(navigation image)
Home American Libraries | Canadian Libraries | Universal Library | Community Texts | Project Gutenberg | Children's Library | Biodiversity Heritage Library | Additional Collections
Search: Advanced Search
Anonymous User (login or join us)
Upload
See other formats

Full text of "Marele Dictionar Geografic Al Rominiei 1"

A propos de ce livre 

Ceci est une copie numerique d'un ouvrage conserve depuis des generations dans les rayonnages d'une bibliotheque avant d'etre numerise avec 
precaution par Google dans le cadre d'un projet visant a permettre aux internautes de decouvrir 1' ensemble du patrimoine litteraire mondial en 
ligne. 

Ce livre etant relativement ancien, il n'est plus protege par la loi sur les droits d'auteur et appartient a present au domaine public. L' expression 
"appartenir au domaine public" signifie que le livre en question n' a jamais ete soumis aux droits d'auteur ou que ses droits legaux sont arrives a 
expiration. Les conditions requises pour qu'un livre tombe dans le domaine public peuvent varier d'un pays a 1' autre. Les livres libres de droit sont 
autant de liens avec le passe. lis sont les temoins de la richesse de notre histoire, de notre patrimoine culturel et de la connaissance humaine et sont 
trop souvent difficilement accessibles au public. 

Les notes de bas de page et autres annotations en marge du texte presentes dans le volume original sont reprises dans ce fichier, comme un souvenir 
du long chemin parcouru par 1' ouvrage depuis la maison d' edition en passant par la bibliotheque pour finalement se retrouver entre vos mains. 

Consignes d 'utilisation 

Google est fier de travailler en partenariat avec des bibliotheques a la numerisation des ouvrages appartenant au domaine public et de les rendre 
ainsi accessibles a tous. Ces livres sont en effet la propriete de tous et de toutes et nous sommes tout simplement les gardiens de ce patrimoine. 
II s'agit toutefois d'un projet couteux. Par consequent et en vue de poursuivre la diffusion de ces ressources inepuisables, nous avons pris les 
dispositions necessaires afin de prevenir les eventuels abus auxquels pourraient se livrer des sites marchands tiers, notamment en instaurant des 
contraintes techniques relatives aux requetes automatisees. 

Nous vous demandons egalement de: 

+ Ne pas utiliser les fichier s a des fins commerciales Nous avons congu le programme Google Recherche de Livres a l'usage des particuliers. 
Nous vous demandons done d' utiliser uniquement ces fichiers a des fins personnelles. lis ne sauraient en effet etre employes dans un 
quelconque but commercial. 

+ Ne pas proceder a des requetes automatisees N'envoyez aucune requete automatisee quelle qu'elle soit au systeme Google. Si vous effectuez 
des recherches concernant les logiciels de traduction, la reconnaissance optique de caracteres ou tout autre domaine necessitant de disposer 
d'importantes quantites de texte, n'hesitez pas a nous contacter. Nous encourageons pour la realisation de ce type de travaux 1' utilisation des 
ouvrages et documents appartenant au domaine public et serions heureux de vous etre utile. 

+ Nepas supprimer V attribution Le filigrane Google contenu dans chaque fichier est indispensable pour informer les internautes de notre projet 
et leur permettre d'acceder a davantage de documents par 1' intermediate du Programme Google Recherche de Livres. Ne le supprimez en 
aucun cas. 

+ Rester dans la legalite Quelle que soit l'utilisation que vous comptez faire des fichiers, n'oubliez pas qu'il est de votre responsabilite de 
veiller a respecter la loi. Si un ouvrage appartient au domaine public americain, n'en deduisez pas pour autant qu'il en va de meme dans 
les autres pays. La duree legale des droits d'auteur d'un livre varie d'un pays a l'autre. Nous ne sommes done pas en mesure de repertorier 
les ouvrages dont l'utilisation est autorisee et ceux dont elle ne Test pas. Ne croyez pas que le simple fait d'afficher un livre sur Google 
Recherche de Livres signifie que celui-ci peut etre utilise de quelque facon que ce soit dans le monde entier. La condamnation a laquelle vous 
vous exposeriez en cas de violation des droits d'auteur peut etre severe. 

A propos du service Google Recherche de Livres 

En favorisant la recherche et l'acces a un nombre croissant de livres disponibles dans de nombreuses langues, dont le frangais, Google souhaite 
contribuer a promouvoir la diversite culturelle grace a Google Recherche de Livres. En effet, le Programme Google Recherche de Livres permet 
aux internautes de decouvrir le patrimoine litteraire mondial, tout en aidant les auteurs et les editeurs a elargir leur public. Vous pouvez effectuer 



des recherches en ligne dans le texte integral de cet ouvrage a l'adresse |http : //books .qooqle . com 




This is a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project 
to make the world's books discoverable online. 

It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject 
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books 
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover. 

Marks, notations and other marginalia present in the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long journey from the 
publisher to a library and finally to you. 

Usage guidelines 

Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the 
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to 
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying. 

We also ask that you: 

+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for 
personal, non-commercial purposes. 

+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google's system: If you are conducting research on machine 
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the 
use of public domain materials for these purposes and may be able to help. 

+ Maintain attribution The Google "watermark" you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find 
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it. 

+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just 
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other 
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can't offer guidance on whether any specific use of 
any specific book is allowed. Please do not assume that a book's appearance in Google Book Search means it can be used in any manner 
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe. 

About Google Book Search 

Google's mission is to organize the world's information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers 
discover the world's books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web 

at http : //books . google . com/| 



Digitized by 



Google 



A r> 



\ 



f 2yi 



- — $L-j/ — 




1 :r >*l 



MARELE 

DICJIONAR GEOGRAFIC 

AL 

ROMfNIEI 



A 



^^ 






/!'■■■> 



-f 







5 $0 ',2. Mare!* Di^ionar lieoyritjic. 






Z-/ 



Digitized by 



Google 



SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMlNA 

FUNDATA LA is IUNIE 1875 

RECUNOSCUTA DREPT INSTlTlTflE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897 



MARELE 



DICTIONAR GEOGRAFIC 



AL 



ROMINIEI 



ALCATUIT SI PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE 



DE 



GEORGE JOAN LAHOVARI 

PRE^EDINTE AL INALTEI CUR'fl DE COMPTURI, 

PRESEDINTE AL SOCIETAfll PENTRU lNVAf ATURA POPORULUI ROMiN, 

SECRETAR GENERAL AL SOC1ETATII GEOGRAKICE ROMlNE 



V 



GENERAL C. I. BRATIANU 

SUB-§EF AL STATULUI MAJOR GENERAL, 

DIRECTOR 

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATE1 



GRIGORE G. TOCILESCU 

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMtNE, 

PROFESOR UN1VERSITAR, 

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTIUIITAtI 



VOLUMUL I. 



BUCURESTI 



STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59 

1898. 



Digitized by 



Google 



dM : < 



2 ocf 



Lie, 



Digitized by 



Google 



/ 2V~ C-S'Sl ~^ 



iliaiesta^ii &al< 



CAROL I, REGE AL ROMlNIEI 



Komagiu de eel n^ai adinc respect^ 
§i eterna ijecunoscin£&. 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 






PRE-CUVINTARE 



cCautatu-ni-au a plini pravila si inva{atura lut 
Platon, care porancfste : Non solum nobis, sed et 
Patriae et amicis vivendUm. Adeca : nu numai 
pentru folosul nostra, ce si pentru a PatriiT ccva 
sa slujira, si pofta prilattnilor jos a lasa, sa nu 
ne aratam.* 

Dim. Cantemyr. 




►onumentala opera, al oJlreia prim volum vecle acuni lumina tiparulul, 
•este rodul staruinfelor statornice si migSloase ale Societafil Geografice 
Romine, in timp mal bine de 15 an! de zile. 

In paginele imediat urm&toare, cititorul va putea afla istoricul lucriril intre- 
prinse, diferitele incercarl f&cute, multele greutafl intimpinate, preeum si planul 
si disposi|iunea operel impreuna cu numele modestilor el colaboratorl. 

Nu unul, nu doul orf zece, ei trelzecl sunt aceia, carl mal mult de dragostea 
luerulul imboldifl, de cat atrasl de niste micf si neinsemnate premil b&nestt, si-afi 
inchinat munca si strManiele lor, spre a inzestra fie-care judet al |&ril cu dictio- 
narul s&tt geografic, statistic si economic, si a face ast-fel cu putinfa lucrarea 
Comisiunel de redacjie a Mardtit Dictionar Geografic al Rominiei. 

Misiunea, asa de bine usurata, a acestel ComisiunI a fost mal mult de a 
contopi si prelucra intr'o ordine strict alfabetica si dupa un plan uniform, dicfio- 
narele geografice par^iale, ad&ogind, prescurtind, eliminind si indreptind, acolo 
unde s'a gasit de trebuinf.it. Ea s'a silit, pe cit a putut, sa iniature urm&rile firestl 
ale unel colaborajiunl asa diferite in timp si in persoane, si sa remedieze la lip- 
sele inevitabile ce decurg din colabora|iunea mal multora la una si aceiasl lucrare : 
lipse, intre carl cea mal de capetenie este unitatea de conceptiune si de execufiune. 

Comisiunea este departe de a-sl face vr'o iluziune. Ea stie, ca numai simpla 
bunavoin^a nu e de ajuns, spre a crea o mare opera ; ca scrierea de faja are inve- 
derate lacune, erorl, nepotrivell de date $i de stil ; ca s'ar fi putut da tablouri sta- \ 

tistiee mal complete, stiinfe mat sincronistice, s'ar fi putut adaoga planurile ora- 



\ 



Digitized by 



Google 



VIII 

selor mat insemnate ; s'ar fi putut indica priii charta directtunile si curentele riu- 
rilor, situafiunea geografica a localitatilor ; s'ar fi putut in fine ilustra publica|iu- 
nea cu peizajele frumoase ale naturet, cu monumentele publice, tipurile populare, 
resturile antice etc. Toate acestea Comisiunea le stie, si este cea cl'intiiti ca sa le 
reounoasca; dar tot intr'o vreme ea este incredintata, ca are in parte-I pe to|t bar- 
batit seriost, carl stiti cu ce greutatt se poate duce la capat o lucrare de acest 
fel, prima incercare de Enciclopedie nationala, conceputa pe un plan asa de intins, 
si care necesarmente trebue sa poarte urmele unor lacune inevitabile si unor difi- 
cultatl inca pe nedeplin invinse. 

Pentru asemenea lucrart enciclopedice, ce au de scop ca s& presinte la un 
moment dat imagina viu& si reaia a fortelor unet tart in toate ale et manifestatiunt, 
ort-ce tragJlnare aduee, credem, mat multa paguba, de cat folos. Este mat bine de 
a da la lumina cu un minut mat inainte, o opera, fie si mat putin desavirsita, dar re- 
clamata zilnic de nevoile multiple sociale si publice, si facuta cu inten^iunea binevoi- 
toare de a umple lacunele si a rectificaerorileprin edijiunt ort suplimente ulterioare, — 
de cit de a astepta ant peste ant, cu speranta de a face ceva mat bun si mat 
des&virsit, iar la. fine sa nu fact nimic. Mai line ast&zl un ou, de cdt miine un bou, 
zice proverbul batrinesc. Si chid vedeni inceputurile modeste ale unor opere 
enciclopedice devenite mat apot celebre, cum sunt lexicoanele unut Hitter, Brock- 
haus ort Meyer, — saG cind comparam micul dicftonar topograjic §i statistic al Bomd- 
niel, de vr'o 500 pagint in-8°, al lut D. Frunzescu, publicat in 1872, cu cele 5 mart 
volume de cate 1000 pagint in-4°, cit are sa ocupe Marde Dicfionar Geogrqfic, cind 
mat departe, admirS.ni conditiunile teclmice de exeeu|iune, cart lac onoare vechiulut 
Stabilinient grafic I.V. Socec, Societatea Geografica Romina, credem ca poate fi mandra 
de opera pornita din inijiativa sa. Aceasta opera depaseste cu mult cadrul obictnuit 
al dicjionarelor geografice publicate in alte tart. Pe cind acele dictionare se reduc 
mat adesea la o simple nomenclatura, opera noastra grupeaza intr'o forma comoda 
si concisa un foarte mare numar de date statistice, sociale, geografice si istorice, 
etnografice si archeologice ; ea insus este o valoare nu numat inlbrmativa, dar si stiin- 
|,ifica, din care se vor putea adapa tot intr'o vreme : istoricul si geograful, politicul 
si economistul, filologul si archeologul, publicistul si biurourile administrative, 
in scurt ort-cine ar voi, ca sa stie safi ca sa invete ceva asupra trecutulut si pre- 
sintelul Patriet Romine. 

Si fiind ca vorbim de insemnatatea MareM THcfionar — daca n'ar fi de cit 
simpla nomenclatura topica, care pentru prima oara se da aci in chip asa de com- 
plet, — continand aproape 30000 numirl, — si totust istoria, ca si filologia, ca si 
etnografia ar avea de gasit intr msa comoara cea mat pretioasa de materiaie nece- 
sare. in deslegarea atator probleme. 

Se stie ca aceste numirl topiw alcatuesc Uvreaua tcritorinhtl , cagurile cart le-aii 



Digitized by 



Google 



IX 

grait pentru iutiiast-data art amutit de mult, tara sa lase alte urine despre exi- 
sten^a lor de cat po ele: batrine uuniirlde riurl si ptrae, de vaT, piscurl si munfT, 
dealurf si campiT, de sate si orase, numirl earl tritcse ueintrerupt in graiul nafiu- 
nel si sunt atitea marturil despre popoarele ee aft troeut in curs de veacurl prin 
valea Dunaril si Carpatl. Si cum, apa freer petrele rttinin, multe din ele start inc& ne- 
fnteiese. ca si tainita din care si-aft luat obarsia. 

In ort-ce eaz, si pentru orT-ce alternativa, March Dlctjonar (icoyrafic id Rominin, 
urmat poate mal tirziu de volume suplinicntare, de tabele statistics rezumative si 
de un atlas geografie, va servi drept baza temeTnira pentru ort-si-ce lucrare in viitor. 

Cu asa Tncredintare Comisiunea, in nuinele Soeietatil Geografice Romine, 
cere voie si se 'neumeta ca sa inch hie cu adincft si nemarginita recunostinta, 



cJ LLaicsldiil <^acc 



Csteaciu 



,ecji 



aeeasta pirgS, modesta, nftscuta si crescuta sub nobila si binefctc&toarea impulsiune 
a Aceluia, care nu este numat Augustul urzitor si generosul protector al Institu- 
tiunet noastre, dar este Intcmcietond Regatulul Bominilor. El este Aeela care, prin inte- 
lepciunea-I b&traneasca si prin curagiu-1 barbatese, ne-a 'nv&tat mal bine a cunoaste 
ceea-ce poate patria noastra, pentru ca sa slim ceea-ce dinsa este; si eunoscind 
mal bine ceea-ce dinsa este, s\> iubim mat mult si sa ne silim a fi si mal vrednicl 
si de EL si de dinsa. 

1 Martir l*!tf. 



5i0i'J. Mnreh IHi-fhnntr iifmirnfiv . 



u 



: 



\ 



Digitized by 



4 
f 



Digitized by 



Google 



INTRODUCERE 



Istoricul cMareluT Dicponar geografic* este insusf istoricul Societa^ir noastre geograficc. 

In anul 1875, Iunie 15, o nouS Societate si-a vSzut fiin^a in tinSra noastrS JarS. In aceastS zi 
M&ria Sa Domnitorul Carol, a pus bazele si a inaugurat in fa$a unuT num&r de fruntasf aT {SriT, profesorT, 
oament de sti'in^S, etc. constituirea Societafit geografice romine. 

lata imprejurSrile in carl s'a nSscut Societatea noastrS geograficS : Era in ajunul deschideref unuT 
congres geografic international la Paris, si urma ca si Rominia s£ profite de buna-voinfa inifiatorilor 
acestut congres, care ne invita a lua parte si noT la dinsul si a ne face cunoscu^T lumel. 

Maria Sa Domnitorul $inea foarte mult ca sa participe si Rominia la acel congres international. 
Dorinja M&rief Sale, in imprejurSrile de atuncl avea o insemnState politics deosebitS ; Altera Sa Regale 
voia sS aducS o nouS contribute la idealul general, independent {SreT. Ti nea Domnitorul Carol, cu 
actul participSret in concertul stiin{ific international sS facS ca Europa sS-sT mdrepte privirile-T generoase 
asupra Rominiel. 

$i prin d. Titu Maiorescu, pe atuncT ministru de culte si instruc^ie publica, MSria Sa Domnitorul 
provocS o adunare pregStitoare, la care furS invitafl a lua parte mat mulf! bSrbap insemna{T si cu dorul de {arS. 

D. Maiorescu comunicS acesteT adunSrl cestionarul supus congresulul international de cStre 
Societatea geograficS din Paris si o invito a lucra din toate puterile spre a inlesni participarea Rominief 
la Exposifia internationals a Congresulul geografic dc la Paris. Din nenorocire, timpul, care ne des- 
pSrpa de epoca fixate pentru deschiderea congresulul, era prea scurt si s'a vSzut cS era imposibil a sc 
aduna materialele necesare, pentru ca participarea noastrS la exposifiunea geograficS sS se poatS face 
cu succes, in mod complet si demn. 

DacS nu puteam lua de astS dat& parte la Congresul si Exposi^ia geografica internationals din 
Paris, MSria Sa Domnitorul a fost de pSrerea, cS trebuia eel pu^in a ne pregSti pentru viitor ; aceastS 
idee a fost primitS cu entusiasm de intreaga adunare si ne aduse la aceea de a forma o Societate geo- 
grafica permanent^, care sS lucreze pentru respindirea stiin^elor geografice in {arS si sS caute a face {ara 
mat mult cunoscutS in strSinState. Se alese o comisiune care sS elaboreze un proect de statute ; proectul 
propus de onor. d. Prof. V. A. UrechiS, fost ministru ma! ttrziCi, s'a discutat in mat multe sedin^e 
pregStitoare; la 9 Iunie statutele SocietS{ei se adoptarS definitiv si la 15 Iunie, MSria Sa Domnitorul 
prezidS intiia sedinfS a SocietS{eT geografice romine. 

Societatea geograficS se puse pe lucru si Jncepu activitatea sub cele mat frumoase prevestirT, 
cScT incS sunt mal bine de 23 anT, de cind ea 'sT public^ Buletinul sSu, in care sunt cuprinse atiteastudif 
importante, memorit, comunicSrT, etc. ; si fine conferin^e urmSrite de top cu eel mat mare interes. 



Digitized by 



Google 



XII 

Dar lucrarea cea mat insemnata, datorita initiative! si activita^iT eT, estc fara indoiala elaborarca 
dic^ionarelor geografice, din care s'a nascut acuni Mar el c Dicfionar geografic a I RominieL 

Inca de la inceputul anuluT 1882, conducatorii Societa^el a avut ideea pentru redactarea unuT 
dic^ionar geografic. Ideea la inceput n'a fost destul de clara; intre propunerea vaga si nedeterminata de 
atundf si sinteza Marelul Dicfionar asa cum se infa^iseaza azT, e o mare deosebire. 

Timida la inceput, Societatea geografica mergea pe dibuite ca la orT-ce intreprindere. Un ches- 
tionar incomplet de 19 lntreban redactat de reposatul profesor, dr. Barbu Constantinescu, membru in 
comitetul societa^el, a fost lmpar^it prin intermediul ministerulut de interne in toate comunele din Jara 
«?n dorin^a d'a aduna stiintele cele maf amanun^ite pentru cunostin{a {are! noastre». 

La aceste lntrebart aveau sa raspunda primaril si JnvatatoriT comunelor, Tar cu acestc st'iinfe so- 
cietatea avea de gind sa proceada la alcatuirea unu! < < Dicfionar comunal» pe cit se va putea mat 
complet. 

Dar in anul urmator 1883, dupa ce societatea geografica primise «stiin{e» de la vr'o 2500 comune, 
d. George I. Lahovary, secretarul general al societa{eT, recunoaste in raportul sau anual ca «stiin$ele 
primite sunt departe de a fi complecte», dar spera ca se vor putea complecta mal tirziu cu stiin{ele 
statistice si economice ce se string din intregul regat de catre ministerul de razboiu, elabortndu-sc cu 
chipul acesta un «Dic{ionar comunal», dupa exemplul altor state, Belgia de exemplu. 

Insuficien^a stiin^elor provenita din totala lipsa de pregatire a celor chema^I sa raspunda la 
chestionarul intocmit de Societatea geografica, decide in anul urmator 1884, societatea sa parasesca lu- 
crarea inceputa si sa se indrumeze pe alta cale. 

In acest scop, in sedinja adunareT generate din 23 Februarie 1884, P rea mu l* stimatul nostru 
Vice-Presedinte, d. General Gh. Manu, al caruT nume il gasim in tot-d'auna in fruntea miscarilor culturalc 
serioase si cu resultate practice pentru ^ara, dintr'o impulsiune generoasa si laudabila dorin^a de a vedea 
propasind cunostin^ele geografice ale patriet, a instituit un premiu de 1000 lei pentru cea mal buna 
prelucrare a unuT Dicfionar comunal al RominieT, in care pentru fie-care comuna sa se dea notice istorice, 
statistice si etimologice, pentru a fixa scrierea ortografica a numelut lor, etc. 

Se alege o comisiune ad-hoc compusa din d-nil: Grig. Lahovary, actualmente presedinte lalnalta 
Curte de casa^ie, d. Anghel Demetrescu si raposatul dr. Barbu Constantinescu, care intocmeste urma- 
torul prospect con^inind condifiunile 9*1 detaliurile acestet lucrarl; acest prospect il reproducem in extenso, 
de oare-ce a servit de baza tuturor dicjionarelor geografice ce s'aii intocmit de atuncT incoacc: 

1. Acest Dicfionar va coprinde descrierea judetuluT, plasilor, (ocoalelor, plaiurilor), 
comunelor (oraselor, tirgurilor, satelor, catunelor), locurilor istorice, a riurilor, piraielor, girlelor, 
lacurilor, insulelor, mun^ilor, dealurilor, sesurilor si apelor mincrale. 

2. Descrierea jude^elor, a plasilor, plaiurilor se va face pe larg aratindu-se situatia, 
hotarele (naturale sau artificiale), intinderea, clima, calitatea soluluT, mun^it si riurile, productfa 
agricola, industriale si comerciale, a cailor de comunica^ie, impar^irea administrative, judiciara, 
militara si bisericeasca, precum si centrurile cele mat populate si mat productive. 

3. La descrierea fie-careT comune (oras, tirg, sat sau catun) se va da : 

a) Numele actual obiclnuit si oficial (in transcrierea fonetica) precum si numele cc 
l'a ma! avut in vechime. 

b) Situa^ia naturala, fixindu-se pe riurT si mun^T, precum si altitudinea lor d'asupra 
niveluluT marit, pe cit va i\ posibil. 

c) Popula^ia si etnografia (atit pe comune, cit si pe sate si catune, dindu se numarul 
contribuabililor, a familiilor si a sufletelor). 

d) Producerea agricola, industrials si comerciala. Numarul vitelor pe comune, sate 
si catune. 

e) Aratarea institutelor de cultura, de bine-facere, a fabricelor precum si a monu- 
mentelor celor mai insemnate. Numarul bisericilor si a deserven^ilor, precum si a scoalelor cu 
statistica elevilor. 

f) Istoricul comuneT, aratindu-se evenimentele cele mal insemnate in istoria {aril carl 
s'au petrecut intr'insa. 



Digitized by 



Google 



XIII 

Pentru elaborarea acestuT dicfionar s'a dat ragaz concursurilor timp dc un an, adica pana la 

I Aprilie 1885. 

Paralel cu inifiativa cl-IuT general Manu, d George Lahovary anunfa in raportul sau catre adunarca 
gencrala din 10 Februarie 1885 ca se lucrcaza la un dic{ionar geografic si istoric al RominieT. 

In adevar d-sa a publicat ca suplimente pe ltnga Buletinele Societafrf din 1886 si 1887 sub titlu dc 
« Material adunat etc.» primele mustre spre a scrvi la facerea unut mare dic^ionar geografic al Rominiel. 

La 1 Aprilie 1885, data pentru cind era fixat concursul generalulut Manu, nepresentindu-se nict 
o lucrare pentru premiul de 1000 let, concursul s'a mai prelungit inca pentru un an, cu speranja, ca eel 
pu^in in al doilea an se va gasi macar un singur concurent, pentru o lucrare asa de interesanta. Ami- 
narea insa n'a avut resultatul dorit, cacT nicl de asta-data nu a sosit vre-o lucrare ; atunci comitetul con- 
sidered greutatile unuT dicfionar al mtregei ^arT, a redus, in in^elegere cu donatorul, la doua judefe 
lucrarea pusa la concurs, instituind doua premiuri de cite 500 lei fie-care, pentru cea mai buna prelu- 
crare a unuT dic{ionar geografic, topografic si statistic a cite un jude{ din Rominia ; si s'a pus la concurs 
jude^ele Doljul si Iasi. Pentru elaborarea acestor dic^ionare se dete un termen pana la I Aprilie 1886^ 
cind iarast nu s'a presentat niment sa concureze. La 14 Maiu insa acelast an, d. P. Condrea, institutor 
in orasul Birlad si membru activ al Societa^et geografice, trimite o lucrare intitulata: «Dic{ionaruI geo- 
grafic al judetuluT Tutova » si insotita de o adresa, in care zicea, ca de si lucrarea sa nu cuprinde unul 
din jude(ele puse la concurs, totusT a luat curagiul a se presenta cu acea lucrare, cacl a crezut ca ono- 
rabilul donator nu a avut o predilecfiune anumita pentru acele judefe. Comitetul a decis atunci ca sa 
sc publice un nou concurs pentru 31 Decembrie 1886, lasind la facultatea concuren{ilor alegerea jude^ulut 
ce vor voi sa studieze si instituind iarast 2 premil de cite 500 lei fie-care. 

Aceasta masura din urma a dat resultate neasteptate, cacl la termenul fixat, biroul socicta{ef a 
primit patru elaborate, cu a carora cercetare s'a ocupat o comisiune ad-hoc. 

In seara de 1 Februarie 1887, in fine d. profesor Grigore Tocilescu in numele comisiuneT, 
dete cetire plenulut societa^el rezultatele cercetarilor, intr'un lung si minu^ios raport, asupra patru 
manuscrise, cuprinzind dicfionarele geografice ale judefelor Dorohoiu, Tecuciu, Dimbovi^a si Tutova. 

Raportorul recunoscind ca de si tret din patru lucrarl au merite egale, totust in vederc ca nu 
sunt de cit doua premiurt, propune : 

A se acorda premiul I de 500 lei autoruluT Dic^ionarulul judefulut Tutova ; a se acorda premiul 

II de 500 let autorulut dicftonaruluT jude^ulut Dimbovi^a; a se tipari cu spesele societa^el claboratul judc^uluT 
Dorohoiu, dindu-se autoruluT acestui dic^ionar un numar dc exemplare tiparitc, care sa reprezinte eel 
pu{in jumatatea valoareT unul premiu. 

Desigilindu-se apoT plicurile cu numele .autorilor se proclaim! ca premiajt: I) d. Petru Condrea 
revisor scolar, II) Dim. Condura^canu, directorul scoleT primare No. 2 din Tirgoviste ; III) Nicu-Filipescu- 
Dubau din last. 

Inceputul odata facut, societatea geografica s'a indrumat pe o cale buna, mare si frumoasa, mat 
cu seama avind sprijinul mat multor barba^I lumina^I si insufle^t dc patriotismul eel mat cald. 

D. Dimitrie Sturdza, actualul prim-ministru, intr'o scrisoare cc o adreseaza societa^ei geografice, 
ofera suma de una mie lei pentru urmarirea lucrare! Dic{ionarului Geografic acordindu-se premil pentru 
cele mat bune lucrarl, privitoare la doua sau treT jude^e, ce se vor mai prezenta in viitor la concurs. 

Tot in sedinfa de la 3 Februarie 1887, D-l avocat Ion Fatu declara ca si d-sa doneaza societa^ei 
suma de let cind sute in aceleast condemn* si pentru acelas scop ca d-nit general Manu si Dimitrie 
Sturdza. 

Conformtndu-se dorin^et domnilor donatorl, biroul societa^ei publica un nou concurs instituindu-se 
tret premil de cite 500 lei fie-care, pentru eel maf bun dicfionar geografic, topografic si statistic pentru 
orT-care judef din Rominia afara de jude^ele deja premiate. 

Condtyiunile de amanunt si cuprindere ramin aceleast, iar termenul pentru depunerea manuscriselor 
se fixcaza pana la 1 Decembrie 1887. 

In acelas timp d. Const. Poroineanu, proprietar, institue un premiu de 500 let, pentru eel ma! 
bun dic^ionar geografic — daca se va prezenta la concurs — asupra jude^uluT Romana^i. 

Concursul a prins; si de asta data biroul societa^eT a avut mul{umirea de a primi 11 lucrarl 
pentru 9 judefe, prezentindu-se pentru 2 jude^e cite 2 manuscrise. 



Digitized by 



Google 



XIV 

Comisiunea insarcinata cu ccrcetarea elaboratelor pentru premiile <Sturdza> si ^Const. Poroineanu*, 
compusa din D-niT Dr. Barbu Constantinescu, Anghel Dimitrescu, N. Mihailescu si Gr. Tocilescu, a supus 
prin raportorul eT, d. Tocilescu, despre rezultatul lucrarilor sale. 

Cele 1 1 manuscrise prezentate cuprindeaii dicjionarele judefelor Arges, lalomifa, IasT (2 manuscrise), 
Mehedinfi, Putna, Prahova (2 manuscrise), Roman, Romana^i si Tecuciu. 

Raportul comisiuneT examinatoare, intr'un lung raport analitic, recomanda: 

Premiul I «Dimitrie Sturdza» a se acorda autoruluT dic^ionarului jude^uluT Arges, care s'a silit a 
da societa^eT o lucrare cit mat complecta, ma! metodica si mat pretfoasa asupra judetuluT Arges; 

Premiul II «Dimitrie Sturdza* pentru dicfionarul IasT, al caruT autor semneaza: Iassiorum ; 

Premiul III «Const. Poroineanu» se va tmpar^i in doua: jumatate se va acorda autoruluT 
dic^ionaruluT judejulul Roman plus i se va da si 100 exemplare din opera sa tiparita; iar cea-1'alta 
jumatate cu dreptul la acelas numar de exemplare, autorului dic^ionarulul jud. Romana{i. 

Desigilindu-se plicurile, s'a gasit in acela al jud. Arges, numele d-lui George I. Lahovari, secretarul 
general al societa^ei. In acelas plic se afla si urmatoarea declarable a d-luT Lahovari. «Declar ca, daca 
lucrarea mea va fi premiata, renunt la suma fixata ca premiu spre a se institui cu dinsa un nou premiu, 
in aceleasT condi^iunT ca cele precedente. Bucuresti 1 Decembrie 1887*. 

Prin urmare premiul I de 500 ieT s'a acordat d-lul George I. Lahovari, pentru dic^ionarul 
judetuluT Arges; premiul II de 500 lei d-lui Const. Chirifa, revisor scolar pentru dic{ionarul judetuluT 
Iasi ; premiul III de 250 lei d-IuT Const. Locusteanu, actualmente profesor la gimnaziul din Caracal, pentru 
dic^ionarul judetulu! Romana^i ; .si premiul IV de 250 IeT d-luf Petru Condrea, autorul dic^ionaruluT jud. 
Roman. D. Condrea a maT fost premiat in anul precedent pentru dic^ionarul jude^uluT Tutova. 

Pana acuma sunt deja sapte dicftonare premiate si tiparite. Insemnat progres, si intr'un timp atit 
dc scurt. 

Pentru anul urmator e instituit un nou premiu de 500 IeT, premiul « George I. Lahovari » pentru 
cea maT buna prelucrare a unuT dic^ionar geografic afara de cele 7 judcfe deja premiate. AceleasT condi^unT 
ca in trecut, termenul de prezentare 1 Decembrie 1888. 

In sedin^a adunareT generale din Martie anul urmator (1889) acelas raportor d. Gr. Tocilescu, in 
numele comisiuneT examinatoare da citire raportuluT sail asupra celor doua lucrarl ce s'au prezentat 
la concursul din ast an, dic^ionarele jude^elor Braila si Vasluiii, conchizind a se acorda premiul d-luT Const. 
Chiri^a, autorul dic^ionaruluT Vasluiu. Cea-1-alta se respinge ca nesuficienta. Notam ca d. Chiri^a, in anul 
precedent a fost premiat pentru dic{. jude^uluT Iasi. 

Pentru anul 1889, d-nul Grigore Tocilescu ofera si d-sa un premiu de 500 IeT pentru jude^ul Vlasca. 

In adunarea generate din a. 1890 in urma raportuluT d-luT Grigore Tocilescu se premiaza d. 
inginer Antonescu-Remus, pentru lucrarea sa asupra judetuluT Vlasca. Cele-1-alte treT elaborate: Braila, 
Mehedinti si Tutova se resping ca defectuoase. 

D. deputat Gr. Cozadini si D. St. Hepites ofera in sedin{a 2-a a adunareT generale din 1890 cite 500 
IeT pentru a se premia: dic^ionarele jude^elor Neam{u si Braila. 

Afara de aceste doua premiT, pentru anul urmator, a maT ramas si premiul «Ion Fetu» dc 500 
IeT; de asemenea si d. general G. Manu ofera un nou premiu de 500 IeT pentru dic^ionarul geografic al 
jud. Teleorman. 

Concursul din 1891 a atras 13 elaborate, din can 3 pentru jude^ul Braila, cite 2 pentru jude^ele 
Neam^u si Mehedinti si cite unul pentru urmatoarele judefe: Teleorman, Buzau, Falciu, Gorj, Ilfov. 

S'a acordat: premiul I d-luT Profesor B. Iorgulescu pentru dic^ionarul judetuluT Buzau; premiul II 
d-luT Pandele Georgescu, pentru judetul Teleorman ; premiul III d-luT Const. I. Gheorghiu, profesor, pentru 
jude^ul Neamtu; premiul IV (ex aequo) 500 IeT, a se impar^i intre d-niT: Iulian Delescu, Basil Dimitrescu 
si N. T. Vilcu, autoriT dicfionarelor jude^uluT Braila. 

De asemenea se aproba tot in adunarea generala din Martie 1891, a se acorda cite 200 IeT ca 
recompensa d-lor : Constantin Chiri^a (IasT) pentru dic^ionarul jude^uluT Falciu ; col. Vasiliu-Nasturel pentru 
judetul Gorj; C. Alexandrescu, institutor, pentru judetul Ilfov; N. D. Spineanu, pentru Mehedinti. 

M. S. Regele ordona ca din caseta proprie, sa se tipareasca in doua miT exemplare dicfionarul 
jude^uluT Buzau, iar A. S. Regala Prinful Ferdinand, institue un premiu de 1000 IeT pentru judetul 



Digitized by 



Google 



XV 

Bac&u. Ast-fel Societatea geografic£ merge eu past mart spre scopul ce urm&reste. P&na. acum sunt 
premiate si tip&rite 19 dic^ionare de jude{. 

Pentru 1892 societatea public^ urm&toarele 6 concursurT: 

Premiul I «Principele Ferdinand* (1000 lei) pentru dic^ionarul judejulul amintit; 
Premiul «Mihail Bals» (500 lei) pentru dicfionarul judefului Tecuciu ; 
Premiile «Dacia Rominia» a cite 500 lei; 
Premiul «Clubul Regal* de 500 lei ; 
Premiul «Maior Mares* de 500 lei; 
Premiul « Solomon Halfon* de 500 let. 

S'au prezentat 4 manuscrise pentru jude^ul Bacau si cite unul pentru jude^ele: Muscel, Covurluiu, 
Botosani si Prahova. Comisiunea examinatoare a g&sit bune si a premiat urmfttoarele dicfionare: 

Jude^ul Bac£u, de d-na Hortensia Racovif£; jude^ul Muscel de d-nul C. Alexandrescu; jude^ul 
Covurluiu de d-nul Moise Pacu si judejul Botosani de d-nii V. I. Nddejde si I. Jifu. Cele-1-alte manuscrise 
Comisiunea le-a eliminat dela concurs ca incomplecte. 

M. S. Regele cu inalta-I solicititudine pentru societatea geograficS, institue pentru anul 1893 dou£ 
premiT de cite 1000 lei pentru cea mat bun& lucrare asupra judefelor Putna si Suceava; si tot ast-fel face 
A. S. Regain Principele Ferdinand, pentru judeful Dolj. 

Exeraplele aceste frumoase venite de sus, g&sesc iniitatorl printre membril elite! noastre inte- 
lectuale, si manifest£rl de cald patriotism intimpina Societatea geograficft pretutindenT. D. Al. N. Lahovari, 
regretatul birbat de stat, propune un premiu de 500 lei pentru cea mal bun& lucrare asupra jude^ulul 
natal al familiel Lahovari: Vilcea; d. Tocilescu mal daxueste inc& 500 lei pentru jude^ul Constanta, 
Eminen{a Sa P&rintele Ghenadie, pe acea vreme Episcop de Arges, 1000 lei pentru jude^ul Olt ; tot 
asa reposatul Petru Stoicescu, un premiu de 1000 lei pentru judeful Prahova. 

Pentru anul 1893, sunt publicate Jncft 5 alte premil de cite 500 lei pentru cele mat bune dic- 
{ionare geografice asupra judefelor Constanta, Ialomifa, Tecuciu, Olt, Prahova, Putna, R.-Sarat si Tulcea. 

Premiul « Mihail Bals* pentru jude^ul Tecuciu, r&mine de asemenea pentru acest nou concurs, 
de oare-ce in anul trecut nu se prezintase nicl o lucrare. 

In total decl la sfirsitul anulul 1891 sunt 21 jude^e cu dicfionare si numal pentru 12 ele lipsesc. 

In adunarea generals a societa^el din 14 Martie 1893, obfin premil d. Const. Alexandrescu, pentru 
jude{ul Vilcea (500 lei); d. Serafim Ionescu, revizor scolar, pentru jude^ul Suceava (1000 let) si d. I. 
Provianu, institutor din Cal&rasl pentru judeful Ialomifa (500 lei). 

Un manuscris care s'a prezintat pentru judeful Constanta se respingc ca defectuos. La cele- 
1-alte premil nu s'a prezintat nicl o lucrare, premiile se men^in pentru anul urm^tor. 

Se lnfiin^eazS pentru sesiunea din 1894, cind Societatea public^ urm&toarele concursurl: 

Premiul <Majesta^iI Sale Regelul>, pentru judeful Putna. 

Premiul « Principele Ferdinand*, pentru jude^ul Dolj. 

Premiul 'Episcopul Ghenadie de Arges*, pentru judeful Olt. 

Premiul « Petru Stoicescu », pentru jude^ul Prahova. 

Premiul -Clubul Regal $i Grig. Tocilescu* (impreunate 1000 lei), pentru jude^ul Constanta. 

In sesiunea acelelasl adunarl, d. Menelas Ghermani, fost ministru, si d. Ion C. Gr£disteanu, deputat, 
oferS amindol un premiu de 1000 lei, pentru dic^ionarul jude{ulul R.-S&rat. 

Ministerul Cultelor si Instruc^iuncT Publice, ofera de asemenea TOOO lei, pentru dic^ionarul 
geografic al judetulul Tulcea. 

Premiul « Mihail Bals » se men fine pe anul urm&tor pentru dicfionarul jude^ulul Tecuciu. 

In adunarea generala din Martie 1894, d. Grig. Tocilescu, dind seami de lucr&rile intrate la concurs, 
propune : 

A se con topi cele dou£ manuscrise prezintate pentru jude^ul Dolj si a se acorda premiul de 
1000 lei d-soarelor Ana Cumbari si Maria Manoil si d-lor Mihail Canianu si Aureliti Candrea; 

a se acorda premiul « Episcopul de Arges » d-lor C. Alexandrescu si G. Sfin^escu, pentru 
jude^ul Olt; 

a se acorda premiul Mihail Bals de 1000 lei d-lul Th. Ciuntu, pentru jude^ul Tecuciu; si 



Digitized by 



Goi 



XVI 

a se acorda premiul «Ion C. Gradisteanu si Menelas Ghermani» de iooo let, d-lui Gr. G. Danescu, 
pentru jude^ul R.-Sarat. 

Pentru anul 1895, nu ramin de cit numat 4 din 32 jude^e la concurs si anume: Prahova, Putna, 
Tulcea si Constanta. 

Biroul a primit 3 manuscrise pentru jude^ul Prahova, 2 pentru Putna si 1 pentru Constanta. 

Comisiunea examinatoare prin glasul raportoruluT el d. Grig. Tocilescu, propune: 

A se contopi cele 3 manuscrise prezintate pentru jude^ul Prahova de d-soara Paulina Bratescu, 
d-nit C. Alexandrescu si loan Moruzzi, acordind in acelas timp cite un premiti de 500 let fie-carut concurent; 

a se acorda premiul M. S. RegeluT d-luT Mihail Canianu si Aureliu Candrea, autorii dic^ionarulul 
jude^uluT Putna; iar pentru jude^ul Tulcea si Constanta, singurele ce mal raminea fara dic^ionare, a se 
publica un nod concurs. 

In sedin^a din 2 Martie 1896, adunarea generalfi asculta raportul comisiuneT asupra unicului 
elaborat, un voluminos manuscris asupra judefuluT Tulcea si d. Tocilescu, raportor, conchide a se premia 
d. Gr. G. Danescu, autorul sau. 

In acelas timp pentru a termina si cu dicfionarul Constanta singurul judet ce a mat r&mas, 
plenul societateT decide ca tot d. Danescu sa fie insarcinat a lucra pana la 1 Ianuarie 1897 dic^ionarul 
judetuluT Constanta, acordindu-i-se un premiu de 1000 lei pentru aceasta. 

In fine in anul trecut, 1897, la adunarea generala, d. Gr. Danescu se achita constiincios de sar- 
cina ce i s'a incredin^at, dupa cum se constata din raportul d-lut Tocilescu. 

Iata-ne dec! gajta cu dictfonarele geografice ale celor 32 de judefe ale Rominiei. 

Opera pornita in 1886 e terminate dupa 12 ant de munca staruitoare si neintrcrupta. 

Fie-care jude{ si-a capatat dic^ionarul sau; Societatea Geografica insa nu se opreste aci. 



In sedin^a adunariT generale din 4 /ig Martie 1896, sa numit o comisiune compusa din d-nii 
George I. Lahovary, secretarul general al Societa^iT, general C. Bratianu de la Institutul geografic al ar- 
mateT si Gr. Tocilescu, profesor universitar, si i s'a pus insarcinarea «sa faca toate lucrarile pregatitoare, 
«sa stabileasca norma cum are a se face contopirea diferitelor dictionare par^iale, sa fixeze abrevia^ile 
«intrebuin{ate, sa hotarasca materiile streine, care urmeaza a se elimina din dictionare, in fine, sa ia 
ctoate masurile pregatitoare pentru a face posibila inceperea tiparirif mareluT Dic^ionar in anul viitor*. 

Aceasta comisiune se si puse imediat pe lucru. Misiunea el era insa foarte anevoioasa si difi- 
culta{ile se ivira chiar de la inceput. 

Intr'adevar materialul din care urma a se alcatui si prelucra marele Dic^ionar Geografic, era 
opera a 30 si ma! bine de autorl, si se intelege ca fie-care din acesti auton avea limba sa, metoda sa, 
specialitatea sa, care difereau foarte mult de la unul la altul, cu atit mat mult cu cit din acesti 31 de 
auton, nicT jumatate nu erati specialist!, profesorl de geografic, iar ceM'al^T erau amatorl '; ast-fel ca fie- 
care dedea o mat mare important uneT materii asupra celor-1 alte ; asa sunt dictionare care abundeaza 
in detaliT istorice si arheologice, altele in date statistice ; altele au dat o mare important par^ii strate- 
gice si militare ; iar altele au reprodus legendele, basmele si cintarile, care sunt legate mat de fie-care 
localitate in {ara noastra si asa inainte. 

Misiunea deei a comisiunil era foarte gingasa ; ce sa sco^i? $i ce sa pastrezT ? CacT toate ati 
interesul lor special. Mat ales la noT, unde avem lipsa complecta de scrieri speciale, ca dictionare isto- 
rice, arheologice, statistice etc., nu poate fi vorba de un dic^ionar pur si simplu geografic, care s'ar re- 
duce atuncT la o nomenclature! de nurae geografice, cum este dic^ionarul reposatulut Frunzescu. La noT, 
o luerare ca aceasta, care pentru prima oara se prezinta publiculuT sub aceasta forma, trebuie sa aiba 
un caracter enciclopedic, daca ne putem exprima ast-fel. 

Istoria si geografia nu se puteaii deosebi, una se complecteaza prin cea-1'alta, si ce sunt legen- 
dele de cit o istorie populara poetizata de geniul na^iunelor ; iar arheologia este istoria scrisa in pieatra, 
si la not pisaniile bisericilor, pomelnicile si pietrele mormintale, sunt paginT nestimate ale istorieT neamu- 
lul nostru : de aceea cu mare sfiala am forfeoat partea istoriea si arheologica a dictionarelor jude^elor. 



Digitized by 



Google 



XVII 

alta dificultate $i prin urmare o lacuna inevitabila in lucrarea de fa$a, este cestiunea impar{irii 
administrative a judejelor. 

Lucrarea dic^ionarelor geografice pe jude^e a durat vr'o zece, doi-spre-zece ani, $i in acest inter- 
val s'au succedat 4 leg! care aii modificat fie-care intinderea pla^ilor ?i plaiurilor fartf. Ast-fel inainte de 
1882 erau 164 pla?i ?i plaiuri; la 1882 s'au redus pla^ile in mod provizoriu ; la 1887 s'a adoptat o 
alta imparfire, ramiind in toata $ara 119 pla?T $i plaiuri; la 1892, o alta lege inmul{e?te pla^ile §i pla- 
iurile la 227 ; iar peste 4 ani, la 1896, se revine la impar^eala din 1887, adica la 119 pla$i $i plaiuri. In 
asemenea condi^iunt este imposibil a se face o exacta aratare de pla?i, cacl pana la terminarea tiparirif 
dictionarului, in anul 1900, este posibila, ba chiar probabila, o noua sub-impar^ire a jude^elor in pla$i ?i 
plaiuri ; de aceea am adoptat ca norme impar^eala ce era in vigoare in anul cind s'au lucrat dicfionarul 
jude^elor. 

Iar fn ceea ce prive^te gruparea satelor $i catunelor in com. rur., schimbarea fiind ?i mat fre- 
cuenta, am urmat aceia? regula ca §i pentru pla$i. Asemenea am pastrat denumirile de hectare, f did ft 
pogoane, ast-fel cum le-am gasit in dic^ionarele par^iale, cacl pe de oparte s'ar fi ingreunat foarte mult 
ucrarea noastra $i prin urmare s'ar fi intirziat cu atit $i tiparirea Dicjionarului general, daca am fi facut 
conversiunea falcilor $i pogoanelor in hectare ; de alt-fel pentru uzul practic este mal nemerit a se pas- 
tra masurile vechi, cu care sunt inca obicinuite popula{iile rurale ; iar pentru lucrarl $tiin(ifice, lesne se 
poate face conversiunea de catre fie-care. Tot pentru aceste motive, am pastrat diferitele provincializme 
ce se intilnesc in limba, precum : iaz ?i iezdturd care la Moldova insemneaza hele§teU, lac mic y iar iezd- 
turd este ceea ce in Muntenia numim iaz sau canal derivat dintr'o girla ; hirtop, pdlimar, ciardac, pri- 
val $i altele, care sunt in^elese astazi de toflf Rominii. In privin^a datelor statistice, ne facem toate re- 
zervele, §i este lesne de in^eles pentru ce. 

Insemnatatea statisticii nu este inca priceputa la noi, cacT alt-fel nu putem in^elege fluctuate 
la care este supusa aceasta institute, atit de trebuincioasa. 

De aceea vedem ca intr'o zi serviciul se desfiin^eaza, $i in alta se reinfiin(eaza ; sau se trece de 
la un minister la altul, fara sa fie vre-o ra^iune plauzibila pentru aceste perpetue muta^iuni $i schimbari, 
ast-fel ca, din nenorocire, un serviciu statistic, ast-fel cum este in^eles in farile occidentale, mai ca nu 
exista la not ; $i datele statistice, ce bine rau sa string, pe apucate y de catre vre-un $ef de serviciu 
ma! zelos, nu pot fi serioase. Noi am cautat pe cit s'a putut a ne apropia de adevar, dar este foarte 
cu greu. Ast-fel datele statistice culese de serviciul mareluT stat major difera in propor^iunT colosale de 
cele culese $i publicate de Ministerul de Interne sau de Agricultura, sub care se afla Direc^ia statistica. 

In ceea ce prive^te ortografia numelor geografice, am menfinut sistemul fonetic, admis $i de 
Academic La ceea ce am finut ma! mult, a fost a avea o ortografie unifortnd, in tot cursul Dic^ionarului 
$i a nu schimba de la o fasciculi la alta, ortografia numirilor geografice. 

Pentru Dobrogea am aplicat bine in^eles aceea$i inetoda, de ?i poate une-ori ar fi trebuit sa 
scrim alt-fel. Sa speram ca o data cu aparifia Marelu! Dic^ionar geografic se va introduce atit in cardie 
didactice cit ?i in actele oficiale, o ortografie simpla, rafionala $i uniforma ?i ca nu ne vom mal tntilni 
cu Tirgul- Vested cu Cdmpul-Lung, cu Romnicu- Valcif, cu Batus-han, Bu^eU etc. 

Ca nu se vor descoperi in aceasta lucrare erorl, omisiunl ?i chiar date eronate, nu putem lua 
asupra noastra ; dar cititorul sa fie indulgent ?i sa se gindeasca la toate greuta^ile ce o asemenea com- 
pulsare $i compilare prezinta, ?i la imensul material ce a trebuit sa studiam. 

De alt-fel orl cine a avut ocaziune a consulta mal des marele enciclopedil streine, buna oara pe 
Larousse, la Grande Encyclopedic, Brockhaus sau Meyer's Conversations-Lexicon, geografia universala a 
luT Elysee Reclus etc. s'a putut lesne convinge ca sunt multe gre^ell, cite-odata imposibile de evitat. 

Inainte de a incheia aceasta prefa^a, Comisiunea fine a aduce . meritate mul^umirt la to^T aceT 
domnT §i doamne, cart ne-au venit in ajutor in lucrarea noastra, trimi^indu-ne notice asupra unor gre^elT, 
lacune, saQ date eronate din dic^ionarele parfiale, cit $i Domnilor Scarlat Cocorescu $i Mih. Canianu, carl 
cu mult zel ?i inteligen^a ne-au ajutat la alcatuirea ?i prelucrarea materialulul «MareluT Dic^ionar geo- 
grafio ^i fac cu mare scrupulozitate corecturile tipografice. 



tmi. V*r*l$ THcfionar Geoftajb, \^ 



Digitized by 



Google 



XVIll 

$i acum dup& aproape un sfert de veac de munc& rodnici, cind in parte s'a reaiizat unul din 
idealurile Societ^e! geografice, nu putem de cit s& inchei&m cu cuvintele statorniculut raportor al co- 
misiuneT die^ionarelor geografice : 

« NicI odata ca astd-zl exist en fa politicd a Rominiel, iCa fost mat bine asiguratd ; dar in acelasl 
«timp nicl odata nu s'a cerut de la forfele el propril mat mult; de aceea nu este scop maX nobil, ce 
*Societatea geograficd poate acum sd urmar eased, de cit acela de a ne da bilanful exact al fdriX, de a 
« ardta mijloacele sale de tot felul, de a spune patriel noastre eeea-ce este, ca sd poata dinsa infelege 
«si uial bine ceea-ce poate.* 



Digitized by 



Google 



It 



DICTIONARELE GEOGRAFICE PARTIALE PE JUDETE 

CARl AU SERVIT LA ALCATUIEEA 

MARELUI DICTIOJYAR GEOGRAFIC AL ROMllVIEI 



1. Arge$ de d. George loan Lahovari. 

2. Bac&u de d-na Hortensia Racovi^L 

3. BotO§ani de d-nil V. C. N&dejde §i I. TH U - 

4. Br&ila de d-nil I. Delescu, B. Demetrescu- 

Oprea §i N. Vilcu. 

5. Buz&u de d. B. Iorgulescu. 

6. Constanta de d. Gr. G. D&nescu. 

7. Covurluiii de d. Moise Pacu. 

8. Dimbovtya de d. Dim. Condur^iauu. 

9. Dolj de d-rele Ana Cumbary §i Maria 

Manoil §i d-nil Mihail Canianu §i Aureliti 
Candrea. 

10. Dorohoiu de d. N. Filipescu-Dub&ti. 

11. F&lciu de d. C. Chiri^L. 

12. Gorj de d. Col. Vasiliti-N&sturel. 

13. Ialomi{a de d. D. Provian. 

14. Ia§I de d. C. Chiri^. 

15. Ilfov de d. C. Alessandrescu. 

16. Mehedinfl de d. N. D. Spineanu. 



17. Muscel de d. C. Alessandiwacu. 

18. Neam^u de d. C. D. Ghiorghiu. 

19. Olt de d-nil C. Alessandrescu §i G. Sfin- 
(escu. 

20. Prahova de d-ra Paulina Br&tescu §i d-nii 
C. Alessandrescu §i I. Moruzzi. 

21. Putna de d-nii Mihail Canianu §i Aureliu 
Candrea. 

22. R.-S&rat de d. Gr. G. Danescu 

23. Roman de d. P. Condrea. 

24. Romana^l de d. C. Locusteanu. 

25. Suceava de d. Serafim Ionescu. 

26. Tecuciu de d. Th. N. Ciuniu. 

27. Teleorman de d. P. Georgescu. 

28. Tulcea de d. Gr. G. Dftnescu. 

29. Tutova de d. P. Condrea. 

30. Vasluiu de d. C. Chiri^. 

31. Vilcea de d. C. Alessandrescu. 

32. Vla§ca de d. Antonescu-Remu? . 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



AUTORII DICTIONARELOR GEOGRAFICE PAR'flALE PE JUDEJE 



Alessandrescu C: Ilfov, Muscel, Olt, Prahova 

§i VUcea. 
Br&tescu Paulina: Prahova. 
Candrea Aureliu: Dolj §i Putna. 
Canianu Mihail: Dolj $i Putna. 
Chiri{& Constantin : Falciu, Ia§l §i Vasluiii. 
Ciuntu Th. N.: Tecuciu. 
Condrea P. : Roman §i Tutova. 
Condur&{ianu Dim.: Dimbovifa. 
Cumbary Ana : Dolj. 
D&nescu Or. Q. : Constanfa, Rirnnicu-Sarat §i 

Tulcea. 
Delescu Iulian: Braila. 
Demetrescu-Oprea B.: Braila. 
Filipescu-Dub&u N.: Dorohoiii. 
Qeorgescu P. : Teleorman. 
Ghiorghiu C. D.: Nean^u. 



Ionescu Serafim D. : Suceava. 
Iorgulescu B.: Buedii 
Lahovari George loan: Arge§. 
Locusteanu Const. : Romana^t 
Manoil Maria: Dolj. 
Moruzzi I.: Prahova. 
N&dejde V. C. : Boto§ani. 
N&sturel-Vasilitt, Col. : Gorj. 
Pacu Moise : Covurluiii. 
Provianu D.: Ialomtfa. 
Racovi{& Hortensia : Bacau. 
Remu§-Antonescu : Vla§ca. 
Sfintescu G.: Olt. 
Spineanu N. D.: Mehedinfi. 
T^u I.: Boto§anl 
Vllcu N. : Braila, 



Digitized by 



Google 



\ 



Digitized by 



Google 



PREMIILE OFERITE PENTRU DiqiONARELE GEOGRAFICE 



Majestatea Sa Regele Carol I 
A. S. R. Principele Ferdinand 
L P. S. S. Mitropolitul Ghenadie 

General G. Manu 

Grigore G. Tocilescu 

Dimitrie A. Sturdza 

Petre Stoicescu 

Ministerul Instrucfiunet publice . 

Clubul Regal 

Mihail Balf 

Grigore Cozadini 

Societatea tDacia-Rominia* • • • • 

loan Fdtu 

Menelas Ghermani 

loan C. Gradifteanu 

Solomon Hal/on 

Stefan Hepites 

George Ion Lahovari 

Alexandru N. Lahovari 

Maior Maref 

Constantin Poroineanu 



Lei 2000 
2000 

IOOO 

1500 

IOOO 
IOOO 
IOOO 
IOOO 
IOOO 
IOOO 

500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 
500 



Total 



18,000 lei 



M. S. Regele a Sine voit tnca a tip&ri cu spesele Sale, dicfionarele ju~ 
defelor Buzaii fi Suceava, iar A. S. Principele Moftenitor a platit imprimarea 
Dicfionarelor judefelor Bacdii fi Dolj. 




Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



I Z Y A R E. 

OARt AU FOST CONSULTATE DE AUTORlt DIFERITELOR DICTION ARE DE JUDEfE: 



Alessandrescu C. Geografia jud. Muscel. 

— Geografia jud. Vilcea. 

— Geografia jud. Il/ov 

Alexandrini N. A. Studiu statistic asupra agri- 
ctdturei jud. la ft, 1884. 

— Studiu statistic asupra popula(iei jud. la ft, 1886. 
Analele Academiei Romine. 

Antinescu Zaharia, Pharul. 
Antonescu-Remu$, Podul paste Bundre §i por- 

tul Constanfa. 
Apostolescu Dr. Izvoarele minerale sulfurbsc de 

la Strunga. 
Apostolide Dr. D. Apele minerale de la Cozla 

(Neam(u). 
Archiva §tiin(ificd §i liter ar a, din Ia§i. 
Aricescu C. D. Istoria Revolufici de la 1821. 

— Istoria Gimpulunguluh 

Asachi Gh. Nuvele istorice a Rominiel, Iasji, 18(57. 
Ancrescu Al. Teatru de operafiunl austro-romdne. 
Aurelian P. S. Java noastrd. 
Babe§ I. Q. Din plaiul Pele§. 
Balcescu Nic. Magazin istoric. 

— Istoria lui Mihaiu-Viteazul. 
Bengesco Georges, Alexandre le lion. 
Bianu Dr. Higiena ora§ulul Bucurc§th 
Bilciurescu C. Mdndstirile §i Bisericile din Ro- 

minia. 
Boldescu. Memoritd §i notife istorice despre §co- 

lile din Vla§ca> 
Boleac Cesar, Mdndstirile inchinate. 

— Topographie de la Routnanic, 1852. 

— Studil archeologice asupra Romanafului « Cronica 
Vadastrel*. 

Brezoianu Th. Geografia Romlniei. 
Brezoianu loan, Vechile instifu(iuni ale Rominiel. 

5i0i'J. MartU Dlcfionar Gengr^/lc. 



Brezoianu loan, Mdndstirile inch mate. 
Buletinul Minist. Agrieuli. Comeir. §i Industrie!. 
Buletinul Minist. Instruc(iel Publice. 
Buletinul Societa(ii Geografice Romine. 
Buletinul Societdfii de medici $i naturalist 
Calenderu Dr. N. Raport de inspec\ie } 1888. 
Calimah-Papadopol. Notion istoricd asupra o- 
rafidul Boto§anl. 

— Dundrea in literaturd §i in traditiune, 1880. 

— Monografia asupra lui §tefan Gheorghifii Voerod. 

— Scrisori despre Tecuciu. 
Convorbirt literare. 

Cantacuzen Elisei, Notice statistice des}ne mo- 
bile din Moldova, («Ruciumul» vol. I *}i IT). 
Cantemir Prin^ul, Descrierea Moldoveh 
Cantemir Dr. Bdile de la Bal(dte§th 
Carmen Sylva, Pave§tile Pele§uluh 
Cazaban, inginer, Hartu jud. Ia§i. 
Chiru Constantin, Canalizarea riurilor. 
Cobilcescu Gr. Cursul de Geografieal Romlniei. 

— Diverse chestiuni geologice. 
CodrescuTh. Uricarul, colec^iune de document*. 

— zBuciumul romdn*. 

— Notife statistice asupra mo§iilar din Moldova, 
Cogtlniceanu Mih. Letopise(ile Moldoveh 
Com&neanu, Istoria forii- 

Cordea C. V. Conferin(e asupra pescuitulul. 
Crapelian Ing. Harta jud. Prahova. 
Creangfi. Harta jud. Ia§h 
Criv&t N. Geografia jud. Tecuciu. 
Dianu Floru. Note asupra instalafiuntlor de la 
Sldnic. 

— Salinele romine. 

Dr&ghicescu, Major. De la Or§ova la Marea-Nea- 
grd §i costele Mdrii de la Varna la Cetatea-Albd. 

IV 



Digitized by 



Google 



XXVI 



Draghici Manolache, Istoria Moldovei, 1857. 
Encyclopfedie (Grande), <^dit. Ladmiranlt. 
Erbiceanu C. Istoria Mitropoliei Moldovei. 
Ffitu Anastasie, Descrierea §i intrebuin(area apei 

comune §i apelor minerale din Romlnia. 
Figuier Louis. La tare et les mers, 18G4. 
Fic^inescu I. V. Geografia jud. Bacau. 
Filip, cSp. N. Geografia militara asupra Olteniel. 
Fotino Dionisie, Istoria Baciel 
Frunzescu Dim. Bictionarul Rominiei. (Dic^. 

geografic §i statistic). 
Gegd P. A. Calatoria acestui misionar ungur 

in Moldova la 1836. 
Ghica loan. Convorbirl economics, 1880. 
Gorjan Colonel, Geografia jud. Ilfov §i Prahova. 
Groz&vescu, Harta jud. Romanafi (topograficfi), 

1886. 
Gurifa, c&pitan A. Masiiwl Bucegilor. 
Hasdeu B. P. Istoria criticd a Romhiieh 

— Columna lui Traian. 

— Archiva istoricd a Rominiei. 

— Istoria toleran(el religioase in Romhiia. 

— Cuvinte din batrhii. 
Hue-Fernande, Le petrole. 
Hurmuzache Eud. Colec$iunc de documente is- 
torice. 

Ianescu, t COl. George M. Geografia militara a 

Rominiei. 
Ienescu C. Geografia jud. Prahova. 
Ilarian P. Tezaurul de monumente istorice. 
Ionnescu G. I. (Gion), Romhiia In secolul XVII: 

senile geografice. 

— Cdldtoriile lui Carol XII. 

Ionescu Ion, (de la Brad), Bescripliajud. Borokoiii 

§i Mehedinfi. 
Ionescu-Cheianu, Geografia jud. Yxlcea 
Ionescu, capitan N. Geografia Olleniei. 
Lahovari George I. Material pentru un die- 

(ionar geografic 188G, 1887. 

— Oltid (eonferin^a). 

— Dicfionarul jud. Arge§, 18&7. 

— Regatul Rominiei, statistic;! comparative, Bu 
enrestf, 1881. 

- Hirtii veehl, publicate in « Convorbirl literare » 
anii 1880—1894. 

— Geneza o§tirei romlne§ti, Bncnrestf, 189;]. 
Langeron, Conte de, Memoires. 
Larousse P., Bictionnaire Universel. 
Laurian A. Treb. Magassin istoric. 

— Istoria Rommilor, 
Lesviodax, Istoria bisrriceasrd. 
Licherdopol I. P. Bucure$tii. 



Mlnciulescu A. (inginer), Harta jud. Covurluiii, 

Gala£, 1886. 
Marini V. Bisertafiunea istoriel critice. 
Martian, Analele stattetice,\m\\ 1861, 1862 §i 1863. 
Melchisedec Episc., Cronica Hu$ilor §i a Epis- 

copiei. 

— Nolife archeologice asupra mandMirilor din Ro- 
mhiia. 

— Papismid §i starea actuala a bisericei ortodoxe. 

— Noti(e istorice asupra mdndstirilor. 

— Lipovenismul. 

— Cronica Romanuhu §i a Episcopiei. 
Mih&ilescu N. Geografia jud. Ilfov. 
Mihailescu St. C Statistica lnvd(dmmtulul pu- 
blic §i primar. 

Mihalcea I. C. Statistica incajaminfulul rural 

din jud. Ilfov. 
Mumuianu, Geografia jud. Ilfov. 
Musceleanu Preotul Gr. Monumente §i inscrip- 

(iuni istorice din Rommia de peste Milcov, Bn- 

cure§ti, 1863. 
Nicolau Lazar. llsprrpafrj tyjc BXa/Lac, 1879. 
N&dejde V. C. Geografia jud. Boto§ani. 
v — Harta jud. Boto§ani. 
Notice sur la Roumanie, pnblicata do comisinnea 

romana la expozi^ia universale din Paris, la 

1867. 
Ob6d6nare, La Roumaine economique. 
Odobescu A I. *Vj§o xivsysO-ixo;. 

— Scrieri literare §i §tiin(ifice. 

— Antichitdfile jud. Romanaft, din Analele Acade- 
miei, 1886. 

Pallade G. Statistica invajdmintului primar ur- 
ban §i rural. 

Pallade V. Statistica hivd(amintului public. 

Parteni, Harta Rominiei. 

Paul de Aleppo, archidiaconul, Calatoria j acuta 
in Moldova de patriarchul Macarie din Antio- 
hia, descrisa in limba araba. 

Petrescu D. Geografia jud. Muscel. 

Petrescu D. I. Buchetul. 

Poni P. Apa minerald de la Mdndstirea Neamju. 

— Analizarea apelor de la Piatra, de ia Tazlau §i 
de la Oglinzi. 

Popescu-Zorileanu Dr. Apele minerale din jud. 

Vilcea. 
Predescu Dr. St. Apele miner a) c de la Coda. 
Pumnul Arune, Leptuariu Rornlnesc, (t. I. II. 

III. IV). 
Radian S. P. Studiu agricol asupra jud. Bacau. 
$aabner-Tuduri, Dr. Al. Studiu asupra apelor 

minerale dm jud. Neam(u. 



Digitized by 



Google 



XXVII 



S&ghinescu V., institutor, Geografia $i harta 

jud. Fdlciu. 
JJincai, Cronica Romtnilor. 
Sinod Sf. raport pentru fixarea parohiilor urbane 

§i rurale din Regatul Rominid, votat in §e- 

diutele de la 8 $i 9 Decembre 1888, Bu- 

curesjti. 
Sion G. Istoria politicd §i geograficd u (aril. 
JJoimescu I. N. Istoria Iiominilor din amlndoud 

Daciile. 

— Istoria Rommd. 

Soutzo, Prince N. Notions sfatistiqucs sur la 

Moldavie (Iassy, 1849). 
Stef&nescu Gr. Geologia. 
Sturdza D. A. Explorapum arheologice in Ro~ 

manafl. 
Sulzer, Geschichte des transalpinischen Dacien 

1796. 
Tocilescu Gr. G. Istoria Iiominilor. 

— Dacia inainte de Roman). 

— Brazda luX Novae, conferiii|a^inuta la Societatea 
geografica. 

— Raporturi asupra citor-va mdndstin, schituri §i 
biserid din jara. 

— Revista pentru istorie, archeologie §i filologie. * 

— Cursul de istorie §i epigrafie la facultatea de 
litere §i filosofie, (Bucure^tl). 

Urechie V. A. Operile lui Miron Costin. 

— Istoria Romtnilor. 

— Istoria §coalelor. 

— Studiu istorie asupra Romanafydui $i bisericilor 
din aeest jude{. 

VftcSrescu T. C. Luptele Romtnilor in resbelul 

din 1877-7$. 
Varlam Late§, Arh., Schitul Durau §i Muntele 

Ceahlau. 
Xenopol A. D. Istoria Romtnilor, in volume. 

Diverse : 

Anaforaua din 1794 asupra Intinderei tirgulid §i 
mo§iei Boto§anl, ce se afia In original In arhiva 
primdriei de Boto§ani. 

Calendarul pentru Romml, 1853. 

Condica Episcopiei Buzdti 

Condica mdndstirei Banu $i a altor mandstM. 

Corpus inscriptionum latinarum. 

Curierul financiar, 1889. 

Datele sta[iunilor meteor olog ice Comindare§U §i 
Hlrldu. 

Dic(ionnaire general de biographic et d'histoire, Pa- 
ris, 1866. 



Diferite cronici strdine. 

Expunerea situafiufiei jud. Vla$ca, pe 1888. 

Geografia descriptiva a jud. Gorj, de mal mul^i 
inva^atorL 

Geografia (arii, de Genilie, 1838. 

Geografiile D-lor Gorjan, Mihdescu, Nifulescu, Ale- 
xandrescu §i D-rei Dimbeanu. 

Hrisoave §i acte de proprietate vazute pe la mopu>ni. 

Incercdrl critice asujtra tnva(dmtntului, 1887. 

Indicator al com. urb. §i rur. din regatul Rominiei. 

Ispisoace vechi de pe la proprietary 

Legea pentru organizarea autoritafilor adminis- 
trative. 

Monitorul Oficial pe 10 ani in unna. 

Recensimintele anilor 1885—1890. 

Recensimintul copiilor in vrasta de sjcoala din jud. 
Prahova ; lucrare speciala de D. Fr£d£ric 
Dame\ 

Tabelele de rcchi?i(u. 

Tabclele indicind distan(ele kilometrice de la o 
comuna la alta hiduntrul fie-cdrui jud. al {(frit. 

Trompeta Carpa(ilor, 1671. 

Hartf: 

Harta drumurilor, (dresata de serviciul tecnic 

al jud. Bacau). 
Harta generald a Dundrel de la Brdila la Su- 

lina, lucrata de comisia Dunareana la 1887. 
Harta geologicd a (aril, ce se publica aeum. (Foile 

relative la Romana^i). 
Harta instruc(iei publice, publicata de Ministerul 

de Instruc^ie, 1887. 
Harta Moldovei, lucrata de statul-major. 
Harta Rominiei, de Filipescu-Dubau. 
Hdrfik Statulut-major Austriac. 
Harta fdrii-Romine§tl, lucrata de Statul-major ru- 

sesc, la 183o\ 
Harta vamald, lucrata de D. Gr. P. Olanescu, 

directorul vamilor din Ministerul de Finance, 

1889. 
Harta riticola §i filoxericd, lucrata de serv. fi- 

loxeric din Ministerul de Domenil, la 1888. 

Informafiuni de la autoritS v i: 

Arhiva protopopi&l din Mused. 
Arhiva Revizoratulul, Dimbovi(a-Muxc(d. 
Budgetul easel comunale al urbei Giurgiu, 188S. 
Budgetul Eforiel Spilalelor civile, pe ultimii ani. 
Budgetele $i expunerea situa$iunei ora§ului Caracal. 
Budgetul veniturilor §i cheltuelilor jud. Vla§ca, 1888. 



Digitized by 



Google 



XXVIII 



Creditul agricol din Giurgiu, lista imprumuta^ilor 

din jijde$ pe 1888. 
Directia regiel tutunurilor: lista pe comune de 

num&rul cultivatorilor §i produc^ia pe intregul 

jude$, pe 1888. 
Infortnajiuni diverse de la Prefecture, de la Ca- 

sierie, comitetul permanent, revizorat sjcolar, 

regiment, tribunal, protopopie, credit agricol, 

prim&rie. 
Ministerul cultetor §i instruc(iunei publice : lista de 

elevi ce ati urmat in fie-care §coal& rurala in 

cursul anulul 1888 §i ci|i trebue dup& lege 

sft urmeze cu ar&tare de felul §coalei §i sta- 

rea el. 
Ministerul de Domenii, serv. silvic : lista padu- 

rilor Statului din fie-care comuna din acest 

judet (Vla§ca). 
Pddurile particulare supuse regimulul silvic. 
Ministerul de interne : Indicatorul eel mat noii de 

comune, contribuabill §i budgete din toate jude(ele 

Regatului Bominiei. 
Mi§carea populafiunil (aril pe anul 1880. 
Osebite cercetdrl locale §i culese prin D-nii inva- 

fc&torl 
Protopopia din Vla$ca : lista mi^carii popula^iel 

pentru fie-care biserica din fie-care comuna, pe 

anul 1888. 
liegimentul al V-lea de dorobanfi din Giurgiu, lista 

comunelor cu num&rul solda^ilor din fie-care 

comuna. 
Serviciul filoxeric din Ministerid Domeniilor: lista 

de suprafa^a viilor ce exista in fie-care comuna. 
Veniturile §i cheltuelile, luate dupa budgetele co- 
munelor. 

Raporturi : 

Baportul Comisiunii Sf. Sinod 1889. 

Baport general asupra pelagrel 1888 (Vla§ca). 

Baport general asupra st&rii serv. sanitar 1878. 

Raporturi economice ale lega^iunilor §i consula- 
telor, 1888. 

Baporturi trimise de autorita^ile districtelor di- 
feritelor departamente : relative la popula^i- 
une, la serviciul sanitar, la armata, la culte §i 



instruc^iune, la economia rurala a comunelor, 
la produc^iune, la justice, la drumuri, la dis- 
tance kilometrice dintre comune §i la budgete. 

Reviste : 

Albina Bornineasca, (1844). 

Asaclii. 

Biserica ortodoxa. 

Buciumul Pietref. 

Buciumul romin. 

Contimpuranul. 

Convorbiri Literare. 

Curierul romin, pe anil 183(5 — 184&. 

Foaia Bominismul. 

Foaia §tiin^ifica literara. 

Vestitorul. 

Zimbrul, (1855). 

Statistice: 

Statistica Prefecture! Buzau. 

Statistica bisericeascft « Biserica ortodoxft Bo- 

mina». 
Statistica judiciara a Bominiei pe 1885—1888. 
Statisticele oficiale agricole de la 1859 — 1893. 
Statisticele oficiale, publicate de la 1859 — 1892- 
Statistica populatiunil §i vitelor date de catre 

Comitetele permanente. 
Statistica recrutarii contingentului 1888. 
Statisticele §coalelor pe diferi^f anl. 
Statistica ^coalelor rurale §i urbane pe 1885 — 86. 
Statistica §coalelor §i populajjiunii §colare din can- 

celaria revizoratului pe 1890. 

Tablourl : 

Tablou general al comerciului Bominiei pe 1887. 

Tablourile economice de la Camera de Coiner^ 
din Boto§anI. 

Tablou de mobile $i ecaretele domeniale, 1888. 

Tabloti de mobile statului pendinte de Ministe- 
rul de Domenii. 



Digitized by 



Google 



PRESCURTARl 



jud jude^ 

pi plasa sau plaiti 

com. sati c coinuna 

com. rur coinuiia rurala 

com. urb comuna urbana 

cat c&tun 

s sat 

dr dreapta 

st stinga 

E Est 

V Vest 

N Nord 

S Sud 

d. j de jos 

d. s de sus 

d. mj de mijloc 

supraf suprafa^a 

kil kilometri 



hect hectare 

pad pftdure 

pir piritl 

alt altitudine 

bis biserica 

sf. sfintul 

c. f cale ferata 

budg budget 

ven veniturl 

chelt cheltuell 

fam familil 

loc locuitori 

sufl. suflete 

contrib contribuabili 

Lb lei, banl 

v. a. n vezi acest nume 

v. a. c vezi acest cuviut 



Digitized by 



Google 



Digitized by 



Google 



MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC 

AL ROMINIEI 



A 



Aaron- VodS, nta*ndstire,)\id. Ia§T, 
(vezl Aroneanu, s.). 

Aaron- Vod&, sat, jud. Ia$T, (vezl 
Aroneanu, s.). 

Abager, pirin, jud. Tecuciu, iz- 
vore^te din ripa cu acela? nume, 
curge prin centrul c. r. Valea- 
Rea $i se varsS. in partea dreaptt 
a riulul Berheciu, in raionul a- 
cestel comune. 

Abager, ripd, situate in mijlocul 
p&durel numiti «Codri-Vladnicu- 
lul», proprietatea d-lul Constan- 
tinidi, in satul Vladnic, c. r. 
Valea-Rea, jud. Tecuciu. 

Abagiu, pise, c. r. Valeni, pi. 
Podgoria, jud. Muscel. 

Abazoaia,/^«r^, la i kil. E. de 
s. M&ld&re$ti, pendinte de c. r. 
Negule^ti, jud. Tecuciu. 

Abazu, vale, in c. r. B&neasa, c&t. 
$ipotele, jud. Teleorman, incepe 
de la ci^melele c5t. $ipotele, 
unde este gura el, ?i se intinde 
p£n& in dreptul comunelor Bog- 
dana $i Pirlita, unde estecoada el. 

540i$. Marele ZHcfionar Gtograjlc. 



Abdulah, sat, jud. Constanta, 
pi. Mangalia, c&tunul comunel 
Osman-Faca ; este a$ezat in par- 
tea septentrional^ a placet $i 
cea meridionals a comunel, la 
5 kil. spre S.-E. de c&tunul de 
re$edin$2, Osman-Faca, pe am- 
bele malur! ale v^el Abdulah- 
Deresi, inchis $i dominat la V. 
de dealul Osmancea, iar la r&- 
s£rit de dealul Cuan-Deresi-Bair. 
Are o populafiune de 75 fam. 
cu 314 suflete, a c&ror ocupa- 
{iune este agrieultura $i cre$- 
terea vitelor. 

Abdulah-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Constanta, c. r. Ha- 
sancea, cat. Mametcea; se des- 
chide din dealul Musurat, mer- 
ge spre N.-V., pe lingS dealul 
Cuan-Deresi-Bair, $i pe lingS mo- 
vila Suci-Iuk-Berihi ; e t£iat& de 
calea comunalS. Abdulah-Hagi- 
diiliik ; se deschide in valea 
Cuan-Dere. 

Abdu^h-Deresi, vale, in jud. 
Constanta, pl£$ile Constanta §i 
Mangalia, pe teritoriul comu- 
nelor rurale Hasancea, Osman- 
Faca ?i Musurat ?i anume pe 



acela al c&tunelor lor Mametcea, 
Abdulah $i Musurat ; se intinde 
din satul Mametcea $i p&n& in 
S. satuluT Abdulah, trecind prin 
satele Mametcea ?i Abdulah pe 
la E. satulul Osman-Faca §i prin- 
tre dealurile Cuan-Deresi-Bair, 
Mametcea §i Tekirghiol, trecind 
pe lingi satul Abdulah cu 2 
kil. mat spre r&s£rit. Este t&iat& 
de drumurile comunale Abdulah- 
Mametcea, Hasi-Duliik-Abdulah 
?i Hasi-DiilUk-Musurat; este do- 
minate de virfurile Echitepe $i 
Iuci-Iuk-Berichi. 

Aburaman-Ahmet-Ciflic, mo- 
sie sau ferm&. Vezl Ahmet- Ab- 
duraman. 

Abradu, ruinele unel vechl ce- 
t£$uT, situate lingi satul Br&te$ti, 
pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj. 

Acairac-Bair, deal, pi. Baba- 
dag, jud. Tulcea, pe teritoriul 
comune! urbane Babadag ; br&z- 
deazS partea de r&s&rit a pl&$el 
?i cea de miazi-zi a comunel; 
are o direc^iune de la N.-V. spre 
S.-E. ; din el is! ia na^tere pi- 
riul Gealtai-Dere, afluent al pi- 



Digitized by 



Google 



ACALEA 



AC-BALC1C-UBA 



riulut Slava; este acoperit in 
mare parte cu pSdurl carl apar- 
\\n comunel Ciamurli-d.-j. ; pe 
la poalele sale apusane trece 
soseaua nationals Tulcea-Baba- 
dag- Constanta, si pe muchie 
merge drumul comunal Baba- 
dag-Ciamurli-d.-j.; poalele sale 
sunt acoperite de flne^e si iz- 
lazurT. 

Acalea, sau Acalic, AcaliciU, as- 
troVy in DunSre, situat in dreptul 
comunel Desa, pi. CimpuluT, jud. 
Dolj. Are pSdure in intindere de 
65 hect., proprietatea Statului. 

Acar-Cula, piriti, pi. Isaccea, 
pe teritoriul comunel Balabancea 
si pe al cStunulu! Hancearca, jud. 
Tulcea. El izvoreste din poalele 
orientale ale dealulu! Amzalii, se 
indreaptS spre S., avind o di- 
rec^iune de la N.-V. spre S.-E., 
curgind printre dealurile Han- 
cearca si Amzalii, si brSzdind 
partea despre miazS-zi a placet si 
cea apusana a comunel; curge 
prin pSdurl, esind la luminis nu- 
maT aproape de vSrsarea sa 
in pirlul Taija, (dupS un curs 
de 4 kil.), la vre-o 800 metri 
mal sus de comuna Balabancea; 
malurile sale sunt pu{in inalte, 
dar pe alocurea pietroase si 
stincoase. 

Acargea, sat, jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cStunul comunel 
Kiragi ; este asezat in partea me- 
ridionals a plSsel si cea centrala 
a comunel, la 3 kil. (in linie 
dreaptS), sau 6 kil. (pe drum) 
la S. de cStunul de resedin^a 
Kiragi. Este situat in fundul 
vael Acargea (sau Kiragi), in- 
chis la apus de dealurile Acargea 
cu virful Acargea I, (107 m.) 
si Mezarlic-Bair cu virful Valali 
(102 m.), iar la rasSrit dc dea- 
lurile Kiragi cu virful Ulala (103 
in.) si Acargea cu virful Acargea 



II (103 m.). Suprafaja sa este de 
60 hect. din carl 2 hect. ocu- 
pate de vatra satulul cu 2 case. 
Are o populajiune de 2 fam. 
cu 6 sufl., ocupindu-se cu a- 
gricultura. 

PSmintul produce ovSz si se- 
cara. Satul este asezat la poalele 
ripoasesau malurile stincoase ale 
vSel cu acelas nume; la rSsSrit 
de s. e un mic tufaris. Prin s. tree 
urmStoarele drumurl comunale : 
unul de la Valali trece prin s. 
si merge la Sarighiol, un altul 
de la Kiragi la Cadikiu, trece 
pe la rasarit de s., si unul ce 
merge prin vale catre satul Ki- 
ragi, spre satul Sarighiol. 

Acargea, if ale, in jude^ul Con- 
stanta, plasa Mangalia, pe te- 
ritoriul comunel rurale Kiragi 
si anume pe acela al cStunelor 
sale Hoscadin si Acargea. Este 
un alt nume dat vSel Kiragi. 
fine de la satul Hoscadin pSnS 
la satul Acargea, formind un 
unghiu drept, avind direc^ia maT 
intiiu de la E. spre V. si apoT si 
de la S. spre N.; are o lungime 
de 2 1 /* kil. si este situate in 
partea sudica a plasel si cea 
centrals a comunel; trece prin 
satul Acargea si pe la E. satului 
Valali, printre dealurile Acargea 
si Hoscadin, este taiatS de dru- 
mul comunal Sarighiol -Valali, 
iar pe ea drept merge drumul 
Hoscadin- Acargea. 

Acargea-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe teri- 
toriul comunel rurale Kiragi, si 
anume pe acela al cStunulu! sSu 
Acargea; se desface din poalele 
vestice ale dealulul Sarighiol, se 
indreaptS spre V., cu o direc- 
{ie generals de la E. spre V. 
si se sfirseste in valea Acargea. 
Are o inatyime maximS de 
106 metri, pe care o atinge in 
virful Sinir-Tepe-CadichioT; este 



tSiat cruris de drumurile comu- 
nale CadichioT-Hoscadin-Kiragi 
si Valali-Acbasi, fiind situat in 
partea sudica a plSsel si cea 
centrals a comunel. 

Acargea-Ceair, ?>#/**, in jud. Con- 
stanta, o altS numire a vSel Cia- 
caldere ; pleacS sub numele de 
Dautlar-Biiiiik din dealul Cesme- 
Culac-Bair ; se continuS sub eel 
de Acargea-Ceair si in fine sub 
eel de Ciacal-Dere ; sub al 2-lea 
nume brSzdeaza partea sudtcS a 
plSsel Medjidia si pe cea rSsSri- 
teanS a comunel Mamut-Cuius> 
printre dealurile Acargea-Bair I 
si Acargea-Bair II, tSind drumul 
comunal Alacapi-Mamut-Cuius. 
E dominata de movilele Cazilgic- 
Iuk si Acargea-Iuk. 

Acargea -Iuk, movila, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunel rurale Mamut- 
Cuius, in partea sudicS a plSsel 
si cea rSsSriteanS a comunel, 
pe muchia dealulul Ciacal-Bair ; 
dintr'insa se desface spre rS- 
sSrit dealul Acargea-Bair, iar 
spre S. dealul Ciflic-Bair; are 
o inahVime de 155 m., domi- 
nind vaile Acargea, Ciacal- 
dere si un drum comunal Ala- 
capi-Mamut-Cuius, ce trece pe 
la poalele sale ; este acoperita cu 
verdea^S. Aceasta movilS tinde 
sa dispara, fiind-cS locuitoril o 
arS necontenit. 

Ac-Balcic-Uba, movila, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunel rurale Alacapi, 
in partea rSsariteana a plasel si 
cea nordicS a comunel; pe o 
prelungire rSsSriteana a dealulul 
Docuzol-Bair ; are 59 m., do- 
minind vaile Hagi-Cabul, Kiostel 
si Docuzol, satul Kiostel si dru- 
murile comunale Docuzol-Kiostel 
si Hagi-Cabul-Kiostel ; este de 
naturS stincoasa, ca si dealul 



Digitized by 



Google 



AC-BA$I 



ACHANGI 



pe care este asezata ; e acope- 
rita cu verdeaja. 

Ac-Ba§i, sat, jud. Constanta, pi. 
Mangalia, catun. comunel Sari- 
ghiol, situat in partea meri- 
dionals, a placet si cea centrala 
a comunel, pe ambele malurt 
ale vailor Mangaliel .si Ac-Basi- 
Culac, la locul lor de unire, 
800 m. spre E. de catunul de 
re$edin{a Sarighiol; este inchis 
de drumul Ac-Basi la N. si Ha- 
gilar la S. Casele sunt mid, nu 
tocmal frumoase si curate, ase- 
zate fara ordine pe 5 sau 6 rin- 
durf ce poarta numele de ultyT. 
Intinderea catunulut e de 399 
hect., din carl 54 hect. sunt ocu- 
pate de vatra si gradinile sa- 
tuluL 

Populatia totala e de 34 fam. 
cu 174 sufl., ocupindu-se cu 
agricultura si cresterea vitelor. 

Ac-Ba$i, deal, ce face parte din 
culmea Hazaplar, din pi. Man- 
galia, c. Sarighiol, cat. Ac-Basi, 
jud. Constanta, se desface din 
dealul Casimcea, cu o direc^ie 
de la N.-V. spre S.-E., mergind 
printre vaile Ac-Basi-Culac si 
Viilor, dominind prin ]inal{imea 
sa de 72 m. vaile de mal sus, 
valea Mangalia, satul Ac-Basi, 
drumul Cara-Omer-Mangalia si 
Ac-Basi- Sarighiol -Capucci, dru- 
mul Hazaplar-Mangalia ; c aco- 
perit cu finete si purine sema- 
naturl. 

Accadin, sat, in pi. Isaccea, jud. 
Tulcea, catun. comunel Alibei- 
chioi ; asezat in partea sud-estica 
a plasel, si cea d. mj. a comu- 
nel, la 3 kilom. spre N.-V. de 
satul Alibei-Chioi, resedin^a co- 
muneT, pe ambele malurT ale 
piriulul Accadin. Numele sau 
e turcesc; vine de la ac = curat 
si cadin=cadina, decT tradus ar 
fi Cadina curate. Dealurile, carl 



brazdeaza teritoriul sau (in for- 
ma unuf triunghiu neregulat cu 
un perimetru de 36 kil. si 
3549 hect. supraf.), sunt: dealul 
Eski-Balic si Eni-Ormangic-Tepe 
la V.; prelungirf ale dealuluT Cili- 
culuT la N., Carcaman-Bair la 
E., si Curu-Bair la S. Piriul 
Accadin il uda prin mijloc. Tree 
prin S., afluen^it sal Kioserelic 
si valea CismeleT in partea nor- 
dica, valea Culac-Cizlar la E. 
si valea Biuiuc-Cartalic la V. 
Clima e sanatoasa. Pamintul pro- 
duce purine cereale, teritoriul 
fiind acoperit cu padurl intinse si 
pa\sunf bogate. LocuitoriT in 90 
fam. cu 370 suflete sunt de 3 
felurT: RominI muljl, GrecT pu- 
tinl, Turd si mat pu^inl; Ro- 
miniT sunt venijT din Moldova 
si pastreaza datinele {are! lor; 
cele-1'alte na^ii sl-au amestecat 
moravurile. Satul are o origina 
veche, locuit la inceput de Turd, 
asta-zl RominiT sunt in maiori- 
tate, TurciT retragindu-se dupa 
resbclul de la 1877. DrumurT co- 
munalela: Alibei-Chioi, Meidan- 
Chioi, Orta-Chioi si Dautcea. 

Accadin, piritt, in pi. Isaccea, 
jud. Tulcea, pe teritoriele co- 
munelor Meidan-Chioi, Alibei- 
Chioi (si al catunulul acesteia, 
Accadin, de la care sl-a luat 
si numele). Sub numele de Va- 
lea-Cismelel, izvoreste din dea- 
lul Fundul-Bur^eT, de pe teri- 
toriul comunet Meidan-Chioi ; se 
tndreapta spre miaza-zi, avind 
o direc^iune generala de la N. 
la S., trece prin padurl, prin 
satul Accadin, de unde incepe 
a lua numele de piriul Accadin, 
si dupa un curs de 12 kil., se 
varsa in piriul Tai^a, pe stinga, 
in fata frumosulul deal Consul, 
linga satul Alibei-Chioi; el braz- 
deaza partea sudica a plaset, 
si a comunel Meidan-Chioi si pe 
cea apusana a comunel Alibei- 



Chioi. Basinul sati, cu o supra- 
fa{a de 50 kil. patr. (sau 5000 
hect.), e cuprins intre dea- 
lurile Eski-Balic, Eni-Ormangic- 
Tepe, Bostanariile si Fundul- 
Bur^eT la V., Cilicul si Caraman- 
Bair la E. Afluen^il principall 
sunt : pe dr. valea Biuiuc-Car- 
talic, iar pe st. valea Kioserelic, 
unita cu valea Culac-Cirlar ; 
malurile lul sunt ripoase in ge- 
neral. 

Aceacovski, braf secundar al 
DunareT si in special al bra^ului 
Chilia, situat in partea rasari- 
teana a jude^ulul Tulcea si a 
plaset Sulina; se desface din bra- 
^ul Chilia, ceva mat jos de bi- 
serica lipoveneasca din oraselul 
Vilcov, asezat pe malul sting al 
bra^uluT Chilia, (din districtul 
Vilcov, in Basarabia), se in- 
dreapta spre rasarit, avind o 
direc^iune generala de la S.-V. 
spre N.-E., si se deschide in 
mare. Are o lungime de 4 kil.; 
intre dinsul si bra^ul SerednaT, 
se afla ostrovul Aceacovski. A- 
dincimea sa e de vre-o 3 — 4 
metri; dar gura e de multe-orl 
potmolita cu nisip. 

Aceacovski, insuld, in Basara- 
bia, districtul Vilcov, situata 
in partea de S.-E. a {aril si 
a districtulul Tulcea; e ase- 
zata in bra^ul Chilia, si anume 
intre bra^ele Aceacovski si Se- 
rednaT; are o forma lunguia^a, 
cu o lungime de 3 kilom. si cu 
o intindere de 250 hect; apar- 
fine RusieT; nu este productive, 
fiind acoperita numat cu nisip; 
ea este formata de aluviunile 
continue ale bra^ulut Chilia. 

Achangi, vale, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, pe teritoriul co- 
munel rurale Sarighiol; se des- 
face din dealul Hagilar ; in- 
dreptindu-se spre rasarit, trece 



Digitized by 



Googm 



ACHE^ULUI 



AC-PUNAR 



in Bulgaria; prin satul Achangi 
din Bulgaria ?i dup£ un drum 
de 8 kil. se deschide in mare, 
br&zdind ast-fel partea sud-esticS 
a pl£sel si pe cea sudici a comu- 
neT; este larga. mult si acope- 
rit£ cu p&sune si fine^e. 

Ache^ului (Plrtul-), mic afluent 
al piriulul Neagra-Brostenilor, 
jud. Suceava. 

Ache§ului (Virful-), munte, in 
com. Brosteni, jud. Suceava. 

Achim (Valea-lui-), vale, in c. 
Vispesti, c. V&leanca, jud. Buz&u, 
incepe din coastele muntelul 
Istri^asi, se scurge in valea N£- 
ianca. 

Acic-Suat, deal, in pi. Istrulut, 
pe teritoriul com. Casap-Chioi, 
jud. Tulcea. El este mal mult 
o prelungire sud-esticS a dealu- 
lui Cara-Burun, incepind des- 
facerea de la virful Movila-lul- 
Jincu ; brSzdeazi Nord-Estul 
pl&sel si al comunel, se intinde 
pe lingS balta Zmeica, l&sind 
spre r&s£rit prelungirea numit& 
Dealul-Cale; poalele sale se ter- 
mini pe nesim^ite pe malurile 
piriulul Casap-Chioi, carl sunt ri- 
poase, si pe ale b&ljilor Zmeica 
si Sinoe ; are ca in&l$iml un virf 
de 65 metri, altul de 45, altul 
de 33 metri, altul de 29 metri, 
toate puncte trigonometrice de 
observable de rangul al 3-lea ; 
este taiat de un drum comunal ce 
pleacS din Casap-Chioi si merge 
la niste cisle (pesc&ril) pe mar- 
ginea b&l{el Zmeica; este a- 
coperit numal cu flne^e si izla- 
zuri si purine araturl. 

Acic-Tepe, deal, in pi. Isaccea, 
jud. Tulcea, pe teritoriul comu- 
nel urbane Isaccea, situat in 
partea despre N. a placet si cea 
apusan£ a comunel; el este punc- 



tul culminant al dealului Mun- 
tele-luI-Hasan, c&cl are o in&l- 
{ime de 201 metri, si doming 
asupra piriulul Acic-Tepe si a- 
supra orasulul Isaccea. Partea 
sa superioara este stincoas&, 
iar coastele si poalele sale sunt 
acoperite cu padurl de stejari; 
el este punct trigonometric de 
observa^ie rangul al 3-lea; pe 
la poalele lul curge pir. Acic- 
Tepe. 

Acic-Tepe, pirtU, in pi. Isac- 
cea, judejul Tulcea, pe terito- 
riul comunel urbane Isaccea ; 
izvoreste din padurile Taipei, din 
poalele dealului Cocosulul, curge 
pe ling& dinsul si pe la poa- 
lele dealului Muntele-luI-Hasan si 
Acic-Tepe, se indreapta. spre soa- 
re-r&sare, avind o direc^iune de la 
V. la E. ; curge mal intiiu prin 
p^durl intinse si apol pe cimpie 
si dup& un curs de 10 kil., 
merge de se varsi in balta Ca- 
paclia, formind si o micS mjas- 
tin& la v^rsarea sa. El primeste 
ca afluent, pe dr. Valea-Capa- 
clia. Este t&iat de drumu- 
rile comunale Isaccea-M&n&sti- 
rea-Cocos-figanca-TaiJa si de 
soseaua nationals Tulcea- Isac- 
cea-M^cin, intre kil. 31 si 32. 

Acidava, stafiune romana, jud. 
Romanapf, la soseaua veche, care 
mergea de la Romula in susul 
Oltului, p&n& la Sarmisegetuza, 
si de aci la Apulum. 

Tabla lul Peutinger o indica 
asa: Acidava XXIV mil Ha pas- 
suum, departe de Romula la N. 
Se aseaz& de unif (Goos) cam 
in fa{a Slatinel la G&neasa sau la 
Gr&diste. D. Grig. Tocilescu insa 
o aseaz5. cu siguran^ la Ienu- 
sesti, unde a constatat ruine 
insemnate de castel roraan si 
c&rSmizI cu inscrip^ii romane. 

Miillenhorf foarte corect a ob- 
servat identitatea original a 



daciculul dava cu tracicul dama, 
care se reduce la damas[sskr], 
dam [in veda]=cas&, zend: de- 
ma, locuin^, greceste: 86[ioc = 
edificiu, 8d>pia = cas&; latinesce: 
domus. Prin sc&derea lul a din 
dava in e ajungem la deva 
[3£j3a], care d£$a a dat nastere 
lul 8ej3a, cu semnificajie in limba 
tracici de oraf. De partea 
I-ia a cuvintulul Acidava nu 
se poate zice nimic sigur; de 
si se cuget£ la sanscritul accha = 
urs, si atuncl Acidava arfiegal 
cu Barenloch=locuin{a ursului 
[Tocil. «Daciaa R.» 241]. — Dru- 
mul roman ce trecea prin Aci- 
dava este constatat prin urmele 
vizibile ce ne-au r&mas si care 
se continue spre Ponte-Aluti si 
mal departe in sus p&na in Tran- 
silvania. 

Acigosul, munte, in c. Brosteni, 
jud. Suceava. 

Acmonia, cetate daca, men^io- 
nata de Ptolemeu; unit o aseazi 
gresit la Turnu-Severip, cores- 
punde municipiulul si mat tirziu, 
coloniei Drubeta. 

Ac-Punar, sat, in pi. M&cin, jud. 
Tulcea, c&t. comunel Cirjelarl, 
situat in partea sud-estidi a pl&sel 
si in cea nordic& a comunel, pe 
ambele malurl ale piriulul Ac- 
Punar-Dere, de unde si-a luat 
numele ce insemneazS « Anting 
curata», $i la poalele dealului 
Amzalii. Locuitoril se ocupS cu 
agricult. ?i cu cre^terea vitelor. 
Are o populate de 256 loc, 
din carl 186 sunt ortodoxl ^i 
70 mahometanl. In sat este o 
geamie, nu este inccl biserici 
romineasc&, nicT ^coalel. In acest 
c£tun se gasesc 61 cal, 37 epe, 
3 arm&sarl, 142 bol, 141 vaol, 
2 taurl, 1024 01, 32 berbeci, 
51 capre, 8 ^api, 19 pore! si 
14 scroafe (1894). 



Digitized by 



Google 



AC-PUNAR-DERE 



ADAM 



Ac-Punar-Dere, pirin, in pi. 
Macin, jud. Tulcea, pe teri- 
toriul comuneT CJrjelari, si pe 
al catunulu! Ac-Punar. El izvo- 
reste din poalele occidentale ale 
dealulut Amzalii, se indreapta 
spre S., avind o direc^iune de 
la N.-E. spre S.-E., trece prin 
mijlocul satuluT Ac - Punar si 
dupa un curs de 4 kilom. se 
varsa in piriul Iaila-Dere infa^a 
dealuluT Dijkadael-Bair si a pi- 
riulul Domus-Culac; malurile 
sale sunt joase si la varsatura 
sa formeaza tufarisurl cu salcil. 
El sl-a luat numele de la satul 
Ac-Punar, pe care II uda. 

Acrel, vezT Col$ul-AcreI, jud. Su- 
ceava. 

Acrida, veche cetatem mine, si- 
tuate aproape de varsarea Jiulul 
in Dunare, in apropiere de c. 
Grecesti, pi. Jiul-d.-j., jud. Dolj. 

Ada-Ghiol, lac, in jud. Constan- 
ta, pi. Constanta, pe teritoriul 
comunel rurale Gargalicu si 
anume pe acela al catunulul Rah- 
man ; este situat in partea rasa- 
riteana a plaseT si cea sud-vestica 
a comuneT, la i l \% kil. spre V. 
de satul Rahman, intr'o scobi- 
tura pe care o face lacul Tasaul 
in partea sa nordica. De sigur 
ca acest lac facea mat 'nainte 
parte din lacul Tasaul si numal 
in urma vre-unuT cutremur s'a 
deslipit Pe la nordul acestuT 
lac trece drumul comunal $ah- 
man-Tasaul. Este dominat de 
virful Sahman, care e la nord. 

Adam, com. rur. y jud. Tutova, 
pi. Corod, la 29 kil. de Bir- 
lad, se compune din satele : 
Adam (1340 1.), Cauesti (250 1.) 
siRusu (Steicesti) (210L), peste 
tot: 1800 1., din carl 300 calu- 
gari^e si surorl, 14 ovrel si 67 
{igam. Teritoriul acestel c. este 



udat de piriul Hobana, care se 
varsa in riul Birlad si de piriul 
Cetafuia care unit cu piriul 
Becea se varsa in Birzota. C. 
Adam este resedin^a subprefec- 
turel Corod; are 5 bisericl, un 
schit de calugari^e (vezl manas- 
tirea Adam), un ospiciu de alie- 
najl si doua scolT, una de ba- 
eflf si alta de fete. 

Budgetul acestef c. pe anul 
1882/83 a fost de4i7ol. 70 b. 

Adam, sat, in jud. Tutova, pi. 
Corod, spre S.-E. de oras pe 
piriul Hobana. Are 1340 loc. 
(din carl 186 stiu carte). — For- 
meaza o comuna (c. Adam) cu 
catunele Steicesti si Cauesti. (Vezf 
Adam, c. r.). 

Adam, sat, jud. Suceava, pi. $0- 
muzuluT, pendinte de c. Preo- 
testi. (Vezl Adamoaia). 

Adam, fintind, pe mosia Hili- 
seu-Gala^i, c. Hiliseu, pi. Cosula, 
jud. Dorohoiil. 

Adam, mahala, in comuna Seaca, 
pi. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj. 

Adam, mdndstire de calugari^e, 
linga satul cu asemenea numire, 
jud. Tutova si la E. de dinsul. Aci 
se lucreaza sieacul. Numara 300 
calugari^e si surorl. Aid la 15 
Aug. este hramul manastirel, la 
care vine multa lume. Pana in 
anul 1885 era un ospiciu de alie- 
naflf. Inainte de anul 1836 a fost 
manastire de calugarl. Origina 
acestel manastiri este cuprinsa 
in urmatoarea legenda: Pe la 
1595 un cioban, anume Adam, 
ridica in apropiere de s. o 
bisericu^a de birne, cu patronul 
tutulor sfin^ilor, unde se retrase 
impreuna cu atyl calugarl si 
fonda ast-fel schitul ce poarta nu- 
mele sau. Cu vreme, bisericu^a 
s'a distrus de Tatar!, iar icoana 



MaiceT-DomnuluI a disparut din 
biserica, si numaf maTtirziu s'a 
regasit intr'un copac din gra- 
dina schitulul. Preo^iT, inconjurap 
de multa lume, miscall de o 
asemenea minune, au ridicat 
sfinta icoana din gradina si au 
reasezat-o in biserica ce se 
reconstruise. Mulflf credinciosl 
au venit sa se inchine la 
sfinta icoana, aducind darurf 
in banl si scule ; ast-fel s'a 
putut zidi o biserica mat mare, 
in apropiere de vechea biseri- 
cu{a, in care s'a asezat icoana. 
Pana la 1836, schitul era de ca- 
lugarl, iar in acel an s'a schim- 
bat in manastire de maicT, cum 
este pana astazT. Dupa aceasta 
tradifie urmeaza, ca atit manas- 
tirea cit si satul si in urma in- 
treaga c. ad luat numirea de 
Adam, dupa numele ciobanulul 
calugar, intiiul intemeietor al bi- 
sericel si al schitulul. 

Adam, mosie, in jud. Tutova, pi. 
Corod, c. Adam, proprietatea 
statulul, arendata in ultimul pe- 
riod cu 1. 8910 anual. 

Adam (Cetatea-lui-), movild 
mare de piatra. Turcit if zic Bi- 
serica-lut-Adatn, in jud. Tulcea, 
pi. Sulina. 

Adam, padure, in jud. Tutova, pi. 
Corod, c. Adam, in marime de 
peste 136 hect, proprietatea 
statulul. 

Adam, piria, (vezl Hiliseu-Curt) 
s. c. Hiliseu, pi. Cosula, jud. Do- 
rohoiu. 

Adam ( Vatra - m&n&stirei - ) , 

mosia Statulul, jud. Tutova, 
pi. Corod, a apar^inut schi- 
tulul cu acest nume, arenda a- 
nuala pentru periodul 1880/85 a 
fost de 4800 1. Pe aceasta mosie 
se afla si o padure de 300 hect 



Digitized by 



Google 



I 



ADAM 



ADAM-CLISSI 



Adam, schit de maici, jud. Su- 
ceava, pi. $omuzuluT, fine de 
c. r. Preotesti. (VezT Adamoaia). 

Adam-Clissi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, catunul co- 
munel Enigea; situat in partea 
occidentals a placet si cea sud- 
vestica a comunel, la 3 kil. (in 
linie dreapta) spre V. de ca- 
tunul de resedin^a, Enigea. Este 
situat pe ultimele ramifica^iunl 
sud vestice ale dealuluT Adam- 
Clissi -Bair, care il predomina 
prin inahjimea sa, la 2 kil. spre 
S. de monumentul Adam-Clissi. 
Suprafa^a sa este de 505 hect. 
dintre care 5 hect. sunt ocupate 
numaT de vatra satuluTcu 57 case. 
Populajiunea sa este de 62 
fam. cu 266 sufl. ocupindu-se 
in special cu agricultura si in 
general cu cresterea vitelor. Ma- 
joritatea locuitorilor sunt Ro- 
minT. La N.-Vestul satuluT se in- 
tin de o pad., care este for- 
mats din fagt mid, piticT, con- 
stituind ast-fel mal multun cring. 
Drumul comunal Cherim-Cuiusu- 
Enigea trece prin mijlocul sa- 
tuluT, iar eel de la Chioseler la 
Arabagi trece pu^in pe la V. 
satuluT. De la Adam-Clissi, mat 
drept, pleaca inca un drum co- 
munal la Talasman. Pe teritoriul 
comunel se afla ruinele unci in- 
semnate ceta{T romane Civitas 
Tropaeensium si a doua mo- 
numente : Trofeul si Mausoleul, 
inalfate de imparatul Traian la 
a. 109, d. Chr. 

Adam-Clissi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul comunel rurale Enigea si 
anume pe acela al catunuluT sau 
Adam-Clissi; trece printre vaile 
Uzum-Culac la V. Curu-Culac si 
Enigea-Alceag la E., pe sub mo- 
numentul Adam-Clissi si pu^in 
pe la rasaritul satuluT cu acelasT 
nume, avind o direc^iune gene- 



rate de la N.-V. catre N.-E., si 
o inahVime medie de 150 m.; pe 
culmea, sau mai bine zis pe par- 
tea sa vestica, merge drumul 
comunal Adam-Gissi-Molceova- 
Talasman ; este situat in partea 
nord-vestica a plaset si cea su- 
dica a comunef. 

Adam-Clissi. I. Monumentul tri- 
umfal a I Imparatul id Traian, 
Accst monument este situat 
la 1 kil. spre N.-E. de Tro- 
paeum Trajani pe muchia dea- 
luluT Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. 
spre N. de satul Adam-Clissi; 
el a fost desgropat de catre 
d-nul Grig. Tocilescu in ultimil 
anl. AzT pare ca o movila 
inalta de 20 m. Construita din- 
tr'un miez de piatra, al caruf 
diametru este 32 m., iar cir- 
cumferin^a de 102 m. Monu- 
mentul in vechime a avut un 
vestmint de blocurl de piatra 
cioplita si cu frize si metope 
ce representau in sculpturile lor 
scene din razboiul Romanilor cu 
DaciT. Marginea superioara era 
crcnelata cu 30 pietre, ce aveaii 
sculptate pe ele 30 prizonierT 
principf dacT, iar d'asupra, din 
mijlocul acoperisuluT, se ridica 
pe o baza sexagonala un trofeu 
urias de 12 m. inal^imc, pe al 
carut pieptar era representat 
Traian calare calcind in picioare 
pre regele Decebal. Coiful si scu- 
tul trofeulul nu s'au gasit ; proba- 
bil ca au fost de metal si au 
disparut. Doua grupe de cite 
3 statue (4 barba^f, 2 feme!) 
marT se inal^au la picioarele tro- 
feulul. Pe una din fctele scxa- 
gonuluT era sapata inscrip^iunea, 
pe care cu ajutorul fragmcntelor 
descoperite, d. Tocilescu a com- 
pletat-o, si a constatat ca mo- 
numentul a fost ridicat de Tra- 
ian in anul 108 109 si inchinat 
zeuluT Marte, razbunatorul. De la 
trotuar pina la platforma mo- 



numentuluT era o scara circulara 
cu 8 trepte. O parte din pietrele 
carT investmintau edificiul ca- 
zusera, din cauze necunoscute, 
in jurul monumentulul, si zaceati 
acoperite de un strat de pamint, 
pe care crescuse o padurice ; 
altele erau risipite prin cimitirc, 
si pre la cismele. Gasirea acestuf 
Monument, precum si a Tropa- 
euluT o datoram disti nsulut nostru 
arheolog, d. Grigore Tocilescu, 
care dupa o munca neobosita 
de zece ant a dezgropat o parte 
din gloria stntbunilor [nostri. 
Monumentala sa lucrare Mo- 
numentul de la Adam-Clissi v, 
if va constitui un titlu neperitor 
pentru posteritate. 

II. Altarul sau Mausoleul, 
hid I fat de Traian. 

La 200 m. spre E. de mo- 
numentul triumfal, d. Tocilescu 
a descoperit resturile unel alte 
construc^iunt de forma patrata; 
cele 4 zidurl ale bazel inalte 12 
m., o scara cu 6 trepte, buca{f 
de arhitectura, (arhitrava, frisa, 
soclu si pilastrir), si mat multc 
placl cu inscrip^iuni. Aceste in- 
scrip^iunT ne arata ca imparatul 
Traian in acelas an 108/109 a 
inal^at mausoleul in «onoarea si 
memoria prea vitejilor barbafl, 
carl au murit pentru patrie». Se 
da lista generalulul mort si a 
soldajilor cart au perit intr'o 
batalie, ce probabil avusese loc 
nu departe de Adam-Clissi. D. 
Tocilescu crede, ca aceasta ba- 
talie s'a dat intre Roman! si DacT 
pre linga valurile kit Traian din 
Dobrogea, si ca ea figureaza pe 
unul din baso-reliefurile Columncf 
Traiane : anume acolo undc se 
reprczinta o batalie pe linga 3 
valun, si imparatul Traian se 
vede, calare urmat de garda im- 
perials, ca ajuta pre Romanit 
deja inconjura^T de barbart si 
expusT in pericol. Dupa d. To- 
cilescu, mormintul avea o inal- 



Digitized by 



Google 



ADAM-CL1SSI 



ADAME^TI 



$ime de aproape 32 metri, cu 3 
etajurl, in forma rugilor (rogi, 
piroi) y carl sub numele de Con- 
secrationes figureazS une-orT pre 
monedele imperiale romane, si 
al c£ror tip a fost creat de fai- 
mosul mormint al regelul asiatic 
Mausolus. 

III. Cetate numitS in vechime : 
Municipium Tropaei, de la Con- 
stants eel Mare incoace: Civi- 
tas Tropaeensium, in seeolul al 
VI, Tropaios. 

La I kil. de Trofeu si Mau- 
soleu, se afl& ruinele unet ce- 
ta$T romane, intarita cu zidurT 
si turnur! si avind 4 p&r$i. S&- 
p&turile, incepute acolo dc d. 
Tocilescu, inc& din 1890 si con- 
tinuate for& intrerupcre, au dat 
la iveali insemnate edificii, din 
carl men^ionim: a) basilica fo- 
rensis, b) basilica traiani, c) ba- 
silica bizantinS cu o critcS sub 
altar, si d) basilica cimiterialis. 
Printre inscrip^iunT si sculpturl, 
merits a ft citate : un trofeu al 
luT Constantin (2 m. 75 inalt), 
in&tyat d'asupra por^il principale 
si inscrip^ia de fundajiune a ce- 
ta^el (an. 317), din care se vede 
c£ orasul lul Traian fiind d&- 
rimat de barbarl, a fost recon- 
struit «de la temelit» de e&tre 
imp&rafii Constantin si Licinius 
«spre int&rirea ap&r&riT granite! 
imperiulul>. Prin s&p&turile sis- 
tematic conduse de d. Tocilescu, 
ese la iveali, nu numal orasul | 
Constantinic, dar si ruinele celuT j 
anterior, si se poate spera, c& 
Adam-Clissi vadeveni adev&ratul | 
Pompeji al Orientulul. | 

Adam-Clissi, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe teri- ; 
toriul comunel rurale Enigea si | 
anume pe acela al catunulul 1 
sau Adam-Clissi, situate in partea j 
sud-vestici a plasel si cea meri- \ 
dional£ a comunel, intinzindu- 
se dealungul dealulul Adam- | 



Gissi-Bair, — de unde isl ia nas- 
terea, — trece prin satul Adam- 
Clissi; drumul comunal Adam- 
Clissi-Molceova merge prin mij- 
locul v£el, iar drumul Urluia- 
Enigea o taie pe la mijloc. 

Ada-Tarla-Cula, pirin, in pi. Ba- 
badag, jud. Tulcea pe teritoriul 
comunel rurale Babadag, izvo- 
reste din dealul Iaila-Bair, se in- 
dreapta. spre ras&rit, avind o di- 
recfte generala de la S.-V. la N.- 
E ; br&zdeaz& partea ras&ritean£ 
a pl&sef si cea de miazi-noapte a 
comuneT, curgemal intiiu prinpS- 
durl si apol prin ctmpi& intinsS, si 
dup£ un curs de 2 kil. printre 
dealurile Iaila-Bair si Ghel-Tepe, 
merge de se vars& in ezerul 
sau balta Toprac-Chiopru, in par- 
tea de raiazS-zi a luT; la v&rsa- 
rea s'a plantat de locuitoril 
din Babadag I hectar de vit. 

Ad&me$ti, com. rur., in plasa 
Marginea, jud. Teleorman. E 
situate pe malul drept al riulul 
Vedea, pe calea jude^eanS Ro- 
siorl-Alexandria, la distant de 
5 kil. de orasul Alexandria, 32 
kil. de orasul RosiorT si 46 kil. 
deTurnu-M&gurele. Limitele sale 
sunt: la N. riul Vedea, incepind 
din hotarul c. Nanovu apucS 
in susul riulul p&na in hotarul 
comunel Buzescu; la V. c. Bu- 
zescu, trecind pe ling& p&du- 
rea propriet&tel Mavrodinulut, 
scoborind la S. prin Valea-Ad&- 
mestilor si apucind spre E. iarasT 
pe hotarul c. Nanovu, atingind 
si valea Nanovu luT si mergind 
p&n& in malul riulul Vedea de 
unde am plecat. 

Suprafa^a sa cste de aproape 
2600 hect., din care 2284 ara- 
bile, 150 hect. p&dure tuftiris, 
17 hect. vil, 50 hect. izlaz, 47 
hect. finefe, 40 gradini de zar- 
zavat si restul nisipiste formats 
din rev&rs&rile riulul Vedea. Te- 



renul este ses, intret&iat in par- 
tea despre S.-E. de valea Na- 
novulul si in pkrtea despre V. 
de un mic deal acoperit cu p&- 
dure. Pe valea Nanovulul, in 
partea despre S., creste trestle 
si papuri. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
numal agricuitura si cresterea 
vitelor. 

Num&rul vitelor e de 1735 ca- 
pete, dintre care : mtnzl, arm&- 
sarl, cal si epe 189; vite cor- 
nute marl 399; vite cornute micT 
1 016, porcl 123 si m£garl 8. 

Solul destinat culturel cerea- 
lelor este destul de fertil. Cul- 
ture sistematici nu se face de 
c&tre locuitorl, ci numat pe mo- 
sia proprietft^el. 

$oseaua judefeanS Rosiorl-A- 
lexandria, o str&bate in tot lun- 
gul el, de aproape 2 kil. precum 
si diferite drumurl naturale ce 
due la locurile de ariUuri ale 
locuitorilor. 

Popula^iunea este de 792 lo- 
cuitorl, din carl: 196 sunt capl 
de fam., locuind in 237 case. 
Str&inl sunt 61:8 Greet, 19 Bul- 
garl si 34 UngurT. 

Din punct de vedere finan- 
cial c. are 185 contribuabill, 
din carl 108 pliltesc impozitul 
funciar, 157 cSile de comunica- 
^iune, 5 patente si tax& propor- 
^ionala. Venitul comunel este de 
2973 leT, din care 1235 zeciml 
comunale si restul din accize 
si altele. 

Num&rul locuitorilor impro- 
prietarip dupi legea rurala din 
1864 este de 96 pe o intindere 
de 284 hect. In anil din urma 
s'au mat dat locurl pe mosiile 
Statulul din jude{ la ci^I-va din 
locuitoril acestel comune. 

Comma are o scoaUl mixta, 
frecuentat^ de 37 elevt si 4 
eleve. Carte stiu 35 loc. Are 
o singura biserici, cu un preot, 
un cintiire{ si un paradise r. 



Digitized by 



Google 



ADAMEJfTI 



ADlNCA 



ClrciumT sunt trel. Locuin^ele 
sunt cea maT mare parte bordee. 
Traiul locuitorilor este neingrijit. 
Frigurile bintue comuna in top 
anil. 

Intemeierea acesteT comune 
dateaza de pe la 1 836 ; ea nu figu- 
reaza mal pe nicl una din h&r- 
{ile geografice, de cit sub de- 
numirea de $ovaresti; numirea 
oficiala de Adamesti ce poarta 
astazi, i s'a dat mat in urma; 
loc. din comuna si de prin prejur 
ft zic insa tot $ovaresti, pro- 
babil de la sovarul ce create 
abundent in valea Nanovului. 
Comuna actuals a fost populate 
pe la 1839 de locuit. adusT in 
sila de pe mobile $ovaresti si 
Icoana, foaste ale Mitropoliel, 
daruite orasulu! Alexandria la 
intemeierea lul (vezi istoricul a- 
cestuT oras). Vechiul sat $ova- 
resti era situat pe coasta din 
st. a dealulul; era foarte popu- 
lat si, prin mutarea locuitorilor 
in Valea- VedeT, s'a format o sin- 
gura comunS cu Adamesti, care 
era numai un c&tun. 

Mosia ce poarta numele de $0- 
varesti este proprietatea doam- 
neT Paulina de Kotzebue, data 
flindu-T ca dota de c&tre parin- 
tele sSu, generalul Mavrus. 

Mul^ime de magurl o incon- 
joara: Mag. Chiala, M&g.-Mare, 
a StuparieTsau Stupinelor, a San- 
dulul, a RScituluI, a lul Opris, 
a Pence! sau Fetelor, a CioareT 
si Mag.-Mica. Mat toate sunt 
situate in partea de S.-V. si 
sunt continuarea mSgurilor ce 
incep de la Dun£re (a se ve- 
dea istoricul jude^uluT). Inatyi- 
mea lor variazS intre 12 — 15 m., 
iar periferia lor este de 25 — 30 
metri. 

In anul 1 871, aceasta c. a 
fost alipita de comuna vecina Na- 
novul, de care a fost desli- 
pita in 1^876, formind amindoua 
comune osebite. 



Ad&me$ti, vdlcea, in jud. Te- 
leorman, cunoscuta mat mult sub 
denumirea de valea $ovarestilor ; 
inceputul eT este la S.-E. c. 
Mavrodin, de unde ia direc- 
{iunea pu{in spre V. si se im- 
preuna cu Valea-NanovuluT, pe 
teritoriul comuneT Adamesti. 

Ad&moaia, sat, vezT s. Preutesti- 
Adamoaei, jud. Suceava. 

Ad&moaia, schit, in c. Preu- 
testi, jud. Suceava, numit schi- 
tul Preutesti, Brana si Manasti- 
oara. Aflator in satul Brana si 
pe {annul drept al piriuluT cu 
acest nume. Infiin^at la 17 16, 
de Ieromonahul Mihail, ceva 
mat la deal, a fost mutat 
unde se afla acum la 1792 de 
Ierosimonahul Kelsie. Are o 
biserica de lemn cu patronul 
Adormirea MaiceT DomnuluT. 
Adaposteste cincT calugart. Se 
fritrefine din cele 40 ftlc! ficute 
danie din trupul mosieT Fun- 
doaia, de Constantin si Elena 
Adamescu. 

AdS^ani, sat, in c. Avrameni, 
pi. Baseu,jud. Dorohoiu, 15 kil. 
N. de tirgul Saveni, resedin^a 
subprefectureT. Are 123 fam. 371 
suflete. Asezarile satenilor sunt 
parte bune. Biserica cu patronul 
Sf. Hie are 1 preot, 1 cantor, 
1 palamar; frumusel zidita si 
incapatoare, este facuta la 1837, 
de vornicul Iordachi Ciolac. 

Calitatea pamintuluT este in 
mare parte buna si fertila. 

Satenif improprietari^T au 2 1 5 
hect. de loc, iar proprietarul 
mosiei 1891 hect. cimp si 14 
hect. padure. Iaz este unul nu- 
mit al CiolaculuT (v. acest nume). 

Piriul principal ce trece pe 
mosie este Volova^ul. Drumurl 
principale sint: acel de la A- 
vrameni la Saveni si acel du- 
cator la Dorohoiu. 



Ad&§anr$a, padure, pe mosia Mi- 
tocu, c. Mitocu, pi. Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiu. 

Adlnc, iaz (helesteu), de peste 
pi. MunteluT, jud. Bacau, 10 
hect. din c. Marginesti. 

Loc. scot multe peste si racl 
din acest iaz. 

Adtnc (Izvorul-), izvor, in c. r. 
Laposu, jud. Buzau, incepe din 
pad. Bradeanca si se uneste 
cu izv. Sarat, numit si Girla- 
rece. 

Adlnc (Pu{ul-), locuinfd izolata, 
jud. R.-Sarat, vezi Pu^ul-Adinc. 

Adtnc, piriia§, pi. MunteluT, jud. 
Bacau, curge pe teritoriul c. 
Magiresti, izvoreste din Iazul- 
Adinc si se varsa in piriul Mo- 
ines ti. 

Adtnc, piriia§, plasa Tazlaul-de- 
sus, jud. Bacau, pe teritoriul 
c. Nadisa; se varsa in piriul 
Nadisa. 

Adtnc (Ptrtul-), piriii, izvoreste 
din dealul Holm, de pe teritoriul 
s. si c. Paltinisul, pi. Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiu ; se varsa in riul 
Prut. 

Adinca, com. rm\, in pi. Dealul- 
Dimbovi^a, jud. Dimbovi^a, la 
18 kil. de Ttrgoviste. Aceasta 
c. este situata mare parte pe 
sub coaste de dealurt si pe 
vat; iar o mica parte pe linia 
soselel judefene, ce uneste Tir- 
goviste cu Ploesti. In cuprinsul 
acestel comune in diferite direc- 
tum" sunt: valea CoasteT, valea 
UnchiasuluT, valea OanceT, valea 
Sandulul, valea Raduculul, va- 
lea OlaruluT, valea Bisericel, va- 
lea Voinestilor, valea LupuluT si 
Piscu-RaculuT. Prin raionul a- 
cesteT comune, curge piriul Pis- 



Digitized by 



Google 



ADtNCA 



ADlNCA 



covul, peste care sunt trel po- 
durl: unul la soseaua judefiana 
si doua in alta linie comunala. 
Popula^ia acestel comune este 
de 911 loc. rominT, ale caror 
case sunt asezate pe tret uli$e : 
Drumul-Ploestilor, Drumul-Gura- 
OcniJeT si Valea -Voinestilor. 
Locuitoril acestel comune se 
ocupa cu dogaria, fac: putinT, 
gale^T, hardae si alte vase de 
stejar. El se mat ocupa si cu 
agricultura. In comuna se cresc 
animale cornute; pamintul seu 
produce padure, tufaris si po- 
rumb. In comuna este o bi- 
serica intre^inuta de enoriasT, o 
scoala intrefinuta de stat, o ju- 
decatorie comunala si un sef de 
garnizona. Aceasta comuna se 
invecineste spre E. cu com. 
Ghirdoveni, pi. Filipesti, jud. 
Prahova, precum si cu com. Hai- 
manalele si cu manastirea Mar- 
gined, tot pi. Filipesti si jud. 
Prahova, de carl se desparte 
prin padurl, dealurl si vat si cu 
cart se uneste prin soseaua ju- 
de^iana Tirgoviste-Ploesti ; spre 
V. se invecineste cu com. Sa- 
cueni, de care se desparte prin 
cimpie si cu care se uneste 
iarasl prin soseaua jude^iana; 
spre N. se invecineste cu c. 
Gura-Ocni{eI, desparfindu-seprin 
padure si unindu-se prin dru- 
murl vecinale; iar spre S. 
cu c. Bucsiani, desparjindu- 
se prin cimpie si unindu-se 
iarasl prin drum vecinal. C. 
Adinca are un venit de 2197 
lei. Copil cu etatea de scoala, 
sunt cam 145, adica 71 bae{T 
si 74 fete. Localul scoaleT este 
nou, de zid si e cu primaria la 
un loc. $coala este fondata la 
1838. Ea este mixta si frecu- 
entata de 30 pana la 40 elevT 
si eleve. $coala are 1 7 pogoane 
de pamint. 

Adinca, mofie, jud. Dimbovi^a, 



pi. DealuluT, aparjinea Mitro- 
poliel din Bucuresti, iar in urma 
secularizaref averilo r manasti- 
restt, a devenit proprietatea 
Statulul. 

Adinca, padina, in c. Floresti, 
pi. Jiul-d.-s., jud. Dolj. 

Adinca, padure, in jud. Dimbo- 
vi{a, care unita cu alta vecina, 
ce {ine de c. Sacueni, cuprinde 
peste 86,750 aril. 

Adinca, trup din mofia Doagele, 
jud. Teleorman (vezl c. Dobro- 
testi). 

Adinca, vale (pi. Bistri$a-d.-j., 
jud. Bacau), in c. Dealul-Nou. 

Adinca, vale, pe mosia Dobir- 
ceni, c. Dobirceni, pi. $tefa- 
nesti, jud. Botosani. 

Adinca, vale, c. Bajesti, pi. Riu- 
rile, jud. Muscel. 

Adinca, vale, c. $uica, pi. Vedea- 
d.-j., jud. Olt. 

Adinca, vale, incepe din hotarul 
mosiel Preotesti, c. Oporelul, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Olt, merge pa- 
ralel cu Valceaua-luUonas si se 
varsa in valea Oporelul. 

Adinca, vale, c. Aricesti, pi. Pod- 
goria, jud. Prahova, la poalele 
dealulul Durduci. 

Adinca, pir., se mat numeste si 
Gornet, izvoreste din poalele 
dealululGornet,c.Gornetul-Cuib, 
pi. Podgoria, jud. Prahova si se 
varsa in piriul Sara^elul pe Jar- 
mul drept, tot in raionul comune! 
Gornetul-Cuib. Se numeste ast- 
fel de la adincimea ce a facut 
apa in curgerea sa. Se mal nu- 
meste Gornetul, pentru-ca incon- 
jura dealul cu acelas nume. 



Adinca, //r., incepe din pad. Nem- 
{easca pe prop. Furceni, pi. Nico- 
lesti, jud. Tecuciu, treceprin pad. 
Movileanca, continua de la N. 
spre S.-E. prin partea vestica 
a satulul Siliste pana aproape 
de s. Condrea, c. Umbrearesti, 
unde se varsa in balta satulul. 
Aceasta vale mal poarta si nu- 
mele de «Valea-Bi{oiuluI», cu o 
fintinanumita «Fintina-Bi$oiuluI» 
la 3 kil. in dreptul satulul Po- 
doleni. 

Adinca, pir., c. u. Ocnele-Marl, 
pi. Ocolul, jud. Valcea, se varsa 
in riul Saratu, care uda c. Oc- 
nele-Mari, pe malul drept. 

Adinca, vale, pe proprietatea Ca- 
caleji, a Eforiel Spit, civile din 
Bucuresti, situata in pi. Margi- 
nea, jud. Vlasca. 

Adinca, valcea, pe mosia Doa- 
gele, jud. Teleorman, incepe 
dinspre c. Stoborasti, se abate 
pe linga s. Merisani si se plerde 
in valea TecuciuluT. Serveste ca 
hotar natural al mat multor 
mosil. 

Adinca, v&lcea, in jud. Teleor- 
man, intre c. Nanovul si mosia 
orasulul Alexandria, spre S.-V., 
face parte din valea NanovuluT, 
insa poarta nume deoseblt si 
serveste de hotar al mo$iilor 
Alexandriel si Mavrodin. 

Adinca, vdlcea, in jud. Teleor- 
man, la S.-E. comuneT Piatra, 
spre c. Viisoara; se plerde in 
valea Calma^uiuluT. Pe dealul ce 
poarta acelasl nume sunt situate 
viile locuitorilor din comunele 
Piatra si Viisoara, de clt-va timp 
distruse si inlocuite cu araturl. 

Adinca, valcea, in jud. Vlasca, 
ce vine din sus de Bi^coveni- 
d.-j., se varsa in valea Cleni^a 
in Bi^coveni-d.-s. 



51042. Marele Dictionar (ieograjic. 



Digitized by 



Google 



ADlNCATA 



10 



ADlNCATA 



Adincata, com. rur. f plasa Araa- 
radia, jud. Dolj, la 20 kil. 
spre N. de Craiova si la 9 kil. 
de resedin^a plaseT, c. Melinesti. 
Situata pe dealul Icleanul, pe 
malul drept al rrulul Amaradia. 
Se margineste la E. si S.-E. cu 
c. Goesti, la V. si S.-V. cu c. 
Almajulsi Bradesti, la N. cu c. 
Negoesti si la S. cu c. Goesti. 
Terenul comunel este acciden- 
tat de dealul Icleanul, cu o inal- 
{ime de 100 m. acoperit cu vii 
si cu semanaturT. Terenul este 
corapus din pamint negru, ar- 
gilos si nisipos. Comuna este 
udata de riul Amaradia, ce intra 
pe la E. in c. si curge cu in- 
dreptarea N.-S. Se compune din 
5 cat. : Adincata-d.-j., unde e 
resedinja comunel, Pometesti , 
Popeasa, Salciile si J andara. 

In comuna sunt 2 bisericT 
vecht de aproape 100 de anl, 
din care una este facuta de Ca- 
tinca Fiscutoaia. Cea parohiala, 
cu hramul Sf. Nicolae in cat. 
Adincata-d.-j., cea-1'alta filiala 
in s. Pometesti, iarasl cu hra- 
mul Sf. Nicolae. Serviciul aces- 
tor bisericT se face de 1 preot 
si de 2 cintarep. 

In cat. Pometesti se afla o 
scoala mixta ce funcfioneaza de 
la anul 1834, avind un singur in- 
va^ator, fund intre^inuta de Stat. 

Popula^ia comunel este de 282 
c. de fam. cu 1099 sufl., din 
care 584 barba^I si 515 feme!. 
Dupa felul ocupa^iuneT sunt: 
670 agricultorl, 8 comercianpf, 
4 de profes. lib., 85 muncitorl 
si 32 servitor!. $tiu carte 82 
barba^T. Dupa legea rurala din 
1864 sint 192 loc. improprie- 
taritf. 

Case sint 250, facute din zid, 
paiante, avind fie-care cite o 
mica gradina. Doua case sint 
vechT, boerestf: una facuta de 
vistierul Badescu, iar cea-l'alta 
de Manolache Fiscu^a. 



Suprafafa tentorium! comunal 
este de 3809 pog. din care 2516 
pog. pamint arabil. 

Mosiile de pe teritoriul com. 
se numesc Adincata si Pome- 
testi; ati o intindere de 2516 
pog. si dau un venit de 4908 1 
let. Mosia Adincata este data in 
loturt. Mosia Pometesti apar^ine 
mosnenilor din acest catun. 

Padurile au o intindere de 
916 pog. din care: 458 hect. 
tufaris. Alte spe^e sunt : cer, 
girni^a, alunl si fagl. 

Afara de pamintul arabil — pe 
care se seamana griu, porumb, 
orz, ovaz, cinepa si pu^in in, — 
se mal gasesc 100 pog. livezl 
de prunT, dar cari sint impar- 
Jite pe la casele oamenilor. 

Locuitoril comunel se ocupa 
mult cu agricultura si cu cres- 
terea vitelor. Indu stria este pu- 
Jin desvoltata, prea pu^inl loc. se 
ocupa cu cresterea gindacilor 
de matase. Se lucreaza cara- 
mida. Un om face 200 — 400 bu- 
caflf pe zi si vinde miea cu 20 
pana la 25 let. — O moara de 
aburl se afla pe mosia d-lul 
Zamfir f ecovicT. 

In comuna sunt 7 circiuml 
cu boiangeriT. El is! desfac pro- 
ductele la gara Craiova. Due 
cereale, vite si importa cele ne- 
cesare pentru casa. Transportul 
il fac cu caru^ele si cu carele 
pe soseaua jude^iana Craiova- 
Amaradia, lunga de 2 kil. Prin a- 
pusul comunel pe dealul Icleanul 
trece un drum vechiti numit Dru 
mul I clean. 

Venitul budgetar, pe anul 
l8 93— 94 a fost de 1. 2850.45 

Chelt. au fost de 2604.45. 

Numarul vitelor e de 1687 
capete, din carl 519 vite cor- 
nute, 100001,46 cat si 182 porcT. 

Adincata, com. rur., jud. Doro- 
hoiu, pi. Berhometele, formata din 
satele: Adincata si Mitocul-Dra- 



gomirnely cu resedinfa primariel 
in Adincata. La 29 kil. de Mi- 
hailenf, resedinfa plasilor Ber- 
homete si Cosula si la 32 ki!. 
de Dorohoiu. Are o populate 
de 448 fam. si 1952 sufl.; 2 
bis., cu 1 preot, 3 cintareflf, 1 pa- 
lamar ; 1 scoala cu un invajator 
si 62 elevt. Locuitoril posed 
1 174 hect. 40 ar. pamint; pro- 
prietary mosiilor 902 hect. 28 
ar. cimp si 1790 hect. 24 ar. 
padure. Budgetul comunei este 
de lei 4220 la ven. si de leT 
4196 la chelt. Vite marl cor- 
nute 618, 01 968, cat 69, porcl 
257 si stupT 1 10. 

Adincata, com. rur., pi. Cimpu, 
jud. Prahova. Este situata linga 
riul Prahova, intr'un unghiu ce-1 
formeaza riul Cricovul-Sarat, var- 
sindu-se in Prahova, la 40 kil. 
departe de capitala judejulul 
si la 1 2 kil. departe de a plasel. 

Comuna Adincata la inceput 
a fost situata pe o coasta, mal 
spre rasaritul comunel. Ma! tir- 
ziu locuitoril s'au mutat linga 
valea Prahovel, care face stri- 
caciunT locuinjelor lor. N'are 
nicT un cat. alipit. Se mal nu- 
meste de locuitoril vecinl si 
RasanT. Populafiunea comunel 
e de 1575 loc. (805 barbafr 
770 feme!), in care intra si 7 
fam. de {iganl-ferarl si 4 fam. 
de bulgarl, casatori^T cu romince 
locale, ocupindu-se cu comerjul 
si gradinaria. 

Contribuabili sunt 389; case 
de locuit 250 si 1 bordeiu. 

In comuna e .0 singura bis., 
deservita de un preot. 

Locuitoril se ocupa cu agri- 
cultura si cu cresterea vitelor. EI 
desfac produsul muncel lor la 
Ploesti. 

In comuna sunt: 142 cat, 
228 vacT, 9 bivolt, 649 boT, 12 
capre, 163 1 oT si 245 porcT. 

216 loc. s'au improprietarit 



Digitized by 



Google 



ADlNCATA 



11 



ADtNCATA 



la 1 864 pe mo§ia Adincata-Ra- 
?anl, cand li s'au dat 1099 hect. 

$coala exista in comuna de 
la 1872. Localul e proprie- 
tate a comuneY. $thl carte 79 
barba^I $i 6 feme!. In anul 1 893 
a fost frecuentata de 76 baeflf 
$i 4 fete, din numarul de 150 
copil (80 b. 70 f.), cu virsta de 
$coala. Cu lntre^inerea el Statul 
cheltue§te 1080 let anual. 

In total comuna se intinde 
pe o suprafa^a de 2799 hect. 
din carl 900 hect. izlaz, iar res- 
tul, afara de 25 hect., pamint 
de cultura. 

Stupl de albine sunt vre-o 26 
in toata comuna. 

Comerciul se exercita de 4 
circiumarl. O $osealeaga aceasta 
comuna cu com. Ciorani-d.-j. $i 
Ciorani-d.-s. 

Se margine^te la E. cu jud. 
Ialomi^a, la N. cu comunele 
Salcia $i Ciorani, la V. cu riul 
Cricovul-Sarat ?i la S. cu riul 
Prahova, care o desparte de 
jud. Ilfov. 

Adlncata, cdtun, fine de com. 
Belitori, din pi. Tirgulul, jud. 
Teleorman. E situat pe valea 
ce poarta acela$ nume, la dis- 
tant de 28 kil. de Turnu-Ma- 
gurele, de 16 kil. de Ro$iorI 
$i 4 kil. de com. Belitori. Pe 
linga marginea lul trece calea 
jude^eana Turnu-Ro^ior! $i linia 
ferata Coste^ti-Magurele ; am- 
bele drumurT se impreuna in 
dreptul garil Troianu, situata 
la o departare de 1 kil. 200 
m. de cat. Tot pe aci trece $i 
vechiul val roman numit Tro- 
ianul, ale carul urme se disting 
foarte bine. Este populat nu- 
tnaf de 10 familiT, care traesc 
in bordee. Aci se afla $i o casa 
confortabila, care serveste de 
conac al proprietor. 

Adlncata, sat> jud. Arge?, pi. 



Arge$, pendinte de c. r. Bu- 
ne?ti, (v. a. n.). 

Adlncata, sat, in com. Adin- 
cata, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiucu327fam. sau 1308 sufl. 
?i placuta situate in infundatura 
unul hirtop, (valcea), adumbrit 
de padurea de pe dealurile ce-1 
inconjura. La 25 kil. de tirgul 
MihailenI ?i la 32 kil. de ora$ul 
Dorohoiu. 

A^ezarile satenilor sunt in 
mare parte bune, mat multe 
cu livezl, restul cu gradine. 

Proprietatea mo$ieI este a 
StatuluT; inainte de secularizare 
era a M-rel Teodoreni, din Bur- 
dujeni, inchinata la Sf. Munte. 
Biserica cu patronul Sf. Du- 
mitru, cu 1 preot, 2 cintare^T, 
1 palamar, este de lemn, mica 
$i vechie, ftcuta de gramada 
satulul. $coala cu I invafator 
$i 62 elevl, n'are local propriu 
al sau. 

Calitatea pamintulul ma! mult 
mediocra ca loc de padure. 

In vechime mal tot trupul 
acestet nmsil era acoperit cu 
padure mare, in care pe incetul 
s'au facut curaturl, in urma lo- 
cuinfe ?i apol sat §i locurl de 
agricultura. SateniT improprieta- 
riJI au 793 hect. 43 ar. pamint ; 
iar proprietatea mo$ieI are 615 
hect. 84 ar. cimp §i 1074 hect. 
15 ar. padure, parte batrina, 
parte tinara. Intre esenfele de 
arborl domina: fagul, mesteaca- 
nul ?i $tejarul, iar pe piscurf 
incepe a se ivi bradul. 

Pirale principale sunt : Valea- 
Mare ?i Graniceriul. 

PTeatra calcara $i gresa se ga 
se$te, dar se extrage numal 
pentru trebuinfele locale. 

Drumurf principale sunt : acel 
de la Zvora$tea la Burdujeni, 
51 acel ce duce la trecatoarea 
de la Ifcanl. 

Hotarele mo§ieI sunt cu : Zvo- 



ra$tea, Han{e$ti, BurdujenY, Mi- 
tocu, Salcea $i Bucovina. 

Adlncata (Matee§ti-), numirea 
data uneT par^I din cat. Mierea, 
c. Gura-Ni$covuluT, jud. Buzati. 

Adlncata, deal, in com. Graj- 
dana, c. Lunceni, jud. Buzau, 
acoperit de padure ?i livezl. 

Adlncata, deal, peteritoriulcom. 
Zeicoiii, s. Diacone^i, pi. Ama- 
radia, jud. Dolj, ce se lasa din 
dealul Radine?ti, jud. Gorj, 
desparfind piriiele Adincata $i 
Viu, in tot cursul lor. 

Adincata, fost metoh al Episc. 
Buzau, in c. Gura-Ni^covulul, c. 
Cirlomane^ti, jud. Buzau. 

Adlncata, mope, in com. Beli- 
tori, jud. Teleorman, are in- 
tindere de 420 hect., proprie- 
tate a d-lul Dim. D. Bildirescu. 
Pana in anul 1881 forma un 
singur trup cu mo$ia Gongul, 
de la care a fost deslipita prin 
cumparare. 

Adlncata sau Mierea, padure a 
StatuluT pe mo?. Gura-Izvorulul 
din c. Cirlomane^ti, c. Gura- 
Ni^covuluT, jud. Buzau; are 498 
hect. 

Adincata, piritt, afluent al Bah- 
luiuluT, in pad. Deleni, c. De- 
leni, pi. Copula, jud. Boto^ani. 

Adlncata, piriU, in c. Zeicoiu, 
s. Diacone^ti, pi. Amaradia, jud. 
Dolj, izvore^te din dealul Adin- 
cata $i se varsa pe dr. riuluT 
Ploscu^a, in fa^a satuluT Dia- 
concsti. 

Adlncata (Valea-), piriii, incepe 
de pe cimpia dintre mo^iile Do- 
roban^ul ?i Base^ti, jud. Teleor- 
man, apuca pe linga comunele 



Digitized by 



Google 



ADlNCATA 



12 



ADlNCATURA 



Ctrliga^i ?i Caravane^i, se im- 
preuna cu mal multe valcele 
netnsemnate, pe dr. §i pe St., 
trece apoT prin cat. Adincata, 
intra pe c. Belitori, unde se 
impreuna cu valea GonguluT §i 
se termina in valea UrluiuluT, 
in dreptul comuneT Belitori, unde 
1$T are gura. 

Adincata, vale, in cat. Gura-Ni$- 
covulul, c. Mierea, jud. Buzau, 
ese din coline ?i se scurge in 
riul Ni$covul, intre vaile Nisi- 
poasa §i Mierea. 

Adincata, vale, izvore^te de la 
E. comunel Va{a, pi. Vedea-d.-s., 
jud. Olt, §i se varsa in glrla 
Veti?oara, pe malul st., tot in 
raionul comunet Va{a. 

Adincata, vale, c. Colte^ti, pi. 
Olteju-d.-s., jud. Vilcea. 

Adincata, valcea, brazdeaza te- 
ritoriul comunel Ursoaia, pi. 
Mijlocul, jud. Olt, curge catre S., 
taie dealul Gola^ul ?i da in Plap- 
cea, pe partea St., in cat. Sta- 
nislave?ti. 

Adincata, valcea, uda teritoriul 
comunef Balane?ti din pi. Jiul- 
d.-s., jud. Olt, ?i se varsa in 
riul Iminog, tot pe teritoriul a- 
celeT comune. 

Adlncata-d.-j., sat, pi. Amaradia, 
c. Adincata, jud. Dolj, cu 66 
fam. de 133 sufl. In comuna 
sunt 63 case $i 2 bordee. Doua 
din aceste case sunt vecM boe- 
re?tT, una facuta de Vistierul Ba- 
descu $i alta de Manolache Ti- 
sen^a. Copiii din aceasta comuna 
urmeaza la §coala din satul Po- 
mete^ti, c. Adincata. In virsta 
de $coalasunt35 copiT(2i baep 
?i 14 fete). $tiu carte 41 loc. 
(37 barbap ?i 4 feme!). Are o 
biserica parohiala cu hramul 



Sf. Nicolae deservita de 1 preot 
?i 2 cintarep. In sat sunt 9 caT, 
116 boT, 6 magarl, 155 oT, 73 
capre. 

Adlncata-d.-j., mosie, pi. Ama- 
radia, c. Adincata, jud. Dolj, 
cu o intindere de 2516 pog. 
arabile, $i un venit de 4508 1 1. 
Este proprietatea StatuluT. 

Adincata-d.-j., nume ce a purtat 
pana in anul 1873, comuna A- 
dincata, (v. a. n.), jud. Dolj. 

Adlncata-d.-j., padure, pi. Ama- 
radia, c. Adincata, jud. Dolj, 
in intindere de 1 10 x \% hect., pe 
mo?ia Adincata. Felul arborilor 
ce compun aceasta padure sunt : 
alunT, fagl $i girni^a, care pre- 
domina. 

Adlncata-d.-j., siliste, in c. A- 
dlncata, pi. Amaradia, jud. Dolj. 

Adlncata-Mica, vale, in jud. 
Vla$ca, care incepe din pad. 
Camineasca $i se scurge in apa 
Calni?tea pe proprietatea Bila. 

Adtncatei, (Plrlul-),pe mo^ia A- 
dincata, c. Adincata, pi. Berho- 
metele, jud. Dorohoiti, izvore^te 
din dealul Mitoc, alt. 470 m., 
formeaza un iaz la e$irea din 
satul Adincata, prime^te pe st. 
piriul CiaciliT $i pe dr. piriul 
Poiana-Ro^ie, trece prin pad. 
Hin{e?ti ?i $e varsa in piriul 
Valea-Mare (alt. 300 m.) 

Adlncatul, pirifl, pe mo^ia Palti- 
ni^ul, c. Paltini^ul, pl.Prutul-d.-j., 
jud. Dorohoiti. 

Adlnca, (Din-Valea-),//V//7, cur- 
ge prin valea cu acela? nume 
din c. Dobirceni, pi. $tefane$ti, 
jud. Boto$ani. 

Adinc&, (Valea-), piriu, izvo- 



re$te din coastele dealulul Pre- 
dealu, c. Opari^i, pi. Teleajen, 
jud. Prahova, $i se varsa in pi- 
riul Sara^elul, tot in raionul co- 
munel Oparifi. 

AdlncS, (Valea-), plria, in pla- 
sa Isaccea, jude^ul Tulcea, pe 
teritoriul comunelor Teli{a §i 
Parke? ; i§T ia na^tere din dea- 
lul Teli^a, nu departe de s. Te- 
li{a, face mat inttiu un arc de 
cere, cu de?chizatura spre apus 
?i apol se indreapta spre miaza- 
noapte, avind o direc^iune ge- 
nerals de la S.-E. spre N.-V. ; 
curge printre dealurile Sarica 
la apus §i ComoriT la rasarit; 
brazdeaza partea nordica a pi. 
5*1 a com. Teli^a ?i cea apu- 
sana a comunel Parke.s ; dupa 
un curs de 7 kil., facut nu- 
maf prin padun, merge de se 
varsa in balta Saon, trecind prin 
stuferi^ul ce inconjoara* aceasta 
balta, ^i pe linga dealul Criglic 
$i manastirea Saon ; pe o parte 
din albia sa merge $oseaua na- 
tionals Tulcea-Isaccea, intretaiata 
de drumurile vicinale Nicoli^el- 
Parke$ §i Teli{a-Parke$. 

Adlnca, (Valea-), ses y in c. Luciu, 
jud. Buzau, limitat de un triun- 
ghiu de movile avind baza m-lele 
din s. ?i m-la mare, iar virful 
consta din 3 m-le: Movilele cu 
cruce. E acoperit cu semanaturl 
de orz ?i mult stuf. 

Adlnc&, (Valea-), ses } in c. Fin- 
^e?ti, jud. Buzau, acoperit cu fi- 
ne^e §i vit mo^nenestf. 

Adlnc&, (Valea-), vale, izvore^te 
din raionul c. Valea-Lunga, pi. 
Prahova, jud. Prahova, ?i se varsa 
in Valea-luT-Dan, tot in raionul 
c. Valea-Lunga. 

AdlncStura, canal (prival), in in- 
sula Balta, plasa Ialomifa-Balta, 



Digitized by 



Google 



ADtNCATlRA 



1fl 



ADJUD 



jud. Ialomtya, se intinde pe te- 
ritoriul comunelor Dudesti si Fe- 
testi. 

Adlncatura, loc cu izvoare, pi. 
Tazlaul-d.-s., jud. Bacaii, dc pe 
teritoriul c. Nadisa. 

Adlncafeaua, vale, in jud. Olt; 
isT ia nastere din partea de N. 
a c. Chilia, pi. Vedea-d.-s., si 
se vars& in piriul Ciorica. 

AdlncI, (Piscul- V&el-), frumoasa 
colina acoperita cu padurT si viT 
in partea nordica a c. Plescoiti, 
jud. Buzau. 

Adincul, vezl Piriul-Adinc, jud. 
Putna. 

Adincul, iaz, in marime de 4V2 
hect. format de plriul Avrameni, 
pe mosia Sirbi, c. Sirbi, plasa 
Baseul, jud. Dorohoiu, in partea 
de N. in hotar cu Avrameni. 

Adincul, piritt, in jud. Dorohoiu, 
incepe din pad. Goroveiu, trece 
prin s. si c. Virful-CimpuluT si 
se vars& in Siret, dupa ce pri- 
meste piriele: Humi si Arinilor. 

Adincul, prival, in despar^irea co- 
muneT Gropeni, jud. Braila, intre 
Dunarea-vapoarelor si Dun&rea- 
vechie; uneste iezerulBabalic cu 
privalul Lata. 

AdIncului,(FtntIna-),//////W, pe 
mosia Dimacheni, c. Dimacheni, 
pi. Cosula, jud. Dorohoiu. 

Adjud, (Ajud, Agiud) sau Adju- 
dul-Nou sau TIrgul-Adjud, 

com. rur. situata in jud. Putna, 
pi. Racaciuni, la 46° 5' 30" lati- 
tudine N. si la 24 48' 20" lon- 
gitudine E. 

Descrierea fizicd. — Comuna 
Adjudul-Nou e asezata la limita 
de S. a plaseT, in st. riuluT Tro- 



tusul, in apropriere de confluen^a 
luT cu rlul Siretul. 

Distan^a luT de capitala jude- 
JuluT e de 44 kil. spre N. 

MarginileacesteTcomune sunt: 
la N. Adjudul-Vechiu, la S. si 
V. cu riul Trotusul, care o des- 
parte de comunele Copacesti si 
Ruginesti, la E. Siretul care o 
desparte de jud. Tecuciu, la S.-E. 
c. Burcioaia. 

Inaljimea AdjuduluT este de 
118 m. 10 deasupra niveluluT 
M&reT-Negre. 

Descrierea politico*. — Popu- 
la^iunea comuneT, dupa recen- 
samintul din 1890, e de 429 c. 
de fam., cu 217 1 sufl., din carl: 
1040 barba^T .si 1 131 feme!. 
Aceasta popula^iune se tmpar^ea 
ast-fel : 

Dup& starea civila : 1 197 ne- 
insura^T, din cart: 545 barbap, 
652 feme!; 796 insurant, din car*: 
176 vaduvT, 96 barba^T, 80 fe- 
meT si 2 divor^I (1 barbat si 
1 femee). 

Dupa na^ionalitate : 1385 ro- 
minT, 10 grecT, 16 bulgarT, 75 
ungurT, 3 rusT, 14 germant, 3 
italienT, si 665 diferite nationa- 
lity. 

Dupa religie : 1 4 14 ortodoxT, 
109 protestan^T, 614 mozaicT si 
34 armenT. 

Dupa felul ocupa^iuneT: 205 
agricultorT, 98 meseriasT, uoco- 
mercian{T, 52 profesiunT libere 
si 76 servitor!. 

$tiu* carte 710 persoane: 423 
barbafr 287 feme*. 

Numarulcaselordelocuit: 481 
si 2 bordee. 

Miscarea populafiuneT pe anul 
1892 a fost: 25 casatoriT, 107 
nasterT si 95 morjT. Excedentul 
de nasterT a fost dec! de 12, 
adica 88,75 morula 100 nasterl. 

Cultul crestin ortodox e re- 
prezentat prin 2 bisericT: una 
parohiala, cu hramul Sf. Du- 
mitru, cea-1-alta filiala, cu hra- 



mul Adormirea. Cu intre^ine- 
rea acestora comuna cheltueste 
pe an 2100 leT. Izraeli{iT aQ si 
eT 2 sinagoge aci. 

Instruc^iunea publica se preda 
in 2 scolT, din care una de baeflf 
si una de fete. Cursurile lor le 
urmeaza 80 copiT din carT: 51 
baep, 29 fete, din 289 (139 
baefy 150 fete) cu virsta de 
scoala. Cu intre^inerea lor co- 
muna cheltueste 2846 let anual. 
In anul 1884 s'a intemeiat 
in aceasta comuna o societate, 
cu numele «Solidaritatea», al 
caruT scop este fructificarea si 
capitalizarea economiilor socie- 
tarilor. 

Serviciul medical se face de 
doctorul plaseT stabilit in co- 
muna. Tot acest medic este in- 
sarcinat cu cautarea bolnavilor 
din spitalul comuneT, care are 
10 paturf. 

Acest spital c intrejinut de 
c. si subvenfionat de jud. In 
anul 1864 s'a deschis si o far- 
macie de d-1 M. Vasarhely. 

Comuna numara 402 contrib., 

adica I la 5.40 de loc. In anul 

1886 erau 409 contrib., iar in 

anul 1869 erau numal 332. 

Budgetulpe anul 1893/94 era: 

VeniturT 3409477 

CheltuelT . . . 34049.44 

Excedent 45-33 

Budgetul fond, drumurilor : 

Venituri 7196.56 

CheltuelT .... 3 l8 °-— 
In aljT anT, budgetul de veni- 
turile si cheltuelile comuneT, era: 
In 1885/86 la ven. 32380,— 
si la cheltuelT 33380; in anul 
1882/83 la veniturT 34716.42 si 
la chelt. 32414.72 ; iar in 1 868/69 
la ven. 8883. 

Adjudul-Nou are un biurou 
de posta si telegraf si o static 
de drum de fer (vezT Adjud 
sta^ie). 

Descrierea economic^. — Agri- 
cultura. — Asezat in lunca Tro- 



Digitized by 



Goo< 



ADJUD 



14 



ADJUDUL-VECHIU 



tusuluf, Adjudul are un teritoriu 
foarte fertil, din care cauza si 
cultivarea pamintulul se face pe 

scara relativ intinsa. 

In c. sunt: 234 cat, 179 hot, 
8 bivolT, 2 magarf, 97 ol, 39 
capre si 135 porcT. 

Industria. — In c. Adjudul- 
Nou sunt urmatoarele fabricl si 
stabilimente industriale mat in- 
scmnate: 1 fabrica de fringhit, 
4 de rachiu de prune si de tes- 
covina, 4 brutariT, 4 cofetariT, 
10 caramidariT, 3 tabacaril, 3 
dogariT, etc. Mai men^ionam prin- 
tre diferi{il industrial : 8 fierarl, 

1 curelar, 20 cismarf, 30 croi- 
torl, etc. 

Comerciul se exercita de 141 
persoane, din carT : 63 rominf, 63 
israelii, 9 armenl, 3 german! si 
3 greet. Ca stabilimente comer- 
ciale mat insemnate numaram : 
27 circiumT, 2 cafenele, 3 bir- 
turt, 2 hoteluri, 13 lipscanil, 8 
bacanil, 6 bogasierii, 2 chiris- 
tigiT, etc. Comerciul cu cereale 
este foarte acti v ; 1 4 firme se 
ocupa exclusiv cu desfacerea ce- 
realelor din imprejuriml. 

Se face bilciu anual la 23 A- 
prilie, 5 August si 26 Octombrie. 

Armata. — In Adjudul-NoQ e 
resedin^a batalionulul al 2-lea a 
rcgimentuluT Putna, No. 10 (de 
infanterie), avind in garnizoana, 
compania 7 -a. 

Calde comunica(ii\— Cailc de 
comunica^ic ale AdjuduluT-Nou 
sunt : 1 . soseaua na$ionala care 
vine din Focsani, trece podul 
de fer de peste Trotus si Ina- 
inteaza spre nordul MoldoveT; 

2. soseaua vecinala lunga de 
4160 m., care '1 pune in lega- 
tura la N. cu Adjudul-Vechiu; 

3. caile ferate Adjud-T.-Ocna 
si Bucuresti-Focsani-Pascani. A- 
ceasta din urma linie, traver- 
seaza Trotusul pe un pod lung 
de 271 m. 

Adjudul era o sta{ie de cai 



de posta pe timpul existence! 
acestuT serviciu. Era asezat in 
drumul ce duce de la Focsani 
spre Bacau la 21 kil. de posta 
Beresti. Avea 36 cai de posta, 
1 capitan, 1 ceaus si 9 surugiT. 
Pre^ul unuf cai de posta varia, 
dupa distan^a, de la 2 — 4 1. n. 
de posta, fiind socotit cite 13 b. 
de cai si de kil., plus 50 b. de 
fie-care posta pentru caru^a. 

Notife istorice si arheologice. 
Tirgul-Adjud a fost intemeiat de 
serdareasa Ilinca Canta, pe rao- 
sia D-luT Bals, in urma autori- 
za^iunii otyinuta prin hrisovul 
din 15 Februarie 1795, dat de 
Mihail $ufu, Domnul Moldovil. 
Locuitoril din Adjudul-Vechiu, 
ingrozip de desele varsarT ale 
Siretulut, parasira incetul cu in- 
cetul acea localitate, stramutin- 
du-se in Adjudul-Nou (v. Adju- 
dul-Vechiu). 

La nordul acestuT tirg se afla 
maT multe movile din vremea 
razboaiclor luT $tefan-cel-Mare. 

Adjud, stafie de dr. d. f. in jud. 
Putna, pi. RacaciunT, c. Adjud, 
pe linia Marasesti-Baeau (pusa 
in circulate la 13 Septembrie 
1872) intre stabile Pufesti (10.9 
kil.) si Sascut (13.7 kil.) la 94 m. 
inal^ime d'asupra nivelulul martf. 
Venitul acestef sta^il pe anul 
1896 a fost de 162470 L. 99 B. 

Adjudul-Nou, parohie, jud. Put- 
na, pi. RacaciunT, compusa din 
comunele Adjudul-Nou si Bar- 
cioaia. Biserica parohiala, cu hra- 
mul Sf. Di mi trie, se afla in Ad- 
judul-Nou ; iar din cele filiale 
una in Barcioaia, cu hramul S-{ii 
VoevozT, si alta in Adjudul- 
Nou, cu hramul Adormirea. 

Adjudul-Vechiu,^///. rur. in jud. 
Putna, pi. RacaciunT. 

Descrierea fizica. — Comuna 
Adjudul-Vechiu e asezata pe ma- 



lul drept al SiretuluT, la o de- 
parture de 3 kil. de sub-prefec- 
tura plaseT RacaciunT (Adjudul- 
Nou) si la 47 kil. de capitala 
jude^ulul. 

Se margineste la N. cu c. Be- 
resti, la S. cu Adjudul-Nou, la 
E. cu riul Siret, care '1 desparte 
de jude^ul Tecuciu, iar la V. cu 
c. Urechesti. 

Inatyimea acestet comune d'a- 
supra nivelulu! marei estede 135 
metri. 

Descrierea politico*. — Comuna 
Adjudul-Vechiu se compune din 
catunele $iscani si Adjudul- 
Vechiu. Primaria se afla in a- 
cest din urma catun. 

Popula^iunea comuneT, dupa 
rccensamintul din 1890, e de 
204 c. de fam. cu 814 sufl.,din 
cart: 412 barba^T si 402 feme!. 
Aceasta populate se impar^ia 
ast-fel : 

Dupa starea civila : 450 nein- 
surafT: 237 barba^T si 213 fe- 
meT; 320 insurant; 43 vaduvT 
(14 barbaflf si 29 femet) si un 
divorfat (1 barbat). Sunt toflf ro- 
mint si crestinT-ortodoxT. Dupa 
felul ocupa{iunii, sunt: 230 a- 
gricultorT, 2 meseriasT, 3 comer- 
cian^T, 5 profesiunT libere si 5 
servitorT. 

$tiQ carte 34 persoane: 32 
barba^T si 2 femeT. 

Numarul caselorde locuit 123, 
1 han, 2 circiuml, 1 moara. 

Miscarea popula^iunet in anul 
1892 a fost: 8 casatorii, 29 nas- 
tcrT, 33 mor^T. Excedentul de 
mor^l a fost dec! de 4, ceea cc 
revine la 134 mortT la 100 nas- 
tei-T. 

Cultul crestin-ortodox e re- 
prezentat prin 2 biserict: una 
parohiala cu hramul Sf. Nico- 
lae, in catunul Adjudul-Vechiu; 
cea-1'alta filiala, in cat. §iscani. 
Pentru intre^inerea bisericet pa- 
rohiale, comuna prevede in bud- 
getul el 435 leT anual. 



Digitized by 



Google 



ADJUDUL-VECHlC 



15 



ADJUDUL-VECHIU 



$coala nu se afla in comuna. 
CopiT in virsta de a urma la 
scoala sunt 1 1 1 : 60 baeflf si 
51 fete. 

Numarul contrib. e de 171, 
adeca 1 la 4,76 loc. In anul 
1886 erau 132 contrib., iar in 
1869 erau numal 120. 

Budgetul comunel pe anul fi- 
nanciar 1893/94 era urmatorul : 
Veniturt .... 347°-* 3 
CheltuelT .... 3430.74 
Excedent . . 39-39 

Budg. fondurilor drumurilor: 
Veniturl .... 242.50 
CheltuelT .... 242.50 
Vitele aflate pe teritoriul co- 
munel sunt, dupa ultima numa- 
ratoare, 168 bot, 207 vacl, 26 
cat, 644 ol, 3 capre si 77 porcl. 
Industria si comerciuL — In- 
dustria AdjuduluT-Vechiu se re- 
duce la cea casnica. Comerciul 
de asemenea e prea pu^in dez- 
voltat. El se exercita in cite-va 
circiume, unde e in acelas timp 
si debit de tutun. Ca pia{a de 
comercifi serva tirgul Adjud. 

C&t de cotnunicafie. — Pe 
linga soseaua vecinala care pune 
in legatura Adjudul-Vechiu la 
S. cu cat. $iscani, cele-l-alte 
cal de comunica^ie ale Adju- 
duluI-Vechiu sunt soselele co- 
munale care-1 leaga la S. cu Ad- 
judul-Nou (lungimea 4.160 m.), 
la N. cu com. Beresti, paralel 
cu linia ferata, iar la V. cu 
com. Urechesti, traversind so- 
seaua nationals. 

Notife is to rice. — Cea mal ve- 
che men^iune despre Adjud ne 
intimpinain conven^iunea comer- 
cialadin 1433 intre Domnul mol- 
dovenesc Ilias si SasiT din Tran- 
silvania. Originalul se afla in ar- 
hivul national din Sibiu (Tab. 
Sax. No. 67), iar o copie in 
«Exercitationesdiplomaticae» de 
Eder (Hermannstadt, 1802, mss. 
in bibliot. evanghelica din Bra- 
sov 26, b, in 4). lata pasagiul: 



«cum dicti Cives [Cibinienses] ac 
universi alii mercatores dictorum 
Sedium [Saxonicalium] ant alter 
evrumquandoqunque cum eorum 
venalibus seu mercibus terram 
dominii nostri [Moldaviensis] 
subintravernit,extunc «in oppido 
nostro Egyd halma computatis 
eorum rebus venalibus de qua- 
libet marca dent quatuor grossos 
monetae terrae nostrae protri- 
buto.» 

D. Hasdeu sus^ine ca numele 
primitiv al acestuT orasel era 
« Mo vila lul AgTud-Egydhalma», 
iar Adjud n'ar fi de cit o forma 
romineasca a lul Egyd, «Ae- 
gidius», un nume greco-latin, 
care in veacul de mijloc se 
obiclnuia mult in Ungaria. (Ety- 
mologicum magnum Romaniae», 
vol. I, p. 513). 

Din asezamintul comercial al 
lut §tefan eel Mare, din 1460, 
reese ca Adjudul era pe acea 
vreme un punct comercial pen- 
tru transitul postavurilor din 
Polonia prin Moldova spre Mun- 
tenia. lata si pasagiul in care 
se vorbeste de acest orasel : 

«... a kto povezetO sukuo 
«do Basarab dati imet na go- 
«lovnom mytfi u . Socavfi ot 
«grivnu tri grosi a u Roma- 
«nova trugu i u Bacovfc i u 
«Azuda i u Putnofu i u Vaslui 
«i u Berlade i u Tekuciotvoza 
«k zlati . . . 

«. . . . cine va duce postavurl 
«Jn Basarabia, va plati vama in 
«Suceava de grivna treT grosi; 
«iar in tirgul RomanuluT, in 
«Bacau, in Adjud, in Putna, in 
« Vasluiu, in Birlad si in Tecuciu 
«de car 2 galbent . . . (Arhiva 
«istoric$ a Romaniei*, torn. II, 

P- 173.) 

In a doua jumatate a seco- 
luluT al XVI-lea, Adjudul forma 
un district a parte si era unul 
din cele 24 districte ale Mol 
dovel. Aceasta o stim din «Su- 



marul croniceT despre f ara 
Moldoveneasca», scrisa in limba 
polona in anul 1 566 si publicata 
impreuna cu traducerea romi- 
neasca in Letopise^ele lul Ko- 
galniceanu, vol. Ill, p. 47 1 —485. 
«Powiat Hadziowski* e forma 
polona in care ne da cronicarul 
numele districtulul AgTuduluI 
(Letopis., HI, p. 484). 

Adjudul a continuat sa for- 
meze un judej aparte si in se- 
colul al XVII-lea, judecind dupa 
un document din 163 1 in care 
un anume Popa Pavel, se zice 
a fi din jude^ul Adjudulul (vezi 
« Arhiva istorica a Romaniel*, 
torn. I, partea la, p. 106). 

In descrierea Moldovel si a 
{arel RominestT facuta de cro- 
nicarul Miron Costin in 1684, 
in versurl polone, cintul al 3-lea, 
se pomeneste de tirgusorul Ad- 
jud ca localitate mat insemnata 
in jude^ul Putna. («Arhiva», 
tomul I, partea I-a, p. 171). 

In timpul lu! Cantemir, Ad- 
judul ist pierduse din insem- 
natatea lul, judecind dupa des- 
crierea ce o face acest principe 
in scrisoarea Moldovel. 

De atunc! tirgusorul a sca- 
patat din ce in ce mal mult, 
pana la sfirsitul veaculul al 
XVIII-lea, cind o mare parte 
din locultorl, ingrozi^I probabil 
de pagubele ce casunau con- 
tinuu varsarile Siretulut se stra- 
mutara mat spre miaza-zi cu 
vr'o 3 kil., in localitatea numita 
de atunci Adjudul-Nou (v. a. n.). 

Adjudul-Vechiu, sat, in com. 
cu acelas nume, jud. Putna, pi. 
Racaciuni. Asezat pe malul drept 
al Siretulut, la 3 kil. spre N. 
de com. Adjudul-Nou. Aci e 
resedin^a primariel. Are o bi- 
serica parohiala cu hramul Sf. 
Nicolae, cu intre^inerea careia 
com. cheltueste 435 lei anual. 
$coala n'are. CopiT in virsta de a 



Digitized by 



Google 



ADJUDIJL-VECHIU 



1G 



ADUNAfl-DE-GIORMANE 



frecuenta scoala sunt 79(43 baep, 
36 fete). Comunicajia in acest 
sat se face prin soselele veci- 
nale si comunale, care'l pun in 
legatura la S. cu satul Siscani 
si cu com. Adjudul-Nou, la N. 
cu com. Beresti, iar la V. cu 
Urechesti. 

Pentru cele-1-alte date, a se 
vedea com. Adjudul-Vechiu. 

Adjudul-VechiQ, mope a Sta- 
tulul in jud. Putna, pi. Ra- 
caciunI, com. Adjudul-Vechiu, 
fosta proprietatea manastirel 
Mera. Ea se margineste de toate 
parole cu proprieta^ile foaste a 
d-luT AL Bals, afara despre 
partea de rasarit, unde se uneste 
cu Lespezile. A fost arendata 
impreuna cu aceasta din urma 
mosie, care e asezata dincolo 
de Siret in jude{ul Tecuciu, pe 
periodul 1880 — 85 cu 19000 
lei anual ; iarpe periodul 1885 — 
95 cu 16500 lei anual. 

Adjudul-Vechiu, parohie, in 
jud. Putna, pi. RacaciunI, for- 
mata din com. cu acelas nume, 
avind ca singura bis. cea pa- 
rohiala, cu hramul Sf. Nicolae, 
in cat. Adjudul-Nou. 

Adjudul-Vechiu, pddure a Sta- 
tulul, jud. Putna, pi. RacaciunI, 
pe teritoriul comunel cu acelas 
nume. Are o intindere de 8 
hectare. 

Adomireasa, deal, la N.-V. c. 
Stanesti, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil- 
cea, din care izvoreste valea cu 
acelas nume si care se varsa 
in riul Cerna. 

Adomireasa, vale, jud. Vilcea. 

Adruma, pise de deal, pe mo- 
sia Horodistea, comuna Horo- 
distea, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu. 



Adunat-Ist&u, mo§ie, in c. Mi- 
zil, jud. Buzau. (VezI Istau). 

Aduna{i, sat, jud. Arges, pi. 
Galasesti, pendinte de c. r. Bir- 
logi. (V. acest nume). 

Adunaji sail Aduna{i-Negra§i, 
sat, cu 100 loc, jud. Arges, 
plasa Galasesti, face parte din 
Negrasi. (V. acest nume). 

Aduna^i, catun, c. Cazaci, jud. 
Dimbovi^a. (VezI Cazaci). 

Aduna^i, catun, c. Pietrosi^ajud. 
Dimbovi^a. (VezI acest nume). 

Aduna^i, vechiil catun, pe care-1 
formau actualil locuitorl al catu- 
nulul Gradinari, pi. Sabaru, jud. 
Ilfov, situ at pe malul drept al 
riulul Arges. (VezI Gradinari). 

Aduna^i, catun, face parte din 
c. Bucovul-Aduna^i din pi. si 
jud. Teleormanulul, are 130 loc. 
si 34 contribuabill. 

A duna^i - Bute§ti, comuna ru- 
ral a, pi. Glavacioc, jud. Vlasca. 
(VezI Butesti-Aduna^i). 

Aduna^i-Copaceni, com, rurala, 
compusa din catunele Aduna^i- 
Copaceni, Beresti si Pirlita, si- 
tuate pe malul drept al riulul 
Arges in plasa Cilnistea, jud. 
Vlasca, departe de Bucuresti 
de 22 kil., de Giurgiu de 42 
kil., de resedin^a plasel Ghim- 
pa^i de 24 kilom. se afla so- 
sea comunala de 2 kil. pana da 
in soseaua na^ionala Giurgiu- 
Bucuresti. 

In 1887 a fost populate 2 1 1 
contribuabill cu 632 fam. sau 
2567 suflete. 

Venitul comunal in 1888 a 
fost 5217 1., chelt. 3392 lei. 

In 1888 s'a cultivat de catre 
279 loc. din c. suprafaja de 



1 176 hect. 50 are cu vie. Pro- 
duce vin bun care se vinde la 
Bucuresti sub numirea de vin 
de Copaceni. 

Exista o scoala comunala 
mixta cu 4 clase si cu un inva- 
{ator; casa este de zid daruita 
de fostul proprietar al mosiel, 
d. Petrovicl-Armis. In 1888 a 
urmat la scoala 63 bae^I, 22 
fete. 

