sasca, jude^ul Su- . 
ceava. 

Borse§ti, sat y in com. Uscafi, pi. ' 
de Sus-Mijlocul, jud. Neam{u, 
situat intre piriul Valea-Alba si | 



Dealurile-Borsenilor (din ramura 
dealurilor Usca(i). Cu marginele 
sale formeaza hotarul comunel 
despre Talpa. Se margineste cu 
satul Usca^i (trupul Dramesti) 
si cu satul Totoesti, iar din com. 
Talpa cu satul Taetura (careia 
11 mat zice si Taetura-Borseni). 

Are o populate de 60 fa- 
milii razascstl, cart se ocupa cu 
agricultura si exploatarea pa- 
durilor. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine, se face prin soseaua jude- 
{iana Girovul-Tupila^i, precum 
si prin drumun naturale, ce due 
la catuncleMargincasi Taetura. 

Bor§, lac, jud. Tecuciu, situat la 
E. de satul Corodul, linga Dru- 
mul-Pu^urilor, com. Corodul. 

Bor^a, sat, din com. Roscani, pi. 
Turia, jud. Iasi, situat pc valea 
si malul sting al riuluT Jijia, 
pe o suprafa^ade 1863 hectare. 
Are o populate de 117 fam., 
sau 510 locuitori Romini. Este 
eel ma! intins si mai populat 
sat din comuna. Are o biserica, 
cu I preot si I cintarc^, si o 
scoala, infiintata in anul 1865, 
frecuentata de 35 elcvl. 

Proprietatea satulul aparfinc 
Epitropiel Spitalului Sf. Spiri- 
don din Iasi. 

Numarul vitelor e de 141 2 
capete, din cart: 6jj vite marl 
cornute, 539 01, 78 cai si 118 
rimatori. 

Bor§ani, com, rur., in plasa Ra- 
caciuni, jud. Putna, formata din 
satul cu acelasl nume. 

Comuna Borsani este asezata 
pe ambele laturl ale piriuluT Bil- 
ca, nu departe de unde acest 
piriu da in Trotus. 

Distanta comunel Borsani de 
sub-prefectura plaseT, Adjudul- 
Nou, e de 20 kil., iar de capi- 
tala jude^ulul, de 64 kil. 



Digitized by 



Google 



BOR$ANI 



542 



BORTENI 



M&rginile acestei com. sunt: 
la N. riul Trotusul, la S. Bilca 
si Cofofenesti, la E. Cornafelul, 
iar la V. judeful Bacau. 

Popula^iunea comuneT, dupa 
eel din urma recensamint, e de : 
139 cap! de familiT, cu 551 su- 
flete, din carl: 274 barba^T si 
278 feme!. Aceasta populatfune 
se impar^ea ast-fel: 

Dupa starea civile : 274 ne- 
insura^T, din carl 144 barbapf; 
240 insurant si 37 vaduvl. Dupa 
na^ionalitate : 551 Romim. Dupa 
religie: 551 crestinT-ortodoxT. 
Dupa felul ocupatfunel : 512 a- 
gricultorT, 1 mescrias, 2 comer- 
cian^T, 10 deprofesium libere si 9 
servitorT. Stiu carte 37 (36 bar- 
bae si 1 femee). Numarui ca- 
selor de locuit e de 128. Mis- 
carea popula^iuniT in anui 1892 
a fost: 9 cas&torii, 27 nasterT 
si 39 mortf. 

E o biserica parohiala, cu 
hramul Pogorirea-Sf.-Duh, cu in- 
tre^inerea careia comuna chel- 
tueste 100 lei anual. 

Comuna n'are scoalS. Copil 
cu virsta de scoala sunt 90, 
din cart 52 bae^T si 38 fete; 
din acestia numaT 14 copi! ur- 
meaza la scoliie invecinate. 

Numarui contribuabililor e de 
113, adica 1 la 487 locuitori. 
In anul 1886 erau 104 contri- 
buabilT; in anul 1889 erau 185. 

Budgetul comuneT, pe anul fi- 
nanciar 1893/94, a fost la veni- 
turt de 2558 let, 27 ban! si la 
cheltueli de 2693 let, 43 banT. 

In al^T am budget ul de ve 
niturile si cheltuelile com. era: 

In 1885— 86 la veniturT 1777 
lei si la cheltueli 1777 let; iar 
in 1868—69 la veniturT 41 15 1. 

Teritoriul comunei e acoperit 
in mare parte cu livezT de pom! 
roditort si mai ales de prunl. 

NumarulcultivatoriIor,ini882, 
a fost de 132. S'a semanat 400 
de hectare. 



Instrumentele agricole de care 
dispun cuitivatoril sunt: 10 plu- 
gurT de lemn si 36 de fier. 

Vite aflatoare in com. sunt, 
dupa ultima numaratoare, 913, 
din can: 97 boT, 107 vacT, 120 
cat, 45 1 01, 98 capre si 40 porcl. 

In anul 1892 s'a produs in 
comuna, de catre 28 stupl de 
albine, 18 kgr. miere, si iokgr. 
ceara. 

Cultura vi^eT in acelasl an a 
fost de7ioo lei, producindu-se 
in total 420 hectolitri vin. 

Comuna Borsani e asezatd in 
apropiere de soseaua si de linia 
ferata Adjud-Tirgul-Ocna, care 
li serveste ca mijloc de comu- 
nica^iune. 

O sosea comunala leaga Bor- 
sani de Co^ofanesti. 

Borsani, parohie, in comuna cu 
acelasT nume, formata dintr'o 
biserica parohiala, cu hramul 
Pogorirea-Sf.-Duh, in satul Bor- 
sani, jud. Putna. Cu intrefine- 
rea eT, comuna cheltueste TOO 
lei anual. 

Borsani, trup de padure, pc te- 
ritoriul comunei cu acelasi nu- 
me, plasa Racaciuni, jud. Putna. 
Face parte din mosia statulut 
Bilca-Paunesti. Intinderea eT, im- 
preuna cu trupul de padure 
Bilca, e de 1480 falcT. 

Borsani, coastd, comuna Tirlesti, 
plaiul Teleajenul, jude^ul Pra- 
hova. 

Bor§arul,//r//2, pe teritoriul co- 
muneT Paltinui, plasa Vrancea, 
jud. Putna; se varsa in Zabala. 

Bor§eni. VezT Taetura, sat, in 
comuna Talpa, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neam^u. 

Bor§eni. Vezt Borsesti, jude^ul 
Neam^u. 



Bor§ere§ti, cdtun, jud. Ialomi^a, 
pi. Ialomi^a-Balta, com. Stelnica. 

Bor§e§ti, deal, in com, Usca{i, 
plasa de Sus-Mijlocul, jude^ul 
Neam^u. E situat spre hotarul 
comunei Talpa, in prelungirea 
dealurilor Usca^i. 

Bor§e§ti, padure, situate pe coas- 
ta dealuluT cu a sa numire, in 
com. Uscafi, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neam^u. 



Bor§e§ti. 

Neam^u. 



V. Borsesti, judeful 



Bor§e§ti-Totoe§ti, mope cupdrfi 
si rases eased. E situate pe ling£ 
mosiile Negoesti (pe Valea-Alba), 
Bornisul si Uscafi, in com. Us- 
ca$i, plasa de Sus-Mijlocul, ju- 
deful Neam^u. Are sat. 

Printre rSzesT sunt familif de 
origin^ foarte vechie; asa se gS- 
sesc din neamul Neculesc, Teo- 
fanesc, Neguresc, 0{esc, Licu- 
resc, Ho^esc ; cum si din familia 
raposatuluT Gh. NegulicT, care 
la 1840, maT cumpSra un stin- 
jen de razesie de la Hie Bir- 
gaoanul. 

Borta (Piriul-lul-), mic afluent 
al Bistri^el, in comuna Brosteni, 
jud. Suceava. 

Borta (Piriul-lui-), mic afluent 
al MoldoveT, in com. Uidesti, 
jud. Suceava. 

Borteni, deal, pe teritoriul co- 
muneT Paltini«ul, plasa Prutul- 
d.-j., jud. Dorohoiu. 

Borteni, pirift, jud. Dorohoiu, nu- 
mit si Hergheligieni ; izvoreste 
din Dealul-Mare, curge de la 
S. spre N. si trecind pe linga 
satul Probotesti, com. Tirnauca, 
plasa Her^a, se varsa in piriul 
Pietrosul. 



Digitized by 



Google 



B0RTEN1 



543 



BORVISUL 



Borteni, vale, lingS dealul cu a- 
semenea nuraire, pe teritoriul 
satului PSltini^ul, comuna Pal- 
tini?ul, plasa Prutul-d.-j., judeful 
Dorohoiu. 

Bortici (Flntlna-lui-), izvor in 
com. Criste?ti, jud. Suceava. 

Bortica (Plriul-lul-), piriil; iz- 
voreste din Fintina-lurBortica\ 
com. Cristestijud. Suceava, $i se 
varsi in Boura, la Podul-lui- 
Anghel (500 m.) 

Bortoasa, deal, pe mo$ia Lu- 
peni, com. Hude?ti-MarT, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. A- 
coperit cu padure. $i-a luat nu- 
mirea de la movila cu aseme- 
nea numire, aflat£ de-asupra-i. 

Bortoasa, movila, pe Dealul-Viel, 
com. Manastireni, plasa Tirgul, 
jud. Botosani. 

Bortoasa, moinld, pe teritoriul 
satuluT Hili$eul-luI-Gafencu, co- 
muna Hudesti, pi. Copula, ju- 
deful Dorohoiu. 

Bortoasa, moinld. V. Movila - 
Mare, com. Brosc5u{i, pi. Co- 
pula, jud. Dorohoiu. 

Bortoasa, movila. VezI Sirul- 
Movilelor, com. Br&e$ti, plasa 
Cosula, jud. Dorohoiu. 

Bortoasa, movild. VezT Bodeasa, 
deal, com. Avrameni, pi. Ba- 
seul, jud. Dorohoiu. 

Bortoasa, moinld, in padurea de 
pe dealul cu asemenea numire, 
pe mosia Lupeni, com. Hude^ti- 
MarT, pi. Prutul-d.-s., jud. Do- 
rohoiu. 

Borfoaica, petic de padure de 
stejar, pe proprietatea Vatra-Ma- 
nastirel-Glavaciocul, pendinte de 



com. Fierbin^i, pi. Glavaciocul, 
jud. Vlasca. 

Borugii (Dealul-), deal, in com. 
rur. Pruni?orul, pi. Ocolul-d.-j., 
jud. Mehedin^i. 

Borul, cdt t al com. Grajdana, ju- 
deful Buzau, cu 140 locuitorl si 
37 case. 

Borul, deal, com. Plesoiul, plasa 
Mijlocui, jud. Vilcea. 

Borul, mahala, din com. rur. 
Plesoiul, plasa Mijlocui, judejul 
Vilcea. 

Borul, padure particulars, supusa 
regimului silvic, aparfinind co- 
mune! Parau$ani, plasa Mijlocui, 
jud. Vilcea. 

Borul, padure particulars, supus& 
regimului silvic, aparfinind co- 
mane! Plesoiul, pi. Mijlocui, jud. 
Vilcea. 

Borul, padure particular^, supusa 
regimului silvic, apar^inind de 
com. Pirieni-d.-mj., pi. Mijlocui, 
jud. Vilcea. 

Borul, vale, in com. Grajdana, 
jud. Buzau ; incepe din p&durea 
Milui^i si se scurge in riul Nis- 
covul, ling£ cat. Borul. 

Borulul (Dealul-), deal; braz- 
deaza partea de V. a comuneT 
Rosiile, pi. Cerna-d.-j., judcful 
Vilcea, avind direcfia de la N. 
spre S. 

Borulul (Valea-), vale ; izvo- 
rcste de la E. de com. Cera.sul, 
plaiul Teleajenul, jud. Prahova, 
curge spre S.-V. si se varsa in 
riul Drajna, tot in raionul co- 
muneT Cerasul, dupa ce uda 
c&tunul cu acelasT nume. 

Se zice ca, in timpul de de- 



mult, aceste locun fiind pustiT, 
s'a prins aci un bour, si ca 
de aceea, ma! tirziu, poporul a 
numit valea ast-fel. 

Borun-Bair, deal, ?u jud. Tul- 
cea, pi. Macin, pe teritoriul co- 
munei Cirjelar, $i pe al celor 
doua cStune ale sale Cirjelar si 
Hasanlar. Pare la primul as- 
pect a fi izolat, insa vazut mal 
de aproape, se vede c& sta in 
legatura cu dealul Ta?lic-Bair, 
fiind mat mult o prelungire oc- 
cidentals a acestuia. Se intinde 
spre apus, avind o direc^iune 
generala de la S.-E. spre N.-V., 
$i se intinde printre piriul Ai- 
Orman si afluen^ii sal valea Ho- 
murlar si valea Cirjelar, afluen^I 
al piriuluf Ai-Orman. La poa- 
lele lul nord-estice se intinde 
o parte din satul Hasanlar, al 
comunel Cirjelar. De naturS pie- 
troasa, face ca malurile pi- 
riurilor de maf sus sa fit inalte $i 
stincoase. Este acoperit in par- 
tea superioarS cu pSdurt ; pe 
coaste ?i pe la poale sunt fi- 
nefe ?i izlazurl; numaT prin vai 
si pe malurile piriurilor sunt 
cite-va livezi. 

Borunul, girld, jud. Vla?ca, ce 
curge pe proprietatea GSojani 
si da in Dunare, tot pe acea 
proprietary. La gura el se afl£ 
un pichet. 

Borunul, ostrov, cu padure de 
salcie, in suprafafa de 26 hect., 
situat pedomeniulGiurgiu; fine 
de ocolul silvic Giurgiu, jude- 
\\x\ Vlasca. 

Borusul, numire, ce se mat da 
cat. Independent, din comuna 
Gherghi$a, pi. Cimpul, judeful 
Prahova. 

Borvisul, izvor, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Gropile, care 



Digitized by 



Google 



BORVISUL 



544 



BORZESTI 



curge din muntele Ruptura, nu 
departe de gara Onesti. 

Borvisul sau Borghisul, izvor, 
jud. Bacau, plasa Trotusul, din 
com. Tirgul-Trntusul, care curge 
din muntele cu acelas nume. 

Borvisul sau Borghisul, munte, 
jud. Bacau, plasa Trotusul, co- 
muna Tirgul-Trotusul, linga sa- 
tul Slanicul. 

Borzeanca, balta, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, pe 
teritoriul catunulu! Borzesti. 

Borzei (Dealul-), deal, jude^ul 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., comuna 
Ripile, pe teritoriul catunuluT 
Borzesti. 

Borzesti, com. rur., in pi. Ba- 
seul, jud. Dorohoiu, formata din 
satele: Borzesti, Plopeni-Jianu, 
Podul-Stamatei si Vicoleni, cu 
resedin^a primarie! in Plopeni- 
Jianu, sau Plopeni-Man. La 14 
kil. de S&veni, resedin^a plasilor 
Baseul si Prutul-d.-j. si la 23 kil. 
de Dorohoiu. Are o populate de 
280 familil cu 1250 suflete. Are 

bisericS, deservita. de 1 preot, 

1 cintare{ si 1 palamar. Pamintul 
satesc este de 393 hect. 16 aril; 
5057 hect. 13 aril pamint sunt 
proprietaresti, cu 1 iaz si 4 po- 
goane vie. 

Budgetul comunel a fost, in 
anul 1889-90, la venitun de lei 
4092 si la cheltuell de lei 3992- 

Borze§ti, sat, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., al comunet Ripile, 
compus din 2 sec^iT : Borzesti - 
ClacasT si Borzesti-RazesI, sau 
Crucea-de-Piatra, situat d'adrep 
ta TrotusuluT, dincolo de calea 
ferata. si soseaua Bacati-Focsani, 
la o departare de 4650 m. de 
satul Hipiie. Din acest catun, la 
1 89 1 , au urmat nuinal ci^f-va co- 



pi!, din cei 38 in virsta de scoala. 
Are 2 bisericT, dintre carl una 
in sec(ia Borzesti-Clacasi, cladita 
de Stefan-cel-Mare la 1493, de- 
servita de 1 preot si 2 einta- 
re^T. Pe zidul bisericet se afla o 
inscrip^iune in limba slavona, 
tradusa de raposatul Episcop 
de Roman, Melhisedec: 

«Kii Stefan Vocvod, cu mila lul Dum- 
nezeii, Domnul 'Farei Moldovel, si cu 
prea iubitul sail fiii Alexandra, am zidit 
acest templu care este la Borze^ti pe 
Trotus, Adormirca-1'rea-S-tei- Nascatoare- 
de-Duinnezeu, iutru ruga sie-4 si spre 
pomenirea raposa^ilor intra santitatea 
stramosilor si parinplor, In al 3S-lea an 
al Domiiiei*. 

Aceasta inscripfie adevereste 
ca mosia Borzesti a fost pro- 
prietatea luT Bogdan-Voda, tatal 
lui $tefan-cel-Mare, care si a- 
cesta o avea de la str&mosii 
sal. Unit spun ca $tefan ar fi 
ridicat-o in urma unel victoril re- 
purtata asupra Tatarilor. O alta 
legenda spune ca $tefan ca copil 
se juca odata cu al^f bae^I din sat 
de-a rezbelul; pe Stefan il ale- 
sese craiu ; baefii formara doua 
tabere, tabara romina si cea ini- 
mica; dup& batalie, si se in^e- 
lege dupa victoria armateT ro- 
mine, adusera legat la picioa- 
rele craiului $tefan, pe coman- 
dantul annate! inimice, facut 
prizonier; acesta fu judecat $i con- 
damnat sa moara prin streang. 
Pe dimbul unde se petrecea 
jocul copiilor, era un nuc batrln, 
ce-si intindea groasele hit crengT 
umbroase. De una din acele 
crengT, bae^iT aca^ard, \\\ gluma, 
pe camaradul lor. lata insa ca 
dintr'un tufis sare un epure a- 
pucind la vale ; copiii se reped 
si uita in ardoarea lor pe con- 
damnat. Cind se in to re sub 
nuc, care le fu spaima lor? Ca- 
maradul lor era mort. Se zice 
ca in urm£i, Voevodul $tefan, 
in amintirea acestui episod al 



tinere^ei sale si spre a ispasi 
pacatul comis, a ridicat pe acel 
dimb, in iocul nuculuT, biserica 
din Borzesti. Aceasta legenda, 
povestita de raposatul D. Di- 
mitriu Dinga, dintr'o vechie fa- 
milie bastinasa de BScauani, pare 
a fi probabila, caci aci, unde s'a si 
nascut, a copilarit marele Domn. 
«In Borzesti s'a nascut $tefan- 
cel-Mare la 1436, din tatal s&u 
Bogdan, fiul mat mic al lul A- 
lexandru-Cel-Bun si mama sa 
Maria, numitS si Oitea, fiind-ca 
se tr&gea din famiiia Caloianu 
de peste Olt». (Tocilescu, «Is- 
toria Rominilor», pag. 139). Bi- 
serica este r&u intre^inuta; zi- 
durile ei sunt crapate. O alta 
biserica este in secfia Borzesti- 
Ra 7 .esti sau Crucea-de-PiatrS, 
inal^ata de locuitori la 1809. In 
curtea acestei biserici se afla o 
cruce de p : aLr^, care a si dat 
numele sec^iel. 

CirciumI sunt 3, 2 in Crucea- 
de-Piatra si 1 in Borzesti-Cla- 
casi. Capl de fam. sunt 94, sufl. 
313. Animale sunt: 18 ca!, 140 
vite cornute, si 34 porci. 

Aci se afla un han mare, chiar 
in dreptul soselei, si casele vechi 
ale ra.posatulu! Vornic Vasile A- 
lexandri. 

Borzesti, din vechime Borzesti- 
lui-Maris, sat, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-s. al com. Bahnaseni, 
situat in valeapiriiasulul cu acest 
nume, la N. de satul B&hn&seni 
si la o distan^a de 2 kil. de 
scoalS. 

Are o biserica ortodoxa, cla- 
dita la 1850 de locuitori; 1 cir- 
ciuma. 

Cap! de familii sunt 63, su- 
flete 195. Animale se nuinara: 
27 cat, 151 vite cornute, 40 
porci si 91 capre. 

Borzesti, sat, in com. cu ase- 
menea numire, pi. Baseul, jud. 



Digitized by 



Google 



BORZESTI 



54 r 



BOSCOTENI 



Dorohoiu, cu 98 familil si 542 
suflete. 

Proprietatea mosie! acum este 
a familiel V. Balta; iar din ve- 
chime a fost a manastire! Dra- 
gomirna, pana la T785, cind s'a 
vindut. 

Calitatea pamintului este buna 
in cea mat mare parte. 

SateniT improprietartyT aii 64 
hect. 69 ar. pamint, iar pro- 
prietarul mosiel are 796 hect. 
38 ar. cimp. 

Apele ce tree pe mosie sunt 
Jijiea si Ibaneasa. 

Hotarele sunt cu : Plopeni-Ji- 
anu, Tautesti si Vicoleni. 

Borzesti, mosie, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, despre care Th. Co- 
drescu, ( Buc. Romin», p. 373) 
ne spune : «BorzestiT razesT, sau 
DisculVif $i Patrascanil, la {inu- 
tul BacauluT, ocolul TrotusuluT, 
mosie cu par{T si razaseasca, 
din care mosie, la 1 841, d. Ma- 
te! Popa, vinde 5 stinjenT d-sale 
Pitarulul Stefan Codreanu, cu 
preside 42 galbenT ; din razcsT 
ma! sunt si Capitanul Constan- 
ts Paladi, Ion Popa si atyi ma! 
mul{T razes! si partasT in ea. Are 
sat, cu 3 nevolniei, 3 vadane ; 
pe linga mosiile Borzastii, Gro- 
pile si altele, cu un numar de 
25 locuitori». 

Borzesti, mosie, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., in com.BahmaseniT, 
care ocupa o suprafa^a de 340 
falcT. Despre aceasta mosie Th. 
Codrescu scrie : « Borzesti! luT 
Maris, PrajastiT, Mazanaestit si 
altele, la fmutul BacauluT, oco- 
lul Tazlaul-d.-s., mosie cu par{T 
si razaseasca, in care mosie aii 
par^T d-lor Capitanul Constan- 
ts Maris, Luca Maris si altiT. 
Are sat, cu 2 priviligiaJT, 2 ma- 
zilT, 5 nevolniei, o vadana ; pe 
linga mosiile Solon^ii, Cucue^il 
si altele, cu un numar de 25 loc.» 

66M, Jfertfe Dtofton*- Q*ogra/t* 



Borze§ti, mosie, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., din com. Ripile, de 
380 hectare, proprietatea d-lui 
G. Em. Bogdan care ia un venit 
de 1 7.000 lei. Despre aceasta Th. 
Codrescu ne da urmatoarele no- 
{iuni istorice : « mosie a d-sale 
VorniculuT Vasile Alexandri,iara 
mat inainte a fost a raposatu- 
lul Vornic Stefanica Roset, cu 
carele la 1840, D el Sardareasa 
Anica Gorgos aii avut judecata 
pentru par^T din ea. Are sat 
cu o biserica, 2 preo^T, 2 das- 
ealT, 2 scuti^T, 2 bejenan hriso- 
voli^i, 3 mazilT, 3 nevolniei, 4 
vadane, 5 slujbasT volnicT, 1 va- 
tav; pe lingil mosiile Borzestil- 
RazesI, Bogdana, Boistea si al- 
tele; cu un numar de 25 lo- 
cuitorT.» 

Borze^ti, pad are, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul d.-s , com. Bahnaseni a 
mosiel cu acelast nume. Este 
foioasa si are o intindere de 1 5 
falct. 

Borze^ti, piriias, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Bahnaseni, 
care se scurge d'a stinga Taz- 
lauluI-Mare, linga satul Pus- 
tiana. 

Borze§ti-Claca$i. VezT Borzesti, 
din com. Ripile, jud. Bacau. 

Borze§ti-Rdze§i. VezI Borzesti, 
din com. Ripile, jud. Bacaii. 

Borzoaia, pod, peste Piriul-Ioa- 
neT, in satul Stineesti, com. Cur- 
testi, pi. Tirgul, jud. Botosani. 

Borzoghean, eulme mun tonsil, 
in partea vestica a munteluT 
Cozla, jud. Neam^u. 

Legcnda spune ca pe acest 
deal s'a spinzurat popa Ghi^a, 
care n'a reusit in atentatul a- 
supra vie^el lul Petru-Rares (v. 
Valea-Viel). 



Borzoghean, / la ton, jud. Neam- 
\u, ce se intinde sub poalele 
despre apus a munteluT Cozla si 
a servit pentru asezatul lagaruluT 
soldafilor pe timpul concentra- 
rilor. 

Borzoghean, piriias, jud. Neam- 
{u, ce izvoreste din partea ves- 
tica a ramurel munteluT Cozla, 
curge in direc(iune S.-V., tre- 
eind prin mahalaua Valea-Viel, 
(partea despre miazanoapte a 
orasuluT Piatra) si pe platoul 
cu a sa numire, varsindu-se pe 
stinga riuluT Bistri^a, intre al 
57 — 5<3 kil. al soselel mixte ce 
duce spre com. Doamna. 

Bosca. catuv alipitcomunel Fran- 
cesti, din plaiul Vulcan, jud. 
Gorj, situat in partea de S. a 
comunel, pe ses. Are o supra- 
fa(a de 357 hect., din can 80 
hect. padure, 118 hect. arabile, 
120 hect. fine^e, 38 hect. izlaz 
si 1 hect. livede de prunt. Pa- 
mintul e pu^in fertil. 

EocuitoriT sunt mosnenT. Sunt 
60 de familit, 266 suflete, din 
carl 48 contribuabiiT. Locuitorif 
poseda 18 plugurt, 26 care cu 
bol si vacT; 190 vite mart cor- 
nute, 14 cat, 310 01, 58 capre, 
170 rimatorT si 7 stupl. 

Prin acest catun trece soseaua 
comunala ce vine din Francesti, 
si care o pune in legatura cu 
comuna vecina Bradiceni. 

Catunul are 2 mori pe apa 
Bistrija si 6 pu^urT. 

Aci e o biserica de lemn, fon- 
data la anul 1823; preo^I si 
cintare^T n'are ; serviciul se face 
de preotul din comuna Fran- 
cesti. 

Boscoteni, sat, in partea de E. 

a comuneT Radeni, pi. Cosula, 

jud. Botosani, pe mosia Radeni. 

Este udat de piriul Boscoteni. 

Satul are o suprafafa de 29 



69 



Digitized by 



Google 



BOSCOTENI 



510 



BOSNEA 



hect. si o popula^iune de 32 
familii sau 100 suflete. 

Se zice ca acest sat ar fi fost 
proprietatea unu! razes, care 
l'a vindut si ca mal pe urma, s'a 
alipit la Radeni. 

Boscoteni, deal, jud. Roman, in 
pi. Siretul d.-s., com. Helestieni, 
spre Vest de satul Helestieni. 

Boscoteni, mosie, farasat, in pi. 
Siretul-d.-j., jud. Suceava. « Bos- 
coteni! si OnceniT, la finutul Su- 
cevel, ocolul SiretuluT, mosie a 
case! raposatulul Alecu Sturdza 
pe linga mosiile : Vladenil, Pur- 
cilestii i StolniceniT PrajesculuT 
si altele, fara sat» (<Buciumul 
Romin>, an. I, p. 373). 

Boscoteni, pi rift, care trece prin 
satul Boscoteni, com. Radeni, 
plasa Cosula, jud. Botosani. 

Boscoteni, podis, pe teritoriul 
satuluT Boscoteni, com. Radeni, 
pi. Cosula, jud. Botosani. 

Bosculeasa, deal, jud. Neamfu, 
in ramura dealurilor numite a- 
SilisteT, situate catre hotarul des- 
pre jud. Roman. 

Bosculeasa, pining jud. Neam- 
{u. Izvoreste din dealurile Silis- 
tef, in apropiere de satul Mo- 
cani, teritoriul comunei Costisa, 
pi. Bistri{a, curge in direc^iune 
N.-S., paralei cu drumul de co- 
municatiune al satelor Buhusul- 
Ciolpanul-Mocani-Runcul , pana 
in dreptui cat. Bodesti-Buhu- 
soarele, pe teritoriul com. Buhu- 
sul ; iar de acolo se indreapta maT 
mult catrc V. prin partea des- 
pre miaza-noapte a tirgusoruluT 
Buhus, varsindu se de-a stinga 
piriului Orbicul, in unghiul for- 
mat de cele doua sosele ce 
pureed din fa{a RatosuIuT-cel- 
Mare. 



Boselce§ti, sat; face parte din 
com. rur. Telega, pi. si jud. 
Prahova. 

Bosia, com. nu\, in mijlocui pla- 
seT Branistea, jud. Iasi, situata 
pe sesul PrutuluT, al Jijiei si pe 
coastele dealului Minzatesti. E 
formata din satele : Bosia, Mar- 
honda , Minzatesti , Beresti si 
Ungheni, pe o suprafa^a de 1964 
hect. Are o populate de 264 
familiT, sati 1376 locuitorl, Ro- 
mini, carT se ocupa cu agricul- 
tura si cresterea vitelor, iar in 
timpul erne! fac rogojinl si cos- 
ciuge. Mare parte din teritoriul 
acesteT comune este miastinos 
din cauza inund.lrel Prutulul si 
a Jijiei. 

Are treT biscricT, cu 2 preo(T, 
2 cintare^I si 2 eclesiarci ; o 
scoala; o moara de aburi. 

Budgetul e de 6717 let, j^ 
banl la veniturl si de 6607 '^ 
68 bani la cheltuetl. 

Numarul vitelor se urea la 
6247 capete, din can: 1377 vite 
mart cornute, 4247 ol, 172 cat 
caT si 451 rimatorT. 

Bosia, sat, pe mosia cu aseme- 
nea numire, in com. Sendriceni, 
pi. Cosula, jud. Dorohoiu, cu 10 
familiT, 40 suflete. Proprietatea 
mosiel este a D-luT Gh. Gherghel. 

Satenil Jnproprietarip, fiind 
pu$inl ciacasl la aplicarea. lege!, 
au 23 hect. ; iar proprietarul mo- 
siel 270 hect. 25 ariT cimp si 
28 hect. si 75 ariT padure. Se 
malaria o livadlcu arborl fruc- 
tierl si 4 pogoane vie. 

Tree pe mosie tret piraic : 
Buhaiul, Strahova si Ghilin(a. 

DrumurT principale: acel de 
la Lozna ce duce la Dorohoiu, 
si acel de la Saucenita-IIorla- 
teni, ce merge la Mihaileni. 

Hotarele sunt cu : Toloaca- 
TirguluT-Dorohoiu, Cobila, Stra- 
hova, Lozna si $endreni-d.-j. 



Bosia, sat, in com. Bosia, plasa 
Branistea, jud. Iasi, pe malul 
drept al riulul Jijia, cu o supra- 
fa{a de 1096 hect. si o popu- 
late de 106 familiT, sau 6$2 lo- 
cuiton, RomtnT, carl se ocupa 
cu agricultura si cresterea vite- 
lor. In timpul erneT fac rogo- 
jinT si cosciuge, din papura ce 
o string de pe ba^T. 

Este resedinfa comuneT. Are 
o biserica, zidita in 1858, cu I 
preot, 1 cintaret ?' l eclesiarh; 
o scoala, infiin{ata la 1867, fre- 
cuentata de 23 elevT. 

Numarul vitelor este de 3658 
capete, din can: 610 vite marT 
cornute, 2770 01, 84 cal si 194 
rimatorT. 

Bosinceni, sat, in partea de N. 
a comuneT Uriceni, pi. Cosula, 
jud. Botosani, situat pe o co- 
lina, in stinga piriului Miletinul. 
Are o popula^iune de 53 fami- 
liT sau 208 suflete. 

Are o biserica zidita la anul 
1842, cu materialul din biserica 
desfiintatulul satPiciorogani, de- 
servita de 1 preot si 2 cintareJT, 
si o scoala mixta intre^inuta de 
jude{ si comuna, avind I inva- 
tator si frecuentata de 47 baeji 
si 2 fete. 

Satul s'a infiin^at la 1830 si 
numele l'a si luat de la locui- 
toril ce Tau populat, numi^T Bo- 
sinceni, venial de la satul Bo- 
sancea, din Bucovina. 

Numarul vitelor este de 391 
vite cornute, 26 cai marl si mid 
si 406 ol. Sunt 2 circiume. 

Bosnea, deal, in com. rur. Vagiu- 
lescu, pi. Vailor, jud. Mehedin^i. 

Bosnea, vale, in com. Vispesti, 
jud. Buzau; incepe din coastele 
muntelul Istri^a si se scurge in 
valea Naeanca. 

Bosnea, vale, in com. rur. Va- 



Digitized by 



Google 



BOSTANELE 



547 



BO?OTENI 



giulescu, plasa Vailor, jud. Me- 
hedinji. 

Bostanele, deal, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Sadova. 

Bostanul. (VczT Lacul, piriil, in 
com. Sirca, pi. Cirligatura, jud. 
Iasi). 

Bostanul, pirioas, ce izvorestc 
din ramura munfilor cu aceeasl 
numire. jud. Neam^u, str&bate 
teritoriul com. C&lug&reni, cam 
cStre hotarul despre com. Ga- 
lul, in direcjiune vesticS, v3r- 
sindu se pe dreapta riulut Bis- 
tri^a, in cotitura ce acesta face 
intre satelc Tapoliceni si Ro- 
seni. 

Bostanul, ramurii de dea/url y ce 
se intinde spre marginea satu- 
luf Poiana-Largulul, c&tre N.-V. 
in direc^iune paraleld. in spre 
obirsia Piriulul - LarguluT, jud. 
Neamfu, strSbatind teritoriul co- 
munei C&lugAreni. Cu extremi- 
tatea sa superioarS formeaza 
marginea desp£r{itoare a com. 
Galul, unde se si uneste cu ra- 
mura mun^ilor Pirvul. 

Bostanelor (Valea-), pirin, to 
rent repede, din jud. Tulcea, 
pi. Macin, pe teritoriul comu 
net Jijila. Isi ia nastere din poa- 
lele orientale ale culmeT de dea- 
lurT numite Pricopanul ; se in- 
dreapt& spre miaz&-noapte, a- 
vind o direc^iune generals de 
la S.-V. la N.-E. Cursul sdu 
descrie un arc de cere, trece 
prin p&durea satulul Jijila, pe 
la poalele dcalului Piscul Das- 
c£lulul, si dupi un curs de 4 
kil. merge de se vars& in Va- 
lea-JijileT, in partea sting&. 

Br&zdeaz£ partea centrals a 
plSsel si sud-r£saritean& a co- 
munel. Curge mat intiiu prin p;V 
durf si apoi printre dealurl a- 



coperite cu verdea^. Malurile 
sale sunt in general inalte. 

Bost&nariei (Dealul-), deal, la 
K. de satul R&chitoasa, com. 
R&chitoasa, jud. Tecuciu. 

BostanSriilor (Dealul-), deal, in 
jud. Tulcea, pi. Isaccea, pe te- 
ritoriul comunei Meidan-Chioi. 
Este o prelungire spre miazS-zi 
a dealulul Fundul-Bur^if ; se in- 
tinde spre S., avind o direcfi- 
une general^ de la N. spre mia- 
z&-zi. BrazdeazS partea sudicS 
a pl&seT. Se intinde printre pir. 
Meidan-Chioi si Valea-Cismelei, 
sau piriul Accadin, afluen^t ai 
piriulul Tai^a. Se prelungeste 
la miazS-zi cu dealul Eni-Or- 
mangic - Tcpe. Are o inSl^ime 
de 27 1 metri, prin care doming 
asupra satulul Meidan-Chioi, ce 
este asezat la poalele sale oc- 
cidental. E punct trigonome- 
tric de observa(ie de rangul al 
3 -lea. Pe la poalele sale si pe 
muchia lul, tree drumurile co- 
munale Meidan - Chioi - Telija , 
Meidan-Chioi-Cocosul, Meidan- 
Chioi -Trestenicul si Meidan- 
Chioi- Accadin. Este acoperit 
numal cu scm&n&tur! si pa- 
sum. 

BostSne^ti, sat ; face parte din 
com. Vultureni, pi. Bcrheciul, 
jud. Tecuciu. Situat pe o vale, 
la E. comunei. 

Are o populate de 12 capT 
de familii, cu 30 suflete. 

Bostane^ti, pi rift, jud. Suceava ; 
izvoreste din satul Heresti si se 
vars& in piriul Stanistea, intre 
Heresti si Christesti, avind lun- 
gime de 400 m. 

Bostinari, sat, cu 25 familiT, ju- 
de{ul Arges, pi. Oltul; face parte 
din com. run Vitomiresti-Trep- 
teni. 



Bostucana, colina, jud. BuzSu, 
com. Piclele, c&tunul Joseni, a- 
coperit& de pSdurea mosnenilor. 

Bo^neagul, sat, in plasa Bor- 
cea, pendinte de comuna Ul- 
mul, jud. Ialomi^a, situat pe par- 
tea de E. a laculul Mostistea, 
spre S., la 2 kil. de satul de 
resedin^S, Ulmul, si la 4 kil. 
spre V. de satul V&r&sti. 

Popula^iunea satului este for- 
mats din 180 familii RominI, 2 
familii Grecl si 5 familii Tiganl. 

Areo biserica cl&dit&, la J 85 5, 
descrvitti de 2 preofT si 2 cin- 
t&rc^f, si o scoal& primary mixta, 
cu un invafator rctribult de co- 
mun&. 

Vite sunt : 370 cat, 260 bol, 
650 ot, 15 capre, 4 asini, 68 
bivolT si 320 rim&torT. 

Intemeerea acestuT sat se a- 
tribue anul Turc, venit aci din 
Bosnia, pe la inceputul acestut 
sccol. Stabilindu-se el mat in- 
tiiu pe locul, pe care este accst 
sat, cu incetul au venit de s'au 
stabilit aci si al{i Turd, BulgarT 
si ArmenT; iar satul a primit nu- 
mirea de Bosniacul, care cu tim- 
pul s'a transformat in Bosnea- 
gul. Cu inccperea r&zboiului in- 
tre Rusi si Turdf, cea mal mare 
parte din locuitori au par&sit 
satul, retr&gindu-se peste Du- 
n&re ; in urm£ s'a populat cu 
RominT, veni^ de prin alte sate 
de prin Bulgaria. 

Bo$oteanul, deal, jud. Bac&u, pi. 
Tazl&ul-d.-j., com. Bosoteni, pe 
teritoriul satulul Bosoteni. 

Bo§oteni, com. rur., jud. Bac&u, 
plasa Tazl&ul-d.-j., situate pe 
deal si in valea riului TazlSul- 
Mare. Este alc&tuit& din 2 cS- 
tune: EnSchesti, resedin^a, pe 
malul Nadisel, si Bosoteni, pe o 
ridic&tur&. 

In Condica Liuzilor g^sim mo- 



Digitized by 



Google 



BO$OTENI 



548 



BO$OTENI-DE-SUS 



sia Bosoteni, apar^inind medel- 
nicerulut Mihalache Rafaila; iar 
in Statisca din 1874 corauna 
mat aveasi catunele: Vidrascul, 
atuncl resedin{a, Iazul si Boso- 
teni ?mp5rtit in doua : Bosoteni- 
RazesT si Bosoteni-ParticularT. 

Teritoriul sail se margineste 
cu al com. Beresti la Vest, cu 
al com. Nadisa la Nord, cu al 
com. Dealul-Nou la Est si cu 
al com. Sclnduleni la Sud. 

Afara dc Tazlaul-Mare si de 
piriul Nadisa, mat este udata de 
piriiasul Finatul si brSzdata de 
deaiurile Bosoteanul si Cali- 
nisul. 

In partea despre Vest a co- 
munet, pe un ioc ses si pe ma- 
lul TazlauluT, se afla o movila 
de vre-o 5 — 6 stinjeni, care se 
crede a fi ftcuta din vremun 
foarte vechT. In spre Est se afla 
patru gropT ; aid se zice ca ba- 
triniT isl ascundeau femeile, co- 
piiT si averile, in timpul luptelor 
cu pftginif. Imprejurul acestor 
gropT s'au or^sit sa^etf de fier 
ru finite. 

$coa!a s'a infiin^at dc cunnd 
in catunul Enachesti. BisericT 
sunt 3 : 2 ortodoxe, una in E- 
nSchesti si alta in Bo : oteni, de- 
servite de 1 preot si 2 cinta- 
re{T si una catolica in En&chesti, 
Sunt 315 case dc locuit si 3 
circiumT. 

Populafiunea numaii 36 r capT 
de familie, cu 864 suflete: bar- 
ba{T 438, femeT 426. Dupa na- 
{ionalitate sunt : 820 Ronitni, 
42 Unhurt si 2 Izraeli^T, to{T 
de protecfiune romina. Dupa 
feiui ocupafiuneT, se deosibesc : 
730 agricultori, 1 meserias, 2 
comercian^T, 4 de profesiun! li- 
bere, 12 servitor!, $tiu a citi si 
scric 34, din carl 12 femeT, nu 
stiu carte 830, din can 414 fe- 
me!. ContribuabilT, dupa noul 
recensamint, sunt 160. Dupa 
legea rurala din 1864, s'au 1m- 



proprietarit 22 locuitorl cu 67 
falcT p&mint. 

Teritoriul comunei are o ln- 
tindere de 5450 hect. Padurile 
Calinisul si V^rzfirisul, ocupS 
383 hect. 

ProprietarT man sunt : T. Ra- 
faila, care are o mosie ce da 
4000 lei; I. T&zl&oanul si G. Si- 
mionescu, cu cite o mosie. 

Viile ocupa o suprafa^a de 7 
hectare si in 1890 au dat 280 
hectolitri vin alb. 

Totalul paminturilor de cul- 
ture este de 788 hectare. 

Animale sunt : 37 caT, 505 
vite cornute, 63 porcT, 160 of, 
carl apar^in la 7 proprietarT si 
can in 1891, au dat 220 kgr. 
linS. {urcana. 

Budgetul comuneT, pe cxerci- 
\\u\ 1 89 1 — 1892, are la venitun 
lei 1893 si la cheltuelTleT 1429, 
bam 33. 

Com. este strabatuta de calea 
jude^eana Sanduleni -Ardeoani. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtuluT, 27 kil. ; la Tirgul- 
Ocna, 40 kil. ; la com. Beresti, 
3 kil.; la com. Sanduleni, 6 kil.; 
la com. Nadisa, 4 kil. ; la com. 
Dealul-Nou, 36 kil. ; la com. 
Tirgul-Valea Rea, re.scdin(a pia- 
scT, 10 kil. 

Bosoteni, com. rur., pi. Ocolul, 
jud. Romana^i, situat in drcapta 
apel Tesluiuluf si strabatuta de 
o sosea vccinala. E departe de 
Caracal de 18 kil. si se com- 
pune din satele : Bosoteni, 794 
locuitorT, cu catunul Romina, 
Belcincanca, Urieni, Viisoara- 
d.-j. si Argintoeni. Altitudinea 
terenuluT d'asupra niveluluT ma- 
riT este de 160 metri. Are 
155 ContribuabilT, 200 capT de 
familie si o populate de 794 
locuitorl, din carl 406 barba^T, 
388 femeT; 374 casatori^i si 420 
nec&s3tori{T; 40 stiu carte si 754 
nu stiu. 



Budgetul comuneT pe 1886/87 
a fost de 2579 lei la veniturl 
si 2559 leT la cheltuelT. 

Ocupafia locuitorilor e agri- 
cultura §i cresterea vitelor. Vite 
man sunt 793, vite micT cornute 
*394 V porcT 339. 

Are 6 circiume. Scoala nu 
este. Are o biserica Sf. Nico- 
lae, deservita de un preot si 2 
cint&re{I. 

Bosoteni, sat, jud. Bacau, plasa 
Taziaul-d.-j., al comuneT cu ace- 
las T nume, situat pe un podis 
de pe stinga TazlauluT. Are o 
biserica ortodoxa,cladita la 1869, 
de Giminarul Toma Rafaila, de- 
servita de 1 preot si 1 cintare{. 
CapT de familie sunt 142, suflete 
248. Animale sunt: 8 caT, 148 
vite marT cornute si 18 porcT. 

Bo^Oteni, mosie, jude^ul Bacau, 
plasa TazlSul-d.-j., care a apar- 
^inut r^zesilor, urmasTaf luT Boe 
rescu, care o capita de la Ale- 
xandru-cel-Bun. Despre aceasta 
Th. Codrescu ne spune : «in 
mosie are parte d-neT Cucoana 
Elencu, so^ia rftposatulut CSmi- 
narul Toma Rafaila, niscuta Ro- 
set ; iar din razesT sunt si Ilinca, 
fata luT Berila Simion Berila si 
Pintilie Berila si al^T razesT; are 
sat cu o biserica, deservita dc 
1 preot, 2 dascalT, 1 privile- 
g^iat, 13 mazilT, 3 nevolnici, 5 
vadane, 10 slujbasT volnicf, I 
vataf, 1 jidov; pe lin^a mosiile 
Nadisa, Turluiul, Stroiesti, Te^- 
cani, Beresti, Verses ti si al te- 
le ; cu un numar de 55 locui- 
torT». 

I Bo§oteni-de-Jos, cdtun, al co- 
munei Bosoteni, plasa Ocolul, 
jude^ul Romana^i. 

Bo§Oteni-de-Sus, catun, al co- 
muneT Bosoteni, plasa Ocolul, 
jude^ul Romana^i. 



Digitized by 



Google 



BO$OVEIUL 



549 



BOTEANUL 



Bo^oveiul, numire ce se ma! del 
muntclul Virful-Epel, dintre co- 
munele Colfi si Balanesti, jud. 
Buzau. 

Bo§OVeiul, numire data ut\e\ pdr/l 
din pddurea Boziorul, a mo?- 
nenilor din com. Boziorul, jud. 
Buzau. 

Bo§oveiului (Virful-), munte, 
in jud. Buzau, com. Cotyi, for- 
mat in mare parte din stincl; 
servi ca limits intre comunele 
Colji, Balanesti si Boziorul. 

Bo^teni, sat, numit si Busteni, 
pe mosia si in comuna Pascani, 
plasa Siretul d.-j., jud. Suceava, 
tragi ndus! numele probabil de 
la busteni! ramasT in urma tae- 
ret padurei aflatoare pe acest 
loc la infiin(area satulul. Asezat 
pe dealurile Bosteni si Pietrisul, 
(Tara-din-Deal) si strabatut de 
Piriul-Ocoalelor, numara 122 
case, populate cu 140 cap! dc 
familie, sau 538 suflete. din 
carl 257 barbatf si 281 feme!. 
Are 120 contribuabili. Va- 
tra satulu! ocupa 16 falc!. Pen- 
tru alimentarea satulul cu apa, 
sunt 41 fin tint. (Despre mosie, 
vczT Pascani ). Improprietari^i 
la 1864 sunt: 80 fruntas!, 60 
mijlocasi si 40 codas!, stapfnind 
157 falc! si 25 prajini. Biserica 
din Sodomeni scrva si accstui 
sat. Are o scoala comunala ru- 
rala mixta, cu un inva^ator, in- 
fiin^ata la 1883 si frecuentata 
de 30 elev! si posedind 1 2 pra- 
jini loc in vatra satulu!. Copi! 
intre 7 — 12 anl din cercul scoa- 
leT sunt 88 bae^i si 85 fete. 

Drumurile principale sunt: la 
Pascani 5 kil. si la Sodomeni 
200 metri. 

Bosteni, dot I, pe care se afla 
parte din satul cu acelas! numc, 
jud. Suceava. 



Bo§tina, piriii mic, jud. Mehe- 
dinfi, pi. Ocolul-de-Sus, com. rur. 
Malovatul. 

Bo§uni, locuinfa izolata, aproape 
de Dunaie, in jud. Ilfov. 

Bota, sat, jud. Bacau, pi. Siretul- 
d.-j. al comunel Leca, situat 
pe coasta dealulu! Bota, la o 
departare de 1200 m. de Un- 
gureni. Are 26 cap! de familie 
si 136 suflete. Animale sunt: 
63 vite cornute si 2 pore!. 

Bota, deal, jud. BacaTi, pi. Siretul- 
d.-j., situat la N. de com. Pa- 
ri ncea, in spre com. Leca. 

Bota, pddurc, jud. Bacau, plasa 
Siretul-d.-j., com. Parincea, pe 
dcalul cu acelasi nume si din 
care izvoreste piniasul Zlatari. 

Bota-Mare, munte, in jud. Buzau 
pe frontier;!, intre muntelc Bota- 
Mica si Poiana-din-Cale si pi- 
raiele Crasni{asi Ar^agul. E aco- 
perit cu padure. 

Bota-Mica, munte, pe frontiera, 
intre Tabla-Cheef si muntelc 
Bota-Mare. 

Bota-Pufului, munte, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Tirgul-Trotu- 
sul, din culmea Slanicuiu!, situat 
la E. de Sandrul-Mare. 

Botanul, ca tunas, al com. Gura- 
AninoaseT, jud. Buzau ; are 20 
locuitor! si 5 case. 

Botanul, munte, in jud. Buzau, 
com. Gura-Aninoasei. Punct tri- 
gonometric, cu inalt'imea de 780 
metri. In localitate poarta nu- 
mele de Momiia -Neam^ulu!. Are 
multa sare. 

Botarul, sat, in plasa Ialomi{a- 
Balta, pendinte de com. Perie^i, 



jud. Ialomifa. Este situat linga 
calea jude{eana Slobozia-Urzi- 
ceni, spre-N.-V., la 2 kil. de satul 
de resedin^a si la S., linga lacul 
cu apa minerals, Fundata sau 
Sarata. 

Se mai numeste si Costei. 

Acest sat este la 300 metri 
spre V. de satul Bratescu, asa 
ca scoala de aci serveste si lo- 
cuitorilor din Botarul. 

Popula^iunea satulu! se com- 
pune din 20 famili! de RominI, 
car! se ocupa cu plugaria si 
vara is! mchiriaza locuin^ele vizi- 
tatorilor, bailor laculu! Fundata. 

Botarului (Piscul-), pise, pe 
mosia Meri, din plasa Tirgulu!, 
jud. Teleorman, la N.-V. ; este 
semn de hotar intre mosia Dra- 
ganesti,a statulu! si mosia Meri. 

Botasca, vale, jud. Bacau, plasa 
Bistri^a-d.-s., ce se intinde prin 
comunele Valea-lui-Ion si Bla- 
gesti. 

Bota§ni{a, seefie, jud. Bacau, pi. 
Trotusul, com. Bogdana, a satu- 
lu! Girbovanul. 

Botcelor (Dealul-), deal, in 
partea de Sud-Vest a comunel 
Bobulesti, plasa Stefanesti, jud. 
Botosani. 

Botcelor (Valea-), vale, intre 
Dealul-Botceior si dealul Cap- 
talan, in com. Bobulesti, plasa 
$tefanesti, jud. Botosani. 

Botea, lac mic, jud. Braila, la 
1 kil. spre Sud de satul Gro- 
peni, pe lunca dreapta a Du- 
nare!; comunica la N. cu lacul 
Gagiana, printr'un prival. 

Botea, pise, comuna Madulari, 
plasa Cerna-d.-j., jud Vilcea. 

Boteanul, munte, spre N.-E. de 



Digitized by 



Google 



BOTEANUL 



550 



BOTE?TI 



munteleGainatul, ale caruT poale 
le uda riul Dimbovija, judc^ul 
Muscel. 

Boteanul, pddurc, supusa regi- 
muluT silvic, in raionul comuneT 
Rucarul, plasa Dimbovi^a, jud. 
Muscel. 

Botele, cdtunas, al comuneT Pal- 
tineni, jud. Buzau, cu 240 lo- 
cuitorT ?i 53 case. 

Boteni, com. rur., pi. Argeselul,' 
jud. Muscel, la Sud de Qmpu- 
lung, 15 kil. departe de acest 
oras. La Nord se marginestc 
cu comuna Mafaul, la Sud cu 
comuna Hirtiesti, la E. cu co- 
muna Valeni si la Vest cu co- 
muna Jugurul. 

Se compune din 7 catune : 
Pamfnteni, Gogorani, Virtopol, 
Cimpsorul, Balabani, Linia si 
Luncani. 

Are o populate de 1563 lo- 
cuitorT, din cart 796 barba^I si 
767 feme!; 351 capl de familii, 
can traesc in 348 case. 

Este situata pe ambele ma- 
luri ale riulul Argeselul. 

LocuitoriT comuneT se ocupa 
cu agricultura si cresterea vi- 
telor; pufinT din eT se indelet- 
nicesc cu comerciul. Parte se 
ocupa cu cojocaria, timplaria si 
lemnaria groasa. 

ET cresc vite cornute. 

In jurul comuneT sunt livczT 
de finefe, de prunT, din cart se 
fabrica o {uica de cea maT buna 
calitate. Sunt 2 dealurT: Padu- 
celul si Goargasul, pe carT se 
afla padurT de stejar, fag, mes- 
teacan, anin, plop si alun. 

StupiT cu albine produc anual 
500 — 600 kgr. mieresi cam 120 
kgr. ceara. Prunele produc in 
termen mediu pana la 12000 
decalitri Juica. 

Riul Argeselul uda aceasta 
comuna de la Nord spre Sud. 



In el se varsa vaile : Iuda, Ba- 
neasca, Bolatul, Greci, Vanoaia, 
Ulmeni si Gogorasca. Pe riul 
Argeselul, in raionul comuneT, 
sunt 6 morl si 1 fierastrau, care 
taie lemne de fag. 

Cea maT mare parte din lo- 
cuitorT sunt mosnenT din mosT- 
stramosT; a treia parte s'au 
improprietarit, la 1864, pe mo- 
bile d-lor G. Vladescu, Dinica 
Vladescu, I. BesteleT, I. G. Vi- 
soiu, Al. Vladescu, Anica Dim- 
boviceanca, Mateiu Prisiceanu, 
si pe proprietatea mosnenilor 
Ilinca Purcaref, Ni$a Mitu si 
Pr. D. Badescu. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafafa de I578hect. si numara 
246 contribuabilT. Venitul co- 
muneT se urea (1889— 1890) la 
2705 leT anual si cheltueiile la 
2122 lei. 

In comuna sunt mid izvoare 
cu apa fcruginoasa, si altelc cu 
gustul si mirosul pucioaseT, si 
carbunT de pamint in mare can 
titatc, dar can nu se exploa- 
teaza. 

Straturl de ascmenea carbunT 
se vad in diverse locurT ale co- 
muneT, unde se presupune a fi 
in marl cantita^i. 

In partea de Nord a comuneT, 
pe {annul sting al riuluT Arge- 
selul, cam la 5 kil., tste locuin^a 
izolatfi Silistea, unde se zice ca 
ar fi existat o comuna, pe care 
ail devastat-o TatariT intr'o zi de 
sarbatoare, pe cind locuitoriT 
erau la petrecere. 

In comuna au fost doua bi- 
sericT micT, din carT una nu maT 
func^ioneaza, ci serveste de ca- 
mera mortuara a cimitiruluT; 
iar cea-1-alta, dupa cum se vede 
in hrisoave, s'a zidit de doamna 
Paraschiva Vladescu, si e acum 
o ruina. Acum de curind s'a zidit 
o alta biserica frumoasa si spa- 
{ioasa. 

$coala, cu doT inva^atorT, se 



frecuenta de 60 elevT si I eleva, 
din numarul de 66 baeji si 69 
fete, in virsta de scoala. Cu in- 
trefinerea eT, statul cheltueste 
anual 2484 leT. 

$tiu carte 95 barba^T si 12 
femeT. 

Boteni, sat, pi. Bolintinul, jud. 
Dimbovi$a,catunul comuneT Cor- 
netul. Are o moara deapa, una 
de aburi, o fabrica de faini si 
spirt. 

Boteni, sat; face parte din com. 
rur. Hagiesti-Mariuta, pi. Mos- 
tistea, jud. Ilfov, situat la N. 
de Hagiesti. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
979 hect. cu o populate de 27 1 
locuitorT. 

D-l Al. Popescu are 800 hect. 
si locuitoriT 179 hect. 

ProprictariT cultiva 400 hect., 
100 sunt sterpe, 50 izlaz si 250 
padure. LocuitoriT rezerva pen- 
tru izlaz 9 hect. 

Are o biserica, cu hramul 
S-{ii VoevozT ; 1 hclcsteu ; 1 
pod statator. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Numarul vitelor marT e de 
425 si al celor micT de 473. 

S'au stabilit in sat 3 strainT. 

Boteni sau Naipul, cdtun, in pi. 
CilnisteT,jud.Vlasca.(V. Naipul). 

Botescului (Odaia-), locuinfd 
izolatd, jud. R.-Sarat, pi. Mar- 
ginea-d.-s., com. Martincsti, in 
partea de rasarit ; azTehan pe 
drumul Gulianca. 

Bote^ti, com. rur., jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., asezata in va- 
lea riulul Racataul. Se compune 
din 4 catune: Botesti sau Dea- 
lul-Mare (resedin^a), Viforeni, 
Bartasesti si Iapa. 

Catunul Viforeni era alcatuit 



Digitized by 



Google 



BOTESTI 



r»5i 



BOTESTI 



in vechime din 3 secfil: Vifo- 
reni-d.-j. (Viforeni-Braescu), Vi- 
foreni (Viforeni-Capsei) si Vi- 
foreni- R&zesi, can, dupa cum 
se vede in Condica Liuzilor 
(«Uricarul deCodrescu,vol.VH, 
pag. 313) faceau parte din ju- 
de^ul Tecuciii. 

Din aceasta comuna mat fa.- 
cea parte si satul Varni(a, care 
azi este alipit comune! vecine 
Leca. 

Se margine^te la N. cu com. 
Sacuieni, la E. si S. cu com. Le- 
ca si la V. cu com. Buhociul. 

Are o scoala mixta, care func- 
tioneaza din anul 1889, in sa- 
tul Botesti, intrefmuta fiind de 
comuna. In anul 1891, scoala a 
fost frecuentata de 18 copii, 
dintre car! 6 fete. 

Biserici sunt 3 : una in Bo- 
testi si 2 in Viforeni, cu un 
preot si 3 cintare{i. Se numara 
338 case de locuit si 4 cir- 
ciumT. 

Populafiuneaeste de 342 capl 
de familie, cu 1206 suflete, din- 
tre cart 1 155 RominI, 28 Izrac- 
litl si 23 Unguri, to{i de pro- 
tecfiune romina. Dupa felul o- 
cupa^iuneT se deosibesc: 864 a- 
gricultori, 2 de profesiun! liberc, 
80 muncitort si 60 servitor!. 
$tiu a citi si scrie 26 ; nu stiu 
carte 1 1 80. 

Contribuabill, dupa rtcensa- 
mintul pentru periodul 1891 — 
1896, sunt 328. Dupa legea ru- 
rala din 1864, s'au impropriety 
rit 78 locuitorl, cu 229 falcl si 
40 prajinl, in farina. 

Teritoriul comuneT are o in 
tinderc de 4662 hectare. Lo 
cuitoril poscda 1 302 hectare pa 
mint. Proprietarl marl sunt 
I. Dim. I. Lecca: are i64ohect. 
cu un venit de 29.354 let; 2 
Iunius I. Lecca: are 1320 hect. 
cu un venit de 23.760 lei; 3 
C. I. Capsa : are 364 hect. a- 
rendate pentru 4200 lei pe an 



4. clironomil def. Iancu Capsa 
au 196 hect. ce dau 5500 let. 

Padurile ocupa 1 170 hect., si 
sunt: Dealul-Mare si Viforeni, 
impar^itc ambele intre mat mutyl 
proprietary 

Viile ocupa 19 hect., car! in 
1890 au dat 16 hcctol. vin ne- 
gru si 668 hectol. vin alb. 

Totalul paminturilor de cul- 
ture este de 1072 hect. 

Animale sunt: cat 102, vite 
cornute 655, pore! 59, capre 22 
si 01 552, carl apar^in la 10 
proprietari si carl in 1891 aii 
dat 860 kg. lina ainestecata. 
Stupi de albine sunt 130, carl 
in 1890 au dat 390 kg. miere 
si 43 kg. ceanl. 

Budgetul comuneT, pe exerci- 
{iul 1890 — -91, are la veniturT 
lei 3045 si lacheltueli lei 2675, 
ban! 84. 

Comuna este strabatuta de 
calea jude^eana Valea-Racataul- 
Botesti, lunga de 21 kil. 

Distanfele : la Bacaii, capi- 
tala districtulul, 1 7 kil. ; la Pa- 
rincea, resedin^a plasei, 7 kil. ; 
la com. Sacuieni 6 kil. ; la com. 
Leca 7 kil. ; la com. Buhociul 
12 kil. 

Bote§ti, com. rur., jud. Roman, 
in pi. Moldova, pe malul sting 
al riulul Moldova, spre nord de 
orasul Roman si la o depSrtare 
de 22 kil. de el si de 23 kil. 
de resedin^a pl&sei. Este alca- 
tuita din satele : Botesti, Barti- 
cesti si Nisporesti (Zapodia), cu 
resedin^a com. in satul Botesti. 
Are 435 cap! de familil, 385 
contribuabill, 1 561 locuitorl, din 
carl 29 stiu carte si 380 case. 
Popula^iunea este romina, afara 
de 1 20 capl de familil (480 locui- 
torl) Ungurl si 6 familil de Evrel. 
Sunt 720 capete de vite man. 
Sunt 3 biserici, una ortodoxa si 
2 catolice. Are o scoala primara 
mixta, care in anul scolar 1886 — 



87, a fost frecuentata de 28 e- 
levl (24 baejl, 4 fete), din 28 
tnscrisl (24 baefl, 4 fete). Ve- 
nitul anual al comunei este de 
lei 2463 si cheltuelile de lei 
2460. Este legata cu orasul Ro- 
man prin soseaua na^ionala. 

Botesti sau Dealul-Mare, sat, 
jud. Bacau, pi. Siretul-d.-j., al 
comunei cu acelasl nume. Este 
situat pe Dealul-Mare, in dreapta 
piriulul Racataul. Are o scoala 
si o biserica clSdita de Maria 
G. Lecca si o circiuma. Capl 
de familie sunt 119 si suflete 
417. Animale se numara: 58 
cal, 265 vite cornute, 33 porcl 
si 10 capre. 

Botesti, sat, in com. rur. Pa- 
festi, plasa Girlele, jud. Putna. 
Este eel mal insemnat din sa- 
tele care formeaz£ comuna si e 
proprietatea raze?ilor. 

Are o biserica parohiala, cu 
hramul Sf. Hie. 

Are 2 scoll, din carl 1 de 
baefl si 1 de fete. Cea de bae{I, 
construita de comuna, e frecuen- 
tata de 23 baefl, din 34 cu virsta 
scoala. $coa!a de fete e fre- 
cuentata de 18 fete, din 30 cu 
virsta de scoala. 

Vidrascu, familie moldoveanS 
razaseasca, se trage de aci si a 
fost ridicata la boerie de Scar- 
lat Calimah. 

Botesti, sat, jud. R.-Sarat, in pi. 
Marginea-d.-j., c&tunul comunei 
Malurile. Si-a luat numele de la 
un fost proprietar, Botescu. E a- 
sezat in par tea de rasarit, a co- 
munei, pe piriul Leica, la 5 kilo- 
metri spre Est de catunul de 
resedinta, Malurile. Are o intin- 
dere de 14 hect, si o populatie 
de 35 familil, cu 154 locuitorl, 
35 contribuabill; 9 stiu carte. 

Botesti, sat, in jud. Roman, pi. 



Digitized by 



Google 



BOTESTI 



BOTH (VALE A-) 



Moldova, com. Botesti, pe ma- 
lul stin^ al riulu! Moldova, spre 
N.-N.-V. de orasul Roman si la 
o departare de 22 kil. de el si 
de 23 kil. de resedin^a plase!. 
Este resedinja comunel Botesti. 
Are 142 cap! de fam., 126 con- 
tribuabilT si 525 loc, din carl 
20 stiu carte si 116 case. Po- 
pular a este numaT romina, afar a 
de 1 fam. deEvrel. Sunt 129 vite 
mar! cornute. Se face iarmaroc 
anual la 14 Septembrie. Are o 
bis. de leinn si o scoala pri- 
mara mixta, care in 1886 — 87 
a fost frecuentata de 28 elevi. 
Este legat cu orasul Roman prin 
sosea nafionala. 

Acest sat, cu mosia inconjura- 
toare, apar^inea, inainte de 1840, 
VorniculuT Alecu Ghiea, fiul Lo- 
gofatulu! Grigore Ghica. S'a vin- 
dut la 1840, cu 12000 galbenT, 
Serdarului Vasilc loan si Agai 
Dimitrie Stan. 

Botesti, sat, pe mosia Horodni- 
ceni, din com. Braduleful, plasa 
Moldova-d.-s., jud. Suceava. A- 
sezat pe dealul si valea cu a- 
celasT nume, la 3650 m. de 1 Io- 
rodniceni si linga hotarul Bu- 
covinel, numara 1 3 1 case, popu- 
late cu 138 capl de fam. sau 
574 sufl., 299 barbap si 275 fe- 
me!, din carl 12 strainl. Are 150 
contrib. Vatra satului ocupa 13 
falcT si 60 prajinl. Locuitori! se 
ocupa cu plugaria. Are o bise- 
rica, cu patronul Sf. Gheorghe, 
cladita din lemn la 1801, de lo- 
cuitori, deservita de preotul din 
Horodniceni si de 2cintare{!. Are 

scoala rurala mixta, infiin^ata 
in anul 1892, cu un inva^ator, 
platit de stat si frecuentata de 
40 elevi . 

Improprietari^T la 1864 sunt 

1 fruntas, 18 mijlocasl, 58 co- 
das! si 11 loc. cu cite i2*/2 pra- 
jinl, stapinind 236 falcT si 20 
prajini. 



Drumun sunt: la Cornul-Lun- 
ci! (8 kil.) si la Horodniceni (3650 
metri), 

La 1863, «Botesti, a clirosulu! 
din Bucovina, aveaii 23 liuzf, 
platind 376 le! bir anual. («Uri- 
carul», de Th. Codrescu, vol. 
VII, pag. 252). 

Botesti, cat unas, al com. Pana- 
taul, jud. Buzau, cu 60 locuitori 
si 12 case. Are sub-divizia Ma- 
racini. 

Botesti, deal, pe care sta satul 
cu acest nume, jud. Suceava. 

Botesti, mosie, jud. Bacau, plasa 
Siretul-d.-j., numita si Dealul- 
Mare, pe Racataul, despre care 
Th. Codrescu ne spune : « mo- 
sie in care au parte clironomif 
raposatel Paharnicesel Maria Le- 
ca, d-luT Aga Costache Lupu si 
Banul Dimitrie Lupu, care cum- 
para vr'o ci^i-va stinjenl de la 
C. Boboc, din batrinul Malina, 
fataluT $tefan,Comisarul Teodor 
Braescu tij din batrinul Merisca, 
Baronul austricesc Vladislav Bos- 
can, Stolniceasa Ruxandra Ne- 
guroaia; iar din razes! sunt si 
Alex. Fainaru, postelnicil Ale- 
xandru si Costachi Bibiri,Enache 
Bibiri din batrinul Toma, Du- 
mitrachi si Hie Bibiresti, din ba- 
trinul $andru si Fatu, Vasile 
Dopu, etc., si al{! mul{! razes! si 
partasi in ea; pe linga mosiile Un- 
gureni, Obirsia si altele ; fara sat» . 

Botesti, parohie, formata din o 
parte din com. Pa^esti, satele 
Botesti si Pa^esti, jud. Putna. 
Are 2 biseric!: cea parohiala, 
cu hramul Sf. Hie, in Botesti ; 
cea-1-alta, filiala, cu hramul Sf. 
Gheorghe, in Pa^esti. 

Botesti, pddure de stejar, linga 
satul cu acest nume, com. Bra- 
dafelul, jud. Suceava. 



Bote§ti, vechiu picket, cu No. 71, 
jud. R.-Sarat, in pi. Margin ea- 
d.-j., catre hotarul MoldoveT, in 
com. Mai u rile. Azi e han pe 
drumul catre Maicanesti. 

Botesti, piriias, jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., care uda satul cu 
acelas! nume si se varsa in Ra- 
cataul. 

Bote§ti, vale, din satul Botesti. 
com. Brada^elul, jud. Suceava. 

Bote§ti-Slobozia, sat, in plasa 
Marginea-d.-j., jud. R.-Sarat. V. 
Slobozia-Botescu. 

Botez (Codrui-lui-), pddure, de 
diverse esen^e, in com. Ciumu- 
lesti, jud. Suceava. 

Botezatul, iaz. V. piriul Rogo- 
za-Bujor, com. 0{eleni, pi. Mij- 
locul, jud. Falciu. 

Boteze§ti, pddure, pe teritoriul 
com. Copalaul, pi. Cosula, jud. 
Botosani. 

Botezului (Dealul-), deal, si- 
tuat in raionul com. Colonesti, 
pi. Stanisesti, judeful Tecuciu, 
ramificat din Zarea - Dobrotfo- 
rului. 

Botianca, vie intinsa, situata in 
jud. Tecuciu, raionul com. Va- 
lea-Rea, intre satele Nanesti si 
Galbeni. Poarta acest nume de 
la un calugar, care a fost pro- 
prietarul e! ; astazf este pro- 
prietatea d-lul Constantinidi. 

Botica, iezer, jud. Braila, la su- 
dul lacului Botea, din comuna 
Gropeni. 

Botii (Valea-), catun, al com. 
Gura-Sara{il, jud. Buzau, cu 790 
loc. si 215 case, si cu multe 
crame de vil. 



Digitized by 



Google 



BOTll (VlRKUL-) 



553 



BOTO$ANI 



Botii (Vlrful-), colind, in jude- 
(ul Buzau, comuna Valea-Mus- 
celuluT, pe hotarul despre Pa 
tirlagi. 

Boti§Orul, prival jud. Ialomita, 
in pi. Rorcea, teritoriul comu- 
net Ciocanesti-Margineni. 

Bo ti^ a » numire ce se mal da 
muntclul Bota-Mica, jud. Buzau. 

Boti^a, picket de vara, la fron- 
tiers, judeful Buzau, in poalelc 
rauntelut Bota-Mica, intre piche 
tele Cheia $i Poiana-din-Cale. 

Botoaca, movila, in partca de 
S. a satulul Cernesti, com. Zla- 
tunoaia, plasa Miletinul, judejul 
Boto$ani. 

Botoaia, izvor, jud. Tecuciu, ce 
isi ia nastere din ripa cu ace- 
las! nume, curge printre satclc 
Valea-Rea si Calimancasa si se 
varsa in partea stinga a riulul 
Zeletinul, la puntul unde se afla 
hanul Tanasoaia. 

Botoaia, mo?>ila, in partea de E. 
a mosiet Todireni, com Todi- 
reni, pi. Jijia, jud. Botosani. 

Botoaia, ripd, situata intre satclc 
Cfdimaneasa si Valea-Rea, pi. 
Zeletin, jud. Tecuciu. 

Botoaei (Dealul-), deal, pe te- 
ritoriul satuluT Vinatori - Silis- 
cani; se intinde spre S. de Vi 
natori, coin. Gorbanesti, plasa 
Miletinul, jud. Botosani. 

Botorani, sat; face parte din 
com. rur. Maciuca, pi. Cerna 
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- 
late de 546 locuitorl. Aci este 
o biserica cu urmatoarea in 
scriptfe : 

«Aceasta sfinta si Dumneze 
iasca biserica, ce se praznueste 



cu hramul Sf. Nicolae, ce ma; 
inainte a fost de leinn, iar a- 
cum s'a reinceput recladirea ei 
de zid in anul 1 87 1 , in zilele 
InatyimeT sale Domnulul Romi- 
niel Carol I, cu bine-cuvintarea 
Sfinfiei Sale ParinteluT Episcop 
alRimniculut, NoulSeverin, Eno- 
chen^ie Pi^ulescu si s'au facut, 
si s'au tnfrumuse^at precum se 
vede prin osirdia si cheltueaia 
mat multor alergatorl a Doni- 
nilor: Preotul Radu Smaran- 
doiu, Hie I. Smarandoiu, etc.* 

Botorani, deal, in com. Maciuca, 
pi. Ccrna-d.-j., jud. Vilcea. 

Botoroaga sail Tirnava-de- 
Sus, comuna, in plasa Cilnistea, 
jud. Vlasca. (Vezi Tirnava-d.-s.) 

Botose^ti, deal, pi. Dumbrava-d.- 
s., com. Seaca, jud. Dolj, din 
care se lasa dealurile Covrca si 
Velica. Are o inal^ime de 50 
m. si este acoperit cu padurT. 

BotOSlll, lac izolat, in com. Bu 
halnifa, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neamfu, situat pe malul sting 
al riulul Bistri{a, linga gura pi- 
riulul cu a sa numire. 

BotOSUl, ramura de ;//;/;///, ce se 
intinde paralel cu iralul sting 
al riulul Bistri^a, jud. Neam^u, 
in direc^iunc N.-S., de la cru- 
cisatura ram u ret Potoci si Pa- 
rul (com. Buhalnija), pana la 
Poiana -Carbunarului, in jos, fa 
cind legatura cu ramifica^ia mun- 
tclul Cozmita, de pe teritoriul 
com. Pingara{i. 

BotOSUl, piriia§, jud. Neamfu, 
ce izvorestc din ramifica^iunca 
catre V. a nodulul format de 
catre ramurile de mun{T : Potoci, 
Botosul si Parul. Se varsa in riul 
Bistri^a, in partea despre S. a 
satulul Potoci. 



Botorani, Judef, numit ast-fel du- 
pa capitala sa. Face parte din 
Nordul MoldoveT, formind o 
parte din hotarul {are! si la E. 
si la V. 

Judeful Botosani, este coprins 
intre 23°, 50', 34" (gar a I{cani) 
si 2S°,oo',i2" (satul Durnesti, 
com. Ringhilesti) , longitudine 
orientals (meridian ul Paris) si 
47°, 20', 26'' (orasul Hirlau) si 
47 , 50', 47" (satul Boldul, 
plasa Baseul, din judeful Do- 
rohoiu, pe Prut) latitudine bo- 
reala. 

Judeful Botosani se intinde pe 
VaJea-PrutuluI,pedcaluriledintre 
Prut si Jijia, pe Valea-BaseuluT si 
aJijieT, pe valca si dealurile Sic- 
neT, pe valca MiletinuluT si a Bah- 
luiulul si dealurile dint re aceste 
riuri, pe valea Siretulul si a Su- 
cevel si dealurile ce marginesc 
Siretul pe drcapta si pe stinga 
si care se prelungesc din dea- 
lurile BucovineT. 

La N., acest judef se mar- 
gineste cu jud. Dorohoiu, unde 
incepe lima de hotar de pe ma- 
lul drept al PrutuluT, din mar- 
ginea satului Boldul, jud. Doro- 
hoiu, care hotar merge in di- 
recfia S.V., pana in valea Ba- 
seulut, mat in jos de satul Ha- 
ncsti (Dorohoiu) ; de aid tot 
linia de hotar se continua spre 
V., pana in Jijia (riii) la N. de 
satul Iacobeni-Costcni, comuna 
Ungureni, judeful Botosani ; de 
aici hotarul il formeaza riul Ji- 
jia, pana la satul Calugareni, 
com. Manristireni, de unde iarasl 
o linie de hotar, mergind spre 
V., apoT spre S. si iarasl spre 
S.-V. ajungc in riul Siret, tre- 
cind pe la N. V. de satele Co- 
targaci, Costinesti si satul Bu- 
cecea pana in Siret; de la Siret 
linia de hotar, trecind peste riu 
mat spre N. de satul Grigorcs- 
ti, com. Calinesti - Botosani, a- 
puca direcfia de V. si ajunge 



65213. MartU Picfionar Gtograftc. 



70 



Digitized by 



Google 



BOTOSAN1 



554 



BOTO^ANI 



in hotarul BucovineT, spre S. 
de satul Mitocul, jud. DorohoiO. 
La V. se margineste cu Buco- 
vina, despar^it printr'o linie de 
hotar, care merge de la Mitoc 
spre S. pana in riul Suceava 
mai in jos de I^cani; de aid ho- 
tarul il face riul Suceava, care 
merge spre S.-E. pana la var 
sarea sa in Siret. La S. se mar- 
gineste cu jud. Suceava si jud. 
Iasi, incepind de la gura Suce- 
vel. Siretul formeaza hotarul 
pana spre N. de gura Dolhasca; 
de aicT micul piriu Turbata fa- 
ce hotar natural, de unde in- 
cepe o linie de hotar prin co- 
dril Deleni, in direc^ia S.-E. pa- 
na in riul Bahluiul, la satul Pir- 
covaci; de aici Bahluiul face 
hotar natural trecind pe linga 
Hirlau ; de la Hirlau, mat in 
jos de oras, incepe linia de ho- 
tar, ce merge spreE.,apoi face 
un unghiu mergind spre N. si 
N.-V. pe la fundul mosiilor Hir- 
laul si Deleni pan& in riul Mi- 
letin la satul Prajeni, com. La- 
tai-Botosani ; de la Prajeni, linia 
se indreapta spre E., trecind 
pe la N. de satul Plugurile, din 
jud. Iasi, pana in vaile Recea 
si Ruptura, pe mosia Rauseni, 
com. Comandaresti, jud. Boto- 
sani, de unde linia de hotar, 
facind mat multe curbe si linii 
drepte, merge spre E. si N.-E., 
ajungc in Jijia, la marginea sa- 
tulut Draganesti, jud. Iasi, de 
unde Jijia formeaza hotar natu- 
ral pana la marginea satuluT Po- 
goresti, com. Comandaresti din 
jud. Botosani ; de aid, linia de 
hotar, {inind aproape direc^ia 
N.-E. ajunge in Prut, linga sa- 
tul Durnesti, com. Ringhilesti, 
jud. Botosani. La E. se mar- 
gineste cu riul Prutul, incepind 
de la Durnesti pana la margi- 
nea de S. a satuluT Boldul, jud. 
Dorohoiu. 

Suprafata judc^ului Botosani 



este de 285,579 hect., sau de 
2855 kil. patr. 

Forma acestul judet, este 
aceia a unul exagon neregulat. 
In fa^i sarea sa naturala este ur- 
matoarea : doua vai man, prin 
care curg riurile Prutul si Siretul, 
apoT sase vai' mai mid, prin cari 
curg riurile Baseul, Jijia, Siena, 
Miletinul, Bahluiul si Suceava, 
la Vest de Siret, despartite 
fiind prin sase sirurl de dea- 
lurT, carl sunt o continuare a 
deaiurilor din Bucovina; au, 
in genere, toate direc^iunea N. 
V. spre S.-E. si tree in jude^ul 
Iasi, pentru a se continua cu 
alte dealurT, sau a se pierde in 
vaile riurilor ce le desparfesc. In- 
clina^iunea soluluT cea mat mare, 
este de la V. spre E., apoT vine 
inclina^iunea de laNord la S.; a- 
mindoua combinate dau directia 
apelor de la N.-V. spre S.-E. 
Ast-fel, pentru a ne face o idee 
exacta de diferin^ele de nivel, 
sa luam sesul Siretului, care se 
afla in partea de V. a jud. si 
sesul PrutuluT, care il margineste 
la E. si sa comparam cotele 
citor-va puncte, socotite de asu- 
pra nivelului Marii-Negre. Asa, 
s'a constatat ca la Grigoresti, 
din com. Calinesti, sesul Sire- 
tului are o in&tyime de 249 m., 
pe cind la confluen^a Volova^u- 
lui cu Prutul, linga satul Boldul, 
jud. Dorohoiu, suntnumal95 m., 
o diferen^a decide 154 m., de 
si acest din urma punct, Boldul, 
e situat pe un paralcl cu vre-o 
20 kil. mai spre N. de cit pa- 
ralelul ce trece prin Grigoresti ; 
apoi la Lespezile jud. Suceava 
avem 206 m., iar la Badarii, 
jud. Iasi, linga Durnesti pe Prut, 
numal 54 m. Alta vale tot atit 
de apasata este valea Bahluiulul, 
cari la Podul- IloaieT, jud. Iasi, 
abia are 39 m., iar la Hirlau, 
jud. Botosani intrece peste 50 
pana la 55 m. 



Pamintul jud. Botosani este 
mai mult deluros si face parte 
din sistemui general al deaiuri- 
lor dintre Prut si Siret. In pri- 
vin^a caracterulul fizic general 
se disting trd regiuni: 

a) Regiunea padurilor sau re- 
giunea deaiurilor Siretului si 
Bahluiului, carl coprinde toata 
partea intre valea Sicnei si a Si- 
retului la V., compusa din dea- 
luri inalte, repezl si pietroase, 
mai ales spre S., acoperite in 
cea mai mare parte cu paduri, 
vil si livezl; natura pamintului 
e aci pietros si argilo-calcaroasa. 

b) Regiunea de cimp, care 
coprinde toata partea dintre va- 
lea Sicnei si Prutul, compusa si 
aceasta din dealuri, vai purine 
si inguste, dar mai ales podise 
intinse, cu paduri si vii purine ; 
ocupata insa cu semanaturl in- 
tinse, fine^url .si imasurl; na- 
tura pamintului e aci argilo-nisi- 
poasa. 

c) Regiunea dintre Siret si 
Suceava, cuprinsa intre aceste 
doua riunf, in general cu dealuri 
mid, dar avind sesurl intinse pe 
valea Siretului si Sucevel; na- 
tura pamintului e aci nisipoasa. 

Dealurile ce strabat acest ju- 
de{, sunt ramificarl din lan^ul 
deaiurilor, carlseintind din Car- 
pa{T, intre Siret si Prut. Acest 
sistem de dealuri se imparte, 
prin valea si riul Jijia, in doua 
ramuri : una, a deaiurilor din 
stfnga Jijiel si a PrutuluT si alta 
din dreapta Jijiel pan& in Siret. 

Ramura din stinga Jijiel, se 
continua din jud. Dorohoiu, in- 
tra in acest jude£ impar^ita in 
alte doua ramurl mai mici, prin 
valea si piriul Baseul carl merg, 
cea din stinga pe linga Prut si 
se termina la satul Stinca, com. 
$tefanesti, iar cea din dreapta 
Baseulul, merge marginind Jijia, 
impar^ita si ea in mai multe 
coline prin parac si vai si trece 



Digitized by 



Google 



BOTOSANI 



555 



BOTO?ANI 



in jud. Iasi. Toate aceste ra- 
mur! ocupa intreg tercnul pla- 
silor Jijia si $tefanesti. 

Ramura dealurilor dintre Jijia 
si Siret se imparte iaras! in 
doua ramuri prin valea si piriul 
Siena. 

Ramura din stinga SicneT si a 
Jijiel, este intretaiata de mat 
multe va! si pirae si formeaza 
mal multe culm!: culmea dintre 
pinul Sicnei si piriul Ursoaia, 
care se prelungeste pana lin- 
ga iezerul DracsanI; pe capatul 
aceste! culm! este tirgul Sulifa. 
Culmea dintre piriul Ursoaia si 
Dristia se prelungeste pana la 
satul Todireni, la varsarea SicneT 
in Jijia, fiind impar^ita si aceasta 
in alte doua culmi pe piriul Co- 
zancea, care se varsa la satul 
Cernesti in Siena. 

Aci gasim mat multe dealur! 
inalte, precum : Dealul-Mare, fii- 
guiata si BabicenT. 

Culmea dintre piriul Dristea 
si Jijia se prelungeste pana la 
satul Trusesti. Toate aceste culm! 
ocupa parte din plasa TirguluT 
si aproape intreg teritorul placet 
Miletinul. 

Ramura dintre Siena si Siretul 
se prelungeste spre S. si S.E., 
desfacindu-se in mat multe culm! 
spre Siret sau Siena pana a- 
proape de satul Cristesti la iz- 
vorul Miletinulu!, de unde se 
desparte o ramura, care merge in- 
treMiletin si Siena, apoi spre Jijia, 
si se termina in jud. Iasi la var- 
sarea Miletinului in Jijia. Din 
ramura din dreapta Miletinului 
se desfac mal multe culm! spre 
Siret, intre paraele Vorona si 
Turbata, culm! acoperite cu pa- 
durl. 

Spre S. de Miletin, intre acest 
piriu si Bahluiul, se rid ; ca o 
culme, cea mat inalta, din intreg 
masivul dealurilor jud. Botosani, 
pietroasa, repede si acoperita cu 
padurl foarte mart si care se in- 



tinde delaN.-V. spre S., sub nu- 
mele de dealul f encusa, Cerba- 
toarea, Pietraria si Deleni pana la 
Bahluiu linga Hirlaul. 

Toate culmile dintre Siena si 
Siret, ocupa parte din terito- 
rul plase! TirguluT, plase! Siretul 
si intreaga plasa Cosula, aco- 
perite cu semanatur!, dar si cu 
multe padurl si vil. 

In dreapta Siretulul se intind 
nistc culm! pu^in inalte, can 
sunt ecle de pe urma ramifica- 
{iun! ale dealurilor dintre Siret 
si Suceava. 

Aproape pe toate dealurile 
mart si mid, din coprinsul ju- 
defulul, se vad semanate nenu- 
marate movill. Unele din ele, si- 
tuate pe virfurile celor mat inalte 
dealurl, pot scrvi ca puncte 
de observable, de unde vederea 
poate imbrajisa regiun! intreg!. 

Asta-zT servesc ca puncte geo- 
dezice si topografice. 

Origina lor este foarte depar- 
tata; nu se cunoaste vechimea 
nicT a uneia; se poate sus^ine 
prin analogic ca si pentru toate 
movilele din restul {are!, ca cele 
mal multe au fost ridicate de 
popoarele ce au locuit inaintea 
noastra si de barbari!, ce s'ati 
strecurat pe aict si cart, dupa 
marturiile istoriel, la moartea 
regilor lor si chiar capitanilor 
man, le ftcea o movila cit mai 
mare drept mormint, in carl 
11 ingropa dimpreuna cu toate 
odoarele lor, sacrificind in urma 
pe aceste morminte robi!, fe- 
meile si cail lor. 

Mat tirziu, dupa spusele le- 
gendelor, movilele au servit ca 
puncte de observa^ie si de sem- 
nale pentru a vesti intrarea in 
{ara a navalitorilor strain!. Tot 
legendele ma! spun ca pe vir- 
furile ma! multor movil!, se aflau 
batu^I in pamint stilpi sau ca- 
targur!, pe car! i! inveleau cu 
paie, i! ungeau cu pacura si cind 



trebuin^a cerea le dedea foe pen- 
tru a prevesti pe locuitori! din 
partea loculu! ca vin navalitori! 
si ca e vremea de a se retrage. 

Doua va! mar! strabat jud. 
in direc^ia N. V. spre S. E. si 
anume: Valea-Prutulu! la E. si 
Valea-Siretului la V. Ma! in- 
tin sa este Valea-Siretului. care 
se intinde toata pe teritoriul ju- 
de^ulul, pe cind Valea-Prutului 
are partea sa dreapta numa! 
pe teritorul jud. si aceasta pe 
unele locuri este foarte ingusta, 
de oare-ce Prutul lasa sesul in 
stinga si curge foarte apropiat 
de dealurile din dreapta. 

Alte va! sunt: Valea-Bascu- 
lui, care de la satul Stanca, co- 
muna Satul-$tefanesti, se con- 
funda cu sesul Prutulul, pina la 
satul Bascaceni, com. Ostop- 
ceni, unde Baseul conflueaza cu 
Prutul. 

Valea Corogea, ingusta, arc 
ma! multe iazuri; prin ea curge 
riul Corogea. 

Valea Jijiel este cea ma! lunga 
vale din jude{; prin ea curge 
riul Jijia, care strabate intreaga 
pi. a Jijiel in tot lungul e!. 

Vaile Dristea si Siena, in drea- 
pta Jijiel, sunt strabatute de pi- 
raele cu acelas! nume. Valea 
Siena are o mul^ime de iazur! 
man, precum : iazul Stauceni, 
Iazul-lu!-Zosin si iezerul Drac- 
sani, linga Suli^a. Cu valea Sie- 
na, corespund in stinga si vaile 
Teisoara, Strimbul si Casancea. 

Valea-Miletinulu! strabate in- 
treaga plasa Cosula; e destul 
de larga ; are in dreapta Valea 
Scinteel, Dodolea si Modruzul ; 
iar in stinga Valea - Prajanulul, 
Novaci si Recea. 

Valea - Bahluiulul, ingusta si 
marginita de aproape cu dea- 
lur! paduroase nu se largeste 
de cit in jos de Hirlau, dupa 
ce trece in jude^ul Iasi, unde 
sesul este foarte in tins. 



Digitized by 



Google 



BOTO?A\I 



556 



BOTO?ANI 



Valea- Sirctului si valea si 
sesul SuceveT, spre frontiera des- 
pre Bucovina, sunt ccle mai 
frumoase vai. 

Jud. Botosani esteudat de do- 
ua riurl marl : Prutul si Sirctul, 
de 5 riurl mid: Baseul, Jijia, Sie- 
na, Miletinul si Suceava, de mat 
multe pirae si piriiase, dc I lac, al- 
Dracsanilor, si vre-o 70 de iazurT. 
Direcjiunea gcnerala a apclor 
este de la N.-V. spre S.-E. 
si prea purine pirae curg dc la 
N. la S. 

Facind acum descrip^iunea 
apelor, in ordinea asczarei lor 
naturala, de la Est spre Vest, 
avem : 

a) Prutul, care uda toata par- 
tea despre E. a jude{uluT, de la 
satul Rapiceni, mat in jos de 
Boldul, pana la satul Durnesti, 
facind in accasta parte si hota- 
rul despre Basarabia. El estc 
eel mat mare riu din jud. Bo- 
tosani, alimentind cu apa necc- 
sara toate satele de pe malul 
sau drept si punind in mi scare 
mai multe mort de apa, al caror 
numar, mic astazT, era destul de 
mare alta data. 

Prutul, curgind foartc apro- 
piat de malul sau drept, nu lasfi 
in accasta parte a maluluT sau 
destul de inalt pe unele parti, 
de cit poted si purine vadurT, 
pe unde locuitoriT se folosesc dc 
apa sa. Apcle PrutuluT, on cit 
de marl ar fi, nu tree peste 
mai nici odata in aceasta parte, 
afara numat dc la satul Stinca 
pana la Ostopccni, unde sesul 
Mind jos, se confunda cu sesul 
BaseuluT si se acopcre de apa, 
cind se fac revarsarile, carl fac 
acest scs sa devic fcrtil in 
produfiunea erbel trebuitoare 
numeroaselor vite ce se crcsc 
in aceste parti. 

In tot lungul acestuT scs, si 
pc malul PrutuluT, sc afla o pa- 
dure dc rachita si plop si maT 



multe girlc si batyT, care intre- 
finutc cu apa prin revarsarile 
PrutuluT si BaseuluT, produc 
peste si papura multa. 

Prutul primeste in dreapta, 
Baseul, care uda teritoriul co- 
munelor Brateni, ^tefanesti, Bo- 
bulcsti si Ostopceni si formeaza 
m cursul sail cite va iazurT, pu- 
nind in miscare si cite-va morT. 

Corogea curge prin Valea- 
Corogea, formeaza maT multe 
iazuri si se varsa in Prut, mai 
in jos de Ringhllesti. 

b) Jijia curge de la N.-V. 
spre S.-E. 111 tot lungul plasei 
Jijia, venind din judc^ul Doro- 
hoiu. Intrc^ine numeroase sate 
cu apcle sale, atit pc dreapta 
cit si pe stinga sa. Uda sesul 
prin care curge si care e bogat in 
fine^e si imasun, care nutresc 
numeroase turme de vite. For- 
meaza maT multe girle si iazuri 
si pune in miscare maT multe 
mori dc apa. Jijia e bogata in 
peste si racT gustosT, cu care 
locuitoriT se hrancsc mai tot tim- 
pul anuluT. 

Jijia primeste in dreapta pi- 
riiasul Dristea, care curge prin 
comuna Trusesti si Siena si cu 
care conflueaza la satul Todi- 
reni. Siena uda plasa TirguluT 
si plasa MiletinuluT, formind in 
cursul sau maT multe iazuri inarT. 
Trece si prin iezerul Dracsani. 
Este bogata in peste si racT; 
iar apcle sale pun in miscare 
maT multe mori de apa. $csul 
Sicnei se largeste, maT cu sea 
ma dupa ce esc din iezerul 
Dracsani pana la Todircni. Acest 
ses e destul de intins si ocupat 
de imasurT si fine^e. Siena pri- 
meste in stinga maT multe pi 
raie, precum : Tei.soara, Ur- 
soaia si Cozancea. 

Miletinul curge de la V. spre 
S.-E., udind plasa Cosula si tre- 
cind prin comunele: Cristesti, 
Cosula, Copalaul, Uriceni si 



Latai; trece in jude{ul Iasi si 
se varsa in Jijia. 

In timp de scceta, apele sale 
sunt mid, dar in timp de re- 
varsari, apele sale acopera sesul 
care este destul de bogat in 
fineturl si imasurT. Miletinul pri 
meste maT multe piraie, precum : 
in dreapta Oneaga, Bahna, Tul- 
burea, Scinteia, Dodolea si Mo- 
druzul; iar in stinga primeste, 
Prajanul, Novaci si Recca. 

Bahluiul si Humosul curg prin 
padurca Deleni si, unindu-se, 
tree pe linga Hirlau in jude- 
^ul Iasi. 

c) Sirctul este al doilea riu 
mare din jude^ul Botosani; uda 
partea de Vest a judc^ului, nu- 
mita pi. Sirctului si curge prin 
comunele Salcea, Dumbraveni 
si Fintinelele pe dreapta, si Ca- 
linesti, Brehucsti, Corni, Poiana- 
Lunga si Tudora pe stinga. 

Inconjurat de padurT pe am- 
bele sale ^armurT, el curge prin 
sesul larg, peste care de multe 
orT isT revarsa apele sale. Nu 
meroasele bal^T si girlc ce se afla 
pe linga farm, se umplu in tim- 
pul revarsarilor cu apa si pesti. 
Terenul sesuluT sau este de na- 
tura nisipossi pricste de minunc 
cultureT ovazuluT si cartofilor. 
Fine^ele si imasul cresc in a- 
bunden^a. MorT de apa se ga- 
sesc multe pe vadiirile si gir- 
lele SiretuluT. Acest riu pri- 
meste pe dreapta maT multe 
piraie, ca: Verona, Turbata si 
Sire^elul ; iar in stinga primeste 
Suceava. Riul Suceava vine din 
Bucovina, de la Nord-Vest spre 
S.-E., si formeaza hotarul natu- 
ral al jude^uluT Botosani si al 
^areT despre Bucovina, curgind 
pe linga comunele Burdujeni, 
Dumbraveni si Fintinelele si sc 
varsa in Siret maT in jos de 
Roscani, sat, in com. Fintinelele, 
din plasa Siretul. 

Valea Sucevei este una din 



Digitized by 



Google 



BOTO^ANI 



557 



BOTOSANI 



cole mai romanticc vai, foarte 
populata si destul dc bogata. 

Afara dc acestea, mat sunt 
si altc, ape care alimenteaza te- 
ritoriul judefuluT Botosani si a- 
ccstea sunt iazurile, intre care 
vom enumara : iezerul Dr&csani, 
care ocupa locul intiiu prin ma- 
rimca sa. Situat in pi. Miletin, 
linga tirgusorul Suli{a, el sc 
intinde, in sensul dircc^iuneT 
vaei Siena, de ia N.-V. spre S.- 
E., pe o lungime de vre-o 7 
kil.; la^imea sa variaza intre 400 
metri pana la 1 kil. E bogat 
in trestie si papura, asemenea 
si in peste. Pe apele accstuT 
iezcr traesc o mul^ime de pa- 
sari de apa, salbatice. 

Mai sunt iazurile dc pe valea 
Sicnei, precum: iazul de la Ra- 
dii^, de la Stauceni, de la 1 
Zosin. 

In comuna Trusesti cstc Ia- 
zul- Mare, iazul Ciolpani, iazul 
Lunca; in comuna Feredieni ia- 
zurile Leahul si Nacu; in com. 
Latai, iazul dc la Valea Rea, | 
Movila - Parulul si Hranaciul ; 
in comuna Cristesti, Lipoveni i 
si Tofaneasca; in comuna Fin- 
tinelcle este iazul Vadulc^ul. 

In privin^a formafiunel geo- 
logice, terenul judejului Boto- 
sani coprinde doua rcgiunl bine 
deosebite. 

Intiia regiune, care coprinde 
aproape intreg jude^ul, este for- 
mata din tarimurile quatcrnarc 
sau diluvium, in care sc pot deo- 
sebi 3 straturt. Diluvium vinat, 
depozit amestecat cu pietre rosto 
golite, numit huma, se gaseste in 
purine localita{I si se gasestc la 
baza stratuluT diluvium galbcn ; se 
poate observa pe coastele dea- 
lurilor .in fundul ripelor adincl ; 
pe coasta dealuluT Pogoresti, 
din comuna Comindaresti, la 
Feredieni, in ripa Cerbatoarea 
si in alte parp, mat ales prin 
rip! si ponoare. Diluvium gal- 



ben este al 2 -lea strat; compus 
din argila-silicioasa in mare 
parte, se gaseste pe intindcri 
mai marl; acest strat are o 
grosime pana la 50 m. si chiar 
mat mult si se gasestc esit la 
suprafa^a in regiunea padurilor, 
in plasa Cosula mai cu seama, 
si pe coasta dealurilor repezt 
si ripoase, in diferitele par^I ale 
jude^ulut, pe care stratul negru 
nu s'a putut fixa fiind minat 
de apa. Asemenea coline si mai 
ales acelea expuse spre Sud, 
sunt pozifiunile cele mai bune 
pentru cultura viilor. 

Diluvium negru, numit si pa- 
mintul negru, are, grosime ce 
arare-orl trece peste un metru. 
Acest strat coprinde materil or- 
gan ice in mare cantitate si for- 
meaza terenurile cele mat pro- 
ductive ; ocupS cea mat mare 
intindere din teritoriul jude^u- 
lui si se afla pe stratul gal- 
bcn. Acest strat in diferite com- 
binafiuni, ca argilo-nisipos, ar- 
gilo-calcaros si nisipo-argilos, o- 
cupa toata regiunea numita a- 
gricola sau cimpeana. Pe vaile 
si sesurile riurilor arc o grosime 
cu mult mat marc, din caiiza 
dcpozitelor facute de ape. A 
doua regiune geologica c foz- 
mata din terenurile terfiare; se 
compunc din argila, nisipurl, 
grcziurl si calcare. Mai bine 
reprezentate se afla in pi. Co 
sula, prin dealul ^encusa, Cer- 
batoarea si Pietraria, unde pia- 
tra si greziurile se vad esite la 
suprafa^a pe marl intinden, si 
de unde se si exploateaza: pre- 
cum in comunele Deleni, Storesti 
si Slobozia-Sec&tura. De ase- 
menea terenuri se mat gasesc 
in comunele Burdujeni, Brehu- 
esti si Dumbraveni, din pi. Sirc- 
tuluT, unde se gasesc insemnate 
cariere de piatra. Pe malul Pru- 
tulul in plasa ^tefanesti, la sa- 
tele S tinea si Lehnesti, se vad 



stincT la suprafata pamintulut, 
cum si in apa, dc piatra cal- 
caroasa, care se taie si se punc 
in varni^e, pentru a fabrica va- 
rul, cu care se face un comerciii 
foarte insemnat in Stefanesti. 

Clima in general este san&- 
toasa. Regiunea cimpeana este 
mai calduroasa vara si mat ex- 
pusa vinturilor de la N. si E. 
fiind lipsita de p&duri si inclinata 
chiar spre asprul vint, criva^ul. 
Regiunea padurilor este mat ra- 
coroasa vara si mai pu{in ex- 
pusa vinturilor aspre ; mai cu 
seamd. in ccntrele de popula- 
tiune asezate in vai si la poa- 
lele padurilor in general, cli- 
ma este uscata. In vaile lungT si 
intinse toamna si primavara 
clima este mat mult umeda. 

Pentru a caracteriza mai bine 
clima jude{ului Botosani, dam 
aci datcle sta^iuneT meteorolo- 
gice de al 2-lea ordin din co- 
muna Comindaresti si datele 
sta^iunilor udometrice din Hir- 
lau si ^tcfanesti, pe anil 1888, 
1889 si 1890, sta^if infiintate 
de Institutul Meteorologic din 
Bucuresti : 
Stafiunca Meteorologlcd din Co- 
mhiddrvfti. 
Long, de la Greenwich 20° 5 1 ' E. 
Latitudine .... 48^30'^ 
Altitudine de-asupra nivelulul 

MariT-Ncgrc 105 m. 
Tempcratura acruluL 

Medil lunare pe 1889 si '^9° 
dedusedinJ/^.r.-f Min.-\-Sa-{-$/>. 

1V*J M. il_ 1S90 st. 11. 

Ianuarie ... — 9°3 — 1 °9 

Februarie . . — 4^4 — 6°j 

Martie .... — o°9 f \°j 

Aprilie. . . . — io°5 + IT °9 

Mat 17.0 -f- 1 5- 5 

Iunic I9°5 -j" 1 ^^ 

Iulie 23°o 21.4 

August ... 21 °3 22.6 

Septembrie . 13.2 14.9 

Octombrie. .12.3 -\- S.J 

Noembrie . . -f- 4. 9 -\- 5.2 

Decembrie. . — 5. 8 — 8.3 
Mijlocia an. p. i889=-|-8 44 
> » » i890=-f 8 °3S 



Digitized by 



Google 



BOTO^ANI 



658 



BOTOSANI 



Cea mat inalta temperatura, 
18S9-1890, la I3lulic 1889=4- 
38.1. 

Cea ma! sc&zuta temperatura, 
18891890,1a 18 Ianuarie 1889 
= — 29.8. Diferen^a cxtremilor 
estc 67 °9. 

Gradele sunt date dupa tcr- 
mometrul Celsius si termome- 
trele sunt asezate la aer liber, 
si la umbra, sub un aparator 
de 2 m. d'asuprasolulu! cu iarba. 

Presiunea atmosferica (redu- 
sa la grade). 
Media anulul 1889 • • =761.3 

» » 1890 . . =762.4 

Cea mal inalta pres., 1 889- 1 890, 
la 28 Decembrie 1889, 785.3. 

Cea mat sc&zuta presume, 
1 889- 1 890, la 24Nocmbrie 1890, 
737.6. 

Diferenfa extremilor . . 47.6. 
Direcjiunea vimulut fi taria lid. 



Dlmtliml 1NS8 


Totalurt 
peiitra 
I8W 1N)0 K nnl 


N a bat. de or! 63 


39 124 


226 


NE » 


» » 4 


37 38 


79 


E 


» » 48 1 


23 84 


255 


SE » 


» » 21 1 


23 223 


367 


S 


» » 23 1 


44 73 


240 


SV » 


» » 3 


23 20 


46 


V 


» » 87 100 74 


261 


NV » 


» » 18 1 


56 222 


396 


Linis. » 


» » 161 1 


93 144 


498 


Vintul dominant este eel de la 


N.-V. si 


opusul sau, de la S.-E. 


PI 


oaia fi zapada. 




Com? 


n dares ti 


Hirlati 




1R88 i88y 


1850 


1890 


Ianuarie 


14.2 20.6 


27.7 


324 


Febr. 


23.6 38.6 


3-9 


6. 7 


Martie 


1 1.8 31.0 


39-5 


27.1 


Aprilie 


47-5 45.0 


2.7 


0.0 


Maf 


53-6 32.3 


61.8 


71.0 


Iunie 


27.7 78.3 


"3-3 


154.8 


Iulie 


34-3 17. 1 


35-5 


91.9 


August 


88-5 75-3 


35-6 


25-5 


Septem. 


14.1 63.9 


29.9 


47-9 


Octom. 


27.9 98.4 


44.2 


42.7 


Noem. 


34 34-1 


37-o 


49.6 


Decern. 


25.5 18.3 


12.7 


16.6 



Total. 372.i;S5 2 -9;443-8, 566.1 



Proprietatea in judcful Boto- 
sani este impar^ita ast-fel : pro- 
prietary mart ocupa intinderea 
cea mat mare. Unele mosi! se 
exploateaz& bine si sunt mzes- 
trate cu cladir! frumoase si con- 
strue^! agricole bine facute, iar 
in jurul proprieta^ilor suntsadi^I 
copacl si vit. Altc propriety! 
din contra, si accste sunt cele 
arendate, de care se gasesc 
multe, se exploatcaza din punc- 
tul devederenumatal cistigulu! 
imediat. Statul poseda multe pro- 
priety!, toate arendate. In pri- 
vinfa culture!, de si sunt date 
arendasilor instruc^iun! de catre 
Minister, totus! se cultiva du- 
pa obicciu. Razesii sati vechi! 
mosnenl, ale caror propriety! 
sunt cele mal vecht, mosi! in- 
tinse odinioara, ad fost cu tim- 
pul incalcate, rupte bucata cu 
bucata, pana ce s'au redus la 
niste petice de p&mint. Locu- 
rile de pe linga case si chiar 
multe de la cimp, unii le au sa- 
dit cu pom! roditor! si vil. 

farani! impropriety^! prin 
legca de la 1 864 si de la 1 894 
incoace, sunt cef mal micT pro- 
prietor! si ce! de pe urma. Pu- 
{inul pamint ce-1 au, il cultiva 
in mod rutinar ; casele de lo- 
cuin^a si imprejmuirile la uni! 
sunt in bune condemn! si in- 
frumuse^ite cu gradin! de pomT 
si legume. 

Jude^ul Botosani are o intinde- 
rea de 285,579 hect, din care i 
in anul 1889 s'a lucrat 107,959 
hect.; restul de 177,620 hect. 
coprinde teritoriul necultivabil 
cum si pamtntul lasat ca pir- 
loaga pentru anul viitor. 

In jude^ul Botosani, in anul 
1889, au fost 38 proprietari si 
66 arendasi. 

lata datele statistice relative 
la repartizarea proprieta^ei in 
general : 

Statul poseda 8.775 hect. ; 



comunele 1.415 hect. ; biseri- 
cele 2.423 hect. ; scoalele 1.617 
hect. ; proprietari! mar! poseda 
221.827 hect.; razesii poseda 
3.032 hect.; satcni! impropric- 
tari$I, de la 1864 pana astazi, 
46.490 hect. 

De la 2000 h. in sus, prop, sunt 26 
» 1500 — 2000 » > 10 
» 1000-1500 » » 25 
» 5 00 —1 000 » » 14 
» 400 — 500 » » 9 

» 300 — 400 » » 11 
» 200 — 300 » » 22 
» 150- 200 » » 10 
» 100— 150 » » 25 

» 75— IOO » :> 5 

» 50— 75 » » 11 

* 25 — 50 » » 24 

» 10-- 25 » » 68 

» 5 — 10 » » 4.484 

Cu ma!pu{in de 5 h. » » 1 1.566 

Instrumentele si masinclc a- 

gricole care au servit la munca 

cimpulu! in anul 1890 : 7280 

care de carat greuta^! si re- 

colta cimpulu! ; 14 14 harabale» 

4457 pluguri de lemn ale sate- 

nilor ; 2990 pluguri de f !cr ale 

proprietarilor ; 2 plugur! cu a- 

bur pe mosia Ringhilesti ; 3097 

grape de ficr; 54 masin! de a- 

les samin^a; 96 masin! de se- 

manat; j6 masin! de treerat cu 

abur; 21 masin! cu abur de ba- 

tut porumbul. 

Cea ma! mare intindere a ju- 
de^ului e ocupata cu cultura ce- 
realelor, a imaselor si a fine^e- 
lor. 

Intinderea aproximativa a cul- 
ture! cerealelor, legumelor, tu- 
berculelor si plantelor oleioasc 
a fost in anul 1889 1890 ur- 
toarea : cultura porumbulul, pe 
o intindere de 42408 hect, 
a griulul, de 39323 hect., aorzu- 
lul, de 10005 hect., a rapine!, 
de 6267 hect., a ov&zulul, de 
5187 hect, a secarel, de 2.130 
hect., a cartofilor de 877 hect., 
a fasolel, de 469 hect., a hrisca! 



Digitized by 



Google 



BOTO$ANI 



559 



BOTO?ANI 



de 312 hect., a cinepel de 236 
hect., a mazereT, de 184 hect., a 
trifoiului de 56 hect., a meiuluT 
de 32 hect., a lintel de 29 hect., 
a bobuluT de 10 hect., a aniso- 
nulu! de 36 hect., a nohotuluT 
de 2 hect. 

Produc^iunea cercalelor a fost 
in 1889 urm&toarea: 927396 
hectol. porumb, 625912 hectol. 
griu, 196404 hectol. orz, 92154 
hectol. oviz, 26102 hectol. se- 
carft, 93634 hectol. rapi$, 271 1 
hectol. hrisci. 

Producfiunea plantelor ole- 
ioasea fost: 5253 hectol. cinepS, 
87 hectol. in, 264 hectol. meiti, 
42100 kgr. anison. 

Producjiunea cartofilor, de 
4764723 kgr. 

Producfiunea trifoiului, de 285 
hectolitri. 

Producjiunea legumelor in 
1889 a fost: 629147 kgr. fa- 
sole, 257206 kgr. mazare, 76436 
kgr. linte, 210 kgr. bob, 24 
hectol. nohot. 

Viile au intinderea de 650 
hectare si au produs in 1889 
16800 hectare. Viile cele rnal 
insemnate se gasesc in orasul 
Botosani, in $tef&nesti, Hirlaul, 
Storesti si Copula. La munca 
cirapulul au luat parte in 1889 
21066 b&rba{i, 12594 feme! si 
9310 copiT. 

Pe linga agricultura este 
cultura vitelor care face boga^ia 
jude$uluT. Numarul capetelor de 
vite ce se cresc pe intinsele 
imase si fine^e din jud. Boto- 
sani, este de 192573, din carl 
71990 ale proprietarilor si ale 
arendasilor, iar 120583 ale lo- 
cuitorilor. 

Nuni&rul vitelor pe categorit, 
atit ale proprietarilor cit si ale 
satenilor, sunt: 

Vitele proprietarilor si aren- 
dasilor: 198 buhai, 46 bivolT, 
73 bivoltye, 10283 boT, 5342 
vacT, 2109 vtyel, 164 armftsarl, 



1226 cat, 2 catiri, 14 magarl» 
5467 porcT, 42124 oT si berbect, 
403 capre, 902 epe, 405 mlnjT, 
*5 2 5 goniton, 1228 gonitoare, 
278 strajnici 202 strajnice. 

Vitele s&tenilor: 100 buhai, 
1 1 bivoll, 70 bivoltye, 1 601 1 boT, 
1 3 105 vacf, 7445 vi^er, 357 ar- 
m&sari, 3714 caT, 1 catir, 10999 
porci, S^77^ 01 si berbeel, 
2823 epe, 3405 minjl, 3415 
gonitori, 2823 gonitoare, 681 
strajnici si 560 strajnice. 

Productuloiloreste de 445 82 5 
kgr. cas si 2 1 63 13 kgr. lina. 

Cultura albinelor este pu^in 
intinsa. 11.324 stupf au pro- 
dus 23079 kgr. miere si 8688 
kgr. ceara. 

Cultura vermilor de matase 
este aproape cu totul neinsem- 
nata in jud. Botosani. 

Cultura livezilor produce foarte 
multe fructe alese si frumoase 
si care se gasesc in abundenfa 
in toate comunele. 

Livezile artificiale sunt pe o 
intindere de 350 hect. si au pro- 
dus in anul 1889 peste 376410 
kgr. fructe ; iar livezile naturale 
sunt pe o intindere de 19948 
hectare si au produs aproape 
5725009 kgr. fructe. 

Pad u rile, resurse foarte bogate 
pcntrU proprietary satisfac cele 
ma! mart trebuinfe ale locuitorilor 
din judef; din ele se scot tot 
felul de lemne pentru construc- 
fiunT si foe, cu deosebire din pa- 
durile din plasile Cosula, Sire- 
tul si parte din pi. Miletin. Pa- 
durile, de pe luncile Prutulut si 
ale SirctuluT bogate in loz, ra- 
chita sau salcie si plop, dau nu- 
iele pentru garduri si alte tre- 
buin^e. 

Intinderea totals a padurilor 
este de 27234 hect., din care : 
5001 hect. fag, 4343 hect. car- 
pen, 6219 hectare stejar, 2390 
hect. ulm, 754 hect. frasin, 118 
hect. paltin, 468 hectare rachita, 



341 hect. salcie, 2468 hect. plop, 
541 hect. alun, 185 hect. mes- 
teacan, 3763 hect. teiu, 20 hect. 
sorb, ete. 

In padur! se aria: caprioare, 
porcT salbatic!, lupT, jderT, epun, 
etc. 

Rasele vitelor sunt cele local- 
nice, ast-fel : vitele albe sunt 
de rasa moldoveneasca. Unil din 
cultivatoril mart au vite de rasa 
elve^iana si olandeza. 

Oile sunt de tref rase bine 
deosebite, si anurae : {urcane, 
cu corpul bine facut si cu lina 
lunga si aspra, stogomane, cu 
lina amestecata cu perT grosT si 
lungl si altele cu pert mof, scur{i 
si delica{I, si oile {igaT cu lina 
lunga, crea^a si mladioasS. 

Cele doua rase de la inceput 
formeaza maioritatea oilor, pe 
cind rasa din urma este foarte 
pu{in respindita. 

Din dealurt si ape (piraie) se 
scoate piatra calcara pentru var, 
piatra de moara, piatra pentru 
zidirT si sosele, nisip si prundis. 

Cele mal principale carierT de 
piatra din jud. Botosani sunt : 
La Slobozia-Secatura, 2 carierT; 
la Flaminz!, 2 carieri; la Deleni, 
1 cariera ; la Storesti, 1 ca- 
rierT; toate acestea in pi. Co- 
sula ; la Salcea e I cariera si la 
Dumbraveni 2 cariere. 

Apele ce se intind pe teri- 
toriul judefuluT Botosani, pe 
linga c<i alimenteaza satcle, sc- 
surile si cimpurile, cu apa ne- 
cesara, inlesnind vegeta^iunea 
plantelor si cresterea vitelor, 
satisfac si alte trebuinflf ale vie- 
{uirei locuitorilor, producind pe- 
sti, racT si scoict pentru hrana, 
stuh pentru foe si pentru aco- 
peritul caselor si a ocoalelor, 
papura, din care se fac rogo- 
jinl, cosciuge si se Intrebuin- 
^eaza si la butnarie. Sunt 136 
de iazuri, de unde se poate pes- 
cui aproape 137000 kgr. peste 



Digitized by 



Google 



BOTOSANI 



560 



BOTOSANI 



si unde se poate gasi 750 hect. 
stuh si 530 hect. papura. 

In privin^a industrieT, jud. Bo- 
tosani este bine reprezentat, 
gra^ie sistemulut protectionist si, 
nevoid, ce se simte de a dez- 
volta si la not aceasta ramura 
importanta a bogafiel sociale. 

In primul loc este moraritul, si 
din pricina bune! calitafi a griulu! 
ce se produce pe cimpiile jud., 
si prin perfec^ionarea morilor, 
carl sunt instalate dupa cele mat 
nouT sisteme, au dat un avint 
mare fabrica^iunet de fainurT. 
Ast-fel este recunoscuta in toata 
{ara si chiar in strainatate, rc- 
puta^iunea faine! din Botosani. 

Numarul morilor din jude^ul 
si orasul Botosani este de 84 
mori de apa, 3 morl cu cat, 
26 morl cu vapor si 3 morl de 
vint, intre care morile cu aburi 
din Botosani ocupa primul loc. 
S'a macinat, in cursul anului 
1889, 12669565 kgr. faina de 
griti si 2137600 kgr. faina de 
poi*umb. 

Velni^ele ati func^ionat in nu- 
mar de 6 si an prod us 368000 
hectolitri spirt. La aceste vel- 
ni^e s'a ingrasat peste 1000 vite. 
In acest jude^ se mat inseamna 
si urmatoarele fabric!: 2 fabric! 
de bere, 7 fabric! de sapun, 2 
fabric! de otct, I fabrica de vacs, 
7 fabrica de peri!, 3 fabric! de 
site, 4 fabric! de luminal! de 
scti, I fabrica de sticle, la Sto- 
resti, ma! multe fabric! de bla- 
narii si cojocarii, 16 fabric! de 
oale, ma! multe fabric! de ca- 
ramida, fabric! de pastramun, 
prin care orasul Botosani este 
vestit in toata {ara, 1 scoala de 
mescri! cu 4 sec{iun!: ciobota- 
ria, croitoria, lemnaria si fferaria 
si 4 tipografn. 

Sunt in jud.: 15 bancheri, 
190 bacanl, 5 brasovcm, 21 bru- 
tar!, 40 birjar!, 20 boiangii, 9 
bragagil, ^2 barbierl, 24 brin 



zar!, 6 argintar!, 6 alamarl, 5 
armurieri, 5 abagerl, 6 agen^T 
de asigurare, 3 architect, 42 
avoca^!, 8 case de schimb, 8 
comercian{! de manufactur!, 25 
comercian^i de grine, 19 de lina, 
37 de vite, 2 de seurl, 5 de 
mobile, 5 de gaz, 56 de faina. 
10 de sac!, 591 circiumari, 8 
cafegi!, 1 5 comercian^i de por^e 
Ian, 3 comercianpf de haine gata, 

3 comercian^t de oase, 1 1 ceasor- 
nicart, 9 caretasl, 5 ceaprazarl, 

14 curelari, 92 croiton de dame, 
82 croitorl de barba^I, 37 ca- 
sap!, 3 cirnatan, 53 caraus!, 18 
coval!, 18 comisionar!, 337 cio- 
botar!, 2 1 2 cintaret! la biseric!, 
7 ciurar!, I caldarar, 7 cofetari, 
9 covrigan, 211 debitant! de 
tutun 4 droghistl, I cu^itar, 15 
dubalar!, 4 dogari, 2 dentistf, 
20 doctor! in medicina, 3 doc- 
tor! veterinari, 7 diacon!, 3 de 
pozitar! de lemne de foe, 9 de 
pozitar! de lemne de trebuin^a, 
151 dulgherl, 7 farmacist!, 7 
fringhierl, 49 fierar! si potco- 
van, 2 fotograf!, 14 galantarl, 1 
sapator de metal (graveur), 4 
sapator! in lemn (graveur), 19 
hangi!, 12 chiristigi!, 99 hara 
bagi!, 9 chirurgi, 4 librar!, 32 
lipscanl, 3 legator! de cart!, 5 
inginer!, 214 lautari, 50 masi- 
nistf, 16 mindirigit, 11 moase, 

15 mocarf, 7 pescarl, 22 pala- 
rieri, 7 otelier!, 42 olar!, 108 
profesor! (inva^atori si insti tu- 
tor!), 131 preo^i, 34 precupetf, 
200 rotar!, 4 rabinT, 1 1 sepcar!, 
7 sipetar!, 37 sacagif, 86 sam- 
sar!, 103 stolen', 3 strungar!. 

4 tipograff, 32 timplan, 26 ti 
nichigiT, 12 telal!, 1 tocilar, 4 
tapper!, 21 varart, I varsator in 
metal, 96 zidar!, 23 zugravl, 42 
zarzavagi!. 

Afara de acestia mal sunt 
1384 func^ionar! la diferitele au- 
toritat! si 3990 servitor! si scr- 
vitoarc. 



In jude{ este: o societate de 
economie si imprumut, o soc. 
comerciala, o soc. de bine-fa- 
cere, o soc. ftlantropica, o so- 
cietate de ajutor mutual, 8 ma- 
gazi! cu fierarie, 7 magazi! cu 
articole de moda. Sunt in ju 
det 141 biseric!. 

Industria manuala, precum : 
impletitui palariilor de paie, im- 
pletitura lozilor, din care se 
fac : panere, cosercl, scaunc, etc. 
fringheria, a inceput de un timp 
a se introduce in ma! multe 
din scoale rurale, dar a prins 
radacin! in primul loc in scoa- 
lele din Biicecea, Dumbraveni, 
in al doilea loc in scoalele din 
tirgul Stefanesti, din Corni, din 
Burdujeni - tirg si altele, frin- 
ghieria la scoala din Sfinta-Ma- 
ria, com. Ringhilesti. 

Industria casnica, ca lucrul 
cinepe!, inului, line!, bumbacu- 
lu!, din care se fabrica : pinze, 
^oalc, sumane, scoar^e, saiacur!, 
devine din zi in zi ma! rara, din 
cauza ca agricultura, in acest 
jude^ foarte cautata ocupa si 
bra^ele femeilor de la {ara. 

In ro.port cu industria rurala, 
cea urbana a luat o dezvoltare 
ma! intinsa. Este o scoala de me- 
seri! in Botosan!, ateliere de 
croitorie , ciobotorie , stofarie, 
fringhierie, ferarie, tinichigeric, 
fabric! de bere, bautur! gazoa- 
se si altele. 

Articolelc cu care se face eel 
mat intins comer^ sunt ccrea- 
lele si vitele. Dintre cereale 
sunt: giiul, secara, porumbul, 
orzul si ovazul; apo! rapi^a si 
altele. Dintre vite : bo!, vac!, o!, 
ca!, rimator!. Se vind pie!, lina, 
brinza, lemne, fructe, legu- 
me, ete. 

Pentru 1888 exportul pentru 
jude^ul Botosani a fost evaluat 
la 18,000,000 le! ; iar importul 
la peste 3.000,000 ie! 

Desfacerea productelor pentru 



Digitized by 



Google 



BOTOSAN1 



501 



BOTOSANI 



str&inatate se face mat ales pe 
pia^a orasuluf Botosani ; pen- 
tru comerciul mic din jude{ sunt 
tirgurile din Hirlau, $tefanesti, 
Bucecea, Burdujeni, Suli^a si 
Frumusica. 

Iarmaroacele inlesnesc mult 
comerciul si se \\n in anumite 
zile ale saptaminei in tirgurile 
enumerate. Mat important este 
iarmarocul ce se face in Boto- 
sani de la I — 15 Septembrie, 
in fie-care an. 

Comerciul este mal intreg in 
mina Evreilor; Ronnnii se in- 
deletnicesc mat mult cu pro- 
ducfiunea. 

Pentru inlesnirea comunica- 
fiel sunt 4 feluri de drumurl: 

1 . Calea ferata : a) Linia prin- 
cipals. Bucuresti-Burdujeni, care 
strabate jude^ul Botosani in par- 
tea de Vest, si care linie leaga 
{ara si jude^ul cu Bucovina. Pe 
asta cale avem de insemnat 2 
garl : Veresti si Burdujeni, unde 
se fac incarcarile si descarca- 
riie. b) Din linia principals, si 
anumede la gara Veresti, pleaca 
o linie secundara la Botosani, 
(oras) avind pe aceasta cale inca 
doua garl: Bucecea-Tirg si Le- 
orda. c) De la Leorda pleaca o 
alta ramura secundara la Doro- 
hoiu si d) o alta ramura de o 
important foarte mare pentru a- 
gricultorl, ramura Dorohoiu-lasi, 
pe valea JijieT. trecind prin mij- 
locul jud. Botosani. 

2. Calea Na^ionala. Ramura 
de sosea pietruita, ce se prelun- 
geste de-alungul {arel, incepind 
de la Mihaileni, jud. Dorohoiu, 
intra in jud. Botosani la tirgu- 
sorul Bucecea, trece apol prin 
comunele Cucoreni, Curtesti, o- 
rasui Botosani, apol prin co- 
munele Baluseni, Cristesti, Co- 
sula, Copalaul, Flaminzi, Fru- 
musica-S tores ti, Hirlau, si de aici 
in jud. Iasi la Tirgul-Frumos ; 
are o intindere de 81 kil. 



3. Cat Judefene. 

Din orasul Botosani pleaca 4 
cal jude^ene : Una din Boto- 
sani spre V., prin comunele 
Curtesti, Brchuesti, Dumbra- 
veni, Salcea, la Burdujeni. A- 
ceasta cale are o intindere de 38 
kil. 800 m. ; a doua pleaca tot 
din Botosani spre Sud-V., prin 
com. Curtesti, Poiana-Lunga, la 
Liteni-Marginea, jud. Suceava; 
are o intindere de 42 kil. ; a 
treia pleaca de la Botosani spre 
E., trece prin comunele Balu- 
seni, $oldanesti, Trusesti, Bobi- 
ceni, Durnesti, la Tirgul $tefa- 
nesti ; are o lungime de 46 kil. ; 
alta, ce pleaca din $tefanesti, 
prin comunele Bobulesti, Ostop- 
ceni, Ranghilesti si trece in 
judeful Iasi, are o lungime de 
24 kil. O ramura ce pleaca din 
Tirgul Bucecea pe scsul Siretu- 
lut, trece in jude{ul Iasi, avind 
o intindere de 10 kil.; in fine, 
calea judejeana ce pleaca tot 
din Botosani, spre N.E., trece 
prin comunele Monastircni, sa- 
tele Onteni, Ungureni si se duce 
in jude{ul Dorohoiu, la Saveni; 
are o lungime de 20 kil. ; mat 
este calea national;!, care pleaca 
din Botosani la Radau{i. 

4. $oselele vecinale, car! plea- 
ca din ramurile enumerate in 
diferite directum : Hirlati-Dol- 
hasca spre Siret; Talpa-Suli^a ; 
Ranghilesti-Albesti, etc. 

Jude^ul Botosani este impar- 
{it in 6 plasT, care, in ordinea 
asezarei lor naturale de la E. 
spre V., sunt ast-fel dispuse : 

1. PI. $tefihiesti t cu 10 co- 
mune, compuse din 38 sate si 
un tirg. 

2. PI. Jijia y cu 6 comune, a- 
vind 35 sate. 

3. PI. Miletinul, cu 5 comune, 
avind 32 sate si un tirg. 

4. PI. Tirgul uJ, cu 8 comune, 
avind 45 sate si un oras. 

5. PI. Copula, cu 12 comune, 



avind 29 sate, un oras si un 
tirgusor. 

6) PI. Siretul, cu 1 1 comune, 
avind 42 sate si 2 tirgurT. 

Numarul locuitorilor, ce traesc 
in jud. Botosani, este de 30418 
familii, sau 1 502 1 8 suflete, din 
cart: 24417 familii, sau 1 15062 
suflete traesc in sate si in tir- 
gusoare; iar 600 1 familii, sau 
35156 de suflete in orasele Bo- 
tosani si Hirlau. 

Din numarul total al locuito- 
rilor, 41 158 sunt barba^f, 45808 
femef si 63252 copil. 

Dupastareacivila sunt: 54422 
casatori^T, 85613 necasatoriJI si 
10183 vaduvf. 

Dupa religiunT: 12 1623 orto- 
doxl, 23958 izraeli^f, 981 lipo- 
venl, 2758 catolicT, 144 grego- 
rienl si 754 de diferite alte re- 
Iigiunl. 

Dupa na^ionalit.sunt : 109019 
Rominl, 23958 Izraeli^T, 2356 
figanf, 2148 ArmenI, 1419RUS1 
si Lipovent, 17 1 1 German!, 147 
PolonT, 48 Bulgari, 44 Unguri, 
34 Greet, 22 FrancezI si n Ita- 
lienT. 

Cu stiin^ade carte sunt 1 1609 
si fara stiin^a 138609. 

Numarul nasterilor, in anul 
1889, ail fost de 5315 si al mor- 
{ilor de 4664. 

Judejul are un budget de 
200760 lei, la veniturl, si 187079 
let, la cheltueli. Budgetul dru- 
murilore de 148505 lei, 36 banl 
la veniturl si 145489 lei, 14 
banl la cheltueli. 

Se cheltueste suma de 35048 
lei pentru intre^inerea a 29 scoll 
rurale si 2 scoll de meserii la 
Corni si $tefanesti. 

Budgetele comunelor rurale 
si urbane pe anul 1888 — 89 erau 
de 1231763 lei, 72 ban! la ve- 
niturl, si 121 1705 lei, 37 banl la 
cheltueli. 

Serviciul sanitar in judeful 
Botosani se face de medicul pri- 



BMtO, M<**U Dicfiontr Qeoft+fie, 



71 



Digitized by 



Google 



BOTO?ANI 



562 



BOTO?ANI 



mar al jude^ulu!, ajutatde 4 me- 
dic! de plas!, 4 vaccinator!, 8 
moase platite dejude^si 10 pla- 
tite de comune ; 2 medic! sunt 
veterinar!, I al jude^ulu! si 1 al 
zone! preventive, cu resedin^a in 
tirgusorul $tefanesti si 3 medic! 
de spitale. 

Este un consiliu de higiena, 
cu resedin^a in orasul Botosani. 

Pentru c&utarea bolnavilor 
sunt S spitale : un spital in Bo- 
tosani, unul in Hirlau, si spi- 
talele din Tirgul-$tefanesti si 
Burdujeni sunt intre^inute de ju- 
de{ ; ma! este si un ospiciu in 
orasul Botosani. 

Pe linga micile farmacii din 
fie-care spital, se ma! afla 4 in 
orasul Botosani, I in Hirlau, I 
in Burdujeni si 1 in §tefanesti. 

Farmaci! portative sunt pe la 
fie-care comuna. 

Afarade medicul de jude{, se 
ma! afla un medic primar al o- 
rasulu! Botosani, 3 medic! si 4 
moase ale despar^irilor, pentru 
serviciul populate! sarace ; a- 
fara de acestia ma! sunt me- 
dici! spitalelor din oras, precum 
si ce! particular!, in numar de 20. 

In orasul Botosani este uu a- 
rest preventiv, intrejinut de ju- 
de$ si in care ati fost in 1890 
40 de de{inu{!. 

Locuitori! jude^ulu! sunt in 
cea ma! mare parte ortodox!. 
Sunt 141 biserici ortodoxe, 4 
cimitire si un paraclis, cu 350 
deserven^I si anume : 1 3 r pre- 
o{!, 7 diacon!, 122 cintaref! si 
90 eclesiarhl. 

Afara dc acestea ma! sunt: 

1 biserica catolica, 2 armene, 

2 lipovenesti, 4 sinagoge mar! 
evreesti si 64 ma! mid. 

Bisericile ortodoxe apar^in e- 
parhiel mitropolie! de lasi. Ca- 
pul administra^iunei bisericesti 
in jude{ este protoereul. 

Bisericile se intrejin parte 
de stat si parte, ma! multe, de 



comune ; foarte purine de epi- 
tropi! si particular!. 

Manastirile din judej sunt : Vo- 
rona, Agaftonul, Cosula, Teo- 
direni si Popau^i ; apo! schitu- 
rile: Cozancea, Lacurile si Sa- 
hastria. 

Instruc{iunea primara nu este 
destul de respindita prin toate 
satele ; cu toate acestea, numcl- 
rul scoalelor publice de toate 
gradele din intregul jude* (nu- 
marindu-se si acele din orase) 
se urea la 107. 

Dintre scoaleie publice, 93 
sunt rurale, 2 scol! de meserii, 
10 scol! primare urbane si 2 
secundare si anume : liceui «Lau- 
rian» si externatul secundar de 
fete. 

$coale rurale intrejinute de 
stat sunt 49, de jude{ 29, co- 
prinzind si cele 2 de meserii; 
17 sunt intie^inute de comune. 

Dupa felul lor sunt: 22 de 
baet!, 10 de fete si 65 mixte. 

$coale urbane sunt 5 de ba- 
e{! si S de fete. 

Personalul didactic se com- 
pune din 78 invafatorl, 17 inva- 
{atoare, 18 institutor! si 15 in- 
stitutoare. 

$coalele primare rurale au fost 
frecuentate in 1890 de 3877 co- 
pi!, din car! 3247 baefi si 630 
fete; cele urbane au fost frecu- 
entate de 1575 copii, din car! 
923 bae^i si 652 fete. 

Costul instruc^iune! primare 
urbane si rurale din jud. Boto- 
sani este de 261 579 le!, 06 ban!, 
din carl 126627 le! invatamin- 
tul primar urban si 134952 le!, 
06 ban!, inva^amtntul primar 
rural. 

Statul eheltueste 109785 le! 
cu scoaleie urbane si 58980 le! 
cu scoaleie rurale ; jude^ul ehel- 
tueste cu scoaleie intre^inute de 
el, suma de le! 27350, la care 
s'a ma! adaus le! 7698 scoaleie 
de meseri!, cum si dou& scol! 



din noti infiinjate; comunele chel- 
tuesc 65098 le!, 06 ban!, din 
car! comunele urbane cheltuesc 
suma de 16642 le!, iar cele ru- 
rale 48456 le!, 06 ban!. 

Notifeistorice. Inainte cu mult 
se numea {inutul Hirlduluf, nu 
{inut al Botosanilor, de aceea 
cronica cea vechie a Moldove!, 
scrisa de calugarii de la manas- 
tirea Putna, intre ani! 1466 si 
1552, nu numeste intre cele 24 
de {inutur!, din care se alcatuia 
atunc! Moldova, {inutul Boto- 
sani, ci {inutul Hirlau. (Vez! « Ar- 
hiva Istorica», vol. Ill, p. 14). 

Descrierea Moldove! de Mi- 
ron Costin, la 1684, nu pune 
intre cele 29 {inutur!, din care 
se compunea Moldova, {inutul 
Botosani, ci zice : « J inutul Hir- 
lau, cu tirgurile Cotnari si Boto- 
sani ». (Vez! «Arhiva Istorica*, 
vol. I, partea I, pag. 172). 

Voda Cantemir la 17 10, in 
« Descrierea Moldove! », nu pune 
intre cele 23 {inutur! ale Mol- 
dove! {inutul Botosani, ci zice 
si el : « Tirgul Hirlau, tirgul Cot- 
nari si tirgul Botosani din {i- 
nutul Hirlau*. (« Descrierea Mol- 
dove!», cap. IV, pag. 34, ed. 
1 86 1, lasi). 

Hrisovul lu! Grigore Ghica, 
din 28 Septembrie 7238(1730), 
dat lu! Toader Calimah, vor- 
nicuidin Cimpulung, pentru satul 
Stancesti, zice : «Satul Stancesti 
de la ocolul Botosanilor* ; dar 
hrisovul lu! Constantin Mihail 
Racovi^a, din 28 Iulie 7259 
(1751), dat de Ianache Calimah, 
fiul celu! de ma! sus, tot pentru 
Stancesti, zice : « Satul Stancesti 
de la {inutul Botosanilor ». (Vez! 
«Columna lu! Traian*, No. 10 — 
12, pag. 630 — 632, din Decem- 
brie, 1882), si divanul Veli^ilor 
boer! din Moldova, in raspun- 
surile date generalulu! rus, ba- 
ronul Elmpt, la 1769, despre sta- 
rea Moldove!, zice : «1"inutul 



Digitized by 



Google 



BOTOSANI (ORA?) 



568 



BOTOSANI (ORAS) 



Botosani, din {inutul Hirl&u are 
un tirg, Botosani ». (VezT «Ar- 
hiva RominS», din Iasi, torn. I, 
pag. 143, i860). 

Din acestea se poate zice, cS. 
jude^ul Botosani s'a infiin^at in- 
tre aniT 1730 — 1751. 

Filipide la 1790 si Fotino la 
1800, descriind Moldova si #- 
nuturile eT, numesc si {inutul 
Botosani si {inutul Hirl&u. Fo- 
tino zice: «T mutu l Botosani este 
mic si venitul s&u este al dom 
nieT ; el are un oras cu acelasT 
nume (Botosani), care vine in 
al doilea rang dup& Iasi si este 
oras de comerciti al doilea dupi 
Gala^i » . 

Sub portretul Iul Scarlat Ca- 
limah, din fruntea condiceTsale 
civile, tip&rita. la 18 16, in Iasi, 
se vede pecetea cea mare a 
domnieT MoldoveT, in jurul c&- 
reia stati m&rcile celor 16 {i- 
nuturl MoldovenestT si intre a- 
cestea se g&seste si marca \\- 
nutuluT Botosani si aceea a {i- 
nutuluT Hirlati. 

Tinutul Hirl&u a avut fiin{& 
p&n5 la 12 Februarie 1834, cind 
c5zu din toata. insemn&tatea sa, 
{inutul Botosantlor luind toatS 
jurisdicfiunea si a {inutulul 
HirlSu. 

Botosani, oraf, comuna urbanS, 
este capitala judefuluT Botosani. 

Orasul Botosani este a?ezat 
In centrul pI&seT TirguluT, pe 
un platou intins si inclinat spre 
Vest, care face parte din cul- 
raea dealurilor ce se prelungeste 
intre Siret si Siena. Este unul 
din orasele din vechime ale Mol- 
doveT. Se afla la 47 45'2O" l a - 
titudine boreal&si 24° 1 8*40" lon- 
gitudine estic£. 

Pozi^iunea acestuT oras este 
foarte frumoas&, fiind inconjurat 
de p&durT si viT ; mahalalele sale 
suntimpodobite cu gr&dinTpline 
cu arborT si sunt din cele maT 



atrigatoare. Aerul e s&nStos si 
clima temperate. 

Acest oras se imparte in 4 
despSr^irl : desp&r{irea I vine in 
partea de Nord-Vest a orasuluT ; 
a Il-a vine in partea despre S.- 
V. ; a Ill-a vine in partea des- 
pre Sud-Est si in fine, a IV-a 
vine in partea despre Nord-Est. 
Fie-care din aceste despair! se 
imparte in mat multe mahalale 
si strade. 

Orasul Botosani, actualmentc 
ocup& o suprafatS de 643 hect. 
sau 450 folcT, afar& de can o- 
rasul Botosani mat are un imas, 
pe care pasc vitele tirgovefilor, 
dup£ anaforaua din 1794, cum si 
niste locurT ale orasuluT ; toate 
sunt in suprafaJS de 12 1 5 hect. 

Populafiunea orasuluT este de 
5268 familiT, cu 31024 suflete, 
din carl: 9509 barbatf, 15409 
femeT si 6106 copiT. Num&nil 
contribuabililor este de 5610. 

Dup& starea civile, popula- 
fiunea orasuluT Botosani se im- 
parte in: 12293 c&s&tori{T, 10508 
necas&tori{T, 2036 v&duvi, 199 
divor^T si 6078 copiT. 

In anul 1885 ati fost 1286 
nasterl si 1093 mor^T. 

Populafia orasuluT dupS na- 
tionality : 13402 RominI, 144 15 
IzraelifT, 1 9 10 ArmenT, 476 Ger- 
manT, 12 FrancezT, 597 Rusi si 
LipovenT, 6 ItalienT, 106 Polo- 
nezT, 18 GrecT, 26 Ungur;, 42 
Bulgari si 14 figanT. 

Dupi religiunT: 14022 Orto- 
doxT, 13402 MozaicT, 1973 Ca- 
tolicT, 347 LipovenT si 381 de 
alte religiunT. 

$tiu carte 10896 ; nu stiu 
2on8. 

Ocupa^iunea maiorita^il locui- 
tori!or este comerciul si indus- 
tria. Centrul orasuluT este po- 
pulat maT mult cu comercian^T 
si industrial, iar mahalagiiT se 
ocup& maT mult cu agricultura 
si cu cresterea vitelor. 



Numa>ul vitelor din comun& 
este de 3050, din can: 6 buhaT, 
3 bivolf, 32 bivoli^e, I OO boT, 
314 vacT, 259 vi^eT, 18 arm&- 
san, 342 caT, 346 rim&torT, 1250 
berbecT si oT, 82 {apT, capre si 
ezT, 98 epe, 87 minzT, 60 goni- 
torT, 36 gonitoare, 35 strijnicT 
si 15 strijnice. 

Productul oilor afl&toare in 
Botosani este de vr'o 900 kgr. 
cas si 3740 kgr. lina\ 

In orasul Botosani se g^sesc 
146 stupT, can produc anual 
876 kgr. miere si 73 kgr. de 
ceara\ 

NumSrul arborilor fructiferT 
din Botosani e de peste 72000. 
Cu fructele se face un nego{ 
intins. 

Comerciul constcl : in cumpS- 
rare de producte agricole si vite 
si desfacerea in pSr^T micT pen- 
tru localitate si in cantit^T marT 
pentru export ; in cump&rarea 
de marfurT strSine : in lipsc&niT, 
bac&niT, fier^riT si altele, care se 
desfac pentru trebuin^ele ori- 
senilor si ale locuitorilor din 
jude{. 

In orasul Botosani sunt vr'o 
800 patentarT, care numar vari- 
az5 in cursul fie-c^reT lunT. 

Sunt 3 pie^e: piata TirguluT- 
Vechiu pentru legume, fructe, 
etc., toat& asfaltata ; o pia^a fru- 
moasi, pia^a Sf. Gheorghe, unde 
se afla o halS numaT pentru car- 
ne ; o a treia pia^, a TirguluT- 
Vitelor, pia{& mare, unde se fac 
vinz^rT si cumparirT de vite, fin, 
etc. Pentru lemne de foe sunt 
depozite pe maT multe strade, 
iar lemne de constructiunT se pot 
g3si pe pia^a TirguluT- Vitelor si 
pe un maidan mic, pe strada 
GftreT. 

Pentru inlesnirea nego^ulul 
de vite, se fac iarmaroace s3p- 
t&minale in toate Miercurile, pe 
pia^a Tirgul- Vitelor. Iarmarocul 
anual este acel de 15 zile, din 



Digitized by 



Google 



BOTOSANI (ORAS) 



564 



BOTOSANI (ORA?) 



Septembrie, de la I — 15 ale a- 
cesteT lunT. 

Industria mare este reprezen- 
tata prin urmatoarele fabricT: 
7 fabric! de sapun, 7 fabricT de 
frtnghiT, 3 fabricT de peril de 
tot felul, 2 fabricT de teracota, 
I fabrica de vax, 4 fabricT de 
luminar! de seu, 4 mori de abur 
pentru fabricarea fainet, 7 fa- 
bricT de carne conservata, (carT 
si-au ftcut o specialitate din 
ghiudemul lor), 14 dubalari!, 1 
fabrica de mobile si 3 fabricT 
de site. 

Morile de vapor macin& pe 
an 1 2 140000 kgr. fainS de grid 
si 855285 kgr. faina de papu- 
soiti. 

In Botosani sunt: 15 ban- 
cherT, 8 case de schimb, 44 ba- 
canT, 5 brasovenT, 16 blanarT, 21 
brutarT, 40 birjarT, 20 boiangiT, 
32 barbierT, 24 brinzan, 8 co- 
mercian{! de manufacture, 305 
circiumari, 25 comercian^T de 
grine, 19 de lina, 37 de vite, 2 
de seuri, 5 de gaz, 56 de fa- 
in&, 10 de sacT, 7 pescan, 10 
cafegiT, 5 vinzatorT de haine gata, 
5 comercianpf de oase si I de 
mafe, 1 1 chiristigii, 1 1 ceasorni- 
carT, 6 argintarT, 5 alamarT, 1 1 
caretasT, 14 curelari, 5 abagiT, 20 
aftalarcarT, 90 zidarT, 92 croitorT 
de femeT, 82 croitorT de bar- 
ba{T, 27 lipscanT, 22 pielarT, 14 
magaziT de fierariT, 7 otelierT, 19 
hangiT, 31 debitan^T de tutun, 
15 vinzatorT de porfelanarie si 
sticla, 1 1 restaurante, 2 1 varan, 
13 pinzan, 22 olarT, 25 palari- 
erT, 3 fotograff, 6 legatorT de 
car^T, 25 dogarT, 33 timplan, 
23 zugravT, 14 mindirigi!, 42 co- 
jocarT, 37 sacagiT, 17 harabagiT, 
53 carausT, 29 rotarT, j6 sam- 
sarT, 5 chirurg!, 183 ciobotarT, 
5 inginen, 5 architect, 45 pro- 
fesori, 18 cloctorT in medicina, 
5 doctor! veterinarT, 49 zarza- 
vagii, 20 tinichigil, 6y stolen, 



3 strungart, 30 dulghen, 68 lau- 
tarT, 37 avoca^T, 4 moase, 5 de- 
pozite de Iemne de foe, 34 pre- 
cupe^T, 3 cofetarT, 2 covrigarT, 
12 telalT; sunt 72 pensionan, 
1345 servitorT si 385 func^ionarT. 
Negresit ca sunt si maT multe 
calfe de fic-care bransa de co- 
mer£ sati industrie. 

Acest ora<? este Iegat cu ju- 
de^ele vecine prin linia de cale 
fierata : Botosani - Veresti - Bur- 
dujeni si Botosani - Leorda-Do- 
rohoiu ; prin calea nafionala cu 
Iasul, prin sosele jude^ene cu 
Falticeni si Dorohoiu. 

Are o sta^iune mare de cale 
fierata. 

Stradele orasuluT sunt bine 
pietruite, cu trotuare asfaltate 
si sunt in genere curate si bine 
luminate. Intinderea stradelor e 
de 96 kil., din care 60 kil. pie- 
truite. 

Se afla o sucursala a BanceT 
na^ionale, o sucursala a credi- 
tulul agricol, o casa de econo- 
mic si imprumut. 

Veniturile comuneT sunt de 
473940 leT, iar chcltuelile de 
473612 IcT; budgetul drumuri- 
lor e de 338199 lei la veniturT 
si 330600 leT la cheltuelT. 

Serviciul sanitar al orasuluT 
se face de un medic- pri mar, 3 
medicT secundarT, 4 moase, 1 
medic veterinar si 2 vaccina- 
tor!. 

In Botosani sunt 13 bisericT, 
si anume : Adormirea-Maice!- 
DomnuluT (Ospenia), S-{i! Voe- 
vozT Mihail si Gavril, Sf. Spiri- 
don, Sf. Gheorghe, Sf. Ion, Sf. 
Nicolae, Intrarea-in-Biserica (Vo- 
videnia), S-pI TreMerarhT, Sf. 
Dimitrie, Intimpinarea-Domnu- 
luT (Rosset), Sf. Hie, Cuvioasa- 
Paraschiva si Pogorirea-Duhulul- 
Sfint(Dumineca-Mare). MaT sunt 
2 bisericT armene, 1 biserica ca- 
tolica, 2 lipovenestT; EvreiT au 

4 sinagoge man si 68 micT ; 



sunt 5 cimitire, din carT : 2 orto- 
doxe, 1 armean, 1 lipovenese si 

I evreesc. 

In Botosani sunt 28 preoflf, 

3 diaconT, 28 cintare^f si 13 pa- 
racliserT; 3 preo^TarmenT, 1 preot 
catolic si 2 rabinT. 

Numarul scoalelor publice in 
Botosani este de 8, din carT: 4 
scolT de bae{T si 4 de fete. 

Numarul institutorilor este de 
14 si al institutoarelor de 13. 

Populafiunea scoalelor de bae{T 
este de 880 elevT, iar a scoale- 
lor de fete de 646 eleve. 

$coale secundare sunt: Liceul 
«Laurian>, externatul secundar 
de fete si scoala de meserii, cu 

4 sec^iunT. 

Intre scoalele private sunt de 
insemnat: Scoala Romino-Ar- 
meana, de fete si scoala Romin£- 
Izraelita, de bae$T. 

Intre institutele de bine-fa- 
cere sunt de insemnat : 

Spitalul mare, dependent de 
Sf. Spiridon din Iasi ; ospiciul 
comunal, intre^inut de comuna 
Botosani ; spitalul izraelit; 3 so- 
cietal de bine-facere. 

Sunt 4 farmaciT si 4 drogheriT. 

Zidirile publice maT insemnate 
sunt : Palatul administrate, unde 
sunt urmaloarele au tori tap : Pri- 
maria, prefectura, comitetul per- 
manent si, intr'o sala spapoasa 
din rindul al II-lea, curtea cu ju- 
rap. Acest palat a fost zidit de 
I. Basota. 

Tribunalul, poli{ia, casieria, 
biuroul telegrafo-postal, 2 jude 
catoriT de pace, cazarma reg. 
16 de dorobanp, cazarma reg. 

I I de calarasT si cazarma reg. 
8 de artilerie. 

Intre cladirile de scolT sunt: 
Liceul, 2 scolT de fete si 2 de 
baep. Acestea sunt cladin a- 
nume pentru scoala, intrunind 
toate conditiunile. 

GradinT publice sunt : Gra- 
dina primarieT, in jurul palatuluT 



Digitized by 



Google 



BOTO$ANT fORAS) 



505 



BOTO?ANI (ORA$) 



comunal, gradina Belvedere pe 
Bulevard si una in partea de 
S.-E. a orasuluT. 

In Botosani sunt urmatoarele 
societal : O societate comer- 
ciala, 3 societal de binc-facere 
si sucursalele de la 6 societal 
de asigurare. Sunt urmatoarele 
cluburT : clubul liberal, clubul 
conservator, clubul comercial si 
eel de lectura. ( 

Sunt 4 tipografii, 3 librariT si 
3 fotografiT. I 

Intrarea si esirea din oras se 
face prin 10 barieri si anume: 
Bariera SuliteT, Rachiti, Radaufi 
(Lipsca) , Popau^i , Dorohoiu , 
Balsa, Manastirea-Doamnei, Cur- 
tc^ti, Iasi si Teascul. 

Notife istorice. Orasul Boto- 
sani, se crede, a fost din vechi- 
me unul din orasele de frunte 
ale MoldoveT, pentru pozi^iunea 
si comerciul sau ; geograful Mal- 
te-Brun, care scria pe la 18 10, 
zice: «Botochani, ville tres com- 
mercante*. 

La 1856, Cezar Boliac scria 
ca Botosani sunt: *une ville 
tres important e, et par sa po- 
pulation, qui est de 20000 ha- 
bitants et par son commerce a- 
vec la Bucovine et la Gallicie*. 
In vechime, Botosani se numea 
Tirgul-Botas, cum dovedeste ve- 
chea sa pecetie municipals, ce 
ni s'a pastrat pe o carte a tir- 
gove^ilor de Botosani, cu data 
din 5 August 1670, despre ju- 
decata Vornicilor de Botosani, 
Gheorghi{a Logofatul si Dumi- 
trascu Vistiernicul, precurma- 
toare prigoniref dintre Apostol 
Traista si Caldaruse, pentru un 
loc de casa ce l'a avut Traista 
in mijlocul tirguluT si care carte 
se pastreaza in original in ar- 
hiva statulut din Bucuresti. Pe 
acca carte, pecetia tirguluT are 
ca marca un paun cu coada in- 
tinsa, si imprejur, dupa o cruce, 
oinscrip^ie cu litere slavonestl. 



Marca judc^ulul este o coasai 
inchipuind bogafia finefelor, iar 
marca orasuluT un paun cu coada 
intinsa. 

Epoca fondafiunei acestuT o- 
ras nu se stie cu siguran^a ; insa 
dupa actele vechT si dupa leto- 
pisefele ce le avem, orasul Bo- 
tosani din timpurl departate is! 
are inceputurile, de eel pufin 5 
secole, ci cam de pe la 1400. 
Cronicarul Grigore Urechie, re- 
ferindu-se la letopiseful eel vechiu 
moldovenesc, care coprindeavi- 
ea^a domnilor MoldoveT de la 
Dragos pana la Petru $chiopul, 
zice: «scrie letopiseful nostru, 
ca in anul 6947 Noembrie 28, 
intrat-a in {ara oastea tatarasca, 
de a pradat si a ars pana la 
Botosani, si a ars si tirgul Bo- 
tosani. Anul 6947 (1439)*. (V. 
< Letopisetul Moldovei», torn. I, 
pag. no, ed. Iasi, 1852). 

Se mat poate sustfne fiinta o- 
rasuluT Botosani lai40i,intr'ade- 
var : « Alexandru-cel-Bun la anul 
1 40 1 a organizat ierarhia bise- 
riceasca si politiceasca a {are! 
si dupa cum ne incredin{eaza 
cronicarul Grigore Urechie si 
$tefan Logofatul, care repro- 
duce cuvintele lut Urechie des 
pre Alexandru-cel-Bun, adauga : 
Dat-au eparhieT Sf. MitropoliT 
accste {inuturl : Suceava, Neam 
Jul, Tirgul-Iasi cu finutul, si Or- 
heiul, Hirlaul cu Botosani si Cir- 
ligatura*. (VezI «Trompeta Car- 
patilor» din 187 1, Martie, No. 
899—904). 

S'a susfinut ca orasul Boto- 
sani sT-ar trage numele de la 
hanul Tatarilor Batos-Kan, care 
a navalit si a pradat, la 1240, 
Polonia, Moldova, Valahia, Tran- 
silvania, Serbia, etc., §i s'ar fi 
stabilit in Botosani. («Dic{. to- 
pografic» de P'runzescu $i al^il). 
Aceasta nu se poate admite. 
Mai sigur este ca Boto.sani ?i-a 
luat numele de la unul, Bo- 



ta?, Boto$ sau Bota^an, care 

de sigur ca a fost proprietarul 

accsteT localitatT si intemeetorul 

tirguluT numit Tirgul-Botas. Se 

stie ca in vechime nu era neam 

boeresc in Moldova, care sa nu-sT 

! aiba numele sati imprumutat sa- 

tuluT, pe care l'a facut el intiiii, 

! fiind daruit de DomniT vechT al 

tareT pentru vitejia sau slujbele 

sale. («Descrierea MoldoveT», p. 

I 107, Capit. XIII, de Dim. Can- 

1 tenrr). 

I Un uric de la $tefan-cel-Mare, 

din 6996 (1487) Octombre 16, 
I si care se pastreaza in actele 
I EpiscopieT de Roman, dovedeste 
I vechimea familieT Botas in Mol- 
dova. Aceasta familie Botas, 
I Botosan, care a lasat numele 
I sau tirguluT Botosani, a fost o 
I familie de frunte in Moldova. 
Doamna lui Eremia Movila Voe- 
j vod (1595) era nascuta Botasan 
I si a avut un frate, pe boerul 
I Botasan, care la 16 10 a fost 
pus in teapa de $tefan Voda 
I Tomsa. (Tezaurdemonumente 
istorice*, torn. II, pag. 24, Bu- 
curesti, 1863). 

Numele de Botas este cuvint 

1 vechiu moldovenesc ; Botas, va 

sa zica, in Moldova, vi{a de vie 

sadita de un an. 

1 Aceasta familie, dupa cum se 

vede, era din Maramures, cacT 

istoricul Samuil Budina Laba- 

1 cens, in istoria cucerirei ceta^eT 

, Sziget, capitala Maramuresului, 

! la 29 August 1566, de catre 

Soleiman, ne spune ca intre vi- 

I tejiT ce ail cazut in lupta era si 

Petre Botos, voevodul pedestri- 

mel maramurasene. 

Tirgul Botosani a fost pradat 
si ars de maT multe orT, la 1439 
de Tatarl; la 1505, la 1509 si 
la 1529 de PolonI; la 1650 de 
Tatarl si CazacT. La 1 500 orasul 
Botosani suferi mult din cauza 
bataliel luT $tefan-cel-Mare in 
contra lul Albrecht, regele Polo- 



Digitized by 



Google 



JlOTOSANl CORAS) 



566 



BOTOSANI (OR AS) 



nieT. (Vol. I, din «Lctopiset»» 
pagina 47—294). 

Tirgul Botosani facea parte 
in vechime din {inutul Hirlau- 
luT. In zilele DomnuluT Moldo- 
vei Petru $chiopul (1570, 1581, 
1584), Botosani facea parte tot 
din {inutu! Hirlaului, cum do- 
vede$te pre^iosul «Catastih da 
cisle de {aranT de la toate {i- 
nuturT si curteni ?i vatajT si nea- 
misT ?i popT», scris de insusT 
Domnul {arel, care se gaseste in 
original in Arhiva AcademieT 
Romine §i in care Catastih se zice 
«{inutul Hirlau cu ocolul Boto- 
sani)*. 

In urma caderet HirlauluT, s'a 
ridicat Botosani ?i aceasta se 
datoreste pozi^iunel orasului Bo- 
tosani si lnsemnata^eT nego^ulu! 
sau. Un uric al DomnuluT Mol- 
dovei, Petru $chiopul, dat in 
Ias'i, la 8 Ianuarie 1579 ?i adre- 
sat negu^atorilor mart $i micT 
de la Liow si din csle-1'alte 
par^T ale Craiel Le?e?ti, in pri- 
vin{a iarmaroacelor ?i a vamel 
asezate in Moldova, zice: «Dom- 
nia mea a convocat pe top ne- 
gu^atoril no?tri moldovinap si 
pe boerii de {ara, ?ntrebindu-T 
despre starea cea dintru ince- 
put a comer^ulul nostru inter- 
national, $i ni-au raspuns, cum 
ca eel mat vechiu iarmaroc in 
Moldova a fost acel care se \\ne 
in Botosani.* Acest uric l'a pu- 
blicat d-1 Ha^dau in anul 1862, 
in « Arhiva Istorica», tomul I, 
partea I, pag. 172 — 174. Din 
toate acestea si din condicaLo- 
gofatului $tefan, din 1401, leto- 
pisejul vechiu moldovenesc din 
1439 $i uricul lui Petru $chio- 
pul din 1579, dovedesc ca tir- 
gul Botosani si insemnatatea co- 
merciuluT sau dateaza din vre- 
mile cele de mult ale Moldovei. 

Dupa vechile hrisoave, Boto- 
sani au zi de tirg Miercurea si 
8 iarmaroace pe an : 1 Ianua- 



rie, 2 Februarie, 18 Maiti, 15 
Iulie, 6 August, 18 Septembrie, 
14 Octombrie si 6 Decembrie. 
(Vezf iarmaroacele si tirgurile 
din Moldova, in «Calendarul 
pentru RominI», Ia?i, 1853). De- 
zobry si Bachelet scriu : ^Botoc- 
sa?ty y commerce de vins avec 
F Allemagnc. Foires tres-impor- 
tantesy>. (VezT «Dictionnaire ge- 
neral de biographic et d'histoi- 
re», torn. I, din 1866, Paris). 

Foarte de demult, tirgul Bo- 
tosani $i cu imprejurimile sale, 
facea parte din apanagiul Dom- 
niel Moldovei, care se alcatuia 
din veniturile Boto^anilor, din 
veniturile tirgului Chi^inau, din 
darile f iganilor domnesti si din 
venitul vamilor. («Descrierea 
MoldoveT», de Cantemir, capi- 
tolul IV). 

Tot Cantemir, la 1708, zice: 
« Tirgul Botosani, ale caruia ve- 
niturT, impreuna cu ale parplor 
lui cele din imprejur, le trage 
la sine Doamna, pentru a caror 
stringere este orinduit de catre 
dinsa un camara? al DoamneT». 
(«DescriereaMoldoveT»,cap. IV, 
pag. 34). Din veniturile Boto- 
Sanilor, la 1799, se dase miluire 
unora manastiri sarace cu hri- 
sov domnesc. («Letop. Mold.», 
torn. I). 

Orasul Botosani a fost ca a- 
panaj al Doamnei pana la anul 
1 8 19, sau pana la 1830; in ac- 
tele vechl se numea tirgul Doam- 
nei (VezI«Dcscrierea Moldovei >, 
Cantemir, Cap. XII, pag. 214). 

Pe la 1498, un numar ca de 
70000 TurcT au trecut prin Va- 
lahia contra RusieT, pe la fi- 
nele lulNoembrie, au pradat Po- 
dolia, Gallia $i alte parp, dar, 
coprin$! de frig, vr'o 40000 au 
pierit, iar ceH'alp au scapat cu 
mart greutap in Moldova ; aicf 
au fost batup grozav de Stefan- 
cel-Mare, la Boro?ani, in cit de 
abia un numar de iooooaupu- 



tut a se intoarce inapot acasa. 
($incai, torn. II, din 1853). 

La anul 7006 (1498), Stefan- 
cel-Mare, pentru a pedepsi pe 
PolonT, pentru incalcarile lor, a 
intrat cu armata sa in \ara. le- 
Seasca, arse 51 prada tot, si in- 
torcindu-se inapoT, a adus robT 
ca vr'o 1 00000, pe carTiiaseza 
ca locuitorT in Moldova. Dar nu 
mult timp dupa aceasta, adica 
^7008(1500), Albrecht voi sa-?i 
razbune pe Stefan-eel- Mare, si in 
lunalul Martie trecu in Moldova, 
pradind tot ce-I e§ea inainte 
pana la Botosani ; aict ^tefan 
le e$i inainte $i in ziua de 1 1 
Martie 1500, armata polona a 
fost batuta cumplit ^i aproape 
desfiin^ata. Batalia a avut loc 
la Boto?ani. Mare parte din 
armata lui Albrecht fu luata de 
$tefan ca prizoniera. Pe prizo- 
nieri il puse la plug $i ara Dum- 
brava-Ro^ie la Boto?ani, spre 
pomenire, ca «sanu se mat aco- 
liseasca Le^il de Moldova*, cum 
zice loan Niculcea, cronicarul 
Moldovei. Dumbrava s'a numit 
ro§ie, cact s'a udat cu singele 
Le?ilor. («Letop. Mold.», vol. II). 

La 7012 (1504), Polonif, co- 
mandatT de NeculaT Camenski, 
palatinul CracovieT, cu 60000 
calareflf, calca Moldova, arzind ?i 
batind tirgurt, holde de ora$e, 
prada Hirlaul, iptefane?ti ?i Bo- 
tosani. Bogdan, flul lui $t- e fa n " 
eel-Mare, se repede cu oastea 
sa din Suceava si, dupa mal 
multe lupte, Moldovenii sunt ba 
tu^i la 4 Octombrie. La 23 
Ianuarie 1510, se impaca Bog- 
dan cu Sigismund, regele Un- 
gariel si se inchee tractatul de 
pace de la Cameni^a. (VezI «Cro- 
nica» lui pineal). 

La 1 560, Dimitrie Visnovietzki 
veni cu oaste cazaceasca si po- 
lona in contra lui Despot- Voda 
la Botosani. Dar oastea lulTomsa 
bate s» risipeste pe CazacI ?i 



Digitized by 



Google 



BOTOSANI (ORA?) 



507 



BOTO?ANI (ORAS) 



PolonI la Vercicani, din {inutul 
Botosani si prinde pe Peasovski, 
iar Visnovietzki neputtnd fugi, se 
ascunde Jntr'o capita de fin, la 
marginea tirgulul Botosani ; aci 
fu gasit si dus legat la Tomsa 
in tirgul Botosani, de unde fu 
pornit indata pesches la Sultan. 
( <Letopise^ul MoldoveT», torn. I). 

Prin Botosani, la 1663, Dom- 
nul Valahid, Gr. Ghica, fugind 
in Polonia, in Botosani, si-a pier- 
dut o pereche de desagi cu gal- 
benl; acestl baniau fast pierdufT 
de camarasul sau Istoc si au 
fost gastyl de Jora Vornicul de 
Botosani. («Letop. Mold.», torn. 
Ill si IV). 

La 1684, luna Decembrie, a 
venit la Botosani, cu armata sa, 
$tefan-Petriceicu- Voevod, esi nd 
din Polonia si venind pentru a 
doua oara Domn in Moldova. 
In Botosani, hatmanul Cuni$chi, 
cu toata puterea cazaceasca, o- 
cupase orasul si stabilise aid 
cartierul sau general. De la Bo- 
tosani, Petriceicu a plecat cu 
armata de Cazaci si PolonI, con- 
tra lui Duca-Voevod, Domnul 
MoldoveT, pe care Ta prins in 
ziua de 23 Decembrie, chiar in 
curdle sale de la mosia sa Dora- 
nesti, din jud. Putna. («Letop. 
Moldovelv, torn. II si III). 

La 1691, Sobieski, regele Po- 
lo nieT, veni in Moldova cu o 
oaste puternica, in timpul luT 
Constantin - Cantemir - Voevod. 
Drumul sau a fost prin Boto- 
sani ; a mers pana la Tirgul- 
Frumos si d'acolo s'a intors ina- 
pol din cauza drumulul greu ; 
mal bine de jumatate din ar- 
mata sa a murit de frig ; a- 
ceasta a fost pe la 2 Noem- 
brie. («Letop. Mold.», torn. II). 

La 1 7 1 1 , Mihaiu Racovi^a Voe- 
vod s'a fost in^eles cu Petru I 
al Rusiel, ca daca regele Carol 
XII ai Suediel, care se afla la 
Bender, va intra in Iasi, atuncl 



Ru$ii sa trimeata un corp de 
armata la Iasi si sa-l prinda pe 
Carol XII si cu aceasta ocazie 
sa treaca Mihaiu VodaRacovi^a, 
cu casa sa cu tot, la Rusi. Pre- 
gatirile acestea Racovija le fa- 
cea la Botosani ; aicT se gatea 
in taina, isT facea potcoave la 
cat si carute. Pe acea vreme 
Domnul ValahieT,C. Brincoveanu 
si cu boeril Moldoveni nemul- 
tumi{T, cart fugisera in Valahia, 
denun^ara Turcilor planul Dom 
nuluT MoldoveT si Mihaiu Raco- 
vi{a fu prins de Ali-Bei, fu pus 
in fiare, fu dus la J arigrad si 
inchis la seapte turnurT. (VezT 
«Letop. MoldoveT*, torn. II). 

La anul 16 16, intreCotnari si 
Botosani, s'a desfasurat, pe la 
finele lui August, una din dra- 
mele cele mal cumplite ale is- 
toriel MoldoveT si Poloniel. Aid 
s'a risipit pentru vecl casa luT 
Eremia Movila, Voevodul Mol- 
doveT ; aid, la Dracsani, s'a ro- 
bit de Turd si Tatar!, coman- 
da^I de Sknider-Pasa, dupa mal 
multe crincene batalif, intreaga 
familie a luT Eremia Movila. Tot 
aid s'a pus sfirsit, prin nimici- 
rea case! luT Eremia Movila, ace- 
lor lupte groaznice si singeroase 
dintre MoldoveniT, partizani Mo- 
vilestilor uni{T cu PoloniT, con- 
tra Moldovenilor uni{T cu $te- 
fan-Tomsa, cu TurciT, TatariT, 
Muntenil si Transilvanenil. In 
aceste lupte a cazut atita lume, 
in cit Kobierzicki, descriind a- 
ceste batalil, zice ca Moldova 
devenise mormintul Poloniel. La 
toate acestea, dupa Miron Cos- 
tin, ar fi fost Elizaveta Doamna 
cauza acestor lupte atit de ne- 
norocite, atit pentru Moldoveni 
cit si pentru PolonT. («Letop. 
MoldoveT*, torn. I). 

Grigore Ghica, Domnul Mol- 
doveT, din porunca Sultanulul, a 
stat in Botosani 10 zile cu ar- 
mata sa de 7000 de oamenl, a- 



steptind pe Mustafa, pasa de 
Hotin, ca sa piece impreuna in 
contra luT Adal - GhereT. («Le- 
top. Mold.», tomul III, pagina 
151, 156; torn. II, pag. 464). 

La 1788 izbucni rezbelul in- 
tre Rusia si Turcia. Austria, care 
era aliata RusieT, trimese un 
corp de 20000 de oamenl in Bu- 
covina, sub comanda Principe- 
lul Coburg. La 9 F^ebruarie se 
incepura operafiunile. Principele 
Coburg intra cu armata sa in 
Moldova si ocupa Botosani. Rez- 
belul a urmat si in fine pacea 
se indicia la Iasi, la 29 Decem- 
brie 1790 si armatele Austro. 
RusestT desertara Moldova si 
Valahia. («Ist. Rominilor» de A. 
Treb. Laurian, Bucuresti, 1869). 

La anul 1 821, in timpul ete- 
rieT grecestT, boeriT carl n'au voit 
a face cauza comuna cu eteris- 
tiT, au pribegit parte in Rusia 
si pai*te in Bucovina, unde nu 
veneau eteristiT de frica Nem- 
filor. La Botosani se gasea is- 
pravnic stolnicul Gr. Rizu, cu 
do! comandirT aT eteristilor, ca- 
pitan Balasu si capitan Pantazi 
Spiru si cu 100 mavroforl cu 
arnauJT pentru paza orasuluT. 

BoeriT MoldovenT, nevoind a 
face cauza comuna cu Ipsilanti 
si cerind de la TurcT ajutor si 
reintoarcerea vechilor drepturl 
ale {arel, {ineau in jude^ui Do- 
rohoiu, intr'un catun ai Zvoris- 
teT, intilniri tainice si se puneau 
la cale a ridica satele si a porni 
in contra eteristilor. Caminarul 
ijtefanache Gherghel si pahar- 
nicul Gavril Istrat, pornindu-se 
de la Zvoristea, au ridicat locui- 
toriT, in numar de aproape tret 
mil, to{I bine inarma^T, avind 
steagun, ce fluturati pe land, 
facutc din buca^T de materie 
rosic, semn de razboiu si de 
moarte. 

Aflind BotosaneniT de apro- 
pierea luT Gherghel si a luT Is- 



Digitized by 



Google 



BOTO?ANI (ORA$) 



5GS 



BOTO?ANI (ORA$) 



trat, cu atita popor, se inar- 
mara si el, si mergtnd la Isprav- 
nicie, au luat administra$ia din 
mina Rizulul, izgonindu-1 din tirg 
si punind prefect pe Petru Vir- 
nav, care a pus strljT la toate 
drumurile, spre a apara orasul 
contra eteristilor ; iar eteristil 
s'au facut nevazupf din Botosani. 
Gherghel si cu Istrati, cu oa- 
menit lor, ajungind catre mosia 
Stancesti, au tabarit pe sesurile 
SiretuluT, stind in asteptare 3 
zile, pentru a le veni hrana si 
povafuiri de mers inainte din 
Botosani, unde erau adunapf bo- 
erii din toate satele. Dar nepri- 
mind nici o inlesnire, oameniT 
s'au imprastiat fie-care pe la ca- 
selc lor, fara a face alt-ceva, 
de cit slobozirea Botosanilor si 
alungarea eteristilor. («Istoria 
MoldoveT*, torn. II, Ia?i 1857, 
de Manolache DraghicT). 

In Botosani se afla ma! multe 
monumente religioase, de in- 
semnatate istoriea, precum : 

1 . Manastirea Sf. Nicolae (Ma- 
nastirea Popau^i, dupa numele 
mosiel, pe care se afla situata 
proprietatea manastirel, asta-zl 
a statulul, spre bariera Doro- 
hoiuluT, in dosul gareT). Biserica 
e inalta, de piatra, cu arcurl 
si bol{T, ca toate manastirile zi- 
dite de $tefan-cel-Mare. 

Pe peretele bisericeT, alaturea 
de unde a fost usa cea vechie, 
este inscrip^ia slavoneasca, pe 
piatra, a lut ^tefan- eel- Mare, 
doveditoare ca aceasta biserica 
a fost zidita la anil 7004 (1496). 
lata acea inscrip^ie : « Io Ste- 
fan Voevod, cu mila lui Dum- 
nezeu Domnul {are! Moldovel, 
fiul lui Bogdan-Voevod, a zidit 
acest hram in numele celuT in- 
tre sfinji, Parintelul nostru Ar- 
hierarh si ftcatorul de minunl 
Nicolae, la anul7004, iar al Dom- 
niel sale in al patru zecelea an, 
luna Septembrie 30. » 



In biserica, la dreapta, este 
portretul lui ^tefan -eel-Mare, zu- 
gravit in uleiu, pe care este 
scris : «$tefan-cel-Mare Doran si 
Irou al MoldoveT, care a domnit 
la anul 1458 pana la 1504 Iu- 
lie 2, am zidit aceasta manas- 
tire precum se vede, la anul 
7004 Septembrie 30 ». Iar la stin- 
ga este scris : « Acest chip s'a fa- 
cut la anul 1827, Februarie 4 ■>. 

La 75S9,Voda Constantin-Ra- 
covi^a, vazind ca nu face copii, 
se hotari sa dea parte din ave- 
rea sa la vre-o manastire ; iata 
ce zice cronicarul MoldoveT, Spa- 
tarul I. Canta : « Era o biserica 
de piatra in Popaufi, la Boto- 
sani, facuta de $tefan-Voevod 
eel batrin. Constant"! n Voda i-a 
dat toate mosiile tati-na-sau lui 
Mihaiu-Voda». («Letop. Mold.», 
tomul III). 

2. Biserica Sf. Gheorghe, care 
se afla situata chiar in mijlocul 
orasului. De asupra use! se ci- 
teste urmatoarea inscrip^iune in 
slavoneste : « Elena Despotana, 
doamna lui Petru Voevod, a 
zidit acest hram in numele sfin- 
tulul marelui mucenic Gheorghe, 
in tirgul Botosanilor, in zilele 
domnului Io $tefan Voevod. $i 
l'a savirsit la anil 7049 Octom- 
brie. («Letop. Mold. », vol. I si II). 

Doamna Elena Despotana, e 
so^ia a doua a lui Petru Ra- 
re? si fiica lui Despot, craiul 
Sirbesc. («Letop. Mold.», vol. I, 
pag. 148). Aceasta biserica a 
fost inceputa a se zidi la anul 
1 541, cind traia so{ul et Petru 
Voda Rares, care a murit la 
1546 si s'a sfirsit in zilele fiu- 
luT sau Stefan Voevod, care a 
domnit de la 1551 — 1553. 

3. Biserica Uspenia (Adormi- 
rea-Maicef - Domnului). Aceasta 
biserica a fost zidita la anul 7060 
( r 5 52), de Doamna Elena Des- 
potana. lata inscrip^ia : «Cu voia 
tatalul si cu ajutorul fiului si cu 



plinirea sflntului Duh. lata eu 
roaba Dumnezeulul mieii Dom- 
nul Isus Christos, Elena Despo- 
tana, doamna lui Petru Voevod, 
fiica lui loan Despot farul, cu 
de buna voia mea si cu bun 
cuget, am zidit acest hram in nu- 
mele Uspeniei (Adormirei) prea 
sfintel stapinei noastre Nascatoa- 
rei-de-Dumnezeti si pururea Fe- 
cioarel Maria. $i s'au savirsit la 
anul 7060 August 15*. 

Biserica a fost innoita de Mi- 
hail Racovi^a Voevod, la anul 
7233 (1725). Aceasta biserica 
se mat numeste si biserica dom- 
neasca a Uspeniei si biserica 
Doamnel. (Hrisovul lut Alexan- 
dru Moruzzi Voevod la 1806 in 
«Uricar», torn. II). 

In aceasta biserica se gases te 
un ceaslov tiparit la anul 173 1, 
Iulie 4, in tipografia sfinteTEpis- 
copil de Rimnic. Acest triod 
este cumparat din venitul du- 
ghenilor si s'a dat la Biserica 
Alba, ce este hramul Adormi- 
ref-Maicel-Domnului (Maica Pre- 
cista), ca sa fie pomana, de Theo- 
dor Stihi. De aci se vede ca 
biserica Uspenia se mat numea 
in vechime si Biserica Alba. 

In orasul Botosani, mal sunt 
si alte biserici vechl, dar cu 
mult ma! moderne ca acelea 
enumarate mat sus. Data infiin- 
^arel acestor biserici, precum si 
ort-ce alte lamuriri, se gasesc 
in vechile hrisoave domnesti, ce 
sunt in primaria de Botosani si 
care au fost plstrate de d. Th. 
Pisoski, nepotul raposatulu! Tu- 
dorache Pisoski, unul din ve- 
chilil tirgulul Botosani, pe la 
anul 1844. 

In Botosani a fost in vechime 
o scoala domneasca, care luase 
o mare dezvoltare. lata in pri- 
vin^a ei si hrisoavele urmatoare : 

De la 7267 (1759), Decem- 
brie 20, hrisov de la loan Th. 
Calimah Voevod, pentru tofiin- 



Digitized by 



Google 



BOTO^ANl (ORA$) 



509 



BOTO$E?TI 



{area unel $colI domnestl in tir- ' 
gul Boto^ani pentru invajatura 
copiilor. In acest hrisov se ho- 
tare$te ?i leafa dascalulul $coa- 
lei $i tot aid titlue$te pe isprav- 
nicul de Boto$ani, «Vornic de 
Boto$ani». («Uricarul», torn. II). 

De la 1793, Septembrie 30, 
hrisov de la Mihail C. Su{u Voe- | 
vod, prin care inchina biserica 
UspenieT, la$coaladin Boto§ani, 
dind toate veniturile acestei bi- 
sericl, adica dughenl $i orl-ce 
ar mai avea, pentru intrefinerea 
$coaleI $i a bisericel. Spre a 
jutor, Voda Su{u mai daruestc | 
acestei $colI din Boto^ani, 12 
scutelnict. ( Uricarul » , torn. II). 

Din 1796, Fevruarie 15, hri- 1 
sov de la Alexandra loan Ca- 
limah Voevod, care intare^te cele 
coprinse in hrisovul din 1793 
a lui Voda Su{u. (Uricarul*, 
tomul II). 

De la 1806, August 17, hri- 
sov de la Alexandra Constan- 
ts Moruzzi Voevod, prin care 
har£ze$te §coale! din Boto^ani, 
870 lei pe an, ca sa se dea das- 
calilor eline^tl $i moldovene^tl, 
a$eza{I spre invafatura publica, 
peste venitul bisericel domnestl 
a Uspeniel, care este legat la 
§coalele aces tea. $i fiind-ci ve- , 
nitul Boto^anilor este al Doam- 
nei, sa se dea din acest venit 
al Doamnel la $coala din Bo- 1 
to$ani, cite 300 lei pe an. («Uri- 1 
carab, torn. II). 

Ora$ul Boto$ani a fost prada 
mai multor focurl, care in dife- 
rite vreml au consumat multe 
case §i chiar par{I intregl ale 
tirgului, dar din toate, eel mai 
mare a fost incendiul din 3 Iunie 
1888, care a consumat partea cea > 
mai frumoasa $i principals a o- 
ra$ulul, cum $i biserica Uspenia, 
catedrala. Urmele acestui incen- ; 
diu se vad $i astazl. 

In anul 1890, Septembrie 8, ; 
in ora§ul Boto^ani, s'a a^ezat , 



statua de bronz a poetulul Mi- ' 
hail Eminescu, statua facuta $i I 
adusa in ora$ prin staruin^a stu- ' 
den$ilor universitarldin $ara. A- I 
ceasti statua s'a a$ezat pe piaja 
§coalei No. 1 de bae$T, zisa 
piata Marchian. 

BotO§ani, stafie de drum de fier, j 
jud. Boto?ani, plasa Tirgul, co- 
muna Boto$ani, pe linia Vere§ti- 
Boto?ani, pusa in circulate la 
1 Noembrie 1871. Departe de 
stasia Leorda de 15.4 kil. In&l- 
{irnea d'asupra niveluluT mari! | 
de 139 m. Venitul acestei sta- 
{il pe anul 1896 a fost de lei 
639321, bani 47. 

Boto§ani{a (Tacul-), sat, pe 
mo$ia cu asemenea numire, co- 
muna Grame$ti, plasa Berho- 
metele, jud. Dorohoiu ; a$ezat 
parte pe costi$a $i parte pe 
$es, intre ni$te girle; are 45 fa- 
milii ?i 185 suflete. Proprieta- 
tea mo^iei a fost din vechime 1 
a manastirel Putna, din Buco- 
vina. La 1785 s'a vindut par- \ 
tea ce a ramas in Moldova, pas- 
trindu-se numai partea ramasa [ 
in Bucovina, care are aceea$I nu- 
mire ?i care a format pana la ! 
anexarea Bucovinei un singur 
trup. 

Satenil improprietari^I au 104 
hectare, iar proprietarul mo^iel 1 
are 152 hect. cimp $i 35 hect. [ 
padure tinara. I 

Piriul ce trece pe mo$ie se 
nume^te Verichia. 

Drumuri principale sunt: a- 
cele ce due la Grame^ti, la Ba- 
line$ti $i Rude^ti. 

Satul se invecineaza cu Bali- 
ne$ti, Bucovina, Rude^ti $i Gra- 
me$ti. 

BotO§ani{a, deal, in jud. Doro- 
hoiu; incepe din Bucovina, din 
poalele Carpa{ilor, trece prin 
satul Boto^ani^a, com. Grame^ti, 



plasa Berhometele, apol prin co- 
muna Zamostia, plasa Copula. 
Culmea lui serve^te de hotar 
despre Bucovina. 

Boto§e§ti, com, rur., in pi. Dum- 
brava, jud. Mehedinfi, la o dis- 
tant de 65 kil. de ora$ul Tur- 
nul-Severin ; formeazi comunS 
cu catunele : Paia - din - Dos $i 
Paia-din-Fa^a. rsste situata la 
limita de Est a jude^uluf, pe o 
vale frumoasa, inconjurata de 
toate parole cu cimpil intinse, 
acoperite cu semanaturl, padurl 
$i mid dumbravl. 

Se mar^ine^te : la E. cu co- 
munele G<>go$ul $i Gogo^i^a- 
de-Dolj ; la V. cu Bacle$ul, Cor- 
zul $i Balaci^a; la N. cu Gre- 
ce:?ti ^i Rusul ?i la S. cu Clea- 
novul-de-Mehedin^i ?i Seaca-de- 
Dolj. 

Are 355 de contribuabill, din 
1800 locuitori, locuind in 350 
de case. Ocupa^iunea locuitori- 
lor este agricultura $i cre^terea 
vitelor. Ei poseda: 81 plugurl, 
156 care cu bol $i 38 carafe 
cu cal. 

Are o biserica, deserviti de 2 
preo^I §i un cintare^, o $coala 
cu un inva^ator, frecuentata de 
20 elevl ?i 2 eleve. Sunt 2 
circiuml. Numarul vitelor este 
de 1246 vite marl cornute, 79 
cal, 1500 ol $i 408 rimatori. 

Prin aceasta comuna trece $0- 
seaua Gvardeni^a-Paia-din-Dos- 
Boto^e^ti. Are $i alte ^osele, 
care o leaga cu comunele ve- 
cine. 

Prin comuna trece piriul ce 
vine de la Balaci^a, despar^ind 
ast-fel comuna in 2 par$I, trece 
la cat. Gogo^i^a-de-Dolj, se in- 
dreapti spre Jiu, in care se 
varsa la Breasta. 

In partea de E. a comune 
se afla o ridicatura de pamint, 
in forma de piramida, care dupS 
spusele batrinilor, este facuti 



$MQ. MfU DUfionar Giognfto. 