In aceasta comuna sunt 3 bi- 
sericl, din care 2 in Aduna^i- 
Copacenl si una in Pirlita. Bi- 
serica parohiala este in Adu- 
na{i cu hramul Adormirea, cu 
4 preop si 6 cintare^I. 

In 1888 erau vite: 280 bol 
si vacl, 50 cal, 720 ol, 1 30 
porcl. 

Depinde aceasta comuna de 
Reg. 5 de dorobanflf cu rese- 
din{a in Giurgiu, de batal. 2, 
comp. 8 cu resedin^a in Calu- 
gareni. Sunt 8 circiume. Case 
de proprietar si de arendas cu 
patule si magazil indestuiatoare. 
Bilciu la 15 August. 

Aduna^i-Copaceni, catun, jud. 
Vlasca, pendinte de comuna cu 
acelas nume, situat pe malul 
drept al riulul Arges, departe 
de Bucuresti 22 kil., de Giurgiu 
53 kil. (V. c. Adunafi-Copaceni). 

Este proprietatea d-lul Pe- 
trovicl-Armis. Supraf. totala a 
mosiel este de 1143 hect. 71 
are; s'a dat la 122 loc. fost! 
clacasl in 1864 461 hect. 51 
ari, ramine 682 hect. 20 ari. 
Din acestea sunt 60 hect. 42 
aril pad., si 158 hect. 22 aril 
vil, care produc vin bun. 

In acest catun este o scoala 
comunala, si o biserica cu 
hramul Adormirea Maicil Dom- 
nului cu 2 preo^I si 2 dascall. 
(V. c. Aduna^i-Copaceni). 

Aduna^i -de - Giormane, com. 
rur. in pi. Jiul-d.-j. jud. Dolj, la 



Digitized by 



Google 



ADUNATI-DE-GIORMANE 



17 



ADUNA-J1-DE-GIORMANE 



20 kil. S.-E. de Craiova si la 
23 kilom. departe de resedin^a 
placet, Caciulatesti. 

Comuna este situata pe sesul 
din stinga Jiulul si pe primul 
platou ce se lnatya peste sesul 
acestu! riu, la o departare de 2 
kil. de apa Jiulul; platoul acesta 
poarta numele comune!. 

Se invecineste la rasarit cu 
c. Giorocul-Mare, la apus cu c. 
Foisorul, de care se desparte 
prin riul Jiul, la nord cu co- 
munele Secuiul si Ghindeni, pi. 
Ocolul si la Sud cu c. Rojistea. 

Terenul comune! prezinta cite- 
va ondula{iunI, carl plecind din 
apa JiuluT se ridica spre rasarit, 
avind ic! si colo forma unul 
amfiteatru. Intre aceste ondu- 
la^iun! vom cita : Dealul-Bal- 
{ilor, pe care se afla asezat ca- 
tunul Adunafi, Dealul-Modru- 
zulu!, care formeaza Valea-Mo- 
druzulu! (loc arat), Dealul-Viilor, 
cultivat, Dealul-Elesteulu! plan- 
tat cu vil. Intre aceste doua 
din urma, se afla Valea-Drosu- 
lu!, cultivate. 

In partea de S. a comunel, 
in central cat. Aduna^i-de-Gior- 
mane, legate intre ele printr'un 
piriu lung ca de 200 m., si care 
le face sa comunice una cu alta, 
se afla niste half!; ele ati o supraf. 
ca de 200 — 300 pog. Apa lor 
de prisos se lasa in eel din urma 
ses al Jiulul, preumblindu-se aci 
in toate direc^iunile, formind mat 
multe baltace, smircurl si piri- 
iase numite Jie{e, carl in dreptul 
cat. Bratovoesti merg de se varsa 
in Jiu. Toate aceste «Jie{e» sint 
pline cu peste, sau acoperite cu 
stuh, trestie, zavoaie, papura, etc. 
Din bal^ile Giormane se scoate 
anual 5000 — 6000 kgr. peste : 
crap, stiuca, cosace, belbi^e, etc. 

Comuna este udata : 1 . pe la 
miaza-noapte de Jiu, care dupa 
ce formeaza linia despar^itoare 
catre apus, se indrepteaza spre 



miaza-zi, pentru a ajunge mat 
curind la Bechet, unde se varsa 
in Dunare. 2. de Pirlul-Gioroculut, 
izvoreste din c. Cacale^ul din 
Romana^t, trece prin c. Giorocul- 
Mare si patrunde prin miaza-zi 
in raionul aceste! comune, in- 
tra in pad. Statulu! Bratovoesti 
si dupa ce cutreera pad. in toate 
direc^iunile, formeaza la hotarul 
catre Rojistea, balta Ochiul, a- 
po! intra in c. Rojistea si se in- 
drepteaza de se varsa in Jiu; 
3. dejie^ul, care se aliment, din 
batyile Giormane, din deborda- 
rile Jiulul si din mict izvoare ce 
le intilneste in cursul sau, curge 
pe la poalele satulul si pe la 
picioarele primulut platou, merge 
catre miaza-zi pana la marginea 
padure! Statulul Bratovoesti ; aci 
dupa ce formeaza mat multe 
b&l{! cu stuhurl, trestie, etc. se 
indrepteaza spre Jiu. 4. de Piriul- 
Moriior, care une-or! primeste 
prisosul bal^ilor Giormane, mer- 
ge in c. Rojistea si se varsa aci 
in balta Strimba. Jiul are vad 
in dreptul aceste! comune; pi- 
raiele au toate podur! pe teri- 
toriul aceste! comune. 

Istoricul Comunel, — Luind 
fie-care catun in parte, despre 
cat. Bratovoesti se spune ca 
acum 150 de an! in urma, tra- 
iau pe acest loc tre! sau patru 
famili!, care is! petreceau vfea^a 
ma! mult in marea padure a 
Statulul numita Bratovoesti; in 
aceasta padure atit acest! lo- 
cuitor! cit si al{i din comunele 
vecine se ascundeau in timpurile 
nepaclnice ; ma! pe urma se sta- 
bilira cu totul in catun; intre 
acestia se spune ca se afla unul 
cu numele de Bratu, de unde 
apo! a derivat numele catunulu!. 

Catunul Giormane, ce se crede 
a fi existat ma! inainte de anul 
1743, is! trage numele (se pre- 
supune) de la o veche familie 
de german!. Cat. Aduna^i-de- 



Giormane s'a numit ast-fel fiind 
format din locuitor! din catu- 
nele de ma! sus, dar ma! mult 
din Giormane. Catunele ce corn- 
pun az! comuna sunt aceleas!, 
adica: Bratovoesti, care este 
cat. de resedinja, Aduna^i-de- 
Giormane si Giormanele. Mult 
timp s'a numit Bratovoesti, dupa 
numele catunulu! de resedinja. 
A fost unita cu comuna Gio- 
rocul-Mare, avind resedin^a in 
Giorocul. 

In fie-care cat. se afla cite 
o bis. : 

a) Biserica din Bratovoesti 
serbeaza hramul Sf. Voevoz! ; 
este zidita la anul 1856 cu aju- 
torul Principelu! G. Bibescu si 
cu al locuitorilor satulu!. 

b) Biserica din cat. Aduna^i- 
de-Giormane, cu hramul Sf. Ni- 
colae zidita pe la 1840 de C. 
Ghiurba, G. Giormaneanu, D. 
Badosu si al{! locuitor! ; pe linga 
aceasta bis. se afla si cimitirul 
satulu!, fiind la I kil. depar- 
tare. 

c) Biserica din cat. Giorma- 
nele cu hramul Sf. Nicolae, zi- 
dita la anul 1753 de C. Poe- 
naru, proprietar aci. Toate bi- 
sericile sint de zid. 

Do! preop oficiaza la cele 
tre! bis. succesiv, fiind ajutafl 
de tre! dascall. Fie-care bis. 
are cite o proprietate de 1 7 pog. 
arabile, date dupa legea din 
1864. 

In com. se afla o scoala, in cat. 
Bratovoesti, care func^ioneaza 
din anul 1869. Este intre^inuta 
de stat si de com. si are o pro- 
prietate de 17V2 pogoane. 

Popula^ia comune! pe catune 
in anul 1893 a fost: 

Aduna^i-de-Giormane 787 su- 
flete, Bratovoesti 807 suflete si 
Giormanele 596 suflete: in to- 
tal 2190 suflete. 

Aceasta populate locueste in 
52 case si 310 bordee. 



5404*. Marele JMcfionar Geogrq/lc. 



Digitized by 



Google 



AI >UN A r p-l>E-GIORM ANE 



IS 



adunati-sIrueni 



Dupa legea din 1 864 sunt 22 1 
impaminteni^T, iar dupa cea din 
1889 sunt 69 insured. 

Media nasterilor pe eel 3 am 
din urma 70, a mor^ilor 69. 
Popula^iunea este sta^ionara. 

Frigurile bintuesc mult co- 
muna. 

Case sunt 52 In toata com.; 
iar bordee 310. 

Suprafaja teritoriuluicomunal 
este cam de 14 mil pog. din 
care 8048 pog. arabile, 800 pog. 
finea{a, 1000 islaz, 2000 loc si 
teren sterp, 2000 pog. padure. 
Mosia Bratovoesti, cu pu^urile, 
apar^inc StatuluT, Jnainte se nu- 
mea si Manastiricea, din cauza 
ca apar^inea manastirel Horezul. 
Arendata, de la 1893 — 98, cu 
42150 lei anual. 

Suprafa^a vinduta este de 
161 8 hect. 7955 m. p. Supra- 
fa^a ramasa este ca la 5433 181. 
Restul mosiel este al d-luT Cos- 
tache Dumba si al loc, cu un 
venit de 71 481 leT. 

Statul are padurea Bratovo- 
esti de 800 hect., care a apar- 
^inut familiel Brincoveanu. Tot 
in Bratovoesti este si acea a 
d-luT Costache Dumba ce a apar- 
{inut socrulu! sau Emanoil ; supr. 
este de 75 hect. compusa din 
stejar care predomina, frasin, 
ulm, alun, jugastru si corn. 

Viile, de 65 hect., se gasesc 
pe mosia locuitorilor Mosneni- 
Bratovoesteni ; produc vin rosu. 
Pe mosia StatuluT sunt 3 morT 
de apa (pe apa Giorocul). Stine 
suit pe proprietatea StatuluT si 
a d-luT Dumba, carl produc cam 
la 6000 kgr. brinza. 

Se gasesc 2 caldarl pentru 
fabricarea ^uiceT din tescovina; 
se fabrica si caramida. Se lucreaza 
de catre feme! ^esaturT de bum- 
bac, in, cinepa, borangic, etc. 

Schimbul il fac cu orasul 
Craiova si cu schela Bechet, 
unde due producte agricole, ani- 



mate domestice si de unde im- 
ports unelte de munca, lmbraca- 
minte, precum: stamba, basmale, 
postav,asemenea si incal^aminte. 

Transportul fl fac cu carele 
pe soseaua na^ionala Craiova- 
Bechet, ce strabate comuna pe 
o tntindere de 8 kil. 

CirciumT sunt 5, si anume 2 
in Aduna^i - de - Giormane, 2 in 
Bratovoesti si una in Giormanele. 
Comercian^T sint 8. 

Budgetui comuneT pe exer- 
ch:iul 1893 — 94 este de 3239 
ven. si de 2900,42 chelt. 

Animale: vite cornute 400, oT 
1480, cal 180, porcT 120 si ca- 
pre 84. 

Aduna^i-de Giormane, sat, pi. 
Jiul-de-jos, comuna Aduna^i-de- 
Giormane, jude^ul Dolj, cu 787 
suflete, (469 barba^T si 318 fe- 
meT). Este situat la 2 kil. spre 
nord de Bratovoesti. In comuna 
sunt 10 case construite din 
caramida si 90 bo/dee, con- 
struite din pamint batut in- 
gradit cu nuele. CopiiT din a- 
ceasta comuna urmeaza la scoala 
mixta din satul Bratovoesti (a- 
ceiasT comuna) ce se gaseste la 

distant de 2 kil. de satul 
Aduna^i-de-Giormane si sint 
in numar de 1 1 baep. In virsta 
de scoala sunt 59 copil (38 
bae{T si 21 fete). Stiu carte 27 
barba^T si 2 femeT. In acest sat 
este o biserica de zid, fondata 
la anul 1840 de Dumitru $tir- 
beiu si Dumitru Ghimpa; are 

1 preot si 1 cintaret si ser- 
beaza hramui Sfin^ilor Arhan- 
ghelT Mihail si Gavril (8 No- 
embrie). In centrul satuluT Adu- 
na^i sunt doua bal{T numite 
Bal^ile-GiormanuluT, carl comu- 
nica intre ele printr'un mic 
piriti, ce se scurge in Jiu. Su- 
prafaja fie-careT bal^T este cam 
de 50 pog. si adincimea va- 
riaza intre 4 — 5 m. Din aceste 



bal^T se scoate anual pana la 
5000 kg. peste. 

Aduna{i-de-Giormane, platon, 
pi. Jiul-d.-j., jud. Dolj, c. Adu- 
na{i-de-Giormane pe care este 
asezata comuna cu acelas nume. 

Aduna^i-Mo^teni, catun, format 
numaT din mosteni, alipit de 
catunul Caldararul, al comuneT 
StrimbenT, din pi. si jud. Tele- 
ormanuluT. Are 391 loc. si 48 
contribuabilT. 

Aduna^i-Negra^i, v. Adunafi, 
jud. Arges. 

Adunati-Provitei, (Prahovitel), 
sat, face parte din c. r. Ocina, 
plaiul Peles, jud. Prahova. In 
sat sunt 85 case, 2 circiumT si 2 
morT. Popula^iunea este de 424 
suflete. Vite in catun sunt: 6 
caT, 96 boT si vacT, 227 oT, 7 
capre si 68 porcT. 

Adunati-Purc&reni, (vezl Pur- 
careni, jud. Muscel). 

Adunati-Sirbeni, com. rur. t pi. 
GlavaciocJud.Vlasca, situata pe 
ambele coaste ale vaTeT Jirno- 
vuluT, departe de Bucuresti cu 
42 kil., de Giurgiu cu 76 kil. si 
de resedin^a plaseT, ObedenI, cu 
23 kil. 

Aceasta proprietate era a d-luT 
dr. Carazisu; azT este in pose- 
sia mostenitorilor luT Spiridon 
Gazoti. Cu un venit anual de 
1 0000 let. 

Are suprafa^a totala de 1230 
hect. ; s'ati improprietarit 90 loc. 
la 1864, au luat 326 hect., re- 
mine 904 hect. Din acestea este 
pad. 160 hect. 

Are o biserica si un preot cu 
2 cintare^T, cu hramui Sf. Ni- 
colae. 

Este o scoala mixta cu 3 cla- 
se, cu un inva^ator; la aceasta 



Digitized by 



Google 



ADUNAJI-TEIULUI 



19 



AFTIJI 



au urmat in 1888, baejl 77, 
fete 16. 

In 1 887 s'a cultivat 940 hect. 
cu diferite cereale. 

In 1887 venitul comunal era 
de lei 2655, chelt. 2388 lei. 

In acelas an ati fost 133 con- 
trib. cu 465 fam. sau 708 su- 
flete. 

Odinioar£ se cultiva mult tu- 
tun, azl nu se mal cultivi. P&- 
mintul acestel mosil este argilos, 
s&rac, confine mult£ ap& si ples- 
neste la c&ldurl marl; se pro- 
duce mult ovftz. 

Aceasti comuni depinde de 
Reg. 28 de dorobanflf, cu rese- 
din{a in G&esti. 

Prin comuni trece soseaua co- 
munala, care duce la soseaua ju- 
de^e.Hncl ce merge pe valea Drim- 
bovniculul. 

Sunt 3 circiuml. 

LocuitoriT sunt pu^in munci- 
torl, casele lor sunt ftcute de 
gard invelite cu cocenl; prea 
purine din ele sunt invelite cu 
sindrili. 

Vite marl sunt: 406 bol si 
vacl, 2570 ol si capre, 800 porcT. 

Acest s. s'a numit Aduna^i- 
Sirbenl dup& numirea mosneni- 
lor SirbenI de alaturl, c&cl s. 
acesta a fost o adu n&tur& de 
sStenl venial aci inainte de 1 802 ; 
satul s'a m&rit sub protecjia ve- 
chiulul proprietar dr. Carazisu, 
care, ca doctor al principelul B. 
$tirbel, a putut s& adune pe 
aceast& proprietate sAtenil cir- 
cumvecinl, ce fugeau de pe pro- 
prietA^ile alit urate. 

Bilciti la 2 1 Mai si la 8 Sep- 
tembrie. 

Aduna^i-Teiului, com. r., in par- 
tea deN.-V. aplaselDumbrava, 
jud. MehedintI, la distant^ dc 
42 kil. de resedin^a judeJuluT, 
este situat pe culmea Briglesel 
si v&ile Br&iloiu ce comunic£ cu 
valea Albulestilor, si homanul 



spre Bucsoreni. FormeazS co- 
muna cu c&tunul Brigleasa avind 
resedinfa in s. Adunafi-Teiulul. 
Num&rul contribuabilor este de 
1 1 6, cu 508 loc. in 171 case. 

Ocupa^iunea locuitorilor este 
agricultura si cresterea vitelor; 
el posed& 19 plugurl, 30 care 
cu bol, 5 ciru^e si 118 stupl. 
Are o biseric£ cu un preot si 
dol cint£re{I. Budgetul comunel 
este de 1179 1. la ven., si de 
640 1. la chelt. 

Vite sunt : 340 vite marl 
cornute, 21 cal, 150 ol si 196 
rim&torl. Aceasta. c. se margi- 
neste: la r£s&rit cu c. Rucsoreni; 
la apus cu c. BSlm'i-d.-s. ; la 
miazi-noapte cu c. Plopi, avind 
o supraf. de 100 hect. p&mint. 
Locuitoril acestel coraune, parte 
sunt mosnenl, si parte impro- 
prietaritl dup& legea rural* din 
1864. Prin aceasti c. trece so- 
seaua jude^eanS Turnu-Severin- 
Dumbrava-Dolj, din care se ra- 
mified doucl sosele comunale ce 
o leag& cu com. vecine Podul- 
Grosulul si BcLtya{i-d.-s. 

Adunatul, vezl Niscovul-Adunat, 
jud. Buz&u. 

Afighinea^tf/^injud. Constanta, 
pl&sile Silistra-Noui si Manga- 
lia, pe teritoriul comunelor ru- 
rale Bairam-Dede si Cara-Omer ; 
se desface din ramurile nord- 
estice ale dealulul Bair-Iuiuk si 
din cele nord-vestice ale dealu- 
lul Caraomer indreptindu-sespre 
miazft-noapte ; mal intiiu cu nu- 
mele de Dere-Chioi, apol Alibi- 
Chioi, apol Caslasi in fine Afi- 
ghinea, trecind prin satele Alibi- 
Chioi, Casla si Bairam-Dede; 
mergind printre dealurile Bai- 
ram-Dede, Curu-Bair, Sara-Bair 
si Alibi-Chioi la V. si dealurile 
Mezarlic-Bair, Mezarlic si Alibi- 
Chioi la rSs&rit ; prim este pe par- 
tea dr. v&ile Chiogherciu-Punar- 



Ceair, Cula-Ceair si Chior-Dere; 
are o direcfiune general* de la 
S. la N.-V., fiind situat in par- 
tea sud-estic* a pl&sel Silistra- 
NouS. si a comunel Bairam-Dede 
si in partea apusan* a pl&sel 
Mangalia si a comunel Cara- 
Omer. 

Afini^ul, tnunte, in c. Brosteni, 
jud. Suceava. 

Afini^ului (Coasta-), numire data 
p&r^el de N. a m&n&st. Fe^ele 
din com. Valea-Muscelulul, jud. 
Buz£u; e acoperit* de p&d. si 
afine. 

Afini^ului (Piriul-), mic piria, 
afl. al pir. Chiril din c. Brosteni, 
jud. Suceava. 

Afinata, sat, face parte din c. 
r. Rus&nesti, pi. Cerna-d.-j., jud. 
Vilcea. Aci este si resedinfa co- 
munel. Are o populate de2i2 
loc. (95 b&rba^I si 117 femel). 
Copil in virst* de scoalS 13 
(8 b&ejl si 5 fete). Este o bis. 
de lemn reparat* la anul 1827. 
Ctitoril si anul fondirel nu se 
cunosc. 

Cade in centrul comunel si 
este udat de riul Cema si de 
piriul Afinata. 

Afinata, deal, c. Rus&nesti, pi. 
Cerna-d.-j., jud. Vilcea. 

Afinata, piriii y se varsi in riul 
Cema, pe teritoriul comunel Ru- 
sanesti, pi. Cerna-d.-j., jud. Vil- 
cea, dup& ce uda satul cu ace- 
las nume. El isvoreste din coas- 
tele comunel. 

Afrime§ti, catun de mosnenl, in 
c. Malul din pi. si jud. Teleor- 
man, situat pe valea Cotmeni, 
are 150 loc. si 25 contrib. 

Afti^i, lac, pe mosia Statulul Vo- 



Digitized by 



Google 



AFUMAfl 



20 



AFUMAfl 



rona, c. Poiana-Lunga, pi. Siret, 
jud. Botosanl. 

Afuma^i, com. r., pi. Bailesti, jud. 
Dolj, la o departare de 45 kil. 
spre S.-V. de orasul Craiova, 
si de 1 1 kil. de resedin^a pla- 
cet, care este Bailesti; situata 
pe sesul Dunarel. 

Se invecineste la N. cu comu- 
nele Intorsura si Silistea-Crucea, 
la S. cu c. Coveiu si c. Cata- 
nele, la E. cu c. Urzicu^a .si la 
V. cu c. BourenT. 

Comuna este cu totul seasa, 
prezinta insa cite-va movile si 
anume : doua la miaza-zi numita 
una Movila-TurculuT si cea-1'alta 
Movila-Descutyanilor. Tret mo- 
vile la miaza-noapte : Movila-Braz- 
data, Movila-Molie! si Movila- 
cu-$tir. O movila la rasarit nu- 
mita Movila-Boilor si una in 
cat. Amzulesti, numita Movila- 
Bercevilor. 

In comuna Afuma^i sunt tre! 
bal{I: I. Alaturea de s. Afuma^i, 
incepe din restul teritoriuluT a- 
cestuT sat si se scurge in piriul 
Baboaia din c. Urzicu^a; aceasta 
balta senumeste Brazdata. II. Sa- 
raceaua in S. pe limita catre c. 
Catanele, are o supraf. de 10 
pog. III. Balta Izvoarele. In ci- 
te-s! trele baty! se gasesc pest!, 
dar foarte micT. 

Istoric. Dupa cum spun ba- 
trini! din comuna, aceasta com. 
(Amzulesti) si-a luat numele de 
la un anume pastor Amza, care, 
venind cu turma sa aid, a pus 
inceputul satulul, ce s'a numit 
Amzulesti. MaT tirziu Amzulesti 
a fost despar^ita in doua de 
catre proprietaril local!, dind 
satelor noua formate numele de 
Amzulesti-d.-s., si Amzulesti-d.-j. 
Mai tirziu primul sat a luat 
numele de Afuma^i. Numele a- 
cesta de Afuma^i se crede, ca 
vine de la un zapciu ce venise 
sa inscrie pe loc. la darea liu- 



delor si despre care spun sa- 
tenii, ca a fost afumat in casa 
unuia din locuitori! satulul. In- 
nainte de anul 1885, c. Afu- 
ma^i avea ca cat. alipit c. ve- 
cina Boureni. Azt se compune, 
dupa cum se vede de mat sus, 
din doua catune: Amzulesti si 
Afuma^i, care este si catunul de 
resedin^a. 

In comuna se afla o biserica, 
care nu se stie de cine este 
fondata; dar se cunosc reedifi- 
catoril sal (de la 1 861 — 1863) 
carl sunt: fosti! proprietarl lo- 
cal! Iancu Teodor Iota, Stan- 
cu{a Paianu, Vasile Stanel, fost 
arendas si ma! mutyl satenT. In 
a doua intrare a bisericeT se 
gaseste urmatoarea inscrip^ie : 
«ziditu-s'a aceasta sfinta si dum- 
nezeiasca biserica, unde se praz- 
nueste hramul Sf. cuvios Sava, 
SfinteT cuvioase Paraschiva, Sf. 
loan Botezatorul si Sf. Erarh 
Nicolae, acum din nou pe ho- 
tarul d-lul Dinu Teodor Iota — 
Amzulesti d. s. — unde fiind a- 
lergator! si staruitor! din inceput 
si pana in sfirsit cu alergatura, 
cu dare de banl si altele, Pre- 
otul Hie Amzulescu, Iancu I. 
Iota, Vasile Stanel, arendasul 
Amzulestilor-d.-s., Cocoana Stan- 
cu{a Paianu, proprietareasa Am- 
zulestilor-d.-j., Floarea Popos, 
etc. (urmeazS numele inca a 36 
loc. satenl), ajutind si to{! loc. 
dintr'aceste doua catune: Am- 
zulesti si Afuma^i si al$! pra- 
voslavnicT crestin! de prin orase 
si sate, unde Jnfrumuse^indu-se 
si cu zugraveala, dupa cum se 
vede, — cu bine cuvintarea prea 
Sf.-sale, D. D. Calinic, episcopul 
RimniculuT-Noului-Severin. — In 
zilele prea inal^atulu! nostru 
Domn Alexandru loan Cuza, 
intiiul Domnitor al Principate- 
lor-Unite Valachia si Moldova 
la leatul 1863, Octombrie i6.» 
In serviciul biserice! se afla 



un preot si 2 cintareflf. Biserica 
are o proprietate de 1 7 pogoane 
arabile, date dupa legea rurala 
din 1864. 

In catunul Afuma^i se afla o 
scoala mixta construita de co- 
muna. Funcfioneaza din vechi 
timpur!, ?i pe la anul 1863 a 
fost asezata pe baze mat temei- 
nice. Este Jntre^inuta de Stat si 
comuna ; localul e in buna stare ; 
frecuentata de 56 baeji si 6 
fete. 

Totalul popula^iune! din c. 
este de 264 fam. cu 1153 sufl. 
din care 584 barba{! si 569 fe- 
me!. Dupa starea civila, sint: 
608 neinsura^I (310 barba^I si 
298 feme!), 528 Jnsura^I si 17 
vaduv! (10 barba^I si 6 feme!). 
$tiu carte 69 barba{! si 8 fe- 
me!. 

Dupa felul ocupa^iune! sunt: 
880 agricultor!, 4 meserias!, 9 
comercian^! si 3 cu profesiun! 
libere. 

Media anuala a nasterilor este 
de 4.25, iar a mor^ilor de 3.25. 
Bolile ce bintue comuna sunt: 
frigurile palustre. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 135 loc, iar dupa legea din 
1879 sunt 7 Jnsura^e! lmproprie- 
tariflf. In c. se gasesc 175 case 
si 79 bordee, din care in Afu- 
ma{! : 88 case de pamint batut, 
20 de gard si 5 de zid ; total 113 
case. In catunul Amzulesti 46 
case de pamint batut, 3 de zid, 
12 de gard si una de paiante. 
Bordee sint 44 in Afuma^I si 
35 in Amzulesti. Numa! 29 case 
au pe linga ele cite o gradina. 
Suprafa^a teritoriulu! comunal 
este de 6993 pogoane, din car! : 
Pamint arabii 6257 pogoane; 
Fine^e 293 pogoane; 
Islaz 140 pogoane; 
Lac si teren sterp 55 pogoane; 
Padure 171 pogoane. 
Mosiile de pe teritoriul co- 
munal se numesc: I. Afuma^i, 



Digitized by 



Google 



AFUMAJI 



21 



AFUMAfl 



2) Amzulesti, si apar^in d-lor pro- 
prietarT Constantin C. Paianu, 
Traian Djuvara, Theodor B. Da- 
videscu, Pache F. Iota, precum 
si d-neT Lucia Demetriades. In 
trecut aparjincau d-lor C. Paianu 
si Theodor Iota. Suprafa^a lor 
este de 2581 pogoane; ven. de 
96000 let. 

Se seamana pe ele gnu, po- 
rumb, orz si meiu. O braniste de 
85 hect. 70 ari se afla pe mosia 
d-lor Constantin C. Paianu, Tra- 
ian Djuvara si a doamneT Lucia 
Demetriades, in cat. Amzulesti. 
Aceasta braniste este lmpar^ita 
intre proprietariT sus numi^T si 
ctyf-va locuitorl din Amzulesti. 
Lemnele ce compun padurea 
sunt: Gorunul, salba-moale, etc. 

Viile de 3872 hect. aparfin 
locuitorilor satenl si produc vin 
de calitate mijlocie. 

In comuna Afumafi se gasesc 
10 industriasT si anume: in Afu- 
ma{i : un cojocar si cincT fierarT 
Jiganl ; in Amzulesti : 1 cojocar, 
1 cizmar si 2 ferarT. 

In catunul Afuma^i sunt 4 
circiumT, iar in cat. Amzulesti 
2. Comercian^T in toata comuna 
sunt 14, din care 6 circiumarl, 
iar restul comercian^T de grine. 
LocuitoriT isl desfac productele 
la schelele Calafat si Bistre^, si 
rare-orl la Craiova. 

In schimbul grinelor se im- 
ports din Craiova scindurT pen- 
tru ingraditul cun;ilor, mare can- 
titate de unelte agricole, caru^e, 
imbracaminte, lemnarie si fierarie 
pentru construc^ia caselor, bor- 
deelor, magaziilor. LocuitoriT se 
due la cele 4 bilciurl anuale din 
Bailesti, unde cumpara vite pen- 
tru plugarie, precum si cele pen- 
tru industria casnica. La Bistre^ 
se due pe drumul comunal ve- 
cinal Afuma^i-Bistref, ce duce la 
schela, care se afla la o mica 
departare de Bistre^ pe mar- 
ginea Dunarel. La Calafat se 



due pe soseaua comunala veci- 
nala Afuma^i-Boureni-Maglavit 
sad pe calea jud. Craiova-Ca- 
lafat. La Craiova se due pe 
drumul vecinal-comunal Afu- 
ma^i-Intorsura-Rado van . 

Comuna mat este strabatuta 
de calea ferata Craiova-Calafat, 
la o mica departare de cat. de 
resedin^a. 

Afara de caile mat sus numite 
c. mat este strabatuta de calea 
veciiJala comunala Urzicu^a-Afu 
ma^i-BourenT ce trece de-alungul 
si prin centrul c&tunuluT de re- 
sedin^a Afuma^t ; aceasta cale 
are o lungime de 4 kil. 

Venitul comuneT pe 1893 — 94 
a fost de let 4294.50, iar chel- 
tuelile de let 3968.47. 

Vite cornute sunt 200, ot 
180, pore! 14. 

Afuma^i, com. rur. y pi. Dimbovi^a, 
jud. Ilfov, situata laN.-E. de Bu- 
curesti, pe malul st. al vaieT Pa- 
saruica, distan^a de 16 kil. de 
Bucuresti, linga pad. Gradistea. 

Se compune din satele : Afu- 
ma^i si Boltasi, cu o populate 
de 1667 loc. cart traesc in 322 
case. 

Suprafa^a totala a comuneT e 
de 4157 hect. arabile. Proprie- 
tariT, frafiT M. si N. Dumba, au 
3075 hect. arab., si loc. 1082 
hect. arab. 

ProprietariT cultiva 2400 hect. 
arab. (1 50 rezervate pentru islaz, 
525 hect. arab. pad.). LocuitoriT 
cultiva tot terenul fara sa re- 
zerve locurT de islaz. 

Comuna numara 301 contrib. 
si are un" budg. de 6681 lei la 
ven. si 6126 la chelt. In anul 
1885 erau 274 contrib. 

Dintre loc. 358 sunt plugarl. 
Ocupa^ia lor de capetenie e a- 
gricultura, cresterea vitelor si 
cultura livezilor; 38 au diferite 
meseriT. 

Aratura se face cu 256 plu- 



gurT: 239 cu boT si 17 cu caT. 
LocuitoriT aii 347 care si ca- 
nine : 308 cu boT si 39 cu caT. 

Viea se cultiva pe o suprafa{a 
de 50 aril. 

Comerciul se face de 10 cir- 
ciumarl si 1 hangiu. 

Are o scoala mixta cu care 
Statul si comuna cheltuesc a- 
nual 2734 lei, Jmpreuna cu mi- 
cile alocajiunl ale comuneT pen- 
tru intre^inerea eT. ObicTnuit se 
frecuenta de 23 bae^T si 9 fete. 

Numarul vitelor e de 1258 
vite marl: 181 caT si epe, 5 ar- 
masarT, 580 boT, 91 vacl, 47 vi- 
{eT, 9 taurT, 71 bivolT si 274 bi- 
voli^e si de 4428 vite mid: 123 
capre, 4163 oT, 142 rimatorT. 

Are un helesteu si 3 masinT 
de treerat cu aburl. 

Dintre locuitorT 243 sint im- 
proprietari^T si 164 neimproprie- 
tari^T. In comuna sunt 49 streinT 
de ambe-sexe. 

Aceasta comuna este in le- 
gatura cu Colintina si Dascalul- 
Crea^a prin sosele vicinale. 

Despre infiinjarea acestel co- 
mune gasim din spusa celor ba- 
trinl urmatoarele : 

In partea de N.-E. a comuneT 
Afuma^i era satul Nona, pe pro- 
prietatea boeruluT Nona, Hnga 
valceaua Nona, numita azT va- 
lea Strahova. AlaturT era satul 
Sacsori, numit si Frumusica, pe 
proprietatea unel cocoane, nu- 
mita Frumusica. 

BoeruluT Nona, proprietarpe 
atuncT a uneT buc^T de mosie, 
pe care era satul Nona, fiind 
silit de Ipsilante, (care avea si 
el aci maT multe trupurTde mo- 
sie) a-T vinde mosioara ce o a- 
vea, pe un pre^ de nimic, boe- 
ruluT Nona i-ar fi scapat din 
gura vorbele : «mal bine as da-o 
de pomana de cit pe nimic. » 

Ipsilante nu plerde ocazia si 
in prezen^a martorilor, carT au 
auzit pe boerul Nona, face ac- 



Digitized by 



Google 



AFUMAJI 



AFUMACIORI 



tele de danie si devine proprie- 
tarul acelei mosii. In urma a- 
cestora boerul Nona a fugit, nu 
sc stie unde. 

Joi{a, o fata crescuta de su- 
flet de Ipsilante, a primit din 
partea acestuia, ca zestre, o parte 
din mosie despre rasarit, ce se 
intindea pana la Moara-Dom- 
neasca si $indrilita de azi, dar 
i-a rascumparat-o generalul Ma- 
vru, proprietarul mosiei Moara- 
Domneasca. 

Aga Alecu Schina, devenind 
ginerile lul Ipsilante, cacl a luat 
in casatorie pe fiica sa Maria, 
a primit de zestre mosia Afu- 
ma^i, alcatuita din mal multe 
trupuri, cu satele mat sus nu- 
mite si satul de la Podul-Ian- 
culuT, compus din cite-va familiT 
de BulgarT. Cu acestia si cu 
Rominii din satele pomenite mat 
sus, Aga Schina a format satul 
Afuma^i, dupa cum se vede azi. 

In urma acestora, intre anil 
1828 — 29, Schina maT aseaza in 
s. Afuma{i alte familiT de Bul- 
garT aduse de generalul Kisse- 
leflf de peste Dunare. Schina a 
avut proces cu generalul Mavru 
pentru cotropirea parcel de mo- 
sic data de Ipsilante ca zestre 
JoifeT, insa Schina a perdut pro- 
cesul. 

Afuma{i, sat, pi. Bailesti, com. 
Afuma{i,jud. Dolj, cu 840 sufl. 
(414 barbaflf si 426 feme!). In 
acest sat sunt 113 case si 44 
bordee; 88 case sunt facute din 
pamint batut, 5 sunt de cara- 
mida si 20 de gard. NumaT 29 
case au gradina lor. 

In sat sunt 606 caT, 1000 boT 
si vacT, 19 bivolT, 1700 oT, 7 
capre si 302 porcT. 

$coala din acest sat este 
mixta si a fost frecuentata dc 
39 bac^T si 3 fete din Afumaji 
si de 17 baeflf si 3 fete din 
satul Amzulesti, com. Afuma^i. 



Construirea localulul scoalef a 
costat 4390 lei, din carejudeful 
a dat 1965 leT si 71 banT, iar 
restul de 2424 let 1-a dat com. 
$coala func^ioneaza din timpurT 
mat vechl ; are 1 singur Jnva- 
{ator. In sat e o bis. parohiala 
cu hramul Sf. Nicolae, deservita 
de 1 preot si 2 cintare^T. 

Afuma^i, sat, din c. r. cu acelas 
nume (v. a. n.) plasa Dtmbovi^a, 
jud. Ilfov, situat pe malul sting 
al vaiel Pasarea. 

Biserica cu hramul Ador- 
mirea, deservita de 3 preo^I si 
2 cintarc^t, a fost zidita de un 
Cantacuzino, la a. 7144 (163d) 
si restaurata in urma de Ipsilante. 

Aci $erban Cantacuzino a zidit 
o fabrica de postav. La anul 
1530, sub Domnia luT Radu de 
la Afumafi, se dete, pe cimpia 
din jurul acestuT sat, o vestita 
batalie intre RominT si TurcT, car? 
intrasera in {ara spre a aseza 
in scaunul domniel pe Mehe- 
met-Bey. 

Alexandru Moruzzi Voevod 
(1795) a facut o fabrica de hir- 
tie la Afuma{i, si «cind 'I au 
venit mazilie, zice Dionisie Eclc- 
siarcul, au pus-o in spinarea 
mitropolieT de 'I au dat suma 
de pungT de bant geremea, zi- 
cind ca mitropolieT T cste de 
trebuin^a sa faca hirtie de t'r 
pografie». 

Afuma{i, sat, face parte din c. 
r. Ursi, pi. Oltul-de-sus, jud. Olt. 
Are o pop. de 300 loc. Este 
situat pe dealul Afumafi. Aci 
e o biserica zidita pe la anul 
1870. 

Afuma^i, sat, in jud. Tutova, pi. 
Pereschiv, com.Chilieni,pe piriul 
Micul-Pereschiv, la nord de satul 
Chilieni. Are 147 loc. si 37 
case. In acest numar intra si 
pop. cat. Rotaria. 



Afuma^i, sat vechin, in jud. Vil- 
cea, locul de nastere al lul Radu- 
Voda de la Afuma^i. 

Afuma^i, cdtun, (tirla), in plasa 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, pe 
teritorul comunel JandareT. 

Afuma^i, cat. al c. Surdulesti din 
plasa si jud. Teleorman. Se con- 
siders ca o mahala a s. si nu 
e trecuta osebit. 

Afumati, stafiune de dr. d. f. in 
jud. Dolj, pi. Balta, c. Afumati, 
pe linia Craiova-Calafat (pusa 
in circulate la 1 Dec. 1895) 
intre stasia Portoresti (iokil.) si 
stasia Bailesti (14 kil.) la 52.84 
m. inatyime d'asupra niveluluT 
mareT. Venitul acestel sta^iT pe 
anul 1896 a fost de 18070 1. 
45 b. 

Afumafi, deal, spre N.-E. de c. 
Ursi, pi. Oltul-d.-s., jud. Olt. cu 
direc^ia dela N. spre S. in lun- 
gime de 2 kilom. si jum. Pe 
el se cultiva tot felul de cereale 
si serva si de islaz. 

Afumati, forty in jurul Bucuresti- 
lor, jud. Ilfov. 

Afumati, loc izolat, in coprinsul 
c. cu acelasT nume, jud. Ilfov. 
Cade spre V. de vatra satuluT. 

Afumati, numire vechie, a c.lt. 
Bujoresti din c. Antonesti, jud. 
Teleorman, care se maT pas- 
treaza si astazT printre locuitorT. 

Afumati, silistc, pi. Bailesti, jud. 
Dolj. c. Boureni. 

Afumacioara, saii Semeseasca 
(Craciuneasca), mosie in c. Bol- 
desti, s. Gradistea, jud. Buzaii, 
are 450 hect. araturl si islaz. 

Afumaciori (Sili§tea-), fost sat 



Digitized by 



Google 



AFURISI'H 



23 



AOAPIA 



in c. Boldesti, jud. Buzau, situat 
pe silistea GradisteT; in urma 
invaziunilor rusestl din 1808 s'a 
risipit; dupa 1828 loc. intor- 
cindu-se, s'au stabilit in c. Gra- 
distea al c. Boldesti. Din aceasta 
cauza, c. Gradistea poarta nu- 
mele de Gradistea-AfumaciorT. 

Afurisi^i, catun, in partea de S. 
a comunet'Scor^arul-Nou, jud. 
Braila, pe muchia cesepara lunca 
BuzauluT de platoul nordic al 
jude^ulul, linga drumul dintre 
Roman 91 Constandinesti si la 
patru kil. spre S. de Scor^arul- 
Nou. Vatra satulul este de 4 
hect avind 9 case cu 1 1 c. de 
fam. sau 49 sufl. Animale sunt: 
24 cat, 74 vite cornute, 120 o! 
si 10 rimatorT. 

Afurisifi, movile, situate una la 
S. si alta la S.-V. catunuluT cu 
acelas nume din c. Scor^arul- 
Nou, jud. Braila. 

Agades-Denisi, (v. Valea-Alba), 
sat in c. Usca^i, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neam^u. 

Agafton, jud. Buzau, vez! Agaton. 

Agafton, sat, in partea de S.-V. 
a corauneT Curtesti, pi. Tirgul, 
jud. Botosani, are intindere de 
161 hect. si populate de 6y 
fam. cu 267 sufl., 67 contrib. 
Avind 51 vite cornute, 7 cal, 
20 porcl, 250 de stupl. In sat 
se afla o circiuma, un comer- 
ciant si 2 meseriasi. 

Satul se zice ca s'au format 
din stolniciT servitor! al manas- 
tirel Agafton, cu care se inve- 
cineaza. 

Agafton, deal, in partea de Nord 
a manastirel Agafton, jud. Bo- 
tosanl. 

Agafton, manastire de calugari^e, 



situata in padure, la E. de sa- 
tul Agafton, jud. Botosanl. Sunt 
2 bis. cu 3 preo^I, 1 diacon si 
124 calugarite din carl 53 stiii 
carte. Tmprejurul manastirel este 
rezervata o intindere de 171 
hect. pamint pentru cultura. 

Legenda spune ca sunt maT 
mult de 100 anf, cind pe locul 
manastirel era padure, un c&- 
iugar, numit Agafton, de la 
foasta manastirea DoamneT, po 
gorindu-se in padure auzi di'n 
tr'un frasin un glas ingeresc, si 
intorcindu-se la aT saT, spuse cele 
auzite. In urma vre-o cfyl-va ca- 
lugart au taiat frasinul si arboriT 
vecinl si au cladit o bisericu^a 
de lemn pe locul frasin uluT si 
cite-va chilit imprejur. 

Calugarii insa n'au putut sta 
mult timp aid, cacl se zice ca 
au fost alunga^T de Olareasadin 
familia Pisoschi, care s'a calu- 
garit si a adus in locul caluga- 
rilor, calugari^e de pe la ma- 
nastirile vecine, iar ea a devenit 
stanza. 

In anul 1844 s'a mat cladit 
o bis. cu hramul Pogorirea sf. 
Duh, cu bant aduna^T din mi- 
lostenie; iar in 1889 s'au re- 
parat si zugravit din nou. 

Aerul sanatos si pozi^iunea 
frumoasa a acestel locality! 
atrag mul^I vizitatorf in timpul 
verel. 

Agafton, padure a StatuluT, jud. 
Botosanl imprejurul manastirel 
Agafton, in intindere de vre-o 
20 hect.; compusa din parole 
numite: Mlada, Runcul si Hu- 
maria. 

Agaia, loc de isvoare, pi. Munte- 
lut, jud. Bacau, in apropiere de 
cat. Agasul, dc unde obirseste 
piriul Agasul. 

Aganim, deal, in plasa Macin, 
jud. Tulcea, pe teritoriul comu- 



neT urbane Macin; este asezat 
in partea apusana a plasef, si 
in partea nordica a comunel; 
el este mal mult o prelungire 
orientals a dealuluT Orliga (din 
com. Jijila), si se intinde de- 
alungul grindulut Somova si a 
girli^ei CoticeruluT; are o inal- 
time de la 80 — 1 01 metri; are 
o direcfie de la N.-V. spre 
S.-E. ; din el isl ia nastere 
piriul Valea-PopeT (afluent al 
piriulut Jijila) ; el comunic£ cu 
dealul Sararia de la rasaritul 
sau, iar prin valea care le uneste 
merge soseaua judefeanS Macin- 
Isaccea-Tulcea, si drumul comu- 
nal Macin Jijila; este intreta- 
iat de cite-va val ripoase; la 
poalele sale despre girli^a Co- 
ticeruluT se intind viile orasulut 
Macin, iar creasta si cele-1'alte 
poale sint acoperite cu pasunl, 
flne^urT si islazurl. 

Agape, deal, numit ast-fel dupa 
numele unuT vechiu locuitor ra- 
zes. Se afla pe teritoriul satuluT 
O^eleni, c. O^eleni, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu. 

Agapia, v. Petricani-Agapiel, jud. 
Neamju. 

Agapia, sat, c. Filiorul, pi. Mij- 
locul-d.-s., jud. Neamju, asezat 
in strimtoarea celor doua ca- 
pete ale mun^ilor Magura (Mun- 
celul), formate catre rasarit-m.- 
noapte de Dealul-Mare, iar catre 
S. de muntele Ciardacul, pe 
mosia cu a sa numire, la 35 kil. 
departare de orasul Piatra. Se 
margineste la N. cu s. Vinatori- 
Neam^u, la V. cu manast, Secul 
si Sihastria, de carl se desparte 
prin mun$il Ciungi, Arsi^a, Ma- 
gura si Dealul-Mare ; la S. cu s. 
Filiorul, de carf se desparte prin 
muntele Ciardacul; si la E. cu 
s. Cehlaesti, de care se des 
parte prin lime conven^ionala. 



:&k± 



Digitized by 



Gd 



AGAPIA 



24 



AGAPIA 



Are o populafiune de 240 fam. 
carl se ocupa cu agricultura si 
cu cresterea vitelor. 

Aceasta localitate este vestita 
pentru {esaturile de sieac de tot 
felul (rosiu, cafeniu, alb, etc.), 
foarte fin lucrate; asemenea pen- 
tru cioraptf impleti{T din lina 
alba {igae, carf sunt foarte mult 
cauta^f in comerciu; tot aid se 
mat lucreaza mohairul, o ma- 
tasa fina, din care se fac came- 
laucele (adica stergarul cu care 
se imbrobod maicele, si inveli- 
tura ce se vede la calugarT si 
arhiereT, pusa peste potcap si 
atirnind pe spate). Numarul £esa- 
toarelor calugari^e, pentru sieac, 
e de 18. Afara de acestea, fe. 
meile din sat lucreaza foarte 
mult un fel de {esatura numita 
catrin^a. 

In acest s. se afla doua. scolT : 
una de bae$T, populate cu 68 de 
elevl (bae$) si alta de fete, po- 
pulate de 99 eleve, dintre carl 
numal 24 au urmat in tot cur- 
sul anulut. 

Agapia, manastire de calugari^e, 
jud. Neam{u, situata tn cuprin- 
sul curbaturel mun^ilor Magura, 
pu{in ma! catre apusul satuluT 
Agapia; poseda doua biserict 
marl : 

a) Agapia-din-Deal (numita si 
Agapia- Vechie),cu hramul Minu- 
nea Sf. ArhanghelT, construita 
in fundacul despre miaza-noapte 
a mun{ilor Dealul-Mare si Ma- 
gura, precum si a pad. Agapia, 
dupa cum sezice la 1585 (7093) 
de Petru al IV-lea supra-numit 
$chiopul. 

Aceasta data insa nu poate 
fi tocmal cea adevarata si cea 
maf vechie, de oare-ce manasti- 
rea pastreaza documente cu mult 
maT anterioare acelufan (7093), 
precum si un hrisov al lut Bog- 
dan-Voevod, prin care la 7077 
(1569), darueste manastireT Aga- 



pia, mosia Grasi si Apa Neam- 
{uluT; dec!, parere ma! vrednica 
de admis este ca Petru-Voevod 
a reedificat numal sau a zidit 
din nou aceasta manastire, pe 
urmele si locul unde fara in- 
doiala a existat vre-o locuin^a 
monahala. (V. Piatra-luI-Aron). 

b) Agapia-din- Vale, linga cur- 
sul ape! (v. Agapia, piriu), si in 
mijlocul vaiel formate de ra- 
mura MagureT, s'a zidit cu mult 
mat tirziu de cea-1'alta (adica 
dupa 57 de anl, la Iunie 1642), 
de catre Hatmanul Gavril, fra- 
tele lut Vasile Voda, si so^ia 
lui Kneagina Liliana, dupa cum 
se vede de pe inscrip^iunea pusa 
deasupra bisericel. 

Din odoare sfinte insemnam: 
o evanghelie in limba slavona, 
imbracata in argint, data de 
ctitora Kneagina Liliana, la a- 
nul 7154. Un aer de atlas rosiu, 
cusut numal in fir de aur, co- 
roanele sfin^ilor inconjurate cu 
pietre ; deasupra este cusuta 
cina cea de taina, iar imprejur 
urmatoarea inscrip^iune in limba 
slavona: «Luind piine in sfintele 
si prea cinstitele si fara de pri- 
hana ale sale miint, muljumind 
si bine-cuvintind, a sfin^it frin- 
gind si dete sfin^ilor si apostolilor 
saT zicind : lua^T si minca^T, a- 
cesta-f trupul meu, pentru ertarea 
pacatelor. Io Stefan Voevod.» 
O bederni^a de atlas, cusuta cu 
sfin^i si cu margaritare, scrisa 
imprejur cu litere de fir in limba 
slavona, ca e facuta de $tefan- 
Voevod, la Episcopia Radau- 
{uluf. O icoana, Maica Domnu- 
luT, peste tot cu argint, vre-o 
cite-va salbf de monede antice 
de aur la git, diadema si alte 
bijuteriT. O cruce mare de ar- 
gint poleita cu aur, data de 
Vistierul Iordachi Miclescu la 
18 13. O poala la Maica Dom- 
nuluT, de catifea rosie, cusuta 
cu fir de aur, foarte bogata, da- 



ruita de D. M. Atanasie Ro- 
set, etc. Din acareturl citam : 
Mosil: 1. Geasi, cu catunul 
Balaseni, din jud. Neam{u, data 
de Bogdan-Voevod si D-na lui 
Maria, la 10 Maiu 7077 (1560). 

2. Mun^il si Silistea, din jud. 
Neam^u, de Petru-Voevod-Schio- 
pul, la 7095. 

3. Pindesti din jud. Roman, 
de Petru-Voevod la 7095. 

4. Tirgul-Noti, din jud. Neam- 
{u, de Iestion Usmel la 7099. 

5. Satul Filiorul si Cehla- 
esti, din jud. Neam^u, de Irimia 
Movila - Voevod la 7 1 1 1 , ase- 
menea. 

6. Mosia Icuseni, din jude^ul 
IasT. 

7. Vicoleni, din jud Falciu, 
tot de Irimia Movila. 

8. Negresti, din jud. Roman, 
de Logofatul Lupu Stoicea, la 
711 1. 

8. Pustiana, din jud. Bacaii, 
de Doamna Liliana la 7155. 

10. Cornau^i, din {inutul Ho- 
tin, de Safta, fiica HatmanuluT 
Gavril, la 7176. 

11. Comarna, din jud. last, 
de Hies Alexandru-Voevod la 
7185. 

12. Chiperesti, din jud. last, 
de Ionas Petrisor (de la 1863 
aceasta mosie a fost data cu 
embatic la Sf. Spiridon din las!) 

13. Balanesti, din jud. Te 
cuciii, luata schimb de Egum 
Germano, de la Teodor Can 
tacuzen pentru mosia Gosmani 

14. Boistea, cu o bucata de 
loc, din jud. Neam{u, de Arch. 
Chedeon. 

15. Pirifi-de-RotovaestI si In- 
garesti catunul, de Arhiepisco- 
pul Silvestru. 

16. Poiana-lui-Ureche, din jud. 
Neam^u, de loan Th. Calimah- 
Voevod. 

17. O bucata de loc in Foc- 
sani, cu bis. Sf. Dumitru, de 
^etrarul Vicol. 



Digitized by 



Google 



AGAPIA 



25 



AGAPIA 



1 8. Jumatate din mosiaBros- 
teni, din jud. Botosani, deschim. 
Asineta $tirba$oaia, la 1836. 

19. Biserica Cuvioasa Paras- 
chiva din last, de Vornicul Va- 
sile Rosset ; etc. 

Podgorii (vil) : 20. La Nico- 
resti, 12 pogoane de vie, date 
de Catinca Bogdaneasa. 

21. La $tifesti, 12 pog., de 
logofatul Gheorghi^a Sturdza. 

22. La DragasenI, 3 pogoane, 
de Efrem si Ioana. 

23. La Cruel, 1 2 pogoane, de 
Constantin Buca. 

24. La VisanI, 10 pogoane, 
de Lascarache Rosset, Biv vel 
Vistiernic. 

25. LaUrsoiti, 3 pogoane, de 
Eienca Palade. 

26. La Cotnari, 3 pogoane, de 
Scarlat Gr. Radu. 

27. La Cotnari, 12 pog., de 
polcov. Vas. Neagu, la 1856; etc. 

28. Case : Mal multe dughene 
in last. 

Manastirea Agapia prin pozi- 
Jiunea el pitoreasca, frumoasa si 
strategics in acelas timp, fiind 
imprejmuita de trel partf cu 
munflf acoperi^f cu imense pa- 
durl de brazl, dar mat cu seama 
prin multele boga^il si veniturT 
ce poseda, de multe orT si-a a- 
tras privirile diferi^ilor navali- 
torl, si in muite rindurl a fost 
ocupata si pradata de ostf. De 
una din acele ocupari scrie I. 
Neculcea ca s'a intimplat in al 
6-lea an al Domniel lut C. Cante- 
mir (intre 1689 — 1693), navalind 
Lesil, cu craiul lor Sobieski, in 
{ara; iar la intoarcere a lasat ostf 
in cetatea Neara^ulul, Suceava, 
Secul, manastirea Armeneasca, 
Agapia, Cimpu-Lung si Hangul 
(v. «Viea$a lul C. Cantemir» de 
I. Neculcea). De altele iata ur- 
matoarea marturie : 

«Adica Ieromonahul Egumen 
Teofan, cu tot soborul de la sf. 
manastire Agapia, scriem nol 



to(I marturisind cu acest zapis 
al nostru, fiind sf. manastire A- 
gapia lipsita, si de multe ostl 
straine stricata, si nol ne-avind 
de unde sa dam, sa putem a ne 
sindrili sf. manastire scos'am 
un sat vinzator, anume $orcani, 
ce sunt la ^inutul Orheiului, cu 
vatra de sat si cu vecinil, si cu 
locurl de helesteu si cu sandnic 
intr'apa NistruluT, ca sa se afle 
cine-va sa ne faca plata pe acel 
sat, sa ne putem ridica nevoile 
noastre. Aflatu-s'au dumnealul 
Duca, marele vistiernic si ne-aii 
facut noua plata deplin pe acel 
sat, carele scrie inal sus $or- 
cani, la {inutul Orheiului, drept 
800 de let batu^I gata, si ne-a 
facut dumnealui deplin plata in 
minele noastre, de'naintea pa- 
rintelut EpiscopuluT Serafim de 
Husf. $i not tij, pentru mal multa 
credinfa, am iscalit, si pecetea 
sf. manastirl nol am pus ca sa 
se stie. Ghenar 7181 » (1673). 
(V. asemenea Tirgul-Neam^u). 

Manastirea Agapia a servit 
de azil monahilor (calugarl), 
pana la 1803 ; in acest timp insa 
mitropolitul Veniamin Costachi, 
vazind reaua intocmire, precum 
mal cu seama si unele fapte din 
vleafa particulars a unor monahl, 
i-a stramutat pe top (15 ctyl 
erau), dindu-I sub ascultarea e- 
gumenilor de la alte manastirt 
(Neam^ul, Risca), iar in locul 
lor, tot pentru corec^iune, a stra- 
mutat calugarijele care populau 
schitele: Prepodoamna din ca- 
pitala last; Socola de linga last; 
Vinatortf, din jos de orasul Pia- 
tra; Gircina, aproape de Piatra 
(v. Hrisov. A. Moruzzi, 1803), 
dindu-le stari^a pe schim. Naza- 
ria, care, retragindu-se la Varatic, 
facu loc maicel Elisabeta Cos- 
tachi (sora mitr. Veniamin). 

La 1815 (luna Maiu), prin o 
scrisoare a patriarhulul de Con- 
stantinopol, Evhetes, iscalita si 



de alp 15 patriarhl, s'a dobin- 
dit ertarea pacatelor si bine- 
cuvintarea calugarilor stramu- 
tap. (V. Uric. II, p. 224). 

La 1 82 1 , in timpul revolupet, 
a ars manastirea, iar parte din 
calugari^e s'au retras, impreuna 
cu stari^a Elisabeta, pana dupa 
potolirea rezmeri^el, peste hotar 
in Bucovina. 

La 1834, murind stanza Eli- 
sabeta Costachi, s'a zidit schitul 
cu hramul Nasterea DomnuluT, 
cu 1000 galbenl lasap prin tes- 
tament de dinsa pentru acest 
scop. 

La 1844, s'a asezat cu incu- 
viin^area lut Mihail Sturdza Voe- 
vod, de catre mitrop. Meletie, un 
asezamint pova^uitor (regulam.). 

Numarul calugari^elor la stra- 
mutare era foarte restrins; cu 
timpul insa a sporit, asa ca la 
1872 erau 490. Asta-zl sunt 355 
de maice si 61 de surorT. Ina- 
inte ceamal mare parte erau din 
clasa bogata, sau mal bine zis, 
a aristocrape! moldovenestf. 

Manastirea Agapia a fost in- 
chinata Mitropoliei MoldoveT, 
starea 2-a. 

Agapia, mosie, in jud. Neam$u, 
daruita (impreuna cu munpl) 
manastire! Agapia, prin hriso- 
vui din 24 August 7093 (1585), 
de Petru IV $chiopul si marita 
mal tirziu prin diferite alte do- 
napunl (v. Agapia, manastire). 
Se megieseste cu mosiile Bal^a- 
testi, Filioara, Varaticul siTo- 
poli^a-Secalusesti. De la secula- 
rizare, aparpne, cu veniturile el, 
statulul. 

Agapia, pddure, in jud. Neam^u, 
situata pe mosia cu aceia^T nu- 
mire; are o intindere de 1726 
hect. sau 3640 pog. E pusa in 
exploatare. 

Agapia, pi tin, in jud. Neam^u, 



5i0i3. Martle Dlcfionar Geogrqlc. 




Digitized by 



Gopgle 



AGAPIA-VECHIE 



26 



AGAPIOAIA 



cu apS foarte limpede (cSreia 
cilatoril ft zic si lacrima virgi- 
nel), izvoreste din infund&tura 
ramurilor mun^ilor M£gura, c. 
Filiorul, plasa de Sus-Mijlocul, 
pu^in tnal catre apus de m£n&s- 
tirea Agapia-dm-vale; curge a- 
proape in linie dreapta spre rS- 
s&rit, udind m&ncistirea Agapia 
(pe partea despre miaz&zi a el) 
si satul Agapia (pe partea des- 
pre miaz&-noapte) in dreptul ca- 
rina esind din strimtoarea mun- 
{ilor, primeste piriul Filiorul (pe 
dreapta), traverseaza apot so- 
seaua jude^iana Piatra-Neamfu 
intre kil. 32 — 35, varsindu-se in 
piriul Topoli^a (pe dr.), in fa^a 
satuiul Topoli^a si a soselel co- 
munale vecinale, ce duce din c. 
Cr&caoani prin satele GhindS- 
oani -Topoii^a - Humulesti, dupa 
un curs de 13 kil. socotit din 
virful obirsieT sale. 

Agapia- Vechie, mdndstire de 
calugSri^e, in jud. Neam{u, (v. 
Agapia-din-deal, man^stire). 

Agaton, mine de bis. sapata. in 
stinca m. Crucea-Sp&tarulul, in 
fa$a fostuluT schit de maict Sf. 
George, jud. Buziii. Are 5 m. 
lungime si 4 la^ime. Partea de 
stincft, care acopere altarul, st£ 
incit, iar aceea care acopere res- 
tul, s'a dar&mat. Str&nile sunt sa- 
pate in piatrS, ale citror urme 
se v&d numaf la paretele drept. 
In altar, d'asupra proscomidiel, 
se poate citi inca aceasta. in- 
scrip^ie: 

«Pomenirea Neagoe Basarab. 

« Pomenirea arhiepiscopulul 
Dosifteiu. 

« Pomenirea monahieT Teo- 
dora. 

«Ponenirea monahuluT Aga- 
ton.* 

Pe fereastra de E. a altarulul 
se gclseste o inscrip^ie postc- 
rioarS fondarcl bis., din care se 



mat citeste : «Florica . . . 7245* 
(1737). La usa intrarei se v&d 
resturl dintr'o inscrip^ie, deve- 
niti indescifrabila. Tradi^ia zice 
c& acea inscrip^ie, dac& se citea 
de la dreapta spre stinga, ar&ta 
locul unde se afla ascunsS. o 
mare comoara ; iar de la stinga 
spre dreapta, arata pe fonda- 
torl. Comoara s'a g£sit in 1865, 
de niste c&l&torl austro-ungan, 
intr'o grot£, ce era sapata sub 
bisericS si a caret gur& era as- 
tupatft cu o mare piatri. Sta- 
ri^a de la Sf. George conserve 
si acum lada in care a fostp&stra- 
ta comoara. E probabil c& aci sa 
fi fost unul din cazurile despre 
care vorbeste $incai in a sa 
cronica. (Cronica, vol. Ill, pag. 
S3- Kd. IT). 

Din obiectele sacre ale aces- 
tel biserict n'a ajuns p&n& la 
not dc cit o icoan&, care se afl& 
la panisitul schit Fundaturile. 

Agaua, cdtun, pendinte de co- 
muna Stancu^a, plasa Balta, ju- 
de{ul Braila, situat pe malul ve- 
rigel Stoenesti. Se invecineste 
la E. cu Dun&rea- Vechie, la V. 
cu ezerul Zatna. Are 100 su- 
flete, 22 familil. Acest c&tun a 
suferit multe prad&ciunl din par- 
tea Cerchezilor, in timpul r&z- 
boiuluT dintre Rust si TurcT, de 
la 1877. 

Agapieni, sat, in com. Piping, 
pi. de Sus-Mijlocul, jud. Neam- 
^u; este asezat intre culmile 
despre E. al munteluT CotnSre- 
lul si a ramurelor carl se de- 
taseazS din muntele Halanca 
(Halesia), si mun^ii marginasi 
jud. Suceava, pe mosia statulut 
Mun^it. 

Vatra satului are o intindere 
de 14 hect., 30 ariT; cu margi- 
nea teritoriulul sau formeaza ho- 
tarul jud. Suceava, megiesin- 
du-secu satele Tara^eni, Cujbeni, 



Pluton si Dolhesti din aceeasT 
com. (Pipirig). 

Populafiunea sa se ridicS la 
104 sufl. sau 18 fam., carl se o- 
cupS mai cu seamS cu cresterea 
vitelor. 

Terenurile acestul sat fiind de 
forma^iune muntoasS si impro- 
pril agriculture!, locuitoril sl-au 
angajat pSminturl pentru culti- 
vare, in afarS de raionul com., 
adica tocmal prin com. PSstrS- 
veni, Timisesti, etc. 

Num&rul contribuabililor 18. 

NumSrul vitelor se urea la 
83 1 capete, dintre carl : 22 boT, 
14 vacl, 700 ol, 20 ca!, 30 ri- 
m&torf si 45 vite mici cornute 
(vi^eT, junct, etc.). 

Agapieni, deal, ling& satul cu a 
sa numire in jud. Neam^u ; se 
detaseaza din ram. CotnSrelul, 
indreptindu-se in direc{. N.-S.-E. 
LocuitoriT it zic Agapchieni. 

Agapieni, piria, in c. Pipirig, pi. 
de Sus-Mijlocul; izvoreste din 
ramurele mun^ilor Cotn&relul, in 
partea hotarului jud. Suceava, 
curge prin satul cu a sa nu- 
mire in jud. Neam{u, paralel 
cu drumul natural ce uneste 
acea localitate cu satul Cujbeni, 
si se varsft pe partea stingS a 
pir. Ozana. 

Ag^pioala, piriti, in plaiul Rim- 
nic, jud. R.-SSrat, izvoreste din 
culmea Cimpulungeanca, virful 
Goicel, uda com. Valea-SSlcieT 
in partea de apus, de la V. la 
E., si se varsa in riul Cilnaul, pe 
dreapta luT, ma! jos de c^tunul 
Valea-Salciet, dupft un curs cam 
de 6 l k kil. 

Agcipioaia, vale, in plaiul Rimnic, 
com. Valea-Salciel, jud. R.-Sa- 
rat, in partea de apus a el, pe 
fundul c3reia curge piriul Agci- 
pioaia. 



Digitized by 



Google 



AGAPIOASA 



27 



AGEMLER 



Ag&pioasa (ungureste Gyepecze- 
patak), piriU, jud. Bacau, pi. 
Muntelut, c. Brusturoasa, care 
vine din Ardeal, curge de la N. 
la S. pe granija, unde se in- 
carca cu piriiasul Lupul si se 
scurge d'a st. in piriul Sulfa, 
dupa un curs de 3100 m. 

Agaricioaei (Valea-), v. Popes- 
tilor (Valea-), com. Miclesti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu. 

Ag&stin, piriU, plasa MunteluT, 
jud. Bacau, care curge prin c. 
Comanesti si se varsa in riul 
Trotusul. 

Ag&§ul, com. rur., pi. Muntclul, 
jud. Bacau, la o distant de 80 
kil. de cap. jud.; infiinfata in 5 
Februarie 1893, cu catunele Co- 
tumba, Agasul, Sulfa si Goioa- 
sa, ce fineau mal inainte de c. 
Brusturoasa. 

Agd^ul, sat, pi. MunteluT, jud. 
Bacau, al com. Agasul, situat 
de-a st. Trotosulul, si pe piriul 
cu acelasl nume, la poalele mun- 
teluT Pietrosul si la o departare 
de 4237 m. de cat. Sulfa. 

Are 4 circiumT, 1 moara si 4 
ferastrale. Capl de fam. sunt 69, 
suflete 37$. Animale sunt : 19 
cat, 246 vite cornute, 49 porcT 
si 81 capre. In vechime era rc- 
numit pentru fabricarca brinze- 
turilor. 

Agasul, mo fir, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, c. Agasul, aproxim. 
de 15150 hect, proprietar Eug. 
Ghica. Pe aceasta mosie se afla 
p&durea Pietrosul. Aci sunt 5 
ferastrale care dau multa che- 
restea de brad si molift. 

Ag^ul, plrla, jud. Bacau, pi. 
Muntelul, c. Agasul, care izvo- 
reste din locul numit Agaia, de 
pe muntele Pietrosul ; se varsa 



d'a st. in Trotus, avind o lun- 
gime de 9 kil. 

Agd$ul, vale, jud. Bacau, plasa 
Muntelul, c. Agasul, pe terito- 
riul satulut cu acelast nume, in 
care curge piriul ce-T poarta 
numele. 

Agemler, com. rur., pur/m insem- 
nata, asezata in partea centrala 
a jud. Constanta, la 42 kil. spre 
V. de orasul Constantsa, capi- 
tala districtuluT, si in partea nor- 
dica aplasil Mangalia, la 35 kil. 
spre N.-V. de oraselul Manga- 
lia, res ed in fa cT. 

Se margineste la miazanoapte 
cu comunele: Copadin (pi. Con- 
stanta si Biulbiul (pi. Medjidia), 
la miaza-zi cu com. Enghez, la 
rasarit cu com. Osmancea si la 
apus cu comunele Kazil-Murad 
si Carabaci (pi. Medjidia). 

Relieful solulul e accidentat 
de culmea Enghez cu ramifica- 
fiile sale ; principalele dealurl 
carl o brazdeaza sunt : Culac- 
Bair cu virful Sofular (128 m.), 
laS.-V., Chedreanu (130 metri), 
prin interior; Uzun-Bair cu vir- 
ful Caugagi (150 m.), la N\- 
Vest ; Arabi-Iuk-Bair cu virful 
Arabi-Iuiuk (137 metri), Arabi- 
Alciala (128 m.) si Ciobanisa- 
Bair, cu virful Copadin (123 m.) 
la N. ; Edil-Chioi-Tepe (130 m.) 
la S -E. ; toatc aceste dealurl 
sunt acoperite de finefe si se- 
manaturT. Movilc sunt pufine 
si fara insemnatate, fund midf 
si tinzind a dispare. 

Hidrografia este mat slab re- 
prezentata ca orografia , cad 
ape curgatoare in adevaratul 
sens al cuvintulul nu exista, ci 
numat niste vat cart confin apa 
toamna si primavara dupa to- 
pirea zapezilor ; aceasta usca- 
ciune trebue atribuita lipsel de 
padurl, cart intrefin umezeala. 
Principalele val sunt: Sofular, ce 



trece prin satul Sofular la V., 
Musur-Cuiuk la S.-V., adiacenta 
pe stinga, Chiorcui pe dr. la N.- 
V., Agemler ce trece prin sa- 
tele Agemler si Ciobanisa, si 
valea Canara-Dere la rasarit. 

Suprafafa totala a com. este 
de 1985 hect. din carl 72 hect. 
ocupate de vatra satuluT cu gra- 
dinele si cu 66 case, restul de 
191 3 hect. imparfit intre stat 
cu proprietaril car! au 1553 h. 
si locuitoril ce poseda 360 hect. 

Clima com. este excesiva, ne- 
fiind adapostita nicl de dealurl, 
nicl de padurl ; verile sunt ar- 
zatoare si ernile aspre ; vintul 
de N.-E. predomina; maladiile 
o bintue des ; ploae in cantitate 
pufina. 

Catunele carl o compun sunt 
trel: Agemler, resedinfa, in par- 
tea rasariteana, pe valea Agem- 
ler, intre dealurile Ciobanisa- 
Bair la N., Edil-Chioi la S.; Cio- 
banisa, in partea centrala, la 1 00 
m. spre N.-V. de precedentul, 
resedinfa, pe vaile Agemler si 
Canara-Dere, intre dealurile Cio- 
banisa la N. si Chedreanu, la 
miaza-zi ; Sofular in partea sud- 
vestica a comunel, la 4 kilom. 
spre S.-V. de resedinfa, pe va- 
lea Sofular intre dealurile Cular- 
Bair la apus, Chedreanu la N. 
si Casicci la E. Aspectul lor 
n'are nimic caracteristic. 

Populafiunea com. este urma- 
toarea : 74 fam. cu 353 sufl., 
imparfita ast-fel : 

Dupa sex: 189 barbafl, 164 
femcT. 

Dupa stare civila : 205 ne- 
casatorift, 144 casatorifT si 4 
vaduvT. 

Dupa instrucfie : 5 stiu carte, 
348 nu stiu. 

Dupa cetafenie: 280 cetafenT 
rominl, 73 supusT strainl. 

Dupa religie : 1 5 ortodoxt, 
79 catolic! si luteranl, 259 ma- 
hometant. 



Digitized by 



Goo^S 



AGEMLER 



28 



AGI-GHIOL 



Dupa ocupa^iune : 73 agric. 
si meseriast, 1 comerciant. 

Dupa avere : improprietari{t 
29, neimproprietari^I 45. 

Corauna n'are scoala, nici bi- 
serica, locuitorit merg la satele 
invecinate, ca Osmanfaci ; sunt 
insa 2 geamit in catunele Agem- 
ler si Ciobanisa. 

Ocupa^iile locuitorilor sunt: 

Agricultura, fiind in com. 73 
plugart, car! au 34 plugurt (cu 
boi 24, cu cat 10), 47 care si 
carufe (18 cu bot, 29 cu cat), 
si 1 masina de secerat. 

Cresterea vitelor, avind com. 
7597 capete de vite, din cart: 
153 cat, 139 boi, 10 magart, 
7260 ot, 35 porct. 

Comerciul e pu{in activ, se 
face prin gara Medjidia la 38 
kil. spre N.-V., si consta in 
import de manufacture, instru- 
mente agricole, vin, si in ex- 
port de cereale, vite (ot), lina, 
brinzeturt, etc. 

Budgetul com. e de 2761 1. 
la veniturt, 1358 1. la cheltuelt. 

Cat de comunica^ie ale com. 
sunt : drumul mare Copadin- 
Osmancea pe la rasarit, si cat 
comunale sau vecinale la satele 
invecinate ca : 1 . spre Osman- 
cea direct, 2. Mangalia prin Os- 
mancea, 3. Agemler, 4. spre 
Enghez direct, 5. spre Sofular 
direct, 6. Copadin direct. 

Agemler, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, cat. de resedin^a 
al comunet Agemler; situat in 
partea vestica a plasit si cea 
rasariteana a comunet, la I l h 
kil. spre V. de c. Osmancea si 
foarte aproape de cat. Ciobanisa. 
Este asezat in valea Canira-Dere, 
si este inchis de dealurile Cio- 
banisa-Bair din spre N., Edil- 
Chioi-Tepe din spre E., si Che- 
dreanu din spre S.-V. Are o 
supraf. de 850 hect., dintre care 
35 hect arab. ; are 40 case. 



Popula^iunea compusa din Bul- 
gart si Turct, este de 38 fam. 
cu 206 sufl. ; se ocupa. aproape 
numat cu cresterea vitelor. Din 
Agemler pleaca urmatoarele dru- 
murt: unul spre rasarit la Os- 
mancea; unul spre S. care se 
desface in doua ducind la So- 
fular si la Casicci ; altul spre 
V. la Besoul si altul spre N.-V. 
la Copadin. 

Agen^ie, .rfo//#;/*'desupraveghere, 
in pi. Tulcea, jud. Tulcea, pe 
teritoriul com. r. Malcociu. E 
situata in partea nordica a pi. 
si a comunet, la 4 kil. spre N. 
de s. Malcociu, si la 3 kil. spre 
N.-V. de cat. Perislava; este 
asezat in dreptul milet cu No. 
44, de unde bra^ul Sulina se 
desparte de brajul Sf. Gheorghe, 
in fa{a unet mict insule^e mlas- 
tinoase (de 10 hect.); este inte- 
meiatadecomisiuneaDunareana, 
pentru a supraveghia naviga^iu- 
nea brajelor Sulina si Sf. Gheor- 
ghe; la apus de dinsa, pe ma- 
lul st. al bra^ulut Sf. Gheorghe 
se afla o ridicatura de 4 metri 
inal^ime, acoperita cu verdea^a 
si care e punct trigonometric 
de observable de rangul al 3-lea. 

Aghi (Iazul-), numire data unet 
par^t din mosia Smeeni, jud. 
Buzau. 

Aghi (Iazul-), vad, peste riul Cal- 
ma^uiul, in c. Smeeni, jud. Bu- 
zau, linga care se afla si o in- 
semnata movila cu acelast nume. 

Agia, balta, pi. Cimpul, c. Ciu- 
perceni, jud. Dolj, spre S. de 
Buicliu. Intindere de aproape 15 
hect. Nu are scurgere. 

1 Agigea, sat, in jud. Constanta, 
pi. Constanta, cat. comunet Te- 
chir-Ghiol ; situat in partea S.-V. 
a plasit si a comunet, la 3 kil. 



spre N.-E. de c&t. de resedin^a 
Techir-Ghiol ; este asezat la 1 ! /a 
kil. departe de mare in partea 
si extremitatea S.-V. a loculut 
Agiagea-Ghiol, la deschiderea 
vailor Iuntacan-Dere S. si N. si 
este inchis la N. de dealul 
Lazmahale, la V. de dealul Te- 
legraf-Tepesi-Bair si la S. de 
dealul Agigea cu movilele Tuzla- 
Iuk (39 metri) si Cum-Tepe (35 
metri). Populatfunea sa, care este 
compusa din Sirbi si Turct, se 
ocupa aproape numat cu pes- 
caria. $oseaua jude^eana Con- 
stanta-Techir-Ghiol trece prin s. 
si din s. mat pleaca drumurt 
comunale la Lazmahale si la 
Hasi-Diuluk. 

Agigea, balta, in jud. Constanta, 
pi. Constanta, pe teritoriul co- 
munet r. Techir-Ghiol si anume 
pe acela al catunulut sau Agigea, 
de unde i-a venit si numele de 
Agigea-Ghiol; este situat in par- 
tea S.-E. a plasit si cea rasa- 
riteana a comunet, la N.-E. si 
in marginea satulut Agigea si 
la 2V2 kil. spre S.-E. de s. Laz- 
mahale. Este la marginea maret, 
insa nu comunica cu ea, si este 
inconjurata de toate parole de 
aceste dealurt ; Dealul-Denis- 
Ialasi-Bair la Nord, Telegraf- 
Tepesi-Bair la V., si Agigea la 
S. si in ea se deschid vaile 
Iuntacan-Dere I spre N. si Iunta- 
can-Dere II spre S. In partea 
vestica este acoperita cu stuf. 
Din ea se ex t rage foarte mult 
peste. Are 75 hect. intindere. 

Agi-Ghiol, com. rur. situata in 
partea rasariteana a jude^ulut 
si sudica a plasit Tulcea, la 15 
kil. spre S.-E. de orasul Tulcea. 

Numele sau e turcesc si e 
luat de la lacul din apropiere, 
numit Agi-Ghiol si care e sarat 
si amar (agi = araar, ghiol = lac). 

Se margineste la N. cu ora- 



Digitized by 



Google 



AGI-GHIOL, 



29 



AGI-GHIOL 



sul Tulcea, la S. cu lacul Razim, 
la V. cu com. Cataloi 51 Congaz, 
la E. cu com. Sari-Ghiol. 

Relieful solulul este acciden- 
tal ca dealurl avem: dealurile 
Ciatal-Tepe, Iamalac (2 1 8 m.) la 
N.-E. ; Desli-Cairac (164 m.) la 
N.-V.; Orta-Bair, Causul-Mare, 
Dealul-cu-Cununa , Pietrosul si 
Dealul-cu-Pomr la V. si S.V.; 
ele sunt acoperite cu livezl si 
semanaturl; movilt sunt nume- 
roase ; intre ele distingem : Mo- 
vila-HotaruluI, Ciobanilor si To- 
ximiul (115 m.) artificiale si 
acoperite cu verdea{a. 

Ape sunt foarte purine: Valea- 
Tulcet de la N. la S. trece prin 
sat si se varsa in lacul Agi- 
Ghiol ; Valea- Cazangia la S.-V. 
Batyl sunt : Razelm la S. si E. ; 
Agi-Ghiol linga comuna, amar 
si sarat, si ale carul ape de cu- 
rind au inceput a fi intrebu- 
infate ca bal. 

Clima in general e sanatoasa; 
vinturile de N.-E. si de la mare 
sufla des; ploaie pu^ina, mala- 
diile sunt rart. 

Catunele cart o compun sunt : 
Agi-Ghiol la N., resedin^a, linga 
lacul Agi-Ghiol, Sabandgia, la 
5 kil.spre S.; linga lacul Razelm. 

Intinderea comunel este de 
peste 3100 hect., din carl 215 
hect. vetrele celor 2 sate, 1850 
hect. ale locuitorilor, restul al 
statulut. 

Popula^ia este amestecata ; 
elementele predominante sunt 
RominiT si Bulgarii. Sunt 365 
familit cu 2078 sufl., din carl: 
Rominl295 fam. cu 1702 sufl.; 
Bulgarl 66 fam. cu 339 sufl.; 
33 Greet si Ovrel. 

Calitatea pamintuluT este buna. 

Ocupajiunile locuitorilor sunt: 
agricultura, 240 plugan cu 188 
plugurt. Vitele sunt in numar 
de 3212 capete, din care 480 
bol, 318 vacT, 512 cat si epe, 
123 1 of, 180 capre, 445 rima- 



torT. Comerciul e activ si consta 
in import de coloniale si in ex- 
port de cereale si vite; sunt 8 
comercian^I. 

Veniturile sunt de 1785 let, 
iar cheltuelile de 1620 let; cu 
un excedentin plus de 165 lei. 

Caf comunale sunt acele care 
due la comunele invecinate, la 
Tulcea, Sari-Ghiol, Cataloi, Ze- 
bil, Bestepe. 

BisericI sunt 2, una in Agi- 
Ghiol cu hramul Sf. VoevozT, 
alta in cat. Sabandgia tot cu 
hramul Sf. Voevozi; au cite 10 
hect.; la fie-care e cite 1 preot 
si 1 cintare{. 

^colt sunt 3, I de baetl, alta 
de fete in Agi-Ghiol, si a 3-a 
mixta in Sabandgia, fie-care cu 
cite 1 inva^ator. 

Agi-Qhiol, sat, in pi. Tulcea, jud. 
Tulcea, catunul de resedin^a al 
comunet Agi-Ghiol, situat in par- 
tea nordica, linga lacul Agi- 
Ghiol de la care sT-a luat numele. 
Intinderea satulul e de 160 hect. 
Popula^ia e de 276 fam. cu 1576 
sufl., din cart 1234 RominI, 334 
Bulgarl ; se ocupa cu agricultura 
si cresterea vitelor. 

Agi-Qhiol, lac insemnat, in plasa 
Tulcea, jud. Tulcea, pe terito- 
riul com. rur. Agi-Ghiol, situat 
in partea sudica a plasil .si in 
cea sud-esticii a com. ; el este 
format de lacul Razelm sau Ra- 
zim si este alimentat tot de el, 
asa ca secind Razelmul une- 
orl seaca si Agi-ghiol ; are o 
forma lunguia^a, cu o lungime ' 
de 3 l /^ kil. si o largime medic 
de 800 m., cu o intindere de j 
2 l l-i kil. (sau 250 hect.); une-orT 
seac^ foarte mult si se reduce 
intinderea la jumatate ; partea 
sudica apar^ine catunulut Sa- 
bangea ; pe malul apusan al luT, 
si pe la poalele dealulut Pietro- I 
sul, merge drumul com. Agi- | 



Ghiol-Sabangea, iar eel rasari- 
tean este limita intre comunele 
Agi-Ghiol si Sari-Ghiol. In partea 
nordica, el primeste Valea-TulceT, 
unita cu valea Agi-Ghiol. Malu- 
rile sale sunt in general inalte ; 
apa sa este sarata, amara, ?i 
pe fundul lut nomolul este ames- 
tecat cu sare si cu iod in foarte 
mare cantitate, asa ca sunt de 
o putere excep^ionala si, dupa 
marturisirea unuT doctor, ele ar 
fi maT tarT ca cele de la Lacul- 
Sarat din jude^ul Braila. Baile 
acestea sunt cunoscute numat 
in jud. Tulcea, si de aci chiar 
vin numal 50 — 60 familil *, nc- 
fiind stabiliment balnear, vizita- 
toril stau in satul Agi-Ghiol si 
apoT, peste zi, orT li se aduce 
acasa apa, cura^ita de noroiu, 
cu care fac bal calde de iod, 
or! se due de 2 ort pe zi la 
lac, fac bal reel, se ung cu no- 
roiul iodo-sarat, il lasa de se 
usuca pe dinsit cit-va timp, 
apoT intra in lac de se cura^a 
de el. Numele sau vine de la 
doua cuvinte turcestl : agi = 
amar si ghiol = lac, deel tradus 
ar fi Lacul-amar. 

Agi-Ghiol, piriU, in pi. Tulcea, 
jud. Tulcea, pe teritoriul com. 
rur. Agi-Ghiol ; este formata din 
doua mict piriiase, ce izvorasc, 
unul din dealul Uzum-Bair, si 
altul din Dealul-Mare, se unesc 
la poalele dealulut Desli-Caira, 
se indreapta spre miaza-zi, avind 
o direc^iune generala de la N.- 
V. spre S.-E., brazdeaza partea 
de miaza-zi a plasil si a com. 
Malcoci, pe cea rasariteana a 
com. Catalot si pe cea centrala 
a com. Agi-Ghiol, si dupa ce tre- 
ce poalele dealulul Ciiusul-Mare 
si DealuluT-cu-Cununa, merge dc 
se varsa, dupa un curs de 7 
kilom., in piriul Valea-Tulcef, 
de dreapta, chiar in interiorul 
satului Agi-Ghiol. Pe valea sa 



Digitized by 



Google 



AGIOGLU 



80 



AHMED-ORMAN 



merg doua drumurf comunale : 
CataloT-Agi-Ghiol si Malcoci- 
Agi-Ghiol; malurile sale sunt 
joase si acoperite cu verdeafa. 

Agioglu (Iazul-lui-), iaz, afla- 
tor din sus de satul Or^esti, c. 
Draganesti, jud. Suceava, ocupa 
o suprafata de 1200 m. p. din 
mosia Giulesti. Conine peste : 
caracuda, stiuca, clean, etc. si 
racT. 

Agioglu (Lunca-lut-), luncd de 
rachita, in sesul Moldovei, mosia 
Giulesti, din com. Draganesti, 
jud. Suceava, in suprafata de 
5—6 falci. 

Agioglu (Moara-lui-), moara, 
pusa in miscare de apa TazuluT 
cu acest nume, jud. Suceava; 
aduce venit net 1500 1. anual. 

Agiud, Ajud, jud. Putna, vczf 
Adjud. 

Agiudeni, sat si com. rur., in 
pi. Moldova, jud. Roman, spre 
N.-N.-E. de orasul Roman. 
Este alcatuita numal dintr'un 
singur sat, Agiudeni. Este a- 
sezatfi pe sesul Siretulut, intr'o 
pozi^iune joasa, din care cauza 
adese-orT, cind riul Siretul vine 
mare, este supusa inunda^iunt- 
lor. Este la o departare de 10 
kil. de orasul Roman si de 13 
Veil, de Elisabeta-Doamna, rese- 
dinta plasiT, si e legata cu amin- 
doua prin sosele. Are o popu- 
la^iune de 249 c. de fam. (184 
contrib.) cu 885 loc. din cart 
2 stiti carte; sunt 255 case. Din 
acestia 175 c. de fam. (563 I.) 
suntUngunsi 2 fam. OvreT. Se 
cultiva mult cartofit cu carl se 
face comerciti. Sunt 957 vite 
cornute mart. Are o biserica, 
catolica, de zid, facuta la 1881 
si intretinuta in buna stare. For- 
meaza o circomscrip^ie fiscala cu 



com. Tamaseni. Venitul com. 
este de 2078 1. anual ; iar chel- 
tuelile de 2059 1. In com. sunt 
157 caT, 68 boT, 790 of si 202 
porcT. 

Agiudeni, mope, in pi. Moldova, 
jud Roman, c. Agiudeni, linga 
satul cu asemenea numire. A- 
ceasta mosie era din vechime a 
manastirel Trei-Sfetitelor (Tret- 
ErarhT) din last si mal pe urma 
a scoalelor, iar acum e vinduta 
de vecT de stat cu 235,100 1. 

Aglrcia, sat, in com. Vadurile, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u, 
situat pe malul drept al riulut 
Bistri^a. Terenurile sale sunt in- 
clinate spre S.-V. si paturile 
sale conjin forma^iunt cu sare, 
greziurl virstate cu paturi sub- 
{irT de conglomerate, etc. Po 
pula^iunea acestuT sat se urea 
la cifra de 244 sufl., saii 74 c. 
de fam., carl traesc in 73 de 
case ; repartizindu-T pe catego- 
ril, avem dupa sex : 114 bar- 
ba{T, 1 30 feme! ; dupa starea 
civila : 118 necasatori^T, 100 ca- 
satori^T, 26 vaduvf; 5 stiu carte, 
239 nu stiu. 

LocuitoriT se indeletnicesc cu 
agricultura si cu plutaria. 

Numarul vitclor este de 190. 

Agircia, piriU, spre marginea c. 
Doamna, pi. Piatra-Muntele; iz- 
voreste din munjil DoamneT (ra- 
mura CemegureT), in partea lor 
despre N., curge in jud. Neam- 
{u, pe linga satul cu a sa nu- 
mire, strabatindu-1 printre doua 
culm! de deal si se varsa intrc 
localita^ile Cazaci si Agircia pe 
drcapta riului Bistrija. 

Agrilor (Valea-), vale, in plasa 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, pe 
teritoriul satelor Stelnica si Mal- 
tezi, are lungimea de 500 m. si 
adincimea nu trece de 8 m. 



Agudu (Lisce§ti-), c&tun, al c. 
Vernesti, jud. Buzati, 160 loc. 
si 30 case. Avea intinse livezT de 
duzt pana in anul 1863 9*1 o 
dezvoltata culture a viermilor de 
matasa, ceea ce a contribuit la 
schimbarea vechiuluT sau nume 
Liscesti. 

Aguzilor (Dealul-), pise de deal, 
pi. Siretul-d.-j., jud. Bacau, c. 
Parincea, care se lnalfa linga s. 
Parincea. 

Ahmed (Prundul-lui-), insula, 
in Dunare, in dreptul satulut 
Gircovul, din pi. Balta-Oltu-d.-j., 
jud. Romanafi, compusa din 3 
buca^I, numite : Surla, Catina si 
Gircovul, pe care se afla si o 
padure de aproape 160 hect. 

Ahmed (Movila-lui-), movila, 
in jud. Constanta, pi. Hirsova, 
pe teritoriul com. rurale Calfa, 
este situata in partea nord-est 
a plasil si cea nordica a com*» 
la 2 kil. ma! spre N.-V. de s. 
Calfa ; este asezata pe culmea 
dealuluT Ceemsi-Cubair, la ex- 
tremitatea sa de S. ; avind o 
inatyime de 223 metri, domina 
satul Calfa, valea Chior-Dere, 
valea Topolog-Dere, precum si 
drumurile comunale Calfa Orum- 
bei, Calfa-Fagarasul-Nou si Rah- 
man-Topolog ; este acoperita cu 
verdea^a. 

Ahmed-Abdurahman(Ciflic-), 

mosie, in jud. Constanta, pi. Hir- 
sova, pe terit. c. r. Ostrov si a- 
nume pc acela al cat. sau Ah- 
med-Aigar de unde si-a luat si 
numele. Are aproape 100 hec- 
tare si se invecineste cu ciflicul 
Tas-Burun, care este la apusul 
eT; la S. se margineste cu valea 
Rost-Dere, iar la N. cu dealul 
Sinar-Tastepesi. 

Ahmed-Orman, padure, in pi. 



Digitized by 



Google 



AHMUDIA 



31 



AI-ORMANULUI 



Isaccea, jud. Tulcea, pe terito- 
riul com. r. Orta-Chioi, situata 
in partea de miaza-zi a plasit 
.si a comunet ; ea se tntinde la 
poalele rasaritene ale dealulut 
Cizlar-Bair « i cele nordice ale 
dealulul Ghiobilche-Bair ; este 
strabatuta de la N. la S. de dru- 
mul com. Atmagea-Orta-Chioi ; 
iar pe la poalele et nordice trece 
drum, judefian Babadag-Macin ; 
ea are o intindere de peste 200 
hect., din care 60 hect. aparfin 
satulul Orta-Chioi; esenjele prin- 
cipale sunt: stejarul si fagul. 
Numele el vine de la cuvintele 
turcestt : Ahmed, mjme propria 
si Orman = padure; dec! tra- 
dus ar fi : Padurea-lut-Ahmed. 

Ahmudia, cat., de vre-o 12 case, 
situat in partea nordica a plasit 
Sulina, jud. Tulcea, si cea cen- 
trala a com. Sfistofca, pe dru- 
mul ce uneste Sfistofca cu Pe- 
riprava; locul d'imprejurul sau 
e acoperit cu nisip, si poarta 
numele de Hasmacul-cel-Mare ; 
la inceput popula^ia era maho- 
medana ; in urma razboiulut de 
la 1877, s ' a ti retras, si Lipoveni 
pescarT, in numar de 13 familii 
cu 52 suflete, au ocupat acest 
sat. 

Aigar- Ahmed, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, cat. comu- 
net Ostrov, este asezat in par- 
tea de N.-V. a plasil si cea ra- 
sariteana a comunel, la 6 1 /* kil. 
spre raslrit de cat. si resedinfa 
Ostrov. 

Este situat pe valea Aigar- 

, Ahmed, la nordul pir. Aigar- 
Ahmed, inchis de dealul Sioir- 
tas-Tepesi din spre N. Pamintul 
produce mal mult gnu si ovaz. 
Pe la rasaritul acestet comune 
trece piriul Coium-Punar care 
vine din jud. Tulcea si care sc 
varsa in piriul Aigar-Ahmed. 
Prin sat tree drumurile comu- 



nale, unul de la Ostrov trece 
prin sat si merge la Coium-Pu- 
nar, altul pleaca la Orum-Bei si 
altul la Fagarasul-Nou. I.ocui- 
torit se ocupa mat mult cu a- 
gricultura. 

Aigar-Ahmed, vale insemnata, 
in jud. Constanta, pi. Hirsova, 
pe teritoriul com. rur. Orum-Bei 
si Ostrov; se desface din poa- 
lele sudice ale dealulut Ghiol- 
gic-Bair, sub numele de Valea. 
Orumbeilor ; trece prin partea 
sudica a satuluT Orum-Bei, avind 
o direc^iune de la N.-E. catre 
S.-V.; la virful Arman-Tepe is! 
schimba numele in Valea-Pinga- 
Dere, urmind aceeasl direc^iune 
pana in dreptul satulul Faga- 
rasul-Nou, de unde isl schimba 
si dircc^iunea si numele, trece 
pe la rasaritul cifliculuT Ali-Mur- 
tazi si pe la nordul satuluT Fa- 
garasul-Nou. De aci ia direc- 
{iunea spre N.-V. si numele de 
Aigar-Ahmed (numele vaieT) si 
merge cu aceasta noua direc- 
{iune si cu acest nume, pana la 
satul Aigar-Ahmed, de unde ia 
numele de Dereaua-Rost si di- 
rec^iunea spre apus, trecind pe 
la sudul cifliculuT Tas-Burun 
pe la sudul ruinelor Tas-Burun 
si pe la nordul dealulul Rost, 
si se varsa in Dunare la 1 kil. 
spre N. de Movila-Popel, dupa 
un drum de aproape 25 kilom. 
Prin aceasta vale curge un piriu 
destul de insemnat, care poarta 
acelasl nume de Aigar-Ahmed. 
Malurile sale sunt in general ri- 
poase si foarte inalte, din cauza 
terenulut care este foarte moale 
si pe care il roade piriul mereu. 
Este situat in partea nord-vest. 
a plasil, cea centrala a comunet 
Ostrovul si cea nord-vestica a 
comunet Orum-Bei. Malurile sale 
pe alocurea sunt pline cu bu- 
ca{I de padurt de o intindere 
mat mult sau mat pu^in mare. 



Ai-Orman, sat, in plasa Macin, 
jud. Tulcea, cat. com. Coium- 
Punar, asezat pe riul Ai-Orman 
(Padurea Ursulut, pe turceste), 
la 4 kil. spre N.-V. de resedin^a; 
are o intindere de 550 hectare, 
din cart 40 hect. vatra satul ut, 
si o populate de 88 familit cu 
444 suflete, ingrijitort de vite. 

Ai-Ormanului (Valea-), pit in, 
in plasa Macin, judeful Tul- 
cea, in partea de miaza-zi a 
plasit ; mat poarta si numele de 
Picineaga, de la comuna Pici- 
neaga, pe care o uda ; este for- 
mat, la izvorul sau, de doua 
piritase: Valea-Cirjilar, ce izvo- 
raste din dealul Ghiolgic-Bair si 
Valea-Capret ce ese din dealul 
Taslic-Bair. Valea-Cirjilar isvo- 
reste chiar din jud. Constanta, 
dar intra indatainjud. Tulcea; 
aceste doua mict piritase se unesc 
nu departe de izvorul lor si se 
indreapta mat intit spre N.-V., 
tree pe la doua kil. spre S. 
de com. Cirjilar si la 2 kil. spre 
N. de satul Canat-Calfa, (al co- 
munet Coium-Punar), despar^ind 
tot-de-odata si teritoriul acestor 
doua comune, se indreapta apot 
spre N., trece pe linga satul 
Ai-Orman, de la care st-a luat 
si numele, pe la doua kil. spre 
V. de cat. Hasanlar (al comunet 
Cirjilar), se indreapta apot spre 
V.-N.-V., direc^ie ce o {ine pana 
la varsarea sa in Dunare; uda 
com. Picineaga la miaza-noapte, 
si merge de se varsa in Dunare 
pe dreapta et, pu^in mat sus 
de comuna Picineaga. 

Cursul sau este mat bine de 
25 kil. de lung si prin aceasta 
este socotit printre principalele 
si pu^inele riurt ale plasit Macin 
si chiar ale jud. Tulcea; el este 
repede aproape de izvorul sau, 
facind 2 1 /* ni. pe secunda si mat 
la vale de s. Ai-Orman ist mic- 
sureaza iu^eala, facind 1 m. si mat 



Digitized by 



Google 



AITAN-DERE 



32 



ALACAPl 



pu^in chiar pe secunda, trece 
prin padurl pana la s. Ai-Orman 
si de aci pana la varsare numai 
pe cimpie intinsa ; malurile sunt 
in general rtpoase. 

Basinul sau este cuprins in 
partea despre N., (daca cuprin- 
dem intr'insul si pe acela al 
riulul Cerna, cu care se uneste 
la gura sa) intre o linie, ce de 
la gura sa trece prin mlastina 
din fa^a, si pe culmile dealurilor 
Bujor, Priopcea, Piatra-Ascu^ita, 
Megina, Daiaman-Bair, Almalia, 
David, Amzalii, Ciubucluc-Bair, 
Taslic-Bair, Topolog la miaza- 
noapte, si la miaza-zi intre dea- 
lurile Ghiologic-Bair, Canat-Cal- 
fa, Ghiun-Ghiurmes si Movila- 
Cazacilor. Suprafa^a sa este de 
220 kil. p. (sau 22000 hect.), 
cuprinzind doua par^I din cine! 
ale plasii Macin cu teritoriile 
comunelor : Picineaga, Coium- 
Punar, Cirjilar, Cerna, Satul-Nou. 

Afluen^iT sal eel mal insem- 
na$I sunt pe dreapta: valea 
Canat-Calfa si alte mal multe 
mid val repezl, ce pleaca din 
dealurile Ghiun-Ghiurmes si Ca- 
nat-Calfa; iar pe stinga valea 
Cirjilar, valea Hormular si piriul 
Cerna, eel mat insemnat, unit 
cu Valea-Ulmulul, valea Megina 
si valea Iaila. Fiind mal in tot- 
d'auna cu apa, el fertilizeaza lo- 
curile pe unde trece, dindu-le 
o rodnicie, ce rar se intilneste 
in aceasta plasa. 

Aitan-Dere, vale insemnata, in 
jud. Constanta, plasile Constanta 
si Mangalia, pe teritoriul comu- 
nelor rurale Tekirghiol si Mu- 
surat, sc desface din poalele 
apusane ale dealulut Tekirghiol, 
se indrepteaza spre miaza-zi, 
avind o direc^iune de la N. catre 
S., facind ast-fel ho tar intre pi. 
Constanta si Mangalia; braz- 
deaza partea sudica a plasii 
Constanta, partea nord-vestica 



a plasii Mangalia, partea apu- 
sana a comunel Tekirghiol si 
partea nordica a comunet si a 
satulul Musurat; are o lungime 
de 4 x \% kil. ; este taiata de dru- 
mul Tekirghiol-Musurat . si Ab- 
dulah-Tekirghiol. 

Aivalik-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, com. 
Regep-Cuiusu ; se desface din 
dealul Cara-Peretlic-Artasi, se in- 
dreapta spre rasarit printre vaile 
Regep-Cuiusu si Calaigi-Ceair, 
intr'o direc^ie generala de la 
S.-V. spre N.-V., brazdind partea 
de la miaza-zi a plasii si pe 
cea nordica a comuneT; satul 
Regep-Cuiusul e asezat la poa- 
lele sale sudice; pe muchia sa 
trece si hotarul Dobrogel spre 
Bulgaria; el sta in legatura cu 
dealurile Sinir-Iol-Bair si Uzum- 
Mese-Sirti ; are 120 m. mal^ime; 
este acoperit cu fineturl si pa- 
durt, intre care insemnam pa- 
durea Catana. 

Ajiudeni, numire ce se ma! da 
sat. Agiudeni, din jud. Roman. 

Alacapi, sau Alacap sau Ala- 
capo, com. rur., din jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia; situata in 
partea centrala a jude^uluT, la 
24 kil. spre apus de orasul Con- 
stanta, capitala districtulul, si in 
partea rasariteana a plasii, la 1 2 
kil. spre rasarit de oraselul Me- 
djidia, resedin^a el, pe valea 
Carasu. 

Se margineste la rasarit cu 
c. Omurcea, pi. Constanta, la 
miaza-noapte cu c. Caratai, la 
miaza-zi cu c. Murfatlar, plasa 
Constanta si la apus cu c. Biil- 
biil si orasul Medjidia. 

Relieful soluluT este in gene- 
ral destul de accidentat de cul- 
mile: Medjidia, Docuzol si Endee- 
Cara-Chioi. Principalele dealuri 
carl brazdeaza comuna sunt : 



Docuzol-Bair cu virful Docuzol 
(108 m.) la N.-V. de satul 
Docuzol ; Docuzol-Bair, alt deal 
cu acelasl nume la rasarit de s. 
(cu virful Chiostel II 58 m.) ; 
Hagi-Cabul cu virful Ac-Balcic- 
Uba (59 m.) la N.; e prelungit 
prin interiorul comuneT cu dealul 
Chiostel cu virful Chiostel I, (76 
m.) ; dealul Medjidia (90 m.) la 
apus; Cara-Acic-Bair (1122 m.) 
tot la apus ; dealul Tasli Bair cu 
virful Alcapo (83 m.) la rasarit ; 
dealul Gherme-Bair (79 m.) tot 
la S.-E.; dealul Sis-Tirla (58 
m.) la rasarit, Horoslar-Bair (52 
m.) la N.'-E. ; si dealul $ancal 
(56 m.) la N. Aceste dealuri 
sunt acoperite mal toate cu 
semanaturl si finejurl. Movilele 
sunt numeroase si au servit ca 
puncte de orientare ; principa- 
lele sunt chiar virfurile dealu- 
rilor amintite mal sus; ele sunt 
raspindite in toate parole ; la 
ele mal adaogam movila Cara- 
Chioi (3 1 m.) la rasarit de satul 
Alacapi, dominindu-1, precum si 
valea sa. 

Hidrografia este reprezintata 
numai prin val, carl au apa nu- 
mai primavara si dupa ploile de 
toamna ; principalele sunt : va- 
lea Carasu sau Medjidia prin 
mijlocul comunel, venind de la 
S.-E. spre N.-V. ; ea poarta di- 
ferite sub-numin pe unde trece; 
asa, ia numele de valea Cara- 
cuius-Dere pana la s. Alacapi, de 
unde iapecel de valea Alacapi, si 
in urma pe eel de Carasu sau Me- 
gidia ; ea este larga si malurile 
au amfiteatru ; in ea se deschid 
vaile Alacapo ce curge sub nu-, 
mele de Horoslar-Ceair, de la 
E. spre V. ; valea Carataialceac, 
valea Chiostel unita cu valea 
Hagi-Cabul, toate pe dreapta ; 
piriul Docuzol cu malurile mla- 
stinoase, unit cu valea Docuzol- 
Ceair pe dr. se varsa in balta 
Medjidia sau Carasu; balta Ca- 



Digitized by 



Google 



ALACAPt 



3tt 



ALACAPl 



rasu cu vre-o cite-va insule se 
prelungeste pu(in si pe terito- 
riul comunel spre V.; e acope- 
rita cu stuf. 

Clima comunel este riguroasa, 
cu verl calduroase si ernl fri- 
guroase, fiind expusa vintulul 
dominant de rasarit ; rare-orl 
v}nturile aduc plol prin aceste 
regiunt, totusT clima e destul de 
sanatoasa. 

Catunele cart compun comuna 
sunt: Alacapi, resedinja, spre 
S.-E., in valea Carasu, la intti- 
nirea el cu valea Horoslar-Al- 
ceac; Chiostel in partea cen- 
trala, la 6 1 /a kil. spre N.-V. de 
resedin^a, in valea Chiostel, nu 
departe de balta Carasu; Do- 
cuzol spre N., la 10 kil. spre 
N.-V. de resedin{a, pe piriui Do- 
cuzol, Jntre ceie doua dealurl 
Docuzol ; mat avem apoT tirlele 
luT Caciula si Manase Ieciu la 
V2 kil. spre N.-E. de s. Docu- 
zol, tot pe piriui Docuzol. 

Instruc^iunea e reprezentata 
prin 1 scoala mixta de bae^I si 
fete, cu 10 hect. pamint, avind 
1 invafator cu 69 elevt inscrisl 
(40 baeflf si 29 fete), promovajl 
37 elevl; $coala e in cat. Do- 
cuzol. Sunt si 2 scoll musuimane 
alipite de geamiile din catunele 
Alacapi si Chiostel. 

Cultulreligios seexercita intr'o 
bis. crestina, cu hramul Sf. Dumi- 
tru, avind 10 hect. pamint de 
la stat, cu I preot, 1 paracliser 
si 1 cintaret ; mal sunt 3 geamil, 
in fie-care cat. cite una, avind 
cite 10 h. pamint si cite I hoge. 

Popula^iunea comunel este de 
318 fam. cu 1551 sufl., impar- 
{ita In modul cum urmeaza : 

Dupa sex: barbaflf 830, fe- 
me! 721, total 155 1. 

Dupa stare civila: necasato- 
ri{T 932, casatori^t 580, vaduvi 
38, divor^f 1. 

Dupa instruc^ie: stiu carte 51, 
nu stiu 1500. 



Dupa cetafenie : supusl streinl 
7, ceta{enl romint 1544. 

Dupa religie: crestint orto- 
doxt 1 142, mahometant 409. 

Dupa ocupa^iune: agricultorT 
259, comercian^I 8, industrial 
n'are, alte profesiT 43, total 310. 

Improprietari{i 66j, neimpro- 
prietaritl 11, total 678. 

Contribuabill 310. 

Suprafa^a comunel e de 10113 
hect., din cart 68 hect. ocupate* 
de vetrele sateior cu 3 1 1 case, 
9225 hect. ale locuitorilor, si 
820 hect. ale statulut cu pro- 
prietarif. 

Ocupa^iunile locuitorilor sunt: 

Agricultura, fiind in c. 259 
plugarl cu 161 plugurl, avind si 
25 masini de secerat, 4 masini 
de batut porumb, 1 34 grape de 
fier, 176 care cu bol, 57 caru^e 
cu cal, 142 pu^url, (1 in cimp) 
si 1 pod plutitor (in Docuzol). 

Industria este cea domestica, 
simpla; mal e in comuna o 
moara de vint (in Chiostel). 

Cresterea vitelor este iarasT 
o ocupafie principals ; sunt in 
conjuna 9 armasarl, 263 cat, 
339 epe, in minzt (total 813); 
7 taurl, 775 bol, 661 vacT, 391 
vi^el (total 1835); 7 magarT ; 
597 berbedf, 6220 01, 2588 miel 
(total 9405 ) ; 1 8 capre ; 268 pore! ; 
ma! toate se exporta. 

Comerciul este facut de 8 co- 
mercianfl, (7 carciumarT, 1 ba- 
can) ; e destul activ, se importa 
masint agricole, unelte de lucru, 
manufacturl si se exporta ce- 
reale, (orz, ovaz, secara, po- 
rumb), vite, lina, brinzeturl ; gara 
cea malapropiata este Murfatlar, 
la 5 kil. 

Budgetul e de in 5162 lei 
la ven. si 3989 1. la chelt, cu 
un excedent de 1 173 1., sunt 
310 contrib. 

Cat de comunica^ie sunt : c. 
f. Constanja-Cernavoda, prin va- 
lea Carasu, trece pe la 500 m. 



spre V. de s., care n'are sta^ie 
sau halta; drumul jude^ean Me- 
djidia-Cara Murat, trecind prin 
s. Docuzol; drumurl comunale 
ce uneau catunele Jntre ele ca: 
Caratai-Murfatlar, Tortanan prin 
Docuzol, Biulbiul prin Murfat- 
Turc, Medjidia direct, Constanta 
prin Murfatlar, Omuscea-Ha- 
sancea. 

Prin comuna., la V. si E. de 
s. Alacapi tree vaiul de piatra 
si eel de pamint ale luT Traian, 
(vezl la judef). 

Alacapi, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, cat. de resedin^a 
al comuneT Alacapi ; este asezat 
in partea rasariteana a plasil si 
cea estica a comunel, pe valea 
Alacapi si Carasu; este incon- 
jurat de dealurile Caraucic-Bair 
la V. (73 m -)» Horoslar-Bair (31 
m. cu movila Cara-Chioi) la E. 
si Tasli-Bair (S3 m.) cu movila 
Alacapi. Are o supraf. de 2834 
hectare, din carl 26 hectare o- 
cupate de vatra satulut cu 86 
case. 

Populafia sa e de 80 familil 
cu 279 sufl., ocupindu-se cu a- 
gricultura si cu cresterea vite- 
lor. La V. de sat trece c. f. 
Constan^a-Cernavoda si un val 
al lul Traian, iar la N.-E. alt 
val al lul Traian. 

Alacapi, movila insemnata, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, com. 
si clt. Alacapi, pe muchia dea- 
lulul Tasli-Bair, la 1 l /2 kil. de 
sat, cu 83 m. inatyime, domi- 
nind satul si valea Alacapi, va- 
lea Carasu, calea ferata; dec! 
un punct strategic important. 

Alacapi, vale, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, in c. si cat. Ala- 
capi, vine din dealul Horoslar- 
Bair, se indreapta spre apus, 
trece prin satul Alacapi, printre 
dealurile Tasli-Bair si Horoslar- 



5i0i2. Marelt Dicfionar GtograAc. 



Digitized by 



Google 



ALAH-UA1K 



34 



ALBA 



Bair, si se deschide in valea 
Carasu ; e taiata de valul mare 
de pamint al luT Traian. 

Alah-Bair, deal, in jude^ul Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. Tas-Punar si anume 
pc acela al cat. Baltagesti ; se 
intinde pe la nord-estul satuluT 
Baltagesti printre vaile Satis- 
Dere si Saragea-Dere, avind o 
direcjiune generala de la S.-V. 
catre N.-E. ; are o inal^ime maxi- 
ma de 204 m. pe care o ajunge 
in virful sau Saragea-Tepe. Este 
situat in partea scptentrionala 
a plasil si a com. ; vaile sale 
sunt stincoase si prapastioase. 

Alape^ul, canal, in insula Balta, 
pi. Ialomija-Balta, jud. Ialomi$a, 
teritoriul comunel Borduseani; 
alimenteaza lacul Alapejul. 

Alape^ul, lac, in insula Balta, pi. 
Ialomija-Balta, jud. Ialomija, te- 
ritoriul com. Borduseani ; este a- 
limentat prin canal ul cu acelasl 

nume. 

Al&uta, mic afluent al piriuluT 
Sabasa, jud. Succava. 

Alb (Izvorul-), sat, in jude^ul 
Ncam^u. (V. Izvorul- Alb). 

Alb, piriU, (v. Cracaul-Alb), piriu, 
in com. Cracaoani, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Neam^u. 

Alb (Izvorul-), pi rift, (v. Izvo- 
rul-Alb), in com. Buhalni^a, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neamju. 

Alb (Pirlul-), pirift, in comuna 
Hangul, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u, izvoreste din partea a- 
pusana a muntelul Table! (ra- 
mura CeahlauluT); curge sprc 
S.-V., formind in parte hotarul 
TransilvanieT, pan& la varsarea 
sa in pir. Pintec. 



Alb (Pirlul-), piriu, in c. Uscafi, 
pi. de Sus-Mijlocul, (v. Valea- 
Alba, piriu), curge in jude^ul 
Neamfu. 

Din inscrip^iunea ce se afla la 
manastirea Razboieni se vede, ca 
locul unde s'a dat razhoiul intre 
Turct si $tefan -eel-Mare pe atunct 
se numea Piriul-Alb. Piriul-Alb 
a dat numirea vaiet prin care 
el curge: Valea-Alba. Prin ur- 
mare Vornicul Ureche greseste, 
cind da a infelege ca Valea- 
Alba s'ar fi numit, pentru-ca 
poiana unde a fost batalia, s'ar 
fi nalbit de trupurile celor ple- 
ri{T (Letop. torn. I. pag. 151). 
Pe valea piriuluT pe care inscrip- 
{ia il numeste Piriul-Alb, in de- 
partare de o ora de la satul 
Razboieni, spre rasarit, linga s. 
Tupila^i, se afla o catuna raze- 
seasca, care si astazT se numeste 
Valea-Alba (v. manastirea Raz- 
boieni). 

Alb (Ptriul-), pirift, in com. Vina- 
tori-Neam^u, pi. de Sus-Mijlocul, 
izvoreste din mun^il Magura- 
SihleT, curge spre N. in jud. 
Neam^u; trecind pe la schitul 
Sahastria, in dreptul caruia se 
uneste cu Piriul-Negru. Numirea 
sa provine din pricina ca scur- 
gindu-se pe terenurT friabile de 
calcar, apele sale due pu Iberea 
lor alba in mare departare (v. 
Piriul-Negru). 

Alb (Isvorul-), ramurd de rnunfl 
(v. Isvorul-Alb, jud. Neamfu). 

Alba, sat, in com. Hudesti-Mari, 
pi. Prutul-de-sus, jud. Dorohoiu, 
cu 273 fam., 12 1 5 suflete. 

Asezarile satenilor sunt mat 
mult bune. Satenit improprieta- 
ri^iau4o8 hect., 18 aril pamint. 

Alba, v. Razboieni, jud. Neam^u. 

Alba, balta, intre bal^ile Lun- 



gu^a, Ulmul si Rotunda, in par- 
tea de S.-E. a com. Stanilesti, 
pi. Prutul, jud. Falciti. 

Alba, deal, numit si dealul Valea- 
Albiet, in c. r. Vagiulesti, pi. 
Vailor, jud. Mehedin^i. 

Alba, deal, in plasa Oras si in 
partea de miaza-noapte a com. 
Odobeasca, jud. R.-Sarat, aco- 
perit cu fine^e si izlazurl. 

Alba, fintind, pe mosia Havirna, 
com. Havirna, pi. Prutul-de-s., 
jud. Dorohoiu. 

Alba, fintind, pe mosia Pomirla, 
com. Pomirla, pi. Prutul-de-s., 
jud. Dorohoiu. 

Alba, pddure, pi. Munteluf, jud. 
Bacau, in com. Darmanesti. 

Alba, piriu in c. r. Imoasa, pi. 
Motrul-de-sus, jud. Mehedin^T, 
trece in hotarul Corcovef. 

Alba, piriU, incepe din mosia 
d-luT Viisoreanu, com. Colonesti, 
pi. Vedea-de-j., jud. Oltul, curge 
de la N. la S. distanfa cam 300 
m., apot face o intorsatura iar 
la N. si alta la S., si se uneste 
cu girla Gruiul-Mare, tot m ra- 
ionul com. Colonesti. 

Se numeste Alba, pentru-ca 
pamintul pe unde trece este alb. 

Alba, piriU, pe teritoriul comunet 
Racoasa, jud. Putna, plasa Za- 
brauji, eel mal mare afluent al 
$usi^ei; e format din 3 pirale: 
Alba, Limpejioara si Piriul-Vir- 
lanulul; se varsa in $usi^a, intre 
satele Racoasa si Gogoiul. 

Alba, //>/#, in pi. Oras, c. Odobea- 
sca, izvoreste din jud. R.-Sarat, 
dealul Alba, se indrepteaza de la 
N. spre S., udind com. in partea 
de miaza-noapte si se varsa in 



Digitized by 



Google 



ALBA 



35 



ALBELE 



riul Rimna, mal sus de catunul 
Mahriul, dupa un curs de 7 kil. 

Alba, ripd, com. Valeni-de-Munte, 
jud. Prahova. 

Alba, vale, in com. rur. Vagiu- 
le?ti, pi. Vailor, jud. Mehedin^i. 

Alba, vale, in com. rur. Inoasa, 
plasa Motrul-d.-s., jude^ul Mehe- 
din^i. 

Alba, vale, (v. Valea-Alba), jud. 
Neam(u. 

Alba, vale, izvore$te de la V. de 
comuna Predealu, plaiul Pele- 
sul, jude^ul Prahova, de sub 
poalele muntelut Caraiman, cur- 
ge de la V. spre E. $i se varsa 
in riul Prahova, pe {annul dr., 
in dreptul cat. Bu^teni. 

Alba, vale neinsemnata, in plasa 
Ora$, c. Odobeasca, jud. R.-Sa- 
rat, In partea de miaza-noapte 
a eT, pe fundul careea curge pi- 
riiasul Alba. 

Albd (Balta-), com. rur., jud. 
R.-Sarat. (V. Balta-Alba). 

Alba (Mo vila-), movild, judeful 
Braila. (V. Bordeiul- Verde). 

Albi, (v. Valea-Alba), loc izolat, 
in com. Ctrligi, pi. Piatra-Mun- 
tele, jud. Neam^u. 

AlbS (Movila-), movild, in pi. 
Borcea, jud. Ialomifa, spre N. 
de satul Calarasi-VechT. 

Alba ( Valea-), vale, pe care este 
asezata c. Bucovaf, jud. Dolj, 
pi. Jiul-d.-mj. si in care se afla 
cetatea Jidova. (V. a. n.). 

Alba (Piatra-), cdtun al com. 
Odaile, jud. Buzau, situat intre 
izv. Posobeasca $i Gortea. Are 
230 loc. si 54 case. 



Alba (Piatra-), colind, in com. 
Trestia, jud. Buzau, pe care o 
desparte de com. Pirscovul. 

Alba (Piatra-) sau Rupturile, iz- 

vor, in com. Odaile, jud. Buzau, 
incepe din c. Piatra- Alba si se 
scurge in Muratoarea Posobes- 
tilor. 

Alba (Ripa-), colind, in c. Min- 
zalesti, jud. Buzau, facind hotar 
despre c. Manesti. Este formata 
din paminturl albe ; are pu^in 
islaz pe poale. 

Alba (Ripa-) sau Ruptura, co- 
lind, in c. Laposul, jud. Buzau, 
acoperita de huma si pu^ina 
verdea^a. 

Alba (Ripa-), colind, in c. Vis- 
pesti, cat. Valeanca, jud. Buzau, 
formata din paminturT albe. 

Alba (Ruptura-), colind, in c. 
Panataul, cat. Diculesti, jud. Bu- 
zau, acoperita cu padure. 

Albe (Pietrele-), colind, in c. 
Beceni, cat. Gura-Oci, jud. Bu- 
zau; islaz de vite. 

Albe (Pietrele-), munte, in com. 
Gura-Teghi, cat. Lunca-Vascu- 
lut, jud. Buzau, face hotar des- 
pre com. Nehoias. 

Albe (Pietrele-), sorginte de ape 
miner., in care predomina sulful, 
in c. Gura-Teghi, cat. Lunca-Vas- 
culuT, jud. Buzau. Nu se poatc 
utiliza din cauza departarcT si 
a salbaticiel loculuT. 

Albeanul, sat, din com. rur. Pir- 
lita-Sarulesti (v. a. n.), pi. Ne- 
goesti, jud. Ilfov, asezat in nistc 
locurt smircoase, spre V. de 
Pirlita. Are o suprafafa de 900 
hect, proprietate a D-lut Man- 
ciulescu, din carl se cultiva 450 I 



hectare (175 ramin sterpe, 75 
islaz si 200 liect. padure). 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciumarl. 

Popula^ia lul e de 46 loc. 

Numarul vitelor marl e de 102, 
si a celor micT de 573. 

Albeasca, sat, cu 13 fam., jud.. 
Arges, pi. Pitesti, face parte din 
com. rur. Galasesti. (VezI acest 

nume). 

Albeasca, movild artificiala, in 
pi. Gradistea, com. Ciineni, jud. 
R.-Sarat, linga catunul Plasoiu ; 
pe dinsa sunt doua crucT de 
piatra. Din batrinT se spune ca 
niste ciobanT calatorind cu tur- 
mele lor prin aceasta plasa, si po- 
posind aci, au fost surprinsT de o 
furtuna; unul din et fiind tras- 
nit, ceMaltl il ingropara, \\ ri- 
dicara aceasta movila deasupra 
mormintuluT, precum si doua 
crucT de piatra; el numindu-se 
Albulesti sau Albesti, si mo- 
vila a fost numita de popor Al- 
beasca. 

Albei (Dealul-), deal, se intinde 
la N. c. Osesti, pi. Stemnic, jud. 
Vasluiu, despar^ind teritoriul a- 
cestcl com. de acel al comuncl 
Buda-Rafaila. 

Albele, sat, plasa Tazlaul-d.-j., 
jud. Bacau al com. Barsanesti, 
situat in valea piriuluT Albelor, 
la o departare de 7100 m. de 
satul Barsanesti (scoala). In anul 
1 89 1, din acest catun, a ur- 
mat numat 2 bac^T la scoala, din 
22 copiT in virsta de scoala. 
Are o biserica de ritul ortodox, 
cladita pe la 1863 de caluga- 
rul Ioachim ; este deservita de 
2 cintare^T si de preo^if satelor 
de prin prejur. CirciumT are 2. 
Capl de fam. sunt 93, sufl. 303. 
Animale sunt: 11 cat, 214 vite 
cornute, 5 porcl. 



Digitized by 



Google 



ALBELE 



36 



ALBENI 



Albele, lac, in pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomija, se intinde pe te- 
ritoriul com. Cocargea si Du- 
des ti. 

Albele, mosie, plasa Tazlaul-d.-j., 
jud. Bacau, din com. Barsa- 
nesti, care avea par^T razesestT. 
Despre aceasta mosie Th. Co- 
drescu, ne da urmatoarele date: 
(Buchimul Romin, anul I, 1875, 

pag. 34). 

«In aceasta mosie eraii razes! 
si Postelnicul Costache Ciocirlie 
cu at luT, cart la anul 1 840 s'au 
judecatpentru impresurarea par- 
{ilor lor din acel hotar cu casa 
raposatulul Hatman Constant! n 
Paladi ; au par£T si sfintele ma- ' 
nastirl Berzun^ul, Raducanul, Bi- 1 
sericani si atyl mat multf razes! 1 
si partasT in ea ; avea sat cu o 
biserica, un preot, dot dascall, 
trel nevolnict, doua vadane, pa- 
tru slujbasl volnict, pe linga 
mosiile Bratila, Poiana-Berzunjul 
si altele cu un numar de ioloc.» 

Albele, trup de mope, nelocuit, 
proprietate a statulul, pendinte 
de com. Tangirul, pi. Calnistel, 
jud. Vlasca; se arendeaza im- 
preuna cu Tangirul si Miraul 
pe prejul de 14700 let pe fie- 
care an. Albele are cu dinsa si 
trupurile Manaful si $ialiul. Aci 
este o padure cu suprafa^a de 
400 hect. Depinde de ocolul 
silvic Ghimpa^i. 

In 1882 s'a improprietarit un 
numar de 19 ioc. insurant, luind 
suprafa^a de 250 hect. 

Albele, munte, situat la hotarul 
TransilvanieT, in prelungirea m. 
Pietraria si Straja, pe cuprin- 
sul com. Calugarcni, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Xeam^u. Are o 
inal^ime de 1600 m. Se maT nu- 
meste Obcina-Albilor. 

Albelor (Pirlul-), piria, pi. Taz- 



laul-tf.-j., jude^ul Bac&u, care 
izvoreste din muntele Pravila, 
curge prin com. Barsanesti si 
se varsa la s. Poiana, din com. 
Tirgul-Valea-Rea, d'a dreapta 
Tazlaulul-Mare, dupa ce s'a in- 
carcat cu apele piriiasuluT Pre- 
luca. 

Albene§ti, sat, jud. Arges, pi. 
Oitui, pendinte de com. rur. 
Launele-d.-j., (v. acest nume). 

Albeni, com. rur., din pi. Ama- 
radia, jud. Gorj, situata la S. 
plasiT, pe vaile CilniculuT si Gi- 
lortuluT, precum sr pe dealul 
Prunes til or, la o di stanza de 
25 kilom. de capitala judetuluT. 
Se limiteaza la N. cu com. Ben- 
gesti si Negoesti, la S. cu com. 
Barzeiul-de Gilort, la r$sarit cit 
com. Barzeiul-de-Padure si la a- 
pus cu com. Bobu. 

Aceasta com. se compune din 
cat. Albeni, Mirosloveni si Pru- 
nesti. 

Intinderea sa este de aproape 
2000 hectare, din can 1500 
ale loc, cart in cea mat mare 
parte sunt mosnenl, iar restul 
ale proprietate! ; din aceasta su- 
prafa^i: 335 hect. sunt padure, 
998 hect. araturf, 44 viT, 625 
pasune si livezT. Are o popula- 
te de 320 fain., 1896 sufl., sunt 
285 contribuabilf. 

LocuitoriT se ocupa cu agri- 
cultura, cresterea vitelor, cultura 
viilor si a livezilor de prunT. 

In aceasta com. sunt 4 bi- 
sericT, dintre cart una de peste 
500 ant, deservita de 3 preo^I, 3 
cintarepf; sunt 7 morT, 18 fin- 
tinT, 3 circiumT. LocuitoriT po- 
sed 57 plugurt, 130 care cu 
boT, 1 caru^a cu cat, 11 16 vite 
mart cprnute, 89 cat, 9 bivolT, 
968 01, 489 porci, 337 capre. 

Venitul com. este de 1393 
1. 33 b. si cheltuelile sunt de 
1332 1. 44 b. 



Prin comuna tree soselele : 
Zorlesti - Albeni , Bengesti - Al - 
beni; riul Gilortul si piriul Cal- 
nicul. 

Albeni, sat, plasa Bistri^a-d. -j., 
jud. Bacau, al c. Valea-Seaca. 
Se gaseste situat linga satul 
Valea-Saca (scoala). Are 59 cap! 
de fam. si 211 sufl. Sunt 105 
vite cornute si 35 porci. 

Albeni, catun, jude^ul Gorj, face 
parte din com. Albeni (v. acest 
nume); e situat intre riul Cilnicul 
si Gilort si chiar la confluenja lor. 

Are 150 fam. cu nil sufl., 
1 34 contrib. ; 2 biserici, cu 1 
preot si 1 cintarej. 

Suprafa^a sa totala e cam de 
1350 hect. 

Are 7 fintinT. 

Locuitoril posed 512 vite mart 
cornute, 33 cat, 380 01,-182 
capre, 213 rimatorl si 9 bivolT. 

Mat posed 74 care cu boT, 
35 plugurt si 17 stupl. 

Notice Istorice. In interiorul 
acesteT comune, pe platoul nu- 
mit Cimpul-Mare, se afla mal 
multe movile, in carl s'au" gasit 
ghiulele de tunurl, de unde cre- 
din^a ca ele ar fi servit ca for- 
tifica^iunl in timpul unor rez- 
bele pctrecute acolo in trecut; 
iar pe sesul ce. se intinde pa- 
ralel cu riul Gilort, spre apusul 
comunel, se afla o ruina, ridi- 
cata peste 2 metri d'asupra so- 
lulut si in diametru de peste 20 
metri, construita din pietre si 
caramida cu var, aci s'au ga- 
sit oseminte de om si diferite 
obiecte de fier, precum : arme 
vechl, roate de caru^e, etc. De 
la aceasta ruina spre S., para- 
lel cu Gilortul, se afla sub sol 
o cale asternuta cu pietre, pe 
linga cart se afl& sfaramaturt 
de pietre si caramizl; acestea 
4 atesta ca ruina ar fi fost un 
monument, de la care pleca acea 



Digitized by 



Google 



ALBENI 



37 



ALBESTI 



cale spre S., pe ale caref laturl 
se vede ca ar fi existat locuin^e 
omenestf. Nu se stie timpul 
existence! acestora ; se zice tnsa 
ca acolo ar fi fost un oras, 
poate chiar din timpul Roma- 
nilor. 

Albeni, mope, plasa Bistrtya-d.-j., 
jud. Bacau, din c. Valea-Seaca, 
parte a satenilor si parte a pro- 
prietaruluT. 

Albeni, pise de deal, plasa Bis- 
trifa-d.-j., jud. Bacau, c. Valea- 
Seaca, de linga s. Valea-Seaca, 
secfia Albeni. 

Albeni, vale, plasa Bistri{a-d.-j., 
jud. Bacau, c. Valea-Seaca, care 
se inclina spre piriul Valea-Saca. 

Albert, deal, plasa Trotus, jud. 
Bacau, situat in apropiere de 
Grozesti ; aci se gaseste sare la 
supraf. pamintulul. 

Albert, padure^ (plasa Trotus, jud. 
BacaQ), din c. Grozesti. 

Albesti, com. rur., in pi. Cimpulul, 
jud. Buzau, situata la S.-E. de 
orasul Buzau si la o distanfa de 
22 kil. de dinsul, pe ambele ma- 
lurT ale riulul Calmajuiul. Limi- 
tele sale sunt : La N., incepind 
din movila Ciovliculul, se mar- 
gineste cu hotarul mosiel Bentu 
(com. Tabarasti), Minzul si Cal- 
darusea (com. Cilibia), se intin- 
de pana in pilcul de padure 
Tufele-Lupascu, de unde se 
lasa in jos, limitmdu-se spre 
E. cu Movila -PopiT si mosia 
Juguiatul, pana da in hota- 
rul mosiel Meteleul-Lipanesc ; 
la S. merge cit-va tot pe ho- 
tarul mosiet Lipaneasca, apot 
o ia pe hotarul mosiel Rotun- 
da-Mitropolie! (com. Bradeanu), 
atinge pu^in mosia Margineanu- 
Valeanca si se urea in sus, li- 



mitindu-se spre Vest cu -hotarul 
mosiel Bradeanu si Smeieni, 
pana da in albia Calma^uiuluT, 
trece riul si o ia pe hotarul 
mosiel Maxenul-Virtoapele pana 
in movila Ciovliculul. 

Suprafafa sa este de 5940 
hect. din care 4669 arabile, 389 
padurt, 173 finea^a, 625 izlaz 
si 84 loc sterp. 

Propriety! mat insemnate, a- 
fara de pamintul posedat de loc, 
sunt: Albesti sau CacaJe^i, Co- 
tuna sau Cal^una, Udafi-Minzu 
sau Salcianca, Uda^i-Mtnzu sau 
Rasideasca, Udati-MarT sau Ni- 
culeasca, Valeanca cu Tufele- 
Cotunet si Albesti-StatuluT. Te- 
renul e ses, accidentat pu^in 
de malurile Calmajuiulur ; pa- 
mintul e fertil si accesibil tu- 
turor culturilor, mal cu seama 
porumbulut si orzulul ; se mal 
cultiva : grid, secara, meiu si 
rar rapija, precum si plante 
din mica cultura, in specie ci- 
nepa. 

E bogata in vite, care ser- 
vesc nu numal pentru munca, 
dar si pentru corner^. Sunt 609 
bol, 468 vacl, 214 vijet, 9 bi- 
volt, 280 caT, 208 epe, 22 
minzl, 2870 ol, 2 capre, 5 a- 
sinf si 235 porct. Stupl 31. 
Industria e limitata numal la 
trebuinjele casnice si in cit- 
va la cultura viermilor de ma- 
tase. Cultura albinelor e negli- 
jata, fiind numaT 31 stupt. Are 
o moara cu aburt si 4 stine: 
2 pe mosia Albesti si 2 pe mo- 
sia Uda^i-Mart. Com. e pusa in 
contact cu Buzau prin soseaua 
Albesti-Buzau, prin ^intesti, pre- 
cum si cu diferite com. circum- 
vecine, fie prin drumurl natu- 
rale, fie prin cat vecinale-com. 
Transportul productelor se face 
prin gara Cilibia. 

Aceasta com. e fonnata din 
catunelc Albesti, Caljunasul, Co- 
tuna, Uda^i si Lucieni. Popula- 



fia sa este de 1580 loc. din 
carl: barba^t insuratf 344, ne- 
insuratf 37, vaduvl 6, baetf 379; 
iar feme! maritate 344, vaduve 
32, fete 438, care traesc in 310 
case. Strain! sunt : 2 greci si 1 
izraelit. Meseriast sunt: 5 fie- 
rarl, 1 masinist si 4 dulghert. 
Media nasterilor e de 57, a dece- 
selor de 29, a casatoriilor de 9. 
Populafia creste deel cu o me- 
dic anuala de 28 sufl. 

Sunt 292 contribuabill, din 
carl 18 comercianp, 17 rominl 
si 1 strain. Stabiltmente sunt 
17. Venitul caselor 1920 1., taxa 
proportionals 96 lei. Venitul 
fonciar: 93240 1. Darea cailor 
de comunica^ie 1752 1. ; paten- 
ts 597.50; fonciera 1. $367.60. 
Total fiscal 1. 77 l 7- lo > perce- 
perea let 771.71, jude^ene let 
2045.62; drumurl let 857.21; 
comunale 1. 2045.62; comerciale 
1. 49.45. Total general 1. 13486 
ban! 81. Budgetul com. e de 
5 1 10 lei. 

Com. are o scoala de baeflf 
in comuna Albesti frecuentata 
de 35 elevl. Carte stiu 126 
locuitorf. Are 2 biseric! in ca- 
tunele Albesti si Udafi : Sf. Ni- 
colae si Sf. Dumitru, cu 2 pre- 
o\l 2 cintareflf si 1 paracliser. 
CirciumI sunt 10. Casele lo- 
cuitorilor sunt curate si. con- 
struite cu oare-care ingrijire. 
Aspectul com. e placut, clima 
sanatoasa, dar expusa vinturi- 
lor si adesea secetel. 

In padurea Albesti, situata 
pu^in mat la S. de com. Al- 
besti, a fost in 1 808 o crincena 
lupta intre TurcT si Rust. For- 
tifica^iunile ridicate in padure 
se vad si asta-zl. 

Albesti, com. rur., in partea dc 
S. a pi. Crasna, jud. Falciu, for- 
mata din satele: Albesti, Gura- 
Albesti si tirgusorul Docolina ; 
la o distan^a de 26 kil. de ca 



Digitized by 



Google 



ALBESTI 



:i8 



ALBESTI 



pitala judefuluT, cu o popula^iune 
de 433 fam. sau 1906 sufl. din 
care 422 contribuabilT. 

Intre loc. sunt vr'o 20 fam. 
evrel, stabiii^T in tirgusorul Do- 
colina. 

Pe partea de V. a com. trece 
calea nationals si calea ferata 
Vasluiu-Birlad, si riul Birlad pe 
hotar. 

Are 1 scoala si 2 bisericicu 
2 preo{T si 2 cintaie^T. 

Vite: 1247 vite cornute, 168 
caT, 458 or si 566 porcT. 

Albesti, com. rur., in plasa Ialo- 
mi^a-Balta, jud. Ialomi^a, este 
situata pe partea dreapta a riu- 
lui Ialomtya, intre com. Poiana 
si Marulieni si se intinde din 
riul Ialomi^a, pe cimpia Baragan, 
pana mai spre S. de linia fe- 
rata Bucuresti-Fetesti, pe o su- 
prafa^a de 9450 hect., din cart 
50 hect. padure. Pe teritoriul 
com. se afla patru mosiT : Bu- 
esti, proprietate a statuluT, cu 
4500 hect., fosta pendinte de 
manastirea Cernica, arendata 
pe periodul 1883 — J ^93 cu su ~ 
ma de 40100 let; Albesti cu 
3700 hectare, Batalu cu 850 
hect., si Zamfiroaia cu 400 h. 
sunt proprietary particulare. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt improprietari^T pe terito- 
riul comuneT 120 loc; 214 se 
g&sesc fara proprietafT. 

Com. este formats din satele : 
Albesti, Buesti, Batalu si So- 
coalele, cu resedin^a primariei 
si a judecatorieT in satul Al- 
besti. 

Popula^iunea in 1890 era de 
2561 loc. cu 530 cap! de fam. 
si 2031 membri de fam., sau 
1300 barbafT si 1261 feme!. 
Dupa na^ionalitate : 2552 Ro- 
minT, 5 GrecT, 2 BulgarT si 2 
German!. Dupa religiune: 2559 
crestinT ortodoxl si 2 catolict. 
Dupa profesiune : 638 agricul- 



torT, 6 meseriasT, 17 comercianfy 
9 profesiunT libere, 20 munci- 
torl si 20 servitorl. Cu stiin^a 
de carte se gasesc 129 per- 
soane, iar 2432 nu stiu a scrie 
si citi. 

Vite : 560 cal, 400 boT, 2800 
01 si 750 porci. Budgetul la veni- 
turT era de 7806 1. si la cheltuelT 
de 6787 I. Instruc^iunea in com. 
se preda in 5 scoale, din carl 
o scoala de bae{T si una de 
fete se afla in satul Albesti, o 
scoala de bae^T si una de fete 
in satul Buesti si o scoala mixta 
in Socoale, avind 3 invafatorT 
si 2 inva^atoare. 

Sunt doua bisericl cu cite 
patru preopf si patru cintare^i, 
platiflf de comuna cu 620 lei 
anual. 

Pe la capatul de S. al teri- 
toriulul com. trece calea ferata 
Bucuresti-Fetesti . 

Albesti, com. rur., pi. Dimbovi^a, 
jude^ul Muscel, 7 kil. departe 
de Cimpulung. Este situata pe 
malul sting al riuluT Bratia si 
pe valea numita «Strigoiul». 

Se compune din 2 catune : 
Albesti si Cindesti, avind o po- 
pulate de 894 loc. (462 barbaJT 
si 432 feme!) cu 217 c. de fam., 
carl traesc in 217 case. 

Aci a fost inainte vreme re- 
sedin^a plaiulut Nucsoara. 

Aceasta comuna se margi- 
neste la E. cu com. Voinesti, 
la V. cu com. Nucsoara, la S. 
cu com. Godeni si la N. cu 
mun^iT comuneT Nucsoara, ne 
mat fund in aceasta direc^iune 
nicT o comuna pana la hotarul 
TransilvanieT. 

Locuitorii se ocupa cu agri- 
cultura; mare parte sunt pic- 
trarl, dogarl si scindurarl. 

Ei au pentru trebuin^ele lor 
casnice: 460 bol, 330 vacT, 16 
taurT, 158 vi^eT, 1640 01 si ber- 
becT, 284 capre si 205 porct. 



Budgetul comuneT se urea la 
191 7 I. ven. si 1824 1. chelt. 

In jurul comunei se afla li- 
vezT, fine^e si pad. acoperite cu 
fag, mesteacan, anin, plop, etc. 
. Are trelmun^T: Boldul, Voivoda, 
Oblrsa, carT aparjin numaT a- 
cesteT comune ; in top se afla 
stine, unde se fabrica brinza. 

Riul Bratioara (v. a. n.) trece 
pe la E. de cat. Cindesti si 
Bratia pe marginea de V. a el. 
Pe riul Bratioara sunt in raio- 
nul comuneT 4 ferastrae si 1 
moara; iar pe Bratia sunt 13 
ferastrae si 1 moara. In aceste 
ferastrae se tae lemne de brad. 

In cat. Albesti loc. sunt mos- 
nenT si poseda pamintul prin 
mostenire, din mosT-stramosT ; 
iar eel din cat. Cindesti s'au 
improprietarit, in anul 1 864, pe 
proprietatea statuluT, Berevoesti. 

Comuna se intinde pe o supra- 
fa^a de 690 hectare. Printr'insa 
trece soseaua comunala, care sta 
in legatura cu orasul Cimpulung. 

Bilciu la 15 August. 

Are o bis. fondata de loc. 
comuneT, deservita de 2 preo^T 
si 1 cintare^; o scoala mixta. 
Cu intre^inerea scoaleT, statul 
cheltueste 1404 1. anual. 

In raionul comuneT sunt 3 iz- 
voare cu apa minerala, carT con- 
^in mult iod, si 14 cariere de 
piatra, din care se exploateaza 
o piatra de o structura groso- 
lana, dar cu bobul. foarte strins, 
in cit formeaza o piatra excelenta 
pentru construct si chiar pen- 
tru sculptura. Cu acest calcar 
numulitic dela Albesti s'a con- 
struit la inceput, si s'a restaurat 
chiar acum in urma, celebra 
manastire Curtea-de-Arges. Pia- 
tra de Albesti serveste azT la 
construe^! de podurT si alte edi- 
ficiT. La aceste cariere lucreaza 
peste 100 lucratorT, Italien! in 
cea maT mare parte. 

Carierele de piatra de la Al- 



Digitized by 



Google 



ALBESTI 



30 



ALBESTI 



besti eraii cunoscute si exploa- 
tate inca din vechime ; ast-fel 
se stie ca manastirea Cur^il-de- 
Arges, a fost claditS de Neagoe 
Basarab (la tnceputul secoluluT 
alXVI-lea) cu piatra din Albesti. 
In Condica VisterieT, 1694 (e- 
di^ia Aricescu), pag. 39, citim: 
«23Va talen s'au dat pietrarilor 
de la Albesti pentru niste pietre 
ce ati taiat de treaba caselor 
DomnestT ...» 

Pe locul numit Plaiul-Bise- 
riceT se zice, ca a fost a$ezat 
in vechime s. Albesti. La Si- 
listea, loc izolat, se crede ca a 
existat un sat, pe care Tar fi 
daramat TatariT. Atit la Plaiul- 
BisericiT, cit si la Siliste, se vad 
mine de bisericT. 

Albesti, com. rur. t pi. Oltul-d.-j., 
jud. Olt, compusa din 5 catune : 
Linia-Mare, Craciunesti, Miha- 
esti, Valea-VaT-de-El si Valea- 
Seci. 

Este situata pe Dealul-Mare 
si Dealul-Mihaesti si pe vaile : 
VaT-de-ET si Gugu. 

Are o popula^iune de 1684 
loc. (868 barbap, 816 femeT); 
400 c. de fam., 380 contrib.; 
sunt 372 case de locuit. 

In comuna sunt doua bis. (la 
Gura-Seci si VaT-de-ET) deser- 
vite de 3 preofT, plati^I de com. 

Ocupafiunea de capetenie a 
locuitorilor e agricultura. Sunt si 
2 rotarT si 10 dulgherT. ET desfac 
produsulmunceT lorlaDragasapi, 
CJmpul-Mare si Dobrotinetul. 

LocuitoriT sunt mosnenT, afara 
de 4, carl s'au improprietarit la 
1864, pe mosia Lereasca, din- 
du-li-se 10 hectare. El au 30 
ca! si epe, 1027 ot, 314 porcT. 

Suprafaja comuneT e de 2900 
hect. 

$coala dateaza cam de 5 5 anT. 
Cu intrejinerea el, statul chel- 
tueste anual 1080 lei. fjtiii carte 
40 barba^I si 1 femee. 



Cind recolta e buna, se fabric^ 
aci in termen mijlociu I OOO d. 
1. JuicS si 800 d. 1. vin. 

Pamintul nu e prielnic la toata 
cultura. Sunt in comuna cam 
140 merT, 80 perl, 300 duzt, 
100 ciresT, 5000 prunT. 

Comerciul se face de 6 cir- 
ciumart. Veniturile comunel se 
urea la suma de 5132 lei si 
chelt. la 5100 let. 

O singura sosea 'I Inlesneste 
comunica^ia cu c. Corna^elul. 

Girlele Seaca si VaT-de-ET ud& 
c. Albesti dela N. la S. 

Se margineste cu comunele : 
Corna^elul, VaT-de-ET, Poborul, 
Radesti, Ibanesti si Urluiasca. 

Aceasta comuna s'a infiin^at 
pe la anul 1700, din loc. venial 
de peste Olt, mai ales din Vil- 
cea si Romanat'i, padurile si vaile 
de aci servindu-lc de ascunza- 
torT, in vremurT de nevoT. 

Albesti, com. rur. y in pi. Tirgu- 
luT, jud. Teleorman, situata pe 
Valea-VezeT, la punctul unde se 
impreuna aceasta vale cu Valea- 
Burdei sau a Zbirglezet, la dis- 
tant de 13 kilom. de Rosiori, 
21 de Alexandria si 44 de re- 
sedin^a. Limitele sale sunt: la 
N. comunele Dulceanca si Meri- 
Goala, incepind din hotarul celeT 
d'intiiu, luind direc^iunea spre 
V., printrevilcelele care formeazS 
hotarul com. Meri-Goala, de aci 
spre S. il formeazi aibia VezeT 
si piriul Baracea care o separfi 
de com. Peretul, sue la deal 
spre E. pe hotarul mosiel P&- 
rul-Rotund, de unde apoT se 
injug£ iarasT cu hotarul Dul- 
cencel spre N. 

Comuna este asezat£ intr'o 
pozifiune foarte frumoasa, pe 
deal, dominind toat& lunca VezeT 
spre Alexandria si Rosiori. In 
partea despre apus, pe dealul 
numit al lul Panait, in depa>- 
tare ca de I kil. de comunS, se 



vad si astazT urmele uneT inta- 
riturl, ocolita cu san{, lungeLca 
de 60 m. si inalta de vre-o 3 
m., pe linga care, cu ocaziunea 
ariturilor, se gSsesc fragmente 
de caramida, virfurl de sageflf 
si alte unelte de razboiu. 

Suprafa^a sa este de 11 20 
hect, din care 570 arabile, 15 
padure, 80 fine^e si livezl si 55 
vil. Locuitoril improprietari^I 
dupa legea rurala sunt in nu- 
mar de 117, pe o intindere de 
550 hect. 

Numarul vitelor: 84 cat, 423 
vite cornute man, 1235 vite 
cornute mid si 92 porcT. 

Cat de comunicafie are : so- 
seaua vecinala, care o pune in 
leg&turS cu comunele Dulceanca 
si Nenciulesti. 

Populajiunea este de 974 sufl. 
din care 168 cap! de fam., 27 
neinsura^T si 7 vaduvT. Numarul 
caselor este de 272. 

Comuna are 208 contrib. , 
din care 129 platesc impozitul 
funciar, 167 caile de comuni- 
ca^ie, 2 patenta si taxa propor- 
^ionala. Venitul anual al com. 
este de 1705 leT, din care 586 
zecimf comunale si restul din 
accize si alte veniturl. 

Biserica are un preot si un 
cintire^. 

Albesti, sat, din partea de N. a 
com. Buimaceni, pi. Jijia, jud. 
Botosani, situat pe {armul sting 
al JijieT. 

Mosia se intinde pe valea JijieT 
si dealurile din dreapta in stinga 
JijieT, parte cimp, parte p&dure ; 
are o suprafa^a de 3493 hect. 

La suprafa^a satuluT Albesti, 
se numarS si suprafa^a catunuluT 
Capul-PadureT din c. Buim&ceni. 
Are o populate de 266 fam. cu 
889 sufl.; are o bisericS de lemn 
cu I preot si 2 cintare^T si o 
moara de ap&. In acest catun 
sunt 538 vac! si boT, 134 cat 



Digitized by 



Google 



ALBESTI 



40 



ALBESTI 



marl si micT, 2096 ol, 140 porcT 
si 80 stupt. Sunt S circiume, 7 
comercian^T si 3 meseriasi. 

Albesti, sat, pi. Ocolul, comuna 
Simnicul, jud. Dolj, cu 457 sufl., 
227 barba^I si 228 femel, are 
93 case si 16 bordee. Este si- 
tuat pe malul sting al Amara- 
diel, la 3400 m. spre S.-V. de 
Simnicul-d.-s. In sat este o scoala 
al carui local este construit din 
caramidadin fondurile comunel; 
func^ioneaza din 1889, avind un 
singur inva^ator. $tiu carte 3 
barba^I si 2 feme!. 

In sat este o biserica fondata 
de locuiton, cu hramul Sfin^il- 
Voevozl, deservita de un preot 
si un cintare^. 

Locuitorii poseda 25 cai, 105 
bol si vacl, 4 bivolT, 104 ot, 75 
capre. 

Albesti, sat, in partea de N. a 
com. Albesti, pi. Crasna, jud. 
Falciu, situat pe valea piriulul 
Stras.iic; este resedin^a comunei. 
Are o scoala infiintata in anul 
1868, 2 bisericT cu 2 preo^I si 
4 cintarefl; una din ele are o 
vechime de 200 ant, iar acea 
de la cimitir e facuta in 1875. 
Proprietatea mosiel este a lo- 
cuitorilor vechT razesl, care se 
ocupa si cu lucrarea viilor si a 
livezilor. 

Albesti, sat, in pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomifa, pendinte de com. 
cu acelasl nume, este situat de- 
a-lungul coastel de N*. a Ba- 
raganuluT pe malul drept si la 
departare de I kil. de riul Ialo- 
mi^a. Pe teritoriul satulul sunt 
3700 hect. pamint arabil si 50 
padure. 

In acest sat se afla resed. pri- 
mariel com. Albesti si a judec. 
comun., o bis. la care servesc 
2 preo^T si 2 cintarepf. Instruc- 
^iunea se preda in 2 scoll pri- 



mare rurale, 1 de bae^I cu I m- 
va^ator retribuit de stat si com. 
si 1 de fete cu 1 inva^atoare 
retribuita de comuna. Localul 
scoalel este construit de com., 
a costat 5000 1.; serveste atit 
scoalel de baejl cit si celei de 
fete. 

In sat se afla o moara cu a- 
burl. 

Albe§ti cu Scor^e§ti, sat, in c. 
Braesti, plasa Cirligatura, jud. 
Iasi ; e asezat pe valea piriulul 
Ciorbolea (v. a. c.) ; e format 
din doua razasil vechl, al ca- 
rora teritoriu s'a alipit in urma 
la mosia Braesti (v. Braesti, s.), 
cu care asta-zl formeaza un sin- 
gur trup. 

Are o populate de 68 fam., 
cu 276 loc. RominT, intre cart, 
parte sunt de origine RusI ro- 
manizap; o bisericu^a de lemn 
aproape ruinata, care ar avea 
o vechime de aproape peste 200 
ant, de oare-ce se gaseste o carte 
donata el de la 1706. 

In partea despre V. de la bi- 
serica, cam la 500 m., sunt tret 
pietre marl cu inscrip^il slavone 
nedescifrabile. Atit dupa inscrip- 
Jiunl, cit si dupa pozi^iunea pie- 
trelor si dupa oasele ce se ga- 
sesc in pamint se presupune ca 
ar fi fost din vechime un ci- 
mitir. 

In marginea despre S. a sa- 
tulut se afla o velni^a de fa- 
bricat rachiti. 

Numarul vitelor se urea la 
1296 capete, din carl: 443 vite 
marl cornute, 17 cat, 801 oT si 
35 rimatorl. 

Albesti, sat, face parte din c. r. 
cu acelasl nume, jud. Muscel. Are 
o populate de 694 loc, carl se 
ocupa, pe linga agricultura, si 
cu pietraria, dogaria si scfndu- 
raria. 

Riul Bratia uda partea de V. 



a acestul catun, care se intinde 
pe o suprafa^a de 680 hectare 
pamint, pe care locuitorii il po- 
seda din mosl-stramosl. 

Aci este resedin^a primariel. 
Are o scoala, condusa de un 
invafator normalist si o biserica\ 
(V. c. r. Albesti). 

Albesti, sat, in partea de N.-V. 
a satulul Pietresti, plasa Stem- 
nic, jud. Vasluiu, situat pe o 
ripa a dealulul Albesti; are o 
suprafaja de 400 hect., si o po- 
pulate de 70 fam. sau 326 sufl.; 
Biserica a fost zidita de obstea 
locuit. la 1737. 

Numarul vitelor e de 204 vite 
marl cornute, 80 ol, 10 capre, 
40 cai, 40 porcl si 50 stupl. 

Albesti, stafie de dr. de f. in jud. 
Prahova, pi. Cricovul, com. Al- 
besti-Paleologu, pe linia Ploesti- 
Buzau (pusa in circulate la 13 
Sept. 1872), intre stabile Va- 
lea-Calugareasca (5.9 kil.) si Ino- 
testi (9.2 kil.), la 112.58 m. inal- 
{ime d'asupra nivelulul maril. 
Venitul acestel sta^il pe anul 
1986, a fost de 82458 1. 72 b. 

Albe§ti-Cacaleti, c&tun de re- 
sedin^a al c. Albesti, jud. Bu- 
zau. Are 770 loc. carl traesc 
in 156 case. Mai insemnat are 
casele proprieta^el, apar^inind 
familiel Vernescu. 

Albesti, catun al com. Trestioara, 
jud. Buzau, 20 loc. si 8 case. 

Albesti, deal, face hotar intre 
comunele Idriciu si Albesti, pi. 
Crasna, jud. Falciu. 

Albesti, deal, in raionul com. Al- 
besti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt, 
pe care se cultiva 3 hect. si 75 
aril vie. 

Albesti, deal, se intinde spre E. 



Digitized by 



Google 



ALBESTt 



41 



ALBESTI-PALEOLOGU 



de satul Albesti, com. Chetresti, 
pi. Stemnic, jud. Vasluiu. 

Albesti, mope, c Albesti, pi. Al- 
besti, jud. Buzau, proprietatea E- 
foriel Spitalelor Civile din Bucu- 
resti; are o arenda anuala (1886) 
de 5000 let. 

Albesti, din c. Albesti, mope, in 
com. si cat. Albesti, jud. Buzau, 
proprietatea statuluT, pendinte 
de Sf. George-Nou. Are 748 h. 
din care 642 arabile, 86 islaz 
si 29 finea^a. In localitate e cu- 
noscuta mat mult sub numele 
de Unguriul. 

Albe§ti-Cacale{i, mope, in com. 
Albesti, catunul Albesti, jude^ul 
Buzau, are 14 12 hect. din care 
1050 arabil, 92 padure, 220 
islaz si 50 saraturT si sterpe. 

Albe§ti, mope, pe teritoriul com. 
$imnicul, jud. Dolj, pi. Ocolul. 
A fost proprietatea scoalei Obe- 
deanu din Craiova, dar acum e 
a statuluT. A fost arendata pen- 
tru periodul 1879/ 1884 cu 3477 
lei, 50 b. anual. 

Albesti, mope, in com. cu ace- 
lasl nume, jud. Teleorman, a- 
vind intindere de 570 hectare. 
Facea parte din trupurile mo- 
siel Peretul, de care a fost des- 
par^ita in 1892 prin vtnzare. 

Albesti, mope, in plasa Ocolul, 
jud. Vilcea, proprietate a ma- 
nastirel Dintr'un-Lemn, care a 
devenit proprietatea statuluT in 
urma secularizarel averilor ma- 
nastirestl (1864). 

Albesti, Valea-Orbulul, Live- 
dea-din-Pietrari si Grindea- 

nu, most! ale statulul, foste 
pending de schitul Dintr'un- 
Lemn, situate in com. Pietrari- 
d.-s., plasa Ocolul, jud. Vilcea, 



care s'au arendat, pe periodul 
1888 — 93, cu 560 lei anual. 

Albesti, padure in pi. Dumbrava, 
com. r. Cosova^ul, jud. Mehe- 
din^i ; are o suprafa^a de 2300 
hect., proprietatea statuluT. 

Albesti, posta, jude^ul Prahova, 
stajie de caT de posta, pe cind 
func^iona acest serviciu in {ara, 
la 17 kil. departe de Ploesti si 
la 18 kil. de Mizil. Posta Al- 
besti avea 40 caT, un capitan, 
un ceaus (chihaia) si 10 surugil. 
Pre^ul unuT cal de posta si de 
kil. era de 13 b. si se maT pla- 
tea cite 50 banl de fie-care posta 
pentru earu{a (1868). 

Albe§ti-Br&te§ti, com. rur., jud. 
Arges, pi. Arges, la 10 kil. de 
resedin^a plasiT (Curtea -de -Ar- 
ges) si la 35 kilom. de Pitesti. 
Se compune din satele : Alb.- 
Paminteni (350 loc), Alb.-Un- 
gureni (360 loc), Bratesti (346 
loc.) si Dobraji (354 loc), peste 
tot 292 contribuabilT cu 14 10 
loc. din carl 22 figanT, pe riul 
Arges in apropiere de orasul 
Curtea-de-Arges. Sunt 4 bisericT 
deservite de 5 preo^T, 3 cinta- 
re{T si 2 paracliserT, o scoala 
mixta si 5 circiumT. In aceasta 
comuna se maT afla casele fos- 
tilor proprietary una zidita de 
Dr. Marsil (1830) si alta de $te- 
fan Burchi (1859). Budgetul com. 
pe anul 1882 — 83 a fost de 1885 
leT, iar pe anul 1887 — 88 de 
2523 let la veniturl si de 2111 
lei la cheltuelT. Numarul vitelor 
in intreaga com. ati fost in 1887 
de 3529 capetc, din care 916 
boT si vacT, 84 caT, 1888 oT, 120 
capre si 521 rimatorl. 

Albe§ti-de-Mur, com. rur., pi. 
Cricov, jud. Prahova, situata pe 
loc ses, linga riul Cricovul-Sa- 
rat, la 20 kil. departe de capi- 



tala jude^uluT si la 7 kil. de a 
plasiT. 

Se compune din 2 catune : 
Albesti-de-Mur si Vadul-ParuluT, 
cu o popula^iune de 1082 loc. 
(545 barba^T si 537 femeT), in 
care intra si 3 fam. de JiganT 
ficran; 250 c de fam. si 197 
contribuabilT. 

In comuna sunt dou& bisericT; 
una la Albesti-Mur, prefacuta in 
1892, cu hramul Sf. VoevozT 
si alta in Vadul-ParuluT cu hra- 
mul Sf. Hie. 

Locuitoril se ocupa numaT cu 
agricultura. Produsul munceT il 
desfac in orasul Ploesti. El au 
yj caT si epe, 63 vacT, 1454 oT, 
afara de boiT trebuinciosT la 
munca cimpuluT. 

LocuitoriT s'au improprietarit 
in 1864 pe mosiile numite Poi- 
nareanca, Margineanca si Vadul- 
ParuluT. 

$coala nu este in comuna. 
$tiu carte 40 barba^I si nicT o 
femee. CopiT in virsta de scoala 
sunt 116 (60 bae^T si 56 fete). 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 1255 hect. 

Comerciul se exercita in co- 
muna de 5 circiumarT. 

Veniturile se urea la cifra 
de 9421 lei si cheltuelile la 
3565 anual. 

Albe§ti-de-Mur, sat, face parte 
din com. rur. cu acelasT nume, 
pi. Cricov, jud. Prahova. In sat 
sunt 95 case si o circiuma. Po- 
pula^iunea este de 410 locuitorT. 
SateniT ail 12 caT, 150 boT, 4 
bivolT, 66$ oT si 62 porcT. 

Albe§ti-Paleologu, com. rur., 
pi. Cricovul, jud. Prahova, nu- 
mita ast-fel dupa numele vechi- 
lor proprietarT. Se crede ca da- 
teaza de vre-o 1 1 5 anT. 

Este situata pe loc ses, linga 
riul Cricovul-Sarat, la 20 kil. 
departe de capitala jude^uluT si 



64042. Mar tie. J)ic(ionar Gtografie. 



Digitized by 



Google 



ALBKSTI-PAMlNTENI 



42 



ALB1NA 



la 4 kil. de a plasiT. N'are nicl 
un catun alipit. 

Popula^iunea comuneT e de 
8 u loc. (358barbap$i453 fern.), 
in care intra si 5 familil de J i- 
ganl fierarl si I Grec. 

Capl de familie sunt 174; con- 
tribuabill 141 ; case de locuit 
172 si 6 circiumT. 

In comuna e o singura bise- 
rica, fondata la anul 1799 si re- 
parata la 1892. Are urmatoarea 
inscripjie: «Cu vrerea tataluT si a 
fiulul si cu ajutorul SfintuluT Dull, 
s'ati inceput aceasta sfinta si 
Dumnezeiasca biserica in satul 
Albesti, ce se praznueste cu hra- 
mul Adormirea Precistei si a 
sfin^ilor doftorl Cosma si Damian 
si s'au ostenit cu toata chel- 
tuiala DumnealuT Barbu Vaca- 
rescu Voevod si so(ia sa Stanca 
si cu fiii Ileana, Alexandru, in 
zilele Domnulul nostru Ion Ale- 
xandru Constantin Moruzzi Voe- 
vod. Sfirsit, si luT Dumnezeu 
lauda, 1799 August u». 

Bis. e deservita de I preot. 

Locuitoril se ocupa numaT cu 
agricultura. EI desfac produsul 
muncel lor la Ploesti, gara Al- 
besti si Urla^i. Au 11 cat, 34 
epc, 130 vacT, 5 bivoll, 791 oT, 
245 porcl, afara de boil tre- 
buinciosl la munca cimpulul. 

113 loc. s'ati improprietarit 
pe mosia Albesti-Paleologu, la 
anul 1 864, dindu-li-se 47 1 hect. 
pamint. 

$coala dateaza in comuna de 
42 ant. Localul e proprietatea 
comuneT. Cu intre{inerea scoalei 
statul cheltueste anual 1566 1. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 147 1 hectare. Vin si 
\u\cii nu se fabric;! aci ; stupl 
cu albinc sunt 41. 

Terenul cultivabil e prielnic 
la toata cultura. In termen me- 
diu produce : 14700 hectol. grid, 
210 hectol. orz, 12600 hectol. 
porumb. 



Comerciul se exercita in co- 
muna de S circiumarl. 

Veniturile comuneT se urea la 
2590 lei anual si cheltuelile la 
2472 lei. 

Comuna e strabatuta de so- 
seaua nationals Ploesti-Buzati si 
de soseaua jude{. Urla^i-Urziceni. 

Se margineste la N. cu cat. 
Valea-Mieilor (com. Valea-Calu- 
gareasca), la S. cu cat. Cioceni, 
la E. cu com. Urlafi si catunele 
Loloiasca si Magula si la V. cu 
comunele Valea-Calugaredsca si 
Albesti-de-Mur. 

Albe^ti-Paminteni, sat, pe riul 
Arges, jud. si pi. Arges, pen- 
din te de c. r. Albesti-Bratesti, 
(v. a. n.), are 100 fam. cu 350 
sufl. si o bis. cu hramul Ador- 
mirel, deservita de dol preo^I, 
un cintare^ si un paracliser. 

Albe$ti-Sfoara, mosie a statuluT, 
in com. cat. Albesti, jud. Buzau, 
pendinte de episcopie (primitiv 
de manastirea Berca); are 173 
hect. din care 81 arabile, 72 is- 
laz si 20 finea^a. 

Albe^ti-Tufele, mosie a statu- 
luT, jud. Buzau, pendinte de e- 
piscopie formata din doua sfori: 
una a manastirei Banu si alta 
a manastirei Bradu, din care 
cauza se numeste si Bradeanca. 
Are 740 hect. din care 705 ara- 
bile, iar restul finea^a si poenl. 
Vinduta proprietarulu! Cacale- 
^ilor, cu care a incorporat'o si 
a trecut'o de la c. Bradeanu la 
c. Albesti. 

Albe^ti-Ungureni, sat, pe riul 
Arges, jud. si pi. Arges, pen- 
dinte de c. r. Albesti-Bratesti, 
are 360 loc. si o bis., cu hra- 
mul Sfin{il Ingerl, deservita de 
un preot si un cintare(. 

Albe^ti-Unguriu, mosie a statu- 



luT, jud. Buzau, formata din 4 
corpurT: Albesti din c. Albesti, 
Unguriu (Ojeasca), Magura din 
com. Magura si Beilicu din co- 
muna Sageata. Se arendeaza im- 
preuna. 

Albe$ti-Zili$tea, mosie, in c. Ma- 
xenu, jud. Buzau, pendinte de 
Banul, fosta proprietate a sta- 
tuluT si acum vinduta in 122 lo- 
turi. Ea face un singur corp cu 
mosia Virtoapele-BanuluT, avind 
impreuna 603 hect. VezT Ma- 
xenu-Virtoapele. 

Albia, loc, numit ast-fel pe unde 
curge riul Motru in c. r. Va- 
gulesti, pi. Vailor, jud. Mehe- 
din^i. 

Albia, munte, formeaza hotar in- 
tre c. Borca, jud. Suceava, si 
Transilvania. 

Albianu, localitate sdratd, in c. 
Spinesti, Dealul-PoeneT, judeful 
Putna, pi. Vrancea. 

Albie, locuififa izolata, in plasa 
OrasuluT, com. Odobeasca, jud. 
R.-Sarat, pe riul Rimna; azT e 
un mic han. 

Albie, numire vechie, data com. 
si cat. Odobeasca, jud. R.-Sarat, 
dupa forma si situa^ia lor pe 
albia riuluT Rimna, car.e o uda 
prin mijloc. 

Albiilor (Pirlul-), mic afluent 
al piriuluT Borca, jud. Suceava. 

Albin, izvor, pi. Tazlaul-d.-s., jud. 
Bacau, linga satul LudasI, care 
da nastere piriiasuluT Vararia. 

Albina, sat, pendinte de com. r. 
Degera^i, din plasa Ocolul-d.-j., 
jud. Mehedin^i, situat pe mar- 
ginea soselel Prunisori-Degera^i. 
OameniT din acest sat se ocupa 



Digitized by 



Google 



ALBINA 



48 



ALBOTA 



cu apicultura; au peste ioo 
stupl. 

Albina-Brustura , sat/ for, in 
partea de V. a com. Armasoaia, 
pi. Racova, jud. Vasluiu, incon- 
jurat de toate pa>$ile cu dea- 
lurf. Are 8 case $i 8 fam. 

Albina, deal, in c. r. Degerafi, 
pi. Ocolul-d.-j., jud. Mehedin^i. 

Albina, deal, la V. de com. Bir- 
zesti, pi. Argeselul, jud. Mus- 
cel. S'a numit ast-fel de la va- 
lea Albina. 

Albina, insula pe Dunare, in pi. 
Borcea, jud. Ialomtya, in drep- 
tul com. Ciocanesti-Sirbi. 

Albina, insula in Dunare, in drep- 
tul satulut Chiseletul, jud. Ilfov. 

Albina, insula in Dunare, in fa^a 
satulut Surlari, proprietatea sta- 
tulut, jud. Ilfov. 

Albina, lac, in pi. Borcea, jud. 
Ialomija, teritoriul com. Gildau. 

Albina, loc izolat, com. Beleji, 
pi. Podgoria, jud. Muscel. 

Albina, hcuinfd izolatd, in jud. 
Tutova, pi. Pereschivul, com. 
Praja. 

Albina (Ostrovul), pddure a 
statuluT, in intindere de 175 Ji., 
in jud. Ilfov. (V. $ana!ul-Du- 
nareT, padure). 

Albina, piriit, (v. Valea-Albinef), 
com. Bo$esti, plasa Crasna, jud. 
Falciti. 

Albina, picket pe Dunare, No. 22, 
jud. Ilfov. 

Albina, pise, com. Madulari, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 



Albina, pise, pe creasta sirulul de 
dealurl ce brazdeazS, si incon- 
jura con). Coste^ti, pi. Horez, 
jud. Vilcea. Acest sir de dea- 
lurl se prelungeste pe toata par 
tea de E. a com., in stinga riu- 
lut Costesti. 

Albina, vale, in com. rur. Cos- 
teni-Covrigt, pi. Vailor, jud. Me- 
hedin^i. 

Albina, pir., in raionul com. Bir- 
zesti, pi. Argeselul, jud. Muscel; 
izvoreste din com. Vulturesti, 
aceeasT plasi, si se varsa in riul 
Argesel, la com. Voroveni. Uda 
coastele de V. ale dealuluf cu 
acelast nume. 

Albina, vale, in fa{a com. Voro- 
veni, pi. Argeselul, jud. Muscel. 
spre V. de Dealui-Paunel. 

Albina, virf de munte, in jude{ul 
Arges, pi. Lovistea, pe frontiera 
despre Transilvania. 

Albinari, cdtun, al com. Paltineni, 
jud. Buzau; 60 loc. si 16 case. 

Albinari (Mo§neni-), pad, par- 
ticular^, supusa regimulut silvic 
inca din anul 1883, pe mosia 
Mosneni-Albinari, pendinte de 
com. Aricesti, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. 

Albinari-Curmatura, deal, pe 
care e situata com. Aricesti, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. 

Albinata, izvor, pi. Tazlaul-d.-j., 
jud. Bacau, de pe teritoriul co- 
muneT Tirgul-Valea-Rea. 

Albinele, loc izolat, com. Surpa- 
tele, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Albiori (Piatra-), he izolat, la 
1 kil. spre S. de vatra satulul 
Calinesti, plasa Cozia, jud. Vil- 



cea, numit ast-fel pentru ca este 
foarte aproape de albia OltuluT, 
baiind apa chiar in el. 

Al-Bisericei, lac, zis si $ipotul, 
la N. de c&t. Broastele, com. 
Cimpina, plaiul si jud. Prahova. 

Albi^enilor (Piriul-), pirilaf, in 
com. Calul-Iapa, jud. Neam^u, 
pi. Piatra-Muntele, izvoraste din 
ramura despre S. a muntelui 
Cernegura, curge paralel cu pi- 
riul Dunare §i se varsa pe stin- 
ga piriulul Calul. 

Albina, sat, in com. Drinceni, pi. 
Podoleni, jud. Falciii, situat in 
ses, pe malul PrutuluT, spre S. 
de tirgusorul Drinceni, pe o su- 
prafa^a de 96 hect. si cu o po- 
pulate de 15 fam. si 66 sufl., 
locuitorl razesT. 

Albiea, numire ce se da in seco- 
lul al 17-lea piriuluT Albuia din 
jud. Roman. Aceasta se con- 
stats dintr'un document de la 
161 5 Martie 24, unde sc gaseste 
trecut cu acest nume. 

Albota, com. rur., din jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti, la 14 kil. de c. 
r. Bascovul-Flesti (resedin^a sub- 
prefectureT) si la 24 kil. de Pi- 
testi. Pe deal se afla resturile 
unul castel roman. Se compune 
din 3 cat. : Morlevesti (69 fam. 
cu 200 loc), Mosneni-Albotesti 
(59 fam. cu 1 50 loc.) si Albota- 
d.-s. (38 fam. cu 150 loc); 
are in tot prin urmare 166 fam. 
cu 143 contribuabilT, sail 500 
loc. din can 4 fam. cu 16 loc. 
figanf si o fam. de GrecT. In 
apropiere de com. curge riul 
Teleorman. Com. Albota se in- 
vecineste la N. cu com. Bradul- 
d.-j, ; la S. cu com. rur. Mus- 
cel ; la E. cu com. rur. Hin^esti 
si la V. cu com. rur. Podul- 
Brosteni. Com. are 2 biseric! 



Digitized by 



Google 



ALBOTA 



44 



ALBU 



vech! facute de loc, o scoala 
rurala si 4 circiuml. Budgetul 
com. Albota pe anul 1882 — 83 
a fost la venitur! de 1078 1. 
29 b. si la cheltuell de 1069 1., 
iar pe anul 1887 — 88 de 1973 
1. la venitur! si de 1511 1. la 
cheltuell. Numarul vitelor in c. 
era in 1887 de 1499 capete, din 
care 422 bo! si vacT, 26 caT, 
947 01, 23 cap re si 107 rima- 
torl. 

Albota, vez! Valea-OrbuluT, jud. 
Vilcea. 

Albota, satisor, in partea despre 
N., a com. Roscani, pi. Turia, 
jud. Iasi, cu o suprafa^a de 259 
hect. si o populate de 3 fam. 
cu 9 locuitorl. 

Numarul vitelor e de 57 ca- 
pete, din carl : 46 vite marl cor- 
nute, 4 ca! si 7 rimatorl. 

Albota, deal, situat la S.-V. de 
com. Florul, pi. Mijlocul, jud. 
Olt. Are direc^iunea N.-V. catre 
S.-E. si merge paralel cu dealul 
Stircul. Printre ele curge piriul 
Florisorul. La S., in marginea 
Vedel, se afla padurea Albota 
(v. a. n.) 

Albota, lac, pe malul drept al 
Calma^uiulul, din com. Lacurezi, 
jud. Braila, la 3 V2 kil. spre N.- 
V. de satul Lacurezi. Aci a 
fost tirla Albota de la loc. caret 
tirle si-a luat numele satul Slu- 
jitori-Albotesti. Locuitori! eraii 
slujitorl sau calarasi la isprav- 
nicia din FocsanT. 

Albota, padure, cu intindcre de 
400 — 450 hect. Se afla la N.- 
E. teritoriuluT com. $erbanesti- 
d.-j., plasa $erbanesti, jud. Olt. 
In marginea de E. a padure!, 
pe matca Vede!, mincindu-se 
malul, s'a vazut urme de zida- 
ri! foarte vech!. 



La N.-V. de Albota, pe dea- 
lul Stirculul, intre $erbanesti si 
cat. Jarcale^i, se vad inca rui- 
nele case! proprietarulu! Cara- 
costea, pradata si distrusa de 
Turc!, la 1821, in timpul za- 
vere!. 

Ma! muh;! locuitor! din com. 
Serbanesti, afirma ca au va- 
zut, la muh;! consatenl, diferite 
monede romane de argint, de 
marimea une! piese de 2 lei, 
cu efigia lu! Traian sau vre- 
unu! general roman, precum 
si monede de arama din seco- 
lul al 17-lea. 

Albota-de-Jos, mosie, in intin- 
dere de 600 pogoane, din care 
200 pogoane padure, jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti, proprietatea sta- 
tulu!, fosta pendinte de schitul 
Tutana; este arendata impreuna 
cu vatra schitulu! Tutana si cu 
trupul Alimanesti, pe periodul 
1883 — 93, cu 24308 1. 70 b. 
anual. 

Albota-de-Sus, sat, pe apa Te- 
leormanulul, jud. Arges, plasa 
Pitesti, pendinte de com. rur. 
Albota, (v. a. n.); are 38 fam. 
cu 150 loc, si o biserica. In 
acest sat este resed. Primariel. 

Albota-de-Sus, mosie, in intin- 
dere de 920 pogoane, din care 
500 pogoane padure, jud. Ar- 
ges, pi. Pitesti, proprietatea sta- 
tulul, fosta pendinte de schitul 
Tutana. 

Albote§ti, mosie, pi. Muntelul, 
jud. Bacau, din com. Podurile, 
cu o intindere aproximativ de 
300 hect., impar^ita intre saten! 
si proprietarl. Acestia stapinesc 
partea cea ma! mare. 

Albote§ti, ses, pi. Muntelu!, jud. 
Bacau, pe care se afla satul 
Rusaiesti, din com. Podurile. 



AlbOte§ti, siliste, pi. Munteluf, 
jud. Bacau, in partea de N.-E. a 
tirgulu! Moinesti. Se vad si ur- 
mele une! biseric!. 

Albote^ti-Peletiuci, mosie, pi. 
Bistri^a-d.-s., jude^ul Bacau, pe 
com. Spineni, care avea par^T 
razasestl: «in care mosie aveau 
parte si Paharnicul Ioni^a Iu- 
rascu , zestre de pe cocoana 
d-sale Ilinca si Gh. Tatarul avea 
271 stinjenl, si nepoatele sale Ca- 
tinca si Marghioala Bancilescu ; 
dumnealu! Stolnicul Alecu Du- 
mitriu avea 130 stinjenl; erau 
si atyl ma! mul^I razes! in ea, 
pe linga mosiile Stincesti, Sprin- 
ceni, Calinesti si altele ; fara 
sat». (Buciumul Romin, Th. Co- 
drescu. Anul I, 1875, p. 36). 

Albu, deal, in c. r. Incoasa, pi. 
Motru-d.-s., jud. Mehedinji, pc 
care se afla poiana Solzel. 

Albu, localitate, in pi. Ocolul-d.-j., 
jud. Mehedin^i, cunoscuta sub 
numele de Hanul-Albulul, pen- 
dinte de c. r. Pava^ul. 

Albu, piriii, pi. Tazlaul-d.-j., jud. 
Bacau, care curge pe teritoriul 
c. Tirgul-Valea-Rea si se varsa 
in riul Tazlaul, pe stinga. 

Albu, piriii, izvoreste din c. Co- 
co^i, pi. Ocolul-d.-j., jud. Mehe- 
din^i, uda teritoriul comune! Co- 
co^i, Izvorelul, Plopi, Podul-Gro- 
sulul, unde ia numirea de Va- 
lea-VirtopuluI, apol, ma! jos dc 
Drincea. 

Albu sau Piriul-Alb, piriii, cc 
curge pe teritoriul comune! Vi- 
zantia, jud. Putna, pi. Zabrau^i; 
se varsa in Vizantia-Mare. Are 
izvoare de pacura si de apa 
sulfuroasa. 

Albu, vale, numita si valea Al- 



Digitized by 



Google 



ALBU 



45 



ALCEAC-CULAC-PUNAR 



bulul, jud. Mehedin^i, pe unde 
curge piriul Albu, si loc culti- 
vabil foarte fertil ; fine de te- 
ritoriul comunclor Coco^i si Is- 
vorelul. 

Albu (Calul-), jud. Buzau, vezl 
Calul-Alb. 

Albu (Malul-), cat. al c. Valea 
MusceluluT, jud. Buzau; 140 loc. 
si 37 case; e resedin^a comuneT. 

Albu (Malul-), culme, in com. 
Mlajetul, jud. Buzau, c. Valea- 
LupuluT, proprietate a mosne- 
nilor Tanasesti, din c. Paltineni. 

Albu (Malul-), colina, in com. 
Piclele, jud. Buzau, pe mosia 
statuluT Sforile-BanuluT ; face ho- 
tar despre c. Trestioara. 

Albu (Malul-), colina, in c. Va- 
lea-MusceluluI, jud. Buzau, for- 
mats din gips ; produce foarte 
multe alune. 

Albu (Malul-), mandstirc, in cat. 
Panataul, com. Begu, jud. Buzau. 

Albu (Malul-), o frumoasa rete- 
zatura de munte in c. Trestia, 
jud. Buzau, acoperita de pa- 
dure si islaz. 

Albuei (Valea-), vale, in plasa 
Siretul-d.-s., jud. Roman, prin 
care curge piriul Albuia. Aceasta 
vale este cea mat mare din pi. 
Siretul-d.-s. 

Albuia, ptriil mare, ce curge prin 
com. Bara si Doljesti, pi. Si- 
retul-d.-s., jud. Roman. Isvo- 
reste aproape de marginea de 
N.-E. ajudejulul, la E. de satul 
Hindre^ti. Curge de la Nord- 
Est catre Sud-Vest si primeste 
pe dreapta piriul Buhoanca, iar 
pe stinga piriul Velnifei, si 
piriul Poenele -d.-j., marit pe 



stinga de piriul Pricopul si a- 
cesta pe stinga pe piriul Stanija 
si pe piriul Calugarija, dupa 
care apoT se varsa in riul Sirct 
de a stinga la S. de satul Ro- 
tunda. Se numia mal inaintc si 
Albiea. 

Albule^ti, coin. rar. in partea de 
N.-E. a plasit Dumbrava, jud. 
Mehedinfi, la distanja de 53 
kil. de la resedin^a jude^uluT. 

Este situata pe valea Bicle- 
siuluT-Albulesti, pe marginea stin- 
ga a piriulul ce vine de la Bicles, 
si poarta numele de valea Bi- 
clcsiuluT, valea Albulestilor la 
Piria matca vaieT Piria, intrind 
in jud. Dolj ia numirea de Valea- 
luI-Pctru. Este formata din treT 
catune si anume: Padina spre 
miaza-zi, Dealul-Mare spre apus 
si Marceni spre rasarit; avind 
peste tot 242 contrib. cu 11 90 
loc. in 335 case. Ocupa^iunea 
locuitorilor este agricultura si 
cresterea vitelor. ET au un pa- 
mint fertil care le poate produce 
de la 800 si.pana la 1000 oca 
griu. Aci statul poseda mat multe 
hectare de pamint, parte culti- 
vabile, parte acoperite cu pa- 
dure. Locuitoril poseda 74 plu- 
gurT, 148 care cu boT, 23 caru{e 
si 96 stupt. Are o biserica cu 
un preot si 2 cintareflf; are o 
sc. cu 1 invaf frecuentata de 44 
elevi si 3 eleve. Budg. com. este 
de 2 1 21 lei la venit. si cu 1027 
let la chelt. Numarul vitelor in 
aceasta com. este de 888 v. m. 
c, 60 cat, 318 oT si 641 rima- 
torT. 

Prin aceasta comuna, trece 
soseaua comunala Plopi-Bah^i, 
Albulesti-Piria. 

Albule^ti, sat, face parte din com. 
rur. Birzesti (v. a. n.) pi. Arge- 
selul, jud. Muscel. Este desparfit 
de eel-alt catun (Birzesti) cu care 
formeaza com. Birzesti, prin riul 



Argeselul. Ocupa partea de V. 
a comunel. 

Are o populate de 48 loc. 
(28 barba^I si 20 feme!) si nu- 
maT 12 case. 

Numele sau vine, sc crcde, 
de la un cioban Albu, care a 
avut stina pe acest loc. 

Albule§ti, deal, in com. rur. Al- 
bulesti, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Albule^ti, vale, in com. rur. Al- 
bulesti, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Albulef, tirla sau satisor, la nor- 
dul mosiel Liscoteanca EforieT, 
din com. Filiu, jud. Braila, ca 
la 3 kil. spre S. de satul Bor- 
dciu-Verde, infiin^ata de familia 
satenilor Albulef Vatra acestor 
tirle este de 3 hect, are 7 case 
si popula^ia de 7 c. de familie 
sau 27 de suflete. Vitcle sunt: 
16 cat, 4 cornute, 240 01 si 5 
porcT. 

Albului, vezl Eintina-AlbuluT, jud. 
Neam^u. 

Albului (Valea-), vale, in plaiul 
Vulcan, jud. Gorj, spre N.-E. 
de com. Topesti. Pleaca de la 
N.-E. spre S.-V. din dosul deal. 
Ciunca, pe o intindere de 2 kil. 
pana sub dealul Streaua, unde 
da in Valea Ciuresului, lasind la 
V. dealul Streaua si la E. dea- 
lul Ciunca. 

Albutele, numire, ce se da unci 
parp din com. rur. Belefi, pi. 
Podgoria, jud. Muscel. 

Alceac-Culac-Punar, pirin, in 
pi. Babadag, jud. Tulcea, pe te- 
ritoriul comunel Nalbant si al 
catunelor Trestenic si Nalbant. 
El izvoreste dintr'o prelungire 
orientals a dealulul Cilicul, se 



I 



Digitized by 



Google 



ALCKAC-DERE 



AEDENI 



indreapta spre miaza-zi, avind 
o direc^iune generate de la X.- 
V. spre S.-E., brazdind partea 
nordica a plasil si rasaritcana a 
comunel; el curge printre dea- 
lurile Biuiuc-Cara-Tepe si Chiu- 
ciuc-Cara-Tepe de o parte ; Coci- 
Tepe si San-Tepe de alta parte 
spre r&sarit; el are un curs de 
10 kil., si dupa acest mers nu- 
maT prin cimpie, merge de se 
varsa. in piriul Teli^a, pe dreapta, 
la 2 kil. maf jos de satul Nal- 
bant. Numele se mat prescur- 
teaza, raminind numaT Valea- 
Alceac-Punar. 

Alceac-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi Constanta, pe teritoriul 
com. rur. Cara-Harman si anume 
pe acela al cat. sau Cavargic. Se 
intinde de la N.-E. catre S.-V., 
trece prin satul Cavargic si apoT 
se deschide in apa Casimcea. 
Este coprinsa intre Cara-Tepe 
(165 m.) la E. si Aliculac-Bair 
(114 m.) la V. si este strabatuta 
de ma! raultc drumurt comunalc. 

Alce^ti, catun, (v. Anesti), jud. 
Mehedinfi. 

Alciuc-Dere, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe teritoriul 
com. rur. I lazaplar si anume 
pe acela al catun uliu sau Cara- 
chioi. Se intinde de la N. catre 
S. d'alungul si pe la vestul dca- 
luluT Cogea-Sirt-Bair. Este ta'ata 
de drumul comunal Caraehioi- 
Gheringek. Este continuata la 
N. de valea Kiivan-AIeeak. 

Aldama§, deal, plasa MuntcluT, i 
jud. Bacau, com. Brusturoasa, 
situat linga pasul Glumes, in 1 
dreapta riuluT Trotus. Pe clina , 
I11T se afla cladirile carantincT si ' 
ale vameT ungurestT. , 

Aldama^, irsvoi\ plasa MuntcluT, | 
jud. Bacau, com. Brusturoasa, | 



de unde incepe piriiasul cu a- 
celasl nume. 

Aldama§, //>//?, plasa MunteluT, 
jude^ul Bacau, curge prin co- 
muna Brusturoasa, si se varsa 
in dreapta TrotusuluT, dupa ce 
serva ca ho tar despre Ardeal. 

Aldea, deal, pi. Tazlaul-d.-s., jud. 
Bacau, de pe teritoriul com. 
Bucsesti, despar^ind Tazlaul-Sa- 
rat, de piriul Cerna. 

Aldea, poiana, in c. r. Albulesti, 
pi. Dumbrava, jud. Mehedin^i. 

Aldeanu, pise, pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, din dealul Aldea, 
c. Bucsesti. 

Aldei, deal si loc izolat in raio- 
nul comunel Radesti, pi. Riurile, 
jud. Muscel. 

Aldeni, com. rur., in pi. Slanic, 
jud. Buzaii, situata pe ambele 
malurl ale riuluT Slanic, la o 
distan{a de 23 kil. de orasul 
Buzati. Li mi tele sale sunt: la 
E., incepe din colina Virful-Mare> 
care o desparte de cat. Blajani, 
mergind pe pi. acestet coiine 
pana in hotarul mosicT Zarnesti 
(cat. Cernatesti); la S. e ontinua 
pe mcn^ionatul hotar pana trece 
riul Slanic, din sus de cat. Cal 
darusa (com. Cernatesti), apot in 
linie dr., o ia pe hotarul mo- 
sicT Manasia, pana da in munc. 
Plescoilor ; la V., continua pe 
pi. muneeluluT Plescoilor pana in 
muntele Moara-de-Vint si se 
lasa pe pi. accstut munte pana 
in hotarul mosieT Baesti ; la N., 
continua pufin pe zisul hotar, 
apoT se diriges pre vica Bacsti- 
lor, trece riul Slanic, linga cat. 
Ciurciurele (com. Baesti), urea 
muntele CiuciureluluT prin viile 
locuitorilor, atmge vatra catun. 
Baesti si ajunge in Virful-Mare. 



Suprafa^a comunel este dc 
1498 hect, din care 781 ara- 
bile, 164 pad., 156 finea^a, 198 
izlaz, 4 livezl, 57 viT si 138 loc 
sterp. Afara de pamintul locui- 
torilor are proprietor mat fn- 
semnate : Aldeni, Dascalesti, 
Manasia si Podeni. Terenul e 
accidentat, prezentind o mul^ime 
de coiine si vat, totusT se cul- 
tiva: griu, porumb, orz si plante 
din mica cultura. 

Numarul vitelor este de, 204 
boi, 36 vacT, 8 vi^eT, 9 caT, 12 
epe, 4 minzT, 500 oT, 68 capre 
si 93 porcT. StupT 15. Industria 
e limitata la trebuin^ele casnice, 
avind numaT o moara de apa. 
Comer^ul consta in desfacerea 
lemnelor, {uiceT si vinuluT. Arc 
un tirg la 27 Iulie. Cea mat im- 
portanta cale de comunica^ie 
este soseaua judefiana Buzau- 
Lopatari, prin Sapoca. 

Comuna e formata din 3 ca- 
tune : Aldeni sau Dascalesti, Ma- 
nasia si Podeni. Popula^ia este 
de 670 loc. din carl 148 barba{T 
insurant, 1 3 neinsurapf, 4 vaduvT, 
I divor^at si 192 baepf, iar fe- 
me? maritate 148, vaduve 18, 
fete 146. El traesc in 153 case. 
StreinT sunt 3 greet. Meserias 
este 1 cojocar. Media nasterilor 
e de 28, a deccselor de 20 si 
a casatoriilor de 8. Popula^ia 
crestc cu o medie anuala dc 8 
sufiete. 

Din punct de vedere rinanciar 
c. are 132 contrib., din carl 7 
comerciantT, 6RominTsi I strein. 
Stabilimente 1. Vcnitul caselor 
600, taxa propor^ionala 12. Ve- 
nitul fonciar e dc 30146; darea 
caih^r de comunicat'iune 792, 
patente 85.51s, foneiera 1905.56, 
taxa spirtuoaselor 196.31. Total 
fiscal, 2979.45. Percep. 278.31; 
ju:letene 554.23; drum. 199. 11; 
comunalc 554.23; comerciale 
6.42; total general 4571.75. 
Budgetul coniuncIcstede94I.72. 



Digitized by 



Google 



1 



ALDKNI-DASCAI.KST1 



47 



AI.EOR 



Are o scoala in c. Aldeni, 
frequentata de 32 elevt si 1 
eleva. Carte stiu 77 1. Are o 
bis. Sf. George, cu 1 preot, I 
cintaref si 1 paracliser; o cir- 
ciuma si un bun local de pri- 
marie. Construe^! ma! insem- 
nate sunt casele proprietarilor. 

Dupa tradi^ia locala, o mare 
parte din teritoriul acesteT com. 
a fost in vechime proprietatea 
unuia Aldea, de unde numele 
de Aldeni, mat tirziu Pa cum- 
parat dascalul Vasile, de la care 
'sl-a luat numele de Dascalesti. 
In timpul lut Mateiu Basarab, 
aceasta com. exista. 

Tot dupa tradi^ie, se zice, ca 
aci ar fi fost un sat tataresc ; 
intr'adever, vechile ruine dupa 
malul dr. al SlaniculuT (in fata 
primariei) si un vechiu pu{, Pu- 
tul-TataruluT, pare a confirma 
tradi^ia. 

Aldeni-DSscale§ti, cat, dc re- 
sedin^a al c. Aldeni, jud. Bu- 
zau, situat pe malul sting al r. 
Slanic, are 270 loc. si 66 case. 

Aldeni, colina y in c. Vintila-Voda, 
cat. Sirbesti, jud. Buzaii, aco~ 
perita de semanaturl. 

Aldeni, proprietatea statulul, in 
circumscripta comunet cu ace- 
lasl nume, jud. Buzaii, pi. Sla- 
nic, are o padure ca de 200 po- 
goane. 

Aldesti, sat> pc piriul $imnicul, 
jud. Arges, pi. Topolog, a fost 
alipit de com. rur. Budesti, 
iar in urma s'a alipit de c. r. 
Biidari, are 53 fam. si o bise- 
rica cu hramul Cuvioasa-Paras- 
chiva, cu un preot si un cintare^. 

Aldesti, sat, in com. Beresti, pi. 
Horincea, jud. Covurluiu, asezat 
in partea N.-E. a comuneT, la 
departare de vr'o 4 kil. de ea; 



cuprinde 122 case, cu 104 con- 
trib., 121 fam. si 491 sufl. Lo- 
cuitoril de aid sunt to^I RominT 
razesT. Mai inainte cu c?{T-va anT, 
Aldesti constituiau com. aparte, 
de care atirnau si satisoarele 
$ipotele si PanSsesti. 

In acest sat e o biserica, ce 
poseda 8 falci de pamint, pro- 
venit de la satisorul P&nasesti ; 
Aldesti, bisericeste fac parte 
din parohia Prodanesti, cu un 
preot ajutor si 2 cintare{T. Ase- 
menea e o scoala mixta. (V. Be- 
resti, com.). 

Aldesti, sat, face parte din com. 
rur. Otesti-d.-s., pi. Oltul-d.-s., 
jud. Olt. Cade in partea de S. 
a comunel. Are o populate de 
154 loc. 

Aldesti, sat, in pi. Siretul-d.-j., 
jud. Roman, com. Oniscani, spre 
N.-V. de micul tirgsor Oniscani 
si la 1 kil. departare de el. Are 
17 cap! de fam., 17 contrib., 
53 loc, din carl 4 stiu carte 
si 18 case. Sunt j6 vite cornute 
mart. 

Aldesti, mahala, in com. r. Sa- 
marinesti, plasa Motru-d.-s., jud. 
Mehedin^i. 

Aldesti, mahala, din com. Brea- 
za-d.-s., pi. si jud. Prahova. 

Aldesti, mosie, in pi. Siretul-d.-j., 
jud. Roman, comuna Oniscani. 
Aceasta mosie apar^inea intrc 
anil 1840 — 1850, impreuna cu 
mosiile Sohodolul, Ruptura si 
Cirlegi, Vorniculul Alecu Ca- 
targiu. 

Aldesti, numire vechie, a unuia 
din trupurile de mosie, pe care 
s'a infiin^at orasul Alexandria, 
jud. Teleorman. 

Aldii (Magura-), magura, linga 



soseaua Caracal-Craiova, aproa- 
pe si in partea de N. a com. 
Zanoaga, pi. Ocolul, jud. Ro- 
mana{i. 

Aldii, pi rift t in plaiul Rimnic, com. 
Chiojdeni, jud. R.-Sarat, izvo- 
reste din dealul Catau^, uda co- 
muna in partea de miaza-zi si 
rasarit si se varsa in R.-Sarat, 
la rasarit de cat. Chiojdeni-MarT, 
dupa un curs repede de 2 1 /* kil.; 
face intru cit-va hotarul intre 
com. Chiojdeni si Dumitresti. 

Aldumireasa,/^////r partieulara, 
supusa regimulul silvie, apartf- 
nind de com. Gageni, pi. Cer- 
na-d.-j., jud. Vilcea. 

Alecului (Satul-), satuc, alipit de 
cat. Aliccni, din c. Zilisteanca, 
jud. Buzaii. (V. Aliceni). 

Aleia-Teilor, drum, vezl Tir- 
nauca, sat, pi. Herja, jud. Do- 
rohoiii. 

Aleonte, insula pe Dunare, in 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
in dreptul com. Borduseani si 
spre V. de insula Balaban, are 
lungimea de 3 kil. si este aco- 
perita cu padure de salcie si 
pasunT. 

Aleonte, p ft dure, in insula cu a- 
celasT nume, in pi. Ialomi^a-Bal- 
ta, jud. Ialomi^a, are 60 hect. 
de salcie. 

Aleonte, picket de frontiera, pe 
DunSre, in pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomija, in insula cu ace- 
lasT nume. 

Aleonul, deal, cu vil si padure, 
in com. rur. Batofi, plasa Blah- 
ni^a, jud. Mehedinji. 

Aleor, munte, in com. Brosteni, 
jud. Suceava. 



Digitized by 



Google 



ALES 



48 



ALEXANDRIA 



Ales, ntimire vechie, a cat. Caier, 
din com. Buda, jud. R.-Sarat. 

Ale§i, locuinfa izolata, pi. Dim- 
bovi^a, jud. Ilfov. 

Ale§i, locuhifd izolata, pi. Sna- 
gov, jud. Ilfov. 

Ale$i-Ciocane§ti, sat, face parte 
din com. rur. Ciocanesti (v. a. 
n.j, pi. Snagov, jud. Ilfov. Se 
intinde pe o suprafa^a de 3597 
hect. cu o populate de 252 loc. 

D-l VI. Ghica, proprietar, are 
2662 hect, din car! cultiva 944, 
80 ramin sterpe, 484 rezervate 
pentru islaz si 1 1 54 padure. Lo- 
cuitoriT ail 935 hect., pe carl le 
cultiva, afara de 59 cart ramin 
sterpe. 

Numarul vitelor marl e de 
206 si al celor mict de 148. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar. 

Aci este un frumos palat al 
D-luT VI. Ghica, asezat pe deal, 
inconjurat de gradinl si movile 
bine ingrijite, pe la poalele ca- 
ruia curge Ciorogirla. 

Ale§i-de-TeI, sat, jud. Arges, pi. 
Galasesti, pendinte de com. r. 
Tei. (V. a. n.). 

Ale§i-Pas£rea, sat, pi. Dtmbo- 
vi^a, jud. Ilfov, face parte din 
com. r. Pantelimonul-Dobroesti 
(v. a. n.). Cade spre N. de Pan- 
telimon. Are o suprafa^a de 
1 1 20 hect, din cart proprieta- 
rul, D-l C. C. Stefaneseu are 
1060 hect si locuitorit 60, pe 
carl le cultiva, fara sa rezerve 
locurt de fine^e. 

Popula^ia satuluT e de 50 loc. 

Comerciul se face de 2 ctr- 
ciumarT. 

Numarul vitelor man e de 32 
si a celor micT de 37. 

Alerted (Hele§teu), izvor de 



apa, pi. Jiul-d.-j., com. Rozistea, j 
jud. Dolj, care se pierde in pa- i 
mint. J 

I 
Ale§teii (Hele§teii), lac, pi. O- 1 

colul, com. Cosoveni-d.-s., jud. 

Dolj, in N.-N.-E. com. Coso- , 

veni-d.-s., lung de 150 stj. si I 

lat de 50 stj. 

Ale§teul (Hele§teul), moara de 
apa, pi. Jiul-d.-j., com. Sadova, 
jud. Dolj, pe mosia Domeniu- 
luT CoroaneT. 

Alevra, un /az } al morilor din pi. 
OrasuluT, com. Virtiscoiu, jud. 
R.-Sarat, ese din riul Milcov, 
de pe dreapta luT, la apus de 
cat. Rotaresti, trece prin acest 
cat, si se varsa tot in Milcov 
la rasarit de el (catun); sT-a luat 
numeie de la un fost proprie- 
tar, Alevra. 

Alexa, padure, pe mosia Plopeni, 
jud. Botosani, com. Satu-Bur- j 
dujeni, pi. Si ret. 

Alexa, ripa, pe mosia Mogosesti, 
com. Buda, pi. Her{a, jud. Do- 
rohoiu. 

Alexandra, izvor, pi. Sirctul-d.-j., 
jud. Bacau, de pe teritoriul c. 
Gioseni. 

Alexandre! (Ripa-), ripa stin- 
coasa, pi. Siretul-d.-j., jud. Ba- 
cau, de la Gioseni. 

Alexandrescu (Lacul-lui-), he- 

l este it insemnat, in com. Vadul- 
Sorestilor, cat Cloci^i, jud. Bu- 
zaii, confine mult pestc. 

Alexandri, sat, in pi. Fundul, 
jud. Roman, c. Ciuturesti, spre 
N.-V. de satul Ciuturesti si a- 
laturea cu dinsul de care este 
separat prin un mic pirtias. Este 
asezat pe o mica panta. Are 



46 capl de fam., 35 contribuab., 
186 loc, din cart 4 stiii carte 
$i 42 case. Sunt 100 vite cor- 
nute marl. Acest sat este in- 
fiin^at in anul 1878, prin ini- 
proprietarirea noilor insura^er 
si numit ast-fel in onoarea poe- 
tulul V. Alexandri. 

Alexandria, con. urb. in jud. Te- 
leorman, resedin^a pi. Marginea 
si pana in 1 892 a plasilor unite 
Calma^uiu-Marginea; e situata pe 
lunca riuluT Vedea si inconju- 
rata de toate parole de dealun. 
Riul Vedea curge in partea des- 
pre E. a orasuluT. Distan^a a- 
cestul oras de la Zimnicea este 
de 39 kil., de la T.-Magurele 
de 46; de la Rosiori 32, iar de 
la Giurgiu de 63 kil. 

Suprafa^a orasuluT este de 244 
hect. 3209; stradele sunt drepte 
si foarte largl, iar intinderea ce 
i s'a dat la formarea lui este 
mai mare de cit a fost trebu- 
inta pana acum, multe locurt 
fiind ramase inca virane. 

Acest oras este punct de in- 
tersec^iune al mai multor dru- 
muri : 1 . a caeT na^ionale T.- 
Alexandria-Vitanesti ; 2..al cailor 
jude^ene Alexandria-Giurgiu, Ro- 
siori-Zimnicea, si al drumuri- 
lor mixte de la Pitesti la Zim- 
nicea. 

Linia ferata Rosiori-Alexan- 
dria s'a inaugurat in Septembre 
1895 ; iar linia ferata Alexan- 
dria-Zimnicea este inca in con- 
struc^iune. 

Afara de mosic, care este de 
2500 hect. arabile, orasul mat 
poseda padurea Bomboreasca 
in intindere de 70 hect. si o 
braniste de 50 hect. la margi- 
nea despre N.-E. a orasuluT, undc 
este locul de petrecerc al locui- 
torilor in timpul verit. 

Dealurile * inconjuratoare ale 
orasuluT sunt acoperite cu bo- 
gate planta^iunT de viT, a caror 



Digitized by 



Google 



ALEXANDRIA 



U) 



ALEXANDRIA 



intindere se urea la 753 hect. 
Vinul ce ele produc este de o 
calitate excelenta, insa nu se 
poate conserva vara. Producfi- 
unea vinulut acestor vit atinge 
in unit an! suma de 30000 hect. ; 
totusl nu este suficienta pentru 
consuma^iunea locala, ci se mat 
introduc in oras vinurt si din 
alte par^T ale {aril. 

Popula^iunea este de 1 1 503 
sufl., 5546 c. de fam. si 21 10 
contribuabill. Dupa nationality! 
sunt: 9774 Romim, 928 SirbT, 
685 Bulgarl, 26 Greet, 59 EvreT, 
8 German* si 1 2 Austro-ungari. 
Dupa confesiunT, 11413 orto- 
doxT, 2 catolici, 8 protestan^T 
si 59 mozaicl. 

Numarul vitelor : 10051 ca- 
pete, din carl 1552 caT, 64 111a- 
garl, 2772 vite cornute marl, 
4673 vite cornute micT si 1041 
porcl. 

Siguran^a public;! in oras este 
incredin^ata unut poli^aT, ajutat 
de un comisar-director cu trel 
comisarl si atyl agen^T poli^ie- 
nestl inferior!. Orasul e impar- 
{it in tret despar^irl : coloarea 
de rosu, de galben si de al- 
bastru. Cheltuelile intre^inerel 
politer sunt in sarcina com. 
Administra^iunea com. este con- 
dusa de consiliul com., compus 
din 15 membri, avind ca dele- 
ga^T pe primar si doua ajutoare. 

Pentru instruc{iunea publica 
sunt trel scoale primare de ba- 
e$I cu o popula^iune de 364 
elevl ; doua scoale de fete cu 
137 eleve si un gimnaziu clasic 
cu patru clase si 116 elevl. 

In Alexandria este resedinfa 
de judecatorie de ocol, rese- 
din^a circumscrip^iunet 1 1 fis- 
cale si a batalionuluT al II-lea 
din regimentul 20 doroban^T ; 
are si un oficiu telegrafo-postal 
si telefonic, al carul venit pe 
exerci^iul 1 896 — 97 a fost in 
total de 47012 1. 30 b. si anume 



246 1. din telefon, 13390 1. 50 
1). din telegraf si 33375 I. 80 b. 
din posta. 

Spitalul comunal-jude^ean are 
25 paturl cu un medic si un 
sub-chirurg. Are doua piete 
mart, una pentru cereale, unde 
popula^iunea rurala din satele 
de prin prejur si din jude^ul 
Vlasea vine in fie-ce Vinert a- 
si desface productele si a se 
aproviziona cu cele trebuincioa- 
se si o alta pia^a unde este 
concentrate vinzarea tutulor ar- 
ticolelor de indestulare zilnica. 
Ca construe^ un! mat insemnate 
are treT otelurl: Theodoru, Ia- 
covache si Paspale (cu o sala 
de spectacole). 

Dintre edificiile publice se 
poate cita catedrala Sf. Alexan- 
dru, o cladire marea^a, ince- 
puta in anul 1875, dar ne- 
terminata inca. Localurile pri- 
maries scoalelor publice si aaltor 
autorita^I lasa mult de 'dorit. 

Orasul Alexandria prezinta o 
deosebita important prin in- 
semnatul numar de pravaliT si 
prin comerciul intins ce face 
cu locuitorii satelor de prin pre- 
jur, dupa valea Vedel, a Teleor- 
manuluT si din jud. Vlasea. 

In anil 1853 si 1854 Alexan- 
dria suferi si ea, cu intreaga 
{ara, greuta^ile ocupa^iunilor 
straine. Aci ist avea stabilite 
armata rusa, depositele de apro- 
vizionare, spitalele, etc. 

In timpul resbelulul pentru 
independent din 1877, acest 
oras a fost un centru insemnat 
de aprovizionare a trupelor ru- 
sestl, si cind aceste trupe fu- 
sera invinse, in luna August, 
acel an, in fa^a PlevncT, de os- 
tirile luT Osman-Pasa, spaima 
se rasptndise si printre popu- 
la^iunea din Alexandria, care in- 
cepuse a parasi orasul, apucind 
calea catre muntT. Imparatul 
Alexandru al II-lea, marele duce 



Nicolae si f areviciul is! stabi- 
lira pentru scurt timp cartierul 
general in Alexandria si de aci 
au trecut la mosia Dracea. 

Cu ocaziunea sapaturilor ce 
s'au facut imprejurul Alexan- 
dria, in interes arheologic, s'aii 
gasit diferite produse de olarie, 
pe car! d-1 Tocilescu le atri- 
bue epocel pre-romane; aseme- 
nea s'au gasit si fragmente de 
diferite unelte. Pe linga Alexan- 
dria, d. Tocilescu a constatat 
si existen^a a doua valuri de 
pamint, carl plecau deia Olt si 
mergeau spre Frasin, la N. de 
GiurgiQ. 

Pentru comerciul de cereale, 
care a luat mare avtnt de vre-o 
15 anT, s'aii construit in oras 
mui^ime de magaziT ; desfacerea 
cerealelor se facea prin portul 
Zimnicea ; de la construc^iunea 
liniel ferate Costesti-Magurele, 
mare parte din producte setrans- 
portau la Rosiori, pe unde se 
aduceati o parte din marfurile 
destinate comerciulut local, iar 
o alta parte din marfurl se a- 
ducea tot pe la Zimnicea, din 
cauza eftinata^il transportulul pe 
apa; dar de la inaugurarea ra- 
murel de linie ferata Rosiori- 
Alexandria (Septembrie 1895), 
transporturile se fac numal pe 
aceasta cale. 

Cea mat mare parte din lo- 
cuitorT se ocupa numaT cu agri- 
cultura, invoindu-se in dijma, 
atit pe domeniul orasulut, eft si 
pe alte mosiT invecinate. 

Budgetul comunel pe anul fi- 
nancial 1890 — 1 89 1 a fost la 
veniturl de lei 25241 1 si la chel- 
tuell tot atit; in interval de 5 
anT, veniturile au sporit. 

Comuna si oraseni! trag un 
venit insemnat din bilciul anual 
de la Rusalil, care se fine pe 
dealul de d'asupra VedeT, la mar- 
ginea orasulut, linga soseaua A- 
lexandria-Giurgiu si unde sunt 



5i0£2. Marele Dlcfionar GtograAe. 



Digitized by 



Google 



ALEXANDRIA 



50 



ALEXENI 



construite gherete pentru co- 
mercian^i. Acest bilciu incepe 
in Dumineca dupa Inal^are si 
{ine pana dupa Rusali!, intoc- 
mal ca si tirgul mosilor in Bu- 
curesti. 

Bilciul AlexandrieT este ve- 
chiul si istoricul bilciu al Ma- 
vrodinulut, care la anul 1879, 
din cauza deselor nein^eleger! 
ce se iveau pe fie-care an intre 
comercianflf si reprezentan^i! pro- 
prieta^e! MavrodinuluT, a fost 
stramutat pe teritoriul com u net 
Alexandria, in condemn! satis- 
facatoare si avantagioase pen- 
tru comercianflf si comuna. 

In privin^a industrie!, Alexan- 
dria poseda : 1 moara cu abur!, 
1 tipografie, 4 brutari!, 2 fabricl 
de luminar!, 2 ateliere mecanice 
pentru reparatul masinelor agri- 
cole ; apoi vin diferite cojocari!, 
ateliere de confec^ionat haine ta- 
ranesti, cizmari!, caru^as! si alte 
meseri! de mat mica important 

In anul 1875 s'a infiin^at in 
Alexandria o societate econo- 
mica «Teleormanul»,al care! ca- 
pital trece astaz! de 600.000 si 
aduce insemnate servici! agri- 
cultorilor, comercian^ilor si ora- 
senilor din localitate. 

Istoricul. Intemeierea acestu! 
oras dateaza de la anul 1834, 
dupa cum rezulta din statutelc 
coprinse in hrisovul Domnito- 
ruluT Alexandru Ghica. El a fost 
populat de catre loc. veni$! din 
orasele Zimnicea si tirgul Ma- 
vrodinuluT. Comercian^i! si me- 
seriasi! din aceste locality!, ne- 
putindu-s! exercita liber! comer- 
ciul lor, au jaluit generalulut 
Kiseleff, aratindu-I ca, fiind su- 
pus! la taxe grele catre pro- 
prietary precum si la claca, sunt 
hotarty! sa-st cumpere o mosie 
si sa intemeeze un oras. Incu- 
ragia^i in proiectul lor, cumpa- 
rara mosia Brezoaia din jud. 
Ilfov si facura in urma schimb 



cu Mitropolia, care poseda aci, 
unde este astaz! Alexandria, 
mat multe trupurl de mosie. Se 
dete comuneT numirea ce poarta, 
dupa numele DomnitoruluT de 
atunc!, Alexandru Ghica. Mosia 
Mitropolie! avea patru trupurl, 
dupa cum se vede si in hrisov: 
Vacaianca, Aldesti, Vacares- 
teanca si Negreasca. Pe terito- 
riul aceste! mosil se aflau pe 
atuncT, doua sate: Bicieni pe 
malul dr. al VedeT si Mitropolia, 
pe coasta vael XanovuluT. Amin- 
doua aceste sate s'au contopit 
in urma cu orasul eel nou, in 
care a si venit, mat tirziu, o 
mare mul^ime de Bulgari de pe 
la $istov, in urma foculu! de la 
1837, care a distrus acest oras, 
precum si un numar de loc. din 
Zimnicea. Colonia bulgara sta- 
bility in Alexandria a avut pana 
in anul 1875 o viea^a proprie a 
sa. A tit in viaja sociala cit si 
in cea publica, Bulgari! din a- 
cest oras formau un element 
deosebit in mijlocul popula^iune! 
romine. In scoalele lor si in 
gimnaziul ce intre^ineau, prele- 
gerile se faceau in limba bul- 
gara si cea romina era facul- 
tativa. Oficiul divin prin bis. tot 
in limba bulgara se facea. Im- 
mul^indu-se numarul scoalelor 
romine si inlaturindu-se, dupa 
1875, limba bulgara, grajie apo! 
si rela^iunilor de inrudire si a- 
facerilor de comerciu si de in- 
terese, procesul asimila^iuni! a 
urmat treptat si, cu toate ca 
populafiunea rurala este inca 
inapoiata in instruc^iune, ur- 
meaza si ea treptat curentul a- 
ceste! asimila^ium cu popula{iu- 
nea romina. 

Alexandria, stafie de dr. d. fier, 
in jud. Teleorman, pi. Marginea, 
com. Alexandria, pc linia Ro- 
siori-Alexandria (pusa in cir- 
culate la 2 Dec. 1895). Departe 



de stasia Buzesti de 9.5 kil. 
Stafie finala ; la 42.88 m. inSl- 
fime d'asupra nivelulu! maril. 
Venitul aceste! sta^i! pe anul 
1896 a fost de 215.363 1. 75 b. 

Alexandroaia, piriu, plasa Si- 
retul-d. j., jud. Bacau, care se 
varsa in dr. Racataulu!, com. 
Racatau. 

Alexandroaia, piria, plasa Si- 
retul-d.-j., jud. Bacau, ese din 
izvorul Alexandra si se varsa 
in Siret pe st, dupa ce uda com. 
Gioseni. 

Alexandru, movild, spre S. de 
s. Rominesti, c. Movileni, plasa 
Copou, jud. Iasi; serveste de 
hotar intre mosiile Rominesti 
si Tautesti ; e artificiala si are 
o vechime necunoscuta. 

Alexe, cdtun, la sudul satulu! Na- 
ziru, jud. Braila, din com. cu 
acelas! nume. Acest cat. unit cu 
cat. Jipa, formeaza satisorul Pa- 
trana. (V. a. n.) 

Alexe (Pirlul-lul-), mic afluent, 
al Cotirgasulu!, jud. Suceava. 

Alexe (Poiana-lui-), poiand, si- 
tuata pe loc boeresc in cuprin- 
sul padure! Negresti, com. Do- 
breni, plasa Piatra-Muntele, jud. 
Neam(u. 

Alexeanca, pddure, in pi. Cim- 
pulul, jud. Ialomi^a, teritoriul 
comune! Alexeni, este formata 
din ma! multe trupur!, avind o 
supraf. de 60 hect. cu esen^a 
de stejar, salcie, plop, ulm, anin 
si jugastru. 

Alexeni, com, rur., in pi. Cim- 
pulu!, jud. Ialomi^a, este situata 
pe partea st. a riulu! Ialomita 
si a piriulu! Sarata, intre comu 
nele Manasia si Brosteni-no!. 



Digitized by 



Google 



ALEXENI 



51 



ALGHIA 



Teritoriul comune! are supraf. 
de 8100 hect., din care a treia 
parte este acoperit cu pad. si 
coprinde tret mosi! aparfinind 
particularilor 91 purtind numi- 
rile proprietarilor actual!. Dupa 
legea rurala din 1864, sunt im- 
proprietari{! pe acele mosi! 208 
locuitorl. 

Comuna se compune din sa- 
tele Alexeni si Pupazeni, avind 
resedin^a primarie! si ajudeci- 
torie! in Alexeni. 

Popula^ia, dupa recensimin- 
tul din 1890, consta din 1583 
loc, cu 376 c. de fam. si 1207 
membri de fam., sad 804 barbaj! 
si 779 feme*. Dupa najionali- 
tate: 1565 RominT, 7 Greet, 7 
Bulbar! si 4 German!. Dupa reli- 
giune, sunt: 1579 crestin! orto- 
dox! si 4 catolic!. Dupa profe- 
siunl: 397 agricultor!, 17 me- 
seriasl, 19 comercian^T, 6 pro- 
fesiunl libere, 36 muncitor! si 
15 servitor!. Din acestia stiu 
carte jj persoane, iar 1506 nu 
stiu. 

Populatia, in 1887, se ridica 
la 2085 loc, care se compunea 
din 425 b&rba$!, 385 feme! si 
1275 copi!, sau 350 fam. Ro- 
min!, I S fam. f igan! si 6 fam. 
Grec!. Num&rul contrib. era 288, 
din car! 9 ftceau corner^ cu 
producte, bautur!, etc., iar ce!- 
l'aty! se ocupaQ cu agricultura. 

Vite: 300 ca!, 460 bo!, 3000 
ol, 30 capre si 1500 porcl. 

Budgetul comune! era la ven. 
de 5564 le! si la cheltuel! de 
4252 le!. 

Instruc^iunea in com. sepreda 
in doua scol!, una de bae(! cu 
un investor retribute de stat si 
com. si una de fete cu o inva- 
$&toare retribuita numa! de com. 
Localul de scoala, construit de 
com. este in buna stare si ser- 
veste pentru amindoua scoalele. 

In com. sunt doua bis. la 
car! servesc do! preo{! si do! 



dascal!, retribui(I din fondurile 
comune! cu suma de 780 le!. 
Prin com. trece calea jude- 
(eana Slobozia-Urziceni. 

Alexeni, sat, in plasa Cimpulu!, 
jud. Ialomija, pendinte de com. 
cu acelas! nume, este situat de-a- 
lungul malulu! sting al riulu! Ia- 
lomi^a, ma! jos de confluen^a 
riulu! Strata cu riul Ialomija. 
Se invecineste la V. cu satul 
Pupazeni, de care este lipit, si 
la E. cu satul Brosteni-Nof, ce 
se afLl in depSrtare de 2 kil. 

Aic! se afia resedinja prima- 
rie! si a judec&torie! comunale, 
are 1 scoala de bae^I si 1 de 
fete, cu 1 inv&t&tor si 1 inva- 
{atoare, precum si 1 biserica la 
care serveste 1 preot si 1 cin- 
tare{. 

Pe marginea de N. a satulu!, 
pc deal, trece calea jude^eana 
Slobozia-Urziceni. 

Alexe§ti, sat, in partea de E. a 
com. Bor&sti, pi. Fundur!, jud. 
Vasluiu, asezat pe dealul cu a- 
semenea numire. Are o supra- 
fa^a de 429 hect. si o populate 
de 6 fam. sau 20 sufl. 

Alexe$ti, cdtun, pendinte de c. 
rur. Piclele, din jud. Buzau, pla- 
iul Pirscovul, cu 100 loc, in a- 
propiere de riul Buzau, are o 
biserica. (1882). 

Alexe^ti, deal, formeaza margi- 
nea despre E. a com. Bor&sti, 
pi. Fundur!, jud. Vasluiu, pe 
coastele lu! se afla purine pa- 
dur! si doua vi!, iar cam pe la 
mijloc, unde-! ma! ridicat, sunt 
doua movile, una inalta de vr'o 
50 m. si alta de 40, de o ve- 
chime necunoscuta. 

De pe virful lor se vede intr'o 
departare foarte mare. 

Alexe^ti, deal, la E. com. Sla- 



vesti, plasa Olte^ul-d.-s., judeful 
Vilcea. 

Alexe^ti, mahala, din com. S1&- 
vesti, pi. Olte^ul-d.-s., judejul 
Vilcea. 

Alexieni, cdtun, al com. Slaves ti 
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, 
prin el trece soseaua comunala 
$tefonesti-Valari. 

Situat pe ses spre N. de c 
si la 12 kil. departare de T.-Jiu, 
are o suprafa^a de aproape 1 000 
hect, din car! 210 hect. padure, 
180 arabile, 167 iivez! si prun!, 
3 vie si 440 izlaz. 

Are 26 plugur!, 16 care cu 
bo! si vac!, 1 cu ca!, 4 mor! 
pe apa $usi$a, care trece in a- 
propiere de acest catun si 6 
fintin!. 

Are o populate de 75 fam., 
60 contribuabil!, 259 sufl. 

Produce aproximativ 500 hec- 
tolitri porumb, 10 hect. fasole, 
10 decalitri vin, 40 hectol. griu, 
10 decal. {uica si 3 kgr. cinepa. 

Numarul vitelor este de 150 
vite mar! cornute, 292 o!, 96 
rimator! si 6 ca!. 

Are o biserica cu 1 cintare{ 
si 1 ^coala. 

Aiexoael (Fintina-), pe mosia 
Hiliseul-Gafencu, com. Hiliseu, 
pi. Cosula, jud. Dorohoiti. 

Alghia, baltd, in com. Cristesti, 
jud. Botosan!, formata de piriul 
Alghia. 

Alghia, deal, in partea de S. a 
com. Cristesti, pi. Cosula, jud. 
Botosani. 

Alghia, piriU, jud. Botosani, iz- 
voreste din dealurile padure! 
Unguroaia, curge pe pamlntul 
locuitorilor din Cristesti, com. 
Cristesti, formeaza in cursul 
sati balta Alghia si se varsa in 



Digitized by 



Google 



ALGHIANU 



52 



ALI-BEI-CHIOI 



piriul Unguroaia, comuna Cris- 
testi, pi. Cosula. 

Alghianu sati Albianu, pirin, 
ce uda teritoriul com. Poianca, 
jud. Putna, pi. Vrancea; sevar- 
sa in Putna. 

Algiiul, munte, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel, cu virful de o ma- 
rime impozanta. Pe coaste este 
paduros, iar pe culme cu pa- 
sunl ce nutresc numeroase tur- 
me de vite. 

Algoioasa, ripd stincoasa, plasa 
MunteluT, jud. Bacau, pe teri- 
toriul com. Brusturoasa. 

Ali-Bei-Ceair-Bair, deal, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul comunelor Medjidia si 
Cocargea ; se intinde intre balta 
Carasu si valea Biringi-Medji- 
dia-Dere de la virful Cara-Iuc 
si pana la marginea occidentala 
a orasulul Medjidia, este stra- 
batut de soseaua jude^eana Mol- 
ceova-Medjidia si este situat in 
partea meridionala a plasil si 
cea occidentala a comunet Med- 
jidia. 

Ali-Bei-Ceair, sat, in jud. Con- 
stanta, pL Medjidia, cat. com. 
Cocargea ; este situat in partea 
de miaza-zi a plasil si cea de 
rasarit a comunet la 3 ! /a kil. 
spre V. si pu^in spre S. de orasul 
Medjidia. Este situat in Valea- 
Biringi-Medjidia-Dere, inchis la 
N. de dealul Alibei-Ceair-Bair, 
la V. de valea luci-Culac, iar 
la S. de dealul Congas-Bair. 

Suprafa^a sa este de 1448 
hect. din carl 6 hect. le-a ocu- 
pat vatra satulul cu 18 case. 
Are o popula^iune de 24 fam. 
cu 117 sufl., in cea mal mare 
parte Rominf, ocupindu-se pu- 
$in cu agricultura si mai mult 
cu cresterea vitelor, majoritatea 



fiind of. Pamintul produce pu- 
{in ovaz si mal pu{in grid. Prin 
sat trece soseaua jude^eana Mol- 
ceova-Medjidia. Se afla la sudul 
bal{eT Carasu, la 2 kilom. spre 
S. si este dominat de virful Ca- 
ra-Iuc. 

Ali-Bei-Chioi, com. nu\> din jud. 
Tulcea, pi. Isaccea, situata in 
partea centrala a jude^uluT, la 
30 kil. spre S.-V. de orasul 
Tulcea, capitala jude{ului si in 
partea sudica a plasil, la 28 kil. 
spre miaza-zi de orasul Isaccea, 
resedin^a plastf. 

Dealurile, cart brazdeaza a- 
ceasta comuna, sunt: Eni-Or- 
mangic-Tepe (259 m.) si Eschi- 
Balic (265 m.) la apus ; Consul 
(329 m.) cu prelungirile sale, la 
miaza-zi; Stamuni-Culac (22 1 in.) 
si Carcaman-Bair (170 m.) la ra- 
sarit; Curu-Bair (242 m.), Muni- 
Bair, Misaco-Bair, Gir-Bair, Ca- 
racus, Sersencula, Delictas si 
Chiricicaral prin interiorul co- 
muneT; natura acestor dealurl 
este pietroasa in general, si a- 
coperite cu pufina iarba, afara 
de vre-o cite-va acoperite cu 
padurT. Movile sunt doua. : Pa- 
trascu (170 m.) si alta de 15 m., 
naturale si acoperite cu vcr- 
dea^a. 

Riurile si piraiele ce uda a- 
ceasta comuna sunt: Riul Tai^a, 
ce o uda la miaza-zi pu^in; pi- 
riul Accadin format din Valea- 
CismeleT, unita cu Valea-Chiose- 
relic si primind ca afluen{t : 
Valea-Culac-Cizlar, pe stinga si 
Valea-Buiuc-Cartalic, pe dreap- 
ta ; apoT o neinsemnata Derea 
(piriii) a satulut Ali-Beikioi ; piriul 
Accadin este afluent al riulul 
Taita, dar atit el cit si cele-1-alte 
pu^ine-ori au apa in albia lor; 
cit despre vat ele sunt tot-d'a- 
una goale. O balta are comuna, 
situata in partea despre rasarit, 
apar^inind statuluT; acoperita cu 



stuf in cea mat mare parte, si 
al care! venit statul il arendeaza. 

Clima comunel este sanatoasa, 
cu aer curat; vintul predomi- 
nant este eel despre rasarit ; 
ploile sunt rarl, mat cu seama 
vara; boalele ce bintue comuna 
sunt tifosul pro venit din raceala, 
iar la copii varsatul, frigurile, 
pojarul, sunt frecuente. 

Catunele, carl compun com. 
sunt doua: Ali-Bei-Chioi, re.se- 
din^a, asezat spre S.-E., nu de- 
parte de piriul Teli^a; Accadin 
spre centrul comunel, pe piriul 
Accadin, la 3 kil. spre N.-V. de 
catunul de resedin^a. 

Se margineste la miaza-zi cu 
catunele Cineli (al com. Baskioi) 
si Dautcea (al com. Ortakioi) 
de care se desparte prin riul 
Tai^a si dealul Consul; la ra- 
sarit cu com. Nalbant si catunul 
eT Trestenic, de care se des- 
parte prin dealul Carcaman-Bair; 
la miaza-noapte cu comunele 
Teli^a si Meidan-Chioi ; iar la 
apus cu com. Balabancea, de 
care se desparte prin dealul 
Ormangic-Tepe si Eschi-Balic. 

Suprafa^a comunel este de 
1570 hect, din carl 118 hect. 
ocupate de vatra satelor (celor 
doua) ; iar din rest 490 hect. a- 
par^in locuitorilor si 962 hect. 
statulul. Suprafa^a totala e 4030 
hectare. 

Popula^iunea com. este com- 
pusa din RominT, Greci si Turci. 
Sunt 245 fam. cu 922 suflete; 
copii in virsta de scoala 78 (42 
baeft, 36 fete) ; insurant sunt 208 ; 
neinsura^T 22 ; vaduvl si vaduve 
25. Obiceiurile lor sunt grecestt, 
amestecate cu cele turcesti. Im- 
bracamintea lor consta din suc- 
mane de Una lucrata si vapsita 
in casa, flanele, pantalonl largi, 
cTiciult de piele de oaie, palarii. 
La Turci, pantalonii de la ge- 
nunchl in jos sunt strim^T, spin- 
teca^T de la pulpa in jos si ina- 



Digitized by 



Google 



AI.T-HEI-ailOI 



53 



AI.T-HEl-ClITOl 



inte ; in cap poarta cealma. Ro- 
miniT din catunul de resedinfa 
sunt pu^inT si se poarta nem- 
{este, ceT din catunul Accadin 
sunt mul^f, venial din Moldova 
si poarta costumul national mol- 
dovenesc. 

Calitatea pamintutuT : este un 
pamint argilos, amestecat cu 
pufina huma. Se seamana: griu, 
orz, secara, meiu si papusoT ; 
inuluT si rapine! le-ar prii, dar 
locuitoriT nu le seamana. Pa- 
durile ocupa 2000 hect., iz- 
lazul 460 hect., apar^inind pe 
din doua statuluT si locuitoriior. 

Ocupafiunile locuitoriior sunt : 
Agricultura, avind no plugurT; 
cresterca vitelor, comuna pose- 
dind : 3406 capetc, din car! 280 
boT si vacT, 400 cat si epe ; 
1500 oT si berbecT, 900 capre 
si {apT, 26 bivolT si bivouac, 300 
porcT. Industria e reprezentata 
printr'o moara cu aburT, pentru 
faina si gris. Comer^ul consta 
in importul lucrurilor trcbuin- 
cioase si in exportul de vite si 
cereale; sunt in comuna treT 
comercianp, circiumarl. 

Ali-Bei-Chioi, sat, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, cat. comuneT 
Cara-Omer, este asezat in partea 
sud-vestica a plasiT si pu(in cam 
centrala a comunel, la 6 kil. 
spre N. de cat. de resedinja, 
Cara-Omer. Este situat in Valea- 
Cislei sau Ali-Bei-Chioi, inchis 
la rasarit de dealul Mezarlic, 
iar la apus de dealul Sari-Bair 
si Alibi-Chioi. 

Suprafa^a sa este de 720 
hect., din care 1 hect. este o- 
cupat de vatra satulul cu 4 case. 
Are o populate de 5 fam. cu 
30 sufl., ocupindu-se in cea mat 
mare parte cu cresterca vitelor 
si mat cu seama cu a oilor. 
Prin sat tree drumurile comu- 
nale : Calfa-Chioi-Cara-Omer ; 
Mamuzli-Ghiuvenli. Acest sats'a 



format in urma distrugereT ve- 
chiuluT s. Ali-Bei-Chioi, de catre 
CerchezT, insa s'a asezat mal la 
N.-V. de vechile urme, pastrind 
numele vechiuluT sat. Este do- 
minat de movila Ali-Bei-Chioi, 
care este la nord-estul sau si 
are o inatyime de 163 metri; 
movila artificiala ce a servit de 
punct de observa^iune. 

Ali-Bei-Chioi, sat, in pi. Isac- 
cea, jud. Tulcea, com. Ali-Bei- 
Chioi; este asezat m partea Sud- 
Estica a plasiT, si in cea de 
miaza-zi a comuneT, la 3 kil. spre 
S.-E. de s. Accadin; este cat. 
de resedinta al comuneT. Teri- 
toriul sau are forma a doua tra- 
peze neregulate, cu un perime- 
tru de 33 kil. de lungime si cu 
o intindere de 1500 hect. din 
carT 70 hect. ocupate de vatra 
satuluT; are ca dealurT: Consul 
la S.; Stamuni-Culac si Patrascu 
la rasarit, Curu-Bair la Nord; 
Eschi-Balic la apus. Riul Taita 
'1 uda la miaza-zi, cu afluentil 
suT: piriul Accadin prin mij- 
loc, dereaua Ali-Bei-Chioi la ra- 
sarit ; clima e sanatoasa, expusa 
vintuluT de E.; are o popula^iune 
compusa din GrecT si RominT: 
155 fam. cu 558 sufl. Pamintul 
este roditor, dar adese-orT seceta 
bintueste; se cultiva porumb, 
meiu si griu. Are o scoala la 
care vin si copiT din s. Accadin, 
o bis. veche. La miaza-zi dru- 
mul judefean Macin-Babadag, si 
drumurile comunale, lacomunele 
invecinateMeidan-ChioijNalbant, 
Orta-Chioi-Teli^a. Este fundat la 
1833 de niste loc. din satele fn- 
vecinate, pleca^T de frica impo- 
zitelor. Obiceiurile populaJiuneT 
sunt grecestT, majoritatea fiind 
GrecT, amestecate cu obiceiurT 
turcestT; RominiT se poarta ca 
si in Jara transdanubiana, de 
oare-ce sunt veni{T de curind. 
Budgetul, consta in 3000 let 



ven. si chelt., ce se string din 
contribu^iT, acsizurT, amenzT, obor 
comunal, morT, marcatul masu- 
rilor; totusT ven. sunt intrecute 
de chelt; com. are 210 contrib. 

CaT de comunica^ie sunt: ca- 
lea jude^eana Babadag-Macin, ce 
trece pe la S., apoT drumurT co- 
munale ce due din Ali-Bei-Chioi 
la satele Cineli, Balabancea, 
A ccadin - Meidan - Chioi , Cocos - 
Teli^a, Trestenic - FrecaJeT - Tul- 
cea ; Nalbant-Cataloi. 

Comuna are o singura scoala, 
cu un inva^ator, fundata in 1884 
de obstia loc. O singura bis. 
are com., fundata in 1859 de 
loc, cu un preot si un cintare^ ; 
slujba se face in limba greaca, 
ceea-ce ar trebui indrcptat. 

Istoric. Satul este fundat in 
1833 de loc: Burlacu Stefan, 
Dumitru Ivanciu, GumeT Hie, 
Ivanciu Dobre, Nicolae Peiciu, 
PanaitTanase, Stoian si Valeanu 
Hie. Cintecelepoporanc sunt gre- 
cestT cu intona^iunT jalnice, din 
pricina suferin^elor juguluT oto- 
man; versurile suntplacute, dar 
nein^elese, de oare-ce sunt ames- 
tecate cu grecizme si turcizme; 
ele cuprind episoade din lupta 
de la Sevastopol, jafurile Cer- 
chezilorsigonirealordc RusT, etc 

Ali-Bei-Chioi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Cara-Omer si a- 
numc la hotarul catunelor sale 
Mamuzli si Ali-Bei-Chioi ; este 
continuarea dealuluT Mezarlic- 
Bair si se indreapta spre mia- 
za-zi, avind o direc^iune gene- 
rate de la N. spre S. ; se intinde 
de-a-lungul si la apusul vailor 
Cisla, Ali-Bei-Chioi si Dere-Chioi, 
cu o inatyime medie de 160 m., 
fiind acoperit maT numaT cu pa- 
sunT si pe alocurea cite-va pe- 
tece de semanaturT. Este situat 
intre partea S.-V. a plasiT si a 
comuneT. 



Digitized by 



Google 



AL1-15EI-CHIOI 



54 



AMMAN 



Ali-Bei-Chioi, mine, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Cara-Omer; sunt 
ruinele unul sat distrus de na- 
valirile Cerchezilor si Bazabu- 
zucilor. N'a mat ramas de cit 
niste darimaturT, insa un alt sat 
cu acelasl nume s'a construit 
la i l J2 kil. spre N.-V. dc ruine. 

Aliboca-Suhatu, girld, in plasa 
Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul 
com. rur. Chilia-Vechie ; se des- 
face din lacul Baciu, ia o direc- 
{iune spre N., formeaza lacul 
f ihac ; de aci se indreapta tot 
spre rasarit, primeste in sine pe 
partea dreapta, varsaturile pi- 
ratelor ce nasc din lacurile Pe- 
purnicul, Pesceanul si Cimpoaia; 
brazdeaza partea apusana a pla- 
sil si sudica a comunel, dupa 
un curs lung de vre-o 14 kil., 
merge de se varsa in balta 
Ghiolu-Batacu, pe care o pune 
in comunica^ie ast-fel cu balfile 
Postar, Jihac, Baciu, Costin- 
Ciuc si Costin; printr'o girlifa, 
ea comunica cu girla Iacob-Su- 
hat ; ambele sale malurT sunt a- 
coperite pana in departar! ne- 
masurate cu stufurl intinse. 

Aliceni, cdtitti, al com. Zilisteanca, 
jud. Buzau, situat impreuna cu 
com. Sudi^il pe mosia Slobozia, 
din care cauza poarta si nu- 
mele Slobozia ; are un bun teren 
agricol pe malul drept al riuluT 
Cilnau. Popula^ia sa e de 480 
loc. si 100 case. 

Aliculac-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Constanta, pe teri- 
toriul com. Cara-Harman si a- 
nume pe acela al catunuluT sail 
Cavargic. Fste coprins intre va- 
lea Aliculac-Derea, Alciac-Derea 
si piriul Casimcea, avind o di- 
rect'iune generala de la E. catre 
V. Are o inatyime de 114 m. 
dominind vaile sus numite si 



satul Cavargic in apropierea ca- 
ruia se afla. 

Ali-Culac-Dere, piriii, in foasta 
plasa a Istrulul, jud. Tulcea, pe 
teritoriul com. Cogealac, is! ia 
nastere din dealul Cascalac-Bair, 
din poalele lul despre miaza-zi, 
se indreapta spre soare-apune, 
avind o direc^iune de la N.-E. 
spre S.-V., ese din jud. Tulcea, 
intra in plasa Constanta, a jud. 
Constanta, pe teritoriul comunet 
$eremet, trece pe la poalele dea- 
lulul Ali-Culac-Bair, unde pri- 
meste ca afluent pe dreapta, apa 
Ali-Culac, si dupa un curs de 8 
kil. tot prin cimptf merge de 
se varsa in piriul Casimcea, pe 
stinga lul, la 1 kil. ma! jos de 
satul $eremet; malurile sale in 
jud. Tulcea sunt joase, iar in 
Constanta sunt ripoase. 

Ali-Culac- Dere,vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Constanta, pe teri- 
toriul com. rur. Pazarli si anume 
pe acela al cat. sau $eremet. 
1st ia nastere din dealul Casca- 
lic-Bair (Tulcea), se indreapta 
spre S. avind o direc^iune ge- 
nerala de la N. catre S.-V., face 
hotarul intre comunele Cara-Har- 
man si Pazarli, trece pe la ra- 
saritul satuluT $eremet si apoT 
se deschide in apa Casimcea. 
Prin mijlocul acesteT vat curge 
mica apa Ali-Culac. 

Ali-Fachi, sat, in foasta plasa a 
IstruluT, azt Babadag, jud. Tul- 
cea, cat. com. Casimcea, situat 
in partea nordica a comunel. pe 
malul drept al ptriuluT Casimcea 
sau Tasaul, la 4 kil. spre N. 
de resedin^a. Intinderea e de 
970 hect., din care 18 hect. va- 
tra satulut; populafiunea in ma- 
joritate musulmana si se ocupa 
cu crcsterea vitelor. 

Ali-Fachi, deal, in foasta plasa a 



IstruluT, azt Babadag, jud. Tul- 
cea, pe teritoriul com. Casimcea 
si al cat. Ali-Fachi, care i-a dat 
si numele, el este o prelungire 
occidentals a dealulu! Ciaric- 
Cairac, se intinde de la N.-E. 
la S.-V., de-a-lungul piriulul Su- 
flaru, izvorul piriulul Casimcea, 
facindu-I malurile inalte, pie- 
troase si stincoase, fiind si el 
prin multe locurT stincos ; are 
virfurT inalte de 312 m., altul 
de 281 m., ambele puncte tri- 
gonometrice de observa^ie de 
rangul al 3-lea. La poalele sale 
despre miaza-zi se afla ruinele 
Saxan-Culei; prelungindu-seprin 
dealul Saxan-Cula ; iar la poalele 
despre apus se afla asezata o 
parte din satul Ali-Fachi ; el este 
intretaiat de drumurile comu- 
nale : Casimcea-Caildere, Casim- 
cea-Caildere-Eschibaba, Ali-Fa- 
chi-Caildere. In partea rasarit. 
este acoperit cu vre-o 1 20 hect. 
padure, iar restul este coprins 
numaT cu pasunl si purine flne^e. 

Aliman, com. rur., jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua. 

Se gaseste asezata in partea 
apusana a jude^ulul la 77 kil. 
spre V. de orasul Constanta, 
capitala districtuluT, si in cea 
nord-estica a plasiT, la 46 kil. 
spre N.-E. de oraselul Ostrov, 
rescdin^a ocolulul; comune in- 
vecinate cu dinsasunt: Mirleanu 
la 5 kil. spre N.-V., Beilicu la 
9 kil. spre S.-V., Rasova la 10 
kil. spre N.-E., Cuzgun la 1 1 
kil. spre S.-V., Caraulic la 13 
kil. spre S.-V. 

Forma hotarulut sau este ne- 
regulata, seamana cu aceea a 
unuT corn sau un dreptunghiu 
alungit, lungimea luT este de 
35 kil., iar intinderea sa totala 
este 24 l li kil. p. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu com. rur. Rasova din plasa 
Medjidia, de care se desparte 



Digitized by 



Google 



AMMAN 



AMMAN 



priti girla Veriga; la rasarit tot 
cu aceasta comuna, desparfindu- 
se prin balta Vederoasa cu pre- 
lungirile el Limpezisu, Sarpu si 
Valea-Polucci, la miaza-zi cu co- 
muna rurala Beilicu, de care se 
separa prin dealul Chior-Buius ; 
iar la apus cu comuna rurala 
Mirleanu, despar^indu-le dealul 
Zbreia. 

Relieful solulut este in gene- 
ral pu^in accidentat. Dealurile: 
Polucci (80 m.) la S., Chior- 
Buius (121 m.) la S.-V., Zbreia 
(115 m.) la N.-V., se gasesc 
pe hotare si trimet pe teritoriul 
comunet numat ramurt si pre- 
lungirT; prin interiorul comunel 
avem dealul Cati^a (94 m.) ce 
domina satul Aliman; ele sunt 
acoperite cu semanaturt si fi- 
ne^e. Movilele suntpu^in nume- 
roase, printre cele 7 ce are co- 
muna, insemnam : Movila-Sapata 
(105 m.) la V. de sat, domi- 
nindu-1 si Comoara (u5 m.) la 
N. Unga ruinile satulut Muzait. 

Apa, care uda comuna, este 
Dunarea, sau mat bine zis bra$ul 
Veriga la miaza-noapte, formind 
ostrovul Huzun-Ada, acoperit 
cu pietris si nisip si a caret ju- 
matate rasariteana apar^ine co- 
munel si inchizind intre dinsa 
si balta Vederoasa o intindere 
de teren (100 hect.), acoperit 
cu iarba buna pentru pasunl. 

Vaile sunt: Polucci-Ceair sau 
Urluia la hotar Tutuliic-Ceair la 
S. si S.-E. ce se deschide ca 
si cea precedents in balta Sarpu 
sau Vederoasa, trecind si prin 
sat; valea Cati^a la miaza-noap- 
te, prin interiorul comunel, des- 
chizindu-se in balta Vederoasa. 
Batyt n'avem pe teritoriul co- 
munel, avem insa la hotar, balta 
Vederoasa cu prelungirile et su- 
dice, Limpezisu si Sarpu, acope- 
rite cu stuf si insule plutitoare 
(a se vedea cuvintul Vederoasa) ; 
malul lor apusan din spre co- 



muna este inalt si stincos, mat 
cu seama linga sat si la cotyul 
sud-estic. 

Clima comunel, vara, de si tem- 
perata prin apropierea Dunaril 
si a bailor, iarna in schimb este 
aspra; vintul de N.-E. si visco- 
lele o bintue mat tot timpul 
in lunile geroase; ploae cade 
in destula cantitate, frigurile bin- 
tue comuna din pricina exa- 
la^iunilor nesanatoase ale bai- 
lor inconjuratoare. 

Suprafata comunel este de 
2448 hect, din carl 105 hect. 
ocupate de vatra satulut cu gra- 
dint si cu 125 case, restul de 
2343 hect. apar^ine tot locui- 
torilor. 

Comuna este formata dintr'un 
singur catun, resedin^a Aliman, 
asezat in partea rasariteana a 
comunel, pe o pozi^ie frumoasa, 
inalta pe malul ballet Vederoasa; 
casele sunt mict, neregulate si 
uli^ele sunt intortochiate. 

Populatfunea totala e de 203 
familit cu 575 suflete (300 bar- 
ba$t, 275 feme!). 

Dupa starea civila: casatori^T 
322, dintre cart :17s barb, si 147 
feme!. Necasatori^T 224, dintre 
carl: 112 barba^T si 112 feme!. 
Vaduvt 28, dintre carl: 12 bar- 
ba^t si 16 femet. Divor^at 1 
barbat. 

Dupa instrucfie : cart stiii a 
scri si citi 91, din cart: 83 bar- 
baflf si 8 femet. Cart nu stiu 
484, din cart: 217 barba^t si 
267 femet. Dupa ceta^enie: ce- 
ta^ent Romint 567, din cart: 300 
barbaft si 275 femet. Dupa re- 
ligie, ortodoxt 575, din cart: 
300 barbapf si 275 femet. Dupa 
profesit: agricultorl 192, indus- 
trial 2, comercian^t 6, diferite 
profesit 3, total 203. Dupa a- 
vere: 192 improprietari^t, dect 
toft. Contribuabilt 203. 

In ceea-ce priveste calitatea 
pamintulut, com. din cele 2448 



hect. are 167 hect. pamint ne- 
productiv (case, batyt si dru- 
murt) si 2281 hect. loc produc- 
tiv, din cart: 2012 hect. loc 
cultivabil, 10 hect. loc neculti- 
vabil, 108 hect. loc izlaz, 46 
hect. loc vit, 105 hect. loc pa- 
dure. 

Ocupatiunile loeuitorilor sunt: 
Agricultura: fiind in com. 129 
plugart, cart au 73 plugurt, 6 care 
cu bot, 1 24 carute cu cat, 1 trior. 
Pescuitul se face mat ales in 
balta Vederoasa. Cresterea vi- 
telor, avind com. 3602 capete 
de vite, din cart: 155 cat, 597 
bot, 2 magart, 2560 ot, 150 
capre, 130 porct. Industria e 
cea matsimpla, domestica; sunt 
in comuna 6 industriast (fierart, 
tabacart) si 6 mort de vint. Co- 
merciul se face prin gara Cer- 
na-Voda, la 28 kil. spre N.-E.; 
consta in import de manufac- 
ture, unelte agricole, si cu ex- 
portul de cereale, vite, Una, etc. 
Budgetul se compune din ve- 
niturt de 2077 let si cheltuelile 
sunt de 1 593 let, raminind dect 
un excedent in plus de 482 1. ; 
sunt 103 contribuabilt. Cat de 
comunica^ie sunt reprezentate 
numat prin doua comunale si 
vecinale ce due la satele apro- 
piate ca la Mirleanu, Rasova, 
Polucci. Biserica este una sin- 
gura in comuna, cu hramul Ador- 
mirea-Maicit-Domnulut (la 15 
August). Zidita si intre^inuta de 
comuna, cu 1 preot, 1 paracliser 
si 1 cintaxe^, are si 10 hect. 
pam. de la stat. 

$coala este una mixta rurala, 
infiin^ata de stat cu 1 inva^ator 
si 95 elevt inscrist, din cart: 
48 bae^t si 48 fete ; mat are si 
10 hect. pam. de la stat. 

Aliman, deal, in pi. Rimnic, jud. 
R.-Sarat, se desface din culmea 
Cimpulungeanca, brazdeaza par- 
tea de apus a comunet Valea- 



Digitized by 



Google 



ALIMANUL 



50 



ALIMANESTT 



Salcie!, si se sfirseste linga riul 
Cilnati; el este acoperit cu fT- 
ne{e si imas. 

Alimanul, deal, la E. com. Vla- 
desti, plasa Ocolul, jud. Vilcea. 
Separa aceasta com. de orasul 
Ri rnnicu -Vilcea. 

Alimanul, trup din mofia Sta- 
tuluT Bogdana - Nenciulesti , pe 
care s'au improprietarit in anul 
1880 un numar de 36 insurant 
si s'a mat vindut in urma si in 
loturl locuitorilor. Este situat in 
partea de E. a comunel Bog- 
dana spre mosia Ulmeni, jud. 
Teleorman, iar casele de locu- 
in^a ale insura^eilor s'au cladit 
la capul din spre E. al com u net 
Bogdana, unde formeaza ca 11 n 
catun osebit. 

Alimanul, plaid, pendinte dc com. 
Dragoesti, jud. Gorj, are o inal- 
{ime aproximativa. de 400 m. 
Vara serva de pasune vitelor. 

Alimanul sau Aliman-Mirta^i, 
insula, in Dunare, in fata sa- 
tuluT Bistre^u, plasa Balta, jud. 
Dolj, este proprietatea StatuluT. 

Alimanul - Mirtati , insula, in 
Dunare, pi. Bailesti, c. Bistre^u, 
jud. Dolj, este proprietatea Sta- 
tuluT. 

Alimane^ti, com. iur. y pi. Jiul- 
d.-s., jud. Olt, situata pe coasta 
si culmea dealuluT din st. Imi- 
nogulul, la o distant de 25 kil. 
de capitala jud. si la 5 kil. dc 
rcsedin^a plasil. 

N'are nici un cat. alipit si o 
popula^iune de 1560 loc. (795 
barbaflf si 765 feme!), 350 con- 
tribuabilt, 300 cap! de fam., 250 
case si 50 bordee de locuit. 

O legenda spune, ca cu 300 de 
ant si ma! bine, satul acesta era 
asezat cu vre-o 3 kil. mat spre 



S.-E., linga Calma^uiu, cam in 
mijlocul Boianulu!, in locul nu- 
mit azT Virtopul. Intr'o zi de 
Paste, navalind Turcit fara veste, 
pe cind lumea era inca. in bis., 
satul fu pradat si lumea mace- 
larita. Ci{! au putut scapa s'au 
ascuns intr'o pad. din apropiere 
linga tirla unut cioban bogat, 
dupa unit Turc, numit All sau 
Aliman. Noul s. s'a numit apoi 
Aliraanesti. 

Afara de tre! fam. de TiganT, 
1 Bulgar, 2 Greet si 1 Ungur, 
to{! loc. sunt RominI si singura 
lor ocupafiune e agricultura. Me- 
serias! sunt numal: 2 cojocar!, 
1 abagiu, 3 rotart, 3 cizmar! 
Romin! si cip-va fierarT si tim- 
plarT strain!. El desfac produc- 
tele lor la Slatina, Caracal si 
Turnu-Magurele. 

Teritoriul comunei se intinde 
pe o supraf. de 1750 hect. Lo- 
cuitoriT in majoritate sunt mos- 
nenT. Numai 15 s'au improprie- 
tarit dupalegea rurala din 1864. 

Produc^iunea agricola e me- 
diocra, din cauza solulu! argilos 
si a relet culturt. Recoltele sunt 
mat des bintuite de mana si 
seceta. 

LocuitoriT poseda : 180 bo!, 
95 vac!, 13 bivol!, 120 ca! si 
epe, 2000 o!, 55 capre. 

In raionui comunel sunt 2 bi- 
seric!: una vechie, aproape rui- 
nata, cladita pe la anul 1780 
si alta noua, deservite de tre! 
preo$! plati^I din budgetul co- 
mune! si din ven. cultulu!. In 
com. ma! e si o moara cu aburl. 

$coala s'a infiin^at pe la 1880, 
insa a func^ionat cu multe si 
lung! intreruper!, pana la 188^, 
de cind s'a desfiin^at, neavmd 
local. $tiu carte 100 barbaflf si 
10 feme!. 

Bautur! spirtoase nu se fa- 
bric;! in com. ; viile insa, car! 
ocupa o intindere de 63 hect., 
produc 175 heetol. vin. 



Gindac! de matase se cultiva 
in mica cantitate ; stup! sunt 
foarte pu{in!. Cinepa si inul, de 
si ar isbuti foarte bine, fiindu-le 
solul destul de favorabil, sunt 
pu^in cultivate. 

Comerciul se face de 5 cir- 
ciumar!. 

Veniturile si chelt. comunei, 
dupa ultimul budget se ridica 
la suma de 4700 le! anual. 

Comuna n'are de cit o sosea 
in interiorul sau, care o leaga 
la N.-V. cu Izvoarele. La E. si 
S. se intinde cimpia Boianulu! 
cu ^arinile locuitorilor, pe care 
sunt asezate ma! multe magur! 
si lacur!: Magura-Vise! si Lacul- 
Turculu!, Magura cu-Cruce, Ma- 
gura-lu!-Cioc, lacul Speteza, etc. 

Se limiteaza la N. cu cat. 
Vilcelele, com. Barcanesti, la 
N.-V. alipita cu com. Izvoarele ; 
la E. se intinde cimpia Boia- 
nulu! pana in Calma^uiii. 

Alimane§ti, deal, jude^ul Olt, 
format de malul sting al piriu- 
lu! Iminogul, pe care e situata 
comuna cu acest nume, plasa 
Jiul-d.-s. Acest deal formeaza 
marginea de N.-V. a platoulu! 
numit Cimpia-Boianulu!. 

Alimane§ti, deal, in raionui com. 
Alimanesti, plasa Jiul-d.s., jud. 
Olt, pe care se cultiva 45 hec- 
tare vie. 

Alimanesti, deal, situat in par- 
tea de E. a coin. Izvoarele, pi. 
Jiul-d.-s., jud. Olt, pe stinga 
Iminogulu!, formeaza un sir cu 
Badia la N. si Parvaneasa la S. 
Se numeste ast-fel, fiind-ca pe el 
este asczata comuna cu acest 
nume. 

Alimanesti, mosie, proprietatea 
statulu!, in jud. Arges, pi. To- 
pologul, pendinte de schitul Tu- 
tana. Aceasta mosie impreuna 



Digitized by 



Google 



ALTMANESTI-CIOFRtNGENI 



57 



ALIOR 



cu Albota-d.-j. si Albota-d.-s., 
au fost arendate pentru perio- 
dul 1882 — 83 cu 1. 26035 anual; 
iar pe periodul 1883 — 93 cu 
24308 1. 70 b. anual. 

Alim&ne$ti-Ciofringeni, com. /*., 
pe riul Topologul, la vr'o 8 kil. 
de com. rur. Tigveni, resedin^a 
sub-prefecturiT si 27 kil. de Pi- 
testi, jud. Arges, pi. Topologul, 
se compune din urmatoarele sa- 
te : Alimanesti-d.-s., Bradijesti, 
Burlusi, Ciofringeni -Paminteni, 
Ciofringeni-Un£ureni, Duculesti, 
Ghibesti, Lacurile, Piatra, Scheiu 
si Schitul-MateT, avind peste tot 
587 fam. cu 2352 sufl., 7 bis., 
in Burlusi, Ciofringeni, Ducu- 
lesti, Ghibesti, Lacurile, Piatra 
si Schitul-MateT, 1 scoalS pri- 
mara rurala si 3 circiumT. Bud- 
getul com. pe anul 1882 — 83 a 
fost de 2608 1. 24 b. la venit. 
si de 2001 1. la chelt. Prin com. 
trece soseaua Pitesti-Curtea-de- 
Arges-Rimnicul-VilceT. Dupa o 
publicajie oficiala din 1887, 
aceasta com. numara 417 con- 
tribuabill si are un budget de 
5729 1. la venit. si de 5634 la 
chelt. In com. era in 1887 un 
num&r de 1 167 capete vite mart, 
1080 bol, 87 vacT si cat si 1593 
capete vite marunte, 575 oT, 
206 capre si 815 rimatorl. 

Alim&ne§ti-d.-j., sat, din jude^ul 
Arges. (V. satul Gabrieni). 

Alim&ne$ti-d.-s., sat, pe apa To- 

pologulul, jud. Arges, pi. Topo- \ 
logul, face parte din com. rur. 

Alimanesti-Ciofringeni. (V. acest | 

nume). | 

i 

Alim&ne§ti-Poenari, com. rur., ] 

pe apa TopologuluT, jud. Arges, i 

pi. Topologul, la 13 kil. de com. [ 
rur. Tigveni, resedin^a plasil si 

la 22 kil. de Pitesti, se com- 1 

pune din satele: Ciauresti, Ga- 1 



brieni (Alimanesti-d.-j.), Ionesti, 
Poenari (Moara din Siliste) si 
Tomulesti, avind in tot 246 con- 
trib. cu 1239 loc, din cart 15 
f iganl. In com. sunt 4 bisericT, 
in Ciauresti, Gabrieni, Ionesti si 
Poenari, si 2 scolT primare ru- 
rale. Budgetul comuneT pe anul 
1882—83 a fost de 1897 1. 72 
b. la ven. si de 1290 la chelt., 
iar pe anul 1887-88, a fost de 
3037 1. la ven. si de 2896 la 
chelt. In intreaga com. erau in 
1887 un numar de 839 capete 
vite man, 811 bot si vacT, 28 
cat si 488 capete vite marunte, 
50 oT, 30 capre si 408 rimatorl. 

Alimpesti, com. rur., din pi. A- 
maradia, jud. Gorj, situata in 
partea-T de rasarit, pe ambele 
malurl ale riulul Olte^ul, la o 
distanja de 40 kil. de capitala 
judeJuluT, limitata la S. cu Cor- 
sorul, la N. cu com. Sirbesti, la 
E. cu com. Milostea din jud. 
Vilcea si la V. cu c. Zorlesti. 

Se compune din 2 catune: 
Alimpesti si Beresti. 

Are o suprafaja de aproape 
400 hect., posesiunea loc. care 
sunt mosnenT; din aceasta. su- 
prafafa 20 hect. padure, 7 hect. 
vie, 100 hect. aratura, iar res- 
tul de 273 h. livezl si pasune. 

Locuitoril poseda 20plugurT, 
39 care cu boT, 1 carufa cu cat, 
452 vite marT cornute, 5 cat, 
10 capre, 43 porcT, 178 oT, 2 
mort si I circiuma. 

Are o populate de 123 fam. 
cu 500 sufl., din cart 1 10 con- 
tribuabilT, 20 solda^T doroban^I 
cu schimbul. 

Locuitoril se ocupS cu agri- 
cultura, cresterea vitelor, culti- 
varea livezilor de prunT, etc. 

Prin comuna trece riul Olte- 
Jul, ale caruT malurl, eel dupa 
dreapta se chiama Dealul-Mue- 
reT, iar eel dupa stinga, Dealul- 
Tiriel. 



Tot prin comuna trece si so- 
seaua vecinala Polovraci - Cor- 
sorul. 

In com. sunt 3 morT, 12 fin- 
tinl si 75 stupT. 

Venitul comuneT este de lei 
776, iar chelt. de 1. 713. 

In com. sunt 2 bis., 1 preot 
si 2 cintare^I. 

Alimpesti, catun, jud. Gorj, face 
parte din com. Alimpesti (v. a. 
n.), este situat pe ambele ma- 
lurl ale Olte^ulul. 

Are o suprafa^a de 340 hect., 
calitatea pamintuluT este me- 
diocra. 

Are 79 familiT cu 268 sufl., 
din carl 73 contrib. 

Locuitoril poseda 16 plugurl, 
34 care cu bol, 376 vite marl 
cornute, 3 cal, 116 oT, 6 capre, 
32 rimatorl. 

Ca drumurl de comunicafie 
sunt : soseaua comunala Alunu- 
Poenari, ce trece prin mijlocul 
catunulul, apoT un alt drum de 
comunica{ie ce trece peste Dea- 
lul-Muerel, si care din cind in 
cind se transforma in sosea, 
poarta numele de soseaua veci- 
nala Albeni-Zorlesti ; mal sunt 
si alte poteel de cal si de pi- 
cior, ce leag& acest catun cu 
mal multe sate din jud. Vilcea. 

In acest catun se mal g&sesc : 
2 morl, 4 fintinT si 1 circiuma. 

Catunul mat poseda si 1 bis. 
cu 1 preot si I cintarej. 

Ali-Murtazl-Ciflic, mosie, in jud. 
Constanta, pi. Hirsova, pe te- 
ritoriul com. rur. Orumbel si a- 
nume pe acela al satul uT Fagi- 
rasul-Nou ; are 80 hect. dintre 
cart cea mat mare parte sunt 
cultivable, iar restul pasunl ; 
prin aceasta mosie trece dru- 
mul Orumbel-Fagarasul-Nou. 

Alior, balta, pe mosia Baluseni, 
com. Fintinele, pi. Siret, jud. 



6L012. Mar tie IXcflovor (itografic. 



Digitized by 



Google 



ALI-PASA 



58 



ALMAJUL 



Botosani, cu o suprafa^a de 7 
hect. ; e bogata in pestl. 

Ali-Pa§a (Terenul-lul-), o in- 
tindere de pamint in suprafa^a 
de 120 hect., situat in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rur. Lipni^a si pe 
acela al cat. sau Coslugea, in 
partea de miaza-zi a cat. linga 
valea Almaliculul, dominat la 
miaza-zi de movilaCaragea(i49 
m.), iar la miaza-noapte de mo- 
vila Coslugea (119 m.), este a- 
coperit cu tufarisurl, livezT si 
in cotyul nordic, cu cite-va crin- 
gurl; si-a luat numele de la 
fostul el proprietar Ali-Pasa, care 
locuia in satul Coslugea. 

Alistari, fintina, pe mosia Pu$u- 
reni, com. Cofusca, pi. Prutul- 
d.-j., jud. Dorohoiu. 

Alingele, Giosetul si Muschia, 

padurl particulare, supuse regi- 
mulul silvic, pendinte de com. 
Birlogul, pi. Ocolul, jud. Vilcea. 

Almajul, com. rur., in pi. Jiul-d.-s., 
jud. Dolj, la o departare de 15 
kil. spre N.-V. de Craiova si 
la 15 kil. departare de rese- 
dinfa plasil, Filiasi. 

Situata pe sesul si pe dealul 
numit Almajul. 

Se margineste la N.-V. cu co- 
muna Co^ofeni-din-Dos, de care 
se desparte prin piriul Almajul, 
la S. se invecineste cu com. 
Isalnifa, de care se desparte 
printr'o linie conven^ionala ; la 
V. cu com. Mihai^a, de care se 
desparte prin riul Jiul, iar la E. 
cu comunele Adincata, Goesti, 
Malaesti si Izvorul. 

Terenul comunet este acci- 
dentat de dealul Almajul cu o 
inal^ime de 94 m. aproximativ 
si doua movile inalte de 6 m., des- 
pre carl batrinii spun ca serviau 
de streje in timpul razboaelor. 



Comuna este udata de riul 
Jiul, ce o desparte de comunele 
CoJofeni-din-Dos si Mihaifa, a- 
vind in comuna, direcfiuneaNV.- 
SE. In aceasta comuna, Jiul 
primeste piriui Almajul, care ia 
nastere din Valea-Meteului si 
care se varsa in riul Jiul, linga 
hotarul dintre comunele Co{o- 
feni-din-Fa^a si Almajul, are a- 
cest piriu direcfiunea N. spre 
S.; pe piriul Almajul sunt in 
aceasta comuna doua pode^e : 
unul linga soseaua na^ionala si 
altul linga cea vecinala. In cu- 
prinsul comunet pe riul Jiul sunt 
doua vadurT de podurl umbla- 
toare. 

Comuna se compune din trel 
catune: Almajul-Birnici, care este 
catunul de resedin^l, Almajul- 
Mosneni si $itoaia. 

In comuna sunt trel biserict 
si anume: 

Una parohiala in cat. Almajul- 
Birnici, fondata de clucerul Bar- 
bu Pasnare la anul 1789, cu 
hramul Mart. Barbu. Una in ca- 
tunul $itoaia, fundata in anul 
1 8 19 de Dimitrie Medelnicerul- 
Socoteanu, serbeaza hramul Sf. 
Dumitru ; alta se afla in catunul 
Almajul-Mosneni, fundata la anul 
1865 de mosneni. 

D01 preop si trel cintare^I slu- 
jesc cu rindul la cele tret bi- 
seri cT. 

Cele doua d'intiiu sunt de 
zid in buna stare, iar a treia 
aproape in ruina. La fie-care 
se gaseste scrisa pe piatra de 
d'asupra usel din tinda, data 
fondaret, asemenea si numele 
fondatorilor. 

Bisericile din Almajul-Birnici 
si §itoaia ati fie-care cite o pro- 
prietate de 17 pogoane arabile, 
date in urma lege! rurale de la 
1864. 

In comuna Almajul, in catu- 
nul de resedin^a, se afla o seoala 
mixta, care func^ioneaza de la 



1 834 si este intre^inuta de stat. 
Localul construit din zid cu 
cheltuiala comunel (4000 1.) este 
in buna stare. 

Populafiunea comunel este de 
2125 loc. (1058 barbaflf, 1067 
femel). 

Dupa legea rurala din 1864, 
sunt 318 impamintenip. Popu- 
lajia com. e bintuita de frigurl. 

In comuna se gasesc 457 case 
si 4 bordee. Mai toate sunt con- 
struite din zid si numaT cite-va 
sunt de birne si de nuele; fie- 
care are gradina. In catunul de 
resedin^a se afla o casa boe- 
reasca zidita in anul 1786, de 
Dinca Almajanu. 

Suprafaja teritoriulut comunal 
este de 4270 pogoane, dintre 
carl 3740 pogoane pamint arab., 
240 finefe, 560 izlaz, 5 pog. 
lac, 175 pog. padure. 

Mosiile de pe teritoriul comu- 
nal sunt: Almajul-Birnici, Alma- 
jul-Mosneni si $itoaia. Alta-data 
aparjineau d-lor Dinca Alma- 
janu, Iancu Socoteanu, Nicolae 
Dobriceanu si mosnenilor. AzI 
apar^in mosnenilor, d-nel Elena 
Conduratu, d-lul C. N. Mi hail, 
d-nel Elena Sefendache. Venitul 
intreg al acestor mosil este de 
75000 de let. 

Pe pamintul arabil se sea- 
mana griu, porumb, orz, ovaz, 
meiu, rapifa, fasole si cartoft. 

Padurea Mosneni in intindere 
de 60 hect. apar^ine mosnenilor. 
Padurea $itoaia de 27 l /* hect. 
aparjine d-lui C. N. Mihail. Pa- 
durile sunt compuse din cer, 
girni^a, stejar, salcie, plop, etc. 

Se lucreaza si caramida. 

Locuitoril isl desfac produc- 
tele lor in orasul Craiova, unde 
due grine si zarzavat si de unde 
aduc obiecte pentru casa. Trans- 
ports productele cu carele cu 
boT, iar proprietary cu trenul, 
ce are stasia la com. Co^ofeni, 
la 2 kil. departe de Almajul. 



Digitized by 



Google 



AI.MAJl'L 



50 



ALMALl-CULAC 



com. 



Ceiile ce str&bat com. sunt: 
calea ferata, calea nationals ce 
merge paralel cu calea ferata 
si cu Jiul ; are in comuni o lun- 
gime de 3V2 kil.; calea vecinala 
ce duce de la com. Cojofeni- 
d.-s. la comuna Isalnija, are o 
lungime in comuna de 2 kil., 
calea comunala lunga de 5 kil. 

CirciumT sunt 10 si anume : 
4 in cat. Almajul-Birnici, 3 in 
Almajul-Mosneni, 3 in $itoaia. 

Comercian^T sunt 10, to$T cir- 
ciumarT. 

Vite cornute 286, oT 167, 
cat 71. 

Almajul, deal, pe teritoriul co 
Izvorul, jud. Dolj, pi. Ocolul. 

Almajul, padure y pe teritoriul 
com. Melinesti, jud. Dolj, plasa 
Amaradia, s. Alm&jelul, in in- 
tinderc de aproape 200 hect, 
apar^inind mosnenilor. 

Almajul, piria, pi. Jiul-d.-s., com. 
Almajul, jud. Dolj, ia nasterc 
din vaile MeteuluT, com. Br&- 
desti, pi. Jiul-d.-s. si se varsa 
in st. riuluT Jiul, linga hotarul 
dintre com. Co^ofeni-din-Fa^ si 
com. Almajul. 

Pe acest piriu, ce curge in 
direc^iunea de la N.-S., sunt 
doua pode^e statatoare, unul 
linga soseaua nationals, si altul 
linga soseaua vecinala. 

Almajul, pirifi, c. Cotofeni-din- 
Fa^i, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., ce 
se scurge in st. JiuluT pc hota- 
rul dintre com. Almajul si com. 
Co^ofeni-din-Fa^a. 

Almajul, ses, pi. Jiul-d.-s., com. 
Almajul, jud. Dolj, pe care este 
situate com. Almajul. 

Almajul-Birnici, sat, in c. Al- 
maju, jud. Dolj, pi. Jiul-d.-s., 
situat pe malul st. al piriuluT 



Almajul. Are o populate de 273 
fam. cu 1 179 sufl. Este rese- 
din{a primariel. In acest s. sunt 
359 case si I bordeiu; dintre 
care una boereasca, zidita la 
1786 de boerul Dinc& Alma- 
janu. $coala funct'ioneaza din 
anul 1834, este intretinuta de 
Stat, care a chelt. 4000 1. pen- 
tru construirea eT, localul fiind 
de zid. $tiu carte 46 bSrbaJT si 
2 femeT. In sat este o biserica, 
fondata de clucerul Barbu Pas- 
nare la 1789, care si azT este in 
bunS stare, are 1 preot si un 
cintaret si serbeaza hramul Mar- 
tiruluT Barbu. CirciumT sunt 4. 
Inainte de construirea linie! 
ferate, cind calatoria de la Cra- 
iova la T.-Severin se ftlcea cu 
diligcn^a, era aci prima static 
si avea o capetanie de posta cu 
32 cat. 

Almajul-Birnici, tnosie, judetul 
Dolj, pc teritoriul satuluT cu 
acelasT nume, apar^inind d-nel 
Elena Conduratu. Fusese mat 
'nainte proprietatea luT Dinca 
Almajanu. 

Almajul-Mosneni (Bogea), sat, 
pi. Jiul-d.-s., com. Almajul, jud. 
Dolj, cu 709 sufl., 365 barba^ 
si 341 femeT, are 147 case, con- 
struite maT toate din zid, afara 
de cite-va, ce sunt construite 
din gard cu pamint batut. A- 
proape fie-care casa are gradina 
eT. CopiiTdin acest sat urmeaza 
la scoala mixta din s. Almajul- 
Birnici ce este la o distant de 
500 m. $tiu carte 44 barbaJT 
si 1 femee. In sat este o biserica 
fondata in anul 1 865 de mos- 
neniT, Preotul Stavarache, Ste- 
fan Luminararu si Alexandru 
Barbu; aproape in ruina; are 
un cintaret si se serveste de pre- 
otul bisericeT Almajul-Birnici. 

CirciumT sunt trel si comer- 
cianp tot treT. 



Almajul-Mo§neni, pddure, pi. 
Jiul-d.-s., com. Almajul, s. Al- 
majul-Mosneni, jud. Dolj, in in- 
tindere de 60 hectare, apar^ine 
mosnenilor. Lemnul ce se ga- 
seste este: cer, girnija, salcie, 
plop si stejar, care predomina. 

Almajului (Dealul-), deal, pe 
teritoriul com. Almajul, s. Al- 
majul-Mosneni, jud. Dolj. E a- 
coperit cu fine^e. 

Almalia, deal inalt, in pi. Isac- 
cea, jud. Tulcea, pe teritoriul 
comunel Balabancea si al cat. 
Hancearca, este situat in par- 
tea sudica a plasiT si cea apu- 
sana a comunel; el este punctul 
culminant al DealuluT-f iganceT, 
si prin inal^imea sa, care este 
de 375 metri, fiind si punct 
trigonometric de observa^ie, ran- 
gul al 3 -lea, este pus in rindul 
celor maT inalte piscurl din pi. 
Isaccea si chiar jud. Tulcea; 
dominind asupra satelor Han- 
cearca si "pg^^-Tai^a ( a l e co- 
muneT Balabancea); de la poa- 
lele sale orientale izvoresc pi- 
raielc Sarap-Dere si Carbunaria, 
afluenJT aT piriuluT Tai^a, iar din 
poalelc apusane izvoreste piriul 
Valea-Megina, afluent al piriuluT 
Ccrna. Pe la poaleie sale trece 
si drumul comunal Cerna-Han- 
cearca-Xiganca. El este acoperit 
peste tot numaT cu padurT. 

Almalt - Culac, movild insem- 
nata, in jud. Constanta, pi. Si- 
listra-Noua, pe teritoriul comu- 
nel rurale Lipnija si anume pe 
acela al catunuluT sau Coslugea ; 
este asezata pe muchia dealuluT 
Coslugea, in partea de miaza- 
noapte a plasiT si cea centrala 
a comunel, areo inal^ime de 133 
m., este acoperita cu verdea^l, 
fost punct trigonometric de ob- 
servable gradul 3-lea si domina 
prin Inaljimea sa, s. Lipnija, de 



Digitized by 



Google 



ALMALt-CULAC 



00 



ALMALll'L 



care e desp&r$it prin o distant 
de I V2 kil., valea AlmaliculuT 
ce pleach chiar din poalele sale 
nordice, drumul jude^ian Eze- 
Chioi-Lipni^a si drumul comunal 
Lipni^a-Coslugea ; la rindul s&u 
e dominate de movila Caragia 
(149 m.); tot printr'insa trece 
si hotarul dintre satele Lipni^a 
si Coslugea. Terenul, pe care e 
asezatS. aceasta movile este pre- 
s&rat cu alte movile, intre can 
avem movilele : Curdeli, Veli- 
Chioi, Caragia, etc. 

Almalt-Culac, vale, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-NouS, pe te- 
ritoriul comunel rurale Lipni^a 
si anume pe acela al c&t. s&u 
Coslugea; se desface din poalele 
r&s&ritene ale dealulut Coslugea, 
se indreapta. spre rasdrit, pe la 
poalele nord. ale dealulul Uzum- 
Bair si dup& un drum de 4V2 kil., 
dup& ce a brSzdat partea de 
miaz&noapte a pl&sil si pe cea 
de N.-V. a comunel si a c&t., 
merge de se deschide in valea 
Coslugea pe dr., ceva mal sus 
de deschiderea acesteia in ezerul 
Oltina; malurile sale sunt pre- 
sirate cu tuf&risurl; printr'insa 
merge si drumul comunal Cos- 
lu gea-Satul-Noii . 

Almaliul, com. rur., in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-NouS. Estc 
asezatS. in partea apusana a ju- 
deJuluT, la 124 kil. spre V. de 
orasul Constanta, capitala dis- 
trictulul si in cea apusanS a 
plasiT, la 5 kil. spre V. de orS- 
selul Ostrov, resedin^a eT; co- 
munele invecinate cu dinsa sunt: 
Eze-Chioi la 7 kil. spre S.-E., 
Bugeacul la 8 kil. spre N.E., 
orasul Silistra din Bulgaria la 
7 kil. spre N.-E. 

Se m&rgineste la miazS-noapte 
cu com. urb. Ostrovul, de care 
se desparte prin dealurile Ieral- 
cea-Bair, Trincovi^asi Caramida; 



la rasirit cu com. Girli^a, sepa- 
rate prin ezerul Girli^a, la mia- 
zS-zi cu Bulgaria, desp&r$it& prin 
valea Rege-Deresi-Ceair, dealul 
$aimeselic-Bair si cu com. Eze- 
Chioi, desp&r^ita prin valea Ca- 
nara-Ceair. 

Relieful soluluT e destul de 
accidentat si anume de culmile: 
Ostrovul la miazS-noapte, repre- 
zentatS prin dealurile Ieralcea- 
Bair, cu virful Almaliul, 134 m. 
la N.-V., dealul Trincovi^a, 92 
m. la N., Caramida 78 m. la E. 
si de culmea Almaliul la centru 
si miaza-zi reprezentata prin dea- 
lurile Sari-Mesea-Bair I, II, III, 
(102, 93, 84 m.) prin interior si 
apus; Belezlichi-Sirti, 114 m. la 
S. Aceste dealuri sunt acope- 
rite in cea mat mare parte cu 
p&sunT si seman&tun. Ieralcea- 
Bair are pe dinsul, pe coamS, 
ruine de forturi turcestl, ca A- 
rab-Tabia II si Gabrovi^a, iar 
la poalele estice sunt s&dite vii 
ce dau un vin bun, vii cart dc 
alt-fel se mat gasesc si la poa- 
lele nord-estice ale Sari-Mesea- 
Bair I, Sari-Mesea-Bair II si Bc- 
lezlichi-Strti, sunt acoperite cu 
arbor! izola^I si tufarisurf ce sunt 
resturt din intinsele padurl de 
odinioara. Movilele sunt purine, 
insa au avut o important oare- 
care, servind ca puncte de ob- 
servable si dese-ori int&ritc spre 
a servi ca puncte de aparare 
ale Turcilor contra Rusilor ; prin- 
cipalele sunt Arabei, 102 m., cc 
are ling& ea fortul Arab-Tabia 
si pichetul romin No. 3, Ga- 
brovi^a 115 m., ast^-zT acope- 
rite cu verdea^a. 

Hidrografia este reprczentata 
prin piriul Almaliul, ce pleaca 
din dealul Ieral-Ceca-Bair, se in- 
dreapt& mat intiiu spre N.-E., 
trecind prin satul Almaliu, apoT 
spre S.-V. si se varsS. in lacul 
Girli^a, in partea lul apusana, 
dup& ce a br&zdat nordul co- 



munel; malurile lul sunt in ge- 
neral inalte si ripoase, iar valea 
sa poarla si numele de Beiiic- 
Ceair. Intr'insul se deschid pe 
stinga, valea Trincovifa, la locul 
numit Cismeaua-Ostrovenilor, iar 
pe dreapta Iaguda-Ceair si pi- 
riul Pampur-Ghiolgiu ce vine din 
Bulgaria; alte v£f mat sunt: 
Rege-Deresi-Ccairla N.-V. de 
hotarul spre Bulgaria, de la ince- 
put si p&n& la Ibraim-Pasa-Cisme , 
valea Curu-Canara la S., ce sc 
deschide in lacul Girli^a. Lacul 
Girli^a uda comuna la r&s&rit ; 
malurile luisunt in general inalte 
si stincoase ; intr'insul sunt bunT 
pest! ce se consume in localitate. 

Clima com. este s&n&toas&; 
ploae cade in cantitate potri- 
vit&, ceea ce face ca p&mintul 
s& fie destul de fertil. 

Comuna este formats dintr'un 
catun : Almaliul, mare si frumos, 
asezat pe ambele malurT ale pi- 
riulut Almaliul si pe 3 — 4 v&T 
mici ce se deschid in el; inchis 
la N. de dealul Ieral-Ceea-Bair 
si Trincovi^a, la V. de movilele 
Gabrovi^a si Almaliul, iar la S. 
de Sari-Mesea-Bair II. Este un 
sat bogat, cu case marl, frumoase, 
bine ingrijite si asezate in ordine 
pe trel uli{I paralele cu piriul si 
vre-o 1 2 transversale ; fie-carc 
casu^a are gradini^a el; la apus 
sunt vii intinse, ca si la r5s&rit, 
iar numeroasele (25) mort de 
vint invcselesc si maT mult as- 
pectul s&u. 

Suprafa^a comunei este de 24 
kil. p. sau 3422 hect. sau 7000 
pogoane, din carl 60 hect. ocu- 
pate de vatra satului cu gr&di- 
nile locui tori lor, avind 285 case, 
dect un sat mare; restul im- 
par^it intre locuitorl, carlau 2745 
hect. si statul cu proprietary ce 
poseda 17 hect. 

Popula^iunea totals a com. 
este de 1590 sufl., care se im- 
parte dupa cum urmeaz&: dup& 



Digitized by 



Google 



ALMALlUL 



01 



ALMASUL 



sex: 80 1 barbajl, 789 feme!, 
357 cap! de familil, 1230 altc 
persoanc, total 1590; dupa stare 
civila: necasatori^I, 444 barba^I 
434 femeT, total 878 ; casatori^I: 
326 barba^I, 326 femei, total 
652; vaduvl: 31 barba^i si 29 
femei, total 60 ; dupa instruc^ie: 
stiu carte 223 barbafT, 52 femeT, 
total 275; nu stiu 579 barba^i, 
737 femei, total 13 15; dupa ce- 
ta{enie: ceta^enl Rominl 801 
barba{T, 789 femeT; dupareligie: 
ortodoxI,8oi barba^i, 789 feme!; 
dupa ocupa^ie, 344 agricultorl, 
5 comercianJI, 1 industrial, 7 
alte profesil, total 357; contri- 
buabilt 357; dupa avere: 304 
improprietari^T, 40 neimproprie- 
tari^I, total 344. 

In privin^a calita^eT pamin- 
tului, suprafaja com. seimparte 
ast-fel: 660 hect. teren nepro- 
ductiv, 2752 hect. teren pro- 
ductiv, din carl 2172 hect. teren 
cultivabil (2162 hect. al locui- 
torilor), 16 hect. teren neculti- 
vabil (al locuitorilor), 415 hect. 
teren izlaz (tot al locuitorilor), 
159 hect. teren vil (din can 152 
ale locuitorilor). 

Ocupafiunile locuitorilor sunt: 
agricultura, cu 344 plugari cart 
ail 164 plugurl, 100 care cu 
bol, 193 caru{e cu cat, 5 ma- 
sini de secerat, 3 trioare, 5 ma- 
sin! de vinturat, cultivarea vie?, 
a celor 159 hect.; cresterea vi- 
telor, posedindcom. 6308 capetc 
de vite, din carT: 353 cal, 846 
bol, 12 bivolT, 5060 oT, 14 ca- 
pre, 22 porcl ; sunt si 24 pu^urT 
(din car! 17 prin sate, 7 pe cimp), 
si 3 podurt statatoare pe riul 
Almaliul. 

Industria cste cea simpla, 
casnica ; sunt in comuna : 7 
morl cu apa si 2 mori de vint. 

Comerciul e destul de activ 
si consta in importul manufac- 
turer, uneltelor agricole si in 
exportui vinulul, cerealelor, vi- 



telor; sunt 5 comercian^T, to{T 
circiumarf. Comerciul se face prin 
orasul Ostrov, lipsind cale fc- 
rata, care sa treaca prin com. 
Budgetul comunel e de 6366 let 
la venit. si de 3518 lei la chelt., 
ramininddeci un excedentinplus 
de 2847 lei. Caile de comunicajie 
sunt: un drum mare Ostrov- 
Cuzgun ce trece pe la rasarit de 
sat si din care se desface o ra- 
mura spre sat ; apoT drumurt 
vecinale la Eze-Chioi si Girli^a, 
Bugeac, Silistra bulgara. Bise- 
rica este una singura, infiin^ata 
si intre^inuta cu 10 hect. pa- 
mint de la stat, cu hramul Inal- 
{area-DomnuluT si avind ca de- 
serven^i 2 preo^I si 1 cintare{. 
$coala este una, rurala mixta, 
intre^inuta de stat cu 1 invaja- 
tor si o inva^atoare, cu 68 elevl 
inscrisl. 

Almaliul, piriti, jud. Constanta, 
pi. Silistra-Noua, udind terito- 
riile comunelor Almaliul, Ostrov 
si Eze-Chioi. Izvoreste din poa- 
lele rasaritene ale dealulut Top- 
ci-Olu-Sirti, se indreapta mat 
tirziu spre N.E., pana la satul 
Almaliul, dc aci spre rasarit 
pana la locul numit Cismeaua- 
Ostrovenilor, de unde se dirige 
spre S.-E., pana la varsarea sa 
in ezerul Girli^a. Curge printre 
dealurile Ieralcea-Bair, Trinco- 
vi^a, Caranvizi la N. si Sari- 
Mesea-Bair la S. Lungimea luT 
e de 12 kil., avind in tot-d'a- 
una apa ce curge printre niste 
malurT inalte si ripoase; valea 
sa mai poarta numele si de Bei- 
lic-Ceair. 

Basinul sau care arc o intindere 
de 15 kil. patr. sau 1500 hect., 
e coprins intre dealurile : Sera- 
cea-Bair, Iapce-Bair, Caranvizi la 
N., Topci-Olu-Sirti la V., Belez- 
lichi-Sirti la S., ezerul Girli^a 
la E., coprinzind coljul N.-V. 
al plasit Silistra-Noua, si in spe- 



cial partea sudica a comunel ur- 
bane Ostrov, toata comuna Al- 
maliul, care e asezata pe ambele 
malurl ale sale si partea nor- 
dica a comunel Eze-Chioi. Aflu- 
en^ii sat sunt : pe partea dreapta 
vaile Gabrovija, Iaguda-Ceair si 
piriul Pampur-Ghiolgiu-Ceair, iar 
pe stinga, valea Trincovi^a. Pe 
valea sa merg drumurile comu- 
nale ce due de la Almaliul, la 
comunele Eze-Chioi si orasul Os- 
trov. 

Almare, deal si punct trigono- 
metric de observable, in jude^ul 
Romana^I. 

Alma§lll, sat, in c. Dobreni, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neamju, a- 
sezat pe valea piriulu! cu a sa 
numire, cum si pe coastele dea- 
lurilor Almasul, Bisericel, Hir- 
cul, Morilor, Cierilor, etc. 

Este format din doua trupurT: 
Cotuna-d.-j. si Cotuna-d.-s., cart 
la un loc poseda 96 de case in 
carl traesc 396 sufl., sau 96 capT 
de familil romine si o fam. evre- 
iasca. Dintre aces tia sunt 128 bar- 
ba{T, 204 feme!; 199 necasato- 
ri^T, 153 casatori^r, 33 vaduvt, 
1 divor^at si 7 nevolnicT; din 
acestia numat 26 poseda cunos- 
tin^a de carte. 

Satenil se ocupa cu agricul- 
tura si cresterea vitelor, dar mat 
cu osebire cu nego^ul poamelor 
(fructelor), de care e imbelsugat 
acest sat ; pu^inl se ocupa si cu 
exploatarea padurilor vecina.se. 

In sat se afla 2 biserict cu 2 
preo^T si 2 eclisiarhl; o scoala 
comunala cu o popula^iune dc 
47 elevl; o moara situata la 
marginea Cierilor si care apar- 
^ine proprieta^il ; 2 circiuml; o 
cladire cu 6 odal ce serva dc 
locuin^a arendasulut; 5 ferastrae 
(v. Almasul, mosie). Sunt 3 ro- 
tarl, 3 fterarl, I stoler. 

Numarul contribuabililor, 49. 



Digitized by 



Google 



ALMASUL 



02 



ALMAJELUI. 



Comunica^iunea cu satele ve- 
cine se face prin drumul ce da 
in soseaua judejeani Piatra- 
Neamju, in dreptul kil. 7. 

Numarul vitelor se urea la 
454 capete, dintre carl : 40 bo!, 
42 vac!, 280 ol, 10 cat, 25 ri- 
mator!, 30 vi^el, i6junc!, 1 taur. 

Se povesteste, ca in apropiere 
odinioara ar fi fost o crincena 
batalie intre Romin! si Ungun. 

Alma$ul, deal, linga s. cu aceas! 
numire, serveste de loc cultiva- 
bil satenilor, fiind situat pe par- 
tea lor, si de hotar despre Ne- 
gresti, in jud. Neam{u. 

Almasul, mofii; in com. Dobrcni, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam{u, 
este alcatuita din treT trupuri: 
Almasul, Horinjesti si Roscani, 
carl impreunS se marginesc cu : 
mosia Dobreni, la E. ; cu Sa- 
rata-BalauruluT, la S.-E. ; cu Gir- 
cina, la S. ; cu Cuejdiul, la S.-V. ; 
cu piriul si dealul Cuejdiulu!, la 
V. ; cu Cracaoani, Poiana-Alma- 
suluT, Negresti si Dolhesti, la N. 

Suprafa^a totala impreuna cu 
trupurile si vatra satulu! Al- 
masul, e de 1677 hect. 54 aril 
(1 178 faldf) ; iar numa! a tru- 
pului Almasul e de 314 hect. 
60 aril (220 falcT), dintre can 
207 hect. apar^in posesie!, iar 
restul de 107 hect., locuitorilor. 

Teritoriul mosie! e acciden- 
tat de dealurile : Almasul, Bi- 
sericeT, RunculuT, Curmaturile, 
Talasmanul, Fericilc, Lacurile, 
Cosmenilor, Cierilor, figanca 
etc., carl in mare parte sunt a- 
coperite cu padur!, presarate cu 
poen! si poeni^e, ce poarta a- 
desea nu mi rile dealurilor, or! 
numirile: Poiana-Varni^e!, Impu- 
{itelor, Lazurca, etc. 

Piriiasele car! strabat terenu- 
rile aceste! mosi! sunt: Alma- 
sul, Marinese!, Runculu!, Pi- 
riul-lu!-Barcan, Molidulu!, Po- 



loboacelor, Ponorulu!, Dosuri- 
le, etc. 

Patura cultivabila (supra -solul) 
nu este tocma! priincioasa agri- 
culture! ; plan tele ce se cultiva, 
si ma! cu osebire porumbul, reu- 
sesc greu, din care pricina se 
si cultiva ma! mult prin gradin!, 
iar fine^ele ocupa partea cea 
ma! insemnata a culture!, si se 
deosibesc in fine^ele posesie!, 
cunoscute sub numirile speciale 
de: fina$ul Vatavulu!, fin. din 
pir. Hirculu!, fin. din Mestecen!, 
fin. din Podis, fin. de la Fintina- 
Albulu!, fin. de la Roscan!, fin, 
de la Poarta-faxine!, ff n . di n 
Hirtoape, etc., si fin. locuitorilor: 
fin. de la Par, fin. de la Nuc!, 
fin. de linga Arini-lu!-David-Bal- 
mus, fin. de la Spin!, fin. de 
la Gh. I. Necula!, etc. 

Pentru exploatatul padurilor 
sunt S ferastrae, purtate cu apa, 
asezatc la I V2 ora departarc 
de satul Almasul, cunoscute sub 
numirile : ferastraul N°. 1 al lu! 
I. N. a Sultane!, N°. 2 ferast. 
de la Cioanca, N 1 '. 3 ferast. de 
la Rafaila, N°. 4 ferast. de la 
Molid(acestadin 1887 se poarta 
prin ajutorul une! locomobile, 
de un timp insa nu ma! func- 
tion eaza), N°. 5 ferast. de la fa- 
brica, care a fost ars si acum 
se face din nou. 

Almasul, pirift, in jud. Neam{u, 
izvoreste dintre o ramifica^iune 
a dealulu! Tarnifa si Muncelul, 
in spre marginea despre apus 
a com. Dobreni, plasa Piatra- 
Muntele, curge in direct unea 
S.-E., trecind pe la schitul si s. 
Almasul, pana in dreptul kil. 
7 al sosele! najionale judetene 
Piatra-Neam^u, de unde se ridica 
catre N.E., traversind soseaua 
jude^iana Dobreni -Roznov, pe 
la sudul s. Dobreni, in fa^a ca- 
ruia primind si apele pir. Ne- 
guesti (de a st.), se varsa in 



pir. Cracaul, ducind cu sine $1 
urmatoarele piriase : Dosurile 
unit cu Calugarifa, Piriul-Mari- 
nesa, Piriul-Hirculu!, Pinul-Run- 
culu!, Piriul-lu!-Barcan, Piriul-Mo- 
lidulu!, Piriul-Poloboacelor, Pi- 
riul-Ponorulu!, etc., (v. a. n.). 

In prundul dus de curentul 
acestu! piriu se gasesc bolovani 
mar! de grez carpatic vechiu, 
car! coprind cristale mar! dc 
pirita cubica ; asemenea, bolo- 
van! de calcar silicios, cu cris- 
tale mic! de acelas! mineral (pi- 
rita), insa in catime ma! mic&; 
cum si bolovan! plin! de numu- 
lite, din car! se arata fiin^a ta- 
rimulu! eocen, in sus spre o- 
birsia piriulu!. Cu toate acestea, 
minere de fier, prin localitate 
si imprejurime, nu se pot gasi, 
dupa cum s'a fost crezut de 
catre muty!, car! au cercetat a- 
ceasta regiune. 

Almasul, schit de ca/ugdrife, si 
tuat in catunul-d.-s. al s. Alma- 
sul, in com. Dobreni, pi. Piatra- 
Muntele, jud. Neam^u ; este zi- 
dit de catre Lupu Bals si Mo- 
nahul Rafail. 

La inceput, se zice, era des- 
tinat pentru azilul calugarilor, 
si se intre^inea din milosteni!, 
nefiind subvent'ionat ; astaz! insa 
este populat dc 20 calugari^c 
avind drept stari^a pe maica 
Suzana $tefanescu, sora fostulu! 
Episcop de Roman, Melchi- 
sedec. Serviciul divin este sa- 
virsit de catre preo^i! schitulu! 
Horai^a, ce se rinduesc sapta- 
minal. 

Alma^ului, sat, vez! Poiana Al- 
masulu!, in com. Dobreni, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neamju. 

Almajelul, com. rur., asezata in ' 
partea de N. a plasi! Cimpul, 
jud. Mehedin^i. Se margineste 
la rasarit, cu com. Dobra, la 



Digitized by 



Google 



ALMAJELUL 



03 



ALUNELE 



miaza-zi cu com. Vladaia, la apus 
cu com. Corlajelul si la raiaza- 
noapte cu com. Slasoma. Situata 
pe cimpie, la distant de 46 kil. 
de resedin{a judetuluf, formeaza 
com. singura, avlnd 386 contrib. 
cu 1800 loc. in 402 case. Ocu- j 
pafiunea loc. este agricultura | 
si cresterea vitelor. ET poseda 
142 plugurT, 192 care, 16 caru{e 
cu cal avind si 105 stupl. 

Are o bis. cu 2 preo{T si 2 
cintare^I, o scoala cu un inva- 
{ator, frecuentata de 29 elevl si 
3 eleve. 

Budgetul comunel este de 
4520 1. la ven. si de 1893 let 
la chelt. Numarul vitelor este 
de 1 152 vite mart cornute, 51 
cat, 450 ol si 504 rimatort. 

Prin aceasta com. trece so- 
seaua comunala Ragova-Vinjul- 
Mare-Corlatelul- Almajelul. 

In partea de V. a comunel 
Almajelul se afla dealul numit 
Dealul - BrincoveanuluT, zis as 
ta-zT si Dosul-Gropilor, unde se 
vad urme de o zidarie veche. 
Relativ la acest deal si zidarit 
vechi, se povesteste, de batrinl 
din com. Almajelul, Vladaia si 
Corl&$elul, o legenda despre fa- 
milia domnitoare Brincoveanu. 

Almajelul, sat, pi. Jiul-d.-s., com. 
Filiasi, jud. Dolj, asezat pe va- 
lea Almajelul in st. riulul Jiu, 
la 4 kil. spre E de Filiasi. Po- 
pulafiunea e de 27 fam. cu 106 
sufl., 55 barba^I si 51 femel. 
Are 25 de case. Copiil din a- 
cest sat urmeaza la scolile din 
Filiasi, ce sunt la o departare 
de 7'i kil. $tiu carte 10 bar- 
ba{I si 3 feme!. 

Almajelul sau Almajul, sat, pi. 
Amaradia, com. Melinesti, jud. 
Dolj, cu 19 fam. si 85 sufl.; 45 
barbajl si 40 feme!. E situata 
la 5 kil. spre S.-V. de Melinesti. 
Are 24 case construite din zid 



si din birne. Copiil din acest 
sat urmeaza la scoala mixta din 
com. Melinesti, ce este la o de- 
partare de 5376 m. $tiu carte 
5 barba^I si I femee. 

Almdjelul, cimpie, in com. rur. 
Almajel, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedinji. 

Alm&jelul, colind, pe teritoriul 
satuluT cu acelast nume, com. 
Filiasi, jud. Dolj, pi. Jiul d.-s., 
la poalele caruia e valea Al- 
majelul. 

Almajelul, deal mare, in c. r. 
Almajelul, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^i ; este acoperit cu viT, ce 
produc vinul rcnumit de Al- 
majel. 

Alm&jelul, piriil, izvoreste din 
dealul Fratosti^a, uda s. Alma- 
jelul, jud. Dolj, pe St., curge 
paralel cu valcajiulut si merge 
apoT de se varsa in st. acestut 
riu, in fa{a satuluT Petrule^ul. 

Almajelul, vale, pe teritoriul co- 
munel Filiasi, s. Almajelul, jud. 
Dolj, plasa Jiul-d.-s., pe care e 
situat satul Almajelul. 

Altarul, loc unde a fost capela 
militara in tabara de la Fur- 
ceni, la 6 kil. S.-V. de orasul 
Tecuciu. 

Altarul, pddurice, in plasa Mar- 
ginea-d.-s., jud. R.-Sarat, la ra- 
sarit de soseaua nationals ; azl 
este exploatata. 

Alt&mu§ul, munte, plaiul Dimbo- 
vi^a, jud. Muscel, formeaza linia 
de desparfire intre riul Dimbo- 
vi{a si riul Argeselul, impreuna 
cu mun^iT Draxinul, Mara, fe- 
felega, Preajma, Muntisorul, Ca- 
pitanul, Plaisorul, Prava^ulsi Ma- 
teiasul. 



Alticioarele, piris, izvoreste din 
poalele padurel Clabucetul, si se 
varsa in riul Tcleajenelul, in ra- 
ionul com. Maneciul-Ungureni, 
plaiul Teleajenul, judeful Pra- 
hova. 

Altoae (La-), loc izolat si punct 
de hotar in com. Valea-Musce- 
luluT, jud. Buzau. 

Altoae (La-), loc izolat si punct 
de hotar in com. Manesti, jud. 
Buzau, pe plaiul Bercioae. 

Altoaele, poiand, in pad. statu- 
lul Barbu din com. Grajdana, 
jud. Buzau. 

Altoi (La-), loc izolat, acoperit 
de livezT, in com. Magura, jud. 
Buzau. 

Altu-Cucei, trap de pddure, a 
statulul, in intindere de 25 hect., 
formind, impreuna cu trupul 
Cafetul, padurea Ca^etul, situata 
in com. Dozesti, pi. Cerna-d.-j., 
jud. Vilcea. 

Al^atul, movild, pe mosia $tiu- 
beieni, comuna $tiubeieni, plasa 
Baseu, jud. Dorohoiu. 

A-lui-Cristoiu, vie si teren de 
araturd, in dealul Oltului, si- 
tuata in com. Prundeni, plasa 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea, foste peir- 
dinte de Episcopia Rimnicu- 
lul; proprieta^I ale statulul. 

Aluna sau Alunul, piria, pe te- 
ritoriul com. Straoani-d.-s., jud. 
Putna, izvoreste din dealurile 
Varni^el, uda satul Varnifa mat 
jos de care se varsa in Susija. 

Alunele, deal, situat pe locul sa- 
tenilor in fundacul din susul 
satuluT Negresti, com. Dobreni, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam{u ; 
serva de teren cultivabil. 



Digitized by 



Google 



ALUNENI 



64 



ALUNISUL 



Aluneni, nume vechiu al catu- 
nuluT Slamnesti, com. Mierea- 
Birnici, pi. Amaradia, jude^ul 
Dolj. 

Aluni (Valea-cu-), pir. s izvo- 
reste din raionul com. Valea- 
Lunga, plaiul si jud. Prahova, 
se varsa in Valea-luT-Dan, tot 
in raionul com. Valea-Lunga. 

Aluni§elul, vdlcea, izvorestede la 
estul com. Parosi, pi. 01tul-d.-s., 
jud. Olt, uda catunul Mijlocul, 
si se varsa in stinga Cungri- 
soareT, tot in raionul comuneT 
Parosi. 

Alunisul, com, rur., pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt, compusa din trel 
catune: Alunisul-d-s., Alunisul- 
d.-j. si Dealul-Gruiulul. 

Isl trage numele de la piriul 
Alunisul. 

Este situata pe malul riuluT 
Vedea, la 36 kil. departe de 
capitala jude^ulul si la 5 kil. de 
a plasil. 

Are o populate de 990 loc. 
(526 barba^T si 464 feme!), 270 
capl de fam., 240 contrib. in 
301 case de locuit. 

In corauna sunt doua bisericT 
(la Alunisul-d.-s. si la Alunisul- 
d.-j.), deservite de trer preo^T. 

LocuitoriT se ocupa numaT cu 
agricultura si cultura prunilor. 
ET desfac produsul munceT lor 
la Slatina, Pitesti si gara Corbu. 

LocuitoriT din cat. Alunisul- 
d.-s. .si Dealul-Gruiulul sunt mos- 
nenT, iar ceT din Alunisul-d.-j. 
s'au improprietarit la 1864 pe 
175 hect., imparjite la 46 loc. 
Sunt in com. 35 cat si epc, 420 
boT, 150 vacl, IOOO 01 si 240 
porcT. 

Toata comuna se intinde pe 
o suprafa^a de 1600 hect. 

Cu intre^inerea scoaleT statul 
cheltueste anual 1404 let. $tiu 
carte 150 barba^T si 11 femeT. 



In termen mijlociu se fabrica 
in com. 6000 decal. tuica. 

Inul si cinepa se cultiva prea 
pu$in. 

Sunt in com. 50 men, 130 
pen, 200 ciresT, 80 nucT. Un 
hect. livcde da 2 care fin. 

Comerciul se face de patru 
circiuman. 

Venitul comuneT se urea la 
2040 I. si cheltuelile la 2035 1. 

O sosea inlesneste comuni- 
ca^ia cu comunele Fage^elul si 
Spineni, precum si soseaua veci- 
nala care inlesneste comunica^ia 
cu Poborul si Profa. 

E udata de riurile: Vedea, 
Alunisul, Papcica si Buduslu- 
vesri. 

Se margineste cu comunele : 
Profa, Spineni, Ursi si Fage^elul. 

Se crede ca aceasta comuna 
dateaza din timpul hit Neagoe- 
Basarab. 

Alunisul, sat, face parte din com. 
r. Strimbeni, pi. Varbilau, jud. 
Prahova. 

Alunisul, catun, al com. Colfi, 
jud. Buzau, situat pe malul dr. 
al izvoruluT Alunisul, are 130 
loc. si 29 case. E renumit prin 
chili bar si biserica sapata in 
corpul uneT stincT. 

Alunisul, catun , comuna Pietrari, 
jud. Dimbovi^a. (v. a. n.). 

Alunisul, cimpie, vezl Dealul- 
Porcilor, deal, jud. Vilcea. 

Alunisul, deal, in com. Brada^e- 
lul, jude^ul Suceava, de sub 
care izvoreste piriul cu acest 
nume. 

Alunisul, deal, in jud. Tecuciii, 
la S. si paralel cu valea Alu- 
nisul, pc care o alimenteaza cu 
apa pe timpurT ploioase ; alt. 

3 6 3 m - 



Alunisul, girla, strabate comuna 
Strimbeni, plasa Varbilaul, jud. 
Prahova, de la N. la S., se 
uneste cu girla Bertea si itnpre- 
una isT continua drumul pe mo- 
sia Stefesti. 

Alunisul, isvor de ape minerale, 
in com. Col^i, jud. Buzau, cat. 
Alunisul ; confine sulf si mag- 
nesie. Nu se poate utiliza din 
cauza departaret, greuta^eT dru- 
muluT si a singurata^eT pozi^iuneT. 

Alunisul, isvor, in com. Col^i, 
jud. Buzau, cat. Alunisul, incepe 
din Poiana-CorduneT si se scur- 
ge in izvorul Valea - BouluT. In 
albia sa se gaseste adesea mult 
chili bar. 

Alunisul, Ian} de munff, in pi. 
Vrancea, jud. Putna, serva de 
hotar intre jud. Putna si R.-Sarat. 

Alunisul, mosie, fosta a statuluT, 
in comuna Valea-Teanculul, jud. 
Buzau, are 10 hect. pad., finea^a 
si vie. Egumenii Greet at ma- 
nastirel Banul, de care depin- 
dea, ridicasera vinul de aicT la 
un mare renume. 

Alunisul, mosie, jud. Muscel, pro- 
prietate a statuluT; apar^inea Mi- 
tropolieT din Bucuresti. In anul 
1878, venitul acesteT mosiT era 
de 1812 1., si a fost ipotecata 
pentru asigurarea biletelor ipo- 
tecare emise dupa legea din 
1877. Pentru periodul 1881 — 86 
arenda a scazut la 1450 I. anual. 

Alunisul, trup din mosia statuluT 
Corbi, pe care s'au improprie- 
tarit locuitoriT din cat. Secatu- 
rile, comuna si plaiul Nucsoara, 
jud. Muscel. 

Alunisul, munte, pe creasta ca- 
rina trece hotarul intre c. Bros- 
teni, din jud. Suceava si Buco- 



Digitized by 



Google 



ALUNI?UL 



05 



ALUNUL 



vina, avind 1347.5 m. altitu- 
dine d'asupra nivelulul mariT. 

Alunisul, pddure, in intindere de 
1390 hect., proprietate a statu- 
luT, jud. Muscel. Face parte din 
niarea p&dure Corbi, plaiul Nuc- 
soara, formata din 10 trupurT: 
Plaisorul, Preotesele, Bindea, Za- 
noaga, Papaul, Rusu, Platica, 
Alunisul, Padurile si Cringul, 
avind toate o intindere de 17530 
hect. 

Alunisul, pirin, izvoreste de pe 
teritoriul com. Fage^elul, plasa 
Vedea-d.-s., jud. Olt, si se varsa 
in riul Vedea, in raionul com. 
Alunisul. 

Alunisul, piriti, jud. Suceava, a- 
fluente al $omuzuluT-Mare, 1340 
m. lungime. 

Alunisul si Heroaia, proprietdp 
ale statuluT, jud. Muscel, pen- 
dinte de Mitropolia din Bucu- 
resti, cart s'au arendat pe pe- 
riodul 1886—96 cu 1485 1. a- 
nual. 

Alunisul, ramurd de mun^i in 
prelungirea catre E. a ramureT 
Porfir, perpendiculara pe intinsa 
sira a TarcauluT, incepind de la 
nodul ce-1 formeazS cu ramura 
NechituluT, in partea despre N.- 
V. a schitulul Nechitul, catre o- 
birsia piriulul Malina, (afluent 
din dreapta riuluT Iapa) pana in 
malul drept al riulul Bistrifa, 
marginit pe sub coastele sale 
despre S.-E. paralel, de piriul 
Mastacanoasa, iar din coastele 
sale de catre N., se detaseaza 
intr'o alta ramura numita a Ne- 
gulestilor. 

Este acoperit cu padurT, in cart 
predomina arborii de alun, de 
la carl se pare ca si-a luat chiar 
91 numirea. In toat& intinderea 
sa strabate teritoriul com. Mes 



tacan, din pi. Bistri^a, judejul 
Neamju. 

Alunisul, fost schit de calugarT 
in com. Col^i, jud. Buzau, cat. 
Alunisul, pendinte de Episcopia 
Buzau. Biserica e sapata in cor- 
pul unet imense stincT de pia- 
tra. N'are inscript'iunl. Tradifia 
it atribue o vechime de peste 
1000 de anl. Are o legenda 
identica cu a schitului Nama- 
esti, din judeful Muscel: «Un 
cioban, care partea turma aci, 
aude in somn o voce, care it 
ordonS sa sape in coasta stincel ; 
el se supune, si dupa pu^ina 
munca gaseste o icoana aMaiciT- 
DomnuluT. LocuitoriT se alar- 
meaz&, maresc deschizatura si-T 
daii forma unet bisericT, unde 
depun acea icoani, care se con- 
serve si asta-zT». Tot in aceasta 
stinca sunt sapate si doua chi- 
liT. AzI serva ca biserica de mir 
locuitorilor din Alunisul. 

Aluni^ul, fost schit, in cat. Alu- 
nisul, com. Strimbeni, pi. Var- 
bil&u, jud. Prahova, 

Alunisul, vale, com. Frincesti, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Alunisul, vale, com. $irineasa, 
pi. Oltul-d.-s., jud/ Vilcea. 

Aluni§ul-B£l&ne§ti, pddure, in 
com. B£lanesti, jud. Buzau, pe 
mosia Cozieni-Tihulesti, proprie- 
tate a statuluT, pendinte de E- 
piscopie. E formata din trupu- 
rile Alunisul, Birza, Cozieni, Fa- 
caianca, Moseasca, Talpiciu si 
Teisul, formind impreuna un 
corp de 416 hect. 

Aluni§ul-de-jos, sat, face parte 
din com. r. Alunisul, pi. Vedea- 
d.-s., jud. Olt. Are o populate 
de 257 loc. 

LocuitoriT acestuT catun s'au 



improprietarit dupa legea din 
1864. Aci e o bis. zidita la a- 
nul 18 10 de Preda Iepure, Bar- 
bu Anghel si Cirstea-cel-Negru 
si reparata la anul 1877. 

Ahini§ul-de-sus, sat, face parte 
din com. r. Alunisul (v. a. n.), pi. 
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po- 
pulate de 576 loc. LocuitoriT a- 
cestuT cat. sunt mosnenT. AicT 
e o bis. zidita la anul 1887 de 
enoriasT. 

Aluni§ul-Ml&jetul,/^/*/v a sta- 
tuluT, in comunele Colfi si Mla- 
jetul, pe mosia Mlajetul si Alu- 
nisul, jud. Buzau, pendinte de 
Episc. Buzau. E formata din 
trupurile Alunisul, Fa^a-Mare, 
Finiisul, Ocolul-BordeiuluT-SaveT, 
Poiana-CorduneT si Valea- cu- 
Bordeele, constituind un . corp 
de 627 hect. 

Aluni^ului, vezT Poiana-Alunisu- 
luT, jud. Suceava. 

Aluni^ului (Vfrful-), colind, in 
com. Blajani, jud. Buzau, aco- 
perita de padurT, viT si ar&turT. 

Aluni§ului (Piriul-), pirift, in 
com. Bogdanesti, jud. Suceava, 
avind lungimea cursuluT de 3000 
m., impreuna cu Piriul-Plopilor 
formeazi piriul Moisa. 

Aluni§ulul (Valea-), vale, situ- 
ate la S. de tirgusorul Stani- 
sesti, jud. Tecuciu, merge in di- 
recfia E.-V. pana in valea Do- 
brotforuluT, in raionul com. Sta- 
nisesti; alt. la obirsie 355 m. 
si la virsatura 190 m. 

Alunul, com. rur., plasa Oltejul- 
d.-s., jud. Vilcea, compusa din 
3 catune : Alunul, Igoiul si Bo- 
desti. 

Este situata pe valea riuluT 
Olte^ul, la 60 kil. departe de 



51,01,2. Marele Dicfionar Geogrqfle. 



Digitized by 



Google 



ALUNUL 



CO 



ALUNULUI (MOVILELE-) 



capitala jude^uluT si la 25 kil. de 
Horez, resedinja plasiT. Inainte 
vreme, cat. Alunul forma o sin- 
gura com. si £inea de judejul 
Gorj; cat. Igoiul forma o sin- 
gura com. si cat. Bodesti apar- 
$inea de com. Mateesti. 

Are o populate de 1 294 loc. 
(649 barba^T si 645 feme!); 267 
cap! de fam., 263 contribuabilt; 
in 285 case. 

In toata com. sunt 6 biserict. 

LocuitoriT se ocupa cu agri- 
cultura, pTetraria, dulgheria si 
rotaria. ET desfac produsul mu li- 
cet lor la Craiova si Tirgul-Ho- 
rez. 

LocuitoriT sunt mosnenT; 15 
s'au improprietarit la 1 864, cind 
li s'au dat 33 hect. pamint. ET 
ail 45 cat, 258 boT, 195 vacT, 
25 capre si 270 01. 

Pe riul Olte^ul sunt 5 morl 
in raionul comuneT. 

In cat. Igoiul sunt mat multe 
carierT de piatra. La locul nu- 
mit «Gherghinoaia» se afla in 
pamint o materie combustibila 
sail carbun! de pamint, care ma- 
terie e in ardere continua de la 
1886, pana acum (1892). Se ga- 
sesc in pamint straturT de scoicT 
si melcl. S'au gasit si masele 
de mastodon^!, picioare de ele- 
fanflf petrificate. 

§coala dateaza in com. de 
22 ant. Localul e bun si apar- 
\\ne comuneT. §titi carte I74bar- 
ba^T si 2 femeT. Cu intrefinerea 
scoaleT, statul cheltueste anual 
1080 let, iar comuna 15 let. 

Femeile cultiva prea pu^int 
gindacT de matase. StupT cu al- 
bine sunt vr'o 15. 

In termen mijlociti se fabrica 
1500 decal. {uica. 

Toata comuna se intinde pe 
750 hect. pamint. 

Terenul cultivabil produce 
250ohectol. porumb si 90 hectol. 
griu. Aproximativ sunt in com. 
ca la 150 merT, 70 pert, 190 



nucT; iar livezile dau ca la 300 
care de fin. 

Veniturile comuneT se urea 
la 1384 1. si cheltuelile maT la 
aceiasT suma. 

E brazdata de dealurile: Ma- 
teesti, Turcesti si Berbesti, can 
o separa de comunele cu aceiasT 
nume si de dealurile: Colibilor, 
SeciuluT, Ciocanele, CorsoruluT, 
Brinzan, Rosul si TutunaruluT; e 
udata de vaile: Cacata, Corne- 
tuluT, PTetroasa, LaculuT, Rosia 
si Aninoasa, afara de riul 01- 
te^ul, care o stnibate de la N. 
spre S. 

Se margineste cu comunele : 
Mateesti, Turcesti, Berbesti, Sla- 
ves ti, Coltesti si jud. Gorj. 

Alunul, sat, face parte din com. 
rur. cu aceiasT nume, plasa Ol- 
te{ul-d.-s., jud. Vilcea. Are o 
populate de 561 loc. (287 bar- 
ba^T si 274 femeT); iar ca po- 
pulate scolara are 50 copiT (29 
bae^T si 21 fete). Aci e rese- 
dintaprimarieT si scoala comuneT. 
In raionul acestuT cat. sunt 
3 bis.: una in Cornet, cu hra- 
mul Cuvioasa-Paraschiva fon- 
data la anul 1838 de VI. De- 
conesi, I. Rosea, s. a. ; una in 
Rosia cu hramul Sf. Dumitru, 
fondata la anul 1803 de Pos- 
telnicul Constantin ; si alta in 
PodurT cu hramul Sf. Nicolae 
fondata de D. Sujoiu. Catunul 
Alunul forma in vechime o sin- 
gura com. si $inea de jude^ul 
Gorj, apoT s'a unit cu catunul 
Igoiul si Bodesti si asta-zT for- 
meaza impreuna com. Alunul. 

Alunul, deal, pe teritoriul satuluT 
Minjesti, com. Mogosesti, plasa 
Stavnic, jud. Iasi, numit ast-fel 
de la padurea de alunT ce se 
afla pe el. 

Alunul, deal, la V. comuneT Sla- 
vesti, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. 



Alunul, deal, la S.-E. com. Alu- 
nul, pi. Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea, 
pe care se cultiva 31 hect. vie. 

Alunul, piria, in c. r. Closani, 
pi. Closani, jud. Mehedin{i. 

Alunul, pirift, pe teritoriul com. 
Paulesti, jud. Putna, pi. Vrancea, 
izvoreste din Muntisor si se 
varsa in dreapta CozieT. 

Alunul, piriU, in plasa OrasuluT, 
com. Andreasi, jud. R.-Sarat, 
izvoreste din virful AlunuluT, 
uda comuna in partea de ra- 
sarit si .miaza-zi, si merge de 
se varsa in riul Rimnicelul ; are 
un curs repede si prapastios, 
si nu s'a putut face morl pe 
dinsul. 

Alunul, trup de pddure a statu - 
luT, in intindere de 125 hect., 
formind, impreuna cu trupurile 
Padina-Seaca, Piraele, Magura- 
Albu, Muntele-Neteda si Dosul, 
padurea Costesti, situata in co- 
muna Costesti, plaiul Horezul, 
jud. Vilcea. 

Alunul, vale, in plasa OrasuluT, 
jud. R.-Sarat, in partea de mia- 
za-zi a comuneT Andreasi; e 
inchisa intre Dealul-Furului si 
Virful-Alunului, iar prin fundul 
eT curge torentul Alunul ; este 
una din cele maT frumoase vaT 
din partea IoculuT, marginita 
fiind de mun^T inalflf acoperi^T 
cu padurT. 

Alunul, vale, in com. rur. Balo- 
d.-j., plaiul Closani, jud. Me- 
hedin^i. 

Alunului (Poiana-), deal, in pi. 
OrasuluT, jud. R.-Sarat. (VezT 
Poiana-AlunuluT). 

Alunului (Movilele-), doua mo- 
vile, in plasa Borcea, judeju 



Digitized by 



Google 



ALUNULUI (CULMEA-) 



67 



AMARA 



Ialomi^a, spre N. de satul Pie- 
troiul. 

Alunului (Culmea-), fir de dea- 
lurl, in pi. Orasulul, jud. R.-Sarat, 
se desface din virful Alunului, in- 
tra in plaiul Rimnic, face hotarul 
intre acest plaiii si plasa Mar- 
ginea-de-sus, se scoboara apol 
printre riurile Milcov, R.-Sarat 
si Slimnic, despar^ind basinu- 
rilelor; trimete spre dreapta ra- 
mifica^iunile : Dealul-Lung, Dea- 
lul-Peletic, Dealul-Tinos si Dea* 
lul-Costandoiu, printre afluen{il 
riuluT Rtmna, apolDealul-Streaja 
si Dealul-Nucilor, printre aflu- 
en^il Slimniculul. Virful princi- 
pal din aceasta culme este Alu- 
nul, cu o inal^ime cam de 550 m., 
care se afla pe teritoriul com. 
Andreasi; are padurl si pasunl 
intinse; inainte a fost punct tri- 
gonometric de observajie, care 
a servit statulut major austriac, 
la facerea har^ii {aril Rominestl. 

Aluta, vezl Oltul. 

Alv&ne$ti, vale, in jude^ul Con- 
stanta, pi. Hirsova, pe teritoriul 
comunei Topalu, se desface din 
poaiele nord-vestice ale dealuluT 
Olacu si dupa un drum de vre-o 
5 kil. se deschide in Dunare; 
are o direcjie de la N.-E. spre 
S.-V. Brazdeaza partea sud-ves- 
tica a plasil si cea sudica a com. ; 
este taiata de drumul comunei 
Topalu-Boazgicu. 

Alzas, locuinfa izolatii, (v. A^a, 
pichet), jud. Neam^u. 

Amar, piria, curge prin satul 

Mindresti, com. Pujeni, plasa 

Nicoresti, jud. Tecuciti, si se 
varsa in piriul Gerul. 

Amara, com rur.^ in plasa Gra- 
distea, linga lacul Amara, jud. 
R.-Sarat. 



$I-a luat numele de la lacul 
Amara, linga care e asezata. 

Istoric. Mai inainte se numia 
Slobozia-Amara, probabil de la 
permisia data locuitorilor ca sa-sl 
faca locuin^ele lor aci. 

Pana la anul 1864, {inca dc 
Amara si cat. Maraloiu, care a- 
cum e trecut la comuna Ciineni, 
si copiil din Maraloiu, veneau 
la scoala din Amara. 

Este asezata in partea de 
miaza-zi a jude^ulul, la 25 kil. 
spre S.-E. de orasul R.-Sarat, 
si in partea de apus a plasil 
Gradistea, la 8 kilom. spre V. 
de Gradistea-de-sus, resedin^a 
plasil. Comunele ccle mat a- 
propiate de dinsa sunt: Slobo- 
zia-Galbenul la 7 kilom., Balta- 
Alba la 7 kilom., Ciineni la 8 
kilom., Ghergheasa la 8 kilom., 
Drog la 9 kilom., Gradistea-de- 
jos la 10 kilom. si Visani la 15 
kilom. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu comuna Balta-Alba, de care 
se desparte prin niste dealurl 
ce inchid la S. lacul Balta-Alba; 
la miaza-zi cu catunelc Stava- 
resti si Plasoiul (ale com. Cii- 
neni), despar^ita prin valea pi- 
riulul Viroaga; la rasarit cu com. 
Gradistea-d.-s., cu cat. Maraloiu 
(al com. Ciineni) si riul Buzaii ; 
iar la apus cu comuna Gher- 
gheasa. 

Amara este o com. de cimp 
si deei n'are dealurl importante 
pe teritoriul el, afara de malu- 
rile piriulut Viroaga ; iar ca val 
este Valea- ViroageT. 

Riurile sunt mid si ftra inscm- 
natate ; principalul este Viroaga, 
care uda com. in partea de apus 
si Valea-Salciel, care se varsa in 
Viroaga pe teritoriul com. la S. 
de cat. Amara; riul Buzaii se 
afla la 5 kil. spre miaza-zi de 
comun£. Pe linga c. este marea 
balta Amara, cu vre-o 600 hect. 
suprafa^a si care se intinde si 



in comunele Ciineni si Gradistea- 
d.-s. si primeste in sine piriul Vi- 
roaga. In comuna sunt si 34 
pujuri, cu o adincimc de la 
8 — 10 metri. 

Clima comunei este tempe- 
rate si sanatoasa ; iarna insa su- 
pusa racelel vintulul de rasarit. 

Comuna nu mal are alt cat., 
de cit eel de resedinja. 

Suprafa^a comunei este de 
2858 hect, din carl 38 hect. 
ocupate dc vatra satulul, 564 
hect. proprietatea locuitorilor si 
1494 hect. ale statulul. Ca su- 
prafa^a, comuna este a 9-a din 
plasa. 

Popula^iunea com. in anul 
1892 era de 164 familil, carl 
coprindeau 612 sufl., din carl 
311 barba^I si 30 1 femel, aflin- 
du-se 55 cu stiin^a de carte, 
si restul (557) ftra stiin^a de 
carte; dupa religie si najionali- 
tate: 602 RominI si 10 streinl, 
dupa starea civila: 299 casato- 
ri{I, 313 necasatorip si 26 va- 
duvl. Ca populate, comuna e a 
1 2 -a din plasa. 

Portul locuitorilor este comun 
intregel plasl. (A se vedea la 
plasa Gradistea). 

In comuna e o singura bise- 
rica, zidita in anul 1 8 19 de un 
egumen de la schitul Rogoz si 
cu ajutorul locuitorilor Ioni^a si 
Gheorghe BrindusI, reparata de 
locuitorl in 1844; are un preot 
si un cintarej. 

Comuna are o singura scoala 
mixta, fundata in 1882 de co- 
muna, cu 1 inva^ator. 

$coala e de nuele cu valatucl, 
avind ca pamint vre-o 8 hect., 
6872 centiaril. 

Calitatea pamintulul este me- 
diocre, fiind compus din huma 
si argila. In pri viniculture, cele 
2820 hect. ale comunei se divid 
ast-fel: 2498 hect. pamint arabil, 
137 hect. imas si 185 hect. 
padure. 



Digitized by 



Google 



AMAKA 



«R 



AMARA 



Ocupa^iuniie locuitorilor sunt: 
agricuitura, avind pentru aceasta 
90 plugurf si o marina de tre- 
erat; cresterea vitelor, fund in 
com. 1859 capete, din cart 332 
bol, 233 vacl, 145 cat, 123 epe, 
926 ol, 5 capre, 95 rimaton. In- 
dustria In aceasta com. e simpla, 
fiind cea domestic!. Comerciul 
comunel consta in importarea 
lucrurilor necesare pentru intre- 
{inere, construc{ium si lucrurT 
manufacturale ; si in exportarea 
cerealelor, vitelor si pestelul, pe 
care locuitoril il scot din balta 
Amara si riul Buzau. Transpor- 
tul se face prin gara Fauret(jud. 
Braila), la 17 kil. spre miaza- 
zi. In com. sunt 8 comercian^T 
(5 RominT, 2 ArmenT, I Evreti, 
din carl 3 sunt circiuman. 

Caile de comunicajie sunt ur- 
matoarele : $oseaua comunala 
ce vine de la com. Ghergheasa 
si trece printr'insa, spre a se 
duce la Gradistea-d.-j. ; drumul 
spre Visani ; soseaua spre Balta- 
Alba si Boidul ; drumul spre Slo- 
bozia-Galbenu si Drog. 

Budge tul. Comuna are 132 
contribuabilT; 2666 let 42 b. la 
veniturl si 2288 lei 27 b. la 
cheltuell. 

Amara, sat, in pi. Ialomi^a-Balta, 
jud. Ialomi^a, pendinte de com. 
Slobozia, este situate pe partea 
de V. si in apropiere de lacul 
Amara, de la care si-a luat nu- 
mirea. 

Acest sat este infiin^at de 
ci^T-va anT si are 190 fam. Ro- 
minl. 

Aid este o scoala mixta cu 
un inva^ator retribuit de com. 

Locuitoril satulul se ocupa 
cu plugaria si vara inchiriaza 
locuinjele vizitatorilor laculul A- 
mara. 

Amara, balta mare, in pi. Gra- 
distea, linga com. Amara, jud. 



R.-Sarat, la 27 kilom. de R.- 
Sarat si la 3 kil. de riul Bu- 
z&u, de care e despar^ita prin 
malurile lul inalte. Are o intin- 
dere de 600 hect. ; se intinde 
si pe teritoriul com. Ciineni. 
Din intinderea sa, 400 hect. a- 
parjin statuluT si sunt date cu 
arenda. Ven. el este de 10000 1. 
Intr'tnsa se g&seste: crap, ca- 
racuda si albisoara, in mare can- 
titate, care se vinde in R.-Sa- 
rat, Ploesti, Buzau si chiar in 
Bucuresti. Apabatytf este sarata; 
ar putea deveni chiar apa me- 
dicinal buna, dac& s'ar putea 
canaliza apele duldf, carl se varsS 
intr'insa, dindu-li-se acestora o 
scurgere in riul Buzau. Nu este 
supusa uscaciunil ca Balta-Al- 
ba, de oare-ce are izvoare in- 
terioare, pe linga piriul de vara, 
Viroaga. Pe malurile sale, ma! 
cu seama eel despre apus, creste 
multa trestie si rogoz, din care 
Jaranil fac rogojinT, pentru el 
si pentru export. 

Amara, deal, pe mosia Amara, 
c. Movileni, pi. Copou, jud. IasT. 

Amara (La-), han, in pi. Gra- 
distea, com. Amara, jud. R.-Sa- 
rat, pe drumul dintre Amara 
si Balta-Alba, la 4 kilom. spre 
miaza-noapte de Amara. 

Amara, iaz, v. Budaiul, piriu, c. 
Movileni, pi. Copou, jud. Iasi. 

Amara, lac, cu apa minerala, in 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
este situat spre N.-V., la S kil. 
de satul Slobozia si intre satele 
Amara si Slobozia-Noua. 

Analiza accstul lac este a- 
c casta : 

Anhydrida silicica . . 0.0033 
» sulfurica. . 28.8870 

Clor 21.0870 

Anhydrida carbon. I 

J y nedeterminate 

» borica 



Sodiu 20.5970 

Oxid dc magnesiu. . 10.8570 

» » calciu . . . 0.7 160 
Sesquioxid de fer 
Potasiu 
Lithiu 
Materii organicc 

Accste substance se pot grupa 
in modul urmator : 
Clorur de sodiu. 
Sulfat de » 



nedeterminate 



» » magnesiu. 
Carbonat de calciu. 



34-749 
18-935 

27-330 
1.278 
3.669 



» » magnesiu 

Aceasta analisa este facuta 
numaT apeT, nu si namoluluT la- 
culuT. 

Apa, precum si namolul aces- 
tu! lac, de si nu sunt bine cu- 
noscute de medicl si prin ur- 
mare nicl recomandate, si de si 
nu s'a facut nicl o instalare pen- 
tru luare de bal, totusT locui- 
toril jude^ulut, din propria lor 
initiative intrebuinjeaza cu suc- 
ces apa si namolul laculuT. Su- 
* ferinzit, carl fac bit in acest lac, 
inchiriaza locuin{e in satele Slo- 
bozia, Amara si Slobozia-Noua. 

Amara, waste, pe teritoriul com. 
Movileni, pi. Copou, jud. IasT, 
formeaza un trup cu mosia Bu- 
{uluc, din com. Pausesti, plasa 
Cirligatura, (v. Bu^uluc). In a- 
ceasta localitate nu sunt de cit 
doua case si o moara cu vapori. 

Amara, mosie a statului, in pi. 
Gradistea, in com. Amara, jud. 
R.-Sarat, are o intindere de 1679 
hect., din carl 1394 hect. loc 
arabil, 100 hect. imas si 185 h. 
padure. 

Amara, padure a statuluT, in pi. 
Gradistea, com. Amara, judejul 
R.-Sarat, in intindere de 185 

. hectare; esen^a dominanta de 
lemn este salcia. 

Amara, piriii, izvoreste din pa- 



Digitized by 



Google 



AMAKA 



69 



AMARADIA 



durea Chircia si se varsa in la- 
cul Dracsani, com. Dracsani, pi. 
Meletin, jud. Botosani. 

Amara, piritt, v. piriul Budaiul, 
com. Movileni, pi. Copoti, jud. 
Iasi. 

Amaradia, plasd, jud. Dolj, nu- 
mita ast-fel de la riul Amaradia 
ce trece prin ea in direc^iunea 
N.-V. spre S.-V. 

Forma sa se poatc asemana 
cu un paralelogram lungit dc 
la N.-V. spre S.-E. 

Se margineste la N. cu parte 
din jud. Gorj, incepind din dr. 
comunel Valeni; la E. cu jud. 
Vilcea, pana in dreptul comunet 
Capreni din aceasta plasa. 

La S. se margineste cu pi. 
Ocolul din acest jude{. 

La E. cu jud. Vilcea, de la 
com. Valeni la N. pana in drep- 
tul comunel Bizgarai, Romana^i. 

La V. se margineste cu pi. 
Jiul-d.-s., din dreptul com. Ca- 
preni pana la com. Malaeasa, 
din pi. Ocolul, desparjindu-se 
pe o mica intindere prin riul 
Amaradia. 

In privinja rcliefuluT, pi. A- 
maradia se poate impar^i in 
doua regiunT: regiunea dealu- 
rilor la E. si regiunea vailor la 
V. ; ambele regiunl se intind in 
direcfiunea N.-V.-S,-E. Dealurile 
ce accidenteaza aceasta plasa 
sunt: Dealul-MuieriT, ce se lasa 
din culmea Zanoaga, din jud. 
Gorj, trece pe teritoriul aceste! 
pl&sl, printre valea riuluT Plosca, 
la V. si limita catre jud. Vil- 
cea, pana la izvorul riuluT Gia- 
martaluiul; de aci pana in li- 
mita de S. a plasiT este strins 
intre vaile riuluT Amaradia la 
V. «»i a riuluT Giamartaluiul la 
E. Catre S., si anume din punctul 
unde riul Giamartaluiul trece in 
jud. Romana^i , Dealul-MueriT 
se continua prin dealul Flore? ti. 



Din Dealul-MueriT, se lasa spre 
E. Dealul-MurgasuluT, ce merge 
de la N.-V. spre S.-E., avind la 
V. valea GiamartaluiuluT, iar la 
E. valea riuluT Fratila. Atit dea- 
lul cit si vaile se prelungesc pe 
teritoriul jud. Romana^i. Pe li- 
mita catre pi. Jiul-d.-s., se in- 
tinde dealul Icleanul, ce este o 
prelungire a dealurilor Andrees- 
tilor si PrigorieT din culmea 
Zanoaga, jud. Gorj. Acest deal 
se continua prin Dealul-Mare, 
ce desparte valea riuluT Ama- 
radia de valea piriuluT Almajel, 
pi. Jiul-d.-s. 

Tot din dealul Icleanul se lasa 
dealul ChicioareT, ce desparte 
micT afluen^I din dr. AmaradieT 
de alte piriiase ce se varsa di- 
rect in Jiu. 

Terenul terjiar constitue solul 
intregel plasT. 

Pe teritoriul acestel plasl cur- 
ge riul Amaradia ce intra in 
aceasta pi. pe la com. Capreni; 
riul curge pe teritoriul acesteT 
plasT de la N.-V. spre S.-E., 
lasind in drcapta sa, comunele : 
Capreni, Sloina, Valea-BouluT, 
Bodaesti, Melinesti, Goodeni, 
Negoesti ; iar in st. comunele : 
Capreni, Mierea-Birnici, Nego- 
esti si Adincata. Din dreptul 
comunel Adincatase indrepteaza 
spre S. curgind pu^in pe limita 
catre pi. Jiul-d.-s. Riul Amaradia 
primeste riul Plosca pe stinga 
ce vine din com. Gradistea, jud. 
Gorj, uda comunele Zaicoiu, Tal- 
pasi si Amarasti, cu direcjiunea 
N.-S., dcalungul DealuluT-MueriT 
si se varsa in Amaradia la s. 
Amaranth 

Pe dr. Plosca se incarca cu 
mal mutyT afluen^T, intre care se 
numara Ploscuja (vezT cuv. Plos- 
cuja) pe dreapta. 

Atit Amaradia, cit si Plosca, 
primesc pe ambele malurT aflu- 
en{T, ce curg prin vaT strimte 
la izvor si largT cu cit se a- 



propie de varsarea lor in aceste 
riun. 

Aceasta plasa maT fine si de 
basinul riuluT Olt si anume de 
afluenfl saT din dr. Olte^ulul 
numiff Fratila si Giamartaluiul, 
carT tree in jud. Romanaji. 

Plasa Amaradia din punctul 
de vedere administrativ e for- 
mats din 1 8 comune si anume: 
Adincata, Amarasti, Balota, Bo- 
daesti, Bulzesti, Capreni, Goo- 
deni, Goesti, Melinesti, Mierea- 
Birnici, Murgasiu, Negoesti, Sla- 
vu$a, Stoina, Talpasi, Valea - 
BouluT, Velesti, Zeicoiu. Rese- 
din^a sub-prefectureT este in c. 
Melinesti. 

Populafia plasiT Amaradia e 
de 613 1 c. de fam., cu 24984 
sufl., din care 1 26 17 barbaff si 
12367 feme!. 

Dupa starea civila, popula^iu- 
nea se imparte in: neinsuraflf 
1 302 1 : barbap 67 87, femel 6234; 
insurant 10480: barbaff 5240, 
femel 5240; vaduvT 1471: bar- 
bap 603, femel 868; divor^T 
12: barbaff 8, feme! 4. 

Dupa na$ionalita$T, sunt: Ro- 
minT 24933, SirbT 23, UngurT 
14, Evrel 12, GrecT 2. 

Dupa felul ocupa^iuneT, loc. 
se impart in : agricultorT 18206, 
muncitorl 888, servitorT 260, 
comercianff 85, prof, liberate 
84, meseriasT 82. 

Dupa instruc^iune sunt: cu 
stiin^a de carte 1721: barbaff 
1567, femeT 154; fara stiin^a de 
carte 23263: barbaff 1 1050, fe- 
meT 1 22 13; la 1000 loc. stiii 
carte 69: barbaff 63, feme! 6. 

BisericT sunt 55, din care 21 
parohiale si 34 filiale, deservitc 
de 22 preo^T parohT si de 6 
preofT supranumerarT si de 5 1 
cintareff. 

$colI sunt 17: 2 de baeflf, 2 
de fete si 1 3 mixte, cu 1 5 inva- 
{atorT si 2 inva^atoare. Au urmat 
la scoala, in anul 1892 — 93, 



Digitized by 



Google 



AMARADIA 



70 



A MARA DI A 



453 copi!: bac{! 399 si 54 fete. 
Au virsta pentru a urma la scoala 
3356: 1798 baietf si 1558 fete. 

Juriile comunale judeca pri- 
cin! mici; {in de judecatoria o- 
colulu! Jiul-d.-s., cu resedin^a in 
Filiasi. 

Numarul vitelor e de 43968 
capete, anumc: cat 284, epe 
54 1, armasarl 25, minzT 104. 

Vite cornute : 1)016415, vac! 
3700, vi{e! 1355, taur! 784, bi- 
voll 27, bivoli^e 21. 

O! si mie! 19007, bcrbeci 

3397- 

PorcT 155 1, scroafe 1465, 
vierf 511, puree! de lapte 1 597. 

Capre 2463, £apT J ^S» iez! 
446. 

Magar! 6, catirT 14. 

Cu comcrciul se ocupa atit 
straini! cit si indigeni!. La Cru- 
se^ si Negoesti se fac bilciur! 
anuale. Comerciul il fac mat 
mult cu orasul Craiova, unde se 
due cu carele si cu caru^ele pe 
soseaua na^ionala Craiova-Tirgu- 
Jiii. De asemenea se due pe la 
bilciurile ce se fin in comunelc 
ma! sus numite ; vind ma! mult 
cereale, vite, caYamida, lemne, etc. 

Caile de comunica^ie ce stra- 
bat plasa Amaradia sunt: calea 
jud. Craiova-Tirgu-Jiu, cu doua 
podurl pe riul Amaradia, unul 
la Adincata si unul intre Stoina 
si Capreni; cat comunale neso- 
seluite si anume: Murgasi-Velesti 
prin com. Balota, de unde are 
un ambrasament spre Bulzesti. 
Gaia-d.-j. de pe aceasta linie 
este unita cu Goesti printr'un 
drum, care, de la M&taesti din 
pi. Ocolul, duce la Negoesti, la 
Goodeni, etc. 

Un drum proectat duce de 
la Bodaesti, de linga Amaradia, 
la Fratosti^a, din pi. Jiul-d.-s. 

Inainte de 1892, pi. Amaradia 
era units cu pi. Ocol. PL Ama- 
radia-Ocol coprindea comunelc : 
Maliesti, Goesti, Adincata, Ne- 



goesti, Am^resti, Mierea-Birnici, 
Slavu^a, Zeicoiu, Tilpasiti, Ve- 
lesti, Balota, Bulzesti, Murgasiu, 
Goodeni , Melinesti , Bodaesti , 
Valea-Boului, Cruse^u, Stoina si 
Capreni. In jurul orasuluT Cra- 
iova de asemenea erau : Izvorul, 
Motoci, Mischi, Gherccsti, Pie- 
lesti, $imnicul, Isalni^a, Breasta, 
Cernelele, Bucova^ul, Balta- Ver- 
de , Podari , Livezilc , Glodul , 
Preajba , Malul - Mare , Sacuiii , 
Ghindeni, Cosovcni si Carcea, 
toate in numar de 40 ce com- 
puneau plasile unite Amaradia- 
Ocol, cu resedin^a sub-prefec- 
ture! in Melinesti. 

Locality! istorice in aceasta 
pi. sunt: Putineiul, com. Mierea- 
Birnici, unde s'a dat batalia 
dintre Mihaiu-Viteazul si Tatari!. 
In jurul comune! Goesti, cat. 
Muercni, se vad ruinele unci 
ccta^! romane, numita de loc. 
Cetatea-Mueri!. 

Amaradia, plasa, este situata 
\\\ partea de K. a jud. Gorj. 
Aceasta pi., panala 1883, forma 
plasS singura, dar de atunc! s'a 
unit cu plaiul Novaci si for- 
meaza o singura plasa sub de- 
numirea plasa Novaci -Amaradia 
cu resedin^a in cat. Hirisesti, din 
plaiul Novaci, apai^inind com. 
Novaci. 

Numirea de Amaradia s!-a 
luat'o de la riul Amaradia, care 
ia nastcre din aceasta plasa, din 
punctul de bifurcate al dealu- 
riior Prigoria si Muerea. 

Se margincste la N. cu plaiul 
Novaci cu care se atinge prin 
comunele: Ciuperccni, Bumbesti- 
Pi^icu, Ciocadia, Birzesti si Sir- 
besti. La V. cu comunele: Voi- 
testi, Balane.sti, Pistesti -din- Vale 
si Pistesti-din-Deal, Budieni si 
Sasa din plasa Ocolul. La S. 
cu plasa Gilort prin comunele: 
Curteana, Rogojeni, Pietresti- 
d.-s., Piriul, Licuriciil, Aduna^i 



si Saca. La E. cu judejul R.- 
Vilce!. 

Relieful solulu! aceste! plasi 
este, spre V. in partea riurilor 
Blahni^a si Gilortu, ma! mult 
ses, iar in partea de E. deluros. 

Dealurile ce str&bat aceasta 
plasa sunt: Plesa, al Jiulu!, Sa- 
celul, Zorlesti, Prigoria si Dea- 
lul-Mueril. 

Cel ma! renumit platou din 
aceasta plasa este : Cimpul-Ma- 
re, ce se ridica intre basinurile 
Blahni^a si Gilortu, spre N. de 
Tirgul-Carbunesti. (A se vedea 
la com. Albeni). 

Clima aceste! plas! este tem- 
perata. 

Plasa Amaradia are o supra- 
fa(a de 4 1 800 hect. din car! 
6025 hect. pailure, iar restul 
ar&tura, dealur!, va!, livez! si vil. 

Solul Amaradie! este pu^in 
productiv; izlazurile si fine^elc 
sunt cele ma! intinse; produce 
cu toate acestea tot felul de 
cereale. 

Riurile ce strabat aceasta pi. 
sunt : Gilortu, care este eel ma! 
voluminos, apo! vin : Ciocadia, 
Blahni^a, Galbenul, (Baia-de- 
Fier), Cilnicu si Amaradia. 

$oselele din aceasta pi. sunt 
urmatoarele : 

1. Soseaua jude^eana T.-Jiu- 
Vilcea, care intra in aceasta 
plasa ma! la V. pu{in de com. 
Copacioasa si trece pe la Scoar- 
{a, unde se desparte in doua: 
o ramura apuca spre S., iar 
alta merge spre Vilcea si trece 
pe la Colibasi, Bengesti-d.-mj., 
prin apropiere de Ciocadia, prin 
Cirlige!, Pi^icu, Zupesti, Poenari, 
Ciuperceni, de unde apo! intra 
in Vilcea. 

2. $oseaua jude^eana T.-Jiu- 
Scoar^a-Dolj, in aceasta plasa 
este aceias!, pana la Scoar{a, 
de aci apuca spre S. si trece 
in apropiere de com. Pojogeni, 
apo! trece prin Pietresti-d.-s., 



Digitized by 



Google 



AMARADIA 



71 



AMARADIA 



de unde pu{in mat la S. intra 
in plasa Gilortu. 

$osele vicinale in aceasta pi. 
sunt : 

1 . §oseaua vecinala, care plea- 
ca din com. Ohaba, trece prin 
Glodeni si Bisnegi de unde intra 
in plasa Ocolul. 

2. $oseaua vecinala, care vine 
despre Surupa^I, intra in aceasta 
plasa ma! la N. pu{in de com. 
Magheresti-din-Deal, trece pe la 
aceasta comuna, pe la Sacel, 
de unde apol merge de da in 
soseaua judefeana T.-Jiu-Vilcea. 

3. $oseaua vecinala ce vine 
de la Ciocadia si intra In aceasta 
plasa mat la S. pu^in de aceasta 
comuna si merge de da in so- 
seaua jude^eana T.-Jiu-Vilcea. 

4. $oseaua vecinala ce vine 
despre Pietresti-d.-s., pi. Gilortu, 
intra in aceasta plasa mat la N. 
pu$in de Pietresti-d.-s. si trece 
pe la comunele : $tefanesti, Co- 
jani, Cilnicul, Albeni, unde sc 
desparte in doua ramurl; una 
merge de da in soseaua jude- 
{eana T.-Jiu-Vilcea, iar alta trece 
pe la Calugareasa, Negoesti, 
Poiana, Pojarul-d.-s. si Pojarul- 
d.-j., de unde apol intra in pi. 
Gilortu. 

$osele comunale in aceasta 
plasa sunt: 

1. $oseaua comunala, care in- 
tra din plasa Novaci in aceasta 
plasa la comuna Pi^icu si trece 
pe la Zorlesti, Rosia-d.-s. si Ro- 
sia-d.-j., Seciurile si Poiana. 

2. $oseaua comunala, care 
pleaca din comuna Poenari ; a- 
ceasta sosea trece prin Poena- 
rile, Sirbesti, Beresti, Alimpesti, 
Nicoresti, Corsiorul si Peticia, de 
unde intra in Vilcea. 

3. $oseaua comunala, care 
pleaca din soseaua vecinala Co- 
jani-Albeni, de la com. Cilnicu 
si trece prin Birzeiu-de-Gilortu, 
Lujelesti, Comanesti-d.-j., Bir- 
zeiu-de-Padure, de unde pu^in 



mat la S. intra in plasa Gi- 
lortu. 

In plasa este judecatorie de 
ocol cu resedin^a in Pietresti- 
d.-s. 

Este resedin^a companiet a VII 
din reg. 18 dorobantl. 

LocurT istorice sunt in com. 
Albeni : Cimpul-Mare si in com. 
Birzeiu-de-Padure, locul numit 
Silistea. 

Plasa are 25 comune : 

Glodeni, Magheresti-din-Deal, 
Sacelul, Cirliget, Sirbesti, Alim- 
pesti, Corsorul, Zorlesti, Rosia- 
d.-j., Prigoria, Negoesti, Ben- 
gesti-d.-j., Bobu, Scoarfa, Co- 
pacioasa, Pojogeni, $tefanesti, 
Birzeiu-de-Gilortu, Birzeiu-de-Pa- 
dure, Poiana-Seciurile, Pojarul- 
d.-s., Pojarul-d.-j., Pietresti-d.-s., 
Albeni si Carbunesti. 