72 



Digitized by 



Google 



BOT?ANI 



570 



BOTE^TI 



de haiducul Grozea, spre a se 
apara de haiducul Micu. In par- 
tea de N.-E. a acestel ridica- 
turi de pamint se afla o vale fru- 
moasa, avind cite-va izvoare cu 
apa curata, precum si frumoase 
tufisun, care poarta numele de 
Valea-MiculuT. In fa{a sunt ridi- 
caturT de pamint. Spre S. se 
afla niste poenl intinse si lncon- 
jurate cu paduri, cart se numesc 
Poenele-Grozel. Aceasta ridica- 
tura de pamint poarta numele 
de Cetate si imprejurul el se ga- 
sesc, in timpul muncel, de ca- 
tre locuitorl, pietre, diferite o- 
biecte de fier si alte lucruri. 

Bot^ani, munte, in com. Pinga- 
ra$i, plasa Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u, situat catre V. manas- 
tirel Pingara^i. Paturile sale con- 
fin fier-peatra (fer-limoneux, mi- 
neral de fer d'alluvions) ce se 
compune din fier, oxid, pamint, 
apa si acid fosforic. 

Botul, braf curgator al Dunarel, 
in plasa Borcea, jud. Ialomifa; ] 
curge spre Nord pe ten tori u I 
comunel Ciocanesti - Marginem, ' 
trece in comunaCiocanesti-Sirbt, 
unde se uneste cu Cacina, git 
al laculu! Boianul ; apol merge 
spre E. si N. - E., trecind pe 
linga satul Rasa si se varsa in 
lacul Calarasi. ! 

Botul-Calului, deal, bogat in I 
imase ; se intinde spre V. de 
satul Potingeni, com. Movileni, 
pi. Copoul, jud. Iasi. 

Botul-Dealulul, loc, jud. Bacau, 
plasa Bistri^a-d.-j., com. Letea, 
de pe mosia Serbanesti, situat 
aproape in linia podului de fier 
de pe Bistrifa, construit din nou 
si a podulut Siretulul. Este pro- 
babil, .si credinfa populara a- 
testa aceasta, ca Bistrifa se varsa 
mal inainte in Siret, in acest 



punct, adica cu 18 kil. ma! sus 
de Galbeni (Valea - Seaca), var- 
sarea el de azl. Acum inca se 
cunosc albiile arabelor ape, pe 
carl {aranii le numesc acum 
Matca-Veche. 

Botul-Mangalariei, deal, aproa- 
pe de hotarul com. Cotnari, pi. 
Bahluiul, jud. Iasi, despre ju- 
deful Suceava. Se numeste ast- 
fel de la mangalul (carbuni de 
lemn)cese facea acolo in tim- 
purile vechT. 

Botul-Negrei, deal, in comuna 
Tazlaul, plasa Bistrifa, judeful 
Neamfu. 

Botul-Ostrovului, picket de gra- 
ni{a, pe malul Dunarel, judejul 
Mehedinji. 

Botunilor (Pirful-), pirift, jud. 
Bacau, plasa Bistrija-d.-s., de 
pe teritoriul comunel Valea-luf- 
Ioan. 

Bo{e§ti, comuna rurala^ in plasa 
Dimbovifa - Dealul , situata in 
marginea apusana a judefului 
Dimbovifa, intre vaf si dealurt. 
In jurul acestei comune sunt 
numai dealurt acoperite cu pa- 
duri si livezi de fin. Prin mij- 
locul comunei curge un piriias 
spre Sud, mergind a se varsa 
in Arges. 

Aceasta comuna se compune 
din trei catune : Cindesti-din- 
Deal, cu 323 locuitorl, Botesti, 
cu 776 locuitorl si Greci, cu 416 
locuitori. Peste tot comuna Bo- 
testi are 1515 locuitori, top 
RominT. 

Aci sunt opt mori de apa si 
un fierastrau de taiat scindurl. 

In comuna sunt trei bisericT 
si o scoala. $coala este mixta; 
a fost frecuentata, in 1890, de 
30 elev! si eleve si are un in- 
vafator. In toata comuna sunt 



peste 1 79 copit de ambele sexe 
cu etatea de scoala. 

Comuna are un venit de 1880 
lei. Sunt 400 contribuabilf. 

Botesti se invevineste la E. 
cu catunul Sturzeni,ce face parte 
din com. Priboiul, de care se 
desparte prin dealurt acoperite 
cu paduri ; la V. cu comuna 
Birzesti, din plasa Argesului, ju- 
deful Muscel ; la N. cu co- 
muna Valeni ; si la S. cu co- 
muna Dobresti, ambele tot din 
jud. Muscel. 

Botesti, com. rur., in partea de 
N.-V. a plaset Crasna, judeful 
Falciu. E marginitala N. cu ju- 
deful Vasluiu ; la S. cu com. 
Tabalaesti ; la E. cu comuneie 
Bradicesti si Averesti si la V. 
cu com. Gugesti. Pozifiunea te- 
ritoriulu! sau este variata, pre-* 
zentind diferite vat, dealurt si 
dimburl. Este formata din sa- 
tele: Botesti si Porfiseni, pe o 
suprafafa de 4551 hect. Are o 
populafiune de 243 familit, 1020 
suflete, din car! 214 contribua- 
bill. 

Are 3 bisericT, deservite de 
1 preot si o scoala. 

Budgetul : 2800 lei la veni- 
turi si tot atita la cheltueli. 

Vite : 639 vite marl cornute, 
94 cat, 1845 oT si 309 porci. 

Botesti, sat, in com. Botesti, pi. 
Crasna, jud. Falciu, situat pe 
valea Bofestilor, pe o suprafafa 
de 2933 hect. ?i cu o popula- 
te de 170 familii, 700 suflete, 
din car! 154 contribuabili. Este 
resedin^a comunei. 

Are o scoala, frecuentata de 
35 elevT si o biserica. 

D. Alexandru Negruzzi a in- 
fiin^at, in anul 1883, pe aceasta 
mosie, o fabrica de teracota, in 
care func^ionati 20 lucratorl ; 
in anul 1 889 a incetat de a mal 
funcfiona, din cauza relelor dru- 



Digitized by 



Google 



BOJE$TI 



671 



BOUL 



murf, care ftceau dificila trans- ' 
portarea produselor fabricel. 

Mo$ia Bote^ti este mariti in | 
teritoriu cu 1 164 hect., prin ali- 
pirea pa^ilor de mo$iI Plopi | 
$i Ro$iori, foaste ale Vorniculul 
Scarlat Rosetti, anexate la pro- 
prietatea d-lut Negruzzi, prin c&- 
s&torie. 

Bo{e§ti, sat, in com. Girovul, pi. 
Piatra-Muntele, judejul Neam^u; 
este situat pe valea CracauluT, 
intre satele Girovul, Turture$ti $i 
Doina, formind cu marginile sale 
hotarul despre Vest al comu- 
neT, despaYJitor de comunele 
Doamna $i Caciule^ti. 

Are o popula^iune de 217 su- 
flete, saQ 55 capf de familie, 
can traesc in 59 de case. A- 
ceasta populafiune se imparte 
dupasex, in : 109 barbafi ?i 108 
femei ; dupa starea civile in : 
106 necisatori^T, 96 casatoriJT, 
1 3 VcLduvi §i 2 divortatl ; 2 1 §titi 
carte, 196 nu $titi. LocuitoriT se j 
ocupa cu agricultura. 

Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin un drum, care 
da in dreptul kil. 8 al $oselei 
Dobreni-Roznov ; prin un drum 
care da la satul Doina, prin $0- 
seaua jude{ean& Dobreni - Roz- 
nov. 

Bo{e§ti, deal, in partea despre 
Est a satulu! Horle$li-Domni- 
tel, din comuna Cucuteni, plasa 
Stavnicul, jud. Ia?i. Se intinde 
de la Nord, din locul numit 
Voloaia, spre Sud $i unindu-se , 
cu Dealul-Lunganilor, comuna ' 
Voine?ti, formeaza la Est ?esul , 

CoranuluT. ! 

I 

Bo{e§ti, mofie, situata pe linga I 
mobile Lale§ti, Girovul, Slobo- 
zia-Avere$ti, in com. Girovul, pi. 
Piatra-Muntele, judejul Neam{u. ) 
Are sat. Arenda anuaia e de ( 
1 1 100 let. i 



Inainte de secularizarea ave- 
rilor m&nastire?tT, aceasta mo- 
$ie a fost proprietatea m&nas- 
tirel Ri?ca .si inchinata Mitro- 
polie! de Ia§i, starea I. Astazf 
apar^ine statulut. 

Bo{e§ti, padure, pe cuprinsul mo- 
$iel cu a sa numire, judeful 
Neam^u ; are o intindere de 
vro 33 pogoane. 

Bo{e§ti, piriU, izvore$te din Li- 
vada-SchituluT, de pe partea de 
mo$it Porce$eni, com. Bo{e?ti, 
pi. Crasna, jud. Falciu ; curge 
prin Valea - Bo{e$tilor, formata 
de dealurile : Gugul, Blage$ti ?i 
Dragulina $i dupa ce tormeaza 
pe mo$ie iazui numit Blage$ti, 
se varsci in piriul Crasna. 

Bottrlan, catun, in com. rur. Vul- 
turul, plasa Bilie?ti, jud. Putna. 
E situat la I x \% kil. de Vultu- 
rul-d.-j., catunul de re^edin^a al 
comunel. Din punctul de vedere 
eclesiastic satul face parte din 
parohia Vadul - Ro$ca, cu bise- 
rica filiala" cu hramul Sf. Ni- 
colae. $coala nu se afla in sat. 
Copil cu virsta de §coala sunt 
44, din carl 23 b£e$I $i 21 fete. 

Bofoaia, sat, in partea de Vest 
a com. Bereasa, plasa Mijlocul, 
jud. Vasluiu, situat pe dealul 
numit al Bo^oaei, pe o supra- 
fa$a de 829 hect., din carl 686 
hect. sunt ale proprietarului Co- 
lonelul de marina Emanuel Al. 
Koslinsky, iar 143 hect. sunt 
ale locuitorilor. LocuitoriT po- 
seda 16 plugurl $i 14 care cu 
bol §i 5 cSru^e cu cai ; 28 stupl. 
Are o populate de 24 familil 
sau 93 suflete, intre carl 4 E- 
vreT $i 10 figani. 

Are o biserica ftlcuta de ob- 
$tia locuitorilor, cu I cintare^. 
Se afla 2 iazurl. 

Numarul vitelor e de 65 vite 



mar! cornute, 20 caT, 120 ol $i 
14 rimatorl. 

Bo{oaia, deal, se intinde prin 
centrul com. Bereasa, plasa Mij- 
locul, judejul Vasluiu, in direc- 
{iune de la Nord spre Sud. 

Bo^olel (Pir£ia§ul-),//>//tf/, spre 
hotarul satulu! Alma?ul, com. 
Dobreni, plasa Piatra-Muntele, 
jud. Neamfu; se varsa in piriul 
Alma$ul. 

Botului (Dealul-), virf de deal, 
jud. BacSu, pi. Taziaul-d.-j., de 
pe teritoriul com. Dragugessti. 

Bofului (Movila-), movild, si- 
tuata pe Valea-Gerulul, in spre 
S. de com. Cudalbi, plasa Zim- 
brul, jud. Covurluiu. 

Botului (Piriul-), piriia§, jude- 
$ul Bac^u, plasa TazlSul-d.-j., 
de pe teritoriul comunel Dr£gu- 
ge^ti. 

Boul, catun, in com. rur. P&u- 
ne?ti, plasa $u$i^a, jud. Putna. 
E situat pe piriul Caregna, mal 
sus de Paune^ti cu 3 kil. Are 
o bisericS, cu hramul Sf. Nico- 
lae. $coal& nu se afla in sat. 
Copii in virsta de a o frecu- 
enta sunt 47, 25 bae^T $i 22 
fete. 

Boul, deal, jud. Bacau, pi. Taz- 
laul-d.-s., de pe teritoriul co- 
munel Scor^eni. 

Boul, deal, in jud. Gorj, pi. Gi- 
lortului, proprietate a locuitori- 
lor din Piscoiul, Horezani-d.-j., 
Corde^ti $1 Bace^ti. El este o 
ramifica^iune din Dealul-Mueref 
^i are o direc^iune de la N.-E. 
spre S.-V., formind par tea des- 
pre E. a vaeJ Amarazuia. 

Acestut deal ii se mal zice 
$i Artanul. 



Digitized by 



Google 



BOUL 



572 



BOUL-RO$U 



Boul, deal, ramificare a Dealu- 
lui-Mare, de a dreapta piriu- 
lui $acova{ul, pehotarul despre 
Sud al satulul Goesti, com. Sir- 
ca, pi. Cirligatura, jud. Iasi. 

Boul, deal) linga satul Calul, in 
com. Calul-Iapa, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u; prezinta te- 
renurl arabile. 

Boul, ramura de dealurl mun- 
toase, in com. Buhalni^a, plasa 
Piatra-Muntele, jud. Neam$u,de- 
tasindu-se din grupa CeahlauluT, 
in partea sa despre Est ; se In- 
tinde in direcjiune aproape per- 
pendiculara, pe cursul riulul Bi 
stri^a, in fa{a satulul Potoci, a- 
plecindu-se apoi paralel cu a- 
cesta pana la satul Cirnul - Bu- 
halnijel. Este marginita si cu- 
prinsa intre riul Bistri^a la Est, 
plasa BouluT la Vest si plasa 
Izvorul-Muntelul la Sud-Vest. 

Boul, gtrld, izvoreste din com. 
Vierosul, trece prin com. Izvo- 
rul si la com. Gura-BouluT, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt, se varsa 
in girla Vedija, la locul numit 
Colintina. 

Boul, loc de izvoare, jud. Bacau, 
plasa Tazlaul-d.-s., de pe teri- 
toriul satulul Grigoreni. 

Boul, movild, in jud. Braila, mar- 
ginea de V. a satului Ianca 

Boul, movila, jud. Braila, la S. 
satului Ulmul. 

Boul, movila, jud. Braila, situata 
la Nord de com. Chichine$ul si 
formind hotar de mosie intre 
com. Chichine^ul si Ciocile. 

Boul, munte> din jud. Gorj, pla- 
iul Vulcan, spre N. de muntele 
Gruiul-Negru, cu o tntindere a- 
proximativa de 1500 hect. In 



partea de V. e poteca ce duce 
la hotar. Din acest munte se 
ramifica dealul Cuiul-Popil, ce 
cade spre E., proprietary a sta- 
tuluT, pe care se afla bradet, 
padure de fag si pasune de vite. 

Boul, munte, in jud. Mehedinji, 
plaiul Closani, la hotarul dintre 
jude^ul Mehedinti si Gorj. Cea 
mai mare parte dintr'insul apar- 
$ine jude^uluT Gorj. 

Boul, piriU, izvoreste din raionul 
com. Maneciul-Ungureni, plaiul 
Teleajenul, jud. Prahova, si se 
varsa in riul Teleajenul, pe ma- 
lul sau drept/tot in raionul co- 
munel Maneciul-Ungureni. 

! Boul, piriu, pe teritoriul comu- 
neT Soveja, plasa Zabrau^i, ju- 
de^ul Putna. 

Boul, piriil, izvoreste de la locul 
numit Iazul-DraculuT, de pe te- 
ritoriul comunel Poenesti, uda 
partea de Est a satului Bros- 
teni, din com. Ivanesti, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiu si se varsa 
in plriul Racova, aproape de 
satul Hirsoveni. 

Boul, prival, jud. Braila, incepe 
din Dunarea-Veche si dupa ce 
trece prin tirlele cu acelasl nume, 
da in iezerul Cirneciul la S.-V. 

Boul, tirle, jud. Braila, pendinte 
de com. Vizirul, situate pe ma- 
lul sting al Dunarei - VechI, la 
confluen^a privalulul Boul cu 
Dunarea. (Pentru popula^iune, 
vez! cuvintul f acaul). 

Boul, vale, in com. rur. Sama- 
rinesti, plasa Motrul-d.-s., jud. 
Mehedinti. 

Boul, vdlcea> pe teritoriul comu- 
nel Milcovul, plasa Siul-d.-s., 
jud. Olt ; se varsa in Olt. 



Boul-de-Sus, sat, jude^ul Dolj, 
plasa Amaradia, comuna Va- 
lea- BouluT, gramada, cu rese- 
dinja primarief. Are o populate 
de 473 suflete, 239 barba$T si 
234 feme!. Locuesc in 113 case. 
In sat este o scoala mixta, 
cu care s'au cheltuit 4229 lei, 
70 bant. Func^ioneaza din a- 
nul 1890, fiind intrejinuta de 
stat si de comuna. A fost fre- 
cuentata in anul scolar 1892 — 
1893 de 44 baeflf si 2 fete, 
12 baept si 2 fete din Boul-d.-s., 
9 baeflf din Bousorul, 7 din 
Urda, 10 din Mierea - Mosneni 
si 6 din Cruse^ul. Cu virsta de 
scoala sunt 28 bae^T si 24 fete. 
$tiu carte 25 locuitorl. 

$coala are un singur Inva^a- 
tor. In sat este o manastire zi- 
dita si reparata de enoriasii sa- 
tulul. Are 2 preoflf $i 2 cinta- 
rep. 

Boul-Legat (Piscul-cu-), co- 
Una, in com. Grajdana, catunul 
Barbunce e ti, jud. Buzau. 

Boul-Ro§u, sat, face parte din 
com. Corbi^a, plasa Zeletinul, 
jud. Tecuciu. Este situat pe iin 
deal inalt, care poarta acelasl 
nume, departe de resedin^a co- 
munel de 7 kil. si 680 metri. 

Are o popula^iune de 138 
suflete, cu 32 cap! de familie, 
locuind in 30 case. LocuitoriT 
sunt clacasi. 

Boul-Ro^u, deal, jud. Tecuciu, 
situat in raionul com. Muncelul, 
avind o inahjime de 200 metri 
si o intindere de 1435 hectare. 

Boul-Ro§u, deal, situat in ra- 
ionul com. Corbi^a, plasa Zele- 
tinul, jud. Tecuciu. 

Boul-Ro§u, deal, la V. de sa- 
tul Cauia-d.-j., com. Negulesti, 
pi. Berheciul,*jud. TecuciQ. 



Digitized by 



Google 



BOUL-RO?U 



573 



BOULUI (POIANA-) 



Boul-Ro§U, iaz, pe teritoriul co- 
munel B&biceni, pi. $tefanesti, 
jud. Botosani. 

Boul-Ro§U, mcnnla, jud. Br&ila, 
la 2 x \i kil. spre S. de satul Si- 
listarul, pe drumul de la Mo- 
rotes ti. 

Boul-Ro§u, movild, jud. Br&ila, 
la 9 kil. spre V. de satul Mi- 
haiu-Bravul, aproape de hotarul 
din spre Cioara-Doicesti. 

Bouleni, sat, cu 125 locuitorT, 
judeful Arges, plasa Oltul ; face 
parte din com. rur. Dragujesti- 
S&punari. 

Boule{ului (Poiana-), poiana, 
pe riul Teleajenul, com. M5ne- 
ciul-Ungureni, plasa Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Boului (Dealul-), deal, jude^ul 
Dolj, pi. Amaradia, com. Va- 
lea-BouluI, pe care este situatS 
com. si din care ese piriul Boul, 
ce se scurge pe ripa dreaptS, a 
riuluT Amaradia. 

Boului (Dealul-), deal, se in- 
tinde pe teritoriul comunel S&- 
veni, plasa Baseul, jud. Doro- 
hoiu, paralel cu piriul Baseul. 

Boului (Dealul-), deal, prelun- 
girea Dealului-Vacel, din com. 
Sasca, jud. Suceava; formeazS 
hotar intre Sasca si Baia. 

Boului (Dealul-), deal, in com. 
Mirosl£vesti, jud. Suceava; este 
cultivabil. 

Boului (Dealul-), vlrf al mun- 
telui Monteorul (lanful Alunisul), 
plasa Vrancea, jud. Putna, des- 
pot de muntele Furul prin pi- 
riul Valea-Boulul. 

Boului (Iezerul-), iezer mic, ju- 



de^ul Br&ila, intre iezerul Ulmul 
si Dun&rea-Veche din desp&r- 
{irea Gropeni. 

Boului (Izvorul-), cdtun, al co- 
munel Vintil&-Vod&, judeful Bu- 
z&ii, cu 200 locuitorT si 46 case. 

Boului (Izvorul-), isvor, in ju- 
detul Buz&u, com. Vintil&-Voda; 
incepe din Bisoca si se scurge 
in riul Sl&nicul. 

Boului (M&gura-), mdgurd, ju- 
deful Bacau, din plasa Tazl&ul- 
d.-s., com. Scor{eni, unde, dup& 
zisele legendeT locale, se incui- 
base un bou s&lbatic. Ea este 
situate pe teritoriul satuluT Pu- 
stiana. Se zice cS boul ar fi fost 
omorit de Maghiarl, spre a putea 
scoate aurul ce s'ar fi aflat in 
m&gur&. 

Boului (Mdgura-), mdgurd, ju- 
de{ul Dolj, pi. B&ilesti, comuna 
Silistea-CruceT. 

Boului (Mocirla-), mocirld in- 
semnata, intre comunele Ghe- 
r&seni si Zmeeni, pe mosia St- 
rata, jude^ul Buz&u. 

Boului (Mocirla*), mocirld, in 
com. Vispestt, judejul Buziu. 

Boului (Ochiul-), lac, in com. 
Mih&ilesti, cStunul MSrgineanul, 
jud. BuzSu ; se scurge in riul 
Sl&nicul. 

Boului (Ochiul-) (Urgoaia), 

catun, al com. Pietroasa-d.-j., ju- 
de^ul Buz&u, cu 240 locuitorl 
si 55 case. Are o insemnatS ca- 
rierS de piatr&. De aci incepe 
urcusul pe virful muntelullstri^a. 

Boului (Piscul-), colind, in ju- 
de^ul Buz&fi, comuna Magura, 
cStunul Unguriul, in p&durea 
statuluT. 



Boului (Piriul-), piriU, judefui 
Bac&u, plasa Tazl5ul-d.-s., co- 
muna Scorfeni, care curge prin 
satele Scor^eni si Grigoreni. IsT 
are obirsia in locul numit al 
Boului, si, dup& ce se incarc£ cu 
pirtiasele Dragomireasa si Sir- 
boaia, se vars& d'a stinga Taz- 
lauluI-Mare. 

Acest piriu si-a luat numele, 
dup& zisele legendeT, de la un 
bou s&lbatic ce se ascunsese 
intr'o m3gur£. 

Boului (Piriul-), jude{ul Bac£u, 
pi. Trotusul, din com. Grozesti. 

Boului (Piriul-), pirin, judejul 
Dolj, plasa Amaradia, com. Va- 
lea-Boulut ; ese din dealul Chi 
coralul si se vars& in dreptul 
riuluT Amaradia, in com. Meli- 
nesti, la punctul Spineni. 

Boului (Piriul-), mic afluent al 
Bogatel, lung de 800 m., jud. 
Suceava. 

Boului (Plriia^ul-), piriias, in 
comuna Buhalntya, plasa Piatra- 
Muntele, jud. Neamju; este for- 
mat din dou£ izvoare, unul ce 
ese dintre ramura Furciturile 
(grupa munteluT CeahlSul), in 
partea despre Est, si altul din- 
tre extremitatea despre Vest a 
ramurel (culmet) numitS Boul 
si a ramurel preCedente. StrS- 
bate teritoriul comunef in di- 
recjiune V.- N.-E., vSrsindu-se 
pe dreapta riulul Bistri^a, la lo- 
cul unde soseaua mixta Piatra- 
Pris&cani trece riul pe aceasti 
parte, in dreptul kil. 91, ceva 
ma! in josul satuluT Secul-Bu- 
halni^el. 

Boului (Poiana-), vale, in jud. 
Buz&ii, com. Vintila - Vod&, c^- 
tunul Sirbesti ; incepe de la Bo- 
dinesti si se scurge in riul S1&- 
nicul. Pe malurile sale se gSseste 



Digitized by 



Google 



BOULUI (POIANA-) 



574 



BOURENI 



multS lignita, de o calitate su- 
perioarS. 

Boului (Poiana-), poiana, la N. 
de com. Comarnicul, pi. Pele^ul, 
jud. Prahova. 

Boului (Valea-), sat, jud. Pra- 
hova. (VezT Valea-Boulul). 

Boului (Valea-), cdtun, alcom. 
Col^i, jud. Buzau, cu 200 lo- 
cuitorl $i 49 case. 

Boului (Valea-), colind, in jud. 
Buz5u, com. Marun$i$ul, catunul 
Valea-Seaca. Din poalele coline- 
lor se incepe o vale cu acela§! 
nume, care, in timp de ploaie, 
se scurge in Buzau. 

Boului (Valea-), vale, in com. 
Vintila-Voda\ catunul Sirbe?ti, 
jude^ul Buzau; se scurge in riul 
Sl&nicul. 

Boului (Valea), vale, in comuna 
Cotyi, jud. Buz&ti ; izvore^te din 
padurea Aluni$ul $1 se scurge 
in Valea - Sibiciulul, pu^in mat 
sus de catunul Intre-Sibicile. E 
renumita pentru chihlibarul ce 
se g&se$te in albia sa. 

Boului (Valea-), vale, intre dea- 
lurile Boul $i al G&in5rieT, pe 
teritoriul com. Saveni, pi. Ba- 
$eul, jud. Dorohoiu. 

Boului (Valea-), vale, uda te- 
ritoriul cat. Goruna, com. Co- 
cora?ti-Misli, pi. V&rbilaul, jud. 
Prahova $i se varsS in valea 
Burduza. 

Boului (Valea-), vale, com. M£- 
gureni, plasa Filipe^ti, jude^ul 
Prahova. 

Boului (Valea-), pirin, pe te- 
ritoriul comuneT Nerejul, plasa 
Vrancea, jud. Putna. Izvore?te 



din Dealul-BouluT $i virful Mon- 
teorul $i se varsa in ZSbala, des- 
par^ind muntele Furul de Dea- 
lul-BouluI. 

Boului (Valea-), pirin, in plasa 
Rlmnicul-d.-j., jud. R.-SSrat; iz- 
vore^te de pe teritoriul comu- 
neT Racovi^eni, plasa Rimnicul- 
d.-s., se indrepteaza spre Est, 
trece prin com. Costieni-Man, 
unde prime$te piraiele GrebSni 
$i Orzaneasca, apoT prin comu- 
nele Socariciul, Bal&ceanul, Slo- 
bozia-Galbenul ?i Gaibenul, pur- 
tind pe alocurea $i numele co- 
munelor pe unde trece, de pilda : 
piriul Costieni, Balaceanul, etc. 
Se varsa in balta Jirlaul sau Dro- 
gul, sau Vaceni, dupa un curs de 
mal bine de 28 kil. Malurile sale 
sunt acoperite cu sem&n&turT. 

Boului (Valea-), pirin, in jude- 
\\i\ R. - S&rat, plaiul Rimnicul, 
com. Bisoca. Izvore^te din pis- 
cul Virful-Mare, uda partea de 
N. a comunel $i se varsa in riul 
R.-Sarat, pe dreapta luT. 

Boului (V&lceaua-), vdlcea, iz- 
vore?te de la N.-V. de comuna 
Comarnicul, plaiul Pele.sul, jude- 
{ul Prahova, ?i se varsa in riul 
Prahova, pe malul drept, tot in 
raionul com. Comarnicul. 

Boului (VSlceaua-), (Vezi Val- 
ceaua-Porcilor), deal, continuare 
a mun^ilor Arnota $i Buila din 
jud. Vilcea. 

Boura, deal, in com. Ude$ti, ju- 
detul Suceava, parte cultivabil, 
parte acoperit de padure de 
carpen. 

Boura, piriU, in com. Cristesti, 
jud. Suceava; izvore$tedin Fin- 
tina - Tilharulul, ud£ satul Bou- 
reni $i se varsa in Moldova, 
(5620 m.). 



Are de afluen^T : Piriul- luT- 
BorticS (500 metri) , BSrgSul 
(1450 m.) $i Surda (1250 m.). 

Boura, localitate, la gura piriu- 
lui cu acest nume, din com. Ui- 
de$ti, jud. Suceava. 

Boura, piriU, in com. Uide^ti, 
jud. Suceava, mic afluent al pi- 
riului fole^tilor. 

Boura, afluent al piriului Plato- 
ni{a, jud. Suceava ; face hotar 
intre Manolea, Arghira ?i Dol- 
hesti. 

Boura-Fir^igi, piriia§, in com. 
Hangul, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u ; izvore^te din mun^il 
grupei Ceahl&uluT, dintre ramu- 
rile Rapciunele $i Obcina- Verde 
(Fir^igi), v£rsindu-se pe partea 
dreapta a riulu! Bistrtya, linga 
satul cu a sa numire si in fa{a 
gurei piriului Hangul. 

Boura-Fir^igi, ramura de nuinfi, 
in grupa Ceahlaului. VezT Ob- 
cina- Verde, jud. Neam^u. 

Bourei (Dealul-), deal, in co- 
muna Dolhesti, jud. Suceava ; 
e cultivabil. 

Boureni, com. rur., in pi. Bai- 
lesti, jud. Dolj, situate in par- 
tea-1 de centru, la 58 kil. S.-V. 
de Craiova $i la 8 kil. E. de- 
parte de re§edin{a plftseT B&i- 
lesti. 

Situate pe sesul numit Bou- 
reni. 

Se invecine^te la E. cu com. 
Afuma^i, la V. cu com. Bailesti, 
la N. cu com. Sili$tea-CruceT, 
51 la S. cu com. Coveiul. De a- 
ceste comune se desparte prin 
hotarele mosiilor respective. 

Terenul comunel este cu to- 
tul ses; nu se gaseste de cit o 
mica movila numita Vivoranul. 



Digitized by 



Google 



BOURENI 



575 



BOURENI 



Pana la anul 1885 a facut 
parte ca catun din com. Afu- 
ma^i. AzI se compune dintr'un 
singur catun, cu resedinfa in el, 
numit Boureni. Pana la 1864 
cuprindea catunele Amzulesti si 
Afuma^i. 

In comuna se afla o biserica, 
ce serbeaza hram la Sf. Nico- 
lae si la mucenicul Haralambie. 
A fost zidita la anul 1885 de 
obstea locuitorilor. Are 1 preot 
si 2 cintare^I. 

In comuna se afla si o scoala 
mixta, ce funcfioneaza din 1886, 
intre^inuta fund de com. $coala 
are un singur inva^ator. Loca- 
lul este nou, construit, la anul 
1890, din caramida. 

In anul scolar 1892 — 1893 a 
fost frecuentata de 43 bae$T. 
Aa virsta de scoala 135 copii. 
$tiu carte 70 barbaflf si 3 feme!. 

Populafia com. este de 1149 
suflete, din care 558 barbafl si 
591 feme!. Dupa legea rurala 
din 1864 sunt 2 impaminteni^I ; 
dupa cea din 1879 sunt 16 in- 
sured. 

Case sunt 170. Bordee 30. 

Suprafafa comune! este de 
1950 hect, din care 1900 ara- 
bile, 50 izlaz. Mosiile, numite la 
un loc Boureni, sunt impar^te 
intre cetele de mosneni Boureni, 
epitropia Zoe Brincoveanu, d. 
C. Vasilescu si d. Petre Guran ; 
au in total o intindere de 1950 
hect. arabile, cu un venit de 
59160 let. Mosia epitropiel a- 
parfinea inainte familiet Brin- 
coveanu. Se seamana pe ele : 
griu, porumb, orz, ovaz, meiu 
si pufma rapija. 

Viile de 40 hect. se gasesc 
pe mosia mosnenilor; dau vin 
rosu. 

Se gasesc in com. dol fierari 
si un brutar. 

Vite cornute sunt 148, ol 119, 
pore! 18 si cal 9. 

Locuitoril isl desfac produc- 



tele la schelele Bistrejul sau la 
Calafat; el due cereale si im- 
porta lemne de construcfie si 
cele necesarii pentru casa.Trans- 
portul il fac cu carele pe calea 
comunala ce duce la Bailesti si 
la Afuma^i, avind o lungime de 
15 kil. de la Afuma{i pana la 
Bailesti. In comuna se gasesc 
4 circiumT si 4 comercian^T. 

Contribuabill sunt 248. 

Venitul pe anul 1893 — 94 a 
fost de 2847 let. 

Cheltuelile au fost de 2340 
let. 

Boureni, sat, pe mosia si in co- 
muna Cristesti, jud. Suceava. 
Asezat pe dealurile Surda, Gura- 
Surdei, Bargaul si Capa^ina. E 
strabatut de piraiele : Surda, 
Boura si Bargaul. 

Numara 160 case, populate 
cu 182 cap! de familie sau 740 
suflete, din carl 370 barbap si 
370 femet, (7 strain!). 

Are 128 contribuabill. In, sat 
e o circiuma. 

Vatra satulul ocupa supra- 
fa^a de 8 — 10 falcl. 

Improprietarip la 1864 sunt 
63, din carl 2 fruntasi, 26 mij- 
locasT si 35 codasT, stapinind 
169 falcl si 22 prajini. 

Drumurl principale sunt: la 
Pascani 1 2 kil. si la Soci 3 kil. 

Schitul Boureni serva de bi- 
serica satulul. 

Vechimea satulul reese din 
urmatoarea legenda, pe care o 
gasim in «Letopise{. ^arei», torn. 
I, p. 83-84: 

«Sa se fi indemnat Dragos, 
•zice, cu oare cip de ai sal din 
Maramures si au venit peste 
mun^I in chip de vinatoare si 
au gasit o fiara si gonindu-o 
cu dulaT pana la apa Moldova, 
si obosita fiind fiara, au prins-o 
in apa Moldovei, la locul ce se 
chiama Boureni. Este o poveste 
latineasca de zice: nu se pune 



nume in dar. Fiara aceasta ce-i 
zic bour, poate ca a fost zim- 
bru si pe numele fiarel se nu- 
meste locul acel Boureni... ». 

La 1803, Iunie 26, «razesil 
de pe mosia Boureni, de la {inutul 
Sucevei se judeca pentru mosie 
cu visl. Grigore Sturdza». In a- 
celas! an Boureni-RazasestI nu- 
marau 20 liuzT, platind 280 lei 
bir pe an. («Uricar.» de T. Co- 
drescu, vol. VI, p. 247 si VII, 
p. 248). Pe la 1850 «Boureni 
cu morile Zavulul si Dobrulesti, 
la pnutul Sucevei, ocolul Sire- 
tului, e mosie a fostulul Domn 
Mihail Sturdza. Are sat cu o bi- 
serica, deservita de 2 preo{I, 1 
diacon, 2 dascall, I privilegiat, 
2 mazili, 5 nevolnici, 1 1 va- 
dane, 1 slujbas volnic, 1 vataf, 
si 4 jidovl ; pe linga mosiile 
Miroslavesti, Cristesti si altele, 
cu un numar de 20 loc. («Buc. 
Rom.», an. I, p. 378). 

Boureni, sckit, linga satul cu a- 
cest nume din com. Cristesti, 
jud. Suceava, adapostind 4 ca- 
lugari. Se crede ca infiintarea 
acestu! schit se datoreste lui 
Dragos, descalicatorul Moldovei. 
Pe stratul clopotulul celul mic 
se vede data 1352, care poate 
insa sa fie scrisa in urma, pe 
eel mijlociu 1804, iar pe eel 
mare se distinge: «X: R: PHI- 
XOBA» si anul «i86s». 

Se mat spune ca schitul a 
fost restaurat pe la 16 10 de ca- 
tre Andries Munteanu, care l'a 
inzestrat cu 70 falcl paraint de 
cultura, cu care, pe la 1817, si-ar 
fi marit mosia familia Sturdza, 
dind schitulul in schimb cite 
o subvenfie anuala. Tradi^ia 
mal spune ca ratacind un ca- 
lugar prin padurile seculare de 
prin imprejuriml, s'a intilnit cu 
un padurar, care il spuse ca 
aude in fie-care zi tocind prin 
acel loc si cautind a urmari lo- 



Digitized by 



Google 



BOURENI 



576 



BOZA 



cul de unde vine toaca nu nial 
aude nimic. Ambii se hotaresc 
sa faca un schit, caci poate ca 
asa e voia DomnuluT, si isl dati 
pe fa^a averea, ce consta din 
cite ioo let de fie-care. Dar, 
pe cind se apucasera de lucru, 
sosi .si Dragos - Voda, care a. 
flindu-le hotarirea, if ajuta cu 
bant, aduse mesterT si schitul 
lor atita de dorit, se facu. Bise- 
ricu^a e de lemn. 

Boureni, deal, acoperit de pa- 
dure, de d'asupra satulul cu a- 
cest nume, jud. Suceava, al ea- 
rn! eel ma! inalt pise e Barnaul. 

Boureni, mo§ie, jud. Dolj, plasa 
Bailesti, com. Boureni, in intin- 
dere aproximativa de 1900 pog. 
arabile ; apar^ine familiel Zoe 
Brincoveanu; se gasesc pe din- 
sa cete de mosnenl. Aduce ve- 
nit anual de 59160 lei. Intr'insa 
mat au parte si d-nil C. Vasi- 
lescu si P. Guran. 

Boureni, pddure, de diferite e- 
sen^e, acoperind dealul Bou- 
reni, jud. Suceava. 

Boureni, fes, jud. Dolj, pi. Bai- 
lesti, com. Boureni, pe care e 
situata com. Boureni. 

Boureni, vdlcea, jud. Suceava. 

Boureni, pddure a statuluT, in 
intindere de 20ohect., pendinte 
de com. Nucsoara, plaiul Nuc- 
soara, jud. Muscel. 

Bourul, virf de deal, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-j., din com. Dr&- 
gugesti. 

Bourul, virf de deal, jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-s., din com. Ba- 
sasti. 

Bourul. (VezI Tirnauca), padurea 



comunet Tirnauca, pi. Her^a, 
jud. Dorohoiu. 

Bourul, munte, in com. Bogda- 
nesti, jud. Suceava, avind ca 
piscurl principale : Arsi^a, Pis- 
cul lui-LeJ: si Rusul. Este aco- 
perit de padure de brad si fag. 

Bourul, ramurd de munft y pe 
mosia Tarc&ul, pi. Piatra-Mun- 
tele, jude^ui Neam^u, situata in 
spre hotarul TransilvanieT, in 
prelungirea catre V. a ramurel 
Crucea-Rosie, intre cursul pin- 
ului A^a la N". si muntele Bitca- 
de-Piatra la S. 

Bourului (Dealul-), deal, jud. 
Tecuciu, la S. de satul Puteni, 
avind la E. Valea-farnei, care 
formeaza limita jude^ului Co- 
vurluiu. 

Bou§ori, sat, in partea de S.-E. 
de satul Solesti, com. Solesti, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu, asezat 
parte pe coasta apusana a dea- 
lului Nedia si parte pe coasta de 
E. a dealulut Onaca. Chiar prin 
mijlocul satulul curge Piriul-Bo- 
usorilor. Are o suprafa^a de 427 
hect., din carl 318 hect;. p&mint 
arabil, 86 hect. fina{, 14 hect. 
imas, 5 hect. padure si 4 hect. 
vil. Cu o popula^iune de 132 
familtf, sau 455 suflete, din carf 
2 sunt EvreT, ceM'altl RominT, 
razesT, ocupindu-se in genere 
cu lucrarea pamintuluT. 

In sat este o biserica facuta 
de locuiton in anul 1842. Spre 
V. de sat este o moara de vint. 

Bou§ori, deal, care impreuna cu 
dealul Radiul, face limita in par- 
tea de N. intre comunele Fe- 
resti si D&nesti, plasa Mijlocul, 
jude^ul Vasluiu. 

Bou§ori, pirifi, numit ast-fel de 
la satul Bousori, de unde si iz- 



voreste, com. Solesti, pi. Crasna, 
jud. Vasluiu. Curge prin mijlo- 
cul satulul, ia direcfiunea spre 
S. si se varsa in piriul Stiobo- 
rani. 

Bou§orilor (Valea-), vale, in- 
cepe din satul Bousori, de unde 
si-a luat si numele ; se intinde 
spre S., printre dealurile Ne- 
dia si Onaca din com. Solesti, 
pi. Crasna, jud. Vasluiu. 

Bousorul, sat, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, com. Valea - Boulut, 
situat pe malul drept al Ama- 
radiel, la 2 kil. spre E. de Boul- 
d.-s., unde e resedin^a comunet. 
Are 346 suflete, 179 barbaji si 
167 fem. Locuesc in 80 de case. 
Copii din sat urmeaza la scoala 
mixta din satul Boul-d.-s., ce 
este la o departare de I kilom. 
Au urmat regulat la scoala 9 
baeflf si 25 fete. Cu virsta de 
scoala sunt 24 baep. $tiu carte 
16 locuitorl. In sat este o bi- 
serica zidita de enoriasl. 

Comunicafia in acest catun 
se face prin soseaua judefeana, 
care leaga Craiova de N. ju- 
de^ului. 

Bou§orul, pirtU, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Valea- Boulul, 
format din plol si izvoare ; curge 
prin satul Bousorul. 

Bou§orul, vale, com. Fa{a, pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Se varsa 
in girla Boul, in raionul comu- 
nei Fa$a. 

Bou§oruluI (Dealul-), deal,ju- 
deful Dolj, pi. Amaradia, com. 
Valea- Boulut, pe care este ase- 
zata com. Valea-Boului si din 
care ese piriul Bousorul. 

Boza, piriU, pe teritoriul comu- 
nel Valea-Sarel, plasa Vrancea, 
jud. Putna, ce se varsa in Putna. 



Digitized by 



Google 



BOZDOC 



577 



BOZIENI 



Bozdoc, deal, in jud. Braila, la 
S. satului Ulmul. 

Bozdoc, vale, jud. Bralla, linga 
dealul cu acela$? nume. 

Bozeni, vechie numire a satului 
S&teni, com. Bordu$eni, plasa 
Ialomita-Balta, jud. Ialomi{a. 

Bozgaelei (Valea-), vale, in ju- 
deful Buzau, com. MSgura, ca- 
tunul Scriptoarea; incepe de la 
Scriptoarea ?i se scurge in riul 
Buzaul. 

Bozi (Valea-cu-), vale, in ju 
de^ul Ialomi^a, pi. Borcea, co- 
muna Cacomeanca. 

Bozia, com. rur., in partea de 
S.-E. a pi. PrutuI, jud. Falciu, 
marginita la N. cu com. Bere- 
zeni, la S. cu com. Rinze§ti, ju- 
defulTutova, la E. cu riul PrutuI 
$i com. Falciu §i la V. cu co 
muna G&ge$ti. Este formata din 
satele : Bozia, Bogdane$ti ?i O- 
daia-Bogdana. Are o suprafafa 
cam de 10257 hectare §i o po- 
pulate de 180 familif, 720 su- 
flete din carl 150 contribuabili. 

Are o ^coala, precum si 2 bi- 
seric! deservite de 2 preoflf $i 4 
dascali. 

In partea de E. a com. se 
intinde $esul Prutului, pe o su- 
prafa^S cam de 5721 hect., din 
carl ca la 3CXX) sunt acoperite 
de girle $i batyl, iar restul de 
fine^e ?i lunci. 

Dinbalflf se scoate mult pe^te, 
cu care se face un in tins $i ma- 
nos corner^. 

Afara de ?esul PrutuluT, co- 
muna e brazdatS in partea de 
V., de la N. la S., de dealurl, 
printre cart curg mai multe pi- 
riia?e §i iazurf. 

Budgetul la venituri este de 
3960 lei, iar la cheltuell de 
2961 lei. 

66620. MmttU Ificfionar Uiograjic, 



Vite mart cornute sunt 868, 
cal 125, oT 3002, pore! 216. 

BOzia, sat, in partea de N. a 
com. Bozia, pi. PrutuI, jude^ul 
Falciu, a^ezat pe platoul Dea- 
luluT-BisericeT, la distanja cam 
de 5—6 kil. de riul Prut. 

Are o suprafafade 7568 hect. 
$i o populate de 103 familil, 
cu 423 suflete §i 100 contribua- 
bili. Locuitoril se ocupa cu a- 
gricultura, cre$terea vitelor ?i 
pescaria. Vil sunt pe o intindere 
de 8 hect. Spre Prut, pe §es, 
se afla 2 balflf marl; prin sat 
tree 2 piriia$e ; spre V. sunt 
3 iazurl; iar spre S. o movila 
numiti Cetafuia. 

Este re$edin$a comuneT; are 
o $coala infiinjata in 1869 $i o 
biserica, deservita de 1 preot, 
facuta in 1859. 

Bozia, balta. (VezIBerezeni, balta, 
jud. Falciu). 

Boziana, iaz, din com. Grop- 
ni{a, plasa Copoui, judeful Ia$i. 
Poarta numeleunul locuitor, care, 
in anul 1837, oprind scurgerea 
mai multor piriia^e de ploaie 
prin o iezatura, a ftcut acest 
mic iaz, ce serve?te pentru a- 
dapatul vitelor. 

Boziana, vale, jud. Ia?i, in par- 
tea de N. a com. Gropni^a, pi. 
Copoui ; se nume?te ast-fel de 
la iazul Boziana. 

Bozianca, sat, in pi. CimpuluT, 
pendinte de com. Girbovi ; este 
situat spre V. $i in apropiere 
de satul de re$edin$a. 

Populafiunea satului este de 
3 1 familil RominT, 2 familil Un- 
gurl ?i l familie Greet ; in to- 
tal 168 locuitorl. 

Vite sunt: 64 caT, 135 bol, 
250 ol $i 193 porcl. 

Acest sat s'a infiintat, in 1833, 



de locuitorl din jude^ul Buzau, 
in numar de 250 familil, dar, la 
anul 1865, cea mai mare parte 
dintr'in?il s'au retras in vechile 
lor sate, spre a se improprie- 
tari dupa legea rural* din 1 864, 
aid nerecunoscindu-li-se dreptul 
de a fi improprietari^T. 

Bozianca, pirin, ce uda jude^ul 
Roman, pi. Fundul, com. Bozi- 
eni. Izvore$te din marginea de 
N. a pi. Fundul, la S. de satul 
Sacaleni. Curge de la N.-V. c£- 
tre S.-E., uda satele: Vadul, 
Bozieni $i Cuci $i se varsa in 
riul Birlad de a stinga, la V. 
de tirgu^orul Bace^ti. 

Bozianca (Parte-din-), mope 
a statuluT, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Bozieni, arendata 
cu 22100 lei anual (1887). 

Bozieni, com. rur., in cap&tul 
despre E. aljudefului Neam^u, 
$i despre S.-E. al pla?el de Sus- 
Mijlocul ; se mSrgine^te catre 
N.-V. cu jud. Roman, satele Cir- 
ligul, Dulce^ti, Br&ni$teni, David 
$i Valeni, de carl in parte se 
desparte prin piriul Bre^canilor ; 
la V. se margine^te cu satele 
Certieni %\ Bargaoani, comuna 
BargSoani ; la S. cu com. Bu- 
de$ti-Ghicai. 

Terenurile sale sunt acciden- 
tate, cu inclina^iune generala de 
la V. catre E., intrerupte pe a- 
locurea de dealuri, ce se ridica, 
spre N. : in cline repezl, cu sui- 
$urT anevoioase, carl ating inal- 
{irnea de 290 m., acoperite fi- 
ind coastele lor cu padurl de 
fag, carpen $i in parte cu alu- 
ni?uri; spre V.: in povirni^url 
mart traganate, mai mici' de cit 
precedentele, formate din prun- 
di^url §i presarate cu gropi, po- 
ene cultivabile §i pSduri (hu- 
ciurl) ; iar spre E. : in dealurl 
stincoase, cu inclina^iuni drepte, 

78 



Digitized by 



Google 



BOZIENT 



578 



BOZIENI 



ina! mult goale, in care se ga- 
sesc cariere de piatra §i de var. 
Comuna Bozieni este formata 
din : Bozieni, tirg, §i Ruginoasa, 
sat, cu o suprafa^a de 2437 hec- 
tare (1706 falcT, 45 prajin!, 10 
stinjen!), dintre car! actualmente 
sunt cultivate numai 745 hect, 
39 ariT, atingind in anil din urtna 
maximul pana. la 1432 hectare, 
852 m. p. (1000 faici), impreuna 
cu fine^elo $i ima$ele vitelor. 

Padurile ocupa o intindere 
de 392 hect., 3528 m. p. (290 
falc!> 

Locurile mla$tinoase, in care 
se coprind cele 5 iazuri ce are 
comuna, incepind de la izvorul 
piriulu! Ciorini, in susul podu- 
lui de pe ?oseaua Piatra-Roman 
$i mergind in jos pe valea Er- 
zucan, pana sub culmele mun- 
telul Stan, au o intindere de 
10 hect, 6739 m. p., (7 faici, 
36 prajin!, 11 stinjenT patra{!); 
restui terenurilor e ocupat de 
sate, tirgu^or, lunci, vat §i locurl 
necultivate. 

Populafiunea comuneT este de 
1542 suflete, sau 347 de fami- 
lil, din carl: 766 barba^I, 776 
feme!; 837 necasatorip, 608 ca- 
satori{!, 93 vaduvt, 4 divorfap ; 
107 cu §tiin$a de carte, 1435 fara 
$tiin$a de carte; sunt 276 strain!. 
Dintre locuitori! improprieta- 
n\\ in anul 1864 sunt asta-zT: 
56 cart stapinesc in^i-^1 locurile 
lor, 71 ca urma$T $i 72 carl, de 
$i insura{! $i cultivator! de pa- 1 
mint, n'au nic! un fel de pro- | 
prietate. 

Ocupaftunea de capitenie a 
locuitorilor este agricultura ?i 
cre$terea vitelor. Ce! din Bozi- 
eni ?i ma! cu osebire strain ii, 
se indeletnicesc cu comer^ul $i 
industria. 

Cea ma! mare parte a solu- 
lu! acestei comune, este format 
din terenurT noua, ramase pro- 
prii agriculture! dupa taerea pa- 



1 durilor, a§a ca relativ sunt road- 
nice $i fara ingra^aminte. 

Cultura albinelor a fost odi- 
nioara infloritoare ; asta-z! insa 
e decazuta, a?a ca de-abia se 
ma! gasesc in toata comuna 
40 — 50 de stupi. 

In aceasta comuna se afla : 
doua biseric!, cu 6 deserven^i 
(venitulfonciaranual al pamintu- 
rilor biserice?t! se urea la suma 
de 816 lei); o ?coala, cu un in- 
vestor platit de stat. Se mai 
afla 3 morl de apa, un cazan 
pentru fabricatul rachiulu! de 
drojdie, o pitarie, 5 ateliere de 
croitorie, un atelier de ciobota- 
rie, un atelier de stolerie pen- 
tru obiecte de lux, un timplar, 
un rotar, 6 lipscani! $i ma! multe 
circiume. 

Budgetui comune! e de 5866 
le! la veniturt $i de 5 7 67 let la 
cheltuel!. 

Comunica^ia cu satele vecine 
se face: prin un drum ce duce 
de la satul Bozieni la Talpa prin 
$oseaua Piatra-Roman, care tra- 
verseaza com. prin mijlocul e! ; 
prin drumurile Bozieni - Rugi- 
noasa-Homiceni (com. Talpa) $i 
Bozieni-Bude^ti-Ghicai. 

Bozieni, tirgupr, a$ezat in par- 
tea din centru $i cam spre S. 
a com. Bozieni, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neam^u, pe ambele 
latur!ale clrumulul jude^ean Pia- 
tra-Roman, la 27 kil. spre E. 
de Piatra ?i la 18 kil. in spre 
V. de ora$ul Roman. Este ?n- 
temeiat la 1 840, de proprietarul 
mo$ie! de pe atunc!, logofatul 
Lupu Bal$. 

Impreuna cu vatra satulu!, Bo- 
zieni are o intindere de 18 hect. 
61 ari! (12 falc!, 45 prajin!, 16 
stinjeni) ?i o popula^iune de a- 
proximativ 1000 suflete, dintre 
can ce! mat mul$i sunt Evrel, 
apo! Romin!, Grecl, Nem$! $i 
alte nationality!, car! se ocupa 



cu comerful, industria §i prea 
pu^in cu agricultura. 

In spre S., paralel cu tirgu- 
?orul, se afla curtea proprietaji!, 
cladire vechie, de pe la ince- 
putul veacului, a?ezata in mij- 
locul une! livezl, ce are o in- 
tindere de 27 hect., 2360 m. 
p., acoperita cu arbor! fructiferi, 
a caror fructe dau un venit 
anual de la 500 — 600 le!. 

Spre N., pe valea Cioranilor, 
se afla o alta zidire mare, cu 
case de locuit, facute din zid, 
dar in stare darapanata, numita 
velni^a; imprejurul acestora se 
intinde o livada de vr'o 3 hect. 
In tirgu^orul Bozieni se afla 
o biserica zidita de Teodor 
Bal$ pe locul proprietafi! ; o 
primarie facuta in 1876; un o- 
ficiu postal, cu serviciu zilnic. 
Pana la 1883 a fost ?i o ?coala 
primara, cu inva^ator platit de 
stat, avind §i o subventfe de 
200 le! din partea comune!. 

Pe linga acestea ma! sunt: 
5 ateliere de croitorie (3 pen- 
tru barbapf, 2 pentru femei) ; 
un atelier de ciobotarie; un a- 
telier de strungarie (stolerie) ; 
2 fierari! sistematice, dintre can 
una executa $i lucrar! de ca- 
reta^ie (harabale, carufe, etc.) ; 
o casapie ; un cazan pentru fa- 
bricatul rachiulu! de drojdie; 14 
bacani!, 16 lipscani!, ma! multe 
circiume $i o pitarie. 

Bozieni, com. rur^ in pi. Fun- 
dul, jud. Roman, spre S.-E. de 
ora?ul Roman, pe piriul Bozi- 
anca, la o departare de 25 kil. 
de Roman $i de 23 de re?e- 
din^a pla^el. Este formata din 
satele : Bozieni, Buda, Crae?ti. 
Cuci - Iuc?a (Bozieni - Raze?!) ?i 
Vada, cu re$edin{a com. in sa- 
tul Bozieni. Are 364 cap! de 
familie, 497 contribuabill, 1600 
locuitori, din car!s8?tiu carte; 
372 case. Sunt 1283 capete 



Digitized by 



Google 



BOZTENT 



670 



BOZIORUL 



vite marl. Are 3 bisericl: douS 
de lemn 51 una de zid. Venitul 
anual al comunel este de let 
3300, iar cheltuelile de lef 3278. 
Teritoriul acestel comune este 
accidentat. Drumul, ce leagS co- 
muna cu ora$ul, este r&ti ?i a- 
nevoios. 

Bozieni, sat, pe mo$ia Saveni, 
in partea de E. a tirgulul din 
com. Saveni, plasa Ba§eul, jud. 
Dorohoiu. Are 50 familii, cu 150 
suflete. Se afla alaturea cu satul 
$i mahalaua tirgulul Saveni. Sa- 
tenil improprietaritl au nohect. 

Bozieni, sat, in com. Bozieni, 
plasa de Sus- Mijlocul, judejul 
Neamtu, linga tirgu^orul cu a- 
cela§T nume, cu care aproape 
se identified. Are o vechime 
insa mult mat mare de cit Bo- 
zieni-Tirg. 

Bozieni, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Bozieni, spre S.- 
E. de ora§ul Roman, pe piriul 
Bozianca. Este situat la o de- 
partare de 25 kil. de ora?ul Ro- 
man §i de 23 kil. de re§edin{a 
pia$ei. Este re?edin{a com. Bo- 
zieni. Are 74 cap! de familie, 
161 contribuabiU, 318 locuitorf, 
din car! 12 ?tiu carte ; 78 case. 
Popula^iunea este romina, afara 
numal de I familie de EvreT. 
Sunt 343 capete vite marT. Are 
o biserica de lemn. Acest sat 
era cunoscut mal inainte sub 
doua numirl : o parte se nu- 
mea Bozieni - R&ze$I $i o alta 
Bozieni-Fundacescului. 

Bozieni, deal, pe teritoriul satu- 
lul Bozieni, com. Saveni, plasa 
Ba$eul, jud. Dorohoiu ; se pre- 
lunge^te de la V. spre E. 

Bozieni, deal, in com. M&rgineni, 
plasa de Sus-Mijlocul, jude^ul 
Neamtu. Serve?te de loc ara- 



| bil. Locuitoril de prin prejurime 
presupun c& aici odinioara ar 
fi fost vre-un sat oare care, de 
vreme ce g&sesc urme de mo- 
luz de case, cind dau cu braz- 

I dele pluguluT mal afund. 

I Bozieni, deal, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Bozieni. 

I Bozieni-Babu§a, p&dure mica, 

I proprietatea statuluT, jud. Ro- 

! man, pi. Fundul, com. Bozieni, 

! in intindere de 13 hectare. 

I Bozieni-Fundacescului, parte 
din satul Bozieni, pi. Fundul, 
jud. Roman. 

I Bozieni - Rdze§i, parte din sa- 
| tul Bozieni, pi. Fundul, jude^ul 
' Roman. 

Bozii (Dealul-), deal, judeful 
Br&ila, la S. satulul Ulmul. 

I 

I Bozii (Piscul-), /*><:, spre N. de 
com. Dumitre?ti, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt. 

Bozii (Valea-), vale, jud. Braila, 
linga dealul cu acela?T nume. 

Boziorul, com. rur., in plaiul Pirs- 
cov, jud. Buz&u, situata pe am- 
bele malurlale riuluT Sarajelul- 
Baianestilor, departe de Buz&u de 
48 kil. Limitele sale sunt: la E., 
incepe din muntele Dihna, ho- 
tar intre comunele Pirscovul, O- 
d&ile, Baiane^ti $i Boziorul ?i 
merge urcindu-se spre N., pe 
linga catunul Posobe$ti, prin cul- 
mea SocetuluT, pana in izvorul 
Iuga ; trece pe la Piatra-Alba, 
despre com. Odaile, urea pe 
malul BreaziT §i de aci in Co- 
clinul, de unde se lasa drept 
in matca S&r&{elulul - Balane§ti, 
merge pe matca Sara^elului pana 
la Moara-CeQug&reascS, catunul 
Fi?ici; de aci se abate pe izvo- 



rul GavanuluT, pana ajunge in 
poiana $oimara, se lasS pe iz- 
vorul Pirscovelul, pe care merge 
pana in Valea-Cire§uluT, de unde 
se dirige spre Poiana - cu - La- 
po$T, pad. Nucul in linie dreapta 
in Virful MesteacSnului, la Cur- 
mSturi ; de aci ia pe drumul 
Fulgeri§ulul, ajunge la Copaciul- 
cu-trei-giuminart, urea pe mu- 
chea T&nSsoiuluT in virful Cio- 
pirtaculuT, de unde iar in linie 
dreapta ajunge la Brusturi-Hin- 
sarului ; la N., din Brusturi-Hin- 
saruluT se lasa pe izvorul Hin- 
sarul; la V., din izvor, merge 
in jos la Crucea de pe muntele 
Preseaca, apol pe plaiul Aluni- 
?ulut, urea la muntele Martiria, 
de unde se indreapta in lacul 
SamaruluT, urea in Virful-Matarii 
$i ajunge in muchea Muscelului- 
Caraimanescu; apoT, peste Valea- 
Mesteacanulut $i Virful-Busove- 
iulul, sue in muntele Virful-Jun- 
culuT; la S., din Virful-JunculuT, 
se lasa in jos, sue apol in Vir- 
ful-LazuluT, de unde coboara pe 
Valea-UrsuluT, pana in riul Sa- 
ra^elul-Balane?tT, urcape Blidari, 
pe la Crucea - lut- Chiri^a, pana 
ajunge in piscul ZapodieT; merge 
pe plaiu pana la Fagetelul, de 
unde se dirige in muntele Dil- 
ma. Acest hotar da com. forma 
unuT triunghiu, avind drept baza 
mun^il Virful-JunculuT $i Dilma, 
iar drept virf (la N.) Curmatura- 
Mesteacanulul. 

Suprafafa sa este de 6597 
hect, din care 374 arabile (cu- 
raturT), 4126 padure, 532 finea^a, 
247 izlaz, 108 livezT, 7 vie $i 
1203 sterp. ProprietatT mat in- 
semnatesunt: Sf.Gheorghe-NoQ, 
Vatra-SchituluT-Gavanele, Ulme- 
tul, Codrul - Stinca - Leulul (ale 
statului); Hinsarul, Gote^ul $i 
Nucul, formind cite trele corpul 
zis Cantacuzinoaica (particulare) 
$i Virful Banulul, Poenile, Gor- 
netul, Virful-SamaruluT, Cornea- 



Digitized by 



Google 



BOZIORUL 



5S0 



BRABEJI 



nul, Dilma, Stinciulea, etc. (ale 
mo$nenilor), afara de pamintul 
dat locuitorilor improprietari^I. 
Cetele de mosneni, carl poseda, 
sunt: Bozioreni, Scaeni $i Poso- 
be?ti, descending dintr'un vechiu 
mo? Po$obel. 

Aspectul comunet este foarte 
muntos, iar mun^il, daca nu se 
disting prin marime, au in schimb 
aci salbaticie infioratoare, aci fru- 
muse^I romantice. Cea niai mare 
parte sunt stinco$I, iar stincile 
mat toate transformate in pes- 
ter!, din cart unele au servit ca 
bisericl, iar altele ca ascunza- 
tori. Vaile ?i izvoarele, ce stra- 
bat acest teritoriu, sunt nenu- 
marate. Terenul e impropriu a- 
griculturel, dar e avut in sub- 
stance minerale, mai cu seama 
in fier, sare $i o mul^ime de 
izvoare minerale, in care predo- 
mina sulful. Mul^imea padurilor 
a dat na$tere unel mici indus- 
tril de lemnarie; mat cu seama 
se lucreaza bine butoia^e cu 
doage de nuele pentru ^uica. 
Are 8 mori, din carl 3 ale sta- 
tulu! §i 2 stlne : la Sf. Gheorghe 
§i la Lacurl. Corner^ mai nu 
exista; se {in insa urmatoarele 
tirgurl anuale, la : 20 Iulie (2 zile), 
6 August 91 26 Octombrie. Cal 
de comunica{ie n'are altele de 
cit Valea-Saratelulul-Balane$ti. 

Vite sunt: 252 boT, 113 vacT, 
92 vi^el, 27 cal, 28 iepe, 1 1 
minjl, 1750 01, 104 capre $i 
320 porcl. StupT sunt 157. 

Aceasta comuna e cea mai 
numeroasa incatune: Boziorul, 
Buduila, Corneanul, Dunce$ti, * 
Fi?ici, Girla, Gavanele, Geam- 
ba§ul, Gorini, Gornetul, Gresia, 
Nucul, Piatra, Posobe^ti, Ras- 
tul, Riul, Scaeni, Sf. Gheorghe, 
Ulmetul, Valea-StefanuluT ?i Va- 
valugi (21) care se concentra in 
3 mai importante : Boziorul, Po- 
sobe^ti ?i Scaeni. Popula^ia e 
de 2270 locuitorl, din can bar- 



baflf insura^I 454, neinsuraflf 53, 
vaduvl 32, bae^I 567 ; iar feme! 
maritate 454, vaduve 81, fete 
629 ; loc. traesc in 566 case. 
Meseria$Isunt : 3 fierari, 12 lem- 
narT, 24 butnarl, 4 rotarT, I zi- 
dar, 1 cizmar, I cojocar $i I 
brutar. Media na$terilor este de 
41, a deceselor de 35, a casa- 
toriilor de 8. 

Comuna are 333 contribua- 
bilT, din cart 10 comercian^I Ro- 
minl. Budgetul comunei este de 
2128 lei. 

Are o $coala, in catunul Bo- 
ziorul, frecuentata de 40 elevl §i 
5 eleve. Carte $titi 1 87 locuitorl. 
Sunt 2 circiumi. Are 7 bisericT, 
deservite de 3 preop $i 7 cin- 
tarefl. Catedrala e cea cu hra- 
mul Sf. Maria, din catunul Bo- 
ziorul. Cele 7 bisericl sunt in : 
Boziorul, Posobe?ti, Scaeni,Va- 
valugi, Riul, Vornici $i Schitul- 
Gavanele, afara de cele para- 
site sau in ruine, din care mai 
insemnate sunt : Fundaturile, Sf. 
Gheorghe, Agatonul, carl inca 
mai atragpe calatorii curio$I de a 
vedea ?i admira frumuse^ea po- 
zi^iunilor, in care au fost zidite. 
Nu mai pu^in demne de vazut 
sunt pe^terile : Iosif, Dionisie- 
Torcatorul, Piatra- Gaurita, Cru- 
cea-SpataruluT, etc. Mun^il aces- 
tei comune, fund in mare parte 
forma^I din stincl calcaroase, 
au permis cu inlesnire a se sapa 
intr'in^ii o mul^ime de grote. 
Aceste pe^terl au servit mult 
mai tirziu loc de azil Romini- 
lor, carl in timp de invazil i$I 
gaseau scaparea intr'insele $i 
carl, drept recuno$tin$a, in pie- 
tatea lor, le transformau in bi- 
sericu^e. 

Boziorul, cdtun de re$edin{a al 
com. Boziorul, jud. Buzau, cu 
120 locuitorl $i 25 case ; dedin- 
sul se alipesc comunele Girla, 
Rastul, Geamba^ul $i Ulmetul. 



Boziorul, mope mo$neneasca, in 
com. Boziorul, jud. Buzau; are 
38ohect. curaturi, livezl, finea(a 
§i padurea Boziorul, care for- 
meaza, impreuna cu Poenile §i 
Virful - Banulul, un corp de 86 
hectare. 

Boziorului (Virful-), munte stin- 
cos, in com. Boziorul, jud. Bu- 
zaQ, acoperit la poale, parte 
cu fineaja, parte cu padure. 

Boziul, cdtun (tirta), in jud. Ia- 
lomi^a, plasa Ialomifa-Balta, co- 
muna Bora. 

Boziului (Movila-), movild, in 
com. Caragele, jud. Buzati. 

Bozlutac-Iuc, movila, in jude- 
\\A Constanta, partea de E. a 
pla^el Constanta $i cea de S. 
a com. Techir-Ghiol, pe muchea 
dealulul Agigea, cu o inal^ime 
de 48 m., dominind satul Te- 
chir-Ghiol, liiga care se afla va- 
lea Iuntaca i-Dere ?i drumul ju- 
de^ean Constai^a - Mangalia. E 
acoperita cu verdea^a. 

Bozul (Muntele-), trup de pd- 
dure> pe teritoriul comunei Na- 
ruja, pi. Vrancea, jud. Putna. 
Intinderea lul, impreuna cu tru- 
purile de padure Fundul-Reghi- 
ulul, Hajma, Lapo^ul ?i Seca- 
tura, este de 5400 falcl. Este 
proprietatea locuitorilor din co- 
muna Naruja. 

Brabe{i, sat, jud. Dolj, pi. Jiul- 
d.-j., com. Locusteni, situat la 
4 kil. S.-V. de Dane^i, unde e 
re^edin^a com., cu 712 suflete, 
400 barbap §i 312 femel. Lo- 
1 cuesc in 15 case de zid $i 165 
bordee sapate in pamint. 

In sat este o ?coala mixta, 
ce func^ioneaza din 1890. Are 
o inva^atoare. Este intrejinuta 
de comuna. In 1892 — 93 a fost 



Digitized by 



Google 



BRABEJl 



58! 



BR ABO V A 



frecuentata de 65 copii din Bra- j 
be{i 91 6 din Locusteni. Cu vir- 
sta. de scoaia sunt 1 1 5 copii. 

In sat este o biserica, fon- 
dat£ in 1845 ^ e Protoereul Con- 
stantin Sachelarie si al$I locui- 
torl. Este de zid si serbeaza 
hramul Cuvioasa Paraschiva. 1 

Comunicajia in acest c&tun 
se face prin sosele vecinale si 1 
comunale, care il pun in lega- 1 
tur& la N. cu Locusteni, la S. 
cu Damianu, iar la Sud-Vest cu 
Rae^ul. ; 

Brabe{i, sat, in com. rur. Ho- 
r£sti, pi. Vailorjud. Mehedin$i. 

Brabe^i, cdtun, in jud. Teleor- 
man, com. Malul, plasa Teleor- 
manulut. Are o populafiune dc 
198 suflete si 37 contribuabm. 

Brabe^i, mo fie particular^, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Locus- 
teni, satul Brabefi. 

Brabova, com. rur., plasa Dum- 
brava-d.-s., jud. Dolj, situata in 
partea de la centru, la 31 kil. I 
V. de Craiova, si la 9 kil. de 
resedinfa pi., com. $opotul. 

E situata pe ambele malurTale ' 
piriulu! Bogdanelul, pe valea nu- 
mita Brabova. 

Se margineste la N. cu com. 
§opotul, la S. cu com. Rachita, 
la E. cu com. Pietroaia, la V. 
cu com. Seaca. 

Limita liniei de N. pleach din | 
Drumul-Cernatulul, merge spre 
N. cam 100 m., de undesein- I 
toarce spre V. si se termini 
la poarta Marine! catre Seaca. 

Limita liniei de Sud incepe 
de la poarta ^arine! Rachita, ! 
merge in linie dreapta spre N., 
pana ce da in Drumul-Cerna- ! 
tulul. Limita linie! de V. pleaca 
de la poarta {arinel Seaca si 
merge pana la poarta Jarine! ce 
duce la Padure. 



Comuna este udata de riul 
Bogdanelul, care impreuna cu 
Valea-Repede, se varsa in piriul 
Rachita, afluente al Obedeanu- 
lul. Piriul Bogdanelul primeste 
pe stinga, chiar la esirea sa din 
comuna, piriul Pleana. Pe Bra- 
bova se afla un pod de lemn; 
are doua vaduri in dreptul a- 
cestel coraune. 

Se spune ca comuna a fost 
infiinfata de un proprietar, care 
fund singur pe mosia sa foarte 
paduroasa, ar fi adunat oamenl 
din comunele vecine, dindu-le 
loc si ajutoare pentru a se sta- 
bili pe proprietatea sa. Pe a- 
tunci comuna se compunea din 
4 catune si anume : Brabova- 
d.-j., Brabova-d.-s., Rachita si 
Urdini^a. AzT se compune din 
3 catune si anume : Brabova- 
d.-j., care este catunul de rese- 
din^a, Brabova-d.-s. si Urdinifa. 

In comuna se afla o biserica 
de zid, cu hramul Inatyarea-Dom- 
nuliil, zidita la anul 1885 de lo- 
cuitoriT comunel. Are un preot 
si un cintare^. 

Popula^ia comunel e de 1254 
suflete, din carl 975 barbaflf si 
879 femel. Dupa legea rurala 
din 1864 sunt 254 locuitori im- 
paminteni^I. 

Case sunt in nuraar de 420, 
facute de birne, paiante saii ca- 
ramida. In Brabova-d.-j. sunt 3 
case marl boerest! ; doua ale 
raposatulul Braboveanu si una 
a lul Barbu Izvoranu. Toate ca- 
sele ati gradinl. 

Suprafa^a teritoriuluT comu- 
nal este de 4800 pogoane, din 
carl: 4000 pog. pamint arabil, 
300 pog. finea^a, 350 pog. iz- 
laz, 60 pog. loc sterp, si 190 
pog. padure. 

Padurea numita Padina, cu 
Cetatea sau Movila (cat. Bra- 
bova-d.-j.), apar^ine d-lul G. Iz- 
voranu ; are o intindere de 140 
pogoane. Padurea Brabova, in 



catunul Brabova-d.-j., cu o su- 
prafa0 de 50 pog., apar^ine fra- 
{ilor Geblescu. 

Sunt compuse din: cerTJugas- 
tri, carpenT, fagl, frasinl, gir- 
ni$e, ulmi, etc. 

Mosia de pe teritoriul comu- 
nal se numeste Brabova ; are 
un venit de 100000 lei anual, 
si apar^tne proprietarilor : G. 
Izvoranu, T. N. Izvoranu, G. 
Constantin si fra^ilor Geblescu, 
cumpirata de la raposatul Bra- 
boveanu. 

Viile, in intindere de 25 po- 
goane, apar^in locuitorilor si pro- 
prietarilor; se gasesc situate pe 
proprieta^i si pe impamintenirl ; 
ele dau vin rosu. 

Cariere de piatra se gasesc 
in catunul Brabova-d.-j. ; ele 
se exploateaza in folosul sose- 
lelor comunale. 

In comuna se gasesc ciadiri, 
in care se fabrica pana la 50 
decalitri {uica sau rachiu. 

Mutyl locuitori lucreaza sacT 
de cinepa, iar femeile \ese pinza, 
pe care o vind. Se gaseste in 
comuna un atelier de fierarie. 

Pc mosia Brabova se gasesc 
tret stine : doua ce apar^in d-lu! 
G. B. Izvoranu, iar una d-lul 
T. N. Izvoranu ; se fabrica anual 
pana la I20D kgr. brinza. 

Vite cornute 271, ol 149 si 
cat 28. 

In comuna sunt 3 circiume : 
2 in citunul Brabova si I in 
catunul Urdini^a. Comerc'ian^i 
sunt 4. 

Locuitori! is! desfac produc- 
tele la Craiova si la schela Ce- 
tatea. 

Transportul produselor il fac 
cu carele trase de bo! sau cu 
carufele, pe calea comunala ce 
plecind din aceasta com., trece 
pe la com. Plesoaia si Breasta, 
pana ajunge la Craiova, avind 
direcfiunea V.-E. 

Afara de aceasta cale comu- 



Digitized by 



Google 



BRABOVA 



582 



BRADUL 



nala, com. Brabova ma! este 
strabatuta de o cale comunala 
ce o leaga cu Pietroaia la E., 
cu $opotul la N.-E. cu Mo$na $i 
Gogo$itul la V. 

ContribuabilT sunt 372. 

In comuna se vad urmele a 
doua vechl cetapf, avind forma 
a doua movile, zidite fiind din 
caramida de diferite marimT. 

In catunul Brabova-d.-j. se 
afla o $coala mixta, cu un in- 
va^ator, ce func^ioneaza din a- 
nul 1888; este intrefinuta de 
stat 

In anul $co!ar 1892 — 93 a 
fost frecuentata de 70 baeflf. 

Venitul budgetar pe exerci- 
fiul 1893—94 este de 2547 lei, 
ban! 83, iar cheltuelile sunt de 
2078 lei, 53 bant. 

Caile de comunicatie ale co- 
munei sunt ?oselele comunale, 
care o leaga la E. de Pietroaia, 
la N.-E. de $opotul, iar la V. 
de Mo^na $i Gogo$i$a. 

Brabova, mahala, judeful Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-s., com. Seaca. 

Brabova, vale, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-s., com. Brabova, 
pe care este sitiiata comuna 
Brabova. 

Brabova-de-Jos, sat, jud. Dolj, 
plasa Dumbrava-d.-s., comuna 
Brabova. Are 725 suflete, 391 
barba^i $i 334 feme!. Locuesc 
in 240 case. Sunt 3 case marl 
boere^ti, 2 zidite de raposatul 
proprietar Constantin Brabovea- 
nu, alta de Barbu Izvoranu. In 
sat este o §coala mixta, ce func- 
{ioneaza din 16 Octombrie 1888, 
?i e intrefinuta de stat. A fost 
frecuentata in 1892—93 de 70 
baep, din cart 34 bae^i din Bra- 
bova-d.-j., 24 baefi din satul Ur- 
dinifa ?i 8 baep din Brabova- 
d.-s. Cu virsta de ?coala sunt 
46 bae$i ?i 20 fete. $tiu carte 



15 barbapf. In sat este o bise- 
rica, facuta din spesele comu- 
neT la 1885. Serbeaza hramul 
la Lial^area - Domnului. Are 1 
preot ?i 1 cintarej. 

Comunica^ia in acest catun 
se face prin $oseaua vecinala, 
care il leaga la N. de Urdinifa 
?i prin $oseaua comunala, care 
11 pune in legatura la N.-E. cu 
Pietroaia, iar la V. cu Mo$na. 

Brabova-de-Jos, silifte, jude^ul 
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co- 
muna Brabova. 

Brabova-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
pi. Dumbrava-d.-s., com. Bra- 
bova, impra$tiat, cu 62 suflete, 
36 barbaflf ?i 26 femeT. Locu- 
esc in 16 case. Copiii din sat 
urmeaza la $coala mixta din sa- 
tul Brabova-d.-j. In anul $co- 
lar 1892 — 93 au urmat la $coala 
8 baefl. Cu virsta de ?coala sunt 
14 baeflf ?i 2 fete. 

Brabova-de-Sus, silifte, jude- 
{ul Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., 
com. Brabova. 

Brad (In-), loc izolat, in com. 
Magura, in padurea statulut, ju- 
de^ul Buzau. 

Bradul, sat, cu 78 familii ?i 320 
locuitorl, jud. Arge$, pi. Pite?ti ; 
face parte din com. rur. Bra- 
dul-Geamana; are o biserica cu t 
hramul Buna-Vestire, deservita 
de un preot, un cintare^ ?i un 
paracliser. 

Bradul, sat, cu 68 locuitorl, ju- 
de^ul Arge$, pi. Lovi$tea; face 
parte din com. rur. Racovi^a. | 

Bradul, sat, in jud. Bacau, com. 
$erbe$ti, pi. Bistri^a-d.-s., asezat 
pe coasta dealulut din stinga 
Bistri^ei. Are o biserica zidita I 
de locuitorl la 1866; 2 cir- , 



ciumT. Cap! de familie se ga- 
sesc 70 ?i suflete 204. Animale 
sunt : 12 cat, 96 vite cornute 
?i 33 porcl. Acest catun se afla 
la o departare de 2300 m. de 
re$edin$a comuneT, unde se ga- 
se$te $coala. 

Bradul, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Negri, pe malul 
sting al riulut Siret, situat spre 
N.-V. de satul Negri §i la 1 kil. 
de el. Este a?ezat pe dealul nu- 
mit Stinca-BraduluT. Are 20 cap! 
de familie, 22 contribuabili, 84 
locuitorl, din carl 2 $tiu carte; 
26 case. Populafiunea este nu- 
mat romina. Sunt 57 vite marl. 
Are o biserica de lemn, care 
mal inainte era schit. Aid a 
fost o §coala practica de agricul- 
ture infiin^ata, in 1870, de Ion 
Ionescu de la Brad, dar care 
asta-zT este desfiin^ata. Aid este 
ingropat agronomul $i economis- 
tul Ion Ionescu (de la Brad), 
nascut la anul 18 18 $i incetat 
din viea^a la 17 Decembrie, a- 
nul 1891. 

Bradul, sub-divizie a catunului 
Magura, din com. Magura, ju- 
de^ul Buzau. 

Bradul, sub-divizie a catunului 
Valea-Rea, din com. Tisaul, ju- 
de{ul Buzau. 

Bradul, baltd, in jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., com. Tama$i, din 
stinga Siretulul, avind scurgere 
spre acest riu. 

Bradul, baltd, in jud. Bacau, pi. 
Siretul-d.-j., com. Tama$i, care 
prime?te apele pir. Racova. 

Bradul, deal, in jud. Bacau, pi. 
Bistri^a-d.-s., com. $erbe?ti. 

Bradul, deal, in jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., la N.-V. de Dealul- 



Digitized by 



Google 



BRADUL 



588 



BRADUL (BERCA-) 



CruceT, situat pe teritoriul co- 
munel Schitul-Frumoasa. 

Bradul, izvor, in com. Magura, 
jud. Buzau ; ese de sub muntele 
Ciolanul $i se scurge in riul 
BuzaO. 

Bradul, loc isolate in jurul co- 
munet Bujoreni, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. 

Bradul, mdndstire, frumoasa prin 
trecutul sau, in com. Tisaul, ju 
de^ul Buzau, pe malul sting al 
riulul Ni$covul §i aproape de 
varsatura Vael-Hale$ulul, situata 
pe un rasfajat $i strategic pla- 
tou, cu o pozifie tare $i vederl 
admirabile, mal cu seama in 
partea de N.-V. Din datele a- 
flate aci nu se poate constata 
timpul fondarel §i primil el fon- 
datorf. Frontespiciul de la in- 
trare, in mare parte, este rupt ?i 
$ters, abia se mal citesc cuvintele : 
< . . . . $i fala a sfintului §i ma- 

relul m Dimitrie miroto- 

vd. Pentru sufle- 

tul $i a parin^ilor $i 

ale noastre sa fie pomenire. Io 
Mateiu Voevod leat (7 1 50) 1 642 » . 
In mijlocul bisericel, sub poli- 
candru, e o rozeta de piatra in- 
conjurata de o coroana, in care 
e sapat : «S'a mutat oasele fe- 
rici^ilor ctitor! . . . . » Restul 
$ters, din cauza vechimei $i a 
calcarei cu picioarele. Pictura, 
de §i reinoita in 1844, a repro- 
dus exact, dupa atestafiunea ba- 
trinulu! preot $i a altor oamenT 
local!, pe vechil ctitorl. Pictorul 
fund slab, figurile nu maT pre- 
zinta interes, ci numal numele 
lor. Biserica e {inuta de jupin 
Radu vel comis $i sofia sa ju 
pineasa Sofica. Alatureasevede: 
Mihalcea vel comis, (probabil 
Cindescu). Pe peretele sting se 
vad : jupineasa Neaga, jupin 
Moise vel Spatarul, jupineasa 



Stanca, sotia lul Moise, etc. Dip- 
ticul confine urmatoarele nume: 
Mihalcea, Petru, Radu, Sofica, 
Moise, Neaga, Grajdana, (poate 
fondatoareamanastirii Grajdana, 
care este in apropiere), Despa, 
Moise, Despina, Bala?a, Chris- 
tea, Mateiu, Bratul, Stanca, Fatul, 
Alexe, Dedu, Grigore §i Arhie- 
reul Agapie (egumen grec). Bi- 
serica e de o marime mijlocie, 
in stilul bizantin, insa nu numai 
vechimea, dar ?i stilul, arata o 
epoca anterioara luT Mateiu Ba- 
sarab. De jur imprejur e incon- 
jurata de o cetate, ale carui zi- 
durl groase de 0,85 c. m. for- 
meaza unpatrulatercu lungimea 
fie-carui perete de la 50 — 60 
metri. In fa$a sunt 2 turnuri, 
din care eel din cotyul sting (des- 
pre riul Ni^cov) este mai inalt 
$i cu mid ferestrui, pe unde se 
putea vedea departe $i da cu 
armele ; eel din col^ul sting, 
spremunte, serveaca clopotni^a, 
dar se putea intrebuin$a$i pentru 
aparare. Pere^iT ceta^il sunt zi- 
dip intocmal ca a! bisericei dom- 
ne$ti din Curtea - de - Arge?, a- 
dica piatra incadrata in 2 — 3 
rindurl de caramida. Porfile sunt 
marl, de lemn, imbracate in placl 
groase de fier, in care se vad 
urme de gloan^e $i ghiulele, ceea 
ce probeaza ca aci s'au dat mat 
multe lupte. Cert este c& aci 
a fost lupta la anul 1821, in- 
tre TurcT $i Eteri$tii, car! se 
refugiasera inauntru. Dupa tra- 
di^ie, aci se fortificau $i {ineau 
lupte contra Domnilor Jari!, 
boeril din Buzau. In anul 1689, 
cind Nem{ii au ocupat $ara, 
Constantin Brincoveanu s'a re- 
tras in Buzau, iar pe Doamna 
sa, impreuna cu alte jupinese 
le au a^ezat in aceasta manfis- 
tire. (Vezi istoricul jude^ulul). 
D-na Maria (Elena ?), drept mul- 
{umire ca a scapat, intre alte 
fapte de pietate, a daruit aces- 



tei biseric! cardie rituaie, din 
cart unele se conserva $i asta-zl 
(Evanghelia din 1693). Proprie- 
ta^ile mal insemnate ale aces- 
tel manastirl au fost : Tufele, 
Bradeanul, Bradul ?i Berca, Ba- 
deni sau Pietroasa, Pietroasa- 
Badeni, etc. Mal tirziu a fost 
inchinata manastirel Molivdo- 
kepasti din Pogoniana. Cu se- 
cularizarea a devenit biserica 
de mir, $i serva locuitorilor din 
catunele Valea-Rea ?i Hale?ul. 
In casele manastirel, de $i in 
ruine, s'a instalat $coala §i pri- 
maria comune! Tisaul. La spa- 
tele zidulut de N.-V. se afla ci- 
mitirul comuneT. Printre cru- 
cile de aci se disting 5 de o in- 
semnata marime $i foarte vechi, 
(poate in memoria celor cazu^I 
in lupta de la 1821). Piatra fiind 
nisipoasa, s'a macinat de timp 
?i inscrip^iunile au devenit ne- 
lizibile. Acum s'au scos. 

Bradul, mope, jud. Bacau, plasa 
Bistrifa-d.-s., com. $erbe^ti; de 
161 falcf. 

Bradul, padure a statuluT, in co- 
muna Lapo?ul, catunele Pietri- 
cica ?i Lapo^ul, jud. BuzSu ; face 
parte din marea padure Bradul- 
Berca ; are singura 530 hect. 

Bradul, numire ce se mal da 
paduret Pietricica - BSdeni, din 
com. Pietroasa-d.-j., jud. Buzau. 

Bradul, sckit, com. Cheia, pla- 
iul Cozia, catunul Gurguiata, ju- 
dejul Vilcea, fondat de Eromo- 
nahul Sava la anul 7292 (1784), 
avind hramul Na?terea Sf. loan 
Botezatorul. 

Bradul-Berca, parte din p&du- 
rea statulul Bradul - Berca cu 
Sforile. Bradul-Berca se afla in 
com. Tisaul, catunul Hale$ul, 
jud. Buz&u, ?i are 760 hect. 



Digitized by 



Google 



BRADUL (BERCA-CU-SFORILE-) 



584 



IJRADULUl (VALEA-) 



Bradul (Berca-cu-Sforile),/<?- 
dure a statulul, pendinte de ma- 
nastirea Bradul, in comunele Ti 
saul, Laposul si Pietroasa-d.-j., 
jud. Buzau. Are 3508 hect., mare 
parte seculara ; e formata din 
sforile : Bradul, Bradul - Berca, 
Doiceasca sau Narteasca, Prosca, 
Gliza, Apsoarele, sforile Stre- 
jeni, Faja-Inalta, Prajeasca, Pie- 
tricica, Laposul si Glodul. Arc 
si teren arabil, cu 570 hectare^ 
care se intinde pe teritoriul co- 
munel Clondirul. 

Bradul (Vatra- Manastirei-), 
mope a statului, pendinte de 
manastirea Bradul, in com. Ti- 
saul, jude^ul Buzau. Are ca 120 
hect., din care 50 arabile, 20 
flneaja, 40 izlaz si 4 vite. 

Bradul- de-Jos, com. rur., pe apa 
Drimbovnicu, jud. Arges, plasa 
Pitesti, la 18 kil. de com. rur. 
Bascovul - Flesti, resedinja sub- 
prefecturei si la 24 kil. de Pi- 
testi. Se compune din satele : 
Torovesti, Cotorceni, Oblesti, 
Tufesti, Rotulesti si Bradul-d.-j., 
avind peste 220 familil, cu 850 
suflete, din care 5 familil de 
f iganT. In com. este o biserica 
cu hramul To$I-Sfintii, deservita 
de trel preo^I, un cintare^ si un 
paracliser ; o scoala primara ru- 
rala si 2 circiuml. Budgetul com. 
pe anul financiar 1882 — 83 a 
fost de 990 lei, 12 banl la ve- 
niturl si de 966 lei la cheltueli. 

Dupa o pubiica^ie oficiala 
(1887) aceasta comuna num5ra 
141 contribuabill si are un bud- 
get de 1675 lei la veniturl si 
de 1429 lei la cheltueli. 

In anul 1887 se aflau in co- 
muna 586 vite marl (555 bol 
si vacl, 31 cal) si 1660 vite ma- 
runte (1500 01, 10 capre si 150 
porci). 

Bradul-Geam&na, com. rur., pe 



riul Arges, com. Arges, pi. Pi- 
testi, la 10 kil. de com. rur. 
Bascovul -Flesti, resedinfa sub- 
prefecturel si la 23 kil. de Pi 
testi. Se compune din satele : 
Bradul (78 familil), Geamana 
(76 familil) si Vatasesti (76 fa- 
milil), peste tot 230 familil, cu 
1273 suflete. In com. sunt 3 
bisericl, deservite de 3 preop, 
3 cintare^I si 1 paracliser; o 
scoala primara rurala si 4 cir- 
ciume. Budgetul comunel pe a 
nul financiar 1882 — 83 a fost 
de 1985 lei la veniturl si de 
1885 lei la cheltueli. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887), aceasta comuna numara 
187 contribuabill si are un bud- 
get de 2081 lei la veniturl si 
de 15 17 lei la cheltueli. 

Numarul vitelor in anul 1887 
era de 190 vite mart, (260 boT 
si vacl, 30 cal), si 100 capete 
vite marunte, (60 ol si capre si 
40 rimatori). 

Bradul §i Ezerul, pdduri, ale 
statulul, in intindere de 2000 
hect., pendinte de comuna Ola- 
nesti, plaiul Cozia, judeful Vil 
cea. 

Bradului (Izvorul-), $s?>or 9 in 
com. Nehoiasul, jud. Buzau; ese 
din muntele Sirulul si se scurge 
in riul Buzau, in fa{a muntelui 
Teharaul. 

Bradului (Piscul-), pise de deal, 
situat pe dealul Dadestilor, co- 
muna Vultureni, pi. Berheciu, 
jud. Tecuciu. 

Bradului (Piriul-), piria, jude 
{ul Bacau, pi. Trotusul, comuna 
Tirgul-Trotus ; ese din muntele 
Ciresoaia si se varsa d'a stfnga 
Slaniculul. 

Bradului (Piriia§ul-), piriiaf, 
judeful Neamfu ; izvoreste dintre 



ramurile munjilor Piatra-Rosie, 
com. Bistricioara, plasa Piatra- 
Muntele ; curge in spre S.E., 
traversind soseaua mixta Bis- 
tricioara -Prisacani, intre al 1 1 1 
pana la 122 kil. si se varsa 
pe partea stinga a piriulul Bis- 
tricioara, pu^in mal eatre E. de 
pichetul Rutecului. 

Bradului (Piriul-), piria, aflu- 
ent al Negrisoarei, in comuna 
Brosteni, jud. Suceava. 

Bradului (Piriul-), mic afluent 
al Negrisoarei, in com. $arul- 
Dornel, jud. Suceava. 

Bradului (Piriul-), piria, mic 
afluent al piriulul Neagra-$aru- 
lul, jud. Suceava ; izvoreste din 
muntele Ciribuc (1000 metri). 

Bradului (Platoul-), platoa, pe 
teritoriul satulul Valea-Caselor, 
din comuna Lipova, pi. Racova, 
jud. Vasluiu. 

Bradului (Sfoara-), mope, in 
comuna si catunul TisSul, jud. 
Buzau, proprietate mosneneasca 
si a frajilor Alexandrescu ; are 
253 hect, din care 230 p&dure 
si 23 finea^a. 

Bradului (Sttnca-), deal, in ju- 
dejul Roman, pi. Fundul, com. 
Negri, spre N. de satul Cali- 
nesti. Este pietros si la poalele 
lul curge riul Siret. Pe acest 
deal este situat satul Bradul. 
Are vil. 

Bradului (Valea-), izvor, in co- 
muna Manesti, catunul Reghi- 
nesti, jude^ul Buzau; incepe din 
mosia Mavra §i se scurge in riul 
Slanic. 

Bradului (Valea-), piria, pe te- 
ritoriul plasel Vrancea, jude^ul 
Putna. Isl ia nastere din Dealul- 



Digitized by 



Google 



BRADULUl (VALEA-) 



*85 



BRAGADIRUL 



Bode^tilor ?i se varsa in dreapta 
PutneT, intre Poiana $i Birse^ti. 

Bradului (Valea-), vale, com. 
Mihae§ti, pl.Riurile, jud. Muscel. 

Bradului (Valea-), vale, izvo 
re$te de la N. com. Nuc^oara, 
plaiul Nuc?oara, judejul Muscel, 
$i se varsa in Valea-Morii. In tim- 
pul verei, cind sunt caidurl marl, 
aceasta vale este aproape seaca. 

Bradului (Valea-), vale, izvo- 
re$te de la S. de com. Comar- 
nic, pi. Pele$ul, jud. Prahova, 
curge de la E. spre S.-V. ?i se 
varsa in riul Prahova, pe ma- 
lul sting, spre N. de comuna 
Breaza-d.-s. 

Bradului (Valea-), vale, uda 
catunul Nistore?ti, com. Breaza- 
d.-s., pi. $i jud. Prahova ; are 
direcfia de la E. spre V. c&tre 
riul Prahova. Curge numal in 
timpuri ploioase. 

Bradului (Valea-), vale, izvo- 
re§te din dealul Coste?tilor, pla- 
iul Horezul ?i se varsa in riul 
Ot&s&ul, la S. comunei Barba- 
te$ti, plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Bradului (VIrful-), munte, in 
comuna Goide?ti, judeful BuzSu, 
intre Penteleu $i Chilmiziul. 

Bradului (Virful-), pddure, in 
com. Vipere^ti, jud. Buz£ti, de 
400 hect., proprietate mosne- 
neasca. 

Bradului (Virful-), pise, in ?i- 
rul de mun^i Predealul - Buzau- 
luT, jud. Buziu; face hotar in- 
tre comuneleVipere$ti$i TisSul; 
are 663 metri in^l^ime $i a ser- 
vit ca punct trigonometric; mat 
tot e acoperit de p&dure. 

Braduri, pise de munte, jude- 



{ul Neam{u, c&tre hotarul jud. 
Suceava, la E. muntelui Albele, 
in comuna Gaiul, plasa Piatra- 
Muntele. 

Braduri, piriias foarte mic, in 
jud. Neamfu, com. Galu, plasa 
Piatra-Muntele ; se nume^te ast- 
fel dup& muntele din care izvo- 
re$te; se varsa pe partea stinga 
a riului Bistri{a. 

Braga, izvor, in com. Minzale^ti, 
jude^ul Buz&ti ; ese din muntele 
M&ce$ul ?i pe la capul de N. 
al muntelui Brazeul se scurge 
in piriul Sturdza. 

Braga, pddure, in com. Vintila- 
Voda, catunul Schei, jud. Bu- 
zSu ; are 27 hectare ?i face un 
corp cu Fundul-Sarei, Plopul 
?i Posteiul. 

Braga, vale, in comuna Vintila- 
Voda, cSLt. Schei, jud. Buz&u ; 
se scurge in Valea - Pecenega ; 
apa sa e tot-d'a-una turbure. 

Bragadirul, com. rur., la extre- 
mitatea de N.-E. a placet Mar- 
ginea, jud. Teleorman, situate 
in partea stinga a riului Vedea, 
pe dealurile ce se intind spre 
jud. Vla^ca ?i in special pe dea- 
lul numit Gorganul. Se inveci- 
ne$te la N. cu com. Confetti, 
la S. cu com. Bujorul din jud. 
Vla$ca ?i cu fluviul Dunarea ; 
la E. cu cimpia Burnazului, care 
se intinde in jud. Vla^ca ?i la 
V. cu hotarele mo^iilor N&stu- 
relul ?i Frumoasa. 

Suprafafa comunei $i a mo- 
$iilor de pe dinsa este de a- 
proape 1 4000 hectare, din cart 
4000 pamint arabil, 3000 hect. 
izlazun $i suhatun, 2000 hect. 
padure $i zavoaie ?i 4500 hect. 
balta. Locuitorii improprietari$i 
la 1864 sunt in numar de 375 
pe 1563 hect. ViT sunt in in- 



tindere de 214 hect, ale locui- 
torilor ?i proprieta^il. Mo$ia Bra- 
gadirul este una din acelea pe 
care agricultura se face in mod 
sistematic ?i cu multa ingrijire. 
Pe linga cultura cerealelor, cre$- 
terea vitelor ocupa loc insem- 
nat. Din balta numita Scae$ti 
se scot man cantitapf de pe$te ; 
ea se alimenteaza din apele Du- 
narii, can intra prin canalul Pa- 
sarea. La extremitatea de S. a 
comunei se afla un teren mla$- 
tinos, numit Vetrigea, in dreptul 
satului bulgaresc de peste Du- 
nare Vardinul $i a riului Iantra 
din Bulgaria. 

Vastul domeniii al Bragadiru- 
lui, d'impreuna cu balta ?i padu- 
rea, este proprietatea frajilor Mi- 
hail $i Niculae Dumba din Viena. 

Populafiunea comunei este de 
2636 suflete, din carl 678 cap! 
de familie ?i 388 contribuabili. 

Numarul vitelor din comun3 
este de 10704, din cari 835 cai, 
2039 v * te maf i cornute, 6394 
vite mici cornute $i i486 porci. 
Produc^iunea agricola a fost de: 
1 1000 hect. griu, 820 orz ?i o- 
vaz, 400 rapi^a, 12500 porumb 
$i 4000 fasole. 

Budgetul comunei este de lei 
12 1 74, bani 56 la venituri $i de 
lei 9106, bani 87 la cheltueli. 

Are doua $coale, cu doi in- 
va^atori, 54 elevl ?i 8 eleve; 
ambele $coli se gasesc instalate 
intr'un singur local, daruit de 
proprietate. Are o singura bi- 
serica cu doi preoji ?i doi cin- 
tarefi ; o moara de aburi $i 5 
circiumi. Locuin^a proprieta^ii 
este de un stil elegant, cu gra- 
dina foarte frumoasa. 

Caile de comunicafiune ale 
comunei sunt: spre com. Con- 
tend, la com. Nasturelul ?i la 
cele-ralte comune de prin pre- 
jur, prin drumuri vecinale. 

Comuna Bragadirul, in for- 
ma^iunea ei actuala, nu pare a 



55C0O. March Dicfionar Geografic. 



74 



Digitized by 



Google 



BRAGAD1RUL 



586 



BRAGA-RUNA 



fi vechie. Este probabil c£ a- 
ceasta comuna a fost formats, 
din satele Gorganul, Catuneasca 
si Scaesti, care le vedem figu- 
rind in Nomenclatura satelor din 
jumatatea secolulu! XVIII si carl 
astazl nu ma! exista. Satul Sca- 
esti a ramas numa! cu numele, 
nefiind populat. Aci se afla as- 
tazT magaziile proprietari! Bra- 
gadirul, precum si catunele unde 
se vineaza pestele din balta Sca- 
estilor. Satul Bragadirul se ga- 
seste insa trecut in «Istoria» lul 
Fotino, la inceputul secolulu! al 
XlX-lea. 

Bragadirul, sat, face parte din 
com. rur. Straini-Dobreni, plasa 
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat 
spre S. de Bucuresti, pe malul 
sting al riului Sabarul. 

Se intinde pe o suprafafa de 
680 hect. ; are o populate de 
1392 locuitort. 

Proprietatea aproape intreaga 
este a locuitorilor, de oare-ce 
d. M. Gheorghiu are numa! vr'o 
28 hectare. 

Are o biserica cu hramul A- 
dormirea, deservita de 2 preo^T 
si 2 cintarep. 

Comerciul se face de 8 cir- 
ciumar!. 

Numarul vitelor man este de 
780 si al celor mic! de 11 20. 

S'au stabilit in sat 28 strain!. 

Bragadirul, sat, face parte din 
com. rur. Bragadirul - Bulgarul, 
pi. Sabarul, jud. Ilfov. Este si- 
tuat la S.-V. de Bucuresti, pe 
ambele malurl ale riului Cioro- 
girla. Prin mijlocul sau trece calea 
jude^eana Bucuresti-AIexandria. 

Se intinde pe o suprafafa de 
679 hect., cu o populafiune de 
763 locuitorl. 

Din teritoriul satuluT,67S hect. 
aparfin d-lu! Marinescu - Braga- 
diru, din carl cultiva 597 hect., 
75 izlaz, 2 vie, 1 padure. Lo- 



cuitori! au 304 hect., din can 
12 hect. ramin sterpe. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
Dumitru, deservita de I preot 
si 2 cintareflf, o scoala mixta, 
frecuentata de 29 elev! si 5 e- 
leve, sub un acoperamint cu pri- 
maria, construita de d. Mari- 
nescu-Bragadiru , cu intrejine- 
rea careia jude^ul si comuna 
cheltuesc anual 1480 let. 

Aci este resedinja primarieT, 
pe apa Ciorogirla. 

Are 2 podurT statatoare, o 
moara cu apa, o mare fabrica 
de spirt, una din cele d'intiiu 
in Jara, atit prin marimea el, 
cit si prin produc^ia spirtului, 
cu care se face un mare comer- 
ciu, atit in Jara cit si in straina- 
tate. 

In aceasta fabrica s'a intre- 
buin^at in anul 1895 — 96 ur- 
matoarele materil prime : po- 
rumb 4590,300 kgr.,griu 724,000 
kgr., diverse 916,400 kgr., fa- 
ina de secara 302,100 kgr. 

Pe linga fabrica, d. Marinescu- 
Bragadiru ^ine adesea un in- 
semnat numar de vite, mat ales 
bo! si vac! pentru ingrasat, din 
materiile ce ramin de la fabri- 
carea spirtului. 

Intre Bragadirul si Cornetul, 
pe locul numit La-Coceniste, este 
fabrica de faina, tot a d-lu! Ma- 
rinescu-Bragadiru, care s'a con- 
struit pe rumele alteia vech!. 
Apa se aduce prin turbine, din 
Ciorogirla. 

Comerciul se face de I cir- 
ciumar si 1 hangiu. 

Numarul vitelor mar! este de 
315 si al celor mic! de 1209. 

S'au stabilit in sat 28 strain!. 

Mosia Bragadirul a fost pro- 
prietatea raposatulu! Colonel Ni- 
colae Em. Lahovari, de la mos- 
tenitori! caruia a cumparat'o in 
urma D. Marinescu, care a adao- 
gat numele mosi! la numele 
sau. 



Bragadirul, fort, in jural Bucu- 
restilor, jud. Ilfov. 

Bragadirul-Bulgarul, com. rur., 
pi. Sabarul, jud. Ilfov, situata 
la S.-V. de Bucuresti, pe am- 
bele malurl ale riulu! Ciorogirla, 
aproape de imbucatura acestu! 
riu cu riul Rastoaca, 1 1 kil. de- 
parte de Bucuresti. 

Se compune din satele: Bra- 
gadirul, Bulgarul si Cornetul- 
Glogoveanul. Are o populate de 
106 1 locuitorl, car! traesc in 
187 case. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1318 hectare. 

Proprietari! : d-1 Dim. Marines- 
cu -Bragadiru si d-na Elena Mi- 
clescu, au 857 hect. si locui to- 
ri! 461 hect. Proprietari! cultiva 
734 hect., 118 izlaz, 2 vie si 
3 padure. Locuitori! cultiva tot 
pamintul, afara de 1 8 hect. car! 
ramin sterpe. 

Comuna numara 183 contri- 
buabili. Are un budget de 4746 
le! la venitur! si 4468 le! la 
cheltuell. In anul 1885 erau 163 
contribuabill. 

In comuna este o singura bi- 
serica, la Bragadirul, deservita 
de 1 preot ; o scoala mixta ; 1 
moara cu apa, I fabrica de spirt; 
2 podur! statatoare. 

Numarul vitelor marl este de 
468 : 77 ca! si epe, 7 armasarf, 
287 bol, 83 vac! si vijel, 3 ta- 
ur! si 11 bivoltye, si de 141 2 
vite mici: 187 riraatorl, 1225 o!. 

Dintre locuitorl, 179 sunt plu- 
gar!, 5 industrial, 114 diferite 
profesiun!. Aratura se face cu 
155 plugur!: 134 cu cal, 21 cu 
bo!. Locuitori! au 157 care si 
carafe: 132 cu bo! si 25 cu ca!. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl si 1 hangiu. 

S'au stabilit in comuna 28 
strain!. 

Braga-Buna, tirla, jud. Braila, 



Digitized by 



Google 



BRAHARIUL 



687 



BRALOSTlfA 



pe malul drept al privalulul Di- | 
muleasa, din com. Gropeni, ca 
la 2 kil. de unde privalul Di- 
mulcasa se une$te cu Stupartya. 

Brahariul, pise, (Vezi Dolheni, 
deal, com. Idriciul, pi. Crasna, 
jud. F&lciu). 

Braia, prival, jud. Br&ila; incepe 
din B&ndoiti ?i se varsei in fer- 
muroiu, spre S. 

Brain a, sat, in corauna Indepen- 
dent, pi. Siretul, jud. Covurluiu, 
in partea de N. $i aproape de 
re$edin{a comunali. De acest 
sat sunt alipi^T §i parte din ve- 
chii locuitori al foastel c&tune 
megie§e Peneul, desfiinjata. azT, 
din cauza inundajiilor SiretuluT. 
Braina num&r& 38 familiT, cu 177 
suflete; are o biseric&. Teritoriul 
ce aparjine acestui sat e in in- 
tindere de 642 hect $i 11 aril. 

Bralo$ti{a, com. rur., in pi. Jiul- 
d.-s., jud. Dolj, situate in par- 
tea de S.-V. la 34 kil. N.-V. de 
Craiova $i la 10 kil. de re$e- 
din{a placet, comuna Filia^i. 

Situate pelocul^es, numit Bra- 
lo$ti$a, la E. pe valea Racovifa, 
pe dealul Corbul ?i Cotina, pe 
dealurile Bralo?ti$a, Spaiongiul 
§i Hunia. 

Se invecine$te la N. cu com. 
Filia$i ?i R&cari, de care se des- 
parte prin riul Jiul; la S. cu Sal- 
cia (com.), de care se desparte 
prin p&dure ; la E. cu com. Ta- 
tomire^ti, desp&rt'ita. prin Jiul ; 
iar la V. cu comuna Argetoaia, 
desp&r{it& de asemenea prin p£- 
dure. Limita linieT de N. este 
formats de Jiul ; limita linieT de 
S. este format^ de dealurile Cor- 
bulul, Vl&icoaia $i Bralo?ti$a. 

Terenul comunel este acci- 
dentat de dealurile : Spaiongiu- 
lui, cu o incll^ime de 350 metri 
$i acoperit cu sem&n&turi; de 



Dealul-Draculul la Nord de pre- 
cedents, §i care ca ?i dinsul 
se sfir?e?te pe teritoriul acestel 
com. ; de dealul Hunia, cu pla- 
toul sSu acoperit cu p&durf $i 
care are o inStyime de 250 m.;de 
dealurile Vl&icoaia ?i Vilceaua 
la S. comunel, carl se leagS cu 
dealul Sc&e$ti spre V. $i se con- 
tinue prin dealurile M&eagul, Bra- 
lo$ti{a $i CorbuluT. 

In comunS se afl& balta Rup- 
tura, acoperitS cu papurS. Incepe 
din N. comunel $i merge spre 
E. in apajiulut; are in jurul s&u 
z&voiu de nuele. 

Fintinl sunt in num&r de 3 : 
Fintina- lul - LopatSL, Ci^meaua- 
Mezoiulul $i Ci$meaua-de-la-B£- 
rSscu. Comuna este udat«L de 
piriul Racovi^a, care izvore?te a- 
proape de limita comunei Ar- 
getoaia, merge de la V.-E. p&n& 
in dreptul c&tunuluT Racovi^a, 
de unde se indrepteazS spre N. 
p&nS in dreptul cStunuluf Bra- 
lo^tija, de unde o ia iar spre 
E., trece de se scurge in balta 
Ruptura, care la rindul s&ti se 
scurge in Jiu. Pe piriul Raco- 
vi^a se g&sesc pode^e in drep- 
tul c&tunelor Ciocanele, Corbul, 
Cotina ?i Bralo$ti{a. Jiul se re- 
varsSL adesea-orl, rupind pode- 
{ele. 

Inainte comuna se compunea 
din 4 cStune $i anume : Bra- 
lo?ti$a, Ciocanele, Cotina $i O- 
chisorul. AzT se compune din 
7 c&tune $i anume : Bralo§ti{a, 
care este c&tunul de resedin^S, 
Cotina, Ciocanele, Corbul, Fa{a- 
RacoviJeT, Ochi?orul $i Turco- 
ve^ti. 

In comuna se aflS o biserici, 
fondatSL de Constantin Argeto- 
ianu. 

In tinda bisericel se afl& urmSL- 
toaxea inscripjiune : «Aceast2. 
sfinta ?i DumnezeiascS bisericS 
s'a fecut din temelie, cu cheltu- 
iala d-lul C. Argetoianu, biv-vel- 



pitar, nepot de frate al d-lui 
Mihalache Cantacuzino, bivel- 
sp&tar, in zilele prea S. S. Sale 
EpiscopuluT Rimniculul-Noulul- 
Severin $i al M. S. Voevodul 
Domnitor Scarlat loan Ghica*. 

Biserica este de zid ; serbeazS 
hramul Sf. Voivozl. Are 1 preot 
$i 2 cint&reflf. DupS legea ru- 
ralSL din 1 864, are o proprietate 
de 17 pog., precum $i 10 lei 
venit din budgetul comunei. 

Ruina numitS Schitul se cre- 
de a fi ftcuta de haiducl, pentru 
a se ap&ra. 

In c&tunul Bralo^ti^ se aflS 
o $coaUl mixtl cu un singur in- 
vestor, ce func^ioneazS din i860 
$i este intre^inutS de stat $i de 
comunS. Localul, de zid, e in 
bunS stare. 

NumSrul locuitorilor din a- 
ceastS comunS e de 1672, 811 
barbaflf ^i 861 femel, ce locu- 
esc in 392 case §i 2 bordee. 

DupS legea ruralS din 1864 
sunt 278 locuitori impSmintenip. 

Locuitori! se ocupS mult cu 
agricultura §i cu cre^terea vite- 
lor marl $i micT. 

Suprafafa comunel este de 
2400 hect, din care 1750 hect. 
arabile, 60 fineafa, 250 loc sterp 
§i 260 p&dure. 

Mo^ia Ciocanele apar^ine pro- 
prietaruluT, N. SSulescu, restul 
e al locuitorilor, dat la 1864. 
Se seamSnS griu, porumb, ra- 
pi^S $i in. 

PSduri: Ciocanele, de 30 hect, 
pe proprietatea d-luT SSulescu ; 
Turcove^ti, 200 hect., Ochi?orul, 
30 hect., apar^in Principelul G. 
Ghica, d-lor N. SSulescu §i lo- 
cotenent Anastasescu. PSdurile 
sunt compuse din stejar, fag, 
cer, etc. 

Viile in intindere de 74 */a 
hect. aparfin locuitorilor ; dau 
vin ro$u de calitate mijlocie. 

Locuitoril au cazane, in cari 
fabrics rachiu de tescovinS ?i 



Digitized by 



Google 



BRALO^TIJA 



588 



BRANA 



{uic£; anual se face ca la vr'o 
600 decalitri. Se lucreazS de 
mulpf locuitor! rogojini $i co?urI 
de nuele pentru casa\ 

IncomunS. sunt cindf circiumT, 
din care una in Ochi^orul, una 
in Fa{a-Racovi{eT, 2 in Bralo- 
$ti$a ?i una in Turcove?ti. Pro- 
ductele se desfac la Craiova, 
Filia§i ?i R&cari. 

Comuna este str&batut& de o 
cale vecinaiS, ce duce la Sc£e$ti, 
lungi de 4 kil. ; de o alta ce 
duce la Filia^i, pe o lungime de 
10 kil.; de o cale vecinala. ce 
duce la R&cari ?i e lunga de S 
kil. Spre Salcia duce o alt& cale 
lungS. de 4 kil. Spre Argetoaia 
e o cale vecinali, lungi de 8 kil. 

Contribuabilt sunt 414. 

Venitul budgetar pe 1893-94 
a fost de 1830 1. Chelt. 1625 1. 

Bralo^tita, sat, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-s., com. Bralosti^a, situat 
in dreapta JiuluT, la 10 kil. spre 
S. de Filia$i, cu re$edin{a pri- 
maries Are 527 suflete, 252 
barba^i 275 feme!. In sat este 
o $coal& mixta, ce func$ioneaz£ 
de la 1866. $coala este intre- 
{inut& de stat $i de comuna. 
Localul este in buna" stare. In 
anul 1892 — 93 a fost frecuen- 
tata de 44 b£e$i §i 4 fete, $i a- 
nume: din Bralo^tifa 13 bae^T 
$i 2 fete, din Ochi^orul 12 b&- 
eflf, din Cotina 6 b£e$T, din Tur- 
cove^ti 7 b£epf, din Corbul 2 
b&epf, din Fa{a-Racovi$eT 4 b£- 
e{T. Cu virsta de $coal& sunt 72 
copiT. $titi carte 62 locuitorL 

Comunica^ia se face prin $0- 
sele vecinale ?i comunaie, care 
pun in leg&tur£ satul la S. cu 
Sfircea, la N.-V. cu Cotina, iar 
la V. cu Fa{a-Racovi{eT. 

BralO$ti{a, deal, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-s., com. Bralo^tifa, in S. 
comuneT. Mai este cunoscut ?i 
sub numele de Vl&icoaia. 



Bralo§ti{a, fes, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-s., com. Bralo?ti{a, pecare 
este situata* comuna Bralo^tifa. 

Bran (VeziOdaia-Bran), sat, com. 
Gol&e$ti, pi. Brani?tea, jud. Iasi. 

Bran, catun, pendinte de com. 
M&gura, pe proprietatea Lacean- 
ca, plasa Cilni$tea, jud. Vla$ca. 
(VezJ com. Magura). 

In c&tun sunt 130 famiiil in 
partea de V. a comunei Ma- 
gura - Laceanca, situate pe un 
loc ?es in valea Cleni^a. 

Aci se afla o biserica\ zidita 
la 1846, deservita de un preot 
?i 2 cint&reflf; in 1888 s'au ofi- 
ciat aci : 22 botezuri, 3 c&Sci- 
torii ?i 15 inmormint&ri. 

Sunt 2 circiuml. 

Bran, deal, jud. Gorj, prelungire 
a culmeT Moldovi?uluI; se se- 
par<i de acesta la comuna Co- 
p&cioasa ; se interpune intre riul 
Jiul 51 Gilort. Din acest deal ia 
na?tere apa Cioiana, care se var- 
s5. in Jiu. 

Bran, movila, in jud. Ialomifa, 
pi. Ialomi^a - Balta, spre N. de 
s. Gheorghe-Laz&r, com. Bucul. 

Bran, movila, in jud. Ialomifa, 
pi. Cimpulul, spre N. de satul 
Alexeni. 

Bran, padure de salcie, in jurul 
privalului Bran, jud. Br&ila. 

Bran, padure, com. Golae^ti, pi. 
Brani$tea, jud. Ia?i. 

Bran, prival, jud. Br&ila, intre ca- 
nalul Cremenea ?i Vilciul, pe te- 
ritoriul com. St&ncu^a. Aredirec- 
{ia de la N. spre S. ?i une^tepriva- 
lul Coit&neasa cu privalul Muta. 

Bran (Valea-lui-), pirifi, de pu- 
{ina insemnatate, in jud. Tul- 



cea, pi. M£cin, pe teritoriul co- 
munelor VcLC&reni $i Jijila. 1st 
ia na^tere din Dealul-Car&rilor, 
§i anume de la virful numit 
Movilele-Sapate, pe teritoriul co- 
muneT V&c&reni; curge spre mia- 
za-zi, avind o direcfiune gene- 
rala de la N.-E. spre S.-V.; trece 
pe la poalele DealuluT-Car&rilor, 
taie $oseaua nationals. Tulcea- 
Isaccea-Macin, intr& in com. Ji- 
jila, curge pe la poalele movi- 
leT Fusul $i ale DealuluT-Milco- 
vukrf, $i, dupa un curs de a- 
proape 3 kil., merge de se varsi 
in valea Jijilei, pe partea dreapta^ 
pu^in mai sus de satul Jijila, in 
fa$a vSrsSturel plriulul Valea- 
Larga\ Pe la gura sa sunt $i 
purine vii. Malurile sale sunt in 
general joase. Br&zdeaz£ partea 
nordicS a placet ?i a comunei 
Jijila $i pe cea sudicS a comu- 
nei V£c&reni. 

Brana, sat, numit $i Manastioara, 
pe mo^ia cu acela?t nume din 
com. Preute§ti, jud. Suceava. 
A?ezat pe ^armurile piriuluT Bra- 
na, are 44 case, cu 53 capl de 
familie, sau 213 suflete, din carl 
66 b&rbaflf §i 147 feme*. Contri- 
buabilt sunt 48. Vatra satului 
ocup^ o suprafa^el de 7 fiUci ?i 
74 prj. Mo$ia, proprietatea sta- 
tulul, e in intindere de 1 1 5 ftlcl, 
din can 108 felcl cultivable 
?i 7 ftlcT sterpe. ImproprietS- 
rip la 1862 sunt: 2 frunta$f, 
21 mijloca?! ?i 5 coda§I, avind 
108 falcT ?i 2 prj. Schitul $i 
«icoala din Preute?ti servS $i a- 
cestul sat. 

Brana, piriu, in com. Preute^ti, 
pi. §omuzul, jud. Suceava. Iz- 
vore^te din Padurea-HirtopuluT 
§i dupS 4 kil. se varscl in $0- 
muzul-Mare. 

Brana, schit, (v. AdSmoaia), jud. 
Suceava. 



Digitized by 



Google 



BRANCTOC 



5K9 



BRANI$TEA 



Brancioc; asa numcsc locuitoriT 
cimpia intinsa dintre riul Pra- 
hova si comunele f intea si Bai- 
coiii, jud. Prahova, care estc 
foarte productive in ccreale. Pe 
aceasta cimpie se vad o mul- 
^ime de movile. 

Brancioc (Poienile-), trap de 
mo fie a statuluT, jud. Prahova, 
pe care la 1 864 s'au improprie- 
tarit parte din locuitoriT comu- 
nel Batesti, din pi. Crivina. 

Branculul (Valea-), vale, care 
trece pe la sud de com. Brin- 
coveni si pe care curge un mic 
piriu, care, unindu-se cu Jugalia, 
se varsa in Oltejul, spre rasa- 
rit de com. Cioroiul, pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s., jud. Romana{i. Cu- 
vintul Brancul este o formal mal 
scurtata a numelul de familie 
al Brincovenilor. 

Branga, deal si punct trigonome- 
tric de observable, in cuprinsul 
comunel Giurgi^a, pi. Balta, ju- 
dejul Dolj. Are o inai{ime de 
86 m. 

Brani§tea, plasd, jud. Iasi, in 
partea despre r&s&rit a judeju- 
luT, situata parte pe podisul dea- 
luluT a ciruia coasta despre E. 
formeaza valea prin care curge 
riurile Jijia si Prutul, iar parte 
pe intinsul ses al PrutuluT. Se 
prelungeste de la N., din mar- 
ginea placet Turia, din punctul 
Cornul-luT-Sas, spre S., de-alun- 
gul PrutuluT pana din jos de 
satul Macaresti, in margineaju- 
dejulul FalciQ, la satul Col{ul- 
Cornel. 

Se margineste la N. cu plasa 
Turia, la V. cu pi. Copoul si 
orasul Iasi, la S. cu pi. Codrul 
si o parte a jud. Falciu, iar la 
E. cu Basarabia, de care se des- 
parte prin riul Prutul. 

Este formata din comunele : 



1 . Sculeni, cu satele : Sen- 
leni (tirgusor), Frdsuleni, Sorca 
si §endreni, la nordul placet. 

2. S tinea, cu satele : S tinea, 
Cirpifi, Luceni, Luceni-Bdcdloa- 
et y Luceni-Sturzoaet, Icufeni si 
Cotul'luf-Ivan, in jos de Scu- 
leni. 

3. Gold efti, cu satele : Gold- 
efti, Podul-Jijief, Odaia~Bran t 
Bob, Petrefti, Medeleni, Chifd- 
rdi si Ldzdreni, in jos de com. 
Stinca. 

4. Bozia, cu satele: Bozia, 
Marhonda, Bereft/, Ungkeni si 
Minzdtefti, in jos de comuna 
Goldefti. 

5. Holboca, cu satele: Hol- 
boca, Danculy Valea-Lungd, Ru- 
seni- Veckf, Ruseni-Nol si Coa- 
da-Stincel, la mijlocul plaseT. 

6. fufora, cu satele : Tufora, 
Crist efti, Oprifeni-d.-s., Opri- 
feni-d.-j. si Chi per efti, in jos de 
com. Holboca. 

7. Prisdcani, cu satele: Pri- 
sdcani si Moreni, in jos de co- 
muna fufora. 

8. Cos tu leni, cu satele: Cos- 
tuleni si Mdcdrefti, la sudul 
plasel. 

Intinderea teritoriului este de 
34404 hect. 

Aerul e umed si nesanatos, 
din cauza batyilor ce se for- 
meaza prin debordarile apelor 
PrutuluT si JijieT, cit si din cauza 
maluluT ramas dupa varsaturT. 

Pamtntul este argilos pe se- 
surT, nisipos pe malul rturilor 
si maT mult negru pe podise. 

Teritoriul acesteT plasT este 
singurul care are cea maT mare 
intindcre de ses si numaT in par- 
tea sa despre V. se prelungeste 
un sir de deal, ce formeaza cul- 
mea sau malul drept al sesuluT 
PrutuluT ; aceasta culme se in- 
tretae in 2 puncte, la intrarea riu- 
rilor Jijia si Bahluiul in ^cest 
ses. Culmea intretaiata nu este 
de cit capetele dealurilor Turia 



si Bahluiul, carT se sflrsesc in 
sesul PrutuluT, precum si con- 
tinuarea dealuluT ce se afla din 
a dreapta riuluT Bahluiul, care 
se ramifica in judejele Vasluiu 
si Falciu, formind si hotarul ju- 
de^uluT. 

Inal^imile acestor dealuri se 
numesc: Stinca, Icuseni, Gola- 
esti, Chisarai, Bobeica, Spinzu- 
ratul, Coada-StinceT, Ruseni,Min- 
zatesti, Cristesti, Chiperesti, Mo- 
cra, Cos tuleni, Rotari, Limba- 
Gogai , Marcociul si Rangul ; 
toate sunt de-a dreapta riuluT 
Jijia. 

Apele, ce uda teritoriul pla- 
seT, de la un capat la cel-l'alt, 
sunt riurile : Prutul si Jijia, si, 
in marginea despre S., Bahlu- 
iul, care face si hotarul intre 
plasa Codrul pana la confluen^a 
luT cu riul Jijia. Aceste riurT, 
in cursul lor, ati format o mul- 
fime de balp ?i girle, pe carT le 
intrejin cu apa din varsarile lor. 

Intre cele maT insemnate girle 
si bai^T sunt : Iantul, Gavriloaia, 
Sorca, Ochisorul, Caraselul, Tie- 
va, Cotoman, Vulturul, Balta- 
Lata, Roscana, Balta-PopeT, Ras- 
toaia, Strimba, Opinca, Buzdu- 
va, Ciobircea, Durducul, Ochiul, 
Lozia, al-GiudeluT, Popescu, Pa- 
puceasa, Cularea, Radiul, Mar- 
honda, Ragoaza, Lunga, Fulge- 
rul, Dragostina, Girli^a, Vodu- 
le{ul, Vladnicul, Harnetul, T'& a " 
nul, Coscodana, Olanul, Biciusca, 
Ciobircul , Bradul , Stuhoasa , 
Ghila, Lipoveanca, Malul - Gol, 
Ramas'ifa, Bulataul, Cadeul, Min- 
dra, Cocoraja si Puricele. 

In partea despre Vest, de a 
dreapta riurilor Jijia si Bahlu- 
iul, se scurg cite-va piraie, for- 
mate din izvoarele dealurilor, si 
anume : Covasa, Valea-Lunga si 
Covacna. 

Produc^iunea cea maT mare a 
pamintuluT este recolta finuluT, 
ce se face in abunden^a, pe se- 



Digitized by 



Google 



BRANI?TEA 



590 



BRANISTEA 



sul Prutulu!. Cultura cerealelor 
este ma! mica, din cauza inun- 
dafiunilor, Cu toatc acestea, to- 
tus!, din 34404 hectare cit este 
intindcrea plase!, se cultiva 7029 
hectare ; 66 hectare sunt cii- 
prinse de vil si 2836 hect. a- 
coperite cu paduri, dintre carl: 
1056 hect. proprietate particu- 
lar^ si 1780 hectare propri eta- 
tea statulul ; restul de 24473 
hect. pamint este cuprins de 
imase, finefe, ape, mlastin! si 
locurile pentru asezarea satelor. 

Numarul vitelor e de 34809 
capete, din cart: I2204vite marl 
cornute, 16898 01, 5 capre, 12 
bivoll, 1783 caisi 3906 rimatorl. 

Industria se margineste la tre! 
morl de apa, tre! de aburl si 
patru de vint ; la industria cas- 
nica, ce n'a disparut inca cu 
totul si la mid industril manu- 
ale, precum : facerea rogojinilor 
si cosciugelor, in satele Prisa- 
cani si Bozia ; impletirea pala- 
riilor de paie, prin unele scol!, 
si impletirea loziei, din care se 
fac : panere, coserc!, scaune, etc. 
mat cu seama in scoala din tir- 
gusorul Sculeni. 

Comunica^iunea cu orasul Iasi 
si plasile vecine se face prin 
cine! drumurf marl si anume 

1. Calea fierata, ce pleaca de 
la orasul Iasi spre E. in cur 
mezisul plasel, prin marginea co 
munelor : Holboca, fu^ora si 
Bozia pana la satul Ungheni 
pe malul PrutuluT, unde se leaga 
cu calea fterata Ungheni - Rusi 
prin un pod mare de fter. Co 
munica^ia se face prin stabile 
Cristesti si Ungheni. 

2. §oseaua nationals, ce plea 
ca tot din orasul Iasi spre S. 
alaturea cu drumul-de-fter, pana 
dincolo de satul Vladiceni, de 
unde se departeaza calea fterata, 
cotind spre N.-E. pe partea stin- 
ga a riulu! Bahluiul ; iar soseaua 
se prelungeste de a dreapta riu- 



lu! pana la satul Chiperesti si, 
trecind apa Jijie!, merge drept 
in malul Prutului, in marginea 
de sus a satulu! f ujora. 

3. De soseaua nationals Iasi- 
f u^ora se leaga soseaua jude- 
feana de la satul Tomesti, plasa 
Codrul si continua pana ce in- 
tra in plasa Branistea, in mar- 
ginea despre S., trecind prin 
com. Costuleni, de unde se leaga 
cu jud. Falciu. 

4. $oseaua mixta, ce pleaca 
din tirgusorul Sculeni, in direc- 
Jia N.-V. a plase! si la satul Po- 
pricani, in marginea despre E., 
se leaga cu soseaua jude^eana 
Iasi-Botosani. 

5. Drumul vechiu al Branis- 
teT, care incepe din marginea 
de N. a plase! si se prelungeste 
trecind prin toate comunele, 
pana in marginea de S., spre 
jud. Falciu. 

Populafia aceste! plas! este 
de 961 1 familiT, sau 11873 su- 
flete, din can: 6079 barbaj! si 
5794 feme!. 

Dupa na^ionalitatesunt: 10998 
Romint, 854 Evrei, 8 Unguri, 5 
Rus!, 4 German!, 3 Grecl si 2 
Turcl. 

Rominii se ocupa cu lucra- 
rea pamintulu! si cresterea vi- 
telor; Evrei J fac corner^, iar cei- 
l'alp strain! sunt in diferite ser- 
vicil pe la mosi!. 

In privinfa administrative, pi. 
Branistea este imparjita in opt 
comune, formate din 39 sate si 
un tirgusor. 

Resedin{a sub-prefecture! e in 
satul Ungheni, com. Bozia. 

In privin^a judecatoreasca, ea 
cade injurisdic^iaocolului Turia. 

Numarul bisericilor este de 
24, deservite de 18 preop, 14 
cintare^f si 17 eclesiarh!. 

Numarul scoaleldr este de 10, 
cu 1 1 inva^atori si avind o po- 
pulate scolara de 390 elevl si 
45 eleve. 



Brani§tea, com. rur., pi. Siretul, 
jud. Covurluiu, la 18 kil. spre 
Vest de Galaji .si la 3 kil. de 
malul Siretulul. Se margineste 
la N. cu com. Hanul-Conachi 
si catunul Costache-Negri (com. 
Tulucesti), la E. cu cat. Smirdan 
(com. Filesti), la S. cu riul Siret 
(com. Cotu-Lung, jud. Braila) si 
cat. Serdarul (Filesti), la V. cu c. 
Independent si parte din Ha- 
nul-Conachi. Aceasta com. este 
una dintre cele ma! bine condi- 
{ionate ale jud. CovurluiQ. Prin 
ea trece drumul de fier ce merge 
spre Roman (gara $erbe$ti) §i 
§oseaua na^ionala Gala^i - Te - 
cuciu. 

Apele ce uda com. Brani^tea, 
afara de Siret, sunt piriia5ele: 
Lozova, Birlazelul §i Greaca, 
precum §i baita Lozova. Numa- 
rul catunelor ce o formeaza e 
de 4, si anume : Branistea, (re- 
sedin^a), Traian, §erbesti-VechI 
si Lozova; cea maJ departata 
de resedin^a e §erbesti-VecM, 
la o distant de 4V2 kil. Locui- 
torif din Branistea si ^erbesti- 
Vechi sunt fost! clacasT, impro- 
prietarip la 1864; eel din Tra- 
ian si Lozova fosti insura^el, im- 
proprietari^I la 1879. Numarul 
total al caselor e de 353; con- 
tribuabil! sunt 247 ; familiT 348, cu 
1423 suflete, din carl barba^i 
713, feme! 710, necasatorip 876, 
casatoritl 492, vaduvi 54, di- 
vor^at 1. §tiu carte 258, nu 
stiu 1 165. 

Intinderea teritoriulul comu 
ne! Branistea se calculeaza la 
1 1655 hect., din carl: 6478 a- 
rabile, 2017 imas, 2793 fine^e, 
383 padure, 109 vil, 150 balf! 
si eiestaie, restul locur! sterpe. 
Din pamint, 7648 hect. 7850 
m. p. apar^in proprietate! mar!, 
reprezentata prin tre! mosi! par- 
ticulare, numite $erbesti-Vechi, 
Izgon si Traian, precum si doua 
ale statului, cu numele Branistea 



Digitized by 



Google 



BRAN1STEA 



591 



BRANI$TEA 



$i f ipe$ti-$erbe$t! ; restul e al 
satenilor. 

Se cultiva aicT tot felul de ce- 
reale. Pe teritoriul Brani?teT, in 
deoseb! pe lunca Siretulu! de 
pe mo$ia Izgon, se produc ft- 
ne{e multe ?i de buna calitate; 
de aid se alimenteaza cu fin 
intreaga piaja a Galajilor. 

Vite sunt: 15 taur!, 870 boT, 
736 vac!, 172 juncT, H9Junce, 
147 gonitor!, 121 gonitoare, 176 
minza^T, 164 minzate, 123 vi^el, 
2 armasarl, 1 1 1 epe, 222 cat, 
45 minzl, 6 asinl, 4 catirl, 189 
berbecl, 3768 01, 23 capre, 36 
puree!, 68 scroafe, 19 vier! $i 50 
porcT. 

Pe linga plugarie $i cre$terea 
vitelor, locuitori! din com. Bra- 
ni§tea se ocupi cu facerea de 
harag! $i rogojinl, precum $i 
cu taiatul stufulul. Plugurl de 
fler au mal to^J locuitoril. Fe- 
meile cultiva pu^in vlermi! de 
matasa; ele lucreaz& apo! ma! 
toate obiectele casnice 91 chiar 
imbracamintea necesara. In a- 
ceasta com. se lucreaza de fe- 
me! scoar^e frumoase, chilimurl, 
perine ?i alte obiecte casnice, cu 
mult gust $i indemanare. 

Veniturile ordinare comunale 
se ridica la 127 16 le!, 61 ban!, 
iar cheltuelile la 12421 le!, 98 
ban!; veniturile drumurilor sunt 
de 827 le!, 26 ban!, ?i cheltue- 
lile de 644 lei, 20 ban!. Contri- 
bute directe sunt de 11908 
le! 40 ban!. 

Biseric! sunt 3 : S -\U Voevoz!, 
in satul Brani$tea ($erbe$t!), con- 
struita de stat in 1 863 ; Naste- 
rea-Maici!-Domnulu! in Lozova ; 
a 3-a la Traian. Cite trele bi- 
seric! au pamint rural ; cea 
din Brani^tea 25 ! /» ftlct, iar 
cele-1-alte doua cite 8 */* falc!. 
Dupa noua alcatuire sinodala, 
com. Brani^tea impreuna cu cat. 
Costache-Negri (com. Tuluce^ti) 
constitue o parohie, cu catedrala 



S-{i! Voevoz!, cu 1 preot paroh 
$i S cintarefl. 

$col! sunt 2 : una de b&ejl 
?i una de fete, amindoui in re- 
$edin$a comunala; §coala de 
bae{! exists din 1858; e frecuen- 
tata de 69 elev! din 72 inscri§!, 
urmind cursul intreg de la 1 879 
numa! vre-o 25 elev!; cea de 
fete, infiinfata in 1883, este fre- 
cuentata de igeleve, din 39 in- 
scrise. 

La gura balfe! Lozova s'au 
gasit rama?i{ele unui pod de 
piatra, cu stilp! de stejar, de 
data vechie necunoscuta. Piatra 
de aid s'a pus la $oseaua na- 
tionals, ce trece prin apropiere ; 
o lespede de o piatra ma! mare 
de la acest pod este la biserica 
din Brani$tea. 

Brani§tea, com. rur. t in plasa 
Bolintinul, judejul Dimbovi^a. 
Aceasta comuna. este situata 
spre S. de Tirgovi?te, in apro- 
piere de gara Titu, pe malul 
drept al riulu! Dimbovi^a ?i pe 
o cimpie frumoas& $i rodnica. 
In raionul aceste! comune se 
afla un hele$teti. Ea se compune 
din tre! catune: Brani?tea, Se- 
ve$ti ?i Podul-Rize!, cu o popu- 
late in total de 2584 locuitor! 
Rominl. Aceasta comuni pro- 
duce cereale multe ; are tre! bi- 
seric! $i o $coala. $coala este 
mixta, cu un invafator, salariat 
de stat. Ea este frecuentata de 
31 — 55 elev! $i eleve. In toata 
comuna sunt peste 234 copi! 
de ambe sexecu etateade$coala, 
adica ca la 137 baef! ?i 97 fete. 
$coala are 17 pogoane pamint. 
Localul este anume cladit pen- 
tru ?coala, in 1885, de zid, cu 
doua camere, bun. Comuna are 
un venit de 4033 lei $i peste 460 
contribuabill. In raionul com. se 
formeaza un piriia^; cu numele 
Baerelul, care ma! la vale poarta 
numele de Baiul. In coprinsul 



aceste! comune este un mare 
pod peste Dimbovifa $i un po- 
de{ pe Baerelul. Brani?tea se 
invecine^te spre E. cu comuna 
Con{e$ti, pi. Ialomi^a, despar- 
Jindu-se de dinsa prin riul Dim- 
bovi^a §i unindu-se cu ea prin 
drum practic ; spre V. cu com. 
Produlesti ; spre N. cu comuna 
Bolovani, de care se desparte 
prin Dimbovifa §i se une^te prin 
$oseaua comunala ?i pod; iar 
spre Sud cu com. Cornetul, u- 
nindu-se cu dinsa prin $osea. 
Din gara Titu pana in Brani- 
§tea nu este ma! mult de un kil., 
mergind spre Nord Linga gara 
sunt hanuri, car! Jin de Brani- 
?tea. 

Brani§tea> com. rur., in pi. Cim- 
pul, jud. Mehedin^i, la distanfa 
de 58 kil. de T.-Severin, situata 
pe valea intinsa ^i joasa ce se 
intinde la V. pana in padurea 
comune! Patulele. Formeazi co- 
muna cu catunul Goan^a, de 
care este desparftta prin riul 
Drincea. Are 330 contribuabil! 
din 2000 locuitor! ; 361 case. 
Ocupafiunea locuitorilor este a- 
gricultura 51 cre?terea vitelor. 
Calitatea pamintulu! este buna. 
Locuitori! poseda : 106 plugur!, 
219 care cu bo!, 60 caru^e cu 
ca! ; au 82 stup!. In com. sunt 
2 biseric!, deservite de 2 pre- 
o^! ?i 4 cintarep ; o $coala, cu 
1 inva^ator, frecuentata de 21 
elev!. Sunt 2 cirduml. Budgetul 
comune! este de 9382 lei. Nu- 
marul vitelor este de 13 14 vite 
mar! cornute, 131 cal, 814 ol ?i 
408 rimatorl. 

Prin aceasta comuna trece 
$oseaua Punghina-Cearingul-Bra- 
ni$tea-Cu$mirul. 

In partea despre E. a until 
mic plato(i,se afla un ?an$vechiu, 
numit Redutele- Turco-Ruse^tl, 
fiind-ca aci s'ar fi batut cind-va 
Turci! cu Ru?il. 



Digitized by 



Google 



BRANL?TEA 



592 



BRANISTEA 



Brani$tea, com. rur., pi. Margi- 
nea, jud. Vlasca, situatainlunca 
Dunarei, pe domeniul Giurgiu. 

Se arendeaza odata cu do- 
meniul Giurgiu. 

In 1887 se aflau no contri- 
buabili din 579 suflete. 

Venitul comunal in 1886 era 
de lei 4633, iar cheltuelile de 
lei 4340; in 1887 venitul de lei j 
2989, iar cheltuelile de lei 2517. 

S'a arat in aceasta comuna, 
in 1887, suprafa^a de 800 hect. 
cu diferite cereale. 

In 1864 s'au improprietarit 95 
ocuitorl, fostf clacasl, pe o su- 
prafa^a de 386 hectare; iar in 
1882 s'a improprietarit 8 locui- 
tori insura^el pe 5 5 hect. ; in to- 
tal 103 locuitori, pe o suprafa^a 
de 441 hect. 

Padurea de stejar, ce este in 
apropierea satulul, are o supra- 
fa^a de 90 hect. Este situata 
la Nord - Vest de orasul Giur- 
giu, departe de 10 kil. de a- 
cesta, iar de Stanesti, resedin^a 
plaseT, de 16 kil. j 

Aci este o biserica zidita la a- ' 
nul 1865, cu hramul Adormirea- 
Maicii - DomnuluT, deservita de 
1 preot si 2 cintare^f; in 1888 
s'au oficiat aci 99 botezurl, 16 
casatoril si 69 tnmormintari. Bi- 
serica depinde de parohia Oi- 
nacul. 

In aceasta comuna se afla o 
scoala comunala mixta, cu doua 
clase; aci a urmat, in 1888, 22 
baepf, din 47 baefi si 36 fete, 
c\\\ au virsta de scoala. 

In 1888 se afla in aceasta 
comuna 6 hect., 50, aril cu vie. 

In apropiere este girla Co- 
masca, la E. satuluT. 

Se mat afla si girlele Repe- 
dea si Sfredelul. 

In com. sunt 2 circiumi. 

Loc. aii 320 boT, 140 bivoll, 
10 caf, 240 rimator! si 360 01. 

Brani§tea % sat, ce-T zice si Ser- 



besti, resedinfa comuneT Bra- 
nistea, pi. Siretul, jud. Covur- 
luiu. Intinderea mosieT, ce apar- 
{ine acestul sat, e de 8687 hect. 
Are 260 case, 35ofarnilii, cu 1044 
suflete; o biserica si 2 scolT, 1 
de fete si 1 de bae^T. Aici e 
stasia Serbesti a variantel liniei 
f ferate Serbesti - Hanul - Conachi. 
(Vezi Branistea, com.). 

Branistea, sat, pi. Ocolul, com. 
Balta- Verde, jud. Dolj, situat 
pe Jiu, la 5 kil. S. de Craiova. 
La N. satuluT se afla balta cu 
aceeasT numire. Aci e resedin^a 
comunei. 

Are o populate de 202 sufl., 
102 barbap si 1 00 feme!, locuind 
in 52 case si 2 bordee. In sat 
este o scoala mixta, ce func^io- 
neaza din anul 1849; este in- 
trejinuta de stat si comuna ; are 
1 inva^ator si 8 l /s hect. proprie- 
tate. Localul scoalei este facut 
de comuna si e in buna stare. In 
anul 1892 — 93 a fost frecuen- 
tata de 44 baetf si 3 fete: 12 
bae^i si 1 fata din satul Balta- 
Verde, 7 bae{i si 2 fete din Bra- 
nistea si 25 baeflf din satul Po- 
poveni. $tiu carte 38 barba^I 
si 6 feme!. In sat este manas- 
tirea Jitia, fondata in 1572 de 
Constantin Basarab, reedificata 
in 1651 si reparata de calugarf 
in 1853. In jurul acestel manas- 
tirl se vad ruinele vechilor chi- 
lli. In nauntrul manastireT se ga- 
sesc inscrip^iunl, carl, din cauza 
vechimel, nu se pot descifra. 
Are 2 preo^i, 2 cintarep si 1 
paracliser. Pina la 1864 a avut 
ma! multe mosiT, carl, de la a- 
ceasta data, au trecut la stat. 
Linga aceasta manastire sunt 2 
mo vile marl, cu oseminte ale 
soldafilor Rust. 

Branistea, sat, pl.Jiul-d.-j., com. 
Locusteni, jud. Dolj. E situat la 
V. de satul de resedinja Dane^i, 



cam la 1 */* kil. departare. Are 
494 sufl., 272 barba^I si 225 
femet, locuind in 13 case si 121 
bordee. Copiil din sat urmeaza 
la scoala din Danesti, ce este 
la o departare de 600 m. $tiu 
carte 22 barba^T si 2 femeT. In 
sat este o biserica facuta de 
Stavarache Cojocarul din Cra- 
iova, impreuna cu al$ s&tenY. 
Este construita din caramida si 
are ca patron pe Sf. Nicolae. 

Branistea, sat, jud. Neam^u. (V. 
Pingaraciorul-Bisericani, sat, in 
com. Pingara^i, pi Piatra-Mun- 
tele). 

Brani^tea, sat, jud. Prahova; face 
parte din com. rur. Haimana- 
lele, pi. Filipesti. Acest sat se 
mal numea Ripa. 

Brani§tea, sat, face parte din co- 
muna Buciumeni, pi. Nicoresti, 
jud. Tecuciu. E situat la o dis- 
tant de 6 kilom. 200 m. de 
resedinfa com. Are o populate 
de 15 capl de fam., din 42 
sufl. 

Brani§tea, catun, in plaiul Cerna, 
jud. Mehedinji. fine de com. 
rur. Gornovi^a. 

Branistea, catun, pendinte de co- 
muna Corbul, pi. Mijlocul, jud. 
Olt. Situat in partea de N. a 
comuneT, in stinga girlei Ve- 
di{a, aproape de vaiceaua Be- 
rendeiu, are 520 locuitori si o 
biserica, cladita la 1888. S'a 
numit ast-fel dupa padurile (bra- 
nisti) carl acopereau in vechime 
aceste locurl. 

Brani^tea, numire, ce se mai da 
cat. Negoesti, com. Negoesti, pi. 
Tirgsorul, jud. Prahova, 

Brani§tea, balta, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, comuna Balta- Verde ; se 



Digitized by 



Google 



BRANISTEA 



593 



BRANISTEA 



varsa in riul Jiul pe la Estul sa- 
tulul Balta- Verde. 

Brani§tea, balta, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Balta- Verde, ce in- 
conjoara satul Brani^tea de tret 
parti. Are pu^ina apa, cite-va 
ochiurl $i pe intinderea sa crea- 
te papura $i trestie. Are for- 
ma unul arc de cere, fiind lunga 
de 2 kil. aproximativ ?i lata 
de loom. Adincimea nu trece 
de 10 cent. 

Brani^tea, balta cu pe$te, jud. 
Mehedinfi, in satul Ostrovul- 
Mare, din pi. Blahni^a, com. rur. 
Gogo$ul. 

Brani§tea, balta, in com. Fun- 
deni, pi. Birlad, jud. Tecuciu, 
linga viile cu acela$I nume, pro- 
prietatea d-lul Verona. 

Brani§tea, colind, Jn cat. Pana- 
taul, acoperita de catina, jude^ul 
Buzau. 

Brani^tea, deal, in com. rur. Bi- 
cle$ul 7 pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedinji. 

Brani§tea, deal cu vtf in com. 
rur. Opri^orul, pi. Cimpul, jud. 
Mehedinji. 

Brani$tea, deal, in plaiul Cerna, 
jud. Mehedinfi, satul Nadanova, 
com. rur. Buse^ti. 

Brani§tea, deal, in raionul co- 
munel Vulture?ti, pi. Arge^elul, 
jud Muscel. 

Brani$tea, izlaz, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, com. Balta-Verde, linga 
satul Popoveni. 

Brani$tea, lac, jud. Dolj, plasa 
Ocolul, comuna Co^oveni-d.-s., 
lung de 160 stj. §ilat de 50 stj.; 
este situat la N. comunel. 



Brani§tea, makala, in com. rur. 
Bicle^ul, plasa Dumbrava, Jud. 
Mehedin^i. 

Brani^tea, mope particulars, ju- 
de^ul Dolj, plasa Jiul-d.-j., com. 
Locusteni, satul Brani?tea. 

Brani^tea, mofie, in jud. Neamfu, 
plasa Brani$tea, situata pe linga 
mobile : Polobocul, Muncelul, 
Giurcani, Groze?ti $i Motocani. 
Inainte de secularizarea ave- 
rilor manastire$tt, aparjinea ma- 
nastiret Bistrtya, fiind inchinata 
Sfint.-Mormint. Doveditor des- 
pre aceasta, este urmatorul hri- 
sov: 

«Cu mila lut D-zeii, NoT Mihail $u- 
{ul, Wocvod Domnul fari! Moldovct, sc 
face stirc cu acest hrisov al domnieT 
mclc ca prin jalba ce ne-au dat cu mosia 
sa Kir Zaharia Archimandrit si Egumen 
al sf. Manastire a Bistrifet de la {inutul 
Neam^ulut, ca este Inchinata la Sf. Mor- 
mlnt, au aratat ca pe mosia manastiret 
ce se numeste Braniste dintru Inceput 
fiind numat codrul, luminar.it domni a- 
cei din vecht vrlnd a ajuta manastirea, 
pentru ca sa poata avea folosul cuviin- 
cios de pe dinsa, iau facut prin dom- 
nesti hrisoave privilegiul hotarltor, ca 
tot codrul din cuprinsul hotarelor aces- 
tor mosit sa-1 aiba. manastirea In apa- 
rare, nefiind volnic nimene a intra in- 
trinsul nict pentru taere de chereste, 
nict pentru pasunare, cum nict pentru 
alta ort-ce fara stirea si fara voia ma- 
nastiret. De la o vremc Inca din obict- 
nuint,a impotriva hotarlret acelor hri- 
soave, facindu-se inceput de a calca co- 
drul de catre unit si al^it, fara sa poata 
manastirea a-1 avea in aparare, aii ajuns 
in cea mat de istov imput^inate si intr'o 
stare ca aceea, in cit insust trebuin^a 
ce o are manastirea de part, nuclc si 
chcrcstele nu o poate implini de clt cu 
multa ncvoie si greutate, asupra careia 
aratart ne-au facut cererc cu multa ru- 
gaminte, ca dupa hrisovul luminatulut 
dumn Procatohulut nostru Scarlat Cali- 
mach Wocvod, ce s'au dat manastiret 
spre a avea codrul iarasi in aparare, sa 
i se intareasca si de catre not aceasta 
hotarlre, pentru ca prin aceasta sa poata 
veni codrul in stare, sa nu ramlie ma- 
nastirea de istov lipsita de padure. Dcct 
dupa jalba ce ne-au dat incredir^lndu-ne 



domnia mca asupra aratarilor cuviosiet 
sale, pentru starea cea proasta in cire 
a venit codrul de pe mo ; ia sa aceasta 
si vazlnd si hrisoavele vecht ce aii ara- 
tat de privilegiul ce l'aii avut din vecht 
manastirea pentru aparare a acestet mosit 
si a codrulut de pe diusa, prccum si 
hrisovul s'au dat de la luminatul domn 
Procatohul nostru, din leat 1S18, Febru- 
arie 28, intaritor privilegiulut accstuia, 
nu am trecut cu vederea rugamiiitea ce 
nc-aii facut, ci iata prin acest al nostru 
domnesc hrisov hotarlm si cu statornicie 
asemenea it intarim acest pr'vilegiii, ca 
niment fara stire si fara voia manastiret 
sa nu fie volnic a intra in codrul sau 
de pe mosia Branistea, si a taia vre-un 
fel de cherestea sau part, nuele si ort- 
ce alta, avind sloboda voe- manastirea 
de a->t pazi codrul in aparatur& spre a-1 
aduce in stare, ferindu-1 despre ort-ce 
calcare. Si fiind-ca manastirea, de pe mo- 
sia sa aceasta Braniste, dupa starea in 
care dintru Inceput s'au aflat, nu a pu- 
tut si nict poate sa aiba alta folosinfa 
de cit cea a firestilor et productort, pen- 
tru care luminatit domnt acet din vecht 
iau si facut privilegiul de a le avea in 
aparare si in ocrotire despre al^it si in- 
sust luminatul domn Procatohul nostru 
it intareste prin hrisovul pomenit acest 
privilegiu, hotarim si not asemenea ca 
niment sa nu fie volnic, fara stirea si 
fara invoire cu manastirea, a intra pe 
numita mosic ca sa pasuncze vite, sail 
sji pescueasca, sail sa vineze, sau sa. sc 
atinga in ort-care alt chip de firestile 
et producturi, precum mat ales de a 
strlnge hemeiul, de a culege alune si 
alte ca aceste in cart reazima mat cu 
deadinsul venitul et, avind sloboda voie 
manastirea si pazitorit sat de a prinde 
pe acet ce vor obraznici Impotriva ho- 
tariret acestia fara stirea si fara voia ma- 
nastiret si de-at zalogi spre veghere si 
parasire. Deosebit it intarim domnia mea 
si miluirea ce-t s'a facut de catre lumi- 
natul domn Procatohul nostru impotriva 
pagubiret cart o aii avut manastirea cu 
cheltuiala codrulut sau in faeerea de 
cherestele cersute dupa vreme cu po- 
runct gospod, ca pentru doua mit ot ce 
va avea manastirea drepte ale sale, sa 
nu fie suparata cu dare de analogon pen- 
tru mubaiaua imparateasca, sa scuteasca 
si zect liude oament straint adust din 
alte parjt de locurt de peste hotar fara 
bir si fara nict un amestec in pamintul 
acesta, cart adeveri^t fiind prin martu- 
ria dregatorilor de margine si cercetln- 
du-se si de catre visterie spre incredin* 
^are ca sunt straint precum se hotareste 



$M90. MavU JHcfivwr (ingrafic* 



Digitized by 



Google 



BRANISTEA 



594 



HRASTAVAJUL 



sa ram lie apara^T si scuti^i de birul vis- 
tcriet si de toate havalelc si angariile. 
Poruncim dar domnia mca D-lor Isprav- 
nicilor ai ^inuturilor, i slujba^ilor, sai^it 
si tuturor altor zapcii, sa avcji a urma 
tntocmaT si desavlrsit dupa hotanrea hri- 
sovulut acestuia al domnicT mele. Iara 
prea luraina^ii domni fra^ii nostril, can 
din Pronia cereasca se vor orindui in 
urma noastra oblinduitori! pamintuluT 
acestuia, poftim nu numaT sa nu stra- 
mute acest privilegiii si miluire, ci mai 
vlrtos sa intareasca si sa tustatorniceasca, 
pentru a domniclor sale vecinica lauda 
si pomenirc. S'au scris hrisovul accsta 
la scaunul domniet mele In ora>.ul la^i, 
intru cca d'intiiu domnie a noastra la 
Moldovia, in anul al doilca. La leatul 
1 82 1, Ghenar 30. 

Not Mihail JJu^ul Woevoda. Neculai 
Roset vel Visternic (procitoh)». 

Aceasta mosie, de la secula- 
rizarea averilor manastirestl, a 
trecut in stapinirea statului. 

Numire vechie : Tazlaul-Fru- 
mos. 

Brani§tea, mope, in jud. Neam- 
$u, com. Pingara{i, pi. Piatra 
Muntele, situata in inprejurimea 
satulul Pingaraciorul. 

La 7028 (1510), Stefan Voe- 
vod-cel-Tinfcr a daruit aceasta 
mosie manastirel Bisericanl. 

Brani$tea, mic&pdditre, 35 hect., 
pe fosta mosie a statului Mar- 
gineanul - Sarata, din com. Mi- 
hailesti, jud. Buzaii. 

Brani^tea, padure mare, cu o fn- 
tindere de aproape 50 hect., pe 
proprietatea statului numita GU- 
meele, cat. Calinesti, com. Po- 
iana, pi. Siul-d.-j., jud. Olt. Are 
mai ales lemne de stejar de o 
grosime de la 0,50 — 0,60 m. in 
diametru. 

Brani§tea, petic de padure, pe 
proprietatea Cirtojani, in supra- 
faja de 686 hect, pendinte de 
ocolul silvic Cirtojani, jude^ul 
Vlasca. 



Brani§tea, padure de stejar, pe 
domeniul Giurgiu, pi. Marginea, 
jud. Vlasca, in suprafa^a de 60 
hect., alaturi cu Oinacul ; depin- 
de de ocolul silvic Giurgiu. 

Brani§tea, padure de stejar, pe 
proprietatea Babai^a, jud. Vlas- 
ca, in suprafa^a de 1 5 hect. ; 
apar^ine mostenitorilor colone- 
lului Locusteanu. 

Brani§tea, pirift, jud. Suceava, 
ce-sl are obirsia din rimnicul 
din gradina proprieta^il Horod- 
niceni, care, dupa un curs de 
2500 m., dupa ce a format Ia- 
zul-Mare, se arunca in §omu- 
zul Mare. 

Brani§tea, piriu, mic afluent al 
piriulul Sabasa, jud. Suceava. 

Brani$tea, plain cu vil, judetul 
Dolj, plasa Bailesti, com. Cio- 
roiasul. 

Brani^tea. VezI Berevoesti, pro- 
prietate a statului, in judetul 
Muscel. 

Brani§tea, poiand, mic platoii, 
situat in capul de N.-E. al teri- 
toriulul com. Perie^i, plasa Jiul- 
d.-s., jud. Olt, pe malul drept 
al vilcelel Vedi^a. S'a numit ast- 
fel, pentru-ca in apropiere, mai 
la S., se aria branistea sau pa- 
durea numita Cringul-Cerbulul, 
care, poate ca alta data, sa se 
fi intins si pana aci. 

Branistea, sili§te, jud. Bacau, pi. | 
Muntelul, com. Podurile, a sec- 
ret Branesti. 

Branistea, farina, in jud. Fal- 
ciu, partea de E. a satulul si 
comuna Stanilesti, plasa Pru- 
tul, pe sesul dintre PruteJ: si 
Prut. Pe dinsul se cultiva ce- 
reale. 



Brani§tea, §es, jud. Falciu, pe 
intindere de 600 hect.; se afla 
in partea de N.-E. a com. Co- 
zia, pi. Podoleni, de a dreapta 
riulul Jijia. 

Branistea, vale, in com. Baleni, 
pi. Zimbrul, jud. Covurluiu, in- 
tre dealul Valea-Rea si Cudalbi. 

Branistea, vale, a piriulul cu a- 
cest nume, jud. Suceava. 

Brani§tea, vie, in com. Fundeni, 
pi. Birlad, jud. Tecuciu, cu o 
suprafaja de 28 hect. si 62 aril, 
proprietatea d-lul Verona. 

Branistea, zdvoiti, jud. Dolj, pi. 
Ocolul, comuna Balta- Verde, 
apar^inind locuitorilor. Arbori: 
plopl, aninl si salcil, carl pre- 
domina. 

Brani§tea-lui-St&niia, padure a 
statului, in intindere de 19 hect., 
pendinte de com. Seaca, plasa 
$erbanesti, jud. Olt. 

Brani§tea - Jipe§ti - §erbe§ti , 

mope a statului, din carea s'a 
dat si fostilor clacasl din com. 
Branistea, pi. Siretul, jud. Covur- 
luiu. Partea ramasa azl are o 
intindere de 5-6"98 hect. si 7.850 
m. p., din carl 486 hect. padure 
arenda anuala e de 75.000 lei. 

Branca, deal, la V. de satul Ne- 
gulesti, com. cu acelasl nume, 
pi. Berheciu, jud. Tecuciu. 

Branulul (Girla-), girld, jud. 
Teleorman, in com. Lisca, for- 
mats parte din izvoare, parte din 
scursorile batyil, cind apele sunt 
marl. 

Brastav&tul, com. rur., in mij- 
locul plasil Balta-Oltul-d.-j., jud. 
Romana^i, situata aproape de 
soseaua si linia flerata Corabia- 



Digitized by 



Google 



BRA§LOVlTA 



505 



PRATCOVUL 



Caracal si de gara Visina. Se 
invecineste la S. cu Vadastra, 
la N. cu Crusovul si la V. cu 
Obirsia. E departe de Caracal 
de 22 kil. $i de Corabia de 16 kil. 
E formate numai din satul cu 
acelasT nume. 

Are 405 contribuabill, 560 
cap! de familie, din o populate 
de 2031 locuitori, din car! 1032 
barba{T, 999 femef ; 926 casa- 
tori{T, 1 105 necasatorip; 86 stiu 
carte si 1945 nu stiu. 

Budgetul comunel pe 1886/87 
a fost de 1 846 let la veniturl 91 
1796 lef la cheltuelt. Ocupatfa 
locuitorilor e agricultura si cres- 
terea vitelor. In 1887 s'a cul- 
tivat 1775 hect. cu griu, 1775 
hect. cu porumb, 20 cu ovfcz, 
40 cu orz si 5 cu vil. Vite marl 
aQ fost, in 1887, 1767, vite midf , 
3476 si 660 rimatorT. 

Are 9 circiume si o scoala 
primarS cu un inva^&tor, in 
care aQ urmat 18 elevT, din 95 
copiT, 55 baeflf si 40 fete, in 
stare a o urma. Are o biserica\ 
Sf. Nicolae (1863), cu 3 preo^T 
51 2 cintare^T. 

La Brastavaful sunt mine an- 
tice, poate romane ; spre rasarit 
se afla si drumul de piatra ce 
se atribue lui Traian, si o ce- 
tate cu oseminte spre N., in dru- 
mul Caracalulul. Resturile ce 
s'au aflat: cSrSmizT, pietre si 
alte unelte, au aparfinut poate 
unel sta^iunl de posts pe dru- 
mul de la Malva la Romula. 

Bra§lovi{a, lac, in pi, Borcea, 
insula Balta, comuna Dichiseni, 
jud. Ialomija. 

Bra§ovana - Mare, pddure, si- 
tuate in jud. Neam^u, marginea 
satulul Ghindloani, com. Cr&- 
cSoani, pi. Piatra-Muntele. 

Bra$ovana-Mare, piriia§, jud. 
Neamju ; izvoreste din culmile 



Dealurilor - CrScSoanelor, in a- 
propriere de satul Ghindaoani. 
Se numeste ast-fel dupa numirea 
paduril, prin care trece. Curge 
in direc^iune spre N. si se var- 
sa in piriul Varatecul. 

Bra§oveanca, vechie numire a 
cat. Gageni-d.-s., din com. Vin- 
tileanca, jud. Buzau. 

Bra§ovnita, sat, din com. Su- 
huleful, pi. Fundurile, jud. Vas- 
luiti. $i-a luat numele de la un 
Brasovan, care a venit intiia 
data pe acest loc, de la Silis- 
tea, din satul Gaureni ; se afla 
la S.-E. de Suhulejul, situat pe 
virful dealulut Brasovnifa. 

Are o suprafa^a de 72 hect. 
si o populate de 13 familiT sau 
40 suflete. 

Acest sat s'a infiinfat, de o- 
data cu satul Gaureni, de lo- 
cuitori! refugiajf din Silistea. 

Cu vr'o jumatate secol ina- 
inte, satul era mat mare, insa 
locuitoriT incetul cu incetul, s'au 
tot stramutat in Gaureni. 

Bra§ovni{a, deal, ce se intinde la 
Est de satul Gaureni, din com. 
Suhulejul, pi. Fundurile, jud. 
Vasluiu. 

Bra§ovni{a,7W^ formata de pre- 
lungirea coastet dealuluT Bra- 
sovni^a, com. Suhule^ul, plasa 
Fundurile, jud. Vasluiti; se afla 
spre S.-E. de satul Gaureni. 

Bra^ovului (Izvorul-), isvor, in 
com. Viperesti, jud. Buzau. Ese 
de la Poiana-Brasovuluf si pe 
linga cat. Predesti se scurge in 
riul Buzau. 

Bra?ovului (Poiana-), intins si 
rasfa^at platoft, in com. Vipe- 
resti, intre munfiT Virful-Bradu- 
luT si Fintina-Ho^ilor, numit ast- 
fel pentru ca mal inainte era 



staftunea unde se depuneaamar- 
furile ce se aduceau din Bra- 
sov, pe albia riului Buzau. De 
aci ele erau distributee: unele 
pentru Buzau si Braila, iar al- 
tele luaa drumul prin Cisiaa, 
Buda, la Mizil si Gageni si de 
aci se imprastiau in partea de 
S.-V. a {are*. Tot pe aci, in a- 
nul i66i,DomnulGrigoreGhica, 
din ordinul Sultanului, sf-a tre- 
cut ostile in Transilvania, con- 
tra lu! I. Chemeni. (pineal, Cro- 
nica, ed. II, vol. Ill, pag. 142). 

Brata, livcde, situata in hotarul 
comunel Badeni-Pamintent, pla- 
iul Dimbovija, jud. Muscel. 

Bratca, baltd, formata din gir- 
lifa Piva, pe valea Oltulul, te- 
ritoriul comunel Beciul, pi. Siul- 
d.-j., jud. Olt, la V. de catunul 
Balteni. 

Bratci, pise si piriil, in comuna 
Badeni-Pamintenr, plaiul Dim- 
bo vi^a, jud. Muscel. 

Bratcovul, cdtun, face parte din 
com. Bal{a$i, pi. TirguluT, jud. 
Teleorman. Este asezat pe coas- 
ta, in partea vael cu acelasi 
nume. 

Populafiunea este de 350 su- 
flete, din carl 61 contribuabilt. 
Are o biserica, cu un preot si 
un cintare^. 

Bratcovul, piriil, jud. Teleor- 
man, in partea de V. a judefu- 
lul. Inceputul lui este din drep- 
tul com. Vaieni, de pe cimpia 
Boianuluf, din jud. Olt; dupace 
trece de acest judej, maT jos de 
com. Socetul, strabate teritoriul 
comunelor Bal^i, Maldaieni si 
Magureni, se abate pe la mar- 
ginea de S. a orasului Roslori 
si se varsa in riul Vedea, in 
dreptul comunel Meri-Goala. Va- 
ra este mat tot-de-a-una sec si 



Digitized by 



Google 



BRATCOVUL 



596 



BRAT1A 



nu curge de cit la topirea za- 
pezil $i pe timpur! ploioase, cind 
vine destul de mare. 

Bratcovul, vale, jud. Teleorman, 
urmeaza intocmal cursul piriu- 
lul cu acela^I nume ; se pferde 
mal jos de comuna Ro^iori, de 
unde riul incepe a curge pe 
loc ?es. 

Bratcului (Dealul-), deal, braz- 
deaza partea de V. a comuneT 
Ro?iile, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil- 
cea, avind direc^ia de la N. laS. 

Brate$ul, sat, jud. Braila, pe ma- 
lul de S.-E. al laculul cu ace- 
la§i nume, la 3 kil. spre N.-V. 
de satul Surdila-Gaiseanca, nu- 
mit ast-fel dupa locuitorii veni$T 
aci de pe marginea laculul din 
jud. Covurluiu. Suprafafa satului 
e de 30 hect., cu 45 case, doua 
circiume ?i o fterarie. Are o bi- 
serica, zidita la 1889 de catre 
proprietarul mo$ief, d. Vasile 
Mare?. Are o $coala mixta, infiin- 
{ata la 1889, intrejinuta de co- 
muna ?i jude{ ?i frecuentata de 
23 elev! $i 5 eleve, avind un 
local frumos, construit tot de d. 
Mare?. Popula^ia este de 54 capi 
de familie, sau 234 suflete. Vi- 
te In sat sunt: 130 cat, 240 
vite cornute, 40 of, 4 capre $i 
60 porcl. 

Brate§ul, cdtun, in plaiul Clo- 
§ani, jude^ul Mehedin^i ; {ine de 
com. rur. Bala-d.-s. 

Brate^ul, lac, situat intre satele 
Brate?ul $i Surdila-Greci, jud. 
Braila, pe o intindere de 1 kil. 
patrat. Este taiat in doua de 
hotarul com. Surdila-Greci. 

Brate§ul, lac, linga Galafi, in par- 
tea S.-E., eel ma! mare lac al 
jud. Covurluiu $i chiar al Ro- 
miniei intregi, proprietatea sta- 



tuluT, atirnind din punctul de 
vedere administrativ de com. 
$ivi{a, pi. Prutul. Acest lac e 
format din varsaturile gurel Pru- 
tului ?i ale Dunarel. Lungimea 
sae de 13 kil., lajimea maxima 
de 10 kil., iar minima de 200 
metri. Brate?ul are in el pe$tl 
$i ract in mare citime; aseme- 
nea baljile ce-1 inconjoara sunt 
pline de stuf ?i papura. 

Brate?ul e cunoscut istorice^te 
de pe la 1088 dupa Christos ; 
s'a numit in vechime Ozolimna 
(pineal, p. 209). Numele de Bra- 
te$ul, dupa Dimitrie Cantemir 
(«DescriptioMoldaviae»),vinede 
la vechiul Bry thologi ; ma! proba- 
bil insa, cum susftne d. locote- 
nent-colonel de flotila M. Dra- 
ghicescu in lucrarea sa «Duna- 
rea ?i Coastele Marei -Negre», 
p. 172, Brate^ul §i-ar trage nu- 
mele de la Brataci, numire ce 
Italienil comerciantl i-arfi putut 
da in timpul $edere! lor la Du- 
nare, pe la inceputul milienulul 
actual, in vederea mare! canti- 
ta£ de broa$te ce con^inea. 

Locul ocupat de Brate? e 
un vechiu ?i lung golf marin, 
scurtat cu timpul prin aluvioa- 
nele depuse la gura de Prut. 
Bara, ce desparte acest lac de 
Dunare, este de o natura ce 
arata destul de lamurit ?ederea 
marei in aceste regiunl ; ea este 
de o formate noua. Dupa soco- 
tinfa unora, Brate^ul tinde a se 
astupa, din cauza depoztyiuni- 
lor apelor Prutulul $i ale Du- 
narel. 

Intre Brate? ?i partea din vale 
a ora$ului Galafi, trece $oseaua 
najionala numita Calea-PrutuluT, 
care serve^te ?i ca zagaz, in 
caz de inundare. Ceairul Bra- 
te?ului, din partea despre ora§, 
are un pamint foarte bun pen- 
tru caramida. 

Brate§ul, mosie, de 1990 hect, 



la V. com. Surdila-Gaiseanca, 
jud. Braila, proprietatea d. M. 
Mare?. 

Brate^ul, picket, pe granifa Tran- 
silvanieT, jud. Neam^u, situat in- 
tre pichetul Crucea-Ro?ie §i pi- 
chetul Bitca-Lazaroi. 

Brate^ul, piriU, in com. rur. Crai- 
nici, plaiul Clo?ani, jud. Mehe- 
din{i ; se varsa in piriul Crainici. 
Se nume?te mat jos, Iupca. 

Brate^ul, piriU, in com. rur. Bu- 
se?ti, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
dinfi. 

Brate§ul, piriias, numit ?i Brato- 
?ul, jud. Neamju, com. Pingarafi, 
pi. Piatra-Muntele ; izvore?te din 
mun^i! TransilvanieT marginal, 
intrind in jude$ pri'ntre mun{ii 
Bitca - de - Piatra, in stinga, ?i 
coastele muntelu! Meleg-hava?, 
in dreapta, pe la punctul cotat 
840 m. cu ocaziunea delimitarii 
hotarulul dintre jud. Neamfu ?i 
Transilvania. Curge in direc^iune 
V.-E., strabatind teritoriul mo- 
?iel Tarcaul, aproape la egala 
departare intre culmele Crucea- 
Ro?ie ?i Brate?ul, pana la var- 
sarea sa pe stinga piriului Tar- 
caul, in dreptul locuin^ei izolate 
Brate?ul. 

Brate§ul, vale, in com. rur. Bu- 
se?ti, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
din^i. 

Brate§ul (Trupul-), jud. Pra- 
hova, mosie a statuluT, pendinte 
de biserica Sarindarul, care pe 
periodul 1887 — 97 s'a arendat 
cu 5000 lei anual. In trecut se 
arenda cu mo?ia Postirnacul, din 
jud. Dimbovi^a. 

Bratia, sat, pe riul cu acela?i nu- 
me, jud. Arge?, pi. Oltul. Are 
140 locuitorl ?i face parte din 



Digitized by 



Google 



BRATIA 



607 



BRATOVOESTI 



com. rur. Ciomagesti. Are o 
scoala primary rurala. 

Bratia, sat, face parte din com. 
Berevoesti-PamfntenT, plaiul Nuc- 
soara, jud. M iscel. Este situat 
pe ambele maluri ale riuluf Bra- 
tia si ale piriuluMuT-Meila, pe o 
culme inalta. $I-a luat numele 
de la riul Bratia. 

Are o populate de 56 locui- 
tori, 29 barbap si 27 femeT, cu 
13 cap! de f ami lie. 

Bratia, ce-T mal zice si Bratia- 
Mare si Sora, rift ; izvoreste de 
sub muntele Ezeril-Mare, din 
sus de mun^il $e{ul si Danciul, 
plaiul Nucsoara, jud. Muscel, 
merge catre S., udind comunele: 
Albe^ti , Berevoesti - UngurenT , 
Berevoesti-PamtntenT, Aninoasa, 
Vladesti, Golesti, Balilesti si Ba- 
jesti si se varsa in riulTirgului, 
din jos de Bajesti, la locul nu- 
mit «IntilniturI», pi. Riurile. Din 
sus de com. Albesti se uneste 
cu riul Bratioara. 

Bratia - Bughea, plasa desfiin- 
fata, din jud. Muscel, care co- 
prindea, pe la inceputul seco- 
lului XVIII, toate comunele de 
la Aninoasa pana la Bajesti, si 
de aci in sus p^na" la Poenari, 
impreuna cu Godeni, Furnicosi 
si Capul-PisculuL 

Bratia-din-Deal, sat, cu 46 fa- 
miliT, jud. Arges, plasa Oltulul; 
face parte din com. rur. Cre- 
menari-Flaminda ; are o biserica 
cu hramil SfinJiT-VoevozT, cu I 
preot, 1 cint5re{ si 1 paracliser. 
Are o scoala primara* rurala. 

Bratia-din-Vale, sat, cu 26 fam., 
jud. Arges, pi. Oltul; face parte 
din c. rur. Cremenari-Flaminda. 

Bratia-Mare, vezi Bratia, riU, 
in jud. Muscel. 



Bratia-Micd, vezT Bratioara, ju- 
de$ul Muscel. 

Bratiloveni, mahala, in plaiul 
Closani, jud. Mehedin^i. pne 
de com. rur. Negoesti. 

Bratilovul, sat, in plaiul Closani, 
jud. Mehedinji ; fine de com. 
rur. Mar&sesti ; este asezat pe 
malul sting al riulul Brebina. 
Locuitoril din acest sat, sunt 
in maioritate Unguri si se o- 
cupa cu cresterea vitelor si in 
special a oilor, pe care le in- 
trefin in timp de iarna la cimp 
in partea de miaza-zi a jude^ulut 
Mehedinfi, iar in timpul verel 
in mun^it Mehedinfilor si Gor- 
julul. 

Bratilovul, vale, ce vine din ca- 
put mosiilor Roata si Baciul, 
trece prin Purani si Cirtojani, 
d5. in Valea-Lunga* in trupul 
Raciul, jud. Vlasca. 

Brativoe§ti, sat, in com. rur. Co- 
manesti, plaiul Closani, judeful 
Mehedint'i. 

Bratocea, munte, la N. de com. 
M&neciul-UngurenT, plasa Telea- 
jenul, jud. Prahova, udat de pi- 
raiele Bratocea si Cheia. 

Bratocea, piriii, jud. Prahova; 
izvoreste dintre mun^il Bebesul 
si X 'g^ile ; curge de la N. c&tre 
S.-E. si se vars& in riul Telea- 
jenul, pe malul drept, in raionul 
drept, al comunel Maneciul-Un- 
gurenl, pi. Teleajenul. 

Bratocea, punct va?nal si tre- 
ed toare in Transilvania, plaiul 
Pelesul, jud. Prahova. Are doua* 
sucursale : Bisca-Rozilel si Lopa- 
tari, din jud. Buzau. Venitul aces- 
tel vamf, ftr& sucursale, a fost 
pe anil: 1884-85, lei 6688.13; 
1890-91, let 1 8 17 1.07 ; 1891-92, 



let 14972.04; 1892-1893, le! 
13839.25. 

Bratocea (Fruntea-luI-Vasel 
§i Jjftevia), trupurt de pddure 
ale statuluT, in intindere de275 
hect., situate in plaiul Prahova, 
jud. Prahova. 

Bratocea, Zanoaga §i Babe- 
§ul (Mun^ii-), mosii ale sta- 
tuluT, jud. Prahova, pendinte de 
man£stirea Znagovul, carl pe 
periodul 1888-93 s'au arendat 
cu 2800 le! anual. 

Bratovoe^ti, nume, ce purta in 
vechime comuna Aduna^i-de- 
Giormane, din pi. Jiul-d.-j., ju- 
de^ul Dolj. 

Bratovoe§ti, sat, jud. Arges, pi. 
Lovistea; face parte din com. 
rur. Titesti-Bratovoesti. Are 333 
loc. si o biseric5, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot si 
1 cintare^. 

Bratovoe^ti, sat, jud. Dolj, pi. 
Jiul-d.-j., com. Aduna^i-de-Gior- 
mane, cu resedinfa primariel. 
Situat la 20 kil. S. de Craiova, 
din partea de V. La o mica dis- 
tant de catun curge riul Jiul. 
Are 807 loc, 537 barbatf si 270 
femeT. Locuesc in 9 case si 145 
bordee. In sat este o scoald 
mixta, ce funct'ioneaza* din 1879. 
Este intre^inuta de stat si de 
comuna. In anul scolar 1892-93 
a fost frecuentata de 57 bae^T 
si 4 fete, 1 1 bae^I din Adunafi 
si 10 din Giormanele, sate in 
com. Aduna^i-de-Giormane. $tiu 
carte 49 barbaji si 8 femel. 

In sat este o biserica* fondata 
la 1856 de Principele Gh. Bi- 
bescu si locuitoril comuneT, cu 
hramul Sf. Nicolae. 

$coala are 17 pog. proprie- 
tate. 

Prin acest sat trece soseaua 



Digitized by 



Google 



BRATOVOESTT 



598 



BRAZDA-LUI-TRATAN 



jude^ean^ a Bechetulul. Alte 
$osele vecinale II leag& de satele 
Giormanele $i Adunaft-de-Gior- 
mane. La S. c&tunuluf se afla 
balta cu aceea^T numire. 

BratOVOe§ti, padure particular^, 
in Jntindere de 75 hect., plasa 
Jiul-d.-j., jud. Dolj. Aparfine d-lul 
Constantin Dumba. Intr'insapre- 
domini stejarul ; se mat g&se?te 
cer, frasin, jugastru ?i alun. 

Bratovoe^ti, pddure a statulul, 
in intindere de 800 hect., pi. 
Jiul-d.-j., jud. Dolj. Apar^inea 
in vechime familief Bnncoveanu 
$i apoT m&n&stirei Horezul. Se 
compune din cerT, jugastri, fra- 
sinT, ulmT, alunt, corn! ?i din ste- 
jarT ; ace^tia din u rm& predominS. 

Bratovoe§ti-cu-Pu{urile, mosie 
a statuluT, pi. Jiul-d.-j., satul 
Bratovoe$ti, com. Aduna^i-de- 
Giormane, jud. Dolj, arendat£ de 
la 1893-98, cu 42150 lei anual. 
Suprafaja sa este de 544 hect., 
afarS de p&mintul dat Jn loturT, 
care se ridic£la 161 8 hect. Ina- 
inte de 1864, aparfinea mSnis- 
tirel Horezul, care se ?i chema 
M&n&stireasca. 

ll fusese inchinatil in parte 
la anul 7217 (1709) de cStre 
cfilug&rul Nichifor. 

Prin hrisovul lul Constantin 
Brincoveanu, din an. 72 19 (1 7 1 3), 
mo$ia Bratovoe^ti e citati prin- 
tre mobile §i cele-1-alte avert 
cump&rate de p£rintele egumen 
loan de la Horezul, pe care le-a 
d&ruit toate acestef m&n&stiri. 

Bratuia, com. rur., jud. Gorj, in 
partea de S.-E. ?i la 9 kil. de 
ora?ul T.-Jiul ; ea formeazS sin- 
gur£ corauna; e situate pe dea- 
lurf ?i v&T; are o suprafa^ cam 
de 2500 hect., din carl: 400 
hect. arabile, 300 hect. livezT de 
prunT, 10 hect. vie, iar restul p£- 



dure, tuferi$ $i finea^S; mare par- 
te din p&mint este neproductiv. 

Are o populate de 282 fami- 
lil, cu 1 147 suflete, din carl 220 
contribuabilT. 

Locuitoril posedS 1 30 plugurT, 
1 ciru^ cu caf, no care cu 
boT, 658 vite mart cornute, 834 
ol, 91 capre, 420 rim£torf, 15 
cal $i 31 stupi. 

Comuna e strcibStuta, de o 
$osea comunaia, ce o pune in 
leg&tur& spre N.-V. cu ora^ul 
T.-Jiul, spre E. cu Jicleni; la 
S. se leag& printr'un drum de 
car cu Ra?ina. 

Comuna are 1 $coal& frecu- 
entata de 42 elevl din 45 in- 
scri^T. 

Poseda. in interior 40 izvoare 
acoperite. 

Are 2 biseridf deservite de 2 
preoflf §i 4 cint&reflf. 

Venitul comunei este de 1553 
leT, ban! 98, iar cheltuelile de 
1459 l e *» Dan > 7^- 

Locuitoril din Bratuia se o- 
cup£ cu agricukura, dog&ria, 
cre^terea vitelor ?i lucrul lem- 
nuluf. Comuna e inconjurata. de 
o mare ?i frumoasa. padure de 
stejar. 

Bratul, loc de izvoare, pi. Tazl&ul- 
d.-j., com. B3rsSne$ti, jud. Ba- 
c£u, pe teritoriul satuluT Br&- 
te?ti. 

Bratului (Fa{a-), munte, in co- 
muna Gura-Teghii, jud. BuzSu, 
acoperit cu finea{£. 

Bratului (Izvorul-), izvor, in 
com. Chiojdul-din-Bisca, jud. 
Buziu ; ese din muntele Mon- 
teorul ?i da in riul Siriul, cur- 
gind printr'o incint&toare vale 
ce poarta acela$T nume. 

Bratului (Magura-), magura, 
jud. Teleorman $i semn de hotar 
intre mo?ia statuluT Barza-Sto- 



bor£$ti $i mo$ia Tufeni, in par- 
tea despre N. a celel d'intiifi. 

Bratului (Movila-), movild, in 
com. Caragele, jud. Buz&u. 

Bratu§ca, canal, care se des- 
parte din canalul Lata, maljos 
de satul Chiscani, jud. Br&ila; 
curge intre canalul Lata ?i Stu- 
pari^a, desftcindu-se in dou£. 
o parte se une§te cu Stupari^a 
$i alta mat la vale se une?te ia- 
r^t cu Lata, mat jos de c&tunul 
VSrsStura. 

Bratu§ca, ostrov, jud. Briila, co- 
prins intre ramifica^iunile Du- 
nSreT, la V. de ostrovul Filipoiul 
$i in dreptul cat. V&rs&tura. 

Bratu§ca, p&dure de salcie, si- 
tuate in pi. V&deni, jud. BrSila. 
Se mirgine^te in toate p&rtile 
cu Dun^rea. Are suprafaja de 
20 hect. 

Bravi^a, cdtun, comuna Ocnelc- 
MarT, pi. Ocotul, jud. Vilcea. 

Brazda, iaz, pe hotarul mo?ieT 
Blinde^ti, la S. de satul $ etr5 - 
reni, com. Cirniceni, pi. Turia, 
jud. Ia§i. 

Brazda, movila, jud. BrSila, la 
3 kil. spre N.-E. de satul Vi- 
zirul, aproape de §oseaua Braila- 
Caiira$i. 

Brazda, padure, situate pe te- 
ritoriul comunei Timpeni, plasa 
§erbe?ti, jud. Olt, in partea dc 
N. S'a numit ast-fel fiind-rii 
printr'insa trece Brazda luT-No- 
vac. 

Brazda-luI-Novac, vaL (Vezl 
Limes). 

Brazda-lui-Traian, drum. Vezl 
Limes. Se^afl& in judeful Dolj, 



Digitized by 



Google 



BRAZDA-TRAIANULUl 



599 



BKAZI 



plasa Dumbrava-d.-s., comuna 
Terpezita, $i trece prin mijlocul 
satulul. 

Brazda-Traianului, drum. Vezi 
Limes. Se afla in jude^ul Dolj, 
plasa Dumbrava-d.-s., comuna 
Carpeni, $i trece pe la S. co- 
munel, servind ca ho tar catre 
mo$ia Calugarei. 

Brazeul, ntunte mare, de 1229 
m. in^Hime, in com. Lop&tari, 
jud. Buzau, pu^in ma! la N.-V. 
de catunul Bustea; are finea$a 
$i izlaz al mo?nenilor devalma$I. 
A servit ca punct trigonometric. 

Brazeulul (Izvorul-), izvor, in 
com. Lopatari ; ese din mun- 
tele Braze al, se une§te cu izvo- 
rul Smoleanul $i ambele unite 
dau in riul Sl&nicul, pu^in mai 
jos de catunul Clajna. 