Ca centre de desfacerT co- 
merciale in aceasta plasa sunt: 
Pietresti-d.-s. si Tirgul- Carbu- 
nesti. 

In aceasta plasa sunt 22 de 
scoll cu 1003 elevl inscrist, din 
can urmeaza cursurile 816 elevl 
si 20 eleve. 

Amaradia, riU, izvoreste din c. 
Seciurile, plasa Amaradia, jud. 
Gorj, dintre dealurile Prigoria 
si MueriT, bifurca$iunT ale culmil 
Zanoaga, curge de la N". la S. 
udind comunele Pojarul-d.-s. si 
Pojarul-d.-j., Logresti -MosnenI, 
Logresti-BirnicT, Tindalesti, Col- 
{esti, Busuioci, Hurezani-d.-s. si 
Pegrcni din jude^ul Gorj, dupa 
care intra in jud. Dolj, pe la 
com. Capreni. De aci isT schimba 
direc^ia catre S.-K. pana la S. 
de com. Goesti, unde din nou 
is! schimba direcfia catre S.-V. 
descriind un arc de cere pana 
in dreptul satulul Troca, com. 
Cernelile, unde se arunca in stin- 
ga Jiulul. 

In curgerea sa in jud. Doljiii, 
uda pi. Amaradia pe la mijloc, 



si parte din plasa Ocolul, tre- 
cind pe la catunele Ulmetul, 
Cruse^ul, Mierea-Birnici, Spineni, 
Negoesti, Pometesti, Adincata- 
d.-j., Malaesti, Milesti-d.-j., Flo- 
resti si Albesti. 

Volumul apelor sale, in par- 
tea de sus este pu^in abundent, 
din cauza funduluT nisipos care 
face ca apa sa se filtreze in pa- 
mint; in josul cursulul sfui insa, 
incepe a-sT mari volumul prin 
apele ce primeste de la deose- 
bite izvoare. Fundul Amaradiet 
catre sorginte e nisipos, iar in 
plasa GilortuluT este namolos 
pe toata intinderea sa, de aceea 
nu exista pe dinsa morl orl fe- 
rastrae, din cauza ca in vreme 
de plot arunca prundurl si dis- 
truge tot ce s'ar gasi pe dinsa. 

Amaradia primeste ca afluen^I 
in jud. Dolj: 

a) In dreapta: piraiele Plo- 
pul, com. Capreni ; Boul, Bou- 
sorul, Mierea, com. Valea-Bou- 
luT; si Muerisul, com. Melinesti. 

b) In stinga: piraiele Ama- 
razuia, com. Capreni ; Valuta, 
satul Crusejul; Valea-Mare, sa- 
tul Mierea ; riul Plosca, com. A- 
maresti. 

Largimea medie a albiel sale 
nu trece peste 1 5 m., iar adin- 
cimea variaza de la 1 m. la 2 
m. maximum. De si seaca cite 
o data in timpul veriT, totusf in 
cursul sail inferior nu se poate 
trece prin vad, din cauza ca 
fundul albiet este mlastinos. 

$apte podurT se gasesc pe A- 
maradia, din care 3 in judejul 
Dolj si 4 in jud. Gorj : 

1. Podul drumulul de fier in 
dreptul catunulul Troaca, lung 
de 1 10 m., cu tablier metalic, 
la 25 kil. de Bucuresti, intre 
Craiova si Isalnija; 

2. Podul drumulul de fier in- 
tre stabile Copacioasa si T.-Jiu 
cu 2 deschiderl de 15 metri 
fie-carc ; 



Digitized by 



Google 



AMARADIA 



72 



AMARUL 



3. Intre aceleas! sta^i! pod cu 
tablier metalic cu o singura des- 
chizatura de 15 metri ; 

4. La kil. 348 un pod cu o 
singura deschidere de 15m.; 

5. La kil. 348 metri 912 tot 
asemenea ; 

6. Al ^oseleT na^ionale Cra- 
iova-T.-Severin, la satul Isalni^a; 

7. Al sosele! jude^ene, care 
leaga Craiova cu nordui jude- 
{ulu! la Negoest!. 

8. La comuna Logresti-Mos- 
neni, jud. Gorj. • 

Amaradia, piriii, izvorcste din 
muntele Plesea, jud. Gorj, uda 
plaiul Novaci si plasa Ocolul, 
curge de la N. la S. prin cat. 
Stanesti, trece pe la E. de c. 
Musetesti, sub nutnele de apa 
Musetesti, uda comunele Ohaba 
si Glodeni, is! indreapta apo! 
cursul spre S.-V. pe la S. co- 
mune! Voetesti; aci primeste in 
dreapta piriul Valeni ce izvo 
reste din poalele plaiuluT Sclivia 
si care aduna apele piraielor Va- 
lea-GruiuluI, Inoasa si Piriul-ceb 
Mare ; din Voitest!, piriul Ama- 
radia intra in com. Balanesti, 
strabate aceasta comuna in lun- 
gul e! si intra in com. Budieni, 
de aci intra in com. Pietresti- 
de-Varsatun, mergind a se varsa 
in Jiti, in jos de com. Iasi. 

Amaradia-de-Apus, locuinfd /- 
so lata, in pi. Amaradia, jude- 
^ul Dolj. 

Amaradiei (Valea-), pe mosia 
Cristinesti, com. Ibanesti, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti. 

Amarul, com. rur., in jud. Buzaii, 
pi. Tohani, la distan{a de ora- 
sul Buzau de 33 kil., situata in 
jurul laculul Amarul. Limitele 
sale sunt : la N., Coada-Amaru- 
IuT, Valea-Dragune! si mat multe 
pietre care o desparte de com. 



Gageni-Vintileanca ; la E., riul 
Sarata, care o desparte de c. 
Cioranca si hotarul mosiei Mar- 
gineni, zis trel movile, care o 
desparte de com. Mihailesti ; la 
S., hotarele mosiei Glodeanul- 
Sarat, Boldesti, zis si Moara-Bi- 
raulu!, Znagovul si Afumacioara; 
la V., piriul Istati, care o des- 
parte de mosia Fulga, jud. Pra- 
hova. 

Suprafa^a sa este de 6680 h., 
din carl 4990 arabile, 280 finea- 
{a, 743 islaz si 667 lacul Ama- 
rul si teren sterp. Propriety! ma! 
tnsemnate coprinse in teritoriul 
acesteT comune, sunt: Barbu- 
leanca, a statuluT, Amarul, dat in 
loturl, Ciura, Sinaia (a EforieT 
Spiral.), Dulbanul, Movileanca, 
Scorfianca, Mirosi, Sauleasca si 
Crefuleasca. Terenul sau e un 
vast ses intrerupt de movile si 
mat cu seama de c?te-va ape 
stagnante, care formeaza lacun, 
smircur! si tufaris. Cultura prin- 
cipals e orzul si porumbul, apoi 
secara si griul. Ca industrie are 

moara de abur! si o stina pe 
mosia Scor^eanca. Face corner^ 
cu cereale, pe care le desface 
la gara Mizil, cu care e legata 
prin soseaua vecinala Mizil-Co- 
torca prin Casota, precum si 
cu alte drumur! naturale, din 
care mat insemnat e drumul A- 
marulu!. 

Vite are: 810 bo!, 402 vacl, 
230 vi{e!, 4 bivolt, 210 caT, 250 
epe, 50 minzT, 1754 01, 7 caprei 

1 asin si 410 porci. 
Comuna e formata din catu- 

nele : Amarul, Dulbanul, (Satul- 
Nou), Mirosi, Movileanca, Scor- 
teanca si Sinaia. Popula^ia e de 
1690 loc, din carl barba^! in- 
surant 359, neinsuratt 3, vaduv! 
12, bae{! 449; feme! maritate 
359, vaduve 41, fete 467. El 
traese In 388 case. Strain! sunt 
4 Austro-Ungan. Meseria^!sunt : 
1 lemnar, 1 cizmar si 2 fieran. 



Media nasterilor e de 66.3 ; a 
mor^ilor de 48, a casatoriilor 
de 18. Popula^ia creste cu o 
medie anuala de 23 suflete. 

Din punct de vedere finan- 
ciar. comuna are 3 1 1 contribua- 
bill, din care 27 comercian^i 
Romln!. Stabib'mente 13. Veni- 
tul caselor 4800. Taxa propor- 
tionals 1 20 ; ven. fonciar 1 5 1 344 ; 
darea cailor de comunica^ie 
1866; patente 664.15; fonciera 
1 2070.44. Total fiscal 14600.59. 
Perceperea 1460.05 ; jude^ene 
3120.50; drumur! 1385.65 ; co- 
munale 3120.50; comerc. 50.25. 
Total general 23737.54. Budge- 
tul comune! e de 4420.91. 

Are 2 scoll in com. Amarul 
si Mirosi cu un numar regulat 
de 80 elevi. Carte stiu 127 loc. 
Are 2 bis. in com. Amarul si 
Mirosi, avtnd ambele aceias! pa- 
tron!: Sf. Nicolae si Sf. Deme- 
tru. Catedrala este Sf. Nicolae 
din c. Amarul. Preo{! sunt 2, 
cintare^! 2, paracliser! 2. Nu- 
marul circiumilor e de 10. Ca- 
sele sunt ordinare. 

Comuna s!-a luat nastere, 
cam pe la anul 1840, in urma- 
toarele imprejurar! : calugari- 
{ele de la manastirea f iganesti, 
proprietare ale mosiei Amarul, 
au inceput sa dea locur! de casa 
oamenilor de serviciu at manas- 
tire!, pe aceasta inosie. Proprie- 
tari! vecin!, suferind de lipsa 
bra^elor, le-au imitat. Asa: Const. 
Scor^ianu, in anul 1842, a da- 
ruit locur! de casa or!-caru! 
muntean, ce s'ar stabili pe mo- 
sia sa Scor^ianca. Banica Car- 
bunescu a daruit pe mosia Mo- 
vileanca. Danica Colibasianu, a- 
rendas al Eforie! Spitalelor, a 
stabilit ma! mul^! loc. pe mosia 
E fori el, Sinaia. Zinca Draguli- 
neasca a vindut mosia Mirosi 
ma! multor locuitor! clacas! in 
1656, dind nastere cat. Mirosi, 
singurul care era populat ma! 



Digitized by 



Google 



AMARUL (SUDITI) 



73 



AMARA§TI 



d'inainte, sub numele de Baje- 
nari-Cre$uluI. 

Se crede, ca prin teritoriul 
acesteT com. ar trebui sa treaca 
Valul-luT-Traian, ale caruT urme, 
D-l Schuchardt, in 1885, le-a 
constatat pana in apropiere. In 
valea DulbanuluT se gasesc multe 
hirburT de pamtnt, pe car! loc. 
le atribue Tatarilor. 

Amarul (Sudi{i), catun de re- 
sedin^a, al com. Amarul, judeful 
Buzau, situat pe {annul de E. 
al lac. Amarul. Are 610 loc, 
carltraesc in 145 case. Printre 
batrinT se mal pastreaza numele 
Suditf, ce-1 purta acest sat, pe 
cind era supus manastireT f i- 
ganesti. 

Amarul, deal, formeaza malul 
sting al piriuluT Galben, prin 
dreptul com. Cirligel, pi. Novaci- 
Amaradia, jud. Gorj ; mat la 
vale se numeste Ghionoiul. 

Amarul, lac insemnat, in com. 
Amarul; confine mult peste. E 
format din apa ce se ad una in 
san^ul soseleT, din varsaturile 
piriulul Istau si ale vael Dra- 
guna. 

El se scurge sub forma de 
viroage si da, mal la vale, nas- 
tere laculul Boldesti. Capul sau 
de N. poarta numele de Cotul- 
Amarulul, iar eel de S. Coada- 
AmaruluT. 

Amarul, mope a statuluT, in com. 
Amarul, jud. Buzau, pendinte 
de 'pganesti; are 600 hect. , 
din carl: 450 arabile, 100 izlaz, 
26 finea{a si restul sterp. Acura 
e incorporate cu mosia Glo- 
deanul-Sarat, cu care se aren- 
deaza impreuna. 

Amarul, mope, com. Amarul, jud. 
Buzau, pi. Tohani, pendinte de 
manastirea Sinaia, din jud. Pra- 



hova, proprietatea Eforiel spita- 
lelor civile din Bucuresti; are 
o arenda anuala de 5244 lei. 

Amarul, vechie numire a cat. 
Sinaia, comuna Amarul, jud. 
Buzau. 

Am arului ( Drumul- ) , drum 
vechiU, jud. Buzau, ce pune in 
comunica^ie comunele Amarul 
si Baba-Ana cu jud. Prahova. 
El formeaza hotarul intre mat 
multe mosil. 

Amarului (Movila-), movila in- 
semnata, pe mosia Amarul, jud. 
Buzau. 

Amazaua, vale, in pi. Borcea, 
jud. Ialomija, linga satul Rose^i- 
Volnasi si canalul Borcea. 

Amdcsine^ti, mope nelocuita in 
plasa Siretul-d.-s., jud. Roman, 
com. Gadin^i. 

Amara^ti, com. rur., pi. Ama- 
radia, jud. Dolj, la 34 kilom. 
de Craiova si la 5 kil. de re- 
sedin^a plasiT, com. Melinesti. 

Situata pe loc ses de ambele 
malurl ale riuluT Plosca, si pe 
costisea dealuluT Golumbul la V. 
si Mueril la E. 

Comuna Amarasti se margi- 
neste la N. cu com. Talpasiul, 
la S. cu com. Godeni, la V. cu 
com. Mierea-Birnici, iar la E. 
cu com. Velesti. Limita liniel 
de N. catre com. Talpasiul in- 
cepe din dealul Golumbul si {i- 
ne panl la riul Giamartaluiul. 
Limita liniel de V. merge pe 
dealul Golumbul si dealul Pe- 
riul , pana in Valea - Tarni^eT . 
Limita liniel de S. {ine din li- 
mita Velestilor pana in riul A- 
maradia. 

Terenul comunel este acci- 
dentat la E. de Dealul-Mueril 
din care se lasa Dealul-Inalt ; la 



V. se afla dealul GolumbuluT ce 
se continua prin Dealul-Periulul. 
Aceste dealurl sunt cam de 200 
m. inahjime; sunt acoperite de 
padurT, tufarisurT si purine vil. 
Intre aceste dealurl se gasesc 
mat multe vil, intre care se nu- 
mara Valea - Balaciulul , Valea- 
PeriuluT, valea Tatule^ti, valea 
Balcanul, valea Amarasti, va- 
lea Apostul, Valea-cu-Meri, toate 
la E. ; la V. avem valea Golum- 
buluT, Valea -Seaca, Valea -Plo- 
puluT, valea Aria, valea Maima- 
nul, valea Catulesti. 

Comuna este udata de riul 
Amaradia ce uda o mica parte 
din teritoriul acestel comune, 
trece la S. in comuna Godeni, 
dupa ce a taiat soseua Meli- 
nestilor. Tot prin aceasta com. 
curge riul Plosca, ce vine de la 
N. din c. Talpasoiul, merge de la 
N.-S. intre dealul GolumbuluT si 
Dealul-MueriT si se varsa la A- 
maradia, chiar pe limita de S. 
a acesteT comune. 

Plosca are mal multe vadurT 
si un pod intre catunele Facasi 
si Plopul. Pe Amaradia se afla 
un pod la Gura-PlosteT. Riul 
GiamartaluiuluT face pu^in limita 
catre comuna Velesti. Acest riu 
are un vad intre comunele ce 
le desparte. Din dealurile Go- 
lumbuluT si MueriT, se lasa micT 
piriiase intermitente ce curg pe 
vaile cu acelasl nume; ast-fel 
pe stinga primeste Piriul-Bala- 
ciuluT, Valea-PirluluT, valea Ca- 
tulesti, plriul Baicanul, piriul 
Valea-cu-Meri. In dreapta riul 
Plosca primeste Piriul - Golum- 
buluT, piriul Valea-Seaca, piriul 
Plopul, piriul Maimanul. 

Comuna a fost infiin^ata la 
anul 1832. 

Catunul de resedin^a este Far- 
casiul. Se compune din cincT cat. 
si anume : 1. Amarasti cu ma- 
halale Amarasti, Baicanul, Pio- 
togi si Farcasanca. 2. Catunul 



6404*. MavU Dictionar Q$ograAc. 



10 



Digitized by 



Google 



AMAKA$TI 



74 



AMARASTI 



Farca^iul cu malialale Farcasiul, 
Petrachesti sau Golasei si Plo- 
pul. 3. Cat. Golumbul cu ma- 
halale Golumbeni-Mosneni sau 
Golumbelul. 4. Cat. Baicanul, 
si 5. Cat. Golumbeiul. 

In comuna sunt 5 bis., din 
can 2 sunt darimate si nu mat 
funcjioneaza. Nu se stie bine de 
cine sunt fondate ; reedificatoriT 
insa sunt loc. comunei. Cea din 
cat. Golumbul, mahalaua Go- 
lumbul, a fost zidita la leatul 
1 8 16. Cele-1'alte 2 existente, a- 
dica 1 din mahalaua Plopul, iar 
cea-1'alta din Amarasti, sunt fa- 
cute din birne. Dot preop si 4 
cintareflf oficieaza succesiv la 
cele 3 bis. existente. Biserica 
din cat. Amarasti si cea din 
Golumbul au pamint arabil, dat 
dupa legea rurala din 1864. 

Se afla o scoala mixta in 
cat. Farcasiul cu 1 Jnva^ator; 
scoala func^ioneaza de la anul 
1840. Este intre^inuta atlt de 
Stat cit si de com. §coala nu 
are local propria, caci eel ce il 
construise com. s'a darimat cu 
totul. Cel inchiriat de com. este 
de birne si acoperit cu tabla. 
In anul scolar 1892- 1893, scoala 
a fost frecuentata de 34 copiT. 

Popula^ia comuneT este de 
1368 sufl., adica 715 barbafT si 
653 femeT. Dupa legea rurala 
din 1864 sunt 198 impaminte- 
ni{T. 

Casele sunt fiicute din birne 
si din zid. Cele maT niulte case 
au gradina. 

Suprafa^a teritoriuluT comunal 
este de 17361 pog., din care: 
8680 pogoane pamint arabil ; 
2 1 70 pogoane flne^e ; 2 1 70 izlaz ; 
4340 pogoane padure. 

Mosiile de pe teritoriui comu- 
nal se numesc Amarasti, Far- 
casi si Golumbul ; au o supraf. 
de 8680 pogoane si dau un ve- 
nit de 18684 let; apar^in d-lor 
M. M. Leoveanu, Mihail Maras- 



cu, Grigore I. Columbeanu si 
clacasilor. 

Se seamana pe ele griti, po- 
rumb, orz, etc. 

Padurile sunt: 

Padurea statuluT, Golumbul, in 
intindere de 490 hect. Padurea 
d-luT Leoveanu, numita Ama- 
rasti, in intindere de 600 hect. 
Padurea d-luT M. Marascu tot 
in Amarasti cu o suprafa^a de 
630 hect. Padurea mosnenilor 
FarcasenT si GolumbenT, de 450 
hectare. 

In trecut, toate padurile erau 
proprietatea Bibestilor si a Mi- 
tropoliet. Sunt compuse din fag, 
jugastru, corn, plop, cer, gir- 
ni(a, etc. Predomina girni^a si 
cerul. 

Viile, cu o mica intindere, a- 
par{in loc. pe a caror proprie- 
tate se gasesc. Produc vin alb 
de buna calitate. 

Livezilede prunT aveaii inainte 
o intindere mat mare, dar din 
cauza uscaciuneT au ramas ca 
la 10 hect. 

O moara de aburTse gaseste pe 
proprietatea d-luT Columbeanu. 
Se lucreaza caramida. Un 0111 
face pana la 200 buca^T pe zi. 

In com. sunt 3 cireiuml: 1 
in Amarasti, I in Farcasiul si 1 
in Golumbul. Comercian^T sunt 
3, circiumarl. Locuitoril se due 
rare-on cu productele la Cra- 
iova. Se {ine la RusaliT un bilciu 
pe proprietatea d-luT Marascu 
si se numeste bilciul de la Gura- 
Plostei. Prin com. trece o cale 
vicinala, ce o uneste cu com. 
Talpasiul. Diferite potecl serpu- 
esc pe dealurT si pe vat. 

Venitul budgetarpe 1893 — 94 
a fost de 3243 1. 43 b. 

Cheltuelile budgetare au fost 
de 2697 I., 89 b. 

Vite cornute 515, 01 937, 
porcT 170, capre 220, cat 45. 

Amarasti, com.rur., pi. Oltul-d.-j., 



jud. Vilcea, compusa din 5 cat. : 
Amarasti, Palanga, Gu^oeni, Pa- 
dina si Verdea. 1st trage nurai- 
rea de la niste fugarT venial de 
la Amarasti-de-Cimp. Data nu se 
cunoaste. 

Este situata pe piraiele Pes- 
ceana, Aninoasa, Verdea, Ne- 
moiul si Nevropi^a; la 64 kil. 
departe de resedin^a jude^uluT 
si la 16 kil. de a subprefectureT. 

Are o popul. de 1630 locuit. 
(810 barb, si 820 fern.), in care 
intra si 6 familil de f igani ; 
356 cap! de familie; 267 con- 
tribuabilT in 400 case. 

In comuna sunt 4 bisericT : 2 
in cat. Amarasti, una in cat. 
Palanga si una in cat. Padina, 
can se intre^in cu ajutorul eno- 
riasilor. 

Locuitoril se ocupa parte cu 
agricultura si viticultura, parte 
cu dulgheria. Vinurile le desfac 
mat la toate orasele din Oltenia 
si Muntenia. 

In comuna sunt 24 cat, 288 
bol, 121 vacT, 2 bivolT, 779 01. 

Locuitoril sunt mosnenT. 

§tiu carte 79 barbaflf si 5 fe- 
rn eT. Cu intre^inerea scoalei sta- 
tul cheltueste anual 1080 let si 
comuna 50 lei. 

f uica se fabrica in termen 
mijlociii iooo decal. 

Comuna, cu izlaz cu tot, are 
cam 1 40 1 hect. Aci sunt, cu 
aproxima^ie, 569 merT, 560 perl, 
679 nucT, 465 ciresT; iar live- 
zile dau plna la 400 care de fin. 

Venitul comuneT se urea la 
18 1 3 let anual si cheltuelile la 
1324 let. 

Soseaua comunala de la N. 
la S. inlesneste comunica^ia in- 
tre com. Glavile si Nemoiul. 

E brazdata de dealurile : Pa- 
langa, Padina, Campul-TeiuluT, 
Drumul-Oilor, Aninoasa, Poiana- 
Lunga, Dealul-Mare, Brozba si 
Dealul-VerdeT si udata de vil- 
celele: Nemoiul, Navropita, Ce- 



Digitized by 



Google 



AMARASTI 



75 



AMARA?TI-DE-SUS 



ta^eaua, Aninoasa si Verdea. 
La V. este mosia statulul nu- 
mita Episcopia. 

$e margineste la N. cu com. 
Gl&vile, la S. cu com. Nemoiul, 
la E. cu com. Orlesti si Zavi- 
deni si la V. cu com. Zavoeni 
si Gusoeni. 

Am&r&§ti, sat, pi. Amaradia, com. 
Amarasti, jud. Gorj, situate la 
confluenja piriulul Plosca cu riul 
Amaradia, la 5 kil. spre N.-E. 
de Melinesti. Are 585 suflete, 
310 barbaflf si 275 femeT. Lo- 
cuesc in 145 case construite 
parte din drue{T (birne nedun- 
gite) si parte din zid. Copiil din 
acest sat urmeaza la scoala mixta 
din satul F&rcasiul, com. Ama- 
rasti, ce este la depSrtare dc 
3554 m. $tiu carte 23 locuitorf 
dintre cart si 2 femet. In sat 
este o biserica parohiala con- 
struite de enoriastf satuluf, din 
birne, avind hramul Adormirea- 
Maicel-DomnuluT. Are proprie- 
tate de 17 pogoane arabile dupa 
legea rurala din 1864. Are 1 
cintare^ si se deserveste de preo- 
tul bisericilor din satele F&rca- 
siul si Golumbeiul, pi. Amara- 
dia, com. Amarasti. CirciumT 
sunt 2. 

Am&r&§ti, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasT nume, pi. 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea. Are o 
pop. de 502 loc. (250 b^rb. si 
252 fem.). Aci e resedin^a com. 
CopiT in vrclsta de scoala, 91 
(47 b&eJT, 44 fete). Are 2 bise- 
ricT: una fondata de locuitorit 
comunel la 1886 si alta veche, 
fondata tot de locuitort. 

Amira§ti, deal, in raionul com. 
Amarasti, jud. Vilcea, pe care 
se cultivS 202 hect. vie. 

Am&r&§ti, locuinfa izolatd, plasa 
Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 



Amdrd^ti, mahala, pi. Amaradia, 
com. Amarasti, satul Am&r&sti, 
jud. Dolj. 

Am&rd§ti, vale, plasa Amaradia, 
com. Amar&sti, satul Amarasti, 
jud. Dolj. 

Amdrd^ti, picket de grani(a, pe 
Dunftre, pi. Balta-Oltul-d.-j., ju- 
de^ul Romana^i, in dreptul co- 
muneT Potelul si insuleT Ibra, in 
fa^a satuluT Ostrov, din Bul- 
garia. 

Arricira§ti-de-Jos, com. rur. in 
partea de V. a plasiT Balta-Oltul- 
d.-j., jude^ul Romana^i, formats 
numaT din satul cu aceiasT nu- 
mire; se margineste la S. cu 
mosia domeniala Sadova (Dolj), 
la rasarit cu com. Bucinisul, la 
N. cu com. Avarasti-d.-s. (Go- 
dinelul), si la apus cu Dobro- 
testi; e departe de Caracal de 
22 kil. spre S.-V., iar de Co- 
rabia de 32 kil. spre N.-V. Te- 
renul pe care e asezat satul este 
ses, si spre S.-E. se afla Magu- 
ra-cu-Vi^a, punct triangular, cu 
125 m. inal^ime d'asupra nive- 
lulut mariT. 

Are 3492 locuitort, din cart 
1795 barbaflf si 1699 feme!, 744 
capT de familie, 1619 casatori{I 
si 1875 necasat, 276 cu stiin^a 
de carte. Din cele 744 de fa- 
milit, sunt 8 de figanT, 2 de 
GrecT, 2 de Sirbl si I de Bul- 
garT, iar restul de Rominl. Popu- 
lajiunea, robusta si muncitoare, 
se distinge prin un port special; 
se ocupa cu agricultura. In 1887 
au fost vite mart 1968, vite mid 
2525, porcl 359, etc. Casele 
sunt mat toate bordee in pa- 
mint. Budgetul com. pe 1886-87 
a fost de 5914 I. la veniturT si 
5878 1. la cheltuelT; contrib. sunt 
418. Are o scoala primara mix- 
ta de gradul II cu I inva^ator. 
Sunt 15 circiumT, o moara de 



aburl si 3 bisericl: S-^if Voi- 
vozT, cladita la 1657 ^ e mona- 
hul Visarion; Sf. Nicolae, din 
1675 si Sf. loan din 1865, cu 
3 preo^I si 6 cintareflf. 

Imprejurul satuluT se afla trel 
magurl mart si una mica din 
vremile vechl, dc cind cu jidovii 
si uriasiT, si se maT poate ob- 
serva urme de saliste de sat in 
trel locurT: la Salistea-Amaras- 
tilor, Piscului si Polovinele sau 
Bucinisul, unde se gasesc olaril 
si caramizl marf de Antina, si 
monede vechl de argint si aur, 
suli^e, pietre de risni^a, cioburT 
de oale groase si alte scule de 
la oameniT de demult. Satele 
Amarasti sunt infiinfate de vre- 
un Amar sau Amarascu (Ama- 
rasti, familie nobila in Oltenia). 
Posteritatea unui Amar -Ama- 
rasti I il intimpinam printre a- 
ceT boerT, pe carT la 17 19 if ga- 
sisc in Dolj administra^ia Aus- 
triaca, Dragan A., Dumitrascu 
A., Hie A. si Const. Amarascu. 
EI au fundat cite un sat pe 
proprieta^ile lor, numaf in Ol- 
tenia, de aceea Amarasti nu 
sunt de cit peste Olt, in Romi- 
nia Mica. (HasdeQ, Magn. Ety- 
mologicum Romauue). 

Am&r&§ti-de-Sus, numelc oficial 
al uneT com. r. in partea de N.-V. 
a plasiT Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro- 
mana^i, cact in vorbirea comuna 
se numeste Godenelul. Se com- 
pune numaT din satul cu aceasta 
numire. Se margineste la N. cu 
Dvorsca, la V. cu Dobresti, la 
S. cu Amarasti-d.-j. si la E. cu 
niste cimpit intinse, la extremi- 
tatea carora e com. Rotunda. 
Satul e asezat pe teren ses, si 
e departe de Caracal de 21 kil. 
spre S.-V. ; iar de Corabia de 
34 kil. spre N.-V. 

Dupa numirea comuna a sa- 
tuluT, in partea loculu! este si o 
hora, « Alunel din GodineU (vezl 



Digitized by 



Google 



AMARAZUIA 



70 



AMUTLU-CULAC 



muzica in Hasdeu, Magn. Etym. 
Romania). 

Are o populate de 1299 sufl., 
din cart 642 barba^I, 657 fe- 
me!, 354 c. de fam. ; 609 ca- 
satorip si 689 necasatori^T ; 188 
cart stiu citi si mi carl nu 
stiti; si 239 contrib. Ocupa^ia 
locui tori lor e agricultura si cres- 
terea vitelor. In 1887 au fost 
vite mart 1420, vite micT 1 107 
si 500 rimatorl. 

Are 7 circiumT; casele lo- 
cuitorilor sunt cele mat multe 
bordee de pamint. 

Budgetul comuneT pe 1886-87 
a fost de 3232 la venit. si 3177 
let la chelt. 

Are o scoala primara mixta 
de gradul II cu 1 inva^ator si 
2 bis.: Sf. Nicolae (1843) si S-fiT 
VoivozT (1872), cu 2 preoflf si 4 
cintare^I. 

In cuprinsul comuneT se afla 
ruinele unut sat vechiu numit 
Polovinele, unde se gasesc cup- 
toare si caramizT marl de Antina, 
si ma! e o tabara, Bucinisul, unde 
s'a gasit sultye, arcurT de fier, 
etc. Iar in niste gropT si san- 
{urT din localitatea Bastelele s'a 
gasit uneite de fier si olariT. 
Spre rasarit se afla o magura, 
Sapata. Prin aceste asezaminte 
vechl, de care se spune ca au 
fost sate cu bisericT si care s'ati 
stricat de TurcT si TatarT, prin 
aceste mine, se gasesc inca rao- 
nede romane. 

Amarazuia sau Amarazoaia, 

pirlfi, izvoreste aproape de co- 
muna Piscoiu, pi. Gilortul, jud. 
Gorj, din Dealul-MueriT. 

Curge de la N. la S.V., tre- 
cind pe la Piscoiu, Hurezani- 
d.-j., Cordesti si Bacesti, din jud. 
Gorj, de unde intra apoT in jud. 
Dolj, pi.* Amaradia, udind cat. 
Bulzesti si Balosani si merge 
de se varsa, in stinga Amara- 
dieT, mat jos de Capreni-d. j. 



Afluen^il sal sunt piraiele Hor- 
ga si Judele. 

Amarazuia, piriii, uda extremi- 
tatea com. Gradistea, pi. 01te{ul- 
d.-s., jud. Vilcea; formeaza li- 
mita intre aceasta comuna si 
comuna Tina si se varsa in riui 
Amaradia din Gorj. 

Amarazuia, vale, in pi. Gilortu- 
luT, jud. Gorj, pieaca din com. 
Piscoiu, de la N. spre S., sidintre 
Artanul si Tandalesti, ambele 
ramificari din Dealul-MueriT. 

Aceasta vale isl ia numirea 
dupa riul cu acelast nume ce o 
strabate de-a lungul sau; pe 
dinsa se afla situate comunele : 
Piscoiu, Horezeni-d.-j., Cordesti 
si Bacesti. 

Ambroze, fintind, pe mosia $i- 
poteni, com. Cordareni, plasa 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Amedia-Tabia, fort, de cate- 
goria II, in jud. Constanta, pi. 
Silistra-Noua, pe teritoriul co- 
muneT urbane Ostrovul, asezat 
intr'o pozi^iune foarte favorabila 
intre valea Regederesi-Ceair si 
dealul Ieral-Ceca-Bair, aproape 
de hotarul comuneT Almaliu, 
pe drumul ce duce de la Al- 
maliu la Silistra; de aci pana 
la frontiera BulgarieT nu este de 
cit un kilom., iar pana la Al- 
maliu sunt 3 kil. Este secon- 
darul fortuluT Arab-Tabia, asezat 
la un kil. maT spre N.-V. si este 
secondat de catre fortul Arab- 
Tabia, asezat la un kil. maT spre 
S.-E. El este aparat de o com- 
panie a rcg. 34 de infanterie, 
care este cu sediul in Constanta. 

Amet-Agi-Abdurahman, mo- 

§ie y in jud. Constanta, pi. Hirsova, 
pe teritoriul com. r. $iriul .si a- 
nume pe acela al cat. Terzi-Chioi. 
Este asezat la poalele apusene ale 



dealulul Arman-Tepe, la hotarul 
jude^uluT Constanta cu jude^ul 
Tulcea, in partea de rasarit a 
plasiT si a comuneT. Are 80 hect., 
dintre carT jumatate sunt culti- 
vable, iar restul pa?une si flne^e. 

Amorni, deal, pi. Jiul-d-s., com. 
Salcia, jud. Dolj, la poalele co- 
muneT Salcia, cu inal^ime de 
aproape 100 m.; este acoperit 
cu padurT si viT. 

Amorni, vale, pi. Jiul-de-s., jud. 
Dolj, com. Salcia, pe care este 
situata comuna Salcia. 

Amor^itul, jud. Putna, una din 
cele zece barierX ale Focsanilor, 
situata la N. orasuluT. 

Amor^itul, jud. Putna, mahala 
in FocsanT, despar^irea Ill-a. 

Amor^itul, jud. Putna, fes de 
75 hect. la marginea de N. a 
Focsanilor; sadit cu viT. 

Amut-Bair, deal insemnat, in 
jud. Constanta, pi. Constanta, 
pe teritoriul com. rur. Cara-Mu- 
rat; situat in partea centrala si 
apusana a plasiT si cea centrala 
si sudica a comuneT. Se intinde 
de la sudul satuluT Cara-Murat, 
se indreapta spre S. si se sfir- 
seste in valea Cioban-Dere. Are 
o inahVime maxima de 104 m., 
pe care o atinge in virful Ca- 
ra-Murat-Iuk ; maT are un virf 
inalt de 103 m. anume Cara- 
Murat-Tepe si care este in opo- 
zi^ie cu cel-lalt, cacT pe cind 
Cara-Murat-Tepe este aproape de 
extremitatea sudica, cel-lalt este 
la cea-lalta extremitate. De-a- 
lungul acestuT deal merge so- 
seaua jude^eana Cara-Murat-Ca- 
nara. 

Amutlu-Culac, piriii, in pi. Ba- 
badag, jud. Tulcea, pe terito- 



Digitized by 



Google 



AMUTRIl'M 



77 



AMZALtl 



riul comunel Ciucurova, izvo- 
reste din dealul Periclic, se in- 
drepteaza spre miaza-noapte, a- 
vind o direc^iune de la S.-V. 
la N.-E., brazdind partea apu- 
sana a plasiT si a comunel; el 
curge numal prin padurT ; malu- 
rile sale sunt inalte si pietroase. 
TotusT pe albia sa merge dru- 
mul vecinal Ciucurova-Hagi-O- 
mer. Dupa un curs de 3 kil. 
lungime, merge de se uneste 
cu pirful Cai-Culac si amindoua 
unite merg de se varsa in pi- 
riul Bas-Punar (sau Slava ru- 
seasca) pe partea dreapta. 

Amutrium, veche cetate romana, 
pi. Jiul-d.-s., com. Racari, jud. 
Dolj, (vezl com. Racari). 

Amza, cdtufty in plasa Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomi^a, pendinte de 
com. Guinea ; este situat la V. 
si in apropiere de satul Gui- 
nea. Teritoriul satuluT are su- 
prafa{a de 2000 hect. si este 
proprietate particulars, pentru 
care se pla teste fonciera 852 1. 

Amza, pddure, pi. Jiul-d.-j., com. 
Grindeni, satul Ostroveni, jud. 
Dolj, pe mosia Ostroveni, in 
intindere de 7 hect. 

Amzacea, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia; cat. comunel Edil- 
Chioi, fiind situat in partea sep- 
tentrionala a plasiT si cea me- 
ridionals a comunel, la unirea 
vaeT Muratan cu valea Kiuvan- 
Alceac; este inchis intre dea- 
lurile Amzacea-Bair la N. si 
Cogea-Sirt-Bair la S.-E. Casele 
acestuT sat sunt foarte rasle- 
{ite si asecjate neregulat; numaT 
in partea sa nord-vestica sunt 
ceva mat adunate la un loc, 
formind un grup a parte. Aci 
locuesc Turdf, Tatar! si SirbT. 
Prin sat tree urmatoarele dru- 
murTcoinunale : Cara-Chioi trece 



prin partea orientals a satuluT 
si merge la Toprai-Sari ; de la 
Biuiuc trece un drum prin cen- 
trul satulul si duce la Pervelei ; 
un altul de la Edil-Chioi duce 
la Gherengic. Satul este incon- 
jurat de o mutyime de movile; 
ast-fel la N. este Eschi-Iuc, la 
V. Meragi-Iuc, la E. Ufac-Iu- 
cler si Pinar-Iuc. in partea sud- 
vestica, pe marginea drumulut 
Mustafaci, se afla cimitirul tur- 
cesc. 

Suprafafa sa este de 1400 
hect, din cart 40 le ocupa va- 
tra satulul cu 63 case. Popula- 
fiunea este de 41 fam. cu 260 
suflete, carl se ocupa cu agri- 
culture 

Amzacea-Bair, dkvz/insemnat, in 
jud. Constanta, plasa Mangalia, 
pe teritoriul com. rur. Edil-Chioi 
si anume pe acela al cat. sau 
Amzacea. Se intinde pe la nordul 
satuluT Amzacea si este incon- 
jurat de vaile Amzacea-Dere, 
Sinar-Dere si Muratan, avind o 
direc£ie generala de la V. spre 
E. Are o inaltfme medie de 95 
de m. cu o movila maT insem- 
nata, numita Eski-Iuc. Este si- 
tuat in partea centrala a com. 
si cea septentrionala a plasiT. 
Este acoperit numaT cu verdea^a, 
pe care o pasc vitele locuitorilor 
AmzacenT. 

Amzacea-Dere, vale, In jude^ul 
Constanta, pi. Mangalia, pe te- 
ritoriul com. rur. Edil-Chioi si 
anume pe acela al satulul sau 
Amzacea. Se desface din dealul 
Meragi-Bair indreptindu-se spre 
apus; se uneste cu valea Sinar- 
Derc, merge printre dealurile 
Amzacea-Bair si Cerchez-Iuc- 
Bair, trece pe la nordul satuluT 
Amzacea si pe la sudul virfulul 
Balabanar-Tepe si se continua 
cu valea Cealic-cu-Ceair ; este 
taiata de soseaua judejeana Am- 



zacea-Uzunlar si de drumul Am- 
zacea Osmancea. 

Amzali, sat, jud. Constanta, pi. 
Medjidia, cat. comuneT Mamut- 
Cuiusu ; este situat in partea 
centrala a pi. si cea nordica a 
com., la 12 kil. spre N. de cat. 
de resedin^a Mamut-Cuiusu. Este 
asezat pe valea Ghiaur-Amzali, 
la 3 kil. mat spre S. de balta 
Carasu si este inchis din spre 
V. de dealurile Armutlu-Bair si 
Uduamel-Bair, din spre S. de 
dealul AmzaliT-Bair, iar din spre 
E. de dealul Cara-Durac-Bair si 
este dominat mat ales de virful 
Hosu-Iucdin dealul Amzali-Bair. 

Suprafata sa este de 2106 
hect, dintre care 17 hect. sunt 
ocupate de vatra satuluT cu 10 
case. 

Popula^iunea, care este com- 
pusa numal din TurcT, este de 
10 familiT cu 50 suflete, ocu- 
pindu-se cu agricultura. Drumul 
comunal Ivranes-Beilicul trece 
prin sudul satuluT. 

Amzali-Bair, deal, in jud. Con 
stanza, pi. Medjidia, com. Ma- 
mut-Cuiusu, cat. Amzali. Se in- 
tinde pe la sudul satulul Am- 
zali! si printre vaile Ghiaur-Am- 
zaliT Dermen-Culac si Pescera- 
Ceair, avind o direcjiune gene- 
rala de la apus spre rasarit 
Are o inal^ime maxima de 127 
m., pe care o atinge in virful 
sau Hosu-Iuc. Este acoperit cu 
pasune. 

Amzalii, deal, in pi. Isaccea, jud. 
Tulcea, pe teritoriul comuneT 
Balabancea si pe acela al cat. 
Hancearca si Balabancea. El 
se desface din dealul David, se 
indreapta spre miaza-zi, avind 
o direc^iune de la N.-V. la S.-E.; 
brazdeaza partea apusana a pi. 
servindu-T chiar de hotar catrc 
pi. Macin si partea S.-V. a coin. 



Digitized by 



Google 



AMZK-SAISI 



78 



ANADOL-CHIOI 



Balabancea, desparjind'o decom. 
Cerna (din pi. Macin). El se m- 
tinde printre pir. Tai^a si Cerna, 
lasind spre rasarit dealul Ca- 
rapcea, spre miaza-zi alt deal 
Carapcea, spre apus dealul Cer- 
na, din el izvoreste piriul Ar- 
carcula; si pe la poalele sale 
occidentale curge riul Cerna. 
Are ca inal^ime un pise de 330 
m., un altul stincos de 250 m., 
un altul, dealul Cerna de 242 
m. si altul, dealul Sut-Bair de 
165 metri, toate puncte trigo- 
nometrice de observa^ie rangul 
al 3-lea. Este acoperit in mare 
parte cu paduri, pe coaste tu- 
farisurT si pe la poale pasunt 
intinse. 

Amze-Saisi, deal, in desfiin^ata 
pi. a IstruluT, azt Babadag, jud. 
Tulcea, pe teritoriul com. Casap- 
Chioi ; el este mat mult o pre- 
lungire a dealuluT Caranasuf. Are 
o direc^iune generate de la V. 
spre E. ; brazdeaza partea su- 
dica a com. ; ultimele sale co- 
line se intind si dispar pe ma- 
lurilc piriuluf Casap - Chioi, ce 
sunt cam ripoase si pe malul bal- 
{iT Sinoc si a prelungiriT aces- 
teia, numita balta Sinoaia. Ca 
inaltime are un virf de 30 m. si 
o ridicatura de 5 m. pe malul 
bal^iT Sinoaia, ambele puncte tri- 
gonometrice de observable de 
rangul al 3-lea. Este acoperit in 
cea ma! mare parte cu araturT 
si prea purine fine^e. 

Amzule^ti, sat, pi. Bailesti, com. 
Afuma^i, jud. Dolj, despre care 
batrinit spun ca-sT trage numele 
de la un pastor Amza, care a- 
sedtndu-se cu turma aci, a pus 
temelia satuluT, caruia de atunct 
in colo i s'a dis Amzulesti. Are 
508 suflete : 233 barb, si 275 
fern. Copiil din acest sat ur- 
meaza la scoala mixta din sa- 
tul Afuma^i, ce este la 1000 m. 



departare de satul Amzulesti. 
Cu virsta de scoala sunt 29 ba- 
e{T si 40 fete. $tiu carte 5 1 barb, 
si 3 fern. Pe limita acestu! sat 
cu satul Afuma^i, pi. Bailesti, 
este o biserica. In sat sunt 46 
case de pamint batut, 3 de zid, 
12 de gard si 1 de paiente. 

Se mal afla 100 cat, 200 boT 
si vac!, 167 ot si 300 porcT. 

In Amzulesti se gasesc 2 ciz- 
mart, 2 fierarT, 1 cojocar. Sunt 
2 circiumT in sat. 

Amzulesti, braniste, pi. Bailesti, 
com. Afumafi, satul Amzulesti, 
jud. Dolj, in intindere de 85 
hect. si 70 aril, pe mosia d-lor 
Con stan tin C. Paianu, Trajan 
Djuvara si Luca Dtmctriadis. 
Predomina gorunul. 

Amzulesti, mosie, pi. Bailesti , 
com. Afuma^i, satul Amzulesti, 
jud. Dolj, cu 2581 pogoaneara- 
bile; aduce venit anual de pestc 
60.000 lei; apar^ine d-lor C. C. 
Paianu, Trajan Djuvara, Teo- 
dor B. Davidescu. Apar^inea \\\ 
vechime lut C. Paianu si .lul 
Teodor Iota. 

Amzulesti, tiui/w, ce purta in 
vechime com. Afuma^i, pi. Bai- 
lesti, jud. Dolj. 

Amzulesti, fost sat, pi. Bailesti, 
com. Boureni, jud. Dolj. 

Amzule§ti-de-Jos, uume y ce pur- 
ta in vechime satul Amzulesti, 
pi. Bailesti, com. Afuma^i, jud. 
Dolj. 

Amzule§ti-de-Sus, //#///<•, ce pur- 
ta in vechime satul Afumati, pi. 
Bailesti, jud. Dolj. 

Ana (Baba-), jud. Buzau, vezT 
Baba-Ana. 

Ana (Baba-), locuinfd izolata, 



plasa Negoesti, jud. Ilfov, com. 
Vasila^i. 

Ana-Da Vila, izvor de apd mi- 
nerals, in valea riulut Olanesti, 
jud. Vilcea, avind ca substance 
fixe : Bicarbonat de magnesie, de 
calce si soda (in mare cantitate), 
iodur de magnesie si iodure al- 
caline (concentrate), clorur de 
sodiu (concentrat), clorur de 
calce, sulfat de calce si sulfat 
de soda (in mare cantitate), sili- 
cate, fosfate si oxid de aluminiu. 

Anadol-Chioi, sat important, in 
jud. Constanta, pi. Constanta, 
cat. comuneT Palazul-Mare ; este 
situat in partea rasariteana a 
plasil si cea merdionala a com., 
la 4 kil. spre S.-V. de cat. de 
resedin^a Palazul, la 23 kiL spre 
S.-E. de resedin^a plasiT, com. 
Caramurat si la 2 kil. spre N.-V. 
de orasul Constanta, nu departe 
de iazul Tabacaria. Este inchis 
la S. si V. de pietrosul deal al 
Constan^el, iar la N. si E. de 
dealul Anadol-ChioT. Are o in- 
tindere totala de 2015 hect, 
din carl 91 hect. ocupate de 
locuin^ele si gradinile locuito- 
rilor cu 130 case. 

Popula^ia intreaga este de 1 1 2 
fam. cu 531 sufl., in maioritate 
TurcT si Tatarl, cart se ocupa 
cu agricultura pufin, mat mult 
cu cresterea vitelor, aci se face 
un important ttrg de vite in 
primele zile ale lul Septembre, 
unde se vind o multifile de vite 
din toate parole jud., fie pen- 
tru comunele car! n'au vite in 
destul, fie pentru comer^ul ex- 
terior al Constance!. Pamintul 
produce orz, ovaz si secara ; 
griul reuseste pu^in, tot asa si 
cele-1-alte plante. Prin sat trece 
insemnatul drum national Con- 
stan^a-Babadag-Tulcea; altedru- 
murt can pleaca din sat sunt 
spre Hagidiuliuc, Lazmahale, Ha- 



Digitized by 



Google 



ANADOL-CHIOI 



ANDRASESTI 



sancea si Horoslar. Un scriitor 
grec, d. Papadopolu Vretos a 
presupus ca aci ar fi fost ora- 
sul Tomis; de sigur insa ca To- 
mis trebue asezata pe locul Con- 
stance! de azT. 

Anadol-Chioi, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Constanta, comuna 
Palazul-Mare, cat. Anadol-Chioi ; 
se desface din dealul Constan- 
ce!, se intinde sprerasarit, printre 
lacul Siut-Ghiol, iazul Tabacaria 
si Iazul-Mare, facindu -T acestul 
din urma {annul inalt si pietros; 
e presarat cu mo vile ca Tabia- 
Tepe, linga satul Anadol-ChioT. 
Pe un cot al sau este asezat 
satul ; pe muchia luT trece dru- 
mul Constan^a-1 ulcea, acoperit 
cu semanaturT si la poale cu 
gradinT de zarzavat ce alimen- 
teaza orasul Constant 

Analoage, vale, in partea de N. 
a comuneT Vutcani, pi. Mijlocul, 
jud. Falciu. 

Analogul, sat, pendinte de com. 
Colonesti (v. a. n.), pi. St&ni- 
sesti, jude^ul Tecuciu. Situat in 
partea dr. a riuluT Zeletin, la o 
distant de 8 kil. N.-V. de tir- 
gusorul Colonesti, resedin^a co- 
muneT. Acest sat a avut mat 
mul^T loc. ; astazT nu are de cit 
4 c. de fam. cu 23 suflete, 3 
fam. de figanl ?* l romina. 
'pganiT se ocupa cu facerea 
lingurilor, de aceea se numesc 
«IingurarT». KT sunt improprie- 
tari^r. 

Analogul, deal, la V. satulul Ana- 
logul, hotar intre jud. Tecuciu 
si Tutova, alt. 437 in. 

Analogul, muntc, pi. MunteluT, 
jud. Bacau, de pe teritoriul com. 
Podurile. 

Ancu^ei(Podul-), pod, peste va- 



lea MilcovuluT,intrepropriet. Col- 
feasca-Vacareasca si Obedeanca, 
din pi. Glavacioc, jud. Vlasca. 

Andolina, vale, in plasa Borcea, 
jud. Ialomi^a, teritoriul comuneT 
Varasti. Aceasta vale, incepind 
din lacul Boianul, are direcfia 
spre N.-E., \\\ lungime de doT 
kil., dup& care se indreapta spre 
E., unde are adincimea cea maT 
mare, purtind numirea de Ba- 
talurile ; de aci se indrepteaza 
spre N., desfacindu-se in maT 
multe ramurT, carT micsorindu- 
se din ce in ce, se pTerd. 

Andona, balui, pi. Siretul-d.-s., 
jud. Bacau, formata de Siret, in 
dreptul com. Buhoci. 

Andonia, mosie, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. VindereT, pro- 
prietatea statuluT, arendata 1111- 
preuna cu mosia Tihuesti in ulti- 
mul period cu 2728 leT anual. 

Andonia, padure, in jud. Tutova, 
pi. Tirgul, com. VindereT, in ma- 
rim c de 5 hect, proprietatea 
statuluT. 

Andra^easca, padure, in pi. Ia- 
lomifa-Balta, jud. Ialomi^a, pc 
teritoriul comuneT Andrasesti ; 
are suprafa^a de 220 hect. cu 
urmatoarele esen^e : ulm, salcie, 
plop si stejar. 

Andra§e$ti, com, rur. t in pi. Ia- 
lomifa-Balta, jud. Ialomi{a, este 
situata pe partea st. a riuluT Ia- 
lomi^a, intre comunele Perie^i si 
Ciochina. Teritoriul comuneT are 
o supraf. de 12600 hect. si se 
intinde din riul Ialomi^a spre 
N. pana in jud. Braila, unde, \\\ 
apropiere de acest jud., tot pe 
teritoriul acesteT com., s'a in- 
fiin^at si comuna Mi loses ti. Co- 
prinde doua mosil: Andrasesti 
cu 97 55 hectare pamint arabil, 



220 hect. pad. si maracinT si 
100 hect. baltis si mosia Orbo- 
esti cu 210 hect. pamint de a- 
ratura si izlaz, 200 hect. pad. 
si maracinT si 100 hect. baltis. 

Dupa legea rurala din 1864 
s'au improprietarit 170 loc; 
neimproprietari^T se maT afla 38. 

Se compune din satele An- 
drasesti si Orboesti si din cat. 
Cadina si Balanica, avind re- 
sedin^a primarieT si a judeca- 
torieT comunale in s. Andrasesti. 

Dupa recensamtntul din anul 
1890, popula^ia comuneT se urea 
la 938 loc. cu 230 c. de fam. si 
708 membriT de familie, sau 479 
barba^T si 459 femeT. Dupa na^i- 
onalitate: 931 RominT, 3 GrecT 
si 4 BulgarT, to{T de religie cre- 
stina ortodoxa. Dupa profesiunT : 
273 agricultorT, 5 comercian^T, 
7 profesiunT libere, 15 munci- 
torT si 17 serviton. Din accstia 
stiu carte 181 persoane. 

Popula^iunea comuneT se ri- 
dica in 1887 la 161 familiT Ro- 
mine, 5 familiT de f iganT si 3 
familiT de GrecT, sau 940 loc, 
din carT 303 barba^T, 260 femeT 
si 377 copiT. Numarul contribua- 
bililor era de 163, din can 9 
se ocupau cu comer^ul iar ceT- 
l'al^T cu cresterca vitelor si cu 
agricultura. 

Vite: 416 caT, 380 boT, 6160 
oT, 9 asinT, 8 bivolT si 738 ri- 
matorl. 

Budgetul com. era de 3205 1. 
la veniturT si 4347 la cheltuelT 
in 1887. 

Sunt doua bisericT la can o- 
ficiaza 2 prco^T si 2 cintare^T, 
plati^T de com. cu sum a anual a 
de 352 leT. 

Instruc^iunea se prcda intr'o 
scoala primara mixta, de un in- 
va^ator retribuit do com. Scoala 
are local propriu, eonstruit de 
comuna. 

Prin comuna trecc calca ju- 
de^eana Slobozia-Urziceni. 



Digitized by 



Google 



ANDRASE^TI 



80 



ANDREASI 



Pe teritoriul acestet comune, 
pe o intindere de 200 hect, se 
afla Fundata, lac cu apa mi- 
nerals. 

Andra$e§ti, sat, in pi. Ialomi^a- 
Balta, jud. Ialomi{a, pendinte 
de com. cu acelasT nume; este 
situat pe malul sting al riulul 
Ialomi^a, pe un mic grind in- 
conjurat de padurT. 

Aci este resedin^a primarieT 
si a judecatorieT comunale. Are 
o scoala mixta, cu un inva^ator 
retribuit de com. 

Biserica este zidita la 1821 
si pentru serviciul religios este 
un preot si un cintare^. 

Popula^ia satuluT e de 100 
familil de Romini, 2 familil de 
Grecl si 1 de f igani. 

Locuitorii satuluT sunt plu- 
garl si posed 270 cat, 250 bol, 
3450 01, 8 bivolf, 6 asint si 422 
rimatorT, decl in total 4406 vite. 

Pe linga sat, pe marginea de 
N., trece calea jude^eana Slo- 
bozia-Urziceni ; iar spre N.-E. 
se afla satul Fundata, cu apa 
minerals. 

Andra§e§tilor (Valea-), vale, 
in pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialo- 
mi{a, situata intre satul Andra- 
sesti si riul Ialomi^a. 

Andreasi, com. rur., in pi. Ora- 
suluT, linga riul Milcov, jud. R.- 
Sarat. 

/stone. Pana la 1876, An- 
dreasi facea parte din pi. Mar- 
ginea-d.-s., de la 1876 — 1892 
a facut parte din Marginea-d.- 
s.-Orasul, iar de la 1892 dupa 
impar^irea noua, face parte din 
pi. OrasuluT. 

Este asezata in partea de 
miaza-noapte a jude^uluT, la 59 
kil. spre N.-V. de orasul Rim- 
nicul-Sarat, si in partea de apus 
a plasil OrasuluT, la 17 kil. spre 
V. de com. Cotesti, resedin^a 



plasil. Comunele cele mat apro- 
piate de Andreasi sunt: Odo- 
beasca, la 14 kil. spre rasarit; 
Brosteni la 16 kil., tot spre ra- 
sarit; Lacul-luI-Baban, la 24 kil. 
spre miaza-zi; Dumitresti, la 32 
kil. spre S.-V.; si Bisoca la 35 
kil. spre V. 

Comuna se margineste la mia- 
za-noapte cu cat. Vulcaneasa si 
Valea-Larga ale com. Brosteni, 
de cart se desparte prin culmea 
dealulul Chicioara ; la rasarit cu 
com. Odobeasca, de care se 
desparte prin piriul Valea-Nea- 
gra ; la miaza-zi cu com. Dea- 
lul-Lung, de care se desparte 
prin culmea Dealul-Lung ; la a- 
pus cu riul Milcov si cat. An- 
dreasul-d.-s., al com. Mera, jud. 
Putna, de care se desparte prin 
Milcov. 

Andreasi este o comuna de 
munte, si are multe dealurl im- 
portante. Culmile: AlunuluT, La- 
culuT, Chicioarel si ScorusuluT, 
o strabat in toate direc^iunile, 
prezintind urmatoarele dealurl 
sau piscurl maT insemnate : Chi- 
cioara, Poarta-ScorusuluT, Papa- 
log la miaza-noapte ; Crucea- 
CiocaneluluT , f icma , Arici ul , 
Bursuc, Tiritul, Scorus, Musu- 
noaia, Rimna, la rasarit; Aiu~ 
nul, Lacul, Spoata, Pacurele, Ci- 
narul sau Jinurul, CoI^ul-PorculuT, 
Groapa LaculuT, Sorbul, Girbo- 
va, Marul-Corni la miaza-zi, iar 
la apus sunt Titila sau Chitila, 
Titilesti si Hotarul. Toate a- 
ceste virfurT sunt stincoase ; pu- 
rine dintre ele sunt acoperite cu 
padun si mat purine cu pasunl. 

In privin^a riurilor este bine 
udata. Riul Milcovul o uda in 
partea de apus, precum si a- 
fluentul sau Pirlul-SareT ; piraiele 
Vulcaneasa^ Butucoasa si Va- 
lea-Larga, toate afluenp al Mil- 
covuluT, o brazdeaza in partea 
de miaza-noapte; riul Rimna si 
afluen^il sal : Scorusul, Valea- 



Neagra unita cu piraiele : Alu- 
nul, Scorbul, Lacul,Marul-CorniI, 
Piriul Ciocanel, afluente al pi- 
riulul Valea-Larga, o ud& in 
partea de rasarit; apol piraiele: 
Jinurul, Girbova, afluen^I al Mil- 
covuluisi Bursucul, Alunisul, a- 
fluen^I a! Rimnicelulul in par- 
tea de miaza-zi uda comuna; 
in sfirsit, piraiele Titila si An- 
dreasiul-mic, ambele afluente ale 
Milcovulul, o uda in partea de 
S.-V. 

Clima comu net e foarte san&- 
toasa. 

Catunele carl compun aceasta 
comuna sunt urmatoarele : An- 
dreasi, catunul de resedin^a, 
unde se afla si scoala, e asezat 
cam in mijlocul comunet, pe un 
mic piriias afluent al piriului 
Sari; Tiritul, la rasarit, la 10 
kil. spre E. de Andreasi, cat. 
de resedin^a, pe riul Rimna ; 
Rimna, tot spre rasarit, la 6 ! /a 
kil. spre E. de cat. Andreasi, 
pe riul Rimna ; Titila, spre mia- 
za-zi, la 1 kil. spre S. de cat. 
Andreasi, la poalele virfulul Ti- 
tila ; Hotar, spre apus, la 1 V* 
kil. spre V. de cat. Andreasi, 
pe riul Milcov ; si catunasele An- 
dreasul-Mic, la miaza-zi, Andrea- 
sul-d.-s., la miaza-noapte, si An- 
dreasul-Muntenesc, in opositi- 
une cu eel moldovenesc, la apus. 

Suprafa^a com. este de 2600 
hect, din cart 75 hect. ocupate 
de vatra satelor, 81 hect. ale 
locuitorilor, (date dupa legea din 
1864), 2544 ale proprieta^il par- 
ticulare si ale statulul. 

Popula^ia com. este de 112 
fam., carl coprind 550 suflete, 
din carl 33 1 barbap si 3i9fem.; 
dupa starea civila : 300 casato- 
r\% 310 necasatorip si 48 va- 
duvT; 10 stiu carte (afara de 
copiil de la scoala) iar restul 
nu stie ; to^T sunt RominT orto- 
doxl; printre eT se mal afla si 
cip-va RominI ardelent. 



Digitized by 



Google 



ANDREAS! 



81 



ANDREESTI 



In comuna este o singura bi- 
serica, cu hramul Adormirea- 
Maicil-Domnulul (15 August), 
construita de locuitorl in anul 
1 891; are un preot si un cin- 
tarej; 17 pogoane pamint. 

Istoric. Mai exista in comuna 
o biserica foarte veche, de lemn, 
fara inscrip^iunl; nicl batrinil 
nu stiu sa spuna de cine e fa- 
cuta; probabil ca tot de locui- 
torl; n'are preot si locuitoril 
se due la biserica din comuna 
Mera (jud. Putna). 

Comuna are o singura scoala 
mixta, care ca local avea, pana 
in 1892, o casa de birne, ce- 
data pe timp nehotarit ; acum 
s'a terminat cladirea facuta cu 
baniljudetulul; are uninva^ator 
cu 23 elevT, to$I bae^I. 

Pamintul este mediocru, im- 
propriu pentru agricultura, fiind 
pietros stincos si prapastios, bun 
numaT pentru fine^e si paduri. 
Cele 2525 hectare ale comunel 
se divid ast-fel : 1 20 hectare a- 
rabile, cam vre-o 300 hectare 
imas si restul de 21 35 hectare 
acoperit cu padurl si locurt im- 
practicabile. 

Ocupa^iunile locuitorilor sunt : 
pu^ina agricultura, ne avind pa- 
mint arabil in mare cantitate, 
lemnaria si dogaria. Cresterea 
vitelor nu e lasata mal pre jos, 
cad sunt in com. 1587 capete, 
din carl: 1 14 bol, 72 vact, 109 
cat, 48 epe, 1003 ot, 161 capre 
si 80 rimatorl. Industria e sim- 
pla, avind ca ramura dogaria. 
Comer^ul comunel e neinsemnat, 
consistind in export de lemne, 
sindrila si lina de of, si in im- 
port de cereale, spirtoase si lu- 
crurl de bacanie. Transportul 
se face prin gara oraselulul O- 
dobesti (jud. Putna), la 18 kil. 
spre N.-E. de Andreasi. 

Cal de comunica^ie sunt nu- 
mal mid drumurT, cart, in tim- 
puri urite de ploae, devin im- 



practicable ; ele sunt asezate pe 
marginea riurilor ; asa sunt : pe 
valea Piriulul-Sarel, la Andrea$ul 
moldovenesc; pe valea piraielor 
Vulcaneasa si Valea-Larga, la 
com. Brosteni; pe valea riulul 
Rimna, la Odobasca, Dealul- 
Lung, Cotesti si Rimnicul-Sa- 
rat; pe muchiile cuimilor Alu- 
nulul, Stoica si Dealul-Rosu, la 
Bisoca, Jitia si Dumitresti. 

Comuna are 137 contrib. ; ven. 
sunt de 1338 lei 12 banl, iar 
chelt. de 1338 1. 10 b. 

Portul locuitorilor. Pe linga 
costumul general al plasil in- 
tregt, siitenil mat poarta camasi 
de bumbac si de cil^I, peste 
carl pun sumane, i{arl; in cap 
caciull, in picioare cipict; feme- 
ile poarta camasi na^ionale, su- 
mane, catrin^e, in picioare ci- 
picl, pe cap conciu si stergare. 

Andreasi, sat, in plasa Orasulul, 
jud. R.-Sarat, catunul de rese- 
din^a al comunel Andreasi, a- 
sezat cam in mijlocul com. pe 
piriul Andreasi; mat cuprinde 
si catunele : Andreasul-d.-s., Sor- 
bul, Catanoiul si Butucoasa; are 
o intindere de 1200 hect., cu 
o populate de 51 familil, carl 
cuprind 298 sufl. ; aci se afla 
scoala si biserica. 

Se mal numea si Andreasul 
muntenesc. 

Andreasi (Dealul dintre Va- 
lea-Neagra §i-), deal, in pi. 
Oras, jud. R.-Sarat, in partea de 
apus a el, in com. Andreasi ; 
se intinde printre afluent'il riulul 
Rimna ; este acoperit cu purine 
flne^e si multe padurl. 

Andrea§i (La-), locuinfa izolatJ, 
in pi. Orasulul, com. Andreasi, 
jud. R.-Sarat ; asta-zl han pe 
drumul spre Jitia, la 8 x \% kil. 
spre miaza-zi de catunul de re- 
sedin$a. 



Andreasi, piritt, in pi. Orasulul, 
com. Andreasi, jud. R.-Sarat, 
izvoreste din Virful-Alunulul, uda 
cat. Andreasi si se varsa in riul 
Milcov, dupa un curs de 3 1 /2 
kil., repede si spumos. Valea 
sa este frumoasa, salbatica si 
acoperita cu padurl. 

Andree§ti, com. rur., la S. de 
com. Vladimir, din pi. Gilortul, 
jud. Gorj si in direc^ie S.-V. de 
orasul T.-Jiul, la o distant de 
44 kil.; se compune din ca- 
tunele: Andreesti, Blindulesti, 
Pluscul-de-Apus, Pluscul-de-Ra- 
sarit si Saseni ; se margineste 
la N. cu com. Saulesti, la V. cu 
com. Bibesti, la E. cu com. Vla- 
dimir si parte din comuna Ca- 
preni din jude^ul Dolj. 

Situat pe ses, coaste si vil- 
cele, pe ambele par^I ale riulul 
Gilortul, are o suprata^a apro- 
ximativ de 2067 hect., din carl 
720 hect. padure, 742 hect. ara- 
ble, 533 hect. fine^e, 24 hect. 
vie, 28 hect. livezl de prunl si 
20 hect. izlaz. 

Locuitoril sunt parte mosnenl 
si parte improprietarip dupa 
legea rurala din anul 1864. 

Cu o populate de 250 fam., 
1249 su A-» din carl 261 contri- 
buabill, intre carl sunt si 5 fam. 
de f iganl. 

Rominil in genere se ocupa 
cu agricultura si cresterea vite- 
lor, iar f iganil cu fieraria. 

Numarul yitelor este de 645 
vite marl cornute, 39 cal, 11 15 
ol, 251 capre, 315 rimatorl. 

Satenil au 113 plugurl, 4 ca- 
ru^e cu cal, 135 care cu bol, 
12 fintinl si 15 pu^url. 

Caile de comunica^ie de- care 
dispune sunt : soseaua jude^ea- 
na, care trece de la N. spre S. 
pe linga cat. Pluscul-de-Apus ; 
soseaua vecinala care incepe din 
soseaua jude{eana si merge spre 
E. in cat. Andreesti, trecind 



54049. MartU Dicfionar Gwgreflc. 



11 



Digitized by 



Google 



ANDREESTI 



82 



ANDREIESTI 



riul Gilortul pe un pod de lemn 
bine construit, de aci pe Valea- 
Desulul in com. Vladimir; o 
alta sosea comunala leaga cat. 
Pluscul-de-Apus cu comuna Bi- 
besti. 

Aceasta com. are o scoala 
primara, fondata la anul 1884, 
si 2 biserict, 1 de zid facuta de 
Const. Poenaru Bataiosul la a- 
nul 1839; iar cea-1-alta de lemn 
facuta la anul 18 12; bisericele 
sunt deservite de 1 preot si 2 
cintare^T. 

Andree^ti, catun, resedin{a com. 
cu acelasi nume, din plasa Gi- 
lo rtuluT, jud. Gorj. 

Situat pe ses si coasta, are o 
suprafata de aproape 860 hect, 
din can 301 hect. padure, 300 
hect. arabile, 225 hect. fine^e, 
8 hect. vie, 10 hect. livezl de 
prunT si 13 hect. izlaz. 

Cu o populate de 78 familil 
cu 534 sufl., din carl 70 con- 
tribuabilf, intre aceste familil se 
afla si 2 de ^iganT. 

LocuitoriT sunt parte mosnenT, 
parte improprietariti dupa legea 
rurala. EI posed 35 plugurl, 2 
caru^e cu cat, 40 care cu boT, 
245 vite cornute marl, 13 cat, 
405 ot, 100 capre si 90 rima- 
torl. 

Caile de comunica^iedin acest 
catun sunt descrise la com. sa. 
In cat. se gasesc 2 fintini si 3 
pu{url. 

Are o scoala primara, fon- 
data la anul 1884, si o biserica 
de zid, fondata de Const. Poe- 
naru-Bataiosul, la anul 1839; de- 
servita de 1 preot si 1 ctntare{. 

Andrei, iaz, pe mosia Hudesti, 
comuna Hudesti, plasa Prutul- 
d.-j., jud. Dorohoiu. 

Andrei (Poiana-lui-), lac izalat, 
in padurea statuluT Magura, din 
com. Magura, jud. Buzau. 



Andrei, magura, com. Dobridor, 
pi. Cimpul, jud. Dolj. 

Andrei, movild, (v. Den^eni, deal), 
com. Dranceni, plasa Podoleni, 
jud. Falciii. 

Andrei, mavila, (v. DorneT, Mo- 
vila-), com. Beleesti, pi. Bahiuiu, 
jud. last. 

Andrei, piriil, se varsa in Cun- 
grea-Mare, pe {annul drcpt, in 
raionul com. Ciomagesti, plasa 
Oltul-d.-s., jud. Olt. 

Andrei, vale, pe teritoriul satulut 
Chiscareni, com. ^ipotele, plasa 
Bahiuiu, jud. last, numita ast-fel 
dupa numele unuT om, care a 
t'mut in posesie mult timp a- 
ceasta vale, renumita pentru bo- 
gatele sale fine^e. 

Andreiasca, fintina, pe mosia 
Stanesti, com. Tureatca, plasa 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Andreia§ (Andrie§ul), numit 
mat inainte ^indrilari-Andreias, 
sat, in com. Mera, jud. Putna, 
pi. Girlele. E asezat in stinga 
Milcovulut, nu departe de izvo- 
rul lul, la poalele dealuluT An- 
dreiasul. Popula^iunea e de 695 
locuitorT, cart stau in 205 case. 
Cultul e reprezentat printr'o bi- 
serica parohiala cu hramul S-^iT 
Apostolt. Are o scoala mixta 
intr'un local inchiriat. In acest 
catun se afla o stinca de sare, 
la locul numit Fa^a-Spumei, si 
mid izvoare de ape minerale 
neanalizate inca. 

Majoritatea satenilor se ocu- 
pa cu facerea de vase, cofe, do- 
ni^T, din bradul eel cumpara In 
Vrancea. 

Notife istarice. Satul Andre- 
ias e foarte veehiu, si-sf dato- 
reste numele unul veehiu pro- 
prietar din Vrancea, zis Andre- 



ias. Intr'un document slavon din 
1445, emanat de la Domnul 
Moldovei $tefan, fiul lul Ale- 
xandru-cel-Bun, se pomeneste 
de un sat Andreias, pe riul Put- 
na, pe care Domnul il darueste 
BanuluT Oana Ureacli. 

Andreia§ul, munte, situat pe te- 
ritoriul comunel Mera, jud. Put- 
na, pi. Girlele, proprietatea sta- 
tuluT. 

Andreia§ul sau Andreie§ul,/v?- 

rohie, jude^ul Putna, plasa Gir- 
lele, coprinzind satul cu acelasT 
nume. Biserica parohiala situata 
in acest sat are hramul S-{u A- 
postoll. 

Andreia§ul-de-Sus, sat, in pi. 
OrasuluT, cat. comune! Andre- 
iasi, jud. R.-Sarat, la 2 V* kil. 
spre miaza-noapte de cat. de re- 
sedin^a Andreiasi, pePiriul-Sarel. 
Intinderea si popula^ia sunt co- 
prinse in cat. de resedin^a. 

Andreias, ul muntenesc, numire 
veche a comunei si a cat. An- 
dreiasi, jud. R.-Sarat, spre a se 
deosebi de cat. Andreiasul mol- 
dovenesc (al comunel Mera, jud. 
Putna), pe partea cea-1'alta a riu 
lul Milcov, si la o departare nu- 
maT de 600 metri. 

Andreiescul, deal, pe mosia Cu- 
liceni, com. Tureatca, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu. 

Andreiescului (Podi§ul-),/W/)\ 

pe mosia Crainiceni, com. Horo- 
distea, pi. Prutul-d.-j., jud. Do- 
rohoiu. 

Andreie^ti, sat, in pi. Rimnicul- 
d.-j., cat. comunel Drog, jud. R.- 
Sarat, in partea de apus a co- 
munei, la 3 kil. spre V. de cat. 
de resedin^a Drog, si in apro- 
piere de lacul Jirlati sau Drog; 



Digitized by 



Google 



ANDRIENILOR 



S3 



ANGHELE 



este pe cirap tntins; are o in- 
tindere de 4 hect. cu 87 fam., 
ce cuprind 392 sufl. In vechime 
se numea Hoinari; numele de 
ast&z! ll are de la un vechiu 
proprietor, Andreevicl. 

Andrienilor, jud. Suceava, vezt 
Bitcele-Andrienilor. 

Andrie§eni, sat, in centrul com. 
Epureni, pi. Turia, jud. Iasi ; 
situat pe podisul dealulul Soci, 
ce formeazS. malul sting al se- 
sulul riulu! Jijia. Suprafa^a teri- 
toriulul e de 1430 hect., cu o 
populate de 171 fam. sau 647 
loc. RominT, car! se ocupi cu 
lucrarea p&mintulul si cresterea 
vitelor; sunt si ctyt-va locuitorT 
EvreL 

Aid este resedin^a comunel. 
Are o bis. zidita in anul 1834, 
cu 2 preo^T si 2 cint&re^f si o 
scoalS lnfiin^ata in anul 1868. 

Mosia este proprietatea sta- 
tulut. 

Num&rul vitelor e de 301 1 

r capete din cart: 963 vite marl 

cornute, 1 746 ol si 1 80 rimatorl. 

Andrie§e§ti, sat, pi. Bistri{a-d.-s., 
jud. Bac&u, c&t. al com. Fintt- 
nelele, asezat pe dealul cu acelasT 
nume, la N. de Hemeius, rese- 
din£a, de care este dep£rtat cu 
dou& kil. Are case dese, printrc 
care o circiumSL Cap! de fam. 
sunt 36, sufl. 1 1 1 ; printre care 
106 RominT, 3 figanl si 2 E- 
vret. In sat se numar&: 3 cat, 
90 vite cornute, 54 oT si 66 
pordf. 

Andrie§e§ti, deal, plasa Bistri{a- 
d.-s., jud. Bac£ti, comuna Finti- 
nelele, pe malul drept al Bis- 
tricioareT. 

Andrie$e§ti, mope, pi. Trotus, 
jud. Bac&u, care avea pcLr{I r&ze- 
sesti. In aceast& mosie avea parte 



. si Hatmanul Alecu Asian, d-na 
Elcnca Tudurusceasca si al^f 
mul^i r&zesT si p£rtast in ea, pe 
linga mosiileCasin si altele; ftr^ 
sat. («Buciumul Romin», Th. 
Codrescu, Vol. I, pag. 38). 

Andrie§oaia, iaz, plasa Bistri^a- 
d.-s., jud. Bacau, in com. Fin- 
tinelele, avut in pestT si racl. 

Andri§oaica, fostd proprietate a 
fam. Dumitrascu Br&tianu, com. 
Racovi^a, pi. Riul-DoamneT, jud. 
Muscel, trecuta. prin cump&r&- 
toare in posesiunea d-luf Raco- 
viceanu, carele a r&mas si ca 
ctitor al bisericeT din Racovi^a, 
dup£ moartea lut Dumitrascu 
BrStianu. 

Andronache, mo§ie nelocuita, pi. 
Dimbovi{a, jud. Ilfov, face parte 
din com. rur. Colintina-Fundeni 
(v. a. n.). Este proprietatea D-luT 
G. Nicolescu si are 160 hect., 
din carl se cultivS 148 hect., 
restul e izlaz si vie. 

Androne, deal, 108 m. alt., la 
3 kil. V. de com. Corod, jud. 
Tecuciu. 

Androne, loc a radii, situat la V. 
de s. Corod, in raionul com. 
Corod, plasa Nicoresti, judc^ul 
Tecuciu. 

Androne^ti, mahala, in com. r. 
Padina-Mare, pi. Dumbrava, jud. 
Mehedinfi. 

Androni, deal cultivabil, pc mosia 
Probota, com. Dolhasca, jud. 
Suceava. 

Andronic, hlrtop, pe teritoriul 
satulul Onesti, com. $ipotele, 
pi. Bahluiu, jud. Iasi. 

Andruloiului ( Poiana - ), loc 

izolat, in p&'durea statulu! Valea- 



Larga, comuna Viperesti, jud. 
Buz&u. 

Anei (Clmpia-), chnpie, in jud. 
Vlasca, pe proprietatea Strim- 
ba-d.-j., in trupul Iasi ; are su- 
prafa^a de 195 hect. 

Anei (Vadul-), mofie nelocuita, 
pi. Dimbovi^a, jud. Ilfov, fost£ 
proprietate a statuluf, actualmen- 
te a D-luI Nic. Iacovache. 

Anei (Valea-), vale, com. Star- 
chiojdul, plasa Teleajenul, jud. 
Prahova. 

Anei (Groapa-), vale, in com. 
Drajna-d.-s., pi. Teleajen, jud. 
Prahova. 

Ane§ti, sat, (v. com. rur. Izvo- 
rul-Anestilor), jud. Mehedinfi. 

Anghel, vale, izvoreste din com. 
Ceta^eni-din-Deal, si se varsi in 
riul Dimbovi^a, pe malul drept, 
in raionul comunel Cet&teni-din- 
Vale, pi. Dimbovija, jud. Mus- 
cel. In timpiT secetosT seac& cu 
des&virsire. 

Anghel, lac, pi. Jiul-d.-s., com. 
Mirsani, jud. Dolj, lung de I l j* 
hect. 

Anghel(Crucea-lui-),jud.Buz&u 

sau Crucea- de-la -Posada, cruce 
si punct de hotar pe riul Sghia- 
bul, intre comunele Minz&lesti 
si Lop&tari. 

Anghel ( Valea-lul-), vale, in c. 
Plescoiul, jud. Buzau ; isT ia na- 
stere din Virful-VirlanuluT, str&- 
bate c&t. Plescoiul, unde se une- 
ste cu Valea-FintineT si se scurgc 
in riul Buz&u. 

Anghele, sati§or, pe mosia Slo- 
bozia-Sihleanu din com. Scor^a- 
rul-Nou, jud. Br&ila, situata pe 



Digitized by 



Google 



ANGHELE?T1 



84 



ANGHELE§TI-TAMA?EANCA 



{annul BuzaeluluT-Sec, de pe 
lunca stinga a riulul Buzau, a- 
proape de Crucea-Impuscata, la 
7 kil. spre N. de s. Scor^arul- 
Noti. Vatra satului este cam de 
2 hect., avind 2 case cu 7 loc. 
Vite sunt: 6 cat, 6 vite cor- 
nute si 5 rtmatori. 

Anghelesti, vezi Mateesti, jud. 
Vilcea. 

Anghele^ti, com. rur. y in judetul 
Putna, pi. RacaciunT. 

Desert ere a fizicd. — Com una 
Anghelesti este situata pe pir. 
Domosi{a, care trece prin mij- 
locul eT si pune in miscare 6 
mori. Comuna e inconjurata de 
padurT si ea insasT e situata 111- 
tr'o padure de pomT roditorl: 
merT, pert, nucT, prunl, — princi- 
pala resursa a razesilor. 

Distan^a de subprefecturapla- 
sil, Adjudul-Nou, e de 8- kilom. 
spre S.-V., iar de capitala ju- 
de^uluT, de 45 kil. spre N.-V. 

Marginile comunel sunt: la 
E. com. Ruginesti, la N.-E. com. 
Copacesti, la N.-V. com. Corna- 
{elul, iar la S. com. Paunesti, din 
plasa $usi^a. 

Descrierea politico. — Popu- 
la^iunea comunel, dupa eel din 
urma recensamint din 1890, e 
de 142 cap! de familie cu 520 
sufl., din can 27 1 barba^T si 239 
feme!. Aceasta popula^iunc se 
impar^ea ast-fel : 

Dupa stare civila : 269 neinsu- 
ra{T, din can 156 barba^T§i 113 
feme!; 204 insurant si 37 vaduvT, 
din cart 13 barbatT si 24 femef. 

Dupa na^ionalitate : 508 Ro 
mini si 2 Ungurl. 

Dupa religie: 501 ortodoxT, 
2 catolict si 7 arnieni. 

Dupa felul ocupa^iunet: 162 
agricultort, 2 comercian^f, 5 pro- 
fesiunT iibere si 3 munciton. 

Stiu carte 19 persoane, din 
carl 13 barbatT si 6 fenieT. 



Numarul caselor de locuit este 
de 129. 

Miscarea popula^iunet in anul 
1 892 au fost : 3 casatoriT, 26 nas- 
terT, 27 morp. Excedentul de 
mor^I a fost decT de I, ceea ce 
revine la 104 mor{T pentru 100 
nasterT. 

Cultu 1 . — Din punctul de ve- 
dere bisericesc, comuna Anghe- 
lesti face parte din parohia Co- 
pacesti, avind aci o biserica fi- 
liala cu hramul Sf. Gheorghe. 

$coala nu se aria in comuna, 
cu toate ca sunt 71 copit in 
vrasta de a o frecuenta. 

Comuna numara 95 contrib., 
adica 1 la 537 locuit. In anul 
1886 erau 83 contribuabilT, iar 
in 1869 erau 75. 

Budgetul comunel pe anul fi- 
nanciar 1893 — 94 era urmatorul: 

VeniturT 3659.91 

Cheltuelt .... 3598.26 
Excedent . . 61.65 

Budg. fondurilor drumurilor : 

Venitul 232.— 

CheltuelT 225. — 

In alpf ant, budgetul de ve- 
niturile si cheltuelile com. era : 

In 1868 — 69 la veniturl 1261, 
iar in 1885—86 la veniturt 1 105 
si la cheltuelT 1 105. 

Descrierea econom ica. — Agri- 
cultural. Pamintul com. Anghe- 
lesti, fund pietros si rati, prin- 
cipal resursa a locuitorilor sunt 
fructele si cu deosebire merele, 
cart se produc in mare cantitate. 

Vitele aflate pe teritoriul co- 
munel sunt, dupa. ultima iiuma- 
ratoare, de 480 capete, din cart 
115 boT, 138 vacT, 23 cat, 107 
01, 39 capre si 58 porct. 

industria. In comuna Anghe- 
lesti, industria e prea pu^in dez- 
voltata. Pe linga cea casnica, 
putem men^iona numaT ca sta- 
bilimente industriale: 4 fabricT 
de rachiu de prune si tescovina, 
8 lemnarii si 2 lingurariT. 

Comerciul e aproape nul. El 



se exercita numaT de 3 persoane, 
in 2 circiuml. 

Cat de comunicafie. Comuna 
Anghelesti e pusa in legatura 
la V. cu Ruginesti prin o §osea 
comunalade-a-lungul pir. Domo- 
si{a si prin alte 2 sosele comu- 
nale, la N.-E. cu Copacesti, iar 
la S.-V. cu Paunesti, peste deal. 

Notice i stork e. Anghelesti pa- 
re a-sT trage numirea de la ve- 
chiu-I proprietar, paharnicul An- 
ghel. 

Anghelesti, cdtun, fine de com. 
rur. Iupca, plaiul Closani, jud. 
Mehedinji. 

Anghelesti, padure a statu lui, 
situata pe com. cu acelasl nurae, 
jud. Putna, pi. RacaciunT. Se a- 
rendeaza impreuna cu mosia Vi- 
{ighesti, fosta proprietate a ma- 
nastirei Rachitoasa. Se compune 
din 2 trupurl: 1. Anghelesti, in 
intindere de 250 falcT (355 hect.) 
si 2. Hlisa-de-la-Schit, in intin- 
dere de 30 falcl (42 hect.). In- 
tin derea totala a padure! e deer 
de 280 falcl (397 hect.). In pad. 
se gaseste stejar maT mult de 
cit fag, mesteacan si plop. 

Anghelesti, poiand, com. Fili- 
pesti-de-Padure, plasa Filipesti, 
jud. Prahova, care serveste mal 
mult de izlaz. 

Anghelesti, schit de maicl } pc te- 
ritoriul com. cu acelasl numc, 
jud. Putna, pi. RacaciunT. 

Anghele$ti-Tama§eanca, cat., 
pendinte de com. Obedeanca, 
pi. NeajlovuluT, jud. Vlasca. Si- 
tuata pe platoul dintre Valea-Bra- 
tilor si Valea-DrimbovniculuT. 
Departe de Bucuresti 36 kil., 
de Giurgiu 65 kil. 

Proprietatea d-lul G. M. Ta- 
tarescu. Are suprafa^a totala de 
297 hect. ; s'a dat la 33 loc. 



Digitized by 



Google 



ANGIIEUXEI (DEALUI,-) 



ANINISUL 



improprietaritTin 1864, I24hect., 
rammind proprieta^i! 173 hect. 

Are venit numaT 4000 lei. 

Aci este o circiuma, case, 
patule si magazil indestulatoare 
facute de proprietarul actual. 
Prin catun trece soseaua jude- 
{eana ce duce la Obedeanca. 
(VezI comuna Obedeni). 

Anghelinei (Dealul-), deal, jud. 
Vasluiu pe a caruia coasta dc 
E. se afla o mica parte a satu- 
luT $tioborani ; incepe de la N. 
din Dealul-Popestilor, din com. 
Miclesti, intra pe teritoriul com. 
$tiobor&ni, pi. Crasna, si se ter- 
ming pe teritoriul com. Tanacul, 
in sesul numit al FintineleT. 

Anghelu^a, drum, (v. Drumul-lul- 
Anghelu$a), com. Basesti, plasa 
Mijlocul, jud. Falciu. 

Anghelu{&, pod, in com. Ciurea, 
pi. Codrul, jud. IasI, peste ripa 
Angheluja, la satul Piciorul-Lu- 
pului. 

Anghine^ti, sat, pe malul drept 
al riulut Arges, jud. si pi. Ar- 
ges, face parte din com. rur. 
Tutana; are 310 locuitorl si o 
biserica. 

Anichita, fintina, pe mosia Va- 
culcsti, com. Vaculesti, pi. Co- 
sula, jud. Dorohoiu. 

Anicu{a, sorginte cu apa mine- 
rals, in Valea-Tisel, com. Ola- 
nesti, jud. Vilcca, apa termala, 
cu temperatura de 14° R. (vezI 
Etna-Anicu(a). 

Anei (Fintina-), loc izolat si 
punct de hotar despre Prahova, 
in pad. Cislaul, din com. Cislaul, 
jud. Buzau. 

Anina, deal, in com. Solesti, pi. 
Crasna, jud. Vasluiu, numit ast- 



fel de la aniniT ce sunt in pa- 
durea de pe el. Se intinde de 
la V. la E., apot intorcindu-se 
spre S., se uneste cu Dealul- 
RadiuluT, formind amindoua un 
fel de cetate naturala. 

Anina, %e numeste partea dealu- 
lul despre Valea-Raculul, spre 
apus de lan^ul dealulul ce se 
intinde de la N. la S. prin com. 
Miclesti, pi. Crasna, jud. Vas- 
luiu ; i s'a dat aceasta numire, 
fiind-ca pamintul cste nisipos, a- 
ninos, dupa cum il numesc lo- 
cuitoriT. 

Anina, deal, jude^ul Vasluiii. v. 
Holmul, deal, com. Draguseni, 
pi. Fundurile. 

Anini (Lacul-cu-), cat. al com. 
Panataul, jud. Buzau ; 200 loc. 
si 63 case. I-se da in genere 
numirea de Slabtf. 

Anini, poiana, com. Popesti, pi. 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Anini (Izvorul-cu-), sorginte de 
ape minerale, in com. Chiojdul, 
jud. Buzau, avut& mat cu seama 
in sulf. 

Anini (Valea-cu-), vale, in com. 
Cislaul, jud. Buzau ; incepe de 
la Piatra-Bufnel, uda cismeaua 
Ungureni si se scurge in rml 
Buzau, pu{in maT sus de ma- 
nastirea Cislaul. 

Anini (Valea-cu-), vale, izvo- 
reste din raionul com. Valea- 
Lunga, plaiul si jud. Prahova, 
si se varsa in Valea-luf-Dan, 
tot in raionul comunei Valea- 
Lunga. 

Aninilor (Dealul-), deal, plasa 
Jiul-d.-j.,com. Sadova, jud. Dolj; 
in alt de 35 m., are direcfiunea I 
de N.-S. si este sterp. ! 



Anini§ul, com. rur., din plaiul 
Novaci, jud. Gorj, situata la N.- 
E. plasiT, pe doua dealurl nu- 
mite Aninisul-din-Deal si Ani- 
nisul-din-Vale, la o distant de 
34 kil. de capitala jude^ulul. Dupa 
un hrisov ce se gaseste la lo- 
cuitort se crede a fi fondata 
pe timpul luT Mate! Basarab. 
Se compune din 2 cat. si anu- 
me Aninisul-din-Deal si Ani- 
nisul- din -Vale, si se limiteaza 
la rasarit cu com. Novaci, la a- 
pus cu com. Radosi, la S. cu 
com. Ciocadia si la N. cu coa- 
mele Gruiul, Varaticul si dealul 
Jerdaul. 

Are o suprafa^a aproape de 
1 172 hect., din care 160 hect. 
aratura, 186 livezT, 384 izlaz, 
440 pfidure si 2 vii. 

Pamintul este de o calitate 
mediocra. 

Popula^ia este de 223 fam., 
cu 641 suflete, din carl 179 
contribuabilf. Venitul com. este 
de 1425 lei; iar cheltuelile de 
1088. 

Locuitoril poseda 39 plugurt, 
63 care cu bof, I caruia cu cat, 
28 stupi de albine, 542 vite 
marl cornute, 100 cat, 3 ma- 
garl, 2022 ol, 318 capre, 193 
rimatort. 

Prin com. trece piriul Ani- 
nisui, soseaua vicinala Bumbesti 
de-Jil-PolovracT. 

In com. se maT afla iomorT, 
13 fintinl, 4 joagare .si 2 cir- 
ciumf. 

Com. are 2 bisericl cu I preot 
si 3 cintare^I. 

Anini§ul, padure, a mosnenilor 
d'avalmast in com. Col^i, jud. 
Buzau, catunul Col^t-d.-s., arc 
8 hect. 

Anini§ul, pirin, jud. Gorj, izvo- 
reste din munt'it Ratunda si Bai- 
leasa, trece prin mijlocul com. 
Aninisul, se impreuna in com. 



Digitized by 



Google 



ANINISUL-D1N-DKAL 



80 



ANINOASA 



Ciocadia cu piriul Carpinisul, si 
apoT ast-fel unite se varsa in 
piriul Ciocadia in dreptul com. 
Ciocadia. 

Anini§ul-din-Deal, catun, situat 
pe malul sting al piriulu! Ani- 
nisui, face parte din com. Ani- 
nisui, jud. Gorj, ocupind o su- 
prafa^a aproximativ de 390 hect. ; 
produce un mediu de 146 hectol. 
porumb, 100 kgr. fasole, 70 kgr. 
. brinza, 150 hectol. samin^a de 
cinepa, 35 decal. vin, 50 decal. 
{uica, 6 kgr. ceara din 13 stupT. 

Popula^ia este de 74 fam., cu 
213 sufl., din carl 59 contri- 
buabill. ET poseda 13 plugurT, 21 
care cu bot, I carufa cu cat, 
65 cat, 1240 01, 98 rimatorT si 
162 capre. 

Catunul este udat de piriul 
Aninisui, are si 5 fintinT. 

Catunul are 1 biserica zidita 
la anul 1884 de loc. ; este ser- 
vita de 1 preot si 2 cintare^T. 

Anini§ul-din-Vale, catun, asezat 
pe dreapta piriuluT Aninisui, face 
parte din com. Aninisui, jud. 
Gorj, ocupind o supraf. aproxi- 
mativ de 782 hect. 

Popula^ia este de 149 fam., 
cu 428 sufl., din cart 120 con- 
tribuabilt ; ei poseda 26 plu- 
gurT, 42 care cu boT, 360 vite 
marl cornute, 782 01, 10 1 porcl, 
156 capre. 

Catunul este udat de piriul 
Aninisui ; are 8 fintinT, 4 joa- 
gare si 7 morT de macinat. 

Afara de soseaua descrisii la 
comuna, in acest catun mat 
este si o poteca ce trece peste 
mun^iT Baileasa, Florile-Albe, 
Coasta-CrainiculuT, la Timpa. 

Anini^ului (Valea-), vale, in 
com. Col^i, jud. Buzau, cat. Colfi- 
d.-s., izvore.stc din muntele Vir- 
ful-OaeT si se scurge In Valea- 
CohVilor. 



Aninoasa, com. rur., jud. Dimbo- 
vi{a, pi. Dealul-Dimbovi^a, spre 
N. de Tirgoviste la o depar- 
ture de 5 kil. Alta data aceasta 
comuna era un simplu catun al 
com. Viforita. Este asezata pe 
ltnga un mare deal cu viT, ce 
poarta numele de Dealul- Ani- 
noasa. In partea de N. si E. 
aceasta comuna maT are dealu- 
rile ce se numesc Cornetul, 
Ograzile si Fe^ile, ce sunt pline 
cu viT, can produc vinurT bune 
si in marT cantita^T. In partea 
de S. si V. comuna este incon- 
jurata cu cimpie si produce po- 
rumb mult. Aceasta comuna, care 
nu are alte catune, se compune 
din cincT uli^e si anume: Uli^a- 
Dreapta, Valea-Mare, Valceaua, 
Margineasi Uli^a-FintineT, avind 
peste tot o populate de 700 
sufl., de origina numaT romina. 
Prin com. trece un mic piriias 
ce se numeste Valea-Mare. Prin 
partea de apus a acesteT com. 
trece soseaua nationals Tirgo- 
viste-Transilvania. Aninoasa se 
invecineste spre rasarit si miaza- 
zi cu com. si manastirea Vifo- 
rita, despartindu-se prin dealurT 
cu viT si unindu-se prin sosea 
vecinala; iar spre apus si miaza- 
noapte cu com. Doicesti, de 
care se desparte iar prin dealurT 
cu viT si prin cimpie si cu care 
se uneste prin soseaua nationals, 
sus-zisa. Aninoasa are o scoala 
si o biserica, intre^inuta de eno- 
riasT. Scoala din Aninoasa este 
infiin^ata in toamna anuluT 1889 
si are un inva^ator, salariat de 
stat, un local nou de zid, a- 
proape bun, dar cu primaria la 
un loc. Scoala este mixta. Ea 
n'are pamint. CopiT cu etatea 
de scoala sunt peste 70 in com. 
Comuna are peste 150 contrib. 
si un venit anual de 1320 leT. 
Toamna se fac multe petrecerT 
prin dealurile AninoaseT si Vi- 
foriteT, uiide mul^T TirgovistenT 



aCi viT. De la Tirgoviste la Ani- 
noasa se poate merge in 20 
minute cu trasura. 

Aninoasa, com. rur., in pi. Gi- 
lortul, jud. Gorj, la N. de com. 
Turburea si la 45 kil. spre S.-E. 
de orasul T.-Jiu ; se marginestc 
la S. cu com. Turburea si Gro- 
serea, la N. cu com. Bibesti, la 
E. cu com. Pegeni si la V. cu 
com. Costesti-Daia din pi. Jiul ; 
despar^ita prin Dealul -$erpoac- 
lor, se compune din cat. Ani- 
noasa, Cornisani si Bobaia. 

Situata pe sesul cu aceiasT 
numire si pe ambele parpf ale 
riuluT Gilortul, are suprafa^a de 
aproape 2344 hect., din can 
700 hect. padure, 10 10 hect. 
arabile, 589 hect. finefe, 20 hect. 
vie, 25 hect. livezT de prunT si 
6 hect. izlaz; cam 950 hect. din 
aceasta intindere apar^ine pro- 
prietaruluT Negrea. LocuitoriT 
sunt improprietari^T dupa legea 
rurala din 1864. 

Popula^iunea e de 275 fam., 
cu 1338 sufl., din can 260 con- 
tribuabilT, intre carT se afla si 
2 familiT de figanT. Numarul 
solda^ilor doroban{T cu schimbul 
in aceasta comuna este de 20. 
Comuna are la veniturT I. 2786 
b. 89, iar la cheltuelT 1. 2082 
b. 55. 

LocuitoriT poseda 67 plugurT, 
134 care cu boT, 475 vite marT 
cornute, 16 caT, 749 oT, 63 de 
capre, 543 de rimatorT. 

Prin comuna trece o sosea 
vecinala, care o leaga cu c. Bi- 
besti despre N. si cu Groserea la 
S. ; doua sosele comunale, dintre 
carT una o leagS cu soseaua ju- 
de^eana, iar cea-1'alta cu cat. 
Sterpoaia din com. Bibesti. 

Are o scoala de b&e{T, fon- 
data la anul 1874. 

Comuna are 2 bisericT,- din 
care I nu func^ioneaza, si alta 
de zid facuta de proprietarul 



Digitized by 



Google 



ANINOASA 



87 



ANINOASA 



Negrea la 1886; in partea des- 
pre N. a bisericel ce nu func- 
{ioneaza se afla o cruce mare 
de piatra cu inscrip^ia : «Con- 
stantin Basarab Voivod IH», din 
anul 1708. 

In comuna se ma! gasesc: 
I moara cu abur si 1 herastrati ; 
7 fintini, 7 pu^uri si 2 cismele. 

Aninoasa, com. rur., pi. Riu- 
rile, jud. Muscel, situata la S.- 
V. de Cimpulung, 12 kil. de- 
parte de acest oras, pe ambele 
malurl ale riuluT Bratia si riulul 
Slanicul. 

Se margines te la Nord cu co- 
muna run Berevoesti-UngurenI, 
la E. cu com. run Cotesti, la 
V. cu com. rur. Badesti si la 
S. cu com. rur. Vladesti. La K. 
si V. este inconjurata de doua 
marl paduri, proprietor ale sta- 
tulul. 

Se compune din 3 cat. : Ani- 
noasa, Brosteni si Valea-Silistel, 
cu resedinja in cat. Aninoasa. 

Intreaga com. are o popula- 
te de 1 133 locuitorl: 565 bar- 
ba^I si 568 feme!, cu 269 cap! 
de familie, carl traesc in 266 
case. Intre acestia sunt si 10 
familil de figanl. 

Numele sau vine de la padu- 
rea de aninl ce a existat aci 
in timpurile vechT, din care se 
mal gaseste si azl o buna parte. 

Ocupa^ia principals a locui- 
torilor este agricultura. EI au 
1000 vacl, 25 cat, 2700 01, 300 
porcl, afara de boil de jug. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^a de 1455 hect. 

Numarul contribuabililor e de 
250.Veniturile com. in anul 1887, 
erati de 1083 lei si cheltuelilc 
de 1758 lei. 

Prin comuna trece soseaua 
care o uneste cu Vladesti si Be- 
revoesti-UngurenI. 

Este strabatuta de la N. spre 
S. de riul Bratia, care in mijlo- 



cul satulul formeaza o insula a- 
coperita cu leguml de tot felul. 
In riul Bratia se varsa Valea- 
Rugencel, Valea-CiuraruluT, Va- 
lea-figaniel si riul Slanicul, in- 
tre comuna Vladesti si Aninoasa. 

Pe riul Bratia, in interiorul co- 
munei, este o moara. 

In partea de V. este riul Sla- 
nicul, in care se varsa Valea- 
Silistel, iar intre acest riu $i 
riul Bratia sunt doua marl za- 
voaie de aninl, desparpte prin- 
tr'un prund si Dealul-Erjei. 

Pamintul se poseda de locui- 
torl prin improprietarire, dupa 
legea din 1864, cind au capatat 
pamint 204 saten!. Mosia Ani- 
noasa, pendinte de Mitropolia 
din Bucuresti, s'a vindut de vecl 
la locuiton ; iar trupurile ramase 
nevindute s'au arendat pe pe- 
riodul 1887 — 97 cu 3600 lei a- 
nual. 

In comuna este 1 scoala mixta 
si 2 bisericl (una din ele e ma- 
nastirea Aninoasa. V. a. n.). 

Aninoasa, sat, jud. Arges, pi. 
Pitesti, pendinte de com. rur. 
Biscovu-Flesti. (v. a. n.). 

Aninoasa, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasl nume, pi. 
Riurile, jud. Muscel, situat pe 
malul sting al riulul Bratia. Aci 
este resedinja pri marie!. 

In partea de E. a satulul e 
o mare padure a statulul, care 
il desparte de com. Cotesti. 

Are o biserica deservita de 
2 preo{T si 1 cintare^ (fosta ma- 
nastire) si o scoala mixta, care 
dateaza din anul 1837, cu in- 
trepnerea careia statul cheltu- 
este anual 1242 lei. 

Populapa lut e de 433 locui- 
ton: 222 barba^I, 211 femel; 
1 10 capl de familie. Este udat 
de mal multe val, carl se varsa 
in riul Bratia. Pozi^ia lui e pla- 
cuta si concura mult la frumu- 



se^ea sa dealurile din juru-I, a- 
coperite cu stejari, mesteacani 
si aninl. 

Aninoasa, sat, face parte din 
com. rur. Glavile, pi. Oltul-d.-j., 
jud. Vilcea. Este situat la E. 
comunel si udat de valea cu a 
celasl nume. Are o biserica de 
lemn veche, in stare proasta. 
Anul fondarel si ctitorif nu so 
cunosc. E la distan^a de 1 kil. 
de catunul Pesceana, undc este 
scoala. 

In acest cat, linga biserica, 
e un izvor a care! apa lasa, pe 
unde trece, un strat gros si ro 
su ca # si rugina de fer. 

Aninoasa, catun, alipit impreuna 
cu cat. Ungureni de cat. Cislaul 
al comunel Cislaul, jud. Buzau. 

Aninoasa, catun, resedin^a com. 
cu acelasl nume din plasa Gi- 
lortul, jud. Gorj. 

Are o suprafa^a de aproape 
1074 hect., din carl 301 hect. 
padure, 500 hect. arabile, 250 
hect. fine^e, 10 hect. vie, n 
hect. livezl de pruni, si 2 hect. 
izlaz. 

Arc populate de 209 fami- 
lil, cu 1074 suflete, din carl 199 
contribuabill, intre acestia se 
afla si 2 familil de f iganl. In 
cat. sunt 20 de doroban^i cu 
schimbul. 

Locuitorif poseda 30 plugurt, 
54 care cu bol, 350 vite marl 
cornute, 10 cal, 600 01, 40 ca- 
pre si 400 riinatori. 

Cale de comunica^ie catunul 
are 1 sosea vecinala, care il lea- 
ga cu com. Bilcesti. 

Are 2 bisericl descrise ma! 
sus la com. sa, precum si o scoala 
primara descrisa la comuna. 

Catunul mal poseda moara de 
abur si herastraul, descris la com. 
sa, precum si 2 cismele si 4 
pu^urt. 



Digitized by 



Google 



ANINOASA 



88 



ANINOASA 



Aninoasa, numire, ce purta in 
vechime catunul si mosia Cir^o- 
cleasca, din com. Beiul, pi. Mar- 
ginea, jud. Teleorman. 

Aninoasa, culme, din pi. Jiuljud. 
Gorj, in partea despre K. a com. 
Costesti, vine despre N. in spre 
S., unindu-se cu dealul comunet 
Groserea, numit Cornisani, iar 
la N.-E. se uneste cu al com. 
Piscurile. Aceasta culme de deal, 
in toata intinderea sa, in drep- 
tul com., este acoperita cu prunT 
si vii. 

Aninoasa, deal, in com. Glavile, 
pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Aninoasa, deal, in com. Ama- 
rasti, pi. Oltul-d.-j., jud. Vilcea. 

Aninoasa, izvor, in comuna rur. 
Cislaul, judeful Buzau; ese din 
muntele Salcia, trece prin ca- 
tunul Aninoasa, taie in curme- 
zis cat. Cislaul, unde i se da 
numele de Cacicca si se varsa 
in Iazul-Morilor, abatut din riul 
Buzau. 

Aninoasa, fosta manastire de ca- 
lugarT, jud. Muscel, metoh al 
MitropolieT din Bucuresti, acuin 
redusa la biserica. de mir, pen- 
tru intre^inerea careia se inscrie 
anual in budgetul statulut, o 
suma de 1070 let. 

Aceasta manastire s'a fondat, 
ca biserica de mir, de Clucerul 
Pana Tudoran Vladescu si ju- 
pini^a sa Alesandra, la anul 7 1 86 
(1678) Septembre 20, sub Dom- 
nia luf Duca Voevod, (v. con- 
dica manastirii la Ministerul de 
Culte). Catre finitul vie^ei sale, 
Tudoran Vladescu, fiind atunct 
aga, s'a calugarit, primind nu- 
mele de Tudosie Monahul. (V. 
Aricescu, «IstoriaCimpulung.»). 

AtuncT el prefacu biserica 
de mir in manastire de calu- 



garT, cu zidurile de cetate, ce 
se vad si azl, insa darimate pina 
la pamint si cu locuin^e pentru 
calugarT. 

La anul 7328 (1730) Octom- 
bre, Daniil Mitropolitul, care a 
fost egumen la Aninoasa, a fa- 
cut manastirii un turn si chilit ; 
iar egumenul Mi hail Tartasescu 
ilfacu paraclisul, la anul 1778. 
AstazI totul e ruinat, afara de 
biserica. 

Man astir ea Aninoasa avea mat 
multe proprietapf insemnate, in- 
tre carl si Piscul-NegoiuluT, jud. 
Muscel, linga grani^a Transil- 
vanieT. 

La 1 82 1, in manastirea Ani. 
noasa, se intarira mat mutyl Ar- 
nault, din eel fugi^T de la Dra- 
gasant. Vr'o 24 din eT fura prinst 
si omori^f de TurcT, care apot 
detera foe manastire!. 

Aninoasa, mosie, plaiul Nucsoa- 
ra, jud. Muscel, proprietate a 
statului. Inainte de secularizare 
apar^inea Mitropoliei din Bucu- 
resti. La anul 1871 aceasta mo- 
sie avea un venit anual de 
13900 let si a fost ipotecata, 
impreuna cu alte 380 proprie- 
tor ale statului, pentru asigu- 
rarea imprumutuluT domenial de 
78 milioane. 

Pe periodul 1883 — 88, veni- 
tul acesteT mosil a scazut la 
suma de 10000 lei anual. 

Aninoasa, pddure a statului in 
intindere de 750 hect., pen- 
dinte de com. Aninoasa, plasa 
Riurile, jud. Muscel. 

Aninoasa, pddure, supusa regi- 
mului silvtc, com. Valea-Ma- 
re, pi. Riul-DoamneT, jud. Mu s . 
eel, compusa din stejar, fag, 
carpen, jugastru, ulm, frasin si 
plop, avind impreuna cu trupul 
de padure Cimpulungeanca, 75 
hect. 



Aninoasa, piriil, pi. Amaradia, 
com. Zaicoiul, jud. Dolj, izvo- 
reste din dealul Radinesti (Gorj), 
formeaza pu^in din linia de N. 
a com., primeste pe stinga Stir- 
cul-Mare si se varsa pe stinga 
Ploscufei. 

Aninoasa, pi riii, izvoreste din 
dealul numit Magura, la N. de 
satul Pades, jude^ul Mehedin^i, 
trece prin Pades si imediat se 
varsa in riul Motrul. 
• 

Aninoasa, piriu, izvoreste de sub 
poalele dealulu! Magura, com. 
Stroesti, pi. Horezul, jud. Vil- 
cea, si curgind spre V., prin 
centrul com., se varsa in riul 
Cerna. 

Aninoasa, pirifi, com. Alunul, pi. 
Olte^ul-d.-s., jud. Vilcea. Dupa 
ce uda centrul com., avind di- 
rec^ia de la E. spre V., se varsa 
1,1 riul Olte^ul. 

Aninoasa, poiand, com. Balcesti, 
pi. Olte^ul-d.-j., jud. Vilcea. 

Aninoasa, veckiii schit, in com. 
Cislaul, jud. Buzau. Din pricina 
ca sedarama, calugarils'aii retras 
mat jos si dupa staruin^ele lor 
pe linga Doamna Neaga, spune 
tradi^ia, ea le-a zidit un alt schit, 
unde e acum manastirea Cislaul. 
Tradi^ia pare ca se intemeiza 
pe un fapt adevarat, cacl in 
gradina Dascalulu! se vad urme 
de zidurT si oase de oament. 
Oasele fiind de o deosebita ma- 
rime, au dat nastere altet cre- 
din{e, anume, ca aci ar fi fost 
ingropapf uriasT. . 

Aninoasa, piriu, izvoreste din co- 
muna Jupinesti, pi. Riul-Doam- 
nel, jud. Muscel, de la locul 
numit Coada-AninoaseT, strabate 
partea de V. a comuneT Jupi- 
nesti si intra pe teritoriul ca- 



Digitized by 



Google 



ANINOASA 



89 



ANINOASEI (VALEA-) 



tunulul Valea-Nandri, comuna 
Dirmanesti. In ea se varsa vaile 
Merisulul, Capanulul si Iepure. 

Aninoasa, vale, com. Calinesti, 
pi. Cozia, jud. Vilcea. 

Aninoasa, //>,, izvoreste din dea- 
lul Otas&ul, de la N. comunet 
Genuneni, plasa Oltul-d.-s., jud. 
Vilcea, si se varsa in iazul morel, 
format din riul Bistrifa, tot pe 
teritoriul com. Genuneni. 

Aninoasa, //r. f izvoreste din co- 
muna Glavile, pi. Oltul-d.-j., jud. 
Vilcea, de la Ripa-tnalta, si se 
varsi in riul Pesceana, la com. 
Amarasti. 

Aninoasa-de-Mice§ti, padurv a 
statulul in intindere de250 hect., 
jud. Muscel. 

Aninoasei (Gura-), com. rur. in 
jud. Buzau, plaiul Pirscovul, la 
o distant de 24 kil. de orasul 
BuzaTi si situate pe malul sting 
al riulul Buzau. Limitele sale 
sunt: la N., incepe din Piatra- 
Rosie si merge urcindu-se pe 
plaiuri p&na in virful munteiul 
Botanul, pe hotarul pad. Flori- 
cica, care o desparte de com. 
Policiori; la E. se lasa in jos 
de muntele Botanul, trece pe la 
Haidinul, se urea pe movila Vi- 
forttel, apol continua pe slem- 
nea muncelului Ratesti pana la 
Poiana-Fetel, de unde, tot pe 
slemne, se indrepteaza spre Sa- 
raturl si de aci spre riul Buz&u 
in dreptul cat. Satucul (com. 
Cindesti) ; la S. merge pe albia 
riulul Buzau p£na la PlopiMuI- 
Iarcoci, unde trece Buzaul si se 
continua pe malul drept p&na 
la Salcia-Rosie in marginea pad. 
Ungureul (com. Magura), pe ho- 
tarul careia merge pana la Ciu- 
h&; la V., pleaca de la Ciuha, 
trece riul Buzau si pe malul 



sting merge urcindu-se pana la 
Piatra-CiorteT, de aci la Pu^ul- 
Impu^it, la Dilma si apol iar in 
Piatra-Rosie. 

Suprafa^a com. este de 2680 
hect., din cart 320 arabile, 982 
p&dure, 284 finea^a, 496 izlaz, 
58 livezl, 37 vie si 503 sterp. 
Proprietor mat insemnate sunt 
Hotarul-Frasinul si Ratesti. Te- 
renul este foarte accidentat, fiind 
format din coline si vai. Cul- 
tura pSmintuluI se face pe o 
scaramici si nuraatpentru trebu- 
in^ele locuitorilor producind po- 
rumb, orz si pu^in alac. 

Ca substance minerale are in 
abunden^ sare in muntele Bo- 
tanul. Industrie n'are de cit {e- 
saturile de mohair, scoar^e, bete, 
etc., ce se fac in manastirea Ra- 
testi; iar comerciul const£ mat 
mult in transportare de lemne 
si desfacere de $uic&. Comuna 
e pusa in comunica^ie cu ora- 
sul prin soseaua vecinala Buzati- 
Rusiave^ul prin Maracineni ; are 
un vad la riul Buzau in dreptul 
com. Sfttucul, prin care se punc 
in contact cu soseaua jude^eana 
Buzau-Frontiera. 

Vite are: 226 bol, 127 vacT, 
36 vi^el, 18 cat, 13 epe, 4minzT, 
980 01, 34 capre si 28 porcl, 
stupl 30. 

Aceastfi com. e formats din 
catunele: Baceni, Botanul, Gura- 
AninoaseT, Ratesti, fi^irligul si- 
Viforita. Are 1260 loc, din carl 
b&rba^I insurapf 215, neinsura^i 
21, vaduvl 13, divor{a{i6, baepf 
374; iar femet maritate 215, va- 
duve 65, fete 351; el trSesc in 
321 case. StrainI nu sunt. Mes- 
tesugarl sunt 2 lemnari, 2 ciz- 
marl si 1 fierar. Media nasteri- 
lor e de 33, a deceselor de 2J, 
a casatoriilor de 8. Populafia 
creste cu o medie anuala de 8 
suflete. 

Dinpunct de vedere financiar, 
com. are 210 contrib., din carl 



13 comercian{I Rominl. Stabili- 
mente 3. Chiria caselor 1 540 lei ; 
taxa proportionals 44.60. Ve- 
nitul fonciar lei 344.99. Darea 
c&ilor de comunica^ie 1260 lei. 
Patente 1 16 1. Fonciera 1905.45. 
Taxa spirtoaselor 680.60. Total 
fiscal 3962.05. Perceperea 3 28. 1 5, 
jude^ene 697.45, drumuri 227. 15, 
comunale 697.45, comerciale 2 
lei. Totalul general 5914.25. Bud- 
getul comunel e de 1522.53. 

Comuna avea o scoalS in m&- 
n&stirea Ratesti. Carte stiu 91 
loc. Are 2 bisericl de mir cu 
2 preo^T, 1 diacon, 2 cintare^I 
si 1 paracliser. Catedrala e Sf. 
Nicolae. La acestea se adaog& 
si schitul Ratesti. CirciumI sunt 
2. Locuin^ele sunt ordinare, cite- 
va mal bune, in catunul Gura- 
Aninoasel (Cojanul). Are si nis- 
te ruine numite Casa-ImparS- 
teasci. 

Aninoasei (Gura-), sau Cojanul, 

cat. de resedin^a al com. Gura- 
Aninoasel, jud. Buziu, situat in 
vars&tura Aninoasei in riul Bu- 
zftu, are 180 loc. si 45 case. 

Aninoasei (Muchia), colina, in 
com. Piclele, c&t. Joseni, jude^ul 
Buzau, acoperitS. de p&d. de 186 
hect, constind din 2 trupurl : 
Floricica si Covergile. 

Aninoasei (Valea-), loc izolat 
si frumoasd. poiana in comuna 
Valea-Teanculul, jude^ul Buz&ti, 
unde dupa tradi^ie, ar fi fost 
un schit in vechime. 

Aninoasei (Valea-), vale, in com. 
Valea-Teanculul, jud. Buzau, in- 
cepe din poalele dealulul Chil- 
miziul si prin mijlocul comunel, 
se imprastie peste cimp. 

Aninoasei (Valea-), vale, in co- 
muna Gura-Aninoasel, jude^ul 
Buzau, incepe din dealul Vi- 



5 WW. Marele Dlcfionar Gwgrafic. 



12 



Digitized by 



Google 



ANINOSUL 



90 



ANTINA 



forita si se scurge in riul Bu- 
zau. 

Aninosul, trup de padurc, a sta- 
tuluT, in intindere de 896 hect., 
formind impreuna cu trupurile 
Hotarasa (127 hect.) si Valea- 
Urzica (240 hect.) pad. Modoaia, 
situata in com. Brosteni, plasa 
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. 

Anino§ani, catun, com. Cindesti, 
jude^ul Dimbovi^a. 

Anino^a, deal, apar^ine com. 
Saulesti, jud. Gorj ; are direc- 
{iunea N.-S.-E.; este o prelungire 
a dealulul Cicoarea-luMepure, se 
termina la S. in Valea-Gilor- 
tului. 

Aninul, lac, in com. rur. Cire.su! , 
pi. Cerna, jud. Mehedin^i. 

Aninul, piriU^ in com. rur. Izvorul- 
Onestilor, pi. Ocolul, jud. Me- 
hedin^i. 

Anisaia, fintind, pe mosia Za- 
mostia, com. Zamostia, pi. Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu. 

Ani^a, catun, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, face parte din com. rur. 
Galasesti. 

Ani^easca, mahala, numita si 
Mahalaoa-Ani^easca, in com. rur. 
Balta, plaiul Cerna, jud. Mehe- 
dinji. 

Antal, vale, pi. Tazlaul-d.-s., jud. 
Bacau, cu izvoare de apa, con- 
^inind fier si pucioasa. In apro- 
piere sunt multe pu^url cu pa- 
cura. 

Antalului (Valea-), deal, plasa 
Siretul-d.-j., jud. Bacau, comuna 
Tamasi, situat linga satul Che- 
tris ; este acoperit cu padurl 
si vii. 



Antemireasca, mica pddure mos- 
neneasca, pe mosia Coca-Mere- 
iasca, din com. Niculesti, jud. 
Buzau. Are 36 hect. 

Antemire§ti (Coca-), sau Coca- 
Plina, catun al com. Niculesti, 
jud. Buzau, situat pe malul st. 
al izvorulul Coca. Are 340 loc. 
si 77 case. 

Antile§ti, deal, pe care se afla 
trupul mosiel cu acest nume, ' 
jud. Suceava. 

Anlile^ti, mope, fara sat, in com. 
Ciumulesti, jud. Suceava, avind 
suprafa^a de 150 falcl, loc de 
cultura. Este proprietatea mai- 
celor Epraxia, Olimpiada si Eu- 
xenia Ganea. La 1745, satul in- 
treg Antilesti, la Suceava, a fost 
dat de zestre de catre Ileana, 
fata vorniculuT $tefari Ruset, 
fii eel sale Maria, («Uricariul» de 
T. Codrescu, Vol. XI, p. 227). Pe 
la 1 843 era a spatarulul Vasile 
Milo, formind un trup cu Spa- 
tares ti. («Buciumul Romin», I, 
^75. P. 39). 

Antim, vale, la N. comunei Ca- 
limanesti, plasa Cozia, jude^ul 
Vilcea. 

Antina, in districtul Romana^i. La 
satul Resca sau Recica, linga 
riuletul Tesluiul, se afla urmele 
unui oras din epoca Romanilor, 
pe care poporul il numeste An- 
tina. Deja in secolul trecut ge- 
neralul rus Baur ( <Mem. sur la 
Valachie> 1778, p. 198), men^io- 
nind Recica «village avec une 
eglise et un pont sur le Tcslui», 
ne spune ca: «on y trouve des 
debris des anciens retranche- 
ments>>. Mai tirziii, la 18 18, o 
men^ioneaza Fotino (t. I, p. 153): 
«Xsrfava r Po)ji.aiY)0'> r^airpo'}, stj)J.- 

ttfrtV TSTpaXwV'.TjWV 7jaTlTfjS»)a'3|J.§- 

voo, jiai tj [xiv rcspioyrj too tottoO 



T0OT0i>X§7£Ta'. arco toi><; k^y^pioix; 
c Pst£|ta, t6 dhrqi atpov 'Avttva ...» 
Nimenl insa n'a facut cercetarT 
ceva mal mult serioase la fa{a 
loculul inainte de colonelul Vla- 
dimir Blaremberg, care la 1836 
a descoperit la Antina, intr'o 
movila, un sarcofag. Dupa aceia 
ruinele au fost studiate pe rind 
de Laurian si Boliac, de Papa- 
soglu, de d-niT D. Sturdza, Grig. 
Tocilescu, V. A. Ureche si in 
fine de A. I. Odobescu, care a re- 
zumat la 1878 in urmatorul mod 
toate dateie relative la cestiune : 
Comuna Recica sau Antina. Mo- 
vila lui Alexandru si alte nu- 
meroase movile. Ruinele apa- 
rente ale unel intinse ceta^I Ro- 
mane, cu zidurile de piatra si 
caramida, etc. Cal romane cu 
diferite direc^iunT. In sarcofage, 
pe linga schelete, sunt vase, 
ramasije de vestminte si orna- 
mente, si monede romane de 
la AntoninI pana la Sever. Al- 
tar votiv al Nemisidei, pe care 
avem urmatoarea inscrip{iune : 
Nemesi victrici Iunius Caninus 
evocatus ex voto posuit (Mom. 
<C. I. L.» 1592); o dedicate lu! 
Jupiter Tutar in urmatoarea cu- 
prindere: «Iovi Optimo Maximo 
defensori et Tutatori Caius Iulius 
Se. . . manuscumluliaRufina con- 
juge volum libentesposueruntj>; 
stele funerare a Claudiei Amba; 
«Dis Manibus Claudia Amba 
vixit aim os XX fecit in Dacia 
annos V, Claudius Montanus, 
emmunis ex numero Syrorum 
Sagittariorum benemerenti paler 
ejus fecit* («C. I. L.» 1593) ?i a 
luT Antonius Nicanoris, o stela 
foarte frumoasa care se pas- 
treaza in Muzeul National si 
care este impodobita cu bustul 
acelui personaj si cu frumoase 
ornamente, sub care se poate 
citi : «Dis Manibus, Antonius Ni- 
canoris » ; iar restul este stricat 
ca si piatra. (Vezi «Analele A- 



Digitized by 



Google 



ANTINA 



91 



ANTINA 



cademiel Romtne», t. X, secf. II, 

Pag. 332-5). 

Cea ce dovedeste ma! cu de- 
osebire marea insemnatate in vc- 
chime a acestul punct geogra- 
fic, este ca tocmal aci se uniau 
ambele cftl romane, carl plecau 
de la Dun&re spre CarpaJT, una 
din Celeiu, cea-l*alta din Izlaz, 
ast-fel C& Antina forma un cen- 
tru de comunica^iune. «$an$u- 
rile cetafeT care se vad, zicea 
riiposatul Laurian («Magazin is- 
torio, II. 96), formeaza un poli- 
gon cu opt laturT, al carul dia- 
metru ma! lung face aproape la 
o mie de pasl. Riul Tesluiul 
curge prin mijlocul cetatel; in 
unele locurT ale luT se afia un 
strat de c&r&mizT, cea ce face 
si credem ca a fost constrins 
in un canal, dar acum merge 
dupa bunS pl&cerea sa fara vre-o 
sila artificials. Rominil nostri 
nu sunt oamenT carl sa mal 
constringa riurile. Chiar la po- 
dul eel zidit peste riu se uniau 
cele doua drumurt de piatra, 
unul care venea de Izlaz si cel- 
l-alt de la Celeiu si duceau catre 
miazS-noapte la Rimnic...» 

O asemenea sta^iune nu pu- 
tea sa fie uitata pe tabla Peu- 
tingeriana, itinerar oficial al tu- 
tulor stajiunilor Imperiulul Ro- 
man in secoliT III si IV; si s'a 
bSnuit de de mult, in adev&r, 
cum ca anume aci a fost sta- 
{iunea Romula, care se men{io- 
neaza si de geograful Raven nat 
sub formula de Romulas (Tocil., 
«Dacia...», pag. 450, ed. Acad.). 

Aceasta banuiala s'a si veri- 
ficat prin descoperirea la Recica 
a uneT inscriptiunT din timpul 
luT Filip Arabul, unde locali- 
tatea se numeste «Colonia Ro- 
mula* si se arata ca «in anul 
248 s'a construit un vallum in 
jurulziduluT orasuluI.>(« Anal. A- 
cademieTRomine», seria II, t. 8. 
1886, pag. 14). DSm in intre- 



gime aceasta inscrip^ie intere- 
santa : 

«Imp. Caesar M. Iulius Phi- 
lippus Pius Felix invictus Au- 
gustus tribumcia potestate v 
Cos III pater patriae proconsul 
et M. Iulius Philippus junior 
imperator Cos II procos prin- 
ceps juventutis pater patriae 
Pius Felix Augustus et Marcia 
Otacilia Severa Sanctisima Au- 
gusta nostra restitutores orbis 
totius ob tutelam civitatis Co- 
loniae suae Romulae circuilum 
muri manu militari a solo fe- 
cerunt». 

Inscrip^ia se aria in Muzeul 
National din Bucuresti, si a fost 
Testability si citita de d. To- 
cilescu. Prin urmare, Romula 
care era municipiu pe vremea 
lu! M. Aureliu si L. Verus, a 
devenit colonie in timpul lu! 
Filip Arabul, pe la 248, si fiind- 
ca Carpit, neam barbar, cu care 
se lupta imparatul, nelinisteau 
provincia, Romula e intarita cu 
un mur; iar de-asupra porfeT s'a 
asezat piatra cu inscripjiune. 
Din Romula sau Romulas, prin 
trecerea luT /in n ca. in seaman 
= Similem si chiar latin este 
Ruminalis=Romularis: Rumina 
nunc ficus, Romula ficus erat... 
(Ovid, «Fast.» II, 41 1), s'a focut 
R6muna, de unde apot numele 
districtulu! Romana^i, in vechile 
documente Romana^I insemnind 
literalmente locuitort din Ro- 
muna, cuacelaslsufix -a^I=ates 
prin care se forma latin este nu- 
mele etnic din numele unuT oras 
cu finalul -na, de ex. Casinates, 
Arpinates, Ravenates, Antina- 
tes, etc. (Fidenates -um = ceT 
din orasul Fidena). Romana^i = 
Romunales, cu un sufix etnic 
curat latin netrecut in graiul 
Rominesc, probeaza existen^a 
formed Romuna sau Romunas 
deja in epoca Romana, pe linga 
primitivul Romula cu etnicul 



sau Romulenses, ordo Romu- 
lensium in inscript'iuni (Mom- 
msen). 

Dar de unde vine numele 
Antina? 

Fotino sus^in?a, ca pe linga 
Antina ar fi locuit poporul Sla- 
vic Antac sau v Avtai, despre 
ale caruia lupte cu Imperiul Ro- 
man Oriental, vorbesc Jornan- 
des, Procopiu, Teofilact si alJiT. 
Schafarik «(Slowanske starozit- 
nosti», pag. 459, 462), a demon- 
strat insa prin analiza tutulor 
fintinilor istorice, cum ca tribul 
Anjilor, cunoscut numa! in sc- 
colif VI- VII, era asezat pe jar- 
mul Marel-Negre in regiunea 
NipruluT, nu dincoace de Prut, 
iar cu atit mat pu^in la capatul 
apusan al Daciel. Afara de a- 
ceasta, chiar daca An^iT ar fi 
inaintat intr'un moment pana 
aproape de Olt, totusT din ter- 
menl etnicl, limba nu formeaza 
nicT odata numirT topice prin 
sufixul -ina. Dupa cum nu e- 
xista Serbina, Bulgarina, Tur- 
cina, Grecina, Ungarina, etc., 
tot asa din An{I nu se putca 
naste Antina. 

Cuvintul suna de tot latineste. 
Trecem cu vederea peste deri- 
va^iunea propusa de Vaillant: 
Antina=Constantina («LaRou- 
manie», I, 88) ; dar ne vom opri 
o clipa asupra unel alte etimo- 
logil mal discutabile. Incepind 
de la Blaremberg, generalmente 
se crede, ca Antina este Anto- 
nina, dupa numele imparatulul 
Antonin Caracalla (Xenopol, in 
Tocil., « Rev. », II, t. I, p. 292-3). 
NetrecereasilabeT«an» in vocala 
nasala obscura n'ar fi tocmal o 
piedica fonetica, cad in numirl 
topice latine, ini^ialul «a» deriva 
une-orif din prepozi^iune, ca in: 
Admediam, Ad potens, Ad a- 
quas, etc., adica: Antina =Ad- 
Antoniam , cu o contracfiune 
cam violenta, dar nu peste pu- 



Digitized by 



Google 



ANTINA 



92 



ANTINA 



tin$a. Exista insa o alta dificul- 
tate ma! speciala. Latinul An- 
tonina trebuia sa devina la Ro- 
mint Tita, dupa cum din «Vi- 
din» s'a facut «Ditu» ; si loca* 
litatl numite Tifa se si afla m 
Rominia, ba chiar in Romana{I, 
tocmal pe calea Romana de la 
Izlaz spre Resca. Fotino con- 
funda pe Antina, cu Tita:'Avuva 
r; Tia, dupa cum le confunda 
si Vaillant «Antine ou Tia», de 
?i sunt 2 puncte geografice 
foarte departate unul de altul. 
TiTa poate fi Antonina ; dar 
c Antina, nu. 

Numat printr'un dublu -inna 
s'ar explica conservarea finalulut 
in Antina. Et bine, in regiunea 
unde Tabula Peutingeriana pune 
pe Romula, tot acolo la Ptolo- 
meu, care ne da nomenclatura 
din epoca dacica, se afla 'Aprp- 
va, Arcinna. Unit archeologt o 
cautain Dolj («RevistaRomana», 
1 86 1, pag. 421) ; atyit in Gorj 
(Goos, pag. 51), dar de-o-potriva 
fara nicT o proba, recunoscind 
insa unit si al^it ca era in Ol- 
tenia. Antina, adica Antinna, 
fi-va oare numele eel vechiii da- 
cic al Romulet, latinizat de ca- 
tre legionart? Se stie ca in la- 
tinitatca vulgara -t7-si-//se con- 
funda ; iar la Rominit din Ba- 
nat aceste grupurt fonetice se 
confunda pana astazt. Prin An- 
tina = Artinna se justified atit 
conserva^iunea finalulut ina, pre- 
cum si nescaderea ini^ialulut a 
la vocala obscura, de oarc-ce, 
dinaintea kit r, el se pastrea- 
za tot-dea-una intact, fie tonic, 
sau ne tonic. Mat ramine o sin- 
gura intrebare. De cc oare -r- 
a trecut in -n- ? Ar fi foarte le- 
gitima influenza finalulut -n- pen- 
tru a preface pe Artinna in An- 
tina, dupa cum s'a prefacut r 
in // in «Cu//una» = «Coro//am», 
«senin»— «serenum», «minune», 
etc. Forma Antina totust pare 



a se fi nascut pe o alta cale. 
Colonit romant ist mat aduceau 
aminte de strabuna cetate An- 
tinum in Italia, astazt «civita 
d'Antino», nu departe de Roma 
in ^ara Marsilor, §i ast-fel nu- 
mele orasulut dacic a fost mo- 
delat dupa o reminiscent ita- 
lica. In scurt, Antina, din Ar- 
tinna, nu e o transi^iune curat fo- 
netica datorita Rominilor din 
epoca post latina, ci este o la- 
tinizare din acele timpurt pri- 
mitive ale colonizarit, cind era 
proaspata in memoria legiona- 
rilor nomenclatura topica din 
Italia. Asa dar aceiast localitate 
se chiama la Dact Arcina sau 
Artina, latineste Romula sau 
Romuna. Din termenul latin su- 
pravie^ueste Romana(t. = Ro- 
munates, ca nume al distric- 
tulut intreg; din eel dacic An- 
tina, ruine ale vechiulut oras la 
coastele caruia mat traeste abia 
un satule{ numit mat tirziu «Riu- 
sor», slavoneste «Recica» de 
unde se scot pana astazt acele 
late si masive caramizt, carora 
dialectul local al Romana^enilor 
lea insusit denumirea topica a 
Antinei, zieindu-le caramizt de 
« Antina*. Ba ceva mat mult; 
in Romanati popula^iunea zicc 
cu acest sens chiar simplu ca- 
ramida-antina, la plural cara- 
mizt-antina, fara adjectivul < ^*». 
Cuvintul Antina ajungind a ex- 
prima o caramida de calitate 
superioara; ba chiar se imita 
aceasta caramida. 

Romanati si Antina ar fi de 
ajuns cle singurc pentru a do- 
vedi nestramutata staruin{a a 
Rominilor \\\ Dacia lut Traian, 
spulberind asa numita teorie a 
lut Rosier. 

Daca ncamul Rominesc ar fi 
venit de peste Dunare abia in 
secolit XII saii XIII, vre-o zcce 
veacurt in urnia lut Aurelian, 
atunct de la cine oare ar fi ca- 



patat el o nomenclatura ] daco- 
latina atit de pipaita ca Antina 
si Romanati ?(Vezt «Magn. Etym. 
Rom.», Hasdeu). 

Aci prin Antina, punct central 
si cu mare insemnatate, trecea 
si calea Romana, care in Tabla 
lut Peutinger trece prin Drube- 
tis (T.-Severin), Amutrium, Cas- 
tranova, linie neexplorati si al 
carut traseu ar fi, se presupune 
pe la Cacale^i (Romanati) spre 
Bradesti (Dolj), in care direc- 
^iune se observa si multe ruine. 

Pana acum Antina sau ceta- 
tea ce sta sub pamint la Resca, 
nu s'a explorat sistematic, ci 
s'a devastat am putea zice. Multe 
cladirt din Caracal sunt cons- 
truite cu caramizt si pietre a- 
duse de la Resca; iar antichi- 
tafile gasite acolo s'au imprastiat 
la diferi^t particular!, in dauna 
stiin^et. Pe fie-ce zi ^aranit des- 
copera cite ceva, bant, scule, 
etc. ; iar cind nu au de lucru 
scot la caramizt, formindu-st de- 
pozite. Toate zidirile din Resca 
sunt din aceste caramizt, carora 
legionarit Romant, le au dat o 
consistent de piatra. Forma lor 
e patrulatera mare, si poarta pe 
fe{e diferite scrijiliturt; uneleau 
litere. 

Pe un fragment de marmura 
gasit aci, la 1870, se vede un 
cerb in fuga apucat in ghiarele 
vulturulul ; partea superioara 
este spar tii ; iar mat jos se ci- 
teste urmatoarea inscrip^ie : v Tur- 
masgada Maximus Maxi minus 
et Julianus Maximinus ex voto 
posuerunt^ . Hirschfeldpublica a 
ceasta inscrip^ie considerind pc 
Turmasgada ca zeitate locala 
daca ; Mommsen vede aci turma 
Masgadoe ; iar d. Tocilescu 
crcde sa fie un geniu local, cact 
parerea lut Mommsen e pu^in 
probabila. 

In Muzeul National se afla 
un sarcofag foarte artistic lu- 



Digitized by 



Google 



ANTIC A (CALK-) 



US 



ANTOXESTI 



crat si gasit la Resca intr'o 
movila ce s'a explorat; se mal 
afla si ma! multe antichitaflf de 
metal si de lut, impreuna cu 
multe din inscripfiunile ce am 
dat mal sus. 

AnticS (Cale-). In jud. Roma- 
naji se observa la com. Celeiul, 
pi. BaltaOltul-d.-j., intre alte 
antichitap romane, si o cale as- 
ternuta cu piatra aproape de 
locul unde rasar din apa pe 
malul nostru picioarele de pia- 
tra ale unuT pod pe Dunare si 
linga o cetate cu lntariturl ro- 
mane. Urmele acesteT cat se con- 
tinua spre N., trecind prin Bras- 
tava^ul, Sludina, Devesel, Co- 
manca si la Resca se impreuna 
cu un alt drum vechiu ce venea 
de la Izlaz, unde iar se observd 
intariturl si ceta^f de pamint. 
Calea de la Izlaz, numita, de lo- 
cuitorf, a TroianuluT, apuca mat 
in linie dreapta pe malul apu- 
san al Oltulul prin satelc Tia- 
Mare, Potlogeni, Cilieni, Rusa- 
nesti (unde in o magura mare 
ce s'a explorat, s'a gasit o fru- 
moasa stela cu dot lei culca^I 
si ridicata luT Aclius Valens), 
Scarisoara, Gostava^ul, Slaveni 
(unde in o cetate patrata s'a 
gasit tablele sculp tate cu figura 
zeulu! Mithra cu inscrip^ia: «Soli 
invicto Mithrae* si un altar: «ara 
Solis»), prin Stoenesti (unde dru- 
mul are 5 stinjen! si 1 V* palma 
grosime), prin Farcas, Resca 
(Antina), unde se unea cu calea 
carevinea din spre Drubetis,prin 
Castra-nova, apo! prin Falcoiul, 
Strejesti, Vladuleni, Brincoveni, 
Piatra, Tenosesti, Slatioara, Dra- 
novaf, etc. si ese din Romana^i, 
suind cursul Oltulul spre Tran- 
silvania. 

Drumurile romane, care mcr- 
geati de lalzlazsi CeleiulaAntina, 
nu sunt men^ionate in tabla lut 
Peutinger, caclnu erau toate dru- 



murile indicate in acea ingusta 
tabla din Orbis pictus. Curios 
e ca dealungul acestor cat sunt 
raspindite magurT si ceta^T de 
pamint. 

Anti{a, loc izolat, com. Auresti, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Antoce (Balta-lui-), baltd, in 
partea de S.-E. a com. Slobozia- 
Secatura, plasa Cosula, jud. Bo- 
tosani ; e formata de piriul Cor- 
naciul. 

Antoceni, sat, pe mosia cu acelasi 
nume din com. Uidesti, plasa 
Moldova-d.-j., jud. Suceava. A- 
sezat pe albia piriului al caruia 
nume poarta, numara 60 case, 
populate cu 56 cap? de familie 
saii 301 suflete, din carl 139 
barbatf si 162 femet, (2 streinT). 
ContribuabilTare 40. Vatra satu- 
lut ocupa o suprafa^a de 2 falcl 
si 37V2 prajinT. Biserica si scoala 
din Forasti servesc acestuT sat. 
Mosia, proprietatea mosteni- 
torilor defunctuluT Dimitrie Sta- 
mate, e in suprafa^a de 1 60 falcT, 
din carl 130 cultivabill si 50 fi- 
ne^e. ImproprietartyT, dupa legea 
din 1864, sunt 28 mijlocasT si 
7 palmasT, stlpinind 134 falcl, 
60 prajinl. Singurul drum prin- 
cipal e la Oniceni (400 m.). 

Antoceni, tnic afluent, al Piriu- 
luT-CroitoruluT, din com. Uidesti, 
jud. Suceava. 

Antoceni, deal, pe coasta caruia 
sta satul cu acest nume, jud. 
Suceava. 

Antofiloaia, sat, face parte din 
com. rur. Rifovul, pi. Crivina, 
jud. Prahova. Are o populate 
de 66 loc. (32 barb, si 34 fern.). 
Este situ at pe {annul drept al 
riuluTTeleajenul. Aci e o biserica 
fondata la anul 1783, de cuvio- 



sil $etrar si Paraschiva Caplescu, 
cu hramul Sf. Nicolae si reparata 
de enoriasT la anul 1875. 

Antohe§ti, sat, pi. Siretul-d.-s., 
jud. Bacau, asezat pe deal; e 
resedin^a com. O^elesti ; asezat 
pe piriul Berheci si piriiasul Fun- 
dul. Are o biserica, cladita de 
locuitorl la 181 5, si I circiuma. 
Cap! de familie sunt 94, suflete 
362. Animate se numara: 29 
caT, 223 vite cornute, 63 pore!. 

Antohe§tilor(Dealul-), deal, si- 
tuat la margin ea vestica a com. 
Colonesti, jud. Tecuciu ; separa 
aceasta comuna si jud. Tecuciu 
de com. Antohesti, jud. Bacau; 
are o altitudine de 500 m. 

Antohi, fintina, pe mosia Mi- 
leanca, -comuna Mileanca, plasa 
Prutul-de-j., jud. Dorohoiu. 

Anton (Dealul-lui-), deal, la nor- 
dul com. Brada^elul, judejul Su- 
ceava, acoperit de lanurt. 

Anton (Movila-lui-), nnrvild, in 
com. Smeeni, cat. Sllcioara, jud. 
Buzaii, pe mosia Salcioara. 

Anton, pod, peste Ripa-Grosu- 
luT, linga satul Piciorul-Lupuluf, 
com. Ciurea, pi. Codrul, jud. 
Iasi. 

Antoneasca, sfoard de mosie, in 
com. Lipia, jud. Buzau, face 
parte din trupul Mircesti, pro- 
prietatea mosnenilor, ceata Io- 
ni{a Turea. 

Antone§ti, com. rur., in centrul 
pldsil Tirgul,judc{ul Teleorman, 
pe valea numita Tinoasa. Se 
compune din patru catune: An- 
tonesti (resedin{a), Cetatea, §tc. 
fanesti si Bujoresti. Catunele 
Cetatea si Bujoresti sunt situate 
pe Valea-TinoaseT, iar cat. $te- 



Digitized by 



Google 



ANTOXKSTI 



\)i 



APA-NEAGRA 



fanesti pe Valea-Ciineasca, in a- 
propiere imediata de comuna 
Bivoli^a. Catunele Cetatea si Bu- 
joresti sunt departe ca dc 2 kil., 
iar cat. $tefanesti, se gaseste la 
5 kil. de resedin^a comuneF. 

Intinderea comuneTsi a catune- 
lor, dimpreuna cu mosiile aflate 
pc dinsele, si cu paminturile o. 
cupate de locuitorf, dupa legea 
rurala, este de 3000 hect. Din 
acestea 1069 sunt pamint arabil 
si izlaz, apar^inind mostenitori- 
lor decedatuluT Gheorghe An- 
tonescu ; 465 hect. ale cl-ltiT C. Po- 
litimos, la Bujoresti, si 5 1 5 hect. 
ale d-lui D. Orbescu in catunul 
Cetatea. LocuitoriF improprieta- 
ri^T dupa legea rurala pe cite 
trele catunele sunt in numar de 
128 loc., pe o intindere de 580 
hect. Restul este ocupat de 
vetrele satelor. Se gasesc in 
aceasta comuna si cite-va vil; 
intinderea lor este de 55 V2 hect. 
Mat sunt si vre-o 8 livezF cu 
prunl. Popula^iunea com. este 
de 1 138 sufl., din care 320 capT 
de familiT cu 255 contribuabilT. 

Solul este accidentat; pe Va- 
lea-Tinoasa, ripos si mlastinos; 
pe Valca-Ciinelul este mat re- 
gulat. Cea ma! mare parte insa 
este fertil si pe el izbutesc toate 
semanaturile obicinuite. 

Vitele sunt in numar de 3463 
capete : 1 89 cal si epe, 705 vite 
cornute marl, 2288 vite cornute 
mict si 281 porct. 

Comuna Antonesti e situata 
la 16 kil. de Rosiori si la 46 
kil. de rescdinfa jude^uluF, T.- 
Magurele. 

Budgetul comunei este de lei 
2821 la cheltuelT si tot atita la 
vcniturT. 

Catunul Cetatea forma co- 
muna osebita pana in anul 1884, 
cind a fost alipit la comuna An- 
ton citi. 

Sunt 2 scoale mixte : una in 
comuna de resedin^a, la un loc 



cu primaria, avind un in viator 
si 49 elevT ; alta in cat. Cetatea, 
cu un inva^ator si 39 elevl. Bi- 
sericT sunt doua : una in com. 
Antonesti cu un preot si dol 
cintare^T; alta in cat. Cetatea 
cu un preot si un cintaref. Aci 
este si o moara cu aburi si doua 
elestae cu peste, formate prin 
oprirea apel din piriul Tinoasa. 

Comuna Antonesti este legata 
prin sosele vecinale cu catunul 
Cetatea si comuna Radoesti la 
N., cu com. Licuriciul la S., si 
cu cat. Stefanesti prin comuna 
Bivoli^a la E. ; iar la V. cu c. 
Dulceanca prin com. Licuriciul. 

La nordul catunuluT Cetatea 
se afia o magura, careia if zice 
Magura-Briestilor, in direc^iunea 
comunei Radoesti. 

Comuna Antonesti (pe atuncT 
Bujoresti), a fost bintuita de 
foamete pe la anul 1 809, pe tim- 
pul ciumel luT Caragea. Purta 
mai inainte numirea de Speria- 
tul, numire ce se aude si as- 
ta-zl printre locuitort. Pe mosia 
Cetatea s'a gasit, in mat multe 
rindurt, diferite specimene de 
olarie grosolana si primitiva, pre- 
cum si unelte de piatra. 

Cesar Boliac, in descrierile 
sale arheologice, numeste acea- 
sta cetate Tinosul, probabil dupa 
piriul ce curge la poalele el; 
iar descoperirile facute sunt con- 
siderate si de d-1 Gr. Tocilescu 
ca urme de asezamintele cele 
mat vechT ale Daciel. 

Antonesti, mosie, situata in com. 
cu acelasl numc, jud. Teleor- 
man, a mostenitorilor deceda- 
tului G. Antonescu. Are o in- 
tindere de 1069 hect. Ca si co- 
muna, pe care se afla, a purtat 
si poarta inca numirea de Spe- 
riatul. 

Antonoaia, ripa, com. Drajna-d.- 
s., pi. Teleajenul, jud. Prahova. 



Antonoaei (Valea-), viroaga, 
in com. f mte ?^» J U( 3. Buz£u, se 
scurge in lacul Bentul. Face ho- 
tar despre com. Tabar&sti. 

Antonu, deal, pe mo$ia Buda, 
com. Buda, pi. Her^a, jud. Do- 
rohoiu. 

Apa-Acr&, obirsia piriului Mi- 
hailet, din com. Sarul-DorneT, 
jud. Suceava. 

Apa-Bun&, piriias, in partea dc 
S.-V. a comunef Corbi^a, plasa 
Zeletin, jud. Tecuciu, curge spre 
E. si se varsa in partea dreapta 
a Berheciulul ; cu alt. 232 m. 
la obir$ie si I OO la gura. 

Apa-de-Leac, finthui, com. Ca- 
pul-PisculuT, plasa Riurile, jud. 
Muscel. 

Apa-de-Leac, izvor cu apa dc 
pucioasa, in com. Ocina, plaiul 
Peles, jud. Prahova. 

Apa-de-Leac de la Ion Ni{u, 

izvor, ce curge din coasta dea- 
lulut Iuda-Mica, com. Provi^a- 
d.-j., plaiul si jud. Prahova. Apa 
din acest izvor se intrebuinjeaza 
de locuitort pentru diferite boale. 

Apa-Dulce, gir/d, izvoreste din 
dealurile ce apar^in com. Draj- 
na-d.-j., plaiul Teleajenul, jud. 
Prahova, uda com. Predeal, pi. 
Teleajenul, despar^ind-o de co- 
munele Aricesti si Surani, apoT 
se impreuna cu gtrla Turburea 
si formeaza riul Matifa. 

Apa-Galbena, piriii, cu apa mi- 
nerala, in com. urbana Baia- 
de-Arama, plaiul Closani, jud. 
Mehedinfi. 

Apa-Neagra, sat, in plaiul Clo- 
sani, jude{ul Mehedin^i ; ^ine de 
com. rur. Negresti ; este situata 



Digitized by 



Google 



APA-NEACRA 



1>5 



Al'A-VAlI-P OEM 



in partea de N.-V. a comuneT, 
pe albia riuluT Motrul. La Apa- 
Neagra, maT sus de frumosul 
pod ce este construit pe apa 
MotruluT, legind soseaua comu- 
nala Padesul-Closani cu soseaua 
jude{earicL vecinala Baia-de-Ara- 
mft-Severin, precum si cu so- 
seaua ce merge laTismana-T.-Jiu, 
jud. Gorj, se impreuna ' apele 
Bulba si Bribina cu Motrul. 

Popula^iunea acestuT sat este 
de 1 80 sufl., in 47 case. Lo- 
cuitoriT sunt foarte muncitorTJ 
sunt lmproprietari^I dupa legea 
din 1864 Au I4plugurf, 20 care 
cu boT, 2 caru^e cu cat, 150 
stupi. Numilrul vitelor este de 
200 vite mart cornute, 160 of, 
20 capre, 8 cal si 60 rimatorl. 

Proprietatea acestuT sat este 
parte a statulul si parte a locui- 
torilor. 

Apa-Neagra, deal, in partea de 
V. a comuneT Motoseni, jude^ul 
Tecuciu. Pe panra acestuT deal 
se afla situat satul numit Cap- 
talani. 

Apa-Neagra, mosie, a statuluT, 
^ine de manastirea Schitul Baia- 
de-Arama, in comuna Negoesti, 
plaiul Closani, jud. Mehedin^i; 
are maT multe trupurf. 

Apa-Neagra, padure, in partea 
de V. a com. Motoseni, jude^ul 
Tecuciu ; din padure izvorcste 
piriul cu acelasi nume. 

Apa-Neagr&, pirin, izvorestc din 
dealul DorofteT, jud. Tecueiii, 
traverscaza satelc Fundatura si 
Frumuselul, undo se varsa in 
pir. Frumuselul ; alt. la gura 180 
m., iar la obirsie 360 m. 

Apa-Pietroasa, pirin mic, pe te- 
ritoriul comuneT Gagesti, jud. 
Putna, pi. Girlele, ce se varsa 
in Putna. 



Apa-Rece numit si Izvorul-Mare, 
obirsia piriu/ul $erisorul-Mare, 
din com. $aruI-DorneT, jude^ul 
Suceava. 

Apa-Ro§ei, padure particular;!, 
supusa regimuluT silvic, aflata 
pe mosia Genuneni, com. Ge- 
nuneni, pi. Oltul-d.-s., jude^ul | 
Vilcea. 

Apa-Ro§ie, he izolat, c. Genu- 
neni, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Apa-Ro§ie, pirin, cu apa mine- 
rals, in com. rur. Degerat'i, pi. 
Ocolul-d.-j., jud. Mehedinfi. 

Apa-Ro§ie, piriil, in pi. Rimnicul, I 

com. Jitia, jud. R .-Sarat, izvo- | 

reste din muntele Nccule, uda \ 

comuna in partea de apus si | 
se varsS in riul Rimnicul-Sarat, 
maT sus de eat. Intre-Rimnice. 

Apa-Sarat&, numire data comuneT 
rur. Sarata, jud. Buzati; v. Sarata. 

Apa-Sarata, jud. Muscel. Sub 
poalele malusulul, unde cobon 
la Apa-Sarata, com. Cimpulung, 
este un izvorel (stubeiu) cu apa 
sarata, care se strecoara chiar 
dinvechiaminadelingaGradiste. 
ContracciT de sare, dupa vremT, 
opreati pe locuiton sa ia apa 
din stubeiu, sub cuvint ca aduc 
paguba intereselor lor. Cind cu 
vizitarca CimpulunguluT de Kis- 
seleff, locuitoriT se plinsera a- 
ccstuia si KisselefT ordona a se 
lasa in pace crestiniT sa ia apa 
sarata ca si pana aci. De la a- 
cest izvorel sarat, loealitatca s'a 
numit Apa-Sarata. 

Apa-Sarata, izvor, cu apa mi- 
nerala ce confine sare, pucioasa 
si fier, situat pe loc ses, in cen- 
trul com. Breaza, plaiul si jud. 
Prahova, apar^inind obsteT lo- 
cuitorilor. 



Comunica^ia la aceste surse 
minerale se face cu inlesnire. 
Sunt bune pentru reumatism. 
Analiza chimica a apelor s'a 
facut de raposatul Dr. General 
Davila. 

Apa-Saratd, izvor, cu apa sarata, 
in com. Tatarul, plasa Cricovul, 
jud. Prahova, pe proprietatea 
mosnenilor, situat pe deal. Este 
departe de drumul de fier, insa 
circula^ia se face cu inlesnire, 
fund sosea. 

ApeT nu i s'a facut inea nicT 
o analisa chimica. 

Apa-Sarata, izvor y cu apa sa- 
rata, in com. Titircciul, pi. Oco- 
lul, jud. Vilcea. 

Apa-Sarata, mica mlastina, cu 
apa sarata, la V. com. Laieai- 
Runceasa, pi. Argesclul, jud. 
Muscel, intre valea Valeanca si 
valea GhermaneT, pe virful nu- 
mit Olarul. 

Apa Sarata, mind de sare, jud. 
Muscel, pe dealul de deasupra 
bisericeT, unde e satul Apa-Sa- 
rata, linga Gradiste, ale careT 
urme se vad si astazT. 

Aceasta salina se zice ca da- 
teaza din timpul Dacilor si Ro- 
man i lor si ca s'a astupat nu cu 
mult inaintea luT Negru-Voda, 
probabil sau din cauza ver-unuT 
cutremur de pamint, sau din 
cauza slabireT loculuT. Tradi^ia 
spune ca Ocna s'a cufundat, 
dupa vremT, fiind captusita pe 
din&untru si a csit apa d'asu- 
pra; iar apa ce se strin^e din 
ploT in gura ocneT si se re- 
varsa peste livedea de de-vale 
da erbeT un gust sarat, din care 
maninca vita RominuluT pana 
crapa. 

Apa- Vail-Poienii, pirin, pi. Mun- 
teluT, jud. Bacau, com. Coma- 



Digitized by 



Google 



A PACHrfEl (FlNTlNA-) 



APOSTOLACHE 



nesti, care obirseste din mun- 
tele Leloi^a si din Chirigel, si 
se varsa apol pe dreapta Tro- 
tusulul, la E. de satul Leloaia. 

A Pachi^ei (Finttna-), pe mosia 
Concesti, com. Hudesti, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Apahau§, fir de munfl, pi. Mun- 
telul, jud. Bacaii, com. Brustu- 
roasa, la S. de muntele Popoiul. 

Apahau§, pa dure, de brad, pi. 
Muntelul, jud. Bacaii, comuna 
Brusturoasa, fficind parte din 
padurea Palanca, proprietatea 
D-lu! Dim. Ghica. I^ste supusa 
regimulul silvic. 

Aparatoarea, loc hitarit, pi. Si- 
retul-d.-j., jud. Bacaii, com. Pan- 
cesti, la Gatisesti, pe malul sting 
al Siretulul, unde se vad inea 
urmele unor intaritur! vechl, car! 
corespund peste apa cu alte in- 
tarituri de la Delureni, pe malul 
drept, numite «la Buza{!» ; le- 
genda spune ca ar fi fost facute 
de Tatar!. 

Apar&tura, deal, alt. 271 m., si- 
tuat la V. de satul Craesti, jud. 
Tecuciu, este o continuare a 
dealului «Domnisor». Merge in 
direc^ia N.-S., pana in Dealul- 
BoaruluT. 

Aparatura, pa dure, pi. Taslaul- 
d.-s., jud. Bacaii, din comuna 
Te^cani. Are arbor! foiosl: stc- 
jarl, etc. 

Apel (Cursul-), he istoric, in pi. 
Marginea-d.-s.,jud.R.-Sarat.VezI 
Cursul-Apel. 

Apele-Vil, com. rur., face parte 
din grupa de sate, care umple 
col^ul de N.-V. al pi. Balta-Ol- 
tul-d.-j., jud. Romanafi; se com- 
pune numa! din satul cu ace- 



lasl nume, care formeaza limita 
despre jud. Dolj; se margineste 
spre rasarit cu satele Ciunei si 
Ghisdaresti, si la Nord cu com. 
Cacale^i ; la 22 kil. departe de 
Caracal si la 45 kil. departe de 
Corabia. 

Are o populate de 1899 su- 
flete din carl: 965 barb, si 943 
fern., 520 cap! de familie, 988 
casatoripf si 91 1 necasatortyl, 84 
care stiu carte si 18 15 car! nu 
stiii ; 416 contribuabil!. 

Ocupa^ia locuitorilor e agri- 
cultura si cresterea vitelor. Com. 
are renumite vil, care daii un vin 
rosu de o buna calitate. Vite 
mar! sunt 1362, vite mic! 1930, 
pore! 450, etc. Are 7 circium! ; 
printre casele de locuit sunt ma! 
multe bordee in pamint. 

Budgetul com. pe 1886/87 a 
fost de 4047 lei la venit si 391 1 
lei la cheltuell. 

Are o scoala primara mixta 
de gradul I, cu un inva^ator, 
unde au urmat 47 baep, din 169 
(93 bae{I si 76 fete), copil in 
stare de a o urma. 

Are 2 bisericl: S-tul Nicolae 
(1852) si S-tul $tefan (1854), cu 
4 preopf si 4 cintare^I. 

Satul este inconjurat de ma- 
gure : a Turculul, a Chergulul, 
etc. In coprinsul com. se ga- 
sesc multe hirburl de oale, oale 
cu banu^I de al impara^ilor Ro- 
man!, pletre de risni^a rotunde 
si asezate unele peste altele, oale 
cu oase de oamenl, spre miaza- 
noapte de sat, si tot aci cara- 
mizlde Antina, si alteruine care 
ne arata ca aci ati fost cladiri in 
vremea de demult. 

Apele-Vil, mofie, com. Apele- 
Vil, jud. Romana^i, pi. Balta, 
proprietatea bisericel Madona- 
Dudu din Craiova; are o intin- 
dere aproximativa de 200 po- 
goane ; arenda anuala este de 
1450 lei. Aceasta mosie a fost 



a d-lul B. Golfineanu, din Cra 
iova si s'a cumparat de catre 
Epitropie, pe seama bisericel, la 
1884. 

Apele-Vil, munte, in plaiul Vul- 
can, jud. Gorj ; apar^ine com. 
Dobri{a; esteacoperit cupadure 
de fag si alte lemne, pe o su- 
prafa^a ca la 20 hect. 

Apostari, catun al com. Manesti, 
jud. Buzau, 120 loc. si 24 case. 

Apostari, cat. al com. Sarulesti, 
jud. Buzau, are 30 loc. si 8 
case. 

Apostari (Muchia-), col hid, in 
com. Sarulesti, jud. Buzau, cat. 
Goicelul, acoperita de finea^a si 
izlaz. 

Apostolache, com. rur., plasa 
Podgoria, jud. Prahova, numita 
ast-fel de la manastirea Apos- 
tolache, fondata de comisul A- 
postolache si so{ia sa Voichi^a, 
in anul 7102. Pana atuncl se 
numia Mastanesti. Mai tot te- 
ritoriul era odinioara acoperit cu 
padurl seculare. 

Este situata pe dealurile Mas- 
tanesti, Virful-Pietrel si Virful- 
Stinel, pe linga girla Cricovul- 
Sarat, la 55 kil. departe de ca- 
pitala jude^ulul si la 10 kiL.de 
resedinja plasii. 

Se compune din 4 catune: 
Apostolache, Mirlogea, Tisa si 
Buzata, avind o populate de 
1556 loc. (762 barba^I, 794 fe- 
me!) in carl intra 23 familil de ' 
'figanl si 6 familil de Grecl. 
f igani! se ocupa cu fieraria si 
agricultura; iar Greci! cu nego- 
{ul si administrarea mosiilor. 

In toata comuna sunt 340 
cap! de familie, 322 contribua- 
bil!, 347 case de locuit 51 1 
bordeiu. 

In comuna sunt trel bisericl. 



Digitized by 



Google 



APOSTOLACHE 



97 



APOSTOLACHE 



una in cat. Apostolache, (vezT 
Apostolache, schit), a doua in 
cat. Mirlogea, fondata de Panait 
Praporgic si reparata de Du- 
mitru Caramanliu, laanul 1858, 
si a treia in cat. Tisa, fondata 
de enoriasiT aceluT catun, in anul 
1893. Toate aceste bisericT sunt 
deservite de 4 preo^T, dintre carl 
eel doT de la biserica din Apos- 
tolache sunt plati^I de stat. 

Locuitoril se ocupa maT mult 
cu agricultura. MeseriasT sunt: 

3 cizraarT, 1 5 fierarT, 6 dulgherT, 

4 zidarf . Loc. au 1 1 caT, 7 epe, 
88 vacT, 10 capre, 762 oT si 
398 porcT. Produsul munceT il 
desfac in orasele : Urlafi, Valeni- 
de-Munte si Ploesti. 

In raionul comuneT, pe riul 
Cricovul-Sarat, sunt 4 morT. 

Parte din locuitorT, si mai 
ales eel din cat. Mirlogea, sunt 
mosnenT ; ceM'atyT s'au inipro- 
prietarit, dupa legea rurala din 
1 864, pe mosia statuluT, cind li 
s'ati dat 368 hect. p&mint. 

$coala funcfioneaza in com. 
de la 1892. Localul e proprie- 
tatea comuneT. $tiu carte 27 
barba^T si 3 femeT. 

Comuna are in raza el rui- 
nele caselor manastirel Aposto- 
lache, din carl se maT v&d be- 
ciurile, facute cu despar^iturT si 
ascunzatorT. 

Comuna, cu izlaz, p&mint de 
munca si padurT, are 618 hect. 
Aci sunt mat multe izvoare de 
ap&, numite de locuitorl La-Sa- 
rituri si Pute-Rati, ce se intre- 
buin^eaza la ftcut bell in tim- 
pul vereT. 

In termen mijlociu se fabrica 
anual in comunel cam 240 hec- 
tolitri {uic£ si 750 hectolitri vin. 

Comuna poseda mat multe 
cariere de piatra si mine de sare, 
dar nu sunt puse in exploatare. 
Locul unde se gaseste piatra 
multa se numeste Virful-PietreT, 
iar acel unde exista sare, La- 



Saraturi ; sunt pazite de oamenl 
pusT de stat. 

Stupt cu albine sunt 76. Pa- 
mtntul e prielnic numal porum- 
buluT, celor-l-alte cereale prea 
pu{in. 

Comerciul se exercita in co- 
muni de 4 circiumarl. 

Bilciu la 15 August .si la 8 
Septembrie. 

Veniturile comunel se urea 
la suma de 3456 lei; cheltue- 
lile reprezinta aceeasT suma. 

Se leaga cu comunele Gorne- 
tul-Cricov, Podeni, Chiojdeanca 
si Singerul prin sosele comu- 
nale. 

E br&zdat& de Dealul-CerbuluT, 
dcalul Mastanesti si de dealul de 
sub Virful-PietreT; de piscurile 
CerbuluT, Bolocanul, Ciru^asuluT 
si StineT. Toate aceste dealurl 
si piscurT se afla in partea de 
N. a comunel. Pe dealurT se 
cultivi vil. 

E strabatuta de girlele: Cri- 
covul-Sarat, Chiojdeanca, Valea- 
Pacurel si de vaile: Saraturile, 
Ghiezurilor, Pocita,PruniT-MirceT 
si Fintina. 

Se mlrgineste la N. cu com. 
Singerul si la V. cu com. Po- 
deni-NoT. 

Apostolache, sat, face parte din 
com. rur. cu acelasT nume, pi. 
Podgoria, jud. Prahova. Are o 
populate de 285 loc. (136 bar- 
bae .si 149 feme!). Cade in cen- 
trul com. si este resedinfa el. 

Aci e schitul Apostolache, de- 
servit de 2 preoflf. 

Locuitoril s'aii improprietarit 
dupa legea din 1864. 

Apostolache, numire, data uneT 
parfT din mosia Cirligul-Mic, co- 
muna Glodeanul-Cirlig, jude^ul 
Buzau. 

Apostolache, padure, a statuluT, 
in intindere de.255 hect., pen- 



dinte de com. Apostolache, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, formata 
din trupurile : Lacul-Trestiatul 
(35 hect), Ursoaia (41 hect.), 
Virful-PietreT (12 hect), Valea- 
Pacurel (150 hect.) si Racorelele 
(17 hect). 

Apostolache, (Vatra-Schitu- 

\\y\-),proprietate a statuluT, com. 
Apostolache, pi. Podgoria, jud. 
Prahova. 

Apostolache, fost schit, in jud. 
Sacueni, azT Prahova, pi. Pod- 
goria. Era metoh al manastirel 
Slobozia din jud. Ialomifa, in- 
chinata la mlnastirea greceasca 
Dohiarul, din muntele Athos. 
Acest metoh a fost fondat de 
comisul Apostolache, la anul 
7103 (1595), care l'a inzestrat 
cu maT multe mosiT s4 l'a pus 
sub ascultarea manastirel Slo- 
bozia. 

Asta-zl acest schit este redus 
la biserica de mir, si, pentru fn- 
tre^inerea el, se inscrie anual in 
budgetul statuluT suma de 2258 1. 
Are urmatoarea inscrip^ie : 
«Aceasta sflnta manastire din 
vechime pe numirea mosieT ce 
se numeste Mistanesti, se afl£ 
zidita din temelie de raposatul, 
intru fericire, comisul Aposto- 
lache si de Voichi^a, so^ia sA, 
la leatul dovedit pe pragul useT 
bisericeT 7103; iar inchinata la 
sfinta manastire DohieT din sf. 
Agora, se dovedeste dupa hri- 
sovul luT Matheiu Basarab Voe- 
vod, la leatul 7160, prin care 
arata ca inchina aceasta sfinta 
manastire cu tot venitul eT la 
Dohiriul, unde este hramui sf. 
VoivozT, iar acum in zilele Prea 
Inal^atuluT nostru Domn Barbu 
Dimitrie ^tirbeiu Voevod, s'au 
preinoit prin osirdia, osteneala 
si cu. toata cheltuiala Sfin^ieT- 
sale parinteluT Ghermano Ero- 
monah Ploesteanul, aflmdu-se 



54049. Morel* IHcfioiutr Gttgrifa. 



13 



Digitized by 



Google 



APOSTOLACHEANCA 



98 



APTI-IUC 



nastavnic la acest sfint locas ; 
pastrindu-se numai zidaria cea 
ctitoriceasca fiind neclintita ni- 
caerl, iar turlele cite trele si a- 
coperisul, timpla, jugravitul si 
cu toate ale el podoabe din 1&- 
untru si afara s'au ftcut din nou, 
asenienea si clopotntya, aflin- 
du-se toate in cea mat proasta 
stare, si aceste toate s'au filcut 
cind se afla egunien la Slobozia, 
Sfin^ia-sa p&rintele Gavril, arhi- 
mandrit, la anul de la Christos 
1850, luna August*. 

Apostol&cheanca, mope a sta- 
tulul, jud. BuzaTi, pendinte de 
Stavropoleos ; are 1320 hectare 
mal toate arabile, afara de La- 
cui-cu-Stuf si 6 hect. padurea 
Tufele-Volnel. 

Apostol&cheanca, mope a sta- 
tuluT, in plasa Cimpul, jud. Ia- 
lomi^a, teritoriul com. Girbovi; 
se mal numeste si Cotorca-Mica, 
si inainte de secularizare apar- 
finea manSstireT Slobozia. Are 
suprafa^a de 10 1 1 hect. si a fost 
arendata pe periodul 1888 — 93 
cu suma de 30000 lei. 

ApOStul, vale, pi. Amaradia, com. 
Amarasti, jud. Dolj. 

Aprod, baltd, pi. Siretul-d.-j., jud. 
BacSu, in com. Miles ti, are o 
intindere de 1 l /a hect. pe Va- 
lea-AproduluT. 

Aprod, deal, pi. Siretul-d.-j. , jud. 
Bac^u, pe teritoriul comune! Mi- 
lesti. 

Aprodul-Purice, sat noil, in com. 
Raucesti, plasa de Sus-Mijlocul, 
jud. Neam^u, asezat intre satele 
Raucesti, Munteni, Trohinesti si 
Preotesti, pe coastele dealurilor 
ce se intind c&tre rasarit din 
grupa Neam^ulu! si a Oglin- 
zilor. 



Are o suprafa^a de 415 hect., 
290 file!, cu o popula^iune de 
vre-o 30 familit. 

Aprodului (Valea-), piriias, pi. 
Siretul-d.-j., jud. Bacati, izvoreste 
din dealul cu acelas! niune si 
se varsa in piriul Tamasi, dupa 
ce s'a mirit cu apele piriiasulu! 
Dragul. 

Aproze§ti, sub-divide a cat. Iz- 
vorul-Dulce, din com. Gura-Sa- 
ra^el, jud. Buzau. 

Aprozi, sat, face parte din com. 
rur. Aprozi-NegoestI, pi. Nego- 
esti, jud. Ilfov, situat la N. de 
satul Negoesti. La V. este udat 
de valea Aprozi, care formeaza 
in dreptul satulu! o mica" balta. 
Aci este resedin^a prim&rieT. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
1842 hect., cu o populate de 
782 locuitori. D-l general G. 
Manu, proprietar, are 1250 hect. 
pe carl le cultiva, rezervind pen- 
tru izlaz 40 hect. Locuitori! au 
592 hect. impreuna cu cele 22 
hect. izlaz. 

Are o biserica cu hramul A- 
dormirea, ftcuta de r&posatul 
marele vornic loan Manu, la a- 
nul 1 841, precuni si o scoala 
mixta, frecuentata obictnuit de 
18 clevl si 3 eleve, cu intreji- 
nerea careia statul si com. chel- 
tuesc anual 1870 lei. 

Localul s'a construit de jude^ 
in anul 1888. 

Aci mat este si un helesteii. 

NumSrul vitelor marl e de 
7 7 6 si al celor mid de 1065. 

S'au stabilit in sat 4 strain!. 

Comerciul se face de 2 cir- 
ciuinar! si 1 hangiu. 

Aprozi, balta, jud. Ilfov. Vez! sa- 
tul Aprozi. 

Aprozi-Negoe^ti, com. rur., pi. 
Negoesti, jud. Ilfov, situate pe 



t&rmul sting al liulul Arges, la 
S.-E. de Bucuresti, distant 45 
kil. de acest oras. 

Este formats din satele : A- 
prozi, Freca^i, Lacul-Cocorulut 
si Negoesti, cu o populate de 
1235 locuitori, carl trSesc in 
281 case si 12 bordee. 

Se intinde pe o suprafa{& de 
5307 hect. 

D-l general Manu, statul si 
D-na Elena C. Cornescu, pro- 
prietar!, au 4500 hect. si locui- 
tori! 807 hect. 

Proprietari! cultiva 2795 hect. 
(200 remin sterpe, 105 sunt izlaz 
si 400 padure). Locuitori! cul- 
tiva tot terenul, rezervind peste 
20 hect. pentru izlaz. 

Comuna numara 270 contri- 
buabill; are un budget de 4192 
le! la ven. si 4192 le! la chelt. 

In comuna sunt 2 bisericl, la 
Aprozi si Negoesti, 1 scoala 
mixta, I moara cu aburl, 1 ma- 
sina de treerat cu aburl, 1 pod 
statator. 

Numarul vitelor mar! e de 
1222: 552 ca! si epe, 13 arma- 
sarl, 264 bol, 318 vac! si vi$ci, 
19 taurl, 13 bivoll, 43 bivolife, 
si de 2292 vite mid : 9 cap re, 
373 rimatorl, 19 10 ol. 

Dintre locuitori, 265 sunt 
plugarl, 1 industrias, 39 au di- 
ferite profesiunl. 

Aratura se face cu 150 plu- 
gurl, 67 cu bol, 83 cu cal. Lo- 
cuitori! au 233 care si caru{c, 
95 cu bo! si 138 cu cal. Co- 
merciul se face de 6 eirciumarl 
si 1 hangiu. 

Ap^oarele (Odaia-), padure a 
statul ul, in com. Tisl&ul, cat. 
Strejeni, jud. Buzau; are 180 
hect. Face parte din marele corp 
Bradul cu Sforile. 