Brazeulul (Pichetul-),/>/V>6*>/de 
iarna, in poalele de S. ale mun- 
telui Brazeul, unde se retrag mi- 
litarii din pichetele de vara Ba- 
laban $i Giurgiu. 

Brazeulul (§ipotul-), izvora§, ce 
curge in poalele muntelui Bra- 
zeul ?i care serva de limits in- 
tre comunele Lopatari $i Min- 
zaie^ti, jud. Buzau, despre ca- 
tunul Bustea. 

Brazi, com. rur., plasa Crivina, 
jud. Prahova, situate pe valea 
riulul Leantul, la 9 kil. departe 
de capitala jude^ulul ?i la 7 kil. 
de re^edin^a pla$el. 

S'a numit Brazi din vechime 
de la ni§te brazi foarte marl ce 
s'au aflat in partea de V. a 
comuneT. 

Se compune din doua catune : 
Brazi-d.-s. §i Brazi-d.-j., cu o po- 
pulafiune de 600 locuitori ; capl 
de familie sunt 143 ; contribuabill 
137; case de locuit 166. 



In comuna e o singura bise- 
rica, deservita de I preot. 

Locuitori! se oc upa mat mult 
cu agricultura ?i cu ol&ria. Aci 
se fabrica vase de p&mint fru- 
moase, care se pun in corner^ 
sub numele de «OlariI de Brazl». 
Produsul muncei sedesfacemal 
ales la ora$ul Ploe$ti. 

118 locuitori s'au improprie- 
tarit la anul 1864, cind li s'au 
dat 297 hect. pamint pe mo$ia 
Brazi. Ei au 82 cai, 182 bol, 
101 vaci, 10 bivoll, 61 01 $i 101 
porci. 

In raionul comuneT, pe apa 
Leantul, sint 2 morl de m&- 
cinat. 

$coa!a exista in comuna de 
la 1889. Anul trecut s'a frecu- 
entat de 42 copil, 34 bae{I §i 
8 fete, din numaYul de 122 co- 
pii, 54 bae(I $i 68 fete, cu vir- 
sta legiuita. Cu intre^inerea $coa- 
lel statul cheltue^te anual 1080 
lei. 

$tiu carte 6 barba^I §i I fe- 
meie. 

Terenul cultivabil este pu^in 
productiv. Un hectar produce 
cu aproximafie cam 7 hectolUri. 
Stupl cu albine sunt 60. 

Pomi roditori sunt prea pu- 
{inl. Livezile dau 18 care cu fin. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 2 circiumarl. 

Budgetul comunel se ridica 
la sumade350olei anual. Chel- 
tuelile reprezinta aceea^I suma. 
Prin Brazi tree trei $osele ve- 
cinale : Tatarani -Brazi, Brazi-Pis- 
cule§ti $i Brazi-Bate?ti. 

Se margine^te cu comunele : 
Piscule^ti, Bate^ti, Tatarani §i 
Tinosul. 

Brazi, schit de calugari, in plasa 
Zabrau^i, jud. Putna, situat pe 
coasta dreapta a ripei Hauli^a, 
care desparte schitul de tirgui 
Panciul, (Schitul Brazi). La cite- 
va minute mai sus de Brazi se 



afla schitul Sf. loan. La Sf. loan 
este schit de maid. 

Schitul Brazi s'a mfiinjat de 
un calugar, numit Dimitrie, care 
a murit $i a fost ingropat aci 
in 1842. Parintele Dimitrie a 
venit iutr'aceste locurl din Su- 
ceava, pe la 18 12, fiindfrate, ?i 
s'a calugarit la manastirea Bog- 
dana, unde s'a ftcut preot ?i e- 
gumen. Parasind Bogdana, pa- 
rintele Dimitrie a venit aid la 
Brazi ?i placindu-I locul, a fe- 
cut o bisericu^a ?i un schit. Dupa 
aceea, la 1834, a facut o bise- 
rica de piatra $i chiliile de pia- 
tra §i cu doua rinduri, de la 
deal $i de la vale de biserica, 
un beciu ca de 4000 de vedre 
$i alte acareturl. Tot acest pa- 
rinte a infi'm^at $i schitul Sf. 
loan, schitul Ma?inoaele, de ca- 
lugari, pe apa Zabrau^i §i schi- 
tul Trotu^anul, de calugari^e. 
Schitul Brazi s'a inzestrat cu 
vil $i cu paminturl, parte cum- 
parate de parintele Dimitrie ?i 
parte daruite de Cre?tinl. Secula- 
rizLidu-se bunurile manastire§tl, 
s'a desfiin^at ?i schitul ; ramiind 
calugaril ftra de nicl un ajutor, 
s'au impra?tiat. Mo^ia, care a 
apar^inut schitulul s'a arendat, 
pe periodul 1880—1885, afara 
de viile ?i hlisele vindute de 
veel, cu 3000 lei anual. Pe pe- 
riodul 1885 — 95 aceasta mo$ie, 
afara de trupul $endreni, din 
jud. Covurluiu, s'a arendat cu 
550 lei anual. 

Brazi, stafie de drum de fier, ju- 
de^ul Prahova, plasa Cimpul, 
catunul Brazi, pe linia Bucure^ti- 
Ploe?ti, pusa in circulate la 13 
Septembrie 1872. Se afla intre 
stabile Prahova (6,6 kil.) $i 
Ploe^ti (jfi kil.). Iiial^imea d'a- 
supra nivelulul maril de 128,78 
m. Venitul acestel stafrf, pe a- 
nul 1896, a fost de 38865 lei, 
20 banl. 



Digitized by 



Google 



BRAZI (SCHITUL-) 



600 



BRADATELUL 



Brazi (Schitul-), mosie a statu- 
lui. (Vez! Brazi, jud. Putna). 

Brazi-de-Jos, sat, j id. Prahova; 
face parte din com. rur. Brazi, 
pi. Crivina. Are o populate de 
325 locuitor!, 153 barba{! si 172 
femeT. Aci e re$edin{a comunel. 

Brazi-de-Sus, sat, face parte din 
coin. rur. Brazi, pi. Crivina, ju- 
defiil Prahova. Are o popula- 
tiune de 275 locuitori, 141 bar- 
bap si 134 feme!. 

Brazilor (Izvorul-), izvor, in co- 
muna Viperesti, catunulPredesti, 
jud. Buzau ; incepe din Slanic 
si se sc lrge in riul Buzau. 

Brazilor (Valea-), padure, in 
com. Viperesti, jud. Buzau; face 
un corp cu Valea-Rosiorilor. 

Bracacea, jud. Prahova, numire 
vechie, a com. Pacure^i, pi. Pod- 
goria. 

Bracacea, vale, com. Surani, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, care se 
varsa in girla Sarata, pe malul 
drept, tot in raionul com. Su- 
rani. Aceasta vale e acoperita 
cu livezT si padure. 

Bracan, deal, com. Priseaca, pi. 
Oltui-d.-j., jud. Olt. 

Bracan, poiaud, la S. de com. 
Priseaca, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt. 

Braceva, loc, jud. Mehedin^i, la 
impreunarea soselei Craguesti cu 
soseaua jude^eana Severin-Tir- 
gul-Jiul. 

Bracinari, mdgurd, jud. Teleor- 
man, la N.-E. comunet Viisoara, 
spre com. Gauriciul. 

BrSda^elul, com. rur., la N. pla- 
se! Moldova-d.-s., jud. Suceava, 



la 22 kil. de Falticeni. Se in- 
vecineste la E. cu com. Rada- 
seni, la N.-V. cu Bucovina, de 
care se desparte prin $omuzul- 
Mare si la S. cu Sasca. 

Are forma unui poligon ne- 
regulat, prezintind ma! multe 
ondulapuni inclinate de la N.-E. 
spre S.-E. (albia $omuzulu! Ma- 
re). Compusa din satele : Bra- 
da^elul, Horoduiceni, Rablia, Bo- 
testi, Rotopanesti si Mihaesti, 
cu resedin^a in Horodniceni. Pa- 
na la 1886 forma doua com. a 
parte: Horodniceni si Rotopa- 
nesti. 

E populata cu 860 capT de 
familii, din 3350 suflete, 1680 
barba^I si 1670 feme!,'din carl 
99 strain!. Contribuabill sunt 
932. Are 4 biserici, cu 4 preo- 
\i si 8 cintare^T, si 2 scoale ru- 
rale mixte, frecuentate de 100 
elev!. Copii intre 7 — 12 an! 
sunt 181 baep si 207 fete. In 
tota comuna sunt: 5 moristepe 
Brada^el si una pe $omuzul- 
Mare, 6 circiume, 6 dughene, 

5 ciobotari, 5 stolen, 20 rotan, 

6 fierari, un cojocar, un sticlar 
si un mindirigiu. 

Budgetul comuneT, pe anui 
1892-93, are la venitur! 8414.50 
lei si la cheltuell 8001.90; iar 
al drumurilor 2322 lei la veni- 
turl si 1646 lei la cheltuell. 

In comuna sunt : 264 caT, 745 
bol, 500 vac!, 2300 ol, 10 ca- 
pre, 370 pore! si 250 stup!. 

Altitudinea de la nivelul marii 
variaza intre 401 — 500 m. Este 
udata de piraele : $omuzul-Mare, 
Bradafelul, Ribiia, Branistea, 
Prodana, Valea-lu!-Gherghel, Va- 
lea-luI-Pavel, Ghilitoarea, Trifan, 
Alunisul, Topchilele, Matiesti si 
Humaria. 

Mosia e proprietatea moste- 
nitorilor Marchizel de Bedmar 
si a! d-luT Grigore Goilav. (V. Ho- 
rodniceni si Rotopanesti, sate). 

Suprafaja teritoriala a comu- 



ne! e de 6642.97 hect, din car! 
1166.93 padure, 3442.09 Marine, 
1782.90 fine^e, 130.90 vetre de 
sate si 120.15 sterp. 

Locuitori! improprietari^I la 
1864, sunt: 1 fruntas, no mij- 
locas!, 326 codas! si 74 cu cite 
12 l /2 prj. loc de casa, stapinind 
1528 falc! si 37 prj. 

In com. Bradafelul se face in 
fie-care an cam aceeas! cultura; 
fie-care casa de gospodar is! are 
livada de men, perl, ciresl, visini, 
perjl, etc., al caror produs lo- 
cuitori! il vind prin tirgurile Fal- 
ticeni, Botosani, Roman si Iasi. 
Doua dealur! cu veder! frumoase 
suntDealul-Cruce! si Ferdinand. 
Afara de acestea, ca locality 
demne de vazut, ma! sunt: Bra- 
de^eiul si biserica din Horod- 
niceni. 

Brada^elul, sat, pe mosia Ho- 
rodniceni, din comuna cu ace- 
las! nume, jud. Suceava, asezat 
pe ambele malurl ale piriulul 
Brada^elul, spre S. si la 2 V* kil. 
de Horodniceni. 

Are 90 case populate cu 102 
cap! de familie din 390 sufl., 203 
barbap si 193 feme!, din car! 

11 strain! si 125 contribuabil!. 
Vatra satulu! ocupa 10 falc! si 
75 prj. si e foarte accidental, 
asa ca nu o data, in urma ploi- 
lor, s'au vazut case cu loc cu tot 
lunectnd spre piriu. 

Improprietarif! la 1864 sunt: 

12 mijlocasl, 48 codas! si 10 cu 
cite 12 ! /a prj. loc de casa, sta- 
pinind 159 ftlct si 75 prj. Bise- 
rica si scoala din Horodniceni 
slujesc si acestu! sat. 

Drumur! principale sunt : la 
Rotopanesti, I l /a kil. si la Ho- 
rodniceni, 3 1 /» kil. 

Brad&\ehll, padure de stejar, im- 
pestri^ata cu mesteacan si pu^in! 
carpen! si braz!, pe mosia Ho- 
rodniceni, jud. Suceava. 



Digitized by 



Google 



BRADATEi'TJL 



001 



BRADEANUL 



Br&d&{elul, piria, pi. Trotusul, ju- 
de{ul Bacau, care izvoreste din 
Fundul-Ursoael, com. Dofteana, 
si se varsa, de-a stlnga, inTrotus. 

Brade^elul, piria, jud. Suceava. 
Izvoreste din Bahna-Botestilor, 
din Ha{ei si Humarie. Dupa un 
curs de 8 kil., in care a format 
2 iezisoare .si a invirtit $ mori, 
se varsa In $omuzul-Mare. Are 
de tributarl din dreapta pira- 
ele: Humariel, Ha{ei, Matiesti, 
Prodana si Valea-luI-Pavel ; iar 
din stinga piraele : Rabiia, Va- 
lea-luI-Gherghel si Ghilitoarea. 
Confine mul^I pastravl. 

Br&da^elul, doua rimnice, in pa- 
durea si com. cu acelasl nume, 
jud. Suceava. «Brada^elul», zice 
cunoscutul nuvelist, d. N. Gane, 
in nuvela sa «Fluerul lul Ste- 
fan », «este o gradina esita din 
sinul nature!, in care nimic n'a 
lucrat mina omeneasca, este un 
col^isor uitat, necunoscut in {ara 
noastra, pe care calatorul nu-1 
viziteaza, pe care poe^iT nu 1-au 
cintat inca, dar care nu ince- 
teaza de a fi iflai pufin desfa- 
tator de cit toate acele locurl 
ce aii inspirat pan* acum lira bar- 
zilor nostri national!. 

«Brada{elul are acea insusire 
rara, ca, or! de cite orl il vet 
vizita, intiparirile ce-{I lasa sunt 
tot atit de vii, ca si cum 1 aT 
vizita pentru intiia oara. El vor- 
beste nu numal ochilor, ci si 
sufletului. Inchipui$i-va, in mij- 
iocul une! paduri intinse, un lac 
limpede, in care se vad jucin- 
du-se pastravil; apol, cascade 
si izvoare la fie-care pas, un 
muschiu racoros, care se intinde 
ca un covor verde pe pamint; 
piscurf cu figurl capricioase ; in- 
tr'un cuvint tot ce poate na- 
tura produce mal frumos, maT 
dragalas, adunat intr'un singur 
loc, ca si cum Dumnezeu ar fi 

85690. UmtU JHelionm- Gkognfa 



voit sa faca din Bradajel un mic 
paradis pamintesc. 

«Cind vii acolo, o dulce sim- 
{ire te cuprinde la vederea a- 
cestet naturi, ce pare a fi im- 
bracata in hainele et de sarba- 
toare si multa, multa vreme 
dupa ce al parasit acest loc, 
incintat, \\\ ramine inca intipa- 
rita in iniuia tacerea misterioasa 
a Brada{elulur>. (Vol. I., p. 48). 

Brikdeanca, mope intinsa in co- 
muna Bradeanul, jud. Buzau, 
pe care proprietarul el a im- 
parfit-o in tref si a daruit o 
parte MitropoiieT (Rotunda-Mi- 
tropolieT), alta EforieT Spitale- 
lor (Rotunda-$opirliga), iar a 
treia manastirel Ghighiul (Ghi- 
ghianca). (V. aceste numirl.) 

Bradeanca, (parte din Vernesti), 
mope a statulul, in com. Ver- 
nesti, jud. Buzau, si pu^in in 
comuna Simileasca, pendinte de 
Episcopie. Are 210 hect, din 
j can 40 crivina, numita Produ- 
leasa; din teritoriul acestet mosil 
se abate o parte din riul Bu- 
I zau (Iazul-Morilor) , care uda 
j partea de N.-E. a orasulul Buzau. 

] Br&deanca, mope, in com. Mizil, 
I jud. Buzau. Are ca 160 hect. 
1 arabile ; este alipita mosiel Fe- 
felei. 

Br&deanca, mope, numita si Bra- 
, deanul-cu-Tufele-Albesti, sauTu- 
I fele-Bradeanul, in comuna Bra- 
deanul, jud. Buzau. (V. Albesti- 
Tufele). 

Bradeanca (Lapo§ul), padure 

I a statulut, facind parte din ma- 

rele corp Bradul-cu-Sforile, in 

1 com. Laposul, cat. Bradeanul, 

jud. Buzau. Are 194 hect. 

; Bradeanca saQ Jtrl&ul, padure y 
1 in pi. Rimnicul-d.-j., com. Jir- 



laul, jud. R.-Sarat. Face parte 
din circumscripta VII silvica, 
ocolul Babeni ; are o intindere de 
200 hect, avind ca esen^a salcie. 

Bradeanca saQ Bradeanul, sub- 
divizie a cat. Laposul, din com. 
Laposul, jud. Buzau, situata pe 
partea stinga a izvorulul Sarata. 

Bradeanul, com. rur., in plasa 
Cimpulul, jude^ul Buzau, situata 
pe un intins ses si la o distan^a 
de Buzau de 27 l jt kil. Limitele 
sale sunt : la N. hotarul mosiel 
Moisica, com. Smeeni, pana in 
hotarul mosiel Bradeanca ; la E. 
hotarul mosiel Albesti, pana da 
in pamintul locuitorilor din co- 
muna Pogoanele; la S., incepe 
din hotarul mosiel Cotuna, pe 
care merge pu$in, apol o ia pe 
hotarul mosiel Meteleul - Lipa- 
nescu si continua pe dinsele 
panS in hotarul mosiel Freca^ean- 
ca, com. Glodeanul-Silistea ; la 
V., urea din hotarul Freca^encil, 
pe la capetele mosiilor Cirligul, 
Casota si Glodeanul-Sarat, face 
un unghifl, inclinind spre N.-E., 
pe hotarul mosiel Margineanul, 
com. Mihailesti, da in hotarul 
mosiel Cioranca, apol in hota- 
rul mosiel Salcioara si de aci 
in hotarul mosiel Moisica. Fi- 
ind-ca hotarul mosiel Brebean- 
ca, din comuna Gheraseni, intra 
foarte mult, printr'o limba in- 
gusta de pamint, in teritoriul 
comunel Bradeanul, pana in a- 
propiere de mosia Margineanul, 
printre mosiile Cioranca si Sal- 
cioara, izoieaza cu totul catu- 
nul § P' r lig a d e corpul comu- 
nel Bradeanul, de care fine a- 
cest catun. 

Suprafa^a acestet comune e 
de 3922 hect., din carl 3480 
arabile, 116 padure, 254 izlaz 
si 72 sterp. Proprietor mal in- 
semnate sunt : Rotunda - Mitro- 
poiieT, fosta a statuluT, parte 



76 



Digitized by 



Google 



BRADEANUL 



602 



BRADESTI 



data insurafeilor, parte vinduta 
in loturif; Rotunda-$opirliga (E- 
forie), Bradeanca-Tufele-Albe$ti, 
incorporate cu Cacale^i, din co- 
muna Albe$ti, $i Ghighianca. Te- 
ritoriul aceste! comune prezinta 
un vast $es, intrerupt de cite- 
va paduri ?i movile. E fertil $i 
produce mul^amitor : grifi, po- 
rumb, orz, meiu, etc., precum 
$i plante din mica cultura. Co- 
mer^ul $i industria consta in 
desfacerea cerealelor 51 in fabri- 
carea obiectelor economiel do- 
mestice. Drept ca! de comunica- 
{ie are mat multe drumurl natu- 
rale, carl pun comuna in contact 
cu gara Ciiibia §i alte comune 
circumvecine. 

Vite are: 342 bot, 343 vacT, 
145 vi{e!, 217 cat, 219 epe, 37 
minjl, 2100 o!, 1 asin $i 511 
porcl. Stupl sunt 52. 

Comuna e formata din catu- 
nele Bradeanul, Rotunda $i $0- 
pirliga, avind peste tot 1280I0- 
cuitorl, din carl: barba^I insu- 
rant 268, neinsurap 42, vaduv! 
18, baeflf 330; iar feme! mari- 
tate 268, vaduve 29, fete 325. 
Case sunt 271. Strain! sunt 2 
Grec!.Meseria$!sunt: 2 dulgherT, 
2 cizmarl, 5 fierar! $i 1 ma$i- 
nist. 

Comuna are 230 contribuabill, 
din carl 11 comercianflf rominl 
$i 1 strain. Stabilimente comer- 
ciale sunt 12. Budgetul comu- 
ne! este de 3176 le!, 32 ban!. 

Comuna are o $coala, in ca- 
tunul Bradeanul, frecuentata de 
61 eiev! $i 9 eleve. Carte $tiu 
98 locuitorl. Are 2 biserict, in 
catunele Bradeanul $i Rotunda, 
cu un preot $i 2 cintare^T. Ca- 
tedrala e Sf. Gheorghe. Circium! 
sunt 3. Comuna dateaza cam 
de pe la 1 831. Mai inainte de 
aceasta data nu exista aci de 
cit un mic sat, Rotunda. 

Br&deanul, cdtun de re?ediu$a 



al comune! Bradeanul, jude^ul 
Buzau, cu 1000 locuitor! $i 211 
case. 

Bradeanul (Tufele - Albe§ti) , 

pddure a statului, pe mo?ia Tu- 
fele- Albe?ti, jud. Buzau ; are ca 
90 hectare. 

Brade§ti, com, rur., in pi. Jiul- 
d.-s., jud. Dolj, in partea-! de 
S.-E., la 22 kil. N.-V. de Cra- 
iova ?i la 13 kil. de re^edin^a 
pla?e!, Filia^i. 

Situata pe loc $es, afara de 
catunele Bradeni-din-Dos $i Me- 
teul, pe care le desparte un deal, 
numit Valea-Rea (inal{. 300 m.). 

Se invecine?te la N. cu com. 
Bralo$ti£a, la S. cu com. Co{o- 
feni-din-Dos ; la V. cu comuna 
Tatomire$ti, iar la E. cu com. 
Adincata. 

Comuna este accidental de 
dealul din N. comune!, numit 
Valea-Rea, cu direc^iune de la 
V. la E. 

Este ndata de riul Jiul, care 
curge chiar prin S. comune!, pa- 
ralel cu calea fterata ; precum 
§i de piriul Almajelul. Peste Jiti 
se afla un pod umblator. 

Comuna a fost inftinjata de 
catre Vornicul Bradescu, de la 
care a ?i luat numele de Bra 
de^ti. Se compune din 4 catune 
$i anume: Brade$ti-din-Dos, care 
este $i catunul de re$edin{a, 
Brade$ti-d.-s., Brade?ti-d.-j. ?i 
Meteul. 

In com. Brade^ti se afla tre! 
biseric! : una fondata la anul 
1751 de Vornicul Bradescu, gi- 
nerile lu! C. Buzescu ; alta in 
Brade$ti-d.-s., zidita de catre Ion 
Moscu, la anul 1825; a 3-a, in 
Brade$ti-d.-j., s'a fondat la anul 
1850 de catre I. Aman. In ser- 
viciul fie-care! biseric! este un 
preot ?i 2 cintare^i. Dupa legea 
rurala din 1 864, fie-care biserica 
are o proprietate de 17 pogoane. 



In com. Brade$ti se afla doua* 
cruel : una ridicata la anul 1672 
la moartea unu! general Buzescu, 
iar cea-1'alta la anul 1751. 

Se zice ca prin Valea-Rea, pe 
sub pamint, se afla un tunel ce 
duce la Brade?ti-din-Dos. Prin 
acest tunel umblau facatori! de 
rele, cind erau urmari^I de po- 
tera, pe timpul lu! Mihaiti-Vi- 
teazul. In virful unu! deal se 
afla o piatra de 1 l l% stinjen! 
lungime ?i V* stinjen lafime, din 
inalfimea careia se spune ca 
potera observa pe facatori! de 
rele. Mulflf locuitor! s'au incer- 
cat sa dea piatra la o parte, dar 
nu au putut, fund prea grea. 

D-l Laurian descrie ast-fel 
cetatea de la Brade^ti: 

•Aid, din sus de sat, de laturea de 
catre miaza-zi a asa nuraitcT Valea-Rea, 
linga ripa JiuluT, aflaram o cetate de pa- 
mint oblunga, lnconjurata cu un san{ a- 
dlnc de 2 stlnjcni, de parfile opusc riu- 
lui. Sanpil de catre rasarit are o lungime 
de 230 past, eel de catre N.-E. de 100. 
In punctul 1 n care se unesc aceste doua 
Unit se vede poarta c eta pi si in capul 
dia sus se vad urme de un vechiu drum 
de piatra, care venind din albia rlului, 
trece pe culmea australa a Valei-Rele si 
are foarte mare asemanare cu drumul ce 
duce de la Celei la Resca. Domnul Bra- 
descu, proprietarul locului, ne spuse ca In 
^inutul acesta s'au aflat ma! multe obiecte 
antice si ne arata in tre altele o mare ca- 
ramida romana, mai' multe monede ro- 
mane si o sageata de fier. Dupa. spusa 
luT, s'ar mat fi aflat aci monede vecht cu 
un diametru de 4 degetc, doua lane! de 
fier, diutre care una tragea 3 oca, si un 
inel de diamante, care l'a vindut d-lui 
M. Ghica pentru 150 galbent». 

Aceasta cetate se crede a fi 
Pelendova, pe care uni! o a$eaza 
la Craiova, al^ii la Pierle^ti, dar 
care ma! probabil este aceasta 
din comuna Brade$ti. 

In comuna Brade^ti se afla 

§coala mixta, in catunul Bra- 
de?ti-d.-s., infiin^ata in an. 1865, 
$i intre^inuta de stat. Localul 
este in buni stare. 2j>coala are 

1 inva^ator §i a fost frecuentata 



Digitized by 



Google 



brAde^ti 



608 



BRADESTI-DE-SUS 



in anul $colar 1892-93 de 65 
baefT $i 2 fete, ast-fel impar^I 
pe cStune : 

In cat. Brade$ti-d.-j. 8 bae^I 
$i 1 fata; in Brade$ti-d.-s. 23 
bae^I; in Brade$ti-din-Dos I4*> 
in cSt. Meteul 20 baep $i 1 fata. 

In virsta de ?coala sunt 112 
bae^T ?i 62 fete, in cele 4 ca- 
tune. $tiu carte in comuna 182 
loc, din car! 140 barba^I ?i 42 
femeT. 

In cele 4 catune sunt 1089 
barbap ?i 996 femel locuind in 
509 case $i 14 bordee. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 387 improprietari^T. 

Suprafa^a teritoriulul comunal 
este de 920 hect., din car! 620 
hect. pamint arabil, 250 hect. 
flnea^a, 50 hect. izlaz. 

Padurile se numesc Meteul $i 
Brade^ti-d.-j.; aparfin proprieta- 
rulul $i locuitorilor. 

ViT se gasesc pe proprietatea 
locuitorilor; daQ un vin ro§u $i 
bun. 

Femeile {ese pinza de in ?i 
de cinepa. Locuitoril i$I desfac 
productele la ora?ul Craiova, 
unde se due cu carul saii cu 
drumul de fter ce trece prin co- 
muna, avind stafie la 5 kil. de- 
parte de sat. 

Comercian^T sunt 7 strain! ?i 
I Romin. 

ContribuabilT sunt 387. 

Venitul comunel pe exerci- 
{iul 1893-94 a fost de let 3362.85 
$i cheltuelile de lei 3058.68. 

Vite cornute sunt 240, ol 140, 
capre 46 §i porcl 70. 

Comuna e strabatuta de 90- 
seaua na^ionala CraiovaT.-Se- 
verin §i de calea flferata Bucu- 
re$ti -Virciorova , intre stabile 
Cofofeni §i Racari. §osele comu- 
nale o pun in legatura cu comu- 
nele Almajul §i Meline$ti. 

In apropiere de comuna se 
afla o mica ceta^uie, numita A- 
bradul, ale c3rel $an$ur! sunt 



pline cu zidurl vechi. (VezI A- 
bradul). 

Br&de§ti, sat, in pi. Tirgul, ju- 
de^ul Tutova, spre S.-E. de o- 
ra§, a$ezat pe coasta dealului 
Brade^ti. 

Formeaza singur o com. (co- 
muna Brade$ti). Are 872 locui- 
torif, din cart 68 §titi carte, 128 
contribuabill ; 240 case. Viea 
ocupa o suprafa^a de 15 hec- 
tare. Se lucreaza mult olaria. 
Comerciul se face de 5 oamenl, 
top RominI, avind 8 stabilimente 
comerciale, din carl 4 circiuml. 
In sat e o biserica. Contribuftu- 
nile directe ale locuitorilor aces- 
tel comune ating cifra de 2866 
lei, 34 bant. 

Br&de§ti, parte din satul Lun- 
ge?ti. (VezI Lunge$ti, sat, jude- 
$ul Tutova). 

Br&de§ti, deal, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, comuna Brade?ti. 

BrSde^ti, p&dure, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, c. Negoe?ti, pe Dea- 
lul-Brade?tilor, in intindere de 
1600 pogoane. Au intr'insa par- 
te frazil C. ?i L. Paciurea. 

Br&de$ti, pise, jud. Dolj, pi. A- 
maradia, com. Negoe$ti, in cul- 
mea Brade?ti, prin care trece 
hotarul de Sud spre comuna 
Adincata. 

Br&de§ti, /*>/#, jud. Dolj,ce-?I ia 
na?tere din bifurca^ia Dealulul- 
Mare cu dealul Frato^ti^a, uda 
satele Meteul ?i Brade?ti-din- 
Dos ?i merge de se varsa in 
stinga JiuluT. 

BrSde§ti-de-Jos, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., re$edin$a primariei 
com. Brade^ti, situat in stinga 
Jiuiui, la 22 kil. N.-V. de Cra- 
iova. Are 532 suflete : 300 



barbap ?i 232 femel. Locuesc 
in 144 case. CopiiT din sat ur- 
meaza la ?coala mixta din sa- 
tul Brade?ti-d.-s., ce e la 1^ 
kilom. departare. Cu virsta de 
§coala sunt 34 baefl $i 15 fete. 
$tiu carte 1 5 barba^I $i 3 femel. 
In sat este o biserica constru- 
ita, in 175 1, de Vornicul Bra- 
descu, ginerile lul C. Buzescu. 
E deservita de preotul ce slu- 
je$te la bisericile din Brade§ti- 
d.-s. $i Brade^ti-din-Dos. Are 17 
pogoane ca proprietate. 

Pe aci trece $oseaua na$io- 
nala Craiova-T.-Severin §i linia 
fierata Bucure$ti-Virciorova. 

Brade§ti-de-Jos, padure, jud. 
Dolj, plasa Jiul-d.-s., com. Bra- 
de^ti. 

Br&de$ti-de-Sus, sat, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-s., com. Brade^ti, si- 
tuat in stinga riulul Jiul, la 400 
m. N. de Brade$ti-d.-j., unde e 
re$edin{a comunel. Are 615 su- 
flete, 3 1 5 barbap $i 300 femel. 
Locuesc in 160 case. In sat este 
o §coala mixta, ce func^ioneaza 
din 13 Noembrie 1865 91 e in- 
tre^inuta de stat. Are 87 hect. do- 
nate. Localul, construit din nod, 
este in buna stare. Cu el s'afl 
cheltuit 1 100 lei. Are un sin- 
gur inva$ator. In anul 1892 — 93, 
?coala a fost frecuentata de 65 
bae^I §i 2 fete ?i anume din: Bra- 
de^ti-d.-s. 23 bae^I $i o fata ; 
Brade$ti-d.-j. 8 baetf ; Brade?ti- 
din-Dos 14 baejl; ?i din satul 
Meteul 20 baep ?i o fata. Cu 
virsta de ?coala sunt 40 bae{i 
$i 19 fete. $ tlu carte 48 bar- 
baflf ?i 12 femel. In sat este o 
biserica fondata la 1825 de I. 
Moscu. Preotul deserve^te $i 
bisericile din Brade$ti-d.-j. §i Bra- 
de§ti-din-Dos. Biserica are 17 
pogoane proprietate. 

Catunul e legat de Brade?ti- 
d.-j. prin $oseaua na^ionala, care 



Digitized by 



Google 



BRADE$TI-DIN-DOS 



'604 



BRADETUL 



leagS. Craiova de Turnul-Se- 
verin. 

Brade^ti- din -Dos, numit odi- 
nioarS Br&de?ti-B&trinl, sat, pen- 
dinte de com. rur. Br&de$ti, pi. 
Jiul-d.-s., jud. Dolj. E situat pe 
piriul Br&de$ti, la 5 kil. E. de 
Br&de$ti-d.-j., unde e re?edin$a 
comunei §i de care se desparte 
prin o prelungire a Dealulut- 
Mare. Are 556 suflete: 276 b&r- 
baflf $i 280 femel. Locuesc in 
120 case. Copiii din sat urmeazS 
la $coala mixta din satul BrS- 
de?ti-d.-s., ce este la 3 kil. de- 
p&rtare. In anul 1892 — 93 ati 
urmat 14 b£e£i. Cu virsta de 
§coal£ sunt 18 b5e$l $i 10 fete. 
§tiu carte 24 birba^T $i 9 feme!. 
In sat este o bisericS fondatS 
in 1850, de I. Aman. Are 17 
pogoane proprietate $i e deser- 
vit£ de preotul bisericilor din 
Brade?ti-d.-j. $i Br5de$ti-d.-s. In 
acest sat r&spunde un tunel, ce 
pleach din Valea-Rea, deal in co- 
muna Br£de?ti. Prin acest tunel 
sub-teran umblau ftcStorii de 
rele,cind erati urm&ri^Ide potere, 
pe timpul lul Mihaiu-Viteazul. 

Comunica^ia in acest c£tun se 
face prin ?oseaua comunali care 
merge paralel cu piriul Br&de$ti, 
§i leagS satul la N. cu catu- 
nele AlmSjelul $i Meteul, iar la 
S. cu Almajul-Mo^neni. 

Brade§tilor (Culmea-), culme, 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Negoe?ti, in partea de V. a 
com., cu in&l£ime de 100 m. a- 
proximativ. Se g&se$te pSdure 
pe dinsa. 

Br&dete (Piatra-dintre-), stin- 
ca, in com. Chiojdul-din-Bisca, 
jud. Buz&u, de unde incepe a 
se ridica seria de mun^i Siriul. 

Br&detul, com. rur., in pi. V&ile, 
jud. Mehedinfi. Formeaz£ comu- 



n& cu satele: Bradetul-d.-j. ?i 
Ob&r?ia, mahala, avind re?edin{a 
in satul Br&detul-d.-s. Se m&r- 
gine^te spre miaz&noapte cu 
com. Ciuperceni, c&tunul Strim- 
ba al com. Hodorasca, c&tunul 
Pinoasa al com. StejereT, carl 
toate {in de jud. Gorj $i sunt 
desp&r$ite de Br&detul prin dea- 
lul Bujorescu. Spre r£s&rit se 
m£rgine$te cu com. Temi?anei 
din Gorj ; spre miazS.-zi cu com. 
MatSsari §i spre V. cu com. 
Runcurelul, amindouS din Me- 
hedin^i. E situate pe o micS v5l- 
cea, a dealului Bujorescu, ?i la 
distanfa de 51 kil. de ora?ul 
Turnul-Severin. Are 118 con- 
tribuabill, din 794 locuitori, ce lo- 
cuesc in 139 case. Ocupa^iunea 
locuitorilor este agricultura, cre$- 
terea vitelor ?i ma! cu seam& cul- 
tura pomilor fructiferT, can fac 
podoaba ?i frumuse^ea v&ilor 9*1 
dealurilor acestel comune. Cali- 
tatea pSmintuluI este de mijloc. 
LocuitoriT posedS: 21 pluguri, 
42 care cu bol, 4 c&ruje cu cal 
?i 46 stupl. Com. are 3 bise- 
ricT, deservite de un preot ?i 
doi cint&ret.!. 

Budgetul comunei coprinde 
la veniturl 829 lei §i la chel- 
tuell 672 lei. Dealurile mal prin- 
cipale din aceastS comun& sunt: 
Dealul-BujoresculuT, ce intr£ in 
teritoriul comunei in partea de 
N. §i se continue spre S., 1&- 
sind mat multe ramifica^iunl ?i 
Dealul-Buncurelulul in partea de 
V. V&ile mal principale sunt : 
Valea - Obar?iei, Valea-LargS §i 
Valea-Hirghel. Piriia$e sunt: pi- 
riul Jil^ul, ce izvore^te de sub 
coasta dealului numit Cuca, cur- 
ge spre miaz«l-zi, primind in sine 
piraiele celor-1-alte v£I ?i trecind 
spre com. M&t&sari, pe care o 
ud£. Prin aceastS comun£ trece 
§oseaua Plostina - Micule^ti - M&- 
t&sari - Br&detul - Hodorasca de 
Gorj. 



Pe un virf de deal se afl& asa 
numitul «Lacul $arpelui». De 
la acel lac porne^te spre munte, 
un $an{, numit de locuitori «Oga- 
sul $arpelul», care merge spre 
V., trecind in judeful Gorj, la 
com. Ciuperceni. 

Bradetul, sat ?i com. rur., pe 
apa V&lsana, jud. ?i pi. Arge- 
$ul, la 20 kil. de Curtea-de-Ar- 
ge$, re$edin{a subprefecturil, §i 
la 45 kil. de Pite^ti. Nu mai are 
nicl un c&tun alipit $i num^ra 
100 fam. cu 549 sufl., din carl 
4 fam. cu 20 sufl. Tiganl. Co- 
muna are I biserici, cu hramul 
In&ltarea-Domnulul, deservite de 
1 preot $i 1 cint^re^; 1 §coal& 
primarS rural^ §i 1 circium£. 
Budgetul comunei, pe anul finan- 
ciar 1882-83, a fost de 1079 l e *> 
24 ban! la veniturl, ?i de 1055 
lei la cheltueli. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887) aceastS comunS are 85 
contribuabili §i un budget de 
998 lei la veniturl §i de 969 lei 
la cheltueli. 

Num&rul vitelor era in 1887 
de 446 capete vite marl (400 
bo! $i vaci, 40 cal ?i 6 m&gari) 
^i 1620 vite m&runte (1500 ol, 
40 capre, 80 rim^torl). 

Bradetul, sat, face parte din com. 
rur. Cera^ul, pi. Teleajenul, jud. 
Prahova. Are o populate de 
no loc, 62 bSrba^I $i 58 fe- 
mel. Este situat la poalele dea- 
lului Stej&relul $i cade in par- 
tea de E. a comunei. E udat 
de girla cu acela?! nume. 

Bradetul, deal, jud. Mehedin^i, 
numit ?i Dealul-BrSdetuluI, in 
com. rur. Godeanul, plaiul Cer- 
na. Aci se afl& un cimitir ro- 
man. 

Bradetul, girla, jud. Prahova; 
izvore^te din Muntele-Caiugiru- 



Digitized by 



Google 



BRADETUL 



606 



brXdiceni 



lul, com. Star-Chiojdul, pi. Te- 
leajenul ; curge de la N.-V. spre 
S.-E. ; uda valeacu acelasl nume, 
apuc& apol spre S.-V. si se varsa 
in girla Chiojdul, tot in raionul 
com. Star-Chiojdul. Are drept 
afluent Izvorul-CaluluT. 

Br&detul, lunca, acoperita de 
brazi si arinl, situata pe terito- 
riul com. Manastirea-Casinul, ju- 
de{ul Bac&u. 

Br&detul, mope, cu o intindere 
de 4240 pog., jud. si pi. Arge- 
sul, proprietatea statulul, fosta 
pendinte de Episcopia de Ar- 
ges; are o arenda anuala de 
4749 let, 50 banl. 

Pe aceasta proprietate se afla 
o povarna, o moara si un he 
ristrSu pe apa Valsanulul. 

Br&detul, mosie, 111 com. Chioj- 
dul-din-Bisca, jud. Buz£u, pe 
care e situat cat. Bogzeni si 
parte din c&tunul Chiojdul-din- 
Bisca. Formeaza impreuna cu 
sforile Smachinisul si Plescioara 
un corp de 479 hect. Proprie- 
tary sunt mosnenil si Izbasoil. 

Br&detul, munte, in com. Chioj- 
dul-din-Bisca, jud. BuzSu. Se in- 
tinde Jn forma de semi-cere de 
la S. spre N., pe marginea riu- 
lul Bisca, incepind de la Izvo- 
rul-SpataresciluI pSnS la impre- 
unarea Biscilor, avind la N. o 
frumoasa culme : Virful-Brade- 
tului; serva intra cit-va si ca 
hotar Intre jude^ele Buzau si 
Prahova. 

Bradetul, pa dure, supusa regi- 
mulut silvic, com. Rucarul, jud. 
Muscel. 

Brddetul, schit, in jud. Argesul, 
pi. Argesul, linga satul cu ace- 
lasl nume, fost metoc al Epis- 
copiel de Arges si asta-zi re- 



dusa la biserica de mir intre- 
{inuta de comuna. 

Bradetul, vale, numita si Valea- 
Bradetulul, In com. rur. Hova^u!, 
plaiul Cerna, jud. Mehedin^i. 

Brddetul, vale, care trece prin 
c&tunul Bradetul, com. Cerasul, 
pi. Teleajenul, jud. Prahova si 
se varsa in riul Drajna, tot in 
com. Cerasul. 

Br&detul, fW^judeful Prahova; 
izvoreste din Clabucet si se var- 
sa in riul Teleajenul, pe malul 
sting, in raionul com. M&neciul- 
Ungureni, plaiul Teleajenul. 

Bradetul, vdlcea, com. Tesila, 
pi. Pelesul, jud. Prahova; curge 
de la V. spre E. si se varsa 
in riul Doftana, pe malul drept, 
tot in com. Tesila. 

Br&detul, vale, izvoreste din pla- 
iul com. Cacovasi se varsa in 
riul Rimnicul, in raionul com. 
Pausesti-Maglasi, plaiul Cozia, 
jud. Vilcea. 

Br&detul-de-Jos, sat, in com. 
rur. Bradetul, plasa Vailor, jud. 
Mehedin^i. 

Br&detul-de-Sus, sat, si resc- 
din^a com. rur. Bradetul, din 
plasa Vaile, jud. Mehedinfi. 

Br&detului (Fundul-), pddure, 
pe mosia Bradetul, din com. 
Chiojdul, jud. Buzau, 52 hect. 

Bradetului (Valea-), vale, co- 
muna Chiojdul-Mare, jud. Pra- 1 
hova, ce desparte in dou& com. I 
Bradetul, jud. Buzau, at c&rel 1 
locuiton de pe malul sting 
platesc darile in comuna Bisca- 
Chiojdulul, fiind-ca sforile lor 
de mosii se intind in judejul 
Buzau. 



Brade^il, deal, in com. rur. Ho- 
rSsti, pi. Vailor, jud. Mehedinfi. 

Br&diceni, com, rur,, in partea 
de E. a comunei Pestisani, pla- 
iul Vulcanul, jud. Gorj, si in 
direcfiune spre V. la 22 kil. de 
orasul T.-Jiul, compusS din cS- 
tunele Br&diceni si Dragoesti. 
Situata pe ses, pe o suprafafa 
de 1 160 hect., din care 275 
hect. padure, 375 hect. arabile, 
225 hect. fine^e, 161 hect. izlaz, 
89 hect. vii, 35 hect. livezi de 
prunl. 

Are o populate de 267 fa- 
milii, din carl 3 familil Bulgari 
si 8 fam. figanl, in tot sunt 1270 
suflete; 215 contribuabili. Lo- 
cuitoril sunt mosneni si poseda 
75 pluguri, 7 carufe cu cal, 155 
care cu bol si vac!, 620 vite 
marl cornute, 45 cat, 1200 of, 
800 capre, 650 rim&tori si 65 
stupl. 

Venitul comunei este de lei 
862, bani 66, si cheltuelile de 
lei 856, banl 25. 

Prin aceasta comuna trece so- 
seaua comunala, care o leaga 
spre V. cu com. Pestisani, iar 
spre N. cu com. Frincesti. 

Comuna poseda 3 morl pe 
apa Bistrtya, 12 pufurl si 5 iz- 
voare. 

Are o scoala, fondata la anul 
1844, si frecuentata astazi de 
60 de elevi, din 65 inscrisl. 

Are 4 bisericl, 3 de lemn si 
1 de zid, deservite de 3 preoflf 
si 4 cintare^i. 

Aci este resedin^a subprefec- 
turii plaiulul Vulcanul -Ocolul. 
Aci e I biurou-telegrafic cu ser- 
vicia de posta ruraia. 

In Bradiceni se face, pe tim- 
pul de iarna, in fie-care Dumi- 
neca, tirg ordinar pentru mar- 
furl, iar la 8 Septembre al fie- 
carul an se face un bilciu, cu 
deosebire pentru vindere de vase 
si care de transport. 



Digitized by 



Google 



BRADICENI 



606 



BRADTCE$TI 



Se zice ca aceasta comuna 
dateaza de mat bine de 300 
am, $i ca odinioara a fost ocu- 
pata $i locuita de Ungurt. Se 
vad §i astazt pe aproape urme 
de zidurt. 

Bradiceni, cdtun al comunet cu 
acela^t nume, din plaiul Vulca- 
nul, jud. Gorj, situat in partea de 
E. a comunel Pe§ti?ani, pe $es. 
Are o suprafa^a de 660 hect., 
din care 160 hect. padure, 222 
hect. arabile, 115 hect. fine^e, 
91 hect. izlaz, 49 hect. vil, 20 
hect. HvezT de prunt. 

Are o populate de 150 fa- 
milii, din can 3 familiT de BulgarT 
?i 4 de "pgant, cu 720 suflete, 
din carl 125 contribuabilt. Lo- 
cuitorif sunt mo§nent§i poseda 
40 plugurt, 7 carute cu cat, 85 
care cu bot $i vacT, 330 vite marl 
cornute, 30 caT, 1145 ol, 300 
capre, 295 rimatorf ?i 42 stupt. 

Prin acest catun trece $0- 
seaua comunala care ii leaga 
spre V. cu comuna Pe?ti?ani, 
$i spre N.-V., prin drumuri or- 
dinare, cu com. Frince^ti. 

In Bradiceni este 1 moara pe 
apa Bistri^a, 7 pu^urt $i 2 iz- 
voare. 

Are I biserica de zid, fondata 
la anul 1829 ?i 2 biserici de 
lemn, reedificate la anul 1824, 
deservite de 2 preo^i $i 2 cin- 
tareflf. 

Bradiceni, deal, in partea de E. 
a comunet Bradiceni, plaiul Vul- 
canul, jud. Gorj. Are o supra- 
fa$a aproximativa de 125 hect.; 
se prelunge^te de la N. la S. ; 
este acoperit de padure ; apar- 
$tne locuitorilor din com. Bra- 
diceni. 

Bradice§ti, com. rur., in jude^ul 
Falciu, partea de N.-V. a pi. j 
Crasna, margin ita la N. cu com. 
Dolhe?ti, la S. cu Bo^ti, la 



E. cu Bo$e?ti ?i la V. cu jud. 
Vasluiu. Este formata din satele 
Bradice$ti $i Talpageni, avind 
o suprafa^a cam de 2960 hect. 
?i o populate de 320 fam. cu 
1237 suflete, din cart 228 con- 
tribuabilt. In comuna este o 
biserica §i o $coala. Prin mij- 
locul comunet trece piriul Bra- 
dice$ti. 

Venitul et e de 2200 let. 

Vite sunt: 481 capete mart 
vite cornute, 78 cat, 2000 ot $i 
42 porct. 

Bradice§ti, sat, in jud. Falciu, 
com. cu asemenea numire, pi. 
Crasna, cu 309 familit, 1 200 su- 
flete, §i 220 contribuabilt. 

Namele acestut sat vine de 
la un vechiu proprietar nu- 
mit Bradiciu, care a trait pe 
acest loc inca inainte de anul 
1432. Aceasta sevede dintr'un 
uric vechiu siavon, scris pe per- 
gament, ce se pastreaza intre 
documentele Bradice^tilor §i care 
este dat in Vasluiu la anul 6940 
(1432) de fra^it Domnit Hie ?i 
$tefan, flit lut Alexandru-cel- 
Bun ?i prin care uric se zice, ca 

.... « pentru credin^a si slujbclc cu 
dreptate aduse DomnieT dc fra^ii Pan-Moi- 
se-Dvornicul de gloata si fratele lui Pan- 
Tudor Spatariul, 11 miluim cu satul Bra. 
diccsti, pe Crasna, unde a fost Albu si 
Bradiciul si altul din Pustia*. 

Bradice?ti ramaind a lut Tu- 
dor, el, ne-avind copif, l'a dat 
nepo^ilor, stranepofilor $i ra- 
stranepofilor — $i din neam in 
neam s'a stapfnit de et. 

Acest document dovede^te 
deci, ca satul Bradice^ti este 
foarte vechiu $i ca numirea o 
poarta de la Bradiciul, vechiul 
proprietar. (Melchisedec «Cron. 
Hu$ilor».) 

Proprietatea mo$iet este a 
statulut, cacT raze^ii, unit prin 
vinzare, al^it prin danii catre 
schitul Bradice$ti de pe aceasta 



mo$ie, aQ facut ca intreaga pro- 
prietate sa fie a schituiut; dupa 
secularizare, a devenit proprie- 
tatea Statulut. 

Bradice§ti, schit, pe teritoriul co- 
munet Bradice^ti, pi. Crasna, 
jud. Falciu, situat in padure, pe 
locul numit Sili$tea-Bradice$ti, 
cam la 600 metri departe de 
sat. Acest schit s'a infiinfat 
la 1692 de Varlam, Episcopul 
de Hu§t. Este o mica bise- 
ricu^a de lemn, ce exista $i 
astazt inchinata Bunet-Vestirt-a- 
Maicit-DomnuluT, $i care acum 
serve§te ca biserica de mir pen- 
tru sat. 

Acest schit purtain vechime 
numirea de Bradul ?i numat dupa 
ce toata mo$ia satulut a trecut 
In proprietatea sa, prin danit $i 
cumparaturi a parfilor raza$e$rJ 
s'a numit Bradice^ti. 

Episcopul Varlam, silindu-se 
prin toate chipurile sa imboga- 
{easca schitul s&u, n'a cru{at 
nict un mijloc pentru a acapara 
pammturile citor-va sate din 
prejur, precum : Bradice$ti, Dol- 
he?ti, Bune^ti, Boteni, Guge^ti, 
Arma?eni, etc. 

Varlam, la apropierea sfir§i- 
tulut vie^et sale, a instituit pro- 
prietar al schituiut Bradice$ti, 
pe Vornicul Gavril Miclescu, 
sustragJnd cu chipul acesta a- 
verea manastiret. Mitropolitul 
^arei de pe atunct, convocind pe 
Episcopt, desfiin^eaza testamen- 
tul ?ihotare?te in 1713, ca schi- 
tul Bradice?ti infiin^at de Var- 
lam prin puterea autorita^it ?i a 
mijloacelor Episcopiet de Hu^i, 
sa fie pentru tot-d'a-una un me- 
toe al Episcopiet. 

La 1740, acest schit a fost 
pradat de Tatar!, cart au luat 
pan a ?i hrisoavele, attt ale schi- 
tuiut cit ?i ale Episcopiet, ce 
erau asigurate aici. 

La 1756, s'a reparat Schitul 



Digitized by 



Google 



BRADISORUL 



607 



BRAESTl 



de catre Episcopul Ionachentle 
si Mateiu Ghica-Voda; apol a 
fost inchinat Episcopiel si in 
urma desfiin^at. 

Bradi^orul, sat, jud. Argesul, 
plaiul Lovi?tea; face parte din 
com. rur. Berisl&ve$ti. 

Braditul, sau Urzica, munte, jud. 
Bacau, pi. Trotu?ul, din com. 
Manas tirea-Ca$inul. 

BrSdi^elul, pise de munte, jud. 
Neamju, linga satul Vinatori, 
com. Vinatori -Neamtul, pi. de- 
Sus-Mijlocui. Are o inal^ime de 
375 m. deasupra niveluluT teres- 
tru. 

Bradi^elul, piriia§ foarte mic, ce 
izvoreste din culmea muntelul 
Murgiocul si se varsa in pi- 
riul Calul, com. Calul-Iapa, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 

Bradi^elul, piriiaf, in jud. Neam- 
{u, com. Buhalni^a, pi. Piatra- 
Muntele. Izvoreste dintre furci- 
turile despre miaza-zi a niun- 
{ilor Giurca. Curge in direcfiune 
S.-V., strabatind, aproapede var- 
sarea sa pe stinga riulul Bis- 
tri^a, soseaua mixta Piatra-Pri- 
sacani, intre kil. 78 si 79. 

Br&duleana, ptriu, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Manastirea- 
Casinul, care izvoreste din mun- 
tele Corbul $i se varsa d'a stin- 
ga piriuluT Curi^a. 

Braduleasa, piriia§, jud. Bacau, 
pi. Trotusul, com. Ca$inul, ce se 
varsa in piriul Curi^a, pe dreapta. 

Braduleasa, piriiaf, jud. Bacau, 
plasa Trotusul, com. Bogdana, 
care se varsa d'a stinga Caiu- 
fului-Mic. 

Braduleful, izvor, in com. Va- 



lea-MusceluluI, jud. Buzau; ese 
de la Plaiul -cu -PlopI, se scur- 
ge in izvorul Leurdisul si cu el 
impreuna da in piriul Valea- 
MusceluluT. 

Br&duletul, izvor, in com. Cal- 
vini, jud. Buzau ; ese din mun- 
{il Poenari $i se scurge in riul 
Bisca-Chiojdulul, linga cat. f o- 
ca, formind hotarul despre com. 
Marun^ul. 

Br&dule$ul,/tfrf/*/r mosneneasca, 
in com. Valea-MusceluluT, jud. 
Buzau, constituind, impreuna cu 
sforile Plaiul-cu-PlopI si Slem- 
nea, padurea Balosinul. 

Br&dule{ul,/<fcfo;v, in com. Cal- 
vini, cat. Bisceni-d.-j., jud. Bu- 
zau ; are 20 hect., proprietate 
mosneneasca. 

BrSdule^ul, vdlcea; izvoreste din 
malul numit Chiciora, com. Va- 
leni, pi. Arge^elul, jud. Muscel. 
Se impreuna in centrul comu- 
nei cu valcelele: Saroaia, Mus- 
celul si Lespezile si se varsa in 
riul Dimbovi^a, la E. de com. 
Laicai-Runceasa. In timpurl se- 
cetoase seaca cu desavir^ire. 

Braduleful, Romani, Bolca, §i 
Ludeasa, pdduri particulare, 
supuse regimulul silvic. Se afla 
pe mosia Romani, aparfinind de 
com. Rime^ti, plaiul Horezul, 
jud. Vilcea. 

Br&easca, izvor, in com. BrSe^ti, 
jud. Buzau ; incepe din poalele 
muntelui Dilma, trece prin cat. 
Boziorul si da in Sara{elul-Ba- 
lanestilor, in com. Briesti. 

Br&easca, fnofie, in com. BrSe^ti, 
pe muntele Arsenia, jud. Bu- 
zau. (VezI Arsenia, mosie.) 

Br&easca (Br&easca - Taini - 



fa), padure, in com. Brie^ti, 
jud. Buzau ; are 250 hect. Se 
nume?te si Poenlreasa. 

Br&easca, piriU, jud. Dorohoiu, 
incepator de pe Vacule^ti, pi. 
Copula, si se varsa in piriul Sih- 
na, la Cotirgaci, jud. Botosani. 

Braeasca, numire data riuluT Sa- 
ra^elul - Balanestilor, cind trece 
prin ten tori ul com. Brae^ti, jud. 
Buzau. 

Brae$ti, com. rur., in jud. Buzau, 
plaiul Pirscov, situata pe am- 
bele malurl ale riulul Sara^elul- 
Balanestilor, la distan^a de oras 
de 57 l /a kil. Limite la N., in- 
cepe de la Surduci (Pietrele- 
Mari), si merge pe hotarul mo- 
siel Goideasca, pana da in al- 
bia Sara^elulu! - Goideasca, se 
lasa pe Sara^el in jos, pana la 
guraizvorului Caiugarul, la dreap- 
ta Sarajelulul, la Ciuciurul-Or- 
bulul, urea in virful muntele Ar- 
senia, de unde apol se lasa in 
Curmatura-Nucului ; de aci mer- 
ge in Stilpil-Taini^el $i, peste 
muchi, se lasa in Pirscovel (Iz- 
vorul -Dulce), se lasa pe izvor 
in jos pe hotarul mo^iet Pinul, 
pana da iar in Sara^el; la S., 
incepind din Sara^el, merge pe 
coline, pe linga Valea-Macril, 
pana la Gaura-luT Mocan ; la E., 
din Gaura-lui-Mocan, ia pe mo- 
sia Valea-Fintinei si peste pla- 
iurt merge pana in marginea 
cat. Budesti, com. Trestioara, 
de unde se dirige in Surduci. 

Suprafa^a sa este de 2,530 
hect, din care 386 arabile, multe 
curaturi, 756 padure, 265 fi- 
nea^a, 550 izlaz, 34 livezi, 4 vie 
V- S3S sterp. Proprieta^I mat in- 
semnate sunt: Pinul, Braeasca 
si Ruginoasa, (ale celor 2 cete 
de mosnenl, Braesti si Rugi- 
no§ani) si Braeasca-Taini^a. 

Terenui e foarte accidentat 



Digitized by 



Google 



HRAESTI 



608 



BRAESTI 



prin munp, dealurl si vat. Agri- 
cultura se margineste numa! la 
cultura porumbului si a livezi- 
lor de prunl. In schimb insa e 
foarte bogata in substance mi- 
nerale, mal cu seama in sare, 
care, in muntele Pinul, e pusa 
sub paza; totusl blocur! mar! 
rupindu-se din munte, parte se 
farima si dau pe apa Pinulul, 
parte se intrebuin^eaza de locui- 
tori. Gips se afla in abunden^a. 
Are izvoarele sulfuroase : Pinul 
si Miraul, precum si pe avuta 
in fier, Valea-Ruginoasel. Indus- 
tria e marginita la trebuinfele 
domes tice si in cit-va la lu- 
crarea lemnuluT. Pentru maci- 
nat sunt 8 mori. Are 3 tirgur! 
la 8 Septembrie, 14 Octom- 
brie si 8 Noembrie. Comuni- 
ca^ia principals se face pe al- 
bia riului Sara^elul-Balanestilor. 

Vite are: 464 bol, 270 vacl, 
112 vi^el, 18 cal, 32 epe, 12 
minjT, 2200 01, 368 capre, 273 
porcl, 3 bivoll si 6 bivoli^e. — 
Stupl sunt 215. 

Comuna e formata din cat. 
Braesti, Pinul si Ruginoasa, cu 
1500 locuitori, din carl: bar- 
ba{! insurant 296, neinsuraflf 35, 
vaduvi 31, baeflf 385; feme! 
maritate 296, vaduve 59, fete 
398. EI traesc in 348 case. 
Strainl sunt 8 Austro-UngarT. 
Mestesugar! special! nu sunt, 
afara de locuitori! car! se inde- 
letnicesc cu cioplirea lemnelor, 
precum si de cifl-va pganl, can, 
in timpul veri!, locuesc in pa- 
durea Taini^el, ca sa fabrice ob- 
iecte de rudarie si carbuni. 

Comuna are : 279 contribua- 
bill, din car! 1 8 comercianp Ro- 
min! si 2 strain!. Stabilimen- 
te comerciale sunt 9. Budgetul 
comunele de 2514 le!, 29 bani. 

In Braesti sunt 3 biserici, 
din care ma! insemnata e schi- 
tul Pinul, care a fost mult timp 
biserica de calugar! si metoc 



al Episcopiei de Buzau. Cate- 
drala e cea cu hramul Sf. Pa- 
raschiva. Preo{! sunt 2, cinta- 
re\X 3 si paracliser! 2. Circium! 
sunt 7. 

In vechime, cea ma! insem- 
nata proprietary a acestor lo 
cur! a fost Mintoaia, care pose- 
da mosiile : Pinul, Gavanele, Va- 
lea-Fintinel, Odaile si Braesti. 
Dintr'un act de masuratoare din 
1 8 12, rezulta ca ea a dat mo- 
sia Pinul, Episcopiei; Gavanele, 
schitulu! Gavanele ; Valea-Fin- 
tinel, schitulu! Poiana-Marulul; 
Odaile, le a dat de zestre lu! 
Tataru, care, parte a vindut-o 
lu! Manolescu, parte locuitorilor, 
carl s'ati stabilit aci si ati dat 
nastere satulu! Odaile. Mintoaia 
s'a retras la mosia Brateasca, 
unde a adus locuitori din Tran- 
silvania, car! au dat nastere sa- 
tulu! Braesti. Ruginoasa e ca- 
tunul eel ma! vechiu al aceste! 
comune. 

Braesti, com. rur. y in partea de 
Nord-Est a plase! Cosula, jud. 
Dorohoiu, la 28 kil. de Mi- 
haileni, resedinja plasilor Co- 
sula si Berhometele, si la 1 2 kil. 
de Dorohoiu, formata din sa- 
tele: Braesti, Busuioceni sau 
Poiana, Popeni-Virnav, Prastesti 
si Valea-Popel, cu resedin^a pri- 
mariei in Braesti, avind o po- 
pulate de 490 fam. si 2163 su- 
flete. In aceasta com. sunt 5 bi- 
serici, deservite de 2 preo^I, 5 
cintare^I si 4 palamarl; o scoala 
cu 1 inva^ator si 60 elevl. Pa- 
mintul, in intinderede 1 156 hect. 
46 aril, este pamint satesc; 2845 
hect. sunt pamlntul proprieta^e! 
cimp si 766 hect. 17 aril pa- 
dure. Pe teritoriul com. sunt 14 
iazuri si 12 pogoane vie. 

Budgetul a fost in anul 1 890- 
91 de le! 4535 la venitur! si de 
lei 4592 la cheltueli. 

Vite albe mar! cornute sunt 



778, ol 1581, capre 9, ca! 92, 
pore! 78; stupl sunt 50. 

Braesti, com. rur. t in partea des- 
pre apus a plase! Cirligatura, 
jud. Iasi, intre comunele Buznea 
si Sirca, asezata parte pe po- 
disele si sesurile de-a-dreapta si 
din stinga pirailor Sirca si Bah- 
lue^ul, iar parte pe dealurile si 
luncile ce se desfac din Dealul- 
Mare. Este formata din satele : 
Braesti, Cristesti, Buda-Albesti 
cu Scorfesti, Prigoreni, Gugea, 
Valea-Oilor si Facutf, pe o in- 
tindere cam de 10442 hect. si cu 
o populate de 627 fam. sau 2910 
locuitori RominI (o mica parte 
J igan! ursarl), car! se ocupa cu 
agricultura, cresterea vitelor si 
transportul lemnelor. 

Are patru biserici, deservite 
de 3 preop, 3 cintarep si 2 e- 
clesiarc! ; doua scoll, cu 2 inva- 
{atorl si 84 elevl (75 baep si 9 
fete) ; doua morl de apa si una 
de aburi. 

Budgetul comune! este de 
13299 lei, 47 ban! la cheltueli, 
iar la veniturl de 14693 lei. 

Numarul vitelor este de 7724, 
din carl: 2614 vite marl cor- 
nute, 131 cal, 4386 ol si 593 
rimatorl. 

BrSe§ti, sat, jud. Dorohoiu, pe 
mosia cu asemenea numire, in 
partea de N.-E. a com. Braesti, 
pi. Cosula, cu o populate de 
301 fam.; 1328 sufl. Asezarile 
satenilor unele sunt bune, al- 
tele rele; multe au livezul, si 
gradinl in car! se seamana ha- 
nos. Proprietatea mosiel e a D-lor 
A. Curti C. Gheleme, loan Da- 
nu si Garabet Ciolac. Biserici 
sunt 2, deservite de 1 preot, 4 
cintarep si 2 palamarl. O bi- 
serica e de zid, mare, cu 2 pa- 
troane, Sf. Hie si Sf. Nicolae; 
inceputa a se face la 1 813, de 
raposatul Stefan Gherghel; s'a 



Digitized by 



Google 



BRAE$TI 



609 



BRAHA^ESTI 



isprivit $i g&tit in totul la 
1839 de raposatul Hie Gherghel. 
A doua biserica este de lemn, 
tencuita, cu patronul Adormirea- 
MaiciT-DomnuluI. Are doua in- 
scrip^ii: una slavona, prin care 
se arata ca biserica aceasta a 
fost fecuta de boierul Miron Go- 
rover, proprietarul mo^iel pe la 
1790; iata a doua inscrip^ie, ro- 
mineasca: tRepara^ia ftcuta la 
aceasta biserica, cu patronul A- 
dormirea - MaiciT - Domnulu 1, de 
neamul Spire^tilor, adica: Mi- 
hail Spiru, loan Spiru $i Di- 
mitrie I. Spiru, locuitorl din a- 
ceasta comuna ?i de preotul C. 
PopovicI, parohul bisericel, 26 
Iulie, anul i88o». $coala, cu un 
lnva^ator §i 60 elevi, are un bun 
local, ficut de com. in 1 865 . 

Calitateap&mintulufeste buna 
?i fertila. SateniT lmproprietari^T 
au 625 hectare 36 aril; iar pro- 
prietary mo^iet ati 2447 hect. 
46 arit cimp $i 658 hect. JJ 
aril padure, batrina $i tinara, cu 
mal multe esenfe de arbon, 
intre car! doraina fagul $i stejarul. 

Iazurf sunt 14, din care eel mat 
mare este acel numit Balica, in 
suprafafa de 57 hect. 28 aril, cu 
pe$tt multf. Piraiele ce tree pe 
mo$ie sunt: Brateasca $i Cio- 
bilaia. 

Prin Brae?ti tree: calea jude- 
{ean& Dorohoiu- Leorda-Cuco- 
reni; acel ducator la Dorohoiu 
pe la Urecheoaia, ?i acel ce duce 
la Dimacheni. 

Satul se invecine$te cu: Di- 
macheni, Cotirgaci, Dolina, Io- 
na$ani, Virful-CimpuluT ?i Va- 
cule^ti. 

Sunt in vecinatate mal multe 
locurf destul de insemnate, ca : 
$irul - Mo vilelor, Vatra - Tabara, 
Palanca $i Temeliile. (VezT a- 
ceste cuvinte). 

De insemnat este aci familia 
Danu, una din cele mal vecht 
§i mal deosebite familil ale 

1*0*0. J/arW* JHcfUmm Gtografa 



Moldovel. Vistiernicul Danu, ca 
consilier domnesc, subscrie, im- 
preuna cu alflf veli^i boerf de 
credin^a, uricul scris in Hu?i 
de Vasile Buzdugan, la 15 Maiu 
1546 (7054), prin care Petru 
Rare?-Voda, darue^te Mitropo- 
liel-de-Jos, din tirgul Roman, 
jumatatesat la 01tene?ti,pe Bir- 
lad. (Cron. Rom. Melchisedec, t. 
I, p. 173 — 176). 

BrSe^ti, sat, in partea de S.-E. 
a com. Brae?ti, pi. Cirligatura, 
jud. Ia$i. A luat numirea de la 
un vechiu proprittar numit Bra- 
escu. Este a^ezat pe coasta dea- 
lurilor Brae^ti $i al-VieT, prin va- 
lea carora curge piriul Brae^ti 
(Ciorbolea). Supraf. teritoriulul 
e de 3090 hect., iar populafia 
de 137 fam. saQ 662 locuitorl 
RominT. 

Este re$edinta comunel. Are 
o biserica mica construita de 
lemn, la departare de 500 m. 
de sat, unde se zice ca cu vre- 

suta anl in urma ar fi fost 
intiia oara satul. E deservita de 

1 preot, 1 cintare{ §i 1 eclesi- 
arc. Satul are o $coala infiin^ata 
in 1865, frecuentata de 43 elevt. 

Brae$ti, d'impreuna cu sateje 
Albe^ti §i Scor^ti, formeaza 
un trup de mo?ie. 

Numarul vitelor e de 1406 
capete, din carl: 476 vite marl 
cornute, 19 cal, 841 ol $i 700 
rimatori. 

Brae§ti, c&t. de re§edinfil al com. 
Brae^ti, jud. Buzau ; are 70 izlaze 
$i 169 case. 

Br&e§ti, mofie, in jude^ul Buzau, 
com. Brae^ti, cu 1230 hect. din 
carl numai 200 arabile, 300 pa- 
dure, restul finea^a, izlaz, livezi 
$i sterp. E proprietate in deval- 
ma$ie a mo^nenilor Brae?ti cu 
casa Costache Picleanu. Se des- 
face in mal multe sforl: Braeasca 



sau Arsenia, Braeasca propriu 
zisa ?i Braeasca-Taini^a. 

Br&e§ti, piriit. V. Corbtea, piriti, 
com. Brae^ti, pi. Cirligatura, ju- 
deful Ia$i. 

Bragarul, vale, mal adesea-orl 
seaca, com. Poiana, pi. ?i jud. 
Prahova ; cursul sau e scurt ; 
se varsa in riul Prahova, tot in 
raionul com. Poiana. 

Bragai, sub-divizie a cat. Ne- 
mertea, din comuna Gura-Tighil, 
jud. Buzati. 

Bragai, loc izolat, in com. Ba- 
lanej^ti, jud. Buzau. 

Bragareasa, vale cu stuf, in co- 
muna Meteleul, pe mo$ia sta- 
tulut Meteleul-Scutelnici, jude- 
^ul Buzau. 

BrShS^e§ti,^w. rur., in pi. Zeleti- 
nul, jud. TecuciQ, compusa din 5 
catune: Braha$e$ti-d.-j., Braha- 
?e^ti-d.-s., Corcioveni, Cosi^eni $i 
Toflea. E situata la impreunarea 
Berheciulul cu piriul Zeletinul, 24 
kil. departe de capitala jude^ulul. 

Are o populate de 640 cap! 
de fam. cu 2404 suflete, locuind 
in 614 case §i 30 bordee. 

In com. se afla 4 bisericl : 
in Braha$e$ti-d. -j., Braha$e§ti- 
d.-s., Cosi^eni §i Toflea, deser- 
vite de 3 preo^t «;i 4 cintarep. 
Budgetul comunel se urea la 
5720 lei. 

In com. se afla o scoaia, 
infiin^ata la anul 1866. Se fre- 
cuenta de 44 copil, (38 baep 
6 fete), din numarul de 200 
copil in virsta de $coala. 

Locuitoril au 620 bol, 410 
vacl, 710 cal, 63 epe, 520 ot, 
6 bivolT §i 12 bivoli^e. 

Intinderea terenuiui cultivabil 
e de 1902 hect. Loc. art 180 
stupl, carl produc 380 kgr. 

77 



Digitized by 



Google 



BRAHASESTI-DE-JOS 



610 



BRAIASCA-DRAGANUL 



miere, si 1 1 cazane de facut 
rachiu. In raionul com. sunt 1 1 
mor! de apa si un iaz, care are 
o suprafa^a de 6 hect. 

Com. este strab&tuta de riul 
Berheciul, care in raionul acestel 
comune se uneste cu Zeletinul 
la capul dealulul. 

Tot in raionul acestel com. 
incepe un deal, pe care sunt 
satele: Cosi^eni la Est, Cor- 
cioveni la Vest, si intre sate 
se afla un loc numit Ceta- 
{uia. Dealul se continua spre 
N. pana la limita jude^ulu! Ba- 
caa. 

Este strabatuta de soseaua 
judefeana care merge pe linga 
Brahasesti-d.-j. si Brahasesti-d.-s., 
si pe urma se imparte in doua : 
una care merge la Podul-Turculul 
si alta care merge pe linga Cor- 
cioveni spre Gaiceana si coinu- 
nele din raionul sau. Com. are 
602 contribuabill. 

Se margineste cu Valea-Rea 
la N., com. f epul la S., Buciu- 
meni la V. si Valea-Berheciulu! 
la E. 

Brah&§e§ti-de-Jos, sat; face 
parte din com. Brahasesti, jud. 
Tecuciu ; este situat pe soseaua 
ce duce la Gaiceana, 1 kil. de- 
parte de resedinfa com. 

Are o pop. de 118 capl de 
fam., 431 suflete, locuind in 
1 1 5 case. Copi! in virstl de 
scoala sunt 43 (28 bae^I, 15 
fete). In sat se afla o biserica 
cu hramul Sfinfil VoevozT, cons- 
truita de locuitori din lemn de 
stejarla anul 1807. S'a reparat 
in 1882. Se intre^ine de locui- 
tori. 

Locuitoril sunt razes!. Satul 
e vechiu. Atit acesta, cat si 
Brahasesti-d.-s., is! trag denu- 
mirea de la un oare-care « Bra- 
has ». Aceasta se probeaza prin 
zapisul de vinzare ce se afla in 
Arhiva Statului, care e si citat de 



d. Hasdeu in «Cuvente den Ba- 
trin!», pag. 25. II dam aci in 
extenso : 

€-j- Adica cii Pctrc Brahas, scriti si mar- 
turiscsc cu accst zapis al meu, cum am 
fost cumparat o parte din ocina din sat 
din Brahasesti, de au fost sezlnd Cudrea 
din jumatata de sat a cincea parte ce 
s'a aleagc partea Anuscai si a frateluT 
ei Mateiii si eu o am vindut luTDumi- 
tru Teahni si femeet sale Teclei, drept 
doua sute si trei-zect de florin (T, bant 
tatarasti, ca sa-T hie luT ocina si mosie 
in veci neclatita, si In tocmala neaii 
fost Ona sulipisul si Burnar spatarel si 
Cociu Badeacolea si mul^T oameni bunt 
si eu Stefan Diiacul am scris si spre 
mat mare crcdinfa neam pus si pecetiile 
ca sa se stie.» 

Braha§e§ti-de-Sus, sat; face 
parte din com. Brahasesti, jud. 
Tecuciu. Aci este resed. com. 
Are o pop. de 215 cap! de fam., 
755 suflete, in cari intra si 
3 fam. de "pg an * V- 3 de Evrel. 

Aict e si scoala, care se fre- 
cuenta de 44 copiT (38 bae{! 
si 6 fete). 

In sat se afla o bisericS, cu 
hramul Sfintul-Ioan-Botezatorul. 
Aceasta biserica. este facuta de 
locuitori in 1832 Oct. 22. S'a 
reparat in 1859; se intretfne de 
pbstia satuluT. 

Braha^oaia (C&lugareni-Ve- 
chl), sat, in partea de S.-E. a 
comune! Birzesti.pl. Stemnicul, 
jud. Vasluiu, situat pe coasta 
dealulu! numit la V., Floria; la 
N., Arvinte; la E., Bobilca si 
la S., Buciuma. Cea mat mare 
parte a locuitorilor sunt rusnacT. 
Se intinde pe osuprafafade 500 
hectare avind o populate de 
80 familil sau 350 suflete. 

In acest sat este o biserica fa- 
cuta la 1875 de Aga N. Chi- 
riac, prin executorul testamen- 
tulu! sau, D-l Dem. Castroian. 

Locuitoril sunt venial de prin 
satele Mamaesti si Mamorni^a 
din Bucovina, pe la 1 778- 1 779, 



adica in urma luarei Bucovinet 
de Aus triad. 

Vite sunt : 403 vite marl 
cornute, 18 cal, 100 oT si 80 
rimaton. 

Br&ianul, jud. Vilcea. VezT : Por- 
cilor (Dealul-). 

Braiasca, deal, in comuna Ru- 
sSnesti, pi. Cerna-d.-j., jude{ul 
Vilcea. 

Br&iasca, loc izolat, pe mosia 
Ipotesti, linga soseaua nafionala, 
com. Cucoreni, pi. Tirgul, jud. 
Botosani. 

Braiasca, ptrifi; izvoreste pe 
mosia Catamaresti si se varsa 
in piriul Draslauca, com. Cuco- 
reni, plasa Tirgul, judetul Bo- 
tosani. 

Braiasca, pod is, pe teritoriul co- 
mune! Cucoreni, pi. Tirgul, jud. 
Botosani. 

Braiasca, vale, pe mosia Cata- 
maresti, com. Cucoreni, jud. 
Botosani, intre dealul Statina si 
Dealul-de-la-$osea. 

Braiasca, vdlcea, ce se varsa in 
riul Cerna, pe teritoriul comu- 
ne! Rusanesti, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. Izvoreste din coas- 
tele comune!. 

Braiasca-Dragani, mosie a sta- 
tului, in jud. Vilcea, pendinte 
de Episcopia Rimniculu! pe pe- 
riodul 1886-96 mosia s'a arendat 
cu 2700 le! anual. 

Brdiasca-Dr&ganul, pddure a 
statulu!, fosta pendinte de Epis- 
copia Rimniculu!, in intindere 
de 185 hect. formata din tru- 
purile : Braiasca Rusinesti (85 
hectare) si Dragana (100 hec- 
tare), si situata in comuna Mar- 



Digitized by 



Google 



BR AI ASC A-RUSI MK?TI 



611 



BRATLA (JUDEX) 



gineni, plasa Cerna-d.-j., jude- 
Jul Vilcea. 

Braiasca-Rusine^ti, jud. Vilcea. 
Vezi Br£iasca-Dr&ganul. 

Brdila, judef. I$i are numele de 
la capitala sa. Este situat in 
partea N.-E. a Munteniel, pe 
malul sting al fluviulul Dunarea 
$i pe eel drept al Siretulul $i 
al Buz&ulul. 

Se m3rgine?te la N. cu jud. 
Covurluiu, de care se desparte 
prin riul Siretul, incepind de la 
confluen^a BuzSuluI cu Siretul 
$i p&n& la confluenfa acestuia 
cu Dun&rea; la V. cu judef ul 
R.-S&rat, de care se desparte 
prin riul Buz£u, de la V. c£t. 
Vizireni ?i pSnS la confluenfa 
Buz&ulul cu Siretul $i cu jud. 
Buz2u printr'o linie dus& de la 
cit. Vizireni prin hotarul mo- 
§ieT Ciocile, la S. cu jud. Ia- 
lomifa printr'o linie dus3. de la 
Ciocile spre E. pe la S. com. 
Cioara-Radu-Vod£, printre Mi- 
haiu-Bravul $i Luciul din jud. 
Ialomi{a, pe la N. ostrovuluT 
Vaca §i coada p&durei Ciulini, 
p&n& in Dun&rea- Vechie. In par- 
tea E. se invecine^re cu Dobro- 
gea, de care se desparte prin Du- 
n&rea-M&cinuluT, pan& in drep- 
tul Br£ilel, la punctul Ghecet $i 
cu Dun&rea p&n3. la gura Sire- 
tulul. 

Forma jude^ulul este a unul 
pentagon neregulat. Formeaz& 
un $es intins, care merge in- 
clinindu-se de la N.-V. spre S.- 
E. $i care este intrerupt in par- 
tea de N. prin lunca Siretulul 
p£n<i in muchia Baldovene$ti, in 
partea de N.-V. prin lunca 
Buz&ului, in partea de Sud 
prin lunca C&lm&fuiulul, $i in 
partea de E. prin lunca Dun&rei 
(Balta). 

Acest $es este presarat din 
distant in distant de o mul- 



{ime de movile cu diferite sem- 
nific&rf. 

Cursurile de ape principale, 
cart ud& judeful sunt : fluviul 
Dunirea in partea de Est in 
lungime de 70 kilometri apro- 
ximativ. La intrarea sa in ju- 
def', in partea despre S.-E., 
in dreptul gurel Ialomifel, se 
desparte in douS ramuri, din 
cart una, Dunirea- Vechie, apuca 
spre E. $i dup£ oare-carf coti- 
turi se indreapta spre N. p5n£ 
la MScin $i apot c£tre V. p&n& 
la punctul Ghecet in fafa Br&i- 
lel, unde se une^te cu ramura 
numita Dun£rea-Nou3. sau a Va- 
poarelor. Aceste dou£ ramuri 
imbr&fi$eaz£ teritoriul numit Bal- 
ta, care este str&b&tut de girle, 
privale $i j£psi, formind diferite 
ostroave §i lezere. Din BaitS se 
scot mart can ti tap de tot felul 
de pe$ti, ca : crapi, somnT, linl, 
cegi, §al&T, pl&tidf, $tiuci, cosact, 
nisetri $i racT, carl aduc un ve- 
nit anual de peste 40000 lei. 

Siretul ud& judeful in partea 
despre N., pe o lungime de peste 
20 kil., incepind din partea ves- 
tic£ a tirlei Panait-Sima, p&n& la 
confluenfa sa cu Dunlrea spre 
E.; peste dinsul trece calea ite- 
rate Br&ila-Barbo$i. 

Buz&ul atinge jud. in partea 
despre S.-V., in apropiere de 
c&t. Vizireni $i se indreaptS c&- 
tre N.E., unindu-se cu Siretul 
in dreptul c&t. Panait-Sima, pe 
o lungime aproximativcl de peste 
60 kil.; pe dinsul sunt 3 po- 
durt in dreptul com. Latinul, 
Gurguefi $i Su$e$ti. Jude^ul mat 
este udat in interiorul s&u de 
C&lm&tuiul, cu viroagele Buz&e- 
lul, Puturosul $i Strimbul $i de 
mai multe lezere $i lacuri s&rate 
ale c&ror ape coprind ape mi- 
nerale. 

Suprafa^a jud. este de 4550 
kil. p. sau 455000 hect., avind 
o lungime, de la Siret p&n& la 



hotarul din spre jud. Ialomifa, 
de 70 kil. p. $i o l^ime de 60 
kil. p. de la Buz&u p&n& la Du- 
nSre. Perimetrul s&u e de 386 
kilom. 

Mijlocia anuala* a temperatu- 
re! aerulul la Br&ila este de io°,4. 
Ea variazS negre$it de la un an 
la altul in limite destul de im- 
portante. Ast-fel in 1887 mijlo- 
cia anulul a fost de I2 ,o, pe 
cind in anul 1888 ea s'a cobo- 
rit p&n& la 9°,4. 

Luna cea mai friguroas& este 
Ianuarie, care are o temperature 
mijlocie de — 4°,9» iar cea mai 
c&lduroasi este luna Iulie cu 
+ 2 3°»3i P nn urmare avem o 
deosebire de 28° intre mijlocul 
acestor dou& luni cu tempera- 
turl extreme. 

lata carl sunt temperaturile 
mijlocil lunare : 

Ianuarie — 4°,9 Iulie 23°,3 
Februarie — 2°, 3 August 22°,o 
Martie 4°,2 Sept. i6°,9 

Aprilie I2°,3 Octomb.!2°,3 

Maiu I7 J ,4 Noemb. 5°,7 

Iunie I9°,5 Decern. — 1°,9 

Temperatura lunel August se 
deosebe^te pupn de acea a lu- 
nei Iulie $i luna Aprilie are 
aceea^I temperature ca ?i luna 
Octombrie. 

Mijlociile lunare ale tempe- 
raturelor maxime $i minime ab- 
solute sunt urmitoarele : 

Diferint* 

Ianuarie — 1,2 — 8,6 7,4 

Februarie -f 1,4 — 6,0 7,4 

Martie 9,1 — 0,8 9,9 

Aprilie 1 8,0 6,6 1 1 ,4 

Maiu 22,7 12,1 10,6 

Iunie 24,3 14,7 9,6 

Iulie 29,5 17,1 12,4 

August 28,3 15,6 12,7 

Septembrie 22,9 10,9 12,0 

Octombrie 17,5 7,0 10,6 

Noembrie 10, 1 1,3 8,8 

Decembrie 1,0 —4,8 5,8 

Anual 15,4 5,4 10,0 

De unde rezulta c& deosebi- 



Digitized by 



Google 



BRAILA (JUDEX) 



612 



BRATLA (JUDEX) 



rea intre temperaturile extreme 
mijlocil lunare este de 38°,i, 
intre 29°,5 care este tempera- 
tura maxima mijlocie a lunei 
celel maT calde $i —8°, 6 care 
este temperatura minima mijlo- 
cie a lunei celei mat reel. 

Temperaturele extreme abso- 
lute dau o diferenfa, care intrece 
mult pe aceasta. Intr'adevar cea 
maT inalta temperatura inregis- 
trata la Braila e de 39°,i la 
25 August 1 88 1. 

Temperatura cea maT pogo- 
rita observata la Braila in ul- 
timiT anT a fost de — 23°,61a3 
Ianuarie 1888. Tot atuncl la Bu- 
cure^ti frigul era ?i mat tare, 
cacT temperatura s'a scoborit 
pana la — 3O ,5. 

A$a dar, la Braila, diferenja 
intre temperaturile extreme ab- 
solute a fost de 62°,8. La Bu- 
cure^ti ea a fost de 7O ,6; 
s'ar parea prin urmare ca Du- 
narea ar avea vr'o influenza mo- 
deratoare in extremele tempe- 
rature!. 

Temperatura aeruluT pe ano- 
timpurT are urmatoarele mijlocil : 
Iarna ... — 3°,o 
Prima- vara n°,3 
Vara . . . 2i°,6 
Toamna. . ii°,i6 
prin urmare intre vara $i iarna, 
diferen^a este de aproape 25 
grade, ceea ce insemneaza ca 
clima la Braila este excesiva. 
Din valorile precedente rezulta 
ca prima - vara $i toamna au a- 
proape aceea^I temperatura, care 
este cu un grad maT ridicata de 
cit temperatura mijlocie anuala. 

Daca numim, dupa cum este 
obiceiul, zi de vara, aceea in 
care termometrul a atins sati a 
intrecut temperatura de 25 grade, 
cifrele carl dau temperaturele 
maxime din fie-care zi arata, ca 
in general in cursul unul an a- 
vem 96 zile de vara, repar^ite 
precum urmeaza: 



Aprilie I zi Iulie 28 zile 

MaT 10 zile August 26 » 

Iunie 19 » Septem. 10 » 
Octombrie 2 zile 

Din cele 96 zile de vara, 73 
au ioc in cursul vereT, 12 in 
cursul toamnel $i 1 1 in cursul 
prima-vereT. 

Daca numim zi de iarna sau 
zi de inghe{ total, acea zi in 
cursul careia termometrul s'a 
menfmut necontenitsub o grade, 
gasim ca in cursul unuT an a- 
vem, in mijlociu, 49 zile de 
iarna, din can: 17 in Ianuarie, 
11 in Februarie, 4 in Marti e, 
4 in Noembrie, ?i 1 3 in Decem- 
brie; prin urmare in cursul 
erneT avem 41 zile de inghej 
total ?i cite 4 asemenea zile in 
cursul prima-vereT $i al toamneT. 

Afara de aceste zile de in- 
ghe{ total, avem in cursul unuT 
an 63 zile de inghe{ partial, 
adica zile in care temperatura 
minima s'a coborit sub o grade, 
insa termometrul maximum s'a 
ridicat maT sus de o grade. 

Aceste 63 zile de inghe$ 
partial sunt impar^ite precum 
urmeaza : 

Ianuarie 1 2 zile Aprilie 1 zi 
Februarie 14 » Octombrie 2 zile 
Martie 12 » Noembrie' 7 » 
Decembrie 1 5 zile. 

Scojind zilele cu inghef to- 
tal ?i cele cu inghe^ partial, 
carT impreuna ne dau 112 zile 
in cursul unuTan, in care termo- 
metrul se coboara sub o grade, 
maT ramin inca 253 zile fara hi- 
gher din care in : 
Ianuarie 2 zile Iulie 3 1 zile 
Februarie 3 » August 3 1 zile 
Martie 15 » Septem. 30 » 
Aprilie 29 » Octombrie 29 » 
Maiu 31 » Noembrie 18 » 
Iunie 30 » Decembrie 3 » 

Cantitatea de apa, ce cade in 
Braila sub forma de ploaie sau 
zapada, variaza de la un an la 
altul. 



In mijlociu, grosimea stratuluT 
de apa cazuta in cursul unuT 
an este de 45o mm . In cursul celor 
12 anT, de clnd se face aci ase- 
menea observa^iunT, cea mai 
mare cantitate de apa ce a ca- 
zut a avut loc in 1879, cind 
s'a adunat 639mm. Anul eel maT 
secetos a fost eel urmator, 1880, 
in care nu s'a adunat de cit 
i82mm M ceea ce nu formeaza 
nicT jumatate din cantitatea nor- 
mals de ploaie din cursul unuT 
an. lata car! sunt pentru fie-care 
an in parte din perioada 1879 — 
1890 cantita^ile de apa cazuta: 

1879. . 639mm 1885. . 426mm 

1880. . 182 * 1886. . 539 » 

1881 . . 515 » 1887 . . 388 » 

1882 . . 602 » 1888 . . 525 » 

1883 . . 312 » 1889 . . 432 » 
1884. . 410 » 1890. . 421 » 

Cea maT mare cantitate de apa 
cade in cursul vereT §i cea maT 
mica in cursul erneT. Cifrele ur- 
matoare arata carT sunt in mij- 
lociu cantita^ile de apa adunata 
in diversele anotimpurT : 
Iarna .... 88mm Vara 149mm 
Prima- vara no» Toamna 102 » 

In reparti^iunea lunara a can- 
tita^el de apa cazuta, se con- 
stats un minimum foarte pro- 
nun^at in luna Februarie §i un 
maximum in luna Iunie. In ge- 
neral cea maT mare cantitate de 
apa cade in lunile Iunie $i Iulie 
$i cea maT mica in Februarie 
$i August. Din cifrele de la 
vale se poate vedea in ce mod 
cantitatea de apa variaza dela 
o luna la alta. Aceste cifre, ca 
?i cele ce preced, reprezinta 
mijlocia a 12 anT de observa- 
$iunT : 

Ianuarie 37mm iulie 52mm 

Februarie 19 » August 23 » 
Martie 38 » Septembrie32 » 
Aprilie 32 » Octombrie 43 » 
Maiu 40 » Noembrie 27 » 

Iunie 74 » Decembrie 33 » 

Cu toate ca din aceasta ta- 



Digitized by 



Google 



BRAILA (JUDEX) 



613 



BRAILA (JUDEX) 



bela reese c& cea mal mare can- 
titate de apa cade in lunile Iunie 
si Iulie, totusl stim cu tofiT c& 
foarte adese-ori agricultura se 
plinge de lipsa de ploaie in cur- 
sul lunilor de vara, cind toc- 
mal, dupa cifrele date la ano- 
timpurl, avem cea mal mare 
cantitate de apa. 

Aceasta provine mai lntiiQ din 
faptul cl daca intr'adev&r in 
lunile Iunie si Iulie cade cea 
mal mare cantitate de apa, avem 
in acelasl timp, din cauza tempe- 
rature! ridicate din aceste lunT, 
cea ma! mare cantitate de apa 
evaporata. 

Se stie de asemenea c£ in luna 
August cade foarte pu{in& apa 
si In unil anl de loc sau aproape 
de loc. Ast-fel in anul 1883 n'a 
plouat absolut de loc in aceastfi 
lun2 si in anul 1891 n'a fostde 
cit o singura zi cu ploaie, in 
care n'a c&zut de cit un strat de 
un singur milimetru. 

Avem in general 80 de zile 
de ploaie in cursul unui an, 
reparfite pe ano-timpurl precum 
urmeaza : 

Iarna 17 zile 

Prima-vara ... 24 > 

Vara 19 » 

Toamna .... 20 » 
prin urmare in cursul ernei si 
verei avem eel mat mic nu- 
mir de zile de ploaie. 

Reparti^iunea lunara a numS- 
ruluT zilelor este cea urmatoare : 
Ianuarie S zile Iulie 7 zile 
Februarie4 » August 4 » 
Martie 7 » Sept-breS » 
Aprilie 8 » Oct-brie 7 » 
Maiti 9 » Noem. 7 » 
Iunie 9 » Dec-brie 8 » 
Cifrele, care preced relative 
la ploaie, coprind si timpul cind 
a nins. ZSpada cade in to^i 
anii in cursul lunilor de iarna. 
Grosimea stratuluT format de 
dinsa este foarte variabil de la 
un an la altul. Nu s'a inregis- 



trat p&n& acum o grosime, care 
s£ treaca 60 de centimetri. 

Direc^ia dominanta a vintulut 
este aceea de la N.-E. In pro- 
cente repartifiunea vintulul dupa 
cele 8 direc^iunl principale este 
urm&toarea: 

N. . . . 15% S. . . . 14% 
N.-E. . 19% S.-V. . 1 1 0/0 
E. . . . u°/o V. . . . 4% 
S.-E. . 16% N.-V. . io°/o 

In general vinturiie predomi- 
natoare in {ara noastra sunt de 
la N.-E. si apusul sau S.-V. In 
Braila poate din cauza configu- 
ra{iunel albieT DunareT si a lan- 
{urilor de dealuri din Dobrogea, 
direc^iunea dominants dupa cea 
de la N.-V. este cea de la S.-E. 
cu 16%. 

Presiunea atmosferica, la Br&- 
ila, in localul unde este asezat 
barometrul, are drept mijlocie 
anuala redusa la 0° valoarea 
j6o.2 mm - 

Rezervoriul barometrulul se a- 
fla la 22 metri aproape d'asu- 
pra niveluluT Marii-Negre, ast- 
fel in cit valoarea anuaia a pre- 
siunei atmosferice, redusa la ni- 
velul mare!, este de 762. 5 mm - 

Presiunea cea mal inalta are 
loc in luna Ianuarie, iar cea mai 
coborita in luna Iulie. Diferen^a 
intre mijlociile acestor doua lunT 
este de 6.5 mm - 

Mijlociile lunare ale presiunei 
atmosferice sunt cele urmatoare : 

Ianuarie 763.5 mm. Iulie 757.0mm. 

Februarie 761.6 * August 75S.3 » 
Martie 75S.6 » Scptemb. 761.6 » 
Aprilie 758.7 » Octombrie 762.7 » 
Mai ft 75^.2 » Noembrie 772.0 » 

Iunie 757.8 » Decembr. 763.1 » 

Cea mal inalta presiune at- 
mosferica constatata la Braila 
a fost de 78$.o mm ; la 28 De- 
cembrie 1889, iar cea mat co- 
borita a fost 734.2 lmn -, la 19 
Februarie 1879, ceea ce da o 
varia^iune de 50.8 n,m - in valoarea 
presiunei atmosferice. 



Un factor important si la care 
Braila poate servi pentru deter- 
minarea clime! regiuniT in care 
se gaseste acest district, este 
determinarea epocel inghe^ulu! 
si dezghe^uluT DunareT. 

Intr'un memoriu publicat in 
« Buletinul Societaf if Geografice » , 
d-1 St. Hepites se ocupa intr'un 
chip amanun^it cu «Epocile in- 
ghe^ulul DunareT in cursul sati 
inferior si profilul patulul Du- 
nareT la Braila ». Dupa ce da pen- 
tru fie-care din ceT 47 de an! 
de la 1836 — 1882 epocile in- 
ghe^ului si desghe^ulu! DunareT, 
stabileste : 

a) Din 47 de anT, in 1 1, Du- 
narea nu s'a prins ; 

b) In 3 anT, Dunarea a in- 
ghe^at in doua rinduri; 

c) Cel mat timpuriu inghet al 
DunareT a avut loc la 7 Dc- 
cembrie 1862, stil nou ; 

d) Cel mat intirziat inghej la 
4 Martie 1874; 

e) Epoca normala a inghe- 
{ulul este a doua decada a lu- 
neT Decembrie ; 

In anul 1890 Dunarea s'a 
prins la 30 Decembrie, stil nou. 

f) Epoca normala a dezghe- 
{uluT Dunarei este ultima decada 
din Februarie; 

g) Cea mai lunga durata in 
care Dunarea a fost prinsa a 
fost de 96 zile in iarna 1879-80; 

h) Durata mijlocie a inghe- 
JuluT este de 50 de zile. 

Populafiunea intreguluT jud. 
este de 11 8731 suflete, ceea ce 
revine la 3 hect. si 83 ariT de 
loc. Dintr'acestia sunt 28401 
capT de fam. 24752 stiu carte, 
93979 nu ? tlu carte. Sunt 13349 
contribuabilT si 1633 patentarT 
RominT, 1044 strainT si 708 Iz- 
raeliflf. SatenT improprietari^T din 
1864 sunt 6249; din 1878, 4044; 
neimproprietarip sunt 3571. 

Sunt 1 1 1 7 licence si 207 debite ; 
consuma^ia acestora a fost in 



Digitized by 



Google 



BRAILA (JLT)ET) 



614 



BRATLA (JUDEX) 



anul 1889—90 in jud.: tutun 
lei 338285, timbre 16375, chi- 
briturl 35900, carp de joe 955 ; 
in capitals: tutun 1338840 leT, 
timbre 251 135, chibriturl 91366, 
c&rtf de joe 27443 lei. 

In 1890—91, de la 1 Aprilie 
la 1 Octombrie, in jud. : 218035 
lei tutun, 8078 timbre, 20300 
chibriturl si 290 c&r{r de joe ; 
In orasul Br&ila: tutun 839960 
lei, timbre 191 835, chibriturl 
5413 1, carji de joe 10625. 

Producfia jude^ulut este de 
107151 hectol. griu, 45963 se- 
car£, 75 hectol. rapifa\ 648941 
hectol. orz, 235507 hectol. po- 
rumb, 70250 ov£z, 20060 meiu, 
242 cinepa\ 432 in, in total 
1 1 3262 1 hectol.; cartoft 179000 
kil., fasole 272910, linte 40400, 
finea{a* 1882430 kil., in total 
2374740 kil. 

Vite marl sunt 86896, din 
carl 40704 boi, 33568 vacf, 
162 bivol!, 10 1 3 taurl, 11449 
vi^er, 33093 cat, 184 magar!, 
1595460!, 22355 rim&tori si 289 
capre. Total general 302362 ca- 
pete. Suhatul vitelor este de 
37756 hect.; mare parte de vite 
pasc in b&lflf. 

Maioritatea locuitorilor din 
judetul Br&ila sunt de religiune 
crestin&ortodoxS. Pentru senri- 
ciul divin sunt: in Braila, oras, 
9 biseric! romine, cu 24 preop, 
14 cintSrep, 8 paraclisen ; iar in 
restul jud. 58 bisericT, cu 74 
preojl, 61 cint^re^r si 39 para- 
cliserT. 

In capitala jud., pe linga* bi- 
sericile naponale, comunitaple 
str&ine isl au bisericile lor. Se 
afl& I biserica* greac5, 1 bul- 
gara\ 1 catolicS, 1 armeneascS, 

1 lipoveneasc&, 1 protestantS, 

2 temple izraelite si alte sina- 
goge ; in jud. se afl& numal 1 
biserica' strain^ si anume cea 
lipoveneasci din c£t. Piscul. 

Bisericile mat toate se intre- 



tin din avutul lor, ce se admi- 
nistreazS de epitropil intocmite 
conform regulamentul St. Sinod, 
sub controlul autorita^ii civile. 

Administra^iunea bisericel este 
incredin{at& unul protoereu si 
sub-protoereu. Jud. Br&ila face 
parte din eparhia Dun&rei-d.-j., 
a c&rel resedinta* este in Ga- 
la{i. 

In jud. Briila este: 1 UceU 
real, cu 12 profesorl si 290 e- 
levl, I gimnaziu clasic cu 10 
profesor! si 130 elevl, 1 scoala" 
secundara" de fete cu 10 profe- 
soare si 4 profesor! si 108 fete, 
8 scoale primare urbane de bSe^T 
cu 1382 elevi; 5 scoale prima- 
re-urbane de fete cu 538 eleve; 
27 scoale rurale de b&eJT cu 
1096 b&eflf si 27 scoale rurale 
de fete cu 578 fete; 32 scoale 
mixte cu 745 b&e{! si 93 fete. 

Sunt 4 scoale private de b£e{T, 
cu 614 elevT si 25 profesorl, 5 
scoale de fete cu 450 eleve si 
33 profesoare. 

Pe linga liceul real se afl& o 
bibliotecS. public^, infiintata' din 
initiative! private, si recunoscuta" 
de guvern; are aproape 5 mi! 
de volume. Anexat este si un 
mic muzeu. 

Se ma! afl& un mic obser- 
vator meteorologic, infiin^at la 
1 88 1 din inijiativa d-lui St. He- 
pites. 

Impartirca administrativa. Ju - 
de^ul Braila este imparfit in 4 
plasl : pi. Vaxleni cu rescdinfa 
in com. Tudor- Vladimirescu, pi. 
Balta, cu resedin^a in com. Vi- 
zirul, pi. Calma^uiul cu rese- 
din^a in com. T&tarul si plasa 
Ianca cu resedin^a in comuna 
Ianca. Are o singura* com. ur- 
ban5, Br&ila, care e si capitala 
jud. Sunt 54 com. rur., 75 c&- 
tune si 1 1 tirle. 

Marca jud. Braila e o corabie, 
fiind-ca* in portul capitalel sale 
sta^ioneazci multe vase. 



P£nS la imp&r{irea adminis- 
trative, pus& in aplicare in cur- 
sul anulu! 1892, judetul co- 
prindea numal 2 pl&sl : Balta si 
Vadeni. 

In acest jud. este resedinfa 
regimentulu! 3 de artilerie, din 
car! 2 bateril c&l&rete si 1 de 
pompier! in oras, 2 bateril in 
Tulcea, 1 baterie de pompier! 
in Birlad si cite o baterie de 
pompieri in Buz&u si Galafi ; a 
escadronulu! 3 de caJ&rasT, ce 
face parte din regimentul 5 de 
Focsani ; a unui batalion compus 
din 5 comp. din regimentul 1 1 
dorobanfl si a unui depou de 
recrutare. Aceste trupe fin de 
divizia din Galafi si de corpul 
de armata din Focsani. 

Comer ciul acestu! jud. constS 
in genere din cereale, vite si a- 
nume lucrur! de b&c&nie, mar- 
chid&nie,lipscSnie, etc. Mare par- 
te din afacerile comerciale sunt 
in miinele str&inilor. Transac- 
{iunile din port sunt cu deose- 
bire in miinele Izraeliplor si a 
Grecilor. 

Bilciurl se fac : in ziua de 29 
Iunie la Vizirul si, in ziua de In- 
n&tyarea-Domnulu!, la Ciac&rul, 
pi. Balta. 

In pi. V&deni se fac 12 bal- 
ciur! si anume la Sujesti si toate 
Duminicile la Ianca si Filipesti. 

In judetul Br&ila se numira. 
cite-va/^r/V/ si anume: defrin- 
ghie, ciment, sobe de porcelan, 
cue de inccll^ciminte, s&pun, lu- 
m&n&rl si fein&. Prin com. rur. a 
inceput s& se invefe lucrul ma- 
nual si anume facerea de p&- 
l&rii, cosulefe, imp&puritul sti- 
clelor, etc. In com. de lingS. Du- 
n&re locuitorit se ocupS iarna 
cu facerea de rogojinl si alte 
obiecte de papurS. 

Din fabricile cele mat insem- 
nate putem cita: fabrica de ci- 
ment a d-lui I. G. Cantacuzino; ea 
posedS o instalafie des^virsita. 



Digitized by 



Google 



KRATLA (JUDEJ) 



615 



BRAILA (JUDEX) 



Materialul produs de aceasta fa- 
brics este intrebuinfat la forti- 
fica^ia Bucurestilor. A doua e 
acea de faina a d-lor Milas & fiul, 
care exporta faina sa nu nu- 
mal in Europa, dar si in alte 
continente. 

Ocupafiunea de capetenie a 
locuitorilor din comunele rurale 
e agricultura si cresterea vite- 
lor. Ce! de pe malul Dunare! si 
a bal^ilor se mat ocupa si cu 
pescuitul. 

farancele din jud. Braila nu 
sunt ca cele de alta data. Odi- 
nioara ele imbracau barbatul si 
copii! din produsul muncel lor 
proprie, pe clnd acum^esaturile 
si imbracamintea, pana la eel 
ma! mic lucru sunt cumparate 
din tirg. Azi razboiul si furca 
de tors nu ma! func^ioneaza ca 
odinioara si prin urmare fru- 
moasele sezatorl, cu datinele 
si veseliile lor nevinovate, s'au 
rarit. Trimba de pinza e in- 
locuita cu america, stamba si 
madipolonul, din care cauza ve- 
dem portul impestrifat si 1m- 
pu^inarea produselor plantelor 
textile si a ^esaturilor. 

In cursul anuluT 1889 — 90 
s'au judecat 359 procese civile- 
comerciale, 477 apelur! si recur- 
surl, in total 836. Procese co- 
rec^ionale au fost 606, apelurl 
274, in total 880. Media pe zi 
in cursul anului a fost de 22 
procese civile-comerciale si 25 
corecjionale. 

Pentru defmerea delicuen^ilor 
se afla in acest jude{ 1 aresta 
care! intrejinerea anuala costa 
9900 lei. 

Numarulpreveni^ilor, condam- 
natflor si acuzafilor pe anil 1889- 
1 890 a fost urmatorul : 

Condamna^i de la I Ianuarie 
1 889 — I Ianuarie 1 890 : Ro- 
minl 120, Turc! 3, Evre! 15, 
Grec! 27 si Austriac! 37. 

Preventy! de la 1 Ianuarie 



1890 — 1 Ianuarie 1 89 1 : Romini 
91, Turc! 7, Evrel 16, GrecT 
14 si Austriac! 9. 

Condamnaf! de la I Ianuarie 
1889 — 1 Ianuarie 1890 : RominT 
106, Turc! 1, Evrel 6, GrecT 9 
si Austriac! 1 1. De la 1 Ianuarie 
pana la 1 Noembrie 1 890 : Ro- 
min! 140, Grec! 8 si Austriac! 6. 

Acuza{! pe 1889 — 90: Ro- 
min! 26, Turc! 1, Evre! 2, Au- 
triac! 10. De la 1 Ianuarie pana 
I Decembrie 1 890 : Romin! 2 1 , 
Turc! 4, Grec! 1 si Austriac! 1. 

Mifcarea populafiunel j u de^u- 
lu!, afara de oras, de la 1 Oc- 
tombrie 1 890, a fost urmatoarea : 

NascufT : in com. din pi. Balta, 
1532 CrestinI; in com. din pi. 
Vadeni, 161 9 CrestinI si 2 Izrae- 
Xx\\. 

Casatorip : in com. din pi. Bal- 
ta, 500 Crestin! si in com. din 
pi. Vadeni, 496 Crestin!. 

Mor{! : in com. din pi. Balta, 
12 14 Crestin! si 2 de alte religi!; 
in com. din pi. Vadeni, 1293 
Crestin! si I de alta religie. 

In total : n&scu{! 3153, mor^I 
2510. 

Serviciul medical al jude^ulu! 
se face de 1 medic primar, 1 
veterinar, 2 medic! de plasa, 3 
vaccinator! si 4 moase. In cur- 
sul anulu! s'ati dat 250 re^ete 
gratuite de medicul primar, 274 
de medicul pi. Balta si 43 de 
medicul pi. Vadeni ; in total 
567 re^ete gratuite. 

Copii vaccina^! au fost 3560 
in judej. Moasele au asistat 1 1 1 
nasterl. 

Starea sanatafil vitelor a fost 
satisfacatoare, afara de cite-va 
comune ca Vizirul si Lacul-Rezil, 
unde a fost variola ovina; 5194 
o! erau afectate si ati murit 54, 
adica i°/o. 

In com. Gropeni ati fost 60 
ca! bolnav! de scabies si ma! 
mul{! alp banuip; au pierit 13 
in cursul erne!. 



Populafiunea rurald a jud. se 
compune mare parte din saten! 
ventyl de prin jude^ele vecine 
si din Mocan! venial din Tran- 
silvania, car! se gasesc ma! cu 
seama prin comunele nou in- 
fiin{ate. Cu purine excep^iun!, 
sateni! sunt foarte muncitor! si 
au moravur! bune. La sateni! 
veniflf din imprejurim! se ob- 
serv& obiceiurile in genere ale 
sateanulu! muntean. 

In fie-care an la a treia Marp 
dupa Paste, se aduna fetele si 
se impart in 1 sau 2 cete si 
fac un om mic de pamfnt, pe 
care il pun intr'un sicriQ, in- 
conjurindu-1 cu coj! de oua ro- 
sie. Una din fete se face popa, 
alta dascal, o a treia ducc 
steagul (o trestie cu o batista 
alba in virf) inaintea pope!, al- 
tele due sicriul ce este urmat 
• de fete, car! jelesc Caloianul, 
inso^ind plinsul cu oare-car! cu- 
vinte. La tre! Jo! din Paste se 
aduna fetele si se due de-1 
dezgroapa, il aduc in sat si il 
azvirle intr'o fintina, sau intr'un 
riu. In urma aduc fie-care de ale 
mincarei, pl&cinte etc. siimpreunS 
cu flacai! se pun la masa ; fis- 
cal! sunt dator! a aduce vinul 
si cu to{i! maninca din pomana 
Caloianulul. 

Femeile, in ziua de 7 Ianua- 
rie, se aduna si aduc mincarl, 
placinte preg&tite, le pun in ta- 
vale si due cite una pe la oa- 
meni! cu vaza din com. si aces- 
tia drept rasplata le dau cite-o 
vadra de vin. Dupa ob^inerea 
vinulu! se due acasa de petrec 
unele cu b^rba^il lor, iar altele 
singure. 

La nunta, pe virful case! gi- 
nerelu! si a miresel, se pune 
cite un brad ale caru! ramur! 
sunt impodobite cu hirti! colo- 
rate. Mireasa, de este din alt 
sat, o aduc cu 4 cal, 2 inain- 
tas!, iar in fundul caru^e! pun 



Digitized by 



Google 



BRAILA (JUDEJ) 



«16 



BRAILA (ORAS) 



bradul verde §i la urechile cai- 
lor cite o batista alba. Do! ti- 
nerl merg inainte calari cu plo?- 
tile cu vin in miin! $i atyii in 
urma carafe!, to{! calari pe de- 
flate. La biserica se due cu 
to{i!, insa flacai! §i fetele nu in- 
tra, ci joaca inaintea biserice!. 
(A$a se face ?i in {inutulBis- 
tri^ei, in Transilvania). 

La joe, cind un flacau vrea 
sa joace intre 2 fete, trece prin 
mijlocul horet $i se da cu spa- 
tele inapoi de se prinde intre 
fete, insa nu zice nimic din 
gura. 

In vorbire sunt foarte flecarT. 
Intrebuin^eaza o mul^ime de cu- 
vinte localnice: ahala, ahaia in 
loc de acela, aceea. La sucman 
'! zic : scorveze (fol de piine us- 
cata); la feme! mal in virsta: 
dada. 

Se §tie ca acest jude{ a fost 
pana la 1828 supus Turcilor $i 
insu§! numeie multor comune 
ne adevereste §i azi acest fapt ; 
sa nu ne miram dec! cind ve- 
dem $i azi pe batrinii sateni 
cu un port serai-turcesc : ciac^irt, 
$alvari, ilice, zabune, briu, po- 
turi turce$t! ; aceasta imbraca- 
minte dispare din ce in ce. Ti- 
neriT port pantalonl nem{e$t! 
$i flanele lucrate in casa, pa- 
lari! $i ghete. 

Pentru inlesnirea comunica(iu- 
nel sunt 3 felur! de cai, carl stra- 
bat jude^ul : 

1. Calea fierata strabate jude- 
{ul de la N. spre V. ?i de la 
V. spre S. unindu-1 ast-fel cu 
jud. : Covurluiu, Buzau ?i Ialo- 
mi^a. Intinderea acestei caleste 
de 131 1 /2 . kil. Pe aceasta cale 
sunt ?ease sta^iun! principale : 
Muftiul, Ianca, Faure!, Cire^iul, 
Dudescu ?i Cioara trei hal- 
te: Silistrarul, Urleasca, etc. 
Prin aceste stadium se face 
transportul productelor din ju- 
de{ la ora? ; de aci printr'o 



jonc^iune laterala de vr'o 3 kil. 
productele sunt transportate 
pana in port. O alta cale, na- 
turala, pentru transportul pro- 
ductelor este Dunarea. 

2. Caile jude^ene pornesc 
din capitala jude^ului spre pe- 
riferie $i sunt in numar de 3 : 
$oseaua Braila-Calara$i, ce trece 
prin comunele: Valea-CinepeT, 
Vizirul, Insura^ei, Cioara-Doi- 
ce?ti $i apoT in jude^ul Ialomi^a. 
$oseaua Braila -Rimnicul-Sarat, 
trece pe la S. de comuna Ca- 
zasul, tae partea N. a laculuT 
Coada-Encei, prin Su{e?ti $i de 
aci peste Buzau in jud. Rimnic. 
$oseaua Braila-Foc?ani, trece 
prin com. Izlazul, Latinul ?i 
apol peste riul Buzau. 

3. O mul^ime de drumun 
comunale. (Vez! descrierea co- 
munelor in parte). 

Braila, ora§. Are latitudine N. 
450, 16', 20" $i longitudine E. 
250, 18', 40". Este a$ezat pe 
malul sting al fluviulu! Duna- 
rea, in dreptul punctulu! Ghe- 
cet, unde se impreuna Dunarea- 
Macinulu! cu Dunarea- Vapoa- 
relor, la 13 — 14 kil. in susul 
punctului de unde se varsa Si- 
retul in Dunare. 

Altitudinea sa d'asupra ni- 
velulul Marii-Negre e de 20 m. 

Portul se gase$te in mijlociu 
la 7 m. d'asupra nivelulu! Ma- 
rif-Negre. In timpul apelor marl 
aceasta se urea la 7 Y \% metri $i 
Dunarea inunda o parte din 
port. Nivelul eel ma! coborit al 
apelor Dunare! este de o m ,s6 
d'asupra aceluia?! nivel. 

Braila are forma unui semi- 
cere a caru! baza e Dunarea ; 
iar $an{ul, linia ce margine§te 
acest semicerc. 

Suprafa^a sa e de 4148,270 
m. p. 

Se margine^te la N. §i N.-E. cu 
catunele Piscul (satul lipovenesc 



$i satul nem^esc) ; la V. §i la 
S.-V. cu comuna Izlazul, Caza- 
sul ?i Tudor- Vladimirescu; la S. 
cu comuna Chilean! ?i la E. 
cu Dunarea, care o desparte de 
Dobrogea. 

Este situatalinga Dunare, braz- 
dat de sute de vase de diferite 
marim! $i forme, oferind ochiu- 
lu! observator o priveli^te din 
cele ma! incintatoare. 

Grajie une! frumoase pozifiun! 
naturale, avind un loc intins in 
fa^a Dunare!, format de valea 
acestu! fluviu, acest ora§ a putut 
sa fie tot-d'auna infloritor $i sa 
atraga in portul sau tot felul de 
vase §i printr'insele comerciul 
occidentulul, devenind ast-fel 
unul din cele ma! insemnate 
portur! ale Rominie!. 

Braila este capitala jude^ulu! 
Braila ?i re?edin^a prefecture!. 

Popula^iunea ora^ulu! in 1891 
era de 467 1 5 suflete, din car! : 

Dupa religiunl: 35708 orto- 
doxi; 3084 catolic!; 6752 mo- 
saic!; 384 mahometan!; 338 pro- 
testan^!; 100 armenl; 341 lipo- 
veni. 

Dupa nationality! : Romin! 
30277 ; Grec! 4238 ; Unguri 
1785; Bulgar! 978; Ru§! 257; 
Turc! 384; Austriac!4o6; Ger- 
man! 356; Italien! 182; Fran- 
cez! 51; Englez! 46; Sirb! 56; 
Elve^ien! 10; Belgien! 1 ; alte 
na^ionalitat! 7688. 

Dupa protecjil: rom. 30378; 
austro-ungara 2843 ; germana 
333 ; eiina 4336; sirba 56; 
bulgara 886; rusa 408 ; fran- 
ceza 59; italiana 191 ; belgiana 
1; elve^iana 10; engleza 50; 
turca 750; alte protec^i! 6,411. 

Sunt 1 1 847 cap! de familie. 
Din populafiunea totala 17586 
?tiu carte §i 29129 nu ?tiu. 
Sunt 6367 contribuabil!, 11 59 
patentar! romin!, 1,016 paten- 
tar! strain! ?i 708 IzraeliJ!. 

Venitul com. este de 1844856 



Digitized by 



Google 



BRAILA (ORA?) 



617 



BRAILA (ORAS) 



lei $i 20 ban!, ?i cheltuelile de 
1755 164 lei, 30 b.; excedentul 
e decl de 89691 lei, 81 ban!. In 
ora$ sunt 665 licence. Consu- 
ma^iunea tutunulul $i timbrelor 
in 1889—90 a fost: 1338840 
lei, 50 banl tutun, 251135 lei 
timbre, 91366 lei chibriturl ?i 
28443 fel c&r{I de joe. 

In 1890-91, de la 1 Aprilie 
la I Noembrie, consumafiunea a 
fost de: 839960 lei 50 b. tu- 
tun, 191 835 lei 70 b. timbre, 
5413 1 lei chibriturl §i 10625 
c£r$ de joe. 

Ora^ul are 3026 librete la 
casa de economie in valoare de 
660659 lei. 

Mi$carea populafiunel Br&ilel 
pe anil 1884, 85, 86, 87, 88 $i 
89 pin& la I Decerabrie 1890, 
a fost: 

Ort. Div. Jzr. 

1884 I744 I326 167 251 

1885 l6oi 1257 I3O 214 

1886 1712 I334 152 226 

1887 I753 I308 168 248 

1888 1897 1 34I I76 369 

1889 I9I9 I434 I50 335 

1890 1875 I34I 168 365 

C&satorifl pe acela^I period: 

Ort. Div. hr. 

1884 382 328 21 33 

1885 368 304 14 50 

1886 344 255 27 62 

1887 412 322 20 70 

1888 398 302 20 76 

1889 554 415 43 96 

1890 432 344 29 59 

Morfl pe acela$I period: 

Ort. Div. Izr. 

1884 I307 IO72 Il6 IOO 

1885 I428 1 125 142 120 

1886 I363 IO68 I46 105 

1887 I443 "OS 157 134 

1888 I445 IO83 162 I47 

1889 l 7S 2 I2 9 8 2QI '90 

1890 1442 982 166 142 
Br&ila, prin alinierea, pavarea 

$i Intre^inerea stradelor, prin 
eirculafiunea zilnic& a stradelor 
$i cu deosebire a portulul, pre- 

i&VSQ, Mar$l4 JJicfUmui Viograflc, 



cum $i prin anima^ia comerciulul 
Sclu, poate fi num&rat printre ora- 
$ele principale ale t&ril. Are 89 
strade, din carl 10 m&rgina^e in 
formS de arcurl. Intre aceste 
sunt dou£ bulevarde plantate. 
Aceste 10 strade sunt str&b&- 
tute la distance aproape egale 
de alte 5 strade ce conduc afar& 
din ora$. Stradele arcuite, por- 
nind spre periferie, sunt : Bule- 
vardul Cuza, str. Unirei, pe unde 
era vechiul $an{ al cet&{il, pe 
cind Braila era sub Turcl, Bu- 
levardul Carol I, str. Plevnel, 
Rahovel, $tefan-cel-Mare, Gri- 
vi^a, Mihaiu-Bravul, Ro^iorilor ?i 
Dorobanfilor ; iar stradele trans- 
versale sunt: Calea Regale, lun- 
g& de 1300 m.; str. Gala^i, de 
1500 m.; Calea C&l&ra$ilor, de 
1800 m.; str. Sf. Constantin ?i 
Calea Victoriel. Dou& din ele ?i 
anume Calea Regala 91 str. Ga- 
lafi pornesc din pia^a Sf. Mi- 
hail, ce este situate in centrul 
ora$uluI, unde se afl£ o gradi- 
ng, avJnd forma unul p&trat, $i 
biserica Catedrali. 

Afari de stradele numite, carl 
sunt cele mal lungi, sunt $i altele 
a clror lungime este mal scurtii 
$i carl conduc in diferite punte 
ale ora^ului. Brelila are 1 5 pie^e, 
din carl mai insemnate sunt : 
Pia{a Regal&, formats din str. 
Regale, Bulevardul Carol I $i 
str. Plevnel ; Piaja Poporulul, for- 
mats din str. Regale, Grivi^a, 
Mihaiu-Bravul $i a Ro^iorilor, 
unde pe ling& vinzarea lucrurilor 
alimentare se face $i tirgul Mo- 
nitor; Piafa Galafi, formats de 
str. Galafi, Bulevardul Carol I 
§i str. Plevnei. Aceste sunt pie- 
tele principale unde se vind lu- 
crurile trebuincioase aliment&rii. 

PelingS. acestea, mai sunt: pia- 
{aSf. Mihail, inconjuratS de zidirl 
m&re{e, piafa Poligon, Sf. Gheor- 
ghe* Speranjel, Sf. Constantin, 
Luminei, Sf. Spiridon, Concor- 



diel, Fortunel, Nordului, Caran- 
tinei $i Portulul. E$irea ?i in- 
trarea din ora$ se face prin 5 ba- 
rieri $i anume: bariera Silistrel, 
Sf. Constantin, Bucure$ti, Sf. 
Gheorghe ?i Gala^i, situate la 
extremit£$ile stradelor : C&l&ra§i, 
Sf. Constantin, RegalS,Sf. Gheor- 
ghe $i Galaji. 

Comerciul ora?uluI Braila con- 
st£ din exportul cerealelor ?i 
importul diferitelor articole de 
b&c&nie, marchidinie, bra^ove- 
nie, etc. 

Importul vSmei Briila pe a- 
nul 1888 a fost de 129436018 
kgr. ast-fel repartizate : 

Animate vif, 301 1 kgr.; pro- 
duse animale alimentare, 592165 
kgr.; materil ftinoase ?i deriva- 
tele lor, 1579825 kgr.; fructe,. 
legume ?i alte produse vegetale, 
222827 kgr.; produse ?i fructe 
exotice, 3009237 kgr.; bSuturl, 
59936 kgr.; conserve $i pro- 
duse de cofet&rie, 336756 kgr.; 
sucuri vegetale $i medicamente, 
443687 kgr.; parfumerie, 3876 
kgr.; materil ?i produse chimice, 
595127 kgr.; materil tinctoriale, 
taninurl $i lacurl, 72291 1 kgr.; 
uleiuri, cear& $i derivatele lor, 
1 822 1 18 kgr.; r£m£§ite §i pro- 
duse animale diverse, 449 kgr.; 
piel, curelirie, cizmirie, blanS- 
rie, 1 16689 kgr.; cauciuc, gu ta- 
pered $i fabricatele lor, 5617 
kgr.; materil textile, 4651648; 
hirtie, carton ?i fabricatele lor, 
332009 kgr.; lemne $i industril 
derivate, 5204466 kgr.; com- 
bustibile minerale, bitumuri, 
63755 2 83 kgr.; materil minera- 
le, industril ceramice, sticliril, 
3 102 1984 kgr.; metale ?i fabri- 
ca^iunl metalice, 14885889 kgr.; 
ciru^arie, 37410 kgr.; obiecte 
de art& ^i de curiozitate, 182 
kgr.; materil, compozi^iunl ?i fa- 
brica^iunl diverse, 29916 kgr. 

In anul 1888 articolele im- 
portate au fost in valoare de 



78 



Digitized by 



Google 



BRA1LA (ORA?) 



618 



BRAILA (ORAS) 



lei 45974872, iar taxele per- 
cepute in acelas! an ati fost de 
2659748 lei. 

Exportul pe acelas! an a fost 
de 648219459 kgr., in valoare 
de 83083681 lei. 

Urmatoarele firme au fost in 
piafa Braila pe anul 1888: 

Export si import de cereale: 
10 rominl, 51 strain!; agentura 
si comision : 1 romin, 9 strain* ; 
bauturl spirtoase in detail : 1 20 
rominl, 99 strain!; circium!:34 
rominl, 25 strain!; circium! si 
bacani: 34 rominl, 15 strain!; 
bacanie: 29 rominl, 25 strain!; 
cafenele : 1 1 rominl, 2 1 strain! ; 
cafenea-ceainarie : 2 rominl, 14 
strain! ; cofetarie : 5 rominl, 1 
strain; vinarl: 1 strain; manu- 
facture: 28 rominl, 29 strain!; 
ceaprazarie : 1 romin, 22 strain! ; 
brasovenie : 1 1 rominl ; haina- 
rie : 11 strain! ; blanarie : 1 stra- 
in ; croitorie : 3 strain! ; pala- 
rier! : 3 rominl, 6 strain! ; cusa- 
torie: 1 romin, 2 strain!; ca- 
vafie : 2 romin!, 4 strain! ; in- 
cal{aininte : 1 strain ; curelar : 
1 strein ; tapper : 1 strain ; che- 
restea : 3 rominl, 5 strain! ; do- 
garie: 3 rominl, 1 strain; ola- 
rie si lemnarie: 4 romin!, 3 stra- 
in!; brutarie: 2 strain!; brinza- 
rie : 2 rominl ; macelarie : 5 ro- 
min!, 2 strain!; pescarie: 2 ro- 
minl, 1 strain; cufitarie: 5 stra- 
in!; sticlarie: 1 romin, 1 strain; 
tinichegerie : 2 strain!; fabrica 
de sapun si luminari: 2 rominl; 
fabrica de fringhi!: 1 romin; 
barbier: 10 rominl; otelurl: 2 ro- 
minl, 3 strain! ; atelier mecanic : 
I romin, 2 strain!; armurier: I 
strain; tipo-litografie : 1 romin; 
librarie: 2 rominl, 3 strain!; o- 
rologerie: 7 strain!; zarafie: 10 
strain!; drogherie: 2 strain!; 
optician! : 3 strain!; banca: 10 
romin!: farmacie: I romin, 3 
strain!. In total sunt 330 firme 
individuale romine si 394 straine. 



Firme sociale: comision de 
cereale: 3 rominl, 14 strain!; 
comisionarl-expeditorl: 2 rominl, 
1 strain! ; agentura si comision : 
4 rominl, 7 strain! ; comision 
maritim : 3 strain! ; agentura de 
vapoare: 2 strain! ; armatorl, 10 
strain! ; bauturl spirtoase: 23 ro- 
min!, 8 strain!; cafenea: 2 strai- 
nl; cofetarie: 3 strain!; vinuri: 
1 romin, 3 strain!; manufac- 
ture : 10 rominl, 12 strain!; bra- 
soven! : 3 romin! ; hainarie : 2 
strain!; mode: 5 rominl; pala- 
rier! : 6 strain! ; incatyaminte : 10 
rominl ; tapper : 2 strain! ; mo- 
bile : 1 strain ; cherestea : 3 ro- 
min! ; sticlarie : 3 strain! ; fiera- 
rie: 3 romin!; fabrica de faina: 
1 strain; fabrica de spirt: 1 
strain ; fabrica de sapun si lumi- 
nari : 1 romin ; barbierie : 1 rom.; 
galanterie: I strain; librarie: 1 
strain ; drogherie : 2 strain! ; za- 
rafie: 2 strain!; otel: 1 strain. 

In total sunt 58 firme sociale 
romine si 76 straine. Afara de 
acestea ma! sunt multe firme ne- 
inregistrate la tribunal. 

De la 1836 Braila a fost port- 
franc. 

Prin tractatul din Paris, Du- 
narea se declara in mod oficial 
ca regiune maritima pana la Ga- 
la{i si in mod tacut pana la 
Braila, pentru care aceasta in- 
tindere fu succesiv pusa sub 
privigherea comisiuni! europene 
prin tractatul din Berlin. 

Industria este reprezintata 
prin ma! multe fabric! din car! : 
1 de ciment, 2 de teracota, 7 
de macinat cu aburl, 1 de por^e- 
lan, 1 de macaroane, I de ta- 
bacarie, 3 de sapun si luminari, 
1 de apa gazoasa, 1 de bere, 
1 de spirt, 2 de fringhil, 1 de 
cue de cizmarie, 2 de cherestea, 
I de var, 2 de rahat si mal 
multe ateliere pentru diferite lu- 
crurl. Se lucreaza pana la 12 
milioane caramizl pe an. 



Pentru inlesnirea vinzarilor de 
grine se afla oborul situat afara 
din bariera Bucuresti si 3 pie^e 
principale pentru desfacerea lu- 
crurilor de hrana. 

Comuna Braila se adminis- 
treaza de un primar cu trel a- 
jutoare si de consiliul comunal. 
Sub raportul administrativ se 
imparte in 4 despar^irf sau co- 
lor!. 

Men^inerea ordinel pub lice este 
incredinjata unul sef de po- 
lice, care este ajutat de 4 co- 
misari, cite unul de fie-care co- 
loare, ma! mulflf sub-comisarl, 
un comandant de sergen{I, un 
ajutor de comandant si 160 de 
sergenp. 

Braila are o instalafie telefoni- 
cd t ce pune in comunicafie poli- 
$ia, cazarma de pompier! si ca- 
zarma de artilerie, unde se afla 
un alt post de pompier!. 

In ora$ul Braila sunt 8 bi- 
sericl parohiale romine si 1 in 
construcfie, deservite de un pro- 
toereti si 28 preo^I, 14 cintarep 

3 pai-acliserl, 1 biserica greaca, 1 
bulgara, 1 armeneasca, I lipo- 
veneasca, I catolica, I protes- 
tanta, 2 temple izraelite si ma! 
multe sinagoge. 

Sunt 8 fcoll primare ur- 
bane de bae{I, cu 27 institutor! 
si 1382 elevl; 7 scoli de fete, 
cu 26 institutoare si 538 eleve; 

I liceu real, cu 15 profesor! si 
200 elevl; 1 gimnaziu clasic, cu 

I I profesor! si 190 elevl; 1 scoala 
secundara de fete, cu 11 profe- 
soare si 4 profesor! si 180 eleve. 

Instrucfiunea privata numara 

4 scoi! de baep, cu 614 elevl 
si 25 profesor!; 5 scoli de fete 
cu 450 de eleve si 33 profe- 
soare. 

Cel d'intiiu profesor a fost I. 
Penescu, care a avut de ajutor 
la clasa I si a II de la scoala 
No. 1 , cea mal vechie din 1832, 
pe I. C. Maxim. Mal tlrziu a 



Digitized by 



Google 



BRAILA (ORA?) 



61ft 



BRAILA (ORA$) 



venit NenovicT. Ace?tia au fost 
primiT apostolT at na^ionalite^T 
in ora$ul Braila. 

In Braila se afla prefectura 
jud., comitetul permanent, ca- 
sieria generala, primaria, percep- 
{ia, poli^ia, tribunalul, curteacu 
jurf, 2 judecStorii de pace, bursa, 
camera de comerciu, capitenia 
portului, serviciul vamal, banca 
nationals, creditul agricol, po?ta 
$i telegraful, spitalul comunal, 
cazarma batalionulu! reg. II de 
dorobanp, a escadronuluT de 
calara?!, a pompierilor $i arestul 
jude^ean, serviciul silvic, servi- 
ciul tecnic. 

Gara Brdilel este situate afate, 
in partea N.-N.-V. a ora$uluI, 
pe teritoriul com. rurale Izlaz. 
Se une§te cu ora$ul printr'o 
§osea plantate, ce incepe de la 
bariera Sf. Gheorghe. Tot afara 
de ora$ mat sunt: cazarma reg. 
3 de artilerie situate in fa^a ga- 
rel ; doua cimitire ortodoxe, I 
catolic, I protestant $i I izra- 
eiit ; tot acolo este $i abatoriul. 

Printre construcfiunilede oare 
care insemnState putem cita: do- 
curile destinate pentru descSr- 
carea m&rfurilor $i basinul pen- 
tru intrarea vaselor; uzina de 
apa, casa apelor, fabrica Can- 
tacuzino $i moara Milas $i fiul. 

Intre edificiile, care merite 
oare-care atenjiune prin archi- 
tectura lor sunt : biserica gre- 
ceascci §i banca nationals. 

Pentru preumblare sunt in o- 
ra$ 2 gr&dini, una mare situate 
in partea N.-E. a ora^ulul pe 
malul Dun£reT, in dreptul por- 
tulul, alta mai mica in centrul 
ora^ului (piaja Sf. Mihail); bu.- 
levardui Cuza, bulevardul Ca- 
rol I; vasta gradina a Monu- 
mentuluT unite cu ora^ul printr'o 
$osea plantate ; de asemenea $i 
localitatea bailor Laculut-Sarat 
Sunt in ora? 7 libteri! §i S 
tipo-litografil. 



Pentru cSLutarea suferinzilor 
fate mijloace, com. are I spital 
cu 60 patur!, 1 medic primar, 
unul secundar, I sub-chirurg $i 
cel-1-alt personal trebuincios. In- 
tre{inerea spitaluluf se ridicala 
80 mi! de lei anual. 

Deosebit de personalul me- 
dical ar&tat, com. ma! are 1 
medic veterinar $i 1 moa$a. 

Sunt ma! mulp medicl par- 
ticular!. Sunt 5 farmacil. Prima 
farmacie de aid a fost Farmacia 
romina a Dr. C. C. Hepites. 

Ca institu^iunl de bine-facere 
e Societatea copiilor saracT. 

Deosebit de aceaste societate, 
ma! sunt %\ altele cu caracter 
cultural ca: societe^ile Carpa^i, 
Albina, Snopul, Filarmonica, etc. 

Pentru asigurare sunt urate- 
toarele societal sucursale: Da- 
cia-Rominia, Unirea, Na^ionala. 

Aci e sediul Soc. «Generala». 

In port sunt urm&toarele agen- 
fii de vapoare: Lloyd (Aus- 
triaca), Danubiana (Austro-Unga- 
te), Frayssinet(Franceza),Messa- 
geries maritimes (idem), Gagarin 
(Rusa), Florio-Rubatino (Italiana). 

Mi§cara navigafief in portul 
Braila pe 1890 a fost de: 6.595 
vase sosite $i 6.599 vase por- 
nite. 

Braila este pusa in comuni- 
catfe cu [cele-l'alte ora?e prin 
Unit telegrafice, prin c. f. BrSila- 
BuzSu, Bteiia-Barbo?i, Faurei- 
Fete?ti $i prin $osele (vezl 
jud. Braila). Pentru inlesnirea 
transportuluT de cereale sunt 
cat fterate, $i in port, printre ma- 
gazil. 

Telegratne prezentate interne 
pe anul 1890, la oficiul Braila 
au fost 1 1 1463 cu 261.500 cu- 
vinte, percepindu-se taxe in 
suma de 8000 leT. 

Serviciul international : tele- 
grame externe prezentate pe a- 
nul 1890, aQ fost de 53956, cu 
773119 cuvinte. Telegrame in- 



ternafionale sosite pe anul 1 890, 
aQ fost de 60369, cu 835883 
cuvinte. 

Veniturile telegrafice peanul 
1890, ati fost de 314466 leT, 84 
ban!. 

Pu terile stteine, carl $I-au repre- 
zentanflfaci sunt: Austro-Unga- 
ria, Turcia, Grecia, Rusia, Ger- 
mania, Englitera, Spania, Sue- 
dia-Norvegia, Olanda, Francia, 
Italia §i Belgia. 

Intre imbunate^irile ficute de 
curind in ora? sunt: pavarea 
stradelor principale cu piatra 
cubica $i bazalt, intarirea ma- 
lurilor portului cu un perete de 
piatra, docurile, alimentarea o- 
ra^ulul cu apa, palatul adminis- 
trativ, pavarea portului ?i a 
citor-va strade. 

Istoricul orafu/uL — (Notifele 
ce urmeaza sunt in mare parte 
dupa «Istoria romina* de Gr. 
Tocilescu §i «Istoria Brailel», 
conferen^a ^inute la Braila de 
acela^T, cu ocaziunna inauguraril 
Ateneulu! bteilean in Martie 
1898, $i aci utilizate in manu- 
script). 

Braila, numite in documen- 
tele $i scrierile grece^tif Proila- 
bum sau Proilava, in cele Tur- 
ce^tT Ibrail sail Ibraila, este u- 
nul din vechile ora$e ale ^arif 
romine^ti a carul origina nu se 
cunoa§te cu siguranja, insa se 
aminte^te despre el mai inainte 
de intemeerea principatelor ro- 
mine. Situa^iunea lul la punctul 
de trecere eel ma! obicTnuit al 
Dunaril, a fScut ca deja in e- 
poca romana sa existe acolo un 
castel roman, menit a apara 
podul de piatra de peste Du- 
nare (vezl mat incolo). Nu de- 
parte de Braila, anume la gura 
Sire tu lul, se afla ora§ul Dinoge- 
teia, o colonie probabil gre- 
ceasca, devenita apoi municipiu 
roman §i foarte insemnat punct 
comercial. In evul-mediii Braila 



Digitized by 



Google 



BRAILA (ORA$) 



620 



BRAILA (ORA$) 



alc&tuia o republic^. puternicS, 
cu tot aparatul el ost£$esc §i 
administrativ, cu knejil (prin- 
cipiT) $i boeril sat, cu slujitoril 
§i supu§il s£T, cu giganticele sale 
fortifica{ii, din cart se vedeau 
inc&, pe la finele secolulu! trecut, 
pe o stinci a DunSreT, o cita- 
dels cu S bastioane. 

f ara Brajlel rivaliza cu repu- 
blica BirladuluT, infloritoare tot 
in aceltimp (diploma BhlSdeanS. 
a lui Ivanko RotislavicT). Cind 
pe la finele secolulu! al XIII se 
unified principatul J&riT-Romi- 
ne$tl, Braila i$f p&streazi indi- 
vidualitatea §i neatirnarea sa, 
§i atuncT clnd $tefan-Vod£-cel- 
Mare, Domnul MoldoveT, o ame- 
nin{& ca sS-I se supunS, ea r&s- 
punde cu mindrie : «c& de vrea 
cu arme, cu arme se va bate 
?i c£vor pica pSn£ launul Brai- 
leniT, numal fara nu I-o vor in- 
china».MironCostinzice: «Giur- 
giul ?i Br&ila sunt eterne suve- 
nirl ale acelor domnT MuntenT 
BasarabT, carT stapiniserS o par- 
te a Bulgariel $i ^rmul maril 
unde s'a l^it numele Basara- 
bie!, etc.» Important sa comer- 
ciala dateaz& din timpurl de- 
p&rtate. Ast-fel Braila figureaza" 
in toate tractatele de comerciu 
incheiate de Domnil Rominl cu 
Moldova, Polonia, Brasovul, Si- 
biul, etc. In socotelile acestor 
dou& din urm& ora$e din se- 
colii XV $i XVII reg^sim lista 
ncgut&torilor brailen!, carl vin- 
deau $i cumparau marfa, $i e 
de observat c& ace^tia sunt to{T 
Rominl; dovada c& ?i sub do- 
mina^iunea turceasca, ora?ul a 
ramas tot rominesc. 

BrSil a, ca $i ma! tirziu Gala^i, 
au fost schelele cele mat impor- 
tante pentru exportul grinelor 
$i tutulor productelor cu desti- 
na^iune pentru Stambul. Nu- 
mele de Br&ila ?i comerciul br&i- 
lean ajunsese deja cunoscut in 



evul-mediu p&n5. pe ^rmurile 
BarceloneT. P&n& ?i vase spa- 
niole veneati ca s'o viziteze «ea 
fiind cea mal vestita. pia{& in 
toate {clrile romine*. 

Cele mal insemnate eveni- 
mente istorice, prin care a tre- 
cut acest ora$, dupa* documen- 
tele ce am putut consulta, sunt 
urm&toarele : 

La 141 3, Mahomed I pornind 
cu o$tf contra {are! a coprins 
Turnul-Severin ?i Giurgiul. Ro- 
minil neputind rezista au ho- 
tartt s£ supunS. {ara Turcilor 
in schimbul liberta\$ii de a se 
guverna dupS. legile sale $i cu 
dreptul de a-$I alege Domn. 

Dupl tractatul incheiat la 
141 8, Br&ila, Giurgiul $i Turnul 
au trecut sub st&pinirea Turci- 
lor; dar numal vremelnic, c&cT 
imediat dup& aceea, le reg&sim 
iar&$T sub domina^iunea romi- 
neascSL 

Ling& Braila, departare de 1 
or&, Vlad-^jTepe^ invinse cu de- 
s&vir$ire pe Hamza-Pa$a, pe care 
prinzindu-1 impreunS, cu armata 
sa de 20000 oamenl $i pe Ca- 
tabolinos logof&tul sultan ulul, if 
trase pe toflf in $eap&. 

In priraavara anulu! 1462, Ma- 
homed Il-lea, ca sS-$T r&zbune 
de pierderea suferitS, porni pe 
ap& ?i pe uscat cu toat& pute- 
rea sa asupra lul Vlad, venind 
la Braila, care era tirgul eel mal 
vestit al ValahieT (BpaiXaSov rc6- 
Xtv twv Aaxd>v) ?i o arse. ($incaT, 

11, 38). 

In aela$T an, Sultanul, suferind 
pierderT in drumul spre Tirgo- 
vi$te, se retrase in {ara sa pe 
la Br&ila ?i, dind peste p&durea 
unde era Hamza cu to{I aX sST, 
rosti acest e cuvinte memora- 
bile: «Cu greu se poate lua 
o {ari din mina unul om cu in- 
treprindert a?a de marl $i care 
indrSzne^te s£ facS asemenea 
lucrurl*. (Gr. Tocilescu, 33). 



In 1470 saQ 147 1, $tefan-cel- 
Mare venind cu rSzboiu in con- 
tra lul Radu-cel-Frumos, predS 
mirginele MuntenieT ?i arse Brai- 
la. (Letop. I, 151). 

La 1538 (Iulie),' Sultanul So- 
liman in fruntea a 150 mtf oa- 
menT, trecu Dunirea pe la Br&ila 
contra lu! Petru Rare?, care 
fScu multe neajunsurl Turcilor, 
intre altele nevoind a pl&ti pe§- 
che?ul ce era indatorat, zicind 
cS el sl-a rascumpSrat neatir- 
narea prin arme. Petru Rare$, 
la 1541, cap&tind Domnia pen- 
tru a doua oar&, veni cu aju- 
torul Turcilor in Br&ila, i^I in- 
tocmi oastea bine ?i apol, im- 
preunS cu top boeril s&I, porni 
spre Gala{i, unde lovindu-se cu 
Alexandru-VodS, ce ocupa Dom- 
nia, il invinse $i-f ta\ie capul. 
(Gr. Tocilescu, 79). 

Radu Paisie, in a doua sa 
Domnie, f&cind episcopiile de 
Rimnic ?i Buziu, hot5ri ca ra- 
iaua Briilel si fac& parte din 
episcopia Buziulul. (Letop. I, 
202 $i §i n c a ^» II)- 

In 1544, Briila, impreun^cu 
Turnul $i Giurgiul, vin iara^T in 
st&pinirea Turcilor. 

In veacul al XV-lea, cind Bra- 
ila a trecut sub Turci ^i de- 
veni fortSrea^a lor, forma o e- 
parhie a parte, sub numele de 
Proilavia ?i episcopil s'au nu- 
mit proilabl. In coprinsul epar- 
hiel intraQ: Reni, Chilia $i A- 
chermanul, cu partea de S. a 
BasarabieT, de la ?an{ul lul Tra- 
ian spre DunSre «»i MareaNea- 
grS, precum Benderul ^i Hoti- 
nul. Re?edin{a Mitropolitulul 
ProilavieT era Braila, iar Mitro- 
polia era situate pe malul Du- 
n5rel, in apropiere de fabrica 
Burgheti, $i avea drept patronl 
pe S-{ii Arhanghelt. A existat 
pa\n& la 1845, cind, din cauza 
vechimel, fu darSmata. 

Parohii acesteT bisericl aQ fon- 



Digitized by 



Google 



BR AIT, A (OR AS) 



021 



BRATLA (ORA$) 



dat la o micS distant pe deal 
biserica actuals, Sf. Spiridon. 
Suburbia unde a fost MitropoUa 
se numeste si ast£-zl Mahal aua- 
Bisericil-Vechi si odajdiile Mitro- 
polieT Proilavei aG trecut la Sf. 
Spiridon. Mitropolit a fost la 
1716 Ioanichie, cares'ajudecat 
la IasI cu episcopul Husulul Io- 
rest, pentru hotarul dintre epar- 
hia Husi si a Proilavei. In 1771 
mitropolitul Calimach, In unire 
cu graful Romanfof, desfiinfeaza 
eparhia Proilavei si Braila s'a 
dat episcopulul de BuzSti, p5n5 
la pacea de la Cuciuc-Kainargi, 
1774, cind s'a reinfiinjat. In a- 
acest timp gasim administrind 
eparhia pe mitropolitul Ioachim. 
In urma pacil de la BucurestI, 
18 1 2, toate tinuturile de pe mar- 
ginea Dunarel ce erau sub Turd 
si feceau parte din eparhia Proi- 
lavei, tree sub RusI si fac parte 
din eparhia infiinjata in Basa- 
rabia. De acum Proilavia se 
mSrginea numal la orasul Braila 
si la ceta^ile stapinite de Turcl 
ca Giurgiul, Turnul, etc. In 18 14 
era mitropolit Calimach, in care 
timp mitropolifil proilavl erau 
si al Silistrel cu resedin^a in a- 
cest oras. La 1821 afl&m ca mi- 
tropolit pe Antim. Mitropolia 
BrSileT, de si se administra de 
un arhiereu grec, toate orindu- 
elile bisericil se ftceati de de- 
servenflf, care erau Rominl. La 
1828, Rusil ocupind principa- 
tele, prin tractatul de la Adria- 
nopole se restitueRominiel for- 
tarefele de pe ripa stinga a Du- 
narel; in urma se desfiinfa pen- 
tru tot-d'a-una eparhia Proilavei. 
(Melhisedec, tCronica Husilor*, 
152). 

Continuind cu enumerarea e- 
venimentelor istorice, aflam in 
1574 pe Ioan-Voda-cel-Cumplit, 
mazilit de Poarta si inlocuit cu 
Petru-Schiopul din f ara-Romi- 
neascS. loan bate pe Petru la 



satul Jilesti din Rimnic, Petru 
fuge la Braila, loan il urmareste, 
arde Braila si alte cetajl. (Gr. 
Tocilescu, 83). 

R&zboiul purtat de Ioan-Voda 
cu Sultanul Selim se descrie ast- 
fel de un nobil polon, Leonardo 
Gorecio, intr'o scrisoare din 

IS7S: 

«R&zboiul Domnului Munte- 
nesc si Petru, care fiind ajutat de 
Turcl ca si scoata din doranie 
pe Ivan, Turcii il perd, si Dom- 
nul Muntean impreuna cu Petru, 
care trebuia sa ia Domnia, fug 
pe 2 cal iuJI in cetatea Br&ilel. 
loan cistiga bataia, trecu in 
Mun tenia, dete foe oraselor si 
satelor pana la marginea Tran- 
siivaniei ; de aci se intoarse catre 
DunSre la cetatea Brailel, unde 
eraii inchisl Domnul Munteniel 
cu fratele s5u. Dupa o lupta de 
vr'o 4 zile, ia cetatea, orasul 
fiind eel mal avut si pradara 
multaursi argint. (pineal, op cit, 
III, 228). 

La 1575, Poarta numi Domn 
in Moldova pe Petru al Ill-lea, 
fiul lul Mircea .si el se duse la 
Focsani cu fratele slu Alexan- 
dru al Il-lea; iusa boerii mol- 
dovenl lovindu-i fara de veste 
I-au batut si Petru-Voda fu ne- 
voit a fugi la Braila. (pineal, 
II, 222). 

La 1 59S, Banul Mihalcea, care 
era nftscut in Braila, cu ajuto- 
rul lit Chirali, asedia Braila si 
o supuse in ziua de 10 Aprilie. 
(N. Balcescu, «Ist. Rom.», 73). 

In 16 1 7, Alexandru Ilia?, Dom- 
nul Munteniel, intorcindu-se din 
expedi^iunea sa contra Poloni- 
lor, afla {ara razvratita contra 
Grecilor, carl o asupreau ; Ale- 
xandru ucide pe vornicul Chris- 
tea si voi si mal ucida si pe 
atyil, dar acestia sc&psr& cu fuga 
la Scander-Pasa. Lupu adunin- 
du-sl ostl in Transilvania, veni 
in contra lul Alexandru, care, 



fiind pSrisit de armata, fugi la 
Braila. (Laurian, 441). 

La 1639, luna Decembrie, Va- 
sile Lupu promise Por^il o spo- 
rire de tribut si primind aju- 
toare de la Turcl, pornira in 
Muntenia ca si scoata din Dom- 
nie pe Mateiu ; Moldova voind 
s'o lase fiului sSu loan. 

Mateiu alergi cu oastea sa la 
satul Ojegheni, lingi riul Pra- 
hova, unde se afla inamicul. So- 
sind la riu, armata trece apa 
in not $i fie-care cal^re^ trebuia 
si ia cu el cite un pedestra$. 
Vasile-VodS, lovit pe neastep- 
tate, fu invins ?i abia sc£p£ 
cu fuga la BrSila ?i de aci la 
GalaJI. (Letop. I, 308). 

In 1665, Seimenif, in frunte 
cu spatarul Hrizea, se revoltarci 
contra Domnului lor, Constantin 
Basarab (Cirnul), care, dup& ce 
instiin^S pe Domnil vecini si 
potoleasccl revolta, fugi la Rus- 
ciuc ?i, in lipsa lul, Seimenil a- 
leg pe Grizea de domn. Stefan 
$i Racofi, domnil vecini, venind 
cu trupele, se dete o lupt& la 
satul Cioplea, linga Teleajen, in 
care rebelil SeimenI sunt cu to- 
tul impra?tia^I. De ?i batu^I, re- 
volta continue in mal multelo- 
curl, intre altele si la BrSila, 
unde sp&tarul Hrizea fu prins. 

La 1659, Radu-Mihnea, unin- 
du-se cu Raco^i si Constantin 
^erban contra Turcilor, boerii 
se opin planulul s&u. El tae o 
mul^ime dintr'insil, trimete ostl 
contra lul Gheorghe Ghica din 
Moldova si arde Br&ila si Giur- 
giul. 

In 1 7 1 1 , Brincoveanul stind in 
legSturl ascunse cu Rusil, de la 
carl primise banl, ca s5 prepare 
armata si provizil, ins^ nevoind 
si se dea pe fa{5, cumnatul sSu, 
spitarul Toma Cantacuzino, cu 
generalul Ronne, vSzind neho- 
tarirea Domnului, tree pe sub 
ascuns intr'o noapte cu cava- 



Digitized by 



Google 



BRAILA (ORA?) 



622 



BRAILA-PORT (STATIE) 



leria Brincoveanulul pe Siret 
in jos pana la Braila si batind-o, 
in cite-va zile o luara. (pineal, 
III, 228). 

In 1 7 16-1720, N. Mavrocordat, 
primul Domn fanariot, dupa ce 
rapi averile Cantacuzenilor, puse 
birur! grele pe popor si desfiin^a 
armata nationals, si pentru ca 
sa traiasca in pace, dete voe 
locuit. din fortarejele Braila si 
Giurgiu sa-si faca case sau cisle 
in interiorui {ariT in afara din 
raialele lor; de atunci Turctf 
luara obiceiul ca sa se imprastie 
in interiorui ^aril si sa faca tot 
felul de nelegiuirl. 

La 1740, feld-maresalul rus 
Munich, afland ca Grigorie Ghica 
se afla la $erbanesti de linga 
Siret, trimise pe Dumitrascu- 
Beizadea, cu Muscali!, sa-l prinda. 
Ghica, prinzind de veste, trece 
Siretul cu mare spaima noaptea 
pe ploae si fuge la Braila. 

In 1770, Ianuarie i5,Roman- 
fof trimise pe generalul Staffeln 
cu un corp de armata, batu 
pe pasa de la Braila si arse cea 
ma! mare parte din mahalalele 
sale. La 26 Septembrie, Panin 
lua Tighina, Cetatea-Alba si 
Braila. 

In 1790, Martie, principele Co- 
burg, comandantul trupelor aus- 
triace amenin^a Vidinul, iar Su- 
varov Braila. In 21 August os- 
tilita^ile intre Turcl si AustriacT 
inceteaza; Turcif se retrag peste 
Dunare afara din garnizoanele 
din Giurgiu, Turnu si Braila. 
La 1809, Brasorosky impresura 
Braila, insa fara succes si mal 
tirziu generalul Pancration o sili 
sa capituleze. 

La 1 82 1, Grecii organizara in 
principate eteril pentru liberarea 
patriel lor de subjugul Turcesc 
si seful lor fu Ipsilante. Sulta- 
nui instiin^at despre aceasta, 
numi seraschier pe pasa de la 
Braila, dindu-I ordine ca, cu cel- 



1-al^I pasl de la Dunare, sa ia 
masurl pentru potolirea revo 
lu^iei ce se ivise in principate. 

In 1828, marele duce Mihail 
impresura Braila, in 1 5 Maiu ; in- 
su-sl imparatul Nicolae comanda 
bombardarea in ziua de 28 Maiu. 

Dupa mat multe lupte, Turcil 
capitulara, fund trada^i de un 
oare-care Hagi Pavel Pistol. 
La 18 Iunie, dupa ce Rusii 
aprinsera o miniera, darimara 
zidurile fortare^il. In acest asalt 
el perdura 2000 de oameni. 
Prin tractatul de la Andriano- 
pole, din 1829, in art. 2, se pre- 
vede ca fortare^ele de pe ripa 
stinga a DunareT sa se darime 
^i sa se restitue principatelor 
romine impreuna cu regiunele 
lor (Laurian, «Ist. Rom», 591). 

In 1 84 1, cete marl de Bul- 
garT si SirbT, sprijinite de con- 
sulul rus din Gala^T, treceaQ din 
fara la fra$tf lor de peste Du- 
nare. Ghica- Voda trimise ostl 
in potriva lor si la Braila avu 
loc o ciocnire in care mul$I 
Bulgari se innecara in Dunare. 
Raiaua Brailel se compunea din 
55 sate, a caror nume ni s'ati 
pastrat. (Dr.Baer. «M6moireshis- 
toriques et geographiques sur 
la Valachie», p. 189- 191). 

In timpul razboiulul Ruso-Ro- 
mino-Turc, 1877, Rusii tree Du- 
narea pe un pod intins intre 
Braila si punctul Ghecet. 

In urma tractatulu! de la Ber- 
lin, hotarindu-se alipirea Do- 
brogeT la teritoriul romin, ar- 
mata romina in asisten^a suve- 
ranulul eT, trecu Dunarea pe la 
Braila, spre a lua in posesiune 
noua provincie, care de sub 
Mircea statuse sub jugul turc. 

Spre partea de S.-E. a ora- 
sulu!, in dreptul vadulut Bu- 
duru, se afla in Dunare urmelc 
unut pod de piatra, carl se cu- 
nosc foarte usor prin anafoa- 
rele sau ochiurile, ce apa face 



la suprafaja. Vasele, cu deose- 
bire cind sunt incarcate, evita 
trecerea pe acolo, spre a nu fi 
expuse oprirel din cauza insu- 
ficienfei adincimel apei. De 
multe on s'a vazut vase oprite 
in acest loc din aceasta cauza. 

Batrinii spun ca alia data ur- 
mele podulul se vedeau la su- 
pra^a apeT, maT ales cind Du- 
narea era scazuta. 

Se crede ca ar fi fost facut in 
timpul Romanilor si c^ unea pro- 
vinciile imperiuluT roman de 
dincoace de Dunare cu cele de 
dincolo. Era asezat in drumul 
de la Cetatea sau Municipiul, 
locui unde e azf Braila, la ve- 
chea cetate Troesmis (Igli^a in 
Dobrogea) ale carei urme stau 
inca in picioare. 

In partea de N.-E., pe strada 
citadelei, se afla un beciu boltit, 
ce se zice a fi din timpul Tur- 
cilor cind servea drept erbarie. 
In parcul sati gradina publica 
de linga oras, se afla un mo- 
nument in forma de piramida, 
pentru comemorarea campaniel 
ruso-turce din 1828 si a admi- 
nistra^iunel rusesti in principate 
in timpul generalulul Kisselef. 
El nu va intirzia sa-sT gaseasca 
pereche intr'un monument si 
mat scump Rominilor : monu- 
mentul razboiului de la 1877-78 
pentru independen^a. 

Br&ila, stafie de dr. d. f. (jud. 
Braila, pi. Vadeni, com. Izlaz), 
pe linia Buzau-Gala^T, pusa in 
circulate la 13 Septembrie 1872. 
Se afla intre stabile Silistraru 
(9.3 kil) si Vladeni (12.4 kil.). 
InaHimea d'asupra nivelului raa- 
ril de 17 m. 24. Venitul acestel 
sta^iT, pe anul 1896, a fost de 
1.531.436 1. 15 b. 

Braila-Port, stafie, de dr. d. f. 
(jud. Braila, pi. Vadeni, c. Izlaz) 
pe linia Braila-Braila-Port, pusa 



Digitized by 



Google 



BRA1LEANCA 



623 



BRANE?Tl 



in circulate la 13 Sept. 1872. 
Departe de stasia Br&ila de 3.7 
kil. Inatyimea d'asupra nivelu- 
lu! miril de 6.14 m. Venitul 
acestel sta^il pe anul 1896 a 
fost de 798.128 1. 30 b. 

Braileanca, sfoara de mofie, in 
com. Mizil, jude^ul Buzati, avind 
ca 1 10 hect., cea mat mare parte 
arabile. 

Brailei, (Dealul-), jud. Covurluiu, 
corespondent Drumiilui-Brailei 
(v. a. n.). Pe capul acestui deal 
e satul Rogojeni ; Jine P m ^ 
aproape de Husi. 

Brailei (Drumul-). V. Drumul 
Brailei, comuna Basesti, pi. Mil- 
covul, jud. Falciu. 

Brailei (Drumul-), fosea, jud. 
R.-Sarat, ce pleach din R.-Sa- 
rat, merge d'alungul riulul Rim- 
nicul, strabate com. Obidifi, 
Nicolesti, Ciorasti-Gulianca, trece 
riul Buzau, §i duce la Braila. 
Servea la transportul producte- 
lor acestui judej la $chela Brai- 
lei. Era drumul po$tei vechl. 

Brailei (Glrla-), girld, de mici 
insemnatate, in jud. Tulcea, pi. 
Macin, pe teritoriul com. Pisica. 
Se desface din Dunare, din drep- 
tul mile! 86, ceva mai sus de sa- 
tul Pisica. Se indreapta spre E. 
taie grindul Pisica si grindul 
Brailei, §i, dupa un curs de 10 
kilom., se varsa iar in Dunare, 
in dreptul milei 76. Br&zdeaz& 
partea nordica a piasel si a co- 
munel. Comunica cu balta Po- 
pina, pe care o alimenteaza. 
Este inconjurata de toate par- 
parjile cu stuf. 

Brailei (Grindul-), grind, sau 
loc ridicat de-asupra stufulu! | 
inconjurator, in jud. Tulcea, pi. j 
Macin, pe teritoriul com. Pisica. | 



Este o prelungire a grindulu! 
Pisica. Are o direcfiune gene- 
rate de la Vest spre Est, o 
lungime de 4 kilom. si o su- 
prafa^a de 40 hectare. Este in- 
conjurat de treT parflf cu stuf, 
$i este strabatut de aiungul de 
Girla-Briilei. 

Braileni-Animoasa, sat, cu 32 
fam., jud. Arges, pi. Pitesti; 
face parte din c. r. Biscovul- 
Flesti. 

Braili^a, sat, in plasa Ialomi^a- 
Balta, pendinte de comuna Piua- 
Pietril, jud. Ialomi^a. Este situat 
pe malul sting al riulu! Ialo- 
mifa, la o distan^a de 2 kilome- 
tri spre S. de satul de resedin- 
{a si in dreptul satuluT Chioara, 
care este pe malul drept al 
riulul. Peste Ialomi^a aci se afla 
un pod de lemn. 

Populajiunea acestui sat este 
de 103 fam. RominI §i 3 fam. 
pgani. 

In sat e o biserica, construita 
la 1845, la care servesc dol 
preo^t si do! c}ntare{I. 

Vite sunt: 640 boT, 245 cat, 
1296 ol si 158 porci. 

Brailoiul, vale, numita si Valea- 
Br&iloiulul, in plasa Dumbrava, 
jud. Mehedin{i, com. rur. Adu- 
na^i-TeiuluT, pe care este ase- 
zat parte din satul Adunafi- 
TeiuluT. 

Braioaia, fes, jud. Neamfu, si- 
tuat intre dealurile Mesteacinul 
§i Ghigoesti, pe teritoriul co- 
mune! $erbesti, plasa Piatra- 
Muntele. Prezinta terenurl cul- 
tivable. 

Brai^eni. V. Jurcani, sat, com- 
Gugesti, pi. Mijlocul, jude^ul 
Falciu. 

Br&je$ti, pddure, supusa regi- 



mulul silvic, proprietate a mos- 
nenilor Brajesti, com. Badeni- 
PamintenT, plaiul Dimbovija, jud. 
Muscel, inintindere de 100 hect. 
avind esen^a dominanta fag si 
etate de la 20 — 30 ant. 

Se invecineste la N. cu Ba- 
deni-Ungureni, la S. cu pir. 
Stoeneasca, la V. cu riul Dim- 
bovi^a si la E. cu livezile din 
Brajesti. 

Brajesti, plain, com. Badeni-Pa- 
mintenl, plaiul Dimbovi^a, jud. 
Muscel. 

Brandu§eni, fes, ce se intindein 
partea de N. a com. Soles ti. 
din pi. Crasna, jud. Vasluiu. Se 
zice ca pe el ar fi fost in ve- 
chime un tirgusor cu acest 
nume. 

Acest ses, se mai numeste si 
$esul-RaculuI, nume imprumu- 
tat de la iazul numit Racul, ce 
se afla in jos de el. 

Braneasa, trup de mo fie, {ine 
de Stoborasti ; e ca de 500 
pogoane, situate parte in jud. 
Teleorman, parte in jud. Ok. 

Braneasa, vdlcea; se formeaza 
la N. pe teritoriul com. Crim- 
poia, pi. $erbanesti, jud. Olt, 
si se varsa in Dorofeia, chiar 
in comuna. 

Brane^ti, com, rur,, in plaiul 
Dimbovi^a-Ialomi^a, jud. Dimbo- 
vi{a. Aceasta comuna este si- 
tuata pe vale, pe malul drept 
al Ialomitel, la zece kil. spre 
N. de Tirgoviste. Este inve- 
cinata de dealurile urmatoare: 
Muchia-Dealulul, Procsanul, Hu- 
mele, Magura, Ghidiul, Viile- 
Batrine, Virful - Vid, Muchia - 
Strimtoarei si Motilfa. Pe par- 
tea rasariteana curge riul Ialo- 
mi{a, pe care sunt tref mori 
de apa si un fierastraii de taiat 



Digitized by 



Google 



BRANE$TI 



624 



BRANE^TI 



scindurT. Tot in raionul comuneT, 
peste Ialomi^a, in partea stinga, 
se varsa riul Bezdedelul. In fa{a 
com. Brane^ti se afla marea fa- 
brics de praf de pu$ca, Pudraria 
armate! de la Lacule^e, care 
e situata pe malul sting al Ialo- 
mi^ei, pe $oseaua Tirgovi?te-Pu- 
cioasa. Pudraria nu se desparte 
de Brane^ti, de cit prin riul Ia- 
lomi{a. Brane?ti nu are alte ca- 
tune alipite. Numara 1400 lo- 
cuitorl Romini. Produce mai ales 
prune, din care se face {uica. 
Se fabrica aci var de o buna 
calitate. Este un izvor cu apa 
sarata in apropiere de val- 
ceaua care desparte comuna 
Brane^ti de com. Glodeni, $i 
anume la punctul Valea-Plopu- 
lui. La Brane^ti se face un bilciu 
anual la 20 Iulie (Sf. Hie). A- 
cest bilciu este vizitat in toate 
verile de cea maT mare parte 
a persoanelor, care fac cura in 
baile Pucioasa ?i Vulcana, cacT 
de la Brane?ti pana la Pucioasa 
sau Vulcana, nu este mai mult 
ca treT sfertun de ora caiare 
sau cu chervanul. 

In Brane§ti sunt doua bisericl 
$i o $coala. LocuitoriT sunt mo§- 
nenl neam-de-neam. Chiar mo- 
bile $i padurile manastireT Bu- 
nea, care azT sunt ale statuluT, 
au fost tot ale Brane^tenilor. 

$coala din Brane?ti este mixta, 
cu un inva^ator $i frecuentata 
de 29 — 45 copiT, elevT^i eleve. 
In toata comuna sunt peste 232 
copii de ambe sexe cu etatea 
de $coala. $coala din Brane^ti 
n'are pamint. Localul este bun, 
cladit anume pentru $coal&, dar 
cu primaria la un loc. $coala 
s'a fundat in 1872. 

Brane?ti are un venit de 2470 
lei 91 peste 320 contribuabilT. 

Aceasta comuna se inveci- 
ne?te spre Est cu com. Po- 
durile $i Glodeni, despar^ndu-se 
de Glodeni prin dealurl $i val- 1 



ceaua nuraita Apa-DealuluT, iar 
de Poduri prin riul Ialomi^a; 
spre V. se invecine^te cu cat. 
Vulcana-d.-j\, in care se afla 
baile Vulcana, de care se des- 
parte prin padurT, livezi ?i pi- 
riul Vulcana $i cu care se leaga 
prin $osea comunala ; spre N. 
se tnvecine^te cu baile Pucioasa 
?i spre S. cu Vulcana-Pandeli, 
de care se desparte prin cim- 
pie $i se une^te prin ?osea co- 
munala. In aceasta com. se afla 
o manastire. Vezi Fusea. 

Brane§ti, com. rur. t in pi. Jiului, 
jud. Gorj, in partea de S. a 
com. Bro$teni, situata parte pe 
loc $es $i parte cam pe linga 
lanful de inahVimT din stinga 
Jiului numit Culmea-JiuluT. Se 
compune din catunele Brane?ti 
$i Capul - DealuluT. 

Are o suprafa^i cam de 1533 
hect., din carl 200 hect. p&dure, 
350 hect. loc de cultura, fine{e 
$i pa$une, e proprietate a sta- 
tuluT; iar 903 hect. sunt ale loc. 
dimpreun£ cu 24 hect. viT $i 56 
hect. livezi de prunl. 

Are o populate de 383 fa- 
miliT, din carl 7 familii pganT, 
cu 1554 suflete, 372 contribua- 
bilT. LocuitoriT poseda 65 plu- 
gurl, 1 30 care cu bol, 1 1 carufe 
cu cat, 433 vite marl cornute, 
51 cat, 881 01, 5 capre, 165 
riinatorl $i 100 stupl. 

Venitul com. este de 2685 
lei, iar cheltuelile de 2163 lei, 
banl 52. 

Pe margin ea despre V. a a- 
cestei com. §i paralel cu ea 
trece ?oseaua Filia^i-T.-Jiul, care 
o pune in legatura la N. cu co- 
muna Bro^teni, iar la S. cu co- 
muna urbana f in^areni, din jud. 
Dolj. 

Comuna poseda I moara pe 
apa Jiului, cu 5 alergatorl, 2 
circiuml, 1 1 pu{urT $i 2 izvoare. 

Are un local de primarie; o 



§coala, frecuentata de 47 elevl 
§i 3 eleve din 58 inscri^I ; 2 
bisericl, deservite de 1 preot 
$i 2 cintarep. 

Brane§ti, com, rur., pi. Dimbo- 
vi{a, jud. Ilfov, la E. de Bu- 
cure?ti, situate pe farmul sting 
al vaeT Pasarea, 23 kil. departe 
de Bucure^ti. Pe la Nordul co- 
muneT trece calea fierati Bucu- 
re?ti-Calara$i $i §oseaua jude- 
{eana Bucure$ti-Braila. Sta in le- 
gatura cu satul Pasarea printr'o 
$osea vecinala. 

Se compune din satele Bra- 
ne^ti ^i Vadul-Anef, cu o po- 
pulate de 1511 loc, car! traesc 
in 276 case, cea mai mare parte 
Bulgari. 

Suprafa^a totala a comunei 
este de 3506 hect. 

Statul, proprietatea e a lul, 
are 22 11 hect. din carl cultiva 
prin arenda^il sai 1 63 1 hect. 
(35 ramin sterpe, 120 izlaz, 425 
hect. padure).Locuitoriiau 1295 
hect., din care rezerva 7S pen- 
tru izlaz, cultivind restul. 

Mo$ia Br5ne$ti, impreuna cu 
pSdurea, s'a dat la anul 1854 
de Sfinta Mitropolie in schim- 
bul une! a patra parte din mo- 
$ia Cimpina (Prahova). Se a* 
renda atuncl cu 29,000 1. vechl 
§i valora 12,000 galbeni. 

Comuna numara 260 contri- 
buabilT $i are un budget de leT 
7285 la veniturT ?i de 7162 la 
cheltuelT. In anul 1885 erau 347 
contribuabilT. 

Dintre locuitorT, 400 sunt plu- 
garT. Ocupa^ia lor de capetenie 
e agricultura ^i cre?terea vitelor. 

Aratura se face cu 161 plu- 
gurT: 85 cu boT, j6 cu cal. Lo- 
cuitoriT au 177 care §i carafe: 
92 cu boT ^i 85 cu cal. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumarT $i 2 hangiL 

Numarul vitelor e de 901 vite 
man (395 caT §i epe, 18 anna- 



Digitized by 



Google 



BRANE?TI 



626 



BRANEfTI SAU BRANEASA 



sari, 260 boT, 72 vacl, 39 vifel, 
6 taurl, 40 bivoll §i 7 1 bivoltye) 
$i de 2820 vite mici (35 capre, 
285 porcl $i 2500 ol). 

Improprietari^T sunt 321 lo- 
cuitorl ?i neimproprietariJI 86. 

Brane§ti, sat, jud. Bacau, plasa 
MunteluT, comuna Podurile. De- 
partarea de aci la satul Podurile 
este de 1750 m. 

Br&ne§ti, sat, in com. Vlade^ti, 
plasa Prutul, jud. Covurluiu, cu 
142 case, 143 familil $i 570 su- 
flete, o biserica ?i o $coala. Te- 
ritoriul ce-I apar^ine e in intin- 
dere de 2166 hect. ?i 45 aril in 
total, din car! 17 16 apartfn pro- 
prieta{il marl ?i 450 hect. §i 45 
arii satenilor. 

Brdne§ti, sat, situat pe valea 
Pasarea, pi. Dimbovija, jude^ul 
Ilfov. Face parte din com. rur. 
cu aceia§I nume. 

Aci este re$edin{a judecato- 
rulul de ocol $i a primariel. 

Are o biserica, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 2 preop 
$i 2 cintare{I; o ?coaU rurala, 
frecuentata de obiceiti de 50 elevl 
$i 8 eleve. Localul s'a construit 
de judej in anul 1879. Cu $coala 
rurala, comuna cheltue^te 1905 
lei anual. 

Populafia satulul e de 1191 
suflete. 

Suprafafa totala a satulul e 
de 2682 hect., din carl poseda 
statui 1600 hectare $i locuitoril 
1882 hect 

Statui cultiva prin arenda$il 
sal 1320 hectare (30 ramin 
sterpe, 100 izlaz $i 150 padure). 
Locuitoril cultiva 992 hect. (2 
ramin sterpe, 40 izlaz ?i 48 cul- 
tura vi^el). 

Numarul vitelor marl e de 
722 ?i al celor mic! de 490. 

Satul este intretaiat printr'o 
vale adlnca cu smircurl $i iz- 



voare ce aii direcfia spre E., 
vale care se plerde la distan^a de 
400 metri la S., egalindu-se cu 
solul plan. 

Popula^ia acestul sat e in cea 
mal mare parte bulgara, for- 
mate din Bulgarii emigra^I din 
Bulgaria prin secolul al 18-lea. 
Obiceiurile lor difera de ale Ro- 
minilor. 

Nu se $tie de unde vine nu- 
mele satulul de Brane^ti; se 
crede insa ca deriva dela Bra- 
ni?te, ce insemneaza mic cini- 
pulej in mijlocul paduriior $i 
chiar batrinil spun ca au pome- 
nit imprejurul acestuT sat crin- 
gurl de padure $i maracinet. 

La Sud de satul Brane$ti, la 
distant de */* kil., in ni?te rlpl, 
s'a gasit, in anul 1890, un bor- 
can de lut ca de 10 decalitri 
marime, §i de forma foarte 
vechie. Tot spre Sud de sat, la 
distanfa de 800 m., in apropiere 
de padurea Cucul, ?i pe linga 
drumul ce duce spre Obile?ti- 
Calara$i, este o magura ca de 
5 m. inatyime §i in suprafa^i ca 
de 400 m. p.; iar in partea de 
Sud apadurel Cucul, intr'un cot 
al girlei locale ce prezinta un 
loc de ascundere prin ridicarea 
maiulul drept ?i pozi^iunea pa- 
durel, se gasesc mal multe gropi, 
unde se presupune ca sta^ionaQ 
o$tf. 

In cotul padurel Cucul, se 
adaposteau iocuitori in timpl de 
r&zmeri{e. 

Spre N. de Brane^ti, la dis- 
tant de 400 m., in punctul Va- 
lea-Pasarea, alaturl cu ?oseaua 
judefeana Bucure?ti-Braila, este 
pepiniera $coaleI de silvicultura, 
unde sunt cladite localurl pen- 
tru re$edin{a $efulul silvic $i a e- 
levilor $coaleT de silvicultura, care 
fac practica prin padurea Cucul. 

Br&ne§ti, cdtun, comuna Bolovani, 
jud. Dimbovija. 



Brane§ti, cdtun, jud. Gorj, re$e- 
dinja comunel cu acela^i nu- 
me. Are o suprafa^i de 1237 
hect., din carl 200 hect. padure, 
?i 350 hect. loc de cultura, fi- 
nea^a ?i pa^une sunt proprieta- 
tea statuluT, iar 635 hect. sunt 
a locuitorilor, cu 16 hect. vil, 
$i 36 hect. livezi de prunT. 

Are o populate de 243 fa- 
milit, cu 953 suflete Romint, 3 
familil f iganT cu 17 suflete; are 
249 contribuabili. 

Locuitoril poseda 45 plugurT, 
70 care cu bol, 9 caru^e cu cai, 
399 vite marl cornute, 36 cat, 
417 ol, 5 capre $i 83 rimatorf; 
70 stupl. 

Catunul poseda o moara pe 
apa, cu S alergatorl, construita 
in anul 1883, proprietatea sta- 
tuluT ?i arendata anual cu suma 
de lei 1000. Aci sunt 2 circiu- 
ml, 11 pu^url §i 2 fintinT. 

Are 1 $coala, infiintata in a- 
nul 1852, ?i frecuentata de 50 
elevl, din carl 3 fete. 

Are 1 biserica de zid iacuta 
de preotul C. Cocoroveanu, in 
anul 1859, deservita de 1 preot 
$i 1 cintaref, 

Brane§ti, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Ilfov, plasa Mosti$tea, cat. Br£- 
ne?ti. Se afla pe linia Bucu- 
re^ti-Ciulnita. Pusa in circulate 
la 17 Noembrie 1896. Intre sta- 
bile Pantelimon 13.4 kil., ?i Fun- 
dulea 12.2 kil. Inatyimea d'asu- 
pra nivelulul marii de 67 ra ,S7. 

Venitul acestel sta^il pe anul 
1896 a fost de 54.084 lei. 

Brane§ti sau Braneasa, deal, 
la E., pe teritoriul com. §erba- 
ne^ti-d.-j., plasa §erbane?ti, jud. 
Olt; are direc^iunea N.-S., pa- 
ralel cu Dealul-Vedel. Se for- 
meaza intre valea Brane?ti §i Va- 
lea- Vedel, pe o distant de 6 
kil.; are o inatyime de 8 — 14 
metri. 



MM0. iUrtU /ti'tiotmr timgmftrt 



79 



Digitized by 



Google 



BRANE$TI 



62« 



brAnistari-de-jos 



Brane^tl, mope particular^, de 
17 16 hect., in com. VlSde$ti, 
plasa Prutul, judeful Covurluiu. 
DupS intrebuin^are, terenul a- 
cestei mo?ii se specifics ast-fel : 
513 hect. 36 aril pSmint arabil, 
217 hect. 36 arif ima$, 27 hect. 
17 aril vtf, 85 hect. 80 aril pS- 
dure, 42 hect. 90 aril luncS, 37 
hect. 1 8 aril flne^e $i 802 hect. 
23 aril baltS. 

Brane§ti, mo§ie a statuluT, in jud. 
Ilfov, pendinte de mSnSstirea 
Cernica, care s'a arendat pe pe- 
riodul 1883 — 93 c u 37,927 lei 
anual ?i din care arendS s'a 
scSzut la 1 Aprilie 1890, suma 
de lei 13882 anual pentru 552 
hect. carl s'au vindut in loturf 
la locuitorl. 

Br&ne§ti, pddure a statulu!, in m- 
tindere de 150 hect, pendinte 
de com. BrSne§ti, pi. Dimbo- 
vi{a, jud. Ilfov. 

Br&ne§ti, piriiaf, jud. BacSQ, pi. 
Muntelul, care curge pe teri- 
toriul satuluT BrSne^ti, din co- 
muna Podurile, in direcjie nor- 
dicS §i se varsS in piriia?ul Fun- 
dStura. 

Brane^ti, vdlcea, jud. Teleorman, 
prin mijlocul cSreia curge un 
piriia? cu acela?! nume. Incepe 
din spre cStunul BSde$ti, din pi. 
TeleormanuluT $i formeazS li- 
mita cea din urmS intre jude- 
{ele Olt ?i Teleorman, trecind 
pe lingS comunele Stobore^ti, 
Meri^ani $i Ghimpejeni. 

Br£ne§tilor (Valea-), vale, co- 
muna OlSne?ti, plaiul Cozia, jud. 
Vilcea, care se varsS in riul 
OlSne^ti, pe teritoriul com. OlS- 
ne$ti. 

Braneful, com. rur., pi. Olte^ul- 
Oltul-d.-s, jud. Roinanafi, si- 



tuate aproape de confluenfa riu- 
lul Mirila cu Burluiul, la poa- 
lele dealului Sarul (188 m. al- 
titudine d'asupra nivelulul mS- 
ril). E strSbStutS de §oseaua 
Pirscoveni-Lede$ti $i de linia fte- 
ratS Slatina-Craiova. Se aflS la 
26 kil. departe de Caracal $i la 
7 kil. de Bal?. E formats nu- 
maT din satul cu acela?T nume. 
Are 136 de contribuabilT, 201 
cap! de familie ; in totul are 723 
locuitori, din carl 8 f iganl, 4 
Grecl $i restul RominT, din can 
353 bSrbafr 380 femel; 359 cS- 
sStorip, 374 necSsStoritl ; 26 
§tiind carte §i 707 ne $tiind. Bud- 
getul comunel pe 1886/87 a fost 
de 1846 lei la venit §i 1796 la 
cheltuelT. Ocupafia locuitorilor 
e agricultura §i cre^terea vite- 
lor. Vite marl sunt 407, vite 
mid 840, rtmStorT 266. Are 4 
circiume. Are o bisericS, Sf. Ni- 
colae (1875), deservitS de un 
preot $i 2 cintSre{I. I se ma! 
zice §i Gorganul. 

Branila, piriu, udS partea de N. 
a com. Dobroteasa, pi. Oltul- 
d.-s., jud. Olt, ?i se varsS in 
girla Cungrea-Mare, pe terito- 
riul com. Simbure?ti, dupS ce 
prime?te pe dreapta valea Pur- 
cSreafa ?i pe stinga valea Lacul. 

Brani§tari, jud. Ilfov. VezT DS- 
rS$ti. 

Br&ni§tari, com. rur., compusS 
din cStunele BrSni$tari-d.-s., BrS- 
ni?tari-d.-j., BrSni^tari - Mortem 
sau CSlugSreni $i NSneasca, si- 
tuate pe valea Cilni^tea, din jos 
de CSlugSreni, pi. Cilni?tea, jude- 
\\x\ Vla$ca. Distanfadela Giurgiu 
e de 32 kil., iar de Ghimpaft 
re$edin$a p!S$eI, de 22 kil. 

In 1887 se aflau aci 175 con- 
tribuabilT din 865 suflete. 

VenituI comunel in 1886 era 
de lei 8424, iar chelt. de lef 



4451. In 1887 venitul era de 
1. 281 1, iar cheltuelile de 1. 2418. 

In 1887, in aceastS com. s'a 
semSnato suprafaJSde 900 hect. 
cu diferite cereale. 

Sunt douS bisericf: una la 
BrSni$tari-d.-s. ?i alta la BrS- 
ni$tari-Mo$tenT ; ambele au do! 
preofl $i 4 cintSre^f. In 1888 s'a 
oficiat in aceastS comunS 59 bo- 
tezuri, 1 1 cSsStorii $i 39 inmor- 
mintSrl. Bisericile depind de pa- 
rohia BrSni^tari. 

Este o $coalS mixtS cu 3 clase, 
in care au urmat, in 1888, 26 bS- 
e^I ^i 11 fete. 

In 1888 se cultivau 27 hect. 
de vie. Aci sunt pometurl multe 
§i duzl cu cari se cresc mulp 
gindacl de mStasS. 

Exists in comunS o moarS de 
foe cu 2 pTetre. 

Prin BrSni?tari trece ?o - 
seaua vecinalS ce duce din §0- 
seaua nationals Giurgiu-Bucu- 
re^ti, din dreptul CSlugSrenilor, 
pe valea Cilni^tet, prin satele 
BrSni^tari pSnS la Comana. Este 
departe de stasia drumuluT de 
fter Comana ?i de halta GrSdi^tea 
cu 9 kil., CSlugSreni sunt la 4 
kil., Giurgiu la 39 kil., Bucure^ti 
la 30 kil. 

In aceastS comunS s'au impro- 
prietSrit in toate cStunele 159 
locuiton fo$ti clSca^i, pe o su- 
prafa^S de 632 hect. 

Sunt 6 circiumT. 

Brani§tari-de-Jos, cat., pendinte 
de com. Brani§tea, pi. Cilni^tea, 
jud. Vla?ca, situat pe partea 
stingS a vSef Cilni^tea ^i proprie- 
tatea d-lui Hie G. Protopopescu. 
Suprafafa totals a mo^ief e 
de 644 hect. In 1864 s'au im- 
proprietSrit 63 locuitorl pe o su- 
prafa^S de 287 hect. $i a mal 
rSmas proprietate particulars 357 
hect. 

Pe o suprafaJS de 12 hect. 
este vie. 



Digitized by 



Google 



BRANI$TARI-DE-SUS 



627 



BRATANUL 



In acest catun sunt: 182 bol 
$i vacT, 40 cat, 602 01 §i 280 
rimStorT. 

In sat sunt 2 circiuml. 

Br&ni§tari-de-Sus sau Dobro- 
te§ti orl Sfrbeni, cat, pendinte 
de com. Br£ni$tari, pi. Cilni§tea, 
jud. Vla$ca, proprietatea d-lui 
C. Goga. 

Venitul anual este de 25000 1. 

Suprafaja intregei proprieta^I 
e de 1683 hect. S'au dat la 1864 
la 61 locuitori, fo$ti claca$T, su- 
prafafa de 225 hect. §i a raal 
r&mas 1458 hectare proprietate 
particular^. 

Aci este o padure de lunca 
$i 6 hect. cu vie. 

Proprietatea e si tuata pe coasta 
stinga a ape! Cilni§tea, din jos 
de Calugareni. 

In cat. sunt: ?coala comu- 
naia; o moara de foe cu 2 pie- 
tre; o biserica cu hramul Sf. 
Gheorghe, deservita de un preot 
§i dol cintarejl ?i in care, in 
1888, s'au oficiat 35 botezurf, 
8 c&satorii ?i 28 inmormlntarf. 

Vite sunt: 154 bol ?i vaci, 
30 caT, 870 of ?i 240 rimatori. 

Sunt 2 circiumT. 

Br&ni§tari-M&nastirel, eel zice 
?i Calugari^a, cdtun, pendinte 
de com. Brani$tea, plasa Cil- 
ni?tea, jud. Vla$ca, situata pe 
partea stinga a vaeT Cilni^tea, 
pi. Ctlni^tea. 

In 1864 s'au improprietarit aci 
35 loc., fo?tI claca?T, pe 120 hect. 

Brani^teni, com. rur., in pi. Si- 
retul-d.-j., jud. Roman, spre o- 
ra$ul Roman $i la o departare 
de 10 kil. de el $i de 9 kil. de 
re$edin{a placet. Este a^ezat pe 
ultima terasa a dealurilor ce vin 
in dreapta riulul Moldova. Este 
alcatuita din satele: Brani?teni- 
d.-j., Brani?teni-d.-s. ?i Fele$ti, 
cu re?edin$a com. in satul Bra- 



ni$teni-d.-j. Are 341 cap! de fa- 
miliT, 240 contrib., 1248 loc, 
din car! 43 $tiu carte ?i 307 
case. Popula^ia este romina, a- 
fara de 2 fam. Evrel. Sunt 314 
vite marl cornute. Are o bise- 
rica de zid $i o $coala primara 
mixta, care a fost frecuentata 
in anul scolar 1886—87 de 13 
elevl din 24 inscri?!. pne de 
circumscripta fiscala Duice?ti. 
Venitul anual al com. este de 
let 2418 ?i chelt. de 2316 lef. 



Br&ni§teni. V. 

jud. Arge?. 



Podul-Bro?teni, 



Br&ni§teni, mope, jud. Neamfu, 
numita in vremurl $i Barbu^eni. 
A fost proprietatea lul Miron 
Costin $i focea parte din {inutul 
Neam^ulul. Fadndu-se insa o de- 
limitare a hotarelor dintre ju- 
deje, aceasta mo$ie a trecut la 
jud. Roman. 

Brani§teni, piriU, ce curge prin 
jud. Roman, pi. Siretul-d.-j., co- 
muna Brani^teni. Izvore^te din 
margineajudejului, din satul Gi- 
ni{e$ti. Curge de la N.-V. catre 
S.-E.; uda satul Brani^teni $i la 
satul Trife?ti se varsa in piriul 
Valea-Neagra, de a dreapta. 

Brini§teni-de-Jos, sat, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-j., com. 
Brani?teni, pe malul drept a 
pir. Brani^teni, spre V. de ora- 
?ul Roman, la o departare de 
10 kil. de el ?i de 9 kil. de re- 
§edin$a placet. Este a$ezat pe 
platou. Are 196 cap! de fam., 
157 contrib., 710 loc, din carl 
39 $tiu carte ?i 165 case. Popula- 
{iunea este romina afara de 2 fam. 
Evrel. Sunt 205 capete de vite 
marl. E re?edin$acom. Brani?teni. 
Are o bis. de zid $i o ?coala 
mixta, care a fost frecuentata 
in anul ?colar 1886—87 de 13 
elevl, din 24 inscri^I. 



Acest sat dateaza dinainte de 
1 508, dupa cum se constata din o 
piatra ce d. V. A. Urechia a aflat 
in biserica §i care poarta aceasta 
data. Biserica actuala este fecuta 
la 1520 de un boer $i relnoita 
in urma de Stefan Tora§a. In a- 
ceasta biserica d. V. A. Urechia 
a descoperit, in August 1886, 
mormintul cronicarulu! moldo- 
vean Miron Costin, decapitat 
din ordinul Domnulul Moldovel 
C. Cantemir, in Decembrie 1 69 1, 
pe una din piejele ora$ului Ro- 
man. 

Acest sat se numea in ve- 
chime Barbo^i saQ Barbe§ti §i 
era mo$ia cronicarulul Miron 
Costin. 

Tradifiuneapopulara, pastrata 
pri'ntre locuitoriT acestul sat, 
pune insa Barbo^i saQ Berce^ti 
pufin malla E., tot in coprinsul 
acesteT comune, in marginea 
iazuluT numit Iazul-luT-Voda. 

Br&ni§teni-de-Sus, sat, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-j., com. 
Brani?teni, pe pir. Brani^teni, 
spre V. de satul Brani?teni-d.-j., 
?i alaturea de el. Are 145 cap! 
de fam., 83 contrib., 538 loc, 
din cart 4 $tiu carte ?i 142 
case. Populafiuneaeste numal ro- 
mina. Sunt 109 capete de vite 
marT. Acest sat se mal nu- 
me$te ?i Tirsi. 

Br&ni§tioara 9 padure, cu lemne 
de stejar, girni^a, gorun, etc, 
pe proprietatea statulul numita 
Schitul-Greci, com. Mierle^ti, pi. 
Siul-d.-s., jud. Olt. Formeaza 
un trup cu Schiteanca ?i Mu- 
$atul, in intindere cam de 500 
hect. 

Branoaia, numire data unel 
parti din padurea Buciumenilor, 
jud. Tecuciu. 

BrStanul sau Pu^ul - Balel, 



Digitized by 



Google 



BRATANEASA 



628 



BRATEASCA 



vale, jud. Vla^ca, ce da in va- 
lea Brezoiul, pe propietatea Sin- 
gureni, a d-lor General Zefcari 
§i Filipescu. 

Brataneasa, vdlcea> com. Cer- 
mege$ti, pi. Cerna-d.-j., judejul 
Vilcea. 

Br&ta§anca, tnofie nelocuitd,]\x6. 
Ilfov, pi. Negoe§ti. 

Br&t&§anca, padure particular^, 
supusa regimulu! silvic, com. 
Dae^ti, plasa Oltul-d.-s., jud. 
Vilcea. 

Brata§anca, trup de p&dure a 
statulul, in intindere de 28 hect. 
formind padurea Dae?ti, situate 
in comuna Pope$ti, plasa Cer- 
na-d.-s., jud. Vilcea, impreuna 
cu trupurile Firigba, Valea-Mar- 
culul, Valea-Calulul $i Baeasa- 
Schitul. 

Br&ta$anca ?i Olari sau M&rgi- 
neni-de-Jos,jud. Prahova, tru- 
puri de tnofil, ale Statulul, pen- 
dinte de mSnastirea Margineni, 
carl pe periodul 1888-93 s'au 
arendat cu 15.100 lei anual. 

De la 1 89 1 s'au vindut de vedf 
la locuitorl. 

Brata§anca-Ungureni, sat, fa- 
ce parte din com. rur. Dirma- 
ne$ti, pi. Filipe$ti, jud. Prahova. 
Proprietatea e a D-luT George 
I. Lahovari. Are case mar! $i un 
intins pare, o moara pe iazul 
Prahovel ?i un han. Satul este 
str&batut de ?oseiele Ploe$ti-Tir- 
govi?tea §i Ploe$ti-Filipe$ti-de- 
Tirg. — In apropiere (la vr'o 3 
kil.) se afla podul de fter peste 
riul Prahova pe ?oseaua Flo- 
es ti-Tirgovi?te. 

Biserica, reinoita in timpul din 
urma, are urmatoarea inscrip- 
{ie: «Acest sfint l&ca$ s'a facut 
de robul luT Dumnezeu Gheor- 



ghe LogofStu Danescu, sofia sa 
Florica, cu fiiisal: Scarlat, Iancu, 
Ilinca, Luxandra $i cu tot nea- 
mul lor $i cu jupin Cristodor, 
in zilele DomnuluT Gheorghe 
Caragea Voevod, §i cu blagos- 
lovenia Sfinfie! Sale Mitropolit, 
in anul 1813, Maiii 20, ?i re- 
inoita din nou cu ajutorul pro- 
prietarulu! George I. Lahovari 
$i a soviet sale Ana, nascuta 
Cocorascu $i intregeT ob?tii ?i 
cu sirguinja neobosita a sub- 
prefectuluT Emanoil Cocorascu, 
in anul 1892, zugrav G. Arsu- 
lescu.» 

Brata^anca - Ungurului, sat, 
face parte din com. rur. Mar- 
gineni-d.-s., plasa Filipe^ti, jud. 
Prahova. 

Brat&$ani, sat, face parte din 
com. rur. Calare^i-^einoaia (v. 
a. n.), pi. Negoe§ti, jud. Ilfov. 
Este situat la S. de Calare^i, pe 
malul drept al vael Mosti^tea. 

Se intinde pe o suprafa^a 
de 550 hectare ?i are o populate 
de 99 loc. 

Statuluf apar^in 475 hect. $i 
locuitorilor 75 hect. 

Statul cultiva prin arenda$il 
sat, 375 hect. (10 sunt izlaz $i 90 
padure). Locuitoril cultiva tot 
terenul, rezervind pentru izlaz 
10 hect. 

Are o bis. cu hramul Ador- 
mirea-MaiceT-DomnuluI, deser- 
vita de 1 preot ?i I cintaref. 

Numarul vitelor marl e de 98 
§i al celor mid de 124. 

Brata§ani, cdtun, in pi. Tirgulul, 
jud. Teleorman, pendinte de co- 
muna Neto^i. Este situat pe 
partea stinga a riulul Teleor- 
man, intre catunele Neto^i-d.-j. 
§i Bro^teni, ceva mal la o parte 
spre N. Populafiunea lul este 
de 241 suflete, din carl 47 con- 
tribuabill. Are o bis., cu un 



preot ?i un cintarej, precum $i 
o moara de macinat pe riul Te- 
leorman. 

Br&ta§ani, mope, in plasa Tir- 
gulul, jud. Teleorman, proprie- 
tatea mo^tenitorilor decedatu- 
luT G. Badescu. Are o intin- 
dere de 860 hectare pamint ara- 
bil §i 126 hect padure. 

Brat&§anul, p&dure a statulul, in 
intindere de 75 hect., pendinte 
de com. Calare^i-^einoaia, pi. 
Negoe^ti, jud. Ilfov. 

Brata§e§ti, schit mic 9 in jud. §i 
pi. Arge§, linga satul cu acela?f 
nume, metoc al Episcopiel de 
Arge$. Actualmente este redus 
la bis. de mir $i este intre^inut de 
stat, care inscrie in budget suma 
anuala de 1070 lei. 

Br&t&§e§ti (Vatra-Schitului-), 

mofie, cu o intindere de 2122 
pogoane, din care cea mal mare 
parte (2000 pog.) padure, in jud. 
§i pi. Arge$, fosta. pendinte de 
Episcopiade Arge?, proprietatea 
statului. Are o arenda anuala 
de 2200 let. Pe aceasta mo- 
?ie se aflS o povarna $i o moara. 

Br&teasca, sat t in jud. ^i pi. Ar- 
ge?ul. Face parte din com. rur. 
Vilcelele. 

Brate^ti, sat, pe riul Arge?, la 
N., la 10 kil. de Curtea-de-Ar- 
ge?, jud. $i pi. Arge^ul. Face 
parte din com. rur. Albe§ti-Bra- 
te?ti. Are 346 locuitorl $i o 
bis. cu hramul Inaljarea-Dom- 
nulul deservitA de un preot §i 
un cintare^. 

Brateasca, piriu, ce curge prin 
jude^ul Roman, plasa Fundul, 
com. Avere^ti §i BrSte^ti. Izvo- 
re?te din dealul Golani; curge 
de la S.-E. catre N.-V., udlnd 



Digitized by 



Google 



brAteiul 



629 



BRATE§TI 



satul Avere?ti-d.-j. (Golani) $i 
Brate$ti $i se varsa in rlul Sire- 
tul de a stinga, mal spre N. de 
satul Br£te$ti, dupa ce a primit 
in sine in dreapta piraiele Ave- 
re^ti, Lingurari $i David. 

Br&teiul, rzule(, intre mun$i! Ra- 
teiul $i Lespezi din plaiul Dim- 
bovi^a, jud. Dimbovifa. Pe acest 
riu sunt fter&strae de scindurT. 

Br&teni, com. rur., situata in par- 
tea de N.-V. a pia$e! $teftne$ti, 
jud. Boto^ani. Se intinde pe va- 
lea Ba$eulu!, vaile piraielor St- 
rata $i Hodoroaia §i pe dealurile 
de ambele paxf! ale Ba$eului. 

Comuna se compune din sa- 
tele : Brateni, ,Mihala$eni, Na- 
stas&, Negrescu (Sili§cani), Oda ; a- 
Sili$cani(Odaia-MoscovicI), Paun 
(Sili$cani-Raza$I), Rato$ul-Apos- 
tol $i Slobozia-Serafine$ti. 

Teritoriul comune! e deluros, 
dar de buna calitate. Are o in- 
tindere de 7020 hect. $i o pop. 
de 695 fam., sau 2167 suflete, 
to$I locuitori Romini, car! se o- 
cupa cu agricultura $i cu cre?- 
terea vitelor. Comuna numara 
528 contribuabil!. 

Intinderea locurilor cultivate 
e de 2773 hect. 

In partea de V. a comunel, 
pe dealurl, se intinde o padure 
de stejar, pe o suprafa^a de 310 
hect., care se exploateaza sis- 
tematic. 

In comuna sunt : 8 comer- 
cianp 91 4 meseria^T; $i 7 cir- 
ciume. 

Numarul vitelor e de 851 boT, 
641 vac!, 464 cal, 660 porct, 
2945 01. Sunt 37 stup! su albine. 

E strabatuta de piraele Ba- 
$eul, Sarata $i Hodoroaia. Are 
8 iazuri, 3 mor! de apa $i 1 
moara de abur. 

Budgetul comunel are la ve- 
nitur! 9717 lei, 86 ban! $i la 
cheltuell 9421 lei, 10 ban!. 



Sunt in comuna 3 bis. ?i 2 ca- 
pele, deservite de 2 preo{! $i 6 
cintaref! §i 2 $col! mixte cu 2 in- 
va^atori, 91 $colar! $i 13 $cola- 
ri$e. Sunt in com. 186 copil in 
etate de a urma la §coala. 

Brateni, sat, a§ezat pe coasta de 
E. a Dealulul-Bratenilor, in par- 
tea de V. a comunei Brateni, 
pi. $tefane?ti, jud. Boto^ani. Are 
o suprafa^a de 2280 hect. $i 

pop. de 280 familil sau 837 
suflete, din car! 109 contribua- 
bil!. 

Are o bis., cu 1 preot $i 2 
cintare^I, zidita de Constantin 
Jora la anul 18 19, $i o $coala 
mixta, intre^inuta de comuna, cu 

1 invajator §i 36 §colarI. 
Parte din mo§ie e acoperita 

cu padure de stejar in intin- 
dere de 310 hect. 

In vechime satul purta nu- 
mele de Dolniceni. 

Vite: 270 vite cornute, 124 
cai mar! $i mici, 1 231 de 01 
$i 185 porcl; 20 stup!. 

In acest catun este o cir- 
ciuma. 

Br&teni, sat, pe mo$iaSire{elul, din 
com. Lespezile, pi. Siretul-d.-s. 
jud. Suceava. A?ezat pe {annul 
sting al Siretulu!, numara 48 
case, populate cu 56 cap! de 
fam. sau 195 suflete (100 bar- 
bae $i 95 feme!), din car! 4 
strain!. Are 49 contribuabilf. 
Vatra satulu! ocupa 7 file!. A$e- 
zarile locuitorilor sunt buni§oare. 
Improprietari^! la 1 864 sunt : 
I frunta?, 3 mijloca$I $i 31 co- 
da?!, stapinind 79 file! $i 40 
praj. Biserica $i $coalele din Les- 
pezile servesc $i acestu! sat. 

La 1803: «Brate?ti a D-sale 
Paharn. Ioni^a Negre aveati 40 
liuzl, platind 376 le! bir anual, 
fiind ?i 3 liuz! de ce! ftra bir, 
la care se ma! adaugeau cbres- 
la$ii ot tam» cu 15 liuz! $i 140 



le! bir pe an». («Uricarul». de T. 
Codrescu vol. VII, p. 248). 

Pe la 1850: « Brateni cu tir- 
gul Lespezi, la {inutul Suceve!, 
ocolul Siretulu!, mo$ie a D-sale 
Spatarul Costache Bosie, cum- 
parata la anul 1842, de la D-lu! 
Comisul Iordache Gheleme $i 
D-ne! Baneasa Catinca Negre; 
are sat cu o bis., un preot, un 
dascal, un privilegiat, 9 nevol- 
nicl, 15 vadane, 13 slujba?! vol- 
nici, un vataf ; pe linga mobile 
Dolhasca, Heciul, Probota §i al- 
tele, cu un numar de 66 loc. 
(«Buciumul Rom.», an. I. p., 
426). 

Brateni, padure, in intindere de 
310 hect., in partea de V. a 
mo^ie! Brateni, com. Brateni, 
pi. $tefene$ti, jud. Boto^ani. 

Br&tenilor (Dealul-), deal, se 
intinde de la N. la S., trecind 
pe mo?ia Brateni, pi. $teftne$ti, 
jud. Boto?ani $i se prelunge^te 
$i in com. Dobirceni. 

Br&tescu, sat, in pi. Ialomija- 
Balta, pendinte de com. Perie^i, 
jud. Ialomi^a. Este situat spre 
N., la 1 kil. de satul de re$e- 
din^a. 

Acest sat, impreuna cu ca- 
tunele Arione$ti ?i Lata, a for- 
mat pana la 1885 com. Bra- 
tescu $i purta numirea de Mis- 
leanu si avea ca cat. satul Mi- 
lo$e?ti, care asta-z! formeaza o 
comuna. 

Aci este o ?coala mixta, cu 
un inva^ator xetribuit de com. 
$i cu 32 elev! $i 6 eleve. 

Locuitori! satulu! se ocupa 
cu plugaria. Lacul Fundata este 
la 600 metri de sat. 

Prin acest sat trece caleaju- 
de^eana Slobozia-Urziceni. 

Brate§ti, com. rur., in pi. Fun- 
dul, jud. Roman, spre S.-E. de 



Digitized by 



Google 



BRATE^TI 



630 



BRATESTI 



orasul Roman si la o departare 
de 7 kiL de el si de 1 5 de rese- 
sedinfa plasel, pe malul sting 
al riulu! Siretul. E formata din 
satele: Bratesti, Bratianul si Iz- 
vorul, cu resedin^a comunei in 
satul Bratesti. Are 254 cap! 
de familie, 301 contribuabili, 
1 146 locuitori, din carl 58 stiu 
carte si 285 case. Toata aceasta 
populate este romina afara de 2 
fam. Evrel. Aci se cultiva viea. 
Sunt 2324 capete vite mar!. 
Are o biserica si o scoala pri- 
mara mixta, care in anul sco- 
lar 1886 — 87 a fost frecuentata 
de 28 elev! (23 b., 5 f.) din 36 
inscrisl (31 b., 5 f.). Aceasta 
com. formeaza cu com. Ave- 
resti, Chilii si Giurgeni o cir- 
cumscripfie fiscala cu resedinfa 
in com. Bratesti. Venitul anual 
al com. este de lei 3101, bam 
63 si cheltuelile de lei 3026. Pe 
teritoriul acestel comune este un 
pod plutitor pe riul Siretul, peste 
care trece soseaua judefeana. 
Este legata cu orasul Roman 
prin sosea. 

Bratesti, sat, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., al com. Baranesti, 
situat aproape de izvoarele pi- 
riulul Caraclaul, la o departare 
de 6100 m. de satul Barsanesti 
(scoala). La anul 189 1 au urmat 
la scoala din acestcatun 17 b., 
din 61 copii in virsta de scoala. 
Are o biserica ortodoxa, cladita 
de locuitori pe la 1770. CirciumI 
sunt 4. Cap! de familie sunt 
117, suflete 485. Animale se 
numara: 25 cai, 267 vite cor- 
nute, 21 pore! si 242 capre. 

Bratesti, sat, pendinte de com. 
rur. Capreni, pi. Amaradia, jud. 
Dolj, situat la 4 kil. la S. de 
Stoina si la 5600 m. de Ca- 
preni-d.-j., catunul de resedin^a 
al comunei. 

E asezat pe dealul Icleanui. 



Populafia e de 41 familil, cu 
156 suflete. 

Din punctul de vedere bise- 
ricesc face parte din parohia 
Stoina. Locuitori! se imbiseri- 
ceaza la biserica parohiala din 
Stoina. 

Br&te§ti, sat, face parte din com. 
rur. Habudul, pi. Tirgsorul, jud. 
Prahova. 

Bratesti, sat, in jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Bratesti, pe am- 
bele malur! ale piriulu! Brateasca 
si aproape de varsarea lui in 
Siret, spre S.-E. de orasul Ro- 
man si la o departare de 7 kil. 
de el si de 15 kil. de resedin- 
{a plasel. Este resedinja comu- 
nei Bratesti. Are 1 46 cap! de fa- 
milii, 185 contribuabili, 679 lo- 
cuitori, din carl 39 stiti carte si 
158 case. Popula^iunea este ro- 
mina, afara de 2 familil Evrel. 
Are o moara cu vapori si mai 
multe de apa. Aci se cultiva 
viea. Sunt 15 84 vite mar! cornu- 
te. Are o biserica de lemn si o 
scoala primara mixta, care in 
anul scolar 1886—87, a fost fre- 
cuentata de 38 elevl, 23 baeflf 
S fete, din 36 inscrisl, 3 1 baeji 
5 fete. Localul scoale! este bun. 
Spre N. de acest sat si in apro- 
piere de el este un pod plutitor 
peste riul Siret, peste care tre- 
ce soseaua judefeana. Este le- 
gat cu orasul Roman prin so- 
sea. 

Br&te§ti, sat, pe mosia si in co- 
muna Pascani, judeful Suceava. 
Is! trage numele de la slavo- 
nescul brat, frate; dec! Brates- 
ti e sinonim cu Fratesti. Ase- 
zat pe coasta dealulul si sub 
poalele padurel cu acelasi nu- 
me, numara 151 case populate 
cu 157 cap! de familil, sau 699 
suflete, 357 barbajl si 342 fe- 
me!, din can 202 Lipovenl. Are 



79 contribuabili. Vatra satulul 
ocupa 46 falcl, 15 prajin! si 
30 stinjenl. Improprietartyl la 
1864 sunt 20 mijlocasl si 16 
codas!, staplnind 144 falcl, 77 
prajin! si 9 stinjenl. Drumurl 
principale sunt : la Pascani , 
3 kil. , si la Miroslavesti , 8 
kil. Biserica schitulul si scoala 
din Bosteni-Sodomeni servesc 
si acestul sat. Lipovenil aG bi- 
serica lor fara preot. 

Pe la 1850, « Bratesti, la #- 
nutul Sucevel, ocolul Siretulul, 
mosie a d-sale Visterniculul Ro- 
set Roznovanu. Are sat, cu 4 ne- 
volnicl, 7 vadane, 3 slujbasl vol- 
nicl; pe linga mosiile Pascani, 
Stolniceni, Prajesculul si altele, 
cu un numar de 36 locuitori.* 
(«Bucium. Rom.», an. I, p. 427). 

Br&te^ti, cdtun, pendinte de com. 
Catunul, pi. Neajlovul, judeful 
Vlasca. 

Br&te§ti, deal, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., com. Ripile, pe te- 
ritoriul catunulul Slobozia-Mie- 
lulul. 

Br&te§ti, iezer, in jurul schitulul 
cu acelasi nume, jud. Suceava, 
in suprafafa de 298 m. p. 

Br&te§ti, loc izolat, in judeful 
Neamfu, com. Pingara^i, plasa 
Piatra-Muntele. Se ma! numeste 
Bratesul. 

Bratesti, mo fie, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Barsanesti, de 
320 hect., care dad un venit 
de 6400 lei proprietarulul Gr. 
Sion - Gherel. Despre aceasta 
mosie, Th. Codrescu («Buciumul 
Rom.» pag. 427) ne relateaza: 
« mosie a case! raposatului Ser- 
dariO Gheorghe Lascar. Are sat, 
cu o biserica, 1 preot, 2 dascall, 
1 mazil, 1 1 nevolnicl, 2 vadane, 
10 slujbasl volnicl, I vatav; pe 



Digitized by 



Google 



BRATESTI 



631 



BRAT1EN1 



linga mo$iile Tirgul-Ocna, Bar- 
sane$ti, Lebe, Dofteana ?i altele; 
cu un numar de 45 locuitor!». 

BrSte§ti, mo fie, a statului, jud. 
Roman, plasa Fundul, comuna 
Brate$ti, arendata anual (1887) 
cu 12360 le!. Aceasta mo?ie 
apar^inea manastirilor Neamfulu! 
§i Secul, inchinate Mitropolie! 
starea I. 

Br&te$tisau Pravila, munte, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., pe terito- 
riul cat. Brate?ti. Pe coasta aces- 
tu! munte se aflalocalitatea numi- 
ta Barsanul, din com. Barsane§ti. 

Br&te§ti, padure a statului, jud. 
Roman, in pi. Fundul, comuna 
Brate?ti, in intindere de 716 
hect., din carl 680 hect. padure 
mare ?i 36 padure mica (za- 
voiii). Aceasta padure apar^inea 
manastirilor Neam^ulu! §i Secul, 
inchinate Mitropolie! starea I. 

Brate§ti, piriia§, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-j., din com. Barsa- 
ne$ti, care i$! are obir^ia in lo- 
calitatea numita Bratul ?i se 
varsa in piriul Caraclaul. 

Br&te?ti, piriif, afluent al Sire- 
tului, in lungime de 8400 m., 
judeful Suceava. Uda satul cu 
acela§! nume. 

Br&te§ti, schit de calugar!, in veci- 
natatea satulu! cu acest nume, 
jud. Suceava, intemeiat pe la 
inceputul acestu! secol de pro- 
prietarul mo?ie! Iordache Bal$. 
Roset Roznovanu il inzestra 
cu 100 hect. pamint cultivabil 
pentru Intrejinere. Adaposte?te 
12 monah!. In jurul schituluT 
este o gradina ?i o livada de 
arbor! roditori de 6 hect. Bise- 
ricufa e de zid, refacuta tot de 
proprietarul mo^iei, la 1844. 
(Vezi tirgul Pa$cani). 



BrSte§ti, si/ifte, jud. BacaQ, pi. 
Tazlaul-d.-j., com. Barsane?ti. 
La S. satulul Brate?ti de azl 
se gasesc urmele unut sat nu- 
mit tot Brate^ti §i a unel bise- 
ric! foarte vechl, de oare-ce se 
ftcea liturghia in limba sirbeasca 
$i bulgareasca. S'au gasit chiar 
carp sirbe^t! $i bulgare^tl. Bi- 
serica, se crede a fi fost ftcuta 
de mai multe secole. Astaz! 
este darimata. S'a gasit un 
act cu data 7246 (1738), in 
care se spune ca raze§ii din 
Brate^ti au dat o bucata de pa- 
mint pentru facerea unu! schit 
pe linga biserica. Spre N.-E. 
de biserica se afla un munte 
lipsit de orl-ce vegetafiune §i 
pe care se gase^te ozocherita 
(ceara de pamint). La poalele 
muntelu! curg piriia§e cu miros 
de pucioasa. 

Br£te§ti, mic fes, jud. Dolj, pi. 
Amaradia, com. Capreni, linga 
care piriul Amarazuia se varsa 
pe stinga riulu! Amaradia. 

Br&te§ti (Schitul-), schit, cu 
hramul Na$terea Domnului, linga 
satul cu acela$! nume, jud. §i pi. 
Arge^ul. Este redus la biserica 
de mir, deservita de un preot, 
un cintaref $i un paracliser, sala- 
riafi de stat. 

Br&te§ti-de-Jos, sat, jud. Dimbo- 
vi{a, pi. Dealul, cat. $i com. Ca- 
zaci. Are un lac in locul unde 
erau in vechime marile hele^tae 
Domne§t!. 

BrSte§ti-de-Jos, sat, jud. Dimbo- 
vi{a, pi. Dealul, com. Cazaci. 

BrStia, sat, in jud. Ialomifa, pi. 
Cimpulu!, pendinte de com. Fru- 
mu$ica. Este situ at sub coasta, 
pe lunca, la 3 kil. de riul Ia- 
lomi^a $i se invecine^te la E. 
cu satul Axintele §i la V. cu 



satul Panduri, care il desparte 
de satul 'de re$edin{a. Inainte 
purta numirea de Laptufoaia. 

Populajiunea satulul este de 
7 1 famili! Romini, I familie Greci 
§i 3 famili! r f iganl. 

In sat se afla o biserica, con- 
struita la 1844. 

Vite sunt: 250 cal, 700 oT, 
120 bo!, 80 porcT, 3 capre $i 
2 bivol!. 

Br&tiana, mic afuent al Suhal- 
Mic!, jud. Suceava. 

Br&tianca, cat mi, judeful Teleor- 
man, pendinte de comuna Fru- 
moasa; din pi. Marginea. Este 
format din insurafei! improprie- 
tartyi in anul 1880 ?i se afla si- 
tuat in partea de V. a acelei 
comune, sub coasta, pe loc §es. 
Are o populapune de 409 su- 
flete, din carl 74 contribuabili. 

Bratianu, sat, in jud. Roman, 
pi. Fundul, com. Brate^ti, situat 
pe un mic platoii, spre S.-E. de 
satul Brate?ti ^i la o departare 
de 500 m. de el. Are 44 cap! 
de familif, 48 contribuabitt, 183 
locuitorJ, din car! 13 $tiu carte 
$i 54 case. Populafiunea este 
numa! romina. Sunt 250 ca- 
pete vite mar!. Acest sat s'a in- 
fiin^at la 1878 prin improprie- 
tarire de no! insura^e!, ?i este 
numit dupa numele raposatulul 
barbat de stat I. C. Bratianu. 
Este legat cu ora^ul Roman prin 
§osea. 

Bratianu, pise, com. $tefane$ti, 
pi. Riul-Doamnei, jud. Muscel. 

Bratieni, sat, cu 600 suflete, jud. 
Arge§, pi. Arge?; face parte din 
com. rur. Bratieni-Gale^ul. Are 
o biserica, cu hramul Cuvioasa 
Paraschiva, cu do! preo{!, un 
cintare{ $i un paracliser. Are o 
$coala primara rurala. 



Digitized by 



Google 



BRAT1ENI 



632 



BRAT1LA 



Bratieni, deal, cu livezl de fin, 
comuna Corbi, plaiul Nucsoara, 
jud. Muscel. 

Bratieni-Gale§ul, com. rur., pe 
riul Valsanul, jud. Arges, plasa 
Arges, la 1 8 kil. de com. urb. 
Curtea-de- Arges, resedinja sub- 
prefectureT, si la 42 kil. de Pi- 
testi. Se compune din satele: 
Br&tieni, 172 familil, cu 606 su- 
flete, si Galesul, 170 familil cu 
602 suflete, peste tot 342 fa- 
mili! cu 1 208 locuitori, din carl 
1 1 familil, cu 48 locuitori, f iganT. 
In comuna sunt 2 biserici, cite 
una in fie-care sat; 2 scoll pri- 
mare rurale, cite una in fie-care 
sat ; 9 circiuml. Budgetul com. 
pe anul financial" 1882 — 83 a 
fost de 2650 lei 95 ban! la veni- 
turi, si de 2550 lei la cheltuell. 
Dupa o publica^ie oficiala 
(1887) aceasta comuna numSra 
248 contribuabill, si are un bud- 
get de 3937 lei la venituri si 
de 3389 lei la cheltuell. Num&- 
rul vitelor era in 1887 de 1242 
capete vite marl: 1132 bol si 
vacl, 93 cal, 12 mcigarl si 5 bi- 
voll, si 4080 capete vite m&- 
runte: 3580 ol, 58 capre si 442 
rim&torl. 

Bratila, com. rur^ jud. Bacau, 
pi. Tazlaul-d.-j., situata pe va- 
lea riului TazlSul-Mare si incon- 
jurata de dealurl. Este alc£- 
tuita din S catune: Br&tila-d.-s., 
Bratila-d.-mj., resedinja, Bratila- 
d.-j., pe stinga riului ; iar Gura- 
Vaei si Ciorta pe dreapta riului. 

In Condica Liuzilor gSsim BrS- 
tila-d.-s. razaseasca si cea de 
jos apar^inind Sardarulul Const. 
Botezatu, iar in Statistica din 
an. 1874 mal era Druja si Sub- 
ciorta. 

Se zice c& primil locuitori al 
comunel ar fi fost niste mun- 
tenl venial din Rucar, dovada 
mahalaua Muntenilor din satul 



Bratila, si ca acestia si-ati ales 
un loc retras intre dealuri, si 
cu o pozifie strategic^ foarte 
bunS, spre a se putea mal lesne 
apara in contra navalirilor ini- 
mice de prin acele timpuri. 

Teritoriul comunal se m^rgi- 
neste: la N. cu al com. Dr&gu- 
gesti, la V. cu al com. B&rs&- 
nesti, la S. si E. cu al com. 
Ripile. 

P&mintul sau este udat de 
Tazl&ul - Mare, care il str&bate 
prin mijloc, de la N. spre S., 
si de piriiasele Bratila, Barsa- 
nesti si Prisiul. Inal^imile sunt 
dealurile : Ciresul, Plaiul, Beicul, 
Benea si Ousorul. 

Are o scoala mixta, care func- 
{ioneaza din 1865, in satul Bra- 
tila-d.-mj., intre^inuta de comu- 
na, intr'un local in care se afla 
fnstalata si primaria, posedind 
6 f&lcl si 40 prajinl pamint in 
farina. In anul 1891 scoala a 
fost frecuentata de 16 copil, 
printre care o fata. 

Sunt 3 biserici ortodoxe : cite 
una in fie-care din sec^iile can 
compun satul Bratila, deservite 
de 2 preo^I si 4 cintarefl. Case 
de locuit sunt 326, circiuml 9. 

Populafiunea numara 340 ca- 
pl de familie, cu 12 19 suflete: 
barbap 649, femel 570. Dupa na- 
{ionalitate sunt: 1203 RominI, 
2 Ungurl, 2 ArmenI si 12 Iz- 
raeli{I, to^i de protec^iune ro- 
mina. Dupa felul ocupa^iunel se 
disting: 759 agricultorl, 5 me- 
seriasi, 7 comercianflf, 12 pro- 
fesiuni libere. $tiu a citi si scrie 
26 (2 femel); nu stiu carte 1193 
(568 femel). Infirm! sunt 2 bar- 
ba{I. Contrib. 246. Dupa legea 
rurala din 1864 s'au improprie- 
tarit 178 locuitori, cu 634 fold 
pamint. In 1879 s'au improprie- 
tarit 55 insura^el, cu 133 falci 
si 20 prajinl pamint in farina. 

Teritoriul comunel are o in- 
tindere de 3400 hect. Padurile 



ocupa 1650 hect, dintre care 
ale statulul 225 hect. 

Proprietari sunt: Statul (pa- 
dure), Ovanes Agianoglu, care 
stapineste 643 hect., ce-I dau 
un venit de 15000 lei; G. Mi- 
hail, cu o mosie de 139 hect., 
care-I da 2800 lei; Ecaterina 
Codreanu, care are de la mosia 
sa 1300 lei; Ecaterina Manole 
Iancu, care are un venit de 
1200 lei. 

Viile ocupa o intindere de 
14.75 hect. care in 1890 au dat 
147.50 hectol. vin alb. 

Stupl de albine sunt 60. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1009 hect. 

Animale sunt: 34 cal, 732 
vite cornute, 159 porcl, 24 ca- 
pre (statistica 1890) si 880 01 
care apar^in la 6 proprietari si 
care, in 189 1, au dat 1320 kilgr. 
lina {urcana. 

Budgetul comunel, pe exerci- 
$iul 1 891 — 92, are la venituri 
fe* 3955 ?i la cheltuell lei 2240 
banl 65. 

Comuna este strabatuta de 
calea nationals Bacau-Onesti, si 
de calea vecinaia Ocna-Barsa- 
nesti-Gura-Vael. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtulul, 42 kil. ; la Tirgul- 
Ocna 1 8 kil. ; la com. Gropile 
23 kil. ; la com. Dragugesti 3 
kil. ; la comuna Ripile 1 5 kil. ; 
iar la Tirgul-Valea-Rea, rese- 
dinja piasel, 10 kil. 

Bratila, sat, jud. Bacau, plasa 
Taziaul-d.-j., compus din 3 secfil 
saa catune : Bratila-d.-s., Bratila- 
d.-mj., resedinfacomunei, si Bra- 
tila-d.-j. Toate secjiile sunt ase- 
zate pe piriul cu acelasl nurae 
si de-a stinga Tazlaulul-Mare. 
Are o scoala mixta, la care, in 
i89i,aii urmat, din cite-slirele 
secfil, 13 baefl, din 149 copil 
in virsta de scoala. Sunt 3 bi- 
serici ortodoxe: una in sec^ia 



Digitized by 



Google 



BRATILA 



633 



BRATOAIA 



Bratila-d.-s., cu patronul Sf. Ni- 
colae, cladita pe la 1840 de lo- 
cuitorf, deservita de 1 preot $i 
2 cintare^i; alta !n secfia Bra 
tila-d.-j., cu patron i! S-{ii Voe- 
voz!, cladita pe la 1800, deser- 
vita de 1 cintaref ; o a treia, in- 
chinata Adormirei-Maicei-Dom- 
nulul, Jn secfia Bratila-d.-mj., 
zidita la 1775, tot de locuitori, 
deservita de 1 preot §i 1 cin- 
tare{. CirciumT sunt 8. CapT de 
familie sunt : 98 in Bratila-d.-s., 
91 in Bratila-d.j. $i 84 in Bra- 
tila-d.-mj.; sufletelc: 362 in Brati- 
la-d.-s., 317 in cea de jos 91 296 
in cea de mijloc. Animale se 
numiri: in Bratila-d.-s., 10 cat, 
201 vite cornute, 46 porci, 15 
capre; in Bratila-d.-j., 9 cat, 191 
vite cornute, 39 porcT, 1 capra ; 
in Bratila-d.-mj., 8 caT, 158 vite 
cornute, 45 porci. 

Br&tila, mahala, in pi. Motrul- 
d.-j. f jud. Mehedinfi ; {ine de 
com. rur. Strehaia. 

Br&tila, munte, in jud. Muscel, 
aproape de hotarul despre Tran- 
silvania, intre riul Dimbovifa ?i 
riul Doamnei. 

Bratila, p&dure, jud. Bacaa, pi. 
Taziaul-d.-j., com. Bratila, cu o 
intindere de 225 hect. sau 150 
fold, neamenajata $i cu arbori 
foio$i (stejar, fag, etc.). A- 
par^ine statuluT, iar inainte de 
secularizare ^inea de biserica 
Precista - $i - Raducanu din Tir- 
gul-Ocna. 

Br&tila, p&dure, in pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedinfi; fine de terito- 
riul com. rur. Strehaia. 

Bratila, p&dure, proprietate a 
statulul, in intindere de 400 | 
hectare, {ine de mun{ii ma- 
neLstirel Cimpulung, carl fac 
parte din com. Corb^ori $i Be- 



revoe$ti, plaiul Nuc$oara, jud. 
Muscel. 

Bratila, piriU, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-j., com. Bratila, care 
curge pe teritoriul sat. Bratila. 
I$T are obir^ia de la locul numit 
Colunil $i se varsa in Tazl&ul- 
Mare, d'a stinga. 

Bratila, vale, in com. Gole^ti, 
pi. Riurile, jud. Muscel. 

Bratila-de-Jos. Vezi Bratila, sat, 
jud. Bacau. 

Bratila -de-Jos, mope, judeful 
Bacau, pi. TazULul-d.-j., despre 
care Th. Codrescu («Buciumul 
Romin», pag. 427) ne da urma- 
toarele $tiin{e : *Bratila-d.-j., cu 
sili$tele Mane?ti §i Grie^ti ?i 
parole din Bratila-d.-s., Poenile 
§i Ghertunul, la finutul Bacau- 
luf, ocolul Tazlaul-d.-j., mo^ie 
a d-sale Sardariului Iontya Po- 
pescu, cumparata la anul 1848 
d-lor fra^ii Dumitre^ti, care la 
anul 1843 o cumparase de la 
Spatarul Raducanu Botezatu, 
in pre^ul de 12000 galbenl, $i 
d-lor au dat-o cu 1 3000 galbenl 
d-sale Sardarul Popescu. Are 
sat, cu o biserica, 2 preoflf, 2 
dascalT, 9 nevolnici, 7 vadane, 
24 slujba?T volnicT, 1 vatav ; pe 
linga mobile Bratila-d.-s., Bar- 
sane^ti, Chelbe $i altele, cu un 
numar de 117 locuitori. » 

BrStila -de -Mijloc. Vezi Bra- 
tila, sat, jud. Bacau. 

Br&tila-de-Sus. Vezi Bratila, 
sat, jud. Bacau. 

Br&tila-de-Sus, mofie, judeful 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., despre 
care Th. Codrescu («Buciumul 
• Romin», pag. 427) ne da urma- 
toarele $tiin{e : «in care mo$ie 
au parte ?i d-lor Caminarul Ior- 



daki ?i Spatarul Iancu Virgo- 
lidf, S-ta manastire Raducanu 
din Tirgul-Ocna, supusa Sfintei 
manastirl TreT-Sfetitele din Ia?i, 
inchinata la Sf. Munte ; iar din 
raze$T sunt $i din neamul Ti- 
ronesc, Catinca Vasiloaia cu fiii 
sat Vasilaki ?i Stan, cart au vin- 
dut la 1850 d-sale Pitarul Ste- 
fanaki Codreanu, un stinjeu §i 
4 palme, in pre^ul de 500 lei 
cu casa $i livada*, $i alp mat 
mulfi raze?i ?i parta^T in ea. 
Are sat, cu 2 bisericT, 2 preopf, 
4 dascall, 2 privilegiaflf, 1 8 ma- 
zilf, 10 nevolnici, 6 vadane, 1 
capatSier, 7 slujba^T volnici, I 
vatav, I jidov; pe linga mo?iile 
Bratila d.-j., Zami$ul $i Sacala- 
?ani, cu un numar de 100 loc.» 

Bratile§ti(Timboe§ti), cdtun al 
com. Goide^ti, jud. B izau, cu 
320 loc. $i 79 case. 

BrStilil (Movila-), movild, in pi. 
Cimpului, spre E. de satul Ji- 
lavele, jud. Ialomi^a. 

Bratioara, padure, in jud. Mus- 
cel. (VezT Plaiul-Lung). 

Bratioara sau Bratia-Mic&, pi- 
rift, izvore?te din munpr Dan- 
ciul ?i Preotesele, ?i se une?te 
cu riul Bratia, din sus de com. 
Albe$ti, plaiul Dimbovi^a, jud. 
Muscel. 

Brdti{a, loc izolat, comuna Bal- 
teni, pi. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Br&toaia, sat, face parte din co- 
muna Buda, pi. Strani$e$ti, jud. 
Tecuciu, la 2 kil. 900 m. departe 
de re?edin$a comuneT. 

Are o populate de 21 capl 
de fam., cu 84 suflete, traind in 
24 case; 14 contribuabilT. 

Satul are o suprafafa de 37 
hect. 27 ariT, plus pamintul 
statuluT de 443 hect. 



00690, MmnU tHcfionar Geocrmffc, 



80 



Digitized by 



Google 



BRATOAIA 



634 



BRAZDATA 



$tiu carte 2 barba^i ?i 3 ba- 
ep. LocuitoriT sint improprieta- 
rip. Satul poarta numele ce l'a 
avut mo$ia. 

Br&toaia, piriu, jud. Tecuciti. Iz- 
vore^te din dealul cu acela$T 
nume, com. Buda, trece prin 
satul Bratoaia, merge in direcfia 
E.-V. $i se varsa in Zeletin. 

Bratuleni, sat, in partea de E. 
a com. Cucuteni, pi. Stavnicul, 
jud. Ia$i, situat intre doua dea- 
luri in fa^a $esulu! Bahluiul, pe o 
intindere de 1037 hect. $i avind 
o populate de 40 familil sau 
194 loc. Proprietatea apar^ine 
case! Spitalului Sf. Spiridon din 
Ia$!. 

Numarul vitelor e de 718 
cap., din carT: 362 vite mart 
cornute, 126 of, 90 cai $i 140 
rimatorl. 

Br&tule§ti, sat, face parte din 
com. rur. Cociocul, pi. Znagovul, 
jud. Ilfov. Este situat la N. de 
Cocioc, intre padurea Radu- 
Voda ?i malul sting al vaei 
Tutunarul. 

Are o suprafafa de 1 528 hect. 
$i o populate de 655 loc. 

Domeniulu! Coroanel apar^in 
920 hect. ?i locuitorilor 608 hect. 

Pe domeniul CoroaneT se cul- 
tiva 178 hectare (22 se rezerva 
pentru izlaz ?i 720 padure). Lo- 
cuitoriT cultiva tot terenul. 

Numarul vitelor marl e de 
525 $i al celor mid de 637. 

Comer^ul se face de 4 cir- 
ciumarl. 

S'au stabilit ia sat 4 strain!. 

Bratule§ti, sat, in jud. Roman, 
pi. Siretul-d.-s., com. Strunga, 
la S. de baile Strunga ?i la o 
departare de 2 kil. de ele. Are 
106 cap! de fam., 125 contrib., 
306 loc, din car! 8 ?tiu carte, 
$i 117 case. Popula^ia este ro- 



mina, afara de 2 fam. Evrei. Se 
lucreaza rotaria. Sunt 315 ca- 
pete vite mar!. 

Bratule§ti, sat, face parte din 
com. Corodul, pi. Nicore$ti, ju- 
de^ul Tecucifl. Cade la N. co- 
munei, 4 kil. departe de re?e- 
din^a. Are o populate de 105 
cap! de familie, cu 385 suflete, 
care locuesc in 86 case; 103 
contribuabili. Copi! in virsta 
de $coala sunt 37 (24 baef! ?i 
13 fete). 

Locuitori! se ocupa cu a- 
gricultura §i cre^terea vitelor. 
Poseda : 98 bo!, 49 vac!, 2 tauri, 
12 cat, 5 epe, 2 armasar!, 176 
o! $i 5 capre. Terenul satulu! are 
o suprafa^a de 17 16 hect. n 
arii, din care : vatra satulu! ocupa 
22 hect. $i 13 ari!, iar partea 
cea-1'alta se cultiva. 

Locuitori! sunt improprie tariff 
la 1864. 

Biserica este situata in par- 
tea de Nord a satulu!. Nu! se 
cunoa§te precis data construire!. 
Data, ce se pastreaza in Evan- 
ghelie, este 1791, ?i pomelni- 
cul dovede?te ca este facuta 
de Safta Negrea. In urma s'a 
intrejinut pana la 1 864 de Sandu 
Negrea. Poseda 8 l /t falc! de 
pamint arabil. 

Br&tule§ti, sat, face parte din 
com. rur. Cermege^ti, pi. Cer- 
na-d.-s., jud. Vilcea. Are o po- 
pula^iune de 323 locuitor! (150 
barbaf! $i 173 feme!). Copi! in 
virsta de ?coala sunt 26(12 fete). 
Este la distanfa de Va kil. 
de Chirice?ti, re?edin{a coraunei. 
Aci este o biserica. Anul fon- 
darei ?i ctitori! nu-! se cu- 
nosc. 

BrStule^ti, mosie, jud. Bacau, 
pi. Muntelu!, com. Darmane^ti, 
care este stapinita de Eugeniu 
Ghica. 



Bratule§ti, padure, jud. Bac£Q, 
pi. Muntelu!, com. Darmane?ti, 
in care domnesc fagul $i bra- 
dul. Proprietar este Eugeniu 
Ghica. Are o intindere de 9000 
hect. $i este supusa regimulu! 
silvic. 

Bratule§ti, secfie, a satulu! Dar- 
mane?ti, jud. Bacau, pi. Mun- 
telu!, com. Darmane^ti, situata 
pe malul drept al Uzulu!. In 
vechime se ma! chema §i Po- 
iana-Ro^ca. Are o biserica ca- 
tolica, deservita de I dascal. Lo- 
cuitori! sunt ma! top Ungur!. 

Bratuleful, loc izolat, jud. Neam- 
{u, pe mo?ia Topoli^a, com. Hu- 
mule?ti, pi. De-Sus-Mijlocul, in 
intindere de 3 hect. 5500 m. p.; 
invecinat la Nord cu pamintul 
$coale!, la E. cu apa piriulu! Bra- 
tule^ul, la Sud cu parcela 118 
$i la V. cu parcelele 116 $i 167. 

Pe acest loc se afla ni?te case 
?i o moara in ruine. 

Acest teren a fost pendinte 
de raanastirea Varaticul ; asta-zi 
aparfine statulu!, care il aren- 
deaza separat, or! intrupat cu 
mo?ia Topoli$a-Sacalu?e?ti. 

Bratule{ul, piriias, jud. Neamju, 
pe teritoriul com. Humule$ti ; se 
varsa in plriul Topoli^a. 

Bratule^ul, trup de mosie, jude- 
^ul Neam^u, a manastire! Va- 
raticul, fosta inchinata Mitropo- 
lie! din Ia$i, starea IV-a, iar a- 
cum apar^iind statulu!. Este si- 
tuata pe linga mo?iile Bal^a- 
te§ti, Topoli^a, Sacalu^e^ti, ? a., 
in com. Humule^ti, pi. De-Sus- 
Mijlocul. 

Brdzdata, balta, jud. Dolj, pi. 
Baile?ti, comuna Afumap, in N. 
com. Se scurge in piriul Baboaia, 
pe teritoriul com. Urzicufa, pi. 
Baile^ti. 



Digitized by 



Google 



BRAZDATA 



635 



BREASTA 



Brdzdata, movild, jud. DoJj, pi. 
B^Lile^ti, com. Afuma^i, la N. co- 
mune!. 

Brazdata, movild, jud. Dolj, pi. 
B$ile$ti, com. Sili^tea-Crucei. 

Brazi^ori, deal, in jude^ul Mehe- 
dinfi, plaiul Clo§ani, in comuna 
rural& Com&ne$ti; incepe de la 
Tarni^S, formind culmeaMotrulu! 
in comunele: Negoe^ti, Com&- 
ne$ti, Glogova, ?i se termini la 
C&tune, comunS in pi. Motrul- 
d.-s. Cea mal mare inatyime a 
sa este de aproape 400 metri. 
Peste acest deal trece ?oseaua 
vecinalS ce se ramified din §0- 
seaua jude{ean& Severin-Gorj 
spre Flore$ti-Baia-de-Aram&. 

Breab&nul, piriiaf, in jud. Ba- 
c£u, pi. Muntelul, com.VSsie?ti, 
care se scurge in Urmini?ul- 
Mare. 

Breasta, com. rur., ce face parte 
din pi. Dumbrava-d.-s., judeful 
Dolj, la o dep&rtare de 7 kil. 
N.-V. de Craiova $i la 21 kil. 
departe de re$edin{a pl&$ei, care 
este comuna rurala. $opotul. 

Se invecine^te la E. cu com. 
Cernelele, de care se desparte 
prin riul Jiul ; laV. cu comuna 
Ple^oiul $i cu com. Prede^ti ; la 
N. cu com. Mih&i{a; iar la S. 
cu com. Bucovctyul. Limita de N. 
Incepe de asupra c&t. Cromna, 
mergind printre mo?ia d-luT Ta- 
che Guran ?i a d-nel M. Pa^a, 
desp&r{ite prin valea Moreni, 
p&nd la riul Jiul. Limita de sus 
incepe din punctul Tropotanele, 
merge drept spre E. p&n& in 
Jiu. Limita de E. este formate 
de riul Jiul, care merge mal in- 
tiiu spre S., apol formeazi un 
cot spre V., udind com. Breasta 
$i in fine se las& iate$I spre S. 
Limita de V. incepe de la S., 
formeaz& limita mo^iilor d-lor 



proprietarl: maior Marcu, S. Ge- 
blescu $i G. Mateiu, mergind a- 
proape in linie dreapte p£n& in 
punctul de la Nord d'asupra 
Cromnel. 

Terenul acestei comune este 
pu{in accidentat, avind urmi- 
toarele dealuri: Dealul-Moreni- 
lor, Obedinul, Dealul-V&carilor 
?i Dealul-Cre^e^tilor, cu cite o 
inalfime aproximativ& de 40 
p2n& la 50 metri, fiind acope- 
rite cu iarba. pentru nutreful 
vitelor. 

Cursul de ap& ce ud& terito- 
riul comunal este Jiul. Peste Jiu 
se afl& un pod in dreptul acestei 
com. Jiul prime?te pe teritoriul 
acestei com., lingk podul Breasta, 
pir. Obedeanul pe dreapta, care 
la rindul s&u, se incarca. tot pe 
dreapta cu girla Breasta ce-$I 
are izvorul pe teritoriul acestei 
comune $i curge in direcfiunea 
V.-E. PrimS-vara cind se topesc 
z&pezile $i toamna, dup& ploile 
cele marl, Jiul se revarsi. 

Mai de mult com. coprindea 
dou5 c5t. : Obedinul ?i Breasta. 
Apol s'au mal ad&ugat incS doui : 
Cru{e?ti §i Curuia. AzI, comuna 
se compune din patru c&tune, 
anume : Breasta, care este $i c&- 
tunul de re?edin{5, Cru{e$ti, Cu- 
ruia $i Obedinul. 

La aceste citune s'ati mai a- 
daus mahalalele : 

Tesc£tene$ti la c2t. Breasta. 

Tropotanele la c&t. Curuia- 

Cotul-luI-Tretie $i Cotul-Ro- 
bit la cStunul Obedinul. 

Cromna dimpreuni cu Mo- 
reni, la c&tunul Cru^e?ti. 

In aceaste comuni sunt dou& 
biserici : una in c&tunul Cru{e$ti 
cu patronul Sf. Maria, fondate 
la anul 1784, de cStre Marina 
BengeascaStolniceasa; cea-1'alte 
in catunul Obedinul ; la ce an 
?i de cine e ftcute, nu se $tie; 
nici nu este inc£ zugr&vite. Am- 
bele sunt aproape ruinate ?i 



prima numal este deschis&, iar 
in a doua nu se mal oficiaz& 
slujba, fiind cu totul d&rimate. 
In serviciul bisericel din Cru- 
{e$ti sunt I preot ?i 2 cinterejl. 
Fie-care are cite o proprietate 
de 17 pogoane. 

Tot aci se afl& m&nistirea 
Cre{e?ti, azl ruinate $i care, se 
zice, c& in timpurl indepSrtate 
ar fi fost ficute de haiducl. 

In c&tunul Breasta se afla o 
singur& $coal£, mixte, ce funcfi- 
oneazS din 1838, fiind intre^i- 
nute de stat ?i de comuna. Lo- 
calul, construit de zid, este in 
buna stare. $coala are un sin- 
gur inva^ator. A fost frecuen- 
tate in anul ?colar 1892 — 1893 
de 76 b&efi ?i 4 fete. In virste 
de $coal£ sunt 97 bie^I §i 21 
fete. Totalul locuitorilor carl ?tiu 
carte, afarS. de copiil ce urmeazi 
la ?coala, este de 63, dintre carl 
3 femel. 

Sunt in toate comuna 1 164 
suflete, din cart 606 b&rbaflf ?i 
556 femel, locuind in 335 case. 

Dup& legea rurala din 1864 
sunt 281 imp5minteni^I. Se g&- 
sesc patru case marl boere?tI, 
una ftcute de Costici Otetele- 
$anu, alta de Gane, a treia de 
Toma Strimbeanu ?i a patra 
de Dimitrie Pa^a. A treia este 
veche de 50 de anl, iar a patra 
de 80 de anl. 

Suprafa^a teritoriulul comunel 
este de 9027 hectare, din care 
3805 p&mint arabil, finea^ 415, 
izlaz 207, lac $i teren sterp 10 
hect, p^dure 4890 hectare. 

Mo§iT: a d-lui Constantin Vri- 
biescu, cu un venit de 20000 
lei; a d-lul Lic& NedelcovicI cu 
un venit tot de 20000. Aceaste 
mo§ie se nume$te Cre^ti. 

Mo^ia Breasta, cu un venit de 
30000 lei, apar^ine d-lui general 
Iancu Argetoianu. Aceste trel 
mo?iI apar^ineau fra^ilor Hara- 
lambie. Mo§ia d-lui loan P. Ro§u, 



Digitized by 



Google 



BREAST A 



636 



BREAZA 



care aduce un venit de iooo 
let, aparftnea d-lu! Nae Paliu ; 
aceasta mo$ie se numea Cotul- 
luI-Tretie. Mo?ia lu! Mitija Anas- 
tasescu, cu un venit de 4000 lei, 
a apar^inut d-liri Tudor Amzu- 
lescu. 

Mo?ia d-nei Maria Pa^a, in ca- 
tunul Moreni, se nume^te Mo- 
reni ; are un venit de 800 le!. 
Mo$ia d-lu! maior Ciurea are un 
venit de 6000 lei. Se seamana 
pe ele griu, porumb, orz, ovaz, 
rapifa, secara $i meiu. Mo$ia 
statulut numita Dosul-Sandel a 
fost arendata de la 1887^-97; 
arenda este de 320 lei anual. 

Padurea Cre^e^ti aparfine d-lor 
Constantin Vrabiescu, pe o in- 
tindere de 1400 hect. ?i d-lu! 
Lica NedelcovicT, pe o intindere 
de 1260 hect. Aceste doua pa- 
durl aparjineau inainte fra^ilor 
Haralambie. Padurea Breasta, ce 
aparfine azlgeneralululloan Ar- 
getoianu, iar inainte d-lor Hara- 
lambie, are o intindere de 2000 
hectare. 

Zavoaie: Cotul-lui-Tretie, ce a- 
parfine statulul $i are o supraf. 
de 40 hect.; a d-lu! loan P. Ro$u, 
cu o intindere de 10 hect., ce 
apar^ine d-lu! Nae Paliu ; zavoiul 
Moreni, ce aparjine d-ne! Maria 
Pa^a 91 are o suprafa^a de 180 
hect. Zavoaele sunt compuse 
din salcii $i plop!, iar cele-1'alte 
padurl se compun din girni^a, 
care predomina, din cer ?i stejar. 

Vi! se gasesc cam pe 1 5 hect., 
pe mo?ia d-lu! general Arge- 
toianu ; fie-care locuitor are cite 
x /a sau 1 hect. de vie, care 
dau vin ro$u albicios, de oare- 
ce culeg struguri! amesteca^I. 

Pe mo?ia d-lu! general loan 
Argetoianu se afla o moara cu 
abur!. 

Locuitori! i$i transports pro- 
ductele la ora$ul Craiova. 

Transportul il fac cu carele 
pe: §oseaua jude^eana Craiova- 



Corzul, ce trece prin Breasta pe 
linga mahalaua Cromna, avind 
pe teritoriul aceste! comune o 
lungime de 6 kil.; ?oseaua co- 
munala Breasta- Cleanov, pe o 
intindere de 7 kil. in comuna; 
calea naturala Breasta-Prede?ti, 
cu o lungime de 5 kil. in co- 
muna; calea naturala Breasta- 
Terpezifa, cu o lungime de 10 
kil. in comuna. 

In com. se afla 6 circium! ?i 

anume: 2 in catunul Obedinul, 

2 in mahalaua Cromna $i 2 in 

. cat. Breasta. Comercian^I sunt 

8, circiumar!. 

Venitul pe exerci^iul anulu! 
1893 — 94 a fost de 7042 le!, 5 
ba»i!. 

Cheltueliie de 5728 1., 59 b. 

Departarea comune! Breasta 
de coraunele vecine: 

Depart, la com. Cernelele e 
de 3 kil., laPrede^ti 10 kil., la 
Bucova^ul 1 1 kil. $i la $opotul 
21 kil. 

Vite cornute 41?, 01 480 ?i 
capre 280. 

Breasta, sat, pendinte de com. 
rur. Breasta, plasa Dumbrava- 
d.-s., jud. Dolj, situat aproape 
de confluen^apiriululObedeanuI 
cu JiuJ la 7 kil. N.-V. de Cra- 
iova. In aceasta parte Jiul are 
o largime de 167 m. $i o adin- 
cime de 1 m. 83. Aci e re$e- 
dinfa comune!. 

Popula^iunea lu! e de 120 fa- 
milil, cu 47 1 suflete, locuind in 
128 case. 

Satul este lipsit de biserica. 
Are o ?coala mixta, infiin^ata 
in anul 1 834, §i frecuentata din 
acest sat de 17 copil, 15 baefl 
?i 2 fete, din 55, 34 baepf ?i 
21 fete, ciflf sunt in virsta de 
$coala. 

Afara de ?oseaua nationals 
Craiova-Severin, care trece prin 
Breasta, legind-o la N.-V. cu 
Rasnicul, iar la E. cu Cerne- 



lele, caile de comunicatie ale 
acestu! catun mat sunt §oselele 
comunale, care il pun in lega- 
tura cu Leamna, Ple^oiul $i Pre- 
de?ti. 

Breasta, balta, in plasa Cimpul, 
judeful Mehedin^i. 

Breasta, piriu, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-s., com. Breasta, 
pe dreapta riulu! Obedeanul. 

Breasta, siliste, jud. Dolj, plasa 
Dumbrava-d.-s., com. Breasta. 

Breaz (Malul-), ma I, in com. 
Boziorul, catunul Posobe?ti, ju- 
de{ul Buzati, acoperit de padure 
$i fineafa. 

Breaza, com. rur., in jud. Bu- 
zati, plasa Tohani, situata sub 
coastele §i ramificajiile de N.- 
V. ale muntelu! Istri^a, la o dis- 
tant de Buzau de 26 kilom. 
Limitele sale sunt : la N. riul 
Ni^covul, din dreptul catunulu! 
Pisculeni (c. Tisaul), panaunde 
da izvorul Tisa in Ni^covul; la 
V., incepe din gura izvorulu! 
Tisa, mergind pe dinsul in sus 
pana la sorgintea sa, in muntele 
Istri{a ; de aci merge pu^in spre 
E. §i se lasa pe valea Gura-Va 
dulu! (hotar despre com. Vis- 
pe$ti), apo!, prin viile lu! Sae- 
giu, da in hotarul mo$ie! f in- 
darica (com. Vintileanca) ; la S., 
din hotarul Jindarichil, face o 
linie frinta si apuca pe hotarul 
mo^ie! mo^nenilor Gageni, zisa 
Tom^ani, pana da in hotarul mo- 
^iei statulul Sf. Gheorghe $i de 
aci in hotarul mo^iel Po?ta (co- 
muna Pietroasa-d.-s.) ; la E. mer- 
ge urcindu-se pe hotarul mo§iei 
Po^ta prin coasta Ghinoiului, 
viile Bercarul, Ma^iona, Piatra- 
Darimata, apo! intra in padure, 
pe la capul coaste! Lespezile, 
da in izvorul Stircul, la capul 



Digitized by 



Google 



BREAZA 



637 



BREAZA SAO BOBLNA 



coaste! Lumiuile $i de aci, pe 
izvor in jos, merge in riul Ni$- 
covul, In dreptul c&tunulul Pis- 
culeni. 

Suprafafa sa e de6o75 hect., 
din care 1852 arabile, 1987 p&- 
dure, 238 flnea^a, 532 izlaz, 2 
livezl, 782 vi! $i 682 sterp. Pro- 
priety mal insemnate sunt Is- 
trtya-d.-j. $i Sf. Gheorghe, ale sta- 
tulul $i B&deni, Lupeneasca, 
Pi^igoiasca ?i Pruneasca ale ce- 
telor de mo^nen!: Pope$ti, Lu- 
pene^ti, Pitigoe$ti ?i Prune^ti. 

Terenul e accidentat de multe 
coline ?i dealurl, cart ft dad un 
aspect pl&cut. Cultura cerealelor 
se face pe o suprafa^S. intinsi ?i 
sistematicS, dar produsul prin- 
cipal e vinul. P&mintul e bogat 
in substance minerale $i mat cu 
seam& in piatrd. de construc^i- 
un!, care se scoate din coas- 
tele Istritei. Industrie n'are a- 
far& de o moar& mecanic&, pe 
mo^ia statulu! Istrifa-d.-j., o cS- 
$a\rie ?i 2 stin!. Comer^ul con- 
sta in desfacerea cerealelor $i 
mal cu seam& a vinulut. Are un 
tirg anual la Ispas. 

C&I de comunica^ie sunt : 50- 
seaua com. Tohani-Gura-Ni?co- 
vulu! (Drumul-Dealulu!) $i Brea- 
za, $osea na{ional&, precum ?i 
un drum natural peste plaiurile 
Istri^ei, pe albia riului Ni?covul. 

Comuna e formatii. din c&tu- 
nele: Breaza, B&deni, Dr&g&i- 
ce$ti, Doroban^i $i Greceanca, 
cu o populate de 2610 locui- 
tori, din can: barba^i insuratf 
561, neinsuraj! 27, vSduvi 73, 
b&e{! 647 ; iar feme! maritate 
561, v&duve 64, fete 677. E! 
trSesc in 606 case. Strain! sunt 
4 Austro - Ungan. Me$te?ugari 
sunt : 5 fierar!, 28 lemnar!, 2 
rotar!, 8 croitor!, 4 cizmar!, 1 
ma^inist, 3 cojocar!, 40 but- 
nar! ^i 35 pietrar!. 

Comuna are : 486 contribua- 
bil!, din car! 43 comercianpf 



Romin!. Stabilimente sunt 15 
Budgetul comune! e de 5412 
lei, ban! 40. 

Comuna are o $coal&, in ca% 
tunul Breaza, cu o populate re- 
gulate de 65 elev! ?i 3 eleve. 
Carte §tia 156 locuitori. Are 3 
biserici, deservite de 2 preo{!, 
3 cintSre^! $i 2 paracliser!. Ca- 
tedrala e cea cu hramul Ador- 
mire!. Circium! are 9. 

In vechime Breaza forma un 
singur sat cu Vispe^ti ; la 1 862 
a devenit sat independent ?i in 
1 864, comuna. Citunele Dr&gai- 
ce$ti, $i apoi Dorobanti, sunt for- 
mate in mare parte din insured. 

Breaza, sat, a?ezat pe valea ce 
se afia la E. deaJurilor Gia- 
t&ulu! §i Usca^i, in spre hota- 
rul jud. Roman, in cap&tul des- 
pre N. al com. B&rg&oani $i des- 
pre E. al pla^ei de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamfu. 

Se margin e^ste la E. cu sa- 
tiil Homiceni ; la V. cu satele 
Borni^ul $i Cr&esti ; la N. cu sa- 
tul Talpa ; iar la S. cu satul 
Barg&oani. 

Suprafa^a terenurilor sale e 
de vre-o 320 hect. Are o popu- 
la^iune de 12 famili!, cu 76 su- 
flete, din car! 19 Ungur!, car! 
se ocupi cu agricultura. Num&- 
rul contribuabililor este de 15. 

Numeral vitelor se urc& la 
100 capete, dintre car!: 6 bo!, 
40 vac!, 20 pore!, 14 ca! ?i 20 
vite mici cornute. 

Breaza, catun de re$edin{&, al 
com. Breaza, judeful Buz&u, cu 
1200 locuitor! ?i 284 case. Are 
aspectul unu! tirgu?or. 

Breaza, frumos ?i pietros deal, 
com. Breaza, jud. Buz&u, aco- 
perit de vi!. 

Breaza, deal y jud. Neam^u, cu 
terenur! cultivabile, ling£ satul 



Bode^ti-Preciste!, com. Bode^ti- 
Preciste!, plasa Piatra- Muntele. 

Breaza, deal, jud. Neam{u, cu 
terenur! arabile, IingS satuJ Ne- 
gre$ti, com. Dobreni, plasa de- 
Sus-Mijlocul. 

Breaza, ias, jude^ul Neamfu, in 
marginea despre N.-V. a satu- 
lu! cu a sa numire. Se intinde 
cu capitul despre E. p&n& in 
§oseaua comunala. Barg&oani- 
Talpa. Este format din cursu- 
rile apelor unite Bahni{a $i Cer- 
tieni, ce vin de pe ambele la- 
tur! ale satuluf Barg&oani. 

Breaza, mofie, in com. $i c&tu- 
nul Breaza, jude^ul Buz&u. Are 
1630 hect., din care 30 arabile, 
640 p&dure, 62 livezl, 610 vii, 
restul izlaz $i sterp. Proprietatea 
e a mo?nenilor Pi^igoe^ti, Lube- 
ne$ti ?i Prune^ti. 

Breaza, pirift, jude^ul Neam^u. 
(Vez! Bernevica, iaz, comuna 
Talpa, pi. de Sus-Mijlocul). 

Breaza, piriiaf, jud. Neamfu, la 
hotarul satulu! Bode?ti- Preciste! 
despre satul O^lobeni ?i citu- 
nul Dumbr^vile. Se nume$te ast- 
fei dup^ numirea dealulu! din 
care ia na$tere. Se varsk in 
piriul Crac&ul, dupi un curs ne- 
insemnat. 

Breaza, mic piritl, afluent al pi- 
riulu! Sabasa, jud. Suceava. 

Breaza, jud. Prahova, fostd vamd 
a {are! inci din timpul domnie! 
lui Alexandru-Vodi-Ghica. A- 
cest Domn a mutat vama de la 
Cimpina la Breaza $i de aci ia 
Predeal, in anul 1834. 

Breaza sau Bobina, viroaga, 
in jude^ul Vla?ca. (Vez! Bre- 
bina). 



Digitized by 



Google 



BREAZA-DE-JOS 



638 



BREAZA-DE-SUS 



Breaza-de-Jos, com. rur., pla- 
iul $i jud. Prahova, situata pe 
muntele Gurga §i pe valea riu- 
lui Prahova, la 40 kil. departe 
de capitala jude^ului ?i la 6 kil. 
de re$edin{a plaiului. 

In privin^a anuluT infiin^arei 
comunel nu se $tie nimic; iar 
in ce prive^te numele eT, locui- 
tori! spun urmatoarele : «In tim- 
pil de demult, pe cind in a- 
ceasta localitate nu se afla ni- 
menT, a poposit aci un p&stor 
cu turma sa de oT. Piacindu-T 
pozifiunea $i avind pS$une in 
de ajuns, $i-a fiicut o mica, coliba 
?i s'a hotarit a r&mine aci pen- 
tru tot-d'a-una. Intr'o dimineafa, 
sofia pastorulu! punind pe foe 
laptele muls de la oT, spre a-1 
inchega, adoarme in jural fo- 
culuT; laptele se umfl&, d& in 
foe $i atinge ?i pe pastorifa 
pe obraz, o frige ?i'i las£ ni§te 
semne pe fafa. Pastoril din ve- 
cinState, v&zind pe aceastl p&s- 
torifa cu semne pe obraz, i-a 
zis Rreaza ?i de la aceasta po- 
recli a r&mas nuraele localit&- 
\t\ de Breaza. Atyii spun c£ a- 
cea pastori^ avea pete mar! 
albe din na$tere.» 

Com. se compune din 5 c£tu- 
ne: Breaza-d.-j., Podul-Vadulul, 
Valea-Lung£, Valea-Tirsei $i Fri- 
coasa, avind o populafiune de 
3143 locuitorT, 1523 b&rbafT, 
1620 femeT, fiind 642 cap! de fa- 
milie, 520 contribuabilf. EI lo- 
cuesc in 682 case. 

In comuna. sunt dou& bise- 
ridf: la Breaza-d.-j., fondata in 
anul 1830, $i la Podul-VaduluJ, 
fondata in 1 8 18, deservite de 
3 preop. 

Afara de agriculture, care 
este prea restrinsa din cauza 
locurilor muntoase, locuitoril se 
mat ocupa cu ?indrilaria, do- 
g&ria, fabricarea varului negru 
$i alb, facerea rachiulul de prune 
$i cre^terea vitelor. EI desfac 



produsul muncel lor la tirgul 
sftptaminal din Ploe?ti. 

Locuitoril, in num&r de 423, 
s'au improprietirit dup& legea 
rurala. din 1864, cind li s'au dat 
1469 hect. p&mint in mo$ia Prin- 
cipesel Zoe Brincoveanu. EI au 
400 boi, 100 cat, 354 vaci, I5(X) 
01, 60 capre ?i 326 porci. 

In raionul comunei, pe riul 
Prahova, sunt doua mori, o piua 
?i o fabrica de postav. 

Carte a inceput si se invefe 
aci, de la anul 1856. Este o 
$coal& de b&e{i $i una de fete, 
care s'au frecuentat de 140 co- 
pil (124 b&ejl ?i 16 fete), din 
num&rul de 523 coptf (265 baeflf 
258 fete), cu virsta legiuita\ Cu 
intrefinerea $coalelor, statulchel- 
tue$te anual 2088 lei. Localul 
e proprietatea comunel. 

$tiQ carte 360 barbafl $i 46 
femel. 

In comuna* sunt ape minerale, 
carl confin pucioasS, iod ?i sare. 
Ele izvoresc din poalele mun- 
telul Gurga. Inainte de anul 
1834, a fost in c&tunul Podul- 
Vadului un stabiliment de b&I. 

f uica, ce se fabric^ in com., 
variazi intre 240-250 hectol. 

Comuna posed& cariere de 
piatr&, locality! cu sare, pazite 
de gardient pu?f de stat, ?i chiar 
c&rbun! de p&mint. 

StupT cu albine sunt 184. 

P&mintul e destul de prielnic 
culturel ; cu toate acestea nu 
se cultiva de cit porumb. Din- 
tre pom! sunt: 240 men, 175 
peri, 24 duzl, 210 cire$i, 390 
nucT. Livezile dau 560 care de 
fin. 

Comerciul se exercita. in co- 
muna. de 8 circiumarl. 

Veniturile comunel se urc3. 
la suma de 8875 le! anual §i 
cheituelile la suma de 4371 let. 

$oselele din comuna sunt : 90- 
seaua najionala. Ploe$ti-PredeaI, 
ce trece prin centrul comunel 



?i ?oselele comunale ce inles- 
nesc comunica^ia cu comunele 
Breaza -de-sus, Ocina $i Pro- 
vi{a. 

E brSzdatS de dealurile: Vir- 
ful-Gurgii, Virful-D jculu! ?i Vir- 
ful-Comanaculuf, toate in partea 
de V. a comunel ?i cu direcfia 
de la N. spre S. Parte din aceste 
dealuri sunt acoperite cu prunT, 
nuci, alinl, etc. ; iar parte ser- 
vesc pentru p^une. 

AfarS de riul Prahova, co- 
muna Breaza -de- jos ma! este 
strab£tut& de v^ile : Cacovef, 
Cimpului, NisipuluT, Sunitoarea. 

Se m&rgine$te la N. cu com. 
Breaza-d.-s. ; la S. cu comunele : 
Provi^a, Poiana §i Cornu ; la E. 
cu riul Prahova ; la V. cu 
parte din com. Breaza-d.-s. ?i 
com. Ocina. 

Breaza-de-Jos, sat, face parte 
din com. rur. cu acela$! nume, 
plaiul $i jud. Prahova. Aci e 
re§edin{a comunel. Are o pop. 
de 1 20 1 loc. (580 b. 621 f.) 

Are o bis. cu hramul Sf. 
Gheorghe, fondata la anul 1 830, 
cu urmStoarea inscrip^ie: «A- 
ceasti sfmt& ?i DumnezeiascS 
biserica, ce se priznue?te cu 
hramul Sf. Gheorghe, adaugin- 
du-se $i Sf. ImparatT, s'a zidit 
din temelie in zilele Prea Inal- 
^atulul Nostru Domn Grigorie 
Dimitrie Ghica Voevod, cu os- 
teneala $i cheltuiala Dumnealul 
Slugernicul Nicolae Saegiu, §i 
maT pe urm& impodobindu-se, 
dupS cum se cade, prin aler- 
gStura PftrinteluT Stoica Duhov- 
nicul sin Popa Stoica, la 1830, 
Iulie 23 ». 

Breaza-de-Sus, com. rur., plaiul 
?i jud. Prahova. Inscrip^ia bis. 
Sf. Nicolae dovede?te ci este 
o com. veche. Aci, p&n5 la anul 
1834, a fost vama care azl e 
in comuna Predealul, pi. Pele^ul. 



Digitized by 



Google 



BREAZA-DE-SUS 



639 



UREAZA-DE-SUS 



la ace! timpl, in aceasta com. 
se afla sub-prefectura plaiulul. 

Este situate pe albia riuluT 
Prahova $i pe coastele munfi- 
lor Nistore^ti, Surde?ti, Vri- 
bie^ti $i la poalele dealulu! Tali, 
la 42 kil. departe de capitala 
judefulul $i la 8 kil. de re$e- 
din{a plaiulul. 

Se compune din 4 c&tune : 
Breaza de-sus, Gura-Beliel, Nis- 
tore^ti §i Surde^ti, cu o pop. 
de 2814 locuitor! (141 o barba^I, 
1404 feme!), afara de 50 familil 
de f iganf, fierarl $i viori$ti. 

Cap! de fam. sunt 676 ; contri- 
buabili 526 ; case de locuit 620. 

In comuna sunt doui bis. : 
una in cat. Breaza-d.-s., cu ur- 
matoarea inscrip^ie: « Aceasta 
sfinta $i Dumnezeiasca biserica 
ce se cinste?te hramul sf. Ni- 
colae §i s'au zidit din temelie 
?i s'au infrumusefat cu zugra- 
veala dupa cum se vede, fn zi- 
lele prea Jnal^atulul Domn Ion 
Alexandru Ipsilant Voevod de 
robil lui Dumnezeu : Popa Ivan 
Duhomnicu ot Breaza, presbito 
Stanca isin iha Popa Mihaiu, 
Nicolae Frlncu, Istrate Rada, 
Radu Moldoveanu, Simioana, 
Radu, Anghela, Noembrie 15, 
17773. 

Alta biserici e in limita de 
N. a cat. Breaza-d.-s., cu hra- 
mul Sf. Impara{I, fondata in a- 
nul 1884 de enoria^I. Aceasta 
bis. s'a zidit in locul altei bi- 
sericl mal vechl. 

AmbelebisericI sunt deservite 
de 3 preoflf. 

Cultura cerealelor fiind cu 
totul restrinsa, locuitorii se o- 
cupa mat mult cu $indrilaria, 
dogaria, dulgheria $i rotaria. 
Me§te?ugarl sunt 350. El des- 
fac produsul muncel lor la Plo- 
e$ti. Despre Pa$tl, la Mo$I, el 
merg cu carele cu donifl $i le 
desfac in inarele bilciu al Mo- 
nitor din Bucure^ti. 



Locuitorii, in numar de 403, 
s'au improprietarit la 1864, cind 
li s'au dat 1405 hect., pe mo- 
$ia Brincoveneasca. ET au 147 
caT, 75 epe, 417 vac!, 85 capre, 
1 1 20 ol $i 564 porci. 

In raionul comunei, pe riul 
Prahova, sunt 2 morT. 

Carte a inceput sa se invefe 
aci, dela 1850. (Dascalul se pla- 
tea pe acel timp de locuitorl 
prin contribu^iunl). $coala in re- 
gula s'a infiinjat la 1864. Lo- 
calul e proprietatea comunei. 
$coala e deservita de 3 inva^a- 
tori, cu intrefinerea careia sta- 
tul cheltue^te anual 3888 lei. Se 
frecuenta de no copii (94 ba- 
e{T, 16 fete), din numarul de 
504 copii (262 baepf, 242 fete), 
cu virsta legiuita. $tiu carte 400 
barba^I $i 80 feme!. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 2288 hect. 

f uica se fabrica in termen 
mediu ca la 5150 decalitri. 

La Gura-Belil este o cariera 
de unde se extrage huma, care 
se amesteca cu piatra de prund 
$i se fabrica var hidraulic foarte 
bun. Fabrica, fosta proprietate a 
fra^ilor Davidescu, e construita 
azl pe ac^iunl. Acest var, consta- 
tat prin analiza $i incercarile f&- 
cutela laboratorul de chimie al 
$coaleI de podurl $i ?osele din 
Bucure^ti, se poate intrebuin^a, 
in foarte multe cazuri, in locul 
cimentului. 

Stupl cu albine sunt 20. Din- 
tre pom! roditorl sunt prea pu- 
{inl. Livezile dau 2278 care fin. 

Comerciul se exercita de 18 
circiumarl. 

Veniturile comunei se urea la 
1 2.000 lei. Cheltuelile reprezinta 
aceea§I suma. 

$osele prin comuna sunt : $0- 
seaua nafionaia Ploe^ti-Predeal 
?i $oselele Breaza-Ocina, Breaza- 
Talea, $i alte $osele comunale. 
Ele inlesnesc comunicafia in- 



tre comunele: Breaza, Comar- 
nicul, Ocina, etc. 

E brazdata de dealurile: Vir- 
ful-Cetatel, Muchia-Inalta, Virful- 
Stincer, Virful-Stinel, Virful-Pie- 
tri$ulul, Simoiul, Badia, Dealul- 
Bisroculul, Slatina, Vacareafa, 
Dealul-Surde^tilor, Coada-Fe{eI, 
Muchia-Popel, Muri, Dealul-O- 
pre^tilor, al-Zapoziel, Zanoaga, 
etc. 

Afara de riul Prahova, com. 
ma! este strabatuta de vaile : 
Temnicalul, Vacareafa, Bradu- 
luT, Smenratul, Piopi?ul, Motro- 
?oaia, Valea-Cimpului, care for- 
meaza cascada Vijiitoarea, Pro- 
vi^a, Valea-Tirsei, a-Lazului, Ca- 
runtel, Racheri^a, etc. 

Se margine^te la N. $i N.-E. 
cu com. Comarnicul; la S. ?i 
S.-V. cu Breaza-d.-j. ; la E. cu 
com. Cornul ; la V. ?i N.-V. cu 
comunele Ocina §i Talea. 

La 1 82 1, Boeril din Bucure^ti 
aflind despre venirea lui Ipsi- 
lante, care plecase din Ia$i, fu- 
gira spre Bra?ov, impreuna cu 
consulil din Bucure?ti. 

Ipsilante, aflind la Mizil des- 
pre aceasta, dete o proclama^ie 
catre boeri prin care le arata 
ca nu tocmai el trebue sa dea 
poporulul asemenea triste exem- 
ple. O data cu aceasta procla- 
ma^ie, Ipsilante trimise ci^I-va 
eteri^tl, sub comanda unul cre- 
dincios al saQ, a intoarce pe 
boeril fugarl, pe care il ajunse 
la Breaza ; insa pentru respectul 
catre consull, trimi^il nu cute- 
zara a-I sili sa se intoarca. 

In aceasta comuna, proprie- 
tate a Prin^ului Bibescu, se afla 
palatul saQ, cu o frumoasa gra- 
dina §i un ele^teu. 

Aci petrecea verile Prin^ul 
George Bibescu, cit timp a fost 
pe tron. Se ?tie ca locuitorii de 
aid joaca o hora care se chia- 
ma €ca la Breaza* pe care strai- 
nil, care vizitau pe Prin^ul Bi- 



Digitized by 



Google 



BREAZA-DE-SUS 



640 



BREBENI 



bescu, o numisera «la Cala- 
braise* crezind ca este un dan{ 
din Calabria. 

O inscrip^ie, dupa un clopot 
al bisericei Sf. Nicolae, dove- 
de?te ca prin anul 1808, aceasta 
mo$ie nu finea de casa Brinco- 
veneasca. «Acest clopot s'au 
facut cu cheltuiala d-lul Jupin 
Costica Diamandi Saegiu, la a- 
nul 1808. Biserica din Breaza 
se afla pe mo?ia fratelui d-lui 
Sardarului Nicolae Saegiu ». 

Breaza-de-Sus, sat, jud. Pra- 
hova, face parte din com. rur. 
cu acela^i nume. Are o popu- 
lajiune de 1725 locuitorT, 859 
barbap, 866 femei, $i este re?e- 
din^a comunei. 

Este a$ezat pe un platou in- 
tins, numit Cimpul-Brezei, in- 
tr'o frumoasa pozi^iune. Aci sunt 
2 bisericl. Partea de E. a co- 
munei o uda riul Prahova. 

Breaza-Talea, plain, com. Brea- 
za-d.-s., pi. ?i jud. Prahova. Din 
acest plaiu ?i muntele Surde?ti, 
de la localitatea numita Cheia 
Provide!, izvore$te riul Provi^a. 

Breazul, deal, incepe din partea 
de S. a satulul Hodora, din va- 
lea numita Bajenareasa, de pe 
teritoriul com. Brae^ti, pi. Cir- 
ligatura, jud. Ia$i. Se prelun- 
ge?te spre N., inatyindu-se din 
ce in ce, pan a in fa^a satulul 
Hodora, com. Cotnari, pi. Bah- 
luiul. Aid, formind un arc, se 
intoarce pu{in cam spre S.-E., 
lasindu-?! poalele in ?esul Bah- 
luiulul, despre satul Ulmi din 
com. Belcesti, pi. Bahluiul. Po- 
di$ul acestu! deal este foarte 
intins ?i produce tot felul de 
cereale. 

Breazul, partea de N. a dealulul 
Copoul, din com. Copoul, jud. 
Ia?i. Este acoperit cu padurif. 



Acest loc era insemnat in tre- 
cut ca punct haiducesc. Pe coas- 
ta dealulul despre S., care e 
acoperita cu viT, sunt doua fin- 
tini cu apa minerala con^inind 
sulfat de magnezie. Una din fin- 
tinl se afla in viea d-lut Colo- 
nel Pascu ?i alta in viea d-lul 
Paraschivescu Naiman. 

Breazul, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Isaccea, pe teritoriul comu- 
nelor rurale Balabancea, Telija 
?i pe al com. urb. Isaccea. Se 
desface din Dealul-Coco?uluf, se 
indreapta spre soare-rasare, a- 
vind o direc^iune generals de 
la N.-V. spre S.-E., descriind 
un semi-cere, cu convexitatea 
spre Isaccea. El se intinde prin- 
tre piriul Pirlita, afluent al pi- 
riuluT Tai^a, ce-$I ia na^tere din 
poalele sale de miaza-zi $i va- 
lea Capaclia, afluenta a bal{il 
Capaciia. Se continua spre mia- 
za-zi cu dealul Piatra- Ro$ie; 
la poalele sale despre miaza- 
noapte se afla a^ezata manas- 
tirea Coco$ul, $i pe cele rasari- 
tene se gasesc viile Badila, ce 
produc vin foarte pre^uit in ju- 
de{. Pe sub poalele sale tree doua 
drumuri comunale , amindoua 
plecind de la Isaccea $iducind 
la f iganca-Taifa. Este acoperit 
cu padurl intinse $i bogate. 

Breazul, loc izolat, in com. Tau- 
te§ti, pi. Copoul, jud. Ia$i, la 
sorgintea piriului Breazul, intre 
dealurile Mirze?ti, Copoul ?i Hir- 
topul-Rufenl. Aici se afla §i o 
circiuma. 

Breazul, piriU, izvore?te din gi- 
tul Breazul ce leaga dealul Mir- 
ze?ti cu dealul Copoul; curge 
spre V., pe valea dintre aceste 
dealurl $i, din jos de satul Ra- 
diul-luI-Tatar, din com. Taute- 
$ti, plasa Copoul, jud. Ia$i, se 
varsa in piriul Radiul. 



Breazulul (Fintina-), fintina, 
in com. Baje^ti, pi. Riurile, jud. 
Muscel. 

Breazului (Movila-), moinld 
nat aralainjud. Tulcea, pi. Macin, 
pe teritoriil com. Picineaga, 
a^ezata in partea de S.-V. a 
pla§el ?i de E. a com., la vre-o 
4 kil. spre E. de satul Picineaga. 
Pe la picioarele el se intretaie 
calea jude^eana Ostrovul-Satul- 
Nou, cu drumul comunal Pici- 
neaga-Hasanlar-Omurlar. Tot pe 
creasta el trece ?i hotarul din- 
tre comuna Picineaga ?i Cir- 
jelar. Are o inal^ime de 49 m. 
Este punct trigonometric de 
observable de rangul al 3-lea $i 
prin inal^imea sa domina asu- 
pra vailor Ai-Orman $i Cerna 
$i asupra satulul Picineaga. Este 
acoperita numal^cu verdea^a. 

Brebeanca, cdtun, al com. Ghe- 
raseni, jud. Buzau, cu 20 loc. 
§i 5 case. 

Brebeanca, mofie, in com. Ghe- 
raseni, jud. Buzau. Vez! §o- 
pirliga-BrebuL 

Brebegi, mahala, in pi. Motrul- 
d.-s., jud. Mehedinti, ^ine de 
com. rur. Plo^tina. 

Brebene^ti, sat, face parte din 
com. rur. Poenari; pi. Arge^u- 
lul, jud. Muscel. 

Brebenetul, valcea, uda partea 
de N. a com. Coteana, plasa 
Siul-d.-s., jud. Olt. Se formeaza 
din valcelelejidul $i Lupa, ce-?I 
iau na§tere pe teritoriul acestei 
com. ?i se varsa in Dirjov, la 
S. de Brebeni-Romini. 

Brebeni, deal, situat pe teri.o- 
riui com. Coteana, jud. Olt, in 
partea de V. Se intinde intre 
vaile Oboga $i Dirjovul, ince- 



Digitized by 



Google 



BREBENl-ROMi.Ml 



641 



BREBUL 



pind de la N. pe teritoriul co 
munei Turia, p£n£ la Piscul- 
Cazacilor, unde se impreuna 
cele dou£ vaT $i daQ in Olt. 
Acest deal are un pamint fer- 
til $i e acoperit cu sem&naturT. 
$i-a luat numele de la cele 
doua c&tune: Brebeni-SirbT $i 
Brebeni-RominT, situate la poa- 
lele luT, pe valea DirjovuluT. 

Brebeni-Rominl, cat., face parte 
din com. rur. Coteana, plasa 
Siul-d.-s., judeful Olt, situat pe 
valea $i malul sting al DirjovuluT, 
unde acesta se impreuna cu Bre- 
benelul.la 10 kil. spreN.-V. de 
Coteana, re$edin{a com. ?i linga 
$oseaua jude^eana Slatina-Tur- 
nul-Magurele. Are o populate 
de no locuitorl, din carl 31 
improprietarip, dupa legea din 
1864, cu 105 hect. din mo$ia 
d-luT Raducanu-Simonide. Ei po- 
seda: 88 boT, 285 vacl, 61 cal, 
495 of $i 105 pordf. 

Numirea $i-a luat-o de la valea 
Brebenelul, care da. in Dirjov, 
lingS. acest catun. Spre a se 
distinge de ceM'aljT Brebeni, 
locui^I de Bulgari, s'a numit 
Brebeni-RominT. 

Brebeni-Strbl, sat, face parte 
din com. rur. Coteana, plasa 
Siul-d.-s., judejul Olt. E situat pe 
valea $i malul sting al Dirjo- 
vuluT, lingS. $oseaua jude^eana 
Slatina-Turnu-Magurele $i la 8 
kil. spre N. de Coteana, rese- 
din{a comuneT. 

Are o populafiune de 865 
loc, mal top BulgarT, din carl 
97 sunt improprietari$T dupa 
legea rurala cu 362 hect. din 
mo$ia d-luT Raducanu-Simonide. 
ET poseda: 83 boT, 120 vacT, 
64 bivolT, 30 bivoli^e, 22 caT, 
645 oT, 17 capre ?i 176 porcT. 

Aci se afla o biserica cu ur- 
matoarea inscripfiune ; « Aceasta 
sflnta biserica, ridicata din baze, 



in zilele DomnitoruluT G. D. Bi- 
bescu ?i cu bine-cuvintarea prea 
sfiutftuluT Episcop de Arge$, 
Ilarion. Sflnta biserica s'a facut 
cu cheltuiala d-luT Raducanu- 
Simonide ?i cu staruin^a d-luT 
Alexandru Hagi George, carT 
impin^T de Dumnezeire §i din 
divin zel cre^tinesc, au ftcut 
sacrificiT spre lunga aducere a- 
minte. Anul 1845, Octombrie.» 

Brebenilor (Balta-), battti, jud. 
Dolj, pi. Jiul-d.-j., com. Murta, 
in care se varsi piriul Gioro- 
celul, in stinga riuluT Jiul. 

Brebenul,z/tf/r*v7jud. Teleorman 
prin care curge un piriia?, pe 
teritoriul comuneT Papa, din pi. 
TirguluT. Incepe din dreptul co- 
muneT Papa, din spre E., pe 
linga riul Vedea, trece pe sub 
rusca Nemjilor $i se termina 
lingi apa Rotundul, in padurea 
Dragane^tilor. 

Brebe§ul, sat, jud. Dolj, plasa 
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, situat 
la o departare de 3 kil. de Ar- 
getoaia-d.-s., unde e re$edin{a 
comuneT. Popula$ia e de 131 
de suflete, 74 femeT $i 57 bar- 
ba{T. Locuesc in 40 de case $i 
S bordee. 

Brebina, sat, cu 61 case, in 
plaiul Clo$ani, jud. Mehedin^i ; 
{ine de com. rur. Orze^ti. Este 
situat pe ambele laturT ale $0- 
seleT ce duce de la Baia-de- 
Arama la Orze?ti-Clo?ani, fiind 
a$ezat pe dealul numit Dealul- 
BrebineT. 

Brebina, deal, jud. Mehedin^i, 
pe care este a$ezat satul cu 
acela^T nume, $i care este in 
parte acoperit cu p&durl. 

Brebina, r/#, in plaiul Clo^ani, 
jude^ul Mehedin^i. Izvore^te din 



poalele munteluT Piatra-luT-Stan, 
din hotarul comuneT rurale Obir- 
$ia; uda aceasta comuni $i com. 
M&r&se$ti, sub numele de Apa- 
RiuluT; iar de la Dealul-Bra^ilor 
spre Titerle?ti -Brebina, ia nu- 
mele de Apa-BrebineT, curgind 
spre rasSrit. La satul Tarni^a, 
linga Ripa-Ro^ie, se impreuna cu 
apa Bulba, ce vine de la Baia- 
de-Arama $i amindoui se varsa 
in apa MotruluT la satul Apa- 
Neagr5, ce {ine de com. rur. Ne- 
goe?ti. 

Brebina sau Breaza, viroaga 
cu apa, ramura a ape! Calni?te, 
situata pe proprietatea Tangi- 
rul, jud. Vla$ca. 

Brebinari, sat, jud. Mehedin^i, 
ce se maT nume$te $i Flore^ti. 
(VezT com. rur. Flore^ti.) 

Brebul, coin, rur., plaiul $i jud. 
Prahova. Se crede ca, $i-a luat 
numele de Brebul de la ni?te 
florT numite Brebeni saQ Brebe- 
neT, ce cre§teau pe cimpul unde 
asta-zT se afla, comuna. 

Este situate pe un platou in 
formS triunghiulara, intre riurile 
Doftana si Lupa, ce se unesc 
la virful triunghiuluT, in partea 
de S., formind limita naturala 
intre Brebul $i Telega. 

De aci pan& la Ploe$ti sunt 
So kil. $i pana la Cimpina 9 kil. 

Se compune din 4 catune : 
Brebul - Manastirel, Brebul - Me- 
gie$esc, numit $i Sili?tea, Petri- 
ceaua ?i Podul - Cheia. Are o 
popula^iune de 3272 locuitorT, 
1550 barbap, 1722 femeT, in plus 
25 familiT de f iganT, carT se o- 
cupa cu fieriria, munca cimpu- 
luT $i cintecul cu vioara. 

In comuna sunt 751 capl de 
familie; 693 contribuabilT ; 640 
case de locuit. 

Comuna are 2 bisericT: una 
minastirea Brebul, 91 a doua in 



65880. March Diction* Owffrfifio. 



81 



Digitized by 



Google 



UREBUL 



642 



BREBUL 



cit. Petriceaua, fondata la anul 
1855 de ob$tea locuitorilor. Am- 
bele biseric! sunt deservite de 
5 preo{I, tret pl&tip de Eforia 
Spitalelor Civile §i doi de co- 
mmit. B&trinil spun c& in tim- 
pul invaziunilor Turce^ti, oa- 
mentf se inchideau in zidurile 
m&n&stirel ?i bateau cu armele 
in du?manl din turnurile ce erau 
fixate in diferite direc^ii. 

AfarS de agriculture, o parte 
din locuitorl, 38 se mat ocup& 
cu croitoria $i pietr&ria. Ei des- 
fac produsul muncel lor in ora- 
$ul Cimpina. 

Parte din locuitorl sunt mo§- 
neni; 350 s'au impropriet&rit la 
1864, pe mo?iile d-lui Dobro- 
geanu ?i Eforiel, cind li s'au 
dat 1282 hect. EI au Jn total 
6480 vite marl $i mici. 

In raionul comunei, pe riul 
Doftana, sunt 6 morl. 

$coal& exists in comunS. de 
40 an*. Localul, construc^iune 
nou&, e proprietatea comunei. 
S'a frecuentat in anul 1892 de 
81 copiT, din numeral de 666 
copil, 398 b&eff, 268 fete, cu 
virsta de scoali. Statul chel- 
tueste cu intrejinerea scoaleT 
1566 lei. In c^t. Petriceaua mat 
func{ioneaz5. o scoali cu un in- 
v&f£tor. 

$tiu carte 250 b^rba^I $i 25 
feme!. 

In comuni se afl£ un izvor 
cu ap£ strata, sulfuroasa $i feru- 
ginoasS, cu o temperature foarte 
rece, bun& pentru vindecarea 
reumatizmulul si altor boale. 

Cind timpul e prielnic se face 
aci p£n& la 15000 decal. \uiclk. 

StupJ cu albine sunt 437. P&- 
mintul e prielnic numai la cul- 
tura porumbulul si a ov&zulul. 
Dintre poml roditori sunt : 970 
merl, 713 peri, 825 ciresl $i 725 
nuci. Livezile dau 2000 care fin. 

Comerciul se exerciti in co- 
mun& de 9 circiumarl. 



Budgetul comunei prezinti la 
veniturl suma de 8077 lei $i la 
cheltuelT 7726 lei anual. 

$oseaua vecinali Brebul-Te- 
lega, ii inlesneste comunica^ia 
cu comunele Brebul, Telega si 
Cimpina. 

E br&zdatS. de muntele Ne- 
mernicul la N., si de virfurile: 
Rotunda, Plopisul si G&ina. Rip! 
are: Gilma-Risil $i Ripa-Cor- 
bulul. 

E strSbatuta de v&ile: Rea, 
Grecilor , Bordeiulul , C&prari- 
lor, Purcaruluf si Turca. 

Se ni&rgine?te cu comunele: 
Tesila, Bertea, Strimbeni, Te- 
lega, Cimpina ?i Sotrile. 

Brebul, cat. al com. Lop&tari, 
jud. Buz&u, cu 200 locuitorl §i 
42 case. 

Brebul, balta cu pe$te, jud. Dolj, 
pi. Cimpul, com. Ghidiciul. 

Brebul, helejteU, in spatele m*- 
n&stirel Brebul, pi. si jud. Pra- 
hova. Acest hele^teu are o su- 
prafa^i de 4 hectare. Se zice 
c& s'a format prin scufundarea 
terenuluT. Este foarte adinc $i 
pare a fi fost in vechime o mini 
de sare. Apa sa e strata. 

Brebul, izvor violent, in co- 
muna Lop&tari, jud. Buz&u. In- 
cepe din virful munteluT Brazeul 
$i prin com. Brebul, se scurge 
in riul Sl£nic; cursul siu e re- 
pede ; in timp de ploae volumul 
ape! creste considerabil $i izvo- 
rul car& bolovani imen$I. 

Brebul (fogoia), izvor, in co- 
muna Tis&ul, c&t. Pisculeni, ju- 
deful Buziu. Ese din vatra c&- 
tunului $i se scurge in riul 
Ni^covul. 

Brebul, mdndstire, jud. Prahova, 
fondat& la anul 1650 de Ma- 



teiu Basarab Voevod $i Sofia sa 
Doamna Elena, dup& cum se 
vede din urm&toarea inscrip#e : 
«Eu, eel intru Hristos Dumne- 
zeii bine credinciosul $i bine 
cinstitorul ?i drept sl&vitul Ma- 
teiti Basarab Voevod, cu mi la 
lul Dumnezeti Principe $i Dom- 
nitor a toat& $ara Ungro-Vla- 
hieT, impreun& cu so^ia mea 
Doamna Elena, am poftit cu zel 
$i cu buna voin{& a Tat&lul ?i 
cu ajutorul Fiulul $i cu sivir- 
?irea Prea sfintulu! $i de via{£ 
f&c&torului Spirit, a in&lta acest 
sfint, a tot cinstit $i Dumne- 
zeesc hram, intru slava $i lauda 
celu! in Treime l&udatului Dum- 
nezeQ, care mi-a dat via^, su- 
fletare ?i toate bunSta^ile sale 
p2minte$tl, ca prin rugiciunile 
sale dintr'insa, si se induplece 
a ne da imp&rS.$ia sa cereascS, 
$i intru cinstea ?i pomenirea a 
tot cinstitorilor $i ftri de cor- 
purl ale sale slugl patru Taxi- 
arhT, Arhistratigul Mihail $i Ga- 
vriil, Uzil $i Rafail ^i a tu- 
tulor puterilor sale cele fer& de 
corpurl, in zilele de Dumnezeu 
datel mele Domnit ^i din dreapta 
noastrS, de Dumnezeu nou& dS- 
ruite averl, am in&l$at-o chiar 
din temelia el, incepindu-se a 
se zidi la 27 zile din luna la- 
nuarie, anul 7158 (1650), pe 
timpul celul d'intiiu Egumen, 
Chir Vasile Ieromonahul. Exe- 
cutor fiind acestel lucr&rl jupi- 
nul Mogo^Tul Cipitan ?i jupi- 
nul Antonie Postelnio. 

La 1843 s'azugrSvit din nou, 
de Arhimandritul Teodor Cer- 
nicanul §i s'a reparat casele. 

Aceasta m&n£stire este situ- 
ate pe un $es ce se intinde de la 
malul DoftaneT p^nS la poalele 
unor mun^I spre E. Aci, Doam- 
na Elena, sofia lul Mateiu Voe- 
vod, c&uta ad^postire in timpul 
rizboiulul lul Mateiu cu Vasile 
Lupu. 



Digitized by 



Google 



BREBUL 



648 



BREHUEgTl 



Pozitiuneamanastire!este din- 
tre cele ma! frumoase. Are de 
jur imprejur un zid inalt de 6 V* 
m. $i cu o periferie de 265 m. 

La spatele ei este un lac 
foarte adinc, ce pare a fi fost 
in vechime o mina de sare. A- 
ceasta sursa este cea analizata 
chimice^te de Dr. Davila, §i care, 
dupa declara^ia sa, confine sare, 
pucioasa $i pu^in fier. 

Biserica a ramas ca biserica 
de mir ?i serve§te locuitorilor 
din Brebul. Se intre^ine de E- 
foria Spitalelor Civile din Bucu- 
re$ti, $i se administreaza de un 
preot-ingrijitor. 

Pozi{ia loculuT, apa cea buna 
de baut $i aerul eel curat, au 
facut ca aceasta manastire sa 
fie aleasa ca loc de recrea^iune 
(un fel de sanatorium), pe tim- 
pul vacanfelor de vara pentru 
elevele din Azilul Elena Doam- 
na. In acest scop s'au construit 
mal multe pavilioane. 

Brebul, tnunte, in plaiul Dimbo- 
vija, jud. Dimbovi^a, intre ju- 
defele Dimbovifa 91 Muscel, linga 
satul cu acela?! nume. 

Brebul, pddure, proprietate a E- 
forie! Spitalelor Civile din Bu- 
cure^ti, pendinte de com. Bre- 
bul, plaiul ?i jud. Prahova, a- 
rendati pe periodul 1889 — 91 
cu 4550 lei anual. 

Brebul- Megie^esc,^/, face par- 
te din com. rur. Brebul, plaiul 
$i judeful Prahova. Se mat nu- 
me^te de locuitori §i Sili^tea. 
Are o populate de 1050 locui- 
tori (500 barbap, 550 femei). 
Se nume^te ast-fel pentru-ca lo- 
cuitori! sai sunt mo$nen! sati 
megie?!. 

Vilceaua Valea-Rea desparte 
acest cStun de Podul-Chei!. 

Brebul-M&ndstirei, sat, face par- 



te din com. rur. Brebul, pi. $i 
jud. Prahova. Se mal nume^te 
de saten! $i Malul-LupuluL Are 
o populafiune de 1403 locuitori 
(700 barba^, 703 feme!). 

Brecacia, farind, in partea de 
S.-E. a cat. Cuibul, com. Gor- 
netu-Cuib, pi. Podgoria, judeful 
Prahova, pe care se cultivanu- 
ma! porumb. Numele sau vine 
de la Brecaceanu, unul din eel 
9 mo?!, carl au fondat catunul 
Cuibul. 

Bregoloiul, ostrov, jud. Braila, 
intre canalul Vilciul $i privalele 
Zatna, Mucuroaia $i Brezoiasa. 

Brehanacea, colind, in com. Be- 
ceni, jud. Buzati, acoperita, de 
izlaz. 

Brehnacea, deal, (v. $urane?ti- 
lor, Dealul-), jud. Vasluiu. 

Brehoaia, vale, in partea de V. 
a dealuluT cu acela?! nume. Din 
cind in clnd, avind apa, se varsa 
in Ger, com. Calmafuiul, jud. 
Tecuciu. 

Brehoaia, vale, in partea de V. 
a piriulu! Ger, com. Calma^uiul, 
pi. Birlad, jud. Tecuciu. Se in- 
tinde in direcfia N.-S. 

Brehue§ti, com. rur., situata in 
centrul pla$e! Siretul, jud. Boto- 
$ani, de o parte $i de alta a 
riulu! Siret. 

Comuna se compune din sa- 
tele Brehue?ti, Bursucani, Coro- 
cae$ti, Hancea, Hrtycani, Hu^ani, 
Mindre?ti $i Vladeni. Are o su- 
prafaja de 7635 hect. $i o pop. 
de 1358 faraili! sad 5374 sufl., 
din car! 1503 contribuabil!. 

Locuitori! sunt Romin! $i Ru?!; 
sunt $i cite-va familil de EvreT 
$i Nemflf. 

Pamintul e de calitate buna, 



variind in pamint negru vege- 
tal $i nisipos, mal cu seama pe 
luncile Siretulu!. 

Intinderea locurilor cultivate, 
in 1890 a fost 3078 hect. Are 
989 hectare padure, car! parte 
se exploateaza sistematic. Sunt 
situate parte pe dealuri, parte 
pe ?esul SiretuluT. 

Numarul vitelor e de 1964 
bo! $i vacT, 385 cai, 624 porcl 
3445 oT; 218 stupl, carl au 
produs 218 kgr. ceara $i 880 
kgr. miere. Comuna e udata 
prin mijloc de riul Siretul $i mal 
de multe pirae, girle $i varsaturi 
din Siret. Sunt 3 iazuri §i ma! 
multe baltf, toate ape bogate 
in pe$te. Sunt 2 mori de apa la 
iazuri $i 2 mori de aburi 
Sunt In comuna 1 cariera de 
piatra $i 2 de nisip sau prunt 
pentru ?osele. 

Brehue?ti e strabatuta de ?o- 
seaua nationals, ce merge pe 
$esul din stinga SiretuluT $i de 
calea judefeana Boto?ani-Burdu- 
jeni, pTetruite ?i in buna stare. 

Budgetul comune! are la ve- 
niturf 14066 let, 53 ban! $i la 
cheltuelT 14022, lei 30 banT. 

Are 7 bisericT, deservite de 
5 preo^f §i 12 cintarefi §i 4 
$coli cu 3 invafatori, 1 inva^a- 
toare, 177 ^colarT ^i 13 $col&- 
ri^e. 

Legenda spune ca in vechime 
cea ma! mare parte din terito- 
riul comune! era acoperit cu pa- 
dure ?i ca in locul satelor de 
asta-z! erau schituri de calugar! 
?i de calugari^e. 

Brehue^ti, sat, a^ezat pe coasta 
de deal $i parte pe vale, in par- 
tea de E. a comune! Brehue$ti, 
pi. Siretul, jud. Boto^ani. Are 
o suprafa^L de 1658 hect. ?i o 
populate de 418 famili! sau 
1350 suflete, din car! 400 con- 
tribuabil!. 

Pamintul este ocupat parte 



Digitized by 



Google 



BREHUE?TI 



644 



BRESNIJA 



cu semanaturl §i parte cu pa- 
dure. 

Are I iaz §i I moara de apa, 

1 cariera de piatra pentru fin- 
tinl $i case $i I cariera pentru 
prund de §osele. 

Aci este re§edin$a comunet 
Brehue^ti. 

Este o biserica facuta de lo- 
cuitori, deservita de I preot $i 

2 cintarep $i I $coala mixta cu 
I inva^ator $i 40 $colari. 

Sunt 470 vite cornute, 50 cat 
mar! $i mid, 1128 de oT, 1000 
mascurl $i 60 stupi cu albine. In 
sat sunt 6 meseriast, 2 comer- 
cian$T; 2 circiume. 

Brehue^ti, iaz, in satul Brehu- 
e$ti, com. Brehue$ti, pi. Siretul, 
jud. Boto^ani, 

Bresnicioara, deal> in com. rur. 
Balta^i-d.-j., pi. Dumbrava, jud. 
Mehedin^i. 

Bresnicioara, vale, in com. rur. 
Batyafi-d.-j., pi. Dumbrava, jud. 
Mehedinfi. 

Bresni^a, com. rur., in pi. Mo- 
trul-d.-j., jud. Mehedin^i, la dis- 
tant de 59 kil. de ora?ul Tur- 
nul-Severin. Este situata pe va- 
le. Formeaza comuna cu satele 
Higiul $i Pirlita. Se margine$te: 
la V. cu com. Ruc?oreni, la N. 
cu comuna Strehaia, la E. cu 
com. Socole^ti §i la S. cu com. 
Albule^ti. Are 404 contribua- 
bill, din 1296 locuitorl ; 539 case. 
Ocupajiunea locuitorilor este a- 
gricultura $i cre^terea vitelor. 
Calitatea pamintulul este buna. 
Locuitorii poseda: 108 pluguri, 
200 care cu bot, 42 caru^e cu 
cat $i u6stupl. Are 2 bisericl, 
deservite de 2 preofl $i 4 ctn- 
tareflf; o $coala, cu un inva^a- 
tor, frecuentata de 29 elevl; o 
circiuma. 

Budgetul comunet este de 



4186 lei la venitun $i de 3047 
lei la cheltuell. Vite sunt: 2016 
vite marl cornute, 10 1 cat, 611 
oT, 35 capre $i 511 rimatori. 
Aceasta comuna este legata cu 
comunele vecine prin $osele co- 
munale, §i mat ales prin o so- 
sea cu comuna Strehaia, $osea 
care se leaga §i de $oseaua na- 
tionals Virciorova-Bucure§ti. 

Dealurile maT principale din 
aceasta comuna, sunt: Dealul- 
Leofi, Albule^ti, Piscul-Inalt $i 
Piscul-Crucel. Vaile mal princi- 
pale sunt: Valea-BresntyeT, pe 
unde curge $i piriul Bresni^a, 
care se varsa in Motrul; vaile, 
Gliganul, Pirlita $i Higiul. 

Se poveste?te de locuitorl, ca 
intre satul Bresni^a §i Pirlita in 
vechime, ar fi existat, un ora$, 
care a fost ars. De aci vine 
numele de Pirlita, dat satului 
ce face parte din comuna. 

Bresni^a, com. rur., in pi. Oco- 
lul-d.-s., jud. Mehedinfi, la dis 
tanfa de 7 kil. de ora$ul Se- 
ven n, $i situata la poalele mun- 
telul Varanicul. 

Formeaza comuna cu satul 
Magheriul, din nou format. Are 
175 contribuabill; 900 case. Ocu- 
pafiunea locuitorilor este agri- 
cultura ?i cre^terea vitelor. 

Calitatea pamintulul este buna. 

LocuitoriT poseda : 60 pluguri, 
114 care cu bol, 6 carufe cu 
cat; 246 stupt. 

Are o biserica, deservita de 
1 preot ?i 2 cintareflf ; o ?coala 
cu un inva^ator, frecuentata de 
37 elevl ?i 3 eleve. Are 2 ha- 
nurl. Budgetul comunet coprin- 
de la veniturt 3712 lei §i la 
cheltueli 1293 let. Loc. pose- 
da: 1 1 06 vite marl cornute, 40 
cat, 911 of, 260 capre $i 204 ri- 
matori. Com. Bresnija se mar- 
gined : la rasarit cu Ualinga 
$i Duda$il- Simianului, la mia- 
za-zi cu ora$ul Turnul-Severin, 



la apus cu Gura-Vail $i la N. 
cu com. Jido^tifa. 

Este a§ezata pe soseaua ce 
duce de la Severin prin bariera 
Bresnifa, la Magheriul-Bresni^a- 
Jido$ti{a, etc. 

Dealurile mal principale din 
aceasta comuna sunt : Varani- 
cul (600 m. inal^ime), care con- 
fine multa marmora, din care 
o parte se exploateaza, prin 
cele doua cariere : Curchea- 
Mare $i Curchea-Mica, ce apar- 
fin comunel Schela - Cladovel ; 
Ceratul, Trestenicul, Buliga $i 
Jercovaful, acoperite cu vii. 

Piraele mat principale din a- 
ceasta comuna, sunt: Bresnifa, 
numita in vechime Bresnicoara, 
iar acum pe unele locuri Cri- 
hala, iar pe altele Bresmcoara; 
izvore?te din locurile numite Hu- 
dudoiul ?i Pitulata. 

Locuitorii spun ca in vechime 
acest piriia? ar fi avut un curs 
de apa mal mare, $i ca pe din- 
sul s'ar fi aflat chiar mon. 

Piriul Craiovifa, care se for- 
meaza din mal multe izvoare, 
merge de la V. spre S.-E., $i 
se impreuna §i cu Piriul-de-la- 
Valea-Fintinel ce vine de la o 
ci?mea a caret apa se aseama- 
na mult cu apa de la fintinele 
din partea de V. a ora§uluI Se- 
verin. Se zice cii Romanit ar fi 
captat izvoarele din Valea-Fin- 
tinel ?i oga^ul Budilovaful, in 
vechime oga$ul Craiovifa, $i ca 
le ar fi adus in Severin, la ci$- 
melele din partea de V. a ora- 
^ului. Din valea Pitulata, care §i-a 
luat numele de Pitulata de la 
apa cea multa $i buna, ce s'a 
pitulat (ascuns) in pamint, tot 
de RomanI s'ar fi adus apa in 
Severin, la ci?melele din mijlo- 
cul ora^ulul, de linga biserica 
Adormirea-Maicii-Domnului. 

Piriul Jido?tifa, numit §i Mat- 
ca, vine pana in Lunca-BresnifiT, 
apol, ocolind muntele Varanicul, 



Digitized by 



Google 



BRESNIJA 



645 



BREZOATA 



se varsS. in DunSre, la satul 
Gura-V£il. Piriia$ele Zapul ?i 
S&r£turile, cu ap& strati, ce lasi 
la suprafa^i un fel de depozit 
s&rat, numit de localnicl spumft 
strata. la dreptul satulul Ma- 
gheriul, spre Branca, a fost o 
ci$mea roman&, din care locuitorii 
din Bresni{a au luat c&r&mizi 
de le-ati pus In sobele ce aQ ft- 
cut in casele lor $i care se g£- 
sesc ?i ast&zl in zid. Aceste cSltSl- 
mizl aQ aceea?! mSrime ?i for- 
ma, ca $i c&r&mizile din picio- 
rul podulut lul Traian. 

Prin com. Bresni^a trece $i 
drumul roman, ce duce de la 
piciorul poduluT lul Traian, pe 
lunca SeverinuluT, pe ling& Cri- 
hala ?i satul Bresnifa, in munte §i 
peste munte, la Sarmisegetuza. 

Bresni{a, carierd de piatrS de 
marmor&, in pi. Ocolul-d.-s , ju- 
de^ul Mehedinfi ; {ine de com. 
rur. Bresntya; se arendeaz& de 
c&tfe stat. 

Bresni{a, deal, in com. rur. Al- 
bule§ti, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i, acoperit cu pSdurl. 

Bresni{a, mope, jud. Mehedin^i, 
pi. Ocolul-d.-s., proprietate a sta- 
tulut, ca de 50000 pogoane ; 
se intinde pSnft la grani^a Un- 
gureasci. 

Bresni^a, piritt, numit Crihala ?i 
Bresnicioara, in pi. Ocolul-d.-s., 
jud. Mehedin{i. Izvore^te din ho- 
tarul comunei Bresnija ?i se 
varsS in riul Topolnija, in dreptul 
satulul Banovifa. 

Bresni^a, vale, in com. rur. Bres- 
nijfa, pi. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedinfi. 

Bre{a, mahala, com. rur. Cer- 
naia, pi. Motrul-d.-j., jud. Me- 
hedin{i. 



Bre{a, vale, com. rur. Cernaia, 
pi. Motrul-d.-j., jud. Mehedin^i. 

Bre^cani, sat, pi. Moldova, com. 
Cirligul, jud. Roman, spre V. 
de satul Cirligul ?i la o depSrtare 
de 1 kil. de el. Este a?ezat pe 
vale. Are 37 cap! de fam., 18 
contrib., 144 loc, din cart 23 
§titi carte ; 33 case. Populajia 
este numal rominS. Sunt 70 
de vite marl. 

Bre{cani, piriiaf, jud. Roman §i 
Neamfu, plasa de SusMijlocul. 
Izvore?te din jud. Roman, pu{in 
mat la N. de satul Brefcani, 
trece prin com. Cirligul, curgind 
despre N.-E. ?i formind hotarul 
com. despre jud. Roman, pe o 
lungime de 250 m. Se varsci in 
Girla-Iazurilor din Bozieni. 

Brevilele, pddure, pendinte de 
comuna CeaceLrul, pi. Balta, jud. 
Br&ila. Se m&rgine?te la E. cu 
Dun&rea-M&cinului ?i in cele-1'alte 
p&r{I cu Balta. Supraf. 1 hect.; 
esen{£: salcie. 

Brez&ul, munte, jud. Buz5u. V. 
Brazeul. 

Brezeanca, mope, com. GSgeni- 
Vintileanca, c£t. S&h£teni, jud. 
BuzciO. Proprietarl frazil Brezenl. 
Are 820 hect, din care 457 a- 
rabile, 152 finea^S ?i restul izlaz. 

Brezeanca, mope, com. G&geni- 
Vintileanca, jud. Buz&ti, a mo§- 
nenilor BrezenT. Are 257 hect., 
din carl 154 hect. ar&turl$i 103 
hect., parte finea^ft, parte lqnc&. 

Breze§ti, sat, jud. Arge?, plasa 
Oltul; face parte din com. rur. 
M&c&i. 

Brezil (Piscul-), deal, la N. de 
com. Birze^ti, pi. Arge^elul, ju- 
deful Muscel. 



Brezil (Piscul-), deal, in plaiul 
Rimnicul, com. Dftnule§ti, jud. 
R.-S&rat. Se desface din culmea 
D&nule$tilor, br&zdeazS, partea 
de V. a comunel. Este acoperit 
cu p&durl. 

Brezila, deal. V. Dealul-Mare, 
com. Sirca, pi. CirligStura, jud. 
Ia§i. 

Brezila, piriU, izvore^te din dea- 
lul Brezila, satul Goe$ti, com. 
Sirca, pi. Cirlig&tura, jud. Ia$i, 
?i se varsSL in piriul Bocnifa, din 
com. Sine$ti. 

Brezila, §es, din jos de satul 
Storne^ti, com. Sine?ti, pi. Cir- 
lig&tura, jud. Ia?i. 

Brezoaia, com. rur.> pi. Znagov, 
jud. Ilfov, la V. de Bucure^ti, 
ling* riul Dimbovifa, 28 kil. de- 
parte de Bucure^ti. St£ in le- 
g&tur& cu cftt. Cosoba $i Tir- 
t&$e$ti prin ?oselele vecinale. 

Se compune din satele : Bre- 
zoaia, C£m&ra$ul, C&scioarele ?X 
DrugSneasca, cu o populate 
de 1322 locuitorl, cart trftesc in 
324 case. 

Suprafaja totals a comuneT 
este de25i8 hect. 

D-l G. D. Vernescu $i Anas- 
tasie Gavarof ati 1750 hect. ?i 
locuitorii 768 hect. Proprietary 
cultivi 1072 hect., (rezervate 
pentru izlaz 247 hect. $i p&dure 
43 1 hect.) Locuitorii cultivi tot 
terenul ftrS s^ rezerve locuri 
de izlaz. 

In comuna sunt 3 biserict: 
la Brezoaia, C&m&ra$ul §i Dru- 
gSneasca, deservite de 3 preop, 
^i o $coal& mixtft, construitS din 
fondurilejudetuluT, in anul 1886. 

Comuna numSri 297 contri- 
buabilt. Are un budget de 3997 
let la veniturT $i 3991 lei la 
cheltuell. In anul 1885 erau 
231 contribuabili. 



Digitized by 



Google 



BREZOAIA 



P46 



BREZOIUL 



Dintre locuitort, 324 sunt plu- 
gari, 16 industrial §i 38 au di- 
ferite profesiunT. 

Aratura se face cu 71 plu- 
guri: 50 cu boT ?i 21 cu caT. 
Locuitoril au 172 care ?i ca- 
nine: 124 cu boT §i 48 cu cat. 
In comuna sunt 6 poduri sta- 
tatoare §i 1 hele$teu. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumari $i 1 hangiu. 

Improprietari$r sunt 224 locui- 
tori $i neimproprietariti 158. 

Numarul vitelor marl e de 
841 (144 car ?i epe, 291 boT, 
334 vac! ?i vi^eT, 68 taurT ?i 
4 bivoli^e) ?i al celor mid de 
1742 (107 porct §i 1635 01). 

S'au stabilit in comuna 10 
strain*. 

Brezoaia (Brezoaia-Bibescu- 
lul), sat, pi. Znagov, judejul 
Ilfov. Face parte din com. rur. 
cu ace)a$f nume, la N.-V. de 
Bucuresti. Este situat pe Jar- 
murile riuluT Dimbovifa. 

Aci este re?edin{a primariel. 

Aceasta mo$ie a apar^inut fa- 
milies Bibescu, de aceea inainte- 
vreme se numea Brezoaia-Bi- 
besculul. Pana la anul 1859 era 
in posesiunea Sfintel Mitropoltf. 
De la acest an a fost data, im- 
preuna cu padurea, colonelu* 
lui Nicolae Bibescu, in schim- 
bul mo?iei Columb, din judeful 
Dolj. Se arenda atuncT cu 
21000 let vechl, ?i valora 12000 
galbenT. AzI e proprietatea d-lui 
G. D. Vernescu. 

Suprafafa totala a satulul e 
de 1387 hect. 

D-l G. D. Vernescu are 986 
hect. $i locuitoril 401 hect. 

Proprietarul cultiva 761 hect. 
$i rezerva pentru izlaz 175 hect. 
$i 50 padure. Locuitoril cultiva 
tot pamintul, fara sa aiba lo- 
curT de izlaz. 

Populajia lul e de 720 loc. 

Are o biserica, cu hramul A- 



dormirea, deservita de 1 preot 
$i 2 cintare^T; o §coala mixta, 
frecuentata de 17 elevl $i 4eleve. 
Localul s a construit de jude$ 
in anul 1886. Cu $coala, statul 
?i com. cheltuesc anual 2027 lei. 

Aci se fac trei tirguri anuale, 
de obiecte $i bauturi spirtoase: 
la 23 Aprilie, 15 August ?i 8 
Septembrie. 

Are 2 poduri statatoare. 

Comer^ul se face de 1 cir- 
ciumar $i 1 hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
546 (144 caT ?i epe. 334 vac! 
§i vitei, 68 tauri) $i al celor 
miclde 1755(13 capre, i07pordf 
?i 1635 01). 

Brezoaia, ripd, situata intre sa- 
tele Boghe$ti-d.-j. ?i Chi^cani, 
jud. Tecuciu. Merge in direc^ia 
E.-V. ?i se varsa in Zeletinul, 
in raionul com. Boghe^ti, plasa 
Zeletinul. 

Brezoaia, vale, la E. comunel 
Poiana-Secuirile, pi. Amaradia, 
jud. Gorj, formata pe clina de 
V. a Dealulul-Muerel. 

Brezoaia-Bibescului, jud. Ilfov. 
Vezi Brezoaia. 

Brezoaia -Camara^ului, plasa 
Znagov, jud. Ilfov. VezT Cama- 
ra$ul. 

Brezoiasa,/^/#>r,jud.Braila. Se 
margine^te la E. cu privalul cu 
acela$i nume; la V. $i S. cu 
Cimpul-Bal^if ; la N. cu iezerul 
Ulmul. Suprafafa sa e de 10 
hect., cu esenja : salcie. 

Brezoiasa, prival, jud. Braila; 
une?te partea de S.-E. a ieze- 
rului Ulmul, incepind din Ban- 
doiul $i trecind pe Hnga iezerul 
Vulpa^ul. 

Brezoilor (Culmea-), ramifica- 



fiune din Muntele Robul, care 
se intinde in jud. Vllcea, intre 
riul Puscoiul $i riul Brezoiul, 
avind ca piscurf : muntele Mur- 
ga§ul $i Muntele-luI-PopovicT. 

Brezoiul, com. rur., pi. Cozia 
jud. Vilcea. N'are nici un catun 
alipit. Se crede ca $i-a luat nu- 
mele de la Breazul, fondatorul 
sau, care era frate cu Mala! §i 
Voinea, intemeetorii satelor Ma- 
laia ?i Voineasa, ce sunt limi- 
trofe cu Brezoiul. 

Se crede ca coloniile romane 
ar fi fondat aci o cetate. 

Este situata intr'o pozifie 
foarte romantica, pe valea riuluf 
Lotrul, in dreapta, cam la 3 
kil. de locul unde se varsa in 
riul Oltul. 

Are o populate de 741 lo- 
cuitort (431 barba^f $i 310 fe- 
me!), in care intra ?i 3 familii 
de 'pganT ?i mat multe familii 
de Italieni ambulanflf, carl lu- 
creaza la fterastraele d-lut^ G. 
Stagni. CapTde familie sunt 130 ; 
contribuabili 150; case 150. 

Are o biserica, fondata de 
Episcopul Iosif al Arge?ulul la 
1 780 ; s'a reparat la 1 864, cind s'a 
nimicit orf-ce inscrip^ie veche. 

SateniT mo?nen! se ocupa cu 
agricultura $i cre?terea vitelor 
midf. Frunta^irmai exploateaza 
padurile mo§tene?tt din prejur. 
In comuna sunt 20 car, 50 boT, 
85 vacl, 1262 of, 638 capre $i 
68 porct. 

Aci sunt tref mori, cu un ve- 
nit anual de 100 lei fie-care. 
Fierastraele d-luT Giovani Stagni 
aduc un venit de 26000 lei. 
Se face mare comerciu de 
lemne de brad, care cu plutele 
se coboara pe Olt la vale. 

De aceasta com. {in mun{ff: 
Plaiul-luT-Stan, Purcariul ?i Re- 
troasa, in care sunt 2 stine. 

$coala dateaza de la 1830. 
Se Trecuenta de 37 copii (21 



Digitized by 



Google 



BREZOIUL 



647 



BRlGLE$TI 



b£e$I $i 1 6 fete), din numSrul 
de 62 (30 baep, 32 fete), in 
virst& de $coal£. §tiQ carte 50 
b&rba{i $i 14 femel. Cu intre^i- 
nerea $coalel statul cheltue^te 
anual 11 88 lei. 

Se spune c& la locul unde 
Lotrul se varsi in Olt ar fi fost 
o ciocnire intre Turdf $i ete- 
ri$ti la 1821. 

Sunt in com. vr'o 20 stupf. 
Se fabrics pin£ la 1500 decal. 
tuic&. 

Locuri cultivabile are 44 hect. 
?i fine^e naturale 53 hect. 

In aceasti comun& se cultivi 
numai porumb, a cSrel pro- 
duce nu este nici o data, in 
cantitate suficienta pentru ali- 
mentarea satenilor, din cauza ca 
locurile sunt pietroase. 

In com. Brezoiul e o §osea 
vecinala, care o une^te cu com. 
Malaia $i Voineasa §i care merge 
pe linga Lotru. Prin partea de 
E. a comunel trece calea natio- 
nals Corbaia-Rimnicul-Riul-Va- 
duluT. 

Venitul comunel e de 1965 
let anual §i cheltuielile de 1400 
let. Dispune deun capital con- 
semnat de 1349 lei. 

Se mirgine^te la N. cu com. 
QUine$ti, la S. cu com. Cali- 
mSne^ti, la E. cu riul Oltul $i 
la V. cu c&tunul Sili^tea, pen- 
dinte de com. Malaia. 

Este udata de vaile: Dosul- 
Cur^iT, Valea-Neagra (la S.-E.), 
Valea-$indrilel, in capul comu- 
nel spre E., Gruiul-lui-Ovan, 
Valea-Danesef, Foarfeca, etc. 

Brezoiul, deal, jud. Bacan, pi. 
Trotu^ul, com. Groze$ti, for- 
mind hotar intre Rominia $i 
Transilvania. Este situat in- 
tre piriul Oituzul 91 piriui Pes- 
carul. 

Brezoiul, hele§teH % in jud. Vla$ca, 
pe valea Tirnava, situat pe |pro- 



prietatea Rftsuceni, a d-lor Ge- 
neral Zefcari $i Filipescu. 

Brezoiul, pise, com. $erbftne§ti, 
pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Brezuica, cdtun, al com. Gosta- 
va^ul, pi. Ocolul, jud. Romanafi, 
situat linga Olt, la S. de Gos- 
tavaful, 15 kil. departe de Ca- 
racal. Are 220 locuitorl, 55 fa- 
milii; o biserica, Sf. Nicolae, 
(1869), deservita de un preot $i 
do! cintare{I. 

Briboiul sau Secarul, petic de 
loc cu pddure de stejar, in pi. 
Neajlovul, jud. Vla?ca. Supra- 
fafa e de 382 hect. E situat pe 
proprietatea Ef. Spit. Civile din 
Bucure^ti. I se mal zice 91 Ba- 
deni. 

Bricea, baltd, pi. Jiul-d.-j., com. 
Grindeni, jud. Dolj, in intindere 
de 2 pog. 

Briceag (La-), locuinfd izolatd, 
pi. Rimnicul-d.-j., com. Slobo- 
zia-Galbenul, pe pir. Apa-Cos- 
teiul, la S. com. $i la hotarul 
jud. R.-Sarat, citre Buz5u. AzI 
e han pe drumul la Buzati. 

Bricea ta, japse, jud. Br&ila, si- 
tuate la S. de iezerul Lupoiul ; 
da in lacul Gemenile. 

Briciul, coastd ripoasd, jud.Ialo- 
mifa, plasa Ialomi{a-Balta, com. 
Stelnica. Este formats de cur 
sul bra{ului Borcea. 

Brie$ti, trup de mofie, a mo$ne- 
nilor din cat. Cetatea, pi. Tir- 
gului, jud. Teleorman. 

Brie§tilor (M&gura-), mdgurd, 
cSt. Cetatea, com. Antone^ti, 
jud. Teleorman. Este situate la 
hotarul de la N. despre com. 
R*doe?ti. 



Brighi, numire, ce se da mat 
inainte satulul Hociungi, din pi. 
Siretul-d.-j. 

Brio§ti, numire ce mal poarta 
cSt. Purc&re?ti, din com. Pope^ti- 
Palanga, pi. Teleormanulut, jud. 
Teleorman. 

Briota, virf al culmet Paringul, 
jud. Vilcea. De aci culmea Pa- 
ringul se desparte de culmea Ar- 
nota, care se indrepteaza c&tre 
S.-E., separind riul Bistri^a de 
apa Coste^tilor. Tot din mun- 
tele Briota mal pleach culmea 
Cheia. 

Briozaul, numire, data de Iocui- 
torii din com. Minzale$ti, mun- 
telui Brazeul, din jud. Buziu. 

Bristav&tul, makala, pi. Ocolul- 
d.-s., jud. Mehedin^i ; fine de 
com. rur. Malova$ul. 

Bri^cariul, pod, pe $oseaua co- 
munaia Deleni-Hirlaul, jud. Bo- 
to^ani. 

Bri^cariel (Dealul-), deal, si- 
tuat in raionul com. Colone^ti, 
pi. Stinise^ti, jud. Tecuciu, ra- 
mificafie din dealul Zarea-Tu- 
tovel. 

Brlgleasa, sat, pi. Dumbrava, 
jud. Mehedinfi ; fine de com. rur. 
Aduna^i-TeiuluT. Este situat in 
partea de S. a comunei $i la 
1 */i kil. departe de re$edin{a ei. 

Brlgleasa, deal, In com. rur. A- 
duna^i-TeiuluI, plasa Dumbrava, 
jud. Mehedin^i. 

Brlgleasa, vale, com. rur. Adu- 
nafi-TeiuluI, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedinfi. 

Brlgle^ti, piriU, pi. Jiul-d.-s., com. 
Argetoaia. Curge prin satul Moa- 



Digitized by 



Google 



BRlGLE^TI 



648 



brIncoveni 



ra-Cimpul-Crucei, prin valea Bri- 
glesti. 

Brigle^ti, vale, pi. Jiul-d.-s.,com. 
Argetoaia, satul Moara-Cimpul- 
Crucel, prin care curge piriul 
Briglesti. 

Brinceni, com. rur., in pi. Mar- 
ginea, jud. Teleorman, pe lunca 
Vedel. E situata la distant de 
1 1 kil. de orasul Alexandria, la 
26 kil. de Zimnicea si la 46 kil. 
in linie dreapta de T.-Magurele, 
orasul de resedin^a al jude^ului. 

Suprafa^a comunei, cu a mo- 
siilor aflate pe dinsa, este de 
7000 hect., din carl 150 hect. 
padure si 130 hect. vil. 

Li mitele acestei comune sunt: 
La N.-E. Valea-cu-Socul si Ma- 
gura-Ciumata, spre drumul Zim- 
nicel ; spre S.-E. Magura-lui-Bur- 
cea-Ciobanul si Piscul-de-la-Gu- 
ra-Scroafei. Din spre mosia Cer- 
venia este Magura - Cotorgil si 
Valea-luI-Mos-Toader-CreJu. La 
N.-V. este Valea-Gauriciulul, apoT 
Valea-Doamnei si mai multe val- 
cele, cart servesc ca hotare na- 
turale intre comunele Beiul, Sto- 
robaneasa si Zmirdioasa. 

In partea de S. a comunei 
se afla un lac, care se numeste 
Lacul-Rece. 

Popula^iunea comunei este de 
1338 suflete, din car! 222 con- 
tribuabill si 215 cap* de fami- 
lie. SupusT strain! sunt : 3 Un- 
gurl si 5 EvreT. 

Locuitorii se indeletnicesc nu- 
mal cu agricultura. 

Numarul vitelor este de 2461 
capete, din carl 276 cat, 691 vite 
marl cornute, 1446 vite mid 
cornute si 75 porcl. 

Osebit de cereale, viile din a- 
ceasta comuna produc vinurl de 
buna calitate, ce se desfac in o- 
rasele Alexandria, Zimnicea si 
in mai multe comune din jud. 
Vlasca. Jumatate din viile co- 



munei sunt cultivate cu drept 
de otasni^a. 

Caile de comunica^iune ale a- 
cestei comune sunt: calea ju- 
de^eana Alexandria - Zimnicea, 
care o strabate prin mijlocul eT si 
calea vecinala la com. Gauriciul. 
Calea judefeana o pune in le- 
gatura cu com. f iganesti la N., 
la o departare de 2 */* kil. si 
cu comuna Zmirdioasa la S., la 
o departare de 3 */» kil. 

Veniturile comunei sunt de 
5315 lei si 85 banl, iar chel- 
tuelile de 5043 lei si 54 banl. 

In com. e o scoala mixta cu 
32 elevi si 14 eleve; de aseme- 
nea si o biserica, care e deser- 
vita de do! preofl si dol cin- 
tareJI. 

Mosia Brinceni este proprie- 
tatea d-lui George Vernescu. Ea 
se intinde mai departe, in co- 
munele Gauriciul si Zmirdioasa. 
Mai inainte a fost a raposatulul 
maior A. Misa Anastasievicl. 

Com. Brinceni este vechie. Ea 
figureaza in nomenclatura sate- 
lor a lul Dionisie Fotino si se 
vede trecuta in pi. Marginel. 
Imprejurul acestei comune mai 
erau alta data doua sate: Fun- 
da^eni si Bujoreni, pe can le 
gasim men^ionate deacelaslscrii- 
tor. Ele au disparut, sau, ceea 
ce e mat probabil, locuitorii lor 
s'au stramutat parte in comuna 
Brinceni, parte in satele Gauri- 
ciul si Zmirdioasa. 

Brincoveanca, mope, pe care 
la 1864, s'au improprietarit par- 
te din locuitorii comunei Vadul- 
Sapat, pi. Cricovul, jude^ul Pra- 
hova. 

Brincoveanca, numire, ce purta 
mai inainte mosia Elisabeta, din 
pi. Calma^uiului, jud. Teleorman. 

Brincoveanca, padure, de 70 
pogoane, impreunata cu acelea 



de pe mosia Caluiul, linga satul 
Caluiul, pi. OlteJul-Oltul-d.-j., ju- 
de^ul Romanaji. 

Brincoveanul, deal, numit actu- 
almente si Dosul-Gropilor, in 
com. rur. Almajelul, pi. Cimpul, 
jud. Mehedin^i. 

Brincoveni, com. rur., pi. Ol- 
teful-Oltul-d.-s., jud. Romana^i, 
situata sub coasta dealului care 
margineste Valea- Oltului, linga a- 
pa Cernelele, aproape de soseaua 
si calea fierata Corabia-R.-Vil- 
cea, 21 kil. departe de Caracal 
si 17 kil. departe de Bals. Se 
compune din Brincoveni (1250 
loc), Margeni (280 loc), Ociogi 
(60 loc.) si Valeni (280 loc). 
La cat. Margeni, altitudinea te- 
renulul d'asupra nivelulul mariT 
este de 114 m., linga albia Ol- 
tului. 

Are 340 de contrib., 458 
capl de familie si o populate 
de 1870 de loc, din carl: 950 
barbaflf, 920 femel; 781 casato- 
rh;I si 1087 necasatorip ; 21 stifl 
carte si 1849 nu ?tiu. 

Budgetul comunei pe 1886/87 
a fost de 4852 lei la venituri 
si 4693 la cheltuell. 

Ocupa^ia locuitorilor este a- 
gricultura si cresterea vitelor. 

Vite marl sunt 1121, vite 
mici cornute 273 si porcl 363. 

Are 11 circiumi. In comuna 
se afla un ospiciu de infirml in- 
stalat la manastire, pus sub in- 
grijirea unul medic secundar si 
care poseda o mica farmacie. 
Este o cazarma. A fost resedinja 
de sub-prefectura mai inainte de 
a se uni plasile din Nord. Aci 
se fac 2 bilciurl: la 9 Martie 
si la 29 Iunie; bilciurile {in cite 
trel zile, funcfioneaza de mult 
si sunt proprietate particulara; 
se face corner^ cu vite si articole 
ale industriei domestice. 

Are 6 scoala primara de gra- 



Digitized by 



Google 



BRlNCOVENI 



649 



brInzea 



dul I, cu un invi^tor, la care 
au urmat in 1890, 40 de elevT 
(27 b&ep ?i 13 fete), din 40 
copii in virsta de $coala. Are 
4 bisericl: una In Margeni, Sf. 
Gheorghe(i866), in Valeni, Sf. 
Nicolae(iSi8), in Brincoveni, Sf. 
Nicolae (1634) mftnistirea Ador- 
mirea-Maicil-DomnuluI (1632), 
zidita de Mateiu Basarab ?i alta 
mat mica, linga ministire, zidita 
de Constantin Brincoveanu la 
1700 (la cimitir). La bisericl ser- 
vesc S preoflf ?i 7 cintareflf. 

Comuna este vecliie §i-?I are 
riumele de la familia Brincove- 
nilor, care a avut leag&nul s^u 
aci, dupft cum se poate vedea 
chiar din ruinele caselor in spre 
V. de sat. 

In com. Brincoveni, spre V., 
e un drum de piatra, cu di- 
rec^ie de la Dunare spre munte; 
se cunoa$te bine pe unele lo- 
curl, pe altele e acoperit de pft- 
mint $i taiat de §oseaua najio- 
nala-Corabia-Rimnic. Acestdrum 
se atribue luf Traian, iar alfil 
il atribue «DomnuluI de Roau&». 

In spre satele Greci $i $opir- 
li{a, spre S., se intinde Brazda- 
luT-Novac. 

Spre E. de satul Brincoveni, 
pe un deal ce a fost inchis cu 
zid de c&r&mida. ca o cet&{uie, 
se aflft ruinele caselor familieT 
Brincovenilor, care coprindeau 
vre-o 3 pogoane. 

Linga aceste mine se afla bi- 
serica din sat, zidita la 1634 
(7 142), iniuntrul cSreia se v&d zu- 
gravip ctitoril in costumele lor 
vechl. 

Spre S. de satul Brincoveni, 
sub un mare deal, se afla min3s- 
tirea Brincoveni, cu hramul Ador- 
mirea-Maictf-Domnului, fosta. m&- 
nastire de calug£ri inchinata, dar 
pe care Mateiu Basarab o desin- 
china (1639). Era compusa din 2 
bisericl. Cea mal mare e f&cuta 
. de Mo?ul lul M. Basarab, reinoita 



I de M. Basarab la 7140(1632)?! 

I reftcuta. in starea de azl de Const. 

I Brincoveanul la 1699. In&untrul 

I el se afla un mormlnt cu 2 in- 

1 script in piatra. Aci repauzeaza 

1 Papa Postelnicu Brincoveanul cu 

I sofia sa Stanca Cantacuzino, pa- 

' rintii lui Const. Brincoveanul. 

1 T 

Alta bis. ma! mica e Acuta la 

I 1700 de Const. Brincoveanul, 

I $i servala cimitir. 

I Pe perefi sunt zugrivifi mar 

I mul^I membri din aceasta ilus- 

tra familie, care ocupase de mal 

multe orl tronul fare*. La ma- 

nastire sunt mat multe obiecte 

de valoare, de aur ?i argint, 

precum $i carff biserice^tf vechl. 

Const. Brincoveanul, ca res- 

tautorul eel maf nod $i infru- 

muse^torul acestor locate, e tre- 

cut eel intiiu in pomelnice. 

Brincoveni, ospiciu de infirml, 
in com. rur. cu aceia^I numire, 
infiinfat in anul 1885, in chiar 
incaperiie manastirei Brincoveni. 
Se intrefin in acest ospiciu 
45 de infirm!. Se inscrie in bud- 
getul Ministeruhri de Interne o 
suma anuala de aproape 30000 
lei pentru personalul medical 
?i administrate ?i pentru in- 
tre(inerea infirmilor. 

Brlndu§a, vale, numita. §i Valea- 
Brindu^ei in plaiul Clo?ani, jud. 
Mehedinfi ; fine de teritoriul 
com. urbane Baia-de-Arama. 

Brlndu§ele, munte, in jud. Dim- 
bovifa, plaiul Iaiomifa, in sus de 
Moroeni, in partea dreapta spre 
matca apel Ialomifa. Acest munte 
impreuna cu munfi! : Blana, Pis- 
cul-Brazi, Magurele, Cocora, Di- 
leanul, Dichiul, Piaiul-Domnesc, 
Lapticul, Plaiul -Mircet, Nucetul, 
Oboarele, Surlea, Vinturi^ul $i Za- 
noaga, sunt acoperif! cu padurl, 
carl ati o suprafaja aproape de 
1 0000 hect. 



Brlndu§i, loc izolat, comuna Poe- 
narel, plaiul Nuc?oara, judeful 
Muscel. 

Brlnza, munte, in jud. Neamfu, 
ramura munfilor Cozla, situat 
pe teritoriul com. Gircina, pi. 
Piatra-Muntele, in prelungirea 
deaiurilor Corlatele. 

Brlnza, podis, in com. Boroaia, 
jud. Suceava, sub poalele dea- 
luluT Lupul, intre piraele Ri$ca 
?i Saca. E acoperit de {arine ?i 
fine^urT. 

Brinzan, deal, la V. comunel 
Alunul, plasa Oltejul-d.-s., jud. 
Viicea. 

Brlnzari, sat, in jud. R.-S£rat, 
pi. Marginea-d.-s., catunul com. 
Lacul-luI-Balean, a$ezat in par- 
tea de E. a comunel, pe piriul 
Balane$ti. 

Brfnza-Ro^ie, vale, pe terito- 
riul satulul Fintinele, comuna 
$ipotele, pi. Bahluiul, judeful 
Ia?i. 

Brlnzane§ti, mahala, jud. Dolj, 
pi. D.-d.-s., com. Ple$oiul. 

Brlnz&nii, sat, in plaiul Clo$ani, 
jud. Mehedinfi; fine de com. 
rur. Ponoarele. 

Brtnzea, iezer, jud. Briila, situat 
in ostrovul Cistia la E. de ieze- 
rul Strachianul $i la V. de Iezerul- 
Mare. 

BrInzea, munte, in jud. Buzati, 
com. gura-Teghii, pe malul sting 
al riului Bisca-Rozilel, in apro- 
piere de stabilimentul Bisca. 
Are izlaz, pa?unl $i o frumoasa 
pozijiune. 

BrInzea, prival, jud. Braila, si- 
tuat in ostrovul Cistia. Da din 



066*0. Marti* Vicfionur G*9(/raJic. 



82 



Digitized by 



Google 



BRlNZEANCA 



6E0 



BROASCA 



Dunarea-Vechie in iezerul sau, 
spre V. 

Brinzeanca, padure, a statuluT, 
jud. Ilfov, in intindere de 952 
hectare. (Vezt Caldaru?ani, pa- 
dure). 

Brlnzeasca, carierd insemnata 
de piatra, in jud. Buzau, com. 
Gura-Sara^it, pemo^iaBrinzeasca- 
Danescul. Piatra, care se extrage 
de aci, se deosebe?te prin du- 
ritatea el, din care cauza se 
intrebuinfeaza cu succes in lu- 
crart de rezistenfa, precum scan, 
bordurl de trotuare, etc. 

Brfnzeasca, mope, in jud. Bu- 
zau, com. Gura-Sara^tf, numita 
?i Bengeasca, dupa numele pro- 
prietaref, D-na Olga C. Ben 
gescu, n. Lahovari. 

Brlnzeasca, (Juga-Ursul), mo- 

fie intinsa, in jud. Buzau, com. 
gura-Sara^iT, care s'a subdivizat 
in patru corpurf : a) Brinzeasca- 
Danescul, via de la Ele^teu 
(Verneasca), b) Brinzeasca-Mi- 
halachioaia sau Sara^eanca; c) 
Brinzeasca - Musceleanu ; $i d) 
Brinzeasca Mo$nenT. 

Brinzeasca, mofie, a statuluf, 
in jud. Ilfov. (Vezi Lipia-Boj- 
dani, mo^ie). 

Brlnzeasca, vale, la E. de com. 
Ceptura, pi. Cricovul, jud. Pra- 
hova. 

Brinzeasca-Danescul, mofie, in 
jud. Buzau, com. Gura-Sara^iT, 
avind 250 hect., cea mai mare 
parte padurea ?i via Ele$teul 
sad Verneasca. 

Brlnzeasca-Mih&lachibia (Sa- 
ra^ianca), mo fie, in jud. Bu- 
zau, com. Gura-Sara{il, numita 
ast-fel dupa un vechia proprie- 



tar, MihaiQ Musceleanu. (Vezi 
Mihalachioaia.) 

Brinzeasca-Mo§neneasca, mo- 
fie, in jud. Buzati, com. Gura- 
Sara^il (proprietar! mo^nenii Nen- 
ciule?ti) ; are 1 86 hect. padure 
$i vil. 

Brinzeasca-Musceleanul, mo- 
fie, in jud. Buzau, com. Gura- 
Sara^il, subdivizata in mai multe 
sfori, cu vil, padure ?i purine 
araturi. 

Brinzeni, sdtifor, in jud. Neam- 
$u, com. Calugareni, pi. Piatra- 
Muntele. Este a§ezat pe valea 
piriia?ulul numit Largul, intresa- 
tele Poiana-LarguluT §i Coroiul. 

Are o popula^iune de 133 lo- 
cuitorl sau 35 familil. Sunt 62 
barbap, 71 femel ; 68 necasa- 
torip, 57 casatori{f, 8 vaduvi. 

Loc. se indeletnicesc mult 
cu plutaria. 

Brinzeni, loc izolat, jud. Neam- 
{u, pe stinga piriulul Largul, in 
drumul ce duce de la satul Poia- 
na-LarguluI, catre satul Coroiul, 
com. Calugareni, plasa Piatra 
Muntele. Aparfine catunuluT cu 
aceea?! numire. 

Brinzeni, veckie numire a mo- 
§iei Jegalia, supranumita ?i De- 
leanca, in pi. Borcea, jud. Ia- 
lomi^a. 

Brinze$ti, sat, jud. Arge?, plasa 
Oltul, pendinte de com. rur. 
Barbate^ti. 

Brinze^ti, subdivizie a cat. Nen- 
ciule^ti, com. Gura-Sara{it, jud. 
Buzau. 

Brinze§ti, izvor de ape minerale 
in jud. Buzau, com. Balane?ti, 
cat. Turbarea; confine fier $i 
pucioasa. 



Brinze§ul, lac, in. jud. Ialomija, 
pi. Ialomi^a-Balta, insula Balta, 
com. Fete?ti. 

Brinzii (Dealul-), deal, in jud. 
Neamfu, com. Caciule?ti, plasa 
Piatra-Muntele. Se desface din 
ramura deaiurilor Balaurul. Pre- 
zinta terenurf cultivabile. 

Brinzii (Dealul-), deal, situat la 
S.-E. de satul Dealul-Perjuhrf, 
com. Once$ti, plasa Stani?e?ti, 
jud. Tecuciu. 

Brinzii (Virful-), munte y in jud. 
Buzau, comuna Calvini, gol $i 
stincos. Are ca ramifica^ie : Coa- 
sta-Brinzit. 

Brinzoaei (Fintinele-), izvoare, 
in com. Stolniceni, jud. Sucea- 
va; formeaza un piriia? ce da 
in piriul Hurmuzul. 

Broasca, catun, al com. Nehoia- 
§ul, jud. Buzau, situat pe malul 
drept al riuluT Buzau, in fa{a 
guril Ca?oaceT; are 220 locuitori 
$i 46 case. 

Broasca, catun, pendinte de co- 
muna Ologi, din plasa Calma- 
tuiuluf, jud. Teleorman. Poarta 
91 numirea de Secara, care este 
mai uzitata. 

Broasca, parte din com. Dabu- 
leni, jud. Romana{i. Se inveci- 
ne$te cu com. Ianca spre E. 

Broasca, iezer, jud. Braila, situat 
in ostrovul Bregoloiul, spre V. 
deLupoiul. Se une$teprin scur- 
sura sa cu Bandoiul. 

Broasca, izvor, in jud. Buzad, 
com. Nehoia?ul, ese din muntele 
Monteorul $i da in Buzati, in 
cat. Broasca. 

Broasca, localitate, coprinsa in- 



Digitized by 



Google 



BROASCA 



661 



BROSCARI 



tre scursura Broa$teI §i privalul 
Mitrofanul, in partea stinga a 
Bandoiulul, jud. Braila. 

Broasca, pddure, jud. Gorj, si- 
tuata parte pe deal, parte pe 
vale, la V. de marginea comu- 
nei Piriul, pi. Vulcanul. Are o 
intindere de 350 hect. $i este 
proprietatea mo?tenitorilor Ha- 
giade. 

Broasca, pddure, jud. Ialomifa, 
in pi. Cimpulul, com. Jilavele, 
formata din mal multe trupurl, 
pe o intindere de 250 hect., cu 
esenfe : stejar, salcie ?i plop, a- 
vind etatea S ant. 

Broasca, picket de granifd, pe 
Dunare, situat la S. de balta 
Potelul, in dreptul comunei Po- 
telul, intre pichetele Amare^ti 
?i Mircioica, din judeful Roma- 
na{i. 

Broasca, tirla unul mo?nean din 
Satnoeni, judetui Braila, numit 
Broasca, la 9 kil. spre E. de 
satul Vizirul, la hotarul comunei 
Vizirul, despre Satnoeni, pe mu- 
chea platoulul nordic de linga 
Calmafuiu. 

BroagteI(QIrla-),^/V/^, pe pro- 
prietatea Parapani, com. Arsa- 
che, jud. Vla$ca; se varsa in 
apa Cama. 

Broa^tel (La Rlpa-), foe izolat, 
in jud. Buzau, com. Magura, in 
marginea padurel statulul. 

Broa§telor (Mpvila-), movild, 
jud. Braila, pe valea Ghione^ti, 
aproape de caleafterata Braila- 
Buzau, la N. com. Surdila-Gai- 
seanca $i ca la 3 ! /a kil. spre N. 
de comuna. 

Broa§tei (Valea-), vale, din co- 
muna §ipotele, plasa Bahluiul, 



judeful Ia$i, pe care se afla 
un iaz. 

Broa§tele, cdtun, aparfine de 
com. urb. Cimpina, plaiul $i jud. 
Prahova. Are o populate de 
154 loc, 89 barba^I ?i 65 feme!. 

Brobin^ariul, cring, jud. Dolj, 
pi. Baile?ti, com. Negoiul. 

Brobin{ariul, cring, jud. Dolj, 
pi. Baile^ti, com. Baile^ti, de 12 
?i jum. hect. 

Broboji^i, plasa Sabarul, jude- 
tui Ilfov. (VezI Ileana). 

Brodocul, com. rur., in partea 
de S. a placet Stemnicul, jud. 
Vasluiu, la distanfa de S kil. 
de ora$ul Vasluiu, de 29 kil. 
de Negre$ti, re?edin{a placet. E 
situata pe ambele par{I ale rluluT 
Birladul. 

Este formata din satele : Bro- 
docul, Balteni-Ripile, Balteni-De- 
lenl, Balteni-Capul-RadenI, Ma- 
ra?eni, $tefan-cel-Mare ?i Valea- 
TirguluT, pe o intindere de 5933 
hect., din cari 672 hect. p&dure. 
Are o populate de 458 fami- 
lil sau 1972 suflete, intre carl 
14 Evrel. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura, cre?terea vitelor ?i parte 
cu cultura viilor. In com. sunt 
3 bisericl, deservite de 4 preoflf 
§i 4 cintare{I; 2 $coli, cu 2 in- 
va^aton; 7 circiumT. Comer^ul 
se face de S RominI $i 5 strain*. 

Budgetul comunei e de 3937 
lei, 50 b. la veniturl$i de 3840 
lei, 52 b. la cheltuell. 

Vite sunt : 897 vite marl cor- 
nute, 2020 ol, ill cal, 3 capre 
$i 66 rimatorl. 

Brodocul, sat, care in vechime se 
numia Mustere^ul. Se afla in par- 
tea de S. a com. Brodocul, pi. 
Stemnicul, jud. Vasluiu, situat pe 



Dealul-Brodoculul, pe o intin- 
dere de 1387 hect., din carl 250 
hect. padure. Are o populate 
de 135 fam., sau 516 suflete. 
Prin acest sat trece riul Birladul 
?i $oseaua judeteana Vasluiu- 
Negre^ti. — Aid este re$edin$a 
comunei. Are o $coala, infiinfata 
in anul 1875, frecuentata de 
25-30 elevl; o biserica, zidita 
la anul 1862, deservita de 2 
preoflf $i 1 cintaref. 

Numarul vitelor marl cornute 
e de 120; sunt 300 ol, 33 cal §i 
19 mascurl. 

Brodocului (Dealul-), deal, pe 
care se afla situat satul cu 
asemenea numire, jud. Vasluiu. 
Se prelunge?te pe partea dreapta 
a piriulul Stemnicul. 

Brodul, baltd y in com. Prisacani, 
pi. Brani$tea, jud. Ia$i. 

Broscari, com. rur., in jud. Me- 
hedin^i, pi. Ocolul-d.-j., la dis- 
tant de 22 kil. de ora?ul Turnul- 
Severin, situatapedeal. Formeazi 
com. singura, avind 223 contrib., 
cu 1200 locuitorl, locuind in 
243 case. Broscari este pro- 
prietatea bisericel sf. TreimI din 
Craiova $i a locuitorilor. Lo- 
cuitoril acestel comune poseda 
71 plugurl, 140 care cu bol $i 
14 carufe cu cal. Com. are o bise- 
rica, deservita de I preot ?i 2 
cintare;! ; o §coala, cu 1 inva- 
{ator, frecuentata de 19 elevl. 

Budgetul comunei coprinde 
la veniturl 5884 lei ?i la chel- 
tuell 381 1 lei. 

Numarul vitelor in aceasti 
comuna este de: 840 vite marl 
cornute, 40 cal, 1000 ol §i 
264 rimatorl. 

Prin aceasta comuna trece $0- 
seaua Turnul-Severin-Bistrita-Iz- 
vorul-Ane§tilor-Broscari. Ea se 
leaga 91 de $oseaua Rogova- 
Hinova-Turnul-Severin. 



Digitized by 



Google 



BROSCARI 



652 



BROSCAUTT 



Pe partea de S. a aceste! 
comune trece Valul-lui-Traian 
sau, dupa cum se nume^te in 
localitate, Brazda-lu!-Novac sau 
Iorgovan, venind despre Seve- 
rin $i mergind inainte spre pa- 
durea Virciorova, la N.-V. de 
Poroinija. 

Broscari, sat, pendinte de com. 
Potcoava, pi. Mijlocul, jud. Olt, 
situat pe malul sting al girle! 
Plapcea. Are o popula^iune de 
304 locuitori. 

Broscari, deal cu vil, in plasa 
Ocolul-d.-j., jud. Mehedinji; fine 
de com. rur. Broscari ; da un 
vin bun, numit vin de Bros- 
cari. 

Broscarul, balta, formata de var- 
saturile Prutulut, in com. Ro- 
gojeni, pi. Horincea, jud. Co- 
vurluiu. 

Broscarului (Muchia-), colind, 
In jud. Buzau, com. Coh;i, cat. 
Cotyi-d.-j., e goala $i formata 
numa! din pietri$. 

Broscarului (Pu{ul-), loc izolat, 
jud. Buzau, intre com. Robe$ti 
§i Tircovul; serva de hotar. 

Brosc&reasa, padure, in judeful 
Ialomija, pi. Ialomija-Balta, com. 
Pribegi. 

Broscaria, fort, in jurul Bucu- 
re?tilor, jud. Ilfov. 

Broscaria, iaz, format dc piriul 
Broscaria, com. Curte$ti, plasa 
Tirgul, jud. Boto$ani. 

Broscaria, lac, in pi. Ialomi^a- 
Balta, insula Balta, com. Du- 
de?ti, jud. Ialomi^a. 

Broscaria, numire a une! par{! 
din satul Belitori, in partea de 



V. a comunei, jud. Teleorman; 
i! ma! zice ?i Resfira^i. 

Broscaria, piriii, izvore$te din 
comuna Criste?ti, curge pe teri- 
toriulcatunulu!Ora?eni, comuna 
Curte?ti, pi. Tirgul, jud. Boto- 
$ani, formeaza iazul Broscaria 
?i se varsa in piriul Hliboci, 
in comuna Curte$ti. 

Broscaria, suburbie, in Ro^iori- 
de-Vede, jud. Teleorman, in 
partea din vale a ora^ulul. 

Broscariilor (Movila-), movild, 
in pi. CimpuluT, comuna Jilavele, 
jud. Ialomi^a. 

Broscariilor (Piriul-), pin a, pe 
mo$ia Stinceni. Se varsa in ia- 
zul Stinceni, com. Balu^eni, pi. 
Tirgul, jud. Boto^ani. 

Broscdu^i, com. rur.> jud. Doro- 
hoiti, in partea de N. a pla$e! 
Copula, la 25 kil. de Mihaileni, 
re$edin$a pia.silor Copula ?i Ber- 
hometele $i la 3 kil. de Dorohoiti, 
formata din satele : Brosc&u{i, 
Slobozia $i Trestiana, cu re- 
$edin{a primarie! in Broscaufi. 
Are o populate de: 709 fam. 
$i 2637 suflete. Are 3 biserici, 
deservite de 2 preo^I, 4 cinta- 
re{! $i 2 paracliser!; o scoala 
cu 1 inva^ator, frecuentata. de 
80 elevT. Are 1885 hect. 44 
aril pamint satesc ?i 6136 hect. 
55 ari! partea proprietafe! mo- 
$ielor cimp $i 107 hect. 46 aril 
padure; 10 iazur! ?i 20 pog. vie. 

Budgetul afost, in 1889 — 90, 
la venitur! de let 7626, §i la 
cheltuel! de lei 7445, iar in 
1890—91, la veniturl de let 
6148 ?i la cheltuell de lei 5932. 

Vite marl albe cornute sunt 
1 160, o! 21 14, capre 9, cat 114 
$i pore! 601; stup! 120. 

Broscaufi, sat, in jud. Dorohoiti, 



numit din vechime Rascau{i, pe 
mo?ia cu asemenea numire, pi. 
Copula. Cu o populate de 514 
familii ?i 1879 suflete. 

A$ezarile satenilor sunt ma! 
multe bune, cu livezui ?i cu gra- 
dini; iar a stapinulu! mo?ie! 
sunt case zidite cu un rind, cu 
heiurile lor. In vechime a fost 
casa mare cu doua rindurT, bine 
regulata $i ingrijita, pe cind lo- 
cuia acolo raposatul Vornic 
Constantin Plagino, cu familia; 
dar trecindu-se amindoIdinvia^L, 
mo$ia s'a dat in posesie de 
catre erezi §i prin complecta 
neingrijire a ine'eput a se strica, 
pina ce in urmi s'a ruinat. Linga 
aceste case era o intinsa gra- 
ding de 71 hect 60 aril, care 
cuprindea: 30 pogoane vie ?i 
livada, cu bune $i distinse spe- 
cit de fructier!, cu drumurl regu- 
late in toate direc^iile, cu arbor! 
pe ambele laturf ; prin par- 
canele dintre drumurl erau plan- 
ta$ie de diferip poml $i mul{! 
aguzt, table pentru legume, $i, 
din loc in loc, gazoane cu forme 
felurite, frumoase flori ?i arbor! 
exoticl ; do 1a sere (florari!) mart 
erati pentru flor!, lamif, por- 
tocale $i anana§I; toate aceste 
se aflau bine ingrijite §i intre- 
{inute prin oamen! special!. Pre- 
umblarea in ea era libera in 
zile hotarite, cind veneau vizi- 
tator! in numar mare de la Do- 
rohoiu. 

Proprietatea mo^ieT acum este 
a D-lu! Alecu C. Plagino. 

Biseric! sunt 2, deservite de 
2 preo^!, 2 cintarep §i I pala- 
mar ; una este mica, vechie, cu pa- 
tronul Adormirea - Maici! - Dom- 
nulu!, ftcuta de satenlla 1791; 
inscrip^ie n'are; a doua este 
mare, bine zidita, cu patronul 
Sf. Constantin $i Elena, ficuta 
la 1859 de actualul proprietar, 
in memoria raposafilor sa! pa- 
ring, prin ingrijirea posesorulu! 



Digitized by 



Google 



BROSCO?ESTT 



653 



BRO$TENI 



de atuncl, Adam Haretu. In par- 
tea sudica a bisericel este mo- 
numentul de marmora, prea fru- 
mos lucrat, pus pe mormintul 
raposatulul Vornic C. Plagino. 

In sat se afla o ?coala frecuen- 
tata. de 80 §colarf, avlnd un 
local bun, facut in 1867. 

CalitateapamintuluTeste buna 
$i fertile Satenii improprietartyT 
ati 1234 hectare 96 aril; pro- 
prietary 2844 hectare 15 aril 
clmp. Iazurl sunt 5, din cart 
mal mare este acelnumit Mos- 
caJul, in suprafa^a de 15 hect. 
7 aril ; toate au pe$tf frumo^T. 

Piraiele principale, ce tree pe 
mo^ie, sunt: Zahorna, Ghilauca, 
Carasul. Pe dinsa trece $i riul 
Jijia. 

Drumurf: acel de la Doro 
hoiQ ce trece prin sat, §i de la 
Moara - Pietrei se desparte in 
doua: unul apuca spre N. catre 
Cordareni, Vorniceni §i Saveni, 
$i unul apuca spre E. catre 
Carasa, CorlSteni, Vladeni $i Ji- 
jia in jos ; acel de la DorohoiQ 
ce duce la Dimacheni ?i Podul- 
Stamati ; acel ce duce la $0- 
seaua Leorda-DorohoiQ. 

Hotarele sunt cu: Vacule?ti, 
Carasa, Dumeni, Liveni, Tres- 
tiana, Dorohoiu, Horlaceni, Co- 
bila, Saucenifa ?i Prelipca. 

Broscoge§ti, sat, in jud. Falciu, 
partea de S.-E. a com. Stani- 
le§ti, pi. Prutul, la distant cam 
de 8 kil. de satul de re$edin{a, 
situat pe ?es, intre Pruteful $i 
Prutul, pe o suprafafa de 450 
hect. Are o populate de 36 
familiT, 146 suflete $i 30 con- 
tribuabill, cari se ocupa $i cu 
pescaria. Proprietatea e raza?ie 
vechie a locuitorilor. 

Bro§teanca, cdtun, in pi. Tirgu- 
luf, jud. Teleorman ; fine de co- 
muna Bogdana. Are o popula- 
{iune de 632 sufl., din carl 122 



contribuabill. Acest catun forma 
comuni osebita, pana in anul 
1885, cind a fost alipit la co- 
muna Bogdana, prin legea din 
7 Februarie 1885. 

Broken! saaBro^teni-Rosanl, 
com. rur., in apropiere de riul 
Teleorman, jud. Arges, pi. Cot- 
meana, la 22 kil. de com. rur. 
Coste$ti, re?edin^a sub-prefec- 
turel ?i la 28 kil. de Pite$ti. 
E formata din satele: Bro$teni 
(130 fam.), Laceni (40 fam.) §i 
Pirvul-Ro$u (no fam.). In toata 
com. sunt 280 fam., cu 900 su- 
flete. Com. are 3 bisericl, cite 
una in fie-care sat, deservite de 
4 preo^t, 3 cintarefi §i 3 para- 
cliseri; 2 $coli primare rurale ; 
2 circiume. Budgetul com. pe 
anul financiar 1882 — 83 a fost 
de 2658 let, 3 ban! la veniturl 
$i de 2607 lei la cheltuell. 

Dupa o publica^ie oficiala 
(1887), aceasta com. numara 293 
contrib. ?i are un budget de 
3046 lei la venit ?i de 2603 lei 
la cheltuelT. 

Numarul vitelor era in 1887 
de yj6 capete vite marl (400 
bol, 320 vacl, 30 caT, 6 bivolT) 
?i de 970 vite marunte (750 oT, 
20 capre ?i 200 rimatorf). 

In cat. Pirvul-Ro?u se afla o 
insemnata balta, numit£ Nego- 
veneasa, care confine mult pe$te. 

Bro^teni, com. rur., pi. Cobia, 
jud. Dimbovi{a. Aceasta com. 
este situata spre S.-S.-V. de Tir- 
govi^te, aproape de $oseaua ju- 
de^eana Tirgovi$te-Gae$ti-Vla$- 
ca, pe ambele malurl ale riulul 
Neajlovul $i tocmai la marginea 
de S. a judetulul. Comuna Bro- 
$teni se compune din doua ca- 
tune: Bro$teni-d.-s. ?i Bro^teni- 
d.-j. Are o populate de 586 
locuitorT Romini. Este a?ezata 
pe cimpie. Produce cereale 
multe $i purine vite. Are o moa- 



ra de aburi, o biserici intrefi- 
nutS de enoria?! ?i o $coala in- 
tre^inutadestat. $coalaare3pog. 
pamint. In com. sunt vr'o 57 
copii in virsta de $coala. Co- 
muna are 1545 lei venit $i vr'o 
120 contribuabill. 

Bro$teni se invecine$te spre 
V. cu cat. Ragul, com. Pietre^ti, 
de care se desparte prin Neaj- 
lovul; spre S. cu cat. Vultu- 
reanca, com. Morteni, de care 
se desparte prin padure; spre 
N. cu cat. Pietre^ti, com. Greci, 
de care se desparte iara$I prin 
riul Neajlovul ; iar spre E. cu 
com. Vi$ina din jud. Vla?ca, de 
care se desparte prin cimpie. 
Se leaga cu comunele vecine 
prin $osele vecino-comunale. 

Bro§teni, com. rur., din pi. Jiulul, 
jud. Gorj, in partea de N. a 
comunei Brane?ti, in direcfiune 
S. $i la 50 kil. departe de o- 
ra^ul T.-Jiul. Se compune din ca- 
tunele Bro^teni ?i Ceplea. Este 
situata pe loc $es $i linga lan- 
pxl de inal^iml din stinga riulul 
Jiul. 

Are o supraf. de 1400 hect, 
din carl 410 hect. padure ?i 
740 hect. locuri de cultura, fi- 
ne^e $i pa^une, ale proprietari- 
lor, iar 217 hect. ale locuito- 
rilor, cu 9 hect. vil ?i 24 hect. 
prunT. 

Are o populate de 194 fa- 
miliT, dintre cari 5 fam. de "p- 
gant; 899 suflete, ' din carif 178 
contribuabill. 

LocuitoriT poseda 36 plugurif, 
86 care cu boT, 6 caru^e cu 
cal, 360 vite rnari corniite, 39 
caT, 749 ol, 122 capre, 179 ri- 
matorT $i 18 stupT. 

Venitul comunei este de let 
14 1 6, bant 15, iar cheltuelile de 
let 1 1 66, bani 68. 

Prin aceasta comuna trece $0- 
seaua Filia^i-T.-Jiul, ce o pune in 
legatura la N. cu com. Izvoa- 



Digitized by 



Google 



BRO$TENI 



654 



BRO?TENI 



rele, iar la S. cu coin. Brane^ti. 
In com. este I moara pe apa 
Jiulu! cu 4 alergatorl ; 2 circiumi, 
2 pufur! $i 2 fintinl. 

Are I primarie; I $coala, fre- 
cuentata de 33 elev! din 35 
lnscri$!*, 2 biserici; fara preoflf, 
cu un cintaref. 

Bro§teni, com. rur , in pi. Mo- 
trul-d.-s., jud. Mehedin^i, la dis- 
tant de 36 kil. de ora?ul Tur- 
nul-Severin, $i situata parte pe 
cimpia albie! Motrulu!, parte pe 
dealuri. 

Formeaza comuna cu catu- 
nele: Boaca, Capa^!ne?ti, Con- 
dule?ti, Galeata §i Orbeni, a- 
vind peste tot 138 contribuabili, 
din 700 loc, locuind in 141 
case. Ocupa^iunea locuitorilor 
este agricultura $i cre§terea vi- 
telor. Calitatea pamintulu! este 
buna. LocuitoriT din aceasta co- 
muna poseda: 20 plugur!, 50 
care cu bol, 20 caru^e cu cai 
?i 121 stupl. 

Com. are 4 biserici, deservite 
de 3 preoflf $i 4 cintare{!; o $coala 
cu un invajator, frecuentata de 
30 elev! ?i 3 eleve. Are $i 2 cir- 
cium!. 

Bugetul comune! coprinde la 
venitur! 1748 let, iar la cheltueli 
1506 leT. 

Numarul vitelor in aceasta 
com. este de : 500 vite marl 
cornute, 46 car, 400 o!, 22 ca- 
pre $i 620 rimator!. 

Prin aceasta com. trece ?o- 
seaua jude^eana Turnul-Severin- 
Bujorescu-Tirgul-Jiul, car!, la 
Bro$teni, se incruci$eaza cu $0- 
seaua vecinala Baia-de-Arami- 
Bro$teni-Strehaia. Bro?teni este 
re$edin{a sub-prefectureT. 

Se margine?te la E. cu co- 
munele Hora?ti, Tirioiul $i Sa- 
marine^ti; la S. cucom. Lup^ca; 
spre V. cu comuna Flore?ti ; 
spre N. cu com. Plo?tina. 

Apele curgatoare, ce uda a- 



ceasta comuna, sunt: Motrul §i 
Pe^teana. Are $i 2 baty! : Balta- 
Orbenilor $i Balta - lu! - Gican. 
Vaile principale sunt: Valea- 
LociT, Valea-Bochi!, Valea-Gale- 
{e! ?i Valea-Mica. Dealurile sunt: 
Locea, Berbecele, Vezurul $i 
Cucul, acoperite parte cu pa- 
dure, parte cu vil ?i locur! de 
munca. 

Bro^teni, com. rur., in pi. Ora- 
$ul, jud. R.-Sarat, pemaluldrept 
al riulul Milcovul. 

Este a$ezata in Nordul jud., 
la 48 kil. de ora§ul R.-Sarat, 
?i in partea nordica a pla?el, la 
7 kil. spre N.-Vest de Cote?ti, 
re$edin{a pla$e!. Comunele in- 
vecinate sunt : Cimpineanca la 
4 kil., Faraoanele la 6 kil., An- 
drea$i la 9 kil., Odobasca la 
7 kil. 

Se margine^te la N. cu com. 
Odobe^ti, Mera (jud. Putna) de 
care se desparte prin riul Mil- 
covul, la E. cu Cimpineanca, la 
S. cu Faraoanele $i Odobasca, 
$i la Vest cu Andrea$i. 

Este o com. din regiunea 
mun^ilor. La V. ?i S. se Intinde 
Culmea-Scorusulul, Chicioara $i 
Deleanul; la E., dealurile Capre! 
$i Teiusul; la centru:Hoja, Pri- 
veghiul, Gavanul %\ Bro^teanul. 

Riurile sunt numeroase : Mil- 
covul la N. $i cu afluen^H sai: 
Vulcaneasa, Valea-Larga, Valea- 
Rea, Pitulu^a $i Badea de la S. 
la N. Sunt 13 pu$ur!(io — 80 m. 
adincime), 34 fintinl (i-iom. 
adincime). 

Catunele car! compun com. 
sunt: Bro^teni, re?edin^a, la E., 
Pitulu^a la 2 kil., spre V., Va- 
lea-Rea la 3 kil. ?i Vulcaneasa 
la 4 kil., tot spre V. 

Suprafafa este de 7385 hect, 
din car! 3750 hect. ale locuito- 
rilor (240 hect. vatra satelor) $i 
3630 hect. ale propriety! pri- 
vate. 



Populafia ede375 familil, cu 
1 57 1 suflete, din carl 801 bar- 
bap, 775 feme*; 706 casatorip, 
794 necasatorip, 71 vaduvl; 100 
$tiu carte. 

Biserici sunt 4 : Una in cat. 
Bro$teni, cu hramul Sf. Gheor- 
ghe; n'are inscriptil; din ba- 
trin! se spune ca e fundata de 
manastirea Sf. loan din Foc- 
$ani ; e deaervita de un preot ?i 
2 cintareflf, intretinuta de com. 
Biserica din cat. Pitulu§a, cu 
hramul Sf. Gheorghe, n'are in- 
scripfii; are un venitde 100 let. 
Biserica din cat. Valea-Rea, cu 
hramul Sf. Gheorghe, n'are in- 
scrip^I; Be zice cas'afundat in 
1784; are 200 lelvenit. La ele 
serve?te preotul din Bro?teni 
saQ Mera (jud. Putna). 

Sunt 2 $colI mixte, una in 
Bro§teni ?i alta in Vulcaneasa, 
una fundata in 1877 de com., 
alta in 1 890 de proprietarul C. 
Su$u; au 2 inva{atorI cu 72 co- 
pi! Inscri^I (din car! 14 fete). 

Calitatea pamintulu! este me- 
diocra, fiind in mare partepietros. 
Com. are: 381 hect. arabile, 325 
hect. ima$, 5755 hect. padur!, 
189 hect. vil, 550 hect. fine^e, 
180 hect. neproductiv. 

In com. sunt 45 pluguri ; 1784 
capete de vite, din car! 762 
bo!, 215 vac!, 26 cai, 35 epe, 
523 o!, 129 capre ?i 94 rima- 
tor!. Sunt : 3 potcovari, 2 tim- 
plari, 1 1 macelar!. Sunt 5 mor! 
pe apa. Transportul se face 
prin stasia Odobe§ti (jude^ul 
Putna), la 3 kil. spre N. In co- 
muna sunt 22 comercianp (3 
strain!), din car! 7 circiumari. 

Ca! de comunicape sunt dru- 
murile vecinale : spre Odobe?ti ; 
spre Virte^coi-Cimpineanca-Foc- 
?ani; spre Odobasca, Dealul- 
Lung; spre Cote$ti-Plaine$ti- 
Rimnicul-Sarat. 

Comuna are 375 contribua- 
bill. Veniturile sunt de 10234 lei 



Digitized by 



Google 



BRO?TENI 



655 



BRO$lENI 



30 bani, iar cheltuelile de 10161 
lei 13 bani. 

Bro§teni, com. rur., pi. Siretul- 
d.-j., jud. Roman, spre S.-V. de 
ora$ul Roman $i la o departare 
de 20 kil. de el $i de 19 de 
re$edin{a pla$el. E compusa din 
satele : Bro$teni, f ujcani - din - 
Deal ?i Ju$cani-din-Vale, cu re- 
$edin{a comunel in satul Bro§- 
teni. Are 194 capl de familie, 
186 contrib., 714 loc, din carl 
38 $tiii carte; 171 case. Po- 
pula^ia esteromina, afara de 1 
familie evree. Sunt 703 capete 
vite marl. In com. sunt 3 bi- 
sericl, 2 de valatuci $i 1 de lemn. 
Venitul anual este de lei 1646, 
ban! 3, iar cheltuelile de 1626 1. 
Este legata prin $osea cu Roman. 

Bro§teni, com. run, pi.' Munteie, 
jud. Suceava, spre V. $i la 76 
kil. de Falticeni. Se margine^te 
la E. cu com. Madeiul $i Ma- 
lini, hotarnicindu-se prin Bistrtya 
§i o linie ce porne^te din piriul 
Ca{elu$a $i trece peste mun^i! 
Comoara, Opcina-Goel, Goia, 
pe linga Muntele-Lung $i pana 
in Opcina-Rea ; la V. cu co- 
munele Dorna, $arul-Dorni! §i 
Neagra-$arulul, despar^indu-se 
prin o linie ce porne^te de la 
Cheile-NegreI-Bro$teniIor, trece 
pe la Piatra-luI-Ciubuc, Piatra- 
Alba, scoboara in piriul Scorn- 
ful, apol apuca pe Negri^oara 
in sus pana la Gura-Toplicioarel, 
urea pe acest piriu pana in Op- 
cina-Rafei, Opcina- Mihailetulul, 
$arul, Bitca-Opcioarel, Opcina- 
Badel, pe la Prislop, Bogolin 
$i pana ce scoboara in Bistrifa 
dupa gitul de la Coltul-Acrei ; 
la S. cu Madeiul, Borca $i Tran- 
silvania, limitindu-se prin Bis- 
trija $i Neagra-Bro$tenilor ; la 
N. cu Bucovina, hotarnicita prin 
Bistri^a pana la gura Piriulul- 
Aramel, urcind p&n£ sub virful 



Raraulul, se intoarce pe dupa 
Todicescu pe la mun{il: Capa- 
fina, Scoru§uI, Tarni^ele, Clifele, 
Aluni$ul, Grebenele $i pana in 
Opcina-Rea. Lungimea hotaru- 
lul e de 138 kil. Are forma u- 
nul poligon destul de neregulat, 
inclinat de ambele parfl N.-E. $i 
S.-V. spre albia Bistri^eT. E com- 
pusa din satele : Cotirga$ul cu 
Poiana-Cotirga$uluI, Lungeni cu 
Cotul-Haleasel, Bro$teni cu Ha- 
raoaia, Neagra cu Poiana-Vi- 
nulul, Holdifa, Holda-cu-Barnar, 
Caboaia, Crucea, Lunga, Cojoci 
$i Chiril, cu re$edin{a in Bro$- 
teni, care e $i re$edin{a sub- 
prefecturei plaiulul. 

E populate cu 680 caplde fam., 
cu 2872 sufl. (1432 barbap ?i 
1440 feme!), din carl 145 Izrae- 
lip. Contribuabill sunt 677. Are 
un schit, Raraul, ?i 5 biserict 
deservite de 3 preofl $i I2cin- 
tare$I ; 1 $coala rurala de baeflf, 
1 de fete $i 1 mixta, frecuen- 
tate de 140 elevl $i eleve. Nu- 
marul copiilor in virsta de ?coala 
este de 159 bae{I $i 151 fete, 
insa e peste putinfa sa frecuente 
to{i §coalele din cauza prea ma- 
re! departarl dintre sate, $i a 
drumurilor cu totul rele §i ac- 
cidentate. $coala are 3 invaja- 
tori plat'ifl de stat §i subven{io- 
natf din casa particular! a M. 
S. Regelul. 