Apti-Iuc, deal, in pi. Istrulul, jud. 
Tulcea, pe teritoriul com. Toc- 
sof si pe al cat. sau Rimnicul- 



Digitized by 



Google 



ARABAGI 



90 



ARABMUIUC 



d.j.; e asezat in partea de mia- 
za-zi a pi. si cea de apus a com.; 
prin inatyimea sa, care estc 
de 170 m., domina asupra sa- 
telor Rimnicul-d.-j. si Rimnicul- 
d.-s., ale com. Casimcea si asu- 
pra vael ptr. Derea-Dichli-Tas- 
Alceac, fiind si punct trigono- 
metric de observable rangul I-iu ; 
din el se desface spre Nord-Est 
dealul Iuci-Tepe-Bair, si, in spre 
S.V., dealul Kiuciuc-Chioi-Bair 
ce seintindepiintre piriul Casim- 
cea si afluen^iT sal, piriul Rim- 
nic - Dere si Dere - Dichli - Tas - 
Alceac ; estc acoperit in cea 
mat marc parte cu pasunT si fi- 
nc{e. 

Arabagi, sat, in jud. Constanta, 
pi. Medjidia, catunul comunel 
Enigea, se gaseste situat in par- 
tea apusana a plasiT si cea nor- 
dica a com., la 10 kil. mat spre 
N.-V. de catunul de resedin^a, 
Enigea; este asezat pe valea 
Ceair- Arabagi, inchis la N. de 
dealul Ciocan, iar la S. de dea- 
lul Rabagi-Bair saii Arabagi- 
Bair. Are o suprafa^a de 283 
hect., dintre cart 9 hect. sunt 
ocupate de vatra comunel cu 
35 case. 

Popula^iunea sa este de 47 
familif, cu 2 1 5 suflete, ocupindu- 
se in cea mai mare parte cu 
cresterea vitelor. Maioritatea lo- 
cuitorilor, daca nu chiar to{I, 
sunt TurcT. 

Casele sunt asezate pu^in mat 
regulat de cit in alte sate, for- 
mind niste strazl drepte. In par- 
tea sa nord-estica se afla o bu- 
cata maricica de padure de fagt 
si la 2 kil. spre N. se afla vir- 
ful Ciocanul, care predomina tot 
satul, avind o inal^ime de 148 
m. Drumul comunal Malceova- 
Rasova trece prin partea de ra- 
sarit a satulul, iar eel de la Mol- 
ceova la Vlak-Chioi trece drept 
prin mijlocul satulul; eel de 



la Adam-Clissi la Rasova trece 
prin partea vestica. 

Arabagi-Bair sau Rabagi-Bair, 

deal in jud. Constanta, plasa 
Medjidia, pe teritoriul com. rur. 
Enigea, si anume pe acela al 
catunuluTsau Molceova; se des- 
face din dealul Giatri-Bair; in- 
dreptindu-se spre miaza-noapte 
cu o direc^iunc generala de la 
S.-E. spre N.-V., merge pe la 
vestul satulul Molceova si {ine 
pana aproape de satul Arabagi. 
Este acoperit aproape in intre- 
gime de padurl si este taiat 
crucis de drumurile comunale 
Molceova-Talasman si Adam-Cli- 
si- Arabagi ; este situat in partea 
vestica a plasil si cea centrala 
a comunef. 

Arabagi-Bair, deal, in jude- 
{ul Constanta, pi. Medjidia, pe 
teritoriul comunel Enigea si a- 
nume pe acela al catunuluf A- 
rabagi, si pu^in pe al catunulul 
Molceova; se desface din dea- 
lul Giatri-Bair, indreptindu-se ca- 
tre miaza-noapte cu o direc^iune 
de la S.-E. catre N.-V. Are o 
inal^ime maxima de 136 m. si 
este acoperit in cea mat mare 
parte de padurl si merge printre 
vaile Diordingi-Orman si Ara- 
bagi-Ceair. 

Dealungul sati trece drumul 
Enigea- Arabagi ; este taiat trans- 
versal de soseaua jude{eana Mol- 
ceova-Talasman. 

Arabagi-Ceair, vale insemnata, 
in jud. Constanta, pi. Medjidia, 
pe teritoriul comunel Enigea si 
anume pe acela al catunuluTsau 
Arabagi ; nu este alt-ceva de 
cit un alt nume al vaeT Ghior- 
dungi- Orman-Ceair, numepe ca- 
re ll poarta de la satul Ara- 
bagi si pana la deschiderea sa 
in balta Baciulul ; sub acest nu- 
me primeste, pe stinga, valea 



Ceraclar. Tot printr'insa merge 
drumul comunal ce duce de 
la Arabagi la Rasova. 

Arabi-Alciala, deal, in jude^ul 
Constanta, pi. Constanta, pe te- 
ritoriul comunel Copadin. Se 
desface din dealul Besoul-Dere 
din partea sa de rasarit ; se in- 
dreapta spre miaza-noapte, avlnd 
direc^iunea de la S.-V. citre N.- 
E., brazdind partea sudica a 
plas'tf si a comunel; are o inal- 
{ime de 137 m. Pe acest deal 
se afla punctul trigonometric 
Copadin. Catre partea sa dc 
rasarit se intinde valea Arabi- 
Alciala; este acoperit de ver- 
dea{a si pasune si este taiat de 
drumurile car! due de la Co- 
padin la Sofular si Besoul. 

Arabi-Iuc-Bair,dV<7/, injud. Con- 
stanta, plasile Mangalia si Med- 
jidia, pe teritoriul comunelor 
rurale Agemler si Carabaci ; si- 
tuat fiind in partea vestica a 
plasil Mangalia si a comunel 
Agemler si in partea estica a 
plasil Medjidia si a comunet Ca- 
rabaci. Are o direc^iune gene- 
rala de la E. la V., avind o 
inatyime maxima de 137 metri, 
pe care o atinge in virful sau 
Arabi-Iuiuc. Este taiat de dru- 
mul comunal Copadin - Sofular 
si este acoperit de pasune. 

Arabi-Iuiuc, movila, jud. Con- 
stanta, la hotarul plasilor Con- 
stanta, Mangalia si Medjidia si 
la hotarul comunelor rurale 
Copadin, Agemler si Carabaci. 
Este asezata pe culmea dealulu! 
Arabi-Iuc-Bair, si are o inal^imc 
de 137 metri; este artificiala si 
acoperita cu verdea^a; fost punct 
trigonometric de observa^iune 
de rangul IMea. Prin malfimea 
sa domina valea Arabi-Alciala 
si drumurile comunale Copadin- 
Sofular si Ciobanisa-Carabaci. 



Digitized by 



Google 



ARAB-TABIA 



100 



ARAMESTI-BOERKSTI 



Este situat la sudul plasil Con- 
stanta si a comunei Copadin, la 
vestul plasil Mangalia si la estul 
plasil Medjidia. 

Arab-Tabia (Fortul - Arabu- 
lui), fortdreafd, fosta turceasca, 
din partea sud-estica a orasulul 
bulgar Silistra, pe muchia dea- 
lulul Ieral-Ceea-Bair, la 2 kil. 
spre S.-E. de Silistra, la 7 kil. 
spre S.-V. de oraselul Ostrov 
(Silistra-Noua), si la 3V2 kil. 
spre N.-V. de satul Almaliul, 
dominind Silistra si Dunarea. 
Aceasta fortarea^a s'a luat de 
catre RominT, de la Bulgarl, in 
anul 1882. 

Arab-Tabia, picket, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul comuneT rurale Almaliul, 
fiind situat in partea apusana 
a plasil si nord-vestica a co- 
munei, la 1 V* kil. spre N.-V. 
de satul Almaliul, la 1V2 kil. 
spre S.-E. de fortarea^a Arab- 
Tabia, la un kil. spre rasarit de 
hotarul Bulgariei, fiind asezat 
intre pichetul Amedia-Tabia si 
Gabrovi^a. 

Araci, poiand, com. Lapusata, pi. 
Ccrna-d.-s., jud. Vilcea. E a- 
proape de Dealul-luI-Balan, pe 
malul drept al vael Popeasa. 

Araci (Valea-cu-), vale, in com. 
Grajdana, jud. Buzau, cat. Lun- 
ceni, maf tot deauna e seaca. 

Araclar ( Movila - Capitanu - 
lui-), movila, in jud. Constanta, 
pi. Hirsova, com. Orumbei, cat. 
Fagarasul-Nou. Fost punct tri- 
gonometric de observa^iune in- 
tiiul rang, avind o inal^ime de 
188 metri, cu care domina tot 
satul Fagarasul-Nou, situat la 2 
kil. spre rasarit. 

Arama (Protopopul), sat, in 



partea de N.-E. a com. Belcesti, 
pi. Bahluiu, jud. Iasi, asezat pe 
valea dintre dealurile Arama 
si Protopopul ; cu o populate 
de 58 fam., sau 318 sufl., Ro- 
mini, carl se ocupa cu agricul- 
tura si cresterea vitelor. Are o 
biserica, cu 2 preo^t si 2 cin- 
taretl. 

In marginea satului se afla 
un iaz. 

Numarul vitelor e de 545 ca- 
pete, din cart: 191 vite man 
cornute, 36 cai, 275 ol si 43 
rimatori. 

Arama, deal, se intinde pe teri- 
toriul satului Havtrna, com. Ha- 
virna, pi. Herja, jud. Dorohoiu. 

Arama, munte, pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, pe teritoriul com. 
Solontul. Aci sunt izvoare de 
apa feruginoasa. 

Arama, punct insemnat, la N.-V. 
de com. Stancu^a, plasa Balta, 
jud. Braila ; pe aci era alta 
data sta^iunea 2 -a a vechei post! 
Braila- Calarasi. 

Aranghelul, estropiat de la Ar- 
hanghelul (v. a. n.), jud. Vilcea. 

Aranghelul, mahala, apar^ine de 
orasul Rimnic, jud. Vilcea. 

Aranghelul sau Arhanghelul, 

pddure a statu lui in intindere 
de 125 hect., situata in raionut 
orasulu! R. -Vilcea, plasa Ocolul, 
jud. Vilcea. 

Arapului (Movila-), movila, in 
pi. Borcea, jud. Ialomi^a, este 
situata intre orasul Calarasi si 
s. Calarasi-Vechl. 

Arapului (Muchia-), colind, in 
com. Vintila-Voda, jud. Buzau, 
cat. Bodinesti. E acoperita cu 
tinea^a si 16 hect. padure. Pa- 



dureaface un corp cu Bodinesti, 
Colnicele si Scoru$ul. 

Arapului (Magura-), mdgurd, 
in com. Viisoara, pi. Marginea, 
jud. Teleorman. 

Arapului (Dealul-), deal, pe 
mosia Leorda, com. Costinesti, 
pi. Tirgul, jud. Botosani; in vc- 
chime se nuraea Dealul-luT-Le- 
cache. (V. a. n.). 

Arapului ( Mo Vila-), movila, spre 
E. de satul Leorda, com. Costi- 
nesti, pi. Tirgul, jud. Botosani; 
se mat numea si Movila-Ton- 
tulul. (V. a. n.). 

Arata, mdgurd, situata pe pro- 
prietatea Camineasca, pi. Cil- 
nistea, jud. Vlasca. 

Aratoti, munte, in judeful Sacu- 
enilor, azt Prahova, proprieta- 
tea stolniculu! Scarlat. Prin slem- 
nea acestul munte este hotarul 
intre 'fara Rommeasca si Ar- 
dealul, dupa alegerea facuta la 
1766, in Domnia lui Scarlat 
Voda Ghica. 

Aramei (Piriul-), afluent al Bis- 
trtyeT. Izvoreste de sub Bitca- 
Neagra. Formeaza hotar intre 
com. Brosteni, jud. Suceava si 
Bucovina, pe o intindere de 2450 
metri. 

Arame§ti, sat, pi. Bistri^a-d.-j., 
jud. Bacau, com. Letea, situat 
mat sus si foarte aproape (la 
602 m.), de satul Letea, unde 
e scoala, pe malul sting al Bis- 
tri^eT. Cap! de familie sunt 12, 
suflete 47. Animale sunt: 2 cat, 
10 vite cornute si 6 porcl. 

Arame$ti-Boere§ti, sat, in jud. 
Roman, pi. Siretul-d.-j., comuna 
Bahna, asezat pe ses, spre N.-E. 
de satul Bahna si la o departare 



Digitized by 



Google 



ARAMESTl-RAZASI 



101 



ARCACIUL 



de 2 kil. de el. Are 53 cap! 
de familie, 51 contrib., 165 loc, 
din cart 5 stiti carte ; 43 case. 
Popula^iunea este numat romina. 
Sunt 228 capetevite marl. Are 
o biserisa de lemn. Se mat nu- 
meste si Liliac. 

Ar&me?ti-Raza§i, sat in plasa 
Siretul-d.-j., jud. Roman, com. 
Bahna, situat pe ses si spre E. 
de satul Bahna si la o departare 
de 500 m. de el. Are 30 capT 
de fam., 28 contribuabill, 107 
loc; din carl 14 stiu carte; 24 
case. Populafiunea este romina. 
Sunt 198 capete vite mart. Are 
o biserica de valatucT. Este le- 
gat cu orasul Roman prin sosea. 

Ar&mile, canal, in insula Balta, 
plasa Ialomija-Balta, jud. Ia- 
lomi^a; se intinde pe teritoriul 
comunelor Dudesti si Fetesti. 

Aramioasa, vale, se intinde in 
partea de N. a satulul Cursesti- 
Razesti, com. Cursesti, pi. Ra- 
cova, jud. Vasluiu. 

Aramoaia, vezl Bornisul, sat in 
com. Dragomiresti, pi. de Sus- 
Mijlocul, jud. Neamfu. 

Aramoaia, trup de sat f in com. 
Uscaji, pi. de Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u, situat pe valea Piriulul- 
Alb (Valea- Alba)., spre marginea 
jude^ulut Roman. 

Aramoaia, deal, pc hotarul co- 
muneT Talpa, despre Dragomi- 
resti, jud. Neam^u ; este acoperit 
cu padure. 

Aramoaia, lac, pi. Tazlaul-d.-j., 
jude^ul Bacau, pe teritoriul co- 
munef Ripile. 

Ardmoasa, piriu mic, ce travcr- 
seaza teritoriul comunel Pufesti, 
jud. Putna, plasa $usi{a, si se 



varsa in Siret. Linia ferata Foc- 
sani-Pascani il trece pe un pod 
de 55 m. lungime. 

Aramosul, piriu, izvoreste din 
padurea cu aceiast numire; are 
direcfiunea de la N. spre S. si 
dupa ce se uneste cu piriul 
Panoasa, care izvoreste de sub 
Dealul-Scaunelor, se varsa fn 
stingapiriuluISacova^ul, in drep- 
tul loculul numit Coasta-Luncel. 

Ar&ndelul, piria. Vezl Dima- 
cheni, sat si comuna, pi. Cosula, 
jud. Dorohoiu. 

ArSturile, deal, in comuna rur. 
Men^i-din-Dos, pi. Motrul-d.-j., 
jud. Mehedin$i. 

Araturile, picket de granifd, pe 
malul sting al DunareT, pe teri- 
toriul comunel rurale Bistri^a, 
din pi. Ocolul, jud. Mehedin{i; 
este al optulea pichet de gra- 
ni{a pe margin ea DunareT. 

Arba§ul-de-Sus, sat, dispirut a- 
cum,jud. Arges, plaiul Lovistea, 
in apropiere de frontiera; servea 
in vechime de poteca si treca- 
toare in Ardeal. 

Arb&na§i, loc izolat, situat pe 
Valea-Gerulul, la N. de fostul 
sat Negrea, in raionul comunel 
Calma^uiul, pi. Birlad, jud. Te- 
cuciu. 

Arb&na§i, izvor, in com. Beciul, 
jud. Buzau, inccpe din Muntele- 
Bodea, trece prin com. si cat. Be- 
ciul si se scurge in Valea-Bali- 
goasa. Pe malurile sale se ga- 
sesc salze, ceva ma! mici ca 
cele din Picle, urme de pacura 
si ape minerale sulfuroase. 

Arbana^i, main la, altitudine 66 
m., situata la 4 kil. S.-E. de 
com. Calmu^uiul, in jud. Tecuciu. 



Arboraf, deal, in partea de S. 
a comunel Ghermanesti, plasa 
Podoleni, jud. Fakiu. 

Arbora§, loc izolat, com. Mosna, 
pi. Podoleni, jud.. Falciu. 

Arbore, sat, pe dealul Arbore (al- 
titudine 232 m.) si dealul Mo- 
vilele-Catri (altitudine 258 m.), 
la 9 kil. de com. Suhariul, de 
care {ine si unde se afla resedin^a 
primariel; infiin^at in 1878 de 
noil improprietarip , pe mosia 
statului Suharaul, com. cu ase- 
menea numire, pi. Prutul-d.-s., 
jud. Dorohoiu. Cu o populate 
de 88 fam. si 362 suflete. 

Arbore, iaz y din jud. Dorohoiu. 
VezI Sauceni^a, sat. 

Arbore, iaz. Vezl Suharaul, sat 
si comuna, pi. Prutul-d.-s., jud. 
Dorohoiu. 

Arcaciul, deal, situat intre valea 
Arcaciul si Valea-LupeT, in ra- 
ionul com. Barcea, jud. Tecuciu ; 
continua pana pe teritoriul com. 
Umbraresti, pi. Birlad. Altit. 64 
m. la N. si 56 m. la S. 

Arcaciul, loc izolat, \\\ com. Ceta- 
{eni-din-Deal, plaiul Dimbovi^a, 
jud. Muscel. 

Arcaciul^ loc izolat, in partea de 
E. a com. Barcea, jud. Tecuciu; 
altitudine 53 m. Aci ni se spunc, 
ca a trecut si s'a adapostit tur- 
mc de of, in^elegindu-se sub 
numele dc arcaciu adapostul oi- 
lor (tirla). 

Arcaciul, vale, fara apa, inccpe 
din poiana Finttnele in pad. Do- 
rasca, com. Barcea, jud. Te- 
cuciu, merge spre S. prin padu- 
rea Barcea, se uneste cu Valea- 
Robilor si Valea-Basicu^eT si se 
varsa in pad. Torcesti. 



Digitized by 



Google 



ARCANI 



102. 



ARCESTI 



Arcani, com. rur., in partea de 
E. a com. Bradiceni, pi. Vul- 
can, jud. Gorj, si la distan^a de 
12 kil., direc^iune V., de orasul 
T.-Jiti ; se compune din catunele : 
Arcani, Cimpul-TomiT si Sana- 
testi. 

Situata pe sesul cu acelast nu- 
me, are o suprafa^a de aproape 
2090 hect., din carl 1083 hect. 
padure, 710 hect. arabile, 105 
hect. fine^c, 92 hect. vit, si 100 
hect. livezl de pruni. 

Cu o populate de 362familit: 
2287 suflete, cu 282 contribua- 
bilt; din aceste familit, ti sunt 
de figanT. Venitul com. este de 
lei 1757 bant 23, iar cheltue- 
lilc de let 1685, bam 57. 

Locuitoril poseda 106 plugurt, 
17 caru^e cu caT, 147 care cu 
boT si vact (dupa obiceiul ju- 
dejulut), 180 stupT, -1062 vite 
mar! cornute, 248 caT, 337 oT, 
98 capre si 397 rimatort. 

Piriul Jalesul trece de la N. 
la S. prin centrul acestel com. 

Ca drumurt sunt in aceasta 
com. soseaua comunala care o 
leaga cu cat. sale Cimpul-Tomi! 
si Sanatesti. 

In comuna sunt 14 morT pe 
apa Jalesulut, 41 pu^urt, 7 fintinT 
si 6j pive. 

Are o scoala fondata la anul 

1847. 

Comuna are 4 bisericT, din 
care 2 delemn si 2 de zid, ser- 
vite de 3 preo^t si 4 cintare^t. 

Arcani, catun, resedin^a com. cu 
acelast numc, din plaiul Vulcan, 
jud. Gorj, situat pe sesul cu a- 
cclasi nurae, are o suprafa^a a- 
proape de 780 hect., din can 
360 hect. padure, 270 hect. a- 
rabile, 45 hect. ftne^e, 50 hect. 
vit, si 55 hect. livezT de prunT. 
Cu o populate de 165 familit, 
din carl 7 de Jigant; are 103 1 
suflete cu 145 contribuabilT. 
Locuitoril poseda 6$ plugurl, 



1 1 caru^e cu cat, 75 care cu 
boT si vaci, 80 stupt, 518 vite 
man cornute, 122 cat, 41 oT, 
47 capre si 182 rimatort. 

Piriul Jalesul trece de la N. 
la S. prin centrul acestui catun. 

Prin accst catun trece so- 
seaua comunala care il leaga 
spre N. cu cat. Sanatesti, iar 
spre S. cu catunul Cimpul-Tomil. 

Catunul are 2 bisericT de lemn : 
una reedificata la anul 1858 si 
alta fondata la 1838 ; serviciul 
se indeplineste de 2 preo^T si 
2 cintare^t. 

Catunul mat poseda 6 morl 
pe apa Jalesul, 35 pivT, 23 pu- 
{urt si 5 fintinT. 

Arcani, deal, pe teritoriul satu- 
lut Rinceni, in partea de V. 
a com. Rinceni, pi. Prutul, jud. 
Falciu, in hotarul despre Ma- 
laesti. 

Arcani (Macoveanca), mope, 
in com. Meteleul, jud. Buzau ; 
are 1400 hect. mat toate ara- 
bile. Se seamana pe dinsa nu- 
mat orz si porumb, griii foarte 
pufin. 

Arcanul (Macoveanca), catun, 
pendinte de com. Meteleul, din 
jud. Buzau, pi. CimpuluT. 

Arcanul, munte, in plaiul Vul- 
can, jud. Gorj, situat spre N.- 
E. de muntele Gura-PlaiuluT, 
se prelungeste spre N.-E. ; pe 
ramura acestui munte numita 
Gura-Uli{et, este instalat pichetul 
No. 3; este acoperit de bradet si 
de iarba. 

Aci se afla o stina ; pe din- 
sul pasc si vitele com. Fran- 
cesti-Pestisani ; este proprietate 
a mosnenilor. 

Arcerul, frumoasa cr casta de 
piatra in com. Minzalesti, jud. 
Buzau, pe malul sting al riuluT 



Slanic, pu^in mat jos de punc- 
tul, unde piriul Sghiabul se varsa 
intr'insul. 

Arcerului (Balta-), baltd, plasa 
Cimpul, com. Ciuperceni, jud. 
Dolj, spre S. de Lunguli^a. In- 
tinderea aproximativa 250 hec- 
tare. Are peste. Incepe la pi- 
chetul Cinepa si se scurge in 
Dunare intre pichetele Dervant 
si Arcer. De Balra-Arrcrulut 
{in mat multe varsatun, prccum 
Cinepa si altele, cu intindere a- 
proximativ de 70 hect. 

Arcesti, com. rur., in partea de 
N.-E. a plasii Oltetul-Oltul-dc- 
s., jud. Romana^i; se compu- 
ne din : satul Arcesti (410 1.), 
situat pe malurile riusorulut Bei- 
ca, la poalele dealurilor Coco- 
vestilor si Secilor; din Profeseni 
(160 loc), asezat pe marginca 
soselet nafionale Corabia-Riul- 
VaduluT, pe linga riul Beica; si 
din cat. Plesoiul (186 loc), ase- 
zat tot pe sosea. 

Com. Arcesti e aproape de 
linia ferata Corabia - R. - VilceT, 
care aci are o stafiune, Ar- 
cesti ; si e departe cu 16 kil. de 
Bals si cu 38 kil. spre N. de 
Caracal. 

Are o populate de 1206 loc. 
top RominT, din cart : 592 barb. 
si 614 fern. ; 318 capt de fam.; 
496 casatori^t si 707 necasat.; 
56 cart stiii carte si 1150 car! 
nu stiti carte : si 240 contri- 
buabilt. 

Ocupa^iunea locuitorilor e a- 
gricultura si cre^terea vitelor. 

In com. sunt 125 hect. vit; 
vite mart sunt 770, vite mict 
2030 si 348 rimatort. 

Are 9 stabilimente comercialc; 
casele locuitorilor sunt de birne 
de lemn, d'asupra pamintulut. 
Budgetul com., pe 1886 — 87, a 
fost de 2953 1. la veniturt, si 
2923 1. la cheltuelt. 



Digitized by 



Google 



ARCESTI (COTUL-) 



lu:J 



ARDEUANI 



Are o scoala primara-mixta de 
gradul II, cu un inva^ator. Are 
2 bisericT: Sf. Nicolae (1846), 
si S-{it Voivozt din Plesoiu, zi- 
dita la 161 5 de Hie Plesoianu, 
cu 2 preopf si 3 cintare{t. 

Arcesti (Cotul-), cat. al com., 
Arcesti (v. a. n.), pi. Olte^ul- 
Oltul-de-sus, jud. Romana^i. Se 
mat numeste si Profeseni, are 

,610 locuitort. E asezat linga so- 
seaua na^ionala Corabia-Riul- 
VaduluT. 

Arce§ti, stafie de drum de fier, 
in jud. Romana^i, pi. Oltul-de- 
s., com. Arcesti, pe linia Pia- 
tra-Olt-Dragasant, (pusa in cir- 
culate la 13 Decembre 1886), 
intre stasia Piatra-Olt (10,5 kil.) 
si Strejesti (11,6 kil.), la 132,39 
m. inal^ime d'asupra nivelulut 
marit. 

Venitul acesteT sta^ii, pe anul 
1896, a fost de 40,399 1. 88 b. 

Archimandrita, padure, a sta- 
tuluT, pe mosia Jugureni si Cal- 
darusa, din com. Jugureni, jud. 
Buzaii, face corp cu Nuci-Ghi- 
diet si Gliza-Caldarusea; are 256 
hect. Depindea de S-{it Apos- 
toll. Aceasta padure face tot de 
odata hotar intre comunele: Fin- 
{esti, Jugureni, Laposul si Tisau. 

Arcuda, sat, din com. rur. Po- 
pesti-Bicul (v. a. n.), pi. Saba- 
rul, jud. Ilfov, situat pe malul 
drcpt al riuluT Dimbovi^a. 

Se intinde pe o suprafa^a de 
178 hect, cu o populate de 38 
locuitorf. 

D-l H. Funda^eanu arc 170 
hect. si loc. 8 hect. 

Proprietarul cultiva 132 hect. 
(20 ramin sterpe, 1 8 izlaz). Loc. 
cultiva tot restul terenulut. 

Pod statator pe Dimbovi^a. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumart si 1 hangiu. 



Sunt 22 vite marl si 2 vite 
micT. 

S'au stabilit in sat 9 straint. 

Ardali-Ceair, vale, pe teritoriul 
bulgaresc, care se deschide in 
valea Terescondu-Ceair, situata 
la hotare ; fine de com. Regep- 
Cuiusu si anume de cat. Te- 
chi-Deresi. 

Ardeiul, loc cu izvoare, pi. Taz- 
laul-de-sus, jud. Bacau, pe te- 
fitoriul satuluT Ardeoani, de 
unde 1st are obirsia piriul Ar- 
deoanul. 

Ardele, virf de deal, situat in 
ramura Domesnicul, pi. de Sus- 
Mijlocul, jud. Neamju. 

Ardele, schit ruinat, pe mosia 
Tarcaul, plasa Bistri^a, judc^ul 
Neam^u. 

Ardelel, cea mat mare poiana de 
linga riul Teleajenul, in comuna 
Maneciul-Ungurcni, plasa Telea- 
jenul, jud. Prahova. 

Ardeoanul, pir., pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, care curge pe terit. 
satulut Ardeoani. 1st are obirsia 
la localitatea numita Ardeiul, 
si se varsa in Tazlaul-Sarat. 

Ardeoanca, padure, pi. Tazlaul- 
d.-s., jud. Bacau, pe teritoriul 
satulut Iliesti. 

Ardeoani, com. rur., pi. Tazlaul- 
d.-s., jud. Bacau, la o distan^a 
de 37 kil. de capitala jud., al 
carut teritoriii se intinde de la 
Tazlaul-Sarat la Tazlaul-Mare, 
in locul unde aceste riurt con- 
flueaza. Este alcatuita din 4 
catune : Ardeoani, primaria, He- 
meieni, Iliesti si Marzenesti. In 
statistica din 1873 gasim un cat. 
mat mult: Valea -Bejeniet, azt 
siliste. 



Comuna se margineste la E. 
cu com. Scor^eni si Nadisa, la 
S. cu com. Tejcani, la V. cu 
com. Leontinesti si la N. cu 
com. Bahnaseni. 

Piriiasele Birzul, Mirza si Be- 
jenia, serpuiesc printre dealurile 
Hemeieni, Prianul si Cristesti, 
si se varsa in Tazlaul-Sarat. 

Are o scoala mixta infiin^ata 
la 1867, care func^ioneaza in 
satul Ardeoani, intre{inuta de 
comuna. 

Biserict sunt 3 ortodoxe, cite 
una in fie-care catun, deservite 
de 1 preot si 2 cintare^t. Sunt 
294 case de locuit si 6 cir- 
ciumt. 

Popula^iunea numara 304 capt 
de fam., cu 993 suflete, dintre 
cart 495 barba^t si 498 femet. 
Dupa nafionalitate sunt : 933 
Romint, 4 Bulgart, 36 Un- 
gurt, 18 Izraelift si 2 Arment, 
dintre care 989 sunt de pro- 
tecfiune romina, si 4 bulgara. 
Dupa felul ocupafiunet sunt : 
543 agricultort, 7 meseriast, 5 
industriast sau fabricanp, 6 co- 
mercian^t, 16 profesiunt libere, 
56 muncitort si 28 servitort. 
$tiu a citi si scrie 132 (2 fe- 
met); nu stiu carte 861 (498 
femet). Contribuabilt, dupa noul 
recensemint, sunt 193. Dupa 
legea rurala din 1864 s'au im- 
proprietarit 31 loc, cu JJ falct 
si 40 prajint pamint. 

Teritoriul comunet are o in- 
tindere de 1200 hect. Padurile 
numara 85 hect. Proprietar mare 
este Nicolae Haciu ; are o mo- 
si e de 600 hect. ce t da un 
venit anual de 10000 let. 

Viile ocupa o intindere de 
14 hect., cart in 1890 au dat 
302.40 hectolitri vin alb. Du- 
pa controalele diviziet filoxerice 
(1891), viea lucratoare are 11 
hect., cea nelueratoare 8 V* hect. 

Animale sunt: 68 cat, 477 
vite cornute, 135 porct si 1069 



Digitized by 



Google 



ARDEOANI 



104 



ARGES 



of, care apar^in unuT numar de 
15 proprietarT si care in 1891 
au dat 30 kil. Una {igae si 1574 
kil. lina {urcana. 

StupT de albine sunt 100, care 
in 1890 au dat 150 kil. miere 
si iod kil. ceara. 

Totalul paminturilor de cul- 
tura este de 721.05 hectare. 

Budgetul com., pe exerci^iul 
1 89 1 — 1892, are la veniturl leT 
2796, bam 47, si la cheltuelT 
let 1948, bant 21. 

Teritoriul com. este strabatut 
de calea judefeana Bacau-Moi- 
nesti-Palanca-Tirgul-Ocna si ca! 
vecinale spre comunele ve- 
cine. 

Distance : la Bacau, capi- 
tala districtulul, 37 kil.; la Tir- 
gul-Ocna, 48 kil. ; la com. Te{- 
canl, 5 kil. ; la comuna Leonti- 
nesti, 5 kil. ; la com. Bucsesti, 
9 kil. ; la com. Scor^eni, rese- 
dinfa plasiT, 9 kil.; si la com. 
Bahnaseni, 7 kil. 

Ardeoani, sat, pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, resedin^a com. cu 
acelasl nume, situat pe soseaua 
Bacau-Moinesti si valea Tazlau- 
lut-Sarat. Are o scoala mixta, 
o biserica ortodoxa, cladita de 
locuitorl pe la 1820, cu 1 preot 
si 2 cintare^f; circiumt 5; cap! 
de familie 196, suflete 682. Ani- 
male se numara: 37 caY, 271 
vite cornute, 104 porcT. 

Ardeoani, tnosie, pi. Tazlaul-d.-s., 
jud. Bac5Q 

Arde-P&mint, platoil, in catunul 
Bustenari, com. Telega, plaiul 
si jud. Prahova. Pe acest pla- 
tou se afla mat multe pufurl de 
pacura. Pana a nu se exploata 
pacura pe aci, au ars infundat 
diferitele gazurf din pamint, si 
au izbucnit ca dintr'un vulcan, 
arzind pamintul pe o mare 111- 
tindere. Acum insa se exploa- 



teaza o mare cantitate de pa- 
cura si de o buna calitate. 

Areful, (v. Ariful), jud. Arges. 

Aretei (Apa-), viroaga, jude^ul 
Buzau, care incepe de linga 
Moara-Episcopiel si prin crivina, 
se scurge in riul Buzau. Azt e 
aproape necunoscuta, insa, in- 
tr'un hrisov al lul Mateiu Ba- 
sarab, se gaseste men^ionata ca 
hotar intre orasul Buzau si com. 
Maracineni. 

Argasale§ti, cdtun, al com. Gu- 
ra-Teghil, jud. Buzau, situat in 
coastele munteluT Argasalesti; 
are 90 loc. si 23 case. $i-a luat 
numele dup& Ivan Argasela, eel 
d'intiiu stabilit aci. 

Argasale^tilor (Virful-), munte, 
in com. Gura-Teghil, jud. Buzau, 
intre Piatra-Arsa si Podul-Gre- 
cilor; e acoperit de padure. 

Argea, deal , jud. Tecuciu, merge 
paralel cu valea cu acelasl nu- 
me in partea de E. a satulu! 
Argeaua si continua pana in 
satul Poiana. 

Argea, padure, situata in valea 
cu acelasl nume, jud. Tecuciu, 
linga satul Argeaua. 

Argea, vale, cu piriias, unde se 
afla situat satul cu acelasl nume. 
Se intinde pe linga malul Sire- 
tuluT, direcjia N.-S., pana in drep- 
tul comunel Poiana, pi. Nico- 
resti, jud. Tecuciu. Prin argea 
locuitoriT in^eleg o scoborire ri- 
poasa, o vale mare. 

Argeaua, sat, face parte din c. 
Buciumeni, pi. Nicoresti, jud. 
Tecuciu. Situat pe valea Sire- 
tulul, pe poalele dealuluT Ar- 
geaua, la 100 m. alt., intre Dea- 
lul-Cucue^ilor si riul Siret. Are 



o populate de 20 capT de fa- 
milie cu 60 sufl., locuind in 15 
case si 5 bordee. Locuitoril to^I 
sunt 1"iganif. Acest sat este in- 
fiin^at dupa dezrobirea f igani- 
lor ; el au fost robl la logofatul 
Costache Conachi; in urm£ sau 
asezat in marginea padurel Ar- 
gea, platind si pana asta-zl bes- 
man (embatic), pentru locul un- 
de sunt asezate casele si bor- 
deele. Ocupa^iunea lor este fa- 
cerea coventor, fuselor, lingu- 
rilor ; parte se ocupa si cu cres- 
terea vitelor, in deosebl a ca- 
prelor; unit lucreaza pamintul. 

Argeaua, vale, vezT Argeaua, pir., 
jud. Tecuciu. 

Argeaua- Mica, cdtun, jud. Te- 
cuciu, la N. si pendinte de satul 
Argeaua, pe poalele dealuluT Ar- 
geaua, la 100 m. alt. 

Argelele, munte, pendinte de com. 
Bumbesti-de-Jil, jud. Gorj ; pe 
dinsul pasunesc multe vite in 
timpul verit. 

Argelele (Virful-cu-) , colind 
renumita in com. Balanesti, jud. 
Buzau, face hotar despre com. 
Sibigiu. 

Arge§, judef, asa numit dupa 
riul Arges, care il uda in 
mai toata lungimea lul de la 
N. spre S. 

Situafie si limite.Jud. Arges 
este situat la N.-V. Rominiei 
si este un jud. de frontiera. El 
se margineste la N. de catre 
mun^i Carpati, care il despart 
de Transilvania ; la S. cu jud. 
Teleorman si Vlasca; la rasarit 
cu jud. Muscel, de care este 
desparfit in parte prin riul 
DoamneT, si cu jud. Dimbovi$a, 
de care este desparjit in parte 
prin riul Arges; la apus cu jud. 
Vilcea de care este desparfit 



Digitized by 



Google 



ARGES 



105 



ARGE? 



prin rlul Oltul, $i cu judeful 
Oltul. 

Topografie ft Orografie. Jud. 
Arge? este un jud. de munte 
la N., de dealurT la mijloc $i 
de cimp la S. Munfil aparfm sis- 
temulul Carpa^ilor occidental!; 
ei sunt acoperip cu padurl $i 
coprind pa^unl insemnate. Poa- 
lele acestor munflf fonneaza pod- 
goriile judefulul, carl sunt aco- 
perite cu vil. Munfil eel mai 
inal^Idin acest jud. sunt : muntele 
Negoiul, din care izvore^te riul 
Arge$, in pi. Lovi^tea $i care 
are o inal^ime de 2547 m. d'asu- 
pra nivelulul Maril-Negre; mun- 
tele Craiul sau Virful-CraiuluT ; 
muntele Ariful $i al^il. Jud. Ar- 
ge$ coprinde in tot 827 munp 
?i piscurl, din care izvoresc ca 
la 500 de riurl, girle $i piraie. 
Idrografia. Principalele riurl 
ale acestul judef sunt : a) Oltul, 
care curge in partea apuseana 
a jude^ulul ?i il desparte de 
jud. Vilcea; b) Arge$ul, care iz- 
vore^te din muntele Negoiul, 
pi. Lovi^tea $i traverseaza jud. 
aproape prin mijloc pana aproape 
de Pite?ti, de unde ia direc^ia 
S.-E. $i desparte jud. Arge? de 
jud. Dimbovi^a; c) Topologul 
care curge intre riurile Olt §i 
Arge§, paralel cu aceste ape ?i 
se varsa in Olt, la s. Gali^a; 

d) Cotmeana ?i Teleorman care 
curg paralel ?i uda parole de 
mijloc 91 de S. ale acestul jud.; 

e) Neajlovul care uda pi. Gala- 
se?ti $i se varsa in Arges, la s. 
Gostinari din jud. Vkisca. 

Afluen^il Arge?ulul in acest 
jude$ sunt: Valsanul, care se 
varsa in Arge? la s. MerLsani 
(intre Curtea-de-Arge? $i Pi- 
te$ti) ?i riul Doamnel, care se 
varsa in Arge$ pu^in mai sus 
de Pite?ti. 

LacurT nu are acest jud., iar 
hele$tae purine $i de pujina im- 
portant. 



Clitna. Climajud. Arge? este 
temperata, mat rece in partea 
de N., unde iarna cade multa 
zapada, $i mat calda in partea 
mijlocie §i in partea de S. a 
jude^ulul. 

Supra/a fa ft Populafia. Su- 
prafafa jud. Arge$ este de 8704 
mile geografice patrate sau a- 
proape 480086 hect. (960172 
pog.) cu o populate de 167 190 
loc, ceea-ce da aproape 35 loc. 
la 100 hect. Dupa catagrafia 
facutalaanul 18 15, sub Domnia 
lul loan Caragea Voda, popula^ia 
jud. era de 10744 fam., adica: 
7382 birnicl; 18 postelnici; 46 
neamurl; 50 mazill; 403 rupta^T; 
842 scutelnict; 531 poslujnict ; 
231 slujitorl; 374 preo$T; 289 
diaconl; 279 ungurenl $i 99 
surugil. ^iganiT nu sunt coprin$I 
in aceasta catagrafie ; in toata 
^ara Romineasca erau la acea$I 
epoca 23300 sala?e sau familil. 
La 1842 popula^ia jud. era de 
85536 sufl., din cart 3566 sufl. 
figanl. In 1890 popula^ia era 
de 177.714 suflete; iar dupa 
recensementul din an. 1894 de 
190764 suflete. 

Mi?carea popula^iunil intre- 
guluif jud. Arge$ a fost pentru 
anul 1 88 1 urmatoarea: 

Nascu^T: 6153, din carl 24 
Evrel; mor{I: 3777, din carl 15 
Evrel ; excedent de na$terl 
2376, din carT 9 Evrel. Casa- 
toril 1608, din carl 16 EvreT. 
Agricultura. Principalele pro- 
ducte ale acestul jude{ sunt : 
porumbul, a carul calitate este 
foarte pre^uita in {ara Romi- 
neasca propriu zisa, griu, orz, 
ovaz, secara, etc. Potgoriile din- 
prejurul Pitestilor dati un vin 
alb, foarte bun. Prunil se cul- 
tiva in parte, ?i dau o ^uica re- 
numita. Sunt in intregul jude{ 
ca 2000 pogoane vil, 1 7 1 1 2 po- 
goane livezl de prunl ?i 5291 
stupT de albine (1886). Aseme- 



nea judeful este bogat in poame 
de tot soiul, intre care renumi- 
tele cire?e, cunoscute in comerf 
sub numele de dr&giinele de 
Pitefti. Luncile TopologuluT ?i 
ale Arge^ulul sunt cele mat 
productive; pa?unile sunt foarte 
bune $i se cresc multe vite cor- 
nute, maf ales ol ^i capre. 

Datele statistice oficiale pe 
anil 1842, i860, 1873 $i 1884 
specifica ast-fel numarul anima- 
lelor : 

In 1842: Cat ?i epe, 281 1 ; 
boT, vact ?i bivoll, 1 19780; ol 
?i berbeel, 93407 ; capre, 247 1 1 ; 
pore! §i scroafe, 44338 ; asinf ?i 
catirl, 95. 

In i860: Cal ?i epe, 12634; 
bol, vacl ?i bivoll, 128 155 ; 
ol $i berbeel, 19541 1 ; capre, 
39796; porci ?i scroafe, 91573 ; 
asinl §i catirT, 102. 

In 1873: CaT §i epe, 7654 ; 
boT, vac! ?i bivoll, 57974 ; of $i 
berbeel, 122674; capre, 1 1202; 
pore! ?i scroafe, 24708 ; asinl 
catirl, 343. 

In 1884: Cal ?i epe, 8214 ; 
bol, vac! $i bivoll, 86714 : ol $i 
berbeel, 141 177; capre 9942; 
porci ?i scroafe, 41970; asinf §i 
catirl 119. 

Statul poseda in acest jude^ 
46 proprieta^f (mo^ii), a caror 
arenda era la 1882 de lei 246084 
banl 72. 

Industria. Ca $i in cele-alte 
jude^e din Rominia, industria 
jude^ulu! Arge? este foarte sla- 
ba. Cite-va morl de apa ?i cite- 
va pive in nordul ?i in centrul 
jude^ulut, $i cite-va morl cu a- 
burl in partea sudica a jude^u- 
lul; mai multe poverne de ra- 
chiu de prune ($uica) §i purine 
velni^e (poverne mai sistematice 
pentru fabricarea spirtulul din 
bucate), iaca aproape la ce se 
reduce industria acestut jude{. 
In timpul din urma s'a infiin^at 
o fabrica de postavurl groase 



6kQl>%. MwmU JHeHonar Gngrate. 



H 



Digitized by 



Google 



ARGE? 



106 



ARGE? 



la Pitesti si un atelier de heres- 
trae cu aburl pentru exploatarea 
lemnelor, de c&tre o societate 
francezS, la com. Budesti, pl.To- 
pologul, proprietatea d-lor La- 
hovari. — In Olt si in afluen^i! sa! 
se mat obicmueste, de cStre f i 
gan! aurarl, a se cauta aurul; 
dar cantit&^ile aflate sunt asa de 
minime, in cit nicl nu merits a 
fi menjionate. 

Comer ciuL Comerciul princi- 
pal al jud. Arges consista maf 
ales in cereale, poame, vin , 
rachiu, si ma! cu osebire in 
pore!, cart se cresc in b&trinele 
padur! ce acopeni partea de 
Nord a judefuluT si se ingrasd 
cu ghinda, jir si porumb. Ex- 
porta^ia porcilor se face in Tran- 
silvania, prin Turnul-Rosu. Co- 
merciul de lemne pentru expor- 
table se face numal la padurea 
Budesti, men^ionatA malsus, care 
se exploateaz£ de o societate 
franceza ; lemnele se due in 
Francia. 

Cfil de comunicafic. Calea fe- 
rata Bucuresti-Virciorova tra- 
verseaza partea sudicS a jude- 
{ulu! Arges, pe o intindere de 
73 kilom. Sunt patru stafiun! in 
acest judef: Pitesti, sta^ie prin- 
cipals, Costesti, Stolnici si Bur- 
dea. sta^ii secundare, aceste trei 
din urma, in pi. Cotmeana. 

Din Pitesti. pleaci o ramurcl 
de drum de fer la Curtea-de- 
Arges ; iar din Costesti pleach 
o ramurS prin Rosioril-de-Vede 
la Turnul-M&gurele. 

Ca sosele, jude^ul poseda : so- 
seaua na{ionala Pitesti-Slatina; 
soseaua nationals Pitesti- Rim - 
nicul-Vilcel, peste Dealul-Negru; 
aceastS sosea de si votata in- 
ca de la 1868 a r&mas totust 
in stare de proect si s'a inlo- 
cuit de fapt prin soseaua mixta 
Pitesti-Curtea-de-Arges la Rim- 
nicul-Vilci! (la podul de fter la 
Goran peste Olt). — Ca sosele 



judefene, jude^ul poseda. douS 
sosele, care, plecind din Pitesti, 
merg una spre limita jude^ulu! 
Teleorman si alta spre limita 
jude^uluT Vlasca. Afar& de aces- 
tea, mat exists mat multe so- 
sele comunale si vecinale, carl 
inlesnesc comunica^iile intre co- 
mune si intre sate. Ca cale flu- 
vialS jud. Arges are la Vest 
riul Oltul, care serveste la plu- 
tirea lemnelor de brad din munp 
la vale spre Slatina si Turnul- 
M&gurele. 

Impdrfirea a dm in istrativa. 
Jude^ul Arges avea la inceputul 
veaculuT opt plas! si douS pla- 
iun. Actualmente se aflS impftr- 
{it in I plaiu si 6 plasT: plaiul 
Lovistea (format din veohiul si 
desfiin^atul la 1834 plaiu Ariful, 
si din plaiul Lovistea) cu rese- 
din^a in comuna ruralS. Suici 
si plasile Topologul, resedin^a in 
comuna ruralS Tigveni; Oltul, 
cu resedin^a in comuna ruralS 
LSunele; Argesul, resedinfa in 
comuna urbanS Curtea-de-Arges; 
Pitesti, resedin^a in comuna ur- 
banS Pitesti, care este tot-de- 
odatS si capitala jude^uluT; Cot- 
meana, cu resedinta in comuna 
rurala Costesti si GillSsesti cu 
resedin^a in com. rurahl Fur- 
duesti (1888). 

In anul 1882 si in mod provi- 
zoriii, pan& la o definitive regu- 
late, s'a intrunit plSsile Topolo- 
gul si Oltul intr'o singurS plasa, 
precum si plSsile Cotmeana si 
GSlasesti. 

In anul 1887, jud. Argesul 
s'a impar^it in 5 plas!; in a. 
1892, plasile s'aii inmutyit la 10; 
iar in anul 1 896 s'a revenit la ?m- 
par^ireadin 1887, respectivi882. 

Jude^ul coprinde 2 com. urb. 
si 147 com. run, formate din 
760 sate si cit., avind in tot 
32351 case, 341 bisericT si 
33438 familil sau 167 T90 sufl. 

Marca jude{ulu! Arges este 



un vultur, spre semn c& in a- 
cest jude{ a fost odatS Curtea 
Domneasca. 

In ordinea eclesiastica, j. Ar- 
ges face parte din Eparhia Arge- 
sulul, judefelor Arges si Oltul, 
al caru! scaun arhiepiscopal se 
afl£ in Curtea-de-Arges. 

In privin^a militara, jud. Ar- 
ges face parte din divizia Il-a 
teritoriala, a cftre! re$edm{a este 
in Craiova. 

In ordinea judicial, jud. Ar- 
ges are un tribunal de I-a in- 
stance!, 5 judec&toriT de pace 
si este de resortul Cur^iT ape- 
lative din Bucuresti. In privin- 
^a politick, jude^ul Arges (dupe 
Constitu^ia din 1866) da 2 se- 
nator!, 5 deputa^T si 12 consi- 
lient jude^enif iar dup& reviz. con- 
stitu^tl, sunt 5 deputa^T, 3 sena- 
tor! si 12 consilier! jude^eni. 

Budgetul jude^ulu! Arges a 
fost pentru anul 1882 — 1883, de 
507215 1. 05 b. la veniturl si 
de 498885 1. la cheltuel!, dind 
un excedent de 8330 1. 05 b. 
Budgetele comunelor urb. si 
rur. din intregul jude{, pe ace- 
las! an financiar 1882 — 83, au 
fost de: 562801 1. 05 b. la ve- 
nitur! si de 550248 1. 14 b. la 
cheltuel!, lisind un excedent de 
12552 1. 91 b. 

Mdndstirl si locurl insemttate, 
Jude^ul Arges este bogat in bi- 
seric!, minastir! si schitur!, asa, 
afarS de biserica episcopal^ a 
Cur^i!-de-Arges, renumita. prin 
admirabila sa arhitectura, mal 
avem ca mSn&stirl : Valenil, Sta- 
nisoara, Turnul, Ostrovul, Be- 
risl&vesti, Scauneni, Roboaica, 
Bradetul in plaiul Lovistea ; Bas- 
covul, Fedelesoiu, Jiblea si Go- 
ranulin pi. Topologulu! ; Tutana 
in'plasa Argesulul; Bestele!, Tri- 
valea, Stanca in pi. Pitesti ; Cot- 
meana si Flamindain pi. Oltulul. 

Cele ma! multe din aceste 
manastir! si ma! ales schitur! 



Digitized by 



Google 



ARGE? 



107 



ARGE$ 



sunt recluse ast£zl la bisericl de 
mir. Ca locurl istorice avem in 
acest jude^ ruinele cet&$il zise 
a lul Negru-Vod£, ling& satul 
Ariful si alte ruine ale cet&{il 
Poenari, pe riul Arges, in pla- 
iul Lovistea, zidita, se zice, de 
Vlad-fepes la anul 1462, intre- 
buinfind la aceasta\ zidire pre 
boeril carl vrusese S&-1 tr&deze. 

Se afla in apropiere de schi- 
tul Turnul o mare lespede de 
piatri in forma unel mese ro- 
tunde, numit& de popor «Masa- 
uI-Traian», unde se zice c& a 
poposit MihaiG-Viteazul inainte 
de a intra in Transilvania si 
care a inspirat poetulut nostru 
national Bolintineanu populara 
sa baladd : « Cea din urm£ 
noapte a lul Mihaiu-Viteazub, 
precum si artistulul Aman, cu- 
noscutul sau tabloQ, care repre- 
zintS, aceeasl sceni. 

Tot in acest jude{, dupa con- 
statarile d-lut Gr. Tocilescu, 
avem pe malul sting al OltuluT 
soseaua romanS numit£ «Calea- 
Tratan&» si care incepe de la 
gura OltuluT si trece in Tran- 
silvania. Ceta^I romane : R&- 
d£cinesti, Titesti, Bivolari (Aru- 
tella), Racovifa-Copciceni (Prae- 
torium), Cilneni (Pons Vetus), 
C&pa^ineni, Albota, Sapata si 
urroele limesulul roman, care 
de la Dunare (FlSminda) trece 
prin pasul Branulul in Tran- 
silvania. 

BilciurL In acest jude{ se fac 
la epoce fixe maT multe bil- 
ciurl anuale, din carl cele mat 
principale sunt : la Tirgul-Dea- 
luluT, ling& Pitesti ; (la Dumineca- 
Tomil ; la Sf. Gheorghe ; la In- 
naMfare si la Duminica-Mare) ; la 
satul Tutana, in ziua de 5 Iulie ; 
la Curtea-de-Arges, la Sf. Ma- 
ria-Mare (15 August) si la Sf. 
Dumitru (26 Octomvrie) ; la s. 
Uda, la 15 August si la Tig- 
veni, la S-fiT MucenicI(9Martie). 



Ora§e principale. Oras prin- 
cipal si capitala jude^ulul Arges 
este Pitesti cu 13730^.(1894) 
Pitesti este asezat pe malul 
drept al Argesulul la 383 m. 
inaMt'ime d'asupra nivelulul M&- 
ril-Negre sati la 196^-4 d'asu- 
pra Bucurestilor, dup& d. Gr. 
$tefanescu, si la 265^75 dup& 
d. g Cob&lcescu. Curtea-de-Arges 
(484 m.) cu 4000 loc, asa nu- 
mit£ fiind c& aci a fost Curtea 
DomneascS. sau a doua rese- 
din$& a DomnitoruluT Radu-Ne- 
gru-VodS, dup& Cimpulung. 

Familil vechl fi Bdrbafl ilu- 
ftri. Jude^ul Arges este leagft- 
nul mat multor familil vechl din 
carl parte au disparut, parte 
si-au str&mutat resedin^a aiurea. 
Ast-fel sunt: Alimanesti, B&du- 
lesti, B&lcesti, Balota, Br&tieni, 
Budisteni, Condeesti, Corn^eni, 
Dr&gu^esti, Dr&goestt, Furdu- 
esti, Meriseni, Nenoesti, R&testi, 
Socolesti, Tigveni, V&rzari si 
altele. 

Ca baxba^I ilustri n&scu{i in 
acest jude{ n'avem de cit pe re- 
gretatul nostru istoric Nicolae 
BaUcescu, n&scut in anul 18 19, la 
Balcesti (pi. Topologul) si mort 
la 1852 in Italia, la Palermo, si 
pe frazil Dumitru si loan Br&- 
tianu, n&scutl in Pitesti, in primul 
deceniu al acestul secol si carl 
au jucat un rol insemnat in is- 
toria contimporana a $aril, de 
la anul 1848 pan& in zilele 
noastre. 

Invdfamintul public fi privat. 
Jud. Arges poseda la 1896/97: 
un liceu clasic cu 17 profesorl 
in Pitesti, un seminar cu 4 clase 
in Curtea-de-Arges cu 13 pro- 
fesorl, 6 scoll primare urbane 
(3 de b&e{I si 3 de fete), 159 
scoll primare rurale si 5 insti- 
tute private ; in tot, prin ur- 
mare, 172 scoll cu 234 profe- 
sorl carl se descompune ast- 
fel : a) Un liceu cu 1 7 profesor! ; 



b) Seminarul (fondat la 1839) 
cu 13 profesor! si 251 scolari; 

c) Trel scoale primare urbane 
de b&e{I cu 12 institutorl si 565 
scolari; d) Trel scoale primare 
urbane de fete cu 8 institu- 
toare si 298 scolaxi$e; e) 156 
scoale prim. rur. mixte cu 161 
inva$&tori, si inv£f£toare si cu 
8690 scolari, in tot; f) 5 scoll 
private cu 23 profesor! si cu 
162 scolari (72 bae{Isi 91 fete). 

CultuL Mai toat& populara 
acestul jude{, afara de purine 
excep^iunl in orase, este de ri- 
tul greco-ortodox. In tot jude^ul 
sunt 370 bisericl, deservite de 
391 preo^I si diaconl. 

Statistica judiciard. Numarul 
proceselor civile in anul 1878 a 
fost in numar de 1440, din carl 
numal 356 s'au judecat in cursul 
anulul, iar 1084 au r^mas pen 
dinte. 

Procese de divor^ au fost in 
cursul anulul 1878 in numax de 
143, din care numal 12 s'au ju- 
decat in cursul anulul. 

In cursul anulul 1878 jude^ul 
Arges numara 66 de condam- 
na{I pentru crime, care se aflau 
interna^! in deosebitele peniten- 
ciare din ^ari. 

Penitenciarul jude^ean din o- 
rasul Pitesti avea la finele anu- 
lul 1878 un numax total de 72 
aresta^I, din carl 8 condamnaflf 
si 64 in preven^ie. 

Numaxul bolnavilor in peni- 
tenciarul jude^ean a fost pentru 
anul 1878 de 9.21 la % iar al 
mor^ilor de 7.14 la °/o. 

Numarul indivizilor preveni^I 
si judeca^I de Curtea cu jura^I 
Arges-Muscel in cursul anulul 
1878 a fost de 82; iar numarul 
preveni^ilor din judeful Arges 
pentru afacerl corec^ionale a fost 
in 1878, de 231 1. 

Arge§, plasd, in judeful Arges, 
isl ia numirea dupi riul Arges 



Digitized by 



Google 



ARGE$ (EPISCOPIA-DE-) 



108 



ARGE?UI. 



care o uda prin mijloc in tot 
lungul el. Plasa Arges se mar- 
gineste la N. cu plaiul Lovistea, 
la E. cu judeful Muscel, la S. 
cu plasile Pitesti si Oltul si la 
V. cu pi. Topologul. Aceasta 
plasa mat este udata in tot lun- 
gul eT in partea despre rasarit 
de rtul Valsanul, care se varsa 
in riul Arges, in apropiere de 
com. rur. Merisani, din plasa Pi- 
testi. Intinderea totala a acesteT 
plasl este de 96484 pog. sail 
48242 hect., din carl 36108 pog. 
cultivable, 26094 pog. padure 
si 34282 pog. necultivabile. Sta- 
tul poseda in aceasta plasa 6 
propriety! cu un venit anual 
de 61 128 1. 70 b.; asemenea se 
maT afla in aceasta plasa 4295 8 
pog. padurl ale statuluT. Plasa 
Arges coprinde o com. urb. si 
14 com. rur. formate din 104 
sate si catune, avind 4337 case 
cu 19939 suflete si 16 biserici. 
Resedinfa subprefecturet este in 
orasul Curtea-de-Arges. Totalul 
budgetelor comunale ale acesteif 
plasl a fost, pentru anul 1882-83, 
de 65149 1. 78 b. la veniturt, 
si de 63833 1. 07 b. la cheltuelT, 
din care 36951 1. j6 b. la ve- 
niturl si 37904 1. 61 b. la chel- 
tuelT priveste pe com. urb. Cur- 
tea-de-Arges. Produc^iunea prin- 
cipals a acestei plasT este po- 
rumbul si rachiul de prune. In 
anul 1865 a produs 92 kile 
griti, 8340 kile porumb, 141455 
vedre rachiu de prune. Produc- 
{iunea acesteT plasT pe anul a- 
gricol 1886-87 a fost de 218 1 
hectolitri griti, 544 hectol. se- 
cara, 50485 hectol. porumb, 69 
hectol. ovaz si 96 hectol. orz. 

Arge§ (Episcopia-de-), s'a fn- 

fiinfat la anul 1793, Dec. 13, 
de catre Alexandru Moruzzi Vo- 
da, dupa staruin^a arhiepisco- 
puluT I'ariT-RominestT, Mitropo- 
litul Dositheiii, punindu-se sub 



ascultarea nouluT episcop tot cle- 
rul din jude^ele Arges si Olt, 
si fixind resedin^a la manastirea 
de Arges ; tot-odata toate mo- 
bile acesteT manastirT au trecut 
la aceasta noua episcopie, iar 
episcopul de Arges avea rindul 
sedereT, dupa episcopul BuzauluT. 

De aceasta episcopie depinde 
un seminar fondat in anul 1839 
de Alexandru Voda Ghica. A- 
cest seminar avea la 1880 — 81 
un numar de 251 de semina- 
rist! cu 9 profesorT. 

Budgetul EpiscopieT-de-Arges 
era 64192 1. pe anul financiar 
1897 — 98, iar budgetul semina- 
ruluT, tot pe acest an, era de 
65679 leT. 

Episcopil Arge§ului : 

1. Iosif (1 793-1 820); 

2. Ilarion (1820-1823); 

3. Grigorie (1823-1828); 

4. Ilarion (a douaoara) 1828-45; 

5. Samuil Sinadon, loc-^iitor, 

(1845-1850); 

6. Climent Gaiseanu (1850-62); 

7. Neofit de Edesa Scriban, 
loc-^iitor (1 862-1 865); 

8. Ghenadie I-iu, (1865 -1868); 

9. Neofit Scriban a doua oara 

(1868-1873); 

10. Iosif Naniescu (1873-1875); 

11. Ghenadie II Petrescu (1 Ian. 

1876-21 MaT 1893); 

12. Timus (1893- ). 
Catedrala sau biserica epis- 
copie! ArgesuluT este eel maT 
frumos monument din toata {ara; 
a fost zidita la anul 1 5 1 8 de 
Neagoe Voda-Basarab (v. Cur- 
tea-de-Arges manastirea). 

Arge^ul, rift, cunoscut prin re- 
peziciunea apeT sale si prin fru- 
muse^ea malurilor. Este plutitor 
pentru vase micT. Malul drept 
al acestuT riti este mult maT ri- 
dicat; eel sting prezinta vedereT 
un nesfirsit ses. In anticitate, 
pe timpul luT Herodot, sus^ine 



d. Gr. Tocilescu, pare a se fi 
numit Ordesus, numire dacicS, 
de unde in urma s'a facut Ar- 
gesul. D. B. P. Hasdeu in Ety- 
mologicum magnum Romaniae, 
nu primeste aceasta denumire 
si sus^ine ca acest nume ar fi 
de originea armeana. E unul din 
cele maT insemnate riurT din 
l^ara-Romineasca propriu zis&. 
El izvoreste din muntele Ne- 
goiul, plaiul LovisteT, jud. Ar- 
ges, uda jud. Arges de la N. 
la S. treclnd pe la V. Cur{iT-de-. 
Arges si pe la E. Pitestilor, a- 
poT, dupa ce formeaza limita in- 
tre jude^ele Arges si Vlasca pe 
de o parte si intre jude^ele Mus- 
cel, Dimbovi^a si Ilfov, pana la 
satul Gostinari pe de alta, intra 
in jude^ul Ilfov, printre satele 
Stoenesti si Malul-Spart si uda 
plasa Sabaru, pana in apropiere 
de com. Cornetul. De aci for- 
meaza limita naturala intre ju- 
de{ele Ilfov si Vlasca, pana linga 
satul Colibasi, apoT apuca spre 
E., serveste de limita intre pi. 
Olteni^a si Negoesti, pana a- 
proape de com. Curcani si dupa 
ce face maT multe cotiturl, maT 
ales linga com. Budesti, se in- 
toarce spre S. si se varsa in Du- 
nare laV. de Olteni^a rur., in drep- 
tul TurtucaeT din Bulgaria, dupa 
un parcurs de peste 3QO kil. 

Afluen^iT ArgesuluT pe partea 
dreapta sunt : Neajlovul si Gla- 
vaciocul, carT dupa ce au udat 
pu^in jud. Arges, intra in jud. 
Vlasca si unindu-se la Caluga- 
renT, se varsa in Arges, la satul 
Gostinari. 

In partea stinga Argesul, pri- 
meste afluen^iT: Valsanul, care 
uda partea orientals a jude^uluT 
Arge? si se varsa in Arges, in- 
tre Curtea-de-Arges si Pitesti, in 
apropierea satuluT Merisani, unde 
se afla si un pod de fier; Riul- 
DoamneT, care unit din partea 
stinga cu Riul-TirguluT si Ar- 



Digitized by 



Google 



ARGE? fCURTEA-DE-) 



109 



ARGESELUL 



geselul, udel partea occidentals 
a judefulul Muscel si se varsa 
in Arges la satul Ghimpa$i, dupS 
ce* a primit pe dreapta piriul 
Ciorogirla; Dimbovita, care ese 
din muntele CraiuluT, ud& jude- 
{ele Muscel, Dimbovita si Ilfov, 
trecind pe la V. TirgovisteT si 
prin Bucuresti si se vars& in Ar- 
ges la satul Budesti, dup& ce a 
primit pe stinga, mat sus de 
Bucuresti, piriul Ilfove^ul si mal 
in urm& apa ColentineT, care 
merge paralel cu Dimbovita, 
udind jude^ele Dimbovita si II- 
fovul, trecind pe la N.-S. de 
Bucuresti (Her&str&ti) si se vars& 
in Dimbovita, lingi satul Tin- 
ganul. 

Un alt afluent al ArgesuluT, 
in parcursul s&u in jud. Vlasca 
este C&lnistea, care se varsi din 
jos de Comana, in dreptul s. 
Falastoaca. 

Argesul in parcursul sau udS. ur- 
mStoarele locality!: Cetatea-luT- 
Negru-Vod&, Corbeni, Miresti, 
Virsesti, Viisoara, Curtea-de- Ar- 
ges, Munizesti, Brebiasca, Meri- 
sani, R&ducanul, Sinesti, Pitesti 
si Ciocanesti (din jud. Arges), Cir- 
cinau, B&desti, Golesti, C&linesti, 
Golesti-Badel, Leudeni si Gui- 
nea (din jud. Muscel); Petroaia, 
Gherghesti, Mih&lesti si Regesti 
(din judejul Vlasca); Stoinesti, 
Malul-Spart, Ogrezeni, Gradi- 
nari, Presiceni, Gr&distea, Te- 
ghesul, Ordoreni, Buda, Popesti, 
Cornetul, Dar£sti, Colibasi, Mi- 
treni, Olteni^a-rurala, 01teni{a- 
urbanS, Balosoeni, Hobaia, Cio- 
canul, F&lcoianca, Plopi, Butu- 
ruseni, Dr&ganesti, Ciuma^i, Cui- 
sari, Izvoarele, Hotarele, Crive- 
$ile, Radovanul, Coadele, B1&- 
te^ti si Chirnogi (in jud. Ilfov). 

La Malul-Spart, Gr^dinari, 
Persiceni, D&rasti, Copaceni si 
Colibasi se afl& podurl de vase 
plutitoare. 

Peste riul Arges sunt mal 



multe podurl de fier pentru co- 
municafia pe sosele, si anume: 
i) la com. Merisani (jud. Ar- 
ges) pe calea national* Pitesti- 
Rimnicul-Vilcel, un pod de fier 
de 170 m. lungime; 2) la Crov 
(jud. Dimbovita) pe soseaua ju- 
de{ean£ Giurgiu-Tirgoviste, un 
pod de fier de 200 m. lungime; 
3) la satul Mih&lesti (jud. Vlasca) 
pe soseaua Bucuresti Alexandria, 
un pod de fier de 170 m. lun- 
gime ; 4) la Copaceni (jude{ul 
Vlasca) pe soseaua Bucuresti- 
Giurgiti, un pod de fier de 190 
m. lungime. Afar& de aceste, 
mat sunt trei podurl de drum 
de fier peste Arges; 1) pe linia 
Pitesti-Curtea-de- Arges, la stasia 
Merisani ; 2) pe linia Bucuresti- 
Pitesti, intre Golesti si Pitesti, 
avind o lungime de 330 m., re- 
construit in anul 1881, in locul 
celuT vechiu din 1872, distrus 
in urma apelor marl, si 3) pe 
linia Bucuresti-Giurgiu, intre sta- 
bile Vidra si Gr&distea, de o 
lungime de 150 m. reconstruit 
in 1894 (eel vechiu, din 1869, 
fund distrus de inunda^iile din 
1893). 

Arge§ (Curtea-de~), stafie de 
cat de poste, pe vremea cind 
exista acest serviciu la not in 
^ar&; pe drumul de la Pitesti 
la Rimnicul-Vilcel intre stabile 
postale M&nicesti, 20 de kil. si 
Timocul, 14 kil. Avea 16 caT, 
un c&pitan de poste, un ceaus 
(chihaia) si 4 surugil. Prejul unul 
cal de poste varia intre 2 si 4 
lei not, dup& distanja postet, 
fiind socotit cite 13 bant de cal 
si de kilometru, plus 50 banf 
de fie-care posts pentru c&ru{a 
(1868). 

Argeselul, plasa, jude^ul Muscel, 
contopita cu pi. Riurile, de la 
1 Aprilie 1882, de la care data 
formeazS o singura plasi cu 



plasa Riurile, avind resedin^a 
sub-prefectureT in com. Stilpeni. 

Aceasti plas& coprinde par- 
tea din centru si E. a jude^ulul. 
Se m&rgineste la N. cu plaiul 
Dimbovita de care se desparte 
printr'o linie curbs, incepind din 
jud. Dimbovita (la Est) si tre- 
cind pe la N. de com. Boteni 
si Poenari, apol cotind spre S. 
printre gara Furnicosi si com. 
Schitul-Golesti. 

La S. se m&rgineste cu plasa 
Podgoria de care se desparte 
printr'o linie oblica de la V. 
spre S.-E. incepind din jude{ul 
Dimbovita, si mergind panS la 
orasul Pitesti. 

La E. se m&rgineste cu jud. 
Dimbovita si la V. cu pi. Riu- 
rile, de care se desparte fie prin 
riul Doamna, fie prin diferitcle 
muchii de dealurl si v&T coprinsc 
intre comunele Mioveni si Pis- 
cani, Davidesti si fintcsti, Vo- 
roveni si Livezeni, Birzesti si 
Stilpeni, Vulturesti si R&desti, 
Hirtiesti si Dr^ghiciul, Jugurul si 
Schitul-Golesti. 

Are forma unuT patrulater ne- 
regulat. 

Numele-I vine de la riul Ar- 
geselul care ud& plasa in tot 
lungul s&ti. 

Imparfire adm in istra tivd, PI a- 
sa Argeselul se compune din 
35 sate, cart formeaz& 12 co- 
munerurale: Colibasi, Mioveni, 
Racovija, Davidesti, Voroveni, 
Birzesti, Vulturesti, Hirtiesti, Bo- 
teni, Jugurul, Poenari si Con- 
ges ti. 

Resedin^a pllsil, unit^ cu pi. 
Riurile, este in comuna Stil- 
peni. 

Vvchia imparfire a pla§iL 
Plasa Argeselul, pana la ince- 
putul secolulul XVIII-lea, sc im- 
parfea in plasa Argesclul-de-s., 
care coprindea comunele de la 
Cotesti p£n£ la Rucar si pi. Ar- 
geselul-d.-j., care coprindea co- 



Digitized by 



Google 



ARGE?ELUL 



110 



ARGESKLUL 



munele de la Boteni p£nS la 
Colibasi. 

Orografia. Toate comunele 
plSsiT Argeselul, afara de Jugu- 
rul si Poenari, sunt situate pe 
valea ArgeseluluT, avind de o 
parte si dealta dealurT acoperite 
cu pSdurT seculare si pomT ro- 
ditorT. Dealurile sunt pe icT-colea 
ripoase, unele pr£p£stioase si 
terenul p'alocurea se surp&. 

Hidrografia. Principalul riu 
care ud£ aceastS plasS este Ar- 
geselul, care trece pe ltngS co- 
munele: Boteni, Hirtiesti, Vul- 
turesti, Birzesti, Voroveni, Da- 
videsti, Confetti, Racovi^a si 
Mioveni si se varsS in Riul-Tir- 
guluT, la com. Colibasi. 

Pe lingS riul Circinovul, care 
udS partea de S.-E. a plSsiT, mat 
sunt alte multe riusoare si vil- 
cele, carT brSzdeazS plasa in 
toate direc^iunile, si pe carl le 
am descris la locul cuvenit. 

Miscarea populafiunei ' pe a?iul 
1889. In acest an s'au ftcut in 
plasa Argeselul-Riurile 230 c£- 
sStoriT; s'au nSscut 1352 copiT; 
si ati murit 1021 barb. si fem. ; 
dec! un excedent asupra nas- 
terilor de 331. 

S'au cSsStorit: 99 bSrbaflf, de 
la 18 — 25anT; 96, de la 25 — 36 
anT; 27, de la 36 — 45 am; 7, 
de la 45 — 60 anl si 1 mal mare 
de 60 anT. 

Cu stiin{& de carte : 80 bSr- 
baflf si 150 fSr& stiin^S de carte. 

S'au casStorit 54 femeT, de la 
15 — 18 anT; 130, de la 18 — 25 
an!; 33, de la 25—35 anT; 11, 
de la 35 — 45 an! si 2 de la 
45 — 60 ant. 

Cu stiin^S de carte: 21 fem. 
si 209 farS stiinJS de carte. 

S'au nascut 687 b£e{! si 665 
fete. LegitimT: 628 bae^T si 619 
fete. Natural! : 58 bSepfsi 46 fete. 

Au murit: 520 barba^T si 501 
femeT. 

DupS stare civile, au murit : 



660 copiT si celibatarT, 248 in- 
surant si mSritate, 1 1 3 v&duvT 
si vSduve. 

Ocupafia locuitorilor. Pe lingS 
pu^ina agriculture ce fac, loc. 
se ocup& in special cu lucrarea 
lemnelor de construc^ie, a va- 
selor de lemn, cu fabricarea 
varuluT si a {uiceT si cu rotSria. 
AceastS plasS este fertile si ar 
produce multe cereale daca te- 
renul sSu n'ar fi ocupat in cea 
maT mare parte cu pSdurT. 

La Davidesti, comunS popu- 
late, locuitoriT se ocupS cu lu- 
crarea lemnelor de construc^ie 
si cu a vaselor de lemn. Pe dea- 
lurile plSsiT sunt mulfT pomT 
roditorT, maT ales prunT. 

Cdile de comunicafie. Plasa 
Argeselul este strSbStutS in tot 
lungul sSu, de la S. spre N., de 
o sosea bine executatS si bine 
intre{inut£, care pleach din ca- 
lea na^ionala Bucuresti-Pitesti si 
trece prin comunele : Vierosul, 
Colibasi, Mioveni, Racovi^a, Da- 
videsti, Vulturesti, Hirtiesti, Bo- 
teni si Jugurul. AceastS sosea 
merge pe malul sting al riuluT 
Doamna, unit cu riul Tirgul, 
apoT pe malul sting al riuluT 
Argeselul p&na la com. Raco- 
vi^a, de unde apucS pe malul 
drept al ArgeseluluT, pane la 
com. Hirtiesti, unde trece din 
nou pe malul sting al riuluT. 

De la N. de com. Vulturesti 
s'a executat o sosea comunala, 
care merge din soseaua princi- 
pals la com. V&leni, plaiul Dim- 
bo vi^a. 

Instrucfiunca publicd. In fic- 
care com. din pi. Argeselul este 
o scoala" mixta rurala" deservitS 
de un investor, afarS de com. 
Boteni, unde sunt doT invS- 
{StorT. 

In anul scolar 1883 — 84, nu- 
mSrul elevilor din aceste scoale 
se ridica la 357 bae^T si 46 
fete. 



Cu intre^inerea scoalelor sta- 
tul cheltueste 16471 1. anual. 

Cultul. LocuitoriT plSsil Ar- 
geselul sunt toflf crestinT orto- 
doxT. In aceaste plasS sunt 18 
bisericT, deservite de 23 preo^T 
si 22 cintSrefT. In fie-care co- 
mun& este una sad douS, bise- 
ricT si cite unul sau maT mulfT 
preo^T. 

Populafia* LocuitoriT comu- 
nelor din pi. Argeselul sunt in 
numar de ICX)U, to^T RominT, 
afarS de prea pu^inT GrecT si 
BulgarT. 

Producfiunl. Plasa Argeselul 
este bogate in mine de c£r- 
bunT, inca" nepetrifica^T, si este 
brSzdatS de dealurT acoperite 
cu pomT roditorT, maT ales prunT, 
din carT se fabrics man canti- 
tS^T de {iiicS. 

LocuitoriT se ocupS cu agri- 
cultura, rotaria, fabricarea va- 
ruluT, lucrarea lemnelor de con- 
strue^ c si a diferitor vase de 
lemn. 

Cind se fac semanaturile. In 
plSsilc unite Argeselul -Riurile, 
semSnaturile de toamnS se fac in 
Iunile Septembre si Octombrc. 
Orzul si ovazul se seamana pri- 
mS-vara in Martie si pSnS la 15 
Aprilie. 

Porumbul se seamSnS prima- 
vara in Aprilie si Maiu. 

Secerisul griuluT si orzuluT 
incepc de la 20 Iunie ; ovSzul 
de la 10 Iulie. 

Culesul porumbuluT se face 
de la 15 Septembre pSnS la 15 
Octombre de ordinar. Livezf 
artificiale nu se seamSnS. 

Masinl si unelte agricole. In 
anul 1888, au existat in pi. Ar- 
geselul-Riurile, urmStoarele ma- 
si nT si unelte agricole : 

I masinS de semanat, 3 de 
secerat si cosit, 3 de treerat cu 
aburT, 2 de treerat cu manej, 
1 1 de vinturat, 5 de bStut po- 
rumb cu manivelS, 895 pluguri 



Digitized by 



Google 



ARGESELUL 



111 



ARGKTOAIA 



de lemn sau {aranestl, 561 de 

fier sau nem^estl, 35 scarifica- 

toare, 3 grape de fier, 1 tavalug, 

1 marina de ales samin^a, 1 

moara cu abur si 60 morl cu apa. 

Plasa Arge§elulin anul 1856. 
In acest an gasim ca plasa Ar- 
geselul avea 16 sate, 17 bise- 
ricl, 24 preopf, 5 diaconl, 25 
boerl de neam, 13 mazill, 12 
patentarT, 1349 {aranl contri- 
buabill, carl dau un venit tri- 
mestrial de 12039 l e * vechi si 
33 parale, 215 tig an * contribua- 
bill carl dau venit 10750 lei 
vechi pe trimestru. Cu to^il pla- 
teau anual 92552 let. 

De la mobile locuite, nelo- 
cuite si contribu^ia drumurilor, 
seincasa anual 24705 lei si 16 
parale. 

Avea 38 care cu 4 boT, 8 
care cu 4, 6 si 8 cal, 628 care 
cu 2 bol, 5 care cu 3 si 2 cal, 
2830 vaci si vi^el. 

In aceasta plasa eraii la anul 
1856: 28 morl cu venit anual 
de 13450 lei; 3 piue cu venit 
de 3200 lei, 68 povernl cu ve- 
nit 8670 lei, 142 morarl si dul- 
gherl, 12 cismarl, 22 ferarl. 

Populafia plasil se urea la 
7241 locuitorl, din carl 3720 
femel si 3521 barba^I. 

A produs 14 kile griii si 
3038 kile porumb. 

S'ati nascut 267 copil si ati 
murit 122 de diferite virste. 

Capitalul cutiilor satene in 
fiin^a, 592 lei si 38 parale, si 
luaflf de visterie, la 1854, lei 
975, parale 17. (Aricescu). 

Arge^elul, deal, care si-a luat 
numele de la riul Argeselul, in- 
tre catunele Huluba si Valea- 
Popil, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Argeselul, rift, izvoreste din mun- 
tele Gaina^ul-Marc (sub Papusa), 
plaiul Dimbovi^a, jud. Muscel, 
curge in direcfia de Sud, uda 



comuna Namaesti, trece pe la 
Est de comuna Valea-Mare, 
apol ese din plaiul Dimbovi^a, 
la comuna Ma^au, continuindu-sl 
cursul prin plasa Argeselul si 
udind comunele: Boteni, Hir- 
tiesti, Vulturesti, Birzesti, Vo- 
roveni, Davidesti, Con^esti si 
Racovifa si se varsa in riul 
Doamna, la comuna Piscani. 

El primesce de afluen^I pe Va- 
lea-Cirstel pe partea dreapta si 
Topoli^a-Mateiasulul pe partea 
stinga, ambele in hotarul co- 
munel Namaesti. 

Arge§elul-de-Jos, plasa desfi- 
infata din jud. Muscel. Ea co- 
prindea toate comunele de la 
Boteni pana la Colibasi. 

Arge§elul-de-Sus, plasa desfi- 
in^ata din jud. Muscel. Ea co- 
prindea toate comunele de la 
Cotesti pana la Rucar. 

Arge^ianul, padure a statulul in 
com. Vispesti, jud. Buzati. Ea 
a depins la inceput de Epis- 
copia-de-Arges , avind numele 
Maguleasa si o intindere de 247 
hect. v , prin schimb a trecut la 
Episcopia-de-Buzati, care a u- 
nit-o cu sfoara Bordusestt de pe 
mosia si via, Istri^a si sub nu- 
mele de Argesianul (Maguleasa- 
Bordusesti), formeaza un corp 
de 351 hectare. 

Arge^ul, jud. Buzati. VezI Ar- 
gesianul. 

Argetoaia, com, rur., pi. Jiul- 
d.-s., judeful Dolj, la 44 kil. 
de Craiova, si la 23 kil. de re- 
sedinja plasil, comuna Filiasi. 

Situata pe dealurl si pe val, a- 
numepe dealulurileGradinaresti, 
Novacul, Teascul-din-Deal, Ba- 
lacesti, Atirna^i si pe vaile Ma- 
crea, Teascul-din-Vale si Ra- 
covi^a. 



Comuna Argetoaia se mar- 
gineste la E. cu com. Bralosti^a; 
la V. cu com. Plutasi Peria, din 
jud. Mehedinfi; la N. cu com. 
Gura-Motrul din Mehedinji; iar 
la S. cu com. Cernatesti. Limita 
liniel de N. incepe de la E. si 
merge spre V. dupa ondula^iu- 
nile piriulul Racovifa. Limita li- 
niel de S. merge spre E. dupa 
ondula^ia dealurilor Barboiul , 
f iul si Cernatesti. Limita liniel 
de E. merge spre S. dupa on- 
dulafiunile dealurilor Racovi^a, 
Salcia si Cernatesti si dupa vaile 
Argetoaia, Racovi^a si Salcia. 
Limita liniel de V. merge spre 
N. pe dealurile Milerul, Corbu- 
lul si pe vaile Rogozoaia, Ber- 
besul, Malomnicul si Macrea. 

Terenul com. este accidentat 
de dealurile urmatoare: Dealul- 
Gradinaresti, cu o inal^ime de 
300 m.; Dealul-Macrel, cu o inal- 
{ime de 250 m. ; Dealul-Leur- 
doasel cu o inalfime de 350 m.; 
Dealul-Vacariel, cu o inal^ime 
de 200 m. ; dealul Mierul ; dealul 
Berbesul, care mal toate sunt 
acoperite de padurl sau vil; Dea- 
lul-TeasculuI; Dealul-Novaculul, 
1 50 m. ; Dealul-Balacestilor; Dea- 
lul-Argetoaia, cu o inalfime de 
500 m. ; dealul Atirna^i, cu o 
inatyime de 200 m. Toate aceste 
dealurl fin de Dealul-Poroinel 
din jud. Mehedinfi. 

Vaile ce intrerup aceste dea- 
lurl sunt: valea Oborul-Bilciu- 
lul, Valea-Macril, valea Arge- 
toaia, Valea-Teasculul, Valea- 
Leurdoasel, valea Briglesti, Va- 
lea- Giorcotinulul si Valea-Bara- 
nulul. 

Comuna este udata de piraiele 
urmatoare: pir. Valea-Berbesulul, 
ce curge pe valea cu acelasl 
nume si se varsa in Jiu pe te- 
ritoriul comunel Salcia; piriul 
Valea-Macrel se scurge in girla 
Valea-Berbesulul; piriul Leur- 
doasa se scurge tot in Valea-Ber- 



Digitized by 



Google 



ARGKTOAIA 



112 



ARGKTOAIA 



be^uluT; piriul Teascul-din-Vale 
se scurge in girla Macrea; pi- 
riul Argetoaia se scurge in va- 
lea Macrea. Piriul Secul vine din 
com. Secul din jude^ul Mehe- 
dintl si se scurge in Valea- 
Berbe^uluT; piriul Racovi^a se 
pierde pe valea Leurdoasel; pi- 
riul Brigleset se scurge in pir. 
Argetoaia si in fine piriul Gior- 
cotinul. Se gasesc poduri in 
cat. Cimpul-CruceT, in cat. Teas- 
cul-din-Vale $i in Valea-Salcii, pe 
druinul spre Craiova. 

In comuna sunt 14 fintinT, 
25 izvoare si doua crucT de pia- 
tra, una in cat. Teascul-din-Vale 
$i una in Macrea; este cu ne- 
putin^a a citi inscrip^iunile fiind 
prea incurcate si aproape cu 
totul sterse. 

Comuna Argetoaia a fost in- 
fiin^ata la anul 1830. Catunul 
deresedinfa este Argetoaia-d.-s.; 
inainte era cat. Gradinaxesti. Se 
compune din 1 3 c&t. can sunt : 
1. Argetoaia-d.-s., care coprinde 
sec^iunea Macrea, este situat pe 
piriul Macrea si pe valea Ma- 
crea. Inainte mahalaua Macrea 
facea parte ca catun din com. 
Argetoaia. 2. Catunul Gradina- 
reasa situat pe valea Argetoaia 
la 1 /a kil. departe de catunul de 
resedin^a. 3. Catunul Argetoaia- 
d.-j. situat in acelasl rind cu 
precedentul, la I kil. departe de 
cat. de resedinfa. 4. Catunul 
Teascul-din-Vale, in linie dreaptS 
cu No. 3, la 12 kil. de rese- 
din^a. 5. Teascul-din-Deal in 
rind cu No. 4. 6. Leordoasa, 
asezata pe valea Leordoasa, la 
3 l /a kil. de resedin^a. 7. Raco- 
vi^a, situat pe marginea padu- 
ret Racovifa si despar^it de Le- 
ordoasa prin dealul Leordoasa, 
la 4V2 kil. de re?edin{a. 8. Moara- 
Cimpul-Crucel, situat pe un mic 
deal, intre valea Argetoaia $i 
piriul Argetoaia de o parte si 
valea si piriul Brigleset de cea- 



I'alta parte, la 1 V* kil. departe 
de catunul de resedinfa. Acest 
catun coprinde mahalaua Iorda- 
chesti. 9. Cat. Bolocesti-Iorda- 
cheni, in linie dreapta cu ca- 
tunul Moara-Cimpul-Crucel, pe 
valea Brigle$ti la 1 */* kil. de 
catunul de resedin^a. 10. Ber- 
be$ul despar^it de precedentul 
prin ogasul Coaca, situat in a- 
propiere de piriul care atinge 
catunele Bolocesti-Iordacheni $i 
Moara-Cimpul-Crucel, la3 1 /a kil. 
de re^edin^a comunei. 11. Cat. 
Novacul situat pe platoul dea- 
lulut Novacul, intre valea Brig- 
le$ti si valea Giorcatinulul la 
3Vi kil. de catunul de resedinja. 
12. Biranul situat pe valea Bira- 
nuluT, pu^in inclinat de la N. 
spre S. 13 Atirna^i, aproape 
de cat. Boloce?ti-Iordacheni. 

In comuna se afla o biserica. 
fondata de raposatul Clucerul 
loan Argetoianul. In biserica se 
g&seste urmatoarea inscrip^ie : 
« Aceasta Sfinta si Dumnezeiasca 
biserica a zidit-o clucerul loan 
Argetoianul, pe jumatate, si pa- 
harnicul Gh. Argetoianul a ter- 
minat-o. Sfintele icoane sunt 
facute de Paharniceasa Ilinca' 
Buzescu, ce se afla in biserica. 
S'a terminat la anul 18 13, Oc- 
tombrie 6. S'a zugravit la 1849 
de al doilea, de D. Constantin 
Argetoianul, fiul PaharniculuT 
Gheorghe Argetoianul, Octom- 
brie I2.» In serviciul bisericel 
sunt 2 preo^I $i 2 cintare^T. 

In cat. Argetoaia-d.-s. se afla 
o scoala mixta; pana in 1891-92 
a fost scoala de bae$T. Func^io- 
neaza din 1891. Este intre^inuti 
de comuna; are un inva^ator ?i 
o inva^atoare. Localul de zid 
este in bun& stare. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt 16 loc. improprietari^I. 

Popula^ia comunei este de 
2125 loc, cu 543 case $i 135 
bordee. Boala ce b^ntue com. 



sunt frigurile. Statura locuito- 
rilor este mijlocie. 

Suprafa^a comunei este de 
4000 pog., din carl 3100 hect. 
teren arabil, 300 pog. finea^a, 
IOO pog. izlaz, 500 pog. lac §i 
teren sterp, 1000 hect. p&dure. 

Mosiile de pe teritoriul co- 
munal sunt urmatoarele: 1. Ar- 
getoaia-d.-s. ce apartfne Sta- 
tului. Suprafa^a vinduta este de 
404 hectare. Suprafa^a rSmasa 
este de 137 hect. 4257 m. p. 
Arendata de la 1893 — 98 cu 
9500 let anual. 

2. Mosia Argetoaia-d.-j. ce a- 
par{ine D-luT Ion Alexandrescu ; 
are un venit de 22000 1. anual. 
Inainte, aceste mo§iT au fost ale 
fra^ilor Argetoianu. 

Statul are o padure situata 
intre catunele Atirna^i, Iorda- 
che§ti si Mahalaua-Macrea. Pa- 
durea D-luI Alexandrescu de 
400 pogoane se afla intre cat. 
Teascul-din-Deal, Racovi^a si 
Leordoasa. 

Padurea statulul apar^inea d-lui 
Argetoianu, iar a d-lui Alexan- 
drescu apar^inea d-lut Petre 0- 
bedeanu. Ambele sunt compuse 
din cer, girni^a, gorun, fag, etc. 

Fine^e m intindere de 300 
pogoane. Livezile de prunl, in 
intindere de 90 hect. sau 180 
pogoane apar^in locuitorilor. 

Viile, in intindere de 1362 
hect, apar^in d-lui loan Ale- 
xandrescu si locuitorilor impro- 
prietarifT la anul 1864. 

Au fost doua morl de aburi 
in comuna, din care unainMoara- 
Cimpul-Crucel si cea-1-alta in cat. 
Argetoaia-d.-s. 

Se lucreaza caramidS ; un lu- 
crator face 300—500 pe zi si 
le vindecu 15 — 20 1. miea arsa. 

LocuitoriT i?I desfac produc- 
tele la gara Butoe^ti pentru Cra- 
iova-Severin. Transported pro- 
ductelor se face cu carul sad 
cu carufa. 



Digitized by 



Google 



ARGETOAIA 



113 



ARGHISOCUL 



In cit. Argetoaia-d.-s. sunt 
3 circiuml cu pr&valil, in Gradi- 
niresti sunt 2 pr£valil, in Moara- 
Cimpui-Crucel sunt 2 si in Teas- 
cul-dio-Vale 3. 

Comercianp sunt 9. 

CSile de comunicafie ce stri- 
bat comuna sunt: Calea veci- 
nal& Argetoaia- Piria, lungS de 
5 kil. Calea vecinaUi comunald, 
ce duce la f iuleni pe o lungime 
de 4 kil. Calea coraunala ce 
duce la Bal&cesti (catun) pe o 
lungime de 2 kil. 

Venitul budgetar pe exercifiul 
1893-94 a fost de 39 6 47-7S. 

Cheltuelilebudgctare 3907.75. 

Animate: Vite cornute 414, 
ol 320, capre 70, cat 24. 

Bilciu la 27 Iulie. 

Argetoaia, deal, pi. Dumbrava- 
d.-s., com. Cern&testi, jud. Dolj, 
pe limita de N. c&tre comuna 
Argetoaia; are direc^iunea de la 
V.-E.; esteacoperit cu tufiLrisun. 
In&l^imea sa este de 45 metri. 
Trece si prin com. fiul, plasa 
Doljul-d.-j. 

Argetoaia, dral, plasa Jiul-d.-s., 
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu 
in£h;iine de 50 m. ; trece prin 
satele Argetoaia-d.-s. si Arge- 
toaia.-d.-j. 

Argetoaia, piria, plasa Jiul-d.-s., 
com. Argetoaia, jud. t)olj, iz- 
voreste din dealul Argetoaia, 
si se varsci in girla Macrea. 

Argetoaia, vale, plasa Jiul-d.-s., 
com. Argetoaia, jud. Dolj, pe 
care este asezat s. Gradin&resti. 

Argetoaia-d.-j., sat, pi. Jiul-d.-s., 
com. Argetoaia, jud. Dolj, cu 
63 suflete, 32 b£rba{T si 31 fe- 
mer. Copijldin acest sat urmeazft 
la scoalele din satul Argetoaia- 
d.-s., ce sunt la o dep&rtare de 
<>Q0 m. 



$tiii carte 5 b&rbaJT si 1 fe- 
mee. LocuitoriT se due Dumi- 
nica si s&rb&toarea s& asculte 
serviciul religios la biserica din 
satul Argetoaia-d.-s., plasa Jiul- 
d.-s., com. Argetoaia. Locuesc 
in 19 bordee facute din pamint 
b&tut si in 49 case, construite 
parte din zid si parte din paiante. 

Argetoaia-de-Jos,///<y/V, pi. Jiul- 
d.-s., com. Argetoaia, s. Arge- 
toaia-d.-j., jude^ul Dolj; a d-lut 
loan Alexandrescu cu ven. anual 
de 22000 leT, intindere de 500 
pog. arabile. In trecut apar^inea 
fra^ilor Argetoenl. 

Argetoaia-de-Sus, sat, pi. Jiul- 
d.-s., c. Argetoaia, jud. Dolj ; este 
resedin{aprim&riel,are 105 sufl.: 
55 b£rba{T si 50 feme!. Locuesc 
in 10 bordee si 50 case, fiicute 
din birne, c&r&mida' si paiante. 
In sat sunt doua* scolt pri- 
mare: una de b&eflf si alta de 
fete. $tiu carte 21 birba^I si 5 
femef.^coalade fete function eaz& 
din 1890 si are o inv&{£toare; 
iar cea de b^efl func^ioneazi 
din 1864, avind un inv&t&tor. 
In sat este o bisericS fondata. 
de Clucerul loan Argetoianu la 
1 813 si terminate la 1849 de 
fiul s&u C. Argetoianu. Sfintele 
Icoane sunt dftruite de Pahar- 
niceasa Ilinca Buzescu. Pentru 
serviciul bisericel sunt 2 preo^T 
si 2 cintclre^T. CirciumT sunt 3. 

Argetoaia-de-Sus, mofie, plasa 
Jiul-d.-s., comuna Argetoaia, sa- 
tul Argetoaia-d.-s., jud. Dolj; 
a statuluT; arendati de la 1893 
p£n& la 1898, cu 9500 let. Intin- 
derea el este de 538 hect, din 
care a patra parte este data, in 
loturt. 

Arghira, sat, pe mosia cu ace- 
las nume din com. Preutesti, 
jude^ul Suceava. Este str&batut 



de piriul Arghira. NumJrS 1 1 1 
case, populate cu 103 capl de 
familie sau 458 suflete, din carl 
230 bSrb. si 228 fern. Din aces- 
tia 1 1 sunt str&inT. Are 1 15 con- 
tribuabill. Vatra satulul ocupa 
o suprafa^ de 10 ftllci si 12 
pr&jinl. Mosia e proprietatead-lut 
maior I. Giurescu, in intindere 
de 500 falcT, din carl : 440 falcT 
cultivable, 40 fdlcl padure si 
20 felcl nefolositoare. Improprie- 
tiri^T dup& legea din 1864 sunt: 
7 mijlocil si 45 codasT, stapi- 
nind 140 fold si 40 pr&jinl. Bi- 
serica si scoala din BasarabI ser- 
vesc si acestuT sat. Drumurl 
principale sunt: la Dolhesti-Marl 
(4kilom.) si la Basarabr(i kil.). 
La 1830: «Arghirii, la {inu- 
tul SuceveT, ocolul SomuzuluT, 
mosie a dumi-sale MedelniceseT 
Maria-Arghiroaia ; are un sat cu 
un bejenariu - hrisovoljt , cincl 
nevolnicl, doui vadane, sase 
slujbasI-volnicT, un jidov. Pe lin- 
g& mosiile Platonesti, Manoli- 
Vl&desti, Basarabia si altele cu 
un num&r de 33 locuiton.» (Bu- 
ciumul-Romin, anul I, 1875, pa- 
gina 41). 

Arghira, deal, in com. Preutesti, 
jud. Suceava. 

Arghira, iaz, jude^ul Suceava, in 
suprafa^a de 15 — 20 felcT, in co- 
muna Preutesti ; format de $0- 
muzul-Mare. 

Arghira, padure, de diferite e- 
sen^e, d'asupra satulul cu acest 
nume, jud. Suceava. 

Arghiroaei, se numeste o parte 
a satulul Ivanesti, jud. F&lciu. 
(v. a. n.). 

Arghi^ocul, lac, jud. Br&ila, des- 
par^it in doui, formind doui 
lacun unite in ostrovul V&rs£- 
tura sau M&r&cinele din comuna 



6Wi9. Mw$l§ JHctionor Qiogmfic. 



16 



Digitized by 



Google 



ARG1DAVA 



114 



ARIA-DE-ARAMA 



Bertesti-d.-s. ; unul numit Ar- 
ghisocul-Mic la N. si altul nu- 
mit Arghisocul-Mare la S. ; in- 
tre canalul ManusoaeT si iazul 
Varsatura. 

Argidava, vechie cetate dacica 
pe ruinele careia se pretinde, ca 
este zidit astazT orasul Pitesti. 

Argine§ti, sat, in plasa Motrul- 
d.-j., judejul Mehedin^T; {ine de 
com. rur. Gura-MotruluT. 

Argintar, deal, in prelungirea 
dealulut Simion, Pestera si Rup- 
tura, din ramura Viisoaref (pre- 
lungire a ramurei munfilor Bis- 
tri^a si Cozia) ; formeaza linia 
de hotar intre com. Gircina si 
comuna Pingara^i, in jude^ul 
Neam{u. 

Argintar, piriia$, com. Gircina, 
pi. Piatra-Muntele ; jud. Neam^u 
izvoreste din dealul cu a sa nu- 
mire, ramura Viisoara, si se var- 
sa pe partea dreapta a piriuluT 
Cuejdiu, dupa un curs aproape 
neinsemnat atit prin volumul 
cit si prin intinderea seursoril 
apelor sale, chiar in timpurile 
ploioase. 

Argintaria, vale, plasa Trotus, 
jud. Bacau, pe teritoriul com. 
Manastirea-CasinuluT. 

Argintoaia, mic catun, al com. 
Dragotesti, situat pe apa Tes- 
luiuluT, jud. Romana^T. 

Argintoianu, lac, pe nmsia Ar- 
gintoianu, comuna Risipi{i, pi. 
Orasul, jud. R.-Sarat, lasat in 
parasire chip A moartea proprie- 
tarulut. 

Argintoianu, mofie, in pi. Ora- 
suluT, comuna Risipi^i, jud. R.- 
Sarat, in partea de apus a el; 
numita asa de la un proprietar 



al el, Argintoianu ; azl este a 
statulirf. 

Argintoieni, mic catun, al com. 
Bosoteni, plasa Ocolul, jude^ul 
Romana^I; e asezat aproape de 
apa Tesluiulul si are 213 locui- 
torl. 

Argova, vale % in plasa Borcea, 
jud. falomi^a, se intinde din la- 
cul Mostistea spre Nord si for- 
meaza marginea intre judetele 
Ilfov si Ialomi^a. 

Argovei (Valea-), jude^ul Ilfov. 
VezT Boncea. 

Arhanghelul, manastirc, in ju- 
de^ul Vilcea, pi. Ocolul, in cir- 
cumscripta comunet Vladesti, 
o ora departe de orasul Rim- 
nic, pe valea ZavoiuluT \\\ sus. 
Dupa pisania aflata d'asupra in- 
trareT, manastirea Aranghelul a 
fost intemeiata de jupin Stoica 
Pirianu, vel-paharnic, la leatul 
1 72 1. In urma a trecut ca schit 
sub ascultarea manastirei Segar- 
cea si mat tirziu, impreuna cu 
alte 3 metoace ale manastirei 
Zlatarl din BucurestT, a fost in- 
chinata PatriarhieT din Alexan- 
dria, de catre Baneasa Maria 
Mileasca si de un fost al el gi- 
nere, Dositeiu Brailoiu monahul. 
Mat tirziu insa darimindu-se 
acest schit, a fost reintemeiat 
de Arhimandritul Sofronie la a- 
nul 181 1. Biserica, mica si zi- 
dita in stil primitiv, pare a fi 
din timpul acesta. Ea a fost in 
parte ruinata in urma unuT cu- 
tremur si reparata de catre 111- 
grijitorul manastirei (1 88 i).Vred- 
nic de luare aminte este mat a- 
les timpla. Intre cardie aflate 
in biserica merita a fi amintit 
Apostolul de la 1684, un mo- 
litvelnic si alte car^t carora le 
lipsesc titlurile si cite-va fol de 
la inceput, intre alteie: octhoich, 



triod si cite-va mi nee, carl par 
a fi foarte vechT. 

AstazT manastirea Arhanghe- 
lul este redusa la biserica de 
mir si se intrefine de stat. 

Arhimandrita, pddure, in plasa 
Ialomifa-Balta, jud. Ialomi{a, pe 
{armul drept al riuluT Ialomi^a, 
teritoriul com. Fundul-CrAsani. 

Aria, catun, jud. Buzau, plasa 
Cimpul, pendinte de com. rur. 
Cochirleasca, in apropiere de 
apa Slatina; are 50 fam. 

Aria, deal, pi. MunteluT, jud. Ba- 
cau, pe teritoriul com. Vasiesti. 

Aria, deal, pe mosia Horodistea, 
com. Horodistea, pi. Prutul-d.- 
j., jud. Dorohoiti. 

Aria, ( Aria - {iganeasca ), foe 

7 so la t in fundul Vael-Vadulul, 
com. Cernatesti, jud. Buzau. 

Aria, mo fie, in com. Cochirlean 
ca, jud. Buzau, are 1 160 hect. 
din care: 1 130 arabile, 10 pa- 
durea Tufa si 22 ocupate cu 
tirla. Aceasta mosie e daruita 
de Toma Timpeanu pentru in- 
tre^inerea scoaleT din com. Slo- 
bozia-Galbenul, jud. Rimnicul- 
Sarat. 

Aria, fruinoasa pot and, in pad. 
statulut Izvoranu, din com. Graj- 
dana, jud. Buzau. 

Aria-de-Arama,sc numeste locul 
batatorit, in marimea unet fa$arT 
de arie, ce se afla deasupra dea- 
lulut Besiege?, care desparte c. 
Raducaneni de com. Mosna, pi. 
Podoleni, jud. Falciu. 

Credin^a poporului, despre A- 
ria-de-Arama, este ca cine um- 
bla pe acest loc, pierde cunos- 
tinta de sine si ca ratnine cu un 
vuet in cap, mal multe zile, eel 



Digitized by 



Google 



ARIA-LUI-HINUTA 



115 



ARICE$TI 



poate amenin{a si vfea{a; d'aceia 
mul{I cauta a se feri de acel 
loc, c&cl se zice c& trec&toril 
sunt expusT a r&teci drumul din 
cauza ame^eleT ce le produce 
locul. Prin calc&tura cu picioa- 
rele se produce un sunet ca dc 
un vas aramit. 

Aria-luI-Dinu^a, picket, cu No. 
57, in plasa Orasul, com. Min- 
dresti, jud. R.-Sirat, pc lunca 
Mindrestilor, la hotarul spre Mol- 
dova ; azl e loc izolat. 

Aria-TStSreasca, localitatc, in 
partea de E. a com. Petrosani, 
pi. Crivina, jud. Prahova, des- 
pre care se poves teste, c& aci 
ar fi teb&rit T&taril, pe timpu- 
rile cind cutreierau {ara. 

Aria-Veche, deal si podis. (VezT 
Dealul-Mare, com. Sirca, plasa 
Cirlig&tura, jud. Iasi). 

Ariceasca, mofie, in com. Cos- 
testi, jud. Buz&u, c&t. Budis- 
teni, 315 hect. din care 54 pad. 
Ea fecea parte din mosia Ba- 
lisoara si i s'a dat acest nume 
dup£ proprietarul el, poetul C. 
D. Aricescu. 

Aricesti, com. rur., pi. Filipesti, 
jud. Prahova. 

Este situate in partea de E. 
a riuluT Prahova, la 14 kilom. 
de Ploesti, capitala jude^ulul si 
la 5 kil. de Filipesti, resedin^a 
pl&sit. 

N'are nict un c&tun alipit. 
Partea de N. a com. se mat 
numeste si Stoenesti. Are o po- 
pulatfune de 1 1 58 loc. (546 b., 
612 f.), in care intra. 21 fam. 
de JiganT. 

Capl de familie sunt 268 ; 
contribuabilT 211 ; 256 case de 
locuit. 

In com. sunt 2 bisericT. Una 
fondate la ; 1 777 si poarte ur- 



m&toarea inscriptfe : « Aceaste 
stinta bisericT s'a ridicat intru 
hramul Sf. Prooroc Hie si Sf. 
Nicolae in zilele Prea In&tyatu- 
lui nostru Domn Alexandru Ip- 
silante, de robul lul Dumnezeu 
Hie Aricescu, cu so{ia sa Nea- 
ga si de robul luT Dumnezeii 
Enache V&carescu, vcl Vistier 
la 1 777 ». Aceaste biseriea s'a 
reparat la anul 1887. 

A doua biseriea, cu hramul 
«Sf. Nicolae » s'a fondat la anul 
1 8 1 1 de Nicolae si Balasa Nen- 
ciulescu si s'a reparat la anul 
1880. 

Pre ling& agricultura, locui- 
toril se mat ocup& si cu fabri- 
carea varuluT, in cuptoare mict, 
pe care il desfac la Ploesti. 

In comuna sunt 52 cat, 12 
cpe, 360 boT, I34vact, 681 ot, 
323 porcT. 

In raionul comuneT, pe un 
iaz ce ia nastere din riul Pra- 
hova, sunt dou& mori de m&- 
cinat, sistem primitiv. 

LocuitoriT, in numSr de 177, 
s'aii improprieterit dupa legea 
rurala din 1864, pe mosiile d-lor 
Rahtivan, fra{iT Cociubey, I. 
En&chescu, P. P&trascu si To- 
ma Vasilescu, cind li s'au dat 
543 hect. p&mint. 

Carte a inceput si se inve^e 
aci de prin anul 1858 si peste 
vre-o dot am s'a suspendat. 
In anul 1872 s'a reinceput si 
iar£sT a incetat pana in 1884, de 
cind scoala func{ioneaz£ regulat. 
$tiu carte 109 b&rbapf si 11 fe- 
meT. Cu intre^inerea scoaleT sta- 
tul cheltueste anual 1404 1. 

Comuna se intinde pe o su- 
prafa^. de 1271 hect. p&mint. 

Se fabric^ in termen mediu 
135 hect. {uica. Vil nu sunt. 

MaT toate feraeile d'aci se o- 
cup£ cu cultura gindacilor de 
mitase. Produsul lor e cam 350 
kilogr. gogosT. Stupl cu albine 
sunt 126. 



Calitatea terenuluT cultivabil 
e de o calitate inferioar& si nu 
pot reusi alte cereale de cit po- 
rumbul, griul si ov&zul. 

Comerciul se exercite in com. 
in S circiurai. Bilciu la 20 Iulie. 

Budgetul comunel prezinte la 
venitun suma de 3150 1. si la 
cheltuell 2995 1. anual. 

O sosea traverseaz& com. de 
la N. la S. inlesnind comunica- 
{ia spre N. cu com. Nedelea ; 
spre S. se uneste cu soseaua 
jude{ean& Ploesti — Tirgovistea, 
inlesnind comunicajia cu Plo- 
iesti. 

Se margin este cu mosiile Ne- 
delea, Filipesti, Br&tesanca si 
Dirm&neasca. 

Arice§ti, com. rur., pi. Podgo- 
ria, jud. Prahova. BcLtriniT po- 
vestesc c& pe locul numit «Si- 
liste» a fost un sat t&t&r&sc, 
Aricesti, unde se ftcea si un 
tirg anual, «Dr&gaica», si c^ 
RominiT, sub Negru-VodS, iz- 
gonind pe Titarl, acel sat s'a 
desfiin^at si s'a format eel ac- 
tual, tot cu acelasl nume, locuit 
de RominT. 

Comuna este situate pe dea- 
lurile Pineanca, Albinari, Pla- 
iul si Cenusari, la 50 kil. de- 
parte de capitala jud. si la 15 
kil. de a pl&sii. 

La inceput, com. Aricesti a 
fost situate pe locul numit «Si- 
liste», iar dupS izgonirea TSta- 
rilor, locuitoriT sT-aQ fecut case 
pe dealurf si coaste. 

Are o popula^iune de 1473 
loc. (710 b., 763 f.), in cart in- 
tra si 21 familil de figanT. 

CapT de fam. sunt 325, con- 
tribuabilT 234 si case de lo- 
cuit 302. 

In com. sunt 2 bisericT : I 
veche de lemn, ruinate si cu 
inscripjia nedescifrabili, si alta 
cu urm^toarea inscrip^ie : «Cu 
ajutorul luT Dumnezeii s'au ri- 



Digitized by 



Google 



ARICE?TI 



116 



ARICIUL 



dicat aceasta. sfinta bisericS. din 
temelie prin osirdia si cheltu- 
iala tutulor locuitorilor acesteT 
comunT* intru cinstea hramuluT 
Sf. Erafh Nicolae, Sf. Muce- 
nic Teodor Tiron si Sf. loan 
Botezatorul, incepindu-se in a. 
1865, in zilele Domnitorulut 
Alexandru Ion I. Cuza, si sa- 
vitsita in anul 1873, in zilele 
Ma>ieT-Sale DomnitoruluT Ro- 
miniel Carol I, fiind Mitropolit 
P. S. S. Nifon*. 

AceaStS. biserica e deservita 
de un preot. 

Afar& de agricultural parte 
din locuitorif se maf ocupa cu 
dulgheria. 

In comun& sunt 6 caT, 105 
vaci, 216 boT, 7 capre, 942 oT 
si 274 porcT. 

Parte din locuitorl sunt mos- 
nent; 133 s'au improprietaYit la 
1864 pe mobile statuluT C5l- 
d£ru?anul, Sf. Gheorghe-Nou ^i 
parte la Mosneni, cind li s'ati 
dat 407 hect. p^mint. 

$coala exista in comuna de 
14 anl. Cu intre^inerea el sta- 
tul cheltueste anual 1566 lei. 
$tiu carte 86 barbap. 

In comun& sunt doua gropi, 
numite ale Gentel, (p&mfntul c 
surpat drept in jos) unde spun 
b&triniT eft ail fost in vechinic 
ocne de sare. Pu^in mat jos de 
aci cse izvorul de ap& strata, 
despre care vorbim maT jos. 

E de observat ca accle gropi, 
in timpul ploilor toren^iale, in- 
ghit apa cu un mare zgomot, 
dind'o afara limped e si sarata. 
Suprafata to tall a comuncT 
cu izlaz, pftmint de culture, p&- 
durl, este de 2800 hect. 

Ca ape minerale sunt aci : 11 n 
izvor de apa strata" ce izvo- 
reste de sub gropile Gentel, si 
alte douft vine sulfuroase, in- 
trebuin^ate de locuitorT in con- 
tra frigurilor. Aceste vinisoare 
sunt in prundul ape! Strata si 



in marginea soseleT ce se dirige 
cfttre comuna Surani. 

Facind media celor tret anl 
din urmft, vedem c£ in com. 
Aricesti se fabrica in termen 
mediu cam 6160 decalitril de 
{uici si 694 decal. vin. 

In comunci se presupune a fi 
sare in localit&{ile numite: Pe 
Vale, Groapa-Gentei si in cen- 
trul comunet (aproape de pri- 
mftrie), in locul numit La-Sftra- 
tun, pe care nu creste nidf un 
fel de plants. 

Gindact de m^tase se cultiva 
numai pentru trebuin^ele fami- 
liarc. Stupt cu albine sunt 120. 
P&mintul prieste la ori-ce cul- 
tura. Dintre pom! roditonf sunt : 
604 merl, 275 perl, 160 duzl, 
430 ciresT, 428 nuct, 256 visinT, 
215 persicT. 

Comerciul se exercita in co- 
muna. de 4 circiumarif. 

Veniturile comuneT se urea 
la 4556 lei. 

Trel sosele vecinale inlesnesc 
comunica^ia intre com. Aricesti 
si comunele Tirlesti, Predealul 
si Surani. 

E brftzdata de dealurile : Ce- 
nusari, Pirsenari, Roncesti, St&i- 
culesti si Albinari-Curm&tura. Ca 
poienT sunt : Poiana-StineT, Fa^a- 
Capret. Piscurl: Pl&v&I, $indrila, 
Xapul, Piatra, BufneT si Corn&- 
{elul. 

Pe albia v&eT Adinca se in- 
tinde, cu direc^ia de la S. la 
X. san{ul numit T&t&rascul (v. 
a. n.). Poenile servesc depa\sune 
si pentru cosit. 

E udata* de v&ile : Aricesti; 
Pineanca, care curge intre pis- 
curile X a P u ^ ?i $indrila ; Adinca, 
numiti ast-fel din causa adin- 
cimeT sale si Girla-S&rat£. 

Se marginestecu com.: Tirlesti, 
C&rbunesti, Surani si Predealul. 

Aricesti, deal, comuna V&leni, 
pi. Podgoria, jud. Muscel. 



Aricesti, deal, comuna Aricesti, 
pi. Podgoria, jud. Prahova, pc 
care se cultivel 1 l jt hect. vie. 

Arice§ti, padttn particular^, su- 
pusa regimulul silvic incfi din 
anul 1883, pe mo$ia Aricesti, 
pendinte de comuna Aricesti, 
pi. Podgoria, jude^ul Prahova. 

Aricesti, p&durc a statuluf, in in- 
tindere de 11 54 hect, pendfnte 
de comunele Aricesti si Fllipfc$ti, 
jud. Prahova; formate din tru- 
purile: Durducul-Mare, Durdu- 
cul-Mic, Palanga ?i Lastarul. 

Aricesti, vale, com. Aricesti, pi. 
Podgoria, jud. Prahova, prin care 
curge ap& saratft. Ievore^tc din 
raionul com. Aricesti, din locu- 
rile de culture, curge de la E. 
sprc V. si apol se irtdreapta sprt 
E. esind din comunA. 

Arice§ti-de-Jos, mahala, face 
parte din com. rur. Aricesti, pi. 
Filipesti, jud. Prahova. 

Arice$ti-de-Sus> makala, face 
parte din com. rur. Aricesti, pi. 
Filipesti, jud, Prahova. Aci e 
resedinja comuncL 

Aricioaia, vale, com. ^irincasa, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Ariciul, sat, in pi. Marginea-d.-j., 
cdt. comunet Gulianca, jude^ul 
R.-S^rat, numit ast-fel de la un 
pu^ f&cut de un om numit Ari- 
ciu ; asezat in cimp, in partea de 
miaz^-zi a comuncT, la 5 kiloin. 
spre S. de c&t. Gulianca ; are 
intindere de 25 hect., cu o po- 
pulate de 62 familiT, carf cu- 
prind 321 sufl. ; 31 stiu carte; 
are o scoali de b&e{r ce func^io- 
neaz^ inca din 1864. Se numea 
maT inainte si Pu^ul-Ariciululf. 

Ariciul, munte, in plasa Orasul, 



Digitized by 



Google 



ARICIUL 



117 



ARINI 



com. Andreasi, jud. R.-Sarat, in 
partea de apus a el; e acoperit 
cu finetc Aspcctul sau e unul 
dia cele mat frumoase, cu pa- 
durilc sale risipite si verzile sale 
poiene. 

Ariciul, vale, com. Vadul-Sapat, 
pi. Cricov, jud. Prahova. 

Ariciului (Movila-), movila, in 
com. Smeeni, pe mosia Smeeni, 
jud. Buzau. 

Arie, deal, in com. Cacova, pi. 
Ocolul, jud. Vilcea. 

Arie (Sub-), pddure, !n com. Pa- 
natau, cat. Plaisorul, jud. Bu- 
zau ; 34 hect. Face un corp cu 
pidurea Dosul-Muscelului si Tal- 
pa-PanatauluI. Proprietate mos- 
neneasca. 

Ariel (Plriul-), aflucnt al Bis- 
trtyel, jud. Succava, avind lun- 
gimea de 3500 m» 

Arienilor (Piriul-), piria, pc 
mosia HapieT, com. Virful-Cim- 
pulul, pi. Berhometele, jude^ul 
Dorohoiu. 

Ariful (Areful), sat si com. rur. 
in jud. Arges, pi. Lovistea, pe 
riul Arges; are 193 contribua- 
bilt cu 1 175 loc. mosnenl, 540 
cafee si 2 bisericl, din cafe una 
foarte veche, una cu hramul In- 
trarea-in-Biserica si alta cu hra- 
mul Cuvioasa Paraschiva, avind 
fic-care biserica cite 2 preoji 
91 cite I cintaret ; are o scoala pri- 
raara ruralu si una primara mixta 
si 3 circiuml. Budgetul comuneT 
pe anul 1882-83 a fost de 11 46 
lei; iar pe anul 1887-88, a fost 
de 3023 lei la veniturr si de 
3823 lef la cheltueli. Nurnarul 
total ai vitelor a fost in 1887 
de 1 600 capete, din carl 450 
bol si vacl, 50 cat, 1040 of, 40 



capre si 20 rlmatorl. In apro- 
piere de sat sunt ruinele ce- 
\k\\\ lul Vlad Tepes. Ariful este 
la 16 kil. de re^edin^a subpre- 
tecturiT* com. $uici, si la 69 kil. 
de Pitesti. 

Ariful (Areful), izvor cu apa de 
pucioasa, in care predomina 
magnesia carbonica, in apro- 
piere de satul cu acelasl nume, 
jud. Arges, pi. Lovistea. 

Ariful (Areful), muntc, jud. Ar- 
ges, pi. Lovistea. In apropie- 
rea acestuT muntc izvoreste riul 
Arges. 

Ariful (Areful), plain, in jud. 
Arges, cu resedin^a in satul Ti- 
festi. Acest plaiu s'a desfiin^at 
la 1834 si s'a unit cu plaiul Lo- 
vistea, formind un singur plaiG 
sub numele de Plaiul-Lovistca, 
cu resedin^a subprefecturel in 
com. rur. $uici. 

Ariful (Areftil), treedtoare si pi- 
cket de grani^a, jud. Arges, pi. 
Lovistea, da in Transilvania. 

Aril (VIrful-), poiand, in catunul 
Piatra, com. Badeni-Ungureni, 
plaiul Dimbovija, jud. Muscel. 

Ariilor (Valceaua-), piria, se 
varsa in valea Hulubel, pe te- 
fitoriul cat. Huluba, com. Va- 
lea-Popil, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Arim&neasa, iaz, jud. Braila, 
pe {annul drept al Dunarel-Va- 
poarelor din comuna Gropeni, 
pleaca din Iazul-Gingarasoael, 
merge spre S. paralel cu Du- 
narea-Vapoarelor si se uneste 
iarasl cu Gingarasoaia la hota- 
rul de S. al com. Gropeni. 

Arina^ul, ajluent al pir. Arinul, 
din com. Dorna, jud. Suceavi. 
Izvoreste din muntele Baoa. 



Arini (Grindul-cu-), grind sau 
loc ridicat d'asupra stufulul in- 
conjurator, din pi. Sulina, jud. 
Tulcea, pe teritoriul com. urb. 
Sulina; are o forma lunguia^a 
cu o direcfie generala de la 
N.-V. spre S.-E. ; se desface din 
Grindul-Letel ; este format din 
doua corpuri, unul Grindul-cu- 
Arinl propriu zis, si altul mal 
mic, pe care se afla asezata 
Cisla sau Tirla-luT-Manole ; in- 
tinderea ambelor corpuri im- 
preuna este de 80 hect. aproapc; 
este inconjurat de toate parole 
cu stuf, afara de locul unde co 
munica cu Grindul-Letei ; cl este 
asezat intre grindurile Chiscrul 
si Grindul-cu -Parul. 

Arini, vezl Valea-Seaca. 

Arini, vezl Costinesti, sat, com. 
Costinesti, pi. Tirgul, jud. Bo- 
tosani. 

Arini, baltd, pe mo^ia Sinau^i, 
com. Tureatca, pi. Berhometele, 
jud. Dorohoiu. 

Arini, deal, pi. Muntelul, jude^ul 
Bacau, pe teritoriul satulul Va- 
lea-Arinilor, de-a-stinga Tazlau- 
luI-Sarat 

Arini, iaz> in partea de S.-E. a 
comunel Slobozia-Secatura, jud. 
Botosani. 

Arini, loc izolat, in com. Piatra, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, 
situat pe partea stinga a riuluT 
Bistrita, aproape de gura pir. 
Borzogheanul ; aid se afla o 
?chela pentru plute, proprietate 
a urbel Piatra. 

Numirea localitatef vine clc 
la o mica padurice (lunca) dc 
arini ce se afla alaturl. 

Arini, lunca de arini (12 falcf), 
in com. Dolhasca, jud. Suceava 



Digitized by 



Google 



ARINILOR (DtALVL.) 



118 



ARJOCI 



Arinilor (Dealul-), deal, judejul 
Suceava, pe culmea caruia trece 
hotarul dintre mobile Hirtopul 
si Preutesti. E o continuare a 
dealulul f intea. 

Arinilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriuluT Racova, in comuna 
Valea-Glodulul, jud. Suceava. 

Arinilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriuluT Tabacaria, din comuna 
Pascani, jud. Suceava. 

Arinilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriuluT Suha-Mica, jud. Su- 
ceava. 

Arinilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriuluT PrisaceT, din comuna 
$oldanesti, jud. Suceava. 

Arinilor (Vaiea-), vale, in com. 
Lopatari, cat. Lunelle, jude^ul 
Buzau, incepe de la Fundul-Vael 
si se scurge in riul Slanic. 

Arini§ul, pirlias, plasa Trotu?ul, 
jud. Bacau, curge prin comuna 
Doftana si se scurge in riul 
Trotusul pe dreapta. 

Arinoasa, sat, face parte din co- 
muna Gaiceana, jud. Tecuciu. 
Situat la N. comuneT pe coasta 
de V. a dealuluT Fagadaul, la 
o departare de 18 kil. de rese- 
din^a comuneT. Are o populate 
de 55 capT de familie cu 165 
suflcte. Acest sat nu este men- 
^ionat in impar^irea administra- 
tive de si se desparte de satul 
Ghilavesti prin dealul Fagadaul, 
Batrinil satuluT spun, ca dateaza 
cam de pe la jum. secoluluT al 
1 7-lea si ca-sT trage numele de la 
un batrin, Arinosanu. 

Arinoasa, pa lure, situata in par- 
tea de N. a satuluT cu acelas, 
nume, pe dealul Arinoasa, jud. 
Tecuciu. 



Arinoasa, vale, in jud. Tecuciu, 
incepe din dealul Arinoasa, se 
divide in doua : valea Ghilavesti 
spre S. si Arinoasa N.-V. ; con- 
tinue pana la hotarul jude^uluT 
Bacau. Pe aceasta vale se afla 
fine^e si pasune. In fundul eT 
se afla situat satul Arinoasa. 

Annul, piria, afluent al Bistri^eT, 
jud. Suceava, izvoreste din Ba- 
da, si in cursul sau de 6700 m., 
invir teste un ferastrau si treT 
morT. Are de tributarT: din 
dreapta, pe Arinasul si Piriul- 
Cozanestilor, iar din stinga pe 
Dretele si Piriul-UlmuluT. 

Arinului (Piriul-), unul dintre a- 
jluenfil priuluT Moisa, jud. Su- 
ceava. 

Arinului (Valea-), vale, situata 
in raionul com. $tefanesti, jud. 
Tecuciu, merge in direc^ia E.- 
V. Pe dinsa se fac semanaturl. 

Arion (Valea-lul-), vale, in com. 
Cotul-Cioril, jud. Buzau, se con- 
tinue cu Lacul-luI-Mos-Marin, cu 
apa CotoreT si se scurge in riul 
Buzau. 

Arione^ti-Noi, cdtun, com. Ur- 
la^i, pi. Cricovul, jud. Prahova. 

Arione^ti-Vechl, cat,, comuna 
Urla^i, pi. Cricovul, jud. Pra- 
hova. Aci e o bisericX fondata 
la anul 18 19 cu urmatoarea in- 
scrip^te : «S'a zidit aceasta sfinta 
biserica, cu patronul Sf. loan, 
din temelie de robul, luT Dum- 
nezeu Ion Arion la anul 1 8 1 9 » . 
S'a reparat de pri marie la anul 
1877 si s'a invelit din nou la 
anul 1 891. 

Ari§oaia sau Fa{a-Ari$oaei, 

tnunte, in pi. Vrancea, jud. Putna, 
pe hotarul despre apus al jud. 
Putna, de unde izvoreste Putna 



despre apus si Naruja despre 
rasarit. 

Ariton, deal cultivabil, pe mo- 
siile Rusi si Forasti, din com. 
Uidesti, jud. Suceava. 

Ariton, fintind, pe mosia Cor- 
jauji, com. Pomirla, pi. Prutul- 
d.-s., jud, Dorohoiu. 

Arizan, deal, in partca dc E. a 
mosieT Todireni, com. Todircni, 
pi. Jijia. jud. Botosani. 

Arjoci, cdtun, pendinte de com. 
Godinesti din plaiul Vulcan, jud. 
Gorj ; situat pe sesul cu acelasi 
nume, are o supraf. de aproape 
158 hect. din carT 46 hect. ara- 
bile, 85 hect. fine^e, 15 hect. 
izlaz, 9 hect. viT si 3 hect. li- 
vezT de prunl. 

Cu o populate de 65 fam., 
318 sufl., 39 contrib. 

LocuitoriT poseda 1 1 plugun, 
35 care cu boT si vact, 10 stupT, 
102 vite marT cornute, 23 caT, 
8 oT, 28 capre si 38 rimatorf. 

Prin acest catun trece so- 
seaua comunala, de la N. spre 
S. ; la N". il leaga cu cat. Godi- 
nesti, iar la S., trecind peste 
riule^ul Tismana pe un pod de 
letnn, il leaga cu cat. Calcesti. 

Catunul are 6 pujurl si r 
fintina. 

Catunul are o biserica de lemn, 
reedificata la anul 1828, slujita 
de unul din preojil de la Go- 
dinesti si 2 cintare^T. 

In apropriere de acest catun 
se afla un loc numit Cazarmile 
unde se vad urme de zidurT 
vechT. Se zice ca acum 200 
de anT, acest loc a fost ocupat 
de UngurT, car! aci aveau o for- 
tifica^ie in contra Turcilor. 

In cat. este o strimtoare intrc 
2 dealurT numite Maslasul si 
Chicioara; pe aceasta vale trece 
riuletul Tismana. 



Digitized by 



Google 



ARMAN-CE?ME 



119 



ARMA^ENr 



Arman-Ce§me, ptrin, in pi. Ba- 
badag, jud. Tulcea, pe teritoriul 
com. Atmagea si Ciucurova; el 
este o parte din piriul Slava, care 
poart£ diferite numirt pe unde 
trece, asa numele de Arman- 
Cesme il {ine aproape de la iz- 
vorul sau, care are numele de 
Sacar-Dere, si pana la comuna 
Ciucurova, de unde incepe s& 
poarte apol numele de Valea- 
Ciucurova. El izvoreste din dea- 
lul Sacar-Bair, se indreapta spre 
rasarit avtnd o direc^ie de la 
N.-V. la S.-E. brazdind partea 
sudica a comunel Atmagea si 
cea apusana a comunel Ciucu- 
rova. Numal el singur are o lun- 
gime de 7 kil. Curge mat nu- 
mal prin padurl, pe la poalele 
orientale ale dealurilor Topolog 
si Chirisliva. Primeste pe stinga 
piriul Atmagea unit cu pir. Dul- 
gherul. Pe malul sau din stinga 
merge calea comunala Ciucurova- 
Atmagea-Orta-Chioi. 

Arman-Tepe, deal, sau maT bine 
zis virf de deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Hirsova, pe teritoriul 
comunel rurale Orumbei si a- 
nume pe acela al catunuluT sau 
Fagarasul-Nou. Are o inatyime 
de 125 metri si domina intreg 
ciflicul Ali-Murtazi, precum si 
toata valea Pinga-Dere. Este 
situat in partea de N. a pl£sil 
si cea centrals a comunel. 

Arman-Tepe, deal, in plasa Is- 
trulut, jud. Tulcea, asezat tocmaT 
la hotarul dintre jud. Tulcea si 
Constanta ; are o direcfiune de 
la N. spre S. si ramifica^iile sale 
brazdeaza teritoriul comunel Ca- 
simcea spre ras&rit, jud. Tul- 
cea, si pe acela al comunet Ter- 
zi-Chioi spre apus, judejul Con- 
stant; el se intinde printre 
piriul Casimcea si afluentul sau 
Valea-Cartal, sau Valea-Terzi- 
Chioi; virfurile sale cele mal 



inalte sunt : Manca-Teche-Der- 
men cu 137 metri, Manca-Chiu- 
ciuc-Chioi cu 131 metri, Bos- 
tangi-Tepe cu 128 metri si altele 
mal mid; cele trelde sus sunt 
si puncte trigonometrice de ob- 
servable de rangul al 3 -lea; la 
poalele lul sunt asezate satele 
Terzi-Chioi si Chiuciuc-Chioi, iar 
malurile piriurilor unde merg 
prelungirile sale sunt inalte si 
ripoase; din el isi iau nastere 
piraiele: Mandalic-Dere, Sasic- 
Culac si Sasic-Corai, afluen^T at 
piriuluT Valea-Cartal ; este intre- 
taiat de drumuriie comunale : 
Chiuciuc-Chioi-Terzi-Chioi, Chiu- 
ciuc-Chioi-Cartal-Seleus, Cartal- 
Caciamac. 

Armanul, v. Moara-PrefectuluT, 
sat, com. Ceplenija, plasa Bah- 
luiu, jud. Iasi. 

Armanul, deal, pe mosia Con- 
cetti, com. Hudesti, pi. Prutul- 
d.-s., jud. Dorohoiu. 

Armanul, tuned, pe mo?ia Hin- 
{esti, com. Hin^esti, plasa Ber- 
hometele, jud. Dorohoiu. 

Armanul-Urita, catun, (tirla), in 
plasa Ialomita-Balta, jud. Ialo- 
mi^a, teritoriul com. Fr^ilesti. 

Armanului (Dealul-), deal, in 
partea de Est a comunel Cu- 
coreni, pi. Tirgul, jud. Botosani. 

Armanului (Fintina-), fintlnd, 
pe mosia V&culesti, com. V&- 
culesti, plasa Cosula, jud. Do- 
rohoiu. 

Armanului (Valea-), vale y in 
partea de Est a mosieT si com. 
Cocoreni, plasa Tirgul, jude^ul 
Botosani. 

Armanului (Valea-), vnle, pe 
mosia Havirna, com. Havirna, 



plasa Prutul-d.-s., judeful Doro- 
hoiu. 

Armanul, ripd, pe mosia Live- 
ni, com. Manoleasa, pi. Based. 
jud. Dorohoiu. 

Armanului (Lunca-), luncd % pe 
mosia Liveni, comuna Mano- 
leasa, pi. Baseu, jud. Dorohoiu. 

Armasarul, loc t jud. Vilcea. De 
la comuna Cornetul, Oltul cur- 
ge, formind o mul^ime de co- 
titurl, printre niste stlnct inalte 
si salbatice, desbracate de on- 
ce vegetate, de un aspect 111- 
tr'adevar infiorator. In acest 
spa^iu se afla eel mal greu pa- 
sagiu al drumulul ce duce la 
Sibiu, numit Armasarul. Acest 
loc isi datoreste numele uneT 
stincT de piatrl, care are ase- 
m&narea acestut animal. 

Arma§eni, com. rur., in partea 
de Est a pi. Crasna, jud. Fal- 
ciu, la 21 kil. de capitala ju- 
defulul. Situa^ia deluroasa. Su- 
prafa^a com. de 1000 hectare, 
cu o populate de 290 fami- 
lil sati 605 suflete din care 
105 sunt contribuabill. Este for- 
mats numal de satul ArmSseni, 
numit din vechime Armasul, 
dupa numele unul vechiu os- 
tean ; ast-fel este tradifia. Si- 
tuat intre treT dealurT: Munce- 
lul spre Sud, Jidovina spre Est 
si Crasna spre Vest. 

Proprietatea mosieT este a lo- 
cuitorilor, fiind r&zesl vecht. Et 
se ocupS, pe ling& agricultura 
si cresterea vitelor, cu cultura 
viilor si a livezilor. In sat este 

biserica, facuti la 1870 de 
obstea locuitorilor ; e servit3 de 

1 preot si 2 dascalt. 
Veniturile si cheltuelele com. 

sunt de lei 1050. 

Vite cornute are 374, eal 78, 
ol 450 si rimatorl 63. 



Digitized by 



Google 



AKMASENI 



120 



ARMA$K£TI 



$osele nu sunt, ci numaT dru- 
murt naturale. 

Arm&§eni, sat, jud. Falciu. VezI 
Arma^eni comuna. 

Arma^eni, sat, in partea despre 
apus a satulut Dume$ti, plasa 
Fundurile, jud. Vasluiu, situat 
pe coasta despre Sud-Vest a 
dealulul Ringoaia. 

Are o suprafa^a de 328 hect. 
$i o populate de 42 familit sau 
240 suflete. 

Numarul vitelor marl cornute 
e de 188; sunt 400 01. 

Mo^ia este proprietatea sta- 
tulu! ; a fost pendinte de ma- 
nastirea Aron-Voda, donata el 
de un fost proprietar, Rosno- 
vanu. 

Arm&§eni, mo$ie y in pi. Fundul, 
jud. Roman, comuna Bace$ti, 
in marginea jude^uluT despre ju- 
deful Vasluiu. Se ma! nume$te 
$i A-treia-parte (v. a, n.). 

Arma^eni, piritt. V. Girlx>vatul, 
piriu, com. Dume$ti, pi. Fun- 
durt, jud. Vasluiu. 

Arma^e^ti, com. rur. in partea 
de Nord-Vest a pLasii Cimpulut, 
jud. Ialomi{a. Teritoriul sau cu 
o suprafa^a de 5350 hect. se 
intinde de la riul Ialomi^a spre 
Nord, pe amindoua malurile pi- 
riulul Sarata, pana in jude{ul 
Buzau ; iar spre Est $i Vest se 
raargine^te cu teritoriul comune- 
lor Urziceni ?i Jilavele. 

Suprafa^a comunet coprinde 
patru mo$it : Arma$e$ti - Neni- 
$ort, formata din trupurile Ne- 
ni^ori-d.-s. $i Neni$ori-d.-j., cu 
1 1 50 hectare pamint de ara- 
tura, 30 hectare padure $i 20 
hect. balti?; Dudeasca $i tru- 
pul Surdeasca-Glodoneasca, pro- 
prietate a statulut, cu 290 hect. 
pamint arabil, 20 hect. padure 



$i 40 hect. balti$ ; 91 mo$ia Sur- 
deasca-Glodeneasca, proprietate 
particulars, cu 250 hect. pa- 
mint arabil, 15 hect. padure §i 
35 hect. balti$. 

Dupa legea rurala din 1864 
sunt improprietariflf pe teritoriul 
comuneT 149 locuitort; neim- 
proprietari^I se mat afla 27 lo- 
cuitorl. 

Se compune din satele Ar- 
ma$e$ti $i Radule^ti $i din ca- 
tunul Cacale^i, avind re$edin{a 
primariet $i a judecatoriei co- 
munale in satul Arma?e?ti. Ina- 
inte se mat afla ca sat separat 
$i Dudeasca, dar acum, unindu- 
se cu Arma$e$ti, formeaza cu 
acesta un singur sat. 

Dupa recensemintul din anul 
1890, populafia comunel e de 
1374 locuitort cu 328 capt de 
familie $i 1046 meinbrit de fa- 
mi lie, sau 679 barba^t $i 695 
femet. Dupa na^ionalitate sunt 
1373 Roraint ?i un grec, to(t de 
religiune ortodoxa. Dupa pro- 
fesiunt: 338 agricultort, 7 co- 
mercianp, 10 prdfesiunt libere 
§i 9 servitor!. Din ace$tia 201 
?tiu carte, iar 1173 nu $tiu. 

Popula^ia com. era in 1887 
de 243 familit Roraint, 3 familit 
f igant §i 2 familit Greet, sau 
1 148 locuitort, cart se compu- 
neaii din 267 barba^t, 277 fe- 
met 51 604 copit. Numarul con- 
tribuabilor era de 1 93 , din 
cart 13 persoane se ocupau cu 
coiner^ul de producte, bauturt, 
etc., iar eet-l-altt cu cre.sterea 
vitelor $i agricultura, avind cul- 
tivate: 1 (XX) hectare gnu, 550 
hect. orz, 350 hect. ovaz, 300 
hect. secara, 1 500 hect. porumb, 
50 hect. meiu, 100 hect. fasole 
$i 20 hect. bostanarit. Pe linga 
acestea se mat cultivaii tutimul 
$i cinepa. 

Vite : 230 cat, 700 bot, 1800 
ot, 500 porct $i 10 bivolt, sau 
un total de 2240 vite. 



Venitul com. se ridicS. la 415° 
1., iar cheltuelile la 5547 1- 

Instruc^iunea \\\ com. se preda 
in doua $coaJe primare mixte, 
una in Arma$e$ti, cu un fnva- 
{ator retribuit de comunft §i a 
doua in Radule^ti, cu un fnva- 
{ator retribuit de stat ?i com. 
Pe linga aceste ?colT, se mat 
afla 91 o $coala de meserii $i 
agricultura practica pentru baeft 
$i fete. Aceasta scoala s'a infi- 
in^at in anul 1888, cu fondurile 
lasate prin testament de Ior- 
dache Ion Zosima, fostul pro- 
prietar al mo^iet Arm&$e$ti-Ne- 
ni^ori. 

In aceasta comuna este un 
spital infiln^at ?i intre^inut tot 
din fondurile lasate de repausa- 
tul Zosima. 

Sunt doua biserict cu dot 
preotf ?i tret cintareft. 

ArmStje^ti, com. rur., pi. Cema- 
d.-s., jude^ul Vilcea, n'are nict 
un catun alipit, insa e imparfit 
in 3 mahalale. S'a infiin^at pe la 
anul 1750 de unul Stan Arma$ul. 

E situata pe valea riulut Cer- 
ni$oara, la 40 kil. departe de 
capitala jude^ulut ?i la 10 kil. 
de a subprefecturel. 

Are o populate de 495 loc. 
in care intra $i 2 familit de Ti- 
gant; 135 capl de fam. ; 122 
contribuabilt $i 1 70 case. 

In com. sunt 2 biserict: una 
faeuta la anul 1 8 1 8 , alta la 1834. 

Locuitorit sunt mo^nent $1 ail: 
10 cat, 126 bot, 190 vact, 34 
capre $i 162 ot. 

Scoala nu e in comuna. Co- 
pit in virsta d'a o frecuenta 
sunt 50 (28 bae^I, 22 fete). $tiu 
carte 8 barba^t $i nict o femee. 

^uica se fabrica pana la 1 800 
decalitri. 

Comunica^ia e aproape impo- 
sibila, din cauza ca com. e lip- 
sita de ^osele. Veniturile ?i chel- 
tuelile com. se urea la 1000 1. 



Digitized by 



Google 



ARMASESTI 



ARMASOAIA 



Se mergineste cu comunele : 
Cirstenesti (la E.), Copeceni (la 
V.), Medulari (la N.) si Moduia 
(la S.). E br&zdatft de dealurile: 
Oilor, Copacenilor, Piscul-cel- 
Inalt, Pemintul-Alb si Magura 
si udata de veile : ClinovuluT, 
Ruginoasa, LaculuT, Olarulut, 
BuruluT, Megura si altele cart 
toate se varse in riul Cernisoara. 

Arm&§e§ti, (in vechime Nenisori), 
sat, in pi. CimpuluT, jud. Ialo- 
mita, pendinte de com. cu ace- 
lasT nume ; este situat pe coasta 
unul raic deal, care formeaza 
raalul sting al piriuluT Strata si 
spre N.-V. de satul Barbulesti. 
Inainte d\a primi numirea de 
Armesesti, satul se numea Ne- 
nisori, numire pe care o poarte 
aste-zT numaT o parte din mo- 
sia Armesesti. 

AicT este resedin^a primarieT 
si a judec&toriel comunale. 

Sunt in sat 70 familil ro- 
mine, I familie greaca si 1 de 
figant. 

Are : o biserica cu un preot 
si dot cintare^T ; o scoala mixta 
cu un investor retribuit de co- 
mune ; o scoale de meseril si 
agriculture practice cu internat 
pentru bae^T si fete ; un spital 
cu 8 paturT ; o moare cu a- 
burl. 

$coala de meseriT si agricul- 
ture este zidite la 1884 de Ior- 
dache loan Zossima, pentru care 
s'a cheltuit numal cu zidirea 
localuluT 170 mil 1. Deosebit de 
scoale a mat construit si un 
spital. Pentru intre^inerea spita- 
luluT si a scoaleT, repausatul Zos- 
sima a constituit, ca dota, mo- 
sia Nenisori-Armesesti, compusa 
din trupurile Nenisori -d.-s. si 
Nenisori-d.-j., in m&rime de 2854 
pogoane si 509 stinjenT petra^T. 
A orinduit, prin testament, ca 
cu 5 din 6 perJT din venitul 
mosiel si se intre^ie spitalul, iar 



a sasea parte se se intrebuin- 
teze pentru biserici si scoala ce 
a cladit. Tot pentru intre{ine- 
rea scoaleT si a bisericeT a mat 
l&sat suma de 30000 1., precum 
si o vie numite a Birzatestilor, 
compusa din 9 pogoane si 581 
stinjeni patra^T, ce se afla in 
Bucuresti, lingA manastirea Va- 
caresti. 

La scoala de meseril si agri- 
culture practice func^ioneaze 14 
profesorl, profesoare, maestri si 
maestre. Sunt 40 elevl si 40 
eleve, to{T bursierT. 

La anul 1639 a fost in acest 
sat, numit pe atuncl Nenisori, 
o lupta crincene intre Mateiu 
Basarab, Domnul Munteniet si 
Vasile Lupul, Domnul Moldo- 
veT. Lupta s'a terminat cu vic- 
toria, pe care Mateiu a repur- 
tat-o asupra luT Vasile Lupul. 

Prin desele sapeturl ce s'au 
facut in mat multe locurT pe 
mosie, s'au gasit o mul^ime de 
oase omen est!. 

Pe frontispiciul bisericeT e in- 
scrip^iunea urmatoare sepata in 
piatre: « Acest sfint locas s'a 
zidit la anul 1778 de cepitan 
Ionise Nenisor, in locul bisericeT 
de lemn fecuta de Logofatul 
Dinu Ranete si care Nenisor a 
inchinat bisericeT, la 1772, mosia 
sa Surdeasca si Glodeneasca de 
peste apa Serata. Ajungind in 
ruine s'a preinoit cu aproba^ia 
Sf. MitropoliT de cetre mine 
Paharnicu Gheorghe Zossima, ca 
erestin cu rivne cetre cele sfinte 
si proprietar al mosiel Nenisori 
pe care sta biserica, cu doua 
par{T de banT din venitul bise- 
riceT si maT mult de cit o a treia 
parte de la mine, spre pomenirea 
sufletuluT meu, precum se poate 
vedea maT deslusit in condica 
bisericiT, unde s'a trecut sub 
iscalitura si pecctea mea toate 
cite s'ati facut a se sti ce zes- 
tre are biserica. Lucrarea s'a 



inceput in anul 1859 si s'a sffr- 
sit in anul 1 860, fund Domn al 
(ariT, A. I. Cuza si Mitropolit, 
Nifon». 

Arm&§oaia, com. rur., din pi. 
Racova, jud. Vasluiu ; se afla 
in jos de com. Pungesti, pe va- 
lea piriuluT Racova, la distance 
de 29 kil. de la orasul Vasluiu, 
si la 4 kil. de com. rur. Pun- 
gesti, resedinja subprefectureT. 
E formate din satele: Armesoa- 
ia, Silistea, Valea-luT-Nestase, 
Radiul, Bleasca, Ursolea si Al- 
bina, pe o suprafa^e cam de 
3697 hect., din carl 520 hect. 
padure si 2501 hect. loc de cul- 
ture, fina^, imas, sunt ale pro- 
priete^eT, iar 1196 hect. ale lo- 
cuitorilor. Populate de 214 fa- 
miliT sau 1292 suflete RominT, 
din carT 21 streinT, ocupindu- 
se cu lucrarea pemintuluT si 
cresterea vitelor ; eT posed : 33 
plugurT si 39 care cu boT, 10 
plugurT si 18 ceruse cu caT si 
1 1 9 stupT. 

Prin aceaste com. trece so- 
seaua judejeane Vasluiu -Pun- 
gesti. 

Are 3 bisericT cu 2 preo{T 
si 4 cintere^T, o scoale si 3 
circiume ; comer^ul se face de 2 
RominT. 

Budgetul com. e de 2477 1. 
20 b. la veniturT, si 2469 1. 
64 b. la cheltuelT ; statul inca- 
seaze 1602 1. de la 117 contri- 
buabilT. 

Vite: 290 vite marT comute, 
1157 oT, 11 capre, 52 caT si 18 
rimetorT. 

Arm&§oaia, sat de resedin^e in 
partea de N. a com. Armesoaia, 
plasa Racova, jud. Vasluiu, si- 
tuat in marginea soseleT Vasluiu- 
Pungesti si pe coasta dealuluT 
Armesoaia. 

Acest sat a fost maT inainte 
pe valea dintre satele Corsesti, 



5i0i%, MvriU Vicfionmr QtograAe. 



16 



Digitized by 



Google 



ARMEANUL 



122 



ARMUTLIA 



si Toporasti, pe care loc se afla 
asta-zT o vie. De la 1864, cind 
s'a facut improprietarirea locui- 
torilor, s'a stramutat pe locul 
unde se afla asta-zT. Dupa in- 
scrip^iunea ce e sapata in lemn 
in pridvorul bisericeT, se dove- 
deste, ca satul si biserica, de 
unde s'au stramutat, au fost in- 
fiin$ate in 1798, si ca de atuncT 
s'a numit Armasoaia, de la o 
femeie proprietara, Armaseanca. 

Suprafa^a teritoriuluT este de 
1358 hect., din cart 85 hect. 
padure si 1 1 16 hect. loc de cul- 
tura, fina{, imas ale proprieta^et, 
iar 157 hect. sunt ale locuito- 
rilor; el posed 10 plugurl si 15 
care cu bot, 1 plug si 3 caru^e 
cu cat, precum si 5 stupt de 
albine. 

Are o populate de 55 fam. 
sau 182 suflete, o biserica cu 1 
preot si 1 cintare{ si o scoala 
infiinfata la 1887, frecuentata 
de 28 elevT. 

Numarul vitelor man cornutc 
e de 61 ; sunt 368 oT, 4 capre, 
12 cat si 17 rimatorT. 

Armeanul, pise al com. Malaia, 
jud. Vilcea, (v. a. n.). 

Armeneasca, mope particular;! 
de 243 hect. pe teritoriul com. 
Bujor, plasa Prutul, jude^ul Co- 
vurluiu. 

ArmenI, sat, in pi. Marginea-d.-s., 
cat. comuneT Slobozia-Ciorasti, 
jud. R.-Sarat, numit ast-fel de 
de la o colonie de ArmenT, ce 
a disparut acum, romanizindu- 
se total. Este asezat pe partea 
dreapta a riulul Rimna, la 2400 
m. spre apus si miaza-zi de ea- 
tunul de resedin^a Ciorasti ; are 
o intindere de icxx) hect., cu 
o populate de 40 familiT, ce cu- 
prind 169 suflete; 9 stiu carte; 
25 contribuabilT; are I moara 
de apa. 



Armenilor (Iazul-), iaz, spre S. 
de satul Valea-MosneaguluT, co- 
muna Lipova, pi. Racova, jud. 
Vasluiii, aproape de poalele dea- 
lului Dracoaia. 

Armenilor (Odaia-), locuinfa 
izolata si pichet. V. Odaia-Ar- 
menilor, jud. R.-Sarat. 

Armenilor (Platoul-), platan, 
pe teritoriul satulul Valea-Mos- 
neagulul din com. Lipova, pi. 
Racova, jud. Vasluiu. 

Armineanului(Radiul-), pe mo- 
sia Hin^esti, com. Hin^esti, pi. 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Armut-Conac, deal, in pi. Isac- 
cea, jud. Tulcea, pe teritoriul 
comunelor Telita si Freca^ei; are 
o direc^iune generate de la N.- 
V. la S.-E., brazdind partea ra- 
sariteana a plasii si a comuneT 
Telita si pe cea apusana a co- 
muneT Freca^eT. El se intinde 
printre piriul Telita si afluentul 
sail piriul Valea-Lunga, facindu- 
le malurilc pu^in cam ripoase, 
iar la poalele luT sunt asezate : 
manastirea Cilicul si satele Te- 
lita, Posta si Freca^eT; in par- 
tea apusana a lul este acoperit 
cu pfiduri in exploatare, iar in 
cea rasariteana fine^ele si chiar 
araturile abunda. El este intre- 
taiat de drumurile vecinale : Fre- 
catet-Teli^a ; Freca^el-Posta ; Ci- 
licul-Teli^a ; Teli^a-Samova, Fre- 
ca^eT-Somova. 

Armutlia, com. rur., in pi. Ba- 
badag, jud. Tulcea; situata in 
partea centrala ajude^uluT, la 36 
kil. spre S.-V. de orasul Tulcea, 
capitala districtuluT, si in partea 
nordica a plasii, la 10 kil. spre 
N.-V. de orasul Babaclag, rese- 
din^a plasii. 

Numele sau este turcesc, si 
vine de la cuvintul Armut=par 



(copaciu cu fructe) si dec! tra- 
dus ar fi la Parul sau Pereni. 

Se margineste la miazS-noapte 
si apus cu comuna Bas-Chioi, 
la S.-V. cu catunul Slava ; la 
miaza-zi si pu^in la E. cu te- 
ritoriul orasuluT Babadag; iar 
la rasarit cu catunele Satul-Nou 
si Hagilar, ale comuneT Congaz. 

Dealurile cart brazdeaz& a- 
ceasta comuna sunt : Esii-Tepe, 
79 metri, la N.-E. ; dealui Pie- 
trosul, 187 metri; dealui Uzum- 
Bair, 207 metri; Tasli-Bair, 312 
metri, la apus, toate acoperite 
cu padurl; dealui Asmalar-Bair, 
192 metri; dealui Tas-Bairla ra- 
sarit; dealui Balar-Bair; dealui 
Sacar-Bair; dealui Cinghinea- 
Daa, dealui Chireci-Bair, dealui 
Traca-Burun si dealui Burun- 
Caicula prin interiorul comunei ; 
toate acoperite cu padurl. Mo- 
vile sunt : Movilele-VerzT la mia- 
za-noapte, Esil-Tepe la N.-E., 
movila Chislegic (Bisericu^a) ; se 
zice ca in interiorul acestel din 
urma movile se afla ruinele uneT 
bisericl crestine acoperite cu pa- 
mint de catre Turci, dupa ce 
au omorit si pe calugari^ele 
ce se aflau aci; la 50 m. spre 
rasarit se afla un tunel zidit cu 
piatra si var de buna calitate, 
ce se zice, ca ar corespunde 
tocmaT la Cetatea-luT-Eracle din 
com. Enisala; el s'a stricat si 
s'aastupat; in movila, locuitorit 
spun ca s'ar gasi ban! mutyi, 
iar al^iT ca ar fi ascunse arme 
de razboiu. 

Apele canuda comuna sunt: 
riul Tai^a prin mijloc, trecind 
pe linga catunele Armutlia $i 
Camber, varsindu-se in balta 
Toprac -Chiopru (o dependent 
a laculuT Babadag) ; afluen^it sat: 
Valea Ormangi-Cula si izvorul 
Telita unit, cu valea Alceac-Pu- 
nar la N. ; valea Cara-Cialic u- 
nita cu valea Dere-Culac si Or- 
ta-Burun la miaza-zi ; Sini-Dere 



Digitized by 



Google 



\RMUTLIA 



1*3 



ARNAUTULUI (FlNTlNA-) 



la rasarit. Ca bal{! avem : balta 
Toprac-Chiopru la rasarit; si o 
mlastina, formata de revarsarile 
Tatye!, linga satui Camber. 

Catunele carl formeaza com. 
sunt: Armutlia, catunul de re- 
sedinfa spre apus, pe malul drept 
al riulu! Tai^a, la poalele dea- 
lulu! Pietrosul; Camber, la 4 
kil. spre rasarit, tot pe malul 
drept al riulu! Tai^a, la poalele 
dealulut Balar-Bair. 

Intinderea comunel este de 
9596 hect., din car! 56 hect. o- 
cupate de vatra satelor Armutlia 
si Camber, 3204 hect ale lo- 
cuitorilor si restul dt6^^6 hect. 
padur! ale statulu!. 

Populafiunea este amestecatS, 
compusa din Romin!, Bulgar!, 
Turc!, Rus!, Jigan!; sunt 194 
famili! cu 1029 sufl. ; 194 bar- 
ba{!, 180 feme!, 171 copil in 
virsta de scoala; 296 insuratl, 
135 neinsuraflf, 22 vaduv!; 194 
contribuabil!. Pe nationality! a- 
vem: 242 suflete Romin!, 502 
Bulgar!, 15 RusT, 100 Turcl, 
18 Jigan!. 

Instrucfiunea se preda intro 
singura scoala fundata in 1893 
de locuitor!. 

Cultul religios se exercita in- 
tr'o singura biserica cu hramul 
Sf. Hie, zidita de locuitorT din 
timpul stapinire! turcest!, cu 10 
hectare pamint dat de stat, un 
preot si un cintare^. 

Ocupa^iunile locuitorilor sunt: 
agricultura in intiiul rang : 1 89 
plugur! cu 1 36 plugar! si 7 ma- 
sin! de secerat. Cresterea vite- 
lor: sunt 4510 capete de vite, 
din cart 800 boT, 450 vac!, 200 
at, 150 iepe, 2500 ot, 180 ca- 
pre, 330 porcl. Industria este cea 
simpla, domestica. Sunt doua 
mori pe riul Tai$a. Comerciul 
este activ si se face cu orasele 
Babadag si Tulcea; consta in 
import de coloniale si manufac- 
ture in suma de 3000 let, ^i 



export de cereale si vite in su- 
ma de 7000 lei; sunt 4 comer- 
cian^I. 

Budgetul comunel este ia ve- 
niturl de 3436 let (axize, o- 
bor de vite, marcatul masuri- 
lor, etc.), si lacheltuelf de 3336 
lei, raminind un excedent in plus 
de 100 lei. 

Cat de comunica^ie sunt : so- 
seaua judefeana Babadag-Macin, 
ce trece prin catune; apoT dru- 
mur! comunale spre comunele 
Bas-Chioi, Slava-Cercheza, Ha- 
gilor, Satul-Nou si Catalol. 

Comuna a fost fondata in se- 
colul trecut de catre Tatar!, car! 
in urma razboiulu! de la 1 877-78 
au fugit ma! to{! si ail fost in- 
locuip de Rominl. 

Armutlia, sat, in pi. Babadag, 
jud. Tulcea, cat. de resedin^a 
al com. Armutlia, asezat in par- 
tea nordica a plasi! si apusana 
a comunel, pe malul drept al 
riulu! Tai^a, la poalele dealulu! 
Pietrosul. Se margineste la mia- 
za-noapte si apus cu com. Bas- 
Chioi, la miaza-zi cu cat. Slava- 
Cercheza, la rasarit cu catunul 
Camber. Intinderea este de 5000 
hect., din car! 40 hect. ocupate 
de vatra satulu!, i960 hect. ale 
locuitorilor si 3000 hect. apar- 
\\n statulu!. Popula^iunea este 
de 5 neamur!: Romin!, Rus!, 
Bulgar!, Turc! si Jigan!; 106 
famili! cu 573 sufl.: Romin! 231, 
Bulgar! 232, Rus! 13, Turc! 52, 
f igan! 1 5 ; are o scoala cu un 
inva^ator; biserica nu e, locui- 
tori! se due in satul Camber 
sail in com. Bas Chioi. 

Armutlia, ruinele unu! sat, din 
jud. Constanta, plasa Silistra- 
Noua, com. Hairam-Chioi. Sunt 
asezate in valea cu acelas! nume, 
la S.-V. plasi! si comunel, la 1 1 /a 
kilom. distant de hotarul Bul- 
gar ie!. 



Armutlia, vale, in jude^ul Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, pe te- 
ritoriul com. rur. Hairam-Chioi 
si anume pe acela al cat. De- 
mircea; se desface din dealul De- 
mircea, fndreptfndu-se spre mia- 
za-zi si avind o direc^ie N.-E. 
catre S.-V. La o distanfa de 
2 kil. de deal se afla ruinele 
Armutlia. Brazdeaza parteasud- 
vestica atit a plasi! cit si a 
comunel ; e acoperita ma! mult 
cu padur! si pu^in cu pasun!. 

Armtlu-Bair, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. rur. Mamut-Cuiusu. 
Este continuarea spre N. a dea- 
lulu! Uzum-Amet, terminindu-se 
in valea Carasu, pu^in ma! la V. 
de valea Ghiaur-Amzali. Are o 
direcjiune de la S. catre N. si 
o inal^ime de 98 m. 

Arnaut-Bostan-Dere, vale, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, la 
hotarul comunelor rurale Tuzla 
si Tatligeac ; se desface din poa- 
lele rasaritene ale dealulu! Tau- 
san-Bair; se indreapta spre ra- 
sarit avind o direc^ie de la N.- 
V. catre S.-E. ; merge printre 
dealurile Dermen-Bair si Balda- 
rin-Iuc-Bair si, dupa un drum de 
5V2 kil., se deschide in lacul 
Mangea-Bunar, dupa ce a pri- 
mit pe stinga valea Mangea- 
Bunar ; brazdeaza partea de ra- 
sarit a plasi!, cea de N.-E. a 
comunel Tatligeac si cea de S.- 
V. a comune! Tuzla. 

Arnautul, deal, de la N. dc satul 
Rafaila, com. Buda-Rafaila, pi. 
Stemnic, jud. Vasluiu; s!-a luat 
numele de la un Arnaut, care 
a avut locuinfa la poalele lu!. 
Acest deal are o inal^ime foarte 
mare; de pe virful lu! se vad 
ni-t'il Carpa^I cu piscul Ciahlaul. 

Arnautului (Fintina-), pe mo- 



Digitized by 



Google 



ARNAUTULUI (MOVILA-) 



124 



ARNOTA 



sia Concetti, com. Hudesti, pi. 
Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Arnautului (Movila-), movild 
insemnata, in jud. Constanta, pi. 
Medjidia, com. rur. Rasova, in 
partea apusana a plasil si su- 
dica a comunet; are o inahVime 
de 137 m., domintnd prin inal- 
{imea sa valea Ceairul-din-Mij- 
loc, Balta-BaciuluT si drumul co- 
munal Rasova-Talasman ; dec! 
e drum strategic important. 

Arnota, cdtun, cu 14 fam., jud. 
Arges, pi. Pitesti, face parte din 
com. rur. Cerbul (V. a. n.). 

Arnota, manastire, jud. Vilcea, 
situata pe un munte ce se ri- 
dica in fa^a manastireT Bistri^a. 
Aceasta manastire s'a fondat 
din temelie de Mateiu Voda Ba- 
sarab. 

Dupa legenda culeasa de D-l 
Gr. Tocilescu din gura superio- 
rulul manastireT, parintele Se- 
verianul Marinescu, Mateiu Vo- 
da ar fi cazut intr'o crima, pen- 
tru care trebuia sa fie dus sa se 
judece la Constantinopol. El, 
aflind despre soarta ce-1 astepta, 
a fugit pe sub mum)! pana ce 
a ajuns in acest loc ; aci pe a- 
tuncl era un lac mare si ri- 
chita multa. Mateiu s'a ascuns 
dupa richita, asa ca Turcil, ce-1 | 
urmareau de aproape, nu 1-au I 
matputut gasi. Dupa aceea, el ! 
'sT-a adus martorl si s'a tndrep- 
tat la Constantinopole de vina 
cu care era asuprit. In semn de 
recunostin^a, Voda hotari sa 
faca o manastire pe locul a- 
cesta, a scurs lacul si l'a umplut ; 
cu bogse (carbunT) zidind altarul | 
chiar pe locul unde dinsul sca- 
pase. 

In pomelnicul manastireT, pre- 
facut si reinoit in anil din in- 
ceputul lumeT 7214, si dc la 
Chr. 1 706, se citeste, arata D-l 



Gr. G. Tocilescu, dupa care luam 
aceste stitn^e, in raportul saii 
care se gaseste in <Analele A- 
cademieT Romine», numele cti- 
torilor carT de la inceput au zi- 
dit si au inal^at sfinta casa a- 
ceasta: «Io Mateiu BasarabaVoe- 
vod i gopjda ego Elena, Dan- 
ciul, Stanca, Pahomie monah, 
Salomia monahia, Pirvul, Radul, 
Neaga, Preda, Catalina, Speia, 
Vlasan, Marga, loan, Radu, Bar- 
bu, Neacsa, Pasca, Datco, Voi- 
ca, Calea, $erban, Harvat, Bar- 
bu, Maria, Radu, Negoit, Ma- 
teiu, Radu». 

In alt loc citim: «Dintru in- 
timplarea vremilor, din deasele 
si cumplitele rezmiri^e si din sla- 
biciunea celor ce au fost maT 
inainte chivernisitorT la aceasta 
sfinta si Dumnezeiasca manastire, 
au ramas la mare pustiire si sur- 
pare. La care in^elegind prea fe- 
ricitul ctitor Dum. Constantin 
Brincoveanul Vel Spatariii si fiind 
la Dum. baniT ce s'au rascumparat 
RuminiT in zilele luT Constantin- 
Voda, au dat talere 200 de s'au 
lucrat cit au fost bam, si la a- 
ceasta inoire a sfinteT manastin 
au fost rinduit sfin^ia-sa prea 
cuviosul parintele Kir Antonie 
Archimandrit si dupa alte oste- 
nelT au ajutat si sfin^ia-sa cu 
talere 85; pentru care s'au scris 
aci ca in vecT sa se pomeneasca >. 

Aci se afla si pomelnicul fa- 
miliilor BrincovenT, LeurdenT, 
GolestI si altor crestinT, can au 
facut daniT manastireT. 

In tinda bisericei se afla zu- 
gravit Mateiu Basarab Voevod, 
^inind biserica in miinT, impreuna 
cu so^ia sa Elena. Tot aci se 
afla portretcle luT Jupan Danciu 
vel Vornic, tatal luT Mateiu Vo- 
da, al Jupini^eT Stanca, muma 
luT Mateiu Voda si al altor ju- 
panT ca Barbu, Radu, Vilsan, 
Datco, Preda Spatarul si Jupi- 
ni^el Calea. 



Timpla, destul de frumoasa, in 
lemn poleit si colorat, este bine 
conservata. De asemenea $i icoa- 
nele, carT sunt, ca si timpla, 
din timpul luT Mateiu Voda, cum 
se vede din inscripfiunile de pe 
dinsele. Usa bisericeT, frumos 
sculptata in lemn de castan, a 
fost facuta de Constantin Brin- 
coveanu, vel logoftt, inainte decT 
d'a se urea pe tron. Aceasta 
usa a inlocuit o usa mat veche 
din timpul luT Mateiu Basarab. 
In tinda bisericeT sunt 2 mor- 
minte : 

1. Mormintul luT Mateiu Ba- 
sarab, de marmora alba, lung de 
2 m. 35 cent, si lat de SS cent, 
de o execu^iune admirabila; o- 
pera unuT artist grec, judecind 
dupa forma literelor inscrip^i- 
uneT. Se reprezinta in relief mar- 
ca ^areT: vulturul cu cruce, soa- 
rele si luna de doua laturl, sub 
ghiarele pasereT un coif. Sub o 
coroana, avind pe amindoua par- 
ole trofee : za, steagurT cu cruce, 
toba, trimbi^a, bucium, tolba cu 
sage^I, arc, ciocan, halebarda, 
tun de bronz si doua butoaie, 
probabil tunurl de cires sau bu- 
toaie cu praf de pusca. 

Inscrip^ia suna ast-fel, precum 
a tradus'o din slavoneste, d. To- 
cilescu : 

«f Aci zace Mateiu Basara- 
ba, prin harul luT Dumnezeu, 
odinioara stapin si voevod al 
JareT-Rominesti, barbat prea in- 
^elept, prea viteaz si milostiv; 
al multor bisericT si manastirT 
intemeietor si inoitor, nicT odata 
biruit in biruin^e, vrajma^ilor 
infricosator, prietinilor ocroti- 
tor, al {aril sale inavu^itor, ca- 
rele cu mare avu^ie si cu toata 
imbelsugarea in pace si Dniste 
a domnit doua-zecT si trel de 
anT ; a adormit intru Domnul 
in adincimea anilor, in anul 1654, 
in cinstite batrinete.» 

2. Mormintul luT Danciul Vor- 



Digitized by 



Google 



ARNOTA 



125 



A RON (1*1 ATRA*LU-) 



nicul, tatal luT Mateiu, este mat 
sitnplu : o singura lespede cu 
inscript'ia aceasta: 

«AicT zac oasele a crestinu- 
lut si bine credinciosuluT si a 
noastra ruda, jupanuluT Danciu- 
luT VorniculuT, Brincoveanul ca- 
rut prilejuindu-i-se moartea in 
fara-ArdealuluI acolo i s'aii si 
ingropat trupul in initropolia 
BelgraduluT in cursul anilor 1600, 
iar fiul sau, prea luminatul Io 
Mateiu Basarab Voevod si doinn 
JareT-RominestI .... trimis'au 
pe credinciosul MariT sale Dra- 
gomir vel-Vornic de a adus oa- 
sele de lea ingropat intr' aceasta 
sfinta Manastire Arnota, care e 
zidita din temelie de Maria Sa.» 

In tinda maT sunt inca doua 
pTetre mormintale cu inscript'iunT 
sterse. Clopotele manastireT (2) 
sunt date de Constantin Brin- 
coveanul, in anul 7208 (1700). 

Aci este o fintina veche, Fin- 
tina-Domneasca (v. a. n.). Ma- 
nastirea n'are calugarT, ci se 
administreaza de un ingrijitor 
care oficiazS si serviciul divin, 
ajutat de un paracliser si un 
cintarej, platifT de guvern. 

Manastirea Arnota a fost ra- 
dical restaurata in zilele luT Bar- 
bu Stirbey-Voda, in anul 185.1, 
adaogindu-se in fa{a bisericiT 1 2 
apartaraente izolate, destinate in 
principiti pentru internarea con- 
damna^ilor politic!. Spre onoa- 
rea {aril acest penitenfiar politic 
nu a fost nicT o data intrebuin^at. 

Dintre odoarele manastirel, 
menfionam : 

O ca$ie de argint cu capacul 
lucrat h jour, cu urmatoarea in- 
scrip^ie sapata in trel rindurT« 
« Aceasta ca^ie fostu-o-aii facut 
raposatul Mateiu Voevod cu 
Doamna sa Elena, si o au dat 
la sfinta Manastire la Arnota, 
dar stricindu-se o au prefacut 
Udrea Caniaras, nepotul Doam- 
nel Elenel, leat 7178 (\6yo).y> 



Un disc de argint cu in- 
scrip^iunea in dos : « Acest disc 
facutu-1-au Mihail in zilele pa- 
ri ntelul Pahomie Egumen si l'au 
dat sfintel Manastiri Arnota de 
pomana, leat 7193 (1685).* 

O cruce lucrata in filigran 
de argint, cu inscripfiunea pe 
buze din anul 1780: «Aceasta 
sfinta cruce s'a facut de Egume- 
nul Filaret manastirel Arnota. » 

O alta cruce de argint fru- 
moasa cu inscrip^iunea sapata 
pe cotor in volumen: « Aceasta 
cruce a cumparat'o Eromona- 
hul Grigorie si a ferecat'o si 
depus'o la sfinta manastire Ar- 
nota 111 anul 7177 (1669)*. 

O cadelni^a de argint cu ca- 
pacul lucrat h jour si cu 111- 
scrip^ia sapata pe partea de jos: 
« Aceasta c&delni^a am facut'o eu 
Eromonachul Grigorie din Vra- 
$a si am depus-o la sfinta ma- 
nastire Arnota, anul 7 1 77(1 669) » . 

O copie de argint pentru to- 
ut anafora cu inscrip^iunea: «A- 
ceasta copie o au facut Udrea 
vel Camaras, nepotul DoamneT 
Elenel*. 

O cutie mare de argint facuta 
la 1817 de Banul Radu Golescu, 
avind in launtru sfinte moaste. 
Pe tocul cutiel se afla sapata 
inscrip^iunea: «f Aceasta cutie 
de argint cu sfintele moaste, in 
numar de 27 bucafT man si 
micT, ale sfintel manastiri Ar- 
nota din districtul Vilcea de 41 
ant fiind dosita, acum gasindu- 
sede Parintele Kesarie Egume- 
nul, cu cuvenita orinduiala s'a 
si adus la locul lor la anul 1858 
Ghenarie 30. » Cutia a fost ga- 
sita la biserica Doamna Ba- 
lasa in BucurestT, si intre alte 
moaste figureaza : o mina a sfin- 
tel Muceniec Marina si cite-va 
oase din sfin^il Filip si Mihail 
Sinadon. 

Arnota, culme de munte, jude^ul 



Vilcea, porneste din muntelc 
Cocorul si Breota. Se indrep- 
teaza catre S.-E. desparfind riul 
Bistri^a de apa Costestilor si 
se termini aproape de conflu- 
en{a acestor doua riurT la Est 
de com. Horezul. Piscurile cele 
mat inalte sunt: mun^it Colfa, 
Buila si Arnota. 

Muntele Arnota este proprie- 
tatea statuluT si avea in 1878 
un venit anual de 920 lei ; a 
fost ipotecat impreuna cu alte 
propriety ale statuluT pentru 
emisiunea biletelor hipotecare, 
in urma IegiT din 1877. Pentru 
periodul 1883 pin* la 1888 vc- 
nitul acestut munte a scazut la 
720 let anual. 

Arnota, vezT muntelc Arnota, 
mosie a statuluT, jud. Vilcea. 

Arnota, pise, pe culmea cu ace- 
la$I nume, jud. Vilcea, pe care 
il uda la Vest riul Bistri^a si 
la Est riul Costesti. Cade la S. 
de piscul Buila. 

Arnota (Vatra - MinSstirei-), 

jud. Vilcea, proprietate a statuluT, 
arendata pe periodul 1880 — 85 
cu 1200 let anual. 

Arnota, trup de pddure, a statu- 
luT, in intindere de 190 hec- 
tare, formind impreuna cu trupul 
Scinteia, padurea numita Mun- 
tele-Arnota, situata in comuna 
Costesti, plasa Horezul, judejul 
Vilcea. 

Aron (Piatra-lui-), s tinea, si- 
tuati intre manastirea Agapia- 
Vechie si Agapia-Din-Vale, in 
com. Filiorul, pi. de Sus-Mij- 
locul, jud. Neam^u. 