Budgetul comunel pe anul 
1892 — 93 are la veniturl 14730 
lei $i la cheltuell 14689 ; iar al 
drumurilor 3092 lei, 30 bani la 
veniturl §i 2900 lei la cheltuell. 
In toata comuna sunt 648 cal, 
744 bol, 1242 vacl, 10927 ol, 
2 capre §i 602 porcl. Caprele 
s'au nimicit pentru ca stricau pa- 
durea. Altitudinea comunel la 
nivelul maril ajunge in virful 
Pietrosulul-Bogolin 1749 m. Vir- 
ful-RarauluI, ce cade in Buco- 
vina, ceva mal sus de hotarul 
comunel, are 2008 m. E udata 



de riul Bistri^a cu afluen^il ei. 
Cel mal insemna{I mun^i al co- 
munel sunt : Pietrosul-Bogolin 
(1749.4m.), Grin^ie?ul(i739.Sm.), 
Scaricica (17 16.5 m.), Barnarul 
(1704.3 m.), Pietrosul (1704 m.), 
Caboaia (1638.8 m.), Tunzaria 
(1630.3m.), Ialovjita(i6i6.3 m.), 
Tomnaticul (1604 m.), Gruiul 
(1 563.5 m.), Bitca-Ratel(i 53 1 m.), 
Muntele-Verde (1530 m.), Pie- 
trele-Albe (1488.9 m.), Tarni- 
tele (1479.5 m.), Virful-Buzel 
(141 1.3 m.), Scoru^i (1 396.1 m.), 
Capa^ina (1383.4 m.), Grebenele 
(1370.5 m.), Clifele (1367.1 m.), 
Scoru^i-Frontierel (1352.2 m.), 
Aluni^ul (1347.3 m.), Mazanariul 
(1339.9 m.), Virful-Goei (1298.4 
m.), Opcina-Rea (1295.7 m -)> 
Bitca-luI-Tirsina (1263 m.), Ple- 
?ul-Bro^teni ( 1 205.1 m.) ?i Bit- 
ca-Popil (608.2 m). Numal cul- 
mea mun^ilor e stincoasa saO 
acoperita de pa^Unl ; in colo sunt 
paduri §i codri nestrabatup, de 
brad ?i molift. 

De la 1877 mo^ia a devenit 
proprietatea M. S. Regelul, cum* 
parata de la familia A. Bal?, pe 
pre^ul de 2500000 let. Supra- 
fa^a mo^iel e de 44000 hectare, 
din care; 34000 hect. padure, 
1 500 hect. fina{, 3000 hect. pa- 
$unl §i 5500 hect. sterpe. Veni- 
tul anual al mo§ie! e de 400000 
lei, iar cheltuelele de 225000. 

Cu diversele instala^iuni fo- 
restiere s'au cheltuit, de la 1877 
incoace, 300000 lei. Cu scoa- 
lele ?i bisericele a cheltuit M. 
S. Regele 400000 lei. Mo?ia a- 
vea 7 fierastrae cu 17 jugurl, 
carl acum s'aQ desfiin^at, vinzin- 
du-se toata produc^iunea. Din 
200 hect. padure ce se tae a- 
nual ese: 1745 plute butucl ?i 
450 ghile marl sau 45000 metri 
cubicl, la carl se mal adaoga 
100 plute de cioplitura. 

In comuna sunt trel Scheie : 
Har£oaia, Lungeni ?i Cotirga^i. 



Digitized by 



Google 



BRO?TENI 



656 



BRO?TENI 



Locuitorii improprietari{I la 
1 864 sunt: 57 frunta^I, 168 mij- 
loca§! ?i 163 coda$I, stapinind 
1393 falci; afara de carl ma! 
sunt 121 satenf ce au primit 
danie cite 10 prajinl loc de casa, 
50—60 falci de fie-care sat, de 
la fostul j^roprietar, ca despa- 
gubire pentru ripl, ponoare, etc., 
carl fac in total 19 10 falci ?i 
52 prajini. 

Locuitorii se ocupa pu^in cu 
plugaria $i ma! mult cu lucrul 
lemnulul §i cre$terea vitelor. Sa- 
teanul harnic are ce munci ?i 
ce ci$tiga, platindu-i-se ziua cu 
brajele de la 1.50 — 2 lei, iar 
cu carul 2 — 3 lei. De lucru ga- 
sesc orl cind, vara ca ?i iarna. 

Principala unelta de munca 
e toporul, de care sateanul nu 
se desparte nic! o data, servin- 
du-I la vreme de nevoe §i ca 
arma de aparare, contra fiarelor. 
Sunt in toata comuna numal 40 
care §i vre-o 50 plugurT primi- 
tive. 

In comuna sunt 11 mori?te, 
in care se macina aproximativ 
7780 hectol. porumb. Faina de 
grid se cumpara, numal pe la 
zile marl, de pe la dughene. Pe 
piriul Barnarul se fabrica varul 
necesar pentru intreaga comu- 
na. Unii sateni insa i$I spoesc 
casele cu un fel de lut albicios 
$i luciu, numit mal. Mai sunt 
in comuna: 3 fabric! de ca?- 
caval, 6 fieraril, 4 brutaril, 2 
casapil, in care se taie anual 
pana la 250 vac! ?i 500 miel, 
— un cizmar, un croitor $i 2 
boiangi! izraeliflf, — 6 circiumi, 
4 dughene, 5 debite de tutun. 

Padurile comunel, carl alta 
data gemeau de vinat, acum 
sint cutreierate mai mult de 
salbataciunl, ca : ur$I, lupl $i 
vulpi. Se mal gasesc insa: ca- 
prioare, epuri, dar cerbi nu, pen- 
tru ca vinatul fiind interzis s'au 
imulfit carnivorele, iar vinatul 



cel'1-alt s'a retras pe alte mo- 
§il. Apele confin pe$te: pas- 
travl, lostu^e, mrene, boi$teni, 
behlip, clean!, svirlugl, grindele, 
sglavocl, lipenl $i midhal. 

Se gasesc in comuna 192 
stupl, ce produc anual pana 
la 400 kgr. miere §i 294 kgr. 
ceara. 

Munfi! con^in in sinul lor mi- 
nerale, ca: pucioasa, fier, arama, 
piatra de var; dar aceste produse 
au ramas inca ne-exploatate. 

Sunt in comuna 4 izvoare de 
pucioasa: unul linga Lungeni, 
altul pe piriul Holdifa, al 3-a 
pe piriul Pusdra $i al 4-a pe 
piriul Cotirga^ul. Se ma! gasesc 
2 izvoare de burcut (borviz): 
unul pe Negri^oara, la Mirca, 
?i secundul pe Neagra, la Poia- 
na-VinuluI. 

Ca locality! demne de vizitat 
sunt: Raraul-cu-Pietrele-Doam- 
nel, Cheile-Bistri^ei, instalajiile 
forestiere de la Barnari, Vaca- 
ria cu insemnatele fabrica^iunl 
de brinzeturl, Virful-Barnarulul, 
al Grin^ie^ulul ?i Tarnijele. Pia- 
tra- Zimbrulul $i Groapa - Volin- 
tirilor. La Pietrele-Doamnel $i 
la Tarni^a se gase^te in abun- 
den^a frumoasa floare numita 
de no! floarea Regine! ?i floare 
alba de munte (Edelweiss.) 

Pe piriul Negri^oara, la 17 kil. 
departare de Bro^teni, se ob- 
serva urmele unel fabric! de fter, 
fosta — se zice — a unul bogata?, 
Conache. 

Pe la 1850, «Bro?teni, Holda, 
Holdi^a, la {inutul Sucevei, Oco- 
lul-MunteluI, mo?ie a d-sale Lo- 
gofatulul A. Bal^. Are sat cu 2 
preo^I, 4 dascall, un privilegiat, 
11 bejenan hrisovolipf, 16 ne- 
volnicl, 12 vadane, 12 slujba$i 
volnicl, 5 jidovl; pe linga mo- 
dule Paltini§ul, Cotirga^i $i al- 
tele, cu un numar de 230 lo- 
cuitori.* («Bucium. Romin.» An. 
I, pag. 476.) 



Bro^teni, com. rur., plasa Cer- 
na-d.-s., jud. Vilcea, compusa 
din 4 catune : Ve^elul, $erba- 
ne?ti, Poche?ti §i Gatejei. 

E situata pe valeariulu! Cerna, 
la 40 kil. de capitala jud. ?i la 
20 kil. de a sub-prefecturei. 

Are o popula^iune de 1474 
locuitori (748 barbap ?i 726 fe- 
me!), in care intra ?i 16 fam. 
de J igani, rudari, caldararl $i 
fterarl. Cap! de familie sunt 583 ; 
contribuabili 520; case de lo- 
cuit 625 ?i bordeie 16. 

In comuna sunt patru bise- 
ricl, in fie-care catun cite una. 
In Ve^elul, fondata la anul 1 849 
de Ion Orleanul, Ion Verde$ 
$i al^i! ; in catunul Poche^ti, 
fondata la 1848; a treia in cat. 
$erbane?ti, fondata la 1857 ?i 
a patra, in cat. Gatejei, fondata 
la 1885. - 

Maioritatea locuitorilor se o- 
cupa cu lucrarea pamintulul ^i 
cu cre^terea vitelor. Parte din el, 
in timpul verel, p^rasesc com. 
spre a cauta de lucru in jude- 
^ele de cimp. Printre el sunt?i 
ci^I-va industrial!. 

Produsele munce! le desfac 
pe la Draga?ani, Craiova ?i bil- 
ciurile anuale ce se {in de tre! 
or! in com. (24 Februarie, 14 
Octombrie ^i Simbata Mo^ilor) 
§i la cele vecine, ca Maldare^ti 
?i Slavite?ti. 

Sunt in comuna : 1 70 ca! , 300 
bol, 220vacl, 215 capre?i 120 ol. 

Pe riul Cerna, in raionul co- 
munel, sunt 2 mori. 

Locuitorii sunt parte mo$- 
nenl, parte claca?!. 120 s'au im- 
proprietarit la i864pe26s hect. 
luate din mobile d-lor Ion Or- 
leanu, Nae ?i $tefan Ve^eleanu 
$i Nae Copaceanu. 

$coala exista din vechime, 
insa numal de la 1883 a trecut 
pe seama statului. P^na atunc! 
s'a intre^inut de locuitori. Lo- 
calul ?coale! e donat de ckra 



Digitized by 



Google 



BRO$TENI 



657 



BRO?TENt 



Ecaterina Marinescu. Se fre- 
cuenta. de 13 copil (13 baep 
to{i) din numirul de 164 (10 1 
b&e{I si 63 fete) in vlrst& de 
scoal&. $tiu carte 250 b&rba{i 
si 9 femel. Cu intrefinerea scoa- 
lex statul cheltueste anual 1080 
lei. 

Stupl cu albine sunt 100, 
carl dau pin& la 40 kilogr. cear& 
si 20 kilogr. mi ere. 

Se fabric^ p£n& la 4000 de- 
calitri \uidk. 

Vatra satulul are 23 hect.; in 
total sunt 800 hect. pSmint. 

§oseaua comunal& if inles- 
neste comunica^ia cu com. L&- 
pusata la S. si Cop&ceni la N. 

Veniturile com. se ridic& la 
suma de 1600 lei anual sichel- 
tuelile la aceeasl sum£. 

E brSzdat£ de dealurile : Mo- 
duia, f ugulea, Trestia, $asa si 
Bucur, si udat£de v&ile: Valea- 
Mare, Trestia, Hoterasa, Negrita 
si Valea-Muerel, si de riul Cer- 
na, care ud& com. in partea de 
E. si in care se varsft v&ile 
ar&tate. 

Se m&rgineste la N. cu com. 
Cop&ceni, la S. cu com. L£- 
pusata, la E. cu dealul Moduia 
si la V. cu dealul Jugulea. 

Bro§teni, sat, cu 130 fam., jud. 
Argesul,pl. Cotmeana; face parte 
din com. rur. Brosteni-Rosani. 
Aci este resedin^a primftriel. In 
acest sat este o biseric& cu 
hramul Top - $fintil, deservitS. 
de un preot, un cint&re$ si un 
paracliser. Are o scoali primary 
rurali. 

Bro^teni, sat, in partea de N. 
a com. B&biceni, pi. $tefonesti, 
jud. Botosani, asezat pe un po- 
dis. Are o suprafa0 de 594 
hectare si o populate de 81 
fam. sau 241 suflete, din carl 69 
contribuabill. Num&rul vitelor 
este de 187 vite cornute, 34 

#60*0. Jfo-ftf Picfiontr Gngnflc, 



cal, 1062 de ol, 10 capre, 146 
porcl; si 70 stupl. 

Bro§teni, sat, jud. Dimbovifa, pi. 
Bolintinul, c&tunul comunei Pro- 
dulesti. 

Bro$teni, cdtun, al comunei Bros- 
teni, din pi. Jiulul, jud. Gorj. 
Este situat pe partea stingS a 
Jiulul. Are o suprafa^ de 800 
hect., intre carl 260 p&dure, 5 1 S 
hect., areituri, finea^ si p&sune, 
5 hect. vil si 20 hect. livezi cu 
prunl. 

Produce anual, in termenl de 
mijloc, 4185 hectol. porumb, 
2740 hectol. griu, 15 hectol. 
fasole, 3 hectol. s&min{& de ci- 
nep& si in, 256 decal. vin si 
1800 decal. {uic&. 

Are o populate de 140 fam., 
intre carl una de "figani, cu 700 
suflete, 130 contribuabill. Lo- 
cuitorii se ocupS cu munca 
cimpulul si cresterea vitelor. Ef 
posedi 23 plugurl, 60 care cu 
bol, 3 c&ru{e cu cal, 284 vite 
marl cornute, 28 cal, 575 ol, 
89 capre, 109 rim&tori si 10 
stupl. 

In c&tun se gSseste 1 moar&, 
pe apa Jiulul, cu 4 alergitorl; 
2 circiuml, 2 pu^url si I fintini. 

Are 1 prim&rie; 1 scoalS, in- 
fiin{atfi la anul 1874 si frecuen- 
tati de 33 elevl. 

In c&tun e o bisericS de zid 
ftcutS de r&posatul Zamfir C. 
Brosteanu, la anul 1848, fer£ 
preot, cu un cint&re{. 

Bro§teni, sat, din com. Epureni, 
pi. Turia, jud. Iasi, situat pe 
sesul si malul sting al riului 
Jijia, cu o suprafa{& de 671 
hect. si o populate de 22 fam. 
sau 89 locuitorl Romini, carl 
se ocupS cu lucrarea pftmin- 
tului si cresterea vitelor. Sunt 
37 vite marl cornute, 16 ol, 9 
cat si 10 rim&tori. 



Bro^teni, sat, face parte din co- 
muna rur. Aninoasa, pi. Riu- 
rile, jud. Muscel, situate intre 
riul Bratia si riul Sl&nicul. 

In partea de N.-E. are 2 z&- 
voaie de aninl. 

Popula^ia lul e de 150 locui- 
tori (69 b&rba^I si 81 femel) cu 
33 capl de familie. 

Bro^teni, sat, pe mosia si in co- 
muna cu acelasl nume, jud. Su- 
ceava, numit in partea E., din 
spre prim&rie, si Har&oaia. Ase- 
zat pe ^rmul sting al Bistri^el, 
la 47 14 20" latitudine bo- 
reali si la 23 ° 21' 10" longi- 
tudine or. Are 100 case, cu 100 
capl de familie sau 407 suflete, 
200 b&rbap $i 207 femel. Din 
acestia 40 sunt striinl, $i a- 
anume : 8 Elve^ienl, 8 AustriacI, 
4 Unguri si restul Izraeli^i. Are 
100 contribuabill. In acest sat 
este 1 circiumS, 2 dughene, 1 
cafenea, 1 stoler si 1 cojocar. 
Vatra satulul ocupS o suprafa{& 
aproximativi de 18 f&lcl. Im- 
proprietari^I la 1864 sunt: 4 
fruntasl, 14 mijlocasl si 18 co- 
dasl, stSpinind 123 ftlci, afari 
de eel cu cite 10 prj. Asez&rile 
locuitorilor sunt bune. In Bros- 
teni sunt 2 biserici: I vechie, 
cu hramul Sf. Nicolae, cl&dit& 
cu vre-o 100 am in urmS, din 
lemnul de pe loc, de cine nu 
se stie, in care nu se mal ofi- 
ciazi, si alta nouS, avind aceiasl 
hram, zidita la 1865 de fostul 
proprietar A. Bals, ajutat de io- 
cuitori si restaurata la 1886 de 
c&tre M. S. Regele, care a in- 
zestrat-o cu odajdil si toate cele 
necesare. E deserviti de 1 preot 
si 2 cintarep si improprietarita 
cu 8 l l% felcl. Are 1 scoala ru- 
rala de bie^I, cu 1 inv&tator pla- 
tit de stat, frecuentata de 70 
elevl si 1 scoala rurala de fete, 
infiin^ata la anul 1892, cu o in- 
v^^toare pl^tita tot de stat. 

83 



Digitized by 



Google 



feRO?TENI 



658 



BRO$TENI 



$coala de b&ep a fost infan^ata 
la 1865, funcfionind pana acum 
ca ?coala mixta. Ambit inv&{a- 
torl sunt subven^ionap $i din 
caseta particular^ a M. S. Re- 
geluT. $coalele au localurT pro- 
prii din cele ma! frumoase, cons- 
truite tot cu spesele M. S. Re- 
geluT. $coala de fete efrecuentata 
de 40 eleve. In sat, sunt in vir- 
sta de ?coala, 85 baeJT $i 84 fete. 

In Bro$teni e re$edin{a sub- 
prefecturel pia?eT Muntele, a ju- 
decatoriei ocoluluT, a uneT com- 
paniT de infanterie, a mediculuT 
$i moa$eT de plasa. Are un o- 
ficiii telegrafo-po§tal. 

Drumurile principale sunt : la 
Madeiu, 8 kil.; la Dtrmoxa, 17 
kil.; la Holda, 3 kil. In dreptul 
Bro^tenilor este un pod state- 
tor, construit de administrajia 
mo$ieT M. S. RegeluT. 

La 1803 «Bro$teni-Holda, a 
clirosulul din Bucovina aveau 
80 liuzT platind 1404 lei bir pe 
an». («Uricariul», de Th. Co- 
drescu, vol. VII, p. 255). 

Bro$teni, sat, pe mobile Dr3gu- 
$eni $i Criste^ti, in com. Dra- 
gu^eni, jud. Suceava. Num&ni 
116 case, populate cu no cap! 
de fam. sau 482 suflete, din 
carl 266 barbaflf ?i 216 femeT. 
Contrib. sunt 80. Vatra satuluT 
ocupa 40 file!. 

Mo$ia se imparte intre trel 
specif de proprietarl : r£ze$asca, 
a DrSgu?enilor $i a Criste?tilor, 
§i e in intindere de 280 felcT, 
din care: 200 cultivable, 60 fi- 
nefe, 20 prundi? ?i loc nepro- 
ductiv. Improprietari^T la 1864 
sunt 14 mijloca?! ?i 29 coda^T, 
st&pinind 128 filet. 

Are o biserica vechie de zid 
cu patronul Adormirea-MaiceT- 
DomnuluT, despre care se spune 
ca alta data ar fi fost schit de 
calugarl, cu o inscripfie slavo- 
neasca. E deservita de un preot 



$i 2 cintare^I. $coala din Dra* 
gu?eni serva $i acestut sat. 

Traditfa spune ca $tefan-Vo- 
da-cel-Mare, pornit laun razboiQ, 
pe care 1-a avut la vale (poate 
la Razboeni), a poposit cu o§ti- 
rea pe locul numit Holmul. 
Bro§teanu, un pazitor al iazuluT 
din apropiere, veni inaintea lirl 
Voda, aducindu-T plocon un bu- 
haiu gras $i, intrebindu-1 Voda 
ce mul^umita T-ar putea da, el 
ceru pamintul din jurul iazuluT 
?i schitul (asta-zl biserica sa- 
tulul). Dorin^a i se indeplini $i 
ast-fel se puse inceputul satuluT. 

Bro^teni, sat, jud. Suceava, pe 
$omuzul-Mare, ne-existent asta- 
zl. Din «Hotarnica mo^iilor $ol- 
dane§ti, Bro^teni $i Padureni, 
sate intregT tot intr'un hotar 
ce sunt la (inutul SuceveT, ale 
luT Nicolae Ba$ota vel visternic,» 
ficuta la 171 1, Iulie 5, pe tim- 
pul luT Mihail Racovi^a Voevod, 
reeseca satul Bro$teni «cu loc de 
moara» nu era alt de cit actuala 
mahala a Broscariei din Falti- 
ceni, iar Padureni era pe dea- 
lul de peste piriul Buciumeni. 
(«Uricariul» XVII, p. 214). 

Un alt hrisov privitor la a- 
cest sat este urmatorul: 

«Iata Domnia mea am dat ?i 
am intarit slugilor noastre, luT 
Dumitra^cu ?i fra^ine-sati lui 
Toader $i surorilor lor Canda- 
chiel $i Tudoscar ?i Anghelu?ai 
?i Tofanei fiilor a luT Patra?cu 
Logofat, dreapta ocina lor, da- 
nie $i miluire, cumparatura o 
sili?te anume Bro§teni pe $0- 
muzul-Mare, cu loc de moara in 
piriul satuluT, ce-T in {inutul Su- 
ceveT din drept diresul lor ce 
l-au de la Constantin Voda, 
care acest sat au fost drept 
domnesc ?i lipit cu ascultarea 
catre ocolul SuceveT. Iar Pa- 
tra$cu Logofit au dat patru cal 
bunT pre$ui$T drept 200 galbenl 



ungure$tT ?i inca a mat dat §i 
banT 150 galbenT ungure?tT, in 
trebuin^a fareT. 

«Drept aceea sa le fie lor $i 
de la noT danie...» etc. 

«Domnul a poruncit... Scris 
in Ia?i de Borleanu Diacu din 
leat 7128 (1620) Martie 13, pe 
timpul luT Gaspar Voevod. » 
(«Uricariul», de Teodor Co- 
drescu, vol. XVII, p. 11). 

Bro^teni, sat, jud. R.-Sarat, in 
pi. Ora$ul, cat. de re?edin^L al 
com. Bro$teni, a^ezat spre E., 
pe riul Milcovul. Are 700 heck, 
cu 82 familiT, 391 locuitorT, 90 
contrib. ; 36 $tiu carte ; 2 sunt 
strain!. Are o bis. ?i o $coaia. 

Bro§teni, sat, jud. Roman, in pi. 
Siretul-d.-j., spre S.-V. de ora- 
§ul Roman $i la o departare de 
20 kil. de el ?i de 19 kil. de 
re$edin{a placet. Este a$ezat pe 
^es. Are 100 cap! de fam., 96 
contrib., 404 loc, din can 2J 
?tiu carte ; 89 case. Populafia 
este romina. Sunt 419 vite marf 
cornute. Are o biserica de va- 
latucT. Este legata de Roman 
prin §osea. Este re§edin{a co- 
muneT Bro?teni. 

Bro^teni, c&tun, al com. Caluiul, 
pi. Olteful-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
mana^i. Situat pe stinga apel 
Caluiul, are 254 loc. $i o bise- 
rica, Sf. Nicolae (1834), deser- 
vita de 1 preot ?i 2 cintareflf. 

Bro^teni, sat, al comuneT Peri- 
Riio$T, in pi. TirguluT, jud. Te- 
leorman. Are o populajiune de 
396 suflete ?i 73 contribuabilT. 
Satul Bro^teni este foarte ve- 
chiQ. Se vede trecut $i in ca 
tagrafia satelor din 1741, cu o- 
caziunea reformeT DomnitoruluT 
^ariT Constantin Mavrocordat. 
In timpul mal din urma a stat 
ca comuna deosebita 51 apoT a 



Digitized by 



Google 



BRO?TENI 



659 



BRO?TENI 



fost intrunita cu comuna Peri- 
Riio§L 

Bro§teni, sat, in com. Iv&ne$ti, 
pi. Racova, jud. Vasluiti, a$e- 
zat pe un platou, la £. de sa- 
tul Hu?eni, pe o intindere de 
588 hect. Are o populate de 
46 fam. sau 233 suflete, locui- 
torl RominI, ocupindu-se cu a- 
gricultura $i cre^terea vitelor. 
El poseda 3 plugurl $i 3 care 
cu bol, 2 plugurf $i 2 carafe 
cu caT, precum §i 100 stupT cu 
albine. 

Are o bisericS ftcuta la 1807, 
de Banul Nicolae Sion, $i care 
biserica s'a parasit in urraa unui 
foe, ce i-a ars acoperamintul ; 
are $i o circiuma. 

Numarul vitelor e de : 263 
vite mari cornute, 2 bivolr, 220 
of, 14 caT ?i 25 rimatorl. 

Bro§tenl, veche biserica, in su- 
burbia Bro?teni, a ora?ulu! Bu- 
zau, jud. Buzaa. Dupa tradifie, 
ea ar fi dc prin secolul XV, dar 
n'are nidf o inscripfie cu care 
s£-I se poata constata vechimea ; 
fiind reparata de maf multe orl, i 
s'a scos frontispiciul. Pe garni- 
tura de piatra a unel ferestre din 
dreapta, se cite^te: «Sase $tie, 
precum ca alucrat Albu». In orl- 
ce caz e mal vechie de cit Epis- 
copia §i a trebuit sS fie schit de 
caiugSrl, dupa cum se poate con- 
stata din ruinele chiliilor car! o 
inconjurau, precum $i din ca- 
ramizile ce se scot din mor- 
minte, purtind nume $i insigne, 
ce se obi^nuesc a se pune la 
capul calugariior, cind mor. Tra- 
di^ia adaoga, ca multe din ave- 
rile acestul schit $i chiar icoana 
miraculoasa, au fost luate de 
Mavrocordat $i date manastireT 
Banul. 

Bro§teni, deal, in raionul comu- 
nel Bro^teni, pi. Cerna-d.-s.,jud. 



Vilcea, pe care se cultiva 9 
hect. 50 arif vie. 

Bro$teni, iaz, linga satul cu a- 
cest nume, din comuna Dragu- 
?eni, jud. Suceava, insuprafa^a 
de un hectar, $i inconjurat de 
mla$tinT periculoase. 

Bro$teni, iaz, in intindere de 1 
hect., spre S. de satul Lipova- 
ful, pi. Crasna, jud. Vasluiti. 

Bro$teni, loc izolat, in judeful 
Neamfu, comuna $erbe$ti, pi. 
Piatra-Muntele, situata in drep- 
tul kil. 14 al ?oseler judefene 
Roman-Piatra, in stinga piriului 
Bro^teni. Este aci o singura casa, 
care odinioara a fost un ratu§, 
iar asta-zl serva drept hambare. 

Bro$teni, localitate, in com. urb. 
Ocnele-Marl, pi. Ocolul, judejul 
Vilcea, care a primit, se vede, 
acest nume din cauza ca sunt 
acolo balp cu broa^te. 

Bro§teni, mo§ie, jud. Arge?, pi. 
Cotmeana, proprietatea statulul. 
Are §i 680 pogoane padure. La 
1877 avea o arenda de 735 leT 
9 b, §i a fost atuncT ipotecata 
impreuna cu alte mo$ii pentru 
asigurarea biletelor ipotecare in 
suma de 27 milioane. 

Pe periodul 1883 — 88 arenda 
acestei mo$iI a scSzut la 200 
lei. In timpul din urma, aceasta 
proprietate s'a instrainat de stat. 

Bro^teni (Born&ceasca), mope, 
in jud. Buzau, comuna A marul, 
catunul Mirosi, fosta proprietate 
a statulul. (Vezi Barbuleanca). 

Bro§teni (Vatra-M&nastirel- 
C&luiul), tnofie a statulul, in 
jud. Romana^i, cu o arenda a- 
nuala de 10050 lei pe 1887/88- 

Bro^teni, padure, jud. Ialomija, 



pi. Cimpuluf, comuna Bro$teni- 
Nol, formata din mal multe 
trupurt, cu suprafafa 600 hect. 
$i cu esenfe : stejar, salcie, plop 
ulm §i arfar. 

Bro§teni-Pitulu§a, padure, jud. 
R.-Sarat, plasa Ora?ul, comuna 
Bro^teni. Are o intindere de 5755 
hectare; esenfe principale: ste- 
jar, fag, alun §i plop. 

Bro^teni, padure particular, su- 
pusa regimulul silvic, aparfi- 
nind de comuna Bro^teni, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Bro^teni, piriil, jud. FalciQ, for- 
mat din piriia?ele, Draslava^ul, 
Ochiul, Schitul ?i Zavati. Curge 
prin partea de S. a ora^uluf 
Hu$i, mahalaua Bro^teni, ?i in 
partea de E. a orasuluT. Unin- 
du-se cu Rie$ti, formeaza piriul 
Hu§i. 

Bro^teni, piriiaf, jud. Neamju. 
Izvore?te dintre ramurile despre 
Est ale deaiurilor din comuna 
$erbe$ti, pi. Piatra-Muntele, in 
spre Sudul sistemulul numit 
Sttnca-de-la-$erbe$ti ; curge in 
direcfiunea Nord-Sud, traversind 
?os. judejeana Piatra-Bozieni, in- 
tre al 13 — 14 kil., pinaaproape 
de marginea nordica a com. 
Dochia, unde se une?te cu Pi- 
riul-Laculut; de aci curge in 
jos sub numele de Caluiul. 

Bro§teni, piriu, jud. Suceava, 
incepe din iezerul satulut cu a- 
cest nume, din com. Dragu$eni, 
trece in com. Criste§ti, luind 
numele de Lejcani (de la des- 
fiin^atul sat) ?i se varsa in Mol- 
dova. Se spune ca in vechime 
era mult mai mare, ca con^inea 
mulf! racl, din care cauza i 
se mal zicea $i Piriul-Racilor. 
Lungimea sa e de 3 500 m. 
Are de tributar pir. Stroescul. 



Digitized by 



Google 



BRO?TENI 



660 



BROgTENILOR (IAZUL-) 



Bro$teni, piriU, izvore^tedinpa- 
durea statulu!, de sub Dealul- 
Sucevenilor ?i in mijlocul satu- 
lut Lipovajul, pi. Crasna, jud. 
Vasluiu, in dreptul biserice!, se 
varsa in Piriul-Butnarulu!. 

Bro§teni, tnic platoti, com. Bro?- 
teni, cat. Bro^teni, jud. R.-Sa- 
rat, de 6 hect. intindere, ?i care 
se termina cu piscul Gavanul. 

Bro§teni, si/if te, pe linga sa- 
tul Tonji, com. Dragane$ti, jud. 
Suceava, unde N. Beldiceanu a 
facut biserica «Bro?teni la {inu- 
tul Sucevei, o sili^te a d-sale 
Sardarulu! Nicolae Beldiceanu, 
care mo§ie la 1847 ° scoate la 
mezat spre a o vinde de vecl. 
(<Buciumul Rom.», anul I, p. 

477). 

Bro$teni, numita $i Coloarea- 

de- Verde, suburbie a ora?ulu! 
Hu$i, judeful Falciti. Tradi^iu- 
nea, despre numirea acestel lo- 
cality!, zice ca locul fiind mla.s- 
tinos $i cu multe broa?te, ora- 
caitul lor asurzitor a provocat 
numirea loculu! de Bro?teni. 
Aceasta mahala din vechime 
forma sat a parte, tot cu nu- 
mirea de Bro^teni, care sat a 
fost daruit Episcopiel de Hu$i 
de Domnul Irimia Movila. 

Bro^teni, suburbie a ora^ului Bu- 
zaii, jud. Buzaii, in partea de 
N.-E., intre rail Buzaii ?i Iazul- 
Morilor, locuit in mare parte 
de Bulgarl, stabili^I aci in 1806, 
car! cultiva intinse gradini de 
zarzavat. 

Bro§teni-de-Jos, sat, jud. Su- 
ceava. (Vez! Lungeni). 

Bro§teni-de-Sus, sat. (V. Bro$- 
teni, comuna, jud. Suceava). 

Bro§teni-Noi, com. rur., plasa 



Cimpului, judeful Ialomi$a, si- 
tuate pe partea stinga a riulul 
Ialomija. Teritoriul sau se in- 
tinde din albia riulul Ialomi^a 
spre N., intre comunele Malul 
?i Alexeni, pe o suprafa^a de 
1850 hect. pamint arabil $i 150 
hect. padure. 

Improprietarip dupa legea ru- 
rala din 1864 sunt 226 locuitor! 
$i nelmproprietarij! se ma! afla 
36 locuitor!. 

Se compune dintr'un singur 
sat, situat pe o mica coasta, 
pe malul sting, in departare de 
2 kil. de riul Ialomi^a. Mai 
inainte satul era chiar pe mar- 
ginea riului Ialomi^a, pe un te- 
ren jos, care era supus la dese 
inundafiun!, din care cauza s'a 
stramutat ma! spre N., pe un 
ioc ma! ridicat. Numirea de 
Bro$teni-No! s'a dat pentru a 
se deosebi de alt sat mai vechiu, 
Bro$teni-Vechi, pendinte de co- 
muna Malul. 

In aceasta com. se afla re$e- 
dinja primarie! $i a judecatorie! 
comunale. 

Popula^iunea com. este de 
1262 locuitor!, cu 375 cap! de 
famili! $i 887 membri! de fam., 
sau 641 barbap ?i 621 feme!. 
Dupa na^ionalitate sunt: 12 17 
Romin!, 14 Greet, 1 Sirb, 3 Ar- 
meni $i 27 Ungur!. Dupa re- 
ligie: 1239 cre^tin! ortodox!, 
20 catolic! §i 8 armen!. Dupa 
profesiun! : 383 agricultori, 40 
meseria?!, 1 industrial, 8 co- 
mercianp, 5 profesiun! libere, 
63 muncitor! ?i 182 servitor!. 
Din ace$tia, 210 ?tiG carte ?i 
1052 nu ?tiu. 

Vite: 647 bo!, 252 ca!, 702 
o!, 18 capre, 10 bivol! ?i 242 
porci. 

Budgetul com. din 1887-1888 
avea la venitun 4631 le! $i la 
cheltuelT, 4316 le!. 

Se afla o ?coala primara mixta 
cu 32 elev! ?i 5 eleve ?i cu un 



inva^ator retribuit de stat $i 
comuna. Localul ?coale! este 
de zid, construit de proprietarul 
mo^iel. 

Este o biserica, deservita de 
un preot ?i un cintaref, platip 
de com. cu suma anuala de 300 1. 

In com. este un mare stabi- 
liment, situat la un kil. de com. 
pe lunca Ialomtyel, in care se 
fabriceaza spirt $i se macina 
griu. Riul Ialomifa, In dreptul 
com., curge prin ma! multe ca- 
nale artificiale, pe care se afla 
patru mor! de mac in at. 

Prin com. trece calea jude- 
{eana Slobozia-Urziceni. 

Bro$teni - Noi, cdtun, comuna 
Bela, plaiul Ialomi{a, jud. Dim- 
bovi^a. (Vez! Bela). 

Bro^teni-Vechi, sat, in jud. Ia- 
lomi^a, pi. Cimpului, pendinte 
de com. Malul. Este situat pe 
o mica muchiede deal, pe ma- 
lul sting, la 1 l /t kil. de riul Ia- 
lomija, la 4V2 kil. de satul de 
re?edin{a, Malul, $i la 1 kil. 
spre V. de satul Bro$teni-NoI. 
Ma! inainte satul era situat pe 
marginea riulu! Ialomi^a, pe un 
loc supus inunda^iilor, din care 
cauza s'a stramutat ma! spre 
N., pe un loc ma! ridicat. 

Popula^iunea consta din 84 
familii Romin! $i I familie fi- 
gani. 

In sat se afla o biserica, con- 
struita la 1885, deservita de un 
preot ?i un cintare^, precum $i 
o $coala primara mixta, cu un 
inva^ator retribuit de comuna. 

Prin sat trece calea jude^eana 
Slobozia-Urziceni. 

Bro^tenilor (Dealul-), deal, pe 
teritoriul satelor Babiceni ?i 
Bro?tenilor, com. Babicem, jud. 
Boto^ani. 

Bro^tenilor (Iazul-), ias, in 



Digitized by 



Google 



BRO^TINUL 



661 



BRUSTURI 



catuna Bro$teni, com. Babiceni, 
jud. Boto§ani. 

Bro§tinul, deal, la E. comuneT 
Maldare$ti, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. 

Bro^tinul, loc izolat, com. Ote- 
$ani, plaiul Horezul, jud. Vilcea. 

Brot&cei, lac, in jud. Ialomifa, 
pi. CimpuluT, linga satul Sla- 
tioarele, com. Jilavele. 

Brot&neasa, lac, pe mo?ia Ba- 
se?ti, jud. Teleorman, din plasa 
Calmafuiulul. 

Brozba, deal, in com. Amara^ti, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Brozba, vale, in com. Zmeuratul, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Brudul, mic afluent, al piriulul 
Horai^a, din com. Ciumule§ti, 
jud. Suceava. 

Brumarul, piriu, in com. rur. 
Vagiule^ti, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin{i. 

Brume§ti, trup din tnofia Sla- 
ve$ti, din pi. TeleormanuluT, jud. 
Teleorman. 

Bruscarul, piriu, judeful Gorj, 
curge din N. catunulul Ro?ia- 
d.-j., din plasa Amaradia, din 
Dealul-MuereT, $i se varsa In 
piriul Calnicul, la com. Prigoria. 

Brustura. V. Albina, sat, plasa 
Racova, jud. Vasluiu. 

Brustura, piriu, in com. Draga- 
ne?ti, jud. Suceava, numit ast- 
fel de la mutyimea brusturilor, 
o planta cu frunza lata numita 
$i lipan ?i captalan, ce cresc pe 
malurile luT. Izvoreste de sub 
muntele Ple§ul $i anume de sub 



poalele pisculul Ar?i{a; urmeaza 
direcfiunea spre E., formeaza 
hotar intre com. Dragane$ti §i 
Rauce^ti din jud. Neamju, pe o 
intindere de 1200 m., trece prin- 
tre dealurile f iganul de-a stin- 
ga $i Crucea de-a dreapta, stra- 
bate satul, care-T poarta numele, 
$i dupa ce a primit piraiele La- 
zel, Marculul $i Piriulul $i a o- 
colit pe din sus de satul Sa- 
ve$ti, apuca spre S.-E., intra in 
comuna Dragu^eni $i se varsa 
in Ri$ca, avind o lungime totala 
1 1200 m. 

Brustura, valea piriulul cu a- 
cest nume, formata de dealurile 
Brusturi $i Lebedei, jud. Su- 
ceava. Pe aceasta vale e taba- 
rit satul Brusturi. 

Brusturata, vale, jud, Bacau, pi. 
Siretul-d.-s., com. Buhociul, si- 
tuata d'a stinga Siretulul. 

Brustureilor (Piriul-), piriu, ju- 
dejul Prahova, izvoreste de la 
Virtej, de linga Nebuna, curge 
de la V. spre E. $i se varsa in 
riul Teleajenul, pe maluldrept, 
in raionul comuna Maneciul-Ul- 
menl, pi. Teleajenul. 

Brusturetul, loc de finefe> com. 
Bune^ti, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Brusturetul, piritaf, jud. Bacau, 
pi. Siretul-d.-j., com. Gioseni; 
curge pe teritoriul satulul Hor- 
ge$ti ?i se varsa in piriul Ra- 
cataul. 

Brusturetul, piriU, izvoreste din- 
tre dealurile Raclariul $i Miro- 
neasa, com. Mironeasa, pi. Stav- 
nicul, jud. Ia?i ; curge de la N. 
spre S., prin valea Brusturetul, 
despar^ind satul Mironeasa in 
doua p^r^i ?i nu departe intra 
in $esul Ur§i{a, unde se ?i var- 
sa in piriul cu asemenea nu- 



mire. Pe girla sa se gase^te 
multa piatra, iar pe maf toata in- 
tinderea vaef, cresc mulp bru- 
sturi. De aci vine numele de 
Brusturetul ce s'a dat atit pi- 
riulul cit $i vael. 

Brusturetul, poiand, com. Ceta- 
{eni-din-Deal, plaiul Dimbovifc, 
jud. Muscel. 

Brusturetul, fes, numit ast-fel 
dupa piriul Brusturetul, ce cur- 
ge prin mijlocul sau. Se intin- 
de spre S. de satul Mironeasa, 
com. Mironeasa, pi. Stavnicul, 
jud. Ia$i, $i spre V. de $esul 
Ur^ifa, intre dealurile Mironeasa 
$i Raclariul. 

Brusturetul, vale, din comuna 
Mironeasa, plasa Stavnicul, jud. 
Ia$i, intre dealurile Mironeasa 
§i Raclariul; are numele de la 
piriul Brusturetul, ce curge de-a 
lungul el; incepe din padurea 
Negruzzi ?i se termina aproape 
de satul Mironeasa, in ?esul 
Brusturetul. 

Brusturetul, pddure particular^, 
supusa regimuluf silvic, aflata 
pe mo$ia Frunzarea-Brusture^i, 
aparjinind de com. Birse?ti, pi. 
Ocolul, jud. Vilcea. 

Brusturi, sat raze^esc, in com. 
Dragane^ti, din pi. Moldova-d.-j., 
jud. Suceava, spre S. ?i la 22 
kil. de Falticeni. A§ezat pe al- 
biile piraielor Brustura $i Piriu- 
lul, incepind din $oseaua jude- 
{eana Dumbravi{a - Neam^u $i 
continuindu-se in susul vailor 
acestor piraie $i pe coastele dea- 
lurilor Frasinul, Brusturi, Mo- 
{ocul, Crucea ?i figanul, pana 
unde Piriul-Lazei se varsa in 
Brustura. Numara 1 8 1 case, po- 
pulate cu 209 capt de fam. sau 
759 sufl., (370 barbap ?i 389 
feme!), din carl : 294 casa to- 



Digitized by 



Google 



BRUSTURI 



662 



BRUSTUROASA 



rip, 405 necasatorifl, 48 va- 
duvl, 12 divortap. Cu $tiin{a de 
carte sunt 62. Mai toj! sunt 
plugarf. Vatra satulul ocupa 20 
falci $i 75 prajinf. E eel mal 
vechiu sat din comuna. Raza^il 
n'au urice, dar susfin ca mo?ia 
lea fost data de Marele $tefan, 
in urma luptel de la Razboeni, 
localitate nu departe de aci. 
Pana la 1878 forma comuna a- 
parte cu Save$ti §i $oimare$ti. 
Are o biserica de lemn, cu pa- 
tronul Sf. Voivozl, a caria te- 
melie nu se ?tie cind s'a pus, 
dar care a fost reconstruita de 
raza?f la 1745 ; e deservita de un 
preot §i 2 cintare^T. Este o $coala 
ruraia mixta, infiinfata la 1865, 
cu un invajator platit de stat, 
frecuentata de 30 $colarf. In ra- 
ionul ?coaleT sunt 188 copi! 
intre 7 — 12 anl. 

Drumurile principale sunt : 
la Neamfu (8 kil.), la Poiana- 
Prisacei (2356 m.), la Dragane:?ti 
(3800 m.), la Save?ti (2500 m.) 
?i la Puricei, judejul Neamfu 
(1500 m.) 

Parte din mosie e proprietate 
raza$easca, in intindere de 491 
falci, iar partea numita Frasinul, 
a d-nel Polixenia Demola, in su- 
prafaja de 265 faldf, aductndu-I 
un venit anuai de 605 lei. 

Improprietariflf la 1864 sunt 
141 locuitorf, stapinind 206 ftlcT 
?i 20 prj. 

Ca familit bastinase raza$e?tl 
sunt: Mo{oc, descendenta, se 
zice, din Marele Vornic Mo^oc 
al luT Lapu?neanul. Aceasta fa- 
mi lie avea alta data proprietor 
intinse ?i in Basarabia. Un oare- 
care Toma Mo^oc, neavind copiT, 
darui mobile Rauce^ti §i Og- 
linzi, din jud. Neamfu, manas- 
tirei Secul, mo$iI ce acum au 
devenit proprieta^ile statulul. O 
alta familie e acea a lui Frun- 
zetti, de origina italiana, al ca- 
re! stramo$ se crede ca a fost 



adus de insu?i Stefan-cel-Mare. 
Ni?te neamurl de at acestora 
au $i asta-zl proprietor in Ba- 
sarabia. 

Se poveste^te ca pe timpul 
eterief (1821), trecind Turcil de 
la manastirea Secul spre Ri^ca 
$i Slatina, poposira aci prefe- 
cind biserica in grajd. De a- 
tunc! se pastreaza inca o icoa- 
na a FecioareT Mariel taiata la 
fa{a de hangerul turcesc. 

Pe la 1850 « Brusturi, la \l 
nutul Sucevei, ocolul MoldoveT, 
mo$ie cu parpf §i raza^easca, in 
care mo$ie are parte ?i d-lui 
Spatarul loan Botez, 100 stin- 
jenl, cumparap de comisul Ena- 
chi Adam, cu pre{ de 810 gal- 
benf $i d-luT serdarul Gavril Ha- 
giul ; iar din raza^T sunt ?i loan 
Mojoc, Negoifa Radu, Dimitra- 
chi Mofoc, Polcovnicul Vasile 
Pintea, Grigore Gafencu, Iorda- 
chi Stingu, Costachi Rafaila, Ior- 
dache Bor$. Are parte inca ?i 
sf. Manastire a NeamJuluT; sunt 
$i alp raza?! ?i parta^I mal mulfi 
in ea. Are sat cu o biserica, 2 
preop, 2 dascall, un diacon, 10 
privilegiap, 2 mazili, 10 nevol- 
nicl, 21 vadane, 2 vatajeT, un 
jidov; pe linga mobile Oglinzi, 
Save^ti, Poiana-PrisaciT, $oima- 
re?ti $i altele, cu un numar de 
75 locuitori.» («Bucium. Rom.», 
an. I, pag. 517.) 

Brusturi, deal, jud. Mehedinji, 
$i loc de munca, in pi. Clo?ani, 
fine de hotarul satulul Pade^ul, 
din com. rur. Negoe?ti. 

Brusturi, unul dintre dealurile, 
pe care sta satul cu acest mime, 
jud. Suceava. 

Brusturi (Valea-cu-), izvor, in 
jud. Buzau, com. Grajdana; ese 
din padureaJMilutyi ?i da in Va- 
lea-Neagra, apoi ambele in rial 
Ni?covul. 



Brusturi^ (Pe-), loc izolat, in 
jud. Buzau, com. Col^i, intre ca- 
tunele Camburul §i Muscelul- 
Caraimanesc, acoperit cu renu- 
mitele flne^e ale mo§nenilor din 
com. Sibiciul-d.-s. 

Brusturi^ul, catun al com. Va- 
lea-MusceluluI, jud. BuzSu ; are 
100 loc. $i 25 case. 

Brusturi^ul, isvor, in jud. Buzau, 
com. Colfi ; incepe de la Mus- 
celul-Caraimanescu $i de la Ma- 
(ara $i da in Valea-Aluni?uluT, 
care, dupa ce prime^te acest a- 
fluent, ia numele de Valea-Si- 
biciuluT. 

Brusturi§ul, numire data unel 
parp, ca de 260 hect., din pd- 
durea statulu! Mlajetul, jude^ul 
Buzau, ce se intinde spre cat. 
Intre-Sibicele. 

Brusturi^ul, sorginte de apd 
minerald, in com. Mlajetul, ca- 
tunul Intre-Sibicee. Confine fier, 
sulf $i clorure de sodiu. Nu 
se poate utiliza din cauza de- 
partareT $i salbaticiei loculut. 

Brusturoasa, com. rur., judeful 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-s., a$ezata 
in col^ul de N.-V. al jude^uluT. 
Este alcatuita din 5 catune: 
Palanca, Ciughe§ul, Ciobanu^ul, 
Brusturoasa (re§edin{a) ?i Bele- 
ghetul, in^irate de o parte $i 
de alta a riului Trotu^ui, de la 
Ghime? in josul apeL Inainte 
de toamna anulut 1893 — ^94, 
aceasta com. cuprindea $i ci- 
tunele : Aga^ul, Cotumba, Go- 
ioasa ?i $ul{a, care formeaza de 
atuncl o com. separata, Aga?ul. 
Numele acestet com., dupa 
legendele locale, ar deriva de 
la un anume Brustur, care, cu 
un prieten al sau, ^ara-Lunga, 
?i-au facut primele case in locul 
satulul de re?edin{a. 



Digitized by 



Google 



BRUSTUKOASA 



663 



BUAZUL-MARE 



In locul numit Gardul-de-Pia- 
trS, se vad urme de intariri fe- 
cute de Ru?I la 1848, launloc 
foarte strimt $i intre mun{I. 

In luptele lul $tefan-cel-Mare 
cu Mateiu Corvin, armatele unuia 
§i altuia treceati pe aci in Ar- 
deal $i Inapol. 

Com. are o $coala mixta, in 
satul Brustureasa, infi'mfcta in 
1865 $i intre^inuta de stat, in 
stare buna, construita in anul 
1879 de com., cu 10 pr&jinl 
pamint in vatra satului. Mai 
este o alta $coala, in c&tunul 
$ul{a, azl alipita de com. Aga- 
$ul, infiin^ata in 1889, intrefi- 
nuta de com., cu 6 prajinl pS- 
mint in vatra satului. In anul 
1 891 ?colile au fost frecuentate 
de 61 copil, dintre care 13 fete. 

In com. se g&sesc 5 biserici 
ortodoxe, cite una in satele: 
Brusturoasa, Palanca, Cotumba, 
Goioasa $i $ul{a, deservite de 

3 preoflf $i 9 clntare{I, $i o bi- 
serici catolicain satul Ciughie$ul. 
Aceste trel din urmft sunt ali- 
pite de com. Ag&$ul. Sunt 918 
case de locuit, dese in toate 
catunele, afara de Ciughie$ul$i 
Guioasa, unde sunt rari, §i 40 
de circiumi. 

Populajiunea, dinipreuni cu a 
catunelor din com. Ag£$ul, nu- 
mara 952 cap! de familie, cu 
4504 suflete : barbajl 2276 ?i 
femel 2228. Dupa najionalitate 
se deosebesc in : 4023 RominI, 

4 German!, 378 Ungurl §i 98 
Izraelip,'*' dintre care 4499 de 
protect une romina $i 5 ger- 
mane. Dupa felul ocupafiunel se 
imparte in 653 agricultor!, 134 
meseria^I, 65 industrial, 63 co- 
mercian{I, 24 profesiunl libere, 
123 muncitorl ?i 204 servitorl. 
$tiu carte 80 de persoane. Con- 
tribuabill, dupa noul recensi- 
mint, sunt 907. Dupa legea ru- 
rala din 1864, s'au dat la 477 
locuitorl 1608 filet de pamint. 



Teritoriul comunei, dimpreuna 
cu al com. Ag£$ul, are o intin- 
dere aproximativa de 50224 hect. 

Proprietarl mart sunt : D. 
Ghica (venit de 21800 lei), Eug. 
Ghica (venit de 8400 lei), N. 
Ghica (venit de 70300 lei) ?i 
prinful Al. B. $tirbeiu (venit de 
S4650 lei), dupa so^ia sa n&s- 
cuta Ghica ; aceste mo?ii ocupa 
o suprafa^a de aproape 45000 
hect. Numal pSdurile Carunta, 
Pietrosul, Cotumbeie, Apa-H&u- 
$ul dupa aceste mo$ii, padurl 
seculare, aQ o intindere de 38900 
hect. Pamint arabii este pu^in, 
fiind locurile strimte; dar cali- 
tatea celul care exists este 
foarte buna. Fine^ele sunt bune 
§i multe. Totalul impozitelor 
este de 9255 lei. 

Pe teritoriul acestel comune 
sunt doua izvoare de ape mi- 
nerale, care con^in iod ?i pu- 
cioasa. 

In com. se g&sesc : 50 fieras- 
trae de apa, 4 piue de batut 
sumane, 1 mori?ca de apa pen- 
tru ferimat scoarje de brad $i 
11 mori de apa. 

Afara de fieristraie vechi se 
fabric^ dulapl ?i piue pentru 
sumane. Compania Gotz a sta- 
bilit la Palanca fier&straie siste- 
matice, conduse de aburl, care 
au suferit marl pierderi din 
cauza inundarilor in 1893. 

Totalul p&minturilor de cul- 
ture este de 2626 hect. 

Animate sunt: 323 cal, 3085 
vite cornute, 518 porcl, 482 
capre (statistica din 1890) $i 
6493 ol, care aparjin la 1 3 1 pro- 
prietarl $i care, in 1891, au dat 
56 kgr. llnS {igae, 86l ° Una 
^urcana, 25 kgr. lina amestecata 
$i 978 kgr. Una mija. Stupl de 
albine sunt 382, care, in 1890, 
au dat 1 5 16 kgr. miere?iiou 
kgr. ceara. 

Budgetul com., pe exerci^iul 
1891—92, are la venituri lei 



35387, banl 74, $i la cheltueli 
lei 29296, bani 67. 

Teritoriul com. este strabatut 
de calea judefeana Palanca-Co- 
mane?ti. 

Distance: la Bacati, capitala 
districtulul, 85 kil,; la comuna 
Moine^ti, re?edin{a pia§el, 37 
kil. $i la comuna Comane^ti 3 1 
kilometri. 

Brusturoasa, sat, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, re$edin$a com. cu ace- 
la?! nume, situat in stinga riului 
Trotu§ul, pu{in mal sus de con- 
fluen^a sa cu Caminca. Satul 
cuprinde trel par$I : Brusturoasa, 
Cominca ?i Cuchini^ul. Are o 
?coaia mixta; o biserica orto- 
doxa, construita din piatra in 
1872 de locuitorl, deservita de 
1 preot $i 2 cintare^I; 1 1 cir- 
ciuml. Capl de fam. suflt 249, 
sufl. 12 18. Animale se numara : 
115 cal, 886 vite cornute, 164 
porcl §i 74 capre. Pe teritoriul 
acestul catun se afla 14 fieres- 
traie de apa ?i 4 mori de apa. 

Brusturoasa, mope, jud. Bacau, 
pi. Muntelul, com. Brusturoasa, 
pendinte de catunul cu acela^I 
nume, cu o intindere aproxi- 
mativa de 11000 hect., cu un 
venit de 54650 lei. Proprietar 
Prin^ul Al. $tirbeiu. 

Brusturoasa-C^soasa, p&dure, 
jud. Bacati, pi. Taziaul-d.-s., in 
comuna Basa^ti, cu o suprafa^a 
de aproape 500 hectare, pro- 
prietatea raze$ilor din comuna. 
In aceasta padure domina bradul. 
Este supusa regimulul silvic. 

Brusturosul, virf de deal, jud. 
Bacati, pi. Siretul-d.-s., din $i- 
rul colinelor de pe stinga Sire- 
tulul. 

Buazul-Mare, baltd, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j., com. Grindeni, in 



Digitized by 



Google 



BUAZUL-MIC 



664 



BUCECEA 



intindere de 21 pogoane. Are 
scurgere printr'un canal in Jiu. 

Buazul-Mic, balta, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-j., com. Grindeni, in 
Jntindere de 14V2 pogoane. Se 
scurge printr'un canal in riul 
Jiul. 

Buazului (Gura-), o comunica- 
{iune sudic& a laculul Sinoe cu 
Marea-Neagr&. Se deschide in 
mare, la 5 kil. spre S.-E. de satul 
Caraharman, pi. Constanta, ju- 
de^ul Constanta. 

Bubo$i, deal, jud. Mehedinji, ?i 
punct bun de observafiune pe 
marginea Dun&rel, in pi. Ocolul. 

Buburuzi, numire vechie, a sa- 
tulut Iv£ne?ti, jud. F£lciu. 

Buca, finthid, com. Valea-Mare, 
pi. Riul-Doamnei, jud. Muscel, 
recunoscuti de popor ca izvor 
de leac. Legenda spune c& in 
vechime un mut pS?una vitele 
pe acea vale cu mal mulp pas- 
tor! $i fiindu-I sete a b&ut apS 
dintr'o urm& de vacS ?i s'a po- 
menit vorbind. De atuncl, pe 
acel loc s'ati ftcut fintinl ?i s'au 
ridicat crucT , considerindu-se 
sfint. Asti-zT chiar, in ziua de 
Izvorul-T&m&duirel, vin suferinzl 
$i iau apS. 

Buca, loc izolat, com. Ciomage$ti, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 

Buca (Dealul-lui-), deal, pe mo- 
$ia Dumeni, com. CordeLreni, 
pi. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Buc& (Movila-lui-), movild, in 
com. Sageata, pe mo?ia S&geata- 
d.-j., jud. Buz&ti. 

Bucatarulul (Glrla-), girld, pe 
sesul Jijiel, com. Bohotinul, pi. 
Podoleni, jud. Falciu, formats 



din apa JijieT, ?i numitS ast-fel, 
se zice, dup& meseria de buc£- 
tar a unul rob, c&ruia proprietarul 
if d&ruise ling& aceastS girls o 
por^ie de p&mint. 

Buca^ica, prival, situat la E. de 
Gura-Girlu^el. Incepe din M&- 
nu?oaia ?i d& in iezerul V&rs&- 
tura, jud. Br&ila. 

Bucecea, tirgufor, com. rur., si- 
tuate in partea de N.-E. a pla$el 
Siretului $i in mijlocul comuneT 
Ciline$ti, judeful Boto$ani, la 
47 46'4O // latitudine boreali ?i 
la 24°7'oo" longitudine orientals, 
pe un podi?, care are o supra- 
fa^S. de 136 hectare, din carl 
14 hectare locul tirgulul $i 121 
hectare ima?. Are o populate de 
335 familil saii 1385 suflete, 
cart locuesc in 300 case, cu 280 
contribuabill. 

Dup& najionalitate, locuitorii 
se impart: 385 RominI ?i 1000 
Evrel; $tiu carte 289. 

E situat la 25 kil. spreN.-V. 
de Boto§ani, m&surat pe caiea 
fierati. 

Tirgul e strSb&tut prin mijloc 
de calea nationals Boto$ani-Mi- 
h&ileni, iar pe marginea de S. 
trece calea fierati Boto?ani-Ve- 
re^ti, avind static la Bucecea. 

Aid este re?edin{a sub-pre- 
fecturel pl&$el Siretul, a judec£- 
torulul ocolulul Siretul ?i re$e- 
din^a primiriel comunel. 

Are o biserica, fondat£ de lo- 
cuitorl la 1888, deservita de 
I preot ?i 2 cint&rejl. Evreil 
au 2 sinagoge. Este I §coal& 
de bSef! §i 1 de fete, intrefinute 
de stat, cu 2 inv£^torI ?i 2 
inv&{&toare, fiind frecuentate de 
78 elevl si 66 eleve; 2 inv&{£- 
torl sunt pl&ti{I de comunfi ; 
un birou telegrafo-po?tal. 

Locuitorii se ocup& mal mult 
cu comerciul $i me?te$ugurile, 
mat ales Evreil ; iar Rominii cu 



agricultura pe mo§iile vecine; 
sunt 26 circiume, 9 b£cSniI, 5 x 
lipsc&nil, 5 brut&ril, 2 boiangil. 
Industria consta. in croitorie, ciz- 
m&rie, fier&rie ?i lemn&rie ; sunt 
8 meseria?! RominI, 56 Izraelitf 
?i 7 str&inl. 

In Bucecea se face tirg sap- 
t&minal in fie-care Duminic&. 

Num&rul vitelor e de: 7boI ?i 
vacl, 75 cat, 197 porcl, 15 ca- 
pre ?i 352 ol. 

Budgetul comunel are la ve- 
niturf 20547 leT, 69 bani $i la 
cheltueli 20004 lei 12 bani. 

Tirgul Bucecea s'a infiin^at 
la anul 1828, pe timpul Dom- 
niel lul Ion Sturdza, de c£tre 
Diraitrie Ralet, ca imbunata^ire 
pe mo^ie. 

Acest tirg cu mo§ia, a fost 
l&sat de Dumitru Ralet statului 
pentru ^coll. 

Bucecea, sat, in partea de N.- 
E. de tirgul Bucecea, jud. Bo- 
to§ani. Acest sat este a§ezat pe 
o coasts de deal ?i apar^ine 
comunel CSline^ti, pi. Siretul. 
Are o suprafa^ de 1080 hect. 
E proprietatea statului. Are o 
popula^iune de 284 familil, sau 
1272 suflete. E compus din dou& 
pSr^I: satul vechiu saQ locuitorii 
improprietari^i la 1864 $i satul 
nou format la 1879 cu tmpro- 
prietarirea insurS^eilor. Acest c£- 
tun numaiS 191 contribuabill. 

In acest sat e re$edin{a pri- 
mariel comunel C^line^ti. Are o 
biserici reinoita de locuitori la 
1 864 §i deservitS de 1 preot $i 
2 cint&reflf. §coal5 nu este, dar 
copiii frecuenti ^coalele din 
tirgul Bucecea. 

Se poveste^te c^, de mal bine 
de 250 de anl, se afla la var- 
sarea piriia§ulul Siretul in Siret, 
un sat, numit V3lce?ti, pe care 
Turcit Tau ars, iar locuitorii au 
fugit in p&durile ce se aflau pe 
locul satulul Bucecea, unde in 



Digitized by 



Google 



BUCECEA 



665 



BUCE?TI 



urma s'afi ?i stabilit, formind un 
nou sat. Urmele satulul vechiu 
abia se pot cunoa$te. 

Numarul viteloreste de: 471 
vite cornute, 103 cat marl §1 
mid, 1 1 80 de ol, 213 porcl §i 
129 stupT. 

In acest sat se afla 11 me- 
seria?T §i 3 comercianp; 3 cir- 
ciuml. 

Bucecea, stafie de dr.-d.-f., jud. 
Boto^ani, pi. Siretul, cat. Cali- 
ne$ti, pe linia Vere§ti-Boto$ani, 
pusa in circulate la 1 Noem- 
brie 1 87 1. Se afla intre stabile 
Vere^ti 18.9 kil. ?i Leorda 9.8 
kil. Inalfimea d'asupra nivelulul 
maril de 254 m ,04. Venitul ace- 
stel stafil pe anul 1896, a fost 
de 79678 lei, 3 ban!. 

Bucecea, deal, vine din com. 
Costine^ti, jud. Boto^ani, merge 
in direc^ie de la N. spre S.-E., 
trecind prin partea de N. a sa- 
telor Bucecea ?i Caline^ti $i se 
termina in com. Brehue^ti. 

Bucecea, piriU, izvore^te din pa- 
durea Bohoghina, com. Bucecea, 
jud. Boto?ani, curge prin valea 
Leorda ?i se varsa in plriul Do- 
lina, com. Costine$ti, pi. Tirgui. 

Bucegi, masiv muntos, jud. Pra- 
hova, coprins intre riul Ialomi- 
^a la V., riul Prahova la E., ca- 
tena Carpa^ilor la N. §i Toren- 
tul-Izvoarelor la S. 

Pana la satul Izvoarele, aceas- 
t& catena are o infa^are atit 
de deosebita de cele-1-alte $i 
este atit de impunatoare, in cit, 
la prima vedere, pare a forma 
un masiv cu totul singular, in 
mulfimea de mo^oroaie ce-1 in- 
conjura. 

Privip din valea Ialomi^ei, 
Bucegi se vad patrap pe linga 
coastele de linga muchie, de o 
mufyime de tufi^e de jnepl. Po- 



porul nume§te huciu, huceag $i 
buceag, un paduri? des ?i jos, 
prin care nu se poate strabate 
de cit cu greu. Cu putin^a e 
ca cuvintul de Buceag, luat la 
plural, sa fi dat na$tere vorbei 
ce serve?te sa denumeasca toata 
seria de inal^imf, ce se infa^i- 
$eaza priviret, acoperitacu jnepl. 

Din top mun^il Carpajilor, 
Bucegi sunt eel mal inal^T; el 
par a fi nodul catenef; piscu- 
rile aci intrec toate altitudi - 
nea de 2000 metri, $i in multe 
locurl zapada nu se tope?te de 
loc. 

Incepind de la TorentuUzvoa- 
relor, se inlanjue^te spre N. o 
serie de piscurl, unele mal marl 
$i ma! mindre ca altele. 

In marginea sudica sta izo- 
lat Virful-cu-Dor, 2288 mv, du- 
pa el vin in ordinea urmatoare: 
Furnica, 2334 m.; Piatra-Arsa, 
21 10 m.; Jepul-Mare, 2195 m.; 
pu^in in stinga spre valea Ialo- 
mi{el: Babele, 2060 m. ; apol 
iar pe muchea principala: Ca- 
raimanul, 2495 m.; Co^tila, 2250 
m.; Col$ul-Obir$ieI, 2250 m.; $i 
in fine, mal inalt ca top, pe 
linia de frontiera, Omul, care 
are 2508 metri d'asupra nive- 
lulul Marii-Negre. 

Pe ambele cline ale acestul 
$ir de munp curg in vale to- 
rente $i izvoare, ce sunt adu- 
nate de Prahova $i Ialomi^a. 

In multe locurl zapada, vecT- 
nica, serva de izvor torentelor 
ce curg pe poalele masivuluT. 
Apele Cerboaica, Jepi §i Izvoa- 
rele n'ati alta sorginte. 

Clina despre partea Ialomi^el 
este cu totul nelocuita ; cea des- 
pre a Prahovel are satele : Iz- 
voarele, Poiana-f apuluf, Bu$te- 
ni, $i ca ora? Sinaia. 

Peste tot locul, de-alungul 
muchiel masivului, se afla ca- 
rarl de cal, ce pun in legatura 
ambele val Pe clinele mal re- 



pezi sunt numaf poteel de cio- 
banl. 

Escursiunile pe Bucegi sunt 
foarte pitore^ti ; farmecul ne- 
a$teptatului $i continua schim- 
bare a decoruluT despagubesc 
cu prisosin^a pe calator de greu- 
taple drumuluL 

Top munpt din Bucegi se 
deosebesc unul de altul $i pe 
fie-care col£ sau pise, calatorul 
intilne^te alte perspective, alte 
efecte de lumina. 

Un rasarit de soare, privit 
dupa virful CostileT, plate?te in- 
sutit osteneala de a-1 urea. 

Din punctul de vedere geo- 
logic, trei grupe alcatuesc ma- 
sivul Bucegilor : grupa secon- 
dare, ter^iara ^i quaternary. 

Toata muchea Bucegilor, in- 
cepind de la cotyul Buc$oaeI, 
pana la Jepi-Micf, este alcatuita 
de roce arenacee, in care do- 
mina conglomerated polilitice, 
compuse din granit, gneiss, mi- 
ca^ist, porfir, etc. 

La Culmea-Babelor, la Col^ul- 
Obir^iei $i pe §eaua-OmuluI se 
observa conglomerate numuli- 
tice, maine $i pudinge. Impo- 
zante blocuri eratice sunt ras- 
pindite peste tot masivul. 

Bucelor (Dealul-), deal, in par- 
tea de N.-E. a mo$ie! Albe$ti, 
com. Buimaceni, pi. Jijia, jud. 
Boto^ani. 

Buce^ti, com. rur., pi. Birlad, ju- 
de^ul Tecuciu, compusa din 4 
catune: Blajeri-d.-j., Buce?ti, Die- 
cheni ^i Vultureni. E situat pe 
malul sting al riului Birlad, la o 
departare de 23 kil. de capi- 
tala jud. $i de 3 kil. departe 
de a pla§el. 

Comuna, la inceput, a fost pe 
valea cuprinsa intre satele Lie$ti 
$i Vultureni, $i intre riul Birlad 
^i girla Birlovi^a, pana in anul 
[88 1, cind, cu ocazia revarsarel 



*t>6*Q. Marti* UicfWnar Gwgra/tc, 



84 



Digitized by 



Google 



BUCESTI 



666 



BUC1E$UL 



cele! marl a SiretuluY §i a Birla- 
dulul, s'a str£mutat pe deal, In- 
tre calea fieratk Ive?ti-Hanul- 
Conachi la E. $i riul Birlad la 
V. Prin mijloc este str&b&tuta. 
de $oseaua nationals Tecuciu- 
Galafi. 

Are o populate 60267$ su- 
flete, in care intrS. 11 Greci, 3 
Ru?T, 17 Evrel, cu 693 cap! de 
fam., pl&tind contribute 634 lo- 
cuitori. Sunt 693 case. 

In com. se afl& 2 bisericT, una 
in Buce$ti, de zid, ftcuta de lo- 
cuitorl in 1890, $i a doua in 
Vultureni, demn& de a fi v&- 
zuta, inceputa la 1890 ?i ter- 
minate in 1893. 

Locuitoril au 1200 boT, 665 
vacl, 7 tauri, 427 cai, 177 epe, 
430 01 $i 12 capre. 

In com. se afl& o moar& cu 
abun, din cele mai sistematice. 

Locuitoril, parte sunt r&ze$i, 
parte improprietarip in 1864 $i 
1879. 

In comun& sunt 2 §colT: una, 
in Buce^ti, dateazi din 1864. 
Localul e de gard in stare bunS, 
proprietatea com. A 2-a este in 
satul Vultureni ; dateazS din a- 
nul 1865. Se frecuenta de 208 
copil (190 baepf $i 18 fete), din 
num^rul de copif (196 b&eflf §i 
180 fete) in viisti de $coal&. 

$tiu carte 334 b&rb. ?i 46 fem. 

Rachiul se fabric^ pe o scar& 
intinsi, de tescovinS, drojdie ?i 
prune. Budgetul se urc& la suma 
de 1 1 849 lei $i 16 banl. 

Suprafafaintregel comune este 
de 3847 hect., din carl 364 
hect. sunt ocupate de sat. 

Este str&bStut& prin mijloc 
de ?oseaua nationals Ive^ti-Ga- 
la^i, care une^te Ive$ti-Buce$ti- 
Lie?ti ?i, prin p&durea Hanul-Co- 
nachi, trece in com. Tudor- Vla- 
dimirescu $i de aicT in comuna 
Vame^ul, jud. Covurluiu. 

Buce^ti, sat, face parte din co- 



muna Buce?ti, pi. Birlad, jud. 
Tecuciu. Are o populate de 
321 capl de fam., cu 1177 sufl. 
Aid se afl& re$edin{a com. Este 
situat pe un loc ridicat $i ?es, 
intre calea fierat& (E.), riul Bir- 
lad (V.) $i str&b&tut de $oseaua 
nationals prin mijloc, direc^ia 
N.-S. 

Satul, p&n&la 1881, a fost pe 
vale, ?i din cauza deselor inun- 
da^it s'a str&mutat pe deal ; aid 
el ne prezint& un aspect frumos, 
avind str&zl drepte, cu case bine 
ftcute ?i acoperite cu tabl&. 

Satul pe vale a avut 2 bise- 
ricT, care mai exists §i ast&zl, 
dar sunt ruinate. 

Biserica cu hramul S-^iT Voi- 
vozl, care era in sat, a fostft- 
cut& de locuitorl; nu se cu- 
noa$te anul fond&rd. 

Biserica cu hramul Adormi- 
rea-MaiciT-DomnuluI, a$ezatS pe 
malul girlel Birlovi^a, este fe- 
cutS de locuitorl in anul 1830. 
Pe clopot se afl& data 181 1; 
dup& spusele b&trinilor clopo- 
tele au fost luate de la o alt£ 
biserica. mat vechie. 

Biserica din deal s'a zidit de 
locuitorl in 1889, Martie 20. 
Situate in mijlocul satuluT, lingS 
?oseaua nationals, e foarte fru- 
moasi $i ca exterior $i in l&un- 
tru. Locuitoril sunt vechlr&ze§l. 

Un uric al lui $tefan-cel-Mare, 
anul 7003 (1495), ne arata. cum 
$tefan-cel-Mare d&rue?te lui Vi- 
sot jum&tate sili?te pe Birlad, 
anume Fundeni, partea de jos. 
Aid nu este vorba de satul 
Fundeni, ce cade mai la S. ; ci 
de unghiul ce-l face Birladul cu 
Siretul, unde a fost satele Lie?ti 
§i Buce?ti. Din acest act se 
vede c& satul e toarte vechiu. 

Legenda spune c& i$I trage 
numele de la un om numit Bu- 
cic&. 

Originalul Uricului se afl& in 
stSpinirea s&teanulul Vasile I. 



Dumitru. E scris pe pergament 
in limba slavonS. 

Bucharul, ntovild, pe teritoriul 
com. Obile?ti-VechI, pi. Nego- 
e?ti, jud. Ilfov. Are o in&lfime 
de 14 m. $i s'a numit ast-fei, 
pentru-ci de la delimitarea p&- 
minturilor, la anul 1 864, p&min- 
tul unuT locuitor, numit Bucharu, 
a venit tocmal pe aceasta mo- 
vila. 

Bucheazgoaia, deal, acoperit cu 
vii ?i pometurT, com. Filipe^ti- 
de-P&dure, pi. Filipesti, jude^ul 
Prahova. 

Buchila, sat, pi. Bistri^a-d.-j., ju- 
de^ul Bac&u, aproape de satul 
Valea-SeacS, situat aproape de 
obir$ia piriulul B&ljata. Are o 
circiumci. Cap! de familie sunt 
109, sufl. 498. Animate se nu- 
m£r&: 40 cai, 195 vite cornute, 
60 porcl $i 18 capre. 

Buchila^i, sat, face parte din 
com. rur. Rifovul, pi. Crivina, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 70 loc. (32 b. $i 38 f.). Este 
situat pe t&rmul drept al riulul 
Teleajenul. 

Bucica, deal, la V. com. Lalo- 
§ul, pi. Olteful-d.-j., jude^ulVil- 
cea. 

Bucie^ul, piriia§, pi. Trotu§ul, 
jud. BacSu, care i$T are obir^ia 
de la locul numit Miguricea, din 
poalele muntelu! Har&ncelul - 
Mare. Curge pe teritoriul com. 
Man5stirea-Ca$inul $i se varsi in 
piriul Ca^inul pe stinga. 

Bucie§ul, vale, jud. Bac&u, pi. 
Trotu?ul, pe teritoriul comunef 
Manistirea-Ca^inul. 

Bucie§ul, virf de munte, judeful 
BacSQ, pi. Trotu^ul, com. Mi- 



Digitized by 



Google 



BUC1NA 



667 



BUCIUMENI 



nastirea-Ca?inul, situat aproape 
de hotarul spre Ardeal. 

Bucile-Curulul, loc, numit ast- 
fel, in com. rur. Padina-Mica, din 
pi. D umbra va, jud. Mehedin^i, I 
format din Brazda-luMorgovan. • 

! 

Bucina, deal, in com. rur. Ji- j 
dosti^a, plasa Ocolul-d.-s., jud. i 
Mehedinfi. I 

Bucini§ul, comund rurald, infiin- 
tata, in plasa Balta-Oltul-d.-j., 
jude^ul Romana^i, situata intre 
Amarasti-d.-j. si Obirsia, pe un 
teren ses. Se invecineste spre 
V. cu mosia Sadova (Dolj). Se 
afla la 24 kil. departe de Caracal 
si la 2 1 de Corabia; e formata nu- 
ma! din satul cu acest nume. Al- 
titudinea terenulut d'asupra nive- 
luluf marif este de 125 m. pe 
Magura-cu-Vi{a. 

Com. are 218 contrib., 200 
cap! de fam. si o populate de 
1000 loc. Budgetul comunei pe 
1886—87 a fost de 1396 lefla 
venitur! si 121 2 lei la cheltuielf. 
LQCuitoril se ocupa cu agricul- 
tura si cresterea vitelor. In 1887 
s'ati cultivat 799 hect. cu grhl si 
799 hect. cu porumb. Vitemarf 
sunt 530, vite micf 400 si rima- 
tori 251. 

Are o biserica cu hramul 
Adormirea-Maicif-Domnuluf zi- 
dita in 1886 deservitS de un 
preot si 2cintarep; 6 circiumf. 

Bucini$ul, munte, jud. Suceava, , 
intre Dorna, $arul-Dornef, Nea- 
gra-$arulul si Transilvania, nu- ! 
mit ast-fel de la valea ingusta | 
in forma unul bucium ce-1 des- 
parte de Muntele-TaetureT. Are 
1536 metri. 



Bucini$ul, piria, in com. $arul- 
Dornel, jud. Suceava, izvoreste 
din muntele cu acest nume si 
se varsa in Calimanel, la locul 



numit Coverca. Are de tribu- 
tar Piriul-Negru. 

Buci^tea, piria, intre mosia Ri- j 
ioasa si parte din mosia Iz- 
biceni, din jud. Romana^i, care 
mosie se intinde si in jude^ul 
Teleorman. 

Buciule^ti, mind izolata, si a- , 
proape cu desavirsire darapa- j 
nata, a unel bisericT, situata pe 
malul sting al riuluf Bistri^a, in 
dreptul satuluf Tauri-d.-j., pe 
cuprinsul com. Podoleni, plasa 
Bistri^a, jud. Neam^u. 

Odinioara aid a fost un sat, 
care, impreuna cu mosia din 
prejmuire, se numea Buciulesti 
si aparfmea luf Gheorghe $tefan 
(fost Domn al Moldovef), avind 
un castel mare, in care numitul 
Domn inchidea pe boeril dus- 
mani al sal ; ast-fel se poves- 
teste ca, prinzind pe frazil Toma 
Vornicul Cantacuzino si pe Ior- 
dachi Cantacuzino, impreuna cu 
Doamna lui Vasile Lupu Voe- 
vod, i-aii inchis aicf si multa 
groaza le facea umblind noap- 
tea cu luntrea pe Bistri^a de-f 
speria ca-f va rasturna in apa; 
si le-aii luat tot ce-au avut : 
sate, haine, odoare, bucate si 
ban! gata, 90 de mil de galbenl 
de aur ungurestf. 

Tot aici $tefan a voit sa ne- 
cinsteasca pe Doamna lu! Vasile 
Voda ; dar ea l'a batjocorit 
strasnicpentru murdarele-Ipofte; 
in acest timp a omorit cu marl 
si grele muncl pe Alexandru 
Paharnicul, pe Ienachi Comisul, 
feciorif luf Gavril Hatmanul si 
nepojif lut Vasile Voda. (Vezf 
«Letopise{ul» M. Cogalniceanu). 

Mat tirziu acel sat s'a naruit 
de puhoaele Bistri{ef, iar loc. | 
s'au stramutat sub coasta dea- 1 
luluf de linga satul Podoleni. I 

Buciule§ti-Lunca§I, trup de sat. 



Vezf Podoleni, sat, in comuna 
Podoleni, plasa Bistri^a, judeful 
Neam^u. 

Buciuma?, deal, in jud. Falcia. 
In partea de S., pe culmea aces- 
tui deal, in hotarul mosief Bo- 
zia, se afla o movila cu ase- 
menea numire. Se prelungeste 
din comuna Berezeni, intre dea- 
lurile Saca si Copaceana, ter- 
minindu-se pe teritoriul satuluf 
Bozia, pi. Prutul, la iazul Co- 
paceana. 

Buciumeni, com. rur., pi. Nico- 
resti, jud. Tecuciu, compusa din 
6 catune: Argea, Brani^tea, Bu- 
ciumeni, Hin^e^ti, Tecucelul-Sec 
§i Vizure§ti. 

E situata pe piriul Tecucelul, 
la o departarede 23 kil. de capi- 
tala jude^ulut ^i 8 kil. departare 
de re?edin^a pla$ei. 

Are o populate de 637 capl 
de fam. sau 2396 suflete. 

In comuna se afla 5 bisericT : 
in Buciumeni, Brani^tea, Hin- 
te?ti, Tecucelul-Sec $i Vizure?ti, 
deservite de 3 preop %\ 5 cin- 
taretl. 

In aceasta comuna se afla 2 
§colf: 1 in Buciumeni $i a 2-a 
in Vizure^ti. Cea din Buciu- 
meni dateaza din anul 1865 ; 
este in local propriu, in stare 
buna. Se frecuenta de 47 copil 
(35 baep ?i 12 fete) din numa- 
rul de 123 copii (64 bae^i ?i 
59 fete). 

$coala din Vizure$ti dateaza 
tot din 1865. Se frecuenta de 
42 copil (40 bae{T $i 2 fete) 
din numarul de 148 (81 baep 
$i 67 fete). 

Locuitorir se ocupa cu agri- 
cultura ?i cre?terea vitelor. EI 
au: 480 bot, 365 porct, 181 cat, 
24 epe, 20 capre ?i 535 of. 

Budgetul comunef se urea la 
suma de 7625 lef. 

Este brazdata de Dealul-Cu- 



Digitized by 



Google 



BUC1UMENI 



668 



BUC1UMENI 



cue^ilor, acoperit de padure. In 
mijlocul padurel se afla manas- 
tirile Buciumeni $i Sihastru. E 
strabatuta de piriul Tecucelul, 
care izvore^te din raionul acestei 
comune. 

$oseaua jude^eana Tecuciu 
trece prin centrul comune! $i 
duce la Ploscu{eni. Se leaga cu 
un drum natural cu satul Poiana. 

Se margine$te la N. cu com. 
Ploscu^eni ?i Braha$e$ti, la S. 
cu com. Nicore?ti, la E. cu com. 
^epul §i Braha$e§ti $i la V. cu 
com. Poiana, Nicore^ti ?i parte 
cu riul Siretul. 

Buciumeni, sat, face parte din 
com. rur. Hera§ti-BuciumenT, pi. 
Negoe$ti, jud. Ilfov. Este si- 
tuat la N. - E. de Hera?ti, pe 
malul drept al riulu! Dimbovifa. 
Partea de E. a satuluT e mo- 
cirloasa. In timpul razboiulul din 
anul 1877, divizia IV-a, coman- 
data de D-l general Manu, a o- 
cupat acest sat. Aci, la 1595, 
a fost o batalie insemnata cu 
TurciT. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1 764 hect. ?i are o populate de 
505 locuitort. D-l C. D. Maratea 
are 1500 hect. ?i locuitoril 264 
hect. 

Proprietarul cultiva 1 290 hect. 
(121 sterpe, 80 izlaz, 9 padure). 
Locuitoril cultiva tot terenul. 

Are o biserica cu hramul 
Adormirea, deservita de 1 preot 
$i 1 cintare^, ?i o $coala mixta, 
frecuentata de 19 elevi ?i eleve, 
cu intre^inerea careea comuna 
cheltue$te anual 1360 lei. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl $i I hangiu. 

Numarul vitelor marl e de 
314, $i al celor mid de 191. 

S'au stabilit in sat 7 strain!. 

Buciumeni, sat, pi. Znagovul, 
jud. Ilfov ; face parte din com. 
rur. Bucoveni. Cade la N.-V. 



de Bucure?ti, pe malul sting al 
riulut Colentina. Calea fterata Bu- 
cure$ti-Ploe?tf trece prin mijlo- 
cul comuneT ; iar calea jude^eana 
Bucure$ti-Tirgovi$tea se lasa In 
partea de E. In partea de S. 
pamintul e pu^in smircos. Sta 
in legatura cu Buftea prin o $0- 
sea vecinala. 

Aci este re?edin{a subprefec- 
tureT placet Znagovul. 

Are o biserica cu hramul S-^iT 
Impara^T Constantin $i Elena, 
deservita de I preot $i 2 cin- 
taretf. 

Popula^ia luT e de 523 sufl. 

Suprafata totala a satului e 
de 1 1 30 hect. D-l Al. Costescu 
are 800 hect. $i locuitoril 330. 

Proprietarul cultiva 380 hect. 
(5 ramtn sterpe, 65 izlaz, 350 
padure). LocuitoriT cultiva 310 
hect. (20 ramtn sterpe). 

Are o moara cu apa, I pod 
statator $i 1 hele?teu. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumarf ?i I hangiti. 

Numarul vitelor mart e de 
361 (54 cai ?i epe, 2 armasan, 
176 bol, 129 vac! $i v\\et) $i al 
celor mid de 108 (68 porcl $i 
40 01). 

Buciumeni, sat, format din 2 
mahalale:Buciumeni-d.-s.-?i-d.-j.; 
face parte din com. rur. Gea- 
mana, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. 
Are 2 biserici: una in Buciu- 
meni-d.-j., zidita la anul 1825 de 
Dinu Baia$ul, $i a doua in Bu- 
ciumeni-d.-s., zidita la an. 1702, 
de un anume Barbu. 

Buciumeni, sat, pi. Siretul-d.-s., 
com. Galbeni, jud. Roman, pe 
malul sting al piriuluT Galbeni, 
spre N. de satul Galbeni ?i chiar 
lfnga dinsul. Are 96 cap! de fa- 
milii, 95 contribuabilT, 356 loc, 
din can 16 $titi carte; 92 case. 
Popula^iunea este numaT romina. 
Sunt 237 vite marT. Are o bi- 



serica de lemn. Mai este cu- 
noscut sub numele de Buciu- 
meni-Precistel , fiind ca acest 
sat era al biserice! Precista- 
Mare din Roman, pendinte de 
Sf. Spiridon din Ia?i. 

Buciumeni, sat rasasesc, pe mo- 
$ia cu acela§T nume, din com. O- 
pri§eni, jud. Suceava$ia$ezat pe 
ambele ^armuri ale piriulul ca- 
ruia I-a dat numele. Numara 45 
case, populate cu 44 capl de fa- 
milit saa 205 sufl. (102 barbaflf 
§i 103 femel). ContribuabilT sunt 
67. Vatra satului ocupa 78 fold. 
Locuitoril sunt plugari ?i gos- 
podarl buni^ori. Are o biserica 
de lemn, cu patronul Sf. Gheor- 
ghe, cladita, nu se ?tie cind, de 
Protopopul Andreiu ?i locuitorul 
Mighiula ?i restaurata de raza$i 
la 1824. E deservita de preotul §i 
cintareful din Opri^eni. $coala 
rurala din Opri$eni serva ?i a- 
cestui sat. 

Mo$ia, proprietatea locuitori- 
lor, are suprafata de 108 falcT, 
maT mult ocupata de vatra sa- 
tului. 

Vechimea $i hotarnica acestul 
sat se constata din urmatorul 
hrisov, al carut original e aflator 
asta-zl in stapinirea raza^uluT 
Vasile Diaconu : 

«NoT Alexandra Voevod, 
Bojio Milostio Gospodar zemli Moldav- 
scot. 

•Facem lnstiin^are cu aceasta carte a 
noastra, cine pe dlnsa va cauta, sail ci- 
tindu-se lui va auzi, pentru acest ade- 
varat Popa Iuga, ce afi slujit noua cu 
credin^a, pentru care not vaztnd a lui 
dreapta ^i credincioasa slujbS catre not, 
1-am miluit pe dinsul cu deosebita mil a 
noastra, si i-am dat lui Intra al nostra 
pamtnt un sat aproape de Baia, anume 
Buciumeni, ca sa-i fie lui uric cu tot ve- 
nitul lui si fratelut sau NanuluT si fe- 
ciorilor lui, si nepo^ilor lor, si strane- 
po^ilor lor, si a tot ncamul lor, nerasuit 
nici o data in vecT. Iar hotaral acelut 
sat se incepe de la movila ce este pe 
deal, dramul in jos la stejaral gros, iar 



Digitized by 



Google 



BUC1UMENI 



669 



BUC1UMENI-FRAT1LE$TI 



de la stejar pana la plriu, iar de la pt- 
rlu la sfirsitul Hvorostiet, iar de la sfir- 
situl Hvorostiet pana la drumul ce merge 
de la Stan la Baia. — Dec! drumul ce 
merge pana la plrlul la Radaseni pe 
linga Staniga, dec! cade pe din sus la 
alt pirlu, de acolo la stejarul ce este pe 
deal, de acolo piriul In sus, de la un 
stejar la alt stejar, iar de acolo la Lo- 
zat si de acolo iarasT la drumul ce mer- 
ge la Baia, pana tn hotarul Bait, de a- 
colo ctmpul pana tn hotarul Dracsal si 
de acolo iarasi la stejar la movila mare. 
Aceasta este tot hotarul luT si spre a- 
ceasta este credin{a Domniei mele de 
mat sus scrisa Alexandru Voevod si cre- 
din^a iubitulut fiulut Domniet mele Hie;* 
Voevod si credin^a tuturor boerilor nos- 
tri a mart si mict, iar dupa a noastra 
viafa, cine va fi Domn pamtntulut din 
Bit nostri sau din ueamul nostru, sau pe 
cine Dumnezeu va alege sa Be Domn 
sa nu strice a noastra danie, ci sa In- 
tareasca lor, de vreme ce si not am dat 
lut, pentru a lut dreapta si credtneioasa 
slajba si pentru mat mare intaritura a 
tuturor celor de mat sus scrise, am po- 
runcit sluget noastre crcdinciosulul Nea- 
goe Gramaticulut, sa scrie si sa lege pe- 
cetea noastra, calre aceasta carte a noas- 
tra. 

• S'aii scris In Suceava la anul 6932 
(1424), Februarie 16. 

(L. P.) 

• S'aii ttlmacit de pe ispisocul slrbesc 
de Gheorghe Evloghie Dascalul, la 1785, 
Iunie 9.* 

La 1803 «LiuziI ot Buciume- 
ni! r&z£$e§tf eraii numaT ?ease, 
piatind 24 lei bir anual.» (cUri- 
cariul* de T. Codrescu, vol. VII, 
pag. 254 ?i vol. VI, pag. 1.) 

Pe la 1850 «Buciumeiiii $i 
Stainjenil, la {inutul Sucevel, o- 
colul $omuzuluI, mo?ie cu p3r{i 
?i a d-sale Logofttulul Dimitrie 
Cantacuzin Pa$canu; afl ?i al- 
\\X parte in ea. Are sat, cu o bi- 
serica, 2 preop, un diacon, 6 
nevolnicl, 2 dascalt, 1 privile- 
giat, 25 mazili, 6 vadane. Pe 
linga mobile Opri^eni, Falticeni, 
Rada§eni $i altele, cu un num^r 
de 35 loc.» («Bucium. Rom.», 
an. I, 519.) 

Buciumeni, sat, jud. Tecuciu; 



face parte din com. cu acela^i 
nume; se afla situat pe valea 
TecuceluluL Aid se afla re$e- 
din^a comuneT. Are o populate 
de 487 suflete, din carl 132 cap! 
de familie. Are o $coala. 

In sat este o biserica, cu hra- 
mul S-^iT Voevozl, zidita la anul 
1858 ?i reparata in i862$i 1886 
de locuitorf. 

Satul e r£z&§esc. D. Papado- 
polu-Calimah credea ca-$ftrage 
numele de la Bucium, Mare 
Vornicalfirir-d.-j.(i46b-i488). 

Buciumeni, cdtun, plaiul Ialo- 
mi^a, com. f H a » J uc ^- DJmbovi^a. 

Buciumeni, cdtun, in pi. Ialo- 
mi^a-Balta, pe cimpul B&r&ganul, 
teritoriul com. Poiana, jud. Ia- 
lomi^a. 

Buciumeni saQ Beiul, cdtun, 
pendinte de com. Chiriacul, pi. 
Marginea, jud. Vla$ca. (V. com. 
Chiriacul $i cat. Beiui). 

Buciumeni sau Ruica-Buciu- 
meni, cdtun, pendinte de com. 
B&lcLnoaia, plasa Marginea, jud. 
Vla?ca. (V. cat. Ruica $i com. 
Balanoaia). 

Buciumeni, padure, in pi. Ialo- 
mi^a-Balta, com. findarei, jud. 
Ialomifa; formeaza cu padurea 
Strachina un trup de isohect, 
cu esenfe stejarl, ulml, salcie $i 
plopl. 

Buciumeni, padure a statuluT, 
in jud. Tecuciu, raionul com. 
Buciumeni; are o suprafaja de 
120 falcl. 

Buciumeni, piriU, in com. $ol- 
dane$ti, jud. Suceava. Izvore^te 
din dealul Schinigeni, de d'asu- 
pra satuiul cu acela?i nume, 
pe care il strabate. Curge pe 
marginea apusana a ora^ulul Fal- 



ticeni, iormtnd Iazul-luT-Clopo- 
tel, trece intre tirg 91 cimitirul 
Timpe^ti, pe linga $oldane?ti, $i 
se varsa in $omuzul-Mare. Lun- 
gimea cursulul sSu e de 7 kil. 
Peste acest riu sunt aruncate 
dou& podurl de piatra : unul la 
bariera Timpe$ti, al ?oselei na- 
(ionaie Roman-Falticeni-Bune$ti- 
Suceava $i altul al ?osele! ju- 
detene Falticeni-Dolhasca, con- 
struit cu cheltuiala lut Ba?ota 
(v. ^oldane^ti), pe timpul isprav- 
nicieT iul Alecu Dragu?anul, in 
1830-1835. Are de tributarl din 
dreapta Schinigeni §i Piriul-Ciu- 
ril, iar din stinga Piriia^ul-Tir- 
gului. 

Buciumeni, schit de maid, si- 
tuat in mijlocul padurel Buciu- 
menilor, jud. TecuciQ. Un drum, 
ce se desparte din §oseaua ju- 
de^eana, duce la schit. 

Inainte schitul era populat de 
mal multe calugari^e; astazi nu 
se gasesc de cit vre-o cite-va. 

Biserica a fost ftcuta din lemn 
in anul 1 700, dupa cum se vede 
din o inscript'ie. Fondatorul este 
Serdariul Manolache Radovict; 
in urma s'a reftcut de mana- 
stirea Rachitoasa, de care de- 
pindea. In 1884 s'a reparat §i 
zugravit de Stoica Ioni^a. 

Buciumeni (Hotarul-), pddure, 
pe teritoriul comunelor Cucova 
?i Valea-Seaca, pi. Racaciuni, 
jud. Putna. Are o intindere de 
523 felcl ^i apar^ine locuitorilor 
din comunele Cucova, Scurta $i 
Valea-Seaca. 

Buciumeni-Fra^le^ti, mosie tie- 
locuitd, in pi. Ialomtya-Balta, ju- 
de^ul Ialomi^a, teritoriul comu- 
neT Ograda. Este proprietate a 
statului $i, pana la secularizarea 
manastirilor inchinate, depindea 
de biserica Sarindar din Bucu- 
re^ti. 



Digitized by 



Google 



BUCIUMENLLOR (DEALUL-) 



670 



BUCIUMI SAO PA?CUL 



Are suprafafa de 1500 hect., 
din car!: 53 hect. padure ?i 50 
hect. parte din locul Strachina 
?i, pe periodul 1888— 1893, a 
fost arendata cu 17250 lei. 

Buciumenilor (Dealul-), deal, 
situat la E. de satul cu acela$f 
nume, com. Buciumeni, judejul 
Tecuciti. 

Buciumenilor (Valea-), vale, 
situata in raionul comunei Bu- 
ciumeni, pi. Nicore?ti, jud. Te- 
cuciu. 

Buciumi, com. rur., judeful Ia?i. 
$f-a luat numele de la satul Bu- 
ciumi. E a§ezata pe dealurile: 
Paunul, Repedea $i Pietraria, ?i 
pe vaile formate din aceste dea- 
lurf, intinzindu-se din marginea 
de S. a ora?uluf Ia$i spre cen- 
trul placet Codrul. 

Este formata din satele : Bu- 
ciumi (Valea- Cozmoaia), Pau- 
nui, Birnova cu Pietraria, Socola 
(tirgu^or) ?i Vladiceni. Are o 
intindere de 8689 hect. ?i o po- 
pulate de 454 fam. saQ 2287 sufl. 

Comuna este mai toata o pod- 
gorie mare. Se face corner^ in- 
semnat cu vinurf $i fructe. Are 
cariere de piatra $i vararif. 

Prin mi j locul el trece ?oseaua 
na^ionala Ia$i-Vasluiti, iar prin 
partea despre N.-E. calea fferata 
Ia§i-Ungheni. 

In comuna se afla doua ma- 
nastirf, un schit, un mitoc §i 
4 bisericf, deservite de 1 2 preoff , 

2 diaconf, 8 cintare{f$i 8 ecle- 
siarhT; doua ?colf de bae{f, cu 

3 inva^atori, una de fete cu 1 
inva^atoare. Populafia $colara 
este de 135 elevl: 85 baeji, 51 
fete. Mai este o $coala de but- 
narie $i rotarie, precum §i o 
moara de aburi. 

Budgetul este de 25257 lef, 
87 banl la venituri $i de 22794 
lei, 31 banl la cheltueli. 



Numarul vitelor se urea la 
1736 capete, din car!: 1405 vite 
marl cornute, 101 of, 1 capra, 
224 caf ?i 346 rimatorf. 

Buciumi, sat, jud. Bacau, plasa 
Trotu?ul, al comunef One?ti, si- 
tuat pe piriui cu acela^f nume, 
d'a dreapta caef Ca^inului. Are 

$coala de baepf. BisericI sunt 
2, ortodoxe, deservite de 1 preot 
?i 3 cintarejf ?i cladite de satenf 
la 1845. Circiumf sunt 3. Capf 
de familie se gasesc 321, sufl. 
1258. Animale sunt: 47 caT, 
472 vite cornute, 255 porci ?i 
24 capre. 

Buciumi, sat, in com. Buciumi, 
pi. Codrul, jud. Ia$i. Se zice ca 
$i-ar fi luat numele de la instru- 
mentul bucium, cu care din ve- 
chime se serveaii strajile, ce eraQ 
puse pe mal^imile dealurilor, spre 
a vesti pe locuitorii din vale 
despre aproprierea urdiilor ta- 
tare^tf ?i turce$tf, can veneau 
pe drumul Vasluiului spre Ia$i, 
capitala {aref. 

Pe marginea de N.-E. a sa- 
tuluf trece $oseaua nationals. 
Ia^i-Vasluiu, care il desparte de 
satul Socola. 

Suprafa^a teritoriului e de 
1 193 hect. Are o populate de 
91 fam. sau 483 iocuitorf, ocu- 
pindu-se, afara de agricultura ?i 
cre?terea vitelor, cu scoaterea 
pietref de prin cariere $i trans- 
ports ef pe la diferite localitap, 
precum $i cu cultura viilor ?i 
livezilor, car! produc vinurf bune 
$i fructe alese. 

Are o biserica zidita la 1772 
de loan Teodor Calimah, de- 
servita de I preot, 1 cintare^ ?i 

1 eclesiarh; un mitoc al calu- 
garilor din Sf.-Munte, intre{inut 
cu cheltuiala lor; doua ?coli, 
una de fete cu 42 eleve, tnfiirt- 
{ata in 1868 ?i una de butnarie 
?i rotarie, cu 10 elevl internf, in- 



tre^inuta de comuna, Jnfiinfata 
de la 1878. 

Numarul vitelor este de 464 
capete, din can: 326 vite man 
cornute, 72 caf $i 64 rimatorf. 

Buciumi, sat, jud. Roman, pi. 
Fundul, com. Chili, spre S. de 
satul Chili §i la o departare de 
5 kil. de el. Este a§ezat pe 
coasta unui deal ce private 
spre V. Are 268 cap! de fam., 
153 contrib., 665 loc, din can 
14 ?tiQ carte; 168 case. Po- 
pulafia este rooaina, afara de 3 
fam. Evref. In vechime se numea 
Glodeni. Satul exista inainte de 
1546, caci Jntr'un document de 
la Petru Rare$, care poarta a- 
ceasta data, se zice ca acest 
Domn schimba o jumatate din 
satul Glodeni, pe care o cum- 
parase cu 240 zlojf tatare^tf, pen- 
tru o jumatate din satul Cape?ti, 
pe care apof o face danie Mi- 
tropolief din tirgul Romanulut. 

Buciumi, deal, jud. Bacau, plasa 
Trotu§ul, de pe teritoriul comu- 
nef One$ti. 

Buciumi, deal, jud. Bacau, pi. 
Trotu$ul, de pe teritoriul co- 
munef MSnastirea-Ca^inul. 

Buciumi, m&gura, jud. Mehe- 
din^i, pi. Blahni^a, linga com. 
Gogo§i, numit §i Locul-Buciu- 
muluf. 

Buciumi saQ Pa§cul, ntosie, pi. 
Trotu^ul, com. One^ti, jud. Ba- 
caQ, despre care Th. Codrescu 
(«BuciumulRom}n», p. 520) ne 
relateaza: «mo^ie cupar^f§ira- 
za^easca, in care are parte ?i 
d-luf Hatmanul Alecu Asian ; 
din raze§f sunt Matef ?i Ion Po- 
pa, din satul Borze^ti, Grigorie 
sin Stefan Pintilie ?i al{f mai 
mul^f raze$f ?i parta^f in ea. Are 
un sat, cu 3 bisericf, 5 preo^f, 



Digitized by 



Google 



HUClUMI 



671 



BUCOVATUL 



6 dascalf, 2 mazill, 1 8 nevol- 
nlci, 7 vadane, 3 slujbasl vol- 
nicl, 1 vitav; pe linga mobile 
Onesti, Racau{i si altele, cu un 
num&r de 130 loo 

Buciumi* pddure, pi. Trotusul, 
com. Onesti, jud. BacSu. Este 
proprietatea lul Alecu Iurascu. 
Este populate de fagi, stejari 
si plopf. Are o intindere de 38 
hect. si efcte supusa regimuluT 
silvic. 

Buciumi, piriias, pi. Trotusul, 
com. Onesti, jud. Bac&u ; is! are 
obirsia de la locul numit Das- 
cali{a. Curge pe teritoriul cat. 
Racau{ul si se varsa in piriul 
Racaufi. 

Buciumi- Precistei. (Vezi Bu- 
ciumi, sat, com. Galbeni, plasa 
Siretul-d.-j., jud. Roman). 

Buciumul, cdtun, pendinte de 
com. Cirtojani-d.-j., pi. Glava- 
ciocul, jud. Vlasca, departe de 
Bucuresti de 50 kit. si de Giur- 
giii de 60 kil. 

Suprafa^a totals a mosidf este 
de 400 hect. 

In 1 864 s'att dat la 40 locui- 
torl lmproprietiri^T o suprafa^a 
de 120 hect. Pe aceasta pro- 
prietate este Valea-Ulmuiul. 

Aci este 1 circiuma. 

Buciumul, colind, in com. Vin- 
tila-Voda, c&t. Sirbesti,jud.Bu- 
zati, acoperita cu padurl, ar&- 
turl si izlaz. 

Buciumul, deal, jud. Dolj., pi. 
Dumbrava-d.-s., com. $opotul, 
la N. satulul $opotul, vine din 
com. Raznicul ; are o in&tyime de 
40 m.; este acoperit cu viT. 

Buciumul, mdgurd, in pi. Blah- 
ni{a, jud. Mehedin^i; {ine de 
com rur. Deveselul. 



Buciumul, munte, la N. comunel 
Fometesti, plaiul Horezul, jud. 
Vilcea. Aci se fabric^ brinza. 

Buciumul, numire dat&unef parflf 
din p&durea statulul Vintila-Vo- 

da, jud. Buzaa. 

Buciumul, pddure, in com. rur. 
Sc&p&ul, jud. Mehedin^i; {inede 
pi. Blahnifa. 

Buciumul, pddure, in pi. Blah- 
nifa, judejul Mehedintf, com. 
rur. Rogova. 

Buciumul, piriU, pi. Dumbrava- 
d.-s., com. $opotul, jud. Dolj ; 
ese din dealul Buciumul, curge 
prin Valea-Buciumului si se varsa 
in piriul $opotul, pe teritoriul 
com. $opotul. 

Buciumul (M\m\\l-) y pddure par- 
ticular, supusa regimulul silvic, 
aflata pe mosia Mun^il-Buciu- 
mul, pendinte de comuna Fo- 
metesti, plaiul Horezul, judeful 
Vilcea. 

Buciumulul (MSgura-), md- 
gurd, pe mosia statulul Beiul- 
S-ta-Ecaterina, jud. Teleorman, 
in partea de S.-E. a mosiel, 
spre hotar. 

Buciumului (Valea-), vale, in 
jud. Buzaa, com. Vintila-Voda, 
citunul Sirbesti ; se scurge in 
Valea-Boulul. 

Buciumulul (Valea-), vale, jud. 
Dolj, pi. Dumbrava-d.-s., com. 
$opotul, prin care curge piriul 
Buciumul. 

Buciuna, deal, in com. Birzesti, 
pi. Stemnicul,jud. Vasluiu. (VezI 
Ludesti-Budaiul, deal). 

Bucov&tul, com. rur., din pi. Jiul- 
de-Mijloc, jud. Dolj, la 4 kil. 



V. de Craiova si la 76 kil. de- 
parte de Segircea, resedinfa 
placet. 

Comuna este situata pe malul 
drept al riulul Jiul si pe dealul 
Bucova^ul si Valea- Alba, in care 
se gaseste Cetatea-Jidovel. 

Limitele comunel sunt la N.: 
comuna Cernelile si Craiova, 
pi. Ocolul; la S. cu com. Vir- 
voru ; la V. cu com. Terpezi^a 
si la E. cu com. Balta- Verde. 
Comuna are dealurile : Bucovaful, 
Cosacul, acoperite cu pasune si 
cu o inalfime aproape de 50 m., 
apoT dealul Palilula, inalt de a- 
proape 40 m. si acoperit cu vii 
si padurl. 

Comuna este udata prin E. 
el de riul Jiul ce curge in di- 
recfiunea de la N.-S. Are un 
pod in aceasta comuna. 

Se zice ca comuna Bucova^ul 
dateaza din 1827, cind a fost 
infiinfata de familiile Cufulesti, 
Pegeni si Panduresti. 

Catre 1875 coprindea satul 
Mofleni, pendinte az! de com. 
Balta- Verde. Asta-zl 5 sate corn- 
pun comuna. Ele sunt: Bucovajul, 
sat de resedinja, Cirligul, Leam- 
na-d.-j., Palilula si Sarbatoarea. 

In comuna esta o manastire 
si o biserica. Manastirea este 
de zid, fondata la 1573 de Pirvu 
Cluceriu, Arhimandritul Chri- 
santie si Serdarul Baluja Bai- 
canoiu. Este deservita de 2 
preoflf si 1 clntarej. A avut mal 
multe proprieta^i, care, prin se- 
cularizare, aQ trecut la stat. 

Biserica se afla in satul Pa- 
lilula si este de zid. Anul fonda- 
reT este 1 864. Cei d'intiiii ctitori 
aii fost Agiu-Jecu si Stanciu 
Barbu. Este intre^inuta de com* 
Este deservita de 1 preot, 1 cin- 
taref si are, dupa legea rurala din 
1864, 17 pog. arabile si 2 pog. 
vie. Serbeaza hramul la Muce- 
nica-Varvara, 4 Dec. 

In satul Bucova^ul este o scoala 



Digitized by 



Google 



BUCOVA'fUL 



672 



BUCOVAJUL 



mixta ce funcfioneaza din 1866, 
fiind intrefinuta de comuna. Lo- 
calul construit din zid, este in 
stare buna. 

Are 1 invafator. In anul sco- 
lar 1892 — 93 a fost frecuentata 
de 61 copil. 

Din Cirligul si Sarbatoarea 
nu pot urma copil la scoala din 
cauza prea mare! departarl de 
5 si 7 kil. 

Populajia omunel se urea la 
3587 siiflete, din carl 1905 bar- 
bae si 1682 feme!, locuind In 
1 173 case si 61 bordee. 

Suprafafa comunei este de 
6365 pogoane, din carl 5045 
pogoane arabile, 700 pogoane 
padure, 520 pogoane izlaz si 100 
pogoane finea^a. 

Mosiisunt: Bucovajul si Leam- 
na, ce apartfn statuluT, si au fost 
arendate de la 1893 — 98 cu 
3700 let; mosiile Cirligul, Palilula 
si Sarbatoarea, ce aparjin sate- 
nilor. Padurl sunt in intindere 
aproximativa de 700 pog. si se ga- 
sescpe mosiile Bucova{ul,Leam- 
na si Cirligul. Sunt amenajate. 
Felul arborilor ce compun pa- 
durea sunt: cerl, stejarl, girnife 
si gorunl. 

In BucovaJ este o tabacarie 
a statulul in localul fostuluf pe- 
nitenciar, pentru care e inscris 
in budgetul ministeruluT de raz- 
boiu o suma de 23350 lei. 
Circiumi sunt 7, din care 3 
in Bucovaf, si cate 1 de fie-care 
sat. Comercian^i sunt 7. 

Prin comuna trece soseaua ju- 
dejeana : Craiova - Cetatea, si 
calea comunala spre com. Podari 
si Predesti. 

Contribuabill sunt 450. 

Venitul comunei pe anul 1892- 
93 a fost de 5008 lei si 62 b. 

Cheltuelile comunei pe anul 
1892-93 au fost de 4083 lei si 
65 bani. 

Vite cornute sunt 1246, of 
3783, pore! 218 si cal 250. 



Bucova{ul, sat, jud. Dolj, plasa 
Jiul-de-Mijloc, asezat pe malul 
drept al JiuluL Aci Jiul are o 
largime de 137 m. si o adin- 
cime de 3.75, cea mat mare a- 
dincime a liului-de-Mijloc. Satul 
e situat la 4 kiL V. de Craiova. 
E resedinfa primariet. Are 11 13 
suflete, 649 barbaflf si 464 feme!. 
Locuesc in 300 case si 24 bor- 
dee. In sat este o scoala mixta 
ce funcfioneaza din 1864, fiind 
intrefinuta de comuna. Are 17 
pogoane proprietate ; un inva- 
{ator. In anul 1892 — 93 a fost 
frecuentata de 61 copii: din Bu- 
cova$, 42 baep si 5 fete; din 
Palilula, 6 baeji si 2 fete; din 
Leamna-d.-j. 6 baep. Cu virsta 
de scoala sunt 80 copit. $tiu 
carte 100 barbajl si 20 femel. 
In sat este manastirea Bucova- 
ful-Nou. 

Comunicafiunea in acest ca- 
tun se face prin sosele vecinale 
si comunale, care il leaga de 
catuneleLeamna, CrivasiMofleni. 

Bucov&{ul, mdndstire, situata la 
4 kil. la S.-V. de Craiova, pe 
malul drept al JiuluT, pu^in mal 
jos de varsarea piriulul Leamna 
in Jiu, jud. Dolj. Ea este una 
din cele mat vechl si avute ma- 
nastirl din {ara; anul 1170, pus 
pe pisania de la usa, nu poate 
fi luat m serios. 

Cine a fost primul fundator 
nu se cunoaste, dar se vede ca, 
ca si alte manastiri, a stat mal 
multa vreme parasita si s'a re- 
zidit mat tirziQ din nou. Dupa 
o pisanie ce a existat la 1838, 
se zice ca aceasta manastire 
s'a inatyat si s'a ridicatdin teme- 
lie cu toata osteneala si cheltu- 
eala robulul lui D-zeu, jupin $te- 
fan Clucerul si a fiului sau jupin 
Pirvu Clucerul, in zilele Mariel- 
Sale Alexandru Voda, fiul lui 
Mircea Voda, Octombrie 3, anul 
7081 (1573). 



Cu toate acestea se gasesc 
danii ftcute manastire! inaintea 
acestul an. Asa la 1568 i se 
face o danie de Petru Voda 
$chiopul si in zilele lui Radu 
Voda Calugarul (1495 -1508) 
jupineasa Dobra darueste ma- 
nastirel jumatate din satul Zmar- 
dasteji, ceea-ce dovedeste ca ma- 
nastirea exista din vechime si 
ca $tefan Clucerul si fiul saQ 
Pirvu Clucerul au rezidit-o numal. 

Clucerul $tefan a inzestrat 
manastirea cu satele Bucova^ul, 
Corna^elul, Sacuiul, Vlacanesti 
si cu cea-l-lalta jumatate din 
Zmardastefi. 

La anul 7 117 (1609) manas- 
tirea a fost inzestrata de Banul 
Armega, impreuna cu fiul sau 
Drosul Postelnicul si cu nora-sa 
Rada, cu mosiile Dragoaia, Ga- 
brova, Maraesul, Barbesti, Zem- 
busesti si Musetesti inchinindu-i 
si manastirea Roboaia cu toate 
mosiile si "pganil sal pe metoh, 
precum si mosia Balomiresti. 

Asta-zf n'a ma! ramas din 
manastirea ast-fel restaurata de 
cit biserica zidita in caramida 
netencuita, mica, insa foarte in- 
teresanta. Dar nici biserica nu 
se ma! afla in starea el primi- 
tive. Surpindu-se malul, a ca- 
zut clopotni^a, care era frumos 
zidita, ca numal la purine bise 
rid din Jara noastra. 

Ajungind manastirea cametoh 
sub ascultarea Horezulu!, ea a 
fost reintemeiata de calugari! 
grecT prin Chrisant Horezeanul 
sub numele de Bucova^ul-Nou, 
pe cel-1-alt mal al Jiulul, la loc 
mal adapostit, facindu-i-se si o 
ingraditura, iar biserica cea ve- 
chle, a fost reparata cu cheltu- 
eala unui faran, anume Sandu. 

Architectura el e de un stil 
minunat ; temeiia pana la soclu 
e zidita cu caramida romana 
scoasa din ruinele unel cetatf 
alaturea cu dinsa, de unde mal 



Digitized by 



Google 



liUCOVATUL 



673 



BUCOVICIORUL 



scot $i azl locuitoril asemenea 
caramida. 

Clopotul eel mare, de o apa- 
renfa foarte vechie, are pe el 
urmatoarea inscrip^ie abia des- 
cifrata : 

«Domin manuit in aeternum.> 
«D. C. R. I. S. 70, u. eroum » 
Asta-zT, in casele manastireT, 
este instalat un penitenciar pu- 
blic, al carul de^inu^f au fost 
in anul 1892 in numar de 368, 
repartizatl ast-fel : corec^ionalt 
227 ?i recluzionari 141, carl 
aveau s& faca 129058 zile de 
arest. De^inu^I sunt intrebuin- 
ta{I in fabrica de tabacarie, per- 
mutata in 1883 de la Margineni 
$i lucreaza sub administrajia 
ministerulul de razboiti pentru 
incaltaminte $i echipamente. 

Media anuala de pie! lucrate 
este de la 12 18000 piel de 
vaci (toval) §i 4—6000 piel de 
boT americanl (pentru talpi). 

Bucov^^ul, munte, in pi. Ocolul- 
d.-s., jud. Mehedin^i, la frontiera ' 
{aril cu Banatul-Temi$oareI. 

BuCOVa^ul, ocol silvic, facind 
parte din circumscripta XVII, 
inspec^iunea VI silvica ; are re- 
$edin{a in Craiova, jud. Dolj. 
Padurile cuprinse In acest ocol 
sunt: Goiumbul, Balota, Mur- 
ga$iul, Par§ani-Robane?tT, Balta- 
Verde, Bucovaful, Leamna-Pie- 
troaia, Opritura-Crivel, Zavoiul, 
Dosul-SandeT, Lazul - Slatioara, 
Gogo^ul $i Gogo$i^a, Seaca-de- 
Padure ?i $tirbeiu. 

Bucova^ul, pddure a statulul, jud. 
Dolj, pi. Jiul-de-Mijloc, comuna 
Bucovaful, pe mo$ia Bucova^ul. 
Felul arborilor : cer, stejar $i 
girni^a. Face parte din ocolul 
Bucova^ul, circumscripta XVII 
silvica. 

BllCOV&tul, fost picket de gra- 



ni{a, in pi. Ocolul, jud. Mehe- 
din^i, pe muntele Bucova^ul. 

BllCOV&tul, vale, jud. Dolj, pi. 
Jiul-de-Mijloc, com. Bucov^ul, 
cu oinal^ime de 50 m., acoperita 
de pa$une. 

Bucov&{ul §i Leamna, mope a 
statulul, jud. Dolj, pi. Jiul-d.- 
Mijloc, com. Bucova^ul, aren- 
data de la 1893—98 cu 1500 
lei anual. Mo$ia Bucova^ul este 
vinduta, iar Leamna esclusa. Pe 
aceasta mo$ie sunt date 320 po- 
goane in lotun. 

BuCOV^ul-Nou, manastirc, ju- 
dejul Dolj, pi. Jiul-d. Mijloc, co- 
muna Bucov&tul, zidita de Ar- 
himandritul Hrisante, I Iorezeanu, 
Paron Chicerul $1 Mitropolitul 
Neofit. Estedeservita de 2 preo^I 
5*1 1 cintare^. Serbeaza hramul 
Sf. Niculae. 

BucovS^ul-Vechiu, mandstire, 
jud. Dolj, pi. Ocolul, comuna 
Balta- Verde, reparata de stat 
in 1873. Are. un preot $i un 
cintarej. 

Bucovelul, girla, izvore^te din 
deahrile $tirbe{ulul, trece prin 
partea de E. a com. Bucovul, 
pi. Cricovul, jud. Prahova, $i 
se varsa in Teleajen. 

Bucovelulul (Valea-), vale, co- 
muna Hirsa, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. 

Bucoveni, com. rur., pi. Znago- 
vul, jud. Ilfov, situata la N.-V. 
de Bucure^ti, linga riul Colin- 
tina, pe $oseaua jude^eana Bu- 
cure^ti Tirgovistea, 21 kil. de- 
parte de Bucure^ti. 

Se compune din satele: Atir- 
na$i, Buftea, Flaminzeni, Buciu- 
meni, Chitila, Mogo«=>oaia $i O- 
daile, cu 3157 locuiton, care 



traesc in 653 case $i 5 bordeie. 
Suprafa^a totala a comunel e 
de 8385 hect. 

Proprietaril : principele Al. B. 
5>tirbey, Al. Costescu, Banca- 
Rominiel $i d-1. I. Dunca, au 
6260 hect. $i locuit. 2125 hect. 
Proprietaril cultivS in total 2700 
hect. ; 96 ramin sterpe, 208 sunt 
izlaz, I vie ?i 3255 padure. Lo- 
cuitoril cultiva 2014 hect., restul 
ramin sterpe. 

In com. sunt 4 bisericT, la 
Atirna^i, Flaminzeni, Buciumeni 
§i Mogo$oaia, deservite de 4 
preo^I ; 4 $coale, frecuentate de 
48 elevi ?i 26 eleve. 

Comuna numara 614 contri- 
buabilT. Are un budget de 2 1 5 1 5 
lei la veniturT §i 20602 la chel- 
tuell. In anul 1885 erau 535 
contribuabilf. 

Dintre locuiton, 708 sunt plu- 
garl, 5 industrial, 70 au dife- 
rite profesiunT. Aratura se face 
cu 197 pluguri: 189 cu bol $i 
8 cu cai. Locuitoril au 250 
care ?i c^ru^e: 192 cu bol $i 
58 cu cai. 

In com. sunt: 2 morl cu apa, 

4 niacin! de treierat cu aburl, 

5 podurT statatoare $1 3 hele$- 
taie. Comer^ul se face de 18 
circiumari ?i 4 hangil. 

Improprietari^I sunt 520 loc. 
?i neimproprietaritl 284. 

Num£rul vitelor marl e de 
1852, dintre carl: 365 ca! $i epe, 
13 armasart, 852 bol, 554 vaci 
$i vi^eT, 8 taurl, 27 bivoll ?i 33 
bivoli^e, ?i al celor mid de 
2616: 481 porcl §i 2135 ol. 

S'au stabilit in comuna 74 
strainT. 

Bucoviciorul, sat, jud. Dolj, pi. 
Dumbrava-d.-j., com. Vella, si- 
tuat la 1500 m. N.-E. de Gu- 
bancea, cu 505 suflete, 305 bar- 
bae ?i 290 femet. Locuesc in 
141 case .^>i 5 bordee. In sat 
este o $coala mixta, ce func^io- 



6C'L2Q. Jlarclt l'U(ianar Cengrafic, 



85 



Digitized by 



Google 



BUCOVICIORUL 



674 



BUCOVUL 



neaz£ din 1884; este intre$inut£ 
de stat. Localul ?coalei este in- 
chiriat. Are 8 hect. ?i 52 arit 
proprietate §i un singur inv^5- 
tor. In 1892—93 afost frecuen- 
tata de 34 copiT, 3 b&ep din 
satul Cet^uia ?i 31 din Buco- 
viciorul. Cu virsta de ?coal& sunt 
59 copit. $tiu sS se iscSQeasca. 
46 locuitorit, ?i s& scrie $i s£ 
citeasc& 20 locuitori. In sat este 
o biserica, cu patronul SAn^n- 
Voevozt, fondati de proprietara, 
S. Rooschoschi. Dup£ legea din 
1864, are 8 pog. §i jum. arabile 
proprietate. Bucoviciorul este a- 
$ezat pe dealul Burdiosul. 

Comunica^ia se face prin $0- 
sele comunale §i vecinale care-1 
leag£ la S.-E. cu Vella $i la S.- 
V. cu Gubancea, peste Dealul- 
Mare. 

Bucoviciorul, deal, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj., com. Glodul. 

Bucoviciorul, mofie particular^, 
jud. Dolj, pi. Dumbrava-d.-j., 
com. Vella, satul Bucoviciorul. 

Bucovina, deal, jud. F&lciu, pe 
care se zice ca, din vechime, a 
existat sat infiin^at de ni$te lo- 
cuitori Bucovineni, fugift din 
Bucovina; matin urm£ dispSrind 
locuitorit s'a desfiin^at $i satul. 
Se afli situat intre dealurile: 
Deasa §i Dealul-de-Mijloc, in par- 
tea de E. a com. Rusca, plasa 
Prutul. 

Bucovul, com. rur. t pi. Cricovul, 
judejul Prahova, la 44°, 58, 30 
grade latitudine nordicS ?i 23 °, 
45 longitudine estic£. 

Aceasti comuni este foarte 
vechie. Pe la 1 503 a fost in re- 
la^iunt comerciale cu Bra?ovul, 
$i a fost capitala jude^ului S&- 
cueni, desfiinjat in anul 1847. 

C& aceasta. comunS dateazS 
de prin secolul al XIlMea, nu e 



nict o indoialS, c&ct in Valea- 
Orlet exists o bisericS, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, care are in- 
scrip^ia: «F£cut£la anul I396de 
cocoana Tinea M£r£cineanca, $i 
in care este inmormintata. Doam- 
na Stanca a Domnului Constan- 
ts Nicolae Voevod, moart£ la 
anul 1756. » 

In pidurile Bucovulul la a- 
nul 1600 Mihairt Viteazul fu in- 
vins de PolonT $i Moldoveni ?i 
s'a retras la Tirg?or. 

Ipsilante plecind din Ia?i spre 
Bucure?ti ?i sosind la 12 Mar- 
tie 1 82 1 in Bucov , trecu in 
revista regimentul lut Duca , 
compus din 800 solda^T, $i al 
lui Caravia, compus din 300, 
cum ?i coloanele lut Gripari §i 
Colocotroni ; escluse din aceste 
corpurT pe vagabonzt, din cauza 
neorinduelilor ce faceau, dind 
call lor la alp. La Bucov, Tza- 
lacoff fu numit adjutant al ba- 
talionulut sacru. 

Com. Bucovul este situate pe 
malul sting al riulul Teleajenul, 
pe iazul ce trece prin centrul 
s£u $i pe piriul Bucovelul, la 6 
kil. depart e de capitala jude- 
£ulut ?i la 21 kil. de a pl£§il. 

La Bucov este o mare fabric^ 
de spirt $i mat multe mori sis- 
tematice de fain£. 

Comuna se compune din dou& 
c&tune : Bucovul ?i Valea-OrleT, 
avind o populapune de 1126 
locuitori, 575 birbap, 551 fe- 
met, in plus 54 familit de fi- 
gant, cart se ocup& cu fierSria; 
12 Evret, pe la fabricile de spirt ; 
14 Bulgari, cart se ocup£ cu 
gr£din&ria; 8 Greet, din care 
dot arenda^t ?i 6 muncitort; 2 
Italient $i 9 Unguri la fabrict. 

Capt de familie sunt 312; 
contribuabilt 459; case de lo- 
cuit 418. 

In comun& sunt tret biserict: 
una in Ccitunul de re^edin^ Bu- 
covul ?idou£ in c&t. Valea-Orlet. 



Biserica din Bucovul are hra- 
mul Sf. Treime, ?i inscrippa : 
«Aceast& sfint£ $i Dumnezeasci 
bisericS, cu hramul Sf. loan §i 
Sf. Troika, fiind din vechime zi- 
dit& de d. Mateiu Mirgineanu 
Filipescu Vel Ag&, la anul 1679 
?i la 1802, Octombrie 14 din 
pricina intimpl&rel ce s'a facut 
de marele cutremur cu totul s'a 
stricat $i ca si nu se piarzS 
aceasta pomenire a neamulut 
meu $i a mea, ca de acum ina- 
inte si se pomeneascS, din te- 
melie m'am apucat cu toat& o- 
sirdia, am prefecut'o, infrumuse- 
pndu-se dup& cum se vede, ca 
s£ fie spre pomenirea neamulut 
meu, ctitor Constantin Filipescu 
Vistier, in zilele Prea In£l{atulul 
Domnulut Nostru Ion Constan- 
tin Ipsilante Voevod, in anit 
de la Cristos 1804, Septem- 
brie 13*. 

Biserica din Chi^orani s'a zi- 
dit la anul 1797 de Paharnicul 
Constantin Cantacuzino §i sopa 
sa Smaranda, in zilele lui Ale- 
xandru Ipsilante, Mitropolit fiind 
Dosifteiu. 

Biserica din Valea-Orlet s'a 
zidit la anul 1396 (?) de cocoana 
Tinea MSricineanca. 

Aceste biserict sunt deservite 
de 3 preoflf, 2 cint&re{t §i 1 pa- 
racliser. 

Locuitorit, pe lingi agricul- 
ture, se mat ocupS cu trans- 
portul feinet $i lemnelor de foe. 
Me§te§ugart sunt: 4 rotari, 34 
fierart ?i 1 cismar. Et desfac pro- 
dusul muncet lor la Ploe^ti. 

Locuitorit, in num&r de 211, 
s'au improprietcirit la 1864, cind 
li s'au dat 519 hect. pe mo§ia 
Bucovul, fost& a boerulut din Di- 
van, Banul Filipescu, $i aceasta 
se constats din «Cartea de su- 
hat» date de Mihail §u^u Voe- 
vod la 17 Noembrie 1791, in 
coprinderea urmStoare. «Dum- 
nea-Voastri Ispravnicilor ot sud. 



Digitized by 



Google 



BUCOVUL 



675 



BUCOVUL-ADUNATI 



Saac pen tru locuitoriT ot satul Plo- 
peni, intr'acel jude{, cum ca hra- 
na lor si a vitelor lor o fac pe mo- 
sia dumnealuT ce se numesteBu- 
covul, fara de a avea vre-un fo- 
los de la dinsiT, pentru care va 
poruncim Domnia mea sa adu- 
ce{T pe aceT locuitori inaintea 
Dumnea-Voastra si sa le dap 
porunca ca or! sa se aseze cu 
omul DumnealuT BanuluT Fili- 
pescu, ca sa dea suhatul cela 
ce este obijnuit, sau sa clacuia- 
sca, etc*. 

Afara de vitele trebuincioase 
munceT, in comuna maT sunt: 
34 caT, 14 epe, 113 vacT, 9 bi- 
volT, 49 capre, 985 01 si 291 
porcT. 

In raionul comuneT, pe iaz, 
sunt 4 morl de macinat malaiu. 

$coala exista in comuna de 
24 anT. Localul e proprietatea 
comuneT. S'a frecuentat in a- 
nul scolar 1 892 — 93 de 97 copiT 
(52 bae^T, 27 fete), din numarul 
de 301 copiT (154 bae^T, 147 
fete), cu vlrsta legiuita. $coala 
e deservita de dol inva^atorT, cu 
intrefinerea carora statul chel- 
tueste 2808 let anual. $tiu carte 
194 barbaflf sT 64 femeT. 

Intreg teritoriul comuneT este 
de 2466 hect. pamint. 

Juica se fabrica in termen 
mediQ cam i960 decal. pe an. 

StupT cu albine sunt 92. 

Pamintul e prielnic la toata 
cultura, afara de eel deluros, 
care prieste foarte mult vieT. Te- 
renul cultivabil a produs in a- 
nul trecut 2188 hectol. grhl, 714 
hectol. ovaz, 97 hectol. meiti si 
2080 hectol. porumb. 

Dintre pomT roditorT sunt : 
890 merT, 314 pert, 97 duzT, 
etc. Livezile dau aproximativ 
120.000 kilgr. fin pe an. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 8 circiuman. 

Budgetul comuneT pe anul 
1894 — 95 prezinta la veniturT 



suma de 12084 lei si la chel- 
tuelt 7890 leT. 

In comuna sunt doua sosele : 
soseaua naponala Ploesti-Buzau 
si soseaua jude^eana Bucovul- Va^ 
leni. 

E brazdata de dealurile Bi- 
ghilin si Chi^orani si strabatuta 
de girlele : Iazul, abatut din 
riul Teleajenul, care trece prin 
mijlocul comuneT ; Bucovelul, 
care trece prin partea de E. a 
comuneT, si de Valea-OrleT si 
Valea-CaluluT. 

Se margineste la N. cu co- 
munele Scaeni si Pleasa; la E. 
cu catunele Valea-Popii si Ra- 
chieri, la V. cu riul Teleajenul. 

Bucovul, sat, face parte din com. 
rur. cu acelasT nume, pi. Cri- 
covul, jud. Prahova. Aci e re- 
sedin^a comuneT. 

Bucovul, mosie, pecare la 1864 
s'aQ tmproprietarit locuitoriT din 
com. Bucovul, pi. Cricovul, jud. 
Prahova. 

Bucovul, mosie a statuluT, fosta 
a manastireT Pasarea. Este si- 
tuata in jud. Teleorman, com. 
Bucovul- A duna^i, si se intinde la 
N. si E., intre valea BucovuluT 
si com. Izvorul-d.-j., din jude^ul 
Arges, precum si spre o parte 
din mosia Tatarasti ; la S.-V. 
se invecineste cu mosia Rica. 

Bucovul, padure > pe mosia Ta- 
tarasti-d.-s., din pi. Teleorman. 
Intinderea eT este de 342 hect. ; 
are lemne de diferite esen^e; 
este situata intre comunele Rica, 
Popesti si Tatarasti. 

Se povesteste ca in aceasta 
padure a fost un pu{, la val- 
ceaua numita a luT OchT-AlbT, in 
care, pe timpul ZavereT, s'a ine- 
cat o mulfime de oamenT de 
groaza Turcilor, carl au sur- 
prins lumea tocmal la hora. Loc. 



voind a se ascunde in pu{, 
parte s'au inecat, parte au fost 
omorip. 

Bucovul, vale, in jud. Teleor- 
man, prin care curge piriul cu 
acelasT nume. Inceputul eT este 
in jud. Arges, maT sus de com. 
Izvorul-d.-s. ; trece prin comu- 
nele Bucovul-AdunajT si Rica, 
strabate prin padurea Bucovu- 
luT, pe linga comuna Tatarasti- 
d.-s., apoT se ramifica in cite-va 
valcele carT poarta diferite nu- 
mirT. Gura acestel val este in- 
tre comunele Udupul si Tata- 
rasti-d.-j., unde da in valea Te- 
leormanuluT. 

Bucovul-Aduna^I, com. rur., in 
pi. TeleormanuluT, jud. Teleor- 
man, situata pe valea Bucovu- 
luT, la departare de 66 kil. de 
orasul Alexandria, 45 kil. de 
Rosiori si 94 de la resedin^a ju- 
detuluT. 

Vecinata^ile sale sunt: com. 
Izvorul-de-sus din jud. Arges 
la N., comuna Strimbeni la V., 
com. Rica la S. (catunul Rica- 
Noua); iar la E. are riul Teleor- 
man, in dreptul cat. Purcareni, 
de la com. Popesti-Palanga. 

Are doua catune: Bucovul, 
resedin^a, Aduna^i-si-Betegi, ca- 
re si acesta este situat tot pe 
valea BucovuluT, in aceiasT linie. 

Suprafa^a comuneT, cu a mosii- 
lor de pe dinsa, este de 1298 
hect. Din acestea, 300 hect. a- 
parfin locuitorilor; 198 hect., 
din carl 12 padure, sunt ale 
d-lul loan Chitu si restul de 800 
hect., din carT 250 padure, sunt 
mosie arabila a statului, mosie 
care face parte din trupul Jatreg 
numit Burdea - Caldararul- a-Mi- 
tropolieT. 

Popula^iunea este de 634 su- 
flete, 157 contribuabilT, din carT 
291 suflete si 60 contribuabilT 
in catunul Betegi. 



Digitized by 



Google 



BUC?A 



676 



BUC?E$Tl 



Numarul vitelor este de 2438 
capete: 154 caT, 354 vitecornute 
marl, 178 1 vite cornute mid §i 
149 porcl. 

Singura ocupa^iune a locui- 
torilor este agricultura. Pamin- 
tul nu este insa fertil $i pe tim- 
purl ploioase apele baltesc, iar 
cind este seceta, vegeta^iunea 
nu poate rezista ca in alte par^T, 
ci se usuca. Cu toate astea se 
cultiva $i aci toate cerealele o- 
biclnuite, dar mat ales orzul §i 
ovazul. 

Caile de comunicatiune ale 
comunei sunt : la com. Rica, 
prin cat. Rtca-Noua, $i la com. 
Pope$ti-Palanga prin ?osele ve- 
cinale. Tot asemenea $i la ho- 
tarul jude^ulul pana in com. Iz- 
vorul-de-jos. 

Veniturile comunei sunt de 
2742 let, 96 banl, iar cheltue- 
lile de let 2686, bani 98. 

Are o $coala mixta, cu un in- 
vestor, care este frecuentata 
de 20 — 30 elevl. Biserica are un 
preot ?i dol cintare^I. 

Buc§a, sat, face parte din com. 
Burdusaci, pi. Stani$e?ti, jud. 
Tecuciu. E a$ezat pe coasta 
dealului cu acela?! nume, la S.-E. 
comunei. Are o popula^iune de 
26 CopI de familie §i 105 su- 
flete. Copil in virsta de $coala 
sunt 14 bae^I $i 13 fete. 
Locuitoril sunt raze?!. 
Satul este strabatut de un 
drum ce se ridica pe Dealul Buc- 
ket $i trece in jud. Tutova. 

BuC§a, deal cultivabil, in com. 
Liteni, jud. Suceava. 

Buc§a, deal, jud. Tecuciu. Este 
o continuare a dealului Balu- 
$ulul, la E. de satul Burdusaci, 
formind limita jud. Tutova. 

Buc§a, mosie de 416 hect. la S.- 
V. comunei Cioara-Radu-Voda, 



' proprietatea statultil , jude^ul 
Braila. 

Buc§a, mosie nelocuitd, In plasa 
Ialomi^a-Balta, com. Murgeanca, 
jud. Ialomi^a. Este proprieta- 
tea statulul ; inainte de seculari- 
zare apar^inea manastirel Plum- 
buita. Are o suprafa^a de 380 
hect. A fost arendata pe pe- 
riodul 1883 — 1893 cu suma de 
4000 lei. 

Buc§a, piriias, jud. BacaQ, pi. 
Tazlaul-d.-s., care curge pe te- 
ritoriul satului Buc$e$ti. Izvo- 
reste din localitatea numita Iz- 
vorul-Fintinei ?i se varsa in pi- 
riul Cernul. 

Buc§a, piviii, jud. Suceava, ce 
vine din dealul cu acela? nume, 
strabate satul Liteni §i, dupa ce 
a primit din stinga pe Humaria, 
se varsa in Suceava. (1200 m.). 

Buc§a, vale, jude^ul Tecuciu, la 
S.-V. de satul cu acest nume, 
com. Burdusaci. Se intinde in- 
tre satele Buc$a §i Burdusaci, 
la N. pina in Zeletin, iar la S. 
pana in com. Moto$eni. 

Buc§ana, cdtun, din com. Pri- 
goria, pi. Amaradia, jud. Gorj, 
situat la E. comunei pe valea 
Zorle^ti. Are o suprafa^a de 
1350 hect. $i produce anual 
cam: 872 hectol. porumb, 512 
kgr. fasole, 104 decal. vin, 93 
decalitri ^uica, 190 kgr. lina, 
153000 kgr. fin ?i 865 hectol. 
gnu. 

Are o populate de 100 fa- 
milil, 600 suflete, din carl 32 
contribuabili. Locuitoril poseda 
10 pluguri, 29 care cu bol, 183 
vite marl cornute, 17 cal, 127 
01, 39 capre, 57 rimatori. 

In Ccitun este o biserica, de- 
servita de 1 preot ?i un cin- 
tare^ 



Buc§ana, vale, jud. Gorj, care 
i$I ia na^tere la E. de catunul 
Cirligei ; mal tot timpul anului 
are un torent care poarta acela$ 
nume ?i care se varsa in apa 
Galbenul (Baia de - fier), la E. 
catunulul Pere$ti unde se $i ter- 
ming valea. 

Buc^aneasca, sat, in comuna 
Baneasa, plasa PrutuI, judeful 
Covurluiu, cu vr'o 35 familil; nu- 
mele il vine de la Buc?enescu, 
fostul proprietar al mo$iei. 

Buc§&neasca, mosie particular^ 
de 194 hect., in com. Baneasa, 
pi. PrutuI, jud. Covurluiu. 

Buc§ane§ti, sat, pe riul Arge§, 
cu 413 loc, jud. Arge?, plasa 
Lovi§tea; face parte din com. 
rur. Corbeni. Are o biserica cu 
hramul Adormirea, deservita de 
un preot ?i un cintare^. 

Buc§ene§ti, nwnire ce se mal 
da satului Hirtie^ti, com. Ji- 
{e$ti, pi. Riul-Doamnel, jude^ul 
Muscel. 

Buc§e§ti, com. rur., pi. Tazlaul- 
d.-s., jud. BacaQ, a?ezata in va- 
lea piriului Cernul, de-a dreapta 
Tazlaulul-Mare. Este alcatuita 
din 6 catune: Buc?e§ti, re$e- 
din^a, Cernul, Cornitul, Baleni, 
Turluianul $i Lereni. 

In «Condica Liuzilor» (1803) 
gastm Buc?e$ti, mo$ie reza^easca, 
iar in «Buciumul Romin», pag. 
521, o gasim tot rezS^easca cu 
sat $i biserica, pe linga mobile 
Cornitul, Cernul, Leote§ti, Va- 
leni ?i Turluianul. La 1873 era 
compusa din catunele : Buc$e?ti 
(primarie), Cernul, Cornitul, Slo- 
bozia-Cernul, Turluianul ?i Va- 
leni. 

Teritoriul com. se margine$te 
cu al comunelor Leontine§ti $i 
Ardeoani la N., cu al com. Be- 



Digitized by 



Google 



BUC$EST1 



677 



BUC^IANI 



re$ti la E., cu al com. Berzun- 
$ul la S. §i cu al com. Popurile 
la V. Piriul-Cernulul uda com. 
de la V. spre E., curgind prin- 
tre dealurile paduroase : Treafa, 
Cernitul, Bolovanul, Cornitul, 
Buda, Turluianul $i Stoianul. 

Are o $coala mixta in Buc- 
$ene$ti, intre^inuta de comuna. 
In anul 1891 $coala a fost fre- 
cuentata de 16 copil, dintre 
carl 2 fete. 

In com. sunt 4 biseric! orto- 
doxe: 2 in Buc$e?ti, 1 in Cor- 
nitul §i 1 in Cernul, deservite 
de 3 preo^I $i 6 cintare^I; 9 
circiumi. 

Popula^iunea numara 5i3capi 
de familie, cu 2015 suflete, din- 
tre cart 989 barbaflf §i 1026 fe 
mel. Dupa na^ionalitate sunt; 
Romini 1857, Ungurl 130, Iz- 
raeli{I 28, to{I de protec{iune 
romina. Dupa felul ocupatiuncl 
se deosibesc: 600 agriculton, 
12 ineseria§Y, 9 comercianfl, 21 
profesiunl libere, 300 muncitorl, 
73 servitorl. Stiu carte 236, din- 
tre can 16 femel. 

Contribuabill, dupa noul re- 
censamint, sunt 187. Dupa le- 
gea rurala din 1864, s'au dat 
la 78 locuitorl 246 falcl. 

Teritoriul com. are o intin- 
dere de peste 7000 hect. Pa- 
duriie ocupa o suprafafa de 
peste 2700 hect. 

Proprierarl sunt: Col. Leo- 
nida Iarca (venit 6650 lei) ; Gr. 
Sacara (venit 1570 lei); D. Efta- 
siade (venit 1300 lei); D. De 
diu (venit 1300 lei) $i Anica 
Moldovan (venit de 1100 lei). 
Totalul impozitelor este de 673 
lei $i 50 ban!. 

In aceasta com. sunt 6 morl. 

Viile ocupa 15V2 hect., din- 
tre care 9 3 /i hect. lucratoare, 
iar 5 3 /4 hect. nelucratoare. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 1014,4 hect. 

Animate se numara: 89 cat, 



1203 v * te cornute, 403 porcl, 
185 capre $i 1128 ol, care dau 
1 67 1 kilogr. lina {urcana; 21 
stupl de albine, care dau 12 
kilogr. miere §i 8 kilogr. ceara 

Budgetul com. pe exerci^iul 
1891—92 are la veniturl lei 
6325,banIo7 1 ^ila cheltuell 6420 
lei. 

Teritoriul com. este straba- 
tut de linia vecinala Te{cani- 
Bucse^ti-Podurile. 

Distance : la Bacau, capitala 
districtulul, 42 kil. ; la comuna 
Moine^ti 8 kil.; la com. Podu- 
rile 4 kil.; la com. Bere^ti 8 
kil. ; la com. Ardeoani 9 kil. ; 
la comuna Berzun^ul 7 kil.; la 
com. Scor^eni, re$edin{a pla§il, 
18 kil. 

Buc§e§ti, sat, jud. Bacau, plasa 
Tazlaul-d.-s., re§edin$a com. cu 
acela? nume, situat pe piriia$ul 
Busca. Are o $coala mixta; 2 
bisericl ortodoxe, cladite de lo- 
cuitorl: una la 1839 §i alta la 
1858, deservite de 2 preo^I $i 
4 cintare{I; 4 circiumi. Capl de 
familie sunt 229, din 949 suflete. 
Animale se numara: 26 cal, 
461 vite cornute, 151 porcl ?i 
48 capre. 

Buc§e§ti, mosie, jud. Bacau, pi. 
Tazlaul-d.-s., com. Buc$e$ti, des- 
pre care Th. Codrescu, «Buciu- 
mulRomin», pag. 520, nespune: 
«mo$ie in care avind parte 120 
stinjenl §i d-lul Gavriil Neculau, 
la 1840, il scoate in mezat 
spre a-I vinde de vecl ; din ra- 
zes! sunt $i preotul Alex. Dos- 
pinescu, Neculal Turcule^ul, Ma- 
nolachi Stratulat, polcovnicul 
Alex. Chiriac etc. Are sat cu 
o biserica, 2 preojl, 2 dascali, 
20 mazill, 8 nevolnicl, 18 va- 
dane, 2 jidovl ; pe linga mosiile 
Cornitul, Cernul-Leortesti, Va- 
leni, Turluianul $i altele, cu un 
numar de 120 locuitorl. » 



Buc^iani, com. rur., pi. Dealul, 
judejul Dimbovija. Aceasta co- 
muna este situata sub un deal, 
pe malul sting al Ialomi^el, spre 
S.-E. de Tirgovi?te, la o distan- 
{a de 15 kil. In partea de N.- 
E. comuna se invecine^te cu dea- 
lurile : Con^easca, Cru{ul $i Sa- 
punari, acoperite parte cu vil 
$i parte cu pad ire. Buc^iani se 
uda spre V. de riul Ialomi^a, 
iar prin centru §i spre E. cu 
piraiele Pi^covul $i Cacacioasa. 
In raionul comunel sunt 6 po- 
de^e pe piraiele numite; peste 
Ialomita insa nicl unul. 

Aceasta c J r "'ml. se compune 
din trelcatui . ,csiani propriu 
zis, Habeni-Buc T ianI $i Adinca, 
cu o populate in total de 1046 
locuitorl Romini. 

In comuna se produce po- 
rumb, pu^in vin. Din pamint 
se scoate piatra de var. Sunt 
mal multe velni^e de facut {uica 
$i o moara de apa. 

Aci sunt doua bisericl ?i 
o $coala, intre^inuta de stat. 
^coala din Buc^iani este mixta, 
cu un inva^ator, frecuentata de 
70 — 90 elevl $i eleve $i avind 
5 clase complecte. In comuna 
sunt 200 copil de ambe sexe 
cu etatea de ?coala. Localul este 
de zid, avind trel camere. Co- 
muna are un venit de peste 
4000 lei $i vr'o 350 contrib. 
Bucsiani se invecineste la Est 
cu com. Haimanalele din jude- 
£ul Prahova, de care se desparte 
prin deal, padure §i piriul Cri- 
va^ul sau Valea-Neagra ; la V. 
cu com. Habeni, de care se des- 
parte prin Ialomi^a; la N. cu 
com. Adinca ?i Sacueni ?i la S. 
cu cat. Ra^oaia, de care se des- 
parte prin mo vile de hotarnicie 
$i cu Baleni de care se desparte 
prin Ialomi^a. Bucsiani se leaga 
prin $osea comuno-vecinala nu- 
mal cu Adinca, iar cu cele-1'alte 
prin drumurl practice. 



Digitized by 



Google 



BUCSTANI 



678 



BUCUL 



Buc^iani, corn, rur., compusa din 
catunele Bucsiani-d.-s., Osebifi 
sau Buc$iani-d.-j. $i Podi^orul sau 
Buc?iani-Mo§tenI, pi. Neajlovulul, 
jud. Vla$ca. 

In 1 887 se aflau in aceasta co- 
muna 198 contrib. sau 225 fa- 
milil cu 1 172 suflete. 

Venitul comunal pe anul 1886 
era de let 13973, iar cheltuelile 
de 13926 lei. In 1887, venitul 
comunal era de 3888 lei, iar 
cheltuelile de 3041 lei. 

In 1887 s'acultivat in aceasta 
comuna o suprafa^ de 1520 
hect. cu diferite cereale. 

Comuna este situate pe ma- 
lul sting al Neajlovulul, departe 
de Bucure^ti de 32 kil., de Giur- 
giu de 56 kil. ?i de Obedeni, 
re?edin{a pla$il, de 2 kil. 

In 1887 s'acultivat in aceasta 
comuna de catre 115 locuitori 
suprafa^a de 39 hect., 15 are 
de tutun, care au produs 5016 
kilogr. de tutun in valoare de 
lei 3042. 

In comuna se afla doua^coale: 
una de fete ?i alta de bae$I, 
construite de zid, in bunS stare, 
conduse de un inva^ator $i o 
invafatoare; in 1888 au urmat 
35 baepf §i 9 fete, din 61 baepf 
$i 52 fete in virsta de §coala. 

In catunele din aceasta co- 
muna sunt doua bisericl, deser- 
vite de 1 preot §i 3 cintare^i; 
depind de parohia Buc?iani. 

Aci se afla o moara, pe apa 
NeajlovuluT, zisa Moara-Frasine- 
nilor. 

In comuna sunt 392 bol $i 
VacT, 106 cal, 2703 01 $i capre, 
395 rimatori. 

Eforia spitalelor civile din Bu 
cure$ti are aci o padure de 
?leau de 422 hect. 

Buc§iani-de-Jos sau Osebi^i, 

sat, pendinte de com. Buc?iani, 
pi. Neajlovul, jud. Vla$ca, pro- 
prietate a Eforiel spitalelor ci- 



vile din Bucure^ti. Se arendeaza 
o-dat£ cu Buc?iani-d.-s. 

Aci este o biserica, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, deservita de un 
preot $i 2 cintareflf. 

In sat este o $coala. 

Sunt 2 circiumT. 

Populafia acestui cut in e de 
102 familii. 

Alaturt este o movila mare, 
care se nume^te Frasineni. 

Buc^iani-de-Sus sau Barca- 
neasca, cu mahalaua Catu- 
neni, sat, pendinte de comuna 
Buc?iani, pi. Neajlovul, judejul 
Vla?ca, proprietatea Eforiel Spi- 
talelor civile din Bucure^ti. Se 
arendeaza cu Buc$iani-d.-j. pe 
suma de let 3796. 

Suprafafa totala a mo$ieI este 
de 836 hect. In 1864 s'au dat 
la 60 locuitori fo^tl claca$i su- 
prafa^a de 210 hect. 

In acest catun este o biserica 
fara preot, cu un cintare{. 

Sunt 2 circiumT. 

Buc§oiul, munte, inalt de 2477 
metri d'asupra niveluluT Maril- 
Negre. Serve?te de limita intre 
jude^ele Dimbovi^a ?i Prahova. 
Este situat la N. de muntele 
Omul ?i la N.-E. de muntele 
Morarul. 

Bucul, com. rur., in pi. Ialomi^a- 
Balta, jude^ul Ialomtya, situata 
pe partea stinga a riului Ialo- 
mi^a, intre comunele Slobozia 
?i Ograda. 

Teritoriul comunel se intinde 
din riul Ialomi^a, spre N., pana 
in mobile Iazul ?i Smirna, pe 
o suprafa^a de 14645 hect., din 
carl 725 hect. padure. Statul 
poseda mo?ia Bucul-Matase$ti 
cu trupul Cornatelele, de pe te- 
ritoriul comunel Cos?mbe$ti, cu 
intindere de 10,500 hect., fosta 
pendinte de manastirea Cotro- 
ceni, de linga Bucure^ti, ?i 



acum arendatl cu suma de 
135000 let. 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt improprietari^f pe aceasta 
mo$ie 94 locuitori. 

Se compune din satele : Bucul 
$i George-Lazar, din catunele 
(tirlele) : Iezerul, Ca^eria, Capul- 
Mo?ieI fi Ione?ti, cu re$edin$a 
primariei $i a judecatoriel co- 
munale in Bucul. 

Popula^iunea comunel este de 
2285 locuitori, cu 509 cap! de 
familie $i 1776 membrii de fa- 
milie sau 1 143 barbaflf $i 1142 
feme!. DupS nationalita^f sunt: 
2267 Rominr, 8 GrecT, 1 Bulgar, 
3 Ungurf ?i 6 de alte nafionalitap. 
Dupa religiune: 2278 cre$tini 
ortodoxl, 3 catolic! ?i 4 mozaicl. 
DupS profesiuni: 520 agricul- 
tori, 6 meseria^I, 16 comercianp, 
5 profesiuni libere, 97 muncitori 
$i 46 servitori. Din ace^tia 236 
?tiu carte ?i 2049 nu $tiu (1890). 

Vite sunt: 1047 cat, 11 64 
bol, 1409 vacT, 4015 01 $i 408 
porcl. 

Venitul comunei in 1887 — 88 
se urea la 4546 lei $i cheltuelile 
la 6248 lei. 

Instruc^iunea sepreda, in doua 
?col! mixte, la 52 elevi ?i 28 e- 
leve, de un inva^ator, retribuit 
de stat $i de comuna $i o in- 
va{<itoare, retribuit^ de comuna. 
Localul ?coaleT din satul Bucul 
este construit in acest scop de 
comunS. 

Bisericl sunt douS, deservite 
de 2 preop $i 4 cintarep. 

Bucul, sat, jud. Ialomi^a, plasa 
Ialomi^a-Balta, pendinte de com. 
cu acela§I nume, situat pe {ar- 
mul sting §i in lungul cursu- 
luT riului Ialomi^a. 

Pe la inceputul acestuT secol 
satul se afla spre S.-V., la 2 
kil. de eel actual, pe lunca riu- 
lui Ialomi^a, unde se mal vad $i 
acum urme ?idespre care se pas- 



Digitized by 



Google 



BUCUL 



679 



BUCURA 



treaza legenda ca ar fi fost fon. 
dat de o colonie de tatarl, dupa 
a caror capetenie §I-a luat $i 
satul numirea. In urtna s'a mat 
numit $i Bucul-Matase$ti, numire 
pe care o mat are asta-zl mo$ia, 
pentru ca aicf se cultivau mulflf 
gindacT de matase, carl daft ma- 
tase de o buna calitate. 

AicT este re$edin{a primariel 
§i a judecatoriel comunale. 

Populafia consta din no fa- 
milif Rominf, 6 familtf f iganl 
$i 2 familit Grecl. 

Se afla o $coala mixta, cu 
I Jnvatator retribuit de stat $i 
comuna. Localul $coaleI este 
construit in acest scop de com. 

Biserica satulul este cladita 
in 1820 §i este deservita de un 
preot $i douT cintarep. 

Vite sunt: 360 cat, 296 boT, 
6000 vac!, 2600 oI$i 193 pore!. 

Bucul, lac, in jud. Ialomifa, plasa 
Ialomi^a-Balta, situat spre V. $i 
in apropiere de satul Bucul. Are o 
suprafa^aca de 300 hect.,$i con- 
fine mult pe$te. Acest lac mat 
poarta numirea de Iezerul sau 
Iezerul-de-la-Bucul. 

Bucul, padure, jud. Ialomifa, pi. 
Ialomtya-Balta, pe {annul sting al 
riulul Ialomija, linga satul Bucul. 
Are o intindere de 100 hect. 
cu esenfe de §tejar ?i plop. 

Bucur, deal, in comuna Bro$- 
teni, pi. Cerna-d.s., jud. Vilcea. 

Bucur, loc izolat, in com. Giu- 
le^ti, plasa Cerna-d.-j., judejul 
Vilcea. 

Bucur, tndgurd, numita $i Ma- 
gura-lui -Bucur, in jud. Mehe- 
dinfi, plasa Cimpul, pe terito- 
riul com. rur. Pristolul. 

Bucur, jud. Putna. (Vezf Co- 
moara-lui-Bucur). 



Bucur (Movila-lul-), movila, 
in jud. Buzau, com. ?i catunul 
Sageata, pe mo?ta Sageata. 

Bucur(Muntele-Reghiul-lui-), 

padure, pe teritoriul com. He- 
rastraul, pi. Vrancea, jud. Putna. 
Are o intindere de 1400 hect. 
$i e stapinita de locuitorif din 
Herastrau in indiviziune. 

Bucur (Sec&tura-luJ-), virf al 
muntelut Lapo^ul, in pi. Vran- 
cea, jud. Putna. 

Bucur-Ceau§ul, loc izolat, jud. 
Buzau, comuna Sibiciul-d.-s. 

Bucura, com. rur., in pi. Blah- 
nifa, jud. Mehedinfi, la distanta 
de 26 kil. de ora$ul Turnu-Se- 
verin. Este situata la poalele 
plaiuluf Orevifa, pe loc $es, §i 
formeaza comuna cu satul Via$ul, 
numit ?i Smirda^teful. Se mar- 
gine$te: la E. cu com. Corla- 
{elul ; la S. cu catunul sau Via$ul 
$i comuna Patulele; spre V. cu 
com. Vinjuleful ; iar spre N. cu 
com. Vinjul-Mare. Are 1 86 con- 
tribuabill, din 986 locuitorT, lo- 
cuind in 2 1 1 case. Ocupafiunea 
locuitorilor este agricultura $i 
cre^terea vitelor. 

Calitatea pamintulul este des- 
tul de buna. LocuitorT poseda : 
49 pl u g ur *> 8° care cu bof $i 
14 canine cu cat. In comuna 
sunt 2 bisericl, deservite de 
2 preofl $i 4 cintareft ; o $coala, 
cu 1 invafator, frecuentata de 
20 elevi §i 2 eleve ; o circiuma. 
Budgetul comunet Bucura co- 
prinde: la venituri43 87 let $i la 
cheltuell 2317 lei. 

Numarul vitelor in aceasta 
comuna este de: 500 vite marl 
cornute, 31 caT, 400 01 $i 205 
rimatorl. 

Prin comuna Bucura trece ?o- 
seaua Severin - Hinora - Rogova- 
Vinjul-Mare-Bucura, etc. 



Prin aceasta comuna trece 
piriul Blahnifa, ce vine despre 
com. rur. Vinjul-Mare ?i trece 
in com. rur. Patulele, formind 
pe teritoriul comunei Bucura o 
balta mare cu stufurf, care se 
nume^te Balra-Via$uluT. 

Numele de Bucura ar fi luat de 
la o fata numita Bucura, in im- 
prejurarile urmatoare: 

«Treclnd prin acest loc un convoiu 
dc robt, ce se duceau spre Dunarc si o- 
prind sa poposcasca in locurile acestet 
comune, capctenia care conducca convo- 
iul dc robi, fiind atras de frumuse^ea fe- 
te! Bucura, voia a ramine \\\ accste locurl 
cu dinsa. Ea tnsa i-a pretins a face o 
plimbare prin padurea cea mare din 1m- 
prejurime, si pe cind et faccaii aceasta 
plimbare in padure, ea i-a zmuls han- 
gerul de la briii si i l'a implintattn pept 
omorindu-1 pe loc. S'a Intors in dat a 
la prizonien, carora taindu-le legaturile, 
it libera, liberind si pe un tinar a- 
nume Kujean cu care tlnara fata traise 
bine din copilarie. Ccata accstor robi s'a 
stabilit in acest loc si a format un mic 
sat, caruia I-a dat numele de Bucura, 
dupa numele liberatoarei lor, neputin- 
du-sc intoarce indarat din cauza mulji- 
lor barbari, carl I-ar fi intilnit In calc 
si i-ar fi robit din noii. Ttnarul Rujcan 
s'a casatorit cu Bucura spunindu-t ca 
el voeste a deveni in viitor domnul si 
stapinitorul drumului acestuia, pe toata 
intinderea acoperita cu paduri, jurlnd 
ca ia asupra-sl sarcina de a omori pe 
to^I cart ar trece cu prizonien prin a- 
ceste locun, si va libera pe prizonien'. 
De atunct si pana asta-zl drumul acela 
poarta numele dc cDrumul-lu!-Rujcan» 
iar cu robi! liberate de Rujean s'a po- 
pulat satul Bucura». 

O alta tradi^ie este urmatoa- 
rea: 

cLocul acesta, impreuna cu domcniul 
dimprejur, era al unut bocr marc venit des- 
pre soare apunc. Aceste avea o femcie ti- 
nara si frumoasa, numita Juninca, poroclita 
mat pe urma Bucura, (gura mica). Dupa 
moartea barbatului cT, ramase singura sta- 
plna peste domeniu. Intimplindu-se atunct 
sa iasa porunca imparateasca ca locuitorit 
acestut loc sa parascascS locurile lor, 
sa treaca Dunarea dincolo si sa se asezc 
acolo, stapina loculut acestuia n'a voit 
sa-st paraseasca domcniul sau, ci a dat 
voc la cct ce vor voi sa ramie in {ara 



Digitized by 



Google 



HUCUKA 



680 



BUCURESTI 



sa se stabileasca pc mosia ei. Mulpt 
dintre eel ce n'au ascultat de purunca 
imparateasca s'au stabilit pe domeniul a- 
ccsteT fcmei. E*i, spre a sc putca apara 
contra tilharilor carc-i jefuiau, s'aii rctras 
in partea loculuT, mat spre S. de actuala 
comuna, nitr'un loc mat dosnic, cu pa- 
durc si stuf de bal^I; si dinsa cu ast-fel 
de oameni adunap, a format uu sat ca- 
ruia T-a dat numele de Bucura. AzT lo- 
cul accsta se numestc de locuitorii co- 
munei Bucura: cBucura-Vechie saii Ba- 
trina». 

Bucura, pddure, in jud. Mehe- 
dint'i, pi. Blahni^a; tine de teri- 
toriul com. rur. Bucura si este 
proprietate a statului. 

Bucura, vale, in jud. Buzau, co- 
muna Vintila-Voda, cat. Sirbes- 
ti ; se scurge in Valea-BouluT. 

Bucura-Batrina, loc, pe care a 
fost asezata in vechime com. 
rur. Bucura, din pi. Blahnita, 
jud. Mehedint'i. 

Bucureasa, catun, al comunel 
Petresti-d.-Varsaturi, pi. Ocolul, 
jud. Gorj. Este situat pe loc ses, 
la S.-E. de resedinta comuneT 
sale. Are o intindere de 500 
hect., din carl 150 hect. arabile, 
70 hect. finete, 175 hect. pa- 
dure, izlaz si pomet si 5 hect. 
vatra satulul. 

Are o populate de 46 familil, 
258 suflete, din carl 42 contribua- 
bill, toti Romim, ocupindu-se cu 
agricultura si rresterea vitelor. 
Locuitorii pos« da 10 plugurT, 
20 care cu bol, 240 vite marl 
cornute, 3 caT, 290 01 , si 34 ri- 
matori. 

Are o biserica de lemn, de- 
servita de I preot si 1 cintare^. 

In catun se gaseste 1 put si 
3 fmtinT. 

Bucure§ti (Bucure^ci, fr. Bu- 
carest), capitala Regatului si 
capitala judetului Ilfov, eel mat 
mare ca teritoriii, eel maT po- 



pulat si eel mal insemnat oras 
din t^ra. 

Topografia. — Situafiunea. — 
Orasul Bucuresti este situat pe 
ambele maluri ale riului Dim- 
bovita, parte pe ses, parte pe 
coline, la 44°, 25', 39" latitu- 
dine nordica si la 26 \ 6', 12" 
longitudine estica de la Green- 
wich, la o distant de 382 kil. 
E. de Virciorova, de 483 kil. 
S.-V. de Dorohoiu, de 75 kil. 
N. de Giurgiu si de 230 kil. 
N.-V. de Constanta Se afla la 
2495 kil. de Paris, la 2269 kil. de 
Roma, la 825 kil. de Constan- 
tinopole, la 889 kil. de Buda- 
Pesta, la 1 167 kil. de Viena si la 
1842 kil. de Berlin. (Aceste cifre 
sunt socotite aproximativ, pe 
calea ferata si via Predeal, a- 
fara, de distanta la Constantino 
pole, socotita pe via Constanta). 

Limitele. — Orasul Bucuresti 
are ca limite : la N. com. Ba- 
neasa; la N.-E. com. Colentina; 
la E. comunele Pantelimon-Do- 
broesti si Dudesti; la S. com. 
Jilava ; la S.-V. comuna Magu- 
rele; la V. comunele Militari si 
Rosul. 

Altitudinea. — Bucuresti se 
afla asezat pe un plan mat mult 
orizontal, a carul inaltime asu- 
pra nivelului marii variaza in 
diferite puncte ale orasulul. Punc- 
tul eel mat jos este la bariera 
Calarasilor, 77 m ,24, iar inalti- 
mea cearnai mare este de 105'", 
pe platoul Cotrocenilor. Media 
diferitelor inal^imT, in cifre ro- 
tunde, este de 83'" d'asupra ni- 
velului marii. 

Relief ul soluluL — Solul pe 
care se afla situat orasul Bu- 
curesti face parte dintr'un in- 
tins si monoton ses, marginit 
spre S.-V. de vechiul mal drept 
al riului Dimbovi^a, care ia nume- 
le de Dealul-Cotrocenilor, Dea- 
lul-Spirei, Dealul-Filaretulut si 
Dealul-Vacarestiior ; spre N.-E. 



de sirul de batyi formate de apa 
ColentineT si cart sunt: Mogo- 
soaia, Baneasa, Herastraul, Flo- 
reasca, Teiul, Colentina, Fun- 
deni, Marcuta si Pantelimonul ; 
spre N.-V. si S.-E. sesul acesta 
n'are limite naturale bine carac- 
terizate ; orf-cum iT putem atri- 
bui o forma oblongS, cu di- 
mensiunea cea mal mare in di- 
rectiunea N.-V. — S.-E. 

Hidrografia vechiulul Bucu- 
resti. — Apa DimboviteT nu a 
curs in tot-de-una prin matca 
cea canalizata pe care i-o ve- 
dem asta-zi si nici prin aceia pe 
care i-o cunosteam inainte de 
1882. 

La Arhivele statuluT, actele 
MitropolieT si ale prea bogatel 
Manastir! a lui Radu-Voda ne 
spun ca in timpul lui Mateiu- 
Voda Basarab, la 1636, se stia 
din batrint ca fusese o mated 
vechie, pe care Dimbovita o pa- 
rasise de mult. 

Intr'o cearta ce se iscase in- 
tre Sava, fiul lut Negre din Va- 
carestl si Bucurestenii din pre- 
jurul RaduluT-Voda, citim ca lo- 
curile acestor batrini locuitori 
ai orasulul fusesera hotarite inca 
din timpurile lui Mircea-Voda- 
Ciobanul. 

Pe atuncl tot de matca ve- 
chie a Dimbovitel se vorbeste. 

Care e limita urmata de a- 
ceasta vechie matca? Cind si 111 
urma carora preschimbart coz- 
mice a parasit Dimbovita vechia 
matca, pentru a intra intr'aceia 
ce-i cunoscuram pana la anul 
1882? 

lata dou£ intrebarf la car! ne 
este astazT peste putinta a ras- 
punde. ^tim numai, ca din se- 
colul XVI, si pana in vremurile 
noastre, bal^le cele numeroase, 
situate pe malul drept al Dim- 
boviteT, precum si girli^ele carl, 
din dreapta si din stinga ve- 
neau, inSuntrul Bucurestilor, sa 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



681 



BUCURESTI 



se verse in Dimbovi{a, au dis- 
p&rut una cite una. 

AzI, nimeni nu-$I mai aduce a- 
minte de Bucure$tioara, o girli^a, 
care pleca din balta Icoanel, tre- 
cea prin stravechia mahala a Sa- 
punarilor, prin mahalaua Scaune- 
lor-VechT, prin Pescaria-Vechie, 
taia Podul-Tirgului-de-Afara, lua 
cam prin strada Radu-Calomfi- 
rescu, cobora peste Podul-Ver- 
gulul, prin valea din spre strada 
Mircea-Voda spre Olteni, o cotea 
la dreapta prin strada Cerbulul 
$i se varsa in Dtmbovi^a, in ma- 
halaua PopesculuT, mai sus de 
Jigni^a DomneascS. 

Documente din 1609 $i din 
1 68 1 certified, impreuna cu tra- 
di^iunea orala, existen^a acestei 
girltye, numita Bucure$tioara, a- 
tit de iubita de sapunaril, ma- 
celaril ?i pescaril secolelor tre- 
cute. 

Tradi^iunea, nu insa $i docu- 
mentele, ne spune ca Bucure$- 
tioara, e§ind din lacul Icoanei 
$i venind pana la spatele actua- 
lului spital Cotyea, acolo unde 
in secolul trecut se afla Lacul- 
$u{uluf, sau Balta-de-la-Carva- 
sara, se despar^ea in doua; o 
parte, cea despre care vorbiram, 
apuca spre Podul-TirguluI-de- 
Afara, iar cea-1-alta parte cotea 
la dreapta, spre S.-V., da prin 
Tirgul-Cuculul, cobora pe la Ba- 
rbie, prin ulifa Boiangiilor $i, 
pe linga zidurile Cur^el-Vechl, 
se varsa in Dimbovi^a la Ba- 
zaca. 

Tradi^iunea nu ne spune cum 
se numea acest riu$or, care tre- 
bue sa fi trecut pe la jumatatea 
stradel Decebal, de oare-ce in 
Octombrie 1896, cind s'au facut 
sapaturl pe acea strada, s'a va- 
zut la ciflf-va metri adincime, 
ca pe acolo fusese pat de riu. 

O a treia girli^a, de a careia 
existen^a ne vorbesc documen- 
ted §i care era alimentata de 



bal^ile din dreapta Dimbovi^el, 
de la Mihaiu-Voda la vale, se nu- 
mea Dimbovicioara. Daca aceas- 
ta girli^a se varsa la Capul- 
Podulul-Turnului sau aiurea, do- 
cumented nu ne-o spun hotarit. 
In orl-ce caz Dimbovicioara era 
p'alocurea hotar pentru proprie- 
ta^ile Mitropoliel. Tradi^iunea 
pomene^te de actuala strada a 
Artel ca vechie matca a dispa- 
rutet Dimbovicioare. 

Mai fost-au ?i alte girlie ? Do- 
cumentele tac $i nu ne mai dati 
amanunte de cit in privin^a u- 
nul piriu fara nume, care^ pro- 
babil, curgea de-a stinga Dim- 
bovi^el, de la E., dincolo de Sa- 
rindar, ceva mai la vale de Va- 
dul-Cailor, piriu al Tabacilor 
carl, inainte 1668, lucrau pe ma- 
lul sting al Dimbovi^el, de la 
Zlatarl pana mai sus de Sa- 
ri ndar. 

Sa nu uitam a spune, inainte 
de a parasi micile girli^e bucu- 
re$tene, afluente ale Dimbovi^ei, 
ca Bucure^tioara trecea in ma- 
halaua Sapunarilor pe linga Dru- 
mul-Tirgovi^tei, pe care la 1681 
$erban Cantacuzino il nume^te 
Drumul eel vechiU al Tirgo- 
viftel. 

Pe linga bal{ile $i lacurile carl 
ii inconjoara la N. ?i E., ca la- 
curile Mogo^oaia, Baneasa, He- 
rastrau, Floreasca, lacul Teilor, 
al Colentinel, al Fundenilor, al 
Marcu^ei $i al Pantelimonulul, 
Bucure?ti aveau pe malul drept 
al riului lor o mul^ime de la- 
curi, can se {ineau $ir, din Gro- 
zave$ti $i pana la hele^teul lui 
$erban-Voda, de sub dealul Fi- 
laretulul, trecind prin Postavarl, 
pe unde era un lac mare, in care 
se spalaQ postavurile bucure$- 
tene. Sa nu uitam lacul Dudes- 
culul, balta de linga figania- 
Mitropoliel $i lacul Antimulul. 

Lacul de linga locul lui Dura- 
Negufatorul, de care vorbesc 



documentele brincovene^tl, de- 
vine in secolul al XVIII-lea la- 
cul Ci^megiulul. 

Lacurl au fost $i mat multe, 
dar cu vremea au disparut. Buna- 
oara, la IS 86, Mihnea-Vodi, 
fiul lui Alexandru-Voda, vor- 
be§te de Lacul-Adinc, pe care 
mama lui, Ecaterina-Doamna, il 
cumparase ca ;1-1 dea bisericel 
Vornice^ti-Caplea, adica Sf. Ni- 
culae, mai tirziu Manastirea Mi- 
haiu-Voda ?i pentru care lac a- 
vusese cearta cu Dobromir Ba- 
nul $i cu fiul lui, Mihail Postel- 
nicul. 

Toate aceste lacurl, alimen- 
tate de apele Dimbovi^el, cre§- 
teau $i se revarsau ca §i riul, 
cind Dimbovi^a venea mare. 
Drept acestea vedem la 1685 
pe $erban-Voda Cantacuzino fa- 
cind in sus de Moara-Mitropo- 
liel, intarituri §i iaz de pamint, 
pentru a mic$ora probabil can- 
titatea apelor ce navaleau asu- 
pra Bucure^tilor. 

Podoaba cea adevarata a Dim- 
bovi^el bucure§tene erau morile, 
a caror vechime trebue sa fie 
tot atit de mare ca ?i a ora- 
sulul. N01 nu le putem urmari 
de cit din secolul al XVI-lea. 

Cea mai vechie moara pe Dim- 
bovi^a, inauntrul Bucure^tilor, la 
dol pa?I aproape de Curtea 
Domneasca, este moara de la 
Ciutarie, pe care Dobromir Ba- 
nul o facuse, sau mai bine o 
reparase $i apol, mult mai ina- 
inte de 1587, o dedese caluga- 
rilor de la manastirea Sfintei 
Troi^e a lui Alexandru-Voda. 
O numim cea mai vechie, din 
punctul de vedere al documen- 
taril, cScI, fara indoiala, multe 
altele au fost mai vechl. 

Manastirile au fost cele mai 
bogate proprietare de morl pe 
Dimbovi^a. Radu-Voda, Mihaiu- 
VodS, S-tul Sava, Cotroceni, 
Vacare^ti ?i cine $tie cite alte 



66620. Marcte Uk{1onar O'coyrajti 



86 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



m-i 



BUCURESTI 



biserict si manastirt bucurestene 
aveau morl foarte cautate si 
foarte banoase, situate pe am- 
bele maluri ale Dimbovitel. 

f ineau la dinsele foarte, caci 
erau mat banoase de cit orl-ce. 
Egumenil preferau ca drept cre- 
dinciosit sa liichine manastirilor 
lor o moara pe Dimbovi^a in 
Bucuresti, de cit orl-ce mosie, 
chiar din districtele cele mai 
manoase ale {aret. 

Diaconul Paul din Aleppo, in 
povestirea calatoriel patriarhuluT 
Macarius, admira si inal£i pana 
la ceruri moara lut Constantin- 
Voda-Serban de la Dobreni ; 
il numara pietrele, arata cum 
cade faina in sact, spune ca ve- 
nitul l-e de o mie de scuzl Ve- 
netian! $i sfirseste prin a zice, 
suspinind : «mal bine moara a- 
ceasta oinchina Principele scau- 
nulul nostru al AntiohieT, de 
cit manastirile si mosiile ce a 
inchinat*. 

Moara de la Foisor, din Bu- 
curesti, cu casa, circiuma si piv- 
nipf, producea Egumenulut de 
la Radu-Voda, la 1818, bunasu- 
ma de parale, adica 24000 de 
talerl pe an. 

Nu odata Dimbovi{a s'a re- 
varsat si a inundat Bucuresti. 
Sunt mai multe marturil de do- 
cumente si car{i, din carl" se 
vede ca pentru timp de patru- 
cinci zile, Bucuresti isi schim- 
bau adevarata lor fire. Lumea 
era silita sa umble cu bare! si 
sa se urce pe acoperisul case- 
lor. Multe pagube facea si multe 
podurl rupea si case darima. 

In schimb, intr'alte rinduri, 
Dtmbovi^a seca in cit nu mat 
venea apa de cit ca o fasioara 
s'o sari cu piciorul. La 1794, 
Iunie, Epistatul de la $an{uri, 
ca sa mearga bine doua mori 
ale lut, acolo la san^uri, abate 
toata Dimbovi^a din matca cea 
care o ducea la Bucuresti, si 



Bu cures ten it vad cu groaza ca 
apa Dimbovitel a secat cu de- 
savirsire. 

Podurile peste Dimbovi^a bu- 
curesteana n'au fost numeroase. 
Manastirile cele bogate intre^i- 
neau cite-va dintr'insele, Dom- 
nia pe cele mai multe si pe alo- 
curea boerit si mahalagiii de pe 
malul girlel contribuiau dupa 
putere pentru a face peste girla 
podurl si pode^e, de repara^iu- 
nea carora ne vorbesc cite odata 
documented, si pe can Dimbo- 
vi^a, indata ce venea ceva mai 
mape, le iua cu totul. 

In fata Cur^i! domnesti, tre- 
cind dincolo, pe malul drept al 
Dimbovitel, spre Livedea Dom- 
neasca la dreapta, si spre Prund 
si Baia MitropolieT la stinga, iar 
drept inainte spre mahalaua Ca- 
licilor, actuala cale a RahoveT, 
era un pod care se numea din 
vechime Podul de la Turn, de 
oare ce la Poarta de sus a Cur- 
{il DomnestT, era un turn de 
aparare. 

Podul de la GorganT, Podul 
Agal lane, Podul TurculuT, Po- 
dul Cilibiulul, Podul de la ca- 
feneaua Beiliculul si apoi po- 
diste prin curdle boerestl, ale 
caror proprieta^I se intindeati 
pe ambele maluri ale girlei, — 
iat& tot ce ne spun documen- 
ted despre m'tjloacele Bucures- 
tilor de a trcce girla pana la 
finele secolulul al XVIII-lea. 

Hidrograjia actualulul Bu- 
curc$ti. — $esul, pe care se 
afla situat Bucuresti, este taiat 
in direc^iunea dimensiunel sale 
eel el mat marl de rful Dimbo- 
vi{a, care nu-I imparte largimea 
\\\ par^T egale; ci, din potriva, 
trece mult mat aproape de li- 
mita sud-vestica, de cit de cea 
nord-estica a acestul ses. Va- 
lea, pe care si-a sapat-o Dim- 
bovi^a in acest ses, are ca mai 
drept seria de dealurt mentio- 



nata mat sus, ca limita sud- 
vestica ; iar malul el sting este 
limitat de o linie, care pleaca 
de la punctul de intilnire al 
liniet ferate de juncfiune (gara 
de Nord si gara Filaret) cu ca- 
lea Zinca Goleasca, trece si din 
vale de cazarma Malmaison, 
prin calea Plevnel, pana la in- 
tilnirea acesteia cu strada $tir- 
beiu-Voda, pe din vale de Co- 
mandamentul corpululde armata, 
si apoi pe la intilnirea stradei 
Luterane cu strada Fintinei ; 
de aci pe la gradina Episco- 
piel, de a lungul caei Victo- 
rietsi stradei Biserica Magureanu, 
apoi in spre strada Carol I, 
strada §elarf, de a lungul stra- 
dei Lipscani, stradei Decebal 
si caet Vacaresti, pana la in- 
tilnirea acesteea cu calea Cala- 
rasilor; in fine se continua pe 
la intilnirea stradei Spaniole cu 
strada Negru- Voda, de aci in sus 
si de alungul caei Vacaresti 
pana la intilnirea acesteia cu 
strada Traian; apoi de alun- 
gul stradei Laboratori, pana la 
intilnirea el cu strada Foisorul 
si de a lungul acesteia pana la 
intilnirea ei cu strada Gradina- 
rilor. 

In fundul acestel vat, destul 
de larga, Dimbovi^a st-a schim- 
bat dese-ort matca, serpuind 
cind catre malul drept, cind ca- 
tre eel sting si dind ast-fel nas- 
tere unel albil umplute cu alu- 
viunl moderne, pe care este si- 
tuata partea cea mat de jos a 
orasulut, care este in acelasl 
timp cea mai vechie si cea mat 
pu^in intinsa, dar caie a fost 
alta-data cea mat populata. Par- 
tea aceasta a trebuit sa fie trep- 
tat abandonata de locuitorl, din 
cauza insalubrita^el solulut si a 
deselor inundatiunl la care era 
supusa, si orasul s'a intins de 
preferin^a spre E. si spre N.-E. 

Rtul Dimbovifa intra in oras 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TT 



683 



BUCURE?TI 



pe sub calea Zinca Goleasca si 
ese afara la vr'o 640 de metri mal J 
la vale de podul din dreptul 
Abatorulul. Lungimea el in in- I 
teriorul capitale! e de 7 kilo- 
metri, largimea de 7 metri, iar 
volumul de apa\ in termen de 
mijloc, este de 3600 metri cub! 
pe secunda. Inainte de canali- 
zare, riul Dimbovi^a str&batea ( 
coloarea de Verde, trecea pe 1 
ling& Gradina-cu-Cal, colina Sf. I 
Hie si pe ling& gradina Cisme- 
giul. In dreptul strade! Dom- 
ni{a Anastasia se apropia de i 
coloarea de Rosu, pe care o 
m&rginea linga palatul Brinco- 
venesc. Dupa ce fiicea o coti- , 
tura mare, inconjurind pia^a 1 
Ghica-Voda si spitalul Brinco- | 
venesc, esia din coloarea de | 
Rosu, incrucisind strada Ser- 
ban-Voda, nu departe de pala- 
tul Bibescu-Voda\ De aci incolo | 
mSrginea coloarea de Ro?u de ( 
cea de Albastru, pan& la in- 1 
funditura Bonjuristilor. In co- \ 
loarea de Albastru, curgea pe I 
lingS fostul ospiciu Maternitatea I 
(azi scoal& de b&e{T si de fete) si ! 
biserica Radu-Voda si esia afarS 
din oras la 640 m. mal de- 
parte de podul din dreptul Aba- 
torulul. 

Adevarul este ca vechia mat- 
c£ a Dimbovi^el nu s'a schim- 
bat in mod radical cu ocaziu- 
nea canaliz&rel, insa\ prin sa- 
parea malurilor e!, suburbiile : | 
Izvorul, Arhimandritil, Mihaiu- 
Vod&, Sf. Elefterie si Gorganul 
au scapat de necontenitele inun- 
da^iunl la carl erau expuse, cind 1 
ploua mal mult si cind se to- j 
pea z&pada. 

La 1865 s'a ftcut primul in- 
ceput de canalizare a Dimbo- i 
vi^ei; fund fecut in mod nepo- I 
trivit n'a reusit. I 

Cursul ape! este I'm din cauza 
ca albia el n'are clina suficient&. 1 

La 1880 s'au inceput marile | 



lucr&rl de canalizare. Regularea 
si adincirea albiel a transfor- 
mat Dimbovi^a intr'un riu cu- 
rat si s'a inlaturat balfile si bal- 
toagele din unele suburbil m&r- 
ginase ale Bucurestilor. Ea, fund 
canalizata, are cheiur! frumoase, 
plantate cu arbor!, si pe carl 
s'au cladit mulfime de edificii. 
In curind cea mat frumoasa par- 
te a orasului va fi, poate, che- 
iul Dimbovtyel. 

In Bucuresti, peste Dimbovi^a, 
azi, sunt 12 podurl : 5 de fier 
si 7 de piatra. 

Apa de b&ut in oras se dis- 
tribue din Dimbovi^a, luata din 
acest rid de la localitatea nu- 
mitS Arcuda, in sus de Bucu- 
resti, filtrate acolo si adusa prin 
canal de beton in rezervoriul de 
la Cotroceni, de unde se dis- 
tribue in tot orasul. (VezI § Ali- 
mentarea orasului cu ap3). 

In Bucuresti sunt dou£ lacuri 
mici. Unul m Gradina Cisme- 
giului, in marime de I hec- 
tar e legat de Dimbovi^a prin 
un canal suteran, in lungime 
de 2 kilom. Lacul din Cisme- 
giii e c&ptusit d'a intregul cu 
un strat de beton si poate fi 
desecat orl-cind, in timpul eel 
ma! scurt. Are pe el cite-va co- 
loane {isnitoare si Instala^iunT 
pentru asa numitele flntinl lu- 
minoase. Pe o mici insula a lul 
se afla instala^iunile necesare 
pentru producerea de lumina 
electricS. Lumea — mal ales co- 
piil — se distreazft umblind pe el 
cu bard mid, iar in timpul er- 
ne!, cind inghea^a, se organi- 
zeaza patinagiu. 

Cel-1-alt lac e eel din Gra- 
dina Botanica (Cotroceni), ma! 
mic de cit lacul din Cismegiu. 
Lacul de pe locul unde e az! 
situata Gradina Icoane!, a fost 
desecat in timpur! recente, din 
motive de salubritate publica. 
Constitufiunea geologicd, — 



Considerat din punctul de ve- 
I dere geologic, terenul Bucures- 
| tilor este un deluviu cenusiu. 
Aspectul cenusiu al deluviulu! 
1 pro vine di n descompunerea plan- 
telor ce au vegetat pe el si car! 
I au dat nastere stratulu! de hu- 
1 mus, ce s'a incorporat cu te- 
• renul g&lbu!. Pe la Cotroceni, 
I pSmintul este argilos si margos, 
\ aproape impermeabil ; de aci 
! incolo vine un strat de nisip, 
! apo! ma! jos strate de argils 
I si nisip, car! alterneazi. Stratul 
; de argila impermeabil^ formeaza 
baza rezervoriulu! inferior al a- 
pelor Bucurestilor. Din apa a- 
flata d'asupra acestu! strat se 
alimenteaz& pu^urile din inte- 
riorul orasului. Adincimea aces- 
tor pu^ur! variazS intre 2 m. 
(Gramont) si 15 m. (strada Bu- 
tari). 

Cu acest pietris se termini 
seria stratelor car! compun sis- 
temul deluvic, gros de peste 10 
m. (1 m. — 4 m. loss, 5 — 7 m. 
nisip si pietris), format, dup& 
cum se vede, la partea supe- 
rioara din loss (partea de d'a- 
supra este in general ma! ros- 
cata, sub care vine un alt loss 
ma! mult galben), iar la partea 
inferioara, din deluviul sur (ni- 
sip si sub dinsul pietris) si ase- 
zat, in stratifica^iune pu^in dis- 
cordantS, pe o argila vin&t£, 
care nu poate fi de cit o ar- 
gils ter^iara. 

Aceasti structure geologic^ 
a soluluT Bucurestilor se poate 
vedea in diferitele grop! de ni- 
sip de prin imprejurul orasului, 
ma! ales in partea lui nordica. 
In aceste grop!, dup& ce se des- 
veleste pimintul de solul ara- 
bil, care se da la o parte, se 
sapa lossul, care, cur^it de con- 
cre^iunile margoase si ameste- 
cat cu pu^in nisip, serv& la fa- 
brica^iunea caramizilor si la fa- 
cerea asa numitulul bazalt arti- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



684 



BUCURESTI 



ficial. Tot lossul, mal ales eel 
de pe vaf, amestecat in parte 
cu argila inferioara, serva la fa- 
brica^iunea altor cerame, cum 
sunt caramizile de soba, ola- 
nele de co$uri, etc. De sub loss 
se scoate nisipul, care, cura^it de 
pietri?, serva la construc^iunl de 
zidarie, sau, necurafit §i ames- 
tecat cu pietri^ul inferior, la di- 
verse lucrari de pavare. 

In nisipul acestor gropT se 
gasesc din cind in cind resturl 
de mamifere antedeluviane, din 
carl multe sunt depuse in Mu- 
zeul de Istorie Naturala. 

Tot aceia^T structura geoio- 
gica s'a putut constata cu oca- 
ziunea diferitelor sapaturf exe- 
cutate atit in ora$, cind pentru 
rectificarea Dimbovi^ei (1881), 
cind pentru canalizare (1883) ?i 
aducere de apa filtrata (1888), 
cit $i prin imprejurul ora?uluT. 
Printre aceste ultime sapaturi 
(la o adincime de 254 m.) se 
poate cita perforarea (1865 — 
1870) platoulul Cotrocenilor, in 
locul unde asta-zl este rezervo- 
riul de apa filtrata, pentru fa- 
cerea unul pu{ artezian, lucrare 
parasita acum de mult, precum 
§i taerea mal multor maluri cu 
ocaziunea construirei liniel fe- 
rate de junc^iune, intre gara de 
Nord $i gara Filaret (1872). 

Compozifiunea soluIuL — In 
urma une! analize a terenului 
Bucure^tilor, compozitia solulujf 
s'a stabilit in urmatorul mod : 

Carbonat de calce . 0,860 

Silice 64,852 

Argila 22,500 

Materil organice . . 3,120 

Apa igroscopica . . 8,040 

Diferen^a in minus . 0,628 

Total 100,000 

Din analiza aceasta reese ca 
elementul predominant este si- 
licea. Apa igroscopica este de 
8,040%, dec! pamintul Bucu- 



re$tilor este uscat; materiile or- 
ganice sunt in cantitate respec- 
tabila. 

A?a dar, putem zice ca so- 
lul ora?uluT, din cauza abon- 
den^el de materii organice ce 
confine, are proprietatea de a 
absoarbe o mare cantitate de 
caldura; aceste materiT, sub in- 
riurirea caldurel absorbite, fer- 
menteaza $i se descompun. 

Solul capitalei fiind de co- 
loarea cenu$ie, reflecta pu^in ra- 
zele luminei $i ale caldurel, §i 
in fine solul capitalei nu este 
umed : ploaia trece prin acest 
pamint in propor^ie de 28°/o. 

D'aci decurge logic ca una 
din cauzele ordinare, care dau 
na^tere diferitelor boale ce bin- 
tue capitala, se datore^te in mare 
parte infec^iunet soluluT. 

Flora. — Flora circumbucu- 
re?teana este flora regiunei cim- 
piilor. Padurile de tufa, tufan, 
stejar, amestecate cu carpen, 
frasin, jugastru, ar^ar, ulm, par 
salbatec, mar padure^, etc., carl 
acum 40 de anl se {ineati lan{ 
in toate direc^iunile, au inceput 
acum sa dispara mal cu totul, 
neraminind de cit, icl-colo, cite-va 
petice de locurl impadurite. 

Pe lacurile formate de apa 
ColentineT $i situate in partea 
es;ica a ora?ulu! cresc o mul- 
{ime de plante acuatice comune. 

Clima fi meteorologia. — Cele 
mal vechi observa^iunl meteo- 
rologice ce se cunosc pentru 
Bucure^ti, sunt acelea facute de 
constructorul de instrumente 
Friedrich Wilhelm Koch. Ob- 
serva^iunile sale barometric^ ?i 
termometrice, din cursul anului 
1843, au fost publicate in cu- 
noscuta lucrare a luT I. F. 
Neugebaur: «Beschreibung der 
Moldau und Walachei». Opti- 
cianul Koch a continuat $i in 
urma a face observa^iun! me- 
teorologice, can au fost publi- 



cate, pe apucate §i in mod cu 
totul necomplect, in unele ziare 
car! apareau pe atuncl in ca- 
pitals. NicT odata insa aceste 
observa{iunf nu au fost reunite 
la un loc, spre a se trage din- 
tr'insele o oare-care conclu- 
ziune. Judecind insa dupa ob- 
servatiunile publicate in men^io- 
nata lucrare a luT Neugebaur, 
este foarte lesne de a se con- 
chide ca observa^iunile in ches- 
tiune erau facute intr'un chip 
cu totul rudimentar $i ca n'ar 
fi putut da nicl o idee asupra 
climel Bucure§tilor. 

Observafiunile facute de d-rul 
Barasch $i carl imbra£o$eaza o 
perioada de 6 ant, de la 1857- 
1862, sunt cele dintiiu observa- 
{iunl meteorologice asupra Bu- 
cure^tilor, publicate intr'o forma 
care le poate face intru cit-va 
utilizabile. Din nenorocire, aceste 
observatiunT nu se raporteaza 
de cit la temperatura aerulul^i 
chiar nici dinsele n'au fost exe- 
cutate cu toata regularitatea 
ceruta. 

De la 1863 — 1869, observa- 
{iunile meteorologice au fost fa- 
cute la Spitalul Militar (actual- 
mente palatul corpuluf II de 
armata, din strada $tirbeiu-Vo- 
da), de catre Lesmann, sub con- 
ducerea doctorulul Davila. Cu 
inceperea anului 1 87 1, obser- 
va^iunile meteorologice au fost 
facute la ?coala de agricultura 
de la Herastrau, sub conducerea 
d-lui P. S. Aurelian. 

Cu inceperea anului 1889 $i 
pana in prezent observa^iunile 
s au facut la Institutul Meteoro- 
logic de la Filaret, sub direc^ia 
d-luT St. Hepites. 

Clima. — Bucure^ti ne fiind 
adapostit nicl de departe nicl 
de aproape mal de nimic, atit 
spre E. cit §i spre V., este la- 
sat in voia Criva^uluT ?i a Aus- 
trulul. Din aceasta cauza, unita 



Digitized by 



Google 



BUCURESTl 



fi*6 



BUCURESTl 



cu altele, rezulta ca Bucure^ti 
are o cliraa variabila. 

Criva^ul, plecind din mun^'iT 
UralT, strabate vastele stepe ale 
RusieT §i vine pana la not fara 
saintimpine vr'un obstacol. Dupa 
cum locurile pe unde trece sunt 
calde sad reel, tot ast-fel vine 
$i Criva^ul. Une-orT bate foarte 
lin, mai cu seama vara, pro- 
duclnd o racoreala placuta, alte- 
orl insa devine un adevarat 
agent destructiv. Iarna Criva^ul 
bate cu atita furie, in cit des- 
copere multe case, cum s'a intim- 
plat in mai multe rindurf, buna- 
oara in anul 1878 cu cazarma 
Malmaison, mat apol in urma 
cu hala Ghica-Voda ?i recent 
de tot — acum vr'o dot anl — 
cu mal multe cladiri publice $1 
private. 

Zapada care cade in timpul 
iernel este spulberata de Criva^, 
in cit circula^ia pe strade de- 
vine grea. Stradele ce au di- 
recfia N. - E. - E. (Bulevardul, 
etc.) remin aproape fara zapada ; 
iar in cele cu alte directum, unde 
este adapost, zapada formeaza 
ni$te adevarate mormane $i a- 
meninja a astupa u?ile $i fe- 
restrele caselor mal joase. In 
ultimtf cip-va anl, ce e drep- 
tul, n'am avut zapezl atit de 
marl. 

Austrul bate ?i el destul de 
tare. Prima-vara sufla cite odata 
foarte rece, probabil din cauza 
zapeze? din Carpa^T, de unde 
i$i ia na?tere. 

Fiindca diferen^a intre maxi- 
mul $i minimul caldurel $i a 
frigulul este mare, se poate 
zice ca clima ora^uluT nostru 
este excesiva. In adevar avem 
calduri ca in localita{ile cele 
mal meridionale ale Europel 
?i gerun ca ale Rusiel ?i Sue- 
diei. 

Din punctul de vedere clima- 
tologic, anul 1896,1a Bucure^ti, 



a fost caracterizat printr'o tem- 
peratura anuala de io°,9, cu 
aproape un grad ma! ridicat de 
cit valoarea normala io°,o, prin- 
tr'o raceala simfitoare a lunel 
Aprilie, printr'o caldura extra- 
ordinary de inaltain cite-vazile 
de la inceputul lul August, prin- 
tr'o luna Octombrie exceptional 
de calduroasa ?i frumoasa ?i in 
fine prin precipita^iuni atmos- 
ferice in mica cantitate. Tempe- 
raturile sunt luate dupa termo- 
metrul Celsius. 

In mijlociu temperatura ierneT 
a diferit foarte pu^in de aceia 
a uneT an normal. Foarte purine 
au fost zilele, in care termome- 
trul, in acest anotimp, s'a co- 
borit mat jos de — 15° $i nici 
intr'una nu s'a inregistrat nicT 
eel pu^in — 20 , pe cita vreme, 
$tiut este ca in capitals am avut 
deja temperaturl carf s'au co- 
borit pana la - 30°, 5. 

Cu toate ca lunile Aprilie $i 
Maiu au fost mat reel de cit 
valorile normale, temperatura 
mijlocie a prima-verel, a diferit 
foarte pu^in de cea normala, 
din cauza temperature! relativ 
ridicata a lunel Martie. 

Vara a fost calduroasa, mat 
ales in cursul lune! August, cind 
s'a observat temperaturl mat 
inalte de cit orT-cind, -j- 40°, 8. 

Toamna a fost $i dinsa foarte 
calduroasa, cacl a intrecut cu 
2°, 5 temperatura sa normala. 
Toate lunile carl compun acest 
anotimp au fost ma! calduroase 
ca de obiceiu. In deosebf luna 
Octombrie a fost exceptional de 
calda. 

Temperaturile extreme carl 
ati fost atinse la Bucure?ti, in cur- 
sul anulul 1896, au fost + 4O ,8 
la 7 August $i — I7°,6 la 4 
Decembrie, ceia ce da o am- 
piitudine termometrica totala de 
5 8 « >4 . 

Meteorologie. — Lipsa de 



plol din cursul anulul 1896 s'a 
tradus printr'o mic?orare simfi- 
toare in gradul de umezeala al 
aeruluT. Umezeala relativa a sa 
a avut o mijlocie anuala egala 
cu 64% , care estecu 80% mat 
mica de cit valoarea normala 
pentru Bucure$ti. 

Mijlocia anuala a presiunei at- 
mosferice la Bucure$ti, 755,1, 
a fost egala cu valoarea sa nor- 
mala. 

Direc^iunea dominanta a vin- 
tuluT, in cursul anulul 1896, a 
fost, ca in tot-d'a-una, aceia de 
la N.-E. Criva^ul a suflat in timp 
de 2043 de ore, ma? mult cu 
280 de ore ca in alt an nor- 
mal. 

Una din cauzele carl au con- 
tribuit ca temperatura anuluT 
in 1896 sa fie mat ridicata de 
cit valoarea normala, este ne- 
gre$it $i durata, mal lunga ca 
de obiceiu, in care soarele a 
stralucit asupra capital ei. In 
cursul unul an normal, soarele 
straluce^te aci in timp de2i73 
de ore, adica 40% din totalul 
posibil de stralucire. In anul 
1896 soarele a stralucit 2435 
de ore, adica 5 5 °/o din totalul 
posibil $i prin urmare 262 de 
ore mai mult de cit intr'un an 
normal. In perioada ultimilor 
12 anl, nu a fost de cit anul 
1892 in care totalul de stralu- 
cire a intrecut cu 20 de ore pe 
aceia din anul in care ne ocu- 
pam. Se pare ca valoarea de 5 5 °/o 
din totalul posibil de stral icire, 
nu este departe de maximum 
in care soarele poate fi vizibil 
in capitala \&xet. 

Anul 1896 a fost in general 
secetos ; la Bucure?ti s'a strins 
in cursul sau un total de 470,8 
mm. de apa, provenita din ploaie 
sau zapada. 

Cantitatea precipita^iunilor at- 
mosfericein Bucure^ti, 470,8 mm., 
din cursul anulul de care ne o- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



em 



BUCURESTI 



cupam, a fost cu 147 mm. in- 
ferioara cantita^it normale. Din 
perioada de 3 1 de ant, de cind 
posedam in aceasta localitate 
observa^iunt udometrice, nu au 
fost de cit 4 anT, in cart tota- 
lurile anuale ale precipita{iuni- 
lor atmosferice au fost mat 
micT de cit acum. In mijlociu, 
pentru B lcuresti, grosimea stra- 
tuluT de apa evaporata, ma- 
surat& cu udometru, este de 
577,8 mm. dupa observafiunile 
celor din urma 11 anT, 1885 — 
1895. 

In anul 1896, cantitatea de 
apa evaporata a fost de 719,2 
mm., aproape egala cu cea din 
anul precedent; ea a intrecut 
prin urmare cu 141,4 mm. va- 
loarea normals. 

Ca si temperatura anuala a ae- 
ruluT, temperatura, la suprafa^a 
soluluT si la diverse adincimt, a 
fost ma! mare de cit valorile 
normale. 

Cu incepere de la 8 Ianuarie 
si pana la 10 Februarie, precum 
si in ultimele 7 zile din aceasta 
din urma luna, solul la adinci- 
mea de 30 cm., a fost inghe- 
}at. Acesta este tot timpul in 
care, in cursul iernel, solul a fost 
inghe^at la aceasta adincime. In 
Decembric 1896, la adincimea 
de 30 cm., temperatura nu s'a 
coborit nicl intr'o zi pana la 
?nghe{. 

Cultura so lu hit. — Din supra- 
fa$a Bucurestilor, doua-treimt din 
intindirea totala este acoperita 
de o planta^iune bogata si va- 
riata (20 kil. patra^I sunt aco- 
peripf cu diferite culturt). 

Legumele se cultiva in mare 
cantitate chiar In interiorul o- 
rasulut. Incepind de la cazarma 
Malmatson, pe sub coasta Cotro- 
cenilor si pana la gara Filaret, 
sunt o mul^ime de gradint ocu- 
pate mat numat de legume. 
Cele dintiiu verde^urt si legume 



ce es primSvara, sunt numat din 
aceste gradinT. 

Viile ocupa cea mat mare 
parte din pamintul destinat cul- 
turilor. De la Cotroceni spre 
Filaret si pana la Marcu^a, Bu- 
curesti sunt inconjura^T numat 
de vit. Strugurit product, fiind 
apatost, nu sunt bunt pentru 
vin, ci se vind numat ca stru- 
gart de masa. 

Din prejurul Bucurestilor, a- 
proape de bariere, tot cimpul 
este cultivat de cereale, prea 
putin este ocupat de padurt. 

Fortificafiile. — Bucuresti e 
inconjurat de 18 forturl si 18 
baterit intermediare, a caror 
linie, aproape circulars, se in- 
tinde din apa Sabarulut pana la 
Pasarea, taind padurile Mogo- 
soaia, Tunari, §tefanesti, Afu- 
ma^i, Panteiimon, intre Sabar 
si Dimbovi^a; restul liniet trece 
in lucie cimpie. Forturile Bucu- 
restilor iau numele satelor din 
apropiere : Chitila, Mogosoaia, 
Otopeni, Tunari, §tefanesti, A- 
fuma^i, Panteiimon, Cernica, Ca- 
{elul, Leordeni, Popesti, Ber- 
ceni, Jilava, BroscariT, Magurele, 
Bragadirul, Domnesti si Chiajna. 
Forturile Bucurestilor corespund 
la tipurt deosebite, dupa valoa- 
rea sectorulut de atac. Arma- 
mentul lor consta in obuziere, 
mortiere si tunurt cu tragere 
repede, toate adapostite sub cu- 
pole; tirul in ambrasura e pro- 
scris ; tirul in barbeta se poate 
utiliza prin afete inal^ate; arti- 
leria de calibru mijlociu insa, 
careia i se asigura cea mat mare 
mobilitate si intensitate de tir 
prin manevre pe raiuri si inmul- 
{irea bateriilor intermediare, este 
elementul esenfial pentru apa- 
rarea intervalelor. O cale ferata 
dosita prin planta^iu nt, permitc 
a executa transporturi de trupe 
si material, pentru a acumula cele 
mat mart mijloace de rezisten^a 



acolo unde s'ar pronunfa lucra- 
rile de asediu. Circumferin^a 
forturilor ceta^i! Bucuresti ma- 
soara aproape 70 kil., iar tere- 
nul cuprins e de 310 — 320 kil. 
patraflf. O ast-fel de organ izare 
face din Bucuresti una din ceta- 
$ile moderne cele mat tar!, pu- 
tind dupa imprejurart servi : ca 
baza de opera^iunT, pivot de 
manevra sau ca cetate de re- 
fugiu. Valoarea strategica a a- 
cestet ceta^T este din toate punc- 
tele de vedere comparabila cu 
aceea a regiunelor fortificate, a 
caror blocare ermeticS, dupa ge- 
neralul Brialmont, din armata 
belgiana, ar cere un corp de ar- 
mata pentru 10 kil. circumferinta. 
Brialmont, care a intocmit pro- 
ectul organizarii planulut Bucu- 
resti, apreciaza c5. pentru ca apa- 
rarea Rominiel sa fie complecta, 
ar trebui a se crea un cap de 
pod pe Siret, unul pe Du- 
nare, unul pe Olt si 3 sau 4 
forturt de oprire pe principa- 
lele drumurt ale Carpajilor. 
Proectul acesta a primit un in- 
ceput de executare prin orga- 
nizarea liniet Focsani-Namaloasa- 
Gala^i. 

Fortificatiile Bucurestilor au 
inceput in anul 1885 si azt sunt 
terminate si echipate. Ele au cos- 
tat aproape 250000000 lei. 

Bucurefti administrativ. — In- 
tinderea vechiulul Bucuresti. — 
De la finele secolulut al XlV-Iea, 
Mircea - Voda - eel - Batrin facuse 
in Bucuresti, dupa cum rezul- 
ta dintr'un hrisov, publicat de 
d. profesor Gr. Tocilescu, un 
castel sau Curte domneasca, a 
caret biserica avea sa se nu- 
measca mat tirziu Curtea-Vechie 
(biserica de azt din strada Ca- 
rol, cu hramul Buna-Vestire). 
La 1460 Radu-cel-Frumos o face 
resedin^a domneasca. Pela 1560 
orasul acesta se intindea numal pe 
clina malulut sting al Dimbovi- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



687 



BUCURESTI 



{el si de-abia merita numele de 
tirgulet. 

E pozitiv, ca in acea epoca, 
Curtea domneascS, on forma 
marginea sudica a orasului, orl 
era in apropiere de aceasta mar- 
gins, cad Constantin Capita- 
nul zice ca Alexandra- Voda, al 
doilea fiii al lut Mircea-Voda- 
Ciobanul si al ChiajneT, a zidit 
la 1575, adica la 7 anl dupa 
suirea sa pe tron, «Manastirea 
Radu-Voda, din jos de Bucu- 
re$ti», ceea ce insemneaza ca 
Radu-Voda nici nu se socotea 
in Bucuresti. 

Pe acea vreme, Dealul-Mitro- 
poliei era plantat cu vii, iar pe 
malul din fa{a Cur^ii-Vechl era 
Livada domneasca si alaturi 
maidanurile Calicilor. 

In timpul lul Mateiii-Basarab, 
biserica Sarindar (az! squarul 
cu acelasl nume din Calea Vic- 
toriei) era la marginea orasului. 
Alta margine era la Biserica-cu- 
Sfin^I. 

Despre cele-1-alte marginl ale 
Bucurestilor din acea epoca, nu 
avem alte date; putem insa pre 
supune ca orasul nu trecuse 
incu pe malul drept al Dim- 
bovi^el si ca nu se intindea 
prea mult mai sus de Curtea- 
Vechie. 

In zilele lul Mavrogheni, Bu 
curesti se intindea din capul 
suburbiei Oborul-Vechiu, trecea 
prin dosul Sf. Vinerl, raspun- 
dea la Beilic, pe la spatele Jig- 
nh:el; de acolo pe lingaaltarul 
Sf. Spiridon, ocolind Dealul- 
Mitropoliel, pe dinaintea bise- 
ricel Antim, se indrepta spre 
S-t'iI Apostoli, raspundea in Gor- 
gan la Sf. Hie, se incovoia cam 
pe unde astazi este gradina E- 
piscopiel, de acolo tot inainte 
pe la Icoana si Popa-Rusu se 
incheia linga Biserica-cu-Sfin^T. 
Avea o suprafa^a de 10 — 12 
kil. patr. si 20—25000 suflete. 



Spre patru par{I ale lumel se 
intindeau in Bucuresti patru 
strade lungl si intortochiate, si 
anume : Podul-Brasovulul, care 
de la Constantin Brincoveanu 
incepuse a se numi Podul-Mo- 
gosoaiei (dup& mosia domneascii 
Mogosoaia) ; Podul Tirgulul-de- 
Afara, care mergea la Obor; 
Podul -Beilicului si Podul -Cali- 
cilor. 

Aceste patru linii se taiau in 
cruce la Curtea-Vechie, centrul 
Bucurestilor. Aceste patru strade 
marl, cu uli{a Tirgovistei, cu a 
Herastraulul, cu Podul-de-Pa- 
mint si cu Drumul-Vitanului, 
lasau intre dinsele goluri ocu- 
pate de gradini, de livezl, vii 
si maidanuri. 

Lipsa until plan, — Niclchiar 
astazt inca orasul Bucuresti n'are 
un plan topografic regulat si 
complect. 

S'a ridicat, in 1844, prin baro- 
nul Barozin, un plan topografic 
general al orasului, complect si 
cu toata ingrijirea voita. Acest 
plan insa ne^inindu-se la curent, 
el reprezinta alt-ceva de cit Bu- 
curesti de astazi si nu poate 
avea de cit o utilitate istorica. 

In 1870, s'a insarcinat d-nul 
Barcley cu facerea unul nou plan 
al orasului. In lipsa insa a unu! 
caiet de sarcine bine definit, d. 
Barcley s'a marginit a copia 
planul Barozin, a introduce intru 
acesta, in mod imperfect, unele 
din transformarile ce primise 
orasul si a prezinta o lucrare 
care n'a putut servi la nimic. 

Cu toate acestea, necesitatea 
unul plan era atit de sim^ita, in 
cit Administrafiunea comunala 
din i876relua cestiunea si, cre- 
zind a putea profita de un in- 
semnat numar de planurl spe- 
ciale, neracordate intre dinsele, 
ce poseda pentru diferite strade, 
insarcina pe d. Guilloux, pe a- 
tuncl director general al cailor 



fierate romine, de a ridica pla 
nul axelor stradelor orasului, un 
fel de «canevas», pe care sa se 
aseze apol, de serviciile orasului, 
planurile speciale de strade ce 
se poseda si sa se complecteze 
treptat lucrarea. 

Dar nici sistemul acesta nu 
reusi, pentru ca ceea ce se nu- 
numeste «axele Denize », dupa 
numele geometrulul, pe care d. 
Guilloux il insarcinase cu lu- 
crarea, ne fiind reperate pe 
teren intr'un mod fix, ele n'au 
mat putut fi reconstruite, nici 
chiar pu{in timpdupa stabilirea 
lor. S'a dovedit chiar ca trian- 
gulafiunea care servise de baza 
axelor Denize era eronata. 

Lipsa unul plan general al 
orasului a avut funeste conse- 
cin^e pentru lucrarile edilitare 
ale Bucurestilor, cad nici o «sis- 
tema{iune» a acestor lucrari ne- 
putind fi intocmita, s'a proiec- 
tat, in urma unor studil par- 
{iale, deschideri sau alinierl de 
strade si pie^e, pentru a se re- 
veni in urma asupra-le, din cauza 
ca traseurile admise nu se pu- 
teau racorda cu stradele inve- 
cinate; s'a cladit dup& niste 
alinierl asupra caror a trebuit 
a se reveni si a se supune ast- 
fel la retragere construc^iunl 
pentru carl c 1 pu^in timp mat 
inainte Primaria chiar fixase 
alinierea; s'a anexat la proprie- 
ta^ile private, pentru aliniere, 
terenurl pe sub carl exista ca- 
nale de scurgere sau conducte 
de apa orl gaz; iar pavagiile, 
trotuarele, stilpil de lampe, etc. 
sunt intr'o perpetua prefacere 
sau mutare, pentru a se pune 
in concordant cu prea mobilele 
alinierl si nivelemente ale stra- 
delor. 

Ridicarea planul ul topogra- 
fic. — Starea aceasta de lucrari 
nu se mat putea tolera. Pentru 
remedterea situa^iunil, Adminis- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



688 



BUCURE$TI 



tra^iunea comunala a profitat 
de imprejurarea ca Marele Stat 
major al Armatel era {inut a 
ridica planul Capitalel pentru 
trebuinfele complectarii cartel 
^arei ?i a incheiat cu acest in- 
stitut conven^iunea pentru fa- 
cerea planulul topografic al Bu- 
cure§tilor. 

Lucrarea s'a contractat cu 
390.000 lei ?i este prevazuta a 
se termina la Aprilie 1899. 
Se face sub conducerea gene- 
ralulul Const. Bratianu, sub-§eful 
Statului Major, Director al In- 
stitutulul Geografic al Armatel 
51 unul din colaboratoril «Ma- 
relul Dic^ionar Geografic». 

Planul e raportat la meridian, 
paralela $i nivelul marit. 

El se intinde peste toata 
suprafa^a comuneT limitata de 
noua ei raza $i reprezinta figu- 
ratul ora^ulul in proec{iunea lul 
orizontala, relieful terenului, in- 
dicindu-se prin cote ?i curbe de 
nivel. 

S'a ridicat $i figurat pe plan 
toate cladirile, cu exactul lor 
contur $i limitele de proprietate, 
locurile virane, gradinile, gro- 
pile, movilele, etc.; toate caile, 
stradele, fundaturile, pie^ele, cu 
indica^iunea orl-carel instala^iuni 
fixe ce ar fi pe ele, cum : pa- 
vagi!, poml, stilpl, guri de ca- 
nale, lampe, etc. 

Nivelementul se face pe toate 
stradele ?i se fixeaza prin 500 
de repere, a$ezate in zidurile 
monumentelor publice. 

Mdrginirea razel orafuluL — 
In legatura cu planul, §i mal 
importanta poate de cit dinsul, 
este marginirea raze! ora$ului. 

Bucure?ti pana acum trelani 
n'aveau margin!; ora?ul se intin- 
dea in unele directum, pana 
la ultima locuin^a ce i-a placut 
cui-va sa zideasca pe vre una 
din caile ce conduc in ora$. 

Consecin^a acestel situafiunl 



era cadensitateapopula^iunii, ra- 
portul intre numarul locuitorilor 
?i suprafa^a oc jpata, descre$tea 
pe masura ce se anexa de fapt 
ora^ulul noua teritorii ?i, cu a- 
aceasta descre?tere, descre?teau 
$i mijloacele sale financiare. CacT, 
de$i, in cifra absolute, budge- 
tul capitalei se sporea aproape 
din an in an, cota-parte de 
cheltuell disponibila. pentru in- 
grijirea unita^il de suprafa^a a 
ora$uluI se mic^ora in pro 
por^iune cu exagera^iunea cu 
care se intindea aceasta supra- 
fa{a. 

Deja in 4 Februarie 1798 — 
ne o arata cronicele — Voda 
Hangeri a dat «pitac» autori- 
ta^ilor in drept «sa tntocmeasca 
gardurile din jurul Bucure^ti- 
lor». ...; sa opreasca zidirea 
de case peste hotarul ora^ulul, 
iar la 12 Maiu acela$i an, Marele 
Vornic al «ob$tirilor> otyinu 
autoriza^iunea domneasca casa 
revizuiasca hotarele Bucure^ti- 
lor $i sa «nu se mal poata in- 
tinde ora$ul». 

Regulamentul organic recu- 
noa$te ca «intinderea ora$ului 
Bucure$ti fiind mult mat mare 
de cit numarul popula{iunii», dis- 
pune ca «deacum inainte(i832), 
va fi poprit fie-caruia de a face 
ori-ce zidire sau cladire afara 
din cuprinsul eel de acum al 
ora$uluI, ale carul semne sunt 
cele urmatoare» (aproximativ 
$oselele inconjuratoare ale ora- 
?ului pana in 1894). 

Cu abrogarea Regulamentulul 
Organic, abrogindu-se ?i aceasta 
legiuire, fara a se fi inlocuit 
pana in 1894 prin vre-o alta, 
intinderea ora$ulu! peste $ose- 
lele inconjuratoare s'a urmat 
progresiv, fara putin^a vre-unel 
impiedicarl. 

In anil din urma, sub admi- 
nistra^iunea PrimaruluT Cimpi- 
neanu, o conven^iune fu inche- 



iata cu Ministerul de Rezbel, 
dupa care acesta se indatora 
ca sa inconjoare Capitala cu 
$an$, dincolo de care sa nu se 
ma! poata cladi, zona fiind de- 
clarata sub servitutea militara. 
Din cauza insa de schimbarl in 
Administra^iunea comunala, a- 
ceasta conven^iune nu primi nici 
un inceput de execu^iune, a^a 
ca cestiunea marginirel ora$ului 
ramase transmisa Administra- 
^iunii din 1894, cu toata gravi- 
tatea crescinda a consecin^elor. 

Periferia din i&pf. — In anul 
1 894 periferia ora$ulu! Bucure§ti 
era formata ast-fel (de $i cladi- 
rile din stradele margina^e con- 
tinuau a se intinde la infinit): 

La Nord, de $oseaua Basarabi- 
lor (1580 m.), care merge de 
la capul cae! Grivi^a p^na la 
capul caet Victorii; de $oseaua 
Bonaparte (1200 m.), care merge 
de la capul caei Victorii pana 
la capul caei Dorobant'ilor ; ^i 
?oseaua ^tefan-cel-Mare (2400 
m.), care merge de la capul caei 
Dorobanfilor pana in calea Mo- 
?ilor. 

La Est era formata de $oseaua 
Mihaiu-Bravul (4600 m.), care 
pleach din calea Mo^ilor pana 
la Vitan. 

La Vest de Calea. Zinca Go- 
leasca (2400 m.), care pleaca 
de la gara Cotroceni ?i se ter- 
mina la ?oseaua Basarab ; de 
$oseaua Pandurilor (1840 m.), 
care pleaca de la gara Dealul- 
Spirel pana la Cotroceni ; de $0- 
seaua de Cintura (1000 m.), care 
pleaca de la capul caei Rahova 
pana in ?oseaua Pandurilor. 

La Sud, periferia ora^ului era 
formata de strada Viilor (1800 
m.), de o linie dreapta ideals, 
care pleca de la intilnirea a- 
cestel strade cu ?oseaua VS- 
care^tilor, trecea pe din sus 
de Abatoriu ^i se termina la 
intilnirea c&ei Vitanulul cu so- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



689 



BUCURE?TI 



seaua Mihaiti-Bravul, lung& de 
3250 metri. 

Periferia cea noud. — In anul 
1894, autoritatea comunala. {i- 
nind cont de diferitele dificul- 
x£\\ administrative, despre car! 
am vorbit mal sus, a stabilit 
prin lege zona ora^uluf, a$a c3 
teritoriul comunel Bucure$ri are 
azi urm&toarele limite fixe: ki- 
lometrul 5 de pe $oseaua Ki- 
selef; intrarea gr&dinei Her&s- 
tr&ul-Vechiti ; extremitatea de 
N. a gropilor Floreasca; lacul 
Colentinei (la Teiu); malurile 
Colentinei; podul de la Zalhana ; 
malul drept al Colentinei $i al 
laculul Fundeni, p&na. in ripa de 
la Fabrica de o{et a lul Niculae ; 
strada C^elul, p&n& la gropile 
lul Christea; penitenciarul V& 
c&re$ti; $oseaua V£c&re$ti; ki- 
lometrul ~- de pe calea Ra- 

4, 6 JO * 

hovel; cimitirul Ghencea; Pi- 
rotecnia; Moara lul Macedon; 
cimitirul Pomenirea (sf. Vinerl). 

Impdrfirea terenulnl. — In 
privin^a intinderei terenului, Bu- 
cure^ti cuprindea p<Ln& in 1894 
tret ocoale, cart sunt ca tret 
cercurl concentrice. 

Insi limita Bucure^tilor ne- 
fiind determinate, el se intin- 
deau, de la marginea ocolului 
II, la infinit. A fost dar vorba 
de a se limita acest al trei- 
lea ocol $i marginea lul s'a 
pus mult mal incoace de la 
ultimele cl&dirl de la extremi- 
ta^ile ora§uluI. P£n2. la aceasti 
limits se intinde Bucure^ti pro- 
pria zis. Peste acest al Ill-lea 
ocol, s'a ftcut un al IV-lea, care 
se intinde p3n& peste ultimele 
cl&dirl de pe p&rjile mirgina^e 
ale ora?uluI. 

Acest al IV-lea ocol e o zon& 
mal mult rural£, o zona rezer- 
vat& plantafiunilor $i fabricilor. 
Puterile administrate nil Bucu- 
re^tilor .se intind p£n& la li- 
mitele acestul ocol §i reglemen- 



tele municipale, care sunt acolo 
in vigoare, tind si dea acestei 
regiuni caracterul rural. 

Marginea exterioarS a oco- 
lului al Ill-lea se stabile$te ast- 
fel : ?oseaua Bonaparte ; $oseaua 
$tefan-cel-Mare ; strada Vapo- 
rulul ; strada Sf. Dumitru; strada 
Zidurilor ; $oseaua Mo$ilor p&n£ 
in $oseaua Pantelimon; strada 
Rotarilor; strada Chio^culul p&- 
n£ in bulevardul Pake-Protopo- 
pescu ; $oseaua Mihaiu-Bravul ; 
calea Raionulul ; calea Dude^tl ; 
§oseaua Vitanulul; strada Foi- 
$orul; Abatoriul ; strada Live- 
dea-cu-DuzI; strada Girli^a pre- 
lungita ; strada Fra^ilor ; strada 
Morilor p£n£ la ?coala Cuza- 
Vod&; strada Linariel p&n& in 
prelungireastradei §erban-Voda, 
intersecfta stradei 1 1 Iunie cu 
bulevardul Neattrn&ril ; coasta 
dealului Filaret p&n£ in bule- 
vardul Maria; calea Viilor; calea 
Rahovel din Viile p&nS in stra- 
da Sabinelor ; strada Sabinelor, 
calea 13 Septembre; strada Pui- 
$oruluI ; strada Izvor ; strada 
Carol Davila; strada S&lciilor; 
splaiul drept al Dimbovi^el; po- 
dul Cotroceni ; strada Franc- 
masoni ; $oseaua Plevnel ; §0- 
seaua Basarab ; $oseaua Gro- 
z&ve$ti ; ?oseaua Filantropia ; 
strada Ci?meaua Kiselef; ?o- 
seaua Kiselef p&n& in $oseaua 
Bonaparte. 

Propriety ile ce se afl& pe mar- 
ginea exterioar& a stradelor sau 
$oselelor carl stabilesc marginea 
ocolului al IIMea, sunt privite 
ca ficind parte din acel ocol, 
far& insS a se intrupa in oco- 
lul al Ill-lea, prin aceasta dis- 
pozt^ie, de cit eel mult p&n£ la 
100 metri, in profunzime, din 
acele proprietor. 

Suprafafa ora§ulnl inainte de 
iSpj. — Din mica cetate de o- 
dinioar&, neinsemnata. atit ca in- 
tindere cit $i ca populate, in- 



conjurata de p&durl $i b&ltoace, 
treptat-treptat s'a dezvoltat ora- 
$ul de azi. Dezvoltarea s'a f&- 
cut repede in ultimil 50 de am, 
mat cu seam&. 

Perimetrul ora^ulul Bucure^ti, 
dupS vechea zonS, e de 28,174 
kil., iar dupS zona cea nouS ar 
ft ca de vr'o 55 kil. 

Suprafafa ora^ulul coprinsS, 
dupS zona cea vechie, intre 90- 
selele : Basarabilor, Bonaparte, 
^tefan-cel-Mare, Mihaiu-Bravul, 
VSclre^ti, Viilor, Doamnel, Pan- 
durilor §i Groz£ve?ti, este apro- 
ximativ de 3200 hect. 

Diametrul ora^ulut, cotat in- 
tre $oselele inconjurStoare, este 
de 7 kil. 

Suprafafa totals a ora?uluf e 
sub-impSr^itS ast-fel : 4236000 
m. p. edificii ?i cur^T, 360692 m. 
p. gr&dinl pentru florl, 4129270 
m. p. s&dirl ?i pometurl, 3001522 
m. p. terenuri pentru legume, 
121 18 122 m. p. s&diri de vil, 
2892213 m. p. terenuri virane $i 
2 5 I S^3° m - P- strade ^i pie^e 
publice. 

Din aceastS suprafafa, partea 
construita, dupi statistica anu- 
lui 1878, a fost de 4236000 
m. p.; suprafafa construitS de 
atunci pSni la anul 1895 este 
necunoscuta chiar pentru Au- 
toritatea comunala ; suprafafa 
construita in anul 1895 a fost 
de 96473 m. p.; iar in anul 
1896 a fost de 1 24241 m. p. 
teren. 

Intinderea ora§uluY. — Din a- 
ceste date vedem deja c£ in- 
tinderea teritoriulut Bucure?tilor 
este mare. In general vorbind, 
putem zice c& una din trel p&rflf 
abia este ocupatS de case, curfl, 
strade ?i piefe. 

Invederat c& aceasta mare in- 
tindere teritorialS are avantagiul 
de a da ventilafiunea cuvenita 
curfilor ^i stradelor, asemenea 
inlesne?te accesul liber razelor 



$3G2Q. Alnrele Dlrfiotiar r;r» : ,ra t 'lc. 



87 



Digitized by 



Google 



BUCURE^TI 



690 



BUCURE?TI 



soareluT, doua condi^iuni nece- 
sare pentru igiena ora^uluT. 

Daca vom compara Bucure?ti 
cu capitala FrancieT, vom vedea 
ca Parisul, cu o suprafa^a de 
7802 hect, are aproape 2 mi- 
lioane de locuitorl, pe cind ca- 
pitala RominieT, cu 5000 heel., 
poseda o populajiune de 232009 
locuitorT (recensamintul din a- 
nul 1894), ceea ce revine la 130 
m. p. de locuitor, pe cind in 
Viena, de fie-care locuitor nu e 
de cit 36 m. p., la Paris 35 ?i 
la Buda-Pesta 65. Dec! rezulta 
ca pe actuala suprafa^a a Bu- 
cure^tilor ar putea locui ma! 
bine de un milion de locui- 
tor!. 

Aspectul general, — O impre- 
siune placuta face marea de ver- 
dea{a, cultivate $i necultivata, 
din imensele gradinT private $i 
publice, care bate la ochl cala- 
torului, cu deosebire la intrarea 
in ora? prin gara Filaret. Cu 
totul alt-fel e impresiunea ace- 
luia care intra in ora$ prin 
gara de Nord ; prin acest punct 
Bucure$ti face impresiunea unul 
ora$ mare, care acum e pe cale 
de a-$I schimba fa{a. Unele par^I 
au caracterul unul ora$ modern, 
iar altele reamintesc vechile tim- 
purt de restri?te, cind proprie- 
tary nu se puteau gindi la con- 
struirea unor locuinfe solide. Ca- 
lea VictorieT, stradele LipscanT, 
Carol, $elarl, Collet, Smirdan, 
etc., sunt prevazute cu pavagil 
bune ?i trotuare moderne; pre- 
tutindeni firme comerciale, o 
circulate vie, mul^ime de tra- 
surt elegante, trase de cat a- 
prigT. Pompoasele edificiT de pe 
bulevardele Elisabeta $i Carol, 
dovedesc ca Bucure^ti in viito- 
rul eel ma! apropiat vor putea 
rivaliza, in aspectul lor, cu o- 
ra$ele marl din Occident, mai 
ales daca bulevardele $i caile 
proectate se vor duce la inde- 



plinire. Aspectul ora^uluT e in 
parte condiftonat ?i de cursul 
Dimbovi^eT; cheiurile Dimbovi- 
{eT sunt inzestrate azt numai 
cu purine zidirl moderne, dar 
au un frumos viitor ?i vor de- 
veni de sigur un cuartier de 
frunte. Singurul pacat al Dim- 
bovtyeT e ca nu are apa cit ar 
trebui s'o aiba un riu care stra- 
bate capitala unul regat. 

Parfile mat externe ale ora- 
$uluT, numite $i mahalale, ofera 
un tablou pu^in incintator ; case 
vechT, cu feres tre microscopi- 
ce, d'inaintea lor o curte mat 
mica sati mat mare, strade co- 
tite ?i nepavate; toate acestea 
sunt energice indemnur! pentru 
administra^ia Bucure^tilor de a 
continua fara intrerupere gigan- 
tica lucrare a modernizarel o- 
ra^ulul. 

Imparfirea administrated. — 
In privin^a administrative, in- 
tregul teritoriu al ora?uluT Bu- 
cure^ti e imparfit in cine! co- 
lorT, sub-impar^ite $i ele in sec^il; 
§i anume: 

1. Coloarea de Ro?u, circum- 
scripta sau ocolul I, cuprinde 
centrul ora^uluT §i constitue un 
nerv insemnat de viafa ?i acti- 
vitate a Bucure$tilor. Aci se afla 
gramadite o parte din autorita- 
{ile mai principale ale ora?uluT. 
Ca strade insemnate in aceasta 
coloare, remarcam : caile $er- 
ban-Voda ?i Rahova. 

2. Coloarea de Verde, cir- 
cumscripta sau ocolul II, cu- 
prinde Vestul ?i Nord-Vestul o- 
ra^uluT $i se intinde de la coloa- 
rea de Ro?u, spre N.-V., intre 
calea VictorieT ?i calea Raho- 
veT. In aceasta coloare insem- 
nam : calea Cotroceni , calea 
PlevncT $i calea Grivi^el. 

3. Coloarea de Albastru, cir- 
cumscripta sau ocolul III, cu- 
prinde Sudul ora$uluT $i se in- 
tinde dela coloarea de Ro$u spre 



S., intre calea Rahovel $i ca- 
lea Dude?tT. In aceasta coloare 
e concentrat cuartierul evreesc. 
Strada principals : calea Vaca- 
re$ti. 

4. Coloarea de Negru, cir- 
cumscripta sau ocolul IV, cu- 
prinde Estul ora^ulul $i se in- 
tinde de la coloarea deRo?u spre 
E., intre calea Dude^ti §i ca- 
lea Mo$ilor. In aceasta coloare, 
afara de calea Mo^ilor, mai in- 
semnam caile IanculuT $i Cala- 
ra$ilor. 

5. Coloarea de Galben, cir- 
cumscripta sau ocolul V, cu- 
prinde partea de N. a ora^ului 
$i se intinde de la coloarea de 
Ro$u, spre N., intre calea Mo- 
nitor ?i calea VictorieT. Cel ma! 
frumos $i sanatos cuartier al o- 
ra^ului. Insemnam in aceasta 
coloare strade maT principale : 
calea VictorieT, $oseaua Kise- 
lef, calea Doroban^ilor, str. Ro- 
mana, IcoaneT, etc. 

Namarul stradelor. — Dupa 
investiga^iunile fecute de Prima- 
ria capitaleT, s'a putut afla ca 
Bucure?ti poseda peste 1000 de 
cal, strade, stradele, intrarT, a- 
lee $i fundaturT; din acest nu- 
mar au fost recensate abia 807 
caT, strade, etc., remanind decT 
peste 200 de stradele ?i fundaturT 
margina$e nerecensate . Mare 
parte insa din aceste stradele 
n'au numirT, iar casele n'au fost 
numerotate nicT odata, a$a ca 
recensarea lor va fi foarte ane- 
voioasa. 

In 1789 Bucure?ti avea 88 de 
mahalale. 

AzT sunt in Bucure^ti: 

652 strade cu planurT ridicate, 

62 5 » aliniate, 

219 » nivelate, 

520 » decretate, 

307 » numerotate, 

392 » nomenclaturate, 

403 » pichetate. 
Din acestea, dupa felul lor, se 



Digitized by 



Google 



BUCUREfTI 



BUCURESTI 



subdivid in: Strade 700; Bu- 
levarde 15; Ca! 18; $osele 20; 
Fundatur! 60 ; Intrari 10 ; Pie^e 
10; Stradele 6; Pasagi! 6; Alee 
4; Drumuri 4; Squarurl 2; Clm- 
piT 12; Satuce $i Catune 7 (a- 
cestea in Coloarea de Negru). 

Toate aceste strade sunt in 
lungime de 226 kil. 

Panorama stradclor veckiulul 
Bucurefti. — Privind din Dealul- 
MitropolieT spre Crucea Slobo- 
zia din calea $erban-Voda, mo- 
nument ridicat in memoria ba- 
talie! dintre Leon-Voda $i boe- 
ril pribegi, carl hotarisera sS. nu 
ma! sufere pe Grec!, se zirea 
ascunsa printre copaci biserica 
sf. Atanasie, zisa Bucur. Aceas- 
ta bisericS, cu turla el rotunda 
ca o ciuperca, cu strea^ina e$ita, 
afundata pe acea vreme intre 
arbor! secular!, sem&na cu un 
copil sub o umbrela, rezemat la 
tulpina unu! stejar frumos. 

Ma! la dreapta, printre cren- 
gile copacilor, in virful une! turle 
de $indrila neagra, cu mu?chiu 
pe dinsa, se zirea crucea Bi- 
serice! Oltenilor, templu mo- 
dest, dar care ne aduce aminte 
lupta eroica a celor 24 tovar&§! 
a! lu! Himariotu, cizind unul 
dupa altul, pana la eel do! din 
urm&, car! ftcindu-?! drum cu 
iataganul printre 2000 de Turc!, 
Tatar! $i Zaporojan!, s'au dus sa 
moarS, pentru liberarea patrie! 
lor, la Misolonghi. 

Urmlnd cu ochiul tot inainte, 
peste Tignija, trecind de sf. Vi- 
ner! spre Scaune, se vedea foi- 
$orul de foe, o capo-d'opera de 
dulgherie, un fel de scara pi- 
sice!, formata de o mutyime de 
birne rezemate unele pe altele, 
printre car! se vedea ca prin- 
tr'un gratar Biserica -cu-Sfin^!, 
a$a numita, pentru ca pe din a- 
fara, de jur imprejur, erau zu- 
gravi^! inva^i* antichita^i!. 

In mijlocul ora^ulul, intre Cur- 



tea- Vechie $i Coljea, era Tirgul- 
cel-Mare. Negustori! vindeau in 
ni?te $andramale. 

Dincolo de tirg, prin Lucaciu, 
pe la Udricani, in Bati^tea §i 
spre Vergu, eraii in toate par- 
ole livez!, gradin! ?i maidanur!, 
cite-va case cu doua-tre! odat, 
a caror inatyime, cu inveli$ cu 
tot, nu trecea de 2 stinjen! de 
la pamint, aruncate pe cimp, 
ftra nic! o orinduiala, f&ra nici 
o aliniere. 

Asta-z! Gradina Breslii, Pitar- 
Mo?u, Livedea Gospod, Gradina 
De?liulu!, curdle, finariile $i gra- 
dinele manastire§t! $i boere$t!, 
s'au transformat in suburbi! $i 
strade frumoase ?i populate. 

Filaretul era pentru Bucure?- 
tean un loc de pelerinagiQ. A- 
colo batrini! conduceau copii! 
in preumblare. 

Apa din Ci?meaua Filaretulu! 
era un izvor de sanatate $i bo- 
ga^ie. Vara, cimpia era acope- 
rita de lucratoare, fete $i ne- 
veste, me^tere, calfe ?i ucenice, 
car! limpezeau testemelur! in 
fintina. 

Prin Iunie, maidanurile de pe 
malul girle! erau pline de feme! 
adunate pilcur! in jurul calda- 
rilor, din care trageau matasa 
de pe gogo?!. 

Sub Radu-Voda era a§ezata 
breasla Tabacarilor. 

Uli^a I^licarilor s'a numit cit- 
va timp ulija Franceza $i asta-z! 
poarta numele de strada Carol 
I. Strada Covaci de az! se nu- 
mea Poarta-de-Fier sau Poarta- 
de-Sus, cuartier de meseria?!; str. 
Selar!, Poarta-de-Jos sau Poar- 
ta-Mica; Pia^aSf. Anton se nu- 
mea Pu$caria , cac! aci era in- 
chisoarea. Mahalaua Boteanulu! 
e strada Clemen^ei de az!, ma- 
hala lini^tita $i retrasa; maha- 
laua Ancu^a e Vergul actual ; 
mahalaua Arhimandritulul, Sf. 
Apostol! ; mahalaua Golesculu! 



reprezinta stradele de azl de sub 
Mitropolie. In mahalaua Goles- 
culu! era cuartierul boeresc. In 
str. Scaunelor erau scaunele ma- 
celarilor; in str. General Flo- 
rescu, erau pescariile. (Pentru 
detali! ma! ample a se vedea 
§ Istoria Bucure^tilor). 

Centrele de azl mat princi- 
pale. — Ca ?i in vechime, cen- 
trul de activitate ?i mi^care co- 
merciaia din Bucurefti, az! e tot 
in partile dintre bisericuja lu! 
Bucur ?i Pia^a Sf. Gheorghe. Aci 
e centrul legaturilor sale cu pro- 
vincia. 

Din pia^a Sf. Gheorghe, se 
desface, in primul rind, str. Lip- 
scan!, care se intretae $i se lea- 
ga cu stradele $elar!, Smirdan, 
Carol I, cele ma! frecuentate 
strade, cu cele ma! frumoase 
magazinur! de manufactura, de 
articole de moda $i lux, de im- 
bracaminte ?i incal^aminte. Una 
in alta vin apoi, stradele: Doam- 
nei, Decebal, Covac!, Gabro- 
ven!, Bara^iei ?i Colfea, de ase- 
menea mult frecuentate. E cuar- 
tierul marelu! comerciu, al ca- 
selor de comision, al caselor de 
banca ?i al zarafiilor, al depozi- 
telor mar! de manufactura ?i 
coloniale. 

Tot din pia{a Sf. Gheorghe, se 
desface una din cele ma! lungi, 
plina de activitate $i ma! in fier- 
bere strada din Bucurefti. E 
vorba de calea Mo$ilor, peste 
3 kil. de lunga, care duce la 
Obor, centrul comerciulu! de 
grine $i cereale. Prin ?oseaua 
Mihaiu-Bravul, in care se termina 
calea Mo^ilor, e stabilita comu- 
nica^ia Bucure^tilor cu Braila, 
prin ?oseaua jude^eana. 

Strada Lipscan! se leaga in- 
data cu calea Victorie!, fru- 
moasa, ?i plina de via^a, cen- 
trul activitate! ?i al mi^carei. 
Totul e concentrat aci : maga- 
gazinur! frumoase, luxoase $i bo- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



BUCURE?TI 



gate de tot soiul ; hotelurile, res- 
taurantele ?i localurile de con- 
sumable de primul rang; mare 
artera de via^a de capitals 
din Occident, calea Victories, 
e punctul de gravitate al Bucu- 
re^tilor. Imediat, din aceaste ra- 
mura de via^a, intr^m in fru- 
moasa ?osea Kiselef, un fel de 
Champs Elys6es din Paris sau 
Prater din Viena, al capitalel Re- 
gatulut. E locul de recreate al 
Bucure?tenilor. Cu $oseaua Ki- 
selef se terming in partea aceas- 
ta (N.), Bucure?ti ?i imediat dam 
in $oseaua Nationals, care duce 
la Ploe^ti. 

Din calea Victoriei se des- 
face in spre N.-V. calea Gri- 
vi^et, care duce la gara de Nord 
$i care e in legatura cu ?oselele 
in spre Pite^ti $i Tirgovi?te. Pe 
calea Grivi^el se afla depozite 
insemnate de var, ciment, c&- 
ramizt, marmora, etc. precum $i 
depozite principale de cherestea. 

Nu departe de strada Lip- 
scant, prin stradele Covad ?i 
Smirdan, e calea Rahovel, pe 
malul drept al Dimbovi^el, cuar- 
tier foarte activ. Palatul de Jus- 
tice, cu toate instance jude- 
catore$tt, se afla in aceaste stra- 
da, care duce la Alexandria (S.- 
V.) prin o $osea jude^eana. 

Calea $erban-Voda, care duce 
la Giurgiu $i calea Vacare$ti, 
care comunica cu Oltenifa (S.-E). 
sunt de asemenea centre prin- 
cipale $i populate. 

Vine apoT pia{a Sf. Anton, cu 
halele, cu magaziiie $i cu furni- 
carul el pitoresc ?i permanent, 
de cum se face ziua ?i pana in 
adincul nopfel. Hrana Bucure?- 
tilor e concentrate aci ; cele 
necesare traiulul se aduc ?i se 
desfac aci pe toate intinderea 
capitalel. 

Din piafa Sf. Gheorghe dam 
apot in strada Collet, unde se 
afla spitalul cu acela^I nume, in 



stradele Teilor, PolonS $i in ca- 
lea Dorobanfilor, strade princi- 
pale, populate. 

Calea Dude^ti, intre calea Mo- 
nitor ?i calea V£c&re$ti, cuartier 
sSrac §i locuit in mare parte de 
EvreT, de asemenea $i calea 1 3 
Septembrie sunt unele din cele 
mat lungT artere de comunica^ie 
din Bucuresti. Aceasta e mat 
mult locuite de popula^ia raun- 
citoare ?i de mahalagil. E car- 
tierul militar; arsenalul ?i ca- 
zarmele principale din Bucu- 
resti sunt in aceaste parte. 

O strada lunga, aproape de 
4 kil., e $i strada Traian, care 
incepe din calea V£c&re?ti, pe 
{annul sting al Dimbovi^eT, ?i 
dupa ce tae calea Dude?ti, ca- 
lea Calara?ilor, Bulevardele Pro- 
topopescu $i Ferdinand, da in 
calea Mo^ilor. In fine, o alte 
stradS, lungi de 2 V2 kil., e stra- 
da Romana, care incepe din ca- 
lea Victoriei $i se termina in 
calea Mo$ilor. 

O important cu totul deo- 
sebite, din mat multe puncte de 
vedere, au cheiurile Dimbovi- 
fet, can tae colorile de Verde, 
Ro$u §i Albastru. Intr'un vii- 
tor apropiat aceste par{i vor 
lua o dezvoltare insemnate in 
mersul vie^et bucure?tene. 

Bulevardele — aceste artere 
de aer ?i purificare, cum se 
pronun^a un cunoscut higienist 
francez — marile bulevarde sunt 
demne a nu fi trecute cu ve- 
derea. Ele ating ?i tae toate 
colorile din Bucure?ti, excep- 
tind coloarea de Albastru. Din 
parcul re?edin{ei princiare de la 
Cotroceni, porne?te bulevardul 
Independence!, $i de la podul 
peste Dimbovi^a ia numele de 
bulevardul Elisabeta; din calea 
Victoriei, continua sub numele 
de bulevardul Academiel; iar 
de la strada Collet ia numele 
de bulevardul Carol I ?i, in 



dreptul elipsei a II, se desparte 
in doua ramurt, cu care se in- 
chee la extremitatea ora?ulut; 
una poarte numele bulevardul 
Ferdinand, alta bulevardul Pake- 
Protopopescu, dupa numele ra- 
posatului primar, care Ta creat. 

De asemenea mat insemnam : 
bulevardul Maria, terminat nu 
de mult ?i care trece in drep- 
tul colinet de la Mitropolie, 
linga Pia^a-Mare §i linga Spita- 
lul Brincovenesc. 

Bulevardul Neatirnaret in spre 
V., care porneste din intreteie- 
tura caet Rahova $i cheiul drept 
al Dimbovifet. 

Bulevardul Collet, (netermi- 
nat) porne^te din piafa Sfintulut 
Gheorghe $i raspunde la $0- 
seaua Kiselef; acest bulevard 
va fi in curind unul din cele 
mat frumoase §i sanatoase cuar- 
tiere din Bucure^ti. Expropierile 
pentru bulevardul Collet au cos- 
tat comuna suma de peste pa- 
tru milioane let. 

Mat insemnam bulevardele : 
Municipal (peo distant de 2 kil.), 
Nordulut, Dosul-Garet, Domni- 
{et, Tabacari (care duce la Aba- 
toriu), Schitul-Magureanu, etc. 

Nomenclatura stradelor. — 
Stradele Bucure^tilor au fost nu- 
mite dupa biserict, dupa mese- 
ria§it cart le locuiau, dupa nu- 
mele unor persoane insemnate; 
altele mai in urma dupa eveni- 
mente politice ce s'au desft$u- 
rat in lungul timpulut, precum 
$i multe dupa fantezia edililor 
dupa vremurt. A?a avem, dupa 
meserit ?i bresle: Agricultori, 
Blanari, Boiangi, Bragagiulut, 
Brutarul, Buta?ilor, Caldarari, 
Calare^ilor, Calugarilor, Canlmi- 
darilor, Caru{a$ilor, Covact, Chi- 
ristigiilor, Dogari, Dulgheri, Fai- 
nari, Faunari, Fierarulut, Gaita- 
nilor, Ghiocilor, Gradinarilor, 
Laptarilor, Lautarilor, Macela- 
rilor, Mamulari, Maturari, Ma- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



693 



BUCURE$TI 



tSsari, Negustori, Olari, O^etari, 
Pinzari, Pescari, Pielari, Plugari, 
Potcovari, Potera?i , Precupeji, 
Rotari, Spoitori, Sticlari, Strun- 
gari, $epcari, TSbScari, Zida- 
ri. etc. 

Stradecu numele dupS na{il, 
in Bucure?ti, avem urmStoarele : 
ArmeneascS, Doi Sirbl, Izrae- 
litS, Italians, LuteranS, Olteni, 
PolonS, RomanS, SirbeascS, Spa- 
niolS, TurculuT, f iganilor, Un- 
gureni, etc. 

DupS personality insemnate 
romine, marcante, istorice sau 
dupS Domnitorl romini, avem 
in Bucure$ti urmStoarele strade : 

Aristia, Barnu$iu, Basarabi- 
lor, Bibescu - VodS, Bozianu, 
Brincoveanu, BrStianu, Brezo- 
ianu, Buze^ti, Calomfirescu, Cim 
pineanu, Cantemir, Carol I, Ca- 
rol Davila, Cuza-VodS, Doamna 
Elena, Domnifa Anastasia, Dimi- 
trie Ghica, Eminescu, Elisabeta, 
Ferdinand, General Florescu, 
Ghica-VodS, Gole?ti, Heliade, 
HeliadeRSdulescu,Jianu, Lazar, 
Leon - VodS, Mateiu - Basarab, 
Princesa Maria, Mihaiii-Bravul, 
Mihaiu-VodS, Mihnea, Mircea- 
VodS, Nasturel, Negru-VodS, Ni- 
fon, Petra$cu-VodS, Radu-VodS, 
Rosetti, $erban-VodS, $tirbeiu- 
VodS, $tefan-cel-Mare,TunsuluT, 
Tudor Vladimirescu, Jepe$- Vo- 
dS, Valter MarScineanu, etc. 

DupS date istorice suntstra- 
dele: u Februarie, Ji Iunie, 
io Maiu ?i 13 Septembrie. 

Strade dupS localitSp isto- 
rice: Grivija, Plevna, Rahova, 
Sevastopol, Smirdan; strade 
dupS amintirl militare: CSlS- 
ra§i, Doroban^ilor, VictorieT, Mi- 
litari, CSzSrmeT, Tunari, Tunu- 
lul, Trofeelor. 

DupS biserict sunt stradele : Sf. 
Anton, Sf. Apostoll, Sf. Cons- 
tants, Sf. Dimitrie, Sf. Ecate- 
rina, Sf. Elefterie, Sf. Gheorghe, 
Sf. Ilie, Sf. Ion, Sf. IonicS, Sf. 



Nicolae, Sf. Maria, Sf. Spiridon, 
Sf. Stefan, Sf. Vasile, Sf. Vi- 
nerl, Sf. Voevozi, Sfin^ilor, etc. 

Animale domestice ?i sSlba- 
tice: CSprioara, Cerbul, Epurii, 
Leopardul, Leul, Lupul, MieiT, 
Mistre^ul, Rinocerul, Taurul ?i 
Tigrul. 

PSsSri: Aquila, Coco$iT, Co- 
lumbele, Corbul, Filomela, Grau- 
ril, LebSda, Mierli^a, PSun'ri, 
§oimul, Turturelele $i Vulturul. 

Insectelor, amfibiT, etc. : Albi- 
ne, Amfibil, Fluturi, Gindaci, 
Gogo^ile, Vespari ?i Vespea. 

Arborl, plante ?i flori: Bra- 
dul, Camelia, Cedri, Cire$ile, 
Crinul, Duzi, Florile, Gutuile, 
Mic$unelele, PSrul, Plantele, Po- 
mul- Verde, Rozele, SSlciile, Sal- 
cSmul, Siminocul, Salcia, Tei, 
Trifoiul, Vi^eT, Verde^eT, Vio- 
relele ?i Vi$inil. 

CulorT: AlbS, Albi^oarS, Ru- 
meoarS $i Verde. 

Puncte cardinale : Nordul, Oc- 
cidentul ?i Orientul. 

Nume defemel: Angela, Au- 
relia, Dobroteasa, Valeria, etc. 

AnotimpurT $i elemente fi- 
re$tl: AustruluT, ErneT, Meteoru- 
lul, Norilor, PrimSvereI,ToamneT, 
Cometa, Lunel, Semilunel, Soare- 
luT, SteleT, TimpuluT, Crepuscu- 
lui, UmbreT, Vintului, VereT, 
ZefiruluT, Zorilor, etc. 

ZeiT, personalitS^ile $i locali- 
tS^ile mitologice $i istorice, con- 
tribuesc de asemenea in mare 
parte la nomenclatura strade- 
lor bucure^tene: Apolon, Apo- 
lodor, Blanduziel, Bonaparte, 
Brutus, Campoducelul, Ceres, Ci- 
clopt, Columb, Coriolan, Dece- 
bal, Diana, Eldorado, Eliseu, Ero- 
diada, Esculap, Franclin, Gutten- 
berg, Hiramul, Jupiter, Labirint, 
Licurg, Lucifer, Mucius Scaevola, 
Mercur, Minerva, Minotaur, Mor- 
feu, Muzele, Neptun, Nerva-Tra- 
ian, Numa-Pompiliu, Olimp, Or- 
feu, Pallas, Pitagora, Phoenix, 



Rea Silvia, Regilus, Romulus, 
Remus, Sabinelor, Saul, Seneca, 
Silvia, Solon, Saturn, Silfidele, 
Sirenele , Termopile , Uranus , 
Vespasian, Venera, Vesta, Vul- 
can, Virgiliu, Zinelor, etc. 

Alte nume, ce nu se pot trece 
in categoriile precedente: Ar- 
moniei, Artei, Bonjuri$ti, Hi- 
merei, Comediel, Constela^ieT, 
Credin^el, Dimine^eT, Discordiei, 
DoruluT, Furiilor, Memoriel, Gin- 
duluf, Gra^ioasel, Inocen^eT, Jan- 
tili, Lire!, Melodiel, ModestieT, 
ParfumuluT, Prudence!, Suferin- 
da, Suvenir, Zborului, etc. 

Stradele cele malfrumoase, — 
Intre cele mal frumoase ?i cu- 
rate strade din Bucure^ti, cu 
cl&dirl monumentale, cu ali- 
nierea dreaptS, cu situate hi- 
gienicS $i priincioasS, cu im- 
primarea caracterului modern 
$i occidental, putem cita in pri- 
mul rind bulevardele din cen- 
trul ora^uluT, precum ?i noul bule- 
vard al Coljel, apol c^ile: Vic- 
torieT, Doroban^ilor §i o parte 
din C&l&ra.silor ; §oseaua Kise- 
lef ; alea Carmen Sylva ; in fine 
stradele: Bati?tea, Carageorge- 
vicT, Col^ea, Corabia, Eldorado, 
DionisieT, Franclin, Imperials, 
LucacT, Luminei, LuteranS, 
Mercur, Mircea-VodS, Negus- 
tori, PolonS, Po$ta-Vechie, Pri- 
mSverel, RegalS, RomanS, Ro- 
tari, S&rindar, Scaunelor, Sculp- 
ture!, Sf. Spiridon, $th* De iii-Vo- 
dS, Popa-Tatu, etc. 

Piefe. — Ca pie$e mal marl nu 
avem de insemnat in Bucure^ti 
de cit urmStoarele: Pia^a Sf. 
Gheorghe, centru de munci- 
torl cu ziua; Pia^a Sfintulul 
Anton; Pia^a TeatruluT, fru- 
moasS, sta^ie principals a bir- 
jelor cu muscalT; pia^a AmzeT, 
unde se aflS $i hala cu acela?! 
nume; Pia^a Episcopiel, unde 
e ?i grSdina cu acela^f nume, 
in fa^a Ateneulul; Pia^a Gri- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



6P4 



BUCURE?TI 



vifei, unde se afla de asemenea 
o hala; Pia^a-Mare, cea ma! 
mare, unde se aflahala Ghica- 
Voda ; Piafa MitropolieT sau Bi- 
bescu-Voda; Piaja Florilor, unde 
se vind flor! si semin^e; Valter 
Maracineanu ; Piajeta din Calea 
Dudesti (coh: cu strada Traian) ; 
pia{a in marime de 117 m. dia- 
metru, unde se impreuna Bu- 
levardul Col^ei cu stradele Ro- 
mana, Cometa si Primaverei, etc. 

Afar a de aceste pie^e, mal 
insemnam doua squarurl, din 
care eel mat bine situat este 
squarul Sarindar, pe loculfostet 
bisericT cu acelas! nume, nurait 
si Squarul-Pacel. Pe bulevarde 
ma! cu seama, cite-va rondurl 
si elipse; eel mal important 
rond este acela care impreuna 
Calea VictorieT cu Bulevardul 
Colfei, rond in diametru de 
124 m. 

Barter He. — Punctele prin carl 
se poate patrunde in oras sunt 
numeroase, de si nu exista de 
cit urmatoarele 27 de bariere : 
Ilerdstrdul, Mindritul, Bariera- 
Nona, Mofif, Colent'na /, Co- 
lentina II, Pantelimon I, Pan- 
telimon II, lancu, Mdrcufa, Cd- 
larafi, Dudefti, Zalhanaua> Vi- 
tanul, Vdcdrefti, Piscul, Belu, 
Rahova, Spirea I, Spirea II, 
Cotroce?ii, Plevna, Grivifa I, 
Grivifa II, Christea, Mavro- 
gheni, Victoria (Mogosoaia), la 
cart se afla agen{! de accize si 
de percepere de taxe pentru 
intrare in oras. 

In anul 1852 n'au fost de cit 
13 bariere. 

Cdl de intrare. — Se intra cu 
trasura in oras prin urmatoarele 
19 ca! principale, carl sunt ar- 
terele mat insemnate prin care 
el se pune in comunica^ie cu 
$ara. Acestea sunt: Calea Vic- 
tories, Strada Buzeftilor, Calea 
Grivifel, Calea Plevnel, Calea 
Cotrocenilor, Calea ij Septem- 



brie, Calea Rahovel, Calea $er- 
dan- Vodd, Calea Pisculul, Ca- 
lea Vdcdreftilor, Calea Vita- 
nulul, Calea Dudefti, Calea 
Raionuluf, Calea Cdldrafilor, 
Calea Iancidul, Calea Monitor, 
Strada Zeilor, Strada Polond 
si Calea Dorobanfilor. 

Populafia. — Numdrul locuitori- 
lor. — Recensamintul, facut de 
primaria capitalei in anul 1894, 
stabileste numarul total al po- 
pular unei capitalei la 232.000 
loc, din can 12056 1 barba^i 
(52%) si 1 1 1 448 feme! (470/0). Ina- 
inte cu 200 an! aproape, la 17 10, 
dupa cum arata Del Chiaro, 
Bucuresti n'aveau de cit o po- 
pulate de 50000 locuitorl. In 
1842, numarul locuitorilor ora- 
sulu! Bucuresti — dupa cum a- 
rata un anuar publicat pe acele 
vremur! — era de 80000. 

Din numarul de 232000, in 
1894, casatorij! au fost 81447; 
necasatoriflf 129403; vaduvT si 
vaduve 1 8877 ; divor{a{! si di- 
vorfate 2282. 

Felul popula(ieT. — Dupa pro- 
tecfiun!, populafia se impar^ea in : 

Cetafen! romin! 83176 barb., 
72438 fem. ; strain! supus! 20272 
barb., 21209 fem.; fara protec- 
{iune 171 13 barb., 17801 fem. 

Dupa instruc^iune : 

$tiu carte 70324 barbaf! si 
43789 feme! ; nu stiu carte 50237 
barbaflf, 67659 feme!. 

Dupa religiune : 

Ortodoxl sunt 167598, cato- 
lici si protestanflf 32296, mozaici 
3 125 1, mahomedani 413 ; de di- 
ferite alte religiun! 451. 

In numarul ortodoxilor intra : 
Romini!, Grecil, Armenii, Rusil, 
Bulgari! si Sirbil. In numarul 
Catolicilor si Protestan^ilor intra 
de asemenea si Anglicani! si 
Reforma^it. In rubrica religiu- 
nilor «diferite» intra si secta 
Lipovenilor, din car! se recru- 
teaza birjaril, numip «muscal!» ; 



de asemenea mal e si o secta 
mica de anabaptist!; in ultimul 
timp a inceput a se manifesta 
un mic si restrins numar de li- 
berl-cugetatorl. 

Sosip ft plecafi. — In cursul 
anului 1897 au sosit la diferitele 
hotelur! din Bucuresti 29386 
pasagerl, din car! 4161 din strai- 
natate, restul din {ara. 

S'au eliberat in acelas! an 
5281 de paspoarte lapolifia ca- 
pitalei. 

Dupa protecfiunL — Din nu- 
marul total au fost dupa statistica 
din 1889 (la recensamintul din 
1 894 nu s'a notat in detaliu po- 
pula^iunea bucuresteana), supus! 
urmatoarelor na$ionalita{! : 

Austro-Ungaria, 21 163; Ger- 
mania, 3068 ; Turcia(Macedonen! 
si AlbanezT), 2251 ; Grecia, 1839; 
Franca, 667 \ Italia, 593; Rusia, 
579; Bulgaria, 511 ; Elvefia, 
287 ; Serbia, 245 ; Belgia, 78 ; 
Anglia, 67. 

Dupa statistica din 1878, se 
gaseau in Bucuresti familii de: 

EvreT, 6242; Ungurl, 4713; 
German! si AustriacI, 3236 ; 
Slav!, 2694 ; Greet, 882 ; Fran- 
cezl, 337 ; ItalienI 201 ; Turcf, 
66] EnglezT, 48. 

Natalitate §i mortalitate. — 
In anul 1896 s'aii nascut in 
Bucuresti 81 12 copii, din car! 
5845 ortodoxl, 6o4catolici, 327 
protestanp, 1330 mozaici; au 
fost 61 naster! gemene. 

Au murit in acest interval 
6665, din car! 5203 ortodoxl, 
561 catolicl, 221 protestan^I, 
638 izraeliflf; din ce! morp au 
fost 3685 barbafl si 2480 fem. 

Comparind natalitatea din Bu- 
curesti cu acea a oraselor mar! 
din Europa, vom avea la 1000 
locuitor! pe anul 1896: 

Varsovia, 41.7; Buda-Pesta, 
37.9 ; Leipzig, 36.7 ; Bucuresti, 
34.9 ; Petersburgul, 33.7 ; Viena, 
32.6; Londra, 30.6; Berlinul, 



Digitized by 



Google 



BUCURE^TI 



603 



BUCURE$TI 



27.4; Parisul, 24.6; Lyonul , 
19.4. 

Mortalitatea Bucure^tilor fa{a 
de aceea a ora§elor mart eu- 
ropene e la 1000 locuitorT, pe 
anul 1896: 

Lisabona, 33.0; Petersburgul, 
3 1 .0 ; Viena, 22.0 ; Bucure§ti 9 
28.7; Parisul, 20.0; Berlinul, 
18.0; Hamburgul, 17.0. 

Copi! nascup mor{! in 1896 
au fost de 453, din carl 258 
baep $i 195 fete. 

Mortalitatea dupd vrastd. — 
Trecind acum la etatea persoa- 
nelor decedate in curgerea anu- 
luT 1896, vedem ca au murit: 

De la na$tere pana la o luna 

baeflf 324, fete 252; de la o 

luna pana la 1 an bae^I 692, 

fete 621 ; de la 2 anl pana la 

5 an! baep 441, fete 446; de 

la 6 anl pana la 10 an! baejl 

104, fete 92 ; de la 1 1 an! pana la 

15 an! baefi 56, fete 67 ; totalul 

copiilor 161 7 baef! 91 1498 fete. 

De la 16-20 an! b. 125 f. 119 

» » 21-25 » » 188 » 114 

» » 26-30 » » 137 » 115 

» » 31-35 » » 145 » 95 

» » 36-40 » » 219 » 1 14 

> » 41-45 » » 196 » 77 
» » 46-50 » » 177 » 107 
» » 51-55 » » 149 » 97 

» > 56-60 » » 205 v 155 

> » 61-70 » » 259 » 212 
» » 7I-80 » » 173 » 165 

» » 81-90 » » 68 » 93 

» » 91-100 » » 19 » 15 

Peste 100 an! » » 6 » 4 

Vrasta necunosc. > 2 » — 

Total general 3685 » 2980 

A$a dar din totalul de 6665 

persoane decedate, copii! de la 

na§tere pana la 15 an! au dat 

un numar de 31 15 mor{!, ceea 

ce face 46,73 °/ la 100 de 

mor$!. 

Pentru a se inlatura pe cit 
posibil mortalitatea noilor nas- 
cu{! $i a veni in ajutorul popu- 
lafiunei sarace din capitals s'au 



infiin^at doua leagane (creches) 
$i anume: «Materna» $i «Eli- 
sabeta». 

Ultimit 17 ant. — In cursul 
anilor de la 1880 — 1896, s'au 
nascut in Bucure?ti 11 46 14 su- 
flete $i anume: 

Ortodox! .... 84231 

Catolic! 9557 

Protestan{! . . . 4450 

Armen! 103 

Lipoven! 3 

Mahomedan! . . 8 

Mozaic! 15893 

Necunoscup . . 269 
In acest interval au murit 
100445 $i anume : 

Ortodox! 79385 

Catolic! 8134 

Protestant .... 3067 

Armen! 144 

Lipoven! 3 

Mahomedan! ... 144 

Mozaici 8709 

Diver?! 859 

Populafia Bucure^tilor a cres- 
cut in urmatorul mod: 



1879 . . 


. 180635 


1880 . . 


18367s 


1881 . . 


186765 


1882 . . 


189907 


1883 . . 


193103 


1884 . . 


. 196353 


1885 . . 


199656 


1886 . . 


203015 


1887 . . 


20643 1 


1888 . . 


. 209905 


1889 . . 


213437 


I 890 . . 


217028 


1891 . . 


220580 


1892 . . 


224374 


1893 . . 


228170 


1894 .. . 


232009 


1895 . . 


235912 


1896 . . . 


239882 



Dupa calculele ftcute la di- 
recfia statistice! municipal e, po- 
pulafia ora^ului Bucure?ti se va 
indoi in 41 de an!, fara a so- 
coti imigrat'iunile de tot felul. 

Casatoril. — In cursul anu- 
lu! 1896 s'au cclebrat 1506 ca- 



satoril, adica 6.3 la 1000 lo- 
cuitori. Dupa religiune, casato- 
riile au fost : 

Ortodoxe ... 1101 
Catolice .... 122 
Protestante . . 56 

Mozaice .... 227 
Casatoriile, dupa etatc, din a- 
nul 1896 se impart: 
Ma! tiner! de 18 an! 1 
» » » 20 » 27 

» » » 25 » 287 

» » » 30 » 450 

» » » 35 » 392 

» » » 40 » I/O 

» » » 50 » 137 

» » » 60 » 35 

Peste 60 » 7 

Total 1506 
Casatori{! dupa instruc^iune: 
Barba$! cari ?thl carte 1278 
» » nu » » 228 

Feme! » $tiu carte 995 
» »nu» » 5 11 

In urmatoarele ora$e, la 1 000 
locuitor!, se fac casatori! : 
Bucure?ti ... 6.3 
Copenhaga. . . 8.3 

Berlin 9.7 

Paris 1 1.5 

Dresda 19.1 

DivorfurL— Divorfa^ in 1896 
au fost: 124 barbafi ?i 124 fe- 
me!, din car!: ortodox! 108 bar- 
ba{! $i 109 femei; mozaic! 13 
?i 13; catolic! 3 barbaf! ?i 1 
femee. 

Dupa felul ocupa^iune! au fost: 
Proprietarl de case ?i rentier!, 
7; proprietar! de mo?i!, 2; in- 
dustrial! sau fabrican^I (stapin!), 
5 ; lucrator! industrial!, 5 ; me- 
seria?! stapin!, 16; calfe, uce- 
nic! la meseria^!, 1 ; comcrc'ian^i 
(stapin!), 15; persoane in ser- 
viciu la comercian^!, 2 ; func^io- 
nari la stat, comuna, etc., 38 ; 
militar!, 5 ; profesiuni libere $i 
intelectuale, 9; servitor!, 3; al- 
tele, 4; necunoscute, 2 ; fara 
nic! o ocupafie, 10; muncitori! 
dc pamint n'au avut de inre- 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



696 



BUCURE§TI 



gistrat nic! un divor$ in anul 
1896. 

Cauzele deceselor. — Cauzele 
deceselor in 1 896 ni se prezin- 
tS in urmStorul mod : 
Boale infec^ioase . . . 

» ale sistemul. nerv. 

» » apar, 



1650 
772 

1252 
3Si 
913 
202 



resp. 

» » » circul. 

» » digestiv 

» » genit. urin. 

De accidente $i moarte vio- 
lenta 158. 

Tuberculosa. — Din toate boa- 
lele tuberculoza sub toate for- 
mele sale este una din boalele 
car! dS o mortalitate foarte mare 
in capitala Rominiei. Aproape 
a S-a parte din numarul total 
al deceselor pe fie-care an se 
datore$te aceste! boale contagi- 
oase ?i infec^ioase. 

Numarul deceselor cauzate de 
aceasta boalS groaznica in anul 
1896 a fost de 1100, iar com- 
parativ cu cine! an! anterior! 
ni se infa$o?eaza in urmatorul 
mod: 



ioyi 

1 892 . . 


""0 
. . 9IO 


1893 • • 


. • 832 


1894 . . 


. . 865 


I8 95 . . 


• 959 


I896 . . 


. IIOO 



Procentul mortality gene- 
rale de tuberculoza pentru a- 
nul 1896 a fost dec! de i8°/o 
din numarul total al deceselor, 
iar mortalitatea la I OOO locui- 
torl de tuberculoza a fost de 
4. 13%. Mortalitatea de tuber- 
culoza s'a manifestat ast-fel in 
anul 1896 in cele 5 color! ale 
ora?ului : 



Ro?u . . . 


. 80 


Galben . . 


. 292 


Negru. . . 


. 221 


Albastru . 


. 196 


Verde . . 


• 3ii 


In total. . 


IIOO 



Dupa cit se vede mortalitatea 
de tuberculoza se mare^te in 



capitals intr'un mod de$i lent, 
dar totu$! foarte simfitor. 

VrSsta la care tuberculoza 
ucide un mal mare numar de 
victime pentru capitala este de 
la 10 am pan& la 40. 

Pe profesiuni, mortalitatea de 
tuberculoz£ se imparte in anul 
1 896 in urmatorul mod : aren- 
da$T, 2 ; barbier!, 7 ; cizmari, 24 ; 
cojocarT, 4; croitorT, croitorese, 
137; comercian^!, 73 ; dulgher!, 
timplar!, tapper!, 39; farmaci^ti, 
2; farS profesie, 361; funcjio- 
narl, 60; legator! de cSr{!, 2 ; 
pantofar!, 7; macelar!, 8; me- 
canicl, fterar!, 1 5 ; muncitor! cu 
miinile, 171; militarl, 22; lucra- 
torl la regia tutunurilor, 10; lu- 
cr&tor! la fabrica de chibrituri, 
2; pensionar!, 5; precupefl, 10; 
profesiuni libere, 8; profesorl, 
10; rentier!, 6; salahor! de zi- 
dar!, 4; samsari, 4; $colarI, 19; 
servitor!, 50 ; spalStorese, 7 ; 
tinichigii, 7; zidar!, 9; zugravi, 7. 

Casele. — Acum 100 de ant. — 
In Bucure?ti, palaturile Dom- 
ne$tf, manSstirile ?i casele boe- 
re$t!, s'au prefclcut in cenu$e 
$i in ruina, de cite tre! ?i pa- 
tru or! pe secol, fara sa lase 
macar urme de existen^a $i de 
marimea lor. 

Unde se ma! pomene?te as- 
tS-z! de palatul CurLea- Veche, 
de casele Vistierulu! Dan, de ale 
VSc&re?tilor, de ale Dude^tilor, 
de palatul Domnesc din dealul 
Spire!, care, §ase an! dup& ter- 
minarea Jul, era prefacut intr'o 
mareafa ruina, luind apo! numele 
de Curtea-ArsS. 

Pc linia meridionals aora$ulu!, 
printre pom! $i printre turle, 
erau hanurile cele marl: $er- 
ban-Voda, Constantin-VodS, sf. 
Gheorghe, etc., curfl mar! pa- 
trate cu ziduri inalte $i tar! de 
jur imprejur; cu porpf groase 
de stejar capture cu fier, le- 
gate in piroane, ?ine $i lan^ur!. 



In mijlocul cur^ii, biserica oco- 
lita de case tar! de zid, com- 
partimente unele linga altele, 
cu u?! de fier, cu oda!, toate cu 
ferestrele §i cu u$ile pe un prid- 
vor, care ocolea hanul dintr'un 
capat pSna in altul. 

Intr'acele zidur! se refugiau 
cre?tini!, intr'acele pivni^e ?i 
bolte i$! inchideau giuvaerurile, 
^alurile, argintaria $i bani! in 
timp de razmeri^L, de bajenie, 
de foe ?i sabie. Locuitori! Bu- 
cure^tilor gaseau scapare pen- 
tru e! $i averile lor la picioa- 
rele altarulu! ?i la taria zidu- 
rilor. 

Casele boerilor celor mar! e- 
rati cele ma! multe aproape de 
malul girlel. Incepind din susul 
Dimbovife! era casa lu! PanS 
Filipescu, ma! la vale venea c£- 
minul Cantacuzine?tilor pana la 
casele Colfesculul, pe ruinele 
cSror s'a ridicat ma! in urma 
casa logofatulu! Dinicu Golescu, 
palatul regal de az!. Tot pe mu- 
chia dealulu!, pe apa la vale, 
erati casele lu! Constantin Cre- 
{ulescu, ma! in jos casele ba- 
nulu! Scarlat Ghica din Gorgan. 
Peste girlS, in dreptul ZlStarulu!, 
unde este prefectura de Ilfov, 
era casa banulu! Dumitru Ghica 
$i din jos de Sfintu loan era 
casa Vac&resculu!, chiar in lo- 
cul unde este casa Baronulu! 
Belu ?i mergea pSnS in zidul 
biserice! MSgureanu. 

Dincolo de sflntul Spiridon 
era casa lu! Manolache Brinco- 
veanu ?i peste girla, pe malul 
drept, casa Dudesculu!. Ma! jos, 
sub dealul Mitropolie!, venea 
casa lu! Nicolae Brincoveanul, al 
careia cuprins se intindea pe sub 
poalele dealulu! pSnS in zidurile 
sfinte! Ecaterine §i ale BSlacea- 
nulu!. 

Aci s'au succedat oaspe^f de 
toate marimile §i de toate nea- 
murile. Aceasta casS a fost de 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



697 



BUCURE$TI 



zece orT, una dupa alta, palat, 
cazarma, spital si ruina, de zece 
or! zidita si rezidita, pustiita, 
restaurata si parasita. A ad&- 
postit pe Caragea cind a ars 
palatul Domnesc din dealul Spi- 
re! ; acolo a descalecat Domnul 
Tudor, cind a intrat cu pan- 
durii in Bucuresti. 

A fost resedin{a ortalel tur 
cestT in timpul lul Kehaia-Bey 
si luT Pasvantoglu. Prefacuta din 
ruina, si transformata de Voda 
Bibescu in palat domnesc, a ser- 
vit de cuartier lul Omer-Pasa, ge- 
neralilor rust si nem^T, solda^ilor 
si bolnavilor a tot felul de ostirT. 

La stinga, spre rasarit, in par- 
tea tirguluT, prin prejurul CotyeT, 
erau casele BarcanesculuT (ve- 
chia Posta), ale CandesculuT, ale 
Cimpineanulul (Eforia Spitalelor 
Civile de azi), ale luT Racovi^a 
si ale Baleanuiul (Casa Gobi). 

La stinga, pe Podul Mogosoa- 
iel, au fost casele Vacarestilor 
(azi casa Prager) ; casele Damari 
(Hotel de France); casele Mei- 
tani (Poltyia) ; locul Colfesculul 
(Palatul Regal); livedea Vacares- 
tilor (Atheneul romin). 

De la Casele Baleanulu! si ale 
BarcanesculuT se intindeau piv- 
niflf si gangurT suterane pan& la 
palatul de azi al Societa^eT de 
asigurare «Na$ionala» din str. 
DoamneT. Aceste suterane mer- 
geati pana la Curtea Vechie si 
serveati de ascunzatorT in vre- 
murile trecute. 

La Biserica Oltenilor se is- 
pravea orasul si incepea o pa- 
dure deasa. 

Casele boerestT, acum ioo de 
ani, erati de zidurl tart ca de ce- 
tate, In cite patru si $ase ca- 
ramizf, cu odaT multe si man, 
cu pivni^e adinct si boltitc, cu 
invelitoarea de sindrila si inal- 
t£ aproape de dot metri cit 
casa, ca s£ nu {ie zapada $i sa 
se poata scurge apa mat lesne. 



Curtea caselor era inconju- 
rat& de zid bolovanit, inalt si j 
gros, poarta cu bolta, cu usl de 
stejar ferecate, cu foisor d'asu- 
pra, unde pazea ziua si noaptea 
Arnau^ii. 

Fie-care casa mare avea bi- 
serica in cur^e sau in corpul 
easel, la uu coif. Familia Du- 
desculul era pe acea vreme cea 
mal bogata din fara. Coprinsul 
lor in Bucuresti incepea de lin- 
ga sfin^it Apostoll si mergea 
pana in podul Calicilor, aproape 
de Antim; cuprindea mal tot 
spajiul dintre girla si dealul Spi- 
re!. Azi nu se mal gase$te nicl 
cea mat mica urma din acea ma- 
rire, nicl in zidurl, nicl in picior 
de om. Cu vornicul Nicolae Dj- 
descu, nepot al lul Antioh Can- 
temir si unchiti despre mama 
poetulul Iancu Vacarescu, s'a 
stins si numele si colosala a- 
vere a Dudestilor. 

Au fost inginerT $i arhitecjT: 
in 1832 Hartel «Arhitectonul»; 
«Capitan de ingineri* Blarem- 
berg, insarcinat cu facerea de 
case, caldarim, sosele si indrep- 
tare de uli^T; in 1843 inginerii 
Moritz von Ott si Vilacros. A- 
cesta din urma a zidit vechiul 
ospel comunal, de pe piafa Sf. 
Anton, care a ars deja de multa 
vreme. Spre memorie publicam 
aci textul pietrel comemorative 
ce s'a pus la fundafia ospelulul 
comunal : 

Alexandra Dimttrie Ghica Vocvod | 
Intra prea fericitcle sale zilc | S'a cla- 
dit aceasta Casa a orasulut | Dupa pla- 
nul arhitectonuluT sail | Xavic Vilacros | 
De mesterul Andrei Stamate | Prin o- 
slrdia Presidentulul Sfatulut Orasanesc | 
I)-luT paharnic si cavalera | Coroite Scar- 
lat Roset I si a madularilor acestuT sfat | 
D-lor Scrdar Pirvu Asan | Boeralui de 
ncam Teodor Ualabun | Negu^atoruluT 
loan Iliad | $i SecretaraluT accstut Sfat | 
D-lut Pitarului Constantin PencovicT | 
In pia^a Grigore Ghica Voevod | La a- 
nul 1842 Scptembrie 6 | Uucurcsti | 

Casele de azi, — Casele din 



Bucuresti, cele din strsdele cen- 
trale, sunt in maioritate case 
noua; ele sunt construite de 
zid de caramida; ornamenta- 
{ia fajadelor nu lasa de do- 
rit, iar stilul constructor este 
diferit; gasim de toate felurile, 
mal cu seama insa: cele mau- 
re§tt, rococo, renastere, roman, 
elvejian ; in timpul din urma s'a 
inceput a se amesteca in arhi- 
tectura si motive na^ionale ro- 
mine. 

Construc^ia caselor in Bucu- 
resti a luat in ultimil anl pro- 
por^ii mart, mal cu seama ca 
si Creditul Urban face posibil si 
celor cu capitalurl mid a-si a- 
vea casele lor. Nu mal departe 
de cit in ultimiT dot an! s'a ce- 
rut autoriza^ii de la pri marie 
pentru construc^ia a 10,000 de 
case noua. 

Mat toate locurile virane de 
pe bulevarde se umplu de case. 

Casele din mahalale sunt micT, 
mai vechi sad mal noua, fie- 
care cu cite o curte intinsa si 
gradina. Incet-incet patrunde si 
la mahala dorin^a de construc- 
^il noua. 

Cu cit mergem in spre par- 
ole excentrice, casele se raresc 
si cele in fiin^L sunt case — maT 
mult bordee — in felul caselor 
de la {ar&. 

In ce priveste scumpetea chi- 
riilor, aceasta se datoreste, nu 
unei rente exagerate a proprie- 
tor cladite, ci modului, placut 
de sigur, dar pu^in economic, 
de a dispune locuinfa. In ge- 
neral se voeste ca ea sa aiba 
o curte si, de se poate, o gra- 
dina proprie; s& fie degajata 
de orl-ce alta cladire vecina si 
ca ornamenta^iunea, in exces pe 
din afara, sa fie bogata in in- 
terior. Toate aceste exigence 
scumpesc costul cladire! si chel- 
tuiala intrefinerel, si, prin ur- 
mare, si chiria, mat cu seama 



60620. Ifaiele JHcfianar lieograflc* 



88 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



693 



BUCURESTI 



dac& locuin^a ast - fel dispusa 
se reduce la un apartament de 
3 — 4 camere. 

Dac& clasa popula^iunit care 
plateste 800 — 1500 lei chirie pe 
an, rar poate avea la Bucuresti, 
pentru o asemenea chirie, o lo- 
cuintci de 3 — 4 camere igie'nice 
si incapatoare ; micii comercian- 
\X, meseriasl si mal cu seama lu- 
cratoril au de regula rele si 
strimte locuin^e pentru 3 — 400 
lei chirie. 

Numarul caselor. — In cele 
807 strade recensate s'au con- 
statat 31067 case, sau corpunf 
de edificil locuibile, din carl 
26256 cu partere, 922 cu sub- 
sol, 3.353 cu un cat, 464 cu 
doua caturi, 65 cu mai multe 
caturi ; cele cu un cat, bine In- 
dies, sunt edificil cu partere si 
un cat d'asupra. 

Coraparindcifrele recensamin- 
tulul caselor din anul 1897 cu 
rezultatele recensamintelor an- 
terioare, vom vedea ca: 

In anul 1 840 erau 1 2000 case ; 
in anul 1859 case cu veniterau 
i4i2o;in 1876 proprieta^i su- 
puse la fonciera 12968; in 1878 
case 20323. 

La anul 1878 casele recen- 
sate se lmpSr^eau in: case cu 
parter, 18641 ; case cu 2 caturl, 
1616; casecu 3 caturl, 60; case 
cu 4 caturl, 5 ; case cu 5 caturl, 
1 (Hotel Fieski) ; case cu locu- 
in$a sub pamint (bordee), 6973. 

Asa dar vedem ca\ de la 1878 
si pana la 1 896, capitala a cis- 
tigat peste 1 0000 de construc- 
{iuni si a pierdut un numar con- 
siderabil de locuinfe neigienice, 
precum sunt cele sub pamint. 

Din cele 31067 de case, sunt 
ocupate de: autoritajl, cladiri 
publice si institute de cultura, 
294; case de banc5, 40; mar- 
chidanil si fterSrii, 85 ; manu- 
facture, 264 ; giuvaergeril, 63 ; 
croitoriT, hainuril, 206; farmacil 



si drogheriT, 44; magazine de 
inca1$aminte si ateliere, 220; 
magazine dp mobile, 23 ; cafe- 
nele, cofetarii, 109; restaurante, 
133; circiuml, 1 8 17; berarif, 32; 
tipografif-litografiT, 27; fotografii, 
9; brutariT, 90; macelSril fara. ha- 
le, yy^] magazii de lemne, 121; di- 
ferite magazii, 2474; floraril, 13; 
fabricl, uzine, 87; hoteluri (fara 
hanuri), 27; librartf, 16. Restul 
sunt case de locuit. 

In anul 1896 s'au ridicat ur- 
matoarele cl&diri in capitals : 
case cu 1 cat, 1154; cu 2 ca- 
turl, 242; cu 3 caturl, 32; cu 
4 caturl, 10; grajdurl, 41 ; ma- 
gazii, 65. 

Mifcarea imobilelor. — In a- 
nul 1896, 1519 Romtni si 284 
str&inT au vindut proprieta^ile 
lor ; printre cumparStori au fost 
1468 RominT si 332 strain!. 

Ipotecile contractate in 1896 
s'au urcat la suma de 26 1 44208 1. 

Imobilele vindute s'aO urcat 
la suma de 14708884 let. 

Statul posed& in Bucuresti 21 
case de locuit, 36 pravalii si 7 
locurl virane, carl aduc un venit 
de 150000 lei anual. 

Pavagiul.— IstoricuL— Calatorii 
strain! ci^I au vizitat in diferite 
timpurl capitala noastra, impri- 
mindu-sl impresiunile de calSto- 
rie, precum si datele ce le po- 
sedSm in aceastS privin^ci, ne 
spun c5 in Bucuresti nu exista 
acum dou& secole nicl un fel de 
pavagiQ. Mal tirziu insa, po- 
dul Mogosoaiei, podul Calicilor, 
podul Beilicului, podul Tirgulul- 
de-Afara, ne aduc aminte de un 
fel de pardosire. Acesta consista 
in birne de lemn, a c3ror lun- 
gime era cit largimea stradelor 
respective. Aceste birne erau 
puse transversal in tot lungul 
stradel si fixate prin scoabe de 
fter. De aci dateaza numirea de 
pod, data stradelor asternute 
cu acest sistem. 



E adevarat c^ acest sistem de 
pardosire, data din nair.te de 
i8o6c&ci Dionisie Eclesiarhul(in 
«Tezaurul de monumente istori- 
ce») vorbind despre focul care in 
acest an a consumat 5 — 600 case, 
zice ca Vod& -Cons tan tin- Ipsi- 
lante a dat in urma focului, mare 
ajutor orasenilor, inlesnindu-i la 
facerea caselor celor arse si po- 
runcise s& se faca casele drept 
la rind, sa iasi uli^ele drepte nu 
suvaite si casele una mai afarS si 
alta mai inauntru ca mai inainte, 
de astupa una pe alta, si s'au 
ftcut pana la un an mai frumos 
orasul tirgulul cu uli^e drepte 
si Maria sa a facut toate po- 
durile ce arsese si cele ce erau 
vechl si putrede le-au prefacut*. 

Prin 1 8 1 5 , zice loan Ghica in 
«Scrisorile» salecitre Alexandri, 
«unde se pomenea trotuar sau 
bulevard pe acel timp». 

Prin anul 1825 aceste podurl 
de lemn mai existau inca ; erau 
aruncate pe rigole si erau pline 
de noroiu. 

Abia prin anul 1828, sub Vo- 
dS-Grigore Ghica, stradele Bu- 
curestiului au inceput sa se pa- 
veze in mod sistematic cu pia- 
tra. Pavagiul se numea caldarim. 
Profesorul francez Bechamps , 
care a fost pe acele vremurl in 
Bucuresti, intr'un articol («Re- 
vista Noua», anul VII, No. 3), 
publica, sub titlul «Suvenire per- 
sonale», date importante despre 
Bucuresti. 

In urma punerel in aplicare 
a Regulamentulul Organic s'a in- 
ceput pavarea Bucurestilor cu 
bolovani de riu, de la centru 
spre periferie. 

In anul 1842, un oare-care 
Voina Ianos sl-a adus din strai- 
n&tate o masinS de batut taracl 
cu care se servea la facerea po- 
dului pe stradele Bucurestilor. 

In anul 1864—65, sub Cuza- 
Voda, s'a dat in intreprindere 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



699 



BUCURESTI 



facerea de pavagil pe toata intin- 
derea Podulul Mogo$oaiei, pana 
la bariera Kiselef, cu piatra cu- 
bica, faclndu-se $i cele dintiiu 
trotuare. 

De atuncT au continuat lu 
crarile de pavare sub diferitele 
administra$iunl comunale. 

Dupa recensamintul cailor de 
comunicafie, facut in anul 1878, 
adica acum 18 aril, suprafa^a 
totala a stradelor de 2515830 
m. p. se impar^ea din punctul 
de vedere al felului pavagiulul 
dupa urmatorul mod : 

108141,00 m. p. suprafa^a pa- 
vata sistematic; 1398462,00 m. 
p. suprafa^a pavata cu bolovani ; 
302004,00 m. p. suprafa^a pa- 
vata $oseluita; 712203,00 m. p. 
suprafafa nepavata. 

Laaceasta data Bucure^ti aveau 
636 cat de comunica^ie, anume : 
27 cal, 548 strade, 56 stradele, 
3 pasagii, 2 intrarl, in plus 40 
de infundaturi, avind toate o 
lungime de 231 kil. $i pavate 
nicl pe jumatate. 

Situafia actuald. — Y&Vk situa- 
{ia pavagiilor la finele anulul 

1897: 

Bordure de trotuare, 247436.61 
m. 1. ; trotuare de bolovani, 
240537,45 m. p. ; trotuare de les- 
pezi, 30035.20 m. p. ; trotuare 
de bazalt, 490547.26 m. p. ; 
trotuare de asfalt, 47975.00 m. 
p. ; trotuare cu nisip, 26780.00 
m. p. ; ^oseluirl cu macadam, 
651923.00 m ' P'l pavagil cu bo- 
lovanT, 1454620.52 m. p.; pa- 
vagi! cu piatra cioplita diversa, 
1 16594.61 m. p.; pavagil cu piatra 
cioplita Turcoaia, 189656.00 m. 
p.; pavagil cu piatra cioplita 
Quenast, 134352.00; pavagil cu 
bazalt, 10221.60 m. p.; pavagiT 
cu lemn, 2803.06 m. p. 

La finele anulul 1898, toata 
Calea Victoriei, de la Episcopie, 
pana la cheiul Dimbovifa, a in- 
ceput a se pava cu lemn. 



Costul pavarel. — PavareaBu- 
cure?tilor a costat comunel, in 
ultimele tret decenil, peste 29 de 
milioane lei $i cu toate acestea, 
la finele anulul 1896, din 1000 
de strade, cite sunt in Bucu- 
re^ti se mat gaseau 39 strade 
nepavate de loc $i 56 strade cu 
pavagil de bolovani, foarte in- 
comode pentru circulafiune. Cau- 
za acestel inferioritap este mica 
important ce aQ la Bucure^ti 
alocafiunile pentru pavagil. Pe 
cind la Paris se cheltue§te cu 
caile de comunica^iune cite lei 
8.87 pe an $i cap din popu- 
lafiune, la Viena lei 7.1 1, la 
Buda-Pesta lei 4.06, la Bucu- 
re$ti nu cheltuim de cit 3.83, 
pe aceste unita^I. Daca la infe- 
rioritatea comparative a chel* 
tuelilor se mal adauga $i faptul 
special Bucure§tilor, a unel ex- 
cesive desvoltari de lungiml de 
strade, in raport cu populafiu- 
nea, se va vedea u$or pentru 
ce pardosirea cailor noastre 
de comunica^iune este inferioanl 
de cit in alte ora$e din Europa. 

Iluminatul. — In trecut. — A- 
cum o suta de anl $i chiar la 
inceputul secolulul nostru, de 
altminterl ca in restul Europel, 
stradele Bucure^tilor erati total- 
mente lipsite de lumina; de fe- 
linare nicl nu se pomenea ; in- 
data ce s'a facut noaptea, o ta- 
cere adinca se intindea asupra 
Bucure^tilor. NimenI nu umbla 
noaptea. Rar pe podurile cele 
marl ale Mogo?oaieI, Calicilor, 
TirguluI-de-Afara $i Beiliculul $i 
prin uli^ele boere^tl, ca maha- 
laua Arhimandritulul (S-{iI A- 
postoll) $i mahalaua Golesculul 
(sub Mitropolie), rar se vedea 
e§ind din curdle Dude§tilor, Go- 
le^tilor, Brincovenilor, Falcoie- 
nilor, Obedenilor, Grecenilor, 
cite o butca, saQ calea$ca, pre- 
cedata de dol f iganl, cu masa- 
lale. Prin cele-1'alte mahalale nu 



se auzea in intunericul adinc de 
cit strigatele: «cine-I acolo?» ale 
strajarilor sau raspintia?ilor, iar 
in vremuri de primejdie, de be- 
jenie, de ciuma §i razboiu, stri- 
gatele patrulelor, ale caraulelor 
formate din mahalagil, carl cite 
10 — 15 cutreerau mahalaua. 

Incet-incet a inceput a se ilu- 
mina $i in Bucuresti stradele; 
mal JntiiCi cu luminarl de seu 
din distant in distanfa ; apol 
fura introduse lampile cu unt- 
de-lemn, uleiu de rapi{a. Din 
ordinul Vorniciel, in 1830, s*au 
a^ezat felinare in mal multe stra- 
de. Se ardea unt-de-lemn ; in 
total erau 955 de felinare, chel- 
tuind Casa Maghistratulul cu ilu- 
minatul ora^ulul 1 9988 1 lei vechl 
$i 20 parale. Mal tirziu uleiul a 
fost inlocuit cu petroleul $i in 
1 87 1 a fost introdus gazul aeri- 
form. 

Iluminatul de ^^. — Ilumina- 
tul actual al ora?ulu! nu sta in 
raport cu suma ce se cheltue^te; 
Bucuresti e departe deafi bine 
iluminat, iar cauza acestel infe- 
riorita^I consta, in prima mina, 
in intindere exagerata a ora?u- 
lul, in scumpetea gazulul ?i apoi 
in starea inferioara a materialului 
de lampl cu care se face ilu- 
minatul parjilor excentrice. Ilu- 
minatul public se efectueazS in 
Bucuresti prin gaz aerian, elec- 
tricitate, uleiu mineral dens $i 
petroleu. Cu gaz aeriform se 
ilumineaza centrul ora^ulut. El a 
fost introdus in anul 1871 de o 
societate belgiana care a otyinut 
concesiunea iluminaret, pe care 
o exercita $i azi inca. Cu petro- 
leQ ^i uleiu mineral dens se ilu- 
mineaza parole excentrice, iar 
cu [electricitate bulevardele de la 
Cotroceni, pana la bulevardele 
Ferdinand ?i Protopopescu-Pake; 
noul bulevard al Col^el, ^oseaua 
Kiselef, Ci$megiul, Uzina hidrau- 
lica, Abatoriul, Teatrul National, 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



TOO 



BUCUKE^TI 



Palatul Regal, Spitaiul Collet; 
cite-va fabric!, ateliere §i case 
particulare, teatre, bal, pasagil. 
O companie germana de elec- 
tricitate a otyinut concesiunea 
iluminarel a citor-va par^i cen- 
trale a ora^ulul, fie-care pe in- 
tinderea unel raze de 150 m. 

Se mai lumineaza, dar pu^in 
de tot, cu acetylena $i cu lamp! 
de alcool. 

La sfir^itul anulul 1897, si- 
tuafia iluminatulul capitalei a 
fost ast-fel repar^ita: 

a) Cu gaz aerian. Lanterne 
patrate de arama pe zid 1059; 
lanterne cu console pe stilp, 
2032; lanterne rotunde de a- 
rama pe candelabru, 701 ; lan- 
terne patrate pe grilagiu, 28; 
lanterne rotunde pe grilagiu, 
119; candelabre cu mai multe 
lanterne, 42 ; candelabre cu 
o singura lanterna cu mai multe 
becurl, 32 ; lanterne suspen- 
date, 7 ; globurl pe brafe, 9 ; be- 
curl la pisuare, 19; becurl la 
ceasoarnice, 6. 

Pentru imbunatatfrea ilumina- 
tulul prin gaz a stradelor cen- 
trale s'a dispus a se aplica pe 
celemal multe lamp! becul Auer, 
la altele reflectorul parabolic. 

b) Cu petroleil. Lanterne pa- 
trate de arama, cu console pe 
stilp, 25; lanterne rotunde de 
arama pe candelabru, 1 ; lan- 
terne model 1897 pe stilp, 249; 
lanterne de fter model nou pe 
stilp, 97 s ; glob 1846 cu con- 
sola: pe stilpt, 1 8 10, pe ziduri, 
37, pe arborl, 5 ; lanterne pa- 
trate de fter, cu console pe stilpi, 
4 ; pe zidurT, 1 10. 

c) Cu uleiU mineral dens. Lan- 
terne bronzate, cu console pe 
stilp, 467 ; pe zid, 1. 

d) Cu electricitate. Lampe cu 
arc voltaic de 10 Amp&re pe 
bulevardul Carol $i Elisabeta, 66\ 
pe $oseaua Mogo§oaia, 32 ; in 
Ci^megiu, 20 ; pe bulevardul 



Coljea, 28 ; la Uzina Idraulica, 
6; la AbatoriQ, 4; lampe incan- 
descente de 10 luminl la Aba- 
toriti, 140; la Uzina idraulica, 40. 

Recapitulind, gasim cam 1897 
au ars lampe: 

Cu gaz aeriform, 4055; cu 
petroleu, 3216; cu uleiu mine- 
ral dens, 468; cu electricitate, 
336; in total: 8075 lampe. 

Costul iluminatulul. — Canti- 
tatea de gaz consumata in anul 
1 896 pentru iluminatul ora^ulul 
a fost de 183949 metri cubl ; 
cantitatea de petrol consumata 
a fost de 297931 kilogr. Lun- 
gimea re^elel de tuburl, care 
pleaca de la uzina de la Filaret 
$i lumineaza stradele, gradinile ?i 
piefele, trece peste 150 kil. 

Pentru comuna, costul ilumi- 
natului este ast-fel repartizat: 

Gaz aerian, 434634 lei, din 
carl in lamp! cu becul Auer, 
4316 lei; cu uleiu mineral dens, 
36040; cu petrol, 162191 lei; 
cu electricitate, 34000 lei; in 
total lei 665,865. 

Alimentarea cu ap$ a Bucuref 
tilor. — Indicafiunile cele mat 
vec/il. — Cea mai vechie indica- 
{iune despre modul alimentarel 
ora^ului cu apa, o gasim in Del 
Chiaro. 

La 1 7 10, Del Chiaro, care a 
stat multa vreme la Curtea lul 
Constant! n-Voda- Brincoveanul, 
ne spune ca fintinl in timpul 
lul n'au fost in Bucure?ti; nu- 
marul pu^urilor era mic, dar ca 
«le acque de la Dimbovitza sono 
leggiere e salubrb : apele Dim- 
bovi^el sunt u^oare $i sanatoase. 
Bucure$tenil, intr'adevar, se 
mutyumeau in sec. al XVIII-lea cu 
apa Dimbovi^el, batuta poate $i 
atuncl cu piatra acra; daca nu 
s'ar fi mul^umit, ar fi facut cis- 
mele cu apa adusa de departe, 
cum au facut-o in secolul ur- 
mator. 

$tiin{a «curgerel ?i scurgerei 



apelor* cum se zicea acum o 
suta de anl la Bucure?ti, cu alte 
cuvinte capta^iunea apelor din 
izvor $i aducerea lor pe tuburl 
la marl departarl, se cuno^tea 
foarte bine in sec. al XVII-lea. 
Brincoveanul, ne spune pineal, 
aduse Foc^anenilor apa pe sco- 
curi, de la o departare de doua 
ceasurl cale pana in Foc^ani. 

In sec. al XVIII-lea insa, face- 
rea de ci?mele preocupa pe mutyl 
din Beil fanario^f. 

Se cunoa^te hrisovul din 1 
Octombrie 1779 al lul Alexan- 
dra Voda-Ipsilante, care ne spu- 
ne ca, pe vremurl «zlotoase>, apa 
Dimbovi^el venind foarte tur- 
bure §i cu multe necura^enil, 
Domnul a hotarit sa aduca apa 
de izvor, «de departe $i cu multa 
cheltuiala*. Ipsilante face deel 
doua ci?mele: una in uli^a Bo- 
iangiilor $i alta linga Manastirea 
Sarindarulul. 

Dumitru Suilgi-Ba^a, un fel 
de mare Ci?migiti, este insar- 
cinat cu supraveghiarea curge- 
rel $i scurgerei apelor. Au fost 
?i alp Ci?migil $i paznicl al 
Ci^melelor. Mai top steteau in 
mahalaua Stejarului, unde in tim- 
pul lul Brincoveanu se afla $i- 
potul-Fintinelor. 

Domnil fanariop at secolului 
XVIII-lea, ?I-au adus apa de fin- 
tina pentru baut in foale $i in 
sacale, unil de la Pantelimon, 
atyil de la Filaret. 

De ci?mele insa se foloseau 
mult Bucure^tenil. De aceea pen- 
tru folosul Ob^tiei, dupa Ale- 
xandru-Voda-Ipsilante, Mihaiu- 
Voda-^utu, prin car tea sa din 
3 Noembrie 1784, intare^te $i 
complecta hotaririle lul Ipsilante. 
Mai tirziu Nicolae-Voda-Mavro- 
gheni da, pentru intrepnerea ci$- 
melelor cu apa de la Cre{ule$ti, 
Crevedia ?i Giule^ti, veniturile 
vinzarii oeritului, dijmaritului ?i 
vinariciulul, mai adaugind $i 15 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



701 



BUCURE?TI 



scutelnicl. El numea aceasta: 
facerea case! ci?melelor. 

Uli^ele din Tirgul-din-Nauntru 
$i Podul-Mogo$oaieI ati ci^mele 
pe carl le folosesc cu multi pla- 
cere. Bucure$tenil de prin alte 
mahalale rivnesc la din§'ri $i, dupi 
multe stiruin$e, eel din Bati?tea, 
cei din Rizvan $i cef de la Bi- 
serica-cu-Sfinp ati otyinut $i el 
ci$mele. 

Reaua scurgere a apelor da 
na$tere la multe procese in fa$a 
Divanulul. Se ftceau a?a numite 
lagumuri sau case de ape, de 
unde, apoT, pe sub podurile de 
lemn ale ulifelor, prin $an{ul 
de la mijloc, li se da drumul 
si curgi de vale la Dimbo- 
vi^a. 

Lucrati la curgerea $i scur- 
gerea apelor, la facerea ?i cura 
{irea ^an^urilor, vinovajil, adici 
pu?ciria$il, sub direc^iunea ci$- 
migiilor $i suilgiilor, carl se pri- 
cepeau si misoare cantitatea de 
api ce se consuma in Bucure$ti, 
precum $i misurile de api cu 
care se va inavu^i ora$ul «daci, 
pe lingi apele de la Cre{ule$ti 
$i Giule$ti, se vor mat aduce^i 
apele de la Crevedia». 

Din cind in cind se mat des- 
copere §i cite o ci?mea noui, 
adici un izvor de api buni de 
biut. A?a buni-oari, in timpul 
epidemiei de la sfir^itul seco- 
lulul al XVIII-lea, Curtea lul 
Moruzzi retrigindu-se la Cotro- 
ceni, Beizadelele Dumitru, Ni- 
colae $i Gheorghe, feciorii Be- 
iulul, ftceau plimbirl prin pi- 
durea MinistiriT. Intr'o zi, el 
gisiri o ci^mea cu api foarte 
buni. Domnul se bucuri mult, 
?i dete un hrisov ca si nemu- 
reasci acest noroc al luminatelor 
Beizadele $i porunci si fie nu- 
mit acel izvor, Ci^meaua-Beizade- 
lelor. Cu timpul, acest izvor de- 
veni un loc de petrecere pentru 
Bucure^teni. 



Apele Dimbovi^ei, apele ci§- 
melelor, ale girli^elor, ale lacu- 
rilor, ale pu^urilor $i ale finti- 
nelor, pe lingi cart se mal a- 
diugau $i apele ploilor, fecuseri, 
inci de la inceputul secolului al 
XVIII-lea pe Domni si se ingri- 
jeasci cit mal de aproape de 
hidraulica Bucure^tilor. 

In anul 1785, un oare-care 
Inghiulgi, propuse Sfatului po- 
lice! de Bucure?ti, si aduci prin 
burlane api de la Crevedia pini 
in marginea Bucure$tiloi , — pen- 
tru care cerea suma de 32772 
let vechT. 

In acest scop Mihail $u{u- 
Voevod tnviti pe boerl si sta- 
bileasci cit avea si dea fie-care 
breasli. 

De cind popula^iunea ora$u- 
lul se inmultise $i pe cit posi- 
bil intr'un ora$ deschis ca Bu- 
cure?ti, bunul traid crescuse, 
cestiunea «curgerel $i scurgerel* 
apelor deveni una din cele de ca 
petenie. Pentru intre^inerea ca- 
nalelor de sub podeala podului 
Mogo?oaiei, podului Tirgulul-de- 
Afari, podului Calicilor, podu- 
lui Beiliculul, in care canalurl 
se virsau toate apele de scur- 
gere ale uli^elor $i ale ulicioa- 
relor bucure^tene, pentru nive- 
lare, cotire, aducere, curifire, 
era un corp intreg de slujitorl, 
anume podarl. Organizaflf aproa- 
pe militire^te, comandaflf de Ma- 
rele Ci^migiu, care depindea de 
Spitar ?i de Agi, podarii, im- 
bricaflf intr'un fel de capoate 
galbene ?i cu topoare in miini, 
i$T aveaii locul hotirit in toate 
alaiurile domne^tl. 

In Ianuarie 1845, Domnitorul 
Gheorghe Bibescu porunce§te 
infiinfarea fintinelor in Bucure?ti. 

Proectul a fost intocmit de 
d. Marsillon, inginer, care pro- 
puse facerea fintinelor in doui 
chipurl: unul prin aducere de 
api din izvoare in citi^ime mir- 



giniti, numai la 1200000, oca 
in curs de 24 ceasuri ?i cu chel- 
tuiali pini la 81 160 galbenl,— 
?i altul prin luarea apei din riul 
DimbovtyeT, cu ma$ini cu foe in 
citijime de 300OCXX) oca in curs 
de 24 ceasuri $i cu cheltuiali 
de 41286 galbenl. 

Sfatul Administrate insi, in 
vederea sciderei cheltuelel, a 
dat precidere infiin^irel numai 
acelor fintlnl cu luarea apei din 
Dimbovi^i. 

Pentru preintimpinarea chel- 
tuelilor, s'a luat suma de 1 2468 
galbenl, care a rimas din cea 
hotiriti pentru ridicarea mo- 
numentului generalulul Kiselef, 
— $i pe care generalul a *afi- 
erosit-o la un lucru folositor lo- 
cuitorilor Bucure?tenl». 

Cu aceasti sumi s'a cumpi- 
rat din Paris doui ma$inl idrau- 
lice cu aburl, cu strecuritorile 
cele trebuincioase precum §i ur- 
loaele pentru toati intinderea 
uli^el Mogo^oaiel. 

In 1846, fintinele capital et ati 
fost inaugurate cu mare solem- 
nitate, cind $i Vodi Bibescu 
pronun^i un discurs. Cu aceasti 
ocaziune s'a bitut ?i o medalie 
comemorativi. 

In anul 1875, d. general Ma- 
nu, pe atuncl primar al capi- 
talel, insircini pe d. Guilloux 
cu studiul alimentirel cu api a 
Bucure^tilor. D. Guilloux gisi 
d i cuviin^i ci apa trebue luati 
din Dimbovi^a, dar insisti mult 
asupra punctulul de unde tre- 
bue luati apa. 

Pini in anul 1882, alimenta- 
rea cu api a Bucure?tilor se fi- 
cea in acela$I mod ca in trecut. 
Dimbovifa, pu^urile ^i fintinele 
erau veclnicele furnisoare a can- 
titifei necesare de api. Lucru- 
rile neputind insi merge mal de- 
parte tot ast-fel, s'a recurs la 
alhnentarea ora^ulul, tot cu api 
de Dimbovi^i, dar canalizindu- 



Digitized by 



Google 



BUCURE^TI 



702 



BUCURE$TI 



se acest riu in mod sistematic 
$i dupa un plan. 

Canalizarea Dimbovifet. — 
Sistemul prin care se alimentea- 
za actualmente ora$ul este: 

Se limpeze?te apa luata din 
Dimbqvi^a, prin decantarea el 
in tret marl basine sapate linga 
acest riu, la Arcuda, distant 
de 1 8 kil. in sus de Bucure?ti ; 
se strecoara apol prin filtre ori- 
zontale de nisip, a^ezate pu^in 
mai jos de basin ele de decan- 
tare $i, ast-fel filtrata, apa se 
lasa a curge cu panta naturala, 
printr'un conduct zidit, pana in 
rezervoriul subteran de pe pla- 
toul Cotrocenilor. Dintr'acest re- 
zervoriu, apa poate curge, prin- 
tr'o canalizafiune de fonta, in 
orl-ce punct al ora^ulul care 
s'ar gasi situat la un nivel in- 
ferior aceluia al rezervoriuluT de 
la Cotroceni. Spre a se putea 
alimenta $i parole ora^ulul cart 
sunt ma! sus ca Cotroceni, cum 
?i pentru a da ape! puterea d'a 
se ridica in caturile de sus ale I 
cladirilor, or! d'a {i$ni de la fat,a 
soluluT, apa din rezervoriul de 
la Cotroceni, inainte d'a se dis- 
tribui, se impinge cu presiune, 
prin pompele stabilimentulul i- 
dro - electric de la Grozave?ti, 
in refeaua de distribufiune din 
ora? $i intr'un rezervoriu inalt de 
compensa^iune, stabilit la Iancu. 

Cu acest sistem se voia a se 
filtra, aduce^i impar^i, in ora$, 
pana la 40000 m. c. apape zi, 
cit s'a socotit trebuincios con- 
suma$iunil. 

Acest sistem de alimentare 
cu apa e intocmit dupa proec- 
tele prezentate in 1882 de in- 
gineril elve^iani Culman $i Biir- 
kly-Ziegler. 

Cant i tat e a a pel. — Media a- 
nuala a cantita^ii de apa distri- 
buita pe zi in cursul anulul 1896 
a fost de 28800 m. c. Dintr'a- 
ceasta cantitate se apreciaza ca 



15000 m. c. pe zi au fost in- 
trebuin^ate pentru diversele ser- 
vicii municipale, iar restul de 
13800 m. c. s'ar fi distribuit 
pentru trebuin^ele locuitorilor. 

Costul lucrarilor pentru a- 
limentarea ora^ulul cu apa din 
Dimbovija se cifreaza in total, 
pana la finele an. 1896 ast-fel: 
basine de decantare ?i filtre, 
1456409 lei; apeduct, 1241211 | 
lei; rezervoriul de la Cotroceni, I 
497859 lei; stabilimentul idrau 
lie de la Grozave§ti, 839706 
let; canaliza^iunea de distribuire, 
3390714 lei; rezervoriul de la 
Iancu, 140000 lei; adica in total 
suma de let 7565901. 

Amortizat in timp de 40 an! 
cu un interes de 5 °/o, acest 
total de 7565901, reprezinta o 
cheltuiala de 441092 lei. Daca 
la acest amortisment adaugam 
$i cheltuelile de intrejinere, per- 
sonal $i material, in suma de 
lei 143680, rezulta ca alimen- 
tarea ora?uluI cu apa a costat 
in anul 1897 suma de lei 635592, 
suma care, repar^ita la cantitatea 
de apa distribuita in mediu pe 
an, ridica pre^ul metrului cub 
de apa distribuita la 5.5 banl. 

Distribufia apel. — La ince- 
putul anulul 1898, apa a fost 
distribuita in capitala prin o re- 
{ea de conducte in lungime de 
162684 m - De asemenea au 
fost: guri de apa, 899; fintini 
^nitoare, 22 ; basine ^nitoare, 
34 ?i coloane de apa, 21. 

Pufurl fi fintini. — Afara de 
apa Dimbovijel, cu care se ali- 
menteaza locuitorii din centrul 
capitalel, se mai scoate apa din 
13 10 pu{url, mai cu seama in 
mahalalele ora^ulul $i in par- 
ole excentrice ; a unora este 
buna de baut, a altora este sal- 
cie. Afara de aceste pujurl, se 
mai afla $i cite-va fintini cu apa 
foarte buna, dar in cantitate 
nesuficienta ; cele mai princi- 



pal fintini sunt cele de la: He- 
rastraQ, Azilul Elena Doamna, 
a Brincovenesel, cele de la Fi- 
laret, etc. 

Sistetne nona de alimentare. — 
Chiar de la inceput apele cap- 
tate de la Bicu pentru alimenta- 
rea ora?uluI n'ati dat satisfac^i- 
une a^teptarilor consumatorilor. 

In regiunea Dimbovi^el unde 
s'a hotarit captarea, apele a- 
cestul riu fiind prea incarcate 
cu argila in cea mai mare parte 
a anulul, ele nu se lasa a fi fil- 
trate suficient prin filtre ori- 
zontale cu nisip, pentru ca raa- 
rea cantitate de argila ce con- 
fine apa, impiedica forma^iunea, 
pe suprafat,a filtrulul, a acelel 
membrane filtrante, care asi- 
gura o suficienta clarificare. 
Daca la acest mod nefavorabil 
de a fi al apel insa^I, se a- 
dauga ?i imperfecfiunea siste- 
mului de filtre adoptat, cum $i 
insuficien^a suprafe^el lor, se 
vede u$or pentru ce instala- 
{iunile de la Bicu n'au putut 
corespunde scopului pentru care 
au fost facute ?i nicl nu vor 
putea aduce sensibile ameliorarl 
calita^il apei, orl-cari ar fi im- 
bunata^irile par^iale ce s'ar cauta 
a li se face. 

In acest scop, administra^ia 
comunala din 1898 cit $i cea 
de azl, au inceput a face cerce- 
tarlnoua; in Iulie 1898, Prima- 
ria se pronunja in favoarea pro- 
punerel de ase capta apele sute- 
rane de la Bateria 15 /i6 a for- 
tifica^iunilor, care cade la Bra- 
gadiru. Toate lucrarile vor costa 
lei 4378000. 

Canalele de scurgere. — - Istori- 
cul. — Construc^iunea de canale 
de scurgere a inceput in Bucu- 
re?ti la 1847. 

S'a construit la acea data doua 
canale : unul, inceput din strada 
Bazaca, cu devarsare in Dim- 
bovi^a, care $erpuia atunci intre 



Digitized by 



Google 



BUCURE^Tl 



703 



BUCURESTI 



actuala hala $i extremitatea de 
Vest a stradei Bazaca, deservia 
aceasta stradela, pia{a Sf. An- 
ton $i Calea-Mo$ilor, pana la 
biserica Sfinfilor, pentru a cu- 
lege de aci apele meteorice ce 
se stringeati in depresiunea de 
nivel ce exista la capul despre 
Mo$I al stradei Armene$tl; al- 
tul, cu devarsare iara?i in Dim- 
bovija la Podul de Piatra, ac- 
tualul Pod Rahova, se ridica pe 
strada Smirdan, traversa Lips- 
caniile, pentru a veni in strada 
DoamneT, linga Po$ta, spre a 
primi apele ce se acumulau in- 
tr'acest punct jos al orasulul. 

Ambele aceste canale erau de 
tipul Emmery, cu sec^iune drept- 
unghiulara, acoperita cu o bolta 
in centru. Construcjiunea era 
facuta in piatra cioplita. 

Mai tirziu, prin anul 1864 
$i urmatoriT, sub Cuza-Voda, s'a 
construit canale ovoide de ca- 
ramida, pe strada Carol $i Vic- 
toria pana la bariera $i prin 
1870 un asemenea canal pe stra- 
dele Bara^iel $i Coljel pana in 
strada Pensionatul. 

In 1873 s'a construit canale pe 
stradele Cozma $i Pensionatul. 

Pe aceasta din urma strada, 
in fa{a proprieta^ei Boerescu, 
un inginer din serviciul munici- 
pal construi, pentru prima oara 
in Bucure^ti, de sigur $i in ^ara, 
sub administrafiunea primaruluf 
Scarlat Cre^ulescu, o bucata de 
vre o 100 metri lungime de ca- 
nal monolit in beton de ciment. 

Proba aceasta satisfacind tu- 
turor exigen^elor, a facut epoca 
in istoria canalizariT Bucure?ti- 
lor, cacT, dovedind toate avan- 
tagiile ce betonul are, in lucra- 
rile idraulice, asupra zidariei de 
caramida, toate canalele din Bu- 
cure^ti, de la aceasta epoca in- 
coace, se construira esclusiv in 
beton. 

Paralel cu aceste progrese in 



modul de construc^iune al ca- 
nalelor, necesitatea acestor eva- 
cuatori sim^indu-se din zi in zi 
mal mare, primaria insarcina, in 
1 88 1, pe inginerul elve^ian Bur- 
kly-Ziegler cu studiul $i exe- 
cufiunea unel re^ele complecte 
de canale de vre-o 40 kil. dez- 
voltare. 

Era poate atunct ocaziunea 
ca primaria sa-sl proecteze in- 
treaga sa re^ea de canale, ra 
manind apol ca sa o complecteze 
treptat. Din nenorocire admini- 
strajiunea scapa aceasta ocazi- 
une, a$a ca insemnata re^ea 
a lul Biirkly, de $i conceputa 
cu o oare-care vedere generala, 
nu-sl incorpora mtr'un mod in- 
tim nicl canalele ce existau ina- 
intea execu^iunit el, nicl nu im- 
puse, printr'un proect general, 
conditiunile carora avea sa se 
supuna lucrarile ulterioare de 
canalizafiune, pentru a forma 
un complex dotat de unitatea 
necesara. 

Situafia actuala. — Lucrarile 
de canalizare, ce treptat au ur- 
mat aceste! epoce, de $i stu- 
diate izolat, fara spiritul de uni- 
tate ce trebue s£ domneasca in 
asemenea lucrarf, au sporit to- 
tu$I re^eaua de evacuare a ora- 
$ului la dezvoltare ?i ea se ri- 
dica ia o intindere de 109535 
m. 1., din cart: 

68052 m. 1. colectoare ?i ca- 
nale vizitabile 9*141783 m. 1. ca- 
nale nevizitabile, circulare, cu 
2000 de gun de scurgere. 

Ora?ul insa nu profita, dupa 
cum ar trebui ?i putea, de a- 
ceste canale, de oare-ce, din lip- 
sa de apa $i ort-cari adaptari 
speciale ce ar trebui facute ve- 
chilor canale, nu se efectueaza 
peste tot de^ertarea latrinelor la 
canal. 

In adevar, din cele 2737 le- 
gator! de proprietap cu cana- 
lul public ce exista la finele lul 



1896, numai 161 din aceste le- 
gaturi pun hasnalele in scur- 
gere la canal ?i inca cu o scur- 
gere incomplecta, de oare-ce ad- 
ministra^iunea nu admite pana 
acum de regula de cit «Siste- 
mul devizor*, care nu este de 
cit o fic^iune sanitara. 

Numai cind ora$ul va putea 
varsa in canale, peste apa uzata 
rezultind din distribu^iunea a- 
pel potabile, al{T 30 — 40000 m. 
c. apa pe zi, numai atunct se 
va putea otyine prin canale a- 
cel mare resultat igienic cunos- 
cut sub numele de «totul la ca- 
nab. 

In conditiunile actualeT star! 
de lucruri, re^eaua de canaliza- 
{iune de scurgere a ora^ului se 
angmenteaza pe fie-ce an. 

Salubritatea capitalel. — Senn- 
ciulsalubritdftl, inflin^atca atare 
prin budgetul anual 1893—94, 
e parte integrants a serviciulul 
de poduri ?i §osele $i este me- 
nit a asigura cura^enia ora^uluT, 
care, in general vorbind, este sa- 
tisfacatoare. 

Serviciului salubrita^il apar- 
^in trel sec$iunT: 1. sec^iunea 
gunoaielor particulare, 2. sec- 
^iunea canalelor ?i 3. sec^iunea 
grajdurilor primarie! §i atelie- 
relor. 

Prima sec^iune cuprinde cu- 
ra^itul §i stropitul stradelor 9*1 
evacuarea gunoaielor particu- 
lare $i publice; a doua cuprinde : 
a) construc^ia $i intre^inerea ca- 
nalelor publice $i accesoriilor 
lor pentru evacuarea apelor din 
plol $i zapezl, b) autoriza^ia de 
construc^it de canale la parti- 
cular! pentru evacuarea acelo- 
ra$i ape, a celor menajere ?i in- 
dustriale, c) evacuarea prin ca- 
nal cu si stem divizionar a latri- 
nelor publice, d) cura^itul latri- 
nelor particulare prin serviciul 
zis barometric; a treia cuprinde : 
a) administra^ia grajdurilor $i 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



704 



BUCURE^TI 



furagiilor, b) atelierele de repa- 
ra^iunl cu diferite ramurl, ca 
potcovSrie, ferarie, lemnarie, 
vSpsitorie §i curelarie. 

CostuL — Men^inerea curS^irii 
in ora$ devine un serviciu cu 
atit mal greu, cu cit el este in- 
sarcinat cu recolta $i transpor- 
tul, contra unel taxe de abona- 
ment, ?i a gunoaielor menajere 
ce se string prin locuinfele pri- 
vate. Escesivele caldurl din cli- 
ma noastra care reclame r5- 
corirea artificials a stradelor 
printr'o larga stropire a lor, 
cum ?i ridicarea marilor canti- 
tapf de zapada ce cade adesea, 
sporesc inca $i mai mult impor- 
tant servichlul cur^irel ora- 
§ulul. 

Administra^iunea comunala 
are inscris in budget pentru 
serviciul cur^irei ora^ulu! 27000 
lei pentru personal, 529050 lei 
pentru lucr&torf $i 303000 pen- 
tru material. 

Dac& din totalulde 859050 ce 
se cheltue?te pentru cura^irea 
ora^ulul, scadem 250000 lei cit 
se incaseaza, In cifre rotunde, 
pentru ridicarea gunoaielor par- 
ticular, rezulta cS ora?ul face 
cu cur&{irea publica o cheltu- 
iala anuala de 609050. Rep&r- 
$ita la cele 232000 suflete ce 
trSesc in Bucure?ti, cheltuiala 
cura^irel ora$ului revine la 2,62 
pe an de cap din popula^iune. 

Dup& «Statistica internatio- 
nals a ora$elor mari», Parisul 
cheltue?te cite 3.18 pe an de 
cap de popula^iune, pentru cu- 
r^t'itul s&u, Viena 4.15, Buda- 
pesta 1.69. 

Mdturatul fi stropituL — Din 
punctul de vedere al maturatu- 
lul §i stropitulul, ora?ul se im- 
parte in 22 de sec^iunl, din carl 
15 in incinta ^oselelor incon- 
juratoare ?i 7 in afara de a- 
ceasta incinta, fie-care din aceste 
sec^iunl fiind date in ingrijirea 



unul supraveghetor cu ajutorul 
sati ?i avind numarul necesar 
de maturatori, cotige, furgoane 
?i peril mecanice §i sacale in ' 
unele sec^iuni. 

Stradele celor 15 secfiunTdin 
interiorul ?oselelor inconjuratoa- 
re se cura^a prin lucratori $i 
material ce se aria cantonat pe 
intinderi desemnate de strade, 
pe carl le matura normal in fie- 
care zi in ocolul I, la doua 
zile odata in ocolul al Il-lea 
§i la trel zile odata in ocolul al j 
Ill-lea. j 

Sec^iunile afara din $oselele 
}nco\ijur&toare se ingrijesc prin 
cete de lucratori, carl le curafa 
in grupurl, la intervale deter- 
minate, dar mat rarl. 

Supraveghetoril secfiunilor de 
cur^ire sunt insSrcinap ?i cu 
facerea abonamentelor pentru 
ridicarea gunoaielor din pro- 
prieta^ile private, cum $i cu con- 
trolul acestul serviciQ. 

Transportul gunoaielor fi ar- 
derea gunoaielor. — Gunoaiele 
rezultind din maturatul strade- 
lor sau din proprietat'ile pri- 
vate se transports din gropile 
din partea escentrica a ora§u- 
lui, parte direct prin tr£surile 
serviciului, parte prin interme- 
diui unei linil Decauville care, 
incarcindu-le din rampa de gu- 
noaie de la Radu-Voda, le trans- 
ports in vagonete trase de cal 
p&n& in Valea-Plingerel, unde 
se depun pentru aplanarea a- 
cestei marl mla^tine. In termen 
mediu se stringe pe zi, in Bu- 
cure?tl, 280 de tone gunoiu. 

In cursul anulul trecut, s'aQ 
instalat in strada f Sr&nilor ni$te 
crematoril pentru arderea gu- 
noaielor. Aceste cuptoare costa 
pe comuna 70,000 lei. 

O alts sta^iune crematorie e 
la Tunarl, unde sunt instalate de 
asemenea ni$te cuptoare, in care 
se ard 70 de tone gunoaie pe zi. 



O a treia rampa de gunoaie, 
proectata in « Gropile Neptun*, 
n'a putut fi construita inca, din 
cauza cS numal in timpul din 
urma s'a putut face expropie- 
rile acestor gropl. 

Ridicarea zdpezil. — Nu e 
mult de cind zapada, cind ca- 
dea in marl cantita^I, era o a- 
devarata calamitate pentru cir- 
cula^iune in Bucure?ti, cu toate 
insemnatele sume ce Primaria 
era obligata a cheltui pentru ri- 
dicarea $i transportul el. 

Cura^irea se face acum cu 
ni§te plugurl trase de doi cal 
$i zapada se arunca in canale 
$i in cite-va trape construite pe 
podurile de pe Dimbovi^a. Ma- 
surile acestea au ftcut ca cura- 
{irea zapezel sa coste anul tre- 
cut 22,000 lei. 

Intinderea liniilor de tramval 
pe un mare numar de strade 
principale din ora$, obliga a- 
ceste intreprinderl de transport 
d'a cura$i zapada indata ce cade. 

Stradele cele mai principale 
din centru $i mai cu seama bu- 
levardele, au, la cite 25 —30 de 
metri distan^a, instalate vespa 
siene. Gradinile publice sunt de 
asemenea prevazute cu vespa- 
siene. Numarul lor in total se 
urea la 500 in toata capitala. 
Numarul latrinelor publice se 
urea azi la 15. 

Cazarma m&turatorilor. — 
Pentru locuin^a maturatorilor 
carl n'au familie, exista cazarma 
de maturatori de linga rampa 
de gunoaie de la Radu-Voda, 
cum $i o instala^iune cu ace- 
la^I scop ce s'a fecut la graj- 
durile de la Cuibul-cu-Barza. 

Grajdurl $i Ateliere. — Graj- 
durile $i atelierele serviciului 
cura^irel, situate la Cuibul-cu- 
Barza, formeaza un vast ^i im- 
portant stabiliment, in care se 
intrefin eel 350 de cal al ser- 
viciului §i se depoziteaza, re- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



705 



BUCURE^TI 



par£ $i construe?te variatul ma- 
terial destinat curafirel ora$ulut. 

Ocupind o mare suprafafa 
de teren, grajdurile $i atelierele 
sunt prevazute cu ?ase pavi- 
lioane de grajdurt, infirmerie 
de cat, potcovarie, basin pen- 
tru scaldatul cailor, manegiu, 
parcur! de reproducfiune 91 ma- 
gazil de furagie, numeroase re- 
mize pentru trasurt ?i aparate 
de desinfecfiune, de extrac^iunt 
barometrice 91 de incendiu, ma- 
gazil de materiale prime ?i obi- 
ecte fabricate, ateliere de fiera- 
rie cu motoare mecanice, diverse 
ma$ine-scule, caru^Lrie, tapi^arie 
$i vopsitorie; cazarma $i can- 
tina pentru 150 de lucratort, 
cladire de administra^iune, la- 
borator de veterinarie, post de 
telegraf $i telefon, etc. 

Grajdurile comunale sunt mi- 
nute intr'o perfects curSfenie; 
pavagie bune $i plantafiuni nu- 
meroase complecteaza salubri- 
tatea. 

Asistenja public*.— /* trecut. - 
Asistenja in trecut, $i mai a- 
les cea medicals, negre$it ca nu 
avea mijloacele de care dis- 
pune azi. Doar in mSnSstirt se 
practica de monahl un fel de 
medicinS empirica, ca in cele- 
Talte $Srt. In Bucure$ti insemnam 
pe la 1789 abia un spital $i un 
azil de copit orfant. 

Dupa cum se constats din 
dosarele primSriet, pe la 1830, 
breasla bragagiilor din Bucu- 
re$ti afecta anual un fond din 
veniturile el, pentru azilul co- 
piilor orfanT. 

Situafia actuald. — In timpul 
ultimilor 80 de anl s'a facut pro- 
grese insemnate. Avem spitale 
numeroase, instalate in clSdirt 
moderne, cu tot confortul igie- 
nic, ospicil de tot soiul, azi- 
lurt pentru eel bStrint §i in- 
capabilt, intr'un cuvint avem 
o asistenja publics ?i privata, 



demna de o capitals de re- 
gat. Top concurs la reu?ita 
el: comuna, statul, comunita- 
\\le diferitelor colonit; epitro- 
piile ?i eforiile din ini^iativS 
privata fac tot ce pot in limita 
mijloacelor de cart dispun. 

Asistenfa publico, comunald. — 
Asistenfa publics este in Bu- 
cure^ti dintre cele mat intinse. 
De$i comuna nu poseda un ser- 
viciu public bine organizat pen- 
tru ingrijirea tuturor sSracilor, 
eaimparte insSajutoare in natura 
§i banl in tot decursul anulut 
$i mat cu seama in ajunul sSr- 
bStorilor. 

In anul 1896, medicit corau- 
nalt au cSutat 15 50 J bolnavt 
RominI ?i 1338 bolnavT strSint. 
Ordonanfe gratuite au fost 8767, 
in valoare de lei 16000. 

PrimSria dispune de urmStoa- 
rele institupunl de binefacere: 

Ospiciul comunal Zerlendi, in- 
temeiat din ini^iativS privata 
de bancherul Cristofi Zerlendi 
$i pus sub administra^ia directs 
a primSriet, a adapostit, in cur- 
sul anulul 1896, 40 de in- 
firml. 

Azilul de noapte fScut din 
produsul mat multor serbSrt po- 
pulare $i din diferite donafiunl 
particulare. Acest azil e pus 
sub depending primariel §i ad- 
ministrat de ea. Azilul e cons- 
truit pe cheiul DimbovifeT; e o 
clSdire bunS, igienicS, spafioasS 
§i care aduce servicit reale po- 
pula^iunet sSrace. 

Primaria a infiinjat ?i intre- 
tine ?i o ospStSrie popularS, alS- 
turea de azilul de noapte, care 
de asemenea a umplut o lacuna 
insemnatS simpta de mult. Cu 
suma minima de 25 de bant 
(clasal) $i 10 bam (clasall) ci- 
ne-va poate avea un prinz mo- 
dest, dar hranitor. 

In timpul de la I Ianuarie 
pana la 31 Decembrie 1897 ati 



fost adSpostift in azil un nu- 
mar de 7241 barbap $i 1245 f e_ 
met, saQ in total 8486, din can: 
7803 Romini, 174 Izraelip, 72 
German!, 92 Maghiari, 63 Ita- 
lienl, 33 Sirbi, 49 Bulgari, 44 
Greet, 28 Polonezt, 25 Macedo- 
dent, 55 Francezt, 19 Arment 
? i 38 Ru^t. 

OspatSria popularS a fost vi- 
zitata in acela^t interval de timp 
de un numar de 85922 persoa- 
ne de diferite naponalitSp. 

Pentru intrepnerea azilulut de 
noapte $i ospStariet populare, 
comuna cheltue$te sume insem- 
nate in raport cu mijloacele de 
care dispune; ast-fel in budge- 
tul pe anul 1897 este alocata 
in acest scop o suma de 39880 
let. Comuna a incasat de la os- 
patarie, in timp de un an, a- 
dica de la 1 Ianuarie la 3 1 De- 
cembrie 1897, suma de 146 10 
let 80 bant. 

In azilul de noapte top cei 
saract ?i lipsip de locuin^a, fie 
de ort-ce naponalitate, pot gSsi 
adapost tret nopp in cursul unet 
lunt, in care timp li se da a$- 
ternut, bae sistematica ?i hranS. 

In anul 1 897 incetind din via^a 
filantropul Evloghie Gheorghief, 
a lasat prin testamentul sSu, 
in deplina proprietate, mo^iile 
sale Vii?oara §i Coteni^a, din dis- 
trictul Olt, Primariet Bucure?ti $i 
«SocietS^et pentru inva^atura po- 
porului romin», ^i anume a lasat 
primariel doua din tret parp din 
aceste mo$it cu insSrcinare de 
a intrebuinfa venitul in sporirea 
?i ameliorarea azilulut de noapte, 
iar cea-1'alta tretme din acele 
mo^it s'a lasat societajet menpo- 
nate, cu obligapune d'a intrebu- 
in^a venitul pentru intrepnerea §i 
dezvoltarea $coale! pentru invS- 
^Stura poporulut romin. Atit pri- 
maria cit ?i societatea s'au pus 
in posesiunea mo^iilor §i aQ luat 
deja masurt pentru arendarealor. 



46690. MmnU IHcfionar Gvyr^U 



Digitized by 



Google 



HUcuREyn 



706 



BUCURE^Tl 



Un alt serviciu al primariel, 
e Serviciul copiilor gasi^I ?i or- 
fanl, care in anul 1897 a ingrijit 
172 bae^T $i fete. Primaria pla- 
te$te la 316 doici pentru cre$- 
terea copiilor gasi^I. Un numar 
de 135 copii, avind etatea de 
7 anl, frecuenta pe contul prima- 
riel $coalele primare. 

Primaria poseda ?i intre^ine 
un institut vaccinogen. In el 
s'au vaccinat ?i revaccinat in 
1897, 38224 persoane. 

Intre stabiD men tele de asisten- 
yk publica comunaia se numara 
§i Baile populare de pe pia{a 
Bibescu-Voda, deschise in 1 896 ; 
in aceste ba! populafiunea sa- 
raca poate face cu 10 bant o 
bae rece in basin cu du?e $i cu 
20 ban! o bae calda cu du$e ; 
in anul 1897 au fost frecuentate 
de 58947 de persoane. 

SubvenfiunL — Enumeram aci 
sumele pe anul 1897 pana la 
1898 ce primaria le a acordat 
pentru subven^iuni, ajutoare §i 
Jntre^inert de stabilimente de a- 
sisten^a publica, etc.: ajutoare 
de carp elevilor s&racl, 4500 
let; subven^iun! pentru do! stu- 
dent! can i$i fac studiile in 
strainatate, 2700 lei; idem pen- 
tru societatea «Inva$atura po- 
porului Romin», 3000 lei; idem 
pentru societatea «Gradina de 
copii », 1000 lei; idem societa- 
\\\ «Unirea constructorilor Ro- 
minl» pentru $coala de adulfl, 
1000 lei; subvenpune societa^el 
pentru ajutorul elevilor saracl, 
1500 lei; idem comitetulul in- 
stitute pentru a veni in ajutorul 
incendia^ilor $i inundafilor, I OOO 
lei; ajutoare de subsisten^a la 
saracl, in ban! sau in naturS, 
cheltuell pentru serbari de bine- 
facere ?i altele, 20000 lei; aju- 
toare de inmormlntari la saracl 
?i alte diferite cheltuell de in- 
mormtntare, 1000 lei; intreji- 
nerl de infirml ?i neputincio^i 



in spitale, 10000 lei; ajutoare 
pentru maritat fete sarace din 
procentele capitalulul depus de 
M. S. Regina, 350 lei; pen- 
tru intre^inerea azilulul de noap- 
te $i ospatarie! populare, 31000 
lei ; pentru intre^inerea bailor po- 
pulare, 11500 lei; pentru intre- 
pnerea azilulul Protopopul Tu- 
dor Economul, 5000 lei; pentru 
maritatul a 4 fete sarace din 
fondul Protopopul Tudor Eco- 
nomu, 4000 lei; pentru intrefi- 
nerea $coaleI profesionale Pro- 
topopul T. Economul ?i orfelina- 
tul Maria Turnescu, 33 no lei; 
medicamente pentru saracl ?i 
copii gasifr 16000 lei ; subvenfi- 
une Eforiel Spitalelor Civile pen- 
tru alienap, 30000, lei; pentru 
serviciul copiilor gasi^I, vestmin- 
te, imbracaminte, colete, etc., 
1 1300 lei; pentru intre^inerea 
ospiciulul comunal Zerlendi , 
21700 lei; subvenpune Eforiei 
Spitalelor Civile pentru c£utarea 
femeilor prostituate, 18000. 

Casa comunala mai serve$te 
o suma de 2000 lei pe an pen- 
tru imbunataprea rase! cailor in 
Rominia, precum $i o subven- 
Jiune de 55500 lei pe an Tea- 
trulul National. 

Pe linga suma de 20000 lei 
pentru ajutoare de subsisten{£ 
la s&racl, s'a sim^it trebuin^S sa 
se mat acorde inca doua cre- 
dite de cite 5000 lei in anul 
trecut. 

Din suma de 30000 cit ?i din 
sumele varsate la Primarie din 
subscript pentru s&racl, s'au 
distribuit in cursul anulul ?i cu 
ocaziunea sarbatorilor Pa?telul 
?i Craciunului 41 119 lei, din 
care lei 37010 in banl, restul 
de 4109 lei ca ajutoare in na- 
tura, adica in lemne pentru in- 
calzit. 

S'a imparpt 50 stinjenl cubicl 
lemne divizafl in 300 gramezl, 
imparta^indu-se ast-fel un nu- 



mar de 300 saracl cu cite 1 /e 
din un stinjen cubic $i cite 2 
lei pentru transportul lemnelor 
la domicilii!. Afara de ace§tl 50 
stinjenl lemne s'a mai distribuit 
la inca 10 saracl cite 200 kil. 
lemne taete, platindu-se §i tran- 
sportul lor la domiciliul celui a- 
jutat. 

Asiste?ifa publicd privatd.— 
Afara de asistenfa public^ mu- 
nicipals, mai exista in Bucu- 
re$ti ?i o mutyime de institute 
filantropice speciale, infiintatecu 
fondun lasate de Domnil {are!, 
precum ?i de particular!, $i ad- 
ministrate de eforil 9*1 de comi- 
tete speciale. Aceste institute 
de caritate sunt: 

1. Eforia Spitalelor Ci- 
vile. Intiiul spital in Bucure^ti 
se datore§te spatarulul Mihail 
Cantacuzino, care, zidind bise- 
rica Colfea ?i inzestrindu-o cu 
mai multe mo§iI, o indatora a 
face ?i intrefine doua spitale 
pentru bolnavl $i a le intre^ine 
cu doctor! ?i farmacil. Mai tir- 
ziG Grigorie-Mateiu-Ghica - Voe- 
vod intemeia spitalul Panteli- 
mon inzestrindu-1 cu mai multe 
mo$iI, cu obligate a se intre- 
^ine un spital pentru bolnavl, 
altul pentru rini^I $i altul pen- 
tru ciuma^I la schitul sf. Visa- 
rion. La 1796 «bintuindu-se ^ara 
de naprasnica boalS a ciumei>, 
Alexandru -Voda - Moruzzi «prin 
sfatul $i alegerea ob?teI, zidi un 
spital pentru ciuma$I §i molip- 
si^I la Dude^ti pe marginea Dim- 
bovi^el* ^i pentru intre^inerea 
acestul spital i! inchina trel din 
manastirile slobode ale ^arel, 
anume : Tismana, Cozia $i Cim- 
pul-Lung. Ma! tirziu, la 1808, 
Divanul ^arel sub pre?eden^ia 
lu! «Gavriil Mitropolitul ^i E- 
xarhul prea sfintulu! ?i indrep- 
tatorulu! Sinod a toata Rosia» 
revoacS aceasta inchinare §i ho- 
t&re$te: € pentru a nu raminea ?i 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



707 



BUCURE$TI 



zidirea numitulu! spital i bise- 
ric& de acolo la der&panare si 

pustiere ca la cisla ce 

este pus! pe m&nastirl de dau 
pe fie-care an pentru scolT, s5 
se fac& adSugirea aceste! tre- 
buin^e, care prin paring arhierel 
si se dea la dregerea acestul spi- 
tal, unde se va strica, i la plata 
simbriel preotuluT, i la paznicil 
acestu! spital si la trebuincioasa 
cheltuiala a bisericiT de acolo ». 

Fie-care spital isl avea epi- 
tropia lul separata p&n& la anul 
1847, SUD Domnia lul Bibescu- 
Vod&, clnd, pentru motivul c& 
aQ acelasl scop filantropic, ob- 
steasca adunare a regulamentat 
s& fie o singura Epitropie sail 
Eforie, in capul c&reia vedem 
pe logofatul Mihail Racovi^a, lo- 
gofatul Constantin Herescu si lo- 
gofttul Scarlat Ghica, sub prese- 
den^ia Mitropolitulul Primat. 

La dona^iile facute de spa- 
tarul Cantacuzino si de Grigorie- 
Mateiu-Ghica-Voda, au venit a 
se ad&uga o mul^ime de dona^il 
particulare si la rindul sSQ gu- 
vernul a pus la dispozifia aces- 
tor asezaminte 12 manastirl si 
schiturl cu toate proprieta^ile 
lor: m&n&stirea G&iseni (Dim- 
bovi{a), manSstirile Sinaia, Poia- 
na (Prahova), schiturile Fedele- 
soiu, Berisl&vesti (Arges), M&xi- 
neni (Braila), Brebu, Lespezile 
(Prahova), Cornetul, §erbinesti 
si Titiriciu (Vilcea). 

Actualmente, Eforia Spitalelor 
Civile poseda 132 proprietor in 
16 jude^e, din carl 74 mosiT, cu 
o intindere de 204784 hect, 
din care 82 p&duri in intindere 
de 36890 hect., 57 aril. Valoa- 
rea terenurilor e prefuita. intre 
1 80 si 500 lei hect. ; valoarea to- 
tal* la 61,564,185 lei. Adaugind 
cite 300 lei de hect. de pSdure, 
pentru valoarea lemnelor, suma 
se urci la 78,631,335 lei. Venitul 
anual, la acest capital de 78 mi- 



lioane, a fost de 4*/a milioane. 
Afar* de aceste proprietor mal 
poseda. si mal multe imobile ur- 
bane, intre can vechiul eT local 
administrate precum si un sta- 
biliment de bar si un teatru (cu 
mal multe pravalil) in Bucuresti 
si un stabiliment de hidrotera- 
pie la Sinaia. 

AceastS institute de bine-fa- 
cere poseda In capitals 7 man 
spitale, avind fie-care si cite un 
dispensariu de consultant gra- 
tuite. 

In primul rind vine spitalul 
Col(ea. 

Spitalul Cotyea s'a fondat la 
17 1 5 de Sp&tarul Mihail Can- 
tacuzino si avea la inceput 24 pa- 
turT pentru bolnavil de ambele 
sexe. Invazia musc&teascd. din 
anul 1806 dezorganizi pentru 
cit-va timp acest spital, prefe- 
cindu 1 intr'un spital militar ru- 
sesc si reducindu-se paturile su- 
ferinzilor civill. 

AstS-zi are 300 paturl, clinicT 
medicate, chirurgicale si oftal- 
mologice, scoala practice si mu- 
zeu de anatomie, laborator de 
chimie si farmacie. 

Cu incepere din Octombrie 
1898 s'a infiin^at pe lingS acest 
spital si o sec^ie pentru consul- 
tajiile gratuite medicale si chi- 
rurgicale. De asemenea s'a m£- 
rit serviciul de oculistica, pre- 
cum si eel de sifiliografie si der- 
matologie, unde s'a filcut o nou& 
sal£ de operate chirurgicaia. 

Numele de Col^ea vine de la 
boierul Candescu, numit si Col- 
{ea, socrul lul Mihail Canta- 
cuzino. 

In privin^a acestuT spital, Gri- 
gorie-Vod&- Ghica zice in hri- 
sovul sau de la 7244 (1736) 
caci in orasul Bucuresti s'a maT 
facut un spital de bolnavl, la 
m&n&stirea ce se numeste a 
CotyeT, de repauzatul si cresti- 
nescul boier Mihail Cantacu- 



zino, biv VelspStar; darnu de 
bolnavl ce p&timesc de alte 
boale trupestl si de boala ciu- 
mei, ci numal de bolnavl de 
ceT cu r&nf si bubosT*. 

P5n& in anul 1888 a fost in 
fa{a spitalulul Colfea asa numi- 
tul Turnul ColfeL El a fost da- 
rSmat de administra^ia corau- 
nal& in acel an. (VezI § Cultele). 

Un alt spital al Etoriel e spi- 
talul Pantelimon, care s'a fon- 
dat la anul 7243 (i735)deGri- 
gorie-Ghica-Voevod, in curtea 
m&nastirei cu aceiasi nume, in- 
temciata de Vornicul Cernica. In 
1847 spitalul Pantelimon servea 
numai pentru boale cronice. In 
hrisovul din 12 Octombrie, ace- 
lasl an, se spune, vorbind des- 

pre m&n&stirea Pantelimon c 

si spitalul s£ fie pentru s&racl, 
ins£ nu numal de bolnavl de 
aceia ce ar pStimi de alte boale 
trupestl, ci si de bolnavl de 
boala ciumeu. Actualmente cl£- 
direa de la Pantelimon serv£ mal 
mult de azil pentru eel infirml. 

Al 3 -lea spital al Eforie! e spi- 
talul Filantropia % care s'a fun- 
dat de generalul Cotuzof, B&- 
leanu si mai mul^i mahalagiT. 

Al patrulea spital al Eforiel 
e spitalul de nastere Matemi- 
tatea, care s'a fundat la 1839 
si s'a reconstruit din nou acum 
ci^t-va ani; la acest spital e a- 
tasat un alt spital, acel al co- 
piilor nou nascuflf. Eforia mal 
are Spitalul de copil si spitalul 
Colentina care s'a fundat la 
1864. 

Afari de aceste spitalurtdin 
capitals, Eforia intre$ine si un 
spital la Ploesti, cu 40 paturl 
si un spital la Cocos (Dimbo- 
vi^a) cu 15 paturl. 

Toate aceste spitaluri se admi- 
nistreazi de o eforie, compusS 
din trel membri, numip de gu- 
vern si sub privegherea minis- 
terulul de Interne. Un regula- 



Digitized by 



Google 



BUCURE^TI 



708 



BUCURE?TI 



ment de administrate, din 8 
Iunie 1868, reguleazi in am&- 
nunte funcfionarea acestul a$e- 
z&mint. Budgetul Eforiet Spita- 
lelor Civile se voteazS anual de 
Camera legiuitoare, iar dSrile 
sale de seamS anuale se cerce- 
teaz£ de Inalta Curte de Comp- 
turi. 

Eforia intre^ine ?i un ospiciu de 
aliena^I, Mdrcufa, intr'o cl&dire 
vechie, dar in condi^iuni bune, 
cu 320 paturi. Statul ?i comuna 
Bucure?ti acordS subventiunl a- 
cestui a?ezcimint. In 1896 s'ati 
c&utat aci 319 b&rb. §i 191 fern. 

In anul 1896 s'a tratat in 
spitalele ?i ospiciile dependinte 
de Eforia Spitalelor Civile, 
17740 bolnavi. Ace$tl bolnavT 
au fost distribui^i in spitalele 
urm&toare : 

Spitalul Cotyea, 3931 bolnavi; 
Filantropia, 4965 ; Colentina, 
2789; de Copil, 2064; Pante- 
limon, 572; Maternitatea (fe- 
me!), 1583; Maternitatea (copi! 
n£scu{I), 1 30 1 ; Marcufa, 535. 
Total 17740. 

Dup£ protec^iune au fost : 

RominI 14504 $i strainl3236. 

In anul 1 896 s'a prezintat la 
consulta^iunl cu medicamente 
gratuite un num&r de 138002 
bolnavi, din carl 61699 b&rbaflf, 
52565 femeT, 13396 baejl §i 
10342 fete. 

Dupl protec^iune au fost: 
RominI, 92886; str&inl, 45 116; 
iar dupl religiune: crestinl or- 
todoxl, 52356; cre^tini de alte 
riturl, 44824 ; mahometanl 292 ; 
izraelip, 40530. 

In Bucure§ti spitalele Efo- 
riel aQ 40 medicl, din carl 15 
medicT primari, 16 secundari, 
4 insircina^I cu consulta^I gra- 
tuite ?i 2 cu serviciul de boll 
infec^ioase asista^T de 40 de in- 
tern*; au 25 farmaci^tl ?i 5 
moa§e. 

2. Epitropia Spitalulul 



Brincovenesc, care se admi- 
nistreazS de o epitropie sepa- 
rate, condusS de descending! 
familiel Brincoveanu ; s'a fun- 
dat de B&neasa Safta Brinco- 
veanca, «numai pentru bolnavi! 
?i ticalo?i! carl ar peri de foame 
pe drumurl» in anul 1834, iar 
spitalul s'a inaugurat la 18 Oc- 
tombrie 1838, printr'un discurs 
finut de B&neasa SSftica. 

La inceput spitalul Brinco- 
venesc avea 60 paturi, can se 
intrefineau din venitul mo^iilor 
l&sate in judefele Dolj $i Ro- 
mana^i. AzI a$ezSmintele Brin- 
covene?ti dispun de o avere 
care aduce un venit anual de 
1200000 lei. 

Pentru construc^ia acestel zi- 
dirl s'a cumparat de generoasa 
donatoare locul de lingS bise- 
rica «Domni{a Bala$a» a! c&reia 
ctitoare era. 

In jurul acestel bisericl — dup£ 
cum se dovede$te din testamen- 
tul Banulul Brincoveanu, tip&- 
rit la 1838 — deja existau chilil 
pentru ad&postirea celor nepu- 
tincio?!. In partea despre E. 
s'a cladit, la 1889, tot din ve- 
niturile lSsate de aceasta. gene- 
roasi familie, un frumos local 
ce servS ca spital, alaturl cu 
vechiul spital Brincovenesc, zi- 
dit la anul 1857. I* 1 total, in 
spitalul Brincovenesc, sunt azl 
240 de paturi. 

In partea dreapta a bisericil 
este «Azilul Domni^a Bala$a», 
cu 81 paturi pentru femel in- 
firme ?i in fundul cur^il este 
$coala primari de b&e$I «Dom- 
ni^a B&la§a», fondata. la anul 
1871. 

Spitalul Brincovenesc are 14 
medicl, din carl 5 primari, 7 se- 
cundari, I medic chimist, I pen- 
tru consultative gratuite, asis- 
ta$ de 9 internl; are 4 farma- 
ci^tif. 

In curgerea anulul 1896 s'ati 



tratat in spitalul Brincovenesc 
un numSr de 3295 de bolnavi 
(1789 barba^I, 1054 femel ?i 354 
copii). 

3. Eforia spitalulul Xe- 
nocrat, fondat&in anul 1881, 
de repauzatul Dr. Kiriazi. Intre- 
£ine un spital cu 30 paturi. In 
anul trecut s'au c&utat 500 bol- 
navi ?i s'au dat 1200 consulta^il 
gratuite la 1200 bolnavi ambu- 
lan{I. E mai mult spital al colo- 
niel grece^ti din capitals. 

4. Eforia spitalulul Ca- 
ritas, a Izraelifilor. 

Spitalul Caritas e incap&tor $i 
mobilat pentru 50 paturi; din 
lipscl ins& de veniturl toate pa- 
turile nu pot fi ocupate. In a- 
nul 1897 s'ati cheltuit 19000 lei 
pe clnd veniturile pozitive nu 
sunt de cit lei 1450 din cu- 
poane. Restul se aduni din co- 
tiza^iunl voluntare, baluri §i o- 
frande. 

Eforia actuals a organizat o 
loterie care a produs un bene- 
ficiu de 34000 lei ca fond al 
spitalulul, ceea ce reprezinta 
inc& un venit pozitiv de lei 1700 
pe an. Cu toate sfor^&rile comi- 
tetulul, venitul pozitiv este nu- 
mal de lei 3150, pe cind chel- 
tuelile, pentru un num^r restrins 
de paturi, sunt de lei 19000. 

In afar& de aceste spitalurl 
male: Spitalul Militar Cen- 
tral, institujiune model, in care 
sunt puse in practk£principiile 
moderne ale constructiunil de 
spitale; se compune din 6 pa- 
vilioane de bolnavi, din 5 pa- 
vilioane anexe pentru adminis- 
trate, bai, laboratoril, compania 
sanitary, etc. §i este destinat 
a primi in timp de pace 326, 
in timp de rSzboiu 560 bolnavi. 
In anul trecut au fost c&utafl 
7000 bolnavi. E intrefinut de 
stat. 

In casade s&n&tate (din str. 
Teilor).unde se primesc cu plat* 



Digitized by 



Google 



bucure$ti 



709 



BUCURE?TI 



bolnavl de or! ce soiQ, cu 1 1 
paturi, se poate interna §i de la 
2 — 3 alienaflf. 

Mai este inca o casa de sa- 
nitate privata (in str. Sf. Ionica) 
cu 5 paturi pentru boale chi- 
rurgicale $i ginocologice. 

Pentru cautarea alien a^i lor se 
se afla in Bucure$ti in afara de 
Marcu^a §i Ospiciui Car it at ea, 
intreprindere particulars in, str. 
Plantelor, a prof. Dr. Sutzu, in 
condiVmnl bune, cu 50 paturi ; 
in 1896 au fost interna^! 44 bar- 
bap §i 29 feme?. In acest insti- 
tut $I-a petrecut poetul Emi- 
nescu, ultimul an al viefel sale ; 
tot aci a 51 murit 

Se mat afla un Depozit de 
aliena^i al Prefecture! poli^ieT 
capitalel in care, in 1896, au 
fost interna^! 149 (92 barbaflf 
§i 57 femel). 

In curind Bucure$ti vor fi in- 
zestrap cu un ospiciu de aliena^i 
model, confortabil, cladit de Efo- 
ria Spitalelor Civile $i subven- 
fionate de guvern cu 7CXXXK) lei. 
In Bucure^ti mai sunt diferite 
clinice particulare, in numar de 
4, unele cu plata, altele gratis ; 
ele sunt: Policlinica (din str. 
Armeneasca); Policlinica «E- 
lisabeta* de la Institutul Su- 
rorilor de caritate; Policlinica 
(din str. Sfin^ilor) $i Policlinica 
cFraternitatea-Zion*, clinica 
izraelita. 

Aziluri. — In afara de azilul 
de noapte comunal $i acel in- 
trejinut de a$ezamintele Brinco- 
vene^tl (vezl mai sus), in Bucu- 
re$ti sunt mai multe aziluri din 
inifiativa privata, pentru oplo- 
$irea celor fara mijloace, a ba- 
trinilor §i a batrineior, bolnavl, 
infirm! $i incapabill de a se mai 
hrani prin propriile lor mijloace. 
Ast-fel de aziluri sunt in nu- 
mar de 10 ?i anume: 

Elena Otetele?eanu, pentru 20 
feme* infirme ; Zoe Statineanu, 



pentru 10 femel batrine; Pro- 
topopul Tudor, pentru 22 feme! 
batrine; Sf. Vinerl, pentru 40 
batrinl infirml; Arhiereul Ca- 
list, pentru 6 femel ; Elena Dju- 
vara, pentru 4 femel; Sultana 
Anghelo, pentru 2 femeT; Hotsch 
(germ.), pentru 26 barba^I $i fe- 
mel; Elisabeteti (izraelit), cu 44 
paturi pentru barba^I; Comuni- 
tatea izraelita spaniola, cu 16 
paturi pentru femel. 

De vr'o 2 anl s'a infiin^at in 
capitala $i doua institute pentru 
cre$terea copiilor, a§a numitele 
leagane (creches), unul «Mater- 
na» $i cel-lalt « Elisabeta*. Am- 
bele sunt din initfativa privata, 
sunt puse sub patronagiul unor 
comitete din societatea bucu- 
re?teana $i se intretin din coti- 
za^iunl benevole, din serbari $i 
baluri. 

Institutul Elisabeta, al 
Surorilor de caritate, fondat in 
anul 1879 $i pus sub patrona- 
giul M. S. Regina Elisabeta ; 
are misiunea de a ingriji $i ve- 
ghia pe bolnavl, particular!, in 
schinibul unei plaji mici sau de 
cele mai multe orl, fara nici un 
salariu. 

Din cele de mat sus, rezulta 
ca in capitals sunt la dispozi- 
{ia bolnavilor $i infirmilor un nu- 
mar de 1304 paturi, $i anume in : 

Ospiciile comunale (Azilul de 
noapte §i Ospiciui Zerlendi) 184 
paturi; Eforia Spitalelor Civile 
665 ; Epitropia A^ezamintelor 
Brincovene^tl 321 ; Eforia Xeiio- 
crat 30 ; Eforia Caritas 50; Casa 
de sanatate 1 1 ; Institutul Cari- 
tatea (Sutzu) 50; In cele 10 
aziluri particulare 177. 

Societajf filantropice. — In Bu- 
cure$ti, numarul societa^ilor par- 
ticulare filantropice se urea la 
aproape 150; mai fie-care breasla 
de activitate i$i are societatea el. 
Dam aci cele mai inseranate, atit 
ca vechime, cit §i ca fonduri : 



CruceaRofie, pentru ingrijirea 
rantyilor in caz de razboiu. Dis- 
pune de fonduri insemnate. In- 
fiin^ata din 1876. Se intre^ine 
din dona^iunl, ofrande $i ba- 
luri publice date de ofi^eril di- 
feritelor garnizoane. 

Comitctul pentru inccndiafl ft 
inundafl, sub pre$iden#a Mi- 
tropolitulul Primat, al primulul 
Ministru $i al Primarulul Capi- 
talei. Acorda ajutoare in caz de 
sinistre. Dispune de fonduri in- 
semnate. 

J'rovidenfa, societate romi- 
neascS de ajutor lafamiliile sca- 
patate. Se intrejine din cotiza- 
{iunl, baluri $i serbari. Patro- 
nata de un comitet de doamne 
sub patronagiul M. S. Reginel. 

Obolul, societate romin& pen- 
tru ajutorarea copiilor sarmani. 
Sub patronagiul unul comitet de 
doamne. Organizeaza baluri foar- 
te mult cautate ?i produc&toare. 

Societatea funcfionarilor pu- 
blicly fondatS in anul 1882; a- 
jutor reciproc. In anul 1895 a 
dat ajutoare in suma de 141000 
lei. Dispune de un fond de 1 
miiion $i jumatate lei. A emis 
o loterie de 500000 lei, pentru 
a-?I cladi un local al el propriu. 
Numara peste 4000 de membril. 

Ajutorul, societatea clerulul 
romin,fondatain 1877. Scopul el 
este de a ajuta pe clericil lip- 
sip de mijloace, a raspindi idel 
morale $i religioase. Are o a- 
vere de vr'o 90000 lei $i nu- 
mara 220 de membril. 

Ion Cucuzel, societatea cin- 
tSreplor biserice^tl, fondata in 
1888, in scop filantropic. Dis- 
pune de o avere de 17500 lei 
$i numara 350 membril. De la 
infiintarea el pana azl a acordat 
ajutoare in sum& de lei 8000. 

Gutenberg, societate de aju- 
tor reciproc a lucratorilor tipo- 
graft. A fost infiin^ata in anul 
1858. Scopul: ajutorarea mem- 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



710 



BUCURESTI 



brilor, a v&duvelor §i a orfani- 
lor. Fondul societate! se urea 
la suma de 46000 lei ; numarul 
membrilor 400. 

Mielul de aur t societate filan- 
tropica fondata in anul 1870; 
acorda membrilor ajutoarepen- 
tru inmormintari. Fond social 
10000 lei; numarul memb. 125 

Speranfa, societate filantro- 
pica §i inzestratoare ; numara 
200 membri; cu un capital de 
22000 lei. 

Unirea lucr&torilor construc- 
tor} romint, fondata in 1873. 
Scopul el: Stabilirea solidarita^il 
intre lucratoril constructor! ro- 
minl, formarea mae?trilor, aju- 
torarea infirmilor $i a batrinilor. 
Numarul membrilor trece de 
300. Poseda un local propriu, 
in valoare de 90000 lei ; dis- 
pune $i de un capital de 1 0000 
lei in numerar. 

Societatea comer cianfil or de 
bduturl spirtoase, fondata in 
anul 1879. Distribue in tojlanil 
c&rflf la copil saracl $i da ajutor 
membrilor sal lipsi^I de mijloace 
?i bolnavl. Dispune de un fond de 
120000 lei. Numarul membrilor 
se urea la 380. Da de 2 orTpe 
an serbarl populare $i baluri. 

Pelesul si Virful cu Dor, a 
micilor func^ionarl, fondata in 
1885 ; ajutor reciprocin caz de 
boala a membrilor. Averea so- 
cietate! se urea la suma de lei 
120000. Peste 3000 de functio- 
nary inferior! (odaia$i, portarl, 
intendenJI de la diferite auto- 
rita$I) compun aceasta socie- 
tate. 

Societatea lucratorilor in fier 
si lemn, infiin^ata in 1887; are 
250 membri, in maioritate ro- 
minl; ajutor in caz de boala, 
schilodire $i moarte. Capital so- 
cial 18000 lei. 

Sa/vatoru/y societatea femei- 
lor sarace, fondata in 1886; scop 
fiiantropic, ajutor pentru inmor- 



mintarT, ajutor medical ?i pentru 
maritarea membrelor sale mi- 
nore. De la infiin^area el pana 
azl a dat ajutor de inmormin- 
tare la peste 200 de membre 
?i a maritat 50 de membre mi- 
nore. Dispune de un insemnat 
capital ; numarul membrelor se 
urea la vr o 3000. 

Mina si Pddurea, societatea 
meseriasilor mecanicT, fondata 
in anul 1888 in scop fiiantro- 
pic; ajutor in caz de boala $i de 
moarte. A dat ajutor de la in- 
fiintare pana azl la 70 de mem- 
bri!. Dispune de un capital de 
20,000 lei; are 550 membril. 

Societatea funcfionarilor co- 
mercialf, Nu exista de cit de 
vr'o 7 anl. Numara 500 mem- 
bril, to{I impiega^I la biurourl, 
pravalii, etc. 

Prosperitatea, societatea lau- 
tarilor. Fondul societa^el se ur- 
ea la suma de lei 10.000; are 
150 membril activi. 

Fulgerul, societatea birjarilor 
din capitala; ajutor reciproc. 
25.000 lei e averea societa^el, 
care are 1200 membril. 

Societatea internafionald a 
chelnerilor, infiin^ata in 1880. 
Scop fiiantropic $i ajutoare. Nu- 
marul membrilor se urea la 150, 
iar capitalul la 27.000 lei. 

Societatea curelarilor, infiin- 
$ata in 1886. Capital social lei 
10.000. 

Societatea lucratorilor tim- 
plarX, fondata in anul 1 890 ; a- 
jutor reciproc in caz de boala, 
accidente $i moarte. Capital so- 
cial 5000 lei. 100 de membril. 

Armonia, societate de ajutor 
reciproc ?i bine-facere, fondata 
in anul 1892. Ajutor in caz de 
boala, moarte, pensiunl viagere 
la membril infirml . Numarul 
membrilor se ridica la 350, iar 
capitalul societate! e de 45.000 
lei. 

Umanitatea, societate filantro- 



pica. E infiin^ata de curind $i 
nu dispune de cit de un capi- 
tal mic. Numarul membrilor 180. 
$i-a schimbat numele in Cre- 
dinfa. 

Societatea junelor lucrdtoare, 

pentru ajutorul copiilor sermanl. 

Societatea buedtdriel popo- 

rane, pentru ajutorarea elevilor 

sarmanl. 

I?ioce?ifa, societate pentru a- 
jutorarea fetelor sermane la ma- 
riti?. Numeral membrelor 70. 

Egalitatea, societate filantro- 
pica romineasca, infiintata ina- 
nul 1886; are 1600 membril; 
cu un capital de 27000 lei. 

Bucur, societatea croitorilor 
rominl. 

Desteptarea, societatea vin- 
zatorilor de ziare; 100 membril; 
capital social 4000 lei. 

Clubul gastronomic, societate 
de chelnerl. Infiinfarea el e re- 
centa. Numara 50 membril. Se 
insarcineaza a gasi ocupa^iuni 
membrilor el fera lucru. 

TibisoiU, societate filantropica 
romineasca, fondata de mal mul- 
te doamne din societate. Ingri- 
je$te de copiil saracl. Se nu- 
me$te Tibi$oiu, dupa numele ce- 
lul- d'intliQ copil crescut ?i in- 
grijit de aceasta societate. 

Loja masonicd, societate ma- 
sonica, care $I-a pierdut din 
stralucirea-I de odinioara. Scop 
fiiantropic. 

Mistria, ramura francmaso- 
nica. Mai mult soc. de ajutor 
mutual. 

Comu?ia Draus, societatea ro- 
minilor transilvanenl din acea 
comuna $i din imprejuriml. In- 
fiin^ata in anul 1 891; are 75 
membri ?i membre. Scopul : a- 
jutorarea $colarilor saracl tran- 
silvanenl. Capital social 3000 lei. 

Comuna Cafa, societate com- 
pusa din Rominl transilvanenl 
din aceasta comuna. Inflin^ata 
in 1 893 ; are 80 membril. Sco- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



711 



BUCURE?TI 



pul: ajutorarea $colarilor din 
sus zisa comunS. Capital 5000 1. 

Dacia Traiand, societate na- 
tionals a Rominilor dedincolo, 
(bSrba^I $i feme!) cariocupadi- 
ferite servicil (servitorT, portarT, 
etc.) in capitala. Existenfa el 
dureazS numaT de vr'o 4 ani. 
Capital mic. Scop filantropic. 

Frafit Romint, societate na- 
tionals a Rominilor de dincolo 
(bSrbaflf ?i feme!), carl ocupS 
diferite servicil in familiile din 
capitals (bone, servitorT, etc.). 
Infiinfarea el nu dateazS decit 
de vr'o 2 anT. Ajutor in caz de 
boalS $i de moarte. 

Germania, societate pentru 
ajutorare in caz de boalS a mem- 
brilor saract al colonie! ger- 
mane. 

Erster Bukarester Frauen- 
Verein, societate de dame ger- 
mane, fondatS in 1864. 

Anker, societate germanS de 
ajutor in caz de boalS. 

Einladung, societate germa- 
nS, filantropicS. 

Vereinigung dcr Reichs-Deu- 
tscken, fondatS in 1892, cu scop 
de a {ine string intr'un mS- 
nunchiu pe top Germanil din 
provincie ?i a-I ajuta in caz de 
nevoe. 

Bukarester Deutscher Unter- 
stiitzungs Veretn, fondatS in 
1863 de membril coloniel ger- 
mane, in scop filantropic. 

Intemationaler Frauen Ve- 
retn, societate germanS de dame 
pentru dare de ajutor. 

Hilfs- Veretn, societate aus 
triacS, sub pre?eden{ia lega^iuneT 
austriace din capitals. FondatS 
in 1886. In timp de 10 am a 
impSrpt ajutoare la ma! mulfT 
compatriot peste 50.000 lei. 
A reimpatriat pe mat mul$I Aus- 
triacl bStrinl, bolnavi $i neno- 
rocip. 

Bukaresti Magyar Tdrsulat, 
societate ungarS, care exists de 



mat mutyl ani; scopul: umanitar 
$i filantropic. 

Transilva7iia, societatea Sa 
§ilor din Ardeal; scop filantro- 
pic $i ajutor mutual. InfiiiiJatS 
in anul 1887. Capital social 
peste 1 2000 lei. NumSrul mem- 
brilor atinge cifra de 250. 

De la infiinjare a acordat a- 
jutoare aproape 10000 lei mem- 
brilor el pauperl. 

Bukarester Po/en- Veretn, so- 
cietate polonezS de ajutor re- 
ciproc. 

Societe de bienfaisance entre 
Fran fat's, fondatS in 1852, in 
scop filantropic. Distribue aju- 
toare $i pensiunl la membril el. 
Cu un capital de 25000 lei ; 
130 membril. 

Bukarest, societate internatio- 
nals, compusS din Germanl ?i El- 
vefienT. Scopul el e filantropia. 

Societe Suisse, societatea El- 
ve^ienilor din capitals, fondatS 
in 1 861 . Ajutor mutual. AcordS 
ajutoare bSne^tl la membril el. 
Dispune de un capital de 14000 
lei. Membri 140. 1 

Societatea belgiand, cu scop 
filantropico-cultural. Nu numSrS 
de cit vr'o 40 membril. 

Societatea ita liana, a coloniel 
italiane, culturalS ?i filantropicS, 

Zvornost, societate slovacS, 
scop filantropic. 

Squipetari, societate albanezS 
de ajutor reciproc. 

Clubul ceho-slovac, clubul ita- 
lian, sunt douS societS^I noul, 
cu scop filantropic. 

FJisabeteul, societate de bine- 
facere, din ale cSrei fondurl se 
intrejine azilul izraelit cu ace- 
la$I nume. 

Jacob Lobe/, societate pentru 
ajutorarea studen^ilor izraelipf 
in strSinState. 

Congregafiunea templulul co- 
ral, fondapune pentru ajutora- 
rea $i mSritarea fetelor sSrmane 
izraelite. 



Doctor Barasch, societate cul- 
turalS-filantropicS. 

Malbis Neurim, societate iz- 
raelitS pentru imbrScSmintea co- 
piilor sSracI, fSrS distincpune 
de religie, na^ionalitate §i sex. 
In top anil imbracS, pe toamnS, 
40 - 50 copii. Existen^a el nu 
dateazS de cit de 8 ani. 

Ghemulatk Chasudim, socie- 
tate izraelitS de bine-facere; im- 
prumutS banl ferS dobindS. Se 
intrefine numai din cotizapile 
membrilor el. 

§omer Israel, societate filan- 
tropicS izraelitS. FondatS in 
1889; fond social 2500 lei. 
Membril 70. 

Ezra Besaroth, societate de 
ajutor mutual a Izraeliplor din 
Bucure$ti. 

Moria, societate izraelitS de 
filantropic OrganizeazS serate 
$i baiurl. 

Edmond Rothschild, societate 
izraelitS. Scop filantropic $i cul- 
tural. Intrepne o ?coalS de bSep. 
Capital disponibil 1000 lei. 80 
membri. 

Cultul : a) Bisericile ortodoxe. — 
IstoricuL — Istoricul monumen- 
telorreligioase: bisericl, schiturl, 
$i mSnSstirl din Bucure^ti stS 
in strinsS legSturS cu istoria 
ora$ului insu$I. DacS ar fi sS dSm 
crezSmint unel tradipunl pusS 
in legSturS cu o inscrippune 
plSsmuitS, biserica mSnSstirel 
SSrindar ar fi clSdirea religi- 
oasS cea mat vechiS ; ea ar data 
adicS de pe la 1369, cind,— in 
urma victoriel ci?tigate de co- 
mitele Dragomir, pSrcSlabul ce- 
tSp! Dimbovifa, contra lul Lu- 
dovic, regele Ungariel, — Vla- 
dislav Basarab ar fi clSdit o 
bisericS pe locul bStSliel. Sigur 
este cS la jumStatea secolulul 
al 16-lea exista in Bucure^ti 
biserica domneascS %\ cS era si- 
tuatS la Gheced, adicS la trecd- 
toarea Dimbovifel numitS $i Cur- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



712 



BUCURE?Tl 



tea Vechie. Cu timpul si cu Jntin- 
derea orasulul, necesitajile cultu- 
lul au reclamat infiin^area de bi- 
sericl al carora numar se urea in 
timpul lul Mihaiu Viteazul la 22, 
al lul Mateiu Basarab la 40, pe 
la finele secolului al XVIMea la 
50, iar la inceputul secolului ac- 
tual la vr'o 200. 