Legenda-T atribueste urmato- 
rul fapt istoric: «Aron-Voda, 
asa vorbesc oamenil batrinTsi ca 
lugariT de la manastirea Aga- 
pia, — a fost slujind la un Mi- 



Digitized by 



Google 



ARONEANUL 



126 



ARPADIA 



tropolit anume Nicanor, fiindu-! 
nepot Mitropolitulul; si acel Mi- 
tropolit fiind ctitor la manastirea 
Agapia cea vechie din deal, fiind 
manastirea zidita cu cheltuiala si 
ajutorul DoamneT Elena a luT Pe- 
tru Rare? Voda, care Doamna a 
fost fata luT Despot Craiul sir- 
besc; deaceeacu cheltuiala D-ne! 
Elena si prin osteneala acelu! 
Mitropolit s'a zidit manastirea 
Agapia-din-Deal, precum s'a zis; 
si fiind si Mitropolitul Nicanor 
ctitor, mergea de multe-or! la 
manastire de sedea si mergea 
si nepotu-sau Aron Voda. De 
aceea Aron Voda de multe-orl 
esia afara de la manastire la 
plimbare, la o manastioara de 
calugari^e, ce era pe mosia ma- 
nastire! ce se chiama Hilioara, 
avind dragoste cu o calugarifa 
tinara. $i asa esind Aron- Voda 
intr'un rind la plimbare la Hi- 
lioara, si intorctndu-se la ma- 
nastirea Agapia din deal, numat 
ce s'a intilnit cu unchiu-sau, cu 
Mitropolitul Nicanor, mergind 
si Mitropolitul afara la mobile 
manastire!, si s'ati intilnit la un 
loc unde este drumul taiat in 
piatra cu ciocanul ; de aceea Mi- 
tropolitul sa fi batut pe nepotu- 
sau Aron-Voda. Iar dupa aceea 
Aron- Voda s'a dus in {ara Un- 
gureasca, fugind de la unchiu- 
sau, de la Mitropolitul ; si din 
tara Ungureasca s'a dus Aron- 
Voda la Jarigrad si s'a apucat 
la oamen! mar! de slujit; si cu 
vremea a esit Domn in Mol- 
dova; si sii fi prins pe unchiul 
sau, pe Mitropolitul Nicanor, si 
sal fie facut hadimb, sa-1 fi sco- 
pit; caruia Mitropolit i! este 
mormintul la manastire in deal; 
si s'a fost sahastrit luind schima, 
si zictndu-! din schininicie Nil, 
care asa scrie pe piatra de pe 
mormint : Schimnoje Nil. Iar 
acolo unde s'a intilnit Aron- 
Voda cu unchiul sau Mitropo- 



litul, au pus de au sapat o stinca 
mare de piatra, scriind si istoria 
pe piatra, si deasupra inca au 
sapat ca sa se cunoasca pe unde 
a fugit ; care aceste semne sunt 
de se si vad pana asta-z! si se 
chiaina acea stinca de piatra, 
Piatra-lu!-Aron-Voda (v. cronica 
lu! I. Neculce). «0 seama de 
cuvinte ce nu sunt scrise in leto- 
pise{, ce numa! din om in om 
s'au auzit, car! s'au scris ina- 
intea domnie! Dabije! Voda : 
dec! cine le va crede bine va 
fi, iar cine nu le va crede iaras! 
va fi bine ; cine precum i! va fi 
voea, asa va face*. (Amintir! din 
o calatorie, de C. Hogas, in Re- 
vista Asachi a. III). 

Aroneanul, sat, din com. Copoul, 
pi. Copoul, jud. Iasi, situat pe 
platoul dealulu! cu asemenea 
numire; pe o suprafa^a de 2412 
hect. si cu o populate de 114 
fam. sau 408 locuitor!. 

In 1879, f£cindu-se impro- 
prietarirl, satul s'a marit prin 
infiin^area une! noua par{! de 
sat numit Aroneni. 

In acest sat se afla : manasti- 
rea Aroneanul, zidita de Aron- 
Voda la anul 1594, intre^inuta 
de stat, cu 2 preo^I, 1 cintare^ 
si 1 eclisiarh ; o scoala infiin^ata 
la 1880, frecuentata de 32 elevl, 
avind un local construit in con- 
demn! foarte bune. 

Numarul vitelor e de 181 5 
capete, din can: 552 vite mar! 
cornute, 989 o!, 89 ca!si 185 ri- 
matorl. 

Ca fapt istoric petrecut in a- 
ceasta localitatese inseamna raz- 
boiul urmat intre $tefani{a-Vo- 
da si Constantin-Voda, unde 
au fost infrin^! Cazaci!, car!aju- 
taCi pe $tefani{a. 

Aroneanul, deal, jud. Iasi, se 
intinde de la N. spre S., de-a 
stinga dealulu! ^orogari, al caru! 



capat despre S. se termina in 
platoul Iasulu!. Acest deal ce 
are o inatyime insemnata, se 
lasa treptat in partea de E., 
formind valea satulu! Rediul- 
Alde! ; in partea despre V., are 
o ridicatura dreapta, in josul ca- 
reia se afla iazul Aroneanul, iar 
pe platou e situat satul si ma- 
nastirea cu acelas! nume. 

Aroneanul, ias i situat la poalele 
dealulu! cu asemenea numire, 
jude^ul Iasi, pe o intindere ma- 
re; abondent in peste si stu- 
haril. 

Aroneanul, manastire, jud. Iasi. 
(v. Aroneanul, sat). 

Aroneanul, piriU, format din ma! 
multe izvoare, de pe teritoriul 
satulu! Aroneanul, com. Copoul, 
pi. Copoul, jud. Iasi ; primeste 
in dreapta pir. Liesti, formeaza 
iazul Aroneanul, si apo! se varsa 
in iazul Ciric, de pe teritoriul 
orasulu! Iasi. 

Arpacinul, movild, in raionul co- 
mune! Umbraresti, jud. Tecuciu, 
altitud. 86 m. 

Arpadia, sat, pi. Jiul-d.-s., com. 
Floresti, jud. Dolj, cu 172 su- 
flete, 92 barba^I si 80 feme! ; 
legat de satul de resedin^a Flo- 
resti printr'o poteca de car. 
Case sunt 37 si bordee 2. Copii! 
din acest sat urmeaza la scoala 
mixta din satul Floresti, ce este 
la o distan^a de 3200 m. $tiu 
carte 15 loc, din car! 13 bar- 
ba^I si 2 feme!. In sat este 
biserica fondata la 1805 de e- 
norias!. Este de lemn, are 17 
pog. arabile proprietate, cedata 
in urma lege! rurale din 1864; 
serbeaza hramul Adormirea- 
Maicel-Domnulu!. 

Arpadia, islaz, plasa Jiul-d.-s., 



Digitized by 



Google 



ARPADIA 



127 



ARSACHE 



corauna Floresti, satul Arpadia, 
jud. Dolj. 

Arpadia, mosie a statulut. pi. Jiul- 
d.-s., comuna Floresti, satul Ar- 
padia, jud. Dolj ; aduce venit 
anual de 300 de lei; pe dinsa 
se gaseste si padurea Arpadia. 

Arpadia, pildure a statulut, plasa 
Jiul-d.-s., comuna Floresti, satul 
Arpadia, jud. Dolj, in intindere 
de 863 hectare; se gaseste pe 
mosia statulut Arpadia. Este 
compusa din cer, girni^a, fag si 
stejar ; acesta din urma pre- 
domina. 

Arpadia, riulet, plasa Jiul-d.-s., 
comuna Floresti, judejul Dolj, 
ce ese din dealul Iclean si care 
se varsa pe stinga Gilortulul, in 
dreptul comunel Floresti, linga 
Balta-Edulul. 

Arpagiul, cdtun, (tirla), in plasa 
lalomi^a-Balta, jude^ul Ialomi^a, 
comuna Larga. 

Arpalic, deal, in jud. Constanta, 
plasa Silitsra-Noua, pe teritoriul 
comunel rurale Caranlic; sedes- 
face din dealul Sari-Iol-Bair ; se 
intinde spre miaza-noapte, avind 
o direcfiune generala de la S.- 
E. spre N.-V., printre vaile 
Deripea-Ceair (sau Beilicul) si 
adiacenta sa, valea Cismeculac, 
brazdind partea rasariteana a 
plasi! si cea centrala a comunel ; 
are 148 m. inal^ime, dominind 
vaile de ma! sus, satele Caran- 
lic si Ciucur-Chioi, drumul jude- 
{ean Ostrov-Cuzgan, eel comu- 
nal Caranlic-Ciucur-Chioi ; aco- 
perit cu padurl si fine^e. 

Arpalic - Iuk, movild artificiala, 
in jud. Constanta, plasa Man- 
galia, pe teritoriul comuneT Man- 
galia si anume pe acela al satu- 
luT Haidar-Chioi, in vecinatatea 



caruia se afla si pe care il do- 
mina prin inal^imea sa care este 
de 73 metri. Este asezata pe 
culmea dealulul Ascilar si do- 
mina prin inal^imea sa drumu- 
rile car! due de la Mangalia la 
Ascilar si la Copucci prin Hai- 
dar-Chioi. 

Arpezi, vale, pi. Jiul-d.-s., com. 
Floresti, jud. Dolj, prin care 
curge riul Arpadia. 

Ars, v. Iazul-Ars, comuna Radu- 
caneni, plasa Podoleni, jude^ul 
Falciu. 

Arsa, sat, face parte din comuna 
rurala Valea-Calugareasca, pi. 
Cricovul, jud. Prahova. 

Arsa, movila, pe mosia Tautesti, 
com. Borzasti, pi. Baseu, jud. 
Dorohoiu. 

Arsache sau Parapani,^w. rur. y 
compusa din cat. Balari si Pa- 
rapani saQ Arsache, in plasa 
Marginea, jud. Vlasca; situata 
pe malul Dunaril in dreptul sa- 
tulut bulgar Pirgos ; departe de 
albia Dunaril 4 kil., de Giurgiu 
19 kil., de Bucuresti 85 kil, 
si de resedin^a plasiT Stanesti, 
17 kil. 

Aceasta proprietate apar^inea 
dr. Arsache, de la care a tre- 
cut la a! saT mostenitorl. 

Suprafaja intregel proprietor, 
compusa din mat multe trupurT, 
este de 9554 hect. 31 10 m. p. 
si s'a estimat de Creditul fon- 
ciar din Bucuresti la cifra de 
1 600000 lei, avind ca ven. total 
220000 lei. 

Suprafa^a intregel mosil se 
compune din : 4506 hect. iocurl 
de aratura, de 3603 hect. baity 
finea^a si padure de salcie si 
tuft; 1430 hect. s'a dat la 350 
loc, fost clacasT. 

Comunaare un local de scoala 



higenic si destul de bine intre- 
^inut, ftcut in 1870 de Dr. Ar- 
sache. In 1888 au urmat 46 bae$T 
si 29 fete la scoala. 

In dosul satuluT Arsache sau 
Parapani se vad urmele unel 
ceta^T vechl, ftra sa se stie ce 
nume are si de cine ar fi fost 
ftcuta. 

In intreaga comuna sunt 12 
circiumi. 

Sunt strain!: 14 UngurT, 10 
Bulgarl, 1 German. AfaradeBul- 
garT, carl nu sunt meseriasl, cet- 
Taltl sunt meseriasl ferarl, etc. 

Construcfiunl mal insemnate 
sunt : casa proprietate! cu pare 
frumos, situata in centrul satu- 
luT; casa de arendas cu patule, 
magazil, grajdurl, etc., toate ft- 
cute de curind in marginea E. 
a satuluf, de catre arendasul 
actual, pe partea d-ner Olimpia 
Em. Lahovari. Asemenea sunt 
case, magazil si patule pentru 
arendasl si pe parole din Para- 
pani a celor-raljT proprietary 

Arendasul parcel d-nef Laho- 
vari se ocupa cu cresterea cai- 
lor de rasa ungureasca. 

Pe aceasta proprietate sunt: 
Girla-Mare ce vine de la V. din 
mosia Gaojani si curgc impreuna 
cu Calma^uiul, Vedea si Teleor- 
man in Dunare. Apol lacurile : 
Richitele, Girla-Cornea, Glrla- 
StirceT, Caragioaica, lacul Gra- 
distoiul, Cetafioiul, Lacul-Mare, 
al Oael, al Ploaiel, al Caramizilor, 
Pletesul ; mat sunt inca piriurt : 
Cama, Girla-Broastelor, Scotu- 
siul si $iovirna. 

Petecile principale de padurt 
sunt: Ostrovul - Greculuf, $otu- 
nul, Repedea, Tosunul, Gradis- 
toiul si Stirciul ; mat toate sunt 
de salcie si au supraf. de 500 
hect; mat este un pile de pa- 
dure de tufan, cu suprafa^a de 
35 hect. 

Serviciul filoxeric de la Minis- 
terul Domeniilor ne arata ca in 



Digitized by 



Google 



ARSACHE 



128 



ARSELE 



1888 a fost in aceasta comuna 
o suprafa^a de 25 hect. vie. 

In 1887 erau aci 418 contri- 
buabilT sail 494 fam., cu 2255 
suflete. 

Venitul comunal in 1888 era 
de 7644 1., chelt. de 5492 1. 

In aceasta com. sunt 2 bi- 
sericT, una la Parapani, cu hra- 
mul Sf. Pantelimon zidita de 
d. Dr. Arsache la 1845, in 
memoria uniculuT sau flu, care 
s'a sinucis la Viena la 1835, si 
o alta biserica cu hramul Sf. 
Petru, zidita la 1868. 

La cea din Parapani sunt 2 
preoflf si 2 cintare^T; cea-1'alta 
din Balari are un preot si un 
cintarej. 

LocuitoriT sunt harnicT ; cu 
multe vite fac multa si buna 
eultura, le place bunul traiu ; 
au case, parte zidite de cara- 
mida, parte facute de pamint ba- 
tut amestecat cu paie ; multe din 
aceste case sunt invalite cu ti- 
nichea, altele cu olane, purine 
din ele sunt invalite cu trestie. 
Mat se vad inca pe alocurea 
cite-va bordee, urme ale vechi- 
lor locuin^e, care se obicinuiau 
a se face pe malul DunareT. 

La 1888 s'a cultivat 6000 
hect. si au produs aproximativ 
50000 hectol. griu, 60000 hect. 
porumb, 12000 hectare ovaz, 
12000 hect. orz, 60 hect. de 
cinepa si cite-va hect. de meiu. 
Rapi^a nu s'a cultivat, gogosile 
de matasa se cultiva pentru tre- 
buin^a casnica. Este in comuna 
o moara cu vapor care mi sea 
tret pietre. SateniT se ocupa si 
cu pescuitui baljilor de pe a- 
ceasta proprietate, care le pro- 
cura un nutriment abundent si 
variat. Bal^ile principale sunt: 
Balta-Stircet, lacul Gradistea si 
Girla-Mare; acestea dau in ter- 
men mediti, afara de consuma^ia 
locala in peste, raci si scoicT, 
dar inca peste 10000kil.de peste. 



Se face la 26 Iulie ale fie- 
caruT an (Sf. Pantelimon) un 
bilciu cu ocazia hramului acelel 
biserict, unde vin suferinzl din 
satele circumvecine ca sa cada 
la darurt cu credinja de a se 
tamadui, cacT, zic eT, mucenicul 
Pantelimon fiind fost doctor, are 
darul tamaduireT. 

LocuitoriT din aceasta comuna 
poseda 864 boT, 696 vacT, 258 
bivolT si bivoli^e, 297 cat, 131 10 
oT si 521 porcT. 

Prin aceasta comuna trece 
o sosea bine intre^inuta care 
duce la Giurgiu si la Zimnicea 
prin satele : Malul, Slobozia si 
Petrosani. Se mat afla spre N. 
decom. si Drumul-UntuluT, drum 
vechiii pe unde treceau TurcT 
din raiaua Giurgiu ce stringeati 
unt in judej. 

Pe malul DunareT in circon- 
scrip^ia acesteT comune se afla 
6 pichete pentru pazit grani^a 
despre Bulgaria. 

Arsache sau Parapani, catmi, 
in jud. Vlasea, de la care si-a 
luat numele com. de care de- 
pi nde ; situat pe proprietatea 
Parapani. 

In 1884 s'a improprietarit 230 
loc luind suprafa^a de 1070 hec- 
tare. 

Aci este o biserica cu hra- 
mul Sf. Pantelimon, zidita la 
la 1845, cu 2 preo^T si 2 cin- 
tareflf. 

Este scoala, case de proprie- 
tor, sosea. Sunt 8 circiumT. 

Arsanca, sat, face parte din com. 
rur. Mihaesti, pi. Oltul-d.-s., jud 
Vilcea. Are o pop. de 94 loc. 
(52 b. si 42 f.). Cade in partea 
de V. a com. tntre dealurile 
Rogozul si Arsanca. 

Ca pop. scolara are 14 copiT 
(7 b. si 7 f.). Este la distanta 
de 1 kil. de cat. Mihaesti, unde 
e scoala si primaria. 



Arsanca, deal, la V. com. Mi- 
haesti, pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Arsanca, deal, la poalele caruia 
este situata com. Manastireni, 
pi. Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Arsanca, piriu, jud. Vilcea, iz- 
voreste din dealul Fintina-cu- 
Scaun de la V. com. Mihaesti, 
pi. Oltul-d.-s., trece prin cat. 
Arsanca, Rugetul si T£t&rani 
si se varsa in Olt, tot in raio- 
nul com. Mihaesti. 

Arsa (Piatra-), munte, in c. Gura- 
TeghiT, jud. Buzau, cat. Arga- 
salesti, pe malul drept al riu- 
luT Bisca-Mare, intre muntele 
Cursele si Virful - ^en^iT ; cul- 
mineaza in patru piscurl for- 
mate din stincT colosale si aco- 
perite cu brad, pin, fag si mes- 
teacan. E foarte renumit pentru 
vinatul de caprioare si ursT, can 
isT gasesc refugiul aci. 

Arsa (Piatra-), pddure, in com. 
Gura-TeghiT, jud. Buzau, pro- 
prietate mosneneasca de 360 
hect., care acopere muntele Pia- 
tra- Arsa si alte coline. 

Arseanca si Capreasa, pddun 
ale statuluT, in intindere de 700 
hect., situate in com. Birzesti, 
pi. Ocolul, jud. Vilcea. , 

Arsele, cat. al com. Nehoiasul, 
jud. Buzau, situat pe malul sting 
al riuluT Buzau, la spatele mo- 
sieT Arsele; are 100 loc. si 23 
case. 

Arsele, isvor, in com. Nehoia- 
sul, jud. Buzaii ; ese din muntele 
Arsele si se scurge in riul Bu- 
zau, la stinga. Cursul sau e re- 
pede; aduce bolovanT imensT si 
strtmteaza foarte mult albia riu- 
luT Buzaii, m punctul unde da 
intr'insul. 



Digitized by 



Google 



ARSELE 



129 



AR?ASCA 



Arsele, munte insemnat, in com. 
Nehoia$ul, jud. Buzau, situat la 
varsatura riulul Bisca-Rosilel in 
Buzau ; e acoperit de padure $i 
finea{a. 

Arsele, schit, desfiinjat ?i acum 
in ruine in com. Nehoia$ul, jud. 
Buzau, cat Arsele, inconjurat 
de munflf stinco$f, cu o pozifie 
din cele mat frumoase. In ju- 
rul minelor se gasesc multe 
vulpT. 

Arsene§ti-Chelbe§ti, sat, cu 142 
suflete (jud. Arge?, pi. Pitesti), 
face parte din com. rur. Ri- 
chitele-d.-j. (V. a. n.). 

Arsenia, ;//<?//>, pe munte Arsenia, 
jud. Buzau, din care mo?nenit 
Brae?ti poseda 360 hect., con- 
stind din 157 hect. padure, res- 
tul finea^a $\ izlaz, iar mo^nenil 
Goide$teni 40 hect. padure, afara 
de flne^e 91 izlaz. 

Arsenia, munte insemnat, pe ho- 
tarul comunelor Brae?ti $i Goi- 
de$ti, jud. Buzau, situat intre 
Ivaneful ?i Crucea-Spatarulut ; 
e acoperit de padure $i pujina 
ftnea{a. 

Arsenie, vale, jud. Prahova; iz- 
vore^te de la N.-V., de sub 
muntele $ipotul, $i se varsa in 
riul Prahovi^a, pe malul drept. 

Arsiminoaia, piriu mic, pe teri- 
toriul c. Negrile^ti, jud. Putna, 
plasa Vrancea ; se varsa ?M 
Putna. 



in 



Arsine§ti, loc izolat, in comuna 
Grumaze§ti, pi. de Sus-Mijlocul, 
jud. Neamfu. 

Arsi§tea ?i Zavoiul-de-Jos,/n// 
de pfidure, astatulul, in intindere 
de 15 hect., care, impreuna cu 
trupurile : Stuparia (60 hect.), 



Tatarani (20 hect.) ?i Trasnea 
(15 hect), formeaza padurea 
Sevestreni, plasa Ocolul, jud. 
Vilcea. 

Arsul, fafd de munte, in plaiul 
Clo^ani, jud. Mehedin^i. 

Arsul, munte, (v. Pietrele-Arse), 
jud. Mehedin^i. 

Arsura, sat, in com. Ghermane^ti, 
pi. Podoleni, jud. Falciu, a?ezat 
intr'o infundatura a deaiuiuT Lo- 
han, deschisa numal in partea 
de S. 

Suprafa^a teritoriulul este cam 
de 83 1 hect. ; cu o populate 
de 27 familil, sau 505 suflete 
$i 100 contribuabill. 

Are o biserica de lemn con- 
struita in 1 870, deservita de 1 
preot ?i 1 dascal. 

Arsura, sat, in partea de N. a 
com. Plhne^ti, pi. Podoleni, jud. 
Falciu, cu o popula^iune de 8 
familil sau 69 suflete ?i 1 7 con- 
tribuabill. 

Pe marginea de N. a satulul 
curge piriia$ul Arsura. 

Arsura, deal, plasa Tazlaul-d.-s., 
jud. Bacau, de pe teritoriul co 
muneT Te^cani. 

Arsura, piriU, ia na.stere din sa- 
tul cu asemenea numire, com. 
Ghermane?ti, pi. Podoleni, jud. 
Falciu. 

Arsura,//V/£, izvore^te de la locul 
numit Fintina-Buna, din partea 
de V. a com. ?ihne?ti,pl. Podole- 
ni, jud. Falciu, curge printre sate- 
le : Arsura, Pihne$ti ?i Arsura ce 
atirna de com. Ghermane?ti ; 
spre Sud-Est formeaza hota- 
rul intre comuna Pihne^ti §i sa- 
tul Ripele din com. Drinceni. 
Se varsa la piriul Ripele pe 
mo?ia Ripele. 



Arsurile, catun, al com. Horezul 
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, si- 
tuat pe ?es, spre E. de comuna 
?i la 16 kil. departe de orajul 
T.-Jiul; are o suprafaja de a- 
proape 120 hect., din care 26 
hect. arabile, 24 hect. fine^e, 6 
hect vie, 35 hect prunl $i izlaz 
?i 29 hect. padure. 

Cu o populate de 80 familit, 
374 suflete, din car! 69 contri- 
buabill. Locuitoril posed 10 plu- 
gurl, 10 care cu bol ?i vacl, 
no vite marl cornute, 80 of, 
44 capre, 16 cat, 80 rimatori. 

Catunul este strabatut de ?o- 
seaua comunala. 

Catunul mat are I biserica cu 
1 preot $i I cintare$ ; 5 fintinr. 

Arsurilor (Piriul-), mic ajluent 
al piriulul Neagra-Bro?tenilor, 
jud. Suceava. 

Armani, catun, al comunel Gruiul 
din pi. Novacijud. Gorj, situat 
in partea de N. a comunef pe 
coastele dealuriior, ramificatil 
din munp, $i la stinga Jiulut; 
are o intindere de aproape 60 
hect, din cart 15 hect arabile, 
10 hect fine^e, 2 hect. livez! 
cu pom! roditort, 2 hect. vie, 
10 hect. izlaz, $i 27 hect pa- 
dure mare ?i mica in plaiu ?i 
in munte, iar restul de 3 hect. 
e vatra satulut; toate sunt pro- 
prietap ale satenilor. 

Cu o populate de 40 familit, 
143 suflete, din carl 25 contri- 
buabill. Locuitoril poseda 4 plu- 
gurT, 8 care cu bot, 212 v. m. 
c, 4 cat, 300 ol, 1 10 capre, 20 
rimatort. 

Catunul poseda 1 biserica de 
lemn ; slujba se face de preotul 
comunet. 

Catunul mat are 1 fintina cu 
apa .si ma! multe izvoare. 

Ar^asca, picket de granifa, in 
plaiul Clo$ani, jud. Mehedin^i, 



W49. MwnU JHeftonmr €hogr**c. 



17 



Digitized by 



Google 



AR?ASCA 



130 



ARSITA-CRETULUI 



pe malul sting al apel Cerna, 
la gura piriuluT Ar^asca. 

Ar^asca, piriil, in plaiul Clo$ani, 
jude^ul Mehedin^i ; izvore?te din 
mun^il Culmea-CerneT $i se varsa 
pe partea stinga in Cerna. Este 
renumit pentru ca pe aci eo- 
boara in apa Cerna una din 
potecile comunel Obir^ia peste 
inunte. 

Ar§asca, potecd, peste munte in 
Banat, ce pleaca din cum. rur. 
Obir?ia, plaiul Clo^ani, jude^ul 
Mehedin^i, trece pe la pichetul 
Ar$asca, peste apa Cerna, in 
Banat. 

Ar§i{a, unul dintre afluenfif pi- 
riuluT Moi$a, din comuna Bog- 
dane$ti, jud. Suceava. 

Ar§i{a, deal, plasa Tazlaul-d.- 
j., jud. Bacau, de pe terito- 
riul satului Deleni, din comuna 
Draguge?ti. 

Ar$i{a, deal, pi. Trotu^ulul, jud. 
Bacau, de pe teritoriul satului 
Bogdana. 

Ar§i{a, deal, intre comuna Fili- 
orui ?i comuna Vinatori-Neam- 
{u, servind de hotar natural 
intre manastirea Agapia-Veche 
$i Sihastria, din jude^ul Neamtu. 
OameniT ba$tina$I prin expre- 
siunea de «ar$i{I» nu in^eleg 
alt-ceva, de cit un neintrerupt 
lan£ de coline verzl ?i inflorite, 
expuse razelor soarelul, avind 
in acela$i timp, o traganata $i 
adinca inclinare, spre Sud-Vest. 

Ar§i{a, deal, pe care creste pa- 
durea cu acest nume, jude^ul 
Suceava. 

Ar§i{a, munte, pi. Troto^uluT, ju- 
dejul Bacau, pe teritoriul co- 
munel Hirja. 



Ar^i^a, padure, pe mo$ia Si- 
nau$i, comuna Tureatca, plasa 
Berhometele, jud. Dorohoiu. 

Ar§i{a, padure de fag, pe mo$ia 
Probota, comuna Dolhasca, ju- 
de^ul Suceava. 

Ar^a, unul dintre piscurile mun- 
teluT Bourul, com. Bogdane^ti, 
jud. Suceava. 

Ar$i{a, piriia§, ese din ramura 
cu a$a numire, ?i se varsa dupa 
un curs foarte scurt in piriul 
Pintec, pe partea dreapta, cam 
la 2 kil. mat catre Sud de pi- 
chetul Pintec, in jud. Neamtu. 

Ar$i{a, pin ii, vezl Tureatca, sat 
$i comuna, plasa Berhometele, 
jude^ul Dorohoiu. 

Ar^ifa, poiand, in padurea Tur- 
bata, pe teritoriul comunel Ta- 
taru^i, jud. Suceava. 

Ar^i^a, ramura de munft, situata 
spre Est de satul Hangu, pi. 
Piatra-Muntele, cam la 4 ore 
departare de sat pe sub poalele 
CeahlauluT, in jud. Neamtu. 

Forma sub care ni se repre- 
zinta e ca $i a unel secert (se- 
mi-lune), indreptata catre apus ; 
incepind recurbatura de la ra- 
saritul pichetuluT Pintec in drep- 
tul kilom. 120 al ?oselet Prisa- 
cani-Bistricioara, pana catre su- 
dul piriuluT Terjoasei, afluent al 
PinteculuT. 

Ar§i{a, vale, in comuna rurala 
Matasari, plasa Vfiilor, judetul 
Mehedin^i. 

Ar^a-Ascunsa, poiand, in co- 
muna Dobreni, pi. Piatra-Mun- 
tele, situata pe mo$ia Alma$, 
jud. Neamtu. 

Ar§i^a-BSi§escu, munte, in co- 



muna MalinT, (1082 m. alt.), jucL 
Suceava. 

Ar§i^a-CorhaneI, platoU, d'asu- 
pra muntelut cu acest nume, din 
com. Dorna, jud. Suceava. 

Ar§i{a-Corni, munte, in comuna 
MalinT, jud. Suceava. 

Ar§i^a-Cretului, iavor de ape mi- 
nerale, situat intr'o p&dure de 
brazT $i frasini, unde str«Lbate 
omul prin o carare strimta, la 
ctyT-va metri departare de par- 
tea dreapta a piriuluT Pintec, pe 
cuprinsul com. Hangu, pi. Pia- 
tra-Muntele, jud. Neamtu. 

Terenurile din care ese apa 
sunt nisipoase ?i a$ezate sub 
culmele despre S.-E. a masivu- 
luT stincos Ceahlaul. 

Apa izvoruluT este limpede, 
fara miros, de un gust pi^cator 
la limba, ?i cam sarat. Cea intiiu 
analiza s'a facut, la 1833, de 
catre farmacistul A. Abrahamfi; 
iar a doua, la 1856, de catre 
Dr. Th. Stenner, fund pomenite 
intr'un articol al Dr. Caillat, pu- 
blicat in «l'Union Medicale*, la 
1853, ca singura ap& termala 
a careea temperatura este ur- 
cata la + 20 C. 

Dupa A. Abrahamfi, tempe- 
ratura s'a gasit de -+- 6 d R. cind 
temperat. aeruluT era de -f- 1 5°R- 
Greutatea specified este egala 
cu 1,003, con^inind in 7,680 
grame apa : sulfat de 9oda 
2,755; clorura de sodiu: 2,311 ; 
clorura de calce: 1,600; carbo- 
nat de sodiu : 4,089 ; carb. de 
calce : 2,888 ; carb. de magne- 
ziu : 3,933 ; carb. protox. de fier: 
0,100; aluminiu : urme ; acid 
silicic: 0,444; re§ina de pSmint: 
0,044; suma substan^elor fixe: 
18,106. 

Dupa Dr. Th. Stenner, tempe- 
ratura s'a gasit+ I4°,75 C. (in 
acord cu determinarea Dr. Cail* 



Digitized by 



Google 



ar$ita-1nalta 



181 



ARTANUL 



lat) ; greutatea specific^ este 
egald. cu i ,0036, conjinind : sul- 
fat de potash (aceea^I c&time 
luatS ca m&sur5. : 7,680 gr.) : 
0,2127; sulfat de sodul: 1,1743 ; 
cloruri de sodiu : 0,2012 ; car- 
bonat de sodiu : 5,6540 ; carb. 
de calce: 5,1123; carb. de mag- 
neziu : 1,1 704 ; carb. protoxid 
de fier : o, 1 5 82 ; aluminiu : urme ; 
acid, silicic: 0,0811; re?in& de 
p&mint: inponderabil ; suma p&r- 
$ilor fixe: 13,7642; acid carbo- 
nic liber socotit in gr. : 16,7424. 
L&sat& in aer liber, apa aces- 
tuT izvor arunc& bulbucl plinT 
de acid carbonic. Alt& analizS, 
afard. de acestea, nu este cu- 
noscutcL In diferite scriert aceste 
ape sunt tratate sub denumirea 
de ape minerale de la Hangu. 

Ar§ita-Inalta, munte, in corauna 
M&linl, jud. Suceava. 

Ar§i{a - la-fundul-Hartonesel, 

munte, in c. M&linl, jud. Suceava. 

Ar^a-la-Paduret, munte, in c. 
Milinl, jud. Suceava. 

Ar§i{a-luI-Bran, tnunte, in com. 
Bro^teni, jud. Suceava. 

Ar§ita-luI-MacoveI, poiana, in 
com. M&deiul, jud. Suceava. 

Ar^i^a-luI-Toader, munte, in c. 
Bro^teni, jud. Suceava. 

Ar§i{a-lui-Serbu§c&, munte, in 
com. M&lini, jud. Suceava. 

Ar§i{a-Mare, munte ^ pi. Tazlaul- 
d.-s., jud. Bac&u, de pe terito- 
riul satuluT Schitul-Frumoasa. 

Arsi^a-Miglirei, muntt, in com. 
M&lini, jud. Suceava. 

Ar§i^a-Nemti§orului, munte, in 
com. M&linT, jud. Suceava. 



Ar§ita-Nem{i§oruluI, pirin, tri- 
butar Nem{i$oruluI, comuna M&- 
lini, jud. Suceava. 

Ar^a-P^dure^ului, unul dintre 
piscurile muntelul La-Coarne 
din com. Bogd&ne$ti, jud. Su- 
ceava. 

Ar§i^a-Petroni, munte, in com. 
M&lini, jud. Suceava. 

Ar§i^a-Pinului, munte, in com. 
Bro^teni, jud. Suceava. 

Ar§i^a-Popii, munte, pi. Munte- 
lul, jud. Bac&u, com. Biustu- 
roasa. 

Ar§i{a-PopiI, munte, in jud. Su- 
ceava, com. M&lini, are 969 m. 
alt. 

Ar^a-Puciosului, munte, pe te- 
ritoriul mo^iel Borca, in com. 
M&deiul, jud. Suceava. 

Ar§i{a-Rea, munte, pe teritoriul 
mo^iel Borca, avind 1269 ™ 
alt, jud. Suceava. 



m. 



Ar§i{a-SdreiTtei, munte, in com. 
Mali 111, jud. Suceava. 

Ar§tya-Tarcu{ii, munte, la hota- 
rul Transilvaniel, in jud. Neam- 
{u ; situat intre curm&tura La- 
zaroT, de care se desparte prin 
piriul Boiohano$ $i afluentul a- 
cestuia Foldtisztpatak, $i mun- 
tele Grind u?, de care se desparte 
prin piriul Tircu^a. 

In&lfimea sa este de 1372 
metri. 

Ar^a-Ungurului, munte, intre 
com. F&rca§a $i Sabasa, judejul 
Suceava. 

! Ar§i{ei (P&durea-), p&dure, pe 
mosia Buda, com. Buda, plasa 
I Berhometele, jud. Dorohoiu. 



Ar§i{el (Piriul-), v. Piriul-Chi- 
lieT, jud. Suceava. 

Ar§i{el (Pirtul-), mic afluent, al 
piriulut Cotirga§i, com. Bro$- 
teni, jud. Suceava. 

Ar§i{ei (Pirtul-), mic afluent, al 
piriulul Holdi^a, com. Bro^teni, 
jud. Suceava. 

Ar^ei (Pirtul-), mic afluent, al 
piriulul Chiril, com. Bro^teni, 
jud. Suceava. 

Ar§i^ei-Rele (Pirtul-), afluent, 
al piriulul Neagra-Bro?tenilor, 
com. M&deiul, jud. Suceava. 

Ar$i{ele-Mutulul, dou£ dealurl, 
in com. M&lini, jud. Suceava. 

Arta-Burun, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Mangalia, pe terito- 
riul com. rur. Hazaplar; are o 
direcfiune de la S.-V. c&tre N.- 
E., avind o in£l{ime medie de 
100 m. $i dominind com. Ha- 
zaplar §i c&tunele Mustafaci, E- 
rebiler $i Cara-Chioi, precum ?i 
drumurile Hazaplar-Cara-Chioi, 
Hazaplar-Erebiler, Mustafaci-Ca- 
ra-Chioi. Culmea luf este str&- 
b&tut£ de drumul Hazaplar-Ca- 
ra-Chioi. Este acoperit cu finefe 
$i sem&naturT. 

Artan, deal, pi. Amaradia, com. 
C&preni, jud. Dolj, in leg&tur& 
cu dealul Iclean din jud. Gorj. 
Acest deal are o in&l{ime apro- 
ximativS de 350 m.; este acoperit 
cu p&durT $i pe poalele luf este 
a$ezat& com. CSpreni. 

Artanul, cdtun, al com. Raci, 
din pi. Jiulul, jud. Gorj, situat 
in partea despre N.-V. a co- 
munel la 2 l /» kilom. dep&rtare. 
Poartcl numirea sa din vechime. 
E situat pe Valea-Racilor, intre 
dealul Ohaba, la V. si dealul 



Digitized by 



Google 



ARTANUL 



132 



ARJIARUL 



Strimba la E. Are o suprafa^a 
de 70 hect, din carl 5 hect. pa- 
dure si 16 hect. loc de cultura, 
fine^e si pasune, proprietate a 
D-lut Sandu Urdareanu ; 40 hect. 
arabile, 1 hect. vie si 8 hect. 
prun! sunt ale locuitorilor. 

Are o populate de 62 fam. 
cu 321 sufl., din can 60 con- 
tribuabil!. Locuitori! poseda 6 
plugur!, 8 care cu bo!, 2 ca- 
ru^e cu ca!, 47 vite marl cor- 
nute, 13 cat, 93 of, 48 rimator! 
si 6 stup!. 

Pe marginea despre E. a a- 
cestu! cat., curge pir. Jiljul-Mic. 

Prin el trece soseaua comu- 
nal£, care il pune in legatura la 
N. cu comuna Ursoaia, din jud. 
Mehedinfi, ?i la S. cu comuna 
sa, Raci. 

Are o biserica facuta de lo- 
cuitort pe la anul 1810, servita 
de I preot si 1 cintaref. 

Catunul are 1 pu{ si 2 fin- 
tin!. 

Artanul, deal, la V. comuneT Ga- 
nesti, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Artanul, loc izolat, com. Locus- 
teni, pi. Mijlocul, jud. Vilcea. 

Artanul, piriU, plasa Amaradia, 
com. Capreni, jud. Dolj, ce ese 
din dealul Artan si se varsa 
in dreapta riuluT Amaradia, in 
dreptul satulu! Capreni-d.-j. 

Artanelul, piriil, pi. Amaradia, 
com. Velesti, jud. Dolj, ese din 
dealul Rupturile, satul Rupturiie, 
jud. Dolj, pi. Amaradia, com. 
Velesti, si se varsa pe stinga 
riulu! Geamartaluiul. 

Artari§ul, poiana, com. Dumi- 
tresti, pi. Oltul-d.-j., jud. Olt, 
destinata pentru pasunea vite- 
lor locuitorilor. 

Artina, numircvechie, a unu! tirg 



ce se $inea pe mosia Orbeasca, 
in jud. Teleorman. 

Ar^agele, jud. Buzau. (Vez! Ar- 
Jagul). 

Ar^agul,jud. Buzau, nuniire data 
de locuitor! padurei ce acopere 
mun^il Bota-Mare si Bota-Mica, 
avind ca 1 500 hect. mare parte 
brad, tisa si mesteacan. 

Arfagul, piriU, in comuna Ne- 
hoiasul, jud. Buzau ; izvoreste 
din muntele Poiana-din-Cale ; pri- 
meste pe stinga afluenji!: Va- 
lea-Cepe! si Ar^agelul si se varsa 
in riul Buzau, la stinga, in apro- 
piere de Fa^a-Cheel. E foarte a- 
vut in pastravl, $i are ma! multe 
ferastrae la gura sa. Adese-or! 
Ungurtfs'au cercat a mutafrun- 
taria din Valea-Botelor pe albia 
acestu! piriu. 

Ar^ari, com. rur^ in plasa Cim- 
pulu!, jud. Ialomi^a, situata in 
partea de V. a plasi!, linga calea 
dintre satele $tefanesti $ l Con- 
deesti. 

Teritoriul comune! apar^ine 
locuitorilor satulu!, car! sunt 
mosnen! dupa legea rurala din 
1864. Sunt {mproprietarip nu- 
ma! 8 locuitor!. 

Se compune din satele Ar{ari 
^i Vlaiculesti, cu resedin^a pri- 
marie! si a judecatorie! comu- 
nale in Ar^ari. 

Dupa recensamintul din anul 
1890, populajia comune! este 
de 1436 locuitor!, cu 380 cap! 
de fam., sau 746 barbaflf si 690 
feme!, top Romin! si de religi- 
une ortodoxa. Dupa profesiun! 
sunt: 403 agricultor!, 8 comer- 
cianp; 5 profesiun! libere, 16 
muncitor! si 12 servitor!, $titi 
carte 172 persoane. 

Popula^ia comune! era in 1 887 
de 346 famili! Romin!, 2 famili! 
Grcc! si 16 famili! Tigan!, sau 



in total 1539 locuitor!, din car! 
din 365 barbaj!, 357 feme! si 
817 copi!. Contribuabil! erau 
284, din car! 3 faceau comerciu 
cu bautur! si producte, iar ce!- 
l'alflf numa! plugarie. 

Vitele in coprinsul comune! 
sunt 4045 : ca!, bo!, o!, capre, 
bivol! si pore!. 

Venitul comune! era in anul 
1 887— 1888 de 3808 lei si chel- 
tuelile de 1402 le!. 

Aic! sunt doua biserici, avind 
fie-care cite un preot si do! 
dascal!, platij! de comuna cu 
suma anuala de 480 le!. 

Instruc^iunea se preda intr'o 
scoala primara mixta de un in- 
vestor retribuit de comuna. 

Arfari, sat, in plasa Cimpulu!, 
jud. Ialomi^a, face parte din co 
muna cu acelas! nume, si este 
situat pe loc ses la mijlocul cae! 
dintre satele Condeesti si ^te- 
fane^ti. Se afla in apropiere de 
valea Ileana, avind imprejur 
multe padur!. Legenda spune, 
ca satul poarta numirea de la 
do! ar^ar!, copac! batrin! ^i 
gro^!, cu trunchiurile impletite 
s?i car! prin marimea lor predo- 
minau padurea in care satul s'a 
format. 

Aic! este re?edin{a primarie! 
?i a judecatorie! comune! Arfari. 

Popula^ia satulu! este de 256 
famili! Romin!, 2 famili! Grecf 
si 13 famili! Jigan!. 

Are o scoala mixta cu un in- 
va^ator. 

Biserica satulu! este zidita la 
1875 ?i e deservita de do!preop 
$i do! cintarep. 

ArtSgelul, plrlias, in com. Neho- 
iasul, jud. Buzaii ; izvore^te de 
la Golul-Teharaulu!, din Lacul- 
cu-Matasa. Verde si da in Ar. 
^agul la Curmatura-Sasului. 

Ar^iarul, cimpie, in suprafa^a de 



Digitized by 



Google 



ARJIARULUI (VALEA-) 



133 



ASAN-BEI 



85 hect. situate pe trupul Iasi, 
din proprietatea Strimba-d.-j., 
pi. Cilnistea, jud. Vlasca. 

Arfiarului (Valea-), vale, in- 
cepe din trupul Iasi pe pro- 
prietatea Strimba-d.-j. si da in 
valea Gaveni, la hotar, intre U- 
zunul si Strimba-d.-j., din plasa 
Cilnistea, jud. Vlasca. 

Arutela, cuvint format din Ad- 
Rutelam, cetate romana pe rui- 
nele numite Bivolari (jud. Arges). 

Arva, pirift, pe teritoriul comuneT 
Mera, jud. Putna, plasa Girlele. 
Se varsa in dreapta Milcovulul, 
mar sus de satul Capatanul. Pri- 
meste caafluent piriiasul Raiu^ul. 

Arva-Seacfi, piriii pe teritoriul 
comunei Mera, jud. Putna, pi. 
Girlele. 

Arva-Seaca, pddure, pe terito- 
riul comunei Mera, jud. Putna, 
pi. Girlele, proprietate a raze- 
silor din aceasta comuna. In- 
tinderea el, impreuna cu tru- 
purile de padure; Cerbul, Zitia 
si Pislea, e de 389 hect. 

Arvat, loc de ardturd, pe hotarul 
judefelor Tecuciu-Tutova la 6 kil. 
E. de comuna Negri lesti ; alt. 
130 m. 

Arv&te§ti, sat> $ine de com. rur. 
Igiroasa, jud. Mehedin^i ; situat 
pe marginea de N. a culmei 
Dumbrava; are 120 familil. Lo- 
cuitoril ati 11 plugurl, 23 care 
cu bol, 3 caru^e, 76 stupT, 176 
vite marl cornute, 60 ol, n cat 
si 130 rimatorl. 

hrvkte$\i,pdditre, de 85 pogoane, 
a statulul, in plasa Balta-Oltul- 
d.-j., jud. Romana^i. 

Arvinte, deal, in com. Birzesti, 



plasa Stemnic, jud. Vasluiu. (V. 
Ludesti-Budaiul, deal). 

Asadic-Orman, padure, in jud. 
Constanta, pi. Silistra-Nbua, pe 
teritoriul comunelor rurale Do- 
bromir si Ghivegea si anume 
pe al catunulul Calaipci; are 75 
hect. si este compusa de fag! 
si curpent. Este asezata intre 
dealurile Uzum • Mese - Sirti si 
Aslama-Sirti, in partea meridio- 
nala a plasil si cea sud-estica a 
comunei Para-Chioi. 

Asan, sat, face parte din com. rur. 
Darasti, pi. Sabarul, jud. Ilfov, 
linga riul Sabarul. 

Se intinde pe o suprafafa de 
367 hect. ; cu o populate de 659 
locuitorl. Frazil Ghermany au 1 22 
hect. si locuitoril 245 hect. 

Proprietary cultiva tot tere- 
nul ; locuitoril rezerva din tere- 
nul lor 49 hect. pentru izlaz si 
30 pentru cultura viet. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
George, deservita de 1 preot 
si 1 cintare{; 4 podurl stata- 
toare. 

Comerciul se face de 1 cir- 
ciumar si 3 hangil. 

Numarul vitelor mar! e de 
318 si al celor mid de 279. 

S'ati stabilit in comuna 6 
strain!. 

Asan-Aga sau Bujoreanu, cat., 
pendinte de com. Rasuceni, pi. 
Marginea, jud. Vlasca, proprie- 
tatea d-lor Filipescu si General 
Zefcari. 

Are suprafa^ade 1500 hect., 
din care 160 pad. S'a dat la 
120 locuitor! fost! clacas! 306 
hect. 

Asan-Aga sau Costieni, cdtun, 
lipit cu Asan-Aga saO Bujorea- 
nu, care formeaza un singur sat 
pendinte de com. Rasuceni, pi. 
Marginea, jud. Vlasca, situat pe 



loc ses in marginea de N.-V. a 
plasil la extrema vestica a co- 
munei proprietatea d-lu! $tefan 
si d-nel Smaranda Cristopolu; 
este asezat de-a stinga vael Cil- 
nistea. 

Are suprafa{a de 900 hect. 
S'a dat la 56 loc. fostif clacas! 
suprafafa de 168 hect. Are un 
petec de padure cu suprafa{a 
de 64 hect. ; ramine loc de a- 
ratura 836 hect. 

Se arendeaza anual cu pre^ul 
de 16000 lei. Este evaluata de 
creditul fonciar rural din Bucu- 
resti la suma de lei 200000. 

Pana la 1828, aceasta mosie 
apar^inea unul Turc ce se numea 
Aga-Asan, care sedea in Giur- 
giu ; avea si proprietatea Topo- 
rul, care pe atuncl era nelocuita. 

Pe aceasta proprietate se afla 
Magura-luI-Dirvasiu, de care se 
zice ca: «Dirvasiu a fost un hai- 
duc vestit, pe care prinzindu-1 
stapinirea {aril, la osindit la 
moarte. In magura se zicea pe 
atuncl ca se afla culcusul, sau 
vizuina unul sarpe mare, asa ca 
speriase vecinata^ile, si Domnul 
{aril de pe atuncl fagaduise 
mare dar acelul, care va omori 
sarpele. Dirvasiti ucise sarpele 
si in urma acestor fapte i se 
erta pedeapsa* (jud. Vlasca, de 
I. Boldescu, pag. 17). 

Aci este o biserica zidita de 
saten! la 1858, cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de un preot si 
2 dascall. 

Locuitoril sunt harnicl ; ati 
case de zid, cea ma! mare parte 
invelite cu olane si cocenl; sunt 
cite-va invelite si cu tinichea. 

Este o moara si o brutarie. 
Sunt case, patule si magazi! in- 
destulatoare pentru arendas. 

In aceasta mosie, trece valea 
Cringul-Frumos, ce o hotareste 
de mosia Letca-Veche. 

Asan-Bei, canal , in pi. lalomi^a- 



Digitized by 



Google 



AHANACIIE 



134 



ASCUNSA 



Balta, jude^ul Ialomifa, comuna 
Piua-Petrei; desparte insuselele 
Gisca-Mare si Gtsea-Mica. 

Asanache, jud. Putna. (VezT Balta- 
luT-Asanache). 

As&neasca, numire vechie, data 
uneT portfunT de loc coprins 
Jntre mosiile Cimpulungeaaca, 
Homocioae si Petrachesti din 
com. Niculesti, jud. Buzau. Asa- 
neasca acum e alipita Petra- 
chestilor. 

Asaoani, mope, plasa MunteluT, 
jud. Bacau : «a d-sale Aga Nicu 
Gfaica ; pe linga mosiile Coma- 
nesti, Vasaesti si altele; fara 
sat».(Th. Codrescu, «Buciumul 
Romin», An. I, i875,pag. 43). 

As&ul, sat, plasa MunteluT, jud. 
Bacau, comuna Comanesti, si- 
tuat pe malul sting al Trotu- 
suluT, maT in sus de confluen^a 
acestuia cu piriul Asaul. Face 
un trup cu satul Straja, situat 
tot de acelasi mal, la apusul sau. 
Are o scoala mixta si o bise- 
rica ortodoxa, cladita de loc. 
la anul 1790, cu 1 preot si 1 
cintare{. CirciumT sunt 13. CapT 
de familie 285, suflete 1015. Se 
gasesc 105 cal, 879 vite cor- 
nute, 195 porct si 461 capre. 
Pe teritoriul acestuT sat se ga- 
sesc izvoare de apa sarata, 1 
fabrica de cherestea cu abur si 
15 herastraie de apa. 

As&ul, sat, plasa Muntele, jud. 
Bacau, comuna Valea-Arinilor, 
situat la poalele munteluT Ro- 
tundul si pe valea AsauluT, la o 
departare de 15 kil. de satul 
Lucacesti. Are o biserica, cla- 
dita de Vasile Bin^u la anul 1 800, 
cu 2 cintarepf. CirciumT sunt 4. 
CapT de familie sunt 55. Ani- 
male se numara: 17 cal, 184 
vite cornute, 1 7 porcT si 16 capre. 



As&ul, balta, pL MunteluT, jud. 
Bacau, pe teritoriul satuluT Asaul, 
din com. Comanesti. 

As&ul, munte, pi. MunteluT, jud. 
Bacau, pe teritoriul comuneT Co- 
manesti. 

As&ul, piriU, pi. MunteluT, jud. 
Bacau, care izvoreste din masivul 
TarcauluT, dincolo de granija, 
spre jud. Neam^u, curge de la 
N.-N.-V. spre S.-S.-E. prin co- 
munele Valea-Arinilor si Coma- 
nesti, pe care le hotarniceste 
in mare parte in cursul sad 
inferior, si dupa ce se incarca 
cu Tarcau^ul, Petrosul si Sta- 
nistea, se varsa in stinga Tro- 
tusuluT, linga satul Lunca- Asaul. 
Are o lungime de 28875 m. 

As&ul, schit, (vezT Lunca-Asaul), 
azT biserica de mir, jud. Bacau. 

As&ul, fes, pi. MunteluT, jude^ul 
Bacau, de la poalele muntelul 
Asaul din com. Comanesti. 

As&ul, vale, pi. MunteluT, jud. 
Bacad, a piriuluT cu acelasi nu- 
me, de pe teritoriul com. Co- 
manesti. Este foarte lunga; in- 
cepe la hotarul spre Neam^u 
si se sfirseste in malul sting al 
TrotusuluT. 

Ascilar, sat, in jud. Constanta, 
pi. Mangalia, catunul comuneT 
Gherengic, situat in partea ra- 
sariteana a plasiT si a comuneT, 
la 2 kil. spre Sud-Est de rese- 
din^a, Gherengic. Este asezat 
pe malul drept al piriuluT Tatli- 
geac ; e inchis in partea sudica 
de dealul Ascilar cu virful sau 
Coim-Iuiuc ; e dominat de nio- 
vila Cumarova, situata la 1 1 \$ 
kil. spre rasaritul sau si care 
are o inal^ime de 64 metri. 

Suprafa^a sa este de 1 5 1 1 
hectare, dintre can 37 hectare 



sunt ocupate de vatra satuluT 
cu 43 ease. 

Popula$iunea sa compusa din 
TurcT si TatarT este de 42 fa- 
miliT cu 220 suflete, ocupindu- 
se cu agricultura. Casele sunt 
micT maT toate; numaT vre-o 
cite-va sunt maT marl si asezate 
foarte neregulat. Prin sat trece 
soseaua judefeana Cuzgun-Man- 
galia, si de aci pleaca drumurT 
comunale la Copucci si la Ciu- 
ciuc-Tatligeac. 

Ascunsa, balta, plasa Cimpul, pe 
teritoriul com. rur. Salcea, jud. 
Mehedinji. De aci isf procura. 
locuitoriT comuneT $imlano pa- 
pura pentru facerea rogojinelor. 

Ascunsa, curea de mope, in co- 
muna rurala Salcea, plasa Cim- 
pul, jud. Mehedinfi. 

Ascunsa, pddure, in com. * rur. 
Salcea, pi. Cimpul, jude^ul Me- 
hedinji. 

Ascunsa, piriU, plasa Jiul-d.-j., 
com. Calarasi, jud. Dolj, ce iz- 
voreste din dealul Ascunsa, ju- 
de^ul RomanafT, merge pe ho- 
tarul despar^itor intre judejul 
Dolj si Romana^i si apoT pa- 
trunde pe teritoriul com. Cala- 
rasi si se opreste ling& niste 
gradinT, unde formeaza o mica 
mlastina. 

Ascunsa, fost sat, plasa Jiul-d.-j., 
comuna Calarasi, jud. Dolj, care 
s'a desflin^at din cauza ca izvo- 
rea apa prin casele oamenilor. 

Ascunsa, silipe, plasa Jiul-de-jos, 
com. Calarasi, in satul Calarasi, 
jud. Dolj. 

Ascunsa, vale, com. $tirbesti, 
plasa Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. 
Se varsa in riul Pesceana, pe 
teritoriul acesteT comune. 



Digitized by 



Google 



ASCUNSA 



135 



ATlRNA'fl 



Ascunsa, vez! Arsifa-Ascunsa. 

AscunsS (Poiana-), catun, al 
com. Minzaiesti, jud. Buzati ; are 
60 locuitorT si 12 case; e ali- 
pit de c&tunul Sareni. 

AscunsS (Poiana-), isvor, in 
com. Minzaiesti, jud. Buzau, in- 
cepe din dealul cat. Poiana- 
Ascunsa si se scurge in riul 
Sianic. 

Ascuns* (Poiana-), mica pro- 
prietate a statuluT; 5 hect. fi- 
nea$a, pendinte de schitul Ga- 
vanele; In com. Baianesti, jud. 
Buzafi, cat. Cozieni. 

Ascunsa (Poiana-), mosie, in co- 
muna Minzaiesti, jud. Buzau; 
are 360 hect. livezT, curaturT, 
fine^e ?i izlaz, precum si 1 1 
hect. padure, pe virful Bumba- 
nuluT. 

Ascuns& (Poiana;-), mosie in co- 
muna Canesti, jud. Buzatt, pro- 
prietatea mosnenilor Beldima- 
nesti. 

AscunsA (Valea-), piriil, in pi. 
Isaccea, jud. Tulcea, pe terito- 
riul comuneT Luncavi^a si pe al 
catunulul Luncavija; el izvo- 
reste din poalele orientale ale 
dealulut Piscul, inalt si ^ufuiat, 
se indreapta spre rasarit, avlnd 
o direc^ie de la S.-V. spre N.- 
E. ; curge numaT prin padurl, 
prin locurl prapastioase ; une ort 
cursul Use pTerde printre er- 
burT, de unde si numele safl de 
Valea- Ascunsa, brizdeaza partea 
apusana a plasiT si cea de miaza- 
zi a comuneT, si dupa un curs 
de 3 kit. merge de se varsa in 
piriul Luncavija (sau Izvorul-Mo- 
rilor) pe partea dreapta, la vre-o 
2 — 3 kil. mal sus de Moara-luT- 
Trandafir; curge pe la poa- 
lele dealulu! Oltoiul si Gogoncea. 



AscunsS (Poiana-), poiana, co- 
muna Tirlesti, plasa Teleajenul, 
jud. Prahova. 

Ascunsul, cimpie, pe trupul Iasi, 
in suprafa^a de 160 hect., pe 
proprietateaStrimba-d.-j., plasa 
Ctlnistea, jud. Prahova. 

Ascunsul, deal, pe mosia Mito- 
cul-DragomirneT, comuna Adin- 
cata, pi. Berhometele, jud. Do- 
rohoiu. 

AsCU{it (Piscul-), pise de deal, 
com. Bajesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel. 

AsCU^ita, movila, la S. de com. 
Brastava^ul, pi. Balta-Oltul-d.-j., 
jud. Romanaft. 

Ascufita, movild sau tumulus, 
linga satul Frasinetul, comuna 
Cezieni, plasa Ocolul, jud. Ro- 
manafi. 

AscU^ita-CU-Colt, movild, intre 
satul Potelul si com. Grojdibo* 
dul, pi. Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro- 
mana^i; are 61 metri altitudine 
d'asupra niveluluT marel, si un 
perimetrude 45 stmjeni; einalta 
de 9 stlnjenT si are virful ro- 
tund. 

Aslama-Srltf, deal, in jud. Con- 
stanta, pi. Silistra-Noua, pe teri- 
toriul comunelor rur. Para^Chioi 
si Dobromirul ; se intinde de la 
nord-vestul satuluT Dobromirul- 
din-Vale pina la pad urea Cojo- 
carul, trecind pe la rasaritul pa- 
durel Asadic-Orman si avind o 
direcfie generala de la N.-V. la 
S.-E., fiind ast-fel situat in par- 
tea meridional a plasif , cea nord- 
vestica a com. Dobromirul si 
cea sud-estica a comuneT Para- 
Chioi; este acoperit cu padurT 
si tufis ; are virful Dobromirul- 
din-Valecu 200 metri. 



Asian, deal, la E. de satul Bur- 
dusaci, pi. Stanisesti, jud. Te- 
cuciu, merge in direc^ia N.-S., 
continuind cu Dealul-BalusuluT 
si formind in mersut sau hota- 
rul jud. Tutova; alt. 379 m. 

Asian, (vezT Prajanul), piriil, co- 
muna Latat, pi. Cosula, jude^ul 
Botosani. 

Aslan-Bei, deal. (VezT Bei-Aslan- 
Bair. 

Asmalar-Bair, deal in plasa Ba- 
badag, judejul Tulcea, pe te- 
ritoriul comunel Armutli si al 
catunuluT sau Camber ; br&zdeaza 
partea rasariteana a plasif si 
sud-estica a comunel; se intinde 
printre piriul Orta-Burun, afluent 
al piriuluT Taifa si valea Sinir- 
Dere, ce se varsa in batta To- 
prak-Chioprul ; el lasa spre mia- 
za-noapte prelungirea stincoasa 
Ta$-Bair, la rasarit dealurlle Ia- 
ila-Bair, Ghel-Tepe, Ianki-Bair, si 
la miaza-zi dealul Carigidi-Bair ; 
se ridica la o inal{ime de 192 
metri, unde este si un punct 
trigonometric de observable ran- 
gul 3-lea ; este acoperit mal 
tot cu padurT, parte in exploa- 
tare, parte netaiete ; numat pe 
la poalele sale se gasesc fme$e 
si araturl purine. 

A§i{a, piriU, in plaiul Rimnicul, 
jud. R.-Sarat, comuna Jitia; iz- 
voreste din munteleDealu^Rosu, 
uda partea de apus a comuneT 
si se varsa in riul Rimnicul- 
Sarat, pe dreapta luT, linga ca- 
tunul Intre-Rimnice. Valea sa 
este adinca si impracticabila. 

AtAcata, movild, pL Bailesti, co 
muna Silistea-CruceT, jud. Dolj. 

Attrna{i, com. rur. in pi. Mar- 
ginea, jud. Teleorman, spre es- 
tul plasiT, situata pe valea si pe 



Digitized by 



Google 



ATtRNAJI 



136 



ATlRNAJI 



ambele malurl ale riulul Te- 
leormaii; are un catun, Pufin- 
tet. Catunul de resedin^i e pe 
partea dreapta a riulul Teleor- 
man, iar cat. Pu^inteiin stinga 
riulul, in departare de la Atir- 
na^i ca de 2 X \% kil., in partea 
N.-V. a comuneT. Este straba- 
tuta de doua val, Valea-Atir- 
nafilor si Valea-Pu^inteilor. 

Suprafafa eT este ca de 4300 
hect. Din acestea, 1550 pamint 
arabil si 5 hect. padure apar^in 
d-luT G. Cantili; 870 hect. pa- 
mint arabil si 8 hect. padure, 
pe mosia Pu^tnteT, sunt proprie- 
tatea statuluT ; iar trupul de mo- 
sie numit Foiasca are 587 hect. 
In comuna Atirna^i sunt 1m- 
proprietari^T 156 loc. pe o in- 
tindere de 714 hect.; catunul 
Putintel are 82 loc. pe o intin- 
dere de 339 hec. Vii are pe o 
intindere de 136 hect.. 

Populajiunea comuneT este de 
1592 loc, din carl 246 cap! de 
familie, 18 necasatorifl si 29 
vaduvT. Contribuabill sunt 288. 
StrainT sunt: 2 Greet, 19 Bul- 
garl si 10 Unfurl. 

Vite sunt: 3685, din carT 363 
caT ?i epe, 718 bol si vadf, 2396 
vite cornute mid si 189 porcT. 

Are o scoala mixta si doua 
bisericl, una in com. Atirna^i, 
cu 3 preoflf si 2 cintarep si alta 
in cat. Pu^inteT, cu un preot si 
dot cintare^r. 

Pe apa Teleormanul este o 
moara de macinat cu 3 pietre. 

Com. este strabatuta de ca- 
Ica jude^eana Alexandria- Giur- 
giti, care o pune in legatura cu 
com. Putineiul din jud. Vlasca 
.si cu orasul Alexandria. Prin 
caT vecinale este legata cu com. 
Pielea prin catunul Pu^intei la 
N.-V. si cu comuna $toroba- 
neasa la S. 

Imprejurimile com. Atirna^i 
aii fost teatrul multor eveni- 
raente razboinice. La anul 1596, 



cind Mihaiu-Viteazul izbuti sa 
treaca Dunarea si ocupa mai 
multe cetl^T turcestl de pe ma- 
lul drept, taia mat intiiu 500 de 
TurcT la satul Athna^i, pe apa 
TeleormanuluT, care se afla in 
drumui sau. In timpul razboiu- 
lui din 1877, trupele rusestl au 
poposit aci, unde era stabilit un 
spital militar si diferite depozite 
de proviziunl. 

Com. Atirnafi se afla de Giur- 
giu in departare de 41 kil.; de 
Alexandria de 12, de T.-Magu- 
rele de 50 kilom. si de Zimni- 
cea de 32 kil. 

Bilciu la 8 Maiii si la 29 Au- 
gust. 

Atirna{i, numire vechie, ce a pur- 
tat odata com. Flaminda, din 
plasa Calma^uiuluT, jude^ul Te- 
leorman. 

Atlrna{i, sat, jud. Arges, pi. Pi- 
testi, pendinte de com. rur. 
Geamana. 

Attrna{i, fost sat, pi. Ocolul, c. 
Cernelile, jud. Dolj, Inainte de 
1875. 

Atirna{i, rest dintr'un vechiu 
sat, alipit acum cu catunele A- 
lexesti, Dimulesti si Valea-Lupu- 
luT de cat. Berca din com. Pi- 
clele, jud. Buzau. 

Attrnafi, sat, pi. Jiul-d.-s., com. 
Argetoaia, jud. Dolj, cu 100 de 
suflete, 49 barbaflf si 51 femeT. 
Are 12 bordee si 43 case. 

Copiit din acest sat urmeaza 
la scolile din satul Argetoaia- 
d.-s., carl sunt la o departare 
de 1260 metri. 

$tiu carte 3 barb, si 1 femee. 

At!rna{i (Dragodana-), sat, pi. 
Snagov, jud. Ilfov, face parte 
din comuna rurala Bucoveni. 
Cade spre N. de Buftea, pe 



malul sting al riulul Colintina, 
la mica distant de Buftea. Ca- 
lea ferata Bucuresti-Ploe$ti si 
soseaua judefeana Bucure^ti-Tir- 
goviste, tree spre E. de Atir- 
na$i. 

Aci este resedin^a primaries 

Satul, impreuna cu Buftea si 
Flamtnzeni, are 3458 hect. Pro- 
prietary, Principele Al. B. Stir- 
bey, are 2350 hect. si locuitoriT 
1 108 hect. Pe mosia proprieta- 
ruluT se cultiva 1030 hect. 

Populajia e de 441 locui- 
torl. 

Are o biserica cu hramul Sf. 
Nicolae, deservita de 1 preot si 
2 cintare^I. Biserica, zidit& pe 
apa ColintineT, este foarte vechie. 
Aci sunt 2 masinl de treerat 
cu aburT si I pod statator. 

Comerciul se face de 3 cir- 
ciumart si 1 hangiu. 

S'au stabilit in sat 5 straint. 

Atirna^i, sat, fine de com. rur. 
Girla-Mare, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedinft; cu 135 locuitorT. Aci 
se afla o balta cu mutyl pestT. 

Atirna{i, sat, face parte din com. 
rur. $oimari, pi. Podgoria, jud 
Prahova, unde se presupune a 
fi sare. 

Atfrna{i, catun> al com. Scurtesti, 
jud. Buzau ; are 220 loc. si 48 
case. 

Attrna{i (B&jenarii-Haralam- 
bie), catun, al com. Clondirul, 
jud. Buzau; are 290 loc. si 61 
case. 

Attrna{i (Cotige§ti-), catun, al 
com. Gura-Sar^iT, jud. Buzaii, 
cu 600 loc. si 137 case. 

Atlrna^i, catun, al com. Titu, pi. 
Bolintinul, jud. Dimbovi^a. 

Attrnafi, catun (tirla), in plasa 



Digitized by 



Google 



ATlRNA'l'I 



137 



ATMAGEA 



Ialomi^a-Balta, jud. Ialomija, 
pendinte de com. Guinea. 

Atirna{i saO Col&te$ti, cdtun, al 
com. Cezieni, pi. Ocolul, jud. 
Romana^i. 

Atlrna^i, mic catnn, al com. Greci, 
pi. Olte^ul-Oltul-d.-s., jud. Ro- 
manafi, situat in spre apus de 
satul Greci, in valea Oltului, a- 
proape de mlastinele facute de 
apa Cernelele. 

Aci se afla peste apa Cernelele 
un pod al soselel vecinale, care 
uneste Vaduleni cu com. Greci, 
si se mal poate observa si acel 
val minunat, acea brazda din 
epoca preromana, numita a luT 
Novae, care vine de la apusul 
soarelut si se sfirseste la rasari- 
tul sail. (V. Brazda-lul- Novae). 

Atirna^i, o despdrfire sau catnn, 
al com. Gura-PadineT, plasa 
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romana^i. 

Atlrna^i, cdtun, pendinte de com. 
Ghimpe^eni, judeful Teleorman. 
Are o popula^iune de 284 sufl., 
din cart 47 contribuabilT. 

Atlrna{i, loc teo/at, pi. Oltenita, 
jud. Ilfov, com. Olteni^a-Rurala. 

Atima^i, mosie, in com. Scurtesti, 
jud. Buzau, cat. Atirna{i ; are 
350 hect., toate arabile. 

Atlrna^i, mope, in com. cu ace- 
lasi nume, plasa Marginea, jud. 
Teleorman. Are o intindere de 
1555 hect. si e proprictatea 
d-lul Gheorghe Cantili. 

Atirna^i, ostrov, in pi. Hirsova, 
jud. Constanta, $ine de com. 
Ghizdaresti si anume de c&t. 
Tichilesti. Este situat in partea 
apusana a plasil si cea sud- 
vestica a com., pu$in maT la N. 
de locul unde valea Cechirgea 



se deschide in Dunare. Are o 
suprafa{& de 130 hect. si este 
acoperit cu tuferis si cu salcil; 
nelocuit. 

Attrna^i, ostrov, pe Dunare, in 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
in dreptul satuluT Vladeni; are 
lungimea de 3 kilometri si este 
acoperit cu pasunT si padurt de 
salcie si plop. 

Aiirna^i, padure, plasa Jiul-d.-j., 
com. Argetoaia, jud. Dolj. 

Atima^i, pddure, in ostrovul cu 
acelast nume, in plasa Ialomi{a- 
Balta, jud. Ialomi^a, in dreptul 
satulul Vladeni; are 60 hect., 
padure de salcie si plop. 

Atirna^i, picket de frontiera, in 
ostrovul cu acelasT nume, jud. 
Ialomi^a. 

Atirna^i, 7>a/e, pe mosia cu a- 
celasT nume, din pi. Marginea, 
jud. Teleorman; este o ramifi- 
ca^iune din valea Teleormanu- 
luT. Prin aceasta vale trece so- 
seaua jude{. Alexandria-Giurgiu. 

Atirna^i-de-Jos, sat, \\ne de com. 
rur. Batofi, pi. Blahni^a, jude^ul 
Mehedin(i ; are 80 locul tori. 

At!rna{i-de-Sus, sat, in pi. Bah- 
nJ^a, jud. Mehedin^i, com. rur. 
Scapau. V. acest nume. 

Atlrna^i-Magura, colind, in com. 
Beciu, jud. Buzau, pe valea Ar- 
banasi ; aeoperita de padure. 

Atirnafilor (Dealul-), deal, pi. 
Jiul-d.-s., com. Argetoaia, satul 
Atirna^i, jud. Dolj, cu inal^ime 
de aproape 200 in. ; acoperit cu 
paduri; se lasa din dealul Po- 
roinei, jud. Mehedin^i. 

Atmagea, com. rur., in jud. Tul- 



cea, pi. Babadag ; situata in par- 
tea S.-V. a jude^uluT, la 45 kil. 
spre S.-V. de orasul Tulcea, ea- 
pitala jude^uluT, si in partea a 
pusana a pl£siT, la 30 kil. spre 
V. de orasul Babadag, resedinta 
plasii. 

Numele saii este turcesc si 
vinede laat=cal iute sau de la 
atma ge = soim repede. 

Se margin este la miaza-noapte 
cu com. Orta-Chioi si catunul 
el Dautcea, de care se desparte 
prin vaile Ghiubelca, Canara 
Ceair si dealurile Canara-Ceair 
si Dautcea ; la rasarit cu com. 
Bas-Chioi : la miaza-zi cu com. 
Ciucurova, de care se desparte 
prin dealul Bac-Ceis si valea Dul 
gherul ; la apus cu comuna Cir- 
jelari. 

Dealurile carl brazdeaza com. 
sunt : Sacar-Bair (Dealul-Plesuv), 
cu virful Atmagea, 315 m. la 
apus; Topolog, la S. cu 366 m.; 
Taslic-Bair; Hagi-Tepe, 322 m.; 
Cale-Bair si Ciubucluc-Bair la 
apus ; Ghiubelca, Canara-Ceia 
si Dautcea, 260 m., la miaza- 
noapte ; dealurile Langer-Berg; 
Runde-Pucla; Iasi-Orman, 276 
metri, la rasarit ; Sivri-Tepe, 
236 m. ; Bac-Ceis si Cocargea la 
miaza-zi. Movile sunt treT linga 
valea Regel, asezate spre S.-K. 
intre Atmagea si Ciucurova. 

Dintre riurile si piriurile ce 
o uda sunt maT insemnate : Sla- 
va-Cerchezeasca, afluentul saii, 
valea Atmagea, ce trece prin 
satul Atmagea, prin mijloc si 
rasarit; valea Musafir-Culac, care 
o udS la miaza-noapte ; afluen- 
tul sau valea Bac-Ceis care o 
uda la rasarit. Ca vaT avem: 
valea Cocargea la rasarit, valea 
BurlaculuT, valea Dulgherul, va- 
lea Coru-Dere (Valea-Seaca), Re- 
gel si Silistea-Ciucurovei la S. 
si S.-E. 

Inttnderea totala a comuneT 
este de 3563 hect, din care fy$ 



#4«4f. MifU JHefionar QvyrmJU. 



18 



Digitized by 



Google 



ATMAGEA 



i:W 



A-TREIA-PARTE 



hect. ocupate de vatra satuluT 
si gradinele ei, 1500 hect. pa- 
duri, 1300 hect. loc arabil, 500 
hect. reproductive; 1427 hect. 
si padurile sunt ale statulul, 927 
ale locuitorilor. 

Catune afara de eel de rese- 
din{a nu mat are. 

Locuitori! sunt maT toti Ger- 
man!, parte Protestan^I, parte 
Anabaptist! ; famili! sunt 7 1 , din 
care r roinina si 1 ovreasea, cu 
suflete 462, din can 7 RominI, 
5 OvreT. Copil in virsta de scoala 
99, din can 51 bae^I, 48 fete. 
Insurant sunt 64, neinsura^I 2, 
vaduv! si vaduve 11. Imbraca- 
mintea e aceea a orasenilor. 

Calitatea pamintulu! este bu- 
na; pamintul este negru si fertil. 

Ocupat,iile locuitorilor sunt : 
agricultura cu 6j agricultor! si 
6j plugurl, 60 vinturator! de 
griunfe, 4 masin! de secerat; 
cresterea vitelor: sunt 632 ca- 
pete de vite, din carl 60 cat, 
52 epe, 100 vacT, 420 oT. In- 
dustrial 5 meseriasl, din cart 3 
fierarl, 1 rotar si 1 timplar. Sunt 
2 niorl pe apa, 1 cu cal. Co- 
niert^ul activ : se importa instru- 
mente agricole, haine, bautur! 
alcoolice, colon iale, ca: zahar, ca- 
fea, ceal, orez, etc., in valoare 
de peste 3000 lei; se export;! 
cereale si lemne in valoare de 
aproape 30000 let. E un singur 
circiumar-bacan. 

Budgetul e la ven. de 2884 
si la cheltuelT de 2884 lei. 

Caile de comunicafie sunt, 
toate 6, vecinale si comunale: 
1. spre Bas-Chioi ; 2. spre Orta- 
Chioi; 3. spre Dautcea; 4. la 
Macin, cu ramificat,ie la Cirje- 
lari ; 5. la Topolog, cu judctul 
Constantsa, dificila ; 6. la Ciuou- 
rova, ma! buna ca toate. 

Instruct^iunca se preda in 
2 scoll: una, o gradina de co- 
pil mici, frcebeliana, in care 
se inva{a numal limba germana, 



cu local separat ; o scoala mixta 
romina, in care limba germana 
se preda de invat^atorul corau- 
nita^il, cite o ora pe zi, fundata 
in 1870, refundata de stat in 
1883. Scoala germana cu peste 
20 copiT, de ambcle sexe, a fost 
fundata in 1884; arc un inva- 
{ator, ce funct/ioncaza si la scoala 
romina. 

Cultul religios e reprezentat 
prin 2 bisericl: una protestanta 
fundata in 1864 de comunitatea 
protestanta, fara veniturl, dar 
cu 10 hect. date de stat, cu 
un preot si un diacon, invat^a- 
torul german ; o capela ana- j 
baptista, zidita in 1 870, fundata 
de catre anabaptist!, fara veni- 
tun si pamint, intre^inuta de 
sectari! el, cu un predicator, 
care este si peste toate capetele 
anabaptiste din jude^ul Tulcea; 
serviciul religios se face de to{! 
cintind in cor. 

I statical. Pe la anul 1848,111a! 
multe famili! din Basarabia au 
trecut in fara Romineasca, iar o 
parte din ele a venit in Dobro- 
gea. Neavind cu ce sa se apuce 
de agricultura, au servit si e! 
pe unde au putut, cu feme! si 
copi!, la Turd. Dupa cfyl-va 
an! economisind si cip-va ban!, 
au cerut pase! din orasul Tul- 
cea, a li se da acest loc spre 
a funda aci un sat nem^esc ; 
aceasta s'a intimplat cam pe la 
1868, si ast-fel adunindu-se, cac! 
li s'aii dat voe, vre-o 60 famili!, 
aii fundat satul, dindu-! numele 
de Atmagea, dupa numele lo- 
culu!, care era pe atunc! aco- 
perit cu paduri. In privint.a eti- 
mologiei acestu! nume, este in- 
doiala; sa tie de la at, ce in- 
seamna cal fugar, iute, de ace! 
car! de alt-fel se gasesc prin 
aceste locurl, sail de la atma- 
ge = soim repede. Este curios 
ca timpul ce a trecut de la ple- 
carea lor din patrie, ce! ma! 



mult,! fund Sas! din Transilva- 
nia, a fost destul de a-T face 
sa uite multe din obiceiurile si 
deprinderile lor, pastrind nuina! 
limba, cam amestecata si ea, si 
religia. 

Atmagea (Vlrful-), dealitl eel 
ma! inalt din plasa Babadag, si 
unul din cele ma! inalte din tot 
jude^ul Tulcea si chiar din I)o- 
brogea, fiind al 4-lea in rangul 
piscurilor celor ma! inalte. El 
este punctul culminant din dea- 
lul Sacar-Bair si prin inal^imea 
sa, care este de 399,9 metri, 
domina asupra piraelor Sacar- 
Dere, Atmagea, Arman-Cesme, 
si asupra comune! Atmagea, 
fiind si punct trigonometric de 
observable, rangul I. Este aco- 
perit ma! in totalitate cu paduri 
si numal pu^in la poale se afla 
cite-va pasunl. 

Atmagea, piriti, in plasa Ba- 
badag, jude^ul Tulcea, pe teri- 
toriul comune! Atmagea, careea 
la dat si numele; el izvoreste 
dintr'o prelungire orientals a 
dealulu! Sacar-Bair, din nordul 
comune!, ia apo! o direcjiune 
de la Nord spre Sud, curge dea- 
lungul dealulu! Sacar-Bair, pe 
sub poalele sale orientale, trece 
prin mijlocul satulu! Atmagea 
si in sfirsit se varsa in piriul 
Arman-Cesme, saii Slava-Cer- 
chezeasca, numit si Ciucurova. 
Primeste ca afluent pe dreapta 
numa! piriul Valea-Dulgher, ce 
se varsa intr'insul pu^in ma! 
sus de gura sa. De alungu-! 
merge calea comunala Ciucu- 
rova - Atmagea-Orta-Chioi. 

A-treia-parte, ^7/, in plasa Fun- 
dul, jud. Roman, com. Bacesti, 
spre nord de tirgsorul Bacesti, 
si la marginea jude^ulu! despre 
jud. Vasluiii, la o departare nu- 
mal de 250 m. de tirgusorul Ba- 



Digitized by 



Google 



A-TKEIA-PAKTE-DLV-AKMASENI 



139 



AURE?TI 



cesti. Este asezat pe malul drept 
al piriuluT Toinar si aproape de 
varsarea luT in riul Birlad. Are 
26 capT de familie, 32 contri- 
buabill, 1 1 5 locuitorT, din care 
1 stie carte $i 31 case. Popu- 
la^iunea este numal romina. Sunt 
117 capete vite mart. Se mat 
numeste si A-treia-parte din Ar- 
mament. 

A-treia - parte - din - Arma^en 1, 

vezl Armaseni si A-treia-parte. 

Atul, vechie numire, a pir. IstiUil, 
din com. Mizil, jud. Buzau. 

A^a, picket, pe grani^a Transilva- 
nieT, jud. Neamju, situat in a- 
apropiere de piriiasul A^a-Mica, 
intre Obcina-CepchesuluT si Che- 
rechavas. 

A{a, pirift, format din doua iz- 
voare: Afa-Mica 91 A fa-Marc, 
carf se unesc aproape de ho- 
tar in jud. Neam^u. Cel d'fn- 
tiiu izvoreste din mun^ii Tran- 
silvanieT, intrind in judej printre 
muntele Obcina-CepchesuluT si 
coastele PicioruluT-Cherechavas, 
formtnd fntru cit-va limita des- 
parjitoare despre Transilvania, 
adica de la pichetul Afa pana 
la punctul cotat, cu ocasiunea 
delimitariT hotaruluT, 847 m.; eel 
deal doilea izvoreste tot din 
mun^il TransilvanieT, intrind pc 
sub'culmele munteluT Piciorul- 
IcoaneT ; traverseaza teritoriul 
plasiT Piatra-Muntele, pana la 
rasaritul PicioruluT-Cherechavas, 
unde se uneste intr'un singur 
curs cu piriul A^a-Mica; se stre- 
coara apoT in direcfiunea V.- 
N.-E., printre ramurile munfi- 
lor Bourul si Crucea-Rosie (de-a 
dreapta), si ramurile muntilor 
A{a si Magura-SomuzuluT (de-a I 
stinga), pana la varsarea sa in 
piriul Tarcaul, pu^in mat in su- 
sul despre gura piriul 111 Lap- 



toacele, care vine de cea-1'alta 
parte a piriuluT Tarcaul. 

A{a, ramura de munfl, pe teri- 
toriul comuneT Pingarafi, plasa 
Piatra-Muntele, jud. Neamfu, si- 
tuata intre Piriul-CheeT si piriul 
A$a, afluentf at TarcauluT. 

A^a-Mare, piriias, (v. A{a, piriu), 
curge prin jud. Neamfu. 

A{a-Mic&, piriias, v. Afa, pirift, 
jud. Neamju. 

A^t-Sadic, ruinele unui sat, in 
pi. Silistra-Noua, com. Hairam- 
Chioi, jud. Constanta, situate 
pe valea Armutlia in partea sud- 
estica a plasiT si a comuneT. 
Sunt asezate intre pichetul A{i- 
Sadic si pichetul Armutlia. 

Audea, sat, in comuna Hangu, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neamfu, 
asezat pe valea piriuluT cu asa 
numire si a piriuluT Hangu. 

Are o popuiatiune de vre-o 
600 suflete, dintre cart: 103 
cap! de familie (282 barba^T, 303 
femel), din cart 46 cart stiu carte. 

LocuitoriT se ocupa cu plu- 
taria si numaT prea pu^in cu 
agricultura. 

In acest sat se afla : o bise- 
rica de lemn, cu 1 preot si 2 
cclesiarcT ; 3 fierarT, 2 rotarT. Co- 
municafiunea cu satele vecine 
se face prin un drum natural, 
care incepind dintre kil. 100 — 10 1 
al soseleT judefene-nafionalc Pia- 
tra-Prisaceni, ducc in susul vaeT 
piriuluT Hangu pana la satul Bo- 
boteni. 

Numarul vitelor se urea la 
760 capete. 

Audea, deal, in prelungirea mun- 
teluT Iurca, din comuna Hangu, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 

Audea, piriias, in com. Hangu, 



pi. Piatra-Muntele, jud. Neamfu; 
izvoreste dintre ramurele mun- 
tilor Iurca (Giurga) 91 muntilor 
Doamna, catre hotarulj mo$ieT. 
Bal^atesti ; curge pe"sub poalele 
dealuluT cu a sa numire, udind 
satul Audea, in dreptul caruia 
se si varsa pe partea stinga a 
piriuluT Hangu. 

Aurar, vezT Bistrifa, rift, judfe^ul 
Nearafu. 

Aurei, nut/tire, cc se da uneT 
par^T din coin. rur. Vladesti, 
pi. Riurile, jud. Muscel. 

Aureilor (P&durea-), pfidure, 
com. Vladesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel. 

Aureilor (Valea-), pirift, izvo- 
reste din padurea cu acelasT 
nume, strabate cat. Vladesti- 
Paminteni, pi. Riurile, jud. Mus- 
cel, si se varsa in riul Bratia, 
in raionul com. rur. Vladesti. 

Aurel, iaz, (prival), jud. Braila, in- 
tre privalul Filipoiul ?i Dunarea- 
Vechie, com. Chiscani. Malu- 
rile sale filnd ridicate serva de 
drum prin balta ; el pleaca din 
privalul Filipoiul maT jos de gir- 
liciul ^erbanuluT, merge spre E., 
ocolind ezerul Dunarea- Vechie 
si se varsa in Dunarea- Vechie in 
.dreptul satuluT Turcoaia din Do- 
brogea. 

Aurel, proprietatc inosneneasca, 
in com. Piclele, jud. Buzau; arc 
52 hect. viT, fineaja si araturT. 

Aure^ti, com. run, pi. Oltul-d.-s., 
jud. Vilcea, compusa din 2 ca- 
tune : Silca si Auresti. Se po- 
ves teste cum ca'sT trage acest 
nume din cauza, ca vechiT eT lo- 
cuitorT se ocupaG cu auraria. 

Este situata pe valea OltuluT 
la 45 kil. departe de capitala 



Digitized by 



Google 



AURESTI 



HO 



AVERESTI 



jude^uluT, si la 8 kil. de a sub- 
prefecture!. 

Are o popula^iune de 485 lo- 
cuitorT: 252 barba^T si 233 fe- 
meT, in care intra si 5 familiT 
de 'pganT; 120 capT de fami- 
lie; 108 contribuabilTin 1 18 case. 
In comuna e o singura biserica 
fondata la anul 1881 cu chel- 
tuiala parinteluT Vlasie si a D-lor 
Nae Turanca, Gheorghe Croito- 
rul, Ion Tranca si al{T locuitorT. 

LocuitoriT se ocupa cu agri- 
cultura si viticultura si prea 
pu^inT cu dulgheria. ET desfac 
produsul muncel lor la Draga- 
sani si la Cimpul-Mare. 

LocuitorT au 167 boT, 47 vacT, 
42 vi{eT, 4 caT, 24 capre, 248 
01 si 326 porcT. LocuitoriT au 
fost iraproprietari^T in numar 
de 95 la anul 1864, cind K s'au 
dat 314 hect. pamint. 

Pe riul Oltul, in raionul com., 
sunt 4 mori. 

Are o scoala cu a careT m- 
trefinere statul cheltueste anual 
1080 let, iar com. 30 lei. $tid 
carte 16 barba^T. 

Comuna se intinde pc o su- 
prafa^a de 314 hect. 

Sunt in comuna 98 merT, 79 
peri, 68 nucT, 99 ciresT; iar li- 
vezile dati 1 2 care de fin. 

Calea ferata Piatra-Rimnic si 
calea judefiana traversc'aza co- 
muna de la N. spre Sud ; merg 
amindoua paralel. 

Veniturile comuneT se urea 
la 1845 leT anual si cheltuelilc 
la aceeasT suma. 

Comuna Auresti este braz- 
data dc dealurilc Verzi si Za- 
voiul-Galita si udata de vaile Si- 
lea si Nisipoasa. Se margin este 
cu riul Oltul, dealul Verzi, com. 
Zavideni si com. Orlesti. 

Aure§ti, sat, face parte din c. rur. 
Auresti, pi. Oltul-d.-s., j. Vilcea. 

Auresti, dial, in raionul com. cu 



acelasT nume, pi. Oltul-d.-s., jud. 
Vilcea; pe dinsul se cultiva 58 
hect. vie. 

Aurora, sat, in com. rur. Cujui- 
rul, pi. Cimpul, jud. Mehedin^i ; 
are aproape 200 familii si este 
sat construit din noii. 

Aurul, munte, pi. Trotusul, jud. 
Bacaii, de pe teritoriul comuneT 
Tirgul-Trotus. 

Au§ul, vale, in judeful Olt; izvo- 
reste de la Estul comuneT Va^a, 
pi. Vedea-d.-s. si se varsa in 
girla Ve^isoara, pe {annul St., 
tot in raionul comuneT Vafa. 

Avel, deal, com. Lungesti, plasa 
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. 

Averesti, com. rur., in partea de 
N.-V. a plasiT Crasna. jud. Fal- 
ciu, la 17 kil. distan^a de capi- 
talajude^uluT. Situa^ia teritoriuluT 
accidental. E marginita la N. cu 
comuna Armaseni, la S. cu Ta- 
balaesti, la E. cu Pahnesti, si 
la V. cu Bo^esti. Este formata 
din satele : Averesti, Plopi si 
Ro^iori, pe o suprafa^a cam de 
1 1 87 hect. si cu o popula^iune 
de 180 familiT sau 826 suflcte 
si 180 contrib. 

Arc o biserica cu 1 preot. 

Numarul vitelor cornute e de 
500; caT sunt 50, oT 500 si porcT 
220. 

Avere§ti, com. rur., in pi. Fun- 
dul, jud. Roman, spre S.-E. de 
orasul Roman. Este alcatuita din 
satele: Averesti, (Averesti-Ra- 
zasi) si Golani (Averesti-d.-j.), cu 
resedin^a comuneT in s. Ave- 
resti-Razasi. Este asezata pe 
platoul ce desparte piriul Bra- 
teasca de pir. Averesti. Este 
situata la o departare de 3 1 kil. 
de Damienesti, resedin^a plasiT, 
si la 14 kil. de orasul Roman. 



E legata cu amindouS aceste lo- 
cality prin sosea. Are o popu- 
latfune de 284 capT de familiT, 
262 contrib., 12 18 loc, din carT 
56 stiu carte ; sunt 341 case. Po- 
pula^iunea este romina, afara de 
6 fam. de EvreT. LocuitoriT a- 
cesteT comunTse ocupa, pe linga 
altele, si cu transportul de pia- 
tra din dealurile acesteT comunT, 
care sunt situate parte in partea 
de N.E., si cele maT marl in par- 
tea de N. Are o scoala mixta 
si 2 bisericT, una de piatra si 
alta de lemn. Venitul anual al a- 
cesteT comune este de 3963 lef 
si cheltuelile de 3686 leT. A- 
ceasta comuna fine de circum- 
scripta fiscala Bratesti. Este for- 
mats maT toata de razesT. 

Avere§ti, sat, in centrul com. 
Averesti, plasa Crasna, jude^ul 
Faleiii, situat pe coasta dea- 
luluT si valea cu asemenea nu- 
mire, cu o popula^iune de 98 
familiT, 480 suflete si 98 contri- 
buabilT. Este resedinfa comuneT, 
are o biserica vechc cu 1 preot 
si 2 dascalT. LocuitoriT sunt ra- 
zesT vechT. 

Averesti, deal, foarte inalt, jud. 
Roman, eel maT inalt din tot 
jude^ul dupa Dealul-MaruluT, si 
pietros, situat in com. Averesti, 
plasa Fundul, spre N.-E. de s. 
Averesti-d.-s. La poalele acestuf 
deal este asezat satul Averesti - 
d.-j. (Golani). Se maT numestc 
si Dealul-Golanilor. 

Avere§ti, loc izolat, in com. Gi- 
rovul, pi. Piatra-Muntele, jud. 
Neam^u. 

Avere§ti, % mosie, in pi. Fundul, 
jud. Roman, com. Averesti* De- 
spre aeeasta mosie aminteste un 
document de la 1742, Februa- 
rie 2, cind Ghedeon, Episcop de 
Roman, se jelueste luT Const. 



Digitized by 



Google 



AVERESTI 



141 



AVRAMEN! 



Mavrocordat ca niste par^T din 
proprietatea EpiscopieT de la 
Averesti si de la Muncel, se im- 
presor de r&zesf. 

Avere§ti, mosie, in com. Girovul, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam{u, 
situata pc valea Cracaulul, Jntre 
mobile : Bo$asti, Lelesti, Giro- 
vul, etc. 

A fost proprietatea mSn&stiril 
Aron-Voda de linga Iasi, si 
inchinata PatriarhieT din 'Jari- 
grad. Se mal numestc Slobozia- 
Avcresti. 

Averesti, piriias, cc curgc prin 
com. Averesti, pi. Fundul, jud. 
Roman, de la N. la S. si se 
varsa in piriul Brateasca de a 
dreapta aproape de satul Go- 
lani (Averesti-d.-j.). 

Avere§ti f schit, in satul Averesti, 
com. cu asemcnea numc, plasa 
Crasna, jud. Falciii, infiinjat in 
1765, de catre un razes numit 
Sava, din satul Averesti, care, 
calugarindu-se, a infiin^at schi- 
tul pe r&zcsia luT. Dar inainte 
de a-1 sfirsi, l-a inlocuit in egu- 
mcnie un alt calugar numit So- 
fronie, care a ispravit bisericu- 
{a. Aceasta se vede din o carte 
dc danic ftcuta schitulul dc 
catre niste razesT, prin care se 
zice, ca in acel an s'a facut schi- 
tul. Acest schit in urma, la 1789, 
a fost inchinat EpiscopieT dc 
HusI si dupa secularizarea ma- 
nastirilor s'a desfiinjat rimiind 
ca bi sericS de mir. 

Avere§ti-de-Jos, numirc, ce se 
mat da satuluT Golani, din c. A- 
veresti, pi. Fundul, jud. Roman. 

Avere§ti-de-Sus, numirc, cc se 
mal d4 satului Averesti-R&zcsi, 
jud. Roman. 

Avere§ti-Raze§i, sat, in plasa 



Fundul, jud. Roman, com. Ave- 
resti, spre S.-V. de orasul Ro- 
man, la o departare de 14 kil., 
si la 31 kil. de resedinfa pla- 
sil, com. rur. Damienesti. Este 
asezat pe piriul Averesti. Este 
resedin^a com. Averesti. Are 
184 cap* de fam., 182 contri- 
buabill, 790 loc, din carT 48 stiu 
carte; stau in 228 case. Populafi- 
unea este romina, afara de 4 fam. 
EvreT. Locuitoril acestuT sat lu- 
creazS caruje ordinare si se o- 
cupa cu transportul de piatra, 
pe care o scot din dealurile a- 
cesteT com. Sunt 646 vite cor- 
nute mar!. Are o scoala mixta, 
si o bisericS de lemn. Este lo- 
cuit numal de nizesT. Se mat 
numeste si Averesti-d.-s. 

Avram, deal, pi. Tazlaul-d.-j., 
jud. BacSu, pe teritoriul com. 
S&nduleni. 

Avram, moviid, jud. Braila, la 
3 Va kil. spre V. dc satul St&n- 
cu$a, din com. cu acelasT numc. 

Avram, vale, plasa Siretul-d.-s., 
jud. Bacftu, com. Filipeni. 

Avram-Unchia§, mcwila, in pi. 
Gradistea, pe teritoriul comunel 
Amara, jud. R.-Sarat; e asezata 
in mijlocul unuT cimp intins; e 
acoperita cu verdca^a si din de- 
partare pare ca o sentinela la 
postul el. 

A vr a ma, ////////£, pe mosia Buda, 
com. Buda, pi. Her^a, judejul 
Dorohoiu. 

AvrSmeni, com. rur., in pi. Ba- 
seu, jud. Dorohoiu, formata din 
satele Adasani, Avrameni, Bo- 
rolea si Zahoreni, cu resedin^a 
primariet in Avrameni. Are 509 
familil si 1454 suflete; 2 bi- 
sericT cu 2 preo^I, 2 cintare^T si 
2 palamarl; o scoala cu un in- 



va^ator. E la 10 kil. de Saveni, 
resedinja plasiT si la 58 kil. de 
Dorohoiu. 

SateniT poseda 558 hect. 56 
aril pamint, iar proprietariT 5 106 
hect. 23 ariT cimp, 300 hectare 
76 aril padure, 14 iazurT si 12 
pogoane vie. Budgetul la veni- 
turt e de 1. 5590 b. 89 si la 
cheltuell de lei 3694. Vite mart 
cornute 1131, cat 296, ol 3924, 
capre 3 1 , porcl 490 si stupT 1 79. 

AvrSmeni, sat, in com. cu ase- 
menea numire, pi. BaseQ, jud. 
Dorohoiu, cu 222 fam. sau 633 
sufl. si o placuta situate; la 10 
kil. N.-E. de T.-Saveni, resc- 
din^a subprefecturil, si la 1 1 kil. 
de satul Mitoc. Asezarile sate- 
nilor in mare parte suntbune; 
unele au livezT, altele gradinT. 

Proprietatea mosieT este a fra- 
{ilor Isacescu. 

Biserica cu patronul Sf. Ni- 
colae este mica, facuta din lemn 
si tencuita la 1852, din ordinul 
fostuluT proprietar marele logo- 
fat Nicolae Andrei Milo. 

Are o scoala cu 1 inva^ator. 

Calitatea pamintuluf este buna. 

SateniT poseda 429 hect. 65 ariT 

pamint; *ar proprietatea 2864 

hect. 39 ariT cimp si 85 hect. 

93 ariT padure de stejar tinara. 

IazurT sunt trel, dintre can 
maT mare este acela numit al 
MiluluT, de 4 hect. intindere. 

LivezT pe mosie sunt in doua 
locurT, cu diferi^T pomT roditrrl 
.si 4 po^oane vie. 

Piraie principale ce tree pe 
mosie sunt Volova^ul si Bodeasa. 

DrumurT, acel de la DarabanT 
la Steftnesti, la Saveni, Doro- 
hoiu si Botosani. 

Hotarele mosieT: cu Ichimeni, 
Saveni, Sirbi, LiveniMitropoIicT, 
Tescureni si Adasani. 

E de observat ca familia Isa- 
cescu este una din vechile fa- 
miliT ale MoldoveT. Asa, la 1577 



Digitized by 



Google 



AVRAMKNI 



142 



AXINTELE 



Februarie 5, manastirea Moldo- 
vi^a din Bucovina, cumpara a 
8-a parte din mosia Corlata din 
{inutul SuceveT, de la loan Isa- 
cescu. La 1737, manastirea Iliesti 
se intemeia de Ionascu Isacescu, 
care 11 dete mosiile Iliesti a 3 -a 
parte, Balaceanca, Iacobinesti a 
4-a parte, Orasani jumatate, pe 
linga Sasesoara. 

Familia Milo este asemenea 
vechia. Asa, la 1761, in timpul 
DomnieT luT Calimach-Voda, se 
gaseste staroste de Cernau^i 
Enache Milo, franc de origina. 
(«Letop.» t. 3-a, pag. 246). 

La 1769, clnd {ara era ocu- 
pata de RusT sub generalul Elem, 
in deputa^ia ce fu trimesa la 
Imparateasa Ecaterina a II- a, 
se afla si Enache Milo, bivel 
Spatariu. 

Pe cind republicele Venejiel 
si Genevel disputau preponde- 
rcnja in Orient, multe familiT 
din aceste locurT se stabilira la 
Constantinopole, in mahalalele 
Pera si Galata. Din aceste fa- 
miliT italiene, trecura in Moldova 
si Valahia, cu timpul, adusT de 
DomniT pamintenl si fanariotf. 
Intre asa familiT era si Milo, pe 
linga Alexandri, Cozadini, Cuza, 
Negri, Romalo, Ventura, s. a. 

Avrameni, deal, pe mosia Sirbi, 
com. Sirbi, pi. Baseul, jud. Do- 
rohoiu. 

Avrameni, movild, formata in 
hotarul mosiilor Avrameni si 
Sirbi, din pi. Baseul, jud. I)o- 
rohoiii. 

Avrameni, pirhl, izvoreste de 
pe teritoriul satuluT si comuneT 
Avrameni, pi. Baseul, jud. Do- 
rohoiCi, trcce pe mosiile Sirbi 
si Hanesti si se varsa in pir. Ba- 
seul din pi. cu aceeasT numire. 

Avramenilor (Valea-), vale, pe 



mosia Sirbi, com. Sirbi, plasa 
Baseul, jud. Dorohoiu. 

Avramesti, sat, in pi. Tutova, jud. 
Tutova, spre N.-V. de orasul Bir- 
lad, pe piriul Valea-Mare. Are 
772 loc, din carT 5 1 stiu carte, si 
193 case. Formeaza o comuna 
(com. Avramesti) cu catunele : 
UricarT, Marasesti si Coroba- 
nesti. Are in toata com. 1351 
loc, din carT 90 stiu carte, 348 
contribuabilT si 854 case. Se 
cultiva viea pe o suprafaja de 
73,50 hect., si livezile cu prunT 
pe o suprafa^a de 8,75 hect. 
Cu comerciul se ocupa in toata 
com. 9 oamenT, din carT 8 Ro- | 
minT si 1 Evreu, in 10 stabili- 
mente comerciale, din carT 6 cir- 
ciumT. Teritoriul com. este delu- 
ros. Intr'o padure din cuprinsul 
acesteT com. s'a gasit monede 
antice ce sunt donate liceuluT 
din Birlad. Are o scoala pri- 
mara de baefT si 4 bisericT. Con- 
tribu^tile directe a loc. acesteT 
com. se ridica la suma de 7223 
1. 42 b. 

Avrame§tilor, deal, la margin ca 
de S.-E. a com. Colonesti, pi. 
Slanisesti, jud. Tecuciu ; separa 
aceasta com. si jud. Tecuciu de 
com. Avramesti, jud. Tutova. 
Alt. 370 m. 

Avr6me§tilor (Piriul-), vczT 
Valea-Mare, piriu, jude^ul Tu- 
tova. 

Avreliuc, movild, in pi. Constan- 
ta, jud. Constanta, in apropie- 
rea si la N.-V. orasuluT Con- 
stanta. Are o inaltime de 57 
metri. Fost punct trigonometric 
de observa^iune de primul rang. 
Imprejurul acesteT movile sunt 
o mul^ime de altele maT micT; 
ea le domina pe toate, pre- 
cum si intreg orasul pana la 
mare. Pe la rasaritul eT trece 



soseaua judefeana Constanta - 
Tulcea. 

Avregul, munte, in jud. Arges, 
plaiul Lovistea. 

Avrigianca, pod, peste viroaga 
Zagna, spre S.-V. de satul Va- 
deni, jud. Braila, ca la 3 V* kil. 
Aci se impreuna viroaga Chi^cT 
cu Zagna. El serva de hotar 
intre com. Vladeni si Cazasul. 
Pe aci trece drumul Braila-Ga- 
la^i. La acest pod se inLilncsc 
mosiile : Slatina-Cimpincanca si 
Domeniul BraileT. 

Axinia, piriil, jud. Succava, vczT 
Bugeoaia. 

Axinte, deal, in com. Plescsti, 
jud. Suceava. 

Axinte, isvor, pe mosia M indrcsti, 
com. Brehuesti, pi. Sirctul, jud. 
Botosani, din care ese Piriul- 
PopiT. 

Axinte, o parte din sesul Sirctu- 
luT, in com. Dolhasca, jud. Su- 
ceava. 

Axinteanca, padure, in pi. Cim- 
puluT, jud. Ialomi^a, intre riul 
Ialomi^a si satul Axintele; are 
suprafafa de 100 hect. ; compusa 
din stejar, ulm, salcie si pal tin 
in etate de 10 anT. 

Axintele, com, rur., in pi. Cim- 
pul, jud. Ialomifa, situata in 
partea de E. a plasiT, pe malul 
drept al riuluT Ialomija, intre 
comunele Fundul-Crasani, din pi. 
Ialomi^a-Balta si Frumusica. Se 
compune din satele Axintele si 
Barbatescu. 

Teritoriul comuneT are supra. 
fa{a de 3050 hect, din carT 160 
hect. padure si coprinde patru 
mosiT particulare, purtind nume- 
le proprietarilor. Dupa legea ru- 



Digitized by 



Google 



AXINTKLK 



143 



AZAPLAK 



rala din 1864 sunt 135 loc. 
improprietari^I, iar 109 nu sunt 
iraproprietaritl. 

Dupa recensaxnintul din anul 
1 890, populafiunea comunei este 
de 13 17 locuitorl, cu 294 capl 
de familie .si 1023 niembri de 
familie. Dupa najionalitate sunt: 
1 308 Rominl, S Grecl si 4 Bul- 
garl, to^I de religiune crestina 
ortodoxa. Dupe profesiunl se 
aria : 342 agricultorl, 3 racse- 
riasl, 6 comercianflf, 3 profesiunl 
libere si 40 servitorl. Din aces- 
tia 100 persoane stiu carte. 

Popula^ia comuneT in 1887 
era: 232 familii Rominl, 5 fa- 
in i lit 'figanl, 4 familii Greet, 
o familie de Unhurt si una de 
IzraelitI, sail 1017 locuitorl cu 
244 barbafr 244 femet .si 529 
copil. Contribuabill se aflau 200, 
din carl 14 Rominl si 3 straini. 
Loc. straini se ocupa cu comer- 
ciul de producte, vite si bauturl, 
iar ceM'al^I cu agricultura. 

Vite: 610 cal, 840 bol, 2410 
ol, 7 capre, 16 bivoll si 300 
porcl. 

Venitul comunei in 1887—88 
era de 4247 lei si chelt. de 
4331 lei. 

Pentru instruc^iunea popula- 
te! este o scoala primara cu 
un inva^ator retribuit de co- 
muna. 

Biserica s'a zidit la anul 1 823, 
la care serves te un preot si 
doldascall; pentru intre^inerea 
el, comuna contribue anual cu 
suma de 240 1. 

Axintele, sat, in plasa Cimpul, 
jud. Ialomi^a, pendinte de co- 
muna cu acelasf nume ; este si. 
tuat la 4 kil. spre S. de riul Ia- 
lomi^a si inconjurat de tret par^I 
cu dealurl, ce sunt formate de 
coasta riulul Ialomi^a. 

AicT este resedin^a primariel 
si a judecatoriel comunale. 
Sunt 172 familii Rominl, 5 



familii figanl si cite o familie 
de IzraeliJI, Grecl si Ungurl. 

Este o scoala mixta cu un 
invajator retribuit de comuna 
si o biserica la care serveste un 
preot si dol dascall. 

Axintoaei (Iazul-), vezl Lupe- 
nil, com. Hudesti-Marl, pi. Pru- 
tul-d.-s., jud. Dorohoiu. 

Azacliu, sat, in pi. Macin, jud. 
Tulcea, cat. comunei Pisica, si- 
tuat in partea N.-V. a plasil si 
in cea apusana a comunei, pe 
malul drept al Dunarel, la 1 1 
kil. in linie dreapta spre V. de 
cat. de resedinta, Pisica. Vechiul 
nume a lost Cazacul, pe care 
Turcil 1'au schimbat in Azacliii. 
Dealurl nu are, pamintul fiind 
jos si mlastinos. Dunarea il uda 
la apus, ca si gtrlele Tanase, 
Hilerul si Zatoaca ; Combrea .si 
La^imea la rasarit. Bal^f sunt 
Combrea, Plosca, La^imea si Mo- 
canulul la S. si rasarit. Loeurile 
ridicate poarta numele de grin- 
durl, asa avem : grindul Valca- 
nul, Oalelor, Zatoaca si La{i- 
mea ; numal ele sunt produc- 
tive, restul de mlastinl dau stuf; 
numeroasele si intinsele batyl 
dau peste destul de bun. La 
miaza-zi este o padure, a Go- 
laseilor. Intinderea este de 4000 
hect, din care 600 hect. loc 
sanatos, 250 hect. padure, 1200 
hect. lacurl si 1950 hect. mlas- 
tinl cu stuf. Popula^ia e de 78 
fain, cu 215 sufl., top Rominl; 
se ocupa cu pescaria, agricul- 
ture pufma, cu 15 plugurl; sunt 
4 circiumarl. Se exporta vite, 
cereale si lapte. In sat e o scoala 
mixta, fondata in 1886 de lo- 
cuitorl, cu o institutoare ; o bi- 
serica zidita in 1834, cu 230 lei 
venit si 10 hect., cu un preot 
si un cintare{. Sunt 3 drumurl 
comunale: la Tulcea, Pisica si 
Ghecet. Satul doreste bune cal 



de comunica^ie; el sta in comu- 
nicajie pe apa cu orasul Galaji, 
in fa{a caruia se afla asezat. 

Azaplar, com. rur., din jude^ul 
Constanta, pi. Mangalia ; situata 
in partea meridionals a judefului, 
la 18 kil. spre S.-V. de orasul 
Constanta, capitala districtulul, 
si in cea centrala a plasil, la 20 
kil. spre N.-V. de oraselul Man- 
galia, resedinja el, pe un platou 
al dealulul Arta-Burun. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu com. Kdil-Chiof; la rasarit 
cu com. Topraisar ; la miaza-zi cu 
comunele Sari-Ghiol si Chiragi; 
iar la apus cu comunele Cara- 
Onier si Enghez. 

Relieful solulul e accidentat 
de urmatoarele principale dea- 
lurl : Carasuluc-Bair (114 m.) 
la N.-V.; Cara-Sirti (132 111.) 
la apus, Cara-Iuiuc-Bair (130 m.) 
la S.-V.; Tirpan (117 m.) si Ha- 
zaplar (120 m.) la miaza-zi, Co- 
gea-Sirt-Bair (100 m.) la rasarit, 
Arta-Burun (117 m.)prin centru ; 
toate aceste dealurl sunt aco- 
perite cu fine(e si semanaturi. 
Movilele sunt numeroase (34), 
toate artificiale si servind ca 
puncte de orientare sau obser- 
va^il; principalele sunt: Orta- 
Iuc la N.-V., Cara-ChioMuc (100 
m.) la N.E., Erebi-Ler (1 14 m.) 
la N.-V., MustafacMuiuc (126 
m.) la S.-V., Hazaplar I (120 
m.), Hazaplar II (116 m.), Ca- 
simcea (150 m.) la S. ; Iasi- 
Iuc (117 m.), Ciatal-Iuc (125 
m.) prin centru. 

Hidrografia e reprezentata nu- 
mal prin niste val carl n'au apa 
de cit primavara si toamna in 
timpul ploilor celor marl; prin- 
cipalele sunt : Enghez - Buiuc - 
Dere formata din unirea vailor 
Carasuluc-Ceair si Erebiler la 
N.-V. ; Chiuvan-Alceac la N.-E. 
si Casimcea la miaza-zi. 

Clima este aceea a platoulul 



Digitized by 



Google 



AZAl'LAK 



144 



AZUGA 



dobrogean ; in genere verile 
sunt calduroase, ernile aspre, 
vintul din spre rasarit predo- 
minind mat tot timpul anuluT; 
plot purine ; cliraat relativ sana- 
tos ; maladit rare. 

Catunele care formeaza com. 
sunt patru si anume : Azaplar, 
resedin^a, spre miaza-zi, pe pla- 
toul Arta-Burun; Cara-Chioi, 
spre miaza-noapte, la 4 kil. spre 
N.-E. de resedin^a, tot pe pla- 
toul Arta-Burun ; Erebiler spre 
apus, la 4 kil. spre N.-E. de 
resedin^a, pe valea Erebiler ; 
Mustafaci tot spre apus, la 3 
kil. spre N.-V. de resedin^a, pe 
valea Mustafaci sati Erebiler. 
Cascle de si adunate sunt insa 
fara regula, lipsite de gradinT 
sail pom! roditorT, rau zidite si 
unele din ele ruinate. 

Suprafa^a totala a comunct 
este de 10150 hect., din carl: 
150 hect. ocupate de vetrele 
celor 4 sate cu 204 case; iar 
restul ioooo hect. impar^it intre 
stat si proprietary cart posed a 
3600 hect. si locuitoriT carl au 
6400 hect. 

Popula^iunea intreaga a co- 
muneT pe anul 1895 — 96 se ri- 
dica la 198 fam., cu 571 mem- 
bri, in total dec! 769 suflete ; 
iar in 1896 — 97 era de 920 sufl., 
in majoritate TurcT si TatarT. 

In comuna nu este nicT o bi- 
serica crestina; sunt 4 giamiT 
cu cite un hoge si anume : 2 
in cat. Azaplar, una in catunul 
Cara-Chioi si alta in cat. Ere- 
biler. 

Scoala n'are comuna, desi nu- 
marul copiilor de scoala este 
destul de mare, ca la 120; co- 
piiT, cart pot, se due la scolile 
din satele invecinate, ca Ghe- 
ringec, Ghelingic si Biulbiul. 

Din cele 10150 hect. intin- 
derea comuneT, 150 hect. sunt 
neproductive (Vasele loc), 10000 
hect. sunt productive, din care, 



dupa calitatea terenurilor: 4925 
hect. loc arabil, din carl 3600 
hect. ale locuitorilor, 2475 h. 
loc necultivat, din care 2100 
hect. ale locuitorilor, 2600 hect. 
loc izlaz, din carl 700 hect. ale 
locuitorilor. 

Ocupa^iunile locuitorilor sunt: 
agricultura, fund in comuna 131 
plugarT, carl au 48 plugurT (40 
cu boT, 8 cu cat), 8 masinT de 
secerat ; cresterea vitelor, comu- 
na avind 140 15 capete de vite, 
din cart: 447 cat, 781 boT, 10 
bivolT, 1 1650 oT, 56 capre, 31 
pore!. Industria este cea casnica. 
Comer^ul e destul de activ ; 
se face prin gara Murfatlar la 
38 kil. spre N.; se importa ma- 
nufacture, vinurT, instrumente a- 
gricole si se exporta cereale, 
vite (oT), lina, brinzeturl, etc. 
Budgetul acestel comune este 
la ven. de 4918 let; cheltuelile 
se ridica la 2176 lei, ramanind 
dec! un excedent in plus de 
1742 let. Sunt in comuna 135 
contribuabilT. Caile de comu- 
nica^ie sunt: 1. drumul judefean 
Medjidia-Mangalia, ce strabate 
comuna prin mijloc, trecind prin 
catunele Mustafaci si Azaplar; 
2. spre Constanta direct; dru- 
mun vecinale sau eomunale ce 
unesc satele intre ele si cu cele 
mat invecinate ca spre Enghez, 
spre Cavadar, spre Sarighiol, 
spre Cara-Omer, spre Chiragi, 
spre Acbasi, Topraisari, etc. 

Sunt in com. 6 morf de vint 
si 30 pu^uri. 

Azaplar, sat> in jud. Constanta, 
plasa Mangalia, catunul de re 
sedin^a al comuneT Azaplar ; si- 
tuat mat mult in partea cen- 
trala a plasiT si cea meridio- 
nals a comuneT ; este asezat in 
valea Dere-AIceac-Hazaplar si e 
inchis la sud de dealul Haza- 
plar cu virfurile Hazaplar I cu 
I20metri si Hazaplar II cu 1 \6 



metri, iar la N. de dealul Arta- 
Burun. 

Suprafa^a sa este de 2200 
hect. dintre carl 40 hect. sunt 
ocupate de vatra satulul cu 99 
case. 

Popula^iunea sa, compusa maf 
ales din TurcT, este de 63 fa- 
miliT cu 452 suflete, ocupmdu- 
se cu agricultura si cu creste- 
rea vitelor. Drumurile care tree 
prin acest sat sunt urmStoarele: 
soseaua judefeana Cuzgun-Man- 
galia care trece prin centrul sa- 
tuluT, strabatindu-se de la nord- 
vest catre sud-est; drumurile 
eomunale carepleaca dintr'insul 
spre satele Erebiler, Cara-Chioi, 
Topari-Sari, Keragi, Copucci 
si Cara-Omer. 

Azizie, sat, in jud. Constanta, pi. 
Medjidia, catunul comuneT Tor- 
toman ; situat in partea nord- 
vestica a plasiT si cea apusana 
a comuneT, la 6 kil. spre apus 
de catunul de resedin^a, Tor- 
toman. Este asezat in valea Gea- 
bac-Culac, intre satele Devcea 
si Geabacu si este inchis la N. 
de dealul Geabacu-Bair, iar la 
S. de dealul Oba-Bair. Supra- 
fa^a sa este de 1242 hectare, 
dintre carT 18 hectare sunt ocu- 
pate numaT de gradinT si de va- 
tra satuluT cu 34 case. 

Popula^iunea sa, compusa pe 
jumatate din RomtnT, este dc 
34 familiT cu 151 suflete, ocu- 
pindu-se maT ales cu cresterea 
vitelor. Fiind un sat nou, are 
casele maT man, frumoase si re- 
gulate bine, $oseaua jude^eana 
Cerna-Voda-Medjidia trece pela 
sudul satuluT; drumurT eomunale 
pleaca la Devcea si la Geabacu. 

Azuga, catun, resedin^a comuneT 
Predeal, plaiul Peles, jude^ul 
Prahova, in partea de N. a {;!- 
reT, la 7 kil. de la hotar, unde 
vaile Prahovita si Azusfa se im- 



Digitized by 



Google 



AZUGA 



145 



AZUGA 



preuna, formind riul Prahova. 
Acest catun, ca si toata comuna 
Predeal, este ocolit de mun{! 
inalp, traversat in lung si lat 
de un sir neintrerupt de virfur!, 
dealur!, piscurt si colnice, urn- 
brit cu padur! seculare, multa 
vreme neumblate de picior de 
om, udat de o mutyime de ape 
cristaline, ce serpuesc unele li- 
nistit, altele cu o repeziciune 
navalnica. 

Azuga de az!, sau localitatea 
unde apele Azuga si Prahovtya 
se intilnesc, formind valea Pra- 
hove!, s'a numit pana la anul 
1 88 1 Intre-Prahove, iar din a- 
cel an, o data cu deschiderea 
gare!, s'a dat aceste! locality 
numirea de Azuga, dupa va- 
lea ce din vechime poarta acest 
nume. 

Construc^iunile ce se gasesc 
la Azuga sunt: Casa Adminis- 
tra^iune! Domeniilor Coroane!, 
casa $os ; scoala, zidita din fon- 
durile bunuluT nostru Suvefan; 
fabrica de ciment; fabrica de 
sticlarie ; gara si casa Blebea. 
La poalele muntelul Sorica se 
ridica cladirile fabricel de pos- 
tav si fabrica de salam. 

Pe luncile Azuge! se intinde 
un sat nou, cu strade regulate, 
compus din case frumoase si 
solide, pentru loculn^a lucrato- 
rilor fabricel de postav. Tere- 
nul pe care este infiin^at acest 
sat, este dat de M. S. Regele, 
proprietarul mosie!, in mod gra- 
tuit; iar fabrica de postav, care 
a facut cu cheltuiala sa aceste 
construe^!, vinde de vec! celor 
ce voesc a se stabili definitiv aci, 
case cu curdle lor, in pre{ul 
costulu! si numa! cu condtyiunea 
d'a i se rambursa valoarea in 
rate, pe termen de 10 ant, fara 
nici o dobinda. In sus, pe valea 
Azugel, sunt fabricele de var 
Aldasaro si Renard si in Susaiu 
fabrica de cherestea Schiel. 



Afara de luncile AzugeT, nu 
sunt locurl propril pentru a- 
ratura, ci numal de fine^e. Ina- 
inte cu 40 — 50 an!, aci se cui- 
tiva in §i cinepa, cartoff si le- 
gume. Pomi! roditorT lipsesc cu 
desavirsire. 

Livezile si fine^ile sunt bo- 
gate in plante graminee si le- 
guminoase din cele mal bune, 
ceea ce da brinzeturilor de A- 
zuga o reputa^iune particulars. 

Padurile ocupa aproape in- 
treaga suprafa^a a teritoriulu! 
comunet Predeal. Relieful, al- 
titudinea si natura terenuluT, 
convin aci numaT pentru vege- 
ta^iunea forestiera. 

Fagul formeaza vSpecia domi- 
nanta a padurilor, apot vine 
bradul si moliftul, care a ince- 
put a fi mal rar, din causa ca 
exploatajiunile de pana acum 
s'au facut mat mult pentru ex- 
trac^iunea lut. 

Primele inceputurl de indus- 
trie in Azuga le gasim pe la 
anul 1830. 

Un anume Asian, venind din 
Rucar, unde dupa cum se stie, 
exista pe la finele secolulu! tre- 
cut o fabrica de sticlarie, a in- 
fiin^at aci intre Prahova pe li- 
vezT, la marginea padurei, cam 
pe locul unde este astaz! pi- 
chetul de paza, o fabrica de 
sticlarie. Aceasta fabrica n'a 
putut func^iona de cit 2 — 3 lun!, 
si raminind pustie, proprietarul 
mosieT, Banul Filipescu, a in- 
chiriat-o unul bucurestean, la- 
bras Lipscanul, care a fugit mat 
inainte d'a incepe fabrica^iunea, 
fabrica ramanind cu totui in pa- 
rasire. 

Din lemnaria cladirilor fa- 
bricel de sticlarie sT-atl construit 
mal tirziu muty! {aran! din A- 
zuga, pe marginea soselel na- 
(ionale, casele lor, iar piatra si- 
licata, adusa din carierile din 
Azuga, mun^i! Zamura, si alt 



material brut, adunat de Iabras 
Lipscanul, atrecut in posesiunea 
fabricel de sticlarie actuala, care 
s'a infiin^at la 1880, func^ionind 
la inceput cu un cuptor. La 1 88 r 
s'a construit inca un cuptor sis- 
tematic cu gaz aerian si la 189 1 
eel d'al treilea cuptor, cu foe 
direct. 

Produsele fabricel de sticlarie 
sunt bine cautate pe pie^ele ro- 
mine si, sub regimul tarifulul 
autonom, fabrica aceasta a facut 
insemnate progrese. Ea ocupa 
actualmente 250 lucrator!, in 
mare parte din Boemia. 

La locul unde muntele Sorica 
se scalda in apa Azugel, pe un 
piatou frumos umbrit de o pa- 
dure deasa cu arbor! maty!, este 
fabrica de postav de la Azuga, 
un mare stabiliment industrial, 
cu cladir! impunatoare si cu ma- 
sin! multe si perfecjionate. A 
inceput sa func^ioneze la 1 A- 
prilie 1887. 

Fabrica de postav intrebuin- 
{eaza in fabrica^iune numa! lina 
curata din {ara si produce toate 
^esaturile de lina cunoscute in 
comerciul rominesc sub numele 
de brasovenie. Ea ocupa in 
permanent un numar de 400 
lucrator! de ambe-sexe, din car! 
aproape jumatate sunt Romin!, 
iar ceM'aty! in mare parte Sas! 
din Transilvania. 

La anul 1885, inginerul E. 
Erler a infiin^at la Azuga, pe 
mosia Sorica, o fabrica siste- 
matica de ciment romin. 

La 1888, tot acest inginer a 
infiin^at pe Valea-Seaca o noua 
instala^iune analoga, iar la 1892 
a construit in muntele Piatra- 
Arsa un cuptor sistematic pen- 
tru var alb. Fabrica aceasta 
ocupa in permanent 70 lucra- 
tor!, in mare parte Romin!. 

Acum vr'o 15 an!, d. Ma- 
teiu Mocanu a infiin^at la Azu- 
ga o fabrica de cascaval, pro- 



34049. Jfertfe Mcfionar QtograAc. 



19 



Digitized by 



Google 



AZUGA 



146 



AZUGA 



ducind anual 30000 kgr. ca^caval 
de buna calitate, cunoscut in 
toate parole sub denumirea de 
ca$caval de Azuga. 

La anul 1877, d-1 Carol Schee- 
ser a infiin$at aci o fabrica de 
salam. Ea func^ioneaza regulat 
cu S ma$ini speciale $i produce 
salam de o calitate egala daca 
nu superioarS salamulut de Si- 
biu, precum 51 tot felul de car- 
nurt afumate. 

Azuga, stap'e de drum de fier, 



in jud. Prahova, pi. Pele?, com- 
Predeal, pe liniaPloe?ti-Predeal; 
pusa in circulate la 10 Iunie 
1879; intre stabile Bu?teni (3,7 
kilom.) $i Predeal (7,7 kil.), la 
930,50 m. inal£ime d'asupra ni- 
veluluT mariT. Venitul acestet 
sta^ii pe anul 1896 a fost de 
139080 1. 40 b. 

Azuga, piriil, izvore?te de la E. 
de com. Predeal, plaiul Pele$, 
jud. Prahova, din muntele Fa{a- 
Gavanei ; curge de la S. spre 



N., face o curbs pe la S. de 
muntele Petricica, $'apo! ia di- 
rec^ia spre S. p&na la locul nu- 
mit Cheia-AzugeT, de unde se 
indrepteaza spre V. pana la 
Azuga, unde se varsa in piriul 
Prahovija, in fa{a muntelul So- 
rica, nu departe de gara Azuga. 
Pir. Azuga prime?te pe dreap- 
ta, Valea-Limba?eluluT $i pe stin- 
ga vaile : Turcul, SteveT, Un. 
ghia-Mica, Orjogoaia, Ceau^oaia, 
Valea-CazaculuT $i Urechia, afara 
de altele mat mict. 



Digitized by 



Google 



B 



BaarltC-Bair, deal, in jud. Cons- 
stanza, pi. Medjidia, pe terito- 
riul com. rur. Mamut-Cuius ; se 
desface din dealul Cara-Dede- 
Bair, se intinde spre miaza-noapte 
intr'o direc^ie generala de la S. 
spre N., printre vaile Pestera- 
Dere, Pestera-Ceair, Chioi-De- 
resi si Cesme-Culac, brazdind 
partea centrala a plasil si cea 
de mijloc a comunei; se ridica 
pana la 115 m. dominind vaile 
mal sus amintite, satele Mamut- 
Cuius si Ibris-Cuius, asezate, u- 
nul, eel d'intiiu la poalele sale 
rasaritene, cel-1'alt la poalele a- 
pusane ale lui; pe muchia lut 
se intretae mal multe drumurl 
comunale ce due de la Mamut- 
Cuius in diferite direcfiunl; este 
acoperit cu fine^e si purine se- 
manaturt. 

Baba, sat, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimntcul-d.-s., cat. com. Babeni, 
asezat in partea de apus, la poa- 
lele dealuluT Baba, pe pir. Baba. 

Baba sau Rasuceni-Baba, cat., 
(v. Rasuceni-Baba), in jude^ul 
Vlasca. 

Baba, deal % in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., se desface din dea- 
lul Ematica, se intinde printre 
comunele Pardosi, Babeni si De 



dulesti, lasa prelungirile spre ra- 
sarit: Bibeanca, Dedulesti, Fin- 
tina-Turculuf si Doua-Coae; 
este acoperit cu padurl si pa- 
sunT. 

Baba (La-), han, in jud. R.-Sa- 
rat, pi. Rimnicul-d.-s., com. Ba- 
beni, pe drumul catre comuna 
Dedulesti. 

Baba, izvor, jud. Putna, care u- 
nindu-se cu un altul numit Pie- 
troasa, formeaza piriul Paucesti, 
pe teritoriul comunel cu acelasf 
nume, pi. Racaciuni. 

Baba, tnovild, in jud. Braila, la 
500 m. spre V. de satul Scar- 
latesti, din com. Fleasca. 

Baba, movild, in jud. R.-Sarat, 
pi. Gradistea, com. Amara, in 
apropiere de lacul Balta-Alba; 
punct trigonometric de obser- 
vable pentru statul-major aus- 
triac ca si pentru eel romin, in 
facerea har$if f aril-Rominestt. 

Baba, muchic de deal> in jud. 
Prahova, com. Salcia, pi. Pod- 
goria, acoperita cu padure. 

Baba, padure insemnata in jud. 
R.-Sarat, pi. Rimnicul-d, s., com. 
Babeni ; fine de circumscripta 



VII silvica, ocolul Babeni; e- 
senfa de fag si pu^in stejar. 

Baba, pirift, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti ; 
izvoreste din dealul Baba si se 
varsa in riul R.-Sarat, mat jos 
de cat. Dedulesti. 

Baba, pi rift, in jud. R.-Sarat, pi. 
Rimnicul-d.-s., comuna Babeni ; 
izvoreste din dealul Baba, uda 
partea apusana a comunel si se 
varsa in riul R.-Sarat, linga ca- 
tunul Babeni. 

Baba, vdicea, in jud. Olt, izvo- 
reste dupa teritoriul comunel 
Corna^elul, pi. Oltul-d.-s., si se 
varsa in Valea-Gugului, pe {ar- 
mul sting, tot in raionul comu- 
nel Corna^elul. 

Baba-Alecu, escr, in jud. Braila, 
situat la E. de ezerul Fertele^ul. 

Baba- Ana, com. rur., in plasa 
Tohani, jud. Buzau, la o dis- 
tant de orasul Buzau de 41640 
m., situata pe ambele malun 
ale piriulul Istau. Limitele sale 
sunt: La N. drumul Condura- 
tuluT, care o desparte de com. 
Vintileanca, pe care merge pana 
la movila f i^irligul, de unde o 
ia pe hotarul mosiet Schiopoae, 



Digitized by 



Google 



BABA-ANA 



148 



BABA-DOBRA 



p&n& d& in drumul AmaruluT ; 
la S. drumul AmaruluT si la V. 
hotarul mosieT Fulga din jud. 
Prahova, pe care merge p&na 
in drumul Dumanoaia, atinge 
pu^in hotarul mosiel Degera- 
{ianca si se indrepteazS in Dru- 
mul-ConduratuluT. 

Suprafa^a sa este de 4257 
hect., din cart 2530 arabile, 10 
padure, 784 iinea^a, 636 izlaz 
si 297 smircurl si sterp. Pro- 
priety^ mat insemnate sunt : Ba- 
ba-Ana, Baba-Ana-Ist&ul, Urle- 
{ianca, Gorgonelele, Schiopoaia 
si C&lug&reni. Se cultiva mat 
mult porumb si orz. Terenul e 
ses, ml&stinos si supus adesea 
inecurilor. LocuitoriT tr&esc nu- 
maidin agriculture, ale c&retpro- 
ducte le desfac la gara Mizil, cu 
care comuna e pus& in contact 
prin soseaua vecinala* Mizil-Co- 
torcea. Are o casSrie si 7 stine 
pe mosia Baba-Ana si in lunca 
Gorganelelor. 

Vite are: 354 bol, I70vact, 
105 vi^eT, 4 bivolT, 31 cat, 59 
epe, 37 minzT, 3600 oT, 7 capre, 
4 asinT si 237 porct. 

Aceasta comuna e formata 
din catunele Baba-Ana-d.-j., Ba- 
ba-Ana-d.-s. si Gorg&nelele. Po~ 
pula^ia este de 820 locuit, din 
cart b&rba{T insurant 175, nein- 
suraff 9, v&duvT 8, bae{T 200; 
iar femef m&ritate 175, v&duve 
19, fete 234. ET trSesc in 190 
case. Strain! sunt 2 UngurT si 
1 Grec; meseriasf sunt 3 lem- 
narl. Media nasterilor e de 24, 
a deceselor de 17, a c&satorii- 
lor de 1 1 ; popula^ia creste cu 
o medie anual£ de 6-y. 

Comuna are 167 contribua- 
bilT, din car! 14 comercian^T Ro- 
minT. Stabilimente 7. 

Comuna are o scoald. in cat. 
Baba-Ana-d.-j., cu o populate 
de 60 elevl si o eleva. Carte 
stiu 62 loc. Are o bisericS in 
cat. Baba-Ana-d.-s., Adormirea, 



cu 1 preot, 1 cint&re{ si 1 pa- 
racliser. 

CirciumT sunt 6. 

Inainte de 1830, accst teri- 
toriu era o vast£ leasa de ma- 
racini, avind la Drumul-M&rgi- 
neanuluT o circiuma, unde vin- 
dea Baba-Ana, care a dat nu- 
mele seu intregel comune. 

Baba- Ana, deal, in jud. Prahova, 
la V. de c&t. Nucetul, comuna 
Gornetul-Cuib, pi. Podgoria, a- 
coperit cu viT, si numit ast-fcl 
de la o vechie posesoarc. 

Baba-Ana, mofie, in com. Baba- 
Ana, jud. Buz&u, formata din 
2 sfon: Gorg£nelele si DumS- 
noaia; are 630 hect., mai toate 
arabile si o mic& pad. (8 hect.) 
numitS UlmiT-R&ducanuluT. 

Baba-Ana, pise, in com. Mon- 
teorul, jude^ul Buzau, acoperit 
parte de p&dure, parte de vie, 
plantata in sistem american, si 
pufina livede de prunt. 

Baba-Ana, ripa, in judeful Pra- 
hova, sub Virful-Comorilor si 
dealul Baba-Ana, com. Gorne- 
tul-Cuib, pi. Podgoria. Terenul 
fiind humos fuge spre vale, mat 
ales in timpurT ploioase. 

Baba-Ana, vale, in pi. Borcea, 
jud. Ialomi^a, linga satul Mi- 
haiu-Viteazul. 

I Baba-Ana-de-Jos, catun, al co- 
1 munet Baba-Ana, jud. Buzau, 
situat pe malul sting al piriulut 
Istaul si la o distant de 5800 
m. de Mizil. E resedin^a com. 
Are 370 loc. si 84 case. De 
dinsul e alipit si cat. Istaul. 

Baba-Ana-de-Sus, catun al co- 
munet Baba-Ana, jud. Buzau, 
are 270 loc. si 65 case. De din- 
sul e alipit cftt. Gorganelele. 



Baba-Ana-Istaul, mo$ie, jude^ul 
Buzau, fost& a statulut, pendinte 
de Mitropolie, acum v?ndut& si 
incorporate cu Baba-Ana ; are 
654 hect. finea^e, izlaz si pu- 
rine araturT. 

Baba-Anghelina,////////*, in co- 
muna H&budul, plasa Tirgsorul, 
jud. Prahova, din care isi ia 
inceput riule^ul Pribeagul. 

Baba-Bair, deal, in pi. Macin. 
jud. Tulcea, pe teritortul com. 
Coium-Punar (si pe teritoriul c&- 
tunulut Coium-Punar) ; este o ra- 
murS a insemnatet culmi de 
dealurl numitcL Ghiun-Ghiurmes; 
se desface dintr'insul si se in- 
dreaptS spre miaza-zi, avind o 
direcfiune generals de la N.-E. la 
S.-V., se intinde printre ptraiele 
Iugi-Dere si Coium-Punar. Satul 
Coium-Punar este asezat la poa- 
lele sale. Intra si in jud. Constan 
{a prin prelungirea sa numita Si- 
nir-Tastepesi, ce merge de se tor- 
mina pe malurile inalte si ri- 
poase ale piriulut Aigar- Ahmet ; 
ajunge la 125 m. inal^ime, fiind 
si punct trigonometric de ob- 
servable rangul al 3 -lea, domi- 
nind asupra satuluf si hanuluT 
Coium-Punar. Este acoperit in 
partea de miazi-noapte cu pa- 
durt si la miaz<i-zi cu fine^e si 
ar£turT. 

Baba-Boaga, sat, pi. Galasesti, 
jud. Argcs, face parte din co- 
muna rural& Mozaceni. (V. accst 
nume). 

Baba-Chira, colina, in comuna 
si catunul Calvini, jud. Buzau. 

Baba-Dobra, canal, in insula 
Balta, pi. Borcea, jud. Ialomita, 
in dreptul satulul Cocargea. 

Baba-Dobra, colina, m com. si 
catunul Calvini, jud. BuzaCi. 



Digitized by 



Google 



BABA-DRAGA 



149 



BABADAG 



Baba-Draga,</s#/, in partca sud- 
estica pe teritoriul comunel Fol- 
testi, plasa Prutul, judejul Co- 

• vurluiu, la departare de 33 kil. 
de Gala^i. De la acest punct 
calea jude^eana, inceputa din 
stradaTraian a orasuluT Gala^i, 
se imparte in doua: linia Ga- 
la^i-Falciu pe malul PrutuluT si 
Galafi-Birlad prin mijlocul jud. 
Covurluiu. 

Baba-Ghicea, deal, pi. Tazlaul- 
d.-j., com. Barsanesti, jude^ul 
Bacau, situat pe teritoriul sa- 
tulut Caraclaul. 

Baba-Ghicea, deal, in partea de 
E. a satulul Cordeni, comuna 
Ivine^esti, pi. Crasna, jude^ul 
Falciu. Pe poala luT de V. si 
pe sesul CrasneT, e situat satul 
Cordeni. 

Baba-Ienei, fintiud si loc izolat, 
in raionul cat. Sterianul-d.-s., 
com. Butimanul, plasa Znagov, 
jud. Ilfov. 

Baba-Ileana, deal, jud. Tecuciu, 
la E. de satul Pogle^ul, comuna 
Corbeasca; pe care se afla o 
padure aparfinind statuluf. Din 
acest deal izvoreste piriul Co- 
troman^ul, care unit cu Ghili- 
menul formeaza Pogle^ul. 

Baba-Ioana-V&duva (De la-), 

loc izolat, jude^ul Prahova, cu 
mat mulflf pomt roditon, tufe si 
salcif, in suprafa^a de aproape 
2 hect., situat in com. Pucheni- 
MicT, pi. Crivina. 

Baba-Ivana, vale, in plasa la- 
lomi^a-Balta, jud. Ialomi{a, teri- 
toriul com. Hagieni, formeaza 
marginea viilor locuitorilor co- 
muneT. 

Baba-Izvorul, pirin, in pi. Rim- 
nicul-d.-s., comuna Dedulesti, 



jud. R.-Sarat, izvoreste din dea- 
lul Baba, uda partea de apus 
a comuneT, si se varsa, dupa un 
curs repede, in piriul Valea-De- 
dulestilor. 

Baba-Lina, loc izolat, pi. Nego- 
esti, com. Vasila^i-Popesti, jud. 
Ilfov. 

Baba-Lupa, fintina, pi. Cimpul, 
com. Calafat, jud. Dolj. 

Baba-Moarta, deal, pe mosia 
Ivancaufi, com. Paltinisul, plasa 
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. 

Baba-Moarta, lac, in plasa Ia- 
lomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, in 
apropiere de satul Gura-Ialo- 
mi^el. 

Baba-Nicula, circiumd izolata, in 
drumul BordeT, (astazT soseaua 
jude^eana Iasi-Vasluiti), pe teri- 
toriul com. Ciurea, pi. Codrul, 
jud. Iasi; dateaza de mult timp; 
locul este insemnat pentru mul- 
tele tilhariT si omoruri ce se 
faceau in timpurile mat vechT. 

Baba-Nicula, pod, in soseaua 
com. Ciurea, plasa Codrul, jud. 
Iasi, peste Rosa (Oi^aj. 

Baba-Poenile, deal, in plaiul 
Rimnicul, com. Danulesti, jud. 
R.-Sarat; se desface din Dealul- 
Danulestilor, brazdeaza partea 
de apus a comuneT, se intinde 
printre riul R.-Sarat si afluentul 
sau Piriul-Danulcstilor ; este a- 
coperit cu padurT si intinse pa- 
sunt. 

Baba-Rada, deal, pi. Balta, jud. 
Dolj, pe care este situata com. 
Zavalul. 

Baba-Rada, lac, in jud. Braila, 
situat la V. de com. Bertcsti- 
d.-j., la 3—4 kil. departare. 



Baba-Sanda, deal, in jud. Pra- 
hova, in partea de N. a cat. 
Cuibul, com. Gornetul-Cuib, pi. 
Podgoria, numit ast-fel de la o 
vechie posesoare. 

Baba-Sanda, japse, in jud. Bra- 
ila, situata la N.-E. de ezerul 
$erban si la V. de Orzea, ezer 
cu care se uneste; prin ea trece 
Aurelul, canal. 

Baba-Sanda, pirin, in jud. Pra- 
hova, izvoreste din poalele dea- 
lului Cuibul, c. Gornetul-Cuib, 
pi. Podgoria ; curge de la N.-V. 
spre S.-E. pe linga dealul si 
izlazul Baba-Sanda, si se varsa 
in girla Sarafelul, in partea de 
E. a biserice! din Cuib, tot in 
raionul com. Gornetul-Cuib. 

Baba-Sima, mosie, jud. Praho- 
va, a statuluT, pe teritoriul c. 
Fulga, pi. Cimpul. A fost pana 
acum cite-va decenii, a manas- 
tirel Stavropoleos. 

Baba-Sorca, colind, in com. si 
cat. Calvini, jud. Buzau. 

Baba-Stanca, viroaga, ese din 
Neajlov in dreptul moarei si se 
varsa in Neajlov pe proprieta- 
tea Babele, jud. Vlasca. 

Baba-Zamfira, movild, in com. 
Mihailesti, jud. Buzau. 

Babadag, plasa, in jude^ul Tul- 
cea, asezata in partea de mijloc 
a lui. 

$i-a luat numele de la rcsc- 
dinfa sa, orasul Bibadag. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu pi. Isaccea si pi. Tulcea, la 
miaza-zi cu plasa Istrulut, la apus 
cu pi. Macin si jud. Constanta, 
iar la rasarit cu pi. Tulcea, lacul 
Razelm si Marea. 

Relieful sau cuprinde doua 
regiuni : l^esul ocupind */.; din 



Digitized by 



Google 



BABADAG 



150 



BABADAG 



intinderea plasiT, si coprinzind 
jumatate din marile lacurT si o 
mica intindere acoperita cu stuf. 
Dealurile ocupind 4 /« din supra- 
fa{a eT, brazdind-o la apus, mia- 
za-noapte si miaza-zi. Cele mal 
inseranate sunt : Culmea-Baba- 
dagulul cu virful Baba, 329 m., 
Topolog, Bas-Punar, Ciucurova, 
Dautcea, Consul (323 m.). Cili- 
cul (405 m.), toate acoperite cu 
intinse si frumoase padun, nu- 
mitc padurile BabadaguluT. 

Aceasta plasa este udata la 
miaza-noapte si prin mijloc de 
riul Tai$a cu afluen^ii sat piraele 
Accadin si Teli^a ; Teli^a la ra- 
sarit ; Slava-Rusa cu afluen^it 
sal Slava-Cerkeza si Camena la 
miaza-zi. BahVile sunt intinse si 
numeroase. Lacurile Razelm , 
Babadag, Golovita, Zmeica si 
Sinoe comunica toate intre ele 
si au o suprafata totala de 1 800 
kil. patra^T sau 180000 hect. 
Sunt cele niaf marl din toata 
Rominia; produc peste chefal, 
morun foarte cautat. 

Clima eT este sanatoasa din 
pricina padurilor celor intinse 
si a aerulul curat ce vine de la 
mare, adus de continucle brize 
dulcT ; ploT potrivite, mat multe 
ca in cele-1'alte plasl. 

Intinderea totala a pklsif este 
de 1300 kil. patra^T sail 13000 
hectare, din care 3800 hectare 
ocupate de vetrele comunelor, 
25000 hectare ocupate de bal{I 
si Ioj neproductiv, iar restul dc 
102000 hect. padurT si locun 
arabile. 

PopukuViunea sa este ameste- 
cata. BulgariT sunt in mal mare 
nuraar dar cedeaza terenul in- 
cet-incet Rominilor. Sunt SOOO 
familil cu 20000 suflete, din 
care 9000 Bulgarl, 3000 RominT, 
2000 TurcT-TatarT, 5000 Rusl- 
LipovenT, 1500 German!, restul 
alte na^ionalitati, Greet, OvreT, 
'pgani si ArmenT. 



Comunele carT compun aceasta 
pi. sunt : Babadag, oras, rese- 
dinfa plasiT, in centru, nu de- 
parte de lacul Babadag ; Ar- 
mutlia, com. rurala, cu catunele 
Armutlia si Camber, in mijloc 
pe riul Tai^a; Atmagea, la apus, 
pe piriul Atmagea; Bas-Chioi 
cu cat. Bas-Chioi si Cineli, la 
apus pe riul Tai^a ; Canlibugeac 
cu catunele Canlibugeac si Pasa- 
Cisla, la rasarit, linga lacul Zme- 
ica; Caraman-Choi, la S.-E., pe 
lacul Razelm ; Ciamurli-d.-j., cu 
cat. Ceamurli-d.-j. si Cangagia, 
la miaza-zi, pe piriul Slava-Rusa; 
Ciucurova, (sau Slava-Cerkeza); 
Congaz, cu cat. Congaz, Hagi- 
lar si Satul-Nou, la E., pe piriul 
Tali^a; Enisala, cu cat. Enisala 
si Visterna, la rasarit, nu de- 
parte de lacul Razelm ; Jurilovca 
la S.-E., pe lacul Zmeica ; Nal- 
bant si Trestenic, la N. pe pi- 
riul Tali^a ; Slava-Rusa cu cat. 
Slava-Rusa, Slava-Cerkeza si 
Teche, la miaza-zi si apus, pe 
piriul Slava ; in total pi. are 1 
com. urb., 12 com. run, ce cu- 
prind 19 sate. 

S'au cultivat in pi. Babadag 
37837 hect., din cart 28912 h. 
cereale si 9125 hect. legume. 

Caile de comunica^ie sunt : 
soseaua nationals Tulcea-Baba- 
dag-Isaccea, soselele jude^ene 
Babadag -Macin, Babadag-Juri- 
lovca si alte drumurl comunale 
ce unesc com. intre ele. 

Aceasta pi. cuprinde vechiul 
mutesareflic turcesc al Babada- 
gulul, cu resedin^a in orasul Ba- 
badag ; avea 24 com. rur.; dar 
la 1892, din ele 8 au format 
o noua plasa aceca a TstruluT, 
iar tret s'au dat noual plasT a 
Isaecel. 

Babadag, com, urb. f in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, jud. Tulcea, 
la 44° 54' 55" latitudine boreala 
si la 26° 21' 50" longitudine E., 



situata in partea centrala a ju- 
de^uluT, la 35 kil. spre miaza-zi 
de orasul Tulcea, capitala dis- 
trictulu! si in partea rasariteana 
a plasiT, a caret resedin^a este. 

Numele sau este turcesc si 
vine din cuvintele: baba=tata, 
parinte si dagh=munte ; adica 
tatal mun^ilor, cacT se credea 
ca dealul, la poalele caruia este 
asezat orasul, este eel mal inalt 
munte sau deal din Dobrogea 
intreaga. 

Hotarul sau amanun^it este 
acesta: plecind de pe malul 
nord-vestic al laculuT Toprac- 
Chiopru de ltnga cat. Satul-Nou, 
se indreapta mat intiiu spre 
S.-S.-V., urcind valea Sini-Dere, 
pe la poalele dealurilor Tas-Bair 
si Asmalar-Bair ; urea in dealul 
Caragidi-Bair, de unde o ia spre 
apus pe muchia luT pana la 
poalele dealuluT Tasli-Bair; d'aci 
o ia spre miaza-zi, taie valea 
Cari - Iol - Dere, urea in dealul 
Carada-Bair, se indreapta spre 
rasarit pe muchia luT, o ia apoi 
spre S.-E., taind vaile Hribes- 
coi-Hara, Sevaiova-Hara ; iar de 
la poalele dealuluT Camena, 
ia spre rasarit, taie soseaua na- 
tionals Tulcea - Babadag - Con - 
stanza, la kilom. 47, taie valea 
Gealtai-Deresi si ajunge la poa- 
lele movileT Visterna, de unde 
o ia spre miaza-noapte pe la 
poalele dealuluT Bairac - Bair , 
printre dealurile Balta-Bair si 
Stuparul, spre Nord-Est urci 
si coboara dealul Culacula-Bair, 
taie valea Ceairelor, dealul Ca- 
labalic-Bair, trece pe la poalele 
movileT Chiuciuc-Suhat, ajunge 
pe malul laculuT Babadag, il tra- 
verseaza oprindu-se pe malul 
opus la cherhanaua satuluT Ze- 
bil; de aci se indreapta spre 
N.-V.-V., taie iar lacul Babadag 
dealungul, paraseste lacul, taie 
soseaua nationals la kil. 30, 
ia pe malul sudic al batyil To- 



Digitized by 



Google 



BABADAG 



151 



BABADAG 



prac-Chiopru $i la Satul-Nou a- 
jungem de unde am plecat. For- 
ma luT este aceea a unuT trapez 
neregulat; lungimea perimetru- 
lul este de vre-o no kil.; iar 
intinderea totala se ridica la 
1 20 kil. patrajT (sau 1 2000 hec- 
tare). 

Marginile. Se margineste la 
miaza-noapte cu comunele ru- 
rale Zebil $i Congaz, de care 
se desparte prin lacul Babadag 
$i balta Topra-Chiopru, la mia- 
za-zi cu comunele Ciamurli-d.-j., 
Canlibugeac §i Jurilofca; la ra- 
sarit cu com. Enisala, jar la a- 
pus cu comunele Slava-Ruseasca 
$i Armutlia. 

Relieful soluluT fine mat nu- 
mal de regiunea dealurilor, afara 
de lacul Babadag. El este braz- 
dat de urmatoarele dealurT la V : 
Iaila-Tepe (138 metri), Ghel- 
Tepe, Asmalar-Bair (132 metri), 
Sanchi-Bair, mal toate acoperite 
cu padurT in partea nord-vestica 
a comunet; dealul Caragidi-Bair, 
Carada-Bair (253 metri), eel ma! 
inalt din aceasta regiune domi- 
nind §i asupra ora$uluT Baba- 
dag, din spre apus ; Acairac- 
Bair (147 metri) la miaza-zi, a- 
cesta ca ?i precedentele acope- 
rit cu padurl; dealul Bairac 
cu virful Bairac Bair (196 metri), 
dealul Balta-Bair, Culacula-Bair, 
dealul Molfa, Canara-Baba, Ca- 
labalic-Bair la rasarit, acoperite 
parte cu padurl, parte cu fi- 
neje; dealul Sultan -Tepe (69 
metri), dealul Cosiu-Iel (43 m.) 
la miaza-noapte, acoperite cu 
verdea^a; iar in interiorul co- 
munet, la Sud-Estul ora$uluT se 
afla dealul Orta-Bair $i prelun- 
girea sa Coium-Baba (233 me- 
tri), unul din cele ma! frumoase 
$i din care o priveli?te admira- 
bila se desfa§ura inaintea ochi- 
lor: intinsul lac Razelm, Baba- 
dag, Marea in zare, dealul Be$- 
Tepe in N., Denis-Tepe in a- 



pus, inchid orizontul vedereT de 
pe acest deal. 

Apele. Nu sunt piriuri insem- 
nate, ci numal ni$te vaT, maT 
tot-d'a-una secT, de ?i curg prin 
paduroasele dealurl ale culmeT 
BabadaguluT (cacT toate dealu- 
rile enumerate maf sus, fac parte 
din culmea BabadaguluT); cele 
mat insemnate sunt : Sini Dere 
?i Ada-Tirla-Cula, la Nord-Vest, 
varsindu-se in balta Toprac- 
Chiopru ; Tirla-Cula la miaza- 
noapte $i Valea - BabadaguluT, 
cea mal insemnata (12 kil.), ce 
trece prin mijlocul ora$uluT, se 
varsa in lacul Babadag ; Valea- 
Nucilor, ce o uda la rasarit, 
Gealtai-Deresi, afluent al riuluT 
Slava, o uda la miaza-zi. Bal^ile 
de pe teritoriul eT sunt : Iezerul 
Babadag la miaza-noapte, care 
apar^ine deodata $i eoniunelor 
Zebil $i Enisala; balta Toprac- 
Chiopru la N.V., acoperita cu 
stuf. 

Clima comunel este din cele 
maT sanatoase din causa veci- 
natafiT munjilor acoperi^I cu pa- 
durl ; nu este riguroasa ci mal 
mult temperata; vintul de la mare 
sufla des $i i-o racore$te; ploT 
cad destule ; boale prea purine 
bintue comuna. 

Orasul este a^ezat pe ambele 
malurT ale vaiel BabadaguluT, la 
poalele nord-vestice ale frumo- 
suluT deal Coium-Baba; are una 
din cele maT pl&cute pozi^iunT; 
pacat ca interiorul nu cores- 
punde cu exteriorul ; ni$te stra- 
de inguste, pietruite cu piatra 
de riu ; case micT, cu aspect trist, 
unele darimate, aratind ca nu 
de mult barbaria a plecat din 
aceste locurT; cum e$T insa afa- 
ra din ora$, spre miaza-zi, pozi- 
{iunile devin din cele maT splen- 
dide; o $osea frumoasa ce ?er- 
pue$te printre paduroase dea- 
lurT, ce par ca ni$te mun^T ; o 
racoare in timpul vereT din cele 



maT placute, iata ce i-a stabilit 
reputa^iunea ^i atrac^iunea din 
timpurile cele maT vechT. 

Orasul are 350 hectare intin- 
dere. Populafiunea este ameste- 
cata ; elementul predominant 
sunt BulgariT. Sunt 78 1 familiT cu 
3 1 01 suflete; dupa cult.: 1744 
ortodoxT, 5 catolicT, 219 armenT, 
17 luteranT, 905 mahomedanT, 
205 mosaicT; dupa origine: 590 
RominT, 1088 BulgarT, 668TurcT, 
169 TatarT, 47 Ru$T, 19 GrecT, 
17 GermanT, 219 ArmenT, 207 
OvreT, 72 f'R an ^ Instruc^iunea 
se preda in doua $coale prima- 
re, una de baejT cu dot insti- 
tutorT $i alta de fete cu doua 
institutoare. Cultul religios se 
exercita in 3 bisericT ortodoxe, 
geamiT, 1 sinagoga. 

In Babadag e: un oficiu tele- 
graf-postal al caruT venit pe a 
nul 1896,97 a fost de leT 7199 
banT 25, impar^it ast-fel : tele- 
fon leT 62,50, telegraf leT 107 1,20, 
po$ta leT 4704,70 ; un spital rural. 

Calitatea pamintuluT este me- 
diocre ; padurT multe ; se seama- 
na porumb, meiu, ovaz ^i le- 
gume. LocuitoriT se ocupa cu 
agricultura, cresterea vitelor, in- 
dustria nu e maT de loc. Sunt 
la apus viile Carada, dau vin me- 
diocru. Comerciul, din lipsa de 
caT de comunica^ie, nu e pros- 
per ; se importa cele trebuincioa- 
se unuT ora$, coloniale, manufac- 
turale $i se exporta lemne, cere- 
ale, vite ?i lina. Budgetul este 
la veniturT de 27915 leT $i la 
cheltuelT de 26986 leT, cu 584 
contribuabilT. CaT de comunica- 
^ie: ^oseaua nafionala Tulcea- 
Babadag-Constan^a ; ^osele ju- 
de^ene la Macin, Jurilovca, ?i 
caT comunale, la diferite sate. 
Babadag e un vechiu ora^. O- 
data ajunsese capitala Dobro- 
geT, concentrase in sine tot co- 
merciul peninsuleT ; aci rezida 
pasa guvernatorul ; avea gradinl 



Digitized by 



Google 



BABADAG 



J 52 



BABADAG-IOL-IUC 



frumoase, case cu aspect pla- 
cut; avea ca la 100.000 suflete. 
Navalirea si jefuirea barbarilor, 
lipsa de cat de comunica^ie, l'a 
facut sa decada. Cind se va face 
calea ferata Tulcea - Babadag - 
Constanta, atunct poate ca st-ar 
recistiga intreaga insemnatate de 
odinioara. 

Babadag, lac insemnat, in jude- 
{ul Tulcea, *plasa Babadag, pe 
teritoriul comunet urbane Ba- 
badag, si pe acela al coraune- 
lor rurale Zibil, Enisala si Con- 
gaz ; este situat in par tea rasa- 
riteana a plasit; este format 
de revarsarile marelut ezer Ra- 
zelm, de aceea apa lut este sa- 
rata si amara. El are o forma 
lunguia^a-eliptica, cu o direc^ie 
de la N.-V. spre S.-E. Lungi- 
mea sa cea mal mare, de la sa- 
tul-Nou pana aproape de Eni- 
saia, este de 1 1 kil. si la^imea 
cea mal intinsa, intre Babadag 
si comuna Zibil, este de 3 kil. ; 
iar suprafa^a sa totala este de 
16 kil. sau de 1600 hect. La 
apus el are doua prelungirt: 
balta Toprac-Chiopru si Coada- 
Bal{it; iar spre rasarit, intre el 
si lacul Razelm, un stuf intins 
si mlastinos le desparte; nu- 
mat la miaza-noapte de acest 
stuf un fir de apa stabileste co- 
munica^iunea intre cele doua la- 
curt. De multe ort apa Razel- 
mulul crescind, acopera in mare 
parte stuful despar^itor si o pin- 
za de apa le uneste. De o parte 
si de alta sunt dealurt cart isi 
sfirsesc ondula^iunile lor de ver- 
zile malurl ale laculut, a.sa la 
miaza-zi avem dealurile : Cala- 
balic-Bair, Chiuciuc-Suhat, Molfa, 
Canara-Baba, Sultan-Tepe, Co- 
siu-Sol, Ghel-Tepe, Iaila-Bair ; 
iar Denis-Tepe, Tugarlea-Bair, 
Dealul-din-Fundul-Gavanulut la 
miaza-noapte. Malurile sale sunt 
in general joase, numat lingi 



Babadag, si mat jos de Zibil, 
sunt cam pu^in ripoase; iar lin- 
ga Satul-Nou si Zibil sunt joase 
si mlastinoase. Daca, de la lo- 
cul unde balta Toprac-Chio- 
pru comunica cu ezerul Baba- 
dag, ducem o linie dreapta spre 
rasarit pana la Cherhanaua sa- 
tulut Zibil, si de aci, spre mia- 
za-zi, o alta linie dreapta pana 
la poalele virfulut Chiuciuc-Su- 
har, avem lacul Babadag im- 
pact in 3 parft: partea nor- 
dica si prelungirea numita Coa- 
da-Bal^iT, apar^in comunet Zibil, 
600 hect. in total; partea Sud- 
vestica si jumatatea orientala a 
prelungirel, Toprac-Chiopru, a- 
par^in orasulul Babadag 600 
hectare ; partea rasariteana, 300 
hect, apar^ine comunet Enisala 
si numat jumatatea occidentals 
a batyit Toprac-Chiopru, 100 
hect., apar^ine catunulut Satul- 
Nou al comunet Congaz. Basi- 
nul sau este eel mat insemnat 
din jude{, avtnd o intindere de 
800 kil. si coprinzind mat toata 
plasa Isaccea, partea nordica a 
plasit Babadag, si o mica parte 
din plasa Tulcea. El este com- 
pus din marele basin al riulut 
Tai^a-Telita, al izvorulut Teh>, 
al piriulut Babadag si al altora 
mat mict. In ele se varsa: la a- 
pus piriul Tai^a unit cu Teli^a ; 
la Nord izvorul Teli{a si Valea- 
Cairacul, la miaza-zi Sini-Dere, 
Ada-Tirla-Cula, Tasli-Cula, Ba- 
badag. El este foarte produc- 
tiv in peste, ca chefal, stiuca, 
somn, une-ort si morun. Locui- 
torit din Zibil, sat asezat pe 
malul nordic, se ocupa cu pes- 
caria ; cet din Babadag mat pu- 
£in. Pestele aci pescuit se con- 
suma in Zibil, Babadag, Eni- 
sala, Satul-Nou. Pe malul sau 
de la miaza-zi are si cite-va vit, 
mat cu seama la gura piriulut 
Babadag. De-alungul lut, in par- 
tea de apus, merge drumul na- 



tional Tulcea - Babadag - Cons- 
tanta. 

Babadag, piriu insemnat, in pi. 
Babadag, jud. Tulcea, pe teri- 
toriul comunet urbane Babadag ; 
izvoreste din culmea mun^ilor 
Babadagulut, si anume din dea- 
lul Pahotnicat-Haraj; se indrep- 
teaza spre miaza-noapte, avind 
o direc^ie generala de la S.-V. 
spre N.-E; curge printre dea- 
lurile Orta-Bair, Coium-Baba, 
Canara-Baba, Sultan-Tepe, de-o 
parte, la rasarit; si Carada-Bair, 
Caragidi-Bair si Ianchi-Bair, de 
alta parte, la apus. De-o parte 
si de alta pana la podul Duva, 
pe ambele malurt, se ridica dea- 
lurt inalte si acoperite cu p£- 
durt; de la podul Duva intra 
in orasui Babadag, pe care il 
uda de-alungul, de la S.-V. la 
N.-E. si dupa un curs de 9 kil. 
se varsa in ezerul Babadag, in 
partea sudica a lut, avind la 
gura sa de-o parte si de alta 
viile orasulut Babadag. Printre 
numeroasele vat ce se deschid 
intrinsul, mat insemnata este 
acea a piriulut Doruchi-Dere; 
pe malurile sale merge soseaua 
na^ionala Tulcea-Babadag-Con- 
stan^a; posi^iunile ce el stra- 
bate sunt foarte frumoase. 

Babadag-Iol-Iuc, deal insem- 
nat, in pi. Istrulut, jud. Tulcea, 
pe teritoriul comunet Tocsof, §i 
pe acela al catunulut sau Rim- 
nicul-d.-s., la hotarul catre co- 
muna Beidant. El este punctul 
culminant al dealulut Zindan- 
Bair ; este cuprins intre piraiele 
Curu-Dere si Sarighiol-Dere; arc 
o inahume de 197 m. ; este punct 
trigonometric de observa^ie de 
rangul al 3 -lea si prin inahjimea 
sa domina asupra satelor Rim- 
nicul-d.-s., Rimnicul-d.-j. (ale co. 
munet Tocsof) si Sarighiol (al 
com. Beidant) ; pe culmea sa 



Digitized by 



Google 



UAKALtC 



153 



BA1IEI-DOBROAE (IZVORUL-) 



trece limita dintre cele doua 
sate, Rimnicul-d.-s. ?i Sarighiol. 
El este acoperit cu semanaturl 
$i fine^e ; pe la poalele lu! tree 
drumurile comunale Tocsof-Sa- 
righiol, Tocsof-Beidant, Tocsof- 
Potur-Hamamgi. 

Babalic, iezer, in jud. Braila, la 
sudul tirlel Noroaele din com. 
Gropeni; comunica la S. cu ie- 
zerul Ri$ni{ele, iar la N. cu Lata. 

Baban (Lacul-lui-), com. rur., 
in jud. R.-Sarat, plasa Marginea- 
d.-s. VezI Lacul-luT-Baban. 

Babanului (Dealul-), deal, in 
com. Ceplentya, pi. Bahluiul, jud. 
Ia$i; se intinde de la V. spre 
E., printre satele Ceplenifa $i 
Buhalnifa. 

Babanului ({jfesul-), ses, in com. 
Cepleni^a, pi. Bahluiul, jude^ul 
Ia$i, intre satele Ceplenifa $i 
Buhalni^a. 

Babe, munte, in com. Pingara^i, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u, 
situat intre schitul Tarcaul $i 
hotarul Transilvaniel. 

Babel (Pirciul-), colind, in com. 
Mane^ti, cat. Reghine?ti, jud. 
Buzau, acoperita de izlaz al mo?- 
nenilor. 

Babei (Dealul-), deal, pi. Mun- 
telul, com. Vasile^ti, jud. Bacati, 
situat d'a stinga Trotu^ulut si 
linga satul Leorda. 

Babei (Virful-), deal,\n com. E- 
derile, pi. Filipesti, jud. Prahova, 
serve^te de pasune vitelor loc. 

Babei (Dealul-), deal pe teri- 
toriul comunel Negoe$ti, plasa 
Vrancea, jud. Putna, desparjit 
de dealul Zeica, de pe acelasi 
teritoriQ, prin piriul Bahna. 



Babei (Dealul-), deal, in com. 
Plese?ti, jud. Suceava. 

Babei (Dealul-), deal, se intinde 
la sudul com. Ciortesti, plasa 
Crasna, jud. Vasluiu; pe linga el 
trece $oseaua Vasluiu-Iasi. 

Babei (Fintina-), fintina, pe 
mo$ia Cordareni, com. Corda- 
reni, plasa Prutul-d.-j., jude^ul 
Dorohoiu. 

Babei (Fintina-), fintina, in par- 
tea de N. a satulul Craesti, jud. 
Tecuciu ; confine apafoarte buna 
de baut. 

Babei (Izvorul-), izvor. in com. 
Nehoia^ui, jud. Buzau, ese din 
Virful-Babel $i se scurge in pi- 
riul Bisca-Mare, mat jos de var- 
satura izvorulul Surducul. 

Babei (Virful-), munte, in com. 
Nehoia?ul, judejul BuzaCi, intre 
muntele Poiana-din-Cale $i pi- 
riul Bisca-Mare (1240 m.). 

Babei (Pietrele-), munte, in plaiul 
Rimnicul, com. Bisoca, judeful 
R.-Sarat, in partea de apus a 
comunel; areo inatyime cam de 
1000 m.; e acoperit cu pasunl; 
vara are stine de 01. 

Babei (Valea-), parohie, formata 
din o parte din com. Cimpurile, 
pi. Zabrau^i, jud. Putna, avind 
3 biserici, din care una parohiala 
cu hramul Sfin^ii Voivozi ?i alte 
2 fiiiale cu hramuriie Sf. Ni- 
colae si Adormirea. 

Babei (Valea-), pddure, pe teri- 
toriul comunei Cimpurile, plasa 
Zabrauji, jud. Putna. Intinderea 
el impreuna cu a padurel Piriul- 
Sarat, este de 200 falcf (284 
hectare). Ambele paduri sunt 
proprietatea d-luT Alecu Lu- 
pa$cu. 



Babei (Piciorul-), pise, foarte 
inalt al muntelut Siriul,jud. Bu- 
zau, are 1345 m.inal^ime; se afla 
d'asupra un mic platou acoperit 
de verdea^a, de unde se des- 
fasura una din cele mat fru- 
moase privelistl. 

Babei (Piriul-), piria, pi. Sire- 
tul-d.-s., jud BacaQ, care $erpu- 
este prin com. Berbinceni, unde 
uda Vaieni. El ese din lunca 
Valeanca ?i se varsa in Piriul- 
Catuseanul. 

Babei (Piriul-), piriias, in com. 
Tazlaul, pi. Bistri^a, jud. Neam^u, 
izvoreste dintre ramurile dealu- 
rilor numite Coasta-Tazlaului, 
catre apusul dealuluT Cociorva ; 
curge in direcfiune rasariteana, 
strabatind, aproape de varsarea 
sa in riul Tazlaul, ?oseaua ju- 
de^eana Dobreni-Moine?ti, linga 
kilometrul 43. 

Babei (Valea-), piria, ce izvo- 
reste din Fintina -PetreanuluT , 
jud. Putna, uda comunele Cim- 
purile ?i Fitione^ti ?i se varsa 
in §u?i^a, la satul Cimpurile-d.-j. 

Babei (Piriul-), piria, vezf Ma- 
tiesei, jud. Suceava. 

Babei (Valea-), vale, in plasa 
Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, c. 
Hagieni. 

Babei (Valea-), vale, jud. Pra- 
hova, izvoreste in apropiere de 
muntele Virful-cu-Dor, comuna 
Predeal, plaiul Pele$ ; curge 
de la V. spre E. §i se varsa in 
girlita Urlatoarea, in raionul 
cat. Poiana-f apulut, ?i impreuna 
in riul Prahova, pe malul drept, 
tot in cercul cat. Poiana-Ja- 
puluT. 

Babei-Dobroae (Izvorul-), />- 

vor, in com. Cislaul, cat. Buda, 



61019. MnrtU Dicttonar Q*ograAo. 



20 



Digitized by 



Google 



BABEI-M1RA (IZVORUL-) 



154 



BABELE 



jud. BuzSu ; se scurge in riul 
Cricovul. 

Babei-Mira (Izvorul-), isvor, 
in com. Pirscovul, cat. B&dila, 
jud. Buzau, ese din muntele Sca^ 
risoara si se scurge in Izvorul- 
SariT. 

Babele, com. rur. t se compune 
din cat. Gaureni (Sterea in ac- 
tele oficiale) sau Danciulesti si 
Babele, in pi. NeajlovuluT, jud. 
Vlasca, pe partea stinga a ape! 
Neajlovul, departe de Bucuresti 
32 kil., de Giurgiti 49 kil., iar 
de Obedeni, resedin{a plasiT, 10 
kil. Distan^a intre catunele com. 
este de 2 x h kil. Numele com. 
se pare ca vine de la un schit 
de c^lugari^e b&trine, care la 1 77 5 
era metoc si care se afla pe 
aceasta proprietate. In el se re- 
trageau babele de prin satele 
circumvecine si care inainte sta- 
pineau mosia, pana ce s'a desfi- 
in^at acel metoc si a trecut 
mosia in stapinirea mitropolieT. 
AzI apar^ine statulul in puterea 
lege! din 1862, a secularizariT 
averilor m&naslirestT. 

In 1887 se afla aci 293 fam. cu 
351 contribuabilT, sau 1271 sufl. 
Venitul comunal pe 1886 era 
de 10639 1., iar cheltuelile de 
9525 1.; in 1887 venitul era de 
4303 lei iar cheltuelile de 3231 
leT, si in 1888 venitul era de 
4060 1. iar cheltuelile de 4024 
1. Impozitul total pe rolurT al c. 
in 1888 a fost de 6831 1. 76 b. 
Aci se afla o scoala mixta 
cu 5 clase, condusa de un in- 
vestor la care, in 1888, a ur- 
mat : 34 baeflf si 3 fete; — dupa 
lege trebuia sa urmeze 40 bae^T 
si 10 fete. 

In com. este o biserica cu 1 
preot si 2 cintare^T; la aceasta bi- 
serica in 1888 s'a oficiat 42 
botezurl, 1 1 casatoriT si 22 in- 
mormintarl. 



In intreaga com. s'a arat in 
1887, suprafafa de 11 30 hect. 
cu diferite cereale. 

Prin aceasta com. curge vi- 
roaga Corbi care da in Neajlov, 
viroaga Valea-Mueril care da in 
viroaga Corbi, viroaga Baba- 
Stanca si apa NeajlovuluT. Aci 
este lacul Gisca. 

Pe apa NeajlovuluT este o 
moara. 

In susul moriT se zice ca a 
fost la 1775, schitul sau meto- 
hul Babele. 

De aceasta com. fin padurile 
Babele-de-deal si Babele-de-lun- 
ca, ambele de 900 hect. 

Pe aceasta proprietate' trece 
drumul ZimniceT sau al Doam- 
neT. Aci este un pod ce se zice 
podul DoamneT. 

MaT trece prin comuna: ve- 
chiul drum al OlaculuT sau ve- 
chiul drum al CraioveT, drumul 
MavrodinuluT ce merge prin 
Rusi-luT-Asan. 

Babele, cdtun, pendinte de com. 
cu acelasT nume, situat pe par- 
tea stingcl a apeT Neajlovul, in 
pi. Neajlov, jud. Vlasca. 

Proprietatea statuluT; fosta a 
mitropolieT. 

Are suprafa^a totala de 1750 
hect. Are padure in doua tru- 
purt : Babele-de-deal, 750 hect. 
si Babele-de-lunca, 150, hect. 

S'a improprietarit la 1864 un 
numar de 64 loc. care au luat 
285 hect. 

In acest cat. este scoala, pri- 
maria si biserica. (V. c. Babele)- 

Babele, sat razasesc pustiit, pe 
teritoriul com. Gagesti, pi. Gir- 
lele, jud. Putna, asezat pe malul 
drept al Putnel, intre Vitanesti 
si Cucue^ii-de-sub-Magura. In 
silistea lut se vad un mare nu- 
mar de nucT. Pe aci trece so- 
seaua jude^eana Focsani-Bolo- 
testi-Tichirisul. 



Babele, canal, in insula Balta, pi. 
Ialomi^a-Balta, jud. Iaiomita, in 
dreptul satulut Stelnica. 

Babele, cornet pietros, jud. Mehe- 
dinfi, pe soseaua Severin-Balta- 
Baia-de-arama, intre hotarul c. 
rur. Gornovi^a si Balta. 

Babele, maT multe izvoare, pe 
teritoriul com. Gagesti, pi. Gir- 
lele, jud. Putna, care s'au cap- 
tat pentru alimentarea sistema- 
tica cu apa a orasuluT Focsani. 

Babele, munte, in jud. Prahova, 
la stinga mun^ilor Jepi, spre 
valea Ialomi^eT, inalt de 2060 
m. d'asupra niveluluT MareT- 
Negre. 

Pe el parca sunt semanate o 
multime de pietre, carl prima- 
vara sunt acoperite cu un bo- 
gat covor, format de o muhVi- 
me de viorele albastre (viola 
declinata), ce cresc pe ele si 
carora poporui le zice Unghia- 
pasdrel. 