Cea mat mare parte dintre 
ele erau micl, neincapatoare, 
vechi si maT mult in ruina. Erau 
ridicate de persoane private sau 
de enorii sarace, carl nu pu- 
teau suporta cheltuelT marl ce 
necesiteaza ridicarea de monu- 
mente. Nicl ca acest soiu de 
biserici putea sa susfie o com- 
parable cu cele facute de Dom- 
nitorit ^areT, si de boeril eel 
bogafy — biserici ce traesc inca 
si azl. 

Fiind cladite fara plan si din 
materiale eftine, cea mai mare 
parte din lemn, negresit ca nu 
pjtura sa reziste vremel si una 
cite una se darima incet, fara 
a mai fi reparata sau restaurata ; 
asa ca azl, din numarul eel mare 
de 200, nu au ramas in Bucu- 
resti de cit 114 biserici orto- 
doxe, in car! se oficiaza servi- 
ciul divin. Intre cele ramase mai 
sunt inca cite-va car! vor avea 
mai de vreme sau maT tirziu 
aceeasl soarta ca si cele cu carl 
se complecta numarul de 200. 

In ce priveste planurile edi- 
ficiilor bisericelor ortodoxe din 
Bucuresti, ele prezinta tret tipuri : 
tipul Carre, reprodus la prea pu- 
rine lucrarl, si care se apropie 
de formele adoptate in genere 
in Grecia, la muntele Athos, in 
Bulgaria, etc. ; tipul mixt, com- 
binat cu planul Carre, este de 
sigur plan de tip vechiu reli- 
gios ; in fine planul in cruce cu 
bolta la altar, in semicerc in 
nauntru si rond sau poligonal 
pe din afara. Acest din urma 
tip este mai rar. 



Stilul bisericilor din Bucuresti 
iu general apar^ine stilulul bi- 
zantin cu mid modifica^iunl in 
amanunte 

Toate bisericile din Bucu- 
resti sunt grupate in doua plasl : 
plasa de sus si plasa de jos, a- 
vind fie-care cite un revizor ecle- 
siastic si desparjite prin linia 
formata de Calea Mosilor unita 
cu Calea Rahovel. 

In Bucuresti este scaunul Mi- 
tropoliel Ungro-Vlahiel. Este re- 
sedin^a Eparhiei Sf. Mitropolii, 
care cuprinde judejele : Ilfov, 
Vlasca, Teleorman, Prahova, 
Dimbovifa, Ialomifa si Muscel. 

Sf. Sinod isi are de aseme- 
nea resedinfa in Bucuresti. 

Dupa noua lege pentru re- 
organizarea clerulul, cele 114 
biserici formeaza 71 de parohil, 
deservite de 251 preo^i, 20 dia- 
conl, 168 cintarefl si no pa- 
radise rl. 

Cea mat mare parte din bi- 
sericile ortodoxe au resursele 
lor; sunt si intrefinute de stat 
si de comuna. 

Statul acorda anual acestor 
biserici suma de lei 137833, 
iar comuna 1 10687 lei. 

Comuna tntrefine si cinci co- 
ruri. 

lata cele 114 biserici din ca- 
pitals in ordine alfabetica: 

Biserica Alba (Postavari), cu 
hramul Sf. Nicolae. (VezI bise- 
rica Mihaiu- Voda). Venitul ei e 
de 5382 lei si cheltuelile de 3078 
lei. Dispune d'un capital de 2500 
let. 

E deservita de 2 preo^I, 1 cin- 
tare^ si 4 paracliseri. Are ca R- 
liale bisericile Antim si Schitul- 
Maicilor. Tradi^iunea spune ca 
inaintea acestel biserici s'a o- 
prit Mihaiu - Voda, cind, prins 
fiind de catre Alexandru-Voda, 
era dus ca sa fie omorit ; ca el 
a intrat in biserica si s'a rugat 
ferbinte la icoana Sf. Nicolae, 



fagaduind sfintulul ca, dac& va 
scapa de moarte, il va ridica o 
manastire, cea-ce a si facut, du- 
pa ce s'a urcat pe tron, zidind 
la 1598 manastirea Mihaiu-Vo- 
da, cu hramul Sf. Nicolae, in 
Bucuresti. 

Biserica Alba (Popa-Dirvas) 
(Calea Victoriel), cu hramul Sf. 
Nicolae, zidita la 1827 de Ni- 
culae Trasnea. Are veniturile ei 
propril de 17700 lei. Dispune 
de un capital de 14000 lei. E 
deservita de 2 preo^I, 1 diacon, 
2 cintare^I si 1 paracliser. 

E biserica parohiala, fara nicl 
o filiala. 

Biserica Alexe, cu hramul Sf. 
Gheorghe, s'a zidit la anul 18 12 
de Alexe Arnautul si s'a rei- 
noit la anul 1845. Are 90 eno- 
riasl si dupa noua impar^ire e- 
clesiastica e biserica parohiala. 

Venitul el e de 2891 lei si 
cheltuelile de 2638. Primaria il 
acorda o subvenfie anuala de 
600 lei. 

N'are nicl un capital. 

E deservita de un preot pa- 
roh, 2 ctntare$I si 1 paracliser. 

Biserica Amzel, cu hramul Sf. 
Nicolae, intemeiata pe la juma- 
tatea secolului trecut de catre 
Amza Cojocarul, in mijlocul pa- 
durel ce exista pe atuncl ; re- 
cladita apol in anul 18 10 de 
Nic. si Dim. Darascu. 

Are veniturile el propril in 
suma de lei 24070. E deser- 
vita de 2 preofl, 1 diacon, 2 
cintarefl si I paracliser. E bi- 
serica parohiala, cu filiala Sf. 
Ion-Moldoveni. 

Biserica Amzel fiind vechie si 
ameninfind ruina, epitropia a 
hotarit darimarea actualel cla- 
diri si construirea unel alte bi- 
serici, dupa un proiect intoc- 
mit de architectul Savulescu. 

Costul constructiunei, dupa 
deviz, impreuna cu zugravitul 
si mobilierul necesar, se urea la 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



713 



BUCURE?TI 



suma de 180000 let aproxima- 
tiv; biserica dispune de un fond 
de circa 90000, iar pentru nea- 
jungere a cerut facerea unul im- 
prumut de 1 00000 let la Cre- 
ditul Funciar Rural, afectind ca 
hipotecS mo$ia Cre$ul, proprie- 
tatea bisericel. 

Biserica Antim, cu hramul 
Duminica -Tutulor-Sfin^ilor, mal 
inainte vreme a fost mSnastire 
de c&lug&rl, zidita. de Mitropo- 
litul Antim al Il-lea, la anul 1715, 
in zilele lui Stefan - Vod£ - Can- 
tacuzino $i mai tirziu s'a f&cut 
metoh al Episcopiel de Arge$. 

Aceasta biserica. este situate 
pe strada Justi$iel, intr'un cuar- 
tier mal dep&rtat de centru. Ea 
este spa{ioas& $i falnicS $i ca 
plan $i ca execute arhitecto- 
nic& §i poate fi considerate ca 
unul din cele mat elegante mo- 
dele de arhitecturS byzantinft 
din Bucure^ti. Sculpturile, foar- 
te m&es trite, cu care Antim o 
impodobise, ca $i coloanele de 
piatrS ale peristilulul, sunt azT 
depuse la Muzeul National. La 
u$&, in l2'intrul bisericel, pe zid, 
se afla portretele lit Stefan Can- 
tacuzino $i Mitropolitulul Antim, 
foarce frumos fecute ?i bine con- 
servate. 

Pe vremea eteriel Grece^tl 
(1821), aceasta man&stire fu in- 
t5rit£ de C&minarul Sava, clupa 
ordinul CaimSccimiel ^rel $i ser- 
vi ca loc de retragere familiilor 
ce mai r£m&seser& in Bucure§ti. 

Biserica Antim a fost restau- 
rati in anul 1863 de guvern §i 
redusS la bisericS de mir, pen- 
tru a c^reia intre^inere se in- 
scrie anual in budgetul statulul 
o sumi de 3300 lei. Vechile lo- 
cuin^e ale c£lug<irilor servesc de 
locuinfe Episcopilor de Arge$ 
$i Rimnic. 

Mult timp a fost instalat la me- 
tohul acestei bisericl primul Se- 
minar romin, acum sem. central. 



DupS numele bisericel s'a nu- 
mit intregul cuartier din partea 
loculul: mahalaua Antimului. 

In curtea bisericel este un 
mic izvor de ap& feruginoasS. 

E filiala bisericel parohiale 
Alba-Post£varI $i e deservit& dc 
2 preopf, 1 diacon, 1 cint3re{ 
?i 1 paracliser. 

Biserica Apostol, cu hramul Sf. 
Imp&ratf, are de ctitor pe Con- 
stants Potoceanu $i sojia sa 
Maria (1765). 

Venitul el e de 2850 lei $i 
cheltuelile de 1855 let. Subven- 
\\e de la stat : 1250 lei. 

Dispune d'un capital de let 
1 1400. Depinde de biserica pa- 
rohialcl Dobroteasa §i e deser- 
vit& de I preot, 1 cinta>e{ $i 1 
paracliser. 

Biserica Sf. ApostolY, cu hra- 
mul Sf. Apostoll Petru $i Pa- 
vel, a fost m&n&stire inchinata 
la m^nastirea greceasca* Sta- 
vronichita din muntele Athos. 
AceastS m&nastire avea douS 
metoace $\ §ease mo$iI cu un 
venit anual (la anul i860) de 
206600 lei vechl. 

Nu se cunoa$te care a fost 
primul intemeietor al acestei 
mari&stiri; tot ce se $tie ins& 
este ci pe la inceputul veacului 
al XVII-lea exista pe locul bi- 
sericel actuate o mic& bisericu^ 
de lemn, pe care Mateiu Basa- 
rab a inlocuit-o mai tirziu cu o 
biserici de zid, care este cea 
in fiin^S §i ast&zi. §tefan Can- 
tacuzino a reparat-o ?i zugri- 
vit-o. 

In socotelile acestei m&nSstirl 
pe anul 1736, g£sim veniturile 
acelul an de 1176 lei, iar la 
cheltuell gSsim o sum£ de 60 
lei, trimi^I la muntele Athos. 
AzT e redusS la biserici de mir, 
pentru a careia intre^inere sta- 
tul inscrie in bugetul s&u o 
sumi anuali de 7928 lei. 

Depinde de parohia bisericel 



Mihaiu-Vodi ?i e deservitS de 
2 preojl, 1 diacon, 1 cint&rej ?i 
I paracliser. 

Biserica Bdrbdtescul-NoU (Fi- 
laret), cu hramul Schimbarea-la- 
Fa{&,s'a cl&dit la anul 1796, de 
Udrea Pavel $i Stanca, in tim- 
pul Mitropolitulul Grigore. Are 
150 de enoria$I. Statul o sub- 
venJioneazS cu 3000 de lei. For- 
meazS singurS o parohie ?i e 
deservita de 2 preo^T, 2 cintS- 
re{I $i 1 paracliser. 

In cursul anulul 1897 s'a fe- 
cut un zid de beton in jurul 
bisericeT, pentru c& amenin^a 
ruin& ; de asemenea s'a in- 
cins intreaga cl&dire cu cingS- 
toare de fier ?i s'a restaurat ?i 
zugrSveala intern^. 

Biserica Bdrbdtescul- Vechiii, 
cu hramul Sf. Nicolae, s'a zi- 
dit la anul 1818, de Manda $e- 
lareasa, Nicolae Gabroveanu §i 
alfiT. 

Are 250 enoria^T. Statul chel- 
tue$te cu intre^inerea ei 2794 
lei anual ; are veniturT propril 
1 171 lei. FormeazS singurS 
o parohie 51 e deservita de 3 
preo^I, 2 cintaxepf ?i 1 para- 
cliser. 

Biserica Batistea, cu hramul 
Adormirea Sf. Ana, are de cti- 
tor pe v&taful Manciu (1764). 
E filiala bisericel parohiale Ene. 
Venitul el e de8i6o lel?i chel- 
tuelile de 6069 lei. 

E deserviti de 2 preop, 1 
cint&re$ ?i 1 paracliser. 

Pisania bisericel Bati?tel ne a- 
minte?te ceva despre Baptiste 
Veleli, acel Italian de origins, 
venit din Candia, $i devenit per- 
sonagiu puternic la Curtea lui 
Radu-Mihnea §i a urma^ilor a- 
cestuia. DupS dinsul e de pre- 
supus c'a fost numit intregul 
suburbiel Bati?tea. 

Biserica Bradu-Boteanu, cu 
hramul Sf. Gheorghe, are de cti- 
tor pe Mihul (1790). Venitul el 



966*0, MarvU Dtcfionar Gngraflc* 



90 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



714 



BUCURE?TI 



e de 17 io let. Comuna 11 da o 
subven^ie de 555 let. Dispune 
d'un capital de 9000 lei. 

E deservita de 1 preot, I 
cintare{ si 1 paracliser. 

Formeaza parohie cu biserica 
principala Pitar-Mosu. 

Biserica Brezoianu, cu hramul 
Sf. Treime, are de ctitorl pe 
Mihail Maracineanul si $tefan 
Manaila, Vel Queer (1735). Ve- 
nitul el e de 2517 lei si chel- 
tuelile reprezinta aceiasl suma. 
Comuna 11 acorda anual o sub 
ventie de 1645 let. 

Formeaza singura o parohie 
si e deservita de I preot, 2 
cintarep si 1 paracliser. 

Biserica Brosteni, cu hramul 
Sf. Nicolae si Adormirea-Maicei- 
Domnului, s'a zidit laanuli843 
de Paraschiva Iofciu. Are 70 
enoriasl si e biserica, parohiala ; 
are ca filiala pe Radu-Voda. 

Venitul el anual se ridica la 
7046 lei si cheltuelile la 5725 
lei. Dispune d'un capital dc 
4000 lei. 

E deservita de dol preop, 2 
cintare^i si 1 paracliser. 

Biserica Bucur, cu hramul 
Atanasie si Chiril. Biserica e 
situata pe o movila, 111 apro- 
piere de riul Dimbovi^a. A fost 
ridicata mal intiiu de lemn, dupa 
tradi^iune de Bucur Ciobanui $i 
zidita de caramida de Mircea 
Basarab la 1416. Legenda spune 
ca biserica e zidita. chiar pe lo- 
cul unde a fost mal inainte co- 
liba lul Bucur. In curgerea vre- 
mel, bisericu^a aceasta a fost de 
mal multe orlrestaurata si schim- 
bata. 

AzI biserica este mica, ca de 
9 metri in lungime si 5 in lar- 
gime. Este alba pe din afara si 
pe din launtru. D'asupra are 
un turnule^ mic, in forma de 
cupola, care raspunde in bise- 
rica. Dinaintei are un balcon 
pe sttlpl de lemn. 



In timpurl recente s'a pus un a- 
coperamint de tinichea si i s'a 
introdus modificarl esenfiale. 

Ea se administreaza de in- 
grijitorul bisericel Radu-Voda, 
careia i-a servit drept biserica 
a cimitirulul. 

Biserica Caimata y cu hramul 
Adormirea; avea de ctitor pe 
jupin Nicolae Ceausul in 1732. 
Aceasta biserica, care era cea 
mal saraca dintre bisericl, si in 
stare de ruina, in cit ameninta 
sa cada, s'a darimat in anul 
1 892, pentru a face loc prelun- 
giiei bulevardului Carol, iar in 
locul unde a fost altarul s'a 
pus spre amintire o cruce. Icoa- 
nele, timpla siargintaria, s'aii des- 
tinat pentru nouile bisericl ce 
se cladesc la cimitire. 

Biserica Cdramidari-de-Jos, 
cu hramul Sf. Gheorghe, s'a zidit 
de neamul Herastilor, la anul 
17 1 1 si s'a restaurat de enoriasl 
la 1848. 

Venitul el e de 1743 lei si 
cheltuelile de 1695. Comuna if 
vine in ajutor cu 1760 lei a- 
nual. 

FormeazS insasi parohie. E 
deservita de 1 preot, 2 cinta- 
re^I si un paracliser. 

Biserica Caramidari-de-Sus, 
cu hramul Buna Vestire, arede 
ctitor pe Dumitru Arhimandritul 
(1848). 

Venitul ei e de 1526 lei. D s- 
pune de un capital de 2500 lu. 
Statul 11 acorda o subven^ie pe 
an de 1760 lei. Depinde de bi- 
serica parohiala Cotroceni si e 
deservita de 2 preojl, 1 cinta- 
re{ si 1 paracliser. 

Biserica Ceaus-Radu, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, are de ctitor 
pe Ceaus Radu si a fost zidita 
in anul 178 1. 

Venitul el e de 5650 lei si 
cheltuelile de 1986 lei. 

Dispune de un capital de 1 1 000 
lei. Formeaza singura parohie 



si e deservita de 2 preop, 2 
cintarep si I paracliser. 

Biserica Cismeaua - Mavro- 
gheni, cu hramul Izvorul-Tama- 
duirel, are de ctitor pe Nic. P. 
Mavrogheni-Voda (1775). Veni- 
tul el e de 3315 lei si cheltue- 
lile de 3265 lei. Statul if da o 
subven^ie de 730 lei anual. For- 
meaza singura o parohie. E 
deservita de 3 preo^F, 2 cinta- 
re{I si un paracliser. 

Biserica Colfea^ cu hramul 
Sfin^il Trel-Erarhi. S'a zidit de 
spatarul Mihail Cantacuzino, la 
anul 1715. Peristilul e facut in 
coloane, impreuna cu alte cla- 
dirl inpreajma, alcatuind Spita- 
lul Colfea. D'asupra fostel por^I 
de la intrare se afla vestitul Turn, 
cladit in patru cotyurl din care 
o parte se dartmase de cutre- 
murul de la 1802, si care de 
ctyl-va anl s'a darimat de tot 
de Primarie. Acest turn fusese 
construit de solda^il lul Carol 
al XH-lea, regele Suediel, cind a- 
cest rege se intorcea din Ba- 
sarabia prin {ara Romineasca, 
in urma infringeril ce incercase 
la Pultava. 

Asupra Turnulul Col^el, Sul- 
zer ne a lasat o descriere plina 
de interes, pe care o reprodu- 
cem aci : 

«Manastirea Col^ea este sin- 
gura cladire din Rominia care 
are d'asupra intrarel, saG d'a- 
supra poartei celei marl a zidu- 
rilor sale de imprejmuire, un 
turn foarte inalt si cladit in 
patru col^url sau unghiuri dupa 
stilul german; la catul de jos, 
tocmal d'asupra por^ei, se afla 
zugravitf, de fie-care parte, cite 
un soldat cu pusca pe umerl, 
ca de garda si in montura nem- 
^easca, precum era moda la 
Nem^I la inceputui acestul secol 
si inca in eel din urma rezbel 
Turco-Austriac. 

«. . . . E prea lesne de cre- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



716 



BUCURE?TI 



zut ca acest turn sa fi fost zidit 
de soldafiT SuedezI, refugia^I in 
urma infringerei de la Pultava 
in Bucuresti, carl, silip de ne- 
cessitate, sa fi fost {ntrebuin^f 
ca mesterl si lucratorl la edifi- 
carea acestul turn». 

Statua sp&tarulul se afla in 
fa{a bisericel care e in aceiasl 
curte cu marele spital Colfea. 
E tntrefinuta de Eforia Spitale- 
lor Civile. 

Biserica Sf. Constantin, cu 
hramul SfintiMmparatl, infiin- 
{ata in anul 1785 de Const. 
Bilcescu si C. Besleaga. Are o 
subven^ie de la stat de 1500 
lei. Depinde de biserica paro- 
hiala Sf. Hie (Gorgani) si e de- 
servita de I preot, 1 cintare{ 
si 1 paracliser. 

Biserica Cotroceni, fosta ma- 
nastire, cu hramul Adormirea, 
s'a zidit, de $erban-Voda-Can- 
tacuzino si Maria Doamna, la 
1675, impreuna cu palatul sau, 
care servi in atitea rindurl de 
resedinfa de vara Domnitorilor 
£arel, iar asta-zl, minunat res- 
taurat, serva de resedinfa pen- 
tru AA. LL. RR. principele Fer- 
dinand si principesa Maria. (V. 
§ Rezidenje Regale). 

Un calator italian, Domenico 
Sestini, petrecind in {ara mal 
multa vreme, inainte de anul 
1 78 1, ne spune, in cartea sa: 
«Viaggio di Constantinopoli a 
B lkaresti, Roma, 1 794 » ca 
«$erban Cantacuzino, fiind ur- 
marit de vrajmasil luT, se as- 
cunse (se cotroci, cum se zicea 
pe atuncT) in padurea care se 
afla pe acea vreme pe malurile 
Dimbovi^et, fagaduind luT Dum- 
nezeu sa zideasca in acel loc o 
manastire, daca va scapa cu 
viea^a de vrajmasi, ceia ce si 
facu cind se alese domn.» 

Ea incerca mal multe prefacert, 
pana sa ajunga in starea actuala. 

In iarna anulul 1719, manas- 



tirea Cotroceni se aprinse, ar- 
zind tot invelisul si al caselor 
si al chiliilor. 

La 1 82 1, tabara lui Tudor 
stability la Cotroceni a sapat 
san^url si meterezurl in jurul 
manastirei, ale caror urme se 
vad si azl, spre partea unde 
este Azilul Elena Doamna. 

In 1863, Alexandru Cuza a 
asezat aci marele lagar, in ve- 
derea caruia s'a construit mal 
multe cazarme. 

In 1896, Septembrie, Regele 
Carol a trecut, pe platoul de la 
Cotroceni, in revista armata, in 
onoarea imparatului Francisc 
Iosef I al Austriel. 

O timpla de lemn, minunat 
lucrata, cum si alte pre^ioase 
odoare ale acestel m&nastiri se 
afla depuse la Muzeul National 
din Bucuresti. 

Cu intrefinerea acestel bise- 
ricT statul cheltueste anual 7928 
lei. Formeaza parohie cu filiala 
el din Caramidari. E deservita 
de 3 preo^I, 1 diacon, 2 cin- 
tarefi si 1 paracliser. 

In jurul palatulul Princiar se 
afla: Azilul Elena - Doamna ; 
Institutul deBotanica; Gradina 
Botanica; Cazarma de geniu, 
situata linga poligonul de la 
Cotroceni, alaturea cu linia fe- 
rata Gara-de-Nord — Filaret. A- 
ceasta cazarma e ocupata de 
regimentul 1 de geniu; ea se 
compune din trel cladirl prin- 
cipale, carl au costat peste 
400000 let. 

Biserica Crefulescu, c 1 hramul 
Adormirea-Maicel-Domnulul, a 
fost zidita la anul 7231 (1722), 
de banul Iordache Cre^ulescu 
si de so^ia sa Domnifa Safta, 
fiica lut Constantin- Voda Brin- 
coveanul. Ea a fost mal tirziu 
(181 5) restaurata de Constantin 
Cre^ulescu, vel Ban; si in tim- 
puri mairecente (i860) s'arepa- 
rat, cind a fost zugravita de 



pictorul Tatarescu, tot de mem- 
bril familiei Cre^ulescu. Ca cti- 
torl gasim zugraviflf in biserica 
pe dreapta: 1. Iordake Cre^u- 
lescu, vel dvornic; 2. Safta, 
so{ia luT si fiica luT Constantin- 
Voda Brincoveanul ; 3. Constan- 
tin Basarab Brincoveanul- Voda; 
4. Maria Doamna, sofia lui; 5. 
Parvu Crefulescu, tatal lui Ior- 
dake si 6. Visa Crefuleasca, 
mama lui Iordake, iar pe stinga : 
1. Constantin Crejulescu, vel 
Ban (eel ce a restaurat biserica 
la 18 1 5); 2. Istrate Cretulescu, 
vel dvornic; 3. Ecaterina, vor- 
niceasa Stirbeiu, sora lui Istrate; 
4. Toma Cretulescu, vel logo- 
fat; 5. Alexandru Crefilescu, 
vel logoftt, si 6. Constandin Cre- 
tulescu, vel paharnic. In nauntrul 
bisericel spre stinga se afla in- 
gropat marele dvornic Barbu 
$tirbeiu, repauzat la 1 8 13. Bi- 
serica Cretulescu a fost inzes- 
trata cu mosil de catre chiar 
intemeietoril el si de urmasil lor 
si i s'a alipit ca metoh bise- 
rica Plaviceni, din jud. Olt. 

La 1863, cu ocazia seculari- 
zaril averilor manastirestl, s'a 
secularizat si averea acestel bi- 
sericl ; mal in urma ( 1 865), dupa 
plingerea adresata Domnitoru- 
lul de catre D. Nicoiae Cretu- 
lescu, unul din epitropl, Maria 
Sa Cuza- Voda, dete un decret 
cu data de 6 Noembrie 1865, 
prin care se restituia averea bi- 
sericel si se recunostea familiei 
Cretulestilor dreptul de a admi- 
nistra atit aceasta biserica din 
Bucuresti cit si metohul el Pla- 
viceni, din jud. Olt. Actualmente 
eforia bisericel Cre{ llescu po- 
seda sase mosil, avind o in- 
tindere totala de 10850 po- 
goane, din care 930 pogoane 
padure, cu un venit anual de 
10 1 240 lei. Afar£ de acestepro- 
prieta^I, biserica mal poseda un 
imobil in Bucuresti, cunoscut 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



716 



BUCURE^TI 



sub numele de Hanul Creju- 
lescu, care aduce un venit a- 
nual de aproape 46000 lei. Ve- 
niturile acestei biserici se intre- 
buin^eaza pentru intrefinerea bi- 
sericilor din Bucuresti si Pla- 
viceni si in facerl-de-bine, mai 
ales in stipendil studen^ilor fara 
mijJoace. Biserica Cre^ulescu este 
una din cele mai bine intre^i- 
nute din capitals ; poseda orna- 
mente, vestminte si odoare din 
cele mai frumoase din Bucu- 
resti ; serviciul divin e frumos 
si corul bisericei se buc ira de 
o reputable bine meritata ; a- 
ceasta cum si pozi^iunea cen- 
trala a bisericei, face ca ea sa 
fie frecuentata mai ales de aris- 
tocrajia capitale! si sa slujeasca 
de preferin^a pentru benedicjiu- 
nilenup^iale. Lega^iunea ruseasca 
isl serbeaza serbarile na^ionale 
si serbatorile religioase. For- 
meaza singura o parohie. 

Biserica Curtea- Veche, ase- 
zata in pia{a Sf. Anton, cu hra- 
mul Buna-Vestire, s'a zidit de 
Mircea Ciobanul. La 1714, Ste- 
fan Cantacuzino a infrumuse- 
{at-o si a dotat-o cu odoare bo- 
gate. 

In aceasta biserica se savir- 
sea pana mult timp incoace un- 
gerea domnilor {arel. 

Curtea-Veche este numita ast- 
fel pentru ca acolo a fost Curtea- 
Domneasca, cind domnil locu- 
iau in Bucuresti. 

Asta-zi biserica se adminis- 
treaza de un preot ingrijitor ; 
pentru intre^inerea el statul chel- 
tueste anual lei 12040. 

Palatul domnesc cu cele 2 bi- 
serici: Biserica-de-Jos, cu hramul 
Buna-Vestire si Biserica-d.-s., cu 
hramul Sf. Ion Botezatorul, din 
carl azl a ramas numal biserica 
sub numirea de Curtea-Veche, a 
existat pina la 17 18, cind, prin- 
tr'un incendiu, s'a prefacut in 
ruine. Curtea Domneasca, in 



care se afla aceste cladirl, co- 
prindea tot teritoriul dintre albia 
Dimbovn:ei, strada numita $e- 
lari, strada Gabroveni si strada 
Calpacci (sepcarl). Ea avea doua 
por^I pe Dimbovi^a: una pe 
calea Rahovel, numita Poarta- 
din-Sus, iar cea I'alta pe calea 
$erban-Voda, numita Poarta- 
din-Jos. Pivni{ele de sub palat 
aveaii osebite esirl, din care una 
rasufla tocmal spre raspintia in 
apropiere de Bara^ia de azl. 
Ruinele palatulul domnesc erau 
tocmal pe pamintul ocupat azl 
de cladirile PencovicI, iar ale 
paraclisuluT, al carul pare^i (ar- 
cade) inca in picioare la 1825, 
pastrau figurile coconilor si dom- 
ni^elor pe dinseie, se coprindeau 
d'a stinga por^ilor acestei curpf. 

Are o subvenfie de la stat de 
10350 lei. E deservita de 2 
preo^I, 1 cintare^ si I paracliser. 

Formeaza parohie cu princi- 
pala Sf. Gheorghe-Nou. 

Biserica Delea-Noud, cu hra- 
mul Buna-Vestire, s'a cladit la 
anul 1798 de Nicolae-Inima-Rea. 
La 1875 s'a reparat din nou 
si radical de Calist Arhiereul. 
Are 120 enoriasi. 

Venitul el propriu se ridica la 
868 lei anual. Nu dispune de 
nicl un capital. Statul il da o 
subven^ie de 4000 lei pe an. 

Formeaza singura o parohie, 
fund deservita de 2 preoflf, 1 
diacon, 2 cintare^I si I para- 
cliser. 

Biserica Delea- Veche, cu hra- 
mul Sf. Treime, s'a cladit la a- 
nul 1773 de preotul Balasu. Are 
30 enoriasi. 

Venitul ei se ridica la suma 
de 2775 lei anual si cheltuelile 
la 2060 lei. Statul il da o sub- 
veii^ie de 2320 lei. Dispune d'un 
capital de 32708 lei. 

Formeaza singura parohie si 
e deservita de 1 preot, 2 cin- 
tare{I si 1 paracliser. 



Biserica Dobroteasa, cu hra- 
mul Buna-Vestire, s'a zidit la 
anul 1730 de vel Vistiernic 
Const. Nasturel. Acum, in urmi, 
s'a recladit din fondurile pro- 
pril ale bisericei, in asa fel ca 
este una din cele mai marl si 
frumoase biserici din Bucuresti 
(stilul bis. Domni{a-Balasa). Are 
250 enoriasi. Venitul el anual se 
ridica la 5160 lei si cheltuelile 
la 1772 lei. Statul il acorda o 
subven^ie de 3300 lei anual. 

Dispune d'un capital de 16406 
lei. 

Formeaza parohie cu biserica 
filiala Apostol si e deservita de 
2 preop, 2 cintarejl si 1 para- 
cliser. 

Biserica-Doamnei, cu hramul 
Intrarea-in-Biserica, s'a zidit de 
Maria, Doamna lui $erban-Vo- 
da Cantacuzino, la anul 1683. 
Constantin Brincoveanu a ftcut 
sa se construiasca tunvil si tin- 
da bisericei, care s'a zugravit si 
s'a infrumuse^at cu o timpla. 

Statul cheltueste cu intre^i- 
nerea ei 3710 lei anual. 

E deservita de 3 preo^I, 1 dia- 
con, 1 cintare{ $i 1 paracliser. 

E filiala bisericei parohiale 
Sf. Nicolae ($elari). 

Biserica Domnita-Bdlasa ; cu 
hramul Inal^area-Domnului, s'a 
fundat la anul 1 751 de Dom- 
ni£a Balasa, fiica lui Const. Brin- 
coveanul-Basarab. 

La 1 83 1, s'a reparat de Banul 
Grigore Brincoveanul, iar la a- 
nul 1838, ruinindu-se din cauza 
cutremurulul, s'a ridicat din te- 
melie si impodobit de Baneasa 
Safta Brincoveanca, care zidi si 
spitalul de alaturl. 

La 1882, s'a reconstruit de 
Epitropia Asezamintelor Brinco- 
venestl, de care se ?i intre^ine. 
Este, se poate zice cu drept cu- 
vint, cea mai frumoasa biserica 
din Bucuresti. E lucrata in stil 
bizantin. Planurile de restaurare 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



717 



BUCURE?TI 



aii fost intocmite de arhitec^i! 
Oriscu $i Bene?, iar lucrarea 
s'a executat sub direc^iunea d-luT 
Fr. Hartmann. Decora^iunea ex- 
terioara e bogata $i simpla in 
acela$T timp; perefiT sunt lucrap 
in caramida ro$ie, netencuita. 
Biserica se inatya pitoresc in 
mijlocul unel gradinT din cele 
mal frumoase ?i bine ingrijite. 
Cu o cupola mare la mijloc, cu 
alte patru cupole mal micT la 
colour!, Domni{a-Bala$a ofera o- 
chiuluT o pi Scuta priveli?te. In 
interior, pere^iT bisericet sunt 
impodobi^T intr'ua mod luxos 
cu lucrarT de stucatura, sculp- 
tura, pictura, toate executate de 
maestri abili. 

In curtea acesteT bisericl se 
afla o §coaia primara de baeflf, 
un azil pentru batrine, $i, la spa- 
tele eT, Spitalul Brincovenesc. 

Biserica Sf. Dwnitru, (din str. 
Carol), cu hramul Sf. Dumitru, 
zidita in anul 1798 de Episcopil 
Const. Gherasim $i Chesarie din 
Buz&u. Interiorul bisericeT e zu- 
gravit de raposatul pictor Szat- 
mary, fost elev al $coaleT de 
bele-arte romine. Biserica e de- 
servita de 2 preoflf, 1 cintare^ 
?i I paracliser. Comuna iT a- 
corda o subven^ie anuala de 
3240 lei. E filiala la biserica 
parohiala Ziatari. 

Biserica Sf. Dumitru (Colen- 
tina) cu hramul Sf. Dumitru, s'a 
zidita in anul 1840, de Al. Po- 
pescu. Are venit propriu 970 
lei, iar comuna if da o subven- 
{ie de 1550 let. Formeaza sin- 
gura parohie §i e deservita de 
2 preop, 2 cintarep $i I para- 
cliser. 

In cursul anulu! 1897 s'a re- 
zugr&vit interiorul eT §i s'a con- 
struit din nou timpla. 

Biserica Sf. Ecaterina^ cu a- 
cela$T hram, a fost intemeiata ca- 
treinceputulveaculuTal XVII-lea 
de Pana Vistierul. O lupta avu 



loc sub poalele dealulu! de lin- 
ga manastirea luT Pana Vistie- 
rul, Sf. Ecaterina de azi, in- 
tre Leon-Voda $i boeriT pribegT 
(1632) cu Aga Mateiu in cap. 

pineal, vorbindde aceasta lup- 
ta, zice: « Oastea lul Leon-Vo- 
da s'a tabarit linga manastirea 
luT Pana Vistierul, la calea care 
duce catre Giurgiu, iar oastea 
lut Mateiu a trecut Dealul-Vii- 
lor (Dealul - MitropolieT) , unde 
batinduse orbe$te ma! pe ur- 
ma a biruit oastea luT Leon-Vo- 
d&». Mal tirziu (1775), Doamna 
Ecaterina, so^ia lul Alexandru 
Ipsilant - Voda, au harazit ma- 
nastiril un han zidit de dinsa 
in apropiere chiar de manas- 
tire. Aceasta manastire era in- 
chinata la muntele Sinai $i a- 
vea la epoca secularizarii cincl 
mo$iT cu un venit anual de peste 
200000 let vechl. Dupa secu- 
larizare, manastirea s'a redus la 
biserica de mir $i pentru intre- 
{inerea cultulul divin se inscrie 
in tot anul, in budgetul minis- 
terulut de culte, o suma de 1 5275 
lei not, din care mare parte este 
pentru lntrefmerea corulul. In 
timpii din urma, cladirile din 
prejurul bisericii s'au daruit de 
Stat cSocieta^it pentru inva^a- 
tura poporuluT Romin» $i acolo 
se afla instalata $coaia nor mala 
a societa^ii, la care este alipita 
o ^coala primara $i o gradina 
de copif. 

Biserica are 80 de enoria?T 
$i formeaza singura o parohie. 

E deservita de 3 preopf, 1 dia- 
con, 2 cintarep §i 1 paracliser. 

Biserica Sf. Elefterie, cu hra- 
mul Sf. Elefterie, are de ctitor 
pe Maxim Cupe^ul (1704). Veni- 
tul eT e de 3100 leT. Dispune 
de un capital de 1 800 lei. For- 
meaza parohie cu principala: Sf. 
Gheorghe (Francmasona). E de- 
servita de 3 preopf, 1 cintare^ 
$i 1 paracliser. 



In vechime, biserica Sf. Elef- 
terie era ocolita de apele Dim- 
boviteT car! formau o insula fru- 
moasa prin pozi^iunea eT. Vil 
§i livezl cu pometurl erau pre- 
tutindenT. «E o localitate ne- 
pretui^a*, spune Sulzer in Car- 
tea sa asupra Munteniei. Dom- 
ni{a luT Ipsilante nu gasea ni- 
caerT maT mare piacere de cit 
in aceste locurT retrase, $i ca- 
desea reminea acolo pana la mie- 
zul-nopfel, cind stralucea luna». 

In fa£a insulei Sf. Elefterie, 
pe un bra^ a ^ DimbovifeT, era 
situata casa MareluT Vornic Fi- 
lipescu. Marele vornic dete aci 
un bal in onoarea luT Ipsilante, 
cu foe de artificiT. 

Biserica Sf. Eiisabeta, de la 
Azilul Elena Doamaa, infiintata 
de M. S. Regina Eiisabeta in 
anul 1870. E maT milt pentru 
serviciul elevelor de la Azil. E 
intre^inuta de stat. 

La serviciul divin participa 
$i elevele AziluluT cintind co- 
rurT reiigioase. 

Biserica Enil, cu hramul Sf. 
Nicolae, are de ctitor pe Doam- 
na Maria Mihaiu-Voda (1683). 

Venitul eT propriu e de 12046 
leT ?i cheltuelile de 12043 leT. 
N'are nicT o subven^ie. E bi- 
serica parohiala cu filialele Ba» 
ti^tea ^i Sf. Nicolae (Dintr'o-zi). 

E deservita de 2 preo^T, 2 cin- 
tare^T ?i I paracliser. 

Biserica Fldminda, cu hramul 
Sfinta Treime, s'a zidit la anul 
1766 de Dimitrie Istrati Vor- 
nic al. 

Are 150 enoria$T. Venitul eT 
propriu se ridica la 5031 leT a- 
nual $i cheltuelile la 3020. Sta- 
tul iT da o subven^ie de 2000 leT. 
Dispune d'un capital de 646 leT. 
Formeaza singura parohie $i e 
deservita de 2 preoflf, 2 cinta- 
reflf ?i 1 paracliser. 

Biserica Foisorul, cu hramul 
Na^terea - Maicel - DomnuluT, s'a 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



718 



BUCURE?TI 



zidit la anul 1745 de Duamna 
Smaranda, so$ia lul Nicolae A- 
lexandru Mavrocordat. A fost 
inchinata metoh la manastirea 
Radu-Voda. La 1849 s'a repa- 
rat de Mo? $erban ?i euoria?T. 

Aceasta biserica este situata 
pe un deal, in fa{a Vacare?tilor, 
pe linga care trece riul Dim- 
bovi^a. Pana la canalizare locul 
din jurul el era baltos. AzT e 
ocupat de gradinl de zarzava- 
turl. Numirea de Foisorul il vine 
de la un turn ce era aci §i de 
unde se observa asupra ora^ulul. 
Are 280 enoria?!. Venitul el se ri- 
dica la lei 1 1 57 (propria), iar sta- 
tul il da o subven^ie de 2600 lei 
anual; cheltuell: lei 960. Dis- 
pune d'un capital de 8275 lei. 
Formeaza singura o parohie ?i 
e deservita de 2 preo^T, 2 cln- 
tarep ?i 1 paracliser. 

Biserica Ghencea (Lupe?ti), 
cu hramul Sf. Treirae, zidita la 
1820 de Enache Bornuzescu. 
Formeaza singura o parohie. Are 
ca venit anual 2044 lei venit 
propria $i 1500 lei subven{ie de 
la stat. E deservita de 2 preo^f, 
2 cintareflf $i 1 paracliser. 

Biserica Sf. Gheorghe- Capra, 
cu hramul Sf. Gheorghe, zidita 
la 1869. Formeaza singura o 
parohie ?i e subven^ionata de 
stat cu suma de 775 lei, avind 
venit propria 2400 lei. E de- 
servita de 2 preotl, 2 cintareflf 
?i 1 paracliser. 

Biserica Sf. Gheorghe (Franc- 
masona), cu hramul Sf. Gheor- 
ghe. Are venit anual propria 
2745 lei. Formeaza parohie cu 
filiala Sf. Elefterie $i e deservita 
de 1 preot, 2 cintarefl $i 1 para- 
cliser. 

Biserica Sf Gheorghe- VechiU, 
cu hramul Martirul Gheorghe, 
Mucenicul Mina ?i Cuviosul 
Antonie, s'a zidit din temelie 
de Jupln Nedelcu Vel Vornic 
la anul 1492. Servea drept Mi- 



tropolie pe timpul lul Mihaiu- 
Viteazul, dar Sinan Pa$a o pre- 
facu in giamie. 

La anul 1724, s'a reparat de 
Iamandi Dragul; pe la finele se- 
colului trecut, se afla aci insta- 
lata ?coala sloveneasca ?i ro- 
mineasca. La 1847, in urma 
groazniculul foe din Bucure^ti, 
prefacindu-se in cenu$e cu toata 
zestrea el, s'a reinoit $i infru- 
muse^at de enoria?!. Acum in 
urma, s'a reedificat de protoe- 
reul Tudor Economul. Pictura 
acestei biserici este una din cele 
mal bine reunite in stil orien- 
tal. Are 200 enoria^i. 

Venitul el se ridica laiicxx) 
lei, iar cheltuelile la 881 1 lei. 

Formeaza singura o parohie. 
E deservita de 3 preo^I, 2 cin- 
tareflf $i 1 paracliser. 

Biserica Sf. Gheorghe- NoR, cu 
hramul Sf. Gheorghe, fosta ma- 
nastire, existenta deja pe tim- 
pul lul Mateia - Basarab, apol 
recladita, s'a inceput la anul 
1698 §i s'a terminat de Constan- 
tin Brincoveanul la anul 1709. 
E inconjurata de o frumoasa 
gradina, care serva ca loc de 
preumblare pentru cuartierele 
din vecinatate. 

Ca odoare vechl are : doua 
repide cu inscrip^ia: «dat de Io 
Constantin Basarab, manastirel 
Sf. Gheorghe ». 

In launtrul bisericei sunt por- 
tretele lul Constantin Brinco- 
veanul ?i al Patriarhulul Avram 
de la Ierusalim. Tot aci este 
mormintul lul Grigorie Brinco- 
veanul, cu familia lul. 

Aceasta biserica se intre^ine 
de stat, care cheltue?te anual 
cu intre^inerea ei 12040 lei. 

E deservita de 2 preo^I, 1 
diacon, 2 paracliserl $i 1 cin- 
taref. 

Formeaza parohie cu filialele 
Razvan $i Curtea-Vechie. 

Biserica Gorganul, cu hramul 



Sf. Hie, are de ctitor pe Gh. 
Caragea, paharnicul Hrisoscoleu 
?i al{il (18 19). Venitul el e de 
4391 lei. Dispune de un capi- 
tal de 1000 lei. 

Formeaza o parohie cu filia- 
lele Sf. Constantin $i Schitul- 
Magureanu. 

E deservita de 1 preot, 2 cin- 
tarepf ?i 1 paracliser. 

Biserica Grecilor^ intemeiata 
de Ghiorma Banul in timpul lul 
Mihaia-Viteazul ; azi e darimata; 
pe locul el s'a construit palatul 
Societa^ii «Dacia-Rom?nia.» 

Biserica Hagi-Dina, fost mal 
inainte schit de maid, intemeiat 
de Timotea Monahia, ce s'a nu- 
mit ?i Hagi-Dina, dupa juma- 
tatea secolulul al XVIII-lea; cu 
hramul Buna-Vestire. 

Biserica Hagiu, cu hramul Cu- 
vioasa Paraschiva, Sf. Voevozl 
Mihail ?i Gavril ?i Adormirea- 
Maicel-Domnulul, s'a zidit la a- 
nul 1750, de Misail Monahul, 
fost logoftt de taina §i s'a ree- 
dificat la anul 1872. Are 172 e- 
noria?!. Venitul el e de 5200 lei 
?i cheltuell de 4888 lei. N'are 
nici un capital. 

Formeaza singura o parohie 
$i e deservita de 2 preo^I, 2 
cintarep $i 1 paracliser. 

Biserica Iancu-NoU, cu hra- 
mul Sf. Nicolae, zidita in anul 
1873 de Stanciu Ivan. Are ve- 
nit propria 786 lei $i subven- 
{ie de la stat 2500 lei. Formea- 
za singura o parohie $i e deser- 
vita de 2 preo^I, 2 cintaretl $i 
1 paracliser. 

Biserica Iancu- VechiU, cu hra- 
mul Adormirea-Maicei-Domnu- 
lul, s'a zidit la 1 77 1 de Gheor- 
ghe Macelarul. Are 280 eno- 
ria$I. 

Venitul el se ridica la 1 5 15 
lei anual §i cheltuelile la 2016 
lei. Statul ii acorda o subvenfie 
de 2800 lei anual. 

Formeaza singura o parohie 



Digitized by 



Google 



BUCURE?Ti 



BUCURE?TI 



$i e deservita de I preot, 2 cin- 
tare{i ?i I paracliser. 

Biserica Icoana, cu hramul 
Adormirea-Maicel-Domnulul, zi- 
dita in anul 1776 de Mihail $i 
Panait Babeanul. Ca venit arc 
fondul el propria de 3208 lei $i 
fondul Vacarescu de 18200 lei. 

Formeaza singura o parohie. 
E deservita de 3 preoflf, I dia- 
con, 2 cintare^I $i I paracliser. 

In curtea acestel biserici se 
afla un paraclis, Intre^inut de 
farnilia Darvari. Acest paraclis 
e deservit de 4 — 5 calugarl, ve- 
nial de la muntele Athos. Tot 
aci e $i metohul manastirel de 
la Athos. In curtea acestei Bise- 
rice este ingropat polcovnicul 
loan OJobescu. 

Biserica Sf Hie (Rahova), bi- 
serica parohiala, cu 2 filiale. Arc 
un venit anual propria de 46000 
let, cu care suma se intrejin 
$i filialele. E deservita de 3 
preop, 1 diacon, 2 cintare^I $i 
1 paracliser. 

Biserica Sf. loan - eel -Mart 
(Prediticl), cu hramul Sf. loan, 
s'a zidit $i inzestrat de Andreiu 
Vistierul, inca din zilele lul Mih- 
nea-Voda, fiul lul Alexandru- 
Voda, la anul 7086 (1578), a- 
pol a avut ca ctitor pe gine- 
rele sau Preda Banul Buzescul. 

Ea s'a reparat de Const. Brin- 
coveanul-Voda, la anul 1703. 

Cu intrefinerea el statul chel- 
tuia anual 7928 1., comuna 1440 1., 
biserica neavind vr'un alt venit. 

In curtea acesteT biserici era 
un frumos monument de mar- 
mora, a§ezat pe mormintul l«il 
Ion Alex. Vacarescu, unul di.i 
poe^il rena^terei na^ionale, nas- 
cutlaanul 1 792 §i mortla 1863. 

Era pana ma! daunazi filia- 
la la biserica parohiala Zlatarl. 
Asta-zl a fost dartmata pana in 
temelil, pentru a se ci^tiga te- 
renul necesar edificiulul Case! 
de Depunerl $i Consemnafiunl. 



Biserica Sf. loanMoldoveanul, 
cu hramul Sf. Ioan-Gura-de-Aur; 
are de ctitor pe Marele Medel- 
nicer Dumitrache Darascul. E 
zidita in anul 1795. 

Are un venit de 1 1 139 let. 

E deservita de preo^il bise- 
riceT Amza. 

Biserica Sf Ioan~Mo§i, cu hra- 
mul Sf. loan, are de ctitor pe 
loan Gradinarul ?i Stan Jimblarul 
(1808). 

Venitul el e de 2326 lei $i 
cheltuelile de 1864 lei. Comuna 
ilda 2165 lei subven^ie anuala. 
Formeaza si igura parohie. 

E deservita de 2 preo^I, 2 
cintare^I $i I paracliser. 

Biserica Sf loan-Nod, (Gura- 
Pie^el), numita in vechime bi- 
serica Agantyil, cu hramul Sf. 
loan, are de ctitor pe Ioanichie 
Ieromonahul (1814). Venitul el 
e de 6059 l e * $ cheltuelile de 
4213. Dispune d'un capital de 
1600 lei. Formeaza singura o 
parohie $i e deservita de 2 preofl, 
2 cintare^I $i 1 paracliser. 

Biserica lzvorul-Noil (Verde), 
cu hramul IzvoruUTamaduirel, 
s'a zidit la anul 1823 de Petre 
Iorgangi, Ion Gardi-Ba$a, Toma 
Protopopescu $i Penciulescu. La 
1875 s'a reparat de enoria$I. 

Are 200 enoria$I. Venitul el 
se ridica la 920 lei anual $i 
cheltuelile la 800. Statul il da 
o subven^ie de 2445 lei. Dis- 
pune d'un capital de 1300 lei. 
Formeaza singura o parohie $i 
e deservita de 2 preo^I, 2 cin- 
tareflf ?i I paracliser. 

Biserica Izvorul- Tdmdduirel, 
cu acela^i hram, zidita in 1799 
de Voda-Mavrogheni, la capul 
podulul Mogo^oaei $i impodo- 
bita imprejur cu chio^curl fru- 
moase, ape de izvor, care cur- 
geau din fintini, havuzurl, ?i alte 
Jnfrumuse^ari asta-zl disparute. 
Are venit propriu 4000 lei 
pe an. Depinde de biserica pa- 



rohiala din Mihaiu-Voda $i e 
deservita de 1 preot, 1 cintaref 
?i I paracliser. 

Biserica Kalinderu, (Hanul- 
Coljel) cu hramul Sf. Hie; zidita 
la 1 841 de Lazar Kalinderu. E 
intrefinuta din fondul familiel Ka- 
linderu. Pana acum 3 anl purta 
numele Hanul-Col^el, dar con- 
siliul comunal al capitalel, luind 
in considerable ca acest nume 
este nepotrivit pentru o bise- 
rica, a dispus ca biserica Sf. 
Hie sa poarte numele ctitorulul. 

Biserica din Livada- 1 "ded res- 
cuing fosta pe locul ocupat de 
gradina Episcopiei. 

Biserica Lucacl, cu hramul 
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul 
1842 de Anghel Hagi-Pandele 
$i C. Atanasiu. 

Aci este mormintul lul Anton 
Pan, mort la anul 1854. 

Are 80 enoria^I. Venitul el se 
ridica la 761 1 lei anual ?i chel- 
tuelile la 5377 lei. Dispune de 
un capital de 161 5 lei. 

Formeaza o parohie cu filia- 
lele Vergu $i Udricani. E de- 
servita de 2 preofl, 2 cintarep 
§i 1 paracliser. 

Schitul-Maicilor, depinde de 
parohia Bisericei-Albe (Post&- 
varl) $i are ca venit 1845 lei, 
subvenfie de la stat. E deser- 
vita de 1 preot, 1 cintaref ?i 
I paracliser. 

Biserica Manea-Brutaru, cu 
hramul Adormirea, are de ctitor 
pe Manea Brutaru (1777). 

Venitul el e de 2287 lei ?i 
cheltuelile de 1824 lei. Are o 
subvenfie de 1200 lei din par- 
tea statulul. 

Formeaza singura o parohie 
$i e deservita de 2 preoflf, 2 
cintarefl $i 1 paracliser. 

Biserica Manea-Cavafu, cu 
hramul Sf. Treime, s'a zidit la 
anul 181? de Manea Cavafu, 
staroste de cavafl, $i Hagi Iorga. 

Are 200 enoria§I. Venitul el 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



720 



BUCURE^TI 



se ridica la 1423 lei anual; 
statul 11 acorda anual o sub- 
ven^ie de 2400 lei. 

Formeaza singura parohie $i 
e deservita de 3 preop, 2 cin- 
tarefl $i 1 paracliser. 

Biserica Mdgureanu, cu hra- 
mul Schimbarea - la - Fa{a, s'a 
ftcut din lemn de $erban-Voda; 
iar la 1763 s'a zidit $i lnfrumu- 
sefat de Pirvu Cantacuzino. Bi- 
serica Magureanu a fost dart- 
mata de autoritatea comunala 
in anul 1897 pentru ca ame- 
ninfa a cadea. Avea resurse 
proprii de 4210 lei, iar statul 
cheltuia cu tntre^inerea el 1808 
lei anual. Era deservita de 1 
preot, I ctntaref $i 1 paracliser. 

Biserica Mdntuleasa, cu hra- 
mul Sf. Voevozl, s'a zidit la 
anul 1732 de jupin Manta Pre- 
cupe^ul $i sofia sa Stanca. 

Are 50 enoria^I. Venitul el 
se ridicS la 1420 lei. Statul 11 
da o subven^ie de 2000 let. E 
filiala parohiel Negustori. E de- 
servita de 1 preot, 1 cint£re{ 
?i I paracliser. 

Biserica MihaiU- Vodd, a?e- 
zata pe dealul Spirei, cu hramul 
Sf. Nicolae, s'a zidit de Mihaiu- 
Voda la anul 1595. 

Legenda ne spune ca era in 
ziua de Sf. Nicolae cind Ar- 
ma?eil duceau pe Mihaiu la de- 
capitare, dupa porunca lul Ale- 
xandra, Domnul {arei. Trecind 
pe linga Biserica Alba din Pos- 
tavarl s'a rugat de arma?el sal 
lase a se inchina pu{in. Era 
tocmal in timpul liturghiel. Mi- 
haiu intri in biserica, se roaga 
fierbinte la icoana Sf. Nicolae 
?i a fagaduit ca de va scapa cu 
via^a 11 va ridica o manastire, 
ceia ce a ?i facut. 

In casele acestel bisericT se 
afla Arhiva statulul. 

Catrefinele secolulul al XVIII- 
lea se afla un palat domnesc 
$i o curte de justice (divan) 



intre Dealul Spirei ?i manasti- 
rea Mihaiu-Voda. Ambele aceste 
edificil au fost prefacite in ce- 
nu?e la inceputul anulul 18 13, 
printr'unincendiu, de aceiapana 
azl pastreaza numirea de Curtea- 
Arsa. In anul 1876 biserica a 
fost restaurata. 

In vecinatatea manastirel Mi- 
haiu-Voda, pe Dealul-Spirei, A- 
lexandru Ipsilante ?$I ridica un 
palat in mijlocul viilor ?i a 
gradinelor cu care era acoperit 
dealul. 

E biserica parohiala $i are ca 
filiale bisericile: Sf. Apostoll, 
Sf. Spiridon-Vechiu $i Izvorul- 
Tamaduirel (din Verde). 

Are venit anual 13500 lei, 
subven^ie de la stat. E deser 
vita de 3 preo^I, 1 diacon, 2 
cintare^I §i 1 paracliser. 

Mitropolia, La 1656, Cons- 
tandin $erban Basarab zidi ma- 
nastirea cu hramul Sf. Cons- 
tandin $i Elena, pe care Radu 
Leon o zugravi, iar Constandin 
Brincoveanul o fecu mitropolie, 
cum e pana in ziua de asta-zl. 

Mitropolia a fost ridicata sub 
privigherea marelul logofet Da- 
descu. 

Ea seamana pe din launtru 
cu biserica de la Curtea de 
Arge? ; este de caramida ; in 
tinda are 12 sttlpl, fie-care din- 
tr'o bucata rotunda de piatra, 
de asupra 4 marl cupole, $i 
dinafara o galerie (tinda) larga. 
Constandin $erban o invelise 
cu plumb de o greutate ce se 
zice ca trecea peste 40000 ocale. 

Publicam aci hrisovul, dat de 
Leon-Voda, cu privire la zu- 
gravirea bisericel mitropolitane : 

• Intru Christos Dumnezeu bine-cre- 
dinciosul si bine-cinstitorul si de Chris- 
tos iubitorul si Insust ^iitorul Io Radul 
Leon Voevod cu darul lut Dumnezeu 
stapinitoral si Domn a toata fara Un- 
grovlachiet. 

« Dat' am Domnia mea acest cinstit 
hrisov al Domniei mele sfintei si Dum- 



nczeestct Mitropolit de aid din Bucu- 
resti si cinstitulut parintelut nostra kyr 
Theodosie Archiepiscop i Mitropolit a 
toata {ara Romineasca si tuturor Calu- 
garilor cfyt vor fi locuitort Intr'aceasta 
sfinta Mitropolie care sfinta Mitropolie 
iaste zidita si Inalfata de crestinul Cons- 
tandin $erban Voevod si au fost ramas 
nezugravita. Iara, dupa ce ne invrednici 
si pre not mult milostivul Dumnezeu sta- 
plnul a tot {iitoral a ii Domn si birui- 
toriu acestut cinstit scaun al Domniei 
fare! Romtnesti, iara Domnia mea cu 
ajutorul lut Dumnezeu, ce e in Troika 
slavil si cu Indemnarea sfintulul si sla- 
vitului sfintul Imparat Constandin, Eleni, 
care iaste hramul sfintei Mitropolit, a- 
pucatu-m'am Domnia mea cu toata voia 
pentru tot gandul inimet Domniei mele 
si cu toata ostencala si cheltuiala Dom- 
niei mele o am zugravit si o am infrumu- 
se^at cu toata podoaba precum se cade 
biscricet ca sa ma chiam si Domnia mea 
Ctitor acestel sfinte Mitropolit pentru ve- 
cinica pomenirea Domniet mele si a re- 
posafilor parinplor Domniei mele sa ne 
fie pomenit In vect. Dupa aceea vaztnd 
Domnia mea aceasta sfinta Mitropolie 
cum i se cuvine a fi sfinta Mitropolie, 
socotit'am Domnia mea din preuua cu 
cinstitul si iubitoriul de Dumnezeu pa- 
rintele nostra kyr Theodosie Mitropoli- 
tul si cu cinstifit si prea cuviosit Epis- 
copit Serafim de la Rlmnic i Gregoriet 
de la Buzau, si Egumenit de la prea 
sfintele lavre si cu toji cinstijit direga- 
torit Domniei mele de o am tocmit Dom- 
nia mea si o am asezat ca sa fie sfinta 
Mitropolie ^aret cum iaste si cea din 
Tirgoviste sa fie de cinstea si de ruga- 
ciunea cinsti^ilor si iubitorilor de Dum- 
nezeu paring pre carele ar darui Dum- 
nezeu cu darul Arhieresc a fi Arhie- 
reu si Vladica ^arei. Iara dupa aceea 
venit-aii parintele Anania Episcopul de 
la Siuaia, dect fiind Manastirea lut Pana 
care iaste hramul sfinta Ecaterina si 
fiind aceasta Manastire a lut Pana 111- 
chinata metoch Manastiret Sinaia, iara 
parintele Anania Episcopul, el au ridi- 
cat pira, zicand cum iaste aceasta sfinta 
Mitropolie pre locul Manastiret lut Pana 
si au avut plra de fa{a Inaintea Dom- 
niet mele la Divan cu cinstitul parintele 
nostra Kyr Theodosie Mitropolitul. In- 
tr' aceea Domnia mea am cautat si am ju- 
decat den preuna cu to^t cinsti^it dire- 
gatorit Domniet mele si am trimis Dom- 
nia mea den Divan pre tojt cinstijit bo- 
iarit eel mart at Divanulut Domniet 
meale de mers de afi cautat si au ade- 
varat cum au aflat pe direptate cu su- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



721 



BucuREyn 



fletul lor, locul sfintet Mitropolii care 
iastc sfinta Mitropolie si cu cit iaste im- 
pregiurul sfintel Mitropolii, cu care loc 
u'au fost avut Manastirea lut Pana, ce 
se zice sfinta Catrina, nici o treaba. A.^a 
au adevarat to{I boiarit DomnieT meale 
Dupa aceea 1-au si hotarit si 1-au impc- 
trit de catre Manastirea lut Pana si de 
toate parole. Insa sa se stie si hotarele 
sfinteT Mitropolii: den peatra de jos care 
s'aii pus In coltul gardulut Maiiastirel 
lut Paiia pre cale tn sus pre linga nucT, 
de la capul podulul Turcului si de aco- 
lea pre uli^a tn sus pana in peatra den 
ulinl dcrcpt Mitropolia si de acolea pe 
linga crucea Doamnet Mircioae, pre cale 
In sus pana In peatra derept calei, si de 
acolea prea cale pana subt deal In gura 
vaiT si de acolea pre llnga pu{ul Calici- 
lor in jos prea llnga lac pre subt deal 
pana in drumul Giurgiului la stilpul de 
peatra, al Armeanulut si capul Troianu- 
luT, linga helesleul lui Serban Voevod, 
si de acolea pre drum In jos pre ora^, 
panS. in peatra derept caramidet si pana 
In peatra derept crucei raposatulut pa- 
rintele Domniet mele Io Leon Voevod, 
si de acolea curmczis derept la peatra 
de subt deal in coltul gardulut Maiiastirel 
lut Pana si de acolea in sus la deal la 
peatra de Hnga poarta Mitropoliet si de 
acolea pre deal in jos pc linga gardul 
Maiiastirel lui Pana pana iar in peatra 
de catre Prcda Vornicul de unde se in- 
cepe hotarul sfintei Mitropolii. Asa au 
ales si hoturit si au impetrit t«»{t cin- 
stipt boiarit DomnieT mele precum >crie 
mat sus si au r3mas parintele Anauia 
Episcopul de leage si de judecata ca s* 
\ie sfinta Mitropolie acest loc cu buna 
pace. Iara de .Var mat scula niscarit ca- 
lugart Greet de la Manastirea lut Pana 
cu niscarit car(t, sa nu se creaza. Am'j- 
derea i am adaos l>omnia mea, acestet 
sfinte mitropolii tot dealul cu vile care 
au fost deal Domnesc de s'au luat vina- 
riciu Domnesc, insa nu se stie den ho- 
tarul Mitropoliet den sus den gura vail 
pana in hotarul de jos, in drumul Giur- 
giului, la stilpul de peatra. Acest deal 
sa fie tot al sfintet Mitropolii, sa aiba 
a luarc vinariciu de la tot omul cine 
va avea vii pre acest deal, vert sa fie 
boiariu, vert slujitort, vert oraseant, de 
la to{i sa ia vinariciu den io veadre I 
veadra. Iara vinaricearit sa n'aiba nict 
o treaba nict o amestecatura nict cu par- 
parul nici cu nimic; ci sa fie tot pe 
seama sfintet Mitropolii de intarire; iara 
Domniet mele si raposa^tlor parin^ilor 
DomnieT mele vecinica pomeana, si in 
urma Domniet mele prea care Domnul 

6ZQ.Q. Mardt JJtcfionar Ocoyr^tc. 



va milui Dumnezcii cu Domnia a fi 
Domn si biruitoriu fare! Rominestt, ort den 
inima plodulut Domniet mele, ort den 
ruda noastra sau despre paceatele noas- 
tre, sau dintr'alt neam, inca il rog cu 
numele lut Dumnezeu ce e in Troika 
slavit si pentru sfintul imparat Coustan- 
din, Eleni sa aiba a cinsti si a Inoi si 
a intari acest hrisov al Domniet mele, 
pe tocmeala cum scrie mat sus, pre a- 
cela Domnul Dumnezeu sa'l cinsteasca 
si sa'l miluiasca intru Domnia lut si la 
acel veac sufletul lut: iara carele Domn 
nu va cinsti nict va inoi, nict va intari 
acest hrisov al Domniet meale, ci va 
calca si va stiica si va sparge, Domnul 
Dumnezeu aict sa sparga trupul lut si 
sufletul lut >a fie calcat subt piciorele 
Satanet ; sa ia>a osindit dinaintea fea- 
fet Domnulut duclndu-1 intru cinste cu 
Iuda si cu Aria la un loc. Proclct ana- 
tema si afurisit sa fie de (318) sfin^t 
pari 11 ft de la Nikeia. lata si martort am 
asezat Domnia mea : George vel Ban al 
Craiovel, Mares vel Vor., Radul vel Log., 
Ianache vel Nist., Serban vel Spat., 
Neagoe vel Clue, Miha ; u vel Post., Ba- 
lasache vel Pah., George vel Stol., i Papa 
vel Com., Stoian vel Pit., Curtache vel 
Slug., — Isp Radul Nasturel vel Log. si 
am sci is eu Dumitra>co Log. in Scau- 
nul Bucuresti, luna Iunie 8 zile si de 
la Adam pana acum la aceasta scriere 
cursul anilor 7176, iara de la intrupa- 
rea fiulut lut Dumnezeu 1668. 

Io Radul Voevod. 

Cu mila lui Dumnezeu. 

Domn jarei Rominesti*. 

In interiorul Mitropoliel, la 
stinga se afla mormintele fami- 
liilor Gradisteanu si Balaceanu. 

In capela de la poarta de din 
dos a Mitropoliel se afla inmor- 
mintata Domni^a Sultana Ma- 
vrocordat. 

Mitropolia isl avea tipografia 
el, tn care, sub Const. Brinco- 
veanul, s'a tiparit mutyime de 
car{! prin ingrijirea Mitropoliji- 
lor Tudosie si Antim, a epis- 
copulul Mitrofan si a fra^ilor 
Greceni. Intre acestea se afla 
Evanghelia daruita in 1694 de 
Marele Vistier $erban Greceanu 
biserice! Sarindar. (Vezlmaljos 
acest nume). 

In curtea Mitropolie! se afla> 



pe linga palatul metropolitan, 
localul camerel deputation 

Mitropolia este catedrala Bu- 
curestilor; aid se celebreazS 
ceremoniileoficiale; intr'insa Ca- 
rol I a fost incoronat, la 1 881, 
Rege al Rominiel. K una din 
cele mat bogate bisericl din 
Bucuresti; odoarele eisuntvechl 
si artistic lucrate. Aci se gasesc 
moastele Sf. Dumitru, carl sunt 
asezate intr'un sicriu de argint 
cu capac de sticla. Kle ati fost 
aduse in 1774. (VezI § Scutul 
Bucurestilor). 

Pentru mitropolia din Bucu- 
resti statul cheltueste anual, cu 
plata de personal, material si chel- 
tueir de reprezintare 100876 lei. 

Biserica Negustori, cu hramul 
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul 1 7 16 
cu ajutorul lui Simion Axente. 

Are 40 de enoriasf. 

Venitul ei e de 2106 lei si 
statul if acorda o subven^ie a- 
nuala de 2500 lei. E deservita 
de 2 preop, 2 cintarepsi 1 pa- 
racliser. E biserica parohiala si 
are pe Mantuleasa ca filiala. 

Biserica Sf. Nicolae Dintfo- 
Zi, cu hramul Sf. Nicolae, la 
inceput a fost facuta din lemn. 
Doamna Maria a lui Constandin 
Brincoveanul, la anul 1702, a 
facut-o de zid. La anul 1825 
arse si la 1827 se repara cu 
ajutorul lui Voda Grigore Ghica 
si altor bine-facatorl. 

Venitul ei e de 6196 lei. N'are 
nici o subven^ie. E deservita 
de 1 preot, 1 ctntaref si 1 pa- 
racliser. 

Depinde de biserica parohiala 
Ene. 

Biserica Sf. Nicolae (Dusu- 
mea), zidita in anul 1847 de 
corporafia constructorilor. Are 
venit propriu 1765 lei si o 
subven^ie de la stat de 1620 lei. 
Formeaza sin gura o parohie si 
e deservita de 2 preoflf, 2 cin- 
tare^I si I paracliser. 



91 



Digitized by 



Google 



BUCURESTl 



722 



BUCURE?TI 



In cursul anulul 1897 bise- 
rica a fost zugravita. 

Biserica Sf. Areolae (Popescu 
saQ Jigni^a), cu hramul Sf. Ni- 
colae, s'a zidit la anul 1722 de 
Gheorghe, capitan de lefegil $i 
soacra sa Chi^a Portareasa. 

La 1 85 1 s'areparat de enorie. 

Are 250 enoria^I. Venitul el 
e de 3950 lei $i cheltuelile de 
3030 lei. Dispune de un capi- 
tal de 5120 lei. Formeaza pa- 
rohie cu biserica Olteni de care 
depinde $i e deservita. de 1 
preot, 1 cintare^ $i 1 paracliser. 

Biserica Sf. Nicolae ($elari), 
sati din LipscanT, cum 11 zicea 
in vechime. Fondata in anul 
1744 de Vornicul $erban Can- 
tacuzino sin DraghicI Spatarul 
$i de Iorga Stama Postelnicul, 
ambil so{I al Andreanel Falco- 
ianca. Are avere proprie 16105 
lei. NicI statul, nicl comuna 
nu-I acorda. subven^ie. Dispune 
de un capital de 23000 lei. 

E deservita de 2 preoflf, 1 
diacon, 2 cintarepf $i 1 para- 
cliser. 

E biserica parohiala, avind ca 
filiale Doamna $i Sarindarul. 

La 1870, prin munificen^a Re- 
gelul Carol, primi o transfor- 
mare radicals. 

Biserica Sf. Nicolae - Sirbi 
(de-Sus) cu hramul Sf. Nicolae, 
s'a zidit la anul 1692 de Vasile 
Potoceanu $i Sanda, so^ia lul. 
Are 25 enoria$I. Venitul el e 
de 7200 lei $i cheltuelile de 
4465 lei. 

Dispune de un capital de 
4500 lei. Depinde de parohia 
bisericei Olteni ?i e deservita 
de 1 preot, 1 clntare^ $i 1 pa- 
racliser. 

Biserica Sf. Nicolae (Yzh&cvX), 
cu hramul Sf. Nicolae, zidita de 
Dima Tabacul $i Popa Cozma, 
in anul 1 7 10. Are venit propria 
625 lei anual, iar ca subvenjie 
din partea comunel are 2155 lei. 



Formeaza singura o parohie. 

Biserica Oborul-NoU, cu hra- 
mul Sf. Vasile, zidita la anul 
1853 de Vasile Sara^eanu. For- 
meaza singura o parohie. Are 
venit propriu 650 lei pe an, 
iar statul ii da o subven^ie de 
2800 lei. E deservita de 2 preo^I, 
2 cintare^I $i I paracliser. 

Biserica Oborul- VechiU^ cu 
hramul Ioachim $i Ana, s'a zi- 
dit la anul 1678 de Grigorie Mi- 
tropolitul, iar la 1850 s'a re- 
parat de Go{e Bogasierul. Are 
150 enoria?!. Venitul el este de 
1322 lei. Statul ii acorda sub- 
ven^ie 1200 lei anual. 

Formeaza singura o parohie 
$i e deservita de 1 preot, 2 cin- 
tare^I §i 1 paracliser. 

Biserica Olart\ cu hramul A- 
dormirea - Maicel-Domnulul, s'a 
zidit la anul 1758 de Dumitra§- 
cu Racovi^a, vel Vistier. Are 
90 enoria?!. 

Venitul el e de 4155 lei a- 
nual $i cheltuelile de 4002 lei. 

Dispune d'un capital de 17200 
lei. Formeaza singura o paro- 
hie $i e deservita de 2 preofl, 
2 cintare^I $i I paracliser. 

Biserica Olteni, cu hramul 
Adormirea-Maicel-DomnuluT, s'a 
zidit de Nicolae, protopopul Bu- 
cure^tilor $i Costache Vataful 
la anul 1721. Dupa aceasta, la 
1865, s'a reparat de mahalagiT. 
Are 50 enoria^I. 

Urmatorul fapt istoric s'a pe- 
trecut in aceasta biserica : Che- 
haia-Bel, la 1821, avea cuar- 
tierul in casa lul Belu, calea Vic- 
toriel, in fa{a stradel Carol (a- 
zi casa Prager). Ciiminarul Sava f 
tras in cursa a fost impu$cat 
chiar in camera lul Chehaia-Bel ; 
dupa care apol a urmat o teri- 
bila incaerare intre Turcii lul 
Chehaia $i Arnau^ii capitanulul 
Sava. In curs de trei ore multe 
capete creatine au cazut sub pa- 
lo§ul paginilor. 



Vr'o 30 din arnaufil lul Sa- 
va, in frunte cu Anastasie Hi- 
mariotu, terorizaflf de acest ma- 
cel, spre a-?I scapa via^a, se in- 
chisera in turla bisericei Olteni, 
str. Olteni, ?i aci fmura o zi $i 

noapte o lupta crincena cu 
200 Turd, avind ?i 2 tunurl. 
Arnau^il descSrcau armele asu- 
pra lor $i-I secerau. In sfir^it, 
Turcii reu$esc sa dea foe bise- 
ricei. AtuncI Arnaufil e$ira cu 
iataganele in miinl §i macelarira 
pe Turcl, pana ce cazura slei^f 
de putere. 

Venitul el e de 7265 lei. E 
biserica parohiala $i are ca fi- 
liale bisericile : Sf. Nicolae-Sirbi, 
Sf. Nicolae - Popescu $i Bradu- 
Staicu. E deservita de 1 preot, 

1 diacon, I cintare{ $i 1 para- 
cliser. 

Biserica Ofetari, cu hramul 
Sfinfii Voevozl, are de ctitorl pe 
Margarit Starostea §i Nic. Cu- 
pefu (168 1 ). Venitul el e de 
1878 lei $i cheltuelile sunt in 
aceea$I suma. Nu dispune de 
nicl un capital. Com. ii acorda 
o subvemVie anuala de 1550 lei. 

Formeaza parohie cu biseri- 
cile filiale Sfin^ilor §i Scaunelor. 

E deservita de I preot, 2 cin- 
tarefl §i 1 paracliser. 

Biserica Pantelitnon, cu hra- 
mul Sf. Pantelimon, are de cti- 
tor pe preotul loan (1790). 

Venitul el e de 1856 lei $i 
statul ii acorda o subven^ie de 
1700 lei. 

E deservita de 2 preop, 2 
clntarep %\ 1 paracliser. 

Formeaza singura o parohie. 

Biserica Pitar~Mo§ul, cu hra- 
mul Adormirea-Maicel-Domnu- 
lul, are de ctitor pe Mo§ Sir- 
bul ?i Popa Iva$cu (179S). In cur- 
sul anulul 1898 aceasta biserica 
a fost restaurata. Zugravirea in- 
terioara ?i exterioara a biseri- 
cei e facuta de artistul Eisner. 
Venitul el e de 2418 lei $i chel- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



723 



BUCURESTI 



tuelilede 1768. Comuna ft da o 
subvenjie de 1680 lei. Nu dis- 
pune de nicT un capital. 

E deservita de 1 preot, 2 cin- 
tarefl ?i 1 paracliser. 

Formeazi parohie cu filiala 
Bradu-Boteanul. 

Biserica Popa~Chi(u, cu hra- 
mul Adormirea-Maicel-Domnu- 
lul, are de ctitori pe preofii S. Mu- 
§at, Stoica $i D. Dobre (18 13). 
Venitul el e de 2790 lei. Dis- 
pune d'un capital de 1500 let. 
Comuna il acorda o subven^ie 
de 2200 lei anual. 

E deservita de 2 preoflf, 2 cin- 
tarejl $i 1 paracliser. 

Biserica Precupefil- Vechi, cu 
hramul Duminica-Tuturor- Sfin- 
{ilor, are de ctitor pe Ieromo- 
nahul Gheorghe (1783). 

Venitul el e de 1 161 let. Co- 
muna ft vine In ajutor cu 2500 
leT anual. 

E deservita de 2 preoflf, 2 
cintare^i $i 1 paracliser. 

Formeaza singura o parohie. 

Biserica Prundul^ cu hramul 
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul 
1724 de Erarh Teofan Ieromo- 
nahul. Are 30 enoria$I. Venitul 
eT se ridica la 12720 lei §i chel- 
tuelile la 7310 lei. 

Dispune d'un capital de 32000 
lei. E pendinte de biserica pa- 
rohiaia Sf. Ilie (Rahova) §i e 
deservita de preofil de la a- 
ceasta biserica. 

Biserica Radu- Vodd, fosta ma- 
nastire, intemeiata de Alexan- 
dra- Voda, fiul lul Mircea Cioba- 
nul, la 1568; cu hramul Sf. Tro- 
ika. In 1595, Sinan Pa§a intrind 
in Bucure$ti, dupa infringerea 
ce a suferit la Calugareni, o in- 
conjura cu bastioane $i fortificatil, 
$i a§eza intr'insa iarba de pu$ca, 
careia ft dete apol foe la apro- 
pierea lu! MihaiQ-Voda Viteazul. 

Este in forma unel bolflf care 
se reazama pe patru stilpT. 

Radu-Mihnea, in 161 4, recla- 



de$te manastirea din temelil ; 
este inmormintat intr'insa. Mor- 
mintul lul se vede acolo pana 
astazl. In 1625 o zugrave^te fiul 
sati Alexandru. 

Relativ la aceasta biserica, 
Diaconul Paul d' Aleppo ne da 
urmatoarele notice: 

« Nol vizitaram manastirea pur- 
tind numele Treimei, una din 
cladirile celul din urma Radzi- 
vil Voivoda (Radu-Voda) care 
domni In timpul saCi peste Mol- 
dova ?i Valachia. Aceasta ma- 
tt asti re e $i dinsa la o lature a 
ora$ului, pe un taram inalt, in- 
conjurat de riu §i de apa sta- 
tatoare $i in timpul cre$terel a- 
pelor nu se poate ajunge la 
dinsa de clt pe un pod de lemn. 
E o frumoasa zidire, de un as- 
pect prea placut ; biserica ft 
e mare $i spajioasa, foarte u- 
$oara, mult ornamentata $i a- 
coperita peste tot cu picturt. 
La partea'f despre miaza-zi e 
locul mormintelor Prin^ilor, §i 
bolfile lor de marmura alba 
sunt impodobite cu vaiuri de 
stofe {esute cu fi r j sun t ficute 
in forma unel cule, (cupola) care 
se reazama pe patru stilpl de 
bronz ; portretele raposa^ilor 
sunt zugravite pe pereflf. Aci 
nol serviram liturgia $i orindui- 
ram preofl 9*1 diaconi. Aceasta 
manastire e supusa la manasti- 
rea Iberisko (Ivirulul) adica ma- 
nastirea Giorgienilor de la sfin- 
tul Munte $i e locuita de un 
Egumen grec ?i de calugarl 
greel, carl se schimba la fie- 
care trel anl». 

De ma! multe or! restaurata, 
ea $I-a plerdut stilul primitiv. 
E filiala bisericel Sf. Nicolae 
(Bro$teni) 9*1 e deservita de 2 
preoflf, I cintarej $i 1 paracliser. 
Statul cheltue?te cu intre^inerea 
ei 3200 lei anual. In jurul el se 
construe?te acum edificiul Semi- 
narului Central. 



Biserica Rdzvan, situata pe 
calea Mo^ilor, cu hramul Ador- 
mirea-Maicel-Domnului; s'a zidit 
la 1706 de Constantin-Voda $i 
Maria Doamna. 

Mat tirziu s'a reparat de E- 
nache Vacarescu, vel Aga. In 
urma arderel bisericil la 1847, 
in ziua de Pa?tl, a disparut 
orl-ce inscrip^ie «?i data fondarel 
bisericil $i pe fondatori, zice 
Preotul Musceleanul, 'i am luat 
dupa pomelnicul eel vechiu*. 

Biserica se intretine de stat, 
care cheltue?te pentru intretfne- 
rea el 4738 lei anual. 

Depinde de biserica parohiala 
Sf. Gheorghe-Nou. 

E deservita de 2 preofi, 1 
cintaref ?i 1 paracliser. 

Biserica Sdrindarul, acum da- 
ramata. Unil istoricl sus^in ca 
aceasta biserica s'a zidit la a- 
nul 1362 de Vladislav Basa- 
rab, Ban al Severinulul, duce 
de Fagara^ ?i se numea biserica 
Coconilor ; alfti sustfn ca s'a zi- 
dit la 1354 de dol frafl mal 
marl ai lul Mircea Basarab, tpen- 
tru ca sa aiba casa de ruga- 
ciune $i adapost cind veneaQ la 
vinatoare prin aceste locuri a- 
coperite cu paduri mare{e». Ceea- 
ce este sigur $i rezulta din mar. 
turi! documentale, este ca deja 
inainte de Mateiti-Basarab exista 
biserica Sarindarul, a$a ca tre- 
bue sa consideram ca poveste 
cele ce se spun ca: 

La anul 1654, Mateiti-Basa- 
rab mergind la Constantinopole, 
spre a fi uns ca Domn ar fi mar- 
turisit Patriarhulul ca a ucis pe 
Papa Vornicul Greceanu, cumna- 
tul saQ, pentru-ca 'I erapotrivnic 
la Domnie $i Patriarhul 'I dadu 
ertare cu condi^ia d'a zidi 40 
bisericl. Mateiu intorcindu-se in 
fara, in cursul mal multor anl, 
zidi 39 bisericl ?i a 40-a fu bi- 
serica Sarindarul. Cu aceasta Ma- 
teiu ar fi implinit canonul $i 'I 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



724 



BUCURE?TI 



ar fi pus numele Sarindarul, care 
insemneaza patru-zecT, de la cu- 
vintul grecesc: oapavSa. Ea a 
fost Jnchinata sfintelor locurl la 
manastirea numita Tcov riatdpcov. 

Cutremurul eel mare deterio- 
rind-o cu desavir^ire a fost ree- 
dificata la anul 1802, de catre 
credincio?ii neamurilor Cocora^tl, 
Filipe?ti, GhicT, CimpinenI, Gre- 
cenl ?i alp pio$I cre?tinl. Ca o- 
doare vechl avea : un epitaf de 
toata frumuse^ea, doua icoane 
vechl, facatoare de minunl, im- 
bricate cu argint, ce se presu- 
pune a fi date de catre Ma- 
teiu-Basarab, un disc de argint 
de la poetul Vacarescu, o poala 
purtind vulturul $i zimbrul cu 
steaua, luna §i semi-luna $i o e- 
vanghelie imbracatfi. cu argint 
daruita in 1694, luna Februa- 
rie de Marele Vistier $erban 
Greceanu. Aceasta Evanghelie 
a fost lucrata in Venecia; are 
inscrip^iune romineasca in relief 
pe ea. 

Toate aceste obiecte se afla 
azi la Mitropolie, aduse aci in 
anul 1895 cu ocazia darimarel 
bisericel Sarindarul. 

Era una din cele mat bogate 
bisericl din Bucure^ti. La 1843, 
avea venit de la mo$iI 36000 
de galbeni. 

Pe locul el s'a facut un squar. 
Se intrefmea de stat, care in- 
scria anual, pentru intre^inerea 
el, in budgetul sati, 1 1 100 lei. 

Biserica Sf, Suva, (azi desfi- 
infata), cu hramul Sf. Sava, s'a 
rezidit de Constantin-Voda la a- 
nul 1704; se afla mentfonata deja 
in timpul lui Mateiu Basarab ; $er- 
ban Cantacuzino fundeaza in- 
tr'insa cea d'intiiu §coala ro- 
mineasca, ?coala care dainue?te 
pana in timpil mat din coace. 
Intr'insa a dat lec^iunl Gheorghe 
Lazar ?i discipolul sau I. He- 
liade-Radulescu. Tot aci se afla 
$i o tipografie. Era cladita pe 



locul unde asta-zl este statua 
de bronz a lui Mihaiu-Viteazul, 
in fa{a Universita{il. 

S'a darimat acum 25 de anl. 
In aceasta biserica, la 1820, 
Tudor Vladimirescu se leaga 
prin juramint cu capitan Ior- 
dache pentru reu^ita cauzel na- 
{ionale. 

Biserica Scaunele, cu hramul 
Adormirea, s'azidit la anul 161 1 
de Atanasie de la Tirnova. Ve- 
nitul el e de 1379 lei ?i chel- 
tuelile de 1335 lei. Dispune 
d'un capital de 2512 lei. Co- 
muna '1 vine in ajutor cu 1330 
lei anual. Depinde de biserica 
parohiala din O^etari. 

E deservita de 2 preopf, 1 
cintare{ ?i 1 paracliser. 

Biserica Sch itul-Magureanu, 
cu hramul Sf. Visarion, are de 
ctitor pe Constantin Vacarescu, 
vel Logofat (1756) in zilele lui 
Mihail-Racovi^a-Voda. 

Venitul el este de 4210 lei 
$i cheltuelile de 2720 lei. 

Dispune d'un capital de 4500 
lei. Depinde de parohia bise- 
ricel Sf. Hie (Gorgani) si este de- 
servita de 1 preot, I cintare^ 
$i I paracliser. 

Paraclisul §erban-Vodd (Be- 
lu), la cimitirul cu acela^I nume, 
cu hramul Inal^area, s'a zidit la 
anul 1840 de Dimitrie Belu. 

A fost zugravit apoi de cu- 
noscu^il pictorl de pe vreme: 
Lecca, Barbu Stanescu $i Mi- 
hail Popp. 

Mai tirziu acest paraclis fu 
daramat ?i inlccuit cu o bise- 
rica mare %\ frumoasa $i zugra- 
vita de pictorl Rominl. 

Biserica-cu-Sfinfi, cu hramul 
Intrarea- in -Biserica, s'a numit 
ast-fei pentru-ca pe din afara de 
jur imprejur erau zugravip in- 
va^afu antichitayel. Pana la radi- 
cala ei reparare se citea numele 
unora din el: Filosoful Thales, 
Hermes, Aristot, Platon, Stoi- 



cul Zenon, Sybila Persica, Sy- 
bila Cumea. In cursul anulu? 
1897 s'a rezugravit interiorul el 
$i s'a restaurat sibilele de la 
exterior. 

Daniil, Mitropolitul Ungro - 
Vlahiel, este ctitorul acestul 
sfint loca$ (1728). Aci a fost in- 
fiin^ata pe la 1770 de catre Ale- 
xandru Ipsila:ite «orfanotrofia> 
sau azilul pentru orfanl. Cu in- 
trefinerea bisericel statul chel- 
tue^te anual 5938 lei. 

Depinde de parohia Cretan. 

E deservita de 2 preop, 1 
cintaref §i 1 paracliser. 

Biserica Silivestrul, cu hra- 
mul Adormirea -Maicel-Domnu- 
lui, are de ctitor pe Pirvan, Stan- 
ca, Hie Stamatin 9*1 altil (1760). 
Venitul el de 19 144 lei ?i chel- 
tuelile de 18345. Dispune de un 
capital de 134200 lei. 

E deservita de 3 preop, I dia- 
con, 2 cintareflf $i 1 paracliser. 

Formeaza singura o parohie. 

Biserica Slobozia, cu hramul 
Nasterea-Domnulul, s'a zidit la 
1666 de Voda Radu Leon Ma- 
vrocordat $i s'a restaurat la anul 
1744 de jupin Constandin vel 
Vistier. 

In curtea el se afla crucea 
lui Leon- Voda din 1632, cu in- 
scrip^iune pe dinsa sapata, vor- 
bind de razboiul din a:iul 1631 
dintre Leon ?i Mateiu Basarab. 

Inscriptiunea . crucel despre 
care vorbim preciseaza exact 
data acestul razboiu: 

dn immele tatalut si al fiuluT si al 
sfintului Duh. Adeca cu robul lui Dum- 
nezeu Io Leon Voevod, fcciorul lui $te- 
fau Voevod, ridicat-am aceasta cinstita 
crucc In numele sfintuluii Georgie pen- 
tru sa se pomeneasca de razboiul ce am 
avut tiitr'acest loc cu pribegil, cind au 
venit de preste munte asupra DomnieT 
melc tn anul 7 1 39 ( 1 631) in luna lui 
August, Mar^T. Milostivul Dumnczeu, cu 
rugaciunea sfintul Georgie, supusu'I au 
subt sabia Domniet mele si 'T am biruit 
si ci^T au cazut in batae zac subt a- 
ceasta movila; iar crucea s'a ridicat in 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



725 



BUCURE?TI 



luna Fevruaric, 20, anul 7140, iar dc la 
Christos 1632.* 

Pe alta latura a crucel se 
vede inscrip^iunea urmatoare, a- 
daogata mal tirziu : 

• Puternicul Dumnczcu nivredniciud 
pre not, lo Kadul Voevod, cu Domnia 
{arel Romine>ti tn leatul 7173, iar de 
la Christos 1666, vazuiu aceasta cinstita 
cruce facuta de pari n tele meii lo Leon 
Voevod, si aflindu-se stricata, domnia 
mea o Innoui, si facuiu si sfinta biserica 
tu numele Sfintulul mucenic, marclut 
Sfint Dimitrie.» 

Biserica are 70 enoria^I. Ve- 
nitul el esue de 36544 let ?i 
cheltuelile de 17380 lei. Dispune 
d'un capital de 143000 lei. E 
singura biserica din Bucure$ti 
care are eel mal mare capital. 
Formeaza singura parohie $i e 
deservita de 3 preoflf, I diacon, 
2 clntarep §i 1 paracliser. 

Biserica Dealul-Spirea, (sau 
Spirea- Vechie - din - Deal), ma- 
nastire intemeiata de doctorul 
Spirea Cristofi, cam pe la sfir- 
§itul jumata^el intiiu din veacul 
trecut. 

Aceasta manastire era inchi- 
nata de fundatorul sau sa fie 
metoh Mitropoliel din Bucure^ti. 
Mat tirziu insa, pe la 1776, mi- 
tropolitul Grigorie a inchinat a- 
cest metoh manastirel Grigoriu 
dela muntele Athos. Aceasta in- 
chinare a fost intarita $i prin 
hrisovul lul Alex. Ipsilante-Vo- 
da, la anul 1777. 

Manastirea Dealul-Spirea po- 
seda inainte de secularizarea a- 
verilor manastire^ti doua mo?i! 
cu un venit de 124000 1. vechl. 
Asta-zl este redusa la biserica 
de mir, $i pentru Jntre^inerea el 
se inscrie anual, in budgetul sta- 
tulul, 5939 let. 

Manastirea a dat numele sau 
unui Intreg cuartier al capitaleT, 
suburbia Dealul-Spirel, care se 
imparte in Spirea- Vechie §i Spi- 
rea-Noua. 

Asta-zi formeaza singura pa- 



rohie. Are ca venit anual 3400 
let (subven^ie). 

E deservita de 3 preo^T, 2 
cintarepf $i I paracliser. 

Biserica Spirea-Noud, cu hra- 
mul Adormirea, s'a zidit de e- 
noria$I (1800). Venitul el e de 
13 16 lei. Comuna ft vine in a- 
jutor cu 2610 lei anual. For- 
meaza singura parohie. E deser- 
vita de 3 preoflf, 2 clntarep $i 
1 paracliser. 

Biserica Sf Spiridon-Noft, cu 
hramul Sf. Spiridon, s'a zidit 
deDomnitorul Scarlat^Ghiea, la 
anul 1767. La anul 1858 s'a 
rezidit din temelie $i era cea 
mat marea^a $i cea mal fru- 
moasa biserica din capitals. In 
urma repara^iunel din anil din 
urma i s'a schimbat turlele din 
fa$a, a§a ca $i-a plerdut cu to- 
tul stilul vechiu. In orl-ce caz 
ramtne una din bisericile mart 
§i demna de vazut ale capitalel. 
Biserica pare $i mal mare ?i 
mat inalta, prin faptul ca se 
inal^a intre mul^imele de case 
marunte ale mahalalelor din pre- 
jur. 

Biserica Sf Spiridon- Vechitt, 
cu hramul Sf. Spiridon, s'a zi- 
dit de Constantin Mavrocordat 
Voevod la anul 1747. Statul \\ 
da o subven^ie de 1820 let. 
Depinde de parohia bisericel 
Mihaiu-Voda $1 e deservita de 
1 preot, 1 cintare^ $i 1 para- 
cliser. 

Biserica Staicu (Bradu), cu 
hramul Intrarea-in-Biserica, s'a 
zidit de Staicu Circiumarul, la 
anul 1740. La anul 1809 sa 
reparat de Apostol Velicu $i 
mal in urma, darimindu-se, s'a 
reparat la 1875 de enoria$I. 

Are 100 enoria$i. 

Venitul el se ridica la 2450 
leianual, dinpreunacusubven^ia 
statulul, iar cheltuelile la 1797 
lei. 

Dispune d'un capital de 3500 



lei. Depinde de parohia bise- 
ricel Olteni ?i e deservita de 
1 preot, I cintare^ $i 1 para- 
cliser. 

Biserica Stavropoleos, cu hra- 
mul Sfin^il Voevozi §i Sf. Atha- 
nasie a fost manastire. S'a zidit 
in anul 1722 din temelie de 
catre Ioanichie Arhiereul cu 
toate imprejurimile el, 91 a fost 
inchinata manastirel Gura de 
la Episcopia Pogoniani §i inzes- 
trata cu mo$ii $i acareturl. 

Aceasta danie a lul Ioani- 
chie se intare$te cu hrisovul lul 
Constandin-Voda, scris in anul 

1737 (7245). 

In vechime avca han. Acum 
e dispaYut. 

Biserica Stavropoleos are 
mare valoare artistica ; este edi- 
ficiul eel mat interesant al ca- 
pitalel din punctul de vedere 
al artel. Cladita in stilul bizan- 
tin, armonioasa in proporfiunea 
formelor architectonice, e bogata 
in sculpturl de o mare fine^e. 
Sunt de remarcat maicu seama 
sculpturile sale policromice in 
piatra de o frumuse^e rara. 

Actualmente se studiaza res- 
taurarea el, de $i cladirea cea 
noua a Po^telor i-a astupat fa- 
^ada cu desavir$ire. 

Cu intretinerea el statul ch&l- 
tueste anual 3440 let. E deser- 
vita de 2 preoflf, 1 cintare{ $i 1 
paracliser. 

Depinde de biserica parohiala 
Zlatari. 

Biserica Sf. ^tefan, cu hra- 
mul Sf. $tefan, are de ctitor 
pe ^tefan Voevod si Tudora 
Doamna (1758). 

Cu intret'inerea el statul chel- 
tue^te 1650 lei; resurse propril 
are 3030 let. Formeaza singura 
o parohie §i e deservita de 2 
preo^I, 2 cintarep §i 1 paracliser. 

Biserica Stejaru/, cu hramul 
Inal$area-Sfintel-Cruci,a fost din 
vechime (17 17) de lemn; s'a zi- 



Digitized by 



Google 



BUCURE^TI 



726 



BUCURE$TI 



dit de Maxim Aihiereul (a se 
vedea crucea cea mica poleita 
din altar) intr'o padure linga 
un foarte vechiu stejar. Iar la 
1764 s'a zidit din temelie de 
ni?te brutart in zilele lut Const. 
Mihail Racovi^a Voevod. La 
u§a are ascunzatort in zid. Are 
o icoana a hramulul, imbracata 
in argint poleit de catre ra- 
posatul Ban Grigore sin Con- 
stants Filipescu. In 1894 a fost 
restaurata de arhitectul Gotte- 
reau cu spesele M. S. Re- 
gelui. 

Biserica Stejarul e intrepnuta 
de Administrapa Domeniilor Co- 
roaneL Micil PrincipT Carol $i 
Elisabeta sunt condu?! adesea 
sa asiste la serviciul divin ce se 
celebreaza aci. 

Biserica Ste/ea, fosta manas- 
tire, zidita de Stelea SpStarul, 
arsa* de Sinan-Pa?a, ftcuta scaun 
de Mitropolie cu hramul Ador- 
mirea-MaiceT-DomnuluT, de catre 
Alexandru - Voda - Ilia$ ; era si- 
tuate linga biserica Sf. Vinerl 
?i depindea de manastirea Ra- 
du-Voda. La 1847 a ars, iar 
azt s'a desfiinfat p&na" in te- 
melie. 

Biserica de la TeiU, Prin in- 
tin derea data raze! ora?uluT, de 
legea pentrii marginirea capi- 
talei, incorporindu-se Bucure?- 
tiulul terenurl carl mal inainte 
apar{ineau altor comune vecine, 
s'a simpt necesitatea de a se in- 
fiin^a o biserica in partea din- 
tre ora$ $i catunul Teiu. 

Mat mulp locuitorf din acea 
parte au luat ini^iativa pentru 
infiin^area bisericel stringind in 
acest scop ajutoare in bant $i 
materiale de la persoane pioase, 
$i dobindind autorizarea Mitro- 
polieT $i a Ministerulul Cultelor, 
au inceput construcpunea chiar 
in vara anulul 1888. 

Cladirea s'a terminat aproape 
de ro$u ?i lucrarile s'au oprit 



aci, ispravindu-se materialele $i 
baniT adunap. 

Biserica Tirckilesti (Dichiu), 
cu hramul Adormirea-Maicel- 
DomnuluT, zidita in anul 1773 
de Calugarul Dichiu $i Mo? Tir- 
chila. 

Are ca venit propriu lei 4678. 
E deservita de 2 preop, 2 cin- 
tarep ?i 1 paracliser. Formeaza 
parohie cu filialele Popa-Chtpi 
?i Popa-Rusu. 

Biserica llrca (Vitanu), cu 
hramul Inal^area-Domnulul, s'a 
zidit la anul 1820 de Tirca Ra- 
ducanu-Poenaru, so^ia sa Nata- 
lia ?i familia Efrosinel Paucescu. 
Are 60 enoria$I. 

Biserica Sf. Treime (Crucea- 
de-Piatra), cu hramul Sf. Treime, 
s'a zidit de jupin Panu Bivo- 
larul, Christ. Marcu ?i Petcu, la 
anul 1804. Are venit propriu 
8 1 5 lei, iar statul ii da o sub- 
ventie de 2350 let. 

Este o biserica frumoasa. Are 
300 enoria$J. Formeaza singura 
parohie ?i e deservita de 2 
preop, 2 cintarep ?i 1 para- 
cliser. 

Biserica Udricani, cu hramul 
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul 
1734 de Clucerul Udricanu. Are 
25 enoria?!. 

Statul cheltue^te cu intrep- 
nerea eT 3230 lei anual. 

Face parte din parohia bise- 
ricel Lucacl. 

Biserica Vacaresti, in trecut 
manastirea Vacaresti. La S.-E. 
de Bucure§ti, situata pe o inal- 
pme care domina mal toata Ca- 
pitala, a fost intemeiata in anil 
1722 — 1724 de Nicolae- Voda- 
Mavrocordat; iar in ziua Sf. 
Treime 1724, s'a sfinpt cu mare 
pompa, «fapl fiind Voda cu top 
Arhiereii ?i Egumenil, cu top 
boeril $i negustoril ?i cu alp 
oamenl din toata cetatea». Ni- 
colae Mavrocordat a ?i inzes- 
trat manastirea «cu foarte multe 



veniturl ?i i-a daruit ?i biblio- 
teca sa cea frumoasa $i cu afu- 
risenie a lasat ca din veniturile 
manastiril in top anil sa se dea 
bant saracilor, robilor, bolnavi- 
lor §i fetelor de boerT scapatap, 
ca sa se poata marita», ?i a mal 
daruit $i doua manastirr pamln- 
tene, Tinganul din Ilfov ?i Dra- 
gane?ti-de-Ru?I din Teleorman 
cu toate mobile ?i avuturile lor 
?i a inchinat toate aceste trel 
manastirl la patriarhia din Ieru- 
salim. Mal tirziu, Alexandru Ip- 
silante la anul 1775 ?i loan Ca- 
ragea la anul 1813 ati reinoit 
prin hrisoave domne?tI aceasta 
inchinare. La 1731 murind Ni- 
colae Mavrocordat dupa 12 anT 
de domnie a fost ingropat in 
interiorul bisericel ce fundase. 

Manastirea Vacaresti sub dom- 
nil fanariop §i sub ceT d'intiiu 
DomnI pamintenl, le servea ca 
prima re?edin$a, inainte de a 
intra in Bucure$ti, cind se in- 
torceaQ de la ^arigrad, unde 
luau investitura. «De acolo (de 
la Olteni^a) vine Domnul cu 
toata suita sa la manastirea Va- 
caresti, in marginea Bucuresti- 
lor, unde sta cite-va zile pana 
sa se pregateasca alaiul {anT... 
in ziua insemnata, incepe parada 
de la manastirea Vacaresti. In 
anul 1848, dupa intrarea tru- 
pelor turce^tl in Bucure?ti, Fuad- 
Pa?a strinse la cuartierul sau 
general pe top boeril §i ceta- 
^enii carl luasera parte larevo- 
lupe ?i-I interna in manastirea 
Vacare§ti. Dupa pupne zile, eel 
mal mulp fura pu?I in libertate, 
iar ceM-alp, care erau ma! com- 
promi?!, fura trimi?! in Turcia, 
de unde trecura in Franca. 

La epoca secularizarii averi- 
lor manastire?ti, manastirea Va- 
caresti, tmpreuna cu metoacele 
sale poseda doua-zeci de mo?iI 
cu venit anual de aproape 800000 
lei vechi. Actualmente manasti- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



727 



BUCURE$TI 



rea Vac&re?ti este transformata 
intr'un penitenciar central, iar 
pentru intre^inerea bisericel ?i 
a serviciulul divin se inscrie a- 
nual in budgetul Ministerulul 
Cultelor o suma de ioooo lei. 

Penitenciarul de aci e un pe- 
nitenciar central de clasa I, in- 
fiintat in incSperile m&n&stirii, 
in anul 1864 de Ministru Co- 
galniceanu ; in anil urmatorl 1 868, 
1869, 1870 $i 1 87 1, s'au repa- 
rat $i s'au mirit incSperile m&- 
nastiril, ast-fel ca se poata co- 
raspunde la noua lor destina^ie. 
La 1872 s'a instalat in acest 
penitenciar un atelier de carto- 
naj ?i legatorie de carpf $i in 
anil din urma un atelier de croi 
torie, in care, ca abaoa fabri- 
cate in penitenciarul de la Cozia 
(Vilcea) s& confec^ioneaza im- 
bracamintea de iarna a aresta- 
{ilor. Pentru administrafia peni- 
tenciarulul Vacare$ti, compusa 
din un director, un grefier comp- 
tabil, un registrator-arhivar, un 
copist, medic, sub-chirurg, te- 
legrafist ?i preot, se inscrie a- 
nual in budgetul Ministerulul 
de Interne o suma de 15000 
lei; iar pentru personalul ate- 
lierelor, maestru, ajutor $i comp- 
tabil o suma de 6000 lei. 

Mi^carea popula^iunel peni- 
tenciarulul Vacare^ti, pe anul 
1897 a fost de 3263 de$inu{I ?i 
anume: Pentru crime 62; pentru 
delicte 2507; pentru accidente 
163; pentru vagabondagiu 531. 

Din ace$tia 127 1 de{inu{I au 
fost locuitorl al capitalel (776 
Romint §i 495 str&inl). 

Crimele aQ fost indoite in a- 
cela$I an ca in anul prece- 
dent (33). 

Din num&rul total au fost: 
1277 barbaflf §i 94 femel ; re- 
cidivi?tl 4 ; RominI 776 ; Grecl 
65 ; Bulgarl 50 ; Sirbi 64 ; Un- 
gurl 81 ; ItalienI 30; Evrel 129; 
Diferi{I 76. 



Dupa profesiune: 128 prod, 
de industril alimentare ; no zi- 
darl; 569 agricultorl: 63 ta- 
bacl; 103 servitorl; 24 profe- 
siunl intelectuale ; 52 func^io- 
narl publicl ; 30 impiegafl par- 
ticular!; 32 proprietari ?i ren- 
tier! ; 7 1 comercian^I $i ban- 
cherl; 15 militarl. 

Penitenciarul Vacare^ti este 
ma! ales prin aceasta celebru, 
ca el servind pentru internarea 
condamna^ilor politic! $i eel in 
materie de presa, a de^inut ast- 
fel muh;I bSrbap onorabil! $i 
frunta§I din eel ce au jucat $i 
joaca un rol politic in {ara noa- 
str*. 

Biserica Sf Vasile, cu hra- 
mul Sf. Vasile, are de ctitor pe 
caminarul Toma (1845). 

Dispune de un capital de9SOO 
lei $i are venit propriu anual 
1 1 76 lei; comuna il da o sub- 
venfie de 2195 lei. 

E deservita de I preot, 2 cin- 
tarep §i 1 paracliser. 

Formeazfi singura o parohie. 

Biserica Vergu, cu hramul 
Sf. Dimitrie, numita in vechime 
«a Doamnel Ancu$i!», s'a zidit 
la anul 1725 de Vergu Varto- 
lomeiu §i Ancufa Doamna. Unil 
susfin ca s'ar fi zidit la anul 
1725 de Mitropolitul Daniil. 

Are 40 enoria^I. Venitul el 
se ridica la 4600 lei anual ?i 
cheltuelile la 4063 lei. 

Depinde de parohia biseri- 
cel LucacI $i e deservita de 1 
preot, 2 cintarejl §i 1 paracliser. 

Biserica Sf Vinerl-Mare (He- 
rasca), cu hramul Cuvioasa-Pa- 
raschiva, s'a zidit la anul 1645 
de jupin Nicolae Aga $i Sofia 
sa Ioana. La 1839 s'a reparat 
de Arhiereul Ioanichie Stratoni. 
E una din bisericile din Bucu- 
re$ti care are venit mare, peste 
141000 lei anual. 

Dispune d'un capital de 65000 
lei. E deservita de 4 preop, 1 



diacon, 2 cintare^I $i 1 para- 
cliser. 

In curtea acestei bisericl se 
afla azilul Turnescu $i Proto- 
popul Tudor. Tot aci pe timpul 
lui Alexandru Ipsilante (1775) 
exista un spital. 

Biserica Sf Vinerl-Noud, cu 
hramul Cuvioasa-Paraschiva, zi- 
dita in anul 1854 de Nee. Efti- 
miu. Are venitul el propriu de 
5335 l e? pe an. Formeaza sin- 
gura o parohie $i e deservita 
de 3 preoflf, 2 cintarep ?i 1 pa- 
racliser. 

Biserica Visarion, cu hramul 
Sf. Visarion, are de ctitor pe 
Protopopul Petre ?i Anton Be- 
chianul (1797). Aci se afla la in- 
ceputul secolului un spital de 
ciumaflf. 

Venitul el e de 1536 lei $i 
cheltuelile de 1445 lei. Are sub- 
venfie jie la comuna 2190 lei. 

E deservita de 2 preop, 2 
cintarep §i 1 paracliser. 

Formeaza singura o parohie. 

Biserica Vladica, cu hramul 
Sf. Nicolae, s'a zidit la anul 
1848 de Velciu $i Marghioala 
Arim. Are 400 enoria§I. 

Venitul el se ridica la 5816 
lei anual $i cheltuelile la 5062 
lei. Statul il da o subvenfie de 
6000 lei. 

Dispune d'un capital de 3658 
lei. Formeaza singura o paro- 
hie ?i e deservita de 2 preofl, 
2 cintare^I §i 1 paracliser. 

Biserica Sf Voevozl, cu hra- 
mul Sf. Voevozl, are de ctitor 
pe Stoianu Petre Bacanul ?i Du- 
mitru Blanar il (18 17)- Are sub- 
venfie de la stat 2500 lei. Venit 
propriu 985 lei. Formeaza sin- 
gura o parohie $i e deservita 
de 2 preofl, 2 cintarejl $i 1 
paracliser. 

Biserica Zldtari % cu hramul 
Na^terea-Maicel-Domnulul. S'a 
rezidit din temelie, de fami- 
lia Cantacuzino, la anul 1637. 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



728 



BUCURESTI 



La anul 1850, fiind ruinatS, s'a 
restaurat din nou in zilele luT 
Barbu Dim. $tirbeiu, de Ar- 
hiereul Calistrat Li vis, egume- 
nul de atunci al aceste! sfinte 
bisericl. 

Biserica e spa^ioasa si fru- 
moasa, lucrata in stil bizantin. 
E una din bisericile cele mat 
bogate din Bucuresti. Intre al- 
tele sunt doua policandre de 
arama turceasca argintuite, pre- 
cum si o colivitra. Din biserica 
Zlatari, porneste in to{! anil in 
ziua BobotezeT procesiunea pen- 
tru serbarea Botezulul. 

Pentru intrefinerea el statul 
inscrie anual in budgetul sau 
12928 lei. 

E biserica parohiala si are ca 
filiale alte tret bisericl si anu- 
me: Sf. Ion-Mare, Sf. Dumitru 
(str. Carol) si Stavropoleos. 

Biserica Zlatari e .deservita 
de 4 preo^T, 2 cintSre^T si 1 pa- 
racliser. 

b) Cele-l-alte culte. — Biserica 
Armeneascd are un venit de 
27000 lei anual, deservita de 2 
preofl, 2 cintarep si 1 paracli- 
ser. E biserica enoriel armenestl. 
Epitropia acestui asezatnint' in- 
tre^ine o scoala primara si ad- 
ministreaza si cimitirul comuni- 
ta^el. 

Capela bulgara, cu hramul 
Sf. Chiril si Metodiu, infiin^ata 
in 1869 de S. S. Panait Pogo- 
dini. E intre^inuta de colonia 
bulgar5 din capitals. 

Arhidiocesa Romano-Catolica 
din Bucuresti isl are limitele res- 
trinse in Regatul Rominiel, si 
se intinde dincoacc de Dunare, 
de la parole occidentale ale re- 
gatulu! pana la Milcov si Braila, 
adic& peste intreaga Muntenia 
sau Valahie, iar dincolo de Du- 
nare peste intreaga Dobrogie. 

Biserica catolica romanS, a 
careia obste s'a infiin^at la a- 
nul 1666; s'a facut prada fo- 



culuT la 1798 si s'a zidit iaras! 
din nou la 181 2. Atit biserica 
cit si enoria eT se bucura de 
mat multe privilegii, harazite 
prin ma! multe hrisoave ale ce- 
lor dupa vremurl DomnT a! {are!. 

Nu asa insa a fost in tot- 
d'auna. 

Pe vremea luT $erban Can- 
tacuzino soseste in Bucuresti un 
misionar italian pentru a face 
proseli^T printre boieri! {are!. 
Starea catolicilor pe acea vreme 
nu era tocma! infloritoare. lata 
ce scrie misionarul in chestiune: 
«In Bucuresti unde e scaunul 
PrincipeluT, sunt cfyi-va soldaf! 
catolicT, dar saraci; sunt trel 
negu^itor! Chiprova^ian! si un 
scriitor Polac. A fost o biseri- 
cu{a, dar a cazut; eu eram a- 
tuncl acolo si am adunat de la 
saraci 1 Chipro variant, mal mult 
de 300 lei, dintre care a dat 
banul Nasturel Romin 20, Prin- 
cipele Grigore Ghica 40. Am 
inceput a zidi, am dat banl pe 
caramizi; si am adus caratnizl; 
acest principe era Spatar ; a a- 
runcat banii si le-a luat pen- 
tru sine. Am dat din nou banl, 
dar era alte zidiri, n'am putut 
sa cer toate caramizi le; am pus 
fundamentele si am inaintat zi- 
dul pana la briu ; nu mi-au dat 
caramizi, ba au venit de la Curte 
si mi-au luat si varul si nisipul 
si asa cu toate ca am platit banii 
pentru materiale si am platit si 
zidarilor, biserica a ramas ne- 
zidita». 

Arhidiocesa Romano-Catolica. 
din Bucuresti numara 2 comu- 
nitajl, cunoscute sub numele de 
Institutul-Santa-Maria, si stabi- 
lite in strada Pitar-Mosu si Fin- 
tinei. Arhidiocesa Catolica din 
Bucuresti, se administreazi de 
catre un Episcop titular de An- 
tipatris si administrator. 

Bisericile catolice din Bucu- 
resti sunt: 



Catedrala Sf. lost/, situate 
pe strada Fintinei, biserici de 
rangul intiiu, una din monumen- 
tele de podoaba ale capitalel. 
Este facuta in 1883, prin ingri- 
jirea Monseniorulul Paoli, de cu- 
noscutul arhitect vienez Schmidt. 
E executata in stilul doric eel 
mal pur. E o zidire spa{ioasa\ 
de o corectitudine arhitectonici 
fiira repros. Aci se aria si se- 
mi narul Arhiepiscopal. 

Biserica parohiala Bdrdfia, 
biserica mal vechie ramasa de la 
Franciscan!, reedificata, sub Ste- 
fan - Voda - Cantacuzino, ( 1 700). 
«Del Chiaro ne spune c£ acest 
Domnitor i! dSduse voe de a a- 
duna materiale pentru reedifi- 
carea biserice! Franciscanilor cu 
condi^iunea numa! sa nu inalfe 
prea mult turnul ca s£. nu dea 
in och! Turcilor», zice Engel. 
Situate in strada cu acelas! nume 
in apropiere de strada Lipscanl. 
In str. Pitar-Mosu, pe lingS ca- 
pela domnisoarelor engleze e si 
un pensionat de fete. Cultul ca- 
tolic din Bucuresti e deservit 
afara de Episcopul titular si de 
15 preop. Asemenea ma! sunt 
in Bucuresti si cite-va capele: 
Capela Arhiepiscopala, Capela 
institutulu! Santa-Maria, Capela 
Seminarulul Arhiepiscopal, etc. 

Biserica protestanta. — Sultzer 
crede cS a existat o biserica 
de acest rit inca din timpul lul 
Constant! n - Voda - Brincoveanul ; 
dar inscripfiunile de pe mor- 
mintele nobililor protestan^I a- 
flate la fintinS Boulu! pe care 
se bazeaza, puteau fi posteri- 
oare, adica ale nobililor refu- 
gia^i in Turcia cu IosifRacotzi 
care muri la 1738. Abia pe la 
1726 gSsim o colonie de pro- 
testan^I fara biserica, pana la 
1 741, cind George Ghica il a- 
corda voia de a zidi o capela 
pe locul cumparat de dinsa in 
Mahalaua StejaruluT, lingS Cis- 



Digitized by 



Google 



BUCURE^TI 



729 



BUCURE?TI 



megiu. De atunct peripetiile a- 
cesteT coloniT fura diferite ; pro- 
tegiata de Constantin Racovifa 
( l 753)* Constantin Mavrocordat 
(1756) se opune la terminarea 
bisericel ce ea Jncepuse a-$I cladi 
cu fondurt adunate mal mult 
din Suedia, Prusia $i Danemarca; 
Scarlat Ghica il ia $i privile- 
giile acordate de predecesoril 
lut ; dar priti staruin^a ambasa- 
dorulut suedez din Constantino- 
pole, Alexandra Ipsilante (1774) 
inapoiaza privilegiile ?i biserica 
se termina. Mavrogheni (1787) 
persecute pe toflf supu?it ger- 
mant; Nem$it din {ara suferira 
robia ?i incarcerarea ?i cind prin- 
cipele de Coburg intra in Bu- 
cure^ti (1779) biserica protes- 
tanta servea de grajd turcesc. 
De aci inainte, cultul protestant 
fu mal bine tratat. Alexandra 
Moruzzi $i apot Caragea pre- 
inoira $i intarira privilegiile a- 
Gordate de predecesoril lor ; dar, 
sub acesta din urma, comunita- 
tatea se desbina in luterant-e- 
vangeli^tl sub protectfunea Sue- 
diet $i apoT a Prasiet, ?i in cal- 
vini^tf - ungurt carl , protegiap 
de Austria, cl&dir&, alaturi de 
biserica luterana o capela in care 
se slujea in limba ungureasca. 

Biserica protestanta a fost 
multa vreme fara altar. Cl&direa 
actuala, nu e de cit din anul 
1 82 1, din vremea lui Sutzu-Voe- 
vod. 

Oficiul parohial al comunita- 
$et protestante - evangelice din 
Bucure^ti se administreaza de 
catre do! paroht coordinaft ale$I 
pastor! din partea comunita^ei 
Bucure^tilor. In Bucure^ti sunt 
tret comunitap protestante : una 
Germano-Evangelica, una Un- 
garo-Calvina ?i una Anglicana, 
carl nu aQ nicl o legatura intre 
dinsele. 

Cele 2 biserict ale lor, simple, 
lucrate in stil gotic, sunt in str. 



Luterana, unde au §i o ?coala 
primara de ambele-sexe. Cultul 
evangelico-protestant se oficiaza 
de 5 pas tor J. 

Alte secte protestante, ca a- 
nabapti^tit, aQ oratorie private. 

Unguril ?i Germanit frecuen- 
teaza biserica Bara^iei. Francezit 
prefera Capela de la Santa-Maria, 
Italienit, Catedrala Episcopate. 
Grecit, pana acum cfyt-va ant, 
aveau biserica lor, Hanul Cotyet, 
az! Kalindera, unde se ?i oficia 
in grece§te. Azt biserica Kalin- 
deru e romineasca $i oficiul di- 
vin se face tot in romine^te. 

Comunitatea izraelita. — Izrae- 
li^iT sunt de doua felurt: a$a 
zi$it le?e§tl (Sefardi) car! vorbesc 
jargonul german stricat $i cei 
spaniol! (Askenazi) carl vorbesc 
un jargon stricat spaniol. Cul- 
tul lor se face deosebit, fiind $i 
comunita^ile deosebite. 

Comunitatea izraeli^ilor de rit 
spaniol din Bucure^ti are doua 
sinagoge: una, Sinagoga cea 
mare, situata in strada Negru- 
Voda ; a doua sinagoga, $alom, 
situata in strada Spaniola. 

Aceste sinagoge se adminis- 
treaza separat, prin anume sta- 
tute , pastrindu-^I autonomia. 
Izraeli^it Sefardi au 2 templurt, 
2 sinagoge marl ?i 31 case de 
rugaciunt mal mict. Cel mat fru- 
mos templu izraelit este acela 
situat pe str. Sf. Vineri. El a 
fost cladit dupa modelurile si- 
nagogelor man din Pesta ?i 
Viena. 

Secte. — Exista $i in Bucu- 
re$ti o secta de lipovenl (sco- 
pi^t) din care es eel mat bunt 
vizitit (birjart) $i cart 1^1 ser- 
beaz& cultul lor in zilele de sar- 
batort mat mart, la cite unul 
din el, unde se aduna cite 10 — 15 
la-o-l-alta. 

Cimitirile. —Pana la anul 1867 
erau in Bucure^ti 109 cimitire, 
toatc in nauntrul barierelor, adi- 



ca mat la fie-care biserica cite un 
cimitir, cum era uzul pe acele 
vremurt. In 1876, autoritatea co- 
munala, din diferite motive igie- 
nice, de alt-fel intemeiate, a dis- 
pus ca sa nu se mat permita 
nict o inmormintare in raionul 
ora^ulut. Totu$t, deosebit de ci- 
mitirele din afara ora§ulut, in- 
fiinfate atunct, autoritatea mat 
permise a se tnmorminta $i in 
curdle a patru biserict particu- 
lar, situate in stradele din a- 
propierea periferiet ora^ulut, §i 
anume : Izvorul-dintre-Vit, pe §0- 
seaua Dude$ti, linga Cioplea; 
Tirca, pe Calea Vitanulut ; Sf. 
Nicolae, afara de bariera Ian- 
culut ^i Sf. Dumitru-Nou, de pe 
§oseaua Colentinet. 

De la 1880, se retrase $i a- 
ceasta permisiune toleranta, a?a 
ca azt capitala dispune numat 
de 17 cimitire ?i anume: 

6 de rit ortodox : $erban- 
Voda (Belu), Sf. Vineri -Noua, 
Sf. Gheorghe-Capra, Reinvierea- 
Colentina, Pomenirea - Ghencea 
de pe Calea 13 Septembrie §i 
Izvorul - dintre -Vit, pe ^oseaua 
Dude^ti, linga Cioplea. 

De la 1 lanuarie 1897 — la 31 
Decembrie acela^t an, s'a in- 
mormintat in cele 6 cimitire or- 
todoxe 4629 de cadavre $i a- 
nume, in: 

Cimitirul 9 erDan -Voda . 530 
» Pomenirea . .1560 
» Sf. Vinert . . 613 
» Reinvierea . . 1090 
» Izvorul-dintre-Vit 75 
» Sf. Gheorghe Capra 8 5 

1 catolic linga $erban-Voda. 

2 protestante : unul al comu- 
nita^et Evangelice pe ?oseaua 
Filantropiet §i altul al comuni- 
ta^et Calvine, aproape de cimi- 
tirul comunal Sf. Vinert. 

1 armenesc pe $oseaua Mar- 
cu^et. 

2 izraelite : unul al Izraelifilor 
le^t aproape de cimitirul evan- 



65620. Miirrlt PUtiotmr (I'inyrii'i'r, 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



730 



BUCUREfTI 



gelic si altul al Izraeli^ilor spa- 
nioll pe dealul Filaretulut. 

Pentru inmormtntarea Maho- 
medanilor s'a destinat un loc 
anume din cimitirul comunal Sf. 
Vineri-Noua, de oare-ce vechiul 
cimitir otoman din str. Mecetul, 
(suburbia Agio) nu se afla in 
conditiunile lege! sanitare. 

Cimitirile mor^ilor de rit neor- 
todox sunt infiin^ate de comu- 
nita^ile respective. 

Mai e un cimitir militar, ala- 
turl de cimitirul $erban-Voda. 

Un cimitir pentru eel deceda^i 
in penitenciarul Vacaresti, intre 
cimitirul militar si eel catolic. 

Cimitirul Eforiet Spitalelor Ci- 
vile se gaseste afara din raza 
orasului, aproape de Marcu^a. 

Cimitirul SpitaluluT Brincove- 
nesc se afla linga bariera Filaret. 

La fie-care cimitir sunt infiin- 
{ate osuare si cam ere mortuare 
sistematice. 

Un numar oare-care de cada- 
vre ale Crestinilor evlaviosl se 
tnmorminteaza si la manastirile 
din jurul Bucurestilor : Pasarea, 
Cernica, figanesti, Ciorogirla si 
Caldarusani. 

Instrucjiunea. — Istoricul. — 
$erban-Voda-Cantacuzino ( 1 679- 
1688) a facut pentru intiia oara 
o scoala greceasca in Bucuresti la 
manastirea Sf. Sava (pe bule- 
vardul de azl al AcademieT). Sub 
Const. Mavrocordat, egumenul 
manastirei si oamenil sat, din 
porunca acestui Domn, au fos: 
sili^I sa se mute la manastirea 
Vacaresti. O altfi scoala de pe 
vrcmurT era scoala sloveneasca 
la biserica cea vechie de la Sf. 
Gheorghe. Sc preda filosofia si 
literilc. 

In secolul al XVIII-lea scolile 
se mal inmul{ira in Bucuresti 
cu doua : una la Udricani si alta 
la Col^ea, unde se inva^a slove- 
neste si romineste. 

La inceputul sec. al XlX-lea, 



gasim la scoala greceasca ca 
dascall pe vestifil : Lambru, Co- 
mita, Vardalah si Neofit. EI pre- 
dau intre altele elevilor lor Phe- 
don de Socrate si Metafizica lul 
Aristotele. 

Chiosea, batrin cu anteriu 
lung, cu cauc de sal vargat pe 
cap, era dascalul copiilor de la 
scoala din Udricani; el M in- 
va$a sa citeasca si sa scrie. De 
la Chiosea eseau died de visterie 
si calemgii ; de la al de el au in- 
va{at sa scrie romineste : Logo- 
fatul Greceanu, Vacarestil, An- 
ton Pan, Petrache Nanescu, N. 
Alexandrescu, Paris Momuleanu, 
Efrosin Poteca, Eliade, Marin 
Serghiescu si aljil. 

$coala de la Udricani era sub 
albastrul cerulul, pe prispa bi- 
sericel, unde, cind ploua, copiil 
se ghemuiau in odaia {ircovni- 
culul, jos pe caramizl sau in 
clopotni^a; citeau si scriau pe 
genunchl si pe brinci. 

Plata acestor dascall era ne- 
insemnata de tot; eel mat bine 
platit dintre tofl avea cite 20 
de parale de copil pe luna si 
mal avea si de la biserica tain 
de malaiu, de fasole si de lemne. 

Din aceste scoll isl recrutau 
bisericile preo^il si cintare^ii. 

La anul 181 7, se incepe la 
Sf. Sava cea d'intiiu scoala ro- 
mineasca sub direc^iunea lul 
Gheorghe Lazar. Mare parte din 
copiil de la Udricani, Sf. Gheor- 
ghe, Colfea si de la toate bise- 
ricile unde inva^au, au aler- 
gat la Sf. Sava, cu Petrache 
Poenaru, Efrosin Poteca, Simion 
Marco vicl, si alp mulpf tineri 
din scoala greceasca. 

La 1823, Eliade Radulescu 
succede, la direc^ia scoalel de 
la Sf. Sava, lul Gheorghe Lazar. 

La 1828, scoalele se inchid si 
Sf. Sava este transformat in ca- 
zarma si spital pentru armata 
de ocupatiune (ntscasca). 



La 1830 scoalele se redes- 
chid in hanul $erban-Voda (zi- 
dit de $erban-Voda-Cantacuzino) 
pe locul unde azl e cladita Banca 
Nafionala. 

Tot in acelasi an, Vaillant 
deschise scoali linga Stavropo- 
leos, u.ide fecioril de boerl in- 
va^au fran^uzeste. Tranzi{iunea 
de la scoala greceasca la cea 
franfuzeasca incepuse inca de 
mult, din timpul revolu^iei fran- 
ceze cu Ricordon, Colcon, Mon- 
doville, etc., tot nobill emigra^I. 

La 1 83 1, dupa incetarea ho- 
lerei, scoala se muta iar de la 
$erban-Voda in casele Sf. Sava, 
reparatede Eforia scoalelor, com- 
pusa din : Al. Filipescu (Vulpe), 
Balaceanu si Barbu $tirbeiu. 

La 1832, scoalele din Mun- 
tenia se reorganizara pentru pri- 
ma oara, creindu-se pe linga Sf. 
Sava si un internat. In acest 
an au frecuentat scoalele din Bu- 
curesti 1300 baefl, din carl 800 
urmau scoala centrala si cla- 
sele umanitare din Sf. Sava. 

In anul 1847, Voda-Bibescu 
reorganize scoalele din {ara si 
atuncl infiin^a in Bucuresti un 
pensionat de fete. Acest pen- 
sionat se intretfnea din priso- 
sul venitulul manastirel Sf. Spi- 
ridon-Nou. Fundatorul acestel 
manastiri a lasat prin testament, 
ca din prisosul venitulul aces- 
tel manastiri sa se inzestreze 
un numar de fete pe tot anul, 
«o buna crestere fund o zes- 
tre morale cu mult mal folosi- 
toare de cit pu^ina dare in banl», 
Domnitorul hotareste ca din fon- 
dul venitulul sa se intocmeasca 
un pensionat de fete pe locul a- 
cestel manastiri sau in alta parte, 
si din venitul Sf. Spiridon sa 
se dea pe tot anul pentru tre- 
buin^a acestui pensionat cite lei 
vechl 40000 (15000 lei noi). 

In acest institut, Domnitorul 
hotari a finea si 12 fete de 



Digitized by 



Google 



BUCUKKSTI 



731 



BUCUKKSTI 



paring, «carT vor fi facut slujbe 
insemnatoare statulul si se vor 
afla a fi scap5ta{i», adaugind din 
visteria statulul o suma de lei 
vechl 500000 (187000 let nol). 

Tot in anul 1847, Voda-Bi- 
bescu infiin^eaza un colegiu fran- 
cez in locul scoalel rominestf, 
iar colegiul rominesc de la Sf. 
Sava il permute la Radu-VodS. 
Mai mulp profesori francezi, in- 
tre carl si Monty, fura adusl din 
Paris, si intrarea lor la Acade- 
mia lul Bibescu fusese ing&duita 
de guvernul Regelul Ludovic- 
Filip. Liceul francez avea de 
scop sa micsoreze plecarea ti- 
nerilor romini in Franca si sa-I 
tie in fara, dtndu-li-se, pe linga 
cele-1-alte inva^aturl, si o edu- 
cate nationals. 

Intr'un ziar de pe acea vrerae 
— Curierul Rominesc, al lul Elia- 
de — gasim in Septembiie 1836, 
c& scoala de laSf. Sava a fost vi- 
zitata de Saint-Marc de Girardin. 

In 1836 erau doua pensionate 
de fete — poate primele — in 
Bucuresti, unul {inut de doam- 
nele Combles si de Bonnay, si 
altul {inut de d-na Vaillant. Cos- 
tul uneT eleve era de 60 gal- 
beni pe an. 

La 3 Iulie 1838 s'a facut de 
Voda Ghica, cu mare pompa, 
impar^irea premiilor la colegiul 
Sf. Sava. 

La 1848, ostirile ruso-tur- 
cesti intrind in {ara, colegiul de 
la Sf. Sava se inchide p£na in 
toamna anulul 1850, in care in- 
terval vechea scoala serveste de 
spital pentru ostirea ruseasca. 

Dupa 1850, Colegiul din Bu- 
curesti s'a instalat la Magureanu, 
in casele daruite statulul de Mi- 
tropolitul Neofit, pe malul sting 
al riulul Dimbovija, cam pe 
locul unde era pavilionul in 
care in ziua de Boboteaza se 
oficia sfin^irea apel. 

De la aceasta data si in spe- 



cial dupa i860, scoala romi- 
neasca, mal ales in Bucuresti, 
isi ia un mare avint. Se infiin- 
{eaza facultajile de stiin{e, litere 
si filozofie, drept, medicina, teo- 
logie, scoala de bele-arte, liceie si 
gimnazii, scoala de podurl si 
sosele, de medicina veterinara, 
scoll normale, scolt militare, scoll 
comerciale, scoll profesionale, 
institute pedagogice, scoala de 
agricultura si silvicultura, scoala 
de farmacie, seminarif, se inze- 
cesc scolile primare de baefl si 
fete, se inmul^esc pensionatele 
particulare de b&e{I si fete, se 
creaza scoll confesionale ; in 
fine scoala in toate direcjiunile 
isl ia un mare zbor si se insta- 
leaza in cladirl propril, in pa- 
late construite de stat sau de 
comunl 

In 1 847, la Colegiul national de 
la Sf. Sava, clasele primare erau 
frecuentate de 487 elevl, din 
carl 238 examina^I de ce! 3 
profesori carl predau cursurile. 

La anul i860, in Bucuresti 
erau numal S scoll primare de 
baep, cite una pe coloare, si 
fie-care avea numal 3 institutorl. 

Toate aceste scoll erau fre- 
cuentate de 1207 elevt, reparti- 
za$I ast-fel: 259 elevl la scoala 
din Rosu, 3 1 2 la scoala din Verde, 
227 la scoala din Galben, 195 
la scoala din Negru si 214 la 
scoala din Albastru. 

Situafia actuald. — Treptat 
numarul scoalelor de fete si 
bae^I a crescut si la finele anu- 
lul scolar 1 896 — 97 func{ionau 
in Bucuresti 82 scoll primare 
publice, din carl 41 de baefl, 
30 de fete si 12 mixte, cu 170 
institutori si 150 institutoare. 

Afara de aceste scoll primare, 
mal funcfiona si un numar de 
scoll froebeliane. 

Invdfdmintul priniar. — Re- 
zultatul numeric al recensamin- 
tulul copiilor in virsta de scoala, 



facut in Aprilie 1897, este ur- 
matorul: 18645, din car * 99^4 
baejl si 8681 fete, din carl: 

Romini 13832 (7510 baep si 
6342 fete). Strainl4793 (2454 ba- 
e t*» 2339 fete). Din numarul total, 
ati fost inscrisl la cele 82 scoll 
primare 1 3 861 copii; ati fost 
prezenflf la examene 1 1422 copii; 
au fost promovaflf 8201 copii, 
din carl 1568 au absolvit scoala. 

§colile de baep, in numar de 
32, au fost frecuentate in anul 
1897 — 98 de urmatorul numar 
de elevl : 
No. 1. General G. Adrian 185 



» 2. Ionifa Pop . 


. . 198 


» 3. I. Genilie . 


• • 230 


» 4. Caimata. . 


. . 189 


» 5. D. Bolintineanu . 245 


» 6. P. Poenaru. 


. . 194 


» 7. En. Vac&rescu 


. 218 


» 8. Alex. Orascu 


. -231 


9. C. A. Rosetti 


. 251 


» 10. A. T. Laurian 


• . 273 


» 11. Dora D'Istria 


• 365 


» 12. D. Poenarescu 


. . 245 


» 13. C. Bozianu . 


. . 192 


14. Const. Aristia 


. 244 


» 15. Calist Arhiereul . 246 


16. G. $incai . 


. . 256 


» 17. G. Costaforu 


. 242 


18. Aaron Florian 


• 304 


» 19. I. Heliade-Radul. 272 


> 20. Gen. N. Golescu. 234 


» 21. Petru Maior 


. . 157 


» 22. Efr. Poteca 


. 210 


» 23. V. Alexandri 


. • 238 


» 24. Cuza-Voda . 


• - 177 


25. S. MarcovicI 


• 243 


» 26. Ion Maiorescu 


. 236 


v 27 


. 291 


» 28 


. 226 


» 29 


• 77 


* 30 


. 318 


» 31. Bui. F. col. neg 


fru. 128 


» 32. Bui. Dosul-Ga 


rel. 114 


$colile de fete (cu eel 


e mixte) 


poarta urmatoarele nun 


liri si au 


fost frecuentate in anul 


1897- 


1898, de urmatorul nu 


m&r de 


eleve : 





Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



732 



BUCURESTI 



No. I. C. Codreanu . .141 

» 2. A. T. Laurian. . 172 

» 3. Carmen Sylva. . 74 

» 4. Domn. Maria . .170 

» 5. Iancu Zalomit. . 146 

» 6. P. Poenaru. . .134 

» 7. Dora d'Istria . .211 

i 8. Alexe Marin . . 282 

» 9. Gen. G. Adrian . 140 

» 10. En. Vacarescu. . 168 

» 11. I. Genilie . . . 236 

» 12. C. A. Rosetti . .128 

» 13. Efros. Poteca . .149 

» 14. $tefan Golescu . 191 

» 15. Const. Negruzzi . 82 

> 16. Gh. Hill. . . .213 

» 17. V. Boerescu . . 206 

» 18. Episc. Buzati . .115 

» 19. M. Cogalniceanu . 197 

» 20. Al. V. Ghica . .201 

» 21. Casa Rogalsky . 57 

» 22. Dr. Georgescu . 91 

» 23 118 

» 24. Gen. Florescu. . 216 

» 25 149 

» 26 195 

» 27 235 

» 28. Dim. Iarca ... 45 

» 29. Dim. Ghica . .212 

» 30. Mitrop. Nifon . . 88 

» 31. B. Catargiu. . . 68 

» 32 41 

» 33 9i 

» 34 35 

» 35 79 

$coala divizionara mixta No. 
36, 40; §coala mixta din gal- 
ben, 39; ?coala de fete, calea 
Grivifel 192, 170; $coala de 
fete, bulevardul Dosul - Garei, 
114; $coala primara rurala de 
fete, $erban-Voda, 5 5 ; $coala 
mixta, ?oseaua Mihahl-Bravul, 
30; scoala rurala de fete Ni- 
colae Ionescu, 121; scoala ru- 
rala mixta, strada Bozianu No. 
3, 132; scoala rurala Colentina 
II, 41 ; scoala Floreasca, 42. 

$coli primare particulare in- 
semnam in Bucuresti : Institutul 
S-ta Maria, catolic, infiin^at in 
1852 de Monseniorul Angelo 



de Parsi, Mitropolit catolic, curs 
primar si secundar. 

Institutul Sf. I os if, catolic 
(sucursala preced.), lnfiin^at in 
1880. 

Scoll izraelite : 

$coala primara a izraeli^i- 
lor SpaniolT, infiinfatain 1830. 

$coala izraelita de baeflf 
«Iacob si Carolina Lobeb (in- 
fiinfata in anul 1873); cea de 
fete Fraternitatea - Zion. Am- 
bele scoli sunt frecuentate de 
1000 elevi, din carl 600 bae{T 
si 400 fete. Budgetul de chel- 
tuell al anuluT scolar 1897 — 98 a 
fost de lei 36700, pe cind venitu- 
rile pozitive au fost de lei 5000, 
varsaft de congregafiunea Tem- 
plului Coral si de lei 1200 
subven^iune anuala, platita tot 
de congregafiune, din budgetul 
sail propriu. Restul de 30500 
lei se acopera din veniturl oca- 
zionale, precum balurl, ofrande, 
inscrierl, etc. 

$coala primara Halfon, in- 
fiin^ata in 1879. 

$coala Cultura.Aceasta scoa- 
la este cladita pe terenul co- 
munita^ii, in curtea cimitirulul 
vechiu. A fost frecuentata in 
1897 de 128 scolarl. Budgetul de 
cheltuella fost de lei 9000, pe cind 
veniturile pozitive nu au fost de 
cit de let 1440 din cupoane 
si de lei 1700 din o gabela, 
iar restul de 5860 s'a acope- 
rit din inscrierl, cotizajiunl, o 
frande, etc. 

$coala Mori a. Localul este 
luat cu chirie. Elevi 200. Bud- 
getul de cheltuell lei 10000. Ve- 
niturile sunt din ofrande, cotiza- 
{iunT, inscrierl, serbarl, etc. 

$coala de bae^T Voin^a, A- 
ceasta scoala a func^ionat in 
sinagoga din calea Mosilor si 
in urma unet inspec^iunl din 
partea Ministerulul de Culte a 
fost inchisa. In curtea sinagogel 
aflindu-se un teren liber, comi- 



tetul acelel scoll 1^1 propune a 
cladi un local, pentru care scop 
dispune numal de 8000 lei. 

$coala de bae^IResesduas. 
Aceasta scoala a fost inchisa 
din lipsa de mijloace pentru a o 
intrefine. 

Colonia franceza are de ase- 
menea o scoala, pusa sub pri- 
vegherea Legatiunel. 

Colonia italiana are 2 scoll 
primare, carl se intrefin de co- 
muni tate. 

De asemenea si colonia Al- 
baneza are o scoala primara, 
care se intre^ine din fondurile 
societafel tDritta». 

Epitropia bisericei armenesti 
intrefine si ea o scoala primara. 

Raportind cifra absolven^ilor 
la populafiunea orasulul, vom 
avea 6.5 % absolven^I cu scoala 
primara la 1000 de locuitorl. 

In scoalele primare private 
de baep si fete, in numar de 
39, populafiunea scolara a fost 
com pusa, in curgerea anulul 
1897 — 98, din 2669 copii, din 
can 949 baeflf si 1720 fete. 

§colile secmidare. — $colile se- 
cundare publice, in anul 1 897 — 
98, au fost in numar de 6, din 
care 4 licee clasice si 2 gimnazil. 

In aceste scoli au funcjionat 
in cursul anuluf 1897 un numar 
de 150 profesorl si maestri. 

Popula^iunea scolara din in- 
vatamintul secundar public de 
baeflf se ridica la 3895 elevi 
inscrisf, din carl 3296 prezenfl 
la examen, 2347 promovafl si 
949 repeten^t. 

In scolile secundare publice de 
fete au func^ionat 80 profesorl 
si maestri, iar popula^ia ?colara 
a fost de 141 8 eleve inscrise. 

$colile secundare private (19) 
au avut in acest an 13 59 elevi, 
din carl 612 baep ?i 747 fete. 

$colile publice secundare, 
sunt: 

Liceul Sf. Sava, instalat in- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



733 



BUCURE?TI 



tr'un frumos local in strada Fin- 
tinel, care satisface pe deplin 
cerinfelor higienice. La 1 860 gim- 
naziul Sf. Sava cu 8 clase, avea 
26 profesorf si 3 elevl. AzI 
in liceul Sf. Sava, predaQ cursu- 
rile 33 profesorf. Are un inter- 
nat cu 47 bursierf si 56 solvenp. 
De asemenea are 3 clase divi- 
zionare. Statul cheltueste cu a- 
cest liceu aproape 200000 lei 
anual. 

Liceul Mateiu-Basarab, la 
i860, funcfiona cu 4 clase si a- 
vea 7 profesorf cu 1 59 studen^T. 
La 1865 s'a transformat in li- 
cet! . AstdzT liceul Mateiu-Basarab 
se giseste instalat in casele cum- 
p&rate de la reposatul A. Treb. 
Laurian (Lucaci). Liceul Mateiu- 
Basarab are 30 profesorf, cu o 
divizionar&; un internat cu 45 
bursieri $i 35 solven^f. In bud- 
getul statulul, acest liceu e tre- 
cut la cheltuell cu suma de 
173477 lei. 

Are aparate, instrumente si di- 
ferite colec^iunl stiintifice. 

Liceul Laz&r, la i860, func- 
{iona cu 4 clase si avea 7 pro- 
fesorf cu 140 studen^I. In anul 
scolar 1890 — 91 s'a transformat 
in liceu si a cap&tat azi un fru- 
mos local pe bulevardul Elisa- 
beta. Mai inainte se afla insta- 
lat in curtea bisericei Sf. Gheor- 
ghe. Predau cursurile 30 pro- 
fesorf; are o divizionarS; statul 
cheltueste pentru el suma de lei 
132000 anual. 

Liceul Mihaiu - Bravul cu 
20 profesorf; 125000 lei chel- 
tuelf anuale. 

Gimnaziul Cantemir-VodS, 
infiinfatla 1865, a funcfionat nu- 
mal cu 2 clase p&n& in toamna 
1 877, cind s'a complectat cu clasa 
Ill-a si IV- a. Are si 3 clase di- 
vizionare; 20 profesorf; 86000 
lei cheltuell pe an. 

Gimnaziul $incai, fondat in 
1892. Are o clasS. divizionari ; 



14 profesorf; statul cheltueste 
cu acest gimnaziti suma de lei 
63000 anual. 

Din tie cele particulare: 

Liceul Sf. Gheorghe, de 
b&e{I, fondat pe acfiunl. 

Institutul Bork a fost infiin- 
{at in 1850. 

Educa{iunearomin& (Man- 
liu), fondat in 1878 de D-na Eliza 
Manliu. 

Institutul de Domnisoare Ma- 
ria Gackstatter, infiinfat in 
1842 de d-na Iulia Manalotti. 

Seminarul Catolic, infiin^at 
in 1873 de Arhiepiscopul cato- 
lic Ignafiu Paoli. 

Institutul Schewitz-Thier- 
rin, fondat in 1847 de Anton 
Schewitz. 

In cursul anului 1898 s'a in- 
fiin$at in capitate si un gimna- 
ziu izraelit. 

Universitateadin Bucure§ti. — 
IstoricuL — Universitatea din Bu- 
curesti a fost infiin{at£ in Iulie 
1864 sub Domnitorul Principate- 
lor-Unite Alexandru loan I Cuza, 
fund ministru al Inv&t&mintului 
public si al Cultelor riposatul 
Dimitrie Bolintineanu. 

Fireste c& si cu mult inainte 
de 1864 se predaO in Bucuresti 
unele c irsuri izolate de inv&t&- 
mintul superior. 

Ne m&rginim aci a men^iona 
cite-va date menite a lega ins&s! 
infiin^area Universit^ei cu epoca 
imediat precedents. 

Dup& ce Gheorghe Lazaj", a- 
jutat si apoi continuat de sco- 
larul s£u loan Eliade-R&dulescu, 
incepe (18 16 pan& la Martie 
1 82 1), in vechea scoalS de la Sf. 
Sava, inv^amintul rominesc na- 
tional, in accep^iunea moderns 
a cuvintulul (tot la 1816 se in- 
fiin{eaz& prima catedrS de drept, 
ocupatS de marele Clucer Nes- 
tor), si dup& o intrerupere de 
zece anl a scoalelor, afl&m la 
1832 pe Petrache Poenaru in- 



s&rcinat cu reins talarea scoalel 
la Sf. Sava (in locul ocupat as- 
t£zl de edificiul Universit&t'tr) si 
vedem un program de studii, 
aprobatde Eforii: Barbu D. $tir- 
beiu, $tefan B&laxeanu si Alexan- 
dru Filipescu (Vulpe), in care 
se cuprind si cursurl de inv£{£- 
mint superior: dreptul roman 
predat de Constantin Moroiu, 
dreptul civil rominesc de $tefan 
Ferechide, dreptul comercial de 
Alecu Racovi^a. La aceste se 
adaug& in anil urm&torl p&na, la 

1847, intre altele: dreptul cri- 
minal si procedura sau « dreptul 
judecatoresc», predate de Con- 
stantin Br&iloiu. Cursurile {ineau 
patru anl, dup& care se dedea 
un examen riguros si se da di- 
plome de capacitate. In anul 
scolar 1845— 1846 numaxul stu- 
den^ilor la toate aceste cursurl 
superioare a fost de 36. 

Pe ling£ colegiul dela Sf. Sa- 
va, Bibescu-VodS organize prin 
lege o facultate pentru inv&{a- 
rea legilor acestor {Sri in corn- 
parade cu legiurile romane. Cur- 
surile {ineau doi anl. 

Dup£ o nou& intrerupere de 
3 anl, in urma revolufiel de la 

1848, Domnitorul Barbu D. $tir- 
beiu redeschide scoalele si infiin- 
(eaz& o scoalS de poduri si so- 
sele pentru inginerl-conductorf. 

Ins& in anul scolar 1857 — 
1858, dup& raportul directorulul 
Eforiei scoalelor George Costa- 
foru, se predau la Sf. Sava, in 
afar& de cele 8 clase gimnaziale, 
numal urm&toarele cursurl su- 
perioare: «Cursul de legi», anul 
I : dreptul Roman — profesor C. 
Bozianu, anul III: dreptul co- 
mercial — profesor V. Boerescu, 
si «Cursul de Inginerie civiia>, 
anul I: mecanica si geometria 
analitici — profesor Em. Con- 
stantinescu, geometria descripti- 
ve — profesor Al. Orftscu ; a- 
nul II: principil de arhitecturS 



Digitized by 



Google 



BUCURE^Tl 



784 



BUCURKSTI 



— profesor Al. Orascu ; meca- 
nica — Em. Constantinescu ; a- 
plicarea geometriel descriptive 

— profesor Gr. Joranu. La cur- 
surile juridice urmeaza 15 stu- 
dent, la cele de inginerie 16. 

In anul scolar urmator, 1S58 — 
1859, dupa raportul directoru- 
lur scoalelor Vasile Boerescu, 
sunt la Ingineria civila numaT 
doT profesori, Km. Constanti- 
nescu si Al. Orascu, cu 7 stu- 
dent 

In 1859 — 1860 instruc^iunea 
superioara are la Ingineria ci- 
vila 3 profesori, dar studen^ii 
au trecut to{T la $coala de sil 
viculturasi demine; Facultatea 
de drept are 4 profesor! si 42 
de auditor!. 

In 1861 — 1862 Facultatea de 
drept are 5 profesorT si 37 
de studen^i, Ingineria civila arc 
numal 2 profesorT si 10 studen^T. 

Foqtil profesorL - lata nu 
mele fostilor profesori at Univer 
sita^ei din Bucuresti de la infiin- 
{area el in 1 864 : 

La facultatea dc drept : — Boe- 
rescu Vas., Bozianu Const., Cos- 
taforu George, $endreaAL, Vio- 
reanu Paul. 

La Facultatea de litere si fi- 
losofie: — Cernatescu Petre, Flo- 
rian Aaron, Laurian Aug. Treb., 
Maiorcscu loan, Marsillac Ulyssc 
de, Raceanu Const., Zalomit 
loan. 

La Facultatea de sti'm^e: — 
Angelescu Hie, Bacaloglu Km., 
Ksarcu Const., Falcoianu loan, 
Ferrerati C. 

La Facultatea de medicina : — 
AtanasovicT George, Capsa Ste- 
fan, Davila Carol, Macescu $tef., 
Marco vici Al., Obedenaru Geor 
giad, Polizu G., ProticT P., Ser- 
giii Dim., Severin Km., Tur- 
nescu Nic, Vladescu Vas. I. 
si Veleanu $tefan. 

Primele diplome. — In Fe- 
hruaric 1865 se proclama la 



noua Universitate eel d'intiT li- 
cenfiat in drep:, $tefan M. $oi- 
mescu. Al doilea licen^iat era 
Gr. Paucescu, al treilea Kma- 
noil Protopopescu-Pake. 

In Septembrie 1868 se pro- 
clama eel d'intii 3 licen{ia(T aT 
faculta^iTde litere, si anume: Di 
mitrie A. Laurian, C. Leonar- 
descu si Mih. Strajan. Tot in 
anul .scolar 1868-1869 es ceT 
d'intiT 3 licenfiati de la Facul- 
tatea de stiin^e: CristeaPopescu, 
Gr. A. Demetrescu si Floru 
Dianu. 

In 1869 Noembrie 12, este 
invitat doctorul Nicolae Tur- 
nesci, care se numeste provi- 
vizoriu si Decan, sa se intru- 
neasca cu profesoriT Carol Da- 
vila, Gheorghe Polizu, $tefan 
Capsa, Alexandru Marco vicT, 
George Alexeanu si Mihail O- 
bedenaru-Georgiad, spre a or- 
ga:iiza Facultatea de medicina. 
In Decembrie acelasi an se nu- 
mesc, pe linga acestia, doctoriT 
lulius Teodori, Petru ProticT, 
George AtanasovicT, Mihail Se 
verin si Iacob Felix, profesori 
la noua Facilitate. In Ianuarie 
1 870 li se adauga si Dr. Zaharia 
Petrescu. 

In 1869, Decembrie 14, sa 
facut inaugurarea University! 
de Bucuresti complectata cu cele 
4 faculta^I. 

In 1875, Ianuarie 21, se dau 
cele d'intiT diplome de doctorT 
aT Facultatii dc medicina din 
Bucuresti d-lor Cornelius Buchol 
tzer si Friederich Schmidt, in 
urma examenelor depuse in No- 
embrie 1873. A I treilea doctor 
al aceste! Faculta^T a fost loan 
Stavroflf, in Maiu 1874. 

In 1884, Noembrie 4. Deschi- 
derca solemn;! a Facultatii dc 
Teologie, infiin^ata prin decisi- 
une ministeriala la inceputul I11T 
Octombrie 1884. 

In 1889, Octombrie, se pro- 



clama ceT d'intiT doT licen^ia^T al 
Facultatii de Teologie, loan Po- 
pescu si George G. Vintu. 

Lista rectorilor. — De la in- 
fiinfare, Universitatea a avut pe 
urmatoriT 6 rector! : 

George Costaforu ( 1 864 — 2 
Martie 1871); Vas. Boerescu 
(Martie 187 1— -Maiu 187 1); loan 
Zalomit (Maiu 187 1 — 1 Maiu 
1885); Alexandru Orascu (Maiu 
1885— Octombrie 1892); Titu 
Maiorcscu (1 Noembrie 1892 — 
1895); Grig. $tefanescu (de la 
1895 pana azT). 

Act lalul corp profesoral al 
University! se compune din : 
9 profesorT la facultatea de teo- 
logie; 10 profesori ordinarT, 4 
profesorT onorarT si 1 suplinitor 
la facultatea de drept; n pro- 
fesori si 2 conferen^iari la facul- 
tatea de litere si filosofie; 15 
profesorT ordinarT, 2 profesorT 
suplinitorT si doT conferen^iarT la 
facultatea de stiin^e; 28 profe- 
sori la facultatea de medicina ; 
12 profesorT la scoala normala 
superioara; 8 profesorT la scoala 
superioara de farmacie. 

In total 88 profesori de toate 
gradele. 

Frccuenfa UniversitdfeL—'De 
la infiin^area eT pana azT, Uni- 
versitatea din Bucuresti a fost 
frecuentata (dam cifrele din 10 
in 10 an!) : 

In 1864—65 (anul infiin^reT) 
de 90 studen^T la drept ; 2 1 la 
litere; 12 la sti'infe; facilitate 
de teologie si medicina n'au fost 
inca infiin^atc. 

In 1874 — 75, de 41 student 
la drept; 12 la litere; 10 la 
stiin^e si 108 la medicina (in 
anul scolar 1869 — 70 s'a infiin- 
{at si facultatea de medicina). 

In 1884—85, de 76 student 
la drept; 27 la litere; 57 la 
stiinje; 41 la teologie (in aces t 
an s'a infiin^at facultatea de teo- 
logie) si 249 la medicina. 



Digitized by 



Google 



BUCURESTl 



735 



HUCURESTI 



In 1894 — 95, de 5 19 student 
la drept; 264 la litere; 230 la 
stiin{e; 84 la teologie si 337 la 
medicina. 

In anul 1897 — 98, Univcrsi- 
tatea a fost frecuentata de 815 
studen^l la drept; 394 la litere; 
380 la stance ; 148 la trologie 
si 404 la medicina. 

Numarul diplomelor. — Uni- 
versitatea din Bucuresti de la 
infiin^area el pana az! a elibe- 
rat urmatoarele diplome: 

Doctor! in medicina 400 

LicenrJa{! in litere 150 

» drept 908 

» -> stiin^e 146 

» teologie 35 

» » farmacie 294 

Statistica studenfilor insert §1. 
— In anul scolar 1897 — 98 aii 
fost in serial : 

La facultatea de teologie 148 
studen^i, to^i RominT ortodoxT, 
dintre carl 2 si la facultatea de 
litere. 

La facultatea de drept 815, 
dintre can 250 inscrist si la litere, 
6j si la stiin^e, 48 si la medicina. 
In numarul de 815 sunt 4 stu- 
dente. Dupa nafionalitate sunt 
j6j Rominl, dintre carl 41 Tran- 
silvaneni, 20 MacedonenT; 1 Fran- 
cez, I Italian, 2 GrecT, 2 Ar- 
menl si 1 Polonez. 

La facultatea de litere si fi- 
losofie 394, dintre carl 250 in- 
serial si la drept, 23 si la stiin^e, 6 
si la medicina, 2 si la teologie. In 
numarul de 394 sunt 86 stu- 
dente. Dupa na^ionalitate sunt 
368 RominT, dintre carl 26 Tran- 
silvanenT, 1 1 Macedoneni, 2 Ba- 
sarabeni; 18 Izraeltyl, 4 Ger- 
man!, I Englez, 1 Italian si 1 
Austriac. 

La facultatea de stiin^e 380, 
dintre car! 6y inscrisi si la drept, 
25 si la litere, 15 si la medicina. 
In numarul de 380 sunt 57 stu- 
dente. Dupa na^ionalitate sunt 
355 RominT, dintre carl 8 Tran- 



silvanem, 2 Macedoneni, 4 Ba- 
sarabeni; 19 Izraeli^T, I Austriac, 
2 FrancezT, 1 Elve^ian, I En- 
glez si 1 Polonez. 

La facultatea de medicina 404, 
dintre carl 42 inscrist si la drept, 
6 si la litere, 1 5 si la stiin^e. In 
numarul de 404 sunt 21 stu- 
dente. Dupa na^ionalitate sunt 
271 RominT, 14 Transilvaneni, 
10 MacedonenT, 3 Basarabeni; 
1 1 S IzraelifT, 1 5 GermanT, 7 Bul- 
garT, 1 Francez, I Armean, 1 
Rus, 1 Belgian si I Austriac. 

Numarul total al inscrierilor 
la Universitatea din Bucuresti 
in anul scolar 1897 — 98, a fost 
prin urmare de 2141 (in anul 
precedent 1937), iar numarul 
persoanelor inscrise, deducind 
inscrierile la maT multe facul- 
ty, a fost de 1736 (m anul 
precedent de 1680), dintre can 
168 studente (in anul prece- 
dent 118). 

Acest numar de 1736 se im- 
parte dupa nation alitate in : 1557 
Rominl, dintre carl 63 Transil- 
vaneni, 33 MacedonenT, 14 Ba- 
sarabeni; 145 Izraeli^T, 10 Ger- 
man!, 7 Bulgari, 3 FrancezT, 3 
ArmenI, 2 Grecl, I Elve^ian, 2 
PolonezT, 1 Rus, 1 Italian, I En- 
glez, 2 Austriac! si I Belgian. 

Din acest numar, in cursui 
ultimuluT an, Universitatea a de- 
cernat titluri de doctor! si li- 
cen^a^i, la: 9 teologi, 81 a- 
voca^T, 27 profesorT si 32 me- 
dic!. 

Institute si clinice. — Pe lin- 
ga Universitatea din Bucuresti 
func^ioneaza: 

2 SeminariT : I pentru istorie 
antica si epigrafie; al 2-lea de 
limbele slavice. 

12 LaboratoriT: de fisica mo- 
leculara, acustica si optica; — 
de gravitate, caldura si electri- 
citate ; — de chimie anorga- 
nic;! ; — de chimie organi- 
ca;— de chimie medicala; — 



de botanica medicala; -- de 
anatomie cu sala de disecfie ; 
— de fisiologie; — de isto- 
logie; — de farmacologie ; — 
de chimie analitica; — de chimie 
farmaceutica. 

1 Cabinet de geologie si pe- 
trografie. 

7 Institute de: fiziologie; — 
de botanica ; — de chirurgie ; — 
de bactereologie ; — de ana 
tomie topografica si chirurgi- 
cala; — de chimie si analise; — 
de gynecologic. 

10 Clinice: I-tiia clinica medi- 
cala; —a Il-a clinica medicala ; — 
prima clinica chirurgicala ; — a 
doua clinica chirurgicala ; — cli- 
nica infantila; — clinica obstetri- 
cala ; — clinica oftalmologica ; — 
clinica dermatologica si sifili- 
tica; — clinica de medicina le- 
gala ; — clinica mcntala. 

1 Muzcu de anatomie. 

1 Curs de bandage. 

Budge tit I Universitd(il — Su- 
ma totala actuala a aloca^iune! 
anuale pentru Universitatea din 
Bucuresti, cste de 1297932 leT, 
fund cuprinse in aceasta suma 
si cheltuelile pentru toate 111- 
stitutele, laboratoriile, cabinetele, 
clinicele, seminariile si scoala 
normals superioara. 

Donafiunile f acute Universi- 
ty fit dui Bucuresti. — Fondul 
Hi ll el din anul 1869, cu un 
capital primitiv de 1 00000 leT, 
se aria sporit in Iunie 1897 la 
suma de 275000 leT in renta 
amort. 5%, din al care! venit se 
dati burse si premi! la studen^T. 

Fondul B e n 1 i si Bai c i, din 
anul 1878, cu capitalurT primi- 
tive de 1000 ruble si I OOO fio- 
rinT austriacT, se afla sporit in 
Iunie 1897 la suma nominala 
de 8000 leT in renta amort. 
50/0, din al care! venit se dau 
car^T la studen^i. 

Fondul I o s e f H a 1 f o n, din 
anul 1895, cu un capital pri- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



736 



BUCURE?TI 



mitiv de 20000 lei in titlurl 
fonciare urbane Bucure?ti, se 
aflS sporit in Iulie 18971a sima 
de 22100 let. 

Fondul Turnescu, din anul 
1 89 1, avea un capital nominal 
de 90000 le! in titlurl fonciare 
rurale, din al cSror venit se tri- 
metea un doctor al FacultS^il 
de medicinS din Bucure^ti, spre 
a-?i complecta studiile la Paris. 
InsS prin o nouS dispozifie a 
donatoarel, fondul Turnescu a 
fost trecut la Fondajiunea 
UniversitarS Carol L 

§colile speciale. — AfarS de 
Universitate, mat sunt in Bucu- 
re$ti incS trei ?col! superioare: 
$coala Normals supe- 
r i o a r a, cu 34 elev! internT ; 
$coala nationals de po- 
d u r I $ i $ o s e 1 e, cu 27 profe- 
sori ?i 117 elevl inscri^i, §coa- 
la superioarS de farmacie 
cu 117 studen^I. 

De asemenea sunt 15 $colI 
speciale $i anume: 1 §coalS 
de medicinS veterinary — 
2 $colI comerciale, din car! 
una superioarS in str. Negus- 
tori funcfioneazS de la 1864; in 
1 890 s'a mutat in localul el pro- 
pria, edificiu frumos, cu sail pen- 
tru muzee, laboratorie, confe- 
ree ?i clase divizionare ; o al- 
tS $coalS comercialS inferioarS, 
clSdire nouS in strada Traian — 
2 s e m i n ar i I, din carl : unul 
Central, infiinjat in 1834 $i 
inaugurat de VodS Ghica in 
2 Februarie 1836. Seminarul a 
fost instalat in curtea bisericel 
Antim; az! ??I are localul sSu 
propriu §i e intre^inut de stat, 
cu 18 prof., 190 elevl internl, cu 
o cheltuialS anualS de 159000 
lei; $i celS-1-alt, Nifon, intre- 
{inut din fondurile lSsate de rS- 
posatul Mitropolit Nifon, — 3 in- 
stitute pedagogice din carlAsi- 
lul Elena Doamna $i 2 ex- 
ternate secundare de fete: 



No. 1, infiintat in 1881, cu 14 
prof, cu o cheltuialS anualS de 
51000 lei; No. 2 infiin^at in 
1882 cu 15 prof, cu o cheltu- 
ialS de 68000 lei anual — 3 
?colI profesionale de fete 
$i anume: No. I, infiintatS in 
anul 1878, cu 16 prof. §i mae- 
stre, cheituindu-se 56000 lei a- 
nual ; No. 2 cu 14 profesoare 9*1 
maestre cu o cheltuialS anualS 
de 41000 lei; No. 3, cu 12 prof. 
§i maestre, cu o cheltuialS de 
37000 lei anual; — 1 $ coa- 
ls Normals, «Carol I* infiin- 
{atS la 1867, din care es in- 
vS$StoriI sSte^tl — 1 conserva- 
tor de muzicS $ i decla- 
ma^iune — O $ c o a 1 S de 
bele-arte — O §coalS de 
agricultu r S, care inainte de 
a se muta la HerSstrSu, func^io- 
na la Pantelimon — O 9 c o a 1 S 
de arte $ i meseril — O 
9 coalS de institutorl in- 
fiin^atS in 1886, cu 17 prof., 97 
elevl, cu o cheltuialS anualS de 
130000 lei. — O ?coalS dein- 
titutoare, cu 20 profes., 107 
interne, cu 165000 lei cheltuell 
anuale. 

In cursul anulul 1897 aceste 
$colI speciale au fost frecuen- 
tate de aproape 3000 elevl ?i 
eleve. 

Intre scolile pedagogice de 
fete vora men^iona in special 
Asilul « Elena Doamna*. 

Asilul «Elena Doamna* 
fundat de Doamna Elena Cuza. 
In primS-vara anulul 1861, ge- 
neralul Dr. Davila §i so^ia sa 
strinse vr'o 40 de fete or fane 
spre a le create $i educa intr'un 
local special ce era proprietatea 
D-nel Davila. 

Asilul copiilor gSstyl n'avea 
alte mijloace care sS i asigure 
existen^a de cit modesta sumS 
de un galben de copil, alocat 
de guvern pentru intre^inerea 
doicel, 



Doamna Elena Cuza §i M. S. 
Regina Elisabeta $I-aG indrep- 
tat privirile caritabile ?i afec- 
tuoase cStre aceastS institu^iunc 
umanitarS §i grajie lor Asilul a 
intrat intr'o nouS fazS de des- 
voltare. 

La 1862 s'a instalat in Asi- 
lul «Elena Doamna* 100 fete; 
numSrul orfanilor a crescut din 
an in an $i azl are 730 eleve, 
cu carl se cheltue^te de stat 
319,310 lei anual. 

Asilul c Elena Doamna* se 
compune din douS §col! : o §coa- 
1S primarS cu 5 clase, care e 
la un loc cu $coala profesionalS, 
care are un atelier de lucru $i 
o secfie de menaj ; o $coalS 
normals. AmindouS aQ un per- 
sonal didactic numeros ?i ales. 

Asilul este a$ezat intr'o fru- 
moasS pozifie. Are o mare grS- 
dinS frumoasS $i bine ingrijitS. 
Aci sunt mormintele sofilor Da- 
vila, adevSra^il ini^iatorl al a- 
cestul a^ezSmint filantropic. AlS- 
turi, in grSdina palatulul de la 
Cotroceni, este mormintul princi- 
pesel Maria, unicul copil al Ma- 
jestSfilor lor. 

Acum 8 anl, prin ingrijirea 
Ministerulul Cultelor, s'a repa- 
rat radical construc^ia, la care 
s'a adSugat $i alte clSdirl ne- 
cesaril. 

Tot intre §colile speciale vom 
insemna ?i §coala normals 
a «SocietS{eI pentru invS^Stura 
poporulul romin*. 

Societatea pentru invS^Stura 
poporulul romin s'a infiin{at din 
inifiativS privatS in anul 1866. 
La 1870, rSposatul Dr. Barbu 
Constantinescu, infiin^S prima 
§coalS normals pentru invS^S- 
toril sSte^tl. Mai tirziti, la 1879, 
se alipi la aceastS $coalS o ?coalS 
primarS de aplica{ie precum ?i 
o grSdinS de copil (Kinder-Gar- 
ten), prima $coalS froebelianS 
ce a func^ionat in Bucure^ti. 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



737 



BUCURE?TI 



AceastS societate a progresat 
mereu $i a fost incuragiatS in 
menirea e! de catre multe per- 
soane filantropice, care !-ati fa- 
cut donapun! importante; a$a 
rap.Vasile Paapaadat ioooole!; 
rap. princesa Alina $tirbeiu, 8000 
lei; rap. Atanasie Petru, 10000 
lei; rap. Nic. Califaru, 20000 
lei ; 51 alp!. Asemenea, Societa- 
tea a mai primit de la rSposap! 
general I. Em. Florescu $i Ali- 
na $tirbeiu, casele din str. $tir- 
beiti-VodS, cu un venit anual de 
peste 1 8000 lei ; de la raposatul 
Barbu LSzureanu, o casa in str. 
CazSrme! §i efecte de stat, in 
valoare de 28000 lei; rap. Ha- 
riton Racota a lSsat prin testa- 
ment un capital de 83000 let 
§i ma! multe acareturi in ora?ul 
Giurgiu. In timpul din urmS rap. 
Evloghie Gheorghief alSsat dojS 
mo$i! in judepil Olt, in indivi- 
ziune cu PrimSria Capitale!. 

Cu parte din aceste sume, la 
care s'a adSugat 1 00000 lei, in- 
scri$! de d. Ministru Haret, in 
budgetul departamentulul sSu, 
pe anul 1898 — 99, precum $i 
alp 1 00000 lei do nap de ingi- 
nerul Spiridon Iorceanu, a fost 
pusS Societatea in pozipune a 
zidi pe piapi Sf. Ecaterina un 
mSre{ palat, pentru $coalele el 
nor mala $1 primara. 

$coala normals a Societate! 
a dat pana asta-zi peste 400 de 
invat&torf sate?ti $i tinde pe zi 
ce merge a lua o dezVoltare 
mat mare, mulpimitS sprijinului 
ce intimpinS atit din partea sta- 
tului cit §i din partea particu- 
larilor. 

Budgetul e! anual se urea 
acum la aproape 1 00000 let. 
Ministerul Instrucpune! !-a in- 
scris in budgetul pe 1898 — 99 
suma de 20000 let. 

O alta ?coala din ini^iativa 
particular^ e $coala profesio- 
nala de fete Protopopul Tu 



dor Economul, ?nfiin$ata in 
anul 1886 — 87, din fondurile 1S- 
sate de Protopopul Tudor. 

Secpunile profesionale ale a- 
cestei $col! sunt in numar de 
4 $i anume: 

Confecpun!, cu cele 3 ramurT : 
croitorie, albitur! $i corsete. 

Flor! artificiale ?i mode. 

Cartonaje $i Galanterie (ma- 
nufactura cartonulu! $i toate 
ramurile legatoriei de carp, con- 
fecpunea cutiilor, etc.). 

Bone $i menajere. 

Fie-care ramurS profesionala 
e sub conducerea ?i suprave- 
vegherea une! maestre, obligatS 
a preda principiile teoretice ale 
meserie!$i care e asistatS de 2 
ajutoare. 

Inva^Smintul prime! ramure 
profesionale e de trei an!, iar 
pentru cele l'alte ramurT, numa! 
do! an!; la absolvire, elevele 
tree un examen de capacitate 
profesionala, pentru dobindirea 
une! diplome, care le deschide 
calea plasare! lor in atelierele 
de comerp 

Alte scoli speciale ma! sunt 
in Bucure^ti: §coala de mi$- 
care a cailor ferate; $coala 
de telegrafie; $coala supe- 
rioara de telegrafie; $coa- 
la de arhitecturS (din inipa- 
tiva privatS); $coala superi- 
oara de finance, pe lingS U- 
niversitate; $coala libera de 
§tiin{e politice $i adminis- 
trative (din inipativS privata); 
$coala comercialS izraeli- 
ta, ale care! baze s'aupusabia 
in cursul anulu! 1898. 

§coti militare* — Sunt patru 
$i anume : $coala superioarS de 
rSzboiu, ?coala specials de ar- 
tilerie $i geniu, $coala de ofi^erl 
$i $coala military de administra- 
pe; toate aceste ?col! au 443 
elev! inscri$!. 

§coli de adulfl. — In capitals 
funcponeazS 3 ?col! de adulp, 



din car! ma! insemnate sunt 
doua: una a Society! funcpo- 
narilor comercial! $i a doua a 
SocietS^e! constructorilor rominl; 
ace§teia din urmS Primaria capi- 
tale! i! acordS anual o subven- 
pe de 1000 le!. 

Rezumat. — Au funcponat in 
cursul anulu! 1897—98 urmS- 
toarele ?coli: 

Primare publice ... 82 
» private ... 26 

Secundare publice . 16 
» private . . 60 

Superioare 3 

Speciale 25 

In total 212 Institupun! de 
cultura. 

Cele 212 §col! din Bucure^ti 
au fost frecuentate in anul $co- 
lar 1897—98 de 28342 elevf ?i 
studenp de ambele-sexe. 

Tcatrul. — Istoricul. — Origina 
teatrulu! rominesc nu se pierde 
in negura vremurilor. Pe la in- 
ceputul secolulu! acesta nimeni 
nu se gindea inca la teatru. Pe 
locul unde az! e cladit localul 
Teatrulu! Naponal, era altS data 
o baltoaca cu smircur!. 

VieapL de pe atunc! era cea 
casnicS ; nic! nu se sim^ea nevoe 
de acest soiu de petrecere ; 
calma, ziua se scurgea lini^titS, 
boeri! cu treburile statulu! ?i 
cu agricultura, clasa de mijloc 
cu negopil $i afacerile, poporul 
cu munca obicinuitS. Venea sea- 
ra, fie-care se retragea la vatra 
lu!, saQ petrecea pe la rude. 

AfarS de slujba bisericeascS, 
pompa orientals a serviciulu! 
divin, afarS de aghioasele, cu 
ison din Psaltichie, a preoplor, 
a psalplor ^i arhipsalplor, la 
care poporul asista sSrbStorile 
$i in serile de deni!, privind $i 
ascultind cu mare evla vie; — afarS 
de cintecele pe car! bSep! le 
executau pe la ferestre ; cu co- 
linde «Florile dalbe», laserba- 
rea Nasterea-Domnulu!, sau- la 

93 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



7£8 



BUCUREST1 



Anul nou, cind umblau cu plu- 
gu$orul, cu Steaua, sau imbrS- 
ca{! ca IroziT, amintind macelul 
pruncilor in Egipet, din ordinal 
lul Faraon; — afara de aces- 
tea, ca spectacol, se mat $tia $i 
despre: GreciT din Elada, Ar- 
menii venial de prin Asia-Midi, 
sau Turcii $i Arabii scamatorl, — 
mat apol de Nem£!, ce treceau 
Carpa^i! cu dor de ci$tig ?i carl, 
nomazT, pentru platS, sub cerul 
liber, pe maidanurl, sau, in caz 
de ploaie, in cafenelele turce$tl, 
unde in mijlocul fumulu! din 
ciubuce ?i nerghelele, prin re- 
prezenta^iunile lor, f&ceau lumea 
de se minuna mult de jocurile 
diferitelor mladier! ale corpu- 
lu!, de salturile de pe fringhi!, 
sau de boscaril. In scamatoriile 
lor, faceau furort, scofind acl 
sau panglice pe nas ?i gura, 
mincind foe, sau strapungindu ?! 
bra^ele cu obiecte ascu^ite, fera 
sa curga singe. Maestri in arta 
dresatulu!, prezentau diferite a- 
nimale, mat cu seama maimufc 
?i ur$! imblinzip. 

De comedian^! veniflf din luuie 
poporul facea mare haz ; if po- 
reclise: «caraghtos-tacam», sc 
infiora grozav, sau seprSpadea 
de ris de jocurile lor. 

Odata insacu reinvierea sen 
timentulu! national, un suflu de 
viafa noua incepu sa adie peste 
tot, inul^umita mi^carei pornite 
de Lazar, Eliad, Poenaru $i 
aljii. 

Singura persoanS. cu dragoste 
de teatru pe la inceputul se- 
coluiul nostru ar fi fost, nu- 
ma! Domni^a Raluca, fata cea 
mat mica a lul Caragea. Ea 
gasise in c?{!-va tiner! GrecT, 
rude $i amid din $coala gre- 
ceascS de la M^gureanu, stu- 
dent admirator! al tragediilor 
lul Euripide $i Sofocle, un ele- 
ment pentru a pune in scenS 
•cite-va piese de teatru. Cu pu- 



{ina pinza croita $i cu hirtie 
poleita, Domni^a Raluca orga- 
nizase, in anul 1816, in aparta- 
mentele sale, o mica scena, pe 
care se jucau in Umba elina, 
Oreste, M oar tea fiilor lut Bru- 
tus $i cite-va idile, ca Daphnis 
$1 Chloe. 

Aceste cite-va reprezentafri 
in limba greceasca, la care asis- 
tara in mare numar membril 
marcanp at inalte! society!, pla 
cur£ foarte mult ?i avurS succes. 

Tot in timpul lut Caragea, 
veni pentru prima oara un in- 
treprinzator de diorama $i cladi 
un teatru de scindur! in curtea 
BanuluT Manolache Brincovea- 
nul. Acest teatru optic {inu 
insa pu^in timp. 

Mat tirziu, Domni^a Raluca a 
ziditun teatru la Ci$meaua-Ro$ie, 
in col^ul Podulul Mogo^oae! cu 
stradaFintinei; un teatru in toata 
forma, cu parter, stalurT, scenS 
$i ma! multe rindur! de loje. 
Acest prim local de teatru a 
ars in 1825 $i ruinele lul se 
puteau vedea pana la 1840, cind 
s'au mistuit in zidurile lul loan 
Careta?ul. 

In teatrul construit de Dom- 
ni{a Raluca, jucara $i cite-va 
trupe straine, intre carl fu ?i o 
trupa de artist! Nem^T, carl re- 
prezentau opere $i drame. Din 
aceasta trupa facea parte $i ves- 
tita Dilly, cintarea^a ?i trage- 
diana de mare merit, ce ve- 
nise la Bucure^ti pentru oiarna\ 
Reprezenta^iile aceste! trupe au 
fost mult gustate de cunosca- 
tori! de pe acele vremur!. 

Repertoriul lor se compunea 
din cele mat frumoase produc- 
{iunT dramatice $i opere muzi- 
cale ale $coaleloritaliane $i ger- 
mane; iar piesele carl intimpi- 
nau o primire ma! favorabila in 
pubiicul teatrulu! nostru, erau: 
Sau/, Ida, Pia-de- Toiomel y Bri- 
ganzil, Faust, etc. 



Avintul dat de Domni^a Ra- 
luca arte! dramatice, a incetat 
cu fuga lul Caragea (18 18). 
Ma! tirziu a gasit o imitatoare 
in Smaranda Ghica, din Gor- 
gan, in casa careia, dupa za- 
verS, Aristia (pe care Domnifa 
Raluca il trimisese la Paris sfl 
studieze pe vestitul Talma) in- 
trase ca institutor de copil. 
Acolo Iancu V&direscu a c&u- 
tar. s£ pue limba romineasca pe 
scenS; aincercatsi joacepe Bri- 
tanicus, pe Ecuba lu! Euripide 
?i pe Sgircitul lul Moliere; dar 
surghiunele, rSzboiul, Muscali! 
?i cite ^i ma! cite calami tSp, 
felcurS ca ideea teatrulu! si fie 
p5risita. Abia la 1833, dup2 ce 
toate r&smeri$ele ?i nenorocirile 
trecuri intru cit-va, ideea de 
teatru national rominesc incepu 
a se na$te din nou in mintea 
multora. Ma! cu seama cite-va 
spirite luminate, intre car! : 
Const. Golescu, Cimpineanu, A- 
ristia si Eliade, incepura a se 
indeletnici ma! serios cu inte- 
meiarea u \w\ teatru rominesc. 
In acest scop, in cursul acestui 
an, se pun bazele une! society! 
filarmonice. Se imparte un apel 
catre inimele patriote §i lumi- 
nate, poftindu-le sa dea concur- 
sul lor $i sacontribueasca pentru 
a se putea infiin^a un teatru 
rominesc. 

Apelul acesta gasi ecoti pre- 
tutinden! ?i cu to{i! se grabira 
a veni in ajutor pentru a se 
putea realiza aceasta idee. In 
scurt timp se putu aduna un 
capital de cite-va mi! de galben!. 
In priraul rind nu trebue de 
uitat pe C. Manu, care lasa 
prin testament doua mi! de gal- 
ben! Teatrulu! National ; de C. 
Rasti, care dete 1000 de galben! 
pentru reprezenta^iile dramatice; 
de Ion Cimpineanu, care dete $i 
el o suma importanta— 18000 le! 
vech! - ; de Nicolae Danielopol 



Digitized by 



Google 



BUCURK?TI 



789 



BCJCURE?TI 



care se insSrcini cu cheltuelile 
garderobe!; de Const. Golescu 
care puse la dispozifie vastele sa- 
loane din casa sa (Palatul regal de 
azf) pentru a se preg&ti tineri! ar- 
tist! ?i a se incepe cu el repetitiile. 

Dup& o munc£ neintrerupta 
de 7 lunl, sub direcfia lui A- 
ristia, reprezenta^ia, sau ma! bine 
examenul, putu avea loc in ziua 
de 29 August 1834. 

Examenul era sa fie ftnut mat 
curind, darfiind-cS elevilpregS- 
tiser&piesa Mahomed (tradusZ in 
versuri de Eliade), in carese atin- 
geau credin^ele religioase aleTur- 
cilor, ?i fiind-ci tocma! pe atuncl 
venise in Giurgiu un pa$S cu 
treaba, examenul se am&n& pan& 
ce acel pa?& a plecat din {ar&. 

$i nu era tocmaT pu^in lucru 
isprava s&var$it& de Societatea 
filarmonicS, in scurtul r£stimp 
de ?apte lunl, dac5, ne vom 
gindi c& totul trebuia creat: ?i 
actorl, $i repertoriu, ?i sceni, 
$i decorurl, $i muzic£; intr'un 
cuvint toate elementele teatru- 
lul. Ba Rali^a Mihalache-Mih&i- 
leanu— care juca rolul Palmirei 
— cind intrase in $coal&, nu ?tia 
nicl ceti, §i trebuia sS. lnceap£ 
de la slovenire. 

Primil artist!, cu car! s'a pus 
pe sceni aceasti pies£ au fost: 
Nicolae Andronescu, loan Ciu- 
rea, Nicolae Dimitriade, Dumi- 
tru Costache ?i Rali^a Mihalache- 
Mih&ileanu. 

Succesul a fost mare $i a 
aprins un mare entuziazra in 
toata societatea. Societatea fi- 
larmonidi ci$tig£ not membril, 
intre cart figurau ce! ma! inte- 
ligenf! $i nobil! b&rbatf din so- 
cietate. 

Reprezentafiile se succedari. 
Aristia traduse pe Saul al lui 
Alfieri, Alexandrescu pe Alzira 
a lui Voltaire, tragedii cu cart 
s'au inauguratscena rominS. Tot 
atunct se traduse si multe din 



comediile lui Moliere, dintre 
carl Amfitrion ma! cu seam£ a 
avut un succes mare. 

Reprezentafiile acestea aveau 
loc intr'o mare sail (casele Ba- 
nulu! Scarlat Ghica) zugrSvitS 
pe peref! §i tavan cu top zei! 
Olimpulul, de pictorul Kauf- 
man n. La zile mar! si fe, ani- 
vers£rl, infocatul Aristia, pre- 
ceptorul copiilor, cu cite-va per- 
dele de la ferestre, cu costume 
croite din rochil lep&date, punea 
in scenS cite o bucatcl de tea- 
tru in limba greceascS: pe 0- 
reste, pe Fiil lui Brutus sau 
vr'o idil& din Florian. Sm&r&n- 
di{a Ghica se deosebise asa mult 
in rolul Clitemnestre! in cit it 
r&mase numele. Aristia avea in 
tot-d'a-una rolurile cele mar! ; 
el ftcea pe Agamemnon, pe Ce- 
sar, pe Oedip . . . De asemenea 
si rolurile de feme! conveneau 
mult lut Aristia. 

Teatrul rominesc se inteme- 
iase; $ubred, fer& baze solide, 
dar exista. Un curent general 
se f&cuse in favoarea lu!. Fie- 
care dorea s& contribuiascel la 
deschiderea lu!. Cu toate aces- 
tea, abia dupS 18 ant, dup£ ce 
a trecut prin multe crize, dup5 
imprejurSrile prin care a trecut 
si {ara, si dup& ce s!-a schimbat 
in ma! multe rindur! domiciliul, 
se install in mod definitiv, o- 
dati pentru tot-d'a-una, in lo- 
calul in care il vedem $i az!. 

In anul 1837 inceteazS. repre- 
zentapile si, in curs de 8 an!, 
activitatea teatrulu! e amor^ita. 
In acest timp Bucuresteni! as- 
cultarS diferite trupe str&ine, 
intre car! ?i vestita de pe vre- 
mur! trupi francezS H6tte-Fou- 
roux. 

In 1 84 1, prin Iunie, juca in 
Bucure^ti o d-n& Maci. Dintr'un 
afi? de pe acea vreme aflim 
c& in seara de 25 Iunie 1841, 
s'a dat in beneficiul d-nei Maci 



dou& buc&{! romine$t! intitu- 
late: In§elatorul in$elat si Mo- 
dista fi Cinovnicul si una fran- 
{uzeasca. intitulatS: Cap cTope- 
r& necunoscut sau Michel Augelo. 

In Aprilie 1843, demoazela 
Enrietta Carol, cint£rea{a Cur^el 
si Capelei M. S. Regelu! al Pru- 
sie!, da concerte in Bucuresti. 