Babele, padure, in jud Vlasca, 
depinde de com. Babele ; proprie- 
tate a statuluT ; se compune din 
doua trupurT: a) Babele-de-deal 
in suprafa^a de 750 hect. com- 
pusa din cer, girni^a si stejar; 
b) Babele-de-lunca in suprafafa 
de 150 hect. compusa din lemne 
de sleau, cum : ar(ar, jugastru, 
teiu, frasin etc. Ambele depind 
de ocolul silvic Ghimpafi. Au 
inceput sa se exploateze la a- 
nul 1 86 1 cea de deal, si la 1866 
cea de lunca. 

Babele, in jud. Vlasca, fost schit, 
situat m com. Babele 

Babele, stinca mare de piatra, 
jud. Mehedinfi, in virful munte- 
luT cu acelasT nume, in hotarul 
comun& rurala Schela-CladoveT. 
Se poate vedea de ori-ce treca- 



Digitized by 



Google 



BABELE 



BABII (VALEA-) 



tor, in partea dreaptd a ?osele! 
$i calel ferate Turnu - Severin- 
Virctorova. Despre aceste babese 
poveste^te urmitoarea legends, 
care s'a trans mis din tata in flu, 
numiti legenda babel Dochia $i 
a fiulul seu Dragomir: 

cA fost o baba cc se chcma Dochia, 
care avca turmc dc ot sumedenic, ctmpiT 
tntinse, muiiyi, dealuri si vat, pe care lc 
stapinea. Avea si un fiu, ce se numea 
Dragomir, si nora, femee buna ; dar 
baba fiind din fire cam re a, uu traia 
bine cu nora-sa, cum fac mat toate soa- 
crele cu nurorile, si ca sa-I gaseasca vina, 
spre a o urt si fiul sau Dragomir, a tri- 
mes-o la rlu sa spele doua felurt de lina: 
Una alba si ltna neagra. Ltna alba s'o 
faca neagra, si pe cea neagra s'o faca 
alba. Nora-sa a facut ltna alba, neagra, 
iar Una neagra a tot spalat'o si ea alba 
nu s'a mat facut, din care pricina, biata 
nora era tot mthnita. Intr'o zi pe clnd 
ea spala la Una neagra, D-zeii (unit zic 
Sf Pctru) a venit la ea si a tntrebat'o : 
de ce estl necajita, si tot spelt la Una? 
ea i-a spus ca a trimes'o soacra-sa sa 
spele ltna alba pana o tnegri si pe cea 
neagra pana o albi. Ea a facut lina alba 
neagra; iar pe a neagra o tot spala si 
nu se mat face alba. 

Atunct D-zeu i-a dat o chita (buchet) 
de ghiocet pe care sa o duca soacra-sei ; 
i-a dus'o si baba vazlnd ghioceii a stri- 
gat pe fiul sau Dragomir : «Dragomire al 
maichit! uite a tnflorit ghioceii, a venit 
primavara si not nu am mat pornit oilc 
la munto. Nora-sa iar s'a dus la riii sa 
spele Una neagra ca sa o faca alba. D-zeu 
iar a venit la ea, tnsa schimbat, si iar 
a intrebat-o ce tot spala la ltna neagra ; 
ea iar i-a spus ca a trimis-o soacra-sa, 
sa spele ltna neagra pana o albi. 

A tunc! D-zeu i-a dat o chita de fragt 
coapte, s'o duca soacrai. Ea i-o duse, 
si soacra-sa Dochia, vazlnd fragile, iar a 
strigat pefiul sau Dragomir: «Dragomire al 
maichiT ! uite, s'aii copt fragile, a venit vara, 
si not nu am mat pornit oile la munte, 
sa lc masuram». 

Atunct baba Dochia a luat pe ea 
noua cojoace si a plecat cu oile, cu fiul 
sau Dragomir la munte. D-zcu a potri- 
vit atunct, si a pus tret zile de ale veret, 
de era o caldura mare tn ctt baba abca a 
adus oile la munte ; iar dupa tret zile a dat 
ploae caldicica, apot o bloata de s'au udat 
toate cojoacele babei.si ea le-a lepadat cite 
unul, ctte unul, pana a ramas numat cu 
unul. 1'e urma >'a pus un gor tare, de 



tnghepi lemnele si plesneau pictrele, si 
baba n'a mat putut suferi gerul si a mers 
la fiul sau Dragomir, care era de alta 
parte, si vaztndu-1 i-a zis: «Dragomire al 
maichiT ! Lumea moare si plesneste si tu 
chip in fluerel ! Dar el era mort si Hi- 
ghest cu sloete de ghia^a la gura; apot 
a highest si baba Dochia cu ot cu tot, 
si s'a prefacut in sloin de piatra >i se afla 
pana tn ziua de asta-zt, rcprezentata tn 
acest judef prin sttncele numitc Babele 
din boldul Babele, muntele Matorapi si 
prin sttneile numite Babele dintre com. 
rur. Balta si com. rur. Gornovifa. 

De atunct lumea a numit zilele de 
la I si pana la 9 Martie «Babe», numind 
baba de la tnttt Martie, baba Dochia, 
iar pe cea de la noua Martie, patru-zect 
de mucenip.» 

Legenda babe! Dochia se po- 
veste$te, atit de popula^iunea 
muntean^ din jude^ul Mehedin^T, 
cit $i de locuitoril munteni ve- 
cini cu not, bine injeles de cei 
de la poalele Carpa^ilor. Ea mat 
exists §i la Romini! Macedo- 
neni. 

Poporul Romin celebreaz& prin 
obiceiu, inc&p&n& ast&zl, numele 
Dochie la I Martie de ziua cu- 
hioaseT Evdochia, c&reea ii con- 
sacra, cele d'intil zile ale pri- 
m£verei ast-fel numite Babele, 
iar a noua zi, noua Martie, cind 
se serbeazi Sf. 40 MucenicI sau 
Martin, copii au obiceiul a bate 
p&mintul cu ciomege ?i topoare, 
zicind vorbele : 

Tuna ger si est caldura, 
Sa se faca vremea buna ; 
Sa pornim plugurile 
Sa brazdam mosiile. 

Iar bcttrinil fac turte din ftina 
de griu $i porumb pe care le 
impung cu {eava, le coc ?i le 
maninci unse cu miere de stup 
?i cei ma! be^ivi fin a bea 40 
pahare de bautura, {uica sati 
vin, in onoarea celor 40 de Mar- 
tin. 

Babele, vale, judeful Mehedin^i, 
numita ?i Vaiea-Babelor, in com. 
rur. Ilfova^ul, plaiul Cerna. 



Babele-Mari, lac, in insula Balta, 
jud. Ialomi{a, pi. Ialomi^a-Balta, 
teritoriul com. Dude?ti. 

Babele-Mici, lac, in insula Balta, 
pi. Ialomi^a-Balta, jud. Ialomi^a, 
teritoriul comuneT Dude^ti. 

Babe$ul, Zanoaga ?i Brato- 
cea (Muntii-), mofii ale sta- 
tulut, in jud. Prahova, pendinte 
de m&n&stirea Znagov, care pe 
periodul 1888 — 93 s'au arendat 
cu 2800 lei anual. 

Babe§ul } munte, la N, de com. 
M&neciui-Ungureni, plaiul Te- 
leajenul, jud. Prahova, udat de 
piriul Cheia la N. $i piriul Ba- 
be$ul la S. 

Babe^ul, pddure astatului, in jud. 
Prahova, in intindere de 850 
hect., pendinte de com. Te?ila, 
pi. Pele^ul. 

Babe^ul, pirttt, in jud. Prahova, 
izvore^te din muntele Babe^ul, 
curge de la N.-V. c&tre S.-E. 
?i se vars& in riul Teleajenul, 
pe maiul drept, in raionul co- 
muneT M&neciul-Ungureni, plasa 
Teleajenul. 

Babe{ul, catun, al comunel Pa.- 
nat5ul, jud. Buziu, cu 14 locui- 
torf ?i 3 case. 

Babe{ului (Lacul-), lac mic, in 
com. P£nat&ul, cStunul Babe^ul, 
jud. Buz&u. 

Babe^ulul (Coasta-), pddure, in 
com. P&n&taul, jud. BuzSQ, 80 
hect., face un corp cu Caldura, 
Malurile ?i Nicioaia ; proprietate 
mo$neneasc&. 

Babil (Dealul-), deal, jud. Me- 
hedin^i, in com. rur. B&se$tiT. 

Babii (Valea-), vale, in comuna 



Digitized by 



Google 



BABINA 



156 



BAC-CIAU? 



Fometesti, plasa Horezul, jud. 
Vilcea. 

Babina, lac, in jude^ul Tulcea, pi. 
Sulina, pe teritoriul comunel ur- 
bane Chilia-Vechie, situat in par- 
tea centrals a plSsil si in cea de 
miazS-zi a comunel; comunica 
cu grindul Chilia-Vechie prin 
Girla-JidanuluT, cu bra^ul Sulina 
prin girla Lopatna si cu lacul 
Matifa ; partea sa de miazS-noap- 
te poarta numele de Saon ; este 
inconjurat de toate parole cu 
stuf; are o suprafa^a de 2 kil. 
patra^I, 2000 hect.; pestele sail 
este bun si se exports la Chilia 
si Mahmudia, prin mat raulte cher- 
hanale (pescarii) de pe malul sSu. 

Babinilor (Piriul-), piriti, in 

jud. BacSu, plasa Siretul-d.-j., 

comuna Milesti, izvore^te din 

locul numit InfundStura si se 

varsa in piriul Racataul. 

Babinof (Bra{ul-). Unul din nu- 
meroasele bra{e prin care bra- 
{ul Chilia se arunca in mare; 
el in special stabile=>te comuni- 
ca^ia intre bra^ul principal Chi- 
lia si bra^ul Cernof. Este situat 
in jud. Tulcea, plasa Sulina, co- 
muna Svistofca, in partea rasa- 
riteana a plasit si a comunel ; 
e lung de 5 kil. si pe ambele 
sale malurl creste stuf ; la stin- 
ga lui se intinde ostrovul Mes- 
lin, iar la dreapta se intinde 
ostrovul Ciornoi. 

Baboe^ti, cdtun, in jude^ul Olt, 
pendinte de comuna Valea-Me- 
rilor, plasa Mijlocul, situat pe 
coasta dealulul sting al girlei 
Plapcea, cam in centrul comu- 
nel, intre Popesti si Barosesti. 
Are 225 locuitorT, ma! to{i mo^- 
nenT. Aci se afla scoala si pri- 
maria comunel. 

Baboi, pise, com. Balce^ti, plasa 



01te{ul-d.-j., jud. Vilcea. Pe a- 
cest pise se zice, ca s'ar fi ga- 
sit sparturl de oale, cSrSmizT, 
monede romane, instrumente de 
fler. Locuitorii povestesc, ca pe 
acest pise a fost comuna in ve- 
chime. 

Baboi, pi riil, pi. Baile^ti, com. 
Urzicu^a, jud. Dolj ; nu poarta 
aceeasi numire in tot lungul lui. 
Asa in N.-V. com. Urzicu^a se 
numeste piriul Urzic^a, si nu- 
maT in partea de S. a satului, 
unde se intilneste cu un alt pi- 
riil, se chiamS Baboi. Se varsa 
in riul Dasna^uiul, pe partea 
dreapta. 

Baboiasa, ieser, in jud. BrSila, 
da in Scurtul, in partea de N.-E. 

Baboiul, movila, in jud. BrSila, 
numita si CarabS{, la 1 kilom. 
spre S. de satul Scor^arul-Ve- 
chiu, serva de hotar intre mosiile 
Scor^arul-Vechiu si Domeniul 
Brailei. 

In timpul Turcilor pe dinsa 
era spinzurStoare. 

Baboiul, movila, in jud. Braila, 
la I kilom. spre N. de satul 
Strimbul. 

Baboiul, mahala, in com. rur. 
Prisaceau, pi. Cimpul, jud. Me- 
hedin^I. 

Bab§a, jud. Suceava, mic afflu- 
ent ai piriuiuT Sabasa. 

Bab§a, punct de papas, sub poa- 
lele munteluT Stinisoara, in jud. 
Suceava, la gura piriuiuT de la 
care si-a luat numele. Aci sunt: 
un han si cite-va case, instala- 
^iunT forestiere de ale Domeniu- 
lui Coroanei. Pe aci trece si 
linia ferata pe care se tran- 
sports butucT din fundul Saba- 
sel la Bistri^a. 



Babuci-Culac, vale insemnata, 
in jud. Constanta, pi. Silistia- 
NouS, pe teritoriul comunelor 
rur. Dobromirul-din-vale si Eni- 
semlia, (anume pe acela ai cat. 
acesteia, Bazirgian); se desface 
din par(ile rSsSritene ale dea- 
luluT Smir-Bair; se intinde spre 
rasarit, avind o direc^iune ge- 
nerals de la S.-V. spre N.-E., 
brSzdind partea centrala a plasif, 
pe cea nordica a com. Dobro- 
mirul-din-vale si pe cea apusana 
a com. Enisemiia; se intinde prin 
tre dealurile Bas-Punar, de o 
parte, la stinga, si Chiuciuc-Hagi- 
Sirti, de alta parte, pe dreap- 
ta, si, dupa un drum de 6 kil. 
merge de se deschide in valea 
Urluia, pe stinga, linga satul 
Bazirgian ; este dominata de 
virfurile Calaigi si Bazirgian ; 
printr'insa merge si un drum 
vecinai Dobromir-Bazirgian. 

Bac-Ciau§, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul co- 
munelor Ciucurova si Atmagea ; 
este mat mult o prelungire oc- 
cidentals a dealului Pelitul, ce 
se desface din virful Sivri-Tepe, 
(alt. 236 m.) ; se intinde spre 
apus, avind o direc^Kine gene- 
rals de la N.-E. spre S.-V.; brSz- 
deazS partea apusanS a plasii 
si a comunei Ciucurova si pe 
cea rSsSriteanS a comunei At- 
magea; se Intinde printre pi- 
raiele Dulgherul, afluent al vaii 
Arman-Cesme sau Slava-Cerke- 
zeascS; vSileJidini si Bac-Ciaus, 
afluen^T ai vSii Bas-Chioi; pe mu- 
chia sa trece drumul comunal At- 
magea-Ciucurova ; se ridicS pana 
la o tnahnme de 228 m.; din el isi 
ia nastere piriul Bac-Ciaus, c^-i 
udS poalele sale nordice ; in par- 
tea de miazS-noapte are purine 
padun, iar poalele, care merg 
de se sfirsesc pe malul piriuHn 
Ciucurova, sunt acoperite ou 
pasuni. 



Digitized by 



Google 



HAC-CIAl'S 



157 



BACAU 



Bac-Ciau§, piriu t in jud. Tul- 
cea, pi. Babadag, pe teritoriul 
com. Atmagea; izvoreste din 
dealul Bac-Ciaus, de la poalele 
sale nordice, trece pe sub ele, 
se indreapta spre rasarit, avind 
o direcjiune generala de la S.- 
V. spre N.-E.; curge pe la poa- 
lele dealulut Echili-Orman, unde 
se uneste cu piriul Valea-Jidini, 
si amindoua unite sub numele 
de Bas-Chioi merg de se varsa 
in piriul Taifa, pe dreapta luT, 
pu{in mat sus de satul Bas- 
Chioi, linga viile luT; cursul sau 
este de 4 kil. (neunit cu Valea- 
Jidim); curge prin padurt si li- 
vezt, brazdind partea apusana 
a plasil si rasariteana a com. ; 
pe malul sau merge drumul co- 
munal Atmagea-Bas-Chioi. 

BaC-Cuiusu, sat, in jud. Cons- 
tanta, pi. Silistra-Noua, catunul 
com. rur. Beilicu, asezat in par- 
tea estica a plasil si a comuneT 
la 6 kil. spre N.-E.-E. de rese- 
cting Beilicu, pe ambele maluri 
ale vait Bac-Cuiusu, la poalele N.- 
V. ale dealulul Echi-Iuiuc-Alceac. 
Teritoriul sau se margineste la 
N. cu com. rur. Mirleanul si A- 
liman ; la E. cu cat. Polucci (al 
com. Enige din pi. Medjidia), 
la S. cu com. urb. Cuzgun, si 
la V. cu cat. Demircea. 

Reiieful sau este foarte acci- 
DealurT sunt : Chior-Cuius (alt. 
121 m.) la N., Bac-Cuius-Bair 
(alt. 101 m.) la V., si preiungi- 
rile apusane ale deaiuriior de pe 
hotarul de rasarit : Polucci (alt. 
78 m.), Azur-Culac-Bair (alt. 82 
m.) si Echi-Iuiuc-Olceac, cu virful 
Cuzgun (alt. 181 m.) ; ele sunt 
acoperite cu fine^e si paduri Jn- 
tinse si frumoase; movile sunt 
purine si neinsemnate. 

Cursuri de apa nu are catu- 
nul, ci numaT vai intortochiate, 
intre carl: valea Mirleanu la V. 
si adiacenta sa valea Bac-Cuiusu 



prin mijloc, trecind prin sat, 
Tiutiuluc-Ceair prin consul N.-E. 

Clima in general este frigu- 
roasa, dar sanatoasa. 

Intinderea totala e de 965 
hect., din cart 56 hect. ocupate 
de vatra satuluf si gradini. 

Populafiunea sa se ridica la 
5 fam. cu 21 sufl., ocupindu-se 
cu cresterea viteior. 

Bac-Cuiusu-Culac, vale, sad alt 
nume al vai! Mirleanu, jude^ul 
Constanta, nume ce-1 poarta de 
la capatul sau si pana la satul 
Bac-Cuiusu. Sub acest nume va- 
lea se desface din poalele apu- 
sane ale dealului Echiu-Iuiuc-Ol- 
ceac; se indreapta spre miaza- 
noapte, avind o direc^ie gene- 
rala de la S.-E. spre N.-V., braz- 
dind partea N.-E. a plasil, pe 
cea orientala a comuneT Beilicu 
si pe cea sudica si centrala a 
eatunulut sau Bac-Cuiusu ; dru- 
mul si-1 face numai prin paduri; 
este taiata de drumul jude^ean 
Ostrov-Cuzgun ; ea este domi- 
nate de dealul Echi-Iuiuc- Olceac 
si anume de virful eel inalt 
Cuzgun. 

Bacalba§a, vechiu han sau ra- 
tos, pe teritoriul com. Tulucesti, 
pi. Siretul, jud. Covurluiu, pe 
soseaua jude^eana, la departare 
de vr'o 12 kil. de la Galap. 
Numele il are de la fostul pro- 
prietar al mosiei respective Ba- 
calbasa. De la acest punct, dru- 
mul se imparte in doua, catre 
Birlad-Falciu si catre Cuca. 

Bacalul, deal, in jud. Falciu, pe 
teritoriul com. Bazga, pi. Podo- 
leni, in partea de N.-V. ; a fost 
acoperit cu padure; acum e loc 
de cultura. 

Bacargic-Tepe, movild, in jud. 
Constanta, pi. Constanta, pe te- 
ritoriul com. rur. Gargilacul, este 



asezat pe culmea dealulu! Mo- 
vila-CaldareT, avind o inatyime 
de 35 metri, dominind prin inal- 
{imea sa catunul Gargilacul-Mic, 
lacul Gargilacul, drumul ce duce 
de la Cara-Coium la Chior-Ces- 
me si marea; este punct trigo- 
nometric de I-iul grad; este 
asezat in partea rasariteana a 
plasil, sudica a comunei si ra- 
sariteana a catunului Gargilacul- 
Mic, de care se afla departe cu 
1 l l% kil. ; este artificiala si este 
acoperita toata cu verdeafa. 

Bacau, judef, numit ast-fel de la 
capitala sa. Unul din cele 32 
districte ale RominieT, si unul 
din cele 13 ale MoldoveT, in- 
tinzindu-se de la sesul Sirelului 
pana in creasta mun^ilor Car- 
pa{i,la hotarul {aril spre Ardeal, 
si coprinzind valea de jos a Bis- 
tri^ef si aproape intreg cursul 
Trotusului. Teritoriul saQ de 
41 1 3 18 hectare se coprinde in- 
tre 46° si 46^,42' latitudine bo- 
realasiintre23 a ,42',3S"si24°,SS / 
longitudine Est. Lungimile cele 
maT man ale judefului sunt : in 
senzul de la N. la S., masurat 
pe merid. 24 ,26',3O de 72000, 
m., iar in sensul de la V. la E., 
masurata pe paralelul 46', 31', 
30", de 92,475 m. 

Hotarele. Teritoriul seu se 
margineste: la N. cu judejele 
Neam^u si Roman ; la N.-E. cu 
jude^ul Tutova; la E. cu jude- 
\\i\ Tecuciu ; la S.-E. si S. cu 
jude^ul Putna; iar la Vest cu 
Transilvania. Hotarele amanun- 
{ite sunt dup£ cum urmeaza : 

a) Hotarul cu jud. Neam{u, 
incepe in grani^a despre Ardeal, 
aproape la 3750 m. la Nord de 
muntele Ciudomir; apoi hota- 
rul merge in direcfie generala 
catre E.; inconjoara izvoarele 
apei Caminca si ale ape! A sau I, 
de unde, in acest senz, aproxi- 
mativ la 2IOOO m. hotarul ur- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



168 



UACAU 



meaza pe piriul Coman (Piriul- 
Negru) si cam la 25500 m. iar 
incepe pe uscat; la 29000 m. 
strabate apa Tazlaul-Mare ; la 
30000 m., atinge hotarul des- 
par^itor intre pia§ile Taziaul-d.-s. 
si Bistri^a-d.-s. ; de aci hotarul 
merge in senzul N.-E. pana la 
35000 m., de unde iar ia de 
odata direc^ia spre E. si la 4 1 000 
m. da in apa Bistri^a; apoT la 
43000 m. trece prin calea fe- 
rata . Baciu-Piatra, si ceva mat 
departe prin soseaua cu aceeasi 
direc^ie si in fine, la 45000 m., 
se termini hotarul cu jude{ul 
Neam^u, la satul Piriul-Runcu- 
lui, unde incepe a se hotari cu 
Romanul. 

b) Hotarul cu jude^ul Roman 
incepe de la satul Piriul-Run- 
culul, trece in direc^ia E.-N.-E., 
pe o distant de 5000 m., si 
apoi se duce spre E. ; iar la 
8000 m. taie calea ferata Ba- 
cati-Roman si inainte, la 9500 
m., soseaua cu aceeasi destina- 
{ie; urmeaza tot aceasta direc- 
{ie pana ce, la 13000 m. da \\\ 
riui Siret; apoT continua pe a- 
cest riu spre S., pana la 19000 
m., si strabate Siretul in direc- 
{ia estica la 28000 m. ; trece apa 
piriulul Odobul, pana la 3 5 500 
m., unde se gaseste satul Fun- 
dul-Tutova, jude^ul Tutova. 

c) Hotarul cu jude^ul Tutova 
incepe in direc^ia S.-E., si se ter- 
mini la s. T igara-d.-j., jud. BacSu. 

d) Hotarul spre jud. Tecuciu 
pitrunde cu un col{ in inte- 
rior si apoi apuca iar direc- 
{ia S.-E., da in apa riului Ber- 
heciu, si presinta inca doua 
colour! spre V. De la satul Fi- 
lipenl se indreapta limita spre 
S. si da in apa Fulgerisul si de 
aci in direc^ia V.-S.-V., la 35300 
m., unde da in apa Siretului la 
Diene^. Aci se termina hotarul 
cu jude{ul Tecuciu si lungimea 
lui este de 35300 m. 



e) Hotarul spre jud. Putna 
incepe, de la Diene{ de peapa Si- 
retulul, pe care o trece apucind 
spre V., la 4200 m , si taie ca- 
lea ferata Focsani-Bacati si in- 
data si soseaua tot cu aceeasi 
destinafie ; de aci, dupa o lun- 
gime de 12400 m., in dreptul 
comunei Gropile, hotarul ia di- 
rec^ia S.-S.-E. pana la 26400 
m., unde da intr'un ptriias, pe 
care-i urmeaza pana ia 28600 
m., la varsarea lui in Trotus ; 
apoi strabate Trotusul, calea 
ferata si soseaua Adjud-Ocna ; 
de acolo hotarul urmeaza di- 
rec^ia S.-V. avind cite-va mici 
devia^iunipana lapoalele munte- 
lui Ciabucul, de pe hotarul Tran- 
silvanieT. 

Se noteaza aci ca hotarul ca- 
tre jude^ul Putna, dupa ce tre- 
ce sesul SiretuluT, intra in re- 
giunea mun^ilor, trecind prin 
zarile culmelor. Lungimea ho- 
tarulul este de 74100 m. 

f) Hotarul spre Transilvania 
incepe de la muntele Ciabucul, in 
direc^ie generate N.-N.-V., cu 
multe devia^iunl ; la 6000 m. da in 
apa Casinul, prin pir. Clabuc si in 
jospe apa Casinul, apoi se urcape 
muntele Coarnele, trece in mun- 
tele Runcul-Alb si la 16000 m. 
strabate soseaua Onesti-Sarata ; 
se urea prin valea piriulul Cer- 
nica pe muntele Cernica ; apoi 
trece dealul Brezol, si, la 24000 
m., da In piriiasul Pescarul, pe 
care'l urmeaza in jos pana la 
varsarea sa in riul Slanicul, la 
25300 m. ; de unde merge in 
sus pe piriul Chesches, la 26300 
m. si apoi strabate piriul Puful, 
la 27500 m. La 31030 m. trece 
prin muntele .^andrul-Mare si 
Sandrul-Mic, la 33000 m. prin 
Jiganca si Nemira-Mare si la 
34000 m. da in piriul Neniira; 
apoi la vale la 39000 m. intra 
in piriul Berz&u{i ; apoT in jos 
urmeaza pe acesta pana la 46000 



m., unde da in piriul Uzul; in 
sus pe acesta, la 47250 m., ?i de 
aci inainte, la 51000 m., trece 
prin Piciorul-Oprejesculuf §i prin 
curmatura Muierusul, unde da in 
piriul Muierusul si apoi in piriul 
Carunta si inainte, panS. la 53000 
m., unde da in piriul Ciobanas 
si inainte in sus pe acesta pana 
la 57300 metri de aci, urcindu- 
se pe zarea muntelui $olintarul, 
trecind piscul, coboari pe $0- 
lintar la 61500 m. si inainta in 
jos pe acesta pana la 65000 m., 
unde da in piriul $uli{a ; de aci 
in suspe acest riti, la 73000 m. 
pana la piriul Agapioasa si pe 
acesta in sus pana la 76600 m. 
si trecind culmea pe un picior 
de munte numit Cherecbiuc, la 
78000 kil. coborind, da in pi- 
riul Ciughesul, pe care-1 urmeaza 
in sus pana la 81000 m. ; de 
aci strabattnd zarea muntelui 
Voica, apoi muntele Apahaus, 
muntele Arsi$a-PopiI si muntele 
Aldamas din sira HausuluT pana 
la 91000 m., da in apa Trotu- 
sulul la pasul Ghimesul, si pe 
acesta in sus, la 9 1 300 m., pana la 
gura piriulul Ciudomir, urmind 
iar in sus pana la 98000 m. la 
poalele Ciudomirulul-Mare, pe 
care, mal trecindu-1, mat merge 
in direcjia N. pana la 102000 
m. la muntele Tarcati. 

Forma. Daca de la gura pi- 
riulul Racaciuni in Siret ducem 
o linie la satul Hirja de pe Oi- 
tuz, otyinem un paralelogram 
ale carui laturl merg de la pa- 
sul Oituzului la muntele Ciu 
domir, apoi la satul Serbesti 
linga intrarea SiretuluT in jude^ ; 
de acolo la satul Racaciuni si 
in fine la pasul Oituzului. La 
acest paralelogram se alatura 
spre E. un sector de cere a ca- 
rui coarda este apa Siretului 
de la $erbesti la Racaciuni si 
spre S. un trapez cu laturile 
paralele, care merg de la satul 



Digitized by 



Google 



bacaC 



159 



1JACAU 



Gropile la pasul Oituzul si de la 
esirea Trotusulut din jude$ la 
piriul Lipsea; laturile nepara- 
lele sunt, pe de o parte'lan^ul 
Carpa^ilor, de la pasul Oituzul la 
piriul Lipsea si pe de alta parte 
o linie care de la satul Gropile, 
se coboara spre S.-E. paralel cu 
riul Trotusul. 

Configurafiunea t&rimulul. — 
Regiunt. — Pamintul acestuT ju- 
de{ se poate impar^i in tret re- 
giunt : 

1. Regiunea dealurilor din 
stinga Siretulul, de la hotarele 
jude{elorTutovasiTecuciu pana 
in valea sa, ocupind o intindere 
de 57996 hect. 

2. Regiunea sesurilor ce se 
intinde de la malul sting al Si- 
retulul pana la o linie formats 
de soseaua Adjud-Onesti-Hele- 
giul si inainte in sus pe Tazlaul 
pana la Tefcant, apoi pe so- 
seaua Bacau-Ocna pana ce da 
in hotarul judefulut Neamju, in 
apropiere de satul Balcani; a- 
ceasta regiune ocupa o intin- 
dere de 1 1 1672 hect. 

3. Regiunea mun^ilor fine de 
la linia mai sus descrisa si pana 
la hotarul judejulul spre Aus- 
tro-Ungaria, avind o intindere 
de hect. 241650. 

Idrografie ft orografte. Ar- 
tera fluviala cea mai insemnata 
a judrjuluT BacaQ este Siretul, 
care il strabate in partfca sa 
orientals. Toate apele secun- 
dare ce-1 uda sunt afluen\I si 
sub-afluenti at Siretuiut. Apele 
acestuT jude^ sunt de munte, cu 
caracter torentfal in regiunea 
muntoasa. Cind este seceta sunt 
aproape uscate, dar indata ce 
ploua, eie se umfla si se revarsa 
fecind mart stricaciunt ferastra- 
ielor, podurilor, holdelor si chiar 
locuintelor satestt. 

Pe malul sting al Siretulul, 
in regiunea dealurilor, avem ca 
afluenp at luT: 



1 . piriul Odobul. 

2. Piriul-Morit. 

3. Racataul. 

4. Diene^ul. 

5. Fulgerisul. 

Tot in aceasta regiune insa, la 
extremitatea ei orientals, curg : 

6. piriul Berheciui care dupa 
ce primeste Blidariul, Rahova, 
Viea-Popit, Ungureni , Runcul, 
Bota, Piscui-Eaculut, Stanistea, 
Troienita, Poenile si Ghirineasa, 
se varsa in riul Birlad 

7. piriul Dunavaul care se 
varsa tot in riul Birlad. 

Cei cinci primi afluenfi diiecp 
at Siretulut sunt despar^t de 
cet dot ultiml, tributart ai Bir- 
ladulut, printr'o serie de deaiuri 
zise ale Birladului, care prezinta, 
pana in malul Siretulul, la satul 
Diene^ul, urm&toarele piscurt : 
Blidariul, Rahova, Viea-Popit, Un- 
gureni, Bota, Piscul-Lacului, Sta- 
nistea , Troienita, Piscul-Popit, 
Poenile si altele. 

Din acestea se ramifica spre 
Apus alte tret sirurt de dealurt : 
unul desparte Odobul de Piriul- 
Morii sau Valea-Mare, prezin- 
tind piscurile: Tutova, J'lgara, 
Trestia, Bobeica, Brusturosul si 
altele. 

Al doilea desparte Racataul 
de Valea-Mare si Siretul, pre- 
lungindu-se pana la satul Gura- 
Racataul, avind piscurile : Cu- 
cuietf, Dealul-Corbului, Porcari, 
Giurgiul, Dealul-Bisericil si al- 
tele. 

Al treilea sir desparte Die- 
netul de Fulgerisul cu piscu- 
rile: Poenilor, Stilpul, Dealul- 
Mare, Hameiul si Diene^ul. 

Despre rasarit, servind de ho- 
tar jude^ulut Bacau, aflam o alta 
ramificafiune de dealurt, care 
desparte Berheciui de Piriul-Ze- 
letinulut si prezinta piscurile: 
Baiceni, Bainacul, Raiul, Spria, 
Tarni{a,Padureni, Petresti, Dom- 
ntya si Berheciui ; iar altul mat 



mic ce se intinde intre Berhe- 
ciui si Dunavajul, avind piscu- 
rile : Coroiul, Clenciul, Magura, 
Palanca si Dobriana. 

In regiunea sesurilor se lar- 
geste clmpia care incepe de pe 
malul sting al Siretulul, pre- 
lungindu-se pe malul sau drept, 
uade se confunda cu a riului 
Bistri^a, fitnd-ca ultimele ramu- 
rele ale mun^ilor Bistri^et-Marl 
se sfirsesc mat sus in judejul 
Roman. 

De la Bistri^a si Siret in di- 
rectfa apusulut se ridica tarimul 
incetinel, uniform, si este d'abia 
brazdat de catre mict piraie, 
parte tributare Bistri^el si Sire- 
tulut, curgind spre E., parte cu 
scurgere spre V., in Tazlaul- 
Mare si in Trotusul; ele sunt 
despar^ite la izvoare de siabele 
ramifica^iunt ale munjilor Taz- 
laulut, care venind din judeful 
Neam^u, se prelungesc spre S.- 
E., mat intiiu intre Bistri^a si 
Taziaul-Mare si apot intre acesta 
si Trotusul pe de o parte, iar 
pe de alta parte, spre Siret; 
apot eie parasesc teritoriul ju- 
de^ulul spre a patrunde in ju- 
de^ul Putna, cu numele de sirul 
Ciortolomului. 

Cele maf insemnate piscurt 
ale acestel serit de dealurt, care 
imparte in doua secfiunt longi- 
tudinale regiunea sesurilor, sunt: 

Pescareni, Opcina, Boi^a, Sa- 
criesul, Craciuna, Piatra, Casan- 
dra, Capul, Dealul-^ipotelut, Bu- 
da, Comoara, Jiganul, Prajila, 
Dealul-Buzet, Andriesesti, Cor- 
netul, Chicerea, Capa^ina, Run- 
cul, Plesa, Tocila, Dealul-Manas- 
tirit, Piscul-Stinii, Magura, Ca- 
lugara sau Dealul-Mare, Magura, 
Sohodolul, Runcul, Trestia, Te- 
leanca, Bosoteni, Pietricica, Ca- 
runta, Dealul-Nou, Dohotariul, 
Plopul, Bradul, Timpoia, Var- 
zarisul, Cleja, Ciungul, Piatra-Vi- 
nata, Balaneasa, Magura, Arsi^a, 



Digitized by 



Google 



HACAU 



160 



BAl'AU 



Pesterea , Leordoaia , Mocirla, 
Cirligatul, Tinoasa, Ciortanul, 
f e^eica, Madura, Ciresul, Ba- 
lanul, Benea, Ciocanul si Bo- 
beica. 

De pe povirnisurile orientale 
ale acestor culm!: 

Bistri^a primeste pe dreapta 
piraiele: 

1. Dragova. 

2. Blagesti. 

3. Prejoaia. 

4. Trebisul (Birnat). 

5. Negelul. 

6. Piriul-Liuzilor, unit cu 

7. Batata. 

Siretul primeste pe raalul sau 
drept, de la confluen^a sa cu 
Bistri^a in jos piraiele : 

1. Valea-Mare. 

2. Cleja. 

3. Valea-Rea. 

4. Racaciuni, incarcat cu a- 
pele piriuluT. 

5. Berindesti. 

De pe clina occidentals a 
sirulul de dealuri se due: 

In Tazlaul-Mare, pe malul sau 
sting, piraiele: 

1. Valea-Larga. 

2. Comanul. 

3. Valea-Rea. 

4. Dragugesti. 

5. Bratila. 

Trotusul pe malul sau sting, 
de la confluen^a sa cu Tazlaul- 
Mare, primeste numaT un piriu 
mal insemnat: 

1. Piriul-Mare, incarcat cu pi- 
riiasele : 

2. UnghiuluT si 

3. Piriul-$erboaief. 
Regiunea munfilor este str&- 

batuta in direc^ia N.-V. spre S.- 
E. de riul Trotusul, care, de 
la pasul Chimes si pana la ju- 
de^ul Putna, primeste pe stinga 
piraiele : 

1. Ciudomirul. 

2. Caminca. 

3. Sugurul. 

4. Cracul-Dracoi. 



5- Agasul. 

6. Asaul. 

7. Urmenisul. 

8. Plopul. 

9. Larga. 

10. Caraclaul. 

1 1 . Tazlaul-Mare, riu care cur- 
ge de la N.-V. spre S.-E. si pri- 
meste la rindul sau, pe malu-T 
drept, piraiele : 

12. Piriul-Negru sau Coman, 
cu o muhVime de subt afluen^i : 

13. Ludasi. 

14. Solontul. 

15. Tazlaul-Sarat, pe care il 
primeste la Te^cani. 

16. Cerna. 

17. Piriul-Moreni. 

18. Piriul-Chicera. 

Pe dreapta primeste Trotusul 
piraie multe, carl curg in val a- 
dinct, transversale in raport cu 
direcjiunea Carpajilor, si anume: 

1. Popoiul. 

2. Ciughesul, care primeste 
pe stinga piriiasele : 

3. Hausul si 

4. Voica. 

5. Sul(a, se scurge in Trotus 
primind pe stinga piriiasul : 

6. Agapioasa, iar pe dreapta: 

7. $olintarul. 

8. Ciobclnasul, se varsa in 
Trotus incarcat cu piriiasele : 

9. Carunta si 

10. Muierusul. 

11. Leloa'a, afluent alTrotu- 
sului ca si : 

12. Chiricelul. 

13. $upanu\ incarcat cu : 

14. $upanelul si cu : 

15. Piriul-Socilor. 

16. Piriul- Vaif-Malului. 

17. Darmaneasca, avind con- 
fluent la satul Darmanesti, 

18. Uzul, care primeste pe 
dreapta piraiele : 

19. B&rzauti $i 

20. Piriul Izvorul-Negru, iar 
pe stinga : 

21. Piriul-Piticilor. 

22. Doftana, tributara Tro- 



tusului, este incarcata pe stinga 
cu piraiele : 

23. Cracul-cel-Mare. 

24. Fundul-Ciungetului. 

25. Slanicul se varsa in Tro- 
tus in fa{a orasuiuT T.-Ocna. 

26. Oituzul, care se varsa la 
Onestt si se incarca pe dreapta 
la satul Herastrau cu piriul : 

27. Lesun^ul. 

28. Casinul, tributar al Tro- 
tusului, care primeste pe stinga 
piriul : 

29. Curi^a, iar pe dreapta pi- 
riul : 

30. Halosul-Mic. 

31. Halosul-Mare, si mal in 
susul apeT pe : 

32. Calasaul si pe 

33. Zboina. 

Trotusul mal primeste pe 
dreapta : 

34. Caiujul-Mic. 

35. Caiutul-Mare. 

Din punctul de vedere oro- 
grafic, avem de observat, ca nica- 
en alt unde-va in Moldova si- 
rurile man de mun^I ale Car- 
pallor orientalT nu intra de la 
ho tar mat departe inauntrul {arel. 

Aceasta regiune muntoasa s'ar 
putea impar^i in doua printr'o 
linie care ar uni satul Coma- 
nesti cu Tirgul-Ocna si acest 
oras cu manastirea Bogdana. 

Partea din dreapta a aces- 
teT liniT spre apus cuprinde si- 
ruri cu piscuri a caror inaWVi- 
me variaza intre 1400 m. si 
1600 m. ; ele is! au cea mal mare 
largime intre obirsia CasinuluT 
si tirgul Caiu^ul, in tinie dreapta 
de la S.-S.-V. spre N.-E. Intr'a- 
ceasta parte mun^ii sunt stra- 
batu{I in curmezis de cele doua 
trecatorl principale din valea 
Oituzului, la Poiana-Sarata din 
Transilvania, si din Valea-Tro- 
tusului, prin Palanca si pasul 
Chimes, tot in Transilvania. 

Intre acestea mal sunt inca 
tref trecatorl maT mici prin va- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



1G1 



BACAU 



lea UzuluT, a Doftanii si a Sla- 
niculuT, care de asemenea stra- 
bat in Transilvania. 

In partea de la stinga a a- 
cestel linii, ultimele ramifica^ium 
ale sirurilor muntoase cad re- 
pede in vaile Tazlaului-Sarat si 
ale TrotusuluT. 

Cele mai insemnatesirunsunt: 
In partea nord-vestica a ju- 
de^ulul se gaseste un masiv 
muntos, care strabate sijudejul 
Neam^u pana in malul Bistri^ei 
si al afluentului sau Bicazul, a- 
vind ca virf maT culminant Tar- 
caul-Mare, cu 1668 metri, si- 
tuat la col^ui Nord-Vest al ju- 
de{ului, de unde se ramifica 
doua sire : una ia direcfia spre 
Sud, urmind granijajud. Bacau 
spre Transilvania, numita Cul- 
mea-Ciudomir, cu virfurile Ciu- 
domirul-Mare, 168 1 m. si Ciu- 
domirasul pana in valea Trotu- 
sului; iar alta, culmea Gosmea- 
nuluT, prin jude^ul Neam{u, a- 
proape de limita acestuia spre 
judeful Bacau, cu direc^ia spre 
N.-E. In cea dintii naste : 

1. Un sir, care din muntele 
Ciudomirul-Mare, trece prin pis- 
cul Ciudomirasul si apoise curma 
spre S.-E. pana in dreptul sa- 
tuluT Brusturoasa, de - alungul 
vael Caminca. 

2. $ira numita Pietroasa, care, 
din muntele TarcauluT, ia di- 
rec^ia S.-E. intre piraiele Ca- 
minca si Asaul, cu virfurile : So- 
cilor, Socior(i 335 m.), Preutesele 
(1345 m.), Pietrosul, Alunisul, 
Muncelul (1296 m.), Danciul si 
Gardul. Din aceasta sira se des- 
prind spre V. masivele Palosul 
(1 188 m.) siMacesul(i288 m.). 

3. $ira Moinestilor, care naste 
in com. Gosmeanul, jud. Neamju, 
si trece prin piscul Geamana 
(1447 m.) la limita judefelor, 
de unde se prelungeste spre S. 
intre Asaul si Tazlaul-Sarat, pre- 
zintind piscurile : Strigoiul (1 248 



m.), Runcul-Stinelor (1274 m.), 
Runcul-Rau (1221 m.), Tasbuga 
(1156 m.) si Dealul-Santa, unde 
susfine un podis pe care se afla 
asezat tirgul Moinesti si unde 
se gaseste si pasul Moinesti. 

Din acest podis sira se con- 
tinue in direc^ia spre S.-E. cu 
virfurile : Tarni^a, Obcina-Ber- 
zun{ului, Ursoaia, Ousorul, Dra- 
coaia si Dealul-Salinelor pan.l 
in Trotus la Tirgul-Ocna ; tot 
din acest podis spre E. se ra- 
mi fica pe malul drept al Tazlau- 
luI-Sarat, catre satul Leontinesti, 
mun^il Gilea si Maloiul ; spre 
S.-E. sira se prelungeste in di- 
rec^ia Onesti, terminindu-se cu 
dealul Perchiul.Toate acestea for- 
meaza o ghebositate cuprinsa 
intre Trotus si cele doua Taz- 
laurl. 

4. Din muntele Geamana se 
desprinde sire muntoase numite 
ale PietreT, printre Tazlaul-Sa- 
rat si ceM'al^I afluen^T ai Taz- 
laulut-Mare, pana la satul Ma- 
ghiresti, trecind prin virfurile: 
Fruntea-Coman, Ilolmul- Gea- 
mana, Uturele-Mic, Uturele(7o8 
m.), (ambil cuprinst intre piriia- 
sele Solon^ul si Cucutei; si Pia- 
tra-Crapata. 

c) Printre sirele din drcapta 
TrotusuluT, sunt : 

1. $ira HausuluT, care fine 
grani{a, de la piscul Voica in 
sus, prin piscurile: Fagetul-Alb, 
Apahaus, Arsi^a-Popoiul si Al- 
damasul, linga care se deschide 
pasul Chimes de la Palanca. 

Din aceasta culme, la virful 
Apahaus se intind tret picioare; 
iar din Fagetul-Alb si Voica 
alte doua si toate despart a- 
fluen^T din stinga Ciughesulul. 

2. Intre Ciughes si Sul{a se 
afla masivul Cotumba (1220 m.), 
care la granit/i trece prin munt/il 
Cherecbiuc, dintre Ciughes si 
Agapioasa, se indreapta spre 
N.-V. pana in dealul Cotumba, 



unde se largeste si ramificin- 
du-se in muntele Falt.ueanu, ce 
se apropie de satul Sul{a, se 
lasa in Trotus la satul Cotumba. 

3. $ira Bordel, de la E. m. 
Pelisca (1329 m.), dintre Sul$a 
si Ciobinas, trece prin mun^il 
Soli n tar, si se curma spre mun- 
tele Carunta (1323 m.j. 

4. $ira dintre Ciobanas si Uz, 
venind din Transilvania, trece 
prin Piciorul-Obrejesculul (1098 
m.), cu direct/ia V. spre E. pana 
in Trotus, prezentind virfurile: 
Chinul, unde se despart trei ra- 
mure : una trecind prin mun- 
tele Lapus spre satul cu acelasf 
nume; alta spre satul Darma- 
nesti si a treia spre satul Le- 
loaia cu virfurile : Leloaia (1048 
m.), Leloi^a, Bocna, Chiricel, 
Goan^a si Tasbuga. 

5. Din virful $andrul-Mare 
(1650 m.), pleaca: $ira-OituzuluT, 
care se indreapta la N. spre Uz, 
trecind prin piscurile ^andrul- 
Mic, f iganca (1634 m.), Nemira- 
Mare (1654 m.), Farcul-Mare 
(1654 m.), Farcul-Mic( 1346m.) si 
Chilisca (1425 111.), de unde ese 
Dealul-Mare, care desparte Uzul 
de an 1 u en tele s;lu Piriul-Negru. 

6. Din Farcul-Mare se bifurca 
o sira, care merge in direc^ia 
rasaritulul, spre satul Doftana, 
despar^ind Uzul de Doftana. 
Aceasta se bifurca in sira Dof- 
tanel, care desparte Uzul de 
piriul Cracul-cel-Mare. 

7. $ira Slcaniculul, care incepe 
din muntele $andrul-Mare, trece 
in mun^iT Chesches si Puful, 
se indreapta intre Doftana si 
Slanic pana la Tirgul-Ocna, pre- 
zentind piscurile: Ciresoaia si 
Magura (717 111.). 

8. Culmea OituzuluT, dintre 
Slanic si Oituz, pleaca din Lun- 
ca-PescaruluT si trece prin pis- 
curile : Cernica, Cerbul, Picio- 
rul-BorvizuluT, Piciorul-Porculul 
si Crosna (400 m.). 



6i59i MareU Dicfionar Gcograftc. 



21 



Digitized by 



Google 



1JACAU 



162 



BACAU 



9. $iraGrozestilor, care pleaca 
din Runcul-Alb, desparte Oitu- 
zul de Casin ; din ea se ramified : 

10. M&gura-Casinulut, care 
trecind prin Runcu se indreapta 
spre mSnSstirea Casinulut. 

11. $ira dintre Casin si $u- 
si{a (jud. Putna) face parte din 
mun$it Zabr&u$i, incepe in mun- 
tele Coarnele si arunca spre Ca- 
sin, sirele: Sboina-Verde, Sboi- 
na-Neagr£ si Virful-Razboiuluf, 
apot Halosul-Mare si Halosul- 
Mic, si trece in direcfia r&s&ri- 
tulut prin Ursoaia (718 m.), si 
Suiul, chiar pe limita spre jud. 
Putna. Ultimele ramurl ale a- 
cestet culm! sunt dealurile : C11- 
panului, GoronuluT si Bilea, prin 
com. Caiu$. 

Clima. Situa^iunea geografica 
a jud. Bacau determina si cii- 
ma sa. Regiunea muntoasa ce 
ocupa, c&tre apus, mat bine de 
jum&tate din intreguljudej, im- 
piedicind intrarea curen^iior mat 
calzT despre S.-V. fac ca clima 
intregului jude{ sa fie mat ri- 
guroasa. Cu toate acestea, vaile 
pe care le formeazel apele Tro 
tusulut, Tazlaulut, a Bistri^el si 
SiretuluT, constituesc atitea ca- 
nale de ventila^iune, menite a 
mat egaliza si indulci clima. Mij- 
lociiie de temperature ale celor 
sase lunt din primavara si vara 
anulut 1886 comunicate de d. 
Hepites, directorul InstitutuluT 
meteorologic al Rominiet, sunt : 
Martie . ... -f- 0.7 
Aprilie . . . . ~\- 6.\ 
Main . . . . +12.5 
lunie . . . . -j- i-4-i 
Iulie . . . . -f l6 -4 
August . . . +18.0 
Temperatura medie a anulut, 
dedusa din observa^iunile di- 
recte, plus minima, a fost pen- 
tru anul 1888: Letea+7°.6; 
Bucuresti -\- 8°. 5, dedusS. nu- 
mat din obscrva^iunile directe 
de la 8 a. in., 2 p. m. si 8 p. 



m. A fost dar ma? friguros anul 
la Letea si probabil si pe se- 
surile jud. Bac&u, de cit in Bu- 
curesti. 

Caldura cea mat mare a fost 
la Letea in zilele de 27 Iulie, 
2 si 3 August, cu -(- 36°. 

In Bucuresti, in ziua de 16 
August cu + 36°.8. 

Frigul eel mat mare a fost 
la Letea in ziua de 2 Ianuarie, 
cu — 25 . 

In Bucuresti in ziua dc 4 Ia- 
nuarie cu — 30°. 5. 

Diferen^a intre extreme a 
fost dar: 

La Letea de 6i'\ 

La Bucuresti, de 67°.3. 

In anul 1888, temperatura de 
— 30 °. 5 a fost cea mat scazuta 
din toate cite s'a observat dc 
la 1857— 1892. 

Diferen^a maxima, a tempe- 
rature! care s'a observat in cur- 
sul unet zile a fost: la Letea 
23°, in zilele de 4 si 5 Octom- 
brie, intre -f- 35 ° si + 12° si 
intre 32° si + 9°- 

In Bucuresti 2 1 °, la 24 Sep- 
tembrie, intre 4-25° si -j- 4 . 

Mijlocia anualS a variat^iunilor 
diurne a fost, la Letea 1 1 4, .8 ; 
in Bucuresti, 1 1 °.4. 

Mijlocia maximelor: 

La Letea -f I4».6; in Bu- 
curesti -|~ I 4 «9- 

Mijlocia minimclor : 

La Letea -[- 2 °.8 ; in Bucu- 
resti -f- 3°. 5. 

Mijlociile anuale ale observa- 
^iunilor directe : 

8 ore a. m. 2. p. m. S.p. m. 

La Letea -f- 70.7 -f 120.4 -f 70.6 
In Bucur. -f- 70.6 -f 140.1 -fSn.S 

Zile de inghe{: 

La Letea, inghet; partial 53; 
inghe^ total 64 zile. 

In Bucuresti, inghet, partial 
j6\ inghet, total 57 zile. 

Zile de vara (adica zile in 
care maxima a fost de 25 grade 
si mat sus): 



La Letea, zile 105. 

In Bucuresti, zile 113. 

In cea ce priveste reparti^iu- 
nea vintuluT dup& direc^iunT, vin- 
tul dominant la Letea in r888 
a fost, in timp de noua lunt, 
eel de N. ; numat in tret lunt 
ati predomnit alte direc^iunT: in 
Ianuarie N.-V. in Martie S.-V., 
si In Iulie S. Direc^iunea prin- 
cipal a cu care Nordul i$I dis- 
puta domnia era cea de Sud. 

Acelast lucru il g£siin insa si 
maTpronun^at, cind studiem roza 
vinturilor pe anotimpurt $i mal 
ales pe anul intreg. Aci vedem 
ca Nordul domina cu 38.18 °'u 
si ca imediat dupa aceasta vine 
Sudul cu 22.17 °.' ; ast-fel in cit, 
pentru intreg anul 1888, nu r&- 
min de cit 39.65 % pentru toate 
cele-I-alte directiunt principale 
ale rozet vinturilor ; 20 % din 
accst rest vin de la N.-V., ur- 
mind deschiderile formate prin 
vaile Bistrtyet, Tazlaulul si Tro- 
tusuluT in zidul Carpa^ilor, iar 
i2°/o vin de la S.-V. 

Putcm face oare-care rezerve 
asupra concluziunilor ce ar voi 
cine-va sa traga din datele co- 
municate, cact nu s'au putut 
avea in vedere de cit observa- 
{iunile fticute intr'un singur an, 
si anume in anul 1888, care 
sub raportul meteorologic s'a 
prezintat in toatft Europa ca un 
an exceptional. 

Se poate insa trage conclu- 
ziunl asupra climet, din obser- 
va^iunile anului 1888, fiind-ca 
se g^sesc diferen^e sistematice 
intre observa^iunile ficute in a- 
celasT an si in Bucuresti, a carul 
clima a fost studiata de d. He- 
pites pe temeiul observa^iunilor 
facute in timp de 32 de ant, de 
la 1857—1888. 

Producpum. a) Minerals Ju- 
de^ul poseda o boga^ie nemargi- 
nita in straturiie de sare de pe 
malul sting, al Trotusulut for- 



Digitized by 



Google 



bacaO 



168 



bacaO 



mind corpul subteran al dealu- 
rilor dup£ acest mal, care este 
de forma$iune eocenicS. supe- 
rioard. Stratul ce se exploateaza 
del anual 1 7CXX>ooo kilogr. sare, 
care socotindu-se 9 lei suta de 
kilogr. cum se vinde in locali- 
tate, aduce statulul un vcnit de 
lei 1350000 (vezl Tirgul-Ocna, 
saline). In multe partf la Gro- 
zesti, la Dcalul-Noil (Sarata), etc., 
se gaseste sarea chiar la supra - 
fa{a pamintulul. 

In partea mun^ilor se exploa- 
teaza p«lcura, din care se ex- 
trage petrolul, mat cu seam a 
la Te{cani, Cimpeni (petrolul 
galben pe Dealul-Pirjol) , So- 
lon^ul, Stanesti, Valca-Arinilor 
(Tazlaul), Moinesti, Comanesti, 
Doftana, Tirgul-Ocna, I Iirja , 
Manastirea Casinul, etc. Produc- 
ts nea anuald este de 7000000 
kilogr. petrol, acum vre-o 20 
de ant nu da nici sfcrtul din 
produc^iunea de astazl. 

Straturile de carbunl de pa- 
mint, de forma^iune mat noua, 
lignita, care se gasesc la Brus- 
turoasa, Comanesti, Darmanesti, 
Doftana si Caiu{ul (Ursoaia), nu 
se exploateaza. Lignita de la 
Comanesti, expusa si prcmiata 
la Paris in anul 1867 cu oca- 
ziunea Expozi^iunet din acest 
oras, este de o calitatc foarte 
bunit. 

Ozocherita, sail ceara de pa- 
mint, s'a gasit nu numai la Moi- 
nesti, la Solon$, ci si in Vaiea- 
SlaniculuT, aproape de T.-Ocna; 
dar nu se exploateaza de cit la 
Solonf. Celc doua pu^url de o- 
zocherita de la Solon \ dad 700 
pctnit la 800 kilogr. pe saptamina, 
care se transports la Moinesti, 
unde se rafineazit in fabrica d-luT 
L. Lobel. Parafina ce se extrage 
de aci se vinde, cea galbenfi, 
cu 2 let 50 b. kilogr. .si cea 
alba, cu 3 let kilogr. 

Piatra de var se gaseste la 



Grozesti, din care se scoate var 
hidraulic de o foarte buna ca- 
litate. 

Cariere de piatra de var se 
gasesc la Radeana, la Valea- 
Seaca (c. Bogdana) si la SolonJ, 
care dau un var de o calitatc 
prea buna. S'a mat gasit un fel 
de marmura (alabastru), in multe 
localita^! dintre Tazlaul si Sire- 
tul, cea ce face sit se presupuna 
ca exista blocurl marl subterane. 
Gips se gaseste la locul numit 
Domni^a (v. a. a). 

Apele mineral e. In acest ju- 
de$ se gasesc cele mat vecht 
si mal renumite ape minerale 
din $ara. 

Bfiile Sklnicul, a Cctror ex- 
pioatare dateaza de la inccputiil 
secolulut, urmeaza progresind in 
fie-care an. Ele sunt alcaline, mu- 
riatice, sulfuroase si feruginoase, 
in numitr de 10 izvoare; s'au 
descoperit si altcle, care nu sunt 
incit intrebuin^ate. 

Baile Nctstilsachi, din coastele 
Tirgulul-Ocna, con^in aceleasl 
elemente ca cele de la Slanic, 
cu mid diferen^e. 

Baile Sarata (Dealul-Noii), nu 
departe de Bacaii, conjin sare 
multct si iod. 

Apele de la Tirgul-Ocna nu- 
mite Vilcica, ce se scurg de la 
saline, sunt sitratc si iodurate. 
Ape sitrate numite in gencre 
Slatinc, sunt aproape pretutin- 
denl in acest judc$ si anumc : 
la Grozesti, Manastirea Casinul, 
Berzunjul, Solonjul, Podurilc, 
Valea-Rea, Valea-Mare, Valea- 
Arinilor, Luncani, Siobozia-Lun- 
cani, B&sesti, Magiresti, Schitul- 
Frumoasa si Sanduleni. 

Ape sulfuroase numite in ge- 
nere Puturoase, se gasesc prin 
comunele Grozesti (Puturosui), 
Gropile (Ruptura si Puturosui), 
Magiresti (Stanesti), Solon^ul si 
Cucuie^i, pe Valea-Tazlaulul. 

Ape acidulate, numite in ge- 



nere de popor Borghisurf, se 
mal gasesc prin Valea-Doftanel. 

Pe teritoriul comunel Gro- 
zesti s'au gasit ape feruginoase, 
la Hatman ; ape carbonice se 
afla tot in aceasta comuna la 
dealul Albert; iar la Manasca 
sunt emana^iunf de gazurl si 
apa, care {isneste din pimint 
p&nct la o inSl^ime mare. 

In comuna Vctsiesti, pe piriul 
Glodul, se gilsesc izvoare, nu- 
mite de popor «ap& de gus&», 
cilcT are credin^il ck acele ape 
tctm&duesc gusa. 

b) Vcgetale. Clima ricoroasit, 
calitatea buna a solulul, maf cu 
seama in sesul SiretuluT, mul- 
^imca apelor curg&toare care 
adapa vitile, toate acestea sunt 
tot atitea cauze ce fac din jud. 
Bacctu una din cele mat mSnoase 
p&r{T ale ^rel. Pe lingit calitatea 
cxcep^ionalit a solulut s&ii, se 
adaogS, precum Vctzurilm, bo- 
giUil naturale ascunse in mun^T, 
care insit numaT in parte sunt 
exploatate. 

Pitminturile de culture nu o- 
cupa nici un sfert din intin- 
dereajudc^ulul, adic& 97907,42 
hect. din 41 1318,90 hect, intin- 
derea intreguluT jude$. 

La cimp se scamclna mat mult 
griu rosu de Roman, griu de 
Banat si orz ; la munte, porumb, 
secarit si ovaz de foarte bun& 
calitate. 

In jude^ul Bacaii, prin intro- 
ducerea unor metoade maf bune 
in lucrarea pamintulut, prin in- 
trebuin^area crescindi a masi- 
nelor agricole, se face plugilrie 
mare; iar, din cauza bunet ca- 
lita^T a fine^elor si a pasunelor, 
animalele folositoare prospers, 
asa ca productul agricultureT 
in acest judej, atinge cifra de 
14000000 lei, dintre care nu- 
mai 9000000 pentru cereale si 
alte plante. 

In regiunea munfilor se afla 



Digitized by 



Google 



bacaC 



1G4 



BACAC 



intinse pasunt, care nutresc oile 
si caprele din jude(. 

Culturile cele mat bune se 
pot vedea pe mobile Fintine- 
lele, Spineni, Calugara-Mare, 
Valea-Seaca, Faraoani, Raca- 
ciuni, Gioseni, Horgesti, Dealul- 
Mare , Ungureni , Parincca si 
Petresti. 

CulturatutunuluTinflorea, ina- 
inte de stabilirea monopoluluT, 
prin comunele Blagesti si Valea- 
luUon, care produceaii tutun in 
valoarea anuala de 150000 leT. 

Fine^ele sunt in unele locurT 
purine si de proasta calitate, 
din care cauza locuitorit de pe 
acolo is! desfac vitele pe pre- 
{urt reduse. 

Cultura vie! are in jude^ul 
Bacau locurT binecuvintate, mat 
cu seama in Tirgul-Ocna si pe 
coastele dealurilor despre V. de 
Bistri^a. In anul 1 890 viile ocupau 
o intindere de 3650,76 hect., si 
au produs 1903,47 hectol. vin 
negru si 85598,75 hectol. vin 
alb; iar, dupa controlurile divi- 
ziet filoxerice(i89i), viea lucra- 
toare ar ocupa 48,58 V2 hect. si 
cea nelucratoare 248 V2 hect. In 
anul 1 890 s'a mat facut in district 
146,06 hectol. {uica de prune; 
750,58 hectol. rachiu de tesco- 
vina si de drojdii; 9930,58 spirt 
de bucate si 14 hectol. o^et de 
vin. 

To{T mun{it din partea vestica 
a judetuluT sunt imbraca^t cu 
padurl seculare de arbori, parte 
rasinost, adicacu esen{e,ca: bra- 
dul, moliftul si pinul, si parte 
foiost, ca stejarit, fagiT, arinit si 
mesteacanit. 

In partea estica, cele doua 
rindurt de dealurt din dreapta 
si stinga Siretulut, sunt imbra- 
cate si ele cu padurT de stcjan 
si fagt; iar prin lunct sunt: arinf, 
plopi si rachi^t. 

Padurile Statulul din jude^, in 
nuniar de 23, dintre care nu- 



maT 8 amenajate cu plan de ex- 
ploatare, ocupa o intindere de 
6 19 14 hect. 

Casa Sf. Spiridon posed& 4 
padurt, toate ingrijite si ocu- 
pind 7184 [hectare, iar padu- 
rile particulare mal intinse si 
mat bine ingrijite sunt padurile: 
Doftana, Beleghetul, Comanesti, 
Palanca, Glodisoarele, Ludasi, 
Flocesti, Te^cani si Fintinelele. 

Industria cherestelei de brad 
si de molift a luat avint, favo- 
rizata fiind de inmul^irea sose- 
lelor si a cailor ferate, si ast-fel 
s'a si raspindit cultura sistema- 
tica a padurilor. 

Raposatul Prin{ Schoenburg- 
Waldenburg a intreprins pe mo- 
sia soviet sale, Fintinelele, o cul- 
tura de padurl sistematica, iar 
dupa moartea prin^ulut, s'a con- 
tinuat si se continue, de vaduva 
sa, cu mare activitate. La Fin- 
tinele s'au facut si se fac plan- 
ta^tunT noua de p&dure de brad, 
molift si stejar, din cele mat bune 
esenfe. Aceste sadhtsunt astazt 
foarte frumoase si progreseaza 
invederat. 

De altmintert padurile sunt 
mat toate amenajate si numat 
brazil cet batrinl sunt supust 
taierit, dupa sistema de gradi- 
narit. Industria cherestelet nu 
amenin^a existen^a padurit de 
brad, c.lcl exploatatoril sunt in- 
datora^T, prin contractele lor, a 
fcri padurile de toate darama- 
turile, adunindu-le in gramezt, 
spre a le pazi de incendiu. 

Astazt, de cind padurile au 
dobindit un pre{ mat mare prin 
caile ferate, atit Statul, cit si 
cel-Fal^l proprietary iau masurt 
mat serioase pentru a le scapa 
de focurt. Incendiile au devenit 
mult mat rare. Codrul mare de 
brad era amenin^at prin exploa- 
tarea neregulata din trecut. De 
la crearea cailor ferate incoace, 
exploatarea a tnceput a fi re- 



gulate si vedem ridicindu-se ti- 
nerit de brad in toate parole 
cite nu au fost arse in trecut. 
Adevaratul inamical paduriTsunt 
facatorit de rele, care incendiaza 
padurile, in mod sistematic, mat 
in toft anit, in timp de seceta 
spre a la^i locurile de ima.?. 

Padurile ocupa in judetul Ba- 
cau o intindere aproximativa de 
250000 hect. Multe din ele insa 
sunt distruse prin ardere. Se 
intimpla adesea ca facatoril de 
rele s£ le dea foe din mal multe 
par$t si atuncT totul este redus 
in regiunt desolate. 

c) Animate. Padurile seculare 
si mat cu seama cele de pe 
mun^it Comanestilor sunt foarte 
bogate in flare salbatice si vi- 
naturt de tot soiul, precum : ursl, 
lupl, rist (lynx), cerbt, caprioare, 
mistreat, vulpt, cocost negri de 
munte si gainust; in piraie sunt 
pastravt, si in riuri: mreana, 
lin, crap, stiuca, clean si ochean. 
Vinatorea de ursl se face cu mare 
pericol, mat cu seama iarna, 
cind ursit se retrag in barloage 
(vizuint). Acolo, intre stinct, se 
duce vinatorul, se prezintS la 
gura barlogulut, provoaca pe urs 
ca sa iasa si atunct se intimpla 
adese-ort lupta crincena, corp la 
corp, intre animalul salbatic si 
vinator. Sunt vinatort, destul de 
curagiost, care intra m vizuina 
ursulul, cind ursul nu vrea sa 
iasa, si atunct lupta urmeazS in 
subterana. La Comanesti s'a in- 
timplat epizode inspaimintatoare 
la asemenea vinatort, si chiar 
nenorocirt. 

Cind la munte nu este ghinda 
si cind nu se face nict smeura, 
mincare favorita a ursilor, atuncT 
aceste fiare neavind hrana la 
munte, se coboar^ prin luna hit 
August din mun^it cct mart, se 
apropie de poalele lor si se hra- 
nesc acolo cu porumb, cind este 
inca in lapte. Pe mosia Caiu^i 



Digitized by 



Google 



baoaC 



165 



BACAU 



este o localitate, care se zice la 
Pralea, in ultimele ramure ale 
Carpajilor. Desisurile paduroase 
de acolo dau ursilor adapost 
sigur, si toamna el se aduna in- 
tr'insele in mare num^r. De 
aceea localitatea este renumita 
pentru vin&torile de ursi, care 
insa se fac nu tocmal fara pe- 
ricol. Se vede ca ursii, fiind aci 
la poalele mun$ilor, se simt ne- 
siguri, si indata ce v&d pe vi- 
nator, il ataca tot-d'auna. 

Risii nu se pot vina alt-fel 
decit prinzindu-i in capcane de 
fter, fiind-ca risul, cind este go- 
nit, sare in copacT tufosl si se 
ascunde acolo. Gainusele sau 
leruncil, care tr&iesc numat in 
bradeturile de pe locurt sese 
sau din luncT, se ingina cu un 
mic flueras de os, fabricat de 
puscasil insisf, cu care imiteaza 
asa de bine ciripitul pasareT, 
incit pasarea vine zburind repede 
spre vinator, se pune jos, sub 
brad, cite o data la ci{T-va past, 
$i ast-fel cade victim^. 

Recensimintul din 1890 a 
dat urm&toarele cifre pentru a- 
nimaleledomestice: Cat 8287; 16 
magarT; 82632 vite man cornute; 
porcT 24078; capre 7737; ot in 
numar de 86962, care apar^in 
unut numar de 4404 proprietari 
si care in 1 89 1 ati dat 2799 
kgr. linajigae, 90114V2 kgr. lina 
(urcana, 52307 kgr. Una ames- 
tecata, si 6592 kgr. Una mty&. 
Iar din laptele oilor se face la 
munte, brinza de cosule{e, de 
burduf 51 cascavalur! (la Bele- 
ghet) foarte bune. 

In anul 1890 s'au intre^inut 
in priselcT, 7247 stupt de albine, 
care au dat 1521.922 kgr. miere 
si 5896.454 kgr. ceara. 

Proprietatea. Pamintul jude- 
{ului Bacau coprindc proprietari 
mart, apar^inind particularilor. 
Printre proprietari! mart, in nu- 
mar aproximativ de 250, cu mo- 



?il maT intinse sunt : fhuVrf Ghica 
de la Comanesti, care impreuna 
poseda 80000 falct impact ast- 
fel: D. Ghica: Comanesti cu 
Palanca; Eug. Ghica: Ag&sul 
cu Bratulesti ; G. Ghica : Larga 
cu Ciobanasul ; principesa Al. 
$tirbey : Darmanesti cu Brustu- 
roasa; N. Ghica: Doftanacu Be- 
leghetul ; principesa Schoenburg- 
Waldenburg: Fintinelele, Girleni 
siValea-Seaca; D. Lecca :Dealul- 
Mare; Caton Lecca: Parincea; 
Gh. Esarcu : Spineni ; Iorgu 
Sturdza : Saucesti ; fra^ii Kru- 
penschi : Stanesti; frazil Bra- 
cscu si Gh. Cantili: Calugara; 
fra^ii Iurascu : Onesti cu Ceta- 
$uia ; Alisa Lecca: Gjoseni ; 
mostenitoriT luT Alex. Vidrascu : 
Petresti ; N. Sterian : Filipeni ; 
Alexandrina Cassu : Faraoani ; 
Rosetti : Te^cani ; Societatea de 
exploatare a petroleulul: Moi- 
nesti si $olon$ul ; I. Lecca : Un- 
gureni ; D. Strat: Racataul si 
o parte din Racaciuni ; Iunius 
Lecca: Radomiresti si Viforeni ; 
Lazu: Bahnaseni; Furnarachi : 
o parte din Racaciuni si Co- 
man ; Alex. Constantinescu, V. 
Buzdugan, IVLn'a Sturdza; mos- 
tenitoriT Col. Pisoschi, Hanu^a, 
to{I proprietari pe mosiile din 
com. Racaciuni ; Ana G-l Ca- 
targi: Caiu{ul; Gh. Strat: Hor- 
gesti ; Negroponte : mosia Gro- 
zesti. 

Epitropia Case! Sf. Spiridon 
din Iasi stapineste mosit pe te- 
ritoriul comunelor Blagesti, Va- 
lca-luMon ; in Tirgul - Trotus : 
Sianicul; in Bogdanesti : Rusi ; 
in Tirgul-Ocna : Magura. 

Statul stapineste mobile de 
munte : Casinul, impact intr'un 
trup cu padure si alte doua 
fara padure; Bogdana si Hel- 
{iul cu padurT. Mat sunt cu pa- 
durl mobile : Lapo?ul, PIopul, 
Lucace§ti, Lucclcesti-Titesti, Fru- 
moasa, Pirjolul, NSsoiesti, Ce- 



ti^uia, Poiana, Tirgul - Glodyri, 
Praje^ti, Hertiona sunt mo^il de 
cimp ; asemenea §i Tisa-Silves 
tri, P3nce$ti, cu pSdure ?i Le- 
tea cu Sili^tele, parte din C&- 
lugira 5*1 Le^cani (Racova), ftra 
padure, care sunt destinate a se 
parcela in loturt mict, care se 
vor vinde locuitorilor filra pa- 
mint. Mai sunt multe mosiT care 
aparfin raze^ilor marun^I. 

Mo^iile si acareturile jude^u- 
luT sunt: mosiile Iliesti, Ripa- 
Iepil si Chetris; apot casele 
Busuioc. 

Improprietari^T, in urma lege! 
din 1864, au fost 201 81 locui- 
tori cu 72454,26 hectare pa 
mint in farina si in vatra sa- 
tulul. 

Insurant s'au improprietarit 
1 268 cu 4080 fillcT pimint. Ru- 
fetasiT Ocnet (v. a. c.) in nu- 
mar de 1602 poseda 13442 
hectare. 

Industria. Jude^ul Bacau este 
unul din jude^ele cele mat in- 
dustriale ale ^areT, cu un viitor 
mare, de vreme ce in mun^iT 
sat sunt numeroase mine de tot 
felul si patru ape marl torenfiale. 

Doua industrii mart extrac- 
tive are jude^ul Bacau : 1 . a 
sare!, in puterea monopolulut 
StatuluT, si anume la salinele de 
la Tirgul-Ocna, care dau sare 
de o calitate superioara celor- 
lalte mine de acest fel din {ara; 
2. a petroleuluf, care din cauza 
abundenfel minelor de pacura, 
in multe localita{T din acest ju- 
de^ a ftcut sa se infiin^eze peste 
30 rafinarii, care pe linga ca 
daii aproximativ 40000 hectoli- 
tre petroleu pe an, mat dau pa- 
rafina (ManAstirea Casinul si 
Moinesti) si alte extrase. Indus- 
tria petroleulut a progresat mult 
in acest jude^ de cind s'a in- 
ceput la Moinesti si Solontul o 
exploatare de catre fostul pro- 
prietar Theiler si care azi se 



Digitized by 



Google 



BACAU 



166 



BACAU 



urmeaza cu activitate de catre 
o societate straina. In 1885, Fer- 
nand Hue, in lucrarea sa asu- 
pra petroleuluT, ne spune ca au 
dat numa! 12000 tone. 

Domeniul Solon{ul-Moinesti- 
Tazlaul, care cuprinde peste 3000 
falcT locurT de imas, este eel 
mat avut in teren petrolifer, in 
ozocherita si lignita. Societatea 
romina pentru industria si co- 
merciul petroleuluT a extras can- 
titru:T de petrol tot mat marl in 
anil din urma si anume dupa 
cum urmeaza: 

1887/88: 3300 tone Weiti. 

1888/89: 3700 » » 

1890/91 : 6215 » » 

Fabrica Theilcr, din Valea- 
Arinilor, a extras in anul 1890- 
1891, din 5337800 kgr. ttyciu: 

33 1 8000 kgr. petrol de lampa 
1 1 0600 » solzT de parafina 
423069 » uleiurT 
281222 » residurl. 

Inainte de anil 1858, cind s'a 
instalat prima fabrica de petrol 
de la Te^cani, de catre niste 
Evret din Gali^ia, si la i860 
cind s'a instalat cea de la Moi- 
nesti (Theiler) de catre Wolf 
LazarovicT, pilcura sc ardea in 
gropT deschise, pentru a o lipsi 
de productele volatile, pe cind 
pacura groasa ce raminea, era 
singura intrebuin^ata in comer- 
ciu, pentru ungerea caru^elor. 
Parafina se fabrica la Moinesti 
numaT din anul 1866, iar uleiul 
dc uns din 1887. 

Alte industriT maT vedem in 
jud. Bacau, si anume : 

O fabrica de hirtie la Bacau 
(Letea), infiin^ata de o societate 
romineasca, prin legea de la 17 
lanuarie 1881. In 1889, cind 
s'a acordat fabriceT avantagiile 
legcT industriale, fabrica avea 
un capital de 2400000 leT si in- 
trebuin^a 150 lucratorT. 

La Grozavesti, in localitatea 
numita Iordacat, se afla instalata, 



de catre proprietarul mosieT Ne- 
groponte, o fabrica de var hi- 
draulic si ciment, in valoare de 
peste 150000 leT, pentru pros- 
perarea careia proprietarul a si 
proiectat construc^iunea unel caT 
ferate pe Valea-OituzuluT. MaT 
sunt alte doua fabricl de var 
ordinar in com. Bogdana. 

Pietre de moara, bune, se fac 
la Comanesti. 

Caramida se fabrica in apro- 
piere de Tirgul-Ocna in satul 
Piriul-BoghiT, com. Tirgul-Tro- 
tusul, unde in toate curdle $a- 
ranilor se vad barbap, feme! si 
copiT facind caramida. 

FabricT maT marT de caramida, 
adica locurT unde se intrebuin- 
{caza lucratorT cu plata, sunt 
la Tirgul-Ocna 4, alte doua la 
Bacati, iar una la Margineni- 
Munteni. 

In tot jude^ul sunt doua olariT, 
la Bacau. 

O fabrica de sticlarie in co- 
muna Bogdanesti. 

O alta industrie, care si-a luat 
un avint colosal, gra^ie nume- 
roaselor caT ce strai>at jude^ul, 
este cheresteaua de brad si mo- 
lift. De acest fel sunt in jud. 
Bacau 3 ferestraie cu abur sis- 
tematice, si peste 90 ferestraie 
de apa, di litre care cele maT 
multe pe Trotus, la Brusturoa- 
sa, unde lucreaza compania 
Goetz de la Gala^i. 

Prin industriile cele marT, cata 
sa notam 4 fabricT de spirt, care 
lucreaza la Te^cani, la Fintinele 
(Hemeius), la Racova si la Mar- 
gineni-Munteni, care au dat, in 
1890, 9930.58 hectol. spirt. MaT 
este si o fabrica de bere. 

Fabrica de spirt, Ellenberger, 
care este situata pe teritoriul 
comuneT Margineni-Munteni, la 
3 kil. departare de orasul Bacau, 
pe un tarim ses, linga calea fe- 
rata Bacau-Piatra si pe malul pi- 
riuluT Trebesul, este construita 



dupa sistema cea maT nou5 91 
produce alcool de 93 ° absolut, 
inlesnind tot de odat& ingra- 
sarea sistematica a unuT numar 
de 1500 capete de vite. Graj- 
durile sunt sub un singur aco- 
peramint, lucrate dup^ ecl maT 
perfec^ionat sistem. Apa se cis- 
tiga prin fintinT artesiane clc la 
o adincime de 138 m. In aceasta 
fabrica se maT produc romurT, 
coniacurl si licorurT. 

Rachiu s'a scos in 1 890 si 
din prune ({uica) 146.06 hec- 
tolitri, din vin 14 hectol. ^»i din 
tescovina si drojdiT 705.58 hec- 
tolitri. La Tetcani sc fabrica 
un rachiu de masa anisonat, de 
o calitate superioara. 

Localita^ile cu podgoriT rcnu- 
mite se gasesc pe acolo unde 
clima este maT dulce. Ele daft 
un vin in genere alb cu gust 
placut si se afla pe comunelc 
Gioseni, Dealul-Mare, Tirgul- 
Ocna, Tirgul-Trotusul, Bogda- 
nesti, Faraoani, Cleja, etc. 

In aceasta grupa de industriT 
alimentare intra si morile si a- 
nume: o moara sistematica cu 
turbina, 5 cu abur, 276 cu apa, 
5 dc vint si 3 miscatc de ani- 
male. 

Alte industriT sunt : 3 fabricT 
de sapun ordinar, producind 
40000 kilogr. pe an; 4 fabricT 
de luminarT de seu ; 2 draste 
sau piue pentru cergT; 2 de 
postav (siac), in Bacau, si pes- 
te 30 piue de bfitut sucmane 
care bat 28060 metril pe an; 
4 dubalariT sau tabacariT, (in 
Bacau si Tirgul-Ocna); 3 fabricT 
ststematice de lemnarie. Foarte 
multa butnarie sau dogarie (bu^ 
si feiurite vase de vin, cofe, ciu- 
bere, scafe si altele, toate din 
lemn de brad) se face maT cu 
seama in comunele Cleja, Pau- 
cesti si Faraoani ; multe din 
podgoriile ^areT se indestuleaza 
cu vase fabricate in aceste lo- 



Digitized by 



Google 



HACAU 



U\7 



UACAU 



calite{T. In deosebite locurt se 
lucreaze roterie; c&ru{e se fa- 
brice mat cu seama la Moinesti. 
In comuna Nadisa se fac cobze 
foarte cautate de leutariT jude- 
{ulul. 

Industria casnica se compune 
din {es&turT de line, (cergT, lei- 
cere si sucmane), bumbac, ci- 
nepe, in si metase (marame la 
Tirgul-Ocna) si alte raulte, c&ct 
jeranul in genere isl fabric^ sin- 
ger aproape toate uneltele sale, 
precum si lucrurile de imbr£c&- 
minte. Cu introducerea indus- 
triilormanuale in scoalele rurale, 
industria easnicft va propjlsi in 
jude$. 

Centrurile de industrie mat 
insemnate sunt: Bacaii si Tirgul- 
Ocna. In$e in acest din urma 
oras industria pare se fi dat 
inapoT, eacT multe din industriilc 
manuale de la penitenciarul din 
acest tirg, care au meritat a- 
titea laude, au dispirut si acum 
nu se mat lucreaze de cit lin- 
gun si bastoane de lemn, cufite, 
satire si mid obiecte de piatre. 
Pe la jumetatea secoluluT nos- 
tru, se fabricau aci pistoale si 
revolvere, iar din in si cinepe 
se ficeau pinza si fringhil. 

In scrierea « Notice sur la Rou- 
maniev publicate la 1868, de 
comisiunea insarcinate cu lucrd- 
rile necesaril pentru expunerea 
productelor romine la Expositfa 
universale din Paris de la 1867, 
gesim urmetoarea relate : 

^Penitenciarul Ocna cuprinde 
mat multe ramurt de industrie, 
care se desfe.sura in profitul sta- 
tuIuT si in acelasi timp al sta- 
bilimentuluT insusl: se numere 
o manufacture de pinze, de od- 
•goane (fringhil groase de co- 
rabii) si de fringhiT, care este 
exploatata cu ajutorul capitalu- 
rilor private si care procure 
condamna^ilor micT sume la e- 
sirea lor din inchisoare, contri- 



buind a le ameliora dispozi^iunile 
morale. Cantitatea de cinepe 
care s'a consumat anual in anil 
1863— 1864 este de 27672 1 /2 
ocale. Producfiunea pinzeT s'a ri- 
dicat la 10254 coflf. Cheltuelile 
ocazionate au fost de 176 149 
lei vechT si veniturile de 213663 
lef vechl, cea ce de un bene- 
ficiu net de 37513 lei vechf si 
in plus materialul brut si pro- 
ducte in magazil in valoare de 
73544 lei vechT*. 

Comerciul. Rominil se mde- 
letnicesc cu munca cunpuluT si 
transportul cu carele, iar co- 
merciul se geseste mat tot in 
miinile Evreilor, Armenilor si 
Grecilor din judej. 

BilciurT se {in in urmetoarele 
localite^I : la Baeeti de 2 orl pe 
an, la Onesti de 7 orT, la Tirgul- 
Ocna de 4 orl, la Moinesti de 
5 orl, la Comenesti de 4 orl, 
la Dermenesti de 4 orl, la Bog- 
danesti de 2 orf, la Redeana 
de 2 orT, la Casin, eel ma! 
mare ttrg, care fine de la 8 — 20 
August, la Perincea, Glodurile, 
Valea-Rea si Ceiuful. 

Comerciul interior se face la 
aceste ttrgurf cu cereale, vite, 
cherestea si lemne de construc- 
(ie, pinze si pieT, petroliti si pe- 
cure, vin si spirt, sare si cer- 
bunl de pemint, var si pietre 
de mort si de construc^ie, etc. 

Productele jude^uluT adunate 
mal toate la Baceu si Tirgul- 
Ocna, precum la Moinesti, oras 
comercial din cauza produc^iu- 
neT petroleului, fac schimb cu 
producte de ale TransilvanieT, 
prin trecetorile Ghimesul, Uzul 
si Oituzul. 

Administrafia. Jude^ul Baceu 
este subimper^it in urmetoarele 
plesl (1892): plasa Siretul-d.-s. 
curesedin^ala Secuieni ; pi. Sire- 
tul-d.-j. cu resedinfa la Perincea; 
pi. Bistri^a-d.-s. cu resedinja la 
Girleni ; plasa Bistrtya-d.-j. cu re- 



sedinfa la Valea-Seace ; plasa 
Trotusul cu resedin^a laTirgul- 
Ocna ; plasa Tazleul-d.-s. cu re- 
sedinja la Scor^eni ; plasa Taz- 
leul-d.-j. cu resedin^a la Valea- 
Rea; plasa Muntelui cu rese- 
din^a la Moinesti. 

In numer de 4 au fost ple- 
sile mal inainte de aceaste im- 
per^ire administrative si anume: 
plasa Bistrita-d.-s., plasa Bis- 
tri{a-d.-j., plasa Tazleul-d.-s. si 
pi. Tazleul-d.-j.-Trotusul. $i mat 
in vechT erau cinci piesT, caci 
plasa Tazleul-d.-j.-Trotusul for- 
mau doue plesi deosebite : pi. 
Tazlaul-d.-j. si pi. Trotusul, care 
mat in urme inse, dupe legea 
din 1882, privitoare la reduce- 
rea si fixarea numaruluT sub- 
prefecturilor, s'au contopit in- 
tr'una singure. 

In anul 1 896 cele 8 plasT s'au 
redus iarasl la 4 si anume : Bis- 
tri^a-d.-s., Bistri^a d.-j M Tazleul- 
d.-s. si Tazleul-d.-j.-Trotusul. 

a) Plasa Bistrifa-d.-s. s'a for- 
mat din comunele plesilor Bis- 
tri^a-d.-s. si Siretul-d.-s. la care 
s'a ma! adeogat comunele : Slo- 
bozia-Luncani si Luncani din 
fosta plase Tazleul-d.-s., precum 
si comunele : Bacau^ Ceiugera- 
Mare, Dealul-Nou si Luzi-Ce- 
lugera, din fosta pi. Bistri^a-d.-j. 

b) Plasa Bistri^a-d.-j. s'a format 
din comunele fostelor plesl Si- 
retul-d.-j. si Bistri^-d.-j., afare 
de cele 4 comune din aceaste 
ultime plase, care s'au alipit pe 
linge plasa precedente. 

c) Plasa Tazleul-d.-s. s'a for- 
mat din toate comunele fostei 
plase a Muntelui la care s'au 
alipit comuna Doftana din fosta 
plase Trotusul si comunele: Beh- 
neseni, Besesti, Bucsesti, Le- 
ontinesti, Schitul-Frumoasa si 
Solon^ul din fosta plase Taz- 
leul-d.-s. 

d) Toate comunele fostelor 
plesT Tazleul-d.-s, si Trotusul 



Digitized by 



Google 



BACAU 



1G8 



BACAU 



(afara de Doftana) precum si co- 
munele: Ardeoani, Nadisa, Scor- 
{eni si Te^cani din fosta plasa 
Tazlaul-d.-s., au format plasa 
cea mai mare cu numele Taz- 
laul-d.-j.-Trotusul. 

In jud. Bacau sunt doua co- 
mune urbane si 87 comune ru- 
rale coprinzind 405 sate sau ca- 
tune. 

Budgetul. Budgetul ordinar al 
districtulul pe exerci^iul 1891-92 
are: la veniturl let 340497,35 si 
la cheltuell let 323299*75; ex " 
cedentul este de lei 17192,60. 

Budgetul extraordinar a ze- 
cimel a treia adaoga ca la chel- 
tuell s'a trecut suma de lei 
31859,10, procentele si amorti- 
za^ia imprumutuluT de 450000 
lei, lasind libera suma de lei 
36451,89, pentru plata datorii- 
lor contractate cu construirea 
palatuluT. Budgetul acesta dar 
se prezinta cu 118423,36 la ve- 
niturl, si 118157,35 la cheltuell, 
lasind un escedent de lei 266,01. 
Budgetul drumurilor se prezinta 
cu 1 1 3984,99 lei la veniturl, cu 
1 10260 la cheltuell si lasa un 
excedent cle 37 2 4>99 le »- J ude " 
{ul are angajat la creditul agri- 
col suma de 73675 lei. 

Impozite. Acestea sunt: ca- 
tre stat : cal de comunica^ie lei 
174486; patente lei 29687,39; 
fonciar lei 33 2 5 6 5i 8 4i licence 
lei 111991,40; catre jude^: doua 
zeciml ordinarc lei 143912,57; a 
treia zeci me lei 71974,88; doua 
zeciml ale drum. 108877,87. 

Serviciul sanitar. — Persona- 
lul sanitar al judefulul in anui 
1890 s'a compus din: un me- 
dic primar al districtulul, 4 me- 
dic! de plasa, dol medicl al o- 
raselor Bacau si Tirgul-Ocna, 9 
moase, platite unele de stat si 
altele de comune, dintre care 
2 cu resedinja in Bacau, 2 in 
Tirgul-Ocna, 1 in circumscripta 
I cu resedint ; a in Moinesti, care 



avea de vizitat 5 comune, 1 in 
circumscripta II cu resedin^a la 
Comanesti, avea 3 comune, 1 
in circumscripta III cu rese- 
din^a la Valea-Rea, care avea 
de vizitat 6 comune, 1 in cir- 
cumscripta IV cu resedin^a la 
Onesti, avea 7 comune, si 1 
in circumscripta V, avea o co 
muna; mai este si 1 medic vc- 
terinar al districtulul. 

Pe linga acest personal se mai 
adaoga medicil spitalelor si sub- 
chirurgil sau vaccinatoril lor. 

Dupa cum se arata in publica- 
{iunea ofidala din «Monitorul» 
No. 1 28 din 11 Septembrie 1891, 
numarul nascu^ilor din jude{, 
afara de orasele Bacau si Tir- 
gul-Ocna, in anul 1890, se ri- 
dica la cifra de 5979 copil (3 1 5 1 
bae^I si 2827 fete), dintre carl 
sunt legitiml 2962 bae{I si 2616 
fete, iar nelegitiml 190 bae^I si 
2 1 6 fete. RominI s'au nascut 300 1 
baejl si 2673 fete; Evrel 137 
baetf, 142 fete; altf strainl 14 
baeft 11 fete. Mortalitatea a 
fost de 5570 indivizl: 2863 de 
sex barbatesc si 2706 de sex 
femeesc. 

In anul 1891 s'au numarat 
6742 nasterl si 7615 mor^I in 
comunele rurale ale jude^ulul. 

In orasul Bacaii avem pentru 
anul 1 890, nascu^I 444, din carl 
187 RominI si 257 Evrel. Copil 
legitiml dintre RominI au fost 
47 baejl si 77 fete; Evrel 104 
bae^I si 1 17 fete ; nelegitiml Ro- 
minI, 20 bae{I si 33 fete; Evrel 
1 5 bae^I si 2 1 fete. Moasele au 
asistat la 49 lehuzil : 40 nasterl 
fiziologice, 9 avorturl, 5 nascu^I 
mor^I. Mortalitalitatea a fost 
printre RominI de 125 barba{I 
§\ 1 10 femel; iar printre Evrel 
108 barba^I si 105 femel. 

In orasul Tirgul-Ocna s'au 
nascut 129 bae^I si 124 fete. 
Moasele au asistat la 107 nas- 
terl fiziologice, 4 patologice, 4 



nasterl premature, 1 1 avorturl. 

MorJI au fost 240: 139 de 
sex barbatesc si 101 de sex fe- 
meesc. Mortalitatea enorma a 
fost intre copiil mid, de la nas- 
tere pana la 5 anl. 

Ajutorul medical gratuit s'a 
dat la 9075 indivizl, dintre carl 
3175 la domiciliu si 5900 la dis- 
pensariu, si anume : 4709 de me- 
dicil plasilor, 1506 de medicil 
oraselor, 3166 de medicil spi- 
talelor. 

Numarul copiilor vaccina^ este 
de 7795, dar cu succes numal 
7028. Revaccina^I cu succes 745, 
fara succes 22. 

Pentru popula^iunea saraca, 
medicamentele s'au dat gratuit. 
Jude^ul a mai venit in ajutor, 
pe linga sumele alocate (6000 
lei) de comune, cu 1000 lei pen- 
tru ordonan^e gratuite si com- 
baterea epidemiilor, osebit ca a 
mai cumparat o mare cantitate 
de sulfat de chinina, necesara 
pentru combaterea frigurilor pa- 
lustre ce au bintuit pe o scara 
intinsa. 

Statul a acordat suma de 500 
lei pentru intre^inerea a 10 pa- 
turl in timpul verel, special pen- 
tru pelagrosl, numarul lor fund 
mare. 

Constatan de medicina legala 
au fost 1533, liberindu-se 37 
acte pentru autopsil, 18 pentru 
deflorarl, 319 pentru plagl, 484 
pentru contuziunl, 9 pentru con- 
statarea faculta^ilor mintale, 242 
pentru scutirl de contribu^iunl. 

Orbl, in anul 1890 au fost: 
53 barbapf, 49 femel; surdo- 
inuflf : 70 barba^I, 46 femel ; cres- 
tinl: 36 barba^I 13 femel. Mis- 
carea alienator mintall a fost: 
11 barbap, 3 femel. 

In intregul district sunt 5 
spitale (5891): 

i . Spitalul Pavel si Ana Chris- 
tea, cu 29 paturl pentru bar- 
ba{I si 13 pentru femel. Are re- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



109 



BACAU 



sedin^a in orasul Bacau ; este in- 
tre^inut din fondul Pavel si Ana 
Christea, de jude{ si de stat, cu 
o subvenfiune pentru intre^lne- 
rea a 10 paturf, spre a se cauta 
pelagrosil. Se administreaza de 
jude(. 

2. Spitalul Izraelit, cu 6 pa- 
turl pentru barbatf $i 6 pentru 
femel. Are resedinfa in orasul 
Bacau ; este intrefmut de co- 
munitatea Izraelita si adminis- 
trat de un comitet. 

3. Spitalul Moinesti, cu 10 
paturl pentru barba^T si 9 pen- 
tru feme!. Are resedin^a in Moi- 
nesti si este intrejinut si admi- 
nistrat de jude{. 

4. Spitalul Sf. Spiridon, cu 20 
paturf pentru barbaflf si 10 pen- 
tru feme!. Are resedinja in Tir- 
gul-Ocna, si este intrefinut si 
administrat de Epitropia caseT 
Sf. Spiridon din Iasi. 

5. Spitalul penitenciaruluT Tir- 
gul-Ocna, cu 1 2 paturi, intre^inut 
si administrat de stat. 

In intregul district sunt 4 far- 
macil, 2 in orasul Bacau, 1 in 
Moinesti si I in Tirgul-Ocna. 

Pofta §i telegrafuL BiurourT 
telegrafo-postale cu serviciul per- 
manent se gasesc : la Bacau, in- 
fiin^at in 1856, luna Septembrie; 
la Tirgul-Ocna, infiinjat in 2 
Martie, 1861 ; si la Moinesti, in- 
fiin^at in 8 Februarie, 1871 ; pe 
linga care se mat adaoga, ose- 
bit de cele de pe la sta^iunile 
drumurilor de fer si de pe la 
halte, un biurou func^ionind nu- 
ma! pe timpul vereT la baile de 
la Slanic. 

Circulafia. Jude^ul Bacau e 
strabatut de urmatoarele cai: 

1. Cat ferate. a) Linia Bu- 
curesti-Roman, intra in jude^ul 
Bacau la satul Racaciuni, pe 
care-1 lasa, dimpreuna cu stasia 
Racaciuni, la stinga. Stasia Ra- 
caciuni se gaseste la 274 kil. 
de Bucuresti, la Nord de Sas- 



cut cu 16 kilom. si la Sud de 
Bacau cu 28 kil. Linia taie : 
c. Racaciuni, intra in Faraoani, 
pe care se afla halta Faraoani, 
com. Valea-Mare, comuna Valea- 
Seaca in care se afla stasia Valea- 
Seaca, la stinga liniei, comuna 
Rusi, si prin comuna Letea, a- 
junge la stasia Bacau, la 302 
kil. de la Bucuresti. Aceasta 
sta^ie este departe de Iasi cu 
cu 160 kil. si de Gala^i cu 190 
kil. (pe la Tecuciu). 

Din comuna Bacati linia trece 
in comuna Margineni-Munteni, 
apol in comuna Osebifi-Margi- 
neni, Fintinele, 306 kil. de la 
Bucuresti, unde se afla halta cu 
numele Fintinele, precum si po- 
dul de lifer de 200 m. in lun- 
gime peste riul Bistri^a, apol 
prin comuna Ciumasul, comuna 
$erbesti, comuna Beresti, de 
unde linia intra in districtul Ro- 
man, pe la comuna Galbeni. 

Asa dar linia Bucuresti-Ro- 
man, taie districtul Bacau, de 
la kil. 270 — 321, pe lungime 
de 51 kil., avind o sta^ie prin- 
cipals : Bacau, doua mat pufin im- 
portante : Racaciuni si Valea- 
Seaca si doua halte : Faraoani si 
Fintinele ; si 34 cantoane pen- 
tru pazitoril liniei. 

Linia taie soseaua na^ionala 
Bucuresti-Roman la 298 kil. ; 
soseaua nafionala Bacau-Tirgul- 
Ocna la 301 kil. si soseaua na- 
tional! Bacau-Moinesti la 303 
kil. ; iar soseaua Bacau-Piatra 
o trece la 307 kil. ; trece piriul 
Negel la 302 kil. printr'un pod 
boltit de piatra, de 5 m. des- 
chidere, si trece piriul Trebesul 
la 305 kil. cu un pod de 20 m. 

In acest jude{ sunt doua sa- 
paturT mat mar! in pamint : una 
de 800 m. lungime si cu adin- 
cimea maxima de 5 m. ; cea- 
lalta de 1600 m. lungime cu 
adincime maxima de 15 m. Cea 
dintii este aproape de Bacau la 



comuna Rusi ; cea d'a doua este 
imediat dupa podul de peste 
Bistrifa. O a treia sapatura mal 
pu\\n inalta (3 m, ,50 maxim) este 
pe comuna Beresti la 318 kil. ; 
are o lungime de 1400 m. 

Stasia Bacau are inatyime d'a- 
supra Marei-Negre de 185 m. ; 
stasia Racaciuni este la 143 m. 
inaUame, stasia Valea-SeacS la 
152 m. si haltele Faraoani la 
147 metri si Fintinele la 182. 
Punctul eel mal inalt al liniei 
in acest jude{ este la 316 kil., 
unde se suie la 2 1 1 m. 

In comuna Racaciuni, Siretul 
schimbindu-si albia ce avea cind 
s'a construit linia, a mincat ta- 
rimul pe care se facuse linia, 
ast-fel ca a trebuit sa se mute 
linia in doua rindurl spre a in- 
latura un accident. 

Linia Bucuresti-Roman a fost 
construita de Strussberg. Mer- 
ge ast - fel : Bucuresti - Buzau- 
Braila-Barbosi-Marasesti - Bacau- 
Roman, si a fost pusa in cir- 
culate la 1872. In urma s'a 
facut unirea directa : Buzau- 
Rimnic-Focsani-Marasesti, h'nie 
care a fost construita de Stat 
la 1 88 1. Re^eaua principala con- 
struita de Strussberg a fost ras- 
cumparata de Stat, la 1880. Li- 
nia are suisurl grele de cite 
10 — 11 mm. pe metru. 

b) Linia Bacati-Piatra pleaca 
din stasia Bacau si ajunge la 
Piatra, parcurgind o distan^a de 
58 kil. Daca consideram kilo- 
metragiul de la Bucuresti, vom 
avea pentru stasia Piatra o de- 
partare de capitala ^aril de 360 
kilom. 

Linia Bacau-Piatra taie comu- 
nele urmatoare in jud. Bacau : 
Margineni, Fintinelele si Gir- 
leni, pe care se afla stasia Gir- 
leni la 13 kil. departe de Bacau. 

Din comuna Girleni trece in 
com. Racova si apol in judejul 
Neam^u, prin com. Buhusi. 



5 1,59 i. Mar$ls Diefionar Geograjlc. 



22 



Digitized by 



Google 



BACAU 



170 



BACAU 



Linia Bac&u-Piatra a fost con- 
struita de stat si pus5 in cir- 
culate la anul 1885. Aceasta 
linie a fost construitS cu material 
mic. Departarea intre sine era 
mai micS de cit la liniile cele- 
l'alte (i m oo, in loc de i m so) 
si atit vagoanele cit si masinele 
eraii midf, neputlnd circula pe 
liniile cele -l'alte. De aceea, atit 
pasageriT cit si marfurile, tre- 
buiati sa schimbe vagoanele in 
stasia Bacau, daca aveau de mers 
spre Piatra. Aceste schimban 
de vagoane pricinuiati pagube 
prin pTerderi de timp si chel- 
tuelT de manipulate, si de aceea 
statul a decis ca linia sa se 
transforme din ingusta in nor- 
mals. 

Lucr&rile s'au inceput in anul 
1 89 1 si s'au terminat. Linia se 
largeste de o potriva, de o parte 
si de alta, si poduriie, care toate 
erau de lemn, s'au facut acum 
de fier. Linia are suisurT bune, 
maxima rampa 5 mm. pe metru 
si taiejude^ui Bacau pe kil. 22. 
Pe aceasta linie nu se afla can- 
toane afara de cele din static 

Linia taie soseaua nationals 
Bacau-Moinesti la kil. 303, so- 
seaua Bacau-Piatra la kil. 312 
si inca o data la kil. 324, trece 
piriul Negel imediat la esirea 
din statfa Bacau, apoiTrebesul 
la kil. 304, printr'un pod de 
lemn, acoperit si lung de 200 m. 
Stasia Girleni are inal^ime d'a- 
supra marel de 198 m. 

c) Linia Adjud-Tirgul Ocna 
intra in jude^ul Bacau si trece la: 

1 . Caiu^ul la kil. 267 de Bucu- 
resti ; stasia Caiu^ul si satul sunt 
pe stinga liniei. 

2. Onesti la kil. 282 de Bu- 
curesti ; stasia Onesti si satul 
sunt pe stinga liniei. 

3. Tirgul-Ocna la kil. 294 de 
Bucuresti ; stasia Tirgul-Ocna si 
orasul sunt pe stinga liniei. 

Tirgul Ocna este departe de 



Adjud cu 50 kil. si Adjudul de 
Bacau cu 58 kil. 

Linia trece riul Trotusul, dupS 
ce ese din stasia Onesti spre 
Tirgul-Ocna, pe un pod de fier 
care serveste si pentru sosea ; de 
aceea el este facut mai larg si 
impar^it in doua par^i : in dreapta 
trece linia ferata si in stinga so- 
seaua. 

Inatyimile d'asupra marel sunt: 
Caiutul 198 m., Onesti 199.70 
m., Tirgul-Ocna 210 m. 

Linia a fost construita de stat 
si s'a dat circulate! la 1884. 

In construc^ie se gaseste : 

1 . Linia Tirgul-Ocna-Moinesti, 
are 28 kil. si trece prin satele: 
Valcelele, Bogata, Doftana, Dar- 
manesti, Comanesti si Vasiesti, 
trece peste Trotus, la 5 kil. de 
la Tirgul-Ocna, printr'un pod 
de fier de 80 m. lungime, apot 
peste riul Doftana la 10 kil. 
pe un pod de fier de 60 m. 
lungime. Trece riul Uzul la Dar- 
manesti pe un pod de 120 
metri lungime si apol iar Tro- 
tusul lingi Comanesti la kil. 19 
pe un pod de 150 m. lungime. 
Afara de Tirgul-Ocna, are sta- 
bile Doftana, Comanesti si Moi- 
nes ti. 

2. Linia Comanesti-Palanca. 
Proectate sunt : 

Linia Moinesti-Te^cani, care 
se va construi spre a se face 
juncfiune cu liniile unguresti la 
pasul Ghimes, si linia Onesti- 
Iordacat. 

Tot in acest jude{ proprie- 
tarul Negroponte doreste sa 
construiasca o linie ferata pe 
mosiile sale si sa o lege cu 
liniile statuluT. Linia s'a studiat. 
Stasia de junc^iune ar fi Onesti 
si linia ar avea 22 kil. lungime, 
trecind prin comunele Bogda- 
nesti si Grozesti, $i terminin- 
du-se la piriul Iordacat, afluent 
al OituzuluT. AceastS linie ar 
fi facuta pe valea OituzuluT, pe 



care Tar trece de mai multe 
or!; ar costa 4 milioane de lei. 

2. §oseIe. a) Cat na^ionale : 
caiea nationals No. 9, Rac&- 
ciuni-Bacau-Galbeni : 54 kil. a- 
dica : Bacau-Galbeni 22 kilora., 
Bacau-Racaciuni 32 kil., total 
54 kil.; calea nationals No. 15, 
Bacau-Buhus : 24 kil. ; calea na- 
tionals No. 14, Caiuful-Onesti- 
Oituzul (Hirja): 54 1 2 kil. ; calea 
nationals No. 26, Bacau-Orasa- 
Onesti-Tirgul-Ocna : 65 kil. ; to- 
tal 195 l /2 kil. 

Pe calea na^onala No. 9, in 
direc^ia Bacau-Galbeni, este po- 
dul de fer, cu picioare de pia- 
tra cubica, pe riul Bistrifa, linga 
orasul Bacau. Pe calea natio- 
nals No. 26, intre Orasa si O- 
nesti, este un pod de fier sistem 
american, cu picioare de fonta 
pe apa Tazlaul-Marc, anume la 
Helegiul, un catun din comuna 
Dragugesti. 

b) Cat jude^ene soseluite in 
cea maT mare parte : Bacau-Moi- 
nesti -Tirgul -Ocna 75.000 kil.; 
Bacaii-Parincea 26.439 kil.; Ba- 
cau-Birlad 25.300 kil.; Te^cani- 
Sanduleni 10.785 kil. ; Valea-RS- 
cataul 14.505 kil.; $ipoteni-Co- 
manesti 1.773 kil.; Vasiesti-Co- 
m&nesti-Palanca 35.880 kil.; Va- 
lea-Uzulu! 19.980 kil.; Tirgul- 
Ocna-Sianic 1 8 kil. ; total 228.322 
kilometri. 

c) Cat vecinale: Onesti-Casi- 
nul-Manastirea-Casinul 14 kil.; 
Grozesti-Bahna-Ocna 5 kil. ; Oc- 
na-BSrsanesti-Gura-Vaii 1 1.2 so 
kil.; Ocna-Slanic 20 kil.; Dar- 
manesti-Poteca-UzuluI 3.000 kil.; 
Moincsti-Poduri- Te^cani - Nadisa 
20 kil.; Scor^eni-Luncani 8 kil.; 
Mdgiresti - Solon^ul - Gura - Solon- 
^uluT 13 kil.; Calea-Tari$ei 3.200 
kil. ; Scor^eni-Ba^cani(jud. Neam- 
^u) 1 3 kilom. ; Valea-luMon-Po- 
dul-Lespezi 10.300 kil.; Saucesti- 
Spineni -Serbesti - Galbeni (jud. 
Neam^u) 16 kil. ; Lespezi-He- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



171 



BACAU 



meius-Margineni-Munteni 8.6 oo 
kil. ; Blage$ti-Buhu?i 2.190 kil ; 
Hemeiu$-Ciuma$i-Bere$ti 13 kil.; 
Cirapeni - Obir$ia - Gloduri - 0{e- 
lesti 1 1 kil. ; Obir$ia-Mare$ti- 
Lunca 7 kil.; Lecca-Parincea- 
Nane?ti - Pance^ti 12 kil.; Ta- 
rna^i - Horgesti - Petre^ti 10.200 
kil.; Petre?ti - Racataul 2 kil.; 
Fundul-Racriciuni-Cleja - Faraoa- 
ni-Valea-Marc-Dealul-Nou - Calu- 
gara 23.117 kil. ; Gropile-Ripile- 
Racaciuni 9.700 kil.; Valea-Rea- 
Berzun{ul-Poduri u.e kil.; Bu- 
hociul-Bibire$ti 4.7 kilometri; to- 
tal 25L42T kil. 

d) Caile comunale in total au 
134.868 kil. 

Populafiunea. Dupa ultimul 
recensamint din 1890, jude^ul 
Bacau numara 172496 de locui- 
tort. Densitatea popula^iu net este 
de 41 locuitort pe kilom. pa- 
trat. 

Acest numar se descompune 
in 19200 popula^iune urbana, cu 
5591 capl de farailie ?i 153296 
popula^iune rurala, cu 29494 
cap! de familie. Contribuabilt 
sunt 35327. 

Mi^carea populafiunet, dupa 
extractele matriculare, aprobate 
de serviciul statistic de la 1891, 
Iulie I $i pana la 1892, Iulie 1, 
este : na?tert 6742, casatori^I 
2974, morft 7615. Excedentde 
morjl 873. Virsta de 100 de 
ant o ating 29 barba^I $i 27 
femet, prin sate; in ora$e nict 
unul nu ajungc la a$a virsta. 

In raport cu starea civila, in 
popula^iunea urbana gasim, prin- 
tre 9493 barba^I, numat 3517 
insurant, 394 vaduvi $i 15 di- 
vor^a^r; iar printre femet, in 
numar de 9707, maritate sunt 
3517, vaduve 1303 $i divor- 
ce 25. 

In sate: din 77230 locuitort 
de sex barbatesc, sunt 32931 
insurant, 3786 vaduvi ?i 135 di- 
vor{a$I ; iar pentru femet, din 



76646, maritate sunt 33933, va- 
duve 5844 $i divorjate 126. 

Dupa nafionalitate, populajiu- 
nea urbana se imparte in 9665 
Romint, 1199 Ungurt, 7369 E- 
vret, 530 Arment, 45 Greet, 
629 German!, 20 Ru$I, 5 Sirbt, 
18 Francezt, 55 Italient, 12 EI- 
ve^ient, 2 Turct, 36 Bulgart, in 
total 19200 suflete. 

Popula^iunea rurala se com- 
punedin 123 132 Romint, 24715 
Ungurt, 5197 Evrel, 47 Greet, 
1 1 1 Germant, 5 Ru$I, 5 Fran- 
cezt, 58 Italient, 1 Englez, 35 
Bulgart, in total 152296 suflete. 

Dupa protec^iunt loc. se im- 
part in paminteni sub protec- 
{iunea romina. de care, afara de 
Romint, fin $i Armenit, Ungurii 
?i Evreit: 170883. Sub protec- 
fiunea austro-ungara 590 Aus- 
triact $i 601 Ungurt, germana 
105, elena49, bulgara 54, rusa 
5, franceza 23, italiana 81, el- 
ve^iana 12, engleza I, turca 2, 
din alte state 89. Total 172496. 

Dupa felul ocupa^iunilor sunt 
la ora?e: 900 agricultort, 940 
meseria$T, 13 industrial sau fa- 
bricanflf, 745 comercian^t, 842 
profesiunt libere, 67 1 munciton, 
1224 servitort, 9023 fara ocu- 
pafit, in total 14367. La sate 
sunt: 90056 agricultori, 1894 
meseriasi, 358 industrial sati 
fabrican^t, 1622 comercian^I, 
1362 profesiunt libere, 8377 
muncitort, 2493 servitort, in to- 
tal 1 06 1 62. 

La mijlocul secolulut nostru, 
popula^ia jude^ulut era numat 
de 140450 loc. $i 28090 fam., 
din 2 orase ?i 2 tirgurt (Bacau, 
Tirgul-Ocna, Tirgul-Trotu^ul $i 
Moine.sti) ?i 163 sate, impar^ite 
dupa grade §i profesiunt ast-fel: 

Scutipf de impozite : 

Boert $i fit de boeri 241, func- 
^ionart fara rang 15, preo^t ?i 
ajutoare (clerul) 764, profesort 
$i medict 4, strain! 192, inten- 



denfl 91 servitort 770, privile- 
giaflf 177, slujba^t 1584, Jigant 
de la manastirt 118, ^pgani de 
at particularilor 300, soldaflf 47, 
slujitort 204, infirmt 2830. 

Clase contribuabile : 

NegustorI?i me§te?ugart 381, 
Mazilo-rupta^t 1976, {arant cul- 
tivator! 16547, oament fara do- 
micilii! fix 123, emigrant privi- 
legiajt 677 , Evrei 504, strain! 
trafican^t 125, Ti& an * de ai sta- 
tului 611; (Soutzo: « Notions sur 
la MoIdavie», 1849). 

Dupa cum vedem, cea mat 
mare parte a popula^iunet este 
romina, vorbind dialectul mol- 
dovenesc, caracterizat prin indul- 
cirea sunetelor tart, prin schim- 
barea lut e terminal m i $i prin 
intrebuinfarea a unor alte cu- 
vinte pentru a desemna unelc 
obiecte. Se zice de pilda : aiasta 
in loc de aceasta; su?it in loc 
de sucit ; di pi colo in loc de • 
de pe colo ; di undi, in loc : 
de unde. Se mat zice : prostire 
la cear§af, pestelca la ?or{, glod 
in loc de noroiu, omat la zapada, 
oghial la plapoma, gavanos la 
borcan, etc. etc. Jarani! mat 
schimba litera/in h: hier (fier), 
$i litera / in ch : chieptene, 
(pieptene), chiatra (piatra), Schi- 
neni (Spineni). 

CultuL Cultul ortodox are 
un numar de 125736 de adepflf 
(Romint, Grecl, Bulgart, Ru^t, 
Sirbt). 

Districtul Bacau, biserice^tc, 
depinde de eparhia RomanuluT. 
Episcopul de Roman nume^tc 
un protoiereu ?i un sub-pro- 
toiereu, ambit cu re$edin$a in 
Bacau, care la rindul lor insar- 
cineaza onorific preo^i localnict, 
numi^t proesto^T, ca sa le ajute, 
cite unul de fie-care plasa. 

Administrarea generala, pre- 
cum ^i judecarea clerulut, se 
face de catre consistoriul de 
linga eparhia Romanulut. 



Digitized by 



Google 



BACAU 



172 



BACA© 



Parohiile, dupS ultima lege 
din 1894, sunt in numar de 99, 
din care 6 in comunele urbane 
(3 in Bacau si 3 in Tirgul-Ocna) 
si 93 in cele rurale. 

Bisericl sunt 2 1 1 active, 7 in 
construc^ie, 12 inchise. 

Opt bisericl sunt intrefinute 
de stat si anume cele a caror 
avere a trecut in stapinirea sta- 
tuluT, care sunt : biserica Prc- 
cista din Bacau, schitul Fru- 
moasa, biserica din Berzun{, bi- 
sericUe Precista, Raducanul si a 
penitenciarulul din Tirgul-Ocna, 
manastirele Bogdana si Casinul; 
iar doua, schitul Magura si bi- 
serica de la baile Slanic, sunt 
intre^inute de catre Epitror/ia 
Sf. Spiridon din Iasi. 

Cele urbane ma! au si veniturt 
ale lor proprit, iar cele-1'alte, 
de prin comunele rurale, sunt 
intre^inute de comune si de 
enoriasl. 

Deservenflf aT bisericelor sunt : 
139 preo^r si 333 cintare^T. 

C&lugarf sunt 17, dintre cart 
5 la schitul Magura si 1 1 la 
m&nastirea Bogdana. 

In « Analele Statistice» de Mar- 
xian (1863) gasim urmatoarea 
relate despre manastirele si schi- 
turile din districtul Bacau: 

Neinchinate : Lapos cu 6 ca- 
lugarl, Asaul cu 1 1 calugan, 
Sava cu 40 calugari^e, Bogdana 
cu 24 calugarl, schitul Magura 
cu 6 calugarl. Total 65 calu- 
garl si 40 calugari^e. 

Inchinate la Sfintele locuri: 
Lucacesti, Cimpeni cu 2 calu- 
gaiT, Frumoasa cu I calugar, 
Plopul cu 1 calugar, Berzun^ul 
cu 3 c&lugarl, Casinul cu 4 ca- 
lug&rT, Precista (Bacau) cu 3 ca- 
lugarl, Precista si Raducanul cu 
4 calugarl. Total 18 calugan. 

Cultul catolic numara in a- 
cestjud. 32463 credinciosT, mai 
mult ca in orT-ce alt jude$ din 
^ara. 



Episcopul catolic de Bucu- 
resti are sub autoritatea sa, in 
jude^ul Bacau, dot vicarl: unul 
se chiama al Trotusulul cu re- 
sedin^a in Tirgul-Trotusul. De a- 
cest vicariat depind 4 parohii: 
cea din Tirgul-Trotusul si cele din 
satele cu SacuT: Darmanesti, 
Pustiana si Grozesti. Al doi- 
lea vicariat este al BacauluT, cu 
resedin^a in Bacau. De acest 
vicariat depind parohjT de prin 
locurile locuite de Ciangai si 
anume : Prajesti, Bacau, Liuzi- 
Calugara, Valea-Seaca, Valea- 
Mare, Cleja si Faraoani. Bise- 
ricT catolice sunt 62 active, 2 
in construc^ie, deservite de 12 
preofT, 54 cintare^T si eclesiarhT. 

De acest rit {in Unguril, in 
numar de 25914, dintre cart 
2471 5 prin mat mult de 80 sate. 

Protestan^'iT sunt in numar 
de 53. O singura capela pro- 
testanta se gaseste la Fintinele, 
construita de r&posatul Prin{ E- 
milWittgenstein-Berleburg-Sain. 

Cultul mozaic. Jude^ul Ba- 
cau este unul din jude^ele, in 
care numarul Evreilor este re- 
lativ mat mic de cit in alte ju- 
de^e ale MoldoveT. Aci sunt 
1 35 1 2 adep^T aT cultulul mozaic, 
pe cind in Iasi sunt 40862. Nu 
au nict o sinagoga, ci numai 
scolT de rugaciunt (belferiT) cu 
mat mul^I rabinT. In Tirgul-Ocna 
s'a inceput cladirea uneT sina- 

ArmeniT sunt din secta nes- 
toriana, in numar de 726 si au 
doua bisericl, deservite de 2 
preo^I, 3 ctntare{T si 3 ecleseirhf. 

Cultul mahometan num&ra nu- 
mai 2 adep^T. 

Instrucfiunea. Din popula^iu- 
nea intreaga a jude^ulul, 172496 
locuitorT, stiu carte : la orase, 
baYba{T 3989 ; feme! 2040 ; in 
total 6029 ; la sate, baYbajr 7846 ; 
femel 2915 ; in total 10761. 

1. $coli primare. a) Instrucfiu- 



nea populafmnel rurale se face 
in 79 scoll rurale, din care 7 
sunt mixte, 1 de fete $i 1 de 
bae{T; ele au fost frecuentate, 
in anul scolar 1 890 — 9 1 , de 
1554 baeflf si 300 fete; total 
1854, din 18526 copiT in vfrst& 
de scoala. 

Investor! si inv&$&toare au 
fost, in acelasl an, 80. 

Localurile scoalelor sunt 44 
construite de comun£, 4 de 
particular!, 7 cumparate, 17 in- 
chiriate si 2 cedate comune! pe 
timp hotarit. 

In vatra satelor, aparfinind 
scoalelor, se gasesc 1 2,6633 hect. 
paminturl imprejmuite si 4,3494 
hect. paminturl neimprejmuite. 
In farina, scolile au 224,5563 
hect. pamlnt. 

b) Popula^iunea urbana pri- 
meste inva^tura primarS in 10 
scolT primare urbane, dintre care 
6 de b&e$T (3 Bacau, 2 Tirgul- 
Ocna si 1 Moinesti); 4 de fete 
(2 Bacau, 1 Tirgul-Ocna si I Moi- 
nesti). $coalele de baeflf au 21 
institutorT si 1 134 elevT; iar 
scoalele de fete, 694 eleve si 14 
institutoare. Copiif in virsta de 
scoala sunt in numar de 2422. 

Din local url, 3 sunt construi- 
te de comune, in valoare de 
82000 lei, 5 sunt cumparate si 
2 inchiriate, toate de zid. Doua 
din ele sunt in stare buna, 4 
bunisoare si 4 in stare foarterea. 

2. $colI secundare. Instruc- 
fiunea secundara se da bSie^i- 
lor intr'un gimnaziu clasic, des- 
tinat a deveni liceu, in capt- 
tala jude^ulul. In anul scolar 
1 89 1 — 92 a fost populat de 124 
elevT, cursurile predindu-li-se de 
catre 14 profesorT, dintre car! 
1 1 titulari. Dintre scolart, 57 
s'au promovat si 67 au ramas 
repeten^T. Au absolvit toate stu- 
diele 21 elevT. Fetele primesc 
inva^atura intr'o scoala profe- 
sionala, care a fost 3 an! ex- 



Digitized by 



Google 



bacaO 



173 



bacaC 



ternat secundar ; in anul sco- 
lar 1891/92 a fost frecuentati de 
78 eleve, dintre care 8 s'au re- 
tras, 6 au r&mas repetente si 
54 s'au promovat. 

Corpul didactic era compus 
atunct din 6 profesoare si acum 
e compus din 8. 

3. In capitala maleste o scoalci 
private de fete, coprinzind am- 
bele cursurT, primar si urban. 

Marxian, in Analele Statistice, 
ne relateazS c& au funcjionat, 
in anul scolar 1 86 1 — 62 : 

$coale primare 5, dintre care 
3 de b&ep si 2 de fete, cu 1 1 
profesori la b&eflf si 4 la fete; 
iar elevf au fost 456 si eleve 105. 

In anul scolar 1862 — 63: 

$coale de b&e{T 3, scoalc dc 
fete 2 : total 5 ; profesori de 
baett 13, de fete 5: total 18. 
ElevT 410, eleve 212 : total 
622. 

Cea d'intil scoal& infiin{at& 
in judeful Bacati a fost scoala 
primary No. I din Bacau (1839). 

Justifta. In jud. Bacau sunt: 
(1894) un tribunal, in capitala 
jude^ulut; o curte cu juratf si 
9 judec&toriT de pace, la Bacau, 
Tirgul-Ocna, PaYmcea, Secuieni, 
Moinesti, Valea-Rea, Scor^eni, 
Valea-Mare si Girleni. 

In anul 1891 au fost 57 indi- 
vizf preveni^T la curtea cu jurafr 
1003 la trib.-corec^ionale ; s'au 
dat 27 17 ca>{T de judecata; s'au 
terminat 520 procese civile, 30 
comerciale ?i 13 electorale; s'au 
judecat 18 divor{uri. 

Armata. In jud. BacSu se 
aflaurm&toarele corpurlde trupa: 

I regiment de infanterie, care 
inainte de noua organ izare din 

II Iulie 91, purta numele de 
Regimen tul 27 Doroban^T, apar- 
{inind CorpuluT 4 de armata, 
Divizia 8-a, Brigada 15a Infan- 
terie; un escadron de cal&rasl, 
aparjinind Regimentulul 8 de 
C£l&rasT, Corpul 4 de armata, 



Brigada 4-a Cavalerie; o ba- 
terie de artilerie. 

RegimentuI Bac&Ci No. 27, se 
compune din 3 batalioane (1 
permanent si 2 cu schimbul), si 
un pluton afara* din rindurT, si 
este condus de: 1 colonel, 1 
lt.-colonel, 2 majon, 10 c&pi- 
tanl, 12 locotenen^I si 8 sub- 
locotenenflf. 

Efectivul trupel, dup& budget, 
a fost in 1 89 1 de 2440 oament. 

Batalionul permanent si unul 
cu schimbul au resedin^a la Ba- 
Cclu ; al 2 -lea batalion cu schim- 
bul is! are resedin^a la Tirgul- 
Ocna. 

Companiile din batalionul cu 
schimbul au urmatoarele rese- 
dinfe: 

i-iul batalion cu schimbul, 
comp. I, II si HI cu resedin^a 
in Bacilli; comp. IV-a cu rese- 
din^a in Parincea. 

Al 2-lea batalion cu schim- 
bul, comp. I-a si II a, cu rese- 
din^a in Moinesti ; comp. Hl-a 
si IV-a cu resedin^a in Tirgul- 
Ocna. 

Acest regiment da* oamenT, 
can pazesc frontiera si temni{a 
districtuluT. 

Frontiera se p&zeste de 55 
oament din trupa cu schimbul, 
repartizaflf la 13 pichete, alter- 
nind in fie-care saptaminS cite 
4 sergen^T, 5 caporalT si 46 sold. 

Intret'inerea regim. costs pe 
Stat (i89i)anual, I. 785298 b. 
81, repartizaflf ast-fel: 

Solde lef 283586.61 ; indem- 
nitate let 315354; echipament 
let 33502.60 bant; tmbrac&minte 
let 131902.20; mic echipament 
si cazarmament lei 20853.40. 

In anul 1891, din intregul di- 
strict, au fost inscrisT pe tabloul 
de recensamint 1896 tinerl; din 
acestia au fost examina^T 1086, 
recruta^I in prezen$3. 794, recru- 
ta{T in absents 61, in serviciul 
auxiliar in. Numarul recru^ilor 



este mat mare decit num&rul 
tinerilor inscrisl in tablou. 

Etnografia §i istoricul judc- 
(uluL — LocuitoriT judejulul Ba- 
c&u sunt, cea mat mare parte, 
Rominl. Gasim ?nc& , printre 
satenil agricultorT, si vechf co- 
lonl de origin^ maghiarS, p&s- 
trind p&n& acum limba lor si 
religiunea catolica. ApoT, ca maf 
in toate jude{ele t&ret, se afla\ 
printre locuitoril statornict, E- 
vrel, Armenl si f iganf. Popu- 
la^iunea romin& se compune din 
MoldovenI, b&stinasl al loculul, 
si din MocanI, venial mat dc 
curind din Ardeal. Fie-care din 
aceste ramure i?T pastreazi ca- 
racterele sale etnice, in asa grad, 
c& sunt sate intregl de sute de 
familil de Ciang&T, cart nu stiii 
incS un cuvint romineste, spre 
exemplu in : Faraoani, Cleja, etc. 

Romtnil mosnenl din partea 
munteluT se deosibesc mat cu 
seama prin statura lor innalta, 
sp£toasa\ prin t&ria lor si prin 
agerimea minuet lor. 

MocaniT, can de vre-un secol 
incoace, au venit s£ se stabi- 
leasc& in acest jude{, ocupa. mat 
cu seamft satele din vSile Oitu- 
zuluT si CasinuluT. ET sT-au pa- 
strat portul ardelenesc. 

Colonistit Ungun se impart 
in dou& ramure: maT intiT, sunt 
numi^ir CiangSI (Czango Magya- 
rok), cart din timpurt nememo- 
rate, poatc chiar inainte de in- 
temeierea principatului Moldo- 
vef, locuesc basinul SiretuluT, 
pe malul drept si se intind de 
la LespezT, limita superioarS a 
lor, p&na in dreptul RScaciunilor, 
limita inferioaia\ La 1420, Si- 
gismund, prin^ul TransilvanieT, 
autorizS pe un num&r mare de 
SaxonI si de Szechlerl sa pSrS- 
seascfi ^ara. Emigran^iT se sta- 
bilcsc in Moldova, undc fura 
primUT bine de Alcxandru-cel- 
Bun. El furS impar^i^i in 9 pa- 



Digitized by 



Google 



bacaC 



174 



BACAC 



rohiT, sub autoritatea Episco- 
puluT catolic de Bacau. Parohiile 
germane in urma. au disp&rut 
orls'au contopitcu cele maghiare. 
Printre CiangaT gasim mutyT cu 
nume nem^esc, ca Schuster, Mai- 
ler, etc. Szechleril (sau SacuiT) 
s'au asezat prin Bacau, stabi- 
lind parohiT la Faraoani, Calu- 
gara (cu sucursale la Bacau si 
Barafi), Grozesti (cu sucursale la 
Trotusul si Ocna). (« Alexandre 
le Bon», par E. Picot et G. 
Bengesco, p. 44). 

Sub raportul vorbirel lor, e! 
se deosibesc printr'aceia, ca nu 
pot pronun^a f si c, ci rostesc, 
de pildS : se in loc de ce, si si 
in loc de fi. 

A1{I Ungurl sau SacuT, ve- 
nial in Moldova pe la jumata- 
tea secoluluT XVII-lea si prin 
ai XVIII-lea, s'au asezat pe mo- 
bile vecinase cu Transilvania, 
pe valea Trotusului si prin ale 
afluenfilor lul in dreapta. 

Nu se poate sti cu siguranja 
la ce moment au venit Evreil 
s& locuiasccl cu permanent in 
acest jude^; dar se constats e- 
xistcn^a lor la Tirgul-Trotusul 
in secolul XVIII-lea, cad acolo 
se gSsesc morniinte evreesti de 
pe acele timpuri. CeT mat mulf! 
ins£ au venit maT de curind, 
can din Rusia, can din Aus- 
tro-Ungaria (Gali^ia). Gramadi- 
rea lor in timpiT maT recen^T 
(1882— 1887), a facut ca sute 
de familii evreestT s& emigreze 
spre a sc stabili in Palestina; 
dar foarte multe din acelea s'au 
in tors curind inapol. 

Cit despre Jigani, putem zice 
ca, de la emanciparea lor din 
robie, ei, din zi in zi maT mult, 
se contopesc in popula^iunca ro- 
mineasca, in cit caracteristica si 
statistica lor a devenit azT foarte 
anevoioasS de facut, intru cit 
priveste jude^ul Bacau in special. 

In privin^a Armenilor, d. Xe- 



nopol (in « Archiva SocietafeT sti- 
in^ifice si literare» din Iasi, 1889, 
No. 1) constats ca, pe cind Ge- 
noveziT faceau comerciu in {arile 
noastre despre sud si rasarit, 
pe la gurile DunareT, ArmeniT 
luaseri aceiasT sarcinS in Mol- 
dova, unde ei venise din Polonia, 
din orasul Leopol. Gasim o bi- 
serica armeneascS. in Iasi la anul 
1395. Cu zece ani maT inainte, 
cucerirea Armeniel de catre Sul- 
tanul EgiptuluT Saban, impras- 
tiaseaceasta popula^iune. Cit-va 
maT in urma, la 141 8, pe timpul 
luT Alexandru-cel-Bun, 3000 de 
familii armenestT, din cele alun- 
gate din Armenia, printr'o cum- 
plit£ navalire a Turcomanilor, 
vin in Moldova si se aseaz& in 
parole sudice ale t&reT, precum 
in Cetatea-Alba, unde cu 3 anl 
in urma, iT gaseste Guilbert de 
Lannoy, si in Gala^i; apoT iT 
vedem si maT sus, in orasele 
Vasluiu, Iasi,Botosani, Dorohoiu 
si pana in Hotin si Suceava. 
Bac&ul, fiind un punct interme- 
dial trebue sa fi avut si dinsul 
partea sa din aceast& colonizare 
armeneasca. 

Un pasagiu din ziarul cala- 
torieT PatriarhuluT Macarie din 
Antiohia, pe care il vom repro- 
duce maT la vale, ne confirm^, 
acest fapt, pentru secolul XVII. 
ArmeniT din toat& partea de sus 
a MoldoveT se servesc, ca limba 
uzualS, de dialectul armenesc; 
numaT cei de curind venial din 
Constantinopol si aseza^I ca ne- 
gu^atorl in orasele Moldovel-d. 
j., intrebuin^eazcl intre dinsii 
limba turceasca (Prince N. Sou- 
tzo, « Notions statistiques sur 
Moldavic», p. 52). 

Daca ins& am voi s& aruncam 
chiar si o privire retrospective 
asupra locuitorilor jude^ulul Ba- 
cau, dintr'un trecut departat, 
apoT referindu-ne in secoliT cind 
popoarele barbare cutreerati ^a- 



rile romine, putem, fara totusT 
de a ne sprijini pe documente 
pozitive, s& recurgem la topo- 
nimia citor-va locality! clin acest 
jude$ si s^ tragem dintr'insa 
dovezT, ck intr'insul au locuit 
odinioanl CumaniT, de oare-ce 
aci se aflS si acum numirile to- 
pice de Comanesti, Coman si 
alteleanaloage; d asemenea au 
stat aci si UziT, de oare-ce ga- 
sim numirile de Uz $i Oituz. 
Dar locality din Bacau cu mult 
maT numeroase dovedesc, prin 
denumirile lor actuale, o inriurire 
directs $i statornica a popoa- 
relor slavone ; destul ne este sa 
citam numirile Bistri^a, Soho- 
dolul, Ciudomirul, Liuzii 91 al- 
tele. 

Din epoca invaziunilor bar- 
bare, dac& nu si maT vechT, a- 
dicd din timpuri preistorice, cat3 
sS fie si numeroasele movile, ce 
se vad in deosebitele par^T ale 
jud. Bac£u, si din care cea maT 
inalta si maT insemnati este, 
fanl indoiala, cea din comuna 
Prajesti. Chiar la apus de orasul 
Bacau, in dreptul loculuT numit 
Dumbrava, si la Iliesti, comuna 
Ardeoani, sunt movile marT si 
altele maT micT. Despre aceasta, 
ca si despre orl-ce alte movile, 
se zice, c£ ar fi vechT morniinte. 
Ipotezele, ca movilele arfipuncte 
strategice sau strejT, nu poate 
fi serios sus^inuta, de vreme ce 
multe din movile si maT cu sea- 
mS cea de la Iliesti, sunt in. 
conjuratc, la distance nu prea 
man, de dealurile naturale, care 
de sine formeaza puncte stra- 
tegice cu mult maT insemnate 
de cit movilele construite de 
min& omeneasca. 

In fine, o a treia ipoteza este 
aceea emisS de calatorul ma- 
ghiar P. A. Gego, care a fost 
trimis la 1836 de Academia 
din Buda-Pesta sa cerceteze pe 
Unguril din Moldova, si care, 



Digitized by 



Google 



BACAU 



175 



BACAU 



sus^inind, c£ Ciangail sunt ur- 
masl al Cumanilor, pretinde c& 
dilmele (movilele) ce se v&d nu 
departe de orasul Bacau, sunt 
vechl altare, unde Cumanit jert- 
feau zeilor, si c2. acele dilme sunt 
numite ale Cumanilor. (V. «Foaia 
pentru minte, inim& si literature » 
din Brasov, 1839, No. 43 — 46). 

Istoricul complet al jude^ulul 
Bac&u, incepind din timpurile 
antice si p&n& in zilele noastre, 
este greu de ftcut. Abia daca 
se poate intruni vre-o cite-va 
nofiunl istorice ating&toare de 
intregul {inut ; de altminteri, mat 
toate faptele cunoscute in istoria 
^ret Moldovel, ca petrecute in 
acest judet, se rapoarta la cite 
o anume localitate dintr'insul. 
Nol ne-am impus de a le relata 
pe scurt, acolo unde trat£m des- 
pre fie-care localitate in parte 
(vezl Bacau, Valea-Seaca, Tre- 
bisul, Rac^ciuni, MSnSstirea Ca- 
sinul, Onesti, Ghimesul, Tirgul- 
Ocna, Borzesti si altele). Denumi- 
rea generals a jude^ulul, fiind 
aceeasl cu a orasulul ce-I serva 
de capitals, n'avera alt mijloc 
de a o explica de cit referin- 
du-ne tot laceea ce spunem des- 
pre origina orasulul, carele ne- 
gresit, din cauza situa^iunelsale 
mal centrale si mat lesne de a- 
bordat, a fost prefer it tuturor 
celor-l'alte locality! ca resedin^a 
a au tori tailor. 

Acolo, decl, s'au asezat incS 
de timpuriu centrurile de admi- 
nistrate. De aceia, si cele dou& 
{inuturl din vechime, al Bac&u- 
lul si al Trotusulul, s'ati unit in 
vremurl mal noua, alegindu-se 
orasul Bae&u ca resedin^il. D. V. 
A. Urechia, bazindu-se pe docu- 
ments afirmi cS, pe la 1304, 
inainte de venirea in Moldova 
a lut Dragos-Bogdan, se afla 
aci un principat moldovean, cu 
capitala in orasul Bacau, care 
poseda un palat princiar. 



In timpul dinastiel Comneni- 
lor, domnitoare in Constanti- 
nopole, Unguril erau atacatff e- 
nergic de c&tre BizantinI pen- 
tru pr&daciunile si incursiunile 
pe care le feceau in imperiul 
de r&s£rit. In unul din aceste 
atacurl, ne spune cronicarul Ci- 
namus, Grecii an fost ajuta^I de 
de o armat& de ValachI (Ro- 
minl), anul 1 161. D-l Xenopol 
ne dovedeste, c£ locuin^a aces- 
tor ValachI era chiar Bac&ul, 
intarind p&rerea lut si cu m£r- 
turisirea unuT alt cronicar bi- 
zantin, Nicetas Choniates, care 
ne spune ca la 1167 Manoil 
Comneanul, imp&ratul bizantin, 
era s3 fie omorit de un nepot 
al s&ti, generalul Andronic Com- 
neanul. Atentatul fiind desco- 
perit, acesta fuge peste Dun&- 
re, si este prins de niste Va- 
lachI din finutul Bac&ulul 9*1 tri- 
mis imp&ratulul (A. D. Xenopol, 
vol. I, p. 559—5^3). 

DecT, dup£ cronicaril bizan- 
tini, BacSul exista ca principat 
locuit de ValachI, in acelas timp 
pe clnd aveau fiin{& ducatele 
lul loan, T£rcas, Seneslati, Lir- 
tiol (Muntenia) si republicele : 
Vrancea, Cimpul-Lung, Tighe- 
ciul, Bolohodul (Moldova), din 
sec. XII si inainte de descS- 
licare. 

Inc& de pe la anul 1401, sub 
Domnia lul Alexandru-cel-Bun, 
Episcopia latin easc&, care mal 
inainte era asezatS in Tirgul- 
Siret, s'a mutat in Bacciu, aflin- 
du-se acolo mal in mijlocul c&- 
lugfirilor catolicl. (pineal : «Cro- 
nica Rominilor», ed. II; t. I; p. 
593). Pe aceast£ episcopie stra- 
ins, mul^I din Domnil p&min- 
tenl au dSruit-o cu mosil, cu 
scutirl ?i privilegil de tot felul. 
Spre dovadS, se pot ve^ea multe 
urice domnestl, cum spre exem- 
plu : al lul Istrati Dabija-VodS. 
din anul 1662 (vezI«Uricarul» lul 



T. Codrescu, vol. V, p. 230) ; 
al lul Duca-Vod&, din 7 Iulie 
1665 ?i acela din 14 Decem- 
brie 1675, al lul Antonie Ro- 
setti, amindouS reproduse de 
d. B. P. Hasdeu in scrierea sa: 
« Istoria toleranjel religioase in 
Rominia», BucurestI 1868, pa- 
gina 46 si 47). 

Jude^ul Bac&u a fost adese- 
orl teatrul luptclor dintre prin- 
cipil Moldovel si al Ardealulul. 
II vedem citat ca atare, spre 
exemplu, la 1467, in bataliile 
dintre Stefan-cel-Mare ?i Matel 
Corvin (vezl pineal: «CronicaRo- 
minilor», la anul 1467). 

Cu dol secoll in urm&, croni- 
cele Moldovel (Miron Costin:«Le- 
topisetuU, cap. XVII si XVIII) 
ne arata, c& o bun a parte din 
primele har^e intre Vasile-Vodi- 
Lupu si antagonistul sau §tefan- 
VodS-Gheorghi^a, ajutat fiind 
acesta de oaste transilvand, tri- 
misi de prin^ul George Racofi, 
s'au petrecut, la anul 1643, P r,n 
^inutul BacSu, intre capitala ju- 
de^ulul si satul RSc£ciuni, pre- 
cum si pe valea Trotu^ulul. 

In luna Septembrie, 161 1, Ra- 
du-§erban, voevodul Munteniei, 
dupA ce biruise pe Gabriel Ba- 
ton la Petresti, v&zindu-se pSra- 
sit de ostasil s£I, se gr^beste 
a trece in Moldova ; de la Lun- 
ca-Mare, aproape de BacSu, T&- 
taril trimisl de compe^itorul 
s&u Radu-Mihnea, il iau la goa- 
ncl si ^erban-VodS abia scapi 
cu ci^I-va oamenl in tirg la Su- 
ceava. (Raportul lul Sigismund 
Forgach in « Istoria Rominilor* 
de A. Xenopol, vol. Ill, p. 444 
si « Istoria Rominci», de Gr. To- 
cilescu, p. 1 16). 

In fine, coborind inc&, cu 200 
anl mal la vale, putem cita ca 
un eveniment rclzboinic mal re- 
cent, intrarea in jude^ul Bacau, 
pe la pasul Oituzulul, a gtne- 
ralulul polonez Iosef Bern, ca- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



170 



BACAU 



pul uneT avangarde ungurestT ; 
dupa ce batuse in ziua de 27 
lulie 1849, pe Rust la Szepszi 
Szt-Georgy, a urmarit si in 
vins ostile rusestT comandate 
de generalul Moller, in apro- 
piere de Onesti ; dar nesim- 
^indu-se secundat, Bern a mar- 
ginit intru atita indraznea^a sa 
incercare in Moldova si de la 
Tirgul-Ocna s'a retras peste 
hotar, tot pe unde venise. 

Despre contestarile ce sta- 
pinirea romineasca a avut ade- 
sea, in trecut, cu Ungaria, tot- 
d'auna gata a depasi granule 
sale spre a calca pe teritoriul 
Moldovel, avem, chiar de pe la 
inceputul secolulul nostra, do- 
vezi, care se ating de jude^ul 
Bacau. E un raport al stolni- 
culul Ion Virnav, ispravnic de 
finutul Bacau, care relateaza 
visteriel, la 8 lulie 1 804, in ce 
fel facuse SacuiT calcare pe te- 
ritoriul jude^ulut la malul pi- 
riulul Ciughesulul. (VezT «Uri- 
carul» lui Codrescu, vol. IV, 
p. 90). 

Cu un an mat inainte, admi- 
nistra^ia visteriel intocmise pen- 
tru Domnitorul Alexandra Mo- 
ruzzi, o condica foarte detaliata, 
unde se arata anume tot birul 
ce se platea si tote scutirile de 
care se bucurati diferi^ii pro- 
prietarl din intreaga {ara a Mol- 
dovel, fie boieri, fie razesT, fie 
breslasT, fie calugarl de prin 
manastin, fie negu^atori pamin- 
tenT si strain*, fie chiar si JidovT. 

Intru ceea ce priveste {inutul 
Bacau, impar^it in ale sale sase 
ocoale de pe atuncT si anume : 
Bistri^a-d.-j., Bistri^a-d.-s., Taz- 
laul-d.-s., Tazlaul-Sarat, Tazla- 
ul-d.-j. si Trotusul, constatam, 
ca birurile se ridicau la suma 
de leT v. 139811, parale 60; iar 
Liuzil, sau indivizu scuti^I de 
bir sub diferite pretexte, eraii 
in numar de 147 1. (VezT: «Uri- 



carul» lui Codrescu, vol. VII, p. 
288—300). 

Nu mat pu^in interesanta pen- 
tru cunostin^a starel acestulju- 
de\ este incercarea de cadastru 
ce s'a facut la anul 1824, d e 
catre ispravnicul {inutulul si al$i 
boieri, dupa o {idula domnea- 
sca, ca sa se inscrie cite anume 
mosii se aflau in acest judef, 
spre a se avea in vedere la fa- 
cerea finulul pentru menziluri 
(postii)si neferi (jandarml). (VezT: 
«Uricarul» lut Codrescu, vol. V, 
pagina 176). 

Un alt document din 1834 
ne arata, ca dintre cele 138 
asezaminte manastirestt, ce se 
aflau pe atuncl in Moldova, 
{inutul Bacau conjinea 13 si 
anume : Manastirea Tazlaul , 
schitul Pralea, manastirea Casi- 
nul, manastirea Berzun^ul, schi- 
tul Magura, schitul Buciumi, 
schitul Asau, sch. NilatuluT (?), 
schitul LaposuluT, schitul Savu, 
manastirea Precista, manastirea 
Bogdana, manastirea Raducanul. 
(VezT «Uricarul» lul Codrescu, 
vol. VIII, p. 231). 

Insa, pe de alta parte, un ra- 
port din anul 1838 asupra scoa- 
lelor din Moldova, ne da trista 
incredin^are, ca in acel an, statul 
nu intrefinea inca nici o scoala 
in acel jude{. 

Cu doi an! mat inainte, mi- 
sionarul ungur Gego vizitase 
Moldova, unde i-se paruse, — 
vazind probabil mul^imea Un- 
gurilor din jud. Bacau, lucru 
de altminteri exceptional, — ca 
peste tot locul nu sunt decit 
UngurT, Ciangdi si SacuT. Intr'o 
statistica, cu totul inchipuita, el 
spune, ca in Moldova intreaga 
sunt peste 55000 Maghiari ca- 
tolicT, vorbind ungureste, iar 
daca s'ar numara si eel carl au 
schimbat legea si graiul, apoi 
eel pu^in a patra parte din lo- 
cuitoriT ^arei ar fi de origina ma- 



ghiari Din norocire, statistica 
publicata la 1849 (pag. 67) de 
Prin^ul N. $u{u, restabile^te a- 
devaratul faptelor, aratind ca nu- 
marul tutulor catolicilor, — nu 
numaT Ungurt, — din Moldova, 
era nuinal de 44317, a$a ca nu 
puteau sa fi fost atit de nume- 
rosl cu 13 am maf inainte. 

Pe linga aceste notice istorice 
foarte resfirate asupra judetului 
Bacau, credem, ca nu e fara folos 
a aminti vre-o cite-va fapte bio- 
grafice si a spune, spre ex., ca 
Bacau I a dat nastere citor-va 
din oamenii de frunte ai Mol- 
dovel. InsusT Marele $tefan - 
Voda a fost nascut in Borzesti, 
pe la anul 1436 (Gr. Tocilescu, 
«IstoriaRomina»);$tefan Gheor- 
ghi^a Voevod era originar din 
satul sau mostenesc Racaciuni. 
Sa adaogam, ca doi din fruntasir 
desteptareT noastre na^ionale, a- 
mindot contimporanl cu nof, 
si-au avut. unul leaganul si cel- 
Talt mormintul, in jud. Bacau. 

Ilustrul nostru poet Vasile A- 
lexandri, s'a nascut la 1 82 1 in 
Bacau, iar Constantin Negri, 
acel vrednic luptator, care a 
combatut asa mult pentru inte- 
meierea drepturilor politice ale 
RominieT, si-a petrecut ultimele 
zile si si-a dat sfirsitul in Tir- 
gul-Ocna, unde el se retrasese 
la 1866. Mormintul lul se afla 
in biserica Raducanul din acest 
tirg. AcestI corifet al poporulul 
nostra din epoce cu totul dife- 
rite, au lasat memoria lor vie 
in jud. Bacau unde, dupa cit se 
vede, «el au aflat mingiieri ?i inta- 
riri in momente de oboseala*. 
Poate, ca si dinsiT au sop tit a- 
tunct, spre a-sl inviora sufletul, 
doina ce o cinta Bacauanii de 
pe malurile repezl si volburoase 
ale Bistri^eT: 

Bistri^a, apa viie, 
Du-ml necazul in pustie; 



Digitized by 



Google 



BACAU 



177 



BACAU 



Du-1 si du-1 sa nu mai vie. — 
Dorule, vrajmasule! 
Ce rau am putut sa-^I fac? 
De-mi tot dal mereti de hac ! 

Spre a incheia aceasta ochire 
aruncatl in treacat asupra unor 
fapte si intimplurt ce, in timpul 
de odinioara, s'au petrecut in 
cuprinsul jud. Bacaii, voin re- 
produce acum doua foarte inte- 
resante darl de seama despre 
starea acestuT frumos {mut, pe 
la mijlocul si pe la sfirsitul se- 
colulul XVII-lea. Una va f\ un 
extras — tiparit pentru prima 
oara in limba romina — din ziarul 
calatoriel ce Patriarhul Antio- 
hiel, Macarie, a facut, la anul 
1655, prin Moldova, intorcindu- 
se din Moscova Aceasta re- 
late a fost scrisa zi cu zi, in 
limba araba, de Paul din Alep, 
arhidiaconul PatriarhuluT. Nol 
dam aci o traducere, dupa ver- 
siunea engleza a lul Belfour 
(tip. in .Londra la 1834. NumaT 
parte din vol. I a acesteT cala- 
toril a fost reprodusa de d. B. 
P. Hasdeu, in «Arhiva jstorica»). 
Textul ce nol punem subt ochil 
cititorilor rominl este din vol. 
IMea, partea VIII, cartea XV, 
trattnd despre Moldova. In sec- 
{iunea I, care se incepe cu in- 
trarea Patriarhulul in ziua de 
1 Sept. anul lumil 7165 (1656) 
in Iasi, ni se spune cum noul 
Voevod $tefan Gherghi£I din 
Racaciuni il face o primire mult 
mat buna decit cea care o in- 
cercase cu un an inainte de la 
precedentul voevod, Vasile Lu- 
pu ; apol analistul Paul din 
Alep urmeaza in acest fel, vol. 
II, p. 318: 

«Pe la sfirsitul lul Septembrie, 
Beiul ($tefan Gherghi^a Voevod) 
se porni intr'o calatorie de pla- 
cere la Husi si de acolo la Ga- 
lafi, unde avea sa viziteze o 
manastire ce de curind se cla- 



dise in apropiere de acest oras ; 
el lua fagaduiala de la stapinul 
nostru Patriarhul, ca va veni 
si dinsul acolo. Decl indata ce 
sosi la Gala^i, tramise vorba 
stapinului nostru; iar vechilul 
si boieril luT ingrijind sa ni se 
dea trasuri si escorta, nol ne 
porniram din Iasi, Miercurl in 
ziua de 8 ale lunil Tesrin el 
Ewel, fiind intimpina^I la port'ile 
de afara cu obicTnuita eeremonie. 
Ajunseram mai intit la dealul 
FrumoaseT, unde este un palat 
de piatra; dar mai inainte dc 
a sosi de acolo trecuram un pod 
de piatra, unde se petrecuse o 
incaierare intre eel din urma 
Voevod (Lupu) si Beiul actual. 
Acela fiind batut, fu silit sa-si 
caute adapost in ^ara Cazacilor. 
Pe locul unde se petrecea ba- 
talia, hirccle mor^ilor inca se 
puteau vedea». (Batalia dela Po- 
pricani 1653, intre Timus si §te- 
fan Gherghita). 

A doua zi sosiram la orasul 
numit Roman; acolo sunt foarte 
multe bisericT de piatra, precum 
si o foarte frumoasa manastire 
cu numele Sfintel Paraschive. 
E o cladire foarte frumoasa, inal- 
^ata de Alexandru Voevod, pre- 
cum si o locuin^a pentru Epis- 
cop. In acest oras sunt si mai 
multe case frumoase pe care le 
stapinesc Armenii, care au tra- 
suri si altele trebuitoare pentru 
calatori. De acolo, pe drumun 
foarte rele si dupa ce intilniram 
o girla larga (Bistri^a) pe care 
o trecuram in luntre, ajunseram 
la un alt oras. 

Numele acestuia este Bacau 
(Bakovi); intr'insul sunt mat 
multe bisericl de piatra. Din a- 
cest loc, pe cal foarte anevo- 
ioase, trecind prin codri si prin 
mun^T, care semanau cu caile de 
prin Moscova, ba chiar si ma! 
salbatice, am sosit la intiiulsat 
dintre cele stapinite de BeiQ ; 



pe acestea el le primise mos- 
tenire de la tatal si de la bunul 
saQ ; ele sunt dintre cele mai 
frumoase si mai populate dintre 
sate, cad fie-care catun are pe 
el cite o casa boereasca si cite 
o biserica. 

Orl-ce col^ al acestel farl, de 
la Roman pana la Focsani, e 
acoperit cu orase si sate, si ele 
sunt in asa placute pozi^iunl, 
udate de fintinl si riule^e, in 
cit nici se poate spune. Din 
toata Moldova, acesta este {inu- 
tul eel mai frumos si mai tare 
locuit. De la Roman pana so- 
sestl in Focsani, e cale de cincl 
zile. Tot in acea parte e si ho- 
tarul despre {ara Ungureasca, 
unde locueste multa ^aranime 
saseasca, care este de lege 
franca, adica inchinatorl Papil 
si au bisericl ale lor; cacl, dupa 
cum ne-am informat, in Ungaria 
sunt nenumarate secte si na- 
^kinl, ast-fel in cit in aceeasl fa- 
milie se afla mai multe religiunl, 
tatal buna-oara fiind de o lege, 
nevasta de alta, iar copiil luind 
fie-care credin^ele care-I place. 
Craiul si dregatoril sunt Calvi- 
nistl; aparatoril ceta^ilor sunt 
Sasl. Merglnd mai inainte, nol 
aflaram drumurl foarte grele si 
patrunseram in codri mai no- 
roiosl si mai salbaticl de cit 
orl unde; iar in mijlocul lor fu- 
ram sili^I sa dormim, neputind 
ajunge pana la conac. In ace- 
lasl timp, nol deteram drumul 
vitelor noastre, ca sa pasca unde 
vor voi si aprinseram focurl, care 
t'lnura pana diminea^a. AtuncI 
adunlndu-ne vitele purceseram 
inainte ; iar in ziua de LunI so- 
siram la unul din tirgurile sta- 
pinite de Beiu si numit Bog- 
dana (Boghzini), precum se chia- 
ma si manastirea, pe care el a 
zidit-o acolo. Aceasta este pe 
un loc asezat intre mun{I, pe 
o vale cu pasunl frumoase, pe 



8iJ04, Marele Dlcflonar Utografie. 



23 



Digitized by 



Google 



BACAU 



17S 



BACAU 



care de patru liturl le apara 
inatyimile. Prin vale curge o girla 
mare numitaTrotusul (Tatrosh). 

Ascultind poruncile BeiuluT, 
nol ne-am lasat bagagele in tirg 
la Bogdana si am pornit fara 
de sarcine in spre manastirea 
BeiuluT (Casinul ?) care este mal 
in laturT de tirg. Ca sa patrunzT 
intr'insa, trebue sa intri intr'o 
rovina ingusta care, atit in dosul, 
cit si in fa{a manastirel sau in 
jurul el, este singura trecere 
pan& la manastire. Indata ce 
trecuram dincolo de rovina si 
pe cind ne apropiam de ma- 
nastire, ne aflaram pe un cimp 
verde nivelat si intarit prin prejur. 
In mijlocul acestul cimp sta ma- 
nastirea inconjurata cu nume- 
roase flntini de apa dulce. Beiul 
ajunse inaintea noastra cu Doam- 
na sa si cu boerii inso$i{T de 
nevestele lor. 

Cu acest prilej se finu acolo 
o mare panaghirie sau serbare, 
mal cu seam& spre amintirea 
Sf. Paraschive, fecioara bulgara 
ale carel moaste se afla in ma 
nastirea luT Vasile Voda (Trei- 
ErarhT). A doua zi dupa so- 
sirea noastra no! slujiram letur- 
ghia, de fa{a cu Beiul, intr'o bi- 
serica de lemn pe care o ridi- 
case aproape de manastire, im- 
preuna cu cite-va chili! spre a 
servi pana cind se va saving 
cladirea ce se zidea acolo. Dupa 
leturghie petrecuram in ospe^e 
pana catre seara. Descrierea 
manastirel este ast-fel : E incon- 
jurata de un zid lat si inalt cu 
patru turnurl, cite unul la fie- 
care col{, afara de clopotnifa ce 
este d'asupra porfei. Toata a- 
eeasta cladire s'a inatyat in timpul 
acestel verl si se zice ca ail fost 
intrebuin$a{I la lucru mal mult de 
800 Jancua (CiangaT) din aceste 
locurT; dar cladirea bisericel nu 
este inca savirsita; ea este in- 
chinata celor dol Voivozl al ta- 



berel ingerestl Sfin^il Mihail si 
Gavril, precum si intregeT osti 
cerestl. Beiul a trimis sa ia pen- 
tru aceasta manastire un ista- 
ticon, de la Patriarhul din Con- 
stantinopol, spre a o declara 
Stavropigiaca, a o pune sub 
stapinirea patriarhatului si a nu 
avea nicl odata vr'o alta in- 
chinare. Dinsul ceru si de la 
Patriarhul nostru un drept de 
acelasT fel; iar prea Sf. Sascrise 
pentru dinsul un istaticon cu 
acelasT scop, inso^indu-1 cu bles- 
teme, anateme si cele-1'alte. 
Pentru intre^inerea manastirel, 
Beiul it darui mat multe sate 
si alte mosii cu marl venituri. 
In ziua de Mercurl, Beiul se 
porni si in sfirsit not il urma- 
nlm pana la micul tirg Bogdana. 
Jot de diminea^a, foarte de tim- 
puriii, Beiul tramise dupa sta- 
pinul nostru Patriarhul ca sa 
aiba cu Sf. Sa o intrevedere de 
desparfire; Patriarhul facu o ru- 
gaciune pentru dinsul si pentru 
Doamna; dupa aceea, Beiul se 
porni la Iasi, lasind pe seam a 
noastra un capitan cu compania 
sa, ca sa ne excorteze pana la 
Focsani. In acea seara no! a- 
junseram intr'un tirgstapinit de 
un mare boer, al carui nume 
era Dabija ; acolo, dupa porun- 
cile BeiuluT, ni se arata un mare 
respect; si dupa cum tot el 
dorea, in ziua urmatoare not 
sosiram intr'un alt tirgulej: al 
aceluiasT boer. Aci era un palat 
mare, asezat pe malul unul riu 
larg, de asupra unul deal inalt 
si vesel; intr' acest loc fugise 
Beiul §tefan dupa ce, pentru 
intiia oara, fusese b&tut aproape 
de Iasi de catre Timus si Ca- 
zacit luT. Aci isl lua el resedin^a 
ca intr'un loc apropiat si de 
Ungaria si de f ara-Romineasca. 
To^I se mirau, cum not am pu- 
tut trece prin aceasta cale, pe 
unde nimenl nu calatorise, nicl 



chiar dintre calugarT. Acel boer 
(Dabija) avea la dinsul pe ne- 
vasta SardaruluT sau capeteniei 
pe care de curind il ucisese 
Beiul Vasile. Ea este din nea- 
mul nostru si cunoaste obiceiu- 
rile noastre, fiind urmasa luf 
Petre-Voda care a trait in exil 
la Alep. 

Simbata sosiram in Focsani, 
unde deteram drumul capitanu- 
lul, trami^ind printr'insul scri- 
sorT catre Beiii. Aci o capitanie 
de ostasl ne intimpina din par- 
tea BeiuluT fareI-RominestI». 

Iaca in fine cite-va extracte din 
«Descriptio Moldaviae» a Prin- 
cipelui Dim. Cantemir, (tip. de 
Societatea Academica Romina, 
torn. II, p. 27) relative la {inutul 
Bacau : 

«Jinutul Bacau, peste care 
este un vornic cu scaunul in 
Bacau, tirg situat intr'o insula 
a riului Bistri^a, vestit pentru 
abunden^a merelor si a altor 
fructe. Are un episcop catolic, 
caresenumeste«de Bacau » pen- 
tru ca in ^inuturile de pe linga 
munte sunt mutyT supusl Mol- 
dovenT, numi^T catolici, dupa 
na^ionalitate si religiunea lor, 
pe care i-a asezat acolo $tefan- 
cel-Mare dupa ce a batut pe 
Mateiu, regele unguresc, si i-a 
impar^it pe la boerii sat. Este 
de insemnat satul Cantemires- 
tilor din finutul Roman (?) nuinit 
Faraoani, at caruT locuitori, mat 
bine de 200 familil, sunt cato- 
lici si au o biserici de piatr£ 
foarte veche ; Ocna si Trotusul, 
linga apa TrotusuluT, tirgurl me- 
morabile pentru salinele exce- 
lente ce se gasesc imprejurul 
lor. Pe aicT este intrarea cea 
mai larga din Moldova in Tran- 
silvania. 

tn salinele de la Ocna nu e 
trebuin^a de nicl o maestrie 
pentru cura^it sarea, cacl sapind 
pamintul de un cot sau dot de 



Digitized by 



Google 



BACAU 



179 



BACAC 



adinc, se gaseste sare prea cu- 
rata, care sa stravede ca cris- 
talul sau porfirul, nefiind ames- 
tecata cu pamint cit de pu^in. 
^i aceste saline nict odata nu 
se sfirsesc, macar ca lucreaza 
intr'insele multe sute de oamenT. 
Pentru ca in locurile unde se 
taie tablele sau drobil de sare, 
se lasa intr'un loc si intr'altul 
columne de acest cristal de sare 
care sa sprijineasca pamintul si 
boltitura si sa aiba loc de a se 
la{i vinele cele not, si asa apof 
boljile acestea atit se umplu de 
sare, pana in 20 de an!, in cit 
nicT se cunosc ca au fost de- 
sertate vre-odata. $i se gasesc 
intr'insele une-orT pestl intreg! 
impreuna crescuflf, care nu se 
deosibesc de loc de pestil ceT 
fires t!, care se prind prin riurile 
de prin prejur. Pe Tazlaul-Sa- 
rat, nu departe de satul Moi- 
nesti, curge, dintr'un izvor, pa- 
cura cu apa amestecata, cu care 
se servesc ^aranit pentru unsul 
carelor si zic ca daca s'ar putea 
bine scurge apa, ar fi cu mult 
mat buna pentru trebuinfa caset 
de cit acea ce se scoate din 
arborT». 

Toate cite le-am spus in par- 
tea descriptiva de la inceputul 
acestuT articol, arata cita deo- 
sebire exista intre starea ac- 
tuals a jude^ulu! Bacau si as- 
pectul sail de acum 250 si 200 
de anT. 

Marcajud. : StincT cu bradet. 

Bacau, com. urb %i pi. Bistri^a-d.-s., 
jud. Bacau, este capitala judc- 
fulul cu acelast nume. 

Situafia. Acest oras este a- 
sezat la ses, pe malul drept al 
riuluT Bistrtya, care-T spala mar- 
ginea rasariteana, si se gaseste 
la o distant aproximativ de 4 
kil. de varsarea acestuT riu in 
Siret. Esind din oras in direc- 
{iunea rasarituluT, dincolo de po- 



dul Bistri^eT, malul SiretuluT este 
la o departare aproximativa de 
S kil. Aci, la Radomiresti, se va 
construi de catre stat un pod 
mare de fier, care actualmente 
este in studiu. In partea de sus 
a orasuluT se scurg in Bistrtya 
apele pir. Birnatul (Trebisul) si 
ale piriuluT Negelul, care ?T 111- 
conjura toata partea de N., des- 
criind o incovoitura. 

Bacaul e situat la 46°.33'35" 
latitud. boreala si 24°.37'is" lon- 
gitud. orientals, cu ora 1. 38*29" 
pe cind in Bucuresti este 1.35Y'. 

Bacaul se poate considera ca 
inima MoldoveT; printr'insul se 
pun in legatura districtele din 
N. fare! cu cele de la S., prin 
sosele na^ionale si printr'o cale 
ferata. Se gaseste la o depar- 
tare de 302 kil. de Bucuresti, 
160 kil. de Iasi, 190 kil. de Ga- 
latf si 58 kil. de Piatra. Altitu- 
dinea d'asupra niveluluT MareT- 
Negre este de i6i m ,20. 

Limit e. farina orasuluT se 
margineste la N. cu com. Mar- 
gineni-Munteni, la E. cu riul 
Bistri^a, la S. cu com. Leteasi 
cu comuna Calugara-Mare, la 
V. cu com. Calugara-Mare si 
com. Margineni-Munteni. 

Populafiunea. Dupa recense- 
mintuPdin 1890 — 91 senumara: 
391 1 capT de familie si 12675 
suflete, dintre car! 6299 barba^T 
si 6376 feme!. Dupa sex si stare 
civila, popula^ia se imparte : ne- 
insuraflf 381 5 barb, si 3249 fern. ; 
casatorij! 2156 barb, si 2234 
fern. ; divonfap 8 barb, si 13 fern.; 
vaduv! 284 barb, si 880 fern. 

Miscarea populate!: 484 nas- 
cu^I, 192 casatorifi, 381 morpf. 

$titi a citi si scrie 4481 lo- 
cuitori si anume: 2861 barbaf! 
si 1 61 8 feme!. Dupa na^ionali- 
tate sunt: 5 1 10 Romint, 6122 
EvreT, 560 German!, 485 Un- 
guri, 218 ArraenT, 33 Greci, 25 
Bulgart, 20 Rusi, 20 Italieni, 



15 PolonT, 14 FrancezI, 12 El- 
ve^ienl si 1 Turc. 

Dupa protecfiune: austro-un- 
gara 382 (371 AustriacT si 11 
Ungurl), elena 33, bulgara 23, 
italiana 20, franceza 14, ger- 
mana 13 si elve^iana 12; iar 
restul e de protec^iune romina, 
coprinzind, afara de RominT, pe 
Armenf, pe Ungurt (476) si pe 
EvreT. 

Dupa religiune: 5170 orto- 
doxi, 6122 mozaicT, 1133 cato- 
licT ; ArmenT - Gregorien! (orto- 
doxi) 218 si 1 mahometan. 

Sub raportul ocupa^iunilor se 
deosebesc: agricultorT, mat to^i 
RominT, 299, meseria$I 604, in 
mare parte German!, industrial 
sau fabricanp 5 , comercian^T 
(Greci, EvreT si ArmenT) 604, 
muncitorT 421, servitor! 964, 
profesiunT libere 690, iar restul 
fara ocupa^ie profesionala. 

Marca orasuluT este o padure 
de bradet cu un cerb. 

Case, edificil, bis. si strade. 
In orasul Bacau sunt 4 subim- 
parfir!, secV" saQ culor!. 

Casele sunt de caramida, din- 
tre care unele in stil modern, 
foarte ales. Cea ma! insemnata 
cladire este Palatul Administra- 
tiv, situat pe calea nafionala 
BacaG-Focsani, construit cu mij- 
loacele propril ale judefulu! si 
anume din venitul zecimilor a- 
di^ionale, si terminat in 1889. 

Acest edificiu, care a costat 
689900 leT, nu are un stil bine 
pronunfat, dar cu cele doua ale 
sale catun, cu ferestrele sale 
foarte man, cu cele tre! intrar!, 
cu scara-i principals de piatra 
masivcl, cu balcoane de lespez! 
de piatra; apo! inlauntru, cu co- 
ridoare largi, salT spa^ioase, cu 
un salon de ceremoni!, luxos 
mobilat, si in fine cu acopera- 
mintul saG in forma de man- 
sarde prezinta totus! un aspect 
monumental. Intr'insul sunt ins- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



ISO 



BACAU 



talate mat toate autorita^ile, 
precum : Prefectura, Consiliul ju- 
de^ean cu Coraitetul sau perma- 
nent, Tribunalul, Judecatoria de 
ocol, Casieria generala, Posta si 
Telegraful, infiin^at in oras la 
1856, Creditul agricol, Serviciuj 
tecnic si Serviciul higienic al 
jude^uluf. Architectul care a 
executatlucrarilea fost Filip Xe- 
nopol. Liceul «Principele Ferdi- 
nand », situatpe strada jude^iana, 
azl denumita a liceulut «Princi- 
pele Ferdinand*, este asemenea 
o cladire frumoasa, construita de 
stat, care s'a terminat la 1891 
$i a cos tat 220000 lei. 

Palatul public, care este con- 
struit de comuna din excedente 
in valoare de 1 00000 lei, cu- 
prinde o sala de teatru si ca- 
zarma pompieriior. 

Casa primariei este situate in 
ccntru, alaturea cu Palatul Ad- 
ministrativ. Gara, construita in 
1870, este situata la extremi- 
tatea nord-vestica a orasuluT; 
ea este o cladire frumoasa cu 
doua caturi si cu sal! spa^ioase. 
Gazduirea in oras se face in doua 
otelurT mar! cu doua caturi nu- 
mite: Hotel-Central si Europa, 
situate pe strada principals. Mai 
sunt si alte cinci hanuii de o 
insemnatate secundara. De la 
1891 incoace s'au facut trei lo- 
calurT de scoala: No. 2 de fete 
si alta de bae{T, ambelepe strada 
Coroi si No. 2 de bae^I pe so- 
seaua nationals Bacau-Ocna. Fie- 
care din acestc 3 localurT au 
fost cladite de comuna Bacau 
si construc^ia lor a costat cite 
70000 lei. 

Bisericele sunt in numar de 
opt si anume: 

I. Precista, fosta manastire, 
careia apar{inea mosia Letea; e 
asezata pe strada ce poarta nu- 
mele ei, la Estul orasuluT. A- 
ceasta biserica este eel maT ve- 
chiu monument al tirgulut; a 



fost cladita la 1472 de Alexan- 
dru, fiul luT $tefan-cel-Mare. 

2. Sf. Nicolae, catedrala, in 
centrul orasuluT, pe calea na- 
tionals Bacau-Roman, cladita. la 
1840 de catre enoriasT. 

3. S-fn Impara^T, situata in 
partea vestica a orasuluT, pe stra- 
da Girii, cladita la 1 845 derapo- 
satul Emanoil Krupenski si al^it. 

4. Sf. Ion, in centrul orasulul, 
pe o ulicioara a stradei Busuioc. 

5. Buna-Vestire, pe strada cu 
acelasT nume, construita la 1880 
de arhitectul orasuluT de pe a- 
atuncT, inginerul Iosef Szavloski, 
cu mijloacele unuT coni'tet par- 
ticular, la care Gh. Morariu si 
Gh. Manoliu au contribuit cu 
sume maT man. 

6. Sf. Treime (cimitirul), afara 
din oras, pe soseaua Bacau-Foc- 
sanT, zidita de comuna la 1876. 

Din aceste bisericT, 5 sunt 
subventionary de comuna, iar 
una (Precista) de stat si din 
veniturile lor propriT. Sunt de- 
servite de 7 preo^T, 1 diacon si 
7 dascalT. CatoliciT din Bacau 
au cladit intrc aniT 1845 — 186 1, 
pe strada Buna-Vestire, o bise- 
serica, numita de popor Baraga, 
la care cladire a contribuit si 
Imparatul AustrieT, Franz Iosef 
I, cu 1000 florin!. De aseme- 
nea, Armenil sT-au zidit la 1850, 
pe strada Armeneasca, o bise- 
rica mare, la care a contribuit 
cu o suma de bam (200 gal- 
bam) Mihail Sturdza, fostul Domn 
al Moldovei ; fie-care are cite 1 
preot si 1 dascal. 

KvreiT au cincT scoale (havre), 
uncle 'sT fac rugaciunile. 

Gradina publica este situata 
in centrul orasulul, pe calea Ba- 
cau-Roman, si a fost facuta de 
raposatul Dimitrie Kracti, pe 
cind era prefect. In acest loc 
de preumblare s'a asezat bus- 
tul lui Vasile Alexandri. 

In tot orasul sunt patru piete: 



una cu hala, construita pe tim- 
pul cind Leon Sachelarie era 
primar, si alta, Pia^a-Vechie, pe 
strada Mare; a treia, in fa{a ca- 
zarmiT Pompieriior (casa Sion) 
si alta pe calea Bacau-Ocna. 

MaT sunt doua cofetarif, din 
care una cu gradina. 

In stare deconstruc^e sunt: ca- 
zarma pompieriior si un turn (foi- 
sor) pentru observarea incendii- 
lor. Canalul colector al apelor din 
oras s'a dat iestimp (1893) in 
antrepriza. Se trateaza alimen- 
tarea cu apa. din izvoarele de 
la Bara^i -Margin en i, carl au o 
altitudine de 30 m. in raport 
cu orasul, si se gasesc la 3 ',i 
kil. departare. Toate Jucrarile 
de ali men tare cu apa si scur- 
gere a apelor vor costa 1 14000 
lei. S'a proiectat a se construi 
un abatoriu sistematic in locul 
zalhanaleT actuale de linga za- 
gazul BistriteT; de asemenea se 
va deschide un bulevard de la 
gara la bariera Calugara, pe lo- 
cul viran al comuneT. 

In fa{a garit s'au construit 
cazarmele de artilerie, compuse 
din 19 pavilioane. In interiorul 
orasuluT circula trasurt cu doT 
caT si cu un cal. 

Sunt 12 strade man, bine a- 
liniate, dar cea maT mare parte 
nepavate, ci numaT soseluite : 

Calea Bacau-Roman, stradcle: 
Precista, Buna-Vestire, Busuioc, 
Judefiana sail a Liceulut, Ga- 
reT, PrimavereT, Justi^ieT, Arme- 
neasca, Lecca, Bulevardul si ca- 
lea Bacau-Ocna. 

Din cauza vintuluT ce bate a- 
proape 8 lunT pe an si a ane- 
voin^eT cu care se aduce apa 
din Bistrita, orasul a avut a su- 
feri incendiT man, cart au clis- 
trus strade intregT, mat cu sea- 
ma din centru, unde casele fiind 
aproape lipite una de alta, a 
fost adase-orT cu neputinta de 
a se localiza focul. 



Digitized by 



Google 



BACAU 



181 



BACAC 



ImprejurimL Privind in zbor 
de pasare, observam ca vatra 
orasului se afla pc un loc scs, 
a caret uniformitate nu este va- 
riata de nicT o ondula{iune a 
tlrimuluf. ImprejurimUe din con- 
tra sunt accidentate si ele pre- 
zinta pozifunl frumoase ; ast-fel 
la N., pe malurile piriului Ne- 
gelul, se intind regulat brazdele 
verzf de legume ale gradinarii- 
lor, dincolo de care se Zurestc 
Lunca-lui-Rugina, plina de pri- 
vighetori, apoi inal^imile si dum- 
bravile de pe mosia Fintinelele ; 
spre V. dealurile paduroase ale 
SohodoluluT, CalugareT si Dea- 
lul-Nou; la S. se vede Cimi- 
tirul si frumosul pare La-Po- 
rumbarul, de linga fabrica de 
liirtie Letea, devenit gradina de 
petrecere a Bacaoanilor in zilele 
de sarbatoare; iar la E., dincolo 
de Bistri^a si Siret, culmile a- 
coperite cu copacT, de la Buhoci. 

§coale. In acest oras se afla 
urmatoarele scoale : 

$coale publice: Liceul clasic 
«Principele Ferdinand*, infiin- 
{at in 1867; este asezat in loca- 
lul sau propria, cladit de Stat. 
Cursurile sunt predate de 14 
profesorT, dintre care 1 1 titular! 
si 3 supliniton, iar lntreVmerea 
liceulul se urea la suma de let 
S4840 anual. 

In anul scolar 1891 — 92 era 
inca gimnaziu si a fost populat 
de 191 elevl, dintre care 124 
s'au promovat si 6j ati ramas 
repeten^I. In anul 1891 — 1892 
gimnaziul a dat 21 absolven^T. 

Externatul secundar de fete 
lnfiin^at la 1890, a fost trans- 
format in scoala profesionala, cu 
inceperea anulul 1893 — 1894. 

Trel scoale primare urbane 
de bae{T. Ele au fost populate 
in 1890 — 91 de 724 elevl si in- 
fiin^ate : No. I, la 1839, No. 2 
la 1859 si No. 3 la 1870. 
Doua scoale primare de fete. 



A fost frecuentate in anul scolar 
1890 — 91 de 388 eleve si infi- 
in^ate: No. 1 la 1858 si No. 2 
la 1870. 

Doua scoale private," una de 
bae^i si alta de fete. 

Afara de acestea, comunita- 
{ile catolice si armene au cite 
o scoala mixta, iar Izraeli^il au 
7 scoale, numite belferil. Evrcil 
au vrut sa faca pe scama lor 
o scoala profesionala de fete, 
dar din lipsa de mijloace, au 
facut numat o scoala primara 
de fete pe strada Busuioc, unde 
se inva^a, pe linga. limba ro- 
mina si cea germana. Se mai 
inva^a si religiunea mozaica. 

In orasul Bacau se afla doua 
tipografiT: Tautu si Margulius, 5 
librarii si I litografie. 

Stabifimente sanitare. Spitale 
se gascsc doua : a) Spitalul Pa- 
vel si Ana Christea, cu 42 pa- 
turl, intretfnut din fondurile do- 
natorilor al caror nume il poarta 
si dintr'o subven^ie anuala, a- 
cordata de comuna. De la 1 Oc- 
tombrie 1891 pana la 1 Octom- 
brij 1892, s'au cautat in acest 
spital 596 birbaflf si 377 feme!. 
ft) Un spital i^/aelit cu 1 1 pa- 
turl, asezat intr'un local bun. 

In tot orasul sunt doua far- 
maciT. 

Industria. Stabilimentele in- 
dustriale sunt: o moara siste- 
matica a d-luT Cristea, cu tur- 
bina, fosta moara Meleca si 2 
alte mori de apa; o fabrica de 
cherestea f enof & C-nie, care 
se aprovizioneaza din padurile 
jude^elor Neam^u si Suceava, 
cu lemn de brad, transportat 
pe plute pina in Bacau; o sapu- 
nerie ; o fabrica de apa gazoasa. ; 
o fabrica de luminarl de seu ; 
2 caramidarii ; 4 tabacarii ; 2 
fabric! de postavurT groase (sa- 
iac) ; 2 fabricl de oale de pamint. 
Lemnaria se lucreaza mult in 
acest oras. Afara de boloboace, 



se mat fabrica paturT, dulapurT, 
scaune si mese, toate cu un ma- 
terial foarte bun si cu prc^uri 
moderate. Asemenea, meseriasii 
orasului se ocupa cu ciobota- 
rie, croitorie, confectfunl de ca- 
ciule si de cojoace. Femeile \es 
in stative, (razboaie) matase, din 
care fac borangicul ; pinza de 
bumbac, de in si de cinepa, pre 
cum si laicere (scoar^e de Una). 

Acest oras a participat cu o- 
biecte fabricate intr'insul si a- 
nume: vestminte brodate (suc- 
mane) si icoane de argint, la 
Expozijia din Paris, de la 1867. 

In orasul Bacau sunt doua 
societal economice : *Carpa{tf», 
cu 97 membril si cu un capital 
de 56252 let si a < Func^ionari- 
lor Publ"cT», cu 56 membriT ac- 
tivi si un capital de 16030 lei. 

Animafefe. Dupa recensamin- 
tul din 1890, se gasesc in ora- 
sul Bacau: vite bovine 784, 
pore! 100, cal 300, ol 310 si 
capre 20. Pasunatul vitelor se 
face pe imasui tirguluT si pe lo- 
curile de pasune ale mosiilor in- 
vecinate. ProprietariT vitelor pla- 
tesc, pentru suhat, proprietariior 
mosiilor vecine. Pentru indestu- 
larea publica s'au consumat, in 
anul 1892/93, 3617 vite bovine, 
10923 mieT, 01, capre si 1739 
porcT. 

Comerciuf. Comerciul este 
destul de insemnat si se face 
mai cu seama prin importarea 
obiectelor de imbracaminte, ma- 
re parte de provenin^a austro- 
ungara; apoT fierarie, alam t arie, 
sticlarie, etc. Sunt doua tiigurl 
(iarmaroace) anuale : la 29 Iu- 
nie si la 29 August. Ele se 
fin in partea estica a orasu- 
luT ; sunt si doua saptaminalc : 
Joia si Dumineca. Pe piafa de 
pe soseaua Bacau-Ocna se des- 
fac lemne de foe si fine^e, pre- 
cum si lingcl biserica catolica. 
Se numara 35 debitan^I de tu- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



182 



bacaO 



tun ale caror dughene sunt in 
acela^i timp $i circiume. 

Budget ul. In anul 1 89 1 — 92, 
budgetul ordinar al comuneT a 
fost de 3761 16 let 74 ban! la 
veniturl 91 de 370072 lei 05 banl 
la cheltueli. Budgetul drumuri- 
lor avea 21200 lei la venitur! 
$i 21175 lei la cheltueli. 

Proprietatea. — Suprafa^a o- 
ra$ulut Bacau, fara de a seso- 
coti farina imprejmuitoare $i con- 
si derindu-se ca limita a ora$uluT, 
despre apus, re^eaua principals 
a cael ferate, incepind de la so- 
seaua Bacau- Ocna pana la pi- 
riul Negelul $i tnainte pe acest 
pirtii ?i pe locul po^teT vechT 
pana in Girla-Morilor, este de 
34260.24 hectare. 

La finele anulut i89i,coinuna 
avea urmatoarea avere imobila : 
primaria, 4 localun de ?colT pri- 
mare, o casa linga $coala No. 
1 de fete, un abator, o gradina 
publica, un cimitir, o pia^a de 
tirg de vite, locul cu fabrica de 
cherestea f 6110 ^ ° pravalie in 
strada Tavernilor, o pia^a dc 
victualii, o pia^a deschisa linga 
cca de victualii, mai multe lo- 
curi virane \\\ piata zisa veche, 
locurile cu grajdul cailor comu- 
nalT $i pentru depozit de fu- 
ragiu, casele foaste Sion-Mavro- 
mati, 3 localun de garda de 
bariera, farina cu paminturile 
dc hrana si doua ima$uri. 

Parte din tcritoriul orasulut 
sianums colful sud-estic, cu 364 
case, cuprinde locurt situate pe 
in >$ia statuluf Letea, unde pro- 
prietarii platesc embatic ; iar 
restul este loc gospod (dom- 
nesc). 

Pe la anul 1823, veniturilc 
tirgulu!, fiind rati administrate 
si neindestulatoare pentru tntre- 
(inercaorasuluT, tirgove^it au rc- 
claniat DomnitoruluT Ion Sandu 1 
Sturdza, care printr'un hrisov 
din 23 Iulic 1823, a alcatuit o 



noua a$ezare de venit, in care 
se poate vedea felui cum s'a 
regulat atuncT proprietatea in 
acest ora.s : 

«Cu mila luT Dumnczeu, No! loan 
Sandu Sturdza, Voevod Domn fare! 
Moldovci. Se face stire cu acest hrisov 
al Domuiei mele, ca lnfa{asindu-se ina- 
intea Domnicl noastre toata obstia locui- 
torilor tirgove^! din tirgul Bacaulu! cu 
jalba asupra alcatuire!, ca dupa cererea 
D-lor-Sale Boierilor de acolo, s'a fost 
facut de oras un venit obstesc tirgulu! 
acestuia, spre a se inlesni In cele de ob- 
steasca trebuin^a a tirgulu!, care alca- 
tuire s'a in tar it si prin Domnescul Hri- 
sovul nostra ce s'au dat in luna tre- 
cuta Martic a anului acesta 1823, ne-aii 
anitat ca aceca asezarc de venit nefiind 
alcatuita prin stirea si obsteasca invoire 
a tirgove^ilor si nicT cu chibiuirea ace 
cuviincioasa dupa starea accstut tirg, lc 
cade cu raulta greutate si cu asuprirca 
ce mai »im£itoare pentru unit, facind ru- 
gaminte ca sa ne milostivim Domnia-me, 
si in locul ace! asezasen, sa intarim a- 
cestuT tirg alta alcatuire de venit, care 
este cu primirca tuturor locuitorilor tir- 
govep si cu toata obsteasca muljamire. 

Drept aceea Domnia-me increlinzin- 
du-nc asupra adevaralu! aratarilor ace>- 
tora a jaluitorilor si insusi voinja noas- 
tra fiind ca o asemenea alcatuire dc ve- 
nit obstesc al tirgulu! sa fie in cit se 
poate mai chibzuita dupa starea aces- 
tui tirg si cu obsteasca mul^amirc a 
tirgove^ilor. lata prin acest al nostra 
Domncsc Hrisov intocma! dupa cererea 
lor, care o am gasit si no! intra tot 
dreapta, si cu cuviin^a, hotarim si, in 
locul eel mat din nainte asczari de cutie, 
cuprinsa pi in Hrisovul nostra dc mat 
sus pomenit, care prin acesta 11 nusiim 
si-1 oborlra cu totul din fiii^a, legiuim 
tirgulu! acesta pomenit Bacau, alcatuirea 
aceasta mai jos insemnata de cutie si 
de venit al obstie! tirgului, adeca : 

1. Mahalitul tirgului, care sa-1 ia dupa 
riuduiala aceea ce so urmeaza si pe la 
alte tirguri, sau vinzindu-se cu anul, sail 
in credin^a cautindu-se. 

2. C'otaritul tirguluT »a fie iarasi venit 
al cutici si de la tot rachiul, holerca 
sail vinul ce se va vinde sail cu vurta 
sail pe la crlsme si pe la dughent, ^a 
ia cutia cite zece paralc dc tot vasul 
cind sc va masura, neavind voie vinza- 
torii de a masura vasele precum nici in- 
susT crlsmaril la cautarea socotelelor cu 
apa sail alt-fel, de cit numai cu cotul. 

3. C'asapia tirgului sa dee pe tot anul 



cite cincT-zecT lei venit la cutia tirgulut, 
macar on-cine ar fi {iitoriT casapiet, afara 
de ceea ce s'a obicinuit a se da la is- 
pravnicie. 

4. Strainii ce vin cu marfurt de le 
vind in tirg la iarmaroace si la zilele 
de tirg, sa dee la cutie cite dot let de 
un car, si cite un leu de o caru^a cu 
marfa, on de ce natie ar fi. 

5. Ce! ce vor cumpara acareturt dc 
vecT in tirgul acesta, or! si cine ar fi, 
sa dee la cutie cite do! lei la suta pe 
toata suma prc^ulu! cit va cuprinde cum- 
paratura. 

6. Ce! ce vor stringe perje de velni^a 
pentru negu^atorie, sa dec cite zece pa- 
rale dc toata mier^a la cutia tirgulut, a- 
fara. pe ace! ce vor stringe pentru tre- 
buin^a numa! a casclor lor, care nu au 
sa se supuna cu aceasta piata. 

7. Or!-ce strain va veni ca sa des- 
chida dughiana noua in tirg, pentru on- 
ce fcl dc alesveris, afara de tirgovep! 
ace! vech!, sa dee la cutie zece lc!, clnd 
va deschide dughiana, iar in urma nu 
are sa se ma! supuna cu aceasta piata. 

S. Ce! ce vor voi a prindc vrc un 
loc din nou din locul tlrguluT, care nu 
vor fi nic! cu o pricina sa se invoiarca 
ma! In tl! cu cpitropi! cutiei a tirgulu! 
pentru a plati un bezman hotarit la cutie, 
si apo! sa aiba voie a prinde locul si a 
face binea pe dinsul. 

9. Cc! ce se vor rlndui cu ^idulc dc 
la ispravnicie in cercctarea negufitorilor 
pentru pricin! de socotel! sail pentru pre- 
^eluirc de venit si alte lucrar!, sa dec la 
cutie do! le! de va fi pricina mica, iar 
de pricin! ma! mar! sa dee si paua la 
cine! le! de o pricina. 

10. Din pia^ul tirgulu! sa ia cutia 
venit de la to{! ace! ce vin cu marfur! 
si ori'-ce alte lucruri de vinzarc cite cine! 
parale de tot caral, iar capitanul isprav- 
nicie!, vame^i! saii alfi! din zapci! is- 
pravnicie! sa nu ia nimica dc la nimc- 
nea ca sa lipscasca jafurilc. 

11. Straini! cc nu vor prinde ca si 
ce!-l'al^! locuitori tirgove^! la havalelfle 
si cheltuclele tirgulu!, sa nu fie voliiici 
a intra ca sa-s! faca aratura in farina 
pe locul tirgului; si in ^.vrina sa nu sc. 
intinda nimenea ma! mult cu inchidcrc 
dc loc, ce pe cit este astaz! farina sa 
se insemneze cu pietre statornicc de ho- 
tara, pentru ca sa. ramie de-a pururea 
sloboda spre hrana locuitorilor tirgului. 

12. Tof! ce! ce vor lua lemnedefoc 
din padure de pe mosia tirgulu! sa dec 
cite zece parale dc tot carul la cutia tir- 
gulu!, afara lusa. de locuitori! tirgoven, 
car! n'ail m! se supuna cu aceasta piata. 



Digitized by 



Google 



BACAU 



183 



IIACAU 



13. Nimenea dc azt inainte sa nu fie 
volnic a mat da cuiva loc din locul tir- 
gului, ce se arta slobod, fara stirea Epi- 
tropilor cutiet si a toata obstea tirgove- 
plor, iar acel cc s'ar tmputemici de sine 
intr'o urmare ca aceasta, ort cine ar fi, 
sa se supuna a da straf, una suta let la 
cutia tirgulut si locul sa se ia iarast ob- 
stesc. 

Acestea sunt veniturile si privilegiile 
care se legiuiesc tirgului acestuia al Ba- 
eaului, ca sa le aiba de-a pururea nes- 
mintitc si nestramutate , si obstia tir- 
goveplor, alegtnd epitropi pe cine vor 
socoti, oament de buna In^elcgere, si cu 
frica lui Dumnezeii, acei epitropi sa fie 
iiisarciiiajT cu tinerea cutiei sub pecetea 
tirgului si cu stringerea tuturor acestor 
venituri numat la cutie, precum si cu 
cheltuirea din venitul cutiei, care are sa 
se faca numai pcutru trebuinr,! obstestt 
tirgului si mal cu de adinsul peutru al- 
catuirc de o scoala obstca&ca a tirgului, 
111 cit s'ar putea mai incuviiujata spre 
niva^atura copiilor tirgove^ilor, fara nicl 
o plata de la sine, pentru ca sa se in- 
lcsneasca in acest chip si cei mai sa- 
raci lutru cistigare de iuvajaturt, iar mai 
prisosind ceva la cutie, alara de trebu- 
infa scoalet, aceea sa se intrebuiujeze 
si in alte cheltueli de trebuinfa si de 
havaleleie tirgului si a mosiet tirgului ; 
datori fiind epitropi! a da seama pe tot 
anul de venitul cutiei ce se va strtnge 
si de cheltuelile facute, carl pururea au 
r»a urme/e dupa. voinr,a si dupa cea mai 
oosteasca primire a tlrgovcjilor si acea 
suina cercetind-o obstia sa o si isca- 
leasea de va fi buna si fara pricina si 
sa se dea iarast epitropilor ca sa se pue 
in pastrare la epitropia cutiei. Spre a- 
ceasta dar s'a dat acest al nostru Dom- 
nesc hrisov, intarit cu a noastra Dom- 
neasca iscaiitura si pecete, ca sa stea dc 
a pururea In mlna tlrgoveplor ca o 111- 
taritura statornica si in veci nesmintita 
asupra legiuirei acestor de mai sus in- 
semuate obstestt venituri si privilegii a 
tirgului, poftind si pe luminapt Donuii, 
frar.it nostri, cart din prouia cereasca se 
vor orindui In urma noastra, obladuitori 
pamintului acesta, nu numat sa nu stra- 
mute saii sminteasca, ceva din aceste ho- 
tarite, ci mat virtus, ca pentru o ob- 
steasca trebuinfa, sa adaoge cele ce se 
vor mai gasi de cuviinpi pentru a Dom- 
niilor sale, in veci nesfirsita lauda si 
fericita pomenire. 

S'aii scris la scauuul DomnieT mele 
in orasul Iasi, lutru cea d'intiiii Domnie 
a noastra la Moldova, in anul al doilea, 
la leatul 1823, Iulie 23. 



Iscalitt : Not loan Sandu Sturdza 
Voevod. Spre neschimbare. N. Dumi- 
trascu». 

(L. S.) 

Ne urmindu-se insa intru toate 
dizpozi^iunile acestul hrisov, sau 
dup& cum se exprima jurnalul 
din 22 Maiu 1840 al boerilor, 
negu {atari lor $i cea-lalta ob$tie: 
«... nepazindu-se buna-cuviin^a 
$i facindu-se jignire celor spre 
folos to^imei proprietari local- 
nici, s'a Jncheiat numitul jurnal, 
prin rare se institue anume per- 
soane ca sa privegheze la apa- 
rarea to{imeT proprietarilor $i 111- 
dreptarea celor de cuviin{a» : 

• Anul 1840. Luna Mai 22. lloierit, 
Negu^atorit si cealanta obstie, acei ce 
ne allam local nicl Tirgului llacau >i 
avem Insusirile si driturilc proprietari 
mo>iet pomenitului tirg, in privire luiud 
cele pana acum urmate rinduielii, intru 
toate dreptatjle acestet proprietary, ne- 
pazindu-se buna cuviintjU, s'au lacut ji- 
gnire celor spre folos torjmet proprietari 
local nicT, can mat din urma nefacindu- 
sc trebuincioasa stavilarisirc, dupa !m- 
prcjurart ail sporit jignire Inclt s'a facut 
nesuferita ; dect dupa drepta^ile de pro- 
prietari, precum suntem am cautat a ne 
aduna unit cu al^it si a ne conglasui 
spre punerc la cale de a tntimpina relele 
vatamart a proprietari, stavilindu-le Intru 
toate cc ar putea sa mat aduca jignire 
si a face indreptart nccuviin^elor urmate 
pana acum. 

Asa intrunindu-ne si socotindu-ne cu 
de-amaruntul pentru toate cite trebuin^t 
cer a-a avca a lor regularisirc si buna 
orinduiala, statornicita pe viitorime spre 
curmare a tot felul de catahrisurl, care 
pana acum s'au facut de catre acei rail 
itiaravifT in drepta^ile proprietapt, intr'o 
unire cu ^o^it am alcatuit urmatoarele : 

1. Am ales dotdintrcBoiert si dot dintre 
negu^itori, sub numire dc ocrotitort drep- 
ta^ilor proprietar^et, pe llnga care vor fi 
dot si din cealanta otitic, supust ocro- 
titorilor spre lucrarea celor de trebuin^a 
la apararea dreptar^ilor tojimet proprieta- 
rilor si indreptatca celor dc cuviin^a. 

2. Pentru ca la cele mat multe lucrart 
ce cere trebuin^a a savirsi domntt ocro- 
titort, este dc cuviin^a de a se conglasui 
mat cu mult, spre a se urma toate cu 
buna, orinduiala si te.neinicic, care o a- 



semenea adunare dc deosebite madulari, 
este cu neorinduiala de a se face cu care 
cum se va gasi, ce am socotit de cuviinfa 
asa adica, sa se aleaga ca ni^te deputaji 
de catre tot,tmea boerilor sase dintre dum- 
nealor, si de catre tor^mea negujitorilor 
sase dintre et, precum si de catre cea- 
lanta obstie proprietari iarast diutre et 
sase, de a caror alest nume incheindu- 
se Jurnal sub a noastrc iscaliturt se va 
pastra la dumnealor ocrotitt>rii, dupa care 
ort la ce trebuinja vor avea a conglasui, 
li se va face cuno^eut si se vor aduna 
fara a da sminteala lucrarei cu ncadunarea 
la vremea ceruta. lnsa cind de la intim- 
plare nu se vor alia to^t ca sa se adunc, 
atunct lucrarea se poate face si numai 
cu jumatate din numarul alesilor, fiind 
acestia ort si din care trcapta, dar mai 
cu pupn nu. Tot acestt alest fiind com- 
plectul intrcg, adica eel putin pana la 
jumatate aii sa incheie si seama cutiei 
Domnilor ocrotitort la implinirea ficste- 
caruia an, si asa cu a c east a rinduiala 
vor putea fi si toate lucrarile Domnilor 
ocrotitort fara banuiala despre vre - o 
parte. 

3. Dumnealor Ocrotitorit, vor facepatru 
Coi.dicl, si anume : Una pentru regula- 
risirea locurilor din tirg spre curmarea 
catahrisclor de imprcsurare ; a doua Con- 
dica pentru regularisirea locurilor de 
hrana din r^arina ; a treia Condica pen- 
tru veniturile ce se vor stringe din cele 
harazite prin luminatul llrisov-gospod, 
din anul 1823, precum si acelc ce se 
vor mat scoate de catre Dumnealor o- 
crotitorit, impreuna cu ale sale madu- 
lari a mat fi de cuviin^a sa se adunc 
in folosul cutiet spre intimpinarea chel- 
tuelelor trebuitoare pentru lucrarile te- 
meinicilor imbunata^irt a proprietajet ; si 
al patrulea : Condica pentru toate chel- 
tuielele ce se vor face din cutia tirgu- 
lut, pentru care au D-lor ocrotitorii sa 
dea suma curata pe fie-care an, fiind 
toate aceste condict snuruite si legate 
bine si pccetluitc cu pecetea Ispravni- 
ciel si a Kforiei si a boerilor din ma- 
dulari ce vor voi sa pue pecetile lor 
facindu-se condicile cu chcltuiala din 
cutie ; ascmenea si oscbita hirtie, cer- 
neala cita va merge in lucrarile insar- 
cinatelor Domnilor ocrotitort, tot din cu- 
tie are sa fie. 

4. Inchcindu-sc sama Ocrotitorilor si 
trecind banit peste cheltuiele urmate in 
anul acela, pentru acel prisos se va so- 
coti de adunarea legiuita mat sus, si se 
va hotari sau sa se iutrebuin^eze in ceva 
sail sa stee de rezerva pana cind se vor 
mat aduna si atunct cu intrunirea so- 



Digitized by 



Google 



BACAU 



184 



BACAU 



cotinfeT, sa se hotarasca ce sa. se faca 
cu acet bant pcntru folosul obstet, in- 
felcgindu-se la debatable si cu cuprin- 
derca hrisovuluT din anul 1823. 

5. Locurilc din tirg si mahalalelc se 
vor regularisi Intru acclast chip, adcca 
pe tori acet ce vor avca locuri cu bi- 
nale din invechime si pana. la trecutul 
an 1823 facute, se vor margini intru a- 
ceeasi ce se vor fi gasind staph nndu-le, 
daca insa, nu se va atinge prin pasirca 
hotarelor cuprinzatoarc prin documcn- 
turl de schimosire iufrumuse^eret tirgu- 
lui, strlmtorind uliplc cu cuprindere de 
mat mult loc, caci aceasta e in drepta- 
tea Eforiel de a regularisi si pentru ina- 
iute a priveghia, si masurindu-li-se, cu 
stinjinul gospod, .se vor trece in con- 
dica suma stiujiuilor ficste-caruia l<>c, pe 
numelc proprietarulut sau, dindu-i-se si 
document de catra d-lor Ocrotitorit. 

Iar pentru locurilc date de tirg fara 
bant, acelea care n'au binaie pe dinsclc 
si date in vremea sus zisa pana la 1823, 
fiind-ca a unor de asemenea locuri, pro- 
prietarit nu se gasesc locuind in acest 
tirg, dar macar si acelor ce se gasesc 
locuind aice, pentru ca poate sa le fi 
tiind spre spiculajie particularnicc, iar 
nu pentru neaparata lor trcbuin^a, vor 
socoti d-lor ocrotitorii impreuna cu ose- 
bitele alcse madulart si vor punc la cale 
ce trebuic a regularisi pentru asemenea 
spre mat bunul folos al obstiei. 

6. Pentru locurilc acele care de la 
1S23 si incoace pana acum, fiind-ca toate 
acele locuri s'aii dat cu catahrisis dc 
catra. acct rau inaravi^t, calcind legiui- 
riie Domnesculut Hrisov din 1 823, Iu- 
lie 23, care de la sine luind insusire de 
Epitropt, l'au impar^t prin felurt de 
rusferturt si cut ail avut drepturt de a 
i se da loc si cut n'au avut drept; pe 
linga aceste apot le-aii dat si cit nu 
li-aii cazut pentru facerea asczaret unut 
locuitor dind pentru un loc, in care ar 
incape tret si patru asezart, cu a carora 
rca urmare s'aii mat inchis si un putin 
imas ce mat ramasese desprc Bi strip 
pentru trcbuinfa obstiei. Intru acesta 
facind d-lor Ocrotitorit patru nzatoare cer- 
cetare tutumr acelora, care allindu-se cu 
asemenea locurt, de catra cine li s'a dat 
si ce rusfeturf au pliitit, si deslushid a- 
devarul pentru cite locurt se vor gasi 
prinse si date unora si altora, fara a 
avca datatorit insusirile legilor din Dom- 
ncscul Hrisov, si primitorit de implini- 
tort celor cuprinse prin el. Vor face un 
izvod lamuritor dc datatort ce s'aii luat 
ncdreapta. insusire ca sa harazeasca. lo- 
curt, de primitorit locurilor, de cati- 



mea marimet si de suma priimita rus- 
fert si sa faca chemare madularilor cu 
zi hotarita si precum s'a vorbit mat sus 
ca eel mat purin sa fie la acea adunare 
sa incheie jurnal si sa iscaleasca fiestc- 
care intr'insul, si sa se puc acei izvod 
pe masa acet presus viitoare zi ca sa 
se debitorisasca si sa se ia in judecata 
toate catahrisurile urmate cu darea a- 
celor locurt si pentru doveditcle luaturi 
rusfert, inclieindu-se jurnal se vor ini- 
plini de ocrotitort prin ispravnicie de la 
cutezatort si se vor trece in condica a- 
dunaret folosurilor proprietart , tot o- 
data se va implini si cite una suta let 
straf legiuit prin Hrisov. Iar cu acei 
care li s'au dat locurile, se va urma a t a 
adica acelor de au avut drept a li se 
da loc de a^ezare, sa li se dee, soco- 
tindu-se de completul madularilor ce se 
va cuveni, platind acum priimitorul lo- 
culut bezmau ce se legiuicstc prin hri- 
sov in folosul cutiet tirguluf, insa nu- 
mat acum odata pentru tot-dauna, iar 
nu si inainte, socotindu-se aceasta ca 
un filotim dar nu bezmaluirc, insa nu- 
mat cit loc se va cuveni, pe care i se 
va da si document de d-lor Ocrotitorit, 
trecindii-t in condica, dar prisosul va 
ramine in folosul obstiei spre largimea 
imasulut, >au se va da altora ce li se 
va cuveni cu folosul cutiet ; iar cit pen- 
tru acei care nu vor avea in^usirt de a 
li se da locurt, si se vor gasi ca li-aii 
dat acele macar si cu binaie, de ar fi 
toate sa se ia tit folosul obstiei tirgulut 
ce are dritul proprietat.it, cu care d-lor 
Ocrotitorit vor pazi urmarea sus zisa 
pentru pri*osirilc din locurile acelora ce 
li s'au cuvenit a li se da si unii ca a- 
cej.tia, care fara a nu avea drept de 
proprietarf, si prin nedreptate s'aii silit 
a-si cistiga locurt, pe care si-ad facut si 
binaie, fiind-ca acele toate sa iaii in fo- 
losul obstiei proprietarilor, et ist vor 
cauta ort-ce pretence vor avea cu acet 
ce le au dat locurile cu neeredinja, si 
datatorul loculut se va strafui potrivit 
cu cuprinderea Hrisovuluf. 

7. Tot locul de hrana ce cste in fa- 
rina tirgulut, se va masura cu Inginer 
in primavara si vara aceasta, care se va 
si impar^i localnicilor proprietart de ca- 
tra Inginer in cuprinsul vidomastiet ce 
d-lor Ocrotitorit vor da, la a caria lu- 
crare obstia tirgulut proprietara este da- 
toare a da din inceput si pana la is- 
pravire a tot lucrul ingineresc oamenit 
trebuinciost, fara vre-o cerere de plata 
de la cutie, decit numat inginerulut i 
se va plati dupa tocmeala ce va avea. 
Se face still t si aceasta, ca inginerul are 



sa imparta locul de hrana tn parple, 
adica diud un rind de bucap din locul 
mat bun si analoghicos, dupa bunatatca 
si rautatea pamintulut si sa dee si din 
locul eel prost. 

8. In lucrarea vidomastiel vor cer- 
ceta d-lor Ocrotitorit cu patrunzime pe 
tojt localnicit tirgove^t; tntii pentru in- 
susirile proprieta^et de i se cuvine a a- 
vea loc de hrana si apot facind un i>- 
vod de numelc acelor si citimea cit se 
cuvine ficste-caruia, la presus viitoarea 
zi a madularilor se va punc pe masa 
spre a se debatarisi, ca dupa aceste po- 
trivit sa li se dec si lucrurile de hrana, 
faciudu-se tot chipul de silin^e, ca de 
se va putea sa mat ramiie si ceva imas, 
ca sa. lipseasca tot felul de strigari, si 
asa se va trece in condica, dupa care 
d-lor Ocrotitorit vor slobozi si pdule 
fie^te-carui.i pe numele sau de suma pra- 
jinilor ce i s'a dat pana la cea mat de 
pe urma ob>tie proprietart, ca dupa a- 
cele tidule sa-st stapincasca locurile tic 
hrana fieste-care, fara insa a-1 putea da- 
nui sau vinde ; cact care va cuteza in- 
tru asemenea, locul i se va lua in fo- 
losul obstiet si unul ca acela nict odi- 
nioara nu va mat putea cistiga o ase- 
menea dreptate. 

Iar pentru acet care, din intlmplare, 
s'ar departa de aice din tirg cu locuinja, 
nu vor mat putea avea dreptate sa sta- 
pincasca locul de hrana, ci va ramine 
in folosul obstiet, care a far a numat cind 
locuitorul va inchiria casele, care se vor 
inlocui de inchirie^t, socotindu-se ca 
niste locuitort, sunt in dreptate a stii- 
pini paminturile ce va avea inchiriitorul, 
daca insa il va da, decit numat atunci 
se va lua in folosul cutiet, si mat cu 
dinadin>ul a ob^tief, adica: cind oarc- 
care boier, din imprejurarf pentru in— 
delungat vremclniceste, sau pcutru mat 
pu^in, povajuit de imprejurart, s'ar duce 
la vre-un loc si casele le-ar inchiria de 
Judecatorie, Ispravnicie, Scoala si alte a- 
semene, atunct U)curile de hrana aceia 
ca.^e, vor r.amine in folosul ob^tict pana 
la intoircere, adeca: sa se lase pentru 
imas, mijlocind Ocrotitorit inchipuire prin 
schimbare vremelniceasca ca sa se ala- 
ture/.c de imas lasat pentru vitele obstiei 
tirguluf. Asemcnc si pentru cet ce sc 
vor savlrsi din viafa fara. a le ramine a- 
devara^t clironomt, atunct iara^t locurilc 
de hrana, ce vor fi avut, vor ramine in 
folosul obstiei, insa toate niste asemenc 
locurt pastrindu-le d-lor ocrotitort ca 
dupa vreme sa se poata intirapina clin- 
tr'insele lipsa la care ar cere trebuin^ 
dupa dreptate a i se da. 



Digitized by 



Google 



BACAU 



185 



BACAU 



9. Ctnd oare-care din locuiton, din 
binale locuitoare si nu spiculatoare, pre- 
cum de pilda crtsme, hanun, dughene 
si altc asemenea se vor vinde de vecT, 
dupa trebuinfa ce-T va indemna, atuncT 
acca binca locuitoare, daca se va locui 
de cumparator, vor avea drcptate a {ine 
si locurile de hrana ce va fi avind vin- 
zatorul, peste 10 ant daca va fi strain 
venit din alt oras sau sat si de va fi 
crestin, (iar fiind de alta na^ie si sudit 
nu va putea intra in locurile de hrana), 
dar pana la vremea de 10 ant locurile 
vor ramlne In folosul ob^tiet; iar fiind 
cumparatorul vechiu tirgovaj de 10 ant 
sau mat invechit, atunci va tragc si lo- 
curile vlnzatorilor, daca insa nu va ave 
alte locuri de hrana de mat inainte, dar 
avind asemene loc de hrana, nu va mat 
pute cere alt loc, si cu asa chip poate 
ramine proprietar cumparatorul, si vin- 
zatorul ramlne stirpit de dreptajt pentru 
tot-d'auna, iar la tntimplare de inchiriat 
se va aplicarisi la punctul mat su:> al 
S-lca. 

10. Locul, ce se va pute opri pentru 
imas, se va pastra tot intr'o ingraditura. 
cu cea-1'alta farina, in care cite o vita 
sau mult doua, acelc mat cu nevoe tre- 
buitoare pentru Indcminare si hrana a 
fieste-caruia din locuitorit proprietart, se 
va primi a se pasuna, insa a localnicilor 
cu pastor tocmit de obstie; iar mat multe 
vite sa nu se ingaduiasca a se baga in 
acest imas mat virtos ot, nict pe eel din 
afara de imas nu vor fi slobodc a se 
pasuna, insa a localnicilor proprietart 
slobozenie o vor avea numat pe vreme 
pana cind se vor da oile In stina, iar 
apot altora nict iutr'o vreme nu vor fi 
slobode a se pasuna, bez de tret capre 
ce poate sa le aiba unit pentru trcbuin^a 
de cura si aceasta pentru ca sa se p<>ata 
Inlesni hrana celor-l'alte dobitoace a 
proprietarilor. 

11. Pentru ca proprietatea tirgulut 
se gaseste impresurata de catra megie- 
sitele mosit, intre care trebuin^a cere 
neaparat de a se scoate de sub impre- 
surare la a caruia lucrart, fara a nu fi 
inadinst vechilt staruitort pana in sfir;.it 
(nu poate fi nimica adus Intru savlrsire). 
De aceea d-lor Ocrotitorit tmpreuna cu 
ale sale madulart, vor socoti a alcatui 
niste destoinict vechilt de asemenea trca- 
ba, credinciost, cinstift si harnict in lu- 
crart, carora plata alcatuirei si cheltue- 
lile ce va cere trebuinfa osebit a *e mat 
face, se vor da din cutia tirgulut. 

12. Ort la ce lucrare va cere tre- 
.buiiiya a se aduna ale sale madulart, se 

Infelegc ca dupa forma mat sus zisa, sc I 



va iscali de toft cift se vor aduna in a- 
cea zi presus fiitoare si dupa conglasui- 
rea ce va urma In tofimea adunaret a- 
lese cu d-lor Ocrotitorit, daca nu va fi 
unire In In^elegere si socotinft si vor fi 
dezbinart, atunci socotinfele se vor da 
in judecata si glasurile covirsitoare ade- 
verite prin iscaliturile presus fiitoriior 
acelet zile, va ramine temet Inca si de 
la se pune in lucrare, iar pentru cct- 
l'alft i^t va da socotinfa pe care s'a in- 
lemeiat de nu s'a unit, si asa pe acele 
jurnalurt, care se vor pastra cuprinderet 
lor fara abatere intru cit de pupn, 111- 
felegtndu-se dar mat lamurit ca aceste 
adunart si conglasuirt, n'au sa privcasca 
catra alta, de cit nuraat catra apararea 
dreptafilor proprietajet spre a je tmbu- 
natap intru toate. 

Asa dar aceste fiind soeotinfele noas- 
tre ce se cuprind In aratatele 12 punc- 
turt, spre curmarea a tot felul de catahri- 
suri, care pana acum a urmat indrepta- 
file proprietafet, si spre a se imbuna- 
tafi intru tuate catra. care priveUe buna 
punere la cale a unet propricta^i de mat 
mulft proprietart, precum si a dreptap- 
lor proprietarilor et, tncheiam acest jur- 
nal sub a noastre iscaliturt, punere de 
degete si peccft, pe temeiul carora se 
vor pazi nestramutate toate cuprindcrile 
lut atit acum precum si In viitorime, 
spre odihna localnicilor proprietart si 
nejignirca dreptafilor proprietajet. 

Urmeaza 46 iscaliturt si 10 puneri de 
degete. 

Adeverite de Eforia orasulut liacau, 
N(». 374, la 1 lulie iS40». 

Istoricul orafuiuL In privin^a 
punere! inceputuluT tirgTiluT sunt 
mal multe legende, insa lipsesc 
cu totul date sigure si docu 
mente pozitive. Dintre legende 
vom alege pe cea care pare a 
explica de odata, atit funda^iu- 
nea originara a tirgulut, cit si 
numele de Bacau. Aceasta este 
si cea mat acreditata printre ba- 
trinit din tirg si mat cu seama 
printre Ciangait (UnguriT) can 
populeaza sate intregl fn acest 
jude v . Doua din aceste sate, Ca- 
lugara-Mare si Liuzi-Calugara 
sunt chiar la poarta orasulut. 
Dintre acesti Ciangal unit pre- 
tind, ca in documente vechl de 
ale p&minturilor lor s'ar fi vor- 



bind chiar de un oare-care Bako, 
ungur din Calugara, care a pus 
si inceputul si a dat si numele 
sau tirgulut Bacau. lata cum 
spun el, ca-sl amintesc din ba- 
trinT : 

«Un oare-care ungur, din Ca- 
lugara de loc, avea pamintun 
pana in apa Bistri^el, adica si 
pe acolo pe unde azl e orasul ; 
fiind dinsul un mare tiihar, a 
fugit in Ungaria, unde a fost 
prins si condamnat la moarte. 
Precum se stie, pe atuncT con- 
damna^ii nu erau executant, dac& 
primeau sa fie calau (aceasta si 
asta-zt se aplica in Rusia) un 
timp oare-care ; acesta primi 
si dupi expirarea termenulul, 
raminind liber, se intoarse iar 
in Moldova la paminturile sale. 

Ungureste calau se chiama 
bako. Asa cS el cind veni si 
deschise o crlsma pe soseaua 
RomanuluT, adica in cap&tul de 
sus al viitorulul oras, toata lu- 
mea o cunoscu sub numele de 
crisma lul Bako. Crisma fiind 
pe drumul principal al Moldo- 
veT, numele el de Bako deveni 
foarte cunoscut, ca un punct in- 
semnat pentru toata regiunea. 
Imprejurul el au inceput a se 
vinde buca{I din paminturile lul 
Bako ; asa s'a lipit casa de casi, 
s'a lungit uli^a, si s'au deschis 
altele, care toate ati luat si ele 
numele de Bako». 

Dupa legenda aceasta ar ur- 
ma, ca orasul actual sa se fi in- 
tins treptat de la N. spre S., 
adica de prin mahalaua Roma- 
nulul, in josul apei ; aceasta 
consecin^a a legendel este ve- 
rificata de fapt; in adevar, de 
cite orl se cearca sapaturt mat 
serioase pentru vre-o construc- 
^iune in partea din sus a tir- 
gulut, mat tot-d'a-una se da peste 
temelii, beciuri, adica urme de 
cladiri anterioare ; din contra, 
aceasta nu se intimpla nicl o 



04404* Marti* JJicfiOHUf Qioyinjic, 



24 



Digitized by 



Google 



bacaC 



186 



BACAU 



data cu partea din jos a ora- 
sulu!, unde solul pare a fi lip- 
sit de construc^iuni vechi. 

Acum doua sute de ani a- 
proape, Dimitrie Cantemir ne 
poveste^te, ca orasul era situat 
intr'o insula a riuluT Bistri^a 
(«Descrierea Moldove!», tradu- 
cerea romtna, torn. II, pag. 18); 
lucru ce a putut sa fie cu pu- 
t'myk pe acele timpurl, cunos- 
cindu-se de top schimbarile ca- 
pricioase ale cursulu! riulul. 

Intru adeverirea acestei ne- 
cunoscute mutarl a riuluT, adu- 
cem urmatoarele: «A fost o- 
biceiu ca sa aiba Catolici!, lo- 
cuitor! in Moldova, un episcop 
cu episcopia in tirg la Bacau. 
Apa Bistri^e! a surpat biserica, 
$i de atuncT s'a mutat in {ara 
le^easca. Acum episcopul Sta- 
nislas Iezerski, ce se numeste 
al Bac&ulu!, venind si voind sa 
se a$eze in {ara, Voevodul i-a 
dat poslujnicTdeoameni strain!, 
pe care sa-T aseze in satul Tre- 
bes al Episcopiei, ce este la 
tirg la Bacati ; i-a ma! dat E- 
piscopiel si tot felul de alte 
scutir!». (Uricul lui Grigorie 
Ghica, dat in 1741). 

Chiar astazi parole marginase, 
de la estul si nordul podisu- 
lul mat ridicat al tirguluT, sunt 
supuse la dese revarsar! ale ri- 
ulul Bistrija, cind vine mare, pre- 
cum si ale celor doua piraie : Bar- 
natul si Negelul. Pentru apararea 
acestet par^I a orasulu!, de desele 
revarsar! ale riuluT, s'a inceput 
construirea unui dig (zagaz), care 
este pe jumatate neterminat. 

Acest oras, din vechi me, a fost 
scaunul uneT episcopil catolice, 
cu titlul «Episcopus Bacoven- 
sis», creata in locul cele! de la 
Siret in anul 1401, de catre 
papa Bonifaciu IX-lea, avind o 
mosie si astazl, sub stapinirea 
embaticulul. In secolul al XVI- 
lea, aceasta episcopie fu unita 



cu vicariatul apostolic din f ara- 
Romtneasca, si titularul purta 
titlul «Episcopus Argensis et Ba- 
covensis* (« Alexandre le Bon», 
de Bengesco, pag. 62). 

Din cele precedente se vede, 
ca pe la jumatatea secolului tre- 
cut, Episcopia s'a mutat in Po- 
lonia. (Melhisedec, «Papizmul si 
biserica ort. in reg. Rominie!»,p. 
17). Prin secolul al XVI-lea era 
la Bacau o manastire franciscana, 
care a fost distrusa de un foe. 

In orasul Bacau, pe timpul 
lu! Alexandru-cel-Bun (140 1 — 
1433), care locuia adese-orl in 
acest tirg, trecea frontiera mol- 
doveana, si aci se afla un sta- 
biliment de vam&, dimpreuna cu 
cite unui la Trotus si la Taz- 
lau. Postavurile de Orient, cu 
destina^ie pentru Brasov, se va- 
muiau la Bacau si Trotus. 

La 1422, Alexandru-cel-Bun 
a dat manastire! Bistri^a, jud. 
Neam^u, vama de la Tazlau, 
care depindea de cea din Bacau 
si care probabii apar^inea atunc! 
aceleias! manastir!. La 1456, $te- 
fan-cel-Mare confirma posesiu- 
nea vamilor manastire! Bistri^a. 
Despre numeie orasulu! Ba- 
cau, despre Episcopia catolica 
dintr'insul si despre vama ce 
se afla acolo, trateaza si d. B. 
P. Hasdeu, in torn. HI din «Ety- 
mologicum Magnum Romanian », 
p. 2288 — 2294. Credem de mare 
interes a extrage si a decopia 
dintr'acea erudita noti^a, faptele 
urmatoare : In privin^a numelu!, 
d. Hasdeu respingind pentru 
dinsul o origina ungureasca, pre- 
cum, bine in^eles, si ridicula lu! 
derivapune din numeie zeulu! 
Bacchus, pare a inclina catre o 
etimologie turanica, ce s'ar afla 
in rela^iune cu ocuparea {inu- 
tului, ca si a intregel Moldove, 
de Cuman!, ma! inainte de al 
XIMea secol. 

D. Hasdeu vorbeste apo! de- 



spre Episcopia catolicS din Ba- 
cati, pentru care citeazel hrisoave 
de la Duca-Voda si de la An- 
ton Ruset, precum $i un pasa- 
giu din Miron Costin, cu ur- 
matorul cuprins: « Episcopul de 
Bacau are titlul : al bisericilor 
catolice din toata $ara Moldovii. 
Autoritatea iu! se intinde si a- 
supra Bugiacului, unde loeuese 
nu pu^in! Catolici, anume in Ce- 
tatea-Alba, in Tighina si in cele 
$apte sate hane?ti». (Vez! lista 
Episcopilor catolic! din Bacau in : 
Benco, «Milcovia*, II, 24 — 35). 
Tot a?a de interesanta pentru 
trecutul orasulu! nostru este ?i 
descrierea lui, facuti la 1640, de 
episcopul italian Marco Bandini 
9*1 tiparitain Kurz's «Magazin», 
II, pagina 14: «Orasul Bacau 
a fost intr'o vreme re$edin{a 
Domnilor Moldove!, rnaT ales a- 
tunc! cind traia Margareta, fiica 
Voevoduiu! unguresc ^tefan din 
Transilvania §i prima so^ie a lui 
Alexandru-Voda (f 1410, sub 
care Bacau I ajunsese la apogeul 
inflorirel sale). Pe atuncl se matya 
in partea sudica a orasulu! un 
palat domnesc, care acum zace 
in cenu?a. Pozi^iunea orasulu! e 
cea ma! desfatata, scaldat la 
rasarit fiind de riui Bistrifa, care 
se revarsa cu violent din mun^ii 
Ardealulu!, la miaza-zi privind 
intinsa cimpie acoperita cu dese 
sate romtne^t!; despre criva^ 
pana la Carpa^I avind vestita 
vale a Bistritel, numita ast-fei 
dupa riu, $i in fine despre a- 
pus, la departare de o leghe, 
mun^! ?i dealurT, intrerupte prin 
vaT, cale de tre! zile pana la 
Transilvania. Aerul e eel ma! 
sanatos ; padurl frumoase prin 
natura si prin art£, stejari^e, 
fiare salbatice $i pasar! mul^ime, 
riur! pline de pest! deiicios! ne- 
cunoscu^I in Italia, apo! bel?ug 
de vite, de grine, de poame, 
unt §i miere». 



Digitized by 



Google 



bacaO 



187 



BACEA 



In fine, d. Hasdeii se expri- 
ma intr'ast-fel despre vama Ba- 
cauluT: «In secolul XV, Bacaul 
mat avea inca o alta insemna- 
tate, cea maT mare din punctul 
nostra de vedere, fiind-ca, dupa 
cum se vede, ea a lasat pana as- 
tazT o urma in graiu. Pana la 
anexarea catre Moldova la 1475 
adistrictuluTPutnei («Letopise{» 
I, p. 128), Bacaul era oras de 
hotar despre Muntenia si chiar 
despre Ardeal. Aci trebuia sa 
se vamuiasca marfurile. In trac- 
tatul comercial cu Polonia, din 
1407, Alexandra -eel -Bun zice 
(«Archiva Istorica* I, 1, p. 131): 
a exportatiuniT postavurilor la 
UngurT si la MuntenT este slo- 
boda ; anume pentra exporta- 
tiunea munteneasca se va plati 
in Suceava de la 1 grivna, 3 
grosT, si apoT la tntoarcerea din 
Valachia cu marfa de acolo, fie 
piper, fie lina, fie orT-ce, se va 
plati InBac&fl de la 12 cintare, 
1 h rabla de argint...» si maTjos: 
«importatiunea ceret muntenestT 
si brasovene$tf e libera, platin- 
du-se vama de la o peatra de 
ceara in BacaQ 1 gros...» 

«Tot ast-fel suna tractatul co- 
mercial cu Polonia din 1434 
de la $tefan Voda (Kalusznia- 
cki: «Dokumenta Moldavskio», 
Lwow, 1874, p. 25) si de la 
Petra Voda din 1456 (ibid., p. 
37). Despre depozitul marfurilor 
straine in Bacati vorbeste un 
hrisov al lu! $tefan-cel-Mare din 
1460 («Arhiva Istorica* I, 2, p. 
7) : «OrT-care negu^ator va veni 
fie de or! unde, si-st va depune 
marfurile in Bacau, sa dea ca- 
lugarilor (de la Tazlau), vama 
cea mare de grivna, iar de mar- 
furile trecatoare sa se Tea dupa 
lege vama de car....», adica o 
vamuire mare, dupa valoare si 
o vamuire mica, dupa greutate. 
Un alt hrisov de la $tefan-cel- 
Mare, din 1459 (*Arh. Istor.v I, 



1 , p. 114), ne arata in Bacau 
o autoritate judictara, compusa 
din judecatori (sudi{i), avind 
la dispozifiunea lor giobnicT si 
slugl, agen^t pentru executarea 
sentin^elor. Din acea epoca s'a 
nascut si a ramas in graiul ro- 
minesc o locu^iune proverbiala 
foarte interesanta : <a si gasi Ba- 
caul*, pe care Cihac o traduce 
prin: «trouver son diable», sau 
«son bourreau*, iar d. $aineanu, 
prin: «Seinen Meisterfinden» — 
«ST-a gasit Bacaul ». .. si care vrea 
sa zica pur si simplu : a mers pana 
a dat de hotar, a ajuns la vama, 
a fost oprit si scotocit si a putut 
sa mearga mal nainte. Nascut 
in secolul XV, cind pe calaton, 
si mat ales pe neguston, if in- 
grozeau cele doua vamT, «mi-am 
gasit Bacaul », este un adevarat 
monument istoric*. 

Reluind acum sirul evenimen- 
telor istorice, al caror teatru a 
fost Bacau, vom aminti, ca la 
1476, Bacaul d'impreuna cu alte 
orase a fost pustiit, dindu-i-se 
foe de $tefan-cel-Mare, in retra- 
gerea sa la Valea-Alba (Raz- 
boieni) d'inaintea Turcilor (Gr. 
Tocilescu, «Istoria Romina», p. 
68). Orasul Bacau, resedin^a nu- 
mai a (inutulul din vechime, 
ce-i purta numele, devine in se- 
colul al XVI I-lea, capitala a doua 
{inutun alipite, al Bacaulu! si 
al Trotusului. 

Printre faptele istorice petre- 
cute aci, gasim urmatoarele : 
a) «Pe timpul luptelor inversu- 
nate pentru Domnie dintre Gheor- 
ghe-$tefan si Vasile-Voda, acesta 
aflind despre uneltirile logoft- 
tului Gheorghe-^tefan si ca a- 
cesta s'a in^eles cu Raco^i si 
cu Domnul Munteniel Mate!- Vo- 
da, ca sa-l detroneze, tramite 
pe Seculi si pe Iacomi, vataft 
de aprozT si pe Aiexandru Cos- 
tin, cu carte domneasca, sa che- 
me indata la Curte pe logofat. 



Acestia ajungind la Bacau sunt 
intimpinap de strajile ungurestf, 
care-T ia la goana impuscindu-1 
cu pistoalele, — Iacomi... cade 
mort.(«Letopise{ul MoldoveI», t. 
I., p. 300). Iar tot in acel timp 
(1653) Gh. $tefan, cind plecase 
cu ajutoral luT Mate! Voda sa 
alunge din nou de pe tron pe Va- 
sile Lupu, se muta cu temelia 
oastet sale, de la Racaciuni la 
Bac«lu, unde 11 sosi ajutor de la 
Racop II, pe $tefan Petki cu 
un corp de TransilvanenT». («Le- 
topisepil Moldovei», t. I, pag. 

318). 

b) In anul 17 12, in Bacau fu 
prins, de catre Vornicul Mano- 
lache Rosetti, fostul rege al Po- 
lonieT si rege al LotaringieT, Sta- 
nislav Leszynski (a caraia fiica 
a fost so^ia lui Ludovic XV), 
care trecea drept ofi^er din ar- 
mata suedeza. El a fost predat 
luT Neculae Mavrocordat, Dom- 
nul MoldoveT. 

La Bacau s'a nascut ilustrul 
nostra poet Vasile Alexandri, 
in anul 1 82 1, la 1 Iulie. Dupa 
toata probabilitatea, din aceste 
locuri a adunat el o buna parte 
din comoara de poezil populare, 
ce ne-a dat. 

Bac&u, stafie de dr. d. f., jud. 
Bacau, pi. Bistri^a-d.-j., comuna 
Bacau, pe linia Marasesti-Ro- 
man, pusa in circulate la 1 Sep- 
tembrie 1872. Se afla intre sta- 
bile Valea-Seaca (10 kil.) si Fin- 
tinele (12.1 kil.). Inatyimea d'a- 
supra nivelului maril de 160.77 
m. Venitul acestet sta^il pe a- 
nul 1896 a fost de 758.319 1. 
17 b. 

Bacea, cdtun, in jud. Olt, pen- 
dinte de com. Timpeni, situat 
pe malul sting al Dorofeiulul, 
3 kil. la N. de Timpeni, rese- 
din^a comunel. Are o pop. de 
700 loc, maioritate mosnenT. 



Digitized by 



Google 



BACEA 



188 



BAC1UL-P05TA 



Cel mal insemnat intre din?ii e 
Dumitru $erbanescu, cu 100 h. 
arabile $i 15 hect padure. EI 
poseda 200 boT, 170 vacT, 150 
caT, 1700 of, 150 porcT $i 2 ma- 
garl. 

Aci se afla o biserica cladita 
la 1857 de Ion Brumu?lla $i 
Dumitru $erbanescu. E deser- 
vit§. de I preot ?i I cintaret, 
platip de locuitorl $i de com. 

Se zice ca Bacea i?I trage 
numele de la un cioban, care 
avea o stina mare, a^ezata in 
acel loc, unde s'a format satul 
mal tirziu. 

Sacea, pir. mic in jude^ul Olt, 
care se formeaza pe teritoriul 
comunel Timpeni, cat. Bacea, 
pi. $erbane$ti. Curge de la E. 
catre V., prin mijlocul satulul 
$i se varsa in Dorofeiu pe stin- 
ga luT. 

Bachii (Lacul-), lac, in comuna 
Nehoia^ul, cat. Ba?ceni, jude^ul 
Buzau, pe muntele Dealul-Zmeu- 
lui ; are mult pe$te, mal cu seama 
soreasca 91 purcol. 

Bacin, lac, in plasa Sulina, ju- 
de^ul Tulcea, pe teritoriul co- 
munel urbane Chitia-Veche, in 
partea apusana a pla?ii $i a 
comunel ; are o intindere de 30 
hect.; este inconjurat cu stufi- 
$url, 5*1 comunica prin mici gir- 
lie cu lacul Maxinca, $i bra^ul 
Tatarul (o derivable a bra^ului 
Chilia) de care e format in re- 
varsarile sale ; pe$tele sau este 
pu{in cautat. 

Bacin, lac, in jude^ul Tulcea, 
plasa Sulina, pe teritoriul com. 
urbane Chilia- Veche, in par- 
tea S.-V. a pla?il $i a comunel; 
el este mal mult o continua^ie 
a laculuT Costin, cu care comu- 
nica prin gitul Costinciuc; iar 
el formeaza la rindu-T lacul Pos- 



tar §i f ihac, din care pleaca 
girla Aliboca-Suhatul; comu- 
nica $i cu girla Iacob-Suhatul ; 
suprafa^a este de 80 hect. ; e in- 
conjurat numal cu stuf, pe?te 
bun ?i in mare cantitate, fiind 
bine alimentat de cele doua 
girle de maT sus. 

Baciul sau Baciul-de-Sus, cat. 
din com. Bleje^ti, pi. Glavacio- 
cul, jud. Vla$ca. O mahala din 
acest catun este pe proprieta- 
tea d-lul Ap. Grajdanescu cu 
un venit anual de 10000 lei. 

In acest catun este o biserica 
cu hramul Sf. loan Botezatorul, 
cu un preot $i 2 dascalf; de- 
pinde de parohia Baciui-Posta. 

In acest catun este $coala 
comunala $i primaria. Sunt case 
bune de locuit. Oamenil mun- 
citori. Este situat pe coastele 
apei Glavaciocul. 

Bacilli, balta insemnata in plasa 
Medjidia, comuna Rasova, jud. 
Constanta. Este situata in partea 
apusana a pla^ii $i cea centrala 
a comunel, intinzindu-se de la 
Moara-lui-Mamic, pana in drep- 
tul ruinelor satulul Ghioi-Ra?ca, 
printre dealurile Germelul $i 
Mustana la apus ?i Dealul-Ba- 
ciulul la rasarit. Are o lungime 
de 6 kil. pe o largime maxima 
de Va kil. cu o suprafa^a de 
1300 hect. Ea nu este de cit 
partea rasariteana a marel bal{I 
Alimon, cea apusana fiind balta 
Vederoasa. Este acoperita in in- 
tregime de stuf, care este foarte 
des. Valea Arabaji-Ceair se des- 
chide in aceasta balta, impreuna 
cu valea Ceraclar prin partea 
sa de sud. 

Baciul, bdi deapasarata, in jud. 
Prahova, ce izvorasc din minele 
de sare parasite. Sunt situate in 
centrul com. urbane Slanicul, 
plaiul Varbilaul. Apele apar{in 



statulul $i se arendeaza de Di- 
recfiunea generals a monopo- 
luluf statulul. Sunt situate 111 
regiunea unul munte de sare, 
ce domina asupra vederel Sla- 
niculul. Comunica^ia la bal se 
face cu inlesnire prin gara Sla- 
niculul. 

Apele sunt sarate $i mal con- 
{in iod in mare cantitate $i fier. 
Ele sunt bune pentru reumatism, 
boale de femei, de piele, scro- 
fule $i altele. 

S'au facut analize calitative 
de mat mul^I medicl ; insa nu 
s'au publicat pana acum. 

Baile sunt administrate de d. 
Ion T. Popescu, care le cauta 
in antrepriza, in asistenfa d-lor 
dr. Margulius $i Argesanu. 

Baciul, loc cu izvoare, pi. Taz- 
laul-d.-j., com. Bratila, judeful 
Bacau, pe teritoriul satulul Gu- 
ra-Vaii, de unde obir$e$te pi- 
riul Gura-Vail. 

Baciul, munte, comuna rur. Ru- 
carul, plaiul Dimbovija, jude^ul 
Mu$cel. 

Baciul, padure, supusa regimuluT 
silvic, pe muntele cu acela^i nu- 
me, proprietatea d-lu! Anastase 
$i a altora, pendinte de com. 
Rucarul, plaiul Dimbovi^a, jud. 
Muscel, in intindere de 2 50 hect., 
avind esen^a dominanta molift. 
Etatea el este intre 40 — 60 am. 
Se margine^te la N. $i V. cu 
Austro-Ungaria. 

Baciul, pin a, com. Rucar, plasa 
Dimbovi^a, jud. Muscel. 

Baciul, mic pirifi, afluent al §o- 
muzului-Mare, in com. Dolhasca, 
jud. Suceava. 

Baciul-Po^ta, cat. din comuna 
Bleje?ti, pi. Glavaciocul, jude^ul 
Vla^ca, situat pe proprietatea 



Digitized by 



Google 



BACU T LUI (I)KALUL-) 



189 



BAGHIEI (GRINDUL-) 



Neamfu si Blejesti, a fra^lor 
C. si G. Olanescu. Are un venit 
anual de 50000 let. 

In acest catun, ia 1864, s'a 
improprietarit 75 locuitorT, luind 
295 hect. Pe aceasta proprie- 
tary este paclurea Sinica in su- 
prafaja de 250 hect. 

Inainte de a se face soseaua 
Bucuresti-Pitesti-Slatina- Craiova 
si inainte de a se construi linia 
feratS Bucuresti-Virciorova era 
a 3-a posta sau stafiune unde 
se schimbau caiT de olac, ce 
faceau cursa Bucure?ti-Craiova. 
Aceasta a facut sa-T se zica Ba- 
ciul-Posta ca sa se deosibeasca 
de cele-1-alte catune cu numirea 
de Baciul. (Vezi com. Blejesti). 

Baciulul (Dealul-), deal, in jud. 
Constanta, pi. Medjidia, pe te- 
ritoriul com. rur. Rasova ; se 
desface din Dealul-Malagenilor, 
si anume din virful numit Mo- 
vila-ArnautuluT; se intinde spre 
miaza-noapte, avind o direc^iune 
generala de la S.-E. spre N.- 
V. ; brazdeaza partea apusana 
a plasii si cea S.-V. a comunei; 
se intinde de-alungul bal^il Ve- 
deroasa pana in Dunare. Arc 
o inafyime de 120 m. Este de na- 
tura sttncoasa si are o rauhVime 
de vaT ripoase ; malurile DunariT 
(Girla-Vericra) sunt inalte si ri 
poase; la poalele N.-V. ale lut 
se gases te izolata Moara-IuT-Ma- 
mic. Este acoperit cu verdca^a, 
pasunT si pe id si colo cite-va 
semanaturl. 

Baciulul (Groapa-), loc izolat, 
in com. Mlajetul, jud. Buzau, 
si punct de hotar despre com. 
Colfi. 

Baciulul (Izvorul-), izvor, in 
com. Canesti, catunul Negosina, 
jud. Buzau. E avut in substance 
minerale si mat cu sea ma in 
sare. Incepe de la Saraturi, din 



Fundul-VaiT, si se scurge in pir. 
Sara^elul-Bercil, in com. Poli- 
ciori, cat. Scor^oasa. 

Baciului (Movila-), movila, jud. 
Bacau, pi. Tazlaul-d.-j., c. Bra- 
tila, pe teritoriul satului Ciortea. 

Badacd, vezi Bascni, iaz, jude- 
\w\ lasi. 

Badalar, movila insemnata, in 
jud. Constanta, pi. Mangalia, 
pe teritoriul com. urb. Mangalia; 
situata in partea rasariteana a 
plasiT si cea apusana a comunei, 
la 4 kil. spre N.-V. de oras, pe 
muchia dealulul Mangalia, are 
o mal^ime de 67 m., dominind 
cele 13 mict movile in mijlo- 
cul carora se afla, apot drumu- 
rile ce due de la Mangalia la 
Cara-Omer si Medjidia ; a ser- 
vit odinioara ca punct de orien- 
tare ; este acoperita cu verdea^a. 

Badala§, deal, pe coasta caruia 
e situat satul Balteni, din com. 
Hermeziul, pi. Turia, jud. Iasi ; 
numit ast-fel dupa numele unul 
pazitor de liotare. 

Badea, tnahala, comuna Parau- 
sani, pi. Mijlocul, jud. Vilcca. 
Arc o populate de 120 locui- 
torT. 

Badeasa, sat, jud. Arges, plasa 
Pitesti ; face parte din com. rur. 
Borlesti-Varzari. (V. a. n.) 

Bade! (Dealul-), deal, com. Ba- 
jesti, pi. Riurile, jud. Muscel. 

Bade! (Gura-), picket, in jud. 
R.-Sarat, pi. OrasuluT. (V. Gura- 
BadeT). 

Badei (Valea-), pirin, in jud. 
R.-Sarat, pi. OrasuluT, comuna 
Brosteni ; izvoreste din Dealul- 
Taisulul; uda partea de rasarit 



a comunei ; se varsa in riul Mil- 
cov, pe dreapta luT, trecind prin 
cat. Bro?teni. 

Badei (Valea-), pir., izvoreste 
din coasta numita Valea-BadeT, 
comuna Vladesti, plasa Riu- 
rile, jud. Muscel, se varsa in 
Valea-luT-Dan, pe teritoriul a- 
celeiasT comune, si impreuna 
se varsa in riul Bratia. 

Badei (Valea-), in jud. Vilcca. 
(Vezi Daroaia). 

Badiului (Capita-), colind, in 
com. Vintila-Voda, cat. Bodi- 
nesti, jud. Buzau. 

Badragi, sdtifor, m jud. Doro- 
hoiu ; vezi RusiT-Ciomirtan, sat, 
com. Zamostia, pi. Berhometele. 

Badragi, dumbrava de stejarT, 
in jud. Dorohoiu, pe teritoriul 
satului RusiT-Ciomirtan, comuna 
Zamostia, pi. Berhometele. 

Bagdat, sat, in jud. Braila, la S. 
de com. Dedulesti, pe muchia 
maluluT sudic al viroagel Buzee- 
lului-Sec, la 2 kil. de satul De- 
dulesti, numit ast-fel dupa nu- 
mele proprietaruluT mosiei. Va- 
tra satului este de 16 hectare, 
avind 32 case si 3 circiumT. Po- 
puiatiunca este de 185 locui- 
tori; animalele sunt: 88 cat, 
190 vite cornute, 760 ol si 50 
porct. 

Bagdat, mo^ie, in jud. Braila, si- 
tuata la S.-V. si pendinte dc 
com. Dedulesti, pi. Ianca, pro- 
prietatea mostenitorilor T. Bag- 
dat, cu suprafa^a 1800 hect. si 
venit 40000 lei. 

Baghiei (Grindul-), grind, sau 
loc ridicat deasupra stufului \w- 
conjurator, in jud. Tulcca, pi. 
Macin, pe teritoriul comunei ur- 



Digitized by 



Google 



BAGHIUL 



190 



BAHLUIUL 



bane Macin (si pe al catunuluT 
sau numit Ghecet). Se desfacc 
din Grindul-Ghecetului ; se in- 
tinde spre miaza-noapte, avind 
o direc^iune generala de la Sud- 
Vest spre Nord-Est ; are o for- 
ma lunguia^a, cu o intindere de 
4 kil. si cu o suprafa^a de 80 
hect. ; are spre rasarit o pre- 
lungire numita Grindul-Pietroiu- 
luT; la miaza-noapte comunica 
cu Grindul-SpinauluT, la Sud cu 
Grindul-Spinauiui, OaeT si Cle- 
cea-Mare; pe la Nord trece si 
girla Spinaul ce se varsa in 
Balta-La^imei ; el este inconju- 
rat de toate parole numai cu 
stuf; nu este cultivat, fiind pu- 
^in cam pietros. 

Baghiul, munte, in piaiul Clo- 
sani, jud. Mehedinfi. 

Bagiurea, sat, numit in vechime 
si Voicautf, in com. Darabani, 
pi. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, cu 
250 familiT, 932 suflete si situ- 
ate placuta. Are vederl intinse 
asupra Basarabiei si a Bucovi- 
neT, pe podisul inalt si parte 
din costisa dealulul, ce domina 
asupra Prutulul, pana la al ca- 
ruia mai se intind poalele dea- 
luluT. 

Asezarile satenilor in mare 
parte sunt bune, cu livezi si 
gradinT ; proprietatea nu are a- 
sezare. 

Biserica cu patronul Sf. Du- 
mitru, cu I preot, 2 cintare^i 
si 1 palam. este mica, constru- 
ita din lemn si lipita, facuta de 
sateni. 

Calitatea pamintulul este buna. 
SateniTposeda735 hect. pamint. 

Drumurile principale sunt : 
spre Dorohoiu si Darabani ; spre 
Baranca-Hudestilor, catre Her^a 
si Mamornifa. 

Vechimea satuluT este insem- 
nata, cacT documentc vechl a- 
cum de 300 an! trecuJT, vorbesc 



de acest sat. Din vechime, dupa 
acte, satul avea doua par^i deo- 
sebite una de alta: Bagiurea- 
din-Deal si Bagiurea -din- Vale, 
dar prin sporirea populate! a- 
cum s'au impreunat. 

In ograda case! locuitoruluT 
Gh. Vasilescu se afla o piatra 
cu inscrip^ia urmatoare : 

« 1797, Noembrie 8. Aid au 
impuscat TurciT pe Grigoras Cris- 
tea Paharnicul, in vremea ciu- 
mel. Dumnezeu sa-l erte». 

lata legenda ce se pastreaza 
in popor asupra acestel intim- 
plari: 

•Grigoras Cristea Paharnic, locuitor 
din Suli^a, era Ocolas si avea pomnca 
dc la Octrmuire, sa arda casele molip- 
site de ciuma. In acel timp locuia, in 
acest sat, cape tenia uneT potere de TurcT 
numit Hasan. Casa In care vie^uia Ha- 
san a fost bsinuita ca molipsita de ciu- 
ma, fiind-ca murise tn ea o fata mare. 
Acea fata primind de la un om care za- 
cuse de boala ciumel, 200 let banl, 
pre^ul unor bot ce-i vtnduse tatSl ei, se 
zice ca prin contactul banilor, fata tn- 
bolnavindu-se a murit. AtuncT Grigoras 
Ocolasul a pus de a dat foe caseT. Tur- 
cul Hasan afltndu-se de cea-1'alta parte 
a PrutuluT si vaztnd flacara focului, a 
alergat In graba si gasind casa arzind 
cu lucrurilc din ea, Intre cart eraii si a 
TurculuT, acesta tnfuriat de mlnie a tn- 
puscat pe Ocolas, care pusese sa dea 
foe casei. Sofia mortului, auzind de a- 
ccasta Intlmplare, a venit de la Suli^a, 
a ridicat si transportat cadavrul, tnmor- 
mfntindu-1 la Sulija ; iar pe locul undc 
a cazut raortul, a Infipt crucea de pia- 
tra, cu inscripfia de mat sus». 

Bagolat, locuinfd izolatd, in jud. 
R.-Sarat, pi. Gradistea, comuna 
Valcele, pe drumul catre comu- 
nele Gulianca si Ciorasti ; nu 
se stie de unde ft vine numele. 

Bahl!ne§ti, lac, in jud. Tulcea, 
pe teritoriul com. urb. Mahmudia, 
in partea nordica a plasiT si a 
comuneT; suprafafa 40 hect.; in- 
conjurat cu stuf; se varsa in 
girla $ondul; peste pu^in si ne- 
cautat. 



Bahlue^ul, piriU, ce curge prin 
jud. Roman, plasa Siretul-d.-s M 
com. Strunga. Izvoreste la S. 
de satul MovileniT ; curge de la 
N.-V. catre S.-E. Uda foarte 
pu^in pamintul acestel comune, 
dupa care apoT trece in jud. 
Iasi, unde se uneste cu un alt 
piriias, tot cu numele de Bah- 
lue^ul, ce izvoreste din padurea 
Va^cani, jud. Suceava. Primeste 
in sine, pe teritoriul jud. Iasi pe 
pir. Sirca si altele si apoT" se 
varsa, mat in jos de Podul-IloaeF 
}n riul Bahluiul de-a dreapta. 

Bahlue^ul, piriU, izvoreste din 
padurea Vatcani, jud. Suceava, 
intra in jud. Iasi prin partea 
de N.-V. a com. Baiceni, udind 
o parte de la V. a plase? Bah- 
luiul, paria la Tfrgul-Frumos ; iar 
de acolo toata partea de N. a 
plasiT Cirligatura, si la tlrguso- 
rul Podul-IloaeY, se varsa in 
dreapta riuluY Bahluiul, dupa ce 
primeste in cursul sati mat muI^T 
afluen^T. 

Bahluetul-Rece, filrlu, ce trece 
in jud. Suceava, prin satele Giur- 
gesti si Costesti din com. Ru- 
ginoasa, si, dupa ce formeazS 
iazurile Giurgesti, PTetrisurile si 
Dadesti, si a primit, din stinga, 
piraiele Dragoteni, Giurgesti si 
Valea-BuneT, iar din dreapta 
pir. Paunesti, trece in com. Da- 
desti, jud. Iasi, si se varsa in 
Bahluiu. 

Bahluiul, plasa, in partea des- 
pre N.-V. a jude^uluT Iasi; si-a 
luat numele de la riul Bahluiul 
ce curge prin mijlocul eT; se 
intinde de la N.-V. spre S., pe 
dealurile si podisele dintre riu- 
rile Jijia si Bahluiul, pe valea 
Bahluiulut si pe dealurile si po- 
disele din dreapta riuluT Ba- 
hluiii, pana in marginea despre 
jud. Suceava. 



Digitized by 



Google 



BAHLUIUL 



11)1 



BAHLUIUL 



Limitele. Se ma«-gineste la N. 
cu jud. Botosani, incepind ho- 
tarul din malul drept al riulul Ji- 
jia, prin o linie mal mult dreapta, 
inclinata spre S.-V. ; trece prin 
marginea de N.-V. a comune- 
lor: §ipotele, Cepleni^a si Ba- 
deni, pana in dreptul satuluT 
Sticlaria; la V. se margineste 
cu jud. Suceava, incepind ho- 
tarul din dreptul satului Sti- 
claria; continua pe marginea de 
V. a com. Badeni, lasindu-se 
spre S. pe marginea de V. a 
comunelor: Ceplentya, Cotnari, 
Baiceni, si pe piriul Bahlue{ul, 
pana in marginea teritoriuluT 
Tirgul-Frumos; la S. se margi- 
neste cu Tirgul-Frumos si plasa 
Cirligatura, pana dincolo de tir- 
gusorul Podul-IloaeT ; la E. cu 
pi. Turia, din marginea jud. Bo- 
tosani, pana in dreptul satului 
Vladeni, din com. $ipotele, a- 
vind de hotar apa Jijiel (ce curge 
de la N. spre S.); iar din mar- 
ginea teritoriuluT satului Vla- 
deni, din malul drept al riulul 
Jijiel, pleaca o linie dreapta de 
la E. la V., facind hotarul de 
N. al plasil Copoul ; de acolo se 
lasa spre S., pe marginea de 
V. a plasil Copoul, in malul 
sting al riulul Bahluiul, linga tir- 
gusorul Podul-IloaeT. 

Aceasta plasa e formata din 
comunele urmatoare: 

I. $ipotele, cu satele: $ipo- 
tele, Iazul-Nou ($ipotele-d.-s.), 
Mitocul ($ipotele-d.-j.) , Buha- 
ieni, Chiscareni-Nol, Chiscareni- 
Vechl , Draganesti , Fintinele 
(Cioara), Halceni, Iacobeni, O- 
nesti, Plugari, $oldana si Vla- 
deni, in partea de N.-E. a plasil, 
intre riul Jijia si piriul Jijioara. 
2. Badeni, cu satele : Ba- 
deni, Fetesti, Zagavia, Scobin^i, 
Steclaria si Traisteni (Luparia), 
in partea de N.-V. a plasil, de-a 
dreapta si de-a stinga riulul Bah- 
luiul. 



3. Cepleni^a, cu satele: Ce- 
plenija, Buhalni^a, Steclaria, Vi- 
rfyi, Moara-PrefectuluT si Boro- 
soaia, la N.-V. plasil, de-a dreapta 
si de-a stinga riulul Bahluiul. 

4. Cotnari, cu satele : Valea, 
Dealul, Zlodica, Horodistea si 
Luparia, Zbereni, Hodura si Io- 
sipeni, in centrul si partea de 
V. a plasil, de-a dreapta si de-a 
stinga riulul Bahluiul. 

5. Baiceni, cu satele: Baiceni, 
Barbatesti, Cirjoaia, Coasta-Ma- 
gurel, Cucuteni, Zbereni, Seca- 
resti, Balosinesti si Dadesti, in 
partea despre V. a plasil, de-a 
dreapta riulul Bahluiul. 

6. Belcesti, cu satele: Cio- 
rani, Valeni si Rusi sub numele 
de Belcesti; UJmi-NoI, Ulmi- 
Vechl, Polieni, Liteni, Arama 
(Protopopul) , Coarnele-Caprel, 
Focurile (Praguri) si Munteni, in 
mijlocul plasil, de-a dreapta si 
de-a stinga riulul Bahluiul. 

7. Birlesti, cu satele: Birlesti, 
Erbiceni, Spinoasa si Totoesti, 
la S.-E. plasil de-a dreapta si 
de-a stinga riulul Bahluiti, si 

8. Tirgusorul Podul-Iloaei, la 
S. plasil, de-a dreapta si de-a 
stinga riulul Bahluiu. 

Suprafafa teritoriuluT plasil 
este de 74123 hect. 

Calitatea solulul e reputata 
ca di ntre cele mal bune si pro- 
ductive. 

Clima variaza dupa pozifiunl, 
ape si padurl ; mal racoroasa in 
partea de S.-E., din cauza pa- 
durilor. Aerul este curat si sa- 
natos. 

Dealurile. In aceasta plasa se 
intind doua sirurT de dealurT 
marT, de la N., pornind din jud. 
Botosani ; unul trece printre riu- 
rile Jijia si Bahluiul, cu diferite 
ramificarl, formind doua val 
marl, iar altul pe dreapta Bah- 
luiuluT. 

Ramurile ce se desfac in di- 
ferite directum, din aceste doua 



sirurT, formeaza : piscurl, podise 
si val, carl toate au numirile 
lor, prin locality le pe unde se 
gasesc, ast-fel sunt: 

In comuna Sipotele: Odaea, 
Domneasca, Viisoara, Balusul, 
Nucusorul, Novaci, J ireghea, Plu- 
gari, Solova^ul, Rediul, Mamali- 
ga, Iacobenilor, Gavriloaea, To- 
rnule^, $oldana, Grajduri, Bu- 
haeni, Draganestilor, VaceT, Bu- 
ghel, Topala, Vladeni, Hilceni- 
lor, Berbecu^iT, Mitocul, Zugravu- 
luT, Urzicanilor, Calpagiul, $ipo- 
tele, Chiscareni, Coroleuca, Cru- 
cea, Urzicani si Vladoaia. 

In comuna Badeni : Dealul-luT- 
Voda, BisericeT, Hatei si Vintila. 

In comuna Ceplenifa: Baba- 
nul, Galusca, Ureche si Petrosija. 

In comuna Cotnari : Catelina, 
Piciorul-Catelinel, Paraclisul, Zlo- 
dica, Chiscovul, Ineamanul, Fur- 
cilor, MindruluT, Sarata, Liten- 
cel, Botul-Mingalariel, Chilia, 
LunceT, Vulpoiul, Dumbrava, 
Breazul, Hodura si Hri^oaia. 

In comuna Baiceni : Piscul, 
Valea - Raculul, Horodistea, Ple- 
trosul, Naslaul, Sarata, Rozno- 
vanul, Viisoara, Magura, Fili- 
pasul si Ceta^uia. 

In comuna Belcesti : Bahluiul, 
Rusil-Ciorani, Ciomagul, Morel 
si LungeT. 

In comuna Birlesti : Norocelul, 
Mosinoael, PosteT, Moarei, Ra- 
diul, Nucusorul, Dorostei, Birle- 
sti, Racea, J intel, Vulturul, Hlin- 
cea si Sarata. 

Printre aceste dealurT, se afla 
un numar de izvoare si piraie, 
carl in cursul lor alimenteaza 
satele, vaile si sesurile cu apa 
necesara; precum si un numar 
de iazuri marl si mid, carl pe 
linga ca servesc pentru adapatul 
vitelor, dar apoT produc stuh 
si pescaril. 

Dintre riurl sunt : Bahluiul si 
Jijia. 

Dintre piraie : Meletinul, Stir- 



Digitized by 



Google 



BAHLUIUL 



192 



BAHLUIUL 



leoca, Mitocul, Prajanul, Coma- 
nacul, Novaci, Racea, Fetesti, 
Scobin^i, Hatei, Luciul, Hucul, 
Buhalnt^a , Hodura , Rascana , 
Cotnari, Pacurari, Racea (Sirca), 
Cirjoaia, Valea-Raculul, f oleasa 
(Valea-OrzeT), Spinoasa, Lungei, 
DorosteiT, Capsa, Totoesti, Bah- 
lue^ul si Jijioara. 

DrumurX. Plasa Bahluiului, i 
este {esuta de un nutnar mare 
de drumuri comunale si veci- 
nale, carl leaga satele si comu- 
ncle intre ele. Cele mai princi- 
pale sunt : 

1. Drumul Podul-Iloael-Hir- 
lau; incepe din tirgusorul Po- 
dul-Iloael; merge spre N.-V. pe 
valea si malul drept al nului 
Bahluiu, pana in comuna Bel- 
cesti ; de acolo pe partea stinga, 
trecind prin satele: Belcesti, 
Hodura, Moara-Prefectuiui, Ce- 
plenifa si Badeni, pana in mar- 
ginea tirgului Hirlau din jud. 
Botosani. 

2. Drumul ce pleaca din tir- 
gul Podul-IloaeT, pe malul sting 
al Bahluiului, trece prin satele: 
Birlesti, Erbiceni, Focuri, Coar- 
nele-CapreT, pana la Petrosi^a, 
de unde se desface in doua ra- 
murT: una pleaca catre Nord- 
Kst, in com. $ipotele, prin sa- 
tele : Chiscareni, $ipotele si $o- 
dana, pana in malul drept al 
Jijiel, de unde trece la Andrie- 
sani, com. Epureni, pi. Turia ; 
iar alta ramura, prin Traisteni, 
Onesti si Plugari, dind in so- 
seaua na^ionala din jude^ul Bo- 
tosani. 

3. Drumul ce plead de la 
Tirgul-Frumos, spre Nord, pe 
marginea de Sud-Vest a plasiT, 
prin satele : Cucuteni, Baiceni, 
Magura, Cirjoaia si la Cotnari, 
se leaga cu soseaua mixta. 

Afara de aceste sunt doua 
drumuri man: unul mixt de la 
Tirgul-Frumos la Hirlau ; trece 
prin comunele : Baiceni, Cot- 



nari, Ceplenifa si Badeni; altul 
judefean, trece de la Nordul pla- 
seT Copoul in sus prin comu- 
nele : $ipotele, Onesti si se lea- 
ga cu soseaua na^ionala din ju- 
de^ul Botosani ; iar pe o mica 
parte de la V. trece caiea fera- 
ta : Podul-Iloael-Tirgul-Frumos. 

Pe cit este de bogat in pro- 
ducfiuni pamintul plasiT Bah- 
luiu, pe atit produc^iunea in- 
dustrials se afla cu totul in ur- 
111a ; cacT, afara de 3 1 morT de 
apl, 1 de vint, 10 de abun, 
pentru macinat faina, si o vel- 
ni(a, unde se fabrica rachiurT, 
industria mare nu se mat in- 
seamna prin nimica alta. 

Industria casnica, in unele lo- 
cality, totusi se men^ine prin 
lucrul cinepeT, a inulu! si a li- 
ne!, facindu-se diferite {esaturT, 
precum : pinza, {oale, sumane, 
scorjurl, etc. 

Prin scoalele rurale, in citc-va 
locality, a inceput a se lucra 
palaril de paie si aceasta in- 
dustrie merge progresind din 
an in an. 

Comerciul locuitorilor consta 
in desfacerea cerealelor si a vi- 
telor, prin tirgurile din vecina- 
tate: Podul-IloaeT, Tirgul-Fru- 
mos si Hirlau ; iar proprietary 
marl fac vinzari de proclucte 
in cantita^T insemnate cu strai- 
natatea. 

Vinurile si fructele sunt cau- 
tate atit in (ara cit si in afara. 

Populafia. In plasa Bahluiu- 
lui se afla o populate de : 5471 
familil sau 257 18 locuiton, din- 
tre can: 131 10 sunt barba^T si 
12608 feme! ; din acestia: 22920 
sunt RominT, 2633 EvreT, 19 Ger- 
man!, 13 PolonT, 13 Ungurl, 6 
Rust, 2 GrecT si I Lipovan. 

RominiT in general se ocupa 
cu agricultura si cresterea vite- 
lor. EvreiT, carl traesc cea maT 
mare parte in tirgusorul Podul- 
IloaeT, fac corner^ cu bacanil si 



lipscanil. Alfil sunt mestesugari 
precum : croitorl, ciobotarl, fie- 
rarT, tinichigil, stolen, zidari; 
al{ii fac corner^ ambulant prin 
sate cumparind : pieT, vite, pro- 
ducte, fructe, pasarl, brinza, oua, 
etc. ; iar al^il sunt posesorT de 
mosii; ceM'al^T strain! se afla 
in diferite servicif pe la mosil. 

Plasa Bahluiului, unita cu Cir- 
ligatura, se administreaz^ de ca- 
tre un sub-prefect cu resedinfa 
in tirgusorul Podul-IloaeT ; are 
sub administrarea sa opt co- 
mu ne din aceasta plasa, cu 58 
sate si un tirgusor. 

Fie-care comuna e adminis- 
trate de un primar cu consiliul 
comunal. 

Pentru pricinele mid de ju- 
decafl dintre locuitorT, sunt in- 
stitute judecatori I comunale, iar 
pentru apelurl si pricinT marT, 
judecatoria de Ocol in Tirgul- 
Frumos, care are sub juridic- 
$ia sa ambele plasT. 

Tot in Tirgul-Frumos se afla 
garnizoana militara, sub a ca- 
reia juridic^ie sunt sefiT de gar- 
nizoane de prin comunele din 
ambele plasT. 

Numarul bisericilor este de 
35 (dintre carl una catolica), cu 
33 preo^T, 28 cintarerjf si 27 
eclesiarhT. 

Numarul scoalelor e de 21, 
cu 21 inva^aton si 3 invafa- 
toare si cu o populate de 753 
elevT si 18 eleve. 

Bahluiul, sat, in com. Radeni, 
plasa Cosula, jud. Botosani, si- 
tuat in padure in partea de V. 
a comunel Radeni, pe piriui 
Bahluiul, de la care sT-a luat ^i 
numele. 

E populat de figanl lingu- 
rarT, carT au aicea maT mult 
sedere vremelnica, cacT, mai cu 
seama in timpul vereT, urabli 
din sat in sat cu mestesugul ce 
au. In timpul ernel se intorc 



Digitized by 



Google 



BAHLUIUL 



193 



HAHNA 



inapoT si se ocupa cu rotaria, 
linguraria, facerea de man gal, 
etc. 

Sunt 40 familtf, cu 163 su- 
flete. 

Bahluiul, deal, pe teritoriul com. 
Belcesti, pi. Bahluiul, jud. Iasi ; 
porneste din malul drept al riulut 
Bahluiul, prelungindu-se de la 
N. la S. pe o intindere de 250 
metri, avind inal^imeade 150 m. 
de la nivelul riuluf Bahluiul. El 
este traversat de drumul, ce duce 
la tirgusorul Podul-Iloael. 

Bahluiul, piriii, izvoreste din dea- 
lul Runcul din padurea Storesti, 
com. Storesti, pi. Copula, jud. Bo- 
tosani si curge prin padure, spre 
S.E., marginit de dealurl inalte 
de ambele par^i ; el e format 
din doua bra^e : Bahluiul si Hu- 
mosul. 

Humosul izvoreste in padurea 
Deleni, com. Deleni, din Dealul- 
Mare; curge de le V. spre E., 
pana pe mosia Vladeni, com. 
Radeni, unde se uneste cu Bah- 
luiul; uda satul Bahluiul, in pa- 
dure, pe mosia Vladeni ; apoi in 
direc^ia S.E., strabate valea sa 
prin codrii Deleni, uda satul 
Pircovaci, apol orasul Hirlau, 
care e asezat pe stinga sa; de 
la Hirlau, ese din regiunea pa- 
durilor si intra in regiunea ciin- 
peana, intr'un ses iarg, pe teri- 
toriul jud. Iasi, pe la comuna 
Badeni, plasa Bahluiul. 

Pe teritoriul jude^ulul Botosani 
primeste din codrii Deleni o 
mul^ime de piriiase, si anume: 
Magioara si Recea pe stinga, iar 
Vacari^a, Racosul, Humosul, Ti- 
sa si Pircovaci pe dreapta. 

In jud. Iasi, trece prin satul Ba- 
deni, unde primeste in stinga 
piriul Luciul ; in com. Cepleni^a, 
primeste la stinga Piriul-Hatei 
si la dreapta piriul Buhalni^a ; 
intre comunele Cotnari si Bai- 



ceni, primeste in dreapta piriul 
Cirjoaia; trece apol prin comu- 
nele Belcesti si Birlesti, unde, 
la satul Spinoasa, primeste la 
dreapta Piriul-Hucului; iar in 
mijlocul tirgusorulut Podul-Uoa- 
ei, piriul Bahlue^ul. In orasul 
Iasi primeste la stinga Cacaina 
si la dreapta Nicolina; de acolo 
trece printre comunele: Hulbo- 
ca (unde primeste in stinga pi- 
raele Casova si Valea-Lungei) si 
Tomesti, primind aicT, in dreap- 
ta, piriul Humule^ul ; in urma se 
varsa in riul Jijiea linga coasta 
dealuluT Doarana, intre comu- 
nele '^ujora si Tomesti, aproape 
de satul Chiperesti. 

In cursul sau formeaza micT 
rezervoare de apa (iazurT), unde 
sunt instalate morl de apa si 
fabricl pentru batut sumani. De 
aceste se afla mai multe in pa- 
dure pe teritoriul comunelor 
Radeni si Deleni. 

Bahluiul nu seaca nici-odata 
si are pestT micT si gustosl, pre- 
cum si racT. 

Bahluiul, podis, in jude^ul Iasi; 
este o prelungire a dealuluT 
Bahluiul, intinzindu-se de la N. 
spre S., pana la soseaua na^io- 
nala Podul-IloaeT-Tirgul-Frumos, 
pe o lungime cam de 3150 
metri. 

Bahluiul, vale, prin care curge 
piriul Bahluiul, in judefele Bo- 
te >sani si Iasi. 

Bahna, com, rur. in jud. Roman, 
plasa Siretul-d.-j., spre sud-vest 
de orasul Roman, la extremi- 
tatea jude^uluT, la 22 kil. de o- 
rasul Roman si la 21 kil. de re- 
sedin^a plasiT. Este asezata pe 
ses. E formata de catunele: 
Bahna, Aramesti-Boeresti (Li- 
liacul) , Aramesti-Razasi , Bah- 
nisoara si Urzici, cu resedin{a 
coin, in satul Bahna. Are 425 



capl de familif, 429 contribua- 
bilf, 1460 loc, din carl 127 stiu 
carte si 359 case. Toata popu- 
la^iunea este romina, afara de 8 
familii Evrel. Se lucreaza caru^e, 
roate si {esaturi alese de Una. 
Sunt 1390 capete vite marl. Are 
o scoala mixta, care a fost fre- 
cuentata in 1886 — Sj y de 37 e- 
levl (36 bae$i si 1 fata) din 68 
inscrisi (66 baefi si 2 fete). Are 
5 bisericT (2 de lemn si 3 de va- 
latucl). Aceasta comuna tine de 
circumscripta fiscala Galbeni. 
Venitul anual al comunei este 
de 2709 leT, 41 b. si cheltuelile 
de 2549 lei. 

Este legata prin sosea cu o- 
rasul Roman. 

Bahna, sat, al com. Bogdanesti, 
jud. Bacati, pi. Trotusul, situat 
pe piriiasul cu acelast nume, d'a 
stinga OituzuluT, la o depar- 
tare de 2685 m. de Bogdanesti. 
La anul i89i,din acest catun, 
aii urmat la scoala 6 bae^I si 
1 fata, din 51 copii in virsta 
de scoala. Cap! de familie sunt 
56, suflete 288, dintrecari: 229 
Unguri si 59 RominT. Rominii 
de aci sunt de statu ra inalta si 
foarte voinicl. Animale sunt: 14 
cai, 139 vite cornute, 3 pore! 
si 19 capre. 

Bahna, sat, situat pe valea ape! 
Bahna, jud. Mehedinfi, ^ine de 
comuna rurala Virciorova. Prin 
satul Bahna trece drumul Vir- 
ciorova Bahna-Balta, din plaiul 
Cerna. 

Bahna, sat, in com. Girovul, pi. 
Piatra-Muntele, jud. Neam^u, a- 
sezat pe valea si podisul din 
stinga al piriulul Cracaul, for- 
mind limita comunei despre pi. 
de-Sus-Mijlocul. 

Are o popula^iune de 81 su- 
flete, dintre cari 22 cap! de fa- 
milie, sau 35 barbaflf si 56 fem.; 



5J,S9i, Manl* Vlcfionar Qwgrajic, 



26 



Digitized by 



Google 



BAHNA 



194 



BAHNA 



dupa starea civile sunt: 38 necS- 
s&tori^I, 39 casatoripf, 2 v&duvT, 
2 divor^I ; in raport cu in- 
struc^iunea: 7 stiu carte si 74 
nu stiu. Case 27. 

Locuitoril se ocup& cu agri- 
cultura si cresterea vitelor. Te- 
renul este relativ cit se poate 
de producator. 

In acest sat se aria. : o fienirie, 2 
rot&rtf, 3 mori de apa\ Vite sunt 
in num&r de 240. 

Bahna, sat, in jud. Roman, pi. 
Siretul-d.-j., spre sud-vest de 
orasul Roman, la extremitatea 
jude^ulul, la 22 kil. de orasul 
Roman si la 21 kil. de resedin^a 
plasiT. Este asezat pe ses. E re- 
sedinta comunei Bahna. Are 
144 capl de familie, 149 contri- 
buabill, 509 loc, din carl 63 
stiu carte ; 135 case. Popula- 
^iunea este rominS, afarS de 6 
fam. Evrel. Se lucreazi cftru^e, 
roate si {es&turl alese de lin&. 
Sunt 438 capete vite marl. Are 
o scoala mixta, care a fost fre- 
cuentat£ in 1886—87 de 37 
elevt (36 bae^i si I fata) din 68 
inscrisi (66 b&e^i si 2 fete). Are 
2 bisericT: una de valatuel si 
alta de lemn deservite de dol 
preo^i. Este legata cu orasul 
Roman prin sosea. 

De vechimea acestul sat a- 
minteste un document de la 
1752. Este de notat, cum da- 
cest sat apar^inea jud. Neam^u, 
de unde se deduce cum e<l mar- 
ginea de vest a jud. Roman, 
era mat aproape dc orasul Ro- 
man cum este in prezent. Din 
acest sat era episcopul de Husi 
Inocentie, dupa cum se constat;! 
dintr'o hot&rnicie de la 1752, 
de unde se vede, ca pe acele 
timpuri acest sat era impar^t 
intre 3 batrint razesT: Gelasie, 
Neghi^u si Pavel. 

Bahna sau Bahni{a, denumire, 



ce o da poporul satului Gu- 
noaia, com. R&chitoasa, pi. Sta- 
nisesti, jud. Tecuciu. 

Bahna, balta, in jud. Dorohoiii, 
formata din scursoarea Siretu- 
luT, pe teritoriul satului Bali- 
nesti, com. Zatnostia, pi. Ber- 
hometele. 

Bahna, deal, jud. Bac&u, pi. Tro- 
tusul, com. Bogdanesti, pe te- 
ritoriul satului cu acelasl nume, 
situat d'a stinga Oituzului. 

Bahna, iaz, in com. Fl&minzi, 
pi. Copula, jud. Botosani. 

Bahna, isvor de ap&, pe terito- 
riul comunei Valea-Sarii, plasa 
Vrancea, jud. Putna, care for- 
meaza obTsia piriului Strata. 

Bahna, limita de granifd, intre 
Rominia si Ungaria in jude- 
{ul Mehedin^i. In urma unor 
nein^eiegerl ivite in anul 1886, 
intre locuitoril din com. rurala 
Virciorova si ceT din Ungaria, 
pentru terenul, care era neutru 
intre Virciorova 51 Orsova, s'a 
stabilit, in paguba locuitorilor 
Vircioroveni si a statulul, prin 
conven^ia de delimitare din a- 
nul 1887 ca, in loc de riul Cerna 
ce urma sa fie limits intre am- 
bele sate, sa fie Bahna grani^a 
definitive numai la Virciorova, 
intre Rominia si imperiul Au- 
stro-Ungar. 

Austro Ungaria af&cut astfel 
o calcarc de teren in p£mtntul 
^urii rominestl, ma! bine de 
100 mil pogoane. Sunt multe 
hrisoave in satele limitrofe cart 
dovedcsc, c& incd din timpul 
lul Mircea-cel-Mare, Domnul J a- 
riT-RominestT, a fosthotarul intre 
I'ara-Romineasca si Austria pe 
apa Cerna si Bfiile-Calde (Me- 
hadia), si chiar tractatul de la 
$istov, din anul 179 1, August 



21, numeste apa Cerna, limita 
intre imperiul Austriac si f ara- 
Romineasca\ 

Bahna, mope, jude^ul Bacau, pla- 
sa Trotusul, comuna BogdS- 
nesti, despre care T. Codrescu 
(«Buciumul Romin», 1875, pag. 
85) se exprim&ast-fel: « Aceasta 
mosie a fost a Kneazulul Dimi- 
trie Cantacuzin, cump&rata la 
1847, cu pre^ul de 3632 galbenf 
de la d-lul Caminarul Spiridon 
Pandeli, ce o cump&rase mal ina- 
inte de la d-lul Vornicul Scarlat 
Miclescu, carele la anul 1841 
siguripseste pe cucoana d-sale 
Ralu, n&scuta Roset, cu a- 
ceastS mosie, pentru vinzarea 
mosiel Borza de la {inutul Bo- 
tosani, ce o avea zestre, vin- 
dut& c&tre Vorn. IancuGiurgea; 
iaracumala 1853, aceasta mo- 
sie, d-luf kneazul Cantacuzin o 
vinde d-sale ScirdaruluT Mano- 
lache Apostoliu in pre{ de 5000 
galbeni. Are sat, 3 nevolnici, 5 
slujbasl volnict, I v^tav, 4 v^- 
dane ; pe linga mosiile Groze^ti, 
BogdSnesti, Tisesti si altele, cu 
un num^r de 25 locuitorI». 

Bahna, mope, in com. Girovul, 
pi. Piatra-Muntele, jud. Neam^u. 
Impreuna cu un loc situat pe 
mosia Dinesti, numit Cotul-lul- 
Simion - Ciobanul (ca de 3 1 /s 
falcl), are o intindere pSnS la 
491 V* hectare (343 »/a fiUcI). 

Se invecineste la N. cu deli- 
mitarea din 1864 (p^mintul pe 
care s'au improprietSrit insura- 
^eil satului Bahna), si cu mosia 
Zidesti ; la S. cu mosiile Ivanesti 
si Roznovul ; la E. cu Mclrgineni 
si la V. cu apa Crac&ul, ce este 
hotar despre mosia Roznovul. 

Aceasta mosie se compune 
din locurl de araturS si fine^e, 
avind o livede cu poml rodi- 
tor! si douS mori, una pe apa 
Crac&ulul si alta in sat, precum 



Digitized by 



Google 



BAHNA 



195 



BAHNA-SCHITULUI 



$i mat raulte acarete. Mai ina- 
inte vreme se arenda la un loc 
(ca un singur trup) cu Gura- 
Vaei-Turturesti ; la 1884 insa 
a fost vinduta separat, prin inalt 
decret regal, D-lui lord. Co- 
raani^a, pe suma de 2i4iooleT. 
Se mal numeste si Trotya, de 
pe tirapul cind era pendinte de 
manastirea Bisericani. 

Bahna, mind de car bunt, in jud. 
Mehedinfi, pi. Ocolul, situata pe 
teritoriul comunel Virciorova, si 
la N. de aceasta comuna. 

Minele de la Bahna au fost 
puse in exploatare si exploatarea 
lor a ^inut pana la anul 1889, 
cind a incetat. Acum nu se 
exploateaza la Bahna, de cit 
piatra. Minele de la Bahna sunt 
legate cu sta^iunea c. f. r. Vir- 
ciorova-Bucuresti prin o cale fe- 
rata ingusta, care merge la Vir- 
ciorova pe valea Bahnel pana 
la minele Bahnei. Din studiul 
geologic facut asupra jude^uluT 
Mehedinfi, de D. Sabba $tefa- 
nescu si inginerul Draghiceanu, 
se dovedeste, ca plaiul Cerna si 
plaiul Closani sunt foarte bogate 
in toate felurile de mineralurl. 

Bahna, pddure, jud. Tecuciu, la 
N. de com. Umbraresti. 

Bahna, jud. Mehedin{i, picket de 
grani^a, intre Rominiasi banatul 
Temisoarel. 

Bahna, piriU, jud. Bacau, plasa 
Trotusul, com. Bogdanesti, care 
uda satul cu acelasl nume si se 
varsa d'a stinga Oituzulul. 

Bahna, piriiaf, pi. Siretul-d.-s., 
jud. Bacau, care curge pe la 
apusul comunel Sacueni si se 
varsa in piriul Valea-Rea. 

Bahna, piriU, izvoreste din iazul 
Bahna, com. Flaminzi, jude^ul 



Botosani ; curge prin partea de 
S. si S.-E. a comunei Uriceni, 
pi. Cosula, si unindu-se cu piriul 
Tulburea, se varsa in Miletin. 

Bahna, piriU, com. Caiinesti, pi. 
Siretul, jude^ul Botosani. VezI 
Chiua, piriu. 

Bahna, piriU. V. Budaiul, piriu, 
c. Movileni, pi. Copoul, jud. Iasi. 

Bahna, piriU, jude^ul Mehedinfi ; 
izvoreste din muntele Baiul sau 
Baia, trece prin satul Bahna, dupa 
ce uda mat multe comune si sate 
in drumul sau, pana la Vircio- 
rova, unde se varsa in Dunare. 

Bahna, piriii. V. Caluiusul, piriii, 
jud. Neam$u. 

Bahna, piriii, pe teritoriul co- 
munel Negriiesti, plasa Vrancea, 
jud. Putna, ce se varsa in stinga 
Putnel. Acest piriu despartedea- 
ul Zeica de Dealul-Babel. 

Bahna, piriu, care curge prin ju- 
de^ul Roman, plasa Siretul-d.-j., 
com. Bahna. Izvoreste de linga 
satul Ruptura; curge de la N.-V. 
catre S.-E., trecind prin satele : 
Galbeni si Buciumi 51 se varsa, 
la extremitatea sudica a jude- 
{uluT, in piriul Turbata, de a 
drcapta. 

Bahna, piriu, in comuna Sasca, 
jud. Suceava, care se varsa in 
$omuzul-BaeI. 

Bahna, piriU, in comuna Stol- 
niceni, jud. Suceava. Primeste 
din dreapta pe Ciupesti, Piriul- 
Cur^tf, Piriul-lui-Vas, Piriul Pie- 
tril, Piriul-luT-D. Zaharia, Oprisa- 
nul, Darabanul si Olariul ; .si dupa 
un curs de 2000 m. se varsa in 
iazul proprieta^i!. 

Bahna, piriU, izvoreste de sub 



dealul BahneT, curge spre Apus 
de satul Deleni, com. Ciortesti, 
plasa Crasna, jud. Vasluiu, si 
se varsa in Vasluef la Podul- 
de-Piatra. 

Bahna, proprietate a statuluT, in 
jud. Muscel, pendinte de mitro- 
polia din Bucuresti, care, im- 
preuna cu Grigoreni, s'a aren- 
dat pe periodul 1888 — 93, cu 
495 lei anual. 

Bahna, §es, in jud. Dorohoiu, pe 
teritoriul satulul Horlaceni, co- 
muna Vaculesti, plasa Copula. 

Bahna, §es, din comuna Sirca, 
plasa Cirligatura, judejul Iasi ; 
se intinde din marginea Iazulul- 
Lunganilor, pana pe maluldrept 
al piriulul Bahlue^ul. 

Bahna, fes, in jud. Neam^u, care 
se intinde catre sudul satulul 
Negriiesti, comuna Roznov, pi. 
Bistri^a, pana in malul riului 
Bistri^a. 

Bahna, vale, in com. run Vircio- 
rova, pi. Ocolul, jud. Mehedin^i. 

Bahna -Bote^ti, mocirld, linga 
satul cu acest nume din com. 
Bradatelul, jud. Suceava. 

Bahna-lui-Manolache, obirfia 
piriulul Glodurile, in comuna 
Preutesti, jud. Suceava. 

Bahna-lui-VodS, baltd, jude^ul 
Iasi, pe teritoriul satulul Tri- 
festi, comunaHcrmeziul. Se zice, 
ca sl-a luat numele de la An- 
ton-Voda, care avea o mica pro- 
prietate pe aceasta mosie. 

Bahna-Morilor, vale, in com. 
Stolniceni, jud. Suceava, parte 
cuitivabila, parte fine£. 

Bahna-Schitulul, finef, pe se- 



Digitized by 



Google 



BAHNARl 



196 



BAHNIJA 



sul $omuzuluT-Mare, in corauna 
Dolhasca, jud. Succava. 

Bahnari, sat> in partea dc N.-E. 
a comuneT Munteni-d.-j., plasa 
Crasna, jud. Vasluiti. Este si- 
tuat pe coasta dcaluluT Meri- 
eni, pe valea Bahnari si pc coasta 
dealulul Bahnari ; prin mijlocul 
luT trece piriul cu acelasl nume. 
Are o suprafa^a de 2937 hect., 
din can 2566 hect. partea pro- 
prietaruIuT, iar restul de 171 
hect. al locui tori lor. Are o popu- 
late de 148 familil sati 432 su- 
flete, din car! 1 fam. EvreT cu 
9 suflete. 

In sat se afla o biserica zi- 
dita la i860 de Stefan Anghe- 
lu^a, fost proprietar, servita de 
1 preot si 1 cintare{. 

LocuitoriT poseda 34 plugun 
si 80 care cu bof. 

Vite sunt 802 capete, din carT 
269 vite man cornute, 433 01, 
7 caT si 95 rimatorT. 

Bahnari, sat, in partea de Est 
a com. Radiul, plasa Stemntcul, 
jud. VasluiCi, sttuat pe dealul 
Bustea pe coasta de Est. Parte 
din acest sat se afla pe terito- 
riul com. Munteni-d.-j. Are o su- 
prafa^a de 819 hect. si o po- 
pulate de 90 familil sau 285 
suflete. 

Sunt 60 vite mart cornute, 
200 01, 3 car, 7 rimaton si 7 
stupf cu albine. 

Bahnari, deal, pe a caruia coasta 
c asezata o parte a satuluT Bah- 
nari, comuna Munteni-d.-j., pi. 
Crasna, jud. Vasluiti. 

Bahnari, podis, se inti nde la A- 
pus de satul Bahnari, comuna 
Munteni-d.-j., plasa Crasna, ju- 
de{ul Vasluiti. 

Bahnari, vale, se intinde in par- 
tea de Nord-Est a satuliu Mun- 



teni-d.-j., plasa Crasna, judcful 
Vasluiti. 

Bahnariul, deal, din jud. Fal- 
citi, in spre Nord-Est de satul 
Stoisesti, comuna cu asemenea 
numire, pi. Mijlocul ; este aco- 
pcrit cu padure si viilc satenilor ; 
se ma! numeste si Dealul-Viei. 

Bahnariul, padure, in jud. Fal- 
citi. (Vezl Bahnariul, deal). 

Bahnei (Dealul-), deal, judeful 
Tecuciti, sttuat la N.-V. de ora- 
sul Tecuciti; incepe din padurea 
Frunceasca si continua spre S.- 
E., in raionul orasului Tecuciti. 

Bahnei ( Padurea-), padure, pro- 
prietatea statuluT, jud. Musccl, 
com. Vladesti. 

Bahnei (Piriul-), pirin, in ju- 
de^ul Dorohoiu, numit si Piriul- 
Scursurelor ; ia nastere din niste 
mlastine de pe linga satul Loz- 
na; curge spre Sud-Vest, for- 
mind Iazul-Noti, trece spre ie- 
zatura morel, unde face o coti- 
tura si se varsa in iazul Hapfu. 

Bahnei (Piriul-), piriii, numit 
ast-fel de la sesul cu asa nu- 
mire, de pe teritoriul comuner 
Solesti, pi. Crasna, jud. Vasluiti, 
de unde si izvoreste; strabate 
acest ses si se varsa in Vaslue{. 

Bahnei (§esul-), ses, in comuna 
Radeni, pe mosia VladenKjud. 
Botosani ; se intinde de ambele 
par^T ale piriulut Vladeni. 

Bahnei (ijfesul-), ses, numit ast- 
fel, pentru ca pamintul sati este 
bahnos (mlastinos) ; se afla spre 
S.-E. de Iazul-RaculuT, din com. 
Miclesti, pi. Crasna, jude^ul Vas- 
luiti. 

Bahnei (Valea-), vah, izvoreste 



din padurea statuluT Bahna, co- 
muna Vladesti, pi. Riurile, jud. 
Muscel ; strabate catunul Prislo- 
pul si dupa ce primeste ca a- 
fluent valea Putina, sc varsa 
in riul Bratia. 

Bahnele, mahala, in Focsani, 
despar^irealV, carepanain 1863 
forma o comuna rurala dcosc- 
bita, cu acest nume. 

Bahni^a, loc isolat, la confluen^a 
piriulut Petricelul, cu Piriul-Satu- 
luT, com. Storesti, pi. Cosula, 
jud. Botosani. 

Bahni{a, piriias, ce izvoreste 
dintre ramurile S.-V. ale culmef 
Mestacanul, com. Bargaoani, pi. 
de Sus-Mijlocul, jud. Neam^u ; 
curge in direc^iune N.-S., tra- 
versind soseaua jude^eana Pia- 
tra-Bozieni, intre kil. 20 — 21 si 
varsindu-se in iazul format de 
scursoarea piraielor Turdesti, 
Balnisoara s. a., care easezat pe 
terenurile ce vin catre miaza- 
noapte de satul Hirtopul. 

Bahni^a, piriias, in com. Bar- 
gaoani, pi. de-Sus-Mijlocul, jud. 
Neam^u ; izvoreste din culmele 
dealurilor ce se scobor din ra- 
ni ura Mestacanul, catre apusul 
satuluT Bargaoani ; curge in dt- 
rec^iune N.-O., unindu-se cu 
pir. Certieni, pe partea sa din 
dreapta, la extremitatea despre 
N. a satuluT Bargaoani, si for- 
meaza iazul Breaza, in dreptul 
satuluT cu aceeasT numire. 

Bahni^a, pirin, in jud. Vasluiti; 
ia nastere din niste izvoare de 
sub dealul cu asemenea numire; 
curge spre S.-E. de satul Buda, 
din com. Buda-Rafaila, si se var- 
sa in pir. Stemnicul. 

Bahni^a, vale, prin care curge 
piriul cu asemenea numire ; se 



Digitized by 



Google 



BAHR1M 



197 



BAIA 



afla in partea de E. a satuluT 
Buda, din com. Buda-Rafaila, pi. 
Stemnicul, jud. Vasluiu. 

Bahrim, deal, in judetul Falciii, 
spre S.-V. de s. si com. Gura- 
BohotinuluT, pi. Podolcni ; este 
o prelungire a dealului Voloca. 

Baia, com. rur. $i sat in centrul plS- 
siT Moldova-d.-s., jud. Suceava, 
si cam in centrul jude^ului. Se 
margineste la E. cu com. Fin- 
tina-Mare, la V. cu Sasca, des- 
parfindu-se prin semne conven- 
tionale, coasta elesteuluT si riul 
Moldova si la N. cu Faltrceni 
prin piriui Buciunicni. Are for- 
ma unuT patrulater neregulat, 
inclinat spre riul Moldova. Pc- 
rimetrul comuneT e in lungime 
de 25000 m. 

Formata dintr'un singur sat, 
Baia, e populate cu 620 capT 
de fam. ce numara 2570 sufl. 
sau 1269 barba^F si 130 1 fern., 
din can 154 Izraeliji. Contrib. 
sunt 687. 

Budgetul comuneT pe anul 
1892 — 1893 are la venit. 10843 
lei si la chelt. 10807 lei; iar 
al drumurilor 1887 let la venit si 
1 774 let la chelt. In toata comuna 
sunt: 133 caT, 420 bol, 446 
vacT, 274 oT, 10 capre, 323 
porcT si 200 stupi. In comuna 
sunt 3 morf (2 pe Moldova si 
una pe Somuzul-Baiei) ; o fa- 
brica de spirt, a propriety f, ce 
produce anual 516310 litrun, al 
caror pre{ pe loc e de 5 lei 
decalitrul, la care fabrica sunt 
intrebuin$a{T 60 de oamenT; un 
fierastrau primitiv, cu 2 pinze, 
pus in miscare de apa adusa, 
pe canalul VelniteT, din Mol- 
dova. Ma! sunt : 2 fierarT bum 
Nem^T si maT muI^T Tigam, 
6 cizmarT. Comer^ul accsteT 
comune e, ca peste tot lo- 
cul in acest jude{, activ. Sunt 
treT circiume si 2 casapii. Pe 



linga plugaria, cea ma! mare 
parte dintre locuitori se ocupa 
cu fabricarea de: doni^e, cofi^e, 
budae, putinT si alte fabricate 
din brad, pe can le desfac pe la 
lasi, Botosani,Dorohoiu, Vasluiu, 
Roman, etc. 

Altitudinea comuneT de la ni- 
velul marei variaza intre 400 
— 700 m. E udata de riul Mol- 
dova cu afluent'ii sal, din dreapta : 
Bogata, Jerna si Miclausa, iar 
dinstinga: Recea, Somuzul-BaieT- 
MarT, unit cu $omu?ul-BaieT-MicT 
si doua iazuri. 

Mosia e a mostenitorilor mar- 
chizei Carolina de Bedmar. Su- 
prafa{a tentorial.! a comuneT e 
d e 3 8 53 falcT, din can 1728 pa- 
dure, 1325 loc de cultura si 800 
netrebnic. 

Locuitori! improprietari^T dupa 
legea din 1864 sunt: 35 frun- 
tasi, 146 mijiocasi si 202 codasT, 
stapinind 1346 falcT. 

In apele comuneT se gaseste 
aproape tot felul de pestT de 
riu si iaz; iar in padurT se a- 
dapostesc mistreat, lupT, capri- 
oare, etc. $esul Baei e renu- 
mit pentru fantul ca atrage mult 
vinat de ciinp. 

La 1 803, « Baia- Bogata, adumi- 
sale Logofatulu! Constantin Bals, 
avea 291 liuzT, platind bir 4540 
lei pe an, fund si 25 liuzT de 
ceT fara bir». («Uricarul» de T. 
Codr. VII, p. 249). 

La 1850 «Baia-Bogata la {inu- 
tul SuceveT, Ocolul MoldoveT, 
mosie a raposatulul kneaz Alecu 
Cantacuzino, are sat cu doua bi- 
sericT, cincT preo^T, doT diaconT, 
patru dascalT, un privilegiat, 
patru-zecT si unu nevolnicT, 57 
vadane, un vatav, 37 slujbasT- 
volnicT. Pe linga mosiile Cotul- 
Baia, Boroaia si altele. Numarul 
de 326 locuitori ». («Buciumul 
Rom.v An. I, 1875, p. i>j). Isi 
trage numele de la baia (mina 
metalurgica)ce se afla in vechime 



acisidin metalcle scoasedindca- 
lul si piriui Bogata si riul Mol- 
dova. Vatra satulul ocupa su- 
prafa^a de 342 falcT. 

La 15 August, ziua hramuluT 
bisericet, se face tirg si joe mare, 
cu care ocazie satul e vizi tat 
de locuitori! de prin toate sa- 
tele invecinate si de tirgove^ii 
din Falticeni. 

.Are o biserica zidita de Petru 
Rares la 1532. «Dupa intoar- 
cerea din fara Ungureasca Pe- 
tru - Voda-Rare$ facu biserica 
din Baia». (Gr. Ureche, «Letop.» 
I, p. 25). Biserica a fost zugra- 
vita si pe dinauntru si pe din 
afar a. Inauntru se vad chipurilc 
luT Petru Rares - Voda, Elena 
Doamna si a fiicei lor. Cu vre-o 
ci{I-va an! in urma s'a zugravit 
din nou pe din afanl. E servita 
de 2 preo{T si 2 cintare^T. 

$coala rurala mixta cu un in- 
va{ator platit de stat, s'a infiin- 
{at la 1865 si e frecuentata de 
60 scolarT. 

In marginea N.-V. a satuluT se 
afla ruinele bisericeT luT Stefan - 
eel-Mare numite l^iscrica-AIba; 
iar in gradina pro])rieta^if se vad 
ruinele uneT bisericT ce poarta 
numele de Biserica -Saseasca. 
(V. a. n.). 

Alte locurl maT insemnate prin 
imprejurimT sunt: Ceta^uia, lo- 
caiitate pe un cap de deal, in 
partea sudica a satulul, peste 
riul Moldova, numita ast-fel pen- 
tru ca asa au apucat-o si locui- 
toril de la mosT-stramosf. Se ba- 
nueste, ca sub scoar^a superfi- 
ciala de pamint, trebue sa f\c 
zidun, iar batriniT povestesc, ca 
aci ar fi ingropatT ban! in bu^i, 
precura si alte odoare vechT. 

In oborul prinurieT, in mai- 
danul (pia^a) comuneT, la locui- 
torul N"icolae Radu, in livada 
lui Costache Boz si alte locali- 
ta^T, se gasesc temelil de ziduri, 
de pivnije, de cladin maT mult 



Digitized by 



Google 



BAIA 



198 



BAIA 



sau mal pu{in marl, de sute- 
rane, etc. Batrinul Boz spune, 
ca ar fi auzit de la paring! sal, 
ca in livada lor ar fi fost in 
vechime o bisericS. 

Drumurile principale sunt: la 
Faiticen! (7000 m.), la Sasca 
(4500 metri), la Fintina-Mare 
(7000 m.), la Bogata (3000 m.). 

Din trecutul satuluL In ve- 
chime Baia a fost un tirg marc 
si se crede, ca aci a fost chiar 
scaunul Domniei primuluT des- 
calecator al MoldoveT, Dragos- 
Voda. Descresterea sa incepu 
dupa mutarea autorita^ilor la 
Suceava. Uni! cronicarT crcd, ca 
inceputul cet^ii Baia a fost pus 
de niste olarl : «Asisderea si 
ttrgul Baia 1-au descalicat niste 
olar! sasl ; Olarie saseste se 
chiama Baia». (N. Costin. «Le- 
top.» I, pag. 84 si Apendice I, 
P- 379)- Orasul exista ins& mat 
inainte de descalecarea luT Dra- 
gos, dupa cum arata o geo- 
grafie ruseasca, anterioara anu- 
lul 1347 si se crede, ca aci, si 
anume la Bogata, ar h fost mine 
exploatate de Roman! («Istoria 
Rom.» de A. D. Xenopol, vol. 
I, pag. 244). 

Din «Noti{a asupra minelor» 
adresata la 1832, Maiu 31, Gu- 
vernulut provizoriu rusesc, ce 
administra atunc! Moldova, de 
catre directorul scoale! de arte, 
Mihailtc de Hodocin, extragem 
urmatoarele: «Netagaduite do- 
vezT ale exploatafie! minelor se 
infd^isaza la Baia, pe riul Mol- 
dova, din urmatoarele date si 
argumente : 

I. Pentru ca Romani! dupa 
numele anticel politiT Baia, a- 
sezata linga Neapole, unde sunt 
ape minerale si metaluri, la co- 
loniza^ia lor in Galia au numit 
asemenea loc Baiona si in Da- 
cia pe acest temeiu au dat nu- 
mele de Baia la toate locurile 
unde au aflat asemenea pro- 



ducte. De aceia, in Ungaria si 
in Transilvania, mal toate mi- 
nele se chiama Banja (Baia), 
dupS care Rominil au numit 
moneta: banl, precum Italieni! 
de ast&zT o numesc in chipul 
urm&tor : Bajocco. 

2. Baia, in Moldova, a fost, 
in epoca vechie, politie insem- 
nata si locuita de Ungur! si 
Sasl TransilvanT, car! nu puteau 
fi alta de cit miner!. Aceasta 
se adevereaza din ruinele afla- 
toare astaz! la Baia, din bise- 
ricele si mormintele sasestl, 
din carl, acel cu inscrip^ia din 
anul 1652, este al unuT Lupu 
Banariul, adica lucrator debanl; 
de asemenea au fost si aproa- 
pele sat Sasca, locuit de minen 
Sast. Se pare inca, ca ei au dat 
numele lor si tirgulu! Neam^u. . .» 
(«Uricarul» de T. Codrescu, vol. 
VIII, pag. 25). 

In prima harta geo grafted a 
Rominiel de Iacov Esslcr si 
George Ubelin , publicata in 
1 5 13: « Tabula moderna Sar- 
matiae sive Hungariae, Polo- 
niae, Russiae, Prussiae et Va- 
lachiae. E. Ptolemeo Argent : 
I5I3», Baia este omisa («Ar- 
hivaistorica» de B. P. Hasdeu, I, 
pagina 178 — 179). 

Orasul Baia a fost locuit de 
mul^I Sasl. «De asemenea in- 
tilnim in Moldova Baia, inca 
de prin veacul XV-lea, ca lo- 
cuita de Sasl». (A. D. Xenopol, 
«Ist. Rom.» II, pag. 233). Mal 
multe documente pomenesc de 
Sasi! din Baia. Asa, in 1453, 
Alexandru Voda har^zeste ma- 
nastire! Probota intre altele . . . 
«... si I-am dat, cu voia $ol- 
tuzului si Purgarilor de la Baia, 
ca de la moara lor sa aiba a 
lua manSstirea noastra pe tot 
anul cite 12 coloade (masur!) 
de orz si 4 coloade de griu 
far a nicl o zabava ; iara daca 
Sasii din Baia vor calca vre-o 



data aceasta tocmeala, atunc! 
acel Sasl ne vor plati 60 de 
ruble argint . . .» («Arh. Ist.» dc 
B. P. Hasdeu, I, p. 102). 

La 1407, Alexandru-cel-Bun 
reguleaza taxele vamale pentru 
marfurile de import §i export: 
«... iara pentru exportajiunea 
postavurilor la Bistrifa, in Un- 
garia, se va plati, in Suceava, de 
la I grivna pana la 3 grosl, 
in Baia, de la 1 grivna pana 
la 1 l h gros!, la Moldavia ase- 
menea si la intoarcere din Un- 
garia, cu marfa de acolo, se va 
plati de la un tarhat in Molda- 
via pana la 2 gros!, in Baia 
asemenea». 

«Cumpar?nd vite sau cirlan! 
in Bacau sau in tirgul lul Ro- 
man sau in Baia, sau in Neamfu, 
sau in alte orase ale noastre, la 
locul cumparaturel se va da 
vama: de la 1 vita — 1 gros, 
asemenea de la 10 01 sau de 
la 10 pore!, sau de la 100 pie! 
de miel; de la 100 pie! de bou 
pana la 10 grosl; de la 100 
pie! crude pana la 2 grosl*. 

«Importa{iunea jderilor ungu- 
rest! e libera, platindu-se vama 
de la 1 grivna in Baia pana la 
1 V* grosl, . . . din care jder! liber 
este a se vinde numa! dupa ce 
nof ne vom alege cit ne va 
trebui ...» («Arh. Ist.» de B. P. 
Hasdeu, I, p. 130—132). 

Printr'un hrisov al lul $tefan 
Voda, din 31 August 1458, 
se da ceara de la toate cris- 
mele din Baia, manastiref Mol- 
davia. («Uricarul» de T. Co 
drescu, vol. X, p. 127). 

In asezamtntul comercial fi- 
cut de $tefan-cel-Mare in Su- 
ceava, la 1460, Iulie 3, se zice: 
«Cine va duce postavur! la Bis- 
tri^a sau la Ungaria, va plati, 
in Suceava, de grivna 3 grosl, 
in Baia, de grivna 1 V* gros!... 
iar intorcindu-se din Ungaria 
va plati, de fie-care sarcina sau 



Digitized by 



Google 



BAIA 



199 



BAIA 



tarhat, in Baia, 2 grosi ...» In 
Baia se cumparau vite cornute 
sau necornute. Exporta^iunea 
cerel muntenestl e libera, pla- 
tind vama de fie-care piatra de 
ceara cite un gros in Baia, etc. 
Exporta^iunea jderilor ungurestT 
e liberS, platind vam& la fron- 
tiers in Baia sau in Bacaii cite 
un gros ...» («Arhiva Ist.» de B. 
P. HasdeQ, II, p. 173—175)- 

«MateI Corvin avea sa rafu- 
iasc& cu §tefan o vechie soco- 
tealS, acea a prSdaret Ardea- 
luluT. El intra in Moldova prin 
pasul Oituzulul, in 19 Noem- 
brie, 1465, arde Romanul, se 
indreaptaspre Suceava si ajunge 
la Baia, in 14 Decembrie. Aco- 
lea trebuind sapoposeasca iarasi, 
spre a-sl odihni armata, ma! ales 
fund vreme de iarn&, el se in- 
tSreste in acest oras, in cit $te- 
fan cind il ataca intr'o noapte, 
trebui sal ia cuasalt». Nusunt 
exacte dec! cele ce spune U- 
rechc, c& Mate! ar fi fost sur- 
prins de $tefan, pe cind «ist 
l^sase oastea fara nicl o paza 
la bauturl si jocuri*. Dlugosz, 
istoricul polon, care trebuia s& 
cunoasca mal bineimprejurarile, 
de oare-ce era contimporan Re- 
gelul unguresc si DomnuluT Mol- 
dovei, povesteste ast-fel aceasta 
b&talie: «Dupa cea sosit Matias 
Craiul in orasul Baia, si a in- 
t&rit orasul (c&cl se temea de 
n&vaTirea Moldovenilor) cu san- 
$uri si cu care, $tefan-Voda, 
care se asezase cu oastea sa 
intre riurile Moldova si $omu- 
zul, gindind ca a venit timpul 
cind cu pufml sa bata pe mul^T, 
lasind cail si sarcinele in ta- 
b&r&, pedestru si usor a venit 
la Baia si aprinzind orasul din 
vre-o cite-va laturi, in 15 De- 
cembrie, noaptea, a navalit peste 
UngurT, si a {inut bataia ames 
tecata panft in revarsatul zorilor. 
Iara c&zind muty! dintre Unguri 



si mulflf sodomindu-se in flacari, 
Craiul Matias, ranit pe trel lo- 
curl, ci nu de moarte, ca s& nu 
vina in raiinile Rominilor, cu o 
lectica s'au scos din locul b&t&iT. 
Partea cea mat mare a ostirilor 
ungurestT venind la munjT, si 
aflind drumurile ce se taiase de 
MoldovenT, au ars carele si bo- 
ga{ia, si ingropind 500 dc bom- 
barde, ca s& nu se poata folosi 
Moldovenil cu dinseic, au trecut 
cu fuga in Ardeal. Prin facerea 
de bine a unul Romin a sc&pat 
Craiul Ungaiiel de nu s'aprins, 
sau nu s'a t&iat, pe care Ro- 
min $tefan-Vodci l'a pedepsit 
cu raoartea, dup& ce a in^eles 
tradarea luT. Spun ca 10000 de 
UngurT au pierit in bataia aceia ; 
steaguri militarestt vre-o cite-va 
s'au prins, care le-au trimes 
$tefan-Voda\ prin soliT saT, in 
semn de biruinta, CraiuluT Ca- 
zimir». (A. D. Xenopol, «Ist. 
Rom.» vol. II, p. 395 — 396). 

Inainte de lupta de la Raz- 
boenl, orasul Baia fu ars pen- 
tru a doua oara, tot de $tefan- 
cel-Mare, impreuna cu Iasul, Ba- 
caul si Romanul, pentru a ri- 
dica ast-fel Turcilor putin^a a- 
d&postiret. (A. D. Xenopol si 
Gr. Tocilescu). 

Baltazar de Piscia comunicind 
PapiT (Scrisoare din Vratislavia, 
1476, Septembrie 16) noutap ca- 
pitate de la 5 tineri GenovezI, 
carl fusese lua^T robt de TurcT, 
spune ca $tefan-cel-Mare a ars 
Vasluiul, Iasi, Bacaul, Romanul 
si Baia. ApoT lasind o garni- 
zona in Suceava, Stefan avu o 
lupta cu Turcil intr'o padurice, 
la dep&rtate de o jumatate zi 
de la Bagna («Columna luT Tra- 
ian», p. 379). 

Episcopul catolic Fra Ber- 
nardo Quirini, in 1599, aratS c& 
Baia numara la 3000 case. (A. 
D. Xenopol. «Ist. Rom.« III, p. 
533)- 



In Baia se intimpla, pe tim- 
pul Domnief lul Constantin Can- 
temir Vod& (1685) lupta Hat- 
manulul Velicico cu un podgeaz 
mare de Lesl. «. . . . Intr'acea 
vreme esit-au Hatmanul Veli- 
cico, cu pu^ina oaste ce avea, 
spre {inutul Sucevel, impotriva 
a multe podgeazuri Lesesti ce 
umbla de stricau in ^ara; g&sit- 
au atuncT un podgeaz mare la 
Bae, si s'au lovit Hatmanul Ve- 
licico cu dinsiT prea tare, cit 
1-au lovit pe Hatmanul dintr'un 
sine^, de T-au rupt zaua de pe 
linga grumaz. Velicico navalea 
in razboiu singur cu suli^a in 
mini si altul 1-au lovit de 'I-au 
rupt spogirniccala de la friul 
calului si altul I-au lovit din si- 
ne{ dirlogul de la sea. $i n'au 
putut sa izbindeasca, si au pur- 
ees Moldovenil in risipa; si au 
fugit Hatmanul Velicico, si multa 
stricSciune au facut acel podgeaz 
Lesesc ; si alte multe podgeazuri 
Lesesti loveau pe alte locurl de 

stricau in {ara » §i mal la 

vale : «Venise trel Sirbi, aid in 
$ara, si slujeasca, carii acel 
Sirbi, mat nainte vreme fusese 
ches&gilf, anume Hie si Stanciul 
si Dimaiuruc; ispoveditus'au la 
un calugar grec la Gala^i, tre- 
cind Dunirea; si acel calugar 
I-au pirit la Duca - Voda de 
le-au luat Duca - Voda 70 de 
pungi de ban! si multe odoare 
scumpe; si pe urma si-au gasit 
vreme acel Sirbi, de s'au dus 
in $ara Leseasca; si acel au ba- 
tut pe Hatmanul Velicico la 
Bae ; si f&ceau multe podgeazuri 
si rauta^I ^areT, ca eraii oamenT 
foarte harnicl; si a?a s'au in- 
timplat intr'un podgeaz de i-au 
impresurat mul^ime de Tatari». 
(I. Neculcea, «Letopis.» II, pag. 

230- 

In 1741, Baia era inca tirg; 
dovada un document din acel an, 
in care se zice : «Tirgove^iT de 



Digitized by 



Google 



IJAIA 



200 



BAIA-DE-ARAMA 



Baia» <?i <hotarul tirgulul Baia». 
(«Uricarul> vol. I, p. 262). 

La 1776, Iulie: «Comisarii 
Austriece^ti ?i Turce^ti pentru 
delimitarea BucovineT se intil- 
nira mat intii in Baia unde '$T-aii 
aratat plenipoten^ele $i s'aii a- 
pucat de demarcaciune» . (« Uric. » 
dc T. Codrescu, vol. IX, p. 255). 

La 1803 : «BaiaBogata, a Du- 
misale Logof. Constantin Bal?, 
avea 293 liuzl, platind bir 4540 
1. pe an fund $i 25 liuzt de eel 
fara bir». («Uricar.» de T. Co- 
drescu, vol. VII, p. 240). 

Muzcul National din Bucu- 
resti poseda maT niulte petre 
funerare cu inscrip{iunT latin e 
$i germane referitoare la colo- 
nia saseasca din Baia. 

Baia, deal, jud. Tecuciu, se Jn- 
ttnde de la Nicoresti, merge 
spre S.-K. pana in sesul ora- 
$ului Tecuciu. 

Baia (La-), localitate, in jude^ul 
Prahova, comuna Opari^i, plaiul 
Teleajenul, unde este un izvor cu 
apa minerals, ce confine sare 
si pucioasa. Apa sa nu se in- 
trebuin^eaza de locuitori. 

Batrinif spun, ca in acest loc 
a fost odinioara mina de sare 
si aceasta se do vedette prin ur- 
mele podurilor $i ale drumurilor 
regulate ce duceau de la Baia 
in toate direcfiunile. 

Timpul cind aceasta mina se 
exploata in regula nu se $tie 
cu siguran{a, dar se $tie ca pana 
laanul 1803, on-ce locuitor avea 
voie sa ia sare, in schimbul uneT 
dari anuale de un fuior de cinepa 
saii de in $i o gaina. 

Baia, plrift, jud. Tecuciu, curge 
la S. de satul Cosi^eni, comuna 
Brahascsti. Se zice, ca isT trage 
numele de la un calugar numit 
Baia, care a facut si biserica 
dinCosi^eni, unde este ingropat. 



Baia, vale, in com. rur. Roc?o- 
neni, pi. Dumbrava, jud. Me- 
hedin^i. 

Baia, vale t in jud. Prahova, iz- 
voreste din dealul Malini, com. 
Pacure^i, pi. Podgoria; curge 
de la N.-E. spre V. §i se varsa 
in girla Turburea, tot \\\ raionul 
com. Pacure^i. 

Baia, vale, jud. Tecuciu, ineepe 
din satul Vizuresti, merge spre 
S., paralel cu dealul cu acclasT 
nume si continua pana in pro- 
prietatea Tecucenilor. 

Baia-de-Arama, com. urb. 9 in 
jud. Mehedin{i, asezata in par- 
tea de N.-E. a plaiulul Closani, 
la distanta de 61 kil. de orasul 
T.-Severin; e situate pe valea apel 
Bulba $i valea orasuluT, intre 
dealurile Cornitul - Bail, dealul 
Dochiciul, Dealul-Mare; formea- 
za comunS cu satele Tarni{a, Dea- 
lul-Mare, Mahalalele, Valea-Ora- 
suluT, Zgindaresti $i Ocneni. 

Se margine^te la rasarit cu 
com. Negoe$ti $i satul Pade^ti ; 
la apus cu com. Ponoarele ; la 
miaza-zi cu com. Comane^ti $i 
satul Pistri^a ; $i ia miaza-noapte 
cu comunele Marase^ti si Or- 
ze$ti. 

Aceasta comuna are 180 con- 
tribuabili, cu 1050 locuitori in 
230 case. Orasul Baia-de-Ara- 
ma si-a luat numele de la mi- 
nele de arama ce eraii puse 
alta data in exploatare, $i ale 
caror nimasi^e se vad si pana 
asta-zT. (V. Ocnele si Baroaia). 

Baia-de-Arama este unul di li- 
tre cele maT bune debu$eurT pen- 
tru desfacerea cerealelor in pla- 
iul Closani. MaT ales Dumineca, 
cind locuitori! plasil se aduna 
aci spre a face tirguelile de 
saptamina. Baia-de-Arama este 
resedinja subprefectureT plaiu- 
lut Closani, judecatoriei ocolulul 



Baia-de-Arama, a companiei I-ia 
de dorobanfi. Are o ?coala pri- 
mara urbana de bae^T cu 2 ins- 
titutorT §i o ?coala primara ur- 
bana de fete cu 1 institutoare, 
frecuentate de 120 elevi .si 67 
de eleve. Are localuri de $coala 
in conditiunl foarte bune. Mat 
ales localul §coalei de fete, con- 
stant cu spesele d-luT proprie- 
tor I. A. Protopopescu, din com. 
rur. Strehaia, pi. Motrul-d.-j., in 
anul 1892, cu suma de 12000 
de let $i daruita comuneT Baia- 
de-Arama, intruneste toate con- 
di^iunile cerute unul local pro- 
priu pentru $coala. Are 2 bi- 
serici cu 2 preopf $i 4 cintaretT. 
Are 9 circiumT. Un oficiu tele- 
grafo-po?tal al carui venit pe 
anul fin. 1896 — 97 a fost de 
lei 3058.34 $i un spital, cu lo- 
cal propriu, intrefmut dejudef. 
In Baia-de-Arama, industria {e- 
saturilor de lina este foarte dcz- 
voltata. Ocupa^iunea zilnica a 
locuit. din Baia este comerciul 
si agricultura. In comuna sunt: 
14 plugurl, 20 care cu bol, 21 
caru^e, 89 stupT. In acest tirg 
tree patru $osele: 1 jude^iana, 
2 vecinale $i 1 comunala. Bud- 
getul comunelf este de 6936 lei 
la venituri j?i de 6325 leT Ia 
cheltueli. Numarul vitelor in a- 
ceasta comuna este de 316 vite 
man eornute, 50 caT, 89 ol, $6 
capre si 196 rimatorT. La Baia- 
de-Arama se g&sesc ape mine- 
rale $i carbunl. 

Pozi^ia cea frumoasa, intre 
dealun, a ora^ulul Baia-de-A- 
rama, si eftinatatea vietii, in a- 
ceasta localitate, face a fi reco- 
mandata pentru vizitare ^i pe- 
trecere in lunile de vara, ca loc 
ce are o clima dulce $i placuta. 
In Baia-de-Arama se mai afla 
spheric, iar in dealul Cojocul 
o fintina frumoasa, cu ap3 bun5 
de baut, ce serve^te pentru spi- 
talul din aceasta localitate, Apa 



Digitized by 



Google 



BA1A-DE-ARAMA 



201 



BAICAXI 



de la aceasta fintina, ar putea 
fi adusa in oras. 

Baia-de-Arama, mina, numita 
si Minele-Baia-de-Arama, in co- 
muna urbana Baia-de-Arama, pi. 
Closani, jud. Mehedinti ; a fost 
pusa in exploatare in mat multe 
rinduri. Se crede, ca cei dintiiiu 
car! au exploatat aceste mi- 
ne, au fost RomaniT, apoT mat 
tirziu Nem^ii, Unguril si Ro- 
mini!. Proprietarul acestor mine, 
principele Nicolae Bibescu, avoit 
a le exploata cu concursul unei 
society!, sub numele de «Socie- 
tatea exploatare! mi n el or din 
Baia-de-Arama », constituita in 
Paris. N'au inceput lucrarile pana 
asta-zl; iar lucrarile incepute de 
prin^ul Bibescu in 1 88 1 , aii fost 
suspendate. 

Actualmente, mina aceasta a- 
par^ine D-lu! George Vernescu, 
care a si inceput construcfia 
unu! drum de fer de interes lo- 
cal, pentru inlesnirea exploatare! 
padurilor si minelor de la Baia- 
de-Arama. 

Baia-de-Arama, munte, in pi. 
Closani, jud. Mehedin^i, numit 
si Culmea-MunteluT- Baia-de-A- 
rama, cu o inal^ime ca la 800 m. 

Baia-de-Arama, schit, in jud. 
Mehedin^i, numit si Schitul-Baia- 
de-Arama, cu o frumoasa ma- 
nastire, care prezinta oare-care 
interes prin elegan^a stilulul in- 
teriorulul sau. Toate cladirile a- 
ceste! sfinte manastii! din prejur 
ce sunt facute de zid de piatra, 
sunt acum lasate in parasire. 

Baia-de-Fier, com. rur., in jud. 
Gorj, plaiul Novaci, la Nord- 
Estul plaiulul, situata pe ambele 
malurl ale piriulul Baia-de-Fier 
ce se ma! numeste si Galbenul ; 
se liiniteaza la E. cu com. Po- 
lovraci, la V. cu Cernadia, la 



S. cu Poenari, iar la N. se in- 
tinde pana in piriul Latori^a. 

Numele T-ar fi venind, se zice, 
de la fierul ce se extragea odata 
. din aceasta localitate si aceasta 
se adevereste si prin urmele uneT 
fabric! aproapedisparute. Seeom- 
pune din 3 catune si anume : 
Baia, Schodolul si Neagra. 

Are o suprafa^a de aproape 
1 1300 hect., din care 3 parj!sunt 
ale statului si 1 a locui tori lor, 
car! sunt clacas! improprietariti. 
Din numarul acestor hect. 800 
sunt aratura, 800 livez!, 5600 
hect. padure, 4100 hect. pa- 
sune. 

Comuna are 254 familiT, cu 
1095 suflete, din car! 208 con- 
tribuabil!. Loc. poseda 1077 
vite mar! cornute, 163 ca!, 4500 
o!, 505 rimator!, 257 capre, 38 
stup!, 50 plugur!, 60 care cu bo!, 
7 earu^e cu ca!. Venitul co- 
mune! este de 1800 le!, iar chel- 
tuelile de le! 1789. 

Prin comuna trece piriul Baia- 
de-Fier (Galbenul) si o sosea, care 
este in construc^ie si care mer- 
ge de la Bumbesti-d.-Jiu, la Polo- 
vraci. 

Sunt 2 mor!, 42 fin tin!, 1 
joagar, 4 eircium!. Comereiul se 
face de 4 Romin! si 1 Grec. 

Comuna poseda I scoala fre- 
cuentata de 34 elev!, din 45 in- 
serts! si 2 biseric!, deservite de 
cite I preot si 2 cintarep. 

Baia-de-Fier, catun, in judeful 
Gorj, face parte din com. Baia- 
de-Fier; este asezat pe ambele 
malur! ale riulu! Baia-de-Fier; 
se limiteaza la rasarit cu cat. 
Schodolul, la apus cu apa Cer- 
nadia, la Nord cu Piatra-Boii 
(munte) si la S. cu com. Poenari. 
Cu o populate de 181 fam., 
cu 770 suflete, din car! 160 
contribuabil!. Locuitori! poseda 
32 plugur!, 42 care cu bo!, 6 
canine cu cai, 857 vite mar! 



cornute, 121 ca!, 4050 o!, 195 
capre, 385 rimator! si 38 stup!. 

Prin centrul acestu! catun trece 
piriul Baia-de-Fier. 

Caile de comunica^ie ce tree 
prin acest catun sunt : poteca 
ce vine din mun|I si duce la 
Poenari si soseaua vecinala Cer- 
nadia- Polo vraci. 

Din acest catun ma! es si 
alte potec!, care suie la munte 
si se despart in ma! multe di- 
rec^iun!, ducind la stine ; din a- 
cestea, poteca principals este 
cea care trece peste mun^i!: Sta- 
nisoara, Galbenul, Urda si de 
aci la Timpa (frontiera). 

Catunul ma! poseda 1 joagar 
pe proprietatea statulu!, 2 mor!, 
I a statulu! si I a locuitorilor 
si 30 fintin!. 

Proprietatea apar^ine locuito- 
rilor si statulu!. 

Biserica este ziditu de Arhi- 
mandritul Dionisie Balaceseu. 

In apropiere de aceasta co- 
muna, la 600 m. pe dreapta pi- 
riulu! Baia, este o pestera, in care 
poate intra cine-va in interior cu 
o luminare, la oare-care distan^a 
de la gura e!; de la un oare- 
care loc nu se ma! poate merge 
inainte, cac! se stinge luminarea, 
de aceia pestera a ramas pana 
acum necunoscuta. 

Baia-Verde, vez! Carbuneanu, 
gura de oend, in jud. Prahova, 
com. Slanicul, pi. Varbilaul. A- 
par^ine statulu! si confine sare 
si iod. 

Baia^i, sat, cu 120 loc, jud. Ar- 
ges, pi. Lovisrea; face parte din 
com. rur. Perisani, (v. a. n.); are 
o biserica cu hramul Sf. Dumi- 
tru, cu un preot si un cin- 
tare{. 

Baicani, trup de mope, jud. Te- 
cuciu, fosta proprietate a statului, 
in com. Motoseni. Aducea un 



5WI Mar*i4 I)ic$iQn*r (fry r«l«, 



26 



Digitized by 



Google 



BAICUL 



202 



BAIRAM-DEDE 



venit statulul de 4961 lei; acum 
s'a lmpar^it la locuitori. 

Baicul, ias, in judejul BrSila, 
care pleaca din canalul Mucu- 
roaia, de la N. tirlel Cotul-Girlel, 
pendinte de com. Bertesti-d.-j., 
merge spre N.-E. trece in com. 
Bertesti-d.-j., pe la E. iezeruluT 
Untea si apol da in iazul Vin- 
toaia. 

Baicul, vale y in pi. Borcea, jud. 
Ialomi^a, situata intre satul Ro- 
se$i-Volnasi si canalul Borcea ; 
confine apa numaT cind Borcea 
debordeazS. 

Baidac, iaz, in jud. Dorohoiu, 
vezl Tureatca, sat si com., pi. 
Berhometele. 

Baimacului (Dealul-), deal, 
jud. Tecuciu, situat in raionul 
com. Colonesti, pi. StSnisesti ; 
se ramified din zarea Dobrot- 
forulul. 

Bairac, deal, in jud. Tulcea, pi. 
Babadag, pe teritoriul comunel 
urbane Babadag; este o pre- 
lungire orientals a dealulul Or- 
ta-Bair ; se intinde spre rasarit, 
avind o direc^iune generals de 
la N.-V. spre S.-E., brSzdind 
par tea centrals a plSsil si sudica 
a comunei ; se ridica pSna la o 
inal^ime de 1 96 m. ; este acoperit 
in cea mat mare parte numal 
cu paduri ; pe la poalele lul trece 
drumul comunal Babadag-Cia- 
murli-d.-j. 

Bairac-Bair, virfiilcA malinalt 
din culmea dealuluT Bairac, si- 
tuat in jud. Tulcea, in partea 
centrals a plSsi! si cea de mia- 
za-zi a comunel urbane Baba- 
dag; are o inal^ime de 196 m. 
si este punct trigonometric de 
observa^ie de rangul 3-lea ; do- 
mina asupra drumuluT vecinal 



Babadag-Canlibugeac si asupra 
vaiT Ceeliu-Chioi, ce trece pe la 
poalele sale; e acoperit cu pa- 
dun. 

Bairam-Dede, co'n. rur.> situata 
in partea meridionals a jude^u- 
lul Constanta, la 6 kil. spre S.- 
V. de orasul Constanta, capi- 
tala lul, si in partea tot sudica 
a plSsil Silistra-NouS, la 60 kil. 
spre S.-E. de orasul Ostrov, re- 
sedinfa plasii. 

Se margineste la miaza-noapte 
cu satul Bekter din pi. Man- 
gal ia, la V. cu comuna Hairan- 
Chioi ; la S. cu comuna Cara- 
Omer si la E. cu com. Cazil- 
Murad, ambele din pi. Mangalia. 

Relieful solulul e in general 
pu^in accidentat de culmea Bai- 
ram-Dede cu ramifica$iunilesale. 
Principalele dealurl sunt: Bai- 
ram-Dede-Bair, cu virful Cogea- 
Iuiuk (180 m.) la V., Mezarlic- 
Bair (161 m.) la S.-E., Cazil- 
Murad (164 m.) la rasarit, Cune- 
Bair(i68 m.) si Malcoci-Mezarlic 
(176 m.) la miazS-zi ; aceste dea- 
lurl sunt acoperite cu fine^e, 
pfisunl si semSnSturl. Movilele 
sunt numeroase si gramadite 
mat cu seama in sud-vestul 
satulul Bairam-Dede; principa- 
lele sunt: Cogea-Iuiuk (168 m.) 
la V., Tasli-Iuiuk (178 m.), ele 
au servit ca puncte de orientare 
si observable ; unele tind sa dis- 
para, fiind arate de locuitort. 

Hidrografia este reprezintatS 
numal prin cite-vavSI, cSdape 
curgatoare nu avtm de loc; a- 
cele vSI con^in apa numai in 
timpurile ploioase si primSva- 
ra; principalele sunt: Afighi- 
nea, trece prin s. Bairam-Dede, 
brSzdind partea centrala a co- 
muneT; valea Chiogerciul-Punar- 
Ceair la rSsSrit si Cricic-Ceair la 
apus, pe hotar. 

Clima comunei din cauza lipseT 
de paduri este cam asprS, cu 



vert cSlduroase si iernT aspre ; 
vfntul de N.-E. sufla in continuu 
aproape; ploaie cade in micS 
cantitate. 

Catunele carl o formeaza sunt : 
Bairam-Dede resedin^a, asezat 
in partea nordicS, pe valea Afi- 
ghinea, inchis la apus de drumul 
Mezarlic-Bair ; Cialmageain par- 
tea sudicS, la 6 kil. spre S.-V. 
de resedin^a, pe valea Sarap- 
cea, intre dealurile Malcoci-Me- 
zarlic la Vest si Curu-Bair la E. 

Suprafa^a totals a comunei 
este de 6252 hect., din car! 71 
hect. ocupate de vatra celor 2 
sate cu 169 case, iar restul de 
61 8 1 hect. impar^it intre locui- 
tori, careposeda 5123 hect., si 
stat cu proprietarl carl au 1058 
hectare. 

Popula^iunea totals este de 
206 familil cu 927 suflete, carl 
se impart ast-fel: dupS sex: 
469 bSrba^I si 458 femel; du- 
pS starea civiia: necSsStoriflf 
519, cSsStoriflf 369, vSduvI 39; 
dupS instruc^ie: stiu carte 43, 
nu stiu 884; dupS cetS^enie: 
ceta^enl RominI 916, supusi 
strSini 9, nesupusi strSinl 2 ; 
dupS religie: Ortodoxl 152, Ca- 
tolicl 9, MahomedanI 760, Lipo- 
venl 6 ; dupS ocupa^iune : 3 cir- 
ciumari si 309 agricultori; dupa 
avere: 107 cu proprietSflf, 82 
neimproprietSrip. 

In ceea ce priveste calitatea 
pSmintuluI, cele 6252 hect. ale 
comunel se impart ast-fel : 

71 hect. teren neproductiv 
(vetrele satelor) ; 6 1 8 1 hect. teren 
productiv, din carl: 2731 hect. 
loc cultivabil, (din carl \ 70 hect. 
ale statulul cu proprietarl, 2561 
hect. ale locuitori lor); 1870 hect. 
loc necultivabil, (din carl 206 
ale statulul cu proprietarl, 1664 
hect. ale locuitorilor); 1580 hect. 
loc izlaz, (din carl 682 hect. ale 
statulul cu proprietarl, 898 hect. 
ale locuitorilor). 



Digitized by 



Google 



BAIRAM-DEDE 



203 



BAIUL 



Budgetul comuneT este de 
5843 lei la veniturT si 3423 leT 
la cheltuelT, cu un excedent in 
plus de 2420 lei. Sunt 3 1 8 con- 
tribuabilT. 

Caile de coraunica^ie sunt: 
drumul Ostrov-Mangalia, ce tre- 
ce prin sat, si drumuri comu- 
nale catre Cazil-Mezad, Sevendie, 
Dimircea, Haivan-Chioi, Docu- 
zaci, etc. 

Sunt 7 geamiT, 6 in cat. Bairam- 
Dede si 1 in cat. Ciacul-Argea, 
cu cite 1 pog. si 10 hect., cacT 
maioritatea populatfuneT e ma- 
homedana; crestiniT se due la 
slujba prin satele invecinate. 

Bairam-Dede, sat, in jud. Con- 
stanta, plasa Silistra-Noua, ca- 
tunul de resedin{a al comuneT 
Bairam-Dede; situat in partea 
sudica a plasiT si cea nordica 
a comuneT pe valea Afighinea, 
intre dealurile Mezarlic-Bair la 
Est si Bairam-Dede la Vest 
Are o suprafa^a de 9708 hec- 
tare, dintre care 64 hectare sunt 
ocupate numaT de vatra satu- 
luT si de gradinT. Popula^iunea 
compusa din TurcT, RominT si 
BulgarT, este de 298 familiT, cu 
908 suflete si se ocupa cu agri- 
cultura $i cu cresterea vitelor. 

Bairam-Dede, deal, in jude^ul 
Constanta, plasa Silistra-Noua, 
pc teritoriul comuneT si catu- 
nuluT Bairam-Dede, de unde i-a 
venit si numele. Se intinde pe 
la apusul satuluT Bairam-Dede, 
de la movila Ciali pana la virful 
Tasli-Iuiuk, avind o direcfiune de 
la nord catre sud. Inal^imeasa 
maxima este de 180 metri, pe 
care o atinge in virful sau Ho- 
gea-Iuiuk. 

Bairam-Dede-Bair, deal, in ju- 
de$ul Constanta, plasa Medji- 
dia, comuna Caraboci ; situat 
in partea nordica a comuneT si 



a plasiT, cu direcfia Sud-Vest- 
Nord-Est si o inal^ime medie 
de 135 metri. Este acoperit de 
pasunT $i de semanatun maT ales 
pe poale. Din drumul comunal 
Bairam-Dede-Caugagi, care mer- 
ge paralel si pe culmea apu- 
sana a acestuT deal, da un alt 
drum spre rasarit, la Caz?l-Mu- 
rad, care tae acest deal in doua 
par^I. 

Baisa, sat, situat in mijlocul pa- 
dureT, pe mosia Stancesti, co- 
muna Curtesti, plasa Tirgul, ju- 
deful Botosani. Numara 18 fa- 
miliT, cu 60 suflete. Vite sunt: 
4 caT, 3 vacT si 7 porcT. 

Baisa, deal, in partea de Est a 
comuneT Brehuesti, jude^ul Bo- 
tosani ; este o continuare a dea- 
lurilor din com. Curtesti si este 
acoperit cu padure. 

Baisa, padure, care se intinde in 
partea dc Vest a com. Curtesti, 
pe mosia Stancesti si parte pe 
mosia Brehuesti, comuna Bre- 
huesti, jud. Botosani. 

Baisa, piriil, izvoreste din pa- 
durea Agafton si se varsa in 
piriul Hliboci, pe teritoriul co- 
muneT Curtesti, plasa Tirgul, ju- 
de^ul Botosani. 

Baisa, ses, prin care curge pi- 
riul Baisa, pe teritoriul comu- 
neT Curtesti, mosia Agafton, ju- 
dc^ul Botosani ; este productiv in 
fine^uri. 

Baiul, numit si «Dihamul», munte, 
in jud. Prahova, com. Predea- 
lul, plaiul Pelesul, care serveste 
de limita intre jude^ele Prahova 
si Dimbovi^a, la Nord de mun- 
tele Tirla-BerbeculuT. E inalt de 
1598 metri d'asupra niveluluT 
MareT-Negre. 

Din jalba boerilor Constan- 



tin Crejulescu, Constantin Du- 
descu, Medelnicerul Grigore Hri- 
soscoleu si Bibica, sofia rapo- 
satuluT Paleologu, catre Mihail 
Const. Su^u Voevod, se con- 
stats urmatoarele: 

1. Ca niste Sa$T din Rijno- 
vul TransilvanieT, in zilele luT 
Alexandra- Voda, bazaJT pe un 
zapis al luT Mihaiu-Voda-cei-Vi- 
teaz, care le dedese muntele 
sa pasca cu oile, au cerut luT 
Alexandru Voda sa ie intareasca 
actul, si acesta, dupa cerceta- 
rile ficute, a luat acest munte, 
ca o mosie ce se afla dom- 
neasca si a dat-o danie biseri- 
ceT crestinestT din satul Rijnov. 

2. Ca s'a numit epitrop al 
munteluT Baiul, Stolnicul Du- 
mitrache, a orinduit pe unul, Io- 
ni^a Leabul din Brasov, ca sa 
aiba asta epistasie, sa vinda 
muntele cut va vrea si baniT 
sa-T cheltuiasca la trebile bise- 
riceT si pe tot anul sa-sT dea 
socoteala la dumnealuT Stol- 
nicul. 

3. Ca dupa moartea luT Lea- 
bul, boeril au reclamat iarasT 
si ca Domnul Mavrogheni a 
orinduit pe $tefanica, isprav- 
nicul jude^uluT si pe Mihalache, 
vataf ot plaiul Prahova, carT 
mergind la fa{a loculuT, din 
marturiile ce au fost, s'a ade- 
verit spusele boerilor $i li s'a 
lasat mun^iT in stapinire. 

4. Ca* la leat 1790, in vre- 
mea stapinireT Nemjilor, SasiT 
dind jalba la Viena, au venit 
cu ordin aicT in {ara, cind la 
divan se afla Entenberg si s'au 
judecat, probind boeriT de mai 
sus, posesoriT munteluT, ca ra- 
posaJiT intru fericire DomnT, n'au 
facut cu totul danie nicT bise- 
ricei din Rijnov, nicT Sasiior, 
fara numaT iarba sa o pasca 
cu oile. 

5. Ca cu toate reclamafiunile 
boerilor, muntele Baiul, numit 



Digitized by 



Google 



BATUL 



204 



BALABANAR-TEPE 



si Dihamul, a ramas bisericet 
ro mines tf din Rijnov, cad asta 
era dorin^a fra^ilor Udriste si 
Toma Postelnicul, donatorT. 

Baiul, piriQ s in jud. Dimbovi^a, 
care isT ia nasterea din cuprin- 
sul comune! Branistea, pi. Bo- 
lintinul, trece pe linga comunele 
Cornetul, Sardanul, Poiana-Lun- 
ga-d.-s., printre Ciorogirla si Ras- 
toaca si merge de se varsa in 
cea din urma, pe teritoriul ju- 
de{ulu! Ilfov, intre com. FIo- 
resti din Ilfov si Gaiseni din 
Dimbovi^a. Baiul, la sorgintea 
sa in com. Branistea, se numeste 
Baerelul. VezT: Branistea, Ras- 
toaca, Ciorogirla. 

Baiului (Obcina-), r a muni de 
munft, catre Sud-Vest de grupa 
stincoasa a CiahlauluT, in jud. 
Neam^u. 

Bal-Bair, ileal, in jud. Tulcea, 
pi. Babadag, pe teritoriul co- 
njunct Ciamurli-d.-s., si pe al 
catunulul sati Caugagi ; el este 
mat mult o prelungire nordica 
a dealulul Chiuciuc-Bair, cu care 
sta in legatura prin culmea stin- 
coasa a Tas-BairuluT ; se intinde 
spre miaza-noapte dealungul pi- 
riuluT Slava-Ruseasca, avind o 
dircc{iune general a. de la S.-E. 
spre N.-V. ; la poalele lui oricn- 
tale se intinde o parte din sa- 
tul Caugagi ; spre rasarit el se 
prelungestecu dealul Tasli-Bair; 
pe la poalele sale apusane trece 
dm mill comunal Ceamurli-d.-s. 
Babadag; se ridica pana la o 
inahVime de 125 metri si este a- 
coperit in mare parte cu pa- 
dun ; numal pe la poalele sale 
se intind pasunT si fine^e. 

Bal-Bair, deal, in jud. Tulcea, 
pi. Istrul, pe teritoriul comunei 
Ciamurli-d.-s., si pe al catunulul 
sail Caugagi ; este maf mult 



o continua^ie sud-estica a dea- 
lului Tasli-Bair ; se indrepteaza 
spre miaza-zi avind o direc^iune 
generala de la N.-V. la S.-E. ; 
brazdeaza partea de miaza-noap- 
te a plasil si cea de S.-E. a 
comuneT; se prelungeste spre 
miaza-zi cu dealurile Eniceri si 
Cara-Burun; de eel d'intiiu este 
despar^it printr'o vale adinca si 
prapastioasa ; pe poalele sale 
curge piriul Slava-Ruseasca, pe 
malul careia merge vechia sosea 
nationals. Tulcea-Babadag-Con- 
stanza, precum si drumul co- 
munal Potur-Hamangi-Caugagi ; 
in partea nord-estica este aeo- 
perit cu padun purine, pe la poale 
cu finca^a si verdea^a. 

Bala-de-JOS, com. rur., in plaiul 
Closani, jud. Mehedin^i, asezata 
in partea de mijloc, la distan^a 
de 42 kil. de orasul Turnul-Se- 
verin. Este situata pe valea ce 
incepe de la Bala-d.-s., si parte 
pe deal ; formeaza com. cu cat. 
Carsiul avind peste tot 145 con- 
tribuabili cu 800 locuiton, in 
156 case. Ocupafiunea locuito- 
rilor este agricultura si cresterea 
vitelor. Calitatea pamintuluT este 
de mijloc. Aci se cultiva si pomi 
mul^i. Loc. poscda 31 plugun, 
68 care cu boi, 5 carufe cu cai 
si ii2stupi. Com. are o biserica 
cu un preot si dot cintare^T; o 
scoala cu 1 inva^ator, frecuen- 
tata de 36 elevi, si o circiuma. 
Budgetul comuneT coprinde : la 
venitun 894 let si la chelt. 491 
lei. Vite sunt : 408 vite marT 
cornutc, 19 cat, 182 oT, 21 ri- 
matorT. Prin aceasta comun& trece 
soseaua comunala Papesti Iupca- 
Giurgesti-Bala-d.-j. Comuna se 
margincste : la rasarit cu com. 
Iupca, la miaza-zi cu com. Ru- 
dina, la apus cu com. Bala-d.-s., 
si la miaza-noapte cu comuna 
Crainici. Pe teritoriul el se afla 
ape minerale (v. Cirsiul, deal). 



Bala-de-Sus, com. rur., asezata 
in partea de mijloc a plaiuluT 
Closani, jud. Mehedinti, la 45 
kil. de orasul Turn ul-Severin; 
este situata pe valea ce vine de 
la Rieni, si duce la Bala-d.-j. 
Formeaza comuna, cu satele Be- 
resti si Laturoasa si mahalalele 
Zagoaicea, Valea-PopiT, Ursoaia 
si Moristea; avind peste tot 140 
contribuabilT, cu 750 locuitorl, 
in 152 case. Ocupa^iunea locui- 
torilor este agricultura, cresterea 
vitelor si cultura pomilor. Cali- 
tatea pamintulul este de mijloc. 
Loc. poseda 20 plugun, 48 care 
cu boi, 3 carufe cu cai si 160 
stupT. Com. are 2 biserici cu 1 
preot si 2 cintare^T; 1 scoala 
cu 1 inva^ator, frecucntata de 
27 elevi ; o circiuma. In a- 
ceasta comunS, ca in toate co- 
munele de munte, se afla muty 
si frumosT pomi roditorT. Prin- 
tr'insa trece soseaua comunala 
Craguesti - Rudi na - Bala-d. -s.-Co- 
manesti, care o leaga cu so- 
seaua SeverinuluT si Baia-de-A- 
rama. Vite sunt: 308 vite mari 
cornute, 162 oT, 16 cai si 168 
rimaton. 

Dealurile ma! principale din 
aceasta comuna sunt: Dealul- 
Ulmului, Zagoaicei, Corhanului, 
Orni^eT, Laturoasel si Moristei; 
iar vaile mai principale sunt: 
Valea-Zagoaicei, Popii, Pietrei, 
Chicioara, Bratesulutsi Moristei ; 
sunt toate acoperite cu diferitT 
pomi si vii, afara de Valea-Chi- 
cioareT, care este acoperita cu 
padure. 

Balabanar-Tepe, movila, in jud. 
Constanta, pi. Mangalia, com. 
Edil-Chioi ; situata in partea 
nordica a plasil si cea centrala 
a comuneT; cu inal^ime de 93 
metri, dominindsatul Edil-Chioi, 
valea Amzacea-Dere si dealul 
Cerchezinc-Bair ; a fost punct 
trigonometric de observable de 



Digitized by 



Google 



HALABANCEA 



205 



ISALA1IANCEA 



rangul al II-lea; este acope- 
rita cu verdeaja ; prin apropicre 
si pe la vcstul sail trecc soseaua 
jude{eana Amzacea-Uzunlar. 

Balabancea, com, rnr, y in plasa 
Isaccea, jud. Tulcea, situata in 
partea apusana a jude^uluT, la 
13 kil. spre S.-V. de orasul 
Tulcea, capitala judefuluT, si in 
partea sudica a plasiT, la 30 kil. 
spre S. de orasul Isaccea, re- 
seclin^a plasif. 

Numele sau este o corupt'uine 
a celu! dintiiu nume : Balaban- 
Chioi, satui lut Balahan. 

Hotarul amanunfit este ur- 
matorul : Plecind din virful dea- 
luluT Breazul, de asupra manas- 
tirci Cocosul, se indreapta spre 
N.-V., trece prin apropierea nia- 
nastiriT, pe la poalclc DealuluT- 
Cocosuluf, pe muchia Dealulul- 
CadiuluT, pana in virful dealuluT 
Gilmele-Insirate; in tot accst 
parcurs a strabatut de-alungul 
intinsa padure a Taipei ; de aci 
sc indreapta spre apus, coboara 
in valca piriuluT Luncavi^a, pe 
care o inso{estc pana la con- 
fiuen^a sa cu Luncavicioara, la 
locul numit PoduMuI-Trandafir ; 
se indreapta pu^in spre S.-V. 
si urea in virful dealului Go- 
goanccT; de aci, aproape intr'o 
linie dreapta, se dirige spre S.- 
V., taie valea Luncavicioara , 
trece peste Dealul-FieruluT, trecc 
prin ValeaLupuluT, pe la poa- 
lele Dealului-$tubcilor, se urea 
in Dealul -luI-Negoiii , a carui 
muchie o urmareste pana in vir- 
ful Almalia; de aci, urmind a- 
ccasta direc^ie cu oare-carT co- 
titurT, pe muchiile dcalurilor 
David si Amzalii si pe la poalele 
lut Carapcea, ajunge in piriul 
Tai^a, la 2 kil. mat jos de satul 
Balabancea ; din acest loc, (urea 
pu{in spre N. pe linga piriul 
Taija, pana aproape de satul 
Balabancea), se indreapta spre 



rasarit, pana la poalele dealuluT 
Boclogea, deasupra com. Orta- 
Chioi, deundeapolse indreapta 
spre miaza-noapte, pe muchia 
dealului Boclogea, pana da in 
ruinele ValuluMuT-Traian ; de aci 
se indreaptti spre N.-V. dea- 
lungul acestul val, pe care il pa- 
raseste pentru a urea dealul Pir- 
lita, de unde apol sc scoboara in 
valea Pirlita, la locul numit Moa- 
ra-ManastireT-CocosuI ; de aci se 
indreapta spre N.-Est, urcind 
in susul vaii Pirlita, pana ajunge 
in dealul Breazul, deasupra vii- 
lor Badila, de unde am plecat. 
Forma lut este aceea a unuT 
exagon si a unuT pentagon, unite 
impreuna pe o muchie a lor; 
lungimea perimetruluT este de 
aproape 1 10 kil., iar interiorul 
lut are o intindere cam de 60 
kil. p. sau 6000 hect. 

Marginile comunel sunt a- 
cestea: La miaza-noapte se in- 
vecineste cu com. urb. Isaccea, 
tie care se desparte prin dea- 
lurile Breazul, Cadiul si padurea 
Tai^a, si cu com. rur Lunca- 
vi{a, desparfite prin valea Lun- 
cavijei si dealul Gogoncea; la 
miaza-zi cu com. Orta-Chioi ; la 
rasarit cu comunele Alibei-Chioi, 
desparfindu-se prin dealul Bo- 
clogea, Mcidan-Chioi, de care 
se desparte prin ruinele Valu- 
luMuT-Traian si Nicoli^el , de 
care se desparte prin valea Pir- 
lita si dealul Breazul ; la apus se 
invecineste cu comunele Greci, 
despar^ita fiind prin Dcalul-luf- 
Negoiu, Cerna, despar^ita fiind 
de aceasta prin dcalurile David 
si Amzalii si cu catunul Ac-Pu- 
nar, al comunei Cirjelar, de care 
sc desparte prin dealurile Am- 
zalii si Carapcea. 

Dealurile, Este cea mal ac- 
cidental com. din toata plasa, 
si una din cele mat deluroase 
din tot jude^ul ; dealurl sunt 
foarte multc ; principalele sunt: 



la miaza-noapte Dealul-Breazu- 
luf, DealuI-CadiuluT, Dealul-Co- 
cosulul si dealul Gilmelele-Insi- 
rate, toate acoperite de intinsa 
padure a Taipei; la apus sunt 
dealurile : Gogoncea, Ficrul, Stu- 
beilor, (407 in.), figanca (309 
m.), Dealul-lui-Negoiii (403 m.), 
Almalia (370 m.), David (346 
m.), Hancearca, Amzalii (250m.) 
si Carapcea, toate acoperite cu 
padurl si de natura stincoasa in 
general ; la rasarit avem dea- 
lurile: Culmea, Boclogea (280 
m.), Geaferca, Coslugea, Pirlita 
si Tai^a, iarasT acoperite cu pa- 
durT intinse si frumoase, a caror 
escn{a principals este teiul. 

Riurile si piraiele carl o uda 
in toate sensurile sunt nenu- 
merate ; vom spune pe cele mat 
insemnate. Riul Taija, ce-sT ia 
nasteredih Dealul-CadiuluT, o uda 
prin mijloc, trecind si prin sa- 
tele Tai^a, ^iganca, Hancearca 
si Balabancea ; afluen^il sal eel nu- 
merosT uda comuna in toate di- 
rect ile, asa avem pe dr. Valea- 
CadiuluT, Valea-figanceT unita cu 
vaile Taija Mica, Valea-Lupulut 
si Valea-Lunga, care o uda la 
miaza-noapte ; valea Carbunaria, 
valea Sarap-Dere unita cu valea 
David prin mijloc, valea Han- 
cearca si valea Acar-Cula tot 
prin miljoc; pe stinga: valea 
Coslugea la S.-E.; valea Stipa- 
nulul si valea Holiukliu la rasa- 
rit; valea Pirlita unita cu va- 
lea Pirlita-Mica la N.-E. Toate 
aceste riurl si piraie au cursurl 
repezl si mat tot-de-auna apa, din 
pricina padurilor pe unde tree, 
si carl, dupa cum sestie intre^in 
umezcala. 

Clima este foarte sanatoasa 
si curata; vinturi bat din toate 
parole ; ploi sunt mal dese ca 
in alte par$I; si de si une-ori nu 
ploua mult timp, totusT nicl o 
data seceta nu e mare, din pri- 
cina numeroasclor piraie si pa 



Digitized by 



Google 



BALABANCEA 



206 



BALABANCEA 



dun de carT e acoperit pamin- 
tul sau. 

Catunele comuneT asa sunt: 
Balabancea, catunul de resedin^a, 
asezat la miaza-zi, pe malul 
drept al piriuluT Tai^a ; Islam- 
Giaferca, spre rasarit, pe valea 
Coslugea, la 2V2 kil. spre Est 
de catunul Balabancea; Han- 
cearca in mijloc, pe malul drept 
al riuluT Tai{a, la 5 kil. spre N. 
de cat. de resedin^i; Giaferca- 
Rusa, tot in mijloc, pe valea Ho- 
liucliu, la 6 kil. spre N. de cat. 
de resedin^a ;