Teatrul National de azf. — 
Inc£ din anul 1843 Domnitorul 
Bibescu se gindi s£ intemeieze o 
saia pentru Teatrul National. 
In acest scop numi o comisi- 
une, compus^L din Marele Vornic 
Barbu $tirbeiu, Marele logofSt 
Ion Filiseanu, Logofetul Vla- 
dimir Blaremberg, inginerul sta- 
tulul, Clucerul Petrache Poenaru 
si Aghiotantul domnesc Ion Em. 
Florescu, ma! tirziu general. 

AceastS comisiune gisi cS lo- 
cul Hanulu! Filaret (locul de az! 
al Teatrului National) nefiind 
indestul, ar trebui sk se expro- 
pieze locul invecinat al Meri- 
$e$tilor. Pentru acest scop, co- 
misia, ftlcind socoteali cit ar 
trebui sS se cheltuiascS cu cla- 
direa teatrulut, g&seste cS tre- 
bue : 

1800 galbeni pentru cumpS- 
rStoarea loculul Merise^tilpr ; 
2500 galbeni, pentru nivelarea 
Hanulu! Filaret; 14000 galbeni 
pentru zidirea teatrulu! ; 2000 
galben! pentru ma^inele trebu- 
incioase la decora^i! ?i pentru 
mobilarea Teatrulu!, — sau in 
total 20300 galbeni. 

Comisia nu avea la dispo- 
zijie de cit vr'o 13000 gal- 
beni, din car! 2000 galbeni, su- 
ma l&sat& prin diat& de rSposa- 
tul Constantin Manu ?i care su- 
mS se afla asigurata. in ni?te 
mun^I ce s'au cumpSrat cu a- 
ce?ti ban!. In consecin^ co- 
misia cere ca Domnitorul s& dea 
porunci sS se treacS restul su- 
mei de 7300 galben! in budge- 
tul Visteriel. 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



740 



BUCURE$TI 



Domnitorul aproba masurile 
propuse decomisie. « Cladirea u- 
nii! teatru din Bucure$ti, scrie 
Domnitorul Bibescu in josul de- 
cretulu! sau, e un lucru care pri- 
vate nu numa! la folosul acestul 
ora$, dar totulu! neamului romi- 
nesc, prin influenza izbavitoare 
ce va avea atit asupra bunelor 
naravur!, cit $i asupra desavir$i- 
rei limbe! na^ionale $i dezvoltarea 
literature! romine$t!». 

Cladirea TeatruluT National 
nu incepu totu$! de cit In anul 
1847. 

Pana atunci insa, in 1844, 
Costache Mihaileanu ?i Cost. 
Caragialli deschid un teatru ro- 
minesc in sala Slatineanu. Sta- 
giunea s'a inceput cu Furiosul, 
drama prelucrata din grece^te 
de Caragialli, dupa care urmara 
comediile iPldpdmdreasa ingim- 
fata, O so are la tnahala, An- 
drea§ul mantel §i Invierea mor- 
filor, piese toate de Caragialli. 
Trupa se compunea din urmatoa- 
rele persoane : Costache Cara- 
gialli, Costache Mihaileanu, Ior- 
gu Caragialli, Maria Constan- 
dinescu (Marina Blonda), Ame- 
lia Cronibace, Fany Tardini, E- 
lena Caragialli, Mihail Pascali, 
Constantin Demetriade $i $te- 
fan Velescu (actualul profesor 
de declama^ie de la Conserva- 
torul Bucure$ti). 

Un cronicar teatral de pe a- 
cea vreme spune ca teatrul, cind 
era plin, da pe seara 106 gal- 
ben!. 

Repertoriul rominesc pe la a- 
nul 1847 era compus ast-fel: 

Furiosul — Don Ranecdo de 
Calibredas , de Kotzebue — 
Dreptatea lul Dumnezeit — A- 
mestecdtorul in toate, de Ko- 
tzebue — Omul din Codru-Negru. 

Rolurile principale erau {mu- 
te de urmatori! arti$tl romin! : 
C. Mihaileanu, C. Caragialli, Se- 
racin, Manio, Scarlatescu, Las- 



carescu, Serghie, etc. $i de Rali- 
{a Stoeneasca, Marina Constanti- 
nescu ?i Maria Stefenescu. 

Revistele teatrale erau scrise 
de I . Ganescu , George Cre- 
{eanu $i Petrache Teulescu. 

Dintr'o cronica teatrala, sem- 
nata de G. Cre^eanu ?i publi- 
cata* in Curierul Romin (No. 33) 
asupra unel representa^i! tea- 
trale, gasim urmatoarele: «... 
Teatrul gemea de mul^imea spec- 
tatorilor; toate locurile erau o- 
cupate, esceptind lojile cart re- 
min vaduve on-cind este o re- 
prezenta^iune na^ionala . . . ». 

In iarna anulu! 1847 era in 
Bucure$ti opera italiana §i tea- 
tru National. Opera da : Nadu- 
chodonosor, de Verdi — - Favori- 
ta, de Donizetti — Vestala, de 
Spontini— Titnplarul, de Nico- 
tic! — Luisa Krozzi, de Savilli 
— Italienil in Algc ria, de Ros- 
sini — Barbierul din Sevilla — 
Lucia de Larmnermoor — Ma- 
trimoniul secret, de Cimarosa. 

Arti$ti! italien!, cart inrerpre- 
tau rolurile erau: D-nele En- 
rieta Carol ?i Carlotta Grefini ; 
d-nii Totzoli, Marchetti, Leopi, 
etc. 

Tot in iarna anulul 1847 — 
Leopold de Meyer (fratele doc 
torulut Meyer) da concerte in 
Bucure?ti. 

Cladirea, inceputa in 1847 
sub direcfia arhitectulu! german 
Hefft, a fost intrerupta de eve- 
nimentele revolu^iunei ?i din lip- 
sa de fondurl. Cu venirea Dom- 
nitorulu! Stirbeiu, lucrarile fura 
reluate $i Teatrul National i$i des- 
chise porfile in anul 1853, cind 
fu inaugurat cu mare pompa. 

Trupa romina, impreuna cu o 
trupa de opera, ce se afla a- 
tunc! in Bucure§ti, inaugureaza 
noul teatru, in prezen^a Cur{ei 
domnitoare ?i a elite! capitale!. 
Solemnitatea incepu printr'un 
imn executat de intregul perso- 



nal al operei $i al trupe! romine, 
apo! urma comedia in doua acte 
Zoe sail Amantul imprumutat, 
in care debuta Nini Valery sub 
conducerea lu! Eliade Radulescu. 
Reprezenta^ia avu un succes e- 
norm. Actori! italian! cintara 
un act din Somnambula, cu ar- 
tista poloneza Lewinievska §i 
un act din Romeo §i Julietta. 
de Bellini, cu d-$oara Guerini, 
(az! d-na colonel Boteanu) in 
rolul Juliette!. 

Cel d'intfitt director al Tea- 
trulu! National fu Constantin Ca- 
ragialli, dupa el urma Gr. Ben- 
gescu II. 

Repertoriul stagiune! intiia se 
compunea din piesele compuse 
de Eliade, unele traducer! din 
grece?te ?i din fran{uze$te, a- 
po! repertoriul lu! Millo ?i Ale- 
xandra 

Teatrul National este o con- 
struct frumoasa, dupa modelul, 
redus, al teatrulu! Scala din Mi- 
lan. A fost restaurat in ma! 
multe rindur!: in 1874, in 1 881 ; 
in 1894 s'a adaugat un local 
pentru administrate, sal! de re- 
petifie, un atelier de pictura, 
un vast magazin pentru deco- 
rur! ; s'a facut o cortina de fier, 
s'aii facut ma! multe e$ir! pentru 
caz de incendiii, etc. E iluminat 
cu electricitate. Sala cuprinde 
75 loj! de diferite rangur!, 380 
stalur! ?i 400 locur! de ga- 
lerie. Teatrul e de obicei des- 
chis dela25 Septembrie $i pa- 
na la 1 Aprilie. 

In timp de 40 de an! aQ ju- 
cat succesiv in Teatrul National 
fel de fel de trupe: in primul rind 
societatea dramatica romina, a- 
po! trupe franceze, germane $i, 
trupe de opera italiana din car! 
faceau cite o data parte artist! 
de mare merit. 

In stagiunea din 1897, s'au 
reprezentat pe scena Teatrului- 
Na^ional, comedi!, drame, opere, 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



741 



BUCURESTI 



opere-comice, formind in total 
mat mult de 150 reprezentaji- 
unT. Numarul arti?tilor, — actorl 
de drama $i comedie, soli^tl la o- 
pera, — a fost de 5 1 barba{T si 
44 feme!. Numarul spectatorilor 
platnicl in cursul anului a fost 
de 84329, iar venitul brut de 
209643 leT, 15 ban*. 

Teatrul-Na^ional e subvenjio- 
nat de stat si de comuna. 

Cele-l-alte sail. — O al;a sala 
de spectacol, eleganta, de si 
mai mica de cit acea a Tea- 
trului-Na^ional, e Teatru I- Li - 
ric, proprietate particulars. A 
fost construit in anul 1893 pe 
vechiul local al fostuluT Ate- 
neu ; dar dupa un an a ars si 
a fost din nou recladit. El nu 
are o trupa stabila, ci se inchi- 
riazi la trupe straine de drama, 
opera, opereti, etc. Cuprinde 
46 lojl, 166 fotoliuri de orhes- 
tra, 282 stalurl de parter si bal- 
con $i 200 locurl in galerie. 
E incapator pentru 850 de per- 
soane. E iluminat cu electrici- 
tate. 

Sala Bailor Eforiel, numita 
$i Teatrul Bulevardulul, e una 
din salile ma! marl din Bucuresti. 
E construita in genul teatrelor 
populare din Paris (1886). N'are 
trupa stabila. Iarna, osebit de 
spectacole, se dau regulat balurl 
publice si mascate ; se {in si 
intruniri publice. Vara, sala se 
transforma in basin debai reel. 

In sala pot incapea pana la 
1500 de spectator!. 

Sala Ateneulul romin, una 
din cele ma! elegante $i spa- 
{ioase din Bucuresti. Cladire 
monumentala. Sala cuprinde 52 
de lojl si 600 stalurl. Concerte 
muzicale, conferinfe publice, fes- 
tivitap $i solemnity. 

Aci se dau acum asa numi- 
tele concerte simfonice, a caror 
infiin^are dateaza de la 1868 si 
care sunt asa de mult cautate. 



O orhestra aleasa, sub condu- 
cerea actualuluf director al Con- 
servatorulul, d. E. Wachmann, 
fondatorul acestor concerte, exe- 
cute capodoperele instrumen- 
tal e ale celebrilor maestri. 

Sala Hugo, proprietatea prin- 
{uHl Karageorgevici, HngS Ban- 
ca Nationals, o sala mici, dar 
cocheta, incapatoare pana la 
700 — 800 persoane. Mat mult 
cafe-concert, concerte $i balurl 
(mascate ?i publice). 

Teatrul Dacia, in hotelul cu 
acelasi nume. Sala e vechie; 
iarna se joaca piese populare. 
Local de balurl mascate, pu- 
blice, nunfl si intruniri poli- 
tice. Incapator pana la 1000 per- 
soane. 

Afara de aceste salt, sunt si 
altele mat mid ca: Liederta- 
fel, teatru german $i concerte; 
Jignifa, teatru popular de ma- 
hala, in care joaca numaT tru- 
pe ovreestl; Orfeul; Oppler, 
(de obiceiu cafe-concert), Bra- 
gadiru, etc. 

Au mai fost si alte sal! de 
spectacole acum cip-va anl, dar 
din cauza ca nu prezentati des- 
tula siguranfa au fost inchise 
saQ desfiin^ate : intre acestea ci- 
tam: Salile Slatineanu $i Bossel. 

Osebit de salile de spectacol, 
mai sunt sal! de balurl popo- 
rane, ca : Sala din pia^a Amzei, 
Franzelar, etc. 

Insemnam si doua circurl : 
Circul Sidoly si Circul de vara 
pe cimpia Oppler. 

Muzica. — In trecut. — Cele din- 
tiiu inceputurl de muzica le g5- 
sim pe la finele secolului al 
XVIII-lea, cind incepuse a se 
infiin{a a$a numitele «§colT de 
muzichie*. 

Dintr'un hrisov, din anul 1800, 
vedemca «Dimcea, protopsaltul, 
^inea clasa de muzichie biseri- 
ceasci in Bucuresti, in locuin^a 
lul din hanul lul Constantin- 



Voda. Avea 17 elevl $i cursu- 
rile le fmea intre orele 11 — 1 
din noapte (ore turce§ti) cind 
le paradosea clnturl de muzi- 
chie*. 

Intre anil 1 800 — 1 8 1 2, muzica 
incepuse a se cultiva prin unele 
case boere^ti. In 1804, Octom- 
brie 2, aflam deja in Bucuresti 
pe un oare-care Nemesis, dascal 
de clavir. Relele purtarl ale lul 
Nemesis, be^ia lul, face ca Dom- 
nitorul sa ceara comisarulul fran- 
cez sa-I recunoasca dreptul de a 
expulsa din $ara pe acest ar- 
tist in clavir. 

La drept vorbind, muzica ro- 
mineasca apar^inea lautarilor^i 
cintare^ilor de la biserica. $co- 
lile dupa vremuri — cea de la 
Magureanu, de la Sf. Gheorghe, 
de la Cotyea $i de la Udricani — 
erau adevarate pepiniere de cin- 
tarep. In special cea din urma, 
(de la Udricani), unde para- 
dosea dascalul Chiosea, a fost 
aceea din care bisericele i§Ire- 
crutau preo^i! §i cintare^if . Acolo 
chiar boerif cautau bae^I, pe 
carl ii luau in casa pe procop- 
seala. De acolo a e^it Chiru de 
la biserica Enil, Dumitrache 
Bondoliu, Unghiurllu de la Sa- 
ri ndar, Costache 9^ r b u de la 
Sf. loan, de ling& pu$carie, ?i 
Petre EfesiQ, care mat in urma 
ajunse cintare^ in strana din 
dreapta la Patriarhie. Acolo au 
fost da^T la inva^atura Anton 
Pan, Petrache Nanescu, Nico- 
lae Alexandrescu, Paris Momu- 
leanu, Marin Serghiescu, etc. 

Pe Nicolae Alexandrescu, cum 
l'a auzit Grigore Ghica, Ta luat 
in casa, il plimba cu dinsul 
noaptea in butca dinnainte, de 
it cinta cintece de lume. Pe 
Marin Serghiescu l'a luat Ale- 
chache Vilara cintare^ la bise- 
rica Negustorilor, l'a plimbat 
cu dinsul pe la Petersburg. 
Serghiescu a fost cunoscut mat 



Digitized by 



Google 



BUCURE^TJ 



742 



BUCURE§TI 



mult sub numele de Marin Na- 
{ionalul. 

Nanescu, crescut de Ghicu- 
lestl, cinta bine din vioara; elev 
al lut Dumitrache Bondoliu, el 
compunea cintecele lautarilor 
din Scaune. 

Anton Pan, Chiosea-fiul si 
Petrache Nanescu erau veselia 
gradinilor Jul Desliu, lu! Pana 
Breslea si Jul Giafer; Iancu al 
Ralifii Moruzzoiel, Barbucica al 
Ti^i! Vacareaschii, fra{i! Barca- 
nesti, Costache Faca, si alflf 
tineri din lumea mare, nu pu- 
teau fara dinsif. Unghiurliu si 
Chiosea-fiul au fost cei raal 
vestiflf cintare^f al bisericilor din 
Bucure^ri. Venirea unel trupe 
de opera i-a facut sa vaza in 
arta muzicala niste orizonturT, 
despre carl n'avusera inca nict 
o ideie pana atuncl. 

Impresiunea produsa asupra 
lor de operele lui Mozart si ale 
lul Rossini a fost atit de mare, 
In cit n'au mat putut sa cinte 
nici cheruvic nict chinonic fara 
s'o dea pe: La ci darem la 
mano din «DonJuan» si Una vo- 
ce poco fa din «Barbierul de Se- 
Vila». 

Intr'o duminica, la liturghie, 
s'a produs un mare scandal la 
Sarindar. Epitropul, om evla- 
vios recunoscuse in : Domnul 
Domn Savaot, aria: Voyez sur 
cette roc he! din «Fra Diavolo». 
$i mat tirziu ceva, insa tot in 
prima jumatate a secolulu! ac- 
tual, vedem ca Dinicu Golescu, 
boer iubitor de progres — dupa 
ce infiinfase o scoala romineasca, 
pe care o pusese sub direc^i- 
unea lul Aaron Florian — adu- 
sese din SibiQ si un dascal de 
muzica, caruia ft lncredin^ase 
instruc£iunea instrumentala a 12 
{iganasT, din carl acel maestru 
formase: do! scri pearl, dol flau- 
tist!, doaa clarinete, un oboist, 
un flueierar, dot tnmbr^asT, un 



tobosar si un {imbalist si pe carl 
11 Inva^ase cite-va aril, precum : 
Valsul du lieber Augustin, cin- 
tecul popular Was mackt der 
Herr Papa, maiestosul Imn aus- 
triac, o cazaceasca si cite-va 
ceardafurl. 

In acelasT timp aproape, Clu- 
cerul Alecu Niculescu, de la 
Rimnic, orgauizase o banda de 
muzicanp, compusa din 6 ^igani, 
rob! a! CluceruluT Alecu, carl 
cintau din cinci-spre-zece instru- 
mente 9! anume: tre! ghitarist! : 
acestia pe cind operau cu de- 
getele asupra coardelor instru- 
mentelor atirnate la git, prin 
mtscarea capulul la dreapta si 
la stinga, suflau si in;r'un ra is- 
cal sau naiu, infipt in cravata 
la inaltfmea buzelor; un mando- 
linist, care si acesta deosebit de 
dulcele sau instrument, sufla si 
el, printr'o dispozi^iune identica, 
in fluerul lul Pan ; un sunator 
de pirostii, care ca si ceH'al^i 
cinta si el din naiu; al saselea 
artist, eel ma! incarcat din top, 
avea legat de un genuche o 
toba si de cell'alt un fimbal, 
la piept un naiu, ca si ceM'atyl 
tovarasl, si pe cap o caciula de 
metal cu zorzoane si clopofel, 
car! faceau mare sunet cind 
scutura din cap pe la soroace. 
AcestI artist! executau aria din 
Tancred: ditantipalpiti, pe care 
spiritualul poet Iancu Vacarescu 
o traducea uneT cocoane prin 
cuvintele : da tatil paltne fi 
mamii pumnl. Banda aceasta 
mal avea in repertoriulsauariile : 
Stella confidente, Son tre gior- 
ni eke Nina si mar§ul lul Na- 
poleon, 

Ma! era apo! si taraful lu! 
Dumitrache Lautaru — vestitul 
lautar Dumitrache, cum i! zice 
loan Ghica — care sub un alt 
cer ar fi dobindit un renume 
european, acel menestrel al tu- 
turor veseliilor si intristarilor 



? I 



caselor boerest! r vioara care a 
facut mirarea lut Artot si a lui 
Liszt. Prin societal insa, lau- 
taril nu aveau parte de cit cam 
pe la spartul balulu!, cind boieril 
incepeau a prinde la chef si le 
venia pofta de vre-o hora ori 
de briU sau de cintec de lume. 
Catre anul 1833, «Ioan Cim- 
pineanu — ne spune Heliade — 
depozitarul unor statute si eu 
depozitarul altora, desi diverse, 
insa avind acelas! scop national, 
ne invoiram a ne da mina si 
a continua maf departe fapta». 
Acesti do!, alipindu-s! si pe Con- 
stants Aristia, Grec, insa cu iu- 
bire si devotament pentru pa- 
tria lui adoptiva si care inzes- 
trase limba romineasca cu o 
buna traducere a unef part! din 
Iliada lu! Omer, se constitue 
in 1833, pe la inceputul lul Oc- 
tombrie, in Societate filarmoni- 
ca, care urinaria cu deosebire 
dezvoltarea artistica a poporulul 
romln, si anume a muzicel si a 
artei dramatice. In ea intrara — 
ca si in ce priveste societatea 
literara din 1827 — aproape top 
boeri! capitalet, printre cart — 
pe linga Heliade, I. Cimpineanu 
si Aristia — ca intemeietori fi- 
gureaza: Em. Baleanu, Scarlat 
Cre^ulescu, I. Russet, Gr. Can- 
tacuzino, Iancu Filipescu, I. O- 
teteleseanu, Constantin Manu si 
Barbu CatargiQ. Din contribu- 
te lor se deschise o scoala 
pentru inva^area acestor arte, 
in care de cea dramatica deveni 
profesor Aristia — acelasi care 
pe timpul domniel lul Caragea 
(1812—1818) fusese trimis, de 
Domni^a Ralu, la Paris, spre a 
studia tragedia sub celebrul Tal- 
ma — iar de muzica un italian 
anume Bonghianini. Heliade pre- 
da literatura si era si directo- 
rul scoalel. Aceasta fu deschisa 
la 20 Ianuarie 1834. Primul exa- 
men al elevilor — baep 25, fete 



Digitized by 



Google 



BUCUREST1 



743 



BUCURE^Tl 



5 — se firm la 29 August, adica 
numa! dupa ?apte lunl de o 
munca, care a fost in adevar 
spornica. 

De aci, pana prin a doua ju- 
matate a secolulu! acestuia, in- 
cepe iara$! o perioda de sta 
gnafiune, de lancezire a arte!; 
bunele inceputur! dispar, entu- 
ziasmurile par a se fi stins, fo- 
cul sacru, a carul palpaire o 
semnalaram mat sus, pare a se 
fi potolit, sub spuza altor preo- 
cupar! ; arta muzicala pare a fi 
incercat, de odata, in calea sa 
spre progres, zguduitura carac- 
teristica care precede momen- 
tul oprirel subite. 

De altminterT, nimic nu pare 
a desminfi aceste afirmar/iun!, 
cac! in toata perioada de la 
1 840 — 1 860 nu se gase^te sem- 
nalat ma! nimic, cu privire la 
arta muzicala, afara de activita- 
tea cator-va individualita^T mar- 
cante, carl se zaresc, icl-colea, 
straduindu - se inca, in ogorul 
paraginit al arteT romine^ti. 

Intre ace?tia {inem sa remar- 
cam pe Alexandru Flechtenma- 
cher, autor al maT multor ope- 
rete nafionale, ca : Baba-Hirca, 
Cine I- Cine I, CraiU-Noii, Fata 
de la Cozia> etc.; pe Ludovic 
Wiest, eel dintiiu care dete 
o atent/iune deosebita in tran- 
scrierea $i orhestrar,ia mat mul- 
tor arii na^ionale poporane ; A. 
Wachinann, care a strins de a- 
semenea ma! multe ari! $i le-a 
publicat sub titlul de Flori de 
DanubiU; $i care sub titlul de 
Rarbu Ldutarul a publicat ci- 
te-va ariT natfonale $i a maT scris 
muzica a mat multor comedil; 
Alexis Gebauer, Berdescu, I. 
Oprescu ?i inca ctyf-va, car! au 
mat cultivat muzica in vremu- 
rile grele $i intunecoase ale re- 
na^tere!. 

Conservatorul de muzica fi 
declamafie. — Prin i860, oste- 



nelile $i sacrificiile ftcute inca J 
dinainte de barbar,! ca Flech- , 
tenmacher, Millo ?i Alexandri | 
— eel dinti! compunind muzica 
multor din operile literare ale 
celor din urma — se pot consi- 
dera cu drept cuvint ca eel din- 
tii! campion! al dramaturgic! | 
noastre. ! 

Mul^umita straduin^elor lut 
Flechtenmacher, Conservatorul I 
din Bucurefti, ca institut de cul- 
tura al arte! na^ionale, a fost 
pus pe niste baze solide. j 

lata de curiozitate programul 
Conservatorulul de tnuzicd din 
Bucurefti pe anul 1864 — 65 : 

Teoria elementara, Solfegiu, 
Bell - Canto, Piano, Violoncel, 
Contra-Basso, Viola, Violina, Mi 
mica, Declamatjunea, Armonia. 

Corpul didactic al aceste! in 
stitu^iun! era atiinci ast-fel com- 
pus : 

Alex. Flechtenmacher, direc- 
tor $i profesor de vioara, vio- 
loncel $i armonie; Caroli Sal- 
vatori, profesor de viora a Il-a 
$i contrabasso ; Ed. Wachmann, 
actualul director, profesor de 
piano ; Art. Visarion, profesor 
de muzica vocala; Mateiu Mil- 
lo, profesor de mimica ?i de- 
clama^iune. 

Conservatorul din Bucurefti, 
la 1864, numara 94 elev!, afara 
de ce! inscri?! la corul biseri- 
cesc, cac! in Bucurefti, pe a- 
ceea$! vreme, exista $i a$a nu- 
mitjl : Cor vocal din Bucurefti, 
care, in 1864 — 65, era frecuen- 
tat de 50 de elev! $i avea ca 
diriginte pe Grig. Manciu; pe 
Dumitru Georgescu, Cost. Ste- 
ftnescu 91 Barbu Popp ca te~ 
norl, iar pe I. Ionescu, Nic. Io- 
sif, Grig. Radulescu §i Mateiu 
Lupescu ca basiftl. 

Pentru muzica instrumentala, 
ca stipendist al Statului, aflat 
in strainatate inainte de anul 
1863, a fost I. G. Nifescu, iar 



ce! trime$T, pentru studiul ace- 
luia$! gen de musica, in anul 
?colar 1863 — 64, aQ fost P. 
Wiest $i N. Voinescu. 

De mult timp in urma, socie- 
tatea de atunc! a putut aprecia 
rezultatele imbucuratoare ale a- 
cestu! a?ezamint de cultura ar- 
tistica, organizat cu atata truda 
$i avind sa lupte cu nenumarate 
lipsur!, intr'un timp cind preo- 
cupatiunile ma! inalte erau a- 
panagiul esclusiv al citor-va pri- 
vilegiap. 

La 5 Septembrie 1865, s'a 
dat in ssla Bossel un concert 
de catre elevi! Conservatorulu! 
de muzica din Bucurefti, con- 
cert in care s'a executat cu 
mult brio, ne spune Anuarul 
instrucfiunil pub lice din acel an, 
bucat,! de Meyerbeer, Haydn, 
Meinhardt, Flotow, ca : Lucia 
di Latnmermoor, Traviata, Som- 
nambula, Trovatore fi alte bu- 
caf! compuse sad aranjate de 
profesori! Conservatorulu!. 

Gra^ie Conservatorulu! avem 
in fine la Teatrul national acum 
o trupa de opera romina; tot 
grafie lu! avem la deosebite bi- 
seric! corur! demne de auzit. 

Az!, Conservatorul din Bu- 
curefti func^ioneaza cu un per- 
sonal de 25 profesor!, Minis- 
terul Instrucjie! inscriind in Bud- 
getul sau suma de 127000 le! a- 
nual pentru aceasta institu^iune. 

In anul 1897, cursurile Con- 
servatorulu! au fost frecuentate 
de 469 elevi, 180 barbap 91 
289 feme!, fiind : 113 la sec^ia 
teorie! muzicale, 33 la sec^ia de 
declamatie, 35 la canto, 166 la 
piano (din car! 160 eleve), 80 
la sec^iunea instrumentelor de 
coarda $i 36 la secfiunea in- 
strumentelor de suflare. 

Frumoasele arte. — $coala de 
be 'e-arte, — Pictura de tablour! 
la no! nu a aparut de cit tirziu 
de tot — cam prin a doua ju- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



744 



BUCURE$TI 



mutate a secolulu! al XlX-lea — 
si a inceput sa fiin^eze nuraaT 
o data cu venirea in {ara a unor 
pictori format? prin scoalele din 
strainatate. 

O incercare de scoala de zu- 
gr&vire se face chiar odata cu 
inceputul secolulu! nostru. In 
adevar, Mitropolitul Dositeiu, 
in 17 Aprilie 1800, roaga pe 
Alex. Moruzzi sa acorde «scu- 
tire lui Mincu, din satul Gar- 
desti, jude^ul Vilcea, frate cu 
singhelul Mitropoliel, care au 
pus pe Mincu de aft invafat co- 
piil mestesugul zugravireT, slu- 
jind sfintel Mitropolil si sfinte- 
lor Episcopil Arges si Buzau 
cu mestesugul zugravirei sale, 
foarte cu buna placere*. 

La 21 Aprilie 1800, Domni 
torul aproba scutire de dajdie 
cpe drepte bucatele lu! Mincu 
zugravul si ordona visteriel sa-i 
faca carte de scutire*. 

Iar in anal 1804, prin hri- 
sovul din 21 Iulie,* Domnitorul 
Constantin Ipsilante acorda in- 
va^atorulur Calemgiu Chiri^a ca- 
iigraful, de la scoala slavono- 
romineasca de la Sf. Gheorghe, 
scriitor a mat multor hrisoave 
Domnesti si care preda si lim- 
bele slavona si romineasca, di- 
verse miluirl si scutirl. 

Pentru arta insa nu se facu 
inca nimic atunci. Invalmaseala 
era prea mare si prea erau multe 
de facut spre a avinta si des- 
chide orizonturl noua neamului 
rominesc. Intr'un timp cind nicl 
miscarea literara nu era aparata 
de prigonirile ocirmuirel, ca si ce- 
le-1-alte manifestarl culturale, carl 
suferira dese loviturl, nu putea fi 
nicl vorba despre vre-o manifes- 
tare artistica serioasa si temei- 
nica. 

$i in privin^a picture!, ca si a 
celor-l'alte ramurl ale arte!, cum 
vazuram mat sus, nu s'a facut 
mai nimic de seama pSna la 1 860. i 



Atunci, pe linga scoala de 
Bele-Arte din Bucuresti (6 De 
cembrie 1864), s'a infiin^at si o 
catedra de pictura cu care fu- 
sese insarcinat Theodor Aman. 

In primul an scoala de Bele- 
Arte a avut inscrisl in clasa I-iu 
28 elevi, iar in anul scolar 
1864-65 numal 37 elevi. 

Cam in acelasl timp s'a fon- 
dat si muzeul de pictura din 
Bucuresti. 

De atunci si pana azf scoala 
de Bele-Arte a func^ionat nein- 
trerupt. In cursul anulul scolar 
1897—98 aceasta scoala a fost 
frecuentata de 70 elevi (48 baetf 
si 22 fete). Are un corp didactic 
de 6 profesorl (3 definitivl si 3 
suplinitorl). Statul cheltueste cu 
scoala de Bele-Arte 65816 lei 
anual. 

Pinacoteca. — Pinacoteca sad 
colec^iunea de tablouri din Bu- 
curesti, dateaza din anul i860. 
De si unele din portretele Dom- 
nilor si ale boierilor pamintenl, 
carl aft lucrat pentru luminarea 
poporulul romin, precum si ci- 
te- va copil care figureaza intr'a- 
ceasta Pinacoteca erau depuse 
in vechiul Muzeft Sf. Sava, cu 
mult mai inainte de 1848, pu- 
finul numar de opere originale, 
de adevarata valoare artistica, 
n'au venit sa mareasca aceasta 
coltc^iune de cit de la 1850 in- 
coace. 

Muzeul de tablouri nu lua insa 
adevarata sa insemnatate de cit 
dupa ce, in anul 1864, infiin- 
{indu - se scoala de Bele-Arte 
sub ministerul Cre^ulescu, ce 
reglementa si situafiunea Mu- 
zeului de tablouri, i s'a destinat 
in localul Academiel camere spe- 
ciale. 

Crearea expozi^iunilor perio- 
dice prevazute printr'acelasi re- 
gulament dete o adevarata im- 
pulsiune artistilor rominl, si chiar 
in urma prime! expozifiunl din 



1865, Pinacoteca se inavuji cu 
cite-va tablouri de maestri ro- 
minl. 

De atunci parte din diver- 
sele trimiterl ale bursierilor ce 
au studiat pictura in strainatate, 
parte din ciimpararl ftcute in 
diversele ocaziunl, in urma ex- 
posi^iunilor ce s'aft succedat, sau 
in fine prin comande date di- 
rect artistilor, Pinacoteca a ajuns 
a avea un numar insemnat de 
tablouri ; intre altele ea s'a ina- 
vu^it cu opere noua originale de 
d-nil : Th. Aman, G. M. Tata- 
rescu, N. Grigorescu, etc. Rapo- 
satul Constantin Esarcu a daruit 
Pinacotecel bucurestene o serie 
de mai multe tablouri, intre carl 
notam cu deosebire o Sf. Fami- 
ne de San-Solferato, o marina 
de Bachuisen, si o grupa de a- 
morl de Watteau. 

Pinacoteca va fi instalata \\\ 
Palatul Ateneulul si numari ci- 
te-va sute de tablouri, un nu- 
mar restrins de piese sculptu- 
rale (busturl, grupe, etc.) 

Exposifil si Saloane. — In to{I 
anii, sub patronagiul $coalei de 
bele-arte si a Ministerulul In- 
strucfiunel se fac expozi^il de 
tablouri si de piese sculpturale 
in sala Ateneulul. 
. Muzeele. — In Bucuresti sunt 
doua muzee : eel de Istoria Na- 
turala si eel de Antichitajl. 

Muzeul de Istoria Naturald. — 
Cuprinde numal sec^ia zoolo- 
gica si o mica sec^ie etnogra- 
fica. Sec^ia zoologica e foarte 
bogata in mamifere, pasarl, am- 
fibii, serpl, etc. De femarcat e 
o Phoca vitulina (vifel de mare) 
prinsa In Marea-Neagra ; e sin- 
gurul exemplar pana acuma. De 
asemenea e si un mare elefant, 
lung de 4 m. si inalt de 2 Va m. 

Muzeul poseda si un exem- 
plar din pasarea fara aripl Kiwi 
(Abteryx). Aceasta specie e 
foarte rara. 



Digitized by 



Google 



BUCURE^Tl 



745 



BUCURE^TI 



Secjia etnograficS cuprinde o 
bogata serie de obiecte (arme, 
unelte, co?uri, instrumente mu- 
zicale, idole) de la popoarele din 
Antile, Celebes $i Borneo. A- 
ceste obiecte au fost daruitede 
exploratorul romin Mitrea, im- 
preuna cu o colec^iune de ma- 
mifere $i ?erpl. 

Intre donatori, afara de d. 
Mitrea, mal putem cita $i pe 
d-nil Mihail Sutzu, care a da- 
ruit Muzeulul diferite pasarl din 
Egipet, un crocodil, etc.; Dr. 
Holub, care a donat mat multe 
piese din Africa; Ghica-Co- 
mane?ti, care a dat: un zebru, 
cite-va antilope, o girafa, un 
rinocer, toate din Abisinia. 

Muzeul e deschis Joia, Du- 
minica §i in zilele de sarba- 
tori. Intrarea e libera; e fre- 
cuentat pe an de 20 — 30000 de 
persoane. 

In budgetul sau, Ministerul 
Instruc^iunei prevede, pe anul 
1 897 — 98, suma de49o8o lei pen- 
tru intrefinerea acestuT muzeu. 

O sec^ie a acestui muzeu, dar 
cu o direcfie deosebita, e acea 
(din Calea Doroban^ilor 16) mi- 
neralogica §i de petrografie. E 
mai mult un fel de seminar pen- 
tru studenjil faculta^el de $tiin$e. 

Un birou geologic, cu dife- 
rite piese, se afla in cladirea Uni- 
versitajel. 

Muzeul de antic hi tap, infiin- 
{at inca de sub domnia lui A- 
lexandru-Voda-Ghica, de Marele 
Vornic Mihail Ghica, fratele 
Domnitorulul, a fost in urma 
imboga^it prin pre^ioasa colec- 
{iune arheologica $i numisma- 
tica a generalulul Mavrus. 

La i864,s'aregulamentat exis- 
ten^a muzeelor (dinpreuna cu eel 
de istorie naturala) $i s'au pus 
fie-care sub administra^ia unul 
director (conservator), ajutat de 
cite un comitet consultativ. 

De la 188 1, cu venirea in ca- 



pul aceste! institu^iunl a d-lui 
profesor Grigore Tocilescu, mu- 
zeul a inceput a se imboga^i 
mult. 

Muzeul se imparte in patru 
sec^iunT: sec^ia arheologica, sec- 
{ia eclesiastica, sec^ia numis- 
matica $i sec{ia preistorica. 

Sec{ia arheologica confine mat 
multe inscripfil grece $i latine, 
diferite sculpturf $i fragmente 
arhitectonice ; multe obiecte rare 
§i prefioase, intre carl acele for- 
mind Tezaurul de la Pietroasa (cu 
noscut sub numele de « Cloaca 
cu puil»). 

Sec^ia eclesiastica, prea bo- 
gata in obiecte adunate de la 
manastirile din {ara, e formata 
din odoare $i vestminte biseri- 
ce?tt. 

Sec^ia numismatica, deja bine 
reprezintata in colec^iunea Ma- 
vrus, cuprinde monede foarte 
vecM, intre altele seria mone- 
delor lui Traian, a ora^elor gre- 
ce$tl de la Dunare $i Marea- 
Neagra. 

Secfia preistorica, creata in 
1 88 1, confine mat multe obiecte 
de piatra, bronz $i lut. In a- 
ceasta sec^ie se afla §i antichi- 
ta^ile gasite la Cucuteni (Ia$i). 

In muzeu se afla o bogata 
colec^ie de obiecte de bronz ga- 
site in sapaturile de la Con- 
stanta, Slaveni, Bumbe^ti, Se- 
verin, Racari, etc. ; o colec^ie 
de ceramica §i sculpturf; dife- 
rite arme vechl romine$tI (land, 
sabii, pu$ti, sagefl, etc.) ce apar- 
{ineau difertyilor Domnitori ; dra- 
pele, scuturi, zale, etc. 

Se afla de asemenea o colec- 
{ie de manuscrise $i tiparituri 
vechl, foarte rare, precum §i o 
bogata colec^ie de documente 
romine^tl. 

Mai e : o colec^ie a costu- 
melor najionale din vremurile 
cele mai vechl; o bogata co- 
lec^ie de instrumente muzicale 



din toate {inuturile locuite de 
RominI ; un album bogat al mo- 
numentelor istorice din Bucu- 
re$ti §i din {ara ; o serie de in- 
scrip^il cuneiforme $i hieroglife; 
o colec^ie de sculpturf in lemn, 
ca : porfile bisericilor de la Co- 
troceni, Znagov, Cozia, etc. ; mo- 
del ul bisericei episcopale de la 
Curtea-de-Arge$, lucrat de ase- 
menea in lemn. 

Se mal afla $i o colec^ie 
de tablouri a raposatulul bar- 
bat politic M. Cogalniceanu, 
intre carT sunt opere de Luca 
Kranach , Zeitblum , Adalbert 
Franke, etc. 

Tot aci se afla. $i cartonul 
lui Kaulbach, reprezintind Per- 
secufia Crejtinilor de Nerone. 

Bogafia cea mai importanta 
sculpturala o prezinta monu- 
mentul de la Adam-Clissi, cu 
care s'ar putea mindri orf-ce 
muzeu. De remarcat e ?i in- 
scrip^ia gasita la mausoleul de 
la Adam-Clissi. 

In fine la Muzeul nostru de 
antichita^I se mai afla §i o sec- 
^ie de reproduceri in gips. 

Ministerul Instruc^iunel pu- 
blice are inscrisa in budgetul 
sau o suma de 26000 lei pentru 
intre^inerea Muzeulul National. 

Ministerul Instruc^iunelacum- 
parat casa Blaremberg, cu locul 
unde a fost gradina Ra§ca, pe 
care va cladi un local incapator 
pentru Muzeu ?i Biblioteca Cen- 
trala. 

Institutele. — Dintre institutele 
culturalo - ?tiintifice insemnam : 
Institutul botanic, cu Gr&dina 
botanica, unul din cele mal fru- 
moase din Europa. A fost la 
inceput situata pe locul gradi- 
ni^el actuale din fa^a Universi- 
ta^el, unde se afla a$ezate sta- 
tucle. Mal tirziu s'a mutat la 
Cotroceni, unde se afla §i azT. 

Institutul are mal multe sec- 
fiunl $\ anume ; 



6W40 Alartle Dirfwnur (ieoyroi* 



94 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



746 



BUCURE?TI 



$coala plantelor medicinale. 

$coala plantelor alimentare, 
industriale si furagere. 

$coala de arboricultura truc- 
tifera. 

$coala de floricultura. 

Un rozarium. 

Diferite floraril. 

O pepinierS. 

O secjie a floret Romlniel. 

O stmcarie a plantelor al- 
pine. 

O gradtna rezervata. 

Diferite cladirl, ca : Institutul 
Botanic, Casa directorulul, acea 
a gradinarilor, etc. 

Un lac — mai mic de cit al 
CLsmegiuluI — se afla in partea 
centrala, spre V. 

Gradina e bine intre{inuta $i 
e prevazuta cu ma! multe alee. 

Institutul de Botanica are nu- 
meroase colec^iun! de valoare 
precum si o biblioteca spe- 
cials. 

Direc^iunea acestu! institut 
intreprinde anual escursiunl $ti- 
in^ifice prin ^ara cu studen^i! 
faculta^ei de stiin^e si cu eel de 
la facultatea de medicine. 

Statul cheltueste anual cu a- 
cest institut aproape 50000 lei. 

Institutul de patologie si bac- 
tereologie. — S'a infiin^at in anul 
1887, chemindu-se ca diriginte 
pe dr. Victor Babesiu, fost pro- 
fesor la Facultatea de medicina 
din Buda-Pesta. 

Institutul se divide in patru 
sec^iun! si anume: 

a) Sec^ia de anatomic pato- 
logica si pentru bol! infec^ioase 
la om ; 

b) Sec^ia boalelor infec^ioase 
la animale; 

c) Sec^ia de vaccina^ une in 
contra turbarel, la care se adauga 
si sec^ia serulut anti-difterlc; 

d) Laboratorul de chimie bio- 
logica si higienica, care se o- 
cupa si cu lucrarile de micro- 
fotografie si radiografie. 



In 1 1 au, de la infiin^area 
Institutulul si pana la sfirsitul 
anulul 1897, s'au tratat cu se- 
rum antirabic peste 5000 de 
persoane muscate de animale 
turbate sau suspecte. 

In anul 1897, s'a impar^it la 
popula^ia din comunele rurale, 
prin intermedial MinisteruluT de 
Interne, 22000 fiole de serum 
anti-difteric. 

Lucrarile cele mat insemnate 
ale Institutulu! pana acum sunt : 

O inova^iune la serul anti- 
rabic al luT Pasteur; cercetar! 
asupra hemoglobinurie! bacte- 
riane a boulul; descoperirea 
unor microb! specific! patolo- 
gie!, ca microbul influence! etc. ; 
o serie noua de aparate nece- 
sare laboratorulu! ; studiul ape- 
lor potabile din capitala ; o me- 
toda noua de sterilizare a 
apei, etc. etc. 

P£na acum Institutul bacte- 
reologic a publicat sase volume 
de Ana/e, cu lucrarT speciale. 

La acest Institut se {in cur- 
sur! teoretice si practice de 
bacteorologie si patologie stu- 
den^ilor Faculta^el de medicina, 
precum si conferin^e populare. 

Ministerul Instruc^iunei pu- 
blice prevede in budgetul sau 
pe anul 1897 — 98 suma de lei 
90560, pentru intre^inerea aces- 
tui Institut. 

Institutul meteorologic, — In- 
stitutul meteorologic se afla si- 
tuat pe Dealul-Filaretulul. In- 
fiin^at in 1884, ca o mica sta- 
{iune meteorologica la $coala de 
agricultura de la Hercistrau, ra- 
posatul fost ministru Ion Cim- 
pineanu i-a dat un caracter sti- 
infific, transformindu-1 in Insti- 
tut si inzestrindu-l cu toate a- 
paratele necesare. 

In 1888, Institutul a fost trans- 
ferat in actualul s£u local (fosta 
proprietate a raposatului juris- 
consult Bozianu). 



Are o biblioteca insemnata, re- 
lativa la studiul meteorologiei 
si al astronomiel. 

E prevazut cu toate aparatele 
si instrumentele reclamate de 
stiin^a modern^, intre carl cit&m 
pe cele mat insemnate : 

Giruete mar! pentru masura- 
rea iu^ele! vtntulu!, can trans- 
mit mi?carile lor la niste in re- 
gistrator! automatic!. 

Inregistrator! a! for^e! razelor 
solare, intre can e o sfera mare 
inregistratoare de cristal. 

Un numar mare de termome- 
tre, barometre, sismografe (un 
fel de inregistrator pentru cu- 
tremurele de pamint). 

Anemo-cimegraful, un aparat 
ingenios, care divide automatic 
timpul cu spa^iul, dind ast-fel 
rezultatul iufele! vintulu!. 
i Un ceas - regulator, indicind 

ora exacts si care arata durata 
si pozi^iunea cutremurelor de 
pamint. Un telefon comunica in 
toate zilele ora direc^ie! c&ilor 
ferate, care la rindul el o trans- 
mite la toate stabile. 

Aparate pentru a masura mis- 
carea si cantitatea norilor ; plu- 
viometri de toate sistemele. 

Tot la ins:itutui meteorologic 
se aflS si biuroul verificare! ma- 
surilor metrice, precum si pri- 
mele masuri prototipe interna- 
^ionale, etaloane de lungime si 
greutate. 

Cea ma! importanta sec^ie a 
Institutulul Meteorologic e ne- 
gresit cea consacrata pentru 
studiarea magnetizmulu! teres- 
tru. Un intreit briu de zid in- 
conjura aceasta camera, pentru 
ca s£ fie prezervata de influen- 
ce exterioare si spre a men^ine 
o egalitate de temperatura Con- 
stanta. Nic! un atom de fier nu 
patrunde in aceasta construc{ie, 
pentru a evita atrac^iunea. 

Studiile ce se fac in aceasta 
sec^ie sunt de eel ma! mare in- 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



747 



BUCURE?TI 



teres pentru a determina decli- 
nafiunea magnetica in partea 
aceasta, declina{iune ce variaza. 
In 1828, dupa lucrarile ofiferilor 
ru?I, aceasta declinable era de 1 1 
grade; az! nu e de cit de 4 
grade $i cite-va minute. Daca 
nu s'ar observa aceasta dife- 
ren^a, s'ar produce marl eror! 
In ridicarea comparata a pla- 
nurilor. 

Institutul Meteorologic dis- 
pune de ma! multe aparate op- 
tice, pentru observant a cerulul. 

Ministerul Domeniilor are in- 
scrisa in budgetul saQ suma de 
1 00000 lei pentru Intre^inerea 
Institutulul Meteorologic. 

Institutul de chimie din Bucu- 
re$ti exista de ma! bine de 32 anl, 
ctnd s'a creat de doctorul Da- 
vila, cu concursul actualulul sau 
director d. doctor A. Bernard ; 
el a e$it din vechile laboratoril 
de chimie ale $coale! nafionale 
de medicina (mal tirziu ale fa- 
culty! de medicina ?i ale $coa- 
lei superioare de farmacie), ale 
Eforiei Spitalelor Civile ?i ale 
Ministerulu! financelor ; a luat 
mal tirziu numirea de Institutul 
Chimie Universi tar; afostinsar- 
cinat de la inceput cu lucrarile 
de igiena $i de police sanitara, 
mal ales cu examinarea apelor 
destinate pentru alimentarea o 
ra§elor, cu analiza apelor mine- 
rale indigene, cu diferite cer- 
cetar! farmaceutice, cu exper- 
tizele chimico-legale ale Minis- 
terulu! Justice!, cu numeroase 
alte expertize, din partea altor 
ministere $i a servit instruct u- 
ne! medicale $i farmaceutice. 
Succesiv s'a dat acestu! institut 
o dezvoltare insemnata, potrivit 
cu natura variata ?i cu numarul 
crescind al lucrarilor ce se in- 
deplinesc In laboratoriile sale 
$i cu car! astazi Institutul este 
insarcinat de diferitele minis- 
tere. Laboratoriile Institutulul 



sunt impar^ite in cine! secpunl : 
de igiena ?i de police sanitara, 
de lucrar! idro-chimice, de chi- 
mie legala ?i biologie, de lu- 
crar! micrografice §i de igiena 
industriala. 

La 1 Iulie 1893, acest insti- 
tut a trecut de la Ministerul 
Cultelor ?i Instrucpunel publice, 
la ministerul de Interne. Astazi 
personalul institutulul de chimie 
al ministerulu! de Interne se 
compune din: I director, 5 chi- 
mi?ti-experfi, 4 chimi^tl-ajutorl, 
1 ajutor auxiliar, 3 laboranp $i 
personalul necesar decancelarie. 
In anul 1895 s'aQ sav?r?it in 
acest institut 5145 diferite ex- 
pertize. 

Afara de aceste institute, mai 
insemnam: Institutul de fizio- 
logie, acel de gynecologie, etc. 

Academia Romina, infiin^ata 
in anul 1866, sub titlul de So- 
cietatea literard romina, este az! 
cea mai inalta institufiune de cul- 
tura a neamulu! rominesc ; abia 
in 1879 ia denumirea de Aca- 
demia Romina ; are mai presus 
de toate misiunea : cultivarea li- 
terature! $i ?tiinte! romine, con- 
servarea $i perfec^ionarea Um- 
bel. Publica Analele el, in care 
sunt coprinse conferin^ele, dez- 
baterile $tiin{ifice a membrilor, 
publica^il speciale asupra Jin- 
guisticel, literature! poporane, 
istorie! na^ionale, intr'un cuvint 
tot ce se refera la manifesta- 
{iunile viefe! din trecut $i de 
az! a poporulu! romin. 

Organizeaza concursurl cu 
premil, pentru car^ile cele ma! 
bune. Acorda stipendil ?i sub- 
ven^iunl absolvenfilor de facul- 
ty! pentru a se specializa in 
strainatate. 

Publica documente vech! rela- 
tive la istoria {are!. Colec^iunea 
numita Hurmuzaki e un monu- 
ment mare{ de materiale pen- 
tru ace! ce se ocupa cu trecutul 



{arilor romine. Se compune ac- 
tualmente din 25 volume mar! 
in folio $i cuprinde peste 1 0000 
documente, dintre aii! n 99 — 
1 849, culese in {ara ?i in strai- 
natate. A intreprins compunerea 
unul mare dicfionar etimologic 
al limbel romine. Dispune de 
o insemnata avere de aproape 
3000000 lei in efecte ?i imo- 
bile, aducind un venit de aproa- 
pe 300000 lei anual. Poseda cea 
mai bogata bibiioteca de toate 
car^ile romine?t! ce apar $i 
ma! cu seama de cardie rare 
romine?ti biserice^tl, a caror re- 
tipirire ^tiin^ifica (cu glosaril, 
note ?i explica^iuni) a $i ince- 
put-o de mult. 

Poseda de asemenea cea ma! 
bogata colec^iune de documen- 
te vechl, (peste 25000, nepu- 
blicate inca) : manuscrise, stam- 
pe, vederl, ilustra{ii, sigile, harp 
geografice, etc. Ele sunt un te- 
zaur nepre^uit pentru tot felul 
de studi! istorice: diplomatica, 
paleografia, sigilografia romi- 
na, etc. De asemenea are o co- 
lec^iune numismatica de mare 
valoare, din timpurile cele mal 
vechl ale inchegarel statului ro- 
min, peste 4000 monede mol- 
dovene?ti ?i muntene?tl, bulga- 
re, sirbe, polone $i ruse. 

Numarul membrilor el se ri- 
dica la 40, impar^f! in diferite 
secpunl. 

A cheltuit numa! pentru pre- 
mii, de la infiin^area el pana 
azi, aproape suma de 200000 lei. 

Intre donatoril principal! a! 
Academiel Romine, se pot cita 
urmatoarele persoane: 

Evangelie Zappa a daruit in 
anul i860 suma de 5000 gal- 
ben! «ca fond pentru limba $i 
literatura romina a prea iubifilor 
fraflf ?i fi! al patrielmele adop- 
tive* ; adaugind apol inca 1000 
galben! anual. 

Domnitorul Alexandru Cuza 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



748 



BUCURE?TI 



iooo galbenl, pentru cea mat 
buna lucrare §tiin{ifica scrisa in 
limba romina. 

Generalul Const. Nasturel-He- 
rescu, venitul a doua mo$ii, care 
se urci la suma de lei 32000 
lei anual. 

Dr. Anastasie Fatu, 10000 lei. 

Frazil Daniel din Ia?i, 15000 1 
lei. 

Theodor Veisa, 25000 let. 

Dimitrie Hagi-Vasile, 20000 
let. 

G. San -Marin, 10000 let. 

Iacob Neuschotz, 20000 lei. 

Alexandru Bodescu, 2000 ru- 
ble. 

Dr. Obedenaru, 500000 lei. 

Theoder Macinca, 80000 lei. 

Domni^a Alina $tirbeiu, 200 
mil lei. 

Ion Fatu, 200000 lei. 

In timpul mal recent impor- 
tantul legat al rSposatulu! Ada- 
make $i legatul Otetele^anu. 

De asemenea $i guvernul 11 
acorda pe an subvenfil insem- 
nate; de la infiin^area Acade- 
mic! pSni azi subven^iile guver- 
nulul se urea la suma de un 
milion $i jumatate. 

Societatea geograficd rotnind, 
Infan^ata in 1875, sub auspiciile 
M. S. Regele Carol. NumSrS 
peste 400 membril. 

Societatea a intocmit $i pu- 
bticat dic^ionarele geografice 
par^iale ale celor 32 districte, 
carl se public^ azi la un loc 
sub titlul de Marele Dicfionar 
geografic al Rominiel. fine re- 
gulat $edin{e publice, sub pre- 
ziden^ia Regelul, frecuentate de 
un public numeros ?i ales, cind 
se {in de c&tre Jnv^a^il no$tri, 
conferin^e geografice ?i istorice 
de eel ma! mare in teres. Publi- 
co Buletinul societate!, in volu- 
me trimestriale, in carl i$I v&d 
lumina scrierl de valoare cu 
privire la geografia, etnografia 
$i istoria $are! romine^tl. 



Acorda burse $i subven^iunl, 
pentru escursiunl $tiin{ifice. 

Dispune de o colec^ie de 
hSr$I din toate timpurile; mal 
cu seama secjia cartografica ro- 
mina e bogata $i variata. Bi- 
blioteca cuprinde toate scrierile 
geografice straine $i romine, 
vechi $i noua. E in rela^iune ?i 
face schimb de publica^ie cu 
peste 100 societatT geografice 
din cele 5 continente. 

Ateneul romin, societate in- 
fiin{ata din anul i860; scop 
cultural, artistic $i literar. Or- 
ganizeaza in timpul iernei un 
ciclu de conferin^e mult fre- 
cuentate. 

Are un local propriu, monu- 
mental. Expozi^ie permanenta 
de pictura, sculptura, etc. Ra- 
posatul el vice-pre§edinte C. E- 
sarcu i-a lasat prin testament 
toata averea sa, care se urea la 
aproape jumatate de milion. A- 
teneul are $i o subven^ie anuala 
de la Ministerul Instruc^iunel. 

Dispune de oinsemnatabiblio- 
teca $i de o colec^ie de tablourl 
de maestri flamanzl, italienl $i 
francezl, intre carl de Titian, 
Rembrandt, Teniers, Ruysdaels, 
Fragonard, etc. De asemenea are 
mal multe cupe ciselate din se- 
colul XV-lea, figurl pompeiane, 
por^elanurl de Saxa; o colec^ie 
de gobelinurl $i un numax de 
medalii vechi. 

Fondafiuneauniversitard « Ca- 
rol f», instituita de M. S. Re- 
gele Carol in anul 1891, cu o- 
caziunea serbarel jubileului de 
25 anl de domnie. M. S. Re- 
gele a dat 200000 lei ca fond 
prim. Au mal dat fonduri : d. 
Evlochie Gheorghief bancher, 
200000 lei, $i d-na Dr. Turnescu, 
90000 lei. Se intre^ine o biblio- 
teca pentru studen^il universi- 
tarl $i se acorda ajutoare ?i 
stipendil studen^ilor lipsijl de 
mijloace. 



Societ&JT culturale. — Societatea 
pentru invdfdtur a poporulul ro- 
min. Aceasta societate este com- 
pusa din oameni de bine, apar- 
{inlnd tuturor claselor societate!. 
Are o §coala primara de bae{I, 
o gradina de copil §i o $coala 
normala. Localul se afla in cur- 
tea bisericei S-ta Ecaterina, lo- 
cal propriu al societajel. Cursu- 
rile sunt gratuite. (VezI § In- 
struc^iunea). 

Societatea Tinerimea Romind. 
— Aceasta societate fine pe fie- 
care an concursuri intre elevil 
$i elevele §coalelor primare ur- 
bane $i rurale, pentru studii, 
lucru de mina, desen §i cali- 
grafie, cit ?i intre elevil $coa- 
lelor secundare, asupra Istoriel 
nafionale. Premiile, constind din 
carp ?i vestminte pentru elevil 
saracl, se Impart in ziua de 2 1 
Maiu, aniversarea societate!, in 
Palatul Ateneulul. Societatea 
publica ?i o revista literara-§ti- 
inpfica. 

Societatea institutorilor fi in- 
stitutoarelor din Bucure$ti, fon- 
data in 1887, in scop cultural 
?i filantropic. Conferinfe, aju- 
toare ?i publica^iune de revista 
pedagogica. Dispune de un fond 
de 1 2000 lei. 

Numarul membrilor 175. 

Societatea corpulul didactic, 
fondata in anul 1890. Scopul e 
cultural §i filantropic. ^ine con- 
ferinfe, acorda ajutoare la mem- 
bri ?i scoate o revista peda- 
gogica. 

Societatea istoricd, a studen- 
{ilor faculta^ei de litere din Bu- 
cure?ti. Infiin^ata de vr'o 5—6 
anl, sub pre^idenpa d-lul Prof. 
Grigore Tocilescu. ^ine confe- 
ree. Dispune de un mic capi- 
tal $i de o mica biblioteca. Nu- 
marul membrilor el e de vr'o 30. 

Dr. lulitt Barasck, societate 
literara, se ocupa cu adunarea 
de documente ce privesc pe 



Digitized by 



Google 



1«UCURE?TI 



749 



BUCURE§TI 



Evreil pamintenl. Publica Anale 
$i diferite bro§urI. Are un capi- 
tal mic, dar are o importanta 
colec^ie de documente vechl. In- 
fiin^ata in 1887. 

Societatea preset, asocia{iunea 
ziari$tilor din Rominia, fondata 
in anul 1890. ImbunatStirea sta- 
re! morale $i materiale a mem- 
brilor. Acorda imprumuturl, a- 
jutoare ?i pensiunl membrilor. 
Dispune de un capital de 26000 
lei §i de o mica biblioteca. Nu- 
meral membrilor 120. 

Cercul publico fiunilor mill- 
tare, compus din ofi{erI de toate 
gradele. Publica scrierlperiodice 
militare. Dispune de o biblioteca 
insemnata militara $i de un fond 
bSnesc. 

Cercul militar, societate de 
ofi{erI: scop cultural; organizeaza 
conferin^e. 

Bukarester Deutsche Lieder- 
tafel, societate germana, fon- 
data in anul 1852 de colonia 
germana din Bucure$ti, pentru 
dezvoltarea artel muzicale. Da 
serate de cint $i muzica. Are 
un local al et propria, in va- 
loare de 150000 let §i dispune 
de un capital in suma de 10000 
lei. 300 de membril. 

Eintracht, societate muzicala 
germana, fondata in 1856, com- 
pusa mai cu seama din meste?u- 
garl. 

Societatea A mi ci lor de Bele- 
Arte. Aceasta societate are sco- 
pul sa raspindeasca in Rominia 
gustul operilor de arta : pictu- 
ra, sculptura, arhitectura, etc. In 
acest scop se $i face din cind 
in cind cite o exposi^ie de ta- 
blourl, care, de obiceiu, se orin- 
due^tein una din salile AteneuluT. 
Societatea Amicil artelor si 
al literaturel, cu scop cultural ; 
publica o revista lunara ?i or- 
ganizeaza concerte, serate lite- 
raro-artistice in societatea cea 
mai buna a capitalel. 



Societatea romina de gitnnas- 
ticd, arme, dare la semn, a fost 
fondata in anul 1867, in scop 
de a servi ca centru de propa- 
ganda pentru a raspindi in toa- 
ta {ara societa^I analoge. Ac- 
tivitatea societate! pana acum a 
fost : Exerci{il de scrima, flore- 
ta, sabie, tragere la {inta. A- 
ceasta societate a dat {aril un 
numar de 24 tinerT profesori de 
gimnastica la Hceele statulul ?i 
cip-va de arti$tf, angajap in strai- 
natate. Fondul societate! se com- 
pune din localul el in valoare 
de 400000 lei. Localul se com- 
pune din : ?coala, basinul, hala 
de gimnastica cu depending, 
pe o suprafa^a de 714 m. p. Or- 
ganizeaza concursurl anualede: 
scrima, nautica, acordind ?i pre- 
mii. Numarul membrilor acestel 
societa^i se urea la 130. De la 
infiinjarea ei pana azl au func- 
{ionat ca pre$edin{i, d-nii: V. 
A. Urechia, St. Golescu, Gr. 
Lahovari, generalil Davila, A- 
rion ?i Popescu. 

Bukarester Turn- Verein^ so- 
cietate de gimnastica ; compusa 
mai cu seama din German!; dez- 
voltarea gustulul de gimnastica; 
peste 500 de membri ; capital 
social 60000 lei. Dispune de un 
local propriu cu mat multe de- 
pending. In 1892 a dat o ser- 
bare cu ocaziunea aniversarei 
de 25 ani, la care au luat parte 
mat multe societa^T germane $i 
austriace. 

Schiitzen- Verein « Bukarest*, 
societate de arme $i dare la 
semn interna^ionala. Una din 
cele mai vechl societa^I din Bu- 
cure^ti. Maioritatea membrilor 
se compune din German! §i El- 
vetienl. Un mare numar de Ro- 
minl figureaza ca membri. Or- 
ganizeaza concursurl anuale de 
tir cu premil. Poseda o gradina 
mare sub numele Schiess-Statt. 
Raposatul general Florescu a 



fost multa vreme aci pre^edinte 
activ. 

Aurora y societate de gimnas- 
tica, scrima ?i lectura, fondata 
in 1897. Societatea organizeaza 
serbarT, din al caror venit se 
subven^ioneaza scoliie izraelite 
din capitaia. Venitul anual: 4000 
let; numara 70 de membrii. 

Liga pentru unitatea Cultu- 
rald a Rominilor, fondata in 
1890; scop cultural; subven{il 
$i burse, ajutoare la $coli ?i bi- 
serict din provinciile locuite de 
Romini. Peste 3000 de mem- 
bri. 

Milcovul, societate de ajutor 
a studen^ilor romini din Basara- 
bia, fondata in 1890 din indem- 
nul d-lul Prof. B. P. Hasdeu, 
care e $i pre?edin{ele ei. Sco- 
pul : filantropic ?i cultural. Pose- 
da o mica biblioteca. Numarul 
membrilor 42. 

Carpa(il y societate culturala 
romineasca, pentru a {ine de$- 
tept sentimentul national ?i a 
ajuta pe Romini! de dincolo de 
Carpapf. Vechie de doua decenil. 

Societatea tnacedoromrnd, a 
Rominilor macedoneni ; scop emi- 
namente cultural. Trimete carjl 
didactice in Macedonia. 

Dritta, societatea Albanezilor 
din Rominia. Scop cultural $t 
patriotic. I-itre^ine o ?coala pri- 
mara ?i un ziar de propaganda. 

Societatea studenfilor in me- 
dicind, fondata in 1875, la care 
se Jin mai multe conferinje pe 
an. Dispune de o insemnata 
biblioteca $i de 10000 lei in 
numerar. Peste 220 de studen^I 
sunt membri. 

Societatea studenfilor in far- 
macie, fondata in 1894; scop 
$tiin£ific ; diserta^iuni, publica- 
tiuni, etc. 80 de membri. 

Curtea de Arges, societate 
economica $i culturala. Educa- 
fiune ?i inva^atura la copii de 
sateni, mai cu seama deme$te$u- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



750 



BUCURESTI 



gun. Numarul membrilor: 320. 
Dispune de 10000 let avere. 

Progresul silvic, societate e- 
conomica-culturala, fondata in 
1886. Conferinje publice, escur- 
siunt $tiin{ifice, revista, etc. 
Dispune de un fond de aproape 
1 0000 let. Nutnara 350 membri. 

Munca, societate culturala ro- 
mineasca, sub patron agiul M. 
S. Reginei Elisabeta. 

Furnica, societate culturala 
romineasca. Dezvoltarea gustu- 
luT pentru costutnele nafionale. 
Sub patronagiul M. S. Reginei 
Elisabeta. Are ?i un magazin 
de costume nafionale, chilimurT, 
etc. ?i un atelier in care lu- 
creaza fete de satenf din Rucar 
$i Cimpu-lung. 

Da balurl anuale vizitate de 
societatea cea mat buna din 
capitala. 

Jockey-Club, societate romina 
pentru incurajarea rase! cava- 
line. Organizeaza cursele de 
cal anuale cu premil insemnate 
la Hipodromul sau de la Ba- 
neasa. Aceste curse sunt mult 
vizitate. Membril sat se corn- 
pun din ceT mal insemnap bar- 
ba^f a! RominieT. 

Societatea Centra la agricold, 
a proprietarilor $i cultivatorilor 
din Rominia, fondata in anul 
1889. Scopul societafel: Apa- 
rarea proprieta^el, imbunataprea 
agriculture! in toate ramurile ei; 
subvenpi $i burse pentru stu- 
dent in strainatate, cercetarl 
agricole in ^ara. Dispune la 
casa de depunerl de un fond 
de vr'o 700.000 lei. Are o bi- 
blioteca insemnata $i un mobilier 
in valoare de 25000 let. So- 
cietatea agricola i§i clade^te un 
local al ei propria, care va fi 
una din podoabele Bucure$tilor. 
Numarul membrilor: 380. 

Afara de aceste societal mat 
insemnam in Bucure^ti : Socie- 
tatea medicilor; Societatea stiin- 



filor ftzice ; Societatea amatori- 
lor in matematicd ; Societatea 
polite/mica; Societatea ingine- 
rilor ; Societatea elevilor scoa- 
lel veterinare ; Societatea Spi- 
talul, a studen^ilor in medicina; 
Societatea Tinerimea studioasd 
medicaid; Asociafiunea pentru 
studil economice si statist ice, 
etc. etc. 

Bibliotecl fi arhive. — In Bu- 
cure?tT sunt 16 bibliotecl, din 
carl : una publica, 4 speciale, 2 
studen{e$tT ?i 7 ale $coalelor 
secundare. In decursul anuluT 
1897 au func^ionat toate cu un 
numar de peste 200,000 volume. 

In primul rind vine Bibtio- 
teca Centrald. Infiinfarea el e 
prevazuta prin regulamentul or- 
ganic, care fixeaza o suma de 
5000 lef vecht pe an pentru 
cumpanUoare de carp. Afara 
de aceasta se prescrie ca toate 
carple, manuscriptele ce se vor 
afla in Mitropolie, Episcopii §i 
ManastirT sa se striiga $i sa se 
a$eze in biblioteca de la Sf. Sava. 
Asemenea se pune obligapune, 
prin acela?T articol din regula- 
ment, ca top autortf $i editorit 
can vor publica o carte in prin- 
cipatul Tarei-Romine^ti sa fie 
datorT sa dea 5 exemplare pen- 
tru biblioteca §coalei din Bu- 
cure?ti $i 5 pentru cea din Cra- 
iova, iar redactorii gazetelor §i 
altor lucrari peri o dice vor da 
numat cite un exemplar la fie- 
care din aceste doua biblio- 
tecl. 

La inceput, Biblioteca poseda 
cele mal multe carp in limba 
italiana, latina $i greaca; in 
cele-lalte limbl erau mal purine. 

In fie-care an, pe linga car- 
die trebuincioase procurate din 
fondurile alocate in budget, s'au 
cumparat de Stat $i bibiiotecele 
Odobescu, Falcoianu, Stefan 
Micl£, Ghenadie Buzoianu. 

S'a daruit de raposatul G. 



Costaforu Bibliotecel Centrale, 
prin testament, intreaga sa bi- 
blioteca, mare parte compusa din 
carp de drept, restul de litera- 
ture, istorie $i $tiinpi. Biblioteca 
poseda azi peste 125000 carp 
imprimate, 500 manuscrise $i 
550 stampe. S'a mal imbog&pt 
§i prin daruri. Intre alpl, C. 
Brailoiu a donat biblioteca r&- 
posatului sau fiu. 

Biblioteca este abonata la cele 
mal principale revis^e straine, 
franceze, italiene, germane, en- 
gleze ?i ruse. 

Actualmente Biblioteca se afl£ 
instalata in fosta casa a rapo- 
satulul Beizadea Costache Ghica, 
din strada Valter Maracineanu 
(Intrarea Ci§megiuluT). 

Biblioteca din Bucure$ti este 
deschisa publicului cititor in 
toate zilele de lucru, de la orele 
9 a. m., pina la orele 6 p. m. 

In Budgetul MinisteruluT In- 
structiunel publice, e prevazuta 
suma de let 37000 anuai, pentru 
intrepnerea el. In fie-care an 
se cumpara pentru 10000 lef 
carp noua. 

Bibliotecl studen(e$tl : 

1. Biblioteca studenfilor in 
medicina, fondata in anul 1875, 
dispune de 7000 volume, mat 
toate cu cuprins medical. Bi- 
blioteca e deschisa in toate zi- 
lele de lucru de la orele j8 a. 
m. pina la orele 10 seara. Nu- 
marul carplor consultate in ul- 
timul an au fost de 1200. 

2. Biblioteca Fundafiunel « Ca- 
rol 7», fondata la 1893 de M. 
S. Regele cu ocaziunea jubileu- 
lui de 25 anl de Domnie. Dis- 
pune de un numar de peste 
12000 volume, cu cuprins li- 
terar, filosofic, istorie $i §tiin- 
{ific. E abonata la mal toate 
revistele speciale din straina- 
tate. 

Biblioteca e deschisa toata 
ziua $i seara pina la 10. A fost 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



751 



BUCURESTI 



frecueatata in anul 1897 de 
20000 persoane. 
Bibliotecl speciale : 

1. Biblioteca Academic!, fon- 
data la 1867 ; dispune de 75000 
de volume, 1500 manuscrise si 
peste 30000 de documente. E 
deschisa in toate zilele de lucru. 
A fost frecuentata in cursul 
anulul 1897 de 6 — 7000 per- 
soane. (VezI § Institupunile de 
cultura). 

2. Biblioteca muzeulul de an- 
tichitdff, bogata in carp vechi 
bisericestf, documente, manu- 
scrise, etc. 

Se poate cerceta numal cu 
invoirea direcpunel. 

3. Biblioteca Societdfel Geo- 
graftce, fondata in anul 1875 ; 
nurnara 7000 de volume si re- 
viste, mat toate de geografie, cala- 
torii si etnologie. Dispune de o 
importanta eoleepe de harp, 
atlase, etc. Se poate consulta 
in ori-ce zi de eel interesap. Se 
afla instalata intr'o sala de sus 
a Palatulul Ateneulul. 

4. Biblioteca Statistical Cen- 
trale, fondata in 1 892 ; dis- 
pune de 20000 volume. Se afla 
instalata la Ministerul de Do- 
menil si se poate utiliza de eel 
interesap in toate zilele de 
lucru. 

5. Biblioteca pedagogicd a 
Ministerului Culteior si Instruc- 
punel publice, fondata ca atare 
in 1894, dispune de 5000 vo- 
lume, in mare parte relative la 
inva^amint si pedagogic Are o 
eoleepe complecta de toate car- 
pie didactice romine de la in- 
ceputul renasterel. 

6. Biblioteca Primariel cu 
1000 volume, relative la edili- 
tate, statistica, sondagil de apa, 
iluminat, canalizare, etc. 

Biblioteca scoaielorsecundare, 
in numar de 7, are un total de 
peste 1 2 mil volume : 

Biblioteca liceulul Lazar, fon- 



data in 1859, dispune de 1500 
volume. 

Biblioteca liceulul Sf. Sava, 
infiinpita in 1817, conpne4000 
volume. 

Biblioteca liceulul Mateiii-Ba- 
sarab, fondata in i860, dispune 
de aproape 2000 volume. 

Biblioteca liceulul MihaiU- Vi- 
teazul, fondata in 1865, cu a- 
proape 1 000 volume. 

Biblioteca Seminarulul Cen- 
tral (1834), cu aproape 4000 
volume. 

Biblioteca gimnaziulul Can- 
temir- Vodd (1865), cu peste 1 000 
volume. 

Biblioteca gimnaziulul Sincal 
(1892), cu 2000 volume. 

O importanta biblioteca juri- 
dica are si Inalta Curte de ca- 
sape. 

Afara de aceste bibliotecl mai 
sunt si altele cite-va particulare, 
intre carl se pot cita bibliote- 
cele : raposatulul Odobescu, Mi- 
tropolitul Moldovel (la biserica 
Antim), ^tefan Greceanu (o ar- 
hiva bogata de documente isto- 
rice si carp vechi romine^tl rare), 
Grigore Tocilescu, Grigore I. 
Lahovari, Grig. Manu, V. A. 
Urechia, etc. 

Arhivele Statului. — Toate 
hrisoavele, uricile, documentele 
vechi, relative la proprietap 
ale Statului si ale particularilor, 
actele privitoare la persoane 
carl au jucat un rol in trecut 
documentele manastirilor, carple 
vechi bisericestl, arhivele auto- 
ritaplor din tara, actele diplo- 
matice vechi, intr'un cuvint tot 
ce se atinge de trecutul institu- 
punilor ^arel, se afla adunate la 
un loc, si formeaza Arhivele Sta- 
tului. 

Nicolae Crepilescu, pe cind 
era ministru al Instrucpunel Pu- 
blice, a dispus reorganizarea Ar- 
hivel Statului, si a insarcinat cu 
aceasta lucrare pe Cesar Boliac. 



Arhiva se compune din doua 
secpunl. Prima cuprinde toate 
documentele domeniale, relative 
la bunurile Statului, in numar 
de peste 1 00000 piese. 

Secpunea a doua, secpunea 
de stat, coprinde: toate dosa- 
rele, condicile, regis trele admi- 
nistrative, judiciare, militare, etc. 

Numarul lor trece peste un 
milion. In aceasta secpune se 
mai afla un mare numar de 
acte neclasate din cauza lipsei 
de local. Documentele dome- 
niale si cele-1'alte nu se pot u- 
tiliza cum ar trebui, cacl lipsa 
unul local propria, a unel legl 
de organizare si al unul perso- 
nal suficient, impedica mult da- 
rea lor la lumina. 

La Arhiva Statului se afla 
mai multe piese, adevarate capo- 
dopere de paleografie. 

Se afla in Arhiva un mare 
numar de sigilil si acte pur 
istorice si literare, pentru stu- 
diul istoric si al limbei rominesti. 

Direcpunea generala a Arhi- 
velor Statului se afla in inca- 
perile bisericel Mihaiu-Voda. 

Monumente §i z\&\r1.—Monu- 
mente. — Bucuresti nu e bogat 
in monumente; afara de bi- 
sericl, alte monumente istorice 
nu avem de insemnat in capi- 
tala Regatulul. Turnul Col^el, 
singurul monument din vremu- 
rile trecute, a fost darimat in 
anul 1889 de Primarie. 

Statue sunt: 
1. Statua equestra a lul Mi- 
haiu-Viteazul, sculptata de ar- 
tistul francez Carrier -Belleuse 
si apoi tumata in bronz. E a- 
sezata pe un piedestal de mar- 
mora si are de ambele parp 
cite un tun, luat ca trofeu in 
razboiul dela 1877—78; 

2. Statua lul George Lazar ; 

3. Statua lul Heliade-Radu- 
lescu. 

Aceste trel statue sunt ase- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



752 



BUCURESTI 



zate pe bulevardul AcademieT, 
in fosta Gradina Botanica, din 
fa{a Universita^eT. In fa^a lor, 
pe bulevard, se face la 10 Maiu, 
in to^I anil, defilarea trupelor in 
fa^a Suveranilor, Trimi$ilor stra- 
inl $i a Autoritafilor. 

In gradina Episcopiei se afla 
un mic monument comemorativ 
ridicat de ofi^eri! nostril in a- 
mintirea generalulul Ion C. Flo- 
rescu, unul din organ izatorii ar- 
matei romJne. 

Tot in gradina Episcopiei se 
afla busturile comitelul Scarlat 
Rosetti, (de marmora), unul din 
donatorii principal! al Ateneulul, 
$i bustul poetulul Mihaii Emi 
nescu (de bronz). 

In gradina A§ezamintelorBrin- 
covene^t! se afla statua de mar- 
mora a Domni^el Bala§a, ctitioa- 
rea A$ezamintelor. 

In fa^a ComandamentuluT Cor- 
pulul al Il-lea de armata se 
afla a^ezat bustul generalulul 
Cernat. 

In curtea spitalulul Col^ea se 
afla monumentul Spatarului Can- 
tacuzino. 

Pe rondul bulevardulul Carols 
la intretaerea bulevardulul cu 
stradele Scaunele $i Melodiel, se 
afla o columna, purtind vulturul 
Rominiei, cu aripele desfacute 
$i cu o cruce in cioc. Aceasta 
columna a fost intiiu a$ezata in 
gradina Episcopiei, ?i permutata 
unde se afla azi de Primarie, 
in 1893, cind s'a pus in circulate 
partea de bulevard de la Uni- 
versitate in spre Obor. 

Pe squarul Sarindar se afla inca 
monumentul «FintinaPace!», fa- 
cut cu ocazia venire! in Bucure$ti 
a imparatului Francisc-Iosef al 
Austriel. «Fintina pacei» nu e 
de cit un monument provizoriu ; 
se proecteazci a se face in locul 
el un monument in amintirea 
lulMateiu-Basarab, intemeietorul 
foastei biserici a Sarindarulul. 



In curind, ora$ul Bucure^ti se 
va imboga^i cu cite-va statue 
carl sunt acum in execu^iune 
$i anume : aceia a lui loan C. 
Bratianu; a lui C. A. Rosetti 
$i a lui Mihaii Cogalniceanu. 
Camera a votat deja fondurile 
necesare pentru inal^area acestor 
statue (cite 200000 lei de fie-care). 

O alta statue, ridicata in a- 
mintirealul Alexandru Lahovari, 
din ini^iativa privata (prin sub- 
scrip^!), va impodobi una din 
pie^ele Bucure?tilor ; monumen- 
tul, lucrat la Paris, e deja gata. 

Mai multe columne, fintin! 
{i^nitoare $i basinurl decoreaza 
multe raspintt! de strade. 

Cladiri. - Intre cladirile demne 
de a fi citate sunt : Palatul Re- 
gal, re$edin$a de iarna a Re- 
gelui, de pe Calea Victoriei ; 
edificiu de stil disparat $i fara 
caracter precis. Aripa sttnga a 
edificiulu! a fost cladita de Con- 
stantin Golescu la inceputul vea- 
culul acestuia. Palatul Univer- 
sita^el, lucrat dupa planurile ar- 
hitectulul Al. Orascu, fost pro- 
fesor universitar §i rector al 
Universita^ei. Palatul Bance! Na- 
{ionale in stradele LipscanI ?i 
Smirdan. Palatul Justice!, in 
Calea Rahovei, a careia sala 
<a pa§ilor pierdufl* e monu- 
mental^. Palatul Ateneulul, fru- 
moasa $i impozanta construc- 
{iune. Teatrul National. Palatul 
eel nou al po$telor din Calea Vic- 
toriei $i stradele Carol $i Stavro- 
poleos. Palatul Casel de depu- 
nerl $i consemna^iunl, cladire 
monumentala, in Calea Victo- 
riei. Palatul Ministerulul de Do- 
menii, pe bulevardul Carol. Noul 
Palat al Cur^e! de Compturl, 
din Calea Grivi^ei. Palatul Bai- 
lor Eforiel. Palatul de la Cotro- 
ceni, re$edin{a Principelui Ferdi- 
nand al Rominiei; in fine Spita- 
lul Militar, Spitalul Col{eI, §coala 
de podurl $i $osele, Arsenalul, 



Pirotecnia, Cazarmile diferitelor 
trupe $i altele. 

Gradinl. — Plantafiunile de a- 
liniament. — Una din calita^ile 
Bucure^tilor sunt planta^iunele 
detotsoiuldininteriorulora^ulul. 

A$a zisele planta^iunl de ali- 
niament d'alungul stradelor §i 
a bulevardelor cone ira mult la 
asanarea ora?uluI. Aceste plan- 
tafiun! au luat o dezvoltare 
deosebita de la 1877 — 78 in- 
coace. Azi avem in capitala peste 
60 de strade plantate cu 15000 
arbor!. Pe tot anul se planteaza 
1500 — 2000 arbori. 

Grddinlin vechime. — In prima 
jumatate a secolulul al XlX-lea, 
erau in Bucure^ti cite-va gradinl 
publice, unde venea lumea sa pe- 
treaca. Erau gradinile : De^liulul ; 
Pana Breslea (in str. Polona); 
Giafer (maltirziu Gradina-cu-cal), 
Gradina- Vararulul, de pe podul 
Calicilor. Pe locul gradinei Vara- 
rulul mai in vechime era Livedea 
Gospod, sau livedea in care 
pa^teau cail domne^tl §i alaturl 
de ea se aflau maidanurile in- 
tinse §i sterpe, pe care era sa- 
la§luit&, din porunca domneasca, 
saracimea ora^ulul, calicil. Pe 
la sfir^itul prime! jumataflf a 
acestu! veac mai era $i gradina 
lui Marcu, linga mecetul turcesc 
din mahalaua Popa-Nan. 

Petrecerile erau vestite. Anton 
Pan, Chiosea-fiul §i Petrache 
Nanescu erau veselia acestor 
gradinl. Cintarile lor mergeau de 
pomina. 

Cimpia Filaretulul, azi Cimpul 
Libertafii, facea odatel multumi- 
rile suflete^t! ale Mitropolitulu! 
Filaret. Aci se ridica d'asupra 
unelsorginte racoroase, cecurge 
de sub deal, un chio$c. Acest e- 
dificiu era pre^ios prin origina- 
litatea stilulu! sau ; dar ceea ce 
i! da o valoare artistic^, erau 
coioanele de subt arcadele ce 
decorau fintina. Sculptate cu 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



753 



BUCURE?T1 



o mare fineja, armonioase in 
liniile lor, eraQ lucrate in stil 
bizantin cu arabescurl $i strun- 
gar'ti curioase. 

Filaretul era ?i este inca lo- 
cul de petrecere al poporulul in 
zilele de serb&torl. Arniu^il din 
curfile boere$tI feceau aci exer- 
ci^ii de calarie. 

Acum insS locul a pierdut 
mult din frumusejea sa ?i e mult 
mai pu$in cautat. De altmintrell 
?i chiosc $i alte infrumusetarT 
au disparut cu desavir$ire. 

Administrajia comunala din 
1 894 §I-a indreptat din nou pri- 
virile asupra acestul loc atit de 
iubit alti-data de Bucure?tenl §i 
in acest scop a decis sa asa- 
neze prin planta^iunl Cimpia Li- 
berta^ef, $i sa infiinjeze un pare 
rustic municipal. 

Epitropia A$ezamintelor Brin- 
covene^tf a hotarit a zidi aci un 
mare spital. 

Infiinfarea gradinelor publice 
dateaza din timpul generalulul 
Kiselef, deplin imputernicitulim- 
paratulul rusesc pentru Jarile 
romine in anul 1831. Prin Re- 
gulamentul Organic, pentru im- 
bunita^irea ora^ului Bucure?ti, la 
art. 34 se statornice^te a se in- 
fiin^a trei pieje pentru preum- 
blarea publiculul, din care una 
la capul PoduluJ Mogo$oaieI. 

Cam atuncl (1837), s'a ince- 
put cu facerea $oseleI de preum- 
blare de pe acest loc ?i s'au 
plantat aleele cu copaci de tel, 
incepind de la bariera pan& la 
rondul al Ill-lea, aproape de 
Baneasa. 

Cu formarea gr&dinei pe amin- 
doua par^r ale §oselei s'a ince- 
putsub DomnitorulGheorgheBi- 
bescu, ?i, dupa abdicarea lui, s'a 
continuat cu lucrarile in tim- 
pul Domnitorului Barbu $tirbeiu, 
care a desfa^urat o activitate 
mare pentru prosperitatea ca- 
pitals. Un gradinar peizagist 



cu mult gust $i pricepere, C. 
Meyer, chemat in Jara, a fost in- 
sarcinat cu alcatuirea planulut 
?i direcfiunea lucr&rilor, carl s'au 
terminat in 1851. 

$oseaua, frumoasaprin intin- 
derea el §i plantafiunea sa va- 
riata, prevazuta. cu pl&cute alee 
umbrite de teiu, d& privitoruluT 
eel mai incant&tor aspect. 

De la capatul Calei Victoriei §i 
pana lapaduriceade la Baneasa, 
e lungi de a proape 6 kil. 

$oseaua Kiselef, bine ingri- 
jita, este locul de predilecjiune 
al Bucure^tenilor. De o parte 
este un pare frumos §i un bu- 
fet, construit in stil rominesc. 

De amindoua marginile sunt 
alee deosebite pentru pede§tri, 
calare^t $i delicti; de alungul 
$oseleT, intr'o parte $i in alta, 
sunt clSdite vile, locuinfe de 
vara a multor proprietari din 
centrul ora^uluf. 

La rondul intiiQ se afla un 
basin mare de metal cu {i?ni- 
toare de apa. 

Al doilea pare facut de 
Meyer este eel de la Ci§megiu\ In 
mijlocul ora^ulul se afla o balta 
mocirloasa, cu izvoare subtera- 
ne, carl nu secau nici odatS. 
Trestie $i papura cre$tea in ea 
?i servea de adapost ra^elor 
salbatice. Pentru inlesnirea cir- 
culat'iel, de la o parte la cea-l'al- 
t& a bal^il, erau construite ni§te 
podi^te de scindurl, prinse pe 
taracl batu(T in lac. O ast-fel 
de balta era un focar de infec- 
{iune in mijlocul ora^ului $i Dom- 
nitorul Bibescu numi o comi- 
siune pentru expropriarea locu- 
rilor ce eraG in jurul acestel balp 
precum $i pentru secarea el. Co- 
misiunea in lucrarile el a dove- 
dit, ca balta, cu locurile ce o in- 
conjoara, e loc domnesc, afara de 
locul numit Fintina-Boulul, care 
apar^inea bisericel Sarindar. A- 
cea comisie a decis ca sfatul 



ora^enesc sa ia numai de cit in 
stapinire locul batyil 91 cele-1-al- 
te locur! slobode. 

Venind Domnitorul $tirbeiti, 
se hot£ri sa-1 prefaca in pare. 
Mai intiiu s'a sapat hele^teul pe 
o suprafaja de peste un hect. 
S'a facut apol un canal cam de 
2 kil. lungime, legat cu Dimbo- 
vija, destinat pentru improspa- 
tarea apei din lac. 

Ci^megiul ocupa primul loc in- 
tre gradinile ora$uluI, atit prin 
frumuse^ea lui cit §i prin mari- 
mea lui. Varia^iunea arborilor, 
colina din mijlocul gradinel, mo- 
dul de grupare al arborilor, ga- 
zoanele frumos ingrijite, $i, in 
fine, lacul, constitue un tot foar- 
te piacut. 

E iluminata cu electricitate. 

Iarna, pe lacul Ci?megiulul, 
i$I daQ intilnire amatoril de pa- 
tinat. 

In Gradina Ci?me^ulul se daQ 
de obiceiu serbar! populare pen- 
tru diferite scopurf filantropice. 
In 1 894 a avut loc aci Exposi- 
^ia Cooperatorilor. 

Parcul de la Cotrocem, ale 
c£rul prime planta^iunl se da- 
toresc tot DomnitoruluI^tirbeiQ, 
s'a marit de atuncl mult, a^a 
ca ast^-zl ocupa o suprafa^ de 
vr'o 20 hectare. E situat pe un 
platou, de unde vederea spre 
ora? e cit se poate de pla- 
cuta. 

Palatul de la Cotroceni, cli- 
dit din nou pe temeliile chilii- 
lor calugare^tl, carl incongiurau 
biserica din curtea vechef m&- 
nSstiri, serve^te asta-zf drept re- 
^edin^a A. S. R. Principelui Fer- 
dinand. 

Alaturi se afla. Institutul de 
BotanicS, $i Gradina Botanica 
(vezl mai sus § Institutele de 
Cultura). 

Prin rascumpSrarea $i dari- 
marea caselor, carl inconjuraii 
Palatul regal din Capitals, s'a 



OZG'JO Almrlr p,,(ior.ar fi'ormfte. 



95 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



754 



BUCURE?Tl 



creat, in fa{a PalatuluT, o gra- 
ding destul de spa^ioasa. 

Pe Calea RahoveT este gra- 
dina Domni^a Bala$a, care in- 
conjura de toate pa^ile bise- 
rica cu acela^T nume. 

Gradina Episcopiel, facuta 
sub direcjiunea arhitectulul Go- 
dillot, e mica, dar situa^iunea 
el, in centrul ora^uluf, o face a 
fi mult frecuentata. 

Fundul gradineT e ocupat de 
Palatul AteneuluT romin. 

Gradina Sf. Gheorghe-Nou a 
trage mul^T vizitatorl. 

Gradina Icoana s'aa^ezat pe 
locul unde a fost odinioara la- 
cul de la Icoana, care infecta 
stradele §i locuin^ele dinprejur. 

Mica gradina a Academiel 
este situata linga Universitate, 
intre strada Coljei §i Bulevard 
$i fosta gradina Botanica se afla 
in fa$a Universita^ii; intr'insa 
sunt instalate statuele lul He- 
liade, Lazar ?i Mihaiu Bravul. 

Squarul Sarindar se afla pe 
Calea VictorieT. Aci s'a construit 
«FintinaPaceI», in amintirea vi- 
zitei Imparatulul Francisc Io 
sef. 

Afara de aceste gradinT pu- 
blice, mat sunt unele particulare 
carl serva ca ioc de petrecere 
pentru ora^enl, anume: Ra?ca 
(a fost cumparata acum de 
Ministerul Cultelor §i Instruc- 
{iunei publice, pentru a se cladi 
un local pentru muzee $i Bi- 
blioteca Centrala), Stavri, Ca- 
sino • Parisien, Bristol, Sinaia, 
Frascatti. 

La periferia ora$ului sunt mat 
multe gradinl, precum : Gradina 
Heliade, care face deliciile popo- 
rulul in timpui mo^ilor, Baico- 
ianu, Gradina Tirulul German, 
Gradi.iaOppler, Gradina Luther, 
Gradina Bragadiru, Trocadero, 
Laptariile, Vila Regala, etc. 

In cele mal multe gradinl pu- 
blice, in timpui vereT, cinta or- 



chestre de lautarl, muzice mili- 
tare, sau e teatru, etc. 

Consuma|ia. — In curgerea a- 
nulitf 189J) Bucure§ti a dat in 
consumable : 

71337 capete de vite marl 
(boi, vacl); 7378 juncT; 18330 
vi^el; 57200 rimatori; 294364 
mieT §i ezl; 17820 berbecl, ol 
§i capre. 

Toate aceste animale taiate, 
au dat consuma^iunel urmatoa- 
rea cantitate de carne : 

1 59293 1 2 kgr. carne de vite 
marl; 2500905 kgr. carne de 
pore $i miel ; 97649 kgr. carne 
proaspata introdusa ; 120490 
kgr. carne afumata. 

Adica in total carne consu. 
mata in Bucure^ti in curgerea 
intregulul an 18648356 kgr., 
cea-ce da o propor^iune de 77,70 
kgr. pe cap de locuitor. 

Tot in cursul acestui an s'a 
mal consumat de Bucure^tenl: 
Pe$te proaspat . kgr. 326367 

» afuman 

. sarat } • • ' 50.227 

Unt » 1 12293 

Brinza » 1920899 

Piine » 39169146 

Legume uscate . » 2285251 

Cartoflf » 61 18092 

Cafea » 402794 

Zahar » 3644862 

Orez » 638628 

Gri$ ........ 81 102 

Masline » 466853 

Unt-de-lemn . . .decal. 847178 

Vin » 3328236 

Rachiurl » 39^747 

Spirturl » 70170 

Bere » 243104 

Petrol » 4630185 

Lemne de foe . .kgr. 819005 

Carbuni » 50093850 

Luminarl de stear. » 1 59629 
Cognac §i romurl, litri 57140 

Liquerurl » 607 1 

O^eturi decal. 29476 

Faina de lux . .kgr. 1906190 

» ordinara . » 37262952 



Somon $i altf pe$tl 

de mare kgr. 140 1 97 

Morun, nisetru, cega, 

scrumbii, JirT . . » 154339 

Manutanfe.— In Bucure?ti, a- 
fara de brutariile particulare, 
mat sunt doua manutanfe (pti- 
neril) $i anume : manutanja mi- 
li tara, pentru indestularea gar- 
nizoanei $i manutanja mecanica 
de la Colentina. 

Manutanfa de la Colentina. 
O veche proprietary comunall, 
care alta data servea de ma- 
gazie de rezerva pentru hranS, 
a fost transformatS de mult in 
moara de macinat $i fabrica 
mecanica de piine, in scopul 
de a satisface necesitafile ora- 
$ului in cazul cind industria pri- 
vate n'ar fi suficienta saQ cind 
produsele acesteia nu s'ar putea 
avea de cit cu pre(uri exagerate. 

Inchiriata unuT intreprinzator, 
acest stabiliment se exploateaza 
de dinsul normal ca moar& de 
macinat $i, in anume cazuri, pune 
in vinzare pe pia^a, cind Primaria 
il da ordin, o insemnata cantitate 
de piine, cu pre^ul potrivit cos- 
tului, spre a pondera exagera- 
^iunile eventuale de pre^uri ce 
industria privata ar voi sa faca 
in vinzarea piinel. 

Localul ?i ma^inele acestui 
stabiliment se intre^in de intre- 
prinzatorul exploatarii lul. 

Iu anul 1 897 s'au pus bazele 
unel brutaril cooperative pe ac- 
^iunl: «Via^a», care a $i inceput 
cladirea unul local propriu pen- 
tru fabrica^iunea piinel, local 
prevazut cu toate ma^inele mo- 
derne din aceasta ramura. 

Abatoriul. — In Bucure^ti, panS 
la anul 1873, taerea vitelor marl 
se facea la un abatoriu ce nu 
era de cit un pod de lemn peste 
Dimbovi^a, afara din ora$; iar 
vitele cele mid : vtyeT, capre, 01, 
rimatori, se taiati in casele $i 
curdle particulare. 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



755 



BUCURE?TI 



La 1873, terminindu-se Aba- 
toriul comunal, inceput inca din 
anul 1870, taerea vitelor incepu 
sa se faca acolo. 

Noul abatoriQ comunal se ga- 
se$te in Livedea-cu-DuzI, afara 
de bariera Vac&re?ti, la e?irea 
Dimbovi^el din ora$. 

Abatoriul ora?uluI, bine situa- 
te $i vasta construe^ une, cores- 
punde Jn genere trebuinfelor 
consumayiunel, in ce prive§te 
taerea vitelor marl.Porcil $i mieil, 
contrar interesulul igienic, se tae 
pe la locuinjele macelarilor. Pen- 
tru a se evita in parte acest in- 
convenient sanitar, s'a infiin^at, 
la hala Traian, un mic abatoriu 
regional pentru animalele cele 
micl. 

Abatoriul e iluminat cu elec- 
tricitate. 

Hale. — In Bucure$ti sunt ur- 
matoarele hale: 

a) Hala Ghica, pentru victualil, 
compusS din 108 compartimente 
$i mai multe depending; pro 
duce primariel un venit de 130 
mil lei anual, din chiriile com- 
partimentelQr. 

b) Hala de pe?te, cu 36 com- 
partimente, cu un venit anual 
de 12500 lei. 

c) Hala de florl $i fructe, cu 
23 compartimente, carl produc 
o chirie de 6600 lei. 

d) Hala Amza, pentru victualil, 
cu 143 compartimente, avind un 
venit de 22000 lei. 

e) Hala Herasca (vechiturilor), 
pentru mobile vechi $i de oca- 
ziune, cu 26 compartimente, in- 
chiriate cu 13000' 1. 

f) Hala Grivija, pentru carne, 
zarzavat, piine, precum §i alte 
victualil, cu 24 compartimente, 
aducind un venit primariel de 
14000 lei. 

g) Hala Traian, pentru carne 
$i zarzavat, cu 44 compartimente, 
avind un venit de 21 10 lei. 

In cunnd se va mai cladi o 



noua halS de pasari ?i zarzavat 
in valoare de 140000 lei. 

Afara de aceste hale, mai 
sunt cite-va piefe, ?i anume : 
Pia^a Bibescu-Voda, pentru pe§te 
sarat, proaspat $i zarzavat, cu 
24 compartimente, aducind pri- 
mariel un venit de 65000 lei; 
Piaja Sf. Anton, unde se vind 
florl §i seminje ?i unde stau 
zarafil; aceasta pia^a aduce un 
venit de 3750 lei; piajeta Du- 
de§ti, care aduce un venit de 
2035 lei, etc. 

Mai sunt doua paviiioane $i 
anume: Pavilionul pentru pla- 
cinte, din piaja Bibescu-Voda ?i 
Pavilionul din Cimpul-Mo^ilor, 
carl aduc primariel un venit de 
1 0000 lei. 

lntrepozitele generale de co- 
mer} de la Geagoga sunt un 
centru pentru alimentarea ora- 
$ulul cu diferite articole de con- 
sumable. Dar&mindu-se intrepo- 
zitul de vinurl de la Malmaison, 
in terenul construcjiunel garel 
Centrale, Administrajia comu- 
nala a dispus a se face o noua 
cladire, care sa serve ca intre- 
pozite generale de corner^. Ele 
se afla instalate in apropierea 
garel Dealul-Spirea, care serva 
de gar£ de triagiQ pentru va- 
goanele de marfurl ce le sunt 
destinate. Cu intrarea in dreptul 
noulul bulevard Maria, intrepo- 
zitele au in[fa{a lor o larga cale, 
care le pune in legatura directa 
cu halele centrale $i cu centrul 
de corner^ al ora^ulul. Ele se 
afla situate pe o intindere de 
68500 m. p., impreuni cu su- 
prafa^a imprejmuitS, «?i se com- 
pun din urmatoarele sec^iuni : 

Bursa de marfurl, control $i 
locuinja. 

Administrafiune, vama $i ac- 
cize. 

Vinurl, cu pivnija. (3990 m,p ) 

Marfurl supuse numal acci- 
zulul (26oo mp '). 



Marfurl supuse vamei $i ac- 
cizulul (26oo mp ). 

Marfurl magazionate pe lung 
termen (3900 mp ). 

Rampe descoperite (4600"° p ). 

Carbuni (36oo mp ). 

Metale ?i ma$ini (3400 mp *). 

lntrepozitele, de §i incepute in 
1895, n'au putut din cauza ex- 
proprierilor, sa fie date intregi 
accesu lul comercial. S'au des- 
chis numal urm&toarele secfiunl : 

Intrepozitul de vinurl; 

Marfurl supuse numal acci- 
zulul; 

Marfurl supuse accizulul $i 
vamei ; 

Marfurl inmagazinate pe lungl 
termene. 

Ca construc^iune, magaziile 
generale satisfac tutulor condi- 
{iunilor pentru comoda descar- 
care, vamuire, inmagazinare, a- 
sortare, ambalare ?i incarcare; 
sunt cladite simplu, dar cu toata 
soliditatea ce comporta desti- 
nafiunea lor. 

Comoditatea mi^carilor in in- 
trepozit este asigurata prin vaste 
curji, deschise in evantaliQ spre 
e?irl, pentru a se inlatura ast- 
fel o imbulzeala a numeroaselor 
care, ce deservesc stabilimentul. 

lntrepozitele ati costat comu- 
nel aproape dou£ milioane lei. 

Ele sunte legate prin o cale 
feratS cu vechiul intrepozit de 
vinurl de la Malmaison ?i prin 
o alta linie cu garade la Dea- 
lul-Spirea. 

Ele s'au pus la dispozi^a co- 
merciulul in vara anulul 1 898 $i 
sunt iluminate cu electricitate. 

Pe ling& gara de Nord se a- 
fla instalat un magazin de con- 
sumable pentru func^ionaril §i lu- 
cratoril ocupa^I la gara de Nord. 
Din beneficiul ce rezultS de la 
acest magazin se intre^ine o 
^coala froebeliana pentru copiil 
lucratorilor. 

Tutun fi timbre. — Popula^iu- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



756 



BUCURESTI 



nea capitaleT a consumat in 
curgerea anului 1897 timbre 
fiscale, hirtie timbratS $i police 
pentru suma de 1796844 lei 95 
ban!. 

In acela$I interval de timp a- 
ceastS populafiune a dat mo- 
nopolulul tutunurilor suma de 
7023 1 5 5 lei 80 bant, pentru toate 
fabricatele regiel, consumind de 
la 1 Ianuarie $i pSnS la 3 1 De- 
cembrie 1897: 

Tutunurl, 265,801 kilograme; 
JigSrl, 4,930,066 bucSp; Jiga- 
rete, 47,075,990 bucS^I; taba- 
curi, 1,710 kgr. 710. 

Toate aceste fabricate ale Re- 
gie! s'au vindut in capitals in 
857 debite, din car! 82 speci- 
ale ?i 775 ordinare. 

AfarS de acestea, popula^iunea 
a consumat 45709 perechl cSrp 
de joe, pentru valoarea de 
167449 lei. 

Mijloace de locomojiune. — In 
Bucure$ti exists unnStoarele mij- 
loace de transport: a) Vechile 
trSsurl, zise de Herasca, avind 
o formS caracteristicS ; ele ser- 
vesc de transporturi in afarS de 
ora$; iar mahalagil se servesc 
de ele ca trSsurl la inmormintare ; 
in 1897 numSrul lor se urea la 
950. b) TrSsurile de pia^S (birjl), 
carl in anul 1897 au fost in 
numSr de 870 ; intre aceste birjT 
sunt unele de tot luxoase, carlfac 
admirajia strSinilor ce vin prin 
Bucure^ti ; apar^in mat cu seamS 
a$a zi$ilor muscatt — din sectaLi- 
povenilor— carli$i mini cail cu o 
siguran^S deosebitS. c) Omnibu- 
surile saii tramcarele, cart circuit 
de la piafa sf. Gheorghe, pSnS la 
§osea ?i garS ; numSrul lor se urea 
in anul trecut la 20 ; eel mai eftin 
mijloc de locomojiune in capi- 
tals ; in anul 1898 s'a consti- 
tuit o societate belgo-rominS 
pentru exploatarea sistematicS 
a acestor veliicule.^Tramvaiele, 
carl au luat o mare dezvoltare 



in ultimiT am; douS societal i$I 
impart re^eaua de tramvae in 
ora§: vechia societate (capital 
englez) §i noua societate (capi- 
tal belgian). 

Vechiul Tramvaiu, pSnS in 
1 897 , circula pe urmStoarele linii : 
Direct e ($oseaua Basarab) — 
GarS — str. Fintinel — Teatru — 
Sf. Gheorghe. 

Sf. Gheorghe — Calea VacS- 
re?tl (Lemaitre). 

Sf. Gheorghe — strada Col^eT 
— Clemen{el — Doroban^ilor — 
Romans. 

Sf. Gheorghe— Calea Mo?ilor 
(Obor). 

Noul Tramvaifi circula, pinS 
la sfir^itul anului 1897, pe ur- 
mStoarele linii: 

1 . Izvor — Episcopia— RomanS 
— Depoul (Teilor). 

2. Rahovel — Po$ta — Sfin^ilor 
— RomanS — Birjarl — Mo?f. 

3. Popa-Tatu — Tribunalul- 
Vechiu (piaja Valter MSrSci- 
neanu — Carol I — Depoul ($er- 
ban-VodS). 

4. Posta Centrals — Bui. Dom- 
nijel — Tudor Vladimirescu — 
M ircea-VodS — Dude$tl. 

5. Palatul Justice!— 11 lunie 
— Gara Filaret. 

6. $erban-VodS (depou) — 
Cimitirul Belu. 

7. Gara de MSrfurl — Calea 
Plevnel — Dosul GSrel — str. 
Berzel — Virgiliu — Bui. Elisa- 
beta — Schitul-MSgureanu. 

8. (Electric) Bui. Pake— Bui. 
Carol — Bui. Elisabeta — Zdraf- 
cu— Malmaison. 

Pe aceste linii societatea Noului 
tramvaiu intrebuin^eazS 52 va- 
goane ?i 270 cal. 

Tramvaiele ce deservesc ca- 
pitala, in virtutea concesiunilor 
acordate la douS societS^I, la sfir- 
$itul anului 1897, aveau o desvol- 
tare totals de 46500 m., dintre 
carl 5222 m. cu trac^iune elec- 
trics. 



Prelungirile de tramvaiu exe- 
cutate in cursul anului 1 897 au 
fost : Grivija, de la barierS pSna 
la cimitirul S-ta Vineri; linia 
Clopotarilor, care s'a mutat pe 
noul bulevard Cotyea $i s'a pre- 
lungit pe $oseaua Jianu, pSnS 
la bufetul ^oselei Kiselef; linia 
Dude?ti-Po$ta centrals, pSnS la 
Intrepositele comunale din Calea 
Rahovel. 

PrimSria a primit cererl pen- 
tru acordarea de nouS conce- 
cesiunl de rejele de tramvaiu, 
care sS pue in legSturS pe de 
o parte Gara de Nord cu O- 
borul,pe ?oselele inconjurStoare, 
iar pe de alta Oborul cu halele 
?i intrepozitele, pe linii mai 
mult saQ mai pu$in directe, tre- 
cind prin stradele ora^ului. 

Tramvaiul vechiu a transpor- 
tat in cursul anului 1 897, pe toate 
liniile sale, aproape 8000000 cS- 
lStorl, iar tramvaiul nou aproa- 
pe 6000000 cSlStorl, parcurgind 
aproape 2000000 kil. 

AfarS de acestea mai sunt in 
Bucure^ti : cSru^e cu bol, cu cal 
$i camioane, peste o mie ; sa- 
cagil, 400. 

RecensSmintul cailor din a- 
nul 1897 a stabilit cS in capi- 
tals sunt aproape 15000 cal 
§i 700 bol, intrebuinta^I la jug. 

Cat ferate. — In Bucure$ti 
sunt 2 gSri mai principale : gara 
de Nord $i gara Filaret. Osebit 
de acestea mai sunt cite - va 
gSri mid: Cotroceni, Ghencea, 
etc. 

A tit la gara de Nord, cit §i 
la cea de la Filaret, sosesc §i 
pleacS ziinic mai multe trenuri 
de persoane $i marfe din $i in 
JarS. 

In curgerea anului 1897 au 
trecut prin gSrile C. F. R. din 
capitals 1909088 cSlStorl; gara 
de Nord a avut 1700049 cSlS- 
torl, iar gara Filaret 209039 
cSlStorl. Mi^carea calStorilor cea 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



757 



BUCURESTI 



mat mare a fost in lunile Iulie, 
August $i Septembrie, iar cea 
mal mica in Februarie. 

Din cauz£ de insuficien^ s'a 
proectat a se construi dou£ g&rT 
nou& $i anume: 

Gara Central^, la extremita- 
tea bulevarduluT Elisabeta, in 
bul. Independence! ; aceasta ga- 
r£ va fi a$ezat£ intre Calea Plev- 
nel, str. Lebedel, Rea-Sylvia, 
ling& Dimbovtya, d'alungul el. 
Vor fi in hala gaxel 25 de li- 
nil de manevrare §i garagiu. S'a 
fecut deja exproprierile necesare. 
Gara de Nord va r&mine nu- 
mal ca gar5 de m&rfurf. 

O a doua gar£ nouS. se va 
construi la Obor $i va fi uiaT 
mult o gara de mirfurf. 

Exproprierile s'au ftcut $i ni- 
veiarea terenuluT a $i inceput. 

Mijloace de comunicajie. — 
Po§ta. — Cele mal vechT amin- 
tiri de po$t& ne spun cS alt&- 
dat£ se duceau scrisorile prin 
$tafete c&l£ri §i prin oameni 
pl&tit? anume. Ce e dreptul, le- 
giturile comerciale nu erau atit 
de dezvoltate. G&sim in re- 
lafiunile celor ce au cal&torit 
prin fara • Romineasca slabe 
indica{iuni despre modul cum 
era organizata po$ta alt&-dat£. 
Comunicajiunile Domnitorilor, 
ale persoanelor oficiale $i ale 
autoritafilor, se feceau prin oa- 
meni special! ; iar coresponden- 
{a mult-pu^ina a particularilor $i 
mesageriile lor se trimeteau prin 
carau$T §i negustorl, can prin 
indeletnicirea lor erau nevoi^T a 
face calatorii dese, — comunica- 
{iune, dup£ cum se vede, destul 
de nesigura. 

In secolul al XVII-lea gasim 
ca se introduce, pentru prima 
oara in Jara, releurile po$tale, cu 
schimburT de cal pe drumurile 
mal principale. Aceste drumuri, 
in ce prive^te Bucure$ti, erau 
stabilite ast-fel : De la Tir- 



govi^te la Bucure?ti ; de la Bu- 
cure^ti la Calara$i spre Silistra — 
Constantinopole §i de la Bucu- 
resti, prin Ro^iori, la Craiova. 

Releurile acestea se compu- 
neaQ din sta^iunl po^tale, cu 
schimb de cal, a$ezate la dis- 
tance de 20 de kit. $i mal bine 
una de alta; serviciul de trans- 
port se facea cu carucioare u- 
?oare numite olace, la carl se 
inhamau cite patru cal. Orga- 
nizarea acestul serviciu lasa insS. 
foarte mult de dorit, fiind-ca se 
executa cu cal $i locuitorl re- 
chizionafr prin diferite judefe 
pe unde treceati olacele. 

In 177S, Ipsilante reorganize 
«menzilurile» (releurile po?tale), 
luind asupra statului toate chel- 
tuelile de intre^inere §i punind 
acest serviciu la dispozijia pu- 
blicum!. Pentru ca serviciul sa 
se faca regulat, Ipsilante infiin^ 
capitaniile de po?ta la fie-care 
stajie, carl aveau de auxiliarT 
mat mul^I surugiT. 

Pentru coresponden^a expre- 
ss eraQ calara?il $i lipcanil; din^il 
erau platip de visterie. 

In anul 1846, po^tele au sj- 
ferit o noua modificare. Ele au 
fost date in antrepriza ?i aveau 
obliga^iunea de a face de dou& 
or! cursa pe sa^ptamina pe toate 
drumurile. 

Drumurile erau fixate in Mun- 
tenia ast-fel: 

Bucure?ti — Urziceni — Braila 
— Galafi — Foc^ani (cu 824 cai). 

Bucure?ti — Ploe^ti — Bra^ov 
(cu 336 cal). 

Bucure^ti — Oltenija — Giur- 
giu (328 cat). 

Bucure^ti — Giurgiu — Zimni- 
cea — Turnu-Magurele (308 cal). 

Bucure^ti — Ciolane?ti — Sla- 
tina — Craiova— Turnu-Severin 
(868 cal). 

Bucure^ti — Pite^ti — Cimpu- 
Lung — R.-Vilcel (564 cal). 

Osebit de aceste linil princi- 



pale mal erau §i altele mal se- 
cundare ; intreg serviciul se fa- 
cea cu 3688 caf. 

Organizarea definitiva a ser- 
viciulul nostru postal s'a ftcut 
in i860. 

Serviciul po^telor a stat se- 
parat de serviciul telegrafelor 
pSna in 1864. 

Timbrele po§tale s'au introdus 
in Muntenia in 1858, iar carjile 
po^tale in 1873, Martie 17, de 
c£tre d. George I. Lahovari, 
fost director general al tele- 
grafelor ?i po^telor, intre anil 
1870— 1876, actualmente Pre$e- 
dinte al Inaltel Cur^I de Conturi 
$i Secretar general al Socie- 
t&tei geografice. 

In Bucure?ti se fac §ase dis- 
tribu^iuni pe zi, in zilele ordi- 
nare; la 7 ?i la 10 ore dimi- 
nea^a, la 2, 3, 5 1 /* ?i 7 ore dupS 
amiazS. In zilele de serb&toare 
se fac numaT 4 distribu^ii. 

A treia cursi este cea mal 
important^, pentru c£ ea cu- 
prinde cea mat mare parte din 
coresponden^ele aduse de am- 
bulan^ele de noapte. NumSrul 
factorilor distribuitorl se urc£ 
la 200, impcir^ip in brigade ; ei 
sunt pede§tril, afar£ de 8 carl 
sunt caU&reJI, 20 cu biciclete 
$i 16 carl au bilete de tram- 
vaiu. Bucure^ti, din punctul de 
vedere telegrafo -postal, e impax- 
Jit in circumscripfil mid, com- 
puse din cite-va strade ?i de- 
servite de un factor. 

Nu e stradcL in capitals, mai cu 
seama. din cele din centrul ora- 
?ulul, care si nu aib& cite o cu- 
tie de scrisorl §i chiar douS. In 
Bucure^ti sunt peste 300 de cu- 
til de scrisorf. 

Telegraf. — Cele dinttiu liniT 
telegrafice exists in {ar£ de la 
1854, din timpul rizboiulul din 
Crimeea ; atunci deta^amentul 
armatel franceze, care opera in 
Bulgaria, a infiin^at un serviciu 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



768 



BUCURESTI 



telegrafic de la Bucure?ti-Giur- 
giu. 

In 1855, s'a infiin{at in Bu- 
cure^ti cea dintiiu $coal& de te- 
legrafie, de unde aQ e?it eel din- 
tiiu funcjionarl al no§tri. $coala 
a durat 2 anl $i a scos patru 
seril de elevl. 

In 1865 erau infiinfate in Bu- 
cure?ti patru biurourl telegrafo- 
po?tale $i anume: 

Pe Podul Mogo$oaieI; 

Pe Podul-de-Pamint ; 

Pe Podul Calicilor; 

Pe Podul TirguluI-de-Afar*. 

In 1866 ele au fost supriraate, 
din cauza lipsel de personal, 
ast-fel c& Bucure$ti au r&mas 
numal cu biuroul telegrafopo^tal 
central. 

In 1869 s'a infiinfat la Direc- 
{iunea telegrafo-po$tal£ un curs 
de exploatare ?i o $coal& de te- 
legrafie, care a funcjionat cu 
mal multe intreruperl. De ase- 
menea, de cite on s'a simftt ne- 
voe, s'a infiinjat biurourl sucur- 
sale nou&, in diferite puncte ale 
ora^ulul, a$a c& azl func{ioneaz& 
in capitals un numSr de 10 biu- 
rouri telegrafo-po$tale. 

Telefon. — Primele incerciirl 
telefonice ftcute in Bucure$ti da- 
teazS din anul 1884, cind s'a 
instalat un telefon intre Minis- 
terul de Interne $i Direc^ia Po$- 
telor. 

Aceasta rejea s'a m&rit gra- 
dat in fie-care an, p&n£ la anul 
1892, numal prin instal&rl tele- 
fonice la autorita^ile mal princi- 
pale ale Statulul. 

In 1893, refeaua interurba- 
n& s'a m^rit prin introducerea 
sistemulul telefonic simultaneu 
Wan Ryselberghe, intre Bucu- 
re$ti, Br&ila ?i Galaji ?i intre Bu- 
cure^ti, Ploe^ti $i Sinaia; iar in 
anul 1894 telefonia interurbanS 
s'a pus la dispozijia publiculul in 
Bucure$ti. De la aceast£ epocS, 
telefonia a inceput a se interaeia 



$i a lua o dezvoltare crescindS 
pe fie-care zi ; ast-fel c£ nu- 
m&rul abonafilor care in anul 
1893 era m Bucure$ti de 16, 
azT atinge cifra de 700. 

In capitals sunt 21 cabine 
(stafil telefonice) $i 4 centrale. 

Venitul serviciulul telefonic 
din Bucure?ti se urea pe anul 
1897 la suma de lei 105000. 

Pe de o parte muljimea fire- 
lor telefonice, din ce in ce mal 
numeroase in stradele inc& ne- 
regulate ale capitalel, pe de 
alta greuta^ile de a le a$ezape 
casele particularilor, cit §i pertur- 
ba^iile prod use asupra regulate! 
func^ion&rl a liniilor telefonice 
de c&tre liniile de luminS ?i 
de tramvaiurl electrice, au ho- 
t&rit Direc^ia po?telor ?i a te- 
legrafelor, sa se decidH ca, 
odata cu mutarea in noul Palat 
al po?telor, s& inlocuiasci li- 
niile aeriane prin altele subte- 
rane. Aceste linil subterane vor 
forma la inceput arterele prin- 
cipale, cart vor porni de la stasia 
telefonicS centrals, pe o distant 
pSnS la 2 kilometri maximum, 
pentru fie-care arterS. Aceste 
artere vor fi: 

/ artera (1250 metri), por- 
ne$te de la sec^ia Central^, din 
strada DoamneT, pe stradele Ca- 
ragheorghevicl, Lipscani, Mi- 
haiu-VodS, p&n& la Arsenal ; 

II artera (1000 metri), ur- 
meazS pe artera I p&n£ in str. 
Belvedere, continue pe aceasta. 
strada, pe str. Brezoianu, Cim- 
pineanu $i $tirbeiu-Vod2, p&n& 
la strada Popa-Tatu. 

III artera (1700 metri), de la 
stasia centrals, urmeaz& in ace- 
la?T traseu pe strada DoamneT, 
pSnS in strada Academiel, con- 
tinue pe aceastci stradS, prin 
stradele Boteanu, Po$ta-Vechie 
pSnS in Calea Doroban^ilor. 

IV artera (928 metri), por- 
ne$te de la stasia centrals, prin 



strada DoamneT, continue pe 
stradele ColJeT, Bati§tea $i Po- 
lonS, pSnS la str. Clemen^eT. 

V artera, (890 metri), por- 
ne?te pe str. Smirdan, Lipscani 
$i Calea Monitor pSnS la OlarT. 

VI artera (1474 metri), ur- 
meazS traseul comun cu artera 
V pSnS la strada Lipscani, apoT 
continue pe stradele Smirdan, 
Carol, Patria, VScSre$ti, pSnS 
la Hala-de-Vechiturl. 

VII arterd (1320 metri), ur- 
meazS in comun cu artera VI 
pSnS la Hala-de-VechiturT, iar 
de aci continuS pe Calea CSlS- 
ra?i ?i pSnS la str. LucacT. 

VIII artera (1660 metri), ur- 
meazS in comun cu arterele VI 
%\ VII pSnS in strada Carol, iar 
de aci continuS peste podul de 
la Domni^a - BSla?a, pe cheiul 
Dimbovi^eT, bulevardul Maria, 
pSnS la str. 11 Iunie. 

Statistica. — In cursul anului 
1897 s'au expediat telegrame 
private interne 268176 $i ex- 
terne 73718; oficiale interne 
22299 ?* externe 1807, repre- 
zintind un venit total de lei 
306758. 

Oficiile telegrafo-po^tale din 
Bucure?ti ati fost deservite de 
547 ofician^T superior! (89 femei) 
§i 491 oficianp inferior!, in care 
numSr intrS ?i curieril. 

Au fost expediate din Bucu- 
re$ti : 

Scrisor! 4000000 

CSr$I po^tale . . . 2233000 

Ziare 1 5794194 

Imprimate .. . . . 1752920 
Corespondenfe ofic. 830000 

Venitul po§teT din Bucure^ti 
a fost peacela^Ian de 1 164487 
lei. 

S'au expediat in {arS $i strSi- 
nState : 

Scrisorlde valoare 67450090 lei 
Mandate po^tale . 8549000 » 
Colete po?tale. . 19500000 » 
Gropurl oficiale . 44427000 > 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



759 



BUCURE^TI 



Varna. — Vama de la gara 
Filaret, infiintatain i860, aavut 
venituri in 1897 suma de lei 
841 3 1 55 lei, iar cea de la Po?ta 
Centrala, infiinfata in 1894, a 
produs, pe acela^I an, suma de 
180085 1 lei. 

In$titu|iunl financiare.— BdncL 
In Bucure$ti sunt mat multe 
institu^iuni financiare, ca auxi- 
liare ale comerciulul, indus- 
triel, etc. Dam aci o lista de 
institu^iunile financiare cele mat 
principale ce funcfioneaza azT 
in capitala. 

In primul rind vin institu- 
{iunile statulul: 

Casa de depunerl si consem- 
nafiunl, a fost infiinfata in anul 
1865. In primul an opera^iunile 
el s'au uroat la 17778177 lei; 
cele din 1897 au ajuns la 675 
milioane. 

Casa de depunerl are impru- 
muturl acordate comunelor $i 
jude^elor, carl ating cifra dc 
70 milioane. 

Casa de economie, de pe linga 
Casa de depunerl $i consem- 
na^iuni, a fost infiinjata in anul 
1 88 1. Progresul acestei case a 
mers crescind uimitor. Pe cind 
in primul an depunerile n'au a- 
tins nicl un milion §i jum., in 
anul 1897 acele depunerl au 
atins cifra de 25 milioane. 

Afara de acestea, mal no- 
tam : Casa pensiunilor civile, 
operind cu un capital de peste 
1 0000000 lei; Casa pensiunilor 
militate, operind cu aproape 2 
milioane ?i jumatate; Casa do- 
tafiunel oastel, cu un milion $i 
jumatate lei. 

Dintre banc! citam : 

Banca Nafionala a Rominiel, 
care a fost infiinjata in anul 
1880. 

Banca Nationals are emise 
24000 ac^iunl a 500 lei, in va- 
loare de 12000000 lei. 

In anul 1880, in primul an, 



a facut opera^i anl pentru suma de 
22164306 lei, avind un bene- 
ficiu abia de 39832 lei ; azl, 
dupa 19 anl de existenfa, opera- 
{iunile ating cifra de 300000000, 
iar beneficiul net se soldeaza 
cu 3 milioane ?i jumatate a- 
nual. 

In eel 19 anl de cind s'a in- 
fiin^at, Banca a realizat un be- 
neficiu net de 50 milioane, din 
carl dividendul statulul a fost 
de 15 milioane. Bilanful ope- 
rafiunilor pe 1897 se urea la 
279646571 lei. 

Cele mal multe afacerl lea 
facut in anul 1897, in {ara ne- 
gre$it; a mal facut in primul 
rind cu Franca, apol cu Ger- 
mania, Anglia, Austria, Italia, etc. 

Produsul scontulul in ultimul 
an a fost de 1 145767 lei. 

Numerarul bancel in 1897 s'a 
urcat la suma de 63178438 lei. 

Biletele in circulate au fost 
in valoare de 132650300 lei. 

Banca Nafionala are 16 su- 
cursale; cea din Craiova face 
cele mal multe afacerl, cea cu 
mal purine afacerl e sucursala 
din Constanta. 

Banca Rominiel, cu capital 
social de 25000000 lei, divizat 
in 50000 ac(iunl de 500 lei, din 
carl 150 varsajl. Capitalul e 
subscris de un sindicat finan- 
ciar englez. Banca Rominiel are 
o sucursala la Braila $i o agen- 
Jie la Londra. 

Banca Agricola, societate a- 
nonima pe acjiunf, cu un capi- 
tal de 1 22 1 2 500 lei, Infiinjata 
in anul 1894. 

Banca Agricola, intre altele, 
face urmatoarele operajiunl mal 
principale : 

Imprumuta pe agricultorl, pro- 
prietari de mo?i! saii arenda^I, 
contra constituirel unul gagiu 
in producte secerate saO nese- 
cerate, vite, unelte agricole, etc. 

Scompteaza police semnate de 



agricultorl de o solvability te bine 
cunoscuta. 

Gireaza $i scompteaza warante 
regulat emise de Administra- 
Jiunea docurilor. 

Prime?te de la agricultorl 
bani, efecte saO orl-ce valorl in 
depozit, acordind, pe baza aces- 
tor depozite, deschideri de comp- 
turl-corente. 

Efectueaza pla^I sau incasarl 
pentru comptul clien^ilor sal §i 
efectueaza in comptul lor vin- 
zarl sau cumpararl de titlurl sau 
producte agricole. 

Scompteaza $i deschide comp- 
turl - corente asupra ci^tigurilor 
mo^iilor, pe baza contractelor de 
arenda. 

Deschide compturl-corente si 
avanseaza bani asupra alcoolu- 
rilor aflate in depozitele fabri- 
celor. 

Banca generala romina, in- 
fiinjata la sfir?itul anulul 1897, 
cu capitalurl insemnate din {ara 
si din strainatate. Face acelea$I 
operafiunl ca ?i Banca Nationals. 

Providenfa, societate de eco- 
nomie, a avut, la finele anulul 
l %97> 3 X 4 membril, un capital 
de 346947 lei ?i un beneficiQ 
de 34807 lei. 

Banca de Scont (fosta «Spe- 
ran{a») societate de credit pe 
ac^iunl. Cu un capital emis de 
200000 lei in acjiuni, avind la 
dispozi^ie capitalurl insemnate. 

Banca poporulul, infiin^ata in 
1897, pentru a veni in ajutor 
miculul comerciu $i a-1 feri de 
dobinzi marl. 

Afara de aceste band, mal in 
semnam in Bucure$ti un numar 
insemnat de case de banca in- 
dividuate, zarafii, etc. 

Credite sunt: 

Prima Societate de Credit 
fonciar romin a fost infiinjata 
in 5 Aprilie 1873 §i prfma-I e- 
misiune a fost de 64210200 lei 
in titlurl de 7°/o, carl insa s'au 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



760 



BUCURE?TI 



retras de atuncl prin amortizare 
sau convertire. 

Scrisurl funciare emise p&n& 
in 1897 se urc& la valoarea de 
240061500 lei; imprumuturl pe 
mo?i!la 215887667 lei; de la in- 
fiin^are $i p&n£ 1897 au fost ipo- 
tecate 1600 mo$iI. 

In 1897 s'ati acordat, la no 
mo?it, imprumuturl de la 50- 
1 00000 lei; la 46 mo$ii, de la 
100-200000; la 11 mo$iI de la 
300-600000 lei; in fine la 4 mo- 
$ii cite 600000 lei $i chiar mai 
mult. 

Creditul avanseaz& lmprumu- 
turi pe propriety! rurale, in 
jum&tate din valoarea lor; obli- 
gafiunele creditulul sunt garan- 
tate de proprietaril co-asociap 
$i aQ angajamentul reciproc so- 
lidar al membrilor. 

Creditul urban din Bucure$ti 
a fost infiin^at in anul 1875. 
Face opera^iunl asupra imobi- 
lelor din 32 ora^e. In primul 
an bilanful s£u a fost de lei 
2523692; in 1897 s'a urcat la 
1 13209866; scrisurl in circulate 
sunt azl in valoare de 705222900 
lei. 

Sumele avansate pe imobilele 
ipotecate (1 897) se urc& la peste 
120 de milioane. 

In Bucure^ti s'a avansat p5nS 
in 1897 imprumuturl in suma 
de 88 milioane. 

La finele anulul 1 897 creditul 
urban poseda 24 imobile, carl 
garanteaz£ o datorie de 619042 
lei, aduclnd un venit anual de 
32180 lei. 

In Bucure^ti este sediul a 4 
societal de asigurare $i anume : 

Dacia-Rominia, cu un capital 
de 4000000 lei in ac^iunl. Averea 
proprie a societefel se urc£ la 
aproape suma de 1 0000000 lei. 

La inceput funcJionaQ deo- 
sebit: Dacia infiin{ate in 1871 
$i Rombiia infiin^ate in 1873. 
Mai tirziii s'ati contopit. 



Nafionala, fondate in 1882, 
cu un capital de lei 2000000 
in acfiunl, deplin v&rsat. 

In 1882 au avut prime de lei 
1623601 ; in 1897 primele au 
atinscifrade 5761060 lei. 

Bilan^ul la finele 1 897 era de 
3565281 lei. 

Nafionala asigurS in contra 
daunelor de incendiu, grinding, 
transport, precum ?i asupra vie- 
{el omului, in toate combina^iu- 
nile obiclnuite. 

Unirea, societate de asigurare 
mutual^, a avut prime in 1897 
in sumS de 205975 lei, iar fon- 
dul asigur&rilor de via{& s'a ur- 
cat in acela$i an la suma de 
1 223 1 16 lei. 

Patria, societate romina. de 
asigurare $i reasigurare. Capital 
social 1 milion de lei. Patria face 
asigur&rl numal asupra vietei, cu 
toate combina^iunile obiclnuite. 

Afari de aceste societal mai 
sunt in Bucure^ti $i sucursale 
saii agenfil de a mai multor alte 
societal $i anume: Societatea 
general^ de asigurare (din 
Br&ila), Anker (str&in&) etc. 

Societal financiare mai prin- 
cipal, carl aii de scop intre- 
prinderileindustriale-comerciale, 
sunt: 

Societatea de basalt artificial 
si de ceramicd, de la Cotroceni, 
cu un capital de 2500000 lei 
deplin v&rsat. Execute sobe de 
porfelan, lucrirl de teracote $i 
faian^i (busturl $i statuete), ca- 
relage colorate pentru pardo- 
sell, tuburi, figle, c&r&mizl re- 
fractare, etc. 

Societatea romina de construe- 
fiunl si lucrart pub lice e o so- 
cietate anonimS cu un capital 
de 2 milioane lei, pe deplin v&r- 
sat. Aceaste societate se ocupS 
cu cl&diri de case, pr&v&lil, ma- 
gazinurl, cazarme, spitale, au- 
toritejl, §colI, fabricl, ateliere, 
uzine; construeste drumuri de 



fier, $osele, pavagii, podurf, ca- 
nale, instalaftunl de gaz §i elec- 
tricitate 

Societatea de construcfiunl 
are de scop a facilita plata lu- 
cr&rilor executate de ea, plate 
care se efectueaza, in rate. 

Aceaste societate are, la Co- 
troceni, douS fabricl marl: una 
de c&ramid£ $i una de timpl&rie 
sistematic&. 

Mai multe cl&dirl insemnate 
din Bucure^ti, ca: Palatul P05- 
telor, Casa de depunerl, dife- 
rite caz&rml, etc. sunt executate 
de Societatea de Construc^iuni. 

Societatea a?io?timd pentru ex- 
ploatarea de padurl si herastrae 
cu vapor (foste C. & P. Goetz 
& Comp.). Cu un capital de 10 
milioane lei. Societatea se o- 
cup& exclusiv cu exploatarea de 
pSduri din {ate $i poseda mai 
multe herastrae cu vapor din 
cele mai sistematice ?i moderne. 
Anual fabric^ 200000 m. c. de 
material gata (scindurl, grinzl, 
etc.). 

O parte din acest material se 
vinde in far£, dar maioritatea 
se expcrteaz& in toate Europa, 
Asia §i Africa. Lemnele romi- 
ne?tl ajung ast-fel la Smirna, Tu- 
nis, Alger, Bombay (India), 
etc. 

Societatea romina de sticldrie, 
execute sticlarie ^lefuite, gra- 
vate ?i decorate, vitragiuri, mo- 
zaicurl, etc. 

Steaua Romina^ pentru indus- 
tria $i comerciul petroleulul. Cu 
capitalurl insemnate din strai- 
n&tate, societatea face un in- 
tins comerciu de petroled $i a 
produselor sale, exportind in 
toate parfile. 

Afar& de aceste societeti cu 
sediul in Bucure$ti, mai sunt so- 
ciete^ile: Miniera, Metalurgica- 
de lnc&ty£minte militare, Vini- 
colS, Baia centrals, de Tram- 
vaie, etc. etc. 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



761 



BUCURE^TI 



Tipografil. — Cea d'intiia «tipar- 
ni^a» in Bucure^ti fu intrbdusa 
in anul 1675, in zilele lui Duca- 
Voda, prin staruintele Mitropoli- 
tulul Varlaam. Intiia lucrare e§ita 
de sub teascuriie acestei tiparni^e 
este cartea intitulata «Cluciul» 
(Cheia in vacatur ei). Aceasta ti- 
pografie ajunsese la mare Jnflo- 
rire sub domniile lui $erban- 
Cantacuzino $i Constantin Brin- 
coveanu ; sub conducerea unor 
prela^I de valoarea lui Antim 
Ivireanul $i Damaschin Dasci- 
lul, din Bucure^ri, se rSspin- 
dira cSr^ile religioase $i dog- 
matice in diferite limbl, mal 
in tot Orientul. De asemenea 
mutyl inva^ap persecutaflf in ^a- 
rile lor (din Orient) venira in 
Bucure$ti de-$i tiparira operile 
lor. 

In anul 1706, Constantin Brin- 
coveanu face dar Patriarhului 
Antiohiel, Athanasie, «tiparni{a 
arapeasca spre a o transporta 
la Halep, in Asia-Mica». 

Tipografia din Bucure§ti fu 
reinoita la 1742, in zilele Dom- 
nitorului Racovifa, de catre Mi- 
tropolitul Neofit Criteanul, d jpa 
cum se adevere$te din Cazania 
de pr&znuire, tiparita in aceasta 
tipografie, la 1742, de catre Das- 
calul Damaschin. 

Ca masura de protec^iune pen- 
tru aceasta tipografie, se infiin- 
feaza in anul 1776, sub Alexan- 
dra- Vodalpsilante, o fabrica de 
hirtie, pe apa Leuta, a mo$ieI 
Bati^tea din judejui Ilfov, de 
catre Nicolae ?i lane Lazari. 
« Aceasta fabrica, zice hrisovul 
lui Ipsilante, este foarte trebu- 
incioasS politiel statulul, cu tre- 
buin^a scrisorilor, cit §i biseri- 
cel, cu tiparitul carjilor*. 

Afara de aceasta fabrica, mal 
exista in apropiere de Bucure?ti, 
pe apa Colentinel, inca o fa- 
brica de hirtie, a d-lui biv vel 
Vist. Dumitra^cu Racovi^a, in- 



fiin^atS la 1768, sub Domnia 
lui Scarlat-Ghica-Voda. 

Pe la 1793, starea tipografie! 
era atit de falnica, in cit Mitropo- 
litui Filaret II solicita de la 
Alexandru Moruzzi, prin ana- 
foraua din Aprilie 1793, opri- 
rea intrarel in {ara a c&r^ilor 
tiparite peste hotar, necesare bi- 
sericel romine, nu numai sa nu 
se product «sminteli», ci ?i «in 
interesul prosper^rel tipografiel 
Mitropoliel*. 

Sub Domnia lui Mihaii Sutzu 
se infiin^eaza censura ?i tipo- 
grafia avu a suferi pe urmele 
acestei masuri. 

La 1807, tipografia bucure?- 
teana era instalata la Manasti- 
rea Col^ea $i se gasea in para- 
sire. Mihaii Racovi^a volnice^te 
pe Mitropolitul Neofit s'o ridice 
$i s'o mute la Mitropolie. 

La 1 8 17, in Bucure?ti, nu mal 
exista nicl o tipografie in func- 
{ionare, $i boeril : Stolnicul Ra- 
ducanu Clinceanu, Slugerul Du- 
mitrache Topliceanu $i Dr. Con- 
stantin Caracas, cer voe de la 
Voda-Caragea — care le-o ?i a- 
corda, dupa ce lua avizul unei 
comisiunl de boeri — de a des- 
chide o tipografie in casele Ma- 
vroghene$tI, de la Ci^meaua Ro- 
§ie.Voeas'a dat cu condifie ca s'o 
instaleze cin soroc de $ase luni 
de la cerere», care poarta data 
de i3Noembrie 1 817, «»i «s'o in- 
tocmeasca $i cu adaugirea tipa- 
rurilor $i sa dea din vreme fara 
plata alte mici carflf celor sa- 
racl copii de $coala. Osebit, ci$- 
tigul acestei tipografil, ce vor 
dobindi, sa dea $i ajutor §i la 
Spitalul Iubirel-de-oamenl (Fi- 
lantropia) cite tal. 5 la suta, 
dar sa aiba $i el soroc de 20 
de anl, in care acest soroc 
sa nu aiba nicl de cum voe 
alt-cine-vaa mal deschide tipo- 
grafie in toata {ara, fari numai 
tipografia ce este la sud Vilcea, 



s5 se a?eze dupa cum aQ fost, 
tiparind numai carp romine^ti 
?i sa li se orinduiasca loca$ de 
a^ezare $i lucrarea tipografiel, 
casele numite cele Domne^tl de 
la Ci$meaua raposatulul Doran 
Mavrogeni, pe care se fegadu- 
iasca sa le dreaga cu cheltuiala 
lor, ingradind sala de jos §i sa 
dea chirie bisericei de acolo 
cite tal. una suta pe an ?i ca- 
tre acestea sa ingrijeasca a nu 
strica haznaua ci?melelor poli- 
tiei; sa se orinduiasca §i un e- 
for tipografiel, dintre boeril de 
starea intiiu*. 

Tipografia, care pana in se- 
colul al XlX-lea, in {arile romine, 
fusese strins legata de biseri- 
ca, avind ca culegatorl membri 
inalp din cler, iar ca locale de 
re$edin{a, palatele mitropolitane, 
episcopate ?i manastire^tl, se 
emancipeaza de la aceasta epoca 
de sub tutela clericaia §i incepe 
a se respindi tot mal mult, de- 
venind un obiect de exploatare 
comerciaia. 

Cu tot privilegiul lui Caragea, 
ca, in curs de 20 de anl, nimenl 
sa nu aiba voe de a deschide 
tipografil, de cit eel trel aso- 
ciajl de mal sus, totu^I, pe la 
1 828, gasim peEliade-Radulescu, 
avind un stabiliment de tipo- 
grafie propriQ, situat ingradina 
azi cu numele de Eliad (de la 
Mo$I) in care se tipari, in Aprilie 
1828, eel di'ntihl ziar romin, sub 
titlul de Curierul Rominesc. 

Tot in tipografia lui Eliade va- 
zura lumina : Buletinul oficial al 
T&rii'Romine$tl (1830); al 0- 
bicinuitel Ob§te§ti Adundri lu- 
crdrl (183 1); Regulamentul or- 
ganic (1832); Curierul de ambele- 
sexe (1837); Proclatnafia de la 
Izlaz (1848), etc. 

Tipografia lui Eliade pnu 
pana la 1 865 ; in aceasta tipo- 
grafie i?I invaja meseria $tefan 
Rasidescu, mal tirziu $i el pro- 



$o(i~U. Mur-.lc JHtitoitar (ito,jKi/i^ 



96 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



762 



BUCURE?TI 



prietarul unul stabiliment tipo- 
pografic. 

In Februarie 1829 se stabi- 
le$te in Bucure§tf, de libraria 
Thiern, un institut litografic «arta 
necunoscuta in principate»,zice 
Curierul Rominesc (No. 32). 

In 1830—31 func^ioneaza in 
Bucure^ti trel tipografil : a Mi- 
tropoliel, a lui Eliade $i a Efo- 
riel $coalelor. 

De aci incolo, sub impulsia 
data de Gheorghe Lazar, Eliade 
$i de discipolil lor, tipografia ia 
un avint tot mal mare. 

La 1835, se deschide tipo- 
grafia ColegiuluT National de la 
Sf. Sava. 

In aceasta tipografie se im- 
prima, intre alte publicajiunl, $i 
Invafaturile lui Neagoe Ba- 
sarab catre fiul sdU Teodosie 
(1843); tomul I din Magasinul 
Istoric, de A. Treb. Laurian §i 
Nic. Balcescu. Tipografia Cole- 
giuluT Sf. Sava {inu pana la 
1863. 

La 1836, tipograful Zaharia 
Carcalechi i?i instaleaza presele 
sale in Bucure^ti ?i tipari intre 
altele : Almanahul Statului ; 
Vestitorul Romin (zizx)\ Pravila 
lui Caragea; J s tori a Bisericeascd 
de Lesviodax, etc. Tipografia 
lui Carchelechi Jinu pana la 
1865; in ea invajase arta tipo- 
grafica Petre Ispirescu. 

In 1837 Friedrich Wallbaum 
infiin^a in Bucure?tl un mare 
atelier lito-tipografic. La 1846 
Wallbaum se retrage $i ce- 
deaza tipografia, lui C. A. Ro- 
setti ?i lui Winterhalder. 

La 1838, intilnim pe pitarul 
Constantin PencovicI, avind un 
stabiliment tipografie; la 1839 
Anton Pann i§I instaleaza teas- 
curile, in care-§I tipari pana 
in 1854 opefile, cind tipogra- 
fia se inchide. Tot in 1839 
A. Ruof deschide tipografie, 
in care, intre altele, imprima 



cursul de Astronomie al lui 
Alexe Marin. 

Un an ma! tirziu gasim ti- 
pografia lui Walenstein, in care 
Iarcu i$I tipari opul asupra 
masurilor de greutate $i lun- 
gime. 

Intre 1 842 — 1850, exercita 
aceasta arta in Bucure$tl Ioseph 
Kopainig, caruia-I succeda Ulrich 
Adolf, iar acestaia Iohann Weiss 

(1863). 

La 1850 gasim in Bucure$ti 
ca tipografi pe Iosif Romanof; 
la 1852 pe Ferdinand Ohn ; in 
1859 pe George Lurtz. 

Intre 1855 — 1863, gasim pe 
Vasile Boerescu proprietar de 
tipografie, in care preotulMus- 
celeanu i$i tipare^te cite-va scri- 
erl, §i Nic. Ora^anu i$I scoate 
ziarul sau humoristic Nichi- 
percea. 

In 1859, gasim in Bucure?ti 
tipografia lui Gottlieb, pe care 
acesta o intituleaza «francezo- 
romina». 

Pe la i860 sunt in Bucure§ti 
19 tipografil. 

Dela 1863— 1873, C. A. Ro- 
setti avu singuro tipografie. In 
tipografia lui se tiparira ziarele 
Pruncul Roman (1848); Roma- 
nulU (1859). 

Actualmen te se afla in Bucure^ti 
42 tipografil, intre carl ?i stabili- 
mentul de arte grafice, I. V. So- 
cecu, fondat in anul 1 870 §i in care 
se imprima Marele Dicfionar 
geografic al Rominiel ; mal sunt 
12 litografii, 3 turnatoril de li- 
tere, 7 zincografil, 6 xilografil, 
5 gravori, 6 depozite de hirtie 
(cu ridicata), 26 fotograft, 10 
fabrican{I de cartonagie ?i 30 
legatorl de car^I (patronl). 

Din numarul restrins de exem- 
plare ce se tragea in vechime 
dintr'o publica^ie, azi am ajuns 
sa avem opurl cu tiragil in- 
semnate, mal cu seama car^ile 
didactice ?i caiendarele. Unele 



din ele ajung a avea mal multe 
edijil, pana ?i la 200—300000 
exemplare. 

Libraria — Cea mat vechie li- 
brarie in Bucure^ti pare a fi li- 
braria infiin{at2 in 1826 de ca- 
tre francezul Thiern de Me- 
nonville, pe locul unde se afla 
azi Palatul Regal. 

Pe la 1 830, ne spun batrinii, 
libraria era in mare parte Jinuta 
de bra^ovenl; ei aduceau car^ile 
din Ardeal. 

In 1833, se stabile?te cen- 
sura in mod formal §i riguros. 
Gasim in Buletinul oficial din 
acel an «masuri pentru censura» 
in care se spune ca «nimenl nu 
poate s£ se negu^atoreasca cu 
vinzare de carp fara a avea in- 
tr'adins voe data de staptnire* 
$i care voe, «se va da numai la 
obraze cu purtarl bune». Aseme- 
nea masuri erau foarte impiedica- 
toare introducerel de car^I prin 
librarii. Negujatoril, carl se 111- 
deletniceau cu vinzarea car^ilor, 
protestara %\ li s'a fecut oare- 
care indulcire. 

In 1836, deschid librarie Fra- 
zil Mihail $i Simeon Hristidi ; tot 
in acel an se deschide ?i libra- 
ria Romanoff. 

In 1837, iau succesiunea libra- 
riel lui Thiern, Friedrich Wall- 
baum $i Weisse, carl infiin^ara 
$i un mare atelier tipografie. 

Tot in 1837, era librar in Bu- 
cure^ti Iosif Romanoff. 

Prin 1837, ne spune V. A. 
Urechia in Istoria fcoa/elor, 
car^ile erau un supliment de 
marfa in dughenile bra?ovenilor, 
pe cari le pastrau intre fieraril, 
bidinele, peril §i alta marfa de 
Bra$ov; ba pe lingi car^I unii 
pneau $i brinza de Svi^era. 

In 1848, era in Bucure$ti li- 
braria loantd, care publica tra- 
ducerl de xomane franceze. 

In 1852, se aflau, pe linga li- 
braria Ioanid & Spirescu (Lip- 



Digitized by 



Google 



BUCURE$TI 



763 



BUCURE?TI 



scam), caruia il urma actuala li- 
brarie Ioanijiu si librariile lui 
C. A. Rosetti & Winterhalder 
(in fosta casa Bossel) si Adolf 
Ulrich. 

In 1855 se infiin^eaza o noua 
librarie scolara, Ioaiin. 

Tot in 1855, se infiin^eaza 
Jibraria Socecu, care exista si 
azi, una din librariile care a 
editat cele mat multe car$I di- 
dactice si literare. 

In acelasT an deschid o mica 
librarie Rusu si Petriu. 

In 1870, se fnfiinfeaza libra- 
ria lui Graewe, care a fost multa 
vreme in serviciul librarie! Adolf 
Ulrich. 

De atuncl numarul librarii- 
lor a tot mers crescind, asa 
ca az! sunt in Bucuresti 42 li- 
braril si papetaril si 3 libraril 
de colportage. Afara de librarii, 
mal S'int in Bucuresti un nu- 
mar de vr'o 10 anticari de : car{T, 
manuscrise, documente si obiec- 
te vechT. Pana Jn 1897, el au 
stat multa vreme pe bulevardul 
Academiel, apol au fost silt^I a 
se muta pe bulevardul Elisa- 
beta, linga strada Brezoianu. 

Presa. — Ochire generald. — 
La sfirsitul secolulul al XVI-lea, 
intre anil 1590 -1600, Rominil 
n'aveau ziarele lor, dar gazetele 
din Venecia, carl apareau pe a- 
cele vremurl, se ocupafl, dind 
multe amanunte, adesea foarte 
gresite, si, de multe on, cu in- 
tenjiune rea, despre victoriile ce 
repurtau Rominil asupra Tur- 
cilor. 

In secolul al XVIMea nu ga- 
sim in publica^iuni nicl eel mat 
mic indiciu despre gazete. 

In secolul al XVIII-lea, Dom- 
nitoril fanariopf, mal cu seama 
Mavrocorda^il si Ipsilan^il, per- 
misera ca unele gazete germa- 
ne si poloneze sa vie in Bu- 
curesti, dar preferin^a se dedea 
ziarelor si revistelor franceze. 



Asa gasim ca Journal des Sa- 
vants si Memoir es de Trevoux 
erati pe mesele mal multor boerl, 
carl {ineau sa cunoasca pare- 
rile criticilor francezt asupra u- 
vragiilor ce voiau sa cumpere 
pentru bibliotecile lor. Mercure 
de France publica in numerile 
din Iulie 1742 proectul de re- 
forme elaborat pentru {arile ro- 
mine de Constantin-Voda-Ma- 
vrocordat, cetitor neobosit al pu- 
blica^iel Le 7iouvelliste du Par- 
nasse (173 1 — 1732) si al perio- 
dicel Observations sur les ecrits 
modernes (1735—1 743) ale aba- 
telul Desfontaines, care dedica 
lui Mavrocordat, in anul 1743, 
o traducere a Eneidel lui Vir- 
giliu. 

La Gazette de France se o- 
cupa in 1714 de afacerile ^arel- 
Rominestt si publica corespon- 
dent despre torturele indurate 
la Stambulde Constantin Brin- 
coveanu si de fiiT sat. 

Izbucnirea revolu^iunei fran- 
ceze avu un puternic rasunet 
in Orient si dec! si in Princi- 
patele Romine. 

Pe acele vremurl nu era in- 
voit nimanuia sa ceteasca ziare 
in Jara si mat cu seama in Bu- 
curesti. $i cu toate amenin^arile 
si cu toate pedepsele, ziarele 
veneau in Bucuresti in numar 
potrivit. 

Cel d'intiiu ziar rominesc fu 
acel scos de Eiiade, Curierul 
rominescy care aparu in Bucu- 
resti in ziua de 1 Aprilie a a- 
nulul 1829. 

Inceputul facut de Eiiade avu 
indata rasunet. 

In 1830 aparu Buletinul ofi- 
cial al Jaril Rominesti ; la [831, 
Buletinul obiclnuitet obstestl A- 
dun&rl; la 1835 ziarul Univer- 
sal, redactat de Iosif Genilie ; 
la 1836, apare primui ziar fran^ 
cez in Bucuresti, Le Courrier 
de Bucarest, redactat de Alfred 



Poissoni&re ; Carcalechi scoase 
Cantorul sau Vestitorul romi- 
nesc; tot in 1836 apare revista 
literara Museul Nafional a lui 
Simeon Marcovici; Gazeta Tea- 
trulul National, redactata de 
Eliade-Radulescu. 

La 1837 apare, sub direc^ia 
luT Eiiade, Curierul de ambele- 
sexe; la 1838 apare, in editura 
librariel Wallbaum, eel d'intiiu 
ziar cotidian, Romania, redactat 
de Aaron si Hill ; la 1839, Win- 
terhalder scoate un ziar umo- 
ristic Magazia de veselie sau 
Romanul glumef; la 1848 apare 
Romania a lui Baronzzi si Viiso- 
reanu; tot la 1848 Journal de 
Bucarest (francez) redactat de 
Kun si Van-Saanen; Pruncul Ro- 
man, redactat de C. A. Rosetti. 

Intre anil 1855 — 1865 apar 
ziarele : Nafionalul, redactat de 
V. Boerescu; Gazeta Tribuna- 
lelor, Nichipercea si Talmes-Bal- 
mes, ziare umoristice, redactate 
de N. Oraseanu, Timpul, re- 
dactat detipograful Busoiceanu. 

La 1859, Buletinul oficial a I 
fdril-Romanesti se transform a 
in Monitor ul Statulul; Traian, 
redactat de Rosetti ; RomanulU 
care exista inca si azi; JJn/a- 
rul (umoristic); la 1862 Moni- 
tor ul medical, redactat de dr. 
Vennert; Monitorul comunelor, 
edifie oficiala. 

La 1864, apare Anunfdtorul 
generafiel romine (hebdomadar) 
al lui Eugeniu Carada; Consti- 
tufiunea a lui Ion Pala; Roma- 
nulU de Dumineca, Re/orma, re- 
dactata de Ion G. Valentineanu ; 
Mama si Copilul redactat de 
d-na Maria C. A. Rosetti. 

La 1 865 , Revista Dundrel de 
Grigore Serurie, Artistul, foae 
teatrala si literala de I. Ange- 
lescu ; Clopotul, jurnal secret, 
etc. etc. 

Urmara sa apara mal multe 
ziare si publicajiunl, cu o du- 



Digitized by 



Google 



BUCURESTI 



764 



BUCURE^TI 



rata ma! mult sau ma! pu^in 
lung&. 

AdevSrata er£ a presei ro- 
mine incepe odatl cu izbucnirea 
r&zboiulu! romino-ruso-turc din 
1877 — 78. Pentru prima data 
ziarul Telegraphul care ap&rea 
atunc! avu eel mal mare tiraj, 
(15000 fol). Tot cu prilejul a- 
cestui insemnat eveniment se 
infiin{ar<i si alte ziare cotidiane, 
ca: Ziua, Vestea, (disp&rute azi), 
Rdsboiul si V Independance Ron- 
maine, car! apar inc& si azi. Ve- 
nirea coresponden^ilor strain! in 
capitals, rapoartele telegrafice 
ce le primeau si le transmiteau, 
fu un indemn puternic pentru 
intemeiarea ziaristice! noastre. 
Cam tot de pe atunc! dateaz£ 
si infiin^area in Bucuresti a ser- 
viciulu! Agenfiel Havas, trans- 
format ma! tirziu, in 1889, in 
serviciul Agenfiet Romine. 

Ca in toate ramurile de acti- 
vitate si ca pretutindenl, la in- 
ceput, presa romin& a avut de 
luptat cu multe neajunsurl, cu 
diferite lipsuri; unele ziare in- 
fiin^ate, dup& un traiu mal mult 
sau mal pu^in lung, au disp&- 
rut si altele le-au luat locul. 

Libertatea presei fiind abso- 
lute, in urma modific&re! Consti- 
tute! in 1884, presa romini 
nu poate fi censurata nic! sus- 
pendatS. Singura. numai Curtea 
cu jura{! e chematS a se pro- 
nun^a in caz de delicte de pre- 
sa. Fie-cine poate infi'infa un 
ziar, fer& a depune caufiune, sau 
a cere autoriza^iune ; e destul 
a avea un redactor sau gerant 
responsabil. 

Ziarele in Rominia sunt cele 
mal multe ale vre-une! grup&rl 
politice; n'au declcaracterul une! 
intreprinder! comerciale ca in 
Anglia, America, Franca si Ger- 
mania. Ziaral e o tribune a 
grup&re! pe care o reprezintS. 
Abia in ultimul timp a inceput 



a se accentua caracterul intre- 
prindere! comerciale in presa 
romin&. Aceasta s'a otyinut prin 
dezvoltarea reportajulul, prin co- 
respondent special! din str&in&- 
tate, prin l&rgirea coloanelor re- 
zervate pentru publicitate si a- 
n unfurl. 

De la cele cite-va sute de foi 
de tiraj ce aveau ziarele la ince- 
putul presei romine, azi sunt 
ziare in Bucuresti carl au in 
permanent un tiraj zilnic de 
15,20 si 35000 de exemplare. 
In zilele de evenimente mart, 
tirajul e mal forte. 

Posta a venit in ajutor dez- 
volt&re! presei in Rominia, prin 
eftinirea portului in diferitele 
puncte ale {Srel. 

Ziaristi! au societatea lor, care 
in forma^iunea actuals e mat 
mult o societate de ajutor pen- 
tru membri ei. 

Sunt patru agen^i! de publici- 
tate, carl culeg anun^urile de pe 
la particular!, pentru a fi inserate 
in ziare. Din cantitatea neglijabilS 
ce publicitatea era acum 20 de ant 
pentru un ziar, az! a ajuns a fi 
una din resursele luT cele mal im- 
portante. Sunt ziare a c&ror pu- 
blicitate atingecifrade 30 —40000 
lei anual si ma! mult inc&. 

Un factor care a contribuit 
mult la desvoltarea prese! in 
Bucuresti, e si vinz&torul de 
ziare. Pu{in! la inceput, vinz&torii 
au ajuns az! a fi o corpora^iune 
numeroasi si important^, avind 
si o societate a lor: De§tepta- 
rea. Num&rul lor se urea la peste 
150 in Bucuresti. 

Cele ma! multe ziare apar in 
dou& si tre! edi^il; in ultimii anT, 
dintre ziarele car! de obiceiu ap&- 
reau seara, intre4 — 6, unele din 
ele, cele cu tiraj ma! cu seamS, 
au inceput sa apar£ diminea^a 
la 6, lucrlndu-se si compunin- 
di-se ziarul in timpul nop^ei. 

In Bucuresti apar azi 18 ziare 



cotidiane, din carl: liberate 7, 
conservatoare 4, independente 
3, socialiste 1, germane 2, fran- 
ceze 2, grec 1, oficial 1, po- 
pular 1. 

S£pt&minale sunt : 

2 ziare umoristice ; 2 politice ; 
8 literare; 3 financiare; 2 ju- 
diciare; 2 de mode; 2 medi- 
cale; 1 izraelit; 1 francez; 3 po- 
pulare. 

Revis'e bilunare: 1 agricola, 
4 medicale, 3 de popularizare, 
3 comerciale, 1 tipograficS, 6 
pedagogice; 

Reviste lunare: 3 literare, 4 
militare, 2 medicale, 2 de econo- 
mic nationals. 

Pentru vinzarea ziarelor si a 
publica^iunilor periodice sunt in 
Bucuresti peste 30 de chioscuri. 

Chioscurile principale sunt 
proprietatea primSrie! si-! aduc 
un venit de 24000 lei anual. 

Este o agenfie de afisagiu, 
c&reia prim&ria i-a concesionat 
pentru o chirie de 1 0000 le! 
anual, lipirea afiselor pe diferi- 
tele locur! si zidiri comunale, 
precum si afisagiul luminos pe 
vespasienele publice. 

Primclria a ma! concesionat 
asezarea ma! multor chioscuri 
metalice, pentru vinzarea zia- 
relor, in punctele principale 
ale orasulul, chioscuri care serv& 
in acelas! timp si de afisagiu 
permanent. 

Politica. — Alegatorii. — In Bu- 
curesti, in anul 1897, au fost 
in cele 3 colegi! de Camera 
1 5882 aleg&t, repartizap ast-fel : 

Colegiul I 2781 

» II 6619 

» HI 5441 

Coleg. Ill (direc^I din jud.) 104 1 

Pentru Senat au fost 4360 
aleg&torl, adic&: 

Colegiul I 2246 

» II 21 14 

Pentru comunS au fost : 1 5033 
aleg^torl si anume : 



Digitized by 



Google 



BUCURE?T! 



765 



BUCURESTI 



Colegiul I 4888 

» II 6971 

» in 3174 

. In ce prive^te listele pentru 
judef, ele sunt acelea$! ce ser- 
vesc $i pentru Camera. 

Listele Camerel de Comerciu : 

Alegator! in Capitals 781 
■» » jude{ . 998 
formind un singur colegiu elec- 
toral, in care intra cei 1779 a- 
legatori car! compun cele 5 cir- 
cumscripta ale Capitale!. 

Lista eligibililor are un num&r 
de 312. 

In curtea Mitropoiie! se afla 
Adunarea Deputa{ilor; iar in 
cladirea Universit^ei se afla 
Senatul. In sala cea mare a 
Senatulu!, Societatea geografica 
$ine Adunarile el generate a- 
nuale. 

CluburX. — In Bucure$t! sunt 
urmatoarele 4 clubtir! politice : 
national - liberal ; conservator ; 
constitutional §i Clubul Munci- 
torilor. 

Afara de aceste clubur! mat 
sunt ?i altele filra caracter politic ; 
intre acestea num&r&m : Clu- 
bul Militar — Clubul «Tineri- 
me!» — Clubul Comercial — Clu- 
bul Regal — In tim-Club— Jockey- 
Club — Clubul ofijerilor in re- 
zerva — Clubul Velocipedi?ti- 
lor, etc. 

Sport. — Gimnastica fi scri- 
ma. — Invajamintul gimnasticel 
odinioara intimpina dificultS^I 
marl in Bucure^ti. Lumea consi- 
dera scrima $i ma! cu seam a 
gimnastica, ca ceva injositor. Un 
profesor de gimnastica era nu- 
mit, pe la inceputul secolului 
nostru, «paia{a, comedian^. 

Intre ce! d'intliu carl se in- 
deletniceati cu gimnastica in Bu- 
cure?ti, era un Italian, Spinzi, 
«care se ratacise prin Bucure?ti 
cu ocazia trecerei unui circ». 

Spinzi, r£mas in Bucure§ti, ft- 
cea diferite figur! acrobatice cu 



o maimu^i prin pie^e ?i localur! 
publice. Ma! tirziQ Spinzi fu nu- 
mit, de Domnitorul Alexandru 
I, profesor de scrimp la ?coala 
military din Ia$i. 

Pe la 1859 — 61, tre! profesor! 
din Paris, anume Cyrille, Suyris 
$i Par£, aii venit in Bucure$ti 
$i, otyinind voe DomneascS, au 
deschis 2 $col! de gimnastica 
?i scrimi : una in Ateneul ve- 
chiG $i alta in Pasagiul Romin ; 
$coalele acestea erau nuina! pen- 
tru fiii de boerl. 

Cita-va vreme in urma, Mi- 
nistrul cultelor de pe atunc!, a 
dispus infiin^area citor-va pos- 
tur! de profesor! de gimnastica, 
intre care unul la Liceul Mateiu- 
Basarab, altul la liceul Sf. Sava 
din Bucure?ti. 

In 1863, prin staruinja gene- 
ralulu! Florescu, pe linga Dom- 
nitorul Cuza, s'a introdus gim- 
nastica prin armata $i in insti 
tufiunile militare 

La 1864, s'a fondat in Bucu- 
re?ti societatea germana de gim 
nastica «BucaresterTurn-Verein » 
in fosta gradina Bucholzer, pestc 
drum de Episcopie. 

La aceasta societate, era ma- 
estru de gimnastica Grigore Co- 
ro?e{, fost ofifer in armata aus- 
triaca. 

Din toate coloniile din Bucu- 
re?ti, cea germana mat cu sea- 
ma are introdusa gimnastica hv 
tre sporturile el de predilectfe. 
Afara de «Turn-Verein», mat e 
in Bucure^ti $i «Schiitzenverein», 
la car! sunt inscri$! $i mutyT 
Romin!. «Schiitzenverein» are o 
gradina mare $i un local propria. 

Pe la 1857, colonelul Badea 
Dan, comandant al pompierilor 
pe atuncl ?i pana aproapc 
in zilele noastre, a format pom 
pierii ?i gimnastica lor. 

La 1867, s'a fondat « Societa- 
tea romina de arme, gimnastica 
$i dare la semn», in Pasagiul 



Romin, prin ini^iativa lu! Cons- 
tantin Constandiniu. 

Pe linga C. Constandiniu, So- 
cietatea a ma! numit inca do! 
profesor! : pe capitanul Stanica, 
de la pompier!, ca profesor de 
scrima $i pe Gh. Moceanu, ca 
profesor de gimnastica. 

Cei d'inti! elev! absolven^f 
aii fost in 1876: Simeon Pe- 
trescu ?i Nicolae Velescu. A- 
ce$tia au otyinut la concurs me- 
dalia de aur $i, pu^in in urma, 
au fost recomandaj! ca profe- 
sor! §i pu$! la dispozijia minis- 
terulu! instrucfiune!, de d. Gr. 
Lahovari, pre?edintele Societate! 
?iactualmente Pre^edinte la Inal- 
ta Curte de Casa^ie. 

La propa?irea gimnastice! in 
Rominia, au contribuit mult: 
general Davila, general Florescu, 
Principele D. Ghica, Principele 
Gr. Sturdza, Gr. Lahovari, St. 
Golescu, general Arion, general 
Popescu, actualul pre^edinte al 
societate! $i V. A. Urechia, pri- 
mul pre§edinte al societate!. 

Az!, sportul gimnastice! $i al 
scrime! e introdus pretutinden!, 
ma! cu seama in §colile secun- 
dare ?i militare. 

In to{! ani! se fac asalturt de 
scrima (publice), la car! iau 
parte mul{! barbap insemnap 
din societate. 

Darea la semn. — Alt sport 
introdus in societatea bucure?- 
teana. Atit la societatea romina 
cit §i la cele germane, membri 
se exerciteaza zilnic a da la 
semn. Pe fie-ce an se ^in con- 
cursur! cu premi!. 

Ma! sunt in Bucure§t! ?i cite- 
va localur! de intreprindere pri- 
vata, unde publicul in schimbul 
une! mic! pia^i se exerciteaza 
in acest sport. 

Inotatul e o sec^te a Societate! 
romine, pentru care se fac de 
asemenea concursur! anuale cu 
premii. 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



766 



BUCURE?TI 



Curse de cat. — Amatoril aces- 
tul sport au format Jockey-Clu- 
bul, care organizeazS de dou& 
or! pe an mat multe curse de cal 
cu premil la Hipodromul de la 
B&neasa. 

La Hipodrom e un mare pavi- 
lion, cu loje, stalurl, etc. Are graj- 
duri spafioase ?i o piste mare. 

In Bucure^ti sunt azi intre 
10—15 amatori, posedind un 
numSr de aproape 50 cal, carl 
particip& la cursele romine. 

Sunt in Bucure^ti 2 $coII 
de c£l&rie ?i 3 manejurl. 

CiclismuL — Sportul acesta a 
luat in ultimil 5 an! o dezvol- 
tare mare Jn Bucure?ti. La Pre- 
fectura Police! sunt inregistrate 
aproape 800 de biciclete. 

In 1 896, s'a ridicat, larondul al 
II-lea de la $osea, unvelodrom, 
in care se organizeazi curse la 
carl iau parte $i delicti str&ini. 

Criminal itatea. — Penitencia- 
rele. — In Bucure?tT sunt dou& 
penitenciare : eel de la V£c&- 
re§ti ?i Inchisoarea military. 

In curgerea anulul 1897, din 
totalul de 1271 de^inup in pe- 
nitenciarul V2c&re$tl aQ fost Ro- 
mlnl locuitori al Capitalei Jj6, 
iar restulde 495, stri'inl, locui- 
tori fie de de mult, fie de tim- 
puriQ, al Capitalel. 

Crimele, in anul 1897, ati fost 
indoit mat numeroase de cit 111 
anul precedent, in care am avut 
33 crime; delicte in anul 1897 
s'aQ inregistrat2S07,pecind in a- 
nul precedent am avut numal 
1869. 

Pe lingS penitenciarul V3c&- 
re$tl a inceput a se face un 
pavilion pentru definu^il atin$I 
de alienage mintali. 

Din numirul crimelor carl 
s'au comis in curgerea anulul 
1897 in Capitals, 26 au fost 
ftptuite de str&ini, $i anume de 
12 Bulgari, 4 EvreT, 7 AlbanezI, 
2 Sirbl $i 1 Rus. 



Serviciul antropometric a fost 
infiin^at in 1892; de atunel $i 
p&n& la inceputul anulul 1897 
a mSsurat : 7217 indiviz! ?i a- 
nume : 5980 b&rb., 494 femei 
?i 749 copiT, din car! dup& na- 
tionality^ : 

Rominl. . . . 4657 
f igani .... 1080 
Unguri. ... 739 
Evrel .... 374 
German! . . . 209 
Greet .... 179 
Sirbi .... 105 
Bulgari ... 100 
MacedonenI . . 79 
Turci .... 42 
Ru.sl .... 30 
Saxonl. ... 37 
Poloni .... 21 
Italieni .... 22 I 

Morga. — In Bucure$ti se a- I 
fl& o morg&, pe cheiul Dimbo- ' 
vi^el, unde se depun cadavrele j 
g&site pe strada. ?i unde se fac 
autopsiile medico-legale. Morga 
e prev&zut& cu toate aparatele 
moderne pentru dezinfectare. Lo- 
calul e proprietatea comunei. 

In cursul anulul s'a depus 
la morga ora^ulul 302 cadavre, 
dintre cart: cunoscufl 147 b&r- 
bati, 103 femei; necunoscu^I 16 
b&rbap, 9 femei; copil p&n£ la 
I an 30 barbap, 7 femei; in 
total deel 183 bSrbaflf, $i 119 
femei. 

Aceste cadavre se impart du- 
p& na^ionalitate : 
Austro-Ungari 23 b£rb., 8 fern. 



Bulgari . . 

Francezi . . 

GermanI . . 

Grecl . . . 

Italieni . . 

Izraeliti . . 

Romini . . 

Ru?i . . . 
Necunoscu^I 

330 ' 
Dupa felul mor^ii: 
Sinucidert .... 



8 
1 
6 
2 
4 
7 
132 



47 



2 

1 
6 



82 



12 



Omucideri 11 

Asasinate 4 

Omor prin imprudent n 
Morflf accidentale . . 42 
Morp naturale . . . 212 

Pentru transportul la cimitir 
al cadavrelor din ora? $i de la 
morg&, a celor ce sunt lipsifl de 
mijloace, Prim&ria posedi dou£ 
dricuri, unul mare pentru adutyl 
§i altul mic pentru copil, $i dou& 
furgoane ; dricurile se pun gra- 
tuit la dispozi^iunea s&racilor. 

Comerciul. — Comerciul ca- 
pitalei e in inflorire. Pe zi ce 
merge industria se desvolta, ma- 
rile institute financiare se in- 
mutyesc ?i relajiunele comerciale 
cresc. 

In anul 1897 aQ fost 727 fir- 
me inscrise, 67 firme radiate 
$i 64 falimente. 

Afacerile de banc& ocupS un 
loc insemnat. 

In Bucure?ti se {in de dou& 
orl pe siptSminS, Marfea §i Vi- 
nerea, tirg de obor (extremitatea 
C&iel Mo^ilor). La acest tirg se 
negociaz& mat cu seami vite 
marl $i mid, cat; nutref pentru 
vite, lemne, etc. 

Odat& pe an se {ine, pe Cim- 
pul Mo^ilor, o s&pt&m?n<i mal 
inainte de Rusalil, Tirgul anual, 
numit «Mo$I». Intregul cimp e 
atuncl plin de pr&v&lii provizorii, 
in care se debiteaza tot felul de 
m&rfurf ; de asemenea au loc tot 
felul de spectacole poporane : 
panorame, acrobap, menagerif, 
diferite jocuri, etc. 

Un important auxiliar al co- 
merciulut in detaliu sunt precu- 
pe^ii ambulan^I, carl vind de 
toate cele necesare traiulul. Nu- 
mirul lor in Bucure^ti se urcS 
la aproape 1500. 

Industria. — Din trecut. — In 
trecut industria bucure$tean& se 
tn^elege c& nu era dezvoltatS ca 
azi. In c&l&toril strSinl ce au 
trecut prin Bucure?ti acum o 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TI 



767 



BUCURE?TI 



suta de anl, $i in scriitoril ro- 
minl, g&sim notice destul de in- 
teresante relative la vechile in- 
dustrii bucure$tene. Ion Ghica 
in «Scrisorile sale c&tre Ale- 
xandra vorbind despre indus- 
tria tulpanelor, zice c£ pe la tn- 
ceputul acestul secol o roatS 
de bumbac de I o parale se pre- 
f&cea intre degetele mahalagioai- 
celor din Bucure?ti intr'un tul- 
pan sutyire §i cu 3—4 tipare 
de lemn de teiu §i cite-va bu- 
ruienl colorante: bfican, $ofran, 
pa{achin& $i scumpie, se da in 
comerciu un obiect de o va- 
loare insutite. 

Testemelurile lucrate in Bu- 
cure$ti concurau cu cele din f a- 
rigrad. AceastS Industrie a dis- 
p&rut azl cu totul. 

Pe prispe, la umbra str&$ini- 
lor, steteaQ vara mil de gher- 
ghefurl: fetele coseau in relief 
pe tulpan, pe pambriu, pe atlas, 
cu m&t&surl, cu linurl, cu bum- 
bac, cu fir, cu sirm3, cu fluturi. 
Bibilurile lucrate in Bucure?ti 
erau c«iutate de darnel e celor 
mat marl haremurl din Constan- 
tinopol. 

Primi-vara, indata ce da frun- 
za, femeile cedaQ apartamentele 
lor gindacilor de mStase. Prin 
Iunie, maidanurile dupe malul 
girlei erau pline de feme! adu- 
nate pilcurl imprejurul c&ld&ri- 
lor din cari trSgeau m£tasea 
dupe gogo$I; iar dup& ce de- 
pinau borangicul, intrau in ar- 
gee, unde, cu patru drug! de fier, 
ciopli^i din topor, cu o spat& 
$i o suvelni^, cu totul primi- 
tive, intocmeau un r&zboiu, cu 
care ficeau tot felul de {esci- 
turi in tre! $i patru i^e. 

Sub Radu-Vodcl era a$ezat& 
breasla TSb&carilor. Pieile lu- 
crate in Bucure^ti erau c£utate 
in $ara nem^easci $i turceasdi. 

Cojoc&ria ajunsese in {ara 
noastrS a ocupa eel d'intiiu 



rang in Europa. Starostea de 
cojocari din Bucure?ti era in 
corespondent zilnicS cu saraiul 
Sultanulul. De acest me?te$ug 
$inea $i i$lic&ria, me$te$ug care 
devenise in Bucure^ti o adev&- 
rata arti. Uli^a i^licarilor s'a nu- 
mit cit-va timp ulifa Francezi; 
astcl-zl poartS numele de strada 
Carol I. 

Situafia de azl. — Azl indus- 
tria e reprezintat& prin mal 
multe fabricT, ateliere $i uzine 
intre can putem cita urm&toa- 
rele mal principale: 

O fabric^ de lemn&rie de ccn- 
strucfie, cu 46 lucr&torl $i cu 
un capital de 250000 let. 

Patru t&b&c&ril, cu 145 lu- 
cr&torl, reprezentind un capital 
de 600000 IeT. 

O cizm&rie military, cu 450 
JucrStorl, reprezentind un capi- 
tal de 1030000 lei. 

O fabrics de piele, cuSS lu- 
cr&torl, $i un capital de lei 
70000. 

O fabric^ de hirtie, cartonage, 
cu 30 lucr&ton, ?i 70000 let 
capital. 

Patru fabrici de fringhil, cu 
126 lucr&tori, $i un capital de 
250000 lei. 

Patru fabrici de produse chi- 
mice: lumtn&rl, s&pun, etc. 146 
lucrStorl, $i un capital de 34 
mil lei. 

Una de mobile ?i una de par- 
chete cu 133 lucr&torl; capital 
200000 lei. 

Trel turn&toril de fier, nia- 
cin!, etc. 260 lucr&torl ; capital 
700000 lei. 

Fabrica de basalt (Cotrocenl) 
cu 380 lucratori $i un capital 
de 10 14000 lei. 

Una de c&r&mid& superioari 
(Satul-Nou) ; 75 lucr&torl, 427000 
lei capital. 

Fabrica de petrol, cu un ca- 
pital de 8 1 04 10 lei. 

Una de parfumerie, cu 45 lu- 



cratori, $i un capital de lei 
73000. 

Trel de uleiurl minerale, cu 
72 lucr&tori $i 683000 lei capital. 
Trel de bere §i anume: Lu- 
ther, care produce 2 mil. litri, 
platind taxe 6091 11 leI;Braga- 
diru produce 1 177850 litri, pUi- 
tind taxe de 308702 lei ; Oppler 
produce 179200 litri, taxe 182 
mil lei. 

Zece morl sistematice, cu 
toate ma^inSriile moderne, re- 
prezentind un capital de aproape 
6000000 lei. 

Uzina de la Filaret, pentru 
producerea gazului aeriform cu 
care se ilumineazi ora$ul. 

Uzina societ^e! de tramvaie, 
pentru producerea luminei elec- 
trice cu care se ilumineazS bu- 
levardele. 

Uzina idraulici comunala de 
la Groz&ve?ti pentru a da pre- 
siunea necesar^ apel cu care 
se alimenteazi ora^ul. 

Afari de aceste fabrici, uzine 
$i ateliere, mal sunt urm&toa- 
rele industril: 

Alimarl, 25 ; armurierl, 20 ; 
articole de voiagiu, 20 ; ateliere 
de precisiune, 8 ; boiangil, 20 ; 
ateliere de broderii fine, 10; 
bragagil §i rahagil 20 ; careta§I 
25 ; caldSrarl 10 ; ceasornicarl, 
1 20 ; cepr&zarl 50 ; cizmarl 250 ; 
clopotarl, 6; cofetari, 70; co- 
jocari 40 ; constructor! de bi- 
liarde, 7 ; constructor! de morl, 
17; constructor! de tr&surl, 27 ; 
costume na^ionale, 5 ; croitorl 
b&rb&te?ti, 300; croitorl de dame 
$i croitorese, 135 ; croitorl mi- 
litar! 1 5 ; cur^atorl de haine, 
15; curelarl, 50; cufitarl, 20; 
decoratorl de pompe funebre, 
7; dogarl, 30; dulgherl, 123; 
fabricanflf de bomboane, 12; 
fabricanfl de sobe 7 ; fabricanflf 
de cartonagie, 1 2 ; fabrican^I de 
cima^I, 50; fabricanp de c£- 
rimidS, 45 ; fabrican^I de ca- 



Digitized by 



Google 



BUCURE?TJ 



768 



BUCURE?TI 



lapoade, 1 5 ; fabricanj! de cioco- 
la a, 7 ; fabricantl de site de 
par, 6; fabricanflf de conserve, 
8 ; fabricanp de clel, 7 ; fabri- 
ca^! de coroane ?i flori artifi- 
ciale, 30 ; fabrican^I de corsete, 
1 S ; fabrican^i de cravate, 20 ; 
fabrican^i de cue de sirma, 8 ; 
fabricantl de galeri! ?i rame, 18 ; 
fabrican$I de dulcea^a ?i rahat, 
12; fabrican{I de jaluzele, 12; 
fabricanp de lamp* de lux 3 ; 
fabrican{I de lazi, I 5 \ fabrican{! 
de licherurl, 14; fabricantl de 
luminari de ceara, 16; fabri- 
ca^! de luminari de stearina, 
8; fabrican{! de marine agri- 
cole, 7 ; mobile de fier, 4 ; de 
nasturl, 4; ornamente de zinc, 
1 5 ; fabric! de oale zmalfuite, 
2 ; fabric! de ofet, 7 ; de opine! 
de lux, 3 ; de parchete, 7 ; de 
parfumeriT, 5 ; de palarii de pae, 
6; de paste fainoase, 12; fa- 
inaril, 12; fabrican{! de roabe, 
2 ; fabricanflf de sapun ordinar, 
16; de spirtoase, 20; de stam- 
pile de cauciuc, 6 ; de teracota, 
10; de tricotagie, 8; de tubur! 
de {igarl, 6; de umbrele, 16; 
de vax, 4; reparator! de ins- 
trumente muzicale, 14; fierari 
?i lacatu?!, no; florarl, 25; 
franzelari, 35; ghefarl, 7; giu- 
vaergil, 60 ; gravori, 8 ; imple- 
titurl de co$ur! $i nuele, 8; ira- 
pletituri de scaune, 8; impleti- 
titur! de sirma, 5; instala^iuni 
de gaz §i apa, 30; instala^iunl 
de incalzire, 7 ; instala^iun! de 
lumina electrica, 7 ; instala^iun! 
de telefon, 12 ; laptaril, 15 ; ma- 
nu$arl, 12; mecanicl, 37; mo- 
diste, 95 ; olari, 1 5 ; optician!, 
12 ; pantofarl, 90; palarierl, 50 ; 



cavaft, 80; pietrarl, 12; plapa- 
mari, 40; poleitorl, 15 ; potco- 
vari, 20; rogojinar!, 10; rotarl, 
25 ; sculptor!, 54; simigil, 50; 
strungar!, 30; ?alvaragif, 35; 
$elarl, 30 ; $epcarl, 20 ; tapper!, 
75 ; tabacar!, 30; tinichigil, 150; 
tocilarl, 25 ; topitorl de argint, 
1 2 ; turnatori! de litere, 4 ; tur- 
natori! de metal, 16; zugrav! 
de firme, 1 8 ; zugrav! $i vop- 
sitor! de case, 60 ; diver?!, 48. 

In rezumat, cele 60 de fa- 
bric!, uzine ?i ateliere (afara de 
morl, brutari! ?i fabric! de bere) 
ma! principale din Bucure?ti dis- 
pun de un capital de aproape 
18000000 lei, cu un numar de 
lucrator! 4100, din car! 2900 
romin! $i 1200 strain!, ?i a- 
nume: 

Turnatorie, ma$inl, obiecte de 
metal, capital 4000000 lei, cu 400 
lucrator! romin! $i 400 strain!; 

Caramida, basalt, ceramica, 
sticlarie, capital 3500000 lei, 
cu 800 lucrator! romin! $i 200 
strain!; 

Timplarie, parchete, mobile, 
capital 1200000 lei, cu 100 lu- 
crator! romin! ?i 100 strain!; 

'J'esaturl, tricotage, fringhierie, 
capital 1500000 lei, cu 300 lu- 
crator! romin! $i 150 strain!; 

Luminari, sapun, parfum, pr. 
chimice, oleiu, lac, capital 850000 
lei, cu 200 lucrator! romin! ?i 
100 strain!; 

Tabacarie, pielarie, capital 
1500000 lei, cu 250 lucrator! 
romin! §i 50 strain!; 

Conserve, ciocolata, dulceafa, 
paste fainoase, capital 2000000 
lei, cu 250 lucrator! romin! $i 
100 strain!; 



Diverse, capital 3000000 lei, 
cu 600 lucrator! romin! $i 100 
strain!. 

Ulthnul an. — Desvoltarea In- 
dustrie! ia pe zi ce merge pro- 
por^iun! ma! mar! ; numa! far.a- 
nul 1897 s'au infiin^at in Bu- 
cure?ti 97 stabilimente indus- 
triale $i anume: 

Brutari! 15 

Franzelari! 2 

Simigeri! 3 

Macelaril 20 

Ateliere de spalat rufe . . 3 

Potcovar! I 

Fierarii cu ateliere mecanice 4 
Fabric! de apa gazoasa . . 4 
Cazane de rachiu de pra^tina 16 
Fabric! de sapun .... 3 

» de ulel 3 

Tipografi! 2 

Fabric! de conserve alimentare 1 
Fabric! de rachiurl fine . . 2 
» » paste fainoase . 2 

» » rahat $i dulceturl 1 
» » mezelur! ... 4 
» » geamurl mate . 1 
» » incal^aminte . . 1 
» » efecte militare . 1 

Timplarie 1 

Atelicrele statulut. — Intre 
stabilimentele industriale car! 
aparjin statulul sunt de citat : 
Atelierul C. F. R. pentru re- 
pararea de vagoane ?i loco- 
motive; Arsenalul $i Atelierul 
de confec^iune al armatel; Ate- 
lierele de studi! ?i de aplica^ie 
ale $coale! de arte ?i meseri! ; Fa- 
bricade tutun; Fabrica de chi- 
briturl; Fabrica de timbre (Mo- 
netaria). 

( Urmarea articolulul Bucu- 
refti, in vol. al II-lea). 



SFiRSITUL VOLUMULUI I-iii. 



Digitized by 



Google 



W-'.icv;^"'- •*"•';* ^>92 



Digitized by 



Google
Internet Archive Audio

Featured

Top

Images

Featured

Top

Software

Featured

Top

Books

Featured

Top

Video

Featured

Top

Mobile Apps

Browser Extensions

Archive-It Subscription

Save Page Now

Full text of "Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 1"

See other formats
